You are on page 1of 16

Universitatea „Ovidius” Constanța Facultatea de Drept și Științe Administrative și Sociologie Master Drept Maritim Anul I, Semestrul I

Marea liberă

Coordonator științi ic! Con " Dr" #eorge Șerban

Masterandă! $aiman %ucica Mădălina

Constanța &'()

Cuprins!
• • • • • • • Aspecte generale*************************"") De iniții și delimitare***********************""+ ,rincipiul -uridic de ba.ă aplicabil mării libere*************"""/ 0avigația și alte libertăți 1n marea liberă**************" *"""/ 2eguli privind -urisdicția statelor asupra navelor 1n marea liberă******"""3 Competențe speci ice navelor de ră.boi și celor publice**********"4 Obligația de a acorda asistență *******************""""4 Urmărirea continuă 1n marea liberă******************"5 Cabluri și conducte submarine********************"6 Obligația de a utili.a 1n mod pașnic marea liberă************""(' 2egimul undului mării 1n a ara limitelor -urisdicției naționale *****"" *"(' %ibertatea de survol***********************"""(( %ibertatea e7ploatării resurselor 1n marea liberă************"""(& %ibertatea cercetării științi ice 1n marea liberă*************""() &

• •

• •

• • •

%ibertatea de a construi insule arti iciale și alte instalații autori.ate de dreptul internațional**************************""(+ Conclu.ii****************************(/ 8ibliogra ie***************************(3 Aspecte generale

• •

Marea este cel mai vast c9mp al rivalităților economice și politice ale planetei noastre" Marea a in luențat viața socială, a născut relațiile comerciale, intelectuale și politice" :ndeplinind uncțiile economice, a asigurat și in luențat comunicațiile terestre, prelungindu;le și leg9nd ast el civili.ațiile riverane, continentale și intercontinentale" Marea a dominat marile epoci ale civili.ației, din care epoca mediteraneeană a 1ntunecat pe cele vec<i, iar astă.i epoca civili.ației oceanice domină 1ntreaga structură economică, culturală și politică a lumii(" Din punct de vedere al terminologiei, 1n doctrină se olosesc di erite ormulări, ca de e7emplu, „spații de olosință internațională” sau „spații e7trateritoriale”, denumire deseori „domeniul public internațional” =1n engle.ă international commons). ,rintre aceste spații, primul indicat a ost cel al mării libere, ca o cale internațională pentru navigația comercială, iar ulterior, ca urmare a progreselor științei, regimul de spațiu e7trateritorial a ost e7tins și undului mării libere, situat 1n a ara limitelor -urisdicției naționale =regimul acestor spații iind reglementat de Convenția din (65& asupra dreptului mării, 1nc<eiată la Montego 8a>, care a intrat 1n vigoare la (/ noiembrie (66+, după depunerea celui de;al șai.ecilea instrument de rati icare?&" :n pre.ent, sub impulsul cuceririlor revoluției te<nico;științi ice contemporane, mările și oceanele continentul albastru sau cel de;al șaptelea continent @ intră tot mai mult 1n aria preocupărilor directe ale omului, constituind nu numai o cale privilegiată de comunicații, ci și un i.vor imens de resurse și un c9mp de utili.ări dintre cele mai di erite" Delimitarea mării libere de alte .one maritime re.ultă din articolul 53 =partea a AII;a? al Convenției din (65&! „,artea pre.entă se aplică tuturor .onelor mării care nu sunt incluse nici 1n .ona economică e7clusivă, 1n marea teritorială sau 1n apele interioare ale unui stat, nici 1n apele ar<ipelagice ale unui stat;ar<ipelag”" Ast el, spațiul mării libere apare mai restr9ns 1n pre.ent, limita .onei economice e7clusive de &'' de mile marine iind e7clusă din spațiul mării libere" 0ici .ona contiguă nu mai aparține mării libere, 1ntruc9t este acoperită de .ona economică" :n sc<imb, apele de deasupra platoului continental ac parte din marea liberă, con orm articolului 45 alineatul ( din Convenția asupra dreptului mării"
Căpitan comandor ,reda Fundățeanu, „%ibertatea mărilor și pri.ele maritime” Fundația pentru literatură și artă, 8ucurești, (6)/" & 2om9nia a semnat Convenția la (' decembrie (66&"
(

)

O enumerare cuprin.ătoare a di eritelor libertăți 1n marea liberă este dată 1n art" 54 din Convenție! (" Marea liberă este desc<isă tuturor statelor ie riverane, ie ără ieșire la mare" %ibertatea mării libere se e7ercită con orm condițiilor ormulate 1n Convenție și altor reguli ale dreptului internațional" Ba cuprinde inter alia, at9t pentru statele riverane c9t și pentru statele ără ieșire la mare, următoarele! a? libertatea navigației, b? libertatea survolului, c? libertatea de a instala cabluri si conducte submarine, cu re.erva părții a AI;a privind platoul continental, d? libertatea de a construi insule arti iciale și alte instalații permise de dreptul internațional, cu respectarea părții a AI;a privind .ona, e? libertatea de pescuit, cu respectarea condițiilor din secțiunea & re eritoare la .ona nesupusă -urisdicției statelor ca patrimoniu al umanității, ? libertatea cercetării științi ice, sub re.erva părților a AI;a și a CIII;a" &" Aceste libertăți vor i olosite de toate statele respect9nd interesul altor state 1n olosirea libertății mării libere și activităților din .onă" Bnumerarea libertăților mării libere cu trimitere la părțile Convenției unde acestea sunt reglementate arată că unele libertăți sunt supuse condițiilor din părțile corespun.ătoare ale Convenției, spre a de ini 1n amănunt condițiile cărora le este supusă e7ercitarea Dlibertății” respective" De iniții și delimitare Conceptul de mare liberă, apărut 1n secolul al CAII;lea, a ost consacrat 1n practica statelor 1n secolul al CAIII;lea, consolid9ndu;se ast el ca regim -uridic maritim, ca instituție a dreptului internațional" :n concepția sa -uridică tradițională, consacrată și 1n Convenția de la #eneva din (6/5 asupra dreptului mării, marea liberă era considerată acea parte a mării care nu aparține mării teritoriale sau apelor teritoriale ale unui stat, deci a lată 1n a ara suveranității teritoriale, și 1n care statele e7ercită libertățile de navigație, pescuit, instalare de cabluri și conducte petroliere și survol)" :ntr;o perioadă de apro7imativ un deceniu acest regim -uridic s;a dovedit a i imprecis sub aspectele esențiale cum ar i! delimitarea de alte .one maritime e7istente 1n (6/5 sau apărute ulterior, 1n practica statelor =e7emplu! spațiile teritoriale acvatice internaționale?, preci.area libertăților recunoscute statelor 1n această .onă și a condițiilor de e7ercitare, obligațiile statelor de a coopera pentru securitatea navigației, protecția mediului marin ș"a" adăugate aspectelor -uridice propuse spre soluționare cu privire la alte .one maritime, asemenea probleme au ăcut obiectul negocierilor la cea de;a III;a Con erință pentru dreptul mării și al Con erinței de la Montego;8a>, Eamaica, adoptată 1n (65&, ale cărei prevederi 1n acest domeniu au intrat 1n dreptul cutumiar internațional"

Art" & din Convenția de la #eneva din (6/5, privind marea liberă, rati icată de 2om9nia prin Decretul &/)F(63("
)

+

Soluțiile prevă.ute 1n Convenția din (65& au reconsiderat regimul -uridic al acestei .one maritime, iar aceasta a revoluționat conceptul tradițional al mării libere" Convenția din (65& de inește marea liberă ca! „ iind părțile mării care nu sunt cuprinse nici 1n .ona economică e7clusivă, 1n marea teritorială sau 1n apele interioare ale unui stat, nici 1n apele ar<ipelagice ale unui stat ar<ipelagG+" 2egimul de mare liberă se aplică spațiilor acvatice maritime a late deci 1n a ara .onei economice e7clusive și platoului continental" Spațiul aerian de deasupra acesteia =mării libere? are regimul său special prevă.ut și 1n alte convenții, aplic9ndu;se libertatea de survol pentru toate statele" Marea liberă nu este 1n mod cert un bun al nimănui =res nullius?, dar nici un bun comun =res communis? pentru că bogățiile ei =resurse biologice și minerale? sunt susceptibile de apropiere" Acest element de initoriu al conținutului său ace ca activitățile de e7plorare și e7ploatare 1ntreprinse 1n .onă să ie subordonate gestiunii comune a tuturor statelor =riverane sau neriverane?" 2egula generală aplicabilă 1n marea liberă este aceea a libertății, iecare stat e7ercit9nd puteri de poliție =-urisdicție? asupra navelor ce 1i poartă pavilionul"

,rincipiul -uridic de ba.ă aplicabil mării libere ,rincipiul undamental care guvernea.ă activitatea tuturor statelor și navelor 1n marea liberă este acela al libertății mării" Din acest principiu re.ultă că nici un stat nu poate să;și e7ercite suveranitatea asupra unor spații din marea liberă sau -urisdicția lor asupra navelor de comerț sau militare ale altor state, at9t 1n timp de pace c9t și 1n timp de ră.boi, cu e7cepția dreptului de vi.ită și inspecție, respectiv pri.e maritime 1n ca. de ră.boi, aplicabile con orm 2egulilor ră.boiului maritim pe teatru de operațiuni" :n pre.ent principiul libertății mării a dob9ndit un caracter undamental și imperativ, statele neput9nd să deroge de la aceasta condițiile e7ercitării sale, conținutul și s era sa de aplicare iind strict determinate at9t de cutumă c9t si de normele dreptului internațional po.itiv" Marea liberă este guvernată de o serie de principii undamentale ale dreptului internațional, cum ar i obligația statelor de a nu recurge la orță sau amenințare cu orța" :n acest sens dreptul internațional inter.ice ast el de acte ca! blocada porturilor sau coastelor unui stat de către orțele armate ale unui alt stat / sau atacul armat asupra orțelor armate navale sau aeriene ori 1mpotriva orțelor maritime și aeriene 1n marea liberă" Utili.area orței este permisă numai 1n e7ercitarea dreptului la autoapărare" Con orm Hratatului din (63) cu privire la inter.icerea e7periențelor nucleare 1n cele trei medii =atmos eră, cosmos, sub apă?, 1n marea liberă și spațiul aerian de deasupra sa sunt inter.ise orice el de e7periențe nucleare și orice el de arme de distrugere 1n masă pe undul mărilor și oceanelor și subsolul lor, p9nă la limita de (& Mm"

+ /

Ae.i art" 53 din Convenția O"0"U" privind dreptul mării din (65&, rati icată prin %egea nr ('F(663" Ae.i art" +& din Carta O"0"U"

/

0avigația și alte libertăți 1n marea liberă Cele șase libertăți, e7cept9nd libertatea cercetării științi ice, sunt aspecte ale rolului esențial 1ndeplinit de marea liberă 1n asigurarea unor modalități de transport și de comunicare, mările constituind, 1n condițiile te<nologiilor actuale, .one care leagă continentele și țările 1ntre ele3" %ibertățile trebuie olosite, con orm articolului 54 alineatul & din Convenție, de către toate statele țin9nd seama, 1n modul cuvenit, de interesele altor state 1n e7ercitarea libertății mării libere și, de asemenea, cu respectarea drepturilor prevă.ute de Convenție 1n privința .onei, ale cărei resurse nu sunt supuse suveranității vreunui stat, constituind patrimoniu al umanității" %ibertatea navigației este desc<isă oricărui tip de nave, inclusiv navelor de ră.boi, navelor publice, comerciale, etc" și cu absența oricărui ceremonial maritim" B7ercitarea libertății de navigație este, de asemenea, supusă unor reguli speci ice privind utili.atorul mării libere, indi erent dacă sunt prevă.ute de Convenția asupra dreptului mării sau 1n alte convenții, precum cea re eritoare la securitatea pe mare, la poluare ori cele privind conservarea resurselor" :ntr;un mod asemănător pentru desc<iderea c9t mai largă a drepturilor de acces la marea liberă, Convenția din (65& =partea a C;a? prevede un cadru de principii și reguli 1n scopul de a asigura accesul și tran.itul la și de la mare pentru statele ără ieșire la mare, 1n scopul de a putea e7ercita libertățile prevă.ute 1n Convenție" De ast el, lista libertăților din Convenția din (65& =art" 54? nu este limitativă, ci enumerativă, așa cum re.ultă și din ormulările olosite =prin trimiterea al dreptul internațional" :n ceea ce privește navigația 1n marea liberă, se pune problema determinării naționalității navelor" 2evine iecărui stat să i7e.e condițiile pentru acordarea naționalității navelor, 1nregistrarea navelor și dreptul de a aborda pavilionul lor" 2egula general admisă este că navele au naționalitatea statului al cărui pavilion sunt 1ndreptățite să;l arbore.e" Hotodată, este necesar să e7iste o relație e ectivă 1ntre stat și nava care arborea.ă pavilionul său" :n a ară de aceasta, statelor le revin numeroase obligații 1n ceea ce privește 1nregistrarea navelor lor, ținerea unui registru și asumarea -urisdicției și controlului 1n problemele administrative, te<nice și sociale privind nava, con orm dreptului său intern, cu privire la nava care arborea.ă pavilionul său și ec<ipa-ul acesteia" ,entru codi icarea obligațiilor statelor cu privire la navele care arborea.ă pavilionul lor, o Con erință O"0"U" din (653, la care au participat ('6 state, a elaborat Convenția cu privire la condițiile pentru 1nregistrarea navelor, stabilind o serie de elemente re eritoare la legătura dintre navă și pavilionul ei, cerințe pentru reali.area unei administrații maritime naționale, pentru identi icarea navei, precum și anumite aspecte legate de proprietatea și de ec<ipa-ul navelor" 2eguli privind -urisdicția statelor asupra navelor 1n marea liberă
Ale7andru 8olintineanu, Adrian 0ăstase, „Drept internațional contemporan”, Bditura 2egia Autonomă „Monitorul O icial”, 8ucurești, (66/, p" &'/"
3

3

:ntruc9t nici un stat nu;ți poate e7ercita -urisdicția 1n marea liberă 1n virtutea vreunui „principiu teritorial”, -urisdicția privește numai problemele penale sau disciplinare care se pot ivi 1n cursul navigației, cu e7cepția unor „competen țe” pe care navele de ră.boi le au asupra navelor comerciale4" Ast el, 1n ca.ul unui aborda- sau al oricărui alt incident de navigație privind o navă 1n marea liberă, implic9nd răspunderea disciplinară sau penală a căpitanului navei sau a oricărei alte persoane a late 1n serviciu pe această navă, pot i instituite proceduri 1mpotriva unor asemenea persoane numai 1n ața autorității -udecătorești sau administrative, ie ale statului de pavilion, ie ale statului al cărui cetățean este persoana respectivă" Competențe speci ice navelor de ră.boi și celor publice O regulă, de mult stabilită 1n dreptul internațional, este aceea că navele de ră.boi au o imunitate completă de -urisdicție cu privire la oricare stat, altul dec9t statul al cărui pavilion 1l arborea.ă5" De imunitate completă se pot bucura și alte nave care aparțin și sunt olosite de un stat numai pentru un serviciu guvernamental necomercial, av9nd 1n marea liberă completă imunitate de -urisdicție, 1n a ară de statul al cărui pavilion 1l arborea.ă6" O serie de reguli cutumiare 1n domeniul competențelor =poliției? navelor de ră.boi asupra celor comerciale privesc veri icarea pavilionului, abu.ul de pavilion, acordarea prin tratate a dreptului de vi.ită, controlul pescuitului, protecția cablurilor sau suprimarea emisiunilor de radio inter.ise" Aceste reguli au ost codi icate 1n art" ((' din Convenția 0ațiunilor Unite asupra dreptului marii, din (65&, con orm căruia dacă o navă de ră.boi 1nt9lnește o navă străină 1n marea liberă, alta dec9t o navă care are imunitate completă, 1n con ormitate cu articolele 6/ și 63, ea nu poare i supusă controlului, cu e7cepția situației 1n care e7istă temeiuri re.onabile că! a? nava practică pirateria, b? nava este implicată 1n comerțul cu sclavi, c? nava e ectuea.ă emisiuni radio neautori.ate =radio;pirat? @ statul de pavilion al navei de ră.boi av9nd -urisdicție necesară con orm art" ('6 =1n ca.ul emisiunilor de radio inter.ise?, d? nava nu are naționalitate, e? arbor9nd un pavilion străin sau re u.9nd să arbore.e pavilionul, nava are 1n realitate aceeași naționalitate ca nava de ră.boi" Obligația de a acorda asistență
Ale7andru 8olintineanu, Adrian 0ăstase, „Drept internațional contemporan”, Bditura 2egia Autonomă „Monitorul O icial”, 8ucurești, (66/, p" &'4" 5 Art" 6/, Convenția 0ațiunilor Unite asupra dreptului marii, din (65&I 6 Idem"
4

4

,revederile re eritoare la această obligație sunt identice 1n cele două convenții =Convenția de la #eneva din (6/5 asupra mării libere, art" (&, și Convenția de la Montego 8a>, art" 65?" ,revederile obligă statele să ceară căpitanului unei nave care navig<ea.ă sub pavilionul lui ca, 1n măsura 1n care poate să acțione.e ără a pune 1n prime-die nava, ec<ipa-ul sau pasagerii! a? să acorde asistență oricărei persoane care se a lă pe mare 1n prime-die, b? să acțione.e cu toată rapiditatea posibilă pentru salvarea persoanelor 1n pericol, dacă este in ormat că au nevoie de asistență, 1n măsura 1n care o asemenea acțiune este considerată ca posibilă, c? după un aborda-, să acorde asistență celeilalte nave, ec<ipa-ului și pasagerilor ei și, dacă este posibil, să in orme.e cealaltă navă despre numele propriei sale nave, portul de 1nregistrare și portul cel mai apropiat la care poate acosta"

Urmărirea continuă 1n marea liberă Convenția de la #eneva din (6/5 și Convenția de la Montego;8a> din (65&, privind dreptul mării, reglementea.ă 1n același mod dreptul de urmărire continuă('" Convențiile amintite prevăd că urmărirea continuă a unei nave străine poate i 1ntreprinsă dacă autoritățile competente ale statului riveran au motive 1ntemeiate să creadă că acea navă a contravenit legilor și reglementărilor acelui stat" Urmărirea trebuie să 1nceapă c9nd nava străină sau una din ambarcațiunile sale se a lă 1n apele interioare, 1n apele ar<ipelagice, 1n marea teritorială sau 1n .ona contiguă a statului care 1ntreprinde urmărirea și nu poate să ie continuată dincolo de limitele mării teritoriale sau .onei contigue dec9t cu condiția să nu ie 1ntreruptă" 0u este necesar ca nava care ordonă oprirea unei nave străine ce se a lă 1n limitele mării teritoriale sau ale .onei contigue sau 1n .ona contiguă 1n momentul 1n care nava vi.ată primește ordinul de oprire" Dacă nava străină se găsește 1n .ona contiguă, urmărirea nu poate i 1ncepută dec9t dacă ea a 1ncălcat drepturile care urmau să ie prote-ate prin instituirea acestei .one" Dreptul de urmărire continuă 1ncetea.ă 1n momentul 1n care nava urmărită intră 1n marea teritorială a statului căreia 1i aparține sau a unui stat terț" 0u se consideră că urmărirea a ost 1ncepută dec9t dacă nava care urmărește sJa asigurat, prin toate mi-loacele utili.abile de care dispune, că nava urmărită sau una din ambarcațiunile sale sau alte ambarcațiuni care acționea.ă 1mpreună și olosesc nava urmărită ca navă de ba.ă, se găsesc 1n interiorul limitelor mării teritoriale sau .onei contigue, 1n .ona economică e7clusivă sau deasupra platoului =plat ormei? continentale" Urmărirea nu poate i 1ncepută dec9t după emiterea unui semnal de oprire, vi.ual sau sonor, dat de la o distanță care să permită navei vi.ate să;l perceapă" Dreptul de urmărire poate i e7ercitat numai de navele de ră.boi sau de aeronavele militare ori de alte nave sau aeronave care poartă semne distinctive e7terioare care să indice clar că sunt a ectate unui serviciu public și sunt autori.ate 1n acest scop =așa cum ar i navele și aeronavele găr.ii de coastă de e7emplu?"
('

Ae.i art" ((' din Convenția O"0"U", din (65&, privind dreptul mării"

5

:n ca.ul 1n care nava este urmărită de o aeronavă care dă ordinul de oprire, aeronava trebuie să urmărească nava p9nă ce o navă sau o altă aeronavă a statului riveran, averti.ată de prima aeronavă, sosește la ața locului pentru a continua urmărirea, a ară de ca.ul 1n care aeronava nu poate ea 1nsuși să rețină nava" ,entru a -usti ica oprirea unei nave 1n a ara mării teritoriale nu este su icient ca aceasta să i ost doar reperată de o aeronavă că ar i comis o 1ncălcare sau ca iind suspectă de 1ncălcare, mai este necesar ca ea să i ost totodată averti.ată să oprească și urmărită de aeronava care a reperatJo sau de alte aeronave sau nave, ără ca urmărirea să i ost 1ntreruptă((" :ncetarea imobili.ării unei nave reținute 1ntr;un loc a lat sub -urisdicția unui stat ș e7ortată către un port al acestui stat 1n vederea anc<etării de către autoritățile competente, nu poate să ie cerută numai pentru motivul că nava a traversat sub e7ortă, 1ntruc9t 1mpre-urările o impuneau, o parte a .onei economice e7clusive sau a mării libere" O navă care a ost oprită sau reținută 1n a ara mării teritoriale 1n 1mpre-urări care nu -usti ică e7ercitarea dreptului de urmărire, trebuie să ie despăgubită pentru orice eventuală pierdere sau pagubă(&" Cabluri și conducte submarine :ncă din (536, S"U"A" a propus elaborarea unei convenții internaționale 1n acest domeniu și, după mai multe tentative, 1n (65), o con erința internațională convocată la ,aris a adoptat Convenția internațională pentru protecția cablurilor submarine telegra ice, semnată, 1n (55+, de &3 state" ,rincipalele prevederi ale Convenției sin (55+ sunt următoarele! (" Distrugerea cu intenție sau vinovăție sau cau.area unei daune unui cablu 1n marea liberă va i pedepsită de toate statele, 1n a ară de situația 1n care dauna a ost comisă pentru autoconservare()" &" 0ave care sunt 1n vecinătatea geamandurilor indic9nd cabluri care sunt instalate sau cărora li s;au cau.at daune trebuie să se oprească la o distanță de cel puțin o milă marină(+" )" 0umai tribunalele statului de pavilion al navei in ractoare sunt competente pentru -udecarea 1ncălcării interdicțiilor și ordinelor prevă.ute 1n tratat" +" 0avele de ră.boi ale tuturor statelor semnatare au dreptul de a opri și a veri ica naționalitatea navelor comerciale ale tuturor statelor suspecte că au 1ncălcat prevederile tratatului" Ulterior, alături de cabluri, au ost reglementate și conductele submarine" Ble sunt menționate 1mpreună 1n Convenția de la #eneva din (6/5 asupra mării libere =art" ( care de inește libertatea acesteia?" :n Convenția din (65&, prevederi amănunțite privind cablurile și conductele submarine sunt incluse 1n partea a AI;a re eritoare la platoul continental, articolul 46 stabilind că!
Ion Heșa, 2egimul -uridic al mării libere, Bd" B7 ,onto, Constanța, &''/" Ae.i art" (((, alin" 4 din Convenția O"0"U" privind dreptul mării" () Art" & din Convenția internațională pentru protecția cablurilor submarine telegra ice, din (55+" (+ Art" 3 din Convenția internațională pentru protecția cablurilor submarine telegra ice, din (55+"
(( (&

6

(" Hoate statele au dreptul să instale.e cabluri și conducte =pipelines) submarine pe platoul continental" &" Sub re.erva de a lua măsuri re.onabile pentru e7ploatarea platoului continental, e7ploatarea resurselor sale naturale și prevenirea, reducerea și controlul poluării prin conducte, statul riveran nu trebuie să 1mpiedice amplasarea sau menținerea unor asemenea cabluri și conducte" )" Sc<imbarea direcției pentru instalarea unor asemenea conducte pe platoul continental depinde de consimțăm9ntul statului riveran" +" 0u este a ectat dreptul statului riveran de a stabili condiții pentru cabluri și conducte care să pătrundă pe teritoriul lui sau 1n marea sa teritorială sau -urisdicția sa asupra cablurilor și conductelor construite sau olosite 1n legătură cu e7ploatarea platoului său continental sau e7ploatarea resurselor sale ori construirea de insule arti iciale, instalații și structuri sub -urisdicția sa" /" Atunci c9nd instalea.ă cabluri și conducte submarine, statele trebuie să respecte cablurile și conductele care au ost amplasate anterior" 0u trebuie să ie a ectate, 1n special, posibilitățile se a repara cablurile și conductele e7istente" Aceste convenții au valabilitate numai 1n timp de pace" :n timp de ră.boi, con orm art" /+ din ane7a la Convenția a AI;a de la $aga din (6'4, cablurile care leagă teritoriul ocupat cu teritoriul statelor neutre, pot i distruse sau capturate numai 1n ca. de e7tremă necesitate" Obligația de a utili.a 1n mod pașnic marea liberă 0u e7istă o interdicție e7presă privind utili.area mării libere pentru scopuri militare" B7istă 1nsă o serie de instrumente internaționale din are reiese că marea liberă trebuie să constituie un spațiu 1n care ostilitățile militare sunt inter.ise(/" :n acest sens, se ac re eriri la Hratatul de la Moscova din (63) care inter.ice e7periențele nucleare 1n atmos eră, 1n spațiu și sub apă, iar Adunarea #enerală a O"0"U" a adoptat un Hratat 1n (64( care inter.ice amplasarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere 1n masă pe undul măriilor și oceanelor și 1n subsolul acestora, aceste tratate iind inițiate de U"2"S"S =(63)? și S"U"A" =(64'?" Asemenea „utili.ări” ale mării libere ec<ivalea.ă cu ocuparea temporară de către state a largului mării, ceea ce este contrar dreptului internațional și statutului mării libere" Articolul 55 din Convenția din (65& prevede că marea liberă este destinată unor obiective pașnice, iar articolul (+( statuea.ă că „Kona =solul și subsolul mării libere nesupuse -urisdicției statelor? este desc<isă pentru olosințe e7clusiv pașnice de către toate statele"""”, activitățile militare 1n marea liberă iind considerate ca ilicite"

2egimul undului mării 1n a ara limitelor -urisdicției naționale

Ale7andru 8olintineanu, Adrian 0ăstase, „Drept internațional contemporan”, Bditura 2egia Autonomă „Monitorul O icial”, 8ucurești, (66/, p" &'6"
(/

('

Acest regim este prevă.ut 1n partea a CI;a a Convenției din (65& =art" ());(6(? și se re eră la statutul .onei ce cuprinde „ undul mărilor și al oceanelor, ca și subsolul acestora”, și care are regimul -uridic de mare liberă" Kona are un regim special, urm9nd să ie administrată de Autoritatea Internațională a Fundului Mării, aceasta av9nd, la el ca O"0"U", o Adunare și un Consiliu" Convenția mai prevede că regimul stabilit 1n cadrul eu nu a ectea.ă sub nici o ormă statutul -uridic al apelor sur-acente sau a spațiului aerian de deasupra acestor ape =art" ()/? și 1și are sorgintea 1ntr;o re.oluție a Adunării #enerale a O"0"U"(3 Ca undament al regimului .onei, articolul ()3 proclamă principiul patrimoniului comun al umanității, 1n convenție prevă.9ndu;se că nici un stat nu poate revendica sau e7ercita suveranitatea ori drepturi suverane asupra unei părți a .onei, asupra resurselor sale și nici un stat sau persoană -uridică națională nu poate să;și 1nsușească vreo parte a .onei(4" De aceea, toate drepturile asupra resurselor aparțin umanității, 1n totalitatea ei, autoritatea acțion9nd 1n numele acesteia" Alte articole privind regimul .one prevăd că activitățile 1n cadrul .onei trebuie să ie con orme cu Carta O"0"U" și cu alte reguli de drept internațional, să garante.e drepturile și interesele legitime ale statelor riverane, trans erul de te<nologie, protecția mediului marin, protecția vieții umane, participarea statelor 1n curs de de.voltare la activitățile 1n .onă, păstrarea obiectelor ar<eologice și istorice =art" ()5;(/'?" Secțiunea ) „,unerea 1n valoare a resurselor .onei” =art (/';(//?, conține dispo.iții care privesc un program de politici oarte amănunțit" Hoate aceste măsuri sunt legate de atribuțiile și uncțiile Autorității care are o structură instituțională comple7ă! o Adunare, un Consiliu, o Comisie economică de plani icare și o Comisie -uridică și te<nică, acestea iind organe ale Consiliului, un Secretariat și :ntreprinderea, ca organ autonom ce des ășoară activitățile din cadrul .onei, inclusiv =secțiunea /? o Cameră pentru reglementarea pașnică a di erendelor re eritoare la undul mării" A ost elaborat, deci, un mecanism oarte de.voltat pentru valori icarea ec<itabilă a patrimoniului comun al umanității, prin e7ploatarea minieră a solului și a subsolului marin" :n cadrul Convenției de la Montego 8a> a ost adoptată, printre altele, 2e.oluția nr" ( „Stabilirea comisiei pregătitoare pentru Autoritatea asupra solului mării și pentru Hribunalul internațional al dreptului mării”" Această comisie, deși a căutat să respingă activități necon orme cu partea a IC;a a convenției, s;a con runtat cu unele probleme practice ce trebuiau re.olvate" :ncă din (65', 8elgia, 2"F"#", Franța, Italia, Eaponia, Olanda, Anglia și S"U"A" au 1nceput negocieri privind e7ploatarea minieră a solului mării, care au avut ca re.ultat un acord interimar multilateral semnat, 1n anul (65&, de Franța, 2"F"#", Anglia și S"U"A", care implică suprapuneri 1n e7ploatarea resurselor" Acordul din (66& a ost urmat 1n (65+ de o :nțelegere provi.orie asupra problemelor e7ploatării miniere a solului mării(5" %ibertatea de survol

2e.oluția nr" &4+6 =CCA?din (4 decembrie (64'" Ae.i ane7a nr" CII" (5 Ale7andru 8olintineanu, Adrian 0ăstase, „Drept internațional contemporan”, Bditura 2egia Autonomă „Monitorul O icial”, 8ucurești, (66/, p" &(("
(3 (4

((

Spațiul aerian este coloana de aer de deasupra teritoriului terestru și a 1ntinderilor de ape" Din punct de vedere al regimului -uridic el se 1mparte 1n spațiu aerian aparțin9nd statelor, iind element component al teritoriului lor de stat și spațiu aerian cu regim internațional nesupus suveranității vreunui stat =de e7emplu cel de deasupra mării libere?" Hoate aeronavele militare, de pasageri și de măr uri, precum și orice aparat de .bor al vreunui stat, au dreptul de olosință a spațiului aerian de deasupra largului mării ără 1nsă să st9n-enească libertatea de navigație a celorlalte aeronave" 0erespectarea acestui drept sau atacurile aeriene 1ntreprinse asupra navelor comerciale a late 1n largul mării sunt considerate acte de agresiune" 2egelementarea -uridică a spațiului aerian s;a impus ca urmare a de.voltării aeronavigației" ,9nă la 1nceputul secolului al CC;lea teoria dominantă cu privire la regimul spațiului aerian era cea a Gaerului liberG(6" Convenția de la ,aris din () octombrie (6(6 a reglementat următoarele! aeronavigația internațională, naționalitatea aeronavei, certi icatele de navigabilitate, etc" Hot 1n cadrul acestei convenții a ost creată Comisia Internațională pentru 0avigația Aeriană, ca organism internațional" ,rincipiul suveranității statelor asupra spațiului lor aerian a ost a irmat 1n următoarele documente internaționale! ; Convenția ,an; Americană de la $avana din &5 ebruarie (6&5 ; Convenția asupra aviației civile internaționale, de la C<icago din 4 decembrie (6++ ; și altele" Aceste convenții au aprobat Gdreptul de survolG, adică dreptul unei aeronave străine de a străbate spațiul aerian al unui stat ără să averti.e.e" Dreptul de survol a ost reglementat at9t de Convenția de la #eneva din (6/5 c9t și de Convenția de la Montego; 8a> din (65&, asupra mării libere" Hoate aeronavele militare, de pasageri și de măr uri, precum și orice aparat de .bor ale vreunui stat, au dreptul de olosință a spațiului aerian de deasupra largului mării ără 1nsă să st9n-enească libertatea de navigației a celorlalte aeronave" 0erespectarea acestui drept sau atacurile aeriene 1ntreprinse asupra navelor comerciale a late 1n largul mării sunt considerate acte de agresiune" %ibertatea e7ploatării resurselor 1n marea liberă Creșterea ără precedent a populației globului păm9ntesc, concomitent cu enomenul de subnutriție generat de subde.voltare a generat căutări ebrile de soluționare a <ranei omenirii" Acești actori orientea.ă interesele omenirii spre asigurarea unor mi-loace de <rană din apele mării libere, impulsion9nd de.voltarea intensivă a e7plorării și e7ploatării resurselor piscicole ale mărilor și oceanelor"
%a 1nceputul secolului al CC;lea, de regimul -uridic al spațiului aerian s;a ocupat Institutul de drept internațional" :n (6'3, 1n cadrul sesiunii sale de la #ant a ost adoptată o re.oluție prin care se proclama că Gaerul este liberG =art" (?" :n (6(( la Madrid, Institutul a 1nlocuit această ormulă cu ormularea Gcircula ția aeriană este liberăG"
(6

(&

:n anali.a libertății pescuitului 1n marea liberă trebuie pornit de la aptul că resursele piscicole ale mării libere, de care bene icia.ă toate statele, sunt limitate cantitativ" 2esursele piscicole deși biologic re1nnoibile, datorită e7ploatării e7cesive practicate de unele state 1n anumite .one, ori 1n ceea ce privește unele specii mai rare, cunosc un proces de diminuare a stocurilor, proces care 1n unele ca.uri duce la imposibilitatea re acerii acestor stocuri&'" :n legătură cu principiul libertății pescuitului 1n marea liberă trebuie subliniate măsurile de conservare, de detectare, de e7plorare și cercetare științi ică asupra resurselor piscicole maritime, precum și cele privind e7ercitarea activităților de pescuit propriu;.ise" Deși libertatea pescuitului este asigurată, prin Convenția de la Montego; 8a> din (65&, asupra dreptului mării, această activitate de reali.ea.ă 1n principal 1n condițiile de.voltării și diversi icării instrumentelor -uridice interstatale re eritoare la pescuitul maritim" Spre deosebire de pescuitul reali.at 1n apele interioare, marea teritorială și .ona economică e7clusivă, care este reglementat de statul riveran, reglementarea pescuitului 1n marea liberă este re.ultatul acordurilor și convențiilor internaționale 1nc<eiate 1ntre statele interesate" Aceste convenții și acorduri sunt cu preponderență multilaterale&(" ,entru țara noastră este oarte importantă și convenția de la Aarna din (6/6, privind pescuitul 1n Marea 0eagră" ,entru colaborarea și coordonarea măsurilor privind aplicarea convenției s;a constituit o comisie mi7tă din care ac parte c9te un repre.entant din iecare țară" Comisia se 1ntrunește o dată pe an și uncționea.ă 1n ba.a unul statut aprobat de părți" :n anul (6/5, la #eneva, a ost 1nc<eiată Convenția internațională privind pescuitul și conservarea resurselor biologice ale mării libere" Această convenție cuprinde principii generale, aplicabile 1ntregului ocean planetar" :n .onele ce cad sub incidența convențiilor sau acordurilor se poate institui pentru marea liberă un anumit sistem de control internațional, statele semnatare put9nd desemna un număr de uncționari autori.ați, observatori, inspectori 1n domeniul pescuitului, etc", 1ndrumați să controle.e și să supraveg<e.e activitățile de pescuit 1n marea liberă&&" %ibertatea cercetării științi ice 1n marea liberă Convenția de la #eneva din (6/5 asupra mării libere nu amintește această libertate a mării libere" Această libertate este pentru prima dată reglementată internațional 1n cadrul Convenției de la Montego; 8a>, din (65&" Cercetările 1n domeniul marin datea.ă din antic<itate, ele au continuat 1n 1ntregul ev mediu, de.volt9ndu;se considerabil odată cu revoluția științei și a te<nicii, 1n epoca modernă și contemporană" 0enumărate e7pediții de;a lungul timpului, călătorii ale unor nave din ce 1n ce mai bine dotate, au -alonat istoria cercetărilor mediului marin și descoperirii tainelor acestuia&)"
Ion Heșa, 2egimul -uridic al mării libere, Bd" B7 ,onto, Constanța, &''/" Ae.i Convențiile de la #eneva, (6/5 și Montego;8a>, (65&" && Ion Heșa, 2egimul -uridic al mării libere, Bd" B7 ,onto, Constanța, &''/" &) Idem"
&' &(

()

Marea liberă este supusă unor susținute cercetări cu privire la curenții marini, v9nturile dominante, mecanismul mareelor, salinitate, re.erve biologice, resurse minerale, etc" De.voltarea principiului libertății cercetării științi ice 1n marea liberă s;a datorat a trei actori principali și anume! ; de.voltarea științei 1n generalI ; de.voltarea te<nologiei, care a permis construirea unor nave apte să sonde.e sau să e7plore.e marile ad9ncuri marine, ; perspectivele pe care progresul te<nic le desc<ide 1n domeniul e7plorării și e7ploatării resurselor biologice și minerale ale mării libere" :n domeniul cercetării științi ice au luat iință di erite comitete, organi.ații științi ice cu caracter internațional speciali.ate 1n acest domeniu" Hot mai multe cercetări științi ice e ectuate 1n marea liberă se reali.ea.ă prin antrenarea unui c9t mai mare număr de cercetări din diverse state, care utili.ea.ă 1n comun nave de cercetări oarte bine dotate" ,e măsură ce s;a de.voltat activitatea de cercetare științi ică 1n domeniul mării libere, a apărut tot mai insistent importanța și multiplele ei aplicări 1n practică, ceea ce a condus la necesitatea reglementării acestei activități din punct de vedere al dreptului internațional" Cunoștințele științi ice au condus la utili.area tot mai largă a resurselor mării libere, e7ist9nd un raport direct 1ntre cercetarea științi ică și e7ploatarea resurselor marine" %ibertatea de a construi insule arti iciale și alte instalații autori.ate de dreptul internațional Convenția de la #eneva din (6/5 asupra mării libere nu acordă acest drept 1n marea liberă" ,entru prima dată libertatea de a construi insule arti iciale este reglementată din punct de vedere -uridic 1n cadrul Convenției de la Montego;8a>, din (65&, asupra mării libere&+" :n articolul 54 al Convenției de la Montego;8a> se stipulea.ă libertatea de a construi insule arti iciale și alte instalații autori.ate de dreptul internațional" :n cadrul aceluiași articol se preci.ea.ă că iecare stat e7ercită această libertate țin9nd seama 1n mod corespun.ător de interesul pe care libertatea mării 1l pre.intă pentru celelalte state" Cu toate că e7istă această libertate pentru toate statele lumii, nu toate au posibilitatea de a bene icia de ea" Aceasta din cau.ă că sunt puține state care posedă o te<nologie avansată, care sa le permită instalarea de insule arti iciale sau alte instalații 1n marea liberă" :n .ilele noastre e7istă 1n marea liberă instalații autori.ate pentru e7ploatarea resurselor minerale, pentru e7ploatarea .ăcămintelor naturale de <idrocarburi și a resurselor biologice ale mării libere" 2om9nia este una dintre țările care militea.ă pe arena internațională pentru accesul tuturor statelor la bogățiile mării libere&/"
&+ &/

Ion Heșa, 2egimul -uridic al mării libere, Bd" B7 ,onto, Constanța, &''/" Dumitra ,opescu și Adrian 0ăstase, Drept internațional public, Bd" GȘansaG, 8ucurești, (664, p" &'6"

(+

Conclu.ii O imagine sugestivă @ deși incompletă @ asupra locului spațiului oceanic 1n viața omului a ost o erită de prima e7po.iție internațională a oceanelor, organi.ată 1n Eaponia, 1n perioada &' iulie (64/ @ (5 ianuarie (643" des ășurată 1n decorul vegetației subtropicale și al reci elor de corali din nordul insulei OLinaMa, sub devi.a „Marea așa cum am dori s;o vedem”, e7po.iția a reținut atenția milioanelor de vi.itatori prin caracterul inedit al descoperirilor științi ice av9nd ca inalitate diversi icarea și intensi icarea utili.ărilor marine" Centrul de atracție l;a constituit ANuapolis @ prototipul orașului viitorului, o enormă structură semi plutitoare de &3"''' de tone spri-inită pe o plat ormă ce putea i vi.itată 1n același timp de &"+'' de persoane" B7po.iția nu a constituit totuși o succesiune de secvențe desprinse dintr;un ilm științi ico; antastic, ea a ost 1n primul r9nd o re lectarea a desc<iderilor pe planul științelor și te<nologiilor marine 1n curs de reali.are sau posibile de 1n ăptuit 1n momentul 1n care valori icarea lor va deveni e.abilă din punct de vedere economic" Constituind răspunsul la cerințele stringente ale omenirii 1n domenii vitale de care depinde 1n mod nemi-locit progresul economic și social al omenirii, descoperirile științi ice și te<nologice masive ampli ică și diversi ică 1n măsură considerabilă raporturile dintre om și mediul oceanic, accentuea.ă in luențele reciproce și relațiile intercondiționare dintre activitățile des ășurate 1n .onele continentale și cele din spațiul oceanic"

(/

8ibliogra ie!

Ale7andru 8olintineanu, Adrian 0ăstase, „Drept internațional contemporan”, Bditura 2egia Autonomă „Monitorul O icial”, 8ucurești, (66/" Ion Heșa, 2egimul -uridic al mării libere, Bd" B7 ,onto, Constanța, &''/" Căpitan comandor ,reda Fundățeanu, „%ibertatea mărilor și pri.ele maritime” Fundația pentru literatură și artă, 8ucurești, (6)/" Ilie Marian, Dreptul mării ; delimitarea spațiilor maritime, Bd" Universul Euridic, &'((" Dumitru Ma.ilu, Drept internațional public, Bd" /, &'(', 8ucurești" <ttp!FFMMM"onuin o"roFdocumenteO undamentaleFinstrumenteOinternationa leFconventieOasupraOdreptuluiOmariiO(F " @ Convenția asupra dreptului mării de la Montego;8a>, (65&" <ttp!FFMMM"monitorul-uridic"roFactFconventie;din;&6;aprilie;(6/5;asupra; marii;libere;emitent;consiliul;de;stat;publicat;n;buletinul;o icial;nr; &/65)"<tml " ; Convenția de la #eneva, (6/5"

• • • • •

(3