PANDECTELE ROMÂNE ROMANIAN PANDECTS

2/2013

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Revista Pandectele Române este o revistă cotată în baze de date internaţionale (HeinOnline, Ebsco, ProQuest). Romanian Pandects is indexed in international databases (HeinOnline, EBSCO, ProQuest).

Pandectele Române
Copyright © Wolters Kluwer

ISSN: 2286-0576 / 1582-4756

Director General Wolters Kluwer România: Dan STOICA Senior Publisher Reviste Wolters Kluwer România: Costel POSTOLACHE Coordonator reviste: Alina CRĂCIUN DTP: Marieta ILIE Vânzări reviste: Marius DUMITREL Abonamente: ZIRKON MEDIA Wolters Kluwer Orzari 86, Sector 2 Bucureşti 021554

WoltersKluwer.ro
Revista Pandectele Române este o publicaţie Wolters Kluwer România, parte a grupului internaţional Wolters Kluwer. Editura Wolters Kluwer este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

FONDATOR
Constantin HAMANGIU

DIRECTOR
Prof. univ. dr. Dan Claudiu DĂNIȘOR

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN Prof. univ. dr. Dan CHIRICĂ Prof. univ. dr. Viorel Mihai CIOBANU Prof. univ. dr. Ion DELEANU Prof. univ. dr. Ion DOGARU Prof. Hugues FULCHIRON Prof. Nicolas QUELOZ

COLEGIUL DE REDACŢIE
REDACTOR ȘEF
Conf. univ. dr. George Liviu GÎRLEŞTEANU

MEMBRI
Lect. univ. dr. Raluca BERCEA Conf. univ. dr. Radu CATANĂ Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL Avocat, dr. Horaţiu Dan DUMITRU

Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Conf. univ. dr. Dan LUPAŞCU Prof. univ. dr. Bianca SELEJAN-GUŢAN Conf. univ. dr. Irina SFERDIAN Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCU

COLABORATORI PERMANENŢI
Jurist Crina KAUFMAN Asist. univ. dr. Ioan LAZĂR Lect. univ. dr. Elena Mădălina NICA Conf. univ. dr. Sebastian RĂDULEŢU Prof. univ. dr. Ștefan SCURTU

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 Cuprins .ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.

secţia a II-a civilă. Decizie pronunţată în recurs în interesul legii. Întrunirea cumulativă a celor două condiţii legale pentru a se dispune dizolvarea. 31/1990. art. Contestatie. 372 din 27 mai 2011. 2/2013 | 5 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Amenzi cominatorii aplicate pentru executarea obligaţiilor de a face cu caracter personal. Ioan LAZĂR Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă DIN ARHIVA PANDECTELOR ROMÂNE 35 Victor HILLARD O privire asupra exequaturului 38 EM. 26 al. în faza executării silite. decizia nr. 232 al. comentariu de Lucian SĂULEANU) 118 Drept procesual civil.DOSAR .ionescu14@rdslink. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ 113 Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. (1) (2).ro. comentariu de Daniel GHIŢĂ) PANDECTELE ROMÂNE NR. Legea lichidării bunurilor inamice din 1923. decizia nr. Calea de atac împotriva hotărârii ce are ca obiect dizolvarea societăţii (ÎCCJ. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Contextul noului Cod de procedură civilă (ÎCCJ. şi (3) DOCTRINĂ 51 Marius ANDREESCU Principiile dreptului. Of. Legătura cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului 75 Claudia GILIA Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 88 Oliviu PUIE Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat 101 Sergiu GHERDAN Privire critică asupra dispoziţiilor art. secţiile unite. nr. Lichidare. B. Decizie în interesul legii din 2005. (1) lit. 227 alin. 2454 din 10 mai 2012. c. prin comanda: #2077 . Derogare (art. 3 din 17 ianuarie 2011. e) din Legea nr. 3 legea lichidărilor din 1923). (Art. O abordare filosofică 66 Irina ALEXE Noţiunile de funcţie publică şi funcţionar public în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 22 legea lichidărilor din 1923). Tratatul Trianon. Intervenţie.Noul Cod de procedură civilă 9 Ioan LEŞ Noul Cod de procedură civilă 18 Ioan LEŞ. la data: 20-11-2013. PANTAZI Lichidare. Tratatul dela Trianon. publicată în M.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dr. c. Bianca SELEJAN-GUŢAN) AGORA 137 Liviu DAMŞA Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. univ. rezumat şi notă de prof.JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ 129 Decizii ale comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind executarea hotărârilor CEDO (III) (selecţie. traducere.ro. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .

c.ionescu14@rdslink.DOSAR Noul Cod de procedură civilă Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .

ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 Interviu .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. c. la data: 20-11-2013.

dr. iar unele dintre ele sunt chiar inedite. dr. evident din punctul de vedere al timpului şi spaţiului acordat acestui interviu. pentru a găsi răspunsuri la câteva întrebări importante pe această temă. În acest context amintim şi introducerea în noul Cod de procedură civilă a unui set de reglementări privitoare la procesul civil internaţional. Pandectele Române: Revista Pandectele Române îşi propune. Ca primă întrebare. 2/2013 | 9 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în acest context. univ.ro. Dimpotrivă. la contestaţia privind tergiversarea procesului. vizează instituţiile reglementate pentru prima dată în noul Cod de procedură civilă. prin comanda: #2077 DOSAR | . noul Cod de procedură civilă a conservat şi promovat o bună parte din soluţiile vechii reglementări. Spania. Ioan Lazăr.ionescu14@rdslink. În ceea ce priveşte prima categorie am putea enunţa reglementările privitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti. O a doua categorie la care ne referim. receptând şi soluţii pozitive promovate de doctrină şi jurisprudenţă.Noul Cod de procedură civilă Noul Cod de procedură civilă Prof. în principal a celor vizând competenţa de atribuţiune. în contextul de faţă. O atare abordare este cu totul firească şi ea a fost promovată de un număr important de coduri de procedură civilă. c. Vă mulţumim că aţi acceptat să împărtăşiţi cu noi din experienţa Dumneavoastră şi credem că acest demers este extrem de util pentru cititorii revistei. în calitate de specialist. Portugalia. Având în vedere intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Dispoziţii cu totul novatoare întâlnim şi în materia executării silite. O prezentare a unor asemenea schimbări şi inovaţii legislative. Schimbările aduse de noul Cod de procedură civilă sunt şi ele numeroase. şi a celor având ca obiect instituţia căilor de atac. la instituirea unor proceduri speciale inedite în peisajul nostru judiciar (procedura privind cererile de valoare redusă. la data: 20-11-2013. este greu de realizat. provincia canadiană Quebec etc. îndeosebi a recursului. acestea nu s-a distanţat fundamental ar putea fi încadrate în două categorii: cele privitoare la de vechea noastră instituţiile tradiţionale ale procedurii civile şi cele care au ca reglementare procesuală. în acest an. adoptate în ultimele decenii în ţări ca: Belgia. Dacă avem însă în vedere schimbările Noul Cod de procedură civilă majore aduse de noul Cod de procedură civilă. Franţa. cum este cazul celor privitoare la realizarea unei jurisprudenţe unitare. ne-am adresat Dumneavoastră. procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii etc.). evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept. din punctul Dumneavoastră de vedere? Ioan Leş: Noul Cod de procedură civilă nu s-a distanţat fundamental de vechea noastră reglementare procesuală. Ioan LEŞ Interviu realizat de lector univ. obiect reglementarea unor instituţii noi. cum sunt cele privitoare la suprimarea procedurii de PANDECTELE ROMÂNE NR. să aducă mai aproape de cititori mari personalităţi ale dreptului şi să facă cunoscute opiniile acestora cu privire la modificările legislative care au loc odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri. ne interesează care sunt schimbările majore aduse de noul Cod de procedură civilă şi care fac diferenţa faţă de vechea reglementare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

aceste schimbări? IL: Legislaţia procesual civilă are un caracter extrem de tehnic. De aceea.ionescu14@rdslink. PR: Ce va însemna pentru cetăţeanul de rând. că aproximativ 15% din populaţie este implicată într-un proces civil sau penal. fără pretenţia unei statistici de rigoare. 3. se află un număr de cca. inTeRViU 10 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. O atare realitate va putea conduce şi la reducerea cheltuielilor implicate de judecata în primă instanţă. întrucât el a fost supus dezbaterilor publice. procedura de aplicare a sechestrului pe autovehicule. în mod efectiv. Schimbările aduse de noul Cod de procedură civilă sunt. un act normativ de o importanţă cardinală pentru statul nostru de drept. interdicţia de principiu a evacuării dintr-o locuinţă în perioada 1 decembrie – 1 martie. iar din acest punct de vedere se afirmă adeseori că procedura civilă este o adevărată aritmetică a dreptului. Sistemul judiciar nu ar trebui să fie surprins.000. PR: Noul Cod de procedură civilă aduce prevederi care au ca scop uniformizarea practicii neunitare. De aceea. executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori etc. schimbările aduse de noul Cod de procedură civilă nu pot genera efecte negative pentru cetăţenii ce vor fi implicaţi în viitor într-un proces civil. Desigur că unele dificultăţi ar putea să survină. indubitabil. nici nu cred că există reale riscuri privitoare la aplicarea corespunzătoare a noului Cod de procedură civilă. Ce ne puteţi spune despre aceste reglementări şi cât de eficiente credeţi că sunt? Ce soluţii vedeţi Dumneavoastră în această problemă a practicii neunitare? Cum se rezolvă această chestiune în legislaţia altor ţări? IL: Titlul al III-lea al Cărţii a II-a din noul Cod de procedură civilă cuprinde unele dispoziţii privitoare la asigurarea unei practice judiciare unitare. noul Cod de procedură civilă reprezintă un progres din punct de vedere juridic şi al eficienţei instituţiilor procedurale. PR: Ce impact va avea intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă asupra practicii. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cât şi pentru cetăţean. c. la data: 20-11-2013. din punct de vedere al organizării logistice şi a cheltuielilor implicate de noua reglementare. cel puţin din punctul de vedere al capacităţii profesionale a judecătorilor. atât pentru opera de înfăptuire a actului de justiţie. de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. prin comanda: #2077 | DOSAR . Aceasta înseamnă. pozitive. fără îndoială. efect extrem de pozitiv.Ioan LEŞ învestire cu formulă executorie. Dar. în general. iar azi în România. pe rolul instanţelor judecătoreşti. Două sunt instituţiile procedurale reglementate în această parte a noului Cod de procedură civilă: recursul în interesul legii şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. având în vedere că un număr important de cetăţeni sunt implicaţi în soluţionarea unor procese civile.000 de dosare. la scurtarea procedurilor judiciare. din punctul de vedere al capacităţii de organizare şi reacţie la schimbare a sistemului judiciar? Ce riscuri imediate există şi ce remedii pot fi avute în vedere? IL: Noul Cod de procedură civilă reprezintă. iar proiectul a fost publicat cu câţiva ani în urmă. mai cu seamă. angrenat într-un proces civil. Fără îndoială că numărul proceselor civile este mai mare decât a celor penale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. fapt pentru care nu ar trebui să discutăm despre inadaptabilitatea magistraţilor la schimbare. interdicţia de principiu a urmăririi imobiliare pentru creanţele a căror valoare nu depăşeşte suma de 10.000 de lei. Aplicarea noului Cod de procedură civilă ar trebui să conducă.

Instituţia nu este inedită nici în dreptul nostru şi nici în legislaţia altor ţări democratice. Fiind vorba de o instituţie inedită în peisajul procedural românesc. De aceea. Spaniei etc. legea conţine unele limitări de natură a evita efectele negative menţionate. efectele practice vor putea fi mai bine evaluate numai după aplicarea efectivă a acesteia. De aceea noul Cod de procedură civilă ridică această exigenţă la nivelul unui principiu fundamental. iar procedura noul Cod de procedură civilă este de judecată se suspendă până la pronunţarea hotărârii concedat spre soluţionare instanţei prealabile.Noul Cod de procedură civilă Recursul în interesul legii trebuie să constituie o instituţie esenţială în realizarea unei jurisprudenţe unitare. În adevăr. însăşi jurisdicţie în această materie. Notăm şi obligativitatea întocmirii unui raport asupra recursului în interesul legii şi posibilitatea instanţei competente de a solicita unor „specialişti recunoscuţi opinia scrisă asupra problemelor de drept soluţionate diferit”. De altfel. iar în sistemul nostru juridic actual un atare principiu este chiar de ordin constituţional. Noul Cod de procedură civilă a impus o nouă paradigmă. ţinând seama că o atare sesizare şi recursul în casaţie. Aceasta deoarece calea recursului nu poate fi exercitată împotriva tuturor hotărârilor judecătoreşti. un principiu impus şi de Comisia Europeană pentru eficientizarea justiţiei. căci şi în acest caz decizia pronunţată este obligatorie pentru Un rol important în realizarea unei celelalte instanţe. impus de noua reglementare procesuală. inspirată din dreptul francez. c. se impune să trecem de la paradigma „termen rezonabil” la aceea de „termen optim şi previzibil”.ionescu14@rdslink. Nădăjduim însă că o atare procedură nu supreme. Aşadar.ro. piatra de încercare a noului Cod de procedură civilă este reprezentată tocmai de modul de reglementare a acestei instituţii procedurale. PR: O altă chestiune avută în vedere de noul Cod de procedură civilă este accelerarea soluţionării proceselor. Sesizarea instanţei supreme pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept poate produce aceleaşi efecte benefice asupra jurisprudenţei ca cele semnalate în cazul recursului în interesul legii. legiuitorul a păstrat caracterul obligatoriu al dezlegărilor date „problemelor de drept judecate”. care prin noul Cod de procedură civilă este concedat spre soluţionare instanţei supreme. Pe de altă parte. El nu reprezintă şi nici nu poate reprezenta singura cale destinată a realiza marele deziderat al unităţii de jurisprudenţă. anume aceea a soluţionării procesului civil într-un termen optim şi previzibil. Cu alte cuvinte previzibilitatea ne apare ca un element nou. Din acest punct de vedere observăm extinderea de către legiuitor a subiectelor de drept cărora li se conferă legitimare procesual activă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. care are plenitudine de va fi folosită de părţi în scop dilatoriu. prin comanda: #2077 DOSAR | . care are plenitudine de jurisdicţie în această materie. Care este părerea Dumneavoastră despre modul în care este reglementată această problemă? IL: Soluţionarea echitabilă şi într-un termen rezonabil a cauzelor constituie un principiu esenţial al unei proceduri civile moderne. Ea ar putea constitui şi un mijloc jurisprudenţe unitare îl va avea procedural dilatoriu. 2/2013 | 11 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Un rol important în realizarea unei jurisprudenţe unitare îl va avea şi recursul în casaţie. cum este cazul Franţei. PANDECTELE ROMÂNE NR. Italiei. sesizarea poate viza numai o problemă nouă de drept. care prin vizează un proces în curs de soluţionare. apreciez că recursul în interesul legii este o instituţie indispensabilă realizării unei jurisprudenţe unitare. De altminteri. la data: 20-11-2013. iar instanţa supremă trebuie să se pronunţe în termen de cel mult trei luni de la data învestirii sale.

ro. posibilitatea unei încărcări excesive a instanţei supreme nu trebuie exclusă. Am spus de multe ori că problema supraaglomerării instanţei supreme nu este de departe una caracteristică sistemului nostru judiciar. căreia în viitor i se vor aduce „amendamentele” evidenţiate de doctrină şi jurisprudenţă. Avem în vedere. În acest sens putem menţiona reglementarea în noul Cod de procedură civilă a condiţiilor de invocare a necompetenţei şi a altor excepţii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Ioan LEŞ care tocmai în acest scop îi impune judecătorului obligaţia de a estima. el a consolidat plenitudinea de competenţă a tribunalelor în materie civilă. prin comanda: #2077 | DOSAR . Nouă ne este dificil a identifica. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. că o asemenea legislaţie nu există. pe care o reiterăm. De altfel. în plan european şi chiar universal. Poate este culpa noastră. în esenţă. Ca orice operă umană şi procedura judiciară este mereu perfectibilă. aveţi obiecţii cu privire la noua reglementare? IL: O legislaţie căreia nu i s-ar putea aduce niciun reproş ar fi una perfectă. a suprimării în varii situaţii a căii procedurale a recursului etc. De aceea. În principiu. Nu este întâmplător că în multe ţări cu incontestabile tradiţii democratice (Spania. c. PR: Ca specialist în procedură civilă. Ce implicaţii are această schimbare? IL: Într-adevăr. o asemenea perfecţiune. determinată de o anumită dificultate de cunoaştere a „dreptului judiciar universal”. în pofida modului de amenajare a recursului. Cea mai delicată şi complexă problemă este şi va fi aceea a competenţei de soluţionare a recursului. Italia etc. căreia în viitor i se vor aduce „amendamentele” evidenţiate de doctrină şi jurisprudenţă. Pe de o parte. Noi ne-am exprimat deja convingerea. apreciem că sub aspectul celerităţii noul Cod de procedură civilă a amenajat un sistem procedural adecvat de natură a realiza un atare principiu în planul efectiv al practicii. dar credem. Aceasta nu înseamnă că noul Cod de procedură civilă nu conţine şi instituţii procedurale care pot fi folosite într-un mod dilatoriu. că noul Cod de procedură civilă este o operă necesară şi benefică pentru justiţia românească şi pentru statul de drept. a procedurii ordonanţei de plată.ionescu14@rdslink. Numărul şi importanţa acestor modificări Noul Cod de procedură civilă este o operă necesară şi benefică pentru justiţia românească şi pentru statul de drept. un atare proces a şi început chiar foarte timpuriu. ci a consacrat şi alte dispoziţii procedurale destinate a contribui la realizarea efectivă a acestui deziderat. în opinia noastră. a recursurilor. a procedurii de soluţionare a cererilor de valoare redusă. modificările aduse noului Cod de procedură civilă prin Legea nr. durata necesară pentru cercetarea procesului. 12 | PANDECTELE ROMÂNE NR. noul Cod de procedură civilă a promovat o viziune mai nuanţată asupra modului de determinare a competenţei materiale. Întrebarea care se pune deja este aceea de a cunoaşte dacă instanţa supremă va face faţă fluxului. îndeosebi.) se discută aproape permanent de imperativul unor noi şi noi reforme în justiţie. Franţa. la data: 20-11-2013. Legiuitorul nu s-a limitat însă la instituirea principiului semnalat. conferindu-le curţilor de apel competenţă deplină în materie de apel. 134/2010. la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate. inTeRViU PR: Potrivit Noului Cod de procedură civilă are loc o reaşezare a competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti. evident în creştere. cu tărie. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. iar instanţei supreme deplină competenţă în materie de recurs.

Potrivit art. Determinarea prin lege a unei sancţiuni pentru neparticiparea la şedinţa de mediere este de natură să stimuleze recursul la calea alternativă a medierii pentru rezolvarea conflictelor dintre părţi. Astfel. din păcate. 192/2012 determină sancţiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii obligaţiei de participare la şedinţa de informare privind medierea.Noul Cod de procedură civilă au demonstrat două lucruri importante. care în timpurile moderne a fost una dintre ramurile cele mai stabile ale sistemului nostru juridic. Obligativitatea participării la şedinţa de informare funcţionează şi după „declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente” [art. 2 alin. Din primul punct de vedere soluţiile promovate recent de legiuitor ar putea conduce la o degrevare a instanţelor judecătoreşti. art. PR: Ce puteţi să ne spuneţi despre impactul modificărilor aduse Legii nr. orice evaluări tranşante prealabile sunt premature. Or. 2 alin. În plan practic însă medierea nu a condus până în prezent la o degrevare semnificativă a instanţelor judecătoreşti. Grosso modo. potrivit art. Eficienţa efectivă a acestor soluţii legislative urmează să se valideze în practică. text introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. c. partea consacrată executării silite este cea care „beneficiază” cel mai mult de un asemenea atribut. Uneori. (1) din Legea nr. astfel cum acest text a fost modificat prin Legea nr. a interesului general al justiţiei şi al interesului părţilor implicate în procedura judiciară. mai ales în acele situaţii în care ele sunt hotărâte să pună capăt procesului exclusiv pe cale judiciară. (1) din Legea nr.ionescu14@rdslink. 192/2006]. 115/2012. 76/2012 nu este doar una de punere în aplicare. 90 din 12 decembrie 2012 se invocă tocmai imperativul satisfacerii unui „interes public”. 192/2006. la data: 20-11-2013.ro. În cadrul unui interviu sau chiar al unui amplu studiu doctrinar ar fi dificil să identificăm toate obiecţiile posibile sau cel puţin a celor efectiv pertinente. PANDECTELE ROMÂNE NR. sancţiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii acestei proceduri de către reclamant este inadmisibilitatea acţiunii. fiind contestată foarte frecvent de către practicienii executării silite. (12) din Legea nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 DOSAR | . Pe de altă parte. 601 din acelaşi act normativ determină cazurile în care părţile sunt ţinute să facă dovada prezentării la şedinţa de informare privind avantajele medierii. Din punctul de vedere al părţilor implicate în procedura judiciară. mai întâlnim şi unele reglementări care nu au abandonat un anumit spirit formalist. 192/2006 asupra obligaţiei judecătorului de a îndruma părţile la mediere? IL: În adevăr. 2 alin. persoane fizice sau juridice. O modificare foarte recentă a Legii nr. 90 din 12 decembrie 2012. cum sunt cele care vizează anumite inconsecvenţe legislative sau necorelări de texte ori reglementări discutabile sub aspectul eficienţei lor. 2/2013 | 13 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. am putea totuşi identifica unele. Efectul unor asemenea reglementări trebuie privit din două perspective. participarea părţilor. ci mai ales una modificatoare a unui cod. în sensul excesiv al termenului. dacă legea nu prevede altfel. anume că noul Cod de procedură civilă nu este o operă perfectă. obligativitatea medierii poate fi reputată ca excesivă. De altfel. 192/2006. iar Legea nr. la şedinţa de informare asupra medierii este obligatorie. în expunerea de motive la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. de data aceasta efectul dilatoriu al participării părţilor la şedinţa de informare este evident. de pildă.

Primii care se vor confrunta cu noile reglementări procesuale sunt cei chemaţi a aplica legea. după declanşarea procesului. de mai obstacol în realizarea unei justiţii optime. Tocmai de aceea consider că o atenţie sporită ar trebui să fie acordată pregătirii profesionale a viitorilor magistraţi. în ceea ce ne priveşte. Sunt motive care ne îndeamnă să pledăm. iar explicaţiile şi bine pregătiţi din punct de vedere responsabilităţile acestei situaţii sunt multiple. astfel că. fără a i se putea opune cu succes excepţia puterii lucrului judecat. dar şi alte categorii profesionale le-au organizat pe diferite teme ştiinţifice în legătură cu noile coduri. Este adevărat însă că participarea la şedinţa de informare nu este obligatorie în toate cauzele civile. Sarcina judecătorilor din această categorie va fi mult mai dificilă decât aceea a colegilor cu o bogată experienţă profesională. având în vedere dispoziţiile art. astfel că adaptarea de neegalat la nivelul Uniunii Europene. 25 din noul cod. iar unele chiar inedite sau spectaculoase. Poate ar trebui regândit programul de pregătire. Dar lipsa unor exigenţe minimale a condus la situaţia actuală. 24 şi art. cât şi fostul cod de procedură civilă. Ţara lor la noua procedură nu va constitui un noastră nu are nevoie. respectiv judecătorii. calitatea acestuia pot afirma că avem un corp de judecători scăzând de la un an la altul. Aserţiunea noastră se întemeiază pe faptul că în anii următori judecătorii vor fi nevoiţi să aplice atât noul Cod de procedură civilă. PR: Ce sfaturi aveţi pentru profesioniştii dreptului care se vor confrunta cu aceste schimbări aduse de noua reglementare? IL: Schimbările şi inovaţiile noului Cod de procedură civilă sunt semnificative. serioase probleme de adaptare la noua legislaţie civilă şi procesual civilă. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. pentru obligativitatea concursului de admitere în învăţământul juridic românesc şi a unui examen de absolvire. c. Pe de altă parte. libertatea de a studia în orice domeniu universitar este şi trebuie să fie asigurată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. care ar putea întâmpina. judecătorul poate acorda un termen pentru realizarea acestei proceduri. astfel că adaptarea lor la noua procedură nu va constitui un obstacol în realizarea unei justiţii optime. Sancţiunea inadmisibilităţii nu afectează însă existenţa dreptului subiectiv. iar unii dintre ei posedă şi o România are un număr de facultăţi aproape experienţă adecvată. Desigur. ci şi pe susţinerea cu exigenţă adecvată a unor probe de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice inTeRViU 14 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Personal am încredere în magistratură şi pot afirma că avem un corp de judecători bine pregătiţi din punct de vedere profesional.ionescu14@rdslink. profesional. întemeiat nu doar pe o lucrare de licenţă. prin comanda: #2077 | DOSAR . Socot că acest proces ar trebui să continue şi în perioada imediat următoare.Ioan LEŞ Totuşi. Învăţământul juridic românesc se află şi Personal am încredere în magistratură şi el într-o criză profundă. în opinia noastră. Apreciez ca deosebit de utile conferinţele pe care corpul magistraţilor. la ora actuală. mult de 8-10 facultăţi de drept. El ar fi deosebit de necesar îndeosebi pentru tinerii magistraţi. întrucât fondul dreptului nu a fost cercetat de către instanţă. chiar şi în acest context. la data: 20-11-2013. dar şi modalităţile de realizare a concursului privind admiterea în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. iar unii dintre ei posedă şi o experienţă adecvată. socotim că sancţiunea respingerii acţiunii civile ca inadmisibilă în cazul neparticipării reclamantului la şedinţa de informare este uşor excesivă. în cazul neparticipării la şedinţa de informare. în opinia noastră. reclamantul poate introduce o nouă acţiune cu acelaşi obiect şi privind aceleaşi părţi.

ca orice operă umană. atunci când am remarcat că nici Codul de procedură civilă. întrucât va viza şi instituţii fundamentale ale statului de drept. c. îi vizează şi pe ceilalţi jurişti care îşi aduc concursul la opera de înfăptuire a justiţiei. cu deosebire. prin comanda: #2077 DOSAR | . deşi sunt convins că ea va stârni cele mai vii dispute doctrinare şi practice. în plan politic. dacă avem în vedere şi perspectiva apropiată a PANDECTELE ROMÂNE NR. fiind o cale extraordinară de atac. Dar codul nostru a fost „reformat” masiv înainte de a intra în vigoare. şi dacă da. În opera de înfăptuire a justiţiei sunt implicaţi şi alţi specialişti din domeniul dreptului. De la susţinerile politice la acţiunea legislativă este adeseori un drum mai lung.Noul Cod de procedură civilă la disciplinele fundamentale (drept constituţional. unui teoretician şi. Personal am considerat că o reformă a noului Cod de procedură civilă nu ar trebui să fie realizată decât după o perioadă de aplicare practică a acestuia. în general. întrucât ea ar putea întâmpina o rezistenţă majoră din partea unor practicieni ai dreptului. privitoare la pregătirea profesională a magistraţilor. întrucât în sistemul nostru procesual civil recursul nu realizează o judecată într-un al treilea grad de jurisdicţie. cum este organizarea justiţiei constituţionale şi a Consiliului Superior al Magistraturii. şi cu totul sintetic. ca avocaţi. notari publici. discuţia ar trebui să se poarte. la care răspunsul depinde de conţinutul normativ al reglementărilor preconizate. Totuşi. la existenţa a trei grade de jurisdicţie. O asemenea restructurare credem că este iminentă. Foarte punctual. la data: 20-11-2013. Domnia sa are în vedere chiar suprimarea unui grad de jurisdicţie. cel mai adesea. Şansele unei asemenea reforme nu sunt dintre cele mai mari. Este pentru prima dată în cei peste 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 când s-a invocat cu acuitate.ro. 2/2013 | 15 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. De aceea. În ceea ce ne priveşte considerăm că problema care se ridică este mai degrabă aceea a suprimării unui grad de instanţe. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. asupra restructurării eventuale a sistemului nostru judiciar. Sunt binevenite asemenea reforme? Este o întrebare fundamentală. Trecând însă peste orice maliţiozitate unele schimbări ar putea să se producă mai devreme decât ne aşteptăm. Primul-ministru al Guvernului României a anunţat deja iniţiativa unei reforme a sistemului judiciar. iar nu a unui veritabil grad de jurisdicţie. PR: Credeţi că. unui procedurist. o asemenea problemă. nu poate fi una care să beneficieze de atributul perfecţiunii. Parţial am răspuns la această întrebare. mă voi referi pe scurt la două dintre problemele enunţate. care va avea implicaţii şi asupra sistemului judiciar. drept penal şi drept procesual penal). drept civil. Propunerea este extrem de interesantă. Nu este cazul să insistăm asupra acestei aserţiuni. drept procesual civil. astfel că există toate premisele ca acest proces să continue.ionescu14@rdslink. care ar fi problemele care ar putea genera aceste ajustări? IL: Întrebarea Dumneavoastră este una dintre cele mai dificile care i se poate adresa. socot că aserţiunile de mai sus. Oricum. în viitorul apropiat vor fi necesare noi ajustări ale reglementărilor noului Cod de procedură civilă. Prima vizează suprimarea unui grad de jurisdicţie. o atare reformă impune o explicitare mai nuanţată a intenţiilor reale a iniţiatorilor unei asemenea reforme. De aceea. Este adevărat însă că doctrina procesual penală face referire. respectiv după un interval de timp de cel puţin 3-5 ani. în special. nu putem să ignorăm iminenţa unei reforme constituţionale. executori judecătoreşti etc.

un avocat şi 6 personalităţi care nu aparţin nici Parlamentului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. O atare schimbare nu ar trebui însă să afecteze în niciun fel statutul judecătorilor. Pe de o parte. un consilier desemnat de Consiliul de Stat. în cazul unei noi organizări teritoriale se impune şi o regândire corespunzătoare a sistemului judiciar. cheltuielile implicate de administrarea justiţiei s-ar reduce în mod semnificativ. Totuşi. fiind compusă din 5 procurori. în considerarea ultimelor evoluţii. judecătorii sau curţi de apel. un consilier de la Consiliul de Stat. În cazul unei noi organizări teritoriale se impune şi o regândire corespunzătoare a sistemului judiciar. prin comanda: #2077 | DOSAR . cea privitoare la o eventuală reformă a Consiliului Superior al Magistraturii. În această privinţă unele exemple sunt edificatoare. îndeosebi în ceea ce priveşte componenţa acestor organisme.Ioan LEŞ reorganizării teritoriale a României în 8 sau mai multe regiuni. nici executivului şi nici ordinului judiciar. Desigur că legiuitorul ar putea preconiza desfiinţarea efectivă a unor categorii de instanţe. Potrivit textului constituţional francez. nu putem să nu observăm lipsa de unitate. În Belgia Consiliul inTeRViU 16 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Pe de altă parte. Acesta ar putea avea ca obiectiv principal armonizarea jurisprudenţei la nivelul curţilor de apel şi formularea unor propuneri corespunzătoare pentru declanşarea recursului în interesul legii. Iar unul dintre cele mai recente sisteme de reorganizare este cel francez. În orice caz. coerenţă şi consecvenţă a acestui organism. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din două formaţiuni. întrucât acelaşi număr de judecători ar fi concentrat la un număr mai mic de instanţe.ionescu14@rdslink. Ultimele evoluţii tind înspre spre o structură mult mai echilibrată. În atare condiţii. Abordarea unei atare probleme poate determina o alunecare inevitabilă spre o analiză juridică cu conotaţii politice. ceea ce nu ne propunem să realizăm în cadrul unui demers pe care îl dorim să rămână la un nivel ştiinţific. O asemenea reformă ar putea produce unele efecte pozitive. propunerea formulată de primul-ministru este una dintre cele mai delicate şi ea trebuie examinată cu foarte multă precauţiune. respectiv prin organizarea lor la nivelul regiunilor administrative. Prima este prezidată de preşedintele Curţii de Casaţie şi este compusă din 5 judecători. O problemă de mare actualitate este. nici executivului şi nici ordinului judiciar. un procuror. în sensul precizat anterior. un judecător. în care prezenţa reprezentanţilor societăţii civile să fie una semnificativă sau chiar paritară. după modelul Plenului instanţelor supreme din Germania. c. ne apare firesc ca sediul curţilor de apel să fie în reşedinţa fiecărei regiuni administrative. întrucât în mod inevitabil ar putea determina şi o regândire a modului de organizare a instanţei supreme şi a unor instituţii procesuale. 67 din Constituţie în urma reformei iniţiate în anul 2008. realizat prin modificarea art. adică prin reducerea numărului curţilor de apel. una pentru judecători şi una pentru procurori. inclusiv salarizarea acestora ori suprimarea unor posturi în magistratură. Totuşi. un avocat şi 6 personalităţi care nu aparţin nici Parlamentului.ro. la data: 20-11-2013. Formaţiunea pentru procurori este prezidată de procurorul general. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. La începutul anilor 50 ai secolului trecut tendinţa a fost aceea a unor consilii structurate pe baze strict corporatiste. Istoria europeană a consiliilor superioare ale magistraturii este una extrem de interesantă şi sinuoasă. transparenţă. perspectivă. cum este aceea a recursului. Într-o atare perspectivă am putea avea în vedere şi înfiinţarea unui Consiliu al curţilor de apel. o asemenea reformă s-ar repercuta pozitiv şi asupra calităţii actului de justiţie.

la data: 20-11-2013. vă mulţumim. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 DOSAR | . c. PANDECTELE ROMÂNE NR.ro.Noul Cod de procedură civilă Superior Judiciar are o componenţă paritară (art. soluţiile promovate şi în alte ţări europene pot constitui repere fundamentale pentru o opţiune care să evite actualele dificultăţi. 151 din Constituţie). Preşedintele Curţii Administrative şi Procurorul General). PR: Domnule Profesor Ioan Leş. dintre care 11 aleşi de Parlament dintre juriştii cu o înaltă calificare profesională şi 11 de către Puterea Judiciară. Prin urmare. 2/2013 | 17 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Exemplul Bulgariei este şi el semnificativ în sensul precizărilor de mai sus (25 de membri.ionescu14@rdslink. sunt membrii de drept Preşedintele Curţii de Casaţie.

the authors examine the innovative provisions relating to the concept of voluntary jurisdiction – a procedural situation when on party (i. In this regard the authors remarke that most of the previous provisions kept their validity. but pertinent analysis on the territorial jurisdiction of courts in the context of the provisions of the New Civil Code of Procedure. professional. DOcTRină 18 | PANDECTELE ROMÂNE NR. consumer. univ. judge.Ioan LEŞ. dr. Keywords: choice of jurisdiction. c. prin comanda: #2077 | DOSAR . prosecutor. The first part of the present study treats the norms regarding material competence. It is observed further that tribunals has unlimited jurisdiction in civil matters. voluntary jurisdiction. dr. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. The authors approach emphasis especially on the norms which reveales the normative tendencies of the New Civil Code of Procedure. legacy. Ioan LAZĂR Avocat. while ordinary courts has only exceptional competence. the authors show the consequences of declaring as unconstitutional the provisions of Article 1 par. In this regard are presented especially the solutions designed to improve traditional solutions and those ment to avoid divergent interpretations of the legal texts. plurality of parties.ro. Finally. univ. The study also offers a short. Baroul Alba Cercetător Ştiinţific asociat Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” Academia Română Lector corespondent INPPA Bucureşti ABSTRACT The paper at hand presents some of the most significant rules and principles adopted by the legislator in the matter of courts jurisdiction. the judge) plays the role of plaintiff of defendant. Regarding substantial competence of ordinary courts.ionescu14@rdslink. Ioan LEŞ Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Lect. Courts of appeal and the High Court of Cassation have unlimited jurisdiction only in matter of contestations and appeals. material competence. real estate. Ioan LAZĂR Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă Prof.e. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1)1 of the former Civil Code of Procedure – the correspondent provisions of Article 94 (2) of the New Civil Code of Procedure. la data: 20-11-2013. where the authors identify the role of courts in the current judicial system. registrar.

ro. atât în perioada interbelică. situaţie procesuală în care una dintre părţi – judecător – are calitatea de reclamant sau de pârât. autorul remarcă că o bună parte din reglementările anterioare şi-au păstrat actualitatea. pe o analiză a acelor norme procedurale care evocă tendinţele de normativizare ale noului Cod de procedură civilă. civ. Reflecţii generale În mod tradiţional.ionescu14@rdslink. Sunt prezentate. este şi cea privitoare la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti în viziunea noului Cod de procedură civilă. 94 pct. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 DOSAR | . judecător. Pe de altă PANDECTELE ROMÂNE NR. autorii realizând o prezentare a rolului instanţelor judecătoreşti în cadrul sistemului judiciar actual. judecătoria având o competenţă de excepţie. în continuare. iar curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deplină competenţă în materie de apel şi respectiv de recurs. precum şi în etapa temporală care a urmat după Revoluţia din decembrie 1989. În ceea ce priveşte competenţa materială a judecătoriilor. Prima parte a studiului este consacrată regulilor de competenţă materială. imobile. procuror. Se remarcă faptul că. în continuare. I. corespunzătoare dispoziţiilor art. În această privinţă. 2 noul C. pr. Fără pretenţia şi necesitatea unei cercetări istorice. 1 pct. În final. pr. autorul ne înfăţişează şi consecinţele declarării ca neconstituţionale a prevederilor art. O analiză sumară. în contextul de faţă. dar şi conservarea unora din opţiunile normative consacrate în anteriorul Cod de procedură civilă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pluralitate de pârâţi. consumator. plenitudinea de jurisdicţie în materie civilă revine tribunalului. Abordarea este una direcţionată. civ. grefier.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă REZUMAT În cuprinsul studiului de faţă autorul ne înfăţişează doar câteva dintre principiile şi regulile cele mai semnificative promovate de legiuitor în materie de competenţă. competenţă facultativă. cu deosebire reglementările destinate a ameliora soluţiile tradiţionale în materie şi a evita unele interpretări divergente. profesionist. Cuvinte-cheie: alegere de competenţă.. succesiuni. c. autorii realizează şi un examen al dispoziţiilor novatoare privitoare la competenţa facultativă. competenţă materială. cu deosebire. menţionăm totuşi că asemenea modificări legislative s-au produs. normele de competenţă au fost acelea care au suferit cele mai multe modificări legislative în istoria procedurii civile. doar materia căilor de atac poate fi comparată cu asemenea abordări normative. 11 anteriorul C. 2/2013 | 19 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dar pertinentă. Adoptarea noului Cod de procedură civilă a prilejuit promovarea unor soluţii novatoare în domeniul competenţei materiale şi teritoriale a instanţelor judecătoreşti. cât şi în cea din epoca regimului comunist.

legiuitorul a valorificat şi unele dintre opţiunile sau propunerile formulate de literatura de specialitate. 76 din 24 mai 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. Bucureşti. Of. Bucureşti. Leş. datorii vamale. dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”. I. curţile de apel având în continuare o competenţă de excepţie[3].Ioan LEŞ. în P. pr. pp. publicată în M.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal a curţilor de apel. contribuţii. Jurisdicţii administrative în materie financiară. iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale. Ed.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale. I. 2010. potrivit legii speciale”. Prin urmare. 10 din Legea nr. A se vedea de asemenea I. 1-449. 56-61. nr. II. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. nr. cele mai spectaculoase inovaţii promovate de noul Cod de procedură civilă în domeniul competenţei judiciare în materie civilă. Leş. precum şi cele care privesc taxe şi impozite. Ideea a fost subliniată în mod deosebit de doctrina recentă. Ioan LAZĂR parte. Puie. Or. curţile de apel au devenit instanţe de drept comun în materie de apel. prin comanda: #2077 | DOSAR . Ed. Ne propunem să analizăm. precum şi accesorii ale acestora de până la 500. Bucureşti. Bucureşti. Deleanu. în contextul de faţă nu vom insista în mod deosebit asupra reglementărilor promovate de noul Cod de procedură civilă şi de Legea nr. În ambele situaţii textul foloseşte criteriul valoric pentru a realiza o [1] A se vedea I. civ.ionescu14@rdslink. 475-631. Pe de altă parte. Opţiunile agreate de noul Cod de procedură civilă în domeniul competenţei materiale au format deja obiectul unor abordări doctrinare detaliate şi pertinente[1]. Ed. 76/2012[2] în materia enunţată.ro. Of. 2012. vol. [2] Legea nr. nr. c. text ce conferă curţilor de apel căderea de a soluţiona în primă instanţă „cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal. precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.H. Ed. pp. Lazăr. Universul Juridic. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în reglementarea Noului cod de procedură civilă. Aspecte privitoare la implicaţiile noului Cod de procedură civilă asupra instituţiei contenciosului administrativ. I. 7/2012. 365 din 30 mai 2012. datorii vamale.R. 2011. textul citat se referă la două categorii de litigii: de contencios administrativ şi de contencios fiscal[5]. I. publicată în M. 96 pct. Concluzia de mai sus poate fi dedusă şi din prevederile art. 2011. în esenţă. p. 113. Fanu-Moca. C. cu modificările ulterioare. 20 | PANDECTELE ROMÂNE NR. contribuţii. DOcTRină Legea nr. Wolters Kluwer. Beck. cu precădere. precum şi cele care privesc taxe sau impozite. 1154 din 7 decembrie 2004. 159-242. passim. Beck. C. Noul cod de procedură civilă. art. la data: 20-11-2013. 1 noul C. vol. Universul Juridic. pp. Acestea sunt. iar instanţei supreme i s-a conferit plenitudine de jurisdicţie în materie de recurs. Aserţiunea noastră este valabilă şi în privinţa rolului jurisprudenţei. 554/2004[4]: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene. în Studii de drept judiciar privat. pp. acele dispoziţii procedurale care au un caracter novator în raport cu reglementările anterioare. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. 554/2004 a contenciosului administrativ. Contenciosul fiscal. Precizăm că în concepţia noului Cod de procedură civilă plenitudinea de competenţă în materia contenciosului administrativ şi fiscal aparţine tribunalului. Bucureşti.H. Tratat de procedură civilă. [3] Pentru un studiu privitor la implicaţiile noului Cod de procedură civilă asupra instituţiei contenciosului administrativ a se vedea O. Comentariu pe articole. [4] [5] Pentru mai multe detalii privitoare la conceptul contenciosului fiscal a se vedea: A.. Reflecţii asupra normelor de competenţă materială Noul Cod de procedură civilă a consolidat competenţa materială a tribunalelor şi a accentuat caracterul de excepţie al atribuţiilor conferite de lege judecătoriilor. 53-79. 2006. De aceea. Ed. potrivit art.

000 RON. 1 noul C. 94 pct. Într-adevăr. partea finală a textului analizat. De data aceasta criteriul valoric este lipsit finanţare nerambursabilă de relevanţă în determinarea competenţei secţiilor de contencios administrativ şi fiscal al curţilor de apel. Textul are însă un caracter particular şi în raport cu prevederile art. În schimb. Această normă procedurală constituie o premieră în sistemul legislaţiei noastre procesuale şi are ca scop evitarea unor reglementări procesuale frecvente şi care să deroge de la dreptul comun. derogarea de la dispoziţiile de competenţă pe care le instituie în materia contenciosului administrativ şi fiscal numai printr-o lege organică. 95 pct. cea statuată de art. însă numai dacă prin lege organică specială nu se dispune altfel. astfel cum adeseori s-a întâmplat sub imperiul anteriorului Cod de procedură civilă.ro. Este ceea ce precizează. Competenţa materială a tribunalelor şi a curţilor de apel în materia contenciosului administrativ şi fiscal este atrasă. fie ea chiar organică. după caz. O atare normă procedurală are un vădit caracter particular în raport cu reglementările procesuale anterioare. nu enumeră conflictele individuale de muncă printre cele ce intră în competenţa [6] Prin Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti.ionescu14@rdslink. 122 noul C. Este însă de observat că tribunalele au o competenţă mai extinsă în materia contenciosului administrativ. competenţa aparţine. 554/2004. În consecinţă. chiar dacă vizează o finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. 10 alin.000. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu titlu tranzitoriu. respectiv până la data de 1 ianuarie 2016. nu a mai păstrat însă această soluţie (la data definitivării studiului de faţă legea se afla în procedură legislativă la Senat). 2/2013 | 21 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 554/2004. 554/2004. tribunalelor (art. 1 noul C. tribunalului. în temeiul dispoziţiilor art. ci regulile de competenţă statuate de Legea nr. 134/2012 privind Codul de procedură civilă plafonul valoric de departajare a competenţei tribunalelor faţă de curţile de apel a fost stabilit. întrucât ea se răsfrânge asupra tuturor actelor „emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene”. Această „derogare” nu are însă ca obiect normele noului Cod de procedură civilă. O atare soluţie se degajă din principiul general care conferă jurisdicţie deplină. pr. Potrivit acestui text sunt de competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel „toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea contencios administrativ şi fiscal | nerambursabilă din partea Uniunii Europene. indiferent noul Cod de procedură civilă | de valoare”. 10 alin. Competenţa determinată de text este atrasă doar dacă are ca obiect sume nerambursabile acordate de Uniunea Europeană. potrivit art. Textul analizat permite. în viziunea noului Cod de procedură civilă. respectiv secţiilor de contencios administrativ a curţilor de apel. dacă actul contestat aparţine unei autorităţi publice locale. în prezent. c. în primă instanţă.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă departajare de atribuţii între tribunale şi curţile de apel[6].). la data: 20-11-2013. precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. (1) din Legea nr. (1) din Legea nr. civ. civ. civ. noi reguli de competenţă. Tribunalele beneficiază de plenitudine de jurisdicţie şi în materia conflictelor individuale de muncă. Drept urmare. dar şi din faptul că art. iar nu şi printr-o altă lege. Singura „derogare” este.. într-o manieră imperativă incontestabilă. aşadar. O normă cu caracter special este şi cea statornicită în art. 10 din Legea nr. prin comanda: #2077 DOSAR | . 554/2004. iar actul atacat este emis de o autoritate publică centrală. pr. 122 noul C. la 3. „reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod”. civ. nu pot fi stabilite decât prin modificarea acestuia. pr. PANDECTELE ROMÂNE NR. curţile de apel au căderea de a soluţiona litigiile privind actele administrative „emise sau încheiate de autorităţile publice centrale”. pr. Legea adoptată de Parlament. în varianta votată de Camera Deputaţilor.

în ceea ce ne priveşte. Ineditul acestei soluţii legislative constă în faptul că hotărârea judecătoriei este pronunţată „în primă şi ultimă instanţă”. D.. aceea de excludere a căii ordinare de atac a apelului şi a căii extraordinare de atac a recursului[10]. p. o îndoială ar fi putut fi provocată de dispoziţiile art. nr. Instanța constituțională a declarat fostul art. în mod constant. nr. Legea nr. în considerarea unor situaţii deosebite. nr. 2010. 4/2013. 62/2011 a dialogului social[8]. 714 din 26 octombrie 2010. în M. A se vedea I. precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 2 noul C. Tiţ. 208 din acest act normativ. Potrivit art. [8] [9] DOCTRINĂ Republicată în M. Atasiei. Leş. 94 pct. 396 din 26 aprilie 2012. 625 din 31 august 2012. Ioan LAZĂR judecătoriilor[7]. H. reguli speciale de procedură[11]. 129 din legea fundamentală. Ed. Of. 368 din 31 mai 2012 şi Decizia nr. 164. Fără a intra în alte detalii. spiritul noului Cod de procedură civilă este şi acela de a institui proceduri simplificate. 3-4. [10] [11] Curtea Constituţională Plen. 94 pct. c. prin decizia Plenului nr. Cu toate acestea. Ea este pronunţată după ce de aproape două decenii Curtea a apreciat. Comentariu pe articole. pp. cum este cazul Deciziei nr. judecătoriile au competenţa de a soluţiona „în primă şi ultimă instanţă. p. 11 din codul anterior de procedură civilă ca fiind contrar dispozițiilor art. Pe de altă parte. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti. Republicată în M. Of. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. Of. iar aceasta tocmai în considerarea caracterului de excepţie al soluţiei promovate prin Legea nr. astfel cum am apreciat şi cu un alt prilej. text ce garantează părților accesul la o cale de atac . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pr. în M. indiferent de calitatea părţilor. 1 lit. 1 din 8 februarie 1994. 134/2010 privind Codul de procedură civilă[9].000 lei inclusiv. 202/2010 comentată. prin Legea nr. ci legal. [7] A se vedea în acest sens I. astfel că legiuitorul este îndreptăţit să suprime una din căile de atac reglementate de lege. Curtea a apreciat că principiul dublului grad de jurisdicţie nu este de ordin constituţional. Orice rezervă este înlăturată prin prevederile art. conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal. la data: 20-11-2013.ro. Semnificaţia particulară a acestor norme de competenţă a fost. Of. 1/1994. 545 din 3 august 2012. Hamangiu. mai întâi. în M. Noul Cod de procedură civilă a promovat şi o soluţie novatoare în privinţa soluţionării unor cereri de valoare redusă.. art. 202 din 25 octombrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. nr. civ. text ce le conferă judecătoriilor căderea de a soluţiona în primă instanţă şi „orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200. 202/2010[12] şi prin noul Cod de procedură civilă. Noul Cod de procedură civilă. 2 noul C. Leş. j) noul C.000 lei inclusiv”. 702 din 5 octombrie 2011. confirmată prin alte decizii subsecvente. pr. legiuitorul având posibilitatea de a reglementa. Competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în reglementarea Noului cod de procedură civilă. cererile privind creanţe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2. În opinia noastră. 164. 202/2010. publicată în M. Urmare acestei decizii de neconstituționalitate. 1137 din 13 septembrie 2011. 208 din Legea nr.Ioan LEŞ. 22 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Of. nr. a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. Drept urmare. apreciem că instanţa constituţională avea şi posibilitatea unei abordări diferite. Menţionăm că soluţia enunţată a fost statuată. civ. Decizia nr. Mica Reformă în Justiţie. 94 pct. pr. civ. nr. [12] Legea nr.. soluţia instanţei constituţionale nu reprezintă consecinţa unei consecvenţe interpretative deosebite. că liberul acces la justiţie nu semnifică şi recursul la toate structurile şi căile de atac organizate de lege. În concret. profesionişti sau neprofesionişti”. dintre care unele foarte recente. Of. astfel cum el a fost modificat recent prin Legea nr. în fostul Cod de procedură civilă. prin comanda: #2077 | DOSAR . Bucureşti. potrivit art. 69 din 16 martie 1994.

Unele consideraţii asupra normelor de competenţă teritorială Noul Cod de procedură civilă a păstrat în bună măsură soluţiile legislative anterioare şi în privinţa determinării regulilor de competenţă teritorială. în cazul analizat. De altminteri. indiferent de forma şi structura lor. excepţională şi convenţională. Potrivit acestui text. dar numai „pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului sau din fapte săvârşite de acesta”. ele fiind prezentate în toate tratatele şi cursurile universitare. Ea se legitima tocmai prin valoarea relativ redusă a obiectului litigiului. persoană fizică sau persoană juridică. Calitatea reclamantului. Unele inovaţii legislative sunt însă deosebit de interesante. prin comanda: #2077 DOSAR | . III. privitoare la determinarea competenţei teritoriale în cazul persoanei juridice care are dezmembrăminte. norma procedurală evocată are în vedere o persoană juridică de drept privat care „are un dezmembrământ fără personalitate juridică”. 2/2013 | 23 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. civ. Referirea la un dezmembrământ al persoanei juridice nu poate avea. Aplicarea corectă a acestor dispoziţii implică luarea în considerare a ipotezelor riguros determinate de lege. Mai întâi. c. Textul se referă. pr.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă de natură a accelera procedurile judiciare. în primul rând. această soluţie nu este unică în peisajul judiciar european. o altă semnificaţie decât aceea de a viza componente organizatorice ale persoanei juridice. 109 noul C. constituia unul dintre aceste exemple. după opinia noastră. la situaţia promovării unei acţiuni civile împotriva unei persoane juridice de drept privat. În privinţa competenţei teritoriale generale. în esenţă. noul proceduri simplificate | Cod de procedură civilă a păstrat regula potrivit căreia cererea de competență teritorială | chemare în judecată se adresează instanţei corespunzătoare de la acțiune civilă domiciliul sau reşedinţa pârâtului. O atare regulă este promovată în imensa majoritate a legislaţiilor procesuale pentru raţiuni teoretice şi practice asupra cărora nici nu este cazul să stăruim. Iar eliminarea apelului şi recursului. obligaţii care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului respectiv şi pentru obligaţii ce izvorăsc din fapte săvârşite de reprezentantul dezmembrământului.ionescu14@rdslink. În al doilea rând. Competenţa instanţei de la locul unde se află dezmembrământul fără personalitate juridică este atrasă numai pentru obligaţiile strict determinate de norma procedurală analizată: obligaţii care urmează să fie executate în locul unde se află dezmembrământul respectiv. regulile consacrate în fostul Cod de procedură civilă privitoare la competenţa teritorială generală. Din prevederile legale analizate se desprinde concluzia că reclamantul are posibilitatea de a alege între două instanţe deopotrivă competente: instanţa corespunzătoare sediului persoanei PANDECTELE ROMÂNE NR. De aceea în continuare vom realiza doar un examen relativ sumar al celor mai semnificative dispoziţii procedurale în materie. la data: 20-11-2013. este util să precizăm că legiuitorul a preluat. cererea îndreptată împotriva unei persoane juridice de drept privat poate fi introdusă şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică. O dispoziţie nouă este însă cea statuată în art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. nu prezintă relevanţă juridică în determinarea competenţei în condiţiile acestor norme procedurale.ro. alternativă.

J. anume în sensul că ea face referire la competenţa instanţei de la domiciliul pârâtului. ci şi la orice alte „entităţi fără personalitate juridică”. Noua reglementare este însă una superioară. În contenciosul administrativ sunt asimilate autorităţilor publice şi persoanele juridice de drept privat care. 111 noul C. autorităţilor. pr. Aceasta deoarece acţiunea în contencios administrativ se îndreaptă. Or. Potrivit art. p. 7 alin. formula folosită de art. (3) fostul C. potrivit înţelegerii dintre membri. pr. pr. împotriva unei autorităţi persoane juridice de drept public | administrative sau a altei persoane juridice de drept instanţa de la domiciliul pârâtului | public. pr. în B.. într-o formulă parţial diferită. Soluţia a fost promovată anterior şi pe cale jurisprudenţială[13]. precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului. cererea de chemare în judecată împotriva unei asociaţii. civ. se poate introduce la instanţa competentă pentru persoana căreia. 2 alin. 554/2004 autoritate publică determină conţinutul sintagmei „contencios administrativ” prin raportare tocmai la situaţia în care în cadrul litigiului supus judecăţii „cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică”. în esenţă. formulă pe care o considerăm cel puţin parţial inadecvată în materia contenciosului administrativ. secţia comercială. reţinem şi o anumită nuanţă a acestei din urmă reglementări. i s-a încredinţat conducerea sau administrarea acesteia.. societăţi sau altei entităţi fără personalitate juridică. Reglementarea evocată se regăsea.ro. 110 noul C. 111 noul C. de regulă. (1) lit. ne apare [13] [14] DOCTRINĂ A se vedea CSJ. Ioan LAZĂR juridice şi instanţa locului unde se află dezmembrământul acelei persoane juridice. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. la data: 20-11-2013. referirea textului la domiciliul pârâtului este cu evidenţă inadecvată în materia contenciosului administrativ. 554/2004.D. au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. însăşi art. întrucât nu se referă doar la asociaţiile sau societăţile fără personalitate juridică. potrivit legii. respectiv şi altele decât cele expres nominalizate de el. decizia nr. calitate procesuală pasivă şi în mod corespunzător un sediu[14]. În aceste condiţii. diferită de cea statuată în materia contenciosului administrativ. 24 | PANDECTELE ROMÂNE NR. (3) din Legea nr. 2 din Legea nr. 386. de regulă. Totuşi. De altminteri. şi în art. legea nefăcând nicio distincţie în această privinţă. O reglementare mai bine elaborată este şi cea privitoare la competenţa de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva unei entităţi fără personalitate juridică. 554/2004. Soluţia analizată nu este. 1995.Ioan LEŞ. în sensul referirii sale şi la orice alte „persoane juridice de drept public”. Potrivit art. în regim de putere publică art. De aceea. autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale. 10 alin.ionescu14@rdslink. 593 din 26 septembrie 1995. civ. indiferent de natura litigiului. Pe linia aceloraşi ameliorări legislative se înscriu şi prevederile art. Iar o atare autoritate publică are. instituţiilor centrale sau altor persoane juridice de drept public. În cazul lipsei unei asemenea persoane. reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. b) din Legea nr.C. această redactare a textului este acoperitoare pentru orice entităţi fără personalitate juridică. prin comanda: #2077 | DOSAR . text potrivit căruia cererile îndreptate împotriva statului. constituită potrivit legii. civ. cererea se va putea introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre membrii entităţii respective. Superioritatea textului faţă de reglementarea anterioară rezidă şi de data aceasta în redactarea cu caracter general.. în contenciosul administrativ. civ. De remarcat şi faptul că textul este incident în toate acţiunile îndreptate împotriva statului.

76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. pr. pr. Leş. Practic. Totuşi. Într-adevăr. PANDECTELE ROMÂNE NR. odată făcută alegerea de competenţă. O asemenea realitate ridică semne de întrebare asupra pretinsului caracter derogatoriu al dispoziţiilor art. fundamental din punctul nostru de vedere. socotim că normei procedurale comentate nu i se poate găsi o justificare temeinică sub aspectul utilităţii sale în raport cu normele dreptului comun. la data: 20-11-2013. Bucureşti. 271. În concepţia noastră. ci dimpotrivă aceea a unei pluralităţi de pârâţi. civ. căci în caz contrar primul alineat al art. Noul Cod de procedură civilă a păstrat în foarte mare măsură soluţiile promovate în codul anterior şi în privinţa competenţei teritoriale alternative. Aserţiunea noastră se întemeiază pe dreptul indeniabil al reclamantului de a alege între două sau mai multe instanţe competente şi pe faptul că odată alegerea făcută competenţa se fixează în mod definitiv. 2/2013 | 25 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. C. (3) din Legea nr. pr. Beck. în cazul pluralităţii procesuale pasive. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. principiu unanim admis de doctrină şi jurisprudenţă. reia dispoziţiile din fostul art. p. În mod evident. Textul comentat este incident doar în situaţia în care „un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el”. oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe”. c. [15] [16] A se vedea I. O atare atitudine este însă greu de probat în cadrul procesului civil. civ. 112 alin. Tratat de drept procesual civil. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. devine întru totul aplicabil. Potrivit textului amintit: „Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el. Într-un alt context am subliniat că determinarea competenţei în favoarea instanţei în raza căreia domiciliază un singur pârât nu este o soluţie echitabilă[16]. 554/2004. 5. Pe de altă parte. ed. I. întrucât el este cel ce a promovat acţiunea. necompetenţa nu poate fi invocată cu succes în ipoteza în care acţiunea este îndreptată împotriva a doi pârâţi care au domiciliul în raza teritorială a unor instanţe diferite. întrucât nu credem că aceasta este ipoteza vizată de text. mai întâi. 9 C. art. Ed. reţinem şi statuarea în cel de-al doilea alineat al art. prin comanda: #2077 DOSAR | . dar şi crearea unei situaţii inechitabile pentru acele părţi care au domiciliul sau sediul în circumscripţia teritorială a aceleiaşi instanţe. pr. O astfel de opţiune procesuală a fost promovată. 10 alin. 2010. respectiv aceea în care acţiunea este îndreptată împotriva mai multor pârâţi. 554/2004 de la dreptul comun. 112 noul C. Noul Cod de procedură civilă. situaţia avută în vedere este aceea a unei coparticipări procesuale pasive. Tocmai de aceea noi apreciem că o atare atitudine trebuie raportată cu necesitate şi la un element de ordin cantitativ. Modul de redactare a textului induce o condiţie de ordin subiectiv de o anumită generalitate şi relativitate. De aceea. (3) din Legea nr. în mod inevitabil legea se raportează la o atitudine subiectivă a reclamantului.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă ca una ce beneficiază de o redactare net superioară celei reglementate de art. Această normă a fost instituită prin Legea nr. Am precizat cu un alt prilej că practic acestui text nu i se poate atribui semnificaţia unei derogări de la dreptul comun în materie[15]. (1) noul C.H. civ. 190. (3) din Legea nr. 554/2004 mai precizează că dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale. 112 noul C. Drept urmare.ro. Leş. 10 alin. civ. reclamantul nu mai poate reveni asupra ei. p. art. Comentariu pe articole. 10 alin. a unei reguli procedurale inedite şi particulare. Este evident că textul comentat reglementează o situaţie de excepţie destinată a evita abuzul de drept din partea reclamantului.

pr. norma procedurală analizată are în vedere acele contracte în care în mod necesar una dintre părţi este un consumator. civ. este singurul care determină cazurile de competenţă teritorială alternativă. rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un întreprinzător ori alt profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor (art. anularea. Prin urmare. civ. art. care uneori preia modele occidentale. am fi preferat o soluţie neechivocă în care criteriul cantitativ evocat să fie pus în mod expres în valoare. pr. rezoluţiunea. care sunt date în competenţa instanţei de la domiciliul reclamantului. competenţei teritoriale alternative (art. Cel de-al doilea nou caz de competenţă teritorială alternativă se referă la cererile având ca obiect executarea. Soluţia preconizată de noi este una interpretativă. Textul rămâne însă unul util şi destinat a evita situaţiile la care ne-am referit. Ioan LAZĂR Aşa fiind. pr. Primul caz vizează toate cererile referitoare la stabilirea filiaţiei.ionescu14@rdslink. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 8 noul C. dacă numărul pârâţilor consumator | tutelă | familie domiciliaţi în respectivele circumscripţii teritoriale este egal. astfel cum se procedează în alte legislaţii procesuale. iar calitatea procesuală activă aparţine tocmai acestuia. constatarea nulităţii absolute. Un exemplu foarte semnificativ este cel al codului portughez de procedură civilă. prin comanda: #2077 | DOSAR . În ceea ce ne priveşte. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pr. 114 noul C. Potrivit art. 113 pct. şi intitulat marginal în mod corespunzător. Un text aparte este consacrat. întrucât cazuri de competenţă teritorială alternativă sunt statuate şi în art. iar cea pasivă unui profesionist. noi apreciem că scopul urmărit de reclamant – sesizarea instanţei competente doar pentru un anume pârât – poate fi dedusă tocmai din împrejurarea existenţei mai multor pârâţi care au domiciliul sau sediul în circumscripţia unei alte instanţe. civ. anularea. civ. respectiv cele privind competenţa în acţiunile privitoare la stabilirea filiaţiei şi la unele dintre cele introduse de către consumatori.).Ioan LEŞ.ro. Noul cod a introdus însă şi două cazuri noi de competenţă teritorială excepţională. când acţiunea este exercitată împotriva mai multor pârâţi. Şi de data aceasta calitatea procesuală aparţine consumatorului. 111-112. A doua categorie de acţiuni sunt acelea care au obiect repararea pagubelor produse consumatorilor. Textul evocat determină o competenţă teritorială în favoarea instanţei de la domiciliul consumatorului. competenţa revine instanţei în circumscripţia căreia îşi au competenţă teritorială alternativă | domiciliul majoritatea acestora. Denumirea marginală poate sugera faptul că art. fapt pentru care poate să rămână sub semnul discuţiei în plan strict doctrinar. 114-115 noul C. rezoluţiunea. constatarea nulităţii absolute. reclamantul va putea alege între două instanţe deopotrivă competente. 113 noul C. din punct de vedere normativ. O atare concluzie nu ar fi riguroasă. c. civ. iar alteori le „amendează” întrun mod „original”. Prima situaţie se raportează la acţiunile care au ca obiect executarea. 87 din acest cod. rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un întreprinzător sau cu un alt profesionist. pr. sunt în foarte mare măsură preluate din fostul art. Cazurile de competenţă teritorială statornicite în art. Raţionalitatea unei asemenea soluţii legislative este greu de contestat şi ea putea constitui un exemplu şi pentru legiuitorul nostru. 113 noul C. DOCTRINĂ 26 | PANDECTELE ROMÂNE NR.). la data: 20-11-2013. civ. Legea are ca obiect două categorii de acţiuni. 10 C. pr.

în cererile privitoare la bunuri. 2/2013 | 27 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în ipoteza în care indiviziunea nu rezultă din moştenire. 117 noul C. şi în cazul acţiunilor posesorii. acţiunile posesorii sunt considerate prin tradiţie ca făcând parte din categoria acţiunilor reale imobiliare. Deosebit de oportune sunt şi precizările privitoare la incidenţa textului în privinţa acţiunilor de împărţeală judiciară. acţiunilor în grăniţuire. Particulară este însă prevederea înscrisă în cel de-al doilea alineat al 114 noul C. devreme ce actul juridic cu privire la care se solicită autorizarea se încheie la locul situării imobilului. Soluţia se justifică pentru considerente similare şi în privinţa acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate. c. Majoritatea acestor situaţii au fost reglementate şi în textele corespunzătoare din fostul Cod de procedură civilă. Textul dispune că: „În cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheierii unor acte juridice. insolvenţă sau concordatul preventiv. anume în sensul referirii sale la cererile privitoare la „drepturile reale imobiliare”. instituind şi un nou caz de competenţă teritorială excepţională. Remarcăm însă că textul actual are o redactare mai adecvată. Acest text instituie principiul potrivit căruia competenţa de soluţionare a cauzelor privitoare la ocrotirea persoanei sunt de competenţa instanţei în raza teritorială în care se află domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Soluţia ne apare raţională. text potrivit căruia dispoziţiile alin. în materie de tutelă şi familie. În acest caz. legiuitorul a soluţionat problema posibilului conflict PANDECTELE ROMÂNE NR. este. unde se realizează şi cele mai multe operaţii privitoare la situaţia juridică a acestuia. noul cod a adus şi unele clarificări utile. noul Cod de procedură civilă a păstrat regula potrivit căreia acestea sunt de competenţa instanţei în circumscripţia căreia este situat imobilul. Potrivit primului alineat al textului analizat: „Dacă legea nu prevede altfel. în situaţia evocată de text.. 114 noul C. civ. când actul juridic a cărei autorizare se solicită priveşte un imobil. pe lângă instanţa desemnată la primul alineat mai este competentă şi instanţa corespunzătoare circumscripţiei teritoriale în raza căruia se află imobilul cu privire la care s-a solicitat autorizarea încheierii unor acte juridice. În acest fel. pr. civ. societăţi. cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită”. respectiv în cererile privitoare la imobile. Pe cale de consecinţă. Această precizare este completată şi cu prevederile celui de-al treilea alineat al art. precum şi în cele îndreptate împotriva unui consumator. civ.. instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea va comunica deîndată o copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit”. acţiunile de partaj succesoral exced competenţa prevăzută de art. Totuşi. (1) şi (2) se aplică.ionescu14@rdslink. În primul rând. moştenire. de asemenea. Particularitatea acestei norme rezidă în faptul că. competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă Un caz nou de competenţă teritorială este instituit de art. în principiu. acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară. De aceea şi asupra acestor dispoziţii vom formula doar sumare observaţii. un caracter real. pr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. De altfel. prin comanda: #2077 DOSAR | .ro. când indiviziunea nu rezultă din succesiune. prin asemănare. Acelaşi caracter îl au şi acţiunile în grăniţuire. Noul Cod de procedură civilă consacră şi cinci cazuri de competenţă teritorială exclusivă. precum şi în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil. Din formularea dispoziţiei procedurale enunţate rezultă că aceasta nu are practic caracterul unei norme de competenţă teritorială alternativă. 117 pentru acţiunile reale imobiliare. Această soluţie se întemeiază pe faptul că acţiunile la care se referă au. pr.

prin comanda: #2077 | DOSAR . Şi în acest caz notăm instituirea unei norme explicative. 118 alin.. Potrivit acestei norme procedurale. Drept urmare. 1356 din 25 septembrie 1963. în viitor. 1963. cererile care privesc „mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi”. civ. DOCTRINĂ O competenţă teritorială exclusivă este statuată. Ioan LAZĂR dintre prevederile a două texte conexe. c. civ. p. 76/2012. pr. (8) noul C. p.. În materie de moştenire au fost de asemenea păstrate soluţiile promovate de fostul art. Suprem. 121 noul C. civ. C. Astfel. Aceasta înseamnă că în cazul analizat este avută în vedere calitatea procesuală pasivă a unui consumator. competenţa instanţei de la domiciliul consumatorului este atrasă în toate acele situaţii în care cererile promovate de profesionişti sunt în legătură cu activitatea lor sau cu serviciile prestate în favoarea consumatorilor.). Dar o interpretare raţională inevitabilă nu poate face abstracţie de faptul că legea se referă la cereri promovate de anumite subiecte de drept. pr. civ. Soluţia a fost statuată pe cale jurisprudenţială şi sub imperiul codului anterior[17]. col. decizia nr. cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. competenţa fiind instituită în favoarea instanţei de la cel din urmă domiciliu al defunctului. moştenitorii „pot alege competenţa oricăruia dintre notarii publici care îşi desfăşoară activitatea într-un birou individual sau într-o societate profesională din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă”. nr. b) din Legea profesioniști nr. Într-adevăr. decizia nr. Trib. nr. civ. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Această soluţie a fost a fost statuată în textul comentat în urma modificării acestuia prin Legea nr. pr. Suprem. respectiv art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. respectiv de profesionişti.. 732..Ioan LEŞ. 118 noul C. [17] A se vedea Trib. 1316 din 2 decembrie 1959. Republicată în M. în opinia noastră. pr. pledăm în contextul de faţă pentru o armonizare. col.ro. În viziunea acestui text. de către art. pr.D. De data aceasta. Opţiunea legiuitorului nu este calitate procesuală pasivă | identică cu cea promovată de art.. întrucât ţine seama de ordinea în care s-a produs decesul celor a căror succesiune se dezbate. De aceea. civ. potrivit acestui text. instanţa astfel aleasă va avea căderea de a soluţiona cauza competenţă teritorială exclusivă | în ansamblul său. [18] 28 | PANDECTELE ROMÂNE NR. (2) noul C. potrivit art. 14 C. pr. în funcţie de ultimul domiciliu al fiecărui defunct. între soluţiile promovate în materie notarială şi judiciară. reclamantul are posibilitatea de a alege una dintre instanţele deopotrivă competente. 233. 113 alin. Situaţia reglementată de acest text nu este identică cu cea statuată de art. în cazul moştenirilor succesive.ionescu14@rdslink. civ. 117 şi art. În acelaşi timp nu putem ignora faptul că legitimarea procesuală activă trebuie să aparţină unui profesionist. la data: 20-11-2013. 49. (fostele art. text analizat în cele ce au precedat şi care instituie un caz de competenţă teritorială alternativă. 13-14 C. astfel cum am remarcat deja. În ceea ce ne priveşte socotim că această din urmă soluţie este una mai adecvată. Repertoriu I. civ. Dispoziţiile evocate nu ne oferă repere exprese privitoare la natura cererilor ce pot fi exercitate de un profesionist împotriva unui comerciant. 732 din 18 octombrie 2011. 10 lit. legea instituie o competenţă teritorială exclusivă – excepţională – în privinţa acţiunilor îndreptate împotriva unui consumator. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale[18]. Of.

în afară de acelea în care competenţa este exclusivă. 126. O atare trimitere nici nu era necesară. 127 noul C.. civ. pr. noul Cod de procedură civilă permite părţilor să aleagă competenţa altei instanţe.ro. În acest sens sunt chiar prevederile textului analizat. civ. care fac trimitere la prevederile art. prin comanda: #2077 DOSAR | . civ. Trebuie să remarcăm că art. 126 noul C. pr. reglementată în art. În atare circumstanţe. Fără îndoială că promovarea unei acţiuni civile împotriva unui judecător sau de către un judecător la instanţa la care acesta îşi desfăşoară activitatea poate genera serioase suspiciuni în privinţa modului de soluţionare a litigiului. pr. 126 alin. 126 alin. pr. din circumscripţia unei curţi de apel învecinate. pr. de acelaşi grad. pr. 121 noul C. c. O altă interpretare ar putea fi sugerată tocmai de trimiterea art. pr. consacră posibilitatea părţilor de a alege competenţa unei instanţe. opinăm că alegerea de competenţă este exclusă în cazul reglementat de art. respectiv determinarea unei competenţe convenţionale. astfel cum dispune cu maximă claritate art. pr. (1) noul C. civ. intitulat marginal „competenţa facultativă”. (2) noul C. dar distincte din punct de vedere procedural. este aceea în care decizia de a acţiona în justiţie aparţine chiar judecătorului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. civ. pr. civ. pr. 121 la art. Textul supus exegezei de faţă cuprinde două ipoteze asemănătoare. 127 noul C. Aplicarea dispoziţiilor art. la data: 20-11-2013. 126 alin. 127 noul C.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă Totuşi. Mecanismul instituit de textul ce-l comentăm poate fi considerat însă ca unul mai suplu şi mai eficient. Prima ipoteză. intitulat „dispoziţii speciale”. Consecinţa aplicării acestor dispoziţii procedurale este soluţionarea cauzei de către o altă instanţă decât cea la care magistratul îndeplineşte funcţia de judecător. 2/2013 | 29 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. întrucât legea nu impune sesizarea unei instanţe superioare spre a se pronunţa asupra cererii de strămutare a procesului civil. (2) noul C. Aceasta nu înseamnă că legislaţia anterioară a fost lipsită de garanţii procesuale în ipoteza ce face obiectul de reglementare al art. O atare reglementare are ca obiectiv esenţial asigurarea climatului de imparţialitate indispensabil pentru soluţionarea cauzei în conformitate cu legea şi adevărul. În atare condiţii. Dispoziţii novatoare în materie de competenţă teritorială se regăsesc şi în art. deşi ipoteza în discuţie nu era identificată în mod expres de fostul art. în opinia noastră. O observaţie preliminară comentariului pe care urmează să-l realizăm constă în faptul că textul analizat este situat în Capitolul III. 127 noul C. civ. devreme ce cazurile de competenţă exclusivă nu pot face obiectul unei convenţii sau derogări. civ.. sesizarea altei instanţe. Socotim extrem de utilă o asemenea instituţie procedurală care demonstrează perseverenţa legiuitorului în găsirea unor mijloace procedurale apte a asigura pe deplin imparţialitatea şi independenţa judecătorilor. Aceste cerinţe vizează ambele ipoteze reglementate de textul comentat. legea îl obligă PANDECTELE ROMÂNE NR. Dar aceste norme procedurale au doar un caracter de principiu şi ele au ca obiect tocmai „alegerea de competenţă”. dar „numai după naşterea dreptului la despăgubire”.ionescu14@rdslink. Este evident că judecătorul dobândeşte într-o asemenea situaţie calitate procesuală activă. 37 C. respectiv situaţia în care judecătorul are calitate procesuală activă şi aceea în care el posedă legitimare procesuală pasivă. Instituţia reglementată de acest text are ca obiect determinarea competenţei teritoriale în cazul în care una dintre părţi – reclamant sau pârât – are calitatea de judecător. Numai că această garanţie era asigurată în cadrul procedurii de strămutare a procesului civil. implică întrunirea a două condiţii esenţiale: una dintre părţi să aibă calitatea de judecător la instanţa competentă potrivit legii. civ. civ. Acest din urmă text precizează că acordul părţilor poate interveni în condiţiile primului alineat al art.

iar nu activă. Ioan LAZĂR pe judecătorul reclamant să sesizeze „una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”. dar şi pe statuarea ei în capitolul rezervat unor „dispoziţii speciale” de competenţă. pr. din punct de vedere a poziţiei procesuale a părţilor. Prin urmare situaţia evocată de cel de-al doilea alineat este diametral opusă celei statuate în primul alineat al textului analizat. instanţa sesizată trebuie să fie de acelaşi grad cu instanţa care avea iniţial competenţa de a judeca pricina. prin comanda: #2077 | DOSAR . la data: 20-11-2013. pr. DOCTRINĂ 30 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ci dimpotrivă o obligaţie a acestuia în sensul de a se conforma prescripţiilor impuse de el. Socotim că reclamantul are şi dreptul de a sesiza instanţa care ar fi fost competentă potrivit legii. Tocmai de aceea suntem îndreptăţiţi să apreciem că textul este incident indiferent de obiectul litigiului. fără îndoială.. civ. În mod evident textul este incident doar ipoteza în care legitimarea procesuală activă aparţine unei persoane care nu are calitatea de judecător. magistratul nu are un drept de alegere între competenţa unei instanţe din circumscripţia teritorială a curţii de apel corespunzătoare instanţei la care el îşi desfăşoară activitatea şi competenţa unei instanţe din circumscripţia teritorială a unei curţi de apel învecinate. În ipoteza în discuţie. finalitatea legii este tocmai aceea de excludere a competenţei unei instanţe din circumscripţia teritorială a curţii de apel în care judecătorul îşi desfăşoară activitatea.ionescu14@rdslink. persoană fizică sau juridică. judecătorul va avea calitate procesuală pasivă. Prin urmare. Opţiunea judecătorului este una limitată la sesizarea uneia dintre instanţele. O atare exigenţă este conformă cu dreptul părţilor la un proces echitabil. una derogatorie de la dreptul comun. aceea dispoziţii speciale de competenţă | de competenţă facultativă. În adevăr.Ioan LEŞ. 127 noul C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. A doua ipoteză vizată de norma procedurală în discuţie se referă la situaţia promovării unei cereri împotriva unui judecător care-şi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza. De data aceasta. este. în toate cazurile de acelaşi grad. în cea de-a doua ipoteză reglementată de lege reclamantul are un „drept de opţiune” între mai multe instanţe din circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă potrivit legii. civ. Şi de data aceasta. Aceasta deoarece sintagma cerere adițională „competenţă facultativă” evocă dreptul părţii de a solicita soluţionarea cauzei de către una dintre instanţele deopotrivă competente inclusiv a instanței principial competente. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. poate sesiza o altă instanţă situată însă în circumscripţia unei curţi de apel învecinate. O atare constatare nu poate face abstracţie de denumirea inadecvată pe drept de opţiune | care legiuitorul o conferă art. 127 noul C. din circumscripţia teritorială a unei curţi de apel învecinate celei în care îşi desfăşoară activitatea. c. Aserţiunile de mai sus sunt incontestabile şi ne obligă să subliniem caracterul imperativ al dispoziţiilor consacrate în primul alineat al textului supus analizei de faţă. Competenţa reglementată de art. Iar o atare constatare se întemeiază pe conţinutul normei procedurale analizate. reclamantul. textul amintit nu ne sugerează o opţiune deplină a judecătorului reclamant. Prin urmare. legea nefăcând nicio distincţie în această privinţă.ro. renunţând la beneficiul dispoziţiilor textului comentat. Or.

Situaţia este însă diferită în cazul în care una dintre părţi formulează o cerere de chemare în judecată a altei persoane – în temeiul art. pr. De aceea. Drept urmare. întrucât iniţiativa intervenţiei nu aparţine magistratului. (1) noul C. (1) noul C. – sau de chemare în garanţie. remarcăm că dacă „niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului. (1) noul C.. astfel cum se recunoaşte unanim. În ceea ce priveşte situaţia intervenientului principal acesta este un veritabil reclamant în cadrul procesului civil. 123 alin. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Într-adevăr. pr. 120”. (2) noul C. În concret este foarte posibil ca jurisprudenţa să fie confruntată cu problema modului de determinare a competenţei în varii circumstanţe. (2) se referă la acţiunile introduse împotriva unui judecător. legate de participarea unui terţ având calitatea de judecător la instanţa sesizată cu cererea principală.ro. decizia de introducere a terţului în proces trebuie să aparţină părţilor principale. De aceea apreciem că dispoziţiile analizate nu sunt acoperitoare pentru toate situaţiile implicate de participarea unui terţ – judecător – în cadrul procedurii judiciare. civ. 127 alin. PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. 78 alin. va respinge cererea. (1) noul C. Simpla lectură a acestui text ne poate conduce la soluţia afirmativă. Textul are în vedere. fără a se pronunţa pe fond”. Numai că art. situaţia în care calitatea de reclamant aparţine unui judecător. extrem de delicate. 127 alin. Finalitatea urmărită de legiuitor prin instituirea unei competenţe facultative nu se poate realiza decât în condiţiile statuate de textul menţionat. aşadar. iar nu cererea pârâtului. În materie contencioasă trebuie să ţinem seama de prevederile art.. întrucât acesta nu admite prorogarea de competenţă doar în cazul cererilor privitoare la insolvenţă sau la concordatul preventiv. de pildă.ionescu14@rdslink. astfel cum am subliniat deja. c. Pe de altă parte. în termeni neechivoci. pr. Principial această soluţie ar trebui aplicată şi în aceste situaţii. civ. acţiunea reclamantului. devreme ce iniţiativa intervenţiei nu aparţine judecătorului. pr. 2/2013 | 31 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Instanţa sesizată îşi păstrează competenţa de soluţionare a ambelor cereri? Un răspuns pozitiv s-ar putea întemeia pe dispoziţiile art. potrivit căruia cererile adiţionale „se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală. 123 alin. prin comanda: #2077 DOSAR | . judecătorul va pune în discuţia părţilor introducerea în cauză a altor persoane”. care sunt îndestulătoare sub aspectul analizei noastre. civ. iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului. O discuţie s-ar putea face în ceea ce priveşte chemarea în judecată şi chemarea în garanţie. au un caracter categoric imperativ. o primă întrebare vizează situaţia procesuală în care terţul judecător ar formula o cerere de intervenţie în procesul pendinte la instanţa la care este magistrat. 68 noul C. Deşi textul nu distinge între calitatea subiectului care formulează o cerere de intervenţie se poate observa că şi prevederile art. constatările anterioare sunt valabile şi din acest punct de vedere. civ. pr. chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti. Aşa fiind. pr. precum şi în cazul arătării titularului dreptului. civ.. potrivit acestui text „când raportul juridic dedus judecăţii impune. Astfel. Exegeza noastră nu poate ignora nici posibilitatea teoretică şi practică a introducerii din oficiu a unui terţ – judecător – în cadrul procesului civil.Reflecţii particulare asupra competenţei judiciare în materie civilă Instituţia cercetată în cele ce au precedat poate ridica şi unele probleme. formulate de pârât. apreciem că terţul judecător nu este îndreptăţit să-şi valorifice dreptul său decât numai pe calea unei acţiuni separate. respectiv reclamantului şi pârâtului. Considerăm că de data aceasta prorogarea de competenţă devine operantă în temeiul art. civ. introduse în faţa uneia dintre instanţele competente potrivit art. el vizează. 127 alin. cu excepţia cererilor prevăzute la art.

în finalul demersului nostru se cuvine să precizăm că dispoziţiile art. civ.ro. asistenţilor judiciari şi grefierilor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. civ. pr. – procurori şi grefieri – nu participă în mod nemijlocit la activitatea de judecată. În ceea ce ne priveşte apreciem totuşi că atare reglementări se înscriu în contextul preocupărilor generale ale legiuitorului de garantare a imparţialităţii şi independenţei justiţiei. sunt aplicabile şi procurorilor. pr. c. 127 alin. Ioan LAZĂR De asemenea. (3) noul C. DOCTRINĂ 32 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink.Ioan LEŞ. 127 noul C. la data: 20-11-2013. O atare exigenţă ar putea fi reputată ca uşor excesivă în considerarea faptului că unele dintre persoanele nominalizate de art. prin comanda: #2077 | DOSAR .

ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .ro. c.DIN ARHIVA PANDECTELOR Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.

la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 .ro.

Partea a IV-a. nu se cuprind actele unei instanţe consulare străine — inexistente dealtfel faţă de suveranitatea noastră judiciară — şi nici hotărîrile pronunţate de o instanţă străină în timp ce teritoriile erau sub suveranitate străină. căci în virtutea principiului că suveranitatea anexantă succede în mod universal suveranităţei cedante se produce un raport de substituţiune internaţională în timp şi nu un conflict de suveranităţi coexistente în spaţiu. p.) Imulţirea şi strângerea legăturilor economice între naţiunile civilizate. Meitani Dr. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . să emane dela o jurisdicţie competentă. 3/909. civ. 1928. 59/907. şi numai realitatea şi seriozitatea formală a sentinţei străine precum şi posibilitatea legală a părţilor litigante de [1] A se vedea Gr. anul VII.O privire asupra exequaturului PA N D E C T E L E RO M Â N E DE JURISPRUDENŢĂ. HamanGIU PARTEA IV-A DOCTRINĂ. Publicat în Pandectele Române. 2/2013 | 35 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. exige în mod imperios ca sentinţele străine să nu fie susceptibile de nici o retractare. indiferent de valoarea cererei şi de natura civilă sau comercială a procesului. RECENZII. 32/910 şi Cerban Dr. Negulescu Dr. Tribunalele civile sunt chemate a fi instanţele de învestire. să nu ducă la violarea legilor de ordine publică ale locului de execuţie şi să existe reciprocitate în aducerea la îndeplinire a titlurilor executorii. Caetul 4-5.ionescu14@rdslink.ro. PANDECTELE ROMÂNE NR. c. 46-47. DOCTRINĂ ŞI LEGISLAŢIUNE REPERTORIU LUNAR Anul 1928 D I R E C T O R : C. care singur intră în sfera de aplicaţiune a articolului 374 din codul de procedură civilă. fac ca nevoia recunoaşterei juridice a situaţiunilor stabilite dincolo de fruntariile unei ţări. DOCTRINĂ O PRIVIRE ASUPRA EXEQUATURULUI [1] (Art. 374 c. căci examinarea acestor chestiuni ar implica judecarea fondului. p. pr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Acest articol formând dreptul comun al investirilor cu exequatur. să devină din ce în ce mai simţită. Trebuie însă precizat că în o privire asupra exequaturului. la data: 20-11-2013. REVISTA REVISTELOR DE DREPT I.

îl redăm în extenso: 1. A mai vedea temeiul reciprocităţii de execuţie numai în o convenţie ad hoc sau în «comitas gentium». prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . va înştiinţa pe secretarul general al Societăţii Naţiunilor în vederea comunicărei de făcut celorlalte State contractante. instanţa de învestire cu pareatis va putea judeca — dar potrivit legei străine— competenţa organică a instanţei ce a judecat fondul. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.Victor HILLARD a fi pus concluziuni în instanţa de fond trebuesc in prealabil cercetate de instanţa de învestire cu exequatur. Deaceea Societatea Naţiunilor ca organ al comunităţei juridice a Statelor. şi a acelui mănunchiu de principii de drept public fără de care un organism politic nu poate menţine independenţa şi coheziunea sa. «Procedura arbitrajului.ro. Controversata chestiune a reciprocităţii trebuie însă privită sub un alt unghiu vizual.ionescu14@rdslink. fiind însă obligat a-şi declina competenţa în cazurile speciale ale unui drept de jurisdicţie exclusivă. rezervat prin o lege de ordine publică şi de interes public unei anumite instanţe din ţara unde urmează să se perpetreze execuţia şi dela care părţile nu au putut deroga. Germania. Grecia şi Olanda. «Fiecare din Statele contractante recunoaşte validitatea între părţile supuse respectiv la jurisdicţia unor State contractante deosebite. la data: 20-11-2013. impune cel puţin doctrinei — ca organ de avangardă a jurisprudenţei şi a legislaţiei pozitive — o altă mentalitate juridică. precum şi constituirea Tribunalului arbitral urmează a fi regulate conform voinţei păr- 36 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Pentrucă acest protocol. să supună în tot sau în parte diferendele cari se pot ivi în urma zisului contract la un arbitraj chiar dacă acel arbitraj se face într'altă ţară decât aceea la jurisdicţia căreia este supusă una din părţile din contract. Prea mult întrebuinţatului — şi prin aceasta aproape deformatului — termen de «ordine publică». a întocmit în Septemvrie 1923 un protocol internaţional pentru înlesnirea executării judecăţilor făcute în virtutea clauzelor compromisorii în orice materie susceptibilă de arbitraj. soluţie care a fost dealtfel expres adoptată în cea mai recentă şi judicioasă convenţie judiciară. care marchează în mod pozitiv existenţa comunităţii juridice internaţionale. Partea contractantă care se va folosi de această facultate. căci nu se poate cere unui Tribunal să judece fondul unui litigiu de cât după criteriile de jurisdicţie ale ţării sale. 2. convenţia încheiată cu Cehoslovacia şi publicată în «Monitorul Oficial» din 10 Septemvrie 1926. căci noul fenomen al solidarităţii internaţionale bazată pe interdependenţă crescândă a naţiunilor. trebuie să-i păstrăm conţinutul real de sancţiune imperativă a unui minimum de precepte morale indispensabile unei societăţi civilizate. Italia şi la care au aderat Franţa. a devenit prin promulgarea lui în «Monitorul Oficial» din 21 Martie 1925 o lege românească şi este cu desăvârşire necunoscut în cercurile noastre judiciare. Belgia. validitatea compromisului precum şi a clauzei compromisorie prin care părţile la un contract se îndatoresc în materia comercială sau în ori şi care altă materie susceptibilă de a fi rezolvată pe calea arbitrajului sau a compromisului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. In afară de aceste elementare verificări. sunt chemate a trăi. înseamnă prin consecinţă a lăsa o foarte importantă chestiune de drept privat şi comerţ judiciar la discreţia circumstanţelor aleatorii ale politicei şi a nu ţine seama de absorbantul fapt al comunităţei juridice în care toate subiectele internaţionale de drepturi şi obligaţiuni. în o practica de fapt sau în o prezumţie diplomatică. c. este ratificat de Anglia. Fiecare parte contractantă îşi rezervă facultatea de a restrânge îndatorirea amintită mai sus la contractele recunoscute ca comerciale de propria sa legislaţie.

să modifice retrograda jurisprudenţă a instanţelor franceze. suficientă eficacitate juridică pentru luarea oricăror măsuri conservatorii. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . la data: 20-11-2013. c. şi după unele păreri chiar pentru opunerea în compensaţie şi invocarea autorităţei lucrului judecat înainte de învestirea lor cu exequatur. că din raţiunea şi spiritul ce au condus pe autorii şi ratificatorii acestui protocol. civ. care implică punerea în mişcarea a dreptului de imperium al autorităţilor locului de execuţie şi deci concursul activ al suveranităţii acelui Stat. ca un principiu indispensabil raporturilor juridice ale Statelor aderente la protocol. Aşadar. şi trebuie să slujească ca normă în respectarea drepturilor regulat dobândite. Exequaturul devine neapărat necesar numai în caz de posibilitate de opunere materială la executare şi de o eventuală nevoie de a aduce la îndeplinire o sentinţă «manu militari». faţa cărora se va fi trimis un litigiu privind un contract încheiat între persoanele avute in vedere la art. rezultă .ionescu14@rdslink.ro. credem că există de plin drept în favoarea tuturor ţărilor ce vor fi ratificat protocolul arbitrajului particular din 1923 o perfectă reciprocitate de executare.. zguduind astfel încrederea în instanţele judecătoreşti străine şi sdruncinând stabilitatea unor situaţiuni juridice definitiv dobândite. 2123 cod Napoleon şi în virtutea unei tradiţii create de o ordonanţă din 1629. clauza compromisorie sau arbitrajul vor fi devenit caduce sau inoperante». prin luarea obligaţiunei de respectarea tuturor sentinţelor de arbitraj — şi adăugăm a fortiori sentinţele judecătoreşti date cu competenţă — din sensul art. în deferenţa cuvenită actelor unei jurisdicţiuni străine competentă şi ca o linie de bază în înlăturarea şovăiri- lor jurisprudenţei noastre asupra existenţei reciprocităţei de executare. 4.O privire asupra exequaturului ţilor şi legilor ţării pe teritoriul căreia se face arbitrajul. credem. De sigur că acest mod de a vedea problemul reciprocităţii de executare. Această retrimitere nu prejudiciază competenţele Tribunalelor în cazul când pentru un motiv oareşcare compromisul. Cu toate imperfecţiunile de redactare a textului. Austro-Ungaria. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1 şi prevăzând un compromis sau o clauză compromisorie valabilă în virtutea zisului articol şi susceptibilă a fi pusă în aplicaţie. Bulgaria şi Cehoslovacia convenţiuni ce nu exclud importante dero. 2/2013 | 37 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. trebuie să aibă repercusiuni asupra mentalităţii cercurilor judiciare de pretutindeni şi exempli gratia. «Statele contractante se îndatoresc să asigure execuţia prin autorităţile lor şi în conformitate cu dispoziţiile lor legislative a sentinţelor arbitrale pronunţate pe teritoriul lor în virtutea articolelor precedente.consacrarea implicită a reciprocităţii de plin drept în executarea sentinţelor străine. Reciprocitatea de plin drept apare din protocolul dela Geneva ca un corolar necesar vieţei în comunitatea juridică internaţională. refuză de a recunoaşte hotărîrile străine fără revizuirea fondului lor. Părţile contractante se îndatoresc să înlesnească actele de procedură. cari prin o forţată interpretare extensivă a dizpoziţiunilor ultimului aliniat din art. pr. precum şi sentinţele referitoare la statutul personal nu au nevoie de exequatur pentru a-şi produce efectele lor fireşti. cari trebuie să se facă pe teritoriul lor conform dispoziţiunilor din legislaţia lor privind procedura de arbitraj prin compromis. în afară de Statele cu care România a încheiat convenţiuni cu Italia. PANDECTELE ROMÂNE NR. Sentinţele obţinute valabil în o ţară străină au însă in virtutea existenţei lor obiective.gaţiuni dela dreptul comun al învestirilor reprezentat prin articolul 374 c. 3 şi 1. 3. «Tribunalele Statelor contractante în. vor trimite la rândul lor pe interesaţi la cererea uneia din părţi la judecata arbitrilor.

drepturile lor fiind reprezentate de Societate. provisoirement suspendue». nici atâtea alte raporturi de drept privat nu aparţin neantului juridic înainte de consacrarea lor cu exequatur şi nici nu renasc prin puterea unei formule executorii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. după care se lichidau numai lunurile supuşilor inamici. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 26 al. b) Acţionarii unei societăţi. căci nici drepturile inerente statutului civil al personalităţei noastre. elle ne fait qu'imprimer le sceau d'autorité publique à un jugement qui avait déjà une existence légale et complète relativement aux intérêts privés. elle lui donne cette force exécutoire en vertu de laquelle ou pourra désormais procéder a une exécution effective ou définitive. ci făcând o justă aplicaţie a tratatului dela Trianon.ionescu14@rdslink. CONTESTATIE. III. să înceapă să se conformeze marilor nevoi şi tendinţelor juridice ale omenirei solidare şi să admită atât existenţa reciprocităţei de plin drept pentru membrii comunităţii internaţionale cât şi validitatea endogenă a sentinţelor străine normal dobândite dela o jurisdicţie competentă. (Art. c. Tratatul Trianon. ne urmăresc fără nici o formalitate oriunde am fi. PANDECTELE ROMÂNE PARTEA I 38 | PANDECTELE ROMÂNE NR. atât timp cât aceasta funcţionează. care conform secundului aliniat al articolului 2 din codul civil român. la data: 20-11-2013. 232 al. LEGEA LICHIDĂRII BUNURILOR INAMICE DIN 1923. l'instance ne crée nullement de jugement. 3 legea lichidărilor din 1923). (1) (2). căci părţile nu-şi trag drepturile lor subiective din drepturile publice de suveranitate ale ţărei unde se execută hotărîrea străină ci din raportul de pur drept privat ce a precedat această sentinţă. LICHIDARE. INTERVENŢIE. nu pot face contestaţie pentru apărarea drepturilor lor. Astfel de contestaţii au caracterul unor intervenţii. 22 legea lichidărilor din 1923). şi (3) a) Legea lichidării bunurilor inamice din 1923 n'a menţinut in vigoare vechile dispoziţii legislative.ro. TRATATUL DELA TRIANON.Victor HILLARD Nevoia forţei publice pentru realizarea materială a unei sentinţe nu trebuie însă să reducă calitatea intrinsecă a unei situaţiuni juridice definitive cuprinsă în o sentinţă. Deaceea adevărurile obiective ale dreptului şi noua circulaţie internaţională a valorilor economice cer ca şi vechea procedură a învestirilor cu pareatis. de drept internaţional (§ 880 tom. art. a înţeles să lichideze şi societăţile «controlate» de inamici. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . deoarece în acest timp nu pot pretinde nici un drept. II): Lorsque intervient le pareatis qui rend exécutoires les jugements étrangers. 30 iunie 1927 LICHIDARE. b. oprite de legea lichidărilor. DEROGARE (Art. VICTOR HILLARD Doctor în ştiinţele juridice Avocat JURISPRUDENŢA CURŢII DE CASAŢIE CAS. care fără a avea idei prea înaintate scrie în tratatul său. Respectarea efectelor unei sentinţe străine trebuie judecată prin prisma problemelor de suveranitate a ţărei de execuţie numai pentru eventualitatea împotrivirei materiale la execuţie. Chiar şi clasicul autor Calvo.

Având în vedere că prin decizia supusă recursului. adică — după definiţia tratatului — societăţile controlate de supuşii inamici. pe baza prezentei legi şi prin urmare. 22: că Statul are dreptul să lichideze drepturile sau părţile de interese ce supuşii Statelor cu cari românii s’au aflat în războiu. care prin art. vor fi reţinute în folosul Statului sau lichidate conf. CURTEA: Asupra motivului I de recurs. Legea lichidării bunurilor inamice din 1923. sentinţă prin care s'a anulat ordonanţa de scoaterea în vânzare a bunurilor acelei societăţi. Având în vedere că prin decretele şi legile anterioare citatului Tratat s'a dispus — date fiind împrejurările de atunci şi scopul urmărit al siguranţei şi apărării ţărei – anumite norme de lichidare. fie chiar şi acelea ale societăţilor cu caracter inamic.Lichidare. dată asupra contestaţiilor făcute de Soc. (A se vedea motivele de recurs în notă). este de a se şti dacă art. ar avea într-o societate alături de ale românilor sau aliaţilor. art.. 232 al. între cari prin Decretul lege no. ci această lichidare trebuie făcută conform citatului text numai în ce priveşte bunurile acestora. I. pronunţată pe baza deciziei ministeriale de lichidare din 12 Martie 1926 şi a legiuirilor privitoare la sequestrarea şi lichidarea averilor supuşilor foşti inamici. făcută în executarea lui. s’a dispus: «bunurile. care nu aduce nici o ştirbire Tratatului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 681/919 şi acel al lichidărilor parţiale numai a bunurilor foştilor inamici. 232 al. Banca Guyerzeller şi Iosef Hiller). iar prin art. ci pe acela prevăzut în legile anterioare tratatului. că după art. 1 al legii interne din 13 Iunie 1923. 22 n'a adoptat principiul lichidării integrale a bunurilor.ro. Banca Marmorosch Blank & Comp. b al acelui tratat s’a rezervat în favoarea Statului Român dreptul de a reţine şi lichida bunurile supuşilor unguri şi ale societăţilor controlate de ei. adică al lichidării parţiale privitoare numai la bunurile supuşilor inamici. nu este admisibilă lichidarea tuturor bunurilor unei societăţi. care rezervă Statului un drept integral de lichidare şi a consacrat principiul legilor anterioare şi anume acela al lichidării parţiale numai a acţiunilor. 22 al legii din 13 Iunie 1923 consacră principiul legilor interne anterioare tratatului — şi anume acela al lichidării parţiale numai a bunurilor foştilor inamici şi constituie astfel o derogare la art. Curtea de Apel Galaţi S. Având în vedere că problema de drept care s'a pus instanţei de fond şi care revine prin primul motiv de casare în examinarea acestei înalte Curţi. care rezervă Statului român dreptul la o lichidare integrală — ori are o aplicare distinctă. nu este mai puţin adevărat că această dispoziţie principală a tratatului nu mai are aplicaţiune faţă de legea dela 13 Iunie 1923. 22 din legea dela 13 Iunie 1923. Că pentru a decide astfel Curtea de Apel motivează. Anon. Derogare (Ministerul de Finanţe cu Scc. că dacă este adevărat — spune instanţa de fond — că prin Tratatul de pace dela Trianon. «Moara Steaua» şi ceilalţi intimaţi. 232 al. întemeindu-se în soluţia PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . în care s'ar găsi interesaţi şi supuşi inamici. legea nefăcând vreo distincţiune. s'a rezervat Statelor aliate şi asociate dreptul de a lichida în întregime bunurile societăţilor cu caracter inamic. art. I. Tratatul dela Trianon. drepurile şi interesele Statelor cu care România s’a aflat în stare de răsboiu.» Având în vedere că instanţa de fond. dată fiind legislaţia care s'a urmat în această materie. b. 2/2013 | 39 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. a respins apelul Ministerului de Finanţe şi a confirmat sentinţa Tribunalului Covurlui S. consideră că legea internă din 1923 a derogat dela Tratatul dela Trianon. «Moara Steaua». la data: 20-11-2013. b al Tratatului dela Trianon. drepturilor sau părţilor de interes ce supuşii inamici ar avea în orice fel de societate. dispoziţiunilor tratatelor de pace. că prin art. c.

ro. b al Tratatului — şi prin urmare ca o consacrare a decretelor-legi anterioare — ceeace ar aduce — cum s'a arătat — o atingere a Tratatului şi o ştirbire a drepturilor Statului Român — ci din contră ca o confirmare a acelui Tratat. pentrucă nici nu reese o asemenea renunţare din termenii legii. pot să beneficieze eventual de soldul disponibil după întrebuinţarea produsului lichidării pentru despăgubirea românilor. drepturile şi interesele supuşilor Statelor cu care România s'a aflat în răsboiu. pe deoparte. întrucât cum rezultă din spiritul acestui tratat. şi tot asemenea şi condiţiunile de drept. însuş Tratatul. care serveşte de pivot deciziunii instanţei de fond. urmează evident că şi art. sau lichidate conf. 22 al legii din 1923. reese atât din diferitele dispoziţii ale acestei legi. Considerând că dacă anterior aplicării Tratatului de pace s'a putut dispune pe cale legislativă şi efectua în mod provizoriu lichidarea bunurilor supuşilor foşti inamici după anume forme între cari aceea a lichidărilor parţiale adică numai a bunurilor lor ce ar avea într'o societate sau asociaţie. cu privire la chestiunea lichidării care au prezidat şi la fond întocmirea ei. Statul având un alt temei al lichidării. este că chiar în primul ei articol spune în termeni imperativi: «Bunurile. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin cari se reglementează formele de urmat la vânzările diverselor categorii de bunuri cât din desbaterile parlamentare cu ocazia votărei legii. Că textul art. dispoziţiunilor tratatelor de pace». 232 al. nu poate fi socotit ca o derogare a dispoziţiunilor art. PANTAZI sa pe termenii art. recunoscut de Tratat la o lichidare integrală. şi pe de alta. Considerând că dacă la lumina acestor principii trebuie a fi înţelese şi interpretate dispoziţiile legii din 1923. Considerând că legea menţionată neavând astfel nici o legătură cu decretele şi legile anterioare şi fiind determinată numai de aplicarea Tratatului şi in spiritul lui. Considerând pe lângă aceasta. cari au determinat atunci acel fel de lichidare. ci din contră a consacrat dreptul Statului. care nu face nici o distincţiune în privinţa caracterului societăţii sau asociaţiunii. 22 al acestei legi. altele decât acelea ale Societăţilor cu caracter inamic de care el se ocupă. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . ceeace este inadmisibil în drept. vor fi reţinute în folosul Statului. Că legea nouă nu a urmat acelaş sistem de lichidare. a se recunoaşte un drept cât mai întins pentru el şi supuşii lui. c. fără un acord prealabil al celorlalte State participante cari au interes egal la aplicarea lui. se schimbaseră: nu se mai urmăreau de astădată măsuri de siguranţă şi apărare — întrucât pacea se făcuse — ci realizarea despăgubirilor. 22 al acestei legi. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. că nici nu era posibil urmarea sistemului legilor anterioare. cari nu conţine nici o dispoziţie cu un asemenea caracter. odată ce acest produs are un caracter comun şi este numai afectat în prima linie în folosul Statului pe al cărui teritoriu a fost realizat — cât şi pentrucă într'un asemenea caz ar trebui să se pre- supună o renunţare din partea Statului pe cale de dispoziţie legislativă la dreptul ce i s'a recunoscut prin Tratat. la data: 20-11-2013. pentrucă condiţiunile de fapt. în 40 | PANDECTELE ROMÂNE NR. odată ce este constant că el a luptat la încheierea acelui Tratat.ionescu14@rdslink. prevăzând însă numai o regulă de procedură şi o normă deosebită de aplicare a principiilor lichidării. trebuesc a fi avute în vedere atât la interpretarea cât şi la aplicarea diverselor dispoziţii ce cuprinde. principiile fixate de el. constituie într'adevăr o regulă de procedură a aplicării Tratatului şi nu o modificare a fondului dreptului recunoscut prin el. pentrucă asemenea renunţare nu se justifică în raţiune. — atât pentrucă prin aceasta s'ar fi adus o modificare de fond tratatului printr'o lege internă. nimic nu autoriză însă a decide — cum face instanţa de fond — că şi noua lege din 1923 a urmat acelaş sistem. ceeace nu se poate concepe. recunoscute de el şi în cazuri speciale.EM.

Considerând că textul art. 3 al legii din 1923. dreptul Statului la lichidare era integral şi apelul ce făcuse contra sentinţei Tribunalului se găsea întemeiat. Curtea de fond nesocoteşte şi violează art. totuş recunoaşte chiar şi acestora PANDECTELE ROMÂNE NR. este că avea de scop de a se ocupa de alte situaţii legale decât cele din Tratat şi anume de drepturile sau părţile de interese ce supuşii inamici ar avea în diferite societăţi necontrolate de ei şi în cari Statul Român nu mai urmărea acelaş interes ca la societăţile inamice şi putea să prevadă alte dispoziţii şi să se mărginească — cum a şi făcut numai la o lichidare parţială în privinţa bunurilor lor. nu pot avea alt caracter decât acela al unor intervenţii făcute în interesul propriu al lor. 22 din legea din 13 Iunie 1923 şi la Societăţile controlate de inamic care ieşiau din sfera lui de aplicaţiune. Considerând că în speţă Curtea de fond în loc de a se ocupa de această ches- tiune esenţială. pentru care numai dispoziţiile lui de favoare — de a se lichida chiar Societatea — erau justificate ca să nu li se aducă şi lor vreo vătămare printr'o lichidare integrală. Ministerul de Finanţe a cerut respingerea ca inadmisibilă a contestaţiilor făcute de acţionarii societăţii «Moara Steaua»: Banca Marmorosch Blank. h. 26 al. iar nu a acţionarilor.ionescu14@rdslink. pentrucă dacă se stabilea. intervenţiuni cari. al Tratatului. decide — considerând dispoziţiile art. 22 al. Considerând că dacă legea din 1923. ci din contră că se armonizează cu el şi-l completează în ce priveşte situaţiile neprevăzute de el şi anume societăţile necontrolate de inamici: Societăţi române.Lichidare. Legea lichidării bunurilor inamice din 1923. Că pe lângă aceasta textul citat trebuie a fi privit şi ca o normă deosebită de aplicare a principiului lichidării din tratat. şi art. la data: 20-11-2013. chestiunea cea mai esenţială — de care depinde soluţia procesului şi care a fost ridicată de recurent la Curtea de Apel — era aceea de a se şti. primul motiv de casare este întemeiat. c. susţinând că aceste contestaţiuni din partea unor persoane. cum s'a susţinut. lichidarea nu se poate face integral ci numai în ce priveşte drepturile şi părţile de interese ale supuşilor foşti inamici. Asupra motivului II de casare: Având în vedere că înaintea Curţii de fond. Banca Guyerzeller şi Iosef Hiller. 2/2013 | 41 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 232 al. în ce priveşte societăţile inamice sau controlate de ei. că Societatea este într'adevăr controlată de inamic. Considerând că instanţa de fond. care nu pot pretinde nici un drept asupra bunurilor scoase în vânzare. 22 având astfel — cum s'a precizat — un alt câmp de aplicaţie decât art. nu au adus nici o modificare Tratatului dela Trianon. 22 ca generale — că oricare ar fi caracterul Societăţii. aliate şi neutre. interpretă şi aplică greşit art. sunt inadmisibile. judecând astfel. care este caracterul Societăţii a cărei lichidare se cerea. atât timp cât ea funcţionează sunt proprietatea societăţii. din Tratat.ro. text prin excelenţă aplicabil în cauză. Derogare care se precizează că legea prevede amănunţimi de procedură. pe care aceasta le-a abrogat întrucât erau contrarii. Considerând că. 22 în special. dar fiindcă bunurile unei societăţi. el nu poate fi interpretat în sensul că aduce vreo modificare Tratatului. ca unul ce constituie — cum s'a arătat — adevărata sursă de drept a Statului în materie de lichidare. deşi judecă cu drept cuvânt că acţionarii societăţii «Moara Steaua» nu pot pretinde nici un drept asupra bunurilor scoase în vânzare. Că dar. era sau nu controlată de supuşii inamici spre a-i putea determina caracterul în vederea modalităţii lichidării. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cum deasemenea şi acele dispoziţiuni din legile anterioare tratatului. Tratatul dela Trianon. şi estfel dreptul Statului de lichidare recunoscut prin el a rămas integral. în conformitate cu art. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . spre a vedea dacă Societatea «Moara Steaua» — intimata în recurs. b.

din Tratatul de pace dela Trianon. advocaţi d-nii: AI. intervenţie care potrivit art. Considerând că fiind soluţionată astfel această chestiune de drept de Înalta Curte şi în fond. dacă aceste contestaţiuni întrunesc sau nu caracterul unor inter­ venţiuni. 1353 din 26 Martie 1919 şi exces de putere. «Pentru a judeca astfel. «Curtea de Apel Galaţi s. 681 din 15 Februarie 1919 şi No. b. la data: 20-11-2013. care are putere de lege şi peste al cărui text nu se poate trece. 681 şi 1353 din 1919. 22 al legei lichidărilor din 13 Iunie 1923 şi consideră dispoziţiunile acestui text că ar fi generale şi s'ar aplica fără distincţie tuturor Societăţilor. c. în înţelesul dat acestui cuvânt de tratatele de pace. pe care le-ar fi menţinut în părerea Curţii şi legea din 13 Iunie 1923. b. Mladoveanu. Considerând că acţionarii citaţi neavând. recurent iar S. greşită interpretare şi greşită aplicare a art. prin deriziunea civilă No. intimat. 26 al. Rosental p. ca şi când tratatele de pace nu ar există şi că prin urmare nu ar fi lichidabile în toate cazurile. 1. Că dar şi al doilea motiv fiind întemeiat. decât numai acţiunile aparţinând supuşilor foşti inamici şi nicidecum bunurile aparţinând societăţilor controlate de foştii inamici. art. de supuşi foşti inamici. (1) Iată textul motivelor de recurs: «Violarea art. fie române. greşită aplicare a Decretului lege No. 3 mai sus citat şi nu numai atât. fără a se preocupa de faptul că Societatea anonimă «Moara Steaua» a fost «controlată». deoarece îi dă un înţeles pe care 42 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 22 la legei lichidărilor. 232 al. nu mai este loc la trimitere în privinţa ei. 26 al. care să fi fost vătămat prin lichidare. adică de supuşi ai fostului regat al Ungariei. întrucât în caz afirmativ ele sunt inadmisibile. violează în acelaş timp şi dispoziţiile acestui text. preşedinte. Ottulescu şi M. procuror d-1 L. PANTAZI dreptul de a face contestaţie pe motiv că s'ar găsi vătămaţi în drepturile lor. In fond: Asupra cererilor făcute de acţionarii societăţii «Moara Steaua». Paleologu p. deoarece numai în dispreţul ei s'a putut decide că nu se pot lichida bunurile aparţinând unei societăţi anonime cu caracter inamic. 22 din legea lichidărilor din 13 Iunie 1923. 637 din 30 Iunie 1927.EM. Curtea de Apel se sprijină pe art. decide că bunurile acestei Societăţii nu pot fi lichidate pe baza Tratatului de pace dela Trianon. 232 al. Că judecând astfel Curtea omite a discuta chestiunea ridicată de minister. «Se mai sprijină deciziunea Curţii şi pe Decretele legi No. atât în anii cari au precedat războiul cât şi dela 14 August 1916 în tot timpul răsboiului. cum s'a arătat. interpretează greşit art. «Judecata Curţii violează această dispoziţie. conf. «In primul rând deriziunea atacată violează art.ionescu14@rdslink. opunerea ce au făcut nu poate fi socotită decât ca o intervenţie în interesul lor. Banca Marmorosch Blank. neavând calitatea. Preşedinţia d-lui St. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. B-ca Guyerzeller şi Iosif Hiller de a se anula ordonanţa de scoatere în vânzare a bunurilor acelei societăţi. «In al doilea rând instanţa de fond. deşi acest Tratat a fost ratificat şi promulgat de România la 19 Septemvrie 1920. Deciziunea No. dându-i-se putere de lege. al Tratatului dela Trianon. «Intr'adevăr acest articol stabileşte că puterile aliate îşi rezervă dreptul de a reţine şi lichida toate bunurile cari aparţin Societăţilor controlate de supuşii fostului regat al Ungariei. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Pentru aceste motive admite recursul. 3 al legii este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare. omisiune care este esenţială. Ştefănescu. un drept propriu asupra bunurilor societăţii. fie străine. fie controlate de inamic. 132 din 1926. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. recursul urmează a fi admis şi casată decizia şi din acest punct de vedere.ro. şi neputând astfel face contestaţie în numele lor.

astfel încât Decretele legi No. conform definiţiunei art. nu poate fi decât eronat. Derogare nu-l are şi anume că acest text ar înlătura tratatul şi ar fi introdus o metodă nouă de lichidare. «Curtea de Apel recunoaşte că art. 22 din legea lichidărilor tuturor Societăţilor. în sensul de a-l aplica. fie româneşti. 2. «Interpretarea exactă a acestui articol 22 nu poate fi decât în sensul de a-l aplica Societăţilor necontrolate de inamic şi neprevăzute de tratat sau mai bine zis. dat fiind că bunurile unei Societăţii. neutre sau aliate. într'o pricină care se urma între Ministerul de finanţe şi Societatea anonimă «Moara Steaua» pentru apărarea unor interese personale ale lor. că acest text există alături de legea din 13 Iunie 1923. b. Curtea de Apel omite să se pronunţe asupra chestiunei ridicată de minister pe care nici nu o discută şi anume că aceste contestaţii ale acţionarilor au caracterul unor intervenţii făcute de dânşii pentru apărarea intereselor lor personale. «Judecând astfel. Tratatul dela Trianon. interese cari nu erau supuse lichidărei şi că aceste intervenţiuni sunt inadmisibile conf. 681/919. «Este evident că dintre două interpretări ale unui text de lege. fie controlate de inamic. c. singura interpretare exactă este aceea care se află în concordanţă cu întreaga legiuire asupra materiei şi că o interpretare care contrazice un alt text de lege care reglementează aceeaş materie şi care are acelaş câmp de aplicaţiune. 681 din 14 Februarie 1919 şi No. rămânând menţinute şi mai departe numai măsu- rile de conservare. ca orice text de lege internă şi cu aceiaşi putere. ca şi când acest text ar fi abrogat dispoziţiunile contrarii ale tratatului. «Omisiune esenţială şi violarea art. 26 al. în Societăţile româneşti. art. al tratatului. cu toate acestea le acordă şi acţionarilor dreptul să facă contestaţie contra ordonanţei de lichidare. deciziunea atacată aplică greşit decretele legi No. la data: 20-11-2013. fie străine. 232 confirmă validitatea măsurilor de lichidare. 247 cod procedură civilă. 25 al legei lichidărilor acordă dreptul de a face contestaţie numai terţelor persoane cari ar pretinde vreun drept asupra vreunui bun sau interes supus lichidărei. Curtea aplică greşit art. care a introdus metoda lichidărilor bunurilor societăţilor inamice pe baza contractului inamic rezultând din controlul exercitat asupra Societăţilor de supuşi foşti inamici. 232 al. metodă străină de tratat şi contrarie tratatului care s'ar aplică cu exclusiunea prevederilor tratatului. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . «Ca o consecinţă a acestei greşite interpretări. efectuate. «Tratatul dela Trianon în paragraful 1 şi 9 din anexa de sub art. 1353 dm 26 Martie 1919. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dar declară că nici o dispoziţie a legei nu ridică acest drept altor terţe persoane PANDECTELE ROMÂNE NR. ci exclusiv posesorilor inamici de acţiuni şi părţi de interese. aceste contestaţii nu sunt altceva decât nişte intervenţiuni. nu Societăţilor. întrucât acţionarii au stat în instanţă.ro. distincte de patrimoniul societăţii. 2/2013 | 43 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. «In ultimul rând.ionescu14@rdslink. menţine şi pe viitor dispoziţiunile legislative în baza cărora s'au efectuat aceste lichidări. atât timp cât ea funcţionează sunt proprietatea Societăţii iar nu proprietatea acţionarilor. «Intr'adevăr. 3 din legea lichidărilor din 13 Iunie 1923.Lichidare. «Curtea de Apel deşi consideră cu drept cuvânt că acţionarii Societăţii anonime «Moara Steaua» nu pot pretinde nici un drept asupra bunurilor scoase în vânzare. pentru motivul că aceşti acţionari se găsesc în mod vădit vătămaţi în interesele lor din deprecieri ce ar rezulta pentru avutul lor din lichidarea averei totale a Societăţii. 3. Legea lichidării bunurilor inamice din 1923. cari stabileau norme provizorii de lichidare în aşteptarea tratatelor. fără a înlătura. fiind contrarii tratatului au fost abrogate şi nu mai pot figura într'o decizie ca dispoziţii de lege în vigoare». «Acest fel de interpretare voeşte să ignoreze că textul art. 26 al.

a socotit inutil a mai cerceta dacă erau. în folosul Statului şi în comptul despăgubirilor ce are de luat dela Statele fost inamice. pe baza însăşi a legei de lichidare. cu cât astăzi. Nouii acţionari. Atât prin legea din 1916 cât şi prin Decretul Lege 3603 din 8 Decemvrie 1918. să vinde pentru lichidare întregul patrimoniu. din o asemenea lichidare ar pierde. sau statul dacă şi le-ar fi rezervat.ro. aliaţi sau neutri. Dealtfel. la data: 20-11-2013. pot face comerţ în ţară şi achiziţiona fonduri de comerţ şi industrii. într'o ţară lipsită de capitaluri mari şi disponibile. foştii inamici nu mai sunt inamici. atât Statului pentru partea acţionarilor foşti inamici. Dacă o asemenea lichidare totală şiar fi găsit uneori justificarea în timpul răsboiului. Înalta Curte de Casaţie s.EM. nu să poate face decât greu şi în condiţii rele. aliaţi sau neutri li să dă partea lor proporţională din preţul lichidării. 3. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cari ar fi achiziţionat la lichidare. Stabilind acest principiu. c. cu supuşii unor ţări devenite în urmă inamice. cu atât mai mult. anume chestiunea de a se şti dacă se lichidează întreaga avere sau numai partea inamică. a decis lichidarea întregei averi a Societăţii anonime pe acţiuni «Moara Steaua». cât şi acţionarii români. III. Cu tot motivul impresionant pentru care să lua o asemenea dispoziţie. în schimb ei încetează de a mai fi acţionari şi nu mai au nici un drept în Societatea lor. Un achizitor — dacă şi când se găseşte — în condiţiuni de sigur avantajoase numai pentru el. adică drepturile. In urma recursului.ionescu14@rdslink. ea a provocat o nemulţumire şi protestare generală. Societatea nu e atinsă în activitatea sa. din rezultatul lichidării Statul opreşte echivalentul acţiunelor foştilor inamici — iar acţionarilor români. care declară categoric că cereri de intervenţii nu se admit în judecarea contestaţiilor şi pe cari deciziunea atacată o violează în mod flagrant». «Omisiunea este esenţială. invocată de Minister. 26 al. în totalitate Societăţile care au lucrat sau lucrează contra interesului Statului. pe baza legei din 13 Iunie 1923. acţiunele foştilor inamici. aliaţi sau neutri. (2) Ministerul de Finanţe. să autoriza Statul Român a lichida. Aceasta. Ridicându-se contestaţiuni. în Societate o mică sau o mare parte de acţiuni ale foştilor inamici. să substituesc vechilor acţionari. şi a aliaţilor şi neutrilor. Dacă să lichidează numai acţiunile aparţinând foştilor inamici. Curtea de Apel din Galaţi a admis aceste contestaţiuni judecând că întrucât se recunoaşte că există acţiuni aparţinând atât Românilor cât şi aliaţilor. drepturilor şi intereselor supuşilor statelor foste inamice. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Chestiunea are o mare importanţă practică. pentru interese de apărare naţională. nu mai are nici o raţiune după răsboiu. în realitate. să substituie vechilor acţionari. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . când scopul nu mai este decât de a realiza numerar. Dacă însă. soluţiunea procesului asupra acestui punct nu poate fi decât contrară soluţiunei dată de Curte. căci prima cu drept cuvânt. să admite sistemul Ministerului de Finanţe şi al Inaltei Curţii de Casaţie. privitoare la lichidarea bunurilor. PANTAZI cari s'ar găsi lezate în interesele lor prin măsura luată. faţă cu dispoziţiunile art. casează deriziunea Curţei de Apel. soluţia de principiu. Astfel acţionarii români. Lichidarea nu putea avea caracterul unei pedepse pentru cei care au colaborat înainte de răsboiu. sequestrarea şi lichidarea averilor foştilor inamici — e o măsură extrem de gravă -— care calcă toate principiile consacrate de civilizaţie şi de dreptul 44 | PANDECTELE ROMÂNE NR. deoarece stabilindu-se caracterul de intervenţiune. Cum vânzările forţate ale unei întregi întreprinderi. tocmai pentrucă nesocotea interesele acţionarilor români. aparţinând foştilor inamici. nu să putea lichida întreaga avere a Societăţii ci numai acţiunile. nu sunt atinşi în drepturile şi interesele lor în Societate.

Să admitea în doctrină. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Cu zepelinuri şi submarine s'a dus răsboiul contra populaţiei paşnice şi nearmate. Aliaţii au trebuit să se apere — au pus şi ei sub sequestru averile inamice — şi şi-au rezervat dreptul a le lichida ca să se acopere. Cu toate acestea. nu întreaga întreprindere. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. asupra căreia vom reveni mai jos.. pe baza căreia Ministerul a cerut lichidarea Societăţii «Moara Steaua».. puterile aliate sau asociate îşi rezervă dreptul de a reţine şi lichida toate bunurile. instituţiunelor şi chiar întreprinderilor particulare. nu numai acţiunele ce ar fi aparţinut foştilor inamici. ultimul răsboiu a răsturnat şi violat aceste regule. îşi rezervă numai dreptul de a lichidă acţiunile foştilor inamici într'o Societate. In aplicarea tratatului. să întemeiază pe tratatul de pace dela Trianon. drepturile şi interesele supuşilor PANDECTELE ROMÂNE NR. Înalta Curte de Casaţie confirmând acest mod de lichidare.ro. art. Totuş. iar ţările provocatoare. că să va lichidă numai părţile. pentru Statele aliate nu numai dreptul de a lichidă părţile. s'a promulgat legea din 13 Iunie 1920. 258 din 15 Februarie 1919. Legea lichidării bunurilor inamice din 1923. Statul poate ordonă orcând lichidarea părţilor. tot ele cele dintâiu.Lichidare. s'a restrâns formal lichidarea numai la părţile foştilor inamici dintr'o întreprindere.ionescu14@rdslink. dar şipeacela de a lichidă în totalitate Societăţile controlate de foştii inamici: rămânând ca Statele aliate să exercite această facilitate conform legilor lor interne. această măsură este cu totul excepţională. prin Legea din 13 Iunie 1923. Acest Decret dispune: «lichidarea bunurilor. el n'a fost ratificat şi n'a avut decât o durată efemeră. să menţine neîndoios aceeaş regulă. Textul clar dispune: «Din capitalul Societăţilor. drepturile şi interesele care aparţin la data punerei în vigoare a prezentului tratat. Dispoziţiea aceasta să menţine în Decretul Lege 1533 din 30 Martie 1919 — ratificat prin Legea din 27 Martie 1924. 239 al. de o aplicare limitată la stricta necesitate. asociaţiunelor. . s'a dispus lichidarea întregului patrimoniu a Societăţii «Moara Steaua». Tratatul dela Trianon. Derogare internaţional înainte de acest răsboiu. aliaţi sau neutri. prin Decretul Lege No. Cu toate aceste consideraţiuni. de despăgubirele la care au dreptul. acţiunilor. şi aparţinând supuşilor ţărilor contra căror luptau. Băncilor. şi pentrucă răsboiul să terminase. Pentru interese economice speciale României. Art. după cum am arătat mai sus. să va face numai pentru părţile supuşilor ţărilor inamice la data de 14 August 1916. s'a mulţumit a lichidă numai părţile inamice într'o întreprindere. la data: 20-11-2013. drepturile sau acţiunile foştilor inamici. cu o industrie născândă. au pus sequestre pe averea aflată pe teritoriile lor. întregul patrimoniu al unor Societăţi anonime în detrimentul acţionarilor români. în parte. drepturile şi acţiunele inamice. drepturilor şi intereselor supuşilor fostelor State inamice. c. Lichidarea va avea loc conform legilor Statului aliat sau asociat». Şi nu e nici o necesitate a lichida astăzi. In adevăr. După legile române în vigoare la data tratatului. Tratatul prevede aşă dar. b. creanţelor şi drepturilor de orice fel aparţinând supuşilor ţărilor inamice la data de 14 August 1916». 1 din această lege dispune: «Bunurile. Deaceea sub presiunea nemulţumirii generale şi protestărilor ce a provocat Decretul Lege din 3 Decemvrie 1918. nu Societatea însăşi. 2/2013 | 45 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Statul. a cărui aplicare o face şi care dispune: «Sub rezerva dispoziţiilor contrare. pentru lichidarea bunurilor. cu capitaluri şi resurse insuficiente. ce ar putea să rezulte din prezentul tratat.supuşilor fostului regat al Ungariei sau unor societăţii controlate de ei şi care să găsesc pe teritoriul lor. deci. nu dela popor la popor — că persoana celor ce nu iau parte la răsboiu şi toate averile particulare nu pot fi atinse. să repetă la Haga că răsboaele nu să pot face decât dela Stat la Stat. In fine. nu însăş întreprinderea.

— anume al acţiunelor — nu modifică dreptul dat prin tratat de a lichida şi totalitatea Societăţii. Aceasta o spune lămurit în Senat. ci e o lege de procedură pentru aplicarea tratatului. lichidarea Societăţii însăş. tratatul din Trianon eră semnat de România. o renunţare a Statului dela un drept ce-i acordă tratatul nu să justifică în raţiune. de a putea pe această cale să dobândească o parte din despăgubirile.ionescu14@rdslink. pentru aplicarea tratatului. Legea din 1923 nu are nici o legătură cu legile anterioare. industrială. că. împrejurarea că această lege menţionează un caz de lichidare. — Să aplică tratatul.ro. E incontestabil. c. prin Decretul Lege din 15 Februarie 1919. la care au drept. să bazează pe o serie de argumente care s'ar putea rezuma în modul următor: Dreptul şi principiul lichidări îl are România dela Tratatul de pace — mai înainte măsura era provizorie. legea română. Iar art. n'a derogat dela tratat. După tratat are dreptul a face fie lichidarea numai a acţiunilor. că la 3 Decemvrie 1918 printr'un Decret Lege să permitea lichidarea în totalitate a Societăţilor. conform dispoziţiunilor tratatelor de pace. numai la lichidarea părţilor foştilor inamici. fie. poate uza sau nu. ca prin lichidare să nu se vatăme interesele acţionarilor români. în 1923. în sensul ca să se lichideze toate averile fără excepţie! Altfel n'ar avea raţiune lichidarea obligatorie. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . care acordă în principiu Statului aliat şi facultatea de a lichida in întregime Societăţile controlate de fostul inamic. Am văzut. dispoziţiile tratatului dela Trianon. pe baza acestei legi. . dar s'a revenit. după tratat ar fi avut dreptul a lichida în totalitate întreprinderile controlate de inamici. poate aza în totalitate sau în 46 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Socot că soluţia şi motivarea aceasta sunt cu totul eronate. vor fi reţinute în folosul Statului sau lichidate. Legiuitorul român a fost în deosebi preocupat. ce supuşii puterilor foste inamice le aveau la 14 August 1916». nu aceasta eră chestiunea. Aşa dar. legea internă nu poate derogă dela tratat. că o lege internă nu poate modifica un tratat internaţional care de altfel fiind aprobat de Corpurile Legiuitoare şi decretat. o asemenea impunere de ar fi existat. Tratatul dă o facultate Statelor aliate. controlate de inamic. . mai sus. ar avea dreptul sau părţi de interese alături de ale Românilor sau aliaţilor. la data: 20-11-2013. deducând creanţele. PANTAZI Statelor cu care România s'a aflat în stare de răsboiu. totuşi legiuitorul s'a mulţumit a rămâne la sistemul Decretului Lege din 1919 şi nu autoriză decât lichidarea acţiunilor. Pentru a ajunge la această soluţie. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Cu toate acestea. e şi el o lege. să vândă drepturile sau acţiunile. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Afară de aceasta. din 1923: «Legea de faţă este o armă defensivă contra străinului fost inamic. d-l C. imediat. limitează lichidarea numai la acţiunile foştilor supuşi inamici. dacă Societatea e controlată de inamic. Dar. Tratatul dela Trianon nu impune Statelor aliate de a lichida averile foştilor inamici. agricolă sau civilă supuşii Statelor cu care România s'ar afla în stare de răsboiu. într'o Societate. Statul nu reclamă pentru el decât averea reală a supuşilor inamici. Înalta Curte de Casaţie aplică. atât cea anterioară tratatului dela Trianon. deci. Statul este în drept: In ce priveşte drepturile sau acţiunile în Societăţi sau asociaţiuni pe acţiuni. 22: «Când într'o Societate sau asociaţiune comercială. ar fi trebuit să fie şi mai categorică. Legea română lua această dispoziţie în plină cunoştinţă de cauză. cât şi cea promulgată în urmă. Ea nu poate izbi pe un Român. De această facultate fie care Stat semnatar. în cazul judecat. aliaţi sau neutri şi de aceea n'a admis lichidarea în totalitate. Dissescu. raportorul legei.EM. fără dispoziţii de fond.

ar renunţa la un drept ce are prin tratat şi că nu există. Statul avea două metode: sau lichidezi tot şi dai Românilor. cu tratatul şi cu legea internă ce a urmat.ro. (cazul Gross). ci prin voinţa expresă a tratatului.. 111. August 1916. Deaceea unele State. 232 al. Pentru realizarea dreptului.dreptul numai partea inamică.Lichidare. Pentru Stat rezultatul e acelaş. drepturile şi interesele care aparţin la data punerei in vigoare a presentului Tratat. cât şi Inalta Curte de Casaţie ar fi ambarasaţi în aplicarea dispoziţiei tratatului. Din cele două metode. Cu toate această dispoziţie a tratatului. b. Derogare parte. 2/2013 | 47 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. supuşilor fostului Regat al Ungariei». fără a distinge pe acelea ce sunt controlate de foştii inamici. Deaceea Statul român tratează cu Bulgaria şi Germania de a nu mai face lichidări şi de a primi o compensaţie. a ales pe aceea pe care a socotit-o mai potrivită cu interesele ţării şi a adoptat-o în legile interne. se fixează la intrarea în răsboiu a României. judecând după legea internă română. S'a pus ches­ tiunea de a se şti. ceeace permite tratatul de pace şi urmăreşte legea din 1923. conform dreptului ce tratatul a conferit fiecărui Stat aliat de a face lichidarea după legea sa internă. ci formal dispune că lichidarea se va face după legile interne. Tratatul nu inpune nici una din aceste metode. de lichidare.ionescu14@rdslink. ad­ miţând concluziile Ministerului de Finanţe.. în o altă speţă. Astfel că. toate bunurile. ca de orice facultate. dacă a crezut util intereselor ţării. N'a renunţat a lichida bunurile inamice — le lichidea- PANDECTELE ROMÂNE NR. Ministerul de Finanţe şi toate instanţele judecătoreşti —aplică legea din 1923 —care fixează nu data punerei în aplicare a tratatului. Tot atât de eronat. din care mai reproduc o parte «. oarecum obligatoriu. ca Franţa. aliaţilor şi neutrilor. sau prin beneficiile tratatului de la Paris pentru minoritari (cazul Gross. Înalta Curte de Casaţie. După art. tot s. ci a intrărei în răsboiu a României. Statul a putut. dacă să mai lichidează averile foştilor inamici cari deşi la 14 August 1916 erau inamici. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dacă s'ar aplica legea din 1923. să renunţe printr'o lege la un drept. cazul Schindl). — Şi bine fac. că în asemenea caz acţionarii români primesc preţul ieşit din lichidarea Societăţii. nici o. Bine fac. este lichidarea averei foştilor inamici. c. Astfel să leagă legea internă anterioară tratatului. Dacă nu ar fi astfel. atât Ministerul de Finanţe. au renunţat în urmă complet de a mai lichidă pe viitor. însă din tratatul dela Trianon. Dispoziţiile legei române din 1923 sunt generale. bine înţeles însă. nu prin tratat şi anexiune. în care să află capital străin. proporţional cu acţiunile lor. aplicându-se la toate Societăţile. la data: 20-11-2013. Dispoziţia generală se aplică în toate cazurile. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . metoda a doua consacrată prin decretul din 1919 şi prin legea din 1923 are avantajul că nu ruinează sau nu prejudecă interesele Românilor. N'a renunţat însă la nimic. fostul inamic trebuia să aibă această calitate la punerea în aplicare a tratatului. Pentru acest scop tratatul prevede posibilitatea de a lichida întreaga avere a unei Societăţii controlate de supuşi inamici. Legea lichidării bunurilor inamice din 1923. după aceea au devenit români. a autorizat lichidarea. aliaţilor şi neutrilor partea lor din rezultatul lichidării sau lichidezi dea. Tratatul dela Trianon. In adevăr. neîntemeiat să zice că legea prevede numai cazul când părţile inamice ar fi neînsemnate. Mă raportez la textul reprodus mai sus. pentrucă ceeace trebuie aplicat este legea internă — nu contra tratatului. care făcuseră chiar lichidări a întregului patrimoniu controlat de inamic. Dar şi din alt punct de vedere nu se poate susţine că lichidarea în totalitate a unei Societăţi e un drept. este a se afirmă că Statul. După legile interne calitatea de inamic. raţiune de a face o asemenea renunţare. de acelea în care aceştia au o parte neînsemnată sau mai mică din acţiuni. ci prin încetăţenire. căci el n'are drept decât la partea inamică.

Codul comercial etc. la data: 20-11-2013. după care soluţiile admise de dânsa să impun instanţei de trimetere. aceaste dispoziţii trebuiesc aplicate. Pentru toate aceste consideraţiuni socot că decizia Curţei de Apel din Galaţi dăduse adevărata soluţie. cuprinde reguli de procedură. stabileşte regule de fond. Astfel sunt mai toate legile speciale. atăt regule de fond cât şi de procedură.ionescu14@rdslink. anume că România este obligată a face lichidările pentrucă prisosul ce ar reeşi din lichidări ar trebui să-l verse la un fond comun în creditul Ungariei.EM. de ex. dacă cuprinde dispoziţii de fond. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Inalta Curte s'a oprit la aceste argumente şi n'a mers mai departe. cât şi de procedură. PANTAZI ză. Este cu totul greşit a se susţine că legea din 1923 nefiind decât o lege de procedură. privind dreptul însuşi. proprietarul trebuie să fi aparţinut unei ţări inamice. ce căi de atac să dă celor interesaţi. Codul civil cuprinde. căror în tot cazul trebuie să-le restituie echivalentul. c. Decizia Curţei de Casaţie ne dă prilejul a constată cât e de puţin fericită dispoziţia din noua lege a Înaltei Curţi. In principiu. să raportă la Tratat. Nu să poate spune că n'avea nici o raţiune de a alege numai acest mod de lichidare — căci interesul reese din cele ce am arătat mai sus. ce publicaţii se fac. Când legea din 1923 arată ce averi să pot lichida — când fixează că pentru a fi lichidată o avere. Dar chiar o lege de procedură. dar lichidează numai aceste bunuri. Dacă admitea acest argument cel mai ambarasat ar fi fost Ministerul de Finanţe. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pentru dispoziţiile de fond.ro. EM. între alte motive şi pentru acela că România n'a aderat la oficiul de lichidare şi compensare. A făcut cel puţin un bine. în materie de căsătorie şi de divorţ. aliaţilor sau neutrilor. PANTAZI Avocat 48 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Când arată cine decide lichidarea. pentrucă sunt lege şi legile trebuiesc aplicate. nimic nu se opune ca o lege să cuprindă atât dispoziţii de fond. că n'a admis şi alt argument al Ministerului de Finanţe. nu de o dată cu ele şi pe ale naţionalilor. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Dar sunt astfel şi chiar unele legi generale.

ro. la data: 20-11-2013. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .DOCTRINĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.

ionescu14@rdslink.ro. c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .

REZUMAT Orice demers ştiinţific care are ca obiectiv înţelegerea principiilor dreptului. but also of the expert to refer to the principles in the work of legislation. interpretation and applying of the law. la data: 20-11-2013. O abordare filosofică Principiile dreptului. which by their contents have philosophical significances. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Acest studiu se referă la principii. Keywords: principles of the law. Astfel. respectiv valoarea normativă a principiilor dreptului. the basis for the approach being the philosophy of the law. Starting with the difference between “given” and ‘constructed” we propose the distinction between the “metaphysical principles” outside the law. Marius ANDREESCU Judecător/Lector universitar Curtea de Apel Piteşti Universitatea din Piteşti ABSTRACT Any scientific intercession that has as objective. in certain limits. moral value. constructed principles. O abordare filosofică Dr. but also the relationship between the juridical principles and norms. juridical value. significances of the principles of law. sunt prezentate referiri extinse la doctrina filosofică și juridică în materie. This study is a pleading to refer to the principles.ro. c. metaphysical principles. the understanding of the significances of the “principle of law” needs to have an interdisciplinary character. respectively the normative value of the principle of the law. In this study we fulfill such an analysis with the purpose to underline the multiple theoretical significances due to this concept. “given” and “constructed” in the law. in the work for the law’s creation and applying. Thus are being materialized extensive references to the philosophical and juridical doctrine in the matter. trebuie să aibă un caracter multidisciplinar.ionescu14@rdslink. în procesul de creare şi aplicare a PANDECTELE ROMÂNE NR. Arguments are brought for the updating. essence and phenomenon like aspect of the law. dar şi relaţia dintre principiile juridice şi norme.Principiile dreptului. baza pentru analiză fiind filozofia dreptului. 2/2013 | 51 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. the justice – naturalistic concepts in the law. We emphasize the obligation of the law maker. În acest studiu am făcut o astfel de analiză cu scopul de a sublinia semnificaţiile teoretice multiple ale acestui concept. and the “constructed principles” elaborated inside the law. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

Principiul are multiple semnificaţii în filosofie şi ştiinţă.ro. Craiovan. a conceptului de justiție concept naturalist asupra legii. şi anume: „datul raţional” care constă în acele principii ce decurg din consideraţia care trebuie arătată omului şi relaţiilor umane şi „datul ideal” prin care se instituie un element dinamic. atât prin exprimarea elementului prim. fără de care cunoaşterea şi creaţia ştiinţifică nu ar putea exista. juridic. Din perspectiva temei noastre de cercetare interesează două dintre aceste categorii. c. o categorie importantă pentru filosofie ca şi pentru drept. În opinia lui Geny un lucru este „dat” atunci când el există ca obiect în afara activităţii productive a omului. Sunt aduse argumente pentru actualizarea. la data: 20-11-2013. care există prin el însuşi. 1975. lege de bază pe care se întemeiază o teorie ştiinţifică.Marius ANDREESCU legii. Republicii Socialiste România. All Beck. reţinem pe acela de: „element fundamental. respectiv aspiraţiile morale şi spirituale ale unei civilizaţii particulare. în anumite limite. Distincţia dar şi relaţia dintre „dat” şi „construit” sunt importante pentru a înţelege natura principiilor în ştiinţă şi în special în drept. 52 | PANDECTELE ROMÂNE NR. deoarece este menit a sintetiza şi exprima bazele şi unitatea existenţei umane. principii construite.ionescu14@rdslink. prin conținutul lor. [1] [2] DOcTRină Dicţionar explicativ al limbii române. şi în general în ştiinţă. Descoperirea şi afirmarea principiilor în orice ştiinţă conferă certitudine cunoaşterii. apărută la începutul secolului XX. Ed. valori juridice. cât şi prin realizarea coeziunii de sistem. b) element teoretic şi rezultant de sinteză a diversităţii fenomenale pentru realitatea de orice fel. datul ideal. François Geny[2] analizează pentru prima dată raportul dintre ştiinţa şi tehnica juridică pornind de la două concepte: „datul” şi „construitul”. propunem distincția dintre „principiile metafizice” privite din afara legii. I. valori morale. p. Noi subliniem obligația legiuitorului. principii metafizice. a existenţei în general şi a cunoaşterii în diversitatea lor de manifestare. de asemenea. în monografia Introducere în filosofia dreptului. idee. şi. Bucureşti. Locul comun al sensurilor termenului de principiu îl formează esenţa. dar pentru demersul nostru ştiinţific. datul raţional. o normă de conduită sau totalitatea legilor şi a noţiunilor de bază ale unei discipline”[1]. au semnificații filozofice. Cuvinte-cheie: principiile dreptului. Principiul reprezintă datul ca atare. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Începând cu diferența dintre „dat” și „construit”. a expertului. dat şi construit în drept. care. ce poate avea o dublă semnificaţie: a) ceea ce există înainte de orice cunoaştere ca factor aprioric şi temei pentru ştiinţă. 63. Bucureşti. În acest sens. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . p. esenţa şi fenomenul ca aspecte ale legii. 1998. 744. Scurte consideraţii despre principii în filosofie şi ştiinţe În filosofie. semnificaţia principiilor dreptului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. datul istoric. autorul distinge patru categorii: datul real. Ed. principiul are o valoare teoretică şi explicativă. Autor citat de I. și „principiile construite” elaborate în interiorul legii. un sistem politic. În lucrarea sa Science et tehnique en droit positif. de a se referi la principii în activitatea de legiferare şi de interpretare și aplicare a legii. fără a avea nevoie de a fi dedus sau demonstrat.

Această sistematizare. la data: 20-11-2013.I. obiect de ştiinţă. „construieşte” regulile juridice. S-a subliniat totodată relativitatea acestei distincţii. inclusiv prin norme juridice. R. către ceea ce este prim în mod absolut este. b) ceea ce ar fi ascuns cunoaşterii directe şi necesită prelucrări logico-epistemologice. activitatea umană | drept pozitiv | normativitate juridică [3] [4] [5] [6] [7] J. b) dacă şi cum am cunoaşte esenţa. Orice construcţie ştiinţifică sau sistem normativ trebuie să se raporteze la principii care să le garanteze sau să le întemeieze. o activitate ştiinţifică[3]. Nevoia spiritului de a urca până la principii este naturală şi deosebit de persistentă. dincolo de care nu se află decât ignoranţa. Mihai. Théorie générale du Droit. p. operă tehnică? Din perspectivă istorică. 1982. Cartea I. 19. pp. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Opere – vol.ionescu14@rdslink. Bucureşti. Dabin. avându-se în vedere că tehnica juridică presupune şi ea o creaţie. Motica. 1953. de exemplu. Metafizica. Ed. o normă juridică etc.Principiile dreptului. 20. O bună sistematizare a sensurilor pe care le are noţiunea de principiu este realizată într-o monografie[4]: „a) principiul întemeietor al unui domeniu al existenţei. aplicată la drept înseamnă: „a) discuţia referitoare la esenţa dreptului. Gh. Bucureşti. mişcarea pe care o urmează Platon în Cartea a VII-a a Republicii[6]. Teoria şi filosofia dreptului. În literatura juridică s-a reţinut această distincţie. All Beck. Sfera construitului se întinde şi asupra ordinii sociale şi politice. în conformitate cu care ştiinţa cercetează climatul social care solicită o anumită normativitate juridică. 1997. Ed. obiect de ştiinţă. dreptul contemporan naţional sau internaţional. c) concept logic ce ar permite cunoaşterea fenomenului particular”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. omul este prin ipoteză constructorul. Bucureşti. ca de pildă un raţionament. Platon. p.ro. el poate să facă în acest sens artă sau tehnică. dreptul este evident „dat”. IRI. Ed. c) operativitatea aşezării în fenomenalitatea dreptului. altfel spus de constatare şi înregistrare sau este „construit”. aşa cum apare vechiul drept. Această mişcare regresivă către necondiţionat. Se pune întrebarea dacă dreptul este „dat”. În ceea ce priveşte „construitul”. Bruxelles.C. Idem. 1996. În ceea ce priveşte „datul”. În acelaşi sens. V. PANDECTELE ROMÂNE NR. O abordare filosofică Un lucru este „construit” atunci când este realizat de om. iar tehnica vizează modalităţile prin care legiuitorul transpune în practică. corelată sau nu cu esenţa”[5]. 2/2013 | 53 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. principiile reprezintă „datul” ca ideal sau temei pentru ştiinţă şi „construitul” în situaţia în care sunt elaborate sau transpuse într-o construcţie umană. nr. un alt mare gânditor[7] vorbeşte de „primele principii” sau principiile eterne ale „Fiinţei” nedemonstrabile. de activitatea umană. atunci când pune existenţa „Binelui” ca principiu prim şi neipotetic. pp. Elaborarea dreptului pozitiv presupune însă „o construcţie” şi în acest sens regulile juridice sunt opera tehnicii. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Fundamentele dreptului. temei al oricărei cunoaşteri şi al oricărui existent. atitudinea omului constă în a-l cunoaşte cu ajutorul ştiinţei. c. Aristotel. 118-159. 9-69. 401-402. Prin urmare. „Datul” este relativ în sensul că el este influenţat de „construit”.

în virtutea logică a cunoaşterii este necesar şi în ordinea ontologică a existenţei. decât în a degaja din multitudinea dispoziţiilor de lege esenţialul lor. dar numai ca rezultat al dialecticii existenţiale sau ca reflectare a devenirii în lumea fenomenală şi a esenţei. Când generalizarea acoperă o serie suficient de mare de fapte sociale suntem în prezenţa unor principii. Şcoala istorică a dreptului. Bucureşti. ci sunt rezultatul devenirii. În concepţia autorului dreptul ar fi o categorie culturală[9]. considerând conţinutul dreptului diversificat în spaţiu şi timp. Teoria generală a dreptului. 1983. principiile. Variantele şcolii pozitiviste susţin că principiile dreptului sunt generalizări induse din experienţa socială. deoarece presupune raportul deosebit de complex. IRI. pp. Bucureşti. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Marius ANDREESCU Întrebarea este atunci de a şti dacă ceea ce pare necesar. Bucureşti. În consecinţă. Teoria generală a dreptului. Ed. 1993. normative dar şi sociale. Bucureşti. All Beck. la confluenţa unor origini istorice disipată într-o multitudine de forme trecătoare. Alma Mater. p. Introducere în teoria generală a dreptului. 209. 30. II. [10] [11] A se vedea în acest sens: I. la data: 20-11-2013. Tratat elementar de teorie generală a dreptului. 1989. Ele sunt un „dat”. Actami. Popa. întrucât vizează existenţa în toate domeniile ei. Teoria generală a dreptului. În literatura de specialitate. Critica raţiunii pure. R. nu pot şi nu trebuie să fie imuabile. 75. În felul acesta întreaga legislaţie devine de o mare claritate şi se prinde ceea ce se cheamă spiritul juridic. Timişoara. p. 1999. nu poate fi în afara principiilor. Mircea Djuvara afirma: „Toată ştiinţa dreptului nu consistă în realitate. Press. Kant va arăta că o astfel de trecere. Teoria generală a statului şi dreptului. Gh. p. Theorie der Recktswissenschaft.ro. N. Aspecte de doctrină privind principiile dreptului Dreptul. deci temeiul principiilor juridice este natura umană. Mihai. Ed. Pot fi identificate o serie de elemente comune pe care le subliniem mai jos: [8] [9] DOcTRină I. Ed. Ed. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nu există o opinie unanimă cu privire la definirea şi semnificaţiile principiilor dreptului[11]. este pus în mod necesar de către raţiunea noastră. R. Ed. Dacă necondiţionatul. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Kant. I. Problema statutului principiilor dreptului şi explicarea acestora a preocupat mereu teoreticienii. 1999. sub influenţa kantianismului. Motica. nu este legitimă. între esenţă şi fenomene. Bucureşti.ionescu14@rdslink. Există şi autori precum Rudolf Stammler care neagă temeinicia oricărui principiu juridic. În opinia noastră acesta este punctul de plecare pentru înţelegerea principiilor dreptului. 54 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 24-25. În „Critica raţiunii pure”[8]. pentru o cercetare serioasă şi metodică. lipsit de universalitate. Numai astfel se face elaborarea ştiinţifică a unei legi”[10]. ca principiu. Craiovan. Ed. 2001. c. All. p. de la logică la existenţă (argumentul ontologic). izvoare şi drept pozitiv. Drept raţional. I. 1999. prezentându-le ca produse ale spiritului popular (Volkgeist) ceea ce deplasează temeiul dreptului din universul raţiunii pure. pp. 270-273. p. pp. University of Chicago. M. Ed. originea. Djuvara. precum şi o dialectică specifică fiecăreia dintre cele două categorii în planul realităţii teoretice. 186. All Beck. 1994. 112-114. Referindu-se la aceeaşi problemă. 265. Stammler. Craiovan. Didactică şi Pedagogică. Gh. Ceterchi. acest lucru nu poate şi nici nu trebuie să ne conducă la concluzia că acest necondiţionat există în afara ei şi independent de orice realitate. Bucureşti. Şcoala dreptului natural a argumentat că sursa. Boboş. adică tocmai aceste principii ultime de justiţie din care derivă toate celelalte dispoziţii. deschide o nouă perspectivă în cercetarea genezei principiilor juridice.

p. dar pot fi şi deduse din „valorile sociale permanente” atunci când nu sunt formulate expres prin normele dreptului pozitiv[16]. – Autorii disting între principii fundamentale ale dreptului. 119. 8.. p. în tăcerea legii. 4) principiul echităţii şi justiţiei[12]. 114. E. op. postulate călăuzitoare. unitatea acestei totalităţi este datorată consecvenţei tuturor normelor faţă de un număr minim de principii fundamentale. Craiovan.. Acelaşi autor consideră că principiile generale ale dreptului au o importanţă teoretică şi practică care constă în: a) principiile dreptului trasează linia directoare pentru sistemul juridic şi orientează activitatea legiuitorului. la data: 20-11-2013. Ele caracterizează întregul sistem al dreptului. Spre deosebire. 2) principiul libertăţii şi egalităţii. filosofia kantiană şi hegeliană a dreptului. Ceterchi. prescripţii fundamentale sau fundamente ale sistemului de drept. N. pp. legătura sa cu valorile sociale”. echilibrul. normele de drept şi valorile sociale. cit. În legătură cu această problemă. în doctrină.. 1936. constituind în acelaşi timp trăsături specifice ale unui tip de drept. 114. Cluj. – Principiile generale ale dreptului configurează structura şi dezvoltarea sistemului de drept. regăsite în textele actelor normative. op. cit. Popa. p. cit. norme de drept | valori sociale c) principiile generale ale dreptului pot ţine loc de norme de reglementare atunci când judecătorul. asigură unitatea. A se vedea în acelaşi sens N. normativismul kelsian. omogenitatea.ionescu14@rdslink. 120-130. I. Astfel. p. Opiniile exprimate nu sunt unitare. b) aceste principii sunt importante şi pentru administrarea justiţiei deoarece „Omul de drept trebuie să constate nu numai pozitivitatea legii. 3) principiul responsabilităţii. soluţionează cauza în baza principiilor generale de drept[13]. ele însele prezentând un maximum de afinitate logică între ele”[14]. ele diferă în funcţie de concepţia juridică. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Una dintre marile probleme ale doctrinei juridice o reprezintă raportul dintre principiile dreptului. el trebuie să-şi explice şi raţiunea existenţei sale sociale. Popa.. 30. Popa. op. Şcoala dreptului natural. şcoala pozitivistă a dreptului. I. [12] [13] [14] N. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Idem.ro. p. coerenţa şi capacitatea dezvoltării acestuia. [15] [16] PANDECTELE ROMÂNE NR. Speranţia. au fost identificate şi analizate următoarele principii generale ale dreptului: 1) asigurarea bazelor legale de funcţionare a statului. doctrină | principiile dreptului | suportul social al dreptului. consideră că principiile sunt exprimate prin normele dreptului şi în consecinţă nu există principii de drept în afara sistemului de norme juridice. Principiile dreptului se întemeiază pe raţiunea umană şi configurează valoric întreaga ordine juridică. admit existenţa unor principii în afara normelor pozitive şi superioare acestora. raţionaliştii. op. cit. ele au forţa unor norme superioare. 2/2013 | 55 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. O abordare filosofică – Principiile de drept sunt idei generale. Eugeniu Speranţia stabilea o corespondenţă între drept şi principiile dreptului: „Dacă dreptul apare ca un total de norme sociale. Principii fundamentale de filosofie juridică. Într-o altă opinie. c. ce caracterizează întregul sistem de drept şi care reflectă ceea ce este esenţial în cadrul tipului de drept respectiv şi principii valabile pentru anumite ramuri de drept sau instituţii juridice. se consideră că principiile de drept orientează elaborarea şi aplicarea normelor juridice.Principiile dreptului. în literatura de specialitate română s-a exprimat ideea că principiile de drept sunt prescripţii fundamentale ale tuturor normelor juridice[15]. obligatorii.

mai restrânsă. politică. dreptul implică o apreciere. libertatea etc. prin natura sa. le transpune în norme juridice. morală. p. odată „legiferate” aceste valori sunt apărate şi promovate în forma specifică reglementării juridice.Marius ANDREESCU Considerăm că principiile generale de drept se delimitează de normele pozitive ale dreptului. 1999. 1986. cât şi un mijloc de asigurare a realizării exigenţelor acestei valori şi de predicţie a evoluţiei viitoare a societăţii. funcţionarea principiilor se realizează apoi prin aplicarea în practică a conduitei prescrise de norme. din antichitate şi până în prezent. Mai trebuie adăugat că normele juridice substanţializează valorile juridice în chip relativ. apreciate ca fiind valori deosebite pentru societate. Popa. o valorizare a conduitei umane în funcţie de anumite valori. Norma juridică devine.D. binele comun. ca de exemplu justiţia. cit. op. Am putea spune că cele mai generale principii ale dreptului coincid cu valorile sociale promovate de drept. P. concepte care devin fundamente (principii) ale dreptului. iar pe de altă parte.ionescu14@rdslink. Popa. Aceste valori trebuie înţelese în dinamica lor istorico-socială. cit. Valorile unei societăţi trebuie deduse primordial din filosofia (socială. la data: 20-11-2013. Spre deosebire de norme. În raport cu principiile. p. atât un etalon de apreciere a conduitei în funcţie de valoarea socială respectivă.ro. Pentru o înţelegere corectă a problematicii valorilor în drept şi a exprimării lor prin principiile dreptului. 267. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Théorie générale du Droit. socială. R. Principiile dreptului sunt expresia valorilor promovate şi apărate de drept. Deşi unele dintre ele pot fi regăsite în toate sistemele de drept.. Într-adevăr. Gh. în procesul de legiferare. Legiuitorul. Diferitele curente şi şcoli juridice. N. scopul normelor fiind să conserve valorile sociale...G. Alături de alţi autori[18] considerăm că normele juridice se raportează la principiile dreptului în două sensuri: normele conţin şi descriu cele mai multe din principiile lor. Din aceste principii derivă apoi normele juridice. reprezentând finalitatea ordinii juridice cum ar fi: justiţia. Teoria generală a dreptului. Motica. juridică) ce prezidează şi orientează forţele sociale din societatea respectivă. L. pp. Roubier. Ed. politică. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Timişoara. În acest fel apar conceptele juridice care exprimă aceste valori. Alma Mater. nu-i epuizează bogăţia de conţinut. c. 78. egalitatea şi libertatea sau echitatea şi justiţia sunt fundamente valorice (valori) ale vieţii sociale. [19] 56 | PANDECTELE ROMÂNE NR. De exemplu.C. 116-117. principiile generale ale dreptului au valoare explicativă deoarece conţin temeiurile existenţei şi evoluţiei dreptului[17].J. op. se impun unele succinte precizări în contextul temei noastre de cercetare.I. au căutat să explice şi să fundamenteze reglementările şi instituţiile juridice.[19] Valorile nu sunt de natură strict şi exclusiv juridică. Ele trebuie să-şi găsească expresia juridică. exprimate în special de principiile generale ale dreptului. 116-117. Dreptul se întemeiază pe judecăţi de valoare. dar indiscutabil există o relaţie între cele două valori. orientându-se după aceste valori. Mihai. teleologică. pp. totuşi specificul şi particularităţile istorice ale societăţii îşi pun amprenta asupra lor. Curs universitar. DOcTRină [17] [18] N. Dimpotrivă ele au o dimensiune mai largă de natură morală. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . nu să-şi explice raţiunea cauzală a existenţei lor. filosofică în general. prin unele concepte generale. Paris. normele juridice au valoare explicativă. deoarece nici în ansamblu şi nici individual nu indică total o valoare juridică.

Un sistem de drept este unitar. Faberquetes consideră dreptul justiţie | echitate | ca expresia unică a principiului justiţiei. ca de pildă cele tehnice. este justiţia. ocroteşte. echilibrat şi coerent dacă în toate componentele sale „asigură. O abordare filosofică În ce priveşte identificarea valorilor promovate de drept. Principiul general al dreptului. Ceterchi şi I. consacră”. Dalloz. părerile autorilor nu coincid. 128. Paris. p. Aceasta nu înseamnă că dreptul obiectiv. în aşa fel încât fiecare persoană fizică şi juridică să fie ceea ce este. legi etc. 1997.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sociologi. Mihai. fie într-una realistă. Giorgio del Vecchio afirma că justiţia e conformare la legea juridică. 1989. ca valoare şi principiu al dreptului. justiţia constituie neîndoielnic un temei complex al universului juridic. Motica Fundamentele dreptului. la data: 20-11-2013.C. pentru a menţine ordinea şi stabilitatea în societate. legalitate şi bună-credinţă. Bergel în Théorie générale du Droit. Principiul justiţiei are acest conţinut călăuzitor în linie cognitiv-acţională: a da fiecăruia ce i se cuvine. justiţia. teologi – care pornesc în definirea acestuia de la ideile de just. S-a mai spus că justiţia e voinţa de a da fiecăruia ce e al său.I.[22] Valoarea incontestabilă ce defineşte finalitatea dreptului. în sensul de a-i da fiecăruia ceea ce i se cuvine.ro. După cum există împrejurări când dreptul pozitiv se inspiră mai mult din considerente de utilitate decât de justiţie. Realiştii argumentează că justiţia e un elaborat al istoriei şi experienţei general umane. [20] [21] [22] [23] P. All. cu exprimările lui. PANDECTELE ROMÂNE NR. există prin normele juridice cuprinse în constituţii. cit. 29. fie într-o linie raţionalistă. care sunt indiferente ideii de justiţie. Teoria şi filosofia dreptului. fără a se leza reciproc sau sistemul social. c. Cu deosebire. 27. Bucureşti. conceptele de justă măsură şi echitate exprimă proporţionalitatea. Ed. Indiferent de orientarea teoretică. În opinia noastră. Pentru dezvoltări a se vedea Gh. Michel Villey enumeră patru mari finalităţi ale dreptului: justiţia. al echităţii şi justiţiei este expresia justiţiei ca valoare socială. Citat de I. Ed. R. deşi ele se cantonează în sfere apropiate. pacea şi securitatea juridică şi cele materiale egalitatea şi justiţia. servirea oamenilor şi servirea societăţii[21]. Citat de J. După Lalande justiţia e proprietatea a tot ceea ce este just. Conceptul deosebit de complex justiţie a fost abordat. denumite de el formale. şi anume: cele primordiale. să aibă ceea ce i se cuvine. Bucureşti. Multe concepţii despre drept ar fi situabile. în concepţia celor mai de seamă gânditori. ordinea. echitabil. Pe de altă parte există norme juridice. All. Craiovan în Introducere în teoria generală a dreptului. ţine de raţiunea noastră în eternitatea ei.ionescu14@rdslink. op.-L. 2/2013 | 57 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Raţionaliştii argumentează că principiul justiţiei e înnăscut omului. jurişti. poartă în întregime şi inevitabil „justiţia”: nu tot ceea ce e drept în vigoare este just. 268. fireşte. François Rigaux vorbeşte de două categorii. Roubier. ca valoare socială şi totodată ca principiu general al dreptului se dimensionează în ideile de justă măsură. p. explicat şi definit de numeroşi gânditori – moralişti. p. legalitate | bună-credinţă conţinutul unic al expresiei dreptului. p. legea juridică fiind ceea ce cuprinde justiţia. securitatea juridică şi progresul social[20]. iar justiţia ca. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . buna conduită. filosofi. omogen. Justiţia. este iubirea socială sau este realizarea armonioasă a esenţei fiinţei umane[23]. Paul Roubier enumeră ca valori justiţia. echitate. încă din antichitate.Principiile dreptului. Astfel. este echilibru sau proporţia raporturilor dintre oameni. 1993.

1990.ionescu14@rdslink. cit.C. Motica. 1992. culturale. Acest concept mlădiază egalitatea juridică formală. Teoria jusraţionalismului – formă modernă a jusnaturalismului – a încercat să argumenteze că există un fond de principii ale dreptăţii universale şi eterne. Mihai. aparent indiferente faţă de preocupările axiologice”[24]. fructificând chiar şi domenii strict tehnice sau formale. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . echitatea sugerează să luăm în seamă situaţiile de fapt. Motica. şi misiunea moralei să ocrotească viaţa interioară a indivizilor numai prin prescripţii ce formează obligaţii imperfecte şi nesancţionabile. cit. o umanizează. Christian Thomasius în lucrarea sa Fundamenta juris naturae et gentium ex sensu comuni deducta (1705)[25]. pentru a se sublinia realizările politicii sociale privind condiţiile de viaţă şi de muncă. 39-42. Dobrinescu. dreptul reglementează eminamente conduita exterioară a individului uman. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Marius ANDREESCU Echitatea este o dimensiune a principiului justiţiei în consensualitatea acestuia cu binele moralei. O altă problemă a doctrinei juridice este de a stabili raportul dintre principiile dreptului şi cele ale moralei. Cu toate acestea dreptul nu se dezinteresează de morală. respectiv conştiinţa indivizilor care trăiesc în aceeaşi comunitate. 95-99. Bucureşti.. op. p.. Mihai. acolo unde stabilirea unei egalităţi perfecte (numită şi dreptate formală) este imposibilă datorită particularităţilor situaţiei de fapt. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. se vorbeşte de justiţie socială. la data: 20-11-2013. distingea între misiunea dreptului de a ocroti raporturile exterioare ale indivizilor umani prin prescripţii ce formează obligaţii perfecte şi sancţionabile. pentru mai multe considerente analizate în literatura de specialitate[26]. circumstanţele personale. drepturile economice. 84. dreptul întrucât e raţional. R. dar şi din constatarea că nu există enunţ moral care să fie denunţat [24] [25] DOCTRINĂ Idem. „Considerată astfel. unicitatea cauzei. I. cit. Înţeleasă prin ideea de proporţionalitate. Ed. cit. p. del Vecchio. Această deosebire dintre morală şi drept a devenit clasică. Altfel spus. R. Fără îndoială. deoarece sunt înscrise în raţiunea umană unde se împletesc cu principiile binelui şi adevărului. sociale. Academiei Română. Gh. Realizarea justiţiei sociale este înscrisă ca o cerinţă a statului de drept în documentul adoptat la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare Europeană. 81-86. dreptul şi morala se află din cele mai vechi timpuri într-o strânsă relaţie care nu poate fi considerată ca întâmplătoare. I. pp. 95.I.C. fără a se cădea în extremă. pe când morala acţionează spre concordarea interiorului cu exteriorul individului. pp. Totuşi. în raport cu generalitatea normei juridice. [27] Gh. Astfel. Relaţia respectivă este de natură axiologică. p. Citat de I. Craiovan.. e natural. [26] A se vedea G. 58 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Copenhaga. Dobrinescu în Dreptatea şi valorile culturii. I. op. Bucureşti. 133. Noi considerăm că într-adevăr morala şi dreptul au o structură valorică comună şi aceasta se poate deduce nu numai din afirmaţia destul de frecvent întâlnită şi potrivit căreia „dreptul este un minim de morală”. echitatea se propagă până în cele mai îndepărtate sfere ale sistemului de norme juridice.. pp. în statele democratice contemporane. Ceterchi.I. op. întru aceeaşi echitate”[27]. introducând în sistemele de drept în vigoare categoriile moralei din perspectiva cărora îndreptăţirea este şi o facere întru bine şi întru libertate. Europa Nova. pp. Valorile juridice şi etice au o origine comună. şi întrucât e natural este şi moral. c. Ideea de justiţie evoluează sub influenţa transformărilor social-politice din societate.ro. „prin aceea că prin intermediul echităţii caută binele acţionând spre concordarea exteriorului cu interiorul. Aşadar. op. 192-202. Desigur. Lecţii de filosofie juridică. dreptul nu poate fi confundat cu morala. echitatea priveşte diminuarea inegalităţii. 1995. Ed.

pentru că viaţa practică nu aşteaptă”[30]. Tănăsescu. Ed. în caz de nevoie prin forţa coercitivă a statului trebuie sprijinite juridic în realizarea lor atunci când apără viaţa. 53 menţionează «morala publică». vol. economice. 26.Principiile dreptului. Bucureşti. El nu se poate identifica cu un caz concret sau cu o apreciere individuală a relaţiilor juridice. Principiul trebuie să reprezinte stabilitatea şi echilibrul raporturilor juridice. art. p. A se vedea în acest sens M. Aceste referiri constituţionale asigură moralei eficienţă. izvoare şi drept pozitiv. Popa. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. utile pentru a stabili dacă proporţionalitatea poate fi considerată un principiu de drept: A) Orice principiu de drept trebuie să fie de ordinul esenţei. E. p. 265. 30. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . bune moravuri | morală publică | bună-credinţă Pot fi identificate câteva trăsături mai importante ale principiilor dreptului. Ed. 1999. principiul nu poate fi o creaţie pură a raţiunii. De aceea în Constituţia României referirile la ipostazele moralei nu lipsesc. ca realitate socială. Principiile dreptului au aceleaşi trăsături şi semnificaţii logico-filosofice ca şi ale principiilor în general. ele exprimă deziderate ancestrale şi permanente ale omenirii. 52-56 şi N.S.D. Deşi de ordinul esenţei. All Beck. art. Muraru. All Beck. M.. Drept raţional. Cu toate acestea. Niciodată nu se va putea termina perfecţionarea ştiinţifică a analizei juridice. b) principii – dreptul. art. I. 113-114. dar nu este o creaţie metafizică. „În drept fiecare relaţie juridică este susceptibilă – la fel de perfecţionare. cit. 11 şi art. principiul de drept trebuie să fie opus aleatoriului şi să exprime necesitatea ca esenţă.ro. 57”[28]. ocrotesc «bunele moravuri». aşa cum este de exemplu echitatea sau forma sa particulară. Teoria generală a dreptului. De asemenea «buna-credinţă» care evident este mai întâi un concept moral este consacrată prin art. geografice. c.. ci reflectă transformările sociale. Bucureşti. Djuvara. O abordare filosofică ca nedrept. abstractă de maximă generalitate. op. El are o dimensiune raţională. trebuie să dăm imediat soluţii. În consecinţă. 1936. deşi de obicei nu se aduc la îndeplinire. deşi uneori sunt descoperite enunţuri juridice în dezacord cu principiile morale. exprimă particularităţile istorice. Drept constituţional şi instituţii publice. I. pp. 2/2013 | 59 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. deşi de obicei sunt mult mai apropiate de dreptul natural şi de cutumă. Principiile dreptului evoluează pentru că realităţile pe care le reflectă şi le explică sunt supuse perfecţionării. la data: 20-11-2013. În acest sens Ioan Muraru afirma că: „Regulile morale.ionescu14@rdslink. Prin urmare principiile generale ale dreptului şi cele ale moralei au un fond valoric comun. Drept şi sociologie. Regulile morale. Bucureşti. Astfel. validitate. politice ale sistemului care le conţine şi la rândul lor pe care îl fundamentează[29]. 8. Dar. libertatea şi fericirea oamenilor. spre exemplificare. Particularităţile lor sunt determinate de existenţa a două sisteme de raporturi dialectice specifice dreptului: a) principii – categorii – norme.S. [28] [29] [30] I. 2003. Se observă tendinţa dreptului de a face apel la valori cu caracter moral pentru ca acestea să fie introduce în reglementări juridice. PANDECTELE ROMÂNE NR. în drept. indiferent de varietatea reglementărilor normative sau ale aspectelor particulare specifice realităţii juridice. proporţionalitatea. Djuvara. principiile de drept nu pot fi eterne şi absolute. Normele dreptului pot exprima valori care la origine sunt morale şi care se regăsesc şi în conţinutul principiilor generale ale dreptului. pp.

Opera de consacrare în documentele politice şi juridice a principiilor dreptului este în plină desfăşurare. principiile dreptului au caracter generalizator. All Beck. Codul civil italian recomandă judecătorilor de a statua în absenţa unor texte. Majoritatea constituţiilor democratice consacră principii precum: principiul suveranităţii. principiul certitudinii juridice. dar norma de drept le determină conţinutul concret. Jurisprudenţa are un rol însemnat în consacrarea şi aplicarea principiilor dreptului. A. în raport cu timpul istoric de referinţă. Bolintineanu. Cu toată varietatea modului de consacrare şi recunoaştere a principiilor dreptului. autonome şi paralele: common low (în sens restrâns). principiul democraţiei. cutumă.U.U. sunt consacrate principii[31] ce caracterizează ordinea de drept internaţională democratică. menţionează ca sursă a dreptului „principiile generale ale dreptului recunoscute de naţiunile civilizate”. sistemul dreptului comunitar consacră următoarele principii mai importante: principiul egalităţii. B) Principiile dreptului sunt consacrate şi recunoscute prin constituţii. principiul pluralismului. Principiile trebuie să fie acceptate pe plan intern şi să facă parte din dreptul naţional al fiecărui stat. Aurescu. Ne referim în mod special la marele sistem cunoscut sub denumirea de common low. sau Declaraţia Adunării Generale a O. pp. ci trebuie să [31] DOCTRINĂ Al.N. se desprinde necesitatea cel puţin a recunoaşterii lor pentru a putea fi caracterizate şi aplicate în sistemul de drept. 2000. cât şi pentru normele dreptului. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. [32] 60 | PANDECTELE ROMÂNE NR. B. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Ed.N. equity şi statute low.ro. constituţiei. legi.N. jurisprudenţă. În acelaşi timp exprimând esenţialul şi generalul realităţii juridice. care constă în existenţa a trei subsisteme normative. cit. fără a fi formulate în textul actelor normative. op. Drept internaţional contemporan. c. din 1970. Equity reprezintă un ansamblu de principii desprinse din practica instanţei şi care sunt un corectiv adus regulilor de common low. Carta O. atât pentru varietatea raporturilor juridice. în documente internaţionale precum Carta O. principiile dreptului sunt temei pentru toate celelalte reglementări normative.U. Această consacrare sau recunoaştere nu este suficient să fie doctrinară. principiul subsidiarităţii. 211. Astfel. principiul autorităţii de lucru judecat şi principiul proporţionalităţii[32]. Există mari principii ale dreptului care nu depind de consacrarea lor prin norme juridice. p. Principiile generale ale dreptului sunt consacrate în constituţii. principiul reprezentării. I. documente internaţionale sau formulate în doctrina juridică. principiul egalităţii etc.. la data: 20-11-2013. Există sisteme de drept în care nu toate principiile au o consacrare normativă. Sistemele regionale de drept au cunoscut şi recunoscut propriile lor principii. Craiovan. 52-71. De exemplu.Marius ANDREESCU Fiind de ordinul esenţei. principiul legalităţii şi al supremaţiei. Astfel. Sunt situaţii în care principiile de drept sunt recunoscute pe cale jurisprudenţială. în lumina principiilor generale ale dreptului. Bucureşti. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Năstase.ionescu14@rdslink. Caracterele sistemului juridic ale unui stat influenţează şi chiar determină consacrarea şi recunoaşterea principiilor dreptului. protecţia drepturilor fundamentale ale omului.

la data: 20-11-2013. chiar de armonie. D) În clasificarea principiilor dreptului se porneşte de la considerentul că între ele există o ierarhizare sau un raport de la general la particular[33]. op. el evocă ideea de corespondenţă şi echilibru. ele reprezintă un temei coordonator pentru opera de legiferare. principiul consacrării. 117. este aceea de relaţie echivalentă. c. De regulă aceste principii sunt înscrise în constituţii având astfel şi o forţă juridică superioară faţă de toate celelalte legi şi faţă de toate ramurile dreptului. Motica. principiul justiţiei şi echităţii etc. respectării şi garantării drepturilor omului. În situaţia în care norma este neclară sau nu există. principiul respectării tratatelor internaţionale etc. echilibru între fenomene. al obligativităţii contractelor. Trebuie totuşi realizată o distincţie între consacrarea sau recunoaşterea principiilor dreptului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Pot fi incluse în această categorie principiul legalităţii pedepselor. oportunitatea lor”[34]. au un rol reglator pentru relaţiile sociale. Gh. Referindu-se la importanţa teoretică şi practică sistem de drept | a studierii principiilor dreptului. R. cit. cât şi cerinţe obiective ale societăţii. adică concordanţa legilor. În cadrul acestora putem include: principiul legalităţii. conceptul de proporţionalitate este exterior dreptului. situaţii. iar pe de altă parte. p. dar şi spiritul ei iar principiile generale constituie acest spirit. 77.. op. soluţionarea litigiilor se poate realiza direct în baza principiilor generale sau speciale ale dreptului. 2. O abordare filosofică se realizeze prin norme sau jurisprudenţă. caracterul lor social. aplicarea lor. 2/2013 | 61 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. deoarece exprimă atât idealul juridic.. Ceterchi.ro. Ca ideal. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | .I. prezumţia de nevinovăţie. dar şi ideea de justă măsură. Mihai. Craiovan. Semnificaţia acestui principiu. verosimilul. pentru că cei însărcinaţi cu aplicarea dreptului trebuie să cunoască nu numai litera legii. în sens general. Ion Deleanu precizează că: „La origine. Nicolae Popa remarca: „principiile generale valori particulare | de drept sunt prescripţiile fundamentale care cumulează crearea dreptului proporţionalitate şi aplicarea sa (…) În concluzie acţiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii dreptului – garanţia acordată indivizilor contra imprevizibilităţii normelor coercitive – şi a congruenţei sistemului legislativ.ionescu14@rdslink. redescoperit în epoca modernă. principiul egalităţii. persoane etc. Principii specifice care exprimă valori particulare şi care de regulă au acţiunea limitată la una sau mai multe ramuri de drept. PANDECTELE ROMÂNE NR. cit.. Principiile speciale îşi au sursa valorică în principiile fundamentale ale dreptului. Popa.C. Pornind de la această constatare putem distinge: 1. 31. cit. Apărut ca principiu matematic.Principiile dreptului.. Principiile generale au un rol şi în administrarea justiţiei. p. De exemplu proporţionalitatea este unul din vechile şi clasicele principii ale dreptului. I. Teoria generală a dreptului. Ele sunt înscrise în coduri sau alte legi. N. principiul proporţionalităţii s-a dezvoltat şi ca idee fundamentală în filosofie şi drept primind [33] [34] I. p. Acestea sunt recunoscute de doctrină şi exprimate de acte normative în dreptul intern sau tratate internaţionale de importanţă deosebită. C) Principiile de drept reprezintă valori pentru sistemul de drept. Principii generale ale dreptului care formează conţinutul unor norme de aplicaţie universală cu nivel maxim de generalitate. op.

generalitatea şi profunzimea lor. pot fi consacrate normativ şi aplicate în jurisprudenţă. Principiile dreptului. Bucureşti. 2) sunt exprimate întotdeauna explicit prin normele juridice. Drept constituţional şi instituţii politice. elaborate de doctrina juridică sau de către legiuitor. eventualele semnificaţii şi înţelesuri metafizice urmează a fi stabilite ulterior consacrării lor de metafizica dreptului. dreptul comunitar. C. 62 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. «tolerabil» etc. Fiind rezultatul unei elaborări în interiorul dreptului. dreptul penal etc. înţelegerea şi aplicarea acestui principiu. în primul rând o conotaţie juridică şi numai în subsidiar una metafizică. prin natura. principiile construite ale dreptului au. Principiul proporţionalităţii în dreptul constituţional. 264.”[35]. au caracter obligatoriu şi produc efecte juridice la fel ca orice altă reglementare normativă. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. c. în semnificaţiile mai sus arătate. aceste principii pot fi transpuse în teoria generală a dreptului. Câteva concluzii Un argument pentru care filosofia dreptului trebuie să fie o realitate prezentă nu numai în sfera teoreticului. M. a unei ramuri sau chiar a sistemului unitar al dreptului. Beck. considerat ca fiind un principiu general al dreptului. Prin urmare. prin consacrarea sa normativă. prin natura lor. prin natura lor. numai după construcţia lor în sfera metafizicii dreptului. Totodată. O asemenea constatare impune totuşi distincţia între ceea ce am putea numi: principii construite ale dreptului. rezultă din analiza doctrinară şi interpretarea jurisprudenţială[36].ro. p. consacrată în norme de drept.Marius ANDREESCU forme şi accepţiuni diferite: «rezonabil». Andreescu. Definiţia. 1996. Bucureşti. În această categorie regăsim principii precum: publicitatea şedinţei de judecată. proporţionalitatea are semnificaţii particulare în diferite ramuri de drept: dreptul constituţional. 2007. sunt teme de reflecţie în primul rând pentru filosofia dreptului. III. îl reprezintă existenţa principiilor generale şi de ramură ale dreptului. expresia manifestării de voinţă a legiuitorului. reguli juridice de maximă generalitate. Este necesar a menţiona [35] [36] I. şi prin aplicarea jurisprudenţială. unele fiind consacrate şi în Constituţie. proporţionalitatea face parte din conţinutul principiului echităţii şi al justiţiei. «echilibru». dar şi pentru activitatea practică de elaborare a actelor normative sau înfăptuirea justiţiei. Aceste principii pot constitui structura internă a unui grup de raporturi juridice. Mai mult. Pentru dezvoltări a se vedea. fiind norme de drept. Ed. Pot fi identificate următoarele trăsături: 1) sunt elaborate în interiorul dreptului. dreptul administrativ. nu pot depăşi limitele conceptuale ale acestora stabilite de norma juridică. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Deleanu. iar pe de altă parte principii metafizice ale dreptului. principiul contradictorialităţii. «admisibil». Totodată. principiul neretroactivităţii legii etc. DOCTRINĂ Principiile construite ale dreptului sunt. Europa Nova. «raţional». explicită sau implicită. vol. după consacrarea normativă şi elaborarea jurisprudenţială urmează a fi elucidate tot în sfera filosofiei dreptului. există un cerc dialectic deoarece „înţelesurile” principiilor dreptului. Prin urmare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Ed. în toate situaţiile consacrate explicit de normele dreptului. 3) opera de interpretare şi aplicare a dreptului este în măsură să descopere sensurile şi determinaţiile principiilor construite ale dreptului care. fiind de regulă. I. al supremaţiei legii şi Constituţiei.H. Distincţia pe care o propunem are ca temei filosofic deosebirea mai sus arătată dintre „construit” şi „dat” în drept. evident.

Într-un studiu viitor. principiile metafizice ale dreptului sunt: principiul dreptăţii. principiul libertăţii. nu sunt „dincolo” de sfera dreptului. Numărul principiilor construite ale dreptului poate fi determinat la un anumit moment al realităţii juridice. trebuie să fie adecvată unor astfel de principii.ionescu14@rdslink. reprezintă esenţa valorică a dreptului. Principiile metafizice pot avea şi o existenţă implicită. ci reprezentând un „dat” transcendental. dar şi pentru stabilitatea şi desfăşurarea echitabilă. cercul dialectic amintit mai sus are următoarea înfăţişare: 1) principiile construite sunt elaborate şi consacrate normativ de legiuitor. descoperită sau valorificată în opera de interpretare a dreptului. 3) semnificaţiile valorice ale acestor principii sunt ulterior exprimate în sfera metafizicii dreptului. limitate. la data: 20-11-2013. sunt identificate prin generalitatea lor şi de aceea au fost denumite „principii generale ale dreptului”. dar sunt „altceva” în sistemul juridic. principiul adevărului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. respectiv jurisprudenţială. Principiile metafizice ale dreptului pot fi considerate ca un „dat” faţă de realitatea juridică şi prin natura lor sunt exterioare dreptului. interpretarea ori aplicarea normei juridice. principiile în cauză sunt permanente.ro. valorică şi transcendentală a acestora. deoarece vizează. 2) interpretarea acestora se realizează în opera de aplicare a dreptului. nu este necesar să fie exprimate explicit prin normele juridice. deoarece orice manifestare în sfera juridicului. metafizic al dreptului. În literatura de specialitate juridică. c. fără a fi numite metafizice. dar nu există o limită preconstituită a acestora. principiul echităţii şi al justiţiei. în realităţi juridice conţinutul oricărei norme juridice şi în orice act sau manifestare ce reprezintă. Ca „dat” transcendental şi nu construit al dreptului. Altfel spus. în mod obişnuit. 2/2013 | 63 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. transparentă a procedurilor judiciare. dar cu determinaţii şi înţelesuri ce pot fi diversificate în cercul dialectic ce le cuprinde. În opinia noastră. principii metafizice | Ca dat implicit şi totodată ca esenţă transcendentală a dreptului. Ele sunt un „dat” transcendental şi nu transcendent al dreptului. O abordare filosofică că normele juridice care consacră astfel de principii sunt superioare ca forţă juridică faţă de reglementările obişnuite ale dreptului. fără de care această realitate construită nu ar putea avea dimensiune ontologică.Principiile dreptului. după caz. o construcţie în Dreptul Uniunii Europene. previzibilă. vom expune pe larg considerentele ce ne îndreptăţesc să identificăm principiile mai sus menţionate ca având o valoare metafizică şi transcendentală în raport cu realităţile juridice. inclusiv a României. Evoluţia dreptului se manifestă şi prin elaborarea normativă a unor noi astfel de principii. 4) „înţelesurile” metafizice pot constitui baza teoretică necesară lărgirii conotaţiei şi denotaţiei principiilor sau elaborării normative a unor noi astfel de principii. relaţii sociale considerate a fi esenţiale în primul rând pentru respectarea drepturilor fundamentale şi ale intereselor legitime recunoscute subiectelor de drept. normativă. astfel de principii. preluată în legislaţia multor state europene. PANDECTELE ROMÂNE NR. Ca exemplu. drept pentru care le şi considerăm principii metafizice ale realităţii juridice. principiul proporţionalităţii. natura teleologică a dreptului | aceste principii trebuie să se regăsească. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Noi preferăm să subliniem dimensiunea metafizică. În situaţia acestei categorii de principii. Trebuie subliniat că existenţa principiilor metafizice fundamentează şi natura teleologică a dreptului. Nefiind construite. menţionăm „principiul subsidiarităţii”. prin urmare. pentru a fi legitimă. La originea lor nu au o elaborare juridică. până la urmă.

Leon Duguit şi Maurice Duverger. Noica. Dimensiunea normativă a realităţii juridice pare să corespundă foarte bine constatărilor formulate de Ernest Cassirer. dar rămâne în discuţie dimensiunea normativă. pentru valoare normativă | cunoaşterea ştiinţifică. în care sunt împlinite lucrurile şi care le face să fie. Este celebră în acest sens. care să păstreze o substanţialitate şi fără a se dizolva în funcţiune. Devenirea întru fiinţă. la data: 20-11-2013. Nu mai există în faţa cunoaşterii realități juridice | obiecte concrete. aşa cum rezultă din interpretările jurisprudenţiale. ele pot avea chiar o semnificaţie supranormativă şi. dar nu şi pentru ontologie. acea „lume a Ideilor” de care vorbea Platon[37]. Concepţiile jusnaturaliste au fost aplicate şi de unele instanţe constituţionale. pp. Ed. câteva consideraţii se impun. pp. Principiile construite aplicându-se unei sfere de relaţii sociale prin intermediul normei juridice le transformă în raporturi juridice. Substanţa lor trebuie să fie în acord cu valorile supreme ale ordinii democratice şi liberale în calitate de sistem de valori stabilite de către Constituţie. C. Constantin Noica spunea că trebuie să numim „element” această ordine de realitate.ionescu14@rdslink. chiar dacă nu sunt explicit exprimate prin norme de drept. În opera sa. înţeleasă ca structură relaţională şi funcţională. Nu ce este „lucrul” sau realitatea concretă. Decizia din 16 ianuarie 1957. să manifeste funcţionalitate. c. nu şi pentru realitatea ideală. Ce altceva este realitatea juridică decât un ansamblu de relaţii sociale şi funcţiuni care sunt transpuse în noua dimensiune ontologică de „raporturi juridice” prin aplicarea normelor dreptului. 1998. Aceste concepţii şi doctrina supra-legalităţii susţinute de François Geny. Humanitas. putem afirma că principiile metafizice ale dreptului evocă nu numai raporturi juridice sau funcţiuni. ci „elemente valorice” ale realităţii juridice. a Curţii Constituţionale Federale a Republicii Federale Germania. şi în mod deosebit justiţia constituţională. de substanţă sau materie. ci doar „relaţii” şi „funcţiuni”. 332-334. fără de care aceasta nu ar avea fiinţă. Ernest Cassirer opune conceptul modern de funcţiune celui antic de substanţă. care s-a dorit a fi un excurs larg asupra dimensiunii filosofice a principiilor dreptului. ci felul lor de a fi. Între conceptul de substanţă şi cel de funcţiune sau relaţie se impune un concept nou. 64 | PANDECTELE ROMÂNE NR. dar mai trebuie să fie în conformitate cu principiile elementare [37] [38] DOCTRINĂ Pentru dezvoltări a se vedea. cit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. consideră că justiţia.ro. Există însă o ordine de realitate mai profundă decât relaţiile şi funcţiunile. Într-un fel. 327-367. cu privire la libertatea de a ieşi de pe teritoriul federal. în acest fel. C. Principiile metafizice ale dreptului au valoare normativă. lucrurile doctrina supra-legalităţii dispar şi fac loc relaţiilor şi funcţiunilor. Bucureşti. În opinia noastră. Curtea declară: „Legile nu sunt constituţionale decât dacă ele au fost edictate cu respectarea formelor prevăzute. Substamzbegriff und Funktionsbegriff (1910). O analiză mai amplă a acestei probleme excede obiectului acestui studiu. structura interesează pe moderni. astfel de standarde sunt exprimate tocmai de principiile metafizice la care am făcut referire. op.Marius ANDREESCU Dimensiunea metafizică a acestor principii este de necontestat. pot legitima concepţiile jusnaturaliste în drept. Mai mult. O astfel de abordare este operaţională cognitiv pentru realitatea materială. trebuie să se raporteze la reguli şi principii supra-constituţionale. Totuşi. Ontologia contemporană nu mai consideră realitatea prin referire la conceptele clasice. ţesătura lor lăuntrică. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ .[38] Preluând această idee a marelui filosof român. Noica. deci aceste principii corespund unei realităţi a juridicului..

la data: 20-11-2013. c. [39] Pentru dezvoltări a se vedea. În acest fel. Andreescu. că principiile metafizice vor trebui aplicate cu prioritate.) şi cu principiile fundamentale ale Legii fundamentale. a aplicării oricărei reglementări juridice în spiritul şi cu respectarea conţinutului valoric al principiilor metafizice şi construite ale dreptului. în lumina jurisprudenţei instanţei constituţionale germane. chiar şi în detrimentul unei norme concrete. Considerăm că regula fundamentală este aceea a interpretării şi. iar pe de altă parte. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. op.ro. pp. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | ..ionescu14@rdslink.Principiile dreptului. cit. 34-38. judecătorul respectă caracterul fiinţial al sistemului juridic şi nu numai funcţiile sau relaţiile juridice. PANDECTELE ROMÂNE NR. Într-o astfel de situaţie. implicit. Un ultim aspect pe care dorim să îl subliniem se referă la rolul judecătorului în aplicarea principiilor construite dar în special a principiilor metafizice ale dreptului.n. mai ales cu principiile statului de drept şi ale statului social”[39]. O abordare filosofică nescrise (s. O altă regulă se referă la situaţia în care există neconcordanţă între reglementările juridice obişnuite. 2/2013 | 65 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. apreciem. M. principiile construite şi cele metafizice ale dreptului.

tradiţiile constituţionale comune nu evidenţiază o interpretare 66 | PANDECTELE ROMÂNE NR. and especially the guarantee of fundamental rights or the application of fundamental principles of European legal order. public office. the common constitutional traditions do not provide a restrictive interpretation of the concept of “public office”. The reality. is that in the states of the Council of Europe or member states of the European Union. şi în special de garantarea unor drepturi fundamentale sau de aplicarea unor principii fundamentale ale ordinii juridice europene. principle of free movement of workers. DOCTRINĂ REZUMAT Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene dar şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului reflectă ideea că funcţia publică trebuie privită într-o manieră cât mai restrictivă ori de câte ori este vorba de atingerea scopurilor Tratatului european sau a Convenţiei europene.Irina ALEXE Noţiunile de funcţie publică şi funcţionar public în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. human rights. cum sunt dreptul la un proces echitabil şi principiul libertăţii de circulaţie a lucrătorilor. Realitatea. therefore a judicial intervention was necessary for the building of the European legal order in conformity with the aims of the above-mentioned international instruments. evidenţiată şi de aceste instanţe europene. este că în statele membre ale Consiliului Europei sau membre ale Uniunii Europene. such as the right to a fair trial and the principle of the free movement of workers. c.ionescu14@rdslink. Legătura cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului Irina ALEXE doctorand Universitatea Bucureşti ABSTRACT The case-law of the European Court of Justice and the European Court of Human Rights reflects the idea that public office should be regarded in a restrictive manner whenever it is about the attainment of the objectives of the European Treaty or European Convention. right to a fair trial.ro. Keywords: community law. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. as highlighted by these European courts.

CJUE a evidenţiat că este de competenţa sa ca. funcţie publică. democraţiei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. Astfel cum Curtea a avut ocazia să afirme. să ţină seama de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului[3]. astfel cum sunt acestea garantate de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. semnată la Roma la 4 noiembrie 1950. drepturile omului. evocând atât premisele regimului politic pe care statele membre şi-l însuşesc. pct. Cuvinte-cheie: drept comunitar. pct. 2/2013 | 67 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . principiul liberei circulaţii a lucrătorilor. 112/00. a fost adoptată Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[4]. Hotărârea CJCE din 29 iunie 2006. precum şi ale statului de drept. (2) Uniunea respectă drepturile fundamentale. este de a reafirma «drepturile care rezultă în special din tradiţiile constituţionale şi din obligaţiile [1] [2] [3] Hotărârea CJCE din 12 iunie 2003 în Cauza nr.. În schimb. 73. 301/04 pct.” Potrivit unei jurisprudenţe constante. 42.Noţiunile de funcţie publică şi funcţionar public în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. nu ar putea fi admise în Uniune măsuri incompatibile cu respectarea drepturilor omului recunoscute de aceasta din urmă[2]. 43 şi Concluziile Avocatului General Poiares Maduro în Cauza nr. „astfel cum reiese din preambulul acesteia. Principii şi temeiuri legale de definire Articolul 6 din Tratatul de la Lisabona constituie unul dintre fundamentele ordinii juridice europene.ro.ionescu14@rdslink. „o semnificaţie specială” şi sunt parte integrantă a principiilor generale a căror respectare este asigurată de Curte[1]. chiar dacă această cartă „nu constituie un instrument juridic obligatoriu”. astfel cum acestora le este evidenţiat conţinutul de jurisprudenţă al Curţii Europene a Drepturilor Omului. drepturile fundamentale consacrate de CEDO au. I. restrânsă a conceptului de „funcţie publică”. obiectivul său principal. pct. precum şi recunoscând importanţa drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Pentru a consolida domeniul drepturilor omului într-o viziune proprie procesului de integrare europeană. Nu rezultă în mod necesar că întinderea protecţiei drepturilor fundamentale în ordinea juridică comunitară coincide cu cea asigurată de CEDO. dreptul la un proces echitabil. ca principii generale ale dreptului comunitar.. 305/05. c. precum şi astfel cum rezultă acestea din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre. 6 stipulează următoarele: „(1) Uniunea se întemeiază pe principiile libertăţii. 71. Hotărârea CJCE din 12 iunie 2003 în Cauza nr. Art. în Cauza nr. principii care sunt comune statelor membre. motiv pentru care a fost necesară o intervenţie judiciară care să contribuie la construcţia ordinii juridice europene în conformitate cu scopurile instrumentelor internaţionale amintite. în ordinea juridică europeană. la interpretarea drepturilor fundamentale. [4] Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – 2007/C 303/01. PANDECTELE ROMÂNE NR. 112/00. respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

în Cauza nr. (4) acoperă acele posturi care implică direct sau indirect participarea la exerciţiul puterii conferită de dreptul public şi de obligaţiile care au drept menire să garanteze interesul general al statului sau a altor autorităţi publice şi de aceea se prezumă cu privire la aceia care ocupă asemenea posturi existenţa unei legături speciale de fidelitate faţă de Stat şi o reciprocitate de drepturi şi responsabilităţi care alcătuiesc fundamentul statutului de cetăţean. aceasta nu este totuşi lipsită de efecte în calitate de criteriu pentru interpretarea instrumentelor de protecţie a drepturilor menţionate la art. pe de altă parte. publicat în JOCE nr. art. Totodată. chiar dacă sunt în competenţa de constituire şi organizare de către stat sau alte organizaţii guvernate de dreptul public.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Irina ALEXE internaţionale comune statelor membre. (4) nu acoperă acele posturi care. În primul rând. Regulamentul (CEE) nr. 473/93. a cărei elaborare are la bază un lung proces de discuţii la nivel european. 38. În al doilea rând. prin ea însăşi. L 257/2 din 19 octombrie 1968. 7. Hotărârea CJCE din 2 iulie 1996 în Cauza nr. 68 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 48 din Tratatul CEE.ro. chiar dacă DOCTRINĂ [5] [6] [7] [8] Hotărârea din 27 iunie 2006. fie în tradiţiile constituţionale comune statelor membre. 1612/68 la art. excepţia de la art. poate crea prezumţia existenţei unui drept care. domeniul de aplicare şi întinderea ce trebuie date acestui drept. un mare număr de posturi sunt încorporate ca aparţinând funcţiei publice. Reamintim. par. pe de altă parte. va trebui să fie confirmat. Practica CJUE privind conceptul de funcţionar public Problematica evaluării şi definirii conceptului de „funcţionar public” sau „funcţie publică” a apărut în contextul interpretării şi aplicării art. c. deşi Carta menţionată nu poate constitui. 1 şi art. II. că dispoziţiile Cartei. corespund în mare parte unei codificări a jurisprudenţei Curţii. potrivit căreia indivizii trebuie să aibă un tratament egal în privinţa accesului la încadrarea în muncă. a luat în considerare faptul că în unele state membre. totuşi nu presupun vreo conexiune cu sarcini specifice funcţiilor publice[6]. 149/79. Carta furnizează un instrument în mod special util pentru a se determina conţinutul. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii. 48 alin. 540/03.] şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului»”[5]. Hotărârea CJCE în Cauza nr. un temei juridic suficient pentru a da naştere unor drepturi care pot fi invocate direct de particulari. prin care se stabileşte principiul liberei circulaţii a lucrătorilor şi eliminarea tuturor discriminărilor întemeiate pe naţionalitate dintre lucrătorii Statelor Membre.. (4) din Tratat include o excepţie. precum şi din jurisprudenţa Curţii [. pe de o parte. Din această perspectivă. 6 alin. În acelaşi timp. prin urmare. şi un tratament egal în ceea ce priveşte exercitarea acestuia.. Pe de altă parte. carta poate avea o funcţie dublă. din Tratatul privind Uniunea Europeană şi din tratatele comunitare. 10 şi 11. Pentru a hotărî într-o cauză[7]. Din acest fragment reiese că. 48 alin. dacă un drept este identificat ca drept fundamental protejat prin ordinea juridică comunitară. Curtea de Justiţie şi-a creat o jurisprudenţă în conformitate cu care art. 48 alin. din [CEDO]. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . pct. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. din cartele sociale adoptate de Comunitate şi de Consiliul Europei. (2) din Tratatul de la Lisabona. Curtea s-a aplecat asupra regulii stabilite de Regulamentul[8] nr. la data: 20-11-2013. fie în dispoziţiile din CEDO. stabilind că prevederile acestui articol nu se aplică angajărilor în funcţia publică (public service).

poziţia acestui stat a fost în sensul că art. Scopul utilizării criteriului funcţional constă în garantarea şi asigurarea că efectivitatea şi scopul prevederilor Tratatului relative la libertatea de circulaţie a lucrătorilor şi tratamentul egal al cetăţenilor tuturor Statelor Membre nu este restricţionat prin interpretarea conceptului de „serviciu public” care este întemeiată pe dreptul intern exclusiv şi care ar putea obstrucţiona astfel aplicarea regulilor europene[11]. 152/73. educaţia de stat şi cercetarea fără scopuri militare. 307/84. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . liniile aeriene şi maritime. aceasta evocând că potrivit jurisprudenţei[10] sale conceptul de „serviciu public” (funcţie publică). în opinia statului luxemburghez.ionescu14@rdslink. trebuie să se stabilească dacă un post vizat în concret este descris sau nu prin activităţi specifice serviciilor publice într-o atare măsură încât titularul să exercite puterile conferite de dreptul public şi să aibă responsabilităţi de salvgardare a intereselor generale ale statului sau altei entităţi publice. [9] Communication 88/C 72/02: Freedom of movement of workers and access to employment in the public service of the Member States — Commission action in respect of the application of Article 48 alin. 48 alin. par. tehnice sau manuale.Noţiunile de funcţie publică şi funcţionar public în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 48 alin. incluzând şi acelea care presupun funcţie publică | responsabilităţi pur executive. astfel că o asemenea interpretare ar trebui recunoscută şi de către Curte. (4) din Tratat a permis o vreme să existe politici naţionale diverse în Statele Membre în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi. p. Comisia considerând că. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Criteriul de interpretare pe care Curtea l-a statuat în jurisprudenţa sa a fost criteriul funcţional. Pluralitatea de interpretări cu privire la art. (4) al Tratatului necesită o interpretare şi aplicare uniformă în cadrul Uniunii astfel că nu poate fi lăsat la discreţia Statelor Membre. 2). nu au nici o legătură cu exercitarea puterii conferite de dreptul public sau cu salvgardarea interesului general al Statului. Hotărârea CJCE în Cauza nr. precum transporturile publice. în înţelesul art. Încă din 1988. 12. 48 alin. implicit accesul. interpretare care ar presupune că excepţia consacrată la alin. Luxemburgul a susţinut că numeroase State Membre au înţeles în acest sens să fie interpretat articolul 48 alin. Comisia a trecut la implementarea unei strategii[9] prin care să garanteze accesul efectiv în cadrul funcţiei publice a lucrătorilor din statele membre ale Uniunii (Comunităţilor). c. par. Mai mult decât atât. serviciile publice de sănătate. (4). cad foarte rar în sfera de aplicabilitate a art. Raţiunea criteriul funcţional unei astfel de interpretări. (4) of the EEC Treaty (OJ 1988 C 72. care presupune să se ia în considerare natura sarcinilor şi responsabilităţilor aferente unui post. nr. în cauza Comisia împotriva Marelui Ducat de Luxemburg (C-473/93). posturile aflate în structura entităţilor responsabile cu administrarea serviciilor comerciale. la data: 20-11-2013. poşta şi telecomunicaţiile. furnizorii de energie electrică şi gaz. 48 alin. 2/2013 | 69 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. porneşte de la ideea că doar proprii cetăţeni pot fi legaţi şi să li se pretindă să posede un nivel special de integritate şi încredere pentru a fi îndeplinite standardele necesare funcţionarilor publici sau angajaţilor publici. ori de câte ori în discuţie se găseau posturi din structuri sau entităţi care aveau legătură cu interesele statului.ro. dacă ele sunt state membre ale Uniunii | îndeplinite pentru stat sau pentru autorităţile publice. PANDECTELE ROMÂNE NR.. Tocmai de aceea. companiile de televiziune şi radio. ori de câte ori posturile încadrate în funcţia publică nu păreau a fi de esenţa acesteia. 12 şi 18. (4) din Tratat trebuie interpretat într-un sens „instituţional”. (4) ar trebui să acopere toate posturile care potrivit dreptului naţional constituie posturi de funcţie publică (de serviciu public). sau altfel spus. în special. 149/79. Interpretarea Luxemburgului a fost evitată de Curte.. Hotărârea CJCE în Cauza nr. (4) din Tratat. [10] [11] Hotărârea CJCE în Cauza Sotgiu.

Susţine în concluzie că identitatea nu ar putea fi prezervată dacă majoritatea profesorilor provin din alte state ale Uniunii. par. constând în desemnarea şi excluderea unui întreg domeniu de la aplicarea art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 33/88. a asistenţilor de limbi străine[15] sau în cazul profesorilor de gimnaziu[16]. precum sănătatea[12] şi cercetarea în scopuri civile[13]. O asemenea statuare este întemeiată inclusiv pe jurisprudenţa deja existentă a Curţii în anumite domenii. în cauza amintită (Comisia vs. transporturilor interne. deoarece nu implică o participare directă sau indirectă la exercitarea puterilor conferite de dreptul public sau responsabilităţi destinate să salvgardeze interesele generale ale Statului sau ale altor autorităţi. 48 alin. 66/85. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dar şi a sarcinilor aferente. astfel.ro. susţinerile Luxemburgului se contrazic cu poziţia Curţii exprimată în mai multe rânduri cu prilejul soluţionării unor cauze. având în vedere dimensiunea Luxemburgului şi situaţia demografică specifică a acestei ţări. În mod distinct. poştei şi telecomunicaţiilor şi a serviciilor de furnizare a apei. cerinţa cetăţeniei devine o condiţie esenţială pentru a prezerva identitatea naţională luxemburgheză. constatând că pe de o parte Luxemburgul se pronunţă asupra „caracterului general” al posturilor în domeniile cercetării. salvgardarea poate fi efectivă şi utilizându-se alte metode decât excluderea generală. Hotărârea CJCE în Cauza nr. acestea fiind îndepărtate de specificul activităţilor de „funcţie publică”. respectiv prin excluderea generală a cetăţenilor altor state. se arată că natura necomercială a funcţiilor îndeplinite de profesorii din învăţământul primar şi secundar ar întări ideea că funcţiile lor cuprind salvgardarea intereselor generale ale Statului. 48 alin. excludere care are ca efect atribuirea în sarcina Statelor Membre a obligaţiei de a dovedi contrariul în cazuri determinate. inclusiv poziţia Luxemburgului cu privire la caracteristicile domeniilor. socială şi economică a fiecărui stat. par. în special acelea privind pregătirea. 70 | PANDECTELE ROMÂNE NR. deoarece guvernul Luxemburgului a susţinut ideea că profesorii trebuie să fie cetăţeni luxemburghezi deoarece trebuie să transmită valorile tradiţionale şi de aceea. Cu toate acestea. Art. c. 9. Luxemburg) s-a susţinut de către Marele Ducat de Luxemburg că pentru a determina sfera de aplicare a excepţiei prevăzute de art. poziţie conform căreia condiţia specifică cerută de excepţia prevăzută de art. cetăţenii altor state membre trebuie să îndeplinească condiţiile pentru recrutare pe post. la data: 20-11-2013. În plus. experienţa şi cunoaşterea limbii. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Hotărârea CJCE în Cauza nr. [12] [13] [14] [15] [16] [17] DOCTRINĂ Hotărârea CJCE în Cauza nr. chiar dacă un asemenea scop este unul legitim şi recunoscut în ordinea juridică primară[17] a Uniunii Europene. 7. par. aplicarea sa în practică nu este lipsită de dificultăţi. motivaţia prezervării identităţii naţionale nu este suficient de consistentă în raport cu modalitatea de atingere a unui asemenea scop. pentru a evalua critica formulată de Luxemburg la adresa Comisiei. precum în cazul cetăţenilor luxemburghezi. Curtea de Justiţie a luat în considerare.ionescu14@rdslink. deoarece organizarea diferitelor structuri naţionale precum şi stabilirea caracteristicilor posturilor. Hotărârea CJCE în Cauza nr. Curtea apreciază că inclusiv într-un domeniu sensibil precum educaţia. 225/85. sănătăţii. şi că ar fi criticabilă abordarea „globală” a Comisiei asupra acestei materii. 4/91. Concomitent. gazului şi energiei electrice. (4) din Tratat nu este îndeplinită în situaţia profesorilor-formatori[14]. (4) este necesară o examinare a fiecărui post vizat de la „caz la caz”. F(1) din TUE. 48 alin. Curtea a pus în discuţie domeniul educaţiei. În raport cu obiectul cauzei.Irina ALEXE Chiar dacă un asemenea criteriu ar fi însuşit. ţin de politica administrativă. Hotărârea CJCE în Cauza nr. (4). 28. 307/84. De aceea.

exemplificăm art. (4) din Tratat. în ceea ce priveşte aplicabilitatea art. (4) din Tratat. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . recurgerea la prevederile dreptului intern pentru a restrânge scopul prevederilor dreptului european ar avea ca efect subminarea unităţii şi eficacităţii acestei ordini juridice şi. 149/79. anumite protecţia identităţii naţionale | categorii de lucrători. În susţinerile Belgiei au fost invocate multe alte motive care în opinia acestui stat ar justifica.. Luxemburg a pus în discuţie inclusiv o posibilă dezvoltare a jurisprudenţei Curţii. pe de o parte şi domeniile care implică existenţa şi exercitarea unor atribuţii specifice funcţiei publice. o asemenea prevedere cu forţă juridică supremă în dreptul intern. cu excepţia acelor posturi care presupun participarea directă sau indirectă la exerciţiul puterii de stat conferită de dreptul public sau de responsabilităţi menite să salvgardeze interesele generale ale Statului sau ale altor autorităţi publice. Curtea de Justiţie nu a acceptat o astfel de susţinere. Potrivit susţinerilor guvernului. c. În concluzie. [19] Hotărârea CJCE în Cauza Internationale Handelsgesellschaft nr. par. 2. cu excepţia cazului când Legea instituie o excepţie într-un caz individual.. conform căreia „o parte nu poate invoca dispoziţiile dreptului său intern pentru a justifica neexecutarea unui tratat” are un caracter cutumiar. 11/70.Noţiunile de funcţie publică şi funcţionar public în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. fie ar constitui o cauză care să înlăture de la responsabilitate pentru încălcarea obligaţiilor sale. raportat la care Comisia sau Uniunea ar trebui să dovedească că un post determinat nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificat ca făcând parte din funcţia publică (public service) în înţelesul jurisprudenţei Curţii. III. statul luxemburghez. conform cu care ar fi îndreptăţite să includă în sfera de aplicare a excepţiei de la art. Un alt argument pe care statele ar putea să-l invoce şi chiar au făcut-o în faţa Curţii. Tendinţe şi direcţii de dezvoltare a jurisprudenţei CJUE Cauza Comisia vs. par. 48 alin. constă în legislaţia de ordin constituţional. 2/2013 | 71 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Hotărârea CJCE în Cauza nr. [18] Regula prevăzută la Art. 11 din legislaţie de ordin constituţional | Constituţia Luxemburgului. (4) din Tratat anumitor categorii de posturi din structurile naţionale ale statelor membre. În special. PANDECTELE ROMÂNE NR. fie o interpretare instituţională a art. la data: 20-11-2013. ori chiar între unele state membre. caz în care autorităţile publice ar trebui să dovedească această caracteristică. Légèr dezvoltarea jurisprudenţei ar putea să vizeze două soluţii logice în ceea ce priveşte sarcina probei: 1.ro. este de neacceptat. sarcina probei revine autorităţilor naţionale pentru a arăta că suntem în prezenţa unei excepţii în temeiul art. astfel cum a evidenţiat Avocatul General Mr. 48 alin. ori cauze privind situaţia demografică specifică. potrivit jurisprudenţei[19] sale constante. care stabileşte regula conform situaţie demografică specifică căreia doar cetăţenii luxemburghezi pot să ocupe posturi publice şi militare. Curtea a apreciat că protecţia identităţii naţionale nu poate justifica excluderea cetăţenilor altor state membre de la încadrarea pe posturi în domeniul educaţiei.ionescu14@rdslink. Curtea ar putea să stabilească o distincţie între domeniile care nu implică atribuţii specifice funcţiei publice. motivând că. În acest sens. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ca urmare. 19. 48 alin. constituie o cauză care înlătură încălcarea obligaţiilor ce ar rezulta din prevederile tratatului. în toate domeniile lor de activitate. 3. Printre astfel de motive ar fi necesitatea respectării obligaţiilor cuprinse în alte acorduri internaţionale încheiate cu state terţe. 27 (Dreptul intern şi respectarea tratatelor). 48. poziţie care de altfel corespunde cu aceea din dreptul internaţional public[18].

Irina ALEXE Luxemburgul a susţinut că poziţia sa se întemeiază pe art. c. Legătura dintre administraţie şi funcţia publică/serviciul public În mod evident jurisprudenţa Curţii de Justiţie dar şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. depinzând de viziunea adoptată de autorităţile publice în raport cu scopurile activităţilor lor.ionescu14@rdslink. Altfel spus. Mai mult decât atât. trebuie să se pornească de la premisa fundamentală că conceptul de „încadrare în funcţia publică” este un concept de drept european (comunitar). o îndepărtare de la jurisprudenţa statuată a Curţii ar presupune ca aceasta să accepte că conceptul de serviciu public (funcţie publică) ar fi un domeniu de drept intern. Realitatea. Dacă s-ar admite o schimbare a jurisprudenţei în sensul arătat. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ca urmare. evidenţiată şi de aceste instanţe europene. 48 din Tratat. care confereau un înţeles specific de la caz la caz noţiunii de funcţie publică. În consecinţă. cu siguranţă libertatea de circulaţie a lucrătorilor ar fi substanţial afectată şi ar avea consecinţe severe. această susţinere trebuie să ţină cont şi de realitatea că utilizarea criteriului funcţional ridică probleme de implementare. care au îndrumat şi Curtea din moment ce au fost stabilite în interpretarea sa şi în edificarea ordinii juridice comunitare şi europene. reflectă ideea că funcţia publică trebuie privită într-o manieră cât mai restrictivă ori de câte ori este vorba de atingerea scopurilor Tratatului european sau a Convenţiei europene. fie că aceasta este cea europeană sau cea a drepturilor fundamentale ale omului. Totodată. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Definirea acestui concept a fost realizată urmărindu-se a se pune în practică principiile unităţii şi eficienţei dreptului european. În ambele situaţii. şi în special de garantarea unor drepturi fundamentale sau de aplicarea unor principii fundamentale ale ordinii juridice europene. apreciem că este unul negativ. răspunsul la întrebarea dacă ar fi necesară şi adecvată o schimbare a jurisprudenţei Curţii în sensul de a se îndepărta de la utilizarea criteriului funcţional atunci când are în vedere definirea unor posturi ca aparţinând serviciului public sau nu. interpretarea şi aplicarea instrumentelor juridice europene au întâlnit obstacole generate de diversitatea de sisteme administrative naţionale. Efectul unei astfel de raţiuni ar consta în aceea că fiecare stat ar fi îndreptăţit să adopte o definiţie largă a acestei excepţii şi ar restrânge astfel scopul principiului fundamental al libertăţii de circulaţie şi al tratamentului egal pentru lucrători. la data: 20-11-2013. tradiţiile constituţionale comune nu evidenţiază o interpretare restrânsă a conceptului de „funcţie publică”. cum sunt dreptul la un proces echitabil şi principiul libertăţii de circulaţie a lucrătorilor. aplicarea acestui principiu fundamental ar fi condiţionată în variate feluri de la stat la stat prin legislaţia acestuia şi chiar în interiorul aceluiaşi stat în funcţie de perioadă. DOCTRINĂ IV. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în edificarea acestei ordini juridice.ro. astfel cum arată şi Avocatul General. 72 | PANDECTELE ROMÂNE NR. şi că libertatea de circulaţie a lucrătorilor trebuie exclusă cu privire la toate posturile din serviciul public pe temeiul înţelesului dat acestei expresii de diferitele legi naţionale. Pentru a evalua necesitatea şi posibilitatea dezvoltării jurisprudenţei. (4) din Tratat şi că autorii Tratatului au dorit în realitate să excludă de la libertatea de circulaţie a lucrătorilor „posturile” care de fapt constituie toate posturile din serviciul public (funcţia publică) şi nu doar unele dintre acestea. este că în statele membre ale Consiliului Europei sau membre ale Uniunii Europene. stabilit de art. motiv pentru care a fost necesară o intervenţie judiciară care să contribuie la construcţia ordinii juridice europene în conformitate cu scopurile instrumentelor internaţionale amintite. inclusiv în ceea ce priveşte ordinea juridică deja existentă şi edificată. 48 alin.

Proliferarea acestor termeni se datorează apariţiei unor noi structuri organizatorice. adoptând o interpretare restrânsă a conceptului de „funcţionar public”. apreciem administraţie că jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie prezintă un plus de calitate în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. iar a doua de integrare) păzite şi edificate de către cele două curţi. respectiv politice existente la nivelul Uniunii Europene. altfel spus care corespunde conceptului autonom definit de jurisprudenţa Curţii. nu este lipsit de importanţă să punctăm ideea că însăşi cuvântul de „administraţie” apare în prezent ca fiind de demodat. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . nu reflectă o valorificare deplină a dreptului la un proces echitabil astfel cum este acesta prevăzut de art. diferenţă însă uşor de înţeles dacă ţinem cont de tipologia diferită a celor două ordini juridice (prima interguvernamentală. economice. la data: 20-11-2013. care a admis că sistemele constituţionale ale statelor ar putea include o excepţie care să facă inadmisibilă cererea unui funcţionar determinat prin utilizarea criteriului funcţional. Acelaşi criteriu funcţional a fost utilizat de Curtea Europeană de Justiţie pentru a hotărî în legătură cu un alt drept şi într-un context diferit. dacă nu am ţine cont şi de realităţile sociale. Apreciem că o asemenea realitate va impune inclusiv în ceea PANDECTELE ROMÂNE NR. Din acest punct de vedere. Aspectul pozitiv însă. ci doar prin interpretarea expresiei de „drept civil” de către Curte s-a ajuns la o asemenea excludere. respectiv în legătură cu principiul libertăţii de circulaţie a lucrătorilor. 2/2013 | 73 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Cu toate acestea. atâta vreme cât aceste drepturi nu puteau fi exercitate în domenii determinate sau de către funcţionari determinaţi pe motivul că relaţia existentă între stat şi asemenea persoane sau între stat şi asemenea domenii este una specială. Curtea Europeană de Justiţie a apreciat că o asemenea cauză de drept nu poate constitui o frână în calea atingerii scopurilor Curtea Europeană a Drepturilor Omului | Tratatului şi a aplicării principiului liberei circulaţii Curtea Europeană de Justiţie | a lucrătorilor. constă în aceea că deşi Curtea nu a schimbat înţelesul interpretării sale jurisprudenţiale a expresiei de „drept civil”.ro. c. Acest termen a început a fi înlocuit în limbajul politicienilor şi chiar a unei părţi însemnate din lumea juriştilor.. redefinirii rolului politicienilor aleşi şi redefinirii legăturii cu actorii economici şi cu societatea civilă. Spre deosebire însă de Curtea Europeană. În momentul de faţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. „bună guvernare” etc. utilizând criteriul funcţional. în cel de-al doilea caz. 6 prin diminuarea cercului de persoane care ar fi putut fi circumscris de sistemele naţionale ale statelor membre în categoria „funcţionarilor publici” adică a acelor persoane care lucrează în administraţia statului. evidenţiind o transformare în ceea ce priveşte concepţia potrivit căreia autoritatea publică nu poate exista în absenţa statului. jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului chiar dacă evolutivă aşa cum arătam. fie de necesitatea unui monopol exclusiv al statului. cu termeni precum „guvernare pe mai multe nivele”. era imposibilă valorificarea deplină a dreptului la un proces echitabil sau a principiului liberei circulaţii a lucrătorilor în Uniunea Europeană. consacrat la art. 48 din Tratatul CEE. Analiza diferitelor reguli sau concepte juridice nu ar fi suficientă pentru a determina evoluţia jurisprudenţei. a lărgit sfera de aplicare a art.. ceea ce în termeni de drept european corespundea ideii că statele au o marjă de apreciere discreţionară în această materie. cauza principală era generic aceeaşi şi consta în principiul general recunoscut de către dreptul internaţional în conformitate cu care statele sunt suverane în a-şi stabili modul de constituire şi organizare a aparatului administrativ.. În acest cadru. fie caracterizată de obligaţii şi drepturi reciproce specifice şi exclusive.Noţiunile de funcţie publică şi funcţionar public în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 6 al Convenţiei.ionescu14@rdslink. articol care nu exclude explicit de la aplicarea sa persoanele care exercită autoritate publică.

ro. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . situaţie criticată în literatura de specialitate[20]. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. datorată diversităţii de sisteme administrative naţionale.edu/journals/lcp. Aceasta caracterizează situaţia actuală din Uniunea Europeană. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. http://law. DOCTRINĂ [20] F. O astfel de schimbare ar fi de dorit pentru atingerea scopurilor Uniunii Europene. The Administrative Law Of The European Union: Foreword.Irina ALEXE ce priveşte interpretarea şi aplicarea instrumentelor juridice europene (Convenţia şi Tratatul) o schimbare în favoarea drepturilor cetăţenilor europeni. la data: 20-11-2013.duke. c. deoarece se consideră că diversitatea sistemelor administrative ale statelor membre ale Uniunii Europene reprezintă o frână. Bignami. diminuând marja de apreciere a statelor cu privire la modul de configurare a serviciilor publice şi la trăsăturile funcţionarilor publici potrivit dreptului naţional. 74 | PANDECTELE ROMÂNE NR. într-o manieră foarte plastică astfel: „The topography to be charted has more the quality of a molten lava bed than of an ice age rock formation”.

iar pe de altă parte. Claudia GILIA Universitatea Valahia din Târgovişte Facultatea de Drept şi Ştiinţe Social-Politice ABSTRACT The following paper shall present and analyze several issues from the Report on democratic renewal of France. dr. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Scopul demersului de faţă a fost să se centreze pe de o parte pe reprezentarea politică (modernizarea legislaţiei alegerilor prezidenţiale. REZUMAT Studiul de faţă va prezenta şi va analiza o serie de aspecte din Raportul pentru o reînnoire democratică a Franţei. submitted in November 2012 by the Committee for public life renewal and deontology. but also for the political deciders. prezidat de către Lionel Jospin.ionescu14@rdslink. adoptat în luna noiembrie 2012 de către Comisia de renovare şi de deontologie a vieţii politice. if we take into consideration that Romanian constitutional system was inspired by the French one. presidential and parliamentary elections. as well as a fair exercise of political responsibilities (total involvement of ministries in state service. the President of France. Keywords: reform. creşterea reprezentativităţii Parlamentului). pe exercitarea corectă a responsabilităţilor politice (implicarea totală a miniştrilor în cadrul serviciului PANDECTELE ROMÂNE NR. conflicts of interest. Taking into account the upcoming 2013 constitutional reform in Romania. univ. The aim of our assessment was to focus on: political representation (the update of presidential elections. we consider the present paper could stand as an information way not only for the public law solicitors. multiple office-holding. the reform of the Constitutional Council).ro. 2/2013 | 75 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. constitutional democracy. la data: 20-11-2013. chaired by Lionel Jospin. c. deontology. The proposals made by the Jospin Committee will be the onset for the new constitutional reform intended to be carried out in 2013 by François Hollande. increasing representativeness of Parliament). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 Lect.

Claudia GILIA

public, reforma Consiliului Constituţional). Propunerile făcute Comisiei de către Jospin urmează a fi avute în vedere în cadrul noii reforme constituţionale ce va fi pusă în practică în anul 2013 de către François Hollande, Preşedintele Franţei. Ţinând cont de preconizata reformă constituţională din România în 2013, considerăm că studiul de faţă poate constitui un mijloc de informare nu numai pentru specialiştii în drept public, ci şi pentru decidenţii politici, dacă ţinem cont de faptul că sistemul constituţional românesc a fost inspirat către cel francez. Cuvinte-cheie: reformă, democraţie constituţională, alegeri perzidenţiale şi parlamentare, conflic de interese, deontologie.

I. Consideraţii introductive
A devenit deja un obicei ca după alegerile prezidenţiale, noul Preşedinte al Republicii franceze să îşi propună o reformă a sistemului francez, o modernizare a instituţiilor sale, o creştere a gradului de democratizare. A fost şi cazul preşedintelui François Hollande care, după alegerile din aprilie-mai 2012, l-a însărcinat pe ex-premierul Lionel Jospin cu misiunea de a defini regulile deontologice de natură să garanteze transparenţa vieţii publice[1]. Preşedintele Hollande în decretul de învestire a Comisiei şi-a exprimat dorinţa ca: „noul cincinal să fie marcat de un nou impuls dat democraţiei şi de o funcţionare exemplară a instituţiilor publice”[2]. DOCTRINĂ Comisia a fost formată din profesori universitari[3], din magistraţi[4], înalţi funcţionari[5], politicieni[6]. Ea a fost însărcinată să analizeze şi să facă propuneri cu privire la cinci aspecte constituţionale importante[7] pentru funcţionarea ireproşabilă a democraţiei constituţionale franceze: 1. definirea condiţiilor unei mai bune desfăşurări a campaniei prezidenţiale (ex. chestiuni legate de sistemul de susţinere a candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale, de regulile de finanţare a campaniei electorale, accesul candidaţilor la mijloacele media, dar şi chestiuni referitoare la calendarul electoral);

[1] [2] [3]

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în perioada 26 iulie – 30 octombrie 2012 (s-au ţinut 15 reuniuni). Decret nr. 2012-875 din 16 iulie 2012, publicat în Jurnalul Oficial nr. 0164 din 17 iulie 2012, p. 11680, text nr. 2.

Julie Benetti, profesor la Universitatea Reims, Wanda Mastor, profesor la Universitatea Toulouse I, Ferdinand MelinSoucramanien, profesor la Universitatea Bordeaux IV, Agnès Roblot-Troizier, profesor la Universitatea Evry, Dominique Rousseau, profesor la Universitatea Paris I, Hélène Ruiz-Fabri, profesor la Universitatea Paris I, Jean-Claude Casanova, preşedintele Fundaţiei naţionale de ştiinţe politice.

[4] Olivier Schrameck, preşedinte de secţie la Consiliul de Stat, Chantal Arens, preşedinte al Tribunalului de Mare Instanţă din Paris, Jean-Louis Gallet, consilier la Curtea de Casaţie, vice-preşedinte al Tribunalului de Conflicte. [5] [6]

Jean-Pierre Duport, ex-prefect de Ile de France, Marie-Christine Lepetit, Şef serviciu al Inspecţiei Generale a Finanţelor.

Lionel Jospin, fost prim-ministru (1997-2002) – preşedinte al Comisiei şi Roselyne Bachelot-Narquin (U.M.P.), fost ministru al Solidarităţii şi coeziunii sociale în guvernul Fillon III (2010-2012). Ele au fost denumite „şantiere majore pentru o reînnoire democratică”.

[7]

76 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012

2. reforma modurilor de scrutin privind alegerea deputaţilor şi a senatorilor, o mai bună reprezentare a curentelor de opinie, întărirea parităţii între bărbaţi şi femei; 3. evitarea cumulului funcţiilor ministeriale sau ale unui mandat parlamentar cu exercitarea responsabilităţilor executivelor locale; 4. statutul jurisdicţional al Şefului statului, responsabilitatea penală a membrilor Guvernului, suprimarea Curţii de Justiţie a Republicii şi reformare Consiliului Constituţional; 5. deontologia şi prevenirea conflictelor de interese în viaţa publică, pentru parlamentari, pentru membrii Guvernului, dar şi pentru titularii anumitor funcţii superioare în stat. Activitatea Comisiei s-a materializat în Raportul privind reînnoirea democratică[8] înaintat Preşedintelui Republicii în 9 noiembrie 2012. Spre deosebire de Comitetul[9] condus de fostul prim-ministru Edouard Balladur, Comisia Jospin Comisia Jospin | nu a acompaniat raportul său de propuneri de texte democraţie franceză | constituţionale. Comisia a considerat că Guvernul, şi în legitimitatea responsabililor publici mod special Parlamentul, sunt organismele cărora le revine misiunea de a formula textele necesare în vederea transpunerii în texte constituţionale sau legale a propunerilor înscrise în Raportul prezentat Preşedintelui Republicii. Comisia a plasat cetăţeanul în centrul dezbaterilor şi a propunerilor formulate. Propunerile înaintate de Comisie s-au dorit a fi propuneri operaţionale, inspirate de convingerea că, dincolo de reînnoirea vieţii publice care presupune ca noi texte să fie adoptate şi procedurile să fie reformate, trebuie refăcută încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Raportul a fost structurat în două părţi: 1. O reprezentare politică reînnoită, 2. Un exerciţiu exemplar al responsabilităţilor. Fiecare parte a Raportului a cuprins mai multe capitole ce au reflectat direcţiile de reformă avute în vedere de Comisia Jospin. Amplitudinea Raportului ne-a determinat ca în acest studiu să abordăm o parte din propunerile Comisiei, urmând ca celelalte aspecte analizate şi expuse în Raport să facă obiectul unui studiu ulterior.

II. Comentarii pe marginea Raportului Jospin
1. O reprezentare politică reînnoită Democraţia franceză se confruntă astăzi cu o criză de încredere. Această criză, agravată de dificultăţile economice, dar şi sentimentul unei anumite neputinţe publice care rezultă din aceasta, poate apărea şi ca o punere în cauză a legitimităţii responsabililor publici. Este motivul pentru care membrii Comisiei Jospin au analizat şi au făcut o serie de propuneri cu privire la modul de selecţie, la procedurile de derulare a proceselor electorale, precum şi la modurile de
[8] [9]

„Pour un renouveau democratique” (în continuare denumit Rapport).

Comité de réflexion et de proposition sur la modernisation et le rééquilibrage des institutions (Comité Balladour) – a fost desemnat de către Preşedintele francez Nicolas Sarkozy în 2007. Propunerile formulate de acest Comitet au constituit punctul de plecare pentru reforma constituţională din Franţa din anul 2008.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 | 77 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

DOCTRINĂ |

Claudia GILIA

scrutin după care să se facă alegerea acestora. Prin aceste propuneri s-a dorit creşterea gradului de încredere a cetăţenilor francezi în reprezentanţii lor (fie că este vorba de Preşedintele Republicii sau de parlamentari) şi o eficientizare a funcţionării instituţiilor statului. 1.1. Modernizarea alegerilor prezidenţiale a. Instituirea dreptului cetăţenilor de a propune candidaturi pentru alegerile prezidenţiale Potrivit textului original al Constituţiei din 1958 (art. 6), Preşedintele Republicii era ales pe o perioadă de 7 ani prin sufragiu indirect de un Colegiu electoral. În 1962, ţinând cont de evoluţia regimului politic a avut loc o revizuire a Constituţiei franceze, în sensul alegerii Preşedintelui Republicii prin vot universal direct, pe baza scrutinul majoritar cu două tururi. În anul 2001, durata mandatului prezidenţial s-a redus la 5 ani. Alegerile prezidenţiale sunt un eveniment major în viaţa publică naţională, de aceea este necesar ca acestea să se desfăşoare în condiţii ireproşabile. Dispozitivul actual de propunere a candidaţilor de către 500 aleşi[10] nu mai răspunde exigenţelor unei democraţii moderne, fiind adesea supus criticilor din partea cetăţenilor, dar şi a partidelor politice care-i contestă legitimitatea. Se impune astfel o reformare a sistemului de propunere a candidaţilor prezidenţiali. În acest sens, Comisia a propus ca mecanismul de „calificare prealabilă” să fie încredinţat cetăţenilor. Membrii Comisiei au propus fixarea la cel puţin 150.000[11] a numărului de semnături necesare susţinerii unui candidat la prezidenţiale. Acest număr pare suficient de ridicat pentru a preveni riscul candidaturilor regionaliste, comunitariste sau fanteziste[12]. De altfel, ar trebui să nu se permită excluderea niciunui candidat reieşit dintr-un curent politic reprezentativ. DOCTRINĂ b. Stabilirea unor reguli de finanţare mai juste Problema finanţării partidelor politice, dar şi a campaniilor electorale în sistemul francez este de mare actualitate, fiind una din temele de campanie ale candidaţilor[13] în alegerile prezidenţiale
[10] Potrivit art. 3 alin. (2) al Legii nr. 62-1292 din 6 noiembrie 1962 privind alegerea Preşedintelui Republicii prin sufragiu universal, cu modificările şi completările ulterioare (ultima modificare a avut loc prin Legea organică nr. 2012-272 din 28 februarie 2012), lista candidaţilor se stabileşte de Consiliul Constituţional. Candidaturile trebuie să fie prezentate de cel puţin 500 de cetăţeni care au calitatea de membri ai Parlamentului, membri în Consiliile regionale, în Adunarea Corsicii, în Consiliile generale ale departamentelor Mayotte şi Saint-Pierre-et-Miquelon, în Consiliul Parisului, în Adunarea Polineziei franceze, în Congresul şi adunările din provinciile din Noua-Caledonie, în Adunările teritoriale ale Insulelor Wallis-etFutuna, primari, primari delegaţi ai comunelor asociate, primari ai arondismentelor Lyon şi Marseille sau membrii aleşi ai Adunării francezilor din străinătate. Preşedinţii organelor deliberative ale comunităţilor urbane, ale comunităţilor de aglomerări, preşedintele Polineziei franceze, preşedintele Guvernului Noii-Caledonii, precum şi resortisanţii francezi membri ai Parlamentului European, aleşi în Franţa pot prezenta, în condiţiile legii, un candidat la alegerile prezidenţiale. [11]

Comisia nu s-a limitat doar la a fixa un anumit număr necesar pentru propunerea unui candidat, ea a impus şi alte condiţii cu privire la adoptarea unei clauze de reprezentativitate naţională şi a înaintat o serie de propuneri cu privire la modalitatea de colectare a acestora. Astfel, cele 150.000 de semnături trebuie să provină din cel puţin 50 de departamente sau colectivităţi de peste mări, fără ca un departament sau o colectivitate să poată furniza mai mult de 5% din numărul semnăturilor (adică un maxim de 7.500 de semnături ale cetăţenilor pe departament sau colectivitate). A se vedea, Rapport, p. 15.

Ibidem. Candidatul socialist la alegerile prezidenţiale din 2012, François Hollande, a susţinut în cadrul campaniei sale electorale (la o întrunire din 3 aprilie 2012 cu electoratul), că este nevoie de „o nouă reformă a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru a fi siguri că nici un ban nu va putea să tulbure transparenţa”. Hollande a propus o reducere substanţială a donaţiilor, chiar o eliminare a acestora, estimând că persoanele juridice pot face donaţii în mod indirect, prin
[12] [13]

78 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

26. se stipulează că publicarea.html. Karachi.huffingtonpost. p. Sunt cunoscute în acest sens „L'affaire Karachi”.ro. 2002-214 din 19 februarie 2002. Preocupările privind stabilirea unor reguli cât mai juste privind finanţarea vizează derularea în condiţii echitabile şi loiale a competiţiei electorale. Acordarea posibilităţii de a se exprima. 11 din Legea nr. Pentru detalii. [14] Problema finanţării ilegale a campaniilor electorale prezidenţiale a suscitat întoteauna vii dezbateri în viaţa politică şi judiciară din Franţa. Rapport. 18. precum şi suma cheltuielilor efectuate de aceştia pe perioada campaniei electorale trebuie să fie supuse controlului organelor transparenţa resurselor financiare | statului şi să fie cunoscute de public. 3 avril. şi de 22. Comisia preconizează ca suma rambursării publice să fie proporţională cu rezultatul obţinut de fiecare dintre candidaţi. corespunde pluralismului politic[16].ionescu14@rdslink. Comment Sarkozy se défend face aux affaires”. înlocuind exigenţa de legalitate strictă – care nu pare justificată decât în timpul campaniei oficiale – cu un principiu de echitate[17]. 2/2013 | 79 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. tuturor candidaţilor înscrişi în cursa prezidenţială. când Edouard Balladur ar fi primit anumite sume din comisioane pentru finanţarea campaniei prezidenţiale din 1995..8 milioane de euro/candidat în primul tur.Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 din 2012. 20 avril 2012 (http://www. Membrii comisiei au opinat că. ce a fost recunoscut de către Consiliul Constituţional ca fiind o valoare constituţională. 2012 (http://www. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În campania prezidenţială din 2012.. accesat în 19 aprilie 2012). Pentru mai multe amănunte: G. d. L52-2 Codul Electoral Francez. trebuie menţinut. Flexibilizarea regulilor cu privire la accesul candidaţilor la media Comisia Jospin consideră că exprimarea în media a candidaţilor pe perioada campaniei electorale trebuie să continue să facă obiectul unei reglementări precise şi exigente. Clavel. Rapport. În art. trebuie reformate. la data: 20-11-2013. D. Le Hunffington Post. per ansamblu. Ile de la Jatte. condiţiile de rambursare publică a aportului personal al candidaţilor. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . fiind unul echilibrat. Fixarea orei de închidere a tuturor birourilor electorale pe teritoriul metropolitan la ora 2000 Difuzarea prematură a rezultatelor parţiale şi a estimărilor rezultatelor înainte de închiderea birourilor electorale pe teritoriul metropolitan[18] este de natură să perturbe buna funcţionare a intermediul persoanelor fizice. se propune totuşi. A se vedea şi art. „Bettencourt. când o serie de documente au arătat că regimul Kadhafi ar fi finanţat campania lui Sarkozy cu 50 milioane de euro. c. „Hollande évoque les affaires et propose une réforme des dons”. p. modificată prin Legea nr.fr/election-presidentielle-2012/article/2012/04/03/hollandeevoque-les-affaires-et-Propose-une-reforme-des-dons_1679756_1471069. regulile finanţării campaniei sunt satisfăcătoare. o regularizare flexibilă în timpul perioadei denumită „intermediară”. Un alt obiectiv esenţial îl reprezintă transparenţa resurselor financiare utilizate în campania prezidenţială[14].html. [15] În opinia membrilor Comisiei prezidenţiale. „Le dossier Kadhafi”. Comisia Jospin a accesul candidaţilor la media | fost de părere că este în continuare necesar să existe un teritoriul metropolitan plafon al cheltuielilor electorale[15]. Originea fondurilor colectate. [17] [18] A se vedea.lemonde. Kadhafi. în mod egal. care se întinde de la publicarea listei candidaţilor până la începutul campaniei oficiale. 77-808 din 19 iulie 1977 referitoare la publicarea şi difuzarea anumitor sondaje de opinie. difuzarea sau comentarea unor sondaje care au legătură directă sau indirectă cu alegerile prezidenţiale sunt PANDECTELE ROMÂNE NR.5 milioane de euro/candidat în cel de-al doilea tur. accesat în 19 aprilie 2012). [16] A se consulta pentru detalii Decizia Consiliului Superior al Audiovizualului: Délibération n° 2011-1 du 4 janvier 2011 relative au principe de pluralisme politique dans les services de radio et de télévision en période électorale (JORF n°0026 du 1 février 2011 page texte n° 80). nivelul actual al plafonului de 16. Le Monde. Totuşi.fr/2012/04/06/bettencourt-karachi-jattesarkozy_n_1407734. c. Revault d'Allonnes. Deşi încadrarea şi regularizarea de către Consiliul Superior al Audiovizualului a accesului candidaţilor la media audiovizuală sunt satisfăcătoare. care comportă un efect important de prag după ce aceştia ating sau nu 5% din sufragii în primul tur de scrutin. François Hollande l-a acuzat pe Nicolas Sarkozy de finanţare ilegală a campaniei sale din 2007 – „L’Affaire Bettencourt”.

modurile de desemnare a celor două Camere legislative. b) reducerea cu una – două săptămâni a termenului – actual de cinci săptămâni – între primul tur al alegerilor prezidenţiale şi primul tur al alegerilor legislative[24].fr). [22] Din punct de vedere tehnic. Rapport. 33. textul nr. b) alegeri simultane total sau parţial. alegerile prezidenţiale se desfăşurau după alegerile legislative. Pentru detalii a se consulta: http://www. Rapport. care plasează alegerile legislative în prelungirea alegerilor prezidenţiale. A se consulta pentru detalii şi Legea nr. blog-uri şi reţele de socializare au difuzat între închiderea primelor birouri de votare la ora 18 şi cele care s-au închis la ora 2000. p. c. După o analiză minuţioasă a diferitelor variante de sisteme propuse. în special). [23] Acest lucru ar însemna expirarea mandatului prezidenţial în a doua duminică a lunii martie.2. Un Parlament mai reprezentativ Una din direcţiile de analiză ale Comisiei Jospin a fost şi instituţia Parlamentului şi. 0092 din 19 aprilie 2011. numeroase site-uri Internet din străinătate (din Belgia. p. Comisia a propus modificarea art. p. până la închiderea ultimului birou de votare.legifrance. Pentru că la ultimele două alegeri prezidenţiale din 2007 şi din 2012. [19] [20] [21] Rapport. membrii Comisiei au concluzionat că trebuie menţinut calendarul electoral actual. în scopul împiedicării difuzării premature a estimărilor rezultatelor înainte de sfârşitul scrutinului. 6831. 3 (textul integral: http://www. şi ulterior prezidenţiale[20]). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.gouv. la data: 20-11-2013. 30. 32. interzise în preziua şi în ziua votului. 6 din Constituţie care stabileşte data fixă a expirării mandatului Preşedintelui şi modificarea printr-o lege organică a art. publicată în Jurnalul Oficial nr.pdf accesat în 11 ianuarie 2013. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ .fr/var/storage/rapports-publics/084000091/0000. LO121 din Codul Electoral Francez cu privire la durata expirării mandatului Adunării naţionale. Comisia a propus fixarea la ora 20[19] a orei de închidere a tuturor birourilor de vot metropolitane. Trebuie să amintim că această propunere a fost prezentată şi în Raportul Comitetului consultativ pentru revizuirea Constituţiei prezentat Preşedintelui Republicii în 15 februarie 1993 (Comitetul a fost prezidat de Decanul Georges Vedel). DOCTRINĂ 1. Au fost preconizate totodată două amenajamente limitate: a) avansarea cu două luni[22] a datei alegerilor prezidenţiale şi a alegerilor legislative[23]. membrii Comisiei Jospin au prezentat propuneri ce vizează diverse sisteme alternative cu privire la calendarul de desfăşurarea a acestor tipuri de alegeri.Claudia GILIA scrutinului şi chiar să afecteze rezultatele finale ale alegerilor. întrucât este coerent cu logica politică care rezultă din alegerea Preşedintelui Republicii prin sufragiu universal direct şi din mandatul cincinal.ro.ladocumentationfrancaise. informaţii cu privire la rezultatele scrutinului. în special. Trebuie să menţionăm faptul că până în anul 2001.ionescu14@rdslink. e. şi anume: a) o inversare a calendarului electoral (alegeri legislative. [24] 80 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2011-412 din 14 aprilie 2011 cu privire la simplificarea dispoziţiilor Codului Electoral şi a celor privind transparenţa financiară a vieţii politice. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Avansarea datei desfăşurării alegerilor prezidenţiale şi a celor legislative şi menţinerea ordinii actuale a derulării alegerilor Analizând contextul în care s-au desfăşurat ultimele scrutinuri prezidenţiale şi legislative. p. c) o „disjuncţie structurală” a celor două alegeri (desfăşurarea alegerilor legislative la jumătatea mandatului prezidenţial sau modificare duratei unuia din cele două mandate)[21].

prin Legea din 11 iulie 1986. 2006. Forţele de dreapta restabilesc însă. Adunarea Naţională | Comisia a evidenţiat faptul că acest tip de scrutin deşi reprezentare | asigură o legătură directă între ales şi alegător. 2/2013 | 81 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. celălalt pentru scrutinul proporţional. cât şi reprezentarea proporţională din punct de vedere al reprezentării unei sfere cât mai largi a opţiunilor populare. La momentul actual în Adunarea Naţională sunt 577 de parlamentari. c. F. Gilia. care răspunde parţial ideii de reprezentare. 50. cele două voturi fiind independente[31]. Nu va exista nicio diferenţă între deputaţii aleşi prin scrutin majoritar sau prin reprezentare proporţională. Le système politique français. Pentru punerea în practică a acestor propuneri este nevoie de o nouă normă de reprezentare a mandatelor pentru fiecare departament. acest sistem electoral a fost înlocuit în 1985 cu sistemul reprezentării proporţionale. listele fiind blocate. [27] [28] [29] [30] Art. Reforma sistemului electoral se va face de către legiuitorul ordinar. p. Membrii Comisiei au propus ca limita deputaţilor aleşi prin scrutin proporţional de listă cu un singur tur să fie de 10% – adică 58 deputaţi – într-o circumscripţie naţională unică. Din cauza multiplelor critici. Candidaţii înscrişi pe listele naţionale vor fi diferiţi de cei care vor participa la competiţia electorală pe baza scrutinului majoritar uninominal. Montchrestien. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . însă fără a afecta posibilitatea creării unei majorităţi stabile. 5e édition. la data: 20-11-2013. fără a fi nevoie de o modificare constituţională. a asigurat majorităţi consistente.Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 Scrutinul majoritar uninominal[25] utilizat în Franţa din anul 1958 până în prezent. Gilia. în circumscripţii electorale trasate la nivelul departamentelor. ar fi de dorit să se găsească formula electorală prin care să se asigure o mai bună reprezentare a pluralismului curentelor politice în Adunarea Naţională. Rapport. fără prag de eligibilitate. a Noii-Caledonii. 123-1235 Codul Electoral Francez. Ed.ro. Paris. Mény. Sistemul politic al Republicii Franceze. 38-39.ionescu14@rdslink. în vigoare şi astăzi. Comisia a analizat în demersul său. Căutarea unei reprezentări pe cât posibil mai satisfăcătoare a diferitelor curente politice şi a unui acces mai larg al femeilor în Adunarea Naţională scrutinul majoritar uninominal | trebuie să fie conciliată cu acest obiectiv fundamental. care să permită o repartizare [25] „O specialitate franţuzească”. legislaţia electorală a prevăzut pentru alegerea deputaţilor un scrutin uninominal majoritar cu două tururi de scrutin. nota 98. ceea ce a condus la stabilitatea guvernamentală. Fiecare alegător va beneficia de două voturi: unul pentru scrutinul majoritar.V. Introducerea dozei de proporţionalism nu trebuie însă să conducă la o creştere a numărului de deputaţi[29]. a. Târgovişte. Comisia a propus păstrarea modului de scrutin uninominal majoritar cu două tururi pentru alegerea majorităţii deputaţilor şi introducerea unei părţi proporţionale de reprezentare. p. Pragul electoral a fost stabilit la 5% din sufragiile exprimate. Pentru detalii. Alegerile din 16 martie 1986 au avut loc pe baza reprezentării proporţionale. Cele două tipuri de scrutin ce ar urma să fie utilizate pentru alegerea deputaţilor ar trebui să fie independente[30]. Întărirea pluralismului Adunării Naţionale Membrii Adunării Naţionale sunt aleşi prin scrutin uninominal majoritar în două tururi[27]. atât sistemul majoritar uninominal. este normă de reprezentare a mandatelor un sistem simplu şi clar. a colectivităţilor de peste mări. cu repartizarea resturilor prin sistemul mediei cele mai puternice la nivel departamental. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu o excepţie în 1986[26]. [26] În perioada 1958-1985. [31] PANDECTELE ROMÂNE NR. 2007. fără panaşaj sau vot preferenţial. 80. precum şi în circumscripţii din afara teritoriului francez pentru cetăţenii francezi stabiliţi în afara Franţei[28]. Y. scrutinul uninominal majoritar cu două tururi. dar şi pentru a respecta promisiunea făcută de François Mitterrand în campania electorală din 1981. pp. Cetăţenii stabiliţi în afara Franţei sunt reprezentaţi de 11 deputaţi. Bibliotheca. C.

fr/conseil-constitutionnel/francais/documentation/dossiers-thematiques/2011-electionssenatoriales/elections-senatoriales-2011. [38] Colegiul care îi alege pe senatorii ce îi reprezintă pe cetăţenii francezi din străinătate este compus din 155 de membrii aleşi de Adunarea francezilor din străinătate. Ultimele alegeri pentru Senat au avut loc în 25 septembrie 2011. Membrii Comisiei au criticat. introducându-se un mecanism de preponderare al voturilor destinat îmbunătăţirii reprezentării regiunilor şi departamentelor şi. iar 6 senatori reprezentând francezi stabiliţi în afara Franţei au fost aleşi prin reprezentare proporţională. 24 alin. 175 din 31 iulie 2003. de asemenea.html [34] Legea organică nr. Comisia a considerat. Ameliorarea reprezentativităţii Senatului Modalitatea de alegere a senatorilor a făcut obiectul unor vii critici de-a lungul timpului. p. căci spre deosebire de deputaţi. de altfel. Pentru mai multe detalii: http://www. conseil-constitutionnel. senatorii[34] sunt aleşi prin sufragiu indirect[35] pentru un mandat de şase ani de către un colegiu electoral[36] format din aleşi ai acelei circumscripţii: deputaţi.html. 2010. ţinând cont de [32] [33] DOCTRINĂ Rapport. Verpeaux. 2003-696. Conform art. publicată în Jurnalul Oficial nr. 82 | PANDECTELE ROMÂNE NR.000 de membri ai colegiului electoral senatorial. Alegerile pentru Senat[33] au un caracter specific. Comisia a propus reformarea colegiului senatorial. [37] Delegaţii consiliilor municipale sunt în jur de 142. când s-au reînnoit 170 de mandate de senatori din Seria 1: 112 senatori au fost aleşi prin reprezentare proporţională. care sunt aleşi prin vot direct.Claudia GILIA a mandatelor mai echitabilă din punct de vedere demografic. întrucât apare o incompatibilitate între misiunea constituţională a Senatului de reprezentare a colectivităţilor teritoriale şi rolul membrilor Camerei Inferioare de a-i desemna pe senatori. Paris. Din totalul colegiului senatorial. deoarece nu se ţine cont de ponderea lor demografică[40].fr/senatoriales_2011/senatoriales_en_quelques_chiffres. în timp ce consilierii municipali au o reprezentare de 96%. Comisia a propus ca aceştia să fie aleşi prin scrutin proporţional de listă. Pentru aceasta. afirma O. 2009. a modificat durata mandatului. În ceea ce îi priveşte pe deputaţii care îi reprezintă pe cetăţenii francezi stabiliţi în străinătate. consilieri regionali. că alegerea senatorilor trebuie să permită o reprezentare mai echitabilă a colectivităţilor teritoriale ale Republicii. reproşându-i-se că reflectă conservatorismul şi imobilismul politic. Compunerea colegiului senatorial duce şi la o supra-reprezentare a comunelor prin raportare la departamente şi la regiuni[41].2%. precum şi http://www. b.ionescu14@rdslink. consilieri municipali. Duhamel. consilieri generali. Există o reprezentare dezechilibrată a comunelor. 43. delegaţii consiliilor municipale[37]. şi alta pentru restul statelor lumii[32]. [39] [40] [41] Senatorii sunt „aleşii aleşilor”. Senatul asigură reprezentarea colectivităţilor teritoriale ale Republicii”. unde sunt stabiliţi cetăţenii francezi. p. c.senat. p. la data: 20-11-2013. este ales prin vot indirect. rolul deputaţilor în desemnarea senatorilor. 687. M. PUF.99294. Pentru detalii. 58 prin scrutin majoritar uninominal în două tururi. în două circumscripţii: una care să cuprindă statele din Europa. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. care nu poate avea mai mult de trei sute patruzeci şi opt de membri. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Francezii stabiliţi în străinătate sunt aleşi de către membrii desemnaţi de Adunarea Francezilor Senat | din străinătate[38]. [35] [36] „Senatul francez provine dintr-un sufragiu foarte inegal şi din ce în ce mai puţin legitim”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. consilierii regionali 1. pe de o parte. vârsta de eligibilitate a senatorilor. (4) din Constituţie: „Senatul. Paris.ro. prin sufragiu universal direct în 52 de circumscripţii al căror decupaj teritorial conţine decalaje importante. Droit constitutionnel et institutions politiques.7%.000 (96%) din totalul de 148. consilierii generali reprezintă un procent de 2. 40. 204. Rapport. Éditions du Seuil. Acest corp electoral[39] care îi alege pe sufragiu indirect | senatori nu permite o justă reprezentare a colectivităţilor supra-reprezentare a comunelor teritoriale. Manuel de droit constitutionnel. ca şi compoziţia Senatului francez. p.

în timp ce reprezentarea proporţională este utilizată în 30 de departamente. Comisia a propus şi scăderea vârstei pentru exercitarea dreptului de vot la 18 ani. partidele sunt libere să propună ce candidaţi doresc. dar şi a oamenilor politici. iar 180 prin reprezentare proporţională[42]. pe de altă parte. 71 în 2002. În anul 2000 s-a adoptat Legea nr.vie-publique. fără obligaţia de a respecta paritatea femei-bărbaţi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în timp ce în departamentele care aleg 4 sau mai mulţi senatori se utilizează scrutinul proporţional de listă într-un singur tur. în departamentele ce aleg mai mult de doi senatori). [43] [44] [45] [46] În practica constituţională. în timp ce UMP are doar 27 de deputate din totalul de 194 de deputaţi). prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . 107 în 2007 şi 155 în 2012 (Partidul Socialist are un număr de 106 deputaţi de sex feminin din cei 280 de aleşi.. La Senat procentul este de 23.5%.asp?reg_id=0&ref_id=NATSOS05506 PANDECTELE ROMÂNE NR. precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale”. va fi afectată de taxa de diminuare egală cu jumătate din diferenţa între procentul obţinut de candidaţii de sex feminin şi cei de sex masculin. atât în rândul specialiştilor. Totuşi. eliminarea deputaţilor din procesul de desemnare al senatorilor.insee. O ruptură cu practica cumulului de mandate Aprig disputată de-a lungul anilor. a consilierilor generali). Comisia a constat că aceasta este insuficientă. 2. Principiul parităţii a fost ulterior constituţionalizat în anul 2008[44].fr/decouverte-institutions/citoyen/enjeux/citoyennete-democratie/parite-egalitehommes-femmes-realite. 2/2013 | 83 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. La momentul actual din cei 348 de senatori. dacă acestea prezintă mai puţine candidaturi ale persoanelor de sex feminin. Conform art. de care beneficiază în funcţie de sufragiile obţinute. Pentru alegerile unde este utilizat scrutinul majoritar uninominal (alegerea deputaţilor. Publicată în Jurnalul Oficial nr.html precum şi http://www. regionale. europene şi senatoriale. 168 sunt aleşi prin scrutin majoritar uninominal. 131 din 7 iunie 2000. Un exerciţiu exemplar al responsabilităţilor 2. diferenţa între numărul de candidaţi aparţinând unuia sau altuia din cele două sexe nu poate fi mai mare de unu[45].ro. În practica electorală s-a dovedit a fi destul de dificilă prezentarea de liste care să respecte această obligaţie constituţională şi legală. (2) din Constituţie: „Legea favorizează accesul egal al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi la funcţiile elective. c. iar. subvenţia de la bugetul de stat. problema cumulului de mandate a reprezentat şi pentru Comisia Jospin un subiect delicat. Astăzi[46] este necesar să se intre într-o nouă etapă în ceea ce priveşte paritatea. Pentru alegerile desfăşurate prin scrutin de listă (municipale. c. la data: 20-11-2013. Pentru alte detalii:http://www.1. Comisia a propus extinderea scrutinului proporţional de listă în departamentele în care se aleg trei senatori pentru a contribui astfel la o mai bună reprezentare a diverselor curente de opinie.fr/fr/themes/tableau. 2000-493[43] ce favorizează accesul egal al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi la funcţiile elective. Scrutinul majoritar uninominal se aplică în 71 de departamente. Creşterea dozei de proporţionalitate în alegerea deputaţilor şi senatorilor şi limitarea strictă a cumulului de mandate ale parlamentarilor sunt de natură să contribuie la realizarea acestui principiu constituţional al parităţii. 1 alin. s-a observat totuşi o creştere progresivă a numărului de femei alese deputat: 52 în 1997. Lărgirea parităţii Analizând reprezentarea femeilor în Parlament.Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 importanţa demografică a comunelor.ionescu14@rdslink. însă [42] În departamentele care aleg între 1-3 senatori se utilizează scrutinul majoritar uninominal sau scrutinul plurinominal cu două tururi. 5 colectivităţi de peste mări şi în Noua-Caledonie.

la rândul lor. Droit constitutionnel. poate fi delegat în cadrul unei instituţii publice de cooperare intercomunală. Dacă Legea fundamentală a prevăzut incompatibilitatea cu mandatul parlamentar. Această reglementare. este iniţiator al programelor de modernizare a acţiunii publice. Se pune şi întrebarea dacă iniţiativele sau deciziile pe care le ia în calitate de ministru nu sunt influenţate de interesele locale. răspunsul este evident unul negativ. L. Aleşii locali[47]. pp. de aceea exercitarea unui mandat local. M. Paris. generatoare de crize.ro. chiar guvernele ulterioare (Guvernul Raffarin şi Guvernul Villepin) au fost nevoite să acorde anumite „derogări” de la regulă pentru mai mulţi miniştri. Armand Colin. Paris. Asigurarea unui angajament deplin al miniştrilor în serviciul statului Potrivit art. Pe de altă parte. contrar tradiţiei parlamentare. ar influenţa în mod negativ acţiunea ministerială. în ciuda limitelor instituite prin legile adoptate în anii 1985 şi 2000. lucru care ar conduce la o amânare sau chiar neîndeplinire a atribuţiilor ministeriale. sunt responsabili de dezvoltarea colectivităţilor. 608. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 23 alin.J. 2012. p.ionescu14@rdslink. în esenţă.G. Article Parlament aerticle. poate să exercite orice funcţie executivă în cadrul unei colectivităţi teritoriale. Cumulul de mandate. Formery. Institutions politiques. la data: 20-11-2013. De aici şi întrebarea: Este oare posibil ca ministru | aceeaşi persoană (ministrul) să poată fi angajată pe deplin în cumulul mandatelor parlamentare acţiunea de dezvoltare a societăţii atât la nivel naţional cât şi local? În opinia noastră. [48] 84 | PANDECTELE ROMÂNE NR.Claudia GILIA extrem de important pentru preconizata reînnoire a vieţii publice franceze. şi. Droit constitutionnel. După 1997. Droit constitutionnel. ministrul ar trebui să participe la şedinţele organismului din care face parte. 60. Limitarea strictă a cumulului mandatelor parlamentarilor Problema limitării cumulului nu este una nouă. deşi limitat. Troper. c. p. 28e edition. Însă. 259-260. (1) din Constituţie „Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea mandatului de parlamentar. a funcţiei de reprezentare profesională cu caracter naţional şi a oricărui post public sau a oricărei activităţi profesionale”. şi exercitarea funcţiilor elective locale presupune efort şi implicare din partea celor care le deţin. 15e édition. 19e édition. sunt actori importanţi ai politicilor publice mandat parlamentar | de coeziune socială. La Constitution commentée. Rapport. Hamon. Dalloz. Comisia a propus astfel modificarea art. ea nu a prevăzut-o şi pe cea cu mandatul local. Hachette Supérieur. F. punând capăt cursei portofoliilor. Franţa cunoaşte o situaţie importantă de cumul de mandate. s-a instituit cutuma ca primul-ministru să ceară miniştrilor săi să abandoneze funcţiile lor din administraţia locală (Lionel Jospin a interzis miniştrilor săi să exercite funcţii executive locale). Paris. p. 2011. de a facilita exercitarea responsabilităţilor eliberând ministrul de legăturile sale partizane şi locale.L. a creat senzaţie în 1958. chiar dacă s-ar baza pe o alegere legitimă. P. Exerciţiul unei funcţii ministeriale presupune un angajament constant din partea titularului portofoliului în activitatea ministerului. în consecinţă. Miniştrii trebuie să poată fi angajaţi plenar în serviciul statului. Paris. Un ministru poate astfel să fie membru al mai multor adunări deliberative locale.D. 2000. b. 56. Pactet. A se vedea pentru detalii. această regulă îşi găseşte justificarea în voinţa Generalului de Gaulle de a favoriza stabilitatea guvernamentală. cărora le-a permis în mod „excepţional” să-şi conserve sau să-şi reia mandatul local. să se deplaseze în teritoriu acolo unde se află colectivitatea pe care ar reprezenta-o. Ministrul este un actor important al procesului decizional politic. În vederea realizării acestui obiectiv. S. 2003. Hugues Portelli. 23 din Constituţie în sensul interzicerii cumulului de funcţii ministeriale cu exercitarea oricărui mandat local[48]. Specialiştii francezi de drept public au evidenţiat faptul că este nevoie de o modificare a Constituţiei prin care să se stabilească incompatibilitatea cu mandatele locale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. p. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 446. Comisia s-a concentrat pe două direcţii: a. continuă să reprezinte regula în sistemul constituţional [47] DOCTRINĂ În calitate de ales local.

cunoşteau mai bine realităţile locale. din cei 348 de senatori. Comisia a propus ca mandatul de parlamentar să fie incompatibil cu orice fel de mandat electiv. 2/2013 | 85 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Pentru detalii. dar şi în propunerile formulate în Raportul Comitetului Balladur[53] au fost evidenţiate o serie de aspecte cu privire la revalorizarea funcţiei parlamentare[54]. 65. c. altul decât mandatul local „simplu” (consilier municipal. c) pe de altă parte. Cumulul de mandate a fost justificat prin faptul că parlamentarii erau mai aproape de alegători. numeroşi parlamentari s-au exprimat împotriva cumulului de mandate. cât şi la nivel naţional. cit. deputat de Saone-et-Loire (1997-2012) şi preşedinte de consiliu general (2008-2012). stimularea acestuia de a-şi consacra timpul şi energia în exercitarea mandatului parlamentar. În cadrul discuţiilor care au avut loc pe marginea reformei constituţionale a sistemului politic francez. Limitarea cumulului de mandate are drept scop evitarea ca membrii Parlamentului să se lase acaparaţi de responsabilităţile ce rezidă din mandatul de ales local şi prevenirea creării de „feudalităţi locale”[52] şi. Problema limitării cumulului mandatelor a făcut obiectul dezbaterilor publice şi instituţionale şi în anul 2007. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . deşi mulţi dintre aceştia încălcau principiul pe care îl susţineau. pp. Pactet. Comisia a venit cu două propuneri extrem de ambiţioase care duc la ruperea definitivă de tradiţia cumulului din sistemul francez. În viaţa politică franceză. ceea ce le permite realegerea într-o poziţie naţională. nu s-ar percepe nicio remunerare pentru mandatul local „simplu”. dar şi pe cel de preşedinte de consiliu general în Corrèze (2008-2012) sau actualul ministru. din cei 577 de deputaţi. În opinia membrilor Comisiei. atât la nivel local. PANDECTELE ROMÂNE NR. Raportul Comitetului poate fi consultat pe site-ul: http://www.ro. În acest sens.comite-constitutionnel. cit..). altul decât mandatul local simplu. la data: 20-11-2013. Arnaud Montebourg. ce conduce la creşterea absenteismului parlamentar. Între altele. acest regim ar trebui să se aplice în aceiaşi termeni senatorilor şi deputaţilor şi să intre în vigoare de la viitoarele alegeri locale. 452-455. Majoritatea parlamentarilor din cele două Camere deţin şi un mandat local (primar. Un parlamentar nu ar mai putea să exercite astfel nicio funcţie executivă locală. p. b) beneficiarii cumulului de mandate dispun de o poziţie locală dominantă. 476 (82%) sunt în situaţie de cumul. Însă cumulul de mandate prezintă o serie de inconveniente: a) se poate constata că un număr restrâns de persoane monopolizează mandatele reprezentative. [51] [52] [53] [54] S. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 58. cumulul mandatului parlamentar cu mandatele elective locale reprezintă un drept abuziv[49]. op. O altă propunere pe care a înaintat-o Comisia a vizat incompatibilitatea mandatului de parlamentar cu orice fel de mandat electiv. În doctrină s-a apreciat că. preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu regional. în acelaşi timp. exercitarea mandatelor locale impune un consum mare de energie şi de timp (mai ales dacă este vorba de funcţia de primar. de consiliu general etc. François Hollande. general ori regional). Cumulul de mandate[50] rămâne în sistemul francez o practică curentă[51]. din punct de vedere politic. op.-L. Conform datelor prezentate în Raportul Comisiei Jospin. consilier municipal.fr Comitetul a considerat că mandatul unic reprezintă singura măsură care corespunde pe deplin exigenţelor unei democraţii parlamentare moderne.. p.ionescu14@rdslink. preşedinte al unui consiliu general sau al unui consiliu regional). Un astfel de exemplu l-a reprezentat însuşi Preşedintele Francez. Comisia îşi înscrie propunerea în perspectiva evoluţiei către un mandat parlamentar unic – adică incompatibilitatea cu orice mandat local [49] [50] P. nicio altă funcţie „derivată” în cadrul organismelor în care îşi au sediul membrii adunărilor deliberante ale colectivităţilor teritoriale. care deţinea atât mandatul de deputat (1997-2012). Formery.Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 francez. în timp ce. Rapport. 276 (77%) cumulează mandatul parlamentar cu un mandat local.

. însă Comisia propune extinderea sa şi la activităţile de consiliere. Statutul membrilor Consiliului a fost reglementat prin Ordonanţa nr.lemonde. Înscrierea acestei dispoziţii în Constituţie. Conform art. Giquel. 10818. Pentru a evita toate disfuncţionalităţile care au apărut de-a lungul timpului cu privire la aleşi. publicat în Jurnalul Oficial din 15 noiembrie 1959. ceea ce l-a împiedicat să fie membru în Consiliu. Montchrestien. Vincent Auriol a renunţat foarte repede la lucrările Consiliului. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ .fr/politique/ article/2012/11/09/la-commission-jospin-n-est-pas-allee-assez-loin-juge-l-un-de-ses-membres_1788519_823448. Jacques Chirac. Nicolas Sarkozy. al Parlamentului. 2008. (http://www. Gicquel. sunt membri statutul membrilor de drept pe viaţă ai Consiliului Constituţional foştii Preşedinţi ai Republicii[57]. chiar dacă acestea sunt reglementate. 59-1959 din 13 noiembrie 1959 privind obligaţiile membrilor Consiliului Constituţional. (2) al art. Droit constitutionnel et institutions politiques. [55] Marielle de Sarnez. cit. trei de Preşedintele Adunării Naţionale. Hervé Morin. F. Generalul de Gaulle nu a participat niciodată la Consiliu. p. mai mare de o 86 | PANDECTELE ROMÂNE NR. publicată în Jurnalul Oficial din 9 noiembrie 1958. cel puţin declarativ al forţelor politice din Franţa[55]. eurodeputat. trei de judecători constituţionali | Preşedintele Senatului. preşedinte al Nouveau Centre a afirmat că „măsurile propuse de Comisie sunt indispensabile pentru o democraţie exemplară”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [59] [60] Rapport. A se vedea. p. Eliminarea membrilor de drept a fost propusă şi de Comitetul consultativ prezidat de Georges Vedel în 1993. în general. dar şi în Raportul înaintat de Comitetul prezidat de Edouard Balladur din 2007. [56] [57] [58] DOCTRINĂ J. 3. deputat. 10129. p. Punct central şi nevralgic al dezbaterilor din Comisie.ro. Pe lângă cei nouă membri. Paris. considerată ca nefericită[58]. 22e édition. al Parlamentului European sau cu exercitarea unei misiuni încredinţate de Guvern. p. 58-1067 din 7 noiembrie 1958. c. C. În acest sens. Statutul membrilor Consiliului Constituţional[61] a fost conceput pentru a îndeplini un dublu obiectiv: asigurarea prezenţei unor personalităţi cunoscute şi active.V. op. François Mitterrand. Gilia. O altă direcţie de interes pentru membrii Comisiei a reprezentat-o regimul incompatibilităţilor ce îi vizează pe judecătorii constituţionali. Trei dintre membri sunt numiţi de Preşedintele Consiliul Constituţional | Republicii.ionescu14@rdslink. Comisia a considerat că pe viitor se impune elaborarea unui veritabil statut al alesului. Consiliul Constituţional se înnoieşte cu o treime din membrii săi. prin abrogarea alin. din trei în trei ani. limitarea cumulului de mandate s-a bucurat şi de sprijinul. ca membri în Consiliu şi garantarea independenţei şi demnităţii acestor funcţii. 56 din Constituţie. al căror mandat este de nouă ani şi nu poate fi reînnoit. 737. Măsurile au fost însă criticate de opoziţia reprezentată de UMP. Sfera incompatibilităţilor este destul de largă[62]. ce corespunde unei concepţii pur onorifice. Valéry Giscard d’Estaing a fost pentru o perioadă destul de lungă deputat. p. este. Comisia a propus eliminarea acestei categorii de membrii de drept[60] ai Consiliului Constituţional. 56 din Constituţie. Membrii Comisiei au considerat că apartenenţa de drept în Consiliul Constituţional a celor care au deţinut cea mai înaltă funcţie în stat – Preşedintele Republicii – poate crea o confuzie între funcţiile jurisdicţionale şi funcţiile politice[59]. nota 399. 184. grav bolnav la finele mandatului nu a participat la şedinţele Consiliului. prin Decretul nr. vice-preşedinte al MoDem consideră că propunerile formulate de Comisie „răspund exigenţei de modernizare şi democratizare a instituţiilor”.-E.Claudia GILIA – însă nu a considerat oportun să propună un anumit interval de timp în care să se realizeze acest deziderat. 102. la data: 20-11-2013. Reforma Consiliului Constituţional Consiliul Constituţional este „expresia statului de drept”[56]. J. al Consiliului Economic şi Social. Consiliul Constituţional are în componenţa sa nouă membri. La momentul actual sunt membrii de drept: Valéry Giscard d'Estaing. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. html). Gilia. [61] [62] Funcţia de membru al Consiliului este incompatibilă cu cea de membru al Guvernului.

texte[63] concrete de modificare a Constituţiei Franţei[64].fr/journal/france/091112/dominiquerousseau-le-rapport-jospin-n-est-pas-la-hauteur). să formuleze proiecte de texte. cred că Comisia nu a mers prea departe cu recomandările. PANDECTELE ROMÂNE NR. (3) din Constituţie. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Membrii Consiliului îşi pot păstra funcţiile de profesori.n. [63] [64] Însuşi Preşedintele Hollande i-a solicitat Comisiei.Franţa în faţa unei noi reforme constituţionale? Comentarii pe marginea Raportului Comisiei Jospin din noiembrie 2012 Concluzii În ciuda propunerile avansate. Pentru sistemul politic din România. 2/2013 | 87 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. a recunoscut într-un interviu acordat Mediapart în 9 noiembrie 2012 că: „Sunt chestiuni pozitive care au fost propuse. de reînnoire a sistemului instituţional francez au rămas la stadiu de deziderat politic.ro. cu condiţia de nu oferi consultaţii cu privire la chestiunile ce au legătură cu activitatea Consiliului. Preşedintele francez s-a angajat. (…) Este cu siguranţă nevoie de reforme mult mai profunde” (http://www. mai ales că aceasta nu a propus.ionescu14@rdslink. politicienii francezi doresc o nouă reformă a statului după cea care a avut loc în anul 2008. Comisia prezidată de Lionel Jospin nu a mers în profunzime cu propunerile de reînnoire a vieţii publice. chiar la învestire. 89 alin. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . profesorul Dominique Rousseau. la data: 20-11-2013. chiar avansate (în Raport s. Chiar unul dintre membrii Comisiei. durată de 6 luni. să prezinte propunerile formulate de aceasta membrilor Parlamentului chiar la începutul anului 2013. Legea organică din 19 ianuarie 1995 a extins aria incompatibilităţilor şi la exercitarea oricărui mandat electiv (este vorba de un mandat local). însă prin raportare la criza de încredere a cetăţenilor în instituţii. Bunele intenţii de modernizare.). Rămâne de văzut în ce măsură. în faţa membrilor Comisiei. fără ca nimic să se fi schimbat până în momentul de faţă. şi nu în ultimul rând al cetăţenilor în cazul unei revizuiri a Constituţiei[65]. [65] Cu excepţia prevăzută de art. Pentru ca aceste propuneri sau măcar o parte dintre ele să fie transpuse în practică este nevoie în primul rând de acordul decidenţilor politici (parlamentari). aşa cum au făcut-o predecesoarele sale. c. pentru că experienţa franceză ne-a demonstrat că multe din propunerile formulate de Comisia Jospin s-au regăsit ca atare şi în Raportul Comitetului Vedel din 1993 şi în cel al Comitetului Balladur din 2007. soluţiile prezentate de Comisia Jospin pot fi o sursă bogată de inspiraţie pentru preconizata reformă constituţională din 2013.mediapart.

În ambianţa noilor reglementări în materie studiul de faţă îşi propune o analiză a controversatei naturi juridice a contractului de parteneriat public-privat. contract de parteneriat public-privat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. REZUMAT Parteneriatul public-privat în dreptul românesc reprezintă una din modalităţile de gestiune eficientă a bunurilor publice sau private aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. the present study aims to analyze the controversial legal nature of the public-private partnership contract. furnizarea de produse sau prestarea de servicii. 88 | PANDECTELE ROMÂNE NR. dr.Oliviu PUIE Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat Lect. precum şi prin raportare la compatibilizarea dreptului intern cu normele comunitare în materie. analiză realizată atât prin raportare la dreptul intern. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. national law. and by reference to the process of harmonization of the nation law with the UE legal rules. Oliviu PUIE Universitatea „Dimitrie Cantemir” Târgu Mureş Facultatea de Drept ABSTRACT Public-private partnership in the Romanian law is one way of efficient management of public or private property.ro. that meets for these entities a particular need having as object the execution of works and the supply of products or services. drept naţional. the public-private partnership contract. c. jurisprudence and doctrine. analysis made by reference to national law. având drept obiect execuţia de lucrări. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . care satisface pentru aceste entităţi o anumită necesitate. proprietate publică. DOCTRINĂ Keywords: public-private partnership. proprietate privată a starului. la data: 20-11-2013. univ. public property. belonging to the State or to the territorial-administrative units. jurisprudenţa şi doctrina în materie. Cuvinte-cheie: parteneriatul public-privat. private property of the State.ionescu14@rdslink. In the ambience of the new regulations.

94/2007 (publicată în M. Ilie. 724 din 26 ianuarie 2011 prin care Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană a comunicat autorităţilor române faptul că Comisia Europeană a recomandat modificarea legislaţiei în domeniul parteneriatului public-privat pentru a fi compatibilă cu acquis-ul şi jurisprudenţa europeană în domeniul achiziţiilor publice şi concesiunilor. 3/2012. a se vedea. Puie. Universul Juridic. în R. în R. Ed. 833 din 13 decembrie 2010). După cum se poate constata. 6/2012. 178/2010 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Of. context în care în urma Infogramei nr. O. nr. după aproximativ 4 ani de la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2010 este adaptată cu acquis-ul şi jurisprudenţa europeană în domeniul achiziţiilor publice şi concesiunilor. 178/2010. nr. nr. nr.P. [1] Publicată în M. directive care au fost transpuse în dreptul intern şi prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare. 178/2010. 178/2010 a parteneriatului public-privat şi a Normelor metodologice de aplicare a acesteia. 805 din 2 decembrie 2008). 86/2011. Of. nr. Of. 3 din 5 ianuarie 2009). în revista P.ro. 737 din 20 octombrie 2011). 2/2013 | 89 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat a fost abrogată expres. Of. Of. A. 228/2008 privind modificarea şi completarea unor acte normative (publicată în M. nr. 178/2010 este în contradicţie cu normele Uniunii Europene privind contractele publice. precum şi pentru aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unităţii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (publicată în M. 86/2011 şi Normele metodologice de aplicare a legii modificate prin Hotărârea Guvernului României nr. pp.-G. 418 din 15 mai 2006 şi a intrat în vigoare la data de 30 iunie 2006. 225-283. a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii. nr. În pofida acestei ordonanţe de urgenţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 625 din 20 iulie 2006). c. la data: 20-11-2013. nr. Bucureşti. O. nr. Of. pp. respectiv Ordonanţa Guvernului nr.ionescu14@rdslink. pp. „Selecţia investitorului privat şi riscul în contractul de parteneriat public-privat (I)”. precum şi pentru aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unităţii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Legea parteneriatului public-privat nr. în contextul legislativ actual. de asemenea şi Hotărârea Guvernului României nr. nr. 729 din 17 octombrie 2011). 284 din 21 aprilie 2011). a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Of. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.P. [2] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 405/2007 privind funcţionarea Secretariatului General al Guvernului (publicată în M. Of. nr. Puie. transpunând în dreptul intern directivele europene din domeniul achiziţiilor publice. nr. precum şi de precizările şi recomandările Comisiei Europene.D. 2011. „Modificări şi completări aduse Legii parteneriatului public-privat nr. legislaţia parteneriatului public-privat nu respecta nici după adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă concordanţa deplină cu Directivele Europene privind achiziţiile publice. 41-83. 337/2006 (publicată în M. 676 din 4 octombrie 2007). parteneriatul public-privat îşi găseşte o nouă consacrare legislativă prin Legea nr. passim. 3/2012. 1000/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului României nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. pentru analiza în detaliu a parteneriatului public-privat. „Riscurile în parteneriatul public-privat (II)”. ţinând seama de faptul că Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene (DG Markt) a atras atenţia autorităţilor române că Legea parteneriatului public-privat nr. 143/2008 (publicată în M. modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului României nr. Parteneriatul public-privat. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.R. 34/2006 prin care vechea reglementare a parteneriatului public-privat. precizând că deja cazul a fost trimis pentru a fi introdus în sistemul UE Pilot care precede procedurile de încălcare a dreptului comunitar (infringement). 676 din 5 octombrie 2010. 34/2006[2] privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. nr. 34/2006 a fost publicată în M.R. 1000/2011”. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Legea parteneriatului public-privat a fost din nou modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 (publicată în M. 1239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. după care a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 178/2010[1] a parteneriatului public-privat. Puie.D. Of. 178/2010 (publicată în M. 284-300. a se vedea: O. După adoptarea Legii nr.Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat a) Reglementarea parteneriatului public-privat în contextul legislativ actual În contextul legislativ actual. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului PANDECTELE ROMÂNE NR. fiind aprobată cu modificări prin Legea nr. iar începând cu data de 2 februarie 2011 România a fost notificată în UE Pilot cu privire la acest aspect. în urma modificărilor aduse parteneriatului public-privat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.R. 1239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. Of.

1992/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei. ca fiind un act juridic. 10/2012. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 2007/66/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor nr. 898 din 31 decembrie 2010). g) din Legea nr. 453 din 2 iulie 2010) aprobată prin Legea nr. 554/2004. 178/2010 această lege este adaptată cu acquis-ul şi jurisprudenţa europeană în domeniul achiziţiilor publice şi concesiunilor. pentru un studiu judicios. Of. transport şi servicii poştale. în revista Dreptul nr. Se constată că. DOCTRINĂ Astfel. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 178/2010. nr. 156 din 12 martie 2009). 426 din 23 iunie 2009) şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93-128. Of. deşi prin modificările aduse Legii parteneriatului privat nr. 278/2010 (publicată în M. 146. legiuitorul nu califică expres natura juridică a contractului de parteneriat public-privat. 89/665/CEE şi nr. 72/2009 (publicată în M. Directivei nr. 1(25)2010. propunere care poate constitui un reper în calificarea naturii juridice a contractului de parteneriat public-privat. publicată în JOUE seria L nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice (publicată în M. publicat în JOUE seria L nr.ro. nr.Oliviu PUIE b) Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat În privinţa naturii juridice a contractului de parteneriat public-privat. 34/20068 (publicată în M. Of. în Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative nr. atât după modificarea Legii nr. Legea nr. contract comercial potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. constatăm că legiuitorul ezită să stabilească natura juridică a contractului de parteneriat public-privat. 34/2006 este armonizată cu legislaţia Uniunii Europene în materie prin: transpunerea Directivei nr. pp. legiuitorul mărginindu-se să califice acest contract în sens larg. 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în sectoarele apă. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 872 din 9 decembrie 2011). nicăieri în lege. 178/2010 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. şi ale Directivei nr. nici prin definiţia dată contractului de parteneriat public-privat şi. prin care autorul tratează amplu contractele de achiziţii publice şi contractele de concesiune de lucrări publice şi servicii publice a se vedea şi I. publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. Of. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. E. aceste directive europene sunt transpuse în dreptul nostru intern şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 76/2010 (publicată în M. 34/2006 subsecvent modificărilor aduse prin Legea nr. 76 din 23 martie 1992.L. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. energie. faţă de contractul de achiziţie publică. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări. 34/2006 este calificat expres ca fiind contract comercial. nr. Cătană. 1989/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări. care în prezent oscilează între a fi contract administrativ prin raportare la prevederile Legii nr. nr. 178/2010. cât şi în urma modificărilor şi completărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.ionescu14@rdslink. publicată în JOUE seria L nr. respectiv contract civil sau contract administrativ. este definit prin art. este necesară clarificarea de către legiuitor a naturii juridice a contractului de achiziţie publică. p. Lazăr. 90 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 279/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Directivei nr. nr. Directiva nr. Of. energiei. 278/2010. Aspecte teoretice şi jurisprudenţiale privind anularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică de către autoritatea contractantă. Sub acest aspect. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. „Contractul administrativ în activitatea administraţiei publice”. astfel cum acest articol a fost modificat prin Ordonanţa de nr. de furnizare şi de servicii. transpunând în dreptul intern directivele europene din domeniul achiziţiilor publice. la data: 20-11-2013. c. 4 lit. şi chiar contract civil prin raportare la noul Cod civil. 86/2011. contractul de parteneriat public-privat sau contractul de proiect. 92/13/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice. [3] A se vedea. în sensul că. transporturilor şi telecomunicaţiilor. 395 din 30 decembrie 1989. 39/2011. apreciem ca fiind judicioasă şi pertinentă propunerea făcută în literatura de specialitate[3] în materia contractului de achiziţie publică. 335 din 20 decembrie 2007. 134 din 30 aprilie 2004. care.

de unde am putea concluziona faptul că legiuitorul califică contractul de parteneriat public-privat ca fiind un contract civil. că acest contract este un contract administrativ. Dogaru. nou introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ca fiind contract civil. anularea. guvernat de noul Cod civil. Contracte speciale. 2823 din Legea nr. precum şi cele privind executarea. Ed. I. 103 şi urm. I. 39/2011. 280.Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat urgenţă a Guvernului nr. întrucât. PANDECTELE ROMÂNE NR. în Caietul Ştiinţific al Institutului de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu” nr. iar. 34/2006 asupra contractului de parteneriat public-privat”. în Revista de drept public nr. care argumentează. care prin unificarea normelor de drept comercial cu cele de drept civil are drept consecinţă desfiinţarea contractului comercial. se poate deduce şi din împrejurarea că. Persoanele juridice de drept public. chiar dacă resursele materiale şi financiare angrenate în parteneriat au provenienţă privată. drept consecinţă a desfiinţării contractelor comerciale prin noul Cod civil. 178/2010. I. în sensul căruia „procesele şi cererile privind acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de selecţie. Drept civil.H. natura juridică a contractului de parteneriat public-privat exprimă faptul că acesta este un contract administrativ. ca specie a contractelor şi generalizarea contractului civil. Beck. 1142-1144 apud M. 2007. 178/2010 ca fiind un contract administrativ.ionescu14@rdslink. 178/2010 va reveni secţiei civile a acestor instanţe. şi nu contract administrativ este în dezacord cu majoritatea opiniilor exprimate în literatura de specialitate exprimate de-a lungul timpului. pp. secţiile comerciale existente în cadrul tribunalelor şi curţilor de apel s-au reorganizat ca secţii civile.ro. pp. 2004. 2/2013 | 91 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. acoperind una sau mai multe dintre etapele proiectului de parteneriat public-privat. rezilierea contract civil | sau denunţarea unilaterală a contractelor de contract administrativ parteneriat public-privat se soluţionează în prima instanţă de către secţia comercială a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul partenerului public”. „Îmbunătăţirea modalităţilor de acţiune a administraţiei publice locale prin intermediul voluntariatului şi parteneriatului public-privat”. pe o perioadă determinată. 178/2010 şi trimiterile la competenţa secţiei comerciale ale tribunalului. deşi actele normative care reglementează contractul de parteneriat public-privat nu fac referire la natura juridică a acestui tip de contract. Stancu-Ţipişcă. în care se precizează că. All Beck. acest contract având calitatea de contract special. R. C. O atare calificare implicită a contractului de parteneriat public-privat. Singura dispoziţie legală care poate constitui un reper pentru calificarea contractului de parteneriat public-privat este cea instituită prin art. pornind de la modul cum a fost gândită reglementarea acestui tip de contract. 178/2010. competenţa soluţionării litigiilor derivate din contractul de parteneriat public-privat. calificarea implicită conferită de către legiuitor contractului de parteneriat public-privat ca fiind un contract civil. Ed. 1/2007. în acest sens. contract de parteneriat public-privat | nulitatea. 2823 al Legii nr. pp. având obiectul determinat prin art. „Impactul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Totodată. în sensul cărora aceste contracte sunt contracte administrative[4]. chiar dacă partenerii publici pot fi [4] Cu privire la calificarea naturii juridice a contractului de parteneriat public-privat înainte de adoptarea Legii nr. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . ed. Bucureşti. şi nu un contract administrativ. ne vor conduce automat la înlocuirea caracterului comercial al contractului de parteneriat public-privat cu caracterul „civil” al acestui contract. cel puţin una dintre părţile contractante este un partener public. a II-a. Bucureşti. astfel cum acesta este definit prin Legea nr. în considerarea concepţiei moniste însuşite de redactorii noului Cod civil. Nedelcu. Petrescu. 16/2002 (a se vedea. c. A se vedea. context în care referirile din art. infra nota 4. 7/2005. rezoluţiunea. 251.N. Alexandru. s-au pronunţat şi alţi autori. natura juridică de contract administrativ a contractului de parteneriat public-privat. 281). p. 2823 din Legea nr. 39/2011. ca fiind actul juridic care stipulează drepturile şi obligaţiile partenerului public pentru întreaga perioadă de funcţionare a parteneriatului public-privat. este reliefată cu pregnanţă şi într-un alt studiu din perioada de incidenţă a Ordonanţei Guvernului nr. la data: 20-11-2013.

34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Bucureşti. 178/2010 rezultă că. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 34/2006. sau.Oliviu PUIE atât persoane juridice de drept public. având ca obiect execuţia de lucrări. (6) din Constituţie. calificarea implicită a contractului de parteneriat public-privat ca fiind contracte comerciale. respectiv după intrarea în vigoare a noului Cod civil ca fiind contracte civile. motiv pentru care părţile se găsesc în poziţie de inegalitate juridică. încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante. Deşi. Universul Juridic. 2823 al Legii nr. astfel cum este definit la art. respectiv. (1) lit. care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ de competenţa instanţelor de contencios administrativ. care are tocmai menirea de a asigura tuturor celor interesaţi condiţii de concurenţă egală la atribuirea contractului. cu încălcarea dispoziţiilor art. 76/2010[7] pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 229 alin. 3 lit. Astfel.ionescu14@rdslink. în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă”. în contractul de parteneriat public-privat desemnarea unui contractant impune obligativitatea respectării unei proceduri. în discordanţă cu opiniile majoritare exprimate în literatura de specialitate. 3 lit. pe de o parte. 34/2006 statuează expressis verbis că: „contractul de achiziţie publică reprezintă contractul comercial care include şi contractul sectorial. dar. a contractului de achiziţie publică ca fiind un contract comercial. în considerarea satisfacerii interesului public. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. contractul de parteneriat public-privat este calificat de către legiuitor în mod implicit ca fiind un contract comercial (contract civil după intrarea în vigoare a noului Cod civil. competenţa secţiei comerciale a tribunalului fiind consecinţa calificării exprese prin dispoziţiile art. astfel cum acest articol a fost modificat prin Legea nr. dispoziţiile art. chiar dacă astfel de contracte conţin şi clauze contractuale. O. 2 alin. dar. Of. Constatăm totodată faptul că legiuitorul. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. administraţia se vede obligată să accepte un contractant pe care nu l-a ales după propria voinţă. nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 453 din 2 iulie 2010. Revocarea actelor administrative.P. 278/2010. 554/2004 a contenciosului administrativ [5] [6] [7] DOCTRINĂ I. 30. Partenerii publici indiferent de forma personalităţii lor juridice conferită prin lege acţionează în virtutea capacităţii lor de drept administrativ conferită prin lege pentru punerea în valoare a unor bunuri publice sau servicii publice. Publicată în M. la data: 20-11-2013. Pornind de la calificarea expresă a contractului de achiziţie publică şi. c. Of. ci care îi este impus prin desemnarea obiectivă a unui câştigător în competiţia aspiranţilor la relaţia contractuală cu administraţia. 178/2010 a preluat identic în materia parteneriatului public-privat dispoziţiile alin. (1) al art. din economia dispoziţiilor Legii parteneriatului public-privat nr. contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. şi unul sau mai mulţi operatori economici. mai sus enunţate. 286 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Publicată în M. 34/2006. (2). cu titlu oneros. furnizarea de produse sau prestarea de servicii. 2009. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prin dispoziţiile art. Brad. n. 92 | PANDECTELE ROMÂNE NR. a dispoziţiilor art.ro. spre deosebire de contractul de parteneriat public-privat. Ed. ceea ce ar însemna că în virtutea principiului autonomiei de voinţă orice persoană fizică sau juridică ar avea libertatea de a încheia acte juridice în mod liber. 898 din 31 decembrie 2010. p.n. c) din Legea nr. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. în materia contractului de achiziţie publică. nr.). 126 alin. după cum a opinat un autor[5]. 278/2010[6] privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. pe de altă parte. cât şi persoane juridice de drept privat.

Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat care statuează expressis verbis că sunt asimilate actelor administrative contractele încheiate de către autorităţile publice care au ca obiect achiziţiile publice. n. sau de persoana care a optat pentru procedura administrativ-jurisdicţională de soluţionare a litigiului şi contestă la instanţa de contencios administrativ decizia emisă de către autoritatea administrativă investită cu atribuţii administrativ-jurisdicţionale în urma soluţionării litigiului pe cale administrativ-jurisdicţională. nulitatea. actele autorităţii contractante emise în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt acte administrative. contractele de achiziţie publică încheiate în urma procedurii de atribuire sunt calificate drept contracte comerciale (contracte civile după intrarea în vigoare a noului Cod civil. (1) ale art. respectiv. care se soluţionează la opţiunea persoanei instanţa de contencios administrativ | interesate. 76/2010 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2013 | 93 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fie contracte de achiziţie publică direct la instanţa de contencios administrativ. în acest caz. Evident că. secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante/partenerului public. la data: 20-11-2013. cât şi în ceea ce priveşte procesele şi cererile privind executarea. 286 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prin dispoziţiile alin. în cadrul procedurii de atribuire legiuitorul stabileşte competenţa secţiei comerciale (secţiei civile) a tribunalului doar pentru procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire. pe cale de consecinţă. rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică. fiind obligatorie procedura administrativă prealabilă.ro. procesele şi cererile privind executarea.ionescu14@rdslink. fie pe cale administrativ-jurisdicţională. 286 din PANDECTELE ROMÂNE NR. şi litigiile generate de contracte încheiate în urma parcurgerii procedurii de atribuire. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. care pot fi contestate pe cale administrativ-jurisdicţională sau direct la instanţa de contencios administrativ competentă. legiuitorul califică diferit natura juridică a contractelor reglementate prin acest act normativ. de unde rezultă că.). 34/2006. prin ignorarea caracterului esenţialmente administrativ al contractului de achiziţie publică şi al competenţei instanţelor specializate de contencios administrativ în materia actului administrativ.n. de asemenea. c. Astfel. (1) ale art. constatăm. rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică/contractelor de parteneriat public-privat se soluţionează în prima instanţă de către secţia comercială a tribunalului în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante/partenerului public. atât în ceea ce priveşte procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire. faptul că. Din conţinutul acestei dispoziţii legale. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . astfel cum acest articol a fost modificat prin Legea nr. rezultă faptul că. nulitatea. O. statuând că. rezoluţiunea. Rezultă aşadar că legiuitorul distinge în privinţa competenţei instanţei competente să soluţioneze litigiile în materia achiziţiilor publice şi a contractului de parteneriat public-privat între actele autorităţilor contractante/partenerului public emise în cadrul procedurii de atribuire a procedură de atribuire | contractului.P. anularea. 278/2010. prin dispoziţiile alin. legiuitorul stabileşte competenţa secţiei comerciale (secţiei civile) a tribunalului în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante/partenerului public. despăgubirile pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul procedurii de atribuire se pot solicita în justiţie prin acţiune separată. anularea. rezoluţiunea. va putea fi sesizată de persoana care se consideră vătămată care nu optează pentru soluţionarea litigiului pe cale administrativjurisdicţională. cu precizarea că.

în timp ce. procesele şi cererile privind executarea. în legătură cu ori în cadrul procedurii de selecţie. în considerarea faptului că una dintre părţile contractului este o autoritate publică este esenţialmente un contract administrativ. Din conţinutul acestor dispoziţii legale.ionescu14@rdslink. 2823 al Legii nr. după intrarea în vigoare a noului Coc civil. se poate aşadar concluziona faptul că. contractul de achiziţie contract comercial | publică/contractul de parteneriat publiccontrol judecătoresc | privat încheiat în urma parcurgerii instanţe specializate de contencios administrativ procedurii de atribuire a contractului. potrivit căruia. este garantat. după cum în mod bizar stabileşte legiuitorul nostru prin art. neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de lege. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . statuându-se că. în timp ce.P. 39/2011. nulitatea.P.Oliviu PUIE Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. n. pe calea contenciosului administrativ. 554/2004 actele adoptate de către autoritatea contractantă/partenerul public înainte de încheierea contractului de achiziţie publică/contractului de parteneriat public-privat. 126 alin. n. se soluţionează în prima instanţă de către secţia comercială a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante. este calificat de către legiuitor contract comercial (contract civil. litigiile generate de aceste contracte fiind de competenţa secţiei comerciale a tribunalului (secţiei civile după intrarea în vigoare a noului Cod civil. cu excepţiile stabilite expres şi limitativ de către însuşi legiuitorul constituant. 1 alin. Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat ca fiind un contract administrativ rezultă şi din analiza textului art. prin act al partenerului public se înţelege orice act administrativ. contractele de concesiune de lucrări publice şi contractele de concesiune de servicii sunt contracte administrative. 28 alin. acestea putând fi contestate la instanţa de contencios administrativ. o posibilă vătămare într-un drept subiectiv sau a unui drept interes legitim. care. potrivit art. prin încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi ale legii contenciosului administrativ mai sus evocate. la data: 20-11-2013. O. c. astfel cum acest articol a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 178/2010. 2 lit. g) din Legea nr. 554/2004. în materia parteneriatului public-privat se poate produce doar printr-un act administrativ al partenerului public. controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice. contractul de parteneriat public-privat este un contract esenţialmente administrativ.ro. omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune. O. (3) din Legea nr. de unde. litigiile derivate din aceste contracte fiind de competenţa instanţelor specializate de contencios administrativ. 76/2010 mai sus precizat. concluzia indeniabilă care se poate desprinde este aceea că. precum şi a actelor cu caracter militar. astfel cum acestea sunt menţionate prin art. orice altă operaţiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice. de competenţa instanţelor specializate de contencios administrativ. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. rezoluţiunea sau denunţarea unilaterală a contractului de achiziţie publică.n.). legiuitorul califică în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cele ale Legii contenciosului administrativ nr. şi nu de către instanţele de drept civil. Din conţinutul acestei dispoziţii legale. rezilierea.). rezultă că. potrivit dispoziţiilor constituţionale şi ale legii contenciosului administrativ controlul legalităţii actelor administrative se poate înfăptui doar pe calea contenciosului administrativ. drept acte administrative. (6) din Constituţia republicată şi art. 178/2010 a parteneriatului publicprivat. Rezultă aşadar că. cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul. DOCTRINĂ 94 | PANDECTELE ROMÂNE NR. anularea.n. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Or.

2/2013 | 95 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 178/2010. 178/2010 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. deşi legiuitorul califică ca fiind contract comercial (contract civil. în sensul larg al termenului (contracte civile speciale. privitor la criteriile de delimitare a dreptului public de dreptul privat. p. 4. n. care poate îmbrăca. a cărui natură juridică nu este calificată de către legiuitor. Ibidem. prestarea de servicii etc. ceea ce rezultă indubitabil din modul de reglementare a acestui tip de contract prin Legea nr. 34/2006. prezintă ca trăsături principale[9]: a) reprezintă un acord de voinţă între o autoritate a administraţiei publice sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate a administraţiei publice şi un particular. sunt relevante aserţiunile unui renumit doctrinar din perioada interbelică. se regăsesc şi în cazul contractului de parteneriat public-privat. Prin urmare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.n. [10] PANDECTELE ROMÂNE NR. este esenţialmente un contract administrativ. 2005. de către particular în schimbul unei remuneraţii. 34/2006. contractul de parteneriat public-privat. c) este destinat a asigura funcţionarea aceluiaşi serviciu public. c. prof. în primul rând noua reglementare fundamentală a României. p. 86/2011 şi forma unui contract de parteneriat public-privat. ed. în urma modificării şi completării Legii nr. enumerate mai sus. [8] [9] A. b) presupune efectuarea de lucrări. All Beck. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . contractele de muncă etc.Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat Nu înţelegem această calificare surprinzătoare conferită de către legiuitor contractelor de achiziţii publice/contractelor de parteneriat public-privat faţă de contractele de concesiune reglementate prin aceeaşi Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.). ne obligă la o regândire a trăsăturilor contractului administrativ. În opinia noastră. context în care. Astfel. trăsăturile trebuie să delimiteze contractele administrative atât de contractele civile. după caz. natura juridică a contractului a contractului de achiziţie publică/contractului de parteneriat public-privat nu poate fi decât aceea de contract administrativ.) unul dintre contractele de achiziţie publică reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. a cărui organizare reprezintă o obligaţie legală a autorităţii administraţiei publice cocontractante sau. contracte comerciale. Bucureşti. 117. Idem.. noile realităţi juridice. în contextul în care şi în contractele de achiziţie publică/contractele de parteneriat public-privat. autoritatea contractantă/partenerul public parte în contractul de achiziţie publică/contractul de parteneriat public-privat este o autoritate publică/partener public. Ed. respectiv contractul sectorial. Paul Negulescu. după intrarea în vigoare a noului Cod civil. volumul II.ro. contractul administrativ. Tratat de drept administrativ. respectiv. după cum s-a remarcat în literatura de specialitate[8].ionescu14@rdslink. Aceste trăsături principale ale contractului administrativ. 118. d) părţile trebuie să accepte unele clauze de natură reglementară stabilite prin lege sau. Iorgovan. cât şi de actele administrative ori de operaţiunile administrative[10].P. Sub acest aspect. O. în baza legii. punerii în valoare a aceluiaşi bun public. redevenind actuale tezele din doctrina interbelică. la data: 20-11-2013. Astfel. prin hotărâri ale Guvernului (clauze reglementare).

Oliviu PUIE

Astfel, prof. Paul Negulescu, preluând definiţia dată de către celebrul jurist roman Ulpian, arată: „După definiţiunea dată de Ulpian criteriul după care trebuie să distingem dreptul public de dreptul privat, ar fi natura interesului. Când deci dispoziţiunea este luată în vederea în vederea unui interes general, avem drept public; când este luată pentru satisfacerea unui drept privat, avem drept privat”[11]. Or, transpunând aceste incontestabile criterii de delimitare a dreptului public de dreptul privat, mai sus expuse, din economia dispoziţiilor Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, reiese fără echivoc faptul că obiectul contractului de parteneriat public-privat îl constituie punerea în valoare a unui bun public sau a un serviciu public, astfel cum aceste noţiuni sunt conceptualizate legal prin Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat, deci, Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010 a fost adoptată în vederea satisfacerii unui interes general. În acest context, rezultă cu evidenţă faptul că, natura juridică a contractului de parteneriat public-privat, nu poate fi decât aceea de contract administrativ, întrucât, finalitatea acestui contract este utilitatea publică (în cazul serviciilor de utilitate publică reglementate prin Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, în care contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilitate publică îmbracă forma unui contract de parteneriat public-privat) sau interesul public al lucrărilor sau serviciilor contractate. În completarea argumentelor noastre privind natura juridică de contract administrativ a contractului de parteneriat public-privat, se poate invoca una dintre trăsăturile esenţiale ale contractului administrativ, mai sus expusă, respectiv acea trăsătură specifică contractului administrativ, potrivit căruia, contractul administrativ conţine două utilitate publică | categorii de clauze, respectiv: clauzele reglementare (exorbitante, clauze reglementare | de drept public) stabilite prin lege sau act administrativ şi, ca atare, inegalitate juridică părţile sunt obligate să accepte aceste clauze, în considerarea faptului că dispoziţiile legale sau prevăzute în acte administrative nu pot fi negociate. Aceste clauze reglementare, exorbitante, de drept public, impuse prin contractul de parteneriat public-privat, în considerarea exercitării prerogativelor de putere publică de către partenerul public, plasează părţile pe poziţie de inegalitate juridică, spre deosebire de contractele civile, unde părţile se găsesc pe poziţie de egalitate juridică; clauze contractuale, care sunt subsecvente clauzelor de drept public şi care pot fi negociate, doar în ipoteza acceptării clauzelor reglementare, de drept public. Rezultă aşadar că, aceste clauze specifice din contractul de parteneriat public-privat, îl plasează incontestabil în categoria contractelor administrative, diferenţiindu-se substanţial de elementele specifice unui contract civil, în care părţile se găsesc pe poziţie de egalitate juridică. Un alt argument pe care îl putem invoca în sprijinul opiniei noaste conform căreia, contractul de parteneriat public-privat este un contract administrativ, este acela că partenerul public poate participa în contractul de parteneriat public-privat cu fonduri publice[12], element care departajează incontestabil acest tip de contract de contracte civile.
[11]

DOCTRINĂ

P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I. Principii generale, ed. a IV-a, Institutul de Arte Grafice E. Marvan, Bucureşti, 1936, pp. 28-30.

[12] A se vedea în acest sens, S. Gherghina, „Discuţii privitoare la implicarea fondurilor publice în proiectele de parteneriat public-privat în contextul legislaţiei române actuale”, în revista Dreptul nr. 3/2012, pp. 95-110. În susţinerea demersului său privind implicarea fondurilor publice în proiectele de parteneriat public-privat, autoarea invocă însăşi expunerea de motive a Legii parteneriatului public-privat în care se arată că „modul de finanţare a proiectului, asigurat în parte de către sectorul privat, uneori prin intermediul unor aranjamente complexe între diferitele părţi interesate. Finanţarea publică, uneori foarte importantă, poate fi adăugată la finanţarea privată”. De asemenea, în opinia autoarei, în afara

96 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat

Astfel, posibilitatea participării partenerului public în contractul de parteneriat public-privat cu fonduri publice, rezultă, pe cale de interpretare, din conceptualizarea legală a noţiunii de „proiect public-privat” statuată prin art. 4 lit. d) din Legea nr. 178/2010, în sensul căreia „proiect public-privat – proiectul care se realizează în întregime sau parţial cu resurse financiare proprii sau atrase de către investitor, pe baza unui model de parteneriat public-privat, în urma căruia va rezulta un bun sau un serviciu public”, dispoziţie legală care scoate în evidenţă, pe lângă posibilitatea partenerului public de a participa cu fonduri publice în contractul de parteneriat public-privat, şi finalitatea contractului de parteneriat public-privat, respectiv aceea că din acest contract va rezulta un bun sau un serviciu public. Pentru aceleaşi considerente şi pentru identitate de raţiune, calificarea contractului de parteneriat public-privat ca fiind esenţialmente de natură administrativă, derivă şi din participarea partenerului public cu bunuri la proiectele de parteneriat public-privat[13], concluzie care poate fi desprinsă din conţinutul art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat, care descriind obiectivul şi scopul reglementării parteneriatului public-privat, indică bunul sau serviciul public, care trebuie pus de către partenerul public la dispoziţia partenerului privat. Sub acest aspect, pot fi menţionate şi dispoziţiile art. 4 lit. f) din Legea nr. 178/2010, astfel cum acest articol a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011, care conceptualizând legal noţiunea de „companie de proiect”, arată expressis verbis faptul că, în cadrul companiei de proiect, partenerul public participă cu aport în natură, urmând ca, în detalierea acestei prevederi legale, dispoziţiile art. 93 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 178/2010, nou introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1000/2011, să statueze că „partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativteritoriale”. Sub acest aspect, după cum s-a remarcat în literatura de specialitate[14], acest text este unul de strictă interpretare, aplicabil doar în sensul stabilirii tipului de aport al partenerului public la capitalul social al companiei de proiect, iar, această limitare a aportului partenerului public nu va însemna că acesta nu va putea constitui în favoarea companiei de proiect drepturi cu privire la bunuri proprietate publică, în alt mod decât prin aportul în natură la capitalul social, cum ar fi, spre exemplu, constituirea de către unitatea administrativ-teritorială, cu privire la bunurile aparţinând domeniului public, în favoarea companiei de proiect, a unui drept de concesiune (astfel cum acest drept este reglementat prin art. 871-873 C. civ., art. 123 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate
modalităţilor de a participa în mod direct cu fonduri publice, fondurile publice utilizate în contractul de parteneriat public-privat pot consta şi în realizarea de cheltuieli pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate prin contractul de parteneriat public-privat, de exemplu pentru a expropria terenurile necesare sau pentru a îndepărta anumite bunuri de pe amplasamentul proiectului, pentru a îndeplini anumite condiţii suspensive pentru exercitarea drepturilor/ îndeplinirea obligaţiilor contractuale, pentru efectuarea plăţilor aferente încetării contractului de parteneriat publicprivat. Aceste cheltuieli vor fi efectuate, de regulă, după semnarea contractului de parteneriat public-privat, şi vor fi bugetate ca atare conform normelor legale aplicabile. De asemenea în structura parteneriatului public-privat pot fi incluse garanţii publice, a căror executare va presupune o utilizare a fondurilor publice, aceste garanţii având menirea să faciliteze obţinerea finanţării necesare pentru realizarea lucrărilor aferente primei etape a proiectului, inclusiv prin reducerea costurilor acesteia, dar şi să demonstreze existenţa unei susţineri pentru un proiect căruia autorităţile publice îi acordă o importanţă deosebită (ibidem, pp. 101, 102, 105).
[13]

A se vedea în acest sens, S. Gherghina, Discuţii referitoare la contribuţia în bunuri a partenerului public la proiectele de parteneriat public-privat potrivit legislaţiei române actuale, în revista Dreptul nr. 4/2012, pp. 151-165. Idem, p. 156.

[14]

PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 | 97 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

DOCTRINĂ |

Oliviu PUIE

publică) sau a unui drept de folosinţă gratuită în situaţia în care se poate considera că societatea de proiect este o instituţie publică, astfel încât să fie îndeplinită condiţia prevăzută la art. 874 noul C. civ., care statuează că „dreptul de folosinţă asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituţiilor de utilitate publică”. Totodată, în opinia noastră, deşi prin dispoziţiile legale instituite prin art. 93 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 178/2010, nou introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1000/2011, se statuează că „partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale”, aceasta nu împietează asupra calificării contractului de parteneriat public-privat ca fiind un contract administrativ, întrucât, în virtutea personalităţii juridice unice a unităţilor administrativ-teritoriale, acestea acţionează în regim de putere publică, atât în situaţia în care pun în valoare bunuri proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi în situaţia în care pun în valoare bunuri proprietate privată. De asemenea, în completarea opiniei noastre privind caracterul de contract administrativ al contractului de parteneriat public-privat, putem menţiona opiniile exprimate în literatura de specialitate prin care s-a afirmat[15] că legislaţia anterioară Legii nr. 554/2004 cu privire la menţinerea unui regim jurisdicţional comercial al contractului de concesiune, pornind de la necesitatea asigurării unui echilibru rezonabil între interesele concesionarului şi interesul public conduce şi la situaţia de neacceptat, sub aspectul unităţi administrativ-teritoriale | principiului suveranităţii naţionale, ca litigiile ce privesc contract de concesiune | valorificarea bogăţiilor subsolului României, bunuri reziliere | bun public proprietate publică, urmare a clauzelor compromisorii din contracte, să fie soluţionate de diferite organe de arbitraj comercial din afara ţării. Toate aceste consideraţii, sunt pe deplin aplicabile şi în privinţa regimului jurisdicţional comercial (civil) instituit în mod implicit în materia contractului de parteneriat public-privat în urma modificării Legii nr. 178/2010 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011. Un alt aspect pe care dorim să îl reliefăm în susţinerea argumentaţiei noastre privitoare la natura juridică a contractului de parteneriat public-privat ca fiind contract administrativ, este acela că, deşi legiuitorul nu califică expres contractul de parteneriat public-privat ca fiind un contract administrativ, dar, implicit prin stabilirea competenţei secţiei civile a tribunalului (după intrarea în vigoare a noului cod civil, n.n. O.P.) în soluţionarea litigiilor derivate în legătură cu încheierea, executarea, rezilierea contractelor de parteneriat public-privat, stabileşte natura juridică a acestui contract ca fiind de natură civilă, acreditarea ideii sau consacrarea expresă printr-o dispoziţie a legii a faptului că acest contract este un contract civil, în contextul în care contractul de parteneriat public-privat are drept obiect punerea în valoare a unui bun public sau a unui serviciu public, ar ridica problema constituţionalităţii unei astfel de prevederi, prin raportare la prevederile art. 136 alin. (4) din Constituţia republicată, care statuează că „bunurile proprietate publică sunt inalienabile”. Pornind de la dispoziţiile constituţionale mai sus enunţate, precum şi de la dispoziţiile legale infra-constituţionale statuate prin art. 11 din
[15]

DOCTRINĂ

A. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ. Geneză, explicaţii şi jurisprudenţă, ed. a II-a, Ed. Kullusys, Bucureşti, 2006, p. 138.

98 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

printre obiectivele propuse prin aceste Teze regăsindu-se şi acela referitor la clarificarea regimului juridic aplicabil contractelor administrative-precizarea criteriilor de calificare a unui contract ca fiind administrativ şi efectele juridice ale acesteia. (6). autorităţile contractante (partenerii publici. Of. în urma modificărilor aduse art. 734 din 30 octombrie 2008. Of.n. contractul de parteneriat public-privat constituie în considerarea calităţii părţilor contractante şi a scopului urmărit o specie a contractelor administrative expres nominalizate în art. deşi. 554/2004. încheierea. motiv pentru care părţile se găsesc în poziţie de inegalitate juridică. [16] [17] Publicată în M. nr. Pornind de la dispoziţiile instituite prin Legea contenciosului administrativ nr. după caz.P. 51 alin. 2/2013 | 99 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia[16]. dar posibilitatea încheierii unui contract de parteneriat public-privat având ca obiect delegarea serviciilor publice comunitare rezultând neîndoielnic din economia dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 contractele de delegare a gestiunii serviciilor publice comunitare. O.Natura juridică a contractului de parteneriat public-privat Legea nr. calificarea contractului de parteneriat public-privat ca fiind un contract administrativ derivă din unele acte normative speciale adoptate în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. Publicată în M. în considerarea caracterului inalienabil al acestor bunuri. după modificarea Legii nr. în lipsa unui Cod de procedură administrativă. prin care contractul de parteneriat public-privat este o modalitate de eficientizare a serviciilor publice. iar soluţionarea litigiilor dintre unităţile administrativ-teritoriale şi operatori derivate din atribuirea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 51/2006 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare. 30 alin.) sunt numai autorităţile publice sau instituţiile publice. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | .n. nu pot face obiectul unui contract civil sau comercial (înainte de adoptarea noului Cod civil. 51/2006 legiuitorul nu mai precizează expres faptul că acestea pot îmbrăca forma unui contract de parteneriat public-privat. nr. 554/2004. aceste contracte au drept obiect exploatarea unor bunuri publice de către investitorii privaţi în cazul contractului de parteneriat public-privat. În acest context. 13/2008. mai sus-citate. 30 din Legea nr. Sub aspectul clarificării regimului juridic aplicabil contractelor administrative. se realizează de către instanţele competente potrivit legii. la data: 20-11-2013. după mai multe încercări a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. n. prin art.ionescu14@rdslink. 178/2010. contracte în privinţa cărora. legiuitorul face precizarea expresă că sunt asimilate actelor administrative intrând sub incidenţa Legii contenciosului administrativ nr. 1360/2008[17] privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă. 178/2010 şi a Legii nr. chiar dacă astfel de contracte conţin şi clauze contractuale. legiuitorul precizează expres faptul că soluţionarea litigiilor contractuale dintre operator şi utilizator. inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate. O. întrucât. n.) prin care se poate conferi proprietarului bunului posibilitatea de a înstrăina bunul său.P. respectiv judecătorii sau. iar pe de altă parte. Astfel. 448 din 24 noiembrie 1998. secţiile civile ale tribunalelor. (31) nou introdus.ro. rezultă că bunurile proprietate publică. care acţionează în virtutea capacităţii lor de drept administrativ. prin art. modificarea şi încetarea contractelor de delegare a gestiunii se realizează potrivit Legii contenciosului administrativ de către secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei competenţă teritorială se află sediul operatorului. PANDECTELE ROMÂNE NR. 2 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor publice comunitare. pe de o parte. (3) modificat şi respectiv alin. În acest context.

impune ca un act normativ să poată fi modificat sau completat printr-un act normativ cu aceeaşi forţă juridică. Acest control efectuat de către prefect reprezintă una dintre modalităţile de asigurare a preeminenţei intereselor naţionale asupra intereselor locale şi de prevalare a unităţii juridice a statului. în sensul calificării exprese a contractului de parteneriat public-privat ca fiind un contract esenţialmente administrativ. prin care contractul de parteneriat public-privat este calificat implicit contract comercial (contract civil. Principiile statului de drept în România. prevederile art. este de competenţa instanţei de contencios administrativ. Pe de altă parte.P. n. din moment ce contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice comunitare poate îmbrăca şi forma unui contract de parteneriat public-privat. după intrarea în vigoare a noului Cod civil.ionescu14@rdslink. având forţa unei legi ordinare. se impune. principiul libertăţii contractuale este subordonat interesului public. iar soluţionarea litigiilor derivate din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice comunitare. Prin această modificare a legii. 8 alin. 286. sau cu forţă juridică superioară. fiind incidente aşadar. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.Oliviu PUIE Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă concluzia indeniabilă că. (5) din Constituţie.n.ro. contractul de parteneriat public-privat este esenţialmente un contract administrativ.V. 24/2000. fiind o lege organică. 100 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Având în vedere considerentele expuse mai sus. drept de tutelă | norme de tehnică legislativă | jurisprudență DOCTRINĂ [18] A se vedea. la data: 20-11-2013. Cu privire la dreptul de tutelă exercitat de către prefect. de lege ferenda se impune. principiul simetriei juridice. A.). punerea în acord a dispoziţiilor Legii parteneriatului public-privat nr. p. 554/2004 a contenciosului administrativ. la cererea persoanei interesate de a verifica legalitatea contractelor încheiate de către autorităţile administraţiei publice. Universul Juridic. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . (2) din Legea nr. care. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ed. este acela că materia parteneriatului public-privat. c. avea posibilitatea. 554/2004 a contenciosului administrativ. apreciem că. 178/2010 cu dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. principiu ancestral în dreptul administrativ. această propunere. O. rezidă în fapt în respectul principiului constituţional al ierarhiei normative şi al legalităţii impus de art. Bucureşti. de lege ferenda. a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă. În opinia noastră. care reglementează materia constituţională a contenciosului administrativ. Un alt argument pe care îl putem invoca în sprijinul opiniei noastre că un contract de parteneriat public-privat este un contract esenţialmente contract administrativ. în considerarea impactului pe care contractul de parteneriat public-privat şi litigiile derivate din acest contract îl au asupra jurisprudenţei şi practicii administraţiei publice. în literatura de specialitate[18] s-a afirmat în mod judicios faptul că. 1 alin. 554/2004. Fărcaş. în acord cu normele de tehnică legislativă instituite prin Legea nr. este afectat şi statutul prefectului. fundamentul acestui drept de tutelă. 2011. context în care Legea nr.

New Romanian Civil Code. 148 alin.) au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. republicată. 2/2013 | 101 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. mandatory nature. Prin urmare. provides that in matters governed by this Code. soft law. (2) din Constituţia României.ro. normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . indiferent de calitatea sau statutul părţilor”. European law. în conformitate cu dispoziţiile PANDECTELE ROMÂNE NR. no matter the quality or status of the parties. (2) of the Romanian Constitution. 5 to „priority of EU law application”. prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii. referindu-se în cuprinsul art. the author analyzes the theoretical and practical implications of the inadvertence reported. not just those rules who are mandatory. intrat recent în vigoare la data de 1 octombrie 2011. 5 la „aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene”. in accordance with Civil Code in the matter of private law would have primacy the whole EU law. la data: 20-11-2013. Keywords: new Civil code. recently entered into force on 1 October 2011.ionescu14@rdslink.n. In this material. rules of EU law applies with priority. Noul Cod civil român. REZUMAT Potrivit art. referring in art. application with priority. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. the constituent treaties of the European Union and mandatory European regulations take precedence over the provisions of the national laws. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional Sergiu GHERDAN Cadru didactic asociat Facultatea de Drept Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca ABSTRACT According to art. c. precum şi reglementările europene cu caracter obligatoriu (s. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional Privire critică asupra dispoziţiilor art.Privire critică asupra dispoziţiilor art. Therefore. dispune în sensul că „în materiile reglementate de prezentul cod. 148.

Chelaru. p. 614. De altfel. tratatele şi legislaţia adoptată de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre [.. Supremaţia dreptului european Deşi dreptul unional nu deţine în mod formal o dispoziţie legală care să consacre cu titlu general[1] prevalenţa dreptului european asupra dreptului intern a statelor membre. în însuşi cuprinsul acestei declaraţii statele membre au învederat că principiul priorităţii dreptului european nu a fost introdus deocamdată în tratatele constitutive ale Uniunii Europene: „Conferinţă reaminteşte că. I. cauza 6/64. iar „obligaţiile asumate potrivit Tratatului [1] În ciuda a ceea ce susţin – fără însă a detalia – alţi autori [P. Cuvinte-cheie: noul Cod civil.Sergiu GHERDAN codului civil enunţate. principiul aplicării prioritare a dreptului unional nu beneficiază de o consacrare expresă în dreptul primar unional. drept european. Este adevărat că statele membre au formulat cu prilejul încheierii Tratatului de la Lisabona o declaraţie cu privire la supremaţie (a se vedea Declaraţia nr. Costa/ENEL] supremaţia nu era menţionată în tratat.] În plus..ro. Comentariu pe articole. însă această declaraţie reprezintă un act cu valoare de soft law.) acest principiu este inerent naturii specifice a Comunităţii Europene. în materia dreptului privat ar beneficia de prioritate ansamblul normelor Uniunii Europene. ordonanţa din 3 iunie 1964. Beck. Noul Cod civil. p. În realitate. – S. Consideraţii introductive. E. impunându-se din punct de vedere terminologic utilizarea sintagmei „european”).G. Bucureşti. iar nu doar acelea care ar beneficia de caracter obligatoriu. în cauza 6/64. c. 1. Conferinţa a hotărât ca Avizul Serviciului juridic al Consiliului. Constantinovici. trecând peste utilizarea unei terminologii perimate (prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. precum şi dreptul derivat din acestea „au înfiinţat o ordine de drept care în momentul intrării sale în vigoare a fost integrată în ordinea juridică a statelor membre.n. tratatele europene. Ed. fiind înlocuită de către Uniunea Europeană căreia i se recunoaşte personalitatea juridică. semnat la 13 decembrie 2007 şi anexată în corpusul final al rezultatului Conferinţei). Macovei (coord). 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.G. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . astfel încât ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona termenul „comunitar” nu mai poate beneficia de legitimitate. p. fosta Curte de Justiţie a Comunităţii Europene a devenit Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Comunitatea Europeană a „dispărut”. 6] conform cărora „enunţul. ENEL. soft-law. R. [2] CJCE. acesta afirmă că „din jurisprudenţa Curţii de Justiţie reiese că supremaţia dreptului comunitar este un principiu fundamental la dreptul comunitar. respectiv Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE). de asemenea. astfel cum figurează în documentul 11107/07 (JUR 260) să fie anexat prezentului act final”.)”. caracterele şi efectele principiului priorităţii dreptului comunitar [sic!] au fost formulate în hotărârile Curţii de Justiţie de la Luxemburg (CJCE) [sic!] şi introduse ulterior în tratate (s. autorul îşi propune să analizeze implicaţiile teoretice şi practice a necorelării semnalate. Flamino Costa c. modificare operată ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. totuşi acest aspect rezultă din însăşi natura juridică a Uniunii Europene. 17 cu privire la supremaţia dreptului european la Conferinţa Intraguvernamentală care a adoptat Tratatul de la Lisabona. C. Conform Curţii (de Justiţie a Uniunii Europene.A. Baias. Enel[2]. în conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. odată cu redimensionarea statului Uniunii prin desfiinţarea structurii bazate pe cei trei – foşti – piloni. publicată în Culegere 1964. caracter obligatoriu. vom păstra denumirea iniţială. La data primei hotărâri din cadrul acestei jurisprudenţe consacrate [hotărârea din 15 iulie 1964. impunându-se jurisdicţiei acestora”.H. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În ceea ce priveşte avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 2007 menţionat anterior. Astfel cum fosta Curte de Justiţie a Comunităţilor Europene a subliniat în cauza Flamino Costa c. DOCTRINĂ 102 | PANDECTELE ROMÂNE NR. aplicare prioritară. Perju în Fl. Situaţia nu s-a schimbat nici astăzi. Menţionăm că pentru hotărârile pronunţate înainte de modificarea denumirii instanţei de la Luxembourg.ionescu14@rdslink.n. 2012. la data: 20-11-2013. – S. Faptul că principiul supremaţiei nu va fi inclus în viitorul tratat nu va schimba în nici un fel existenţa principiului şi jurisprudenţa în vigoare a Curţii de Justiţie”. În prezentul material.

Beck. p. cit. Ed. Bucureşti. pp. Internationale Handelsgesellschaft mbH c. Eleftheriadis. să fie înlăturat de normele de drept naţional. ENEL. [5] „Recurgerea la norme sau noţiuni juridice ale dreptului naţional pentru aprecierea validităţii actelor adoptate de instituţiile Comunităţii aduce atingere unităţii şi eficienţei dreptului comunitar. oricare sunt acestea (s. iar însăşi legea (fundamentală) impune. căci. [8] Însăşi doctrina unională admite că există o „incertitudine în cercurile academice şi judiciare cu privire la înţelesul exact al noţiunii de efect direct” [P. cit. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional instituind Comunitatea nu ar fi necondiţionate. În egală măsură. Craig. publicată în Culegere 1963. Erich Ciola c. 170-188. op. afacerea 6/64. cit. Land Vorarlberg]. necondiţionată şi fără vreo rezervă din partea statului membru şi PANDECTELE ROMÂNE NR. 431. respectiv norma unională să fie clară. pp. susceptibile să deţină efect direct[8]. p.ionescu14@rdslink. Ed. p. F. a se vedea concluziile Avocatului General Warner în CJCE. supremaţia necondiţionată a dreptului unional decurge nu din dispoziţiile constituţionale existente în materie. autori care atrag atenţia asupra faptului că acest aspect referitor la sursa supremaţiei dreptului european este înţeles trunchiat în practica instanţelor judecătoreşti a statelor membre UE. hotărârea din 17 decembrie 1970. Tratat de drept comunitar. Ed. G. după părerile unor autori [I. Ed. Morariu. 425. issue 4. Gyula. 2005. noţiunea de efect direct este înţeleasă ca fiind posibilitatea reclamanţilor persoane private de a se prevala imediat de prevederile unionale în faţa instanţelor naţionale [P. M. supra. dispoziţiile tratatelor adoptate de către statele membre. afacerea C-224/97. vol. p. Internationale Handelsgesellschaft. Craig..H. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . ex parte Mario Santillo. trad. nu poate afecta validitatea unui act al Comunităţii sau efectul acestuia pe teritoriul respectivului stat” – CJCE. C. vol.. 2009. pp. afacerea C-26/62. Hamangiu. fără a-şi pierde caracterul comunitar şi fără a pune în discuţie fundamentul juridic al Comunităţii însăşi. A se vedea şi P. dreptul născut din tratat. 103-107. publicată în Culegere 1980. (5) din Constituţie]. de Burca. de Burca. c.Privire critică asupra dispoziţiilor art. Validitatea unor astfel de acte poate fi apreciată numai în lumina dreptului comunitar. De asemenea.ro. Hamangiu. ed. 1125. supra] sau individual [CJCE. Winter. în limba română. Netherlands Inland Revenue Administration. – S. (2) şi (3) a art.n. este vorba despre regulamente. 2006. The Direct Effect of Community Law: Conceptual Issues. p. publicată în Culegere 1970.). 16/1996. p. Secretary of State for Home Affairs. invocarea atingerilor aduse fie drepturilor fundamentale. nu poate. Prin urmare. În materia izvoarelor derivate. pp. respectarea normelor dreptului european cu caracter obligatoriu în orice situaţie de conflict a acestora cu orişicare dispoziţii a dreptului intern [art. negativă. Dreptul Uniunii Europene. Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa.und Vorratsstelle für Getreide und Futtermittel. ed. [3] Fie acesta normativ. Drept instituţional comunitar. All Beck. ci doar eventuale. 148 alin. astfel cum sunt prevăzute de Constituţia unui stat membru. 288 TFUE. ordonanţa din 3 iunie 1964. 2010. izvor de drept autonom. la data: 20-11-2013. Dumitraşcu. NV Algemene Transporten Expeditie Onderneming van Gend & Loos c. prin natura sa. 9/1972. a se vedea O. Afirmaţia considerăm că ar fi eronată. Gâlcă. p. Problema preeminenţei dreptului european faţă de normele dreptului intern al statelor membre s-a pus numai în privinţa actelor unionale cu caracter obligatoriu[7]. Raţionamentul a fost continuat cu prilejul analizării cauzei Internationale Handelsgesellschaft[4] preeminenţa dreptului european | în care instanţa de la Luxembourg a statuat că nici măcar dreptul intern | o dispoziţie constituţională n-ar putea înfrânge supremaţia state membre dreptului unional[5]. 1608-1609]. în ceea ce priveşte izvoarele primare a dreptului unional. în realitate. general [CJCE. Astfel cum rezultă din CJCE. op. P. G. decizii şi directive – a se vedea dispoziţiile alin. 132-140. afacerea C-11/70. afacerea C-11/70. 1. concluzia actualmente general acceptată fiind aceea că prioritatea normelor dreptului european cu caracter obligatoriu n-ar putea fi contestată de nicio prevedere a dreptului intern al statelor membre[6]. hotărârea din 29 aprilie 1999. (1). hotărârea din 5 februarie 1963. [4] A se vedea CJCE. Într-adevăr. dacă ele ar putea fi puse la îndoială prin acte legislative ulterioare ale semnatarilor”[3]. a III-a revăzută şi adăugită. la rându-i. Einfuhr. a V-a. hotărârea din 17 decembrie 1970. 1 alin. de Burca. hotărârea din 22 mai 1980. cit. rezultă că în însăşi Constituţia României rezidă caracterul obligatoriu al normelor dreptului unional. Flamino Costa c. P. C. în „Yearbook of European Law”. cit. în condiţiile în care norma europeană îndeplineşte condiţiile degajate din jurisprudenţa instanţei de la Luxembourg pentru a beneficia de „efect direct”. Bucureşti.G. 27-30] supraconstituţională. Regina c. Bucureşti. supralegislativă şi. Manolache. de Burca. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. afacerea C-131/79. A se vedea şi T. (2) din Constituţie]. Craig. Direct Applicability and Direct Effects: Two distinct and different concepts in Community Law în „Common Market Law Review”. G.A. 205. fie principiilor unei structuri constituţionale naţionale. 341]. Craig. 2/2013 | 103 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. op. [6] Fundamentarea supremaţiei dreptului unional ar putea fi explicată prin următorul raţionament: dacă respectarea legii (fundamentale) este obligatorie [art.. pp. ci din însuşi caracterul său de normă supranaţională. [7] Respectiv. Bucureşti. G. 336.

1237. Pescatore. precis şi necondiţionat [P. 287/2009. 8/1983. Craig. recomandările).n.. nr. 188. a se vedea P. ci şi – atâta timp cât aceste dispoziţii fac parte integrantă. de Burca.. prin simplul fapt al intrării lor în vigoare. p. c. A se vedea şi P. op. H. Manolache. în raporturile lor cu dreptul intern al statelor membre. autori care tratează avizele şi recomandările în titlul privitor la principalele instrumente legislative ale Uniunii. 511 din 24 iulie 2009. G. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . cit. Avocatul General Van Gerven sugerează că testul efectului direct constă în analiza faptului dacă o prevedere a dreptului european este „suficient de operaţională” pentru a putea fi aplicată de către instanţa naţională – a se vedea CJCE. a se vedea şi P. Manolache.ionescu14@rdslink. (2) din Constituţia României.T. The Doctrine of „Direct Effect”: An Infant Disease of Community Law în „European Law Review”. cit. 2. Ed. 343]. Dreptul intern relevant. p. 345. British Coal Corporation. op. dispoziţiile Tratatului şi actele direct aplicabile ale instituţiilor au ca efect. legea fundamentală a preluat concepţia jurisprudenţial consacrată de către instanţa europeană de la Luxembourg privitoare la preeminenţa normelor europene cu caracter obligatoriu asupra dreptului intern al statelor membre. G. A se vedea şi O. de Burca. Legea nr. 249 TCE [actualmente 288 TFUE] – a se vedea P. prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.n. a oricărei prevederi contrare din legislaţia naţională existentă. avizele. nu doar inaplicabilitatea de plin drept. Amministrazione delle Finanze dello Stato c.. 13]. instanţa de la Luxembourg a tranşat acest aspect cu ocazia judecării cauzei C-106/77. – S. directive şi decizii [C.G. cu rang prioritar. 1-952. op. Craig. – Simmenthal II (publicată în Culegere 1978.. Art. Craig. alături de alţi autori. Gyula. la data: 20-11-2013. (5) TFUE „recomandările şi avizele nu sunt obligatorii”[11]. exemplificativ. vol. op. Ltd c. [12] [13] 104 | PANDECTELE ROMÂNE NR. p. de Burca. 343-345]. Gyula. Craig. în realitate. cit. Comentarii. Astfel. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cit. op. op.G. potrivit art. Of. hotărârea din 13 aprilie 1994. cit. statuând în cuprinsul art. publicată în M. 107-108. În acest sens. cit. de Burca. varianta tratatului în limba franceză arătând în aceeaşi notă că „les recommandations et avis ne lient pas”. De asemenea. Dreptul intern relevant. Dispoziţiile legii fundamentale Prin republicarea Constituţiei României în anul 2003. precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu (s. doctrina punându-se în genere de acord că poziţia actuală asupra efectului direct ar putea fi sintetizată în sensul că unui articol din Tratat (sau unei dispoziţii a dreptului unional. pp.Sergiu GHERDAN În ceea ce priveşte normele de soft-law unionale[9] (e. I. cit. dreptul intern constituţional cuantificând într-un text de lege ceea ce anterior a fost consacrat prin jurisprudenţa unională. respectiv O. [10] [11] În forma Tratatului în limba oficială engleză.ro. Banks & Co. F. de Burca. 5 – cu denumirea marginală „aplicarea prioritară a dreptului Uniunii independent de vreo măsură de implementare [P. Hamangiu.) i se recunoaşte efect direct cu condiţia ca acesta să fie menit să confere drepturi persoanelor private şi să fie suficient de clar. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Dispoziţiile noului Cod civil Noul Cod civil[12] consacră un articol problematicii aplicării prioritare a dreptului european[13]. 132. Cu privire la aplicarea prioritară a dreptului european şi la modul în care acest principiu poate fi ilustrat. doctrină şi jurisprudenţă. Simmenthal SpA. dispoziţia legală mai-sus menţionată prevede că „recommendations and opinions shall have no binding force”. G. pp. 629): „[…] în temeiul principiului supremaţiei dreptului comunitar. J. p. op. 107-108.. problema supremaţiei acestora faţă de dreptul intern al statelor membre a fost exclusă din discuţie. Jurisprudenţa ulterioară a instanţei de la Luxembourg a nuanţat aceste condiţii în sensul „relaxării” viziunii asupra acestora [pentru evoluţia jurisprudenţială. p. Craig. 148 alin. pp... publicată în Culegere 1994. 155-158]. – S. 140. p. F. vol. 188. au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. a se vedea. afacerea C-128/92. p. G. cit. DOCTRINĂ Efectul direct al recomandărilor şi al avizelor este înlăturat de dispoziţiile fostului art. p. „ca urmare a aderării. pp.. 288 alin.. 2012. op. op.g. având în vedere că aceste norme nu ar deţine forţă şi caracter obligatoriu[10] – potrivit art. p. p. cit. Ungureanu în volumul colectiv Noul Cod civil. G. cu respectarea prevederilor actului de aderare”.). arătăm că dreptul derivat include şi soft-law-ul unional. [9] În ciuda poziţiei unor autori care consideră că dreptul derivat al Uniunii ar fi format doar din regulamente. 3.

(deja!) republicată în M. Astfel. Of. Astfel. Acest act normativ nu a intrat în acest moment în vigoare. normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar. se distinge inclusiv de modul în care legiuitorul a tratat problema aplicării prioritare a dreptului european în alte ramuri ale dreptului în care. ar echivala cu negarea caracterului efectiv al angajamentelor asumate necondiţionat şi irevocabil de către statele membre. 44/2012. se remarcă faptul că dispoziţiile noului Cod de procedură civilă consacră prioritatea normelor obligatorii ale dreptului unional. lăsând neaplicată orice dispoziţie care ar putea fi contrară din legislaţia naţională. în ceea ce priveşte noul Cod de procedură civilă | [15] noul Cod de procedură civilă . indiferent dacă aceasta este anterioară sau posterioară normei comunitare. dispoziţiile noului Cod civil consacră prevalenţa generală a normelor dreptului unional[14]. Din cuprinsul acestei dispoziţii legale se poate remarca faptul că există diferenţe faţă de optica jurisprudenţa instanţei europene de la Luxembourg şi faţă de prevederile constituţionale relevante. publicată în M. de a face la momentul aplicării tot ce este necesar în vederea înlăturării prevederilor legale naţionale care formează un eventual obstacol în calea deplinei eficacităţi a normelor comunitare. 2/2013 | 105 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în cazul în care este necesar refuzând aplicarea. chiar ulterioară. recunoaşterea unei eficacităţi juridice cât de mici a actelor legislative naţionale care intervin pe domeniul în care Comunitatea îşi exercită atribuţiile legislative sau care sunt în orice alt fel incompatibile cu dispoziţiile de drept comunitar. 606 din 23 august 2012. c.ro. are obligaţia de a asigura deplina aplicare a acestor norme. De altfel. modalitatea de redactare a dispoziţiilor art.G.Privire critică asupra dispoziţiilor art. în măsura în care ar fi incompatibile cu dreptul comunitar Într-adevăr. 76/2012 (pentru punerea în aplicare a Legii nr.ionescu14@rdslink. art. nr. după succesive amânări a acestui moment. a dispoziţiilor dreptului comunitar. se modifică în sensul că se prevede data de 1 februarie 2013 ca fiind momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă. fără a solicita sau a aştepta abrogarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţional”. Astfel. 81 din Legea nr. civ. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 4 – text dreptul Uniunii Europene având denumirea marginală identică cu textul corespondent al noului Cod civil.n. Of. în cadrul competenţei sale. indiferent de calitatea sau statutul părţilor”. a oricărei dispoziţii contrare din legislaţia naţională. 5 noul C. pe de o parte şi soft-law. afirmând în genere aplicarea prioritară a normelor „dreptului Uniunii Europene”.) ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar. din oficiu. respectiv „aplicarea prioritară a dreptului uniunii europene” – arată că „în materiile reglementate de prezentul cod. dispoziţiile art. Din cele expuse mai sus. Of. [15] PANDECTELE ROMÂNE NR. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. de asemenea. care ar avea ca efect diminuare eficacităţii dreptului comunitar ca urmare a împiedicării instanţei competente să-l aplice. 365 din 30 mai 2012. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional Europene” – că „în materiile reglementate de prezentul cod. în timp ce jurisprudenţa unională şi legea fundamentală consacră preeminenţa normelor unionale cu caracter obligatoriu. – S. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . pe de altă parte. în timp ce dispoziţiile noului Cod civil nu au preluat întru totul aceeaşi optică. la data: 20-11-2013. se pregăteşte intrarea noul Cod civil | în vigoare a unui nou corpus juris. Concluzia expusă de instanţa europeană ca răspuns la întrebarea preliminară cu care a fost sesizată a fost aceea că „instanţa naţională însărcinată cu aplicarea. nr. 545 din 3 august 2012. 134/2010 privind Codul de procedură civilă). orice dispoziţie a unei ordini juridice naţionale sau orice practică legislativă. administrativă sau judiciară. publicată în M. 134/2010. nr. Legea nr. din ordinea juridică aplicabilă pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre – împiedicarea adoptării valabile a noilor acte legislative naţionale. normele obligatorii (s. Prin urmare. fără a diferenţia între acele norme care au caracter obligatoriu. rezultă că orice instanţă naţională sesizată în limitele competenţei sale are obligaţia de a aplica integral dreptul comunitar şi de a proteja drepturile pe care acesta le conferă persoanelor private. în temeiul Tratatului şi ar pune la îndoială înseşi fundamentele Comunităţii […]. [14] Cât timp dispoziţiile noului Cod civil nu disting între normele cu caracter obligatoriu şi normele fără un astfel de caracter. apreciem că este pe deplin aplicabil principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. este incompatibilă cu cerinţele inerente naturii dreptului comunitar”. indiferent de calitatea sau de statutul părţilor”.

5 noul C. în timp ce avizul este expresia. Constituţia României consacră prin art. supra. neexistând niciun impediment pentru legiuitor ca. considerăm că o realizează (supra. 288 alin. este formulat şi luând în considerare principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.Sergiu GHERDAN 4. 5 noul C. Manolache. persoanele fizice sau juridice [O. putând fi tradusă ca însemnând „drept neobligatoriu”. în materia analizată nu vor fi vizate acele „avize” care se încadrează în procedurile de adoptare a unor acte europene cu caracter obligatoriu. în materiile reglementate de noul Cod civil beneficiază de prioritate în aplicare nu doar normele unionale cu caracter obligatoriu. cit. cit. cit. Posibilitate de a fi aplicat prioritar faţă de dispoziţiile dreptului intern? Cu toate că dintr-un punct de vedere riguros teoretic valabilitatea celor mai-sus expuse – referitoare la faptul că de lege lata în sistemul noului Cod civil beneficiază de aplicare prioritară ansamblul normelor dreptului unional – nu credem că ar putea fi contestate. considerăm totuşi că lucrurile necesită nuanţate dintr-un punct de vedere practic. apreciem că problema neconstituţionalităţii unei norme a dreptului intern în raport de art. printr-o apreciere ce ţine de politica legislativă – materie în care Parlamentul României este suveran – să afirme din punct de vedere teoretic prevalenţa unor alte norme a dreptului european asupra dispoziţiilor dreptului pozitiv intern. c.2. cit. având în vedere modul în care art. de altfel. nota de subsol nr. Desigur. op. 5 noul C. DOCTRINĂ 4. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . p. Potrivit unui autor. în primul rând norma dreptului intern n-ar fi susceptibilă să producă efecte căci. prin aplicarea raţionamentului expus în cauza Simmenthal II. putem conchide că. civ. 140]. Soft-law-ul unional. 5 noul C. 4. dispoziţiile art. Manolache.ionescu14@rdslink. 4).. recomandarea reprezintă un instrument de acţiune indirectă urmărind aproprierea legislaţiilor şi nu diferă faţă de directivă decât prin absenţa forţei sale obligatorii. O problemă de constituţionalitate a art. aceste avize neavând o adevărată autonomie juridică. Prin urmare. ci inclusiv acele norme europene care nu ar poseda un astfel de caracter. În categoria normelor unionale făcând parte din soft-law[17] pot fi incluse. 188. chiar şi într-o atare ipoteză. Analiza dispoziţiilor noului Cod civil Prin urmare. op. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. neadresându-se unor subiecte de drept exterioare. exprimarea unei opinii asupra unei probleme concrete [F. 106 | PANDECTELE ROMÂNE NR. cel puţin sub aspect teoretic. astfel cum art. nr. civ. civ. la data: 20-11-2013. 6]. lăsând neaplicată orice dispoziţie care ar putea fi contrară din legislaţia naţională”. cel puţin în ceea ce ne priveşte.ro.1. p. precum statele. instanţei de judecată în faţa căreia s-ar invoca această normă a dreptului intern îi va incumba obligaţia „de a aplica integral dreptul comunitar şi de a proteja drepturile pe care acesta le conferă persoanelor private. iar nicidecum în ipoteza în care respectiva prevedere a dreptului intern ar extinde plaja prevalenţei normelor unionale asupra normelor juridice ale statului membru. nu prezintă probleme de constituţionalitate... Gyula. civ. 148 alin. de regulă adresat de către Comisie statelor membre [O. (2) imperativul obligativităţii dispoziţiilor dreptului european cu caracter obligatoriu.? În ceea ce ne priveşte considerăm că art. p. 189]. op. [17] [18] Sintagma „soft law” reprezintă expresia unor norme (…) neobligatorii. (2) din Constituţie poate fi discutată numai în ipoteza în care o astfel de dispoziţie legală ar genera înfrângerea aplicării normelor europene cu caracter obligatoriu[16]. în primul rând. (5) TFUE prevăd în mod expres [16] Nota bene. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. recomandările şi avizele[18]. 148 alin. prin aceea că textul legal nu poate fi considerat contrar dispoziţiilor legii fundamentale.

G. la data: 20-11-2013. afacerea C-147/83. Doctrina unională în genere arată că menirea avizelor şi a recomandărilor este aceea de a fi folosite în special în domenii ale dreptului unional care fie sunt de competenţa statelor membre. precise şi necondiţionate. fără a o impune cu titlu imperativ. cum ar fi orientările generale ale Comisiei Europene în domeniul ajutoarelor de stat elaborate pentru a demonstra modul în care Comisia înţelege să-şi exercite competenţa. doar invitând pe destinatar să adopte o linie de conduită determinată[22]. 8.. calificarea se fundamentează pe natura şi conţinutul actului în sine. ci din însuşi conţinutul acestor acte şi modul de redactare a acestui conţinut de către legiuitorul doctrină unională | state membre | unional. [20] [21] Exemplificativ: Recomandarea nr. ele nu deţin efect direct nu atât deoarece astfel ar decreta art. op. Cassa Nazionale di Previdenza ed Assistenza a PANDECTELE ROMÂNE NR. (5) TFUE.. [a se vedea P.G. A se vedea supra. afacerea C-87/95. acordurile interinstituţionale încheiate între Consiliu.n. cit. de pildă. susceptibilă să confere drepturi persoanelor private care să poată fi invocate în faţa instanţelor naţionale. Jurisprudenţa[24] instanţei europene de la Luxembourg arată că. 2008/473/CE din 5 iunie 2008 privind limitarea răspunderii civile a auditorilor legali şi a societăţilor de audit dispune în art.. transferul de cunoştinţe şi spiritul antreprenorial” şi exemplele ar putea continua.ionescu14@rdslink. 2/2013 | 107 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.) să se aplice pentru societatea auditată şi pentru orice parte terţă care dispune de dreptul de a înainta o cerere de despăgubire. datorită conţinutului acestor acte. Vom evita însă referirea la aceste acte unionale deoarece domeniul în care acestea sunt susceptibile să intervină este în principiu străin obiectului de reglementare a noului Cod civil. – S. ci conţinutul actului[25]. Recomandarea nr. Craig. drept intern 288 alin. dintru acest motiv neputând fi aplicate prioritar faţă de dispoziţiile dreptului intern. cu privire la aspectele legate de proprietatea intelectuală. Lipsa caracterului obligatoriu acestor acte unionale nu decurge dintr-un postulat unional. CJCE. fie unde Uniunea nu doreşte să o facă (atunci când organele unionale consideră că nu se impun a se adopta măsuri obligatorii). 108]. G. [25] De pildă. 2 şi adresată statelor membre „să încurajeze organizaţiile publice de cercetare să stabilească şi să disemineze politicile şi procedurile legate de gestionarea proprietăţii intelectuale în concordanţă cu Codul de bune practice”. – S. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional faptul că aceste acte unionale „nu sunt obligatorii”[19]. fie atunci când este prevalent obiectivul de favorizare a cooperării acestora[20]. acordurile interinstituţionale) nu sunt adresate unui subiect de drept civil naţional. p. Cu alte cuvinte. în CJCE. hotărârea din 29 ianuarie 1985. transparenţa şi drepturile de participare etc. iar [19] În egală măsură. ele nu sunt susceptibile să deţină efect direct[23]. A se vedea CJCE. 2008/416/CE din 10 aprilie 2008 privind gestionarea proprietăţii intelectuale în activităţile de transfer de cunoştinţe şi Codul de bune practici pentru universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare conţine recomandarea cuprinsă în art. 3 arată că „limitarea răspunderii ar trebui (s. precum şi măsurile destinate conştientizării şi creşterii nivelului de competenţă al studenţilor. Salvatore Grimaldi c.) să fie limitată. aşa-numitele „acte atipice” [O. publicată în Culegere 1989. în categoria soft law mai pot fi incluse şi. de Burca. afacerea C-322/88. 3 se recomandă statelor membre destinatare a actului unional „să sprijine dezvoltarea capacităţii şi a competenţelor legate de transferul de cunoştinţe. în timp ce în art. nota de subsol nr. par. publicată în Culegere 1985. ci din pricina faptului că avizele şi recomandările se mărginesc să adopte mai degrabă sfaturi sau să încurajeze anumite obiective faţă de statele membre[21] decât să impună conduite clare. cit. op. 190].Privire critică asupra dispoziţiilor art. Fonds des maladies professionnelles. 2 că „răspunderea civilă a auditorilor legali şi a societăţilor de audit care rezultă dintr-o încălcare a îndatoririlor profesionale care le revin ar trebui (s. Comisie şi Parlamentul European asupra unor subiecte cu semnificaţie constituţională precum subsidiaritatea. 257. În consecinţă.ro. hotărârea din 13 decembrie 1989. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . 188. ordonanţa din 24 aprilie 1996. precum şi pentru faptul că o parte din aceste categorii de acte (e. cu excepţia cazurilor de încălcare deliberată a îndatoririlor de către auditorul legal respectiv sau de către societatea de audit respectivă”. op. Comisia. ci reprezintă acorduri între instituţiile unionale. Manolache.n. avizele şi recomandările intervin fie unde Uniunea nu poate interveni (respectiv în domenii în care fie Uniunea nu are competenţa de a adopta măsurii obligatorii). în special al celor din domeniile ştiinţei şi tehnologiei. p.. Manolache. Manolache. O. 191. în timp ce art. p. Ele sunt „instrumente de orientare”. cit. p. 13. nu are importanţă forma sau denumirea oferită acestuia. [22] [23] [24] O. în ceea ce priveşte calificarea naturii unui act unional. c. în temeiul legislaţiei naţionale”. p.g. Münchener Import-Weinkellerei Herold Binderer GmbH c. cit. op. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

Sergiu GHERDAN

nu pe procedura de adoptare ca atare[26]. Prin urmare, dacă totuşi un act unional denumit „recomandare” sau „aviz” ar conţine dispoziţie susceptibile să deţină efect direct[27], existând trăsăturile specifice ale unui act cu caracter obligatoriu, aceste acte vor fi calificate ca fiind regulamente, directive sau decizii, după caz[28]. Cu toate că recomandările nu implică măsuri de constrângere, aceasta nu înseamnă că ele sunt irelevante din punct de vedere juridic. Astfel, potrivit jurisprudenţei instanţei de la Luxembourg, judecătorul naţional este obligat să ia în considerare recomandările în soluţionarea litigiului cu care a fost învestit, în special când acestea contribuie sau clarifică la interpretarea dispoziţiilor naţionale adoptate în scopul implementării acestora[29] sau atunci când au ca obiect completarea dispoziţiilor europene cu caracter obligatoriu[30]. Prin urmare, în ciuda modului de formulare a dispoziţiilor art. 5 noul C. civ. – care permite concluzia că din punct de vedere teoretic şi soft-law-ul ar fi susceptibil să prevaleze în faţa normelor interne – suntem de părere că dispoziţiile dreptului intern analizate sunt susceptibile să genereze prevalenţa doar a actelor şi normelor unionale cu caracter obligatoriu, fără ca acest caracter să poată fi recunoscut dintr-o perspectivă practică soft-law-ului unional.

DOCTRINĂ

favore degli avvocati e dei Procuratori c. Consiliul, publicată în Culegere 1996, p. 2016, s-a stabilit că Regulamentul nr. 3664/93 privind aplicarea interdicţiei accesului privilegiat din partea autorităţilor publice la instituţiile financiare avute în vedere de actualul art. 124 TFUE nu este o decizie în sensul actualului art. 288 TFUE, deoarece definiţiile conţinute de către actul unional sunt redactate în termeni generali şi abstracţi, sunt destinate să se aplice unor diferite persoane în virtutea apartenenţei acestora la categoriile determinate în mod generic şi abstract de către actul unional, având astfel o sferă generală de aplicabilitate şi întrucât chiar dacă persoanele cărora li se adresează respectivul act unional erau identificabile la momentul la care actul a fost adoptat, natura lui legislativă nu ar fi prin aceasta pusă în discuţie, dat fiind faptul că acesta înfăţişează doar situaţii juridice de fapt obiective. A se vedea O. Manolache, op. cit., pp. 190-191.
[26] [27] [28] [29]

O. Manolache, op. cit., p. 191. A se vedea supra, nota de subsol nr. 8.

O. Manolache, op. cit., p. 188. CJCE, hotărârea din 13 decembrie 1989, afacerea C-322/88, Salvatore Grimaldi c. Fonds des maladies professionnelles. cit. supra. În speţă, reclamantul Salvatore Grimaldi, cetăţean italian, a acţionat în judecată Fondul pentru bolile profesionale din Belgia, pe motiv că această din urmă entitate a refuzat să recunoască caracterul de boală profesională a afecţiunii Dupuytren de care reclamantul suferea. Cu toate că dreptul intern belgian nu recunoştea acestei afecţiuni caracterul de boală profesională, aceasta figura însă la pct. F 6(b) din Recomandarea Comisiei privind adoptarea unei liste europene a bolilor profesionale din 23 iulie 1962. În consecinţă, Tribunal du travail din Bruxelles a sesizat instanţa de la Luxembourg adresându-i în esenţă întrebarea preliminară, astfel cum a fost reformulată de către Curte, dacă, în lipsa unor măsuri naţionale de implementare, recomandările conferă particularilor drepturi de care aceştia s-ar putea prevala în faţa instanţelor naţionale. Instanţa de contencios unional, după ce a reamintit că recomandările nu deţin caracter obligatoriu, subsecvent a concluzionat faptul că, prin urmare, acestea nu pot crea particularilor drepturi care să poată fi invocate în faţa organelor de jurisdicţie din statele membre; cu alte cuvinte, recomandările nu sunt susceptibile de a deţine efect direct. Cu toate acestea, a concluzionat instanţa de la Luxembourg, instanţele naţionale sunt obligate să ia în considerare recomandările în soluţionarea litigiilor cu care au fost învestite, în special atunci când acestea sunt susceptibile să clarifice interpretarea unor alte dispoziţii a dreptului naţional al statelor membre sau a dreptului unional. D e asemenea, prin această hotărâre, în dezvoltarea jurisprudenţei anterioare [CJCE, hotărârea din 15 iunie 1976, afacerea C-113/75, Giordano Frecassetti c. Amministrazione delle finanze dello Stato, publicată în Culegere 1976, p. 983; CJCE, hotărârea din 9 iunie 1977, afacerea C-90/76, S.R.L. Ufficio Henry van Ameyde c. S.r.l. Ufficio centrale italiano di assistenza assicurativa automobilisti in circolazione internazionale (UCI), publicată în Culegere 1977, p. 1091] Curtea a decis că deţine competenţa de a statua prejudicial asupra validităţii şi interpretării tuturor actelor adoptate de instituţiile Comunităţii; prin urmare şi asupra recomandărilor, cum a fost cazul în speţă.
[30]

CJCE, hotărârea din 11 septembrie 2003, afacerea C-207/01, Altair Chimica SpA c. ENEL Distribuzione SpA, publicată în Culegere 2003, p. 8910.

108 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

Privire critică asupra dispoziţiilor art. 5 noul Cod civil vizând aplicarea prioritară a dreptului unional

Această concluzie considerăm că şi-ar menţine, mutatis mutandis, valabilitatea chiar şi în măsura în care, per absurdum[31], dinadins legiuitorul ar fi dorit să consacre prevalenţa actelor unionale fără caracter obligatoriu în faţa dispoziţiilor dreptului intern. Deşi nimic nu-l împiedică dintr-o perspectivă teoretică a proceda astfel (supra, nr. 4.1.), acest eventual deziderat al legiuitorului nu este susceptibil să producă efecte din punct de norme comunitare | vedere practic căci legislativul naţional nu poate conferi forţă soft-law | obligatorie unor prevederi (unionale) care, prin esenţa lor, se caracter obligatoriu mărginesc doar să recomande conduite, să invite destinatarii actelor să adopte sau să se abţină de la o anumită conduită; lipsa „operaţionalităţii”[32] acestor prevederi unionale decurge din esenţa conţinutului lor nesusceptibil de a fi impus dintr-o perspectivă practică ca obligatoriu.

În consecinţă, nu putem subscrie la poziţia generală şi lipsită de nuanţă afirmată în doctrină conform căreia „toate (s.n. – S.G.) normele comunitare (sic!) trebuie să prevaleze (adică să beneficieze de aplicare prioritară; p.n. – S.G.) asupra ansamblului normelor naţionale”[33], iar în situaţia unui conflict între dreptul european şi cel intern în toate ipotezele „autorităţile şi instanţele statale trebuie să lase neaplicat dreptul naţional contrar”[34].

5. Succinte consideraţii concluzive
În ceea ce ne priveşte, apreciem modul de reglementare a dispoziţiilor art. 5 noul C. civ. reprezintă o opţiune relativ nefericită a legiuitorului, prin aceea că generează discuţii referitoare la posibila prevalenţă a soft-law-ului unional asupra dispoziţiile dreptului intern. În consecinţă, pentru a tranşa orice controversă care s-ar putea escalada în legătură cu această problematică, de lege ferenda pledăm pentru consecvenţă în reglementare prin însuşirea aceleiaşi optici care a fost avută în vedere de către legiuitorul constituant în cuprinsul art. 148 alin. (2) din Constituţia României republicată, precum şi de către redactorii noului Cod de procedură civilă în cuprinsul art. 4 al acestui din urmă act normativ. Prin urmare, suntem de părere că s-ar impune reformularea dispoziţiilor art. 5 noul C. civ. în sensul menţionării expressis verbis a priorităţii doar a acelor norme ale dreptului unional care deţin caracter obligatoriu, forma în care considerăm că s-ar impune ca textul să se prezinte putând fi formulată astfel: „în materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene cu caracter obligatoriu (s.n. – S.G.) se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor”. O astfel de modificare apreciem că ar tranşa definitiv eventualele discuţii pe care actualmente modul de redactare a art. 5 noul C. civ. le-ar putea genera[35].
Având în vedere faptul că nu există nicio detaliere a raţionamentului pentru care dispoziţiile art. 5 din Noul Cod civil sunt formulate într-un mod diferit faţă de prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţia României republicată sau faţă de dispoziţiile art. 4 noul C. pr. civ., coroborat cu faptul că doctrina în materie – publicată inclusiv sub coordonarea unor redactori ai noului Cod civil – nu a semnalat această diferenţă în reglementare faţă de textele sus-amintite, s-ar putea aprecia că modul de redactare a dispoziţiilor art. 5 noul C. civ. ar reprezenta mai degrabă o omisiune în reglementare decât o dispoziţie anume astfel formulată. Până însă la o interpretare „autentică” din partea autorilor noului Cod civil, acest aspect va rămâne învăluit în mister. [32] Termenul îi aparţine Avocatului General Van Gerven, utilizat într-o cauză în care se punea problema noţiunii de efect direct – CJCE, hotărârea din 13 aprilie 1994, afacerea C-128/92, H. J. Banks & Co. Ltd c. British Coal Corporation, cit. supra.
[31]

P. Perju în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord), op. cit., p. 7. Ibidem. [35] De asemenea, s-ar putea ab initio obiecta – şi nu neapărat fără temei – că oricum nu era necesară „reafirmarea” preeminenţei normelor unionale în faţa normelor dreptului intern, evitându-se astfel redundanţa normativă, cât timp acest principiu este oricum consacrat de către art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
[33] [34]

PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 | 109 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

DOCTRINĂ |

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ionescu14@rdslink. c. la data: 20-11-2013.JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. prin comanda: #2077 .

ionescu14@rdslink.INALTA CURTE DE CASAŢIE ȘI JUSTIŢIE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013.ro.

C. 2454 din 10 mai 2012) Prin sentinţa nr. Calea de atac împotriva hotărârii ce are ca obiect dizolvarea societăţii Conf. apreciind că nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. Nefuncţionarea societăţii nu poate fi redusă doar la imposibilitatea desfăşurării adunărilor generale. motivând fiecare condiţie în parte prin referire la probatoriul administrat. şi cu pârâţii SC R. întrucât acest text de lege reglementează cazuri speciale de dizolvare. 237 din Legea nr. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . determinate de atitudini. fiecare bănuindu-l pe celălalt PANDECTELE ROMÂNE NR. însă nu se poate dispune dizolvarea societăţii în condiţiile în care aceasta are posibilităţi din punct de vedere financiar să-şi realizeze obiectul de activitate. permiţând funcţionarea în continuare a societăţii.. fiind necesar ca interesul social să fie raportat şi la funcţionarea societăţii din punct de vedere economic. Întrunirea cumulativă a celor două condiţii legale pentru a se dispune dizolvarea. 31/1990 nu pot fi aplicabile în mod general tuturor cererilor ce au ca obiect dizolvarea.S. în contradictoriu cu intervenientul în nume propriu M. Prin decizia 159 din 25 octombrie 2011. Instanţa de fond a admis cererea de intervenţie reţinând că din probele administrate au re- zultat că între asociaţi au apărut neînţelegeri grave.Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. 227 alin. (ÎCCJ.S. secţia a II-a civilă. Pentru a pronunţa această decizie s-a reţinut existenţa unei stări tensionate între cei doi asociaţi.C. (1) lit.C. (1) lit. Calea de atac împotriva hotărârii prin care instanţa de fond soluţionează cererea de dizolvare a unei societăţi este apelul. comportamente şi fapte.N. decizia nr. iar dispoziţiile art. 227 alin. e) din Legea nr.R. care la rândul său a formulat cerere de intervenţie în interes propriu solicitând respingerea acţiunii. univ. Instanţa de fond a reţinut că prin cererea formulată reclamantul în calitate de asociat a solicitat dizolvarea SC R.. dr. SRL şi O. e) din Legea nr. ca sancţiune pentru anumite situaţii juridice strict precizate.ro. 227 alin. SRL motivat de existenţa unor neînţelegeri grave cu celălalt asociat – M.C.C.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. Lucian SĂULEANU Pentru a se dispune dizolvarea societăţii textul de lege impune două condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ (motive temeinice şi împiedicarea funcţionării societăţii) şi la care instanţa trebuie să se raporteze. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. .O. (1) lit. 2/2013 | 113 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 2486 din 2 iunie 2011 Tribunalul Dolj a respins acţiunea formulată de reclamantul V. Curtea de Apel Craiova a admis apelul formulat de V. asociatul nemulţumit putându-se retrage sau putând fi exclus.O. a schimbat sentinţa instanţei de fond în sensul că a admis acţiunea şi a dispus dizolvarea societăţii. 31/1990. 31/1990.. Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art.. c. 31/1990. e) din Legea nr. admiţând cererea de intervenţie în interes propriu.

Se reţine sub acest aspect că art. a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. a interesului social. (1) lit. Împotriva deciziei nr. necompletarea capitalului social în condiţiile legii. adică fără a analiza şi condiţia funcţionării societăţii. 227 alin. iar nu a apelului. s-a apreciat că lipsa de solidaritate a asociaţilor pentru realizarea obiectului comun duc la imposibilitatea de funcţionare a societăţii. în mod legal completul de judecată soluţionând calea de atac cu care a fost învestită ca apel. reţine că nu poate fi primit. în temeiul art. jURispRUDenŢă 114 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ci şi la probatoriul administrat cu privire la funcţionarea societăţii din punct de vedere economic. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de primul motiv de recurs. 237 alin. instanţa supremă îl apreciază ca fiind întemeiat. respectiv neînţelegerile grave între asociaţi. în sensul că dispoziţiile art. cei doi având participare egală. Pentru considerentele reţinute.ro. civ. încetarea activităţii societăţii. Cu privire la al doilea motiv de recurs. anume greşita calificare a căii de atac. instanţa. susţinându-se că potrivit art. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. e) ce constituie temeiul cererii de dizolvare impun existenţa a două condiţii. Nefuncţionarea societăţii a fost raportată în acest context doar la imposibilitatea desfăşurării adunărilor generale reducând condiţia legală doar la acest aspect. 312 C. reţinându-se că instanţa de apel nu a motivat şi a doua condiţie impusă de textul legal pentru a putea dispune şi dizolvarea societăţii. 31/1990. De asemenea. invocându-se două motive: în primul rând. 237 din Legea nr. greşita calificare a căii de atac. iar. Or. hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii.. este necesar ca interesul social să fie raportat nu numai la raporturile dintre asociaţi. (5) din Legea nr. Se observă că motivarea deciziei se raportează doar la neînţelegeri grave între asociaţi. iar instanţa de apel a analizat doar prima condiţie. fără însă a se pronunţa cu privire la principiul salvgardării societăţii. c. S-a concluzionat că aceste neînţelegeri sunt atât de grave încât au determinat dispariţia lui affectio societatis. fără a argumenta condiţia referitoare la împiedicarea funcţionării societăţii.O. prin interzicerea accesului în societate sau la actele societăţii. dispariţia asociaţilor. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . pr.Lucian SĂULEANU că îşi depăşeşte competenţele fixate în societate. 31/1990 reglementează cazuri speciale de dizolvare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. În aceste condiţii devine imposibilă întrunirea adunărilor generale urmare a neîndeplinirii condiţiilor de cvorum şi majoritate prevăzute de lege şi statutul societăţii. lipsa sediului. 159/2011 a Curţii de Apel a fost formulat recurs de către intervenientul în nume propriu M.ionescu14@rdslink. calea de atac împotriva sentinţei de fond ce are ca obiect dizolvarea societăţii este cea a recursului. şi doar pentru aceste cazuri este aplicabilă dispoziţia invocată de intervenient care prevede calea de atac a recursului. Intenţia legiuitorului a fost aceea de a permite soluţionarea cu celeritatea situaţiilor unor societăţi care nu mai funcţionează ca urmare a unor elemente fundamentale: lipsa organelor statutare. în al doilea rând. a admis recursul intervenientului. Această tensiune s-a manifestat prin demiterea unor persoane şi angajarea altora pentru ţinerea contabilităţii societăţii. ca sancţiune pentru anumite situaţii juridice strict reglementate de textul legal.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [1] De altfel. nu este unitară[2]. legiuitorul nu a reglementat calea de atac. p. 2454 pronunţată de ÎCCJ la 10 mai 2012. În acest context se constată că atât Legea nr. 4123 din 25 noiembrie 2010 a ÎCCJ. 31/1990. 31) şi Legea nr. 237) privind dizolvarea la cerere. dacă s-ar admite că pentru hotărârile pronunţate în temeiul art. 31/1990. având în vedere şi împrejurarea că efectele hotărârii irevocabile de dizolvare sunt aceleaşi în toate cazurile de dizolvare prevăzute de lege (deschiderea procedurii lichidării persoanei juridice prin care se realizează în final radierea acesteia din registrul comerţului). Această interpretare este impusă nu numai de scopul reglementării. este una corectă. în literatura juridică de specialitate au fost formulate opinii asemănătoare în sensul că recursul este calea de atac fără a se aduce argumente în acest sens (a se vedea în acest sens C. ci şi de interpretarea de ansamblu a celorlalte dispoziţii legale în materie. respectiv dacă aceasta se atacă doar cu recurs sau. Astfel. a fost formulată şi o opinie separată prin care s-a apreciat că primul motiv de recurs este întemeiat. c. de a aprecia că hotărârile prin care se soluţionează cererile de dizolvare întemeiate pe art. [2] În acest sens cităm decizia nr. iar nu apelul. dimpotrivă. 31/1990. Primul aspect supus discuţiei este cel cu privire la calea de atac ce se exercită împotriva unei hotărâri pronunţate de tribunal ce are ca obiect cererea de dizolvare a unei societăţi întemeiată pe art. 31/1990. Prin analogie. 31/1990 (art.-M. obiectul cererii introductive constituindu-l dizolvarea societăţii întemeiată pe art. Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale. context în care se impune a face referire şi la argumentele care susţin opinia contrară. secţia comercială. întrucât aceasta este calea de atac stabilită expres de legiuitor pentru cazurile speciale de dizolvare enumerate în alin. e) din Legea nr. 227 din Legea nr. Considerăm utilă prezentarea pe larg a acestei opinii. . (1) lit.ionescu14@rdslink. 227 din Legea nr. 2008. Astfel. (1) lit. 31/1990 sunt supuse căii de atac a recursului.. 227 alin. şi hotărârile de dizolvare privind cauzele de dizolvare prevăzute de art. 227. (1) lit. 237 alin. COMENTARIU I. Subliniem faptul că practica judiciară[1]. e) din Legea nr. sub acest aspect.Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. 2/2013 | 115 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin care s-a admis recursul. cu apel. 244). Soluţia instanţei supreme. cât şi Legea nr.. Bucureşti. Letea. 227 alin. casată decizia şi trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova ca instanţă de recurs. (1) al aceluiaşi articol. PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. 227 alin. Faţă de împrejurarea că în toate aceste reglementări calea de atac ce poate fi exercitată este recursul. respectiv că în mod corect calea de atac era recursul. Hamangiu. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 314/2001 (art. aşa cum s-a soluţionat de către Curtea de Apel Craiova. (1) lit. Am observat că soluţia instanţei supreme a fost în sensul că faţă de astfel de hotărâri se exercită calea apelului apreciindu-se că dispoziţiile art. 1) referitoare la dizolvarea de drept prevăd dispoziţii exprese în sensul atacării hotărârilor de dizolvare doar cu recurs. e) sunt susceptibile de a fi atacate cu apel. 227 alin. calea de atac este apelul.ro. Ed. 359/2004 (art. chiar în decizia citată. se apreciază că în stabilirea acesteia sunt aplicabile textele legale din legislaţia comercială referitoare la dizolvare. respectiv decizia nr. (5) care prevăd calea recursului nu sunt aplicabile. e) din Legea nr. s-a apreciat că deşi pentru cauzele de dizolvare prevăzute de art. 3 pct. s-ar crea o situaţie unică. în vădită discordanţă cu celelalte reglementări în materie şi cu efectele produse de aceste hotărâri care vizează celeritatea.

o problemă apărută la nivelul unuia dintre raporturile juridice societare radiale să se rezolve la acelaşi nivel. Aşadar. anume ca aceste condiţii să fie analizate prin prisma interesului societăţii. [5] R. Bucureşti. folosindu-se pentru a trage o concluzie de analogie. Drept procesual civil. legiuitorul urmărind în mod expres ca respectiva hotărâre să fie sustrasă de la calea de atac a apelului[3]. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. care nu şi-au preschimbat certificatul de înmatriculare sau cel de înregistrare fiscală. 4. pr. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . în măsura în care legislaţia nu prevede o cale de atac. Universul Juridic. Studii juridice alese. Comentarii pe articole. II. Pe de altă parte. 63. Beck. nr. 116 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în St. s-a apreciat că „legiuitorul este preocupat. Ed.Lucian SĂULEANU Argumentele sunt următoarele: pe de o parte.H.ionescu14@rdslink. Tăbârcă. urmează a se aplica art. 31/1990. 227 alin. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. atât timp cât aceasta putea funcţiona cu [3] [4] jURispRUDenŢă M. C. iar instanţa de apel trebuia să aprecieze. 842-843. întrucât aceasta este calea de atac obişnuită. ori sediul cunoscut etc. Schiau. Celor două condiţii legale trebuie să le adăugăm un filtru. Piperea. (1) C.). De asemenea. Admisibilitatea acţiunii în dizolvarea societăţii pentru neînţelegeri grave între asociaţi. 90.D. C. Beck. 2006.ro. observând opinia separată constatăm că aceasta este formulată în contra acestor principii. vol. Piperea. în mod corect. şi care impune soluţionarea cu celeritate a respectivelor cereri. Al doilea aspect important relevat de decizia de mai sus priveşte identificarea condiţiilor pentru a se dispune dizolvarea în temeiul art. nepermisă însă. ceea ce primează fiind salvgardarea acesteia. ţinând cont de principiile enunţate. Predoiu. în materia căilor de atac funcţionează principiul legalităţii. deci.H. S. pp. de menţinerea în viaţă a societăţii. ed. instanţa supremă a stabilit că ambele condiţii trebuie întrunite cumulativ. Bucureşti. în Ad honorem Stanciu D. Potrivit art. în ce măsură se impunea dizolvarea societăţii. întrucât voinţa expresă a legiuitorului de a institui respectiva cale de atac are ca fundament situaţia specifică a acelor societăţi (exempli gratia societăţi care nu şi-au majorat capitalul. Cărpenaru. jurisprudenţa trebuind să dea curs acestor raţiuni”[5]. pentru a se dispune dizolvarea societăţii se impune a fi întrunite două condiţii care trebuie întrunite cumulativ: 1) motive temeinice. civ. atât timp cât dizolvarea este o măsură extremă şi excepţională. chiar în condiţiile în care se constată lipsa lui affectio societatis. calea de atac este apelul. 2009. ca neînţelegerile grave între asociaţi şi 2) acestea să facă imposibilă funcţionarea societăţii (prima cu rol de cauză. 227 alin. 282 alin. „Raţiunea salvgardării instituţiei societare impune ca. (1) lit.. [6] I. II. ori nu are organe statutare. Ed. Bucureşti. Ed. 2008. p. Gh. R. p. e) din Legea nr. Mecanisme de separare a asociaţilor societăţii comerciale. David. cealaltă de efect). din raţiuni economice şi sociale. Cărpenaru. p. Trimiterea la alte texte de lege care prevăd calea de atac a recursului în materia dizolvării este fără suport.D. fără a afecta întregul lanţ societar stabilit între asociaţi în vederea producerii efectelor juridice specifice”[4]. 2/1998. c.C. (1) lit. Gh. Catană. e). 23. întrucât nu sunt respectate condiţiile minimale necesare personalităţii juridice. astfel că o hotărâre judecătorească este supusă căii de atac prevăzută de lege. o hotărâre este atacabilă cu recurs numai dacă în mod expres a fost prevăzut că aceasta este fără drept de apel. în măsura în care este legalmente posibil. considerând chiar că prezervarea fiinţei societăţii constituie preocuparea fundamentală a legiuitorului în materia societăţilor comerciale[6]. urmează a se considera că respectiva hotărâre este supusă apelului. astfel că în speţă. la data: 20-11-2013. Legea societăţilor comerciale. C. În concluzie. C. Predoiu.N.

în urma analizei acestora. PANDECTELE ROMÂNE NR. ceea ce trebuia analizat prin raportare la probe era existenţa motivelor temeinice. în ce constau neînţelegerile între asociaţi.. (1) lit. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . la data: 20-11-2013. instanţa să aprecieze că dizolvarea este singura măsură necesară şi oportună. 2/2013 | 117 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. dacă acestea sunt în măsură să facă imposibilă continuarea activităţii.ro. lipsa affectio societatis a intervenit ca urmare a apariţiei unei contradictorialităţi de interese care se înfăţişează a fi exclusiv o chestiune de atitudine a reclamantului. Prin urmare. 31/1990. . e) din Legea nr. şi. ambii asociaţi.Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. în speţă. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în ciuda atitudinii necorespunzătoare a unuia.. 227 alin.

pot fi aplicate fără a fi necesară deschiderea procedurii execuţionale prin încuviinţarea executării silite şi comunicarea somaţiei către debitorul obligaţiei cu caracter strict personal. Necesitatea promovării recursului în interesul legii a fost determinată de lipsa. civ. reprezintă mijlocace indirecte de constrângere prin intermediul patrimoniului. dr. 572 şi art. proiect strategic ID 61968 (2009). constrângerea realizându-se indirect. pr. Contextul noului Cod de procedură civilă[1] Conf. decizia nr. prealabil sesizării instanţei de judecată pentru aplicarea amenzii civile în cazul neexecutării obligaţiilor de a face cu caracter strict personal. Daniel GHIŢĂ[2] Amenzile civile reglementate de art. 5803 C.ro. art. 5803 C. referitor la obligativitatea parcurgerii procedurii execuţionale prin încuviinţarea executării silite şi emiterea somaţiei către debitor. pr. în practica instanţelor judecătoreşti. 5802 din acelaşi cod.ionescu14@rdslink. pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani. amenzile cominatorii stabilite pe zi de întârziere. unele instanţe au considerat că dispoziţiile art. nr. pentru aplicarea amenzii civile în cazul neexecutării obligaţiilor de a face cu caracter strict personal. secţiile unite. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . pot fi aplicate numai în cadrul determinat de inițierea executării silite. civ.Daniel GHIŢĂ Drept procesual civil. Astfel. (1) C. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. publicată în M. Amenzi cominatorii aplicate pentru executarea obligaţiilor de a face cu caracter personal.. 372 din 27 mai 2011) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 3712 alin. civ. 572 şi art. potrivit dispoziţiilor art. 3 din 17 ianuarie 2011. 3731. 118 | PANDECTELE ROMÂNE NR. întrucât. civ. 5803 C. 387. a unui punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. [2] Autorul este cadru didactic la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova. Decizie în interesul legii din 2005. raportate la art.5/S/61968. Of. predarea unui bun ori a folosinţei acestuia.. Fără a constitui o cale de executare silită. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. plantaţii ori a altei lucrări jURispRUDenŢă [1] Această lucrare a fost finanţată din contractul POSDRU/89/1. art. pr. prealabil sesizării instanţei de judecată. referitor la obligativitatea parcurgerii procedurii execuţionale prin încuviinţarea executării silite şi emiterea somaţiei către debitor. cofinanţat din Fondul Social European. care nu pot fi executate prin căile execuționale obișnuite. la data: 20-11-2013. 3731. prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. prin încuviințarea de către instanță și comunicarea somației către debitor. pr. univ. 387. raportate la art. 5803 C. ce presupun un fapt personal. (ÎCCJ. desfiinţarea unei construcţii. Decizie pronunţată în recurs în interesul legii. civ. art. în faza executării silite. art.. pr. 5802 din acelaşi cod. c. menite să înfrângă rezistența debitorului și să-l determine să execute obligații de a face sau de a nu face.

387. creditorul va putea recurge la mijloacele pe care legea i le pune la dispoziţie. În Cartea a V-a a Codului de procedură civilă. pr. civ. că obligaţiile de a face intuitu personae nu pot fi duse la îndeplinire prin executare silită. S-a reţinut. civ. urmată de somaţia prevăzută de art. În cazul în care executarea în natură a obligaţiei nu mai este posibilă. De regulă. executarea lor implică în mod necesar participarea strict personală a debitorului. 3711 alin. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Transpunerea în planul dreptului procesual a principiului executării în natură şi voluntare a obligaţiilor constituie reglementarea conţinută în art. iar în cazul în care debitorul nu îşi execută în acest mod obligaţia. satisfacerea dreptului creditorului prin obligarea debitorului la executarea chiar a prestaţiei la care s-a obligat. deoarece.ionescu14@rdslink. potrivit căruia creditorul este îndreptăţit să pretindă şi să obţină de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care acesta din urmă este obligat. Alte instanţe au considerat însă că amenda civilă prevăzută de art. (1) şi (2) C. legiuitorul a considerat că este cazul să instituţionalizeze un mijloc indirect de constrângere. se procedează la executarea ei prin acordarea de despăgubiri creditorului pentru prejudiciul pe care l-a suferit prin neexecutarea în natură a obligaţiei. pentru a-l determina pe debitorul unei obligaţii intuitu personae să o execute în natură. dacă legea nu prevede altfel. deci executarea în natură a obligaţiei are loc cu concursul acestuia. deoarece constrângerea nu se poate exercita direct asupra persoanei debitorului. de regulă. a unei amenzi civile. Decizie pronunţată în recurs în interesul legii. Dacă debitorul nu îşi execută voluntar obligaţia. structurată pe 6 capitole şi. prin obligarea la plată.. creat de practica judecătorească. pr. c. (1) al art. pr. este cuprinsă întreaga materie a executării silite. la data: 20-11-2013.. Există însă obligaţii a căror executare în natură nu poate fi realizată pe cale silită. 5802 din acelaşi cod. Întrucât. în esenţă. poate fi aplicată debitorului unei obligaţii de a face intuitu personae doar în cadrul unei proceduri execuţionale ce debutează prin încuviinţarea executării silite în condiţiile art.ro. numai anumite obligaţii sunt susceptibile de executare silită directă. aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită. deoarece ar însemna să fie afectată libertatea individuală. astfel încât. La acest punct de vedere a achiesat şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. civ.Drept procesual civil. pr. în Codul de procedură civilă a fost introdus art. potrivit dispoziţiilor Cărţii a V-a din acest cod. creditorul nu mai poate obţine decât o executare prin echivalent. dacă acesta nu execută voluntar obligaţia. se observă că legiuitorul a fost preocupat să asigure. din ansamblul reglementării. în cazul în care debitorul unei astfel de obligaţii nu şi-o îndeplineşte. în funcţie de obiectul lor. 3731 C. intitulată „Despre executarea silită”. art. sau luarea unei alte măsuri admise de lege. fiind intuitu personae. 572 şi art.. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei. Instanţa supremă consideră că interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legii s-a făcut de către aceste din urmă instanţe. prestaţia ce formează obiectul obligaţiei este executată de debitor de bunăvoie. 3712 C. anume daunele cominatorii. în favoarea statului. 5803 C. 2/2013 | 119 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. legiuitorul le-a menţionat expres în cuprinsul alin. în urma sesizării de către creditor a instanţei. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Întrucât nimeni nu poate fi silit să execute un fapt strict personal. potrivit căruia obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se duce la îndeplinire de bunăvoie. Ca urmare.. civ. căutând să obţină satisfacerea creanţei sale pe calea executării silite. 5803 prin al cărui prim alineat se stabileşte că. pentru următoarele considerente: În materie este consacrat principiul executării în natură a obligaţiilor. PANDECTELE ROMÂNE NR.

în condiţiile în care o astfel de menţiune este înscrisă în art. (1) din Legea nr. legiuitorul a considerat ca fiind preferabil să arate în cuprinsul textului că este necesar să se comunice debitorului încheierea de încuviinţare a executării. civ. ce are caracter de normă generală pentru întreaga materie a executării silite. pentru a putea fi începută executarea. prin intermediul patrimoniului său. ci constituie un mijloc de constrângere indirectă a debitorului. civ. civ. şi numai în cazul în care acesta nu îşi îndeplineşte.ionescu14@rdslink. conţinută de art. Pentru considerentele ce au fost expuse. 5802 din acelaşi cod. jURispRUDenŢă Împrejurarea că în cuprinsul art. prevederi cum sunt cea referitoare la încuviinţarea executării silite de către instanţa de executare. Astfel. intitulată „Despre executarea silită”. civ. Întrucât prin dispoziţiile art. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Aplicarea amenzilor cominatorii nu semnifică o executare silită propriu-zisă. iar debitorul a fost somat pentru a-şi îndeplini obligaţia. intitulată „Executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face”. 3731 C. nu se menţionează că debitorul trebuie mai întâi somat şi după aceea se poate cere aplicarea amenzii cominatorii. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . ce are un astfel de caracter faţă de textele prin care este reglementată executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face. amenda civilă prevăzută de dispoziţiile art.. 3731 alin. înscrisă în art. (1) C. poate fi aplicată debitorului unei obligaţii de a face cu caracter strict personal doar în cadrul procedurii execuţionale ce debutează prin încuviinţarea executării silite în condiţiile art. pr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. art. 387 alin. legiuitorul nu a stabilit altfel. în art. civ. 572 a codului. pr. 5803 C. şi cea referitoare la comunicarea somaţiei către debitor. ce are caracter de normă generală în materie de predare silită a bunurilor şi executare silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face. civ. 5803 C. precum şi în art. 5803 C.ro. obligaţia intuitu personae.. 572 şi art. respectiv în secţiunea a IV-a a acestui capitol. poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi judiciare de către instanţa de executare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pr. se explică prin dorinţa legiuitorului de a evita repetabilitatea inutilă. aplicabile tuturor modalităţilor şi formelor de executare silită. 120 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 387 din acest cod. c.Daniel GHIŢĂ stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. pr. recursul în interesul legii a fost admis şi s-a stabilit că debitorului îi poate fi aplicată amenda civilă numai dacă executarea silită a fost încuviinţată. constrângere ce se exercită însă în cadrul unei proceduri execuţionale.. la data: 20-11-2013. Acesta este şi motivul pentru care legiuitorul a introdus textul sus-menţionat în Cartea a V-a a Codului de procedură civilă. La redactarea art. pr. rezultă că a înţeles ca această procedură execuţională să se desfăşoare cu respectarea prevederilor conţinute de normele cu caracter general. (1) din acelaşi cod. 5802 C. 387. 894 alin. pentru a executa în natură obligaţia cu caracter strict personal pe care şi-a asumat-o. la capitolul VI ce vizează predarea silită a bunurilor şi executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face. pr. urmată de somaţia prevăzută de art. în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii.

PANDECTELE ROMÂNE NR. cererea de obligare a acestuia la plata de daune cominatorii nu mai este admisibilă. prin care a fost reglementată procedura constrângerii debitorului la îndeplinirea obligaţiei de a face sau a obligaţiei de a nu face. concretizată în condamnarea sa la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere. decizia nr. Alte instanţe. secţiile unite. într-un astfel de caz. Astfel. anterior declanşării unei proceduri execuţionale. pentru a impune executarea unor obligaţii cuprinse într-un titlu executoriu. Of. (1) C. (2) al aceluiaşi articol. prin norme de drept substanţial. „pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. 225 din 13 martie 2006. în sensul că. Decizie pronunţată în recurs în interesul legii. anterior pronunţării deciziei în interesul legii din 2005. a unor mijloace care să poată asigura executarea unor obligaţii de a face sau de a nu face cu caracter personal. S-a motivat că. iar cadrul legal pentru solicitarea de despăgubiri. prin aplicarea unei amenzi civile în temeiul art. civ. s-au pronunţat în sensul că este admisibilă cererea privind obligarea la daune cominatorii şi în condiţiile reglementării posibilităţii constrângerii debitorului la îndeplinirea obligaţiei de a face sau a obligaţiei de a nu face. (1). În lipsa unor reglementări cu caracter general. în faza executării silite. Practica neunitară. creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese”. Mijlocul de drept procesual pus la dispoziţia creditorului – amenzile civile pe zi de întârziere – poate fi stabilit prin încheiere de către instanţa de executare. pr. ulterior introducerii în Codul de procedură civilă a art. până la executarea obligaţiei în natură.ionescu14@rdslink. se foloseau fie sistemul daunelor cominatorii. 5803. fie amenzile cominatorii prevăzute de Codul de procedură civilă. civ. pot fi folosite pentru a asigura executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face cu caracter personal [3] ÎCCJ. daunele cominatorii nu mai sunt operante deoarece acest text de lege consacră principiul îndeplinirii obligaţiei debitorului de a face sau de a nu face prin constrângerea acestuia pe calea aplicării unei amenzi civile. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 5803 C. a fost generată de lipsa reglementării. publicată în M. civ. ce a determinat pronunţarea deciziilor în interesul legii. pr. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | .ro. pentru asigurarea executării în natură a unor astfel de obligaţii. deşi nu sunt reglementate prin dispoziţii cu caracter general. Astfel. XX din 12 decembrie 2005. dimpotrivă. s-a apreciat că cererile în faţa instanţelor pentru obligarea la daune cominatorii sunt admisibile şi în condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. la data: 20-11-2013. în condiţiile reglementării prin dispoziţiile art. precum şi în contextul intrării în vigoare a noului cod procedural care prevede un alt mijloc menit să asigure executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face ce presupun un fapt personal al debitorului. 5803 alin. pr. prin aplicarea unei amenzi civile. COMENTARIU Decizia pronunţată în interesul legii vizând cadrul în care pot fi folosite mijloacele indirecte de constrângere la executare prevăzute în actualul Cod de procedură civilă trebuie privită în corelaţie cu o altă decizie a instanţei supreme în aceeaşi materie[3]. în condiţiile reglementării cu caracter general a amenzilor. în practica instanţelor. instanţele judecătoreşti nu au avut un punct de vedere unitar cu privire la soluţionarea cererilor prin care se solicită obligarea la daune cominatorii a debitorilor obligaţiilor de a face sau de a nu face. 5803 C. a amenzilor cominatorii. este reglementat la alin.. nr. Unele instanţe au considerat că. 2/2013 | 121 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c..Drept procesual civil. rezultat dintr-o interpretare sistematică a cadrului reglementativ şi a doctrinei în materie. Considerăm că punctul de vedere îmbrăţişat de instanţa supremă este cel corect. pe când daunele cominatorii.

posibilitatea recunoscută de lege de a cere executarea silită a obligaţiilor de către debitor. 5803 alin. dispoziţie reluată şi în art. chiar dacă nu debutase faza executării silite prin încuviinţarea acesteia de către instanţă şi comunicarea somaţiei către debitor. în temeiul art. abrogat prin intrarea în vigoare a noului Cod civil. 1516 noul C. civ. 55 din Decretul nr. unele instanţe au stabilit. în primul rând. se instituie principiul executării în natură.Daniel GHIŢĂ cuprinse într-o hotărâre judecătorească. civ. Noul Cod civil reglementează unitar materia executării obligaţiilor în titlul V al Cărţii a V-a. 5803 C. este implicită. la data: 20-11-2013. printr-o reglementare cu caracter general. aşa cum rezultă expres din art. Şi în această situaţie ceea ce se urmăreşte. directe. a unui mijloc specific de presiune asupra debitorului pentru a-l determina să execute exact obligaţia de a face ce presupune un fapt personal al său. decizia din 2005 a instanţei supreme se pare că nu a reuşit să elimine aspectele neunitare din practică referitoare la mecanismul ce poate fi folosit de instanţe pentru a obliga pe debitor să execute întocmai obligaţia stabilită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească. fie şi sub forma încasării unor amenzi. Dacă s-ar fi considerat că amenzile prevăzute de Codul de procedură civilă ar fi singurul mijloc de constrângere ce putea fi folosit pentru a obţine executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face. [4] Art. din 1864. a obligaţiilor. 1527 consacrând principiul executării silite în natură a obligaţiilor. se poate aprecia că sistemul amenzilor cominatorii prevăzut de Codul de procedură civilă poate fi utilizat doar în faza executării silite şi. anterior declanşării executării silite în condiţiile Codului de procedură civilă. 24 alin. astfel. acesta ar fi însemnat o generalizare a unui mecanism procesual specific fazei executării silite a procesului civil. Acesta ar putea fi constituit de daunele cominatorii. civ. aşa cum se susţine de o mare parte a doctrinei sau de amenzile cominatorii. jURispRUDenŢă 122 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 1073 C. încasate de stat. pr. consacrând un întreg capitol executării silite a obligaţiilor. art. Amenzile pe zi de întârziere pentru executarea unor obligaţii specifice prevăzute de lege sau impuse printr-o hotărâre judecătorească mai sunt prevăzute doar în câteva materii restrânse[4]. Astfel. Deşi lămuritoare sub aspectul condiţiilor în care acţionează cele două mijloace de constrângere indirectă la executare şi stabilind că acestea nu se exclud. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 31/1954.ro. anterior punerii acesteia în executare şi învestirii cu formulă executorie. sau să renunţe la a face ceva contra unei obligaţii de a nu face asumată sau prevăzută de lege. civ. prin hotărâre. în temeiul căruia creditorul poate constrânge pe debitor să execute în natură a obligaţia. care. amenzi erau prevăzute şi de art. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Creditorul are. amenzi civile pe zi de întârziere. dacă nu se face voluntar. întocmai cum a fost asumată. este tot executarea în natură a obligaţiei. nu exclude folosirea daunelor cominatorii. de lege lata şi prin prisma celor două decizii pronunţate în interesul legii. pr. Cu toate acestea. prin art. 906 din noul cod.ionescu14@rdslink. Similar art. acestea pot fi prevăzute în continuare pentru asigurarea executării obligaţiilor de a face sau de a nu face. Aceste ezitări din jurisprudenţă au fost generate de lipsa consacrării. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . Daunele cominatorii nu pot fi acordate pentru executarea obligaţiilor în cadrul executării silite declanşate conform normelor procesuale. c. întrucât. adică i se recunoaşte acestuia dreptul de a apela la forţa coercitivă a statului pentru a obţine executarea forţată a obligaţiei. când intervenţia forţei coercitive a statului. (5) C. dă dreptul creditorului să recurgă la executarea silită a obligaţiei sau să folosească orice alte mijloace prevăzute de lege pentru realizarea dreptului său.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. negăsind o reglementare legală pentru executarea tuturor categoriilor de obligaţii cu caracter intuitu personae prin folosirea sistemului daunelor cominatorii.

acela al amenzilor cominatorii.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Of.A. Deşi elimină disputele generate în vechea reglementare de redactarea defectuoasă a art. nr. care nu pot fi îndeplinite prin alte persoane. nu se mai putea obţine executarea silită directă. la care se adaugă excepţia de neexecutare a contractului[6]. ci se transforma în executare prin echivalent. nu au fost integrate în căile de executare clasice. în mod constant. aşa cum sunt reglementate în noul Cod de procedură civilă. Primul mijloc pus la îndemâna creditorului – executarea pe cheltuiala debitorului – are o fizionomie aparte. a înţeles să deschidă calea utilizării unor mijloace care. De asemenea. chiar şi în cazul obligaţiilor ce presupun o participare esenţială din partea debitorului. 134/2010. p. După ce iniţial în proiectul Noului Cod de procedură civilă[7] s-a optat pentru sistemul similar celui din actualul cod. Ed. să înlăture ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligaţiei de a nu face. c. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1614. mai nou. dacă nu sunt executate voluntar în natură. 76/2012 pentru punerea în aplicare. posibilitatea creditorului de a folosi şi alte mijloace prevăzute de lege pentru realizarea executării în natură a dreptului său. nr. executarea de către creditor pe cheltuiala debitorului sau încuviinţarea creditorului. fiind considerat un „mijloc privat de executare”[5]. expres şi aşa cum era firesc în materia executării silite a obligaţiilor. republicat în M. p. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . prin legea de punere în aplicare a noului cod. 1516. Constantinovici. 2012. adică sechestrul asiguratoriu. I. Practic. C. Beck. PANDECTELE ROMÂNE NR. În cazul refuzului de a se executa obligaţii de a face sau de a nu face ce nu implică un fapt personal al debitorului. legiuitorul prevede posibilitatea obligării debitorului la penalităţi de întârziere.ionescu14@rdslink. Codul civil pune la dispoziţia creditorului mijloace care pot asigura executarea în natură a obligaţiei. pentru executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face. 81 din Legea nr. nr. modificat prin Legea nr. care să poată acţiona fără a aduce atingere regulii nemo praecise potest cogi ad factum. 1558-1565. Of. nr. Bucureşti. 606 din 23 august 2012) s-a modificat art. ulterior. Acestea nu pot fi decât mijloace de executare indirectă.Drept procesual civil. pentru executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face cu caracter intuitu personae nu sunt prevăzute mecanisme specifice de executare. acţiunea oblică şi acţiunea revocatorie. [6] [7] Idem. prin intermediul patrimoniului. Baias. 2/2013 | 123 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. sunt cele prevăzute de art. s-a considerat că mijloacele juridice puse la îndemâna creditorului în situaţia refuzului debitorului de a executa în natură obligaţia. alături de posibilitatea de a trece la executarea silită a obligaţiei. 44/2012 (M. 1075 („orice obligaţie de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări.). Of. publicată în M. de către instanţă. În egală măsură se poate considera că dacă legiuitorul normei substanţiale a inclus. când creditorul trebuie să fie autorizat de instanţă să execute el însuşi. [5] Fl. Diferenţa dintre cele două mijloace de executare este dată de intervenţia forţei coercitive a statului în cazul celui de-al doilea. publicată în M. cu toate că se instituie dreptul creditorului de a-l constrânge pe debitor la executarea în natură. R. 365 din 30 mai 2012 şi. poprirea asiguratorie. 1597. Noul Cod de procedură civilă a fost adoptat prin Legea nr. Chelaru. care inducea ideea că în cazul anumitor obligaţii de a face sau de a nu face. E. Macovei (coord. iar la originea executării se află un titlu executoriu. la data: 20-11-2013. penalităţile stabilite pe zi de întârziere. de drept substanţial. 485 din 15 iulie 2010. la care face referire art.. cum ar fi daunele cominatorii. 545 din 3 august 2012.. Decizie pronunţată în recurs în interesul legii. cum ar fi. 76/2012 şi s-a amânat intrarea in vigoare a noului Cod de procedură civilă pentru data de 1 februarie 2013. Of. în caz de neexecutare din partea debitorului”). noul Cod civil nu reglementează expres mijloace de constrângere indirectă apte să conducă la o executare în natură. diferit de cel prevăzut în vechiul Cod civil sau în Codul de procedură civilă – autorizarea creditorului de a lua el însuşi măsurile necesare de executare în natură a obligaţiilor.H. Noul Cod Civil – Comentariu pe articole. amenzile cominatorii şi.

pe lângă amenzile stabilite pe zi de întârziere se pot acorda şi daune-interese. 894 (devenit după republicarea codului art. 1968. în primul rând. nr. P. Dreptul nr. D. Tudorache. ni se pare importantă încasarea sumelor de bani acumulate pe zi de întârziere de către creditor. creditorul s-ar îmbogăţi fără just temei[9]. Discuţii în legătură cu problematica daunelor cominatorii. se situează în tendinţa doctrinei care susţinea utilizarea daunelor cominatorii în detrimentul amenzilor cominatorii. Ed. şi se prevede plata de penalităţi pe zi de întârziere. În reglementarea actuală. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. tot prin Legea nr. prin Legea nr. la data: 20-11-2013. în anul 2001[10]. aspect ce deschide o discuţie legată de cumulul daunelor interese moratorii cu acest mijloc de constrângere la executare şi. p. Fără a insista asupra naturii juridice a penalităţilor instituite de noul cod în materia executării obligaţiilor de a face. după cum acestea nu mai sunt prevăzute nici în viitorul cod. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă se instituie.Daniel GHIŢĂ ce vor fi încasate de către creditor. renunţându-se la încasarea de către stat prin intermediul amenzilor civile. ca mijloc de asigurare a executării obligaţiilor de a face şi de a nu face cu caracter personal. Popescu. Această soluţie poate fi argumentată teoretic şi practic. soluţie întemeiată. c. 479 din 2 octombrie 2000. au fost introduse amenzile cominatorii. ca mijloc coercitiv indirect la executare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 19 din Legea nr. în condiţiile art. încasate de creditor. 318. 905). cu privire la natura juridică a penalităţilor. 554/2004. 54 din legea de punere în aplicare se modifică art. într-un anumit termen. republicată. p. De asemenea. publicată în M.ro. 30. şi se prevăd aceleaşi penalităţi pe zi de întârziere încasate de reclamant. prin art. pentru executarea de către autoritatea administrativă a unei obligaţii cuprinse într-o hotărâre judecătorească. 219/2005 (M. încasate de creditor şi. cu modificări. 3/1995. Dreptul nr. Teoria generală a obligaţiilor. în special extinderea acestuia şi în domeniul unor legi speciale. 64 alin. fiind important ca sumele de bani ce reprezintă constrângerea patrimonială exercitată asupra debitorului. dimpotrivă. pentru a determina autoritatea în materia fondului funciar să execute anumite obligaţii pe care numai ea însăşi le putea executa. 5803 pentru acoperirea prejudiciului cauzat de neexecutare. prin art. 609 din 14 iulie 2005). prin trimitere. nefiind un argument nici faptul că. T. [9] [10] 124 | PANDECTELE ROMÂNE NR. prin legi speciale fuseseră recunoscute daunele cominatorii ca mijloc de constrângere ce putea asigura executarea unor categorii de obligaţii de a face. (2) din Legea fondului funciar nr. În literatura juridică s-a considerat că nu există nicio justificare pentru plata către stat a sumelor stabilite pe zi de întârziere[8]. Consacrarea legală a amenzilor cominatorii nu a însemnat renunţarea la daunele cominatorii. În ciuda acestor aprecieri. să fie încasate de creditor. Bucureşti.R. Opţiunea legiuitorului noului cod pentru un mijloc de executare cum sunt penalităţile stabilite pe zi de întârziere. Anca. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . şi să nu revină statului. Lulă. prin modificarea actualului Cod de procedură civilă. nr. ca mijloc de constrângere alături de mijlocul prevăzut şi în prezent – amenda cominatorie de 20% din salariul minim brut pe economie – legiuitorul înţelegând astfel să instituie două mecanisme juridice cu aceeaşi finalitate – asigurarea executării unor obligaţii de a face cu caracter personal – dar diferite din punct de vedere al persoanei care încasează sumele acumulate pentru fiecare zi de întârziere în executare. în materii în care. 45. Astfel. Ştiinţifică. În acest caz este de remarcat prevederea penalităţilor pe zi de întârziere.C. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. instituţia [8] jURispRUDenŢă I. Este însă eliminată posibilitatea acordării de daune-interese. Executarea daunelor cominatorii.ionescu14@rdslink. mai ales. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/1994. prin art. aceleaşi penalităţi pe zi de întârziere. Of. Of. 76/2012 se modifică art. Mai mult. a intrat în vigoare în anul 2001 şi a fost aprobată. 18/1991. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. p. altfel. 24 alin. pe necesitatea încasării sumelor acumulate de către creditor. în faza executării silite. complementar cu penalităţile pe zi de întârziere.

ce are drept scop obligarea debitorului să-şi îndeplinească în natură obligaţia de a face sau de a distruge ceea ce a făcut. Deşi natura juridică a fost riguros determinată. au format obiect al unor critici terminologice. din punct de vedere etimologic. [12] [13] [14] [15] [16] Dicţionarul explicativ al limbii române. 125. odată cu intrarea în vigoare a noului cod procedural se poate aprecia că tendinţa legiuitorului este aceea de a extinde sfera de aplicare a penalităţilor pe zi de întârziere. fiind distincte de acestea. utilizarea acestui mijloc de executare este posibilă doar în faza executării silite. motiv pentru care. Băicoianu. iar instanţa supremă a statuat că daunele cominatorii sunt admisibile prin condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzilor civile prin dispoziţiile art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Este unanim acceptat că daunele cominatorii reprezintă un procedeu de constrângere indirectă. în limba latină verbul comminor – ari înseamnă a ameninţa. În general. termenul cominatoriu folosit în expresia daune cominatorii sau amenzi cominatorii. Ele nu se confundă cu daunele-interese. 1996.M. Socec. 1943. în special. sintagma daune cominatorii şi.R. cu sensul de despăgubire sau de prejudiciu. p. T. În terminologia juridică termenul daună se foloseşte. în mod obişnuit. Legea societăţilor). 5803 C. a continuat să fie prevăzută în anumite legi speciale[11]..D. Ed. Popescu. termenul este folosit cu privire la o măsură luată de un organ jurisdicţional. care avea sensul de ameninţare. cit. A se vedea D. În egală măsură. Al. la rândul său.Drept procesual civil. iar sumele de bani acumulate pe zi de întârziere sunt încasate de creditor. după cum. prin intermediul lor. încălcându-şi obligaţia de a nu face. este pus la dispoziţia creditorului. Popescu. c. p. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Daunele cominatorii au drept scop înfrângerea rezistenţei debitorului în mod indirect.R. ce caracterizează ambele mijloace de constrângere. s-a propus folosirea expresiei echivalente de penalităţi de constrângere[15]. putând fi preluat pentru a determina chiar mijlocul coercitiv propus de noul cod – penalităţile cominatorii. cu sensul de constrângere sau ameninţare. termenul cominatoriu provine din limba franceză. ca mijloc indirect de executare. Fruth-Oprişan. unde adjectivul comminatoir înseamnă ameninţător. daunele cominatorii din Legea societăţilor vor fi înlocuite cu daune-interese odată cu intrarea în vigoare a Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă. 316. prin efectul creşterii continue şi progresive a penalităţii pecuniare. la data: 20-11-2013. p. determinându-l să execute în natură o obligaţie de a face sau de a nu face[13]. P. pr. provenind din latinescul comminatio. Spre deosebire de actuala reglementare în care aplicarea amenzilor cominatorii este strict delimitată prin cele două decizii pronunţate în interesul legii şi prin normele cuprinse în legi speciale. nr. termenul daune[14]. Prin prisma celor statuate în cele două decizii în interesul legii. menit să înfrângă rezistenţa la executare a debitorului unei obligaţii de a face sau de a nu face cu caracter strict personal. op.. 18 din Legea nr. nu se urmăreşte nicio eventuală reparare a prejudiciului[12]. prin înlocuirea daunelor cominatorii în domeniile unor legi speciale şi prin aplicarea în materii în care nici amenzile civile pe zi de întârziere nu se aplicau.ro. 15. un mijloc eficient de constrângere la executare. În acest fel. prin intermediul patrimoniului. civ. prin care o persoană este constrânsă la comiterea sau la abţinerea de la săvârşirea unui fapt[16]. Rosetti-Bălănescu. A se vedea I. 8/1986. prin art.. la care se adaugă domeniile [11] Legea fondului funciar nr. 31/1990 privind societăţile comerciale (devenită. PANDECTELE ROMÂNE NR. moratorii sau compensatorii. adică în prezenţa unui titlu executoriu care să prevadă executarea obligaţiei de a face sau de a nu face. nefiind o cale de executare propriu-zisă a obligaţiilor. Drept civil român. fără a denatura fizionomia juridică a instituţiei. Executarea în natură a obligaţiei de a face. acesta. importantă este reţinerea caracterului cominatoriu. în T. 76/2012.ionescu14@rdslink. Pentru îndeplinirea funcţiilor pe care le au.R. şi nici o plată a debitorului. Anca. R. 18/1991 şi Legea nr. 2/2013 | 125 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Decizie pronunţată în recurs în interesul legii. este corect utilizat. Bucureşti.

126 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pornind de la terminologie. ameninţarea ce ar trebui să caracterizeze aceste mijloace de constrângere la executare ar fi. În egală măsură. Altfel. la data: 20-11-2013. c. continuând cu natura juridică. Însă considerăm că. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . importantă este consacrarea legală a unor astfel de mijloace deosebit de eficiente menite să asigure executarea obligaţiilor atunci când căile execuţionale clasice nu pot fi folosite. Coroborat cu prevederea din articolul următor din noul Cod de procedură civilă. p. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. anterior momentului în care acestea sunt cuprinse într-un titlu executoriu şi s-a declanşat executarea silită. aşa cum sugestiv a fost exprimat în doctrină. până la urmă. problema cumulului cu daunele-interese sau a reducerii lor la prejudiciul efectiv. este importantă consacrarea principiului încasării sumelor stabilite pe zi de întârziere de către creditor şi eliminarea amenzilor încasate de stat într-un proces privat. Dreptul nr. precum şi stabilirea regulii executării integrale a sumelor de bani astfel acumulate. 30. potrivit căreia. jURispRUDenŢă [17] T. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin întârzierea în executare a debitorului.ionescu14@rdslink. dincolo de o serie de aspecte ce trebuie lămurite.Daniel GHIŢĂ prevăzute de cele două legi speciale ce urmează a suferi modificări prin intrarea în vigoare a legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă. Pop. Dimensiunea juridică a daunelor cominatorii. iluzorie[17]. 12/1995. în această fază a executării silite nu se pot acorda daune cominatorii pentru executarea obligaţiilor de a face sau de a nu face cu caracter strict personal. noua reglementare lasă deschise discuţiile privind admisibilitatea daunelor cominatorii în materia executării obligaţiilor.ro.

ro. prin comanda: #2077 .JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

prin comanda: #2077 . c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro.

în care acestea încearcă să explice măsurile generale luate ca remediu la această situaţie. administraţie. c. Documentul prezintă un plan de acţiune asumat de către autorităţile române. REZUMAT Prezentul document este de interes crescut în ceea ce priveşte executarea unor hotărâri ale CEDO împotriva România. univ. rezumat şi notă ABSTRACT The present document is of high interest as it regards the execution of several judgments against Romania given by the European Court of Human Rights. in which the Romanian state was deemed responsible for the non-execution of domestic courts’ decisions by the administration. The document presents a „plan of action” submitted by the Romanian authorities in which they try to explain the general measures taken to remedy such situations.Decizii ale comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind executarea hotărârilor CEDO (III) Jurisprudenţă CEDO. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . Cuvinte-cheie: neexecutarea hotărârilor. traducere. as it is contrary to both the rule of law and the spirit of the human rights protection enshrined in the European Convention on Human Rights. executare forţată. Bianca SELEJAN-GUŢAN Selecţie. informaţia livrată a fost succintă şi insuficientă. Această situaţie este îngrijorătoare. individual measures. dar. 2/2013 | 129 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. This is a very concerning situation in Romania at present. but. în care statul român este responsabil pentru neexecutarea acestora de către administraţie. forced execution. măsuri individuale. from the evaluation of the Committee of Ministers one can easily infer that the information provided was thin and insufficient.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. potrivit evaluării făcute de Comitetul de miniştri. Decizii ale comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind executarea hotărârilor CEDO (III) Prof. Keywords: non-execution of judicial decisions. administration. la data: 20-11-2013. deoarece este contrar atât normelor legii cât şi spiritului reglementărilor privind protecţia drepturilor omului prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. dr.

Bianca SELEJAN-GUŢAN NOTĂ În această ultimă parte a documentului recent declasificat de Comitetul Miniştrilor. Comentarii preliminare 52. De asemenea. 54. erau neexecutate în momentul în care Curtea Europeană a pronunţat hotărârile sale. Teodor şi Constantinescu. Comitetul Miniştrilor ar trebui să invite imediat autorităţile să îi transmită fără întârziere informaţii şi evaluări privind măsurile individuale în aceste cauze. II. În alte cauze. în absenţa informaţiilor din partea autorităţilor asupra punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti interne ca urmare a hotărârilor Curţii Europene. 53. Aceste cauze privesc neexecutarea hotărârilor judecătoreşti care impuneau autorităţilor locale şi unei societăţi de stat să încheie cu reclamanţii contracte de închiriere (în Ghirachi.ionescu14@rdslink. pentru a ilustra. şi anume decizia Comitetului Miniştrilor prin care declasifică Memorandumul: „[notează] totuşi cu îngrijorare că un număr de probleme cruciale legate de măsurile cu caracter general. hotărârile judecătoreşti interne de executat. dacă nu. problema măsurilor individuale rămâne suspendată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Evaluarea informaţiilor furnizate de autorităţi şi de reclamanţi A. c. Ghirachi. doar în câteva dintre cauzele prezente în listă. Costăchescu şi Dumbravă 55. Aşadar. privind în special mecanismele şi garanţiile prevăzute de dreptul intern pentru a asigura implementarea voluntară şi promptă a hotărârilor judecătoreşti de către administraţie şi remediile disponibile în această privinţă. MĂSURI INDIVIDUALE I. problema neexecutării sau executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti nu este una rezolvată. Teodor şi Constantinescu şi Costăchescu) şi/sau contracte de vânzare (mai puţin în cauza Costăchescu) asupra unor apartamente din Bucureşti. Curtea Europeană a decis în mod special că autorităţile trebuiau să execute hotărârea internă. unii reclamanţi au prezentat informaţii în virtutea Regulii 9§1 din regulamentul Comitetului de Miniştri pentru supravegherea executării hotărârilor şi a termenilor reglementărilor amiabile. Curtea a precizat. la data: 20-11-2013. că statul pârât trebuia să procedeze la executarea hotărârilor judecătoreşti interne sau la o prestaţie echivalentă sau la plata unei sume cu titlu de satisfacţie echitabilă. să plătească fiecărui reclamant 10. şi nici prin măsurile individuale luate. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ . atât modul în care Guvernul a înţeles să prezinte informaţiile cerute de Comitetul Miniştrilor. În unele cazuri. în temeiul art. 41 din Convenţie.ro. Într-un anumit număr de cauze. rămân valabile în momentul de faţă”. nici prin măsurile generale prezentate de autorităţile române. Concluzia rezultă clar din documentul prezentat în final. Cauzele Ghiţoi şi alţii. potrivit aceloraşi autorităţi. 56. În cea mai mare parte a cauzelor din acest grup. în secţiunea II. JURISPRUDENŢĂ 130 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Ţinând seama de caracterul continuu al violărilor constatate în aceste cauze şi de timpul scurs de la acele hotărâri interne. în cauzele pentru care există deja hotărâri ale Curţii europene. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În cauza Ghiţoi şi alţii. cât şi acela în care au fost evaluate aceste informaţii şi măsuri. am prezentat selectiv măsurile individuale.000 de euro cu titlu de prejudiciu material. date între 1993 şi 2006. încheind contracte de vânzare cu reclamanţii sau. autorităţile au prezentat informaţii despre măsurile individuale prin intermediul unui plan de acţiune şi de asemenea în comunicări separate. Aceste informaţii sunt prezentate mai jos.

c. pentru o perioadă de 2 ani cu posibilitate de prelungire.. care recunoşteau că au fost informaţi despre situaţia juridică a apartamentului închiriat şi că consideră că hotărârea Curţii Europene a fost astfel executată în partea care îi privea. încă pendinte în faţa instanţelor. în 2011. Din ultimele informaţii furnizate la 19 iunie 2012 de către autorităţi. Autorităţile sunt de părere că nicio altă măsură individuală nu pare a fi necesară în această cauză.). de vreme ce instanţele interne au decis. De aceea. rezultă că în luna mai reclamanţii din cauza Ghirachi au încheiat cu primăria Bucureşti un contract de locaţiune pentru un apartament în Bucureşti.. ţinând cont de poziţia reclamanţilor ce rezultă din documentele depuse de autorităţi. mai sunt necesare precizări privind măsurile luate de autorităţi pentru a-i asigura reclamantei posibilitatea de a cumpăra apartamentul pe care îl ocupă acum ca locatară (.... au acceptat soluţia de a iniţia noi proceduri judiciare şi au obţinut astfel executarea ad litteram a hotărârii interne în cauză. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . Curtea a mai acordat şi o sumă cu titlu de prejudiciu moral reclamanţilor în cauza Ghirachi şi o sumă pentru toate prejudiciile în cealaltă cauză... acesta era obligat să ofere reclamanţilor posibilitatea de a încheia un contract de închiriere şi apoi de vânzare asupra unui apartament echivalent..) mai sunt necesare informaţii din partea autorităţilor despre măsurile luate sau avute în vedere pentru a asigura ca primăria Bucureşti să execute prompt şi voluntar hotărârea definitivă în cauză.. În a doua cauză. reclamanţi în această cauză.). sau.ro. 65. În cauza Dumbravă (nº 25234/03). pe cât posibil. Evaluare: în cauza Ghirachi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. semnate de reclamanţi.000 de euro pentru pierderea şansei. (. (. pentru ca aceşti reclamanţi să nu mai fie nevoiţi să aştepte rezultatul noii proceduri. să ofere reclamantului un apartament cu o suprafaţă şi valoare echivalente. că dreptul de proprietate asupra acestui imobil aparţinea unui terţ. reclamanta a fost pusă în posesia unui apartament din Bucureşti. Curtea a mai PANDECTELE ROMÂNE NR. M. se poate considera că nicio măsură individuală nu pare a mai fi necesară. 58. (.) 62. dacă reclamantul consideră oferta acceptabilă. (. 63. În privinţa reclamanţilor Sturza care au angajat o procedură similară. la data: 20-11-2013.Decizii ale comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind executarea hotărârilor CEDO (III) 57. Autorităţile au transmis o copie a unei declaraţii autentice. Astfel. dacă statul nu poate încheia contracte privind apartamentul menţionat în hotărârea internă ce trebuia executată. la 26 martie 2012.). Curtea Europeană a decis că executarea hotărârilor definitive puneau reclamanţii.ionescu14@rdslink. Curtea a mai indicat şi că. 2/2013 | 131 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În cauza Teodor şi Constantinescu. Evaluare: Dna Ghiţoi şi dl. În cauzele Ghirachi (nº 10772/04) şi Teodor şi Constantinescu (nº 3567/07). 59. 66. oferindu-i reclamantei posibilitatea de a închiria un alt apartament. Autorităţile au precizat că reclamanţii ceruseră suspendarea plăţii sumelor acordate cu titlu de prejudiciu material în aşteptarea rezultatului noilor proceduri judiciare pe care le angajaseră împotriva primăriei pentru a obţine executarea ad litteram a hotărârilor interne. De aceea. Curtea a decis că statul pârât trebuie să execute hotărârea judecătorească internă prin mijloacele adecvate sau. În cauza Teodor şi Constantinescu. autorităţile au procedat la executarea obligaţiei alternative indicate în hotărârea Curţii Europene. autorităţile au precizat că statul se află în imposibilitatea de a încheia cu reclamanţii contracte de închiriere şi de vânzare pentru apartamentul în cauză. dacă nu. într-o situaţie echivalentă cu cea în care se aflau dacă exigenţele Convenţiei nu ar fi fost nerespectate. să-i plătească 10. 60. se poate considera că nu mai este necesară nicio măsură individuală în privinţa lor.. Constantin.

(.000 de euro.). 67. Curtea Europeană a decis că autorităţile tre- buiau să execute hotărârile judecătoreşti în cauză. inclusiv pe piaţă. motiv pentru care au plătit reclamantului suma de 10. Sunt necesare clarificări în această privinţă. Reclamantul a informat Secretariatul că a refuzat suma de 10. Potrivit autorităţilor. ştiut fiind că. 29 iulie 2008. definitivă la 29 octombrie 2008 – 13386/02 Moldoveanu..). 69. 29 iulie 2008. în caz de imposibilitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ceea ce presupunea şi plata retroactivă a diferenţelor de pensie calculate potrivit procedurilor prevăzute de legislaţia naţională. cât şi sumele reprezentând diferenţele de pensie. (. În aprilie 2010.000 de euro şi că solicitase autorităţilor să-i prezinte o ofertă a unui apartament echivalent. JURISPRUDENŢĂ (.. Evaluare: planul de acţiune nu specifică dacă sumele plătite reclamantului la 2 martie 2010 acoperă.) C. este important a primi mai multe informaţii despre demersurile făcute de autorităţi pentru a identifica.. definitivă la 6 decembrie 2005 – 67289/01 Şandor. 77.. autorităţile justificându-şi refuzul prin faptul că nu deţin în proprietate un astfel de apartament.. aparţine administraţiei obligaţia de a aduce la cunoştinţa reclamantului motivele neexecutării. 68. printr-o decizie administrativă sau judiciară formală (. Planul de acţiune se mărgineşte să precizeze că sumele acordate au fost plătite reclamantului la 2 martie 2010 şi „Casa naţională de pensii a expus modalităţile de executare a hotărârilor judecătoreşti date în favoarea reclamantului”. Evaluare: ţinând seama de dispozitivul hotărârii Curţii Europene în această cauză.. precum şi suma acordată ca prejudiciu moral. c. la data: 20-11-2013. definitivă la 29 octombrie 2008 – 1486/02 Orha. definitivă la 24 iunie 2005 – 37380/03 Bălcan. Curtea a acordat reclamantului şi o sumă cu titlu de prejudiciu moral. privind lipsa sau întârzierea semnificativă a administraţiei sau a persoanelor juridice ce ţin de responsabilitatea statului de a se conforma unor hotărâri judecătoreşti definitive – 73970/01 Săcăleanu. hotărârea Curţii a fost astfel executată în întregime.ionescu14@rdslink. Cauza Ştefănescu-Drăgăneşti (nº 14025/05) 75. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 6 septembrie 2005. atât satisfacţia echitabilă acordată de Curte.ro. precum şi asupra datei şi conţinutului deciziei Casei naţionale de pensii asupra recalculării drepturilor de pensie ale reclamantului şi a modului în care aceasta este în acord cu hotărârile judecătoreşti ce trebuie executate. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ .. 76. Cauza priveşte neexecutarea de către Direcţia de pensii din Bucureşti a mai multor hotărâri judecătoreşti care o obligau să calculeze drepturile de pensie ale reclamantului luând în considerare calitatea sa de persoană împiedicată a exercita profesia de avocat din motive politice în timpul regimului comunist. definitivă la 12 ianuarie 2007 şi din 132 | PANDECTELE ROMÂNE NR. A mai adăugat că nu i s-a făcut nicio ofertă. ANEXĂ: Lista cauzelor 27 de hotărâri împotriva României. autorităţile au informat Comitetul Miniştrilor că se aflau în imposibilitatea de a executa ad litteram hotărârea internă sau de a-i oferi reclamantului un apartament echivalent.Bianca SELEJAN-GUŢAN acordat reclamantului o sumă cu titlu de prejudiciu moral. 24 martie 2005.. un apartament echivalent şi de a putea să-i facă reclamantului o ofertă de vânzare echivalentă celei la care avea dreptul conform hotărârii interne.). hotărârile din 12 octombrie 2006.

Decizii ale comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind executarea hotărârilor CEDO (III)

4 noiembrie 2008 (satisfacţie echitabilă – rezolvare amiabilă) – 5050/02 Pântea, 15 iunie 2006, definitivă la 15 septembrie 2006 – 28333/02 SC Ruxandra Trading SRL, hotărârile din 12 iulie 2007, definitivă la 12 octombrie 2007 şi din 2 decembrie 2008, definitivă la 2 martie 2009 (satisfacţie echitabilă) – 40263/05 Străchinaru, 21 februarie 2008, definitivă la 21 mai 2008 – 34860/02 Piştireanu, 30 septembrie 2008, definitivă la 30 decembrie 2008 – 24714/03 Paicu, 25 noiembrie 2008, definitivă la 25 februarie 2009 – 25234/03 Dumbravă, 17 februarie 2009, definitivă la 17 mai 2009 – 26004/03 Niţescu, 24 martie 2009, definitivă la 24 iunie 2009 – 25765/04 Delca, 4 noiembrie 2008, definitivă la 6 iulie 2009 – 29268/03 S.C. Ghepardul S.R.L., 14 aprilie 2009, definitivă la 14 iulie 2009 – 27444/03 Babei et Clucerescu, 23 iunie 2009, definitivă la 23 septembrie 2009 – 37805/05 Costăchescu, 29 septembrie 2009, definitivă la 29 decembrie 2009 – 67344/01 Musteaţă şi alţii, 6 octombrie 2009, definitivă la 6 ianuarie 2010 – 2456/05 Ghiţoi şi alţii, 13 octombrie 2009, definitivă la 13 ianuarie 2010 – 35877/05 S.C. Prodcomexim S.R.L., 27 octombrie 2009, definitivă la 27 ianuarie 2010 – 36297/02 Darnai, 8 decembrie 2009, definitivă la 10 mai 2010 – 1690/05 Popa Aurelia, 26 ianuarie 2010, definitivă la 26 aprilie 2010 – 35676/07 Teodor şi Constantinescu, 2 martie 2010, definitivă la 2 iunie 2010 – 30198/04+ Ştefan Angelescu şi alţii, 28 iunie 2011, definitivă la 28 iunie 2011 – 49182/06 Nistor, 28 iunie 2011, definitivă la 28 iunie 2011 – 35430/03+ Goţcu şi alţii, 27 septembrie 2011, definitivă la 27 septembrie 2011

– 19001/05 RJ Import Roger Jaeger A.G. şi RJ Import Bucureşti SA, 3 noiembrie 2011, definitivă la 3 noiembrie 2011 – 16294/03 S.C. Bartolo Prod Com SRL şi Botomei, 21 februarie 2012, definitivă la 21 mai 2012

DECIZIA COMITETULUI MINIŞTRILOR
întâlnirea 1150 – 26 septembrie 2012 Cauze împotriva României Delegaţii 1. au notat că violările constatate de Curte în aceste cauze arată existenţa, la momentul faptelor relevante, a unor probleme importante şi complexe privind nerespectarea sau întârzierea în conformarea cu hotărâri judecătoreşti definitive, de către administraţie sau de alte persoane juridice care ţin de responsabilitatea statului; 2. au notat cu interes planul de acţiune pentru executarea acestor hotărâri, plan depus la 16 ianuarie 2012, care conţine informaţii asupra măsurilor luate şi avute în vedere de autorităţile române, pentru a remedia problemele aflate la originea acestor cauze; 3. au notat totuşi cu îngrijorare că un număr de probleme cruciale legate de măsurile cu caracter general, privind în special mecanismele şi garanţiile prevăzute de dreptul intern pentru a asigura implementarea voluntară şi promptă a hotărârilor judecătoreşti de către administraţie şi remediile disponibile în această privinţă, rămân valabile în momentul de faţă; 4. au notat de asemenea că mai sunt necesare informări şi clarificări într-un anumit număr de cauze în privinţa măsurilor individuale (...).; 5. au notat că autorităţile române au început recent să adune informaţiile necesare asupra

PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 | 133 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ |

Bianca SELEJAN-GUŢAN

acestor probleme şi a altora ridicate în Memorandumul de mai sus; au încurajat autorităţile să predea Comitetului de miniştri rezultatele acestui exerciţiu fără întârziere;

6. au decis să declasifice Memorandumul CM/ Inf/DH(2012)24 şi să reia examinarea tuturor acestor probleme în lumina unui plan de acţiune revizuit ce trebuie depus imediat de către autorităţile române.

JURISPRUDENŢĂ

134 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ

AGORA

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c.ro.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 .

Pentru Polonia. no 18(1) Martinus Nijhoff Publishers. după cum observa şi ilustrul nostru antecesor în articolul domniei sale. Comp. atât Codul civil austriac de la 1811. 871. cât şi legile civile maghiare continuau să producă efecte. în Transilvania. inclusiv a celei legislative. austriece sau ruseşti. 1. citat de John Quigley. Cu titlu de exemplu. Introduction. diversele sale „regiuni” continuând să aplice după 1918 codurile şi legile civile germane. in J. între fostele provincii româneşti. cititorului familiar cu evoluţiile ulterioare ale dreptului român[4]. p. PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. Petrik. vezi ex. 11/2012. În preajma viitorului Cod Civil. dacă problema deplinei unificări. şi pe care ilustrul nostru precursor o expune cu vervă şi aplomb. [4] Inclusiv cele de la instaurarea regimului comunist. în cea mai curată logică juridică. care au încorporat teritorii aflate înainte sub administrare habsburgică. Hungarian People’s Republic. Lasok.ionescu14@rdslink. D. sau a celor de după 1989. dreptul civil ungar. la data: 20-11-2013. Hamangiu.Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu Liviu DAMŞA[1] Articolul În preajma viitorului Cod civil a fos scris de Constantin Hamangiu în 1929. franceze. ţaristă. La rândul său. a continuat să rămână necodificat până la reforma (tot „socialistă”) din 1959. (ed). 47 American J. Polish Civil Law. Civil Code of the Hungarian People’s Republic 19-22 (1982). legiuitorul [1] [2] [3] LLM (University of Illinois College of Law). aplica Codul civil de la 1866. Law 781 (Autumn 1989) la p. era aceea a unificării regimului juridic civil diferit. Desigur. chestiunea teoretică interesantă astăzi este aceea că la mai mult de 80 de ani de când Hamangiu scria despre problema unificării legislative în România reîntregită. care fac imposibilă o aplicare lineară a legii în spaţiu şi timp. deşi Regatul României. otomană sau germană. copiat după Codul Napoleon. fiind comună tuturor statelor „naţionale” apărute pe harta Europei după primul război mondial. 2/2013 | 137 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Problema care se punea atunci. existent după Marea Unire de la 1918. 1973. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. The Code of Civil Law. Quigley. PhD (University of Warwick School of Law). şi este dedicat problemelor pe care le punea atunci juristului. Situaţia respectivă nu era desigur unică României. Pandectele Române nr. (1-2) in Law in Eastern Europe. 131. astfel încât să nu fie necesar să insistăm asupra acestor aspecte. vezi F. la fel cum se întâmpla în Bucovina. Am spune astăzi că era o clasică problemă de aplicare a legii în timp şi spaţiu. in Ministry of Justice. în Dominik Lasok. Astfel. Socialist Law and the Civil Law Tradition. aceste complicaţii. c. în timp ce în Basarabia legile civile ruseşti generau la rândul lor o practică neunitară cu practica celorlalte provincii istorice româneşti[3]. îi sunt relativ cunoscute. De altfel. Polonia a cunoscut o situaţie similară până la adoptarea Codului său civil („socialist”) abia în 1964. omului politic şi legiuitorului unificarea dreptului civil în România reîntregită[2]. prin comanda: #2077 AGORA | . nu ar fi fost ceva mai complicată. C. Pentru Ungaria.

[6] agORa Foarte pe scurt. ori să reflecte de fapt instrumentalismul de care aceştia suferă. nu doar că ar complica această simplă notă de lectură. respectiv super-optimismul legiuitorului post-comunist în privinţa efectelor sociale pe care le-ar fi putut obţine în urma legiferării. Dacă ar fi să ne limităm de exemplu numai la spectaculoasa demisie a mişcării law and development. în prezent judecătorul Ungariei la CEDO. Una dintre ideile reprezentanţilor mişcării era 138 | PANDECTELE ROMÂNE NR.d. la data: 20-11-2013. nota următoare. economică. cum a fost Marea Unire. Trubek & M. ori cu privire la rolul instrumental pe care îl poate juca dreptul. Cel puţin la nivelul juridic comparativ. şi cât mai repede. având în vedere experienţa post-decembristă. astfel că mira cumva faptul că nu avem în literatura juridică română vreo dezbatere cât de cât serioasă cu privire la „codificare”. ş. Cum la fel de puţin convingător. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ori chiar antropologică a reprezentanţilor partidelor politice care înfăptuiesc opera legislativă. Scholars in Self-Estrangement: Some Reflections on the Crisis. Prin urmare. la rezultatele care se pot obţine în urma codificării. J. 329–344. 492 (1977). Dar pe de altă parte optimismul respectiv este de înţeles.m. au un rol activ ori sunt implicaţi în procesul de legiferare modern. şi spus la cel mai general mod cu putinţă. Galanter. argumentul că aceste coduri ar fi fost necesare aici şi acum. la [5] De fapt. de altfel. am putea spune că problema codificării nu a încetat niciodată cu adevărat să fie pe agenda politicienilor români. la cele elaborate sub regimul Ceauşescu. prin comanda: #2077 | AGORA . L. istorică sau economică a oamenilor pe care partidele le trimit în Parlament pentru a înfăptui opera legislativă. E. cu privire la efectele sociale pe care o codificare le poate obţine. Law and Development: A Review of the Literature & a Critique of „scholars in Self-Estrangement”. necesitate dictată de un act politic major. [7] Încă din 1990. instrumentalistă şi super-pozitivistă a „specialiştilor” de atunci. având probabil rolul să compenseze cumva lipsa de viziune a politicienilor care înfăptuiesc procesul legislativ[7]. gradul de integrare al legislaţiei româneşti sus-menţionate. pe atunci consilier al preşedintelui Ungariei şi profesor universitar. în acest text folosim figurativ şi metaforic termenul „legiuitor”.M. Burg. New Legalism in East Central Europe: Law as an Instrument of Social Transformation. sau la diversele comisii care au lucrat la propuneri de cod după 1989. credem că astăzi este garantată o rezervă mult mai mare decât aceea din anii în care Hamangiu scria articolul său. şi conecta această tendinţă cu formaţia intelectuală „comunistă”. este puţin convingător. instrumentalismul este orientarea ideologică potrivit căreia dreptul este doar un instrument prin care politicienii pot obţine orice rezultat dorit de aceştia în societate. 1974. la problemele pe care elaborarea diverselor coduri le ridică. 3.ro. Deşi suntem conştienţi că multiple instituţii şi un număr important de persoane. ci ar fi şi mult şi în afara scopului respectivei note. în anii „socialismului real”. Desigur. este şi nivelul comparativ. L. având în vedere lipsa de viziune socială. remarca instrumentalismul. dacă ne gândim la codurile Carol al II-lea. respectiv de un super-optimism cu privire la rezultatele social dezirabile care s-ar putea obţine în materia legiferării.Liviu DAMŞA român pare să confrunte aceeaşi problemă a codificării[5].ionescu14@rdslink. Comp. folosirea cuvântului „legiuitor” ca prescurtare sau un termen generic prin care desemnăm toate instituţiile şi politicienii implicaţi în procesul de legiferare este nu doar acceptabilă. No. 17. Desigur. De data aceasta problema a apărut nu în urma vreunei necesităţi de a înfăptui o operă de unificare legislativă. c. datorită intrării României în UE. desemnarea exactă a persoanelor şi instituţiilor implicate în elaborarea diferitelor piese legislative. istorică. politicieni şi specialişti. ci şi simplifică discuţia noastră. vis a vis de invocata legislaţie europeană. dar şi la dezavantajele la care aceasta poate expune. ca urmare a rezultatelor dezamăgitoare obţinute în America Latină[8]. teamă pe care am putea spune că o împărtăşim în România. Rev. pp. în care posibilităţile oferite de legislaţie şi drept ca instrument al obţinerii rezultatelor sociale dorite politic fuseseră supra evaluate. respectiv opera comparativă înfăptuită de redactorii codurilor. 1062. ci pare să fi fost auto-creată de un legiuitor care pare să sufere de un puternic instrumentalism[6]. ori pur şi simplu răspunsul la întrebarea dacă respectivele coduri transpun tot ce era de transpus din legislaţia internaţională pe care aparent „legiuitorul” o invocă pentru adoptarea respectivelor coduri. acest super-optimism al legiuitorului ar putea apare drept surprinzător unui observator atent. Nu mai puţin însă. [8] D.a. Journal of Law and Society (1990) Vol. Sajó. 25 Am. in Law and Development Studies in the United States. Vezi A. Pentru o discuţie a rădăcinilor istorice ale acestei ideologii vezi şi Sajo. repetat ad nauseum de propaganda diverselor partide politice care încearcă să rezolve în cel mai facil mod cu putinţă lipsa de viziune socială. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Sajó mărturisea acolo şi teama că acest instrumentalism şi noul „legalism” al elitelor post-socialiste vor fi doar un paravan pentru menţinerea status quo-ului şi promovarea intereselor vechii „clase”.M. Wis. András Sajó.

Int’t L. 31 U. Rev. Coffee.ionescu14@rdslink. să obţină imediat efectele sociale dorite. L 1 (1999-2000). sau J. 2/2013 | 139 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la p. A.html (vizitată ultima oară. B. la data: 20-11-2013.). c. experienţa românească post-decembristă aiuritoare legată de legiferarea prin ordonanţe de urgenţă. Privatization and Corporate Governance: The Lessons from Securities Market Failure. pentru o discuţie mai largă care include şi experienţa ţărilor ex-comuniste în domeniu. sub pretextul adaptării legilor germane la „imperativele” europene (propunerile germane de modificare. PANDECTELE ROMÂNE NR. la problemele pe care le-au pus „reformele” legislative în domenii cum ar fi. pentru o discuţie generală asupra problemelor modelului corporatist promovat şi în fostele ţări comuniste. Black.B. În sfârşit.Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu dificultăţile pe care reformele judiciare limitate la promulgarea unor simple texte legislative le-au întâmpinat pe mapamond[9]. România a fost într-o poziţie privilegiată în raport cu celelalte ţări ex-comuniste care şi-au modificat codurile civile după modelul sovietic. Aceste reforme sunt şi posibile şi dezirabile.C. De asemenea. vezi H. ianuarie 2012). Harmathy. Este interesant de notat şi că legiuitorul francez. Mai mult. The Costs of Legal Change. Desigur. pentru o descriere generală a problemelor ridicate de „privatizările” din economiile post-sovietice. S. atât cu privire la seriozitatea întregului proces legislativ. Jr. Van Alstine.C. Codification in a Period of Transition. respectiv în doctrină. ori la senzitivitatea mai recentă privitoare la costurile pe care schimbarea legală le implică[11]. adesea prost redactat. rezerva nu înseamnă respingerea ab initio şi din principiu a oricăror reforme care s-ar putea înfăptui pe cale pur legislativă. mai ales atunci când legiuitorul ignoră realităţile sociale. [11] [12] O discuţie mai aprofundată asupra propunerilor franceze poate fi găsită în J. L. J. 16 Int'l Rev. variate comisii propunând asemenea schimbări cu cel puţin 10 ani înaintea adoptării legislative) au fost viu criticate şi disputate în mediul academic. 38 Tex. nu s-a putut decide a opera modificările propuse Codului civil francez. R. 587 (2003). Corp. Rev. care a operat parţial modificări în jurul anului 2000. U. id.. 52 Stan. cealaltă „adoptând” proiectul prin „absenţă”. Tarassova. [9] [10] Cu titlu de exemplu. 2009. chiar dacă l-a aplicat în perioada comunistă selectiv. Black. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Bernard. Rev 1731 (2000). spre deosebire de cazul României. III. 84 Nw. 797). pentru o discuţie generală asupra problemelor puse de codificare în ţările ex-comuniste. şi despre proiectele mai recente ale acesteia. & Econ. aveau totuşi o istorie mai îndelungată. 789 (2001-2002). produsă de o nouă generaţie de autori poate fi găsită la 2009 Northwestern University Law Review Colloquy on the Future of Law and Development. în cele din urmă. cel corporatist ori al pieţelor de capital în ţările ex-comuniste[10]. Emergence from the Dilemmas of Justice Reform. Harmathy. ori cea legată de votarea unui proiect de lege într-o singură cameră. Is Corporate Law Trivial? A Political and Economic Analysis. M. 173 (1996). în special pentru comerţul extern şi nevoile de export ale întreprinderilor supravegheate „atent” de Securitate. şi această rezervă ar fi pe deplin garantată. S.law. Kraakman. Cartwright. vezi B. cât şi asupra nivelului de înţelegere a complexei realităţi sociale şi aceea că dreptul. În mod cert. însă efectele sociale care se pot obţine prin asemenea reforme sunt relativ limitate. on line at http://www. unul dintre argumentele aduse în discuţiile din doctrină fiind acela că însăşi dreptul european. uitând faptul că dreptul nu este singurul ordin de autoritate. Reforming the French Law of Obligations: Comparative Reflections on the Avant-projet de réforme du droit des obligations et de la prescription. S. 783 (1997-1998) (Harmathy subliniază în comentariul său că pericolul major al codificării este acela de a considera codul ca sursă unică de soluţionare a problemelor legale. Hart Publishing. L. Davis L.P. Chodosh. pretextul politic al modificării germane a fost modificat în ariile relevante subsecvent adoptării modificărilor germane. ea menţinând în vigoare Codul civil şi neabrogând expres dispoziţiile esenţiale ale Codul comercial. 49 UCLA L. Stephan. Doar cu titlu de exemplu.northwestern. ridică numeroase semne de întrebare. Toward a Positive Theory of Privatisation – Lessons from SovietType Economies. O reflecţie consistentă despre mişcarea Law & Development în Statele Unite. ajută clar la dezvoltarea economică a unei ţări. 25 J. Vogenauer.edu/lawreview/colloquy/prior-colloquies/future-of-law-and-development. a se vedea şi A.ro. de exemplu. P. legislativa. despre problemele puse de aşa-zisele „reforme” ale sistemului judiciar încercate după demisia socialismului în toate ţările în curs de dezvoltare de pe mapamond (inclusiv în România). Whittaker (Eds. prin comanda: #2077 AGORA | . fără a intra în discuţiile recente despre reforma codurilor civile din ţări ca Germania şi Franţa[12]. ori pur şi simplu speră ca printr-un simplu text de lege. Russian Privatization and Corporate Governance: What Went Wrong?. în timp ce în Germania. L Rev 582 (1990).

ar trebui de asemenea să facă clar pentru jurişti că posibilităţile „reformei” sociale. ignorând total legiferarea în materie a altor grupări politice. Ciobanu. 1993. succesiunilor. Princeton University Press. la rândul ei. România neputând implementa legislaţia solicitată de CEDO în cauza-pilot Atanasiu (Maria Atanasiu şi alţii v. În mod similar. NY: Cornell University Press. despre domeniul respectiv. unde a lipsit total consensul politic privind trăsăturile fundamentale ale acestui regim. 1996. 5-33. nr. [13] Un efect al celor de mai sus este că procesul legislativ se înfăptuieşte adesea prin delegare de putere.Liviu DAMŞA pe care cei care înfăptuiesc opera legislativă doresc să o „modeleze” prin drept[13]. Verdery. şi D. a se vedea: K. rezultatul este că piesele de legislaţie adoptate la momente de timp diferite sunt în conflict. Drept Constituţional Român. exclusiv prin legiferare.a. Poate că la peste douăzeci de ani de la momentul 1989 ar trebui să recunoaştem că legiferarea excesivă şi producerea unor texte legislative de slabă calitate şi necorelate poate constitui un impediment în crearea „statului de drept”. şi în particular K. Astfel. The Elasticity of Land: Problems of Property Restitution in Transylvania. persoanelor. total nesurprinzător. Cum deseori viziunile partidelor ajunse la putere în diferite cicluri electorale despre un domeniu substantiv de drept sunt în conflict ori nu coincid. Or. care afirma că reglementează şi domină tot. este „stabilitatea” raporturilor juridice. continuă să fie nerezolvate la aproape un sfert de secol după începerea „legiferării’. fiecare grupare politică venită la putere în România a „legiferat” propria viziune asupra regimului proprietăţii. Verdery. Drept Constituţional Român. regimul obligaţiilor. Seeing like a mayor. c. care produceau deja efecte. doar unul dintre capitolele tratate într-un cod civil. De asemenea. în K. 3 – Tezele Constituţionale. Şi că în viitor. 30767/05 şi nr. cel al răspunderii civile. Ethnography. în pripă. The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania. România. 33800/06.ro. text de lege după text de lege. Hyperion XXI. în materia regimului proprietăţii (inclusiv cea ale aşa-zisei „restituţii”). O discuţie aprofundată a acestor aspecte constituţionale este în afara scopului acestei note.ionescu14@rdslink. mai importantă. Applic. pp. în mare măsură din cauza faptului că acest tip de legiferare care ignoră efectele legilor adoptate în trecut nu respectă „statul de drept”. despre o discuţie mai aprofundată a realităţii româneşti dominante încă de pe timpul comunismului şi al regimului Ceauşescu. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. se naşte întrebarea cum un „legiuitor” care nici pe departe nu a putut rezolva satisfăcător sau coerent regimul proprietăţii. ar putea rezolva într-un cod. contractelor. What Was Socialism and What Comes Next. vol.m. Tot nesurprinzător. cât şi din punctul de vedere strict al dreptului. K. Bucureşti. era extrem de ridicată. Bucureşti. elaborând. domeniul unde România a primit numărul cel mai mare de condamnări din partea CEDO. iar piese importante de legislaţie sunt puţin dezbătute în Parlament. Ed. Ed. Cum inevitabil într-un astfel de proces deciziile sunt luate într-un cerc restrâns de „insideri. experienţa post-decembristă legată de modificarea repetată a unui domeniu substantiv de drept prin numeroase acte legislative subsecvente care adesea vin în conflict. şi periferia sau politicile locale care aplicau directivele centrului în folos propriu. atât din punct de vedere social. Hyperion XXI. decizie din 12 octombrie 2010) şi promisă Consiliului.” cam la fiecare ciclu electoral reprezentanţii partidelor care nu au fost implicate în dezbateri doresc să îşi impună propria versiune a actului respectiv. în care distanţa dintre aşa-zisele pretenţii ale „centrului”. 3:1 (2002). 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | AGORA . astfel încât ar trebui să evităm acest tip de legiferare în viitor. domeniul reglementat într-un ciclu electoral trecut printr-o ordonanţă de urgenţă sau o lege impropriu dezbătută va fi „reglementat” din nou. pp. 140 | PANDECTELE ROMÂNE NR. astfel încât. Această experienţă. despre problemele pe care o legislaţie proastă în materia proprietăţii le-au pus în România post-decembristă. problemele puse de această legiferare. Verdery. sunt extrem de limitate în România. 133-134. Având în vedere acest lucru. adoptarea actelor legislative ar trebui să se facă cu mai puţină superficialitate decât se efectuează în prezent. La fel cum ar trebui să recunoaştem că mai important decât elaborarea vreunui text de lege pozitiv într-un domeniu sau altul. Verdery. în România. Iar această stabilitate nu poate fi obţinută dacă executivul sau puterea legiuitoare intervine mereu într-un domeniu substantiv de drept sau altul.d. How Local Officials Obstructed Romanian Land Restitution. în mod coerent. agORa [14] Probabil că în domeniul dreptului civil. Legislaţia proprietăţii este prin urmare. 2003. făcând imposibilă o aplicare uniformă a legii de către curţi. materia în care incoerenţa este dominantă şi ridicată la nivel de „principiu” călăuzitor este cea a proprietăţii. 1991. la data: 20-11-2013. În sfârşit. ş. Ithaca. printr-o ordonanţă de urgenţă sau o lege care reflectă ideile partidului sau partidelor aflate la putere. Ciobanu. Dan Ciobanu fiind unul dintre puţinii autori din perioada dezbaterii Constituţiei post-decembriste care au remarcat problemele pe care proiectul constituţional de atunci le ridică din perspectiva de mai sus. face adesea imposibilă orice aplicare coerentă sau uniformă a dreptului în respectiva materie[14]. respectiv existenţa aşa-numitului „Stat de Drept”. dar cei interesaţi de subiect pot consulta de exemplu D.

pe care l-am încorporat automat în dreptul intern. înseamnă evident mai mult. 18 ani după ce am devenit parte a respectivei Convenţii. Hamangiu dovedeşte în scrisul său o remarcabilă cultură. Comparative Legal Research: Its Function in the Development of Harmonized Law. la p. articolul lui Hamangiu credem însă că poate surprinde cititorul contemporan în mai multe privinţe. doar traducând tratate şi refuzând să înţelegem principiile pe care acestea le transpun. la izvoarele însăşi ale ştiinţei legale[17]. la doctrină. 43 Am. poate fi şi aceea că frecventarea cu mai mare asiduitate a marilor principii ale dreptului[15]. fără a putea măcar afirma. unde volumul de documente legate de acquis-ul comunitar face aproape imposibilă cunoaşterea integrală sau deplină a textelor de lege care transpun respectivul acquis. 555 (1995). dar a fost ulterior pierdut în dreptul român de generaţiile de jurişti care i-au succedat. cu mult mai importante decât recursul frecvent la elaborarea unui simplu text de lege. prin comanda: #2077 AGORA | . în materia CEDO. Comp. se poate spune că am avut şi avem în continuare nevoie de modificări după modificări ale textului diverselor legi din dreptul intern. Hamangiu. cu mult mai mult decât am dovedit că putem până în prezent. Şi îndemnul de a cunoaşte principiile este cu atât mai valid în materia Dreptului Uniunii.ro. cel puţin în nota noastră de lectură. la data: 20-11-2013. Hamangiu. PANDECTELE ROMÂNE NR. o lectură interesantă şi utilă pentru acesta. este clar că Hamangiu cunoştea ceva ce se ştia deja de către redactorii Codului civil francez. cunoaşte şi afirmă în textul său „că răspunsul la întrebările dreptului civil nu ar putea fi găsite printr-o exegeză strictă a codului”[16]. Poate că a sosit timpul să recunoaştem virtuţile stabilităţii în domeniul dreptului. pentru a corespunde unei viziuni pe termen scurt generate de o dorinţă politică sau alta.Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu care este necorelat ori chiar vine în contradicţie cu textele de lege ale domeniului respectiv elaborate anterior.ionescu14@rdslink. şi că pentru a afla aceste răspunsuri. dovedeşte o metodă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. asemeni marilor redactori ai codului Napoleon. respectiv cunoaşterea principiilor. J. Experienţa pe care o avem deja în materia Convenţiei Europene a Drepturilor Omului ne arată că simpla raportare la textul unui tratat tradus şi „încorporat” în dreptul intern nu ne duce prea departe. de-a lungul a mai multor nivele. Tratatele UE). constituind. nu ne poate face decât rău pe termen lung. 556. Gordley. Poate că această experienţă nesatisfăcătoare cu textul unui tratat ar trebui să ne îndemne să încercăm în primul rând să facem un efort pentru a cunoaşte principiile unui tratat internaţional pe care dorim să îl preluăm în dreptul intern. Într-adevăr. În mod similar. care merge mult dincolo de exegeza strictă a textului de lege despre care face vorbire în articolul său. întrucât „nimeni [15] Probabil că această lecţie este mai importantă chiar în domeniul dreptului produs la nivel internaţional (CEDO. Cum poate că a sosit timpul să renunţăm la ideile absurde despre instrumentalismul dreptului. [17] Id. şi să acţionăm cu mai multă prudenţă în domeniul legislativ. de asemenea. cineva trebuie să meargă la marile principii ale dreptului. Din punctul de vedere al metodei. Dincolo însă de aceste probleme actuale. şi înţelegerea caracteristicilor societăţii româneşti sunt enorm de importante în elaborarea unui text legislativ. asupra cărora spaţiul nu ne permite să insistăm. recunoscând că simpla modificare a unui text legislativ. respectiv de cunoaşterea şi aplicarea consecventă a principiilor unui tratat în dreptul intern. În primul rând. Astfel. mult departe de domeniul strict al dreptului. Mai puţin decât traducerea a mii de pagini de text. că am aliniat cât de cât principiile dreptului nostru cu cele ale respectivei Convenţii. o acoperire a unor întregi câmpuri de cercetare ştiinţifică. c. Una dintre lecţiile pe care Hamangiu ni le transmite prin timp. poate şi datorită presiunii puse asupra mediului juridic românesc de către ideologia comunistă dominată de un puternic instrumentalism în materia dreptului. fiind nevoie de mult mai mult pentru a spune că o Convenţie a devenit cu adevărat parte a „dreptului intern”. 2/2013 | 141 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. [16] J. respectiv a codului civil. L. atribuind această idee lui Portalis şi redactorilor Codului Napoleon. cu o frecvenţă ameţitoare. Astfel.

Rev.C. Davis L. profesorul Ugo Mattei afirma într-un mult citat articol al său – Ugo Mattei. supra. ei devin automat neinteresanţi pentru juriştii din alte ţări. vezi de asemenea. a ştiinţei legale. care de fapt a generat Codul civil. 735 (1997-1998). iar marele model al Codului civil francez devine automat neinteresant de emulat pentru juriştii din alte locuri. reprezintă o îndepărtare de principiile epocii „Luminilor” şi a celor ale redactorilor Codului Napoleon. L. ar putea fi şi nivelul intelectual pe care îl etalează Hamangiu în textul său. 471. vezi Gordley. cit. Hamangiu este un om al epocii „Luminilor”. H. 31 U. mai ales a celei germane. la data: 20-11-2013. o asemenea perspectivă poate fi pe cât de surprinzătoare. p. fiecare caz prezintă judecătorului o problemă pe care Codul strict nu ar putea-o rezolva[19]. Glenn. Întotdeauna. respectiv tendinţelor pozitiviste ale celei de a doua jumătăţi a secolului XIX[22]. pentru o discuţie dintre codificare şi doctrină. în măsura în care aceste culturi juridice menţin proeminenţa principiilor generale în detrimentul textului pur şi local de drept pozitiv. pe bună dreptate. în momentul în care juriştii francezi ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX o rup cu tradiţia marilor redactori ai Codului Napoleon. an X (14 décembre 1801). 53. Discours prononcé par Portalis. citat de Gordley. Davis L. Gordley.C. Fenet. Some Reflections on Codification and Case Law in the Twenty-First Century. şi evoluţia codificării. prin comanda: #2077 | AGORA . [22] Pentru o discuţie a diferenţelor majore şi doctrina pozitivistă a secolului XIX. citat de Gordley. Recueil complet de travaux préparatoires du Code Civil (1825. Pe de altă parte. 142 | PANDECTELE ROMÂNE NR. id. 195 (1994). p. [19] [20] [21] Demolombe.P. 556-560.ro. supra. că există o relaţie inversă între gradul de atractivitate şi de influenţă al culturii legale dintr-o ţară şi cel de pozitivism şi localism al respectivei culturi. De asemenea. insistând asupra particularităţilor şi localismului Codului civil francez. citat de Gordley. 555. VI. arată că motto-ul lui Demolombe: „textul înaintea a orice altceva” constituie un paradox în raport cu principiile avansate de redactorii Codului Napoleon. c. Şi mai interesant.. cauzele „pierderii” de către următoarele generaţii de jurişti români a metodei de mai sus. Hamangiu are fără îndoială dreptate. Însă. indiferent care ar fi cauzele acestei pierderi. pp.”[20] Desigur. Comp. în secolul XIX. Codification and Legal Scholarship. p. 42 Am. pot fi atribuite doctrinar lui Demolombe[21]. Şi din acest punct de vedere. atunci când se întoarce la sursele şi comentatorii originari ai codului. Ori. din punctul de vedere al perspectivei dreptului bazată pe o vastă cultură pe care Hamangiu o etalează în articolul său. pe cont propriu şi cu destulă dificultate. J. folosind cu brilianţă înţelepciunea transmisă de aceştia. cunoscute atât de bine de către Hamangiu. vezi şi A. vi. cum un paradox în raport cu acestea o constituie şi evoluţia doctrinei germane din secolul XIX în această materie. şi mai târziu cel american. ci dimpotrivă. Rev. În alte cuvinte. 775-782. vezi J. În mod similar de îndepărtat de juristul contemporan şi surprinzător din această cauză. 556.ionescu14@rdslink. presupune cunoaşterea ei. Davis L. Gordley. § 8. Pentru o discuţie a diferenţelor dintre evoluţia dreptului în perioada feudală şi a luminilor. I. majoritatea cazurilor au fost decise în baza principiilor generale. 31 U. sau a unui text clar de lege.T. The Grounding of Codification. formată prin frecventarea de către student doar a „manualelor” din facultate şi prin „învăţarea” mai apoi de către tânărul jurist. retipărit 1968). Iar Codul civil nu îşi propune să dispenseze de această învăţătura. consolidate mai apoi la noi atât de bine în anii „socialismului real”. fie din agORa [18] Portalis. la p. 659 (1997-1998). Portalis. a doctrinei. in A. prima prefaţă. Cours de Code Napoleon (1854-82). Why the Wind Changed. rusesc sau cel al provinciei Quebec. 31 U. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fie din cauza complexităţii practicii contemporane. Rev. pe atât de îndepărtată de o anume perspectivă comună asupra dreptului a juristului contemporan. la pp.Liviu DAMŞA nu pledează împotriva unui text de lege care este clar”[18]. p. 765 (1997-1998). Cum juristul contemporan nu prea mai „are” deloc „timp”. séance du 23 frimaire. Corps Législatif.C. „modelele” de emulat pentru juriştii străini devenind în schimb cel german. von Mehren. metodologic vorbind. Gordley. supra. op. Intellectual Leadership in Western Law. 269. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. a „descurcării” de unul singur şi cu destulă dificultate printre textele de drept pozitiv. cum o spune Portalis foarte clar: „Puţine cazuri sunt susceptibile a fi decise în baza unei legi. Pentru o discuţie despre modul în care codurile vietnamez.

şi de dinaintea acestui moment. care a reuşit să „producă” un Luckas.) numai de a-l sancţiona mai eficace. În sfârşit. [24] De altfel. Hamangiu ne dovedeşte o aparent surprinzătoare înţelegere a dreptului natural[23].d. Suntem convinşi însă că cititorii noştri vor găsi în Hamangiu un model cultural interesant. fie din cauza unor deprinderi sau obişnuinţe create în timpul studiilor. cele din perioada interbelică chiar acoperă materia cum se cade. marele profesor Ionaşcu surprinde succint toate instituţiile de drept civil. care sunt apoi reluate la un nivel aprofundat în cursul studiilor doctorale. cât şi cel extrem al puterii bolşevice din Rusia. în cartea sa preliminară... Şi mai departe. spre deosebire de Ungaria de exemplu. Cititorului care ar dori să înţeleagă mai bine ce a însemnat respectiva vulgarizare a marxismului în şcoala juridică românească. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. nici cele mai recente dezvoltări din drept. ar putea apare surprinzătoare cititorului contemporan obişnuit să gândească în tiparele pozitivismului[24]. pentru studiul studenţilor de la facultatea de drept din Iaşi. sociologice. din simplul motiv că România. 1 al Titlului 1 începea astfel: „există un drept universal şi imuabil. este cel mai mare omagiu care se poate aduce dreptului individual”. anterior şi superior legislaţiei pozitive şi pe care Statul are misiunea (. între notele de curs ale lui Ionaşcu din perioada interbelică şi cele produse în 1955. marile texte ale reprezentanţilor şcolii Dreptul Natural nu se predau acum la noi cât de cât sistematic. de exemplu. guvernând pe toţi oamenii”. În contrast cu asemenea curs. dacă nu ar fi sprijinită atât de bine de către autor de textele istorice care îi permit acestuia să facă respectiva corelaţie[25]. respectiv o înţelegere a acestuia ca izvor al dreptului civil. Din păcate. ca să menţionăm doar câteva dintre domeniile care au produs în ultimele decenii o bogată literatură interdisciplinară în drept. ştiinţe politice sau psihologie. învăţat cu mantra pozitivismului juridic. cel puţin în optica prezentului autor. ş. îi recomand să facă singur o comparaţie.Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu cauza „internetului”. Hamangiu.ro. atât pozitivismul vest-european al timpului. şi ale cărui cursuri. Cum vor găsi. [26] Cam toate facultăţile de drept din lumea anglo-saxonă. nici măcar în cursul introductiv de Istorie a Statului şi Dreptului ori în cursurile introductive de teorie politică[26].. [25] De altfel Hamangiu este clar în textul articolului său în această privinţă. nu a reuşit să producă niciun nume de marcă în filozofia marxistă. la pozitivismul lui Leon Duguit. fără niciun fel de utilitate pentru civilistul român. istorice ş. rarefiat prin vulgata marxist-leninistă a anilor '45-'89 promovată în şcolile de drept românesc. antropologie. virtuozitatea cu care Hamangiu manipulează cunoştinţe istorice. pentru cineva însetat de cunoaştere totală în drept? Şi ce altă dovadă a actualităţii unui autor poate fi mai bună. nefăcând aproape deloc rabat de la ce un student civilist ar fi trebuit să ştie – restul până la câteva sute fiind descrieri ale dreptului sovietic. După asemenea „cursuri” au studiat cei mai „seniori” jurişti români ai momentului.d. sau nesurprinzător. nici istoria neamului său. de exemplu. că ideea individualismului. referindu-se printre altele explicit. PANDECTELE ROMÂNE NR. în ciuda revirimentului doctrinar al [23] Surprinzătoare probabil pentru juristul român contemporan.n). profesori sau practicieni. şi consolidate de nivelul general intelectual al „profesiei”. Ce alt model demn de urmat ar fi mai bun decât cel oferit de Hamangiu. sau autori care să fie dezbătuţi cât de cât serios măcar de colegii lor est-europeni. era „expres consacrată în proiectul definitiv al Codului civil (francez – n. şi de după. XII-XIII. obârşie a tuturor legilor pozitive.a. preluate din Codul Napoleon. economie. Desigur. neobişnuit cu asemenea argumentări. c.a. ne-am referit aici doar la profesorul Ionaşcu care şi-a putut continua activitatea după instaurarea comunismului. la pp. cit. la data: 20-11-2013. raţiunea naturală. a aceluia căruia nu îi sunt străine. va constata singur că toată materia cursului de drept civil în 1955 este cuprinsă în maximum 50 de pagini – spre cinstea sa. că „Recunoaşterea dreptului universal şi imuabil. Corelaţia individualism-drept natural pe care Hamangiu o face. că profesia juridică este una a umanistului prin excelenţă. istorie. ceea ce repetă Hamangiu în textul său. oferă asemenea cursuri introductive de teorie politică. op. atunci când spune expressis verbis. sau de Polonia. ale cărei scrieri erau influente în vremea respectivă în mediul juridic românesc. precizându-i aplicaţiile. prin comanda: #2077 AGORA | . „cercetarea” aceasta poate fi împinsă la toate celelalte „cursuri” apărute între '48-'99.. să se dedice unor lecturi din varii domenii. Hamangiu respinge şi în baza unor argumente istorice şi textuale. pentru a forma argumente de drept poate apărea într-adevăr îndepărtată unui jurist contemporan. am folosit termenul de vulgarizare a marxismului pentru autorii români. sociologie. „absolut fundamentală” din punct de vedere ştiinţific. decât aceasta? În al doilea rând.m. pot fi găsite în biblioteci şi comparate. 2/2013 | 143 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. filozofie.ionescu14@rdslink. la fel de interesant şi actual. Art.m. Surprinzător.

când e vorba de un fapt absolut nou. Ltd. şi că mai mult.ionescu14@rdslink. XIII. Seton-Watson. sau H. Moore. Rothschild. Return to Diversity. discuţia legată de afirmaţia lui Portalis. vezi şi J. vezi de exemplu V. la p. ci este. şi implicarea comuniştilor în materie.A. un ultim subiect dintre cele dezbătute de Hamangiu în articolul său asupra căruia am dori să ne oprim puţin. pp. la începutul secolului XX. N. 220-232. Ed. Hamangiu. I. nota 18 şi urm.M. 1950 sau T. Cum spuneam şi mai sus[28]. 2000. [28] [29] [30] [31] Desigur. Poate că ar trebui să ne întoarcem la textele pe care marele nostru antecesor le invoca. R. Rothschild. New York and Oxford. cit. pe care Hamangiu ne-o transmite peste arcul de timp de 80 de ani: „Portalis. Moody. De asemenea. Wingfield. c. problema proprietăţii ţărăneşti şi a crizei care acompaniază această proprietate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX nu este particulară României. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În sfârşit. într-o formă sau alta comună Europei.. Şi astfel. 1980. 1997 (pentru discuţii asupra efectului reformelor întreprinse de regimurile comuniste. Bucureşti. Pentru discuţii despre „reformele” în materie de după sfârşitul celui de al doilea război mondial. 1914. 58 Southern California Law Review 277 (1985).P. Natural Law and Natural Rights. A Political History of East Central Europe Since World War II. România avea. juristul român poate apare cumva descumpănit atunci când face cunoştinţă pentru prima oară cu asemenea idei. 2007. Postwar.atunci când trebuie să dea sfaturi magistraţilor de modul cum au să pună de acord legea cu speţa. ar trebui să ne întoarcem la ce ştia acum 80 de ani Hamangiu. Chestiunea Agrară. Oxford. Methuen & Co. Natural Law Theory. Europe’s Recurrent Land Problem. regimul proprietăţii pe care îl discuta Hamangiu poate apare îndepărtat[31]. la data: 20-11-2013. ori dezamăgiţi de lipsa de sens pe care hiperactivitatea unor legislatori confuzi o produce în diferite texte de lege. nefamiliare.). Theodoraky. Third Edition. Agricultural History. Cambridge Univ. Finnis. prin comanda: #2077 | AGORA . Judt. respectiv a celor post-comuniste). The East European Revolution. aplicând aceste principii. 1992. Hamangiu. A History of Europe since 1945. Seton-Watson. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Cu siguranţă. adaogă: Cât nu eşti călăuzit de nimic din ceea ce este stabilit şi cunoscut. 144 | PANDECTELE ROMÂNE NR. este acela legat de regimul proprietăţii. Righting Wrongs in Eastern Europe. George (Ed. Cu toate acestea. London. O bună descriere a subiectului poate fi găsită în H. 1945. J. Contemporary Essays. East Central Europe between the Two World Wars (History of East Central Europe Vol. te urci la principiile dreptului natural”[30]. poate că am mai reduce din criza de identitate şi am îmbunătăţi nivelul consideraţiei pe care publicul o acordă actului de justiţie. cit. M. Press. Clarendon Press. London. J. Pe de altă parte însă. Eastern Europe Between the Wars. şi să nu uităm recomandarea lui Portalis. Pimlico. legătura respectivă era un deziderat absolut al unei bune interpretări a Codului civil. Răscoala ţărănească de la 1907 fiind considerată de comentatorii vremii ca fiind ultima mare revoltă ţărănească (provocată în alte cuvinte de un regim agrar feudal) din Europa.. despre care marii redactori nu ezitau să vorbească în discursurile lor de la apariţia Codului Napoleon[29]. produse de şcoala dreptului natural. Pogány. Manchester University Press.Liviu DAMŞA respectivei şcoli pe mapamond[27]. în Discursul Preliminar . Poate că astăzi. atunci când ne simţim ezitanţi în faţa vreunui text de lege a cărui interpretare ni se cere... Oxford University Press. Clarendon Law Series. op. Taranu & Co. 1974.ro. „A Natural Law Theory of Interpretation”. vezi cu titlu de exemplu H. corelaţia făcută de Hamangiu este fără îndoială corectă şi de actualitate. mari probleme legate de regimul cvasi-feudal al proprietăţii rurale. sau poate prezenta un [27] agORa Vezi ex. Pentru discuţii mai aprofundate despre subiect. University of Washington Press. Oxford. Astfel. Vezi supra. ceea ce ştia Hamangiu din frecventarea textelor produse de marii redactori ai Codului civil francez era faptul că această corelaţie trebuia făcută. op. IX). 22:4 (1948). În acest sens.

Pentru a concluziona această scurtă discuţie.m. Heinen (ed. PANDECTELE ROMÂNE NR. pp. pp. Vol. Verdery. 2010. cum e acum şi mai ales cum va deveni în scurtă vreme (. în ciuda suportului necondiţionat pe care îl dă individualismului. Vezi supra. marele autor nu face legătura perfectă între individualism şi proprietate în acest text[36]. 211-223.. Pentru o discuţie mai aprofundată despre ideile legate de proprietate care au caracterizat perioada interbelică românească. Istoria României prin concepte. ş.)”[34]. la data: 20-11-2013. Hectare şi Verdery.d. iar o descriere a problemelor pe care reformele post-decembriste ale regimului Iliescu le-a ridicat în materie.a. nici nu putea să o facă dat fiind faptul că reformele agrare interbelice aveau în primul rând o motivaţie politică şi socială. Viziunea pe termen lung. la pp.ro. credem că în ciuda caracteristicilor diferite ale regimului proprietăţii la care face menţiune Hamangiu faţă de cel prezent. L. 2. la p.). ar fi de un mai mare interes pentru un asemenea cititor. despre cum poate fi justificată proprietatea din punct de vedere filozofico-politic şi juridic. de istoria dreptului. a cunoaşterii aprofundate a realităţii sociale pe care legiuitorul încearcă să o reglementeze. „The Roof over our Heads. cit. Property Restitution in Romania”. respectul pentru interesul public şi cunoaşterea aprofundată a realităţii sociale.. pp. D. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. cercetarea mai recentă ridică semne de întrebare că o asemenea legătură perfectă s-ar putea face pe baze solide filozofico-politice. Becker. pe care Hamangiu pare că o accepta. op. filozofice şi politologice elaborate în România pe această temă”. atunci când ne spune „Codul civil va trebui să se inspire din nevoile de neînlăturat al neamului şi să organizez proprietatea (. prin comanda: #2077 AGORA | . „Importanţa pe care conceptul de proprietate o are pentru societăţile moderne din secolele al XIX-lea şi XX este invers proporţională cu studiile istorice. că strict academic vorbind. credem prin urmare că sunt comandamentele utile şi interesante pe care ni le transmite Hamangiu atunci când vorbeşte despre proprietate (şi familie). vol. Philosophy and Public Affairs. despre cum a fost justificată existenţa proprietăţii de-a lungul timpului. No. Şi. credem că cele trei mari comandamente pe care le-am enunţat mai sus sunt suficiente pentru a face şi porţiunea respectivă de text interesantă pentru cititorul contemporan. nota 30. Id. cum ar fi de pildă cele insurmontabile pe care aşa-numita „restituţie” le-a pus României post-comuniste[33]. credem ferm că lectura textului lui Constantin Hamangiu. în treacăt. atunci când discută problema micii proprietăţi ţărăneşti şi leagă explicit proprietatea de familie şi de nevoile familiei[35]. Pe de altă parte însă. nu există lucrări în literatura română de specialitate de care să avem cunoştinţă. Pe de altă parte.Reflecţii asupra articolului În preajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu interes cel mult academic pentru cititorul contemporan[32]. 22. De exemplu. Carter. Stan. Contentious Property and Europeanization in South-Eastern Europe. cel puţin indirect. 1989. 2/2013 | 145 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prezintă interes pentru cititorul contemporan. supra. L. 21:2 (Spring 1992). obişnuit să gândească pe termen lung şi în termenii interesului general. 26:2 (2011). O revizuire a problemelor româneşti legate de restituţie în context est european şi balcanic poate fi găsită şi în A. Cum observa şi Ditmar Müller într-un studiu recent pe această temă. Vezi în acest sens A. la p. despre conceptul de proprietate. a se vedea D. XVI. June 2006. Müller. Harvester Wheatsheaf. Hamangiu manifestă în optica noastră caracteristicile marelui legiuitor şi creator al dreptului.. 196-206.C. [33] [34] [35] [36] Argumentabil.) în aşa chip încât dânsa să fie un element de propăşire al neamului şi nu un element de perdiţiune. Ştefan. caracterizată prin dirijism. 202. Neumann şi A. op. Perpetual Transitions. pp. East European Politics & Societies. Seeing like a mayor. în V.. V. şi că acest interes este cu mult [32] Ne mulţumim să remarcăm. Polirom.ionescu14@rdslink. Iar problemele legate de modificările recente ale regimului proprietăţii.. 180–205. 201-239. Perspective alternative asupra limbajelor social politice. familiar cu un regim al proprietăţii total diferit de cel din perioada interbelică. Müller. The Philosophical Foundations of Property Rights. 340-361. Journal of Communist Studies and Transition Politics. Hamangiu face din nou dovada pe care o face şi în alte locuri din textul său. cu toate că. Conceptul de proprietate în istoria economicjuridică românească. Review: Too Much Property. K. Şi mai departe. cit. c. Mungiu-Pippidi and L. argumentabil. marele autor reuşeşte să ne transmită şi în această privinţă ceva util şi interesant. Hamangiu.

The Past Is Another Country: Myth and Memory in Postwar Europe. c. cel mai adesea „trecutul este o altă ţară”.com/sol3/papers. fiecare audienţă.P. repetată de diverşi autori pentru a sublinia dificultatea contemporanilor de a înţelege trecutul chiar recent aparţine lui L. convinşi fiind că Hamangiu are ceva direct şi personal să vă spună. există întotdeauna o cheie de lectură diferită a aceloraşi evenimente din trecut între diferite generaţii. mai ales în cazul celei formată din cititori aparţinând altei generaţii decât aceea în care un text a fost produs. Desigur. care integra creativ cunoaşterea dezvoltată în alte locuri. aşa cum remarcă şi eminenţi istorici britanici. Astfel. Hamish Hamilton. Astfel. Dar meritul unui text „clasic” este chiar acela că face posibil. şi B. U of Texas Law. este discutat de Hamangiu în textul său.ro. în Franţa se dezvolta pozitivismul al cărui reprezentat de frunte. Oxford University Press. dar suntem convinşi că veţi descoperi propriile chei în care veţi descifra textul lui Hamangiu.”). Immobile Democracy? (Fall. ori în Germania influenţa lui Weber continua a se extinde. la data: 20-11-2013. şi reflecta în mod creator nevoile ţării. Hartley. fiecare generaţie încercând să interpreteze evenimentele în raport cu propriile sensibilităţi şi priorităţi. chiar după atâţia ani.ssrn. 2007). Ca orice mare autor dintre cei pe care îi numim clasici.. una dintre multiplele chei posibile. agORa [37] Din punct de vedere pur istoric. credem. Hamangiu a reuşit. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.Liviu DAMŞA dincolo de unul pur istoric[37]. Desigur. 1953. Intellectual Leadership in Western Law. să producă un text care rezistă probei timpului.. chiar dacă problemele sociale sau politice pe care le confruntă respectiva generaţie sunt diferite de cele confruntate de autorul textului. pp. Judt. 146 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Leon Duguit. 83-118]. întrucât „Lucrurile se făceau diferit în trecut” (fraza respectivă. textul tot are ceva de spus cititorului din altă generaţie. Leiter. Essays on American Legal Realism and Naturalism in Legal Philosophy. 1992). Why the Wind Changed.ionescu14@rdslink. Daedalus. [38] Pentru cititorul contemporan. Astfel.). pentru fiecare nouă generaţie care îl parcurge. credem că este interesant de remarcat cel puţin în treacăt că textul lui Hamangiu constituie o dovadă că în timp ce în America se dezvolta şcoala originală a Realismului American (pentru o scurtă caracterizare a acesteia vezi B. Leiter. care îşi începe astfel lucrarea sa: „The past is a foreign country. Public Law Research Paper No. Vezi T. ceva care poate fi adaptat nevoilor şi comandamentelor prezente ale acelei generaţii. pentru a sublinia diferenţa dintre lectura evenimentelor legate de ocupaţia germană şi război făcută de către generaţia interbelică care le-a trăit în raport cu lectura aceloraşi evenimente făcute de generaţiile care i-au succedat acesteia.. supunem probei lecturii Dumneavoastră textul său. parafrazând-ul integral pe Hartley. citeşte respectivul text prin propriul „filtru”. prin comanda: #2077 | AGORA . they do things differently there. România producea o operă juridică originală de nivelul celei a lui Hamangiu. noi nu am putut propune mai sus decât o cheie de lectură. şi potrivit propriilor obsesii şi interese[38]. Naturalizing Jurisprudence. şi care are ceva de spus cititorului şi după 80 sau 100 de ani. 42 on-line la http://papers. London.cfm?abstract_id=339562. 121:4. precum Eric Hobsbawm sau regretatul Tony Judt [Judt chiar îşi începe unul dintre articolele sale şi un capitol al celebrei sale Postwar. supra. The Go-Between. o lectură care să spună ceva cititorului din respectiva generaţie. care avea să devină atât de influentă în evoluţia dreptului contemporan (vezi de exemplu Mattei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. American Legal Realism.

59 bune moravuri 59 calitate procesuală pasivă 28 caracter obligatoriu 109 cerere adiţională 30 clauze reglementare 96 Comisia Jospin 77 competenţă teritorială 23 competenţă teritorială alternativă 26 competenţă teritorială exclusivă 28 Consiliul Constituţional 86 consumator 26 contencios administrativ şi fiscal 21 contract administrativ 91 contract civil 91 contract comercial 94 contract de concesiune 98 contract de parteneriat public-privat 91 contracte de achiziţie publică 93 control judecătoresc 94 criteriul funcţional 69 cumulul mandatelor parlamentare 84 Curtea Europeană a Drepturilor Omului 73 Curtea Europeană de Justiţie 73 echitate 57 familie 26 finanţare nerambursabilă 21 funcţie publică 69 inegalitate juridică 96 instanţa de contencios administrativ 93 instanţa de la domiciliul pârâtului 24 instanţe specializate de contencios administrativ 94 judecători constituţionali 86 jurisprudenţă 100 legalitate 57 legislaţie de ordin constituţional 71 legitimitatea responsabililor publici 77 mandat parlamentar 84 ministru 84 morală publică 59 natura teleologică a dreptului 63 normativitate juridică 53 normă de reprezentare a mandatelor 81 norme comunitare 109 norme de drept 55 norme de tehnică legislativă 100 noul Cod civil 105 noul Cod de procedură civilă 21.index accesul candidaţilor la media 79 activitatea umană 53 acţiune civilă 23 administraţie 73 Adunare Naţională 81 autoritate publică 24 bun public 98 bună-credinţă 57. c. 107 drept pozitiv 53 dreptul Uniunii Europene 105 PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. 64 reprezentare 81 reziliere 98 democraţie franceză 77 dispoziţii speciale de competenţă 30 doctrina supra-legalităţii 64 doctrină 55 doctrină unională 107 drept de opţiune 30 drept de tutelă 100 drept intern 103. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. 2/2013 | 147 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. 105 persoane juridice de drept public 24 preeminenţa dreptului european 103 principii metafizice 63 principiile dreptului 55 procedură de atribuire 93 proceduri simplificate 23 profesionişti 28 proporţionalitate 61 protecţia identităţii naţionale 71 realităţi juridice 63. prin comanda: #2077 .

103. prin comanda: #2077 . c.scrutinul majoritar uninominal 81 Senat 82 sistem de drept 61 situaţie demografică specifică 71 soft-law 109 state membre 69. la data: 20-11-2013.ro. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. 107 statutul membrilor 86 sufragiu indirect 82 supra-reprezentare a comunelor 82 teritoriul metropolitan 79 transparenţa resurselor financiare 79 tutelă 26 unităţi administrativ-teritoriale 98 utilitate publică 96 valoare normativă 64 valori particulare 61 valori sociale 55 148 | PANDECTELE ROMÂNE NR.

E. A.S. C. fisc. – Curtea de Casaţie franceză (jurisprudenţa franceză) – Comunitatea Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Europene – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui şi Oţelului – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului / Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comunitatea Economică Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – a se compara cu – Curtea Europeană de Justiţie – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona) – Common Market Law Review (Kluwer Law International) – colegiul civil – centrul principalelor interese ale debitorului – completat – Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului) – Comitetul reprezentanţilor permanenţi – Culegere de hotărâri a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.C. vam.D. C.AbRevieRi A. C.R. m.ro. C. civ. C. – Adunarea generală a acţionarilor – Adunarea generală extraordinară a acţionarilor – Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Patrimoniului Statului – Revista Analele Universităţii Bucureşti. apud.O. 199’ C.A. CE CECO – Culegere de decizii ale fostului Tribunal Suprem (Curţii de Apel. C. A. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.N. D. I. partea I – Banca Naţională a României – Banca Centrală Europeană – Biroul de executori judecătoreşti – Biroul notarului public – Buletinul fostei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie a României – Buletinul jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie a României (1993-1999) – Codul aerian – Curtea de Apel – Codul civil – Codul civil francez (italian) (german) – Codul comercial – Codul comercial francez (italian) (german) – cartea funciară – Codul familiei – Codul fiscal – Codul muncii – Codul penal – Codul de procedură civilă – Codul de procedură fiscală – Codul de procedură penală – Codul silvic – Codul vamal – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României – Curtea Constituţională – Camera de Comerţ şi Industrie – Camera de Comerţ şi Industrie a României C. Cah. silv. prin comanda: #2077 .E.A. 2/2013 | 149 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. art.I. jur. F. (jurisprudenţa franceză) – Curtea de Casaţie şi Justiţie a României.R. C. c.S. C.) (g) C. C. fisc.P.N.L.M. Bul. secţia I. Apel C. pr.B. CEJ CJUE CML Rev col. C. C.D. (it.A. civ.V. C. pr. C. BCE BEJ BNP Bul. D.B.J.H. Eur.A.) pe anul… – Culegere de decizii şi hotărâri ale Curţii Constituţionale a României pe anul … – Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – Curtea Supremă de Justiţie – Cahiers de Droit Européen – camera.C. A. Convenţie COREPER Culegere C.U.S. C. civ.G. 199’ C. II Cass. C. Cas. pen..P.C. A.V. C.A. civ.A. C. Tribunalului etc. Dr.D. fr.I. C. pr. la data: 20-11-2013. cam.L. com. PANDECTELE ROMÂNE NR.U..B. aer. pen. fam.B. Seria Drept – Revista „Acta Universitatis Lucian Blaga – Sibiu” – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb – alineat – citat după – articolul – Actul Unic European – Buletinul Oficial.ionescu14@rdslink. com. a II-a etc. AELS alin. A. B. (it.G. AUE B.) (g) C. A. fr.V. Tribunalului de Primă Instanţă şi Tribunalului Funcţiei Publice – Decretul – Decretul-lege CEDO CEE CEEA cf. Of. COMI compl. fr.

Recueil” (jurisprudenţa franceză) – decizia – decizia civilă (penală) etc.C. dec.M.R. ed.C. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19751980. partea I – modificat – metri pătraţi – nota autorului – nota noastră (a autorului) – nota redacţiei – nota traducătorului – numărul O. Rom. – Revista de drept penal R.D.D. – Revista română de drept R.r. Ştiinţifică şi Enciclopedică. (pen. – Revista română de dreptul muncii R. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OP – ordin de plată op. n. ELR en.E.E. Bucureşti. ibidem idem infra IR it. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (eventual urmat– (începând cu anul 2007) Repertoriul de anul apariţiei) jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene (ediţia în limba română) (partea I . n.M. éd. nr.t. Ed.D. Juridica L. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Mihuţă. – „Le Dalloz. Ed. prin comanda: #2077 .T. – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O.D. – paranteza noastră (a autorului) par.D. – Revista română de drept al afacerilor R.A.E. seria „C” – Comunicări şi Informaţii) – Judecătoria – Jurisprudenţa generală – Jurisprudenţa română – Revista Juridica – Revista „Legalitatea Populară” – litri – litera – locul citat – Monitorul Oficial al României. – Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance Rep. Euratom ex.J. N. – Revista de drept comercial – serie nouă R. Mihuţă. – „Revista română de drept privat” R. Î. – „Revista română de jurisprudență” R.ionescu14@rdslink. 1982 150 | PANDECTELE ROMÂNE NR.C. civ.M. Mihuţă. Gen. Ştiinţifică şi Enciclopedică. partea a II-a . Jur. M.I.I.S. – opera citată p.I. Repertoriu de practică judiciară în materie civilăa Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19521969. ECR Ed.M. loc. FEI fr. – Organizaţia Mondială a Comerţului O.D. l. P.M.C.R. mod.P. lit. – Revue trimestrielle de droit européen (Editions Dalloz) Rec.C.R.Dalloz dec.R.C. FSE g.D. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ed. J. c.D. – Plenul fostului Tribunal Suprem Probleme de drept – Probleme de drept din deciziile Curţii 1990-1992 Supreme de Justiţie (1990-1992) pt.E. – pentru R.hotărârile CJCE. – paragraful passim – în diverse locuri pct. la data: 20-11-2013. – pagina p.g. n. Générale. H. Of.R. mp n.hotărârile TPI) Repertoriu I – I. Bucureşti. Bucureşti. n.) DG Dreptul e. – Direcţia Generală (din cadrul Comisiei) – revista Dreptul – exempli gratia – European Courts Report (Reports of Cases before the Court of Justice and the Court of First Instance – Editura – ediţia – European Law Review – englez / britanic – etcaetera („şi celelalte”) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (v.R.R. n. La semaine juridique” (jurisprudenţa franceză) – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria „L” – Legislaţie. Lesviodax. (C) – Revista română de drept european (comunitar) R. şi CEEA) / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – (de) exemplu – Fondul Monetar Internaţional – Fondul european de investiţii – francez – Fondul social european – german – Grup de interes economic – Hotărârea Consiliului de Miniştri – în acelaşi loc – acelaşi autor – mai jos – secţiunea „Informations rapides” (jurisprudenţa franceză) – italian – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Revista „Justiţia Nouă” – Justiţie şi Afaceri Interne – „Juris-classeur périodique.ro.J. Al. G. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975. 1970 Repertoriu II – I.C.D. cit. – Oficiul Registrului Comerţului O. S. JAI JCP JO Jud. 1976 Repertoriu III – I. – punctul PE – Parlamentul European PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună Plen T. cit. a.P. Jur. F. etc.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.B. civ. s. SA SC SEE sent. c. soc. s. S. SPPI SRL supra ş. RTD com. pen.n. S.B.S.ionescu14@rdslink. – volumul PANDECTELE ROMÂNE NR. la 25 martie 1957. – Tribunalul TUE(după intrarea în – Tratatul privind Uniunea Europeană/ vigoare a Tratatului Tribunalul Uniunii Europene de la Lisabona) TVA – taxa pe valoare adăugată UE – Uniunea Europeană UEM – Uniunea Economică şi Monetară urm. civ.n.J. (pen. T. J. – societate în nume colectiv – secţia de dreptul muncii (jurisprudenţa franceză) – Societate civilă profesională de practicieni în insolvenţă – societate cu răspundere limitată – mai sus – şi alţii (altele) t. pop. t. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19801985.M.C.ro. 1986 – Revue des sociétés – Revue française de droit administratif – Revue trimestrielle de droit civil – Revue trimestrielle de droit commercial – Revue trimestrielle de droit européen – secţia civilă – secţia comercială – secţia de contencios administrativ – secţia penală – Revista „Studii şi cercetări juridice” – Revista „Studii de drept românesc” – sublinierea noastră – Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie (Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) – Revista „STUDIA Universitatis BabeşBolyai”– Series Iurisprudentia – societate pe acţiuni – societatea comercială – Spaţiul Economic European – sentinţa civilă (penală) etc. 2/2013 | 151 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. RTD civ. reg. prin comanda: #2077 .Repertoriu IV Rev. RTD eur. – a se vedea V° – verbo (la cuvântul) vol. – I. T. rai. T. Ştiinţifică şi Enciclopedică.B.U.U. Ed. cont. s. T. adm. com.D. la data: 20-11-2013. s. – următoarele V. RFD adm.) SNC soc. ca urmare a modificărilor aduse Tratatului CEE prin Tratatul de la Maastricht) Tratatul CEE – Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (semnat la Roma. cu modificările ulterioare survenite până la Tratatul de la Maastricht) Tratatul UE – Tratatul privind Uniunea Europeană (în vigoare de la 1 noiembrie 1993) Trib.R s. Mihuţă. Bucureşti. T. a. TFP – tomul – Tribunalul judeţean – Tribunalul popular al raionului – Tribunalul regional – Tribunalul Municipiului Bucureşti – traducerea noastră – Tribunalul Suprem – Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene TFUE – Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona) TGI – Tribunal de grande instance (jurisprudenţa franceză) TPI – Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene Tratatul CE – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (după 1 noiembrie 1993. S. S.

lucrarea să nu fi fost publicată în ţară. conform Legii nr. 8. Editura va efectua remuneraţia dreptului de autor. constituie consimţământul autorului pentru cesiunea dreptului de autor în următoarele condiţii generale: 2. Trimiterea unei lucrări în vederea publicării în revista Pandectele Române. de maxim o pagină. să reformuleze ori stilizeze unele formulări. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. să corecteze. care sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii intelectuale. ţinând cont de următoarele criterii: originalitatea şi noutatea tezelor doctrinare susţinute. printr-un nou mesaj. pe o perioadă de 4 ani. 86. următoarele drepturi. în cadrul unui număr al revistei Pandectele Române. prin comanda: #2077 .ro. 3. Editura are dreptul să refuze publicarea acesteia în forma prezentată sau să ceară autorului modificarea lucrării conform standardelor revistei. Dacă lucrarea nu corespunde. următoarele: nivel ştiinţific corespunzător. nivelul ştiinţific al lucrării. la data: 20-11-2013. Orzari nr. lucrarea să conţină un aport de noutate faţă de doctrina existentă. 5. sector 2. str. Colegiul de redacţie va accepta lucrarea cu condiţia ca aceasta să corespundă într-o măsură rezonabilă. redacţia îşi rezervă următoarele drepturi: să modifice titlul acestora. actualitatea şi noutatea temei. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. redacţia.ionescu14@rdslink. dreptul de a retipări acel număr al revistei care include şi lucrarea autorului. Cu privire la materialele care se publică. dreptul de a crea opere derivate. rugăm autorii ca. Bucureşti. cu excepţia materialelor de domeniu public şi a extraselor din alte lucrări. CD). Pentru fiecare lucrare publicată. volumul lucrării etc. ca nivel şi stil. după caz. pe adresa WOLTERS KLUWER SRL. în format tipărit sau electronic. drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format electronic. Autorul cedează Editurii. pe toată durata de existenţă a dreptului de autor. 7.ro sau pe suport hârtie. sub rezerva acceptării sale de către Redacţia revistei. 6.CONDIŢII GENERALE DE PUBLICARE 1. Autorul garantează că este singurul deţinător al dreptului de autor asupra lucrării şi că lucrarea este originală. Autorii vor primi o confirmare a recepţiei în termen de 10 zile. opiniei şi argumentelor autorilor. Articolele de doctrină se vor trimite în mod obligatoriu însoţite de un rezumat redactat în limba engleză. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. tema lucrării să fie actuală. Autorul îşi asumă deplina responsabilitate în privinţa conţinutului lucrării. să contacteze. cu menţiunea „Pentru revista Pandectele Române”. stabilită de la caz la caz. în eventualitatea în care în termenul menţionat nu au primit confirmarea. Lucrările se trimit în format electronic pe adresa e-mail redactie@wolterskluwer. exclusiv în vederea reproducerii şi distribuirii în format electronic. 4. considerând un minim necesar pentru a fi acceptată. în exclusivitate şi fără o limitare teritorială. 152 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Pentru a evita orice disfuncţionalităţi în transferarea documentelor. în totalitate: drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format hârtie. pe toată durata lor de existenţă. fără a aduce atingere ideilor. însoţit de format electronic (dischetă. conţinutul lucrării să fie adus la zi cu legislaţia în vigoare în momentul predării.

la data: 20-11-2013. 11. 10. editura.ionescu14@rdslink. adresa şi telefonul. cuprinzând: numele şi iniţiala prenumelui autorului. pagina (paginile). Se vor utiliza abrevierile conform uzanţelor revistei. locul de muncă / locul desfăşurării activităţii. comentate sau rezumate trebuie să fie definitive şi/sau irevocabile. Sursele bibliografice vor fi citate complet.9. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Se va specifica dacă sunt publicate. prin comanda: #2077 . ediţia. 2/2013 | 153 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. anul apariţiei. PANDECTELE ROMÂNE NR. c.ro. Hotărârile judecătoreşti redate in extenso. profesia (funcţia). lucrarea. locul de editare. Autorii vor preciza numele şi prenumele.

ro Detalii și informații privind publicațiile Wolters Kluwer găsiți pe www.255. ZIRKON MEDIA SRL Str. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.wolterskluwer. 2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro 154 | PANDECTELE ROMÂNE NR.190.ro www.899 fax: 021. Matei Voievod nr. sector 2 București tel: 021.ro.1800/0730.Revistele Wolters Kluwer Oferta de preţuri pentru abonamente 2013 PAndectele ROmâne ReviStA ROmână de dReptul muncii Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ROn Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ROn ReviStA ROmână de dRept Al AFAceRilOR ReviStA ROmână de dRept euROpeAn Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ROn Preţ abonament 4 apariții 2013 198 ROn ABONAŢI-VĂ ACUM LA REVISTELE WOLTERS KLUWER! Puteți contracta abonamente pentru colecția anului 2013 și abonamente pentru 3/6/12 luni ale anului 2013 prin distribuitorul unic Zirkon Media.255.ionescu14@rdslink.zirkonmedia. c. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. 26.1866 abonamente@zirkonmedia.

la data: 20-11-2013. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. revista urmărește îndeaproape soluţiile pronunţate de instanţele judecătorești naţionale sau europene.ro. insolvenţă. oferind jurisprudenţă relevantă comentată de practicieni. drept bancar. Mihaela Mocanu Cui se adresează Revista Română de Drept al Afacerilor nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat de business – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Consultant fiscal sau Economist – Magistrat Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept al Afacerilor folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. drept fiscal. dr. concurenţă.ionescu14@rdslink. Dumitru Dobrev Redactor şef Avocat. cât şi a practicii judiciare Doctrină. Pe lângă articole de doctrină. Acum Revista Română de Drept al Afacerilor într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! – dreptul societar – obligaţii – insolvenţa – concurenţa – arbitrajul – dreptul bancar Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţa actuală relevantă comentată Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! NOUA echipă editorială Director ştiinţific Avocat. Autorii articolelor sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR Revista Română de Drept al Afacerilor este singura revistă de pe piaţa românească dedicată Dreptului Afacerilor ca ramură distinctă de drept. obligaţii contractuale. arbitraj. oferind informaţii la zi din toate domeniile specifice: drept societar. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. drd. care contribuie activ la dezvoltarea în România a Dreptului Afacerilor. prin comanda: #2077 . drept imobiliar. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei.

menită să contribuie la formarea unei doctrine eficiente şi solide şi să sprijine crearea unui cadru legislativ modern. dr. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cu reglementările altor state şi cu jurisprudenţa străină. prin comanda: #2077 . hotărâri judecătoreşti. Acum Revista Română de Dreptul Muncii într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului muncii! – contractul individual de muncă – salarizare – sănătate şi securitate în muncă – protecţie socială – conflicte de muncă – dreptul internaţional al muncii Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă actuală relevantă Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. univ.ro. c. Alexandru Ţiclea Redactor şef Prof. Nicolae Voiculescu Cui se adresează Revista Română de Dreptul Muncii nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Inspector de Resurse Umane – Specialist în protecţia muncii – Magistrat – Companii şi specialişti în domeniul resurselor umane Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Dreptul Muncii folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. cât şi a practicii judiciare Doctrină. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. dr. decizii ale Curţii Constituţionale. cititorii sunt familiarizaţi cu normele dreptului european şi internaţional al muncii.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII Revista Română de Dreptul Muncii este o tribună de dezbateri în dreptul muncii şi totodată o sursă esenţială de informaţie şi analiză. proiecte de acte normative. În acelaşi timp. În paginile revistei sunt discutate noi dispoziţii legale. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. univ. la data: 20-11-2013. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului muncii! Echipa editorială Director Prof.

REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT EUROPEAN Fondată în 2003. dr.ro. Andrei Popescu Redactor şef Prof. jurisprudenţă şi informaţii despre dreptul european! Echipa editorială Director Prof. la data: 20-11-2013. univ. modul de aplicare al reglementărilor europene și influenţa acestora asupra legislaţiei naţionale. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink. cât şi a practicii judiciare Doctrină. Daniel-Mihai Şandru Cui se adresează Revista Română de Drept European nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Magistrat interesat de evoluţia doctrinei şi jurisprudenţei – Specialist în drept european Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept European folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Autorii articolelor de doctrină sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești şi europene. Revista Română de Drept European oferă juriștilor și publicului interesat de evoluţia dreptului european informaţii esenţiale despre instituţiile dreptului european. Secţiunea de jurisprudenţă urmărește îndeaproape hotărârile instanţelor Uniunii Europene. dr. univ. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Acum Revista Română de Drept European într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii relevante despre dreptul european – controlul jurisdicţional – dreptul european al concurenţei – procedura trimiterii preliminare – drepturile omului în Uniunea Europeană Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă europeană relevantă Exclusiv Articole ale personalităţilor internaţionale ale dreptului european Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. c.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Wolters Kluwer România este singura editură în domeniul juridic care oferă acest tip de produse 2.ro. eBook-uri. folosind formularul de comandă şi modalităţile de livrare şi plată convenabile pentru dumneavoastră 4. cărţi. sunteţi în permanenţă informaţi despre gama de produse Wolters Kluwer: platforme de informare juridică. c. identificaţi rapid produsele dorite. aplicaţii pentru smartphone. vizualizaţi webinariile Wolters Kluwer dedicate interviurilor cu personalităţi ale lumii juridice 10. breviar legislativ. comandaţi online produsele dorite. folosind filtrele de căutare şi criteriile de selecţie multiplă 7. agendă juridică. puteţi alege formatul de achiziţionare al produselor: tipărit sau eBook format ePub. webinarii pentru profesioniştii din domeniul juridic şi economic 3. promoţiile şi ofertele speciale Wolters Kluwer România 8. un spaţiu de dezbatere şi comentarii pe teme juridice Funcţionalităţi filtru de căutare a produselor după criterii multiple căutare rapidă în site vizualizarea statusului comenzilor dumneavoastră formular de comandă complex. aveţi la dispoziţie informaţie gratuită în secţiunea Freemium: articole de doctrină.ro 10 motive pentru a deschide un cont în www. la data: 20-11-2013. beneficiaţi de reducerile. ştiri. newsletter 9. simplu şi eficient. cunoaşteţi îndeaproape caracteristicile fiecărui produs.ro 1.ionescu14@rdslink. ce oferă posibilitatea de a stabili modalităţile de plată şi de livrare Beneficii modalităţi flexibile de plată modalităţi flexibile de livrare acces pe baza datelor de identificare ale contului dumneavoastră din platforma juridică iDrept Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. reviste.wolterskluwer.WoltersKluwer. prin comanda: #2077 . intraţi în comunitatea noastră accesând blogul Wolters Kluwer. urmăriţi statusul comenzilor dumneavoastră şi istoricul acestora 5. astfel încât puteţi lua decizia de achiziţionare în deplină cunoştinţă 6.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. c.ro.

2/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ro. prin comanda: #2077 .