Teoria generala a dreptului

Sem II -Doctrine juridice – 2 curs, 1 seminar

  

Man. Prof Popa – TGD, Ed. Ed. Beck, 2012 Nicolae Popa, Const. Eremia, Simona Cristea – TGD, Ed. Beck, 2005, Bucuresti – Inst judiciare si proba dreptului Simona Cristea, TGD, Caiet de seminar, Ed. Universul Juridic – 2012/2013

Examen: -un sub de sinteaza sau o comparatie? – intindere mare – subiect de gandire -o problema de explicat – intindere medie -de dat o definitie/de dat o trasatura – intindere mica

Curs I – 4 octombrie 2013

Dreptul ca stiinta
I. II. III. IV. V. VI. Etimologie Distinctia dintre drept obiectiv/subiectiv Fenomenul juridic. Coordonate Sistemul stiintelor sociale Sistemul stiintelor juridice Teoria generala a dreptului. Locul si rolul acestora in sistemul stiintelor juridice

I.Etimologie Termenul drept provine din latinescul directus precum si din verbul dirigo/dirigere – cale dreapta/mijlocita, a conduce. Asadar, arata ca dreptul are misiunea de a stabili norme care sa conduca societatea. Aceasta semnificatie a evoluat in timp, astfel ca termenului drept I s-au mai adaugat doua concepte: drept obiectiv/ drept subiectiv.

. Astfel.II. religioase. Dreptul are un profund caracter social – tot ceea ce este juridic este si social. ceea ce determina diferenta dintre normele juridice si alte norme sociale este caracterul lor obligatoriu. Fiecare norma sociala este obligatorie (altfel nu ar fi norma). specializat – justitia. Dreptul obiectiv – Drept subiectiv – in opinia unor autori. 1. pentru a putea functiona. Acest lucru pune problema distinctiei dintre drept si nondrept. care in cazul incalcarii ei este adusa la indeplinire prin apelul la forta de constrangere a statului. Societatea nu poate exista fara drept. denumit subiect (e . o prerogativa speciala a unei anumite persoane. Pe de alta parte. astfel ca dreptul subiectiv a fost definit ca fiind posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a pretinde unui tert sa aiba o anumita conduita (care consta in: a da. exista si societate – acest principiu sintetizeaza ideea ca dreptul apare cu statul. sociale). III. Dreptul reprezinta un ansamblu de norme juridice. Fenomenul juridic . Dreptul nu se manifesta doar ca o stiinta. si s-a cristalizat in doua principii:  Ubi societas. in cazul incalcarii lor. Dreptul reglementeaza relatiile sociale esentiale. Relatia dintre drept si societate 2. In schimb. Relatia drept – norme sociale. care asigura insasi fiintarea societatii. morala. dar este vorba de o obligativitate generala. a face/a nu face ceva) si de a apela in caz de nevoie la forta de constrangere a statului. 2. trebuie sa analizam coordonatele acestuia. pe cand in normele juridice. Fenomenul juridic se considera ca are rolul de a disciplina comportamentul/relatiile umane. ci si ca un fenomen in societate. Norma juridica este o regula de conduita care prevede un anumit comportament. ibi jus – acolo unde exista societate. se considera ca orice persoana are drepturi. pe care statul le apara. Dreptul obiectiv este definit ca un ansamblu de norme sau reguli stabilite intr un cadru statal cu privire la organizarea si functionarea societatii. Aceste principii au fost formulate in dreptul roman. isi stabileste anumite reguli.  Ubi jus. dreptul subiectiv este legat de un titular. reprezinta totalitatea normelor juridice dintr-o societate. Prin urmare. pt ca ele coexista cu alte norme – etica. pentru ca altfel s-ar dezintegra. ib societas – acolo unde exista drept. Relatia dintre drept si justitie 1. exista drept – societatea. s a considerat ca dreptul reprezinta un atribut special. deoarece normele dreptului coexista cu alte norme sociale (norme religioase. cu ajutorul unui aparat propriu. un caracter special obligatoriu. Insa.pt plural) de drept. normele juridice sunt doar un element al sistemului normelor sociale.Pentru a putea intelege manifestarea fenomenului juridic. Au existat opinii care au sustinut ca se poate vorbi de drept inca de la primele forme de organizare sociala – ginta si trib. Relatia dintre drept si norme sociale 3. de aceea normele juridice joaca un rol deosebit de important in sistemul normelor sociale. obligatoriu de urmat. reciproca nu este valabila. Aceasta opinie este gresita deoarece nu exista un aparat specializat de constrangere care sa restabileasca regulile prescrise de norme asa cum se intampla in cazul statului. Caracterul social a fost evidentiat inca din Antichitate.

Sistemul stiintelor sociale Dreptul nu are o existenta izolata.s-a considerat ca misiunea fundamental a dreptului este aceea de a asigura justitia in societate. insa. In sistemul romano-germanic. oamenii se conformeaza normelor de drept pentru ca le accepta si le recunosc valoarea obligatorie. judecatorul anglo-saxon este si creator de drept – hotararile lui judecatoresti contin reguli de drept. Dreptul mai are si misiunea de asigura organizarea si functionarea societatii. pronunta hotarari exclusiv in baza lor. dar si cercetarea epistemological a stiintelor. Acest lucru se intampla exclusiv in cazul normelor juridice. Astfel. Normele sale contin un minim de morala. Astfel. ca in sistemul anglo-saxon. . Stiinte juridice de ramura – dreptul muncii. In acest sistem. pentru restabilirea regulilor prescrise de norma. De aceea. drept roman. de aici decurgand o confuzie cu morala. Daca sunt incalcate. s-a realizat si prin argumente de ordin economic. In cadrul stiintelor juridice. judecatorul are doar puterea de a interpreta si aplica legea la litigiile aduse judecatii. etc. Efectele lor sunt acceptate de altii. doctrinele juridice. In SUA acest lucru este posibil deoarece judecatorul se bucura de o libertate mult mai mare fata de sistemul romano-germanic al europei continentale (fara UK). dar folosirea fortei.obligativitatea lor este speciala – doar in cazul lor statul prin aparatul sau propriu intervine atunci cand acestea sunt incalcate. sociologia – stiinte care au ca obiectiv manifestarile sociale. judecator face drept – marca dreptului anglosaxon. doarece acestea formeaza un microsistem care cuprinde: 1. in timp. Istoria dreptului. se spune ca doar normele juridice se bucura de o obligativitate adevarata in cadrul normelor sociale – sunt autori care afirma ca doar normele juridice sunt obligatorii in cadrul sistemul normelor sociale. constituind precedente. dreptul nu este amoral. IV. in sistemul anglo-saxon. 3. Mai exista si stiintele istorice. putem stabili mai multe elemente. pot fi pronuntate si doar in baza unor motive economice. In Europa (in special in Franta). au inceput sa apara considerente economice – cazul SUA – unde solutiile judecatoresti. In fapt. el fiinde definit astfel: jus est ars. dar acest lucru nu trebuie sa duca la confruntarea lui cu morala. care intervine pentru apararea valorilor sociale pe care acestea le incorporeaza. Aceasta misiune. dreptul se confunda cu morala. intalnim pe langa stiinte juridice si stiinte sociale de tip nomotetic – psihologia. Desi este separat de morala. statul intervine prin folosirea fortei de constrangere. s-a spus ca judecatorul este doar “gura care spune dreptul”. In Antichitatea. in functie de natura litigiului. Relatia dintre drept si justitie . desi are un caracter de reprimare a vointei. iar faptul ca sunt admise inseamna o recunoastere a obligativitatii lor. boni et aequi – dreptul este arta binelui si a echitatii. Normele juridice reprezinta manifestari de vointa ale statului. In general. Acest lucru s-a cristalizat prin “suum quique tribuere “ – a da fiecaruia ce este al sau. este menita sa restabileasca valoarea fundamentala. in unele hotarari judecatoresti. Din acest motiv. destinate sa produca in mod valabil efecte juridice. Nu se pot. Exista doua marci total opuse pentru aceste doua familii de drept. motivele de ordin economic au fost si ele transpuse in argumentarea juridica. 2. din care face parte si Romania. ci este rezultatul evolutiei sociale si este un element al sistemului stiintelor sociale. Este vorba de o obligativitate speciala datorata fortei statului. ocrotita de norma respectiva. TGD 3.

Ex. criminalistica. statistica judiciara. medicina legala. participative – sunt nejuridice.: Dreptul Civil studiaza relatiile patrimoniale si personal nepatrimoniale ale subiectelor de drept. iar TGD genul proxim. civil. Teoria generala a dreptului este o disciplina de sinteza si ofera o imagine de ansamblu si are ca scop sa generalizeze si sa abstractizeze. notiunile. Contribuie la aflarea adevarului. aceste discipline ofera insa doar diferenta specifica. categoriile si principiile sale fundamentale. Disciplinele de ramura – constitutionale. Doar in cadrul acestei discipline se formeaza constantele dreptului. Dreptul Penal studiaza relatiile de aparare a valorilor fundamentale sociale – dreptul la viata. deobandite din stiinta mama si ajuta la cercetarea dreptului – sociologie juridica. psihologie judiciara. etcau rolul de a aprofunda studiul relatiilor sociale de care se ocupa fiecare. criminologie.4. etc. informatica juridica. . Stiintele ajutatoare.