TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI

1. IMPORTANTA Este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In industrie cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, dextrinei si glucozei. 2. SOIURI Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in : -timpurii( 0,1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara, Catelina, Roclas, Runica -semitimpurii(0,2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita, Rustic, Rozana, Eterna N, Robusta N, Cristian, Frumoasa. -semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree, Casin, Ago, Sante NN, Siculus N, Amelia , Cristela, Hargita, Nicoleta, Redsec, Tampu, Luisa N, Milenium N. -tarzii (0,4)- cu perioada de vegetatie peste 110 zile. Dintre soiurile straine mentionam : -timpurii( 0,1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N, Agatha N, Impata N, Karlena N, Superior -semitimpurii(0,2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort, Kondor, Romanu, Signal -semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa ,Cosmos, Rasant Catalogul oficial al soiurilor de cultura din romania inscrie 64 de soiuri de cartofi din care 37 create de statiunea Brasov. Din punct de vedere al calitatii soiurile se grupeaza in : -clasa A- pentru salata- tuberculii sunt putin fainosi, nu se sfarma la fiebere, cu consistenta tare -clasa B- pentru diferite preparate culinare- tuberculii putin fainosi , nu se sfatma la fierbere sau crapa putin, consistenti -clasa C- fainosi- se crapa in timpul fierberii , cu consistenta redusa -clasa D- foarte fainosi, tuberculii se sfarma complet in timpul fierberii. 3. COMPOZITIE CHIMICA Tuberculii de cartofi contin in medie 76,3%apa,23,7%substanta uscata. Intra in categoria productiilor suculente in care apa este ¾ din greutatea totala. Raportate la substanta uscata principalele componente din tuberculii de cartofi reprezinta:amidon 75,3%,proteina bruta 7,94%, grasime 0,5%, celuloza2,32%, cenusa 4,41%. 4. PARTICULARITATI BIOLOGICE Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin seminte. Radacina cartofului este fibroasa , mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol. Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare. Radacinile care pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Dar toate sunt radacini aventive. 60% din masa de radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. , 16-18% pe strutul de la 20-40cm, 17-20% pe stratul de la 40-60cm, si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon. Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului.

cu nuante de albastru sau roz in functie de soi.astfel in : Staduil 1 :. Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si rezulta o planta riguroasa cu crestere rapida. Incoltirea – sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a mugurilor situati pe suprafata tuberculului. foarte mari si etiolati. sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala. suculenti. Stadiul 3 :. maronie. etc. Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol.este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici. Fazele de vegetatie. Tuberculii emit germeni filosi si ramificati care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat. Solenid solutie.foarte avansat de incubatie. Coltii tuberculizeaza chiar inainte de plantare.Superstop-aerosol. rotunda-ovala sau neuniforma. Fructul. Solenid pudra. muchiata. Perioada de la incheierea procesului germinal si pana la acumularea in cantitati maxime a substantelor de tuberizare este considerat stadiu de incubatie. Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie. puternic incubat. Au o perioada de 2-4 luni de repaus vegetativ. Ziua scurta sau timpul in care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare. temperatura la pastrare.subtiri si lungi. 0 . La inceput au forma noduroasa si pe masura ce cresc iau forma specifica soiului. violet deschis sau inchis.putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala.din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect de tufa. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a tuberculilor. Plantat in acest stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . Tuberculii de cartofi degenerati formeaza colti filosi. Ei pot avea forma alungita . Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. temperatura din perioada de vegetatie. Florile. ingrosati. Pentru stimularea pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a tuberculilor cu cateva zile inainte de plantat. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii incoltesc prin pornirea in vegetatie de regula a mugurilor din mijloc.Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane. gradul de maturitate la recoltare. TCNB stropirea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de pana la 0. galbena . doza de substanta este redusa. rotunda. si tulpini epigee( aeriene.vrejii).23%. Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. Acest proces este ireversibil si prin el se explica recoltele mici ce se obtin din cartofii de samanta pastrati timp indelungat in conditii necorespunzatoare. In timpul pastrarii se folosesc acid alfa naftil acetic. doza de substanta este maxima. In conditiile tarii noastre rasare in 18-25 zile. Stadiul 4 :. suculenta. Tulpina aeriana este ierboasa .intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie se pot delimita si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel : -faza plantat –rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-8 C. prezenta vatamarilor pe tuberculi cauzate mecanic sau de boli. Lungimea perioadei de repaus depinde de soi. Vigoarea mugurilor nu este egala pe toata suprafata tuberculului. Tuberculii.culoarea corolei poate fi: alba.stoluni si tuberculi). Repausul germinativ al tuberculilor se poate prelungi folosind substante antigerminative. de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Tuberculii nu incoltesc imediat dupa recoltare.doza mare de substanta. Coltii filosi se formeaza la lumina si intuneric. Coltii crescuti la intuneric sunt alungiti .cartofin . Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si nu rasare. Coltii crescuti la lumina sunt scurti si grosi si sunt de culoare verde. Substantele de tuberizare pe parcursul formarii ei determina stadiul fiziologic al tuberculilor de cartofi si comportarea acestora in initierea unei plante noi. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a soiurilor. Mugurile crescut se numeste colt.

prin formarea la suprafata tuberculilor a stratului de suber ( coaja).prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex sub influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar la disparitia totala a unor soiuri. Dureaza 10. Temperatura optima de rasarire este de 13-15 C. Cartoful nu rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-5 C sunt distruse frunzele. -faza de maturare a tuberculilor = se caracterizeaza prin reducerea ritmului de tuberculizare prin migrarea intensa spre tuberculi a substantelor acumulate in frunze. reducerea suprafetei de asimilatie. iar cele din august a soiurilor semitarzii. morcovul. uacarea frunzelor de la baza. guliile.8 C coltii si la -1 C tuberculii. Temperaturile de -2. Suceava. Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul afidelor sau prin contact direct intre plantele bolnave si cele sanatoase. incepe ingalbenirea tufei . superelita si elita in zone inchise. Este faza critica pentru cartofi cand pretind cea mai mare cantitate de apa si elemente nutritive. teritorii deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune conditii pentru vegetatia plantelor. Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de 5-6 C. la 25 C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Ciuc) -continuarea procesului de productie a materialului seminal I 1 si I2 in afara zonelor inchise in fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare. In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere. Plantele de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire. la -0. daca varfurile de crestere au aparut la suprafata solului. Farmau.inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a partii aeriene in aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. Degenerarea cartofului. la temperatura solului de 26 C tuberculii nu mai cresc. -pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute -reinoirea cartofului de samanta anual. pentru formarea tuberculilor de cartofi este de 15-18 C. de varsta la infectii in stadiul avansat de crestere inainte de zborul maxim al afidelor. Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la subsuara frunzei. incoltirea si puirea tuberculilor in camp.secetele determina stagnarea acumularii substantelor in tuberculi. Cerinte fata de umiditate. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii. -3 C distrug intrega planta de cartof. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti. Toate lucrarile solului se executa in vara si toamna anului precedent asigurandu-se astfel conditii pentru plantarea cat mai timpuriu primavara viitoare. Grindina poate distruge in 0 0 0 0 0 0 0 o o o .-faza rasarire.35 zile in functie de soi. -practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a se putea produce plante viguroase . la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire. -faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii aeriene a plantei si cresterea intensa a tuberculilor. iar pentru cresterea vrejilor este de 18-20 C . Este detrminata de factori climatici si factori patologici de natura virotica. Dureaza 25-45 zile functie de soi. La exces temporar de umiditate productioa de tuberculi se reduce la 32-78% . In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi. Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina scurtarea repausului seminal. inul. cu insusirea de rezistenta . Excesul de umiditate din sol este foarte daunator formarii tuberculilor si cresterii. cele din iulie a soiurilor semitimpurii. nu fac parte din asolament sfecla de zahar. Pentru mentinerea potentialului de productie a soiurilor s-a instituit un riguros sistem de producere a cartofului prin samanta : -producerea cartofului de samanta prebaza. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi transmitatoare de viroze( Rasnov. refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). in aceasta perioada se cere o umiditate a solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa.

regiunile imediat vecine muntilor din Oltenia si Muntenia. Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. Se caracterizeaza printr-o clima rece si umeda. in. 12Km) . Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-19 c si nebulozitate ridicata in tot cursul verii.mare masura plantele aeriene . toata Transilvania cu exceptia campiilor. aluviuni.acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. leguminoase perene si anuale. FERTILIZAREA Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN. etc. cernoziomurile irigate. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica ( familia solanacee). 6. cernoziomuri. partea de est a Banatului.sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova. 2kgP.5. pentru formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h. Se caracterizeaza printr-o clima mai putin umeda . Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. -zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului. secara. si culturi de primavara. precipitatiile de 600-700mm. si Munteniei. partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei.cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-lutoase. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele. iar temperatura lunii iulie 19-20 C. Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare. luto-argiloasa. Precipitatiile anuale cuprinse intre 400-600mm . orz. Clima din aceaste zone asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa. 5. fibra. porumb. 0 0 0 0 0 . In regiunile bogate de precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina. cand durata zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari. nu suporta umbrirea. Cartoful este premergatoare pentru grau. 7-9kgK. podzolite cu textura usoara. Cerinte fata de sol. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. Regimul precipitatiilor de 600-800mm anual. ROTATIA Asigura productii ridicate dupa grau. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. -zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei. Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele ecologice : -zona foarte favorabila. luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. regiunile coline a Olteniei. La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. Se pot cultiva toate soiurile. inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7. panta terenurilor sa nu fie mai mare de 9-11 in terenuri obisnuite si de 5 in conditii de irigare. iar temperatura lunii iulie 20-22 C. forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic. In conditii de irigare solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. sfecla de zahar. orz. La insuficienta azotului plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului.

-pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele cartofului.Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. si nanism( piticire). pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha. excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren insuficient zvantat. 7. In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. in formarea tuberculilor. Tuberculii de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli.6. cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. PLANTAREA Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 700-1000 cm la distanta de 60-70-75cm. se reduce ritmul formarii tuberculilor.lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ. De importanta deosebita este si nivelarea terenului. Incorporarea se face sub aratura de vara –toamna. in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. 8. limbul este mai mic si de culoare mai inchis.3 : 0. Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. iar in mijlocul acestora se formeaza pete rosii. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului . Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca. fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari. La insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare. marginiile foliolelor se rasuceste in sus . In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un camp bine maruntit .ruginii la inceput mai mici. incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de productie. Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari : -pe solurile nisipoase. afanat.5. apoi prin unirea lor mai mari care la fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert. intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor . ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. mana. Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare : 2 . bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de sulfat de magneziu in solutie . luto-nisipoase si nisipo. LUCRARILE SOLULUI Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm. Suprafata de asimilatie se micsoreaza . rezistenta la seceta .6 : 1. La insuficienta de potasiu ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce. in prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri. in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii de apa. Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita de bulgari pe toata lungimea ei.6 : 0. Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea suprafetei de asimilatie . mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta.

Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1. Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile. in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului. tuberculi mai uniformi ca marime. adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor. Cu circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara bulgari se realizeaza cele mai mari productii. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase . iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura . Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute.2cm. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . lungi de 60cm.A.5. De regula conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor : -pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile -cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina naturala sau artificiala. fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi. scurti de 1. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de plantare necesar(  55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati. Tuberculii din soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. cu posibilitati de aerisire. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa 5-6 zile B. Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta.5-2cm. si robusti. late de 40-50cm.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. sa fie grosi . tuberculizarea mai timpurie. in ultima decada a lunii 0 0 0 0 . D. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-18 C ziua si 10-12 C noaptea. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte importante ca : stoloni mai scurti. C.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru realizarea densitatii optime a culturii. plantarea timpurie si marirea productiei. Cosurile se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea. Formarea de radacini este stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii apa. in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. Laditele se aseaza in stive cate 10-15 . Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la temperaturi de 6-7 C. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi. mranita si nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare.

Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm. se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate . In conditii de irigare distanta optima este 60-70 cm. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a agregatului.nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci densitatea de plantare. 9. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de fractiile . Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime.obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm.5. Cartoful incoltit. durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta. LUCRARI DE INGRIJIRE La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului. iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. -plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti.Cantitatea de tuberculi la Ha.Densitatea culturii. iar pe fundul rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita.Adancimea de plantare. si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane. Bilonarea incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime. G. Daca stratul de la suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta. cuiburi la Ha : -30-45mm = 70mii cuiburi la Ha -45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare. Se practica insa si distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. F.10cm. iar pe . In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). I. La aceasta cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%. H. productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha. Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile. de calibrare a tuberculilor. Prin reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. cantitate care constituie pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului de plantare. In consecinta tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci densitatea de plantare este mai mare. Rigolele se acopera cu pamant manual. E. la o densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2.Tehnica de plantare : -in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri.7-3 tone.imediat ce se observa formarea crustei . Pana la rasarire se executa 2-3 grapari : prina.martie in zona colinara. cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie.Distanta intre randuri. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate de 230-280mii de tulpini principale la Ha. adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8. Pe solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan. In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat. a treia.la inceputul rasaririi. a doua. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h.imediat dupa plantare . Pentru tuberculii mici si sectionati adancimea este de 4cm. destinat consumului extratimpuriu si timpuriu . In general cartoful se acopera prin bilon. combaterea crustei si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire.cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului.

Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Dual 500( 3-7 l/Ha)+Gesagard( 2-6Kg/Ha). Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe 3 . Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte. Lasso( 3.5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0. 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0. Erbicide recomandate : Gesagard( 2-8Kg/Ha). intervalul intre udari este de 10-12 zile.75-2. aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Stresul hidric. dar in momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super .influrire maxima.5-2Kg/Ha). numarul de udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere . Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care se completeaza bilonarea. Irigarea. La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – care este vectorul virusilor.in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila oarba. Galant.E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului si metoda de udare.V. -cresterea tuberculilor.5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha). Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. dupa care consumul din faza de vegetatie inflorireingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. Tehnici de udare – la cartof prin aspersiune si prin brazda. Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). isi reduc continutul in amidon si vitamina C.4 in functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord. Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie : -formarea tuberculilor – in zona de stepa( S. lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de si rarite pentru musuroire. Lasso( 3. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere. Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual. Sencor( 0.rand buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare.5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 26Kg/Ha). In continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si comercializarea. Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. mai ales in faza de crestere a tuberculilor. consecinta a intarzierii udarii. 10.in tehnica de cultivare a cartofului folosind iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. RECOLTAREA Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. Cel mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit. La plantatul cu bilon. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m /Ha. afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza inainte de instalarea secetei.4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm. pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol. Nu este exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a verii. Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. intervalul intre udari este de 6-8 zile.cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. la suprafata solului si la nivelul partii aeriene.

uscat. factori care influenteaza pastrarea sunt: 1. timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica. Cea mai mare parte din soiurile aflate in cultura sunt mijlociu de rezistenti la pastrare.mijlocii de rezistenti cu pierderi de 12. plantarea la adancime mica si uniforma. D. reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire. 11. temperatura cea mai potrivita pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 2-4 C 3.5% c. Pregatirea cartofilor pentru pastrare : sortarea – se inlartura de la pastrare toti tuberculii mici. Pastrarea propriuzisa. O infliuenta deosebita asupra intensitatii respiratiei o are temperatura la care se pastreaza tuberculii.5%. dezinfectate si bine aerisite.rezistenti cu pierderi de 9. prevenirea imburuienarii la recoltat. evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire. inelar.particularitatile soiurilor. procesul este cu atat mai intens cu cat temperatura din depozitul de pastrare este mai mare. oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi. B. vrajii sa fie distrusi mecanic sau chimic. Recoltarea are loc dupa 15-20 zile de la intreruperea vegetatiei.se pastreaza in depozite permanente sau in depozite temporare. Maturarea naturala a tuberculilor de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se desfasoara intr-o perioada lunga de timp. vatamati sau taiati si cei cu inceput de imbolnavire. Dintre bolile specifice pastrarii amintim : putregaiul umed. 2. astfel au fost clasificate: a. procese care au loc in tuberculi in timpul pastrarii : piederea apei –respiratia si procesele microbiologice pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei celulare si ca urmare tuberculii isi pierd prospetimea. Recoltarea se face manual cu sapa . cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa prelungindu-se perioada de pastrare. cu furci speciale. La culturile de cartofi destinate consumului de vara –toamna si iarna maturitatea tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. Aceste depozite trebuie sa fie curate . PASTRAREA CARTOFILOR A. Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe soluri usoare si mijlocii. Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos.sensibilitate la pastrare cu piederi de 16% b. cu plugul sau mecanic. mana. C. In timpul pastrarii tuberculiii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi mai scazute si primtr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata.vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. Piederi insemnate la tuberculii de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza si datorita activitatii micro-organice( bacterii si ciuperci). Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric pentru a se evita clorofilizarea lor si formarea de solanina care este daunatoare organismului uman si animal. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului.soiurile de cartofi se diferentiaza intre ele sub aspectul rezistentei la pastrare. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare. 0 .umiditatea relativa a aerului trebuie sa varieze intre 85-93%. solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni. Respiratia este cel mai important proces micro-chimic ce are loc la tuberculii pusi la pastrat. se vestejesc si se zbarcesc.