Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură

1











Masterand: ing. Matei Ovidiu
Îndrumător: prof. dr. ing. Vasile Mușat






Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
2

AMESTECAREA ÎN ADÂNCIME


Metoda amestecului în adâncime (DSM – Deep Soil Mixing) este un
procedeu de îmbunătățire a terenului prin amestecare in situ a acestuia cu agenți
de întărire (var, ciment, cenușă de termocentrală, reactivi chimici și biologici),
sub formă de reactivi chimici sau pulbere, fără a fi necesare excavări sau
înlocuiri ale amplasamentului.
Metoda amestecului prin adâncime este folosită într-o varietate largă de
aplicații:
 Sprijinirea excavațiilor adânci;
 Stabilizarea terenurilot;
 Reducerea tasărilor;
 Îmbunătățirea terenurilor de fundare;
 Reducerea potențialului de lichefiere.
Metoda amestecului în adâncime este folosită în lume sub diverse
denumiri, acronime și procese, procesele de bază și procedurile fiind însă în
esența lor neschimbate.
Metoda constă în:
 Destructurarea şi amestecarea mecanică in adâncime - folsind
echipamente cu lame rotative;
 Destructurarea şi amestecarea prin jet sub presiune;
Destructurarea și amestecarea mecanică în adâncime se poate face prin
următoarele metode:
A1. Procedeul uscat ce constă în amestecare pământului destructurat cu
var pulbere sau granular – in sistem mecanic (DLM), sub jet uscat (DJM) ,
formarea de coloane de pămînt stabilizat prinalte tehnici. Acest procedeu este
folosit pentru lucrări la scară mare ce au drept scop îmbunătățirea capacității
portante a terenului și a comportării la acțiuni seismice.
A2. Procedeul umed ce include o variante de lucru ce folosesc ca agenţi
de intărire pasta de ciment sau mortarul ciment, numite (CDM). Această
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
3

metodă este folosită predominant pentru stabilizarea terenurilor și pentru
reducerea tasărilor.
B. Procedeele pe bază de jet cu înaltă presiune, ordin de mărime 400 Mpa
- Jet Grouting (JG), folosesc ca agenţi de întăritre suspensii sau paste de
ciment, fără amestecare de tip mecanic.

ELEMENTE DE PROIECTARE
Coloanele obținute prin metoda Amestecului în Adâncime sunt calculate
asemănător conceptelor folosite pentru dimensionarea coloanelor din piatră.
Proiectarea este admisă în ipoteza că pământul este un material compozit
(format din pământul injectat și cel din jurul acestuia).
Amestecul în adâncime pentru fundarea rambleelor
Capacitatea portantă ultimă a unei singure coloane poate fi estimată cu
relația:
(1.1)
Unde:
(1.2)

Admițând pentru materialul din coloană un unghi de frecare internă de
30°, rezultă:
(1.3)
,
2
u col
t · ÷
reprezintă rezistența la compresiune corespunzătoare ruperii prin
forfecare a materialului din coloană;
presiunea orizontală dintre pămînt și coloană;
,
2
ult u col p h
K o t o = · + ·
2
tan 45
2
o
p
K
¢°
| |
= +
|
\ .
2
30
tan 45 3, 00;
2
o
p
K
°
| |
= + =
|
\ .
-
h
o
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
4


Figura 1 Rezistența la forfecare a coloanelor de ciment;
Chiar dacă valoarea maximă a rezistenței τ
ult.col
poate atinge și valori de
1000 kPa, în proiectare valoarea aceasta este limitată la 150 kPa.
Valoarea coeziunii nedrenate a coloanei c
u.col
în cazul amestecului uscat cu
ciment poate fi luată egală cu 29% din Rezistenţa la compresiune liberă după 28
de zile q
u
.

Rezistența la fluaj de lungă durată se presupune a fi circa 65% din
valoarea capacității portante ultimă, adică incărcarea maximă pe o singură
coloană este dată de relația:

unde:


( )
,max
0, 65 1.4
l ult
q a o = · ·
2
2 2
(1.5)
A d
a a
c c
= ¬ =
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
5


Figura 2. Amplasarea coloanelor;
a - coeficientul ariilor coloană-spațiere:
A – aria secțiunii transversale a coloanei;
c – distanța de spațiere a coloanelor;
Ecuația de echilibru a forțelor verticale pentru un coeficient al ariilor
coloană – spațiere a, este dată de următoarea ecuație:

Unde: q – efortul mediu pe unitatea de celulă (ansamblul coloană – teren
îmbunătățit);
Eforturile din coloana obținută prin amestecul în adâncime și terenul
înconjurător poate fi determinat din ecuația (1.6), astfel:




Rezistența la forfecare medie este notată cu:

(1 ); (1.6)
s c
q a a o o = · + · ÷
| |
| |
; (1.7)
1 ( 1)
; (1.8)
1 ( 1)
c
s
q
n a
n q
n a
o
o
=
+ ÷ ·
·
=
+ ÷ ·
(1 ) ; (1.9)
pc c p
a a t t t = · + ÷ ·
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
6

În care:
c
t ÷
media rezistenței la forfecare pentru coloana AA;
p
t ÷
media rezistenței pământului moale;

Figura 3- Relația eforturi - deformații specifice pentru teren ca un compozit
, ,
, ,
(1.10)
(1.11)
c u c n u col
p u p n p col
c tg
c tg
t o ¢
t o ¢
= + ·
= + ·

n
o ÷
efortul normal total în planul de rupere;
, u c
¢ ÷
unghiul de frecare interioară pentru coloană aflată în stare nedrenată;
, u c
c ÷
coeziunea nedrenată pentru coloană;
, u p
¢ ÷
unghiul de frecare interioară pentru terenuri aflată în stare nedrenată;
, u s
c ÷
valoarea coeziunii nedrenate pentru pământul interceptat de coloane;
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
7


Figura 4. Suprafață de cedare circulară (după Broms și Boman 1979);
Dacă , ,
0
u c u p
| | = =
, cum se consideră în practică pentru coloane AA
în argile moi, atunci
, ,
este egal cu
u c u c
c t
și
, ,
este egal cu
u p u p
c t
. Când
sunt folosite aceste simplificări, ecuația rezistenței la forfecare medie este egală
(1.9) cu:


Rezistenţa la forfecare ultimă a coloanei de var/ciment, încărcată de
rambleu şi manifestînd cedarea prin încovoiere , fugura 4, este estimată pe baza
relaţiei:


unde: M
u
– momentul capabil al secțiunii coloanei, valoarea maximă fiind dată
de relația de mai sus;
ucc
o ÷
rezistența la compresiune a coloanei;
D- diametrul coloanei;
, ,
(1 ) ; (1.12)
pc u c u p
a c a c t = · + ÷ ·
( )
3
3 2
,max
2 1
24 1
(1.13) cu (1.14)
12
1 /
u u
f u ucc
u u
M c
M D
D c c
t o
t
·
= = ·
+
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
8


Figura 5. Zone de cedare tratate prin AA sub încărcări aduse de rambleu

PORTANȚA COLOANELOR
Coloană singulară, caz în care capacitatea de preluare a încărcării este
guvernată de două mecanisme de cedare:
- unul ce ține de rezistența terenului din jur – rupere prin forfecarea
acestuia;
- altul care are în vedere rezistența materialului din coloană - ruperea
coloanei.
Din condiția de evitare a cedării terenului, a ruperii prin forfecare,
valoarea capacității portante a coloanei, în termenii scurtă durată, este dată de
relația:


unde: d ÷ diametrul coloanei, curent 0,5 la 0,6m;
lungimea coloanei;
u
c ÷
valoarea medie a rezistenței nedrenate a pământului din jurul coloanei;
2
2
9
( ) sau
4
( 2, 25 )
col
c u
col
c u
Q d l d c
Q d l d c
t t
t t
= · · + · · ·
= · · + · · ·
c
l ÷
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
9

În relație s-a admis că rezistența la forfecare nedrenată a pămîntului este
aceiași pe suprafața laterală și baza coloanei, iar rezistența pe baza colanei este
.
Pentru coloanele flotante, rezistența pe bază este în general mai redusă
decât cea din frecare laterală și invers în cazul celor care descarcă pe un strat
rezistent.

Figura 6. Rupere prin forfecare a grupului de coloane ca un bloc






,
9
v bc c u u
p N c c = · =
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
10

Grup de coloane
Portanța grupului de coloane este influențată și condiționată atât de
rezistența pămâtului dintre coloane cât și a geomaterialului din coloană.
Capacitatea portantă este dată de:
- Frecarea laterală, pe perimetrul grupului de coloane, de valoare :

Rezistența pe baza blocului, care se consideră cu valoare unitară de:

Valoarea totală a capacității grupei de coloane fiind:

observații:
- factorul de valoare 6 se referă la fundații pentru care L > B, iar cel de
valoare 9 este aplicabil fundațiilor cu suprafața tălpii pătratică;
- mobilizarea rezistenței pe bază este atinsă la o deformație verticală
estimată la 5 până la 10% din lățimea ariei bazei, motiv pentru care ea
poate fi neglijată (Broms, 1991);
Tasări ale grupului de coloane;
Îmbunătățirea cu coloane din pământ stabilizat reduce tasare cu 25 la
80%, reducere ce depinde de: tipul de structură, proprietățile pământului
netratat, natura liantului folosit,
Tasarea coloanei poate fi calculată cu relația:


grosimea stratului ;
presiunea pe coloană;
modulul de compresiune pentru coloană.

( ) 2
c u
B L l c + · · (
¸ ¸
6 la 9 c
u u
c · ·
( ) ( )
2 6 la 9
grup
ult c u u
Q B L l c B L c = + · · + · · · (
¸ ¸
1
1
c
q h
s
a M
| | A
= ·
|
\ .
¿
1
c
h
q
M
A ÷
÷
÷
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
11

Similar, tasrea pământului nestabilizat este calculată cu relația:




Presiunea totală aplicată este :
Primul calcul poate fi făcut admițând o valoare maximă pentru presiunea
preluată de coloană:

obținându-se o primă valoare s
1
care se va compara cu tasarea terenului
nestabilizat s
2
.
Dacă se admit distribuții noi prin reducerea treptată a încărcării
pe coloană, și implicit creșterea celei ce revine terenului înconjurător pănă ce
condiția de egalitate a tasărilor este îndeplinită:
Tasarea terenului va fi cea corespunzătoare condiției de egalitate și este estimată
cu relația:


Pe de altă parte, dacă coloana nu poate prelua mai mult din
încărcare și
Pentru coloane flotante, tasarea terenului moale rămas sub planul bazei se
calculează pe baza metodelor aplicabile fundațiilor de suprafață.
De interes sun diferențele de tasări, ele generând degradări, fiind guvernate de
deformațiile specifice de forfecare.
Rotirea unghiulară maximă - între două șiruri de coloane va fi
proporțională cu efortul tangențial mediu în lungul perimetrului blocului
ranforsat și modulul de forfecare mediu al pământului nestabilizat, după cum
redă relația :
2
2
1
s
q h
s
a M
| | A
= ·
|
÷
\ .
¿
grosimea stratului; h A ÷
2
 presiunea pe terenul nestabilizat; q ÷
 modulul de compresiune pentru p m ntul nestabilizat.
s
M ă â ÷
1 2
q q q = +
1 1,max
q q =
1 2
s s >
1 2
s s =
( )
1 2
1
m
c s
h q
s s s
a M a M
(
A ·
= = =
(
· + ÷ ·
¸ ¸
¿
1 2
s s <
2 m
s s =
o
m
s
G
t
o =
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
12

APLICAȚIE
Vom considera o clădire cu structură pe cadre, având regimul de
înălțime P+4E, fundată pe un teren argilos, de compactitate mijlocie.
Nr.
crt.
Natura terenului
k
s

[kN/m
3
]
1.
Nisip argilos afânat, argilă şi argilă nisipoasă, în stare
de curgere
1000 ÷ 5000
2.
Pietriş, nisip şi nisip argilos de compactitate mijlocie,
argilă şi argilă nisipoasă în stare plastică
5000 ÷ 50000
3.
Pietriş, nisip argilos în stare compactă, argilă şi argilă
nisipoasă consistentă
50000 ÷ 100000
4. Stâncă dură, stâncă cu fisuri 100000 ÷ 1000000

Caracteristicile terenului
γ
1
=21,50 kN/m
3
;
φ
1
=7,00°;
c
1
=12,00 kPa;
E
oed
=2,00 N/mm
2
;
μ=0,37
D
f
=1,20 m
T=4,00 m
L=4,00 m
24,00 x 20,00 = 480 mp
Dimensiuni în plan structură

Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
13


Perspectivă structură;
Solicitări la baza stâlpilor

Predimensionare fundație conform NP112-2010;
Pot fi deduse relații aproximative pentru stabilirea capacității portante
verticale de calcul dedusă din teoria plasticității și din rezultate experimentale.
Trebuie să se ia în considerare influența următorilor factori:
 rezistența terenului, în general reprezentată prin valori de calcul ale lui c
u
,
c’ și φ’;
 excentricitatea și înclinarea încărcărilor de calcul;
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
14

 forma, adâncimea și înclinarea fundației;
 înclinarea suprafeței terenului;
 presiunea apei subterane și gradienții hidraulici;
 variabilitatea terenului, în special stratificarea;

Capacitatea portantă de calcul se poate determina cu:

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:
p
efectiv max
<1,2p
pl


q=D
f
¸
Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.


' ' 0, 50 '
12 7,16 1 1, 02 1, 00 25, 20 1,88 1, 00 1,15 1, 00 142 /
pl c c c c q q q q
pl
p c N b s i q N b s i N B N b s i
p kN m
¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸
¸ = + +
= · · · · + · · · · =

Cu valorile de calcul pentru factorii adimensionali pentru:
 capacitate portantă;







tan ' 2 tan7 2
' 7
tan 45 tan 45 1,88;
2 2
( 1) ' (1,88 1) 7 7,16
2( 1) 2(1,88 1) 7 0, 22
q
c q
q
N e e
N N ctg ctg
N N tg tg
t ¢ t
¸
¢
¢
o
°
° | | | |
= + = + =
| |
\ . \ .
= ÷ = ÷ ° =
= ÷ = ÷ ° =
' ' 0, 50 ' ;
pl c c c c q q q q
p c N b s i q N b s i N B N b s i
¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸
¸ = + +
' ' 0, 50 ' ;
pl c c c c q q q q
p c N b s i q N b s i N B N b s i
¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸
¸ = + +
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
15

În care
'
2
¢
o > (bază rugoasă);
 înclinarea bazei fundației;




 forma fundației;
(B’=B = 1,20 m și L’= L = 1,00 m; deoarece încărcarea este centrică);
- pentru forma rectangulară:
1, 20
1 ( '/ ')sin ' 1 sin7 1,15
1, 00
q
s B L ¢ = + = + ° = ;
- pentru forma rectangulară: 1 0, 30( '/ ') 1 0, 30 1, 20 0, 64 s B L
¸
= ÷ = ÷ · = ;
- pentru forma rectangulară, pătrată sau circulară:
( 1) / ( 1) (1,15 1, 88 1) / (1, 88 1) 1, 02;
c q q q
s s N N = ÷ ÷ = · ÷ ÷ =

 înclinarea încărcării produsă de o forță orizontală;





În care:
- când H acționează în direcția lui B’:

'
2
'
'
1
'
B
B
L
m m
B
L
+
= =
+

- când H acționează pe direcția lui L’:



În cazul în care componenta orizontală a încărcării acționează într-o
direcție care formează un unghi θ cu direcția lui L’, m poate fi calculat prin:

2 2
cos sin
L B
m m m m
u
u u = = +

2 2
1
1, 00
tan '
(1 tan ') (1 0tan 7 ) 1, 00
q
c q
c
q
b
b b
N
b b
¸
¢
o ¢
÷
= ÷ =
= = ÷ = ÷ ° =
1
(1 )( tan ') 1;
1 1;
' ' c '
1 1;
' ' c '
c q q c
m
q
m
i i i N
H
i
V A c tg
H
i
V A c tg
¸
¢
¢
¢
+
= ÷ ÷ =
| |
= ÷ =
|
+
\ .
| |
= ÷ =
|
+
\ .
'
2
'
'
1
'
L
L
B
m m
L
B
+
= =
+
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
16

i
c
, i
q,
i
γ
– factori adimensionali pentru înclinarea încărcării V produsă de
încărcarea orizontală H (au valori unitare deoarece H
d
=0);
2 3
3
1012 12 772
142, 00
1, 20 1, 20
1, 20 142 1012 12 772 0
f
pl
f
N
M
p p kPa
A W
B B
B B
·
= + s ¬ + = ¬
· ·
· · ÷ · ÷ · =

Soluția reală a ecuației este B=4,31 m
Considerăm B=4,35 m;
L=1,20*B=5,25 m;
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea
fundatiei L=4,35 m latimea fundatiei B=5,25m.
Se observă că se depășesc dimensiunile interax al traveelor, de unde
rezultă necesitatea radierului.
Determinarea capacității portante a coloanelor obținute prin Amestec în
Adâncime

Tabel. Domeniul de valori pentru rezistenţă şi permeabilitate (după Topolnicki, 2003)
Tip de pământ Cantitatea
de ciment
(kg/m
3
)
Rezistenţa la
compresiune liberă
după 28 de zile q
u
(MPa)
Permeabilitatea
k(m/s)
Măluri, nămoluri 250 - 400 0.1 – 0.4
1x10
-8

Turbă, argile şi prafuri organice 200 - 350 0.3 – 1.2
5x10
-9

Argile moi 150 - 300 0.5 – 1.7
5x10
-9

Argile vîrtoase/tari 120 - 300 0.7 – 2.5
5x10
-9

Prafuri şi nisipuri prăfoase 120 - 300 1.0 – 3.0
1x10
-8

Nisipuri fine-medii 120 - 300 1.5 – 5.0
5x10
-8

Nisipuri grosiere şi pietrişuri 120 - 250 3.0 – 7.0
1x10
-7


Capacitatea portantă ultimă a unei singure coloane poate fi estimată cu
relația:




2
,
2
,
2 3 2 145 3 77, 40 522, 20 / ;
500
29
500 145 145 / ;
100
ult u col h
u
u col
c kN m
q kPa
c kPa kN m
o o = · + · = · + · =
=
= · = =
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
17


Figura 7 . Împingerea pământului dintre coloane;
2
max
( 1, 20) 21,50 (6, 00 1, 20) 154,80 / ;
f p
D l kN m o ¸ ¸ = · = · + = · + =

Vom considera o valoare medie:
2 max
154,80
77, 40 / ;
2 2
h
kN m
o
o = = =

Rezistența la fluaj de lungă durată se presupune a fi circa 65% din
valoarea capacității portante ultimă, adică incărcarea maximă pe o singură
coloană este dată de relația:

unde:


2
,max
0, 65 0, 65 0, 20 522, 20 68 / ;
l ult
q a kN m o = · · = · · =
2
2 2
0, 60
=0,20 (1.5)
4 1, 20
A
a a
c
t ·
= ¬ =
·
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
18


Figura 8. Amplasarea coloanelor;
a - coeficientul ariilor coloană-spațiere:
A – aria secțiunii transversale a coloanei;
c – distanța de spațiere a coloanelor;
Rezistența la forfecare medie este notată cu:

În care:
c
t ÷
media rezistenței la forfecare pentru coloana AA;
p
t ÷
media rezistenței pământului moale;

2
, ,
2
, ,
=145,00kN/m ;
=12,00kN/m ;
c u c n u col
p u p n p col
c tg
c tg
t o ¢
t o ¢
= + ·
= + ·

n
o ÷
efortul normal total în planul de rupere;
, u c
¢ ÷
unghiul de frecare interioară pentru coloană aflată în stare nedrenată;
, u c
c ÷
coeziunea nedrenată pentru coloană;
, u p
¢ ÷
unghiul de frecare interioară pentru terenuri aflată în stare nedrenată;
2
(1 ) 0, 20 145 0,80 12 38, 60 / ;
pc c p
a a kN m t t t = · + ÷ · = · + · =
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
19

, u s
c ÷
valoarea coeziunii nedrenate pentru pământul interceptat de coloane;
Dacă
, ,
0
u c u p
| | = =
, cum se consideră în practică pentru coloane AA
în argile moi, atunci
, ,
este egal cu
u c u c
c t
și
, ,
este egal cu
u p u p
c t
. Când
sunt folosite aceste simplificări, ecuația rezistenței la forfecare medie este egală
(1.9) cu:


PORTANȚA COLOANELOR
Coloană singulară, caz în care capacitatea de preluare a încărcării este
guvernată de două mecanisme de cedare:
- unul ce ține de rezistența terenului din jur – rupere prin forfecarea
acestuia;
- altul care are în vedere rezistența materialului din coloană - ruperea
coloanei.
Din condiția de evitare a cedării terenului, a ruperii prin forfecare,
valoarea capacității portante a coloanei, în termenii scurtă durată, este dată de
relația:

Pentru coloanele flotante, rezistența pe bază este în general mai redusă
decât cea din frecare laterală și invers în cazul celor care descarcă pe un strat
rezistent.
2
, ,
(1 ) 0, 20 145, 00 (1 0, 20) 12, 00 38, 60 / ;
pc u c u p
a c a c kN m t = · + ÷ · = · + ÷ · =
2 2
( 2, 25 ) =( 0, 60 6, 00 2, 25 0, 60 ) 77, 40 1072 ;
col
c u
Q d l d c kN t t t t = · · + · · · · · + · · · =
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
20


Figura 5. Rupere prin forfecare a grupului de coloane ca un bloc

Grup de coloane

Rezultă un număr de 480 coloane cu rezistența:
353707
737, 00
480
grup
col
Q kN = =
Capacitatea portantă a terenului îmbunătățit este de:


( )
2 24 27, 60 6, 00 77 24, 00 27, 60 6 77 47678 306029 353707
grup
ult
Q kN = + · · + · · · = + = (
¸ ¸
2
353707
534 / ;
24 27, 60
grup
ult
cap
îmbunatatita
Q
p kN m
A
= = =
·
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
21


observații:
- factorul de valoare 6 se referă la fundații pentru care L > B, iar cel de
valoare 9 este aplicabil fundațiilor cu suprafața tălpii pătratică;
- mobilizarea rezistenței pe bază este atinsă la o deformație verticală
estimată la 5 până la 10% din lățimea ariei bazei, motiv pentru care ea
poate fi neglijată (Broms, 1991);
2 3
3
1012 12 772
522, 20
1, 20 1, 20
1, 20 522 1012 12 772 0
f
pl
f
N
M
p p kPa
A W
B B
B B
·
= + s ¬ + = ¬
· ·
· · ÷ · ÷ · =

Soluția reală a ecuației este B=2,67 m
Adoptăm B=2,70 m; L=3,25 m;
Sarcina transmisă de la suprastructură este de:
N=1012 kN;
2
2
1012 12 772
115, 32 391, 00 506, 32 / ;
2, 70 3, 25 2, 70 3, 25
q kN m
·
= + = + =
· ·
Condiții speciale de amplasament și soluții de infrastructură
22

Concluzii
 Terenul natural de fundare are o capacitate portantă de 142 kPa, iar după
îmbunătățire capătă o capacitate portantă de 522 kPa;
 Dimensiunile fundației necesare inițial sunt de:
 B=4,25 m; L=5,35 m;
 Dimensiunile fundației necesare după îmbunătățirea terenului sunt de:
 B=2,70 m; L=3,25 m