Orașul posibil

adresat tinerilor profesioniști până în 35 ani

Caiet documentar Concurs de invenții urbane episodul Galați 2050

CONCURS: 24 februarie - 24 mai 2011 I EXPOZIȚIE CU VOT PUBLIC: 1-19 iunie 2011, GALAȚI I SIMPOZION: 18-20 iunie 2011, GALAȚI

O:

F:
observatorul urban

P:

1

www.plusminusgalati.wordpress.com

Caiet documentar Concurs invenții urbane: Orașul posibil - episodul Galați 2050 © plusminus 2011 Studiu elaborat în cadrul proiectului cultural SOS Galati - Analiza si monitorizare interventii, finanţare: Taxa timbrul arhitecturii, Observatorului Urban, Uniunea Arhitecţilor din România, 2010 coordonator: Elena STOIAN (arh.urb.) echipa: Mirela NIŢU (arh.urb.), Marius MITRAN (arh.urb.) PR / Violeta Piciorus, traduceri/ Cosmina DIACONEASA, Luminita STOIAN

2

Concurs de inventii urbane Orasul posibil - episodul Galati 2050

INTRO / 4 DOCUMENTATIE CONCURS / 5 Exrema SE Galati-Braila, Braila-Galati Pod peste Dunare Fond construit, 55 ani Industrie si locuire Spatii urbane strategice Faleza si frontul la apa Faleza. Comportament in spatiul public urban Portul turistic galati, un paradox? Un prim port de ambarcatiuni “Galatii de altadata” Back to scratch !? La 2′ de km zero Ce se intampla cu centrele de cartier, comerciale? Strada Brailei, centru civic? Tiglina. Ce s-a intamplat cu spatiul “dintre”? In fata blocului – scenarii Spatiul “dintre” – scenarii Tiglina. Indici de ocupare Dezvoltare imobiliara Tiglina-Faleza Combinatul Biserica in oras Educatie universitara si preuniversitara PLAN ORAS / 27 REGULAMENT CONCURS / 28 ALTE INFORMATII www.plusminusgalati.wordpress.com

3

Se ofera astfel tinerilor ocazia sa-si defineasca propria identitate culturala si profesionala. orice tanar cu idei despre oras. absolvent de studii superioare.). Proiectele elaborate în cadrul concursului trebuie să dea un impuls pentru o dezbatere pe tema abordată de fiecare participant și mai puțin să ofere propuneri exhaustive. Orașul posibil lansează la nivel național o platformă pentru noi abordări capabile de a structura și modela transformările urbane actuale. un motiv pentru a cauta. credem ca este nevoie de o provocare. etc. economice.com . designeri. din care extragem solutii [aparent] castigatoare. antropolog sau sociolog. Suntem de parere ca. spațiale. jurist. un instrument de cercetare urbana. În cadrul acestei platforme orașul Galați a fost ales ca și studiu de caz. Orașul posibil se găsește la granița dintre real și imaginar. ase-ist. care vor urmări transformări culturale. schitarea temei si interventiilor in cadrul general propus de concurs. prin testarea de invenții urbane. In intampinarea acestui gand propunem un altfel de concurs. concursul poate deveni mai mult decat o urna 6/49. Cum cercetarea pare sa nu-si gaseasca un loc in contextul educatiei si practicii. Proiectele pot să îmbine elemente concrete și elemente utopice. Drept urmare. Orasul Posibil reprezinta o AVENTURA URBANA bazate pe explorarea orasului romanesc in toate cele 3 etape: documentarea. într-un teritoriu al experimentului. premierea castigatorilor. in Romania. pe scurt. artiști. sociologi. sociale. Chestionând metodele și abordarea practicii curente de urbanism și raportarea arhitecturii la oraș. arhitect. Cum arată orașul viitorului? Concursul este deschis tuturor specialiștilor până în 35 ani (arhitecți.INTRO Cum sa devii un tanar inventator? Pentru noi. cu desemnarea unui coordonator de proiect. scopul concursului este de a introduce inovația și creativitatea ca și alternativă în demersul de lucru cu orașul românesc. Artist. este incurajat sa participe la acest concurs. Accentul va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor și instrumentelor folosite. insa nascut dupa anul 1975 si stapanit de spiritul de aventura.plusminusgalati. în mod individual sau în echipe. Vom numi toti participantii la concurs cu titlul de TINERI INVENTATORI URBANI. structurale pe teritoriul orașului. cu metode și soluții diferite de cele practicate până în prezent. un concurs de idei nu este doar un concurs despre imaginea finala. urbaniști.wordpress. 4 Site-ul concursului www. antropologi.

rivalitatea intre cele doua orase.wikipedia. dezvoltarea urbana ia in calcul factori precum scaderea si imbatranirea populatiei. 1980 5 . In Romania inca se discuta despre dezvoltarea zonelor periurbane in directia urbanizarii si maririi suprafetei intravilanului oraselor. pe un relief dezvoltat pe loess si sensibil la fundare. Sistemul urban Galati-Braila sau Braila-Galati este un subiect mult discutat in studii geografice / planificarea urbana la nivel national. Orasul este situat intr-o zona cu seismicitate ridicata (8. Cel mai apropiat oraș este Brăila. evolutia demografica negativa. parasirea platformelor industriale si imagineaza chiar reducerea suprafetei oraselor. orasele par sa fi ramas la viziunea de dezvoltare din perioada comunista*. inceput langa Galati. Intradevar cele mai apropiate aglomeratii urbane din tara. Costisitorul cartier Siret. Regiunea face parte din rezervatia naturala Prutul de Jos.4 km2. Galati-Braila. construirea unui aeroport. Toate constructiile realizate incepand cu anii ’60 sunt sustinute de o retea densa de piloti. problemele de constructie datorate solului au impiedicat si impiedica in continuare crearea unui organism functional. etc. A fost propusa construirea de cartiere rezidentiale intre cele doua orase. Braila-Galati La nivel international. la confluența râurilor Siret și Prut.org Situat pe malul nordic al Dunării. o continuare a biosferei Deltei. lângă Lacul Brateș. Judetele patriei. ocupă o suprafață de 246. In ciuda avantajelor amplasamentului exista probleme mari de ordin constructiv. la doar 15km spre sud. Extinderea si unirea morfologica a celor doua orase a inceput să prinda contur la nivel de proiect acum foarte multi ani. Declinul economic.5 grd). la circa 80 km de Marea Neagră. a demonstrat acest lucru. www.DOCUMENTATIE CONCURS Extrema SE Galatiul este punct de frontieră cu Republica Moldova şi se afla la o distanţă de 8km de graniţa cu Ucraina.

html www.wikimapia.Braila ROMANIA MOLDOVA UCRAINA Prut Siret Galati Dunarea Braila 6 . Braila – aglomerari urbane ce vor putea fi legate cu o sosea. dezvoltarea acesteia ar trebui sa tina cont de o colaborare transfrontaliera.com/2010/05/studiu-privind-dezvoltarea-zonei. orase muncitoresti satelit. Intre ele va putea fi amplasata o viitoare platforma industriala. Prin aceasta legatura se va realize o aglomerare ce va putea atinge in anul 2000 circa un million de locuitori. artera cu mai multe benzi.org fotografie aeriana regiunea Galati . amplasata pe malul Dunarii. *”Dezvoltarea continua a municipiului resedinta de judet va permite apropierea acestuia de orasul vecin.blogspot. citadela comparabila cu alte mari orase de pe Dunare…” * sau http://urbanismul. Datorita pozitiei periferice. dotata cu trenuri de tramvaie.Totusi. o viitoare zona metropolitana incluzand aceste orase este posibila. ce vor permite legatura foarte rapida intre cele doua municipii.

ing. in nici unul din celelate puncte ale tarii noastre aceste distrugeri nu au fost atat de concentrate si nu au avariat in asa masura centrul unui oras. imbunatatirea conditiilor de tranzit. Se aduc argumente pro si contra. * Podurile Viitorului pe Dunarea de Jos. Datorita apropierii de port. Braila si Calarasi. podurile peste Dunare trebuie sa reprezinte mai mult decat legatura intre cele doua maluri ale Dunarii. sc Media Drumuri-Poduri srl revista Arhitectura. 11/1956 Fond construit. Acestea trebuie sa asigure dezvoltarea economica si sociala a municipiilor existente si in al doilea rand. cu ocazia constructiei podului peste Dunare de la Giurgeni – Vadu Oii. Gheoghe Buzuloiu. litoralul Marii Negre. care se desfasoara acum prin traversari nepermanente. 55 ani “Galatii este poate orasul care a resimtit cel mai mult distrugerile razboiului. influentate de conditiile atmosferice si limitate de serviciile de transbordare. vechiul centru al orasului a disparut aproape in intregime in urma bombardamentelor si mai ales in urma minarii strazilor…” 7 . Alaturi de aceasta sintagma – discutia daca e mai bine sa se construiasca un pod in Galati sau mai bine in Braila. Lucrarea ce reuneste aceste studii* explica cum pentru rezolvarea circulatiei in tranzit spre Constanta. delta Dunarii sau legatura cu drumuri europene spre Bulgaria si Turcia. s-a pus problema realizarii unor traversari permanente in Galati. In 1960. Tema a fost reluata cu diverse ocazii pana in 1990. Totusi. 2006.Pod peste Dunare Vrem Pod peste Dunare! este unul din grafitiurile care a tot circulat prin oras. au fost elaborate o serie de studii comparative cu posibile treceri permanente atat in Galati cat si in Braila.

orasul cobora pana la apa. iar altele au fost chiar demolate. multe cladiri sunt in prezent in stare proasta. Dintre acestea.tesutul urban ante 1900 / suport planul Manciulescu Schita de sistematizare care fixa etapele de dezvoltare ale centrului orasului a fost aprobata de catre Consiliul de Ministri in 1955. Tot in aceiasi perioada. in zona centrala a orasului au fost construite blocuri noi (3000 apartamente).tesutul urban actual / suport plan cadastral 1975 Initial. in zona de vest a orasului au fost ridicate cartierele Tiglina 1. Dupa 1989. Intre 1961-65. o activitate intensa de construcuctie se petrece din ce in ce mai aproape de apa. lucrarea constituia prima de acest fel din tara.3 (7000 apartamente). Ulterior WW2 modul de raportare al orasului la apa s-a schimbat: parcelarul a suferit transformari puternice. Configuratie spatiala initiala este greu recongnscibila. Piata centrala si promenada principala catre Dunare au fost conturate in cadrul acestui ansamblu. orasul spre Dunare .orasul spre Dunare . faleza a fost sistematizata si apoi zona industriala a fost separata de oras. In zona centrului efervescenta activitatilor portuare dadeau o anumit specific frontului la apa. In acel moment.2. 8 .

industrie / densitatea locuirii Cele mai dense zone construite ale orasului aflate in imediata apropierea a zonei industriale / nu exista perdele verzi de protectie  / balta Catiusa este folosita pentru deversarea deseurilor / combinatul extinde constant suprafata afectata prin haldele de zgura si alte deseuri /in continuare principalul producator in Europa de Est / plateste zeci de amenzi pentru poluare si nu intentioneaza sa amelioreze situatia / functioneaza partial si nu produce produse de mare calitate / primeste reduceri pentru utilitati dar reduce personalul … 2010: 290. Orasul se estima sa ajunga in anul 2000 la 500 000 locuitori. 30 ani toate cartierele de blocuri ale orasului (muncitori – Tiglina. Planul initial era prevazut cu o zona de protectie (padure). suprafeta paltformei marindu-se. 9. Inceput in 1962 in partea de vest a orasului. Aeroport /specialistii straini adusi in perioada executiei santierului – Tiglina 1). Pentru a deservi platforma industriala au fost construite intr-o perioada de aprox. 1967:  156. 2020. noi ramuri industriale dar in pricipal datorita noului combinat siderurgic. urma sa devina doar dupa cativa ani un simbol al socialismului. In anii ’80 sectorul siderurgic Galati avea un record de 60% din productia tarii. incotro? 9 .000 de angajați la combinat.Industrie si locuire In anii ’60 se schimba radical profilul industrial al orasului Galati prin noi unitati industriale in teritoriu.000 de angajati in combinat. CS Gheorghe Gheorghiu Dej.000 locuitori. Acest plan a fost abandonat.000 de locuitori in oras. Dunarea. 73.

Cele mai importante repere ale oamenilor se refera la spatiile verzi ale orasului (parcuri. . De ce? Orasul e puternic construit. prin amenajare si nu prin construire (muzee.parcul Rizer. acest parc foarte interesant (forma.directii posibile de dezvoltare a spatiilor urbane Spaţii urbane strategice O schema a spatiilor publice urbane “reprezentative” in oras. 2  spatii semi-naturale strategice ar putea sa influenteze dezvoltarea ulterioara a altor zone si prin urmarea cresterea calitatii vietii in oras: faleza si parcul Rizer*. cartierului Tiglina). ne petrecem timpului liber in aceste zone. faleza Dunarii. gradini. imagine din turnul de televiziune 2010 10 . ar putea genera revitalizare urbana in acea parte a orasului. faleza). zone cu potential nevalorificat (ex. etc). In principal propunem vizarea siturilor industriale. Acest nucleu va iradia in principal in cartierele adiacente. . bariere puternice in continuitatea tesutului urban. (roz pe desen) * Toate reperele locale la care ne referim (unele identificate si in urma studiul sociologic pentru noul PUG) se refera la zone cu un important rol in viata orasului in trecut si folosite in prezent “in lipsa de altceva”. Amplasat intr-un cartier de case si in apropierea Gradinii Publice. sala concerte) si nici alt tip de spatiu urban nu exista  amenajat  in oras. Intregul spatiu al falezei constitue nucleul care prin revitalizare / restructurare va sustine importanta dezvoltarii retelei de spatii urbane din oras. in oras nu exista dotari socioculturale accesibile publicului larg (ex. relief). Faleza reprezinta singurul reper de spatiu public major al Galatiului.faleza. verde pe plan Dintre acestea. intre verde si mineral/ intre reprezentativ si comun. Nu oricum. ci daca ar trece prin procesul unor concursuri publice. cinematograf. proiecte de calitate si amenajare corespunzatoare. plantatii.

Administrator: PMG. Faleza. 11 . etc. orasele isi creeaza o imagine prin intermediul spatiilor publice reprezentative si reusesc integrarea de succes a unor zone unice in viata orasului.parcul Rizer 2009 NOTA: Ca indicator de dezvoltare urbana studiile de specialitate releva ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30% din suprafata intravilanului unui oras (!) iar distributia acestora sa permita cetatenilor sa aiba acces la ele in aproximativ 15 minute de mers pe jos. Faleza si frontul la apa. faleza nu pare sa faca parte din tendintele recente de dezvoltare ale orasului. Zona protejata dendrologic si cu potential peisagistic. memorie. in viitor o scena urbana de calitate? Decizia recuperarii frontului la apa si amenajarea spatiilor urbane adiacente reprezinta in viata unui oras momentul in care se pune pret pe simboluri identitare. Astfel.

biciclistilor. Regulament pentru utilizarea pistelor de role: art. Dubla promenada – faleza superioara si inferioara este accesata de intreaga populatie a orasului (segmentele 2-5). Zona majora de dotari (“terase”. “vapoare restaurant”) se suprapune peste principalul acces catre apa (segment 3). carucioarelor si a persoanelor cu caini sau care nu insotesc copiii! (…???) Evident vorbim despre o zona protejata de fluxul pietonal. Totusi noi dotari parazit ocupa peluza: exemplul recent amenajatei piste de role in locul peluzei. iar statuile de metal prost intretinute. distrugerea frontului la apa Multe buzunare tematice ale falezei sunt abandonate. lipsa viziunii pentru dezvoltarea spatiului falezei. rolelor si carucioarelor. jos – 3 benzi dedicate pietonilor. utilizari neadaptate 12 .2 este interzisa patrunderea in zona pistei a masinilor. sus – si bicicletelor.Faleza este vazuta ca un parc public si utilizata pe un banal parcurs liniar asfaltat. Supraaglomerarea necontrolata a accesului si a frontului la apa subliniaza starea de nedefinire.

un paradox? Cladirea Palatului Navigatiei din Galati (1912) este una din cladirile proiectate de arhitectul Petre Antonescu. dezvoltarea cartierelor orasului vechi. finisajele sunt degradate si carpite. (?) politia de frontiera (santier) 13 . Nu exista intentii de parteneriere in aceasta directie. parcul de soft. Zona cu un puternic potential urban duce lipsa de mobilier urban. Interventiile  din ultimii 20 de ani au o arhitectura discutabila… administratia fluviala administratia portului parcul de soft hotel parter servicii Avand in vedere functiunile publice ale cladirilor din jur: administratia portuara. in schimb se aud zvonuri despre intentia de construire a zonei / de amenajrea a unui port turistic. gara fluviala. cladirea este flancata de parcaje. hotel. alte servicii s-ar putea impune un standard al spatiului public urban. spatiul verde nu este intretinut si nici utilizat. politia de frontiera.comportament in spatiu public Portul turistic galati. Monumentul constitue reperul major al ultimului segment pietonal al falezei. Scenariul: acostarea unor ambarcatiuni.

Bad Lands. Un scenariu cu tente de scenariu real ar fi tansformarea parcului in parcare. Valea Orasului – cartierul Badalan.  fara valoare si lipsit de infrastructura. 14 . Pentru normalitate est-europeana da. Scenariul pesimist. cu un fond construit degradat.Uimiti. Dar daca orasul ofera mai mult … scenariu optimist scenariu previzibil Un scenariu optimist: simplu / amenajarea unui piete urbane. Intuim ca nu va fi vorba de parcari subterane la 10m distanta de malul Dunarii. ne intrebam pentru ce ar veni atatia turisti la Galati? Zona adiacenta portului. in constructie. Orasul nu are zone urbane de calitate sau multe atractii turistice de top. Panoul de santier al sediului politiei de frontiera. chiar daca primul cartier al orasului este in prezent acaparat de port. construirea totala a zonei. nu indica existenta unei parcari in cladier si nu prezinta nicio imagine de ansamblu a cladirii. Nu dorim ilustrarea.

a branşării la pompe de alimentare.Un prim port de ambarcatiuni In 2004 a fost eleborat de către IPTANA un studiu de fezabilitate pentru amplasarea unui port de ambarcaţiuni mici în Galaţi (lungime~6/12m). colaj proiect / realizat Proiectul nu a vizat amenajarea zonei de mal (acces către pasarelă. Realizarea a fost finanţata de Ministerul Turismului şi Primăria Galaţi. zone de reparaţii. marina prezenta posibilitatea separării funcţionale fata de zona pietonală a falezei. într-o zona cu acces direct de pe promenadă. mal paralel cu pontonul) ci doar asigurarea unor locuri de parcare pentru ambarcaţiuni. Zona este în comntinuare neamenajată. Având în vedere nivelul fluctuant al apei se pot imagina câteva soluţii de platforme care să avanseze pe suprafaţa apei şi să fie folosite pentru pescuit sau simpla belvedere şi care să ridice nivelul de amenajare a malului la “standardele” marinei. posibil? 15 . in schimb un ponton pentru ambarcaţiuni a fost realizat în 2009 la câţiva metri distanţă. etc. Amplasat într-un buzunar al Dunării.

In schimb. In prezent. azi Domneasca) si zona de vest a orasului cu zona portului. spatiul fiind puternic plantat si mobilat. e in plin proces de reorganizare (ANL. Acest lucru nu constitue o schimbare negativa fata de planul initial.ro/. teatru.“Galatii de altadata” Strada domneasca – o zona istorica pastrata. axa istorica Zona gara-autogara. fiind cel mai plantat bulevard al orasului. partial abandonata. Solutia propunea realizarea unui sistem de piete si esplanade care lega faleza cu cea mai veche strada rezidentiala a orasului (Republicii. Altele sutin in continuare potentialul bulevardului (universitate. prefectura). Cu toate acestea. iar mobilierul specific anilor ’80 are un farmec aparte. in zona hotelurilor centrale amenajarile nu este valorificat potentialul spatiului. Istoria catorva cladiri care sustin coloana vertebrala a zonei istorice si alte informatii: http://galatiidealtadata. adiacenta acestu ax. partial restructurata. Din functiunile publice care atrageau altadata publicul. la nivel pietonal piata centrala nu este lizibila. ramane cel mai circulat pentru promenada dupa faleza. Precum in centrele altor orase dezvoltate si amenajate in comunism. Ce s-a realizat respecta in mare masura aceasta schita. Back to scratch !? In anul 1954 s-a elaborat schita de sistematizare a centrului orasului Galati. 2 cinematografe). mall…. 16 . intrucat zona pare o oaza verde in mijlocul orasului. noua gara.volte. Gradina publica si parcul Rizer – zone cu un potential extraordinar. partial intretinuta. necesita amenajare si dotare. altele sunt parasite sau transformate in cluburi.). In segmentul final al strazii nu s-a mai tinut cont de caracterul istoric al strazii in interventiile recente (praktiker!). parte s-au inchis (cinema de vara.

macheta proiect 17 . reversibil. goana dupa suprafete inchise a adosat acestui hotel cutii de plastic si sticla. Un gand adresat proprietarilor hotelului Dunarea: Privind o imagine de la 1965 mesajul ar fi: ne putem intoarce la zero? Posibil. Mai mult. Aceste spatii devin foarte aride si neprimitoare vara si prin urmare nefolosite. desen de plan vizibil doar de la etaje superioare ale cladirilor. Dupa unii arhitecti. imagine anii 70. putem reveni? piata centrala.accentul a fost pus pe realizarea unor modele decorative din gresie. amenajare recunoscuta si demna de pastrat.

Brailei). despartit de aceasta printr-un largo plantat.La 2′ de km zero. altul partial demolat si incoltit de paraziti (Tiglina). Interventiile brutale si haotice au distrus spatialitatea initiala a ansamblului. Mutatii ale centrului comercial Potcoava de Aur. complexul Aflat pe artera principala a orasului (! str. rustic / modern. au condus cinematograful 18 . comerciale? In cartierul Tiglina 1 exista 2 “complexe” construite in anii ’55-’56 – unul abandonat (Francezi). OMG Ce se intampla cu centrele de cartier. zona complexului Tiglina si-a pierdut identitatea de-a lungul anilor din cauza modului de ocupare al spatiului.

De peste 10 ani cladirea nu mai este folosita. self-distruct 19 . NOW&THEN Stare vizibila de degradare a cladirilor cu caracter public / Alterarea spatiilor libere prin densificarea excesiva cu diverse constructii “temporare” / Supraglomerarea cu autoturisme si trafic pietonal ingreunat / cinematograful transformat in DISCOTECA! / Upgardarea centrului comerical la mall ! / … o piata?! Amplasat pe una dintre legaturile intre str. etc. vederea spre apa este blocata de noi constructii.la pierderea caracterului specific si in final la conturarea unei imagini dezolante a zonei. Spatiul e pe departe cu cel mai mare potential urban din oras. Brailei si faleza (strada Regiment 11 Siret). se prabuseste. este utilizat de alcoolici (servicul de urgente are zilnic cazuri aici) si de breakdanceri. mobilierul din piata se dezintegreaza. aflat in mijlocul unui cartier locuit si in proximitatea unei scoli. complexul La francezi se deschidea spre Dunare si profita de o piata bine amenajata si insorita in fata. Spatiul.

Nici legaturile cu faleza Dunarii (o serie de strazi ce iriga tesutul) nu sustin potentialul pietonal al zonei (stationare si tranzit). Autostrada este tranzitata zilnic de foarte multi oameni. Cladirile participante la spatiu au in principal functiunea de locuire. interventii neintegrate. Parterurile blocurilor sunt extinse spre strada cu functiuni comerciale. in anumite zone blocand total permeabilitatea initiala a tesutului. trotuare late sau parcuri longitudinale. Posibil studiu de caz pentru diversitate si consecventa a arhitecturii parazitare. cu largouri. masini parcate dezordonat. mobilarea urbana nu sustine serviciile adosate. Pe anumite sectoare. in spatii verzi. pavaj neintretinut si peticit (asfalt.Strada Brailei. deoarece constitue principala legatura cu centrul si totodata axul din care se merge spre faleza. spatiul strazii Brailei este unul interesant la nivel pietonal. etc. centru civic? Centru civic (?) – si anume cateva istitutii (banci) pe un ax si multe kioskuri. Amenajata in anii ’80. Gradinile de fatada sunt transformate. Totusi. piscoturi. Un spatiu urban uzat fizic si moralunde regasim efecte fenomenului numit turbourbanism: panouri publicitare pe cladiri. 20 . axul ramane un spatiu de reprezentare hibrid. zonei ii lipseste in prezent coerenta si viziunea unei amenajari urbane. gresie sau asfalt vechi inerbat).

centrele de cartier. circulatii majore care delimiteaza aceasta zona. minim de circulatii auto la interior. centrele comerciale. Principiile acestei metode de urbanizare [populare a unui teren liber cu constructii] constau in delimitarea unei suprafete de teren. in zonele verzi].Tiglina. dispensarul orientate spre zone verzi. dotari publice La aceste principii s-a renuntat de-a lungul timpului. locurilor de odihna si recreatie pentru adulti si (!) se presupunea ca va trebui mentinut in timp cu plantatii – peluze. cu rosu. raportul dintre spatiul construit si spatiul liber [initial verde] este in aceast cartier impresionant. arbusti si arbori. Ce s-a întâmplat cu spaţiul “dintre”? Cartierul Tiglina 1 este unul din primele mari ansambluri de locuinte realizate in Romania [anii ‘60] si bazate pe principiile de organizare a unitatilor urbanistice complexe [microraioanele]. Odata cu cresterea numarului de masini in oras au aparut si garajele in interiorul acestor zone. Tot inlocuind spatiile libere si fragmentandu-le.  institutii de importanta “oraseneasca” asezate periferic si orientate catre arterele principale. spatii libere verzi. flori. cartierele Tiglina 1/2 plan initial / plan actual cu marcarea interventiilor ulterioare. Acest spatiu era destinat … zonelor de joaca pentru copii. Un alt factor important era respectarea unor reguli de amplasare a dotarilor: . distante posibil de parcurs pe jos. . Cu toate aceste interventii. Indesirea cartierelor de acest gen a constituit o practica recurenta in toate tara in perioada ulterioara [amplasarea unor constructii noi intre cele existe. gradinita. odata cu decizia de a eficientiza terenul liber al oraselor.scoala. 21 . amplasarea dotarilor necesare in functie de numarul viitorilor locuitori.

banci. Multi se vor intreba: de ce e in acest capitol? Pentru ca ilustreaza un exemplu de utilizare inadecvata a spatiului! Best case scenario. plantatii atent culese. Chiar daca ne bucura lucruri diferite. Bataie cu perne printre ciulini. In fata blocului – scenarii Worst case scenario. Imaginile de mai jos ilustreaza modul in care societatea contemporana utilizeaza si intelege  spatiul “dintre”: pamant. Indici de ocupare De ce am inceput critica cu cel mai “verde” cartier al orasului? In principal pentru ca spatiul sau liber si cu potential (vezi propunerea spatiala initiala) a fost impanzit de cladiri parazit si parcari. Best case scenario. Parc auto innoit. acumulare de energii negative si neintelegere in folosirea spatiilor comune. mici si bere. lipsa de respect pentru spatiile comune.Comunitatea si autoritatile nu au valorificat de-a lungul anilor potentialul spatiilor din acest tip de cartier. Peluza multifunctionala. Nu exista nicio strategie sau intentie de ameliorare a acestei situatii. avem in comun un singur spatiu. ingrediente recomandate: pavaj. locuri de parcare oriunde. Gratare. etc. 22 . Spaţiul “dintre” – scenarii Worst case scenario. mobilier urban neintretinut. Peste 90 ha spatiu public neamenajat! peste 1 500 garaje! Nicio parcare colectiva! Spatiile “dintre” sunt neintretinute si deloc verzi. Tiglina. Posibil exemplu de amenajare corespunzatoare a spatiului.

supraetajate. 1500 garaje / un loc de parcare exterior are max. 2.5x5m adica 12. in medie 25mp / in zona sunt aprox.3ha – in proprietate publica!!! suprafata ocupata de garaje si alte anexe – aprox. 103. gradini.suprafata totala cartier – aprox.127ha suprafata la sol a cladirilor – aprox.5mp / intr-o parcare suprafata ce revine unei masini (loc de parcare si circulatii) este de aprox. strazi – aprox. 57ha suprafata “zone verzi” – aprox 42ha (?) (jardiniere. peluze. etc) (cu verde pe desen) INFO: un garaj ocupa. trotinetele. 4ha (cu negru) suprafata trotuare. In orase de aceasta talie si in zone de acest tip e indicat a fi folosite! 23 .23. plantatii de aliniament. suprafata ocupata la sol de o masina se reduce considerabil / INFO: scuterele. alei. maidane. bicicletele.7ha suprafata libera – aprox. la sol. rolele sunt mijloace alternative de locomotie. 20mp / folosind parcaje colective.

in literatura de specialitate se aprecia ca monotona amplasarea a 8 unitati similare perpendicular pe cornisa Dunarii. Incepand cu 1997 s-a “remediat” greseala.Dezvoltare imobiliara Tiglina-Faleza La momentul finalizarii ansamblului Tiglina 1 (1957-1965). solutie contemporana in continuare verde ?! 24 . ecranul opac.

Combinatul ~1. Andrei. Frig. biserica Precista si . casutzele de lemn invadeaza cateva zone ale orasului.. Din 1994.sediul Episcopiei Dunarea de Jos.3 km distanta fata de zona de locuire densa / poluare / peisaj dezolant Biserica in oras In Romania organizarea administrativa a bisericii ortodoxe romane se prezinta astfel: mitropolii. la Galati au inceput a fi organizate in cadrul unui mare eveniment Sarbatorile Galatiului.Si concertele cu artistii in voga. vant. Orasul il are protector pe Sf. de Sf. dupa investirea in functie a episcopului Casian. La Galati . Ioan Botezatorul tineri curajosi se arunca in apa inghetata sa prinda crucea. arhiepiscopii.. Mai multe informatii pe wikipedia. ploaie. Ca si in alte orase. episcopii. Multe scoli sau licee au Sfinti protectori si ii serbeaza cu fast in prezenta episcopului. imagine bulevardul central 25 .

Extensia universitatii .000 locuitori. mai functioneaza universitatile particulare Danubius (7000 studenti) si Spiru Haret (900 studenti). In oras exista doua tipuri de licee. Pe langa aceasta universitate de stat.Facultatea Transfrontalieră din Cahul are caracter unic in tara. restul pentru cele din oras.plusminusgalati. 14. tineretul e pregatit pentru a pleca din oras: 85% pleaca. dar acest lucru la fel de vizibil ca in alte centre universitare. 15% raman (situatie orientativa). Actuala Universitate Dunarea de Jos a fost infiintata in 1974 si are 16 facultati / aprox.wordpress. Liceele cu traditie din Galati sunt mereu citate pentru numarul mare de elevi premiati la olimpiade sau participanti la diverse activitati conexe.000 studenti in 46 domenii / studii master si scoli doctorale. In Colegiul National Vasile Alecsandri. Universitatea are o pozitie favorabila in Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Totusi orasul nu prezinta o infrastructura speciala adresata acestor elevi (alta decat spatiile scolilor). cel mai vechi liceu din oras. ori cu burse ori la munca.Educatie universitara si preuniversitara Galatiul are un centru universitar ce scolarizeaza in 2011 aproximativ 22. teoretice si vocationale. 26 ALTE INFORMATII www. ca centru universitar de traditie aflat într-o zonă de frontieră geo-politică. Cele teoretice de renume reprezinta pepiniera pentru universitatile din tara. Orasul are aproximativ 290. Studentii reprezinta una dintre cele mai mari categorii sociale din oras.com . Scolile galatene trimit elevi in strainatate.000 studenti.

PLAN GALATI fara detaliere in dreptul platformei combinatului 27 .

scăderea și îmbătrânirea populației. Proiectele elaborate în cadrul concursului trebuie să dea un impuls pentru o dezbatere pe tema abordată de fiecare participant și mai puțin să ofere propuneri exhaustive. În cadrul acestei platforme orașul Galați a fost ales ca și studiu de caz. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. Aflat în extrema sud-estică a țării.REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE Concurs de invenții urbane: Orașul posibil – episodul Galați 2050 Are orașul românesc un viitor? Cum arată orașul viitorului? Lipsa unor politici publice. Orașul posibil se găsește la granița dintre real și imaginar. abandonul instituțiilor culturale și sociale. progeria manifestată la nivelul fondului constuit recent. Proiectele pot să îmbine elemente concrete și elemente utopice. dezvoltarea urbană necontrolată. orașul nu a exploatat contextul natural în care se află. prin testarea de invenții urbane. structurale pe teritoriul orașului. Accentul va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor și instrumentelor folosite. Efectele dezvoltării necontrolate și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a calităţii vieţii la nivelul oraşului în asemenea măsură încât ideea de aparţenență față de Galați a devenit inadecvată. 28 . într-un teritoriu al experimentului. Situația actuală a Galațiului oferă oportunitatea schițării unor noi viziuni urbane evaluând valorile culturale sau modelele de gândire și acțiune existente. este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. Se conturează astfel premisele unui nou început. Fondul locativ. proximitatea unui alt mare centru urban sau potențialul universitar și de cercetare. al unei alternative în problematica urbană. sociale. scopul concursului este de a introduce inovația și creativitatea ca și alternativă în demersul de lucru cu orașul românesc. orașul trece pe o poziție ierarhică inferioară celei anterioare – de mare centru economic. reducerea activității zonelor industriale sau iminenta ieșire din uz în 2050 a ansamblurilor (complexe) de locuit sunt câțiva dintre factorii care susțin nevoia de reorientare a orașelor postsocialiste românești. Desemnat în 2008 pol urban de dezvoltare. Orașul posibil lansează la nivel național o platformă pentru noi abordări capabile de a structura și modela transformările urbane actuale. cu metode și soluții diferite de cele practicate până în prezent. economice. Reevaluarea relației dintre spațiu și utilitatea sa și diversificarea formelor de intervenție primează în acest context. Focalizându-și atentia doar către profilul industrial. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ’60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. Chestionând metodele și abordarea practicii curente de urbanism. spațiale. care vor urmări transformări culturale.

de exemplu în legea proprietății? Sau la ce valori sociale s-ar putea face referire? Fără a acoperi toate posibilitățile de abordare. reducerii populației? Cum pot fi spațiile existente adaptate unor noi tipuri de utilizare cu investiții minime? Ce efecte ar avea la nivelul orașului o decizie de împrospătare a populației? Ce facem cu moștenirea comunistă: demolăm. Proiectele Proiectele vor fi concepute ca și intervenții în spații reale ori aplicații în spații virtuale (media spaces). reevaluăm. Procedura de concurs Orașul posibil – episodul Galați 2050 este un concurs de idei structurat în două părți. Prima fază presupune colectarea de aplicații. acestea sunt câteva direcții orientative de cercetare. care prin activare pot genera rețele spațiale (prototip) sau abordări de ansamblu.wordpress. În cadrul acestei vizite organizatorii concursului se vor angaja să asigure accesul la toate zonele de interes ale orașului (inclusiv port. un juriu va alege 10 proiecte care vor avea oportunitatea de a fi continuate în faza a doua. putând fi propuse intervenții punctuale. 29 . ajungand până la critici sociale sau utopii politice.com. grupul de câștigători* poate beneficia de organizarea unei vizite în Galați**. Documentație de concurs Documentația de concurs este pusă la dispoziția concurenților sub formă electronică și se poate descărca de la adresa de internet www. intervenții cu impact la nivelul orașului. În baza aplicațiilor.Cum stabilim ce funcționează? Există abordări informale care pot fi considerate modele pozitive de acțiune pentru oraș? Cum ar putea fi ele diseminate și amplificate? Cum ar putea avea impact asupra dezvoltării urbane? Cum adaptăm existentul? Care vor fi efectele iesirii din uz a ansamblurilor (complexe) de locuit asupra orașului? Dar a îmbătrânirii. propuse de fiecare participant. platforma combinatului). reorganizăm sau imaginăm ceva nou? Cum integrăm alți factori? Cum schimbă/ afectează mentalitatea indivizilor sau criza identitară spațiul urban? Cum poate fi influențată pozitiv? Care e rolul mass-media în felul în care este perceput și utilizat orașul? Cum poate fi exploatată comunicarea / PR-ul urban? Cum construim orașul? Ce conferă coerență unui oraș în afara fondului construit? Cum e gândită infrastructura? Cum e spațiul urban modelat într-un oraș fără fonduri? Cum e spatiul urban modelat în proprietatea privată? Cum schimbăm regulile? Ce alte modele ar putea fi imaginate. plusminusgalati. Odată anunțat. Scara proiectelor poate varia. Tipul interventiilor poate fi de asemenea variat. care trebuie să prezinte un stadiu intermediar al ideilor de proiect.

Aplicațiile se trimit până la data de 8. va fi organizată o expoziție cu vot public. artiști.org@gmail.com până la data limită de predare.1 pagină A4 (text cu explicitarea temei abordate. finaliștii vor avea ocazia să-și prezinte și să discute propunerile în cadrul unui eveniment la care vor fi prezenți și reprezentanții administrației locale (membri ai Consiliului Local.) și în cadrul unor evenimente media (apariții tv și/sau radio). absolvent de studii superioare. Faza 1 Aplicația va conține ideea proiectului: . designeri. Nu este necesară o înscriere prealabilă. . film. pdf 300dpi (concretizarea grafică a ideii) sau un format multimedia (la alegerea participantului) .1 planșă format A1 (o imagine reprezentativă). Proiectele se trimit până la data de 24 mai 2011.2011.data limită de trimitere a proiectelor pe e-mail: 24 mai 2011 .o prezentare format multimedia max 5min (ppt. a unui număr format din 6 caractere. cu desemnarea unui coordonator de proiect. Consiliului Județean. Coordonatorii concursului sunt excluși de la competiție. city manager. Un proiect se consideră înscris în concurs dacă este trimis pe e-mail la adresa plusminus. etc. antropologi. scopul intervenției.04.expoziția proiectelor și vot public: 1-19 iunie 2011 . care va asigura implicarea locuitorilor din Galați în proiect.). Predarea pe e-mail. etc). descrierea și evaluarea ei). Planșele vor continua sa aibă marcat în partea dreapta sus numărul de înregistrare. La final. dezvoltată și prezentată în detaliu pe: .1 caiet A5 de maxim 20 pagini (care să explice demersul proiectului). .7x84cm. festivitate premiere: 18-20iunie 2011 30 . foto.vizită la Galați**: 14-15 aprilie 2011 .data limită de trimitere a aplicațiilor pe e-mail: 8 aprilie 2011 . Predarea pe e-mail.În faza a doua a concursului se vor detalia proiectele selecționate. Faza 2 Proiectul va conține ideea de proiect. Calendar concurs . în mod individual sau în echipe. sociologi. Alături de proiect se va preda declarația pentru drepturile de autor și folosință a materialului și declarația de participare. etc.16. Odată predate propunerile finale.00. Condiții de participare Concursul este deschis tuturor specialiștilor până în 35 ani (arhitecți. Anonimatul proiectelor va fi asigurat prin marcarea.eveniment pe teme urbane la Galați. în partea dreaptă sus a documentelor. urbaniști.anunțarea proiectelor admise pentru faza 2: 11 aprilie 2011 .1 planșă format 29.lansarea concursului: 24 februarie 2011 . într-un interval de 3 zile.

1 I ro 400101 I Cluj-Napoca OAR filiala Dunărea de Jos. Pe baza acestora vom organiza votul public. La evenimente pot fi prezenți și alți membri ai echipelor câștigătoare cu asigurarea cheltuielilor. Asociația Plusminus. Câștigul concursului Zbor cu elicopterul deasupra regiunii Galați. prin participarea la concurs. str. dar nu vor fi acordate alte remunerații.Cristian Movilă. să cedeze drepturile de publicare asupra materialelor predate către organizatori. asistenți proiect: Mirela Nițu. Violeta Picioruș. 2010. 18. Drepturi de autor și folosința materialului Toate documentele predate de participanți vor fi printate de organizatori și vor rămâne în posesia acestora. fotoreporter . Accesul la Evenimentul de la Galați.Dan Dinoiu. Tipografiei nr. urbanist .Juriul Componența juriului care va analiza soluțiile concursului și va decide care dintre ele vor fi premiate și continuate în faza 2 este următoarea: . str. prin asigurarea tuturor cheltuielilor de participare. Portului nr 23. Marius Mitran. prin coordonator proiect: Elena Stoian. * Grupul de câștigători reprezintă grupul alcătuit din coordonatorii celor 10 proiecte. arhitect . Organizatorii concursului Concursul este organizat de Asociația Plusminus în parteneriat cu OAR filiala Dunărea de Jos. ** Datorită perioadei scurte de desfășurare a concursului. Autorilor li se va menționa numele. această vizită se va face la cerere.Șerban Popescu – Criveanu. viceprimar Galați De asemenea juriul va stabili 3-5 categorii în care se încadrează proiectele. Autorii consimt. Proiect finanțat din Taxa Timbrul Arhitecturii.Nicu Ciumacnco. 012 I ro 80025 I Galați 31 . Vizitarea unor zone de interes greu accesibile (acesta poate fi efectuate la începutul celei de-a doua etape a concursului** sau la final). Drepturile de autor asupra lucrărilor rămân ale autorilor.

wordpress.com 32 . Tipografiei 18/1. 400101 Cluj-Napoca plusminus.plusminusgalati.GALATI informează-te! exprimă-te! un proiect al asociaţiei PLUSMINUS str.org@gmail.com www.