Capitolul I RELAŢIILE SOCIALE DE MUNCĂ 1. Noţiune şi trăsături ara teristi e raportului !

uri"i "e #un ă1 Normele juridice nu reprezintă un scop în sine, ci au menirea să modeleze comportamente umane şi relaţii sociale; faptele sociale nu capătă semnificaţie juridică fără aportul normativităţii juridice, relaţiile sociale „se încarcă” juridiceşte sub acţiunea normelor juridice2. Nu toate raporturile sociale sunt raporturi juridice, dar orice raport social este susceptibil de a deveni raport juridic. rin intermediul re!lementării juridice relaţiile sociale capătă o fizionomie specifică şi devin raporturi juridice. "eea ce separă raportul juridic de toate celelalte raporturi sociale îl constituie faptul că această le!ătură socială este re!lementată de o normă specifică, norma de drept #. "onduita prescrisă de o normă devine realitate atunci c$nd se concretizează într%un raport social, stabilit între anumite persoane care dispun de drepturi şi obli!aţii conferite de normele juridice&. 'amenii intră în raporturi juridice urmărind realizarea, de cele mai multe ori, unor scopuri personale, fie sunt determinaţi să intre în asemenea raporturi ca rezultat al producerii unor fapte e(terioare, independente de voinţa lor. )aportul juridic poate fi definit ca acea le!ătură socială, re!lementată de norma juridică conţin$nd un sistem de interacţiune reciprocă între participanţi determinaţi, le!ătură ce este susceptibilă de a fi apărată pe calea coerciţiunii statale *. )aporturile juridice fiind norme juridice în acţiune, sunt, totodată şi o treaptă necesară în realizarea şi aplicarea dreptului. +iecare ramură de drept tratează raportul juridic al ramurii respective , e(ist$nd o multitudine de raporturi de drept, dată, în esenţă, de multitudinea relaţiilor sociale care se stabilesc între membrii unei societăţi. -stfel, pentru dreptul muncii, raporturile juridice de muncă sunt acele relaţii sociale re!lementate prin le!e, ce iau naştere între o persoană fizică pe de o parte, şi ca re!ulă o persoană juridică .societate comercială, re!ie autonomă, instituţie bu!etară etc./, pe de altă parte, ca urmare a prestării unor anumite activităţi de către

0

I. T. Ştefǎnescu, Tratat de dreptul muncii, editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007, p. 21 şi urm. !le"andru #iclea, Tratat de dreptul muncii, editura $ni%esrul &uridic, Bucure'ti, 2007, p. 1( şi urm. )an #op, Tratat de dreptul muncii, *ditura Bi+liot,eca, T-r.o%işte, 200/, p. 0 şi urm. 2 I. 1etrerc,i, I. 1raio%an, Introducere în Teoria generală a dreptului, *ditura !ll, Bucureşti, 122/, p. 20. # 3ofia 4opescu, Teoria generală a dreptului, *ditura 5umina 5e", Bucureşti, 2000, p. 22/. & )an #op. Introducere în studiul dreptului, *ditura )aniel, T-r.o%işte, 2000, p. 122. * 6icolae 4opa, Teoria generală a dreptului, *ditura !ctami, Bucureşti, 1227, p. 272. , !dam 4opescu, Teoria generală a dreptului, *ditura 8unda9iei :;om-nia de <-ine=, Bucureşti, 1227, p. 172.

prima persoană, în folosul celei de a doua, care la r$ndu%i se obli!ă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării muncii 1. )aportul juridic de muncă prezintă mai multe trăsături caracteristice 2 şi anume3 a/ ia naştere prin înc4eierea unui contract individual de muncă, despre dreptul muncii afirm$ndu%se că reprezintă dreptul contractului de muncă; b/ are caracter bilateral, fiind înc4eiat numai între două părţi, an!ajat şi an!ajator; c/ are caracter personal .intutitu personae) fiind înc4eiat at$t în considerarea persoanei an!ajatului, c$t şi a an!ajatorului pentru care se prestează munca; d/ se caracterizează printr%un mod specific de subordonare a salariatului, încadrat în colectivul de muncă şi în structura or!anizatorică proprie an!ajatorului, faţă de acestea; 5niţial, p6rţile raportului juridic de munc6 se afl6 în poziţie de e!alitate, ulterior salariatul devine subordonat an!ajatorului şi s6 se supun6 disciplinei muncii impus6 de an!ajator,. 5ns6 subordonarea specific6 raportului de drept al muncii .specie a raporturilor de drept privat/ nu se aseaman6 7 cu cea care caracterizeaz6 raportul de drept administreativ .specie a raporturilor de drept public/, întruc$t aceasta din urm6 deriv6 di calitatea unuia dintre subiecte, de purt6tor al autorit6ţii publice e/ activitatea prestată în temeiul raportului juridic de muncă trebuie remunerată. 8n sensul dreptului muncii, o muncă !ratuită, nu poate constitui obiect al raportului juridic de muncă; f/ raportul juridic de muncă asi!ură o protecţie multilaterală an!ajatului, cu privire la condiţiile în care îşi desfăşoară munca c$t şi a drepturilor care decur! din e(ercitarea activităţii. $. %re#isele raportului !uri"i "e #un ă entru ca un raport juridic să poată apare şi să se desfăşoare este nevoie de e(istenţa unor factori premer!ători, denumiţi adesea premise, care trebuie să e(iste .aşa cum arată denumirea/ înainte de apariţia raportului juridic, şi anume3 norma juridică, subiectele raportului juridic şi faptele juridice 09. :(istenţa normei juridice, subiectele de drept şi faptele juridice sunt considerate de majoritatea autorilor ca premise fundamentale ale apariţiei raportului juridic. :(istenţa concomitentă a acestor premise, condiţii sau elemente dă naştere raporturilor juridice fie ca urmare a îndeplinirii dispoziţiei normei juridice, fie a aplicării sancţiunii. Nor#a !uri"i ă reprezintă premisa fundamentală a naşterii unui raport juridic. )ealizarea normelor de drept prin intermediul raportului juridic reprezintă latura dinamică a re!lementării juridice, raportul juridic reprezent$nd modalitatea cea mai frecventă prin care ener!ia normelor de drept se inserează în viaţa socială. 8n ansamblul premiselor care condiţionează raportul juridic, norma juridică e(ercită rolul fundamental, celelalte premise fiind în str$nsă interdependenţă.

1 2

3anda >,impu, !le"andru #iclea, Dreptul muncii, *ditura !55 Bec?, Bucureşti, 2001, p. 7 @iorel )a.,ie, Ion !postu, Elemente de drept public şi privat, *ditura 6a9ional, Bucureşti, 1227, p. 2/2. 2 Ilioara >enoiu, Raportul juridic, editura 1.A.Bec?, Bucureşti, 2007, p. B2C00. 09 3ofia 4opescu, op. cit., p. 227.

"odul muncii11 prevede în art. 0, că acesta re!lementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, cu alte cuvinte, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă nu trebuie să cuprindă în conţinutul lor dispoziţii dero!atorii de la această re!lementare. ;otodată, prin normele acestuia se asi!ură şi controlul aplicării re!lementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. -cestea reprezintă o !aranţie a aplicării prevederilor prezentei re!lementări multitudinii raporturilor juridice de muncă prezente în societate. )aporturile de muncă re!lementate prin statute sau le!i speciale vor fi supuse dispoziţiilor "odului muncii, numai în măsura în care le!ile speciale sau statutele profesionale proprii nu conţin dispoziţii dero!atorii. <e are în vedere3 =e!ea nr. 022>077702, privind <tatul funcţionarilor publici, =e!ea nr. #,9>29920# privind <tatutul poliţistului, 'rdonanţa ?uvernului nr. 0,>07720&, modificată prin =e!ea nr. ,*>299#, privind <tatutul personalului vamal etc. -şa cum prevede alin. 2 al art. 27*, prevederile acestui cod se aplică cu titlu de drept comun şi altor raporturi juridice neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care re!lementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective. Su&ie tele raportului !uri"i . Numai oamenii pot fi subiecte ale raportului juridic, fie în mod individual, ca persoane fizice, fie or!anizate în diverse !rupuri, ca subiecte colective de drept. "alitatea de subiect de drept este atribuită şi recunoscută omului de către stat, prin re!lementări juridice privind conduita sa. <tatul nu numai că recunoaşte oamenilor o atare calitate, dar şi o apără la caz de nevoie prin constr$n!ere 0*. 'amenii sunt întotdeauna subiecte ale raportului de drept; priviţi sin!uri oamenii sunt persoane, subiecte de drept, persoane fizice ce se caracterizează prin fiinţa lor psi4olo!ică. 8n cadrul raporturilor juridice participă şi !rupuri de oameni, care deşi nu au trăsăturile fiinţei umane, datorită membrilor care le compun şi funcţiilor pe care le au îndeplinesc condiţiile de a fi persoane juridice. ersoanei fizice i se recunoaşte calitatea de titular de drepturi şi obli!aţii, deoarece este o fiinţă raţională, înzestrată cu voinţă, capabilă să conştientizeze drepturile şi obli!aţiile ce îi revin, scopurile pe care trebuie să le urmărească prin conduita sa, prin acţiunile sale unui raport juridic. articipanţii la raporturile juridice pot fi subiecte individuale, persoane fizice sau subiecte colective, av$nd în vedere că activitatea umană se poate desfăşura în forma unei acţiuni individuale sau colective0,. ersoana juridică ca subiect colectiv de drept are patrimoniu distinct de cel al persoanelor fizice care o constituie, voinţa sa este voinţa colectivă a !rupului
00 02

5e.ea nr. 0(D200(, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 72 din 0 fe+ruarie 200(, cu modificErile ulterioare. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. /00 din 2 decem+rie 1222. 0# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. BB0 din 2B iunie 2002. 0& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. (2 din (0 ianuarie 1227, modificatE prin 5e.ea nr. /0D200(, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 172 din 21 martie 200(. 0* 6. 4opa, op. cit., p. 222. 0, ). #op. Dreptul muncii şéi solidaritǎ ii sociale, vol. I, editura Bi+liot,eca. T-r.o%işte, 200B, p. 1(B.

social care coordonează activitatea persoanelor ce formează persoana juridică; e(ercitarea drepturilor şi îndeplinirea obli!aţiilor persoanei juridice se realizează prin or!anele sale. Noţiunea de persoană juridică nu acoperă toată participarea colectivă la constituirea raporturilor juridice, e(ist$nd numeroase subiecte colective de drept care nu sunt persoane juridice, cum ar fi instanţele judecătoreşti, asociaţiile, etc. -stfel, articolul 2 prevede că dispoziţiile noului "od al muncii se aplică unei sfere lar!i de persoane, at$t cetăţeni rom$ni c$t şi cetăţeni străini sau apatrizi 01, ucenicilor care prestează munca în baza unui contract de ucenicie, precum şi an!ajatorilor, persoane fizice şi juridice, indiferent dacă fac parte din sectorul public, privat sau mi(t, or!anizaţiilor sindicale sau patronale. "odul muncii nu se aplică cetăţenilor rom$ni an!ajaţi în străinătate de către an!ajatorii din alte ţări, dar se aplică celor care lucrează în străinătate în baza unor contracte înc4eiate cu un an!ajator rom$n, cu e(cepţia cazului în care le!islaţia statului pe al cărui teritoriu se prestează munca este mai favorabilă. 'aptul !uri"i . @reptul se naşte, cel puţin în parte, din fapte şi totodată se aplică acestora02, instituindu%se astfel, în mod constant un du%te%vino între drept şi fapte, acestea av$nd vocaţia de a fi re!lementate prin drept şi dreptul fiind destinat, prin definiţie, să re!lementeze faptele. Nu orice împrejurare din natură sau din viaţa socială este fapt juridic, ci numai acele împrejurări de e(istenţa cărora normele de drept lea!ă consecinţe juridice, căci un fapt nu produce efecte în drept prin calităţile sale intrinseci. +aptul juridic reprezintă o împrejurare care potrivit normelor juridice atra!e după sine apariţia, modificarea sau stin!erea de raporturi juridice şi provoacă prin acestea consecinţe juridice07. Aunca reprezintă o activitate umană specifică % manuală şi>sau intelectuală % prin care oamenii îşi utilizează forţa de muncă .aptitudinile fizice şi intelectuale/ în scopul producerii bunurilor cerute de satisfacerea trebuinţelor lor$(. Aunca, incontestabil şi fapt juridic, reprezintă condiţia naturală permanentă a vieţii omeneşti, nimic nefiind posibil fără muncă, toate bunurile folositoare omului fiind produsul muncii sale. @ezvoltarea societăţii în ansamblul ei este de neconceput fără această formă specifică de activitate umană % munca. -stfel, nu orice muncă naşte un raport juridic de muncă $1, celui care lucrează pentru sine, fără a recur!e la serviciile altuia B lucrătorului independent B nu i se aplică dreptul muncii, este cazul artiştilor, scriitorilor, meşteşu!arilor etc., a căror activitate cade sub incidenţa altor ramuri de drept. @in contră, celui care desfăşoară o activitate în sc4imbul unei remuneraţii, în folosul altuia şi sub autoritatea acestuia, i se aplică în principiu, normele de dreptul muncii.
01

4otri%it Grdonan9ei >u%ernului nr. BBD200B, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 2B din (1 ian. 200B, pri%ind inte.rarea socialE a strEinilor care au do+-ndit o formE de protec9ie socialE Fn ;om-nia, aceştia +eneficiaHE de acces pe pia9a for9ei de muncE, Fn aceleaşi condi9ii ca şi cetE9enii rom-ni. 02 Ion 1raio%an, Teoria generală a dreptului, *ditura <ilitarE, Bucureşti, 1227, p. 201. 07 )an #op. , Dreptul muncii!op. cit., p. 12/. 29 I.T. ŞtefEnescu, Tratat de dreptul muncii, %ol. I, *ditura 5umina 5e", Bucureşti, 200(, p. 21. 20 )an #op, 5a%inia 3a%u, Elemente de dreptul muncii, *ditura <acarie, T-r.o%işte, 2002, p. 7.

<impla dependenţă economică nu este suficientă pentru a determina aplicarea dreptului muncii, ci este necesară şi dependenţa juridică, adică e(ercitarea unei autorităţi asupra lucrătorului. -stfel, meseriaşul care lucrează la domiciliul său pentru un client, nu se află sub autoritatea acestuia, el primeşte o comandă pe care o e(ecută în deplină libertate, pe c$nd salariatul este subordonat patronului, el prest$nd o anumită muncă, e(ecut$nd ordinele primite de la patron. ). 'or#ele raportului !uri"i "e #un ă Aunca se poate presta într%o multitudine de forme .modalităţi/ care se inte!rează, potrivit specificului lor, diverselor ramuri de drept. @in această perspectivă, distin!em3 ). 1. Mun a prestată *n a+ara unor raporturi !uri"i e "e #un ă , cate!orie în care intră3 3.1.1 Munca benevolă, .voluntară/, de interes public, prestată cu titlu personal şi !ratuit, av$nd ca izvor contractul de voluntariat, înc4eiat în condiţiile =e!ii nr. 07*>299022, fie cu titlu de activităţi voluntare izolate, prestate sporadic 2#, din raţiuni de prietenie, de bună%vecinătate sau de ordin umanitar, sau alte activităţi cum ar fi, de e(emplu, cea desfăşurată în cadrul diverselor or!anizaţii ne!uvernamentale, sau ca pompieri voluntari civili. Cotăr$rea ?uvernului nr. 0#01>299*2& privind sprijinirea activităţilor de voluntariat în domeniul serviciilor de în!rijire la domiciliu pentru persoanele v$rstnice2* av$nd în vedere dispoziţiile =e!ii voluntariatului nr. 07*>2990 2,, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte unele măsuri viz$nd facilitarea implicării voluntarilor în furnizarea serviciilor de în!rijire la domiciliu pentru persoanele v$rstnice21, sensibilizarea acestora faţă de problemele persoanelor v$rstnice şi participarea cetăţenilor la viaţa comunităţii. 8n acest sens, poate desfăşura activităţi de voluntariat în domeniul serviciilor de în!rijire la domiciliu pentru persoanele v$rstnice 22, pe baza consimţăm$ntului liber e(primat, orice persoană a cărei instruire corespunde domeniului de asistenţă
22

4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 20/ din 2B aprilie 2001, modificatE şi completatE prin Grdonan9a >u%ernului nr. 07D2002, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. /B2 din (0 au.ust 2002. 2# I.T. ŞtefEnescu, op. cit., %ol. I, p. 22. 2& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 227 din 10 noiem+rie 2000. 2* 3unt considerate persoane %-rstnice, potri%it 5e.ii nr. 17D2000, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 10B din 2 martie 2000, persoanele care au Fmplinit %-rsta de pensionare sta+ilitE de le.e, adicE /0 de ani pentru femei şi /0 de ani pentru +Er+a9i. 2, 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 20/ din 2B aprilie 2001. 21 4entru detalii pri%ind asisten9a socialE a persoanelor %-rstnice a se %edea !le"andru #iclea, 1onstantin Tufan, Dreptul securită ii sociale, *ditura >lo+al 5e", Bucureşti, 2000, p. B1(CB(0 )an #op, Dreptul securită ii sociale, *ditura Bi+liot,eca, T-r.o%işte, 2000, p. (0BC(20. 22 )an #op, "ontractul de voluntariat av#nd ca obiect îngrijirea la domiciliu a persoanelor v#rstnice , Fn :;e%ista rom-nE de dreptul muncii=, nr. BD2000, p. 00C07.

socială şi care înc4eie un contract de voluntariat cu un furnizor de servicii de în!rijire la domiciliu pentru persoanele v$rstnice. Doluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de persoane fizice, denumite voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele dec$t raportul juridic de muncă şi raportul juridic civil de prestare a unei activităţi remunerate. :l se poate înfăţişa, practic, în două forme 273 av$nd ca izvor contractul de voluntariat, care se fundamentează pe următoarele principii3 a/ participarea ca voluntar, pe baza consimţăm$ntului liber e(primat; b/ implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c/ desfăşurarea voluntariatului cu e(cluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii; d/ recrutarea voluntarilor pe baza e!alităţii şanselor, fără nici un fel de discriminări, şi activităţi voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, de ordin umanitar, care nu sunt supuse re!imului stabilit de =e!ea nr. 07*>2990. :ste interzis să se înc4eie contract de voluntariat în scopul de a evita înc4eierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective. @e asemenea, sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat înc4eiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei le!i de persoanele juridice, în scopul evitării înc4eierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros. <e e(ceptează de la dispoziţiile acestei le!i pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform 'rdonanţei ?uvernului nr. ,9>0771#9 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin =e!ea nr. 202>0771#0, cu modificările ulterioare. Doluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract înc4eiat în formă scrisă, ad validitatem32, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi beneficiarul voluntariatului, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor le!ii. "ontractul de voluntariat, fiind de altfel o convenţie cu titlu !ratuit, înc4eiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită beneficiarul voluntariatului, în temeiul căreia prima se obli!ă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială. 3.1.2.. Munca independentă, cum ar fi munca individuală a unui meşteşu!ar sau a unui lucrător a!ricol care îşi cultivă sin!ur păm$ntul. Aai desfăşoară activităţi economice independente persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate în temeiul =e!ii nr. #99>299&##. entru a înţele!e sensul „activităţi economice independente”, s%a subliniat#& că urmează să avem în vedere te(tul art.

27 #9

Ion Traian ŞtefEnescu, op. cit., p. 22C2(. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 220 din (0 au.ust 1227. #0 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. ((/ din 17 decem+rie 1227, modificatE ulterior. #2 I.T. ŞtefEnescu, Dreptul muncii, edi9ia a IICa, *ditura 5umina 5e", Bucureşti, 2002, p. 17. ## 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 07/ din 22 iunie 200B. #& !le"andru #iclea, Dreptul muncii. "urs universitar, *ditura ;osetti, Bucureşti, 200B, p. 0.

021 alin. # din "odul fiscal #*, conform căruia3 „Nu acţionează de o manieră independentă an!ajaţii sau orice alte persoane care sunt le!ate de un an!ajator printr%un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care stabilesc relaţia an!ajator an!ajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea şi responsabilităţile an!ajatoru%lui” #,, astfel că per a contrario toate celelalte activităţi sunt independente#1. ersoanele fizice, cetăţeni rom$ni sau cetăţeni străini, care provin din statele membre ale Eniunii :uropene şi din statele aparţin$nd <paţiului :conomic :uropean, pot desfăşura activităţi economice pe teritoriul )om$niei, în mod independent, sau pot constitui asociaţii familiale în condiţiile prevăzute de =e!ea nr. #99 din 22 iunie 299&. ersoanele fizice şi asociaţiile familiale pot fi autorizate să desfăşoare activităţi economice în toate domeniile, meseriile şi ocupaţiile, cu e(cepţia celor re!lementate prin le!i speciale. =e!ea subliniază, spre a face deosebirea de alte cate!orii de raporturi juridice, că activitatea economică autorizată a persoanelor fizice se desfăşoară în mod independent. -ctivităţile economice care fac obiectul acestei le!i sunt prevăzute în ane(a nr. # la 'rdinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 190 din 01 decembrie 299##2 pentru desemnarea instituţiei care să recunoască automat documentele care dovedesc calificarea dob$ndită în străinătate, în afara sistemului de învăţăm$nt, de cetăţeni rom$ni sau cetăţeni ai statelor membre ale Eniunii :uropene şi ai statelor aparţin$nd <paţiului :conomic :uropean. )aporturile juridice care se nasc ca urmare a prestării muncii în calitate de persoană fizică sau asociaţie familială autorizate, nu intră în obiectul dreptului muncii#7. -sociaţia familială se poate înfiinţa la iniţiativa unei persoane fizice şi se constituie din membrii de familie ai acesteia. <unt consideraţi membrii unei familii, în sensul prezentei le!i, soţul, soţia şi copiii acestora care au împlinit v$rsta de 0, ani, la data autorizării asociaţiei familiale, precum şi rudele acestora p$nă la !radul al patrulea inclusiv. 8n cazul desfăşurării activităţii în conte(tul dreptului de stabilire, asociaţia familială se constituie din membrii de familie care au domiciliul sau reşedinţa în )om$nia. -sociaţia familială este reprezentată în relaţiile cu terţii de persoana din iniţiativa căreia s%a înfiinţat sau de persoana împuternicită de aceasta, în baza unei procuri autentificate. ersoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent, precum şi persoanele fizice care sunt membri ai asociaţiilor familiale au, în sensul prezentei le!i, calitatea de an!ajat propriu. entru desfăşurarea activităţilor economice sunt necesare autorizarea, înre!istrarea la re!istrul comerţului şi la
#* #,

5e.ea nr. 071D200(, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 227 din 2( decem+rie 200(. I.T. ŞtefEnescu, op. cit.., p. 20. #1 !le"andru #iclea, op. cit., p. 0. #2 4u+licat Fn <onitorul Gficial al ;om-niei, 4artea I, nr. 12 din 2 ianuarie 200B. #7 I.T. ŞtefEnescu, %ol. I, op. cit., p. 20.

or!anele fiscale. @e aceea, s%a apreciat &9 că nu sunt aplicabile dispoziţiile "odului muncii privind limita de 2 ore pe zi şi 09 ore pe săptăm$nă, a cărei depăşire să reclame înc4eierea contractului individual de muncă. "alitatea de an!ajat propriu se referă la dreptul de a fi asi!urat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asi!urări sociale, al asi!urărilor sociale de sănătate şi al asi!urărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de le!ile care re!lementează aceste domenii. ersoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţiile familiale autorizate în condiţiile prezentei le!i nu pot an!aja persoane cu contract individual de muncă şi nici convenţii civile de prest6ri servicii &0 pentru desfăşurarea activităţilor pentru care s%a obţinut autorizaţia. ersoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţia familială trebuie să deţină autorizaţia şi certificatul de înre!istrare eliberate în condiţiile le!ii. 3.1.3. Munca desfăşurată în baza unor obligaţii legale, de natură administrativă, cum ar fi ucenicii, elevii şi studenţii în timpul practicii profesionale; militari în termen, cei concentraţi sau mobilizaţi; persoanele care e(ecută prin muncă o pedeapsă penală sau contravenţională; persoanele apte de muncă din familiile pentru care statul asi!ură un venit minim !arantat, potrivit =e!ii nr. &0,>2990&2. 3.1. Munca efectuată în cadrul unui raport !uridic civil , de e(emplu, activitatea av$nd la bază un contract de prestări servicii, înc4eiat în temeiul prevederilor "odului civil&#. ' persoana fizic6 poate e(ercita o anumit6 activitate şi prin înc4eierea unui contract civil de locatiune a lucrarilor .serviciilor/, sau conventie civila de prestari servicii, in temeiul art. 0&19 alin. 0 si art. 0&0# din "odul civil. @e re!ul6 se înc4eie asemenea convenţii civile de c6tre persoanele fizice care desfasoara activitati ce au un caracter ocazional .de circumstanta/ si care e(clud subordonarea prestatorului muncii fata de beneficiarul acesteia. "aracteristica acestor prestatii este ca se realizeaza uno ictu .dintr%o data/ si nu in timp .deci cu e(ecutare succesiv6/&&. 3.1.". Munca desfăşurată în cadrul unui raport societar , la societăţile comerciale de persoane c$t şi la societăţile civile fiind posibil aportul în muncă sau „în industrie”, dar numai la constituirea lor, nu şi la mărirea capitalului social &*. 3.1.# Munca persoanelor care practică o profesiune liberă #, independentă, cum ar fi cea de e(pert contabil şi contabil autorizat, notar, avocat, medic, farmacist, consultant de plasament în valori mobiliare, medic veterinar, detectiv
&9

1orneliu 5i%iu 4opescu, "ontractul civil de loca iune a lucrărilor după intrarea în vigoare a noului cod al muncii, Fn :;e%ista rom-nE de dreptul muncii=, nr.2D200(, p. 17. 41 6.>ri.orie 5ǎcri9a, Gsiac 1onstantin, 1iocioanǎ 6ica, $retsarea muncii pe ba%ǎ de conven ii civile, *ditura 3itec,, 1raio%a, 2007, p. 2. &2 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. B10 din 20 iulie 2001, cu modificErile ulterioare. &# >,. Bre,oi, !. 4opescu, I.T. ŞtefEnescu, Dreptul muncii. Elemente &undamentale, *ditura 8unda9iei ;om-nia de <-ine, Bucureşti, 122B, p. B/. && !le"andru #iclea, Tratat de dreptul muncii, *ditura $ni%ersul Iuridic, Bucuresti, 2007, p. (B7C (B7 &* I.T. ŞtefEnescu, op. cit., %ol. I, p. 2B. &, 1. Tufan, $ro&esiile libere 'liberale(, Fn :;e%ista de drept comercial=, nr. 10D1227, p. 71.

particular, e(ecutor judecătoresc auditor financiar, sau activităţi economice desfăşurate de persoane fizice în baza =e!ii nr. #99>299& &1 etc. Aembrii profesiunilor respective se constituie în corpuri, uniuni profesionale distincte .Eniunea -vocaţilor din )om$nia, "ole!iul medicilor din )om$nia etc/. 8n e(erciţiul atribuţiilor lor, membrii profesiunilor liberale îndeplinesc at$t o funcţie de interes privat c$t şi una de interes public. "el care e(ercită profesiuni liberale au obli!aţia de a păstra secretul profesional. rofesiunile liberale se deosebesc de cele comerciale, nu sunt supuse re!ulilor concurenţei neloiale, nu poate fi înstrăinată clientela, nu li se aplică procedura reor!anizării judiciare şi a falimentului etc. 8n e(ercitarea unei profesii liberale .independente/ se nasc mai multe cate!orii de raporturi juridice3 între membrii şi uniunea din care fac parte, raporturi civile între ei şi clienţii lor, raporturi ale uniunilor respective, cu or!anele de stat etc. -nsamblul acestor raporturi juridice specific profesiunilor liberale nu face parte din obiectul dreptului muncii,-. 3.1.$. Munca avocatului salarizat în interiorul profesiei. @e re!ul6, avocaţii îşi desf6şoar6 activitatea în cabinete individuale. 8n cabinetul individual îşi e(ercita profesia un avocat definitiv titular, sin!ur sau împreun6 cu avocaţi definitivi sau cu avocaţi sta!iari, care au calitatea de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei sau de avocaţi colaboratori. -vocatul titular al cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei. -vocatul salarizat nu poate avea clientel6 proprie. "ontractul &7 avocatului salarizat în cadrul profesiei şi convenţia de colaborare se înc4eie în forma scris6 între titularul cabinetului individual şi fiecare avocat salarizat sau avocat colaborator. @e asemenea, în conformitate cu art. * alin. * din =e!ea *0>077*, <ocietatea civil6 profesional6 poate avea avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei. "ontractul de salarizare nu este un contract de munc6 şi nu se supune le!islaţiei muncii*9. 'biectul contractului îl constituie e(ercitarea profesiei de avocat de către salarizat în cadrul <ociet6ţii. 5n e(ercitarea activităţii ce i se încredinţează, salarizatul este independent profesional. <alarizatul este subordonat <ociet6ţii cu privire la condiţiile de munc6, asem6n6tor an!ajatului faţ6 de patronul s6u. "4iar dac6 e(ist6 aceast6 subordonare, în sensul c6 avocatul salarizat se obli!6 s6 dedice între! timpul de munc6 îndeplinirii sarcinilor în credinţate, nu se poate acredita ideea c6 ne afl6m în situaţia unui contract de munc6 al avocatului salarizat în interiorul profesiei şi nici în ipoteza unui contract de munc6 cu un re!im juridic dero!atoriu de la dreptul comun privind contractele de munc6 *0.

&1

5e.ea nr. 007D2002, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 072 din / au.ust 2002, a fost a+ro.atE prin 5e.ea nr. (00D200B, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 07/ din 22 iunie 200B. &2 I.T. ŞtefEnescu, Tratat!op. cit., p. 21. &7 1ontractul de salariHare in interiorul profesiei de a%ocat este oferit ca ane"a Fn 3tatutul profesiei de a%ocat din 20.septem+rie 200B pu+licat Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. B0 din 1( ianuarie 2000. *9 !le"andru #iclea, Tratat de dreptul muncii, editura $ni%esrul &uridic, Bucureşti, 2007, p. (2 *0 5i.ia )ǎnilǎ, )rgani%area şi e*ercitarea pro&esiei de avocet,editura 1 A Bec?, Bucureşti, 2007, p. 127.

@ac6 în privinţa contractelor de colborare înc4eiate de avocaţi s%a stabilit c6 sunt de natur6 civil6*2, în privinţa contractului de salarizare în interiorul profesiei nu s%a mai spus acelaşi lucru. "u toate acestea, dac6 criteriul fundamental de delimitare între profesiile liberale .printre care şi cea de avocat/ şi alte cate!orii profesionale care au re!lement6ri proprii rezid6 în faptul c6, de re!ul6, acela care e(ercit6 o profesie liberal6 .cum este şi avocatul salarizat în interiorul profesiei/, nu poate avea în acest cadru, al profesiunii liberale, calitatea de salariat *#, nu se poate aprecia dec$t c6 şi contractul de salarizare în interiorul profesiei de avocat are tot o natur6 juridic6 civil6, întruc$t dreptul comun pentru re!lement6rile specifice profesiilor liberale este dreptul civil şi nu dreptul muncii. +olosirea în mod neinspirat a sintra!mei de ,,salarizat în interiorul profesiei”, nu poate sc4imba statutul profesional al avocatului definitiv sau sta!iar aflat în aceast6 situaţie, el nu poate avea calitatea de salariat, de altfel ar fi incompatibil6 aceast6 calitate cu cea de avocat. rin înc4eierea unui contract de salarizare în interiorul profesiei, avocatul salarizat nu îşi pierde nici independenţa profesional6 .apreciat6 ca fiind în acest caz relativ6*&/ nici atributele conferite de le!e unui avocat. ).$. Munca prestată în cadrul unor raporturi juridice de muncă 55. care îmbracă forma tipică a raportului juridic de muncă, cate!orie în care intră3 3.2.1 %aporturile !uridice născute în baza înc&eierii contractului individual de muncă. <pre deosebire de celelalte raporturi juridice de muncă au următoarele caracteristici3 % iau naştere întotdeauna prin înc4eierea unui contract individual de muncă; % persoana care prestează munca este întotdeauna o persoană fizică, cealaltă parte .an!ajatorul/ poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică; % raportul juridic de muncă are o natură personală, contractul de muncă ca act bilateral este înc4eiat intuitu personae' % desfăşurarea muncii se realizează sub forma unor prestaţii succesive cu caracter de continuitate; % salariatul se află, după înc4eierea contractului de muncă, într%un raport de subordonare faţă de celălalt subiect al raportului juridic, an!ajatorul, în folosul căruia se prestează muncă, ceea ce implică respectarea unei discipline a muncii; % munca trebuie să fie remunerată, salarizată, o muncă !ratuită, benevolă, nu poate constitui obiect al unui raport juridic de muncă; % persoana care prestează munca beneficiază de protecţie multilaterală, ceea ce îi atra!e statul le!al de salariat. a) Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un an!ajat temporar, care, din dispoziţia unui a!ent de muncă temporară, prestează munca în favoarea unui utilizator. ' asemenea situaţie nu se identifică cu detaşarea, ca modificare a contractului individual de muncă şi nici cu trecerea temporară în altă muncă.
*2 *#

!le"andru #iclea, op.cit., p.(2 I. T. Ştefǎnerscu, Tratat de dreptul muncii, editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007, p. 21 *& 5i.ia )ǎnilǎ, op.cit., p. 1(1 ** G. ;Educan, Dreptul muncii. +orme ale raporturilor juridice de muncă, *ditura !lma, >ala9i, 2002.

)e!lementată le!al, pentru prima dată, în "odul muncii .art. 21%099/, munca prin a!ent de muncă temporară, contrar re!lementării altor instituţii juridice, s%a bucurat de o tratare in e(tenso56, cuprinz$nd c4iar dispoziţii care nu se încadrează, prin obiectul lor, le!islaţiei muncii, cum ar fi cele referitoare la calitatea de societate comercială a a!entului de muncă temporară. ;otuşi, "odul muncii, cu privire la acest din urmă aspect, în art. 21 alin. # din "odul muncii, dispune3 „"ondiţiile de înfiinţare şi funcţionare, precum şi procedura de autorizare a a!entului de muncă temporară se stabilesc prin 4otăr$re a ?uvernului”. -!entul de muncă temporară este societatea comercială autorizată de Ainisterul Auncii, <olidarităţii <ociale şi +amiliei, care pune provizoriu la dispoziţia utilizatorului personal calificat şi>sau necalificat, pe care îl an!ajează şi îl salarizează în acest scop /0. En utilizator nu va putea apela la a!enţi de muncă temporară dec$t pentru e(ecutarea unei sarcini precise cu caracter temporar, denumită în "odul muncii misiune temporară de muncă , şi numai în următoarele situaţii, limitativ prevăzute de art. 22 din "odul muncii3 pentru înlocuirea unui salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, pe durata suspendării; pentru prestarea unor activităţi cu caracter sezonier; pentru prestarea unor activităţi specializate ori ocazionale. Aisiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen ce nu poate depăşi 02 luni, durată care poate fi prelun!ită o sin!ură dată pentru o perioadă care, adău!ată la durata iniţială a măsurii nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 02 luni. ' asemenea posibilitate poate fi prevăzută în contractul de muncă temporară sau poate face obiectul unui act adiţional la acest contract *2. "ontractul de muncă temporară se poate înc4eia şi pentru mai multe misiuni, fără a depăşi o perioadă de 02 luni, dispoziţii le!ale care impun respectarea duratei ma(ime pentru care pot fi înc4eiate contractele de muncă pe durată determinată, contractul de muncă temporară fiind considerat o specie a contractului individual de muncă pe durată determinată*7. -!entul de muncă temporară pune la dispoziţia utilizatorului un salariat an!ajat prin contract de muncă temporară, în baza unui contract de punere la dispoziţie, înc4eiat în formă scrisă . ad probationem/, al cărui conţinut este detaliat de art. 79 din "odul muncii. 8n doctrină,9 s%a susţinut, în mod eronat, că un asemenea contract de punere la dispoziţie dintre a!ent şi utilizator s%ar înc4eia, în scris, ad validitatem, opinie contrazisă cel puţin de împrejurarea că le!ea nu instituie o asemenea cerinţă de formă în privinţa contractelor de muncă prin a!ent de muncă temporară. "a natură juridică este un contract tipic dreptului muncii, bilateral .se înc4eie între utilizator şi a!entul de muncă temporară/, numit, oneros, comutativ şi
*,

I.T. ŞtefEnescu, Ş. Beli.rEdeanu, $re%entare de ansamblu şi observa ii critice asupra noului "od al muncii, Fn :)reptul=, nr. BD200(, p. B7. *1 !le"andru #iclea, "ontractul individual de muncă, *ditura 5umina 5e", Bucureşti, 200(, p. ((. *2 )an #op, "odul muncii!, op. cit., p. 77. *7 !le"andru #iclea, op. cit., p. (0. ,9 !. !m+roHie, Ş. 6au+auer, )rgani%area muncii prin agent de muncă temporară con&orm noului "od al muncii, Fn ;e%ista rom-nE de Dreptul muncii, nr. 1D200(, p. 20C2/.

sinala!matic, care dă naştere unei obli!aţii de rezultat. 8n literatura juridică ,0 contractul de punere al dispoziţie, a fost apreciat ca fiind un contract comercial de prestări servicii, iar în lipsa unei stipulaţii e(prese în sens contrar, obli!aţia a!entului de muncă temporară nu ar constitui dec$t o obli!aţie de dili!enţă. "onţinutul contractului de punere la dispoziţie este re!lementat, în condiţii minimale de "odul muncii, în sensul că el trebuie să cuprindă3 motivul pentru care este necesară utilizarea unui salariat temporar; temeiul misiunii şi posibilitatea, dacă este cazul, modificării termenului acesteia; caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul e(ecutării misiunii şi pro!ramul de lucru; condiţiile concrete de muncă; ec4ipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze; orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar; valoarea contractului de care beneficiază a!entul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul. <alariatul, aşa cum s%a apreciat în doctrina juridică ,2, nu se poate opune, în principiu, sarcinii de serviciu pe care i%o dă a!entul de muncă temporară de a e(ecuta o anumită misiune, la utilizator. e durata efectuării misiunii, salariatul temporar beneficiază de un salariu plătit de către a!entul de muncă temporară, nivelul salariului neput$nd fi inferior celui pe care îl primeşte un salariat al utilizatorului cu atribuţii similare de serviciu. 8ntre două misiuni, salariatul care se află la dispoziţia a!entului de muncă temporară, beneficiază de un salariu, în realitate ca natură juridică indemnizaţie ,#, plătit de a!entul respectiv, care potrivit art. 7& alin. 2, nu poate fi mai mic dec$t salariul minim brut pe ţară. <alariatul temporar, după îndeplinirea misiunii se poate an!aja cu contract individual de muncă la utilizator, o clauză în sens contrar fiind considerată nulă. <alariaţii temporari au acces la toate serviciile şi facilităţile acordate de utilizator, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi salariaţi ai acestuia. entru a se evita eventualele abuzuri menite să diminueze e(ercitarea drepturilor sindicale, utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dacă urmăreşte să înlocuiască astfel un salariat al său al cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la !revă. rin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată este fi(ată în funcţie de solicitarea utilizatorului, de la 2 la * zile lucrătoare, în funcţie de perioada pentru care este înc4eiat contractul de muncă temporară. -!entul de muncă temporară este cel care reţine şi virează toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar către bu!etele statului şi plăteşte pentru acesta toate contribuţiile datorate în condiţiile le!ii. 8n cazul în care a!entul de muncă temporară, în termen de 0* zile de la data la care obli!aţiile privind plata salariului şi cele privind contribuţiile şi impozitele datorate, la solicitarea salariatului, vor fi plătite de utilizator, care urmează a se subro!a, pentru sumele plătite în drepturile salariatului temporar.
,0 ,2

I.T. ŞtefEnescu, op. cit.., %ol. I, p. /07. @. Janfir, ,oul "od al muncii - evolu ie reală sau &ormală, Fn :;aporturi de muncE=, nr. 0D200(, p. B2. ,# I.T. ŞtefEnescu, op. cit., %ol. I, p. /02.

ci are posibilitatea unei acţiuni în despă!ubiri e( contractu împotriva a!entului de muncă temporară. cit.* s%a apreciat că utilizatorul nu poate solicita despă!ubiri e( delictu direct salariatului. se consideră că între acel salariat şi utilizator a intervenit un contract de muncă pe durată nedeterminată.T. salariatului temporar i se aplică şi prevederile contractului colectiv de muncă.. ŞtefEnescu. I. Şer+an Beli. 200(. .T. în temeiul art. 772 "od civil şi nici de la a!entul de muncă temporară. a!ent care subsecvent.erminolo!ia @irectivei este îns6 mult mai clara pentru a defini obiectul de activitate al a!entului de munca temporara. cit. @acă utilizatorul continuă să beneficieze de munca salariatului temporar fără a înc4eia cu acesta un contract de muncă sau fără a prelun!i contractul de punere la dispoziţie. re!lementarea din "odul Auncii referitoare la munca prin a!ent de muncă temporară este concordantă cu @irectiva 70>#2#>": de completare a măsurilor viz$nd promovarea ameliorării securităţii şi sănătăţii în muncă ale salariaţilor av$nd o relaţie de muncă pe durată determinată sau o relaţie de muncă temporară.T. :(istă totuşi posibilitatea ca în contractul dintre a!ent şi utilizator să se prevadă că va răspunde direct salariatul faţă de utilizator.. conform art. prin care se urmăreşte realizarea aceluiaşi nivel de protecţie de care beneficiază ceilalţi salariaţi ai an!ajatorului sau>şi ai utilizatorului. p. -şa cum s%a arătat în literatura de specialitate . I. op. (/.& ei nu pot fi sancţionaţi disciplinar de utilizator. @e asemenea.a!entul de muncă temporară/. "odul muncii. %ol. pentru fapta proprie. . în temeiul art. p. I. -!entul de muncă temporară care concediază salariatul înainte de termenul prevăzut în contract pentru alte motive dec$t cele disciplinare are obli!aţia de a respecta re!lementările privind încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.. p.op.. /11. deşi ar fi fost de preferat ca să fie re!lementată e(pres răspunderea patrimonială a salariatului direct către utilizator. 7B. p.. în condiţiile art. în e(ecutarea ei. 8ntruc$t ei nu devin salariaţi ai utilizatorului şi nu se află în raporturi de muncă cu acesta.1 I.rEdeanu. 772 "od civil. ŞtefEnescu. *ditura 5umina 5e". . cit. # "od civil. si anume „a!entie de plasare a fortei de muncaF. Tratat!. ca şi pentru salariaţii utilizatorului care au înc4eiat contract individual de muncă pe durată nedeterminată.1. 0999 alin.e parcursul misiunii. ŞtefEnescu. se poate re!resa împotriva salariatului. în literatura juridică..& . ci numai de către an!ajatorul lor . 219 din "odul muncii. un prejudiciu utilizatorului. B12. Bucureşti. 8n cazul în care prestatorul obli!aţiei de a munci îi produce. . . utilizatorul este obli!at să asi!ure condiţii de muncă corespunzătoare salariatului temporar şi de a notifica a!entului de muncă temporară accidentul sau boala profesională a cărui victimă a fost salariatul temporar. în aceleaşi condiţii.* !le"andru #iclea. op.

*#>299#. 21 alin. precum şi procedura de autorizare a societăţilor comerciale care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca a!ent de muncă temporară.7 din =e!ea nr..2 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.cit. a!entul de muncă temporară este denumit „antreprenor de muncă temporară”. re. ca obiect de activitate.entul de muncE temporarE Fi pune la dispoHi9ie un salariat temporar pentru Fndeplinirea unor anumite sarcini precise şi cu caracter temporar. Tratat!op. *#>299# B "odul muncii. astfel cum este definit la art. b/ să nu înre!istreze debite la bu!etul de stat. 12 !le"andru #iclea. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. 12C(0. En utilizator poate apela la a!enţi de muncă temporară numai în condiţiile şi în cazurile limitativ prevăzute la art. modificatE prin AotEr-rea nr. 4artea I nr. pune provizoriu la dispoziţia utilizatorului personal calificat şi>sau necalificat. „selecţia şi plasarea forţei de muncă” 1#. în vederea îndeplinirii unor anumite sarcini precise şi cu caracter temporar.a&atorul cEruia a. p. pus la dispoziţie unui utilizator. respectiv la bu!etele locale sau provenind din neplata contribuţiilor de asi!urări sociale. şi numai Fn urmEtoarele caHuriK pentru Fnlocuirea unui salariat al cErui contract indi%idual de muncE este suspendat. şi poate fi persoană fizică sau persoană juridică 12. 2D200/. 4artea I nr.lementarea este concordantE cu )irecti%a nr. în condiţiile art. cu domiciliul sau reşedinţa în )om$nia. contribuţiilor de asi!urări pentru şomaj. pot an!aja persoane în scopul efectuării unor misiuni de muncă temporară în folosul şi la solicitarea unui utilizator. *#>299# 10. încadrată la un an!ajator a!ent de muncă temporară. numai societăţile comerciale autorizate19. care. 072 din 1 iulie 200B.en9i de muncE temporarE doar pentru e"ecutarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.Cotăr$rea ?uvernului nr. 21 alin. pe c$nd în dreptul nostru „a!ent de muncă temporară” nu poate fi dec$t o societate comercială autorizată. pe durata suspendErii pentru prestarea unor acti%itE9i cu caracter seHonier pentru prestarea unor acti%itE9i specialiHate ori ocaHionale. 02/. # din "odul muncii. <alariatul temporar este persoana care îndeplineşte condiţiile de an!ajare prevăzute în =e!ea nr.2 re!lementează condiţiile de înfiinţare şi funcţionare. Fn :. denumitE misiune de muncE temporarE. 8n vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca a!enţi de muncă temporară. p.7 $tiliHatorul este an. 19 )an #op. precum şi a contribuţiilor pentru asi!urări sociale de sănătate. pe durata solicitată. societăţile comerciale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii3 a/ să fie constituite potrivit le!ii şi să aibă prevăzut în actul constitutiv. . 27D711* pentru plasarea lucrEtorilor cu ocaHia furniHErii de ser%icii. 22/D2000. ot fi încadraţi la un an!ajator a!ent de muncă temporară şi cetăţenii străini sau apatrizii. contribuţiei de asi!urare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. .. autori%area şi &unc ionarea societă ilor comerciale care urmea%ă să îşi des&ăşoare activitatea ca agent de muncă temporară.en9ie de plasare a for9ei de muncE=. & . -!entul de muncă temporară este societatea comercială autorizată de Ainisterul Auncii. 7#2>299&. unde o+iectul de acti%itate al a.e%ista de drept comercial=. nr. 277 din B aprilie 2000. 8n dreptul francez. 22 din =e!ea nr. "onsidera ii teoretice privind în&iin area. .entului de muncE temporarE Fl constituie :a. 10 $n utiliHator poate apela la a. otrivit prevederilor acestei 4otăr$ri. 1# 3u+ acest aspect. <olidarităţii <ociale şi +amiliei.

?aranţia financiară se poate utiliza numai pentru plata de către a!entul de muncă temporară a drepturilor de natură salarială. -utorizarea societăţilor comerciale 1& se face de către Ainisterul Auncii. comerciale şi fiscale. e/ certificat constatator eliberat de oficiul re!istrului comerţului. c/ cazierul fiscal. # lit. precum şi cele care privesc disciplina financiară. . 1& !rt.entului de muncE temporarE de cEtre o societate comercialE neautoriHatE constituie contra%en9ie şi se sanc9ioneaHE cu amendE de la 100. <olidarităţii <ociale şi +amiliei.imul &uridic al contra%en9iilor. bu!etului asi!urărilor pentru şomaj şi bu!etului +ondului naţional unic de asi!urări sociale de sănătate. 2 aratE cE desfEşurarea acti%itE9ilor specifice a. denumite în continuare direcţii pentru dialo!. 2B li se aplicE dispoHi9iile Grdonan9ei >u%ernului nr. familie şi solidaritate socială1* judeţene sau a municipiului Gucureşti. d/ certificate eliberate de instituţiile competente.000.000 lei la 200. prevăzut la art. 1ontra%en9iilor pre%EHute la art. care să acopere contravaloarea a 2* de salarii de bază minime brute pe ţară.ea nr. respectiv a contractului individual de muncă. 170D2002. potrivit le!ii. !arantate în plată. potrivit art. 1* Ln tot cuprinsul . în copie le!alizată.. familie şi solidaritate socială o cerere însoţită de un dosar de autorizare care trebuie să conţină următoarele documente3 a/ actul constitutiv sau actul adiţional la actul constitutiv. vamale. apro+atE cu modificEri şi completEri prin 5e. în a căror rază teritorială îşi au sediul. familie şi solidaritate socialE= a fost FnlocuitE cu :direc9ii de muncE. după caz. prin direcţiile pentru dialo!. la care se adau!ă contribuţiile datorate de către an!ajator bu!etului asi!urărilor sociale de stat. a celorlalte drepturi băneşti ne!ociate cu ocazia înc4eierii contractului colectiv de muncă. ?aranţia financiară. # lit.otEr-rii denumirea :direc9ii pentru dialo. 8n scopul obţinerii autorizaţiei de funcţionare.000. b. +ilialele se supun separat procedurii de autorizare. care trebuie să cuprindă menţiuni din care să rezulte că societăţile comerciale nu se află în procedură de reor!anizare sau faliment. d/ să nu aibă aplicate sancţiuni pentru încălcarea prevederilor le!islaţiei muncii. după caz. potrivit le!ii. 2B alin. 2D2001 pri%ind re. e/ să constituie o !aranţie financiară. bu!etului asi!urărilor pentru şomaj şi bu!etului +ondului naţional unic de asi!urări sociale de sănătate. precum şi a contribuţiilor datorate de către an!ajator bu!etului asi!urărilor sociale de stat. emis de oficiul re!istrului comerţului. care să ateste îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. cu modificErile ulterioare. 0 se constituie prin depunerea unei sume într%un cont distinct desc4is la o bancă din )om$nia. 1onstatarea contra%en9iilor şi aplicarea sanc9iunilor se fac de cEtre inspectorii de muncE. societăţile comerciale depun la direcţiile pentru dialo!. în care să fie menţionat obiectul de activitate. b/ certificatul de înmatriculare în re!istrul comerţului. * alin. familie şi solidaritate socială.000 lei. în copie le!alizată. !/ dovada ac4itării sumelor corespunzătoare tarifului de autorizare sau de prelun!ire a autorizaţiei. solidaritate socialE şi familie. f/ dovada constituirii !aranţiei financiare.c/ să nu fi!ureze în evidenţele cazierului fiscal cu fapte sancţionate de re!lementările financiare. a.

<olidarităţii <ociale şi +amiliei. familie şi solidaritate socială vor transmite Ainisterului Auncii. 8n cazul respin!erii dosarului de autorizare. familie şi solidaritate socială procedează la respin!erea motivată a cererii de autorizare. iar în cazul în care fondurile proprii nu acoperă aceste obli!aţii. 2. <olidarităţii <ociale şi +amiliei înfiinţează )e!istrul naţional de evidenţă a a!enţilor de muncă temporară autorizaţi. suma corespunzătoare tarifului. pe durata efectuErii propriuCHise a misiunii. familie şi solidaritate socială va evalua îndeplinirea condiţiilor de autorizare şi va soluţiona cererea de autorizare în termen de #9 de zile de la data înre!istrării acesteia. @ovada neplăţii drepturilor salariale se poate face prin orice mijloc de probă. ele vor fi plătite de utilizator. direcţia pentru dialo!.entul de muncE temporarE. şi cele privind contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi e(i!ibile. 11 G asemenea posi+ilitate este pre%EHutE şi Fn art. însoţită de dovada neplăţii drepturilor salariale. @irecţiile pentru dialo!. o copie a autorizaţiei de funcţionare. e baza documentaţiei prevăzute la art. nu se restituie. 1onform art. 0.ariful de autorizare sau de prelun!ire a autorizaţiei. 8nre!istrarea a!enţilor de muncă temporară autorizaţi în )e!istrul naţional de evidenţă a a!enţilor de muncă temporară autorizaţi se face la data primirii de către Ainisterul Auncii. !. . . 2. @acă se constată că societatea comercială îndeplineşte condiţiile de autorizare. <olidarităţii <ociale şi +amiliei a copiilor autorizaţiilor de funcţionare. în baza solicitării salariatului temporar 11 sau a inspectorului de muncă. 20 din "odul muncii. în termen de #9 de zile de la data înre!istrării acesteia. & alin. solidaritate socială şi familie teritoriale şi se constituie venituri la bu!etul de stat. 0 din "odul muncii. a!entul de muncă temporară este obli!at să le e(ecute. potrivit le!ii. salariatul temporar +eneficiaHE de un salariu plEtit de a. ersoanele juridice care solicită autorizarea sau prelun!irea autorizaţiei virează contravaloarea tarifului prevăzut în contul direcţiilor de muncă. se calculează la nivelul a trei salarii medii brute pe economie realizate în anul anterior şi comunicate de 5nstitutul Naţional de <tatistică. 2 lit. entru înre!istrarea a!enţilor de muncă temporară autorizaţi. e(tras de cont etc. prin completarea acesteia în termen de * zile de la data micşorării acesteia. Ainisterul Auncii. & alin. respectiv prin copie a statului de plată. <olicitarea salariatului temporar se formulează în scris. prevăzut la art. se va utiliza !aranţia financiară constituită potrivit le!ii.=a data scadenţei obli!aţiilor prevăzute. direcţia pentru dialo!. & alin. depusă iniţial pentru obţinerea autorizaţiei. -!entul de muncă temporară este obli!at să menţină suma reprezent$nd !aranţia financiară la nivelul prevăzut la alin. 20 alin. iar a!entul de muncă temporară nu deţine fondurile necesare sau !aranţia nu este suficientă pentru acoperirea acestora. 8n situaţia în care se constată că documentele depuse la dosarul de autorizare nu sunt complete sau conform celor prevăzute la art. 1. în termen de 0* zile de la eliberare. 8n cazul în care în termen de 0* zile calendaristice de la data la care obli!aţiile privind plata salariului1. direcţia pentru dialo!. familie şi solidaritate socială eliberează autorizaţia de funcţionare în cel mult #9 de zile de la data înre!istrării cererii.

care s%au desfiinţat şi prin =e!ea -r4ivelor Naţionale nr. <olidarităţii <ociale şi +amiliei. persoane juridice.%2. nr. 71 din 2 aprilie 122/. în cazul în care nu primeşte răspuns. în termen de * zile de la data producerii acestora. relun!irea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de funcţionare se acordă la cererea a!entului de muncă temporară. de la data e(pirării perioadei de soluţionare a contestaţiei. familie şi solidaritate socială cu cel puţin # luni înainte de e(pirarea perioadei de valabilitate. -utorizaţia de funcţionare prevăzută la art.=ista cuprinz$nd a!enţii de muncă temporară autorizaţi şi pe cei cărora li s%a retras sau care au depus autorizaţia se publică trimestrial în Aonitorul 'ficial al )om$niei. # lit. şi se afişează pe pa!ina de 5nternet a Ainisterului Auncii. a!entul de muncă temporară este obli!at să depună autorizaţia de funcţionare. depusă la direcţiile pentru dialo!. 27 din 17 fe+ruarie 200(. în termen de #9 de zile de la data comunicării respin!erii cererii. a!entul de muncă temporară va duce la îndeplinire. însoţită de documentele prevăzute la art.0. . 0. 12 17 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 2 poate înainta contestaţie. 7# din =e!ea nr. *#>299#. 4artea I. conform le!ii. nr. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 8n perioada de valabilitate a autorizaţiei de funcţionare. cu modificările şi completările ulterioare. *0>299#12 privind procedura de predare%primire a documentelor creatorilor şi>sau deţinătorilor de documente. sediul. care are obli!aţia să o soluţioneze în termen de #9 de zile de la înre!istrare. în condiţiile prezentei 4otăr$ri. 0 este valabilă 2 ani. 2 alin. 1 alin. familie şi solidaritate socială orice modificare privind denumirea. <ocietatea comercială a cărei cerere de autorizare a fost respinsă în condiţiile art. înfiinţarea de subunităţi fără personalitate juridică. <ocietatea comercială poate introduce acţiune.>077. <olidarităţii <ociale şi +amiliei. a%d. precum şi modificarea condiţiilor prevăzute la art. 4artea I. . la Ainisterul Auncii. în scris. 8ncep$nd cu data prevăzută la alin. =a încetarea activităţii. atunci c$nd contractul de muncă temporară se înc4eie pe durata unei sin!ure misiuni de muncă temporară. -!entul de muncă temporară înc4eie cu salariatul un contract de muncă temporară. după cum urmează3 a/ datele de identificare a părţilor. put$nd fi prelun!ită la sf$rşitul perioadei de valabilitate cu încă 2 ani. în cel mult #9 de zile de la data primirii rezoluţiei motivate privind contestaţia sau. & alin. la direcţia pentru dialo!. -utorizaţia de funcţionare se acordă pe perioadă nelimitată a!enţilor de muncă temporară care şi%au desfăşurat activitatea neîntrerupt o perioadă de & ani. 2 lit. obli!aţiile stabilite prin Cotăr$rea ?uvernului nr. în termen de * zile. la instanţa de contencios administrativ. c%!. b/ misiunea de muncă temporară pentru care a fost an!ajat salariatul temporar.17. care trebuie să cuprindă elementele prevăzute la art. artea a 5D%a. rocedura de aprobare a prelun!irii valabilităţii autorizaţiei de funcţionare a a!entului de muncă temporară se realizează în condiţiile şi la termenele prevăzute la art. a!entul de muncă temporară are obli!aţia de a comunica direcţiei pentru dialo!. după caz. familie şi solidaritate socială.

m/ drepturile salariale şi modalităţile de remunerare a salariatului temporar.T. conform cu art. Ş. a unui contract de muncă pe durată determinată 2#. 4/ durata misiunii de muncă temporară şi condiţiile în care aceasta poate fi prelun!ită29. formularea din art. succesiv. 6au+auer. entru fiecare nouă misiune de muncă temporară. f/ pre!ătirea profesională şi abilităţile salariatului temporar. în condiţiile le!ii. 8n doctrina juridică 22 s%a susţinut că forma scrisă a contractului individual de muncă dintre salariat şi a!entul de muncă temporară ar fi o condiţie de validitate. stabilită în condiţiile le!ii 20. I.cit. *#>299#. 7. n/ durata normală a muncii. de re!ulă. !/ data de la care contractul de muncă temporară urmează să%şi producă efectele. în realitate nu este de c$t o cerinţă ad probationem pentru a se proba conţinutul acestui contract. "ontractul de muncă temporară se înc4eie.it o sin. adEu. !m+roHie. d/ identitatea şi sediul utilizatorului. p1 clauze privind încetarea raporturilor de muncă din iniţiativa a!entului de muncă temporară. @esi contractul de munca temporara este un contract de munca ce se inc4eie. <e respectă. 22 !.20 din "odul munciiN. p. misiunea temporarE de muncE se sta+ileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni acest termen poate fi prelun.urE datE pentru o perioadE care. op. 2# I. fără ca durata acestuia să depăşească 02 luni. "ontractul poate prevedea si conditiile in care durata misiunii de munca temporara poate fi prelun!ita. o/ informaţiile necesare în cazul în care salariatul temporar urmează să%şi desfăşoare activitatea în străinătate. respectiv riscurile specifice postului. i/ condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare munca în cadrul misiunii de muncă temporară. între părţi se înc4eie un act adiţional la contractul de muncă temporară. de re!ula.atE la durata ini9ialE a misiunii. în care vor fi precizate toate elementele prevăzute anterior. precum si o perioada de proba in limitele prevazute de cod. ŞtefEnescu. la sesizarea utilizatorului. nu conduce la depEşirea unei perioade de 17 luni. ca re!ulă. durata ma(imă posibilă. )rgani%area muncii prin agent de muncă temporară con&orm noului "od al muncii. în conformitate cu prevederile =e!ii nr.c/ tipul de activitate pentru care este an!ajat salariatul temporar. l/ condiţii de acordare a preavizului. din "odul muncii nu este adecvata. 72 din "odul muncii. şi în acest caz. drepturile şi obli!aţiile părţilor. e1 locul e(ecutării misiunii de muncă temporară sau posibilitatea ca salariatul temporar să%şi desfăşoare activitatea. p. j/ concediul de odi4nă la care salariatul temporar are dreptul. atunci c$nd contractul de muncă temporară se înc4eie pentru mai multe misiuni de muncă temporară. cit. pe durata unei misiuni. -cest contract se poate înc4eia şi pentru mai multe misiuni de muncă temporară. op. deoarece nu tine 29 1onform art. 7. pe durata unei sin!ure misiuni de muncă temporară. din "odul muncii. precum şi periodicitatea plăţii. 20C2/.. 20 4erioada de pro+E este fi"atE Fn func9ie de solicitarea utiliHatorului fiind cuprinsE Fntre 2C0 Hile Mart. /0/. . H/ eventuala perioadă de probă. %ol. la diverşi utilizatori.

.se înc4eie între utilizator şi a!entul de muncă temporară/.rEdeanu.. 8n literatura juridică22 contractul de punere al dispoziţie.T. *ditura 5umina 5e". nr. cit. numit. *#>299#. Etilizatorul. editura . Bucureşti. ŞtefEnescu. p. 0 din "odul muncii. 21 1ostel >-lcE. 79 alin. 5n consecinta.22 )an #op. B2 22 I. "ontractul de punere la dispoziţie.. de drept comercial/ împotriva a!entului de muncă temporară. 27 I. -r fi fost de preferat2& ca perioada de proba sa fie stabilita fara interventia utilizatorului.osetti. Etilizatorul . daca urmeaza si alte misiuni neconcretizate la data inc4eierii contractului. op. posibilitatea modificării acestuia. oneros. Bucureşti. p. p. de prestări servicii27.persoana fizica sau persoana juridica/ solicita a!entului de munca temporara o persoana care sa presteze o munca pentru indeplinirea sarcinii precise si temporare. /07. p..seama de dispozitia din art. Bucureşti. în cazul în care i se produce un prejudiciu de salariatul temporar.unele reglementari. a fost apreciat ca nefiind un contract de muncă. ŞtefEnescu.rEdeanu. I. 2& Aora9iu 3assu. "ontractul de muncă temporară înc4eiat pentru mai multe misiuni de muncă temporară încetează la terminarea ultimei misiuni de muncă temporară pentru care a fost înc4eiat. Ş. p. (0. 2. . comutativ şi sinala!matic. şi în plus.între a!entul de muncă şi utilizator/. "ontractul de munca temporara . "ontractul!. care.1D200(N. în temeiul art. /07. 7& alin. bilateral . editura . cit. 79 !le"andru #iclea. poate formula o acţiune în despă!ubiri e( contractu . 8n lipsa unei stipulaţii e(pres în sens contrar . perioada de proba poate fi inclusa in contractul de munca temporara daca acesta s%a inc4eiat pentru o sin!ura misiune sau in actul aditional la contractul de munca. Dic ionar de dreptul securită ii sociale. deoarece acesta nu este parte la contractul de munca. cit. 200(. natura lui juridică fiind comercială. 11(.. obli!aţia a!entului de muncă temporară a fost apreciată ca o obli!aţie de dili!enţă2*. -!entul de muncă temporară pune la dispoziţia utilizatorului un salariat temporar. 2000. conform careia contractul de munca temporara se poate inc4eia si pentru mai multe misiuni. p.T. fiind o specie79 a contractului individual de muncă pe durată determinată trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute pentru un contract obişnuit. poate re!resa împotriva salariatului său. dacă este cazul. următoarele3 a/ motivul şi scopul pentru care este necesară utilizarea unui salariat temporar. B2. 1BD2007 2* I.T. obli!aţia a!entului de muncă temporară nu ar constitui dec$t o obli!aţie de dili!enţă. Indrumar de drept social rom#nn şi european. . p. Şer+an Beli. I.. în baza unui contract de punere la dispoziţie înc4eiat în formă scrisă. "a natură juridică este un contract tipic dreptului muncii. cit. 219 din "odul muncii 2. care dă naştere unei obli!aţii de rezultat -cesta. a fost definit în literatura de specialiate21ca acea convenţie înc4eiată în formă scrisă prin care a!entul de muncă temporară pune la dispoziţie utilizatorului un salariat an!ajat prin contract de muncă temporară. Fn Tri+una economicǎ. iar în lipsa unei stipulaţii e(prese în sens contrar. op. Beli.op.osetti. O5@II M%ol. ŞtefEnescu. 200/.egisla ia muncii comentată %ol. ulterior. %ol. b/ termenul misiunii de muncă temporară şi. potrivit art. op. %ol. 2 din =e!ea nr..

c/ caracteristicile specifice postului. 8n situaţia retra!erii autorizaţiei de funcţionare. !/ valoarea contractului de care beneficiază a!entul de muncă temporară. )etra!erea autorizaţiei de funcţionare se comunică a!entului de muncă temporară. . în cazul în care misiunea de muncă temporară oferită de a!entul de muncă temporară poate pune în pericol viaţa. nr. "ontractele de muncă temporară se înre!istrează în )e!istrul !eneral de evidenţă a salariaţilor. -utorizaţia de funcţionare a a!entului de muncă temporară se retra!e şi în următoarele situaţii3 a/ au fost aplicate. a altor or!ane de control. în special calificarea necesară. f/ orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar. prin e(cepţie.aporturi de muncE=. d/ condiţiile concrete de muncă. sarcinii de serviciu pe care i%o dă a!entul de muncă temporară de a e(ecuta o anumită misiune la utilizator 70. locul e(ecutării misiunii de muncă temporară şi pro!ramul de lucru. la inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială sunt autorizaţi.. precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul. <olidarităţii <ociale şi +amiliei. -utorizaţia de funcţionare a a!enţilor de muncă temporară se retra!e de către Ainisterul Auncii. în scris. 4/ obli!aţia utilizatorului de a efectua instructajul de sănătate şi securitate a muncii. la rubrica „@urata contractului individual de muncă” înscriindu%se durata contractului. -utorizaţia de funcţionare a a!entului de muncă temporară se retra!e în situaţia în care a!entul de muncă temporară se află în procedură de faliment sau de lic4idare. suma corespunzătoare tarifului pentru obţinerea autorizaţiei nu se restituie. -!enţii de muncă temporară sunt obli!aţi să menţioneze în mijloacele de promovare şi informare a activităţilor desfăşurate elementele necesare care să permită identificarea lor ca a!ent de muncă temporară. numărul şi data emiterii autorizaţiei de funcţionare. . prin direcţia pentru dialo!. în termen de 0* zile de la data constatării de către direcţia 70 @. B2. precum şi numărul de înre!istrare în )e!istrul naţional de evidenţă a a!enţilor de muncă temporară autorizaţi. în mod repetat. 0D200(. * alin. sancţiuni pentru încălcarea prevederilor prezentei 4otăr$ri. )efuzul salariatului se face în formă scrisă şi nu poate constitui motiv de sancţiune sau concediere. p. <alariatul temporar nu se poate opune în principiu. la solicitarea motivată a inspectorilor de muncă sau. b/ a!entul de muncă temporară nu respectă prevederile art. inte!ritatea fizică şi psi4ică a salariatului temporar.”. în termenul prevăzut de le!islaţia în vi!oare. urmată de menţiunea „"A. Janfir. familie şi solidaritate socială. acesta este îndreptăţit să refuze misiunea de muncă temporară. . e/ ec4ipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze. inclusiv seria. Fn :. după caz. -!enţii de muncă temporară au obli!aţia de a ţine evidenţa contractelor de muncă temporară şi de a le înre!istra.oul "od al muncii / evolu ie reală sau &ormală0.

numai după o perioadă de un an de la data retra!erii acesteia. 72 )acE utiliHatorul continuE sE +eneficieHe de munca salariatului. 8n această situaţie. -!entul de muncă temporară căruia i s%a retras autorizaţia de funcţionare poate solicita o nouă autorizaţie. 'rice clauză prin care se interzice an!ajarea de către utilizator a salariatului temporar după îndeplinirea misiunii este nulă. Etilizatorul poate înc4eia cu salariatul temporar un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată numai după încetarea misiunii 72. (. familie şi solidaritate socială. după caz. se preHumE cE Fntre salariatul Fn cauHE şi utiliHator a inter%enit un contract indi%idual de muncE pe duratE nedeterminatE. în termen de 0* zile de la data emiterii de către direcţia pentru dialo!. fErE a Fnc. Numărul salariaţilor temporari va fi luat în considerare la stabilirea pra!ului minim pentru care sunt aleşi reprezentanţii salariaţilor. 27 alin. *#>299#. bu!etului asi!urărilor pentru şomaj şi bu!etului +ondului naţional unic de asi!urări sociale de sănătate. impozitul pe venit şi contribuţiile datorate de către salariatul temporar bu!etului asi!urărilor sociale de stat. cu acordul e(pres al a!entului de muncă temporară. în cadrul informării !enerale privind ocuparea forţei de muncă. pentru obţinerea unui loc de muncă permanent. Etilizatorul salariaţilor temporari are următoarele obli!aţii3 a/ să informeze salariaţii temporari cu privire la toate locurile de muncă vacante e(istente.eia cu acesta un contract indi%idual de muncE sau fErE a prelun. b/ să asi!ure salariatului temporar accesul la cursurile de pre!ătire profesională pe care le or!anizează pentru salariaţii săi. familie şi solidaritate socială a situaţiilor prevăzute la art. potrivit le!ii. şi poate fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă. la a!entul de muncă temporară. c/ să pună la dispoziţia reprezentanţilor salariaţilor informaţiile cu privire la utilizarea salariaţilor temporari. în vederea recuperării prejudiciilor cauzate. fără a prejudicia drepturile contractuale ale salariaţilor temporari sau ale utilizatorilor. prin afişarea unui anunţ într%un loc accesibil tuturor salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea la utilizatorul respectiv.pentru dialo!. 02. 7* din =e!ea nr. En astfel de contract poate fi înc4eiat şi în perioada misiunii. în vederea asi!urării e!alităţii de şanse cu ceilalţi an!ajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator. în condiţiile prezentei 4otăr$ri. . se derulează p$nă la e(pirarea perioadei pentru care au fost înc4eiate. cu respectarea dispoziţiilor art. în condiţiile le!ii. conform art.i contractul de punere la dispoHi9ie. "ontractele de punere la dispoziţie şi contractele de muncă temporară. care are dreptul la acţiune directă împotriva a!entului de muncă temporară. urmează să fie plătite de către utilizator. aflate în e(ecutare în momentul retra!erii autorizaţiei de funcţionare. @ecizia motivată de retra!ere a autorizaţiei de funcţionare se comunică Ainisterului Auncii. <olidarităţii <ociale şi +amiliei.

şi intră în vi!oare la data aderării )om$niei la Eniunea :uropeană. b) Munca la domiciliu. Cotăr$rea nr. 71 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. #&& din 07 iulie 299. arată că detaşarea salariatului străin. TratatPop. de către o întreprindere de muncă temporară sau a!enţie de plasare.e%ista )reptul= nr. se face pe baza contractului de punere la dispoziţie înc4eiat în formă scrisă între întreprinderea de muncă temporară sau a!enţia de plasare străină şi întreprinderea utilizatoare a salariatului străin situată pe teritoriul )om$niei. nr. nr. :rau re!lementate două modalităţi77 de prestare a muncii la domiciliu3 fie în baza unui contract civil pentru e(ecutare de produse şi lucrări. "ontractul individual de muncă la domiciliu. /(/ din 2B iulie 200/. în special în +ranţa. ŞtefEnescu. 8nainte de intrarea în vi!oare a "odului muncii din 0712. =e!ea nr.rebuie subliniat că. determinată de faptul că locul prestării muncii nu este la sediul sau punctul de lucru al an!ajatorului.>0719 era re!lementată folosirea muncii la domiciliu pentru e(ecutarea unor produse de artizanat şi a altor produse şi lucrări. decembrie 077.. prin Cotăr$rea "onsiliului de Ainiştrii nr.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. . ci la domiciliul sau reşedinţa salariatului. cit. 09&>299171 pentru re!lementarea procedurii specifice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul )om$niei. în art. . e(pres stabilite. contractul de punere la dispoziţie înc4eiat cu întreprinderea de muncă temporară sau cu a!enţia de plasare străină. pe perioada detaşării7*. pe baza unui contract individual 7# 7& 7* !le"andru #iclea. 4artea I.e%ista de drept comercial. privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale7&. le!ea instituie doar o posibilitate şi nu o obli!aţie pentru salariaţi de a%şi ale!e reprezentanţii. B7C0B. dacă e(istă un raport de muncă. p. 1D200B. * alin.. dacă perioada în care urmau a se realiza era mai mică de trei luni. poate avea loc punerea la dispoziţie a unui salariat. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. în conformitate cu dispoziţiile comunitare în domeniu. privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii7. 2/B. între salariat şi întreprinderea de muncă temporară sau a!enţia de plasare. nr. născută iniţial în Aarea Gritanie. p. nr. "a modalitate specifică de e(ecutare a contractului individual de muncă. )an #op. Regimul juridic al salaria ilor detaşa i în Rom#nia pentru lucrări şi servicii transna ionale . Fn :. nr. p. Repre%entan ii salaria ilor.>10>": din 0. 7. -ceastă le!e transpune @irectiva arlamentului :uropean şi a "onsiliului 7. dezvolt$ndu%se în <tatele Enite ale -mericii şi cunosc$nd şi în :uropa. se bucură şi în )om$nia de un cadru le!al adecvat.T. aceasta av$nd obli!aţia de a prezenta inspectorilor de muncă. Fn :. aşa cum s%a arătat în literatura de specialitate 7# e(istenţa reprezentanţilor salariaţilor nu este obli!atorie. la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul )om$niei. p. 111 din 1B fe+ruarie 2007 72 I. @in aceste scurte consideraţii rezultă că munca temporară B prin a!ent de muncă temporară. 17C2B.. 12D200/. 7D200(. 07*. munca la domiciliu era cunoscută şi anterior în )om$nia. la cerere. 5 017 din 21 ianuarie 1227. 0. 4artea I. ((CB2. 4u+licatE Fn Iurnalul Gficial al 1omunitE9ilor *uropene MIG1*N. arată că în întreprinderile înfiinţate într%un <tat Aembru al Eniunii :uropene şi al <paţiului :conomic :uropean. 77 G%idiu #inca. o amploare notabilă 72.

cit.077. dar este important ca lucrătorul să nu dispună de !radul de autonomie şi independenţă economică necesară pentru a fi considerat lucrător independent. stabilindu%şi sin!uri pro!ramul de lucru. sau pe durată nedeterminată c$nd activitatea neîntreruptă era mai mare de 02 luni. numai în unităţile de „industrie mică” şi doar pentru anumite activităţi limitativ indicate şi e(clusiv de către persoane care nu erau încadrate în muncă la alţi an!ajatori. p. ca e(presie a manifestării libertăţii părţilor să îndeplinească la domiciliul sau la reşedinţa lor atribuţiile specifice funcţiei ./ a '. @upă anul 0779. . c$nd activitatea dura între # şi 02 luni. "omisia a recomandat statelor Eniunii :uropene ratificarea acestei "onvenţii. remuneraţia. şi mai restrictive090. ŞtefEnescu. 092 I. art. 8n sensul "onvenţiei09#.T.5.T. prevăd posibilitatea prestării muncii şi în alt loc stabilit de salariat. I. inclusiv "onvenţia nr.particular/” 09&.deşi re!lementarea din "odul muncii poate permite )om$niei să o ratifice/092. protecţia în materia securităţii şi sănătăţii în muncă. 09# G%idiu #inca. Bucureşti. rin =e!ea nr. s%a e(primat opinia099 că ţin$nd seama de dispoziţia art.de muncă pe durată determinată. particularitate care ne duce la concluzia că suntem în prezenţa „unui contract de muncă de tip special . 09& I. ţin$nd seama de specificul muncii. cu condiţia ca acesta să nu aparţină an!ajatorului. 227. nu prezintă importanţă provenienţa mijloacelor de muncă şi a materiilor prime utilizate în procesul muncii. op. dispoziţiile din "odul muncii. în art. B00. 09*%091.cit.. totuşi munca la domiciliu a fost statornicită ca una din posibilităţile de încadrare în muncă a persoanelor 4andicapate... G. p. Tratat de dreptul muncii! op. cit. %ol. p. I. v$rsta minimă de an!ajare în muncă. referitoare la munca la domiciliu. B1. neratificată de )om$nia . %ol. )e!lementările în materie din alte state europene. statele care o ratifică trebuie să promoveze e!alitatea de tratament între lucrătorii la domiciliu şi ceilalţi lucrători în special în ce priveşte3 dreptul lucrătorilor la domiciliu de a se constitui sau afilia la or!anizaţii. accesul la formare profesională. -cesta din urmă este însă îndreptăţit să verifice activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a contractului. (B. &. <unt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu cei care îndeplinesc atribuţiile specifice postului la domiciliul lor. 011 . protecţia maternităţii. mai ales că în anul 0772. :lementele principale ale re!imului juridic aplicabil salariaţilor cu munca la domiciliu sunt relativ uniform re!lementate în statele membre ale Eniunii :uropene. în condiţiile contractului 099 090 I. *ditura 5umina 5e". Tratat de dreptul muncii. dă posibilitatea salariaţilor. p. în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu impuse de an!ajator. cit.T. otrivit art. 09*. #inca. munca la domiciliu era re!lementată în condiţii restrictive. #2 din "onstituţie privind libertatea muncii. deşi "odul muncii nu re!lementa în mod e(pres munca la domiciliu. p. ŞtefEnescu. op. :(cesiv de succinte..postului/ pe care o deţin. e(istă posibilitatea prestării muncii în această modalitate. 2>0729. B00. Dreptul muncii. sunt în concordanţă în linii mari cu re!lementării din alte state europene în aceiaşi materie. "odul muncii. ŞtefEnescu.A.!op. 2002.

B1 091 !le"andru #iclea. *ditura 5umina 5e". modificată în 2990 din ?ermania etc. ori o asemenea situaţie. conform căreia în contractul de muncă trebuie să se 09* 4otri%it art./ şi nici despre suportarea contravalorii transporturilor materiilor prime sau a produselor finite. 0 din A1< nr. apă etc. G%idiu #inca. 09. "odul elveţian al 'bli!aţiilor. de re!ulă. fErE a folosi FnsE muncE salariatE. "4iar dacă nu se aminteşte nimic în dispoziţiile "odului muncii.. să fie procurate de către salariat. s%a susţinut că noul cadru creat de desfăşurare a muncii la domiciliu este mai restrictiv.2 din "odul muncii prevăd că prin contractele colective de muncă aplicabile se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu. a materiilor prime. p. B0(. 200(. materiile şi materialele respective să fie procurate de salariat pe c4eltuiala sa.. nu împiedică părţile să alea!ă una dintre următoarele situaţii 0913 c4eltuielile ocazionate de producţie.aşa cum este cazul în +ranţa/ 092. conţin.at.electricitate. iar formularea din art. cit. "ontractul individual de muncă. so9ia. +aţă de vec4ile re!lementări09* şi de dispoziţiile similare din alte state europene . 09.. I. le!ea prevede obli!ativitatea formei scrise pentru un asemenea !en de contract. . "ontractele de muncă ale salariaţilor cu muncă la domiciliu. precum şi obli!aţia an!ajatorului de a asi!ura transportul la şi de la domiciliul salariatului. p. p. materialele utilizate în desfăşurarea activităţii şi a produselor finite realizate. pe l$n!ă clauzele comune oricărui contract de muncă. 09. %ol. =e!ea din 0& martie 07*0. op. şi în sensul că nu se prevede posibilitatea ca cei în cauză să fie ajutaţi de membrii de familie. sau respectivele c4eltuieli. copiiN. @in re!lementarea "odului muncii nu rezultă o evidenţă specială pe care an!ajatorul ar trebui să o ţină în le!ătură cu munca pe care o încredinţează salariatului.T."odul muncii francez.individual de muncă. pe c4eltuiala an!ajatorului. încălzire. 091 alin. produsele pe care le recepţionează de la acesta etc. despre suportarea c4eltuielilor pe care le face salariatul în procesul muncii . @eşi nu este re!lementată e(pres ca posibilitate e(istentă .. Bucureşti. considerăm că nimic nu se opune ca cel încadrat cu munca la domiciliu să poată folosi un au(iliar salariat. B2. cu pro!ram normal sau parţial de lucru. materiale prime şi materialele să fie suportate de an!ajator. ci el desfăşoară munca la domiciliu sub autoritatea an!ajatorului. Fn preHent a+ro. cel care presta munca la domiciliu putea fi a&utat de mem+rii familiei sale Mso9ul. cit. 120/D1270 pri%ind folosirea muncii la domiciliu. ca fiind lacunar. care pot fi înc4eiate pe durată determinată sau nedeterminată. @e aceea. care să%i permită suportarea acestora. -cest te(t de le!e deşi considerat în literatura de specialitate 09. mai ales că dispoziţiile art. asemenea c4eltuieli vor fi suportate de an!ajator pentru a nu se ajun!e la o diminuare drastică a veniturilor salariale. de sine stătător sau în cumul. lit. ŞtefEnescu. art. precizarea e(presă că salariatul lucrează la domiciliu. deci nu este vorba de o libertate absolută a salariatului. b din "odul muncii. 092 I. op. nu îi este interzis ajutorul pe care membrii familiei i l%ar putea da pentru a putea e(ecuta în bune condiţiuni contractul de muncă înc4eiat. c4iar dacă nu este e(pres prevăzută de le!e. pro!ramul în cadrul căruia an!ajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului. este evident că./. dar cu asi!urarea unui salariu corespunzător. după caz.

conform căreia asistentul maternal profesionist se ocupă de creşterea. *ditura 5umina 5e". @eoarece le!islaţia în vi!oare nu conţine dispoziţii speciale cu referire la acest contract.. 200(. pentru nevoile !ospodIriei an!ajatorului sau a familiei acestuia. dacI îndeplinesc condiţiile le!ale. @ouI persoane fizice pot înc4eia. "omentarii despre contractul individual de muncă al angajatului casnic.servitoare/.e%ista rom-nE de dreptul muncii. 112 !le"andru #iclea. 120. în Gel!ia. 12B 00.ad validitatem/ 000. ID200(. una în calitate de an!ajator. 1270. "ontractele de muncă ale salariaţilor cu munca la domiciliu se înre!istrează de către an!ajator la inspectoratele teritoriale de muncă în acelaşi condiţii ca şi celelalte contracte de muncă. *ditions )e Boec?. 200(. de !ospodIrieJ.9&. în doctrina bel!ianI 00. B2. * al =e!ii din 2&. un contract individual de muncI pentru prestarea unor activitIţi casnice. dar @icţionarul e(plicativ al limbii rom$ne00* precizeazI cI adjectivul casnic % I „se referI la ceva care ţine de casI. Ln . @ar. 4artea I. -stfel. "odul muncii nu defineşte noţiunea de activitIţi casnice. Bucureşti. personal casnic. *ditura 5umina 5e". ca consecinţă. .rEdeanu.. p. %ol. ei au şi obli!aţiile celorlalţi salariaţi009. cele 097 009 G%idiu #inca. fiind obli!atorie înc4eierea lor în formă scrisă . 00& G%idiu #inca. p. impun$ndu%se completări ale le!islaţiei muncii în acest sens. op. nr. s%a subliniat cI nu toate persoanele care presteazI muncI la domiciliul an!ajatorului sunt an!ajaţi casnici. /00. restarea muncii la domiciliu poate să se rezulte şi dintr%o prevedere le!ală e(presă002. 117. art. =e!islaţiile altor state europene precizeazI înţelesul activitIţilor casnice care pot fi prestate în cadrul unui contract individual de muncI. 1anuel de législa tion sociale. p. cit. :(emple tipice sunt activitIţile desfIşurate în calitate de menajerI şi de servantI . şi a principiului simetriei juridice. Şer+an Beli. în!rijirea şi educarea copiilor încredinţaţi. 000 @asile 4opa. iar în calitate de substantiv feminin se înţele!e „femeie care se ocupI numai cu !ospodIria. se an!ajeazI. (2CB7. desi!ur mai puţin cea cu privire la pro!ramul de lucru. în vederea obţinerii unei remuneraţii. este prea !enerală097. BB( din 2( iunie 200(. p.19>299# 00#. op.Tratat.egisla ia muncii comentată. (D200/. 27 . la domiciliul său. Bucureşti. an!ajatul casnic se obli!I faţI de persoana fizicI an!ajatoare sI presteze activitIţi casnice. cit.prevadă „modalitatea concretă de realizare a controlului” an!ajatorului. !ospodinIJ. p. cealaltI în calitate de an!ajat. 8r. @e e(emplu. rin contractul individual de muncI. cum este cazul Cotăr$rii ?uvernului nr.0719 privind contractele de muncI stabileşte cI prin contractul de muncI domestic se înţele!e contractul prin care un lucrItor. Dreptul muncii comparat. p. <alariaţii cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile recunoscute de le!e şi de contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul an!ajatorului.. c) )alariatul casnic.. se impun c$teva sublinieri pentru a marca totuşi unele particularitIţi 00& faţI de contractul individual de muncI obişnuit. Bucureşti. . nr. sI efectueze sub autoritatea unui an!ajator în principal lucrIri menajere de ordin manual. p. 00* *ditura !cademiei. 11( 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. !le"ander. 2002. Gndina 4anE.

e code du travail annoté 2CTme Qdition. "onform art. 007 . contractul de muncI fiind unul obişnuit 5n :lveţia. Iean 4elissier. care intrI în obiectul unui contract de muncI domesticI. )roit du tra%ail. 4aris. p. astfel cI atunci c$nd an!ajatorul nu îi acordI 4ranI suficientI sau o cazare corespunzItoare. B27. comunitatea casnicI presupune ca lucrItorul sI fie admis în familia an!ajatorul şi sI se supunI autoritIţii casnice 001. b/ salariatul presteazI munci casnice cu caracter familial sau menajer.ristiane Brunner. 1B2. în jurisprudenţa elveţianI s%a subliniat cI art. I. 002 1. -utoritIţile cantonale sunt obli!ate sI elaboreze contractele de muncI pentru personalul casnic. c/ an!ajatorul nu poate urmIri. 5n jurisprudenţa francezI se considerI cI prin sinta!ma activitIţi casnice se înţele!e nu numai activitIţile casnice propriu%zise. p. 029 <emento pratiSue 8rancis 5efe+%re. =112%0 din "ode du travail. s%a mai remarcat cI aceeaşi activitate. . Iean C <ic. *ditions 8rancis 5efe+re. 1227. acesta este obli!at sI%i asi!ure 4ranI suficientI şi cazare convenabilI. conform art. @e asemenea.!5. p. Gli%ier 3u+ilia. dar şi alte activitIţi prestate la domiciliul an!ajatorului în folosul personal al acestuia şi care sunt le!ate de mersul !ospodIriei sale020 @e e(emplu. 200/.olR. "onvenţia colectivI naţionalI privind salariaţii an!ajatorilor particulari din 2& noiembrie 0770 conţine c$teva precizIri importante 0293 a/ activitatea salariatului se desfIşoarI la domiciliul privats an!ajatorului particular . 5ausanne. şoferul sau !rIdinarul/ nu intrI în cate!oria personalului casnic. p.persoane fizice/ pentru activitIţi casnice.el Bu. deoarece în cadrul comunitIţii domestice dependenţa an!ajatului în raport de an!ajator este crescutI faţI de cea a unui lucrItor obişnuit. care face parte din salariu. 200/. acesta este obli!at sI%i plIteascI o sumI compensatorie 007. p. locuinţa nu trebuie să prezinte un pericol pentru sInItatea şi moralitatea lucrItorului. @e altfel. într%o decizie din 0717. +elul şi cantitatea de 4rană necesarI lucrItorului casnic depinde de starea de sInItate a acestuia. 1200 . 5ausanne. #22 a din "odul obli!aţiilor acordI o protecKie specialI lucrItorului care trIieşte în menajul an!ajatorului. 2002. 1ommentaire du contrat du tra%ail.QalitQs sociales. 100.care desfIşoarI în principal activitIţi intelectuale . #22 a din "odul elveţian al obli!aţiilor. >roupe . e/ contractul de muncI se poate înc4eia cu timp inte!ral sau cu timp parţial. 3taempfli *ditions 3! Berne.persoanI fizicI/. <%a arItat cI într%o asemenea situaţie cadrul de viaţI oferit de an!ajator trebuie sI corespundI condiţiilor medii de care beneficiazI lucrIic care deţin un domiciliu propriu002. sunt consideraţi salariaţi casnici persoanele an!ajate de cItre particulari .de e(emplu. prin aceste activitIţi. de v$rsta lui şi de munca pe care o presteazI. 2B0C2B1. criteriile fiind deosebit de severe c$nd acesta este minor. IeanCBernard @oe+er.!ospodIria/ an!ajatorului.nes . 5n +ranţa. c$nd lucrItorul trIieşte în menajul . !. 3ocial 200/. *ditions . 1ommentaire du contrat indi%idual de tra%ail. 020 Bernadette 5ardRC4elissier.oset.ler. profesorul care predI lecţii copilului an!ajatorului/ sau cele care desfIşoarI alte activitIţi dec$t cele casnice . entru a fi consideratI convenabilI. scopuri lucrative d/ salariul poate fi lunar sau pe ore. 5Rsiane T.e%ue 8iduciaire. nu este astfel calificatI dacI se desfIşoarI într%o întreprindere.de e(emplu.emR WRler. "urtea de "asaţie francezI a statuat cI salariat casnic îşi menţine acest statut dacI el nu intervine dec$t în mod 001 Iean 5ouis )uc. 122/.

p. 1anuel de législation sociale. 8r. 01 alin. salariatul e(ecutI activitIţi casnice sub directa responsabilitate a an!ajatorului. alin. 5n +ranţa. conform cIreia primele 0& zile de e(ecutare a contractului casnic sunt considerate în mod obli!atoriu perioadI de probI ma(imI admisI 02#.secundar/. salariaţii îşi pot asuma responsabilitIţi faţI de copii. bucItar calificat. pentru ca salariatul sI fie obli!at sI presteze muncI şi acolo. sunt clasificate activitIţile care intrI în sfera ei de aplicare. modificat printr%un acord din 09 octombrie 2992022. fiecare parte a contractului individual de muncI îl poate denunţa fIrI preaviz şi fIrI a acorda vreo indemnizaţie. la introducerea clienţilor şi la primirea comunicIrilor telefonice. #0 din "odul muncii pentru toate contractele individuale de muncI. în caz contrar salariatul se va putea prevala de art.bIrbat/ de companie. @e altfel. la nivelul 0. s%a considerat cI salariatul care consacrI mai mult de *9L din timpul de muncI unei activităţii le!ate de profesia an!ajatorului nu intrI în c$mpul ei de aplicare.art. <e impune o precizare3 locul de muncI . @e e(emplu. . salariatul. & din "odul 022 02# 4u+licat Fn Iournal officiel din 22 mai 200(. preavizul pentru fiecare dintre pIrKi fiind de 2 zile. cu condiţia ca an!ajatul sI fie încunoştinţat în scris înainte de e(pirarea primei perioade de probI. şofer. 5n cadrul activitIţilor cu caracter familial. 2 al "onvenţiei colective naţionale din 2& noiembrie 0777. presteazI o activitate specificI unei !uvernante sau unei nurse. persoanI care are în în!rijire ziua . "onvenţia 4ace referire la3 damI . partea care a suferit un prejudiciu din aceastI cauzI este îndreptIţitI sI cearI acoperirea acestuia. cIrora li se aplicI dispoziţiile referitoare la re!imul a!ricol. persoane în v$rstI sau care suferI de un 4andicap. put$nd fi comunicat numai oral. posed$nd o înaltI calificare. persoana care serveşte masa etc. op. !le"ander.cit. b/ din "odul muncii al salariatului casnic este domiciliul an!ajatorului persoanI fizicI. 5n art. referitoare la elementele esenţiale ale contractului. 27. "onvenţia stabileşte şase niveluri de activitate. "onţinutul contractului individual de muncI al salariatului casnic trebuie sI respecte prevederile art. secretar particular. Nu intrI în cate!oria personalului casnic salariaKii care se ocupI cu întreKinerea localurilor industriale. lin!ereasI. este necesar sI se stipuleze în contract o asemenea prevedere. poate fi menţionatI re!lementarea din le!islaţia bel!ianI a muncii. dar fIrI a%i acorda în!rijiri medicale. 01 alin. @acI una din pIrţile contractului individual de muncI pentru activitIţi casnice nu a respectat termenul de preaviz. erioada de probI poate fi inclusI în contractul individual de muncI al salariatului casnic. în prezenţa unei secretare medicale însIrcinatI cu întreţinerea cabinetului medical an!ajatorului. comerciale sau administrative. femeie de camerI. entru comparaţie. @e asemenea. e parcursul perioadei de probI.. persoanI care suprave!4eazI copii la domiciliu. perioada ma(imI de probI este o lunI şi ea poate fi reînnoitI o sin!urI datI. nu sunt salariaţi casnici !rIdinarii şi paznicii de v$nItoare. 0.noaptea/ un membru bolnav din familie. valet de camerI. 2 din "odul muncii. iar dacI acesta deţine şi o reşedinţI. # lit. iar la nivelul *. aflate în stare de dependenţI sau nu.accesoriu . durata acesteia fiind cea stabilitI de art.

01 alin. 5n :lveţia. dispoziţiile din "ode du travail relative la durata muncii. #22 a din "odul obli!aţiilor stabileşte obli!aţia an!ajatorului persoanI fizică de a asi!ura lucrItorului casnic 4rana şi cazarea corespunzItoare. în contractul individual de muncI se va face referire la contractul colectiv de muncI unic la nivel naţional. se impune a ţine seama de orarul nere!ulat al activitIţi casnice. sI ve!4eze ca munca sI se desfIşoare în condiţii convenabil din punct de vedere al i!ienei şi confortului. art. sI asi!ure curIţenia camerelor pe care le folosesc copiii. "onvenţia colectivI naţionalI din 0777. 5n contractul colectiv de muncI unic la nivel naţional pe anii 299*% 299. c$t şi an!ajatorul acestuia beneficiazI de prevederile art. nu se aplicI în cazul contractului de muncI al salariatului casnic. sunt stabilite obli!aţii suplimentare specifice pentru an!ajatorul casnic. @e asemenea. @e e(emplu. an!ajatorul are obli!aţia de a asi!ura pentru lucrătorul casnic în!rijiri medicale în caz de boalI sau de accident. sI asi!ure curIţenia lin!eriei şi îmbrIcIminţii copiilor. limiteazI durata muncii efective a salariaţilor cu timp complet la &9 de ore pe sIptIm$nI. 5n "onvenţia colectivI naţionalI din 0777 sunt prevIzute principalele îndatoriri care le revin salariaţilor casnici. 5n unele state europene. calculate pe o perioadI de 02 sIptIm$ni consecutive. în raport de nivelul de clasificare./. 2 al aceluiaşi art. an!ajatorul persoanI fizicI are urmItoarele obli!aţii specifice3 sI punI la dispoziţia salariatului casnic îmbrIcImintea necesarI îndeplinirii activitIţii la care s%a an!ajat . care sunt inserate în contractul individual de muncI. impune înc4eierea unui act adiţional. an!ajatul familial care are !rija copiilor. "onvenţia respectivI stabileşte cI orele suplimentare prestate nu pot e(cede în medie 2 ore pe sIptIm$nI. şi nici nu pot . stabilind c4iar un model de contract pe durată nedeterminatI. pentru a respecta dispoziţia din art. boneta etc. @eşi în dreptul francez. nu se face referire la contractul individual de muncI al personalului casnic. @urata timpului de muncI a an!ajatului casnic urmeazI re!imul !eneral stabilit de "odul muncii în art.muncii. @e e(emplu. -t$t salariatul casnic. 2 lit.livreaua. în Gel!ia. sI se în!rijeascI de plimbarea lor etc. sI dispunI mIsuri adecvate pentru pIstrarea în bune condiţii a obiectelor personale ale an!ajatului casnic etc. care prevede cI o modificare a unuia din elementele prevIzute la alin.otuşi. 092%000. 5n +ranţa. "onvenţia colectivI naţionalI din 0777 conţine prescripţii specifice contractul individual de muncI al salariatului casnic. uniforma. îi revin urmItoarele obli!aţii3 sI asi!ure prepararea 4ranei acestora. @eoarece nu s%a înc4eiat încI un contract colectiv de muncI la nivel naţional privind salariaţii casnici. potrivit dispoziţiilor primite de la pIrinţii acestuia. #7 şi &9 din "odul muncii referitoare la drepturile şi obli!aţiile ce rezultI din relaţiile de muncI dintre salariat şi an!ajator. . inclusiv cele referitoare la contractul individual de muncI cu timp parţial. c$nd acesta trIieşte în !ospodIria an!ajatorului.indicarea contractului colectiv de muncI ce re!lementeazI condiţiile de muncI ale salariatului/. şorţul. l .

<e poate observa cI în "onvenţia francezI sunt incluse dispoziţii specifice referitoare la timpul de lucru al salariatului casnic. de preferinţI duminica. "oncediul anual de odi4nI nu poate depIşi #9 de zile lucrItoare. la nivelul celor lucrate. . cu e(cepţia zilei de 0 mai. "odul muncii rom$n. stabilit prin 4otIr$re a !uvern. care stabilesc salariaţilor cIrora li se asi!urI de cItre an!ajator 4ranI. în cazul unui orar de muncI nere!ulat. "onvenţia colectivI naţionalI din 0777 face deosebire între timpul de muncI efectiv şi prezenţa responsabilI. dar nu limiteazI numIrul orelor suplimentare sIptIm$nale aşa cum stabileşte "onvenţia franceză.depIşi 09 ore în cursul aceleiaşi sIptIm$ni. în limita a & ore pentru aceeaşi perioadI. 5n "onvenţie. dec$t în cazuri e(cepţionale. 'rele suplimentare sunt cele pe care salariatul casnic le presteazI peste limita celor &9 de ore sIptIm$nale 5n ceea ce priveşte timpul de odi4nI. -r fi de dorit o asemenea dispoziţie. orele suplimentare sunt calculate fIc$ndu%se media pe un trimestru. * <alariul an!ajatului casnic se stabileşte prin ne!ociere. dI posibilitatea depIşirii celor &2 de ore sIptIm$nale. iar data plecIrii în concediu este stabilitI de an!ajator şi trebuie anunţatI cu cel puKin 2 luni înainte. într%o perioadI de referinţI de # luni în care sI se respecte aceastI medie.9 din "odul muncii. @at fiind specificul activitIţii salariatului casnic. care are menirea de a limita eventualele solicitări e(cesive ale an!ajatorului casnic. la care se adau!I jumItate de zi în conformitate cu orarul zilnic. cazare sau alte facilitIţi. în art. fiind obli!at sI rIm$nI vi!ilent pentru a interveni în caz de nevoie. Milele de sIrbItoare le!alI. se precizeazI cI o orI de prezenţă responsabilI ec4ivaleazI cu 2># dintr%o orI de muncI efectivI. :ste necesar sI se ţinI seama de prevederile art. dar nu poate fi convenit sub nivelul salariului de bazI minim pe ţarI !arantat în platI. salariatul este remunerat fIrI majorIri. entru locurile de muncă fIrI ore de prezenţI responsabilI. Aunca în timpul orelor din sIptIm$na de odi4nI nu poate fi prestatI. 0. dar. 5n situaţia în care an!ajatorul impune un concediu cu o duratI superioarI celei la care salariatul are dreptul. dispoziţii care ar fi dorite şi în re!lementIrile din ţara noastrI. în cazul în care salariatul rIm$ne totuşi la dispoziţia an!ajatorului fIrI a presta efectiv o muncI. 'rele de prezenţI responsabilI trebuie precizate în contractul individual de muncI si ele pot fi stabilite în funcKie de compoziKia familiei sa de starea de sInItate a membrilor acesteia. @acI lucrează într%o asemenea zi. orele ce depIşesc cele &9 de ore sIptIm$nă sunt plItite. adicI perioada pe care salariatul o poate utiliza în folosul propriu. la cererea an!ajatorului. suma în bani cuvenitI pentru munca prestatI nu poate fi mai micI dec$t salariul minim brut pe ţară. nu sunt în mod obli!atoriu nelucrItoare. 2. "onvenţia francezI stabileşte cI repausul sIptIm$nal are o duratI minimI de 2& de ore consecutive. el este ţinut sI%i plIteascI salariatului o sumI ce nu poate fi mai mică dec$t perioada nelucrItoare în care s%a aflat în concediul suplimentar. în acelaşi timp. urm$nd a fi plItitI cu un tarif normal majorat cu 2*L sau recuperat cu o perioadI de odi4nI majorată în mod ec4ivalent. 000 alin.

200/. şi nu ale unei unitIţi. 5n le!islaţia rom$nI. dec$t în cazul unui raport de muncI obişnuit.de e(emplu. salariatul casnic nu poate fi detaşat. modificat prin 'rdonanţa de ur!enţI a ?uvernului nr. 4u+licatU Fn <onitorul Gficial al .* alin. #iclea. p. -rt. pentru modificarea şi completarea "odului muncii02*. c4iar dacI salariatul rIm$ne acelaşi şi el urmeazI sI desfIşoare aceeaşi activitate. an!ajatorul casnic este obli!at să%i plIteascI salariul cuvenit an!ajatului sIu.otuşi. Bucureşti. &2%*7. vec4iul contract de muncI va înceta. dacI este cazul. *d. anterior decesului. pre!Itirea 4ranei zilnice sau în!rijirea copilului/ din partea fostului salariat. . prin acordul pIrţilor pentru interese personale. ţine de specificul contractului individual de muncă al salariatului casnic faptul cI el se an!ajeazI sI presteze munca în !ospodIria an!ajatorului şi în folosul acestuia.. 777 din 17 septem+rie 200/. în special pentru motive economice. decesul an!ajatorului duce la concedierea salariatului în temeiul art. . . ** din #9 au!ust 299. @etaşarea. <uspendarea contractului individual de muncI al salariatului casnic urmeazI re!ilele stabilite de "odul muncii în art.de e(emplu. deoarece salariatul se obli!I sI munceascI pentru a satisface nevoile unei persoane. @acI membrul de familie al fostului an!ajator decedat doreşte sI beneficieze de aceeaşi muncI . timp în care nu are nevoie de an!ajatul casnic B bucItar/. 5ncetarea contractului individual de muncI al salariatului casnic urmeazI re!ulile !enerale stabilite de "odul muncii. . an!ajatorul casnic poate sI lipseascI de la domiciliu o perioadI . pleacI în strIinItate. muncI în folosul moştenitorului. trebuie sI remarcIm cI prevederile art *2 alin. sau. @eci. 0 stabileşte3 „"oncedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintI încetarea contractului individual de muncI determinatI de desfiinţarea locului de muncI ocupat de salariat. @esi!ur.osetti. 1B. structurale sau similare/ şi lit.om-niei. *& din "odul muncii. astfel cI nu îşi întrerupe temporar activitatea. 5nsI într%o asemenea situaKie. încet$nd ipso facto la data decesului an!ajatorului. &* din "odul muncii presupune sc4imbarea temporarI a locului de muncI la un alt an!ajator în scopul e(ecutării unor lucrIri în interesul acestuia. 02& 02* !. potrivit art. 0 lit. iar salariatul beneficiazI de prevederile art. la acelaşi loc de muncI. urm$nd sI se înc4eie un nou contract cu un nou an!ajator.* din "odul muncii. ?ospodIria personalI a an!ajatorului nu desfIşoarI o activitate economicI. fIrI încetarea raportului de muncă. contractul individual de muncI poate fi suspendat conform art. 5n lipsa unui asemenea articol. d .1 din "odul muncii . înseamnI cI respectivul contract nu continuI în mod automat cu moştenitorul membru de familie al defunctului. te4nolo!ice.pe durata detaşIrii/ nu sunt aplicabile. nr. 'r. ale familiei acestuia. . @in aceastI cauzI. va înc4eia cu acesta un nou contract individual de muncI.mIsuri active de combatere a şomajului şi compensaţii/.în cazul întreruperii temporare a activitIţii. din unul sau mai multe motive fIrI le!IturI cu persoana acestuiaJ înseamnI cI decesul an!ajatorului constituie motiv de concediere. . Tratat de dreptul muncii. 4artea l. c4iar dacI salariatul în cauzI a prestat. "aracterul intuitu personae al raportului juridic de muncI în ce priveşte an!ajatorul 02& este mai accentuat fund c4iar determinant. e .

5ndemnizaţia respectivI nu este acordatI numai în cazul culpei !rave a salariatului. otrivit art. printre altele. înstrain$ndu%şi imobilul în care şi%a avut !ospodIria. tot în temeiul art. c4eltuielile fiind suportate de an!ajator. 070 alin. an!ajatorul a desfiinţat locul de muncI ocupat de salaraiatul casnic 5ar aceasta desfiinţare a locului de muncă este datorată unei cauze reale şi serioase. +ormarea profesionalI a salariatului casnic poate avea loc la iniţiativa acestuia sau la iniţiativa an!ajatorului. 'r. 0. 0 para!raful 0 iit. 021 <onitorul Gficial al .. 5nstrIinarea imobilului în care an!ajatorul casnic îşi are domiciliul are ca efect încetarea contractului individual de muncI al salariatului casnic. 0 din "odul muncii dispune ca numai an!ajatorii persoane juridice care au mai mulţi de 29 de salariaţi sunt obli!aţi sI elaboreze şi să aplice planul anual de pre!Itire profesionalI.. =e!ea nr. înseamnI cI an!ajatorul casnic. 2 iit. aşa cum cere 02. an!ajatorii au obli!aţia de asi!ura oarticiparea la pro!rame de formare profesionalI pentru toKi salariaţii. fIrI deosebire. este de reţinut cI în toate cazurile de încetare a contractului de muncI prevIzute în "onvenţie . 02 pct. @e asemenea.7 şi 019 din "odul muncii referitoare la protecţia salariaţilor în cazul transferului întreprinderii.demisia salariatului pensionarea la cererea salariatului. în cazul înstrIinIrii imobilului . adicI at$t pentru persoanele juridice c$t şi pentru persoanele fizice. re!ulile specifice concedierii pentru motive economice. <e poate observa cI în te(tul art. art. . partea l. iar locul de luncI se aflI la domiciliul sIu. . care considerI transfer doar acela al unei entităţi economice. decesul an!ajatorului/. deoarece. 5n art. 0 din "odul muncii se justificI pnn fIptul că.-rt. concedierea acestuia. nu a luat în seamă art. nu sunt aplicabile. pensionarea salariatului la cererea an!ajatorului. 27/ din 27 martie 200/. inaptitudinea salariatului. b al acestei directivei. av$nd ca scop continuarea activitIţii principale sau secundare „indiferent dacI urmIreşte sau nu obţinerea unui profit”. în sc4imb. calculatI în raport de vec4imea celui în cauzI. nr. 079 din "odul muncii. d aratI cI prin transfer se înţele!e trecerea din proprietatea cedentului în proprietatea cesionarului a unei întreprinderi. salariatului casnic i se plIteşte de cItre an!ajator o indemnizaţie. adicI atunci c$nd acesta a avut intenţia de a dIuna an!ajatorului. -plicarea art. înţeleasI ca un ansamblu or!anizat de mijloace.* alin.* alin. în vederea continuarii activitIţi economice.înstrIinarea imobilului/. . @eoarece !ospodIria an!ajatorului nu constituie o unitate care desfIşoarI activitate economicI. sau a unor pIrKi ale acestora. !ospodIria an!ajatorului casnic înstrIinată nu desfIşoarI o activitate economică.1>299. cuprinse în "ode du travail. @irectiva comunitară nr. 4u+licatE Fn Iournal officiel des 1ommunautes euFopeennes 5 72 din 22 matFie 200 . 2990>2# a "onsiliului din 02 martie 2990 care re!lementeazI aceasta materie021 transpusI incomplet prin =e!ea nr. 0 din "odul muncii. .1 din 22 martie 299.om-niei. 0 din "onvenţia colectivI naţionalI francezI din 0777 conţine o precizare importantI3 datoritI faptului cI an!ajatorul casnic nu constituie o întreprindere. c4iar dacI are mai mulţi de 29 de salariaţi nu întocmeşte acel plan. .!ospodIriei/ nu se vor aplica art. 079 din "odul muncii se instituie o obli!aţie !eneralI pentru toţi an!ajatorii. privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii al unitIţii sau al unor părţi ale acestora 02.

. caracterizat6 prin faptul c6 salariatul îşNi desf6şoar6 activirarea. vol. 1D2000. p. va putea sa%l menţinI pe salariatul casnic pentru a presta aceiaşi activitate..."on inutul contractului individual de muncǎ. la nivel comunitar e(ist$nd numai un -cord% cadru.. 0#2>07770#2 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar etc. d) *ele+munca. . . Raporturile de muncă ale cadrelor militare permanente din Ainisterul -părării Naţionale. 130 0#0 G. 177. <aco%ei.art. ((. activitatea s6 fie desf6şurat6 prin intermediul te4nolo!iilor informatice. 171.ea nr. 2 din "odul muncii. în literatura juridică 0## fiind consideraţi funcţionari care îndeplinesc funcţii publice militare. munca s6 se desf6şoare. din cadrul cooperaţie meşteşu!ăreşti. numai în înv6ţ6m$ntul desc4is la distanţ6 sau activit6ţii de pro!ramare în informatic6.ofiţeri. nr. maiştrii militari. vec4iul an!ajator o va putea menţine contractul individual de muncă iniţial în măsura în care salariatul casnic este de acord cu modificarea lui printr%un act adiţonal.Ştefǎnescu.T. 2//. @e menţionmat c6 acesat6 form6 de desf6şurarea a muncii nu se poate efectua şi la domiciliul salarioatului deoarece prersupune afectarea unui spaţiu special care s6 nu fioe accesibil oricui. noul proprietar persoană fizicI. @eşi militarilor activi . "u sfer6 de aplicare foarte redus6.3.2.3. Tratat!op.bănci populare/ şi 'rdonanţa de Er!enţă a ?uvernului nr. dar s6 poat6 fi desf6şurat6 şi la an!ajator.. )eprezint6 o form6 de desf6şurare a muncii recent6l.. I. raporturile lor de muncă au o natură contractuală. 200B. o persoan6 trebuie s6 îndeplineasc6 urm6toarele condiţii 0273 )aportul s6u de munc6 s6 nu abib6 caracter ocazional . 29>077* privind <tatul cadrelor militare0#0. 4artea I. utiliz$ndu%se te4nolo!iile informatice aflate în le!6tur6 cu eO3Oaua informatic6 a an!ajatorului 022. =e!ea nr. 128 027 G. Raporturile de muncă ale membrilor cooperatori . pu+licatE Fn <onitorul Gficial. op. 0#& !cte normati%e a+ro. 0#2 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. cu re!ularitate în afara sediului an!ajatorului. @esi!ur. p. 3. 172 din 27 fe+ruarie 2000.>0779. cit.. fiind re!lementate prin norme speciale de natură administrativă. subofiţeri/ nu li se aplică le!islaţia muncii şi ei nu înc4eie contracte de muncă cu unităţile din care fac parte. şi cooperaţiei de credit . I. nr. dar numai pe baza unui nou contract individual de muncă. nu cunoaşte înc6 o re!lementare proprie la nivel naţional. entru dob$ndirea statului juridic al tele%salariatului. @e asemenea. editura 5umina le". 4artea I. (B7 din 22 iulie 1222. ŞtefEnescu. . <aco%ei. iar activitatea se realizeaz6 prin intermnediul mijloacelor informatice inbstalate şi întreţinute de an!ajator 0#9. =e!a nr. Bucureşti.ate e"pres de 5e.2.. op. 3. înc4eiat în anul 2992 între partenerii sociali care folosesc aceast6 form6 de desf6şurare a muncii. p.s6 fie an!jat cel puţin pe durat6 determninat6/. 097>077.cit. cu re!ularitate în afara sediului an!ajatorului. 100 din 20 iulie 1220.. 0## I.* alin. p. cooperaţiei de consum erau re!lementate de @ecretul B =e!e nr.T. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.cit. cum este =e!ea nr. nr. 4artea I. 8ntre re!lementarea raporturilor de muncă ale militarilor profesionişti şi cele ale funcţionarilor publici sunt multe similitudini care rezultă din însăşi prestarea muncii. 71>29990#&.

' asemenea convenţie !enerează un raport juridic comple(. ci de normele dreptului cooperatist.ea nr. pentru membrii cooperatori raporturile de muncă pot fi stabilite prin le!i speciale. ((0 din 20 iunie 2001. raporturile de muncă ale acestor persoane nu se inte!rează în dreptul muncii. privind cooperaţia. 8n sistemul cooperaţiei îşi desfăşoară activitatea persoane care au e(clusiv calitatea de cooperator. 0//D 200B. re!lementează statul membrului cooperator lucrător. ele neav$nd temei într%un contract de muncă. fac parte din dreptul muncii0#*. otrivit art. 02 din. pe l$n!ă raporturi patrimoniale şi raporturi de muncă 0#. 0#2 5e. Aembrii cooperatori nu sunt obli!aţi să presteze muncă în cadrul cooperativei a!ricole. în condiţiile le!ii. 12(/ din 22 decem+rie 200B. care poate fi persoana în v$rstă de cel puţin 0. prin dob$ndirea calităţii de membru al unei cooperative se creează o pluralitate de raporturi juridice. 201C210. în calitate de a!ent economic independent. 0#* 0#. în temeiul convenţiei .. în condiţiile înc4eierii unei convenţii individuale de muncă. 4artea I. venitul obţinut fiind supus impozitului pe venitul !lobal. op.. Aembrii cooperatori din cadrul cooperativei a!ricole. Ştefan 6au+auer.cooperare/.meşteşu!ăresc/ comparativ cu cele de tip salarial. raporturi juridice patrimoniale derivate din obli!aţiile statutare de aport social şi de a subscrie. p. în cazul în care membrul cooperator înc4eie cu cooperativa a!ricolă un contract de muncă. între societatea cooperativă şi membrul cooperativ lucrător e(istă. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. "ontravaloarea activităţilor economice desfăşurate în baza relaţiilor cooperatiste se atribuie membrului cooperator de către cooperativele a!ricole. otrivit art.)aporturile e(istente între aceste cooperative şi membrii lor nu sunt re!lementate de le!islaţia muncii. I. cit. p. indisolubil le!ate între ele. rin @ecizia nr. Fn :4andectele rom-ne=. c/ comerciale. pe de o parte şi. ta(a de înscriere şi partea socială în bani . nr.contractului/ individuale de muncă înc4eiate. 0#1 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. situaţie în care. raporturi juridice de muncă. ci în convenţia de asociere . întruc$t. BB. 10>29900#1 "urtea "onstituţională a recunoscut autonomia raporturilor juridice de muncă de tip cooperatist . b/ de muncă. la primirea în cooperativă. 0>299*. ani. =e!ea cooperaţiei a!ricole 0#2 între cooperativa a!ricolă şi membrul cooperator pot e(ista următoarele cate!orii de relaţii3 a/ patrimoniale.T. specialiştii şi alte persoane pot fi an!ajaţi în cooperativa a!ricolă pe bază de contract de muncă. în condiţiile prevăzute de le!e şi de statut. pentru livrarea de produse şi servicii efectuate de membrul cooperator pentru cooperativa a!ricolă. în funcţie de numărul părţilor sociale deţinute. nr. ŞtefEnescu. Evolu ia reglementării coopera iei în Rom#nia cu specială privire asupra raporturilor de muncă din coopera ia meşteşugărească. 4artea I. iar <tatutul%cadru al societăţii cooperative meşteşu!ăreşti. care are pre!ătirea profesională necesară şi capacitatea de a desfăşura o muncă utilă şi permanentă pentru societatea cooperativă. I. pe c$nd raporturile de muncă ale cooperatorilor care sunt şi concomitent salariaţi sau a persoanelor care sunt e(clusiv salariaţii cooperativei. ## din =e!ea nr. /D2000. . %ol.

iar pe altă parte unităţile militare an!ajatoare cărora. 2 că .<onitorul Gficial al . 8n primul r$nd. starea de sănătate şi aptitudinile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.. pot efectua.7/7 din 2B octom+rie 200/. 2 alin. ei urm$nd a fi an!ajaţi pe baza unui contract în funcţii prevăzute în acest scop în statele de or!anizare a unităţilor militare. părţile acestui contract sunt cetăţenii rom$ni. succesiv. -stfel. <e precizează e(pres în art. în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus.T. e(ecutarea serviciului obli!atoriu. pe baza de voluntariat. denumite %oluntari. )3/4$((/1)3 pri5in" suspen"area pe ti#p "e pa e a ser5i iului #ilitar o&li2atoriu şi tre erea la ser5i iul #ilitar pe &a6ă "e 5oluntariat intrată în vi!oare din 2# decembrie 299* prevede în art. Fn cadrul unor raporturi &uridice. 020C/12 . 120D2001. "u toate acestea ele nu se pot confunda cu contractele individuale de muncă pe durată determinată re!lementate de le!islaţia muncii1.ŞtefEnescu. bărbaţi şi femei.$.<onitorul Gficial al . orice formă a serviciului militar. se suspendăJ.. noi contracte. între aceste a două e(ist$nd importante deosebiri. @in aceste prevederi. #.). soldaţii şi !radaţii voluntari declaraţi promovaţi şi numiţii în funcţii corespunzătoare.om-nieiV. 2 din le!e.( arată că aceştia constituie un corp distinct de personal militar.om-niei=. 4artea I. care îndeplinesc condiţiile prevăzute de le!islaţia în vi!oare. "odul muncii în sc4imb precizează.4 Contractul încheiat de soldaţii şii radaţii !oluntari. din =e!ea nr. iar în art. în conformitate cu art. pui+licatE Fn .omWniei=. 0 că la e(pirarea primului contract de & ani. #2&>299. fără discriminare.ea nr. a%-nduCse Fn %edere dispoHi9iile 5e. că acest contract se înc4eie pe o perioadă determinată. 0&0 4reciHEm cE nu tre+uie confundatE aceastE modalitate cu %oluntariatul ca acti%itate de Interes pu+lic desfEşuratE de persoane fiHice. rezultă cu certitudine că asemenea contracte nu poate fi înc4eiate dec$t pe perioadă determinată. altele dec-t raportul &uridic de muncE şi raportul &uridic ci%il de prestare a unei acti%itE9i remunerate. bărbaţi şi femei.3. %ol. editura 5umina 5e". 1100 din 20 decem+rie 2000 0#7 0&9 5e. Tratat de dreptul muncii. nr. în art. cu durata de la 2 la # ani fiecare 1.ii %oluntariatului nr.încep$nd cu data de 0 ianuarie 2991. #* alin. iar înc4eierea lui are în vedere3 nivelul de pre!ătirea. 227 din 10 noiem+rie 2000.3.. 200( p. 'r!anizarea şi funcţionarea recrutării şi selecţiei cetăţenilor pentru efectuarea serviciului militar pe bază de voluntariat urm$nd a fi re!lementate prin 4otăr$re a ?uvernului. 0&2 In le.art.0/ se specifică că acesta reprezintă . că dispoziţiile sale se aplică şi cetăţenilor străini care urmează a înc4eiat contrcate individuale de muncă pe teritoriul )om$niei şi spre deosebire de această 4u+licatE Fn . partea I. <tatutul soldaţilor şi !radaţilor voluntari1.<onitorul Gficial al .1.primul contract” pe care îl pot înc4eia soldaţii şi !radaţii selecţionaţi în această calitate. durata unor asemenea contracte succesi%e este de 12 luni M"ode du service national BG*< 10/N. li s%a dele!at de către ministrul apărării această competenţă.isla9ia franceHE. I. 2. pe de o parte.. cu domiciliul în ţară. 4artea I.. (7BD200/. pu+licatE Fn . 8n le!e . nr. Le2ea nr. nr. 0 alin. pot înc4eia. Bucureşti. 0&# ! se %edea Fn acest sensK I. cetăţenii rom$ni.. recrutat pe bază de voluntariat 1.

1 alin. Fn . Răspunderea materială a militarilor. respectiv comandanţilor şi şefilor acestora. Fn . contractele individuale de muncă pe durată determinată. p$nă la care pot fi înc4eiate contracte succesive.om-niei=. 22. Bucureşti. editura . p.2& alin. numai dacă au împlinit v$rsta de 02 ani. de &9 de ani.. #* alin. @acă în le!islaţia muncii . $articularită i ale contractului individual de muncă înc2eiat de către minor . E*amen de ansamblu asupra )rdonan ei 4uvernului nr. 5678996. încălcarea normelor de conduită militară. /7C77. :ste vorba desi!ur de 'rdonanţa ?uvernului nr. 7/ şi urm. soldaţiilor sau !radaţilor voluntari li se poate aplica numai una 0&& .)reptul= nr. otrivit art. 0&1 4u+licatE Fn . 12000. 0 din le!e. ŞtefEnescu.<onitorul Gficial al . nu îşi !ăseşte aplicarea nici alin.osetti. pentru abateri de la disciplina militară. 2& din "odul muncii privitor la înc4eierea unui număr de cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată succesive. 1odi&icările "odului muncii / comemtate. pe durată determinată. #2&>299. @e asemenea. anterior. (1( din 22 au. (B din 27 ianuarie 1222. 2 alin. material şi disciplinar. 8n al doilea r$nd.. considerăm că cetăţenii rom$ni care doresc să devină soldaţi voluntari pot înc4eia contracte la începerea modulului perfecţionării instruirii de speciliate.art. Fn . 1u pri%ire la acest act normati% a se %edeaK Şer+an Beli. a re!ulilor de convieţuire socială. cu condiţia de a nu se depăşi v$rsta ma(imă admisă de le!e.. 12D1227. soldaţii şi !radaţii voluntari răspund penal. prevedere ine(istentă în le!islaţia muncii. 3nele aspecte critice re&eritoare la noua reglementare privind răspunderea materială a militarilor. 77C70. de minim 2 ani dar nu mai mare de trei ani.ust 1227. în aceleaşi condiţii prevăzute de le!e pentru cadrele militare în activitate. apro+atE prin 5e.aluca )umitriu. (C7 <ona 5isa Belu <a. p. pu+licatE Fn .0. p. :897:. ./. 12D1227. 2 că limtele de v$rstă vor fi stabilie prin ordin al ministrului apărării.rEdeanu. 020>0772 privind răspunderea materială a militarilor 1. * din "odul muncii/ sunt considerate contracte succesive1. 20D1222.do.< privind răspunderea materailă a militarilor . 07. p. spre deosebire de le!islaţia muncii unde v$rsta minimă de la care se poate înc4eia contract individual de muncă este de 0. @eci acestora li se aplică această le!e specială şi nu prevederile "odului muncii sau ale "odului civil privind răspunderea patrimonială. )an #op. 2 stabileşte o v$rstă ma(imă. înc4eiate în termen de # luni de la încetarea unui contract individual de muncă pe durată determinată../. nr. ci numai succesiunea în timp a contractelor pe durată determinată. pot fi deci înc4eiate mai multe contracte succesive. p. nr.T. . 2000. cărora minstrul apărării le%a dele!at o asemenea competenţă .<onitorul Gficial al .om-niei. "odul muncii modi&icat şi completat prin )34 nr.ea nr. Bucureşti. ani1. în condiţiile =e!ii nr. partea I. editura 5umina 5e". 2000. . 0&. deşi se precizează în art. 2D1222.. & al art.. <ancţiunile aplicate pentru abateri disciplinare sunt diferite faţă de cele prevăzute în "odul muncii. 0&* I. statutul soldaţilor şi !radaţilor voluntari are în vedere ca an!ajator numai unităţile militare. BodoaşcE. în situaţia soldaţilor şi !radaţilor voluntari. neîndeplinirea îndatoririlor. în termen de 2& de luni 1. 1/C21.. contravenţional.re!lementare..e%ista de drept comercial= nr.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. prin contrcate succesive nu se are în vedere o asemenea situaţie. 8n confrmitate cu art. T. p.)reptul= nr.#.art. nr. partea I.. "omentarii..otodată în art. Fn . pe durata determinată de 2 sau # ani de soldaţii şi !radaţii voluntari.7.

pe o perioadă de la o lună la # luni. soldaţiilor şi !radaţilor voluntari li se reţin şi li se virează contribuţiile sociale în cunatumuri şi în aceleaşi condiţii . ŞtefEnescu. iar cercetrea disciplinară este obli!atorie. 0 din le!e. p. în condiţii similare "odului muncii. pe o durată de ma(im ..rEdeanu. întocmai ca cei încadraţi în muncă. soldaţii şi !radaţii voluntari au dreptul .0/ sau la cerere. decizia privind aplicarea sancţiunilor disicplinare se face ia în condiţii identice cu cele din le!islaţia muncii. în conformitate cu dispoziţiile art. #/. astfel3 .art. desfacerea disciplinară a contractului. p. pentru a fi asi!uraţi şi a beneficia de prestaţii în serviciul public de pensii şi alte drepturi de asi!urări sociale.alin. dacă au cel puţin un an vec4ime în funcţia pe care sunt încadraţi . sub sancţiunea nulităţii absolute . p. p. Tratat de dreptul muncii. care se referă la transfer 1.)reptul=. 0*0 1ostel >-lcE Şer+an Beli. sau prin scoatere din evidenţele militare. 0/.e%ista rom-nE de dreptul muncii. pe o perioadă de la unu la 2 ani. şi soldaţii şi !radaţii voluntari pot fi detaşaţi . 11C12. 8ncetarea contractului are loc. nr. - - 0&2 I. E&ectele re&u%ului nejusti&icat al salariatului de a se pre%enta la cercetarea disciplinară prealabilă.rEdeanu.art. Bucureşti. 10 etc. dintr%o unitate militară în alta. în sistemul asi!urărilor pentru şomaj.T. -rt.din următoarele sancţiuni3 avertisment.3. 7D2000. obli!aţiile contractului nu se por realiza prin reprezentare 1/(.alin. Tratat de dreptul muncii. luni cu posibilitatea prelun!irii cu acelaşi teremen. %ol. "ontractul individual de muncă. suplimentare etc. 0*9 )espre caracterul intiutu personae al contractului indi%idual de muncE a se %edeaK I.T. cu e(cepţia avertismentului. 11/C1(( .. &9 din le!e prevede că soldaţii şi !radaţii voluntari pot fi mutaţi în interesul serviciului . &* alin.#7/. situaţie care poate fi apreciată ca similară transferului ca modalitate de modificare a contractului individual de muncă e(istentă în le!islaţia muncii p$nă la apariţia "odului muncii din 299#1. )misiuni ale "odului muncii.soldatul sau !radatul voluntar.de studii. întocmai ca în dreptul muncii 1/1. 8ntre contractul înc4eiat de soldaţii şi !radaţii voluntari şi contractul individual de muncă e(istă o serie de asemănării.-.#9 alin. editura . 200/. p. 227 !le"andru #iclea. Fn . prin trecerea în rezervă a soldaţilor şi !radaţilor voluntari. B/0.. ca şi salariaţii./. editura 5umina 5e". mustrare scrisă. Bucureşti. I.art. 200(. ca şi salariatul. p. Fn :)reptul= nr. 0&7 !le"andru #iclea. am$narea promovării în !rad.ŞtefEnescu. modalităţi care nu sunt înt$nlite în dreptul muncii. Bucureşti. 20 !le"andru #iclea. desfăşoară o anumită activitate profesională în favoarea unui beneficiar. 02/ la concediu de odi4nă annual şi alte concedii . ulterioare "odului muncii.art.BD200(.. Fn . - - - ambele contracte au caracter intuitu personae şi deci. -ceastă re!lementare poate fi aminitită printre actele normative. $re%entare de ansamblu şi observa ii critice asupra noului "od al muncii. diminuarea soldei lunare cu *L p$nă la 29L. nr. 200(./. Şer+an Beli.osetti. BD200(. încetarea contractului soldaţilor şi !radaţilor voluntari poate avea loc şi prin demisie. editura 5umina le".

pe bază de voluntariat. e(ecută o instruire cu durata de & luni. şi o persoană juridică. aceştia beneficiază !ratuit de 4rană şi ec4ipament.în aceleaşi condiţii prevăzute de le!e pentru cadrele militare în activitate”. cu scoatere din producţie. încadraţi sau nu într%un loc de muncă. 1 alin. între contractul înc4eiat de soldaţii şi !radaţii voluntari şi contractuil de voluntariat e(istă importante deosebiri.scoaterea din producţie” pentru instruirea centralizată va constitui un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă care se va adău!a celor prevăzute0*# de art. denumită voluntar.. în temeiul căreia prima se obli!ă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială. *0 alin. şi se poate prelun!i prin contracte succesive cu durata de la 2 la # ani.. îşi poate !ăsi aplicare şi în aceast domeniu. 2 zile lunar în timpul liber şi * zile calendaristice lucratoare. ei răspund. 0*2 ! se %edea Fn acest sens )an #op. Bucureşti 200B. 0 din =e!e. BD2000.. -ceştia sunt selecţionaţi din r$ndul tinerilor. nr. potrivit art. anual. dar care nu au inîeplinit serviciul militar activ. Dreptul muncii. tinerii cetăţeni rom$ni..oţi rezerviştii voluntari e(ecută pre!ătirea la unitatea la care sunt încadraţi în plan. bărbaţi şi femei.inerii. care optează să devină soldaţi şi !radaţi rezervişti voluntari.. răspunderea pentru nee(ecutarea sau e(ecutarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă re!ulilor prevăzute de "odul civil. consecutive. contractul cu unităţile militare este cu titlu oneros. . 27* din "odul muncii. Fn . precum şi de o indemnizaţie lunară e!ală cu *9L din solda de funcţie şi solda de !rad a unui soldat voluntar. 8n acest sens menţionăm că dacă contractul de voluntariat este o convenţie cu titlu !ratuit.. cu specific militar. să îndeplinească funcţii militare în structurile forţelor destinate apărării. -ctivităţile de pre!ătire se desfăşoară preponderent în timpul liber. . @e asemnea. bărbaţi şi femei. în conformitate cu art. "u si!uranţă că . care consimt. "ontractul de voluntariat av#nd ca obiect îngrijirea la domiciliu a persoanelor v#rstnice. editura !ll Bec?. în baza prevederilor le!ale. 2 al art. obiectul contractului de voluntariat este o activitate de interes public0*2.."onsiderăm că alin. în baza unui contract pe o perioadă determinată. nici de "odul muncii. 07C/2. cu sau fără sta!iu militar îndeplinit. pe c$nd răspunderea în cazul contractului înc4eiat de soldaţii şi !radaţii voluntari nu este re!lementată de nici de "odul civil. sau se va modifica litera .. în măsura în care re!lementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raportului de muncă voluntară. p. iar instruirea centralizată. ' cate!orie distinctă o reprezintă soldaţii şi !radaţii rezervişti voluntari. p. în măsura în care nu e(istă dispoziţii contrare.d” a acestui articol care se referă la serviciul militar obli!atoriu. @urata primului contract. e timpul pre!atirii. 101 . potrivit cărora prevederile acestuia se aplică cu titlu de drept comun şi altor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă. *9 din "odul muncii. în timp ce obiectul contractului înc4eiat de soldaţii şi !radaţii voluntari este alcătuit din prestaţii diferite. denumită beneficiarul voluntariatului. * este de * ani. înc4eiată între o persoană fizică. 0*# @asile @al 4opa.e%ista rom-nE de dreptul muncii=.

=ctele şi &aptele de drept administrativ. BEdica.9. funcţiile publice fiind prevăzute e(pres de le!e.. 200B.022>07770**. 4artea I. fie de drept public fie de drept privat. Tratat de drept administrativ. Drept administrativ şi procedură administrativă. ornindu%se de la natura juridică a actului de numire în funcţia publică. 8n doctrină se află încă în dispută inte!rarea statutului funcţionarilor publici fie în dreptul muncii. p. 0*. Beli. +uncţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică.0 Ş. raport care deşi este distinct de contractul individual de muncă. aşa cum s%a apreciat în literatura de specialitate 1/. funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de serviciu. 0*7 !. /00 din 7 decem+rie 1222. 0*1 I. comple(.2.cit. 1/1D200(. în literatura juridică s%a afirmat faptul că raportul juridic stabilit între funcţionarul public şi serviciul public este un raport administrativ0*7. Tratat!op. privind >tatutul &unc ionarilor publici.. Bucureşti. Bucureşti. (77 din 2 iunie 200(. *ditura $ni%ersitarE. 0. p. T. o dovadă a procesului de influenţare a dreptului muncii prin re!uli de drept public şi a recompunerii raporturilor de muncă. 4risEcaru. p. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. av$nd particularităţi certe determinate de incidenţa normelor de drept public cuprinse în =e!ea nr. cu e(ecutare succesivă. proces caracteristic multor state din Eniunea :uropeană 3. dar continuă să facă parte din corpul de rezervă al funcţionarilor publici0*1. 2002. cit. I... 2001. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. care dă naştere unui raport de muncă specific. în scopul realizării competenţelor sale. >. (C20. 2D200. )orneanu.rEdeanu.T. "onsidera ii teoretice şi practice în legătură cu . 122/. s%a arătat că dreptul muncii se ocupă e(clusiv de raportul de muncă al 0*& 0** I. 5e.egea nr.ea nr. 27.0.. Bucureşti. 4artea I.5 Raporturile de ser!iciu ale "uncţionarilor publici.272 din 21 aprilie 200( şi G$> nr. ŞtefEnescu. #2&>299. iar în alte opinii fie că funcţionarul public ar fi o instituţie completă aflată la !raniţa dintre dreptul administrativ şi dreptul muncii 0. (0. modificatE şi completatE prin 5e. fie în dreptul administrativ 0. *ditura 6emira. p. 0. nr.ea nr. ' persoană devine funcţionar public numai după ce ocupă o funcţie publică. op. nr. nu în baza unui contract individual de muncă. p. prin e(cepţie. fiind totodată. fie că raportul de serviciu ale funcţionarului public constituie o formă tipică a unui raport juridic de muncă. . ŞtefEnescu. /22. 4artea I. Ior. p. Bucureşti.3. aceea de act administrativ de autoritate0*2.2 @. nr. @edinaş. deşi socotită o problemă de interes pur teoretic.. %ol. Dreptul muncii.9 @. %ol. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. p. *ditura 5umina 5e". p. 177D1222 pri%ind 3tatutul func9ionarilor pu+lici cu modificErile şi completErile ulterioare. 2002. /1. B0D200(.8n concluzie apreciem că este vorba de un contract numit. înc4eiat intuitu personae. +uncţionarul public este persoana numită într%o funcţie publică 0*.o%an. cu clauze specifice at$t actelor condiţie c$t şi actelor subiective.. Fn :)reptul= nr.:<<7:. (02. *ditura 5umina 5e". II. 22. 0. sinala!matic cu titlu oneros.. *mil BElan. are calitatea de funcţionar public şi persoana care i%a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei. nu diferă esenţial de acesta0. Normele care re!lementează raporturile de muncă ale soldaţilor şi !radaţilor voluntari nu fac parte din obiectul dreptului muncii. *ditura 5umina 5e". otrivit =e!ii nr. c4iar dacă e(istă anumite similitudini incotenstabile cu raporturile juridice de muncă avute în vedere de "odul muncii. 220. Bucureşti. 0*2 @.

p. care constituie dreptul comun şi pentru funcţionarii publici. 7# trimite nu numai la prevederile le!islaţiei muncii. în acelaşi scop. p.* )an #op. +uncţionarii publici au dreptul la concedii de odi4nă şi concedii de boală. comentatE. p. c$t şi de salariaţii. sporuri şi indemnizaţii etc. acte de drept administrativ. ŞtefEnescu. cum ar fi dreptul de asociere sindicală a funcţionarilor publici. cit. privind >tatutul &unc ionarilor publici. (0.egea nr. ci şi la re!lementările de drept comun civile. aceea ca acestea să nu contravină le!islaţiei specifice funcţiei publice. deşi distinct de contractul individual de muncă nu este totuşi esenţial diferit de acesta din urmă 0.# 0. precum şi de celelalte drepturi de asi!urări sociale de stat.. beneficiind de pensii.1. raport care. numire care se face prin ordin sau dispoziţie. "ompeten a de solu ionare a unei contesta ii &ormulate de &unc ionarul public nemul umit de dispo%i ia conducătorului unită ii privitoare la încadrarea sa într-o anumită categorie.. 20. se poate spune că raportul de serviciu al funcţionarului public constituie o formă tipică a unui raport juridic de muncă. au o re!lementare similară.. op. 2002. clasă. @. grad pro&esional. un ansamblu de atribuţii şi sarcini de serviciu. Tratat!op. @edinaş. 8n esenţă. 0. %ol. >a+riela 1ristina 8ren9iu. @e remarcat că. . cit. edi9ia a doua. (7.. iar sancţionarea abaterilor disciplinare este identică cu cea din dreptul muncii.#. 1D200/.T. actualul art.1 I. ceea ce denotă mai de!rabă o osmoză între re!imul juridic aplicabil funcţionarilor publici. ce trebuie înfăptuite în e!ală măsură. funcţionarii publici fiind numiţi de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. p. totuşi. iar instituţii ca dele!area şi detaşarea.*. cit.&. în mod necesar.. 0. 70C 2B. :<< din < decembrie :.. cu o sin!ură condiţie 0. . @eşi re!imul juridic al funcţionarilor publici este re!lementat de norme de drept administrativ. -ceştia au îndatorirea de a%şi perfecţiona pre!ătirea profesională. +ără a ne!a e(istenţa unor elemente comune de re!im juridic 0.funcţionarului public doar sub aspectul comparaţiilor necesare cu raportul de muncă al salariatului0. 12. între raportul de serviciu şi contractul individual de muncă nee(ist$nd deosebirii principale. mai mult c4iar se prevede că dispoziţiile le!ii privind <tatului funcţionarului public se completează cu prevederile le!islaţiei muncii. 0. care făcea trimiterea doar la le!islaţia muncii ca şi completare a statului funcţionarului public. norme de drept administrativ şi dispoziţiile cu caracter de !eneralitate din dreptul muncii. Fn :)reptul= nr. care se compune din salariul de bază. ŞtefEnescu. Bucureşti. ne% e(ist$nd contract individual de muncă. spre deosebire de vec4ea re!lementare cuprinsă în art. Tratat! op. 09# din =e!ea 022>0777.T. demisia. ei pot e(ercita dreptul la !revă în condiţiile le!ii şi pentru activitatea depusă au dreptul la salariu.& I. p. în le!ea menţionată se re!ăsesc norme şi instituţii juridice care aparţin prin tradiţie dreptului muncii. -ceastă prevedere vine să înlăture orice umbră de îndoială cu privire la împrejurarea că raportul de serviciu al funcţionarului public este un raport de muncă av$nd particularităţi certe determinate de incidenţa unor norme de drept public0.. *ditura 5umina 5e".. administrative sau penale. 0. I. at$t de funcţionarul public. orice funcţie B publică sau nu B presupune.

p.op. ŞtefEnescu. 4artea I. # alin. raportului juridic ale acestei cate!orii profesionale i se vor aplica normele specifice fiecărui cult reli!ios şi. 019 5e. o cate!orie aparte de raporturi juridice de muncă o constituie cea a preoţilor. p. nr. @in această dispoziţie rezultă că raportul juridic de muncă al consilierului juridic poate fi un raport de muncă public 010.ea nr. stabileşte în art.. (7.T. 012 I. potrivit funcţiei şi cate!oriei acesteia. 0. care nu se încadrează în r$ndul funcţionarilor publici. BB0 din 2B iunie 2002. în măsura în care munca preoţilor se prestează cel puţin două ore pe zi.2 0. şi a dreptului la carieră al acestora. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.0 din actul normativ analizat. ((.cit. otrivit art. sub forma raportului de serviciu012.numire/ în funcţia de poliţist. norme care îşi fundamentează e(istenţa pe un raport de drept administrativ prealabil.2/. ori un raport de muncă tipic. sub forma contractului individual de muncă... ŞtefEnescu. Tratat de dreptul muncii.. aşa cum este re!lementat prin =e!ea nr. I. în condiţiile le!ii019. care deşi importante.:vident că între <tatutul funcţionarilor publici şi dreptul comun al muncii e(istă o serie de deosebiri. 8n conformitate cu art.2. că poliţistul este funcţionar public civil. le!ea menţionată stabileşte şi norme privind raportul de serviciu. #. Tratat!op. . 0 alin.9 din . =e!ea nr. dat fiind specificitatea funcţiei publice.T.cit. normele "odului muncii. %ol. consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului. Gndina 4anE. op. iunie 2992 privind <tatutul poliţistului0. de natură să infirme afirmaţia că raportul de serviciu al funcţionarului. op. 010 @asile 4opa. 4artea I. <tabilind în detaliu statutul funcţionarului public numit poliţist.7. 0. ca funcţionari publici. rezultat dintr%un act de investire . Tratat!.ŞXtefǎnescu. 022>0777 este o formă tipică a raportului juridic de muncă. în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii obli!atorii. 7/7 din 0 decem+rie 200( pri%ind or.. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.cit.. p. -şa cum s%a arătat în literatura juridică01#. 01# I.T. cit. 2 al aceluiaşi act normativ. nu sunt totuşi de esenţă. 022>0777 constituie dreptul comun pentru toate cate!oriile de funcţionari publici0. astfel că raportul de serviciu stabilit prin acest act normativ se află într%o relaţie de determinare cu !arantarea principiului stabilităţii poliţiştilor.7 I. consilierul juridic an!ajat în muncă are statut de salariat. nr. # alin. ' astfel de re!lementare specială este =e!ea nr. 20/.aniHarea şi e"ercitarea profesiei de consilier &uridic. "onsilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau an!ajat în muncă. 01B din 27 noiem+rie 200(. p.

deosebite de proprietăţile părţilor lui componente 01&. 2B2. alcătuit din ansamblul normelor juridice.. altele dispar.. ea reprezintă individualul în raport cu sistemul dreptului care reprezintă !eneralul. 21(. 2B2. dinamică av$nd structură unitară şi ale cărui părţi constitutive se află în relaţii de coordonare şi condiţionare reciprocă. sistematizate în instituţii şi ramuri care re!lementează conduita persoanelor a căror respectare poate fi asi!urată. ci un sistem de asemenea relaţii. la nevoie prin forţa de constr$n!ere a statului. form$nd sistemul juridic elementar. dreptul. 4opa. )umitru <aHilu. care constituie sisteme de norme juridice. @in aceste relaţii decur! proprietăţile !enerale ale sistemului. de natură a releva unitatea lor şi care sunt despărţite în mod relativ de unele particularităţi în raport cu obiectul şi metoda re!lementării juridice107. "a sistem comple( şi desc4is. <istemul dreptului are proprietatea de autoor!anizare. Teoria generală de dreptului. cit. le!ate între ele prin trăsături comune. . 1222. 6. op. RAMURĂ A SIS8EMULUI DRE%8ULUI 1. <istemul dreptului reprezintă totalitatea normelor juridice e(istente la un moment dat. c$t şi cu fiecare din elementele sale constitutive. 01& 01* 3ofia 4opescu. *ditura !ll Bec?. sistemul dreptului interacţionează at$t cu mediul său e(terior . dreptul B subsistem al sistemului social are ca subsisteme ramurile de drept. En !rup de norme juridice dob$ndeşte calitatea de sistem numai în măsura în care elementele lui fuzionează între ele. Bucureşti. cit. "aracterul sistemic al dreptului rezultă. componentă a societăţii. p. dat fiind că societatea însuşi nu este o sumă de relaţii sau raporturi. odată cu producerea acestor sc4imbări apar noi ramuri de drept. <istemul dreptului trebuie înţeles ca totalitate comple(ă. Norma juridică reprezintă elementul de bază al sistemului dreptului01*. în primul r$nd. acestea fiind ele însele sisteme alcătuite din instituţii juridice.social/. !ener$nd relaţii de interdependenţă care să fie relativ stabile. care la r$ndul ei este element al ramurii de drept la r$ndul ei element al sistemului inte!rativ. op. ca formă superioară de adaptare la sc4imbările mediului. p. 01. din faptul că normele juridice re!lementează raporturi sociale care ele însele au caracter sistemic.Capitolul II DRE%8UL MUNCII. Norma juridică este element al instituţiei juridice. p. Consi"eraţii 2enerale <istemul dreptului reprezintă subsistemul sistemului social. "a orice sistem inte!rativ.

022>0771 02# privind <tatutul personalului didactic/. de e(emplu. ŞtefEnescu. Bucureşti. "odul muncii / comentat. G. controlul aplicării le!islaţiei muncii. 1(. dreptul muncii cuprinde re!ulile juridice aplicabile relaţiilor individuale şi colective care se nasc între patronat şi salariaţii care muncesc sub autoritatea lor.. 12. ŞtefEnescu. T-r. modificării şi încetării raporturilor !uridice de muncă. cu ocazia prestării muncii. servind la or!anizarea muncii şi la asi!urarea condiţiilor pentru desfăşurarea ei. :l mai poate fi definit şi ca ansamblul normelor !uridice prin care sunt reglementate relaţiile care se stabilesc în procesul înc&eierii. le!ate or!anic între ele. O&ie tul şi #eto"a "reptului #un ii Noţiunea de relaţii . 017 I.cum ar fi. 2B. cit.. modificatE ulterior. atribuţiile sindicatelor etc. cum ar fi3 protecţia muncii. "a ramură a sistemului dreptului. 1222. 4opa. şi că acesta nu se aplică acelor raporturi de muncă re!lementate prin le!i speciale dero!atorii . p.. pe baza aplicării directe a forţei de muncă la mijloacele de producţie. cit. op. op. 02# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 0 din "odul muncii precizează obiectul de re!lementare022. p. precum şi acelea care derivă din înc4eierea contractului de muncă ori sunt !refate pe acestea 029. 107 din 1/ iulie 1227. 029 @.)amura de drept poate fi privită ca un ansamblu distinct de norme juridice. 8ntr%o formulare mai concisă. "a subsistem al sistemului dreptului. *ditura 5umina 5e". Tratat elementar de Drept al muncii. 020 I. =e!ea nr. $. dreptul muncii este dreptul contractului de muncă017.. p. ea cuprinde totalitatea relaţiilor care se formează între oameni în procesul muncii. Tratat!. op. arăt$nd că el re!lementează3 raporturile individuale de muncă. ramura de drept !rupează mai multe instituţii juridice str$ns le!ate între ele prin obiectul lor şi prin anumite principii şi metode comune10-. @in punct de vedere al relaţiilor sociale de muncă. @enumirea de drept al muncii desemnează şi disciplina sau ramura ştiinţelor juridice care studiază aceste re!lementări şi instituţiile pe care ele le alcătuiesc. ci numai acelea care se stabilesc ca urmare a înc4eierii contractelor de muncă. 011 012 3ofia 4opescu. 4anE. op. 4artea I. *ditura Impact. întemeiate pe contractul individual de muncă. cit. . p. 212. cit. art. p. p. jurisdicţia muncii.T.T.o%işte. 022 )an #op. e(ecutării. B. @ar nu toate aceste relaţii sociale sunt re!lementate prin normele dreptului muncii. care re!lementează relaţii sociale av$nd acelaşi specific. cu ajutorul aceleiaşi metode şi pe baza aceloraşi principii 100. )an #op.1. 'biectul dreptului muncii este constituit din raporturile !uridice de muncă născute din contractul individual de muncă şi din raporturile !uridice cone(e lor1. 102. jurisdicţia muncii. nr.raporturi/ de muncă are o sferă foarte lar!ă.

Bucureşti.oş Iliescu. 12..în înţelesul de mijloace sau procedee specifice unui anumit domeniu concret de cunoaştere/ 021. conţinutului şi formei sale. /. drum.usta. Aetodolo!ia juridică a fost definită ca „sistem al acelor factori de relativă invarianţă într%un număr suficient de mare de metode. *ditura . "onstruirea dreptului ca sistem teoretic se face potrivit unor re!uli metodolo!ice proprii cunoaşterii juridice. )ra. adică a cunoaşterii compartimentate. de cooperare şi apreciere a avantajelor şi eventual.efacos. cuv$ntul metodă vine de la !recescul „met4odos”. dezavantajelor aplicării diverselor metode 02*.. 10. între metodele de cercetare trebuind să e(iste o str$nsă colaborare. specifice celor două mari orientări şi anume. care s%au constituit şi s%au dezvoltat în mod istoric în procesul de evoluţie a fiecărei ştiinţe şi al ştiinţelor în !eneral. metode sau metodolo!ii !enerale şi. 1272. ca şi în celelalte ştiinţe de ramură. dar şi mod de e(punere 02&. le!ăturile. cea a inte!rării prin sintetizarea sau !eneralizarea datelor cunoaşterii compartimentale 02. ca !rad al preciziei. Dimensiunea istorică a dreptului. 2002. $robleme actuale ale metodologiei juridice . ca de altfel în toate celelalte domenii ale cercetării. 8n literatura juridică rom$nească s%a susţinut că întruc$t metodele diferă ca !rad de abstractizare. a le!ăturilor sale multiple cu societatea. p. . pe care le pot oferi cercetării ştiinţifice.otodată. 4opa. impun$ndu%se combatere e(tremismului metodolo!ic. "ercetarea ştiinţifică a dreptului apelează la o serie de metode care sunt adecvate investi!ării fenomenului juridic. p. metodolo!ia sau metodele de cercetare reprezintă sistemul celor mai !enerale principii de investi!aţie. op. Pi în domeniul dreptului. ca arie de aplicare. 3ofia 4opescu. . în !eneral. care îmbină metodele tradiţionale cu cele moderne. se justifică dezvoltarea unei metodolo!ii juridice. care semnifică3 cale. o combinare a acestora. p. -naliza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea în nici un fel un „clasament valoric” al acestor metode. *ditura Ştiin9ificE şi *nciclopedicE. 021 !ndrei 3ida. se utilizează în mod cone( două cate!orii de metode sau metodolo!ii proprii. e(plicare şi interpretare a fenomenului juridic a reclamat o metodolo!ie corespunzătoare în baza căreia să se realizeze o înţele!ere ştiinţifică a mecanismului acţiunii sociale a dreptului.:timolo!ic. în ştiinţa dreptului social al muncii. ' bună cunoaştere. metodă înseamnă calea pe care !$ndirea umană o urmează pentru a ajun!e la adevăr. 8n condiţiile actuale ale dezvoltării ştiinţifice şi te4nolo!ice face să asistăm în domeniul cercetării dreptului la o adevărată „contaminare metodolo!ică”. cit. relaţiile ce se stabilesc între diferite metode în procesul cunoaşterii fenomenului juridic”. 02. secvenţiale a problemelor şi. *ditura !u. respectiv metode sau metodolo!ii concrete . deduse din sistemul celor mai !enerale le!i obiective. metodolo!iile de cunoaştere au evoluat şi evoluează pe două mari tendinţe3 cea a diversificării şi particularizării. )an #op. 17. Timişoara. Introducere în teoria generală a dreptului. ca un ansamblu de norme de selecţionare. întruc$t fiecare are vocaţia de a sesiza universalul. p. factori ce au ca obiect raporturile. a esenţei. 1227. 02& 02* 6. @acă metoda trebuie să fie determinată de însăşi obiectul cercetării ştiinţifice şi să corespundă le!ilor acestuia.

8n sfera cunoaşterii dreptului social al muncii. *ditura !ll Bec?. nici una dintre metodele de investi!are nu pot fi înţelese şi mai ales utilizate în mod izolat. ci într%o str$nsă şi necesară interdependenţă. p. 8n drept ea este o totalitate de procedee şi operaţiuni metodolo!ice şi !noseolo!ice specifice. la r$ndu%i influenţa din partea acestuia 022. prelucrarea şi înma!azinarea computerizată a datelor etc. de !raniţă în sfera dreptului B lo!ica juridică. cărora dreptul va trebui să li se adapteze027. a normelor şi instituţiilor juridice. >ociologie juridică. 022 027 3ofia 4opescu. 2001./.@intre principalele metode de studiere a fenomenului juridic. verific$nd modul în care societatea influenţează dreptul şi suportă. 20. pot fi menţionate3 a/ metoda lo!ică. care urmăreşte în domeniul juridic ca modelul stării viitoare să se facă prin raportarea obiectivă la viitor. evidenţă contabilă. c$mpul metodolo!iei ştiinţifice fiind în plină efervescenţă şi inovare. ca realitate socială. e/ metoda prospectivă. e baza acestei metode s%a conturat ca o ramură relativ distinctă a ştiinţelor juridice.ai. oferind posibilitatea constatării at$t a unor elemente identice dar şi diver!ente la două sisteme de drept. are ca specific studiul fenomenului juridic în impactul său direct cu mediul şi factorii sociali. c/ metoda sociolo!ică. <otica. de la o ţară la alta. mai importante fiind metodele de analiză cantitativă . 22. d/ metoda istorică. =ar!a aplicare în drept a lo!icii a determinat apariţia unei discipline noi.statistică. situează procesul de cunoaştere pe baza studiului comparat al diverselor sisteme sau subsisteme de drept naţionale. 2001. relev$nd faptul că dreptul este marcat de transformările istorice produse de la o etapă istorică la alta. *ditura 5umina 5e". care realizează cunoaşterea fenomenului juridic pe baza evoluţiei sale istorice. anticip$nd sistemul de valori şi aspiraţii. d/ metodele concrete. în acest domeniu. care este de lar!ă utilitate în orice act de !$ndire ştiinţifică. <i. "ercetările sociolo!ice juridice dau o perspectivă nouă studiului realităţii juridice. :numer$nd numai c$teva metode este de subliniat că. dreptul comparat. b/ metoda comparativă. cu caracter ajutător sau au(iliar. >.. valoarea acestora fiind amplificată de folosirea lor interdependentă şi complementară. Bucureşti. Bucureşti.. care deşi au o aplicabilitate mai limitată ele se dovedesc deosebit de utile prin ri!oarea şi e(actitatea lor pentru numeroase domenii şi concluzii din sfera dreptului. nici o metodă nu este respinsă de la cercetarea fenomenului juridic. în principiu. . p. . ale procedurilor de le!iferare sau de aplicare a dreptului din diferite ţări sau etape istorice. Teoria generală a dreptului. prin care se creează posibilitatea surprinderii structurii şi dinamicii raporturilor necesare între diferite componente ale sistemului juridic al unei societăţi. a succesiunii etapelor de dezvoltare a acestuia.

. 02. . =e!ile şi alte acte normative. 07* I. cutuma.. ce enumără principalele acte normative preciz$nd şi or!anul care le emite..T. 071 )an #op. p. consacrarea actelor normative ca izvoare ale acestei ramuri de drept este unanimă070. ŞtefEnescu. rolul lor fiind totuşi recunoscut pentru interpretarea şi aplicarea normelor de drept al muncii. c4iar dacă uzul ar fi specific pentru un sin!ur an!ajator B persoană juridică.. p. ştiinţa juridică are în vedere formele de e(primare a normelor juridice în cadrul unui sistem de drept 079. p. Aultitudinea relaţiilor sociale care reclamă re!lementare juridică au condus la o multitudine de forme de e(primare pe care dreptul şi le constituie. I. ele nu constituie un obicei în sensul teoriei dreptului. în viitor ar trebui să se recunoască şi uzului . Br-nduşa @artolomei. stabilind clauze privind condiţiile de muncă. 1eterc. cit. ŞtefEnescu. şi anume3 a# i$!oare comune cu ale altor ramuri de drept.. %ol. op. p. le!ea fundamentală. Tratat! op. drepturi şi obli!aţii ce decur! din raporturile de muncă. cit. în nici un caz. 1(. 5a%inia 3a%u.T. )an #op.i. I65oarele "reptului #un ii rin izvoare sau surse ale dreptului. *#>299# sau "odul muncii. dintre care cea mai importantă este =e!ea nr. op. 2(C22. #iclea. op. Fn :)reptul= nr. 072 3anda >. I.. 4otăr$rile şi ordonanţele ?uvernului. care la r$ndul lor se subdivid în3 1) izvoare specifice interne. statutele de personal şi disciplinare. op.cutumei/ calitatea de izvor de drept. pentru dreptul social al muncii. !le". normele imperative ale le!islaţiei muncii sau clauzele contractelor individuale de muncă07& stabilite potrivit art. op. p. 07# I. cit. 02. 'biceiul juridic. @acă jurisprudenţa fostei "urţi <upreme de Qustiţie se impune instanţelor judecătoreşti prin valoarea motivării ei 07*. 227 07. cit. 1raio%an. 07& I. intrat în vi!oare la 0 martie 299#. ca practică îndelun!ată recunoscută ca re!lementare nu poate constitui un izvor pentru dreptul muncii 072. Qurisprudenţa şi doctrina nu constituie nici ele izvoare ale dreptului social al muncii. din "odul muncii. 2 din "onstituţia )om$niei şi sunt opozabile tuturor. 01 şi urm. (/. b# i$!oare speci"ice. 0D2001.T. Aajoritatea autorilor împart izvoarele dreptului muncii în două cate!orii07. p. care ţin$nd seama de 079 070 I. I. ŞtefEnescu. 0&* alin. ce constituie le!ea de bază referitoare la re!imul juridic al salariaţilor. I.).. op. cit. cit. p. "4iar dacă într%o unitate se practică anumite re!uli interne. uzul neput$nd înfr$n!e. 8n doctrină07# s%a apreciat că „ţin$nd seama de rolul esenţial al normării interne în domeniul raporturilor juridice de muncă. potrivit art. 00. p. cum sunt3 "onstituţia. 1raio%an. B2. cit.impu. %ol. ordinele şi instrucţiunile miniştrilor. arăt$nd că re!imul !eneral privind raporturile de muncă se stabileşte prin le!e or!anică071.. 3%ul în domeniul raporturilor de muncă. cum sunt contractele colective de muncă ce se înc4eie între patroni şi salariaţi. deciziile "urţii "onstituţionale au caracter obli!atoriu.

înţeleasă ca rezultat al respectării normelor le!ale. aduc o serie de noutăţi le!islative ce privesc re!ulamentul intern. potrivit prevederilor le!ale. i!iena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii.art. obli!ativitatea întocmirii de către an!ajator a unui re!ulament intern. acte interne ale an!ajatorului. p.activitatea în diferite sectoare re!lementează aspecte specifice personalului din sectoarele respective. Noul cod al muncii introduce. în art.. de re!ulă persoană juridică. c/ drepturile şi obli!aţiile an!ajatorului şi salariaţilor. denumire preluată din le!islaţia franceză. -şa cum s%a apreciat recent în literatura juridică 077. prin care se re!lementează concret.re!uli/ ale conducerii unităţii cu privire la activitatea tuturor salariaţilor. sau e!alitatea de şanse între bărbaţi şi femei în conte(tul muncii etc. !/ re!uli referitoare la procedura disciplinară. b/ re!uli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii. re!ulamentele de ordine interioară. compartimentele funcţionale ale an!ajatorului. probleme de ordin disciplinar din cadrul unităţii respective. 072 !le"andru #iclea.an!ajator şi sindicat/. după caz. 077 Ion Traian ŞtefEnescu. este mai amplu dec$t cel pe care îl avea sub imperiul re!lementării anterioare. //. modul de cercetare a abaterilor disciplinare şi procedura aplicării sancţiunilor disciplinare. 1D200(. căruia îi revine doar obli!aţia de a consulta sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor. următoarele dispoziţii3 a/ re!uli privind protecţia. %ol. normelor privind controlul medical etc. <c4imbarea denumirii anterioare. re!ulamentele de or!anizare şi funcţionare prin care se stabilesc. dacă în trecut re!ulamentul de ordine interioară era un act juridic comun . I. =cte normative noi / "odul muncii. cum ar fi re!ulile privind protecţia muncii. 2*1. re!ulamentul de ordine interioară reprezenta actul intern al unei persoane juridice prin care se stabilesc. de re!ulă atribuţiile de serviciu ale salariaţilor. măsurile care se impun în vederea or!anizării muncii şi asi!urării disciplinei muncii. Fn :. @ispoziţiile capitolului 5 al titlului 5R . cel puţin. nu sc4imbă raportul dintre conceptul de ordine interioară şi disciplina muncii. cu acordul sindicatelor reprezentative sau al reprezentanţilor salariaţilor.art. -stfel. care trebuie să cuprindă.2/ din "odul muncii. e/ re!uli concrete privind disciplina muncii în unitate. 8n vec4ea re!lementare . p. +aţă de aceste precizări se poate aprecia că re!ulamentul intern este un act intern al an!ajatorului. at$t în privinţa conţinutului acestuia. în aceea de re!ulament intern. 72 alin. cum este cazul instrucţiunilor cu privire la protecţia muncii. instrucţiuni . c$t şi cu privire la controlul le!alităţii dispoziţiilor re!ulamentului intern072. 2 din "odul muncii/. nr. conţinutul re!ulamentului intern. îndatoririle salariaţilor. f/ abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile. op.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. 2*1% 2. 4/ modalităţile de aplicare a altor dispoziţii le!ale sau contractuale specifice. c4iar dacă anumite elemente ale conţinutului său se suprapun altor prevederi le!ale. recompensele şi sancţiunile. . care cuprind dispoziţii privind or!anizarea şi disciplina muncii. în prezent el constituie un act juridic al an!ajatorului. d/ procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor. de re!ulament de ordine interioară. în baza le!islaţiei muncii. cit. 22.

5a%inia 3a%u. p. care. -şadar an!ajatorul este obli!at să consulte sindicatul dar nu este obli!at să ţină seama de opiniile formulate de sindicat sau de reprezentanţii salariaţilor. *ditura 5umina 5e". nr.e%ista rom-nE de dreptul muncii. potrivit alin. revederile re!ulamentului intern sunt obli!atorii nu numai pentru salariaţi ci şi pentru cei dele!aţi sau detaşaţi. elevi şi studenţi. $re%entare de ansamblu şi observa ii critice asupra noului "od al muncii. @e asemenea. B7 Y 00. nr. întocmit de către conducerea unităţii împreună cu sindicatul. 292 Şer+an Beli. la întocmirea re!ulamentului intern 290.& din "odul muncii. Fn re%ista :)reptul=. BD200(.-rt. aproba şi semna de către an!ajator şi de salariaţi.rEdeanu.. . nr.T. în re!ulamentul intern nu pot fi cuprinse alte sancţiunii disciplinare. 1ontractul colecti% de muncE la ni%el na9ional pe anii 2007C2010 şi re.re!ulamentul intern se întocmeşte de către an!ajator împreună cu sindicatele. prin dispoziţiile sale. avizul av$nd caracter consultativ. !arantat de art. din "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2991%2909 arată că . . p. I. la loc vizibil timp de 29 de zile. p. -nterior. nici în plus nici prin substituire sau a!ravare. Bucureşti. iar nu o obli!aţie în acest sens. Fn :. "onsidera ii privind regulamentul intern. p. 1B0. ca alternativă la reprezentarea sindicală.ulamentul intern.0 alin. Dic ionar de drept al muncii. salariatul se poate adresa şi direct instanţei judecătoreşti. 09.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. în raport cu cele cuprinse în le!islaţia muncii .9*2>072* al Ainisterului Auncii. conform le!ii” formulare care nu sc4imbă caracterul consultativ al avizului sindicatului şi nici nu se pune problema eliminării reprezentanţilor salariaţilor . -v$nd calitatea de izvor specific299 de drept pentru raporturile de muncă întemeiate pe contractul individual de muncă re!ulamentul intern nu trebuie să se suprapună. de către orice salariat. contractului colectiv de muncă. care pot fi sesizate în termen de #9 de zile de la data comunicării de către an!ajator a modului de soluţionare a sesizării formulate. prevedea ca proiectul re!ulamentului de ordine interioară. 'rice salariat interesat poate sesiza an!ajatorul cu privire la dispoziţiile re!ulamentului intern. 29# Ion Traian ŞtefEnescu. 2. /7. "ontrolul le!alităţii dispoziţiilor cuprinse în re!ulamentul intern este de competenţa instanţelor judecătoreşti. 299 )an #op. după care se definitiva. 2. pentru ucenici. eventual dispoziţiile statutului disciplinar ori de personal/. 8n literatura de specialitate29# s%a apreciat că „dat fiind faptul că art. îndrumarul *#. 1227.rEdeanu.9. -rt. prin sindicatele reprezentative 292. în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său. 20 din "onstituţia )om$niei”. B(C07. desfăşoară activităţi practice în cadrul unităţii respective. 1D2007. în cadrul unităţii. Şer+an Beli. )e!ulamentul intern se aduce la cunoştinţă salariaţilor prin !rija an!ajatorului şi îşi produce efectele faţă de salariaţi din momentul încunoştinţării acestora.art. 290 !urelian >a+riel $luitu. 0 al art. interpretare care concordă cu accesul liber la justiţie. să fie afişat obli!atoriu. 0 se referă la posibilitatea salariatului de a%l sesiza pe an!ajator. ŞtefEnescu. 2*1 din "odul muncii prevede că re!ulamentul intern se întocmeşte de către an!ajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor. 2. BD200(.

/7.9 de zile începe să cur!ă de la data dob$ndirii personalităţii juridice. în cadrul re!ulamentului intern. 209 *ste %or+a desi. !. @eci... în condiţiile le!ii” 209.e. potrivit prevederilor le!ale. /2C/0 !.T. p. ŞtefEnescu.ur de 5e. compartimentele . G.. a căror încălcare cu vinovăţie constituie pe planul dreptului muncii. p.. Bucureşti. în termen de . (/C(7. p. ceea ce conduce la concluzia că asemenea coduri de conduită 291 constituie izvoare de sine stătătoare 292 pentru dreptul muncii. op. se vorbeşte distinct şi de codurile de conduită specifice unui domeniu sau altul de activitate. 8n asemenea condiţii. Bucureşti.osetti. care sunt abaterile şi sancţiunile aplicabile. #ic. 8n cazul an!ajatorilor înfiinţaţi după intrarea în vi!oare a acestui cod.op. @eşi le!islaţia în vi!oare nu cuprinde o re!lementare de sine stătătoare cu privire la re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. En ar!ument de te(t. BD200/. I. nr. potrivit căruia „încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atra!e răspunderea disciplinară a personalului contractual. I. 292 )an #op. prin care însă se stabilesc. apreciat unanim în literatura juridică29. pentru personalul contractual în cauză.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. cit.ice. ca izvor de drept specific.B0. Tratat!. ŞtefEnescu. stabilind norme deontolo!ice. -lături de re!ulamentul intern de or!anizare şi funcţionare. 200(. judecătorul analiz$nd numai dacă fapta a fost sau nu săv$rşită. #iclea. "odul de conduită al personalului contractual din autorită ile şi institu iile publice / i%vor speci&ic intern pentru dreptul muncii. )e!ulamentul intern nu se confundă cu re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. 0(D200(.om-niei. *ditura . 291 )enumite Fn literatura &uridicE şi 1oduri deontolo. 10BC107. 297 I. care vine în sprijinul acestei susţineri îl constituie art.ea nr. nu de puţine ori confuzii între conţinutul său şi conţinutul re!ulamentului intern. nr. 1. ŞtefEnescu. #iclea. <. nr. IN. p. prin re!ulamentul intern. 0. Regulamentul intern şi limita judecătorului în cali&icarea abaterii disciplinare . 4opescu. implicit.9 de zile de la data intrării în vi!oare a noului cod al muncii. *ditura 5uima 5e". dacă salariatul a săv$rşit o faptă calificată de an!ajator. Dreptul muncii. instanţa nu poate da o altă calificare faptei şi nici nu poate dispune înlocuirea sancţiunii aplicate cu o alta prevăzută de le!islaţia muncii. =ipsa unei re!lementări le!ale care să consacre însăşi noţiunea de re!ulament de or!anizare şi funcţionare antrenează. 72 din 0 fe+ruarie 200(. Tratat de dreptul muncii. care este tot un act intern al unei persoane juridice. 29.indelean. conlucrarea dintre ele.2& alin. 4artea I. Fn . Dreptul muncii / ramură de drept Mcap.!ravă”. judecătorul nu poate sc4imba sancţiunea aplicată de an!ajator. ! se %edea. I.T. structura sa !enerală. Tufan. pu+licatE Fn <onitorul Gficial al .8ntocmirea re!ulamentului intern la nivelul fiecărui an!ajator se realizează. %ol. cit. care se sancţionează cu desfacerea contractului de muncă. atribuţiile acestora. conţinutul acestuia trebuie însă corelat cu cel al re!ulamentului intern şi.e%ista rom-nE de dreptul muncii. raporturile cu conducerea persoanei juridice respective. 2. #inca. 5n literatura juridică29& s%a arătat că în măsura în care an!ajatorul a definit. 77C21.2. al contractului colectiv de muncă.de producţie sau funcţionale/ de lucru. 2D2000. ca fiind . p. p. %ol. termenul de . 200B. încălcarea cu vinovăţie a normelor profesionale face posibil ca or!anele cu atribuţii disciplinare ce au competenţa de a cerceta 29& !da 4ostolac. Fn :. abatere disciplinară297. Fn !. c4iar în unele acte normative 29*. potrivit art. 29* I. .T.

iar e(cluderea sa implicită. p. op.5.. în !eneral şi este de observat că aceste cod deontolo!ic are în vedere respectarea unei asemenea obli!aţii juridice de sinteză care însumează şi rezumă în esenţă totalitatea obli!aţiilor asumate prin înc4eierea contractului individual de muncă. ca rezultat al faptului că nu este enumerat între izvoarele specifice ale dreptului muncii ar apărea ca nejustificată. "onvenţiile esenţiale sunt considerate următoarele3 "onvenţia nr. nu sunt afectate nici de termene şi nici de condiţii. morale care definesc şi pretind un anumit comportament în plan profesional20#. tratate multilaterale. @eosebirile decur!. cit. !. at$t e(ecutarea an!ajamentelor luate prin ratificare. 21>07&2 privind libertatea sindicală şi 200 202 @asile 4opa. . se deosebesc at$t de tratatele internaţionale înc4eiate în cadrul unor or!anizaţii internaţionale. este izvor specific pentru dreptul muncii. )an #op.nternaţionale a Muncii. <%a apreciat că însăşi "onstituţia 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii constituie un izvor al dreptului internaţional al muncii20* "onvenţiile '. ŞtefEnescu. de compunerea tripartită a dele!aţiilor la conferinţa '.. se modifică sau se stin! norme şi raporturi juridice internaţionale . ŞtefEnescu. Gndina 4opa. Bucureşti. "odul muncii / adnotat şi comentat. din punctul de vedere al numărului de participanţi. op. c$t şi promovarea aplicării dispoziţiilor instrumentelor internaţionale respective. Dreptul muncii comparat. ca re!lementare juridică. "onvenţiile '. 8n literatura juridică202 s%a subliniat că reprezent$nd o parte dintr%un ansamblu. Bucureşti.A. nu numai în "odul muncii. %ol. Tratat!. %ol.A. aşa cum s%a arătat în literatura de specialitate 200. convenţii şi recomandări20&.5. 27>07#9 privind munca forţată. 70 20. din obiectul special determinat de însuşi scopul or!anizaţiei. B0.otodată. "onvenţia nr. 1(0.A. c$t şi de tratatele internaţionale în !eneral20.A. op.deontolo!ic/ şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile "odului muncii. 200B. contractele colective de muncă.. constituit ca un ansamblu de norme juridice şi. *ditura 5umina 5e". c# i$!oare internaţionale. *ditura 5umina 5e". disciplina muncii nu%şi are ale izvoare dec$t cele ale dreptului muncii. disciplina muncii îşi are izvorul. convenţiile '. adoptate sectorial.. fac parte din cate!oria tratatelor internaţionale. constituindu%se într%un act juridic prin care se creează. 200(. în sensul lar! al termenului. op.încălcarea prevederilor codului de conduită . iar din punctul de vedere al posibilităţii de ratificare. . din punctul de vedere al termenului de valabilitate. îndeosebi. @ată fiind specificitatea dreptului internaţional al muncii de a fi prin obiectul său indisolubil le!at de dreptul intern. cum sunt actele -rganizaţiei . cit. p. precum şi prin procedura de control instituită pentru a !aranta. cum este şi cazul unui asemenea cod de conduită al personalului contractual din autorităţi şi instituţii publice.T.5. în principal. p.T. //1. I. 20# I. p. (07. tratate desc4ise. I.. dar şi în o serie de acte specifice. //7. cit. cit. -cestea sunt. 20* I. 20& !ndrei 4opescu. #iclea şi colecti%. p.5. sau concluziile diferitelor comisii sau conferinţe speciale ale acestui or!anism. 8n opinia noastră codul de conduită a personalului contractual din instituţii şi autorităţi publice. tratate fără termen.. p. nu şi rezoluţiile conferinţelor acestei or!anizaţii.

207 I. "onvenţia nr. 5a%inia 3a%u. 229 6icolae @oiculescu. "onvenţia nr. obiectivele şi scopurile acestei or!anizaţii demonstrează că ea este nu numai o realitate a relaţiilor internaţionale. Bucureşti.5. Natura juridică a convenţiilor '. %ol. )an #op.. adopt$nd peste 029 de convenţii şi peste 029 de recomandări. să se facă apel mai frecvent la formula recomandării. o operă de armonizare a le!islaţiilor. 71. folosită pentru a o completa.A. *ditura . )ecomandarea nr.A. a fost apreciată în mod diferit. iar în alte cazuri recomandarea poate reprezenta o re!lementare mult mai avansată în raport cu convenţia. recomandarea este de cele mai multe ori un accesoriu al convenţiei. "onvenţia nr. op.5. op. 8ntr%o altă opinie. esenţială răm$ne opera de aplicare a acestora 202. -stfel.207. 5nstrumentele internaţionale elaborate în cadrul '. 1/0. *#>07#1 asupra prescripţiilor privind securitatea în construcţii. statele sunt obli!ate să spună recomandările. mai mult sau mai puţin evidentă. cit. Dreptul comunitar al muncii. e drept. rin însăşi e(istenţa lor recomandările au e(ercitat o influenţă reală. p. I. "onvenţia nr. cit. totodată. 201 202 !ndrei 4opescu. p. s%a apreciat că acestea. precum şi convenţiile bilaterale înc4eiate de )om$nia cu alte state în domeniul le!islaţiei muncii. av$nd ca finalitate pro!resul armonios al securităţii sociale. p. principalele domenii care se referă la muncă şi la securitate socială. "onform "onstituţiei '. ca şi convenţiile. 0(. )ecomandările ca şi convenţiile sunt instrumente internaţionale ale muncii. 2000. cit.099> 07*0 privind e!alitatea de remunerare. dar şi o necesitate vitală pentru comunitatea internaţională. "4iar dacă mecanismul său funcţionează. 72>07&7 privind dreptul de or!anizare şi ne!ociere colectivă. aşa cum acestea sunt obli!ate să respecte dispoziţiile de drept substanţial din "onstituţia '. mai !reoi dec$t al altor or!anizaţii de talia sa.. 'r!anizaţia 5nternaţională a Auncii a re!lementat prin intermediul convenţiilor şi recomandărilor. asupra le!islaţiilor naţionale ale statelor membre. etc.A. de e(emplu. considerată mai suplă şi oferind totuşi suficiente !aranţii pentru promovarea dreptului internaţional al muncii. 000>07*2 privind discriminarea în muncă şi în profesie. reprezintă. e(aminării autorităţilor naţionale competente. @reptul internaţional al muncii are ca izvoare şi normele "onsiliului :uropei şi ale Eniunii :uropene. )e!lementările în materie adoptate de "onsiliul :uropei şi respectiv de Eniunea :uropeană se constituie în !enere în „dreptul comunitar al muncii” 229...A.osetti. -ceste convenţii sunt considerate ca fiind obli!atorii de respectat de către statele membre ale '. ar putea fi calificate drept le!i internaţionale. dincolo de imensa operă de elaborare a numeroaselor instrumente internaţionale. la care ne raliem şi noi asemenea acte juridice nu pot avea dec$t o natură contractuală201.protecţia dreptului sindical. într%o primă opinie.. 8n aceste condiţii.. op. p.5.A. cum ar fi. 07 şi urm. ŞtefEnescu. .5.5.T. este de aşteptat ca în perspectivă. eman$nd de la un or!an investit cu prero!ative le!islative.09*>07*1 privind abolirea muncii forţate.

ele nefiind e(terioare dreptului pozitiv. din punct de vedere al criteriilor juridice. implică e(istenţa unui sistem de idealuri juridice inte!rat într%un sistem de idealuri. %rin ipiile "reptului #un ii . 220 222 )an #op. motiv pentru care se numesc şi principii !enerale. 2000. principiile specifice se referă la o anumită ramură... rincipiile fundamentale ale dreptului sintetizează şi promovează valorile esenţiale ale societăţii. plec$nd de la principiile !enerale. o sinteză a multitudinii ipostazelor realităţii.o%işte. ' bună cunoaştere a unui sistem juridic. principiile fundamentale au un rol recunoscut în structurarea şi dezvoltarea sistemului de drept. 101. Bucureşti. aceasta fiind sfera de cuprindere la nivelul între!ului sistem al dreptului a tuturor ramurilor acestuia precum şi cele consacrate de "onstituţie. p. 3ofia 4opescu. *ditura )aniel. 8ntr%o sumară şi apro(imativă enunţare şi ordonare a principiilor dreptului. av$nd menirea să orienteze conţinutul normelor acesteia. *ditura 5umina 5e". a unei ramuri de drept. "onţin$nd prescripţii esenţiale cu privire la construcţia normelor juridice şi cu privire la procesul realizării dreptului. Introducere în studiul dreptului. <pre deosebire de principiile fundamentale. evaluarea acţiunilor umane. ştiinţele juridice de ramură formulează o serie de principii specifice. o e(presie a „spiritului le!ii”. statu$ndu%le finalităţile concrete pe care le implică. căci. p. Consi"eraţii 2enerale -precierea. 1/B. rincipiile !enerale constituie fundamentul principiilor de ramură. studiul lor reprezent$nd o însemnătate deosebită nu numai pentru a cunoaşte şi a înţele!e corect esenţa dreptului în !eneral dar şi specificitatea diverselor sale ramuri222 . :le reprezintă substratul dreptului pozitiv cu un rol deosebit în orientarea dreptului. rincipiile !enerale ale dreptului nu reprezintă numai o „armătură” a !$ndirii juridice. conţin$nd acele idei directoare necesare construcţiei şi realizării dreptului. în linii mari. nu poate să nu pornească de la e(aminarea modului în care principiile sunt reflectate în acel sistem sau în ramura respectivă.. ele s%ar încadra. Teoria generală a dreptului. . ca ramură de sine stătătoare a sistemului contemporan de drept rom$nesc. în le!ătura permanentă care e(istă între aceste principii şi realităţile vieţii de fiecare zi. cate!oria principiilor comune pentru mai multe ramuri ale dreptului şi cate!oria principiilor de ramură 220. în două cate!orii3 cate!oria principiilor !enerale sau fundamentale. care orientează conţinutul tuturor normelor juridice. principii şi norme universale. 2000. -cest aspect priveşte cu certitudine şi normele şi instituţiile dreptului muncii. T-r.1. Daloarea principiilor constă în verificarea lor permanentă de către practică. ci sunt şi o rezultantă a numeroaselor te(te normative. ele reprezintă totodată o !eneralizare a e(perienţei.

Tratat elementar de drept al muncii. 222 3anda >. rincipiile dreptului muncii.sau al unui principiu/ fundamental şi analiza sa detaliată în cadrul diverselor ramuri de drept. *ditura 5umina 5e". 1raio%an. c4iar dacă unele nu îşi manifestă prezenţa cu aceiaşi intensitate în fiecare din instituţiile respective 222. Bucureşti. 2000. % principiile fundamentale. @octrina juridică. Fn :)reptul= nr. :le pot fi principii directoare care stau la baza edificiului juridic al unei instituţii . fundamentul principiilor de ramură. 1222. pornind de la principiile !enerale ale dreptului. 1urs pentru uHul studen9ilor. "onsidera ii în legătură cu . Dreptul muncii.. 2001. privesc toate instituţiile dreptului muncii. ca principii care se impun le!iuitorului însuşi. înt$lnim idei călăuzitoare. Tr. 8n dreptul muncii. "a şi în alte ramuri ale dreptului. -stfel. 01. Tratat elementar de teoria generală a dreptului. 22# I.5 a protec iei muncii. Bucureşti. re!uli fundamentale pe baza cărora se eşafodează întrea!a ramură de drept22&. în accepţiunea dreptului constituţional. dreptul la ne!ocieri colective în materie de muncă etc. idei !enerale şi comune pentru întrea!a le!islaţie a muncii. proprii dreptului muncii. op./. participarea liberă la !revă etc. Dreptul muncii..impu. se înt$lnesc două cate!orii de principii 22*3 % principiile !enerale ale sistemului dreptului . a locului de muncă.impu. Bucureşti. s%a spus221 că nu e(istă o diver!enţă între doctrina de drept constituţional şi cea de drept al muncii cu privire la înţelesul dreptului la muncă. ele nu e(istă în mod abstract. dreptul la muncă. av$nd valoare constituţională şi principii !enerale ordinare. 1. 11D122/. ci că avem de a face cu o relaţie lo!ică între sensul constituţional . Bucureşti. ŞtefEnescu. 20. p. încorporează libertatea ale!erii profesiei. %rin ipii 2enerale şi prin ipii +un"a#entale *n "reptul #un ii rincipiile dreptului nu răm$n într%un spaţiu suspendat. *ditura !ll Bec?. *ditura >lo+al 5e".şi preeminent/ al unui drept . ŞtefEnescu. 221 I. p. 22* !le"andru #iclea. care include o serie întrea!ă de alte drepturi. care nu au această calitate. cuprinzător. !le"andru #iclea.de e(emplu ne!ocierea condiţiilor de muncă. în acest sens.. p.$. !le"andru #iclea. salarizarea muncii depuse. 8nţeles ca un drept cu conţinut juridic comple(. 2001. 22. încep$nd cu libertatea ale!erii profesiei sau ocupaţiei şi p$nă încetarea raportului juridic de muncă. 22& 3anda >. *ditura !ll Bec?. Tufan. I. . rincipiile !enerale constituie. . 202. fără le!ătură cu re!lementările din ramurile de drept. ştiinţele juridice de ramură formulează o seamă de principii specifice.97:. (1. p. p. (2. şi în dreptul muncii. p.. cit. "onţinutul principiilor dreptului muncii rezultă din ansamblul re!lementărilor le!ale privind raporturile juridice de muncă 22. Tr. protecţia socială a muncii.egea nr. av$nd în vedere că dreptul la muncă este un drept comple(. B2. av$nd în vedere criteriul autorităţii principiilor 22# a propus să se reţină distinct principiile fundamentale.

ceea ce implică şi re% cunoaşterea le!itimităţii parţiale a ar!umentelor celorlalţi 227. . este unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept. adică concordanţa le!ilor. 227 2#9 6. ca principiu fundamental al dreptului. supremaţia le!ii. !aranţia acordată indivizilor contra imprevizibilităţii normelor coercitive şi a con!ruenţei sistemului le!islativ. în aşa fel înc$t izvorul oricărei puteri politice sau civile trebuie să fie voinţa suverană a poporului. Rolul prin ipiilor 2enerale *n "reptul #un ii +iind principii !enerale ale sistemului de drept. b# le alitatea. cit. iar acesta trebuie să îşi !ăsească formule juridice potrivite de e(primare în aşa fel înc$t puterea poporu%lui să poată funcţiona în mod real ca o democraţie. -cţiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii dreptului. el beneficiază şi de forţa juridică supremă a le!ii fundamentale. pe de o parte. impun$ndu%se faţă de toată le!islaţia subsecventă 2#0. la faptul că în activitatea lor. fiind consacrat la nivel constituţional. activităţile desfăşurate de toate subiectele de drept au circumscrise drepturile şi obli!aţiile în le!e. av$nd îndatorirea fundamentală de a le respecta. -cest principiu se referă. p. 4opa. 71. Drept constitu ional şi institu ii politice. *ditura !ctami. a cărui caracteristică fundamentală este cucerirea pe cale le!ală a puterii. şi apoi e(ercitarea ei în conformitate cu cerinţele le!alităţii. TEnEsescu.. pentru că el asi!ură !aranţia e(ercitării !uvernării societăţii conform cu prevederile le!ii. op. p. $rincipiul egalită ii în dreptul rom#nesc. 1220. 1222. p. potrivit căruia „întrea!a ordine de drept se bazează pe "onstituţie”2#9. inclusiv în ramura care ne preocupă. 2#0 3imina *. oportunitatea lor în privinţa re!lementării relaţiilor sociale de muncă. *ditura !55 Bec?. principiu care are la bază democratismul puterii. acestea se re!ăsesc în fiecare ramură de drept. principiul bunei%credinţe/.dar şi principii corectoare care orientează aplicarea unei soluţii juste . Bucureşti. <uraru. -semenea principii pot fi considerate următoarele3 a# asi urarea ba$elor le ale de "uncţionare a statului. iar pe de altă parte.de e(emplu. caracterul lor social verosimil. e!alităţii şi justiţiei. c# e alitatea. are în vedere faptul că. O@III. reprezent$nd principalul mijloc de realizare şi promovare a ordinii juridice. =e!alitatea este un principiu !eneral de drept. şi. Bucureşti. -cţiunea acestui principiu constituie premisa e(istenţei statului de drept. şi în primul r$nd a le!ii fundamentale a fost ridicată la ran!ul de principiu !eneral. îndeosebi cu principiile libertăţii. de menţinere a unor relaţii bazate pe le!e.). rincipiul le!alităţii se află într%o str$nsă le!ătură cu celelalte principii fundamentale ale dreptului. or!anele etatice trebuie să%şi e(ercite atribuţiile conform cu le!ile statului. dă oamenilor sentimentul că se bucură de dreptatea pe care o merită toate fiinţele umane. 8n sistemul nostru de drept. I. rincipiul e!alităţii este unul dintre cel mai des invocate şi aplicate principii. în !eneral pe normele juridice. 120. ..

12(. la o remuneraţie ec4itabilă şi satisfăcătoare. la protecţia împotriva şomajului. Tufan. la un salariu e!al pentru muncă e!ală. dreptul la educaţie şi pre!ătire profesională. cit. ori a mai multor or!ane. Bucureşti. dreptul de a înfiinţa sindicate şi de a se afilia la sindicate. 272. preciz$nd că „cetăţenii sunt e!ali în faţa le!ii şi a autorităţilor publice. care nu se confundă cu sancţiunea sau pedeapsa. dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosinţei publice2#2. Nimeni nu este mai presus de le!e”. la protecţie împotriva şomajului. la o remuneraţie ec4itabilă şi satisfăcătoare. cit.@$nd curs principiului e!alităţii. #iclea. călăuzeşte între!ul proces de le!iferare cu privire la activitatea or!anelor statului şi se reflectă în activitatea cotidiană a acestor or!ane2##. op. cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi salariaţii rom$ni. p. d# principiul separaţiei puterilor în stat. op. ). 2#2 2## !. dreptul la educaţie şi pre!ătire profesională. le!ea fundamentală a )om$niei consacră e!alitatea în drepturi a cetăţenilor. la condiţii de muncă ec4itabile şi satisfăcătoare. <epararea puterilor oferă !aranţii că puterile statului nu se concentrează în m$inile unui sin!ur or!an. <aHilu. 1222. )ăspunderea juridică. Teoria generală a dreptului. -cest principiu a fost pus la baza între!ii activităţi a instituţiilor şi or!anelor statului. rincipiul separaţiei puterilor în stat este încorporat în instituţiile dreptului public. p.. fiind în măsură să se controleze unele pe altele. între autorul încălcării normelor juridice şi stat. B0. reprezintă o componentă fundamentală a comportamentului social. rincipiul e!alităţii între cetăţeni. e(cluderea privile!iilor şi discriminărilor sunt !arantate şi în e(ercitarea următoarelor drepturi3 dreptul la muncă. cu e(cepţia situaţiilor e(pres prevăzute de le!e. *ditura !55 Bec?. la un salariu e!al pentru muncă e!ală. rincipiul e!alităţii între cetăţeni. dreptul de a înfiinţa sindicate şi de a se afilia lor.. e(i!enţele sale fiind consacrate într%un titlu special al "onstituţiei. formulare care face din principiul constituţional al e!alităţii un drept fundamental cu valoare de principiu !eneral pentru materia drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. noul "od al muncii stabilind e(pres că. 1. . intervine ori de c$te ori este încălcat un drept sau nerespectată o obli!aţie. fără privile!ii şi fără discriminări. care re!lementează detaliat „rolul şi funcţiile acestor puteri” în e(ercitarea ?uvernăm$ntului. aparţin$nd mai multor ramuri de drept. dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosinţei publice. 2#& Ion 1raio%an. p. e(cluderea privile!iilor şi discriminării sunt !arantate şi în e(ercitarea următoarelor drepturi3 dreptul la muncă. )ăspunderea juridică a fost definită 2#&ca un raport statornicit de le!e. 8n cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul e!alităţii de tratament juridic faţă de toţi salariaţii. de norma juridică. e# principiul răspunderii. la libera ale!ere a ocupaţiei. la condiţii de muncă ec4itabile şi satisfăcătoare. la libera ale!ere a ocupaţiei. reprezentat prin a!enţii autorităţii. care împreună cu responsabilitatea.

adaptare şi inte!rarea a ramurii de drept în sistemul juridic. fiind format în esenţă din dreptul statului ca reprezentant al societăţii de a aplica sancţiunile prevăzute de normele juridice persoanelor care încalcă prevederile le!ale şi obli!aţia acestor persoane de a se supune sancţiunilor le!ale în vederea restabilirii ordinii de drept. dat fiind caracterul lor de elemente persistente perene./.. 0/ şi urm. av$nd nu numai un rol valorizator dar şi un rol călăuzitor în materia juridică respectivă. corij$nd e(cesele şi anomaliile în procesul de interpretare şi aplicare a dreptului. 8nsă indiferent dacă sunt consacrate sau nu de norme juridice. +iecare ramură de drept se caracterizează şi prin anumite principii specifice. Normele juridice se raportează la principiile specifice. :le reprezintă şi un factor de stabilitate. rincipiile specifice sunt numite şi principii de ramură. -tunci c$nd un principiu de drept este cuprins şi reflectat într%o normă juridică el va dob$ndi forţa juridică. Tratat!op.cit. cit. asi!ură solidaritatea. dar care nu sunt totuşi imuabile. . imperativitatea acelei norme. mai mult sau mai puţin coerente. p. deci şi în dreptul muncii acţionează o serie de principii cu forţă juridică superioară în raport de normele juridice ce re!lementează relaţiile sociale de muncă. p. iar funcţionarea acestor principii se realizează prin elaborarea şi aplicare normelor. In le. Tratat! op.. #iclea.. coerenţa şi funcţionalitatea normativităţii juridice din ramura respectivă2#*. -semenea „seturi” de principii.. %re6entarea analiti ă a prin ipiilor spe i+i e "reptului #un ii $)7 2#* 2#. ele au o forţă juridică superioară. altele av$nd o importantă funcţie practică. el implică promovarea valorilor sociale şi umane prin norme juridice şi o acţiune conştientă de apărare a acestor valori în procesul de realizare a dreptului. !le". principiile specifice fiecărei ramuri de drept sunt situate deasupra normelor care le alcătuiesc instituţiile."onţinutul acestui raport este comple(. . B/. structurale ale normativităţii juridice.ǎturǎ cu a%naliHa principiilor specifice dreptului muncii a se %edea K ITŞtefǎnesc. fiind subînţelese sau deduse pe cale de interpretare din „spiritul” re!lementărilor. Cate2oria !uri"i ă "e prin ipiu spe i+i @upă !radul lor de !eneralitate şi sfera de acţiune principiile dreptului se !rupează în principii de ramură.. unele dintre ele e(plicit$nd valori..cit. înre!istr$nd un conţinut socio%istoric diferit şi o dinamică mai lentă. Numit şi principiul responsabilităţii. )an #op. p. Tratat!op. deseori complet$nd lacunele le!ii. -lteori ele nu îşi !ăsesc o consacrare e(presă într%o normă. . B7C0B. în sensul că normele conţin şi cristalizează principiile.etc.

Drept constitu ional şi institu ii politice. -şa cum s%a arătat în literatura de specialitate 2&0. I. II. # alin. orice persoană are dreptul la muncă. 7B. sociale şi culturale. p. . cit. orice persoană fiind liberă să se an!ajeze în muncă oriunde pe teritoriul )om$niei. ((2. 2# pct. 4artea I. 5a%inia 3a%u. sau ar însemna altceva dec$t. se înţele!e prin el. în perspectivă. cit.. în conformitate cu care dreptul la muncă nu poate fi în!rădit. ŞtefEnescu. se prevede în art. pct. 2000. %ol. 12. ?arantarea dreptului la muncă este prevăzută şi de dispoziţiile art. la libera ale!ere a profesiei şi a felului muncii. 0&1>0779 2#7. potrivit aptitudinilor sale. fără pretenţia de a le fi enumerat pe toate2#1. ! se %edea I. dreptul la muncă cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a%şi c$şti!a e(istenţa printr%o muncă liber aleasă sau acceptată şi cu @eclaraţia universală a drepturilor omului. 2&0 1. 2#7 4u+licat Fn <onitorul Gficial al . fiind înţeleasă ca posibilitatea oricărui cetăţean de a desfăşura o activitate într%un anumit domeniu. care în art. av$ndu%se în vedere libertatea muncii şi ca principiu specific dreptului muncii. dar şi principiu fundamental. aşa cum a fost modificat prin @ecretul =e!e nr. spre deosebire de "odul muncii. %ol. op.2&9. le!ea preciz$nd că o asemenea convenţie este nulă de drept. "onstituţia. în funcţie de nevoile între!ii societăţi. însă îl presupune 2&#. încălcarea acestuia cu prilejul înc4eierii oricărei convenţii atra!e nulitatea absolută. la condiţii ec4itabile şi satisfăcătoare de prestare a acestei munci. care proclamă în art.T. I. 0 precizează că. cit.. Tufan. (0 şi urmEtoarele. I. Ionescu. ne propunem analiza următoarelor re!uli !enerale. oricare ar fi aceasta”. // din 12 mai 1220. cit. #2 din "onstituţie. op. p. nu trebuie să înţele!em nici pe departe că acest drept nu ar e(ista. 0 din "onstituţie. @ată fiind importanţa deosebită de care se bucură principiul libertăţii.otodată. iar ale!erea profesiei şi a locului de muncă sunt libere. 2#1 2#2 )an #op. 2&# !le"andru #iclea. . 2&9 )an #op. 2&2 1onsideratE element component al dreptului muncii. 1. p.. şi. 0 că.T. #2 alin. # că „nimeni nu poate fi obli!at să muncească sau să nu muncească pe toată durata vieţii sale într%un anumit loc de muncă sau într%o anumită profesie. fără condiţionări administrative 2#2. op. în cadrul !eneral al principiilor dreptului. dreptul la muncă este !arantat parţial.. 7(. p. nr. 2 din "odul muncii anterior. pre!ătirii profesionale. %ol. nu consacră acest drept direct. Li&ertatea #un ii este consacrată ca principiu fundamental. -cest principiu este manifestat în )om$nia prin caracterul contractual al tuturor formelor raporturilor juridice de muncă. p. *ditura 5umina 5e". în statele membre ale Eniunii :uropene. Dreptul muncii. cit. tradiţional. Bucureşti.om-niei. B0. făc$ndu%se trimitere la art. -semenea prevederi sunt în concordanţă cu actul internaţional cu privire la drepturile economice. p. .@intre principiile specifice ramurii ce ne preocupă. ale!erea profesiei sau a locului de muncă fiind libere. :ste cert că din dispoziţia constituţională „dreptul la muncă nu poate fi în!rădit”. în principal.. op. op. I. cu privire la libertatea muncii şi la stabilitatea în muncă 2&2. Ne*n2ră"irea "reptului la #un ă. dreptul la muncă nu poate fi în!rădit. ŞtefEnescu. %ol. cu rol valorizator de principii specifice. "onform dispoziţiilor art.

#2 din "onstituţie ca dreptul la muncă. -ccept$nd firesc e(istenţa dreptului la muncă. 21.. 2&1 I. în vederea e(ercitării efective a dreptului la muncă. fizionomia juridică a unei obli!aţii. din punct de vedere juridic. potrivit aptitudinilor şi pre!ătirii sale profesionale2*9. otrivit le!islaţiei noastre. cit.aluca )imitriu. p. <%a apreciat2&1 că dreptul la muncă nu trebuie înţeles în condiţiile economiei de piaţă. mai de!rabă. %ol. pre!ătirii profesionale. -nterior. *ditura Gscar 4rint. principiu &undamental al dreptului muncii Fn :3tudii de drept rom-nesc= nr. . Dreptul la muncă în în elesul legisla iei rom#ne actuale. !le"andru !t. nu se poate vorbi de o !arantare a dreptului la muncă. în ţara noastră „dreptul la muncă avea.T. 20. ?arantarea dreptului la muncă este prevăzută şi de dispoziţiile art. "arta <ocială :uropeană. 2*9 . 10D1227. 5a%inia 3a%u. p. cit. Bucureşti. realizarea şi menţinerea nivelului cel mai ridicat şi stabil posibil al locului de muncă cu normă întrea!ă. să protejeze de o manieră eficientă dreptul lucrătorului de a%şi c$şti!a e(istenţa prin muncă liber întreprinsă. 1laudia !na <oarcEş. I. şi a @ecretului nr. este firesc ca o persoană să nu poată fi obli!ată să desfăşoare 2&& <a. aşa cum a fost modificat prin @ecretul =e!e nr. şi că fără „oferirea” unui loc de muncă. să asi!ure sau să favorizeze o orientare şi readaptare profesională corespunzătoare 2&7. p. în funcţie de nevoile între!ii societăţi. Fn :)reptul= nr. fiind înţeleasă ca posibilitatea oricărui cetăţean de a desfăşura o activitate într%un anumit domeniu. 1222. 2*>071. . o astfel de obli!aţie devenind caducă în )om$nia odată cu abro!area =e!ii nr. p. fiecare persoană este liberă să alea!ă sin!ură dacă munceşte sau nu. Tufan. 1laudia !na <oarcEş. 2&7 )an #op.egea. părţile se an!ajează3 să recunoască drept unul dintre principalele obiective şi responsabilităţi. op. p. arată că. să stabilească sau să menţină servicii !ratuite de an!ajare pentru lucrători. 2&* !le"andru #iclea. 0*#>0719. în realitate "onstituţia referindu%se e(pres numai la faptul că dreptul la muncă nu poate fi în!rădit 2&2. B1. 1uncitorul şi . 2 din vec4iul "od al muncii.da @olonciu. neîn!rădirea dreptului la muncă însemnă posibilitatea fiecărui cetăţean.-şa cum se arată în literatura juridică. se(. Inter6i erea #un ii +orţate. 2&. fără nici o deosebire bazată pe rasă. acest te(t e(prim$nd „într%o corelaţie juridică necesară e(i!enţele libertăţii cetăţeanului cu economia de piaţă şi cu caracterul social al statului” 2&&. Tratat! op. întruc$t unul dintre atributele specifice acestui drept B libertatea de a muncii în cele două ipostaze ale sale % opţiunea de a lucra sau nu şi de a ale!e locul de muncă % era ne!at aproape în totalitate 2&. 102. temeiuri pertinente şi convin!ătoare ne în!ăduie să denumim dreptul consacrat de art. nu poate fi acceptată e(istenţa obli!aţiei de a munci. apartenenţă politică sau reli!ioasă.. op. op. @reptul la muncă fiind o e(presie a libertăţii şi personalităţii umane. (7CB7. munca forţată sau obli!atorie fiind interzisă. )e!lementarea dreptului la muncă nu înseamnă că e(istă obli!aţia de a munci.. de a desfăşura o anumită activitate. după decembrie 0727 2&*. 07. cit.anasiu. 2B.anasiu. 2&2 !le"andru !t. 0&1>0779. p. în sensul că s%ar !aranta de către stat un loc de muncă. 1. p. Dreptul muncii.ibertatea muncii. cit. (CBD1221. potrivit aptitudinilor sale.. ŞtefEnescu..

2*& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nu constituite muncă forţată. art. că termenul de muncă forţată. care impun anumite prestaţii. şi arată în alin. 2*#. 2. nu prestează serviciul militar obli!atoriu din motive reli!ioase şi urmează a e(ecuta. op. Nici o persoană nu poate fi obli!ată să desfăşoare o muncă pe care nu şi%a ales%o sin!ură sau să muncească într%un loc de muncă pe care nu l%a acceptat liber. soluţie dedusă din concepţia că trebuie să primeze drepturile şi libertăţile omului. 1/1 din 17 iulie 1227. :ste evitată folosirea termenului de constr$n!ere2*2. fie prin le!e. =ipsa contravenientului. de cei care. le!al citat. în condiţiile =e!ii nr. @e asemenea nici obli!aţiile civile normale stabilite de le!e. 2*# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. recizarea că munca sau serviciul impus prin ameninţare unei persoane. în condiţiile în care se prevede mai 2*0 2*2 @. )an #op. în condiţiile art. c4iar dacă această obli!aţie ar fi stabilită printr%o 4otăr$re judecătorească definitivă de condamnare. privind pre!ătirea populaţiei pentru apărare. fiind !ăsit vinovat. p. însă o asemenea sancţiune nu poate fi aplicată dec$t dacă e(istă consimţăm$ntul contravenientului pentru aplicarea sancţiunii. & că munca forţată este interzisă. !postu. 4artea I.> 077. reprezintă muncă forţată. 7. serviciul utilitar alternativ. &. @reptul la muncă nu poate fi în!rădit. desemnează „orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi%a dat consimţăm$ntul de bună%voie”. noua re!lementare în materie contravenţională a introdus ca sancţiune contravenţională şi obli!area la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. nu constituie muncă forţată. & din noul "od al muncii. deoarece este intim le!at de dreptul fiinţei umane de a trăi. din momentul solicitării unei asemenea modalităţi de individualizare a e(ecutării pedepsei ce i se va aplica. cit. de la judecarea cauzei nu dă dreptul instanţei să înlocuiască sancţiunea înc4isorii contravenţionale aplicate în urma transformării amenzii neac4itate în termen le!al.>1.ie. 2. 4artea I. 27B. p. 0#2>07712*& privind rec4iziţiile de bunuri şi prestări de servicii în interes public. cerate de calamităţi ori alt pericol. 8n concordanţă cu prevederile constituţionale cuprinse în art. între care şi dreptul de a muncii. în situaţii de ur!enţă. la e(ecutarea pedepsei privative de libertate cu e(ecutarea prin muncă corecţională sau de obli!are la muncă în folosul comunităţii. nr. #7. stabileşte în art. I. nr. cod penal. op. &... întruc$t munca sau serviciul impus unei persoane. cum este cazul muncii prestate în timpul serviciului militar obli!atoriu. fie în baza unei 4otăr$ri judecătoreşti de condamnare.o muncă pe care nu şi%a ales%o. consimţăm$ntul inculpatului e(ist$nd tacit. cu sancţiunea obli!ării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. de a%şi procura cele necesare prin munca sa 2*0. "odul muncii !. sau ale =e!ii nr. nu şi obli!aţia de a muncii. cit. sau nu a acceptat%o liber. 120 din 0 iunie 122/. . ar apărea de prisos. )a. sau să muncească într%un loc de muncă pe care nu l%a acceptat în mod liber. entru identitate de raţiune se impune aceiaşi soluţie şi în privinţa unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate ce urmează a se e(ecuta prin muncă corecţională în condiţiile art. 8ntr%adevăr. sau prevenirea unei catastrofe ori pentru înlăturarea consecinţelor acestora..

că dispoziţiile re!lementărilor sale se aplică unei sfere lar!i de persoane. este clar că ameninţarea. stabileşte că. #7 alin.T. 21. el beneficiază şi de forţa juridică supremă a le!ii fundamentale. p.departe că persoana care prestează o muncă sau un serviciu trebuie să%şi dea consimţăm$ntul de bună%voie. e(cluderea privile!iilor şi discriminărilor sunt !arantate şi în e(ercitarea următoarelor drepturi3 dreptul la muncă. ' reflectare a acestui principiu o constituie şi stabilitatea în muncă. un tratament diferenţiat2**. la protecţie împotriva şomajului. funcţionează principiul e!alităţii de tratament faţă de toţi salariaţii. 2 din "onstituţie. cu valoare de principiu. fiind vorba de un consimţăm$nt liber şi neviciat. care este !arantată. mai precis se confundă cu violenţa psi4ică. 0. orice discriminare directă sau indirectă bazată pe se( fiind interzisă. "a principiu fundamental al dreptului. ci le!iuitorul sau cel c4emat să aplice le!ea. poate să ţină seama de anumite particularităţi care impun. I. care arată că „în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul e!alităţii de tratament juridic faţă de toţi salariaţii şi an!ajatorii”. încadraţi la un an!ajator rom$n. *. cit. respectiv de art. inclusiv şi îndeosebi. în dispoziţiile art. la un salariu e!al pentru muncă e!ală. *. inclusiv an!ajaţii B cetăţeni străini sau apatrizi. în art. cetăţenii străini şi apatrizii salariaţi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi salariaţii rom$ni. face parte din sfera violenţei. rincipiul e!alităţii este unul dintre cel mai des invocate şi aplicate principii. la libera ale!ere a ocupaţiei. :ste de fapt o consacrare a principiului libertăţii contractuale transpus în materia raporturilor de muncă. impun$ndu%se faţă de toată le!islaţia subsecventă. de la care nu se poate dero!a dec$t în condiţiile stabilite de le!e. dreptul de a înfiinţa sindicate şi de a se afilia lor. în mod necesar şi raţional. cu e(cepţia situaţiilor e(pres prevăzute de le!e. la condiţii de muncă ec4itabile şi satisfăcătoare. dă oamenilor sentimentul că se bucură de dreptatea pe care o merită toate fiinţele umane. ŞtefEnescu. . c4iar dacă nu este prevăzut ca viciu de consimţăm$nt in terminis de codul civil. din "onstituţie îşi !ăseşte reflectarea ca principiu specific dreptului muncii.. :!alitatea între an!ajaţii auto4toni şi an!ajaţii cetăţeni străini. metus. fiind consacrat la nivel constituţional. e!alitatea. op. -cest principiu a fost concretizat prin 2** I. 8n aceste condiţii. constituie obiect de preocupare pentru "odul muncii care consacră. dreptul la educaţie şi pre!ătire profesională. care se vor bucura de toate drepturile recunoscute an!ajaţilor auto4toni. la o remuneraţie ec4itabilă şi satisfăcătoare. aşa cum au fost preluate de noua re!lementare. @eci un asemenea principiu specific dreptului muncii are în vedere. componentă a dreptului la muncă. %ol. "odul muncii. rincipiul e!alităţii între cetăţeni. dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosinţei publice rincipul e!alităţii ca principiu fundamental înscris în art. care constituie viciu de consimţăm$nt duc$nd la alterarea acestuia. -si!urarea e!alităţii de tratament a salariaţilor şi an!ajatorilor nu înseamnă uniformitate. prin dispoziţii le!ale restrictive cu privire la cazurile în care contractul de muncă poate fi desfăcut unilateral de către an!ajator. în cadrul relaţiilor de muncă. E2alitatea "e trata#ent.

292>2992 privind e!alitatea de şanse între femei şi bărbaţi2. Fn :)reptul= nr.1.om-niei=.om-niei=. . 5 (2 din 1B fe+ruarie 127/. 1. Fn :. 5 2/2 din 0 octom+rie 2002.*. (01 din 7 mai 2002.om-niei=. 2*. -ceastă modificare a fost necesară pentru a inte!ra într%un act cu caracter obli!atoriu pentru statele membre ale Eniunii :uropene jurisprudenţa "urţii de Qustiţie a "omunităţilor :uropene în materie. în domeniul muncii. 4artea I.# 4u+licatE Fn :Iournal Gfficiel des 1ommunautQs *uropQennes= MI.2 G%idiu #inca. nr. prezintă interes e(aminarea prevederilor le!islaţiei muncii.G. secţiunea 5 B :!alitatea în activitatea economică şi în materie de an!ajare şi profesie/.>291>":: a "onsiliului din 7 februarie 071. 2*7 4u+licatE Fn :<onitorul Gficial al . şi apoi.ust 200(. care urmează să fie aplicat şi în ţara noastră încep$nd cu anul 2991.& 4u+licatE Fn I. 4artea I. 2.'rdonanţa ?uvernului nr. 2992>1#>": a arlamentului :uropean şi a "onsiliului din 2# septembrie 29922. cu privire specială asupra domeniului muncii.T. f/ condiţii de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate în muncă. rincipalele acte normative comunitare cu caracter obli!atoriu în materia e!alităţii între bărbaţi şi femei în relaţiile de muncă sunt @irectiva nr. aprobată cu modificări prin le!ea nr. nr. prin care se înţele!e accesul nediscriminatoriu la3 a/ ale!erea ori e(ercitarea liberă a unei profesii sau activităţi. Elterior. nr. 2. . 292>2992 se referă la egalitatea de şanse şi tratament între bărbaţi şi femei.0. 0#1>2999 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare 2*. pro!rame de iniţiere.1. modificată prin @irectiva nr.*. care se referă doar la criteriul se(ului.om-niei=. 21/ din 11 martie 200B. c/ venituri e!ale pentru munca de valoare e!ală.om-niei=.. 2C11. specializare şi recalificare profesională. e/ promovare la orice nivel ierar4ic şi profesional. a fost adoptată =e!ea nr.2. în timp ce 'rdonanţa ?uvernului nr. nr. nr. 12/C1(/. nr. 21>299&2*7. p. prin prisma re!ulilor comunitare2. $rincipiul egalită ii de tratament între bărba i şi &emei în legisla ia rom#nă a muncii şi în dreptul comunitar.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. 0 din =e!ea nr. p. perfecţionare. . alin. 4artea I.N. referitoare la punerea în aplicare a principiului e!alităţii de tratament între bărbaţi şi femei în privinţa accesului la muncă. 11D200B. b/ an!ajarea în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierar4iei profesionale. aprobată şi modificată prin =e!ea nr.capitolul 2 B :!alitatea de şase şi tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii/. 2. /12 din (0 au. în ceea ce priveşte consacrarea principiului e!alităţii de tratament între bărbaţi şi femei. din nou modificată şi completată prin 'rdonanţa ?uvernului nr. "onsidera ii re&eritoare la . 2*2 4u+licatE Fn :<onitorul Gficial al .egea nr.&. calificare.capitolul 2. /2 din (1 ianuarie 2002.9 4u+licatE Fn :<onitorul Gficial al . 4artea I. 4artea I. 2*1 4u+licatE Fn :<onitorul Gficial al . B(1 din 2 septem+rie 2000. 2. @at fiind faptul că )om$nia este în plin proces de asimilare a dreptului comunitar. 89878998 privind egalitatea de şanse între &emei şi bărba i. -rt. ŞtefEnescu. 2D2002.0 I. 2. &2>29922*1. la formare şi promovare profesională şi la condiţiile de muncă2. d/ informare şi consiliere profesională. 11>299#2*2.9 . 4u+licatE Fn :<onitorul Gficial al .G. 0#1>2999 se referă şi la alte posibile criterii de discriminare2.#.

alitE9ii de tratament a remunera9ilor Fntre lucrEtorii +Er+a9i şi lucrEtoarele femei. ## din =e!ea nr. precum şi cele de remunerare. di 10 fe+ruarie 1270 pri%ind apropierea le. 2.lementeaHE despE. modificat prin @irectiva nr. 2. victimă a discriminării bazate pe se(. o prevedere importantă. (7 alin..om-nia. inclusiv criteriile de selecţie şi condiţiile de recrutare.ea nr. 202D2002. =e!ea nr. %ol. iar.*.u+iri şi pentru daune morale. în ceea ce priveşte3 a/ condiţiile de acces la un loc de muncă. d/ afilierea sau înscrierea într%o or!anizaţie a lucrătorilor sau an!ajatorilor sau în orice altă or!anizaţie ai cărei membri e(ercită o anumită profesiune. de a se adresa cu pl$n!ere către an!ajator sau împotriva lui. 4u+licatE Fn I. pe de o parte. 2002.>291.egisla ia muncii comentată. 0 para!r. în sectoarele public sau privat. 2(N se su+liniaHE cE 5e. c$nd acesta este implicat direct. 2 re.G. 292>2992 stabileşte dreptul „ anga!atului/ sau „anga!atei”.beneficii. 292>2992 consacră e!alitatea de tratament între bărbaţi şi femei şi în domeniul protecţiei şi asi!urărilor sociale. şi măsuri de protecţie şi asi!urări sociale. 70D117D1. . Bucureşti. Beli. . inclusiv condiţiile de concediere. altele dec$t cele de natură salarială. c4iar şi după ce relaţiile în care discriminarea este prezumată că s%a produs au încetat. 2992>1#.*. @irectiva nr. pu+licatE Fn I.1. inclusiv promovarea. consacră e(pressis verbis. <e poate constata că te(tul comunitar este mai cuprinzător. @ezvolt$nd aceste prevederi. (( alin (. *ditura 5umina 5e".*. O5I@ Y 2D2002. de formare profesională. c/ condiţiile de an!ajare şi de muncă. astfel cum prevede @irectiva nr. dar. . Fn art.*.1.. # para!r.>291. b/ accesul la toate tipurile şi la toate nivelurile de orientare profesională. Fn ipoteHa %iHatE de art.a&at=. -rt. condiţiile de muncă. 17>1>":: din 07 decembrie 0712 referitoare la punerea pro!resivă în aplicare a principiului e!alităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materia securităţii sociale2.isla9ia muncii din .isla9iilor statelor mem+re referitoare la aplicare principiului e. pe de altă parte. precum şi. 5 / din 10 ianuarie 1272.. . p.1. re. ?te"tul referinduCse la pre&udiciul real suferit de an. 1. principiul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte3 accesul la muncă.*. para!r. inclusiv avantajele conferite prin acest tip de or!anizaţie. 1*>001>":: 2. ceea ce în dreptul comunitar s%a realizat prin @irectiva nr. dreptul 0persoanei anga!ate/ de a introduce o pl$n!ere la instanţa judecătorească competentă 2. 1.rEdeanu.lementeaHE e"clusi% acordarea daunelor materiale.e(tul art. de perfecţionare şi reconversie.. inclusiv şi în ceea ce priveşte promovarea. în baza căreia statele membre sunt obli!ate să asi!ure acest drept oricărei persoane care se consideră lezată prin neaplicarea faţă de ea a principiului e!alităţii de tratament.1 Ln literatura &uridicE MŞ. art. dacă pl$n!erea nu a fost rezolvată prin mediere. inclusiv în or!anismele publice.>291 conţine. modificată prin @irectiva nr. 0 din @irectiva nr. indiferent de branşa de activitate şi la toate nivelurile de ierar4ie profesională.G. inclusiv dob$ndirea unei e(perienţe practice a muncii. stabileşte că aplicarea principiului e!alităţii de tratament implică absenţa oricărei discriminări directe sau indirecte bazate pe se(. 2. referindu%se şi la înscrierea sau afilierea în or!anizaţii ale lucrătorilor sau an!ajatorilor. 5 / din 10 ianuarie 1272. 292>1#. pentru prima datE Fn le. 0. în art.* !/ )irecti%a nr. în plus. 0 al @irectivei nr. pe de altE parte. 1.. formarea profesională.

p.7 că. 2D2001=. limita minimă a contravenţiilor stabilite de =e!ea nr. după caz. reli!ie. sancţiunile aplicate de statele membre. 1 din Grdonan9E. a persoanelor vinovate/. &ără a &ace men iune e*presă cu privire la posibilitatea ca persoana contravenientă să ac2ite în cel mult @< de ore o jumătate din minimul amen%ii respective Mastfel cum pre%ede art. IIIN şi Fn ceea ce pri%eşte participarea la luarea deciHiei Mcap. 2D2001 pri%ind re.8nseamnă că şi fostul anga!at se poate adresa cu o pl$n!ere instanţei judecătoreşti şi după încetarea raportului de muncă. în detaliu. rasă. 212 ! se %edea I T Ştefneswcu.imul &uridic al contra%en9iilor. materială. etnie. 202D2002 face trimitere doar .0 *99 999 lei/2.rEdeanu. nu este re!lementată nici o infracţiune specifică în materia tratamentului e!al între bărbaţi şi femei ..ea nr.ea nr.7 G. 8n conte(tul raportului de muncă poate apare şi o altă problemă le!ată de 4ărţuirea se(uală. apartenenţă naţională. (BN sCa preciHat cE. 219 5e.>291. op. p. Fn redactarea datE prin 5e. 27 alin. Interdic ia discriminǎri în materia raporturilor de muncǎ. c4iar dacă dispoziţia de concediere nu are la bază criteriul se(ului. #7 prevede.alitatea de şanse şi tratament Fntre +Er+a9i şi femei Fn domeniul muncii Mcap. se impun cel puţin două observaţii3 pe de o parte. 3nele observa ii cu privire la re&lectarea principiului egalită ii de şanse între bărba i şi &emei în legisla ia rom#nă. în detaliu. 4andicap. Fn Tratat! op.art. 292>2992 9 prevede şi o sancţionează. la culturE şi la informare Mcap. contravenţională sau penală. Fn ceea ce pri%eşte accesul la educa9ie. op.2. v$rstă. trebuie să fie efective. "onform directivei comunitare. modificată prin @irectiva nr.2 Ln doctrinE MŞ. principiul e!alităţii de tratament între bărbaţi şi femei în relaţiile de muncă 219. mai bine. 1. 202D2002 re. 17D2002N. civilă.ea nr. 202D2002 este e"clusE posi+ilitatea de a se face uH de Fnlesnirea pre%EHutE de art. apartenenţă sau activitate sindicală fiind interzisă. deşi în bună măsură =e!ea nr.ea nr. precum şi toate modificările lor ulterioare. Beli. 12/C1(/. la sEnEtate. entru a sublinia importanţa dispoziţiilor naţionale sancţionatoare. . p. 01/ Y 0(1.. 2. 'rice discriminare directă sau indirectă.cit. 27 din Grdonan9a >u%ernului nr. otrivit acestei re!lementări an!ajatorul are obli!aţia să prevadă sancţiuni disciplinare în re!ulamentul intern pentru astfel de cazuri şi să asi!ure informarea tuturor an!ajaţilor cu privire la interzicerea 4ărţuirii se(uale la locul de muncă 210 Ne"is ri#inarea *n relaţiile "e #un ă $0$. cit. elaborarea unei le!i noi care să re!lementeze. pe care =e!ea nr. la modul !eneral. Fn )reptul nr. că încălcarea prevederilor le!ii atra!e răspunderea disciplinară. #inca.eneric la Grdonan9a >u%ernului nr. cit. 2992>1#. I@N. opţiune politică. pentru violarea dispoziţiilor naţionale adoptate în vederea punerii ei în aplicare. ori!ine socială. 7D200/. +aţă de aceste cerinţe comunitare. proporţionale şi disuasive. <%a apreciat2. directiva prevede obli!aţia statelor membre de a notifica acele dispoziţii "omisiei p$nă cel t$rziu la * octombrie 299*. este necesară completarea le!ii sau. IIN. 2. p. pentru a pune pe deplin în aplicare @irectiva nr. reHultE cE :Fn situa9ia aplicErii art. (2CB0 din 5e. 292>2992 nu este deloc disuasivă . 122C1(2. 292>2992 răspunde cerinţelor comunitare.lementeaHEK e. 210 >ianina !nemonma 1udri9escu. faţă de un salariat bazată pe criterii de se(. Fntruc-t art B1 din 5e.

revizuită. @e aceea.omaniei. ori!ine naţională sau socială. limbă. prin 'rdonanţa de ur!enţă nr. în condiţiile le!ii. naţionalitate. -rt. adoptată la <trasbour! în 077. reli!ie. 2 alin. apartenenţă la o cate!orie defavorizată sau orice alt criteriu care are ca scop sau ca efect restr$n!erea sau înlăturarea recunoaşterii. .. 4artea I nr. B7D2002.0. pu+licatE Fn <onitorul Gficial.. Fn :)reptul= nr. de v$rstă. că „respectarea drepturilor recunoscute în prezenta "artă trebuie asi!urată fără deosebire de rasă. apro+atE prin 5e. în toate domeniile de activitate.. :AB78999 privind prevenirea şi sanc ionarea tuturor &ormelor de discriminare asuprea legisla iei muncii. limbă. economic. cate!orie socială. şi devine obli!atoriu întruc$t )om$nia nu a formulat rezerve.rin discriminare. şi ratificată de )om$nia prin =e!ea nr. 4artea I.?. s%a făcut av$nd în vedere cerinţele Eniunii :uropene privind necesitatea implementării în re!im de ur!enţă a principiului e!alităţii de şanse între femei şi bărbaţi. care să permită participarea tuturor persoanelor. naţie sau oricare altă situaţie”. 10. din artea a D%a a "ărţii sociale europene. 21# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. /2 din (1 ianuarie 2002.229 din #9 au!ust $((7 în considerarea an!ajamentelor privind politica e!alitătii de sanse între femei şi bărbati cuprinse în ro!ramul de !uvernare pe perioada 299*%2992. (C22. . sănătate. orice persoană care prestează o muncă beneficiază fără discriminare de condiţii de muncă. 5ntroducerea212 alin. Impactul )rdonan ei 4uvernului nr. prevede.cit. pentru a asi!ura dezvoltarea unei societăţi democratice şi tolerante. 0 a '. precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale. se înţele!e orice deosebire. -ceste prevederi constituie o reflectare a principiului nediscriminării. "odul muncii !. se(.>299. pe bază de rasă. reli!ie. 1&>077721. în conformitate cu dispoziţiile art. apartenenţă la o minoritate naţională. Nediscriminarea în domeniul relaţiilor de muncă. restricţie sau preferinţă. #9>077921& privind an!ajarea salariaţilor în funcţie competenţă. de i!ienă şi securitate în muncă. op. social şi cultural sau în orice al domeniu al vieţii publice. nr. p. nr. 4artea I. 217 . # la art. str$ns le!at de principiul libertăţii muncii şi al e!alităţii211. ca principiu specific dreptului muncii. 0#1>2999 21#. în domeniul politic. se( sau orientare se(uală. indiferent de se(. etnie. ea fiind în concordanţă cu dispoziţiile "artei sociale europene. cit. că „orice discriminare la an!ajarea salariaţilor pe criterii politice. de protecţie a muncii. 4artea I. etnice. potrivit art.rEdeanu. nr. folosinţei sau e(ercitării în condiţii de e!alitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale recunoscute de le!e. 21* )an #op. 1D2002. 21. 211 Şer+an Beli. 4artea I. se( şi stare materială este interzisă de le!e”. de protecţie socială. 212 )an #op.ea nr. 292>2992 privind e!alitatea de şanse intre femei şi b6rbaţi217.. 120 din 1/ noiem+rie 1220. 4artea I. intitulat „Nediscriminarea”. :. op. privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. 229 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. la viaţa publică din )om$nia pe l$n!ă modificarea şi completarea =e!ii nr. 7/7 din 7 septem+rie 200/ . opinii politice sau orice alte opinii. 1odi&icărileP. care arată în art. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. B(1 din 2 septem+rie 2000. p. convin!eri. nr. -ceastă prevedere este de actualitate 21*. *. 1(0 din 1B fe+ruarie 2000. confesionale. prin 'E? nr. a fost e(pres prevăzută de =e!ea nr. p. 12( din B mai 1222.epu+licatE Fn <onitorul Gficial al . e(cludere. nr. 2 alin. nr. 21& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.**>299.

căreia i s%a su!erat 220 ca pentru a asi!ura tratamentul e!al între femei şi bărbaţi să dea curs dispoziţiilor acestui principiu. Incălcarea principiului nediscriminării prevă%ut de "odul muncii. p. nr. olonia.osetti. p. 2D2007.007 al . . BD2000. @acă în "onstituţia )om$niei lipsesc referirile la conceptul B muncă de valoare e!ală B în "onstituţiile unor state europene se prevede în mod e(pres acest principiu . consacrat de art.. prin dispo%i iile "odului &iscal. prevedere le!ală care nu se re!ăsea în vec4iul "od al Auncii.111. Fn . 0 că este interzisă discriminarea prin utilizarea de către an!ajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit se(. editura . 27 Y 10B. 0 prevede că prin e!alitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţele!e accesul nediscriminatori.ratatul ":. Dreptul comunitar al muncii. 8n înţelesul acestui articol.. acordarea de către an!ajatori a unor cadouri doar salariaţilor femei reprezintă o încălcare a principiului e!alităţii şi nedicriminării prevăzut de "odul muncii 220 !na @idat.. alin. şi referitoare la3 stabilirea remuneraţiei. art. .alEV. . @e altfel. în le!ătură cu relaţiile de muncă.e%ista rom-nE de dreptul muncii. printre altele şi la3 venituri e!ale pentru muncă de valoare e!ală.:!alitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în domeniul munciiJ. astfel încît să includă plata e!ală pentru munca de valoare e!ală. ca urmare a observaţiilor cuprinse în rapoartele de monitorizare a )om$niei de către "":. alin.ratatului "::. femeile şi bărbaţii vor avea aceleaşi salarii pentru funcţiile similare. 2 alin. @e menţionat că prevederi similare e(istau în capitolul 55 al =e!ii nr.. 8n privinţa aplicării principiului e!alităţii. iar art. 22# 1ostel >-lcE. Fn . plată e!ală fără discriminare bazată pe se( înseamnă3 că acea plată pentru aceiaşi muncă în unităti de produse va fi calculată pe baza aceleiaşi unităti de măsură şi că acea plată pentru muncă în unitatea de timp va fi aceiaşi pentru aceiaşi activitate. 77. 'rice discriminare în ceea ce priveşte drepturile salariale va fi amendată de le!e.En!aria.alE.e%ista rom-nE de dreptul muncii.la muncE e. 222 6icolae @oiculescu.alE sau de %aloare e. nr. @eci. Bucureşti. intitulat . ?recia/. cuprins în . ortu!alia. p. "urtea :uropeană de Qustiţie a recunoscut dreptul la tratament e!al ca un drept fundamental în dreptul comunitar. # din "odul muncii. 1onsidera9ii pri%ind principiul . platE e. trebuie amintit principiul plăţii e!ale pentru muncă e!ală 222.munc6 de valoare e!alăJ a intervenit.ce impun necesitatea inte!rării active a perspectivei de !en în toate politicile şi pro!ramele nationale şi a lanului de măsuri prioritare pentru inte!rare europeană era necesară şi o asemnea prevedere privind nediscriminarea pentru muncă e!ală între bărbaţi şi femei în privinţa remunerării. fiind necesar ca în perspectivă şi "onstituţia )om$niei să cuprindă un te(t similar cu art. în principal. dezvoltat de @irectiva 1*>001 care ad$mceşte e(plicarea principiului plăţii e!ale. 292>2992. -stfel. sub multiplele sale înfăţişări. 5ntroducerea în "odul muncii a conceptului . 5n literatura juridică22# s%a apreciat că faptul că tuturor salariaţilor care prestează o muncă e!ală le este recunoscut dreptul la plată e!ală.

0.impu.221 re!lementează obli!aţiile şi răspunderile pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii care incumbă patronului prin personalul său desemnat în acest sens. 4artea I. 02 I. 1onstantin Tufan. cit. Tratat! op. Tratat!. -cest sistem este specific economiei de piaţă. 021 din 27 octom+rie 2000. Ne2o ierea on"iţiilor "e #un ă. drepturile şi obli!aţiile salariaţilor se stabilesc prin contractul individual de muncă. Tratat! op. a unităţilor economice şi instituţiilor”. 8n acelaşi sens. 0#9>077. p. #iclea.T. consacra în art. 1B din 1( fe+ruarie 127/. )iscul social a fost consacrat juridic pentru prima dată în "onvenţia nr. 79>077. pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. "odul muncii anterior. dreptul la muncă fiind le!at indisolubil de dreptul la protecţia muncii. <tabilirea drepturilor şi obli!aţiilor.. se mai prevede că „protecţia muncii face parte inte!rantă din procesul de muncă”. p. 22.>071.227. @upă 0779. potrivit căruia drepturile salariaţilor nu puteau fi stabilite dec$t prin le!e.es grandes principes du drroit communautaire de travail. dreptul muncii. iar alte acte normative prevenirea sau diminuarea situaţiilor !enerate de riscuri sociale. drepturile şi obli!aţiile prin contractele colective de muncă. nr.Ştefǎnescu.p. în procesul de producţie. =e!ea nr. /(. 4artea I. .. 0/. dintre patroni şi salariaţi se realizează de comun acord. Dreptul securită ii sociale. prin ne!ocierea liberă a acestora cu patronii.socială/ a muncii drept principiu al dreptului muncii. 'dată an!ajat. nr. cit. p. Qdirtion Aarmattan. controlează şi conduc procesul de muncă 22*. protecţia . adoptată prin @ecretul nr. <arc . constituie o pre%ocupare permanentă a statului. 0#2 alin.Dreptul la prote ţie #ultilaterală$-. Bucureşti. 227 4u+licat Fn Buletinul Gficial. cit. 0. 1227. =e!ea nr.. 4aris. 7. -nterior. nr. . care !uvernează într%o manieră deosebită 222. o obli!aţie de prim ordin a tuturor ministerelor şi celorlalte or!ane centrale. p. atunci c$nd precizează că3 „îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă.impu. 22C122.cit.092 din 07*2 a 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii care se referea pe lar! şi la accidentul de muncă şi boala profesională. situaţii care pot fi prevenite prin respectarea unor norme te4nice şi i!ienice specifice.279 privind contractul colectiv de muncă şi alte numeroase acte normative prevăd că. #2 teza a 55%a din "onstituţia )om$niei. orice salariat.op. !le". e(ista principiul. în cadrul căreia primează iniţiativa părţilor. 22* )an #op. 3anda >. *ditura !ll Bec?. obli!aţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţie a muncii o au cei care or!anizează. prin ne!ocieri. 107 din 2( iulie 122/. op. are dreptul la protecţie socială şi la protecţia muncii. 177D2000. !le"andru #iclea. !rija pentru apărarea vieţii şi sănătăţii oamenilor muncii. potrivit art. 4artea I. 17B din 12 mai 1227. -şa cum rezultă din literatura juridică mai recentă22.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. iar condiţiile de muncă din unităţi. redusă sau pierdută.ea nr. modificatE prin 5e.e%eau". 00.. nr. 279 . consacrat prin Aetodolo!ia de te4nică le!islativă. fiind un principiu nou. 2007. . 222 3anda >. 221 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. p. )an #op. riscurile sociale sunt acele evenimente inerente vieţii sociale care apar atunci c$nd forţa de muncă este alterată. 22& ! se %edea !le"andru #iclea.-c.

impu.@atorită e(istenţei şi acţiunii principiului ne!ocierii dreptul muncii trece prin transformări profunde. în condiţiile le!ii şi a contractelor colective de muncă. :l devine. consultarea. înainte de toate. înre!istrarea. 2( noiem+rie 1220. reprezintă o reflectare le!ală a unui principiu specific dreptului muncii. Dis iplina #un ii. diseminare sau în orice alt mod. .11>299027& pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Tratat!op. de cei doi parteneri sociali în funcţie de condiţiile economice şi sociale de la un anumit moment dat. stocarea. @esi!ur că referirea e(presă şi în "odul muncii la proptecţia datelor personale ale salariaţiilor este nu numai în concordanţă cu asemenea dispoziţii le!ale. @rept consecinţă. rincipiul ne!ocierii prevede că pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă. /(. p. rocesul de armonizare le!islativă a impus implementarea @irectivei 7*>&. 4artea I. de ori!ine convenţională fiind creat. <%ar putea spune că în noile împrejurări. la nivel naţional e(istă un drept al muncii abstract. Nici un proces de muncă nu este posibil fără respectarea anumitor re!uli fără o ordine ri!uroasă. e(tra!erea. iar prelucrarea datelor cu caracter personal. . orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. dezvăluirea către terţi prin transmitere. orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal. fiecărui !rup de unităţi şi fiecărei unităţi. blocarea. 00(1 Y 0000 27& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 27# 4u+licatE Fn IG 5 271. p. cel al ne!ocierii colective. cum ar fi colectarea. Noţiunea de disciplină a muncii este inseparabilă de cea de or!anizare a muncii. şter!erea sau distru!ere. iar la nivelul fiecărei ramuri. într%o bună măsură. adaptarea ori modificarea. în condiţiile le!ii şi a contractelor colective de muncă. 'r!anizarea muncii salariatului este consecinţa subordonării acestuia faţă de cealaltă parte a contractului individual de muncă. @atorită e(istenţei şi acţiunii principiului ne!ocierii dreptul muncii trece prin transformări profunde. I. alăturarea ori combinarea. op. 5ntroducerea alin. dreptul muncii este pe cale să părăsească sfera dreptului public şi să se „reîntoarcă” de unde a plecat în sfera dreptului privat. înainte de toate. participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi consulta reciproc.Ştefǎnescu.>:" a arlamentului :uropean şi a "onsiliului din 2& octombrie 077* privind protecţia persoanelor faţă de prelucrarea datelor personale şi libera circulaţie a acestor date27#. or!anizarea. într%o bună măsură. ne!ociat 272. datele cu caracter personal reprezintă. :l devine. ne!ociat. participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi consulta reciproc. <alariatul nu poate refuza 270 272 3anda >. -stfel.. concret270. de ori!ine convenţională fiind creat. 2 al art.T.cit. prin mijloace automate sau neautomate.. dar reprezenta totodată şi o necesitate. rincipiul ne!ocierii prevede că pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă. nr. de cei doi parteneri sociali în funcţie de condiţiile economice şi sociale de la un anumit moment dat. !le". 720 din 12 decem+rie 2001. #iclea. 07. potrivit =e!ii. p. utilizarea. un drept al muncii specific. . cit.

p..art.T.cit. 8n acest sens. procedura de individualizare şi de aplicare a lor în funcţie de !ravitatea abaterii şi de comportarea anterioară a celui vinovat. Tratat!op. Dreptul muncii. 0&1>0779. art. 271 3anda >. =e!ea prevede limitativ sancţiunile disciplinare. #7 alin. salariatului îi revine obli!aţia de a respecta disciplina muncii. aceste indicaţii nu ar reprezenta soluţia optimă27*. că necesitatea perfecţionării pre!ătirii profesionale este un drept şi o îndatorire a salariatului271. Noul "od al muncii consacră un între! capitol formării profesionale 272. e(ecutarea se face numai asupra unei cote din salariu. 272 I.. Noul "od al muncii nu mai re!lementează e(pres principiul disciplinei muncii. /0 . răspunderea patrimonială a salariaţilor în ipoteza producerii de prejudicii unităţii sau an!ajatorului. %er+e ţionarea pre2ătirii pro+esionale. principiu care vizează. Nerespectarea disciplinei muncii. deopotrivă. în re!lementări anterioare "odului muncii. 8ncadrarea în muncă presupune o anumită pre!ătire profesională. =e!islaţia muncii prevedea. atra!e răspunderea celor vinovaţi. 2 lit. însă potrivit art. *ditura Şansa 3. cuprinz$nd termeni de prescripţie şi de decădere mai scurte. 22. 122B. modificat prin @ecretul % =e!e nr. op.op.îndeplinirea indicaţiilor primite. părţile contractelor individuale şi colective de muncă. prin acea că salariaţii răspund numai pentru diminuarea efectivă a patrimoniului. p. 5a%inia 3a%u. Bucureşti. cit. în condiţiile statului de drept. )e!lementarea răspunderii disciplinare se înscrie printre multiplele !aranţii juridice ale drepturilor salariaţilor. 2/.impu. precum şi procedura care să asi!ure eficienţa sancţiunii şi evitarea oricăror !reşeli în constatarea faptelor 27. eficienţei economice. Pi re!lementarea răspunderii patrimoniale se constituie ca o !aranţie a protejării intereselor persoanelor încadrate în muncă. 09 din vec4iul "od al muncii. condiţiile în care această răspundere intervine.obli!atoriu pentru fiecare an!ajator/ face parte inte!rantă din contractul colectiv de muncă . interesului serviciului. b din "od.. un anumit nivel al cunoştinţelor de specialitate.5. încălcarea re!ulilor stabilite de an!ajator. Tratat!. 2/ 27* 27. se stabileşte e(pres că planul de formare profesională . c4iar dacă sub aspectul oportunităţii. ' asemenea pre!ătire profesională nu poate să răm$nă aceiaşi pe întrea!a durată a raportului de muncă. )an #op. !le"andru #iclea. parte componentă. p. modalitatea de recuperare a pa!ubelor şi căile de atac împotriva măsurilor luate. cit. a disciplinei sociale. procedura de recuperare a prejudiciului este dero!atorie de la dreptul comun.. )an #op.070 alin. Ştefǎnescu. ci trebuie să corespundă sc4imbărilor determinate de pro!resul te4nico%ştiinţific. 8n acest conte(t. 0/. prevede că „relaţiile de muncă sunt aşezate pe principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecvenţă a disciplinei muncii. )espectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă constituie o obli!aţie a fiecărui salariat”. p. 8n str$nsă le!ătură cu răspunderea disciplinară le!ea re!lementează.

Dreptul la o"i9nă. . @reptul la concediu de odi4nă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni. 8n ansamblul său. 4artea I. nevăzătorii. renunţări sau limitări. <alariaţii care lucrează în condiţii !rele. 02 din vec4iul "od al muncii. Tratat! op. ' asemenea activitate de formare profesională se desfăşoară pe baza unor pro!rame. -v$nd în vedere importanţa perfecţionării pre!ătirii profesionale pentru raporturile de muncă. B(0 din 2 septem+rie 2000. 07. în Cotăr$rea ?uvernului nr. se stabileşte prin ne!ociere. re!lementarea dreptului de odi4nă este construită pe ideea fundamentală că acest drept nu răspunde numai unui interes personal. a!enţii sau consilii #99. @urata concediului de odi4nă anual pentru salariaţii 277 #99 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. )e!ulamentul pentru salariaţii din justiţie. dreptul la odi4nă era re!lementat pe lar! în alte dispoziţii. de e(emplu. şi să suporte toate c4eltuielile ocazionate. ca şi căile pentru asi!urarea funcţionării sale. dacă participarea la cursurile şi sta!iile de formare profesională este iniţiată de acesta. *#>299#/. <alariaţii au şi dreptul la odi4nă în scopul refacerii forţei de muncă. 1/ din 10 fe+ruarie 1222. . inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie. # că „părţile convin asupra necesităţii şi obli!ativităţii perfecţionării profesionale a tuturor cate!oriilor de salariaţi.. cit.act normativ abro!at e(pres prin =e!ea nr. în alte acte normative. <ărbătorile le!ale în care nu se lucrează. prin "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional.>0772#90 privind concediul de odi4nă şi alte concedii ale salariaţilor .otrivit 'rdonanţei ?uvernului nr. 20 alin. definind obiectivele şi formele acesteia. la e(pirarea mandatului”. alte persoane cu 4andicap şi tinerii în v$rstă de p$nă la 02 ani beneficiază de un concediu de odi4nă suplimentar de cel puţin # zile lucrătoare. pe anul 299#. 4artea I. -stfel. prin contractele colective de muncă înc4eiate la nivel naţional. s%a prevăzut în art. rincipiul fundamental în materie este acela conform căruia durata efectivă a concediului de odi4nă. cum ar fi. nr. )an #op. privind concediul de odi4nă al salariaţilor din administraţia publică. în art. la nivel de ramură sau de unitate. periculoase sau vătămătoare. p. în =e!ea nr. precum şi în contractele colective înc4eiate la nivelul unităţilor. nr. 2*9>0772. la nivel de ramură sau la nivel naţional. #90 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. părţile convin asupra necesităţii şi obli!ativităţii perfecţionării pre!ătirii profesionale a tuturor cate!oriilor de salariaţi. le!ea instituind o durată minimă a concediului de odi4nă plătit de 29 de zile lucrătoare. sub autoritatea unor ministere. fie dob$ndirea de noi competenţe. 027>2999277. revăzut ca un principiu !eneral al relaţiilor de muncă. -n!ajatorul are obli!aţia de a asi!ura salariaţilor acces periodic la formarea profesională. formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asi!ură fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dob$ndite. ci face parte inte!rantă din măsurile de ocrotire şi !arantare a dreptului la muncă. precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odi4nă anual. este prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într%un an calendaristic.

#9& ! se %edea şi !le"andru #iclea. !rele sau periculoase. cetăţenii se pot asocia liber în sindicate. @reptul la asociere#9& face parte din cate!oria drepturilor fundamentale ale omului. -n!ajatorul este obli!at să acorde concediu. multiplicată cu numărul de zile de concediu. este prevăzut ca atare în art. a duratei timpului de lucru în timpul nopţii etc. concedii anuale de odi4nă plătite. economice şi sociale. 2*9>0772#92. din re!iile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bu!etare durata şi cuantumul drepturilor băneşti aferente concediului de odi4nă sunt stabilite prin Cotăr$rea ?uvernului nr. fără nici o deosebire. re!lementarea pauzei de masă în cursul pro!ramului de lucru. 5ndemnizaţia de concediu de odi4nă reprezintă media zilnică a veniturilor din luna>lunile în care este efectuat concediul. @reptul la odi4nă este !arantat prin#9#3 stabilirea duratei ma(ime a zilei de muncă de 2 ore. muncitorii şi patronii. în fiecare an calendaristic. entru perioada concediului de odi4nă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică dec$t valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă. precum şi procedura efectuării sale se stabilesc pentru salariaţii din societăţile comerciale şi din re!iile autonome prin contractele colective de muncă în raport cu specificul activităţii din ramura sau unitatea respectivă. tuturor salariaţilor care într%un an calendaristic nu au efectuat inte!ral concediul de odi4nă la care aveau dreptul. 07. vătămătoare. "ompensarea în bani a concediului de odi4nă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. 2 din "onvenţia nr. în considerarea căruia. 117 din 1( iunie 1220. repaos săptăm$nal. pe l$n!ă indemnizaţia de concediu să se plătească şi o primă de vacanţă. 0B.p$nă la 09 ani B 20 de zile lucrătoare.. 1. p$nă la sf$rşitul anului următor.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. rin contractele colective de muncă se poate stabili ca.. cit. Tratat!op. aceste cate!orii de salariaţi au dreptul. salariaţii şi an!ajatorii . cu o durată de 20 sau 2* zile lucrătoare în raport cu vec4imea în muncă . de re!ulă. 4artea I. p. la un concediu de odi4nă plătit. iar pentru salariaţii din administraţia publică. nr. încep$nd cu anul 0779 timpul de muncă prin introducerea săptăm$nii de lucru de * zile. peste 09 ani B 2* de zile lucrătoare/. -ceste dispoziţii reprezintă o consacrare a art. . în funcţie de posibilităţile economico%financiare ale unităţii. partide politice sau în alte forme de asociere. durata mai redusă a timpului de lucru pentru anumite cate!orii de salariaţi care lucrează în condiţii deosebite. av$nd dreptul să constituie or!anizaţii.cit. conform căreia. Tratat! op. 21> 07&2 a 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii. ea se plăteşte de către an!ajator cu cel puţin * zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. p. şi pentru tineri. #92 #9# . potrivit căruia.cu contract individual de muncă cu timp parţial se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat. Dreptul la li&eră aso iere. reducerea.patronii/ se pot asocia liber pentru promovarea intereselor lor profesionale. )an #op. reduc$ndu%se. <tabilirea duratei concediului de odi4nă.

dar este. 0 prevede că „persoanele care au calitatea de salariat au dreptul.. #1 din "onstituţie. 1(7D2000.impu. :l aparţine fiecărui salariat. @e asemenea. Dreptul colectiv al muncii. 4artea I. culturale şi sportive ale membrilor lor. !le"andru #iclea.cit.-cest principiu derivă din dreptul !eneral de asociere prevăzut de art. atunci c$nd prevede în alin. 2D122(. p. !reva nu este o manifestare de forţă a salariaţilor tolerată de le!e. să se or!anizeze în sindicate”.T. -şadar. #9* #9. B72 din 2 octom+rie 2000. #91 !le"andru #iclea. =specte ale libertă ii sindicale în Rom#nia. 2/. un partener redutabil pentru puterea e(ecutivă şi or!anizaţiile patronale.@reptul la !rev6 este recunoscut şi funcţionarilor publici#91 -cest drept are nu numai un caracter constituţional. sindicatele. /D1220. 7( din 0 fe+ruarie 200(. Bucureşti. un puternic factor de ec4ilibru economic şi social. *&>299# #9* care prevede modul de constituire. ca or!anizaţii constituite în scopul apărării şi promovării intereselor profesionale. 1227. "onstituţia )om$niei prevede dreptul la !revă în art. 072 din 22 noiem+rie 1222. sociale. 2 alin.. 8n acest sens. p. ?reva constituie un drept individual şi colectiv. p. fără nici o în!rădire sau autorizare prealabilă. &9. Dreptul la grevă şi e*ercitarea lui. mitin!ul. #97 I. dar se e(ercită în mod colectiv. 4artea I. drept care este dezvoltat de dispoziţiile =e!ii nr. au dreptul.rEdeanu. de or!anizare şi funcţionare a sindicatelor. *ditura 5umina 5e". modificatE prin G$> nr. socotit şi ca „un principiu !eneral de drept” #92. 12. put$nd fi declarată pe durata desfăşurării conflictelor de interese. ci un drept constituţional intan!ibil #97. în sensul !arantării lui. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. Fn :)reptul= nr. . #09 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 7. sindicatele apără drepturile membrilor lor ce decur! din le!islaţia muncii şi din contractele colective de muncă în faţa or!anelor de jurisdicţie şi a altor or!ane de stat sau obşteşti. nr. !reva constituie o încetare colectivă şi voluntară a lucrului într%o unitate. constituie cadrul or!anizatoric prin care se asi!ură unitatea de acţiune a salariaţilor. este incontestabil că mişcarea sindicală din )om$nia constituie şi va constitui. şi reprezintă unul din cei doi parteneri sociali în procesul muncii. -şa cum s%a apreciat în literatura juridică #9. nr. demonstraţia şi !reva. petiţia. 4artea I. economice. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. Fn :)reptul= nr. otrivit =e!ii nr. în vederea realizării acestui scop să folosească mijloace specifice cum sunt ne!ocierile. Noua re!lementare prevede lăr!irea sferei persoanelor care se pot asocia în sindicate. ŞtefEnescu. de acest drept urm$nd a se bucura nu numai salariaţii. otrivit le!ii. economice şi sociale”. 0 că „salariaţii au dreptul la !revă pentru apărarea intereselor profesionale. Dreptul la 2re5ă. art. 00. instrumentul or!anizatoric capabil să asi!ure îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi viaţă ale salariaţilor. En rol însemnat revine sindicatelor la înc4eierea contractului colectiv de muncă. protestul. nr. p. în acelaşi timp. 0. procedurile de soluţionare a liti!iilor prin mediere. dar şi alte cate!orii sociale cum ar fi pensionarii sau şomerii. @reptul de asociere în sindicate se impune ca un principiu al relaţiilor de muncă pe considerentul că or!anizaţiile sindicale. 3anda >.2>0777#09. <copul !revei nu poate fi dec$t apărarea intereselor profesionale. #92 Şer+an Beli. Tratat!op.

I.economice şi sociale ale salariaţilor. de re!ulă. 2 alin. 'bli!aţia de a acţiona cu bună credinţă este subînţelesă în orice contract. p. -cest principiu este menit să concretizeze principiul libertăţii actelor juridice care iau naştere în procesul desfăşurării muncii. avocaţi etc.0 din "odul muncii asociază bunei credinţe şi consensualitatea. pot să dea actului pe care îl înc4eie conţinutul voit de ele. :(ercitarea dreptului la !revă este posibil atunci c$nd celelalte mijloace de rezolvare a conflictului au eşuat. op.T. cit. cit. %ol. c4iar dacă şi alte cate!orii profesionale intră în !revă.. cu &2 de ore înainte de declanşare.. @acă în "odul civil nu avem o prevedere cu caracter !eneral inserată în capitolul referitor la principiile !enerale ale le!islaţiei civile. #0# )an #op. cit. /0. o !revă#02. <e consideră că !reva. are drept efect suspendarea contractelor de muncă. /B. 8n condiţiile re!lementărilor actuale !reva aparţine ca drept individual şi colectiv numai salariaţilor. I. fiind aleasă astfel ca soluţia ultimă.T. şi numai prin e(cepţie se cere le!al o anumită formă pentru validarea lor. în domeniul raporturilor juridice de muncă se manifestă#0& sub forma loialităţii. -şa fiind sunt licite numai !revele av$nd un asemenea scop. "odul muncii !. "ontractul de muncă are astfel o e(istenţă juridică. la înc4eierea contractelor de muncă. Tratat!op. ŞtefEnescu. articiparea la !revă este liberă. cei aflaţi în !revă. p. -ceste contracte sunt. 27.impu. pentru soluţionarea revendicărilor salariaţilor. p.studenţi. formul$nd în consecinţă principiul „consensualismului şi al bunei credinţe”. de a stabili re!ulile după care se vor conduce în derularea contractelor de muncă. <alariaţii care nu participă la !revă îşi pot continua activitatea dacă acest lucru este posibil. op. !revele cu caracter politic sunt considerate ilicite #00. p. %rin ipiul &unei re"inţe şi al onsensualis#ului .. ŞtefEnescu. italian. e(primat desi!ur în condiţiile !enerale de valabilitate ale consimţăm$ntului la înc4eierea actelor juridice. av$nd obli!aţia să se abţină de la orice fapte de natură să împiedice continuarea activităţii de către neparticipanţii la !revă. portu!4ez. op. din punct de vedere juridic. ca fapt social poate avea loc o încetare temporară a activităţii unei sau alteia din cate!oriile sociale . deci nu poate fi străină nici contractului de muncă#0#. 12. fiind suficient acordul de voinţă. sub rezerva de a fi licită şi a nesăv$rşirii cu vinovăţie a unor acte sau fapte contra le!ii. -rt. de către or!anizatori. pe parcursul e(ecutării acestora. în sensul că părţile raportului juridic de muncă. !le"andru #iclea. de către salariaţi. fără îndeplinirea nici unei formalităţi. spaniol. cit. în mod individual.. e(tremă. . fiind epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictelor de interese prevăzute de le!e şi dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţa conducerii unităţii. prin simpla forţă a voinţei părţilor sale. #0& I. noul #00 #02 3anda >. Guna%credinţă. aşa cum o astfel de prevedere se re!ăseşte în codurile civile3 !erman. şi a fidelităţii şi cooperării. în sensul că nimeni nu poate fi constr$ns să participe la !revă sau să refuze această participare./ fără a reprezenta însă. consensuale.

>. p. în cadrul acestui postulat. că acestea au prioritate faţă de le!islaţia naţională. Dreptul interna ional al muncii. în concordanţă cu e(i!enţele normelor internaţionale ale dreptului muncii. în scopul asi!urării climatului de stabilitate şi pace socială. 4 din "odul muncii. în marea lor majoritate probleme le!ate de drepturile omului. fiecare contract individual de muncă să cuprindă clauze de natură a%l proteja nu numai pe salariat.. . 2 din "onstituţie. . prin prisma unor clauze de3 mobilitate. 1271. convenţiile ratificate devin izvoare de drept al muncii. 20&. se fundamentează pe un postulat al bunei credinţe #0*. în conformitate cu care. 1227. Bucureşti. cu normele dreptului internaţional al muncii.eporter. de e(clusivitate etc. prevede că le!islaţia muncii va fi armonizată permanent cu normele Eniunii :uropene. de confidenţialitate. este un criteriu principal de apreciere a raporturilor juridice de muncă. #7 pct. -re în vedere. în art. -şa fiind. -cest principiu este consacrat în art. cu at$t mai mult cu c$t convenţiile 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii re!lementează. cu convenţiile şi recomandările 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii. =a nivelul le!islaţiei interne. care se clădesc pe încredere. @in punct de vedere al dreptului intern. 01 alin. dialo!ul social presupune consultarea permanentă dintre partenerii sociali. :(erciţiul drepturilor care revin părţilor pe durata derulării contractului de muncă. @reptul la informare şi consultare al salariatului este e(pres prevăzut în art. 0 din "odul muncii. care consacră e(pres obli!aţia de informare pe care o are an!ajatorul anterior înc4eierii sau modificării contractului individual de muncă. In+or#area şi onsultarea re ipro ă a parti ipanţilor la raporturile "e #un ă. realizează o aliniere a le!islaţiei rom$neşti la normele şi standardele internaţionale. printre drepturile principale ale salariaţilor. dialo!ul social #0* #0. 29 alin. sunt sinceri şi loiali unul faţă de celălalt. dar şi pe an!ajator. buna%credinţă. de neconcurenţă. rezultă. pe cale de interpretare#0. Cuna credin ă în raporturile juridice civile. care are ca punct de plecare supoziţia că oamenii. recunoaşte prioritatea dreptului internaţional faţă de dreptul intern. în spiritul tradiţiei şi ţin$nd seama de realităţile social%economice concrete. Bucureşti. în relaţiile dintre ei. ). 0 lit. în conformitate cu care. %rin ipiul on or"anţei le2islaţiei naţionale u Con5enţiile Or2ani6aţiei Internaţionale a Mun ii. 20& din acelaşi cod. "odul muncii. c$t şi de dispoziţiile art. 227. născ$ndu% se o prezumţie le!ală relativă care dă forţă juridică raportului juridic respectiv. c$t şi de dispoziţiile art."od al muncii consacră principiul bunei credinţe la înc4eierea şi e(ecutarea raporturilor juridice. *ditura !cademiei. "adrul !eneral de manifestare a acestui principiu a fost stabilit de le!iuitorul constituant. p. !ndrei 4opescu. 2B2. au fost adoptate o serie de acte normative şi au fost adoptate altele noi. 272. %rin ipiul #ultitu"ini şi "i5ersităţii lau6elor ontra tului in"i5i"ual "e #un ă. *ditura Aoldin. corespunde tranziţiei spre economia de piaţă.erasim. se comportă onest. împrejurarea ca fiecare an!ajat să poată opta pentru un număr nedeterminat de clauze specifice raportului său de muncă. care în art. -ceastă suită de acte normative noi.

ilippe 5. #07 4u+licatU Fn I. )elativ recent re!lementat e(pres în dreptul nostru. Bucureşti. 2990>2# din 02 martie 2990 privind menţinerea drepturilor lucrItorilor în cazul transferului întreprinderii şi nu aduce atin!ere drepturilor stabilite prin @irectiva nr. cel al bunei credinţe în înc4eierea şi derularea raporturilor de muncă. 2. 2 alin. 177. 5n dreptul rom$nesc. -cest cadru !eneral are ca obiectiv stabilirea cerinţelor minimale aplicabile în întrea!a "omunitate :uropeanI. l para!raful l. Drept social european. doar la momentul înc4eierii raportului juridic. 72>*7 din 29 iulie 0772 privind concedierile colective. care să le permită să ia cele mai corecte decizii.1. :l nu se măr!ineşte ca în dreptul comun. p. în aşa fel înc$t sI se asi!ure efectul util al acestui demers. 2000.cit. 2D2007. p. directiva recunoaşte fiecIrui salariat al unei întreprinderi din Eniunea :uropeanI dreptul la informare şi la consultare #20. ca drept mutual al părţilor raporturilor de muncă. #20 8rancisc Kessler. un dialo! permanent. @reptul la informare şi consultare e(cede cu mult sfera simplei comunicări a clauzelor contractului înc4eiat. 2992>0&>": a arlamentului :uropean şi a "onsiliului din 00 martie 2992 a stabilit cadrul !eneral referitor la informarea şi consultarea lucrItorilor în "omunitatea :uropeanI #07. nr. #29 G%idiu #inca. p. cadrul !eneral de stabilire a cerinţelor minime ale dreptului la informare şi consultare a an!ajaţilor a fost recent stabilit prin =e!ea nr. care se e(ercitI prin reprezentanţi.aluca )umitiru. Tratat de dreptul munciiPop. dreptul la informare şi consultare.e%ista rom-nE de dreptul muncii. 11 Y 20. @irectiva nr.G. prevăzut e(pres de "odul muncii în art. Fn . Droit social et politiDues sociale comunaittaires. AodalitIţile de informare şi consultare sunt stabilite şi puse în aplicare conform le!islaţiei naţionale şi practicilor în materia relaţiilor între partenerii sociali în vi!oare în fiecare stat membru.presupune consultarea permanentă dintre partenerii sociali. 2/0. 5n dreptul comunitar.. ci continuă pe tot parcursul desfăşurării acestuia. av$nd o semnificaţie mai lar!ă #02.* 5 70 din 2( martie 2002. . pornind de la principiul care îl fundamentează.. . @irectiva nr. 200(. -t$t la înc4eierea contractului de muncă. aceasta are ca obiectiv stabilirea unui cadru !eneral al cerinţelor minime pentru e(ercitarea dreptului la informare şi consultare al lucrItorilor în întreprinderile situate în interiorul "omunitIţii #29. însă el trebuie interpretat în c4ip unitar. 4reciHEri pri%ind informarea şi consultarea pEr9ilor raporturilor de muncE. editura 5umina 5e". între an!jator şi salariat trebuie să se desfăşoare. *dition 5iaisons.ernould. se compune din cate normative disparate. IeanC4. -şadar. 7&>&* din 22 septembrie 077& privind instituirea comitetului de întreprindere european. . c$t şi pe parcursul e(ecutării sale. av$nd obiecte de re!lementare diverse. #01 #02 )an #op. @irectiva nr. conform art.egisla ie rom#nă. în scopul asi!urării climatului de stabilitate şi pace socială#01. mer!$nd p$nă la o adevărată conlucrare a părţilor în luarea deciziilor. p. dar el nu împiedicI de statele membre de a adopta dispoziţii mai favorabile lucrItorilor. /2. Drept comparat. 2992>0& nu afecteazI dispoziţiile @irectivei nr.. potrivit le!ii.

3. editura . 7D200/. #2* ! se %edea Fn acest sensK I. 11B Y 127 )an #op. p. structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii.(D2000. şi pot fi definite în mod liber şi în orice moment.4 nr. p. /7D200/ pri%ind protec9ia drepturilor salaria9ilor Fn caHul transferului Fntreprinderii.a&at este consideratE persoana fiHicE.5678996 şi . în cazul concedierilor colective#2*. -cest act normativ se aplică întreprinderilor #2# cu sediul în )om$nia care au cel puţin 29 de an!ajaţi #2&. 27/ din 27 martie 200/. 7(C100 #22 !n. b/ protecţia drepturilor an!ajaţilor. * an!ajatorii #22 au obli!aţia să informeze şi să consulte reprezentanţii an!ajaţilor.oare la 1 ianuarie 2007 (2( 4rin Fntreprindere se Fn9ele. p. c/ deciziile care pot duce la modificări importante în or!anizarea muncii. 2000. 5e.egea nr. cu privire la3 a/ evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a întreprinderii.. ŞtefEnescu. c$t şi de cele ale an!ajaţilor. nr. entitatea pu+licE sau pri%atE care desfEşoarE o acti%itate economicE cu ori fErE scop lucrati%. 8n definirea şi aplicarea modalităţilor de informare şi consultare. Bucureşti. modi&icat şi completat prin ). nr. ţin$nd seama at$t de interesele întreprinderii. 200/. care presteaHE munca pentru şi su+ autoritatea unui an. cu e(cepţia personalului navi!ant din marina comercială. privind stabilirea cadrului !eneral de informare şi consultare a an!ajaţilor#22.&. Aodalităţile de informare şi consultare a an!ajaţilor se pun în aplicare potrivit le!ii şi contractelor colective de muncă.isla9ia rom-nE Fn %i. editura 5umina 5e". precum şi cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere. b/ situaţia.a&a9ii Fn conformitate cu le. potrivit le!islaţiei în vi!oare. inclusiv cele vizate de le!islaţia #22 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. parte a unui contract indi%idual de muncE sau raport de muncE.. 01C0/. 4artea I. an!ajatorul şi reprezentanţii an!ajaţilor vor respecta drepturile şi obli!aţiile reciproce.ea rom-nE. 100/ din 17 decem+rie 200/.8:B78996 privind organi%area si &unc ionarea comitetului European de întreprindere prin raportare la reglementările 3niunii Europene în materie Fn )reptul nr. aflat în misiune. în cazul transferului întreprinderii #2.ii este persoana fiHicE sau &uridicE parte la contracte de muncE ori raporturi de muncE cu an. nr. Rolul comitetului european de întreprindere în des&ăşurarea raporturilor de muncă. )bserva ii re&eritoare la . înc4eiate conform le!ii. 5n conformitate cu art. . în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă.a&ator şi +eneficiaHE de drepturile pre%EHute de le. AB:78996-comentarii. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. #2. p. #21 ! se %edea Fn acest sensK G%idiu #inca.egea nr. intratE Fn %i. 1odi&icările "odului muncii / comentate. al unitE9ii sau al unor pEr9i ale acestora..1>299.T. Buletinul I644!. 4artea I.e .a&ator Fn sensul le. în contractele şi acordurile colective de muncă. @ispoziţiile le!i nu aduc atin!ere le!islaţiei rom$ne privind3 a/ procedurile specifice de informare şi consultare.osetti.ii nr. "odul muncii. #2& !n. în special atunci c$nd e(istă o ameninţare la adresa locurilor de muncă. precum şi de contractele şi acordurile de muncE. Bucureşti.oare. c/ constituirea comitetului european de întreprindere sau instituirea procedurii de informare şi consultare a an!ajaţilor în întreprinderile de dimensiune comunitară şi în !rupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară #21. /0C70 )an #op.

imul &uridic al contra%en9iilor.transmiterea de date de cEtre an. aceştia se pot adresa instanţelor judecătoreşti de drept comun competente. d/ astfel înc$t să permită reprezentanţilor an!ajaţilor să se înt$lnească cu an!ajatorul şi să obţină un răspuns motivat la orice punct de vedere pe care îl pot formula.a&a9ilor. 170D2002. precum şi nerespectarea obli!aţiei an!ajatorului de a iniţia consultări constituie contravenţii#27 şi se sancţionează cu amendă. -ceasta are loc3 a/ într%un moment. "onstatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de Ainisterul Auncii. 5nformarea se face într%un moment. în cazul transferului întreprinderii Nerespectarea de către an!ajator a obli!aţiei de a transmite reprezentanţilor an!ajaţilor informaţiile prevăzute de le!e. au dreptul să efectueze controlul. apro+atE cu modificEri şi completEri prin 5e.a&ator şi repreHentan9ii an. inclusiv cele vizate de le!islaţia rom$nă privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei drepturilor an!ajaţilor. în funcţie de subiectul discutat. dacă acestea sunt de natură să dăuneze !rav funcţionării întreprinderii sau să%i prejudicieze interesele.a&ator cEtre repreHentan9ii an. ##9 4rin informare le.im+ul de pEreri şi sta+ilirea unui dialo. cu modificErile şi completErile ulterioare. @ecizia de a nu comunica aceste informaţii sau de a nu întreprinde consultări trebuie motivată faţă de reprezentanţii an!ajaţilor. dacă este cazul. pentru a permite reprezentanţilor an!ajaţilor să e(amineze problema în mod adecvat şi să pre!ătească. în conformitate cu prevederile art. pentru a le permite sE se familiariHeHe cu pro+lematica deH+aterii şi sE o e"amineHe Fn cunoştin9E de cauHE=. -n!ajatorul nu este obli!at să comunice informaţii sau să întreprindă consultări. de natură a nu permite reprezentanţilor an!ajaţilor formularea unui punct de vedere adecvat pentru pre!ătirea unor consultări ulterioare.rom$nă privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei drepturilor an!ajaţilor. respectiv în cazul deciziilor care pot duce la modificări importante în or!anizarea muncii. potrivit le!ii. pentru a permite reprezentanţilor an!ajaţilor să e(amineze problema în mod adecvat şi să elaboreze un punct de vedere. transmiterea cu rea%credinţă de informaţii incorecte sau incomplete. <olidarităţii <ociale şi +amiliei sau de către alte or!ane care. într%un mod şi cu un conţinut corespunzătoare.a&a9ilor. 8n condiţiile în care reprezentanţii an!ajaţilor nu consideră justificată decizia an!ajatorului de a invoca confidenţialitatea informaţiilor sau de a nu furniza informaţiile relevante ori de a nu iniţia consultări în condiţiile le!ii.ea nr. e/ în vederea ne!ocierii unui acord privind deciziile care se încadrează în obli!aţiile an!ajatorului. într%un mod şi cu un conţinut corespunzătoare. @in dispoziţiile le!ii rezultă că informarea ##9 precede consultării.. b/ la un nivel relevant de reprezentare a conducerii şi a reprezentanţilor an!ajaţilor. în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă. e şi a punctului de vedere pe care reprezentanţii an!ajaţilor au dreptul să îl formuleze. . c/ pe baza informaţiilor furnizate de an!ajator. 2D2001 pri%ind re. # lit. #27 1ontra%en9iilor li se aplicE dispoHi9iile Grdonan9ei >u%ernului nr.ea are Fn %edere . Fntre an. în cazul transferului întreprinderii. ##0 3c. consultarea ##0.

#inca. 2992>0& precizeazI cI prin informare se înţele!e transmiterea de cItre an!ajator de date reprezentanţilor salariaţilor cu scopul de a le permite cunoaşterea subiectului tratat şi e(aminarea acestuia.epreHentan9ii or. o obli!aţie !enerală de informare şi consultare este re!lementată şi în "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2991%2900 ##&. care. Cotăr$rea de ?uvern se va aplica salariaţilor societăţilor europene cu sediul social în )om$nia.otodată. )e!lementarea procedurilor de informare şi consultare a an!ajaţilor în domenii specifice se face prin 4otăr$re a ?uvernului.1>299. potri%it le. ai societăţilor participante.în ceea ce priveşte sfera de aplicare. arată că reprezentanţii an!ajaţilor ### beneficiază de protecţie şi !aranţii care să le permită să%şi îndeplinească corespunzător obli!aţiile ce le%au fost încredinţate. pe toată durata e(ercitării mandatului. 4artea @ nr. consultarea şi participarea lucrătorilor. precum şi e(perţilor care îi asistă pe parcursul derulării oricăror proceduri de consultare sau ne!ociere colectivă le este interzis să divul!e an!ajaţilor sau terţilor orice informaţii care. . ##2 ### G. . an!ajaţi cu contract de muncă în baza le!ii rom$ne.ii.>": de completare a statutului societăţii europene în le!ătură cu informarea. f din @irectiva nr. "onsultarea constI în sc4imbul de vederi şi stabilirea unui dialo! între reprezentanKii lucrItorilor şi an!ajator. le%au fost furnizate în mod e(pres cu titlu confidenţial. statele membre pot decide aplicarea directivei ale!$nd între3 întreprinderile care au într%un stat membru cel puţin *9 de lucrItori.ipul de informaţii supus re!imului de confidenţialitate este convenit de părţi în acordurile colective sau în altă formă a!reată de parteneri şi face obiectul unui contract de confidenţialitate. -ceastă obli!aţie continuă să se aplice reprezentanţilor sau e(perţilor şi după e(pirarea mandatului lor.aniHa9iilor sindicale sau.a&a9ii. în conformitate cu prevederile le!islaţiei rom$ne. -rt. entru a asi!ura caracterul constr$n!ător al prevederilor directivei comunitrare referitoare la informarea şi consultarea lucrătorilor. respect$nd principiile enunţate de directivI şi de dispoziţiile sau practicile naţionale cele mai favorabile lucrItorilor. )eprezentanţilor an!ajaţilor.. &. . în interesul le!itim al întreprinderii. 2 lit. sucursalelor sau altor sedii secundare ale unei societăţi europene cu sediul în alt stat membru al Eniunii :uropene sau într%un stat aparţin$nd <paţiului :conomic :uropean. pentru a asi!ura realizarea an!ajamentelor asumate în lanul de măsuri prioritare pentru inte!rare europeană pentru "apitolul 0# de ne!ociere şi obiectivele cuprinse în olitica şi strate!ia )om$niei în domeniul informării şi consultării salariaţilor. precum şi salariaţilor. (/7. sau stabilimentele care au într%un stat membru cel puţin 29 de lucrItori##2. AodalitIţile de informare şi consultare sunt stabilite de statele membre. îndeosebi de a asi!ura proceduri administrative sau judiciare. cit. 2 din =e!ea nr. ##& 4u+licat Fn <onitorul Gficial. . persoanele alese şi mandatate sE repreHinte an. filialelor. 0 din 22 ianuarie 2007. op. care să transpună inte!ral @irectiva 2990>2. Fn caHul Fn care nu e"istE sindicat.-rt. p. statele membre au obli!aţia de a stabili măsurile corespunzătoare.

nr. consultarea si alte mecanisme de implicare a salariatilor in activitatea societatii cooperative europene. entru societatile europene.. . precum si an!ajatilor cu contract de munca in baza le!ii romane. revederile acestor acte normative se aplica an!ajatilor societatilor europene. în cadrul fiecarei <": se infiinteaza un !rup special de ne!ociere care sa ii reprezinte pe salariatii din entitatile juridice participante sau ale filialelor. 4u+licatE Fn Iurnalul Gficial al 1omunitE9ilor *uropene MIG1*N. 4u+licatE Fn Iurnalul Gficial al 1omunitE9ilor *uropene MIG1*N. 4reciHEri pri%ind informarea şi consultarea pEr9ilor raporturilor de muncE. Fn . 2 alin.&.ust 200(. părţile convin să se informeze reciproc şi să facă demersurile necesare pentru respectarea prevederilor le!ale. sucursalele sau alte sedii secundare aferente.>":##* de completare a statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea salariatilor. completare a statutului societatii cooperative europene in le!atura cu participarea lucratorilor. @reptul la informare şi consultare e(cede cu mult sfera simplei comunicări a clauzelor contractului înc4eiat. Cot6r$rea transpune prevederile @irectivei arlamentului :uropean si a "onsiliului 299#>12>":##. sucursalelor sau altor sedii secundare ale unor astfel de societati cu sediul in alt stat membru al Eniunii :uropene sau intr%un stat apartinand <patiului :conomic :uropean. ai societatilor participante. mer!$nd p$nă la o adevărată conlucrare a părţilor în luarea deciziilor. precum si de participare a lor in or!anele relevante ale <:.în art. 2D2007. entru societatile cooperative europene. :(istă de asemenea doua 4otarari privind informarea. respectiv societatilor cooperative europene cu sediul social in )omania. 5 22B din 10 noiem+rie 2001. filialelor. arată că . "erintele standard trebuie sa asi!ure practici eficiente de informare si de consultare a lucratorilor la nivel transnational. avănd o semnificaţie mai lar!ă ##1. ##1 . p. 11 Y 20. Aembrii !rupului special de ne!ociere sunt alesi sau numiti proportional cu numarul total al salariatilor din entitatile juridice participante si intreprinderile si filiale acestora prin alocarea a cate unui loc pentru fiecare !rup de lucratori salariati in statul respectiv care ec4ivaleaza cu 09L din numarul de lucratori salariati in toate statele membre luate impreuna sau o fractiune din respectivul !rup.aluca )umitriu. 5 207D20 din 17 au. ci continuă pe tot ##* ##. nr. sucursalelor sau altor sedii secundare ale acestora. :l nu se măr!ineşte ca în dreptul comun. este necesar sa se prevada anumite cerinte standard care sa se aplice <: din momentul constituirii. doar la momentul înc4eierii raportului juridic. -ctele normative re!lementeaza procedura privind infiintarea !rupului special de ne!ociere care sa reprezinte an!ajatii din societatile participante sau din filialele. Cotararea transpune prevederile @irectivei arlamentului :uropean si a "onsiliului 2990>2. daca o astfel de participare a e(istat inainte de infiintarea ei la nivelul societatilor participante.e%ista rom-nE de dreptul muncii. în absenta unui acord in urma ne!ocierilor intre reprezentantii lucratorilor si or!anele competente ale societatilor participante. respectiv a societatii europene. în vederea consultării or!anizaţiilor sindicale şii patronale semnatare. în toate cazurile în care se initiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă”. nr.

@esi!ur.T. /. @in această cauză se poate constata o anumită corelaţie între dreptul muncii şi alte ramuri de drept public sau drept privat. @reptul muncii se interferează cu dreptul administrativ şi în ceea ce priveşte concilierea conflictelor de drepturi sau de interese potrivit =e!ii nr. e(istă posibilitatea descoperii de principii noi. )an #op. face ca principiile sale să se aplice tuturor ramurilor de drept inclusiv dreptului muncii ##2. . Tratat! op. dero!atorie de la dispoziţiile !enerale ale contractelor. p. cit. contradictorialitatea.oralitatea. 8n apărarea dreptului la muncă un rol de seamă pentru asi!urarea le!alităţii în raporturile juridice de muncă revine controlului administrativ prin toate formele sale . re!lementat iniţial ca locaţiunea de lucrări. cit. ornind c4iar de la izvoarele dreptului muncii se poate observa că numeroase acte normative sunt emise de or!anul suprem al puterii e(ecutive.. 27* din "odul muncii arăt$nd că dreptul muncii se între!eşte cu dispoziţiile le!islaţiei civile ##7. @in dreptul civil a izvor$t contractul de muncă. oziţia preeminentă a dreptului constituţional în cadrul sistemului de drept. @reptul civil constituie dreptul comun pentru dreptul muncii. ##2 ##7 I.2>0777 . ŞtefEnescu.. "odul muncii!. publicitatea.. op.T. ca parte inte!rantă a sistemului de drept. I. op. cu rolul de re!uli directoare în elaborarea şi ulterior aplicarea unor re!lementări juridice în materie. ŞtefEnescu. este într%o str$nsă interdependenţă cu celelalte ramuri de drept ce alcătuiesc sistemul respectiv. 110 #&0 )an #op. p. că pe măsura re!lementării mai ample a tuturor aspectelor care privesc relaţiile sociale de muncă. b) corelaţia dreptului muncii cu dreptul civil şi procesul civil. care să le permită să ia cele mai corecte decizii. 0. un dialo! permanent. rolul activ al instanţei/ se aplică şi în cazul jurisdicţiei muncii. ?uvernul. -t$t la înc4eierea contractului de muncă. c) corelaţia dreptului muncii cu dreptul administrativ./7. %ol. p. art. -numite norme din "onstituţie sunt concomitent norme de drept constituţional. cit. astfel3 a) corelaţia dreptului muncii cu dreptul constituţional. căt şi pe parcursul e(ecutării sale. #&9 I. c$t şi norme cu caracter de principiu fundamental pentru dreptul muncii. 207. între an!jator şi salariat trebuie să se desfăşoare.intern sau ierar4ic şi special/ #&0. p. =e!ăturile dintre dreptul muncii şi dreptul administrativ sunt multiple #&9. la calificarea forţei de muncă şi protecţia muncii etc. -ceastă le!ătură este relevată şi prin e(istenţa raporturilor juridice cone(e şi anume3 cele referitoare la pre!ătirea profesională. /(. fiind influenţată şi influenţ$nd la r$ndul ei alte ramuri de drept.parcursul desfăşurării acestuia. rincipiile fundamentale ale procesului civil .. Tratat!op. ulterior normele care au re!lementat e(pres înc4eierea şi e(ecutarea contractului de muncă s%au individualizat ca ramură distinctă. Corelaţia "reptului #un ii u alte ra#uri "e "rept @reptul muncii.. potrivit le!ii. cit.

T. au dus la concluzia că şi în )om$nia se conturează un drept penal al muncii #&*.#&2 cum ar fi3 posibilitatea comerciantului de a folosi muncă salariată în calitate de patron . fiind considerată infracţiune. cit. patrimonială. alături de pedeapsa penală să se an!ajeze şi răspunderea patrimonială pentru pa!uba produsă#&&. situaţie în care contractul de muncă încetează. de e(emplu. e) corelaţia dreptului muncii cu legislaţia penală. ŞtefEnescu.le!itima apărare. p. =e!itima apărare poate interveni rar. p.dar nu ca administrator/ încalcă at$t obli!aţiile de administrator c$t şi pe cele de salariat se pot cumula sancţiuni diferite. op. constituie în dreptul muncii cauze de incapacitate !enerală. orice comerciant cu firmă individuală poate fi şi salariat la alt an!ajator..d) corelaţia dreptului muncii cu dreptul comercial. p. )ăspunderea specifică dreptului social al muncii. ŞtefEnescu. datorită elementelor comune. starea de necesitate. 8n dreptul muncii sunt aplicate prin analo!ie cauzele de e(onerare de răspundere din materie penală . datorită pericolului social. nr. -ceastă corelaţie se înfăţişează în mai multe ipostaze. contravenţională. ceea ce înseamnă totodată că. cit. şi anume e(ecutarea ordinului de serviciu emis în mod le!al. /0. administratorul care este şi salariat . con% str$n!erea fizică sau constr$n!erea morală. cit.T. Fn :. Beli. constă în aplicarea şi e(ecutarea pedepsei penale la locul de muncă. administratorul unei societăţi.rEdeanu. este în str$nsă le!ătură cu răspunderea penală. la care se adau!ă o cauză specifică raportului de muncă.. săv$rşită cu vinovăţie. Ş. răspunderea specifică încetează să se mai aplice.. cazul fortuit.an!ajator/. #&2 #&# I. per a contrario e(ecutarea unui ordin de serviciu vădit ile!al. p. op. (D2002. forţa majoră.T. 5responsabilitatea şi minoritatea sub 0& ani.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. dacă este salariat. Inter&eren e recente între legisla ia muncii şi legisla ia comercială. nu%l e(onerează de răspundere pe salariat. 107. ea poate constitui însă o circumstanţă a!ravantă c$nd persoana a consumat conştient şi liber băuturi alcoolice. salariatul poate fi concomitent şi asociat sau acţionar. prevăzute de "odul penal printre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. făc$ndu%i loc răspunderii penale. eroarea de fapt/. contractul său de muncă va fi !uvernat nu numai de le!islaţia muncii ci şi de normele speciale cuprinse în le!islaţia comercială. fiindu%i aplicabile normele dreptului muncii. 112. #&& )an #op. ori de c$te ori fapta unui salariat este prevăzută de le!ea penală. ' altă corelaţie. prestarea muncii urm$nd a se face în baza mandatului de e(ecutare al pedepsei. . Tratat! op. #&* I. )e!lementarea unor infracţiuni noi în le!islaţia muncii şi e(tinderea faptelor penale incriminate ca infracţiuni speciale prin le!islaţia muncii. însă poate fi cumulată cu această răspundere. 7C10. cu prilejul săv$rşirii unor fapte care atra! răspunderea disciplinară. ŞtefEnescu. în cazul în care prin aceiaşi faptă. I. I. disciplinară. -şa cum s%a arătat în doctrină#&#. făc$nd imposibilă însăşi înc4eierea contractului de muncă. iar starea de beţie e(onerează de răspundere numai dacă este cauzată de împrejurări independente de voinţa autorului faptei şi dacă este completă. %ol.

.salarizarea/. şi se corelează cu dreptul muncii. Tratat!op. considerate în literatura de specialitate3 „evenimente inerente vieţii sociale care apar atunci c$nd forţa de muncă este alterată.. #&1 I. Dreptul securită ii sociale. autonomă din dreptul muncii. @eşi ramuri distincte de drept. fiscal. 7. alcătuit din totalitatea normelor juridice de drept intern care re!lementează raporturile ce se stabilesc în sfera comerţului interior. /( . #&. fără să fie alterată. cuprinde. *ditura Bi+liot. @reptul securităţii sociale. *ditura >lo+al 5e".o%işte. cu scopul vădit de a le crea condiţii de viaţă demne. T-r. p. I. Bucureşti. s%a afirmat că pot fi considerate ca făc$nd parte şi din dreptul afacerilor norme juridice referitoare la3 contractul colectiv de muncă. conflictul de interese . 7. #&2 3anda >. 1onstantin Tufan. Tufan. 1227. cit. trebuie să aibă în vedere o altă viziune privind riscurile sociale. !le"andru #iclea. contractul individual de muncă . Bucureşti. op. #&7 1. în literatura de specialitate #&. este imposibil de e(ercitat datorită lipsei de locuri de muncă disponibile”#&2.f) corelaţia dreptului muncii cu dreptul afacerilor . )an #op. @reptul afacerilor. 2000. 7. comercial. bancar sau penal şi norme de drept al muncii. *ditura !55 Bec?. )reptul securitE9ii sociale. Dreptul securită ii sociale. -ceastă ramură distinctă de drept care conturează sporirea interesului pentru protecţie şi solidaritate socială a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul ţării. %ol.inclusiv !reva/. p.eca. redusă sau pierdută sau în situaţiile în care forţa de muncă. alături de norme de drept civil. ramură de drept ce aparţine dreptului public s%a desprins #&1. -stfel. ŞtefEnescu. răspunderea disciplinară şi răspunderea patrimonială.T. ca ramură distinctă. p. p. 2001. 11/. p. din punct de vedere doctrinar #*9 sub denumirea de drept social.impu.cit. #*9 !le"ansdru #iclea. ele sunt reunite uneori. g) corelaţia dreptului muncii cu dreptul securităţii sociale. @e aceea el este în str$nsă le!ătură #&7.

op. cit. 117. op. Şer+an Beli. nr. %ol.egii nr. consultare. dialo!ul social are efecte juridice obli!atorii #*&. 1laudia !na <oarcaş.Capitolul III DIALO:UL SOCIAL 1. care prevede că în cadrul ministerelor şi prefecturilor funcţionează. prin care s%a creat cadrul şi conţinutul principial al dialo!ului. pe de alt6 parte. pentru prima dată se re!lementează în le!islaţia muncii obli!aţia de pace socială ca scop al dialo!ului social. 20&3 „ entru asi!urarea climatului de stabilitate şi pace socială.. editura 5umina 5e". informare şi ne!ociere colectiv6 între salariaţi sau reprezentanţii lor. (. p. pentru armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariaţiilor. ŞtefEnescu. !estionare în comun#*#.T.097>0771 privind or!anizarea şi funcţionarea "onsiliuliului :conomic şi <ocial. 20. al cărui obiectiv permanent îl constituie realizarea păcii sociale #*0. // . 71C7B. cu caracter consultativ.B privind organi%area şi &unc ionarea "onsiliului Economic şi >ocial asupra legisla iei muncii. pentru soluţionarea unor probleme colective interes$nd raporturile de munc6 şi problematica lor. 200/. . Bucureşti.anasiu. sindicate şi patronat #*1.. an!ajatori sau repre(zentanţii acestora. cit. Fn :)reptul= nr.. -şa cum s%a subliniat în literatura de specialitate#*. prin le!e sunt re!lementate modalităţile de consultări şi dialo! permanent între partenerii sociali.Tratat! op. Impactul . Dialogul social.. 72. în condiţiile le!ii. precum şi princiaplul mecanism. cit. Noţiune şi trăsături ara teristi e @ialo!ul social constituie o modalitate concretă de realizare a democraţiei social%economice. :9. urmăresc armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariaţilor de la nivel de unitate p$nă la scară naţională. 5n cazul în care se finalizeaz6 prin contracte colective de munc6 sau norme de munc6 ori de protecţie a muncii.rEdeanu. 1D1222.. +ormele dialo!ului social3 ne!ociere. I. 5. Tratat!op. p.cit.T. 352 #*# @aler )orneanu. cu participarea statului ca mediator şi arbitur. informare. p.. din "odul muncii. 355 #*. p. Fn . comisii de dialo! social. ŞtefEnescu. Tripartitisme în Rom#nia. 7D1227. p. I.aporturi de muncǎ.7:. p. "odul muncii stabileşte e(pres în art. între administraţia publică. pe de o parte. 5mportanţa dialo!ului social pentru pro!resul !eneral este reliefată de art. 354 !le"andru !t. inte!r$ndu%se în ansamblul democraţiei politice. reocup6rile de instituţionalizare#** a dialo!ului social au fost consacrate prin =e!ea nr. 2B0C2B/. #*0 I. #*1 )an #op. )ima Dreptul muncii. 10. 5n literatura juridic6#*2 s%a spus c6 dialo!ul social reprezint6 o form6 de comunicare. p.

. 21."omisiile de dialo! social de la nivelul judeţelor #*2 sunt reprezentate din partea administraţiei publice de c6tre prefect. 20. #iclea. şi nici nu pot avea caracter de izvor de drept al muncii.1. ŞtefEnescu. %ol. op. p.. ai servicilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte or!ne ale adnministraţiei publice centrale. "onvenţia nr. fără caracter politic.egisla ia muncii comentată. nu constituie contract colectiv de muncă înc4eiat la nivel naţional. constituite în scopul apărării şi promovării intereselor profesionale economice. sEndicusF.. Noţiune şi natură !uri"i ă <indicatele#. .rEdeanu. op. 117. ce îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor proprii. cit. cuare semnificǎ o persoanǎ care repreHintǎ sau aiastǎ pe altul Fn &ust9ie. 360 361 *timolo. reprezentanţi ai prefectului. p.ic. sub formă de pact social. Tufan.. op. p.. ale căror drepturi.T. a adus cu sine e(tinderea sferei persoanelor cu privire la care este consacrată libertatea de asociere sindicală#. nr. cit. numiţi prin ordin al prefectului. ca acele or!anizaţii profesionale. O5@II M1D200(N. *ditura 5umina 5e". #. iar din partea partenerilor sociali.&. 22C112. %ol. Sin"i atele $.& Şer+an Beli. )olul statului se evidenţiază şi prin înc4eierea. economice sau sociale erau apărate de sindicate.2 !le". 72>07&7 a 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii prevede că lucrătorii trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva tuturor actelor de discriminare pe motive sindicale în materie de an!ajare. sociale culturale şi sportive ale membrilor lor prevăzute în le!islaţia muncii şi în contractele colective de muncă. ca restrictivă în literatura juridică#.9. p. )evizuirea "onstituţiei )om$niei.2. 1. a unor acorduri tripartite de către !uverne şi partenerii sociali. #.aluca )imitriu.inea Fn latinescu . 358 #*7 @aler )orneanu. :(istenţa dialo!ului social nu epuizează mijloacele prin care statul acţionează în sfera relaţiilor de muncă#*7. 172.. acorduri care nefiind re!lementate e(pres de le!e. c$te un reprezentant al confederaţiilor sindicale şi unul al or!anizaţiilor patronale. . Fn re%ista :)reptul=. nemaifăc$ndu%se referire numai la salariaţi. fie la concedierea unui salariat sau aducerea unor prejudicii.# . 0D200B. I. E*erci iul libertă ii sindicale. #. protecţia trebuind să se aplice actelor care au ca scop fie subordonarea an!ajării unui salariat condiţiei de a nu se afilia la nici un sindicat sau de a înceta să facă parte din sindicat. neput$nd dob$ndi şi o valoare juridic6 #.#. $. redactare apreciată justificat.cit. din cauza apartenenţei sale la un sindicat sau participării sale la unele activităţi sindicale în afara orelor de muncă sau cu consimţăm$ntul patronu%lui c4iar în timpul orelor de muncă. p. acestea av$nd mai mult o valoare politic6. op.cit. p. I.0 pot fi definite#. interese profesionale. Bucureşti. B0. termenul de sindicat Fşi are ori. @aler )orneanu.

#. )an #op. #&&>299&#. #19 !. p. statutul fiind actul de bază care dă naştere unui sindicat şi reprezintă cadrul normativ după care acesta se conduce şi îşi desfăşoară activitatea..*.3 sindicatele sunt or!anizaţii profesionale. 0 arată că „ cetăţenii se pot asocia liber în sindicate. iar. promovarea pre!ătirii profesionale şi protejarea statutului lor. denumite de actele normative. or!anizaţii sindicale. tratatele şi convenţiile internaţionale la care )om$nia este parte. sindicatul este definit ca „un !rup privat şi pluralist. <indicatele. op. în al doilea r$nd. precum şi în promovarea intereselor profesionale. în mod liber. raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă e!ală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din or!anizaţia sindicală. să înfiinţeze or!anizaţii sindicale. c$t şi faţă de patronat şi alte or!anizaţii. B1.8n doctrina juridică franceză#. 8n cazul în care funcţionarul public de conducere optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în or!anizaţiile sindicale. de !ruparea pe meserii.. 201 din 22 martie 200B. 022>0777 privind <tatutul funcţionarilor publici#. inclusiv sindicatele concurente”. sunt constituite în scopul#19 apărării drepturilor prevăzute în le!islaţia naţională. nr. care în art. scopul sindicatelor constă în apărarea drepturilor salariaţilor. +uncţionarii publici se pot asocia în or!anizaţii sindicale sau în alte or!anizaţii av$nd ca scop reprezentarea intereselor proprii. %ol. profesii şi specialităţi.epu+licatE Fn <onitorul Gficial al .. at$t faţă de puterea publică. în pactele.1 I.1.T. 5a%inia 3a%u. $n.* #. #1 alin. %ol.2 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. să adere la ele şi să e(ercite orice mandat în cadrul acestora. independent.e%ista de drept comercial=. de partidele politice şi de patronate. #. caracteristică determinată în primul r$nd. p. articolul 21 din =e!ea nr. economice şi sociale ale acestora #. culturale şi sportive ale membrilor acestora. BD200(. sindicatele funcţionează în baza statutelor proprii. 'r!anizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice. +uncţionarii publici pot. cit. sociale. )alloH. p. cit. "onsidera ii privind noile reglementări cuprinse în . 4artea I. rin =e!ea nr.egea sindicatelor nr.. 122.ureanu. op. cu e(cepţia celor din cate!oria înalţilor funcţionari publici. #. 100. I. rin e(cepţie de la prevederile menţionate. rincipalele trăsături ale sindicatelor pot fi considerate următoarele #. Iean <aurice @erdier. 1277. economice. nr. sindicatele neput$ndu%se or!aniza pentru a urmări scopuri politice. p. precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale. aceştia au obli!aţia ca în termen de 0* zile de la ale!erea în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii. 6@7899A .7 se modifică în sensul că dreptul de asociere sindicală este !arantat funcţionarilor publici.om-niei. în situaţia în care funcţionarii publici de conducere sunt aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale. I. . (1. 4artea I nr. ele se constituie în temeiul dreptului de asociere consacrat de "onstituţie. 4aris. Fn :.7 . de asocierea persoanelor după locul de muncă. Droit du travail / >Edicats et droit sEndical.2. /7B din 27 iulie 200B. ŞtefEnescu. partide politice şi în alte forme de asociere”. #.

sub sancţiunea e(cluderii din or!anizaţie. 2/. c$nd e(istau 0&. care a adoptat statutul sindicatelor şi a creat "omisia ?enerală a <indicatelor din )om$nia."$t priveşte natura juridică. care din 07*# a devenit "onsiliul "entral al <indicatelor. personalul încadrat în muncă fiind cuprins #10 #12 1. 3. care a trecut la înfiinţarea de sindicate în întreprinderi şi instituţii şi de uniunii de sindicate pe ramuri de producţie. put$nd funcţiona numai o sin!ură breaslă pentru fiecare cate!orie de profesii în cuprinsul aceluiaşi ţinut şi o sin!ură uniune de bresle pe întrea!a ţară#1#. prima conferinţă a sindicatelor şi cercurilor socialiste. prin care s%a prevăzut şi !arantat sub sancţiunea le!ii. libertatea sindicală. )ra. Bucureşti. care cuprindea prevederi referitoare la interzicerea oricărei forme de activitate politică. 8n anul 079. sindicatele sunt subiecte ale dreptului privat #10. <unteanu. adoptată la 2. sub forma unor asociaţii profesionale ce aveau caracter de întrajutorare. <tatul nu recunoştea dec$t un sin!ur sindicat de profesie. <oarcEş. #1# ). 4etrişor. 12D1227. >indicatele într-o Europă în sc2imbare.ne. 1271. $.@. care prevedea ca obiectiv studiul. la 0 octombrie 0212 a -sociaţiei ?enerale a tuturor lucrătorilor din )om$nia#12. !. pentru fiecare cate!orie de lucrători. S urt istori al #iş ării sin"i ale *n Ro#. I. -ceastă re!lementare a fost primul act normativ liberal democratic din )om$nia interbelică. I.icE. 1işcarea sindicală din Rom#nia. apărarea şi dezvoltarea intereselor profesionale. fiind constituită "omisa centrală de or!anizare a mişcării sindicale unite din )om$nia. cuprinz$nd deopotrivă at$t muncitori c$t şi patroni. p.999 de membrii. Bucureşti. Aişcarea sindicală a cunoscut în anul 0729 apo!eul ei. activitatea sindicală trebuind să fie în conformitate cu le!ea. @upă 07&& a început acţiunea de reor!anizare a sindicatelor în sensul subordonării lor totale faţă de partidul comunist şi politica acestuia. 8n anul 07. nr. 8l. *ditura didacticE şi peda. 8iroiu. Fn :. a avut loc la Gucureşti. de sindicate cu peste 79. acţion$nd ca atare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în statut sau în le!ile speciale. 27B.>. a fost constituită Eniunea ?enerală a <indicatelor din )om$nia.o. prin =e!ea asupra sindicatelor profesionale.. Iacoş. entru prima dată s%a stabilit un cadru juridic al or!anizării sindicale din )om$nia. acest fapt con%duc$nd la o intensificare a activităţii şi la o creştere considerabilă a forţei or!anizaţiilor sindicale. "omisia ?enerală a <indicatelor din )om$nia a adoptat în anul 0722 o "artă a mişcării sindicale.999 muncitori constituindu%se "onfederaţia ?enerală a Auncii. p. 127/.$. p. %ol.aporturi de muncE=. mai 0720. . 00C07. care a funcţionat p$nă în decembrie 0727. 8n anul 07#2 s%a adoptat sistemul sindicatului unic prin aşa numita =e!e a breslelor. . Istoria statului şi dreptului rom#nesc. la "on!resul sindicatelor unite din ianuarie 07&* fiind înre!istrate *0# sindicate.ransformarea acestor or!anizaţii în sindicate începe să se contureze odată cu crearea. 6.nia @ebutul mişcării sindicale are loc la sf$rşitul secolului al R5R%lea. *ditura 4oliticE. 02 uniuni sindicale cu *07.

aşa cum s%a precizat în #1& #1* 3anda >.). ca urmare a e(perienţei acumulate şi a noilor tendinţe apărute în le!islaţia muncii. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nr. p. 20. rolul lor în cadrul societăţii. 7( din 0 fe+ruarie 200(. !le".T. I. 4artea I. 2*>299# că din conţinutul art. rezultă indubitabil în ce constă activitatea sindicatelor şi. re!imul juridic al sindicatelor a fost re!lementat de =e!ea nr. Elterior. nr. @eşi "urtea "onstituţională a statuat prin @ecizia nr.aproape în totalitate în sindicate. 0 din =e!ea nr. 1/B din 7 au.. )an #op. trec$ndu%se la o or!anizare sindicală nouă.impu. #17 3anda >. o „politică sindicală”. 0 al =e!ii nr. . cit. 12B. 3a%u. apoi constituirea de noi sindicate. ((. 4artea I.. $. -şa fiind un sindicat nu s%ar putea constitui pentru a apăra o anumită platformă politică. unui stat de drept. de asemenea liber#1*. specifică unei societăţi democratice. "u toate că era vorba de libera adeziune la sindicate. cit. op.. în fapt era încălcat principiul libertăţii sindicale. apăr$nd drepturile membrilor săi. *&>299##11. op. *&>0770#1. sindicatele fac o anumită politică economică. *&>299# nu se poate interpreta în sensul de a permite sindicatelor desfăşurarea unor activităţi cu caracter politic. totodată. că acestora le este interzisă activitatea politică. socială.ust 1221.impu. ŞtefEnescu. O&ie tul şi prin ipiile a ti5ităţii sin"i ale -nsamblul normelor juridice care re!lementează or!anizarea şi funcţionarea sindicatelor. #1. p. s%a impus şi în materie sindicală elaborarea unui act normativ nou. în prima fază autodizolvarea sindicatelor e(istente. p. s%a considerat că ar constitui dreptul sindical #12 @in te(tul art. <indicatele s%au pulverizat. foarte !reu de delimitat de „politica pură”. 5. *&>299#. inclusiv faţă de unitatea în care sindicatele erau constituite#1&. "u toate acestea. op. #11 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 8n conte(tul transformărilor petrecute în )om$nia după 22 decembrie 0727 au avut loc. care presupunea independenţa faţă de stat a sindicatelor faţă de partidele politice şi orice alte or!anizaţii. Noile sindicate s%au de% numit „sindicate libere” pentru a sublinia că ele s%au constituit în mod liber şi vor funcţiona. de autonomia funcţională a acestora. prin care a fost creat cadrul le!al de or!anizare şi funcţionare a sindicatelor. p. cit. 8n condiţiile sc4imbărilor politice şi sociale. cu privire la sindicate. %ol. de protecţie şi !arantare a e(ercitării libertăţii sindicale. @esi!ur că membrii săi pot avea ideolo!ia lor.. îndeosebi raporturile cu patronatele şi cu autorităţile publice. #iclea. #12 I. "a urmare. #iclea. 77. op. din au!ust 0770 a intrat în vi!oare =e!ea nr. !le". sindicatul însă trebuie să%i unească independent de opiniile şi ideile lor politice #17. cit.

partidele politice şi orice alte or!anizaţii. <erviciului de 5nformaţii :(terne şi <erviciului de . <erviciului de rotecţie şi ază. funcţionarea şi dizolvarea sindicatelor se re!lementează prin statutul adoptat de către fiecare sindicat. Fn :)reptul= nr. ŞtefEnescu. aprobate potrivit "onstituţiei şi le!ii. entru constituirea unei or!anizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 0* persoane din aceeaşi ramură sau profesiune. op. #2# I. 5a%inia 3a%u. pentru a se înlătura posibilitatea luării unor măsuri abuzive din partea conducerii unităţilor.rEdeanu. Nici o persoană nu poate fi constr$nsă să facă sau să nu facă parte. 22. op. Beli. să adere la o or!anizaţie sindicală. să se retra!ă sau nu dintr%o or!anizaţie sindicală #20. $. BD200(. independenţa sindicatelor #2# faţă de or!anele de stat. constituirea. p. op. Ş. ori să se retra!ă sau nu... <erviciului )om$n de 5nformaţii. fără nici o în!rădire sau autorizare prealabilă. membrii cooperatori. I. cit. rincipiile care stau la baza or!anizării şi funcţionării sindicatelor sunt. 11(. celor aleşi în or!anele de conducere a sindicatelor. <alariaţii minori. c4iar dacă îşi desfăşoară activitatea la an!ajatori diferiţi. precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul.literatura de specialitate#29 ar fi fost util să se precizeze faptul că sindicatele sunt or!anizaţii „fără caracter politic” aşa cum este în cazul asociaţiilor patronale. dintr%un sindicat.oi. 2(. B2. ŞtefEnescu. ersoanele care e(ercită potrivit le!ii o meserie sau o profesiune în mod independent. p.. precum şi din unităţile aflate în subordinea acestora nu pot constitui or!anizaţii sindicale. personalul militar din aparatul Ainisterului -părării Naţionale şi Ainisterului de 5nterne.T. ' persoană poate face parte în acelaşi timp numai dintr%o sin!ură or!anizaţie sindicală. funcţii de demnitate publică.T. fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor le!ali #22. #2& 6icolae @oiculescu. 4opescu. în esenţă. #22 I. p. Bre. p. 1(2.. >. a!ricultorii. la fel. de la împlinirea v$rstei de 0. ŞtefEnescu. Constituirea.. ani. cit.. or2ani6area şi +un ţionarea sin"i atelor #29 #20 I.. cit. conform le!ii. p. p. 1B/. !. . pot fi membri ai unei or!anizaţii sindicale. T ŞtefEnescu.. I.. asi!urarea unei protecţii le!ale speciale#2. )an #op. cit. op. cit. %ol. următoarele3 nici un salariat şi nici o altă persoană la care face referire în sens afirmativ =e!ea nr. ersoanele care deţin funcţii de conducere. op..*&>299# nu poate fi constr$ns . #2. se asociază în federaţii şi confederaţii #2*. op.T. sindicatele îşi ale! în mod liber #2& or!anele de conducere şi. ma!istraţii. op.. 122. cit. #2* )an #op.. cit.elecomunicaţii <peciale.ă/ să facă parte sau nu. Ainisterului Qustiţiei. p. "odul munciiP. ersoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie or!anizaţii sindicale şi să adere la acestea.

de a%şi ale!e liber reprezentanţii. potrivit art. (/. entru îndeplinirea obiectivului lor. p.impu. #70 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 5a%ina 3a%u. entru dob$ndirea personalităţii juridice de către or!anizaţia sindicală. *&>299#. or!anele de conducere.. transmiterea ori. denumirea şi sediul or!anizaţiei sindicale. #iclea. cit. or!anizarea. <indicatele au posibilitatea de a edita şi tipări publicaţii proprii. comasarea sau dizolvarea or!anizaţiei sindicale. #72 3anda >. 10(. cu toate că sindicatele sunt asociaţii fără scop lucrativ. op.T.. nr. )an #op. comerciale. mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial. #27 . cu respectarea "onstituţiei şi a le!ii#21. cit. :ste interzisă autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natură să limiteze ori să întrerupă e(ercitarea drepturilor prevăzute de această le!e. %ol. #7# )an #op. 1(B. <tatutele nu pot să conţină prevederi contrare "onstituţiei şi le!ilor şi cuprind prevederi cel puţin cu privire la3 scopul constituirii.. 8n absenţa unor prevederi statutare e(prese cu privire la reor!anizarea şi încetarea activităţii or!anizaţiei sindicale se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice#22. după caz. drepturile şi îndatoririle membrilor. #1>299##70. 4artea I. cit. să înfiinţeze unităţi de cultură. op.aluca )imitriu. trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul aceasta #7&.>2999#79 privitoare la asociaţii şi fundaţii.. durata mandatelor şi atribuţiile lor. 0& din =e!ea nr. p. divizarea. I. de a%şi or!aniza !estiunea şi activitatea şi de a%şi formula pro!rame proprii de acţiune. Tratat!op. funcţionarea. p. inclusiv de natură economică. p. op. cit. lic4idarea patrimoniului. prevăzut în procesul%verbal de constituire. condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a 4otăr$rilor. p. #21 #22 I. ci @ecretul nr. învăţăm$nt şi cercetare în domeniul activităţii sindicale.. 4artea I. cu respectarea le!ii.T. op. #7& I."onstituirea. comercială sau bancară. !le".. . ŞtefEnescu. #79 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. sindicatele pot desfăşura o !amă lar!ă de activităţi #7#. denumirea acestora. modul de stabilire şi încasare a cotizaţiei. modul în care se dob$ndeşte şi încetează calitatea de membru al or!anizaţiei sindicale. modificată prin 'rdonanţa ?uvernului nr. 21. p. modul de ale!ere şi de revocare. înscrierea acţiunilor şi măsurilor pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sindicatului. nr. @reptul comun nu îl constituie#27 'rdonanţa ?uvernului nr. Aenţiunile enumerate sunt minime#72. 7(. /2 din 1 fe+ruarie 200(. 'r!anizaţiile sindicale au dreptul de a%şi elabora re!lementări proprii. precum şi bancă proprie pentru operaţii financiare în lei şi valută. cit. (2 din (1 ianuarie 2000. cit. răm$n$nd la aprecierea şi iniţiativa fondatorilor detalierea şi nuanţarea unor dispoziţii le!ale. ŞtefEnescu. apărarea şi promovarea intereselor membrilor acestora. reor!anizarea şi încetarea activităţii unei or!anizaţii sindicale se re!lementează prin statutul adoptat de membrii săi. unităţi economico sociale. op. cu specificarea că bunurile date în folosinţă de către stat vor fi restituite acestuia. 1(7. împuternicitul special al membrilor fon%datori ai sindicatului. 2. #0>07*& privitor la persoanele fizice şi juridice.

căruia îl solicită. profesiunii şi domiciliului. semnat de cel puţin 0* membri fondatori. la primirea cererii de înscriere este obli!ată ca. 0. în termen de cel mult * zile de la pronunţare. cu menţionarea numelui. statutul or!anizaţiei sindicale. #7* I. 5nstanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de * zile de la pronunţare. 01. "a oricare altă persoană juridică. care alcătuiesc patrimoniul. 0& alin. în termen de &* de zile. preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 0. prenumelui. în termen de cel mult 1 zile. cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai or!anizaţiei sindicale. în termen de 1 zile de la data răm$nerii definitive a 4otăr$rii pronunţate de judecătorie. în termen de cel mult * zile de la înre!istrarea acesteia.ermenul de recurs este de 0* zile şi cur!e de la comunicarea 4otăr$rii. destinate folosirii în interesul membrilor de sindicat. 0& alin. cu titlu !ratuit sau oneros orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţat. entru procuror termenul de recurs cur!e de la pronunţare. lista membrilor din or!anul de conducere al or!anizaţiei sindicale. )ecursul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai or!anizaţiei sindicale. dacă actul constitutiv şi statutul or!anizaţiei sindicale sunt conforme prevederilor le!ale în vi!oare. data înscrierii.T. sindicatul este titularul unui patrimoniu propriu care poate fi folosit numai potrivit intereselor membrilor de sindicat. 5nstanţa pronunţă o 4otăr$re motivată de admitere sau de respin!ere a cererii. . 8n cazul în care constată că cerinţele le!ale pentru constituirea or!anizaţiei sindicale nu sunt îndeplinite. să ţină un re!istru special. Qudecătoria competentă. Cotăr$rea judecătoriei este supusă numai recursului.. 2B. potrivit art. instanţa proced$nd la fel ca la dob$ndirea personalităţii juridice. numele şi prenumele membrilor or!anului de conducere. p. ŞtefEnescu. în condiţiile prevăzute de le!e. procura autentică a împuternicitului special. potrivit art. precum şi numărul şi data 4otăr$rii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere. în care se înscriu3 denumirea şi sediul or!anizaţiei sindicale. 0 se face din oficiu. codul numeric personal al acestora. Tratat!op. remedierea nere!ularităţilor constatate. Cotăr$rea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere. cu e(cepţia acelora care nu sunt în circuitul civil sau aparţin domeniului proprietăţii publice.=a cererea de înscriere a or!anizaţiei sindicale se ane(ează ori!inalul şi c$te două copii certificate de reprezentantul le!al de pe următoarele acte3 procesul% verbal de constituire a or!anizaţiei sindicale. . 'r!anizaţia sindicală dob$ndeşte personalitate juridică de la data înscrierii în re!istrul special a 4otăr$rii judecătoreşti definitive de admitere a cererii #7* 'rice modificare ulterioară a statului şi orice sc4imbare în compune%rea or!anului de conducere al sindicatului trebuie adusă la cunoştinţa judecătoriei. în scris. nee(ist$nd nici o interdicţie privind dob$ndirea şi deţinerea unei anumite cate!orii de bunuri. 0& alin. nu pot fi împărţite între aceştia. 8nscrierea în re!istrul special prevăzut la alin. 2. instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 09 zile. 8n cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. 0. cit. :l va putea dob$ndi. să e(amineze3 dacă s%au depus actele prevăzute la art. codului numeric personal. Qudecătoria este obli!ată. -ceste bunuri.

să or!anizeze şi să sprijine material şi financiar activitatea sportivă în asociaţii şi în cluburi sportive. convenţii sau acorduri cu alte persoane fizice sau juridice. este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit. 170. 8nc4irierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă. la obţinerea de credite. să editeze şi să tipărească publicaţii proprii. în cuantum de ma(imum 0L din venitul brut realizat. precum şi activităţi cultural%artistice. în concesiune sau cu c4irie. sunt obli!ate să pună. desi!ur. alte contracte de natură comercială. în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora. "ontrolul asupra activităţii economico%financiare desfăşurate de or!anizaţiile sindicale. unităţi economico%sociale. 'r!anizaţia sindicală poate. în cadrul activităţii proprii. !le"andru #iclea. învăţăm$nt şi cercetare în domeniul activităţii sindicale. convenţii. bibliotecii sau cursurilor de pre!ătire şi perfecţionare a membrilor or!anizaţiilor sindicale. precum şi asupra stabilirii şi virării obli!aţiilor faţă de bu!etul de stat se realizează de către or!anele administraţiei de stat competente. în condiţiile le!ii. în condiţiile prevăzute de le!e. spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asi!ure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de le!e. 8n vederea realizării acestor activităţi sindicatele au dreptul. Gunurile mobile şi imobile dob$ndite de către o or!anizaţie sindicală în condiţiile prevăzute de le!e. "ontrolul activităţii financiare proprii a or!anizaţiilor sindicale. #7. precum şi acorduri. "otizaţia plătită de membrii or!anizaţiei sindicale. entru construirea de sedii proprii confederaţiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi. "el mai important dintre ele este. precum şi a unităţilor economico%sociale ale acestora se realizează prin comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului. în vederea cooperării cu alte sindicate. 8n virtutea personalităţii juridice#7. unităţi de cultură. să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi. <indicatul poate fi!ura ca reclamant sau p$r$t în faţa oricărei instanţe de judecată şi nu numai în cauze care%l privesc în calitate de persoană juridică.. bancară. în condiţiile le!ii. comerciale. sindicatele pot înc4eia diferite contracte. nu pot fi urmărite. p.. de specialitate şi administrativ. ci şi în cele în care apără drepturile membrilor săi. în interesul membrilor săi. cu e(cepţia celor necesare pentru plata datoriilor către stat. de asi!urări.cit. contractul colectiv de muncă. potrivit le!ii. put$nd fi înc4eiate cu propria unitate în care îşi desfăşoară activitatea sau cu alte asemenea unităţi. în condiţiile le!ii. precum şi bancă proprie pentru operaţiuni financiare în lei şi în valută. să constituie case de ajutor proprii. <indicatul poate fi parte în liti!iile în le!ătură cu soluţionarea conflictele de drepturi sau a conflictelor interese. Tratat!op. în condiţiile prevăzute de statut3 să sprijine material membrii săi în e(ercitarea profesiunii.Enităţile în care sunt constituite or!anizaţii sindicale care au dob$ndit reprezentativitatea. necesare întrunirilor acesteia. să înfiinţeze şi să administreze. . la dispoziţia or!anizaţiilor sindicale. terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ%teritoriale. cu titlu !ratuit. <indicatele pot înc4eia contracte individuale de muncă cu ocazia an!ajării personalului salariat.

a fost apreciată&99 ca fiind în neconcordanţă cu principiile care !uvernează. prin acorduri privind raporturile de serviciu se pot stabili. Fn :)reptul= nr. iar aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior. pentru motive care privesc activitatea sindicală. 5nterdicţia concedierii liderilor sindicali pentru motive de necorespundere profesională. <unt e(ceptaţi de la aplicarea acestor prevederi cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau le!ale. ŞtefEnescu. cit. Ş. precum şi vec4imea în muncă. ŞtefEnescu. 2 din "odul muncii.$. constr$n!ere sau limitare a e(ercitării funcţiilor lor.T. !t. e perioada în care persoana aleasă în or!anul de conducere este salarizată de or!anizaţia sindicală contractul său individual de muncă sau.T.. din iniţiativa an!ajatorului. rin contractele colective de muncă sau. &99 I. într%o economie de piaţă at$t activitatea a!enţilor economici. BD200(. -rt.anasiu. 1B0. 09 alin. p. p. stabilit de art. nu mai este necesar. "oncedierea liderilor sindicali. <oarcEş. op.!. reprezentanţilor aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor#71. 2. Aembrilor or!anelor de conducere alese ale or!anizaţiilor sindicale li se asi!ură protecţia le!ii contra oricăror forme de condiţionare.. -cordul scris al or!anului colectiv de conducere ales al or!anizaţiei sindicale. 7(. Beli. cit. =a revenirea în postul avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută mai sus i se va asi!ura un salariu care nu poate fi mai mic dec$t cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate în acel post. şi alte măsuri de protecţie în #71 #72 . te(t de le!e abro!at implicit#72 de dispoziţiile "odului muncii. în condiţiile le!ii. (D1222. 1. respectiv în specialitate sau în funcţia publică deţinută. op. necesar în asemenea cazuri. )imitriu. 0 din =e!ea nr. 22# alin. raportul de serviciu se suspendă.rEdeanu. în condiţiile le!ii. *&>299#. %rote ţia persoanelor alese *n or2anele "e on"u ere a sin"i atelor ot fi aleşi în or!anele de conducere membri ai or!anizaţiei sindicale care au capacitate de e(erciţiu deplină şi nu e(ecută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a e(ercita o profesiune de natura aceleia de care s%a folosit condamnatul pentru săv$rşirea infracţiunii.e%ista de drept comercial=. prevede că în timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului.. . at$t ale reprezentanţilor aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale. după caz. după caz. cit. 2/0. nr. I. c$t şi ale membrilor acestora. Fn :. p./.. e postul acesteia poate fi încadrată o altă persoană numai cu contract individual de muncă pe durată determinată. %ol. <ancţiunea încălcării acestor dispoziţii de protecţie a liderilor sindicali este nulitatea absolută a măsuri adoptate de an!ajator #77. #77 !. <unt interzise modificarea şi>sau desfacerea contractelor individuale de muncă. p. op. c$t şi eficienţa activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice. I.

poate aduce atin!ere însăşi libertăţii de acţiune a or!anizaţiei. rotecţia împotriva actelor antisindicale poate fi asi!urată prin diferite mijloace. pentru cei aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale.0 din "onstituţie care stipulează e!alitatea cetăţenilor în faţa le!ii şi autorităţilor publice. op. !le". Numărul de zile cumulate pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin contractul colectiv de muncă. fără afectarea drepturilor salariale. membrii aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale. au dreptul la reducerea pro!ramului lunar cu #%* zile pentru activităţi sindicale. protecţia liderilor sindicali. <e prevede astfel că membrilor or!anelor de conducere alese ale sindicatelor li se asi!ură protecţia le!ii contra oricăror forme de condiţionare.00 din =e!ea *&>0770. a unor or!anisme care să urmărească asi!urarea respectării dreptului de asociere&92. rivind !arantarea libertăţii sindicale..afara celor prevăzute de le!e. întruc$t numai statutul precizează or!anele de conducere şi cine sunt reprezentanţii aleşi în atare or!ane sindicale. <tabilirea persoanelor care beneficiază de prevederile cuprinse în aceste dispoziţii le!ale trebuie să se facă în raport cu prevederile statutului sindicatului. pe plan local.impu. "onvenţia nr. revederea vizează toate măsurile discriminatorii3 concedierea. #* din =e!ea nr. otrivit art. care cuprindea prevederi similare. e(istenţa însă a unor dispoziţii le!ale prea !enerale care să interzică asemenea acte este insuficientă. ). alin. cu privire la or!anizare sau reor!anizarea unităţilor pe care le conduc. *&>299#. rotecţia contra actelor antisindicale este necesară liderilor sindicali. a fost ridicată e(cepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. ca şi dreptului pe care ea are de a%şi ale!e în mod liber reprezentanţii. 77. fără privile!ii sau discriminări şi că s%ar crea un re!im privile!iat pentru salariaţii care fac parte din conducerea sindicatelor. împiedic$ndu%i pe mana!eri să dispună. le!ea noastră este săracă în dispoziţii adecvate. dele!aţiilor şi membrilor de sindicat o protecţie c$t mai completă împotriva tuturor actelor discriminatorii. . actele antisindicale nu trebuie să fie permise sub prete(tul unor concedieri din raţiuni economice &90.. @in aceste dispoziţii reiese că salariaţii trebuie să beneficieze de protecţie împotriva discriminărilor sindicale în momentul încadrării în muncă şi în timpul serviciului. arăt$ndu%se că ele ar contraveni prevederilor art. concedierea unui salariat care este lider sindical. av$ndu%se în vedere. <unt necesare proceduri eficace. 5nsuficienţa !aranţiilor împotriva actelor antisindicale poate să conducă la ine(istenţa sau la dispariţia sindicatului salariaţilor dintr%o unitate. cit.5. #iclea. 72>07&7 a '. retro!radarea şi alte acte prejudiciabile.A. cit. în mod liber. @in aceste motive sunt necesare măsuri pentru a se asi!ura liderilor sindicali. Tratat! op. apte să asi!ure aplicarea efectivă în practică. pentru a%şi e(ercita mandatul în mod independent. 70. prevăz$nd înfiinţarea în acest scop. 0. constr$n!ere sau limitare a e(ercitării funcţiilor lor. care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi. în special. p. &90 &92 3anda >. #op. 8n practică. p.

care elaborează deciziile ce jalonează viaţa sindicală. soluţia le!islativă ar fi fost aceiaşi în baza art. A ţiunea sin"i ală 8n vederea realizării scopului pentru care sunt constituite. în le!islaţia en!leză se prevede că este ilicită e(ercitarea de către sindicat de presiuni asupra patronatului.. arbitraj sau conciliere. p. *# alin. (22 din 22 au. )an #op.0#*>0710 a '. ori nu se supune disciplinei sindicale "ondiţionarea sau constr$n!erea. -stfel. 1(0D2000. protestul. 8n unele le!islaţii salariatul este protejat de pericolul care poate veni de la c4iar or!anizaţia sindicală. &9* @. în le!islaţia franceză. membru de sindicat. 170. c$nd aceasta manifestă tendinţe de 4e!emonie şi ameninţă sau constr$n!e salariaţii cu scopul de a%i determina să intre în sindicat. av$nd ca scop limitarea e(ercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale. deoarece )om$nia a ratificat în anul 071*. 4artea I. adoptă statutul şi ale!e conducătorii sindicali. Bucureşti. 2000. 29 din "onstituţie care consacră caracterul obli!atoriu şi prioritar al re!lementărilor internaţionale referitoare la drepturile omului faţă de le!ile interne. constituie. care s%a retras din sindicat. contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă. ce decur! din le!islaţia muncii.om-nia de <-ine=. potrivit art. mitin!ul. de pildă. potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de le!e. petiţia. pentru a obţine refuzul unei an!ajări sau. 7. nr. Tratat! op. 00 din =e!ea *&>0770 nu are semnificaţia unui privile!iu ci a unei măsuri de protecţie spre a se asi!ura e!alitatea de tratament între sindicat şi unitate ca părţi ale contractului colectiv de muncă. se impune încriminarea şi altor fapte prin care s%ar aduce sau. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. )orneanu. precum şi din acordurile privind raporturile de &9# &9& )eciHia nr. s%ar putea aduce limitări. <%a mai adău!at că şi în lipsa acestui te(t de le!e. în orice mod. cit. <indicatul este o !rupare democratică în care funcţionează principiul electiv şi le!ea majorităţii. demonstraţia şi !reva.5.A."urtea "onstituţională&9# a respins această e(cepţie cu motivarea că3 principiul e!alităţii în drepturi a cetăţenilor implică un tratament pentru situaţii identice sau similare şi nicidecum acelaşi tratament pentru situaţii diferite. 72. $. în!rădiri sau împiedicări ale e(ercitării atribuţiilor conducătorilor sindicatelor sau c4iar ale membrilor acestora. cu at$t mai mult ameninţarea cu !revă. atitudine desi!ur contrară libertăţii sindicale&9&. "onvenţia nr. dispoziţiile art. statutele funcţionarilor publici. Dreptul colectiv al muncii.0 din =e!ea *&>299#. 'r!anizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor. . procedurile de soluţionare a liti!iilor prin mediere. infracţiune. *ditura 8unda9iei :. cum sunt3 ne!ocierile. Introducere în dreptul muncii. pentru a%l determina să concedieze un salariat. privind protecţia reprezentanţilor salariaţilor în întreprinderi. p.ust 2000. or!anizaţiile sindicale au dreptul să folosească mijloace specifice &9*. @reptul de decizie aparţine adunării !enerale a membrilor. @e lege ferenda.

22 alin. susţin$ndu%se. din motivarea criticii rezultă că. a altor instituţii sau autorităţi ale statului. iar nu prevederile cuprinse într%un alt act normativ. întruc$t „dispune ca o or!anizaţie sindicală. că „accesul la justiţie trebuie să fie o manifestare liberă şi neviciată. sunt neconstituţionale prevederile din le!i. a or!anelor de jurisdicţie şi a altor instituţii sau autorităţi ale statului. instituită prin art. 4artea I. în faţa instanţelor judecătoreşti. art. el se aplică tuturor membrilor de sindicat. . 22 din =e!ea nr.1 şi următoarele din "odul de procedură civilă”. adică celor care se află în aceeaşi situaţie. se contestă abaterea de la procedura privind reprezentarea părţilor în judecată. iar acest drept nu s%a manifestat în cauză. în realitate. "urtea "onstituţională&9. cărora le este interzisă această procedură conform art. 22 din 27 ianuarie 2000. în faţa instanţelor de judecată. alin. potrivit art. dimpotrivă. potrivit art. o persoană juridică ca oricare alta poate formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. 8n opinia autorului e(cepţiei. în principal. 2 teza finală din le!e. or. "urtea constată că şi această susţinere urmează a fi respinsă. deoarece modalităţile de str$n!ere a semnăturilor pe o listă de salariaţi practicate de sindicat numai libere şi neviciate nu au fost”. „ştiută fiind poziţia şi puterea liderilor de sindicat asupra salariaţilor. 2 din =e!ea nr. prin apărători proprii sau aleşi. 0. 011 din 17 noiem+rie 200B. @in analiza te(tului de le!e criticat. ' primă critică de neconstituţionalitate constă în susţinerea că art. 0 şi 2 din "onstituţie. ceea ce „înseamnă că aceasta este mai presus dec$t celelalte persoane fizice sau juridice. ci. fără a avea nevoie de un mandat e(pres din partea celor în cauză”. fără discriminări. întruc$t. *&>299# este neconstituţional şi prin raportare la prevederile art. 2 alin. 20 din "onstituţie. ceea ce reprezintă o „încălcare !ravă a principiilor după care orice salariat în nume personal se poate adresa justiţiei şi nimeni nu poate să%i în!rădească e(erciţiul acestui drept”. 8n le!ătură cu aceste susţineri. . că în temeiul acestor prevederi „sindicatul s%a substituit fiecărui salariat în parte şi a intentat un proces fără a ţine seama de voinţa şi interesul fiecărui salariat în parte”. privind „-ccesul liber la justiţie”. @e altfel. reţine că acest articolul stabileşte că or!anizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor ce decur! din actele normative în materie. nr. precum şi modul în care sindicatele îşi e(ercită aceste atribuţii.1 şi următoarele din "odul de procedură civilă. &1>0772.ot sub aspectul încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. re!ulamente ale arlamentului şi ordonanţe ale ?uvernului care încalcă dispoziţiile sau principiile "onstituţiei.1B7 )eciHia nr. :(amin$nd e(cepţia de neconstituţionalitate a articolului 22 din =e!ea nr. "urtea constată că ele reprezintă situaţii de fapt ce nu intră în sfera controlului de constituţionalitate.serviciu ale funcţionarilor publici. 20 autorul e(cepţiei mai susţine şi că te(tul de le!e criticat conferă sindicatelor „dreptul de a se adresa justiţiei fără mandatul e(pres al persoanei interesate”. „-cţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de or!anizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată”. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. 22 din =e!ea nr. . or!anelor de jurisdicţie. presiunile pe care sunt în măsură aceştia să le facă”. tratate internaţionale. . *&>299# încalcă prevederile art. &9. *&>299#. "urtea constată însă că acesta nu conţine dispoziţii contrare principiului e!alităţii în drepturi a cetăţenilor în faţa le!ii şi a autorităţilor publice.

pu+licatE Fn <onitorul Gficial. protestul. sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică. care se rezolvă după re!uli specifice. 0 şi 2 din "onstituţie. pe care un cetăţean sau o &91 &92 4u+licatE Fn <onitorul Gficial al . "urtea constată că prin @ecizia nr. privind „@reptul de petiţionare”. &09 Grdonan9a >u%ernului nr. proprii activităţii de judecată. reclamaţia. 2((D2002. pentru a le apăra drepturile prevăzute de le!e sau contractele colective ori individuale de muncă ori deriv$nd din raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici. sesizări şi propuneri în le!ătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de !rup ce nu presupun calea justiţiei. declanşează procesul civil. 20 alin. nr.8n le!ătură cu invocarea încălcării prevederilor art. "ele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. &97 . concretizate şi detaliate în statutele acestor or!anizaţii. reclamaţii. patronatele şi asociaţiile profesionale”. :le pot apăra salariaţii în liti!iile individuale de muncă prin apărători proprii sau aleşi. mitin!ul. consacrat de art. 101. 12 din le!ea nr.. 4artea I. @e asemenea. 22/ din (0 aprilie 2002. la care autorităţile publice au obli!aţia de a răspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit le!ii. ca şi în prezentul dosar. 8n concluzie. demonstraţia sau !reva. modificatE prin 5e. rin acea decizie s%a respins e(cepţia de neconstituţionalitate. 7 privind „<indicatele.aluca )imitriu. inclusiv de a formula acţiuni în justiţie în numele membrilor lor. petiţia este definită de le!e&09 ca fiind „cererea. iar condiţiile le!ale de constituire şi de desfăşurare a activităţii sindicatelor este =e!ea nr. deciHia nr. economice şi sociale ale membrilor lor”. or!anizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de le!e. "urtea a constatat că „nu e(istă nici o interdicţie constituţională pentru ca le!ea şi statutele or!anizaţiilor sindicale să prevadă dreptul acestora de a introduce acţiuni în justiţie în numele membrilor lor şi de a%i reprezenta pe aceştia în cauzele al căror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor. reţin$ndu%se că dreptul de petiţionare se concretizează în cereri. nr. 0 din "onstituţie. 4artea I. întruc$t nu au intervenit elemente noi de natură să determine sc4imbarea jurisprudenţei "urţii "onstituţionale. 27D2002. respectiv de a apăra drepturile sau interesele profesionale. *&>299#. mijloace specifice luptei sindicale cum sunt3 petiţia. fără a avea nevoie de un mandat e(pres din partea celor în cauză. . 2BB/ din 20 martie 200B Mnepu+licatEN. 22 al =e!ii sindicatelor nr. *0 alin. -cţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de or!anizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată. -stfel. s%a susţinut contrarietatea art 22 din =e!ea nr. 8n practica judecătorească&92 s%a decis că în e(ercitarea atribuţiilor prevăzute în art. 01* din 0* aprilie 299&&91. în conformitate cu art. s%a mai pronunţat într%o cauză în care. *&>299#. în timp ce dreptul de a introduce acţiuni la instanţele judecătoreşti. cit. 'r!anizaţiile sindicale pot folosi. *&>299# faţă de aceste dispoziţii constituţionale. p. s%a mai reţinut că temeiul constituţional al re!lementării condiţiilor şi a mijloacelor prin care or!anizaţiile sindicale contribuie la apărarea drepturilor şi a intereselor le!itime ale membrilor lor este art. Enele din aceste mijloace de acţiune stau şi la dispoziţia altor or!anizaţii fără profit&97.ea nr. sec9ia ci%ilE. BB0 din 17 mai 200B Lnalta 1urte de 1asa9ie şi Iusti9ie. *&>299#. pic4etarea.om-niei. op.

care au obli!aţia sesizării iminenţei unui conflict de muncă conducerii unităţii. economic. -lte mijloace de acţiune. 'r!anizaţiile sindicale constituite prin asociere. societăţilor comerciale de interes judeţean sau local. otrivit le!ii. potrivit art. potrivit art. culturale sau sportive ale membrilor. cultural sau sportiv. or!anizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la an!ajatori sau de la or!anizaţiile acestora informaţiile necesare pentru ne!ocierea contractelor colective de muncă sau. 1# din "onstituţie. autorizării acestora şi îndepliniri anumitor condiţii pentru desfăşurarea lor. pot dele!a reprezentanţi care să trateze cu conducerile administrative ale unităţilor să le asiste sau să le reprezinte interesele acestora în toate situaţiile. -cţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de or!anizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată. &1 din "onstituţie. care prevăd obli!ativitatea declarării prealabile a adunărilor publice. economice. în termen de &2 de ore de la data desfăşurării şedinţei. 8n e(ercitarea atribuţiilor lor or!anizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de le!e. trebuie să aibă în vedre dispoziţiile le!ii. inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor. sindicatele av$nd dreptul să adreseze petiţii e(clusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă. după caz. :le trebuie să se adreseze Ainisterului Auncii şi rotecţiei <ociale pentru declanşarea procedurii de conciliere. demonstraţii etc. privitoare la probleme de interes profesional. precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă. 8n scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale. 4otăr$rea de declarare a !revei sau de încetare a ei se ia tot de către sindicate. condiţiile de declarare. Cotăr$rile consiliului de administraţie sau ale altor or!ane asimilate acestora. pentru înc4eierea acordurilor privind raporturile de serviciu. precum şi re!iilor autonome”. social. 2 şi #. companiilor şi societăţilor naţionale. sociale. în conflictele de muncă salariaţii sunt reprezentaţi de sindicate. desfăşurare şi încetare a !revei sunt prevăzute de le!ea specială. social. economic. cultural sau sportiv. ca mijloc de acţiune sindicală îşi are temeiul le!al în art. etiţia.or!anizaţie le!al constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale. Aembrii unei or!anizaţii sindicale au . vor fi comunicate în scris or!anizaţiilor sindicale. serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte or!ane centrale. fără a avea nevoie de un mandat e(pres din partea celor în cauză. în condiţiile le!ii. autorităţile publice fiind obli!ate să răspundă petiţiilor în termenul şi în condiţiile stabilite de le!e. propuneri de le!iferare în domeniile de interes sindical. &0 alin. -cţiunile de care or!anizaţiile sindicale pot uza în privinţa conflictelor de muncă. )aporturile dintre or!anizaţiile sindicale şi membrii lor sunt re!lementate prin prezenta le!e şi prin statutele acestora. 'r!anizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente. -n!ajatorii au obli!aţia de a invita dele!aţii aleşi ai or!anizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional. asi!urărilor şi protecţiei sociale. protecţiei muncii şi utilităţilor sociale. mitin!uri. la cererea or!anizaţiilor sindicale din compunerea lor.

8n statut pot fi prevăzute anumite condiţii pentru cel care doreşte să devină membru de sindicat. cit. an!ajată prin or!anele sale. p. "a or!anizaţie. situaţia este e(act invers. . sindicatul e(ercită autoritatea asupra membrilor săi şi prin intermediul puterii disciplinare &0#. în nume propriu decizia de a nu participa. #iclea. !le". 102. în noua re!lementare. Aembrii care se retra! din or!anizaţia sindicală nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate. 8n orice caz. cu toate acestea. op. astfel că aderarea la un alt sindicat nu mai poate constitui un motiv de e(cludere "a orice persoană juridică. nici membrii sindicatului nu pot fi urmăriţi cu bunurile lor pentru un prejudiciu cauzat de sindicatul din care fac parte. accesul la justiţie al membrului sindical discriminat neput$nd fi obstrucţionat&0& Aăsura e(tremă. Nu numai membrii îşi e(ercită controlul asupra or!anizaţiei din care fac parte şi invers. op. sau c$nd nesocotind dispoziţiile le!ale a devenit membru unui alt sindicat. &0# Idem. //2. el nu este răspunzător de cele ale membrilor săi. op.dreptul de a se retra!e din or!anizaţia sindicală fără a avea obli!aţia de a arăta motivele. &0& . lu$nd. pe membrul său. ar putea fi luată şi atunci c$nd cel în cauză refuză să participe la o manifestare or!anizată de sindicat. @acă anterior se aprecia că o e(presie a democraţiei sindicale este înscrierea într%un sin!ur sindicat. în dreptul nostru. e(cluderea. sindicatul e(ercită o anumită autoritate asupra indivizilor care îl alcătuiesc.. )esponsabilitatea sindicatului. tot prin prisma democraţiei sindicale. poate fi contractuală. cit. @acă sindicatul este responsabil de actele or!anelor sale. op. condiţiile impuse prin statut pentru admiterea într%un sindicat nu trebuie să fie de ordin politic sau reli!ios. iar faptele ilicite ale liderilor sindicali.. nici în materie contractuală. p.aluca )imitriu. 3anda >. vor an!aja numai răspunderea acestora şi nu a sindicatului. ce nu au le!ătură cu funcţia pe care o îndeplinesc. inclusiv cu e(cluderea. în principiu.. <ancţiunile sindicale nu pot fi atacate în instanţă de către membrul sindical sancţionat. @emocraţia sindicală este clădită pe principiul deciziei comune &00. p.. autoritatea care poate fi e(ercitată din momentul înscrierii în sindicat. re!ulile democraţiei sindicale 5mpun. cit. @e asemenea. iar în sindicatele înfiinţate pe criteriu profesional nu pot intra dec$t persoanele care e(ercită o anumită profesie sau meserie. care acţionează în numele său. 27. deciziile or!anelor de conducere ale sindicatului nu trebuie motivate şi nu sunt susceptibile de recurs&02.impu. @emocraţia sindicală nu e(clude disciplina sindicală ci o presupune cu necesitate. p. cit. de e(emplu în ipoteza nerespectării contractului colectiv de muncă sau delictuală. cu precizarea că. sindicatul are or!ane proprii de conducere. <tatutul trebuie să prevadă în !eneral pentru ce !enuri de abateri şi după ce procedură sindicatul îl va putea sancţiona. membrul de sindicat are dreptul de a nu se supune 4otăr$rii de declarare a !revei. în cazul unei !reve abuzive. nici în materie delictuală. &00 &02 . membrului sindical să se supună deciziei majorităţii c4iar dacă votează în alt sens.aluca )imitriu. 111.

122... 1B0. salariul şi. adoptată conform statutelor proprii. 'r!anizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei publice sau ale patronatelor&0. această menţiune se va face pe pa!ina şi la locul unde s%a făcut înscrierea în re!istrul special. urm$nd ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în afara pro!ramului de muncă. conducătorii or!anizaţiei sindicale dizolvate sau lic4idatorii patrimoniului sunt obli!aţi să ceară instanţei judecătoreşti competente.Aembrii aleşi în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale. în lipsa unor astfel de prevederi. să facă menţiunea dizolvării or!anizaţiei sindicale. divizare. @acă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o 4otăr$re în această privinţă. 8n termen de * zile de la dizolvare. ersoanele încadrate potrivit le!ii pot cumula. p. 'r!anizaţiile sindicale se pot dizolva prin 4otăr$rea membrilor sau a dele!aţilor acestora. pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la or!anizaţia sindicală. cit. %ol. &0* &0. 4otărăşte asupra distribuirii patrimoniului. 4otăr$rile asupra patrimoniului se iau de către or!anele de conducere ale acesteia. @upă împlinirea termenului de * zile orice persoană interesată din r$ndul membrilor or!anizaţiei sindicale poate să ceară instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii prevăzute de le!e. în condiţiile prevăzute de le!e. dacă nu face parte din nici o or!anizaţie. dacă statutul nu prevede altfel. 8n caz de sciziune trebuie să aibă loc împărţirea patrimoniului sub toate aspectele precizate în statut. op. Reor2ani6area şi "i6ol5area sin"i atelor )eor!anizarea sindicatelor se realizează potrivit normelor dreptului comun. . precum şi pensionari.T. unei alte or!anizaţii sindicale cu specific asemănător. cit. absorbţie.0 . potrivit 4otăr$rii adunării de dizolvare. <pecific or!anizaţilor sindicale poate fi sciziunea. I. &0* înfăptuindu%se prin oricare dintre formele prevăzute3 fuziune. personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile or!anizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă. $. !le"andru #iclea. 8n cazul dizolvării patrimoniul or!anizaţiei sindicale se împarte conform dispoziţiilor din statut sau. Tratat! op. tribunalul judeţean sau al municipiului Gucureşti. iar dacă aceste precizări nu e(istă. atribuindu%l unei or!anizaţii din care face parte sindicatul sau.. ŞtefEnescu. sesizat de oricare membru al or!anizaţiei sindicale. vor decide or!anele de conducere. 8n funcţiile de specialitate care necesită o calificare superioară pot fi an!ajaţi şi salariaţi ai altor unităţi. 8n cazul reor!anizării unei or!anizaţii sindicale. care a operat înscrierea ei în re!istrul special ca persoană juridică. după caz. p. adică divizarea unui sindicat ca urmare a unor disensiuni interne. I.

%luralis#ul sin"i al @in principiul libertăţii sindicale&01 decur!e o consecinţă e(trem de importantă şi anume că se pot constitui sindicate diferite în aceiaşi ramură sau în acelaşi domeniu de activitate şi c4iar în aceiaşi unitate. &29 )an #op. semnate de reprezentanţii le!ali ai acestora. mai ales după fuziunea celor două mari centrale sindicale B +ederaţia americană a Auncii şi "on!resul or!anizaţiilor sindicale. cit. 8n vederea dob$ndirii personalităţii juridice. copii le!alizate ale 4otăr$rilor judecătoreşti de dob$ndire a personalităţii juridice. Fn :3tudii de drept rom-nesc=.. :ste ceea ce se numeşte pluralism sindical. 277C277. însoţită de următoarele acte3 4otăr$rea de constituire a federaţiei sau confederaţiei. al profesiunii sau după criteriul teritorial. 'r!anizaţiile sindicale le!al constituite se pot asocia după criteriul ramurii de activitate. se poate vorbi de o unitate sindicală de fapt. deşi funcţionează pluralismul sindical. sindicatele sunt or!anizate pe principiul „o sin!ură întreprindere. @ouă sau mai multe federaţii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederaţii sindicale. rămase definitive. un sin!ur sindicat. Economia de pia ă şi negocierile dintre sindicate şi patronat. &07 ). împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune la tribunalul judeţean sau al municipiului Gucureşti în a cărui rază teritorială îşi are sediul o cerere pentru dob$ndirea personalităţii juridice. or!anizarea centrală a majorităţii sindicatelor constă într%un "onsiliu Naţional :(ecutiv. 4otăr$rile or!anizaţiilor sindicale de a se asocia într%o federaţie sau confederaţie. dob$ndesc personalitate juridică potrivit dispoziţiilor prezentei le!i. nr. 1. principiu de ba%ă al dreptului sindical. op. @ouă sau mai multe or!anizaţii sindicale constituite la nivelul unor unităţi diferite din aceeaşi ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale..I. . &02 )an #op. cu scopul vădit de a întări unitatea de acţiune a sindicatelor &07. 8n -n!lia e(istă 2& de uniuni sindicale. considerat în anumite limite.escu. &01 <.ibertatea sindicală. @eşi funcţionează pluralismul sindical. . Bucureşti.E. 8n <. p. >eor. 8n alte ţări. +ederaţiile sindicale şi confederaţiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale. 5a%inia 3a%u. +ederaţiile şi confederaţiile constituite prin asociere. p. 7(. @e e(emplu în ?ermania. problema pluralismului sindical se pune diferit &29. un factor pozitiv. o manifestare a democraţiei sindicale&02. p. c$nd scopul pentru care a fost constituit a devenit ile!al sau ilicit. proces care are loc at$t la nivelul federaţiilor sindicale c$t şi al confederaţiilor. $. o sin!ură federaţie şi o sin!ură centrală naţională”. (D122B. Şinc.. cit. @olonciu. "a urmare.-. s%a realizat sau nu se mai poate realiza. $rsu. !. o ramură. se poate vorbi de încercări de unificare a mişcării sindicale. T. p. 2B. şi la nivel naţional pot e(ista şi e(istă confederaţii sindicale paralele. -. atunci c$nd numărul membrilor săi scade sub limita impusă de le!e. ale or!anizaţiilor sindicale care se asociază.<indicatele se pot dizolva forţat. 1221. I%Enel. B(. Tratat!op.

'ri!inalul procesului%verbal de constituire şi al statutului. . 8n acest scop împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dob$ndire a personalităţii juridice la tribunalul judeţean sau al municipiului Gucureşti în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea. copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi>sau confederaţiilor şi de copiile le!alizate ale 4otăr$rilor judecătoreşti de dob$ndire a personalităţii juridice. Cotăr$rea tribunalului este supusă numai recursului. a nere!ularităţilor constatate. 8n cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute de le!e. conţin$nd numele. împreună cu c$te un e(emplar al celorlalte acte depuse se restituie or!anizaţiei sindicale constituite prin asociere.statutul federaţiei sau confederaţiei constituite. precum şi numărul şi data 4otăr$rii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.ribunalele sunt obli!ate să ţină un re!istru special.ribunalul competent este obli!at ca. în care vor consemna3 denumirea şi sediul or!anizaţiilor sindicale constituite prin asociere. însoţită de 4otăr$rea federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii. 'r!anizaţia sindicală constituită prin asociere este obli!ată să aducă la cunoştinţă tribunalului unde s%a înre!istrat. prenumele. 5nstanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului.ermenul de recurs este de 0* zile şi cur!e de la comunicarea 4otăr$rii. să e(amineze3 dacă s%au depus actele prevăzute de le!e. în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de tribunal. orice . în termen de cel mult * zile de la pronunţare. căruia îi solicită. pe care tribunalul certifică înscrierea. preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut. dacă actul constitutiv şi statutul or!anizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor le!ale în vi!oare. Eniunile sindicale teritoriale. data înscrierii. în termen de cel mult 1 zile. entru procuror termenul de recurs cur!e de la pronunţare. numele şi prenumele membrilor or!anului de conducere. în termen de cel mult * zile de la înre!istrarea cererii. rămase definitive. constituite potrivit le!ii. dob$ndesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor sindicale care au 4otăr$t constituirea acestora. . instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 09 zile. codul numeric personal al acestora. cu citarea împuternicitului special. 'r!anizaţia sindicală constituită prin asociere dob$ndeşte personalitate juridică de la data răm$nerii definitive a 4otăr$rii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în re!istrul special. în termen de #9 de zile. . 8nscrierea în re!istrul special se face din oficiu. )ecursul se judecă. 5nstanţa pronunţă o 4otăr$re motivată de admitere sau respin!ere a cererii. în termen de &* de zile. în termen de 1 zile de la data răm$nerii definitive a 4otăr$rii pronunţate de tribunal. se va păstra în ar4iva acestuia. în scris. iar al doilea e(emplar al tuturor actelor prevăzute de le!e. remedierea. potrivit statutului. cu citarea împuternicitului special. lista membrilor din or!anul de conducere. Cotăr$rea tribunalului se comunică semnatarului cererii de în%scriere în re!istrul special. 8n cazul în care constată că cerinţele le!ale pentru constituirea or!anizaţiilor sindicale nu sunt îndeplinite. codul numeric personal şi funcţia. în termen de * zile de la pronunţare.

precum şi orice sc4imbare în compunerea or!anului de conducere. 207C 21B )an #op. entru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile mai sus menţionate. precum şi sc4imbările din compunerea or!anului de conducere al or!anizaţiei sindicale. or!anizează !revele şi îi reprezintă pe !revişti . 2.e%ista rom-nE de dreptul muncii=.art. la „an!ajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 29 de salariaţi şi dacă nici unul nu este membru de sindicat. =a ale!erea lor vor participa cel puţin jumătate plus unu din numărul total al salariaţilor. ).art. or!anizaţiile sindicale se pot afilia la or!anizaţii similare internaţionale. 7(C72. &22 !le"andru #iclea. aleşi şi mandataţi special în acest scop”. salariaţii îşi ale! reprezentanţii la ne!ociere prin vot secret. 0. 22&%227/. conciliere % art. rezultă că acesta îi va reprezenta pe salariaţi. Consi"eraţii intro"u ti5e 5nstituţia reprezentanţilor salariaţilor&22 a fost re!lementată de =e!ea nr. p. 17B din 12 rnai 1227. -lte atribuţii ale reprezentanţilor salariaţilor au fost prevăzute de =e!ea nr.$1 ). p. &20 ! se %edea şi I T Ştefǎnescu. Tratat!op. privind contractului colectiv de muncă . 0. 09 alin. &. *9 din =e!ea nr. 4artea l. 0. ei3 reprezintă salariaţii în conflictele de interese . &2# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. Repre%entan ii salaria ilor. Repre6entanţii salariaţilor./ etc.1.republicată în 0772/ &2#. 01/. nr. "onform art. 8n conformitate cu art. nr.cit. )eprezentanţii sunt desemnaţi în raport cu numărul voturilor obţinute. art.cit. p. deci cu cel puţin 20 de salariaţi. în caz afirmativ. 0#9>077. 8n acest caz.modificare ulterioară a statutului. interesele acestora pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor. ## lit. Tratat!op. 1D200B.. p. "onform art. @in acest te(t rezultă că pentru e(istenta reprezentanţilor salariaţilor trebuie îndeplinite mai multe condiţii3 % aceştia se pot or!aniza numai la nivelul an!ajatorilor . 5nstanţa este obli!ată să menţioneze în re!istrul special modificările din statut. 22& alin. % nici unul dintre salariaţii acelui an!ajator să nu fie membru de sindicat. Fn :. 29 din acest act normativ.2>0777 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi anume. desemnează un arbitru în cadrul procedurii arbitrajului conflictelor de interese .unităţilor/ cu mai mult de 29 de salariaţi. 107C102 !le"eandru #iclea. 0& alin. "odul muncii cuprinde un capitol special destinat reprezentanţilor salariaţilor. c/.. inclus . . 17C 2B.art.cit. în lipsa sindicatelor reprezentative. contractul colectiv de muncă se poate înc4eia şi în unităţile în care nu e(istă or!anizaţii sindicale sau acestea nu îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate.itlului D55 „@ialo!ul social”. *&>299#. .. Tratat!op. art.declanşare.

art. acesta poate promova interesele tuturor salariaţilor&2*. @e reamintit că niciuna din condiţiile enunţate nu se cere în cazul membrilor or!anelor de conducere sindicală. 22* alin. 200(. jumătatea salariaţilor. de salariaţii acelui an!ajator.$. . e(istenţa reprezentanţilor salariaţilor nu este obli!atorie. Noul "od al muncii prevede că în unităţile unde sunt încadraţi mai mult de 29 de salariaţi şi dacă nici unul nu este membru de sindicat. *ditura 5umina 5e". aleşi şi mandataţi special în acest scop. p. cit. 0/. pentru ei le!ea cere numai capacitatea de e(erciţiu deplină.T.rebuie subliniat că e(istenţa reprezentanţilor salariaţilor nu este obli!atorie.% reprezentanţii în discuţie să fie aleşi şi mandataţi în special în scopul promovării şi apărării intereselor salariaţilor. cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor .art. Bucureşti..reprezentativ sau nu/. le!ea instituie doar o posibilitate şi nu o obli!aţie pentru salariaţi de a%şi ale!e reprezentanţii.şi în lipsa lor/. reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării !enerale a salariaţilor. pentru că s%ar putea înţele!e că dacă e(istă un sin!ur membru de sindicat. Reglementări interne şi comunitare. 0 din "odul muncii instituind numai o posibilitate. 2/. 102 6. 22& alin. situaţie ce nu o!lindeşte nici pe departe o reală democraţie sindicală. Dreptul muncii. -ceastă formulare a fost considerată nu tocmai fericită.art. ŞtefEnescu.art. 2/. ca ipoteză. "$nd participă. interesele acestora pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor. 22* alin. ale!erea trebuie făcută cu votul a cel puţin jumătate din numărul salariaţilor an!ajatorului respectiv. 22* alin. %ol. @oiculescu. 101. aleşi şi mandataţi special în acest scop. să%i reprezinte în relaţiile cu an!ajatorul şi să e(ercite unele din atribuţiile prevăzute pentru sindicate . -şa cum s%a apreciat în literatura de specialitate &2&. I. :ste vorba evident. Ale2erea şi #an"atul repre6entanţilor salariaţilor 8n conformitate cu dispoziţiile "odului muncii. interesele acestora pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor. @ouă condiţii sunt cerute de le!e pentru ale!erea reprezentanţilor3 să fi împlinit v$rsta de 20 de ani. în raport cu numărul total de salariaţi ai acestuia . în fond le!ea viz$nd ipoteza ine(istenţei nici unui sindicat . aleşi de cole!ii lor. @esi!ur că această ultimă condiţie nu este necesară la an!ajatorii nou înfiinţaţi . &2& &2* I. 5ndiferent de numărul participanţilor la adunare. Noul "od al muncii prevede că în unităţile unde sunt încadraţi mai mult de 29 de salariaţi şi dacă nici unul nu este membru de sindicat. ). . este necesară întrunirea unanimităţii. @in cele ce preced reiese ca reprezentanţii salariaţilor sunt acei an!ajaţi. 22& alin.art. Numărul reprezentanţilor se stabileşte de adunarea salariaţilor de comun acord cu an!ajatorul. #/. op. să fi lucrat la acel an!ajator cel puţin un an fără întrerupere . p. iar nu şi o obli!aţie pentru salariaţi de a%şi ale!e reprezentanţi.

)eprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării !enerale a salariaţilor cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor din unitate. iar durata mandatului reprezentanţilor salariaţilor nu poate fi mai mare de 2 ani. să promoveze interesele salariaţilor referitoare la salariu. reprezentanţii salariaţilor nu pot să desfăşoare activităţi ce sunt recunoscute ca aparţin$nd prero!ativelor e(clusive ale sindicatelor. Atri&uţiile şi rolul repre6entanţilor salariaţilor =e!islaţia muncii re!lementează numai atribuţiile principale &2. cit. 1/1. <e prevede că durata mandatului nu poate fi mai mare de 2 ani . op. ale reprezentanţilor salariaţilor. rin urmare. timp de muncă şi timp de odi4nă. stabilitate în muncă. . nu şi una minimă. cu ocazia desemnării lor.otuşi. în conformitate cu le!islaţia în vi!oare. pe toată durata e(ercitării mandatului reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana &2. . condiţii de muncă.art. ot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au împlinit v$rsta de 20 de ani şi care au lucrat la an!ajator cel puţin un an fără întrerupere.avizare consultativă/. 8ntruc$t. durata efectivă fiind stabilită. reprezentanţii salariaţilor au următoarele atribuţii principale3 să urmărească respectarea drepturilor salariaţilor. credem că nu se impuneau condiţii suplimentare pentru reprezentanţii în cauză. 8ntre reprezentanţii salariaţilor şi salariaţii care i%au ales ia naştere un raport juridic care se întemeiază pe un contract de mandat. reprezentanţii salariaţilor acţionează doar acolo unde nu sunt or!anizate sindicate şi au unele din atribuţiile acestora.impul alocat reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii mandatului pe care l%au primit este de 29 de ore pe lună şi se consideră timp efectiv lucrat. în concret. . I. fiind salarizat corespunzător. -stfel. <alariaţii cu funcţii de conducere nu pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor. cu contractul colectiv de muncă aplicabil. 22* alin. cu contractele individuale de muncă şi cu re!ulamentul intern. . dispoziţie menită să prevină formarea unor !rupuri de interese obediente an!ajatorilor şi promovarea mai eficientă a intereselor salariaţilor. %ol. să participe la elaborarea re!ulamentului intern. ŞtefEnescu.). I. Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de comun acord cu an!ajatorul. în raport cu numărul de salariaţi ai acestuia. &/.. condiţie care nu subzistă c$nd este vorba de an!ajatori nou%înfiinţaţi.T. să sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispoziţiilor le!ale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil. precum şi orice alte interese profesionale. economice şi sociale le!ate de relaţiile de muncă.)eprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării !enerale a salariaţilor. de adunarea salariaţilor. ). dispoziţie menită să prevină formarea unor !rupuri de interese obediente an!ajatorilor şi promovarea mai eficientă a intereselor salariaţilor. p. "a şi în cazul liderilor sindicali. cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor. este prevăzută o durată ma(imă.

art. 221 din "od prevede că atribuţiile celor în cauză. % primesc notificarea an!ajatorului privind intenţia de concediere colectivă . cu contractele individuale de muncă şi cu re!ulamentul intern.art.art. ei au. suntem de părere ca prin "odul muncii a fost modificata implicit =e!ea nr. @ar. pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l%au primit de la salariaţi -rt. =o!ic şi normal este să fie vorba de o sin!ură cate!orie de reprezentanţi prevăzută cu caracter !eneral de "odul muncii. % sunt consultaţi cu privire la planul de măsuri sociale în cazul concedierilor colective. 19/ şi propun măsuri în vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi . 22& alin. &/. şi altor acte normative. dacă este vorba de două cate!orii de reprezentanţi sau e(istă o sin!ură cate!orie care va avea şi atribuţiile prevăzute de =e!ea nr. se poate ridica întrebarea. 0/. potrivit "odului muncii. @e aceea. 0#9>077. 10/.art. "u toate acestea. av$nd şi atribuţii referitoare la contractul colectiv şi la conflictele de muncă.salariatului. 2/. conform "odului muncii. în conformitate cu le!islaţia în vi!oare. 0. durata şi limitele mandatului lor se stabilesc în cadrul adunării !enerale. 29/.art. economice şi sociale le!ate de relaţiile de muncă. 0#9>077. cu contractul colectiv de muncă aplicabil. e(ista interdicţia pentru reprezentanţii salariaţilor de a desfăşura activităţi ce sunt recunoscute prin le!e e(clusiv sindicatelor . . % îşi dau acordul asupra normelor de muncă elaborate de an!ajator . primesc informaţii relevante în le!ătură cu acestea. rin urmare. d/ sesizează inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispoziţiilor le!ale şi ale contractului de muncă aplicabil. -rt. formulează propuneri pe mar!inea lor. % îşi manifestă acordul cu privire la cumularea zilelor de repaus săptăm$nal . #/. % îşi dau acordul asupra respin!erii solicitării salariaţilor de a beneficia de concedii pentru formare profesională . c/ promovează interesele salariaţilor referitoare la salariu. îşi dau acordul asupra mijloacelor şi metodelor de evitare a consecinţelor concedierii sau de reducere a numărului de salariaţi afectaţi şi de atenuare a consecinţelor . timp de muncă şi timp de odi4nă. 0#2 alin. b/ participă la elaborarea re!ulamentului intern. ne aflăm într%un caz nefericit de necorelare a dispoziţiilor actelor normative citate.art. stabilitate în muncă. pe care le îndeplinesc în lipsa acestora.7/.art. o sene de atribuţii ale sindicatelor reprezentative. 0*9 a>in. modul de îndeplinire. condiţii de muncă.2>0777S 8n opinia autorului mai sus citat. . precum şi orice alte interese profesionale.art. . şi de =e!ea nr. @e pildă. 22. 027 alin. din "odul muncii stabileşte atribuţiile principale ale reprezentanţilor salariaţilor şi anume3 a/ urmăresc respectarea drepturilor salariaţilor. 'bservăm din acest te(t că printre atribuţiile enumerate nu se re!ăsesc cele le!ate de contractul colectiv de muncă şi nici de conflictele de interese sau de !revă.

pu+licatE Fn <onitorul Gficial. de altfel nici nu poate e(ista în prezenţa acestora. #/.. din "odul muncii atribuie reprezentanţilor salariaţilor anumite competenţe. 10 din 5e. 7. unitatea emitentă a tic4etelor de masă cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzătoare . p. Reglemantarea comitetului european de întreprindere în Rom#nia.>299# privind protecţia maternităţii la locurile de muncă/ etc. <artine <eunFerCBoffa. $olitiDue social.e%ista rom-nE de dreptul muncii. % sunt consultaţi la elaborarea re!ulamentului intern . -semănător ca în cazul liderilor de sindicat &22 se prevede că „pe toată durata e(ercitării mandatului reprezentanţilor salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. nr. 1. 12(D200( pri%ind creşterile salariale ce sa %or acorda personalului din sectorul +u. iar alte dispoziţii din acelaşi cod prevăd că unele dintre atribuţii pot fi e(ercitate de reprezentanţii salariaţilor numai c$nd în unitate nu este constituită o or!anizaţie sindicală. dar sunt salarizaţi corespunzător. <e poate constata astfel că instituţia reprezentanţilor salariaţilor în )om$nia este pusă pe plan secundar &27 faţă de sindicate. %atronatul . 2*1/ etc. 0. nr. în care sunt de!revaţi de sarcinile de serviciu. 1 din =e!ea nr. % de a fi consultaţi în le!ătură cu stabilirea salariului de merit şi acordarea de prime în cazul personalului unităţilor din sectorul bu!etar &21. de a participa la desfăşurarea şi soluţionarea acestora .. 120C12/.art. de comun acord cu an!ajatorul. 200(. % de a stabili. 2/ Y (2 . 2D2007. .etar./. 5itec. % de a primi rapoarte cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă a salariatelor !ravide sau care alăptează . p. 222 din "odul muncii dispune că aceştia au un timp alocat de 29 de ore pe lună. din 'rdonanţa de ur!enţă a ?uvernului nr. Pi alte acte normative prevăd drepturi şi atribuţii importante ale reprezentanţilor salariaţilor. consider$ndu%se timp efectiv lucrat în favoarea an!ajatorului. (Cieme Qdition. 212 din 22 decem+rie 200(. 4artea l.. % de a declara conflictele de interese şi !reva. 0&2>0772/. 22. de e(emplu3 % de a ne!ocia şi înc4eia contractele colective de muncă . 10 şi 11 din Grdonan9a de ur.art. Fn .en9E a >u%ernului nr. art. $olitiDue de lGemploi.=e!ea nr. 01& alin.art. &27 !le"andru #iclea. .art.2>0777/.=e!ea nr 0#9>077. Or2ani6are &21 ! se %edea art. 0BD200( ! se %edea. 4aris.ea nr. 8n scopul îndeplinirii mandatului lor.% sunt consultaţi la elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă . pentru necorespundere profesională sau pentru motive care ţin de îndeplinirea mandatului pe care l%au primit de la salariaţi”. -rt. Droit social. &22 ! se %edea art.

T. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 097>0771 privind or!anizarea şi funcţionarea "onsiliului :conomic şi <ocial.2(. or!anele de conducere. atronatele şi or!anizaţiile patronale din ţara noastră s%au constituit şi funcţionează în temeiul art. autonome. cit. ersonalitatea juridică a patronatelor se dob$ndeşte potrivit le!ii asociaţiilor şi fundaţiilor&#.atronatul&#9 este o prezenţă indispensabilă în economia de piaţă &#0. &#.>077. care or!anizează şi conduce procesele de muncă. fără scop patrimonial. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. -nsamblul normelor juridice care re!lementează or!anizarea şi funcţionarea patronatelor. #1 din "onstituţie. 2/1 din 1( iulie 1227. care administrează şi utilizează capitalul.>. 4artea I nr. <e pot constitui patronate şi cu un număr de * membrii în ramurile în care aceştia deţin peste 19L din volumul producţiei. cu sau fără personalitate juridică. sediul principal şi. un patronat. #*. pu+licatE Fn <onitorul Gficial.. fără caracter politic. (70 din 12 iulie 2001. ŞtefEnescu. atronatele îşi pot constitui structuri or!anizatorice teritoriale proprii. op. importante pentru or!anizarea activităţii or!anizaţiilor patronale fiind şi =e!ea nr. ar putea constitui dreptul patronal . p. cit. precum şi al =e!ii nr. nr. op. nr. privind contractele colective de muncă. e(ploatează şi administrează capitalul. Grdonan9a >u%ernului nr. 4artea I. 2#9 din "odul muncii ca persoana juridică înmatriculată sau persoana fizică autorizată potrivit le!ii.>2990. potrivit =e!ii nr. cotizaţiile. obiectul de activitate şi scopul.)/. mărimea şi compunerea acestuia. (7D200(. rolul lor în plan social. în articolul următor. <tatutul trebuie să cuprindă. "odul muncii re!lementează instituţia patronatului la art.inea Fn latinescul patronus care semnifica stǎp-nul de scla%i de9inǎtor al unui patrimoniu.cit. indiferent de natura acestuia. după caz. şi care an!ajează muncă salariată. (2 din (1 ianuarie 2000. . &#* I.. 432 &## @aler )orneanu. care an!ajează în muncă.0#. structurile teritoriale. =e!ea nr. cel puţin următoarele elemente3 denumirea patronatului. cu sau fără personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în baza statutului patronatului din care fac parte. Fn e%olu9ia istoricǎ şi din perspecti%a dreptului muncii patronul a de%enit proprietarul unor mi&loce de produc9ie care utiliHeaHǎ munca salariatǎ pentru a desfǎşura o acti%itate aducǎtoare de profit. &#0 !le"andru #iclea. 1. sub sancţiunea nulităţii. op.. 4artea I. 430 Termenul de patron Fşi are ori. p. 1//. atronul este definit în art. drepturile şi obli!aţiile membrilor. 4artea I. modificatE şi completatE prin G. En număr de cel puţin 0* persoane juridice înmatriculate sau persoane fizice autorizate potrivit le!ii poate constitui. iar patronatele ca or!anizaţii ale patronilor. dizolvarea şi lic4idarea patrimoniului. 2#9%2#*. nr. precum şi alte surse de finanţare le!ale. 0&*>0772&#& privind înfiinţarea şi funcţionarea -!enţiei Naţionale pentru 'cupare şi +ormare rofesională etc. :l este acela care deţine.>2990&##. #2. înfiinţate ca persoane juridice de drept privat. 2/D2000. în scopul obţinerii de profit în condiţii de concurenţă. patrimoniul iniţial.. nr. răspunderi. /2 din 1 fe+ruarie 200(. Tufan. 72. p. care consacră dreptul la asociere. =e!ea nr. fiind şi un partener esenţial al dialo!ului social&#2. &#& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.

Atri&uţiile patronatelor "odul muncii re!lementează cu titlu !eneral drepturile şi obli!aţiile patronatelor&#7. înfiinţat6 în aprilie 0770. dezvoltarea unităţilor. . eficientizarea activităţii creşterii forţei. uniuni. p.atronatele se pot constitui în uniuni. inclusiv în domeniul formării forţei de muncă şi la cererea membrilor lor. ŞtefEnescu. precizează că. sub sancţiunea pedepselor prevăzute de le!e. 2#&. %ol. două sau mai multe patronate pot constitui uniuni sau federaţii patronale. p. 1. patronatele îi pot reprezenta pe aceştia în cazul conflictelor de drepturi. în raport cu obiectul şi scopul lor de activitate. prin intermediul unor astfel de !rupări. op.cit. condiţionare."N )/. I. particip$nd.. Tufan. rin aceste re!lementări calitatea de partener al dialo!ului social. "ea mai important6 este "onfederaţia Naţional6 a atronatului )om$n . care promoveaz6 interesele comune ale tuturor a!enţilor economici din )om$nia.. potrivit propriilor statute şi în acord cu prevederile le!ii. membrilor or!anelor de conducere alese ale patronatelor li se asi!ură protecţia le!ii contra oricăror forme de discriminare. constr$n!ere sau limitare a e(ercitării funcţiilor lor. 7B. servicii de consultanţă şi asistenţă de specialitate. care cuprinde 0# federaţii. a puterii ce rezultă din acţiunea comună &#1. federaţii. la tratative şi acorduri cu autorităţile publice şi cu sindicatele. art. la ne!ocierea contractelor colective de muncă şi la soluţionarea conflictelor de muncă.. 107. 8n )om$nia e(istă mai multe or!anizaţii patronale. confederaţii sau în alte structuri asociative. "odul muncii. pe măsura importanţei participării lor la elaborarea strate!iilor economico%sociale. cit. cit. &#1 !le"andru #iclea. orice act de in!erinţă al salariaţilor sau al sindicatelor în activitatea patronatelor. op. asociaţoie automnom6 ne!uvernamental6 şi apolitic6. care. @e asemenea. @e asemenea. cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice. 438 &#7 . 171. $. @aler )orneanu. prin reprezentanţi proprii.. susţin şi apără interesele membrilor lor în relaţiile cu autorităţile publice. atronatele reprezintă. or!anizaţii patronale şi #* de societ6ţi comerciale afiliate direct&#2. num6rul acestora dep6şind cifra 19. la ne!ocierea şi înc4eierea contractelor colective de muncă. "a şi în cazul liderilor sindicali.T. patronatele sunt parteneri sociali în relaţiile colective de muncă. patronatele asi!ură pentru membrii lor informaţii. promovarea pro!resului mana!erial. precum şi în structurile specifice dialo!ului social. alături de ?uvern şi sindicate a or!anizaţiilor patronale este bine conturată. asociaţii. I. la r$ndul lor se pot asocia în confederaţii patronale. se urmăreşte apărarea şi promovarea intereselor profesionale. în art. facilitarea de relaţii între aceştia. op. p. precum şi cu alte or!anizaţii. 2#* din "odul muncii preciz$nd e(pres că este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice de natură a limita e(ercitarea drepturilor patronale sau a le împiedica e(ercitarea le!ală şi de asemenea. -ctivitatea economico%financiară a patronatelor se desfăşoară potrivit bu!etului propriu de venituri şi c4eltuieli.

097>0771&&0 în scopul realizării dialo!ului social dintre ?uvern.ea nr. nr. Dreptul muncii!. el fiind compus din 21 de membrii. lenul. ale cărui atribuţii sunt stabilite prin re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. 2 vicepreşedinţi şi un număr de . 22 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 12B. . op. cu dreptul internaţional al muncii.071.. menţioneaz6 c6 patronatele sunt persoane juridice de drept privat. 442 6icolae @oiculescu. 444 @aer )orneanu. 4artea I. cit. de interese public. privitoare la consultările tripartite. Consiliul E ono#i şi So ial "odul muncii arată în mod e(pres rolul decisiv al "onsiliului :conomic şi <ocial în realizarea dialo!ului social la nivel naţional. otrivit prevederilor =e!ii cadru. desf6şoar6 şi o activitate de interes public. "onsiliul :conomic şi <ocial or!anizeaz6 în structura sa..ea nr. c$te 7 numiţi de partenerii sociali. 2B( &&# I.899B. permamnte sau temporare. 4artea I. 4artea I. nr. 'r!anele care asi!ură funcţionarea acestuia sunt3 plenul. p. întocmai ca sindicatele. c$te doi din partea fiecărui partener social. p. de specialitate te4nico%administrativ condus de secretarul !eneral. 07D200(. preşedintele. instituit prin =e!ea nr. s%a considerat&&9 c6 acestea. op. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. /. p.cit. la propunerea a trei pătrimi din numărul membrilor.. "onsilul :conomic şi <ocial din )om$nia este memnbru &&& în -sociaţia 5nternaţional6 a "onsiliilor :conomice şi <ociale şi 5nstituţiilor <imilare. "onsiliul :conomic şi <ocial este un or!anism tripartit. "onsiliul :conomic şi <ocial a apărut ca urmare a necesităţii resimţite de partenerii sociali de a instituţionaliza &&2 dialo!ul pe problemele cele mai importante economice şi sociale. modificatE şi completatE prin 5e. 5n cadrul Eniunii :uropene funcţioneaz6 un "omitet :conomic şi <ocial. reşedintele este numit de arlament pe o perioadă de & ani. autonom. /2( din ( octom+rie 2001. 172 din 21 martie 200(. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. p. completatE prin 5e. ŞtefEnescu.@eşi at$t "odul muncii. comisi de specialitate.cit./ a 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii. biroul e(ecutiv. 1B1 din 7 iulie 1227.cit.T. Giroul e(ecutiv este alcătuit din preşedinte. se întruneşte lunar în sesiuni ordinare. <ecretariatul te4nic este aparatul de lucru. c$t şi =e!ea cadru. a climatului de pace socială. <tructura acestui or!anism este tripartită. av$nd un rol important în asi!urarea corelării c$t mai fidele&&# a le!islaţiei rom$ne a muncii şi securităţii sociale cu convenţiile şi recomandările 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii. 0&& . "onsiliul :conomic şi <ocial urmăreşte îndeplinirea obli!aţiilor care decur! din "onvenţia nr. membrii. compus din 440 &&0 @aler )orneanu. nr. iniţiatorii de proiecte de acte normative au obli!aţia s6 solicite acestui or!anism avizul s6u consultativ în cazul în care proiectele fac obiectul unor re!lement6ri din domeniile de competenţ6 ale acestui or!anism. vicepreşedinţii şi secretarul !eneral. sindicate şi patronat. B22D2001. dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a 0* membrii cu condiţia ca fiecare partener social să fie reprezentat de cel puţin * membrii. Tratat!op. op. (7.

cu intensitate diferitI. comitetul de întreprindere este format din3 a/ conducItorul întreprinderii sau reprezentantul sIu. &&1 Ln sensul pre%ederilor le. 5itec. re!lementează condiţiile referitoare la constituirea comitetului european de întreprindere &&1 sau la instituirea procedurii de informare şi consultare a salariaţilor în întreprinderile de dimensiune comunitară şi în !rupurile de întreprinderi&&2 de dimensiune comunitară. Bucuresti. poate recur!e la procedura de alertI c$nd apar probleme importante cu incidentI asupra activitItii întreprinderii.i Mart. 2000. art.e orice formE de or. /27 din 12 iulie 2000. dacI avem în vedere cI =e!ea nr. la luarea deciziilor &*9. Tratat de dreptul muncii. Be Qdition. &&7 G%idiu #inca )bservatii re&eritoare la . Droit des relations sociales au travail. compusI dintr%un numIr de membri fi(at în raport de numIrul salariatilor. Dreptul muncii!. &*0 !rt 5 B((C1 si 2. BN. 4artea I. 8:B78996 privind organi%area si &unctionarea comitetului European de intreprindere prin raportare la reglementarile 3niunii Europene in materie . :ste bizarI aceastI situatie. 5. se preocupI de !estiunea personalului. în cadrul întreprinderilor sau !rupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitarI. -cest comitet are atributii economice si financiare. <eunnierCBoffa. &&2 4rin . Consi"eraţii 2enerale revederile =e!ii nr. p. *ditura . prin Fntreprindere se Fn9ele. ' !rava lacuna a "odului muncii o constituie şi lipsa totala a unei re!lementari care sa instituie comitetul de întreprindere &&7.899B. 6icolae @oiculescu.12BC127. în +ranta. p.1. Fn )reptul nr. 7D200/. Co#itetul european "e *ntreprin"ere 7. 2B( 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 8n le!islatia muncii din statele :uropei occidentale. 445 &&.rup cuprinH-nd o Fntreprindere care e"ercitE controlul şi Fntreprinderile controlate. este consultat în privinta formIrii profesionale a salariatilor si asi!urI controlul activitItilor sociale culture&*2.cit. b/ o dele!atie a personalului. nr. le. &*2 <. c4iar dac6 are atribuţii similare cu or!ansimul naţional&&* 7. -ceastă re!lementare intră în vi!oare la data aderării )om$niei la Eniunea :uropeană.. 201>299*&&. p. 200/. dar care nu are o structur6 tripartit6. c/ reprezentanti ai sindicatelor reprezentative alesi obli!atoriu din personalul întreprinderii&*0. 201>299* re!lementeazI constituirea si functionarea comitetului european de întreprindere în )om$nia. Ticlea.ea are Fn %edere un . comitetul de întreprindere este institutia prin care salariatii sunt formati si participI. 11B C 127 &*9 !l. în vederea îmbunătăţirii dreptului la informare şi consultare al salariaţilor. 100C10( .reprezentanţi ai diferitelor cate!orii sociale şi economice e(istente în spaţiul comunitar. p.egea nr. 5e"is 6e"is.osetti. dar la nivelul întreprinderilor nationale comitetul de întreprindere nu e(istI.rup de Fntreprinderi. @e e(emplu. B12C11 din 1odul muncii franceH. op.aniHare a unei acti%itE9i economice Fn scopul o+9inerii de profit Fn condi9ii de concuren9E.

l din "odul muncii prevede cI în întreprinderi „la care sunt încadrati mai mult de 29 de salariati si dacI nici unul nu este membru de sindicat. în art. -rt. &. ceea ce duce la urmItoarele consecinte3 % îsi adoptI re!ulamentul de funcionare în care stabileste. art."onstituirea comitetului de întreprindere este obli!atorie în întreprinderi. 2. . art. Gel!ia. <pania etc. l. b/ dacI în întreprindere este constituitI o or!anizatie sindicalI. 22&%221. interesele acestora pot fi promovate si apIrate de reprezentantii lor. "odul muncii rom$n. ?ermania.#inca. art. din "odul muncii atribuie reprezentantilor salariatilor anumite competente. Relatiile colective.art. *ditura 5umina 5e". 01& alin. 027 alin. alte materiale necesare pentru îndeplinirea functiilor sale/. % !estioneazI patrimoniul propriu. precum si activitItile sociale si culturale care îi sunt încredintate. p. rocesele%verbale de sedinte sunt semnate tot de titularii acestor douI functii. "omitetul de întreprindere beneficiazI de personalitate juridicI. se poate constitui parte civilI într%un proces penal. 19 alin. 5talia. printre altele. de asemenea. l.actiunea civilI nu este posibilI pentru apIrarea intereselor individuale ale unui membru al comitetului de întreprindere sau ale unui salariat al întreprinderii/. aleasI direct de salariati si care are alte atributii. =u(embur!. #/ se prevede cI unele competente pot fi e(ercitate de reprezentantii salariatilor numai c$nd în întreprindere nu este constituitI o or!anizatie sindicalI. 200B. % poate intenta actiunea civilI împotriva an!ajatorului sau a unei terte persoane pentru a o obli!a sI respecte drepturile salariatilor . 0*9 alin. raporturile cu salariatii întreprinderii în e(ercitarea misiunilor care îi revin. Bucuresti. :lvetia. alesis si mandatati special în acest scopJ. 5n vederea e(ercitIrii functiilor sale.localuri în care au loc reuniunile. este re!lementatI si institutia dele!atiei personalului. art. 'landa. -rt. 22& alin. iar în alte dispozitii ale aceluiasi "od .7. c/ e(istI posibilitatea ca într%o întreprindere sI nu fie alesi reprezentanti ai salariaKilor si sI nu se constituie nici o or!anizatie sindicalI. )e!lementIri similare au fost adoptate în -ustria. care au cel putin *9 de an!ajati. % îsi an!ajeazI rIspunderea civilI pentru prejudiciul cauzat de unul din membrii sIi în e(ercitiul functiunii. % poate înc4eia contracte cu titlu oneros sau !ratuit. Dreptul muncii. Aai trebuie mentionat cI în majoritatea statelor vest%europene. c$nd dezbate ordinea de zi stabilitI împreunI de conducItorul întreprinderii si secretarul comitetului. <e desprind c$teva observatii3 a/ constituirea reprezentantilor salariaKiilor nu este obli!atorie. 22. 7/C70 . art. <e poate constata cI &*# G. dar fIrI sI se instituie comitetul de întreprindere. % poate înc4eia contracte de muncI cu persoanele pe care le an!ajeazI e(clusiv pentru realizarea sarcinilor pe care le are. comitetul de întreprindere se reuneste obli!atoriu lunar. institutia reprezentantilor salariatilor nu se poate constitui. 0#2 alin. &*#. % poate poseda un patrimoniu . contine dispozitii referitoare la reprezentantii salariatiilor. inclusiv în cele strIine instalate în +ranta. pe l$n!I comitetul de întreprindere.

şi sindicatele interesate. mai multi autori &**.rupului Fn state mem+re diferite cel pu9in o Fntreprindere mem+rE a . 3tefanescu. în art. 7(D1270. p..a&eaHE minimum 1000 de salaria9i Fn statele mem+re şi. Fn cel pu9in douE state mem+re diferite. 4u+licatE Fn Iurnalul Gficial al 1omunitE9ilor *uropene MIG1*N 5 20B din (0 septem+rie 122B. &** I. p. statele trebuie sI adopte mIsuri corespunzItoare pentru a !aranta ca prezenta reprezentantilor ales sI nu slIbeascI situata sindicatelor si pentru a încuraja cooperarea în toate problemele pertinente. în afara cazului în care acordul la care se referă art.0710/ a 'r!anizatiei 5nternationale a Auncii privind reprezentantii salariatilor &*&. prevăzute de le!islaţia rom$nă în vi!oare. 1/BC1/0. între reprezentanti ales. "omitetul european de întreprindere sau procedura de informare şi consultare se instituie. 07 prevede altfel. 7/ din 2 au. pe de altI parte. în cazul în care !rupul de întreprinderi de dimensiune comunitară include una sau mai multe întreprinderi ori unul sau mai multe !rupuri de întreprinderi care sunt. rin e(cepţie de la aceste prevederi. dispozitiile din "odul muncii referitoare la reprezentantii salariatilor necesitI revizuiri. . nr.im+ul de opinii şi sta+ilirea unui dialo. T. Fntre repreHentan9ii salaria9ilor şi conducerea centralE sau orice alt ni%el de conducere.institutia reprezentantilor salariatilor în tara noastrI este pusI pe plan secundar fatI de sindicate. pe de altI parte.000 de salaria9i Fn statele mem+re con9ine cel pu9in douE Fntreprinderi mem+re ale . &*1 Lntreprindere de dimensiune comunitarE este consideratE Fntreprinderea care an. de e(emplu. # lit. b din aceeaşi "onventie se subliniazI cI reprezentanti alesi de cItre lucrItori nu trebuie sI e(ercite activitIti care tin de prero!ativele e(clusive ale sindicatelor. cit. după modalităţile prevăzute de prezenta le!e. 'r. în fiecare întreprindere de dimensiune comunitară &*1 şi în fiecare !rup de întreprinderi de dimensiune comunitară&*2. 127 &*. &*& . pu+licat Fn :Buletinul oficialV. op. &*7 4rin consultare le. considerIm cI.a&eaHE cel pu9in 1. în Gel!ia si în +ranta. *. iar. în statele vest%europene.. de dimensiune comunitară. -ceastă le!e nu aduce atin!ere drepturilor la informare şi consultare &*7 ale salariaţilor. 4artea I. comitetul european de întreprindere se constituie la nivelul !rupului. institutia comitetului de întreprindere se impune a fi re!lementatI si în le!islatia muncii din tara noastrI. =e!ea transpune @irectiva "onsiliului 7&>&*>": privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare şi consultare a lucrătorilor în întreprinderile şi !rupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară&*. 5n literatura de specialitate. "onventia nr. în art. sindicatele participI prin candidati proprii la ale!erea dele!atiilor personalului. 0#* . @e altfel. op. precizeazI cI în situatia în care într%o întreprindere e(istI concomitent reprezentanti ai sindicatelor si reprezentanti alesi. cele douI institutii au atributii bine definite si nu se aflI într%o relatie de subordonare sau conflictualI. @e asemenea. Tinca.rupului an.atificatU de .ust 1270. pe de o parte.a&eaHE minimum 100 de salaria9i FntrCun alt stat mem+ru.rupul de Fntreprinderi care Fndeplineşte cumulati% urmEtoarele condi9iiK an.rupului an.om-nia prin )ecretul nr.a&eaHE minimum 100 de salaria9i FntrCun stat mem+ru şi cel pu9in o altE Fntreprindere mem+rE a . @impotrivI.ea are Fn %edere sc. cel pu9in 100 de salaria9i Fn fiecare dintre acestea &*2 >rupul de Fntreprinderi de dimensiune comunitarE Fl constituie . revederile le!i nu se aplică personalului navi!ant din marina comercială. G. de asemenea. cit. pe de o parte.

dar în interesul întreprinderii care e(ercită controlul sau al oricărei alte întreprinderi controlate. în cazul întreprinderilor de dimensiune comunitară şi al !rupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară. -tunci c$nd două sau mai multe întreprinderi dintr%un !rup îndeplinesc unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute la lit. încetare de plăţi sau o procedură similară.2. direct sau indirect. b/ sau c/ din =e!ea concurenţei nr. denumită întreprindere controlată. <e prezumă capacitatea de a e(ercita o influenţă dominantă. în absenţa unui astfel de reprezentant. atunci c$nd prima dintre acestea se !ăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 20>077. comitetului de direcţie sau ai consiliului de suprave!4ere al unei alte întreprinderi. 02 lit. a/. fără a se e(clude însă posibilitatea probei că o altă întreprindere are capacitatea de a e(ercita o influenţă dominantă.9.0 . este considerată întreprindere care e(ercită controlul aceea care îndeplineşte criteriul prevăzut la lit. nr. &. se ia în calcul numărul mediu de salariaţi. 77 din (0 aprilie 122/. fără a se e(clude însă proba contrară.2 3alariatul Fn sensul le. Nu se prezumă e(ercitarea unei influenţe dominante e(clusiv pe baza faptului că un reprezentant îşi e(ercită atribuţiile. în temeiul dreptului de proprietate.0 care !uvernează întreprinderea respectivă. al participării financiare sau al re!ulilor care o !uvernează. Nu este considerată întreprindere care e(ercită controlul aceea care deţine participaţii într%o altă întreprindere. cu privire la lic4idare. inclusiv salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă cu timp parţial. 4artea I. atunci c$nd o întreprindere. @repturile de vot şi de numire pe care le deţine întreprinderea care e(ercită controlul le includ pe cele ale oricărei alte întreprinderi controlate şi pe cele ale oricărei persoane sau ale oricărui or!anism care acţionează în nume propriu. =e!islaţia aplicabilă pentru a determina dacă o întreprindere este o întreprindere care e(ercită controlul este cea a statului membru &. insolvabilitate. B/0 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. entru stabilirea numărului de salariaţi &. faliment. îndeplineşte unul dintre următoarele criterii3 a/ poate numi mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administraţie. c/ deţine majoritatea capitalului social subscris al unei alte întreprinderi. &. b/ sau c/ a prezentului punct.ii este persoana FncadratE Fn muncE Fn +aHa unui contract indi%idual de muncE sau de ucenicie. conducerea centrală a întreprinderii din !rup care an!ajează cel mai mare număr de salariaţi. @acă le!islaţia care !uvernează întreprinderea nu este cea a unui stat membru.rin întreprindere care e(ercită controlul în cadrul !rupului de întreprinderi s%a avut în vedere întreprinderea care poate e(ercita o influenţă dominantă asupra unei alte întreprinderi. cu modificările şi completările ulterioare. în conformitate cu prevederile le!ii. an!ajaţi în cursul a 2 ani anteriori datei la care s%a iniţiat ne!ocierea prevăzută la art. 3tate mem+re sunt statele mem+re ale $niunii *uropene şi celelalte state apar9in-nd 3pa9iului *conomic *uropean. 2. a/. le!islaţia aplicabilă este cea a statului membru pe al cărui teritoriu este situat reprezentantul întreprinderii sau. b/ controlează majoritatea voturilor ataşate acţiunilor emise de o altă întreprindere. &.

sucursala sau orice alt sediu secundar al unei astfel de întreprinderi ori. Fn caHul Fn care nu e"istE sindicat. cu e(cepţia cazului în care acordul prevăzut la art. -tribuţiile şi competenţa comitetului european de întreprindere. e(istă deja un acord aplicabil tuturor salariaţilor. b/ şi. atunci c$nd filiala. conducerea întreprinderii. sucursalele şi celelalte sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară de pe teritoriul statelor membre şi toate întreprinderile membre ale !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară de pe teritoriul statelor membre. =e!ea se aplică3 a/ întreprinderilor de dimensiune comunitară şi !rupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară care au conducerea centrală în )om$nia. sucursalei sau a oricărui alt sediu secundar prevăzute la alin. persoanele alese şi mandatate sE repreHinte salaria9ii. precum şi sfera procedurii de informare şi consultare acoperă toate filialele. părţile pot decide. la data intrării în vi!oare a prezentei le!i.999. "onstituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 29.0/ lit. a comitetului european de întreprindere sau împiedicarea instituirii ori aplicării procedurii de informare sau consultare a an!ajaţilor de către un membru al conducerii centrale ori al conducerii de un alt nivel în cadrul unei întreprinderi de dimensiune comunitară sau al unui !rup de întreprinderi de dimensiune comunitară ori de către o persoană care acţionează în numele acestora.=a cererea reprezentanţilor salariaţilor&. dar şi%a desemnat un reprezentant în )om$nia. să îl reînnoiască.epreHentan9ii salaria9ilor sunt repreHentan9ii or. 0 lit. or!anizării sau funcţionării !rupului special de ne!ociere.999 lei la &9.#. c/ întreprinderilor de dimensiune comunitară şi !rupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într%un stat membru şi nici nu şi%a desemnat un reprezentant într%un stat membru. respectiv. filialei. b/ întreprinderilor de dimensiune comunitară şi !rupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într%un stat membru. c/ sunt consideraţi drept conducere centrală. potri%it le. @acă părţile nu ajun! la un acord în acest sens.ii. conducerea centrală pune la dispoziţie informaţii privind numărul de salariaţi al întreprinderii de dimensiune comunitară sau al !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. .999 lei următoarele fapte3 a/ obstrucţionarea constituirii. după caz. b/ discriminarea unui membru al !rupului special de ne!ociere.aniHa9iilor sindicale sau. Nu sunt supuse obli!aţiilor ce decur! din prezenta le!e întreprinderile de dimensiune comunitară şi !rupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară în care.999. întreprinderea membră a !rupului care an!ajează cel mai mare număr de salariaţi într%un stat membru este situată în )om$nia. 8n aplicarea dispoziţiilor le!ii. reprezentantul prevăzut la alin. 07 stabileşte o arie mai lar!ă de aplicare. 8n cazul în care acordul prevăzut e(piră. . care acţionează conform prezentei le!i. acord ce prevede o informare şi o consultare transnaţională a acestora. sunt aplicabile dispoziţiile acestei le!i. al comitetului european de întreprindere sau al unui reprezentant al salariaţilor. de comun acord. &.# .

prin natura lor.* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 7(. 029>2992&. "ontravenţiilor prevăzute la art. 7. (D2000. &. Importan a "omitetului european de întreprindere în des&ăşurarea raporturilor de muncă . respectiv decizia conducerii centrale de a nu divul!a informaţiile prevăzute la art. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.& privind re!imul juridic al contravenţiilor. potrivit unor criterii obiective.& &. indiferent de locul unde se !ăsesc aceste persoane. precum şi reprezentanţilor salariaţilor nu pot fi dezvăluite unor terţi nici după e(pirarea mandatului. &. )elaţiile dintre conducerea centrală din )om$nia şi comitetul european de întreprindere se bazează pe principiul colaborării. ar afecta !rav funcţionarea întreprinderilor respective sau le%ar prejudicia. nr. p.$. poate fi contestată de comitetul european de întreprindere sau de reprezentanţii salariaţilor la instanţele judecătoreşti competente. &. 2/7 din 22 aprilie 2002. cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de le!e.. Fn :Buletinul I644!= nr. au dreptul să efectueze control. Constituirea Co#itetului european "e *ntreprin"ere "onducerea centrală&. <olidarităţii <ociale şi +amiliei sau de către alte or!ane care.. B10 din 20 iulie 2001. are obli!aţia creării condiţiilor şi mijloacelor necesare pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare şi consultare în întreprinderile ori !rupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară. în termen de #9 de zile.c/ divul!area informaţiilor cu caracter confidenţial de către persoanele cărora le%au fost comunicate în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta le!e. potrivit le!ii. 5nformaţiile cu caracter confidenţial comunicate cu acest titlu membrilor !rupului special de ne!ociere. Fn sensul le. "olaborarea dintre conducerea centrală şi reprezentanţii salariaţilor este necesară şi în cadrul procedurii de informare şi consultare a salariaţilor.ii este conducerea centralE a Fntreprinderii de dimensiune comunitarE sau conducerea centralE a Fntreprinderii care e"ercitE controlul Fn cadrul . 4artea I. 0. "onducerea centrală din )om$nia are obli!aţia motivării în scris a refuzului divul!ării informaţiilor prevăzute la alin. 2>2990&. nr. . aprobată cu modificări şi completări prin =e!ea nr. "onstatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către or!anele de control ale Ainisterului Auncii. 4artea I. membrilor comitetului european de întreprindere.*.1. cu respectarea drepturilor şi obli!aţiilor lor reciproce.rupului de Fntreprinderi de dimensiune comunitarE.1 )an #op. <olicitarea venită din partea conducerii centrale de respectare a confidenţialităţii. Ne!ocierile dintre conducerea centrală şi !rupul special de ne!ociere se bazează pe principiul colaborării&. 1onducerea centralE. cu modificările şi completările ulterioare. &1 li se aplică dispoziţiile 'rdonanţei ?uvernului nr. "onducerea centrală din )om$nia nu este obli!ată să comunice informaţii atunci c$nd acestea. e(perţilor. &*.

8n cadrul !rupului special de ne!ociere este desemnat sau ales cel puţin un membru suplimentar din fiecare stat membru în care întreprinderea de dimensiune comunitară are una ori mai multe filiale. b/ 2 membri suplimentari pentru fiecare stat membru în care sunt an!ajaţi cel puţin 29L dintre salariaţii întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. componenţa. printr%un acord scris. cu reprezentarea ambelor se(e. iar numărul ma(im de membri nu poate depăşi numărul de state membre. membrii !rupului special de ne!ociere sunt desemnaţi cu . sucursale ori alte sedii secundare situate în cel puţin două state membre diferite."onducerea centrală situată în )om$nia iniţiază ne!ocieri pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare şi consultare. după caz. atribuţiile şi durata mandatului comitetului sau comitetelor europene de întreprindere ori modalităţile de aplicare a uneia sau mai multor proceduri de informare şi consultare a salariaţilor. domeniul de aplicare. d/ & membri suplimentari pentru statul membru în care sunt an!ajaţi cel puţin . @esemnarea sau ale!erea de membri suplimentari în !rupul special de ne!ociere va avea în vedere reprezentarea ambelor se(e şi se face după următoarele re!uli3 a/ un membru suplimentar pentru fiecare stat membru în care sunt an!ajaţi cel puţin 09L dintre salariaţii întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. se creează un !rup special de ne!ociere. din oficiu sau la solicitarea scrisă a cel puţin 099 de salariaţi ori. "ererea privind iniţierea ne!ocierilor pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare şi consultare se adresează conducerii centrale definite potrivit prezentei le!i. c/ # membri suplimentari pentru fiecare stat membru în care sunt an!ajaţi cel puţin &9L dintre salariaţii întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. ?rupul special de ne!ociere are rolul de a stabili cu conducerea centrală din )om$nia.9L dintre salariaţii întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. e/ * membri suplimentari pentru statul membru în care sunt an!ajaţi cel puţin 1*L dintre salariaţii întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. a reprezentanţilor acestora din cel puţin două întreprinderi sau filiale. sucursale sau orice alte sedii secundare ori în care !rupul de întreprinderi de dimensiune comunitară are una sau mai multe întreprinderi. 8n vederea constituirii comitetului european de întreprindere sau a instituirii procedurii de informare şi consultare a salariaţilor. 8n )om$nia membrii !rupului special de ne!ociere sunt desemnaţi de către reprezentanţii salariaţilor din )om$nia ai întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. ?rupul special de ne!ociere este compus din minimum # membri. 8n situaţia ine(istenţei acestor reprezentanţi.

entru asi!urarea continuităţii în cadrul !rupului special de ne!ociere în situaţii prevăzute de re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. "onducerea centrală situată în )om$nia este informată cu privire la componenţa !rupului special de ne!ociere şi a persoanelor care fi!urează pe lista de rezervă.majoritatea voturilor salariaţilor din )om$nia ai întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. 0 şi în lipsa unui acord între !rupul special de ne!ociere şi conducerea centrală. atunci c$nd !rupul special de ne!ociere este asistat de e(perţi. dacă cel puţin 1*L dintre salariaţii între%prinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară sunt încadraţi în unul şi acelaşi stat membru. 8n situaţia prevăzută la alin. 8n măsura în care conducerea centrală şi !rupul special de ne!ociere nu decid altfel. "onducerea centrală convoacă. prin care se decide altfel. sucursalelor şi ale altor sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară. . 07. deciziile !rupului special de ne!ociere se iau cu votul majorităţii membrilor. potrivit alin. ?rupul special de ne!ociere poate decide. "4eltuielile aferente ne!ocierilor acordului pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare şi consultare a salariaţilor se suportă de conducerea centrală. precum şi conducerile întreprinderilor care compun !rupul de întreprinderi de dimensiune comunitară. b/ un înlocuitor suplimentar. 0. Aembrii !rupului special de ne!ociere pot ale!e un preşedinte dintre ei şi pot adopta un re!ulament de or!anizare şi funcţionare. "onducerea centrală depune toate dili!enţele în vederea asi!urării membrilor !rupului special de ne!ociere a resurselor materiale şi financiare necesare îndeplinirii atribuţiilor lor. cu majoritatea a două treimi din numărul voturilor. să oprească ne!ocierile cu conducerea centrală sau să nu le iniţieze. 8n vederea înc4eierii acordului prevăzut la art. în termen de #9 de zile de la data comunicării componenţei !rupului special de ne!ociere. în scopul înc4eierii unui acord privind constituirea comitetului european de întreprindere sau instituirea procedurii de informare şi consultare a salariaţilor. o reuniune cu membrii acestuia. "onducerea centrală informează despre aceasta conducerile locale. "onducerea centrală informează şi conducerile filialelor. precum şi aspecte referitoare la suspendarea. revocarea ori încetarea mandatelor acestora. !rupul special de ne!ociere se dizolvă. 8n scopul realizării atribuţiilor sale. !rupul special de ne!ociere poate fi asistat de către e(perţi. conducerea centrală va suporta c4eltuielile numai pentru un e(pert. )e!ulamentul de or!anizare şi funcţionare va cuprinde modul concret de desemnare sau de ale!ere a membrilor !rupului special de ne!ociere. la ale!erea acestuia. ?rupul special de ne!ociere are dreptul de a se reuni anterior datei la care este convocat de conducerea centrală. astfel3 a/ un înlocuitor pentru fiecare stat membru. se constituie o listă de rezervă.

acordul trebuie să prevadă modalităţile concrete în care reprezentanţii salariaţilor au dreptul de a se reuni pentru a fi informaţi şi de a se consulta cu conducerea centrală în privinţa informaţiilor care le sunt comunicate. formulată potrivit art. 0. în loc să constituie un comitet european de întreprindere. d/ locul. 02 alin. 8n situaţia luării unei decizii în condiţiile alin. . e/ resursele financiare şi materiale necesare funcţionării. 2 se referă. în principal. -cordului prevăzut la art. respectiv de constituire a !rupului special de ne!ociere. 0. poate fi introdusă cel mai devreme după 2 ani de la data deciziei prevăzute la alin. -cordul privind constituirea şi funcţionarea comitetelor europene de întreprindere stabileşte cel puţin3 a/ întreprinderile care compun !rupul de întreprinderi de dimensiune comunitară sau filialele. c/ atribuţiile şi procedura informării şi consultării comitetului european de întreprindere. "onducerea centrală şi !rupul special de ne!ociere pot conveni. f/ durata acordului şi procedura de rene!ociere a acestuia. 8n situaţia prevăzută la alin. -cordul dintre !rupul special de ne!ociere şi conducerea centrală are ca scop fie constituirea comitetului european de întreprindere. dispoziţiile subsidiare prevăzute în prezenta le!e nu sunt aplicabile. -cordul trebuie să se înc4eie în formă scrisă. 0. 0. cu e(cepţia situaţiei în care părţile fi(ează un termen mai scurt. 2 alin. la aspectele transnaţionale care afectează considerabil interesele salariaţilor întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. 5nformaţiile prevăzute la alin. cu reprezentarea ambelor se(e. să instituie una sau mai multe proceduri de informare şi consultare. conducerea centrală şi !rupul special de ne!ociere nu sunt în măsură să înc4eie un acord şi !rupul special de ne!ociere nu a luat decizia prevăzută la art. 2 alin. b/ componenţa comitetului european de întreprindere. care vor fi alocate comitetului. sucursalele ori alte sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară cărora li se aplică acordul. . repartiţia locurilor şi durata mandatului membrilor. respectiv de a se reuni pentru a discuta cu privire la informaţiile care le sunt comunicate. prin acord scris. luni de la data solicitării salariaţilor. formulată potrivit art. fie instituirea procedurii de informare şi consultare a salariaţilor. numărul de membri. @ispoziţii subsidiare au în vedere aplicabilitatea le!ii în oricare dintre situaţiile următoare3 a/ conducerea centrală şi !rupul special de ne!ociere decid astfel3 b/ conducerea centrală refuză desc4iderea ne!ocierilor în termen de . 0. c/ în termen de # ani de la data solicitării salariaţilor. dacă prin acesta nu se prevede contrariul. frecvenţa şi durata reuniunilor comitetului.' nouă solicitare de convocare. 07 nu i se aplică dispoziţiile subsidiare din prezenta le!e.0/.

în absenţa acestora. entru a asi!ura continuitatea în cadrul comitetului european de întreprindere. )e!ulamentul de or!anizare şi funcţionare va cuprinde modul concret de desemnare sau de ale!ere a membrilor săi. în acest caz numărul de membri dintr%un stat trebuie readaptat. "onducerea centrală din )om$nia este informată cu privire la componenţa comitetului european de întreprindere. Co#petenţa şi +un ţionarea Co#itetului european "e *ntreprin"ere "omitetul european de întreprindere este compus din salariaţi ai întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară desemnaţi ori aleşi de reprezentanţii salariaţilor sau. :a informează şi conducerile filialelor. revocarea ori încetarea mandatelor acestora. Numărul membrilor comitetului european de întreprindere este de cel puţin # şi de cel mult #9. precum şi conducerile întreprinderilor care compun !rupul de dimensiune comunitară. 00 alin. .8n situaţiile prevăzute mai sus se constituie un comitet european de întreprindere. @acă dimensiunea comitetului european de întreprindere o justifică. @esemnarea sau ale!erea de membri suplimentari în comitetul european de întreprindere se face după procedura prevăzută la art. cu reprezentarea ambelor se(e. "onducerea centrală verifică la fiecare 2 ani dacă numărul de salariaţi s%a sc4imbat. în condiţiile prevăzute în re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. sucursalelor şi ale altor sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară. 0#. sucursale sau alte sedii secundare ori în care !rupul de întreprinderi de dimensiune comunitară are una sau mai multe întreprinderi. )eprezentarea în comitetul european de întreprindere se asi!ură prin desemnarea sau ale!erea unui membru din fiecare stat membru în care întreprinderea de dimensiune comunitară are una ori mai multe filiale. conducerea centrală notifică în scris comitetului european de întreprindere această sc4imbare. 7. "$nd o asemenea sc4imbare este constatată. precum şi aspecte referitoare la suspendarea. "omitetul european de întreprindere va desemna sau va ale!e noii membri. de ansamblul salariaţilor. în conformitate cu dispoziţiile le!ii. cu reprezentarea ambelor se(e. potrivit re!ulilor prevăzute la art. 2.). se constituie o listă de rezervă. în situaţiile prevăzute în re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. acesta ale!e din r$ndul membrilor săi un comitet restr$ns care cuprinde cel mult # membri. a comitetului restr$ns. "omitetul european de întreprindere adoptă re!ulamentul său de or!anizare şi funcţionare. "omitetul restr$ns prevăzut de le!e adoptă un re!ulament de or!anizare şi funcţionare. cu reprezentarea ambelor se(e. precum şi a persoanelor care fi!urează pe lista de rezervă. potrivit art. #. şi 21.

j/ concedierile colective. reducerea dimensiunii sau înc4iderea întreprinderilor. în baza unui raport elaborat de conducerea centrală. !/ principalele modificări care privesc or!anizarea întreprinderilor sau !rupurilor de întreprinderi. 4/ introducerea noilor metode de lucru sau a noilor procedee de producţie. sucursalelor ori a altor sedii secundare sau a unor părţi importante ale acestora. după caz. situate în state membre diferite. comitetul restr$ns sau. i/ transferurile de producţie. e/ producţia şi v$nzările. ##. următoarele aspecte3 a/ structura întreprinderii de dimensiune comunitară sau a !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară."ompetenţa comitetului european de întreprindere este limitată la informarea şi consultarea salariaţilor asupra problemelor care interesează ansamblul întreprinderii de dimensiune comunitară sau al !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară ori cel puţin două filiale. d/ situaţia an!ajărilor şi previziunile de dezvoltare în acest domeniu. la solicitarea sa. f/ investiţiile. sucursalele şi orice alte sedii secundare ori toate întreprinderile membre ale !rupului. cu conducerea centrală din )om$nia sau cu orice alt nivel de conducere din cadrul întreprinderii de dimensiune comunitară ori al !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. pentru a fi informat şi consultat asupra măsurilor ce afectează considerabil interesele salariaţilor. sucursalelor ori a altor sedii secundare. o reuniune cu comitetul european de întreprindere. comitetul restr$ns are dreptul de a se reuni. situate în state membre diferite. concedierilor colective. rin e(cepţie de la prevederile art. pentru a%l informa şi a%l consulta cu privire la evoluţia activităţii întreprinderii de dimensiune comunitară sau a !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară şi a perspectivelor acesteia. care are competenţa să ia decizii. competenţa comitetului european de întreprindere este limitată la aspectele care privesc toate filialele. c/ evoluţia probabilă a activităţilor întreprinderii sau !rupului de întreprinderi. )euniunea va avea în vedere. înc4iderii întreprinderilor sau filialelor. "onducerea centrală convoacă. 8n acest caz comitetul european de întreprindere sau. a filialelor. b/ situaţia economică şi financiară a acestora. situate în statele membre. 8n cazul întreprinderilor sau al !rupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într%un stat membru. fuziunile. sau care privesc cel puţin două filiale. sucursale sau alte sedii secundare ori întreprinderi ale !rupului. dacă acesta nu e(istă. comitetul european de întreprindere are dreptul de a fi informat. c$nd intervin situaţii e(cepţionale care afectează considerabil interesele salariaţilor. cu cel puţin 0* zile calendaristice înainte de aceasta. . în principal. sucursale ori alte sedii secundare sau întreprinderi ale !rupului. "onducerea centrală va comunica data reuniunii comitetului european de întreprindere şi conducerilor locale. în special în cazul sc4imbării sediului. cel puţin o dată pe an.

la ale!erea acestuia. "omitetul european de întreprindere poate e(prima un punct de vedere cu privire la raport. 07 sau a menţinerii aplicării dispoziţiilor subsidiare prevăzute de prezentul capitol. # şi dispoziţiile subsidiare din prezenta le!e. pe toţi salariaţii asupra conţinutului şi rezultatului informărilor şi consultărilor desfăşurate potrivit prevederilor prezentului capitol. #& nu poate aduce atin!ere prero!ativelor conducerii centrale. "onducerea centrală situată în )om$nia suportă c4eltuielile pentru cel puţin un e(pert. 8nainte de orice reuniune cu conducerea centrală. comitetul european de întreprindere sau comitetul restr$ns. 0 nu pot e(onera membrii comitetului european de întreprindere sau membrii comitetului restr$ns de obli!aţia de confidenţialitate prevăzută la art. Aembrii comitetului european de întreprindere informează reprezentanţii salariaţilor întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară ori. 07%22. după caz. se aplică prevederile art. dacă nu s%a convenit altfel. în conformitate cu prevederile art. 01. conducere care va stabili. revederile alin. #& alin. dreptul să participe membrii care au fost aleşi sau desemnaţi de filialele. "onducerea centrală asi!ură membrilor comitetului european de întreprindere resursele financiare şi materiale care să le permită să îşi îndeplinească în mod corespunzător obli!aţiile stabilite de prezenta le!e. &&. de asemenea. "omitetul european de întreprindere sau comitetul restr$ns. acesta e(aminează necesitatea iniţierii de ne!ocieri în vederea înc4eierii unui acord potrivit art. sucursalele ori alte sedii secundare şi>sau de întreprinderile care sunt direct afectate de măsurile respective. art. )euniunea de informare şi consultare prevăzută la art. "onducerea centrală preia. are dreptul să se reunească fără să fie prezentă conducerea centrală. la sf$rşitul reuniunii sau într%un termen rezonabil. #& are loc în cel mai scurt timp posibil. #. iar rolul !rupului special de ne!ociere este îndeplinit de comitetul european de întreprindere. precum şi c4eltuielile aferente deplasării şi cazării membrilor comitetului european de întreprindere şi ale membrilor comitetului restr$ns.=a reuniunea or!anizată cu comitetul restr$ns au. . c4eltuielile de or!anizare a reuniunilor şi de traducere. dar nu mai t$rziu de 09 zile de la data reuniunii. în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor lor. )euniunea prevăzută la art. bu!etul anual al acestuia. în absenţa acestora. @upă & ani de la data constituirii comitetului european de întreprindere. care poate fi e(tins atunci c$nd este cazul. pe baza unui raport elaborat de conducerea centrală sau de conducerile or!anizate la diferite niveluri. poate fi asistat de e(perţi. &# alin. în colaborare cu comitetul european de întreprindere. @acă se decide iniţierea unei proceduri de ne!ociere. "4eltuielile de funcţionare ale comitetului european de întreprindere sunt suportate de conducerea centrală situată în )om$nia.

ai comitetului european de întreprindere şi reprezentanţilor salariaţilor trebuie să le fie acordate timpul şi mijloacele necesare pentru a le permite să informeze salariaţii cu privire la stadiul şi la rezultatele procesului de informare şi consultare. %rote ţia repre6entanţilor salariaţilor instituită "e le2ea pri5in" o#itetul european "e *ntreprin"ere Aembrii !rupului special de ne!ociere.. ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor lor în conformitate cu prevederile le!ii. p. Tratat!op.. 10(.2 ersoanele prevăzute la alin. 07. în e(ercitarea funcţiilor lor. ai comitetului european de întreprindere şi reprezentanţii salariaţilor an!ajaţi în )om$nia care îşi e(ercită atribuţiile în cadrul procedurii de ne!ociere a acordului sau de informare şi consultare beneficiază. de drepturile prevăzute de le!islaţia în vi!oare pentru reprezentanţii salariaţilor şi pentru persoanele alese în or!anele de conducere ale or!anizaţiilor sindicale.. &. în timpul absenţei necesare e(ercitării atribuţiilor acestora. &. 0 priveşte. 0 nu pot fi supuse vreunei discriminări. precum şi plata salariului pentru membrii care fac parte din personalul întreprinderii de dimensiune comunitară sau al !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară.2 )an #op. cit. Aembrilor !rupului special de ne!ociere.7. revederea alin. participarea la reuniunile !rupului special de ne!ociere ori ale comitetului european de întreprindere sau la orice altă reuniune realizată în cadrul acordului prevăzut la art. . în special. concediate sau supuse altor sancţiuni.

0#>0770 &19 privind contractul colectiv de muncă. &. %ol. 0#9>077. &1& !. ne!ocierea colectivă a fost statuată prin =e!ea nr. CON8RAC8UL COLEC8I< DE MUNCĂ 1. . 09 alin. de natură să asi!ure protecţia socială a salariaţilor. indiferent de nivel nu este obli!atorie. prevenirea sau limitarea conflictelor de interese şi. =e!ea nr. I. 120. s%au creat condiţiile necesare. ratificată de )om$nia prin =e!ea nr. ca urmare a e(perienţei acumulate de partenerii sociali. 002>0779. &10 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. (2 din 2 septem+rie 1221.%2&1.1. op.anasiu.cit. <copul înc4eierii contractelor colective de muncă este promovarea unor relaţii de muncă ec4itabile. nr.5 privind contractul colectiv de muncă. entru prima oară. p. cit.0.&10 modificată la scurt timp prin =e!ea nr. +aţă de prevederile art. alin. 2 din "odul muncii. 1(2. este convenţia înc4eiată în formă scrisă între patron sau or!anizaţia patronală. 17B din 12 mai 1227. mai ales. 2#. abia din 0779. nu îşi mai !ăsesc aplicarea dec$t în cazul an!ajatorului cu mai puţin de 20 de salariaţii. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. !t. 0 din "odul muncii şi art. şi de )ecomandarea 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii nr.. :A97:.Capitolul I< CON8RAC8ELE COLEC8I<E DE MUNCĂ 1. salarizarea precum şi alte drepturi şi obli!aţii ce decur! din raporturile de muncă&1#. odată cu noile transformări economico%sociale şi politice. op. 0#9>077.7. ŞtefEnescu. 2#. cit. 0&#>0771 şi apoi în anul 0772.. ŞtefEnescu. pe de o parte şi salariaţii reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de le!e. a fost adoptată o nouă le!e în materie. p. se poate aprecia că dispoziţiile art. p.0#9>077.T. din care ar rezulta că înc4eierea contractelor colective de muncă. de cealaltă parte. 4artea I. Noţiune şi natură !uri"i ă )e!lementarea anterioară nu prevedea posibilitatea ne!ocierii colective &.Tratat! op. nr. 472 &1# @aler )ornenanu. 4artea I. 0 din =e!ea nr.egea nr. =a un interval de cinci ani.7 &19 I. (C12.T. alin. prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă. 0 şi 2 din =e!ea nr. contractelor colective de muncă ' asemenea re!lementare ţine seama de prevederile "onvenţiei 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii nr. (D1227. evitarea declanşării !revelor &1&.. p. I. 2#. art. Fn :)reptul= nr. 0*&>0720 privind promovarea ne!ocierii colective. . "odul muncii consacră între! titlul al D555%lea.#>0720&12 "ontractul colectiv de muncă este conform art. 17B.

. cit. contractul colectiv de muncă seamănă cu contractele civile. încălcarea clauzelor sale fiind sancţionată de le!e&1. op. 121. în principiu comutativ. cit. la nivel de unitate de către or!anizaţiile sindicale le!al &1* &1. #2 alin. Droit du travail. patronul poate fi reprezentat. 22/. 1/2. %ol. sinala!matic. * din "onstituţia )om$niei dispune3 „@reptul la ne!ocieri colective în materie de muncă şi caracterul obli!atoriu al convenţiilor colective sunt !arantate”. p.T. -rt. !ntione Ieammand. -şa cum se arată în literatura de specialitate. dispoziţiile alin. teza naturii juridice dualiste este unanim recunoscută. p. numit. pot fi reprezentaţi. 480 IQan 4ellissier. &12 <a. 22 Qdition.0#9>077. p. ' convenţie înc4eiată în atare condiţii are putere de le!e între părţile contractante. se consideră că o asemenea convenţie colectivă creează norme specifice. 1. cit. op. distinctă de ordinea statală edictată prin le!e &17. I. 3ofia 4opescu. art. cit.. precum şi cu contractele individuale de muncă &11.$. prin or!anul de conducere al acesteia. 0 alin. contractul colectiv de muncă are caracter de drept privat. Tufan. 771. cit. 120 &11 !le"andru #iclea. p. este persoana juridică care an!ajează salariaţi prin înc4eierea contractelor colective de muncă. %ărţile ontra telor ole ti5e "e #un ă ărţile contractului colectiv de muncă sunt. prin asociaţiile patronale le!al constituite. persoanele juridice care an!ajează salariaţi fiind denumite unităţi. 1. &17 I. I. ŞtefEnescu. este permanent. fiind o reflectare a principiului „ pacta sunt servanda/. "ontractul colectiv de muncă reprezintă un izvor de drept deoarece3 are caracter !eneral.. p. 200B. p. 2#. adică creator de norme drept&1*.. el fiind un act juridic bilateral. )alloH. fiind un contract !enerator de drepturi pentru !rupurile care îl semneaz6. dar produce efecte ca şi normele de drept public. în sensul că vizează raporturile de muncă pentru un colectiv de salariaţi. op.egocierea contractului colectiv de muncă. @ouă mari principii de drept stau la baza ne!ocierii şi înc4eierii contractului colectiv de muncă3 principiile e!alităţii şi libertăţii părţilor.da @olonicu. op. care presupune prestaţii succesive&12 8n doctrina europeană. 1/2. %ol. . adică persoanele an!ajate cu contract individual de muncă.. la nivel de unitate. iar pe de alt6 parte fiind o re!lementare de norme !eneral obli!atorii &29. pe de o parte. care în înţelesul le!ii. oneros. ŞtefEnescu. contractul colectiv de muncă este un contract re!ulamentar. pe perioada valabilităţii sale şi obli!atoriu. ultim al art.. 5n literatura juridic6 francez6 contractul colectiv de munc6 este este considerat a avea un caracter dualist. a/ patronul. 2 din =e!ea nr."a natură juridică.T. op. . la nivel de !rup de unităţi. @in punct de vedere al efectelor sale. de re!ulă. constituind sursa principală a ordinii juridice socio%profesionale. b/ salariaţii. I. =a ne!ocierea şi înc4eierea contractelor colective de muncă.. respectiv al forţei obli!atorii a contractelor înc4eiate conform dispoziţiilor le!ale. !lain 3upiot. de ramură şi la nivel naţional.

iar reprezentativitatea sindicatelor din unităţi se stabileşte de judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul unităţii. au independenţă or!anizatorică şi patrimonială . limitat ca durată. potrivit art. să reprezinte patronii ale căror unităţi cuprind minimum 09L din numărul salariaţilor din ramura respectivă. cumulat. părţile sunt reprezentate de către conducătorul instituţiei bu!etare sau de &20 !le"andru #iclea. 8n unităţile în care nu e(istă or!anizaţii sindicale sau acestea nu îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate prevăzute de le!e. 8ndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată. au. otrivit art. sunt prevăzute e(pres de le!e. numărul de membrii ai sindicatului reprezintă cel puţin o treime din numărul salariaţilor unităţii. trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii3 a/ la nivel naţional1 să aibă independenţă or!anizatorică şi patrimonială3 să reprezinte patronii ale căror unităţi funcţionează în cel puţin jumătate din numărul total al judeţelor. în cel puţin jumătate din numărul total al judeţelor. în conformitate cu art. un număr de cel puţin 1L din efectivul salariaţilor din ramura respectivă .>077# etc. la cererea asociaţiei patronale. iar la nivel naţional.. -stfel. sau prin reprezentanţii aleşi ai salariaţilor. la nivelul !rupului de unităţi şi al ramurilor. =a ne!ocierea şi înc4eierea contractelor colective de muncă în instituţiile bu!etare. b/ la nivel de ramură1 au statut le!al de federaţie sindicală. a le!ii nr. 01 din le!e. #l>07*&. dob$ndind un mandat special. le!al constituite şi reprezentative. asociaţiile patronale. la ne!ocierea contractelor colective de muncă la nivel naţional.ribunalul Aunicipiului Gucureşti. prin or!anizaţii sindicale de tip federativ. de ramură. ce au în componenţă structuri sindicale proprii. reprezintă patroni ale căror unităţi îşi desfăşoară activitatea în cel puţin 2*L din ramurile de activitate. Fn :)reptul= nr. le!ea nu introduce şi nici nu putea să introducă criterii de reprezentativitate pentru patron. reprezintă. au în componenţă federaţii sindicale din cel puţin 2*L din ramurile de activitate. p. "onstatarea reprezentativităţii confederaţiilor şi federaţiilor sindicale intră în competenţa . . de către . 10BC107. =a ale!erea reprezentanţilor salariaţilor vor participa cel puţin jumătate plus unu din numărul total al salariaţilor. salariaţii îşi ale! reprezentanţi la ne!ociere prin vot secret. Hn legătură cu repre%entativitatea sindicatelor la nivelul unită ii. cel puţin *L din efectivul salariaţilor din economia naţională. c/ la nivel de unitate . "riteriile de reprezentativitate a părţilor la ne!ocierea şi înc4eierea contractelor colective de muncă. 2D2001. b/ la nivel de ramură1 să aibă independenţă or!anizatorică şi patrimonială.ribunalului Aunicipiului Gucureşti. reprezentativitatea sa este !enerală în baza decretului nr. 4otăr$rea este supusă recursului. reprezintă patroni ale căror unităţi cuprind minimum 1L din efectivul salariaţilor din economia naţională.13 au statut le!al de or!anizaţie sindicală. . au independenţă or!anizatorică şi patrimonială. şi de unitate participă or!anizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii3 a/ la nivel naţional1 au statut le!al de confederaţie sindicală. cumulat. )eprezentanţii salariaţilor sunt desemnaţi în raport cu numărul voturilor obţinute. de or!anizaţii sindicale de tip confederativ. =a nivel de unitate. 2 din le!e.constituite. 0* alin. 29 din le!e.

da @olonciu.către locţiitorul de drept al acestuia. mai ales c6 asemenea convenţii colective la nivel re!ional şi local. &22 I.elli. patronul trebuie sa convoace partile in vederea ne!ocierii contractului colectiv de munca”.3. editore >.cit. în fiecare an. :(plicaţia pentru care obli!aţia de a ne!ocia este instituită numai la nivel de unitate rezultă din faptul că numai la acest nivel contractul colectiv de muncă are un rol esenţial. sau de către reprezentanţii aleşi ai salariaţilor &22. 0#9>077... 2000. în literatura juridic6 &2# s%a susţinut c6 o asemenea enumerare nu este limitativ6. & alin. . 1((. @urata ne!ocierii colective nu va putea depăşi . @aler )orneanu. obli!aţia de a ne!ocia este o obli!aţie de dili!enţă şi nu de rezultat. care prevede că. republicata. Diritto sindicale. Tratat!op. 0#9>077. in termen de 0* zile de la data formularii cererii in vederea ne!ocierii de catre or!anizatia sindical6 sau de catre reprezentantii salariatilor. 5niţiativa ne!ocierii aparţine.). "a natură juridică. 0 din =e!ea nr. =n 9eierea şi *nre2istrarea ontra telor ole ti5e "e #un ă %. termenul acesta fiind un termen de prescripţie. )eprezentativitatea asociaţilor patronale şi or!anizaţiilor sindicale este valabilă pentru orice contracte colective de muncă înc4eiate în termen de & ani de la data răm$nerii definitive a 4otăr$rii judecătoreşti de constatare a reprezentativităţii lor. patronului. 483 484 5uisa >alantino. 5n acest sens art. &e ocierea contractelor colecti!e de muncă rotecţia le!ală a salariaţilor este relevată de dispoziţiile art. care în termen imperativ de 0* zile de la data formulării cererii de către or!anizaţia sindicală sau de către reprezentanţii salariaţilor are obli!aţia să convoace părţile în vederea ne!ocierii contractului colectiv de muncă. respectiv de către sindicatele reprezentative. şi. ŞtefEnescu. op. Cotăr$rile judecătoreşti prin care se constată reprezentativitatea unor parteneri sociali se comunică Ainisterului Auncii. care completeaz6 convenţiile naţionale de ramur6 e(ist6 şiu în alte ţ6ri. neurmată de înc4eierea contractului colectiv de muncă sau de la data intrării în vi!oare a contractului colectiv de muncă sau cu cel puţin #9 de zile anterior e(pirării contractelor colective de muncă înc4eiate pe un an. după cel puţin 02 luni de la data ne!ocierii precedente. op. modificata si completata. p. otrivit art. 127.. -v$nd în vedere enumerarea nivelurilor la care se pot înc4eia contrtacte colective de munc6. <olidarităţii sociale şi +amiliei.%. ca atare. op. cu e(cepţia cazului c$nd unitatea are mai puţin de 20 de salariaţi.. <a. 0 din =e!ea nr. p. s%ar putea înc4eia un asemenea contra(t şi la nivel teriorial.cit. cit. potrivit le!ii. privind contractul colectiv de munca.cit. I.T. %ol. &2* !le"andru #iclea. nefiind obli!atoriu ca ne!ocierea să se finalizeze cu înc4eierea contractului.>iappic.212C21B. la nivel de unitate este obli!atorie. Torino. cum ar fi de e(emplu 5talia&2& 1. (1(C(22. 120C122. arat6 c6 . cu toate consecinţele ce decur! de aici. ne!ocierea colectivă. p. # alin. p. Ne!ocierea colectivă&2* are loc. care ţine evidenţa acestora.9 de zile. p.

de doi. neindeplinirea obli!atiei de catre patron constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre #99 lei si . 488 !le"andru #iclea şi colecti%.cit. în toate cazurile. 11D1227. p. 2* din =e!ea nr.2. nr. s%a considerat &2. 2 se poate prelun!i aplicarea în continuare a contractului colectiv de muncă în condiţiile în care a fost înc4eiat anterior. -semenea soluţie a fost apreciat6 ca fiind lo!ic6. şi s6 evite dificult6ţile inerente ale unor noi ne!ocieri &27. c6. "onstatarea si sanctionarea contraventiei se face. =e!ea stabileşte numai durata minimă.3. p. B7CB2.* din aceesi le!e. op. fiind în avantajul stabilit6ţii şi continuit6ţii raporturilor dintre p6rţi. Dreptul muncii!op. %. mai ales dac6 nu s%a sc4imbat prea mult condiţiile social economice.semnate de p6rţile care l%au ne!ociat. =a prima reuniune a părţilor se precizează locul şi calendarul reuniunilor.cit. @eşi le!ea prevede aceste minime formalităţi cu privire la înc4eierea contractelor la nivelul unbit6ţii. Fn :. p. a clasificării profesiilor şi meseriilor. potrivit art. a nivelului de salarizare. p.. Neîndeplinirea acestor obli!aţii atra!e răspunderea contravenţională a patronului sub forma amenzii. 101 .aporturi de muncE=. 1B( <a. 2# alin. sunt valabile şi pentru contractele colective de la celelalte niveluri. potrivit le!ii. 486 &21 @aler )orneanu. put$ndu%se înc4eia contracte colective de muncă şi pe o durată mai mare de un an&21..cit. a duratei timpului de lucru şi a or!anizării pro!ramului de lucru. în plisa unor prevederi contrare. 0#9>077.99 lei. întruc$t ea ofer6 posibilitatea p6rţilor s6 p6streze un contract ale c6rui clauze principale le convin. precum şi informaţiile pe care patronul le va pune la dispoziţie dele!aţilor sindicali sau ai salariaţilor. formă cerută ad validitatem. 'urata şi "orma contractelor colecti!e de muncă "ontractele colective de muncă se înc4eie. ca măsură de securitate juridică. Durata şi &orma contractului colectiv de muncă. 277. +amiliei si :!alitatii de <anse rotectiei <ociale. 489 @aler )orneanu. în lipsa manifestării de voinţă a părţilor la înc4eierea perioadei pentru care au fost înc4eiate ca transformate în contracte pe durată nedeterminată.da @olonciu. precum şi a raporturilor juridice de munc6. op. prin acordul părţilor. de catre personalul din Ainisterul Auncii. "ontractul colectiv de muncă se înc4eie. sau în alte condiţii. care nu poate fi mai mică de 02 luni sau pe durata unei lucrări determinate. din directiile de munca si protectie sociala. informaţii care să permită o analiză comparată a situaţiei locurilor de muncă. pe o durată determinată. în formă scrisă. trei sau cinci ani&22 -ceste contracte nu pot fi considerate. "onform art.

potrivit art. a fost modificat art. Fn :3tudii de drept rom-nesc=. 4artea I. &70 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. p. "a e(cepţie se prevede că vor fi totuşi înre!istrate contractele care nu au semnătura tuturor reprezentanţilor dacă. lit. 7>299&&70.. %. după caz. 2. situaţie ce decur!e din actele depuse de părţi. 8n atare situaţie se produc următoarele consecinţe3 p$nă la rene!ocierea lor. fiind obli!ate să sesizeze părţile contractante. fiind cauze de nulitate &79 <a. în condiţiile conteciosului administrativ &7# =a înre!istrarea contractelor colective de muncă. 21/. contractele care3 sunt înc4eiate fără să se fi precizat unităţile în care se aplică clauzele ne!ociate. (nre istrarea contractelor colecti!e de muncă "ontractele colective de muncă înc4eiate la nivelul !rupurilor de unităţi.<emnate de părţi se depun şi se înre!istrează la direcţia !enerală de muncă şi protecţie socială judeţeană sau a municipiului Gucureşti.da @olonciu.. care nu au semnat contractul colectiv de muncă reprezintă sub o treime din numărul salariaţilor unităţii. au fost de acord cu clauzele ne!ociate. Hnregistrarea şi publicitatea contractului colectiv de muncă.3(. 2B/ din 12 martie 200(. 2. Nu vor fi supuse înre!istrării.3. clauzele nule absolut. op. ărţile pot conveni ca data aplicării clauzelor ne!ociate să fie ulterioară zilei de înre!istrare a contractului respectiv. 1B7. sunt înlocuite. I. nu sunt semnate de toţi reprezentanţii părţilor la ne!ociere. din economia naţională. nr. c. 2& alin. unele asociaţii patronale sau or!anizaţii sindicale reprezentative au fost invitate la ne!ociere şi nu s%au prezentat sau. al ramurilor de activitate sau la nivel naţional se depun şi se înre!istrează la Ainisterul Auncii şi <olidarităţii <ociale . ca re!ulă. rin 'rdonanţa de ?uvern nr. cu scopul de a nu fi blocata ne!ocierea şi înc4eierea contractului colectiv de muncă.cit. 1C2D1222. & cu prevederile favorabile cuprinse în le!islaţia muncii sau în contractul colectiv de muncă înc4eiat la nivel superior.3. potrivit art.T. Ainisterul Auncii şi <olidarităţii <ociale sau direcţiile !enerale teritoriale de muncă şi protecţie socială vor verifica dacă acestea conţin clauze care încalcă limitele şi condiţiile prevăzute de le!e. ŞtefEnescu. 'r!anul administraţiei publice nu poate refuza înre!istrarea contractului colectiv de muncă dec$t în situaţiile e(pres prevăzute de le!e &72. nr. op. oziţia Ainisterului Auncii şNi ale or!anelor sale teritoriale nu poate fi discreţionar6 şi nici definitiv6. p. cit. dar refuză semnarea contractelor.. -ceste contracte îşi produc efectele de la data înre!istrării lor. p. 1L din efectivul salariaţilor din ramura respectivă sau sub *L din efectivul salariaţilor. . refuzul de a înre!istra un contract colectiv de munc6 poate fi atacat la instanţele judec6torieşti competente.iar cele înc4eiate la nivel de ramur6 de activitate sau la nivel naţional la ministerul Auncii <olidar5t6ţii <ociale şi :!alit6ţii de Şanse. părţile nu au făcut dovada îndeplinirii cerinţelor le!ale de reprezentativitate. 20C22. %ol. 493 @aler )ormeanu.. dacă părţile persistă în a menţine clauzele respective. preciz$ndu%se că reprezentanţii părţilor la ne!ociere. &72 I.

pro!ramul de lucru şi condiţiile de muncă. put$nd fi invocate de orice persoană interesată. însă o asemenea deficienţă de ordin formal este înfr$ntă de una de ordin raţional. entru a le conferi eficienţă practică. 0#9>077.. 02C/0. şi acestea din urmă au calitate procesuală de a sesiza or!anele de jurisdicţie a muncii în vederea desfiinţării acestora. pu+licata Fn <onitorul oficial. normele le!ale re!lementează contractul colectiv de muncă. din punct de vedere al conţinutului sau. re!imul juridic avantajos pentru salariaţi.epu+licata Fn <onitorul Gficial. 1(C17. precum şi alte drepturi şi obli!aţii ce decur! din raporturile de muncă . @ata intrării în vi!oare la momentul înre!istrării lor. 8n contractele colective de muncă pot fi cuprinse3 clauze care privesc drepturi de personal şi cuantumurile lor. în felul următor3 a/ :lemente de conţinut care. salariile. cu toate acestea data intrării lor în vi!oare este totuşi cea de la momentul înre!istrării &7& şi nu de la data publicării în Aonitorul 'ficial. b/ :lemente de conţinut care se re!lementează alternativ cu re!ulamentul intern. "on inutul contractului colectiv de muncă.ea nr. 4artea I. nr. clauze care privesc acordarea unor drepturi de personal în cuantumuri superioare celor prevăzute de le!islaţia muncii.. 217. ŞtefEnescu. 4opescu.>. nr.art. în absenţa unor norme le!ale. completata prin G. cu e(cepţia cazului c$nd părţile au prevăzut o dată ulterior înre!istrării pentru intrarea în vi!oare a contractului colectiv de muncă. &71 6ormele le. clauze în le!ătură cu drepturi cu privire la care le!islaţia muncii nu conţine re!lementări. op. 2#. 2D200B. apro+atE prin 5e. fie cu contractul colectiv de muncă. din "odul muncii. potrivit art. contractele colective de muncă înc4eiate la nivel naţional şi de ramură se publică în Aonitorul 'ficial în termen de #9 de zile de la înre!istrarea lor. &72 .5. # alin. <e re!lementează e(clusiv. av$nd caracter obli!atoriu.. 007 din 7 iunie 200B. 17B din 12 mai 1227. I. durata timpului de lucru.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. cit. ŞtefEnescu. p. 4artea l. 0 din =e!ea nr. -şa cum s%a subliniat în literatura de specialitate &7.absolută.. deci şi de or!anismul unde sa depus şi se înre!istrează. "onsidera ii asupra constitu ionalită ii datei de intrare în vigoare a contractelor colective de muncă. salarizarea. 1. c/ :lemente de conţinut care se re!lementează alternativ cu contractul individual de muncă. "ontractele colective de muncă fiind contracte ce aparţin sferei dreptului privat. a fost apreciată ca o aplicare retroactivă&7*. are ca obiect minimal. în absenţa unor norme le!ale. prin contractul colectiv de muncă &713 condiţiile de muncă. nr.T. 1. & din =e!ea nr. 0#9>077. 7D2000. $. nr. Fn :)reptul= nr. 2B/ din 12 martie 200B. validitatea lor constituie o problemă în care se pot pronunţa numai instanţele judecătoreşti. 4artea I. p. &7& &7* I. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. . se re!lementează e(clusiv prin contractul colectiv de muncă. nr. Fn :.. 217D200B.ale nu preciHeaHE caHuistic Fn aceste ipoteHe o solu9ie alternati%E la contractul colecti% de muncE. p. art. BD200B.T. privind contractul colectiv de munca &72F/. Conţinutul şi e+e tele ontra telor ole ti5e "e #un ă Ne!ocierea colectivă. d/ :lemente de conţinut care se re!lementează alternativ fie cu re!ulamentul intern. &7.

ramură sau la nivel naţional/.art. sau. 1 alin. durata concediului fără plată acordat pentru rezolvarea unor situaţii personale .otuşi. a din "odul muncii. 0 şi art. pro!ramul de lucru inte!ral poate funcţiona numai dacă este specificat e(pres în contractul individual de muncă. 0&1 alin. fiind e(clus. . %ol. nr. art. în caz contrar. 79>077. 2*7 alin. 2.art. pro!ramul de lucru ine!al . . prin care se soluţionează conflicte colective de muncă.0 din "odul muncii/. 2 din "odul muncii/. # din "odul muncii/. pensiile ocupaţionale ar deveni obli!atorii la scara între!ii ţări/. aşadar. după caz.art. modul de informare a salariaţilor cu privire la conţinutul re!ulamentului intern . 0 din "odul muncii/.art. 0 din =e!ea nr. în favoarea sau defavoarea salariaţilor. 2 alin. în cazul în care repausul în zilele de s$mbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii . 0 din "odul muncii/. .înc4eiate la nivel de unitate. 0#9 alin. 2*2 lit. 27 alin. 0 alin. # din "odul muncii/. conform art. zilele % altele dec$t s$mbătă şi duminică % în care se poate acorda repausul săptăm$nal . <e re!lementează alternativ cu re!ulamentul intern3 modalităţile în care se realizează verificarea aptitudinilor profesionale şi personale la an!ajare. 00* alin.art. !rup de unităţi sau ramură. posibilitatea an!ajatorului de a propune salariaţilor pro!rame individualizate de muncă . B7 din 22 ianuarie 2001. 0#2 alin.T. a din =e!ea nr.art. precum şi prevederi referitoare la protecţia celor aleşi sau dele!aţi în or!anele de conducere ale sindicatelor sau ai reprezentanţilor salariaţilor. p. actele normative stabilesc aspectele de conţinut care se re!lementează prin ne!ociere colectivă pentru toate contractele colective de muncă . dreptul de a propune o sc4emă facultativă de pensii ocupaţionale aparţine an!ajatorului şi sindicatului.art. 2 din "odul muncii/. 0#9>077. prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. 2 din "odul muncii/. problemele referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă . anumite elemente de conţinut. 012 alin. I. reprezentanţilor salariaţilor. 2&7>299&&77 privind pensiile ocupaţionale.3 acordurile dintre părţile semnatare ale contractelor colective. 0&2 alin. contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional .în unitate/. sunt instituite le!al şi numai pentru unele dintre ele.. 220. în mod e(cepţional. dacă nu sunt cuprinse în statutul de personal % profesional sau disciplinar .art. 4artea l. !rup de an!ajatori. &77 *99 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. <pre e(emplu. potrivit art. condiţiile în care salariaţii au dreptul la pauză de masă sau la alte pauze . 2 lit. pe c$nd obli!aţiile salariaţilor vor fi la nivelul ma(im admis de actele normative sau la un nivel inferior. nr. evenimentele familiale deosebite şi numărul de zile libere plătite acordate pentru aceste evenimente . op. privind protecţia muncii *99. @repturile salariaţilor cuprinse în contractele colective de muncă trebuie să fie superioare sau cel puţin e!ale cu cele cuprinse în le!islaţia muncii şi în le!islaţia securităţii sociale*90. @in contractele colective de muncă fac parte. 027 alin.@e re!ulă. /00 din 0 iulie 200B. *90 I. "onform art. procedura de ree(aminare a normelor de muncă şi a situaţiilor concrete în care o astfel de procedură poate interveni . 00# alin.epu+licatE Fn :<onitorul Gficial. 00# alin.art.deoarece. 2 şi # din =e!ea nr. 2 din "odul muncii/.art. 4artea l. ŞtefEnescu. în toate cazurile nu este posibil să se deroa!e de la normele imperative. cit.

dacă un contract la nivel naţional cuprinde clauze de ma(imă !eneralitate. la cererea părţii interesate. 2& din =e!ea nr. I. op. părţile au obli!aţia să precizeze unităţile în cadrul cărora se aplică clauzele ne!ociate*9#. otrivit art. =e!ea nr. 8ntre diferite cate!orii de contracte colective e(istă deosebiri în privinţa clauzelor*92.. 1/7. 0#9>077. în sensul că nu afectează între!ul contract. p$nă la rene!ocierea drepturilor. Tufan.. -rt. destinat activităţilor în domeniul ne!ocierilor colective. ŞtefEnescu. cit.. înc4eiate cu respectarea dispoziţiilor le!ale. în cazul contractului colectiv de muncă la nivel naţional . şi. 1. 2#2 din "odul muncii. 0#9>077. clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează3 a/ pentru toţi salariaţii an!ajatorului. 2&0 din "odul muncii. sau unitate. p. . contractele colective de muncă. !rupuri de unităţi. cuprinde clauze concrete. care se constată numai de către instanţa judecătorească.8n contractele colective de muncă sunt concretizate şi clauzele contractelor colective înc4eiate la nivel superior. în cazul contractelor colective de muncă înc4eiate la acest nivel. părţile pot conveni constituirea unui fond din contribuţia patronatului. cit. 0#9>077. Tratat!. arăta în art. *92 *9# !le"andru #iclea. 8n fiecare contract colectiv de muncă înc4eiat la nivel de !rup de unităţi şi ramură de activitate. ramură de activitate sau din toate unităţile din ţară. =a orice nivel. stabileşte că nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă înc4eiate la nivel superior. clauzele a căror nulitate a fost constatată sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în le!e sau în contractul colectiv de muncă înc4eiat la nivel superior.T..102.. clauzele cuprinse în contractele colective de muncă ne!ociate cu încălcarea prevederilor le!ale sunt lovite de nulitate absolută. rin contractul colectiv de muncă. p.op. altul la nivel de ramură. în contractele colective de muncă nu pot fi incluse clauze care încalcă ordinea publică şi nici clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contracte colective de muncă înc4eiate la nivel superior. 00. d/ pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi an!ajatorii din ţară. 00 alin. potrivit art. "lauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în condiţiile le!ii nr. un contract la nivel de unitate. !rupul de unităţii. că asemenea clauze produc efecte toţi salariaţii din unitate. în raport de nivelul la care se ne!ociază şi înc4eie contractul colectiv de muncă. în privinţa contractelor colective de muncă. otrivit art. un anumit !rad de !eneralitate îl vor avea contractele înc4eiate la nivel naţional. specifice acelei unităţi. constituie le!ea părţilor. #. b/ pentru toţi salariaţii încadraţi la an!ajatorii care fac parte din !rupul de an!ajatori pentru care s%a înc4eiat contractul colectiv de muncă la acest nivel. Nulitatea absolută este parţială. c/ pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi an!ajatorii din ramura de activitate pentru care s%a înc4eiat contractul colectiv de muncă la acest nivel. =a ne!ocierea clauzelor contractului părţile sunt e!ale şi îşi e(primă liber consimţăm$ntul.

>. 1221. cu respectarea condiţiilor le!ii. "ontractele colective de muncă sunt obli!atorii şi faţă de celelalte subiecte de drept asupra cărora se răsfr$n! efectele lor .T. E>e utarea. 2&9 alin.. an!ajatorul poate sesiza instanţa de judecată spre a se ajun!e la o interpretare judiciară. av$nd în vedere însemn6tatea interpret6rii s6 înscrie printre caluzele contractulHui colectiv o preveder prin care s6 se instituie o comisie paritar6*97 pentru rezolvarea unei asemenea probleme.eor. op. /B.oate re!ulile de interpretare.. "on&lictul colectiv de muncă şi greva.de interese/*9. *ditura 8orum. op. cit.e Bre. I. 10/.. 112. Bucureşti. dispoziţie e(pres prevăzută în art. 1.. cit. Tratat!op. prevedere care reflectă scopul le!iuitorului de a proteja şi interesele salariaţilor care nu au ne!ociat şi înc4eiat contract colectiv de muncă. 1. la nivelul administraţiei sau al serviciilor publice locale. "lauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate B tot în formă scrisă B pe parcursul e(ecutării lui.. "ontractele colective de muncă se pot înc4eia şi pentru salariaţii din instituţiile bu!etare. p. 8n situaţia în care. 120. *91 6. înc4eiate cu respectarea dispoziţiilor le!ale constituie le!ea părţilor. sau că în asemenea caz producerea de efecte are loc prin efectul le!ii şi nu pentru că aşa au stabilit părţile*9&. urmează a se aplica contractul colectiv de muncă înc4eiat la nivel superior. cit. alcătuiesc un tot indisolubil*92. !rup de an!ajatori sau ramură nu e(istă contract colectiv de muncă. instanţe judecătoreşti/*91. şi ca urmare trebuie utilizate împreună şi dacă.autorităţi publice. @oiculescu. . @oiculescu. =a fiecare dintre nivelurile prevăzute de le!e se înc4eie un sin!ur contract colectiv de muncă. 711 B 72* "od civil/ cu particularitatea că. !ndrei 4opescu.art. e(ecutarea contractului colectiv de muncă fiind obli!atorie pentru ambele părţi. pentru instituţiile din subordinea acestora. Tufan. e durata valabilităţii unui contract colectiv. p. Nimic nu împiedic6 ca partenerii sociali.. *9. op. "lauzele contractului colectiv de muncă pot fi interpretate fie prin acordul părţilor fie prin aplicarea re!ulilor !enerale de drept comun . dispoziţii le!ale care urmăresc a se respecta pacea socială pe timpul derulării unui contract colectiv de muncă. ori de c$te ori părţile *9& *9* 6.cit... p. 120. 1/0 . salariaţii nu pot declanşa conflicte de muncă . 509 @aler )orneanu.:vident că asemenea convenţii colective. sensul anumitor clauze ec4ivoce trebuie apreciat în favoarea salariaţilor. ŞtefEnescu./.oi. la nivel de an!ajator. şi la nivel departamental pentru instituţiile subordonate. şi în aceste condiţii e(istă diver!enţe. *92 !le"andru #iclea. p. ultim din "odul muncii. interpretarea şi #o"i+i area ontra telor ole ti5e "e #un ă Neîndeplinirea obli!aţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atra!e răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta *9*. p. <unt şi opinii care susţin că în acest caz contractul colectiv de muncă constituie o e(cepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului. p. cit. op.

T. potrivit =e!ii nr. "ontractul colectiv de muncă îşi încetează efectele.convin acest lucru. ŞtefEnescu. I. p.7. -rt. E*istă incompatibilitate între durata nedeterminată a contractului individual de muncă şi durata determinată a contractului colectiv de muncă0. la data dizolvării sau lic4idării judiciare*0# a unităţii sau falimentului an!ajatorului3 prin acordul părţilor. 12(. prevede suspendarea numai c$nd intervine acordul de voinţă al părţilor ori în caz de forţă majoră. una dintre părţi îşi pierde reprezentativitatea le!ală. ŞtefEnescu. în condiţii similare ca în cazul încetării acestuia. 220. /BD1220. în următoarele situaţii3 la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost înc4eiat. :(ecutarea contractului colectiv de muncă sau unor clauze ale acestuia se suspendă.în cazul !revei sau al forţei majore/. pe parcursul e(ecutării uni contract colectiv de muncă. Suspen"area şi *n etarea ontra telor ole ti5e "e #un ă <uspendarea reprezintă o încetare temporară a e(ecutării obli!aţilor asumate prin contractul colectiv de muncă. Tufan. p. o modificare prin actul unilateral al unei din parţi fiind imposibilă. potrivit convenţiei părţilor. *0# 4otri%it 5e. <uspendarea poate să privească între! contractul colectiv de muncă sau numai o parte a clauzelor acestuia *02. 4artea I. spre e(emplu în situaţia întreruperii alimentării cu ener!ie. repu+licatE Fn <onitorul Gficial. 0#9>077.T. 17. care stabileşte limitativ cauzele de încetare. cu reluarea acestora după trecerea unui interval de timp. 1. @eoarece în sistemul dreptului nostru nu se pot înc4eia contracte colective de muncă pe durată nedeterminată.. contractul respectiv răm$ne în fiinţă. în scris. p. 107. dacă părţile nu convin prelun!irea aplicării acestuia. ca atre orice referire la o denunţare ulnilateral6 în cupTrinsul *09 Ş. BD1222. *00 I. 2&* din "odul muncii. /07 din 1( decem+rie 1222. 2&. materii prime materiale. cit. Aodificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică. nr. dacă nu este posibilă continuarea activităţii de către salariaţii care nu participă la !revă. Tratat!op. datorită forţei majore sau altui eveniment imprevizibil. p. ' asemena modalitate nu este prev6zut6 nici de le!e. =e!ea prevede obli!ativitatea notificării suspendării contractului colectiv de muncă. 8n cazul în care. cit. de asemenea suspendarea poate opera de drept . potrivit art.ii nr. ori ca urmare a înţele!erii părţilor.. %ol. 1. datorită intervenţiei acestor factori neprevăzuţi *00. .rEdeanu. op. astfel înc$t acestea să concorde cu clauzele contractului colectiv de muncă *09. din "odul muncii. *0& I.. inevitabil şi insurmontabil care !enerează imposibilitatea temporară de e(ecutare a contractului colectiv de muncă. în raport cu modalitatea în care are loc reor!anizarea respectivă. Fn :)reptul= nr. în cazul reor!anizării persoanei juridice. ele nu pot înceta prin denunţare unilaterală. prin acordul părţilor. op. *02 !le"andru #iclea.3 pe durata !revei. Beli. adică îşi produce efectele în continuare*0&. Aodificarea sau adaptarea unui nou contract colectiv de muncă atra!e şi modificarea ori completarea contractelor individuale de muncă.. modificările devenind aplicabile de la data înre!istrării sau de la o dată ulterioară. cit. or!anului la care se păstrează contractul colectiv de muncă.

a&eaHa salariati .ocierilor derulate intre repreHentantii institutiilor pu+lice şi repreHentantii functionarilor pu+lici. =e!ea nr. prevazute de le!islatia in vi!oare precum si cele convenite in procesul de ne!ociere. respectiv a an!ajatorului. or!anului la care contractul a fost depus pentru înre!istrare. inre. 1/2 *01 Inc. 515 *0.eiate in +aHa ne. precum si libertatea de opinie a fiecarui salariat. este neavenit6.aniHatii cu scop lucrati%. la nivel de ramura. conform conventiilor internationale pe care )omania le%a ratificat. p. potrivit art. artile contractante recunosc si accepta pe deplin ca sunt e!ale si libere in ne!ocierea "ontractului "olectiv de Aunca Enic la Nivel National *01 si se obli!a sa respecte in totalitate prevederile acestuia. Ştefǎnescu.iile autonome sunt definite prin le. institutiile pu+lice si orice persoana &uridica ce an. 1(0D122/. întruc$t adau!6 la le!e şi improprie.contrcatelor colective 5 "uma a fost cazul art. op.acestei re!lement6ri ne!ociate la nivel naţional. ## alin.istrat la <inisterul <uncii. asi!ur$ndu%se o stabilitate superioar6 *0. 10 si 11 din 5e. & şi * din "ontractul coletiv de munc6 unic la nivel naţional pe anul 299*%299. Consi"eraţii 2enerale entru prina dat6. si care foloseste forta de munca salariata *07 Termenul de Vacorduri pri%ind relatiile de ser%iciuV desemneaHa actele inc.e . utiliHeaHa capital.1. dispune că noul proprietar preia şi drepturile şi obli!aţiile cuprinse în contractul colectiv de muncă înc4eiat anterior cesiunii. 2720D22. indiferent de natura acestuia.ea nr. 1/(.200/ *02 Termenul Van. drepturile si obli!atiile partilor se vor stabili prin contractele colective de munca si dupa caz prin acorduri privind relatiile de serviciu *07. @aler )orneanu. care administreaHa.a&eaHa C persoana &uridica sau iHica autoriHata potri%it le.. "onstitutiei )omaniei si le!islatiei nationale. în termen de * zile. I.rupuri de unitati *20 Termenul VunitateV desemneaHa societatile comerciale. contractul colectiv unic la nivel naţional se înc4eie pe o perioad6 de patru ani. -n!ajatorul recunoaste libera e(ercitare a dreptului sindical. & din =e!e./. alte or. <c4imbarea celui care încadrează în muncă.ii. 8n cazul transferului total sau parţial al dreptului de proprietate asupra unei societăţi comerciale. "ontractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obli!atiile an!ajatorilor*02 si ale salariatilor cu privire la conditiile !enerale de munca. 3olidaritatii 3ociale si 8amiliei cu nr.cit. p. $. repu+licata.eiat conform !rt. nu antrenează caducitatea contractului colectiv de muncă. în raport cu ceea ce s%a dorit a se e(prima *0* 8ncetarea contractului colectiv de muncă se notifică. Contra tul ole ti5 uni la ni5el naţional pe anii $((0?$(1( $. stabilite conform le!ii. 5n ceea ce priveste conditiile specifice de munca.cit.a&atorV desemneaHa pe cel care an. 0#9>077. unitati*20 si institutii. *29 1companiile nationale si re. Tratat!op. !rup de unitati*29.12.T.

cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior. c/ pentru toti salariatii incadrati la an!ajatorii care fac parte din !rupul de unitati pentru care s%a inc4eiat contractul colectiv de munca la acest nivel. la nivelurile de ne!ociere sa nu declanseze !reve. cu posibilitatea revizuirii anuale. 1. pentru rezolvarea problemelor ce apar in aplicarea prevederilor prezentului contract.de stat sau privat. "ontractele colective de munca se pot inc4eia si pentru salariatii institutiilor publice. varsta. dar nu mai mult de 02 luni. rasa. situatie sau responsabilitate familiala. b/ pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din ramura de activitate pentru care s%a inc4eiat contractul colectiv de munca. artile convin ca in perioada ne!ocierilor. clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza3 a/ pentru toti salariatii incadrati in unitatile din tara. a oricarei discriminari pe criteriul se(ului. d/ pentru toti salariatii an!ajatorului.de stat sau privat. in cazul contractelor colective de munca inc4eiate la nivel de unitate. -cest contract s%a inc4eiat pe o perioada de patru ani. partile au inc4eiat contracte colective de munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel superior. iar la nivel de unitate sau !rup de unitati sa nu se efectueze concedieri din motive neimputabile salariatilor. 5n cazul in care. reli!ie. atat in cazul in care se fac modificari.=a an!ajare si la stabilirea drepturilor individuale. pentru aceeasi munca sau pentru o munca pentru care este atribuita o valoare e!ala. culoare. ori!ine sociala. 4andicap. rincipiul platii e!ale pentru munca e!ala implica.de stat sau privat. fara discriminari pe baza de criterii de se(. roman sau strain>mi(t/. etnie. 5n conformitate cu art. celeilalte parti cu cel putin #9 de zile inainte de data propusa pentru inceperea ne!ocierilor. "ererea de modificare se aduce la cunostinta. optiune politica. orientare se(uala. apartenenta nationala. caracteristici !enetice. indiferent de forma de capital social . roman sau strain>mi(t/. eliminarea. indiferent de forma de capital social . an!ajatorii vor respecta dispozitiile le!ale in vi!oare privind aplicarea principiului e!alitatii de tratament fata de toti salariatii. cat si in cazul denuntarii contractului. @aca nici una dintre parti nu denunta contractul cu #9 de zile inainte de e(pirarea perioadei pentru care a fost inc4eiat.de stat sau privat. acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse. din diferite motive. partile convin sa instituie o comisie . roman sau strain>mi(t/. indiferent de forma de capital social . otrivit art #. valabilitatea acestuia se prelun!este pana la inc4eierea unui nou contract. indiferent de forma de capital social . in cazul contractelor colective de munca la nivel national. in scris. roman sau strain>mi(t/. rin aceste contracte nu pot fi ne!ociate clauze referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin dispozitii le!ale. cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare. apartenenta ori activitate sindicala. 'rice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei ne!ocieri.

0. Aunca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal. @repturile salariatilor prevazute in contractul colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca inc4eiate la nivel de ramura. se poate stabili un pro!ram saptamanal de #. 5n scopul salarizarii si acordarii celorlalte drepturi prevazute in prezentul contract pentru personalul institutiilor finantate de la bu!etul de stat. ore pe zi si de #9 de ore pe saptamana. cu conditia ca media lunara sa fie de &9 de ore de saptamana. in privinta drepturilor ce decur! din prezentul contract colectiv de munca. or!anizarea si functionarea comisiei paritare sunt stabilite prin re!ulamentul din ane(a nr. intervin re!lementari le!ale mai favorabile. cu respectarea duratei normale a timpului de munca de &9 de ore pe saptamana. 2 la contract. artile convin sa se informeze reciproc si sa faca demersurile necesare pentru respectarea prevederilor le!ale. 5n functie de specificul unitatii sau al muncii prestate. oricare ar fi nivelul la care acestea au fost inc4eiate. pana la && de ore. se poate opta si pentru o repartizare ine!ala a timpului de munca. e baza fondurilor aprobate in conditiile prevazute de le!e părţile vor e!ocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor si a celorlalte drepturi de personal la institutiile publice. sa nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decur! din contractele colective de munca. prevazuta la alin. acestea vor face parte de drept din contract. !rupuri de unitati si unitati inaintea inc4eierii "ontractului colectiv de munca unic la nivel national. inainte de adoptarea bu!etului de stat. 5n situatiile in care. 8i#pul "e #un @ @urata normala a timpului de munca este de 2 ore pe zi sau de &9 de ore pe saptamana. componenta.paritara. $. este considerata munca suplimentara. rin ne!ocieri la nivel de unitate. pentru a pune de acord pro!ramul cu cerintele productiei. iar pro!ramul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana inainte. durata timpului de munca este de . cu incadrarea in prevederile bu!etare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea c4eltuielilor suplimentare. precum si in vederea modificarii ulterioare a acestuia. "ompetenta. 5n cazul tinerilor in varsta de pana la 02 ani. artile contractante vor purta ne!ocieri in vederea includerii drepturilor respective in actele normative prin care se re!lementeaza astfel de drepturi. in vederea consultarii or!anizatiilor sindicale si patronale semnatare. $. in perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca. sindicatele si ministerele vor purta ne!ocieri cu !uvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei cate!orii de personal si pentru constituirea surselor. in toate cazurile in care se initiaza acte normative ce privesc relatiile de munca. artile se obli!a ca. 5n .

salariatii incadrati cu timp de munca partial vor putea fi incadrati cu timp de munca normal. pro!ram fractionat. corespunzator unor fractiuni de norma. nu e(ista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru. =a cerere. calculata pe o perioada de referinta de o luna calendaristica. care include si orele suplimentare. timpul de munca poate fi partial. durata timpului de munca va putea fi prelun!ita peste 2 ore pe zi si peste &2 de ore pe saptamana. turnus. rin e(eceptie. !rupuri de unitati sau unitati. de minim 2 ore. entru unele activitati. =a locurile de munca unde. inclusiv orele suplimentare. prevazute in contractele colective de munca de la unitati. *. pot fi stabilite forme specifice de or!anizare a timpului de lucru. cu e(ceptia cazurilor justificate de prevederi e(prese ale re!ulamentelor specifice activitatii respective sau a unor situatii aparute fortuit. se pot ne!ocia la nivel de ramuri. 000 din "odul Auncii. dupa caz. .cazurile in care durata normala a timpului de munca se stabileste potrivit prevederilor alin. entru ramurile de activitate si sectoarele de activitate consemnate in -ne(a nr. !rupuri de unitati si unitati. cu conditia ca media orelor de munca. dar care sa nu depaseasca 02 luni. tura continua. =a solicitarea comuna sau a uneia dintre partile ne!ociatoare ale contratului colectiv de munca la nivel de ramura. prevazuta de -rt. cu conditia ca media orelor de munca . . <alariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 2 ore pe zi. "omisia paritara constituita la nivelul "ontratului "olectiv de Aunca Enic la Nivel National se va intruni in re!im de ur!enta. si pentru care s%au prezentat solicitari. datorita specificului activitatii. "and munca se efectueaza in sc4imburi. pentru ramuri sau sectoare ce nu sunt prevazute in -ne(a nr. *. perioade de referinta mai mari de trei luni. si se va pronunta asupra cererii de e(tindere a perioadei de referinta. locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de or!anizare. in conditiile prevazute de le!e. daca e(ista posturi vacante si daca intrunesc conditiile ocuparii acestor posturi. calculata pe o perioada ma(ima de # saptamani. in tura. sa nu depaseasca &2 de ore pe saptamana. @urata reducerii timpului normal de munca si cate!oriile de personal care beneficiaza de acest pro!ram se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. locuri de munca si cate!orii de personal. durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 09 ore. 'rele de incepere si terminare a pro!ramului vor fi stabilite prin re!ulamentul intern. si nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare. sa nu depaseasca 2 ore pe zi sau &2 de ore pe saptamana. precum si modalitatile concrete de or!anizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. durata timpului de munca va putea fi prelun!ita peste 2 ore pe zi si peste &2 de ore pe saptamana. @urata ma(ima le!ala a timpului de munca nu poate depasi &2 de ore pe saptamana.

cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite. cu respectarea prevederilor le!ale privind repausul saptamanal. entru persoanele al caror pro!ram de lucru se desfasoara pe timpul noptii. durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata timpului de munca prestata in timpul zilei. 5n aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste pro!ramul normal de lucru. utilizeaza munca de noapte este obli!at sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca. -n!ajatorul care. calculata pe o perioada de referinta de ma(im # luni calendaristice. nu poate depasi o media de 2 ore pe zi. +emeile !ravide. <tabilirea orarelor fle(ibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute in contractul colectiv de munca. -semenea prevederi nu lariatilor care lucreaza in locuri de munca cu conditii deosebite.inerii care nu au implinit varsta de 02 ani nu pot presta munca de noapte. ani pot lucra cu 0>2 norma.. @urata normala a timpului de munca pentru salariatul in re!im de noapte. ore pe luna. ale unor accidente ori ale altor cazuri de forta majora. lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obli!ate sa presteze munca de noapte. solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii. fara a le fi afectate drepturile ce decur! din calitatea de salariat. Aunca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele #9 de zile. daca nu beneficiaza de cresa sau camin. -n!ajatorii au obli!atia de a acorda salariatelor !ravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a ma(im 0. . daca activitatea unitatii permite. =a cererea lor se poate acorda pro!ram decalat. . peste pro!ramul normal de lucru stabilit in unitate sunt ore suplimentare. cei care an!ajeaza si sindicatele vor purta ne!ocieri pentru a fi(a orare fle(ibile de lucru si modalitati de aplicare a acestora. <alariatii care renunta la concediul le!al pentru in!rijirea copilului in varsta de pana la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi. cu alte ore de incepere a pro!ramului de lucru. timp lucrat cu o norma intrea!a. la calculul vec4imii in munca. fara a le fi afectate drepturile . entru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale. 'rele prestate. fara sa le fie afectate salariul de baza si vec4imea in munca. <alariatii pot fi c4emati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor. "onditiile de efectuare a e(amenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc prin re!ulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii. <alariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand le!atura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti. Aunca prestata in intervalul dintre orele 22 si .5n toate cazurile in care se dovedeste ca este posibil. in mod frecvent. fara diminuarea salariului de baza si a vec4imii in munca. este lucru in timpul noptii. unde durata timpului de munca este mai mica de 2 ore. periodic. dupa efectuarea acesteia. la solicitarea patronului.<alariatii care urmeaza sa desfasoare cel putin # ore de munca de noapte sunt supusi unui e(amen medical !ratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea. salariatii au obli!atia de a presta munca suplimentara ceruta de cel care an!ajeaza. +emeile care au in in!rijire copii de pana la .impul in care au fost incadrate in aceste conditii se considera.

repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca cu precizarea atributiilor si raspunderilor lor. daca acest lucru nu este posibil la un moment dat. in comun.) Con"itiile "e #un a si prote tia #un ii artile se obli!a sa depuna toate eforturile pentru aplicarea ri!uroasa a sistemului institutionalizat prin le!islatia in vi!oare. cat si pentru cei salarizati in re!ie. 02. precum si e(ercitarea controlului asupra modului de indeplinire a obli!atiilor de serviciu de catre salariati sunt de competenta e(clusiva a celor care an!ajeaza. atronatele si sindicatele pot or!aniza. in vederea ameliorarii permanente a conditiilor de munca. in!ineri. Normele de munca aprobate de conducatorul unitatii constituie ane(a la contractul colectiv de munca si se fac cunoscute salariatilor cu cel putin * zile inainte de aplicare. 5n conformitate cu art. 5n scopul realizarii obiectivului prevazut la alineatul precedent. . sfere de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei munci.. economisti. b/ masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite impreuna cu reprezentantii sindicali. pana la asi!urarea parametrilor minimali salariatii beneficiind de compensari banesti sau de alta natura. !rupurilor de unitati si unitatilor. partile contractante vor asi!ura includerea in contractele colective a masurilor prevazute de =e!ea nr. te4nicieni. <alariata in cauza este obli!ata sa prezinte adeverinta medicala privind efectuarea controalelor pentru care s%a invoit. 29 or!anizarea activitatii prin stabilirea unei structuri or!anizatorice rationale. =a stabilirea masurilor vizand conditiile de munca. Normele de munca se elaboreaza de catre patroni cu acordul or!anizatiilor sindicale corespunzatoare. partile implicate vor tine seama de urmatoarele3 a/ masurile incluse in contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel putin asi!urarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevazuti in norme. la nivelul ramurilor. rocedura de aplicare a acestor prevedri se stabileste prin contractele colective de munca la nivel de unitate. Normarea muncii se aplica tuturor cate!oriilor de salariati % muncitori. se vor stabili pro!rame pe termen scurt sau mediu pentru realizare. 5n durata normala a timpului de munca nu intra. potrivit art. norme de personal. servicii de securitate si sanatate in munca. cadre de alta specialitate si lucratori din activitatea administrativa atat pentru cei salarizati in acord. inc4eindu%se ane(e speciale la contractele colective de munca. #07>299.salariale. norme de productie. ec4iparea% dezec4iparea la inceputul si sfarsitul pro!ramului $. Normele de munca se e(prima % in functie de caracteristicile procesului de productie sau ale altor activitati ce se normeaza % sub forma de norme de timp.

cat si de sindicate. iar salariatii trebuie sa realizeze norma de munca sau. concedii suplimentare. potrivit art. sarcinile ce decur! din functia sau postul detinut. "4eltuielile ocazionate de solutionarea diver!entelor cu privire la modificarea normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru prima solicitare a sindicatelor. nu corespund conditiilor pentru care au fost elaborate. se impune ree(aminarea lor. si se bazeaza pe te4nicile normarii muncii. 5n cazul in care una sau mai multe din conditiile deosebite se re!asesc pentru toti salariatii unei unitati. -n!ajatorul are obli!atia sa asi!ure permanent conditiile te4nice si or!anizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca. daca drepturile de aceeasi natura la noul loc de munca sunt mai mici. =ocurile de munca se clasifica. salariatii au dreptul. in conditiile si la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si institutie. de spor pentru nocivitate si alimentatie de protectie a or!anismului.0/ si isi sc4imba locul de munca din motive ce nu le sunt imputabile. unde numai o parte din salariati lucreaza in astfel de conditii. . 5n caz de diver!enta in ceea ce priveste calitatea normelor de munca se va recur!e la o e(pertiza te4nica ce va fi stabilita de comun acord.-ctivitatea de normare a muncii se refera la toate cate!oriile de salariati. conduc la o solicitare e(cesiva sau. unitati si institutii. la sporuri la salariul de baza. penibile sau altele asemenea. <alariatii incadrati in cate!oriile prevazute de art. salariatii vor beneficia pentru refacerea capacitatii de munca in!a doua luni. nocive. potrivit specificului activitatii fiecareia. prevazute de contractele colective de munca la nivel de ramura. alimentatie de intarire a rezistentei or!anismului. in permanenta concordanta cu sc4imbarile ce au loc in or!anizarea si nivelul de dotare te4nica a muncii. acestia vor beneficia de sporuri. in locuri de munca normale. unei sectii. ec4ipament de protectie !ratuit. 2#. unui atelier sau unui loc de munca se vor stabili pentru acestia prin ne!ociere salarii de baza al caror cuantum nu va fi mai mic decat suma salariului de baza si a sporurilor ne!ociate =a locurile de munca cu conditii specifice. "oncluziile e(pertizei te4nice sunt obli!atorii pentru ambele parti. dupa caz. aceasta se desfasoara ca un proces continuu. daca au beneficiat anterior de acestea. dupa caz. 5n cazul in care conditiile de munca se normalizeaza. -ceasta poate fi ceruta atat de patron. locuri de munca cu conditii deosebite si locuri de munca cu conditii speciale. materiale i!ienico% sanitare. dupa caz. @e drepturile prevazute de acest contract beneficiaza si salariatii care au lucrat cel putin sase luni in conditiile alin. stabilite potrivit re!lementarilor le!ale. !rupuri de unitati. duratele de reducere a varstei pentru pensionare sunt cele prevazute in le!e. entru prestarea activitatii in locurile de munca cu conditii !rele. periculoase. durata redusa a timpului de lucru. 5n toate situatiile in care normele de munca nu asi!ura un !rad complet de ocupare. 2#. vor fi supusi obli!atoriu unui e(amen medical efectuat de medicul de medicina muncii. )ee(aminarea normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea salariului de baza ne!ociat. .

salariatii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari incepand cu data sc4imbarii conditiilor de munca. <alariatii sunt obli!ati sa pastreze in bune conditii amenajarile efectuate de patron.impul aferent acestor activitati. =a an!ajarea unui salariat sau la sc4imbarea locului de munca sau a felului muncii. metodolo!ia. "ontravaloarea ec4ipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor le!ale si celor din contractele colective de munca de la celelalte niveluri. vibratii. in procesul muncii. patronul va lua urmatoarele masuri de amenajare er!onomica a locului de munca3 a/ asi!urarea conditiilor de mediu . intervin sc4imbari ce impun aplicarea unor norme noi de protectie a muncii. temperatura. periodicitatea. in conformitate cu dispozitiile =e!ii #07>299. . testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor cu privire la normele de securitatea si sanatatea in munca. sali de repaus/. inclusiv orele de instructaj. re!lementarile elaborate de Ainisterul Auncii. artile sunt de acord ca nici o masura privind securitatea si sanatatea in munca nu este eficienta daca nu este cunoscuta. se include in timpul de munca si este salarizat. aerisire. in afara ec4ipamentului de lucru prevazut de le!e. 5n vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii. se stabilesc in contractele colective de munca din unitati si institutii. <olidaritatii <ociale si +amiliei si cu normele proprii. bai. pe care este obli!at in procesul muncii sa le cunoasca si sa le respecte. acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de munca si la normele privind securitatea si sanatatea in munca.vestiare. z!omot. Aasurile concrete. salariatii vor fi instruiti in conditiile prevazute la alineatul precedent. contravaloarea acesteia se suporta inte!ral de catre an!ajator. . precum si pro!ramele de control al realizarii masurilor stabilite. rin contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea masuri specifice.. cadrul or!anizatoric pentru instruirea. umiditate/.5n toate cazurile in care conditiile de munca s%au inrautatit. obli!atiile si raspunderile.iluminat. 5n toate cazurile in care. 5n cazurile in care. !rupuri sanitare. microclimat. -n!ajatorul va asi!ura. determinand reclasificarea locurilor de munca. pe c4eltuiala sa. ca ec4ipament de lucru. insusita si aplicata in mod constient de salariati. c/ diminuarea pana la eliminarea treptata a emisiilor poluante. patronul cere o anumita vestimentatie speciala. "ontravaloarea ec4ipamentului de protectie se suporta inte!ral de catre an!ajator. rin contractele colective de munca la nivel de unitate sau institutie se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmariti la fiecare loc de munca. sa nu le deterioreze si sa nu le descompleteze ori sa sustra!a componente ale acestora. precum si controalele proprii. in sensul prevederilor ar6tate. in vederea luarii masurilor de protectie a muncii specifice. b/ amenajarea ane(elor sociale ale locurilor de munca .

. an!ajatorul are obli!atia sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al salariatei care anunta ca este insarcinata. :(aminarea medicala este !ratuita. si an!ajator sau reprezentatii sai desemnati. in conformitate cu prevderile le!ale. #&. -lte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor re!lementate de le!islatia muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri. în condiţiile art. nu vor fi c4emate la ore suplimentare. pe de o parte. pe de alta parte. in scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea activitatii in posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupa. determinate de conditiile deosebite de la locurile de munca. patronul va asi!ura trecerea salariatilor in alte locuri de munca si. =a cererea uneia dintre parti. în vederea imbunatatirii conditiilor de munca.0/. cel putin la nivelul drepturilor specifice re!lementate de le!islatia muncii si prevederile prezentului contract.. 5n cazul in care dispozitii le!ale speciale sau ale contractului colectiv de munca prevad e(aminari medicale la termene mai scurte. iar c4eltuielile ocazionate de e(aminare se vor suporta conform le!ii. atronul. #. o data pe an. va or!aniza la an!ajare si.atronal. <alariatele !ravide. in functie de posibilitatile fiecarei unitati. nu va refuza an!ajarea sau. =a solicitarea "omitetului de sanatate si securitate a muncii. . in fiecare unitate cu cel putin *9 de salariati se va constitui un comitet de securitate si sanatate in munca. artile vor asi!ura un re!im de protectie speciala a muncii femeilor si a tinerilor in varsta de pana la 02 ani. potrivit art. "onditiile concrete urmeaza sa fie stabilite la nivel de unitate. dupa caz. cu consultarea sindicatelor. ulterior. nu vor fi trimise in deplasare si nu vor putea fi detasate decat cu acordul lor. )efuzul salariatului de a se supune e(aminarilor medicale constituie abatere disciplinara. e(aminarea medicala a salariatilor. -rt. dupa caz. recalificarea acestora. care vor fi stabilite impreuna cu sindicatele. . arat6 c6. precum si pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. #0. <alariatii sunt obli!ati sa se supuna e(amenelor medicale in conditiile or!anizarii potrivit prevederilor alin. :(aminarea medicala a salariatilor la an!ajare si. 5n cazul recomandarilor medicale. "omitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din reprezentantii desemnati de sindicatele reprezentative din unitate. se vor aplica aceste prevederi. medicii de medicina muncii si inspectorii de protectia muncii vor fi consultati la modificarea duratei timpului de lucru si la acordarea de concedii suplimentare. mentinerea in munca a persoanelor cu 4andicap. in cazurile in care acestea sunt apte pentru indeplinirea obli!atiilor de serviciu aferente posturilor e(istente. incepand cu luna a D%a de sarcina. in numar e!al cu cel al reprezentatilor lucratorilor. ulterior. precum si cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte. o data pe an se face de catre unitatile sanitare de specialitate acreditate de patronat si de Ainisterul <anatatii. precum si al salariatei care alapteaza si sa le informeze cu privire la acestea.

b/ se va urmari ca nivelul de competenta. lucratorii dele!ati in "omitetul de sanatate si securitate in munca vor fi desemnati de acesta. an!ajatorul va incuraja salariatul sa%si utilizeze capacitatile si initiativele la locul de munca şi impreuna cu sindicatele sau dupa caz. salariatilor. -ctivitatea comitetelor de securitate si sanatate in munca se va desfasura in baza re!lementarilor cadru in vi!oare si a re!ulamentelor proprii. prin !rija "omitetului de <anatate si <ecuritate in Aunca si a "omisiei aritare. . la nivelul unitatii. poarta denumirea de lucratori dele!ati ai salariatilor cu raspunderi specifice in domeniul sanatatii si securitatii in munca sau lucratori desemnati. -cestia pot fi retrasi sau inlocuiti in aceleasi conditii in care au fost desemnati. aptitudinile si abilitatile salariatilor sa corespunda cerintelor locului de munca. alesi de catre salariati. care sa le permita sa intelea!a care sunt responsabilitatile lor. c/ conditiile locului de munca trebuie sa fie adaptate er!onomic. stabilite prin le!e si contractele colective de munca aplicabile. se vor analiza informatiile le!ate de rele practici la locurile de munca si se vor dispune masuri corrective $. cu reprezentantii salariatilor. cu posibilitatea prelun!irii. astfel3 5n ce priveste continutul muncii3 a/ la fundamentarea normelor de munca pentru salariati. prin contractele colective de munca aplicabile se vor stabili intervalele de timp si modalitatile practice de informare a salariatilor privind modificarile aparute sau in curs de aparitie. 5n ce priveste relatiile de munca.impul de munca afectat activitatii in comitetele de securitate si sanatate in munca se considera timp de lucru efectiv prestat si va fi prevazut in contractul colectiv de munca la nivel de unitate.. 5n ce priveste controlul asupra muncii efectuate. an!ajatorul va stabili un sistem de stimulente pentru ca salariatii sa fie motivati in indeplinirea cat mai buna a sarcinilor de serviciu. 5n scopul prevenirii si diminuarii nivelului stresului la locul de munca. d/ salariatii vor fi informati si consultati si vor avea la dispozitie toate informatiile necesare. @aca inr%o unitate apare un sindicat reprezentativ. an!ajatorul impreuna cu semnatarii contractului colectiv de munca vor depune eforturile necesare in vederea transpunerii. le!ate de conditiile de munca. conform fisei postului. 5n ce priveste !estionarea activitatii la locul de munca. =ucratorii dele!ati prevazuti la alineatul precedent vor fi alesi pentru un mandat de 2 ani. a standardelor de mana!ement pentru !estionarea stresului la locul de munca.. Salari6area si alte "repturi &anesti .)eprezentantii in "omitetele de securitate si sanatate in munca desemnati de sindicatele reprezentative din unitate sau acolo unde acestea nu e(ista. se va avea in vedere numarul de ore de munca.

<porurile minime ce se acorda in conditiile prezentului . c/ personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pre!atire este3 2. ce se pot aplica sunt urmatoarele3 a/ in re!ie sau dupa timp.2.2. +ormele de or!anizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice fiecarei activitati se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau.#. 2. indemnizatiile. d/ alte forme specifice unitatii.2*.*. este posibila numai daca este prevazuta e(pres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. 'r!anizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intr%una din urmatoarele forme3 a/ acord direct. #7. in conditiile stabilite la art. <e stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierar4izare. necalificati U 0. institutie. c/ pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate. lata in natura a unei parti din salariu. lata in natura. =a unitatile producatoare de produse a!ricole. 2. 0. #. corespunz6tor art. nu poate depasi #9L din salariu. dupa caz. d/ personal incadrat pe functii pentru care conditia de pre!atire este cea de studii superioare U 2 <porurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza.entru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca. b/ in acord. precum si alte adaosuri. c/ acord indirect. pro!resiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv. fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la inc4eierea contractului de munca. -cordul direct. b/ personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pre!atire este3 0. sporurile. pentru urmatoarele cate!orii de salariati3 a/ muncitori3 0.9 din "odul muncii. calificati U 0. stabilita prin ne!ocieri colective in unitati. b/ acord pro!resiv. <alariul cuprinde salariul de baza. postliceala U 0. studii superioare de scurta durata U0. o parte din salariu se poate plati si in natura. scoala de maistri U 0. liceala U 0. +ormele de or!anizare a muncii si de salarizare.

se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si. e/ pentru lucrul in timpul noptii. #. precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor. care nu poate fi mai mare de un an. tic4ete de cadou. tic4ete de cresa.spor de izolare. cand din motive te4nice sau din alte motive activitatea a fost intrerupta. prin prezenta in incinta unitatii in asteptarea reluarii activitatii sau la domiciliu. c/ alte adaosuri. daca aceasta nu este cuprinsa in obli!atiile postului etc. de unde sa poata fi convocati de unitate. in cadrul pro!ramului zilnic de munca stabilit. f/ pentru e(ercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la *9L din salariul de baza al functiei inlocuite. b/ premiile acordate din fondul de premiere. 2*L din salariul de baza. periculoase sau penibile. -daosurile la salariul de baza sunt3 a/ adaosul de acord. "onditiile de diferentiere. el este obli!at sa plateasca salariatilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt. convenite la nivelul unitatilor si institutiilor. 2* din contract. cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin ne!ocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura. salariatii beneficiaza si de celelalte drepturi prevazute de le!e pentru astfel de situatii. 09L din salariul de baza. !rele. c/ pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori le!ale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acorda un spor de 099L din salariul de baza. pentru ma(imum . care este de pana la 09L in cazul societatilor comerciale si de pana la *L in cazul re!iilor autonome. din salariul de baza. cu conditia ca incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la dispozitia unitatii. 5n cazuri e(ceptionale. iar în cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii. b/ pentru conditii nocive de munca. 09L din salariul minim ne!ociat la nivel de unitate. spor pentru folosirea unei limbi straine. conditiile necesare realizarii sarcinilor de serviciu. minimum *L pentru # ani vec4ime si ma(imum 2*L la o vec4ime de peste 29 de ani. calculate intr%o proportie de minimum 0. si alte instrumente similare acordate conform prevederilor le!ale si intele!erii partilor.contract sunt3 a/ pentru conditii deosebite de munca. d/ pentru vec4ime in munca. partial sau total. rin ne!ocieri la nivelul unitatii sau institutiei se va stabili modul concret in care se realizeaza ramanerea la dispozitia unitatii. <porurile prevazute la lit. 5n situatia in care an!ajatorul nu poate asi!ura pe durata zilei de lucru. diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. -lte venituri sunt3 a/ cota%parte din profit ce se repartizeaza salariatilor. -n!ajatorul va asi!ura conditiile necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce ii revin.*L din fondul de salarii realizat lunar si cumulat. !rupuri de unitati sau unitati. !rupuri de unitati si unitati pot fi ne!ociate si alte cate!orii de sporuri ./. salariatii vor primi 1*L din salariul de baza individual avut. dupa caz. institutie. b/ tic4etele de masa. a si b nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca in conformitate cu dispozitiile art. rin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. 5n cazurile prevazute la alin.

nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la institutiile publice. inclusiv de toate drepturile privind protectia si i!iena muncii. la datele care se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii sau institutiei. cu acordul sindicatelor. 5n caz de faliment sau lic4idare judiciara. cu e(ceptia celor privind i!iena si protectia muncii. drepturile ec4ivalente au niveluri mai mari sau se acorda si alte drepturi. un ajutor. c/ un salariu mediu pe unitate. unitatea. @aca la locurile de detasare. ersoanele detasate isi mentin toate drepturile pe care le%au avut la data detasarii. persoanele detasate beneficiaza de acestea. a unui accident in le!atura cu munca sau a unei boli profesionale. cu obli!ativitatea reluarii ei. sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu mediu pe unitate. <alariatii unitatilor trimisi in detasare beneficiaza de drepturile de dele!are prevazute la -rt. Con e"ii si 6ile li&ere ./. platit de aceasta mamei. $ . daca mama nu este salariata. 5n afara de ajutoarele prevazute de le!e. b/ diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin ne!ociere la nivel de ramura. iar drepturile lor banesti constituie creante privile!iate. <alariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta primesc o indemnizatie e!ala cu cel putin doua salarii de baza avute in luna pensionarii.oate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obli!atii banesti ale unitatii. &*. asi!urare si a costului cazarii.0* zile pe an. 5n cazul in care detasarea depaseste #9 de zile consecutive. poate acorda concediu fara plata. in locul diurnei zilnice se plateste o indemnizatie e!ala cu *9L din salariul de baza zilnic. <alariatii unitatilor trimisi in dele!atie in tara sau in strainatate. de cel putin doua salarii medii lunare pe unitate acordate familiei. acordat familiei. -ceasta indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de #9 de zile. salariatii au calitatea de creditori privile!iati. . salariatii vor beneficia si de urmatoarele ajutoare3 a/ in cazul decesului salariatului. urmand sa fie platite inte!ral. corespunzatoare noului loc de munca. vor beneficia de urmatoarele drepturi3 a/ decontarea c4eltuielilor de transport. pentru nasterea fiecarui copil. !rupuri de unitati sau unitate. potrivit conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri. inainte de a%si revendica cota%parte ceilalti creditori. b/ daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca. d/ un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de !radul 5 aflate in intretinerea salariatului. -n!ajatorii vor tine o evidenta in care sa se mentioneze activitatea desfasurata in baza contractului individual de munca si drepturile de care salariatii au beneficiat si le vor elibera dovezi despre acestea. c4iar daca la locul de munca unde sunt detasate acestea nu se mai re!asesc. la care au dreptul. lata salariilor se face periodic. cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin # salarii medii pe unitate.

b/ salariatii nou%an!ajati. ore. se include in pro!ramul de lucru. . )epausul pentru luarea mesei. 0 Aai. sa se plateasca si o prima de vacanta. in fiecare an calendaristic. prima si a doua zi de asti. multiplicata cu numarul de zile de concediu. )epausul saptamanal se acorda sambata si duminica. rin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabili ca. -n!ajatorul va analiza cererea si va aproba aceasta in functie de posibilitatea. e durata concediului de odi4na.5n cazul in care activitatea de la locul de munca. <alariatii pot solicita. 0 @ecembrie. la un concediu platit de 2& de zile lucratoare. prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili conditiile in care zilele de repaus saptamanal sa fie acordate si in alte zile ale saptamanii sau cumulat pe o perioada mai mare.5n fiecare saptamana. salariatul are dreptul. zile. <alariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii de odi4na suplimentare de minimum # zile pe an. in zilele de sambata si duminica. iar salariatii evazatori cu o durata de . declarate astfel de cultele reli!ioase le!ale. salariatii incadrati in !rade de invaliditate au dreptul la un concediu de odi4na suplimentar cu o durata de # zile. pe lan!a indemnizatia de concediu. cu o durata de 0* minute. rin contractele colective de munca la celelalte niveluri se vor stabili criteriile pe baza carora salariatii sa beneficieze de concedii de odi4na anuale si de concedii de odi4na suplimentare mai mari. 5ndemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza. pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca au dreptul la un concediu de odi4na platit cu o durata minima de 29 zile lucratoare. in raport cu posibilitatile economico%financiare ale unitatii. . nu poate fi intrerupta. decalarea pro!ramului de lucru. pentru persoanele apartinand acestora. <alariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odi4na platit. salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze in conditiile stabilite prin contractele colective de munca si>sau re!ulamentele interne aplicabile. de re!ula. Milele de sarbatoare le!ala in care nu se lucreaza sunt3 0 si 2 ianuarie. prima si a doua zi de "raciun. luate impreuna. in mod justificat. de minimum 20 de zile lucratoare. +ac e(ceptie3 a/ salariatii care au varsta sub 02 ani au dreptul. 5n fiecare an calendaristic. -cordarea zilelor libere se face de catre an!ajator. 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori reli!ioase anuale. 5n cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de . la 2 zile consecutive de repaus saptamanal. altele decat cele crestine. )epausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 0* minute.inerii in varsta de pana la 02 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin #9 de minute in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de & ore si jumatate. sporul de vec4ime si indemnizatia pentru functia de conducere. corespunzator numarului de zile de concediu. salariatii vor primi o indemnizatie ce reprezinta media zilnica a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii in care este efectuat concediul.

cu mutarea domiciliului in alta localitate % * zile. !/ la sc4imbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati. socrilor % # zile. <alariatii au dreptul la #9 de zile concediu fara plata. c4eltuieli in avans in . "and din motive neimputabile salariatului acesta nu si%a efectuat inte!ral concediul de odi4na pe anul in curs. la cererea salariatului. surorilor % 0 zi. unitatea va suporta cota%parte din costul biletelor pentru salariati si membrii lor de familie. din fondul pentru c4eltuieli sociale constituit conform prevederilor le!ale. dupa caz. sau pentru alte situatii. salariatii au dreptul la concedii fara plata. "ealalta parte va trebui acordata si luata pana la sfarsitul anului in curs. copilului. f/ donatorii de san!e % conform le!ii. salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata. =a nivelul unitatii. parintilor. entru alte situatii decat cele precedente. -cest concediu se poate acorda si fractionat. 'rice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul de odi4na este interzisa. e(ista recomandarea e(presa a medicului pentru o anumita statiune care nu apartine sistemului sindical. unitatea va suporta c4eltuielile pentru toate biletele procurate cu acordul sindicatului ori daca. acordat pentru pre!atirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior. decat cu contract de munca pe durata determinata. an!ajatorul efectuand. b/ casatoria unui copil % 2 zile. in raport cu salariul de baza si in functie de sezon. entru rezolvarea unor situatii personale. iar in postul sau nu vor putea fi an!ajate alte persoane. prima de vacanta se platesc inainte de plecarea in concediu. "ostul biletelor de tratament se suporta in conformitate cu prevederile le!islatiei in materia asi!urarilor de sanatate. dupa cum urmeaza3 a/ casatoria salariatului % * zile. e/ decesul bunicilor. in care este inclus si transportul pe calea ferata . Geneficiarii biletelor de tratament balnear si odi4na din institutiile publice vor suporta o contributie baneasca diferentiata in functie de salariul de baza si de sezon. 5n afara concediului le!al platit pentru in!rijirea copiilor in varsta de pana la doi ani. la nevoie. contributie calculata conform le!ii. in cazul biletelor de tratament. clasa a 55%a/.tren personal. <alariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie. restul de concediu se va acorda pana la sfarsitul anului urmator. "ontravaloarea biletelor acordate salariatilor trimisi in statiuni pentru recuperare in urma unor accidente de munca si tratarea unor boli profesionale se suporta in conditiile le!ii. vor fi suportate c4eltuielile pentru reducerea costului biletelor de odi4na in statiunile balneoclimaterice. ministerelor sau unitatii in cauza. in perioada solicitata de salariat. e perioada in care salariata se afla in concediu nu i se va putea desface contractul de munca.5ndemnizatia de concediu si. potrivit prevederilor cuprinse in ane(a nr. c/ nasterea unui copil % * zile V 09 zile daca a urmat un curs de puericultura. ministerelor sau unitatilor in cauza. una din fractiuni va trebui sa fie de cel putin 0* zile lucratoare. fratilor. cu conditia ca biletele sa fie procurate cu acordul or!anizatiilor sindicale si sa prevada efectuarea sejurului intr%o unitate apartinand sistemului sindical. d/ decesul sotului. "oncediul anual de odi4na va putea fi fractionat la solicitarea salariatului. #. 5n limita acestor fonduri.

@iferentele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.7 Contra tul in"i5i"ual "e #un a "ontractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica. diferenta dintre salariul de baza individual avut si indemnizatia le!ala la care are dreptul. )efuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii. 5n cazul decesului mamei. la cererea sa. 5n caz de deces al mamei. in sc4imbul unei remuneratii denumite salariu. 5n cazul in care an!ajarea se face prin concurs. denumita salariat. "5A se poate modifica in ceea ce priveste felul muncii. locul muncii sau drepturile salariale nu da dreptul celui care an!ajeaza de a proceda la desfacerea unilaterala a "5A pentru acest motiv. . 5nc4eierea "5A se face pe baza conditiilor stabilite de le!e. cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si competentei profesionale. aceasta se poate acorda. drepturile ce s%ar fi cuvenit acesteia pentru cresterea copilului pana la doi ani se vor acorda tatalui.2. locul muncii si drepturile salariale prin acordul partilor sau din initiativa uneia din parti in cazurile prevazute de "odul muncii. 5n cazul in care salariata se afla in concediu de maternitate. 5n vederea stabilirii concrete a drepturilor si obli!atiilor salariatilor. @ele!area si detasarea salariatilor se fac in conditiile prevazute de le!e. cu drepturile prevazute contract. in functia avuta la data pierderii capacitatii de munca. se obli!a sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui an!ajator. unitatea va compensa. revederile se aplica si pentru salariatii institutiilor bu!etare."5A/. tatal copilului. cu drepturile prevazute la art. pe cat posibil. daca acesta are copilul in in!rijire. . an!ajarea se face prin inc4eierea contractului individual de munca . "ontractele individuale se pot inc4eia si pe durata determinata. persoana fizica sau juridica. va beneficia de concediul fara plata neutilizat de mama. $. erioada pe durata careia se acorda compensarea va fi stabilita prin contractele colective de munca la nivel de unitate. @aca salariatul solicita asistenta din partea or!anizatiei sindicale. dar nu mai putin de .acest scop. 5nc4eierea "5A se va face pe perioada nedeterminata. in cazurile si in conditiile prevazute de le!e. salariatul are prioritate la ocuparea postului. <alariatul caruia i%a incetat calitatea de pensionar de invaliditate. va fi reinte!rat. daca un salariat si o persoana din afara unitatii obtin aceleasi rezultate. "ontractele individuale de munca se inc4eie in scris. -n!ajatorul se obli!a sa aduca la cunostinta salariatilor posturile disponibile si conditiile de ocupare a lor. saptamani. pana la data decesului acesteia. prin !rija celui care an!ajeaza. cate un e(emplar pentru fiecare parte. ca urmare a redobandirii capacitatii de munca. pe o anumita perioada. urmand sa le recupereze de la asi!urator potrivit dispozitiilor le!ale in vi!oare.

fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. "omisia de disciplina propune aplicarea sau neaplicarea unei sanctiuni disciplinare dupa finalizarea cercetarii. sub sanctiunea nulitatii absolute. de imprejurarile in care fapta a fost comisa. eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. <alariatul are dreptul sa cunoasca toate actele si faptele cercetarii si sa solicite in aparare probele pe care le considera necesare. nici o sanctiune nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. cu cel putin * zile lucratoare inainte. fara ca aceasta sa afecteze salariul si celelalte drepturi. 5ncetarea "5A poate avea loc % in conditiile prevazute de dispozitiile le!ale in vi!oare % prin unul din urmatoarele moduri3 a/ de drept.:(ecutarea "5A se suspenda in cazurile prevazute de le!e in mod e(pres. 1. data. precum si apartenenta la un sindicat nu pot constitui motive pentru desfacerea "5A din initiativa unitatii. potrivit art. =a stabilirea sanctiunii se va tine seama de cauzele si !ravitatea faptei. 5n baza propunerii comisiei de disciplina an!ajatorul va emite decizia de sanctionare. ora si locul intrevederii. @in comisie va face parte fara drept de vot. in cazurile si conditiile limitative prevazute de le!e. in calitate de observator. potrivit le!ii. -rt. in conditiile stabilite de an!ajator. Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute. b/ !radul de vinovatie a salariatului. 5n cazurile in care unitatea este obli!ata. durata preavizului. "onvocarea va indica cel putin motivul.. =ucrarile comisiei de disciplina se consemneaza intr%un re!istru de procese verbale. -rt. 'rele absentate se pot acorda prin cumul. an!ajatorul constituie o comisie. e/ eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. fara un motiv obiectiv da dreptul an!ajatorului sa dispuna sanctionarea. salariatii au dreptul sa absenteze patru ore pe zi de la pro!ramul unitatii. @esfasurarea activitatii sindicale. precum si orice date concludente dupa care sa se poata stabili e(istenta sau ine(istenta vinovatiei. precum si pe perioada e(ercitarii unei functii eli!ibile remunerate de or!anizatia in care salariatul isi desfasoara activitatea pe timpul mandatului. va fi de 29 de zile lucratoare. -ctivitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea urmatoarelor aspecte3 a/ imprejurarile in care fapta a fost savarsita. la data convenita de acestea. 5n cadrul cercetarii se vor stabili faptele si urmarile acestora. c/ consecintele abaterii disciplinare. 5n perioada preavizului. 1* arat6 c6. "omisia il va convoca in scris pe salariatul cercetat. sa acorde un preaviz la desfacerea contractului de munca. imprejurarile in care au fost savarsite. prevede c6 "5A nu poate fi desfacut din initiativa celui care an!ajeaza. 1&. entru cercetarea abaterii disciplinare si propunerea sanctiunii. !radul de vinovatie al salariatului. c/ ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti. . in cazurile in care prin le!e sau prin contractul colectiv de munca au fost prevazute asemenea interdictii. d/ comportarea !enerala in serviciu a salariatului. b/ ca urmare a conventiei partilor. pentru a%si cauta un loc de munca. -scultarea si verificarea apararilor salariatului cercetat sunt obli!atorii. si un reprezentant al or!anizatiei sindicale al carui membru este salariatul cercetat.

cu cel putin 0* zile inainte3 a/ data. acesta are dreptul de a contesta 4otararea comisii in termen de 09 zile de la comunicare. partile convin asupra respectarii urmatoarelor principii3 a/ an!ajatorul va pune la dispozitia sindicatului justificarea te4nico% economica in le!atura cu masurile privind posibilitatile de redistribuire a personalului. desemnat de acesta.un alt loc de munca. orala. @aca salariatul nu a formulat contestatia in termenul revazut sau daca dupa formularea contestatiei si ree(aminarea 4otararii comisiei. b/ modalitatea in care se va desfasura e(aminarea.e o perioada de minimum . "ercetarea salariatului pentru necorespundere profesionala se face de catre o comisie numita de catre an!ajator. va fi supusa spre . practica si alte probe. in afara drepturilor cuvenite la zi.:(aminarea va avea ca obiect activitatile prevazute in fisa postului salariatului in cauza. stabilita prin prezentul contract colectiv de munca. modificarea pro!ramului de lucru.. <alariatul poate fi concediat. an!ajatorul poate emite si comunica decizia de desfacere a contractului individual de munca al salariatului. pentru motive de necorespundere profesionala. an!ajatorii. 12. in vederea solutionarii. luni de la reluarea activitatii. Necorespunderea profesionala poate fi sustinuta de comisie prin dovezi de indeplinire necorespunzatoare a sarcinilor profesionale. recalificare sau reorientare profesionala etc. 11. e(aminarea salariatului se va referi la acestea numai in masura in care salariatul in cauza a facut obiectul formarii profesionale in respectiva materie. 5n cazul introducerii de noi te4nolo!ii. in urma e(aminarii. al carui membru este salariatul in cauza. @in comisie va face parte si un reprezentant al sindicatului. or!anizarea de cursuri de calificare. 5n cazul in care. cu respectarea procedurii de cercetare prealabila. centru motive de necorespundere profesionala. 5n cazul in care unitatea este pusa in situatia de a efectua concedieri colective. an!ajatorul ii va asi!ura in limitele disponibile. considerata perioada de readaptare. @ecizia astfel emisa va contine rezultatul cercetarii prealabile a salariatului in cauza. 5n cazul in care salariatul isi pierde aptitudinile profesionale din motive medicale. în conformitate cu art. ora e(acta si locul intrunirii comisiei. 5n situatia in care nu dispune de astfel de posibilitati. aceasta este mentinuta. vor acorda acestuia o compensatie de cel putin un salariul lunar. care nu tin de persoana salariatului. salariatul este considerat necorespunzator profesional de catre comisie. impreuna cu obiectiile si propunerile sindicatului. b/ justificarea te4nico% economica. =a incetarea contractului individual de munca din motive ce nu tin de persoana salariatului. prin e(aminare scrisa. salariatii care au beneficiat de concediu de maternitate si>sau concediu le!al platit pentru in!rijirea copilului in varsta de pana la 2 ani nu vor putea fi concediati o sin!ura data pentru motivul de necorespundere profesionala prevazut de "odul muncii. "omisia va convoca salariatul si ii va comunica acestuia in scris. revederile sunt aplicabile atunci cand incetarea contractului individual de munca a intervenit ca urmare unor motive ce nu tin de persoana salariatului. art. an!ajatorul va apela la autoritatea publica locala pentru ocuparea fortei de munca.

dupa reducerea posturilor vacante de natura celor desfiintate.analiza si avizare consiliului de administratie sau. in conditiile prevazute in prezentul contract colectiv de munca. =a aplicarea efectiva a reducerii de personal. vor fi luati in calcul si acei salariati carora le%au incetat contractele individuale de munca din initiativa an!ajatorului. cu modificarile ulterioare. adunarii !enerale. c/ "5A ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea lor. b/ "5A ale persoanelor care indeplinesc conditiile de varsta standard si sta!iu de cotizare si nu au cerut pensionarea in conditiile le!ii. acesta are obli!atia de a initia. precum si ale celor care cumuleaza pensia cu salariul. dupa caz. cu modificarile ulterioare. masurile vor afecta in ordine3 a/ "5A ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii. partile vor ne!ocia acordarea de compensatii banesti cu respectarea prevederilor le!ale si>sau ale contractelor colective de munca aplicabile. 100 din "odul muncii. cu privire cel putin la3 % metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati care vor fi concediati. % la intreprinderile cu peste 2*0 salariati. se desface contractul de munca al sotului care are venitul cel mai mic. 5n cazurile in care salariatilor nu li se pot oferi alte locuri de munca ori acestia refuza locul de munca oferit sau cuprinderea intr%o forma de recalificare. din motive ce nu au le!atura cu persoana salariatului. cu reprezentantii salariatilor. cu conditia e(istentei a cel putin * concedieri de aceasta natura. consultari cu sindicatul sau. =a luarea masurii de desfacere a "5A pentru motive ce nu tin de persoana salariatului vor fi avute in vedere urmatoarele criterii minimale3 a/ daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate. 100 din "odul muncii. conducerea unitatii la va comunica in scris termenul de preaviz. in conditiile prevazute de le!e. 100 din "odul muncii. in timp util si in scopul ajun!erii la o intele!ere. cu modificarile ulterioare. cu cel putin #9 de zile inaintea e(pirarii perioadei prevazute la art. cu #9 de zile inainte de notificarea prevazuta de -rt. 17 lit. sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati. cu 0* zile inainte de notificarea prevazuta de art. rin sinta!ma Jtimp utilJ se intele!e 3 % la intreprinderile cu un efectiv sub 099 salariati. conducerea unitatii va comunica in scris fiecarui salariat al carui post urmeaza a fi desfiintat daca i se ofera sau nu un alt loc de munca ori cuprinderea intr%o forma de recalificare profesionala in vederea ocuparii unui post in aceeasi unitate. dupa caz. =a stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv. c/ 5n cazul in care an!ajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective. entru situatia in care se efectueaza concedieri colective. % la intreprinderile cu 090%2*9 salariati. printre altele.c din contract. % atenuarea consecintelor concedierii prin recur!erea la masuri sociale care vizeaza. 5n situatia in care disponibilizarile de personal nu pot fi evitate. fara ca prin aceasta sa . cu 29 de zile inainte de notificarea prevazuta de -rt.

<alariatii notificati in acest sens au la dispozitie un termen de ma(imum 09 zile lucratoare de la data primirii comunicarii. mai intai. barbari sau femei. prin termenul de formare profesionala continua % procedura prin care o persoana avand deja o calificare ori o profesie. . concedierea se va face cu consultarea sindicatelor. $. artile convin asupra necesitatii si obli!ativitatii perfectionarii profesionale a tuturor cate!oriilor de salariati.% ca -utoritate Nationala a "alificarilor % pentru elaborarea sistemului de standarde ocupationale. artile semnatare convin sa acorde intre!ul sprijin solicitat de catre "N+ .se poata desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere. c/ masura sa afecteze numai in ultimul rand pe femeile care au in in!rijire copii. sa copleteze si sa elaboreze standardele ocupationale. pentru a%si manifesta e(pres consimtamantul cu privire la locul de munca oferit. actualizeaza si valideaza calificarile din ramura respectiva de activitate. barbatii vaduvi sau divortati care au in in!rijire copii. persoanele care nu au copii in intretinere. iar prin "omitete <ectoriale de +ormare rofesionala % structuri de dialo! social autonom care dezvolta. dobandeste noi competente co!nitive si functionale . precum si pe salariatii. inclusiv a liderilor sindicali scosi din productie. pe intretinatorii unici de familie. 5n ipoteza in care doua sau mai multe persoane salariate sunt in aceeasi situatie. pentru ramura lor de activitate. arat6 c6 p6rtile intele!3 prin termenul de formare profesionala % orice procedura prin care o persoana dobandeste o calificare atestata printr%un certificat sau o diploma. administratia nu%i va putea pretinde acestuia despa!ubiri pentru perioada ramasa nelucrata pana la implinirea termenului. b/ masura sa afecteze. Enitatea care isi e(tinde sau isi reia activitatea intr%o perioada de 7 luni de la luarea masurilor de desfacere a contractului individual de munca pentru motivele ce nu tin de persoana salariatului are obli!atia sa incunostiinteze in scris despre aceasta or!anizatiile sindicale si sa faca publica masura. convenite intre sindicate si an!ajatori. 5n cazul in care masura desfacerii "5A ar afecta un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfectionare a pre!atirii profesionale si a inc4eiat cu unitatea un act aditional la contractul de munca. daca masura desfacerii contractului de munca nu%i este imputabila. bazat pe competente si a calificarilor care vor fi validate si introduse in )e!istrul national al calificarilor. eliberate conform le!ii.deprinderi/. +ormarea profesionala si formarea profesionala continua cuprind si teme din domeniul relatiilor de munca. artile semnatare convin sa participe la elaborarea si utilizarea. 2#. care mai au cel mult # ani pana la pensionare la cererea lor. <istemul va fi utilizat la evaluarea si certificarea calificarii salariatilor. la e(pirarea mandatului. a sistemului de formare si evaluare bazat pe competente.0 'or#area pro+esionala -rt. prin care s%a obli!at sa presteze o activitate intr%o anumita perioada de timp.

alin. or!anizat de un tert. a cailor de realizare. d/ in cazul in care un salariat identifica un curs de formare profesionala pe care ar dori sa%l urmeze. e perioada in care participa la pro!rame de formare profesionala finantate de catre an!ajatori. artile convin sa acorde sprijin membrilor lor. specialitati si profesii % numite la modul !eneral % ocupatii. an!ajatorul va analiza cererea impreuna cu sindicatul. =a stabilirea pro!ramelor de formare profesionala. asa cum acestea sunt stabilite de le!islatia in vi!oare. pentru pro!ram normal de lucru. proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca. c/ in cazul in care unitatea urmeaza sa%si sc4imbe partial sau total profilul de activitate. e/ salariatii care au inc4eiat acte aditionale la contractul individual de munca si au beneficiat de un curs sau un sta!iu de formare profesionala mai mare de . ramanand la aprecierea an!ajatorului daca si in ce conditii va suporta contravaloarea cursului. pe baza Jstandardelor ocupationaleJ si a clasificarilor elaborate de comitetele sectoriale. inclusiv prin sprijinirea proiectelor destinate atra!erii de fonduri necesare. pentru partea privind formarea profesionala se va tine seama cel putin de urmatoarele3 a/ identificarea posturilor pentru care este necesara formarea profesionala. lanul de formare profesionala convenit intre parti face parte din ""A aplicabil. in locuri adecvate si usor accesibile pentru an!ajati. an!ajatorii si sindicatele vor adopta masurile necesare pentru incurajarea si inlesnirea participarii femeilor la acestea. 17. la nivelul ramurilor de activitate. =a inc4eierea contractelor colective de munca la nivel de unitati. prin afisare in interiorul unitatii. pentru dezvoltarea activitatii "omitetelor <ectoriale. meserii. adoptarea pro!ramului anual si controlul aplicarii acestuia se vor face de comun acord de catre sindicat si an!ajator. cuprinse in J"lasificarea 'cupatiilor din )omaniaJ % "'). a unor activitati proprii de formare profesionala. cu e(ceptia cazurilor prevazute de -rt. la orice forma de e(aminare or!anizata in vederea absolvirii unui curs de formare profesionala in cadrul unitatii. aceasta va informa si consulta sindicatul cu cel putin 2 luni inainte de aplicarea masurii si va oferi propriilor salariati posibilitatea de a se califica sau recalifica inainte de a apela la an!ajari de forta de munca din afara. c4eltuielile pentru activitatea de formare profesionala a salariatilor se suporta de catre unitati.9 de zile cu scoaterea inte!rala din activitate. precum si pentru dezvoltarea in sistem de parteneriat. b/ sindicatul va participa.+ormarea profesionala a lucratorilor se or!anizeaza pentru ocupatii. sunt obli!ati sa suporte c4eltuielile ocazionate de aceasta. artile convin sa acorde intre!ul sprijin pentru infiintarea "omitetelor <ectoriale pentru +ormare rofesionala la nivelul ramurilor. #. ro!ramele adoptate vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor in termen de # zile de la adoptare. lucratorii primesc drepturile stabilite prin contractele colective de munca aplicabile. daca paradesc unitatea din motive imputabile lor inainte de implinirea unui termen de # ani de la data absolvirii cursurilor. prin imputernicitii sai. .

daca este posibil. etapele medierii vor fi urmatoarele3 a/ partile implicate sunt obli!ate ca in termen de &2 de ore de la numirea mediatorului sa puna la dispozitia acestuia datele necesare. reprezentantii sindicali avand obli!atia de a pastra confidentialitatea datelor ce le%au fost transmise cu acest caracter. precum si la rezultatele acesteia. care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de salariati.2>0777. economice.$. d/ medierea nu poate dura mai mult de #9 de zile de la data la care mediatorul a fost numit si a acceptat medierea. )eprezentantilor sindicali li se va comunica ordinea de zi si li se va asi!ura accesul la documentele privind problemele profesionale. acesta poate cere partilor. #9 din =e!ea nr. sociale sau culturale puse in discutie. cu drept de opinie. 5n cazul in care s%a numit un mediator de comun acord. in ma(imum 12 de ore de la primirea actelor. Numarul celor . in termen de &2 de ore fiecare parte va propune o lista de candidati din lista de mediatori numiti de Ainistrul Auncii. dar fara drept de vot. -n!ajatorii si sindicatele isi vor comunica reciproc si in timp util 4otararile privind toate problemele importante in domeniul relatiilor de munca. *&>299#. partile implicate vor avea un numar e!al de reprezentanti la mediere. de re!ula acelasi numar ca si la conciliere. medierea inceteaza si se trece la urmatoarea etapa le!ala de solutionare a conflictului. <olidaritatii <ociale si +amiliei la nivelul judetului unde are sediul unitatea in care s%a declansat conflictul de interese. entru fundamentarea actiunilor prevazute la -rt.Alte pre5e"eri pri5in" "repturile si o&li2atiile parti"or "u privire la medierea conflictelor de munca prevazuta de =e!ea nr. in conditiile prevazute de le!e. trecandu%se la urmatoarea etapa prevazuta de le!e. c/ la fiecare intalnire se va inc4eia un proces%verbal care va fi semnat de mediator si de partile aflate in conflict. b/ in ma(imum 2 zile de la numire. an!ajatorul va pune la dispozitia sindicatelor ori va asi!ura acestora accesul la informatiile si documentele necesare. articiparea se face cu statut de observator. daca partile convin printr%un proces%verbal semnat sa inceapa medierea. "onsiliul de administratie si>sau or!anele de conducere asimilate acestora au obli!atia de a invita reprezentantii sindicatului sa participe la sedintele sale. )eprezentantii alesi ai or!anizatiilor sindicale cu personalitate juridica. si aceleasi persoane. la actele depuse sau intocmite in timpul concilierii. 5n situatia in care dupa prima intalnire nu vor reusi sa stabileasca un mediator de comun acord. au dreptul la reducerea pro!ramului lunar de lucru cu pana la * zile platite pentru activitati sindicale. . daca mediatorul are nelamuriri. mediatorul este obli!at sa convoace ambele parti implicate. 0. relatii scrise cu privire la revendicarile formulate. 5ncunostiintarea reprezentantilor sindicali se va face cu cel putin 12 de ore inainte de sedinta. procedura de mediere inceteaza. fara a li se diminua drepturile care li s ar fi cuvenit in conditii normale. in caz contrar.

la cererea or!anizatiilor sindicale. confederatiile sindicale semnatare vor asi!ura pre!atirea pentru actiuni sindicale si relatii de munca a unui numar de cel mult 7. Aodalitatile de incadrare in numarul prevazut la alin. in conditiile prevazute in contractul colectiv de munca. . "oncomitent se va efectua si deducerea fiscala a cotizatiei din venitul lunar al membrului de sindicat. potrivit prevederilor le!ale in vi!oare. proprietatea unitatilor ori proprietatea sindicatelor din unitatile respective. pe durate de pana la 0* zile. 2& din =e!ea nr. fara plata. *&>299# % =e!ea sindicatelor.*99 de membri de sindicat din toate ramurile. precum si celelalte drepturi si obli!atii ale acestor salariati vor fi stabilite prin ne!ocieri colective. de catre acesta. pe locurile de munca ale salariatilor aflati in conflict. copiator si altele cu caracter administrativ/.care pot beneficia de acest lucru. potrivit dispozitiilor le!ale in vi!oare. Gaza materiala cu destinatie cultural%sportiva. potriuvit. potrivit carora salariatii din societatea comerciala sau din re!ia autonoma vor e(ecuta unele lucrari in strainatate. se stabilesc prin contractul colectiv de munca aplicabil. . pentru actiuni or!anizate de sindicate sau patronat. an!ajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata. art. in conditiile stabilite prin contractele colective de munca inc4eiate la celelalte niveluri. 5n situatia declansarii unor conflicte de munca. sa prevada o clauza prin care partea straina se obli!a sa respecte drepturile prevazute in contractele colective de munca. prin comisia paritara.fa(. pentru activitatea sindicatelor. -n!ajatorii se an!ajeaza ca in contractele de asociere cu parteneri straini. 0. a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor ori ar putea cauza pa!ube. ne!ocieri colective ce devin ane(a la contractul colectiv de munca la nivel de unitate. 5n situatia in care an!ajatorii inc4eie contracte cu parteneri straini.0/ se stabilesc de catre partile semnatare. 5n fiecare an calendaristic. -n!ajatorii. potrivit le!ii. )etinerea si deducerea fiscala a cotizatiei se fac pe baza cererii or!anizatiei sindicale la care se ataseaza lista membrilor de sindicat si semnatura acestora de acceptare a retinerii. precum si numarul de zile cumulate pe an. salarizarea. atronatul va permite salariatilor sa urmeze cursurile de pre!atire prevazute la alin. in perioada declansarii sau desfasurarii conflictelor colective de munca. va putea fi folosita. prin contractele colective de munca se vor stabili conditiile de acces la utilizarea acestora. temporari sau cu pro!ram partial. sindicatele si conducerea unitatii au obli!atia ca pe durata acestora sa protejeze patrimoniul unitatii si sa asi!ure functionarea neintrerupta a utilajelor si instalatiilor te4nolo!ice. !ratuit. nu vor an!aja salariati permanenti. pentru activitatea pe teritoriul )omaniei. Enitatile vor asi!ura in incinta lor. spatiul si mobilierul necesare. care se vor desfasura in conditiile prevazute de le!e si cu respectarea clauzelor cuprinse in contractul inc4eiat cu partenerul e(tern. 72. conditiile de munca. inclusiv a !revei. =ista se inainteaza an!ajatorului la inceputul fiecarui an de catre sindicat si va fi actualizata ori de cate ori este nevoie. precum si acces la ec4ipamentul de birotica al unitatii . 5n aplicarea prevederilor -rt.

ale contractelor colective de munca. Dispo6itii pri5in" e>e utarea şi intrerpretarea ontra tului 5n aplicarea prevederilor -rt. lan!erile salariatilor in justitie nu pot constitui motiv de desfacere a contractului de munca. prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate vor fi stabilite proceduri de solutionare pe cale amiabila a plan!erilor individuale ale salariatilor. <umele prevazute conform alin. amenajarea si intretinerea de oficii si !rupuri sanitare la locurile de munca. . in conditiile le!ii. raspunderea disciplinara sau patrimoniala a salariatilor care se fac vinovati de incalcarea normelor de disciplina a muncii sau care aduc prejudicii unitatii. cel putin la nivelul prevazut in normele !enerale de sanatate si securitate in munca. "ostul acestor actiuni se suporta din fondul social constituit potrivit le!ii. ale re!ulamentului intern. 3. 0#9>077. precum si a drepturilor si intereselor salariatilor si membrilor de sindicat. Etilizarea fondului social pentru destinatiile prevazute se face de catre administratie. privind contractul colectiv de munca. @efinitia 4artuirii se(uale este cea re!lementata de le!e. din =e!ea nr. iar pentru rezolvarea problemelor ramase in diver!enta se vor putea adresa comisiei paritare la nivel de ramura. 00. artile convin sa faca eforturi in vederea promovarii unui climat normal de munca in unitati. raportate la . alin. sarbatori reli!ioase. cu respectarea dispozitiilor le!ale in vi!oare. in completarea celor prevazute de le!e.#."onfederatiile sindicale semnatare recunosc dreptul an!ajatorilor de a stabili.0/ se vor calcula luand ca baza suma de 0 )'N>salariat>an.#/. entru crearea si mentinerea unui mediu de lucru care sa incurajeze respectarea demnitatii fiecarei persoane. ne!ocierii si aplicarii contractelor colective de munca. la capacitate corespunzatoare. e/ aniversari. precum si de cantine%bufet pentru salariati. la toate nivelurile. d/ construirea de locuinte. unitatile si sindicatele vor incerca solutionarea acestora mai intai in comisiile paritare la nivel de unitate. +ondurile neutilizate intr%un an se reporteaza pentru anul urmator. 5n contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea c4eltuieli cu caracter social precum3 a/ suportarea c4eltuielilor prevazute de -rt. cu dotare specifica.. cu consultarea sindicatelor. b/ construirea. inclusiv a celor privind cazurile de violenta sau 4artuire se(uala. 5n situatiile in care apar diver!ente in le!atura cu e(ecutarea prevederilor contractelor colective. unitatile vor prevedea in bu!etele de venituri si c4eltuieli sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate activitatilor in domeniul pre!atirii. c/ construirea. . $. amenajarea si intretinerea de crese si !radinite pentru copiii salariatilor. . republicata. zile dedicate copilului si femeii.

pentru ne!ocierile colective la nivel national. prevazuta mai sus. <umele constituite conform alin. pe viitor.#/ si le vor vira catre federatia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura care a stat la baza ne!ocierii contractului colectiv de munca de ramura respectiv. cu nr. lista ramurilor este prezentata in ane(a nr. )'. care va fi destinat astfel3 % *9L pentru partea sindicala reprezentativa la nivel national.2/ vor fi distribuite astfel3 a/ 0># din suma totala se retine ca fond destinat ne!ocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitatii.9 de zile de la data publicarii in Aonitorul 'ficial a prezentului contract colectiv de munca.numarul mediu de salariati din anul precedent.&099979229. % *9L pentru partea patronala reprezentativa la nivel national. se ne!ociaza si se inc4eie contracte colective de munca la nivelul unor !rupuri de unitati. atronatele si sindicatele vor urmari si sprijini constituirea. . potrivit le!ii. contributia unitatilor de 0>#. din suma astfel constituita. .#/.-. ne!ociat in cadrul fiecareia.0/ si . conform alin. f/ fondurile destinate ne!ocierilor colective se vor constitui si vira in termen de .0/. semnatare a "ontractului colectiv de munca unic la nivel national. federatiile patronale vor vira *9L in contul federatiilor sindicale reprezentative semnatare ale contractelor colective de ramura. defalcarea si virarea pe destinatii a fondurilor destinate ne!ocierii contractelor colective de munca.. vor constitui fondurile destinate ne!ocierilor colective conform prevederilor de la alin. +ondurile destinate ne!ocierilor colective vor fi colectate intr%un cont distinct. c/. c4eltuielile ocazionate cu aceste ne!ocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unitatilor din !rupul respectiv. d/ fondul destinat partilor semnatare. -n!ajatorii care ne!ociaza si semneaza contracte colective de munca. 5n cazul in care. cu numarul de salariati pe ramura. desc4is la Ganca -GN% -A)' G-NW )'A-N5. sa fie virata intr%un cont colector si distribuita *9L pentru partea patronala si *9L pentru partea sindicala.0-GN-&0992. semnatara a "ontractului colectiv de munca unic la nivel national. . semnatarii contractului colectiv de munca pe ramura pot conveni ca. +ondurile destinate ne!ocierilor colective la unitatile bu!etare se vor constitui la nivelul fiecarei unitati care inc4eie contract colectiv de munca. c/ 0># din suma totala se vireaza de unitate in contul colector J+ondul de ne!ociere a "ontractului colectiv de munca unic la nivel nationalJ. atronatele si sindicatele vor !estiona si utiliza . cu respectarea prevederilor alin. in raport cu volumul implicarii in ne!ocierile colective. si catre contul national. va fi repartizat fiecarei confederatii reprezentative la nivel national. semnatara a "ontractului colectiv de munca unic la nivel national.% <. *. lit. c/. #. b/ 0># din suma totala se vireaza de contribuabil la federatia patronala reprezentativa de ramura care a ne!ociat contractul colectiv pentru ramura din care face parte unitatea. pe baza unui protocol semnat de ambele parti. asa cum va fi stabilit de catre fiecare parte pe baza de protocol. conform lit. . e/ mecanismele de distributie a fondurilor de catre banca vor fi stabilite de comisia paritara. dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura.2/ si .

cu e(ceptia celor care sunt stabilite in cuantum fi( sau ma(im. revederile contractelor individuale de munca e(istente la data intrarii in vi!oare a contractelor colective de munca vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urma 5n contractele colective de munca inc4eiate la nivel de unitate de catre sindicate in numele salariatilor. :(ecutarea contractului colectiv de munca este obli!atorie pentru parti. dupa caz. in le!atura cu modificarile ce urmeaza sa se produca in forma de proprietate a unitatii. de la care incepe ne!ocierea contractelor colective de munca la nivel de unitati. in situatia in care detin informatii. 72. -mbele parti vor sustine participarea asociatiilor de salariati la privatizarea unitatilor in conditiile de preferinta prevazute in le!e. printr%o clauza e(presa. constituite in baza prevederilor -rt.#L din salariu si care sa nu depaseasca valoarea contributiei sindicale. @repturile prevazute in contractele individuale de munca nu pot fi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de munca. partile contractante pot conveni. drepturile si obli!atiile prevazute de prezentul contract colectiv de munca se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operatiuni juridice. care sa nu fie mai mica de 9. -n!ajatorul si sindicatele se vor informa reciproc. de la nivelul carora incepe ne!ocierea contractelor colective de munca la celelalte niveluri. "ontractele colective de munca la toate nivelurile vor cuprinde prevederile acestui articol. sa plateasca o contributie pentru desfasurarea ne!ocierilor colective. prevederile prezentului contract colectiv de munca la nivel national sunt considerate niveluri minime. 5n aplicarea dispozitiilor acestui articol. 5n toate situatiile de reor!anizare sau. 5n situatiile in care nu se inc4eie contracte colective de munca pe ramura sau !rupuri de unitati. in conformitate cu dispozitiile le!ale in vi!oare. in contabilitatea a!entilor economici vor fi respectate prevederile metodolo!ice comunicate de Ainisterul +inantelor ublice. conform ane(ei *. in conformitate cu prevederile le!ale.fondurile destinate ne!ocierilor colective. )amurile de activitate pentru care se vor inc4eia contracte colective de munca sunt cele prevazute in ane(a nr. pe baza unor pro!rame de actiuni aprobate de or!anele proprii de conducere si pe raspunderea fiecaruia. -n!ajatorii recunosc dreptul reprezentantilor or!anizatiilor sindicale de a verifica la locul de munca modul in care sunt respectate drepturile salariatilor prevazute in contractul colectiv de munca. ca salariatii asupra carora se intind efectele contractului colectiv de munca ne!ociat. . altii decat membrii de sindicat. cu consecintele previzibile asupra salariatilor si cu masurile ce se au in vedere pentru limitarea efectelor disponibilizarilor de personal determinate de aceste modificari. @repturile prevazute in prezentul contract colectiv de munca sunt considerate minime. de privatizare a unitatilor. -ceasta contributie urmeaza a forma un fond separat utilizat e(clusiv pentru pre!atirea si desfasurarea ne!ocierilor colective. *.

din =e!ea nr. . &9 alin. artile semnatare sunt de acord ca prevederile -rt. la Gucuresti.&/.. cu respectarea normativelor in vi!oare.#/. 2. . )e!ulamentul de ordine interioara se intocmeste de catre an!ajator impreuna cu sindicatele. fara ca aceasta enumerare sa fie limitativa. si va fi adus la cunostinta salariatilor prin afisarea in unitati. an!ajatorii vor asi!ura intrarea acestora in unitate. in conditiile prevazute de art. si protectia in unitate. ane(a nr.. republicata. 0#9>077. sa se rene!ocieze anual. 2* alin. "ontractul colectiv de munca a fost semnat la 29. in conformitate cu re!ulamentul de ordine interioara. la sesizarea uneia din parti. conform le!ii.299. ane(a nr.5mputernicitii or!anelor de conducere ai or!anizatiilor patronale. in locurile convenite cu or!anizatiile sindicale. precum si ai confederatiilor sindicale semnatare vor verifica. .dsecembrie. modul in care sunt respectate drepturile salariatilor prevazute in contractul colectiv de munca. si produce efecte incepand cu data inre!istrarii lui de catre una din parti. pe durata verificarii. dar nu mai tarziu de luna octombrie a fiecarui an de valabilitate a prezentului contact colectiv de munca. #.

op. unele fiind comune cu ale celorlate contracte civile.T. 4oate constitui o+iect de analiHǎ a asemǎnǎrile şi desoe+irile cu contractele comerciale. Tratat!op.cit. 11C1( I. p.T. Noţiune şi trăsături ara teristi e @esprins din contractele civile. contractul de muncă a constituit. *21 I. cit. =n 9eierea ontra tului in"i5i"ual "e #un ă 1. prin înc4eierea unui contract individual de muncă. altele specifice *22 numai contractului individual de munc6 3 a/ este un act juridic bilateral !uvernat de principiul libertăţii de voinţă. 7 *2.op. re!lementat ca atare prin normele dreptului muncii. persoană fizică sau juridică. Reglementǎri interne şi comunitare.. 12(. însă. 12(C120 .cit. defineşte *2& contractul individual de muncă ca fiind „contractul în temeiul căruia o persoană fizică. 09. b/ este un contract numit. *22 6icolae @oiculescu.. 8n concordanţă cu re!imul !eneral al contractelor civile *2.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. *2& 4entru o anal iHǎ a defini9iilor le. p. se obli!ă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui an!ajator.. *22 *2# )an #op. p. ca re!ulă.Capitolul < CON8RAC8UL INDI<IDUAL DE MUNCĂ 1. p. p. p. fiind insuficient de relevantă referirea la munca prestată în sc4imbul unei remuneraţii denumite salariu. 121. 1B0 I. 220 şi urm. în timp premisa pentru constituirea unei ramuri distincte *22 de drept % dreptul muncii. contractul individual de muncă are următoarele trăsături caracteristice *21. op. Fn :. I. ŞtefEnescu. ŞtefEnescu. 8n doctrina occidentală. 2007. Ştefǎnescu. editura Wolters Kluwer. a se %edea I. Tratat!. în art..ale şi doctrinare a se %edea !le"andru #iclea. p.T. Dreptul muncii.T. denumită salariat.((2C(B0 *2* !le"andru #iclea. Tratat!. 8ncadrarea în muncă a unei persoane se realizează. 1D200(. nr. cit. această instituţie îşi păstrează nealterată importanţa sa. %ol. Tratat!op. în sc4imbul unei remuneraţii denumite salariu”.. Tratat!op. =cte normative noi Y "odul muncii.cit. p. Bucureşti... 8n literatura juridică de specialitate *2* s%a remarcat caracterul deficitar şi unilateral al acestei definiţii. potrivit le!islaţiei rom$ne a muncii. datorită rolului cresc$nd al contractului colectiv de muncă în normarea raporturilor juridice de muncă ale salariaţilor. îndeosebi datorită împrejurării că nu se menţionează e(pres obli!aţia an!ajatorului de a plăti salariu.1.cit. "odul muncii.Ştefǎnescu. se apreciază că se manifestă un declin al contractului individual de muncă *2#.

f/ are un caracter oneros. în principiu. numai e(cepţional poate fi afectat de un termen e(tinctiv *##.. ca în cazul contractelot civile sau comerciale este e(clusă. l/ obli!aţia asumat6 este. cu privire la fiecare dintre părţile sale. p. Tratat!op. ((B. Fn )reptul nr. iar pe de altă parte contractul de muncă nu poate fi transmis prin moştenire. Tratat!op. 120.. Teoria generală a obliga iilor. . obli!aţia uneia dintre părţi fiind temeiul juridic al obli!aţiei celeilalte. adică pentru a%şi asi!ura un mijloc de probă privind înc4eierea şi conţinutul contractului. eroarea asupra persoeni constituie viiciu de consimţ6m$nt conduc$nd la anulabilitatea contractului*27 i/ este un contract cu e(ecutare succesivă. fiind cunoscute de părţi din momentul înc4eierii contractului individual de muncă. căci forma scrisă este re!lementată numai în interesul părţilor. pluralitatea de subiecte at$t activă c$t şi pasivă. p. în cazul nee(ecutării sau al e(ecutării necorespunzătoare de către o parte. op. 091* din codul civil. ((0. a obli!aţiei ce%i revine.@oiculescu. de mijloace şi nu de rezultat.1( . în timp.Ştefǎnescu. 4/ contractul colectiv de muncă are caracter intuitu personae. pe durata imposibilităţii de e(ecutare*#0. fiind e(clusă posibilitatea presc4imbării acesteia în dezdăunări. salariatul şi unitatea . sancţiunea desfacerii contractului individual de muncă operează numai pentru viitor.de a munci/ şi trebuie e(ecutată în natură. *ditura !ll Bec?.c/ nu poate avea dec$t două părţi. H/ este un contract consensual. /7C21 *#9 1.cit. iar nu rezoluţiune care produce şi efecte retroactive*#9. & din "odul muncii. ceea ce îl deosebeşte de contractul. impune înc4eierea contractului în formă scrisă. de antrepriz6. Drept civil. munca şi salariul.cit. p. munca este eşalonată în timp. 2000. *#0 !le"andru #iclea. p. j/ contractul individual de muncă nu poate fi afectat *#2 de o condiţie suspensivă sau de o condiţie rezolutorie. d/ obli!aţia salariatului este de a face . Tratat!op. nefiind deci aplicabile dispoiziţiile art.cit.otodat6. în opinia noastr6 obli!aţia poate fi şi de rezultat. *#2 I. nu se poate spune că prin aceasta contractul individual de muncă s%a transformat într%un contract solemn. @eşi art. 3tEtescu. 7D200/. *## !le"andru #iclea. 8n consecinţă. cu toate c6. fiecare dintre părţi urmărind să%şi procure un avantaj. e/ contractul individual de muncă are caracter sinala!matic. !/ este un contract comutativ. din motive de forţă majoră. în cazul contractului individual de muncă înc4eiat pe o durată determinată. de re!ulă. Bucureşti. în literatura juridic6*#& ar6t$ndu%se c6 cel an!ajat se obli!6 a presta munca şi nu de a da un produs final. salariatul să încaseze remuneraţia iar an!ajatorul rezultatul muncii salariatului. 7/. Intiutu personae element al cau%ei şi obiectului contractului.cit.an!ajatorul/. deoarece se înc4eie prin simplul acord de voinţă al părţilor. p. ad probationem şi nu ad validitatem.T. -cest caracter face posibilă suspendarea e(ecutării. aşa înc$t persoana an!ajată nu%şi poate e(ecuta obli!aţiile din contract prin intermediul sau cu ajutorul altor persoane. Dreptul muncii!899B. e( nunc.. >oico%ici.. edi9ia a IIICa. această manifestare de voinţă nefiind însoţită de nici un fel de formă. 1. 534 6. p. de e(emplu în cazul muncii la *27 I. B-rsan. ambele prestaţii principale.

. 4artea I.. otrivit vec4ii re!lementări *#*. .cit. restarea muncii trebuie să fie posibilă în condiţii licite. subanasamblu. prin înc4eierea unei convenţii civile de prestări servicii”. deci şi dublul sau triplul e(emplar în cazul obli!ativităţii înre!istrării la camera de muncă. 7. 'biectul. se aplică în mod corespunzător şi contractului de muncă. an!ajatorului.. =e!ea nr. privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă. B 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. cum s%ar fi impus în cazul formei scrise cerute ad validitatem. #iclea. p. . fapta. *ditura 5umina 5e". salariatul înc4iriază an!ajatorului forţa muncii sale manuale. ci numai sancţiunea amenzii contravenţionale*#1. cu obli!aţia unităţii de a asi!ura condiţii corespunzătoare pentru buna desfăşurare a activităţii şi de a o remunera. rin contractul individual de muncă. şi nu ca o condiţie de care să depindă e(istenţa convenţiei. prin înc4eierea unui contract individual de muncă. e(istenţa lui put$nd fi dovedită prin orice mijloc le!al de probă. "ontractul individual de muncă.erminolo!ia a fost preluată şi de re!lementările ulterioare. de re!ulă. nr. morala sau ordinea publică. 1. în prezent abro!ată. O&ie tul şi au6a ontra tului in"i5i"ual "e #un ă @ispoziţiile "odului civil referitoare la obiectul şi cauza convenţiilor.. Tratat!op. cit. sancţiunea nulităţii lui. în prezent abro!ată. fără a afecta normele le!ale. !le"andru #iclea. 1// din (1 iulie 1220. prin convenţia civilă de prestări servicii etc.&. în cazul contractului de muncă îl constituie însuşi prestaţiile reciproce ale părţilor. nici alt act normativ în domeniu. Bucureşti. 200(.domiciliu. potrivit art. lucrarea sau prestaţia la care se obli!ă părţile. c$nd produsul muncii este predat. sau numai una din ele. dat fiind caracterul sinala!matic al contractului de muncă nu atra!e nulitatea acestuia. -stfel. fiind susceptibil de a fi completat prin orice mijloc de probă. 0#9>0777 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă este re!lementată modalitatea de an!ajare în scopul de a presta o muncă în folosul unei alte persoane. şi numai e(cepţional. încadrarea în muncă se realiza prin înc4eierea unui contract individual de muncă. p. 7.2 "od civil „obiectul convenţiilor este acela la care părţile sau numai una dintre părţi se obli!ă”. 1B1 *#2 !le". 2#> 077**#. nu prevedea în cazul încălcării obli!aţiei de a înre!istra contractul la camera de muncă. sub form6 de pies6. acesta urm$nd a cuprinde clauze privind de a%şi îndeplini sarcinile ce%i revin. p. "ontractul de muncă îşi produce toate efectele c4iar dacă nu s%a înc4eiat în formă scrisă dar s%a realizat concret acordul de voinţă al părţilor. precum3 =e!ea nr. care preciza că „încadrarea în muncă a unei persoane se realizează. @e altfel. op. *#1 )an #op. respectiv3 prestarea muncii de către salariat şi salarizarea acestuia de către an!ajator *#2. este cerut de le!e ca un mijloc de probă. el este însăşi acţiunea. *#* *#. sau alt bun determinat. Nici lipsa formalităţii dublului e(emplar. din art.$. ca elemente esenţiale ale acestora.

prin înc4eierea contractului individual de muncă urmăreşte un anumit scop. "auza constituie motivaţia care determină asumarea obli!aţiei *&#.spirituale şi intelectuale.5. care nu se confundă nici cu consimţăm$ntul şi nici cu obiectul convenţiei.. cit. *&0 !le"andru #iclea.T. restaţia unei din părţi reprezintă scopul urmărit de cealaltă parte şi care determină propria sa an!ajare în cadrul raportului juridic izvor$t din înc4eierea convenţiei. la respectarea disciplinei în procesul muncii şi a le!islaţiei în vi!oare. p.(B1C(B2. *&2 !le"andru #iclea. I. autoritate care se referă în primul r$nd./. 8mpreună cu consimţăm$ntul. op. indiferent de denumirea sa . însă.. reprezintă suma de bani dată de patron salariatului în temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată ori pentru serviciile îndeplinite. cele două prestaţii mai sus amintite. ŞtefEnescu.T. En alt element*&2 al contractului individual de munc6. or!anizatorică şi disciplinară. p. *&# !le"andru #iclea.. cit. +iecare parte. salariul. salariul fiind datorat de an!ajator c4iar dacă nu a fost menţionat e(pres în contract. 7(. op.ermenul tradiţional. se află într%o le!ătură directă şi indisolubilă. . op. un contract de muncă ce nu ar cuprinde unul din aceste elemente. 8ndatorirea salariatului de a presta munca prevalează asupra oricărei alte obli!aţii e(tra contractuale a celui în cauză *#7 <alarizarea muncii reprezintă plata în bani a muncii prestate în temeiul contractului individual de muncă. acest lucru se subînţele!e prin inserarea sinta!mei „sub autoritatea unui an!ajator”. iar an!ajatorul realizarea unui anumit profit.T. "ontractul individual de muncă fiind sinala!matic are ca obiect prestaţiile reciproce ale părţilor*&9. (27. de sine stătător. al6turi de elementul teporrar în cazul contractelor de munc6 pe durat6 determinat6. *&& I. %ol.cit. reflectă mult mai bine una din trăsăturile fundamentale ale contractului de muncă care acordă an!ajatorului posibilitatea de a dispune de trei prero!ative importante3 normativă.cit. cit. . cel de „subordonare”. I. @e aceea. ine(istent.A. întruc$t re!ula este că orice muncă prestată trebuie retribuită. salariatul. a le!ilor.remuneraţie. 7B. cauza formează voinţa juridică. %ol. ar fi nul. cit. nu mai este menţionată e(pres. şi constă în obiectivul urmărit la înc4eierea unui act juridic. Tratat!op. 7* din anul 07&7 asupra protecţiei salariatului a '. p. p. . I. p. ŞtefEnescu. )emuneraţia care urmează a fi primită în sc4imbul muncii prestate este denumită „salariu”. "auza este un element independent. este subordonarea )espectarea ordinii şi disciplinei. (2/. -şa cum s%a subliniat în literatura juridică*&&. p. op. Tratat!op. şi constituie motivaţia care determină asumarea obli!aţiei. retribuţie etc. 210.. otrivit prevederilor art. ea poate fi influenţată decisiv prin conţinutul unor acte normative care oferă o serie de avantaje în cazul înc4eierii *#7 *&9 I. obţinerea resurselor financiare necesare traiului. Ştefǎnescu.. una condiţion$nd%o pe cealaltă *&0. 0 din "onvenţia nr..

unui anumit contract de muncă fie pentru salariat. Nulitatea contractului de muncă care are o asemenea cauz6 este determinată de o împrejurare anterioară sau concomitentă înc4eierii acestuia*&7. în principal.T Ştefǎnescu. nulitatea absolută a contractului individual de muncă nu operează datorită voinţei părţilor ci e( lege. pentru ca aceasta din urmă să întreţină relaţii intime cu an!ajatorul.. încadrarea în funcţia de !estionar a unei persoane cu antecedente penale. Tratat!op. constă în scopul urmărit de fiecare parte prin înc4eierea contractului individual de muncă. 10( din / fe+ruarie 2002. *&7 I. un caracter teoretic*&1. în principiu. 4artea I. I. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. roblema cauzei contractului individual de muncă are. ŞtefEnescu. contractul de muncă fiind un contract cu prestaţii succesive şi este. cu referire la unele situaţii. contractul de muncă înc4eiat între soţi în cadrul unei asociaţii familiale. modificatE ulterior. de sine stătător. 0* din "odul muncii că este interzisă înc4eierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau unei activităţi ilicite sau imorale. 12 din 12 ianuarie 1220. otrivit art. nr. %ol. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. constatarea nulităţii şi stabilirea. spre e(emplu =e!ea nr. potrivit le!ii. mai ales în privinţa atra!erii forţei de muncă.cit.. din "odul muncii.0* cu privire la cauza contractului de muncă. cit. 1. de e(emplu. noul "od al muncii se limitează a re!lementa implicit. este lovit de nulitate absolută. 4artea I. op. de e(emplu. "auza trebuie s6 e(ciste în mod real s6 fie licit6 şi moral6*&2 En contract de muncă av$nd o cauză ilicită. @eşi se impunea re!lementarea separată şi e(plicită a nulităţii contractului de muncă. această problematică. îndeosebi pe cea înalt calificată. . nr. ţin$nd seama de multitudinea condiţiilor cerute de le!e la înc4eierea sa şi de cerinţa unei protecţii raţionale a celor care au prestat munca. p. Pi în aceast6 situaţie. *&2 I. a efectelor acesteia se poate face prin acordul părţilor. "auza ca element subiectiv. iar c$nd părţile nu se înţele! asupra nulităţii.. p. este e(trem de importantă. Tratat!op. 1. 21B. (7(. fie pentru an!ajator. +aţă de vec4ea re!lementare. înţele!erea ei de către an!ajatori. p. înc4eierea unui contract de muncă cu o persoană.cit. se pronunţă instanţa judecătorească. sau o cauză imorală. sub aspectul vocaţiei practice. @esi!ur. care cuprinde dispoziţii privind stimularea an!ajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţăm$nt. şi o clauză fictivă poate duce la aceiaşi concluzie. remediabilă. se prevede în art.T. al cărui scop este obţinerea de avantaje materiale de soţii în cauză. în condiţiile economiei de piaţa. de e(emplu =e!ea nr. ea nu retroactivează...>2992*&. cum este şi cazul art. 1B0. Con"iţii erute "e le2e pentru *n 9eierea ontra tului in"i5i"ual "e #un ă *&* *&. 29>0777 *&* privind re!imul zonelor defavorizate. *1 alin. ). *&1 )an #op.

aluca )umitriu. p. capacitatea deplină de a înc4eia un contract de muncă la împlinirea v$rstei de 0. adic6 s6 vizeze numai înc4eierea contractului de munc6 şi e(pres. Fn 4andectele . @oiculescu. #0>07*&**#. 7 din (0 ianuarie 120B. ani. $articularită i ale contractului individual de muncă înc2eiat de minor . 1/C21. cit. anterioare. (07. şi numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizică. p.. B(. @oiculescu. altele fiind specifice dreptului muncii. 21 In literatura &uridicǎ aceste condi9ii au fost clasificate Fn condi9iiK comune. I. 21 **1 I. op. put$nd spune că între 0* şi 0. fiind vorba de o nulitate remediabilă**1. 20B. ani. esen9iale şi neesen9iale. deoarece în dreptul muncii minorul nu are deloc 550 **0 6. ŞtefEnescu. Fn :. 09 din @ecretul nr. potrivit art. )e fond. +ără a urmări o clasificare **0 a unor asemenea condiţii. cit. Tratat!op. noţiune identică cu cea de subiect de drepturi.anasiu. **2 . c$t şi al unicităţii capacităţii juridice în dreptul muncii. 5n literatura juridic6 **. nr. 8n interesul prote!uirii tinerilor între 0* şi 0. p. situaţie în care încetează contractul de muncă. Dreptul muncii!899B. 0 din "odul muncii şi art..cit. "apacitatea juridică este recunoscută tuturor persoanelor. aceasta ca o consecinţă a caracterului intuitu persoane al contractului individual de muncă **&. 0# alin. **# 4u+licat Fn Buletinul Gficial. special. Dreptul muncii!899B. (00. & din @ecretul nr. 8n acest din urmă caz este necesară încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorilor. p. precis6. s%a spus c6 acest acord trebuie s6 fie prealabil sau cel mult concomitent cu înc4eierea contractului individual de munc6. unele sunt comune **9 tuturor contractelor din diferite ramuri de drept. %ol.. specific dreptului muncii este pentru ca persoana fizică să poată înc4eia un contract de muncă. şi nici nu reprezintă interes pentru dreptul muncii ***. p. p. încuviinţarea părinţilor sau a autorităţii tutelare.. nr. op. 12/C20B. persoana dispune de o capacitate restr$nsă de a se încadra în muncă. în mod cu totul e(cepţional put$nd înc4eia contract de muncă şi minorii care au împlinit 0* ani. ea neput$nd fi disociată în capacitate de folosinţă şi capacitate de e(erciţiu.. 5umini9a )ima. considerăm necesare pentru înc4eierea valabilă a unui contract individual de muncă următoarele3 a/ capacitatea juridică a persoanei fizice care se încadrează în muncă **2.om-ne.T. #iclea. 2D200(. Ştefǎnescu. aptitudinile şi cunoştinţele minorilor. .cit. **& !le"andru #iclea. **2 ! se %edea şi I. op.entru înc4eierea valabilă a contractului individual de muncă trebuie îndeplinite anumite condiţii le!ale.cit. ersoana fizică dob$ndeşte.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. *** !le"andru !t. potrivit art. 556 6. poate fi retrasă oric$nd. care priveşte minorul care are între 0& şi 02 ani. ci trebuie să dispună şi de capacitatea de e(erciţiu. adic6 s6 aib6 o form6 calr6 . "apacitatea minorului de a înc4eia un contract individual de muncă reprezintă o instituţie distinctă**2 at$t de capacitatea civilă c$t şi de capacitatea penală. nu îi este necesară numai capacitatea de folosinţă. #0>07*&. specifice.cit. TrataE!op. ani. op. Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului "od al muncii. 1D2000. @intre aceste condiţii. Nu este vorba despre o aplicaţie a capacităţii civile de e(erciţiu restr$nse. =ipsa acordului antrenează nulitatea absolută a contractului individual de muncă. p. nr..T. a se %edea !le". p.

*. 7/ din 20 mai 1270. :a are ca fundament şi "onvenţia 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii nr.*. participare la realizarea filmelor. cu at$t mai mult.&. 2002. prin "onvenţia 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii nr. ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săv$rşit fapta cu discernăm$nt.2 se stabileşte că cele mai !rave forme a muncii copiilor . Tratat de dreptul muncii. recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituţiei sau al altor activităţi ilicite. în măsura în care aceste activităţi sunt conforme cu dezvoltarea fizică.adică a tinerilor sub 0* ani/. prin natura lor sau prin condiţiile în care se e(ercită sunt susceptibile să dăuneze sănătăţii. 4artea l. *. Informna9ii referitoare la 1odul muncii din Bul. %ol. *. 077 din 17 noiem+rie 2000. 7. diferită de capacitatea penală. prevăz$nd interdicţia prestării de activităţi de către tinerii sub 0* ani*.9 5e. 022>0777 privind interzicere celor mai !rave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor. -stfel. Drept social comunitar. utilizarea.. 227C2(0. 0/B *. Re&lectarea normelor "onven iei )rgani%a iei Interna ionale a 1uncii nr. unii autori folosesc noţiunea de „capacitate biolo!ică” **7. nr. &7 alin.mentală şi morală a minorilor*.0 . *ditura. l. @irectiva 7&>##>": din 22 iunie 077& are în vedere protecţia tinerilor în muncă. p. *. desfăşurarea unor munci care.atificatE de . ca şi aprecierea că o atare re!lementare ar reprezenta o necesitate socială % au condus la propunerea formulată în literatura juridică de a se prevedea unele situaţii de e(cepţie în care şi minorii de 0# % 0* ani să poată înc4eia convenţii civile de prestări de servicii *. ani răspunde penal potrivit le!ii. 7(D1270. @e asemenea. 5umina 5e". pu+licatE Fn <onitorul Gficial. "u toate acestea. *ditura. *. 4artea l. 29#>2999 *. 0#2 din 0713 privind v$rsta minimă de încadrare în muncă *. Ainorul care a împlinit v$rsta de 0. pu+licat Fn Buletinul oficial. Bucureşti.5n dreptul bul!ar.* I. problema înc4eierii de contracte de muncă în calitate **7 !l.#.2 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.. Br-nduşa @artolomei. (0(C(0B. 200(.aria. #iclea.# G.e%ista rom-nE de dreptul muncii= nr. Fn :. minorul care nu a împlinit v$rsta de 0& ani nu răspunde penal.aria. interdicţia privind munca tinerilor sub 0* ani se înscrie în sfera mai lar!ă a politicii de eliminare a muncii copiilor promovate de 'r!anizaţia 5nternaţională a Auncii. +ireşte. 00# din noul "od penal *. Bucureşti. 4artea l. are o capacitate contractuală deplină @e aceea. @ispoziţia "odului muncii este conformă cu art. nr. Fn . 5umina 5e". -stfel.om-nia prin )ecretul nr.9. pre!ătirea şi susţinerea unor spectacole de teatru. p. ratificată de )om$nia prin =e!ea nr. (01D200B.e%ista rom-nE de . securităţii şi moralităţii copilului. -stfel. "apacitatea din dreptul muncii este. @.0. (D200B. ŞtefEnescu. potrivit căruia minorii sub v$rsta de 0* ani nu pot fi an!ajaţi ca salariaţi. :A< privind v#rsta minimă de încadrare în muncă din anul :. încadrarea în muncă a minorilor se poate realiza prin e(cepţie şi în cazul în care persoanele care au v$rst de 0# ani fetele şi 0& ani băieţii pentru activităţi de circ.ea nr. Pi la nivelul Eniunii :uropene au fost adoptate acte normative în această materie.T. Ainorul care are v$rsta între 0& şi 0.BA în legisla ia internă . 070 din 22 iunie 200B. Ja. #inca. iar după 0. care se impun a fi interzise în fiecare stat3 toate formele de sclavie sau practicile similare. prezenţa unor anumite e(cepţii în documentele internaţionale. & din "onstituţie. unele ar!umente de drept comparat *. p. nr. potrivit art.capacitate contractuală p$nă la 0* ani.

8ncadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor le!ale de v$rstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor le!ale referitoare la re!imul de muncă al minorilor. 0 lit.999. trebuie considerat că o asemenea nulitate se va putea constata amiabil. "ontractul de muncă înc4eiat de către minorul între 0* şi 0. -cordul poate fi retras. daca dezvoltarea acestuia este periclitata. fiind capabilă să îşi asume şi să%şi e(ecute toate obli!aţiile izvor$te din raportul de muncă. Fn .1 .999 lei la 099. că femeia căsătorită la v$rsta de peste 0* ani poate să înc4eie contract individual de muncă. care interzice an!ajarea minorilor sub 0* ani ca salariaţi. Bucuresti. în lipsă de prevedere contrară. art.art. inclusiv contractului de ucenicie.2 5aura <ureşean. e din "odul muncii/. 2(7. parintii trebuie sa analizeze conditiile in care munca ca fi prestata. *1 alin. felul ei. *. constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la *9. dreptul muncii.de salariat nu se poate pune. 5n literaura juridică*. Nulitatea contractului de muncă înc4eiat de către minor nu este re!lementată în mod special. @e asemenea trebuie sa fie speciala. !le"andru Ticlea. 21. otrivit art. mai înainte de împlinirea v$rstei de 0* ani este aplicabilă în cazul tuturor tipurilor de contracte de muncă. clara si precisa. discutabilă după părerea noastră. 5ncuviintarea trebuie data de ambii parinti.2 s%a e(primat opinia. Nu pot înc4eia contract de muncă minorii în v$rstă de p$nă la 0* ani şi nici persoanele puse sub interdicţie din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. alin. dacă e(istă încuviiniţarea părinţilor. pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica. 0# alin. adica sa se refere la un anumit contract de munca si e(presa. întruc$t acestea nu dispun de capacitatea de e(erciţiu şi le lipseşte deci discernăm$ntul.e%ista rom-nE de dreptul muncii. într%adevăr.999 lei . entru a%si da acordul.1 contractul alaturi de el. p. lipsa acordului atra!and nulitatea absoluta dar remediabila a contractului inc4eiat de tanarul in virsta de 0*% 0. aptitudinile si cunostintele sale. caz in care contractul inceteaza. 1D200/. cu acordul parintilor sau a reprezentantilor le!ali. Tratat de dreptul muncii. dezvoltarea si pre!atirea profesionala. Implica iile căsătoriei înc2eiate de &emeie în v#rstă de :6 ani asupra înc2eirii şi e*ecutării contractului individual de muncă. ani sau. p. *ditura $ni%ersul Iuridic. ani. în condiţiile prevederii constituţionale amintite. trebuie sa fie prealabila sau concomitenta inc4eierii contractului de munca. potrivit re!ulii instituite prin art. persoana fizica poate inc4eia un contract de munca in calitate de salariat la implinirea varstei de 0* ani. =a înc4eierea contractului de munca se va face mentiune despre încuviinţare iar parintii minorului vor semna*. . (07C(02. B(. precum si daca incadrarea este in interesul dezvoltarii ulterioare al tanarului. nr. daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea. din "odul muncii. ani fără acordul părinţilor sau al reprezentanţilor le!ali este nul absolut % o nulitate care se acoperă prin dob$ndirea ulterioară a acestui acord. 2 din acelasi cod. )e!ula potrivit căreia contractul de muncă nu poate fi înc4eiat mai înainte de împlinirea v$rstei de 0. 1D200/. 2007. nr. p.999. 29* din "odul muncii defineşte contractul de ucenicie ca fiind „un contract de muncă de tip particular”. adica sa aibe o forma neec4ivoca. *.

iar nulitatea a intervenit pentru alte motive. de e(emplu în conformitate cu dispoziţiile =e!ii nr. tot fără nici o încuviinţare. ci%. va putea ne!ocia sin!ur o eventuală convenţie de anulare a acestuiaS <au convenţia de anulare ar putea fi calificată drept un act de dispoziţie. 2000. Boroi. @acă le!iuitorul a înţeles să pretindă o atare încuviinţare la înc4eierea contractului de muncă. D$rsta minimă la încadrarea în muncă este majorată le!al pentru anumite cate!orii de personal. menţionăm că în practica judecătorească civilă *19 s%a decis că „actele juridice înc4eiate de minorul cu capacitate de e(erciţiu restr$nsă fără încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare. nr.aluca )umitriu. s. -cordul de constatare a nulităţii contractului de muncă înc4eiat de către minorul între 0* şi 0. sunt anulabile fără a mai trebui să se dovedească leziunea”.. spre e(emplu. 120. 102 din 27 mai 122(. să contracteze cu privire la nulitatea acestuia. *d. care poate înc4eia contractul de muncă fără nici o încuviinţare. % acordul înc4eiat de către minorul mai t$năr de 0. $articularită i ale contractului individual de muncă înc2eiat de minor . Bucureşti. ne măr!inim să constatăm că problema este destul de dificil de soluţionat. !II.7 . deşi o asemenea încuviinţare ar fi fost necesară potrivit le!ii.Ainorul între 0. +ără a detalia aici. dec. Teoria generală. a fortiori ea va fi necesară în eventualitatea necesităţii constatării nulităţii acestuia. el va putea solicita anularea acordului privind nulitatea. Fn :. fără încuviinţarea părinţilor. -celeaşi raţiuni pentru care le!ea îi permite minorului din această cate!orie de v$rstă să înc4eie sin!ur un contract de muncă în calitate de salariat justifică şi posibilitatea înc4eierii acordului de anulare a acestuia fără nici o încuviinţare. *10 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. *19 Tri+unalul 3uprem. citat Fn >. nr. 1270D1270. precum şi a efectelor unei atare nulităţi. în măsura în care va dovedi că a suferit un prejudiciu. 8n ceea ce priveşte posibilitatea anulării acordului de stabilire a efectelor nulităţii contractului de muncă. ani a fost prejudiciat prin înc4eierea acestui acord. at$t în ipoteza în care minorul a avut încuviinţarea acestora la înc4eierea contractului. c$t şi în ipoteza în care nulitatea intervine tocmai din cauza absenţei încuviinţării la înc4eierea contractului de muncă. "a urmare. p. şi 02 ani. în stabilirea unei modalităţi de remunerare inferioare modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.7 despre convenţia de anulare a contractului ca fiind supusă aceloraşi re!uli ca şi contractul pe care tinde să îl anuleze. el poate. pentru încadrarea în muncă ca şofer pentru transporturi internaţionale de mărfuri şi *. femeile nu pot fi !ardian public dec$t dacă au împlinit 20 de ani.>077#*10. 2. pe motiv de leziune. . 4artea I. ani credem că nu se poate înc4eia dec$t cu încuviinţarea părinţilor.e%ista rom-nE de dreptul muncii=.. ani. 1/C21. la înc4eierea căruia să fie necesară încuviinţarea părinţilorS <%a spus *. Drept civil. 1D2000. deosebim3 % dacă minorul mai mare de 0. En asemenea prejudiciu ar putea consta. iar opţiunea prezentată mai sus este departe de a fi sin!ura posibilă. nr. de vreme ce minorul poate înc4eia sin!ur contract de muncă. 8n măsura în care o asemenea paralelă poate fi avută în vedere. p. se va putea anula indiferent de dovedirea vreunui prejudiciu.

*12 *1# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nu pot fi e(tinse prin contractul colectiv de muncă sau prin analo!ie. Tratat!op. apro+atE prin 5e. 2(2 din 7 mai 2001.. muncitori portuari. -ceste limitări sau restr$n!eri sau limit6ru ale capacit6ţii juridice *29. 4artea I. nr. p.om-niei.?. fiind denumite incompatibilităţi.ea nr. conform art. cit. nr. Tratat!op.T. 22>0777 privind administrarea porturilor şi serviciile în porturi*113 muncitorii portuari trebuie să aibă o v$rstă superioară celei de 02 ani. de re!ul6 ele se re!6sesc în alte acte normative*22 =a înc4eierea oricărui contract individual de muncă trebuie analizat. ŞtefEnescu. *22 I.. a din C.om-niei.. sunt e(pres prevăzute prin norme juridice imperative. 4artea l. op. 200 *2# I. (00. 021 din 2 au. nu pot fi încadraţi în muncă. I.cit. p. cit. (00. (/1 *20 !le"andru #iclea. 1(2 din 17 noiem+rie 12/2. .. *&>077&*1*. *7>2999 privind statutul personalului silvic *123 personalul silvic trebuie să fi depăşit v$rsta de 29 de ani. @eci v$rsta minimă pentru înc4eierea anumitor contracte de muncă poate fi superioară celei prevăzute în dreptul comun *1#.B2 din 22 ianuarie 1222. *1. p. op.. nr. % 'rdonanţa ?uvernului nr. !4izi de turism. în condiţiile şi în perioadele de timp prevăzute în cuprinsul ei*20 5ncompatibilit6ţile nu sunt prev6zute de "odul muncii. 027D2002. directorul e(ecutiv şi administratorul unei societăţi care or!anizează şi e(ploatează jocuri de noroc. &21>2990 pentru aprobarea Normelor metodolo!ice privind condiţiile de încadrare. 4artea l. 2*0>0777 *12. 171 din 22 aprilie 1222. % 'rdonanţa ?uvernului nr. *29 !le"andru #iclea. de a ocupa o anumită funcţie sau un anumit post*2#.T.călători. dacă nu au v$rsta de 2# de ani. B7. nr. 1B0 din 21 martie 2001 *11 4u+licatE Fn <onitorul oficial. 4artea l. drepturile şi obli!aţiile asistentului personal al persoanei cu 4andicap*173 această cate!orie de asistenţi personali trebuie să aibă între 02%*9 de ani. *1& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial . cit. ŞtefEnescu. 22>07. p. nr. pot ocupa postul de !estionari doar persoanele care au depăşit v$rsta de 20 de ani. %ol.om-niei. asistenţii maternali profesionişti. 4u+licatE Fn <onitorul oficial. op. 8n scopul ocrotirii persoanei sau al apărării unor interese !enerale sunt posibile anumite limitări sau restr$n!eri ale capacităţii juridice. nr.cit. 4artea l. oper$nd numai în cazurile.. % Cotăr$rea ?uvernului nr. *12 4u+licatE Fn <onitorul oficial al . se cere v$rsta minimă de 02 ani. 171 din 10 iulie 122B. I. pu+licatE Fn <onitorul oficial al . ci sunt re!lementate în mod e(pres şi restrictiv de le!e. -stfel3 % =e!ea nr. 2(7 din (0 mai 2000. Ştefǎnescu.interdicţie/ pentru persoana care ar urma să devină salariat.T. 4artea l. nr. de la caz la caz.7 privind an!ajarea !estionarilor *1& modificată prin =e!ea nr. nr. 4artea I. nr. dacă în le!islaţie nu e(istă o incompatibilitate . 4artea l. % Cotăr$rea ?uvernului nr. p. 07 lit. *1* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. #9*>2990 privind atestarea şi utilizarea !4izilor în turism*1. 5ncompatibilităţile nu se prezumă.ust 2002.3 !4izii în turism trebuie să aibă cel puţin 02 ani împliniţi. *17 4u+licatE Fn <onitorul oficial al .

edi9ia a IIICa re%iHuitE. /7 Y 77. I. precum şi în timpul nopţii. 2B Br-nduşa ŞtefEnescu.. meserie sau altă ocupaţie. al ?ărzii +inanciare sau din "orpul ?ardienilor publici. *2.. ca pedeapsă complimentară a interzicerii unor drepturi aplicată pedepsei principale sau măsura de si!uranţă const$nd în interzicerea de a ocupa o funcţie. ca administratori salariaţi pe o altă funcţie sau post dec$t cel de administrator. fiind interzisă folosirea femeilor !ravide şi a tinerilor sub 02 ani în locuri de muncă vătămătoare. consider$ndu%se că ar e(ista o incompatibilitate între calitatea de administrator şi cea de salariat al societăţii comerciale*2.). 1Erpenaru. Fn :)reptul= nr. 210. măsuri deriv$nd din interesul ocrotirii proprietăţii publice sau private. 6A7899A / "odul muncii. prelucrează... nu pot fi numiţi în funcţii de conducere din instituţiile autorităţilor publice.egii nr. sau valorifică produse specifice fondului forestier. iar personalul din silvicultură nu poate e(ercita funcţii de reprezentare în cadrul unităţilor cu profil comercial care licitează.T. #0>0779 şi a altor re!lementări comerciale. @in coroborarea dispoziţiilor =e!ii nr. se aprecia că cel puţin cu privire la societatea pe acţiuni ori cu răspundere limitată.egii nr. op. ŞtefEnescu. e(ceptaţi în mod e(pres. prin comportarea lor în şcoală. fie în cadrul societăţii comerciale. fie ca administratori% salariaţi e(clusiv în această calitate. c$nd făptuitorul a săv$rşit fapta datorită incapacităţii. precum şi de a ocupa o funcţie sau de a e(ercita o profesie de natura aceleia de care s%a folosit condamnatul pentru săv$rşirea infracţiunii. se deduce că administratorii societăţilor comerciale B mandatari ai societăţii B în afara unora dintre ei. Bucureşti. p. 3. probitate şi core(ctitudine/ *2&. măsuri determinate de anumite prevederi ale le!islaţiei penale. @oiculescu. "orela ii între răspunderea administratorilor salaria i potrivit .cit. persoanele cu antecedente penale. sau dimpotrivă. măsuri care rezultă din condiţia reputaţiei neştirbite7 autoritate moral6 deosebit6. neput$nd fi numită ma!istrat persoana care are antecedente penale sau cea care nu are un presti!iu ireproşabil sau e(ercită direct sau prin interpuşi activităţi de comerţ şi nu pot face parte din personalul "urţii de "onturi. *ditura !ll Bec?. . iar profesiunea de cadru didactic nu poate fi e(ercitată de persoanele care. Drept comercial rom#n . p. în familie sau societate se dovedesc necorespunzătoare pentru instruirea elevilor şi studenţilor etc. 8n literatura juridică at$t înainte de intrarea în vi!oare a "odului muncii c$t şi după această dată. cum sunt3 administratorii societăţilor cooperatiste şi ai societăţilor de administrare a investiţiilor. 2000. nepre!ătirii sale etc. de a e(ercita o profesie. cu dispoziţiile le!ale în materia funcţiilor de conducere din "odul muncii . nefiind posibilă încadrarea în muncă ca !estionar a persoanelor condamnate pentru anumite infracţiuni. în care administratorul nu era acţionar sau 584 *2* 6.5ncompatibilităţile la înc4eierea sau e(ecutarea contractului de muncă pot privi3 măsuri determinate de cerinţa protecţiei femeilor şi tinerilor.: privind societă ile comerciale şi răspunderea acestora con&orm . 27&/. 2D200/. dacă nu şi%au îndeplinit această obli!aţie din motive imputabile lor. const$nd în interdicţia de a ocupa funcţii implic$nd e(erciţiul autorităţii de stat. p. pot fi salariaţi *2*. măsuri care rezultă din cerinţele specifice apărării naţionale. !rele sau periculoase. cetăţenii rom$ni apţi pentru serviciul militar. etc. Dreptul muncii!899B. A:7:.art. nu e(istă un punct de vedere unitar.

Beli. 177. (B. resupune cu necesitate.ust 2000. c$t şi elementele minimale pe care trebuie să le conţină contractele înc4eiate între a!enţii de ocupare şi an!ajatorii străini. !n. <. nr. Derogări de la dreptul comun al muncii cuprinse în . Bucureşti. în concordanţă cu principiul liberei circulaţii a persoanelor. dacă este încadrat în altă funcţie dec$t cea de administrator. *79 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.eni. să se încadreze în muncă în statele membre ale Eniunii :uropene. fiind pe durată determinată. care mediază an!ajarea cetăţenilor rom$ni în străinătate. #0>0779*27. unul de mandat . din punct de vedere le!al. înc4eierea prealabilă a contractului de mandat comercial în condiţiile =e!ii nr. contractul individual de muncă al administratorului. reinte!rării profesionale. "alitatea administratorului de salariat este.cetăţenii/ unui stat membru li se aplică pe teritoriul altui stat membru re!imul e(istent pentru naţionalii statului respectiv. Fn :)reptul= nr.asociat. *21 Ş. contractelor de muncă înc4eiate de naţionalii . 4artea I. 'rdonanţa ?uvernului nr. 3toica. 8n cadrul Eniunii :uropene. 4artea I. 8n acest caz. 7 din "odul muncii. A:7:. =ucrătorul resortisant dintr%un stat membru pe teritoriul altui stat membru nu poate fi tratat diferit de lucrătorul naţional în funcţie de naţionalitatea .cetăţenia/ sa. concedierii..>2999*79 privind protecţia cetăţenilor rom$ni care lucrează în străinătate au fost stabilite at$t condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea a!enţii de ocupare a forţei de muncă.ust 2002. orice resortisant dintr%un stat membru. salariaţii din administraţia publică. acesta ar avea desc4isă opţiunea între un contract de mandat comercial sau un contract individual de muncă*21. edi9ia a (Ca. de re!ulă. Drept comercial. *27 . 077 din 0 au. 1. nu obli!atorie. precum şi în oricare alt stat. *ditura !ll Bec?. oricare ar fi locul să de reşedinţă. rin =e!ea nr. respectiv pe durata mandatului de administrator.2C12D1220.comercial/. @olonciu. în special în materia remunerării. nr. 10// din 17 noiem+rie 200B.cetăţenia/ statului în cauză. rean!ajării. timpului de odi4nă. şi un altul de muncă. (/B din B au. *70 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. are dreptul de a accede la o activitate salarială şi să o e(ercite pe teritoriul altui stat membru în conformitate cu dispoziţiile le!ale care !uvernează încadrarea lucrătorilor de naţionalitatea acelui stat.ot mai des este promovată opinia potrivit căreia. numai posibilă. @eci. . 0*. posibil *22.rEdeanu. *22 3.. sau pe durată nedeterminată. 200B. cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care )om$nia este parte. coe(istă două contracte. . p. potrivit art. în sensul îmbunătăţirii sistemului de protecţie a cetăţenilor rom$ni care urmează să lucreze în străinătate în baza unor contracte de muncă. 4artea I. le!al. +ac e(cepţie de la aceste re!uli. cărora li se cere să aibă naţionalitatea .9. "etăţenii rom$ni sunt liberi.egea nr. nr. p.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. &#>2992 *70 a adus acestei le!i o serie de modificări. <unt avute în vedere at$t condiţiile de încadrare c$t şi cele de muncă. cumulul între calitatea de administrator şi cea de salariat este. 8n toate aceste cazuri înc4eierea contractului individual de muncă de către administrator.

((B !le"andru #iclea.(/7. =a înc4eierea contractului individual de muncă e(amenul medical este !eneral şi obli!atoriu. p. 2 din "odul muncii anterior „celor ce urmează a fi încadraţi în muncă trebuie să li se facă un e(amen medical pentru a se stabili dacă starea sănătăţii le permite să îndeplinească munca ce li se încredinţează”. nulitate care este remedia *7*ilă*7. concurs ori perioada de probă*72. 200(. p. a protecţiei muncii. *ditura 5umina 5e". ŞtefEnescu. 8n unele sectoare de activitate. capacitatea de muncă. ci şi aptitudinea de a munci. p. eliberat de unitatea sanitară competentă *7#. ŞtefEnescu. cit. H din =e!ea nr. @. cit.b/ e(amenul medical... p. otrivit art. 02 lit. de e(amen. preciza că. Tratat!op. *7* !le"andru #iclea. ((B. specificul muncii impune efectuarea unor e(amene medicale nu numai la încadrare. *72 *7# I. în urma controlului medical. :(amenul . 02. "ontractul individual de muncă. înainte de proba practică. capacitatea de muncă.. în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psi4o% profesionale. în cursul e(ercitării funcţiei şi în mod e(cepţional. odată la # ani. 07. în sens biolo!ic. an!ajatorul trebuie să încadreze în muncă numai persoane care.# alin... *7& !le"andru #iclea. ci şi aptitudinea de a munci. "oncluzia e(amenului . luni.. p. cit. c . Tratat!op.controlul/ medical constituie o condiţie prealabilă şi obli!atorie pentru înc4eierea contractului de muncă. . I. 10(. c$t şi a celorlalte persoane din colectivul în care. 099>0772 privind asistenţa de sănătate publică. dacă ulterior. cit. p. *ditura 5umina 5e".T. "alitatea persoanei fizice de subiect al raportului juridic de muncă implică nu numai capacitatea sa juridică. otrivit art. 79>077. îşi desfăşoară activitatea. de re!ulă. op. *71 )an #op.înc4eierea contractului/ este nulă în mod absolut dacă avizul or!anului competent este în sensul că persoana în cauză nu este aptă pentru postul respectiv. se stabileşte că starea sănătăţii persoanei încadrate îi permite desfăşurarea activităţii pentru care a fost an!ajat. . în sens biolo!ic. 4opa.. 8ncadrarea . op. cit. I.controlului/ medical îl constituie avizul medical final. Bucureşti. Gndina 4anE. e(amenului. ci şi peri *71dic. Dreptul muncii comparat.în prezent abro!at6/. % pentru toate persoanele care urmează să se încadreze în muncă şi al celor ce „reintră în activitate” după o întrerupere mai mare de . „a!enţii economici şi celelalte persoane juridice sunt obli!ate să asi!ure fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea e(amenului medical la an!ajarea în muncă şi a controlului medical periodic”. pentru salariaţii care lucrează în unităţi fără factor de risc. 22 din =e!ea nr. "alitatea persoanei fizice de subiect al raportului juridic de muncă implică nu numai capacitatea sa juridică. %ol. p. concursului etc. -stfel se stabileşte obli!ativitatea efectuării controlului medical anterior probei practice. /2. înc4eierea contractului de muncă era nulă în mod absolut. de re!ulă anual. 8n lipsa avizului medical.T. corespund sarcinii de muncă ce li se încredinţează. iar art. . *7& "ondiţia obli!atorie şi !enerală a e(amenului medical prealabil încadrării în muncă îşi are raţionamentul în ocrotirea sănătăţii persoanei care se încadrează. Bucureşti 02/ . op. op.

ca muncitori în sectorul alimentar al laptelui persoane care suferă de boli cum ar fi3 tuberculoză pulmonară evolutivă etc. ca o m6sur6 suplimentar6 de protecţie *72 -stfel potrivit art. .de e(emplu. -stfel.cit. la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă. în unităţi sanitare.Pi "odul muncii prevede în art. dar unde potrivit prevederilor contractelor colective de muncă se impun e(amene medicale diferenţiate în funcţie de v$rstă. în cazul detaşării sau sc4imbării locului de muncă sau a activităţii se impune atestarea stării de sănătate prin certificat medical.locuri de muncă cu un anumit !rad de risc. 8n anumite sectoare de activitate. @oiculescu. în interesul i!ienei . 598 6. 27 . situaţie ce rezultă e(pres din dispoziţiile alin. potrivit normelor şi re!ulamentelor Ainisterului <ănătăţii. -ceasta se impune.22 certificatul medical este obli!atoriu periodic în cazul celor care lucrează în condiţii de e(punere la factori profesionali nocivi. la reînceperea activităţii după o perioadă de întrerupere mai mare de . pentru înc4eierea unor contracte individuale de muncă se cere o e(aminare medicală specifică. zoote4nic. luni. 2 din vec4ea re!lementare ne mai stabilind obli!ativitatea e(amenului medical pentru cei transferaţi în alte posturi unde trebuie să îndeplinească cerinţe de ordin sanitar. precum şi în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc.# alin. de pildă. pentru ocuparea unor funcţii sau e(ercitarea unor meserii. otrivit art. En asemenea aviz este necesar şi în situaţia sc4imbării locului sau a felului muncii. op. în colectivităţi de copii. al celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi al celor care lucrează în sectorul alimentar. instalaţii de ridicat şi transportat. sănătate. nu pot fi an!ajaţi. faţă de prevederile art. uneori. salariaţii care efectuează cel puţin # ore de muncă de noapte sunt supuşi unui e(amen medical !ratuit înainte de începerea activităţii şi după aceea. Dreptul muncii!899B. transporturi etc./. condiţiile de efectuare a e(amenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin re!ulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi ministrului sănătăţii şi familiei. cum ar fi activitatea în instalaţii sub presiune. 22 că o persoană poate fi an!ajată în muncă numai în baza unui aviz medical. care să constate faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei muncii. dacă locurile de muncă respective prezintă e(punere la factori nocivi sau de l an în celelalte situaţii. @e asemenea. ci şi la reluarea activităţii după o pauză sau c4iar periodic pe parcursul e(ercitării activităţii respective./ 8n anumite sectoare de activitate nu pot fi an!ajaţi cei care suferă de anumite boli. educaţie etc. pentru an!ajaţii care lucrează în alimentaţie publică. 8n acest caz. specificul muncii impune efectuarea de e(amene medicale nu numai la încadrare. alteori în interesul protecţiei muncii şi a persoanei an!ajatului .. entru protecţia an!ajatelor şi pentru a evita eventuale discriminări este interzis a se solicita la an!ajare teste de !raviditate. 8n anumite situaţii. precum şi sancţiunile aplicabile an!ajatorului în cazul an!ajării sau sc4imbării locului sau felului muncii fără aviz medical sunt stabilite de le!i speciale”.02# din "odul muncii. periodic. se( şi stare de sănătate. p. # care prevăd că „X procedura de eliberare a avizului medical.

unitati bu!etare. la începerea misiunii pentru salariatul temporar. elevii şi studenţii la iniţierea instruirii profesionale. în cazul ucenicilor. or!anizatii cooperatiste” *77 inclusiv or!anizatii sindicale sau patronale. îşi desfăşoară activitatea. în funcţie de sectoarele de activitate. luni sau de 0 an în funcţie de !radul de e(punere la factorii nocivi. precum şi atunci c$nd pe parcursul instruirii se sc4imbă meseria. in calitate de an!ajator. otrivit dispoziţiilor art. "odul muncii. impune obli!ativitatea certificatului medical în următoarele situaţii3 la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de . de e(amen. "ondiţia obli!atorie şi !enerală a e(amenului medical prealabil încadrării în muncă îşi are raţionamentul în ocrotirea sănătăţii persoanei care se încadrează. în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate. -n!ajatorii din toate domeniile de activitate. c$t şi din sectorul privat sunt obli!aţi să respecte e(amenul medical la an!ajarea în muncă.conducătorul unităţii/ prin fişa de solicitare a e(amenului medical la an!ajare. indiferent de tipul contractului de muncă şi e(amenul medical la reluarea muncii. de un subiect colectiv de drept constituit le!al. elevilor şi studenţilor care se instruiesc în profesie sau meserie. :(amenul medical la an!ajarea în muncă se face la solicitarea an!ajatorului . controlul medical periodic. companii si societati nationale. -şa cum s%a ar6tat în literatura juridic6„nu putem vorbi de o persoana juridica. Aetodolo!ia privind e(amenul medical la an!ajarea în muncă. c/ capacitatea juridică a an!ajatorului. de asi!urari sau reasi!urari. se re!ăseşte în cerinţa e(istenţei unui aviz medical eliberat de or!ane sanitare competente. 2 din "odul muncii stipuleaza ca persoana juridica poate inc4eia contracte individuale de munca. concurs sau de termenul de încercare. în conformitate cu =e!ea rivind asistenţa de sănătate publică prin 'rdin al ministrului sănătăţii şi familiei. practicanţii. şi reprezintă suprave!4erea activă a sănătăţii an!ajaţilor în relaţie cu determinanţii profesionali specifici postului sau locului de muncă. c$t şi a celorlalte persoane din colectivul în care. sunt obli!aţi să prezinte atestarea stării de sănătate prin certificat medical. #* alin.” :(ista o !ama lar!a de an!ajatori B persoane juridice si anume3 societati comerciale . :(amenul medical se efectuează în mod obli!atoriu înainte de proba practică. din momentul dobandirii personalitatii juridice.de toate cate!oriile inclusiv bancare. "erinţa e(amenului medical impusă de vec4ea re!lementare pentru situaţii de sc4imbarea locului muncii. at$t din sectorul public. de re!ulă. -rt. ori o persoană fizică. institutii publice. 0 din @ecretul nr. de către medicul de medicina muncii.Ecenicii. care apar 022 . periodic. 22. fara e(istenta personalitatii juridice. -stfel. este re!lementat e(amenul medical al noilor an!ajaţi în perioada de adaptare. în art. care se efectuează obli!atoriu tuturor an!ajaţilor. a!ricole/ re!ii autonome. controlul medical periodic şi e(amenul medical la reluarea muncii este stabilită. #0>07*&. potrivit le!ii speciale. persoana juridică îşi e(ercită drepturile şi îşi îndeplineşte obli!aţiile prin or!anele sale. fiind interzisă începerea activităţii fără consult medical prealabil.0& alin. potrivit re!lementărilor Ainisterului <ănătăţii şi +amiliei sau a contractelor colective de muncă aplicabile. asociatii si fundatii.

c$nd acestea sunt de interes naţional. iar or!anul cole!ial e(ecutiv de conducere al acestor societăţi comerciale este consiliul de administraţie. Tratat de dreptul muncii. fie prin 4otăr$ri ale or!anelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat.92 >. Bucureşti. 0*>0779 . care au ca or!an suprem de conducere adunarea !enerală a acţionarilor sau a asociaţilor.astfel ca av$nd capacitatea juridică să înc4eie ca or!an de conducere şi contractul individual de muncă. >. de drept public sau privat. contractele individuale de muncă se înc4eie în numele acestora de către preşedintele consiliului de administraţie. . Boroi. /1C/2. entru celelalte persoane juridice. înfiinţate prin Cotăr$ri de ?uvern. contractul individual de muncă se înc4eie fie de preşedintele consiliului de administraţie. actul de infiintare sau statut. Pi în situaţia înc4eierii contractelor individuale de muncă este necesar să se respecte principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanelor juridice consacrat de dreptul civil . în situaţia re!iilor autonome. (2/. #iclea. in mod e(ceptional. $ersoanele. si momentul dobandirii personalitatii juridice % in scopul indeplinirii unor obli!atii sau a luarii unor masuri preliminarii. p. unele acte pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod le!al % si printre acestea apare ca fiind necesare incadrarea or!anelor de conducere ale unitatii . c$nd acesta este o persoană fizică. 8n cazul societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. . Bucuresti. persoana juridica infiintata dar fara a fi dobandit personalitate juridica % poate stabili raporturilor juridice de munca. p. @acă re!ia autonomă are în componenţa sa subunităţi fără personalitate juridică. adica acela care este in acord cu scopul pentru care persoana juridica a fost infiintata. nr. daca intre momentul infiintarii persoanei juridice. ca persoane juridice.92 . contractul individual de muncă se înc4eie de către mana!er. dacă sunt mai multe persoane fizice care deţin această calitate. în condiţiile prevăzute în actul lor de or!anizare internă. scop prevazut de le!e. )eferitor la capacitatea persoanei juridice de a inc4eia acte juridice. $arte generală. sunt necesare. competenţa înc4eierii contractului individual de muncă aparţine or!anului unipersonal de conducere. pentru ocuparea posturilor de conducere.90 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 1odi&icarea contractului de munca prin trans&er.oi. în numele şi pentru an!ajatorul respectiv.99. e planul dreptului muncii. s%a aratat ca.ust 1220.90. conducerea acestora poate primi împuternicirea e(presă de a înc4eia şi contractele individuale de muncă ale salariaţilor care vor lucra în subunitatea în cauză. 2001.99 !. *ditura $ni%ersul Iuridic. 2007. =a societăţile comerciale cu capital majoritar sau inte!ral privat. . *ditura !ll Bec?. 4artea I.ce sa indeplineasca aceste obli!atii sau sa ia acele masuri la care se refera le!ea/. potrivit le!ii. 127(. # din @ecretul nr. (70. Drept civil. -stfel. ## alin. "aracterul juridic distinctiv al capacitatii de folosinta il constituie specializarea ei si consta in posibilitatea subiectului colectiv de drept de a avea acele drepturi si obli!atii care se circumscriu principiului specialitatii capacitatii de folosinta. acest principiu presupune ca persoana juridica % in special unitatile de stat % re!ii . in temeiul prevederilor art. Bucuresti. fie de către administratorul unic sau de către mana!er. Bre. #0>07*&. *ditura 4olitica. sau de mana!erul !eneral.. or!anizate în baza =e!ii nr. p. 27 din 2 au.

9. c4iar cu încuviinţarea prealabilă a părintelui şi a autorităţii tutelare. societati comerciale cu capital de stat. 5. /0.e%ista de drept comercial= nr. # din "odul muncii. p. TratatPop.anasiu. D$rsta de 0.e(tul nu prevede dacă are în vedere capacitatea deplină . pentru a putea dob$ndi calitatea de an!ajator. de catre or!anele sale de conducere . "apacitatea juridică a angajatorului / persoană &i%ică comerciant. .e%ista de )rept 1omercial=. ca persoană pentru care se prestează activitatea. "apacitatea juridică a angajatorului / persoană &i%ică comerciant. p. la care se referă art. 0D200(. /1.9. avand posibilitatea sa participe. potrivit le!ii. p. acestea se infiinteaza si dobandesc personalitate juridica potrivit @ecretului nr. p..9* )an #op. se aplică re!ulile !enerale prevăzute în @ecretul #0>07*& privitor la persoanele fizice şi juridice. @eci. otrivit art. ani. 200 !l. @e menţionat că Ainisterul Auncii. op.9&.9# "u privire la capacitatea persoanei fizice.10/. persoana fizică poate înc4eia contract de muncă cu cel ce urmează să îi presteze o anumită activitate. Fn :. . adică să fi depăşit 02 ani. la inc4eierea contractului individual de munca. nu şi în calitate de an!ajator .9*. )ima.autonome. avand posibilitatea sa participe la inc4eierea contractului individual de munca. p. !t. <%a e(primat şi părerea . . potrivit căreia minorul între 0& şi 02 ani poate înc4eia contract de muncă în calitate de an!ajator. 2D200(=. 0& alin. . 0# din "odul muncii.9# . din momentul dob$ndirii capacităţii de e(erciţiu”. <olidarităţii <ociale şi +amiliei a formulat propunerea % pe care o socotim întemeiată % a unei tranşări le!islative a problemei. prin prevederea e(presa a condiţiei ca persoana să fi împlinit 02 ani. pentru care urmează să se presteze munca. (71 !le"andru #iclea. prin inc4eierea de acte juridice. @eoarece contractul individual de muncă este un act juridic care depăşeşte sfera actelor de administrare.societati/ nationale.cit. din acel moment. cit. „persoana fizică poate înc4eia contracte individuale de muncă. nr. Ainorii care au împlinit 0& ani nu pot înc4eia un asemenea contract. nu cea . din acest moment. "um însă re!ula o constituie capacitatea deplină.care se dob$ndeşte la 02 ani/ sau capacitatea restr$nsă de e(erciţiu . #0>07*& privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. #iclea. Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului "od al muncii. după împlinirea v$rstei de 02 ani. Fn :4andectele rom-ne nr. Tratat!.. !l. considerăm că acesta va trebui să aibă deplină capacitate de e(erciţiu la data înc4eierii contractului individual de muncă. 0D200(. în calitate de an!ajator. . ersoanele juridice de drept public dobandesc personalitate juridica in momentul intrarii in vi!oare a le!ii lor de or!anizare si functionare. Fn :. unitati bu!etare B sa incadreze numai persoane a caror calitate si pre!atire pot asi!ura realizarea obiectului specific al activitatii acestor an!ajatori "apacitatea de e(ercitiu a persoanei juridice consta in aptitudinea subiectului colectiv de drept de a dobandi si e(ercita drepturi si de a%si asuma si indeplini obli!atiile. la r$ndul ei perfect posibilă din punct de vedere juridic de lege lata. vizează e(clusiv dob$ndirea capacităţii de a înc4eia un contract de muncă în calitate de salariat. dob$ndind capacitate de e(erciţiu deplină. "a an!ajator.care se dob$ndeşte la 0& ani/. în cazul în care an!ajatorul este o persoană fizică.9& !le"andru #iclea.

*ditura 5umina 5e". cit. persoana care nu are 02 ani nu ar putea avea calitatea de an!ajator nici dacă beneficiază de încuviinţarea reprezentanţilor le!ali. p. (1D120B pri%itor la persoanele fiHice şi &uridice.restr$nsă. 1odi&icările "odului muncii comentate. Bucureşti.T. ŞtefEnescu. ani.0& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 8n mod e(cepţional. op.09 I.02. în calitate de an!ajator. ' asemenea interpretare rezultă din împrejurarea că te(tul modificat are în vedere momentul dob$ndirii capacităţii de e(erciţiu pentru a putea avea calitatea de an!ajator şi nu împlinirea v$rstei de 02 ani. de la v$rsta de 02 ani. 2 din )ecretul nr. "odul muncii. aşadar de la data c$nd persoana devine majoră. p. ŞtefEnescu. 2000.osetti. comentarii. I. ori dacă. le!al. poate avea şi calitatea de an!ajator.97 s%a susţinut constant că persoana fizică.09. %ol. minora care se căsătoreşte.T.92. este posibil ca. nefăc$nd nici o circumstanţiere. p.deci şi a contractului individual de muncă/. . 12.0&privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. nr.97 . 1D2000. 5678996.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod . 22C27. re!ula în privinţa înc4eierii oricărui contract . . pentru motive temeinice i s%a încuviinţat căsătoria de la 0* ani. . de e(emplu. Bucureşti. 2000. în calitate de an!ajator. p.0# I. 07/ din 22 iunie 200B.0#. . dacă a împlinit v$rsta de 0. dob$ndind prin căsătorie capacitatea deplină de e(erciţiu. (10. "a e(cepţie. Fn :. cu at$t mai mult cu c$t necesitatea re!lementării muncii domestice lipseşte cu desăv$rşire. 5678996. . .92 l. modi&icat şi completat prin )34 nr. p. *ditura .aluca )imitriu. iar vec4iul te(t nu făcea nici o circumstanţiere. o constituie capacitatea deplină de e(erciţiu. vom conc4ide că te(tul. %ol. 4artea I.91.T. op. în calitate de an!ajator trebuie să aibă deplină capacitate de e(erciţiu. nr.02 !rt. (1/. )an #op. <%a apreciat.91 . p. I. nu cea restr$nsă. 8n literatura juridică.00 I. # alin. # din =e!ea nr. (10C(1/. #99>299& . înţele!$ndu%se că se are în vedere capacitatea deplină de e(erciţiu .00 că te(tul modificat tranşează această dispută doctrinară3 persoana fizică poate dob$ndi capacitatea de a înc4eia contracte individuale de muncă. în sensul că „persoana fizică dob$ndeşte capacitatea de a înc4eia contracte individuale de muncă în calitate de an!ajator. poate înc4eia contract individual de muncă cu o altă persoană fizică. din momentul dob$ndirii capacităţii depline de e(erciţiu. @e altfel. din momentul dob$ndirii capacităţii depline de e(erciţiu” este binevenită. respectiv. potrivit art.. în sensul că înlătură o lacună a le!ii în privinţa momentului din care persoana fizică.T. nici dacă beneficiază de încuviinţarea părinţilor pentru aceasta. ŞtefEnescu. Aodificarea alineatul # al articolului 0&. are în vedere capacitatea deplină de e(erciţiu. să fie restr$nsă capacitatea juridică a an!ajatorului persoană fizică de a înc4eia contracte individuale de muncă . $articularită i ale contractului individual de muncă înc2eiat de către minor. potrivit re!ulii. 7 alin. 1B. Ainorul de 0& ani nu poate avea calitatea de an!ajator. cit. )34 nr. . ŞtefEnescu.

în literatura de specialitate . e/ )epartizarea în munc6.01 I. înc4eierea contractului individual de muncă este consecinţa unei repartizări în muncă .02 !le"andru #iclea. neec4ivoc şi în deplină cunoştinţă de cauză a voinţei fiecăruia dintre părţi.0. sunt posibile şi în cazul înc4eierii contractului individual de muncă. în mod justificat că întruc$t raportul de muncă al consilierului juridic nu se poate le!a dec$t cu o persoană juridică. +lagranta nelegalitate a încadrării în muncă la birourile notariale a consilierilor juridici de către notarii publici. p. şi dolul.0* Ion )o+re. 1(7C1B2. 5nvers.. în calitate de salariaţi.. p. @ispoziţia de repartizare în muncă emisă de a!enţia pentru ocuparea forţei de muncă .. invocarea necunoaşterii le!ii este e(clusă. cu intenţia de produce efecte juridice. "onsimţăm$ntul se evidenţiază în mod concret prin semnarea contractului de muncă .0. cit. refuzul an!ajatorului de a primi persoana să lucreze constituie o încălcare a obli!aţiilor asumate prin contract şi va da naştere la un liti!iu de muncă. în cazul personalului silvic sau al salariaţilor din cadrul -dministraţiei prezidenţiale. 71. 8nc4eierea valabilă a contractului individual de muncă presupune în primul r$nd. dacă salariatul nu se prezintă la muncă. ŞtefEnescu.ot aşa. beneficiind de drepturile ce i se cuvin şi av$nd obli!aţiile corelative. spre e(emplu.a înscrisului probator/ de către ambele părţi. op. nr. cit. c4iar dacă prestarea muncii se realizează în fapt de la o dată ulterioară. Eneori. să înc4eie contracte individuale de muncă cu consilieri juridici. Tratat!op. notarii. pe l$n!ă că trebuie e(primat de o persoană cu discernăm$nt. de e(emplu. în calitate an!ajatorii.70. .)reptul=. re%ista . ' modalitate specifică de e(teriorizare a consimţăm$ntului. i se poate desface disciplinar contractul de muncă.0* s%a arătat. care se înt$lneşte. :roarea de drept. s%a apreciat . 12D200/. izvorul raportului de muncă fiind întotdeauna contractul de muncă. :roarea de fapt. şi în al doilea r$nd să se realizeze acordul de voinţă a celor două părţi în condiţiile prevăzute de le!e.independent şi asociaţiile familiale autorizate în condiţiile acestei le!i nu pot an!aja persoane cu contract individual de muncă pentru desfăşurarea activităţilor pentru care s%a obţinut autorizaţia. e(primarea în mod valabil. nu pot. 21B.02. dol sau violenţă/. iar violenţa la înc4eierea contractului de muncă este aproape e(clusă. de la data stabilită prin acordul de voinţă al părţilor ca moment al intrării în vi!oare a contractului. ' persoană fizică are calitatea de salariat în temeiul unui contract de muncă. salariatul îşi formează o convin!ere !reşită asupra clauzelor esenţiale ale contractului de muncă. . op. c$nd. mai trebuie să nu fie afectat de un viciu de consimţăm$nt .01 că o reprezintă jurăm$ntul. p.. . !le"andru #iclea. .eroare. -ctul administrativ de repartizare în muncă reprezintă numai o premisă pentru înc4eierea contractului individual de muncă. e(ecutorii judecătoreşti sau avocaţii cu cabinete individuale. "a urmare. de a contracta. p.T. de e(emplu c$nd salariatul îl induce în eroare pe an!ajator cu privire la pre!ătirea sa. "onsimţăm$ntul. cit. d/ consimţăm$ntul.. .

207 din 1B septem+rie 122B. pentru numirea sau eliberarea din funcţie a directorilor centrelor de cultură ale )om$niei din străinătate fiind necesar avizul Ainisterului "ulturii. *1>0772. modificatE ulterior.. a respectivei încadrări în muncă. . nr. I. 4artea I.2* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 1. cei care au promovat e(amenul de licenţă şi doresc să practice profesia de medic sau de farmacist sunt repartizaţi pentru sta!iu. ŞtefEnescu. nr.&>0771. . în cazurile re!lementate de le!e.20 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. op. 171 din 10 iulie 122B. are. dar remediabilă. . dar nu se pot încadra dec$t o sin!ură dată.2. op. la încadrarea în muncă a paznicilor.2&. care din motive reli!ioase refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme .>2992 . în prezent abro!ată şi a C. 4artea I.20. p. 0 din 0770.22. "onsimţăm$ntul la înc4eierea contractului individual de muncă este condiţionat în anumite cazuri de obţinerea prealabilă a unui aviz. 70 din 11 aprilie 122/. perfecţionare sau. conform =e!ii nr. . 4artea I.1>077*.07 =e!islaţia muncii. sau dispoziţia de repartizare în muncă a persoanelor care au calitatea de şomer. conform =e!ii nr. în condiţiile =e!ii nr. fără a fi obli!atoriu.T. titulare ale ajutorului social. 0>0770. nr. . -stfel. %ol. cum este actul de repartizare în muncă a cetăţenilor rom$ni apţi pentru serviciul militar. un caracter conform . nr.. cu modificErile ulterioare. 22>07. 4artea I. anterior intrării în vi!oare a "odului muncii. .2. absolvenţii instituţiilor de învăţăm$nt nu sunt obli!aţi să dea curs actului de repartizare în muncă. p.. -vizul.7. . este necesar avizul scris al celorlalţi !estionari în cazul în care !estiunea este încredinţată mai multor persoane etc. cit.?. %ol. nr. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. 02>077. 10( din / fe+ruarie 2002. nr.2& I. . /17D1227 pri%ind modul de e"ecutare a ser%iciului militar alternati%. alte forme de pre!ătire profesională. 4artea I.?. conform =e!ii nr. modificatE prin 5e. în baza dispoziţiilor C.ea 0BD122B. neîndeplinirea condiţiei obţinerii sale duc$nd la nulitatea absolută.07 . pentru cei care urmează cursuri de calificare. conform =e!ii nr. . de re!ulă. 222>0770 . potrivit C.29 I. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. pentru persoanele 4andicapate. ŞtefEnescu. pentru care actul de repartizare în muncă este obli!atoriu. 8n le!islaţia în vi!oare e(istă totuşi şi situaţii de e(cepţie în care dispoziţia de repartizare în muncă are caracter obli!atoriu. 10B din 10 mai 1221. repartizarea absolvenţilor din învăţăm$nt. 272 din 17 octom+rie 1227. (BB. în limita a #L din totalul personalului lor. pentru persoanele care e(ecută serviciul alternativ pe o perioadă determinată.2#. cit. 4artea I.T. actul de repartizare în muncă a persoanelor 4andicapate este obli!atoriu pentru an!ajatorii care constituie unităţi protejate sau au locuri de muncă protejate ori pentru cei care au peste 2*9 de salariaţi.are numai rostul de a concretiza medierea între cel care caută un loc de muncă şi posibilul său an!ajator.epu+licatE Fn <onitorul Gficial.?. nr. #*>0771. ((2. potrivit '.29.02>0771. după caz.22 AotEr-rea >u%ernului nr. 1(2 din 17 noiem+rie 12/2. recalificare. 4artea I. în situaţii ca3 actul de repartizare în muncă a şomerilor. nr. re!lementa actul administrativ individual de repartizare în muncă. I. potrivit =e!ii nr. . în termen de 0 an de la data absolvirii. potrivit =e!ii nr. . nr. pentru persoanele apte de muncă.2# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nr. . pu+licatE Fn <onitorul Gficial. f/ avizul prealabil sau autorizarea. .2* este necesar avizul or!anelor de poliţie.?.

op. . de e(emplu3 perioada pentru care o persoană este îndreptăţită să primească ajutor de şomaj sau reinte!rare profesională.. . dacă i se retra!e avizul.cum ar fi. Dreptul muncii!899B. Tratat! op. p. cit. indiferent dacă înc4eierea contractului a avut loc pe o durată nedeterminată sau determinată. c$t şi anularea lor de către cei în drept.21 8n anumite situaţii.#9. Fn :)reptul= nr.T. revocarea sa este posibilă şi ulterior.27. 0 din vec4iul "odul muncii astfel3 „timpul c$t o persoană a desfăşurat o activitate pe baza unui contract de muncă” precum şi „alte perioade de timp prevăzute de le!e”. p. Aunca prestată în baza unui contract individual de muncă constituie vec4ime în muncă.. "on inutul conceptului de vec2ime în muncă. unoeri.otuşi.. totuşi pentru încadrarea 627 . I. dacă o dispoziţie le!ală o prevede în mod e(pres . mai precis în specialitate. entru încadrarea în anumite funcţii sau posturi se cere . . autorizarea inspectorilor pentru suprave!4erea condiţiilor de i!ienă din sectorul alimentar etc. 72.22 6. p. perioada de activitate în cadrul asociaţilor cu scop lucrativ etc. . **&>299&. p. dar şi pentru acordarea pensiei pentru munca depusă şi limită de v$rstă. )efuzul eliberării avizului sau autorizaţiei.de e(emplu. ŞtefEnescu. !/ "ondiţia de vec4ime în munc6 sau în specialitate. %ol.8n principiu. care reprezintă o certificare profesională se impune la fel ca avizul prealabil. #9>0779 privind an!ajarea salariaţilor în funcţie de competenţă s%a prevăzut că se abro!ă toate dispoziţiile le!ale care condiţionează ocuparea unor posturi de e(istenţa unei vec4imii în muncă./. iar ca e(cepţie se iau în considerare şi alte perioade de timp re!lementate de le!e. cel în cauză nu mai poate fi menţinut în serviciul de pază/. (B7. )etra!erea avizului are drept efect concedierea pentrui necorespundere profesional6.22. 29 din =e!ea nr. I. spre e(emplu3 autorizarea calităţii de artificier. <ub aspect juridic. ambele fiind obli!atorii pentru toate cate!oriile de an!ajatori. o anumit6 vec4ime în munc6.#9 @asile 4Etulea. avizul conform poate fi revocat numai p$nă în momentul înc4eierii contractului individual de muncă.cit. inclusiv pentru cei din sectorul privat. re!lementările le!ale instituie condiţia autorizării la înc4eierea contractului de muncă . autorizarea. 0#1 alin. 8ntruc$t le!ea nu face distincţie. 2D2000. pot fi atacate. :senţial este ca în perioada an!ajării să se presteze munca efectivă.(72. cit. constituie vec4ime în muncă perioada în care o persoană a fost an!ajată în temeiul unui contract de muncă. art. perioada în care a desfăşurat activitate ca jandarm an!ajat pe bază de contract. rin vec4ime în muncă se înţele!e totalitatea perioadelor în care o persoană a desfăşurat activităţi în temeiul unui raport de muncă tipic şi c4iar atipic. 02>077. op. Dec4imea în muncă reprezintă o condiţie !enerală nu numai pentru înc4eierea contractului individual de muncă. Dec4imea în muncă era definită de art. @oiculescu. pe calea contenciosului administrativ. potrivit =e!ii nr. @eşi prin =e!ea nr. 22.27 !le"andru #iclea. )e!ula este că vec4ime în muncă este constituită din timpul c$t o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă.

pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte e(istenţa raporturilor de muncă. 10D2000. 101 din 22 mai 1222. Dec4imea în ma!istratură. cum ar fi3 Normele Găncii Naţionale a )om$niei nr.nel 5oHeanu. Dec4imea în specialitate constituie o specie a vec4imii în muncă . lector. alin. an!ajatorii include.. cit.## reprezintă o varietate a vec4imii în specialitate juridică. Dec4imea în specialitate juridică reprezintă perioada de timp în care o persoană a desfăşurat activităţi cu caracter juridic sau alte activităţi asimilate acestora. 0B1D200(. 4artea I. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă. de e(emplu3 vec4imea în specialitate juridică şi vec4imea la catedră. 27. se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor acestui act normativ. ea trebuie să fie. Dariante ale vec4imii în muncă sunt.&1>0772. 0 din "odul muncii.#&. se reconstituie. mai precis în specialitatea pe care o presupun funcţiile respective. .#2.#0 !şa cum a fost modificat prin 5e. vec4imea în muncă nu poate fi i!norată ca factor care. 21( din 12 decem+rie 200(. cu modificările ulterioare. pentru încadrarea respectiv promovarea în anumite funcţii. recunoscută ca vec4ime în muncă. nr. se probează cu carnetul de muncă. Pi în cazul încadrării directe. de re!ulă. 4artea I. "ererile de reconstituire formulate anterior datei abro!ării @ecretului nr.în anumite funcţii se cere uneori o anumită vec4ime în muncă. .ea nr. ea reprezintă vec4ime în meserie pentru muncitori sau în funcţie pentru celelalte cate!orii de personal. 07 din 10 fe+ruarie 1222.meseriei/ în care urmează să fie promovată.#* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.#2 !le"andru #iclea. 8n privinţa vec4imii la catedră. Pi alte acte normative prevăd o anumită vec4ime în specialitate sau specialităţi înrudite. 8n sectorul privat. nr. se ţine seama deseori de către an!ajatorii cu capital privat de e(istenţa unei anumite vec4imi în muncă.022>0771 dispune că pentru ocuparea funcţiei de asistent universitar. vec4imea în muncă stabilită p$nă la data de #0 decembrie 299. la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă..## !le"andru #iclea. 72>071. pe care o reprezintă perioada de timp în care o persoană a lucrat în activităţi corespunzătoare funcţiei . =e!ea nr.#* privind . @iri. face să se prezume o anumită competenţă sau aptitudini practice -rt.#0. fără e(amen sau concurs. nr. care prezintă interes în le!ătură cu admiterea şi promovarea în ma!istratură. salarizarea şi pensionarea ma!istraţilor. 4artea I. . Iec2imea în magistratură şi consecin ele acesteia. Fn :)reptul= nr.#& 4u+licate Fn <onitorul Gficial. entru ca o anumită perioadă de timp să fie considerată vec4ime în specialitate. în primul r$nd. 01C07. 77. . cu modificările ulterioare. p. 72>071. +ără a fi considerată fundamentală pentru certificarea pre!ătirii profesionale. op. conferenţiar. privind carnetul de muncă. 2>0777 .. =e!ea nr. @upă data abro!ării @ecretului nr. p. şi condiţii de vec4ime în muncă încă de la publicarea posturilor la concurs. vec4imea în muncă stabilită p$nă la data de #0 decembrie 299. @e fapt. . se cere o vec4ime minimă în învăţăm$ntul superior sau în cercetarea ştiinţifică de profil. odată e(istent.

d/ se încadrează în contin!entul anual aprobat prin 4otăr$re a ?uvernului.a&ator In re.. <tatutul personalului vamal. ai statelor semnatare ale -cordului privind <paţiul :conomic :uropean. & poate fi eliberată.#1. repu+licatE Fn <onitorul Gficial . aşa Fnc-t. cu modificErile şi completErile ulterioare şi AotEr-rea >u%ernului nr.cit. eli+erat Fn condi9iile le. 639 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial. privind or!anizarea şi funcţionarea "urţii de "onturi. 2(BC2(7. c4iar în lipsa unor re!lementări. e/ an!ajatorii au ac4itate la zi obli!aţiile către bu!etul de stat. *. #.&0.ma Vpermis de muncEV se considerE a fi fEcute la sinta.ea nr. op.ǎK 5e. 4artea I. în condiţiile e(istenţei unei dovezi că a desfăşurat activitate similară în altă ţară.oare. .#. 4artea I. 0BB din 17 iunie 200B. arată că cetăţenii străini şi apatrizii pot fi an!ajaţi prin contract individual de muncă în baza permisului de muncă .#2 eliberat potrivit le!ii.permis de muncǎ=. B2B din 2/ iunie . pentru lucrătorii transfrontalieri. ca o !aranţie că e(perienţa are consecinţe benefice pe planul eficienţei muncii . cit. în art. precum şi de rezidenţi permanenţi pe teritoriul )om$niei. Fn cuprinsul actelor normati%e Fn %i. 1. "odul muncii. str6inii..ur an.77(D2000 pentru apro+area 6ormelor metodolo. 4artea I. 4rin acest act normati% se a+ro. de către . -ceste dispoziţii nu se aplică străinilor care îndeplinesc funcţia de administrator într%o societate comercială cu participare străină.lementarea anterioatǎ era folositǎ sinta. la cererea an!ajatorului. solicitate de an!ajator potrivit le!islaţiei în vi!oare. nr. solicitanţilor autorizaţiei pentru muncă nominală. . nr. 77. alături de condiţii de studii şi condiţii de vec4ime în muncă sau în specialitate. dacă străinul desfăşoară activitatea în calitate de sportiv profesionist. etc. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. precum şi străinilor posesori ai unui permis de şedere în scop de studii.ii nr. 5ncadrarea în munc6 sau detaşarea str6inilor este condiţionat6 de autorizaţia de munc6. în situaţia în care este o sin!ură persoană numită în această funcţie. ca re!ulă. 20(D1222 pri%ind permisele de muncE. !le"andru #iclea.ma .ice de aplicare a pre%ederilor 5e. referirile la sinta.>2991 privind încadrarea în munc6 şi detaşarea străinilor pe teritoriul )om$niei . =e!ea nr.#. f/ permisul de muncă necesar la încadrarea în muncă a cetăţenilor străini.2007.. nr.or!anizarea şi funcţionarea "urţii "onstituţionale. 2BB din 2 septem+rie 1222.ii.&9 pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul )om$niei la an!ajatori care funcţionează în mod le!al. care potrivit art. nr. 4artea I. 7&>0772 .#1 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. care dE dreptul titularului sE fie Fncadrat Fn muncE sau detaşat Fn . Tratat!op. an!ajatorii tind la înc4eierea contractului individual de muncă. c/ fac dovada faptului că sunt apţi din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul )om$niei. ai altor state membre ale Eniunii :uropene. p. cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii3 a/ locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetăţeni rom$ni. p.#7 prevede c6 în conformitate cu art. 2B din 1 fe+ruarie 200/ 640 4rin strEin se are Fn %edere persoana care nu are cetE9enia rom-nE sau cetE9enia unui alt stat mem+ru al $niunii *uropene ori al 3pa9iului *conomic *uropean 641 !utoriHa9ie de muncE este documentul oficial.ma VautoriHa9ie de muncEV.om-nia la un sin. 20(D1222 pri%ind permisele de muncE. b/ îndeplinesc condiţiile speciale de pre!ătire profesională.#2 ! se %edea şi !le"andru #iclea. #. 8n sectorul privat. 'rdonanţa de ur!enţ6 nr. e(perienţă în activitate şi autorizare. .

'ficiul )om$n pentru 5mi!rări,&2, pentru străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de le!islaţia rom$nă cu privire la re!imul străinilor, încadrarea în muncă şi detaşarea acestora pe teritoriul )om$niei. -utorizaţia de muncă este necesară pentru obţinerea vizei de lun!ă şedere pentru an!ajare în muncă sau, după caz, a permisului de şedere în scop de muncă. -utorizaţia de muncă se va elibera şi străinilor care3 a/ provin din state cu care )om$nia are înc4eiate acorduri, convenţii sau înţele!eri de desfiinţare a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau pentru care )om$nia a renunţat unilateral la obli!ativitatea vizelor; b/ beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntre!irea familiei, acordat în condiţiile stabilite de le!islaţia privind re!imul străinilor în )om$nia; c/ beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, cu pro!ram de ma(imum & ore pe zi; d/ sunt detaşaţi pe teritoriul )om$niei. ot fi încadraţi în muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din )om$nia, fără autorizaţie de muncă, următoarele cate!orii3 a/ străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă pe teritoriul )om$niei; b/ străinii al căror acces pe piaţa muncii din )om$nia este re!lementat prin acorduri, convenţii sau înţele!eri bilaterale înc4eiate de )om$nia cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin te(tul acordului, convenţiei sau înţele!erii; c/ străinii care au dob$ndit o formă de protecţie în )om$nia; d/ străinii care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte cate!orii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din )om$nia, în baza unor acorduri bilaterale, sau ca titular al unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică şi personalul înalt calificat,&#, în baza ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din )om$nia, în baza ordinului ministrului culturii şi cultelor; e/ străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul )om$niei activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte or!ane ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome; f/ străinii care sunt numiţi şefi de filială, reprezentanţă sau de sucursală pe teritoriul )om$niei a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de le!islaţia rom$nă în acest sens; !/ străinii membri de familie ai cetăţenilor rom$ni; 4/ străinii an!ajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Eniunii :uropene sau în unul dintre statele semnatare ale -cordului privind
,&2

Gficiul ;om-n pentru Imi.rEri a preluat toate drepturile şi este 9inut de toate o+li.a9iile Gficiului pentru <i.ra9ia 8or9ei de <uncE Fn domeniul eli+erErii documentului care atestE dreptul la muncE al strEinilor, conform art.1 alin. 2 din G$>. 6r. 00D2007, pu+licatǎ Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. B2B din 2/ iunie .2007. ,&# 4ersonal Fnalt calificat este repreHentat deK profesorii uni%ersitari, cercetEtorii şi personalul ştiin9ific care desfEşoarE Fn ;om-nia o acti%itate academicE sau o acti%itate de cercetare Fn cadrul uni%ersitE9ilor, institu9iilor de educa9ie şi cercetare, autoritE9ilor şi institu9iilor din sistemul administra9iei pu+lice centrale.

<paţiul :conomic :uropean, detaşaţi în )om$nia, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat. ;ipurile de autorizaţii de muncă ce pot fi acordate străinilor sunt următoarele3 a/ autorizaţia de muncă pentru lucrătorii permanenţi ,&& % dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza contractului individual de muncă înc4eiat pe durată nedeterminată sau determinată, la o sin!ură persoană fizică sau juridică din )om$nia ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din )om$nia a unei persoane juridice cu sediul în străinătate; b/ autorizaţia de muncă pentru lucrătorii detaşaţi ,&* % dă dreptul titularului să presteze muncă, pentru o perioadă de ma(imum un an la un interval de minimum * ani, în baza deciziei de detaşare de la un an!ajator persoană juridică străină la un an!ajator persoană juridică din )om$nia ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din )om$nia a unei persoane juridice cu sediul în străinătate. 8n temeiul prevederilor acordurilor, convenţiilor sau înţele!erilor internaţionale la care )om$nia este parte, perioada pentru care lucrătorul detaşat desfăşoară activitatea pe teritoriul )om$niei poate fi prelun!ită în condiţiile şi situaţiile prevăzute în mod e(pres de acestea; c/ autorizaţia de muncă pentru lucrătorii sezonieri % dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe teritoriul )om$niei pentru o perioadă de cel mult , luni într% un interval de 02 luni, neput$nd fi prelun!it în vederea ocupării unui loc de muncă de altă natură; d/ autorizaţia de muncă pentru lucrătorii sta!iari ,&, % dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe teritoriul )om$niei pentru efectuarea unui sta!iu în vederea obţinerii unei calificări profesionale; e/ autorizaţia de muncă pentru sportivi % dă dreptul sportivilor profesionişti să fie încadraţi în muncă la un sin!ur an!ajator rom$n, al cărui obiect principal de activitate îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive, pe o perioadă de cel mult 02 luni, cu posibilitatea prelun!irii pe noi intervale de p$nă la 02 luni; f/ autorizaţia de muncă nominală % dă dreptul titularului să presteze activităţi sezoniere, dacă acesta a desfăşurat anterior activităţi în baza unei autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri,&1, la acelaşi an!ajator de pe teritoriul )om$niei,
644

5ucrEtor permanent este considerat strEinul Fncadrat Fn muncE pe teritoriul ;om-niei pe +aHa unui contract indi%idual de muncE la o sin.urE persoanE fiHicE sau &uridicE din ;om-nia ori la o repreHentan9E, sucursalE sau filialE din ;om-nia a unei persoane &uridice cu sediul Fn strEinEtate 645 5ucrEtor detaşat este strEinul, an.a&at al unei persoane &uridice strEine, care poate sE desfEşoare acti%itate pe teritoriul ;om-niei Fn urmEtoarele situa9iiK este detaşat pe teritoriul ;om-niei, Fn numele Fntreprinderii şi su+ coordonarea acesteia, Fn cadrul unui contract Fnc,eiat Fntre Fntreprinderea care face detaşarea şi +eneficiarul prestErii de ser%icii care Fşi desfEşoarE acti%itatea Fn ;om-nia este detaşat la o unitate situatE pe teritoriul ;om-niei sau la o Fntreprindere care apar9ine unui .rup de Fntreprinderi, situatE pe teritoriul ;om-niei 646 5ucrEtor sta.iar este considerat strEinul Fncadrat Fn muncE, a cErui preHen9E pe teritoriul ;om-niei este strict determinatE Fn timp şi are drept scop Fm+unEtE9irea pre.Etirii profesionale şi a cunoştin9elor lin.%istice şi culturale 647 5ucrEtor seHonier este strEinul Fncadrat Fn muncE pe teritoriul ;om-niei, pe un loc de muncE +ine definit, FntrCun sector de acti%itate care se desfEşoarE Fn func9ie de succesiunea anotimpurilor, Fn +aHa unui contract indi%idual de muncE Fnc,eiat pe perioadE determinatE, care nu poate depEşi / luni FntrCun inter%al de 12 luni

şi care a respectat obli!aţia de a părăsi teritoriul )om$niei la e(pirarea duratei contractului individual de muncă anterior, potrivit condiţiilor impuse prin le!e; !/ autorizaţia de muncă pentru lucrătorii transfrontalieri ,&2 % dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza contractului individual de muncă pe o perioadă de cel mult 02 luni, cu posibilitatea prelun!irii pe noi intervale de p$nă la 02 luni, la o sin!ură persoană fizică sau juridică din )om$nia ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din )om$nia a unei persoane juridice cu sediul în străinătate. 5n vederea obţinerii autorizaţiei de muncă pentru toate aceste cate!orii .lucrătorii permanenţi, detaşaţi, sportivi, sezonieri, transfrontalieri, etc/ an!ajatorul, persoană juridică din )om$nia ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune la 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări o cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoţită de documentele prev6zute pentru fiecare cate!orie în parte în art. 7 %0&. "ererea pentru eliberarea autorizaţiei de muncă se soluţionează, în conformitate cu art. 0*, de către 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări ,&7 în termen de #9 de zile de la data înre!istrării acesteia. 8n cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a autorizaţiei de muncă, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelun!it cu cel mult 0* zile. -utorizaţia de muncă se eliberează pentru o perioadă de cel mult un an, cu e(cepţia autorizaţieie penYttru lucr6torii sezonieri şi a autorizaţiei nominale. -utorizaţia de muncă se prelun!eşte automat pentru noi perioade de p$nă la un an în situaţia continuării raporturilor de muncă cu acelaşi an!ajator în baza contractului individual de muncă înc4eiat pe perioadă nedeterminată, prin prelun!irea dreptului de şedere în scop de muncă, şi se atestă prin permisul de şedere care se eliberează în acest scop. 8n cazul contractelor individuale de muncă înc4eiate pe perioade determinate, autorizaţia de muncă se prelun!eşte pentru perioada solicitată care nu poate fi mai mare de un an şi dec$t termenul de valabilitate al contractului. entru prelun!irea valabilităţii autorizaţiei peste perioada de valabilitate iniţială a contractului este necesară prezentarea acordului scris al părţilor cu privire la prelun!irea valabilităţii contractului, înc4eiat potrivit prevederilor "odului muncii., caz î$n care autorizaţia de muncă se prelun!eşte prin prelun!irea dreptului de şedere în scop de muncă şi se atestă prin permisul de şedere care se eliberează în acest scop. 5n cazul lucrătorilor sta!iari., autorizaţia de muncă se poate prelun!i succesiv numai p$nă la obţinerea calificării profesionale pentru care s%a or!anizat sta!iul. entru străinii care beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntre!irea familiei, acordat în condiţiile stabilite de le!islaţia privind re!imul
648

5ucrEtor transfrontalier C strEinul Fncadrat Fn muncE Fn localitE9ile de frontierE de pe teritoriul ;om-niei şi care se Fntoarce Fn fiecare Hi sau cel pu9in o datE pe sEptEm-nE Fn Hona de frontierE a unui stat care are frontierE comunE cu ;om-nia, Fn care Fşi are domiciliul şi al cErui cetE9ean este 649 Gor.an de specialitate al administra9iei pu+lice centrale, cu personalitate &uridicE, Fn su+ordinea <inisterului Internelor şi ;eformei !dministrati%e.

străinilor în )om$nia, sau de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, cu pro!ram de ma(imum & ore pe zi, în cazul menţinerii raporturilor de muncă cu acelaşi an!ajator, prelun!irea autorizaţiei de muncă se va realiza cu prezentarea următoarelor documente3 a/ contractul individual de muncă din care să reiasă continuarea raporturilor de muncă cu an!ajatorul pentru care li s%a emis autorizaţia de muncă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul an!ajatorul, sau acordul scris al părţilor cu privire la prelun!irea valabilităţii contractului individual de muncă înc4eiat pe perioadă determinată, în condiţiile "odului muncii; b/ certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul an!ajatorul, privind ac4itarea la zi a obli!aţiilor către bu!etul de stat, sau dovada că an!ajatorul persoană fizică dispune de venituri suficiente pentru plata salariului an!ajatului străin. relun!irea contractului individual de muncă în baza acordului scris al părţilor înc4eiat în condiţiile "odului muncii, cu modificările şi completările ulterioare, îşi produce efectele numai sub rezerva prelun!irii autorizaţiei de muncă. @acă raportul de muncă al străinului încetează înainte de e(pirarea perioadei pentru care a fost eliberată autorizaţia de muncă, încadrarea în muncă la alt an!ajator se poate face numai dacă se obţine o nouă autorizaţie de muncă, cu e(cepţia cazurilor lucr6torilor detaşaţi sau sezonieri. 8n cazul neacordării autorizaţiei de muncă, 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări are obli!aţia de a comunica în scris an!ajatorului, motivele care au stat la baza acestei decizii. entru depunerea documentaţiei în vederea obţinerii autorizaţiei de muncă, an!ajatorul poate fi reprezentat, potrivit art. 0,, printr%un salariat încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu normă întrea!ă, cu atribuţii de reprezentare a an!ajatorului în raporturile cu terţii, printr%o societate de consultanţă juridică sau prin avocat, potrivit le!ii. -n!ajatorul are obli!aţia să înre!istreze contractul individual de muncă înc4eiat în baza autorizaţiei de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în termenul prevăzut de le!e, precum şi acordul scris al părţilor cu privire la prelun!irea valabilităţii contractului individual de muncă pe durată determinată, înc4eiat cu un străin, la inspectoratul teritorial de muncă competent, cu prezentarea permisului de şedere în scop de muncă valabil sau a autorizaţiei de muncă valabile, în termen de 29 de zile de la eliberarea documentelor care atestă prelun!irea autorizaţiei de muncă. 5n conformitate cu art. 02, an!ajatorul la care s%a dispus detaşarea transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi are sediul o comunicare privind detaşarea salariaţilor străini pentru al căror acces pe piaţa muncii din )om$nia este necesară autorizaţia de muncă, cu cel puţin * zile anterioare începerii activităţii acestora pe teritoriul )om$niei, dar nu mai t$rziu de prima zi de activitate. 'rice modificare a elementelor prevăzute în comunicare se transmite inspectoratului teritorial de muncă în termen de * zile de la data producerii acesteia.

"omunicarea trebuie să cuprindă3 a/ datele de identificare ale an!ajatorului la care s%a făcut detaşarea3 denumirea, adresa completă, codul unic de înre!istrare sau un alt număr de identificare a an!ajatorului; b/ datele de identificare ale an!ajatorului străin care face detaşarea3 denumirea, adresa completă, codul unic de înre!istrare sau un alt număr de identificare a an!ajatorului, numele>denumirea, precum şi adresa completă ale reprezentantului le!al în )om$nia; c/ informaţii privind detaşarea3 data la care începe detaşarea, scopul detaşării şi durata acesteia; d/ lista persoanelor detaşate3 numele şi prenumele acestora, funcţia>meseria, data naşterii, seria şi numărul documentului de călătorie, cetăţenia. =a propunerea Ainisterului Auncii, +amiliei şi :!alităţii de Panse, în concordanţă cu politica privind mi!raţia forţei de muncă şi lu$nd în considerare situaţia pieţei muncii din )om$nia, anual, prin 4otăr$re a ?uvernului se stabileşte numărul de autorizaţii de muncă ce pot fi eliberate străinilor. 8n vederea elaborării 4otăr$rii ?uvernului 3 a/ Ainisterul Auncii, +amiliei şi :!alităţii de Panse elaborează lista ocupaţiilor deficitare pe piaţa forţei de muncă auto4tonă; b/ 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări transmite trimestrial Ainisterului Auncii, +amiliei şi :!alităţii de Panse situaţia statistică a autorizaţiilor de muncă şi a permiselor de şedere în scop de muncă, precum şi situaţia cetăţenilor Eniunii :uropene care desfăşoară pe teritoriul )om$niei activităţi dependente. =a eliberarea autorizaţiei de muncă, an!ajatorul va plăti ec4ivalentul în lei a 299 euro, raportat la cursul oficial al Găncii Naţionale a )om$niei la data efectuării plăţii. -utorizaţia de muncă se anulează, în conformitate cu art. 20, de c6tre 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări în următoarele cazuri, în termen de * zile lucrătoare de la3 a/ solicitarea an!ajatorului ca urmare a încetării din iniţiativa sa a raportului de muncă cu străinul sau în cazul încetării contractului individual de muncă ca urmare a acordului părţilor; b/ solicitarea an!ajatorului sau a străinului ca urmare a încetării perioadei pentru a fost detaşat în )om$nia; c/ solicitarea străinului ca urmare a încetării raportului de muncă din iniţiativa acestuia; d/ sesizarea or!anelor competente, potrivit le!islaţiei în vi!oare, în cazul în care străinul a fost declarat indezirabil, i s%a anulat sau revocat dreptul de şedere în )om$nia ori în cazul în care acesta nu mai îndeplineşte condiţiile privind încadrarea în muncă; e/ nereprezentarea an!ajatorului în vederea ridicării autorizaţiei de muncă de la 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări, în termen de #9 de zile de la data soluţionării cererii.

-utorizaţia de muncă anulată se reţine la 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări, însoţită de cererea de anulare şi de documentele care atestă încetarea raporturilor de muncă. -utorizaţia de muncă se păstrează de către an!ajat. entru a face dovada le!alităţii încadrării în muncă a străinului, an!ajatorul trebuie să deţină o copie le!alizată a autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, după caz. -rt. 2& prevede c6 an!ajatorul care are încadrat în muncă un străin căruia nu îi este necesară autorizaţia de muncă are obli!aţia de a comunica 'ficiului )om$n pentru 5mi!rări copia contractului individual de muncă, copia actului de detaşare, precum şi a înscrisurilor care atestă apartenenţa la una dintre urm6toarele cate!orii3 străinii membri de familie ai cetăţenilor rom$ni; străinii an!ajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Eniunii :uropene sau în unul dintre statele semnatare ale -cordului privind <paţiul :conomic :uropean, detaşaţi în )om$nia, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat -n!ajatorul prevăzut are obli!aţia de a comunica 'ficiului )om$n pentru 5mi!rări, în termen de 09 zile, modificarea sau încetarea contractului individual de muncă înc4eiat cu străinul căruia nu îi este necesară autorizaţia de muncă ori, după caz, încetarea detaşării acestuia. =a cererea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, 'ficiul )om$n pentru 5mi!rări, cu avizul Ainisterului Auncii, +amiliei şi :!alităţii de Panse, eliberează autorizaţia de muncă fără îndeplinirea condiţiilor de a se încadra în contin!entul anual aprobat prin 4otăr$re a ?uvernului sau ca an!ajatorii s6 aib6 ac4itate la zi obli!aţiile către bu!etul de stat, străinilor care au o implicare directă şi necesară în cadrul unor proiecte desfăşurate în )om$nia, care contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a ţării şi determină un efect pozitiv de antrenare în economie. -cestora nu le sunt aplicabile dispoziţiile prezentei ordonanţe de ur!enţă referitoare la limitarea în timp a valabilităţii autorizaţiei de muncă. -ceste prevederile se aplică şi străinilor care, la data intrării în vi!oare a prezentei ordonanţe de ur!enţă, au o implicare directă şi necesară în cadrul unor proiecte desfăşurate în )om$nia, care contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a ţării şi determină un efect pozitiv de antrenare în economie. "onstituie contravenţii şi se sancţionează cu amend6 urm6toarele fapte3 a/ primirea la muncă a unui străin fără autorizaţie de muncă sau permis de şedere în scop de muncă, cu amendă de la 0.*99 la 2.999 lei pentru fiecare străin, fără ca amenda să poată depăşi 099.999 lei; b/ menţinerea unui străin în muncă după e(pirarea autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, cu amendă de la 0.*99 la 2.999 lei pentru fiecare străin, fără ca amenda să poată depăşi 099.999 lei; c/ netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a comunicării privind detaşarea lucr6torilor str6ini, sau a modificărilor elementelor prevăzute în această comunicare, cu amendă de la #.999 la ,.999 lei;

d/ neîndeplinirea obli!aţiilor privind comunicare 'ficiului )om$n pentru 5mi!rări a pierderii autorizaţiei de muncă, în termen de # zile de la data constatării pierderi ori de a comunica 'ficiului )om$n pentru 5mi!rări copia contractului individual de muncă, copia actului de detaşare, precum şi a înscrisurilor care atestă apartenenţa la una dintre urm6toarele cate!orii3 străinii membri de familie ai cetăţenilor rom$ni; străinii an!ajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Eniunii :uropene sau în unul dintre statele semnatare ale -cordului privind <paţiul :conomic :uropean, detaşaţi în )om$nia, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat, sau de a comunica 'ficiului )om$n pentru 5mi!rări, în termen de 09 zile, modificarea sau încetarea contractului individual de muncă înc4eiat cu străinul căruia nu îi este necesară autorizaţia de muncă ori, după caz, încetarea detaşării acestuia, cu amendă de la 0.*99 la #.999 lei. "onstatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 2, se fac de către inspectorii de muncă din cadrul 5nspecţiei Auncii, precum şi de către lucrătorii 'ficiului )om$n pentru 5mi!rări. revederile referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile 'rdonanţei ?uvernului nr. 2>2990 privind re!imul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin =e!ea nr. 029>2992, cu modificările şi completările ulterioare.

1. ,. O&li2aţia "e in+or#are a an2a!atorului -v$nd în vedere caracterul „tot mai ne!ociat” al contractului individual de muncă, dar şi @irectiva *## din 0770 a "onsiliului "omunităţii :uropene relativ la obli!aţia patronului de a informa lucrătorul despre condiţiile aplicative ale contractului de lucru sau relaţiile de lucru ,*9, art. 01 alin. 0 din Noul "od al muncii, prevede că „anterior înc4eierii contractului, an!ajatorul are obli!aţia de a informa persoana care solicită an!ajarea ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice” +ormularea alin. 0 al art. 01 nu diferea cu nimic de acest te(t de le!e, doar că s%a apreciat că este mai indicată folosirea sinta!mei de ,,clauze esenţiale” dec$t cea de ,,clauze !enerale”, întruc$t aşa cum s%a apreciat în literatura de specialitate ,*0, conţinutul minim al obli!aţiei de informare este obli!atirtu e( lege şi ,,îmbracă în orice contract individual de muncă forma clauzelor !enerale, dar nu în sensul unui caracter !eneral, ci al e(istenţei lor în toate contractele individuale de muncă”. -preciem că noua formulare dă o mai nunanţată e(presie juridică instituţiei

,*9 ,*0

!ndrei 4opescu, op. cit., (70. I. T. ŞtefEnescu, Tratat de dreptul muncii, %ol. I, editura 5umina 5e", Bucureşti, 200(, p. (20.

obli!aţiei de informare, care în lipsa unor asemnea clauze esenţiale ar fi considerată ine(istentă,*2.. <e poate tra!e concluzia că, de fapt, este vorba de o ofertă, de o propunere .policitaţiune/ pe care o face o persoană altei persoane de a se înc4eia un contract individual de muncă, ofertă care este urmată de anumite informaţii care privesc e(ecutarea contractului. 8n asemenea situaţie, oferta nu poate fi dec$t e(presă şi să îndeplinească toate condiţiile speciale de validitate, adică să fie reală, fermă şi precisă,*#. "arta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 02 aprilie 0727, la pct. 7, prevede că, în vederea ameliorării situaţiei lucrătorilor, condiţiile de muncă ale fiecărui salariat din "omunitatea :uropeană trebuie să fie precizate fie în le!e, fie într%o convenţie colectivă sau într%un contract individual de muncă, potrivit modalităţilor proprii fiecărei ţări ,*&. ;ocmai de aceea, a fost adoptată directiva comunitară nr. 70>*##>":: din 0& octombrie 0770 referitoare la obli!aţia an!ajatorului de a informa lucrătorul cu condiţiile aplicabile contractului sau relaţiei de muncă ,**, în care, în e(punerea de motive, se subliniază că prevederile adoptate vizează o mai bună protejare a lucrătorilor salariaţi împotriva unor eventuale contestări a drepturilor lor. @e asemenea, directiva a precizat că la nivel comunitar este necesară stabilirea unei obligaţii generale, conform căreia fiecare lucrător salariat trebuie să obţină un document care să conţină informaţii asupra elementelor esenţiale ale contractului său de muncă. <e impune o precizare, clauzele !enerale, la care făcea referire art. 01 alin 0 din "odul muncii şi sunt apoi enunţate în art. 01 alin 2, sunt de fapt elementele esenţiale ale contractului individual de muncă, care în mare parte sunt aceleaşi cu cele prevăzute în art. &0 alin # din "odul muncii şi a căror modificare nu poate avea loc dec$t cu acordul părţilor .durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariul, timpul de muncă şi timpul de odi4nă/. @e aceea s%a remarcat că enumerarea din art. &0 alin # este enunţiativă şi, în consecinţă, orice modificare a vreunui element stabilit de art. 01 alin. 2 reprezintă o modificare a conţinutului contractului individual de muncă ,*,. 8n acest conte(t, este evident că la aplicarea prevederilor cuprinse în art. 01 din "odul muncii trebuie să se ţină seama de obiectivele urmărite de @irectiva nr. 70>*## şi de Qurisprudenţa "urţii de Qustiţie a "omunităţilor :uropene. 5ntroducerea,*1 după alineatul 0 al articolului 01 a unui nou alineat vine să acopere o altă lacună importantă a le!ii, semnalată în literatura de specialitate încă de la apariţia "odului muncii, şi anume a mijloacelor efective de a comunica
,*2 ,*#

)an #op, "odul muncii,!, op.cit., p. 22. )an #op, "onsidera ii cu privire la obliga ia de in&ormare ce revine angajatorului potrivit "odului 1uncii, Fn :;e%ista rom-nE de dreptul muncii=, nr. 2D200(, p. (0C(7. ,*& G%idiu #inca, )bliga ia de in&ormare a angajatorului Fn :)reptul= nr. 11D200B, p. 00. ,** 4u+licatE Fn :Iournal officiel des 1ommunautQs europQennes= nr. 5. 277 din 17 octom+rie 1221. ,*, I.T. ŞtefEnescu, op. cit., p. (27. ,*1 Grdonan9a de ur.en9E nr. /0D2000, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 07/ din 0 iulie 2000, modificatE şi completatE prin 5e.ea nr. (71D2000, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 11B7 din 12 decem+rie 2000.

an!ajatului clauzele !enerale pe care intenţionează să le insereze în contractul individual de muncă sau să le modifice. 8n literatura juridică,*2, anterior acestei modificări s%a subliniat că art. 01 alin. 0 din "odul muncii nu se aliniază prevederilor @irectivei nr. 70>*##, deoarece nu prevede forma scrisă a informării şi că acelaşi art. 01 în alin. #, stabileşte că elementele din informarea pe care an!ajatorul este obli!at să o prezinte salariatului „trebuie să se re!ăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă”. @esi!ur, art. 0, alin. 0 din "odul muncii cere forma scrisă a contractului individual de muncă, ce conţine clauzele .elementele/ !enerale prevăzute de art. 01 alin. 2 din "odul muncii. @ar în situaţia în care contractul individual de muncă nu s%a înc4eiat în scris, salariatul nu posedă un document scris care să conţină elementele esenţiale ale contractului său de muncă. <e poate constata că dispoziţiile referitoare la informarea salariatului din art. 01 din "odul muncii nu corespundeau în între!ime celor din @irectiva nr. 70>*##. -ceasta din urmă urmăreşte să protejeze salariaţii stabilind o obli!aţie !enerală conform căreia aceştia „trebuie să dispună de un document ce conţine informaţii asupra elementelor esenţiale,*7 ale contractului de muncă. 8n cele mai multe state europene, contractul individual de muncă are un caracter consensual, ceea ce dă posibilitatea înc4eierii lui şi într%o formă orală. @e altfel, art. , din @irectiva nr. 70>*## precizează că dispoziţiile ei nu aduc atin!ere le!islaţiilor sau practicilor naţionale în ceea ce priveşte3 forma contractului de muncă, re!imul probelor e(istenţei şi conţinutului contractului de muncă şi re!ulile procedurale aplicabile în materie. ;ocmai de aceea, le!islatorul comunitar a introdus obli!aţia pentru an!ajator de a înm$na salariatului un document scris .contract individual de muncă, scrisoare de an!ajare, alt document/, stabilind o re!ulă !enerală în materia contractului individual de muncă. -ceasta nu înseamnă că părţile au înc4eiat un contract solemn, ci doar că încunoştinţarea scrisă are menirea de a face cunoscute salariatului elementele esenţiale ale contractului şi de a uşura sarcina probei c$nd aceasta îi revine. 8n re!lementarea anterioară, dacă nu avea un contract individual de muncă scris, salariatul din ţara noastră nu dispune de un document care să cuprindă elementele esenţiale ale contractului şi, în consecinţă, nu beneficiază de protecţia pe care transpunerea corectă a prevederilor @irectivei nr. 70>*## i%ar fi oferit%o ,,9. <alariatul rom$n nu poate invoca efectul direct al directivei, deoarece )om$nia nu este încă membră a Eniunii :uropene. Aai trebuie semnalat că, neprevăz$nd obli!ativitatea formei scrise a informării salariatului, "odul muncii nu stabilea nici un termen în care această informare trebuie făcută.
,*2

G%idiu #inca, )bliga ia angajatorului de a-l in&orma pe salariat cu privire la clau%ele esen iale ale contractului individual de muncă, Fn :)reptul= nr. 11D200B, p. 00. ,*7 !lin. 7 din e"punerea de moti%e a )irecti%ei nr. 21D00(. ,,9 )e e"emplu, Fn 8ran9a, +uletinul de platE a salariatului este considerat cE repreHintE o modalitate de informare a acestuia cu elementele esen9iale ale contractului indi%idual de muncE. !rt. ; 1B(C2 din 1odul muncii franceH sta+ileşte elementele o+li.atorii ale +uletinului de platE a salariatului, printre care se re.Esesc şi elementele o+li.atorii ale +uletinului de platE a salariatului, printre care se re.Esesc şi elementele esen9iale ale contractului indi%idual de muncE indicate de )irecti%a nr. 21D0((.

)e!lementările în materie au fost apreciate ,,0 ca fiind în esenţa lor în concordanţă cu @irectiva 70>*##>":: dar mult mai favorabile salariaţilor, în sensul că nu sunt e(ceptate nici un fel de contracte individuale de muncă, indiferent de durată, iar realizarea obli!aţiei de informare trebuie îndeplinită numai p$nă la momentul înc4eierii contractului individual de muncă, faţă de cel mult două luni de la începerea muncii, aşa cum se arată în art. # pct. 0 din directivă. +ormularea articolului 01 alin.0 nu este prevăzută în alte le!islaţii în ceea ce priveşte obli!aţia an!ajatorului sa informeze salariatul în prealabil cu privire la clauzele pe care intenţionează să le introducă în contractul de muncă. 8n practică, clauzele contractului vor fi ne!ociate între părţi, iar forma scrisă a contractului va fi redactată după înc4eierea ne!ocierilor. -rticolul 01 .0/ nu respectă @irectiva "onsiliului E: 70>*##>::" din 0& octombrie 0770. -rticolul 2 prevede obli!aţia an!ajatorului de a informa cu privire la aspectele esenţiale ale raportului de munca. ;otuşi, contrar "odului Auncii art. 01 .0/, articolul # din directiva menţionata stipulează în mod e(plicit ca informarea salariatului va fi făcuta nu mai t$rziu de doua luni după începerea raportului de munca, în una din următoarele forme a/ un contract de munca în forma scrisa, şi>sau b/ o scrisoare de an!ajament, şi>sau unul sau mai multe documente scrise. @irectiva permite astfel redactarea înscrisului constatator pentru contractele de munca înc4eiate verbal nu mai t$rziu de doua luni de la data acordului iniţial. entru fiecare din această situaţie este prevăzut un mijloc distinct, înaintarea .în formă scrisă n.n./ a ofertei sale, respectiv un act adiţional prin care se modifică clauzele !enerale ale contractului individual de muncă. Noua re!lementare foloseşte sinta!ma „persoana selectată în vederea an!ajării”, pentru a se individualiza persoanele cărora trebuie să li se comunice oferta de contract de muncă. "onsiderăm că o asemenea selecţie poate fi ulterioară unei forme de verificare, .interviu, probă practică etc./ lăsată la latitudinea an!ajatorului, a aptitudinilor viitorului salariat. "odul muncii, în art. 01 alin. &, prevedea că modificarea oricărui element prevăzut în alin. 2 al aceluiaşi articol .clauzele !enerale/ impune înc4eierea unui act adiţional la înc4eierea contractului individual de muncă, în termen de 0* zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului. )ezultă că, prin această dispoziţie, "odul muncii respectă prevederile comunitare, salariatului fiindu%i remis un document, altul dec$t actul adiţional la contractul individual de muncă, în care este informat cu modificarea unuia sau a mai multor elemente esenţiale ale contractului. "u at$t mai mult apare evidentă lipsa de consecvenţă în re!lementarea din "odul muncii3 la începerea e(ecutării contractului de muncă, dacă acesta nu a fost înc&eiat în scris, nu se cere forma scrisă a informării salariatului cu elementele esenţiale ale acelui contract, dar la modificarea lor se impune 0încunoştinţarea în scris/. -şa cum s%a apreciat în literatura juridică ,,2 modificarea operată de =e!ea nr. #10>299*, în sensul că momentul îndeplinirii obli!aţiei de informare de către an!ajator este cel al semnării contractului sau al actului adiţional este lo!ică şi
,,0 ,,2

I.T. ŞtefEnescu, 1odi&icarea!, op. cit., p. 20. I.T. ŞtefEnescu, "omentarii! art. cit., p. 11(.

firească, fiind evident că p$nă la semnarea efectivă a contractului sau actului adiţional, fiind vorba de o ofertă, an!ajatorul o poate retracta total sau parţial, iar viitorul salariat sau salariatul îşi poate reduce sau majora pretenţiile. 8ntre părţi, prealabil înc4eierii contractului individual de muncă poate interveni şi un contract de confidenţialitate, cu privire la informaţiile furnizate salariatului. rintr%un asemenea contract ia naştere obli!aţia de fidelitate, adică corectitudinea şi discreţia profesională pe care salariatul trebuie să le manifeste în prestarea muncii sale, în preocuparea de a ocroti interesele le!itime ale an!ajatorului său. "ontractul de confidenţialitate are desi!ur importanţă pentru an!ajator, deoarece informaţiile furnizate salariatului sau potenţialului salariat cuprind aspecte care în condiţiile economiei de piaţă nu este indicat a fi cunoscute şi de alţi an!ajatori din acelaşi sector de activitate, şi mai mult dec$t at$t, obli!aţia pentru salariat de a se abţine de la orice act care ar dăuna intereselor an!ajatorului său. :vident că nerespectarea obli!aţiei asumate prin contractul de confidenţialitate, duce la an!ajarea răspunderii contractuale a salariatului, eventual, obli!area acestuia la daune%interese. -stfel, potrivit art. 01 alin. 2 persoana sele tată *n 5e"erea an2a!ării ori salariatul. "upă a6. 5a +i in+or#ată u pri5ire la el puţin ur#ătoarele ele#enteA a/ identitatea părţilor; b/ locul de muncă sau, în lipsa unui loc de munca fi(, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; c/ sediul sau, după caz, domiciliul an!ajatorului; d/ funcţia>ocupaţia conform specificaţiei "lasificării ocupaţiilor din )om$nia sau altor acte normative şi atribuţiile postului; e/ riscurile specifice postului; f/ data de la care contractul urmează să îşi producă efectele; !/ în cazul unui contract de muncă pe durata determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; 4/ durata concediului de odi4nă la care salariatul are dreptul; i/ condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; j/ salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; H/ durata normală a muncii, e(primata în ore>zi şi ore>săptăm$nă; l/ indicarea contractului colectiv de munca ce re!lementează condiţiile de muncă ale salariatului; m/ durata perioadei de probă. <pre deosebire de re!lementarea anterioară, care se referea e(clusiv la „atribuţiile postului” completarea făcută la lit. d a art. 01 alin. 2 a adus o precizare necesară, şi anume că din funcţia>ocupaţia aflată în specificaţia cuprinsă în "lasificarea ocupaţiilor din )om$nia ."')/ ,,# deriva fişa postului care se întocmeşte de an!ajator. ;ot o completare necesară este şi cea de la litera m, fiind în concordanţă cu împrejurarea că în practică, nu în toate cazurile, verificarea aptitudinilor viitorului salariat se realizează printr%o perioadă de probă. recizarea „ după caz” era

,,#

!pro+area nomenclatorului 1lasificErii Gcupa9iilor din ;om-nia, precum şi actualiHarea sau completarea acestuia se face prin Grdin comun al ministrului muncii, solidaritE9ii sociale şi familiei şi al preşedintelui Institutului 6a9ional de statisticE şi 3tudii *conomice a se %edea Fn acest sens Grdinul nr. 2D1BD2000, pu+licat Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 7(D2000 din 20 ianuarie 2000.

inutilă,,&, întruc$t durata perioadei de probă se inserează în contract, de re!ulă la latitudinea părţilor, şi, deci, poate e(ista sau nu. @eşi nu se arată ce se înţele!e prin „terţii” care pot asista la ne!ocierea, înc4eierea sau modificarea contractului individual de muncă, considerăm că orice persoană, care are cunoştinţe în domeniul le!islaţiei muncii poate îndeplini această sarcină, şi mai ales un reprezentant al sindicatului, sau o persoană cu pre!ătire juridică superioară .de e(emplu un avocat/, în literatura juridic6 ,,* afirm$ndu%se c6 pot fi c4iar şi membrii de familie. <%a e(primat opinia,,, că din întrea!a economie a re!lementării raporturilor de muncă, prin "odul muncii, salariatul selectat nu ar putea fi asistat de persoanele cu funcţii de conducere din unitate şi nici de consilierul juridic. <ituaţia economică din )om$nia, nivelul ridicat al şomajului, veniturile salariale reduse în comparaţie cu cele din ţările cu economie de piaţă, au determinat mi!rarea forţei de muncă auto4tone peste 4otare. -nterior re!lementării de faţă, protecţia cetăţenilor rom$ni cu domiciliul în )om$nia care lucrează în străinătate se realiza prin =e!ea nr.0*,>2999 ,,1. -cest act normativ avea în vedere principiul teritorialităţii le!islaţiei muncii, ea incorpor$nd numai norme de drept referitoare la măsurile de protecţie ce pot fi luate în mod real de statul rom$n, ţin$nd seama de normele de drept internaţional privat, de dreptul aplicabil în Eniunea :uropeană, de acordurile, înţele!erile, tratatele sau convenţiile cu autorităţi publice similare din alte state de stabilire a condiţiilor de protecţie a cetăţenilor rom$ni care lucrează în statele respective. ' noutate în domeniul le!islaţiei muncii din )om$nia o constituie prevederile art. 02 din "odul muncii, în conformitate cu care „în cazul în care salariatul urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, an!ajatorul are obli!aţia de a%i furniza în timp util toate informaţiile prevăzute în art. 01 alin. 2”, inclusiv informaţii privind3 durata perioadei de muncă în străinătate, moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, modalităţile de plată, prestaţiile şi>sau în natură aferente desfăşurării activităţii în străinătate; condiţiile de climă; re!lementările principale din le!islaţia muncii din acea ţară; obiceiurile locului a căror nerespectare i%ar pune în pericol viaţa, libertatea sau si!uranţa personală”. rin reformularea părţii introductive a art. 02 prin 'E? nr. **>299,, s%a dispus ca obli!aţiia de a comunica informaţiile prevăzute la art. 01 alin. 2 precum şi alte informaţii prevăzute de prezentul articol să privească şi persoana selectată în vederea an!ajării, nu numnai persoana încadrată cu contract individual de muncă .salariatul/, în acest mod proced$ndu%se la o corelare a dispoziţiilor cuprinse în art. 01 şi 02 din "odul muncii privind obli!aţia de informare în cazul persoanelor selectate în vederea an!ajării, care, pot desfăşura munca nu numai pe teritoriul )om$niei dar şi în străinătate. 5ntroducerea literei ,,!” privind informarea cu privire la condiţiile de repatriere a lucrătorului are în vedere restabilirea domiciliului în )om$nia care este o
,,&

I.T. ŞtefEnescu, "omentarii!, art. cit, p. 11(.

665 ,,,

6. @oiculescu, Dreptul muncii!899B, op.cit., p. B1 I.T. ŞtefEnescu, 1odi&icarea!, op. cit., p. 21 ,,1 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. (/B din B au.ust 2000.

în termen de #9 de zile de la data neîndeplinirii acestei obli!aţii./. în baza cărora bunurile personale repatriate vor fi scutite de ta(ele vamale. . "ererea privind restabilirea domiciliului în )om$nia.. B7C00. cel mai t$rziu din momentul la care an!ajatorul trebuia să prezinte oferta sa fermă de contract individual de muncă sau. Fn :. 07 fiind următoarea3 „ în situaţia în care an!ajatorul nu îşi e(ecută obli!aţia de informare prevăzută la art..repatriere/. va fi depusă direct la secţia de politie din localitatea în care urmează să se stabilească domiciliul.. "odul muncii anterior. p.7.aporturi de muncE=. 1. .7 I.# alin. ŞtefEnescu. I. <eri+i area aptitu"inilor an2a!atului la *n a"rarea sa *n #un ă 8nc4eierea unui contract individual de muncă este precedată de verificarea apti% tudinilor profesionale şi personale ale persoanei care urmează a fi încadrată în muncă. rin sinta!ma „timp util” se poate înţele!e un termen rezonabil în care an!ajatul să ia cunoştinţă de informaţiile precizate de le!e.ermenul în care an!ajatorul este obli!at să furnizeze aceste informaţii nu mai este precizat e(pres de le!e. 0 coroborat cu art.T. <ecţia de poliţie va elibera solicitantului un buletin de identitate şi o dovadă de repatriere. de act adiţional. 0>0. 0.2 . să se adreseze instanţei. competenţa soluţionării unor asemenea pl$n!eri aparţine secţiilor specializate ale tribunalelor judeţene care judecă liti!iile de muncă şi de asi!urări sociale. 01 şi 02. noua formulare a art. nr.procedura administrativă ce se desfasoară în conformitate cu prevederile le!islaţiei rom$ne. după caz. într%o interpretare raţională . 20. e(amen. p. ci poate oric$nd în intervalul de #9 de zile. concurs ori . de statutul profesional şi de re!ulamentul intern al unităţii unde urmează să presteze munca candidatul. 1odi&icările!. -ceste dispoziţii urmează a fi completate prin le!i speciale care re!lementează condiţiile specifice de muncă în străinătate.0 cuprinde dispoziţia de principiu potrivit căreia „încadrarea în muncă se face pe baza verificării aptitudinilor şi a pre!ătirii profesionale. instanţa judecătorească competentă şi să solicite despă!ubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l%a suferit ca urmare a nee(ecutării de către an!ajator a obli!aţiei de informare”. +aţă de precizările te(tului şi în conformitate cu =e!ea.. 01 alin. Nu se mai prevede respectarea obli!aţiei de informare în termen ma(im de 0* zile pentru an!ajator. prin probă practică. ŞtefEnescu. op. -stfel salariatul nu mai trebuie să aştepte 0* zile ca an!ajatorul să aducă la îndeplinire obli!aţia menţionată de le!e. în condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil. care este un termen de prescripţie. Aodalităţile în care urmează să se realizeze această verificare vor fi stabilite de către an!ajator. -cest termen.T.. Aisiunile diplomatice şi oficiile consulare ale )om$niei în străinatate nu sunt autorizate să primească cereri privind restabilirea domiciliului în )om$nia . salariatul este în drept să sesizeze. alin. 0D1227. "ondi iile de studii şi veri&icarea lor. . cit. în art.2 cur!e de la momentul stabilit de art. sau repatriere.

(17 din 7 iulie 2000. 4artea I.T. p. 8n sensul celor de mai sus. dar numai în măsura în care pentru ocuparea unei anumite funcţii le!ea nu impune condiţii speciale de verificare..1# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. Normele le!ale dau răspuns. :(cepţie face situaţia salariaţilor concediaţi şi reîncadraţi într%o perioadă de 02 luni de la concedierea lor.Bucureşti. persoana să fie cetăţean rom$n. modalitatea de verificare a aptitudinilor răm$ne la latitudinea patronului an!ajator. =bu%ul de drept şi contractele de muncǎ. p$nă la intrarea în vi!oare a acestor dispoziţii. 8n sectorul privat. modificatE prin A> nr. farmaciştilor etc/.12 I.de calificare/ prevăzute în actele normative 70$. ca şi proba practică în cazul muncitorilor. an!ajatorul stabileşte. -cest te(t de principiu se completa cu prevederile =e!ii nr. 71 . ŞtefEnescu. după o procedură prevăzută la art. condiţiile privind încadrarea şi promovarea în muncă sunt prevăzute de acte normative speciale . parte inte!rantă a man!ementului resurselor umane. I. nr. . de sine stătător. . =a re!iile autonome. Pi an!ajatorii din sectorul privat trebuie să respecte condiţiile minime de studii . entru personalul anumitor cate!orii de unităţi bu!etare.de e(emplu3 cazul ma!istraţilor. 1(0 din 20 iunie 122(. societăţile comerciale şi la orice alte persoane juridice. op. 02 la C. patronul av$nd obli!aţia să aducă la cunoştinţa salariaţilor posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor 70(. cit. entru ocuparea unui post prin concurs este necesară realizarea următoarelor cerinţe3 postul să fie vacant. în acest fel. dac6 le!ea nu dispune altfel. an!ajarea salariaţilor se face în condiţiile stabilite de acesta. 5n literatura juridic6701 s%a apreciat c6 în cazul în care la nivelul an!ajatorului se stabileşte ca unic6 modalitate de verificare interviul. prin conţinutul întreb6rilHor puse sau prin refuzul de Bal încadra ulterior pe cel testat/.1# cu privire la salarizarea personalului din unităţile bu!etare. se or!anizau potrivit -ne(ei nr. otrivit politicii sale de personal. op. cit. concursul sau e(amenul. 2007. nr.10 !le"andru #iclea.19 . potrivit art. =a instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bu!etare este obli!atorie încadrarea prin concurs sau e(amen. 4artea I.?.de e(emplu. "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional prevede că înc4eierea contractului individual de muncă se face numai pe criteriul aptitudinilor şi competenţei profesionale. e(ercitarea dreptului de testare a an!ajatorului poate fi realizat6 abuziv . edituraWolters Kluwer. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. %ol. în condiţiile prevăzute de le!e”..termen de încercare. otrivit art. 27 alin. @eronica 4ri+ac. p. 20. #9 din noul "od al muncii. #9>0779 privind an!ajarea salariaţilor în funcţie de competenţă. otrivit art. p. nr. 12 din "odul muncii. (00. şi modul de verificare a cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale ale celor care doresc să se încadreze în unitatea sa. act normativ în prezent abro!at. încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice sau la alte unităţi bu!etare se face numai prin concurs sau e(amen. să nu fi suferit vreo . 2 din "odul muncii aceast6 modalitate poate fi stabilit6 prin contractul colectiv de munc6 aplicabil sau de re!ulamentul intern. 220>077# . dacă pentru ocuparea anumitor funcţii prin le!e nu se prevede altfel. unor cerinţe normale într%o economie de piaţă. #9. 0/1D2000. medicilor.

"a modalitate de verificare a aptitudinilor poate fi înt$lnită şi proba practică .T.T. (0B.1&. I. %ol. op.op. "ei care au reuşit la concurs sunt obli!aţi să se prezinte la post în termen de 0* zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă a rezultatelor acestuia. care se utilează. după caz a e(amenului sunt stabilite. candidaţii trebuie să obţină la fiecare probă cel puţin nota 1. @eşi s%a spus că în prezent nu e(istă o re!lementare !eneral obli!atorie. p. de deservire şi de întreţinere. "ontestaţiile se pot face în trei zile de la afişarea rezultatelor. op. cit. entru a fi declaraţi admişi. să prezinte o recomandare de la ultimul loc de muncă şi un curriculum vitae. 0921>2990. p. I. şeful compartimentului în care urmează să se facă an!ajarea. Fn Iusti9ia nouE.condamnare pentru fapte ce ar face%o incompatibilă cu funcţia pentru care candidează. iar pentru funcţiile de pază. se foloseşte. p. ele se analizează şi se soluţionează în termen de * zile. înainte de data susţinerii concursului. fără a se cere le!al condiţii de vec4ime în muncă sau în specialitate. @urata termenului de încercare era de cel . de re!ulă.. :(amenul prevăzut de "odul muncii se practică. cit. 710 din 7 noiem+rie 2001. cu cel puţin 0* zile. dacă este cazul.11. . curriculum vitae. -t$t în sectorul public c$t şi în sectorul privat. otrivit unor re!lementări le!ale.1. =a concurs se pot prezenta at$t persoane din cadrul unităţii. . =a medii e!ale. concursul poate consta într%o probă practică.11 I. nr. 2%# specialişti din învăţăm$ntul superior de specialitate. făc$ndu%se publicitatea necesară într%un ziar central. studii suplimentare etc. ŞtefEnescu. termen de încercare.impu. c$t şi din afara ei. de sine stătător sau asociat concursului sau e(amenului. "oncursul constă într%o probă scrisă şi o probă orală. .1.12. Tratat!. nr. @acă nu se întruneşte această condiţie postul se declară vacant şi poate fi ocupat de următoarea persoană aflată pe lista cu cei reuşiţi la concurs. în sectorul public. aptitudini. local sau prin afişarea acestora la sediul unităţii. I. Termenul de încercare în contractul de muncă. erioada de probă. p. toate posturile vacante dintr%o unitate bu!etară se scot la concurs odată pe an. la nivel naţional. 4artea I. atunci c$nd la proba de verificare a cunoştinţelor se prezintă un sin!ur candidat sau numărul celor înscrişi este e!al sau mai mic dec$t numărul posturilor vacante. pentru toate sectoarele de activitate cu privire la concurs . condiţiile de or!anizare şi modul de desfăşurare a concursului sau.. în loc de concurs. sin!ură. interviul. conducătorul ierar4ic al acestuia şi. @in comisia de e(aminare fac parte în mod obli!atoriu. de re!ulă..1& . cit. . era denumită anterior intrării în vi!oare a "odului muncii. prin Cotăr$re de ?uvern nr. ŞtefEnescu. 7D12/B. concursul se poate or!aniza şi în mod centralizat. (07. ŞtefEnescu. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.1*. care constă într%un dialo! între an!ajator sau candidat pentru a se clarifica problemele le!ate de pre!ătire profesională.12 3anda >.1* I. %ol. B/C07. comisia de e(aminare stabileşte persoana admisă în raport cu datele personale cuprinse în recomandări.T. spre e(emplu în domeniul vamal. în vederea verificării aptitudinilor pentru e(ercitarea unei meserii.2(7. totuşi. opţiuni viitoare etc. adică intervalul de timp în care se verifică aptitudinile şi pre!ătirea profesională a salariatului . 8n mod obişnuit.

unde perioada de sta!iu nu este re!lementată e(pres. pentru debutanţii în sectorul vamal. pentru conducătorii de carte funciară debutanţi. . realizează nu doar verificarea pre!ătirii profesionale.. %ol. #0%## din "odul muncii. pentru medici şi farmacişti. şi care. av$nd drept scop principal perfecţionarea pre!ătirii profesionale a absolvenţilor anumitor specialităţi din învăţăm$ntul superior. o durată de un an. perioada de probă este obli!atorie în următoarele cazuri3 al absolvenţilor de învăţăm$nt la debutul lor în profesie. o perioadă de un an etc.T. în caz contrar. cu e(cepţia cazurilor în care se încadrează în muncă o persoană într%o funcţie prevăzută ca atare cu sta!iu le!al . I. =a sf$rşitul perioadei de sta!iu este posibilă fie definitivarea în funcţie în cazul corespunderii profesionale. al personalului cu funcţii de conducere din . se poate e(ercita dreptul an!ajatorului de a denunţa unilateral contractul de muncă. reprezintă intervalul de timp în care se verifică aptitudinile şi pre!ătirea profesională ale salariatului şi.ermenul de încercare nu reprezenta o alternativă la concurs sau e(amen. #9>0779. -ceastă durată nu putea fi majorată prin contractele colective de muncă. că şi în sectorul privat.mult 0* zile. ŞtefEnescu. totodată. în timp ce perioada de probă vizează e(clusiv verificarea pre!ătirii profesionale. 27& din "odul muncii/. în calculul termenului de încercare neintr$nd timpul în care salariatul se află în incapacitate temporară în muncă. I.29 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. Enele acte normative prevăd că odată cu înc4eierea contractului individual de muncă debutează perioada de sta!iu a persoanei încadrate. un cadru didactic în învăţăm$ntul privat/. şi acumularea de e(perienţă în muncă. procurori şi notari av$nd o perioadă de 2 ani.spre e(emplu.17. în prezent abro!ată.29 cu perioada de sta!iu. nr. iar pentru persoanele cu funcţii de conducere de cel mult 79 de zile. pentru judecători. :vident. "a variantă a termenului de încercare este perioada de probă instituită pentru prima dată în le!islaţia noastră de =e!ea nr. <ta!iul este re!lementat diferenţiat. ci o modalitate subsidiară şi ulterioară reuşitei la concurs sau e(amen de verificare în mod practic a cunoştinţelor profesionale şi aptitudinilor. dacă sunt ne!ative. p$nă în ultima zi a termenului respectiv. nu se aplică. 120 din 1/ noiem+rie 1220. fie trecerea în altă muncă. care reprezintă modalitate unică numai în cazul persoanelor 4andicapate. ci. detaliat. în funcţie de rezultate. 4artea I. numai perioada de probă ca modalitate de verificare a aptitudinilor personale şi profesionale ale candidatului. p (07. care prin e(cepţie. o durată de # luni. =e!iuitorul a considerat necesar să re!lementeze în cuprinsul art.17 . dacă cel în cauză o acceptă sau desfacerea contractului individual de muncă. @e menţionat că perioada de probă nu se confundă . cit. .stabilite ca atare de art. 8n afară de cazurile c$nd an!ajatorul stabileşte această modalitate de verificare. op. stabilind că durata acesteia nu poate depăşi #9 de zile calendaristice pentru funcţiile de e(ecuţie şi de cel mult 79 zile calendaristice pentru funcţiile de conducere .

02 a C. 12 alin. cit. potrivit noii re!lementări . "odul muncii stabileşte anumite interdicţii de a se utiliza perioada de probă. fără preaviz. nu constituie o noutate. în art. nr. entru muncitorii necalificaţi. prin e(cepţia. ca urmare a admiterii cererii de reinte!rare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nele!al sau netemeinic. editura 1. sau urmează să presteze activitatea într%un loc de muncă cu condiţii deosebite sau speciale. erioada de probă.20 . pe baza unei perioade de probă cuprinse între # şi . (07. I. 4artea I. 2. la debutul lor în profesie. salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă numai în situaţia în care el debutează la acel an!ajator într%o nouă funcţie sau profesie.. . Bucureşti. deoarece nu se cere celor în cauză o anumită calificare. ea nu poate depăşi * zile lucrătoare. al asistentului maternal profesionist. @urata perioadei de probă este de #9 de zile pentru maiştrii şi persoanele 4andicapate. #2. -bsolvenţii instituţiilor de învăţăm$nt care urmau a se încadra.# din "od. la debutul lor în profesie. luni. ea trebuie să fie prevăzută e(pres în contractul de muncă. #/. din 07*9 şi din 071#/ c$t şi în alte acte normative.& alin. într%un interval de 02 luni de la data concedierii colective. pe durata unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită dec$t o sin!ură perioadă de probă. ' asemenea prevedere este de natură a evita . cu toate consecinţele juridice care decur! de aici. în re!ulamentul intern. 2 din "odul Auncii. erioada de prob6 nu se prezumă. e parcursul perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obli!aţiile prevăzute în le!islaţia muncii. an!ajatorul reia activităţile a căror încetare a condus la acea concediere. al persoanelor încadrate la "urtea <upremă de Qustiţie. aşa cum stabileşte art. în contractul colectiv de muncă aplicabil şi în contractul individual de muncă. %ol.2# pentru le!ilsaţia muncii.?. în cazul persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile publice. de cel mult . I. necorespundere profesională. ŞtefEnescu. c$nd. numai e(cepţional an!ajatorul poate utiliza o scurtă perioadă de probă . în cazul în care concedierea se dispune pentru motive medicale.T. al persoanelor 4andicapate. @e asemenea. de minimum # luni pentru asistentul maternal profesionist şi între . perioada de probă constituie vec4ime în muncă. 220>077#. otrivit art. 2007. perioada de probă are caracter e(cepţional.rǎdeanu. pentru necorespundere profesională. an!ajarea lor făc$ndu%se de re!ulă.art. 0.unităţile bu!etare.20 prevede că aceştia sunt supuşi unei perioade de probă de # luni. conform art. 12 alin.A. cu titlu enunţiativ. precum şi în cazul încetării de drept a contractului de muncă.Bec?. B(2. şi nici nu reprezintă un act unilateral al an!ajatorului. alături de clauzele re!lementate. >tudii de drept rom#n al muncii. p. luni. direct. 29 alin. pentru absolvenţii unităţilor de învăţăm$nt.alineatul & al articolului #0/ se încadrează. -stfel.22. care stabileşte o sin!ură limită. privită ca o clauză contractuală posibilă . pct. ea re!6sindu%se sub denumirea de termen de încercare at$t în le!islaţia interbelic6 c$t şi în cele dou6 "odui ale muncii anterioare . luni şi un an.22 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. #0 alin. altele dec$t ma!istraţii. 683 . Ş. 1(0 din 20 iunie 122(. pe baza unei perioade de probă .Beli. put$ndu%l concedia. op. . p. 02 din ane(a nr. c4iar dacă an!ajatorul nu consideră corespunzătoare activitatea prestată de salariat. respectiv potrivit art.de e(emplu pentru a verifica capacitatea de efort sau îndem$nare celui în cauză/.

79 Ş. !le"andru !t. în mod direct şi practic. cit.. într%o asemenea modalitate. interviu. @upă adoptarea şi intrarea în vi!oare a noului "od al muncii s%a pretins că aceasta reprezintă un interval de timp în care contractul de muncă are un caracter incert . în conţinutul ei. prin voinţa părţilor. p.anasiu. Neinformarea salariatului anterior înc4eierii sau modificării contractului individual de muncă cu privire la perioada de probă. dacă perioada de probă se poate asemăna cu o clauză de denunţare a contractului. 8n realitate.2& . oricum fără perioada de probă. 21(. cit. în situaţia necorespunderii profesionale a an!ajatului să%i desfacă contractul de muncă. nu poate fi luată dec$t în ultima zi a perioadei de probă.posibilul abuz de drept din partea an!ajatorului. p. dar. . ŞtefEnescu.22.2*. s%a susţinut că .T. (1. op. cit. de verificare a cunoştinţelor profesionale... 207.. stabilită ca atare prin acordul părţilor. @e aici rezultă că o a patra persoană poate fi încadrată prin e(amen.## din "odul muncii interzice a se face an!ajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioada de probă pentru acelaşi post..21. cit. probă practică.2. erioada de proba constituie vec4ime in munca. o clauză contractuală re!lementată de le!e şi care produce.27 şi ulterioară momentului reuşitei la concurs sau e(amen. sau fără nici unul dintre ele. perioada de probă constituie. I. dreptul oricăreia dintre părţi de a denunţa contractul individual de muncă. op. art. după caz. Janfir. . ori un contract înc4eiat sub condiţie suspensivă sau rezolutorie . -şa cum s%a apreciat în literatura de specialitate. p. 22. ea reprezintă o modalitate subsidiară . e(cepţional. an!ajatorul poate. măsura concedierii. %ol.21 !le"andru #iclea. (// . $erioada de probă în reglementarea "odului muncii. Beli. 'pinia dominantă în literatura de specialitate anterior noi re!lementări era aceea că perioada de probă constituie o clauză de dezicere . la sf$rşitul perioadei de probă sau. ŞtefEnescu.T. p. cit. 7D200(. duce la decăderea an!ajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului. consecinţele stabilite de le!e. pur şi simplu. 20.27 I. entru a se evita eventualele abuzuri ale an!ajatorilor. adică să depindă de un eveniment viitor şi incert. Tratat!op. în baza acesteia. este de înţeles că salariatului în cauză i se rezervă postul deţinut anterior şi în nici un caz nu poate fi concediat pentru necorespundere profesională în perioada de probă pentru noua funcţie sau noul post. dacă s%a stipulat e(pres în acest sens. în condiţiile "odului muncii. p. Tratat!. fără preaviz. I. fie suspensiv6 fie rezolutorie.op. . .Edeanu. în re!lementarea iniţială. spre deosebire de re!lementările anterioare. ŞtefEnescu. "u toate acestea. . de re!ulă. p. 5umini9a )ima. Fn :)reptul= nr. concurs. ŞtefEnescu. întruc$t.2* I. op...2.de denunţare/ a contractului de muncă. cit. 2B1 .22 I.. dar în nici un caz acesta nu este afectat de o condiţie .T.79 o asemenea clauză ar fi trebuit să vizeze. @. în interiorul termenului prevăzut de le!e.T. p. sau un antecontract.2&. şi pe parcursul perioadei respective. op. @eşi "odul muncii nu o prevede e(pres.

<imetria juridică. ar trebui inclusă în "odul muncii o dispoziţie care să permită an!ajatorului să denunţe unilateral contractul individual de muncă.cit. fără preaviz. întruc$t an!ajatorul nu trebuie s6 691 692 Ş.70 c6 în re!lementarea "odului muncii din 299# nu mai constituia o clauz6 de dezicere. de e(emplu. 8n literatura juridică s%a e(primat constant opinia că. ŞtefEnescu. cu următorul cuprins3 „pe durata sau la sf$rşitul perioadei de probă.rǎdeanu. în orice moment. re!lementarea iniţial6.rǎdeanu. op. 1odi&icările!. condiţie cerută ad validitatem#23 şi salariatul poate ieşi unilateral din contract. p. op. după alineatul & al articolului #0 s%a introdus un nou alineat &>0. dă posibilitatea fiecăreia dintre părţi de a renunţa la contract fără preaviz. -rticolul 297.# din "odul civil italian stabileşte că pe perioada de probă fiecare parte poate denunţa contractul fără obli!aţia de a preaviza cealaltă parte şi fără să aştepte scadenţa termenului. alin. era v6dit neadecvat6 . . 2D2007. /0C70.Beli. fără preaviz sau acordarea de indemnităţi. ca modalitate de a proteja interesele an!ajatorilor în cazul în care persoana aflată în perioada de probă se dovedeşte în mod evident necompetentă pentru un anumit post sau funcţie. printr%o notificare scrisă. p.72. precum şi o putere de decizie sporit6 a an!ajatorilor la înc4eierea contractelor individuale de munc6.<%a spus. Şer+an Beli. B00. ca modalitate de a proteja interesele an!ajatorilor în cazul în care persoana aflată în perioada de probă se dovedeşte în mod evident necompetentă pentru un anumit post sau funcţie. în mod necesar o mai mare mobilitate a foţei de munc6. în orice moment. B/ . deşi deosebit de favorvbil6 salariaţilor. şi printr%o notificare scrisă. contractul individual de munca poate înceta. cu referire la încetarea contractului de munc6 nici o înlesnire. cit. .7# !le"andru #iclea.7& I . ar trebui inclusă în "odul muncii o dispoziţie care să permită an!ajatorului să denunţe unilateral contractul individual de muncă. p. ' asemenea modificare a te(tului de le!e a fost apreciat6 . -n!ajatorul are însă obli!aţia de a motiva concedierea pentru necorespundere în perioada de probă.T. Tratat!op. @in aceste considerente. 5n condiţiile unei economii de piaţ6 cu adev6rat funcţional6. BB1. mai mult c4iar dovada necorespunderii profesional6 era dificil6 în parctic6 mai ales în situaţia salariaţilor care deţineau funcţii de conducere.. numai după e(pirarea perioadei de probă an!ajarea devenind definitivă. p. 8n 5talia.Z -cest te(t este în concordanţă cu opiniadin literatura juridică care a susţinut că. de vereme ce o atare economie presupune. devreme ce concedierea pentru acest motiv era suspus6 aceloraşi condiţi ca pentru orice alt salariat.cit. a impus soluţia ca nu numai an!ajatorul să se poată prevala de e(istenţa clauzei de dezicere.. prin denunţarea acestuia. după modelul altor le!islaţii europene. pentru an!ajator aceast6 clauz6 nu reprezenta. revederi similare înt$lnim şi în doctrina franceză referitoare la „clauza de încercare”.7& ca fiind o premis6 pentru an!ajator de s6v$rşi un abuz de drept.clau%ǎ de de%icer e. la iniţiativa oricăreia dintre părţi.şi consecin ele sale asupra încetǎrii contractului individual de muncǎ Fn )reptul nr. după modelul altor le!islaţii europene. $erioada de probǎ. fără preaviz sau acordarea de indemnităţi. pactul de probă.

p. salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obli!aţiile prevăzute în le!islaţia muncii.op.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii.71. printr%o simplă înştiinţare scrisă.anasiu. * din "odul muncii. 07C02 .7* 1ostel >-lcǎ. op.cit. *ditura !ll Bec?. 5.77 I.T. 110. ci la încetarea contrcatului de munc6. =bu%ul de drept în real iile de muncǎ. cit. BBCB/.. )ima.7. 0 al #0. @olonciu. cit. #10>299* a determinat interpretări diferite .7. forma scris6 a notific6rii neînl6turînd celelalte condiţii de form6 şi de procedur6190 sau c6 te(tul nu se refer6 e(pres la denunţarea unilateral6 prin intermediul notific6rii. . care arată că „ pe durata perioadei de probă. nr.T. p. al art #0 nu are nici un efcet şi ca atare nu sc4imb6 cu nimic situaţia re!lementat6 anterior. introducerea noului aliniat &>0. Beli. p. G%idiu #inca. mai ales pentru situaţia unor perioade de probă de p$nă la 79 de zile ar fi nulă absolut.probeze în nici un fel demersul s6u.. 70. op.e%ista rom-nE de dreptul muncii. noţiune care în cuprinsul "odului muncii presupune re!uli stricte şi e(prese 192.. ' clauză. Dreptul muncii.72. ŞtefEnescu. Bucureşti..rǎdeanu. op. Fn :1urierul &udiciar=. recizăm că această formulare. 2(C27 !l. )ima. p. 5. 700 190 702 703 19& Ş. p. "omentarii!. @. . op. 4ri+ac.cit. BBCB0 <. p. p. pentru care le!iuitorul nu a prevăzut nici un termen. evit$nd astfel o reor!anizare sau alte c4eltuieli . alt autor19# arat6 c6 te(tul re!lementeaz6 o varietate de concediere sau demise simplificat6 şi un alt punct de vedere e(primat în literatura juridic6 19& afirm6 c6 re!lementările din art. în sensul unui termen de preaviz. . precum şi în contractul individual de muncă”. adic6 s6 demonstreze c6 salariatul nu este corespunz6tor din punct de vedere profesional. 2000.. fiind evident că în perioada de probă. "omentarii re&eritoare la dreptul angajatorului de a înceta contractul individual de muncă în perioada de probă. ŞtefEnescu.. Dreptul muncii. p. op. !l. p. BD200/. 2D2007.71 <. fie c6 nu re!lementeaz6 o e(ecpţie de la dispoziţiile "odului muncii privind concedierea. şi nu ar avea nici o justificare. fiind o clauză de dezicere care poate fi utilizată de oricare dintre părţi . . . #0 alin. B0 Y B0 .cit. în re!ulamentul intern. nr. c$tă vreme fiecare dintre părţi ştie că poate denunţa unilateral contractul. (22CB00.cit. 27 !le"andru #iclea. Tratat!. menţinută şi de =e!ea nr. @olonciu.72 I.. perioada de probă. !t. (7C(2.77 că ar fi fost firesc să se fi modificat şi alin. 1odi&icările!. spre a se referi la utilizarea perioadei de probă în folosul oricăreia din părţile contractului individual de muncă. iar nu numai în folosul an!ajatorului.anasiu. un contract individual de muncă nu poate fi denunţat unilateral de către părţi dec$t printr%o notificare scrisă fără a a%şi motiva opţiunea. ca natură juridică. 3n nou regim juridic în ca%ul încetării contractului de muncă în perioada de probă. <%a apreciat. op. p.de e(emplu situaţia în care an!ajatorul doreşte s6 înceteze raportul de munc6 al salariatului care îi apare ca inutil. !t. BB(.7* sau utilizeaz6 salariatul în perioada de prob6 pentru c6 nu poate înc4eiea le!al un contract de munc6 pe durat6 determinat6. în contractul colectiv de muncă aplicabil.cit. edi9ia a IICa. "u privire la natura juridic6 a perioadei de prob6 au fost e(primate mai multe opinii199 care au ar6tat c6 în realitate.p. Fn . nr. 7C7D2000. ' asemenea re!lementare permite să se răspundă e(i!enţelor an!ajatorului în selectarea forţei de muncă şi nu ar contraveni cu nimic art. Fn .

situaţie similară şi în cazul reprezentanţilor salariaţilor.op. $. art. . d din "odul muncii constituie două cazuri distincte de concediere. clauza cu privire la perioada de prob6 redevine 191 o clauz6 de dezicere.op. ca act unilateral al an!ajatorului. întruc$t în t6cerea le!ii.#0 alin. 19 din vec4ea re!lementare. 2(7C2B2.varietate/ de conceduere sau de demisie. în opinia noatr6 un punct de vedere judicios la care mai putem ad6u!a şi împrejurarea c6 notificarea scis6. I.. op. deşi în ambele motivul concedierii îl constituie necorespunderea profesională a salariatului.cit.0 lit. p. fiind considerat un caz de sine st6t6tor caree nu se poate confunda cu alte cazuri de încetare a contractului individual de munc6.0 lit. Tratat!.rǎdeanu. dacă în perioada de probă salariatul a fost ales în conducerea unei or!anizaţii sindicale an!ajatorul nu%l va putea concedia pentru necorespundere profesională. 02 din noua re!lementare fi formulat în aceeaşi termeni ai art.. iar contractul de munc6 înceteaz6 direct prin efectul trimiterii notific6rii iar le!iuitorul statorniceşte tot o form6 .Beli.. -rt. comunicat6 salariatul pe parcursul sau la sf$rşitul perioadei de prob6 poate fi atacat6 de acesta la instanţa care judec6 liti!ile de munc6 sub aspectul temeiniciei m6rui luate. p. menită să evite procedura mai ri!uroasă şi îndelun!ată necesară a fi îndeplinită în cazul aplicării art. I.cit.. fără a mai arăta şi cazurile în care se poate înc4eia un contract de muncă pe durată determinată.1. care nu trebuie motivat619. &>0 al art. iar criteriul esenţial de deosebire dintre aceste două cazuri de concediere îl reprezintă momentul în care an!ajatorul decide încetarea contractului individual de muncă.automat/ 192 încetarea contrcatului pe acest temei de drept. &>0 nu este aplicabil în cazul contractului de muncă al unui lider sindical.T. şi numai prin e(cepţie. nici măcar acordarea unui termen de preaviz. 2(2C2B0 !le"andru #iclea.. procedura concedierii este limitată doar la notificarea scrisă.Ştefǎnescu. p. . o asemenea cale de atac este posibil6 c$t6 vreme nu este interzis6 e(pres de le!e. Tratat!. le!iuitorul prevăz$nd pentru acest tip de contract individual 19* 19. le!iuitorul a adoptat o modalitate simplificată şi rapidă de încetare a relaţiilor de muncă.cit. #0. d din "odul muncii. #0 alin. En ultim punct de vedere e(prim6 ideea c6 introducerea noului te(t al alin. Contra tul "e #un ă pe "urată ne"eter#inată "ontractul individual de muncă se înc4eie pe durată nedeterminată. 5n cazul perioadei de probă.. Tratat!op. şi nici efectuarea procedurii de evaluare a salariatului. fără alte obli!aţii pentru an!ajator. p. produc$ndu%se direct . &>0 şi respectiv art. Ş. BB2 707 708 . se poate înc4eia pe durată determinată. în cazul în care ea este introdusă.Ştefǎnescu.T. -cest punct de vedere este criticat în literatura de specialitate 19* pe motivul c6 pornind de la scopul perioadei de probă. B00. Durata ontra tului in"i5i"ual "e #un ă $.cit.

const6 în condiţiile de încetare109 -rt. în condiţiile prevăzute de "odul muncii sau de le!i speciale. 10# 4entru o analiHǎ detaliatǎ a se %edea şi I. la data respectivă.. între contractele de munc6 pe durat6 nedeterminat6 şi cele cu durat6 determinat6. 29 prevede că prin dero!are de la acest principiu. alin.o%işte.T.. că urmează a se înc4eia în mod e(cepţional. Dreptul muncii şi solidarită ii sociale.cit. art.0 din "odul muncii. p.. I. 1B2. personal salariat cu contract individual de munca pe durată determinată10#. @iferenţa esenţială pe plan juridic. $. iar în situaţia c$nd sunt întrunite cerinţele imperative ale le!ii pentru înc4eierea contractului pe durată nedeterminată.Ştefǎnescu. 27. conform art. p. 2(2. personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată. !le"andru .cit. măsura poate fi dispusă înainte de data ajun!erii la termen pentru motivele prevăzute de art. -stfel. Tratat!op. 710 100 6. el e(piră fără să e(iste demisie sau licenţiere. totuşi. nu se poate vorbi de e(istenţa unui contract pe durata determinată. . T-r. contractul pe durată determinată îşi împlineşte de re!ulă termenul şi. între contractele de muncă cu durată nedeterminată şi cele cu durată determinată constă în condiţiile de încetare. 200B. "ontractul individual de muncă pe durată determinată se poate 197 !le"andru #iclea. p. *ditura Bi+liot. în sens contrar prezum$ndu% se.$. 2 din "odul muncii că a fost înc4eiat pe o durată nedeterminată. )e!ula o reprezintă contractele de muncă pe durată nedeterminată 197. p. an!ajatorii au posibilitatea de a an!aja. în cazurile şi în condiţiile acestui cod. "ontractul individual de muncă prin e(cepţie. 02 alin. 0. 29 alin. B0(CB20.dispoziţii/ de desfacere a contractului individual de muncă.de muncă. Contra tul "e #un ă pe "urată "eter#inată rin dero!are102 de la re!ula prevăzută la art. 8n această situaţie nu mai este necesară emiterea unei decizii . se poate înc4eia şi pe durată determinată. 102 )an #op.. pentru că în lipsa acestei forme nu este posibilă cunoaşterea duratei pentru care a fost înc4eiat şi prin urmare. <e poate spune că ne aflăm în prezenţa unei prezumţii le!ale a duratei nedeterminate a contractului individual de muncă. art.0 din "odul muncii. op. op. %ol. cit. cit. p. în cazurile şi condiţiile prevăzute de "odul muncii. 8n această situaţie se poate aprecia că precizarea e(presă a duratei acestui tip de contract este o condiţie de valabilitate şi nu doar una de probă. orice clauză potrivit căreia contractul a fost înc4eiat pe durată determinată este nulă. @acă contractul pe durată nedeterminată poate fi rupt în orice moment de către părţi.eca. 10 Br-nduşa @artolomei. op. @iferenţa esenţial6. Dreptul muncii!899B. 00& din "odul muncii bul!ar re!lemnenrtează un contract individual de muncă de un tip aparte B pentru munca de p$nă la * zile pe lună care presupune înc4eierea sa de către părţi pentru desfăşuarea de către salariat a muncii în anumite zile din lună100. @oiculescu. pe plan juridic. caz în care el se înc4eie în formă scrisă.0 prevede că an!ajatorii au posibilitatea de a an!aja.

p. potrivit art. p. Tratat de dreptul muncii. ! se %edea. cit. cu toate că art.cit. e(cepţie făc$nd situaţia celui care #iclea. 5678996 / comentarii. Reglementarea contractului individual de muncă pe durată determinată con&orm proiectului "odului muncii. anterior. entru prevenirea abuzurilor din partea an!ajatorilor în privinţa înc4eierii contractelor individuale de muncă pe durată determinată. 12C2(. op. "odul munciiP. Bucureşti.T. %ol. de re!ulă înc4eiat pe durată nedeterminată. *ditura . iar contractele individuale de muncă pe durată determinată înc4eiate în termen de # luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată.e%ista . privitor la contractul individual de muncă.op.osetti. @oiculescu. p. p.. dar numai înăuntrul termenului prevăzut la art.proiectul "odului muncii adău!a „sau a cazului în care se declanşează locH%out%ul”/.itE.înc4eia numai în formă scrisă. 220 I.. an!ajatorul poate înlocui acel salariat cu altul. 2001. "ontractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelun!it şi după e(pirarea termenului iniţial.om-nE de dreptul muncii=. Bucureşti. "ontractul individual de muncă. !le"andru #iclea. nr.* arată că asemenea contractele individuale de muncă pe durată determinată înc4eiate în termen de # luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată. "odul muncii.eiate astfel de contracte. "ontractul individual de muncă poate fi înc4eiat pentru o durată determinată 10. dar numai înăuntrul termenului prevăzut la art. Fn :. este necesar să se stipuleze în le!e o definiţie 10* a contractelor succesive. de e"emplu. 22 şi de cel mult două ori consecutiv. Tratat!. 29 alin. 717 )irecti%a europeanǎ corespondentǎ Fn materie nu enumerǎ situa9iile Fn care pot fi Fnc. prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al unei dintre părţi 102. B/2 !le"andru #iclea. 10. I. p.cit. sunt considerate contracte succesive. anterior. 22. p. (B0. *ditura !ll Bec?.impu. cu acordul scris al părţilor. 0/. 10& . cu precizarea e(presă a duratei pentru care se înc4eie. *ditura 5umina 5e". <uspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept. *ditura 5umina 5e". Bucureşti.. 8n acest sens sunt şi prevederile @irectivei Eniunii :uropene 77>19>": privind -cordul cadru asupra contractelor de muncă pe durată determinată. numai în vederea e(ercitării unei sarcini precise şi temporare. 2D2002. 3anda >. ŞtefEnescu. op.. p. în următoarele cazuri1013 a/ înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă. @upă alineatul # al articolului 29 au fost introduse10& două alineate noi & şi *. p. 20. succesive. !le"andru #iclea. înc4eind cu acesta un contract de muncă pe durată determinată. Dreptul muncii!899B. sunt considerate contracte succesive. )an #op. 6. edi9ia a IICa re%EHutE şi adEu. cu e(cepţia situaţiei în care acel salariat participă la !revă . Dreptul muncii. 102 Ln acelaşi sens sunt clasificate caHurile de suspendare a contractului indi%idual de muncE Fn literatura &uridicE. modi&icat şi completat prin )34 nr. e perioada suspendării contractului individual de muncă. B0BCB10.1B. aceştia put$nd reînnoi în mod succesiv astfel de contracte elud$nd interdicţiile în privinţa e(tinderii perioadei contractelor individuale de munca pe durata determinata dincolo de 2& de luni. 200(. 07. astfel că între aceleaşi părţi se pot înc4eia cel mult # contracte individuale de muncă pe durată determinată. 10* )an #op.

12& G$> nr. 1(2. contractul individual de muncă poate fi înc4eiat pentru o durată determinată şi în următoarele cazuri3 în situaţia în care este înc4eiat în temeiul unor dispoziţii le!ale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite cate!orii de persoane fără loc de muncă.e. p. Bucureşti. în industria za4ărului etc. ŞtefEnescu. p... pe perioada mandatului. rima situaţie re!lementată prin adău!area unei noi litere d>0 a fost apreciată ca. 07/ din 0 iulie 2000. *ditura !ll Bec?.e code du travail adnoté. întruc$t. >roupe .. b/ în situaţia creşterii temporare a activităţii unităţii. 107 129 !le"andru #iclea. 12# @asile @al 4opa. aşa cum ar părea. 122 Ln dreptul franceH sectoarele de acti%itate unde pot fi utiliHate contracte pe duratE determinatE sunt sta+ilite prin le. dar nu de o inec4itate at$t de fla!rantă cum este a treia situaţie c$nd ar fi vorba despre persoane pensionate pentru invaliditate de !radul 555. 120 !le"andru #iclea. obişnuită şi ocazională. se pot realiza numai în cursul unei anumite perioade de timp. Bucureşti. Bucureşti. op. 20 lit. Dreptul muncii. presupune ca postul să fie prevăzut ca atare în statul de funcţii sau în cadrul numărului mediu de an!ajaţi. 71. este totuşi inec4itabilă 12*. cu toate că poate constitui un factor de stimulare a pensionării anticipate sau parţiale anticipate. p. 4aris. îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de v$rstă. op. care în termen de * ani de la data an!ajării. ce nu depăşeşte şase luni . 22. 11/. pot cumula pensia cu salariul. forestier. 8ncadrarea pe durată determinată în vederea prestării unor activităţi cu caracter sezonier ori temporar12#. *ditura 5umina 5e". se admite că nu este vorba numai de o creştere e(cepţională de activitate. -şa cum s%a arătat în literatura de specialitate120. 5Rsiane T. 200B. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. din cauza condiţiilor naturale sau climaterice. c/ c$nd sunt necesare activităţi cu caracter sezonier sau temporar. 2000. 2000.e%ue 8iduciaire. ci şi de una normală. iar în caz de neînţele!ere an!ajatorul trebuie să dovedească creşterea temporară de activitate 129. iar pentru a se da eficienţă cazului prevăzut de art. -semenea contracte se înc4eie mai ales în sectorul a!ricol. patronale sau or!anizaţiilor ne!uvernamentale. 5678996. 200(. atunci !reva ar fi lipsită de orice eficienţă şi finalitate 107. muncile sezoniere sunt dificil de distins faţă de creşterea temporară de activitate. 12* I. dacă ar e(ista posibilitatea le!ală a înlocuirii salariaţilor !revişti. cit. 20. cit. 7(. *ditura 5umina 5e". 4artea I. . "ontractul individual de muncă. în condiţiile le!ii. @eşi o asemenea dispoziţie este foarte !enerală. respectiv3 an!ajarea unei persoane.oset.nQt . nr. Dreptul muncii comparat.participă la !revă. . Bernadette 5ardRC4etissier. d/ în situaţia în care este înc4eiat în temeiul unor dispoziţii le!ale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite cate!orii de persoane fără loc de muncă otrivit noilor modificări a "odului muncii 12&. Gndina 4anE.alR. c$nd încadrarea pentru o fracţiune de normă să fie făcută pe o durată determinată.T. c este necesar să fie adoptat un act normativ în acest sens. an!ajarea pensionarilor care. !. p. p. a se %edea @asile 4opa. /0D2000.sezonul/. ocuparea unei funcţii eli!ibile în cadrul or!anizaţiilor sindicale. Iean 4lQissier. de re!ulă o 4otăr$re a ?uvernului122. aflate în căutarea unui loc de muncă. p. pentru acele munci care. fără a fi neconstituţională. Reglementarea contractului!. 1odi&icările "odului muncii / comentate / )34 nr.

p. cit. pro!rame. 1#0 3anda >.ea nr. p. %ol. cit.ea nr. dacă sunt întrunite cerinţele imperative ale 12. apreciate în doctrină12.*>299* a r6spuns criticilor care susţineau c6 enumerarea în mod e(pres a situaţiilor în care putea fi înc4eiat En contrcat de munc6 pe durat6 determinat6 nu f6cea dec$t s6 limiteze avantajele unui astfel de contract. 212.. 127 )an #op. şi mai mult. patronale sau ne!uvernamentale. judecătoreşti. 8n literatura juridică1#0 se arată că dacă. în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă înc4eiat la nivel naţional şi>sau la nivel de ramură 5n literaura juridic6121. pri%ind 3tatutul personalului didactic 5e. 1#9 I. proiecte. . nu se face dovada că înc4eierea contractului de muncă s%a efectuat ori era posibilă. cit. funcţii eli!ibile în cadrul or!anizaţiilor sindicale. !le"andru #iclea. 1B 5e. "odul muncii. cate!oriile de lucrări. al sportului profesionist etc/. într%o situaţie concretă. oate fi asimilată acestei împrejurări şi funcţia de conducere salarizată în sindicat .ea nr.. 7/. :ste de remarcat că sunt numeroase acte normative care prevăd situaţii în care înc4eierea contractelor de muncă este posibilă pe perioadă determinată 0$-. e/ în alte cazuri prevăzute e(pres de le!i speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări. op.doua situaţie are în vedere împrejurarea c$nd se e(ercită o funcţie eli!ibilă. I. 02. pe l$n!ă funcţii în cadrul autorităţilor e(ecutive. se prezumă că raportul juridic de muncă a fost stabilit pe durată nedeterminată. 1odi&icărileP. op. p. ' prevedere le!ală prin care o listă a condiţiilor permisibile sau a tipurilor de locuri de muncă pentru care pot fi înc4eiate contracte individuale de muncă pe durată determinată. -şa cum s%a arătat recent în doctrină 0)(. B12D2002 pri%ind na%i. le!islative.. Dreptul muncii!899B. . cum ar fi asociaţii sau fundaţii. pro!rame.T. d şi completarea. cit. 11/D2002 pri%ind pre%enirea şi com+aterea mar. în cadrul enumerării limitative nu au fost incluse şi alte situaţii. că necesită incontestabil posibilitatea înc4eierii unor contracte de muncă pe durată determinată ..ea nr. să poată fi înc4eiate contracte de muncă pe durată determinată. s%a spus c6 ad6u!area f6cut6 la lit. ŞtefEnescu.de e(emplu în mas media. pe locurile celor aleşi. potrivit. unde astfel de contracte ar putea fi introduse cu efecte avantajoase. @oiculescu. 177D2000 pri%ind e"ecutorii &udecEtoreşti 5e. incapabilă să prevadă numeroasele tipuri de locuri de muncă.inaliHErii sociale 5e.a9ia ci%ilE etc. ŞtefEnescu..impu. 02/. 727 122 6. op . op. este restrictivă0$3. <impla menţiune în contract că a fost înc4eiat pe durată determinată. p. literei e.T. criteriile care le vor defini spre a se putea înc4eia contracte individuale de muncă pe durată determinată se vor stabili de către partenerii sociali prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional şi>sau prin contratele înc4eiate la nivel de ramură. în domeniul culturii. cit.. p. "u toate acestea. prin 'E? nr. nu produce efecte dacă postul este vacant şi prin natura ei munca are un caracter permanent. 8n consecinţă. proiecte. op.care ar putea să nu facă parte din cate!oria funcţiilor eli!ibile/. I. le!ii pe durată determinată. 127D1220.

T. în comparaţie cu alte ţări 1##. #9 de zile pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de . %ol. prin care se limitează posibilitatea prelun!irii contractelor individuale de muncă pe durată determinată. ŞtefEnescu. @acă în vec4ea re!lementare. prevederile art.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. op. contractul individual de muncă pe durată determinată nu putea fi înc4eiat pe o perioadă mai mare de 02 luni noua formulare a art. fiind o normă imperativă a cărei e(istenţă rezidă în voinţa le!iuitorului de a preveni abuzul de drept.aria durata ma"imE a unui astfel de contract este de ( ani. cit. 29 alin. (1. op. 0 din "odul muncii. 29 alin. 22 alin. 29#>07771#&. la intervale mai mici de trei luni.. luni. op. a mai mult de trei contracte individuale de muncă pe durată determinată. &* de zile lucrătoare . prin e(cepţie 1#* faţă de art.. I.T. p. p. =a încetarea celui de%al treilea contract individual de muncă pe durată determinată succesiv. se înc4eie obli!atoriu1#1 contract de muncă pe durată nedeterminată. 0* zile pentru o durată a contractului cuprinsă între # şi . c$nd este vorba de contracte succesive. . 22 alin. &. 0. p.le!ii pentru înc4eierea contractului de muncă pe durată nedeterminată. de altfel şi una scăzută. 22 alin.în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere. # şi ale art. 1#* I. 4artea I. I. 2# din "odul muncii. cit. =a încetarea celui de%al treilea contract individual de muncă pe durată determinată. fie la depăşirea termenului de 2& luni c$nd este vorba de un sin!ur contract individual de muncă pe durată determinată. luni. ŞtefEnescu. luni. 77.. p. prevăzut la art. 8n cazul în care contractul individual de muncă este înc4eiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract este suspendat sau pentru e(ecutarea unei lucrări. orice clauză potrivit căreia contractul ar fi fost înc4eiat pe durată determinată este nulă 1#2. sau la e(pirarea termenului prevăzut la art. otrivit =e!ii nr. salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată. .. 1#2 1## !le"andru #iclea.e(tul modificat al art. 1odi&icările. 0 a fost apreciat 1#. 1#1 )an #op. pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de . durata contractului va e(pira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular sau la momentul realizării lucrării pentru care a fost înc4eiat. cit.. /1. poate fi supus unei perioade de probă care nu va depăşi3 * zile pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de # luni. 2& alin. 1#. op. Ln Bul. 0BB din 17 iunie 200B. ca fiind „o e(presie elocventă a preferinţei le!iuitorului pentru contractul individual de muncă pe durată nedeterminată”. nu sunt aplicabile străinilor. pe postul respectiv va fi an!ajat un salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. /00. care a avut în vedere solicitările de majorare a acestei perioade de către an!ajatori. cit. =imita de 02 luni era. #0 referitor la perioada de probă. "odul munciiP. nr. permite înc4eierea contractul individual de muncă pe durată determinată pe o perioadă de ma(im de 2& luni..2. succesiv. posibil din partea an!ajatorului de a înc4eia cu acelaşi salariat. 8n conformitate cu prevederile art. 1#& .

. %ol. pentru o abatere !ravă sau abateri repetate ale salariatului. în aceeaşi unitate. numai pe motivul duratei contractului individual de muncă. se au în vedere dispoziţiile le!islaţiei în vi!oare sau contractul colectiv de muncă la nivel 1#2 4otri%ti acestui te"t se poate recur. p. la o formulare !enerală 1#7bazată pe motive obiective impuse fie ope legis de acte normative care au în vedere strate!ia naţională de ocupare a forţei de muncă sau potrivit literei nou introduse . av$ndu%se în vedere calificarea>aptitudinile profesionale.eiat la ni%el na9ional şiDsau la ni%el de ramurE 1#7 )an #op. 20 lit. 0 se transmite de îndată sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor. @oiculescu. @acă vec4ea formulare a art. c avea în vedere cazul în care înc4eierea unui nou contract individual de muncă pe durată determinată se impunea pentru temeiurile prevăzute la art.. însă cu e(cepţia dispoziţiilor contrare prevăzute în prezentul cod.e la contracte de muncE pe duratE determinatE şi Fn alte caHuri pre%EHute e"pres de le. 70. Dec4ea redactare a art. în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată a încetat din iniţiativa salariatului sau din iniţiativa an!aja% torului. op. 1&9 I. cit. cu caracter e(cepţional. se recur!e prin 'E?. 2*. Fn condi9iile sta+ilite prin contractul colecti% de muncE Fnc. cit. precum şi cele cuprinse în contractele colective de muncă. Noua formulare a art. dispoziţiile le!ale. salariaţii cu contract individual de muncă pe durată determinată nu vor fi trataţi mai puţin favorabil dec$t salariaţii permanenţi comparabili. că atunci c$nd nu e(istă un salariat permanent comparabil în aceeaşi unitate.cit. impune obli!aţia ca o copie a anunţului prevăzut la alin. op. e. pro. prevedea e(pres e!alitatea 1&9. numai pentru desfăşurarea unor lucrări proiecte sau pro!rame care presupun o anumită durată de timp. dintre salariaţii cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată şi cei cu contract individual de muncă pe durată determinată. "odul muncii!.@ispoziţiile nu sunt aplicabile3 în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este înc4eiat pentru a înlocui temporar un salariat absent. 2. cu e(cepţia cazurilor în care tratamentul diferit este justificat de motive obiective. prevede la alin. în cazul în care un nou contract individual de muncă pe durată determinată este înc4eiat în vederea e(ecutării unor lucrări ur!ente. p. 022. de contractele colective de muncă înc4eiate la nivel naţional sau de ramură..c>0”. 2& lit. 0 că referitor la condiţiile de an!ajare şi de muncă. Nr. 5ntroducerea unui nou alineat la art. proiecte. #/. op. 8n alin. e 1#2.rame.i speciale ori pentru desfEşurarea unor lucrEri.alin. ŞtefEnescu.. 20 lit. 2. p. 2 este definit salariatul permanent comparabil care reprezintă salariatul al cărui contract individual de muncă este înc4eiat pe durată nedeterminată şi care desfăşoară aceeaşi activitate sau una similară. 741 6. Dreptul muncii!899B. dacă intervine o nouă cauză de suspendare a contractului acestuia. I. **>299. în acest din urmă caz.T. <e mai arată în acelaşi te(t de le!e . 1/ . se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau dispziţiile le!ale în vi!oare 1&0 8n cazul în care nu e(istă un contract colectiv de muncă aplicabil. în cazul în care înc4eierea unui nou contract individual de muncă pe durată determinată se impune pentru temeiurile prevăzute la art..

în valoare cel puţin e!ală cu salariile pe care le%ar fi primit p$nă la e(pirarea termenului contractului. Pi nerespectarea de către salariat a dispoziţiilor prevăzute de le!e privind e(pirarea termenului pentru care a fost înc4eiat contractul. p. p. înainte de e(pirarea termenului nu poate înceta dec$t în cazul culpei !rave a salariatului. corespunzătoare pre!ătirii lor profesionale. încetează de plin drept la e(pirarea termenului1&*. înc4eiat de partenerii sociali de la nivel european. Dreptul muncii. -ceastă informare se face printr%un anunţ afişat la sediul an!ajatorului1&#. p. dă dreptul an!ajatorului la despă!ubiri corespunzătoare prejudiciului suferit ca urmare a denunţării anticipate a contractului individual de muncă pe durată determinată. )an #op. -n!ajatorii sunt obli!aţi să informeze salariaţii an!ajaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante.. dă dreptul salariatului la despă!ubiri.naţional. salariatul are dreptul la o indemnizaţie de precaritate suportată de an!ajator. luni de la momentul în care s%a dispus concedierea respectivă. B(. nu pot fi încadraţi salariaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată pe postul ocupat de salariatul concediat. s%a spus că le!islaţia muncii încorporează substanţa -cordului B cadru asupra muncii pe durată determinată. cit. precum şi prin acordul părţilor... în sensul încetării prestării activităţii mai înainte de e(pirarea termenului sau lucrării pentru care a fost înc4eiat. 1&& )an #op. 8n proiectul "odului muncii se prevedea 1&& că în unităţile în care au intervenit concedieri pentru motive economice. op. la care proiectul "odului muncii adău!a indemnizaţia de precaritate. şi să le asi!ure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii e!ale cu cele ale salariaţilor an!ajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Nerespectarea de către an!ajator a dispoziţiilor speciale privind încetarea contractului individual de muncă la e(pirarea termenului. 200B. pus în aplicare prin @irectiva 0777>19>": 1&2. 4opescu. cit. . 71. ). 5ndemnizaţia de precaritate se plăteşte la încetarea contractului de muncă. op. ' asemenea indemnizaţie se stabilea prin contractul individual de muncă şi nu poate fi mai mică de un salariu mediu brut pe economie. rin aceste modificări. 1&* @asile @al 4opa. p. )an #op. cit. la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată. 8n cazul în care raporturile contractuale de muncă se prelun!esc după e(pirarea termenului contractului. . $. 1BB. în cazul desfiinţării postului ca urmare a reor!anizării. p. Tratat! op. . 1&.. Bucureşti. 1BB. o perioadă de cel puţin . Dreptul munciiP. cit. Contra tul "e #un ă u ti#p parţial 1&2 1&# !. menită să compenseze instabilitatea situaţiei sale. op. 177. Dreptul munciiP. în acelaşi moment în care se realizează şi plata ultimului salariu. *ditura !ll Bec?. cu e(cepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă a fost înc4eiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract de muncă a fost suspendat.otodată. acesta devine un contract pe durată nedeterminată 1&. "ontractul individual de muncă pe durată determinată.

op. Gli%ier 3u+ila. le. 1*9 ! se %edeaK art.02.102 din 1odul muncii. "ommentaire du contract individuel du travail. fără intervenţia patronului. calculată săptăm$nal sau în medie pe un an.eiat Fntre $niunea !n.20(C207 6. Droit europeen du travail. I. ŞtefEnescu. -şa cum îi este denumirea. otrivit dreptului comunitar . 4aris. 27D71 referitoare la !cordul cadru asupra muncii cu timp par9ial Fnc. p. av$ndu%se în vedere şi calificarea profesională sau e(perienţa şi vec4imea în muncă. 8n conformitate cu art. 1entrul *uropean al Fntreprinderilor cu 4articipa9ie 4u+licE. 1&1 Ln re. contractul individual de muncă cu timp parţial 1&1. cit. 5aussane. #07 alin. 5itec. 122. în cazul în care nu e(istă un astfel de salariat în acea întreprindere. $ni%ersitQ de 5aussane.cit. p. 10 1*2 >eor. 1*& G%idiu #inca. :a presupune că un post cu timp normal de muncă este împărţit între 2 sau mai mulţi lucrători care îşi stabilesc prin înţele!erea lor orarul de muncă. a fost re!lementată o nouă formă de contract individual de muncă.entru prima dată în le!islaţia muncii din )om$nia.iuitorul rom-n a a%ut Fn %edereK 1on%en9ia Gr.om-niei art. op. uneori şi la noi.@irectiva 71>20 din 0* decembrie 071*1*0/.ecomandarea nr. comparaţia se face cu referire la convenţia colectivă aplicabilă sau.. contractul de muncă pe timp parţial este acel contract prin care „lucrătorul se an!ajează pe o perioadă determinată sau nedeterminată să muncească în mod re!ulat în serviciul an!ajatorului pe ore. considerată o formă fle(ibilă de prestare a muncii 1&2 pe plan macro%economic este şi un instrument de distribuire a muncii. de 2 ore pe zi şi &9 de ore pe săptăm$nă1*9. @oiculescu.a&atorilor Industriaşilor din *uropa. 1&2 I. contractul de muncă pe timp parţial dob$ndeşte o importanţă din ce în ce mai mare pentru femei 1*#. în "odul muncii din 299#. 2CiQme edition. I. sub cel normal. jumătăţi de zile sau pe zile lucrătoare între!i”. *ditions 4aRot.o+ert >illie@on Y "ode civil >uisse et "ode des obligations annotes. cit.es 3cR. 2002. contract partCtime.(7 alin. în :lveţia.2 din "odul obli!aţiilor elveţian 1*2.170 din anul 122B MneratificatE de . 1*0 Bernard TeRssie. conform le!islaţiei sau practicilor naţionale.172 din acelaşi an referitoare la munca cu timp par9ial )irecti%a $niunii *uropene nr. %ol. p.aniHa9iei Interna9ionale a <uncii nr. Dreptul muncii!899B. 1&7 )enumit. 1227. în baza acestui contract el prestează munca potrivit unui orar redus în raport cu orarul obişnuit al întreprinderii. 4ierreC. p.!5.lementarea acestui contract. important fiind ca activitatea să se desfăşoare în permanenţă 1*&. .( din 1onstitu9ia . op.om-niaN şi .. /1B. 1onfedera9ia *uropeanE a 3indicatelor. 8n ţările europene este cunoscută o formă specială de muncă pe timp parţial denumită „job sa4arin!”. 1222.oH.T. este încadrat cu timp parţial acel salariat a cărui durată normală de lucru. :i se obli!ă să se înlocuiască reciproc în caz de nevoie. acest contract 1&7 presupune desfăşurarea activităţii în cadrul unui pro!ram redus de muncă. p..70. în absenţa acesteia. p. care permite o mai bună conciliere între viaţa personală a lucrătorului şi constr$n!erile profesionale. 1*# Iean 5uis )uc. este inferioară duratei muncii prestate de salariatul încadrat pe timp inte!ral -cesta din urmă este acel lucrător încadrat pe timp normal de lucru în aceeaşi întreprindere av$nd acelaşi tip de contract sau de relaţie de muncă şi care desfăşoară o activitate identică sau similară.

p.l l alin. pro!ramul de lucru trebuie să fie corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin 2 ore zi. creşterea productivităţii . 5nspir$ndu%se din re!lementările comunitare şi din cele ale altor state. !ntoine Iammaud. trăsătură caracteristică a raportului juridic de muncă. iar durata săptăm$nală de lucru a unui salariat an!ajat cu contract de muncă pe timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întrea!ă. 1*1 G%idiu #inea. 8n primul r$nd permite îmbinarea activităţii salariale cu studiile sau formarea profesională ori cu respectarea sarcinilor familiale.9 !ndrei 4opescu. p.l l alin. 1*2 Ln Bel.art. cu o durată a timpului de muncă de . cu toate că asemenea convenţii nu pot fi pro4ibite în mod absolut. 8n al treilea r$nd pentru patroni şi unităţile lor. 1*7 G asemenea dispoHi9ie con9ine şi 1ontractul colecti% de muncE unic la ni%el na9ional pe anul 200( Mart. $restarea muncii în cadrul unui minim de ore %ilnic. 1. @e menţionat este că anterior adoptării noului "od muncii prin "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional s%a stabilit că pentru unele activităţi. "ontractul de muncă pe timp par ial şi contractul de muncă temporar.e%ista de drept comercialV nr. & sau 2 ore pe zi . 8n doctrina juridică 1. totodată.(2C(0. "odul muncii!. comparabil fără a putea fi mai mică de 09 ore . <e mai apreciază că munca pe timp parţial permite utilizarea unui număr mai ridicat de salariaţi.(D2002.0D2002.e%ista rom-nE de drept nr. 5e. -stfel. ceea ce conduce la combaterea şomajului 1*1.((1. "odul muncii din 299# prevedea olimită minimă a duratei pro!ramului de lucru în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parţial. 2000.cit. p. Fn :.9 s%a subliniat că un contract care ar avea un pro!ram de lucru mai mic de 2 ore pe zi nu constituie un contract individual de muncă. 1. rin dispoziţiile care re!lementează această instituţie s%a urmărit înlăturarea posibilităţii înc4eierii de convenţii civile.. fără a putea fi mai mică de 09 ore. locuri de muncă şi cate!orii de personal. prevăzute în contractul colectiv de muncă de la unităţi se pot stabili pro!rame de lucru parţiale. .l/ 1*7. corespunzătoare unor fracţiuni de norme.. 20C27. p.ea din ( iulie 1277 sta+ileşte cE durata sEptEm-nii de lucru Fn caHul contractului pe tiimp par9ial nu poate fi inferioarE unei treimi din durata sEptEm-nalE normalE de muncE a salariatului din aceeaşi Fntreprindere.090 alin. op. @urata săptăm$nii de lucru a unui salariat an!ajat cu contract individual de muncă cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întrea!ă comparabil.e%ista rom-nE de drept al muncii=.0 )an #op.0 importantă a "odului muncii în anul 299. Iean 4elissier. ' modificare1. !lain 3upiot.ia.. apare ca una din te4nicile suple ce asi!ură valorificarea ec4ipamentelor te4nice prin prelun!irea orarelor de muncă. Fn . care p$nă acum nu puteau fi înc4eiate pentru o activitate 1** 1*. )alloH. ea apare şi ca un mijloc de combatere a absenteismului. "ontractul individual de muncă pe timp par ial. B2. 8n al doilea r$nd permite.<e apreciază în literatura de specialitate 1** că munca pe timp parţial prezintă o serie de avantaje1*. 4aris. care nu se inte!rează în cate!oria raporturilor juridice de muncă. Fn :. p. 7D1272. Droit du travail. pentru că în anumite situaţii ambele părţi sunt îndrituite să recur!ă la ele pentru prestarea de servicii. !le"andru #iclea.art. vizeaz6 contractele de muncă cu timp parţial. 70. l şi #/1*2. 20/ edition.lN.randamentul fiind considerat mai bun/. salariaţilor în v$rstă să se acomodeze cu lipsa de activitate după pensionare. nr.

1227.avoro. >eor. Diritto del . 5itec.sub două ore zilnic sau 09 ore săptăm$nal. Gli%ier 3u+ila.c$nd perioada de lucru este determinată pentru fiecare săptăm$nă sau lună a anului/. contractul de muncă pe timp parţial dob$ndeşte o importanţă din ce în ce mai mare pentru femei 07. otrivit dreptului comunitar .2 1. contractul de muncă pe timp parţial este acel contract prin care „lucrătorul se an!ajează pe o perioadă determinată sau nedeterminată să muncească în mod re!ulat în serviciul an!ajatorului pe ore. -cesta din urmă este acel lucrător încadrat pe timp normal de lucru în aceeaşi întreprindere av$nd acelaşi tip de contract sau de relaţie de muncă şi care desfăşoară o activitate identică sau similară. 4ierreC.. prevede o limită minimă a duratei pro!ramului de lucru în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parţial. cea de . în absenţa acesteia.& Iean 5uis )uc. rin reformularea art. p.es 3cR. în conformitate cu art. 122 1. fără intervenţia patronului.# Bernard TeRssie. Torino. 1.oH.@irectiva 71>20 din 0* decembrie 071*1. 122N.>iappic. 8n ţările europene este cunoscută o formă specială de muncă pe timp parţial denumită „job sa4arin!”.salaraiat cu fracţiune de normă[. este inferioară duratei muncii prestate de salariatul încadrat pe timp inte!ral. spre e(emplu. $ ni%ersitQ de 5aussane. 70.* 5uisa >alantino. p. "odul muncii rom$n. care reprezintă o varaintă combinată a primelor modalităţi. 5n le!islaţia italiană sunt prevăzute trei forme 07/ ale contractului de muncă în timp parţial3 part%time orizzontale . I.!5.eli. 5nspir$ndu%se din re!lementările comunitare şi din cele ale altor state. p..o+ert >illie@on Y "ode civil >Jisse et "ode deK obligations annotes. important fiind ca activitatea să se desfăşoare în permanenţă 077. în baza acestui contract el prestează munca potrivit unui orar redus în raport cu orarul obişnuit al întreprinderii. #07 alin. este încadrat cu timp parţial acel salariat a cărui durată normală de lucru. 5aussWne. conform le!islaţiei sau practicilor naţionale. 1.c$nd perioada de lucru este deteminată pentru fiecare zi/. part%time verticale . indiferent c$t de scurt % o oră pe zi . denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial” se introduce o nouă noţiune. "ommentaire du contract individuel du travail. comparaţia se face cu referire la convenţia colectivă aplicabilă sau. 090 alin. în :lveţia. 4aris. 2002. calculată săptăm$nal sau în medie pe un an. Zditions 4aRod. .. av$ndu%se în vedere şi calificarea profesională sau e(perienţa şi vec4imea în mulcă. 200(. <unt tot mai multe astfel de situaţii % oamenii lucrează pe un proiect şi nu puteau avea contract individual de muncă cu timp parţial.. 12N. :a presupune că un post cu timp normal de muncă este împărţit între 2 sau mai mulţi lucrători care îşi stabilesc prin înţele!erea lor orarul de muncă.02. G%idiu #inca. jumătăţi de zile sau pe zile lucrătoare între!i”. p. op.2/.an!ajatorul poate încadra salariaţi cu pro!ram de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin două ore pe zi.. part%time misto. şapte ore pe săptăm$nă. în cazul în care nu e(istă un astfel de salariat în acea întreprindere. prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată.2 din "odul obli!aţiilor elveţian 07). 1. p. 2CiQme Qdition. cit. 0 care prevedea că . Droit europeen du travail. :i se obli!ă să se înlocuiască reciproc în caz de nevoie. -stfel. prin noua re!lementare se va putea lucra cu contract individual. 20(C207. editore >.

pro!ramul de lucru presupus de un astfel de contract este inferior celui normal de lucru. 1. Tratat!op. cit. l şi #/1. de 0%1 ore pe zi. /02. din cele menţionate anterior şi anume3 contractele de muncă pe timp parţial pot avea o durată determinată sau una nedeterminată.ea din ( iulie 1277 sta+ileşte cE durata sEptEm-nii de lucru Fn caHul contractului pe timp par9ial nu poate fi inferioarE unei treimi din durata sEptEm-nalE normalE de muncE a salariatului din aceeaşi Fntreprindere. esenţial în cazul oricărei iniţiative de acest fel fiind opţiunea an!ajatorului.. 1(( 119 !le"andru #iclea. 110 I. Aunca în cazul contractului individual de muncă cu timp parţial nu are un caracter ocazional. altfel.c$nd salariatul îşi dă acordul presat de nevoi/. s%a ajuns la concluzia c6 s%ar putea crea dificult6ţi în pactic6 119 sau situaţii aberante. 5e.7.art.T.@acă în vec4ea formulare pro!ramul de lucru trebuie să fie corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin 2 ore zi.2 s%a arătat că munca cu timp parţial poate fi voluntară .. %ol. \in$nd seama de ine(istenţa unei durate minime le!ale.. op. este mai mic dec$t pro!ramul normal de lucru al unui lucrător cu normă întrea!ă comparabil. p.090 alin. p. de 2 ore pe zi şi de &9 de ore pe săptăm$nă. se introduce un nou arti ol.cit. Aai multe concluzii se impun. I. G. 4opa. 200(. Tratat!op. nu avut în vedere nici o durat6 minim6110.. dac6 s%ar stabili numai o fracţiune dintr%o or6 zilnic ar fi evident c6 un asemenea contract ar fi fondat pe o cauz6 ficitv6. T.J 8n literatura juridică1. Drepul muncIi comparat.ia. "odul muncii francez prevede posibilitatea utilizării muncii în timp parţial la solicitarea salariaţilor. care o poate accepta sau nu. fără a se mai specifica că este posibilă o durată minimă a acestui pro!ram de 2 ore pe zi. sancţiunea fiind nulitatea. ŞtefEnescu.1.zilnic. îns6 nu se poate spune c6 le!iuitorul.1 Ln Bel.7 @.c$nd salariatul şi%a dorit acest lucru/ sau nevoluntară . B2( . arti olul 1(11.. fracţiunea de normă put$nd fi.temporar/. articolul 090 se modifică şi va avea următorul cuprins A . prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată. comparabil fără a putea fi mai mică de 09 ore . p. editura 5umina 5e". care a l6sat la latitudinea inte!ral6 a p6rţilor stabilirea duratei. ŞtefEnescu.. cum ar fi comensurarea duratei în minute.2 I. durata ma(imă a pro!ramului de lucru cu timp parţial se subînţele!e. /10 1. lunar/. u ur#ătorul uprinsA . respectiv de &9 ore pe săptăm$nă. Bucureşti. solicitarea care poate fi refuzată motivat de an!ajator 1.. s6pt6m$nal. respectiv 09 ore pe săptăm$nă. @upă noul articol 090. denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial”. ci implică o anumită continuitate şi nici nu se confundă cu situaţia salariaţilor aflaţi în şomaj te4nic. cit.. în opinia noastr6 acesat6 durat6 minnim6 trebuie e(primat6 tot în ore. neput$nd atin!e pra!ul de 2 ore pe zi.<alariatul cu timp parţial este salariatul al cărui pro!ram normal de lucru. calculat pe o bază săptăm$nală sau ca medie pe o perioadă de an!ajare de p$nă la un an. 4opa. Tratad de dreptul muncii. 1. iar durata săptăm$nală de lucru a unui salariat an!ajat cu contract de muncă pe timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întrea!ă.-n!ajatorul poate încadra salariaţi cu pro!ram de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă. p.

200(. %ol. /1/. respectiv. alin. 2. Bucureşti. -tunci c$nd contractul respectiv nu conţine toate elementele impuse de le!e. -lin. p.ad validitatem/ pentru un asemenea tip de contract. op. interdicţia de a efectua ore suplimentare.salariatul comparabil este salariatul cu normă întrea!ă din aceeaşi unitate. )alloH.<alariatul comparabil este deci cel cu normă întrea!ă al aceluiaşi an!ajator. !le"andru #iclea.@esi!ur că în măsura în care este posibil.T. an!ajatorul asi!ură accesul la locuri de muncă cu fracţiune de normă la toate nivelurile. .. 112 11# I. contractul individual de muncă cu timp parţial se înc4eie numai în formă scrisă.2.. (2 11& Iean <aurice @erdier. . * dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil.# şi & au un nou cuprins % . !lain 1oeuret. iar această modificare trebuie adusă la cunoştiinţa salariatului în cauză cu cel puţin 1 zile înainte. av$ndu%se în vedere şi alte considerente cum ar fi vec4imea în muncă şi calificarea>aptitudinile profesionale” . editura 5umina 5e". cit. fără ca acest refuz să fie considerat abatere sau să ducă la desfacerea contractului. . care prestează aceeaşi activitate sau una similară cu cea a salariatului an!ajat cu contract individual de muncă cu timp parţial.. 8n cazul în care nu e(istă un contract colectiv aplicabil. contractul individual de muncă cu timp parţial trebuie să cuprindă aceleaşi elemente ca orice contract cu timp normal. -rt. art. acesta se consideră înc4eiat pentru o normă întrea!ă. se au în vedere dispoziţiile le!islaţiei în vi!oare sau contractul colectiv de muncă la nivel naţional. 8n lipsa ei contractul individual de muncă nu este nul absolut şi se va considera că acesta s%a înc4eiat pentru o normă întrea!ă . condiţiile în care se poate modifica pro!ramul de lucru. Droit du traval. prestează aceeaşi activitate sau una similară cu cea a salariatului an!ajat cu contract individual de muncă cu timp parţial. -tunci c$nd nu e(istă un salariat comparabil se au în vedere. 5n dreptul francez. BBB. mai ales că nu e(istă nici o normă juridică în le!islaţia muncii cu caracter imperativ care să impună ca funcţiile de conducere să fie ocupate numai cu normă întrea!ă 112. 0 arăt$nd că în privinţa conţinutului. această formă este una de validitate 11#. 2002. I. ŞtefEnescu. aceiaşi formulare ca în re!lementarea actuală adău!$ndu%se că se au în vedere şi alte considerente cum ar fi vec4imea în muncă şi calificarea>aptitudinile profesionale.2 ore>zi şi &9 ore>săptăm$nă/. "ontractul individual de muncă.. cu e(cepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări ur!ente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora. 092 alin.. 4aris. precum şi3 durata muncii şi repartizarea pro!ramului de lucru. acesta put$nd refuza pro!ramul propus dinb motive obiective. p. p. posibilitatea modificării repartizării zilnice a timpului de muncă nu este posibilă dec$t dacă acest lucur este prevăzut în contract 11&. <arie !rmelle 3ouriac. 092 a rămas nesc4imbat. potrivit alin. otrivit alin. care are acelaşi tip de contract individual de muncă.durata săptăm$nală de lucru a unui salariat an!ajat cu contract individual de muncă cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întrea!ă comparabil”.

112 ! se %edea Ion Traian ŞtefEnescu. întruc$t alineatul # al articolului 09#. op. cit. -ceastă e!alitate nu este absolută. p. cit. potrivit noi re!lementări o copie a anunţului va fi 11* 11. precum şi celelalte drepturi prevăzute de le!e sau contracte colective de muncă într%un cuantum stabilit pentru pro!ramul cu durata normală a timpului de lucru.B1. să ia în considerare cererile salariaţilor de a se transfera fie de la un loc de muncă cu normă întrea!ă la unul cu fracţiune de normă. 8n cazul salariatului care desfăşoară activitatea în temeiul unui contract de muncă cu timp parţial. raportat la drepturile stabilite pentru pro!ramul normal de lucru.ita contri+u9ia de asi. G%idiu #inea. e(ist$nd diferenţieri determinate tocmai de durata timpului de lucru diferită a celor două cate!orii de salariaţi 11*. <alariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întrea!ă. //. sta!iul de cotizare la sistemul public de asi!urări sociale se stabileşte."odul muncii rom$n în art.09& din "odul muncii prevede obli!aţia an!ajatorului ca. durata concediului de odi4nă dar nu şi sta!iul de cotizare la sistemul public de asi!urări sociale care nu se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat. cit. de asemenea. se acordă proporţional cu timpul lucrat. )ealiz$nd sta!iul de cotizare în formula stabilită de codul muncii nu se vor putea valorifica drepturile de pensie şi nici pe cele de asi!urări sociale pe termen scurt şi mediu.urEri sociale.. :l trebuie să informeze la timp cu privire la apariţia unor locuri de muncă cu fracţiune de normă sau cu normă întrea!ă. -rt. @esi!ur că soluţia consacrată de le!iuitor.. . creează numeroase inec4ităţi în raport cu salariatul care lucrează cu timp de muncă inte!ral. în condiţiile stabilite de le!e şi de contractele colective de muncă aplicabile. pentru a facilita transferurile de la normă întrea!ă la fracţiune de normă şi invers. deci. 3ta. iar.= 202%&/. @eci nu numai drepturile salariale ale salariatului an!ajat cu contract individual de muncă cu timp parţial se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat. p.. a fost abro!at 111. asemenea "odului muncii francez . în cazul în care apare această oportunitate.7D200(. op. Fn :)reptulV nr. în cazul salariatului care desfăşoară activitatea în temeiul unui contract individual de muncă cu timp parţial. proporţional cu timpul efectiv lucrat 112. prevede că salariatul încadrat cu contract de muncă pe timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întrea!ă. potrivit căruia. 111 )an #op. sta!iul de cotizare 11. /17C/17. !le"andru #iclea. op. respecti% se ac. (2. dar şi durata concediului de odi4nă.în art. "ontractul individual de muncă la domiciliu. la sistemul public de asi!urări sociale se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat conform le!ii. p. raportat la cuantumul respectiv. pro rata temporis. -ceastă informare se facea printr%un anunţ afişat la sediul an!ajatorului. de aceea. fie de la un loc de muncă cu fracţiune de normă la un loc de muncă cu normă întrea!ă sau de a%şi mări pro!ramul de lucru. p. drepturile salariale. favorabilă pentru salariaţii care lucrează cu timp parţial. în măsura în care este posibil. 09#.iul de cotiHare repreHintE perioada pentru care se datoreaHE.

cu următorul cuprins3 . cit. 5n doctrin6120 s%a apreciat c6 noţiunea de funcţie la care se refer6 art. indiferent dacă e(ercită sau nu activităţi de conducere sau e(ecuţie. #2 alin. Cu#ulul "e +un ţii "a e(presie a libertăţii muncii. :ste evident că o asemenea re!lementare permite o mai bună conciliere între viaţa personală a lucrătorului şi constr$n!erile profesionale. 0 din "odul muncii. #* alin. 12B. 0 din "odul muncii.. situaţie care reflectă principiul !eneral al protecţiei multilaterale a salariaţilor. reiese ca o persoana poate. Tratat!op. statornicit de art. -vand in vedere ca art. )an #op Tratat!op. indiferent de natura ori calitatea an!ajatorilor. $.o copie a anunţului se transmite de îndată sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor”.. normele le!ale sunt cele care stabilesc locul în care salariatul cumulard urmează a avea funcţia de bază. conform =e!ii nr. codul muncii 117 129 I. I. cu respectarea acestor prevederi. p. 8n măsura în care este posibil. mai ales că nu e(istă nici o normă juridică în le!islaţia muncii cu caracter imperativ care să impună ca funcţiile de conducere să fie ocupate numai cu normă întrea!ă117. în sensul de orice . 2&>077* a învăţăm$ntului sunt obli!ate să aibă norma de bază în unitatea de învăţăm$nt toate cadrele didactice din învăţăm$ntul preşcolar şi primar.. sa cumuleze tot atatea contracte cate norme B intre!i sau fractionate B poate indeplini. 021 din acelasi cod dispune ca norma de munca se e(prima. considerată o formă fle(ibilă de prestare a muncii 129 pe plan macro%economic fiind şi un instrument de distribuire a muncii. p. BB0 . în baza unor contracte individuale de munca.. @upă alineatul 2 al articolului 09& s%a introdus un nou alineat. #* trebuie înţeleas6 mai lar!. sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati.T. beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. 0 din "onstituţie. %ol. cit. #* alin.. indiferent de felul lor. norme de personal. orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii. alineatul 2>0. în baza art. op.. sub forma de norme de timp. in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza.. ŞtefEnescu. 120 I. cit. 8n anumite situaţii.transmisă sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor. precum şi cadrele didactice care au funcţii de conducere. an!ajatorul asi!ură accesul la locuri de muncă cu fracţiune de normă la toate nivelurile. <alariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obli!aţi să%şi alea!ă locul unde e(ercită funcţia de bază şi să o comunice fiecărui an!ajator.post” în !eneral . p.. .T. -stfel. cumulul de funcţii este admis pentru toate cate!oriile de salariaţi. norme de productie. /1/. "onform art. la toate nivelurile şi cate!oriile de unităţi de învăţăm$nt. "odul muncii re!lement$nd cumulul realizat în baza mai multor contracte de munc6.Ştefǎnescu.

c$t şi prin actul normativ anterior menţionat. Tratat!op. nr. de re!ulă. I.I. nr. Fn 4andectele . Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului "od al muncii. p. nr. medicii şi farmaciştii.at e"pres prin art.. p. /(/. 20B. 8n tăcerea le!ii şi faţă de împrejurarea că ceea ce nu este e(pres interzis de le!e trebuie considerat ca posibil. nr. 5umini9a )ima. e(perţii contabili şi contabilii autorizaţi. poliţişti. p. cit. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 20B din 2( aprilie 2001. totodată.ŞXtefǎnescu. p. -stfel. funcţionarii publici nu pot deţine funcţii în re!iile autonome. o asemenea calitate fiind incompatibilă cu orice funcţie publică de autoritate. societăţi comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ.în realitate acestea fiind e(cepţii şi nu incompatibilităţi/12*. nu sunt aplicabile salariaţilor. 1(1 Y 1B2. 172 4entru detalii a se %edea !le"andru #iclea. 272 din 21 aprilie 200( 179 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. calitatea de funcţionar public fiind incompatibilă cu orice altă funcţie publică. 121. avocaţii. personalul vamal. *0&. p. @eşi în literatura de specialitate 12# se arată că un cumul de funcţii poate avea loc nu numai la an!ajatori diferiţi. 79>2990 179. indiferent de natura activităţii..299# interzice e(pres consilierului juridic cumulul de funcţii.T. %ol. 1/B din 2 aprilie 2001. mai ales dacă e(istă o cerinţă obiective pentru ocuparea unei anumite funcţii şi nu s%a putut realiza acest lucru prin încadrarea unei persoane din e(terior.. . silvic şi cadrele militare în activitate172. 01BD200(.av$nd în vedere numai cumulul de funcţii în baza mai multor contracte individuale de muncă122.. op. 122 12.om-ne.ea nr. 8n condiţiile abro!ării =e!ii nr. p.0>299# 127. <tatutul funcţionarilor publici instituie interdicţii de cumul care. cit. 170 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 29 şi următoarele din =e!ea nr. mai pot fi amintite3 cele privind calitatea de parlamentar. 7/7 din 0 decem+rie 200(. cit. op. pu+licatE Fn <onitorul Gficial.0. nr. "a şi @ecretul nr..anasiu. cu e(cepţia celei de cadru didactic şi. stabilite at$t prin =e!ea nr. 4artea I.. 1 din 7 ianuarie 1221. incompatibilităţi privind aleşii locali. op. ci c4iar la aceleaşi an!ajator. fac e(cepţie situaţiile în care prin le!e sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumul.. 4artea I. se impune răspunsul afirmativ 12&. prin înc4eierea cu acesta a încă unui alt contract de muncă. !le"andru !t. ma!istraţii. BB7 127 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 12* !le"andru #iclea. stabilite de art. T. op. e(ecutorii judecătoreşti. nici această nouă re!lementare nu distin!e dacă cumulul de funcţii este posibil la unul şi acelaşi an!ajator. 4artea I. notarii.cit. acesta neput$nd $nmc4eia un alt contract nici cu sindicatul din propria unitate122 rintre incompatibilităţi. 4artea I. . 20*>2990170. =e!ea nr. nr. 0&#>07**121 privitor la or!anizarea şi funcţionarea oficiilor juridice. 122 . stabilite de =e!ea administraţiei publice locale nr. incompatibilităţi privind membrii ?uvernului. privind cumulul de funcţii. 2D200(. @e la re!ula admisibilităţii cumulului de funcţii. 4artea I. incompatibilităţi privind funcţionarii publici. 121 !+ro. 2>077012. cit. ŞtefEnescu. 122 12# !le"andru #iclea. p. 12& I. 27 din 5e. situaţiile în care nu se admite un asemenea cumul sunt cele reţinute în diverse le!i speciale.

1B0 din 1 aprilie 2000. 2000. # din "odul muncii. modificatE ulterior. instanţa de judecată va trebui să aplice. 12 şi 1# din =e!ea nr. 1B2. obli!aţia de fidelitate a an!ajatului impune însă o limitare implicită şi parţială a acestuia. /(0 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. B(7 din 20 iunie 2000. osibilitatea cumulului de funcţii o înt$lnim în cazul personalului didactic. 4artea I.T. 177 . Fn :)reptul= nr. prin analo!ie. cit. En cumul inedit. 172 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nr. sau în situaţia cumulului pensiei cu salariul.T. îndeosebi cele referitoare la natura activităţii şi obiectul de activitate al an!ajatorului. nr. -stfel. otrivit art.. 17. modificatE ulterior. #* alin. p. în situaţia în care o parte din pro!ramul funcţiei cumulate se suprapune celui de la funcţia în care este încadrat. *ditura Tri+una *conomicE. I. în condiţiile =e!ii nr. fără a e(ista un anumit termen 290. Bucureşti.aluca )imitriu. ci este necesar şi consimţăm$ntul 17# 17& I. în literatura de specialitate299 s%a e(primat părerea că în cazul unei posibile controverse între an!ajator şi salariat cu privire la încălcarea sau nu a obli!aţiei de fidelitate printr%un anumit cumul. 171 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. privind sistemul asi!urărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. nr. nr. 17* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 299 I... ŞtefEnescu. "umulul de funcţii este deci. 022>077117&.. p. în condiţiile art. în acest caz nu este vorba de o interdicţie propriu%zisă. 4artea I. 11D2000. . -şa cum s%a apreciat în literatura de specialitate 292. p. modificatE ulterior. în conformitate cu dispoziţiile =e!ii nr. 2 din "odul muncii pentru concretizarea clauzei de neconcurenţă. %ol. op. 07>2999 171. o înt$lnim în situaţia cumulului salariului cu o parte din suma cuvenită cu titlu de indemnizaţie de şomaj. salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obli!aţi să declare fiecărui an!ajator unde e(ercită funcţia pe care o consideră de bază. Şer+an Beli. Fn :)reptul=. 10( din / fe+ruarie 2002. ci despre un cumul condiţionat 17#. în principiu liber 177.rEdeanu. potrivit re!lementării din =e!ea nr.. p. %ol.atura juridică a contractului individual de administrare între persoanele &i%ice care ocupă &unc iile de conducere ale spitalelor publice şi 1inisterul >ănătă ii şi +amiliei sau direc iile sale teritoriale. 0. în cazul conducătorilor spitalelor. ŞtefEnescu. privind <tatutul personalului didactic. 290 I. 1/B. 107 din 1/ iulie 1227. Br-nduşa @artolomei. p. 20 alin.T. /(1. o asemenea „ale!ere” nu reprezintă un act discreţionar al salariatului. cit. în realitate o variantă a contractului individual de muncă pe durată determinată 17. op. G%idiu <aco%ei. care e(ercită funcţia în baza unui contract de administrare. $re%ent şi perspective.219>299#17*. "orela ia dintre obliga ia de &idelitate şi clau%a de neconcuren ă inserată în contractul individual de muncă. pe durată determinată. 4artea I. p. 4artea I. I. "ontractul individual de muncă.>2992172. op. 292 !le"andru #iclea. nr. ŞtefEnescu. BD2002. . 1.-n!ajarea prin cumul la un or!an al puterii e(ecutive sau la o unitate bu!etară se poate face numai cu acordul conducerii unităţii la care persoana în cauză are funcţia de bază. 77 Y 10B. o sin!ur6 condiţie care s%ar impune este aceea ca normele de muncă lai doi sau mai mulţi an!ajatoi B în cazul în care acestea se e(primă sub formă de norme de timp B să nu se suprapună. cit. unele dintre criteriile avute în vedere de le!iuitor în art.

5.omulus >idro. /. I. 8n unele situaţii. actele normative stabilesc locul unde salariatul cumulard îşi e(ercită funcţia de bază. 1D200(.cit.Ştefǎnescu. 1odul muncii modificat şi completat prin G$> nr. /(1.anasiu. 4artea I. 29* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 1B2 din 7 aprilie 1227. nr.cit. /0/ din 10 decem+rie 1222.. !t.. e din "odul muncii 209. 2007. !driana Iliu9 Fn :. ci%. cit. p. 4artea I. nr. 20B I. 292 I. %ol. -n!ajatorii şi salariaţii cumularzi plătesc toate contribuţiile stabilite prin actele normative la toate contractele de muncă în care sunt parte 29. modificatE ulterior. Tratat!op. care vor trebui să îi acorde toate drepturile. op. p. Bucureşti.20 lit. dar care prezint6 importanţ6 în planul raporturilor de munc6.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. 0 că . p. 101. B22 CB(2. 1omentarii.. op. 8n privinţa altor indemnizaţii sau drepturi de asi!urări sociale suplimentare. @in aceste prevederi rezultă că elevii şi studenţii pot fi încadraţi în muncă numai cu contracte individuale de muncă pe durată determinată. 00D200/. nu numai pe cele salariale.an!ajatorului unde se află acel loc de muncă. 217 din (0 martie 2007. fiind un caz e(pres prevăzut printr%o le!e specială.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. ŞtefEnescu. ci%. nr. 297 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.. 8n practică s%a decis că „ sc4imbarea funcţiei de bază de la un an!ajator la altul nu are semnificaţia juridică a încetării contractului individual de muncă al salariatului cu primul său an!ajator la care răm$ne să lucreze şi în continuare” 29#. şi numai în condiţiile prevăzute de art. suntem de părere că le!iuitorul va trebui să intervină printr%un act normativ distinct. op. cum ar fi =e!ea nr. inclusiv concediul de odi4nă 291 sau de indemnizaţia de concediu.an!ajatorul care încadreazI în muncI elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor beneficiazI de un stimulent financiar lunar e!al cu *9L din salariul minim brut pe ţarI !arantat în platI. p. 29# 1urtea de !pel 1lu&. cu 6otE de . care s%ar cuveni salariaţilor cumularzi. p.T. 4artea I. care prevede că tic4etele de masă se pot acorda de an!ajatori salariaţilor care au funcţia de bază la acel an!ajator. 777D2002. /7 . 291 !le"andru #iclea. dec. )ima. 101C107. privind stimularea încadrIrii în muncI a elevilor şi studenţilor arată în art. p. nr. 29& . *ditura Wolters Kluwer. "odul muncii a instituit un re!im de e!alitate pentru toţi an!ajatorii unde salariatul cumulard îşi e(ercită funcţiile sale. $. cit. Trata!op.. !. nr. 2&>077* 29&. sau Normele metodolo!ice de aplicare a =e!ii nr.. 29. numai după ce s%a convenit astfel se va putea face comunicare către ceilalţi an!ajatori. 12>2991297. cit. sec.T. pentru fiecare elev sau student încadrat. 0&2>0772 29* privind acordarea tic4etelor de masă. BB7CBB2 !le"andru #iclea. 5n literatura juridic6292 sunt analizate şi alte aspecte le!ate de cumulul pensiei cu salariaul sau al salariului cu indemnizaţia de şomaj şi alte situaţiii speciale care e(ced re!lement6rilor "odului muncii. p. 209 )an #op. In a"rarea *n #un @ a ele5ilor şi stu"enţilor =e!ea nr. intrată în vi!oare la #9 aprilie 2991..

in Tri+una *conomica. nr. 0#9>0777. 1ioriciu.epu+licata in <onitorul Gficial. în )om$nia ori sucursala. 01. filiala. rin „an!ajatorJ Norma de aplicare 200 a =e!ii privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor.omaniei. deoarece semnificaţia definiţiei termenului de an!ajator B persoan6 fizica. cu normă întrea!ă sau timp parţial. B2D2000. 3u+%entionarea locurilor de munca.!rădinar. 1(0D1222. sau a unui contract de muncă temporară numai dacă durata misiunii de muncă temporară este e!ală sau mai mai mică decăt durata vacanţei. potrivit le!ii. 200B. 0& din "odul muncii % „persoana fizic6 sau juridic6 ce poate. persoane fizice sau juridice. 8acilitati la incadrarea in munca a ele%ilor si studentilor. a acesteia pentru persoana fizica neautorizat6 . care încadrează forţă de muncă în condiţiile le!ii.>299& privind Normele metodolo!ice de aplicare a acesteia202. loc. 0 al art.ea nr. #99>299& privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desf6şoara activit6ţile economice in mod independent201 şi la C. 120 din 20. @efiniţia an!ajatorului este cea obişnuită 202 sistemului de şomaj însă aceasta trebuie interpretat6 în concordanţ6 cu prevederile alin. modificata si completata. s6 an!ajeze forţa de munc6 pe baza de contract individual de munc6”.1222 modificata si completataN. 201 4u+licata in <onitorul Gficial al . articol. la =e!ea nr. p. 202 4u+licata in <onitorul Gficial al . nr. 4etrea. implicit3 la =e!ea nr. pe baza capacitaţii depline de e(erciţiu şi nu a vreunei autorizări speciale. !. 4artea I. 7B7D1222 Mpu+licat in <onitorul Gficial al . 7 din 5e.orice cet6ţean/ % care poate utiliza personal casnic . www. . cu modificarile si completarile ulterioare..omaniei.1ontrcatde<unca. !na 1ioriciu. /0( din (1.200B. !uvernant6.ro 20# I.istrare a contractelor indi%iduale de munca si modul de tinere a e%identei muncii prestate de salariatii an. 21 20& !. 20# <%a subliniat20& ca în ceea ce%i priveşte pe toţi an!ajatorii.mai . 1ioriciu. primeşte o sfer6 mai lar!6 fiind cuprins6 în norme cu valoare de trimitere Fîn orb”.a&atorilor pre%aHuti la art.2007 20. 10B7 din 12 noiem+rie . nr. în!rijitor copii. sau alte persoane fizice pentru efectuarea unor servicii sau lucrări .menajer6. !ceasta norma se aplica corespunHator in urma repu+licarii. bucătar. pentru persoana fizica autorizat6 de primăria în a cărei raza teritoriala îşi are domiciliul sau reşedinţa % care poate an!aja numai personal pentru ocupaţiile 200 202 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 4artea I. 4artea I. 20* . 4artea I nr. pu+licat la 20 iulie 2007. 4rocedura de inre. în temeiul3 unui contract individual de muncă pe durată determinată. şi la rocedura de aplicare20. respectiv domiciliul. modificata si completata. are în vedere persoana juridică sau persoana fizică cu sediul.martie.istrare si e%identa a con%entiilor ci%ile de prestari de ser%icii apro+ata prin Grdinul <inisterul <uncii si 4rotectiei 3ociale nr. înc4eiat în condiţiile le!ii. 07/ din 22.12.Ermeaz6 s6 beneficiaze de stimulentul financiar lunar prevăzut de le!e an!ajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi. 4artea I. reprezentanţa din )om$nia a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate. privind unele m6suri de protecţie a persoanelor încadrate in munc6 20*. secretar6/ şi cu care aceşti an!ajatori înc4eie contracte individuale de munc6. pe perioada de vacanţă stabilită potrivit le!ii. ?. autorizată potrivit le!ii. traducător. în!rijitor bătr$ni. sinta!ma menţionat6 se refer6. precum si de inre. a!enţia. nr. nr.cit.omaniei. nr. B77 din 17 iulie 2007. femeie de serviciu.

4artea I..anasiu. care în art.rame de orientare ori de formare profesionalE. sEnEtatea sau deH%oltarea copilului şi t-nErului şi nu sunt de naturE sE pre&udicieHe frec%en9a şcolarE. în mod cu totul e(cepţional 220 put$nd înc4eia contract de muncă şi minorii care au împlinit 0* ani.22. ani. autori%area şi &unc ionarea societă ilor comerciale care urmea%ă să îşi des&ăşoare activitatea ca agen i de muncă temporară . 22& I. Tratat de dreptul muncii. ani.. meseriile. ŞtefEnescu. T-r. =ipsa acordului antrenează încetarea de drept a contractului individual de muncă. 220 )an #op. p. aptitudinile şi cunoştinţele minorilor. !. p.prevăzute în "lasificarea ocupaţiilor din )om$nia neincluse în ocupaţia>activitatea pentru care s%a obţinut autorizaţia 207. un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfăşurarea de munci uşoare 22. pentru persoana juridic6 rom$n6 sau străin6 % cea din urm6 dob$ndind autorizarea de a desfăşura fapte de comerţ in baza autorizaţiei eliberate de )e!istrul comerţului în a cărui raza teritorial6 îşi are sediul social.. nr. 8n acest din urmă caz este necesară încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorilor. 1D2000.cit. 2007. 4etrea. p. nu pot pre&udicia securitatea. 12C22.T. Bucureşti.. . 0# alin. * prevede că . în condiţiile le!ii. şi numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizică.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. Tratat de dreptul muncii. "$t priveşte capacitatea juridică a an!ajatului. ani. pot înc4eia. Bucureşti. 2 din "odul muncii să îşi producă efectele numai pentru viitor. nulitate absolută care este remediabilă22&. 207 )an #op. "onsidera ii teoretice privind în&iin area. profesiile cu drept de liber6 practic6. 222 .. persoana dispune de o capacitate restr$nsă de a se încadra în muncă 222. B7( din 1( iulie 2007 22. la toate actele normative din ramura dreptului comercial. situaţie în care încetează contractul individual de muncă. Dreptul muncii. ca fapte de natur6 civil6 şi nu ca fapte de comerţ. 1/C21.. 22# !le"andra !t. sau capacitatea acestora de a +eneficia de instruirea primitE . stomatolo!i. $articularită i ale contractului individual de muncă înc2eiat de minor. la le!ile speciale. 5umini9a )ima. 8n interesul prote!uirii tinerilor între 0* şi 0. *1 alin. poate fi retrasă oric$nd.99>2991 privind protecţia tinerilor la locul de muncă 22*. adică medici. 127. cei în v$rstă de cel puţin 0. 2D200/. 2000. Fn :. p. nr.eca. potrivit art. ani. apro+ate de conducerea unitE9ii de Fn%E9Em-nt. care desf6şoar6 activit6ţi economice. notari % ce pot an!aja orice229 cate!orie de persoane a căror activitate este considerat6 necesar6 pentru a ajuta în desfăşurarea meseriei sau profesiei pentru care au obţinut autorizaţia din partea ministerelor competenţe în domeniile respective. editura Bi+liot. editura !ll Bec?. 5n acelaşi sens sunt şi dispoziţiile Cotăr$rii ?uvernului nr. pentru persoanele fizice. autorizate de ministere. în cazul elevilor este evident că potrivit art.. 200/. editura Wolters Kluwer.e%ista de drept comercial. rin dero!are de la prevederile care interzic încadrarea în muncă a copiilor. 0 din "odul muncii pot înc4eia un contract de muncă la împlinirea v$rstei de 0. p. put$nd spune că între 0* şi 0.o%işte. pe bază de pro!ram inte!ral. în domeniile.aluca )umitriu. fiind vorba de o nulitate totală 22#. participarea la pro. nr.. p. . op. 229 I. prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun şi a condi9iilor specifice Fn care acestea sunt efectuate. care fac obiectul şcolarizării obli!atorii. care urmează. 22* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. <uncE uşoarE cuprind toate acti%itE9ile care. 1ioriciu. 1B7. avocaţi. încuviinţarea părinţilor sau a autorităţii tutelare.112.

-cest lucru rezult6 şi din prevederile art.cit.. & din Norm6 dispune c6 perioadele de suspendare nu fac parte din acesta.J. din bu!etul asi!urărilor pentru şomaj. de re!ulă este în intervalul 0* iunie %0* septembrie. 4artea @. . pu+licatE Fn <onitorul Gficial. care poate fi cu normă întrea!ă sau cu timp parţial. 2&1 din "odul muncii. şi nu ca salariu realizat de elevul sau studentul care înc4eie contract individual de muncă în 221 222 !na 1ioriciu. dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea. încep$nd cu 0 ianuarie 2991 227. nr. 4u+licat Fn <onitorul Gficial. nu poate fi mai mare de .*7 lei>ora. considerăm că nu poate fi vorba dec$t de vacanţa de vară a elevilor şi studenţilor.9 de zile lucrătoare B care reprezintă durata ma(im6 de acordare a stimulentului % este un termen de prescripţie 221. aptitudinile şi cunoştinţele sale. care arat6 c6 . . 227 A. celelalte vacanţe de care beneficiază elevii şi studenţii .. care este de #79 lei. la cererea an!ajatorului din bu!etul asi!urIrilor pentru şomaj. salariul minim !arantat este avut în vedere numai pentru stabilirea stimulentului pe care urmează a%l încasa. @eşi le!ea nu o prevede e(pres. 5n privinţa salariului realizat de către elev sau student suntem de părere că el nu poate fi mai mic dec$t cel stabilit prin art.nr. adică 2. pentru desfăşurarea de activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică. dintre semestre. de aşti etc. respectiv de &&9 lei lunar. stabilită conform le!ii. iar art. daca încadrează in munca elevi si studenţi pe perioada vacantelor beneficiază. c4iar dacă formularea din art. @urata ma(imă a unui asemenea contract individual de muncă pe durată determinată.9 de zile face parte concediul de odi4n6 cuvenit. & din "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional222.erme nul de . @in termenul de .2 din Normele metodolo!ice arată în art. îns6 pentru acesta stimulentul nu se acord6. * alin.9 de zile. -ceastă durată este avută în vedere şi pentru o misiune de muncă temporară în cazul în care munca elevilor sau studenţilor se desfăşoară prin a!ent de muncă temporară. că diferenţa dintre stimulentul financiar lunar acordat conform le!ii şi salariul realizat se suportI de cItre an!ajator din fonduri proprii. 4artea I."opilul care face obiectul şcolarizării obli!atorii pe bază de pro!ram inte!ral poate înc4eia un contract individual de muncă şi la împlinirea v$rstei de 0* ani. la cerere. &9 alin. la cerere. prescripţia îşi reia cursul. loc. nr. socotindu%se şi timpul curs înainte de suspendare.9 de zile lucrItoare într%un an calendaristic. dezvoltarea şi pre!ătirea profesională.de iarnă. acesta fiind susceptibil de suspendare.>. de un stimulent financiar lunar de 07* lei şi totodată se precizează în art. an!ajatorul de la bu!etul asi!urărilor de şomaj. . pe o perioadă ma(imă de . 2 din =e!e.. conformitate cu art. cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor le!ali. care. altfel an!ajatorul nu ar mai avea interes întruc$t.. &. 5n acest sens art. pe perioada vacanţelor.salariul minim brut pe ţară !arantat în plată”.. an!ajatori.salariul va fi cel puţin la nivelul celui minim brut ne!ociat” "u alte cuvinte. 1020 din 22 decem+rie 200/. ceea ce însemna c6 după încetarea suspendării. 0 are în vedere . otrivit prevederilor le!ii./ fiind scurte. stimulentul financiar prevăzut de le!e se acordI. neprezent$nd interes practic din acest punct de vedere.0 din 22 ianuarie 2007. 2 că este vorba de un contract înc4eiat . 1720D200/.

rezult$nd că înc4eierea sau e(ecutarea lui dincolo de această perioadă nu este permisă de le!e. neput$ndu%se afirma că acesta a fost avut în vedere de le!iuitor pentru încadrarea în muncă a elevilor sau studenţilor. în conformitate cu acelaşi act normativ. Ainisterul Auncii şi <olidarităţii <ociale fundamentează anual.e%ista rom-nE de dreptul muncii. tinerii beneficiază de o perioad6 minim6 de repaus de 02 ore consecutive. în sensul că nu pot presta muncă suplimentară sau muncă de noapte. Bu&cureşti. p. p. dar şi p6rinţii sau reprezentanţii le!ali ai copiilor an!ajaţi care nu au împlinit v$rsta de 0. "ontractul individual de muncă înc4eiat în asemenea condiţii încetează prin împlinirea termenului pentru care a fost înc4eiat. şi în !eneral trebuie să presteze munci uşoare. între doua zile de munca. $rotec ia tinerilor încadra i în muncă. BD200/. (1C(/.osetti. @e asemenea în conformitate cu art. care se acordă din bu!etul asi!urărilor pentru şomaj. )an #op. la e(pirarea contractului înc4eiat în condiţiile le!ii speciale. care se aprobă prin le!ea bu!etului asi!urărilor sociale de stat. proiectul bu!etului asi!urărilor pentru şomaj. pe baza propunerilor -!enţiei Naţionale pentru 'cuparea +orţei de Auncă. 2#9 2#0 )an #op. întruc$t aceştia dob$ndesc. . întruc$t un asemenea contract poate fi înc4eiat numai pentru perioada vacanţei elevului sau studentului. editura .. e parcursul e(ecutării contractului individual de muncă elevul sau studentul beneficiază de toate drepturile ce se acordă celorlalţi salariaţi şi în plus aceştia. beneficiază de pro!ram redus şi de un interval de #9 de minute pentru pauza de masă. an!ajatorul are obli!aţia de a proteja tinerii împotriva riscurilor specifice pentru securitatea. "u toate acestea nimic nu s%ar opune ca an!ajatorul să înc4eie un nou contract individual de muncă cu timp parţial cu elevul sau studentul în cauză. @e asemenea. invariabil. 200/. din conştientizarea insuficienta a riscurilor e(istente sau potenţiale ori din faptul ca tinerii sunt încă în dezvoltare. ani. 2B. nr. an!ajatorul trebuind s6 suporte diferenţa pîn6 la salariul ne!ociat cu elevul sau studentul în cauz6. . de zile suplimentare de concediu. prin înc4eierea contractului individual de muncă statul de salariaţi şi trebuie să se bucure de prevederile mai favorabile cuprinse în convenţiile colective de muncă. continuarea activităţii de către elev sau student peste această perioadă nu este natură a%l transforma în contract individual de muncă pe durată nedeterminată. de 07* lei. nu numai tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor m6surilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. an!ajatorul este obli!at s6 informeze. riscuri care rezulta din lipsa lor de e(perienţ6. @eci salariul minim brut !arantat în plată se are în vedere numai la calcul stimulentului prevăzut de le!e.99>2991. dacă nu au 02 ani împliniţi beneficiază şi de măsuri speciale de protecţie 2#0 prevăzute de le!islaţia muncii. în scris. . Dic ionar de dreptul securită ii sociale. fiind considerat nul absolut. reciz6m că bu!etul asi!urărilor pentru şomaj 2#9 cuprinde veniturile şi c4eltuielile sistemului asi!urărilor pentru şomaj. sănătatea şi dezvoltarea lor.condiţiile le!ii. 1 din =e!ea nr. -stfel c6 acest stimulent acordat an!ajatorului va fi.

potrivit art. 2#& !na 1ioriciu. @eşi s%a apreciat 2#& că din redactarea acestui te(t de le!e se înţele!e ca este vorba de un termen de decădere care cur!e de la data înc4eierii contractelor . pe baza unui contract de muncă pe durată determinată. suntem de părere că este tot un termen de prescripţie susceptibil de întrerupere. an!ajatorii înc4eie cu a!enţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană. al carei model este prevăzut in ane(a nr.partener de practic6/. pe durat6 nedeterminat6. în art. în copie. urm$nd a fi efectuat6 de -!enţia Naţională pentru 'cuparea +orţei de Auncă prin a!enţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene precum şi a municipiului Gucureşti.0din le!e. de o subvenţie financiară suplimentară. o convenţie. pentru care se eliberează adeverinţa. conform le!islaţiei în vi!oare. c/ actul de identitate al elevului sau studentului. loc. şi urmează studiile la zi intr%o instituţie de învăţăm$nt de stat sau particular. din cauze obiective an!ajatorul solicită înc4eierea convenţiei şi dincolo de termenul de #o de zile.nu de la data înre!istrării acestora/. prin ne!ocierea remuneraţiei. 0 din norme. îns6 nimic nu se opune ca an!ajatorul . sume care urmeaz6 a fi utilizate e(clusiv pentru or!anizarea şi desfăşurarea practicii. o institu9ie centralE ori localE sau orice altE persoanE &uridicE ce desfEşoarE o acti%itate Fn corela9ie cu specialiHErile cuprinse Fn nomenclatorul <inisterului *duca9iei. neputînd avea efecte dincolo de acesat6 perioad6. 8mpreun6 cu aceasta se depun la a!enţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană. 8n cuprinsul adeverinţei se precizează în mod e(pres perioada de vacanţă. respectiv a municipiului Gucureşti. în condiţiile le!ii. 1ercetErii şi Tineretului şi care poate participa la procesul de instruire practicE a studen9ilor şi ele%ilor. autorizată sau acreditată. sau după caz. c6 pe perioada de practică . 20. d/ copia contractului de muncă prevăzut la art. o cerere însoţită de următoarele documente3 a/ tabel nominal cu elevii şi studenţii încadraţi în muncă pe perioada de vacanţă. respectiv a municipiului Gucureşti. student.reciz6m c6 un contract individual de munc6 mai pot înc4eia elevii şi studenţii şi în perioada de practic6. 2#. şi care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul pro!ramului de instruire/. s6 înc4eie şi pentru perioada vacanţei de var6 un contract cu acelaşi elev sau student pe care a desf6şura activitate ca practicant. 8n vederea acordării stimulentului financiar lunar prevăzut la art. ec4ivalentă cu *L din alocaţia anuală pentru fiecare elev sau student. suspendare sau repunere 5n termen c$nd. =e!ea nr. 2*2>2991 2#2 privind practica elevilor şi studenţilor.care reprezint6 activitatea desfăşurată de elevi şi studenţi. în conformitate cu planul de învăţăm$nt. supra .12>2991 nu necesită înfiinţarea unor noi or!anisme. B2( din 2B iulie 2007 4artenerul de practicE este o societate comercialE. <e poate observa c6 acest tip de contract individual de munc6.cit. b/ adeverinţă eliberată de instituţia de învăţăm$nt prin care se atestă că persoana are statut de elev. beneficiază. Pi aceast6 cate!orie de an!ajatori. -plicarea prevederilor =e!ii nr. în termen de #9 de zile de la data an!ajării elevilor şi studenţilor aflaţi în vacanţă. 4artea I nr. pe care îl pot înc4eia elevii sau studenţii are în vedere numai durata practicii care este stabilit6 prin planul de înv6ţ6m$nt. partenerul de practică 2## îl poate an!aja pe practicant.2 în baza 2#2 2## 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial.

pentru pro!ram normal de lucru. b/ tabel nominal întocmit conform modelului prezentat în ane(a nr. cu respectarea le!islaţiei în vi!oare şi se acordă an!ajatorilor. lunar. se fac în baza dispoziţiei emise de directorul e(ecutiv al a!enţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene. proporţional cu timpul efectiv lucrat pe perioada de vacanţă din luna respectivă. aferentă unei luni. 0 din le!e se deduce de către an!ajator din contribuţia pe care acesta este obli!at.9 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic. la a!enţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană.0 din le!e. cu modificările şi completările ulterioare. diferenţa se recuperează prin intermediul a!enţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene. <timulentul financiar se acordă lunar corespunzător numărului de zile lucrate. din care să rezulte natura posturilor pe care au fost încadraţi elevi şi studenţi pe perioada de vacanţă. <uma cuvenită conform art.0 din le!e3 a/ an!ajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi anterior datei de începere a vacanţei stabilită potrivit le!ii. b/ an!ajatorii care pentru elevii şi studenţii respectivi beneficiază de alte măsuri de stimulare prevăzute de le!e sau de subvenţii. respectiv a municipiului Gucureşti. -n!ajatorii care nu depun documentele prevăzute în termen sau le completează altfel dec$t potrivit prevederilor le!ale ori cu date eronate nu beneficiază de suma cuvenită potrivit art. p$nă la e(pirarea termenului prevăzut de le!ea nr. pentru elevii şi studenţii respectivi. Nu beneficiază de stimulentul financiar prevăzut la art.1. . de stimulentul financiar prevăzut la art. următoarele documente3 a/ declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asi!uraţilor şi a obli!aţiilor de plată la bu!etul asi!urărilor pentru şomaj aferentă lunii respective. de stimulentul financiar lunar prevăzut la art. din bu!etul asi!urărilor pentru şomaj. c/ pontaj şi statul de plata. an!ajatorii au obli!aţia de a depune. conform le!ii. avizat de 5nspectoratul .0 din le!e pentru luna respectivă.>2992 privind sistemul asi!urărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.eritorial de Auncă. respectiv a municipiului Gucureşti. 8n cazul în care suma cuvenită este mai mare. în copie.căruia elevul sau studentul a fost încadrat în muncă. e/ declaraţie pe propria răspundere a an!ajatorului. entru a beneficia de suma cuvenită potrivit art. indiferent de forma lor. să o vireze lunar în contul bu!etului asi!urărilor pentru şomaj.0 din le!e. pentru elevii şi studenţii respectivi. d/ an!ajatorii care au fost în raporturi de muncă cu elevii şi studenţii respectivi în ultimele # luni. potrivit le!ii. pentru depunerea declaraţiei lunare privind evidenţa nominală a asi!uraţilor şi a obli!aţiilor de plată la bu!etul asi!urărilor pentru şomaj aferente lunii respective. c/ an!ajatorii care au beneficiat. în termen de * zile lucrătoare de la data depunerii documentelor.0 din le!e pentru o perioadă de . de la bu!etul !eneral consolidat.2. de către elevii şi studenţii încadraţi în muncă. <tabilirea şi încetarea drepturilor an!ajatorilor de a beneficia. respectiv a municipiului Gucureşti. în ori!inal şi în copie.

atura juridică a contractului prin care se acordă bursa privată. op. 2007. . Bucureşti. care ar trebui îmbun6t6ţit6. contractul va produce efecte. iar celelalte condiţii de validitate ar fi îndeplinite. ). 200B. se recuperează de la an!ajatorii care le%au primit în mod necuvenit. "on inutul contractului individual de muncǎ. ca şi în cazul tuturor contractelor civile este alc6tuit din drepturile şi obli!aţiile p6rţilor 2#. #1 care prevede că „drepturile şi obli!aţiile privind relaţiile de muncă dintre an!ajator şi salariat sunt stabilite prin ne!ociere. p. care constată îndeplinirea condiţiilor le!ale pentru acordarea stimulentului financiar. -l6turi de re!lementarea burselor private şi altor burse acordate elevilor şi studenţilor2#*. se înscrie în r$ndul actelor normative şi a altor le!i prin care se încearc6 s6 se dea o şans6 tinerilor din )om$nia. cu titlu de stimulent financiar lunar.e%ista de drept comercial. clauza respectivă trebuind considerată modificată sau înlocuită prin dispoziţia le!ală corespunzătoare. <alariatul nu poate renunţa la drepturile ce îi sunt recunoscute prin codul muncii. prin care se concretizeaz6 drepturile şi se e(ecut6 obli!aţiile corelative acestora. 2#. 70C7/. re!lementarea analizat6. Conţinutul ontra tului in"i5i"ual "e #un ă ). p.. stabilesc eventualele debite şi aplică. . rin înc4eierea contractului individual de muncă. editura $ni%ersul Iuridic. aşa cum este acesta stabilit în ansamblul actelor normative care alcătuiesc le!islaţia muncii 2#1. 2D2000. 10(. după caz. editura 5umina 5e". <umele plătite fără temei le!al. 220C22/ )an #op. Bucureşti. . şi nu trebuie confundat cu obiectul contractului de munc6. cit. în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă.ot astfel. p. ! se %edea Fn acest sens G%idiu . Tratat de dreptul muncii. respectiv a municipiului Gucureşti. pe baza deciziilor emise de a!enţiile pentru ocuparea forţei de muncă. 'rice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea sau limitarea drepturilor recunoscute salariaţilor fiind lovită de nulitate absolută. "aracterul ne!ociat al contractului individual de muncă este subliniat de art. nr. ele decur! din le!e. . Consi"eraţii intro"u ti5e "onţinutul contractului de munc6. 2#1 !le"andru #iclea. cu e(cepţia situaţiilor e(pres prevăzute de le!e”. fiind e(trem de s6rac6 în privinţa dispoziţiilor pe care le cuprinde.@reptul de control cu privire la acordarea în condiţiile le!ii a stimulentului financiar lunar prevăzut de le!e se e(ercită de către or!anele de control m6suri active din cadrul a!enţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene. 2#* !le"andru #iclea. de =e!ea privind practica elevilor şi studenţilor.1. dacă o clauză ar fi contrară le!ii. persoana încadrată dob$ndeşte statul juridic al salariatului.<aco%ei. sancţiunile prevăzute de le!e. care constituie titluri e(ecutorii. "4iar dacă unele drepturi şi obli!aţii nu sunt stipulate e(pres în contract. în termenul le!al de prescripţie.

dreptul la demnitate în muncă 2&0. în art.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii.colectivă sau individuală/. "urtea "onstituţională. ceea ce înseamnă că salariatul nu poate renunţa nici la drepturile sau la nivelul drepturilor dob$ndite ca urmare a ne!ocierii colective sau individuale. 02 din 17 ianuarie 2000. 2#7 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. dreptul la repaus zilnic şi săptăm$nal. dreptul la concediu de odi4nă anual. soluţie care apare ca e(cesivă. Fn . abuz sau arbitrariu”. cit. aşa cum s%a subliniat în literatura juridică 2#2 nu e(istă nici o diferenţă de re!im juridic între drepturile stabilite pe cale le!ală ori pe cale convenţională . pentru a%i feri de consecinţele unor eventuale abuzuri ori ameninţări din partea an!ajatorilor. calitatea de salariat conferă persoanei respective anumite drepturi şi presupune. #7 că salariatul. &7& din 00 noiembrie 299&2#7 a statuat că interdicţia art. dreptul la acces la formarea profesională. nr. indiferent de sor!intea lui. a manifestărilor de subiectivism. dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă. 2&9 )an #op. "u caracter !eneral. "odul muncii!.T. un anumit comportament. ŞtefEnescu. ' astfel de măsură de protecţie nu poate fi considerată a fi un privile!iu. prin @ecizia nr. în condiţiile economiei de piaţă. 2D200B. dreptul la e!alitate de şanse şi de tratament. Drepturile şi o&li2aţiile p@rţilor ontra tului in"i5i"ual "e #un @ -şa cum am ar6tat. op. Fn : )reptul= nr. renunţări sau limitări. salariatul neput$nd renunţa la nici unul dintre drepturile sale. întruc$t. dreptul la informare şi consultare. 2#2 I. Demnitatea în muncǎ. . dreptul de a participa la acţiuni colective. de a renunţa. 0 din "onstituţie. dreptul la protecţie în caz de concediere. are ca drepturi principale următoarele3 dreptul la salarizare pentru munca depusă. totodată. p. în art. dreptul la ne!ociere colectivă şi individuală.1.otrivit art. //C7(. în tot sau în parte. "onsidera ii re&eritoare la aplicarea art. A< din "odul muncii. 0. la drepturile prevăzute de le!e în favoarea salariaţilor este o măsură de protecţie a acestora din urmă. 2&0 1ostfe >-lcǎ. 02 preciza. 4artea I. -stfel. ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări. menită să asi!ure e(erciţiul neîn!rădit al drepturilor şi al intereselor le!itime ce li se cuvin în cadrul raporturilor de muncă. deci indiferent de locul sau felul muncii. p. ). dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. nr. B2 şi urm. respectarea unor obli!aţii. 72C70. #2 din "odul muncii. ele sunt re!lementate în "odul muncii 2&9. salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin le!e. 2D200B. că „drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacţii.. at$t timp c$t ea se justifică în considerarea situaţiei unei anume cate!orii sociale care reclamă o astfel de protecţie. Pi "odul muncii din 0712. şi al specificului raporturilor de muncă. dreptul la securitate şi sănătate în muncă. de asemenea. p. contrar prevederilor art. alin. #2.

precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi. 0. să constate săv$rşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare. potrivit le!ii. să e(ercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu. de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului. tot cu caracter !eneral. #7 alin. să acorde salariaţilor toate drepturile ce decur! din le!e. precum şi în contractul individual de muncă. "odul muncii prevede. . sub rezerva le!alităţii lor.cit. an!ajatorul are următoarele drepturi principale3 să stabilească or!anizarea şi funcţionarea unităţii. p. să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa. în condiţiile le!ii. şi o serie de obli!aţii3 să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă. să dea dispoziţii cu caracter obli!atoriu pentru salariat. obli!aţia de a respecta disciplina muncii. ceea ce arată că părţile. potrivit le!ii. din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă. obli!aţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate. ). denumite principale în noua re!lementare. prin acordul lor de voinţă pot conveni ca în conţinutul raportului juridic de muncă să intre şi alte drepturi sau obli!aţii. potrivit art. -stfel. salariatului îi revine şi o serie de obli!aţii principale. ). obli!aţia de fidelitate faţă de an!ajator în e(ecutarea atribuţiilor de serviciu. contractului colectiv de muncă aplicabil şi re!ulamentului intern. în condiţiile le!ii. să asi!ure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor. obli!aţia de a respecta prevederile cuprinse în re!ulamentul intern. după caz. să se consulte cu sindicatul sau.Aajoritatea acestor drepturi sunt consacrate de "onstituţie şi de le!ile speciale privind raporturile de muncă 2&2. 1B(C1B0. să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat. cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora. Tratat!op. să înfiinţeze re!istrul !eneral de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înre!istrările prevăzute de le!e. toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.. e(pres enumerate în art. în scopul de a promova şi apăra interesele acestora în unităţile în care nu sunt or!anizate sindicate. la cerere. -n!ajatorul are. obli!aţia de a respecta secretul de serviciu. 8n domeniul relaţiilor colective este prevăzută posibilitatea înfiinţării instituţiei reprezentanţilor salariaţilor. &9 alin. @reptul la plata salariului este protejat în mod special prin crearea +ondului de !arantare a pentru plata creanţelor salariale. după caz. să asi!ure permanent condiţiile te4nice şi or!anizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă. în contractul colectiv de muncă aplicabil. Clau6ele ontra tului in"i5i"ual "e #un @ 2&2 )an #op. 23 obli!aţia de a realiza norma de muncă sau. să elibereze. să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii. "um orice drept subiectiv nu poate e(ista fără o obli!aţie corelativă. că şi an!ajatorului îi revine drepturi şi obli!aţii.

8n afară de clauzele esenţiale. p.T. B0 Grdinul nr. spre deose+ire de clauHele specifice. /BD200(. clauza de mobilitate. !le"andru #iclea. felul muncii.cauHe . p. acordarea de spaţiu de locuit. B12 .clauza de formare profesional6. nr. le revin. să respecte re!ulamentul de or!anizare şi funcţionare. nr.enerale= consider-nduCse cE utiliHarea sinta. dar şi în acest caz cu respectarea normelor le!ale. 2&.. care dau e(presie conţinutului contractului indidual de munc6 'rice contract de muncă cuprinde două cate!orii de clauze3 clauze esenţiale 2&& care se re!ăsesc în orice contract şi clauze speciale. salariul.. p. dintre ele sunt considerate esenţiale sau fundamentale 2&7 următoarele3 durata contractului. @oiculescu. 2/1 2*0 !le"andru #iclea. ca o form6 suplimentar6 de protecţie 2&1 aprobat prin 'rdin al ministrului2&2 se poate observa interp6trunderea dintre partea le!al6 şi partea convenţional6 a contractului. s%a subliniat c6 din analiza modelului cadru al contractului individual de munc6. salariaţilor care au calitatea de inspectori. ca minim sau ma(im.T. op.partea le. Durata şi con inutul contractului individual de muncă. B12 847 2&2 6.Ştefǎnescu. locul muncii.cit.cit.de e(emplu.partea con%en9ionalE=. să păstreze confidenţialitatea surselor de informaţii în le!ătură cu sesizările sau pl$n!erile salariaţilor. 102 din 12 martie 200(. p. a ordinii publice şi a bunelor moravuri. creşe etc. să nu dezvăluie datele cunoscute cu ocazia e(ercitării controlului. /D1227. pu+licat Fn <onitorul Gficial. "lauzele unui contract de muncă sunt multiple.. caracteristice unui anumit tip de contract. Dreptul muncii!899B. b/ partea convenţională. 2&7 I. care constituie . a contractului colectiv de muncă.. 02C/(.. ŞtefEnescu. şi care pot sE fie sau nu in serate contract prin acordul pEr9ilor.clauHe esen9iale= este mai potri%itE pentru con9inutul o+li.T. în actele normative. 2&* I.alE= a contractului indi%idual de muncE. c4iar dacă nu se include e(pres în contractele individuale de muncă. situaţie ce rezultă din interpretarea sistematică a art. p. pre!ătire profesională. p. Tratat!op. Tratat!. <alariatul se obli!ă să îndeplinească sarcinile stabilite prin fişa postului sau dispoziţiile de lucru. %ol.op. 207. obli!aţii ca3 să nu aibă nici un interes patrimonial în cadrul persoanei juridice supusă controlului.T. ele decur! din le!e . disciplina muncii. dar şi numeroase clauze nere!lemetate în "odul muncii. 09 din "odul muncii. 8n conţinutul contractului individual de muncă se distin! două părţi 2&*3 a/ partea le!ală. 4artea I. cum sunt clauze referitoare la condiţiile de muncă privind protecţia şi i!iena muncii. p.cit.. altele considerate specifice 2*9 dar nesenţiale2*0.cit. asemenea clauHe constituind de fapt .aporturi de muncE=. I.Ştefǎnescu. Fn :. care se referă la drepturi şi obli!aţii cuprinse.. timpul de lucru şi de odi4nă. 2*9 I. ŞtefEnescu. Tratat!op.@repturile şi obli!aţiile p6rţilor contractului individual de munc6 sunt consacrate2&# în clauzele contractuale. cantine.. cit.mei .. lăsată la liberul acord de voinţă al părţilor. modificat prin Grdinul 7/D200(.cit . Şi Fn acest caH sCa renun9at la utiliHarea e"presiei de . op. transport la domiciliu. Tratat!op. @acă anumite clauze nu sunt inserate e(pres în contract.a9iei de informare. în contractul individual de muncă se prevăd şi obli!aţiile !enerale ale părţilor. de confidenţialitate/. 5n doctrin62&. simbioza lor. (27.. re!ulamentul de ordine 2&# 2&& I.

funcţia sau meseria e(ercitată de către salariat. 5n literaura juridic6 s%a susţinut ideea unor clauze mi(te. modificatE ulterior. BB. rofesia reprezintă specialitate dob$ndită de o persoană prin studii.. defineşte locul de muncă ca fiind „cadrul în care se desfăşoară o activitate din care se obţine un venit şi în care se materializează raporturile juridice de muncă sau raporturile juridice de serviciu”. Fn :. p. paznic./. -t$t felul muncii c$t şi locul muncii se prevăd în contract cu respectarea dispoziţiilor le!ale. editura Tri+una economicǎ. @espre clauzele esenţiale putem face urm6toarele consideraţii3 +elul muncii este determinat prin profesia. 1. 2*.. c4imist etc. B00... G. ocupaţia se poate e(prima prin funcţia sau meseria e(ercitată de cel în cauză 2*&./3 funcţii comune pentru toţi an!ajatorii . @artolomei. iar funcţia constă în totalitatea atribuţiilor sau sarcinilor de serviciu pe care persoana încadrată trebuie să le aducă la îndeplinire pe baza unei anumite calificări profesionale2**.aluca )imitriu. . p. la domiciliu/.>29922*2.interioară.şantiere. avem funcţii de conducere şi funcţii de e(ecuţie. 10( din / fe+ruarie 2002. !estionar etc. dec. nr. ci%. 4artea I. 11D2000. I. fiind necesar să se precizeze dacă salariatul îşi va desfăşura munca într%un sin!ur loc . ŞtefEnescu.jurist. 20C21 2*# . p. 177C17(. I. p.. iar an!ajatorul se obli!ă să%i asi!ure salariul şi toate drepturile ce i se cuvin potrivit le!ii şi contractului colectiv de muncă. =ocul muncii se concretizează prin localitatea şi an!ajatorul în care se prestează munca2*1. cum sunt clauzele cum ar fi o clauza prin care salariatul ar renunţa la demisie sau s6 lureze în timpul s6u liber la alt an!ajator. care poate fi sc4imbat.în sc4imburi/. "$t priveşte ora începerii şi terminării pro!ramului şi modului de or!anizare a lucrului . sec. ori în alte localităţi dec$t cea în care se află an!ajatorul. op. dec$t prin acordul părţilor şi în condiţiile stabilite de le!e2*7. puncte de lucru/. cit. fără a putea fi modificate ulterior.Ştefǎnescu. ci%. 7/D1272. normele de protecţie a muncii. Fn )reptul nr. 2*7 !le"andru #iclea. ele fiind stabilite prin re!ulamentul de ordine interioară. -stfel. acestea nu se stipulează în contractul de muncă. %ol. 2*& !le"andru #iclea. cit. fiind nule de drept. care atestă răspunderile individuale ale salariatului. op..T. p. ' însemnătate deosebită pentru stabilirea felului muncii o are noţiunea de post. 2*2 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. /D1272. 2** Tri+unalul 3uprem. =e!ea nr. "orela0ias dintre obliga ia de &ielitate şi clau%a de neconcuren ǎ inseratǎ în contractul individual de muncǎ.la sediul an!ajatorului. le!islaţia muncii cuprinz$nd o re!lementare de principiu cu privire la fişa postului. p.T. op. cit. B. "ontractul individual de muncǎ. care nu sunt mici le!ale nici convenţionale2*2 sau a unor clauze interzise2*#.<aco%ei. <tabilirea felului muncii depinde şi de calificarea corectă a funcţiei salariatului respectiv în cadrul ierar4iei funcţionale.e%ista rom-nE de drept= nr. p. de an!ajator 2*2 I. într%o anumită rază determinată . @in ansamblul funcţiilor posibile se distin!3 funcţii specifice pentru anumite cate!orii de an!ajatori . cit. 100. 10/.cadru didactic. 2*1 !le"andru #iclea. realiz$ndu%se le!al c4iar o suprapunere pe plan naţional cu felul muncii2*. 2000. care nu pot fi inserate în contractul de munc6. 107. op.

la e(pirarea mandatului”. inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie. formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asi!ură fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dob$ndite.în funcţie de necesităţi. 8ncadrarea în muncă presupune o anumită pre!ătire profesională./. -v$nd în vedere importanţa perfecţionării pre!ătirii profesionale pentru raporturile de muncă. prin contractele colective de muncă înc4eiate la nivel naţional. p.T.0 =e!islaţia muncii prevede că necesitatea perfecţionării pre!ătirii profesionale este un drept şi o îndatorire a salariatului. precum şi datele la care se plăteşte salariul. ' asemenea activitate de formare profesională se desfăşoară pe baza unor pro!rame. sub autoritatea unor ministere. cu toate componentele lui.pentru condiţii de muncă !rele. ' asemenea pre!ătire profesională nu poate să răm$nă aceiaşi pe întrea!a durată a raportului de muncă. B2 I. plafonat. ci nu poate fi inferior salariului minim pe economie. . @oiculescu. cu toate consecinţele ce decur! de aici. alt element esenţial este salariul. 8n acelaşi sens. fără a se putea susţine că s%a modificat unilateral clauzele contractului de muncă.colective sau individuale/.9 printre aceste clauze. ţla momentul înc4eierii contracului de munc6 sau pe parcursul e(ecut6rii acestuia şi vizeaz6 parcur!erea de c6tre salariat a unei modalit6ţi de pre!6tire profesional62. enumără e(emplificativ 2. 2. 027>2999. a!enţii sau consilii. nefiind. "lauza de formare profesională individualizată se stabileşte.cit. ŞtefEnescu. -şa cum am ar6tat. la nivel de ramură sau de unitate.0 6. prin "ontractul colectiv de muncă unic la nivel naţional s%a prevăzut în art. de către an!ajator împreună cu salariatul în cauză. Dreptul muncii!899B. se stipulează şi sporurile de care poate beneficia salariatul . care se stabileşte prin 4otăr$ri ale ?uvernului după consultarea sindicatelor şi a patronatului. 29 alin. 8n contractul individual de muncă. p. )idicarea continuă a nivelului profesional al salariatului nu poate fi fără importanţă pentru an!ajator care poate stipula în contractul individual de muncă clauze care să privească sporirea pre!ătirii profesionale într%o anumită funcţie sau profesie. nocive sau penibile. se prevede că între părţi pot fi ne!ociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. 271. un anumit nivel al cunoştinţelor de specialitate. periculoase. ' clauză de formare profesională poate să intervină. care se stabileşte prin ne!ocieri . -rt. pentru orele lucrate peste pro!ramul de lucru sau în zilele de sărbători le!ale şi în zilele de repaus săptăm$nal etc. 2# că „părţile convin asupra necesităţii şi obli!ativităţii perfecţionării profesionale a tuturor cate!oriilor de salariaţi.. -lături de felul şi locul de muncă.. părţile convin asupra necesităţii şi obli!ativităţii perfecţionării pre!ătirii profesionale şi a formării profesionale a 860 2. cit. ci trebuie să corespundă sc4imbărilor determinate de pro!resul te4nico%ştiinţific. Tratat!op. fie dob$ndirea de noi competenţe. următoarele3 a/ clauze cu privire la formarea profesională. fie la momentul înc4eierii contractului de muncă sau pe parcursul e(ecutării acestuia sub forma unui act adiţional. limitat. otrivit 'rdonanţei ?uvernului nr. op. pe l$n!ă clauzele esenţiale prevăzute de "odul muncii ca elemente ale obli!aţiei de informare de care este ţinut an!ajatorul.

101C10/. accept$nd salariatul îşi e(ecută obli!aţiile de muncă prin deplasări de serviciu fie intermitente.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. întruc$t oricărei obli!aţii trebuie să îi corespundă. op. "lau%a de mobilitate din contractul individual de muncă. clauza de mobilitate. pe întrea!a durată a contractului individual de muncă 2. ŞtefEnescu. în deplasările lui de serviciu. prestarea muncii de către salariat în diverse locuri. actele de 2.&. b/ clauza de mobilitate. dar ea va trebui să conţină şi natura sau cuantumul prestaţilor în bani sau în natură la care salariatul are dreptul . I. 2.1 I. unităţilor. definind obiectivele şi formele acesteia.T. salariatul accept$nd anticipat modificările care vor fi aduse locului său de muncă. poate fi trimis de an!ajator să%şi desfăşoare activitatea la un alt loc de muncă. prevederea din art. op. efectu$nd şi anumite deplasări. cit.*. asemenea activitate fiind de esenţa felului muncii. 01 alin. cit. 11D200(. ne mai prezent$nd interes. b . -şa cum s%a precizat în literatura de specialitate 2. nu înseamnă că în contractul individual de muncă a fost inclusă o clauză de mobilitate./. ca orice clauză contractuală nu poate avea caracter e(cesiv.# G%idiu #inca.tuturor cate!oriilor de salariaţi.. 2. concluzie firească.2 2. cit. <%a susţinut2. deoarece. 2.& 1EtElin 1iu+otE. :ste definită în art. restaţiile suplimentare sunt fireşti. B(0. clauza de mobilitate are drept consecinţă faptul că salariatul care are un loc de muncă stabil. cu evidenţierea unităţilor. ca fiind clauza. Fn :)reptul= nr.c4eltuieli de transport. fie continue. ca în considerarea specificului muncii. 2. inclusă în cate!oria clauzelor specifice. masă. p.2 şi că este necesar să se precizeze că „mobilitatea” şi „deplasările” salariatului nu vor afecta felul muncii sau salariul. op. p.. !le"andru #iclea. cu alte cuvinte se permite an!ajatorului să dispună o activitate care nu presupune un loc stabil de muncă. deoarece salariatul. =specte din dreptul &rance%. e(ecutarea obli!aţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într%un loc de muncă stabil”. .2 !le"andru #iclea. ca şi căile pentru asi!urarea funcţionării sale. nu primeşte drepturi băneşti ce se cuvin celor dele!aţi sau detaşaţi2. ci doar că an!ajatul nu are un loc de muncă fi(. <alariatul poate beneficia de prestaţii financiare sau în natură aferente e(ecutării activităţii în condiţii de mobilitate 2.că o asemenea clauză de mobilitate trebuie să conţină nu numai menţiunea că salariatul îşi va îndeplini obli!aţiile de serviciu în mai multe locuri de muncă. neafl$ndu%se în dele!are sau detaşare. %ol. B(1.. op. stabil.. dacă specificul activităţii reclamă acest lucru. care pot fi ne!ociate şi incluse în contractul individual de muncă. în esenţă. ŞtefEnescu.. /7C/2.1. p. B(0. op. ŞtefEnescu.T. 2 lit.. 112. 2. nr.posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri/ care intră în sfera clauzelor !enerale obli!atorii. <%a apreciat în doctrină 2.#. @e asemenea. 112. I. p. "lau%a de mobilitate geogra&ică. p. prin care „părţile contractului individual de muncă stabilesc.. I. 8n sc4imb. cazare. %ol. sporuri de salariu etc. localităţilor etc.* I. corelativ. p.T. cit. p.. un drept şi invers.2 că redactare acestui te(t de le!e este deficitară deoarece reia. cit. 2* din "odul muncii. Fn :. 2D2002. <%a e(primat opinia2.

să sc4imbe oric$nd prin act unilateral.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii. doar în privinţa clauzei de mobilitate !eo!rafică. în interesul propriu sau al unui terţ.. . G. la diverşi utilizatori 210. 8n vec4ea redactare art. p. 21* I.7 sau înştiinţarea s6 realizeze în alt6 arie !eor!rafic6 obli!aţiile de serviciu. în dezacord cu normele imperative ale le!islaţiei muncii. 21# I. p. "lauza de neconcurenţă. p.=specte din dreptul &rance%. cit. @artolomei. deşi poate fi favorabilă salariatului atunci c$nd postul său se desfiinţează. spre deosebire de le!islaţiile din alte state europene.7 219 @.. p. -ceastă clauză. %ol. care permite an!ajatorului să modifice c4iar şi felul muncii av$nd în vedere sc4imbările te4nolo!ice sau fluctuaţiile cererii pe piaţă a unor produse.. %ol.#inca. B. prin definiţie mobil. 2D2002. nr.. op.. ŞtefEmescu. numită şi clauză de variabilitate 21#. 102. B(2. ea neput$nd fi apreciată ca un contract civil 21. <aco%ei. op. 21& G.T. I. fără a prevedea nimic referitor la clauza de mobilitate profesională. )acE Fn cuprinsul contractului indi%idual de muncE. oricare din elementele esenţiale ale contractului individual de muncă. 77 1. 10/.. c/ clauza de neconcurenţă. nu a e"istat o clauHE de neconcuren9E. deoarece locul muncii este. fiind ameninţat cu şomajul 21& este inadmisibilă. dar numai Fn +aHa unui contract ci%il. 1lauHa de mobilitate geogra&icǎ. sau în contractul individual cu munca la domiciliu. cit.cit. nu ar putea fi inclusă în contractul individual de muncă înc4eiat cu un a!ent de muncă temporară. Fn . iar pe de altă parte an!ajatorul trebuie să ţină seama de interesele salariatului. "u toate acestea. căci odată inserată în contractul de muncă are aceiaşi natură juridică ca şi contractul însuşi21*. p. 4ri+ac. 2. p. şi să nu impună sc4imbarea altor elemente ale contractului de muncă sau a domiciliului salariatului. ŞtefEnescu.0 avea următorul cuprins „"lauza de neconcurenţă îl obli!ă pe salariat să nu presteze. definitorie pentru contractul individual de muncă într%o economie de piaţă. pEr9ile respecti%ului contract pot sta+ili un re.T.. ŞtefEnescu.. este ca natură juridică. într%un scurt interval de timp219 "lauza de mobilitate.T. op. op. dupE F ncetarea acestuia. cit.. <%a apreciat ca fiind abuz de drept oblio!area salariatului de a%şi desf6şura activitatea într%o arie !eor!rafic6 nunde nu are mijloace de transport 2. op. care şi%ar pierde identitatea. 21. B(1. p. cit.. întruc$t an!ajatorul ar putea fi îndreptăţit. 212 G. I. #inca. 102. 1iu+otǎ. op. o clauză de dreptul muncii. :vident că nerespectarea acestei clauze poate atra!e obli!area salariatului în culpă la plata de daune interese. inclus în contractul de muncă.im &uridic de neconcuren9E Fntre ele.dispoziţie ale an!ajatorului referitoare la sc4imbarea locului de muncă trebuie să se întemeieze pe o cerinţă reală şi serioasă. /7C70 210 I. o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la an!ajatorul său ori să nu presteze o activitate în favoarea unui terţ care se află în relaţii de concurenţă cu an!ajatorul său şi îl obli!ă pe an!ajator să îi plătească salariatului o indemnizaţie lunară”. "odul muncii dă un înţeles restr$ns clauzei de mobilitate din contractul individual de muncă212 şi o re!lementează în mod restrictiv. 20 alin. cit.

"on inutul contractului individual de muncă. 2001. Bucureşti. *1 alin. *ditura 5umina 5e". *ditura Tri+una *conomicE. 200B. numai situaţia salariatului căruia i%a încetat raportul de muncă. 211 . )bliga ia de &idelitate în raporturile de muncă. jurisprudenta. obli!aţia de fidelitate a salariatului faţă de an!ajatorul său. Fn :. sub aspectul efectelor sale. p. 2 al aceluiaşi articol. 20 C 2B 22# I. acte normative.T. 8n conformitate cu alin. *ditura Aaman.T. o asemenea clauză de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului. Tratat!op. 0 din acelasi cod si a principiului de drept actul secundar urmeaza soarta actului principal. se ne!ociază şi este de cel puţin *9L din media veniturilor salariale ale salariatului din ultimele . re!lementarea actuală face posibilă o atare diferenţiere. ŞtefEnescu. consacrată e(pres de art. in baza art. B20 220 . 2D200(. a efectelor acesteia se pot face prin acordul parţilor iar dac6 p6rţile nu se înţele!. Bucuresti 2007. p. . p. p. 22C2/. 20 alin. precum şi aria !eo!rafică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu an!ajatorul. nu2 se prevede nici o limitare în spaţiu 220 . <odificErileP. cit.otodată. cit. . 22. <e precizează totodată că indemnizaţia datorată salariatului nu are natură salarială. 1BC10. fac mult mai precis conţinutul acestei clauze. +aţă de alte sisteme de drept. precum şi a altora de aceeasi natura B incidente % atra!e nulitatea 222 clauzei de neconcurenţ6.aluca )imitriu. "lau%a de neconcuren ă şi clau%a de con&iden ialitate în reglementarea noului cod al muncii. nulitatea se pronunţ6 de catre instanţa judecatoreasc6.de e(emplu numai pe teritoriul )om$niei sau în ţările Eniunii :uropene/. 212 I. op. p..@acă în timpul e(istenţei contractului individual de muncă. luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă. nerespectarea dispoziţiilor de mai sus. I.. Bucureşti. 8BB. fie le!ale.. pe durata e(istenţei contractului individual de muncă obli!aţia de neconcurenţă faţă de obli!aţia de fidelitate. ca şi în alte sisteme de drept. faţă de dificultăţile semnalate în doctrină217 de a se delimita. nr. 229 I. p. perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă.iu. -stfel. 217 G. "odul muncii adnotat / comentarii. #2 alin. potrivit le!ii. aplicarea acestei clauze urmează să vizeze. cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă. 2/2. suntem în prezenţa unei norme imperative incat.e%ista rom-nE de dreptul muncii=.T. 2 din "odul muncii cu privire la clauza de neconcurenţ6. <%a apreciat22# în doctrin6 c6 al6turi de aceast6 indemnizaţie nimic nu se opune ca an!ajatorul s6 ofere salariatului şi alte avantaje ]3 o durata6 mai mare a concediului de odi4n6. ŞtefEnescu. op. Ticlea. asi!urarea transportului saua unei locuinţe etc. s%a dat curs opiniei 229 potrivit căreia prin precizarea.aluca )imitriu. cumulativ at$t a activităţilor c$t şi an!ajatorii la care prestarea acestor activităţi este interzisă. fie jurisprudenţiale 212. p. 5n cazul în care lipseşte unul dintre elementele e(pres stipulate de art. %ol. terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii. 2 lit."onstatarea nulit6ţii si stabilirea. <aco%ei. d din "odul muncii. include şi obli!aţia de neconcurenţă în e(ecutarea atribuţiilor de serviciu211.Ştefǎnescu.cit. 222 !.

. 071D200(. cit. cit. @eci. literatura juridică 221 arăt$nd că această clauză trebuie să fie posibilă cel puţin în cazul funcţiilor de conducere. cu titlu !eneral că această indemnizaţie era de cel puţin 2*L din salariu şi că trebuia plătită întocmai şi la timp. 222 I. p. 22. an!ajatorul. potrivit normelor "odului +iscal22*. iar fostul an!ajator nu mai poate fi implicat în nici un fel. care poate să vizeze ambele cate!orii de funcţii 222. îns6 av$nd in vedere principiul simetriei actelor juridice. soluţie în concordanţă cu principiile de drept dar şi cu metodolo!ia disciplinei financiare.T. prin acordul părţilor. p. op. "onsiderăm că dacă c4eltuiala efectuată de an!ajator pentru plata indemnizaţiei de neconcurenţă este deductibilă la calculul profitului impozabil. %ol. cit.. 4artea I. pentru a beneficia de o asemenea deductibilitate.T. ŞtefEnescu. op. ŞtefEnescu. că trebuie aplicată prin analo!ie dispoziţiile care re!lementează cuantumul indemnizaţiei pe parcursul e(ecutării contractului individual de muncă. (2. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. Aai trebuie subliniat că toate celelalte le!islaţii europene permit clauze de neconcurenţă numai pentru o anumită perioada după ce contractul individual de munca încetează. B20. -lineatul & al articolului 20. 5e. . op. un venit „din alte surse”. faţă de această lacună e(prim$ndu%se părerea 22. 221 @. cum aceasta clauza a fost inserata in contractul individul de munca prin acordul parţilor. este firesc ca încetarea sa aibă loc la fel. stabilirea numai a unei perioade mai scurte. este posibil. p. are obli!aţia de reţine şi vira impozitul datorat pentru suma pe care o plăteşte fostului salariat cu titlu de indemnizaţie de neconcurtenţă. cit. 8n timp ce vec4ea re!lementare prevedea pentru clauza de neconcurenţă că îşi poate produce efectele şi după încetarea contractului individual de muncă. I. nici de către salariat.ea nr. nr. stabilind. acum avem de a face cu o perioadă ma(imă unică.T. @eşi nu este re!lementata posibilitatea denunţării unilaterale a clauzei de neconcurenta % nici de către an!ajator. ŞtefEnescu. o asemenea clauză fiind lovită de nulitate absolută.oul "od al muncii / evolu ie reală sau &ormală0. Dec4ea re!lementare nu prevedea nimic cu privire la această indemnizaţie în ipoteza încetării contractului individual de muncă. p. 1odi&icările!. I. dacă o astfel de perioadă a fost convenită e(pres prin contractul individual de muncă. 22. deoarece contractul de muncă al acesteia a încetat.. .. 1271 din (0 decem+rie 200(. +aţă de vec4ea re!lementare se poate observa că se abro!ă alineatul 0 al articolului 22 care prevedea că o clauză de neconcurenţă nu îşi mai produce efectele la data încetării contractului individual de muncă. pentru o perioadă de ma(imum .<%a arătat22& că suma primită cu titlu de indemnizaţie de neconcurenţă constituie. în cazul funcţiilor de e(ecuţie. conform căruia „"lauza de neconcurenţă nu poate fi stabilită pe durata perioadei de probă” a fost abro!at. dar în nici un caz peste 2 ani. Janfir. luni. op. (1. şi de ma(imum 2 ani pentru cei care au ocupat funcţii de conducere. 1odi&icările!. astfel că impozitul datorat se reţine de la persoana fizică beneficiară. 22& 22* I. "lauzele de neconcurenţă au efectul !eneral de protejare a unui anumit interes de afaceri al an!ajatorilor şi de reducere a mobilităţii muncii.

5n scopul evitarii neajunsurilor stabilirii pe cale judiciara a daunelor. (1( din 12 iunie 2001 891 . @aca salariatul. p. aceasta din urma putand anula total sau partial clauza. cu e(cepţia cazurilor prevăzute la articolul *. Dreptul muncii!899B. b/ atra!erea unor salariaţi ai unui comerciant în scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau an!ajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezor!anizarii activitatii sale. 272>2990 270 privind combaterea concurenţei neloiale. el nu este ţinut să respecte clauza de neconcurenţă. =a sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă. 4artea I. G%idiu #inca. an!ajatorul nu va putea solicita decat restituirea indemnizatiei. op. la daune%interese corespunzătoare prejudiciului pe care l%a produs an!ajatorului. op. aceasta îşi va produce efectele dacă an!ajatorul denunţă contractul în perioada de probă. @oiculescu. ori a intervenit din iniţiativa an!ajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. "lauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a e(ercitării profesiei salariatului sau a specializării 227 pe care o deţine. 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial. @e asemenea. poate cere in instanta diminuarea efectelor. ce prejudicii a provocat salariatul prin incalcarea unei clauze de neconcurenta si din aceasta cauza scopul acestei clauze este mai mult unul preventiv.. a clauzei de neconcurenţă salariatul poate fi obli!at la restituirea indemnizaţiei şi. in functie de !ravitatea faptei.cit. -stfel. d/. B(. 4/. -stfel. acesta poate fi sancţionat contravenţional pentru urmatoarele fapte3 a/ deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea le!aturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant. dupa ce a semnat clauza de neconcurenta. j/.2 nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de muncă s%a produs de drept. lit. <%a ar6tat279 c6 în cazul în care în contractul individual de muncă a fost inserată clauza de neconcurenţă. nr. in temeiul =e!ii nr. 889 279 6. in cazul unei clauze abuzive. 8n cazul nerespectării. modificat6 şi completat6 prin =e!ea nr. partile pot recur!e la inserarea in contractul de munca a unei clauze penale. B0 Y B0. totuşi dacă salariatul nu a avut suficient timp să dob$ndească cunoştinţe profesionale care să îi permită să desfăşoare o activitate concurenţială eficace. cu vinovăţie. p. @aca proba nu poate fi facuta. @istinct de sancţiunea stipulata de "odul Auncii in cazul nerespectarii clauzei de neconcurenta. 00>0770.revederile alin. !/. 5nsa este destul de dificil de probat in instanta. diminuand efectele clauzei de neconcurenta la limitele le!ale admise. f/. de catre an!ajator. constata ca este prea restrictiva. "omentarii re&eritoare la dreptul angajatoruluiP. @ovada prejudiciului suferit ca urmare a nerespectarii clauzei de catre salariat si implicit cuantumul daunelor%interese apartine an!ajatorului. prin care se determina anticipat cuantumul despa!ubirilor ce urmeaza a fi platite de catre salariat in cazul nerespectarii obli!atiei de neconcurenta. după caz. in conformitate cu dispozitiile =e!ii concurenţei nr. cit. salariatul sau inspectoratul teritorial de munca pot sesiza instanta competenta. fostul salariat ar mai putea fi sanctionat contraventional sau ar putea raspunde penal în cazul in care face concurenta fostului sau an!ajator.

B/1 din 2B mai 200B. unii autori272 consider$nd că e(clusivitatea este ec4ivalentul unei clauze de neconcurenţă. 893 4etre 1epoi. ne!lijenţ6 în serviciu etc.osetti. respectiv în atitudini de infidelitate ale salariaţilorJ 271. iar în art. 272>2990.& lit. "ombaterea concuren ei neloiale / o temǎ mereu actualǎ.ea nr. cit . op. 200B @. a/ clauza de neconcurenţ$ este re!lementată e(plicit în "odul Auncii.lit.. a. 894 loan Tu re u. art.incriminate de prevederile art. în opinia unor alţi autori27. caracterul de salariat e(clusiv este prevăzut în =e!ea nr. nr. & lit. 5n le!ătură cu caracterul e(clusiv sunt numeroase opinii. faptele . & lit. editura 5umina 5e".20> 077. & . 272>2990 . respectiv salariatul e(clusiv care este infidel faţă de an!ajatorul său. 272>2990.. otrivit unei opinii 277.entrop[3traton. /7C/2. împ6rţite în literatura juridic6 de specialitate27& în patru !rupe3 0. activităţi comerciale contrar uzanţelor cinstite % metoda bul!ărelui de zăpadă% art. întruc$t. cel in cauza poate raspunde penal pentru infractiuni precum divul!area secretului profesional. . d. nr. 2 concurenţa neloială ca . op. fără a fi însă şi definit. !. #. falsa publicitate B art. const6 în . 2D2007. nr. =e!ea nr. precum şi de efectuare a prestărilor de serviciiJ.17BD200B. & lit. -ctele şi faptele de concurenţă neloială nu sunt limitativ arătate într%un anume te(t de le!e27#. Totul despre concuren a neloialǎ.oferirea serviciilor de către salariatul e(clusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferteJ. 4artea I. acţiuni de subminare a or!anizării interne a concurentului B art. a. Dreptul concuren ei comerciale. coroborat cu dispozitiile "odului enal. e(clusivitatea din punct de vedere al concurentei comerciale ar putea decur!e din faptul că salariatul are contract de muncă cu un sin!ur an!ajator. &. -ceastă contravenţie are un subiect activ special. editura 5umina 5e". /7.77.272.cit.orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială si de comercializare a produselor.le!ea specială în materia concurenţei neloiale/ defineşte în art. b/ clauza de neconcurenţă îşi produce efectele după încetarea contractului de muncă. informare şi o relaţie bazată pe fidelitate. p.. 4etre 1epoi. "oncuren a onestă. Teoria si practica dreptului comercial rom#n. fără a însemna că acestui salariat i s%ar interzice e(ercitarea unei activităţi similare c4iar şi la un concurent al an!ajatorului s6u. Titus 4rescure. modificatǎ şi completatǎ prin 5e.& lit.. 1onstantinescu. acţiuni de subminare a activităţii comerciale a concurentului B art. "ontravenţia prevăzută de art & lit. "urs de dreptul concncuren ei comerciale. & lit. a%4/ arat6 faptele care constituie contravenţii. 4. Bucureşti. nu se poate stabili o le!ătură între clauza de neconcurenţă şi statutul de salariat e(clusiv. otrivit unor autori 27*. pu+licatǎ Fn <onitorul Gficial. 895 Gcta%ian 1EpE9-nE . b. editura . Bucureşti. 00>0770 modificată prin =e!ea nr. se constituie în fapte de concurenţă neloială. Bucureşti. ci doar c6 între salariat şi an!ajator trebuie să e(iste o permanentă comunicare. de e(ecuţie a lucrărilor. a din =e!ea nr. %ol. 200B. din (0 aprilie 122/. editura . c. 122/ 896 897 898 899 loan Turcu. e. 4artea I. 2. pe care o consider6m justificat6. II. Fn 4rofilK1oncuren9a. dacă fostul an!ajat derulează în 892 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial. a se referă la o adevărată interdicţie le!ală de concurenţă dintre an!ajator şi an!ajat. p. 1222.

e%ista rom-nE de dreptul muncii=. & lit. a din =e!ea 272>2990. fără a%l înştiinţa şi în mod evident fără a obţine în vreun fel acordul acestuia. d/ încălcarea clauzei de neconcurenţă atra!e răspunderea civilă contractuală. poate fi catalo!at6 ca şi contravenţie. ractic. . 5n practica judec6toreasc6 . în concurenţă cu an!ajatorul. /0C/0. p. a. s%a decis c6 fapta salariatului care.ribunalu5 Qudeţean "luj. -ceasta implică obli!aţia salariatului ca pe toată durata contractului individual de muncă să nu presteze activitate în favoarea unui alt an!ajator sau o activitate profesională ori comercială proprie.a sancţionează o atitudine infidelă a unui an!ajat care îşi oferă serviciile unui concurent al propriului an!ajator.. cu toate că actul adiţional dintre cele două părţi nu respectă în tocmai condiţiile cerute de "odul Auncii pentru a ne afla în prezenţa unei clauze de neconcurenţă. nr . fiind încălcate prevederile art. >irdo.otodat6. în cazul încălcării unei astfel de clauze se atra!e răspunderea contractuală şi nu cea contravenţională. & lit. în aceste cazuri clauza de neconcurenţă acţionează ca o adevărată clauză penală. cit. <e reţine că un salariat e(clusiv săv$rşeşte cu intenţie acţiuni concurenţiale faţă de propriul an!ajator. 1D2002. clauza de neconcurenţă este re!lementată de "odul Auncii si priveşte relaţii dintre an!ajator si an!ajat după încetarea raporturilor de muncă. deci efectele se produc pe parcursul derulării contractului de munca. numai în situaţiile de e(cepţiile stabilite de art. prin care se obli!a ca în termen de # ani de la an!ajare s6 nu desf6şoare activit6ţi similare cu ale an!ajatorului şi care dup6 doi ani îşi constituie o societate comercial6 care deruleaz6 activit6ţi similare. subiectul activ este unul special şi anume doar dacă acesta are calitate de salariat. e(istenţa şi recuperarea unui eventual prejudiciu nu se poate cuantifica imediat. acest art. Despre unele tendin e privind încălcarea libertă ii muncii şi a dreptului la muncă . pentru a ne afla în condiţiile art. I. nr. op. încălc$nd principiul constituţional potrivit căruia dreptul la muncă nu poate fi în!rădit. &7 alin. %ol. & lit. restr$n!erea unor drepturi sau ale unor libertăţi av$nd loc numai prin le!e.a. ' asemenea clauză a fost apreciată ca inadmisibilă 799. B2(.anumite condiţii fi(ate anterior prin această clauza acţiuni de concurenţă fostului an!ajator. p.&>077#/ în le!6tur6 cu pl$n!erea formulat6 în baza art. ' varietate a clauzei de neconcurenţă ar putea%o reprezenta clauza de e(clusivitate. a atra!e răspunderea contravenţională iar e(istenţa unui eventual prejudiciu atra!e răspunderea civilă delictuală. respecţi şi interdicţia de a desfăşura activităţi care se află în concurenţă cu cea prestată la an!ajatorul său pe o perioadă de ma(im doi ani şi în anumite condiţii. & lit.c. plata unei sume cu titlu de prejudiciu fiind stabilit anterior c4iar prin această clauză. pe c$nd fapta prevăzută de art. ŞtefEnescu.T. 799 790 I. c/ clauza de neconcurenţă acţionează ca o clauză penală. Fn :... deşi înc4eiase un act adiţional la contractul de munc6. . & lit. & lit. 0 din "onstituţie 790. pentru a desf6şura activit6ţi similare . s. a din =e!ea 272>2990. în timp ce în situaţia reţinerii faptei prevăzute la art. fără acordul acestuia. c4iar şi numai de intermediere/. .

-ceasta presupune ca cel vătămat să sesizeze instanţa competentă.. Tratat!op. )e!lementarea acestei clauze s%ar justifica prin acea că părţile. p. 2 lit.T. nr. "lau%a de neconcuren ă şi clau%a de con&iden ialitate în reglementarea noului "od al muncii. pe toata durata contractului individual de munc6 şi după încetarea acestuia. concomitent şi disciplinar792. I. 792 I. op. prin clauza de confidenţialitate salariatul şi an!ajatorul convin ca. . op.cit. dintre care unele.. 906 791 6. cu ocazia înc4eierii şi apoi a e(ecutării contractului de muncă. s6 nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţa in timpul e(ecutării contractului. Dreptul muncii!899B. evident. 8n sens restr$ns este vorba de obli!aţia salariatului de a respecta secretul de serviciu792. 5n baza art.T.. Nu trebuie îns6 confundata clauza de confidentialitate cu obli!atia salariatului de a respecta secretul de serviciu. contractele colective de muncă sau contractele individuale de muncă.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. 27B. p. :ste clauza prin care părţile convin. 2 lit. să probeze e(istenţa clauzei. -ceast6 clauz6 poate s6 produc6 efecte şi dup6 încetarea contractului individual de munc6 dar cu condiţia s6 pre(iste acestui moment 79& rin clauza de confidenţialitate nu sunt avute în vedere informaţiile clasificate ori acele secrete stabilite de =e!ea nr. alin. %ol. aceasta din urma fiind cuprinsa în articolul #7 alin. 2. dar. în condiţiile stabilite în re!ulamentele interne.. 79& I. 2D200(.. op. f din "odul muncii salariatul are obli!aţia de a respecta secretul de serviciu. 2. în contractele colective de munc6 sau în contractele individuale de munc6. în conformitate cu art. nr. potrivit art. 79# !le"andru #iclea. 0 din "odul muncii. în condiţiile stabilite în re!ulamentele interne. 792 .. 022>2992 79* şi nici pe cele calificate drept confidenţiale prin re!ulamentul intern sau contractul colectiv de muncă. ca pe toată durata contractului şi după încetarea acestuia să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul e(ecutării contractului individual de muncă. B22. salariatul put$nd fi sancţionat. numai de comun acord. cit. op.cit. 4artea I. 111. Fn :. #7 alin. 79* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 111.d/ clauza de confidenţialitate. ci numai pe cele a căror divul!are este interzisă printr%o clauză e(presă inserată în contractul individual de muncă. p. alin. 22C2(. cit.2B7 din 12 aprilie 2002. f din "odul muncii . 0 din "odul muncii. au caracter confidenţial şi pentru a%şi proteja reciproc interesele pot ne!ocia şi insera în contractul o atare clauză 79#. :(istenţa unei astfel de clauze presupune acordul salariatului şi precizarea e(pres6 a datelor sau informaţilor cu caracter confidenţial. p.obli!atia de a respecta secretul de serviciu are un caracter mai restrans decat obli!atia de confidentialitate3 nu orice informatie confidentiala constituie un secret de serviciu/. p.Ştefǎnescu.aluca )imitriu. p. Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atra!e obli!area celui în culpă la plata de daune%interese79. cit. iau cunoştinţă despre date şi informaţii. ŞtefEnescu. B( !le"andru #iclea. @oiculescu. lezarea dreptului său şi producerea pa!ubei 791.

. ştiinţifice sau de politeţe 8n literatura juridică702 s%a apreciat că o asemenea clauză poate fi asimilată cu o clauză contractuală de nerăspundere disciplinară. contractul individual de muncă se înc4eie în baza consimţăm$ntului părţilor. cit. din motive3 reli!ioase. 'or#a şi *nre2istrarea ontra tului in"i5i"ual "e #un ă otrivit art. 0. p.. Fn :)reptul= nr. în măsura în care. =ipsa formei scrise nu duce la nulitatea contractului individual de muncă. . B12. I. deşi nu sunt re!lementate de "odul muncii sau le!islaţia muncii drept clauze speciale pot fi utilizate în practică.. (27.e%ista de drept comercial=. ŞtefEnescu. 6. p. 4artea I. în baza căreia salariatul să fie în drept să nu e(ecute un ordin le!al de serviciu. alin. specifică unor domenii de activitate cum sunt mass%media. 702 !le"andru #iclea. ci. 1(2 din B martie 200(. p. Dreptul muncii!899B. 0/C07.. op. 4u+licat Fn <onitorul Gficial. . 272. 11(. op. 0.cit. cit. /D200(. 4artea I. clauza de prelungire. BB. 3nele clau%e speci&ice contractului individual de muncă. 797 709 !le"andru #iclea. în acest fel. Tratat!op. prin orice alt mijloc de probă..a. p... în formă scrisă. ŞtefEnescu. prin care salariatul se obli!ă să obţină în munca sa un rezultat cuantificabil. şi implicit a e(istenţei convenţiei. 7/D200(. în cuprinsul "odului muncii ar fi trebuit re!lementată şi clauza de conştiinţă. nr. modificat şi completat prin Grdinul nr. 'bli!ativitatea formei scrise este reiterat6 şi în alte acte normative70* 8ntocmirea în scris a contractului individual de muncă are în vedere modelul B cadru.&>299#70. clauza de risc.Ştefǎnescu. p. nr. un asemenea contract. 8n opinia unor specialişti700. 700 I. conştiinţei sale. dacă l%ar pune în aplicare. Inserarea clau%ei de conştiin ă în unele contracte individuale de muncă. potrivit alin. îns6 nu poate invoca o asemenea obiecţie pentru a nu e(ecuta o obli!aţie le!al6 impus6 printr%o norm6 imperativ6 70# . părţile put$nd face dovada prestaţilor efectuate. care obli!ă salariatul de a răm$ne la domiciliu ori să anunţe precis unde se află spre a fi în măsură să efectueze operativ o anumită muncă. @oiculescu. cercetarea ştiinţifică ş. p. cit. Fn :. clauza de restricţie în timpul liber . morale politice. 2 al art. prevăzut în ane(a la 'rdinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 102 din 12 martie 200(. la solicitarea an!ajatorului. pu+licat Fn <onitorul Gficial.. etc. clauza de obiectiv3de rezultat). rintre acestea se numără7093 clauza de stabilitate.T. %ol.. p. 'bli!aţia de înc4eiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine an!ajatorului 70&. ar contraveni. op. G%idiu #inca. 00.Numeroase alte clauze . nr.T. în limba rom$nă. prin care se !arantează salariatului menţinerea sa în muncă o perioadă certă de timp.facultative/ 797.cit. care poate fi utilizată în unele contracte în care felul muncii sau locul muncii implică riscuri deosebite. se consideră înc4eiat pe o durată nedeterminată. posibilă în cazul contractelor de muncă pe durată determinată. 915 70. Tratat!op. 2D1222. 70& I.T. 0 din "odul muncii. 70# .

anasiu. Dreptul muncii. p. p. Ş. p. (72C(77. ŞtefEnescu. Tratat de dreptul muncii. !.T. cu modificErile ulterioare. >. concentrat. &9#>299*720.T. Fn . BBCB/. >. %oi.cit... op.. la data realizării acordului de voinţă al părţilor. nu reprezintă o condiţie de validitate 3ad validitatem).impu. *ditura 5umina 5e". I. Consi"eraţii 2enerale pri5in" nulitatea *n "reptul #un ii Nulitatea contractului individual de muncă aşa cum este re!lementată ca instituţie juridică pentru prima dată în "odul muncii % art. B/1 din 2( octom+rie 1222.. 0. smuls prin violenţă. cit. B0(CB10 I. iar e(ecutarea contractului are loc la o dată ulterioară707. ŞtefEnescu.impu. nr. 729 !le"andru #iclea. ci una de probă 3ad probationem)21. ŞtefEnescu. pe cale de consecinţă. Bucureşti.e%ista rom-nE de dreptV nr.anu. Tr. Fn :Iusti9ia 6ouEV nr. Nulitatea ontra tului in"i5i"ual "e #un ă /.. 121 C 12( !. 2D12/0. >. c4iar dacă înscrisul probator s%a întocmit ulterior. >. 0 din noua re!lementare. care răspunde contravenţional pentru neîndeplinirea unei asemenea obli!aţii. 4artea I. ). cit. 0D12/7. %ol. nr. conform prevederilor =e!ii nr. făc$nd ca un asemenea act juridic. /.impu. pentru dovedirea ulterioară a conţinutului real al raportului juridic. 5nre!istrarea poate fi refuzat6 dac6 nu au fost respectate dispoziţiile le!ale privitor la înc4eierea contractului de munc6. să fie lovit de nulitate relativă.. I.impu. <o. 702 !le"andru #iclea. 0#9>0777701. pentru precizarea drepturilor şi obli!aţiilor lor reciproce şi. alin. 4artea I. op. !. 1/ din 2 ianuarie. 72# 3. !specte teoretice şi practice pri%ind nulitatea contractului de muncE. desi!ur.. deşi are o însemnătate incontestabilă pentru concretizarea voinţei părţilor. >. modificatE prin G$> nr. p. p.1. Ş. nr. loc. Beli. cit. Tratat!op. op. @8A. I. se consideră înc4eiat „solo consensu/. 707 I. #iclea. /7C70 3. Beli.. ŞtefEnescu.rEdeanu. BD200(. p. =specte teoretice şi practice privind nulitatea contractului individual de muncă . +orma scrisă. %ol. *1 % e(primă. >.T. 720 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. <oarcEş. )ealizarea acestui acord presupune e(istenţa consimţăm$ntului părţilor. un consimţăm$nt viciat.200/. =e!islaţia muncii prevede o dubl6 înre!istrare 729 a contractului individual de munc6 3 în re!istrul !eneral de evidenţ6 a salariaţiiilor . (00 din 27 iulie 1222. acumulările doctrinei juridice şi ale practicii în această materie 722. op. p. p. 5niţial. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. dat din eroare sau surprins prin dol. problemele pe care le ridica nulitatea contractului individual de muncă se soluţionau prin aplicarea re!ulilor referitoare la nulitate din dreptul civil 72#. I. op.. Teoria nulită ilor în materia contractelor de muncă. "ontractul individual de muncă. Fn :)reptulV nr. !t. ((CBB 3. >. art 2 prevede termen de 29 de zile de înre!istrare a contractelor individuale de munc6. I.rEdeanu. 0#9>0777 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă modificat6 şi completează =e!ea nr. 2/2C270 3. ((0. av$nd un caracter consensual.8nc4eierea contractului de muncă în formă scrisă este. p. 4artea I. o obli!aţie a an!ajatorului. cit. 701 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. contractului individual de muncă. 11B. 1. este vorba de un consimţăm$nt valabil e(primat. cit. 211C212 3.impu. 722 ! se %edea...#& din "odul muncii/ şi la inspectoratele teritoriale de munc6. op. cit.erasim. aşa cum prevede art. p. cit. Fn :. 1(/D1222. conform =e!ii nr.art. p.

obţinerea ulterioară a avizului>autorizării>atestării din partea or!anului competent. manifestarea ulterioară a consimţăm$ntului la înc4eierea contractului de muncă de către cel împuternicit de le!e în acest scop. 2000.ere de deciHii pe anul 12//=. 72* Tri+unalul 3uprem. 72. 0D12/7. o varietate a instituţiei civile a :. p. 0.2>0777 privind soluţionarea conflictelor de muncă. trebuie să se pronunţe or!anul de jurisdicţie 72.impu. :a poate fi constatată prin actul or!anului care este competent să 4otărască şi înc4eierea contractului 72*.. b din =e!ea nr. încorpor$nd deci şi cazurile de nulitate absolută. *ditura Tri+una *conomicE. în privinţa efectelor72&. s. pentru prima dată în le!islaţia rom$nă prin art. ci%. nr. op. I. normele dreptului comun. aici. -stfel. Bucureşti. 17/. . în continuare. art. într%adevăr. Nulitatea contractului de muncă este determinată de o cauză anterioară sau concomitentă înc4eierii acestuia. indirect.aluca )imitriu McoordonatorN.ere de deciHii pe anul 1272V. obţinerea ulterioară a certificatului medical. b din =e!ea nr. lit. respectiv3 „Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de le!e”. . # este formulat !eneric. p. )rept ci%il.ot astfel. I. într%adevăr. <Eria 8lorescu. 29 sau 20 ani/ pentru an!ajarea în anumite posturi. nulităţile absolute cu cele relative. obţinerea ulterioară a reabilitării de către cei încadraţi în funcţii pentru care le!ea interzice încadrarea celor condamnaţi. prin prisma efectelor sale.(D12/7. Nulitatea contractului de muncă % absolută sau relativă % decur!e din le!e. . dar se aplicau. 721 I. dar şi cu riscul încurajării ne!lijentei sau i!norantei formale asociate. dar blocat la data an!ajării în muncă.*. ŞtefEnescu. deci.0*>0. al stabilităţii pieţei muncii. s.(1/D1272 Fn :1ule. 1//C172..Elterior. 0. E*amen teoretic al practicii judiciare în dreptul muncii. %ol. restr$nse la părţile actului juridic 3negotium/ anulabil. *1 alin. cit. 7/2D122/ Fn :1ule. ori a v$rstei speciale . p. ! se %edea Tri+unalul 3uprem.. ' deosebire esenţială faţă de re!imul nulităţii în dreptul civil constă în faptul că în dreptul muncii sunt remediabile şi o serie de nulităţi absolute ale contractului individual de muncă.02. nu din voinţa părţilor. 200B. etc. iată că sfera e(cepţiilor se lăr!eşte în beneficiul. o nulitate relativă produce efecte imediate şi pentru viitor.c din "odul muncii. ani/. îndeplinirea ulterioară a condiţiilor de studii şi>sau de vec4ime în muncă3 înfiinţarea ulterioară a postului care nu a e(istat la an!ajare sau deblocarea celui e(istent.2 lit. ci%. prin re!lementările sale. 107. 72& @aleriu Janfir. "odul muncii comentat. *ditura 5umina 5e". în acest sens este art. fie pentru anumite fapte penale. )e!lementarea e(presă a nulităţii contractului individual de mancă prin "odul muncii ridică problema naturii juridice a acestei instituţii. (72 şi urmEtoarele. dacă o nulitate absolută produce efecte retroactive şi succesive.e%ista rom-nE de drept= nr. dec.2 lit.T. nulitatea a fost consacrată în le!islaţia muncii. (( şi urm. nulitatea contractului individual de muncă a fost consacrată. dacă nulitatea absolută nu poate dec$t e(cepţional să fie acoperită.nr. Şer+an @iorel 3tEnoiu. p. p. %ol. Fn :3tudii şi cercetEri &uridiceV nr. fie pentru orice infracţiune. 202 3anda >. . Bucureşti. . <untem de părere că art. ori de cate ori părţile nu cad de acord asupra nulităţii. :(emplificativ721. p.. *1 din "od instituie. nulitatea se poate acoperi prin3 îndeplinirea ulterioară a v$rstei minime pentru an!ajarea în muncă . prin intermediul art. dec. rin re!lementarea sa "odul muncii unifică în parte.2>0777 privind soluţionarea conflictelor de muncă.

.727 @eci. ne aflăm în faţa nulităţii absolute. cit. )imitriu. nu poate fi confirmată. op.nulităţii actelor juridice722.. cu. op.1>07*2/. cit. b/ Nulitatea absolută. pe c$nd nulitatea relativă nu poate fi invocată dec$t de partea sau persoana ocrotită prin această sancţiune” 7#2. pe cale de acţiune ori pe cale de e(cepţiune. spre deosebire de cea relativă. 1ap. B07. !n. p. p.eni. . în principiu. prin confirmare înţele!$ndu%se actul juridic prin care cel ce avea dreptul de a se prevala. acesta este prescriptibil c/ Nulitatea absolută spre deosebire de cea relativă. cit. întruc$t te(tul art. 107C172 >.7/C112. recunosc$nd ca valabilă obli!aţia de a cărei nulitate s%ar fi putut prevala. Boroi. 2000. $artea generală. Bucureşti. .icE. 2. op. pe cale de acţiune sau pe cale de e(cepţie pot să o invoce3 „Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată şi c4iar din oficiu. 3.o. <ub raportul efectelor. p. $rs. *1 din "odul muncii nu face distincţie între nulitatea relativ6 şi nulitatea absolut6. p. %oi. 5n literatura juridic6 de specialitate. *ditura )idacticE şi 4eda. poate fi invocată oric$nd. 865 7#0 ! se %edea 3anda >. c$t priveşte dreptul la acţiunea în anulare în caz de nulitate relativă.impu. Dreptul muncii. 102.anasiu. p. dreptul la acţiune în declararea nulităţii absolute este imprescriptibil . în determinarea caracterului absolut sau relativ al nulităţii se are în vedere natura dispoziţiei încălcate.. 7## !le"andru !t. !le"andru #iclea. >. re!lementarea implică şi anumite particularităţi dintre care cea mai pre!nantă constă în admiterea e(presă B iar nu prin deducţie B a posibilităţii constatării nulităţii prin acordul părţilor. ŞtefEnescu.$.. e(ist6 opinia 7## asimil6rii cazurilor de nulitate relativ6 celor de nulitate absolut6. renunţă la acest drept. cu particularităţi determinate de specificul raporturilor juridice de muncă 7#9.2 din @ecretul nr. Bucureşti. în funcţie 722 4entru analiHa institu9iei nulitE9ii actului &uridic ci%il.0. 227C2/7 B. sub aspectul naturii sale juridice. 177C12( I. 12/(. p.1. "eea ce determină însă criteriul de împărţire a nulităţilor în absolute şi relative este !radul de îmbinare a interesului !eneral cu cel personal 7#0. -stfel. Beleiu.. 5umini9ia )ima. 2/2C270 din 1od Ma se %edea. 7#2 !urelian lonaşcu.. /. Drept civil. nulitatea este relativă. cit.Ştefǎnescu. a se %edea.. infra. institu9ie re. editura !ll Bec?. 727 6atura &uridicE a nulitE9ii contractului de muncE este similarE cu cea a rEspunderii patrimoniale iH%or-te din contractul indi%idual de muncE.cit. Nulitatea a&solută şi nulitatea relati5ă *n "reptul #un ii Nulităţile în dreptul muncii.. p.art. @at fiind însă faptul că nulitatea se referă la contractul de muncă. clasificarea nulităţilor în absolute şi relative comportă o tratare din mai multe puncte de vedere3 a/ în considerarea persoanelor care. op. p. de o nulitate.N. 7#9 I. op.T. pct.. "$nd interesul precumpănitor ocrotit prin acea dispoziţie este cel !eneral. Tratat!op. @I.. se împart în absolute şi relative.. "$nd interesul precumpănitor ocrotit este cel personal. nulitatea contractului individual de muncă reprezintă o varietate a nulităţii actelor juridice civile. ca şi în dreptul civil. 100C110.lementatE de art. F.

102 Y 110. .21 alin. /. 7D2007. <ă presupunem că un atare contract s%a înc4eiat fără acordul părinţilor.. "onsidera ii şi o propunere . în principiu. determinată de situaţii intervenite pe parcursul e(ecutării contractului respectiv.). întruc$t s%a încălcat o normă de protecţie instituită pentru ocrotirea salariatului. "ontractul individual de muncă. întruc$t ea are un caracter imperativ. -v$nd în vedere c6 nu e(ist6 nici o diferenţ6 între efectele nulit6ţii absolute şi efectele nulit6ţii relative.art..natura interesului ocrotit. spre deosebire de încetarea contractului de muncă.# din "odul muncii/.nulitatea total6” în loc de . p. (27. te(tul art. însă.art. încadrarea dispusă de un or!an necompetent. în ceea ce priveşte încetarea de drept a contractului individual de munc6. c$nd acestea sunt obli!atorii potrivit le!ii./. indiferent c6 ar reprezenta motive de nulitate absolut6 ori relativ6. *.relativ6/ a contractului pe calea unei acţiuni în anulabilitate. <%a e(primat şi opinia7#& c6 pentru a se acoperi le!islativ toate cazurile de nulitate ce determin6 încetarea contractului individual de munc6. @e asemenea. 200(. persoane puse sub interdicţie etc. @ar.nulitatea absolut6”.minori sub 0* ani. se prevede că nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de le!e . p. 7#& *milian 5ipcanu. Elterior. ani. Re2i#ul !uri"i al nulităţii ontra tului in"i5i"ual "e #un ă Nulitatea contractului individual de muncă este determinată de o cauză anterioară sau concomitentă înc4eierii acestuia. Bucureşti. 7#* !le"andru #iclea. dacă se înc4eie fără certificatul medical prevăzut de le!e. încadrarea unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile de studii etc.*1 alin. este sancţionat cu nulitatea absolută. Pi în dreptul muncii ca şi în dreptul civil e(istenţa nulităţii. Neîndeplinirea acestei condiţii este sancţionată cu nulitatea absolută a contractului de muncă. Nulitatea nu constituie un scop în sine. *ditura 5umina 5e". nu face imposibilă validitatea actului juridic7#*. încadrarea într% un post neprevăzut în statul de funcţii sau fără e(amen sau concurs.de lege &erendaF în legǎturǎ cu încetarea de drept a contractului individualL de muncǎ în ca%ul nulitǎ ii acestuia Fn )reptul nr. e din "odul muncii ar trebui s6 se refere la . dar cu semnificaţia ocrotirii uni interes !eneral. acesta va fi lovit de nulitate absolut6 sau relativ6. @e aceea. este posibil să se obţină acest certificat şi nulitatea va fi acoperită . de norma juridic6 ce a fost înc6lcat6 la înc4eierea contractului individual de munc6. acordul poate fi dat ulterior şi astfel nulitatea este acoperită. situaţiilor de constatare a nulit6ţii absolute a unui asemenea contract li se asimileaz6 şi cele în care se declar6 nulitatea . <unt sancţionate cu nulitatea absolută3 înc4eierea unor contracte de muncă cu persoane a căror încadrare este interzisă de le!e .. "eea ce trebuie însă menţionat este că toate situaţiile ce pot fi considerate cauze de remediere a nulităţii într%un contract trebuie întotdeauna privite în considerarea momentului înc4eierii sale. condiţie obli!atorie pentru înc4eierea le!ală a sa în cazul minorilor în v$rstă de 0*%0.2 şi # din "odul muncii/. lit.

5ntr%adevăr. iar nulitatea relativă în anumite termene . Teoria generală a actului juridic civil. @acă părţile pot revoca o convenţie prin consimţăm$nt mutual . 7#7 I. în anumite condiţii.. p. 4e plano. constatarea nulităţii şi stabilirea. >. 7.pe cale de acţiune sau de e(cepţie/.7 alin 2 din "odul civil/ cu at$t mai mult ele pot recunoaşte pe cale amiabilă e(istenta şi incidenţa nulităţii7#2.rEdeanu. conversiunea prin care un act juridic nul total este considerat prin voinţa părţilor drept un alt act juridic susţin ideea că este posibilă constatarea nulităţii prin acordul subiectelor unui anumit contract. p. ca şi. ceea ce corespunde întru totul spiritului le!islaţiei muncii care pune pe prim plan dialo!ul dintre părţile contractului individual de muncă. *1 alin. în principiu. conform art. I. & dispune3 în situaţia în care o clauză este afectată de nulitate întruc$t stabileşte drepturi sau obli!aţii pentru salariaţi care contravin unor norme le!ale imperative sau contractelor colective de muncă. *ditura Ştiin9ificE. 3olu9ia la care sCa oprit le.civil/. Bucureşti. fie salariatul pot ridica celeilalte părţi problema nulităţii. nr. în principiu. e de altă parte.1>07*2 privind prescripţia e(tinctivă/. d din "odul muncii stabileşte3 constatarea nulităţii unui contract individual . şi în dreptul civil. a efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor7#. dec$t înlăturarea acesteia. +aţă de dreptul comun . +ie an!ajatorul. putem observa că. iar nu cea a între!ului contract. sunt aplicabile prin asemănare normele de la încetarea contractului de muncă. nulitatea şi consecinţa ei B desfiinţarea . Fn :3tudii şi 1ercetEri Iuridice= nr.T. 3tEnoiu. coroborat cu art. "onsidera ii critice şi sugestii re&eritoare la proiectul noului "od al muncii.. 1osma. salariatul av$nd dreptul la despă!ubire. pe de o parte. fără a fi necesară intervenţia justiţiei. *1 alin. 22# lit. se urmăreşte realizarea unui acord. conform art.art. "$nd părţile sunt de acord.art. 8n cazul în care salariatul este cel care a constatat nulitatea. contractul de muncă fiind un contract cu prestaţii succesive . 12/2. p. p. nulitatea. art.. 7#1 3.@. *1 alin. prin bună înţele!ere. 1BC10N. 1D2002. ca şi în dreptul civil. .şi în dreptul civil retroactivitatea nulităţii operează numai în cazul contractelor cu e(ecutare dintr%o dată/. Beli. rocedural.iuitorul concordE cu cea a%ansatE anterior Fn literatura &uridicE Ma se %edea 3. @acă părţile nu se înţele! asupra nulităţii.retroactivă/ a actului B pot fi 4otăr$te. #. "onstatarea nulităţii se face de către cel care a înc4eiat pentru unitate contractul de muncă şi se comunică în scris salariatului. este judiciară7#7.impu. în dreptul muncii."u privire la re!imul juridic al nulităţii contractului individual de muncă.T.<. . confirmarea actului juridic nul. 3tefEnescu. 2 din "od. el o va comunica tot în scris unităţii. (D12/7. ŞtefEnescu.. otrivit ar. Ş. -şadar. 8n ambele cazuri. 0.. constatarea nulităţii unei clauze a contractului individual de muncă nu determină.sau colectiv de muncă/ poate fi cerută de părţi pe întrea!a 7#. (7B. *1 alin. E*amen teoretic al practicii judiciare în dreptul muncii. în situaţia dezacordului între părţile contractului de muncă. 7#2 ). mai ales. 7 din @ecretul nr. cit. aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile le!ale sau convenţionale aplicabile. 27. posibilă. (((. art. nulitatea în dreptul muncii nu retroactivează. 1 se pronunţă instanţa judecătorească7#1. op. . av$nd deci ca efect nulitatea parţială.. potrivit le!ii. în care nulitatea absolută poate fi invocată oric$nd .).

„ ersoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia. 8n situaţia în care o clauză este afectată de nulitate % prevede art. *1 alin. * % nu re!lementează în detaliu efectele nulităţii. după caz. E+e tele nulităţii ontra tului in"i5i"ual "e #un ă "odul muncii % art. se pot distin!e două ipostaze3 .de pildă. pentru prestaţiile care s%au derulat p$nă la momentul constatării nulităţii. referitor la salariul minim but pe ţară/ sau contractelor colective de muncă .ceea ce constituie re!ula în prezent/.funcţie/ potrivit cu pre!ătirea sa profesională reală. b/ dacă persoana nu a corespuns şi nu corespunde condiţiilor le!ale pentru an!ajarea pe un anumit post .„corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu”/.& din "od % întruc$t stabileşte drepturi sau obli!aţii pentru salariaţi care contravin unor norme le!ale imperative . remediabilă. persoana va restitui numai penalizarea prevăzută de le!e.a pre!ătirii profesionale/.perioadă de timp în care contractul respectiv este în fiinţă.eroare. la înc4eierea contractului. în situaţia în care persoana a fost culpabilă . între nulitatea absolută şi cea relativă.. /. sub aspectul termenelor. violentă/ are caracter relativ.fals şi uz de fals/. *1 alin. :a este. principiul fraus omnia commpit este majorat în situaţia dată de un alt principiu % la care ne%am referit % şi anume cel potrivit căruia „munca prestată trebuie retribuită”. referindu%se numai la remunerarea muncii prestate în temeiul unui contract nul . pentru această neîndeplinire. Nu e(istă deci nici o distincţie. în opinia noastră. următoarele consecinţe3 -/ "u privire la plata muncii3 a/ dacă nu a avut drept cauză lipsa studiilor . atribuţiile din fişa postului.. dol. dacă penalizarea nu este prevăzută de le!e . Nulitatea determinată de e(istenta viciilor de consimţăm$nt . +ireşte.de e(emplu referitor la durata concediului de odi4nă/ aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile le!ale sau contractuale aplicabile. persoana trebuie să primească salariul la care era îndreptăţită în cazul în care contractul ar fi fost valid. în cazul în care activitatea % cu toată neîndeplinirea condiţiilor le!ale % a fost.induc$ndu%l în eroare pe an!ajator cu privire la pre!ătirea sa/ va restitui diferenţa dintre salariul efectiv primit şi salariul minim brut pe ţară !arantat în plată. aprecierea concretă revine % în caz de dezacord al părţilor % or!anului de jurisdicţie a muncii competent care constată nulitatea. opinia altor salariaţi etc. în cazul în care activitatea a fost necorespunzătoare. corespunzătoare. modul>!radul în care au fost realizate atribuţiile de serviciu. despre culpă penală . nu înseamnă că va fi ferită de aplicarea unei . corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu”/.minim/.în situaţia în care persoana nu a fost culpabilă. totuşi. soluţiile sunt diferite în raport cu consecinţele care s%au produs . va restitui diferenţa dintre salariul efectiv primit şi cel la care ar fi avut dreptul dacă ar fi deţinut un post . "4iar dacă ar fi fost vorba.funcţie/ sub aspectul pre!ătirii profesionale.. Nulitatea are. prin urmare. -cesta va avea în vedere. . între altele. salariatul av$nd dreptul la despă!ubiri. dacă în aceste condiţii limită persoana va primi totuşi un salariu .

*.e( nunc/ nu şi pentru trecut . trebuie constatată ca atare. &0. op.*1 alin. . G/. persoana care a prestat munca în temeiul unui contract nul. 8ntrea!a construcţie juridică a nulităţii parţiale a contractului individual de muncă nu subzistă în cazul în care însuşi obiectul sau însăşi cauza contractului respectiv au fost ilicite sau imorale. nulitatea contractului produce efecte numai pentru viitor. otrivit art.. condiţiile de muncă. neput$ndu%se pune problema remedierii cauzei sale de nulitate. op. în mod unilateral. plata eventualelor ajutoare în cadrul asi!urărilor sociale de stat etc. salariul. prin prisma art.*1 alin.. dacă persoanei nu i se recunoaşte nici măcar parţial dreptul la salariu. cu toate efectele acestuia3 spre e(emplu. 0* din "odul muncii. e(ecutarea contractului individual de muncă era !uvernată de principiul stabilităţii în muncă. c4iar parţial. ea nu va beneficia nici de celelalte drepturi decur!$nd din statutul de salariat..1. ceea ce presupune că modificarea 7&9 I. 7. "u privire la alte drepturi3 în situaţia în care se recunoaşte. felul muncii. e din "od % încetarea sa de drept. între! contractul individual de muncă în cauză este nul absolut. cit. Beli.2 din "odul muncii. efectele nulităţii sunt similare cu cele care se produc în cazul neîntrunirii condiţiilor le!ate de pre!ătirea profesională. prevede că nu poate fi modificat contractul individual de muncă dec$t prin acordul părţilor sau.în profesie sau>şi specialitate/. B7.T. se impune acceptarea şi a statutului de salariat al persoanei respective.*1 alin. "/. corespunzător modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu.1. însă. Ş.. dreptul la plata salariului.art. ca urmare a constatării nulităţii între!ului contract individual de muncă se produce % în temeiul art. BD200(. @oiculescu. cu titlu de e(cepţie. prin acordul părţilor . prin 4otăr$re judecătorească . 6. iar dacă ele nu se înţele!.dacă sunt întrunite cerinţele le!ii penale/ 7&9. timpul de muncă şi timpul de odi4nă.cit. rin urmare. în cazurile şi condiţiile prevăzute în cuprinsul acestuia. lit. Dreptul muncii!899B. Criterii "e lasi+i are a a6urilor "e #o"i+i are a ontra tului "e #un ă "a măsură de protecţie a salariaţilor 3. în art. p. şi făc$nd aplicarea principiului stabilităţii în muncă. şi 1/. -şa fiind . Ştefanescu. întotdeauna. 8n aceste cazuri. p. astfel cum este stabilit de le!islaţia muncii.# din acelaşi "od/. otrivit vec4ii re!lementări. 02 941 .rEdeanu.prevede art. Fn :)reptul= nr. compensarea în bani a concediului neefectuat. Aodificarea contractului individual de muncă înseamnă sc4imbarea unuia dintre următoarele elemente ale contractului individual de muncă3 durata contractului. "odul muncii. locul muncii. contractul individual de muncă încetează doar ca urmare a unei nulităţi absolute şi numai atunci c$nd aceasta nu poate fi acoperită ulterior. are dreptul la remunerarea acesteia.sancţiuni penale . Nulitatea.an!ajator şi salariat/. @acă persoana nu întruneşte condiţiile de vec4ime în muncă .e( tunc/. Mo"i+i area ontra tului in"i5i"ual "e #un ă 7.

dar aceste situaţii şi motivele pentru care pot fi dispuse asemenea măsuri.ust 2007 7&& !le"andru #iclea. obli!atorii pentru salariaţi. # din "odul muncii a precizat c6 . motive le!ate sau nu de persoana salariatului. Aodificarea contractului de muncă constă în mod obişnuit în trecerea salariatului într%un alt loc de muncă sau o altă activitate în mod temporar sau definitiv7&2.felul muncii. locul muncii. care reţine ca situaţii de modificare unilaterală a contractului individual de muncă. op. o atare modificare are la bază consimţăm$ntul !eneral şi prealabil dat de salariat la înc4eierea contractului.T. fiind posibilă numai în condiţiile şi în cazurile prevăzute de le!e. Tratat!op. p.3 elementul supus modificării . 07 lit. interesul le!itim le!at de stabilitatea raporturilor de muncă impune ca modificarea contractului individual de muncă să se facă în aceleaşi condiţii în care acesta a fost înc4eiat. &0 alin. prin care se înţele!e unitatea sau localitatea precum şi salariul 7&* . /(7 din 2/ iunie 2007. %ol. ale salariatului sau ale an!ajatorului/. e(prim$nd manifestarea acordului de voinţă al celor două părţi ale raportului juridic de muncă. determinat at$t de calificarea profesională c$t şi funcţia sau meseria încredinţată. . durata măsurii . B07. "urtea constituţional6. modificarea unilaterală a contractului individual de muncă nu constituie un drept fundamental al an!ajatorului. ci prin acte de drept al muncii7&1. Fn :.. c4iar dacă în unele cazuri. -cest ultim criteriu este avut în vedere de "odul muncii.art. "riteriile de clasificare a cazurilor de modificare a contractului individual de muncă pot privi7&. în soluţionarea e(cepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. Beli. pu+licatǎ Fn <onitorul Gficial.e%ista rom-nE de drept= nr.modificări temporare sau modificări definitive/. nr. p. 7&* Ş. p. cit..imitele dreptului unită ii de a dispune modi&icarea de&initivă a contractului de muncă prin actul ei unilateral. sau trecerea salariatului în altă muncă.. ci o convenţie bilaterală. (71. @ele!area.. detaşarea sau modificarea unilaterală a locului şi felului muncii în aceiaşi unitate nu se poate dispune prin acte administrative individuale. locul muncii..rEdeanu. op. 5nadmisibilitatea modificării unilaterale a contractului de muncă se referă numai la elementele esenţiale ale acestuia şi anume felul muncii. sunt ri!uros şi limitativ prevăzute de le!islaţia muncii”7&# Aodificarea unilaterală a contractului este în principiu interzisă. respectiv prin acordul ambelor părţi. la iniţiativa an!ajatorului. cit. 695. 7&1 I. cit. p. c din vec4iul "od al muncii/. op. 2C12. I. c4iar dac6 sunt şi situaţii în care an!ajatorul poate dispune unilateral modificarea contractului individual de muncă sau c4iar şi încetarea raporturilor de muncă. p. an!ajator şi salariat. 7&. dele!area şi detaşarea. (7(. întruc$t contractul individual de muncă nu este un act de administrare unilateral al an!ajatorului. interesul predominant care determină măsura .cit. salariul/.. 7&2 7&# !le"andru #iclea. 4artea I.acestui contract poate interveni numai în condiţiile prevăzute de le!e . B2C0/. . ŞtefEnescu. 077 din 22 au.interesul serviciului sau alte interese personale. !le"andru #iclea. )eciHia nr. prin recunoaşterea posibilităţii !enerice şi virtuale a an!ajatorului de a lua aceste măsuri în interesul bunului mers al serviciului 7&&. -stfel.

I. opinie criticată 7** pe motiv că 948 7&7 6. în celelalte cazuri.T. op. nr. al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt an!ajator7*&. p. :(istă şi opinii7*2 potrivit cărora instituţia transferului poate fi utilizată numai în condiţiile în care le!islaţia specială prevede e(pres o asemenea modificare a contractului individual de muncă. p."odul muncii nu mai conţine transferul 7&2 ca modalitate de modificare a contractului individual de muncă ce consta în vec4ea re!lementare în trecerea cu caracter definitiv de la o unitate la alta a persoanei an!ajate. Ş. nr. ** lit. 22/. 8n doctrină s%a reţinut. (7. "odul muncii adnontat şi comentat. 2(. urmată de an!ajarea la un alt an!ajator nu antrenează. $osibilitatea trans&erului în ca%ul persoanelor încadrate prin contract i<ndividual de muncă. p. dovedită în numeroase situaţii. p. B/0.rEdeanu. 7*9 !le"andru #iclea şi colecti%. BD200(. sin!ura posibilitate fiind încetarea contractului individual de muncă prin acordul părţilor. Bucureşti. <oluţia le!iuitorului se mai susţine şi prin faptul că demisia./. BD200(. nici un efect ne!ativ asupra persoanei în cauză.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. <%a apreciat7*# că în sectorul privat s%ar impune utilizarea transferului av$nd în vedere relaţiile de colaborare care e(istă între anumiţi an!ajatori. av$nd în vedere utilitatea practică a transferului. fiind re!lementat le!al pentru o serie de cate!orii profesionale 7*0. cit. a fost apreciată ca o lacună le!islativă7*9. 7*& G%idiu #inca. în temeiul art.cit.personal didactic. 22C10B. ulterior "odului muncii. urmat de înc4eierea unui nou contract de muncă între salariat şi noul an!ajator. p. poliţişti etc. p. Beli. funcţionari publici. *ditura . @oiculescu.e%ista rom-nE de dreptul muncii=.. Fn :. 1D2007. $rotec ia drepturilor salaria ilor în ca%ul trans&erului întreprinderii. 7** Şer+an Beli. 00C/(. b din "odul muncii. . Fn :. transferul poate fi utilizat în practica an!ajatorilor. 7*2 !le"andru !t.rEdeanu. spre deosebire de trecut. transferul ca modalitate de modificare a locului muncii salariatului nu poate opera.osetti. p. şi că. personal vamal. )misiuni ale "odului muncii. precum şi a faptului că el este prevăzut prin le!i speciale pentru mai multe cate!orii profesionale . utilitatea transferului rezult$nd din c4iar dispoziţiile "odului muncii referitoare la transferul întreprinderii.anasiu. 12D200B. 7*0 !le"andru #iclea. transferul păstr$ndu%şi o anumită utilitate. Fn :. Dreptul muncii!899B. astfel că. dacă se are în vedere normele constituţionale şi internaţionale conform cărora dreptul la muncă nu poate fi în!rădit. de re!ulă în aceiaşi ramură. ŞtefEnescu. în pofida nere!lementării lui. Fn )reptul nr. 5n ceea ce ne priveşte am susţinem că faţă de prevederile le!islaţiei muncii. ma!istraţi. urmată de înc4eierea unui nou contract individual de muncă la un alt an!ajator. 5umini9a )ima. că nimic nu se opune la realizarea transferului şi în prezent prin acordul părţilor. 11C1B. 7*# !le"andru #iclea. 200/. au fost adoptate acte normative care se referă la transfer.. contractul încetează prin acordul dintre an!ajator şi salariat.e%ista de drept comercial=. soluţie judicioasă. =ipsa re!lementării transferului în "odul muncii.02. ale!erea profesiei şi a locului de muncă trebuind să fie libere 7&7. Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului "od al muncii. medici. p. nr. op. Bucureşti. Tratat de Dreptul muncii. 2000. cu respectarea dispoziţiilor le!ale. *ditura 5umina 5e".

. @ele!area este o măsură temporară care poate fi luată pe o perioadă de p$nă la . dispoziţii preluate întocmai de art. ci. p. op. cit. % . din dispoziţia conducerii unităţii. contracte individuale de muncă sau prin înţele!eri între părţi. op. 5. ea trebuie să întrunească următoarele condiţii3 să fie justificată de interesul serviciului. detaşarea şi trans&erarea angaja ilor.. p. B07. 7. Numai unitatea care l%a dele!at îi poate aplica salariatului eventuale sancţiuni disciplinare. 219 şi următoarele din "odul muncii 7*7. potrivit normelor le!ale a anumitor drepturi . #2 din "odul muncii. /2. I. în afara locului său de muncă”. aşa înc$t şi în prezent transferul salariatului se poate efectua le!al. -ceste drepturi se stabilesc pentru societăţile comerciale. (70. *ditura Ştiin9ificE. restul elementelor din conţinutul contractului răm$n nesc4imbate 7*. la r$ndul ei. unitatea care a dispus dele!area se va re!resa împotriva salariatului său. entru ca dele!area să se realizeze în condiţiile le!ii. !radul sau treapta profesională şi salariul avute anterior...2 din "odul muncii anterior. &# din noua re!lementare. prelun!irea fiind posibilă. 7*1 I.9 de zile. salariatul în cauză/ şi a strictei respectări a dispoziţiilor art.impu. <iller. a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor sale de serviciu. în cazuri temeinic motivate. 3anda >.T. ŞtefEnescu. %ol. cu aceiaşi perioadă.. :a implică acordarea obli!atorie. .. potrivit art. @acă salariatul a produs o pa!ubă unităţii la care a fost dele!at nu i se poate stabili direct răspunderea patrimonială. 12/0. păstr$ndu%şi funcţia.nere!lementarea transferului.$. p. pe baza consimţăm$ntului prealabil şi implicit dat la înc4eierea contractului individual de muncă 7*1. Delegarea. p. an!ajatorul cesionar. Dele2area 8n conformitate cu dispoziţiile art. cit. I. 7*7 I. pentru alţi a!enţi economici prin contracte colective. Bucureşti.. +iind o măsură luată unilateral de an!ajator. sub dubla condiţie a e(istenţei acortdului neec4ivoc al tuturor părţilor implicate . de către salariat. e perioada dele!ării. re!ii autonome. are caracter obli!atoriu pentru salariat. %ol.cesiune convenţională definitivă a contractului individual de muncă în "odul muncii/ nu înseamnă şi interzicerea sa cu titlu !eneral. B/0. precum şi a diurnei /. salariatul răm$ne în raportul juridic de muncă cu an!ajatorul care l%a dele!at 7*2. să respecte felul 7*. <alariatul va răspunde direct şi inte!ral faţă de unitatea la care este dele!at. unitatea prejudiciată se va adresa celei care l%a dele!at pe salariat cu o acţiune în daune pentru acoperirea pa!ubei sale. 8n cazul dele!ării se modifică locul obişnuit al muncii. salariatul îndeplinind sarcinile respective în interesul an!ajatorului. dele!area consta în „e(ecutarea temporară. an!ajatorul cedent. entru unităţile bu!etare aceste drepturi se stabilesc prin 4otăr$re de !uvern. cit.T. ŞtefEnescu. 7*2 !le"andru #iclea. numai în cazul în care a produs pa!uba printr%o faptă penală. op.decontarea c4eltuielilor de transport şi de cazare.

contractul său de muncă fiind suspendat. art. ea nu trebuie confundată cu dele!area de atribuţii7. cel detaşat îşi păstrează funcţia şi salariul anterior la unitatea unde este încadrat. p. se acordă aceleaşi drepturi băneşti ca şi în cazul dele!ării .. Dreptul muncii!899B. detaşarea consta în „sc4imbarea temporară a locului de muncă din dispoziţia an!ajatorului şi încadrarea persoanei la o altă unitate. fără ca aceasta să constituie o condiţie de valabilitate. în sf$rşit. @ele!area încetează prin e(pirarea termenului. B . încetează în aceleaşi modalităţi . cu posibilitatea prelun!irii din . op.0. -stfel.0 6. mai era denumită în practică şi deplasare în interesul serviciului. durata sa le!ală fiind de 0 an. cazare. 011. prin revocarea măsurii sau prin încetarea contractului de muncă/. p. op. în scopul e(ecutării unor lucrări în interesul acesteia din urmă”. noua re!lementare adău!$nd că „în mod e(cepţional. după e(ecutarea sarcinilor de serviciu care au făcut obiectul ei. -stfel.). detaşarea este urmarea unei dispoziţii obli!atorii pentru salariat. însă. ca şi în cazul dele!ării. ceea ce nu se înt$mplă la detaşarea salariatului.. -ceastă posibilitate a dele!ării de atribuţii se manifestă de cele mai multe ori sub forma dreptului de semnătură.2. prin detaşare se poate modifica şi felul muncii. dispoziţia de detaşare se dă în scris. delea!ă o parte din atribuţiile sale unui salariat subordonat. /0. să fie limitată în timp. . neav$nd un înlocuitor de drept. în . refuzul nejustificat de a o e(ecuta put$nd atra!e aplicarea sancţiunilor disciplinare. 960 7. cit. @oiculescu. prin încetarea contractului individual de muncă.prin e(pirarea termenului. pe durata dele!ării salariatul să beneficieze de drepturile ne!ociate prin contractul individual de muncă şi în plus de cele specifice prevăzute pentru persoanele aflate în dele!are. !le"andru #iclea. prin revocarea măsurii în cauză sau. luni. în condiţiile prevăzute de le!e. 5n literatura juridic67. @ele!area re!lementată de vec4iul "od al muncii. . transport/. Aulte dintre trăsăturile caracteristice dele!ării sunt comune şi detaşării 7. detaşarea reprezintă o dislocare temporară a salariatului în cauză de la unitatea unde este an!ajat.9 s%a avansat opinia c6 în contractele individuale de munc6 ar trebuie s6 se precizeze în mod e(plivcit situaţiile în care locul de munc6 este altul dec$t localitatea unde an!ajatorul are domiciliul sau reşedinţa... care constă în faptul că o persoană cu funcţie de conducere.diurnă.muncii stabilit prin contractul individual de muncă. (7B. 7. ci fiind determinată de posibilitatea decontării drepturilor băneşti ale celor detaşaţi. 7.2.2 !le"ansru #iclea Tratat!op. acesta face obiectul unei cesiuni temporare şi parţiale între cei doi an!ajatori.cit. Detaşarea 8n baza dispoziţiilor "odului muncii anterior. p. este tot o măsură temporară. 8nsă între dele!are şi detaşare e(istă şi deosebiri substanţiale care le individualizează ca instituţii distincte. cit. dar numai cu consimţăm$ntul scris al salariatului”.

4artea I.. @oiculescu. cit. p. unitate în care trebuie să e(iste un post liber. în cazul salariaţilor din instituţii publice şi re!ii autonome cu specific deosebit prin 4otăr$re de !uvern. *&#>077* 7. &1 din "ontractul colectiv de muncă la nivel naţional pe anul 2992%299# prevede că persoanele detaşate îşi menţin toate drepturile pe care le%au avut la data detaşării. &. salariatul primeşte o indemnizaţie al cărei rol este. B/B.* . însă măsura desfacerii contractului de muncă nu poate fi aplicată dec$t cu acordul unităţii care a dispus detaşarea. . alin. cu acordul acestora. 10 din 27 iunie 299*7. op. -ceste c4eltuieli se stabilesc diferit.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. 07( din B iulie 2000. <alariatul răspunde patrimonial faţă de unitatea în care este detaşat pentru prejudiciile cauzate în le!ătură cu prestarea muncii. # din "odul muncii anterior prevedea că „în cazurile şi condiţiile prevăzute de le!e. în cazul detaşării puterea disciplinară este e(ercitată de unitatea unde este detaşat. -stfel.. 111B din 2 decem+rie 2000 7. nr. Pi art. =e!ea nr. din . în . re!ii autonome de interes local şi al oricăror persoane de drept privat. . în funcţie de natura an!ajatorului 7.cit... ca şi retro!radarea 7. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. ca şi la dele!are. potrivit art.* s%au stabilit drepturile băneşti ale salariaţilor instituţiilor publice şi re!iilor autonome cu specific deosebit pe perioada dele!ării. ani. @etaşarea.<pre deosebire de dele!are. 2.&3 în cazul salariaţilor din societăţi comerciale. 7. 4artea I. de aprobare a 'rdonanţei de ur!enţă a ?uvernului nr. art. actelor de stare civilă. entru salariaţii din celelalte cate!orii de unităţi. 220 din 1( septem+rie 122/. 4artea I. se ne!ociază prin contractul colectiv de muncă. I. detaşarea este urmată de încadrarea temporară a salariatului la unitatea unde este detaşat. 963 7.1 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului or!anizatoric şi funcţional corespunzător desfăşurării activităţilor de eliberare şi evidenţă a cărţilor de identitate. poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. alin. nr. e toată durata detaşării. detaşării şi deplasării în cadrul localităţii. iar sancţiunile disciplinare care au efecte pecuniare. c4iar dacă la locul de muncă unde sunt detaşate acestea nu se mai re!ăsesc. Cotăr$rea ?uvernului nr. . prevede că personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor este format din poliţişti şi personal contractual. era de cel mult . luni. alin. detaşarea se poate face p$nă la 2 ani”. urm$nd ca celor în cauză să li se acorde o serie de drepturi suplimentare. nr. în interes de serviciu. detaşaţi de la Ainisterul -dministraţiei şi 5nternelor pe o perioadă de . 0. /1 I. 8n mod e(cepţional se prevede că perioada detaşării poate fi prelun!ită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la unitatea la care s%a dispus detaşarea. art.. luni. 7.# nu pot depăşi durata detaşării.& 6. ŞtefEnescu. permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a ve4iculelor. op. paşapoartelor simple.. cu posibilitatea de prelun!ire a perioadei detaşării. cu e(cepţia celor privind i!iena şi protecţia muncii.1 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. de a compensa c4eltuielile suplimentare de 4rană şi întreţinere. Dreptul muncii!899B. prilejuite de dislocarea sa din mediul de viaţă obişnuit.T. #&7>299*7. %ol. cu acordul ambelor părţi. perioadă care în re!lementarea anterioară. p. 8n aceiaşi măsură.

+aţă de vec4ea re!lementare, se prevede e(pres în art. &, alin. # că „salariatul poate refuza ordinul de detaşare impus de an!ajatorul său, numai în mod e(cepţional şi pentru motive obiective”. 8n lipsa enumerării unor situaţii care pot constitui motive obiective, de natură a%l determina pe salariat să refuze dislocarea sa de la locul de muncă, credem că acestea trebuie să fie suficient de întemeiate, cum ar fi un salariu mai mic, condiţii de muncă mai !rele sau periculoase, necesitatea prezenţei permanente pentru a în!riji soţul sau copilul minor etc. @e altfel, se prevede e(pres că în mod e(cepţional că prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţăm$ntul e(pres al salariatului în cauză, cea ce înseamnă per a contrario că sc4imbarea felului muncii ca urmare a detaşării constituie un motiv obiectiv întemeiat de a refuza o asemenea măsură dispusă de an!ajator. 5n doctrin67,2 s%a apreciat c6 va constitui un abuz de drept din partea salariatului refuzul detaş6rii în lipsa unui motiv personal temeinic. Pi în cazul detaşării se prevede dreptul salariatului în cauză la plata c4eltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare. otrivit art. &1 din "odul muncii, drepturile salariale cuvenite salariatului detaşat urmează a fi plătite de unitatea la care s%a dispus detaşarea, numai în cazul în care aceasta s%ar afla în imposibilitate de plată a salariului, obli!aţia de plată pentru munca prestată va reveni unităţii care a dispus detaşarea. @eşi se prevede că pe perioada detaşării salariatul îşi păstrează toate drepturile prevăzute în contractul de muncă înc4eiat, se arată că în situaţia în care la unitatea la care s%a dispus detaşarea drepturile salariale, precum şi drepturile privind timpul de odi4nă sunt mai mari dec$t cele de care beneficia salariatul la unitatea care a dispus detaşarea, salariatului i se vor acorda drepturile mai favorabile. ' prevedere similară conţinea şi vec4ea re!lementare, însă, numai cu privire la salariu şi indemnizaţii. @etaşarea încetează la e(pirarea duratei pe care aceasta a fost luată. @etaşarea mai poate înceta prin revocarea ei de către unitatea care a dispus%o precum şi prin încetarea contractului de muncă. e măsură ce numărul unităţilor economice cu capital de stat s%a micşorat în condiţiile dezvoltării tot mai accentuate a descentralizării economice, s%a observat o restr$n!ere a utilizării detaşării, cu precădere în unităţile bu!etare. 8n dreptul comunitar al muncii, spre deosebire de "odul muncii rom$n, detaşarea lucrătorilor efectuată în cadrul unei prestări de servicii, se referă şi la detaşarea salariaţilor la unităţi din spaţiul economic european. 7.,. 8re erea te#porară sau "e+initi5ă *n altă #un ă ;recerea temporară în altă muncă este tot o modificare unilaterală a contractului de muncă în temeiul căreia salariatul îndeplineşte, într%o perioadă determinată, o altă

7,2

I.TŞXtefǎnescu, Ş.Beli.rǎdeanu, $re%entare de ansamblu.., op.cit., p. (/ @eronica 4ri+ac, op,cit., p. 7/ etc.

funcţie sau meserie dec$t cea prevăzută în contract şi care trebuie să corespundă, cu unele e(cepţii stabilite de le!e, calificării sale profesionale7,7. ;recerea temporară în altă muncă era posibilă, în vec4ea re!lementare, şi în altă unitate, caz în care această măsură se combină cu detaşarea. ;recerea temporară în altă muncă poate fi realizată în două situaţii3 cele în care este necesar consimţăm$ntul special al salariatului .numirea unui înlocuitor cu dele!aţie, !irarea unei funcţii vacante, înlocuirea unor persoane care lipsesc temporar de la serviciu şi unitatea este obli!ată să le păstreze postul, trecerea în altă muncă a celor care produc în mod repetat rebuturi etc./, şi cele în care măsura este obli!atorie .dacă pe baza recomandării medicale salariatul trebuie să presteze o muncă mai uşoară, pentru pensionarii de invaliditate de !radul 555, pentru femeile !ravide sau care alăptează, în cazul aplicării sancţiunii disciplinare a retro!radării în funcţie sau cate!orie/. 8n afara acestor situaţii care de cur! din "odul muncii şi din alte re!lementări le!ale, în practica judiciară s%a decis că este admisibilă şi sc4imbarea temporară a locului muncii prin actul unilateral al an!ajatorului, dacă se respectă calificarea profesională a celui în cauză şi nu i se diminuează salariul 719. otrivit le!islaţiei actuale şi normelor de drept comun privind libertatea contractuală, este posibil ca, în cadrul aceleiaşi unităţi, să se realizeze oric$nd, cu acordul salariatului, o trecere cu titlu definitiv în altă muncă .într%o funcţie superioară sau inferioară/. :ste un drept necenzurabil al părţilor de a stabili, de comun acord, trecerea definitivă în altă muncă. -n!ajatorul nu poate fi blocat în utilizarea salariaţilor din subordinea sa dacă funcţia şi salariul nu se sc4imbă prin măsura sa unilaterală, însă trecerea dintr%o funcţie de conducere în alta inferioară, de e(ecuţie, este nele!ală, deoarece se sc4imbă radical, în defavoarea persoanei încadrate, at$t felul muncii c$t şi salariul, ceea ce ar constitui o retro!radare definitivă, sancţiune necunoscută de le!islaţia muncii. ;recerea temporară în muncă ca modalitate de modificare de către an!ajator a locului şi felului muncii este re!lementată în art. &2 care arată că an!ajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţăm$ntul salariatului, şi în cazul apariţiei unei situaţii cu caracter de forţă majoră, cu titlu de sancţiune sau ca măsură de protecţie a salariatului. 8ntruc$t nu e(istă o definiţie specifică pentru forţa majoră într%o asemenea ramură de drept, considerăm că se aplică prin analo!ie situaţia avută în vedere în materie penală, c$nd an!ajatorul recur!e la o asemenea măsură pentru a preînt$mpina un pericol iminent. Aăsura trecerii temporare în altă muncă este obli!atorie în cazul aplicării sancţiunilor disciplinare sau dacă împrejurări e(cepţionale impun participarea salariaţilor, indiferent de funcţia sau postul deţinut, la e(ecutarea unor lucrări şi la luarea unor măsuri cerute de nevoile unităţii. ;recerea temporară în altă muncă ca sancţiune disciplinară este o măsură firească av$nd un scop sancţionator, de cele mai multe ori o asemenea măsură, prin care se sc4imbă felul sau locul muncii apare ca o retro!radare în funcţie sau profesie.
7,7 719

3anda >,impu, !le"andru #iclea, op. cit., p. (2(. I.T. ŞtefEnescu, op. cit., %ol. I, p. B/7.

"u at$t mai firească apare o asemenea măsură care urmăreşte protecţia salariatului, c$nd datorită v$rstei sau stării fizice se impune o muncă compatibilă cu o asemenea stare. @eşi le!ea nu vorbeşte despre trecerea definitivă a salariatului în altă muncă, totuşi o asemenea măsură credem că poate fi luată de an!ajator, însă numai cu acordul710 salariatului în cauză, prin înc4eierea unui act adiţional la contractul individual de muncă în condiţiile art. 0, din "odul muncii. Aăsura de trecere temporară în altă muncă este obli!atorie dacă pe baza recomandării medicale salariatul trebuie să presteze o muncă mai uşoară. "onform art. &7 alin. 0 din =e!ea nr. #&,>2992 privind asi!urarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale712, salariaţii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă ca urmare a manifestării riscului asi!urat, pot trece temporar în altă muncă, situaţie în care beneficiază de o indemnizaţie, în situaţia în care, la noul loc de muncă, realizează un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din ultimele , luni, calculate de la momentul depistării afecţiunii. :ste, prin urmare o facultate, aplicabilă, dacă an!ajatorul dispune de un loc de muncă adecvat stării de sănătate a salariatului 71#, în caz contrar, sin!ura soluţie le!ală răm$ne concedierea celui în cauză, în temeiul art. ,0 lit. c din "odul muncii, deoarece inaptitudinea fizică sau psi4ică a salariatului, nu%i mai permite să%şi îndeplinească obli!aţiile de serviciu.

7. /. Detaşarea lu r@torilor str@ini *n Ro#;nia 'rdonanţa de ur!enţă a ?uvernului, nr. 0#9 din 22 septembrie 299* 71& pentru modificarea şi completarea =e!ii nr. 29#>0777 71* privind permisele de muncă, a fost elaborată în vederea acoperirii viciilor de formă rezultate din necoroborarea situaţiei de fapt cu le!islaţia referitoare la re!imul străinilor 71, în )om$nia, dar şi cu normele de obţinere a avizului şi permisului de muncă, precum şi cu privire la <tatutul străinilor detaşaţi, 711 a căror perioadă de şedere a fost limitată prin 'rdonanţa de ur!enţă a ?uvernului nr. 07&>2992712 privind re!imul străinilor în )om$nia impunea armonizarea acestor prevederi cu cele ale prezentului act normativ, în caz contrar urm$nd ca străinii să fie obli!aţi să părăsească teritoriul )om$niei, iar pentru a%şi continua activitatea lucrativă în
971 712

!le"andru #iclea, Tratat!op.cit, p. 012. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. B0B din 27 iunie 2002. 71# !le"andru #iclea, 1onstantin Tufan, Dreptul securită ii sociale, *ditura >lo+al 5e", Bucureşti, 200(, p. 221. 71& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 722 din 0 octom+rie 2000. 71* ;epu+licatE Fn <onitorul Gficial al ;om-niei, 4artea I, nr. 0BB din 17 iunie 200B. 71, 3trEin, Fn sensul le.ii, este persoana care nu are cetE9enia rom-nE.
977

! se %edea şi I T Ştefǎnescu, Detaşarea în ca%ul prestǎrii de servicii transna ionale Fn Tratat!op.cit., p.(1(.C(10 712 ;epu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 201 din 7 martie 200B.

)om$nia se impunea obţinerea vizei de lun!ă şedere pentru an!ajare în muncă în baza avizului 'ficiului pentru Ai!raţia +orţei de Auncă. ;otodată, necesitatea respectării dreptului de preferinţă al lucrătorilor rom$ni la an!ajarea în muncă, în raport cu cetăţenii străini detaşaţi 717, necesitatea ac4itării contribuţiilor la sistemul de asi!urări sociale, precum şi de acordare a unui nivel salarial ec4itabil pentru acelaşi tip de activitate desfăşurată de către lucrătorii rom$ni şi străini, av$nd în vedere că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii e(traordinare, a determinat o atare re!lementare, care nu mai putea fi am$nată. -stfel, la articolul 2, după litera e sau introdus două noi litere, literele f şi !, cu următorul cuprins3 f/ lucrătorul detaşat % străinul calificat, an!ajat al unei persoane juridice străine, care poate să desfăşoare activitate pe teritoriul )om$niei de ma(imum un an de zile la un interval de minimum * ani, în următoarele situaţii3 0/ îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul )om$niei pe o perioadă de p$nă la un an de zile, la o persoană juridică din )om$nia, în baza unui contract comercial de prestări de servicii înc4eiat între persoana juridică din )om$nia şi an!ajatorul străin al lucrătorului detaşat; 2/ îşi desfăşoară activitatea, ca urmare a deciziei de sc4imbare temporară a locului de muncă emise de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al 'r!anizaţiei Aondiale a "omerţului, la o reprezentanţă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul )om$niei; #/ îşi desfăşoară activitatea la o societate comercială, persoană juridică rom$nă, al cărei asociat>acţionar este compania străină, cu acelaşi obiect de activitate, dacă nu este în raporturi de muncă cu o altă persoană juridică rom$nă. !/ personal înalt calificat % profesori universitari, cercetători şi personal ştiinţific care desfăşoară în )om$nia o activitate academică sau o activitate de cercetare în cadrul universităţilor, instituţiilor de educaţie şi cercetare, autorităţilor şi instituţiilor din sistemul administraţiei publice centrale. -ceste modificări şi completări binevenite pentru mediul de afaceri din )om$nia, au fost mai ri!uros re!lementate de prevederile =e!ii nr. #&& din 07 iulie 299, privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale 729 se aplică întreprinderilor stabilite într%un stat membru al Eniunii :uropene sau al <paţiului :conomic :uropean, care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul )om$niei salariaţi 720 cu care au stabilite raporturi de muncă. -ceastă le!e transpune722 @irectiva arlamentului :uropean şi a "onsiliului 7,>10>": din 0, decembrie 077, privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, şi aintrat în vi!oare la data aderării )om$niei la Eniunea :uropeană. 5n doctrin6 se arat6 c6 ,,în ansamblu le!iuitorul rom$n nu a
717

)an #op, Regimul juridic al salaria ilor detaşa i în Rom#nia pentru lucrări şi servicii transna ionale , ;e%ista de drept comercial, nr. 12D200/, p. B7C0( 729 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. /(/ din 2B iulie 200/. 720 Ln sensul le.ii Mart. (N, prin salariat detaşat se Fn9ele.e salariatul care Fn mod normal lucreaHE FntrCun alt stat dec-t ;om-nia, dar pentru o perioadE de timp limitatE Fşi desfEşoarE acti%itatea Fn ;om-nia. 982 I.T.Ştefǎnescu, Tratat!op.cit., p.(10.

f6cut uz de anumite dero!6ri posibile ale @irectivei, cea ce constituie o e(presie elocvent6 a opţiunii sale pentru o protecţie superioar6 a salariaţilor detaşaţi din alte state în )om$nia”72# <e prevede e(pres în art. 2, că ea nu se aplică personalului navi!ant al întreprinderilor din marina comercială. -rt. & arată că acest act normativ se aplică în măsura în care întreprinderile înfiinţate într%un <tat Aembru al Eniunii :uropene şi al <paţiului :conomic :uropean iau una dintre următoarele măsuri cu caracter transnaţional3 a/ detaşarea unui salariat pe teritoriul )om$niei, în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract înc4eiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în )om$nia, dacă e(istă un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat 72& şi întreprinderea care face detaşarea; b/ detaşarea unui salariat la o unitate situată pe teritoriul )om$niei sau la o întreprindere care aparţine unui !rup de întreprinderi, situată pe teritoriul )om$niei, dacă e(istă un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea; c/ punerea la dispoziţie a unui salariat, de către o întreprindere de muncă temporară sau a!enţie de plasare, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul )om$niei, dacă e(istă un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea de muncă temporară sau a!enţia de plasare. rocedura specifică privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul )om$niei urmează să fie stabilită prin 4otăr$re a ?uvernului. @etaşarea lucrătorilor străini este condiţionată de obţinerea permisului de munca72*. 'E? nr.0#9>299* a diversificat tipurile de permise de muncă 72, în funcţie de cate!oriile de lucrători străini care pot solicita accesul pe piaţa muncii din )om$nia, urm$nd ca eliberarea permiselor de muncă să se realizeze în procedura distinctă, aprobată conform Normei metodolo!ice 721. rincipalul avantaj al procedurii de obţinere a permisului de muncă de tip G pentru lucrători detaşaţi, faţă de permisul de muncă de tip - pentru lucrători
72# 72&

4u+licatE Fn Iurnalul Gficial al 1omunitE9ilor *uropene MIG1*N, nr. 5 017 din 21 ianuarie 1227. 6o9iunea de salariat, potri%it art. 0, este cea re.lementatE Fn le.isla9ia rom-nE. 72* 4otri%it articolului 2, lit. +, din 5e.ea nr.20(D1222, permisul de muncE este documentul oficial, eli+erat Fn condi9iile le.ii, care dE dreptul titularului sE fie Fncadrat Fn muncE sau detaşat Fn ;om-nia la un sin.ur an.a&ator. 72, 4ermisele de munca re.lementate suntK C de tip ! pentru lucratori permanen9i C de tip B pentru lucratori detaşa9i C de tip 1 pentru lucratori seHonieri C de tip ) pentru lucratori sta.iari C de tip * pentru sporti%i C de tip > permis de munca nominal C de tip 8 pentru lucratori transfrontalieri. 721 6orma metodolo.ica din 22D12D2000 4u+licat Fn <onitorul Gficial, 4artea I nr. 2B din 01D02D200/ de aplicare a pre%ederilor 5e.ii nr. 20(D1222 pri%ind permisele de muncE, repu+licatE, cu modificErile şi completErile ulterioare

permanenţi este celeritatea acestei proceduri, asi!urată prin următoarele3 nu este necesar atestatul de recunoaştere al actului de studii eliberat de Ainisterul :ducaţiei şi "ercetării .procedura de atestare durează cel puţin #9 de zile/; nu este necesar atestatul de recunoaştere a pre!ătirii profesionale, emis de Ainisterul Auncii, <olidarităţii <ociale şi +amiliei; nu este necesar certificatul de cazier judiciar din ţara de ori!ine sau de domiciliu al străinului. ermisul de muncă de tip G722 dă dreptul titularului să presteze munca, în condiţiile le!ii, în baza deciziei de detaşare de la un an!ajator persoana juridica străină la un an!ajator persoană juridică din )om$nia ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din )om$nia a unei persoane juridice cu sediul în străinătate. 8n al doilea r$nd, trebuie menţionat faptul că la e(pirarea perioadei de detaşare, străinii pot fi încadraţi cu permis de muncă de tip -, în conformitate cu prevederile le!ale, în baza dreptului de şedere pentru alte scopuri, la an!ajatorul la care a fost detaşat; ceea ce înseamnă că perioada pentru care este obţinut permisul de detaşare, poate fi folosită în scopul obţinerii documentelor arătate mai sus, fără a risca ieşirea din termenele le!ale de obţinere a permisului de muncă de la 'A+A, respectiv a permisului de şedere temporară de la -utoritatea pentru <trăini. -ceasta, în condiţiile în care termenul pentru obţinerea permisului de şedere temporară de la - <, pentru cetăţenii E:, este de 79 de zile de la intrarea în ţară. entru obţinerea permisului de muncă de tip G, an!ajatorul, persoană juridică din )om$nia ori o reprezentantă, sucursala sau filiala a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune următoarele documente3 a/ cerere motivata; b/ actul constitutiv al societăţii comerciale sau, după caz, actul de înfiinţare a persoanei juridice, precum şi certificatul de înmatriculare la oficiul )e!istrului "omerţului, în copie şi în ori!inal; c/ certificatul constatator emis de oficiul )e!istrului "omerţului, din care sa rezulte ca nu s%au operat cereri de înscriere de menţiuni referitoare la e(istenţa unei 4otăr$ri judecătoreşti definitive pentru săv$rşirea de infracţiuni de către asociatul unic sau, după caz, de asociaţi, în le!ătură cu activitatea pe care o desfăşoară, sau la declararea stării de faliment .procedura de eliberare în re!im de ur!enţă a certificatului constatator durează 2 zile/; d/ curriculum vitae al străinului, potrivit modelului prevăzut în ane(a nr. # din Norma metodolo!ică, care să conţină şi declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu are antecedente penale, ca este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în munca; e/ cererea străinului pentru eliberarea permisului de muncă; f/ documentul de trecere a frontierei, valabil, al străinului .e(3 paşaport/ în ori!inal şi copie; !/ copia contractului individual de muncă, tradus în limba rom$nă şi le!alizat de notarul public; 4/ copia actului de detaşare, tradus în limba rom$nă şi le!alizat de notarul public; i/ după caz, copia contractului comercial de prestări de servicii, tradus în limba rom$na şi le!alizat de notarul public; j/ copia actului de studii necesar pentru detaşarea în funcţia sau în meseria pentru care se solicita eliberarea permisului de muncă, tradus în limba rom$nă şi le!alizat de notarul public; H/ copiile documentelor care atestă pre!ătirea profesională obţinută în
722

!rticolul B alineatul 2, litera + din 5e.ea nr. 20(D1222, aşa cum a fost modificatE prin G.>. nr. B2D200/.

afara sistemului de învăţăm$nt sau, după caz, care atestă e(perienţa profesională, traduse în limba rom$nă şi le!alizate de notarul public; l/ două foto!rafii tip G.5. 8n termen de 1 zile de la data obţinerii permisului de muncă de tip G, străinul are obli!aţia să se prezinte la - < pentru a solicita acordarea permisului de şedere temporară în )om$nia. =a data aderării )om$niei la Eniunea :uropeana cetăţenii străini an!ajaţi ai persoanelor juridice stabilite într%unul dintre statele membre ale Eniunii :uropene sau într%unul dintre statele semnatare ale -cordului privind <paţiul :conomic :uropean pot fi detaşaţi în )om$nia fără a fi necesară obţinerea permisului de muncă. <alariaţii detaşaţi pe teritoriul )om$niei în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de le!ea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin le!ea rom$nă şi>sau prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional şi de ramură, cu privire la3 a/ durata ma(imă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic; b/ durata minimă a concediilor anuale plătite; c/ salariul minim727,inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare; d/ condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor, în special de către întreprinderile de muncă temporară; e/ sănătatea şi securitatea în muncă. =e!ea nr. #07>299, 779 a securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. :a stabileşte principii !enerale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea ec4ilibrată potrivit le!ii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile !enerale pentru implementarea acestor principii. f/ măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri; !/ e!alitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare. revederile referitoare la durata concediului anual şi a salariului minim, nu se aplică în cazul lucrărilor de montaj iniţial şi>sau de primă instalare a unui bun, care fac parte inte!rantă dintr%un contract de furnizare de bunuri, sunt necesare pentru punerea în funcţiune a bunului furnizat şi sunt e(ecutate de salariaţi calificaţi şi>sau specializaţi ai întreprinderii furnizoare, dacă durata detaşării este de cel mult 2 zile. -ceastă situaţie nu se aplică activităţilor din domeniul construcţiilor, care vizează construirea, repararea, întreţinerea, modificarea sau demolarea clădirilor, în special următoarelor3 a/ e(cavaţii; b/ terasament; c/ construcţii; d/ montare şi demontare a elementelor prefabricate; e/ amenajare sau ec4ipare; f/ transformare;
727

Ln sensul pre%ederilor le.ii, no9iunea de salariu minim este cea pre%EHutE de le.e şiDsau de contractul colecti% de muncE aplica+il. 779 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. /B/ din 2/ iulie 200/

!/ renovare; 4/ reparare; i/ demontare; j/ demolare; H/ mentenanţă; l/ întreţinere, lucrări de vopsire şi curăţare; m/ îmbunătăţiri. ' asemenea enumerare, faţă de formularea din te(tul de le!e nu poate fi considerată limitativă, ci numai e(emplificativă, put$nd apărea şi alte situaţii similare. @urata detaşării se calculează pe baza unei perioade de referinţă de un an de la data începerii detaşării. =a calculul duratei detaşării se iau în considerare perioadele anterioare în care postul a fost ocupat de un lucrător detaşat. 'rdonanţa ?uvernului nr. &7>299,770 pentru modificarea şi completarea =e!ii nr. 29#>0777 privind permisele de muncă 772 după articolul # se introduce un nou articol, articolul #>0, cu următorul cuprins3 ,,în situaţia în care un an!ajator persoană juridică cu sediul în )om$nia ori o reprezentanţă, sucursală sau filială din )om$nia a unei persoane juridice cu sediul în străinătate face dovada realizării unor investiţii directe cu impact semnificativ în economie, în sensul prevederilor =e!ii nr. ##2>299077# privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, în care lucrătorul detaşat are o implicare directă şi necesară, perioada pentru care acesta desfăşoară activitatea pe teritoriul )om$niei poate fi prelun!ită p$nă la # ani. 8n temeiul prevederilor acordurilor, convenţiilor sau înţele!erilor internaţionale la care )om$nia este parte, perioada pentru care lucrătorul detaşat desfăşoară activitatea pe teritoriul )om$niei poate fi prelun!ită în condiţiile şi situaţiile prevăzute în mod e(pres de acestea”. 5ndemnizaţiile specifice detaşării, în conformitate cu art. 7, sunt considerate parte a salariului minim, în măsura în care nu sunt acordate salariatului pentru acoperirea c4eltuielilor !enerate de detaşare, precum cele de transport, cazare şi masă. <e precizează totodată e(pres, în art. 09, că dispoziţiile le!ii nu limitează aplicarea condiţiilor de muncă mai favorabile pentru salariaţii detaşaţi în )om$nia. 8ntreprinderile stabilite într%un stat nemembru al Eniunii :uropene sau al <paţiului :conomic :uropean, care detaşează salariaţi pe teritoriul )om$niei, nu pot beneficia de un tratament mai favorabil dec$t întreprinderile stabilite într%un stat membru al Eniunii :uropene sau al <paţiului :conomic :uropean. 8n scopul punerii în aplicare a prevederilor prezentei le!i, art. 02 precizează că 5nspecţia Auncii este autoritatea publică cu atribuţii de birou de le!ătură, care efectuează sc4imbul de informaţii cu instituţiile competente din statele membre ale Eniunii :uropene sau ale <paţiului :conomic :uropean. -ceastă autoritate comunică instituţiilor competente din celelalte state membre ale Eniunii :uropene şi ale <paţiului :conomic :uropean, precum şi "omisiei :uropene informaţii referitoare la calitatea sa de autoritate cu atribuţii de birou de le!ătură.

770 772

4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I nr. 7B0 din (1 au.ust 200/ ;epu+licatE Fn <onitorul Gficial al ;om-niei, 4artea I, nr. 0BB din 17 iunie 200B, cu modificErile şi completErile ulterioare. 77# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. (0/ din ( iulie 2001.

8n cadrul acestei cooperări, 5nspecţia Auncii răspunde cererilor motivate de informare a acestor instituţii cu privire la detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, inclusiv referitor la abuzuri sau la cazuri de activităţi transnaţionale considerate ile!ale. <c4imbul de informaţii se realizează cu titlu !ratuit. ;otodată, 5nspecţia Auncii verifică aplicarea prevederilor le!ii, în vederea respectării drepturilor salariaţilor detaşaţi pe teritoriul )om$niei în cadrul prestării de servicii transnaţionale. 8n cazul în care consideră că le%au fost încălcate drepturile cu privire la condiţiile de muncă, salariaţii detaşaţi în condiţiile prezentei le!i şi>sau reprezentanţii acestora se pot adresa 5nspecţiei Auncii. 8n situaţia în care salariaţii detaşaţi în condiţiile acestei le!i consideră că le% au fost încălcate drepturile cu privire la condiţiile de muncă, aceştia se pot adresa, în conformitate cu dispoziţiile art. 0&, instanţelor judecătoreşti competente din )om$nia sau instanţelor judecătoreşti dintr%un alt stat, potrivit convenţiilor internaţionale e(istente în materie de competenţă judiciară. 0. Suspen"area ontra tului in"i5i"ual "e #un ă 0. 1. Consi"eraţii 2enerale @e esenţa contractului de muncă sunt prestaţiile succesive, care se realizează în timp. e perioada c$t acest contract este în fiinţă pot interveni însă anumite situaţii care să împiedice realizarea obli!aţiilor reciproce ale părţilor 77&. 5nstituţia suspend6rii se r6sf)$n!e asupra unei prestaţii care se desf6şoar6 într%un interval de timp77* 8n măsura în care nee(ecutarea obli!aţiilor contractuale constituie rezultatul unor cauze trecătoare, obli!aţiile put$nd fi totuşi e(ecutate ulterior, contractul de muncă poate şi trebuie salvat. :ste ceea ce se realizează prin intermediul instituţiei suspendării contractului individual de muncă. <uspendarea contractului de muncă este în realitate o suspendare a principalelor sale efecte77,, prestarea muncii şi plata acesteia, ce se manifestă printr%o încetare temporară a traducerii lor în viaţă. -şadar, contractul de muncă nu încetează, are loc numai o suspendare a producerii efectelor sale, spre deosebire de desfacerea contractului de muncă care face să înceteze definitiv toate efectele acestui contract 771. erioadele de discontinuitate normală în prestarea muncii, repausul zilnic şi cel săptăm$nal, cel din timpul sărbătorilor le!ale, concediul de odi4nă, c$nd în fapt nu se lucrează, nu constituie o suspendare a contractului de muncă 772.
77&

3anda >,impu, !le"andru #iclea, Dreptul muncii, edi9ia a IICa, *ditura 5umina 5e", Bucureşti, 2001, p. 220. 995 6icolae @oiculescu, Dreptul muncii!899B, op. cit., p. /B. 77, I.T. ŞtefEnescu, op. cit., %ol. I, p. B70. 771 !le"andru #iclea, op. cit., p. (B(.
998

6icolae @oiculescu, Dreptul muncii!899B, op. cit., p. /B.

@e esenţa contractului de muncă este prestarea succesivă a muncii de către salariat, şi numai după ce munca a fost prestată, se naşte obli!aţia patronului de a o remunera. -ceastă ordine în e(ecutarea prestaţiilor nu poate fi inversată, plata anticipată a salariului nefiind, în principiu posibilă. "onsecinţa este că suspendarea contractului are loc numai atunci c$nd obiectul nu se realizează prin prestaţiile succesive la care salariatul s%a obli!at. 8n situaţia în care patronul nu şi%ar îndeplini obli!aţia de a plăti salariul, persoana încadrată nu poate refuza prestarea muncii, ori a solicita desfacerea contractului invoc$nd e(cepţia non adimpleti contractus, ci are desc4isă calea acţiunii în justiţie pentru obli!area patronului la plata prestaţiei ce%i revine 777. rincipalele efecte ale suspendării contractului individual de muncă sunt următoarele3 persoana încadrată primeşte în locul salariului o indemnizaţie sau o despă!ubire .de e(emplu c$nd se dispune anularea desfacerii contractului de muncă şi reinte!rarea sa în funcţie/; majoritatea cazurilor de suspendare antrenează beneficiul vec4imii în muncă .e(cepţia fiind atitudinea culpabilă a salariatului3 absenţe nemotivate, suspendarea din funcţie ca sancţiune disciplinară etc./; suspendarea contractului de muncă determină şi repro!ramarea concediului de odi4nă; pe durata suspendării, pe postul respectiv poate fi încadrată o altă persoană, dar numai prin contract de muncă pe durată determinată; pe durata suspendării, anumite cauze constituie obstacole le!ale pentru desfacerea contractului de muncă .concediul de boală, de maternitate/ în timp ce altele constituie preludiul posibil al desfacerii acestuia .suspendarea din funcţie ca urmare a cercetării disciplinare/. 8n mod firesc suspendarea încetează din moment ce a dispărut cauza care a determinat%o. =a încetarea suspendării, salariatul are obli!aţia de a se prezenta la locul de muncă pentru a%şi relua activitatea, iar patronul are obli!aţia de a%l primi, nerespectarea acestor obli!aţii poate atra!e răspunderea fiecăreia din părţile aflate în culpă. =e!islaţia muncii nu cuprinde re!lementări procedurale cu privire la suspendarea contractului individual de muncă, fiind însă util să se întocmească o decizie, ca act intern al an!ajatorului prin care3 să se constate sau să se dispună suspendarea; să se precizeze temeiul ei le!al; să se consemneze efectele acesteia. <uspendarea contractului individual de muncă presupune, în viziunea noii re!lementări, suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială .salarii, sporuri, alte avantaje/ de către an!ajator, urm$nd ca pe toată durata suspendării celelalte drepturi şi obli!aţii ale părţilor, vor continua să e(iste, dacă prin le!i speciale, re!ulamente interne, contracte colective sau contracte individuale de muncă nu se prevede altfel. 8n cazul suspendării contractului individual de muncă datorită unei fapte imputabile salariatului, pe toată durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea de salariat. <uspendarea contractului de muncă poate fi !enerată de cauze e(terioare voinţei părţilor, sau, dimpotrivă, să%şi aibă sursa în acordul lor de voinţă, ori numai a uneia din părţi, fie salariat fie patron.
777

!le"andru #iclea, Tratat!op.cit., p.B70..

"u titlu de e(cepţie0999 suspendarea se poate datora culpei an!ajatorului, în cazul anul6rii desfacerii contractului individual de munc6, pe perioada acestei date şi p$n6 la reinte!rarea în munc6 a persoanei în cauz6, contractul individual de munc6 se afl6 în situaţia juridic6 a suspend6rii -lineatul # al articolului &7 din "odul muncii a fost modificat prin '? nr. ,*>299*, în sensul că pe durata suspendării pot continua să e(iste alte drepturi şi obli!aţii ale părţilor dec$t cele prevăzute la alin. 2 .suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către an!ajator/, dacă acestea sunt prevăzute prin le!i speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau re!ulamente interne. <e poate observa că s%a renunţat la condiţia le!ală formulată ne!ativ % „dacă nu se prevede altfel”% care avea în vedere şi aceste instrumente juridice .contracte de muncă, re!ulamente interne/, şi o asemenea enumerare e(emplificativă nu poate crea neclarităţi în practică0990. 0. $. Suspen"area "e "rept "ontractul de muncă poate fi suspendat indiferent de e(istenţa unei manifestări de voinţă, datorită unor împrejurări care fac cu neputinţă prestarea muncii de către salariat. 8n cadrul acestor cazuri în care salariatul este în imposibilitate să presteze munca la care s%a an!ajat, "odul muncii, în art. *9, enumără următoarele3 a/ concediul de maternitate. :ste prev6zut în art. 2#%2* din =e!ea nr. 02*>299* 0992 privind concediile şi indemnizaţiile de asi!ur6ri sociale de s6n6tate, care a abro!at articolele 002%029 din =e!ea nr.07>299. entru protejarea sănătăţii mamei şi copilului, în conformitate cu dispoziţiile cu dispoziţiile le!islaţiei muncii, se acorda femeii salariate un concediu de maternitate sub forma concediului prenatal şi a concediului postnatal, în art. 2# din =e!ea nr. 0*2>299*, se arat6 c6 salariatele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 02, de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate. @e aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nasc în termen de 7 luni de la data pierderii calităţii de asi!urat. +aptul că pierderea calităţii de asi!urat nu s%a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către an!ajatori sau asimilaţii acestora. "oncediul se acordă pentru o perioadă de ,# de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de ,# zile după naştere. "ele două perioade se pot compensa între ele099#, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel înc$t durata minimă obli!atorie a concediului de lăuzie să fie de &2 de zile calendaristice. ersoanele cu 4andicap asi!urate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină încep$nd cu luna a ,%a de sarcină.
1000 0990

6icolae @oiculescu, Dreptul muncii!899B, op. cit., p. /B. )an #op, "odul munciiP, op. cit., p. (/. 0992 4u+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 107B din 22 noiem+rie 2000.
1003

I.T.Ştefǎnescu, Tratat!op.cit., p.(12.

"ontractul de muncă pe această perioadă de 02, zile, este suspendat, iar beneficiara acestui concediu, fiind lipsită de salariu, deoarece nu prestează munca, primeşte o indemnizaţie de asi!urări sociale, al c6rei cuantumul brut lunar este de 2*L din baza de calcul. Gaza de calcul a indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s%a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din ultimele , luni anterioare datei pierderii calităţii de asi!urat. <alariatei în cauză nu i se poate desface, în această perioadă, contractul de muncă, an!ajatorul fiind obli!at să menţină postul în cauză, put$nd încadra o altă persoană, însă, numai cu titlu temporar. erioada în care salariata beneficiază de indemnizaţia de maternitate constituie sta!iu de cotizare în sistemul public de pensii. @istinct099& de concediul de maternitate se poate acorda concediu de risc maternal, care nu poate dep6şi 029 de zile, pentru care salariata primeşte o indemnizaţie de risc maternal în acelaşi cuantum ca pentru concediul de maternitate, îns6.f6r6 condiţie de sta!iu de cotizare 099*. 5n literatura juridic6099, s%a spus c6 distinct trebuie avut6 în vedere şi @irectiva Eniunii :uropene 72>2* privind introducerea m6surilor de încurajare a îmbun6t6ţirii s6n6t6ţii şi securit6ţii în munc6 a lucr6toarelor !ravide, sau care al6pteaz6. b/ concediu pentru incapacitate temporară în muncă. <uspendarea contractului de muncă se produce, în acest caz, ca urmare a unei boli profesionale sau obişnuite, ori a unui accident de muncă sau în afara muncii, care determină o incapacitate temporară în muncă. 8n aceste situaţii persoana încadrată este în imposibilitate să presteze munca din motive independente de voinţa sa, ceea ce determină şi neplata salariului pe întrea!a perioadă a incapacităţii. otrivit art. 02 din 'E? 0*2>299*, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suport6 de către an!ajator, din prima zi p$nă în a *%a zi de incapacitate temporară de muncă 0991 şi din bu!etul +ondului naţional unic de asi!urări sociale de sănătate, încep$nd cu ziua următoare celor suportate de an!ajator şi p$nă la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asi!uratului ori a pensionării acestuia sau din prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bu!etul asi!urărilor pentru şomaj, sau persoanele care sunt 3 asociaţi, comanditari sau acţionari; administratori sau mana!eri care au înc4eiat contract de administrare ori de mana!ement; membri ai asociaţiei familiale; persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente. persoane care înc4eie un contract de asi!urări sociale pentru concedii şi indemnizaţii pentru maternitate şi concedii şi indemnizaţii pentru în!rijirea copilului bolnav, în condiţiile în care au început sta!iul de cotizare p$nă la data de 0 ianuarie 299,
1004 1005

!. #iclea, Tratat!op.cit., p. B7(.

!le"andru #iclea, "oncedii şi indemni%a ii de asigurǎri sociale de sǎnǎtate, ;e%ista rom-nǎ de dreptul muncii, nr. BD200/, p. 1B Y (0. 1006 6icolae @oiculescu, Dreptul muncii!899B, op. cit., p. /0.
1007

!ceastǎ dispoHi9ie a fost introdusǎ prin art. unic pct. 2 din 5e.ea nr. (22D200/, pu+licatE Fn <onitorul Gficial, 4artea I, nr. 201 din / noiem+rie 200/.

&7>0772. //. p. potrivit art. . Bucureşti. "uantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 1*L asupra bazei de calcul stabilite conform art. 77.impu. concediul de odi4nă sau fără plată fiind întrerupt. p-nE la limita a 12 salarii minime +rute pe 9arE lunar 1010 6icolae @oiculescu. ' prevedere similară este cuprinsă şi în art. c/ carantina. 'bli!aţia 0992 I. c$t şi de Cotăr$rea nr. urm$nd ca zilele neefectuate să fie repro!ramate. 1013 !. d/ efectuarea serviciului militar obli!atoriu. cit. prevăzută indirect. de către medicul specialist p$nă la 02# de zile. Dreptul muncii!899B. 8n prezent. 0902 3anda >.@urata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 02# de zile în interval de 0 an. şi reprezint6 1*L din baza de calcul. B7B. concediul se poate prelun!i 0992. din vec4iul cod al muncii. p. @eşi serviciul militar obli!atoriu a fost desfinţat încep$nd cu 0 ianuarie 2991. împreună cu "N-<. totuşi acest caz de suspendare coninu6 s6 fie re!lementat090#. 0*. cuantumul brut lunar este de 099L0909 8n timpul incapacităţii temporare în muncă. :a se acordă asi!uraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unor boli conta!ioase pe durata stabilită prin certificatul eliberat de 5nspectoratul de <ănătate ublică 0900. 01 alin. (B7. (20. Tratat!op.*. 2.9 alin. 29 din 'E? nr. 0900 !le"andru #iclea. *ditura !ll Bec?. op.. 1. !le"andru #iclea. în cuantum de 1*L din baza de calcul stabilită conform le!ii0902. cu aprobarea medicului e(pert al asi!urărilor sociale. nu poate fi desfăcut din iniţiativa an!ajatorului. 229>07.iul de cotiHare. cit. această interdicţie reprezent$nd o măsură de protecţie socială a salariaţilor care nu pot presta munca datorită bolii sau accidentelor de muncă. 1227. sediul materiei este art. ŞtefEnescu. osturile acestor persoane. an!ajatorul era obli!at să păstreze locul de muncă şi funcţia persoanei în cauză. 1009 BaHa de calcul a indemniHa9iilor se determinE ca medie a %eniturilor lunare din ultimele / luni din cele 12 luni din care se constituie sta. #iclea. "onstituia un caz de suspendare de drept a contractului de muncă. 8n această situaţie se acordă o indemnizaţie pentru carantină. e timpul serviciului militar. denumită în continuare "N -<.. . modificată prin =e!ea nr. p. pot fi ocupate de alte persoane numai pe baza unor contracte de muncă pe durată determinată.T. 090997 din 'E? 0*2>299*.>2991. socotită din prima zi de îmbolnăvire. op. 0 din noua re!lementare. 5n cazul unor afecţiuni prev6zute la art. p. Tratat!op. relun!irea concediului medical peste 02# de zile se face pentru cel mult 79 de zile... contractul de muncă. pe durata stabilită prin certificat eliberat de inspectoratul de sănătate publică. conform procedurilor stabilite de "asa Naţională de ensii şi -lte @repturi de -si!urări <ociale. Tufan. 0&. p.cit. în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare -si!uraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odi4nă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. 8ncep$nd cu a 70%a zi. Dreptul securită ii sociale. cit. at$t în "odul muncii anterior.

8n vec4ea re!lementare. dar care nu au fost încorporaţi în termen de * zile. 4artea I. a!ent economic sau desfiinţarea prin act normativ a unei instituţii publice. contractul de muncă al persoanei în cauză se suspendă. nr. poate fi încadrată o altă persoană cu contract de muncă pe durată determinată. privind administraţia publică locală. 20B din 2( aprilie 2001. 22 din =e!ea nr. 8n toate cazurile.otuşi. persoana în cauză îşi păstrează funcţia şi locul de muncă anterior. 0929 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. concentrării sau mobilizării.. sau cu societăţi comerciale de sub autoritatea consiliilor locale. în condiţiile =e!ii nr. în sindicat. *9 lit. e durata mandatului de primar sau viceprimar. 7( din 0 fe+ruarie 200(. nr. Dreptul muncii!899B. contractul individual de muncă poate fi suspendat în mod facultativ. 0907 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 4artea I.ea nr. "onform te(tului citat. dacă anterior era înc4eiat cu o instituţie publică. cit. re!ie autonomă. nr. :ste evident c6 aria de aplicare a acestor dispoziţii din art. 71B din 17 noiem+rie 200(. persoanelor din or!anele de conducere salarizate de sindicate. p. dacă le!ea nu prevede altfel 090. în termen de #9 de zile de la data cunoaşterii refuzului. pe durata mandatului de senator sau deputat. &. c$t timp îndeplinesc mandatul cu care au fost investite în conducerea sindicatelor. prevede e(pres un asemenea caz de suspendare a contractului individual de muncă. societate comercială cu capital de stat. această perioadă în care contractul de muncă este suspendat fiind considerată vec4ime în muncă. 4artea I. nr.>077. 0901 .. li se suspendă . 120 din 11 iunie 122/.02*>29900902. *&>299# 0929.an!ajatului este să se prezinte la locul de muncă în termen de 0* zile de la data lăsării la vatră. f/ îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate. modificatE ulterior.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. societăţi naţionale. /7 Te"t modificat prin 5e. modificatE ulterior. acesta se poate adresa or!anului de jurisdicţie a muncii. 1 din =e!ea nr. 4artea I. le!islative ori judecătoreşti. care. nr.1/2 din 1B iulie 122(. 1015 090. contractul de muncă se suspendă. la cerere. 4artea I. iar recruţii c4emaţi pentru încorporare la centrele militare. contractul de muncă al persoanei care îşi satisface serviciul militar putea fi desfăcut în situaţii limită. . nr. vec4ime neîntreruptă în muncă şi în specialitate. d din "odul muncii se va restr$n!e în mod considerabil090* e/ e(ercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi e(ecutive. 02 arată că. precum şi 090& 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. -ctivitatea desfăşurată în funcţia de senator sau deputat constituie vec4ime în muncă. . @acă unitatea refuză să%l primească pe salariat după satisfacerea serviciului militar în termen. #7#>299& 0907. în art. în funcţia deţinută anterior de una dintre aceste persoane.090& cuprinde o prevedere identică. pe toată durata mandatului. cum sunt dizolvarea persoanei juridice. însă art. 0902 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. B70D200(. decide altfel. cu e(cepţia cazului c$nd. în conformitate cu prevederile art. 212 din 7 octom+rie 200B. op. &>0770 0901. -cest caz de suspendare a contractului de muncă este prevăzut e(pres de =e!ea nr. fostului senator sau deputat i se va asi!ura un salariu care nu va fi mai mic dec$t cel pe care l%ar fi avut în condiţii de continuitate la locul său de muncă. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. Giroul ermanent al fiecărei camere.de drept/ contractul de muncă. =e!ea nr. 4artea I. -r rezulta că în cazul altor an!ajatori. 6icolae @oiculescu.

p. în mod e(cepţional. (( din 22 ianuarie 1227. procesul de producţie este întrerupt. )e!lementarea anterioară mai cunoştea drept cauze de suspendare de drept a contractului individual de muncă3 întreruperea activităţii anumitor unităţii din lipsă de comenzi . op. dacă adunarea !enerală a 4otăr$t şi s%a pornit o acţiune în justiţie împotriva lor.0*9 alin. din motive te4nice sau din alte motive. după încetarea funcţiei sindicale. #0>0779 092&. Tratat!. criza !ravă de materii prime. nr.epu+licatE Fn <onitorul Gficial.T. av$nd în vedere tocmai temeiul trimiterii în judecată. * din =e!ea nr. pe durata e(istenţei unei acţiuni penale în curs împotriva unui ma!istrat prin ordin al ministrului justiţiei. contractul de munc6 se suspend6 pe perioada mandatului "ontractul de muncă mai este considerat suspendat de drept. pentru cei ce nu particip6 la ele/0922 etc. în temeiul art.op. în situaţia asistentului personal al persoanei cu 4andicap !rav care nu are în în!rijire o astfel de persoană. (01 1022 092# 6icolae @oiculescu. -plicarea acestei prevederi le!ale de suspendarea de drept a contractului individual de muncă este menită să evite eventualele daune pe care le%ar putea suporta an!ajatorul. cit. deteriorarea utilajelor de producţie. op. 4artea I. în condiţiile =e!ii nr. potrivit art. i/ în alte cazuri e(pres prevăzute de le!e. pe perioada în care. 4artea I. Dreptul muncii!899B. situaţie în care. pe perioasda e(pertizelor te4nice juridice . 201>0772 092*. potrivit art. <unt considerate cauze de forţă majoră09203 catastrofele naturale. p.. de le!i speciale care să prevadă e(pres alte motive de suspendare dec$t cele enumerate de "odul muncii. (72 din 22 decem+rie 1227. 102 din 1/ aprilie 1227. în condiţiile "odului de procedură penală. i se va asi!ura un salariu care nu poate fi mai mic dec$t cele ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate la acest loc de muncă. cit. i din "odul muncii. =e!iuitorul a avut în vedere acele situaţii în care procesul de producţie nu se poate desfăşura datorită unor împrejurări imprevizibile şi de neînlăturat care fac imposibilă derularea raporturilor de muncă. p. 20*>0771 092# privind "asa <ocială a "onstructorilor. contractul de muncă se suspendă de drept p$nă la răm$nerea definitivă a sentinţei. 4/ în cazul în care salariatul este arestat preventiv. din "odul muncii anterior. -semenea cazuri considerăm că pot sta la baza suspendării de drept a contractului individual de muncă.şomaj te4nic/. 092* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nr. datorită condiţiilor meteorolo!ice. 2. 0#1 din =e!ea #0>0779 a societ6ţilor comerciale. nr. /7. <pre e(emplu. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. nu are în plasament sau în încredinţare copii. !revele . (21 .. 092& . în construcţii. iar încetarea lucrului s%a produs fără vina salariaţilor. asistentul maternal profesionist. în condiţiile Cotăr$rii ?uvernului nr. la revenirea pe post. 4artea I. 1026 I.vec4imea în muncă. în cazul în care administratorii au fost desemnaţii dintre salariaţii societ6ţii.cit. în situaţia directorilor e(ecutivi care funcţionează într%o societate comercială pe acţiuni. în mod e(cepţional. etc. şi 0920 !le"andru #iclea. modificatE ulterior. cu condiţia de a fi prevăzute e(pres de contractele colective de muncă aplicabile sau de le!i speciale. Ştefǎnescu. caz în care salariaţii care efectueaz6 e(pertiza nu primesc salariu 092. dificultăţile în aprovizionare şi transport. :ste vorba evident. !/ forţa majoră. *9 lit. conform art.

cu modificările şi completările ulterioare. stabilită conform le!ii. *10>299# privind "odul fiscal. e/ au realizat perioade de sta!iu de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care re!lementează concedierile colective.99 lei . potrivit le!ii. în condiţiile prevăzute la art. beneficiau de concediu pentru creşterea copilului în v$rstă de p$nă la 2 ani sau. persoanele care. au realizat timp de 02 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor =e!ii nr. 0. otrivit 'E? nr. încep$nd cu data de 0 ianuarie 2991.)'N/. 2.). ce erau incluse. 1027 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial. nr. 1007 din 1B noiem+rie 2000 cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare . f/ au realizat în sistemul public de pensii. în ultimul an anterior datei naşterii copilului. *0. precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 299 lei . !/ au beneficiat de indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului p$nă la v$rsta de 2 ani. perioade de sta!iu de cotizare pe bază de contract de asi!urare socială. Suspen"area "in iniţiati5a an2a!atului "odul muncii !rupează situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului. p$nă la împlinirea v$rstei de # ani. d/ au realizat perioade asimilate sta!iului de cotizare în sistemul public de pensii. de p$nă la # ani. 4/ au beneficiat de pensii de invaliditate. #2 alin. 07>2999 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asi!urări sociale. "ele 02 luni prevăzute de le!e pot fi constituite inte!ral şi din perioadele în care persoanele s%au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii3 a/ şi%au însoţit şoţul>soţia trimis>trimisă în misiune permanentă în străinătate. c/ au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asi!urări sociale de sănătate. anterior datei intrării în vi!oare a prezentei ordonanţe de ur!enţă. 4artea I. respectiv p$nă la v$rsta de # ani în cazul copilului cu 4andicap. 0 din =e!ea nr.dacă tot acest timp au rămas la dispoziţia an!ajatorului. în cazul copilului cu 4andicap. următoarele cazuri de suspendare a contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului3 a/ concediul pentru creşterea copilului în v$rstă de p$nă la doi ani şi.)'N/. b/ au beneficiat de indemnizaţie de şomaj. încep$nd cu data de 0 ianuarie 299. iar potrivit art. cuantumul indemnizaţiei este de . i/ au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa an!ajatorului sau la care acesta şi%a dat acordul. or!anizate în condiţiile le!ii.. p$nă la adoptarea acestei re!lementări în acte normative disparate "odul muncii prevede în art. în cazul copilului cu 4andicap. aceştia urmează să primească 1*L din salariul de bază aferent timpului respectiv. 0&2>299*0921 privind privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

"ererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se depune şi se înre!istrează la an!ajator. precum şi stimulentul se cuvin pentru fiecare dintre primele # naşteri sau. potrivit prevederilor =e!ii nr. a drepturilor stabilite de =e!ea nr. pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului. după caz. beneficiaa de un stimulent în cuantum lunar de #99 lei. te4nolo!ice. precum şi în vederea stabilirii indemnizaţiilor de asi!urări de sănătate prevăzute de 'rdonanţa de ur!enţă a ?uvernului nr.. opţional. l/ se află în perioada de . iar de la 0 iasnuarie 2991. aprobată cu modificări şi completări prin =e!ea nr. se Fn9ele. oricare dintre părinţii fireşti ai copilului s au una dintre persoanele care a adoptat copilul.j/ au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate. re!lementată de prezenta ordonanţă de ur!enţă. căreia i s%a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în re!im de ur!enţă. +iind vorba de o astfel de suspendare. conform art.. pentru primii # copii ai persoanelor aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. potrivit le!ii.ii nr. 07>2999. aşa cum sunt definite de aceastE le. cu e(cepţia asistentului maternal profesionist. structurale sau similare. 1. erioada în care o persoană beneficiază de concediu fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie perioadă asimilată sta!iului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de =e!ea nr. *10>299#. pe baza acordurilor !uvernamentale bilaterale înc4eiate de )om$nia cu alte state. contractul se mentine iar postul devenit astfel liber temporar poate fi ocupat de o alta persoana numai pe durata determinata. pentru motive economice. potrivit le!ii ersoanele care sunt îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului.ricole.>2992 privind sistemul asi!urărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. or!anizat potrivit le!ii. cu e(amen de licenţă sau de diplomă. *& din acelasi cod in cazul concediilor fara plata 0922 4rin %enituri profesionale supuse impoHitului pe %enit potri%it pre%ederilor 5e. cu modificările şi completările ulterioare. de 099 lei. #77>299. în vederea an!ajării ori.9 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţăm$ntului universitar. %enituri din acti%itE9i a. 8n cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului şi solicită dreptul la stimulent. precum şi persoana care a fost numită tutore "oncediul şi indemnizaţia lunară. %enituri din acti%itE9i independente. după data de 0 ianuarie 299. după caz. pana la revenirea din concediu a salariatului titular.e. cu modificările şi completările ulterioare. . H/ se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii. din iniţiativa an!ajatorului. plata acestei indemnizaţii se suspendă. 2. cu modificările ulterioare.. trecerii în şomaj. 5ndemnizaţia sau stimulentul se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii @e indemnizaţia şi stimulentul prevăzute de prezenta ordonanţă de ur!enţă beneficiază. 0*2>299* privind concediile şi indemnizaţiile de asi!urări sociale de sănătate.eK %enituri din salarii. * alin. @upa revenirea salariatei din concediu de crestere copilului pana la varsta de 2 ani. fără încetarea raportului de muncă. 071D200(. poate opera o alta suspendare.. şi realizează venituri profesionale0922 supuse impozitului pe venit. cu modificările şi completările ulterioare.

pentru afecţiuni intercurente. 5ndemnimnizaţia pentru în!rijirea copilului bolnav în v$rstă de p$nă la 1 ani sau a copilului cu 4andicap cu afecţiuni intercurente p$nă la împlinirea v$rstei de 02 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu 4andicap. 0*2>299* 0927 privind concediile şi indemnizaţiile de asi!urări sociale de sănătate 09#9. durata concediului se majorează cu 09 zile lucrătoare. 09 din 'E? nr. după caz. între 1 şi 02 ani persoana care îl are în în!rijire beneficiaz6 de un pro!ram redus cu & ore zilnic. 100/ din 17 decem+rie 200/. în timpul naşterii sau în perioada de lăuzie.în loc de # ani/ a copilului cu 4andicap. dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de sta!iu de cotizare prevăzute de le!e. rin =e!ea nr. 4artea I. unul dintre părinţi. iar dac6 apare şi o alt6 afecţiune al6turi de 4andicap are dreptul la concediu. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. p-nE la limita a 12 salarii minime +rute pe 9arE lunar 1031 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial. -cest concediu se acordă la cerere. c/ concediul paternal. emis în condiţiile le!ii.. 4artea I. 20 din (1 decem+rie 1222. în condiţiile le!ii. tatăl copilului beneficiază de restul concediului neefectuat de mamă şi de o indemnizaţie e!ală cu ajutorul pentru sarcină şi lăuzie cuvenit mamei sau. . la ale!ere. b/ concediul pentru în!rijirea copilului bolnav în v$rstă de p$nă la 1 ani şi. şi asi!uratul care. Geneficiază de indemnizaţia pentru în!rijirea copilului bolnav. "uantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru în!rijirea copilului bolnav este de 2*L din baza de calcul stabilită de art. în care salariul i se va plăti în mod corespunzător.Ştefǎnescu. 5ndemnizaţia se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este e!ală cu salariul corespunzător perioadei respective. opţional.cit. a fost numit tutore. Geneficiază de aceleaşi drepturi. Tratat!op. p. a adoptat. şi este plătit dacă titularul dreptului de concediu paternal este asi!urat în cadrul sistemului asi!urărilor sociale de stat. BaHa de calcul a indemniHa9iilor se determinE ca medie a %eniturilor lunare din ultimele / luni din cele 12 luni din care se constituie sta. nr. privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu 4andicap09#0 re!imul copilului cu 4andicap s%a modificat 09#2 se accord6 concediu p$n6 la v$rsta de 1 .T. (2(. în cazul copilului cu 4andicap. căruia i s%au încredinţat copii în vederea adopţiei sau i%au fost daţi în plasament. 209>0777 09## se acordă un concediu paternal de * zile lucrătoare în scopul de a asi!ura participarea efectivă a tatălui la în!rijirea noului născut.iul de cotiHare. 8n cazul în care tatăl copilului nou%născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură. deci salariatul va beneficia de 0* zile. nr. 4artea I. p$nă la împlinirea v$rstei de 02 ani. &&2>299. an!ajator si an!ajat. 8n cazul decesului mamei copilului. 107B din 22 noiem+rie 2000. 1029 1030 4u+licatǎ Fn <onitorul Gficial. de o indemnizaţie calculată după salariul şi vec4imea în muncă a acestuia. în primele 2 săptăm$ni de la naşterea copilului. 1032 09## I.pentru studii sau pentru interese personale B aprecierea asupra temeiniciei acestora fiind lasata la aprecierea celor doua parti. nr. "onform le!ii nr.

8n prezent. Dec4ea re!lementare prevedea un asemenea caz printre cazurile de suspendare a contractului de muncă prin acordul părţilor. d/ concediul pentru formare profesională.. @irectiva 7. 07& alin. drepturile menţionate mai sus nu se mai acordă. vec4imea în muncă. respectiv al "ole!iului +armaciştilor. . din re!iile autonome cu specific deosebit şi unităţile bu!etare. 117 din 1( iunie 1220. prevăzută în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă. op. # ale art.epu+licatE Fn <onitorul Gficial. /2. p. e perioada !revei. "onform art. f/ participarea la !revă. "odul muncii menţionează numai situaţia e(ercitării unor funcţii elective în cadrul or!anismelor profesionale constituite la nivel central sau local. cu e(cepţia drepturilor salariale”. perioada pentru care au fost acordate fiind considerată sta!iu de cotizare în sistemul asi!urărilor sociale de stat. pe toată durata mandatului. contractele de muncă se suspendă şi în acest caz. -ceste concedii nu afectează 09#. 2*9>0772 09#*. cit. -cordarea concediului pentru formare profesională este re!lementată prin contractele colective de muncă. op. iar pentru salariaţii din administraţia publică. contractul de muncă al salariatului respectiv se suspendă. 8n re!lementarea "odului muncii din 299#. 72. =a cererea medicului sau a farmacistului care e(ercită o funcţie de conducere în or!anismul judeţean sau naţional al "ole!iului Aedicilor. @acă !reva a fost suspendată sau s%a 4otăr$t încetarea ei de către instanţa de judecată. 4artea I. 0.>#&>": referitoare la acordul cadru privind concediul parental. p. nefiind foarte clară sfera sa de acoperire.5n dreptul comunitar. contractul individual de muncă al celor în cauză se suspendă cu menţinerea locului de muncă şi a vec4imii în muncă. formulare care este apreciată ca uşor ambi!uă. de Cotăr$rea ?uvernului nr. iar indemnizaţiile încasate trebuie restituite. *& din =e!ea nr. dacă participarea la cursurile sau sta!iul de formare profesională presupune scoaterea inte!rală din activitate. care prevăd că „pe durata !revei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decur! din contractul individual de muncă. # din "odul muncii. salariaţii beneficiau de drepturile de asi!urări sociale. ?reva constituia o cauză de suspendare a contractului de muncă dacă este licită şi numai în măsura în care salariaţii în mod individual nu au săv$rşit acte sau fapte contrare le!ii. 6icolae @oiculescu.. conţine o serie de prevederi mai detaliate 09#& faţ6 de prevederille din le!ea rom$n6 aplicaubl6 în domeniu. !reviştii sunt obli!aţi să îşi reia activitatea. acesta beneficiind de indemnizaţie plătită de an!ajator. Dreptul muncii!899B. 8n ipoteza în care !reva este declarată ile!ală.2>0777. nr. !/ absenţe nemotivate. -nterior. iar intervalul de timp c$t au participat la !revă constituie vec4ime în muncă. e/ e(ercitarea unor funcţii elective în cadrul or!anismelor profesionale constituite la nivel local sau central. En asemenea caz de suspendare a contractului individual de muncă rezultă din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor alin. 1036 . Dreptul muncii!899B. cit. un caz asemănător o reprezenta perioada e(ercitării de către medici şi farmacişti a unei funcţii de conducere în cadrul or!anismelor judeţene sau naţionale ale profesiunii lor. iar zilele de absenţe nemotivate se însumează cu 1034 09#* 6icolae @oiculescu. privind soluţionarea conflictelor de muncă.

ŞtefEnescu. Regimul juridic al raporturilor de muncǎ în reglementarea "odului muncii. p. nota 2(. *ditura 5umina 5e". op. în al doilea r$nd că. cit. ŞtefEnescu.1. Fn :. contractul de muncă al acestuia era considerat suspendat prin actul său unilateral. 5umini9a )ima.$. 09#2 4u+licatE Fn Buletinul Gficial. =e!ea nr. cit.T. @e altfel.cit. în cazul absenţelor nemotivate. p. op. p. Fn 4andectele rom-ne.. >olu ii şi propuneri privind interpretarea şi aplicarea dispo%i ii din "odul muncii .. 72 din / mai 1277. 1040 !le"andru !t. ! a articolului *0 1(. nr. potrivit noii re!lementări ar părea că şi o sin!ură absenţă nemotivată poate constitui o abatere !ravă de natură a duce la desfacerea contractului de muncă. I pct. în acest caz „forţat” de suspendare a contractului se considera că a operat mai de!rabă o suspendare de drept dec$t una din iniţiativa salariatului 1(. în situaţia absenţelor nemotivate. /0D2000. 1042 09&# 6icolae @oiculescu. 1044 09&* . pe perioada în care salariatul lipsea nemotivat. constituie abatere disciplinară 09#7. aşa cum precizează te(tul le!al. En sin!ur act normativ prevede implicit asemenea situaţie. 09&0 5itera . inutile şi contradictorii. $artea a III-a. p. 09#7 I. B2B. dacă nu au avut la bază un motiv obiectiv. Bucureşti. 8n literatura de specialitate 1(. fiind abro!ată lit. *0 au fost apreciate ca eronate. ci stabilea consecinţa juridică a unei asemenea situaţii. contractul individual de munc6 sau2 re!ulamentul intern1(.. p. 4artea I. -bsenţele nemotivate. !le"andru #iclea. în sensul prestabilirii 09#1 !le"andru #iclea.atE prin art.. 200(. !le"andru #iclea. nr. contractul de muncă nu poate fi suspendat. care nu are consacrat un drept de a suspenda discreţionar1(. B70./ modificările art. B/.cele de concedii fără plată şi se scad din vec4imea în muncă. Pi anterior.$. 1odi&icările!. (07. "ontractul individual de muncă nu mai poate fi considerat suspendat din iniţiativa salariatului. op. în primul r$nd că re!lementarea anterioară nu prevedea absenţa nemotivată ca un drept al salariatului. nr.. -bsenţele nemotivate constituie un caz forţat de suspendare care durează un timp e(trem de limitat09#1.). dec$t în condiţiile stabilite de contractul colectiv de munc6 aplicabil.anasiu. av$ndu%se în vedere mai multe aspecte. şi în ultimul r$nd că nu s%ar putea susţine că le!iuitorul a avut în vedere. Tratat!op. nr. 0D200(. p. cit. #>0711 09#2 privind pensiile de asi!urări sociale de stat. "ontractul individual de muncă.e%ista rom-nE de dreptul muncii=. 2B2. %ol. a fost a+ro. ci este suspendat întotdeauna. şi poate atra!e desfacerea disciplinară a contractului de muncă a celui în cauză. p. /2.T.. ca pe cale contractuală sau prin re!ulamentul intern să se stabilească în ce condiţii poate fi sancţionat disciplinar salariatul care absentează nemotivat. Dreptul muncii!899B. I. @epăşirea unui număr de absenţe stabilit prin contractele colective de muncă sau re!ulamentul de ordine interioară. I. putea atra!e desfacerea disciplinară a contractului de muncă a celui în cauză. 11. aşa cum s%a ar6tat în literatura juridic609&9 nu reprezint6 unna dintre situaţiile de suspendare a contractului individual de munc6 în care nu se poate dispune concedierea salariatului în cauz6. 21 din G. contractul s6u de munc6 @epăşirea unui număr de absenţe stabilit prin contractele colective de muncă sau re!ulamentul de ordine interioară. 2D200(. care arată că absenţele nemotivate şi concediile fără plată se însumează anual şi se scad din vec4imea în muncă.>.

<uspendarea din funcţie constă în interdicţia temporară de a se e(ercita funcţia sau meseria.. precum şi prin re!ulamentul intern”. determinată de conduita salariatului. B20. p. (20 . 0 din "odul muncii prevede că nici o sancţiune disciplinară. în art. re!lement$nd implicit. contractul individual de muncă. aplicarea unei sancţiuni disciplinare care ar e(cede dispoziţiilor le!ale. 5n doctrin6 09&7 s%a e(primat şi opinia contrar6.. 8nsă.. . opinie pe care o împ6rt6şim. iar depăşirea acestei perioade însemn$nd în fapt. 2. un alt post care să nu fie incompatibil cu fapta săv$rşită. cu următorul cuprins3 „contractul individual de muncă poate fi suspendat în situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului. cit. -ceast6 mofidicare a fost aprecit6 1(. justificat6 dup6 p6rerea noastr6. la articolul *0 s%a introdus un nou alineat 2. ceea ce antrenează. nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare. -rt. nu numai pentru c6 cele dou6 perioade de suspendare se produc în temeiul unor situaţii juridice diferite. salariatul poate ocupa. b/ ca sancţiune disciplinară. corelativ neplata salariului.. o cauză de suspendare.7 ca eronat6 şi contradictorie.0.. însă aceasta a fost apreciată09&2 ca fiind de cel mult 09 zile. -tunci c$nd se constată ine(istenţa vinovăţiei persoanei suspendate i se va plăti o despă!ubire e!ală cu partea din salariu de care a fost lipsită. la acelaşi an!ajator. e durata suspendării. deoarece sancţiunea disciplinară const$nd în suspendarea contractului de muncă poate fi aplicată pe ma(imum 09 zile. Tratat!op. 0. 7(. cit. p. op. 6icolae @oiculescu. p. în următoarele situaţii3 a/ pe durata cercetării disciplinare.cit. b. dar şi pentru raţiuni practice sau motive obiective prin desf6şurarea cercet6rii disciplinare.Ştefǎnescu. Suspen"area "in iniţiati5a an2a!atorului 5niţiativa an!ajatorului. procedeu esenţialmente ile!al.. 09&7 I. Tratat!op.. (2B. deci numai potrivit dispoziţiilor inserate în asemenea re!lementări se poate prevedea situaţia şi efectele absenţelor nemotivate. =e!ea nu prevede09&1 perioada suspendării în asemenea situaţie. întruc$t acest mod de prestabilite a abaterilor disciplinare şi a sancţiuniilor pentru asemenea fapte. deci an!ajatorul are posibilitatea ca pe perioada c$t durează cercetarea să suspende contractul individual de muncă. !le"andru #iclea. poate duce la suspendarea contractului individual de muncă.unei anumite sancţiuni disciplinare pentru un anumit număr de absenţe nemotivate. contravine fla!rant normelor le!ale care stabilesc criterii de stabilire a sancţiiunii şi obli!ativitatea cercet6rii disciplinare .. Ştefǎnescu.& alin.T. cu e(cepţia avertismentului. *2 din "odul muncii. în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil. în condiţiile le!ii. "odul muncii prevede ca sancţiune disciplinară suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 09 zile lucrătoare. c6 aceast6 perioad6 de suspendare poate dep6şi 09 zile. potrivit art.cit.T. Dreptul muncii!899B. Tratat!op. 2. <ancţiunea respectiv6 presupune 1046 1047 09&2 I.1 alin. lit.

0 lit. )eciHia nr. sau. 3anda >. situaţie în care se desface contractul de muncă. 0&2>0771. situaţie în care i se va desface. dispune suspendarea din funcţie a ma!istratului. "urtea "onstituţională 09*2a stabilit. abro!ată e(pres de "odul Auncii. pe baza unui raport scris.B2/. modificată prin =e!ea nr. 09*0 09*2 . în condiţiile art.impu. că suspendarea contractu%lui individual de muncă constituie o măsură temporară. a fost trimis în judecată pentru o asemenea faptă. în primul caz. c$nd an!ajatorul este obli!at să%l suspende din funcţie pe salariatul împotriva căruia s%a formulat o pl$n!ere penală pentru săv$rşirea unei fapte incompatibile cu postul deţinut sau.absenţ09*9a salariatului de lamlocul de munc6. 0#9 alin. c/ în cazul în care an!ajatorul a formulat pl$n!ere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută. put$nd fi dispusă de 09*9 !le"andru #iclea.. în al doilea caz. p.72>0772. 270 din 7 noiem+rie 2000. în condiţiile =e!ii nr. ' situaţie particular6 o întîn=im în cazul ma!istraţilorc$nd. în conbsecinţ6 el neprimind nici salariu. această măsură nu mai operează de drept şi durează p$nă la condamnarea definitivă a celui în cauză. sau p$nă la ac4itarea salariatului sau încetarea procesului penal. 020 din 11 octom+rie 2000. procurorilor. Nimic nu se opune îns6 ca an!ajatorul s6 compense o parte a duratei sancţiunii disciplinare cu durata suspend6rii pentru efectuarea cercet6rii prealabile. acesta din urmă nu 4otărăşte eliberarea din funcţie a ma!istratului sau prelun!irea suspendării. <pre deosebire de vec4ea re!lementare. inclusiv concedierea. al notarilor. <uspendarea din funcţie poate fi aplicată ca sancţiune disciplinară special6. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. dacă e(istă totuşi vinovăţie. an!ajatorul are opţiunea să suspende salariatul. avea loc. pentru or!anizarea şi disciplina muncii.. potrivit art. p$nă la răm$nerea definitivă a 4otăr$rii judecătoreşti. e durata suspendării. 8n aceste condiţii suspendarea din funcţie a salariaţilor este o măsură le!ală care protejează an!ajatorul faţă unitatea faţă de pericolul continuări activităţii ilicite şi al e(tinderii consecinţelor periculoase ale unei fapte penale. cit. nr. personalului sanitar şi personalului vamal sau salariatului care desfăşoară concomitent şi o activitate conform unei convenţii civile. 0. de altfel. H sau l din "odul muncii anterior. în termen de cel mult o lună contractul de muncă. (07. p. Ainistrul Qustiţiei. la acelaşi an!ajator sau la alt an!ajator. op. <uspendarea încetează de drept dacă în termen de o lună. 0>0719. Tratat!op. se aplică o sancţiune disciplinară. !le"andru #iclea.cit. dacă persoana în cauză nu îşi îndeplineşte obli!aţiile de salariat la locul de muncă unde are funcţia de bază. sesiz$nd "onsiliul <uperior al Aa!istraturii. pe ma(im şase luni în cazul judecătorilor. -ceastă măsură dura p$nă la condamnarea definitivă sau ac4itarea persoanei în cauză. -nterior. 4artea I. caz în care dacă e(istă vinovăţie e(trapenală an!ajatorul este în drept să aplice o sancţiune disciplinară. inclusiv al celor financiari. evident care să nu atra!ă incompatibilitatea determinată de săv$rşirea faptei penale. în principal. inclusiv desfacerea contractului de muncă. din le!ea nr. şi după e(aminarea de către o comisie formată din trei medici care au constatat boala psi4ică. salariatul în cauză poate să ocupe alt post 09*0.

salariatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti o despă!ubire e!ală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului său individual de muncă. &. l$n!erea penală se întemeiază pe date şi pe indicii cu privire la săv$rşirea de salariat a unei infracţiuni incompatibile cu funcţia deţinută. c . în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale. datorită circumstanţelor economice obiective întreprinderea se vede nevoită să suspende în mod temporar activitatea sa. pentru motive economice obiective.. salariatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti. c4iar dacă nu va atra!e răspunderea penală a acestuia. dacă se constată nevinovăţia celui în cauză. structurale sau similare.0 literele a. *2 alin. e perioada suspendării salariatul nu poate deţine doar funcţia cu care este incompatibilă fapta pentru care s%a formulat pl$n!erea penală. şomajul te4nic reprezenta potrivit art. dacă se constată nevinovăţia. precum şi situaţiile în care. Aăsura suspendării nu este contrară nici principiului prezumţiei de nevinovăţie 09*#. . nefiind împiedicat să se încadreze la altă unitate ori în altă funcţie c4iar la aceeaşi unitate. imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către an!ajator. d/ în cazul întreruperii temporare a activităţii. respectiv în cazurile prevăzute la alin. iar e(istenţa ori ine(istenţa vinovăţiei se stabileşte prin 4otăr$re judecătorească definitivă..an!ajator faţă de salariatul împotriva căruia s%a formulat pl$n!erea penală ori s%a început urmărirea penală pentru săv$rşirea de infracţiuni incompatibile cu funcţia deţinută. e durata şomajului te4nic salariaţii se află la dispoziţia an!ajatorului. te4nolo!ice. care se aplică numai în cadrul răspunderii penale. acesta av$nd oric$nd posibilitatea să dispună reînceperea activităţii. e perioada şomajului te4nic aceştia vor beneficia de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 1*L din salariul de bază corespunzător 1053 I. p$nă la răm$nerea definitivă a 4otăr$rii judecătoreşti/. potrivit cărora . fără încetarea raportului de muncă. în noua formulare a te(tului se e(tinde această posibilitate şi la alte situaţii. dacă se constată nevinovăţia celui în cauză... -ceastă cauză de suspendare acoperă situaţiile în care un eveniment de forţă majoră paralizează temporar funcţionarea unei întreprinderi. ce poate fi sancţionată inclusiv cu încetarea contractului de muncă. 0 lit. (2/. roiectul "odului muncii prevedea printre asemenea situaţii3 0. Tratat!op. @urata şomajului te4nic nu poate fi mai mare de # luni într%un an calendaristic. în special pentru motive economice. dreptul său la muncă nu este atins. şi b.c$nd an!ajatorul a formulat pl$n!ere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută.cit. salariatul are dreptul la măsuri reparatorii corespunzătoare în temeiul dispoziţiilor art.T. @acă alineatul 2 al articolului *2 prevedea că3 numai în cazurile prevăzute la alin. salariatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti o despă!ubire e!ală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. +apta salariatului. p. 'ri în situaţia în care se va constata nevinovăţia salariatului şi dispunerea nejustificat„ a suspendării contractului individual de muncă. o despă!ubire e!ală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. 2 din "odul muncii.Ştefǎnescu. poate constitui abatere disciplinară. -stfel.

2&>299# 09*1 a apreciat că întreruperea temporară a activităţii unităţii nu este imputabilă salariaţilor şi nu se identifică cu situaţiile în care unitatea îşi încetează activitatea datorită falimentului ori îşi reduce personalul ca urmare a reor!anizării. eo ipso09.cit. conform căruia statul rom$n este un „stat social”. 2. . -le(andru \iclea. ce implică ideea solidarităţii sociale şi a politicii de securitate socială. op. ce nu poate fi mai mică de 1*L din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. obli!aţia de plată a 1*L din fondul de salarii este o măsură le!ală care îşi află sprijin în dispoziţiile art. înc4ide temporar unitatea. cit. 2 din "onvenţia 'r!anizaţiei 5nternaţionale a Auncii. aşa cum s%a apreciat în literatura de specialitate 09*&. -ceast6 motivare a fost apreciat6 ca fiind prea !eneral6 09*2 m ai pertient6 fiind aprecierea c6 în acelaşi sens sunt şi prevederile art. 8nsă. !le"andru #iclea. !reva patronală sau locH%out%ul. cit. -ceastă prevedere poate fi interpretată ca fiind de natură să în!rădească dreptul an!ajatorului de a decide în le!ătură cu propria afacere.. care constituie o cesiune temporară şi parţială a contractului individual de muncă. 0 alin. prin decizia nr.9 prin actul unilateral al an!ajatorului care detaşează salariatul. 09 alin. 70 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. modul de desfăşurare precum şi limitarea acestui drept urm$nd a se stabili printr%o le!e specială. acest contract este suspendat. Suspen"area prin a or"ul părţilor 09*& 09** I. pe durata întreruperii temporare a activităţii an!ajatorului salariaţii beneficiază de o indemnizaţie. "urtea "onstituţională. ' asemenea re!lementare dă posibilitatea an!ajatorului de a dispune înc4iderea temporară a unităţii şi ca răspuns la un conflict colectiv de muncă. op. adică acel conflict de drepturi prin care patronul. acesta av$nd oric$nd posibilitatea să dispună reînceperea activităţii09**.9 3anda >. 002>077209*7. în mod implicit şi locH%out%ul. aşa cum este formulat te(tul de le!e nu se poate concluziona că s%ar fi re!lementat.2>0722. p. plătită din fondul de salarii. p. Aodul concret în care salariaţii vor e(ecuta obli!aţia de a se afla la dispoziţia an!ajatorului. în mod unilateral. 72 din 0 fe+ruarie 200(. ŞtefEnescu. prin actul său de voinţă suspend$nd. nr. op. # din "onstituţia )om$niei. 2 salariaţii se vor afla la dispoziţia an!ajatorului. se stabileşte în condiţiile le!ii şi ale contractelor colective de muncă aplicabil. op. şi ca atare. *# alin. !revă sau ameninţare cu !reva.*99. nr. Dreptul muncii!899B. 8n această perioadă de detaşare. *ratat5op. cit.. p. 1056 09*1 1058 09*7 6icolae @oiculescu.. 0. iar în alin. ratificată de )om$nia prin =e!ea nr. %ol. (02 din 20 noiem+rie 1222 09. contrar principiilor economiei de piaţă09*. e/ pe durata detaşării. 0 că. 4artea I. precum şi valoarea indemnizaţiei de care urmează a beneficia salariaţii în această perioadă. cit.. 6icolae @oiculescu. 4artea I.. Dreptul muncii!899B.impu. nr. I.. 70 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. /. în scopul apărării unor drepturi le!itime ale sale. B77. p.T. 0. (0/.postului deţinut. privind promovarea an!ajării şi protecţia contra şomajului. "odul muncii prevede în art. "ondiţiile în care an!ajatorul va dispune locH%out%ul. p. e(ecutarea contractelor de muncă.

pe acele posturi. este prevăzută de =e!ea nr. potrivit art. pot fi scoşi de la locul de muncă. "onstituie cauză de suspendare prin acordul părţilor. modificatE prin A. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. @eoarece nu se prestează munca la care salariatul s%a an!ajat. cu toate consecinţele ce decur! de aici. cererea salariatului cu privire la concediul fără plată apare ca o ofertă. desfăşurarea activităţii în cadrul ec4ipelor de „salvamont”. pot oric$nd. 09. de patrulare preventivă şi salvare.#.0. părţile contractului de muncă. nr. Dec4ea re!lementare făcea posibilă suspendarea contractului individual de muncă prin acordul părţilor şi în următoarele situaţii3 perioada în care salariatul este scos de la locul de muncă fiind trimis să urmeze o şcoală sau un curs de perfecţionare profesională. pe durata desfăşurării acestor activităţi. concediul fără plată pentru studii sau pentru interese personale. şi conform actului adiţional.# 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. sau a catedrei. iar în situaţia salariaţilor din administraţia publică sau re!iile autonome cu specific deosebit şi în unităţile publice prin 4otăr$re a ?uvernului. în cazurile în care cadrul didactic e(ercită anumite răspunderi în calitate de salariat la autorităţile publice. în baza Cotăr$rii ?uvernului nr. nr. (02 din 1/ decem+rie 1227. după terminarea studiilor să revină la locul său de muncă. . erioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei se consideră vec4ime la catedră. nr. nr.>. 711D1227. Dreptul muncii!899B. op. la reîntoarcerea salariatului în cauză. -cordul părţilor antrenează suspendarea efectelor principale ale contractului de muncă. 4artea I. 022>0771 09. membrii acestor ec4ipe care participă la activităţile de prevenire a accidentelor turistice. perioada concediului fără plată nu constituie vec4ime în muncă. -n!ajatorul are obli!aţia. 1061 09. (20 din 2 decem+rie 122/. 202 din (0 septem+rie 1227. prin care nu se întrerupe vec4imea în muncă se stabileşte prin act adiţional la contractul individual de muncă.2. pe durata concediului fără plată. prin contractele colective de muncă.8n baza principiului libertăţii de voinţă. ersoanele în cauză beneficiază de salariul mediu realizat în ultimele trei luni şi îşi menţin calitatea de salariat. în caz contrar fiind e(pus la plata de despă!ubiri. de asemenea.aniHarea acti%itE9ii de sal%are Fn mun9i. p. caz de suspendare a contractului de muncă presu%pune. 4artea I. ' astfel de situaţie. e durata concediilor fără plată mai mari de #9 de zile lucrătoare pot fi încadrate. *& din "odul muncii. iar aprobarea unităţii constituie acceptarea09. 4artea I. )ezervarea postului. "azurile în care se acordă concediile fără plată şi durata lor se stabilesc. persoana încadrată îşi păstrează calitatea de salariat. -cordarea concediului fără plată este rezultatul convenţiei părţilor. acordul de voinţă al celor două părţi. 4entru apro+area 6ormelor pri%ind accidentele turistice şi or. salariat şi an!ajator. pe parcursul e(ecutării contractului să%l suspende. /2. modificatE ulterior. să presteze munca în acea unitate pe o anumită perioadă stabilită de cele două părţi. 09.2 6icolae @oiculescu. salariatul fiind obli!at ca. alte persoane cu contracte de muncă pe durată determinată.7>077. cit. 02. prin ne!ociere între consiliile judeţene sau locale şi unităţile .instituţiile/ unde sunt salariaţi. să%i ofere un post corespunzător pre!ătirii dob$ndite. prestarea muncii şi plata salariului. an!ajatorul şi salariatul..

022>0777. 09. I.. procedura.* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.1 privind încetarea contractului de muncă îl formează prevederile "odului muncii. contractul este reziliat c4iar din momentul apariţiei cauzei de încetare. 09. potrivit cărora raporturile de muncă încetează de drept. după caz.cit. motivele. p. op. p. cu condiţia de a fi conformă cu dispoziţiile le!ale. pe timpul deplasării în ţară sau în străinătate în interes personal. întotdeauna are loc numai cu acordul sau la cererea salariatului respectiv. Drepul muncii!. ŞtefEnescu.. Tratat!op . -..7 I. dacă deplasarea nu se suprapune cu perioada concediului de odi4nă. B0(. precum şi răspunderile părţilor sunt re!lementate pe lar! în le!e. 8ncetarea contractului individual de muncă reprezintă termenul !eneric. 09.& 09. =e!ea nr. c4iar dacă suspendarea contractului de muncă se produce ope legis. cit. cit.. 77. salariaţii au dreptul la concedii fără plată.1 )an #op. se consideră concediu fără plată.. <ediul materiei09.. !le"andru #iclea.1. "onform art.cit. cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. @acă este vorba de o încetare în virtutea le!ii. 0&2 din "odul muncii. 4artea I. B72. 1070 6icolae @oiculescu. 2(0. op. 8n cazul funcţionarilor publici. I. @urata acestora este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin re!ulamentul intern. cu modificările ulterioare. pentru rezolvarea unor situaţii personale. ceea ce constituie o suspendare temporară a funcţionarului public din funcţie pentru un interes le!itim 09. p. prin acordul celor două părţi. Consi"eraţii intro"u ti5e 8ncetarea contractului individual de muncă este dominată de principiul le!alităţii. modurile şi cazurile în care poate interveni.. însă. %ol.. ori.2. p. p. Aotivele constau în faptele şi actele care justifică încetarea 09.T.. modificatE ulterior.. op. este stabilită de cele două părţi09. op. ori prin manifestarea unilaterală de voinţă a unei din părţi. . re!lementează întreruperea activităţii la cerere. în timp ce concedierea reprezintă încetarea contractului de muncă din iniţiativa an!ajatorului0919. B21.*. personalul trimis permanent în misiune peste 4otare. =n etarea ontra tului in"i5i"ual "e #un ă -. 2#1>077* 09. nr. 8n asemenea caz. care să constate 09. 210 din 0 septem+rie 122/. %ol.8n baza Cotăr$rii ?uvernului nr. (/2.T.7 că a intervenit una din cauzele de încetare de drept a contractului de muncă.2 !le"andru #iclea.899B.&. 09. p. cit. I. apare ca raţională şi necesară emiterea unui act intern al an!ajatorului. condiţiile. op. efectele şi controlul încetării acestui contract. ŞtefEnescu. cit. fără să mai fie nevoie de vreo formalitate ori să intervină un act al an!ajatorului 09.

2007. Bucureşti. este practic suprimat. <%a considerat că vec4ea formulare a literei a care prevedea încetarea de drept a contractului individual de muncă şi în cazul decesului an!ajatorului persoană fizică nu corespunde realităţii datorită ine(istenţei unor asemenea situaţii. pentru asi!urarea unor drepturi prev6zute de le!e. =n etarea "e "rept a ontra tului in"i5i"ual "e #un ă 8ncetarea contractului individual de muncă poate avea loc de drept. 0910 0912 !le"andru #iclea. la data convenită de acestea. iar e(cluderea încetării de drept a contractului de muncă în cazul declarării judecăreşti a morţii sau a punerii sub interdicţie a acestor an!ajatori nu îşi are rostul întrucît nu în toate cazurile are loc şi o . 6678995. ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi. -ceste dou6 situaţii au fost e(cluse dintre cazurile de încetare drept prin 'E? nr. declararea judecătorească a morţii sau punerea sub interdicţie a salariatului.. apreciem că prin aceste reformulări catacterul intuitu personae al contractului individual de muncă.. ele constituie modalităţi de încetare de drept a acestui contract datorită caracterului său intuitu personae0910. -. . în re!lementarea din 299# erau prev6zute urm6toarele situaţii a/ decesul. p. b/ de la data răm$nerii irevocabile a 4otăr$rii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului ori a an!ajatorului persoană fizică. op. în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de le!e. prin specificul lor. o pondere semnificativă. av$nd în vedere împrejurări e(pres enumerate în art.1odi&icat şi completat prin )34 nr. editura Wolters Kluwer. iar în cazul în care încetarea contractului de munc6 are loc prin acordul p6rţilor sau din iniţiativa salariatului. *.. contractul individual de muncă poate înceta astfel3 de drept. "azurile prevăzute de "odul muncii sunt ipoteze le!ale în care poate avea loc încetarea contractului de muncă.contractului de muncă. cit. mai ales cînd acesta din urmă este o persoană fizică.0912 "u toate acestea. p. )an #op. unuia şi aceluiaşi motiv îi pot corespunde două moduri de desfacere a contractului de muncă. sau căreia. $. salariatul put$nd continua activitatea pentru persoana care succede vec4iului an!ajator prin acte inter vivos ori de mortis causa. -n!ajatorul este obli!at să motiveze desfacerea contractului de muncă. i se prestează munca fiind luată în considerare în mod deosebit."omnentarii. de la data intervenţiei acestor situaţii. care se înc4eie nu numai în considerarea persoanei an!ajatului dar şi a an!ajatorului.lic4idare a afacerii”. -ceste cazuri de încetare a contractului individual de muncă nu au.. c$nd o asemenea măsură se ia din iniţiativa sa. numai dac6 acesta din urm6 are interesul s6 se precizeze motivele. 5niţial. **>299. (2(. calitatea persoanei care prestează munca. "odul muncii. ca urmare a acordului părţilor.. ** din "odul muncii. otrivit art. B(CBB. ca persoană fizică. dacă aceasta antrenează lic4idarea afacerii.

I. 8n cazul dizolvării unităţii. c6 esre necesar6 nu numai comunicarea dar şi primirea efectiv6 a deciziei de pensionare de c6tre an!ajator Pi în vec4ea re!lementare. 0#9 alin. lit. *ratat5op. op. :ste imperios necesar. menţinerea lui în muncă fiind posibilă şi după emiterea deciziei de pensie. an!ajatorul fiind obli!at să le asi!ure locuri de muncă corespunzătoare. contractele de muncă încetează. 091* 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. pensionare anticipată. *ditura !ll Bec?.*21 0911 I. pe c$nd pensionarea pentru munca depusă şi limită de v$rstă se face la cererea salariatului. @acă dizolvarea constituie o urmare a faptelor culpabile ale unor salariaţi care au deturnat unitatea de la scopul pentru care s%a înfiinţat. potrivit le!ii. persoana în cauză poate primi pensia fără să lucreze. art.T. $artea generală. care îşi continuă activitatea.. 8n cazul invalidităţii de !radul 5 sau 55. sau au făcut uz de mijloace nepermise pentru realizarea scopului respectiv. spre deosebire de re!lementări anterioare anului 0779. unele din ele fiind menţinute numai în perioada lic4idării. 4artea I.c/ ca urmare a dizolvării an!ajatorului persoană juridică. Bucureşti.cit. Drept civil. 2001. $ersoanele. %ol. pensionare anticipată parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului. ' asemenea re!lementare necesită modificarea le!ii 07>2999091* în sensul comunicării an!ajatorului deciziei de pensionare de c$tre casa teritoriala de pensii pentru evitarea abuzurilor din partea salariaţilor. cu modificErile ulterioare. de la data la care persoana juridică îşi încetează e(istenţa. I. a unui atelier sau a unui compartiment de muncă 091&. oper$nd ca sancţiune sau de plin drept. -şa cum s%a arătat în literatura de specialitate 0911. p. art. dacă optează pentru această variantă. dar şi silită 091#. d din "odul muncii nu este aplicabil şi cu privire la contractele individuale de muncă înc4eiate după survenirea unor asemenea situaţii. **>299. !. . "ontractul de muncă se desface pe data primirii deciziei de pensionare emisă de oficiul de pensii din cadrul direcţiilor !enerale de muncă şi protecţie socială. nu desfiinţarea unei secţii. care impuneau invalidului de !radul 555 să lucreze cu jumătate de normă.T. cit.0. -le(andru \iclea. contractele lor de muncă pot fi desfăcute disciplinar. <%a apreciat 091. pentru a se aplica această măsură ca să fi avut loc dizolvarea persoanei juridice.. :ste ipoteza în care unitatea .8n acest caz contractele de muncă se desfac în mod individual. 8nsă. nr. pensionarea şi încetarea raportului de muncă era obli!atorie. ori pentru invaliditate de !radul 5 sau 55.. I. op. *. contractul de muncă fiind desfăcut pentru acest motiv. această condiţionare le!ală fiind suprimată. 091.persoana juridică/ îşi încetează activitatea prin dizolvare. Pi aceast6 lietra c a fost abro!at6 e(pres prin 'E? nr.. fiind nele!ală desfacerea !lobală a tuturor contractelor individuale de muncă. B70. întruc$t 091# 091& >a+riel Boroi. ca modalitate de încetare a contractului individual de muncă. B7B. era prevăzut cazul c$nd salariatul se pensionează pentru munca depusă şi limită de v$rstă. d/ la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de v$rstă. p. adică după pensionarea celui în cauză.. p. Nu încetează însă contractele de muncă ale persoanelor cu invaliditate de !radul 555. p. fiind decisă de însăşi persoana juridică an!ajatoare. ŞtefEnescu. 1B0 din 1 aprilie 2000. %ol. ŞtefEnescu. cit. lit. @izolvarea poate fi voluntară. B0B.

. 5ndiferent de situaţia concretă. desi!ur. întruc$t ca urmare a modificării art. 1odi&icările!. +ie an!ajatorul. de la data răm$nerii definitive a 4otăr$rii judecătoreşti de reinte!rare.0 lit. )einte!rarea se realizează fie prin desfacerea contractului de muncă a celui încadrat ulterior. "onsecinţa este. cit.cit. acoperind în prezent 0912 0917 -le(andru \iclea. ##0. )einte!rarea în funcţie trebuie să aibă la bază 4otăr$rea definitivă şi irevocabilă a or!anului competent. asupra nulităţii se pronunţă or!anul de jurisdicţie a muncii. desfiinţarea contractului de muncă. sau salariatul contestă. Ş. *. Aai este necesar 0922 ca persoana îndreptăţită la reinte!rare să%şi manifeste voinţa de a reveni în postul deţinut anterior.. 221 I. de la data răm$nerii definitive a 4otăr$rii judecătoreşti. !le"andru #iclea. p. e.cit. op. Beli. @e menţionat că în redactarea iniţială acest te(t avea următorul conţinut „ca urmare a condamnării penale cu e(ecutarea pedepsei la locul de muncă. . . op. 0929 @. *.. lit.. de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin 4otăr$re judecătorească definitivă. Te*tul integral. . ŞtefEnescu.cit. dacă an!ajatorul şi salariatul doresc să continue relaţia lor de muncă nu este necesară nici o formalitate de ordin juridic.aluca )imitriu. 00.este posibil ca cel pensionat s6 înc4eie un nou contract de munc6 cu an!ajatorul. (7.. op. cel care a deţinut anterior acel post. fie prin acceptarea de către cel ce a ocupat postul a trecerii sale pe alt post. fiind cumulul pensia cu salariul0912 'pţiunea le!iuitorului a fost apreciată0917 ca favorabilă ambelor părţi ale contractului individual de muncă. 5n toate cazurile aceast6 situaţie se aplic6 numai în caz de nulitate total60920. lit. p. Aodificarea art. p. "odul muncii. =e!ea se referă numai la nulitatea absolută. op. cu toate că te(tul este aplicabil şi în cazurile de nulitate relativă. *ratat5op. :ste ipoteza c$nd. deoarece continuă să%şi producă efectele acelaşi contract de muncă. fie reinte!rarea directă pe postul în cauză. 0/. 0920 1082 092# 5. e/ ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă.. Janfir. $re%entare de ansamblu.. an!ajatorul este obli!at să pună în e(ecutarea 4otăr$rea de reinte!rare în muncă. Bucureşti. 200(. pe baza 4otăr$rii irevocabile a or!anului competent.. @acă părţile nu sunt de acord. de la data emiterii mandatului de e(ecutare”. *ratat5op. 271C271.T. *21 I.. d şi a introducerii unui nou te(t. "onstatarea nulităţii se face de cel care a înc4eiat contractul de muncă şi se comunică în scris salariatului. p. art. ! a înlăturat o lacună esenţială a re!lementării anterioare semnalată în doctrina juridică 092#. dacă este liber. iar postul respectiv să fie ocupat de altă persoană. p.. !/ ca urmare a condamnării penale a sa salariatului la e(ecutarea unei pedepse privative de libertate. în caz contrar săv$rşind infracţiunea de nerespectare a 4otăr$rii judecătoreşti definitive şi irevocabile. ŞtefEnescu.. iar nu şi la cea relativă.T. p. *ditura 5umina 5e". cit. fie salariatul pot ridica celeilalte părţi problema nulităţii. =nali%a te*telor esen iale. în postul ocupat de un salariat este reinte!rat.rEdeanu. f/ ca urmare a admiterii cererii de reinte!rare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nele!al sau pentru motive neîntemeiate. cit. p.Ptef6nescu. fiind o lacună evidentă0929.

pentru numirea sau eliberarea din funcţie a directorilor centrelor de cultură ale )om$niei din străinătate fiind necesar avizul Ainisterului "ulturii.7 este necesar avizul scris al celorlalţi !estionari în cazul în care !estiunea este încredinţată mai multor persoane. i din "odul muncii . în cazul unei pedepse penale mai aspre0921. ŞtefEnescu. fiind mai de!rabă o situaţie care se încadrează în art. op. 012. 4/ de la data retra!erii de către autorităţile sau or!anismele competente a avizelor.una dintre situaţiile care se ivesc în practică. autorizarea inspectorilor pentru suprave!4erea condiţiilor de i!ienă din sectorul alimentar etc. autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru e(ercitarea profesiei.cit. 11/.?. 092& 092* I. privind încetarea de drept a contractului de muncă 8n doctrină092&. la încadrarea în muncă a paznicilor. 02>077. %ol. 092.. 29 din =e!ea nr. re!lementările le!ale instituie condiţia autorizării la înc4eierea contractului de muncă . autoziarea artificierilor de c6tre 5nsepctoratul teritorial de munc6. 0921 !le"andru #iclea.T. lit. de re!ulă. s%a subliniat că asemenea ipoteze privind condamnarea definitivă a salariatului ar fi trebuit inserate între cauzele de încetare de drept a contractului individual de muncă. art. <%a spus092* că elimin$ndu%se precizarea caracterului penal al condamnării. efectele contractului de muncă să înceteze. 22>07. are. op.E. "onsimţăm$ntul la înc4eierea contractului individual de muncă este condiţionat în anumite cazuri de obţinerea prealabilă a unui aviz şi este firesc ca. soluţie care se impune a foritori. -stfel. spre e(emplu3 autorizarea calităţii de artificier. avizul conform poate fi revocat numai p$nă în momentul înc4eierii contractului individual de muncă. p. dacă pe perioada derulării contractului individual de muncă oi asemenea autorizare sau aviz sunt retrase. "omentariile!. *9 lit.. este evident că orice pedeapsă privativă de libertate nu poate fi dec$t consecinţa săv$rşirii de către salariat a unei fapte penale. 7B7 din 2/ octom+rie 200(. 8n principiu.T.. *. 8n anumite situaţii. cit. dacă o dispoziţie le!ală o prevede în mod e(pres . conform =e!ii nr.de e(emplu. indiferent de locul unde urmează a se efectua pedeapsa. . în cazurile re!lementate de le!e.suspendare de drept „în alte cazuri e(pres prevăzute de le!e”/./. /(0 . 092>299# pentru desfiinţarea înc4isorii contravenţionale 092. cit. revocarea sa este posibilă şi ulterior. cum ar fi pedeapsa înc4isorii sau detenţiunea pe viaţă. ŞtefEnescu. contractul individual de muncă încetează ope legis. nr.. neîndeplinirea condiţiei obţinerii sale duc$nd la nulitatea absolută a respectivei încadrări în muncă. p. cel în cauză nu mai poate fi menţinut în serviciul de pază/. +aţă de dispoziţiile imperative ale le!ii. p. B01. 4artea I. dacă i se retra!e avizul. I.cum ar fi. 02>077. cit.otuşi. nr. un caracter conform. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial. 0922 !le"andru #iclea Tratat!op. a metrolo!ilor de Giroul )om$nde Aetrolo!ie =e!al6 etc 0922. este necesar avizul or!anelor de poliţie. ! din "odul muncii. art. potrivit =e!ii nr. -vizul. s%a înlăturat astfel o tautolo!ie de natură juridică şi că ţin$nd seama de prevederile '. I. op. p.

ambele fiind obli!atorii pentru toate cate!oriile de an!ajatori. ceea ce justifică. va trebui să se considere că a încetat contractul înc4eiat pe durată determinată şi s%a înc4eiat un nou contract pe durată nedeterminată. autorizaţiei ori atestării. autorizaţiei ori atestării din partea unor autorităţi de specialitate se află într%o situaţie diferită faţă de celelalte cate!orii de salariaţi cărora nu li se cer aceste documente în momentul încadrării în funcţie. tratamentul juridic diferit. autorizarea. retra!ere ce determină încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru înc4eierea căruia e(istenţa acestor documente era o condiţie obli!atorie. în momentul înc4eierii contractului individual de muncă persoanele ce înc4eie acest contract sunt conştiente de e(istenţa condiţiei obli!atorii a obţinerii avizului. "urtea "onstituţională0927 a statuat că „persoanele care optează pentru e(ercitarea unor profesii sau meserii şi pentru încadrarea în funcţii pentru care re!lementările le!ale cer şi e(istenţa avizului. 0 din "onstituţie. care se materializează în încetarea de drept a contractului individual de muncă”. inclusiv pentru cei din sectorul privat. înainte de ajun!erea la termen. Aăsura de si!uranţă poate fi aplicată c4iar în absenţa vreunei pedepse penale. în cazul contractelor de muncă înc4eiate pe durată determinată. 4artea I. @esfacerea contractului de muncă în ipoteza interdicţiei temporare de e(ercitare a profesiei este obli!atorie şi nu facultativ pentru an!ajator. iar postul este vacant şi permanent. nu mai este necesară emiterea unei dispoziţii sau decizii de către an!ajator. în momentul în care constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile acordării. ci aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în raport cu situaţia diferită în care se află anumite cate!orii de persoane. de la data răm$nerii definitive judecătoreşti prin care s%a dispus interdicţia. 0. funcţie sau ocupaţie poate constitui fie o măsură de si!uranţă. în mod obiectiv şi rezonabil. i/ ca urmare a interzicerii e(ercitării unei profesii sau a unei funcţii. . 5nterzicerea de a e(ercita o anumită meserie. în lipsa cărora nu pot fi numite în funcţie. autorizaţiei sau atestatului. precum şi de consecinţele retra!erii acestor documente. -cesta este în drept să dispună încetarea contractului. nu reprezintă un tratament juridic discriminator. contractul individual de muncă a salariatului în cauză încetează de plin drept. alin. care însă va fi valid numai dacă sunt îndeplinite condiţiile le!ale 0927 )eciHia nr. 8n cazul contractelor de muncă înc4eiate pe durată determinată. 8n cazul în care raporturile de muncă continuă după e(pirarea termenului. fie o pedeapsă complimentară. pentru motivele prevăzute de "odul muncii dacă sunt întrunite condiţiile le!ale. @acă instanţa penală a pronunţat interdicţia de e(ercitare a profesiei temporar sau definitiv. profesie. pu+licatE Fn <onitorul Gficial. j/ ca urmare a e(pirării termenului contractului. în sensul interzis de art. 0B0 din 7 decem+rie 200B.<ub aspect juridic. care reprezintă o certificare profesională se impune la fel ca avizul prealabil. ca măsură de si!uranţă ori pedeapsă complimentară. retra!erea de către autoritatea care le%a emis a avizului. -stfel. @e asemenea. @eoarece data încetării raportului de muncă a fost prevăzută la înc4eierea contractului şi se întemeiază deci pe acordul părţilor. pedeapsa complimentară se poate aplica c$nd pedeapsa principală este de cel puţin 2 ani. nr. 70 din 20 ianuarie 2000. e(pirarea termenului atra!e încetarea raportului juridic.

ŞtefEnescu. la data convenită de acestea. p.. :ste util totuşi să se constate încetarea contractului prin ajun!erea la termen. 8ntre 0* şi 0. în cazul salariaţilor cu v$rstei cuprinsă între 0*%0. =n etarea ontra tului "e #un ă prin a or"ul părţilor otrivit art. salariatul face o cerere care constituie o ofertă. decizie. situaţie în care încetează contractul de muncă. fiind necesar ca an!ajatorul s6 emit6 un act intern . ** lit. ##. prev6zute de le!e. indiferent dacă sunt înc4eiate pe durată determinată sau nedeterminată. 097& I. op.cit. 8n interesul prote!uirii tinerilor între 0* şi 0. aceasta din urmă fiind recomandată în practică. ani. numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizică. -şa cum s%a precizat în literaura juridic60979survenirea unei dintre aceste situaţii nu înseman6 c6 încetarea de drept a contractului de munc6 ar opera în mod automat. H/ retra!erea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor le!ali.. fie în scris. fiind o aplicarea a principiului simetriei actelor juridice 0970 asupra contractului individual de munc6. proces verbaH etc.dispoziţie..cit. poate fi e(primat verbal. 6.cit. op. aptitudinile şi cunoştinţele minorilor.emeiul le!al al unei asemenea încet6ri îl reprezint6 art. convenţia este le!e părţilor. persoana dispune de o capacitate restr$nsă de a se încadra în muncă. iar "odul muncii face o aplicare a acestui principiu. prevăz$nd că.. ).. En asemenea acord .. . fără a fi necesară o dispoziţie scrisă. %ol. *ratat5op. p. I. :(pirarea termenului prevăzut iniţial în contract antrenează încetarea raportului juridic de muncă. B2B. totuşi se impun anumite e(i!enţe de e(primare valabilă a acordului părţilor3 manifestarea de voinţă să 1090 0970 0972 097# 6icolae @oicul?escu. "ontinuarea raporturilor de muncă după e(pirarea termenului va avea însă ca efect prelun!irea contractului iniţial prin „tacita reconducţie”. 0(( 5.pentru înc4eierea lui. p. ani.ordin. Tratat!op. . printr%un act intern scris al an!ajatorului./ prin care s6 se constate c6 s%a produs unul dintre cazurile de încetare a contractului individual de munc6. eventual e(amen sau concurs. 7. indiferent de tipul s6u 0972 entru aceasta. cit. p. ani. p. "odul muncii nu re!lementează pe lar! 097& modalitatea încetării contractului de muncă prin acordul părţilor. în vederea consemnării în carnetul de muncă al salariatului a acestei situaţii.acceptare/. iar aprobarea an!ajatorului constituie acceptarea097#. pot înceta prin acordul părţilor. op. iar din le!e nu rezultă că această modalitate de încetare a contractului de muncă ar fi supusă unor condiţii.. încuviinţarea părinţilor sau a autorităţii tutelare.7 cod civil. dacă activitatea va fi temporară sau sezonieră. Tratat!899B.Ptef6nescu. !le"andru #iclea. 77C77. contractele individuale de muncă. cit. 07. poate fi retrasă oric$nd.T. 8n acest caz este necesară încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorilor.. -. @oiculescu.. mai ales în situaţia în care indicarea motivelor care determină încetarea contractului prin această modalitate are influenţă asupra unor drepturi prevăzute de le!e.b din "odul muncii.

orientare se(uală. pe durata concediului pentru creşterea copilului în v$rstă de p$nă la 2 ani sau. a realiz6rii acordului dintre salariat şi conduc6torul unit6ţii. Con e"ierea 8ncetarea contractului individual de muncă din iniţiativa an!ajatorului este denumită de art. nr. ori pentru cauze ilicite. p.. pe durata îndeplinirii serviciului militar. op. cit. rasă sau popor. pe durata concediului pentru carantină. p. p. .op.. ' asemenea măsură poate fi dispusă pentru motive ce ţin de persoana salariatului sau pentru motive economice.!t. dec. 12(. entru protejarea salariatului şi !arantarea drepturilor sale de eventualele abuzuri. 1B/D5D2002. BD2002. să fie cu intenţia de a produce efecte juridice. pe durata concediului de maternitate. . ((2. )ima. să fie serioasă. stabilită prin certificat medical conform le!ii. apartenenţă la o etnie. forma scrisă este recomandabilă097*. cit. pe durata concediului pentru în!rijirea copilului bolnav în v$rstă de p$nă la 1 ani sau. 5. 0971 Br-nduşa @artolomei. compensaţia fiind e!ală cu valoarea a cel puţin & salarii brute primite anterior. în măsura în care an!ajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere. *7. 1096 1urtea de !pel 4itesşti.în conformitate cu art.. I. cu e(cepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară !ravă sau pentru abateri disciplinare repetate. Dreptul muncii!op. sin!urul în m6sur6 . pe durata în care femeia salariată este !ravidă. apartenenţă sindicală. e(ercitarea dreptului la !revă sau a altor drepturi sindicale..anasiu. "odul muncii stabileşte e(pres şi limitativ situaţiile în care poate fi diuspous6 concediere şi procedura de îndeplinit 0972 :ste interzisă concedierea salariaţilor. pe durata e(ercitării unei funcţii eli!ibile într% un or!anism sindical. convin!eri reli!ioase. iar dacă salariatul este de acord cu oferta an!ajatorului. imorale sau abuzive. B0B. cit.emane de la părţile contractului individual de muncă. pentru afecţiuni intercurente. p. #20 din "odul muncii bul!ar 0971 an!ajatorul poate să propună încetarea contractului individual de muncă în sc4imbul unei compensaţii acordate salariatului. "a şi la înc4eierea contractului individual de muncă. dacă părţile nu au prevăzut o altă valoare a acesteia.T. nealterată de vreun viciu de consimţăm$nt. p$nă la împlinirea v$rstei de # ani. 1098 0977 !. 110. concediere. "oncedierea salariaţilor nu poate fi dispusă. în cazul copilului cu 4andicap.. temporar 0977 în următoarele situaţii3 pe durata incapacităţii temporare de muncă. 5n temeiul art. -.cit. Fn .dac6 nu a dele!at aceast6 atribuţie altei persoane cu funcţie de conducere/ sa dispun6. săv$rşite de către 097* !le"andru #iclea. ori!ine socială.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii nr. în cazul copilului cu 4andicap.ci%. 4andicap. *2 din "odul muncii. 2B2. p$nă la împlinirea v$rstei de 02 ani. pe criterii de se(. pentru opinii politice. pentru a se evita situaţiile de !enul celor în care nu e(ist6 dovad6097. p. op. să fie e(primată e(pres şi e(plicit. ŞtefEnescu. v$rstă. Tratat!.

. erau inserate şi în art.cit. Tratat!op . 07>29999 care prev6d c6 an!ajatorul nu poate dispune încetarea contractului de munc6 dac6 cererea de pensionare a fost despus6 mai înainte de îndeplinirea cumulativ6 a condiţiilor de v$rst6 standard şi a sta!iului minim de cotizare 009#. cit. raportul de serviciu nu numai că nu este posibil să înceteze unilateral prin ordinul sau dispoziţia autorităţii publice.. 10(... 72. )an #op. (B0 1103 !. p. *ratat5op. 2B2\ 0092 I.9 alin.T.cit. . ŞtefEnescu. -. în situaţia transferului întreprinderii3 în cazul contractelor de munc6 ale soldaţilor şi !radaţilor voluntari rezervişti etc.T. &0 alin. constituind o puternic6 !aranţie a stabilit6ţii în munc6 009*. p.op. op. :ste vorba de înc6lcarea obli!aţiilor !enerale şi specifice ale 1100 0090 6icolae @oiculescu.op. din =e!ea nr. contractul colectiv de muncă aplicabil sau re!ulamentul intern.4etrianu. p. nu se aplică0090. I. 8n cazul funcţionarilor publici. *#. în cazul în care concedierea este determinată de îndeplinirea condiţiilor le!ale de pensionare pentru limită de v$rstă sau de invaliditate. (B0 009& -le(andru \iclea. se stipulează e(pres că nici nu poate fi modificat dec$t e(clusiv din iniţiativa funcţionarului în cauză. cit. p. 022>0777. . Fn )reptul nr 1D200B. pentru motive de necorespundere profesional6 sau pentru motive ce „in de îndeplinirea mandatului pe care l%au primit de la salariaţii din unitate0099 @ispoziţii similare. în cazul concediului paternal sau al concediului de risc maternal. a celor pentru creşterea şi în!rijirea copiilor. =a situaţiile prev6zute de art.. precum şi în cazul concedierilor pentru motive economice ca urmare a reor!anizării judiciare sau a falimentului unităţii.0 din "odul muncii. 1105 . 0&. Dreptul muncii!899B. pe toat6 durata mandatuilui reprezentanţilor salariaţiilor.acel salariat. potrivit art. însă cu caracter !eneral. p. în perioada concediilor de boală maternitate. Tratat!. contractul individual de muncă poate fi desfăcut din iniţiativa an!ajatorului în următoarele situaţii3 a/ în cazul în care salariatul a săv$rşit o abatere !ravă sau abateri repetate de la re!ulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă. Tratat!. aceast6 re!lementare e(4austuv6 înscriindu%se în tradiţia norm6rii juridice a acestei materii încep$nd cu anul 07*9. din vec4iul "od al muncii. /.în cazul denunţ6rii contractului colectiv de munc6 la nivel de unitate sau !rup de unit6ţ6ţi. . -semenea interdicţii. ca sancţiune disciplinară. în plus..<. #& din =e!ea nr.cit. dar. otrivit art. Discu ii privind încetarea de drept a contractului individual de muncǎ. ŞtefEnescu. 0 din "odul muncii s%a apreciat 0092 c6 se adau!6 şi alte situaţii cum ar fi cea re!lementat6 de art. Con e"ierea pentru #oti5e are ţin "e persoana salariatului 5n "odul muncii sunt enumerate 009& cazurile în care se poate face o asemenea concediere. pe durata efectuării concediului de odi4nă. p.

conţinutul şi urmările lor. cantină/. p. 70 )an #op. 2. care arată că în cazul în care concedierea intervine pentru motivul prevăzut la art.cit.. precum3 e(primarea unor opinii ca ziarist şi cetăţean. @esfacerea contractului de muncă se justifică şi în cazul în care salariatul săv$rşeşte o faptă de concurenţă neloială. ci de acelaşi !en.*>299*. op. justifică desfacerea contractului de muncă. atitudinea unui lider sindical. drept consecinţă nu pot atra!e desfacerea contractului de muncă. 6icolae @oiculescu. cămin. contractul colectiv de muncă aplicabil sau re!ulamentul intern. . cu caracter polemic cu privire la modul în care este condusă unitatea de către anumite persoane. săv$rşirea a două abateri disciplinare este suficientă dacă se pune astfel în evidenţă persistenţa salariatului în încălcarea cu vinovăţie a unor asemenea obli!aţii. 8ncălcarea repetată a obli!aţiilor de serviciu sau a normelor de comportare. B/. p.2 s%a introdus 0097 de 'E? nr. an!ajatorului nu îi revine nici o obli!aţie. "alificarea !ravă a unei sin!ure fapte trebuie să se facă în funcţie de rezultatele ei nocive şi în raport cu pre!ătirea şi e(perienţa salariatului respectiv. neput$nd fi vorba despre comportarea în afara unităţii. abaterea este considerată !ravă şi impune desfacerea contractului de muncă % o măsură e(tremă la care trebuie să se recur!ă numai atunci c$nd faţă de circumstanţele. şi aceasta de o anumită !ravitate.T./. subordonarea ierar4ic6.#%2.Ştefǎnescu.cit. . de respectarea normelor de comporate în colectivul de munc6 009.inclusiv club.cadre didactice. a . cu e(cepţia. (0/ I. p. încălc$nd interdicţiile stabilite e(pres de contractul individual sau colectiv de muncă. ma!istratură etc. conform procedurii 009.salariaţilor le!ate de prestarea muncii. e(pres prevăzută de alineatul 2 al articolului .p. )ezultă per a contrario că în celelalte ipoteze prevăzute de art. 0091 !le"andru #iclea.. "odul muncii!.p. Dreptul muncii!899B. care a depăşit limitele unei discuţii calme şi civilizate. %ol. ca sancţiune disciplinară/. @upă alineatul 0 al articolului . . 6icolae @oiculescu.. op.. Numai fapta săv$rşită cu vinovăţie.cit. -baterile nu trebuie să fie neapărat identice. să constituie încălcări ale obli!aţiilor de muncă. 8n principiu. de aceiaşi specie. un nou alineat 0>0. 71 1108 1109 1110 . an!ajatorul poate emite decizia de concediere numai0009 cu respectarea dispoziţiilor art. <unt şi situaţii c$nd anumite fapte nu constituie abateri disciplinare şi.2 din "odul muncii.0 lit.cit. Tratat!op. 000.op.c$nd salariatul a săv$rşit o abatere !ravă sau abateri repetate de la re!ulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă.I.cit. op.0. -cest motiv se întemeiază pe săv$rşirea de către salariat a unei abateri !rave sau încălcarea în mod repetat a obli!aţiilor sale de muncă 0091. situaţie posibilă numai în cazul anumitor cate!orii de salariaţi .# c$nd concedierea salariatului pentru necorespundere profesională poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului. determinată de situaţia conflictuală creată de dezinteresul an!ajatorului pentru problemele salariaţilor etc. faptele culpabile impun concluzia0092 că menţinerea persoanei vinovate în colectivul de muncă nu mai este posibilă.. Dreptul muncii!89B. Normele de comportare vizează unitatea în sensul ei lar! .

1113 . dec. printre altele. precum şi prin re!ulamentul intern. Tri+unalul <unicipiului Bucureşti. se constată inaptitudinea fizică şi>sau psi4ică a salariatului. fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat000#. ci%. cit. luni de la momentul în care a intervenit acea cauză de concediere. "ondiţia necesară şi suficientă pentru validitatea desfacerii contractului de muncă în acest caz este lipsa prelun!ită a persoanei de la locul de muncă. dar nu mai t$rziu de .:. "oncedierea pentru săv$rşirea unei abateri !rave sau a unor abateri repetate poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către an!ajator a cercetării prealabile în termenele stabilite de "odul muncii. persoana în cauză îşi va putea repera prejudiciul adus prin arestare. -n!ajatorul putea dispune în vec4ea re!lementare concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului. ŞtefEnescu. (/CB1. nr. Re&lec ii privind concedierea pentru inaptitudine &i%icǎ sau psi2icǎ a salariatului. se poate dispune concedierea pentru motive medicale. op.. 02. I@ ci%.aluca )umitriu.9 de zile. Ln . . sec. în condiţiile "odului de procedură penală. -ceastă măsură poate interveni at$t în caz de arestare preventivă. antrenează nulitatea ei. în cazul în care desfacerea contractului de muncă a intervenit după trecerea a mai mult de #9 de zile de la arestare. 8n situaţia în care se dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului. 8n acest caz. -doptarea acestei măsuri înainte de trecerea termenului le!al. 1007D1221. trebuie să fie motivată în fapt şi în drept şi să cuprindă menţiuni cu privire la termenul şi instanţa la care poate fi contestată.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii. potrivit art.T. p. prin decizie a or!anelor competente de e(pertiză medicală.de evaluare stabilită prin contractul colectiv de muncă înc4eiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil. din codul de procedură penală0002. <odificErileP. sau de a%l califica 0000 0002 I. Fn "ulegere!pe anul :. 101. p. c$t şi în caz de arestare după condamnare. şi ţin$nd seama de cerinţele specifice economiei de piaţă funcţionale0000. compatibile cu pre!ătirea profesională şi capacitatea de muncă constatată de medicul de medicina muncii. p. c/ în cazul în care. an!ajatorul are obli!aţia de a emite decizia de desfacere a contractului de muncă în termen de #9 de zile calendaristice de la data constatării cauzei care impune această măsură. @acă se va stabili nevinovăţia persoanei. *9& şi urm. în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de . nulitate care se acoperă dacă detenţia se prelun!eşte peste termenul de #9 de zile. în condiţiile "odului de procedură penală. sub sancţiunea nulităţii absolute. 8n această situaţie an!ajatorul are obli!aţia de a%i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate. an!ajatorul nu va putea fi obli!at nici la reinte!rare şi nici la plata eventualelor despă!ubiri. @ecizia se emite în scris şi. reducerea la #9 de zile a perioadei în care an!ajatorul nu poate să îl concedieze pe salariatul său care este arestat preventiv se justifică. b/ salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de #9 de zile. an!ajatorul are obli!aţia de a emite decizia de concediere în termen de o lună de la data constatării cauzei care a determinat%o... BD200B.

1222. a obli!aţiilor de serviciu0002.al or!anului de poliţie. an!ajatorul este îndrituit a le aştepta de la salariat. dar culpabilă. "oncedierea salaria ilor.p. p. stabilită prin contractul colectiv sau individual de muncă. . salariatului i s%a retras avizul necesar . p. dar să nu fi fost sesizată. #&2. :ste posibil ca necorespunderea profesională să fi e(istat c4iar în momentul înc4eierii contractului.. . e din vec4iul "od al muncii era posibilă într%o multitudine de situaţii3 c$nd s%au produs sc4imbări de ordin te4nolo!ic care antrenează imposibilitatea salariatului de a%şi onora obli!aţiile de serviciu.. de e(emplu/. în mod rezonabil. . *ratat5op. în prezent aceast6 sfer6 s%a restr$ns0001 la împrejurarea retra!reii avizelor sau autorizaţiilor pentru e(ercitarea profesiei sau inaptitudinea fizic6 sau psi4ic6 ori pe o perisoad6 de .Ptef6nescu. scăderea sau pierderea capacităţii biolo!ice de a îndeplini obli!aţiile de serviciu. Necorespunderea se iveşte pe parcursul e(ecutării contractului fără sc4imbări de ordin te4nolo!ic sau de altă natură.aporturi de muncE= nr.. în acest mod. 0#9 alin. @eseori necorespunderea profesională rezulta ca urmare a or!anizării atestării pe post a personalului salariat.. ca atare. 000& 000* 5.do.cit. -cest caz pornea de la realitatea că adevărata verificare a cunoştinţelor profesionale nu poate avea loc cu ocazia an!ajării.cit. salariatul nu face faţă obli!aţiilor postului respectiv etc. caz în care motivul încetării raportului de muncă este nulitatea contractului şi nu necorespunderea profesională. !estionarul nu depune !aranţiile materiale. Necorespunderea în muncă trebuie înţeleasă sub aspect profesional. 0 lit. de e(emplu personalul care întocmeşte lucr6rile de an!ajare s6 fi sot indus în eroare prin porezentarea de acte false/000. *ratat5op. <e impune. Necorespunderea profesională a fost definită în literatura de specialitate 000* ca acea împrejurare de natură obiectivă sau subiectivă care conduce ori este aptă să conducă la performanţe profesionale mai scăzute dec$t cele pe care. luni de la reluarea activit6ţii pentru salariaţii care au beneficiat de concediu pentru creşterea copilului în v$rst6 de p$n6 la doi ani. în plus. p. 12D1227.cit. $ractică judiciară în materia dreptului muncii. persoana în cauză provoacă rebuturi în mod repetat. de neîndeplinirea accidentală. 72 0001 0002 -le(andru \iclea. ci numai în activitatea practică.aluca )imitriu.. op.. 1116 6icolae @oiculescu. Fn :. -nterior... *&#. <onaC5isa Belu <a. salariatul beneficiază de o compensaţie individuală. p. să se probeze fapte obiective şi repetate de natură să evidenţieze carenţe profesionale. 122. /1.profesional000& într%o profesie compatibil6. independent de vreo conduită culpabilă Necorespunderea profesională reprezintă o necunoaştere sau o stăp$nire insuficientă a re!ulilor . deosebindu%se de abaterile disciplinare sau de faptele penale. salariatul nu face faţă obli!aţiilor sale de serviciu. *ditura Gmnia $6I 3!3T.te4nicilor/ specifice unei funcţii sau meserii.. Dreptul muncii!899B. Braşo%. c4iar dacă iniţial a fost corespunzător. drept rom#nesc şi comparat. care pot justifica desfacerea contractului cu titlu de sancţiune. delimit$ndu%se. c$nd după promovare. d/ în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat. desfacerea contractului în temeiul prevederilor art.

:ste desi!ur re!retabil că procedura evaluării prealabile nu este re!lementată în "odul muncii..T. aspect care clarifică o dată în plus. p. 7( I.cit. p... cel puţin la nivelul unor principii !enerale. *# alin. 2D200/.ŞtefEnescu. prin re!ulamentul intern. /D200/. faptul că în sistemul inte!rat>corelat al cazurilor de concediere. iar în cazul în care salariatul nu îşi manifestă e(pres consimţăm$ntul în acest termen.cit. 70 1123 1. situaţie în care ternenul de #9 de zile pentru emiterea deciziei de concediere cur!e dup6 împlinirea celor 09 zile pentru formularea contestaţiei002*. cit. postul deţinut de salariat.Ptef6nescu. precum şi după notificarea cazului către a!enţia 1119 0029 6icolae @oiculescu. p. rocedura de evaluare vizată de art. în considerarea menţinerii în continuare în funcţia. după caz. întruc$t la acest din urmă nivel. -lineatele 2.. Noua formulare a art. 0/. 0020 Şer+an Beli. $rocedura evaluǎrii pro&esioanle prealabile. -rticolul 11 din "ontractul colectiv de munc6 unic la nivel naţional. 002* 5. op.0 lit. Fn )reptul nr. op.Evaluarea pro&esionalǎ e&ectuatǎ de angajator pe durata e*ecutǎrii contractului individual de muncǎ. /D200/. în locul cercetării prealabile..<i.& se modifică în sensul că salariatul are la dispoziţie un termen de # zile lucrătoare de la comunicarea an!ajatorului conform prevederilor alin. pe parcursul e(ecutării acestuia.rǎdeanu. B2CBB. 1odi&icărileP op. 1124 Şer+an Beli. în vederea ecenualei concedieri pentru necorespundere profesională etc. detaliaz6 modul în care urmeaz6 a se face e(aminarea salariatului în cauz6. nr. la aceiaşi comisie 002&.. necorerspunderea profesional6 este apreciat6 de comisie pe baz6 de dovezi sau apreciat6 în urma e(amin6rii. Fn )reptul nr. #*9 .rEdeanu. sistem re!lementat e(4austiv de "odul muncii 0029.# alin. cit. 2 introduce.p. procedura este dispusă unilteral de către an!ajator.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii. p. iar desfacerea contractului individual de munc6 pe acest temei nu este condiţionat6 de producerea unui prejudiciu0007.Necorespunderea profesională a persoanei încadrate va trebui raportată e(clusiv la obli!aţiile care revin postului în care a fost încadrată. 11/C127. 0022 I. fie subsecvent. d. *ratat5op. ŞtefEnescu. concedierea în această situaţie e(clude culpa salariatului în cauză.. :valuarea prealabil6 se face de c6tre o comisie numit6 de an!ajator din care face parte şi un reprezentant al sindicatului002#. 5n doctrină0020 s%a apreciat că evaluarea profesională poate avea loc at$t antereior înc4eierii contractului individul de muncă. salariatul considerat necorespunz6tor are dreptul s6 conteste 4ot6r$rea comisiei în termen de 09 zile de la comunicare.. 1odi&icareaP. 2 din "odul muncii trebuie să fie stabilită numai prin contrcatele colective de muncă înc4eiate la nivelurile superioare0022. . # şi & ale articolului . Fn . şi niciodată prin contractul colectiv de muncă înc4eiat la nivel de unitate.teoretice şi practice/. posibilitatea stabilirii ei prin contracte colective de muncă şi>sau re!ulamente interne va crea cu si!uranţă numeroase controverse. p. Evaluarea pro&ersională e&ectuată de angajator pMe durata e*ecutării contractului individual de muncă. a unei evaluări prealabile în vederea concedierii salariatului conform art.0 pentru a îşi manifesta e(pres consimţăm$ntul cu privire la noul loc de muncă oferit.. p. 117.. .ǎieş..T. Dreptul muncii!899B.

5ntroducerea literei „e” este necesară din cauza modificării lit.. . +aţă de redactarea anterioară . p. "omentariile!. 4artea I. cit. p. fie de capacitatea de muncă. -cest articol este crucial în încetinirea procedurilor de concediere. 1. introduce posibilitatea de a ţine seama cumulativ 002. p. prin această nouă re!lementare s%a acoperit o altă lacună re!retabilă 0021 a vec4ii re!lementări a art. an!ajatorul poate dispune concedierea salariatului. 107D200B. B22.. . pu+licatE Fn <onitorul Gficial. . <unt necesare proceduri mai rapide şi mai puţin împovărătoare pentru concedierea salariaţilor din motive individuale . cit. p. . =e!ea nr. at$t de pre!ătirea profesională c$t şi de capacitatea . şi pentru a fi în concordanţă cu prevederile =e!ii nr. op.ea nr.medicală/ de muncă. în redactarea alin. ŞtefEnescu. care solicită an!ajatorului să !ăsească un alt loc de muncă pentru salariatul concediat. ŞtefEnescu. #10>299*. privind sistemul asi!urărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă . şi pune în responsabilitatea an!ajatorului !ăsirea unei alternative de loc de muncă sau să aştepte ca a!enţia de ocupare a forţei de munca sa desfăşoare asemenea activitate. nr. # a art. nu vor dori să rean!ajeze o persoana concediata şi cărora în alte cazuri nu ar trebui sa li se solicite sa suporte timpul şi c4eltuielile pe care le presupun acomodarea persoanei concediate în alt loc de munca. pierz$nd astfel potenţiale oportunităţi de afaceri şi bloc$nd creşterea numărului locurilor de muncă.&. pare împovărător pentru an!ajatori care. #10>299*. necesar a fi asociat consimţăm$ntului salariatului.informare şi consiliere profesională. !le"andru #iclea. *. . ŞtefEnescu. -lineatul 0 al art.T. pentru a spori mobilitatea muncii şi pentru a promova competitivitatea întreprinderilor. fiind instituită. 1odi&icările!. op. forma scrisă înlătur$nd orice ec4ivoc în acest sens. 00#9 <odificatE prin 5e.. 002. & s%a apreciat 0027 că investeşte a!enţia în cauză cu e(ecutarea obli!aţiilor care îi revin potrivit =e!ii nr. 117. 02. op.T. termenul „e(pres” cu cel de „în scris”. d a art. op. <e poate observa că.&. formare profesională. cit. ((7 din 12 aprilie 200B.ce ţin de persoana salariatului/ pentru a îmbunătăţi crearea locurilor de munca. e de altă parte./. în multe cazuri.teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alineatului 2. 07>2999 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asi!urări sociale.prin 'E? nr. s%a înlocuit. rin =e!ea nr.>2992 00#9.*>299*/. e/ în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de v$rstă standard şi sta!iul de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile le!ii. cit. sprijinul solicitat a!enţiei de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului putea fi solicitat fie ţin$nd seama de pre!ătirea profesională. mediere a muncii etc. Notificarea prevăzută de art. o unică modalitate de e(primare a caracterului e(pres al consimţăm$ntului. aşa cum s%a apreciat în literatura juridică0022. rea multe restricţii la concedierea salariaţilor vor face adesea an!ajatorii sa ezite la an!ajarea de noi salariaţi. 0022 I.& alin. 11/. 0021 I..T. "omentariileP.& din al cărui te(t nu rezulta că se are în vedere situaţia concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. 0027 I..

definea. se prevede că desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă. dar numai p$n6 în momentul comunic6rii deciziei de pensionare celui în cauz6 00#0. op. Con e"ierea pentru #oti5e are nu ţin "e persoana salariatului )e!lementare iniţial6 din 299#. Beli.0#9 lit. an!ajatorul îl poate concedia în temeiul art.rEdeanu.. Beli. concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului ca fiind „încetarea contractului individual de muncă. . 8n doctrină11)/ s%a subliniat că de lege ferenda ar trebui re!lementat şi în acest caz evaluarea profesională.rEdeanu.art. %ol. a fost apreciată 11)) ca ri!idă. cit... 8nsă. deşi sunt îndeplinite condiţiile. cit. dac6 salariatul nu a solicita pensionarea. nu se mai face precizarea că trebuiesc desfiinţate posturi de aceiaşi natură. 00#* Ş. cit.. I.. ca în vec4ea re!lementare . 2. -le(andru \iclea.. deoarece desfiinţarea vizează numai locuri de muncă ocupate de salariaţi care îndeplininesc funcţii . din iniţiativa unităţii. op. ... I. . de această dată. determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice.meserii/ de aceiaşi natură şi nu mai presupune. e. -stfel că soluţia actuală. I. lit. însă. prevedea în art. restrictivă şi improprie poziţiei an!ajatorului în raporturile de muncă în condiţiile economiei de piaţă. @ispoziţia inserată la art. în situaţia în care aceasta îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reor!anizării.022>0771. 00#0 00#2 00## 00#& 5. contractul individual de munc6 urm$nd s6 înceteze de drept. dacă e(istă dispoziţii e(pres în acest sens. iar în raport cu aceasta să dimensioneze numărul de personal an!ajat pe diferite posturi. B0.T.*&2. op. )reptul nr. în art. p. ori act adiţional/. *ratat5op.. ci numai că desfiinţarea postului trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă. 0#9 alin. desfacerea contractului de muncă. BD200(. cum este cazul =e!ii nr.cit.T. p. privind <tatutul personalului didactic 11). . *ratat5op.* alin 0 dădea posibilitatea a!enţilor economici şi instituţiilor să îşi or!anizeze activitatea în conformitate cu cerinţele unei funcţionări eficiente. a. #*2.0 lit.cit. "odul muncii din 0712. p. 7. Ş.*. p. 127.@ac6 an!ajatorul opteaz6 pentru menţinerea salariatului în continuare nu mai este necesar6 înc4eierea unui nou contract individual de munc6 . p.a/ un proces de selecţie. iar dac6 a f6cut o asemenea solicitare de pensionare nu îl mai poate concedia. iar dac6 în funcţie de nevoile sale consider6 necesar s6 îl concedieze pe salariat oric$nd din momentul îndeplinirii condiţiilor cerute de le!e.0..Ptef6nescu. ŞtefEnescu. <istemul anterior se menţine în continuare. în alin. -şadar. 017. a transformărilor te4nolo!ice sau a reor!anizării activităţii”. ŞtefEnescu. care să impună an!ajatorului recur!erea obli!atorie la evaluarea profesională prealabilă a tuturor salariaţilor care ocupă postrui de aceiaşi natură cu cele care urmează să se desfinţeze.. potrivit nevoilor lor reale.00#2 -.

le!islaţia romînă în materie s%a aliniat re!lementărilor Eniunii :uropene care consideră concedieri colective pe cele dispuse de an!ajator. p...0B2. %ol.dificultăţi economice. 5n acest sens "urtea de Qustiţie a decis 00&2 că noţiunea de concedierea colectivă în!lobează orice încetarea a contractului de muncă care nu este datorată voinţei lucrătorului şi deci fără consimţăm$ntul său <alariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de le!e şi de contractul colectiv de muncă aplicabil. Fn cauHa 1C177D0(. "4iar dacă nu conţine precizări cu privire la conţinutul sinta!mei . 21/. c/ perioada de timp în care va avea loc încetarea contractelor individuale să nu depăşească #9 de zile calendaristice. b/ motivele încetării contractelot individuale de muncă să nu ţină de persioana salariatului. p. 0 a fost apreciat6 ca fundamental600#1. 00#1 )an #op. I. "odul muncii!.. Aotivele care nu ţin de persoana salariatului şi care pot determnina concedierea acestuia nu mai sunt numai de natură economică .. op. 5n )om$nia protecţia pentru concedierile colective se acord6 numai persoanelor încadrate cu contract de munc6 pe durat6 nedeterminat6 şi numai la an!ajatorii unde statul are un !rad mare de participare 11. 00&0 I. 2..cit.Ştefǎnescu. !le"andru #iclea..rin modificarea "odului muncii în 299. @eosebirea dintre redactarea anterioar6 şi cea actual6 a art. Dreptul muncii!899B. Fn :)reptul= nr. 00B. op. cauzele în care poate interveni concedierea nemaifiind strict şi concret re!lementate ci numai printr%o formulare !eneric6 . de esenţ600#2. p. op.cit.cit.cit. s%a renunţat 00#. . "oncedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă "ondiţia de le!alitate 00#7 impus6 de le!e este ca defiinţarea locului de munc6 s6 fie efectiv6 şi s6 aib6 o cauz6 real6 şi serios6. 7D200B. cit. şi pe cale de consecinţă s%a reformulat şi alin. /2C7/. p. 3nele observa ii re&eritoare la procedura concedierii colective. p.T. fiind e(cluse alte ipoteze în care concedierea se dispune fără a e(ista o culpă a celor disponibilizaţi.din unul sau mai multe motive” care nu ţin de persoana salariatului.. întruc$t art. 7B. op. 0. la enumerarea limitativă a acestor motive. 1138 00#7 1140 G%idiu #inca. pentru toate cazurile care nu implică vinovăţia salariaţilor în cauză 00&0. dacă sunt întrunite iniţial trei condiţii 00&9.. numărul de salariaţi ce urmează a fi concediaţi să corespundă dispoziţiilor le!ale. . 0 se referea limitativ numai la anumite motive.T. din formularea te(tului rezultă că an!ajatorul are dreptul să decidă desc4iderea procedurii concedierii colective. p. Tratat!op.. pct. 00. ŞtefEnescu.* alin. transformări te4nolo!ice sau reor!anizarea activităţii/ aşa cum stabilea re!lementarea anterioară. -stfel. 00&2 AotEr-rea din 27 ianauarie 2000. I.. 00 1143 @aler )orneanu. (0( 6icolae @oiculescu.* alin. .motive care nu ţin de persoana salariatului”. Tratat!op. fără a se mai face referiri la motivele prevăzute la alin. cit .) 00#.p..

într%o perioadă de #9 de zile calendaristice.7. op. privatizare şi lic4idare a adus în peisajul le!islaţiei muncii noţiunea de concediere colectivă. prin concediere colectivă reprezenta concedierea. @oiculescu. p. .cit. nr. .0. 4artea I. (72C(70.2 din "odul muncii nu a mai preluat precizarea din art.. dacă an!ajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 099 de salariaţi. o serie de prevederi principale privind concedierile colective. efectuate în procesele de restructurare. 207. completatE prin 5e. @e menţionat c6 art. companii naţionale. acest articol. totodată. a unui număr de3 a/ cel puţin * salariaţi. (21D2001. dacă an!ajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin #99 de salariaţi. nr. . "odul muncii din 299# a reluat. 4artea I. dacă an!ajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 29 de salariaţi şi mai puţin de 099 de salariaţi. . (0( din 22 iunie 1222..-. acest act normativ a r6ma în vi!oare form$nd împreun6 cu normele în materie din "odul muncii dreptul comun cu privire la concedierea colectiv6. înc4idere operaţională parţială sau totală a activităţii. modific$nd. Bucurerşti. 1146 I. societăţi comerciale ori alte unităţi aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale sau locale.editura Tri+una economicǎ.p.2%12. 2000.T.0. 1148 G%idiu #inca. potrivit c6reia m6surile de protecţie priveau salariaţii cu contract de munc6 pe durat6 nedeterminat6. fiind modificat implicit11. . 2001. . "ontractul individual de muncǎ.Rela iile colective. 00&* 4u+licatE Fn <onitorul oficial. unităţi şi instituţii finanţate din fonduri bu!etare şi e(trabu!etare.aluca )umitriu.da @olonciu. 70 . p. Tratat!op. dar mai puţin de #99 de salariaţi.* alin. 72>077711. editura 5umina 5e". privatizare sau lic4idare. *ditura 5umina 5e".cit. 00&& <a. p.cit./ care se aplică salariaţilor încadraţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi care sunt disponibilizaţi prin concedieri colective.ea nr.de "odul muncii care a înţeles s6 cuprind6 în aceast6 sfer6 şi contractele individuale de munc6 pe durat6 determinat6. Reglementări privind concedierea colectivă. reor!anizare. ci o colectivitate de salariaţi 11.Ştefǎnescu. -şa cum s%a precizat în doctrin6 11. Con e"ierea ole ti5ă :ste denumită astfel pentru că ea afectează nu doar un sin!ur salariat sau mai mulţi luaţi individual.. precum şi re!ii autonome. (/0 1147 6. b/ cel puţin 09L din salariaţi. (BCB( !le"andru #iclea. Bucureşti.aluca )imitriu. "oncedierea colectivă. 0 al 'E? nr. Bucureşti. (/0 din / iulie 2001. 11D1227. p. nr. Fn :. de către societăţi comerciale. un e(emplu în acest sens fiind 'rdonanţa nr. societăţi naţionale. unele cuantumuri incluse în actele normative anterioare00&7 5niţial. 72>0777.aporturi de muncE=. pu+licatE Fn <onitorul oficial. p.0. 200B. cu topate c6 anumite norme ale sale au fost modificate implicit prin re!lement6ri în aceiaşi materie cuprinse în "od11. 1149 6icolae @oiculescu. op. -plicarea pro!ramelor de restructurare. dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele prevăzute la art. Dreptul muncii. Dreptul muncii!899B. în art. 70. c/ cel puţin #9 de salariaţi..

a.7.Noua formulare arată că prin concediere colectivă se înţele!e concedierea. un număr de cel puţin 09 în unităţi care au în mod normal mai mult de 29 şi mai puţin de 099 de lucrători. după caz. op. ... dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele prevăzute la art.<5 din legea nr.. . 0 par. 1151 I..7 la obli!aţia an!ajatorului de a întocmi un plan de măsuri sociale şi de a propune salariaţilor pro!rame de formare profesională. p. 0. 10C11. . @e menţionat că acest număr. p. concedierea colectiv6 se întemeiaz6 în continuare.cit. #10>299* a eliminat partea finală a art. 2*>299. a care se referea la atenuarea consecinţelor concedierilor colective. at$t cele care formează dreptul comun.T. dacă an!ajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 29 de salariaţi şi mai puţin de 099 de salariaţi. op.2D200/. cu condiţia e(istenţei a cel puţin * concedieri. se referă la toate actele normative. prin abro!area lit..<678995 privind procedura insolven ei.Ştefǎnescu. 117. reprezenta.ŞTefǎnescu. Fn . b/ să pună la dispoziţie sindicatului care are membri în unitate sau. . potrivit modificării art.2. care prevede la art. revenindu%se la formularea iniţială. nr. 00*# 00*& @an \op. cit. . fără le!atură cu persoana salariatului00*9. pentru a fi vorba de o concediere colectivă. în ideea unor măsuri îndeosebi preventive de atenuare a consecinţelor ne!ative ale concedierilor colective00*& :ste evident că precizarea „ în condiţiile le!ii” introdusă în cazul ambelor situaţii. 6odul muncii5op . 2B2. reprezentanţilor salariaţilor toate informaţiile relevante în le!ătură cu concedierea colectivă. pe art. rin modificarea "odului muncii din anul 299. Tratat!op. referitoare la metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi afectaţi şi de atenuare a consecinţelor. Aărirea pra!ului minim de la * la 09 salariaţi este în concordanţă cu @irectiva "onsiliului 72>*7>": privind apropierea le!islaţiilor statelor membre referitoare la concedierea colectivă. =e!ea nr. în formularea "odului Auncii din 299#. după caz. p. a unui număr de3 cel puţin 09 salariaţi. consultări cu sindicatul sau. p.. din =e!ea nr. 00*2 I. pra!ul minim. (/2. cum ar fi 00*9 )an #op. s%a introdus un nou alineat la art. aşa cum s%a ar6tat în doctrin6 00*2. le!iuitorul prefer$nd o asemenea formulare mai lar!ă.T. din unul sau mai multe motive. a şi b ale art.cit.. 0 lit. . 5n literaura juridic600*0 s%a sublinit c6 în acest num6r nu pot fi cuprinşi salariaţii concediaţi ca urmare a dispoiziţiilor art. 2. ŞtefEnescu.. într%o perioada de #9 de zile calendaristice. îi reveneau următoarele obli!aţii3 a/ să iniţieze în timp util. &7 I. cit . în scopul punerii de acord. care prevede că stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv are în vedere şi acei salariaţi cărora le%au încetat contractele individuale de muncă din iniţiativa an!ajatorului. . rin 'E? nr. 1omentariileP.7 lit. . .*>299* s%a renunţat 00*#. privind procedura insolvenţei <trict juridic. p. cu reprezentanţii salariaţilor.7 din "odul muncii. în vederea formulării propunerilor din partea acestora.2 coroborat cu art. 8n cazul concedierilor colective an!ajatorului.* alin.e%ista rom-nǎ de dreptul muncii.T. Tratat!. Incetarea contractului individual de muncǎ în ba%a art.

trebuie să iniţieze în timp util ne!ocieri cu sindactele sau cu reprezentanţii salariaţilor. Noua re!lementare cuprinsă în art."odul muncii. '. puneau o sarcina !rea şi nemeritată pe umerii an!ajatorului. :liminarea completă de către 'E? nr. p. p. consultări cu sindicatul sau. din directiva obli!6 an!ajatorul numai sa aibă consultări cu reprezentanţii salariaţilor în vederea obţinerii unui acord şi sa le furnizeze acestora în timp util toate informaţiile relevante pentru a le da posibilitatea de a face propuneri constructive. în condiţiile prevăzute de le!e.? nr.72>0777 privind protecţia specială a persoanelor ale căror contracte de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective 11//. a fost apreciată ca un re!res al protecţiei sociale00*2. nr. şi respectiv. în scopul punerii de acord. şi nu este în conformitate cu obli!aţiile an!ajatorului aşa cum sunt prevăzute în @irectiva Eniunii :uropene 72>*7>":. după caz. l6ţiile compensatorii r6m$n în sarcina an!ajatorului şi se acrid6 în condiţiile contractului coelctivde munc6 aplicabil. companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. op. în vederea formulării propunerilor din partea acestora. nr.?. .*>299* s%au abro!at te(tele care impuneau an!ajatorului obli!aţia de a întocmi un plan de măsuri sociale şi de a propune salariaţilor pro!rame de formare profesională. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.7 stabileşte că anterior disponibilizărilor. adic6 din fonsdul de salarii şi din fondul de şomaj. după caz. (0CBB. reor!anizare şi privatizare a unor societăţii comerciale. -stfel. 4artea I. cu modificErile ulterioare. nr. cum ar fi '. prin 'E? nr. după caz. . cu reprezentanţii salariaţilor. pl6ţile compensatorii se acord6 prin fiunanţare mi(t6. dar şi la cele speciale. nr.212 !ndrei 4opescu. precum şi a societăţilor comerciale şi re!iilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale.cit. să pună la dispoziţie sindicatului care are membri în unitate sau. 1BB din 20 martie 200(. -rticolul 2. @aler )orneanu. companii naţionale şi societ6ţi comerciale pentru care ?uverul are o strate!ie economic6 cuprins6 în pro!ramul de !uvernare. reprezentanţilor salariaţilor.e%ista rom-nE de dreptul muncii. 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.E. (0( din 22 martie 1222. cel puţin3 metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi care vor fi concediaţi şi la 00** 00*. 4artea I.E.. 2>299# 11/7 privind stimularea procesului de restructurare. . para!rafele 0 şi #. -cest ultim act normativ se adreseaz611/0 în !eneral societ6ţilor naţionale. referitoare la metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi afectaţi şi de atenuare a consecinţelor. Fn . revederile din "odul muncii din 299#. în condiţiile prevăzute de le!e. an!ajatorul care intenţionează acest lucru. av$nd doar două obli!aţii !enerale3 să iniţieze. toate informaţiile relevante în le!ătură cu concedierea colectivă. (D2000. a obli!aţiei an!ajatorului de a întocmi un plan de măsuri sociale sau de alt tip prevăzute de le!e sau de contractele colective de muncă aplicabile. iar în domeniile în care statul este înc6 acţionar şi are o strate!ie de restructurare. c4iar dacă normele europene din directiva în materie nu au fost încălcate. Recentele modi&icări ale "odului muncii şi dreptul social comunitar . 1157 00*2 .*>299*. consultări cu privire la.

fiind de preferat un termen precis în care an!ajatorul s6 antameze consult6rile menţionate. . 5n conformitate cu alin. în scris. 7/ !le"andru #iclea. <%a spus00*7 c6 sinta!ma .0 00. măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmează să fie acordate salariaţilor concediaţi.. situaţie care impune an!ajatorului selecţia personalului afectat de reducere.72>0777 nu cuprind o ordine de priorit6ţi B le!al6% pentru reducerea de personal.. o modalitate fiind şi evaluarea prealabil6 a salariaţilor ale c6ror posturi se desfiinţeaz6. motivele care determină concedierea preconizată. .9 s%a apreciat că utilizarea sinta!mei . p.e%ista rom-nE de dreptul muncii. următoarele3 numărul total şi cate!oriile de salariaţi. *ratat5op. reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi. măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor. 1odi&icările aduse "odului muncii prin aprobare )34 nr. termenul înăuntrul căruia sindicatul sau.. Dreptul muncii!899B.cit. p. nr.2. care sunt de natur6 social6 şi nu profesional6 00.9 00. data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile.în timp util” ar fi neclar6 şi interpretabil6. para!rafele 0 şi # din @irectiva Eniunii :uropene 72>*7>": care obli!ă an!ajatorul să aibă consultări cu reprezentanţii salariaţilor şi să le furmizeze acestora în timp util toate informaţiile relevante pentru a le da posibilitatea să facă propuneri constructive. . AB:78996.7 este în concordanţă cu art.p.# 6icolae @oiculescu. e(ercită o influenţă dominantă asupra întreprinderii 1159 00. care potrivit =e!ii nr.Ptef6nescu. opiniue justificat6 şi de împrejurarea c6 f6r6 nici o limtare în timp.0 prin contractul colectiv de munc6 aplicabil "ontractul colectiv de munc6 unic la nivel naţional cuprindse anumite criterii minimale. pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. 4artea I. -le(andru \iclea..7 asemenea obli!aţiile prevăzute se menţin indiferent dacă decizia care determină concedierile colective este luată de către an!ajator sau de o întreprindere care deţine controlul asupra an!ajatorului. Fn . o asemenea obli!aţie poate favoriza abuzuri. conform dispoziţiilor le!ale şi>sau contractului colectiv de muncă aplicabil.. / Y (2. #. potrivit le!ii şi>sau contractelor colective de muncă. criteriile avute în vedere.cit. 5n literatura juridică 00. dupa caz. # al art. numărul şi cate!oriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere. **1 4u+licatE Fn <onitorul Gficial.. 5. *ratat5op.. în acest din urmă caz considerăm că se are în vedere şi întreprinderea care e(ercită controlul în cadrul !rupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. p. 8n alin. astfel. .în condiţiile prevăzute de le!e” este inutilă.atenuarea consecinţelor concedierii prin recur!erea la măsuri sociale care vizează.#. nr. 2. sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaţilor concediaţi.. -preciem că noua formulare a art. deoarece. 5678996 prin . printre altele. c6 an!ajatorii trebuie s6 aib6 în vedere ordinea de priorit6ţi stabilit600. BD2000.2.7 se prevede nu numai obli!aţia an!ajatorului de a furniza asemenea informaţii. dar şi de a notifica. 2 al art. oricum procedura concedierii este re!lementată strict de le!e. op. "odul muncii şi 'E? nr.2 00. /27 din 12 iulie 2000..201>299*00.cit.egea nr.

la dispoziţia salariaţilor. 00. (D2000.vec4ea re!lementare prevedea un număr de &* de zile/ anterioare emiterii deciziilor de concediere. 7D200B. noua formulare a art. f/ măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmează să fie acordate salariaţilor supuşi concedierii. cu cel puţin #9 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. reprezentanţilor salariaţilor intenţia de concediere colectivă. Rolul "omitetului European de Intreprindere în des&ăşurarea raporturilor juridice de muncă. potrivit alin.7 alin. apreciind ca fiind suficiernt600. &. s%a renunţat la alin. alineatele 0. pentru a fi e(onerat eventual de răspundere. dispoziţiile @irectivei 72>*2 cu numeroase neconcordanţe. 2 inspectoratului teritorial de muncă şi a!enţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă la aceeaşi dată la care a comunicat%o sindicatului sau. potrivit le!ii şi>sau contractelor colective de muncă.&. pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. 4/ termenul înăuntrul căruia sindicatul sau. cu cel puţin #9 de zile calendaristice . reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi. Fn :)reptul= nr. vec4ea re!lementare a "odului muncii preluase. # al articolului 19 potrivit c6ruia an!ajatorul are obli!aţia să comunice notificarea. al participării financiare sau a re!ulilor care o !uvernează00. prin 'E?.. @upă cum s%a arătat în literatura juridică 00. 1166 6icolae @oiculescu. după caz. după caz.0 impunea an!ajatorului obli!aţia să notifice în scris sindicatului sau. 00. în noua redactare a acestui articol. b/ motivele care determină concedierea. după caz.. şi 2 ale articolului 19 au fost modificate prin 'E? nr. an!ajatorul are obli!aţia să comunice o copie a notificării prevăzute la art. prin 'E? nr.. **>299. . respectiv. .* G%idiu #inca. p.controlate. că notificarea intenţiei de concediere colectivă trebuie să cuprindă3 a/ numărul total şi cate!oriile de salariaţi. op. 7/ . 19 alin.. la modul !eneral. Fn Buletinul I644! nr. @acă vec4ea formulare a art. după caz. inspectoratului teritorial de muncă şi a!enţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă la aceeaşi dată la care a comunicat%o sindicatului sau. Dreptul muncii!899B. nr. e/ măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor.p. de faptul că întreprinderea care deţine controlul nu i%a furnizat informaţiile necesare. @e aceea. notificarea intenţiei concedierii colective. 3nele observa ii re&eritoare la procedura concedierii colective. /2C7/. d/ criteriile avute în vedere. fără a stabili obli!aţii precise în sarcina an!ajatorului. conform dispoziţiilor le!ale şi>sau contractului colectiv de muncă aplicabil...*>299* în sensul că an!ajatorul are obli!aţia să notifice în scris sindicatului sau. reprezentanţilor salariaţilor. prevăzută la alin. după caz.& )an #op. 2. !/ data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile. care a preluat prevederile @irectivei Eniunii :uropene.*. în timp util. 8n această situaţie. ceea ce însemană că el trebuie să stăruie în obţinerea acestor informaţii pe care trebuie să le pună. an!ajatorul nu se poate prevala. p. **>299. reprezentanţilor salariaţilor. 7B. c/ numărul şi cate!oriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere. în temeiul dreptului de proprietate.cit. reprezentanţilor salariaţilor intenţia de concediere colectivă.7.

reprezentanţii salariaţilor pot propune an!ajatorului măsuri în vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi. ŞtefEnescu. astfel că. într%un termen de 0* zile calendaristice de la data primirii notificării. . ŞtefEnescu. 72>*7>": referitoare la apropierea le!islaţiei statelor membre relative la concedierea colectivă. modificările aduse "odului muncii în materia concedierii colective sunt favorbaile an!ajatorilor. 10. 0. 00. $re%entare de ansamblu!.. 8n situaţia în care. ratificată de )om$nia 110(.7 I. în loc de 29 de zile. an!ajatorul decide aplicarea măsurii de concediere colectivă. Noua redactare a acestui alineat permite ca am$narea dispusă de inspectorul teritorial de muncă să aibă în vedere situaţia în care