Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

VARIANTA I

Examen de Licenţă - Sesiunea Iulie 2012

1. În cadrul modelului SERVQUAL, ecartul 2 evidenţiază diferenţele ce pot să apară între: A. aşteptările clienţilor şi ceea ce crede întreprinderea despre aceste aşteptări; B. normele de calitate adoptate de întreprindere şi prestarea efectivă a serviciilor; C. aşteptările clienţilor percepute corect de întreprindere şi normele de calitate adoptate de aceasta; D. prestarea efectivă a serviciului şi promisiunile făcute de întreprindere. 2. Depăşirea aşteptărilor consumatorului de servicii se realizează prin: A. comunicarea cu clienţii, excelenţă în furnizarea serviciilor de încredere; B. folosirea avantajului restabilirii serviciului, excelenţă în furnizarea serviciilor de încredere; C. respectarea promisiunilor făcute, folosirea avantajului restabilirii serviciului; D. comunicarea cu clienţii, respectarea promisiunilor făcute. 3. Elementele structurale fundamentale ale fenomenului „turism” sunt: a. călătoria; b. destinaţia sejurului aflată în afara reşedinţei; c. temporaritatea sejurului; d. caracterul nelucrativ. A. (a, d) B. (a, b, c, d) C. (c) D. (b, d)

4. Stabilirea activităţilor pentru următorii trei ani, pentru o firmă de turism, reprezintă o activitate: A. de prognozare; B. de planificare; C. de programare; D. de organizare. 5. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: A. reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători; B. reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; C. creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor; D. procentul de reducere a preţurilor este mai mic decat cel de creştere a cererii. 6. Matricea de poziţionare a serviciilor în cadrul ofertei se construieşte în funcţie de percepţia consumatorilor faţă de următoarele atribute: A. uşurinţa accesului şi preţ; B. utilitatea şi calitatea serviciilor; C. utilitatea şi distribuţia serviciilor; D. calitatea şi promovarea serviciilor. 7. Strategia aleasă de o întreprindere ce se bucură de notorietate pe piaţă, pentru lansarea unui nou produs pe o piaţă puternic concurenţială, va fi: A. strategia smântânirii lente a pieţei; B. strategia de penetrare rapidă pe piaţă; C. strategia smântânirii rapide a pieţei; D. strategia de penetrare lentă pe piaţă.
1

2 . C. costul relativ mai scăzut al călătoriei faţă de mijloacele aeriene. Consumatorul dispune de un venit de 80 u. 15. feroviare. x=8. (a. C.m. numărul turiştilor înregistraţi şi numărul de zile din perioada analizată. C. y=0. integrării în amonte. x=8. Utilitatea totală coincide cu cea marginală: A. mandatarului. Strategia de îmbunătăţire a calităţii produsului este specifică: A. B. c) C. x=16. B. Înfiinţarea propriilor agenţii de turism care vând produsul hotelier al grupului este proprie: A. (a. D. (a. locatorului. y=8. A. pentru prima unitate consumată. c. strategiei diversificării prin conglomerare. 9. rutiere. C. În cadrul contractului de management hotelier. în cazul sosirilor de turişti străini în România. posibilitate mare de a controla traseul ales. B. C.m. C. d. Care combinaţie din cele indicate este inaccesibilă? A. y=10. 11. y=9. d) B. combinate. durata medie a sejurului (DS) se exprimă ca raport între: A. strategiei ofensivei de gherilă. B. stadiului de declin al produsului. D. b. regularitatea şi certitudinea deplasării.m. activitatea se desfăşoară pe contul (riscul): A. D. şi bunul y la preţul de 4 u. D. Cele mai utilizate mijloace de transport. locatarului 10. sunt cele: A. stadiului de introducere a produsului pe piaţă. asociat cu viteza mare de deplasare. mandantului. D. la nivelul pragului de saturaţie. (c. D. aeriene şi navale. numărul turiştilor şi numărul populaţiei. B. 12. autonomia în alegerea rutelor în circuitele itinerante. c. Ca indicator calitativ relevant al circulaţiei turistice. 13. numărul de zile-turist şi numărul turiştilor..8. cheltuindu-l pe cumpărarea a 2 bunuri: bunul x la preţul de 5 u. numărul de turişti spre o anume destinaţie şi totalul emisiunii turistice a zonei (ţării) respective. C. numai în cazul consumatorului iraţional. integrării în aval. D. x=11. stadiului dezvoltării produsului pe piaţă. stadiului de maturitate al produsului. B. B. la nivelul ultimei unităţi consumate. b) D. d) 14. Motivaţia opţiunii turiştilor pentru transportul pe calea ferată se rezumă la următoarele avantaje principale: a.

1500 lei 21. f. observarea. 17. emoţională. 22. dezorganizarea. Metoda aplicabilă pentru desfăşurarea unei cercetări cauzale este următoarea: A. în scopul atragerii clientelei şi obţinerii de profit reprezintă: A. C. factuală. vadul comercial. Ansamblul bunurilor mobile şi imobile. este: A. indiferent de tipul. (b. D. C. 19. c. Teama de stresul datorat schimbării reprezintă: a. de marcă. Care va fi dobânda totală plătită. B. experimentul. (b. A. factuală. ştiind că rata anuală a dobânzii este de 12% pe an? A. Un agent economic contractează un împrumut de 15000 lei pe care îl va rambursa în trei tranşe anuale egale. f) 18. e. C. confuzia. alimentaţia clienţilor găzduiţi. prestarea serviciilor complementare. A. f) D. interviurile de grup. (c. c. b. B. corporale şi incorporale. D. publicitatea poate fi: A. b. instituţională. D. o caracteristică a etapei dezgheţării. 3600 lei B. activul firmei. cazarea. concentrarea economică. fondul de comerţ. denigrarea. emoţională. patrimoniul firmei. c. d) 20. serviciile de intermediere. c) B. B. de marcă. o caracteristica a procesului de restructurare. (a. o forţă de frânare. Din categoria mijloacelor nelicite de atragere a clientelei fac parte: a. 3 . pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale. d. 5400 lei D. D. instituţională. practicile anticoncurenţiale. d. Funcţia principală a unităţilor hoteliere. analiza datelor secundare. categoria de confort.16. c. e. d. e) C. B. (a. (a. o forţă motrică. După tipul mesajului difuzat. d) B. al acestora. (b) D. gradul de dotare etc. 1800 lei C. acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje. (c) C. C.

Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată? A. director de agenţie de turism care nu este îndreptăţit să organizeze voiaje pe cont propriu. directorul de cazare. d. (b. 12. (a. (c) C. Capitalul consumat fiind de 20.. Care funcţie nu obligă la deţinerea brevetului de turism: a. 20. D. d) 26.m. b. c) C. problema decizională este descrisă de următoarea întrebare: A. d. A. care sunt informaţiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetărilor de marketing.000 u. o responsabilitate. B. are ca şi componentă.. combustibilul. În cazul unei cercetări de marketing. în contractul de management hotelier. ce informaţii trebuie să stea la baza deciziei de marketing. b) B..000 u. pe nivelul ierarhic imediat inferior şefului de rang.000 u. printre altele. extinderea lanţurilor hoteliere integrate s-a făcut prin contracte de franciză şi de management. extinderea lanţurilor hoteliere integrate s-a realizat şi prin fuziuni şi achiziţii. A. Pentru un manager. Valoarea capitalului utilizat într-o firmă este de 30. o trăsătură. valoarea capitalului neamortizat după un an este: A.m. B. director de restaurant cu o capacitate mai mare de 50 locuri la mese. 4 . Maitre d`Hotel este: A. b.000 u. (b) C. c. D. d) B.000 u. b. din care 16. c.m. c.000 u. D. 10. reprezintă capital circulant. (a. 30. o activitate. (b. B. francizatul aduce capitalul său personal de ordinul a 30% din investiţie şi îşi asumă riscul financiar pe ansamblul investiţiei hoteliere. (b. este profund transformat în cursul procesului de producţie. A. C. (b) 24. d) B. o calitate. C.000 u. 29. D. care sunt informaţiile care sunt necesare decidentului. d) D. (c. administratorul de hotel. Capitalul circulant: a. se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare. B. ce ar trebui să facă decidentul în condiţiile date. cultura generală şi profesională reprezintă: A. cabanier. 25. b. d. 18. c. Atributele determinante în diferenţierea serviciilor de bunurile tangibile (materiale) sunt: a. intangibilitatea.23. c) D. director de cazare al unui hotel.m. B. (d) 28.m. se amortizează. c) D..m.m. echivalentul şefului de sală. C. (a. D. C. inseparabilitatea şi eterogenitatea. (a. 27. remuneraţia la care este îndreptăţită societatea de gestiune este de 2-5% din cifra de afaceri a hotelului. C. perisabilitatea şi absenţa proprietăţii. forma de prezentare.

9. 37. P este preţul. Cmg costul marginal. Creşterea gradului de ocupare anual cu 5% în fiecare dintre următorii 3 ani reprezintă unul dintre obiectivele: A. au un caracter repetitiv.14. C. evaluarea mentală a variantelor considerate. oferta de servicii şi tarifele. d. (c. Deciziile programate se caracterizează prin: A. Vmg = CM D. d. VT veniturile totale): A. D. veniturile disponibile. căutarea de informaţii şi identificarea alternativelor. d) C. 8. C. Dacă obiectivul firmei este maximizarea profitului. b. (c. c. se referă la situaţii noi. B.125. b. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P = 61 – Q. 6. utilitatea serviciului. 32. marja de profit şi tarifele concurenţei. c) B. C. B. În cadrul procesului decizional de cumpărare. 34. formularea intenţiei de cumpărare. CM costul mediu. compatibile. A. D. C. c. costul de „producţie” a serviciului. (d) 5 . B. nivelul producţiei care asigură atingerea acestui obiectiv este: A. realiste. D. Cererea de servicii a populaţiei se modifică. factorii demografici şi psihosociali. (a. D. d) D. 35. O firmă ce acţionează în condiţii de monopol are costul marginal dat de relaţia Cmg = 8Q + 1. (c) 33. d) C. ierarhizabile. Cmg = P C. 36. Din punctul de vedere al vânzătorului. A. 8. au implicaţii financiare şi psihologice. venitul şi disponibilitatea de timp liber. VT să fie maxim. c) B.31. se iau în cazul unor produse complexe. măsurabile. b. în volum şi structură. Vmg = Cmg B. d) D. (b. elementele de fundamentare a deciziei de stabilire a tarifului unui serviciu sunt următoarele: a. cea de-a a treia fază se referă la: A. sub influenţa următorilor factori: a. (a. factorii de mediu natural. evaluarea post-cumpărare. c. taxele şi impozitele. Condiţia de maximizare a profitului în cazul unei firme pe o piaţă cu concurenţă monopolistică este următoarea (Vmg este venitul marginal. B. b. (a.

B. Decan. 3. Să presupunem că o firmă are funcţie a costului total de forma CT(Q) = 125 + 4Q2. D. Determinaţi cantitatea şi preţul care maximizează profitul total dacă firma acţionează pe o piaţă de monopol şi funcţia cererii este P = 100 – Q. strategiei integrării orizontale. 40. strict pozitivă. P = 100 Notă: 1. minimă. Liviu Mihăescu 6 . dr. univ. Q = 5. crescătoare. A. Fiecare subiect are o singură variantă de răspuns corect. maximă. strategiei ofensivei. Q = 15.38. P = 95 D. strategiei integrării verticale. Pentru fiecare subiect este obligatorie bifarea unui răspuns. Utilitatea totală este crescătoare atunci când utilitatea marginală este: A. 2. Q = 10. grilele necompletate duc la anularea examenului. 39. Q = 20. B. D. P = 80 C. subiectele la care se dau mai multe răspunsuri nu vor fi luate în considerare. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. Prof. P = 90 B. C. Extinderea unui lanţ hotelier prin intermediul formelor juridice de tipul contractului de management sau franciză este specifică: A. strategiei diversificării. C.