SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Este un sistem inchis de tuburi (vase) prin care curge continuu sange. Peretele vasului are trei straturi concentrice numite tunici: • la interior - intima • la mijloc - media • la exterior - adventitia Arterele au un perete gros si un lumen rotund. Venele au perete subtire si lumen ovalar, turtit si mult mai mare. • • • • Diagnosticul de vas sangvin se observa structura tubulara peretele este alcaatuit din mai multe straturi lumenul este delimitat de celule endoteliale in lumen se observa elementele figurate. Structura (stratigrafia) peretelui vascular Intima • endoteliu (structura mereu prezenta) • membrana bazal (structura mereu prezenta) • strat subendotelial • limitanta elastica interna (LEI) Dispozitia elementelor este longitudinala. Functii: asigura schimbul si este netrombogenica (impiedica aderarea plachetelor prin: incarcarea negativa a endoteliului si secretia unor factori anti trombogeni). • • • Media fibre musculare netede si/sau lamele elastice limitanta elastica externa. Dispozitia elementelor este circulara (spiralata) si are functie de reglare a fluxului sangvin.

Adventitia • tesut conjunctiv (fibre si celule) • fibre musculare netede (la vasele mari) • vasa vasorum (la vasele mari) • vase limfatice • nervi ai vaselor Dispozitia elementelor este in general longitudinala dar poate fi si circulara. Functii: are rol mecanic (de ancorare), de protectie si de nutritie. Vasele sangvine snt alcatuite din mai multe tipuri de tesut: • Epiteliu simplu pavimentos (asezat pe membrana bazala) - endoteliul. Membrana bazala este o componenta amorfa. Ea are o componenta fibrilara alcatuita din colagen de tip IV sau V sintetizat de celulele endoteliale sau de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.

Tesut conjunctiv care contine: • fibre de colagen si reticulina: colagen III in medie si colagen I in adventitie. • fibre elastice izolate sau dispuse in lamele groase, ondulate. • fibroblasti - in adventitie Tesut muscular neted alcatuit din mai multe randuri de celule dispuse concentric. Intre celule exista jonctiuni de tip gap. Fibra musculara neteda vasculara se comporta fenotipic ca un fibroblast si in caz de agressssiune la nivelul peretelui vascular va raspunde ca un fibroblast, putand prolifera si capatand proprietati de fagocitare. Tesutul nervos - este alcatuit din: • fibre nemielinizate - apartin SNV si sunt sub forma de terminatii butonate • fibre mielinizate - se gasesc in zonele baroreceptoare si chemoreceptoare. • microganglioni nervosi

Clasificarea morfofunctionala a vaselor: vase pentru conduce re - arterele mari, elastice vase pentru distributie - arterele musculare vase pentru reglarea presiunii - arteriole si metaarteriole vase pentru schimb - capilare si venule post capilare (venule pericitare) vase pentru intoarcere - vene mici, mijlocii si mari Vasele de transport, diostributie si intoarcere fac parte din macrovasculatura. Sunt vizibile macroscopic si au vasa vasorum. Vasele pentru reglarea presiunii si schimb sunt microvasculatura au un diamtru intre 10 µm si 300-500 µm si nu au vasa vasorum. • • • • • Artere elastice Endoteliu MB Strat subendotelial LEI F.m.n. L.el. fenestrate LEE Tes. conj. F.m.n. Vasa vasorum Nervii vaselor c + + Artere musculare c + + + + +++
(>60 lame)

Arteriole continui c +
exista numai la cele mari absenta la cele <50 µm cu exceptia celor renale

Capilare fenestrat sinusoide e
fenestrate +/diafragme discontinui discontinua sau absenta

c + p

+ p

+/- p

venule pericitare c + p

Vene c + +/+/+ rar +

+++ + + + + + +

+ (1-3 r) -

+ + + +

+ + +++

+ + +

c = continuu d = discontinuu

p = pericit r = randuri +++ = componenta principala a stratului. Arterele elastice Arterele elastice cuprind lame elastice (L. el) dispuse pe mai mult de 60 de randuri intre care exista fibre musculare netede (f.m.n.). Lamelele elastice sunt fenestrate, prezinta orificii mari ce asigura comunicarea intra straturile de lame elastice. Venele, in functie de predominanta tesutului conjunctiv sau a f.m.n. se impart in vene conjunctive si musculare. La arterele mari, vasele din vasa vasorum patrund doar pana la jumatatea externa a mediei, iar restul (jumatatea interna si intima) se hranesc din lumen. La vene, vasele din vasa vasorum ajung pana in stratul subendotelial (deoarece sangele venos este sarac in substante nutritive. Limfaticele urmaresc traseul vasa vasorum. Microganglionii nervosi sunt in general rari dar se gasesc din abundenta in: • aa. coronare • aa. mezenterice • trunchiul celiac Sunt artere elastice: • aorta • aa. pulmonare • a. carotida comuna • trunchiul brahiocefalic drept • a. subclavie • a. iliaca comuna Exista vase cu perete mai gros (aa. coronare, aa. membrului inferior) si vase cu perete mai subtire (vasele intracraniene si pulmonare). Exista si vase cu ingrosari subintimale: arterele coronare, intracraniene si renale. Arteriola Diametrul lumenului este de 2 ori diametrul peretelui. Are 1-3 randuri de f.m.n. Unele arteriole au LEI dar nici unele nu au LEE. Nu au vasa vasorum. Metaarteriola (arteriola precapilara, aria sfincterului precapilar) Metaarteriola regleaza fluxul sangvin dar fara a intrerupe complet fluxul. Doar sfincterul precapilar poate opri complet fluxul. Prezinta endoteliu si membrana bazala. Au un singur rand de f.m.n. discontinuu care organizeaza la emergenta capilarului sfincterul precapilar - inel circular ce ralizeaza contractii ritmice la interval de 2-8 secunde. Ea are o forma conica. Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de proteoglicani si glicozaminoglicani care este hidratat in proportii variabile. Astfel turgiditatea vasului este variabila si are proprietati vasco-elastice. Limfaticele urmaresc traiectul vasa vasorum. Jumatatea interna a peretelui vascular se harneste prin sangele din lumenul vasului, prin difuziune. Intre celulele endoteliale si celulele musculare exista jonctiuni comunicante gap deoarece membrana baala prezzinta discontinuitati, fapt pentru care celulele musculare vin in contact direct din cand in cand cu celulele endoteliale. Capilarele D.p.d.v. histollogic nu se deosebeste capilarele arteriale si cele venoase. Sistemul de capilarizare este de mai multe feluri:

• •

• •

Normal: metaarteriola → capilar → venula postcapilara. Acest sistem se gaseste pretutindeni in organism. Sunt arterio-venos: intr-un sistem de capilarizare normal apare o comunicare intre metaarteriola si venula postcapilara care evita capilarele. Astfel se depaseste sistemul de capilare, fara a avea loc schimburile nutritive. Acest sistem de capilarizare se intalneste in mm. scheleltici si la nivelul pielii, in zona mainilor si picioarelor, la degete, unghii si urechi. La acest sistem, componenta arteriolara este foarte bin e inervata, si are rolul de a regla fluxul sangvin pentru a mentine constanta temperatura in aceste teritorii. Sistemul venos port: capilare venoase → venula postcapilara → capilare venoase. Acest sistem se intalneste in ficat si la nivelul tijei pituitare. Sistemul arterial port: capilare arteriale → arteriola → capilare arteriale. Acest sistem se intalneste in glomerulul renal care este constituit din arteriola aferenta ce se capilarizeaza la nivelul capsulei Bowman, de unde pleaca mai apoi arteriola eferenta ce se recapilarizeaza la nivelul tubilor uriniferi formand capilarele peritubulare. De asemenea, acest sistem se mai intalneste si la nivelul pancreasului, unde arteriolele se capilarizeaza mai intai la nivelul pancreasului endocrin (insulele Langerhans) si apoi se recapilarizeaza la nivelul pancreasului exocrin (acinii pancreatici). Capilarele sunt alcatuite din endoteliu, membrana bazala si pericite (celule Rouget).

Pericitele (celulele Rouget) Se pare ca aceste celule sunt celule musculare modificate. Ele au rol contractil si fagocitar. Ca aspect, aceste celule au multe prelungiri cu ramificatii ce inconjura capilarul. Celula este cuprinsa in intregime intr-o clivare a membranei bazale (atat nucleul cat si prelungirile). Pericitele exista si in capilarele din mm. scheletici dar si in capilarele sinusoide, fiind reprezentate de calulele parasinusoidale. Acesste celule au mare capacitate de a se diferentia in: • osteoblaste • condroblaste • fibroblaste • fibre musculare netede • preadipocite, din care vor rezulta adipocitele albe. • microglii Pericitele intervin si in procesul de cicatrizare a ranilor. Organizarea morfologica generala a peretelui capilar: Capilare Celulele endoteliale Membrana bazala Pericitele Diametrul Alte caracterisitici Continui Sunt prezente in strat continuu Este continua Exista 5-9 µm Vezicule plasmalemale Au jonctiuni stranse Au jonctiuni gap Fenestrate Celulele au fenestratii (orificii) Este continua (exista si sub fenestratii) Sunt rare 5-9 µm Au jonctiuni stranse Au jonctiuni gap Fenestrele au diametrul de 50-80 nm si sunt in Sinusoide Stratul este discontinuu, au spatii largi. Celulele pot fi si fusiforme Este discontinua sau poate chiar lipsi. Nu exista in spatii. Exista sau nu. Ele sunt prezente sub forma de celule parasinusoidale. 20-25 µm

Localizare

In SNC, in nervi, in muschi, in glandele exocrine, in plaman, in timus, in ganglionii limfatici, in testicul si in retina

numar de 20-60/µm2. Sub ele exista sau nu diafragme cu grosimea de 5-6 nm. In glandele endocrine, in tractul gastrointestinal, in plexurile coroidesi in rinichi (unde nu au diafragma)

In ficat, in splina, in maduva osoasa si in hipofiza anterioara

Retea abundenta de capilare se gaseste in ficat, rinichi, m. striat iar retea mai redusa se gaseste in m. neted sau tesutul conjunctiv dens. Functiile capilarelor: • barierea selective: • sange tesut (sange-lichid intestitial). Se considera ca distanta maxima a unei celule fata de capilarul sangvin este de 20 µm. Exceptii se gasesc in tendon, aponevroza, os sau in jumatatea interna a vaselor de calibru mai mare. • sange-aer: la niveli; campului dehematoza, exista bariera alveolo-capilara. • de ultrafiltrare: la nivelul glomerulului renal • functia metabolica • secretie de factrori inhibitori sau de crestere • functie antitrombogenica Bariera este asigurata doar de capilarele continui si fenestrate. Bariera sange-tesut este foarte selectiva in unele organe: • SNC (bariera hemato-encefalica) • timus • testicul • ochi (retina, umoare apoasa, cristalin) La nivelul barierei hemato-encefalice se gasesc capilare fenestrate. Aceasta bariera nu opereaza la nivelul capilarelor din plexurile coroide, din aria postrema, de la nivelul eminentei mediane, din neurohipofiza, din organul pineal si din organele subcomisural si subfornical. Selectivitatea mare a barierelor se datoreaza existentei jonctiunilor stranse , numarului scazut de vezicule plasmalemale si membranei bazale continui (in capilarele continui). Bariera sange-tesut functioneaza in ambele sensuri. Ea exista la nivelul capilarelor continui si fenestrate dar nu exista la nivelul capilarelor sinusoide din ficat. Stratigrafia generala a barierei sange-tesut: 1. Invelisul mobil si fix al fetei luminale a celulelor endoteliale: electronegativitatea asigura respingerea elementelor figurate din sange. 2. Celula endoteliala prezinta canale de transcitoa si vezicule plasmalemale care faciliteaza transportul substantelor prin peretele capilar. Celula propriu-zisa si jonctiunile intercelulare impiedica trecerea nutrientilor si gazelor. De asemenea, fenestratiile cu sau fara diafragme, permit sau nu trecerea dintr-o parte in alta a substantelor. La nivelul celulelor endoteliale are loc endocitoza mediata sau nu de receptori care se poate face cu sau fara ocolirea lizozomilor. 3. Membrana bazala impiedica traversarea peretelui capilar 4. Pericitele Factori care participa la schimb:

• • • • •

presiunea hidrostatica, oncotica, si gradientul de concentratie activitatea specifica a celulei endoteliale marimea si incarcarea electrica a moleculei Astfel: jonctiunile intercelulare permit trecerea moleculelor cu diametru mai mic de 2 nm. Diafragmele fenestratiilor sunt puternic incarcate negativ si asigura selectivitatea transportului d.p.d.v. electric. De asemenea, diafragmele fenestratiilor permit trecerea moleculelor cu diamtru mai mic de 10 nm. Veziculele plasmalemale si canalele de transcitoza asigura trecerea particulelor cu diametru mai mare de 10 nm, fara selectivitate electrica. Acest proces se numeste transcitoza sau diacitoza.

Venulele pericitare La nivelul lor, pericitelel formeaza un strat continuu in membrana bazala a andoteliului, avand prelungiri multe si ramificate. Au un diamtru mare, de 50-700 µm. La venulele cu diametru mai mare de 200 µm apar 1-2 straturi de fibre musculare netede. Prezinta jonctiuni slabe intre celulele endoteliale, fiind mai permeabile. Celulele endoteliale se pot contracta si atunci jonctiunile se desfac. Aceste procese au loc sub actiunea histaminei, serotoninei, bradikininei si prostaglandinelor. Aceste vase reprezinta locul desfasurarii “dramei inflamatorii”. In jurul lor exista numeroase mastocite, eozinofile, macrofage si fibroblasti. Venulele musculare Continua venulele pericitare. Ele au fibre musculare netede in loc de pericite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful