Nicolae Tesla

În anul 1986 mă aflam în New York când un bun prieten, strălucit in iner electrote!nician "i lector la #an!attan $olle e, a %enit cu propunerea să mer em la cimitirul din &rdsle' în (udson să caute mormântul lui Nikola Tesla) *l era fascinat de personalitatea acestui mare in%entator "i părinte al celor mai remarcabile reali+ări în domeniul electricită,ii) Nu a%eam idee că a fost înmormântat atât de aproape de locul unde lucram, locuind atunci în -estc!ester $ount', la circa .6 mile nord de #an!attan "i nici nu "tiam prea multe despre el cu e/cep,ia celor în%ă,ate la cursul de motoare electrice din facultate) *ra o primă%ară superbă cu cimitirul plin de soare "i de flori) &m ăsit locul cu a0utorul !idului de la cimitir, de"i rămă"i,ele lui Tesla nu mai erau acolo, fuseseră transferate la 1a reb în 1923) 4rietenul meu a rămas într5o ru ăciune meditati%ă minute în "ir, apoi s5a aplecat "i a mân âiat piedestalul de piatră păstrând o tăcere cucernică precum în fa,a unei statui sacre dintr5o biserică) & scos de sub pardesiu o lumânare "i aprins5o de la bric!eta lui, păstrând în continuare tăcere absolută6 era un bun cre"tin, foarte spiritual "i atent la toate semnele dumne+eie"ti "i nu %oi uita fa,a lui transfi urată de solemnitatea acelei clipe) 4entru el, Tesla era un alt 7umne+eu) &m uitat de acea întâmplare până când anul acesta am primit un articol publicat în 8omânia, în care profesorul uni%ersitar 7inu59tefan #oraru semnalea+ă ori inea românească a marelui in%entator) #i5am amintit de ceea ce mi5a po%estit prietenul din New York despre Tesla "i mi5a tre+it interesul să aflu mai mult despre acest super5om, a"a cum a fost considerat de contemporanii săi, fiind român la ori ine "i împlinind multe din caracteristicile neamului acesta în+estrat cu calită,i neobi"nuite transmise enetic de mii de ani) :e spune că oameni ca &r!imede, ;oet!e, 7ante, :!akespeare, Newton, 7a<inci, *instein, *l ;reco, =eet!o%en, #o+art, ;o'a, *minescu, $oandă, =râncu"i, *liade, apar,in lumii "i nu unei anumite na,ii, însă eu cred că plămada locului "i însemnul sân elui +%âcnind %isceral de la strămo"ii no"tri are ce%a de spus în alcătuirea indi%idului, mai ales a unor >luceferi? de dimensiuni i antice cum a fost "i Tesla) *i au %enit în această dimensiune la un moment dat, cu un anumit scop "i s5au întrupat din rădăcini ale unei anume na,ii, printr5un destin sacru) Nikola Tesla s5a născut în noaptea de 9 spre 1@ iulie 1826 în comuna :imilian, pro%incia Aica, din $roa,ia, din familie de istroromâni cu numele de 7ră !ici, dar cu porecla de%enită nume Teslea, de la >teslă? cu care se practicase dul !eria în famila strămo"ilor lui) Bamilia tatălui era din răniceri antiotomani ai fostului imperiu austro5 un ar, iar mama ;ica #ăndici era tot româncă) =io rafii americani îi atribuie familiei lui Tesla rădăcini ale unor ucrainieni ce ar fi trecut prin 8omania "i s5ar fi a"e+at în $roa,ia C1D, ceace este incorect) (enri $oandă %orbea despre Tesla ca fiind român 5 bănă,ean din =anatul sârbesc, dar "i această relatare este pu,in alterată) $oandă îl cunoscuse pe Tesla
1

Cnumind5l TesleaD de la tatăl său, eneralul $onstantin $oandă, fiind foarte apropiat de %ârstă cu acesta, timp la care Tesla era celebru în lume, de"i în 8omânia nu se %orbea despre el) &scultându5l, $oandă declară că fost uluit de lucrurile e/traordinare pre+entate de Tesla tatălui său "i că nu a putut uita niciodată felul lui "ocant de a ândi, c!iar de era un copil) Tatăl lui Nicolae Tesla a fost preot ortodo/, un om cult, interesat de literatură, filo+ofie, matematică "i "tiin,e naturale, %orbind cu u"urin,ă câte%a limbi stăine) *l l5a antrenat pe fiul său cum să5"i de+%olte memoria "i facultă,ile intuiti%e, astfel încât Nicolae "tia pe dinafară sute de %ersuri, c!iar a scris el însu"i poe+ie "i era cursi% în douăspre+ece limbi) :a%antul de mai târ+iu î"i aminte"te numeroase out5of5bod' Cîn afara trupuluiD e/perien,e din copilărie, iar mai târ+iu near5deat!5e/perience Caproape de moarte, Edupă o electrocutareFD, după care i5au %enit a%alan"e de idei în a in%enta "i demonstra for,e necunoscute ba+ate pe electricitate ce5l obsedau în permanen,ă) 7in fra edă copilărie a%ea %i+iuni în care primea solu,ia la problemele la care se ândea "i rămânea perple/ de e/actitatea acestora) & po%estit că fiecare impresie a fenomenelor misterioase obser%ate în copilărie produceau +eci de mii de ecouri în mintea sa)))C.DCGD) Hn noaptea când el s5a născut, cerul a fost bântuit de ful ere "i tunete cumplite, iar Tesla a relatat despre aceste fenomene descrise de mama lui, sus,inând că toată %ia,a a a%ut obsesia ener iilor de+%oltate de ful ere de unde i s5a tras pasiunea de a descoperi tainele le ate de electricitate) 4entru el totul era ca o %ra0ă din care e/tră ea idei pentru descoperirile lui "i inspira,ie pentru %ersurile ce le a"ternea pe !ârtie) & fost, fără îndoială, un copil neobi"nuit de îndată ce între de %ârsta de +ece "i paispre+ece ani a terminat liceul real "i a fost interesat de electricitate c!iar de la începutul educa,iei sale făcând e/perien,e cu baterii "i bobine de inductie) #intea lui func,iona ca un receptor conectat la o sursă de unde primea informa,iie în mod continuu, era preocupat +i "i noapte numai de in%en,ii le ate de electricitate "i când, copil fiind, a %ă+ut o po+ă a Nia arei a spus unc!iului său că într5o +i el %a plasa o roată i ant sub acea cascada de apă "i o %a utili+a pentru a produce ener ie) &"a a fostI *ra un mare %i+ionar, a%ând premoni,ii le ate de ceea ce %a urma în descoperirile lui, iar la timpul acela a fost acu+at permanent de a fi un >mare %ră0itor?) &%ea o !iper5sensibilitate nati%ă a au+ului "i %ederii, obsesia microbilor, a problemelor de !i ienă "i în special pentru purificarea apei de băut, rămase de la epidemia de !oleră din copilăria lui care l5a marcat pe %ia,ă) &dora mersul pe 0os în natură de unde sim,ea că %ine cu mai multă for,ă de inspira,ie) &sta mi5a amintit de Aeonardo da <inci, care colinda de mic toate poienele, aduna flori "i fluturi "i studia fiecare amănunt din natură, de unde i5au %enit mai târ+iu toate inspira,iile pentru pictură, desene ar!itecturale "i sc!i,e pentru diferite ma"ini de +burat de neobi"nuite Cdeclarat de elD) Tesla a fost trimis de tatăl său să studie+e la Hnstitutul 4olite!nic din ;ra+ în
2

&ustria, la numai 132 mile nord de casa lor, dar în mod %ădit "i pentru a e%ita concentrarea lui în armată împotri%a turcilor) & fost un student de note ma/ime la începutul "colii, dar nu a absol%it institutul polite!nic niciodată "i din acest moti% nu a dorit să5"i mai confrunte părin,ii) 7upă un timp, în 1889 a plecat în =o!emia să5"i continue educa,ia la uni%ersitatea din 4ra a) $u toată silin,a lui de a în%ă,a "i lucra până la epui+are, Tesla a sus,inut că toate descoperirile lui au %enit din afara acestei lumi prin inspira,ii esoterice) Biind încă la 4ra a el a decis să caute solu,ii practice pentru supra%ie,uire "i astfel a plecat la =udapesta unde o companie americană de telefoane C&merican Telep!one $ompan'D începuse instalări la care a%eau ne%oie de e/ecutan,i cu profil te!nic) Tesla a fost pre+entat lui T!omas *dison drept >Napoleon al in%en,iilor?, ale cărui îmbunătă,iri au re%olu,ionat domeniul comunica,iilor) 7in banii câ"ti a,i "i5a cumpărat baterii, sârme "i metale de care a%ea ne%oie pentru e/perimentele sale) &ici a muncit până la epui+are "i a a%ut o cădere ner%oasă alarmantă amplificată de ultra5sensibilul său au+ la orice mic + omot c!iar %enind de la distan,e foarte mari) Tesla de%enise susceptibil "i la ra+ele solare considerâd că au o influen,ă uria"ă asupra creierului său) :5a ridicat din suferin,ă cu reu "i mer ând prin parcul central al =udapestei i5a recitat prietenului său :+e ed' strofe din Baust de ;oet!e, pe care5l "tia pe dinafară, după care, dintr5odată i5a %enit în minte o lumină strălucitoare, ca o re%ela,ie supremăJ solu,ia problemei pentru motoarele cu curent alternati%) :5a comportat ca un om în transă, impresionat de această re%ela,ie primită rapid ca un mesa0 transmis din alte lumi, "i i5a e/plicat prietenului său :+i et' %i+iunea sa desenând dia rame "i iar dia rame pe care le5a utili+at "ase ani mai târ+iu în pre+entarea de la C&H**D Hnstitutul &merican al Hn inerilor *lectricieni e/act în aceia"i formă) Hma inile e/plicate de Tesla lui :+i ed' erau atât de clare "i solid ar umentate încât atunci s5a născut principiul câmpului ma netic rotati% care a re%olu,ionat lumeaC.D) #emoria lui fabuloasă "i e/actitatea cu care re,inea "i relata orice amănunt uluia pe cei mai a%ansa,i profesori "i sa%an,i ai timpului său)C.DCKDCGDC2D În timp ce lucra pentru =ell $ompan' la =udapesta a îmbunătă,it comunica,iile, se că,ăra "i repara cu mâna lui ec!ipamentele, iar după orele de lucru se pre ătea continuu în domeniul matematicii "i mecanicii) & studiat principiul induc,iei prin care o masă a%ând o sarcină electrică sau electroma netică poate enera o sarcină corespun+ătoare sau for,ă sau ma netism în cea de a doua masă fără ca acestea să fie în contact) Hn 188K proprietarul re,elei de telefoane din =udapesta i5a oferit lui Tesla o po+i,ie a%ansată la :ocietatea $ontinentală *dison din 4aris) &ici el a întâlnit pentru prima oară americani "i primul lui succes a fost în a5i bate la biliardI 7in 4aris, compania *dison l5a trimis să repare ce%a linii telefonice la :trassbour , întrucât "tia limba ermană6 aici a impresionat pe toată lumea cu priceperea sa, inclusi% pe cel mai apropiat om al lui *dison, dar nu a fost răsplătit niciodată nici cu bani, nici cu recunoa"tere de %reun fel pentru munca depusă) & studiat foarte atent in%en,iile lui *dison, ca tele raful multiple/ ce a permis introducerea alfabetului morse codificat pentru transmitere simultană de mesa0e în două
3

direc,ii, apoi speaker5ul disc de carbon Cmicrofonul cu cărbuneD plat "i circular, u"or de înlocuit, care se ăse"te "i astă+i în fiecare receptor de telefon) & participat constant la modificarea multor păr,i din instrumentele e/istente fiindcă era în natura lui să studie+e "i îmbunătă,ească orice structură te!nică, e/empluJ dând discului plat de carbon din receptorul telefonului o formă de con el a moderni+at un amplificator care să repete "i să mărească semnalul de transmisie) Tot el a in%entat un precursor al speaker5ului cu %oce tare "i nici nu i5a păsat să lupte pentru a ob,ine un patent pentru acest lucru) Hn orice clipă liberă a a%ut la dispo+i,ie, a fost preocupat de eliminarea comutatorului din ma"inile 7$ Ccurent continuuD "i căptu"irea &$ Ccurentului alternati%D fără intermediari reoi) $rea,ia &$ a fost cunoscută sub numele de câmp ma netic rotati%) Tesla a utili+at două circuite în loc de unul sin ur pentru a transmite ener ie electrică enerând astfel curen,i duali distribui,i la 9@ rade unul fa,ă de altul) *fectul net a fost că un ma net primitor Csau armăturăD s5ar putea roti în spa,iu prin intermediul induc,iei "i prin urmare să atra ă în mod continuu un curent de electroni, depin+ând cum este sarcina, ne ati%ă sau po+iti%ă) *l a studiat profund mecanismul acestui &$ pentru a putea e/plica efectul acestui fenomen) Hdeea a fost pre+entată sc!ematic pentru prima oară în lectura sa ,inută la întâlnirea de la &merican Hnstitute of *lectrical *n ineers din New York, în anul 1888) 4rofesorul de fi+ică :il%anus T!omson din Aondra a subliniat că %aloarea descoperii lui Tesla fa,ă de încercările predecesorilor săi constă în faptul că >el a pus la îndemână o metodă nouă de transmitere a 4LT*8HH electrice?) 4uterea electrică putea acum fi transmisă la sute de mile depărtare nu numai pentru a enera lumină ci "i pentru ma"ini industriale "i de u+ casnic, ceea ce nu fusese posibil înainte pentru distan,e mai mult de o milă) $â,i%a ani mai târ+iu el a publicat patentul denumit >:istem alternati% Tesla de curent polifa+ic?, când Hnstitutul &merican al Hn inerilor *lectricieni a considerat că Tesla a creat un produs care func,ionea+ă e/celent ini,iind o ade%ărată re%olu,ie în arta circuitelor electrice) 8eîntors la 4aris a fost anun,at că %a trebui să mear ă în &merica pentru a lucra la reproiectarea unor ma"ini pentru compania *dison) & a0uns la New York cu G cen,i în bu+unar, o carte cu propriile lui poeme, un articol "tiin,ific "i un pac!et de calcule le ate de planurile sale pentru construit ma"ini +burătoare) =anii i se furaseră în portul Ae (a%re la îmbarcarea pentru New York) Aumea în care a intrat a fost complet nepotri%ită educa,iei "i culturii lui europene "i a rămas un mare nefericit i+olat pentru întrea a %ia,ă între cei ce l5au sabotat, i5au furat proiectele ori inale, i5au dat foc primului său laborator de cercetări e/perimentale din New York, "i l5au deni rat imitându5l) *dison a fost e/trem de elos pe el din cau+a educa,iei sale "i s5a purtat cum nu se poate mai mi+erabil pe timpul cât a lucrat pentru compania lui, începând cu faptul că i5a folosit creati%itatea "i de%otamentul la lucru fără a5l plăti corespun+ător) Lna din marile probleme care a dus la ruptura definiti%ă dintre Tesla "i *dison a fost enerată de neplata sumei de 2@)@@@ de dolari promise pentru munca uria"ă depusă de Tesla
4

pentru a îmbunătă,i func,ionarea eneratoarelor "i dinamurilor *dison în .G %ariante de ma"ini electrice în+estrate cu un re ulator "i un nou tip de întrerupător, "i care au de%enit standarde înlocuind pe cele utili+ate anterior de *dison) Ln alt mare succes al lui Tesla a fost repararea cu rebobinarea, în numai câte%a săptămâni, a unui set de dinamuri ale companiei *dison de pe linia oceanică Mre on, primul %apor care utili+a electricitatea pentru a lumina la acel timp) $ând Tesla a terminat treaba a cerut suma promisă, la care *dison i5a răspuns că el nu în,ele e umorul american) *dison a%ea dreptate, Tesla nu în,elesese cum poate fi o %ictimă a unui om pentru care a%ea oarecare considera,ie, dar a rămas un entleman, salutând "i părăsind astfel laboratorul lui *dison pentru totdeauna) & lucrat cât%a timp !amal în portul New York, apoi a săpat "an,uri pentru cablurile electrice ca să poată supra%ie,ui) $ei 2@)@@@ de dolari pierdu,i erau o a%ere la acel timp) H s5a oferit premiul Nobel în anul 1912, împreună cu *dison, dar l5a refu+at politicos) &nul următor a început ră+boiul "i nu s5a mai oferit premiul Nobel) Biind de0a bine cunoscut în domeniu a primit ofertă de lucru de la ;eor e -estin !ouse să perfec,ione+e motorul de curent alternati% pentru producerea în masă a acestuia) -estin !ouse i5a oferit 1 milion dolari pentru patentul său, dar el a in%estit imediat 0umătate din sumă pentru construirea laboratorului său e/perimental din New York) Aa 1 mai 189K, -estin !ouse a%ea de0a instalate .2@)@@@ de lămpi "i . dinamuri de K metri înăl,ime e/ecutate pe ba+a sistemului multifa+at creat de Tesla) -estin !ouse a în,eles foarte bine %aloarea lui Tesla, el însu"i fiind in%entatorul frânelor cu aer la %a oanele de tren care mai târ+iu au fost aplicate "i la frânele pentru a%ioane) :5a purtat ca un ade%ărat entleman cu Tesla "i au colaborat împreună multă %reme) *dison a răspândit idea că in%en,ia curentului alternati% a lui Tesla nu se %a putea aplica fiindcă poate ucide, dar Tesla a demonstrat contrariul lăsând să treacă prin corpul său un milion de %ol,i probând că *dison este un mincinos elos care a complotat împotri%a lui) 4ână în 19@K toate sta,iile de distribu,ie a curentului electric e/istente au adoptat sistemul Tesla de curent alternati%) M mul,ime de idei s5au născut în laboratorul din KK5K2 street, 2t! a%e C -est =roadwa'D, participări la studiul ra+elor N, proiecte mari "i mici, însă pe 1K martie 1892 laboratorul a fost ăsit în flăcări "i toată munca, sc!i,ele de concept, aparatura e/perimentală au fost distruse complet) Tesla nu a%ea asi urare, deci nu a primit nimic pentru daune, însă cu fenomenala lui memorie foto rafică a fost în stare să recree+e toate proiectele "i să reia acti%itatea lui de unde o lăsase) Nu s5a aflat niciodată care a fost cau+a incendiului distru ător dar toate bănuielile au dus la un sabota0 împotri%a lui Tesla care stârnea in%idia "i ura competitorilor) $u un împrumut de la rupul #or an a putut să5"i desc!idă un alt laborator pe strada G6 *ast (ouston, pentru continuarea e/perien,elor lui e/traordinare) Lna din ideile lui, diferite de cele le ate de electricitate, a fost cea a le ii re+onan,ei) Hnspira,iile lui au plecat de la obser%area undelor ce se formea+ă la
5

înaintarea unui %apor pe apă, din care s5ar putea enera putere care să poată fi utili+ată) Aa fel când răsucea butonul la radio această mi"care îl făcea să ândească la le ea re+onan,ei) #u+ica repre+enta pentru el o clipă în care "tiin,a se ba+ea+ă pe %ibra,ie iar re+onan,a putea fi cu si uran,ă o sursă de putere) & făcut un foarte simplu e/periment, în laboratorul din (ouston street, aducând o bucată de o,el de o 0umătate de metru lun ime "i 2 centimetri rosime peste care a le at un mic %ibrator electric) Aa început nu s5a obser%at nimic dar după un timp bucata de o,el a început să tremure, accelerând %ibra,iile până când, dilatându5se "i contractându5se, precum o inimă ce bate, s5a spart) & repetat e/perien,a punând micul %ibrator pe o parte din peretele de o,el al -all :treetului, obser%ând cum structura începe să se crape "i să enere+e unde %ibratorii asemănătoare cu ale unui cutremur) & %enit poli,ia dar Tesla a ascuns repede %ibratorul în bu+unar "i plecat mul,umit că e/perien,a lui a reu"it) & declarat că poate distru e podul spre =rookl'n către *ast 8i%er în mai pu,in de o oră) &ceasta a fost re%ela,ia "ocantă a for,ei %ibra,iilor care îl preocupa de la un timp pe Tesla) =a+at pe acest e/periment el a e/trapolat teoria că poate despica lobul pământesc în două6 pentru prima oară în istoria lumii Tesla stăpânea cuno"tin,e care pot interfera cu procesele cosmice) Întrebat de un +iarist cât timp i5ar trebui să despice 4ământul el a răspuns că poate luni de +ile dar, ar putea pune crusta lobului în asemenea stare de %ibra,ie în câte%a săptămâni, ridicând5o "i coborând5o sute de metri, aruncând râurile din matca lor, distru ând clădirile, "i practic distru ând toată ci%ili+a,ia actuală) >4rincipiul nu poate fi ne at, poate cei ce %or urma după mine %or %edea mult mai e/act acest fenomen?, a spus Tesla) *l a e/plicat într5o conferin,ă că se poate aplica acest principiu numit tele eodinamic la detectare de submarine "i la locali+area depo+itelor miniere) & mai demonstrat că efectul unui oscilator eodinamic ar fi atât de puternic încât ar putea dărâma clădirea *mpire :tate =uildin din #an!atatn în foarte scurt timp) Toate e/perien,ele următoare au fost le ate de principiile teleautomatic 5 tele eodinamic "i alte posibile teorii despre re+onan,ă dar re+ultatele au rămas destul de pu,in cunoscute atunci) M altă preocupare a lui Tesla a fost îndreptată către studiul frec%en,elor înalte "i rela,ia dintre electroma netism "i structura luminii) Aa una din comunicările lui făcută în fa,a membrilor de la &)H)*)* Tesla a e/plicatJ >*lectricitatea este ca un fluid incompresibil) Noi ne mi"căm printr5un spa,iu infinit cu o %ite+ă necunoscută6 totul în 0urul nostru este în mi"care, totul se rote"te, ener ia este pre+entă peste tot)? Tesla a înc!eiat cu o profetică supo+i,ie pe care cei de fa,ă au interpretat5o ca o su estie că acel mult discutat punct +ero, sau stratul de ener ie liberă e/istă) ?Trebuie să e/iste o cale prin care să captăm această ener ie direct, apoi cu lumina ob,inută din mediu "i cu puterea ce deri%ă din ea, cu fiecare formă de ener ie căpătată fără efort, din depo+ite inepui+abile, umanitatea %a a%ansa cu pa"i i antici) $ontemplarea acestor ma nifice posibilită,i fac să lăr ească %i+iunea min,ilor noastre, iar speran,a să ne umple inimile cu o desfătare sublimă?)
6

&ceastă poetică înc!eiere a serii "tiin,ifice a rămas în memoria timpului "i #ilikan Cpremiul Nobel pentru ra+e ND împreună cu al,i sa%an,i ai timpului au spus că cercetarea lor a fost doar o mică parte din succes în compara,ie cu ceea ce au în%ă,at în acea seară din e/punerea lui Tesla) $artea >T!e Hn%entions, 8esearc!es and -ritin s of Nikola Tesla? editată de T)$) #artin a fost considerată =iblia in inerilor electricieni a acelor ani) #ul,i speciali"ti care au scris căr,i în acela" domeniu >au omis? să cite+e cartea "i reali+ările lui Tesla din in%idie de"i to,i au furat de la el câte ce%a) În anul 189. s5a început în :tatele Lnite transmiterea ener iei fără a utili+a cabluri pe ba+a descoperirilor făcute de Tesla, iar în 189K la Târ ul #ondial de la $!ica o el a demonstrat e/perimentele sale de transmitere a ener iei electrice fără fire, eneratori "i tuburi cu %acuum iluminate de asemenea fără fire) Hn iulie 1896 Tesla a fost in%itat la Nia ara Balls pentru a studia noua propunere a lui -estin !ouse de a reali+a un proiect de ob,inere a puterii prin utili+area căderii de apă a cascadei) $lădirea pentru lansarea proiectului Nia ara Balls a început în 189@ pentru reali+area primului sistem de putere !idroelectrică pentru a enera lumină) 4rocesul de producere al electricită,ii implică con%ersia ener iei calorice, sau mecanice) $ea mai abundentă formă de ener ie mecanică pe care ne putem bi+ui este ener ia enerată de ro,ile de apă în mi"care Cmorile de apăD) :ursa spectaculoasă de apă de la Nia ara Balls nu fusese luată în considera,ie până la sfâr"itul secolului 19 fiindcă nu se ăsise o formă de a distribui în mod e al o frac,iune din uria"a putere dată de cădere) Numai două te!nolo ii au a%ansat către nouJ ro,ile lui 4elton, introduse în 188G "i sistemul de curent alternati% pentru a enera "i transmite electricitatea introdus de Tesla în 1888) 4entru Nia ara au fost construite ro,i de tip 4elton proiectate special de 1,2 metri diametru puse la ba+a unui tunel de apă alimentat de un canal situat la partea de sus a râului) &pa rotindu5se printre lamelele propulsoare a con%ertit ra%ita,ional ener ia cinetică de rota,ie6 canalul turbinei a transmis prin an renare continuă unui enerator electric, deci a con%ertit ener ia mecanică în ener ie electrică) ;eneratorul electric la ie"ire, astă+i curent alternati% trifa+at, este comutat în sute de mii de %ol,i cu a0utorul transformatorilor, apoi distribuit prin liniile de putere la ser%iciile din re iune) &stă+i enerarea !idroelectricită,ii la Nia ara Balls captea+ă o cantitate utili+abilă de . ;i awa,i din cei K ;i awa,i ob,inu,i din ener ia apei că+ând peste cataracte) În ianuarie 1898 Tesla a in%itat ofi,erul de la ser%iciul de patente din -as!in tron să %ină la New York pentru a asista la o demonstra,ie neobi"nuită din laboratorul său) Într5un patent pre+entat în anul anterior sub titlul de >:istem de transmitere a ener iei electrice?, el arătase că este posibil să se transmită orice cantitate de ener ie electrică la orice distan,ă, c!iar prin straturi moderat rarefiate ale atmosferei) &cest lucru, e/traordinar pentru acel timp, trebuia demonstrat) Tesla a pre ătit un sistem de două bobine similare cu cele din patentul său pentru radio, conectate la un sistem de tuburi din sticlă de 12 metri lun ime) În tuburi au fost simulate condi,iile atmosferice ec!i%alente cu cele de la 2 mile distan,ă deasupra 4ământului) $ând patru circuite au
7

fost conectate prin stratul de aer, la presiune de 1K2 mm, lămpile incandescente s5au aprins) Tesla a demonstrat astfel că se poate străpun e stratul superior de aer fără a se folosi o antenă ridicată, doar cu o mică ele%a,ie a solului) 4entru a e/tinde e/perien,a lui la scară mare a a%ut ne%oie de un loc anume unde să aplice re+ultatele de laborator) 4rietenul lui, a%ocatul de patente Aeonard $urtis, a ăsit un loc în $olorado :prin s unde ar fi a%ut "i puterea enerată de *A 4aso 4ower $ompan') &u fost oferi,i K@)@@@ de dolari pentru e/periment de către patronul !otelului -aldof5&storia, unde locuia pe atunci Tesla) Aocul e/perimentului a fost 4ikes 4eak unde Tesla s5a mutat temporar pentru lucru în 1899, "i unde a petrecut peste nouă luni) :ta,ia a fost construită la . metri deasupra ni%elului mării) Hn 1899 construie"te în $olorado postul de radio cu o putere de .@@ O- "i reali+ea+ă transmisii prin tele rafie fără fir la peste 1)@@@ Om, aprin+ând "i toate lămpile ora"ului de la distan,ă) >Lndele electroma netice, de e/trem de 0oasă frec%en,ă, au abilitatea de a se propa a în spa,iu între suprafa,a 4ământului "i ionosferă) &ceste unde se pot propa a la sute de metri prin 4ământ "i pot modera adâncimea oceanelor în ciuda marii absorb,ii în apa mării?, a spus Tesla) *stimând cu acurate,e frec%en,a de re+onan,ă a ca%ită,ii pământ 5 ionosferă în 1899, a fost un act al unui eniu) &stă+i această descoperire este considerată ca prima de+%ăluire a fenomenului numit >ca%itatea Tesla5:c!umann?) & fost un mare profetI $u teoria probată, Tesla a rămas în istorie ca primul om care a adus efectele electricită,ii la stadiul de luminare) Tot atunci el a construit primul radio5telescop cu care a primit semnale din spa,iu) Hn anul 19@@ marele in%estitor P)4) #or an din -all :treet a oferit lui Tesla 12@)@@@ de dolari pentru a construi un centru de radiodifu+iune în Aon Hsland, păstrând 21Q din patentul lui Tesla pentru securitate) &flându5se în casa lui #or an, Tesla a %enit cu o propunere care suna mai mult a :cience5BictionJ un sistem lobal de comunicare fără fire care să retransmită mesa0ele peste ocean, să transmită mu+ică, informa,ii bursiere, mesa0e particulare, comunicări militare arantate "i c!iar foto rafii în orice parte a lumii) Tesla a spus că tot lobul %a fi transformat într5un creier imens, de îndată ce toate lucrurile sunt particule ale unui între real "i ritmic) ><om fi capabili să comunicăm unii cu al,ii instantaneu la orice distan,ă) Nu numai asta, dar prin tele%i+iune "i telefon ne %om %edea "i ne %om au+i atât de perfect ca "i cum am fi fa,ă în fa,ă?) &ceste profetice %orbe au fost spuse de Tesla în anul 19@@I #or an a oferit lui Tesla banii pentru a construi un turn de transmisie "i o u+ină pentru enerat putere în Aon Hsland, New York, la :!ore!am5-aldencl'ffe) Turnul construit ar fi a%ut scopul nu numai să transmită mesa0e dar să fie "i o mare demonstra,ie de transmitere a puterii fără cabluri) Turnul a fost construit dar în 19@. era ata fără i anticul electrod emisferă de la %ârf6 proiectul nu a fost dus la bun sfâr"it din cau+a banilor de"i turnul a fost ata până la 19@G) #or an a încetat să trimită banii promi"i "i a manipulat c!iar pia,a pentru a 0ustifica că nu are bani destui) Tesla a comandat eneratori "i transformatori speciali construi,i la -estin !ouse "i a mai primit c!iar ce%a oferte de bani însă proiectul tot nu a putut fi terminat din
8

cau+a lipsei de fonduri suficiente, iar Tesla a rămas în lodat în datorii) În anul 1913 turnul a fost dinamitat) &cest mare proiect a fost un e"ec care l5a obsedat pe Tesla pentru mul,i ani) 4roiectele "i reali+ările lui Nicolae Tesla au făcut subiectul multor căr,i bio rafice de"i multe dintre tainele in%en,iilor sale au fost luate cu el în mormânt, iar numărul articolelor scrise de el este încă necunoscut e/act) 7upă moartea lui Tesla, în 19GK, laboratorul a fost spart "i toate documentele e/istente furate fără a se descoperi până astă+i cine a intrat în posesia lor) =ănuielile au dus la ser%iciile $H& care le5au predat armatei pentru scopuri secrete din cau+a apari,iei unor aplica,ii ale ideilor lui Tesla în construirea instala,iilor (&&84 C(i ! frec%enc' &cti%e &uroral 8esearc! 4ro0ectD din &laska ce %a ac,iona ca un încăl+itor ionosferic "i %a afecta %ia,a fiecărei persoane care locuie"te pe această planetă) &ceste proiecte pot utili+a unde polari+ate amplificate cu a0utorul ener iei solare ob,inând un efect de maser) */perimentele cu unde (&&84 pot manipula sc!imbarea %remii pe lob, pot răni ire%ersibil ecosistemul, pot tăia comunica,iile electronice sau pot sc!imba starea mentală a indi%i+ilor)C9DC1@D) Tesla poate fi considerat cel mai mare in%entator din ultimii .@@ ani6 descoperirile lui "i punerea în practică a ceea ce a ândit au influen,at "i %or influen,a %ie,ile oamenilor "i pe %iitor) & fost cel mai prolific in iner al tuturor timpurilor, un ade%ărat >%ră0itor?, un neîn,eles, a murit sărac "i sin ur în !otelul unde a locuit toată %ia,a pe care "i5a pus5o în slu0ba omenirii) $ând el s5a născut a fost mân âiat de lumina ful erelor, a creat ca un 4rometeu ade%ărate minuni 0ucându5se cu lumina "i a fost el însu"i o misterioasă lumină în scurta lui trecere pe acest 4ământ) & fost o lumină a neamului acesta românesc care a dat atâtea enii omenirii lucru cu care ne putem mândri cu ade%ăratI #onica A) $orleanca =H=AHM;8&BH*J 1 5 T!e life and time of Nikola Tesla, bio rap!' of a enius, b' #ark P) :eifer . 5 Ai !tin in !is !and, t!e life stor' of Nikola Tesla, b' Hne+ (unt and -anetta -) 7raper K 5 4rodi al enius, t!e life of NikolaTesla, b' Pi!n P) MRNeill G 5 Tesla, master of li !tin b' #ar aret $!ene' S 8obert LT( 2 5 Tesla man out of time, b' #ar aret $!ene' 6 5 *mpires of li !t, *dison, Tesla, -estin !ouse and t!e race of electrif' t!e world,b' Pill Ponnes 3 5 T!e Tesla papers) Nikola Tesla free ener ' S wireless transmission of power, b' Nikola Tesla edited b' 7a%id (atc!er $!ildress 8 5 $ommander N, incredibile tec!nolo ies of t!e New -orld MrderJ LBM5Tesla5 area 21) 9 5 &n els donRt pla' t!is (&&84, b' Peane mannin and 7r) Nick =e ic!
9

1@ 5 *art! 8isin 5 T!e 8e%olution b' 7r) Nick =e ic! and Pames 8oderick #onica $orleanca 6T12T.@@8
!ttpJTTwww)obser%atorul)comTarticlesUmain)aspVactionWarticle%iewdetailSH7W3@1G

10