You are on page 1of 7

Prelucrarea semnalelor biologice neperiodice

Prelucrarea semnalelor biologice neperiodice( EEG)
Autor:

Rezumat: Corpul omenesc emite constant semnale. Acestea pot fii înregistrate şi prelucrate pentru a putea pune diagnosticul de manifestare fiziologică sau patologică. Semnalele neperiodice sunt cele emise de creier şi sunt reprezentate graphic de catre EEG. Cumulul de informa ii primate de la creier este enorm! iar acestea trebuiesc prelucrate pentru a putea fii analizate."atele sunt prelucrate automat şi semiautomat. Cuvinte cheie: EEG! prelucrare semnale biologice neperiodice! prelucrare automată! prelucrare semiautomată

Introducere: Prelucrarea semnalelor constă în analiza! interpretarea și manipularea semnalelor. Pentru analiză se folosesc tehnici ca filtrarea! amplificarea. Pentru procesare se folosesc rezultate din teoria informației! statistică etc. Semnalele pot pro#eni din surse di#erse: semnale audio! procesarea imaginilor! semnale biologice $de e%. EEG& și altele. 'otuși! ma(oritatea sunt semnale electrice sau au de#enit electrice cu a(utorul captatorilor și transductorilor $microfoane! retine! senzori termici! optici! de presiune! de poziție! de #iteză! și! în general! senzori pentru toate mărimile fizice sau chimice&. Semnalele biologice sunt continue si pot fi prelucrate prin intermediul unor traductoare!dispoziti#e care transforma o marime fizica in alta cu scopul de a obtine in final un semnal electric care poate fi achizitionat si prelucrat.

Semnalele biologice sunt de mai multe tipuri. "upa natura acestea sunt electrice$EEG!ECG& si non)electrice $presiune!concentratie&! iar dupa e#olutie ele sunt fie perioade$E*G&! fie neperiodice$EEG&. Metod
Electoencefalograma $EEG& reprezintă înregistrarea semalelor electrice ce rezultă din acti#itatea creierului. 'ransmiterea informa iei în creier se realizează prin semale electrice iar EEG permite înregistrarea acestor semale. +u se ştie c,t de mult din fiecare tip de acti#itate neuronală $poten iale de ac iune! poten iale sinaptice! etc.& contribuie la realizarea ei. Amplitudinea undelor înregistrate reflectă numărul neuronilor care func ionează sincron la un moment dat. -n mod normal amplitudinea undelor este în (ur de 100 μV. Electrozii de înregistrare pot fi plasaţi în anumite cazuri direct pe cortex, iar în acest caz se înregistrează o electrocorticogramă, amplitudinea undelor fiind mai mare în jur de 1mV. !căderea amplitudinii în cazul EE" se explică prin efectul izolator al cutiei craniene.

Page 1

Prelucrarea semnalelor biologice neperiodice
'ipuri de unde . electroencefalogramă normală se caracterizează prin existenţa unui ritm dominant de aproximati# 10 $z %i o amplitudine medie de 0-100 μV &figura1'.(mplitudinea reflectă numărul de neuroni care functionează sincron %i nu gradul de acti#iate al fiecărui neuron.

Cand creierul este acti# $starea de #eghe& predomina undele de mica amplitudine/ candcreierul este inacti# $in timpul somnului profund& predomina undele de amplitudine maresi frec#enta mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate maimulte tipuri de unde $ritmuri& cerebrale: 0.1ndele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica! apro%imati# 23 45 si frec#enta medie! 6) 078z $cicli pe secunda&. 9n mod normal! amplitudinea lor creste si descrete regulatformand fusuri caraceristice $figura :&. Se presupune ca aceste unde reflecta acti#itatea electrica sincrona a neuronilor din corte%ul occipital. "e cele maimulte ori undele alfa indica o stare de #eghe rela%ata. Sub influenta acti#itatiisenzoriale si in special a e%citatiilor luminoase are loc o reactie de oprire aundelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Acelasi fenomen se produce siin cazul unei acti#itati corticale! a unei stari emoti#e! etc. :.1ndele beta Se caracterizeaza printr)o frec#enta de 07)73 8z si o amplitudine de 2)73 45$figura 7&. Spre deosebire de ritmul alfa! undele beta sunt foarte nergulate sisemnifica o desincronizare a acti#itatii neuronilor corticali. 1ndele beta reflectaacti#itatea neuronilor din corte%ul frontal si parietal anterior. 7.1ndele teta Sunt unde cu o frec#enta de ;)6 8z si o amplitudine ma%ima de :3 45 $figura ;&. "esi sunt normale la copii! prezenta lor la adultii in stare de #eghe esteconsiderata anormala. ;.1ndele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frec#enta mica de ma%imum ; 8z.Sunt

caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in caresistemul reticulat acti#ator ascendent este inhibat. Prezenta undelor delta la adulti!in stare de #eghe semnifica e%istenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot saapara in orice deri#atie! nee%istand practic zone corticale de ma%ma incidenta. 2.1ndele gamma Au o frec#eta mare in (ur de 73)033 8z $figura2&. Acestea se inregistreaza peelectroencefalograma in conditii de acti#itate corticala superioara! ca de e%emplu: perceptia! rezol#area unor probleme complicate! teama! constiinta! etc. Elemente tranzitorii: comple%e #,rf) undă$patologice&! artefacte: clipit! ECG! E<G. undele alfa ) undele beta * undele teta + undele delta , 6 ) 07 8z! 03 ) 0:3 45 0; ) 73 8z! 2 ) 73 45 ; ) = 8z! 73 ) =3 45 3!2 ) 7 8z! 23 ) 023 45 -n rela%are Acti#itate mentală >rec#ent la copii -n somnul profund

'ipuri de înregistrări: ) semnal spontan: în somn şi în #eghe ) poten iale e#ocate Semnifica ia clinică a EE" 1ndele înregistrate în timpul electroencefalogarmei reflecta modificaricere-rale normale &induse de #.rstă, diferiţi stimuli' sau patologice. EEG este folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cere-rale./easemenea, este un test util pentru a diagnostica 0emoragii craniene&0ematoame', crize de epilepsie,

Page 2

Prelucrarea semnalelor biologice neperiodice tumori, infectii, -oli degenerati#e saumeta-olice, dereglari ale somnului.1n cazul 0emoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana, EE" secaracterizeaza printro amplitudine mica a undelor, deoarece 0ematomul impingecortxul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electroziide inregistrare.1n cazul crizelor de epilepsie, EE" se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica, la o frec#enta de aproximati# 2 $z pe secunda. 3euronii functioneazaasadar, sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic inacelasi timp determinand puternice contractii &con#ulsii'.EE" se foloseste si pentru a diagnostica moartea cere-rala. 4ndelecere-rale apar in mod spontan c0iar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei saucoma iar a-senta lor este considerata o do#ada clinica a mortii cere-rale. Sistemele de culegere a semnalului EEG sunt standardizate $>ig0!:&. Electrozii poartă numele zonei de culegere5 6- electrozi frontali, 7 - temporali, 8 -centrali, 9 - parietali, : -occipitali, iar electrodul de referinţă este notat cu (. Electrodul de masă este plasat pe piciorul drept. 8ulegerea unipolară amplifică semnalul de electrod faţă de referinţă. 8ulegerea cu punct median de referin ă foloseşte medierea semnalelor tuturor electrozilor encefalici printr) o re ea rezisti#ă de sumare. Culegerea bipolară permite localizarea mai -ună a fenomenelor encefalice, căci semnalele utile pot fi înantifază %i astfel pot fi izolate de artefacte. >ig. 0 Culegerea unipolară

>ig. : Culegerea bipolară Prelucrarea semiautomată Citirea directă a EEG oferă relati# pu ină informa ie utilă clinicianului. Analiza $semi&automată asimilează semnalul EEG pe un tronson limitat $de e%emplu ladouă secunde& cu un proces aleator! sta ionar şi ergodic $mediile statistice sunt egale cu mediile temporale&! astfel că se foloseşte o singură realizare reprezentati#ăşi este posibilă analiza în timp real. "in punct de #edere informa ional! parametrii EEG sunt temporali! statistici deamplitudine şi frec#en iali. Parametri temporali sunt: numărul de intersec ii de ni#el $zero sau ni#el constant& în unitatea de timp! numărul e%tremelor în amplitudine din unitatea detimp şi mediile temporale de ordinul unu şi doi. <ediile temporale $care sunt şimedii statistice& folosite mai des sunt: media! media pătratică! dispersia! abatereamedie pătratică! func iile şi coeficien ii de inter şi autocorela ie! func iile de inter şi autoco#arian ă! ale căror defini ii sunt date în literatură. 9arametrii statistici de amplitudin se determină pe 0istogramă %i pe funcţia densitate de pro-a-ilitate &0istograma de ordinul doi' . 9e ultimul grafic se calculează media, mediana &#aloarea mijlocie a domeniului #aria-ilei x' %i moda &argumentul pentru care densitatea este maximă'. Parametrii temporali ai EEG. /inamica semnalului EE" este diferenţa dintre maximum- maximorum %i minimumminimorum.

Page 3

Prelucrarea semnalelor biologice neperiodice Este important de re inut că orice procedură de analiză nu poate oferi simultan informa ii referitoare la to i parametrii! deci alegerea unei tehnici analitice particulare #a sublinia modificările unei #ariabile anume! în detrimentul celorlalte. "acă în general distribu ia histogramei este una gaussiană $normală&! ea poate fi caracterizată simplu prin media şi de#ia ia standard. -n cazul distribu iilor nongaussiene informa ii suplimentare utile sunt oferite de momentele de ordin superior. Acestea sunt oblicitatea $s?e@ness& şi ?urtosis)ul. .blicitatea măsoară gradul de de#iere de la simetria distribu iei normale! în raport cu linia de bază. An general! #alori diferite de zero ale acestui parametru indică prezen a unor e#enimente monofazice în EEG. >ormulele de calcul pentru oblicitate sunt următoarele: 9nterpretarea automată a EEG implică analiza unei mari #arietă i de forme de undă!normale şi anormale! pe un număr mare de canale. <onitorizarea EEG are ca scopdetec ia şi semnalizarea unor modificări semnificati#e ale EEG! at,t pentru undelente c,t şi pentru unde rapide $spi?e) uri&. <onitorizarea EEG în timp real realizează func iile: calculul func iei de corela ie între două canale EEG/ filtrarea adapti#ă! prin care EEG curentă se compară cu diferite EEG memorate/ filtrare digitală selecti#ă! prin care se pun în e#iden ă sau se elimină diferiteritmuri specifice EEG/ monitorizarea inter#alelor de trecere prin zero şi a densită ii spectrale. "etec ia descărcărilor epileptice. Parametrii spi?e) ului $undei de descărcareepileptică& ce trebuie e#iden ia i sunt: amplitudinea! panta! durata şi spectrul acesteia . <odelul acestei unde este forma triunghiulară cu #,rf rotun(it. "urata ei este de :3 ... 63 ms. Panta laturilor este mai mare dec,t <. "urata unui flanc trebuie să fie mai mare ca o limită ' o $03);3ms& iar #,rful nu trebuie să depăşească #aloarea'. . filtrare a priori cu un filtrutrece)(os $73...23 8z! 06dBCoct& reduce zgomotul. Pentru eliminarea artefactelor$semnalelor false! de e%emplu miografice& se introduce un criteriu de amplitudinema% imă a spi?e)ului. "etectarea comple%elor *. EEG în timpul somnului prezintă forme şi ritmuri specifice! care permit definirea unor faze repetiti#e: #eghe! somn cu unde lente$faza +DE< ) +on Dapid EEe <o#ement& şi somnul cu unde rapide $parado%al sauDE<&. >usul de somn $unde cu frec#en a de 0:...0F 8z& şi comple%ul * . Comple%ul * apare spontan sau e#ocat. >rec#en a componentelor sale este în banda 0!0 ... :!: 8z. Prelucrarea poate fi în timp real sau în 0C7: din timpul real &EE" inregistrată, de exemplu, în opt ore poate fi prelucrată în 1; min'. (c0iziţiadatelor se

Parametrii frec#en iali. Analiza în frec#en ă se bazează pe spectrele deamplitudine $ob inute prin transformata >ourier& şi pe spectrele de putere.Parametrii frec#en iali înseamnă e#iden ierea ritmurilor specifice ale EE", a căror distri-uţie în frec#enţă se asociază cu stările fiziopatologice ale su-iectului. 9uterea semnalului EE", dată de aria de su- funcţia densităţii spectralede putere, dă informaţii despre gradul de o-oseală, iar deplasarea -enzilor de frec#enţă se asociază cu anumite manifestări patologice. Prelucrarea automată a EEG

Page 4

Prelucrarea semnalelor biologice neperiodice face simultan pe trei canale pentru a reduce influenţa artefactelor. Volumul mare de date este redus cu cca. <0= folosind te0nici de compresie adatelor &(/98> - (dapti#e /ifferential 9ulse 8ode >odulation'. /etecţia propriu-zisă poate fi făcută prin filtrare digitală %i analiză în amplitudine, durată %i perioade de latenţă sau folosind te0nici inteligente de recunoa%tere a formelor.

Page 5

!ibliogra"ie:

1. <. Gazăr! Prelucrarea "iscretă a Semnalelor Biomedicale 4nidimensionale, Volum 1, Editura
:. 7. ?"0. (sac0i@ 1a%i, 00; 8.+. 'eodorescu ) HElectronică <edicalăI! +ote de curs! 1' 9aşi! :330 http:CCro.scribd.comCdocCJF02=;72CEEG)5S

4. http:CC@@@.scribd.comCdocC6=J=62J7C2J62030J)2F3=:330)electronica)medicala
2. F. http:CC@@@.etc.ugal.roCrpopaCemK:3courseClectureLnotesCCursF.pdf http:CC@@@.scribd.comCdocC273F;22:Ceeg