 Introducere Băuturile nealcoolice reprezintă băuturile care nu conţin acool etilic sau cu conţinutul maximal de 12% alcool etilic

, fabricate pe baza de apă potabilă, sucuri, infuzii şi extracte din materii prime vegetale, zahăr, aditivi alimentari şi alte materii prime. Aceste băuturi pot include adaos de dioxid de carbon (se numesc carbogazoase sau gazificate) şi fără adaos de dioxid de carbon (se numesc necarbogazoase). Tipurile principale de băuturi nealcoolice sunt: 1. apele minerale 2. băuturi carbogazoase 3. băuturi răcoritoare 4. alte băuturi (coctailurile, siropurile de fructe etc.)

 Importanța lichidelor în regimul alimentar La baza creşterii omului sănătos şi longesiv, capabil de muncă şi creaţie, stă, cu precădere, un regim alimentar raţional, în care lichidele ocupă un rol important cu o pondere de 3-4% din valoarea alimentelor ingerate zilnic. Pierderile de apă trebuie recuperate şi, pentru aceasta , omul consumă apă (2-3 litri) pe zi şi o preferă multor altor băuturi. O bună bună parte de apă este adusă în organism ca atare sau prin alimente, iar altă parte (mult mai mică) rezultă din metabolizarea alimentelor. S -a constatat că 2/5 din apa necesară organismului uman trebuie sa provină din produsele alimentare, iar 3/5 din acestea trebuie ingerată ca atare. În scop de a satisface nevoiile de apă ale omului, se caută înlocuirea parţială a acesteia cu produse care conţin proporţii mari de apă şi care, conţin în

timpul consumării, să fie şi agreabile şi să conţină substanţe necesare pentru sănătate, precum şi glucidele simple, săruri minerale, vitaminele, substanţe antioxidante. Astfel, băuturile nealcoolice sunt acele produse care pot înlocui în mare parte, apa şi, totodată, pot fi folosite în scopuri curative. Consumarea băuturilor nealcoolice potoleşte sau diminuează senzaţia de sete (care apare ca urmare a pierderii de apă prin urină, transpiraţie, respiraţie) datorită prezenţei în acesteea a dioxidului de carbon şi/sau acizilor organici (citric, malic, tartric, lactic, etc). În prezent pe plan internaţional, anual, o persoană matură consumă circa 63 litri de băuturi nealcoolice.  Istoria apariției și dezvoltării industriei băuturilor nealcoolice Producerea industrială a băuturilor nealcoolice a început în anii 1830, evoluînd de-a lungul unei perioade mari de timp. Predecesorii băuturilor nealcoolice au fost amintiţi acum mai bine de 2000 de ani, cînd Hipocrates a descoperit că apele minerale ar putea fi benefice pentru sănătate. Grecii şi romanii antici foloseau aceste ape pentru îmbăiere şi relaxare. După aproape o mie de ani, apele minerale au fost utilizate ca sortimente răcoritoare, şi nu doar în scop terapeutic. Multe legende şi mituri amintesc despre efectul benefic al acestor ape în tratarea unor boli ca artritele, indigestiile etc. Mai tîrziu oamenii de ştiinţă au început să studieze aceste ape minerale, descoperind o cale de a produce ape carbonizante artificial. Odată cu această descoperire, a fost doar o chestiune de timp pînă cînd băuturile răcoritoare au ajuns pe masa consumatorilor. În anii 1830, atît apele minerale naturale, cît şi cele artificiale erau considerate produse sănătoase şi răcoritoare. Dar farmaciştii crezînd că pot îmbunătăţi proprietășile lor curative, au experimentat cu o mulţime de adaosuri, de la coajă de mesteacăn pînă la păpădie. Astfel, au fost descoperite cîteva arome şi sortimente foarte interesante: ginger ale, root beer, sarsaparila, lămîie şi căpuşuni, care au devenit cele mai populare arome. În acele vremuri industria băuturilor răcoritoare era o afacere sezonală, funcţionînd mai ales în timpul

Începînd cu anii 1920. Apoi. primul pachet de carton pentru şase sticle. Pentru mulţi ani. se poate vorbi de producerea pe scară industrială a băuturilor răcoritoare.lunilor de vară. A devenit clar că. Noile tehnologii au ajutat producătorii de băuturi răcoritoare să asigure cererile tot mai mari ale consumatorilor prin creşterea semnificativă a disponibilităţii produsului: tradiţionalele cutii de şase sticle au devenit cutii de opt sticle. a fost cea mai importantă descoperire în domeniul băuturilor răcoritoare pentru mai mult de 70 de ani. Apariţia automobilelor a creat o nouă eră. au apărut primele maşini automate de vînzare a băuturilor răcoritoare. care a revoluţionat complet industria băuturilor răcoritoare prin prevenirea eliberării dioxidului de carbon din sortimentele înbuteliate. Cu timpul cererile de băuturi răcoritoare au crescut. dacă se dorea comercializarea băuturilor răcoritore cu păstrarea timp îndelungat a proprietăţilor organoleptice. în 1892. Inventatorii au lucrat mulţi ani pentru a găsi o soluţie.. ajutînd la răspîndirea cu rapiditate a produselor răcoritoare. a fost inventat capacul tip coroană. capsule şi capace pentru sticlele de băuturi răcoritoare. care asigura rafinamentul băuturilor răcoritoare şi multe din aromele şi combinaţiile realizate. apoi au apărut cutii din ce în ce mai mari. trebuia să se găsească o metodă de închidere a sticlelor. deoarece presiunea dioxidului de carbon împiedica astuparea cu dop a sticlelor. prezentînd circa 1500 de diferite tipuri de dopuri. De fapt. a făcut mai convenabil transportul acasă la consumator. aducînd un suflu nou acestei afaceri. farmaciştii erau forţa conducătoare. Staţiile de întreţinere au devenit un cadru propice pentru răcoritoarele îmbuteliate şi camioanele de distribuţie au devenit mai adecvate pentru a satisface cererea tot mai mare. Utilizarea acestor pachete a dus la creşterea consumului şi a popularităţii băuturilor răcoritoare. În anii 1920. Îmbutelierea produsului s-a dovedit dificilă la început.pachetelor pentru casă’’. Inventarea . .

la îmbuteliere şi ambalare.apă minerală’ ’ 1809 –a fost publicat primul patent pentru fabricarea apelor minerale artificiale 1835 . a fost introdus sortimentul . în anii 1950. Răspunzînd cererii consumatorilor. sunt produse din concentrate de aromă sau baze de băuturi. computerele şi operatorii se asigură că fiecare produs îndeplineşte standardele controlului de calitate. băuturile răcoritoare la pahar şi sortimentele dietice. îmbutelierea se efectua în butelii de sticlă. Evenimente importante în dezvoltarea băuturilor răcoritoare: 1798 .invenţia dopului tip coroană . Instalaţiile de îmbuteliere sunt automate. produse după formule sec rete aparţinînd companiilor autorizate. care au făcut industria băuturilor răcoritoare mai eficientă şi mai productivă. prin cererea unor noi arome. aproape în totalitate.. Monitorizînd constant întregul proces. Cu timpul. populare în ziua de azi. Majoritatea băuturilor răcoritoare. o maşină manuală de umplere şi închidere a sticlelor 1851 . Extinderea nu era posibilă fără întroducerea unui proces mecanizat. de la procedeele delicate de amestecare. Acest lucru s-a schimbat între anii 1890 şi 1910.ginger ale’’ 1881 . Echipamentele sofisticate conduc întregul proces.este utilizată . pentru prima dată . industria băuturilor răcoritoare s-a dezvoltat. această industrie a scos pe piaţă.în Irlanda.s-a introdus. pentru prima dată.Pînă în anii 1890. la îmbutelierea apei minerale. operaţii manuale. perioadă în care au fost inventate maşini automate.. termenul de . iar sigilarea şi ambalarea implicau.a fost îmbuteliată pentru prima dată apa minerală 1850 . nepoluante şi pot produce un anumit număr de 2000 de containere pe minut în fiecare linie de operare. vînzarea produselor la cutie în automate şi invenţia sticlelor PET (din polietilenă).este introdus primul sortiment cu aromă de cola 1892 .

Băuturi pe bază de zahăr. zahăr sau îndulcitori. aditivi alimenatari. începînd o nouă eră pentru industria băuturilor răcoritoare 1920 -maşinile automate au început să distribuie băuturi răcoritoare la pahar 1923 –a u fost introduse cartoanele pentru şase sticle 1934 .1899 -a apărut prima maşină de fabricat recipiente de sticlă 1913 .în maşinile automate. fructe. .este introdusă prima cutie de aluminiu 1959 . sticlele de plastic pentru îmbutelierea băuturilor răcoritoare 1973 .băuturi cu conţinut de mono.  Terminologia băuturilor alcoolice În standardul Moldovenesc SM265-2006 .2% fabricate pe bază de apă potabilă. sucuri. pentru a face reclamă produsului 1952 -este introdusă prima băutură răcoritoare dietică 1958 . materie primă de plante aromatice condimentate.căruţele trase de cai sunt înlocuite cu camioanele de livrare.au fost descoperite sticlele PET 1991 .sunt utilizate etichete colorate. pentru prima dată. cu fracţia volumică de alcool etilic maximum de 1.şi dizaharide. sucuri concentrate.sunt folosite.băuturi carbogazoase şi necarbogazoase.companiile de băuturi răcoritoare au început utilizarea sticlelor PET. se aplică următoarea terminologie pentru băuturile nealcoolice: Băuturi nealcoolice . infuzii şi extracte de materie primă vegetală. materii prime cerealiere. legume.este introdusă prima băutură cola-dietică 1965 . apar băuturile răcoritoare în pahare de aluminiu 1970 .

fructe. Băuturi pe bază de materii prime de plante aromatice condimentatebăuturi în compoziţia cărora se conţin materii prime de plante aromatice condimentate. Băuturi pe baza de arome . aditivi alimentari. fabricate printr-o fermentaţie lactică şi alcoolică incompletă. zahăr sau îndulcitori.băuturi cu conţinut de suc de fructe.În funcţie de tehnologia de producere: .băuturi fabricate cu utilizarea aditivilor gustativi –aromatici (arome.băuturi în care zahărul este complet înlocuit cu îndulcitori. cu excepţia plantelor medicinale. Băuturi cu conţinut de suc. fabricate pe bază de apă potabilă. Băuturi fermentate.băuturi cu valoare energetică redusă de minimum 30%. materii prime cerealiere. sucuri. legume.Băuturi cu valoare energetică redusă . sucuri concentrate. cu fracţia volumică de alcool etilic de maximum 0.băuturi carbogazoase şi necarbogazoase. băuturile nealcoolice se clasifică după 5 criterii şi anume: 1. baze aromatice.  Clasificarea băuturilor nealcoolice În conformitate cu standardul naţional SM265-2006. emulsii) Băuturi răcoritoare. infuzii şi extracte de materie primă vegetală. cu utilizarea drojdiilor de panificaţie sau culturii pure de drojdie. Băuturi pe bază de materii prime cerealiere . de pomuşoare sau legume minimum de 4 % din masă. Băuturi fără adaos de zahăr .5%. materie primă de plante aromatice condimentare. în comparaţie cu băutura similară pe bază de zahăr. cu fracţia volumică de alcool etilic maximum de 1.băuturi fabricate cu utilizarea materiilor prime cerealiere sau produselor lor de producere.băuturi nealcoolice.2%.

băuturi pe bază de arome 4.băuturi fără utilizarea conservanţilor ..În funcţie de materia primă utilizată: .În funcţie de conţinutul de zahăr .băuturi pe bază de materii prime de plante aromatice condimentare .necarbogazoase (plate) 5.băuturi nepasteurizate .băuturi pasteurizate .băuturi fermentate 2.cu valoare energetică redusă .băuturi cu utilizarea conservanţilor .carbogazoase intens .În funcţie de modul de tratare .În funcţie de gradul de saturare cu dioxid de carbon: .pe bază de zahăr .băuturi cu conţinut de suc .fără adaos de zahăr 3.carbogazoase mediu .băuturi răcoritoare .carbogazoase cu conţinut redus de dioxid de carbon .băuturi pe bază de materii prime cerealiere .

4. Datele statistie cu privire la consumul de ape minerale şi băuturi răcoritoare în Republica Moldova sunt prezentate in figura 1.16% pentru băuturile nealcoolice negazificate Sondajele sociologice cu privire la preferinţele consumatorilor de băuturi răcoritoare din Republica Moldova atestă faptul că majoritatea respondenţilor (73%) preferă apa minerală celorlalte sortimente de băuturi răcoritoare. se atestă o creştere permanentă a consumului de băuturi nealcoolice pe cap de locuitor.băuturi răcoritoare . se consumă circa 39 litri pe cap de locuitor. pe plan mondial.15% .84% pentru băuturile nealcoolice gazificate . volumul de băuturi nealcoolice consumate pe cap de locuitor a crescut pînă la 63 de litri. Astefel. Volumul acestora depăşeşte mai bine de 7 ori volumul băuturilor negazificate. mineralizate) . se prognozează că ponderea acestora va atinge valorile: . Producția și consumul băuturilor nealcoolice Datele statistice din ultimii ani (2009-2010) relevă că. iar în ţările Asiei. media de consum constitue circa 70 litri pe an.sucuri şi nectaruri .ape îmbuteliate (minerale.53% În prezent. atunci.32% . În următorii ani. Aşadar. se preferă băuturile gazificate. în ţările Europei. în medie. Cifrele acestea variază în funcţie de zonele geografice. astăzi. pe plan internaţional. structura pieţei băuturilor nealcoolice poate fi repartizată după ponderea procentată în felul următor: . potabile. circa 13 litri pe cap de locuitor. dacă în anul 2003. Datorită proprietăţilor sale pronunţate de potolire a setei.1 . în anul 2010. iar din totalul apelor minerale consumate circa 90% le revin celor carbogazoase.

4 1. Evoluția producției băuturilor nealcoolice în Republica Moldova în anii 1997-2009 Denumirea produselor Băuturi nealcoolice. a sistemului informaţional automatizat .4 7. ceea ce necesită o investiţie minimală de 15-20mii de dolari.4 mln dal. în anul 2007 erau 96 producători de ape minerale şi băuturi răcoritoare. Mln dal 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 1.0 ..dacă.6 4. potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate’’.0 6.7 6. În conformitate cu aceasta băuturile nealcoolice îmbuteliate autohtone.5 1.4 mln dal în anul 2007 după care a început să scadă. Astfel. în 01.5 9.Registrul de stat al apelor naturale minerale. Un factor ce a favorizat acestă scădere a producţiei a fost implementarea. numărul acestora a coborît la 66 de producători. se micşoreză cu .2008.5 6..Marca comercială de stat’’. comercializate pe teritoriul R. Moldova. de la 1. Lipsa de finanţe necesare pentru implementarea marcării apelor minerale şi băuturilor răcoritoare a dus la dispariţia unor producători. iar în anul 2009 la 59 de producători.9 2.Producţia băuturilor nealcoolice în Republica Moldova. Analizînd datele prezentate în tabelul de mai jos observăm că volumul producţiei a crescut treptat. în anul 1997 pînă la 9.4 7. atunci în anul 2008.01. a sporit în ultimii ani.5 6.4 1. pe parursul a 10 ani.

Apa este un element vital pentru un organism sănătos. corpul persoanelor cu vîrsta de 18 ani – 65-75% apă. volumul importului acestor produse este într-o creștere permantentă. România. Savanții sunt de părere că alimentarea organismului cu apă de calitate și în cantități suficiente pentru decurgerea normală a proceselor metabolice constituie secretul prelungirii tinereții. producătorii de băuturi nealcoolice au capacitate eficientă de producere ce ar putea satisface cerințele pieței autohtone. în R. un rol structural. Mai mult de 30% din totalul de apă dintr-un organism se găsește în celule. se desfășoară toate reacțiile biologice. Prin cantitatea sa remarcabilă în organism. Apa este indispensabilă organismului uman. restul fiind repartizat în vasele sangvine și lifatice. Majoritatea băuturilor nealcoolice sunt importate din Rusia. În timpul vieții. Ucraina. apa îndeplinește. În mediul apos. un om consumă de 600 ori mai multă apă decît greutatea sa. Moldova. Datele cu privire la evoluția importului de băuturi nealcoolice sunt reprezentate în figura ce urmează:  Importanța alimentară a apei potabile Apa este indicatorul îmbătrînirii. . iar a persoanelor de vîrstă înaintată – pînă la 25%.Cu toate că. iar alegerea tipului de apă potrivit metabolismului este un lucru foarte important. deoarece corpul nou-născuților conține pînă la 80-85% apă. în primul rînd.

grețuri. solubilizare  participarea în faza digestivă  păstrarea echilibrului și auzului  participarea în prevenirea și tratarea bolilor  conductibilitatea și capacitatea de a forma agregate moleculare  componentă majoră a sîngelui Necesarul organismului în apă este dictat de condițiile mediului înconjurător și de caracterul muncii practicate de om. pentru păstrarea balanței hidrice. călire. 43% din populație nu are acces la sistemele îmbunătățite de apă potabilă. bolile cronice digestive. pierderea capacității și mișcare și de gîndire logică. în care se păstrează conținutul inițial de substanțe minerale. încetinirea mișcărilor. în conformitate cu standardele Codex Alimentarius. este necesar consumul a 2-3 litri de lichid. Soroca.5% provoacă sete puternică. necesarul de apă se coboară cu 6-10%. din care 1-2 litri proveniți din apă pură. litiaza urinară. fluoroza dentară. În prezent.  Importanța alimentară și compoziția chimică a apei minerale Apa minerală. somnolență. afecțiuni ale sistemului imunitar. și restul din alte lichide. . sindromul de gură uscată. discomfort. în organism. Dondușeni. transportare. inclusiv bolile diareice acute. Micșorarea necesarului de apă în organism cu numai 1. O asemenea apă nu se supune procesului de tratare. senzații de sufocare. În condiții normale. cele mai importante sunt:  lubrifiant și emolient (exemplu la ochi și piele)  termoreglator (uniformizarea temperaturii corpului)  spălare.Printre diferitele roluri îndeplinite de către acest lichid fără calorii. reprezintă apa subterană din fîntînile înregistrare. Dacă. uneori eriteme (înroșirea pielii). acest fapt duce la dureri de cap. Calitatea necorespunzătoare a apei potabile are un impact considerabil asupra sănătății populației din țara noastră și condiționează pînă la 20% din morbiditatea populației. iar pierderea a 25% de apă din organism conduce cel mai frecvent la deces. în Republica Moldova. Situația cea mai nefavorabilă se atestă în raioanele Șoldănești.

în ele existînd mari depozite de calciu. CO2-3. Principalii cationi prezenți în apă sunt: Na+. energetice. Cantitatea de gaze dizolvate în apă depind de gradul de mineralizare. De asemenea. În apele minerale. normalizează funcțiile gastrointestinale. măresc sau scad. biologice. Structura și proprietățile unice ale apelor minerale sunt dictate de condițiile specifice de formare a ei în adîncurile scoarței terestre. N2. precum acizi gumici. îmbunătățind peristaltismul stomacului și intestinului. Ar. magneziu. de tipul gazelor. H2. cu gaze etc. He. chimice. și chiar fluor. conțin și oligoelemente care sunt foarte bine asimilate de organism. din aer. care se fixează ”în memoria” apei subterane. Odată cu sporirea temperaturii și a gradului de mineralizare. de presiune. Apele minerale folosite în cure interne vindecă sau ameliorează boli digestive. De asemenea. este supusă acțiunii gravitaționale. asemenea sulfaților ce le conferă virtuți diuretice și laxative. acționează în procesele imflamatorii ale aparatului uro-genital. O2).care ar putea modifica structura și proprietățile ei naturale. HCO. bitumuri. Mg2+. SO2-4. în final. În apele minerale se găsesc și substanțe organice (1-10mg/l). H2S) și rău dizolvabile în apă (CH4. condițiile cărora nu pot fi create artificial. mai ale prin masivele montane. Apele minerale pot acționa împotriva carenței de săruri minerale. cantitatea de gaze disolvate în apă se micșorează. și radioactive. aceasta fiind. Datorita circuitului în natură. tribologice. după caz. substanțe fenolice. apa suportă o tratare naturală de diferite origini: chimice. de temperatura apei. un produs al laboratorului subteran. iar anioni: Cl-. care pot fi bine dizolvabile în apă (CO2. stimulează circulația la nivelul stomacului și al ficatului. ameliorînd rezistența organismului la boli. O altă funcție de maximă importanță a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen la nivelul țesăturilor. Apele carbogazoase sunt un stimulent. aciditatea gastrică. se găsesc și gaze de diverse proveniențe biochimice. Ca2+. acizi . în decursul unei perioade îndelungate.

Raportat la valoarea lor teraputică. bromurile. ”Aqualife”) . sulfului și fluorului. în toată lumea. apele minerale ale Republicii Moldova sunt clasificate ca analoage cu bine cunoscutele. și diverse microorganisme. borul și radonul. Compoziția chimică a apelor minerale se indică pe etichetă sub formă de formulă. Fiecare substanță. se află peste 2200 de izvoare de apă naturală. aduce cîte un efect benefic asupra organismului. în Republica Moldova. iar la numitor – cationii. dintre care peste 200 de izvoare de apă au fost identificare și exploarate. sunt scriși anionii prezenți în apă. unde. care se găsește în apele minerale pentru consum. cantitatea cărora depășește 20mg %. etc. și circa 20 de depozite de ape minerale. este prezent un sortiment mare de ape minerale. principalele mărci comerciale fiind ”Gura Căinarului”. de exemplu:  Fierul. mai ales cele care participă la circuitul în natură al azotului. îmbutelitate atît de producătorii autohtoni cît și de cei de peste hotarele republicii. Principalii producători autohtoni de ape minerale sunt:  ”Rusnac MoldAqua” SRL (sortimentul cuprinde 19 tipuri de produse. ape Karlovy Vary din Cehia. Cele mai valoroase se consideră apele minerală ce conțin componenți curativi ca: sulfurile. Acestea se scriu în ordinea descreșterii cantității de la stînga la dreapta. iodurile.  Producția și comerțul cu apă minerală în Republica Moldova Pe piața Republicii Moldova. Borjomi din Georgia și Essentuki-17 din regiunea Caucazului de Nord din Federația Rusă. ”OM”. la numărător. ”Familia”. zincul – influențează vindecarea rănilor și ajută la creșterea organismului  Iodul – reglează activitatea glandei tiroidei  Manganul – participă la arderea grăsimilor și la metabolizarea proteinelor  Siliciul – ajută la dezvoltarea scheletului și a țesuturilor conjunctive Datele oficiale indică faptul că.grași.

”Ledianaia Jemciujina”)  S. Producători din Georgia:  IDS ”Borjomi Beverages” (”Borjomi”) 3.C (sortimentul cuprinde 5 poziții dintre care cele mai importante sunt ”Varnița Unicum”)  S. (sortimentul cuprinde 20 de poziții.R. poziția de lider este deținută de compania autohtonă ”Rusnac MoldAqua” SRL.A. pe piața apei minerale.A. Fabrica ”Regina Apelor” (”Borsec”) 2. ”Romaqua Group” S.” S.A. (”Perla Harghitei”)  S. principala fiind ”Resan”)  SRL ”Beșleaga-E. (sortimentul cuprinde două poziții ale mărcii comerciale ”Yes”)  ”Gelibert” SRL (sortimentul cuprinde 6 produse sub marca comercială ”AquaUniqa”)  ÎM ”KAVPEN” SRL (sortimentul cuprinde 4 varietăți de produse avînd marca comercială ”Cristalină de Purcari”)  ”ORLACT-Group” SRL (Argint) Principalii producători ai apelor minerale importate sunt : 1.A. Producători din Federația Rusă:  OO ”Essentuki” (”Essentuki-4”. ”Essentuki akva”. ” Essentuki-20”.L.C.A. ”Resan” S.C.A. ”European Drinks” S.V.UNITANC” (”Cahul”)  SC ”BIOCOUNTRY” SRL (sortimentul cuprinde două produse și anume ”Biofrost” și ”MyO2”)  ”JLC” S. ”Visma” (”Arhîz”) Este de menționat faptul că. ”Perla Harghitei” S. ”Nagutskaia”)  OAO ”Narzan” (”Narzan”. –Borsec.M.C. (”Izvorul Minunilor”)  S. . Producători din România:  ”Dorna ApeMin” S. (”Dorna Izvorul Alb” și ”Dorna Poiana Vinului”)  S.A.A. ”Bere. Î.R. cu brandul său principal ”Gura Căinarului” (care deține cota de peste 50% din piața apelor minerale și a băuturilor răcoritoare).

Datele cu privire la volumul de producere și la valoarea vînzării apei minerale în Republica Moldova sunt reprezentate în tabelele următoare: Evoluția producției apelor minerale în Republica Moldova în anii 1997-2009 Denumirea produselor Ape minerale și gazoase Mln dal 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 0. .8 5. care provine de la sursă. Acestea nu conțin dioxid de carbon. 2.6 131 050.5 9. se clasifică. după mai multe criterii. Ape minerale plate (natural necarbogazoase).6 10. pot fi clasificate în următoarele grupe: 1.9 199 751.0 168 916.1 3. cele mai importante fiind următoarele cinci:  În funcția de originea dioxidului de carbon. în proporție superioară cantității necesare pentru menținerea în stare dizolvată a sărurilor hedrogen carbonate (sub 250mg/l). Au în compoziția lor dioxid de carbon.6 12.3 6.Producerea apelor minerale a crescut semnificativ în ultimii zece ani.4 3.2 7.9 12. iar după condiționare conținutul este același ca la emergență.5 2005 2006 2007 2008 2009 2010  Clasificarea și sortimentul apelor minerale Apele minerale.3 Valoarea vînzărilor apelor minerale cu amănuntul realizate pe teritoriul Republicii Moldova în anii 2005-2010 Denumirea produsului Apă minerală. natural gazoase.3 200 192.9 1. mii lei 97 707.4 235 545.3 11. Ape minerale naturale. pe plan național și internațional.8 2.

3 ÷ 0. care având o mineralizare totala de pâna la 1g/l. deosebim: 1. Prin forare  În funcție de nivelul de mineralizare. pot avea conținuturi diferite de dioxid de carbon față de cel de la emergență. Mediu gazificate 0.2 ÷ 0. ape oligominerale feruginoase. Aceste ape sunt bune pentru . Plate (negazificate)  După modul de obținere a apei : 1. ape minerale concetrate cu mineralizare de 15-35g/l. Aceste ape. Ape minerale naturale degazificate sau reimpregnate cu dioxid de carbon de la sursă. Puternic gazificate > 0. a trecut un proces de potabilizare fără a se modifica componența sa de ioni naturali. ape minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35-150g/l.4% CO2 3.3% CO2 4. ape minerale de mare concentrație cu mineralizare de peste 150g/l b) ape minerale cu mineralizări sub 1g/l substanțe solide dizolvate oligominerale.4% CO2 2. Slab gazificate 0. Din izvor natural 2. ape oligominerale carbogazoase și ape oligominerale termale. în fucție de temperatură Apa minerală de masă reprezintă apa cu componență chimică diferită. care au componenți biologic activ ce le imprimă caracterul specific și care se divizeaza în: ape oligominerale sulfuroase.3. dar de uz alimentar. Acestor ape minerale de proveniență naturală li se adaugă dioxid de carbon de altă origine decît cel de la sursă. Ape minerale naturale gazificate. după condiționare.  În funcție de gradul se saturare cu CO2. apele minerale se împart în următoarele grupe: a)ape minerale cu mineralizări de peste 1g/l substanțe solide dizolvate divizate în: ape minerale cu mineralizare medie de 1-15 g/l. 4.

lac sau foraj. apele minerale curative și curative de masă nu se recomandă a fi consumate in cazul bolilor de stomac și intestine. în proporții minim necesare c)conținut de gaze dizolvate cu efecte biologice. fiind oligaminerale. cu excepția dioxidului de carbon. nu sunt recomandate pentru pregătirea hranei și pot fi consumate doar în cantități mici. Efectul curativ al acestor ape apare numai la un consum corect. adică se pot consuma nelimitat. Recomandările cele mai avizate le poate face doar medicul-specialis . acti.consumul zilnic. În acest caz. stimularea digestiei. fiind interzisă orice modificare sau prelucrare prin adăugare sau extragere de substanțe. nu se va orienta doar la recomandarile înscrise pe eticheta sticlei. Astfel. pentru potolirea setei. 1mg/l H2S d) temperaturi de peste 20*C. pregătirea hranei. Consumul nelimitat al acestor ape poate conduce la dereglări serioase ale echilibrului sa săruri în organism și la acutizarea maladiilor cronice. pentru persoana concretă. indiferent de conținutul mineral care le conferă caracteristica de ape termale e) existența unei acțiuni terapeutice recunoscute științific. întrunind cel puțin una următoarele condiții: a)conținutul de săruri minerale dizolvate peste 1g/l b)preznța unor elemente chimice cu acțiune farmacologică cunoscută. în mod individual. Ele sunt ideale pentru oamenii care practică modul de viață sănătos. în concentrații stabilite 1000mg/l CO2. De asemene. Apele curative de masă au o concentrație mai mică de săruri (1-10g/l). având limite concrete geografice si hidrogeologice. având numai efect fiziologic prin stimularea activității tractului digestiv și sistemului secretor. Apele minerale medicinale se clasifică după următoarele criterii: . situație ce le conferă acestor ape minerale statut de medicament. Apele minerale medicinale sunt apele care procin dintr-o sursă naturală izvor.

8.5 .5 c) ape acidulate: pH = 5.2. magneziene c) clorurate-sodice-sărate d)sulfatate (conțin sulfați peste 600mg/l) e) carbogazoase (conțin CO2 natural dizolvat peste 1000mg/l) f) feruginoase(conțin Fe natural peste 10mg/l) g) bromurate (conțin Br natural peste 25mg/l) h) iodurate (conțin I natural peste 5mg/l) i) arsenicale (conțin As naturale peste 0.1 e)ape slab alcaline: pH =2.acratice b)alcaline și alcalino-teroase -bicarbonatate.5 .7 mg/l) j) radioactive (conțin radiu natural peste 2 Bq/l) k) borurate (conțin H3BO3 naturale peste 35mg/l) l) silicate (conțin H2SiO3 natural peste 50 mg/l) m) sufuroase (conțin sulfuri naturale peste 1mg/l) n) organice ( conțin substanțe organice calculate în ioni de carbon peste 5 mg/l) 2) în funcție de temperatura apei: a) ape reci: T <20 *C b)ape hipotermale : T = 20-30*C c)ape termale: T=31-38*C d)ape hipertermale: T > 38*C 3) În funcție de valoarea pH-ului: a)ape superacide: pH <3.6.9-7.5 f) ape alcaline: pH > 8.5.5 .1)în funcție de compoziția fizico-chimică: a) oligometalice .5 b) ape acide: pH = 3.8 d) ape neutre: pH -6. calcice. sodice.

”Nagutscaia -26” ”Dorna”.0. ”Resan” ”Varnița”. ”Perla Harghitei” ”Cahul”. ”Nagutscaia -26”. ”Aqualife”.3. ” Gura Căinarului ” Bogată în săruri minerale Conținutul de substanțe minerale. calculat ca reziduu sec solubil total. ”Aqualife” Hidrogenocarbonatată Conținutul de hidrogencarbonat (HCO-3) este mai mare de 600 mg/l Sulfatată Clorurată Calcică Conținutul de sulfați este mai mare de 200 mg/l Conținutul de cloruri este mai mare de 200 mg/l Conținutul de calciu este mai mare de 150 mg/l Magneziană Fluorurată sau conține Fl Conținutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l Conținutul de fluor este mai mare de 1 mg/l. ”Cristalină de Purcari” ” Gura Căinarului ”. nu este mai mare de 50 mg/l Exemple de sortimente de ape minerale comercializate pe teritoriul R. ”Nabeghlavi” ”Varnița”. calculat ca reziduu sec solubil total.M.02 mg/l. este mai mare de 1500 mg/l ” Gura Căinarului ”. cu respectarea cerințelor de etichetare prevăzute la subpct. 11. ”Ledeanaia Jemciujena” ”Varnița”. ”Aqualife” ”Dorna” ”Dorna” Sodică Conținutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l Corespunde pentru dietă cu conținut redus de Na Corespunde pentru pregătirea bucatelor pentru copii Poate avea efect laxativ Poate avea efect diuretic Conținutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l Conținutul de reziduu sec nu depășește 1000 mg/l de nitriți. În funcție de sărurile pe care le conțin. de nitrați – 5mg/l Numai după efectuarea de teste clinice Numai după efectuarea de teste clinice . nu este mai mare de 500 mg/l Conținutul de substanțe minerale. calculat ca reziduu sec solubil total. din Norme Feruginoasă Acidulată Conținutul fierului bivalent este mai mare de 1mg/l Conținutul de dioxid de carbon este mai mare de 250 mg/l ”Izvorul Minunilor”. ”Varnița”. apele minerale se clasifică conform tabelului: Denumirea tipului apei Oligominerală sau slab mineralizată Foarte slab mineralizată Criterii Conținutul de substanțe minerale.

fiecare fiind de fapt un unicat. că apele minerale au o stabilitate chimică foarte redusă. Procedeul optim de captare pentru o sursă de apă minerală naturală carbogazoasă. pregătirea ambalajelor. turnarea și ermetizarea. propietăților apei și a gazelor care o însoțesc inclusiv factorii și mecanismele care le produc  tipul zonei de izvorîre. se poate elabora numai în situația în care se cunosc cu suficiență certitudine:  originea apei. poziția și geologia bazinului hidrogeologic de mineralizare  modul în care apa circulă în bazinul de mineralizare  variația debitelor. așa-numita fragilitate a lor. astfel că nu se pot stabili procedee de captare valabile pentru mai multe cazuri. în care se găsesc apele minerale naturale carbogazoase. contact cu oxigenul din aerul atmosferic) mult diferite de cele existente în hidrogeologic mineral. transportarea la întreprinderea de îmbuteliere. ambalarea în ambalaje de transport. care nu izvorăsc în mod natural)  condițiile hidrodinamice ale sursei și contactele existente sau posibile cu apele freatice  schema tehnologică de transport și utilizare a apei minerale. dacă în instalațiile de captare apar condiții (presiune și temperatură. variază atât de mult de la o sursă la alta. . fară excepție în activitate curentă.  Preluarea apei minerale din mediul natural (captarea) Condițiile naturale. păstrarea. tipul. în fiecare situație trebuind să se găsească un procedeu care să țină seama în dataliu de condițiile specifice locale. care să asigure păstrarea nealterată a calităților apei și o fiabilitate maximă a construcțiilor și instalațiilor. Procesul tehnologic de obținere a apelor minerale Procesul tehnologic de obținere a apelor minerale include următoarele operații de bază: captarea. etichetarea. sau condițiile care există în zona zăcămîntului (pentru apele minerale naturale corbogazoase. pentru o corectă corelare  construcțiile sau resturile unor captări anterioare existente în zonă și care trebuie eliminate în totalitate Se constată. natura și starea rocilor respective. astfel că. prelucrarea tehnologică.

cu respectarea simultană a următoarelor condiții:  să nu modifice compoziția apei minerale naturale în ceea ce privește constituenții săi caracteristici . Apele minerale sunt. prin variația cantitativă în timp a fazei gazoase. ajungându-se la modificări ale structurii fluidului bifazic transporta. mangan. sulf și arsen din anumite ape minerale naturale. cu excepția următoarelor proceduri:  separarea elementelor instabile. așa cum se prezintă la sursă. prin utilizarea unei tratări. nu poate face obiectul nici unei tratări sau adăugări. semilegat (bicarbonați) sau liber (gaz dizolvat). poate să survină transfer de bioxid de carbon între cele patru stări enumerate mai sus. uneori. fie în stare dizolvată și anume: legat (carbonați). în ceea ce privește constituenții caracteristici  să fie în conformitate cu cerințele specifice de utilizare stabilite de Ministerul Sănătății  să fie notificată Ministerului Sănătății și să facă obiectul unui control specific din partea acestuia  separarea constituenților indezirabili. prin filtrare și/sau decantare. în funcție de tipul emanațiilor mofetice. încît această tratare să nu aibă ca efect modificarea compoziției apei minerale naturale în ceea ce privește constituențiii caracteristici. prin tratare cu aer îmbogățit cu ozon.calitățile lor naturale sunt alterate cu repercusiuni. La sursă. alții decît cei specificați anterior. care îi confera proprietățile  să fie în conformitate cu cerințele specificate de utilizare stabilite de Ministerul Sănătății . dioxidul de carbon rezultă fie în stare gazoasă. cu următoarele condiții:  compoziția fizico-chimică a apelor minerale naturale să nu se modifice. astfel. însoțite de gaze utile cum este cazul apelor minerale naturale carbogazoase. care îi conferă proprietățile  separarea compușilor de fier. cum sunt compușii de fier și de sulf. în mod frecvent. prin tratare. în funcție de condițiile fizico-chimice create. eventual precedată de oxigenare. Pe parcursul sistemului de captare-transport-înmagazinare.  Procedeele de tratare aplicate apelor minerale naturale carbogazoase Apa minerală naturală. grave nu numai asupra valorii lor curative. ci și de ordin tehnologic ca apariția de precipitate sau încrustații și chiar dezvoltarea unor dopozite de microorganisme.

se va materializa printr-un raport geologic detaliat asupra condițiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului. Tratarea cu aer îmogățit cu ozon a apelor minerale naturale trebuie să se realizeze cu respectarea următoarelor condiții:  compoziția fizico-chimică a apei minerale naturale. să fie notificată autorităților competente și să facă obiectul unui control specific din partea acestora. prin procedee exclusiv fizice. înainte de tratare. Eliminarea totală sau parțială a dioxidului de carbon liber. încorporarea sau reîncorporarea de dioxid de carbon. să corespundă buletinelor de analiză și să mențina pe parcursul circulației tehnice de la îmbuteliere și pînă la consumator pe durata termenului de valabilitate. Parametrii organoletici ai apei minerale sunt :  Culoarea  Turbiditatea  Mirosul și gustul Acestea trebuie să fie constante . Parametrii fizico-chimici privind apa minerală sunt :  temperatura apei la sursă și temperatura mediului ambiant la momentul prelevării probei  reziduul sec la 180*C sau 240*C . pentru punerea în evidență a apelor minerale.hidrogeologică – care. criteriile microbiologice  tratarea nu va conduce la formarea de reziduu cu o concentrație ce depășește limitele maxime admise și nici la formarea altor reziduuri cu risc pentru sănătate publică  Caracteristicile de calitate ale apei minerale Criteriile de calitate ale apelor minerale cuprind: Cercetarea geologică. în ceea ce privește constituienții caracteristici. respectiv. să nu se modifice prin tratare  apa minerală naturală trebuie să îndeplinească.

 conductibilatea electrică. cu specificarea termperaturii în momentul măsurătorii  concentrația ionilor de hidrogen .pH-ul  conținutul în cationi și anioni  conținulul în substanțe nedisociate  conținutul în urme de elemente cu potențial toxic  radioactivitatea apei la sursă  conținutul în substanțe indezirabile și cu potențial toxic.  Marcarea și etichetarea apelor minerale Pe eticheta apelor minerale . Caracteristicile de calitate trebuie sa fie constante și să corespundă rezultatelor cuprinse în buletinele de analiză elaborate de laboratoare autorizate. pe baza cărora s-a acordat autorizarea exploatării societaților comerciale . la 37*C indicatorii de contaminare fecală numărul de unități formatoare de colonii vriteriile clinice și farmacodinamice – se efectuează cercetări în concordanță cu metodologiile recunoscute din punct de vedere științific și care se vor referi la caracteristicile particulare ale apelor minelare naturale cu efecte asupra organismului uman. cum ar fi cele diuretice. de proveniență naturală sau contaminate Parametrii microbiologici si biologici ai apei minerale sunt :      paraziții si microorganismele patogene coliformii totali / 100 ml . asupra funcțiilor gastrice și intestinale și la eventualele compensații ale dificitului de minerale din organism. inclusiv aditivii alimentari . care să cuprindă : a) denumirea sub care este comercializat produsul alimentar b) lista cu ingredientele și cantitatea unor ingrediente . trebuie sa fie înscrisă următoarea informație obligatorie .

care provine dintr-o sursă exploatată printr-una sau mai multe emergențe naturale sau foraje și care este îmbuteliată în apropierea sursei. natural carbogazoasă (pentru apă minerală naturalaă ale cărei conținut de dioxid de carbon. ambalatorului. după decantare și îmbuteliere.c) cantitatea netă d) data fabricării . termenul de valabilitate . este mai mare decît cel de la emergență ) . dupa decantare și îmbuteliere. este același ca la emergență)  apă minerală naturală. protejat de orice risc de poluare. exprimat prin data limită de consum sau perioadă de timp e) condițiile de păstrare f) instrucțiunile de folosire g) denumirea și adresa producătorului. îmbogațita cu dioxid ce carbon din aceeași sursă (pentru apa minerală naturală al cărei conținut în dioxid de carbon. importatorului și distribuitorului h) țara de origine i) datele de identificare a lotului Pe eticheta apelor minerale naturale și a altor ape îmbuteliate destinate consumului uman trebuie să se asigure înscrierea informației expuse mai sus cu următoarele precizări și completări : a) denumirea comercilă a produsului trebuie să fie "Apă minerala naturală "pentru apa originară dintr-un acvifer sau zăcămînt subteran . respectînd riguros cerințele de igienă b) denumirea comercială a produsului poate fi însoțită de următoarele denumiri complementare care trebuie să fie în corespundere cu caracteristicile esențiale menționate pentru fiecare din ele:  apă minerală naturală.

originea. mărcilor comerciale. Se interzice utilizarea desenelor. denumirilor de localitați sau locuri vestite pentru etichetare. data acesteia e) denumirea sau numărul sursei și locul amplasării ei. de uz exclusiv alimentar . rezultatele analizelor. în special referitor la originea sa. numele și adresa agentului economic care îmbuteliaza apa.5 ori mai înalta și mai lată decît literele din denumirea comercială . nu conține dioxid de carbon dizolvat. garanțiile de autenticitate  pot crea în mintea consumatorilor confuzii referitoare la natura. în stare dizolvată hidrogencorbonații prezenți în apă)  apă minerală decarbogazificată (pentru apa minerală naturală al cărei conținut de dioxid de carbon. după tratare și îmbuteliere. compoziția și proprietățile apelor minerale . În cazul cînd denumirea comercială este diferită de denumirea sursei sau de emergența naturală sau forată a ei. denumirilor de proprietate. carbonatată (pentru apa în care a fost adăugat alt dioxid de carbon . decât cel de la emergenț a din care provine apa )  apă minerală necarbogazificată (pentru apa minerală naturală care. după tratare și îmbuteliere. care :  sugerează că apa minerală naturală are caracteristici pe care apa nu le posedă. apă minerală naturală. data autorizării sanitare a sursei de apă. literele în denumirea sursei pe etichetă sau oriunde pe parcursul publicității trebuie să fie de 1. ambalare si publicitate. este mai mic decît cel de la emergența) c) termenii descriptori corespunzători ( plată sau efervescentă ) d) o declarație privind compozșia chimică cu specificarea principalelor componente ala apei minerale naturale și menționarea laboratorului care a efectuat analiza. în cantitate mai mare decît cea necesară pentru a menține.

(”Yes”)  ”Gelibert” SRL (”AquaUniqa”)  ÎM ”KAVPEN” SRL (”Cristalină de Purcari”)  ”ORLACT-Group” SRL (Argint) . în ordinea descrescătoare a importanței lor cantitative la momentul introducerii în fabricație . ”Familia”.apa potabilă la care s-au adăugat săruri minerale.A. are următorul sortiment de ape minerale:  ”Rusnac MoldAqua” SRL (”Gura Căinarului”. În cazul în care produsul conține dioxid de carbon alimentar.A.” S.C (”Varnița Unicum”)  S. cu caractere de aceeași mărime și aceeași culoare Unitatea comercială SC ”Stil-Construct” SRL. Cuvintele "apă mineralizată artificial " se înscriu unele lângă altele.UNITANC” (”Cahul”)  SC ”BIOCOUNTRY” SRL (”Biofrost” și ”MyO2”)  ”JLC” S. ”Aqualife”)  SRL ”Beșleaga-E.V. se inscripționează cu denumirea " apă de masă mineralizată artificial " . Aceasta se înscriu în lista cu ingrediente. ”OM”.R. ”Bere. altele decît apa minerală și apa de izvor se inscripționează cu denumirea "apă de masă carbogazoasă " . denumirea sub care se vinde produsul se completează cu mențiunea " carbogazoasă ". Apele îmbuteliate.Se interzice comercializarea mai mult decît a unei ape minerale sau ape destinate consumului uman provenite de la aceeași sursa sub diferite denumiri comerciale sau a apelor provenite din diferite surse sub aceiași denumire comercială.apa potabilă la care s-a adăugat dioxid de carbon alimentar.A.

C. ”Ledianaia Jemciujina”)  S. ”Essentuki-20”. ”Nagutskaia”)  OAO ”Narzan” (”Narzan”.A. ”European Drinks” S. (”Izvorul Minunilor”)  S. (”Dorna Izvorul Alb” și ”Dorna Poiana Vinului”)  S. ”Visma” (”Arhîz”) . ”Essentuki 17”.A. (”Perla Harghitei”)  IDS ”Borjomi Beverages” (”Borjomi”)  OO ”Essentuki” (”Essentuki-4”.C. ”Perla Harghitei” S.A. ”Dorna ApeMin” S.A.

. fără de care viața ar fi imposibilă. acestea îndeplinind cele mai variate funcții la nivelul organismului. Principala concluzie la care au ajuns experimentatorii constă în aceea că aroma băuturii răcoritoare este scoasă în evidență. sunt valorificate în industria de bauturi racoritoare. de către apa minerală. datorită compoziției chimice și conținutului în CO2. fața de 9-12% cît se utilizează la bauturile răcoritoare obișnuite.Apele minerale constituie un produs alimentar indispensabil în viața omului. chiar în condiția de numai 2% zahăr în produsul finit. “materie primă“ de bază la prepararea unor sorturi de băuturi răcoritoare. Apele minerale. în ultimii ani. Unele ape minerale au devenit. de asemenea. în mod surprinzător.

ru 7. www.perlaharghitei.wikipedia. www.ro 8. www. www.essentuki.resan.dorna.aquaexpert.anbr. www.ru 9.com 5. www.md 4.Valentina Calmîș. www. www.europeandrinks.google.ru 6.myo2.md . www. www. www.md 12. Editura ASEM 2012 2.arkhiz.1.ro 10.net 13. Svetlana Fedorciucova. Alina Handrabura ”Merceologia produselor gustative și de cofetărie” Note de curs.ro 3.ro 11.statistica. www.