You are on page 1of 23

Lucrarea 1 - Realizarea rețelei geodezice de îndesire prin tehnologie GNSS Se cere să se realizeze proiectarea unei rețele geodezice de îndesire

, cunoscând următoarele elemente:  numărul de puncte vechi (ETRS ’89) disponibile în zonă: 3 (clasă A sau C) 𝑁𝐸 = 3 (A, B sau C) 𝑁𝐸 = numărul de puncte existente  suprafața aproximativă a rețelei de îndesire: 𝑆 = 50 𝑘𝑚2  densitatea propusă pentru punctele de îndesire: 𝐷 = 1 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡⁄ 5 𝑘𝑚2

 precizia de determinare a coordonatelor în sistemul ETRS ’89: 𝜎3𝐷 = ± 5 𝑐𝑚  numărul de receptoare GNSS disponibile (cu două frecvențe) 𝑟 = 2 receptoare  numărul de mijloace de transport disponibile: 𝑛𝑡 = 3 autoturisme Observații:   Pentru realizarea rețelei geodezice de îndesire se vor utiliza în proiectare normele privind realizarea rețelei geodezice naționale spațiale (normele RGNS) pentru clasa D. Prin proiectare se va stabili:

 numărul de sesiuni de observație necesare: 𝑛 = ?  durata unei sesiuni de observații: ∆𝑇 = ? (h) ––→ Lmed se cunoaște  rata (intervalul) de înregistrare (specific măsurătorilor statice) ∆𝑡 = ? (s)
2

Introducere Tendințe europene în realizarea și implementarea Sistemelor de Referință și Coordonate (SRC) Recunoscând potențialul tehnicilor geodezice spațiale, în particular al GNSS (GNSS - Global Navigation Satellite Systems - Sisteme Satelitare de Navigație Globală) și având în vedere nevoia unei moderne și precise rețele de referință continentale în Europa, Asociația Internațională de Geodezie (International Association of Geodesy - IAG) a constituit Subcomisia EUREF (European Reference Frame - Rețeaua Europeană de Referință), care a desfășurat începând cu anul 1987 o serie de activități pentru realizarea unui sistem de referință terestru adecvat necesităților de poziționare din zona europeană. În acest scop, sistemul de referință care se apropia cel mai mult de cerințele EUREF era sistemul ITRS (International Terrestrial Reference System - Sistemul de Referință Terestru Internațional). ITRS este realizat de către IERS (International Earth Rotation Service - Serviciul Internațional de Rotație a Pământului), constituind sistemul de referință adecvat aplicațiilor la nivel global. Pentru aplicațiile la nivel continental, EUREF a definit ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989 - Sistemul de Referință Terestru European) ca fiind ITRS considerat la momentul 1989.0, transpus în practică printr-un set de puncte de referință cu coordonate cunoscute și acceptate la momentul respectiv. Subcomisia IAG pentru Rețeaua de Referință Europeană - EUREF a adoptat în anul 1990 (la Florența, în Italia), conform Rezoluției nr. 1, recomandările prin care noul sistem de referință ETRS 89 a fost adoptat de către Comisia Europeană în anul 2003 (prin decizia- ref. COGI F/GIS/69/EN) și este recomandat, de asemenea, de către EuroGeographics - organizația care unește agențiile de cadastru și cartografie din Europa. EuroGeographics a delegat în 2004 un grup de experți în geodezie - ExGG (Expert Group on Geodesy), care are între sarcini și cea de a menține contactul cu EUREF în ceea ce privește adoptarea și validarea rezultatelor ETRS 89 în țările europene. Comisia Europeană a descris ETRS 89 în cadrul unui document adoptat, intitulat: „Spatial Reference Systems for Europe” (EUR 19575). Acest sistem de referință și coordonate este descris în prezent de către EUREF, conform standardului ISO 19111 (Spatial Referencing by Coordinates - Referențiere Spațială prin Coordonate). ETRS 89 a fost transpus în practică după 1990 prin campanii de măsurători și determinare a coordonatelor în punctele materializate în teren din fiecare țară. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor GNSS, ETRS 89 este menținut prin intermediul EUREF - EPN (EUREF Permanent Network), care constă într-un număr de peste 200 de stații GNSS permanente, care măsoară în mod continuu, utilizând sateliții GPS (S.U.A.) și GLONASS (Rusia), iar apoi, pe baza datelor colectate, se determină coordonatele acestor puncte. Pe de altă parte, EUREF-EPN constituie contribuția europeană la îndesirea rețelei de referință globale, menținute de IGS (IGS International GNSS Service - Serviciul Internațional GNSS) și contribuie la realizarea ITRS. Parlamentul și Comisia Europeană au adoptat în martie 2007, Directiva INSPIRE(INfrastructure for SPatial InfoRmation in Europe - Infrastructura pentru Informația Spațială în Europa), care precizează necesitatea furnizării către utilizatori a unor servicii informatice spațiale integrate. Aceste servicii ar trebui să permită utilizatorilor să identifice și să acceseze informația geografică sau spațială de la surse de date diferite, la nivel local sau global, într-un mod interoperabil, pentru o gamă variată de scopuri. Una din prevederile directivei este și cea referitoare la adoptarea unui Sistem de Referință de Coordonate (SRC) unitar pentru țările membre ale U.E..
3

. 1). stații de Clasă A.a..stațiile de Clasă A0 sunt. rețele de îndesire și de ridicare..măsurători geodinamice regionale și locale.. c) realizarea condițiilor necesare dezvoltării unor rețele de ridicare sau a ridicărilor de detaliu. cadastru. servicii de poziționare în timp real. . ș. meteorologie. ș. măsurători de deformații.măsurători topografice. . pucte / densitate / (cm) distribuție 5 stații GNSS permanente (IGS și EUREF-EPN) 1 punct / 50. în același timp.măsurători geodinamice locale. conform reglementărilor EUREF (Clasa națională A0 este similarul Clasei A definită în normele EUREF .măsurători topografice. * .parțial realizată.a.0 Rețea geodezică națională spațială de Clasă D D 5. lucrări inginerești. Standarde de precizie și densitate pentru RGNS Tipul de rețea ID EMP Nr. putând fi mult mai mare în zona de interes. de 1 punct / 5 km. . GIS. Tabelul nr.0 73 stații GNSS permanente 1 punct / 3250 km2 Distribuție uniformă 330 de puncte 1 punct / 700 km2 Distribuție uniformă Circa 4750 de puncte 1 punct / 50 km2 Distribuție uniformă Cel puțin 1 punct / 50 km2 Distribuție neuniformă** Rețea geodezică națională spațială de Clasă B Rețea geodezică națională spațială de Clasă C B 2.eroare medie pătratică de determinare a poziției 3D. densitatea menționată este una relativă. . .0 Rețea geodezică națională spațială de Clasă A A 1. ș. b) asigurarea unei desități de puncte determinate prin tehnologie GNSS .legătură la rețelele geodezice europene și globale*.0 EMP . . asigurându-se standardele de precizie Clasei D (tabelul nr. a unor puncte materializate în teren. ș.. măsurători de deformații.parțial realizată.0 C 3. .1. meteorologie. Obiectivele lucrărilor de realizare a rețelei geodezice naționale spațiale (RGNS) Etapa actuală de realizare a RGNS își propune realizarea următoarelor obiective: a) determinarea prin tehnologie GNSS. ridicări de detalii topografice.000 km2 Distribuție uniformă Domeniul de aplicabilitate / Observații . Rețea geodezică națională spațială de Clasă A0 A0 1.EUREF. 1.având în vedere distrubuția neuniformă a acestor puncte. în sistem de referință european (ETRS 89).a. servicii de poziționare în timp real.Clasă D.a.EPN).legătură la rețeaua de clasă A0. 4 . ** .măsurători geodinamice regionale și locale. măsurători inginerești de precizie.

având în vedere necesarul de puncte de îndesire într-o anumită zonă (în general.⁄ – 3 pct. – 3 pct. densitatea propusă 1 pct.  asigurarea condițiilor (distanțe cât mai mici față de reperii de nivelment) de transmitere a cotei la toate punctele rețelei de Clasă D.000) și în tabele în care se vor evidenția punctele cu borne în stare bună (B) și foarte bună (FB).  asigurarea desității propuse. mai multe puncte în intravilan). lipsa mediilor generatoare de efecte „multipath”). prin care se contectează punctele în momentul măsurării 1 Puncte ale căror cote vor fi determinate în sistem național (MN 75). precum și procedura de amplasare în teren. astfel încât la finalizarea prelucrării datelor GNSS să se cunoască și cotele acestor puncte. de regulă. care se pretează la determinări GNSS. care se pretează la determinări GNSS.  asigurarea lungimii medii a vectorilor.  realizarea prin măsurători a conexiunilor la minim două (2) puncte de Clasă superioară (A. și se vor definitiva după recunoașterea terenului. pe cât posibil uniform repartizate pe suprafața considerată. c) Se va prezenta situația actuală a punctelor existente în zona considerată. În figuri se vor prezenta tipurile de borne / buloane propuse a fi utilizate în RGNS . C) deja existente (NE): 5 km2 NTD = S · D – NE = 50 km2 · 1 pct. Se va ține cont de următoarele Criterii de Proiectare:  îndeplinirea condițiilor de observare prin tehnologie GNSS (vizibilitate la un unghi de elevație de minim 15º. = 10 pct. cu posibilități de determinare imediată1 a cotei prin nivelment geometric.  asigurarea accesului (auto) facil la punctele rețelei de Clasă D. C) existente în zona considerată.Clasa D se va întocmi luând ca unitate de proiectare județul sau o parte dintr-un județ. d) Se vor propune punctele a fi incluse în Clasa D. precum și punctele de nivelment existente și materializate prin borne în stare bună (B) și foarte bună (FB). b) Se va calcula numărul total de puncte necesare pentru Clasa D (NTD): Se va calcula NTD cunoscând suprafața zonei în km2 (𝑆). ⁄ (D = ) și numărul de puncte de Clasă superioară (A. pe baza informațiilor existente înaintea efectuării recunoașterii terenului.000 sau 1 : 5. 5 . B. Condiții tehnice a) Proiectul de realizare a RGNS . pe figuri (format digital la scara 1 : 25. zone situate în intravilan.000 sau 1 : 5.000 și analog la scara 1 : 25. (1) 5 km2 NTD poate fi stabilit și fără a utiliza relația (1). B. = 7 pct. lipsa perturbațiilor electromagnetice în apropiere.2.Clasa D.  includerea unui număr de minim două (2) puncte din rețeaua de nivelment existentă sau puncte noi.

G. Se vor estima timpii de deplasare între puncte. pentru mai buna proiectare a sesiunilor de observații GNSS.Clasa D. asigurarea conectării prin minim doi (2) vectori măsurați a oricărui punct determinat. se vor amplasa de către O.. bornele / buloanele noi incluse în RGNS .  se va avea în vedere ca punctele să fie amplasate astfel încât să asigure vizibilitățile necesare dezvoltării rețelelor de ridicare..I.  asigurarea materializării punctelor noi. F. stabilitate în timp. conservare și întreținere. stabilirea proprietarului terenului pe care se vor amplasa bornele. Se vor preda descrierile către baza de date a O. 6 . conform normelor și situației actuale.N. eventual consolidare (beton).C.C.P. Recunoașterea terenului Se va realiza recunoașterea terenului de către echipe formate din specialiști ai C.N.I.N.Clasa D și se vor realiza descrierile lor.  stabilirea poziției punctelor noi ce vor fi incluse în RGNS . Recunoașterea terenului are drept scop:  verificarea stării punctelor existente propuse a fi incluse în RGNS . Se va definitiva Proiectul tehnic de realizare a rețelei geodezice naționale GNSS .  stabilirea proprietarului actual al terenului pe care se află bornele vechi și (re)predarea acestora prin Proces Verbal.  se va prezenta situația punctelor propuse a fi incluse în RGNS .P.Clasa D.I. și C. și O.C.P.Clasa D. 3.C.C.Clasa D. După recunoașterea terenului.  semnalizarea acestor borne / buloane prin vopsire..Clasa D: respectarea condițiilor de observații GNSS.  refacerea descrierilor.  verificarea îndeplinirii condițiilor de observații GNSS în punctele vechi de triangulație și nivelment incluse în RGNS .

. Proprietarul va lua măsuri de protejare şi păstrare în bune condiţii a punctului.........P. proprietarul va anunţa în scris O. 7/1996............................. în baza prevederilor art.................. ………………….... ............................................. Proprietar...................... Subsemnatul . am procedat la predarea....................................P....C... .......... Delegatul O......... ......................... cu modificarile ulterioare............................AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ....... unul pentru Consiliul Local al ........................ adresa proprietarului corpului de proprietate pe care se află punctul) din partea O............... In cazul în care pe locul de amplasare a punctului geodezic se intenţioneaza executarea unor lucrări care pot duce la distrugerea acestuia................I.................. 12 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr............ și unul pentru proprietarul terenului . situat la .......................................................................I........ 7 . Degradarea sau distrugerea punctului geodezic constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor art..........C........ ..................... cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea lucrarilor.... materializat cu ……………………….......................... Executantul lucrării...............................................................................I..............................C.........C.................... Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare..............................................P....... denumire cod) (date de reperare a punctului) ................................... (nr............. … PROCES-VERBAL de predare-primire a punctelor geodezice încheiat în data de ...........................P.. unul pentru O.. Primar.................. …………………......... 263(5) din Codul penal........ împreuna cu ......................... .................... şi semnalizat cu ...............I. ………………......... respectiv primirea urmatoarelor puncte geodezice: Punctul ........ (se completeaza cu numele şi prenumele.....

se vor include propuneri privind modul de materializare. De exemplu: VN-D-1532 Propunem ca marca metalică să fie inscripționată și ea cu indentificatorul propus (spre deosebire de STAS 4294-73.C. sub inscripția cu identificatorul punctului. unde XX = identificator județ. cu nivelment trigonometric. centrat pe orizontală și verticală.9999]. punct [0. Se vor întocmi descrierile punctelor incluse în Clasa D. față de nivelul solului.nr. 8 . Dacă se consideră necesar. Materializarea în teren a punctelor Se vor respecta condițiile de amplasament ale punctelor determinate prin tehnologie GNSS (GPS). Bornele ce vor fi determinate prin tehnologie GNSS (GPS) se vor vopsi cu vopsea rezistentă la interperii.SR 3446-1 / 1996. unde era prevăzut numai numărul punctului).P. C. prin vopsire cu culoarea negru. De exemplu: VN-D-0003 Buloanele vor fi realizate conform modelului. în culori convenționale. D).model În proiect se vor include schițele bornelor propuse a fi utilizate (existente și noi amplasate) și modalitățile de semnalizare (inscripționări și coduri de culori).N. corespunzătoare clasei de determinare. Materializarea punctelor noi se va face conform standardelor în vigoare . culoare albă și cu inscripția NG .punctele de clasă D (cadastru). similar cu descrierile punctelor incluse în Clasa B și C. Bornele / buloanele noi vor fi realizate și plantate în teren de către O.clasa punct (A.4. mărcile se vor realiza conform STAS 4294-73. Y .I. B.C. pe fiecare din cele 4 fețe laterale (cu ajutorul unor șabloane) cu codul punctului: . cu caractere având înălțimea de 5 cm. -uri. iar buloanele metalice conform modelului de mai jos. Bulon metalic .. ZZZZ . sub îndrumarea C. Pe capul bulonului se va ștanța codul punctului. astfel:   culoare albă .punctele de clasă D (cadastru). Inscripția pentru punctele având cota determinată prin nivelment geometric se va amplasa centrat. Se va inscripționa fiecare bornă. cu nivelment geometric.XX-Y-ZZZZ.

).I.C.C. Un exemplar al acestui proces verbal va fi arhivat la O. maximă] a laturilor rețelei [km] Metoda de măsurare Numărul minim de frecvențe de măsurare Numărul minim de receptoare care măsoară simultan Durata minimă a observațiilor [ore] Numărul minim de sateliți recepționați simultan Unghiul minim de elevație pentru înregistrări [grade sexagesimale] Intervalul de înregistrare maxim [secunde] Valoarea maximă admisibilă PDOP D 1 punct / 5 km2 1 2 [0.3 .N. cu Proces verbal de predare . sistemele de centrare utilizate (inclusiv poză).Clasa D Clasa rețelei Nr. prin intermediul executantului lucrărilor (C. lungimile cablurilor de recepție. Tabelul nr. crt.I.C. iar o copie va fi transmisă la Fondul Național Geodezic.P.N.Clasa D se vor respecta condițiile menționate în tabelul de mai jos. Condiții tehnice și metodologie pentru desfășurarea măsurătorilor a) Se vor prezenta principalele mijloace tehnice disponibile la executarea observațiilor GNSS în teren: numărul și tipurile de receptoare (inclusiv poză). 2.primire și descrierea amplasamentului lor către proprietarii terenurilor (1 exemplar) și primăriile pe al cărui teritoriu se află (1 exemplar).C. cheltuielile de mutare sau rebornare vor fi suportate de către cei răspunzători de realizarea acestor lucrări (O. c) La realizarea observațiilor GNSS în RGNS . împreună cu descrierea punctului respectiv.). Notă: În cazul existenței unor borne noi. b) Se vor prezenta Formularele de teren (Fișa de observații) utilizate de fiecare echipă la efectuarea măsurătorilor. / C.. Condiții de realizare a observațiilor în RGNS .Punctele noi materializte în teren vor fi predate de către OCPI după amplasare. tipurile de baterii de alimentare. 5.5 5 15 15 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9 . numărul și tipurile de antene (inclusiv poză). numărul și tipul mijloacelor auto.4] static 1* 3 1. Densitate Numărul minim de puncte de Clasă D cu vizibilitate optică din punctul nou determinat Lungimea medie [minima.P. amplasate sau materializate necorespunzător criteriilor de proiectare. numărul și tipul calculatoarelor pentru descărcare disponibile în teren.

astfel încât să se asigure simultaneitatea observațiilor pe durata minimă prevăzută în tabelul de mai sus. vectorii măsurați între punctele noi și cele de clasă superioară vor avea o lungime maximă de 30 km d) Se vor proiecta sesiunile de observații.Tabelul nr.5 ore + 1 min / km) pentru receptoarele cu două frecvențe.numărul vectorilor dependenți.inclusiv stații GNSS permanente (nu mai puțin de) Numărul minim de puncte de legătură la rețeaua de clasă superioară (cel puțin 1 punct de clasă B sau C) D 1 punct / 5 km2 2 1 2 11 12 13 14 3 Legendă: ses.pentru receptoare cu o singură frecvență. 𝑏 – numărul vectorilor independenți. e) Numărul vectorilor independenți și dependenți rezultați din măsurători în rețea se determină cu ajutorul relației: 𝑏 = 𝑟 − 1 𝑏 ′ = unde: 𝑟 – numărul de receptoare. (2) (3) (𝑟 − 1) · (𝑟 − 2) 2 10 .sesiune de observații * .Clasa D (continuare) Clasa rețelei Nr. Condiții de realizare a observațiilor în RGNS . crt. 𝑏 ′ . Densitate Numărul de determinări ale înălțimii antenei pe parcursul sesiunii (nu mai puțin de) Numărul de centrări independente pe punct ale antenei de recepție Numărul de puncte de legătură între sesiuni . 2. Suma (𝑏 + 𝑏 ′ ) reprezintă numărul total al vectorilor determinați. Durata observațiilor pentru vectorii de legătură la punctele rețelei de clasă superioară va fi de două (2) ore pentru receptoarele cu o frecvență și (1.

punctele staționate din zonă (cod).Situație centralizatoare a echipelor de observații: Va conține:  identificatorul echipei.. ș. dotarea tehnică a echipei cu alte echipamente: sistem de centrare și măsurare a înălțimii antenei. h) Se vor întocmi următoarele Tabele privind organizarea sesiunilor de observații: Tabelul h.Situația sesiunilor de observații proiectate pentru echipa . 𝑟 ≥ 𝑜). înclinat) prezentat și în Fișa de observații.. .: Va conține extrasul sesiunilor de observații pentru fiecare echipă:  punctele staționate din zonă (denumire.. g) Numărul de puncte staționate mai mult de o sesiune.) și măsurare a înălțimii antenei (vertical. vopsea. pilastru. sistem de comunicație.Situație centralizatoare a sesiunilor de observații GNSS proiectate: Va conține:  identificatorul echipei. . componența echipei. este: 𝑛 = unde: 𝑜 – numărul de puncte de suprapunere între sesiunile de observații (𝑜 ≥ 1... este: 𝑠𝑟 = 𝑛 · 𝑟 − [𝑠 + (𝑛 − 1)] unde: 𝑠𝑟 – numărul de puncte staționate în mai multe sesiuni de observații. data. etc. 𝑛 – se rotunjește (prin adaos) la număr întreg.. serial).. timpii de staționare (în timp local) .a.... cod și ID. având la dispoziție 𝑟 receptoare. timpii de staționare . alte dotări posibile (nivelă. mod de centrare (placă.. având cel puțin un punct de suprapunere între sesiunile de observații (𝑜 = 1).3. miră invar. Tabelul h.).sesiune (start / stop).f) Numărul minim de sesiuni 𝑛 într-o rețea cu 𝑠 puncte (stații). trepied. (5) 𝑠 − 𝑜 𝑟 − 𝑜 (4) 11 . Tabelul h. .identificator măsurare / prelucrare).2.1.sesiune (start / stop). identificatorul echipamentului utilizat (tip receptor și antenă GNSS cu nr. data calendaristică.

Observation Sheet Use for each session a new sheet Observer(s): Institution: Date: Station name: Doy: 4-char ID (XXXX): Session: Station marker: Download: Filename(s) XXXXDOYS.FORMULAR PENTRU OBSERVAȚII GPS GPS .(dat/eph/ion/mes/zip) RINEX Filename: Method of compression: Compressed files: RAW Filename: Receiver type: Antenna type: Power source: Elevation mask: Data recording: Antenna height Start time: Receiver serial number: Antenna serial number: Cable lenght: Interval: m sec Vertical height to ARP: Vertical height to the ground plane upper side: m UT Stop time: UT Measure the height from the terrestrial reference to ARP or the upper side of the ground plane (vertical). Slant range to the edge Groundplane lower side: mm Detailed sketch of the antenna setup and the measured values: 12 . mm If you use slant range measure from the terrestrial reference to the lower side of the ground plane (edge).

0 60.06.54 29.55 29.0 92.49 85.06.52 29.5 83.ZIP (RINEX) RAW Filename: 05421640.60 29.47 29.0 66.0 65. Observer(s): Date: Doy: Session: Bercea Ana. Meteorological informations: Time (UT) 12 00 14 00 16 00 18 00 20 00 22 00 0 00 2 00 4 00 6 00 8 00 10 00 12 00 Temperature (°F) Dry Wet 83.0 85.58 29.C.0 66.F.52 29.0 61.C.5 66.238 m mm If you use slant range measure from the terrestrial reference to the lower side of the ground plane (edge).0 62.O00/I00/CFG/012/001 05421640.49 29.0 66.0 Slant range to the edge Groundplane lower side: mm Detailed sketch of the antenna setup and the measured values: Press (InHg) 29.0 70.49 13 .0 63.0 68.FORMULAR PENTRU OBSERVAȚII GPS GPS .5 63.0 61.0 29.(dat/eph/ion/mes/zip) RINEX Filename: Method of compression: WINZIP BUCA1710.Observation Sheet Use for each session a new sheet CEGRN 2003 Institution: I.0 74.48 29.47 29.ZIP (RAW) Receiver type: Receiver serial number: Leica SR 520 0020542 Antenna type: Antenna serial number: AT 502 Pillar 5821 Power source: Rechargeble battery Cable lenght: 2.0 61.5 67. Pascu Daniel 20.0 72.5 63.0 80.80 m Elevation mask: Data recording: Antenna height Start time: 10° 1103 Interval: 30 sec UT Stop time: 1227 UT Measure the height from the terrestrial reference to ARP or the upper side of the ground plane (vertical).50 29.03o/03n Compressed files: BUCA171.2003÷21. Station name: MĂGURELE 4-char ID (XXXX): BUCA Station marker: Bolt in the hard rock Download: Filename(s) XXXXDOYS.0 64.G.0 67.2003 171 1 Vertical height to ARP: Vertical height to the ground plane upper side: 0.

03o/03n/03m Compressed files: CLUJ172.J.ZIP (RINEX) RAW Filename: Receiver type: Leica SR 530 Antenna type: Power source: Elevation mask: Data recording: Antenna height Start time: Antenna serial number: AT 504 Pillar EP + UPS + Baterry Cable lenght: 10° 000 Interval: Receiver serial number: Observer(s): O.FORMULAR PENTRU OBSERVAȚII GPS GPS .C. Meteorological informations: In file: CLUJ1720.Observation Sheet Use for each session a new sheet CEGRN 2003 Institution: I.03m Slant range to the edge Groundplane lower side: mm Detailed sketch of the antenna setup and the measured values: 14 . CLUJ Date: 21.06.000 m UT Stop time: 2400 UT Measure the height from the terrestrial reference to ARP or the upper side of the ground plane (vertical).G. Station name: Permanent Station CLUJ 4-char ID (XXXX): CLUJ Station marker: Pillar on the roof Download: Filename(s) XXXXDOYS.C.G.(dat/eph/ion/mes/zip) RINEX Filename: Method of compression: WINZIP CLUJ1720. mm If you use slant range measure from the terrestrial reference to the lower side of the ground plane (edge).C.2003 Doy: 172 Session: 1 m 30 sec Vertical height to ARP: Vertical height to the ground plane upper side: 0.F.C.

.. 2. tip / serie instrumente și accesorii utilizate. 3. modul de realizare a determinării înălțimii antenei.... ID: .)... Sesiune: . i) Se va realiza descărcarea periodică în calculator (laptop) a observațiilor și crearea copiilor de siguranță pe suport magnetic.: Va conține o figură cu punctele staționate în ziua respectivă. care se vor uni între ele (prin segmente de dreaptă).3. c .. 4 . etc... tip / sursă alimentare.. schimbare sursă alimentare... Va include:  localitatea.. sau a. sesiunea (identificator) și durata staționării (pentru a putea verifica numărul de sesiuni de observare și durata totală de staționare în fiecare punct).. rata de înregistrare..... coordonate informative (citite din meniul de navigație al receptorului). schema de amplasare a antenei în momentul măsurării (poza echipamentelor în momentul măsurării)..)... înălțimea antenei (două (2) valori).Situație centralizatoare a staționării fiecărui punct observat cu GNSS: Va conține:  denumirea și codul punctului. Cod: ... ... denumirea fișierului de date (preluată din receptor).... conform vectorilor proiectați (rezultați prin observații simultane).. Dacă există vectori determinați de mai multe ori..punctul .... data. Fișa de observații GNSS .. inclusiv completarea corectă a Fișei de observații. nume operator(i).......Tabelul h... 15 . b.. (1. Schema sesiunilor de observații pentru ziua de . intervalul de observații..... ziua..... observații (probleme în timpul măsurării... se va trece deasupra lor o cifră reprezentând numărul de determinări...... j) Se vor completa fișele de observații pentru fiecare punct staționat de către operatorii din teren. Notă: Fiecare echipă și membru al unei echipe sunt răspunzători de calitatea realizării observațiilor GNSS în punctele proiectate.

I. B. / A. Organizarea lucrărilor Se vor prezenta desfășurat și apoi sintetic etapele de realizare ale lucrărilor.6. 16 . și apoi se vor integra în F. C). Prelucrarea observațiilor  Prelucrarea observațiilor se va face utilizând programe cu licență.C. în funcție de timpul alocat.N.G.P.  Coordonatele obținute în sistemul de referință ETRS 89 vor fi transformate în plan de proiecție național.C.  Se va compensa Rețeaua de Clasă D a fiecărui județ ca o rețea constrânsă pe punctele de clasă superioară (A. precum și de mijloacele materiale și de forța de muncă implicate. Celelalte puncte se vor determina prin observații după instrucțiunile de la punctul 5. Se vor realiza reprezentări grafice conținând aceste elemente.G.C..N. conform metodologiei furnizate de către D.. Devizul estimativ Se va prezenta situația cheltuielilor aferente etapei de lucru incluse în Proiectul transmis spre avizare.  Datele inițiale și rezultatele obținute se vor preda pentru Recepție la D. Se vor include în Clasa D doar punctele a căror precizie 3D este de cel mult 5 cm.G.

5 km2 Având aceste date. puncte existente (vechi) + nr. având coordonate în ETRS 89. putem determina numărul total de puncte de Clasă D (de îndesire) (𝑁𝑇𝐷). permanentă BUZA. disponibile în zona. permanentă Urziceni IL01. conform formulei: NTD = S · D – NE = 50 km2 · 1 pct. dintre care două (2) stații GNSS permanente (de Clasă A) și un (1) punct geodezic nou (de Clasă B). – 3 pct. când folosim stația 𝑠 − 𝑜 10 − 2 = = 8 sesiuni de observații 𝑟 − 𝑜 3−2 când folosim stația când folosim stația 17 . 𝑟 = 3 receptoare. = 7 pct. 𝑛.Din datele inițiale ale problemei cunoaștem numărul de puncte vechi. ale rețelei de îndesire. pentru situația în care intervin vectori măsurați numai între punctele existente (vechi). de Clasă B.  ∆𝑡 = 90 𝑚𝑖𝑛 + 1 𝑚𝑖𝑛⁄𝑘𝑚 = 90 𝑚𝑖𝑛 + 37 𝑚𝑖𝑛 = 127 𝑚𝑖𝑛.  ∆𝑡 = 90 𝑚𝑖𝑛 + 1 𝑚𝑖𝑛⁄𝑘𝑚 = 90 𝑚𝑖𝑛 + 35 𝑚𝑖𝑛 = 125 𝑚𝑖𝑛. în cazul folosirii celor trei (3) receptoare cu două (2) frecvențe. Lungimile vectorilor măsurați între punctele noi. de Clasă D. permanentă PLOI. Durata unei sesiuni de observații. respectiv 37 km. va fi:  ∆𝑡 = 90 𝑚𝑖𝑛.⁄ – 3 pct. iar cele ale vectorilor măsurați între punctele rețelei de îndesire și cele de Clasa A sau B sunt de aproximativ 25 km. Acestea sunt în număr de trei (3). puncte noi = 3 + 7 = 10 puncte Cunoscând numărul de receptoare GNSS disponibile (cu două frecvențe).  ∆𝑡 = 90 𝑚𝑖𝑛 + 1 𝑚𝑖𝑛⁄𝑘𝑚 = 90 𝑚𝑖𝑛 + 25 𝑚𝑖𝑛 = 115 𝑚𝑖𝑛. de Clasă A. 35 km. Tot din datele inițiale știm suprafața aproximativă a rețelei de îndesire (𝑆 ≅ 50 km2 ) și că 1 punct⁄ densitatea propusă pentru punctele de îndesire este 𝐷 = . de Clasă A. se poate determina numărul minim de sesiuni de observații. conform formulei: 𝑛 = unde: 𝑜 = 2 – numărul de puncte de suprapunere între sesiunile de observații. = 10 pct. 5 km2 𝑠 = nr. s-au considerat de minim 2 km. 𝑟 = 3 receptoare (cu două frecvențe).

Pentru aceasta se utilizează planul de proiecție Stereografic 1970 pentru coordonatele planimetrice 𝑥 și 𝑦. Intervalul de înregistrare. se va folosi soft-ul TransDat. ∆𝑡. se vor materializa pe teren cu borne standardizate.ro). de Clasă D.P.ro/pages/download.ancpi. 18 . Bornele se determină prin tehnologie GNSS și se folosește pentru evidențierea lor vopsea de culoare albă. fiind cuprins între 5 și 15 secunde. specific măsurătorilor statice este multiplu de 5. conform SR 3446-1/1996 și cu mărci.N. Deplasarea echipamentelor de măsurare între sesiunile de observații se va face folosind trei (3) automobile. (www. iar pentru altitudini se folosește sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975.Punctele noi. disponibil pe site-ul A. disponibil la secțiunea Download (http://www. folosite la rețeaua de îndesire.I.php?lang=ro). elipsoidul Krasovski 1940).C. Două autoturisme marca Toyota Hilux Un autoturism marca Mitsubishi L200 Coordonatele planimetrice ale punctelor noi se vor determina în sistemul ETRS 89 (Sistemul de Referință Terestru European 1989) și în Sistemul S42 (folosind ca elipsoid de referință.ancpi. conform STAS 4294-73. Pentru tranformarea coordonatelor planimetrice din sistemul de referință ETRS 89 în sistemul S42.

315 𝑚).597 𝑚 și 𝑦 = 580336. 𝜁 – reprezintă ondulația cvasigeoidului (determinată în sistemul de altitudini normale. Considerându-se coordonatele geografice ale orașului Ploiești (latitudinea 𝐵 = 44∘ 57′ și longitudinea 𝐿 = 26∘ 01′) se obțin următoarele coordonate în Stereo 70 (𝑥 = 383866. 𝐻𝑖 𝐸 = 𝐻 𝑁 + 𝜁 unde: 𝐻𝑖 𝐸 – reprezintă cota elipsoidală (determinată în sistemul de referință ETRS 89). Dacă în apropierea punctelor rețelei de îndesire avem și reperi de nivelment. pentru transmiterea cotelor se va efectua o drumuire de nivelment geometric. 19 . Marea Neagră 1975).În continuare se prezintă un exemplu de utilizare a programului TransDat. 𝐻 𝑁 – reprezintă cota normală.

111.223 Autoturism: Mitsubishi L200 Contoler Leica RX900c și antenă Leica ATX900GG Echipa 3:     Operator: Moldoveanu Constantin Număr de telefon: 0728.111.111.222 Autoturism: Toyota Hilux Contoler Leica RX900c și antenă Leica ATX900GG Echipa 2:     Operator: Danciu Valentin Număr de telefon: 0728.224 Autoturism: Toyota Hilux Contoler Leica RX900c și antenă Leica ATX900GG 20 .Proiectarea sesiunilor de observații: Ziua Ziua 1 Ziua 2 Nr. sesiune 1 2 3 4 5 6 7 8 R1 PLOI BZ-D-0002 BZ-D-0002 BZ-D-0002 BZ-D-0002 BZ-D-0003 BZ-D-0006 BZ-D-0006 Receptori R2 R3 BZ-D-0001 PH-D-0075 BZ-D-0001 PH-D-0075 BZ-D-0001 BZ-D-0003 BZ-D-0004 BZ-D-0003 BZ-D-0004 Urziceni IL01 BZ-D-0004 BZ-D-0005 BZ-D-0004 BZ-D-0005 BUZA BZ-D-0005 Interval de timp Start Stop 8:00 10:07 11:00 12:30 13:30 15:00 16:00 17:30 8:00 10:05 11:00 12:30 13:00 14:30 15:30 17:25 Durata [min] 127 90 90 90 125 90 90 115 Echipa 1:     Operator: Tiberiu Rus Număr de telefon: 0728.

uşor de utilizat. Ideal pentru clădiri.Leica GPS sistem 900 Noul Leica GPS900 foloseşte tehnologia GPS de la Leica Geosystems. Leica GPS900 este soluţia ideală pentru o gamă largă de lucrări incluzând: măsurători topografice şi verificări. Măsurători topografice Puteţi înregistra puncte cu sau fără cod sau atribute. Puteţi trasa puncte la orice distanţe succesive si offset-uri. grafic. sub formă de hartă. trebuie doar să setaţi criteriile. Navigaţi direct folosind vizualizarea hărţii sau indicatorul direcţiei. Pentru a măsura punctele automat. fundaţii. Leica GPS900 poate fi uşor folosit de un singur om. Folosiţi programul "Survey" pentru detalii. Trasări Trasaţi punctele cu programul special de trasare. Există posibilitatea vizualizării datelor pe ecranul mare. Aplicaţii Linii de control / referinţă Trasări şi măsurători relativ la linii şi arcuri. Aliniamente Trasaţi relativ la un aliniament 3D folosind opţiunea RoadRunner. Fiind compusă din controlerul color Leica RX900c şi antena Leica ATX900GG. Cu programele sale integrate. Se pot programa verificările de control de calitate. http://www. Introduceţi offsetul şi înălţimea.topgeocart. etc. Liniile de control / referinţă pot fi definite folosind harta. etc. soluţia rover "totul pe baston" este ideală pentru măsurători topografice şi trasări. trasări de fundaţii şi canalizări. canalizări. topografie.ro/produse/detalii/30/leica-gps-900 21 .

Hardware Configurare transmitere (date) în timp real a) antenă GPS (ATX900). d) controller RX900. 22 . h) cablu de legătură. e) baterie internă (GEB171). f) card memorie. i) dispozitiv GFU. g) baterie externă. c) cutie de transport. b) cârlig pentru determinarea înălțimii antenei.

com/PDFs/GPS900QuickGuide_en. e) tastele de control. f) tastele numerice. b) tastatură QWERTY. d) clemă (GHT52) pentru a fixa GHT56. c) tastele F7 ÷ F12. e) dispozitiv de prindere (GHT56) pentru fixarea controller-ului RX900 și a dispozitivului RTK pe baston. definite de către utilizator. c) baston telescopic din fibră de carbon. d) tastele săgeți (săgețile).Configurare Rover în timp real a) antenă ATX900 cu led-uri.pdf 23 . f) controller RX900.surveyequipment. http://www. b) baterie internă (GEB 211). Controller-ul RX900 a) taste funcționale F1 ÷ F6.

giscad. Sunt perfect compatibile cu formatele de date transmise de Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Ca unitate de control pentru Trimble R4 se folosește Trimble Slate. Utilizat ca receptor mobil. iar astfel se pot obține rezultate mai bune în condiții ostile măsurărilor satelitare. De asemenea.3 RTCM 3. utilizatorii sistemului Trimble R4 pot efectua și măsurători RTK și VRS folosind rețeauna națională de stații permanente. prin serviciul ROMPOS. care rulează și în limba Română. ușor. Formatele de date CMR+. acesta este robust.ro/produse/receptoare-gnss/trimble-r4-gnss-model-3 24 . Unitatea de control stochează date și dirijează receptorul prin intermediul programului Trimble Access. cu transmisia / recepția datelor prin Radio sau GSM/GPRS. Antena. permite recepția semnalelor de la sateliții GLONASS. cât și ca receptor mobil. Corecțiile diferențiale transmise de serviciul ROMPOS sau de alt receptor fix care transmite corecții diferențiale prin internet pot fi accesate prin folosirea unui telefon mobil ce se poate conecta prin Bluetooth la unitatea de control. Echipat cu tehnologia Trimble R-Track. Trimble R4 poate fi folosit atât ca receptor fix. în cadrul rețelei naționale de stații permanente. iar cablurile au fost eliminate complet pentru asigurarea unor condiții de lucru cât mai bune în teren. receptorul și acumulatorul sunt înglobate în aceeași carcasă. care îmbunătățesc soluția sistemului GPS. http://www. RTCM 2. în cadrul măsurătorilor cinematice în timp real. 16NMA pentru corecțiile diferențiale sunt formate standard și oferă posibilitatea de a comunica și cu alte tipuri de receptoare.Trimble R4 GNSS (Model 3) Receptorul GNSS Trimble R4 Model 3 este un sistem compact ce operează pe 220 canale.