PANDECTELE ROMÂNE ROMANIAN PANDECTS

4/2013

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Revista Pandectele Române este o revistă indexată în baze de date internaţionale (EBSCO, ProQuest, HeinOnline). Romanian Pandects is indexed in international databases (EBSCO, ProQuest, HeinOnline).

Pandectele Române
Copyright © Wolters Kluwer

ISSN: 2286-0576 / 1582-4756

Director General Wolters Kluwer România: Dan STOICA Senior Publisher Reviste Wolters Kluwer România: Costel POSTOLACHE Coordonator reviste: Alina CRĂCIUN DTP: Marieta ILIE Vânzări reviste: Marius DUMITREL Abonamente: ZIRKON MEDIA Wolters Kluwer Orzari 86, Sector 2 Bucureşti 021554

WoltersKluwer.ro
Revista Pandectele Române este o publicaţie Wolters Kluwer România, parte a grupului internaţional Wolters Kluwer. Editura Wolters Kluwer este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

FONDATOR
Constantin HAMANGIU

DIRECTOR
Prof. univ. dr. Dan Claudiu DĂNIȘOR

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN Prof. univ. dr. Dan CHIRICĂ Prof. univ. dr. Viorel Mihai CIOBANU Prof. univ. dr. Ion DELEANU Prof. univ. dr. Ion DOGARU Prof. Hugues FULCHIRON Prof. Nicolas QUELOZ

COLEGIUL DE REDACŢIE
REDACTOR ȘEF
Conf. univ. dr. George Liviu GÎRLEŞTEANU

MEMBRI
Lect. univ. dr. Raluca BERCEA Prof. univ. dr. Radu CATANĂ Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL Avocat, dr. Horaţiu Dan DUMITRU

Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Conf. univ. dr. Dan LUPAŞCU Prof. univ. dr. Bianca SELEJAN-GUŢAN Conf. univ. dr. Irina SFERDIAN Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCU

COLABORATORI PERMANENŢI
Jurist Crina KAUFMAN Asist. univ. dr. Ioan LAZĂR Lect. univ. dr. Elena Mădălina NICA Conf. univ. dr. Sebastian RĂDULEŢU Prof. univ. dr. Ștefan SCURTU

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ro. c. prin comanda: #2077 Cuprins . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Consimţământul pentru prelucrarea datelor (ÎCCJ. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 3041 din 10 octombrie 2011) PANDECTELE ROMÂNE NR. COSTIN. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. COSTIN Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ – Studiu de caz – DIN ARHIVA PANDECTELOR ROMÂNE 51 ORESTE P. Condiţiile pentru prelucrare legală.ro. 63/2012 117 Gabriela ZANFIR Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit.DOSAR . secţia a II-a civilă. Condiţie de exercitare a acţiunii în justiţie 34 Călin M. 1092 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. Mircea N. 4/2013 | 5 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. Gabriela ZANFIR Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern Directiva – instrument de interpretare a dispoziţiilor normative interne (II) JURISPRUDENȚĂ NAŢIONALĂ 111 Sebastian RĂDULEŢU Consideraţii privind Decizia nr. prin comanda: #2077 . c. TÂRNĂVEANU Răspunderea de daune morale în dreptul modern 55 RENÉ POPESCU-RÂMNICEANU Tăcerea creatoare de oligaţii 61 DIMITRIE G. 124 C.Noul Cod civil 9 Dan CHIRICĂ Noul Cod civil – direcţii de evoluţie 16 Gabriel TIŢA-NICOLESCU Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credinţe contractuale în Noul Cod civil român 23 Oliviu PUIE. pen. Florin LUDUŞAN Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului în cazul apariţiei unor cazuri de impreviziune. nr. MAXIM Examenul critic al nouei legi asupra naţionalităţei române DOCTRINĂ 67 Ioan LAZĂR Instituţiile financiare internaţionale 88 Mihaela MAZILU-BABEL.

ionescu14@rdslink. e) din Legea nr. prin comanda: #2077 .ro. 1285/03). hotărârea din 19 februarie 2013] 6 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Întrunirea cumulativă a celor două condiţii legale pentru a se dispune dizolvarea. decizia nr. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 31/1990. secţia a II-a civilă. c. cererea nr. (1) lit. 2454 din 10 mai 2012) JURISPRUDENȚĂ STRĂINĂ 137 Bianca SELEJAN-GUŢAN Respectul vieții private.131 Lucian SĂULEANU Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. secțiunea a III-a a Curții europene. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 227 alin. 2. la data: 20-11-2013. Calea de atac împotriva hotărârii ce are ca obiect dizolvarea societăţii (ÎCCJ. României (nr. Persoane cu dizabilități metale [Hotărârea B.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. c.ro.DOSAR Noul Cod civil Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

la data: 20-11-2013.ro. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

Sunt profesor universitar din anul 1999.: Pentru început. mai înainte de toate. prin concurs. să ne spuneţi câteva vorbe despre dumneavoastră. c. Contracte speciale. P. prin intermediul rubricii de interviuri. dr. Editura Rosetti. Vă rugăm. pentru a ne acorda acest interviu.ro. prin comanda: #2077 DOSAR | . Revista îşi propune. să aducă mai aproape de cititori personalităţi ale dreptului românesc. fiind titular al disciplinelor de Drept civil. iar pentru lucrarea „Tratat de drept civil. la care activez și în prezent. vă rugăm să ne spuneţi care este opinia Dumneavoastră.ionescu14@rdslink. ce „notă” aţi acorda Noului Cod civil? PANDECTELE ROMÂNE NR. prin concurs. În acest număr. Vânzarea și schimbul” am primit aceeași distincție în anul 2008. Dan Chirică: Am absolvit Facultatea de drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca promoția 1972-1976. 2003. Din anul 1992 sunt doctor în drept. Volumul I. despre Noul Cod civil în vigoare? Cât de evoluată vi se pare această reglementare în comparaţie cu reglementările similare din alte ţări şi cât de adaptată realităţilor noastre? Sau altfel spus. cadru didactic (lector universitar) la Facultatea de drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Contracte speciale. Vânzarea și schimbul” am primit din România. aceeași distincție în anul 2008. cercetător științific la Institutul de Științe Socio-Umane de pe lângă Filiala Cluj a Academiei române.R. Dan CHIRICĂ Pandectele române: Domnule Profesor. avem onoarea să vă număraţi printre membrii Colegiului Ştiinţific al revistei Pandectele române. După o perioadă de câțiva ani în care am activat ca avocat.Noul Cod civil – direcţii de evoluţie Noul Cod civil – direcţii de evoluţie Prof. 2003. Contracte speciale și Drept civil. Am publicat un număr de peste testamente”. Editura Rosetti. elaborată sub îndrumarea regretatului profesor dr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. astfel că am considerat util să ne adresăm Dumneavoastră. Mircea Mureșan. în calitate de profesionist şi cadru didactic cu o bogată experienţă şi activitate dedicate dreptului civil. la care am activat până în anul 1993. am primit Premiul „Mihail Eliescu” precum și mai multe volume. dedicăm Dosarul revistei Noului Cod civil. Pentru lucrarea „Succesiuni și Succesiuni și liberalități. Pentru lucrarea al Asociației Juriștilor din România. în anul 1981 am devenit. articole și adnotări de practică judiciară. cu o teză de drept civil intitulată „Regimul juridic al circulației imobilelor”. la data: 20-11-2013. am iar pentru lucrarea „Tratat de drept primit Premiul „Mihail Eliescu” al Asociației Juriștilor civil. 4/2013 | 9 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 65 de studii. în calitate de profesor. „Succesiuni și testamente”. Din anul 1993 am devenit. univ. Volumul I.

Reglementarea în discuție demonstrează cu evidență care sunt riscurile „preluării” pripite din alte sisteme de drept. 5). o necesitate. Legiuitorul nostru când reglementează însă leziunea la art. Quebec] prezumă vicierea consimțământului. argumentată și. singular. 109). 4: 109 (1) lit. 3. din păcate. Quebec. însă. 3. mult prea apropiat de modelele care au fost la îndemâna autorilor Codului civil român. ci o problemă legată de obiectul contractului. Cazul leziunii nu este. 1221 NCC. civ. care nu ar fi trebuit să fie parcursă. 1206 alin. care vin în contradicție cu alte norme din același cod. elementul de coagulare fiind executarea periodică. șase sisteme legislative naționale (Codul civil Quebec. Alteori. iar contractul de furnitură ca fiind un contrat sui-generis care putea avea ca obiect atât prestarea unui serviciu (activitate specifică antreprizei). fără ca o discuție cât de cât serioasă. abandonează la alineatele (1) și (2) ale acestui text de lege sursa de inspirație de la art.ritmată în timp a obligațiilor specifice. civ. leziunea este un viciu de consimțământ doar în cazul miorilor și majorilor puși sub interdicție. este o distanță foarte lungă. Quebec) și „preia” din alte surse: alin. NCC). Ceea ce este însă și mai grav este însă faptul că „preluările” s-au făcut fără sistem. cod care. 1406 C. civ. 1399 C. dar care sunt inspirate din reglementări recente.ro.din Principiile dreptului european al contractelor [art. rezultatul are de multe ori o aparență de încropeală. prin comanda: #2077 | DOSAR . multe dintre acestea incompatibile în anumite privințe unele cu altele. Codul civil german. civ. este normal ca o reglementare de amploarea unui cod civil să se inspire din alte sisteme de drept în privința soluțiilor pe care le adoptă. astfel încât leziunea nu este nicidecum un viciu de consimțământ. b). întreprinderea de furnitură era considerată un fapt de comerț (art. comercial de la 1887. 4. în acest sistem de drept.: Aducerea la zi a Codului civil de la 1864 era. 10 (1) lit. cât și transmiterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri (vânzare). 10 lit. de multe ori haotic. s-au preluat. Principiile dreptului european al contractelor).). Quebec. și cu atât mai mult în epoca internetului. sisteme de drept în care însă poziția subiectivă a celui lezat nu mai joacă niciun rol. civ. texte din cel puțin cinci. (2) NCC include leziunea în categoria viciilor de consimțământ. sancționată fiind conduita neloială a celeilalte părți. Spun acest lucru pentru că. în orice epocă. Astfel. (3) al art. să luăm cazul leziunii reglementate de NCC. așa cum am văzut are o viziune cu totul diferită asupra instituției leziunii. la data: 20-11-2013. din păcate. iar alin. Firește că. la realizarea acestei „opere” legislative în forma sa finală s-a ajuns într-o manieră… conspirativă și. la polul opus. 1206 (C.Dan CHIRICĂ D. ceea ce este grav. iar modelele fiind atât de diverse. maniera în care acest lucru s-a finalizat prin intrarea în vigoare a Noului Cod civil la 1 octombrie 2011 a fost una „pompieristică”. a)] și Principiile dreptului european al contractelor (art. rezultă că. civ. Rezultatul este un Cod în prea mare măsură lipsit de personalitate. iar din simplul fapt că există disproporție între prestațiile părților. afară de cazurile anume prevăzute de lege. La alin. (1) . Din dispozițiile art. în final. 1766 și următ. 3 pct. la acea epocă nefiind conturată încă noțiunea inTErViU 10 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. fără îndoială. Quebec. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fără o înțelegere a contextului legislativ în care funcționează o instituție sau alta. Codul elvețian al obligațiilor. trei reglementări sau proiecte de reglementări internaționale (Principiile UNIDROIT. Pe scurt. așa cum s-a întâmplat în cazul nostru. Dacă sub regimul C. Dar de la preluarea soluțiilor până la preluarea aproape identică a multor texte. b)] și din Principiile UNIDROIT [art. de contur propriu. ca să dăm un exemplu al riscurilor preluării fără sistem din diferite legislații. c. 1406 alin. legea [art. Un exemplu în acest sens îl constituie reglementarea referitoare la contractul de furnizare (art. plus două. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. adică fără să se aibă în vedere anumite idei călăuzitoare în jurul cărora să se coaguleze reglementările punctuale. Art. Principiile UNIDROIT [art. dar. Codul civil italian. constructivă să aibă loc în mediile de specialitate. așa cum face și art.C. Codul civil olandez etc. de unde s-a inspirat legiuitorul român. 138). (1) C. NCC include reglementări preluate din acte normative depășite. 1221 sursa de inspirație este din nou aceea a C. (2) .din BGB (art.

de schiță legislativă. este nu numai cunoscută dar și consacrată de NCC la art. Unii ar putea susține că „acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să facă aceasta”. Legiuitorul nostru a copiat reportul din C. com. Necesitatea revizuirii Noului Cod civil este deja evidentă. la data: 20-11-2013. 1772 și urm. Astfel. nici cu contractul respectiv. Or. prin comanda: #2077 DOSAR | . promisiunea însă nu se poate confunda cu contractul. cu temei. pe lângă reluarea multora din reglementările Codului civil de la 1864 precum și unele necesare și utile enunțări ale unor soluții conturate de-a lungul timpului în doctrina și practica noastră judecătorească. nul în raport cu data întocmirii sale. neputând fi considerate valabile ori. Or. Impresia generală este aceea de bruion. nu este totuși contractul pe care părțile au preconizat să îl încheie în viitor într-o anumită formă.C. iar locul la care ofertantul primește acceptarea este Beijing. italian (art.). unii vor invoca litera legii. 1531 și urm. contractul este încheiat la Beijing. contract care era reglementat sumar și în C. anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi. fiind posibil ca el să fie. potrivit dispozițiilor art. Conform textului de lege menționat. NCC. Și în acest caz. „dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă. În concluzie. un alt exemplu din același registru este contractul de report reglementat la art. iar alții.Noul Cod civil – direcţii de evoluţie de contract cadru. pe care legea nu o cere. (2) NCC. contractul se socotește valabil chiar dacă forma nu a fost respectată”.ro. decât câteva dintre acestea. desigur. ofertantul se poate afla la momentul primirii acceptării într-un loc care nu are nicio legătură nici cu părțile. conținând numeroase incongruențe și inadvertențe.). care asigură executarea în timp a unor contracte indiferent care este obiectul acestora. numai că. de vreme ce noțiunea de contract-cadru. 1186 alin. pe scurt.: Care credeţi că sunt acele reglementări din Noul Cod civil care vor naşte cele mai multe dispute? D. în condițiile în care părțile au esențializat forma pe care legea nu o impunea ad validitatem. în comparație cu alte reglementări similare recente.: În opinia mea. italian. contract care în dreptul italian nefiind reglementat. de idei și de sistem. nu voi putea enumera.R. 1242 alin. acceptantul din Viena. astfel încât. în reglementarea NCC acest contract hibrid ciudat (vânzare și antrepriză executate în timp) nu își mai găsește nicio justificare. în acest cadru restrâns. în esență. civ. reportul nu este altceva decât o specie a contractului de fiducie. (1) NCC. „actele juridice nule. alții principiile elementare de drept. ofertantul este din București. sunt destul de multe texte din Noul Cod civil care vor da naștere la dispute. 4/2013 | 11 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. NCC. (3) NCC. de lucrare nedesăvârșită.76). Dintre acestea. S-a pierdut din vedere faptul că testamentul este un act juridic care contrazice acest enunț. civ. potrivit dispozițiilor art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. au ridicat-o la acest rang (de formă ad validitatem). Un alt exemplu: potrivit dispozițiilor art. 1176. astfel încât reglementarea separată a reportului nu are nicio rațiune. de exemplu. vor putea susține. contrariul. deși este și el un contract. ci doar o promisiune sinalagmatică de contract. Atunci. c. conține prea multe superficiale „preluări” à la lettre. se justifică reglementarea reportului. Un alt exemplu. De exemplu. 74 . P. 6 alin. în condițiile actuale. după caz. eficace potrivit dispozițiilor legii noi”. de la 1887 (art. contractul se consideră încheiat „în momentul și locul în care acceptarea ajunge la ofertant”. acordul inițial. reglementare inspirată direct de C. dar să fie valabil în raport cu data deschiderii moștenirii. nu de cod bine închegat. având în vedere principiile elementare în materie testamentară. dacă părțile nu au avut prudența să prevadă PANDECTELE ROMÂNE NR. la ce bun „contractul de furnizare”? În fine. lăsând impresia unui lipse cronice de viziune proprie. 773 și urm.ionescu14@rdslink. dar în NCC contractul de fiducie este reglementat (art. dar pe care ele. prin acordul or.

agenție. și dispozițiile art. contractului i se va aplica legea chineză. comodatul. afară de cazul în care legea prevede altfel”. P. de pildă.R. intermediere. iar altele în diferite alte acte normative nu constituie un impediment la coagularea unei ramuri (discipline) având ca obiect dreptul comercial. mai ales în ceea ce priveşte înglobarea întregii legislaţii comerciale. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. înglobarea în Noul Cod civil a legislaţiei comerciale? Credeţi că au fost bine evaluate consecinţele.C. în practică. Impasul este nu numai evident.ionescu14@rdslink. alături de contractele tradiționale (vânzarea. O vânzare rămâne tot vânzare. Iar faptul că unele contracte se încheie exclusiv sau cu predilecție între profesioniști sau între profesioniști și particulari nu schimbă cu nimic natura juridică civilă a acelor raporturi juridice. deși exemplele sunt mult mai numeroase. P. caracteristicile care îi sunt proprii fiind la fel de actuale astăzi ca și înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil. evident. potrivit căruia „contractul este valabil chiar dacă. din cel de al doilea text. care îl ține pe vânzător să transmită în viitor cumpărătorului proprietatea lucrului vândut (art. în vreme ce primul text de lege mai sus citat se înscrie pe linia tradițională a dreptului nostru care este un sistem cauzalist. 4 NCC. este o absurditate. 1179 alin. comision. donația. 1227 NCC. (1) pct. Mai exact. locațiunea. care sunt cele mai semnificative schimbări? D. indiferent dacă este încheiată între doi particulari sau între doi profesioniști. împrumutul.ro. pe de o parte. ci și… perfect. inspirat din reglementări internaționale anti-cauzaliste (în care cauza nu constituie un element de validitate a contractului) (Principiile UNIDROIT și Principiile dreptului european al contractelor). ceea ce. iar altele între particulari și profesioniști sau numai între profesioniști nu influențează cu nimic esența de drept privat a raporturilor juridice respective. la data: 20-11-2013. Faptul că unele contracte sunt încheiate numai între particulari. prin comanda: #2077 | DOSAR . Dreptul comercial își va păstra în continuare autonomia. 1650). de cont curent etc. bancare. c. putem aminti și contradicția gravă între dispozițiile art. încercarea de a defini contractul de vânzare atât ca un act translativ de proprietate. depozitul. Problema este însă că numai în reglementările internaționale vânzarea este 12 | PANDECTELE ROMÂNE NR. iar altele în diferite alte acte normative nu constituie un impediment la coagularea unei ramuri (discipline) având ca obiect dreptul comercial. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pentru a nu ne extinde prea mult. transport.: Ce implicaţii are. la momentul încheierii sale.: În materia contractelor speciale.: Printre schimbările în materie de contracte speciale putem enumera. În fine. una dintre părți se află în imposibilitate de a-și executa obligația. schimbul. pe de altă parte. potrivit căruia cauza este un element de validitate a contractului. Includerea în Noul Cod civil a contractelor care înainte erau considerate „comerciale” nu cred că va avea vreun impact negativ asupra dreptului comercial privit ca ramură de drept sau disciplină de studiu. tranzacția) și a unor contracte care erau considerate a fi apanajul exclusiv al comercianților (contractele de asigurare. Faptul că unele din reglementările care sunt aplicabile comercianților se regăsesc astăzi în Noul Cod civil.) mi se pare o opțiune legislativă corectă. nu numai a Codului comercial? Ce impact are această înglobare asupra dreptului comercial ca ramură distinctă de drept? D.: „Înglobarea în Noul Cod civil a legislației comerciale” se referă în realitate la includerea în Noul Cod civil.C. inTErViU altfel. rezultă exact contrariul – cauza nu constituie un element de validitate a contractului. report. cât și ca un act obligațional. mandatul.Dan CHIRICĂ Faptul că unele din reglementările care sunt aplicabile comercianților se regăsesc astăzi în Noul Cod civil.R.

civ. Datorită dezvoltării fără precedent a relațiilor economice dintre state în epoca contemporană și a influenței primei puteri mondiale. fiducia este o chestiune care ține de materia proprietății. fiind vorba de o divizare a proprietății – specifică sistemelor de drept de inspirație anglo-americană – nu pe PANDECTELE ROMÂNE NR. ci fie a alegerii de către cumpărător a unuia din obiectele alternative ale contractului. În materie de mandat. 773 – 791) în Cartea a III-a „Despre bunuri”. Tot în materie de vânzare. 2254 – 2263 NCC). de altfel). nu este întâmplătoare. francez fiducia este un contract translativ de proprietate. iar apoi continuu dezvoltată și perfecționată în țările de common law.R. art. civ. instituție care.: Ce puteţi să ne spuneţi despre instituţia fiduciei – o reglementare cu totul nouă? D. fie a individualizării bunurilor de gen. Titlul al IV-lea „Fiducia”. 2039-2042 NCC). 1683 NCC statuând la alin. a intrat apoi vreme de secole într-un con de umbră. în materie de vânzare. în acest sistem de drept. fie a împlinirii unui termen suspensiv etc. fie pentru caracterul său obligațional (cazul dreptului german). în reglementările naționale optându-se fie pentru caracterul translativ de proprietate al acestui contract (cazul dreptului. 1714 NCC). dar nu și în ultimul rând. art. s-au introdus în Noul Cod civil dispoziții exprese prin care se reglementează ca un contract numit contractul de întreținere (art. Deși în C. sub regimul Codului civil anterior existau unele controverse. s-a încercat tranșarea problemei soluției de urmat în cazul vânzării bunului altuia. va trebui să tragem concluzia (firească. elvețian etc. legiuitorul român. În materie de antrepriză. că vânzarea a rămas totuși un act translativ de proprietate. P.: Fiducia este o instituție care. anterior. 1674 NCC. fiind ulterior „reinventată” în Evul Mediu în Anglia sub denumirea de trust. era recunoscută în practica judiciară și în doctrină. 4/2013 | 13 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cunoscut de practica noastră judiciară și de doctrină. dovedindu-și de-a lungul timpurilor utilitatea prin multitudinea valențelor practice de care s-a dovedit capabilă. Capitolul al II-lea. Quebec și din C. civ.ro.C. dar ca un contract nenumit. În fine. În realitate. Titlul al IV-lea „Anumite patrimonii de afectațiune”. cu sisteme diferite de cele de common law. francez. civ.). soluție care însă nouă ni se pare cel puțin discutabilă. din C. c. prin comanda: #2077 DOSAR | . potrivit dispozițiilor privind garanția contra viciilor lucrului vândut. inspirat masiv din dreptul nord-american. Quebec fiducia este reglementată în Cartea a IV-a „Bunurile”. italian. instituția s-a propagat cu repeziciune și în alte state. Quebec. de astă dată pe deplin justificată. Noul Cod civil s-a inspirat în privința reglementării fiduciei din două sisteme de drept. care se aplică în mod corespunzător”. inspirată direct de reglementări din alte țări. la data: 20-11-2013. inclus ca atare în Titlul XIV „Despre fiducie” care face parte din Cartea a III-a „Despre diferitele moduri în care se dobândește proprietatea”. 1863 NCC precizează în mod expres că „antreprenorul datorează garanție contra viciilor lucrării și pentru calitățile convenite. vânzătorul fiind obligat să procure bunul și să îl transmită cumpărătorului. transmiterii proprietății la un alt moment decât acela al încheierii contractului fiind nu consecința îndeplinirii unei obligații cu acest conținut din partea vânzătorului. SUA.ionescu14@rdslink. inspirându-se în această privință din dispozițiile C. și anume. a inclus reglementarea (art. și aceasta întrucât în asemenea acte normative trebuie să se concilieze cele două soluții posibile. este aceea a unificării regimului juridic al acțiunii pentru neîndeplinirea obligației de predare cu acela al acțiunii pentru vicii ascunse (art. francez. (1) că un asemenea contract este valabil în toate situațiile. O schimbare semnificativă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. chestiune asupra căreia. s-a adus o necesară reglementare mandatului fără reprezentare (art. 1683 (4) NCC]. Faptul că în C. în caz contrar vânzarea fiind rezolubilă [art. având în vedere dispozițiile art. dar fără a beneficia de o reglementare expresă. civ. după ce și-a avut epoca sa de glorie în vremea romanilor.Noul Cod civil – direcţii de evoluţie definită de o asemenea manieră.

în folosul unuia sau mai multor beneficiari”. 1075 NCC). transfer care însă nu este scopul final al contractului (așa cum se întâmplă. iar beneficial ownerschip conferind titularului său (beneficiarului) nu numai dreptul la o indemnizație pecuniară pentru neexecutarea obligațiilor asumate de trustee față de settlor. poate opera nu numai în cazul predecesului unei persoane.ionescu14@rdslink. și anume: legal ownwship sau legal title. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În materie de liberalități. pe de o parte.R. În materie de reprezentare succesorală. în cazul vânzării). 960 alin. nu însă și în cazul renunțătorului. tot în materie de liberalități. 773). Lăsând deoparte această ciudățenie de… preluare. la data: 20-11-2013. ci drepturi mai extinse decât un simplu drept de creanță. În materie de rezervă succesorală. efectele nedemnității. a fost reglementată în mod expres revizuirea condițiilor și sarcinilor (art. ci și de la cea testamentară [art. prin care transferul de bunuri de la constituitor la fiduciar se face pentru a garanta un credit acordat de fiduciar constituitorului. fiduciarul-beneficiar păstrând pentru sine bunurile primite în temeiul fiduciei. care aparține trutee-ului (fiduciarului) și beneficial ownership sau equitable title. prevăzându-se că întinderea rezervei fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota inTErViU 14 | PANDECTELE ROMÂNE NR. De asemenea. care sunt cele mai importante modificări? D. ci pe două tipuri de proprietate (legată de distincția dintre common law și equity). aceasta. s-a rezolvat problemele dificile care subzistau sub vechea reglementare. aceste bunuri alcătuind un patrimoniu distinct (de afectațiune) de celelalte drepturi și obligații alcătuind patrimoniul personal al fiduciarului (fiduciarilor) (art. fiducia este. de pildă. c.Dan CHIRICĂ cote-părți. spre deosebire de Codul civil de la 1864. în esență. 1001 – 1005).C. substituțiile fideicomisare sunt îngăduite de Noul Cod civil (art. Spre deosebire de Codul civil de la 1864. care obligă pe fiduciar să valorifice la maximum patrimoniul fiduciar și să transfere foloasele beneficiarului. spre deosebire de reglementarea anterioară. (1) NCC]. reglementarea fiduciei în dreptul nostru trebuie să fie primită favorabil. Dintre acestea.: În materia succesiunilor. așa cum ar fi fost firesc. este vorba despre un transfer efectiv de proprietate de la constituitor la fiduciar. legal ownership conferind titularului său (trustee) dreptul a încheia acte juridice cu privire la bunurile primite de la settlor (constituitorul fiduciei). în oricare din formele sale. potrivit căruia. 959). pot fi înlăturate prin iertarea celui vinovat de către de cuius (art. În esență. Poate fi vorba de o fiducie-gestiune. putem enumera modificările intervenite în materie de nedemnitate. un contract translativ de proprietate. necunoscută în alte sisteme de drept. În ceea ce privește dezmoștenirea (exheredarea). fie doar cu beneficiile acestuia. modificările sunt mai puțin numeroase decât în celelalte materii. au fost reglementate amănunțit efectele acesteia în diferitele ipoteze în care poate surveni (art. ci doar mijlocul prin care fiduciarului i se pun la dispoziție resursele necesare pentru a aduce la îndeplinire obiectivele fixate de constituitor. care aparține beneficiarului trust-ului (fiduciei). pe de o parte. indiferent dacă nedemnitatea este de drept sau judiciară. fiind reglementate în mod expres și liberalitățile reziduale (art.: În materie de succesiuni. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin care constituitorul transferă anumite drepturi către unul sau mai mulți fiduciari „care le exercită cu un scop determinat. 961 NCC). fie cu întregul patrimoniu fiduciar. precum și alte deficiențe de detaliu. P. este înlăturat nu numai de la moștenirea legală a defunctului. Nimic din toate acestea în reglementarea Noului Cod civil. ci și în cazul persoanelor în viață nedemne față de defunct. prin care o anumită persoană este gratificată de constituitor. pe de altă parte. 1006 – 1008 NCC).ro. Noul Cod civil reglementând două feluri de nedemnități: nedemnitatea de drept (art. sau de o fiducie-garanție. 958) și nedemnitatea judiciară (art. prin comanda: #2077 | DOSAR . nedemnul. de o fiducie-liberalitate. 994). pe de altă parte. în caz de nerestituire a creditului.

În fine.: Domnule Profesor. 1114 alin. la data: 20-11-2013. nu și cu cele proprii. PANDECTELE ROMÂNE NR. (2) NCC]. care credeţi că vor fi cele mai mari provocări? D. iar nu declarativ. prin comanda: #2077 DOSAR | .: În legătură cu aplicarea în practică a Noului Cod civil. iar soluțiile cele mai bune degajate să poată fi la îndemâna celor care au nevoie de acestea în activitatea lor de zi cu zi.Noul Cod civil – direcţii de evoluţie succesorală care. vă mulţumim. Potrivit Noului Cod civil. P. partajul are potrivit Noului Cod civil un efect constitutiv de drepturi (art. moștenitorii universali sau cu titlu universal acceptanți fiind ținuți la plata pasivului moștenirii numai cu bunurile moștenite.: În încheiere. 1103 NCC). c. așa cum se putea întâmpla în vechea reglementare în cazul acceptării pure și simple a moștenirii [art.: Provocările cele mai mari în legătură cu aplicarea practică a Noului Cod civil cred că vor fi cele legate de încercarea de a se găsi soluții coerente acolo unde acest Cod este incoerent. 4/2013 | 15 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.R. fără a fi prea clar motivul pentru care a survenit această modificare.: Mesajul meu pentru cititorii Pandectelor române este de a semnala revistelor de specialitate problemele practice care în mod sigur vor începe să apară în legătură cu aplicarea Noului Cod civil. în absența liberalităților sau dezmoștenirilor.C. P.ro. i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal (art. P.ionescu14@rdslink.C.R.R. pentru ca acestea să fie analizate și dezbătute de toți cei care pot și doresc să o facă. spre deosebire de Codul civil anterior. 1088 NCC). ce mesaj aveţi pentru cititorii Pandectelor române? D. 680). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. termenul de opțiune succesorală este de un an de la data deschiderii moștenirii (art.

namely the legal regulations on the negotiation stage in the formation of the contract. in particular. given the fact that we have only extracted the essence of recent national and international regulations. as well as of the relevant foreign case-law. in general. the briefer this is. docTrină REZUMAT În materie de obligaţii. and the obligation to cover the damage caused by unexpectedly ceasing the negotiations. prin comanda: #2077 | DOSAR .Gabriel TIŢA-NICOLESCU Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credinţe contractuale în Noul Cod civil român Conf. the new Civil Code brings innovations.ionescu14@rdslink. pe cât de succinte vor fi. noul Cod civil aduce cu adevărat noutăţi. we hope that. despre care se va vorbi mult în doctrină şi care vor forma obiectul disputelor jurisprudenţiale. and the inherent consequences arising out of these regulations. At the same time. în general. foarte succint. under the rule of the new Code of Civil Procedure. Universitatea Transilvania Braşov ABSTRACT In terms of obligations. and contracts. dr. în special. Gabriel TIŢA-NICOLESCU Facultatea de Drept. a notion widely seen both in substantive law (where the principle of contractual good faith is delimitated from the principle regarding the protection of the acquisition of rights in good faith) and adjective law (where. dat fiind că am extras doar esenţa din 16 | PANDECTELE ROMÂNE NR. şi de contracte.ro. The paper concerns what is new in the field. more precisely the need to observe good faith in negotiations. univ. Încercăm să atingem aici. the paper brings some terminological clarifications in terms of good faith. c. the more enlightening it will be for jurists. ceasing the negotiations. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. sperăm noi că. indeed. aspectele de noutate apărute în materia principiilor generale aplicabile bunei-credinţe contractuale. negotiations. The paper is an attempt to outline the novelty issues in relation to the general principles applicable to contractual good faith. la data: 20-11-2013. pe atât de lămuritoare vor fi pentru jurişti. Keywords: good faith. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. the exercise of procedural rights in good faith is still being talked about). which will be widely discussed in the doctrine and will make the subject of jurisprudential disputes as well.

cu onestitatea şi sinceritatea) reprezintă convingerea unei persoane că acţionează în temeiul unui drept şi conform cu legea sau ceea ce se cuvine. Buna-credinţă a fost definită diferit.1. de multe ori. trebuie să precizăm încă de la început că. ruperea negocierilor. PANDECTELE ROMÂNE NR. Cuvinte-cheie: buna-credinţă. precum şi din jurisprudenţa străină relevantă. Articolul vizează ceea ce este nou în materie. De fapt. un principiu pe cât de firesc şi rezonabil pe atât de complicat. 1. aceasta fiind în opinia noastră. Reglementare legală actuală Principiul bunei-credinţe contractuale este reglementat expres şi inechivoc prin dispoziţiile noului Cod civil. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. însă cu mai multă rigoare (şi cu elemente de noutate). noţiune larg întâlnită atât în dreptul material (unde este delimitat principiul bunei-credinţe contractuale de principiul ocrotirii dobândirii drepturilor cu bună-credinţă). În acelaşi timp. În mod fericit. mai mult ipotetică. cât şi în dreptul procesual (unde s-a vorbit şi se vorbeşte. 1. atunci când se pune problema neexecutării obligaţiilor. despre exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor procesuale).2. respectiv. deşi este reglementat expres de mai mult de 160 de ani în legislaţia noastră. şi sub imperiul noului Cod de procedură civilă. din păcate. care preia practic. îi respectă conţinutul – doar la nivel teoretic –. potrivit DEX. c. şi anume necesitatea respectării bunei-credinţe în negocieri şi. Reţinem însă definiţia dată de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. 4/2013 | 17 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aplicabilitatea lui este. să se raporteze concret la acesta. de-a lungul anilor. deşi îl cunosc. uneori. Consideraţii introductive 1. negocieri. prin problemele care se pun în practică cu privire la respectarea sau nerespectarea acestuia. Atât părţile cât şi instanţele de judecată îl ignoră. obligaţia acoperirii prejudiciilor produse prin ruperea intempestivă a negocierilor. prin comanda: #2077 DOSAR | . dar refuză. articolul face câteva precizări de natură terminologică în materie de bunăcredinţă.ro. la data: 20-11-2013. noul nostru Cod civil completează definiţia cu atitudinea unei persoane fizice sau juridice care îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. deşi este un principiu de principiul bune-credinţe | bază în raporturile dintre negustori înainte de adoptarea raport comercial internaţional | vechiului Cod civil. Noţiunea bunei-credinţe Unul dintre principiile de bază de la care trebuie să plece orice abordare a efectelor contractului este principiul bune-credinţe. cât se poate de clară şi constituind baza tuturor definiţiilor enunţate până în prezent: buna-credinţă (sinonimă.Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credinţe contractuale în Noul Cod civil român reglementările recente interne şi internaţionale. şi anume reglementarea legală a etapei negocierilor în formarea contractului. atât în doctrină cât şi în jurisprudenţă. deşi este baza raporturilor comerciale noul Cod civil internaţionale. precum şi consecinţele inerente ce derivă din această reglementare.ionescu14@rdslink.

civ. despre buna-credinţă contractuală şi despre exercitarea drepturilor procesuale cu bună-credinţă. În niciuna din aceste etape nu se poate ignora obligaţia părţilor de a acţiona cu bună-credinţă. (7) noul C. Delimitări terminologice necesare Delimitările care se impun a fi făcute aici se referă la necesitatea înţelegerii corecte a unor concepte legate de noţiunea mai largă de „bună-credinţă”. în fine. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [1] Art.: „Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să ţină seama de toate circumstanţele cauzei.ionescu14@rdslink. noţiune care este consfinţită încă din primul titlu preliminar al noului Cod civil. civ. civ.170 noul C. în dreptul privat despre principiul bunei-credinţe.3. care reglementează expres abuzul de drept). printre altele. se reţine că orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă. vorbim. de cerinţele echităţii şi de buna-credinţă”. judecătorul va ţine seama. docTrină 18 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Aceasta este o prezumţie importantă. antamează. şi de buna-credinţă a părţilor litigante[1]. interdependenţe. nu persoana cu privire la care s-a invocat reaua-credinţă trebuie să îşi dovedească nevinovăţia. buna-credinţă îşi găseşte reglementarea şi în noul Cod de procedură civilă. între altele. buna-credinţă trebuie să existe la trei momente distincte: la negocierea contractului. de principiile generale ale dreptului. civ. este important să clarificăm noţiunea de bună-credinţă ca principiu general de drept (buna-credinţă în general). la data: 20-11-2013.). prin comanda: #2077 | DOSAR . Regula de bază în definirea principiului despre care discutăm aici este cât se poate de tranşantă. pr. ci persoana care invocă lipsa bunei-credinţe trebuie să dovedească vinovăţia. 1. Aceste noţiuni sunt distincte. Pentru a-i întări importanţa. Aşadar. despre principiul protejării dobândirii drepturilor cu bună-credinţă. în mod firesc.Gabriel TIŢA-NICOLESCU vechile reglementări din Codul civil de la 1864. 15 noul C. contrar bunei-credinţe (art. 1. este cert că. civ. 22 alin. Ca şi în vechea reglementare. Mai mult decât atât. înainte de toate. la încheierea (semnarea) contractului şi. actualul Cod civil reia elementele enunţului (pe lângă principiul definit expres înainte de a începe orice abordare a obligaţiilor în general). 14 noul C. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie” (art. orice chestiune echivocă în funcţie de buna-credinţă în executarea obligaţiilor. cât şi pe tot timpul executării sale. principiul fiind reglementat cu privire la orice drepturi şi obligaţii în general.. pe care o întâlnim în drept.ro. în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri (art. care reia şi dezvoltă prevederile art. În mod exhaustiv. pe timpul executării contractului. norma juridică procesuală instituind dreptul judecătorului de a ţine seama. cu alte cuvinte. cu fiecare ocazie cu care se pune problema modului de executare a obligaţiilor şi mai mult. Aşadar. niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil. întrucât persoana care doreşte şi care are interesul să invoce reaua-credinţă faţă de o altă persoană va trebui să dovedească în mod inechivoc această atitudine. acolo unde este cazul. reglementarea legală fiind edictată sub forma unei norme juridice imperative (iar nu supletive): „Părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului. 970 vechiul C. buna-credinţă se prezumă până la proba contrară – bona fides presumitur. însă între ele există. potrivit noilor dispoziţii legale.). indiferent dacă acestea derivă sau nu dintr-un raport contractual. În acest sens. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Pe de altă parte. c.

buna-credinţă se mai aplică şi în dreptul procesual. 331 noul C. şi anume dispoziţiile art. pr. şi anume: – principiul ocrotirii bunei-credinţe în dobândirea drepturilor. ceea ce nu se poate spune în materie civilă. şi anume prezumţia de vinovăţie (culpă) în sarcina părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. substanţial. în materie de executare silită. În schimb. motiv pentru care trebuie abordată separat. principiu care face obiectul de studiu al drepturilor reale[2]. În cadrul principiului de bază al respectării bunei-credinţe în general. această obligaţie [2] Materia în discuţie este extrem de vastă. 2... Ceea ce ne interesează aici este buna-credinţa contractuală. potrivit art. Obligaţia de loialitate (nereglementată de lege dar reţinută invariabil de jurisprudenţa străină) impune ca părţile contractante să îşi manifeste sincer şi onest intenţia sau scopul urmărit în încheierea contractului ori scopul propunerii unei renegocieri a contractului. la data: 20-11-2013. Reţinem aici doar că. (3) noul C. se desprind două componente. civ. ca principiu de bază după care se călăuzeşte (sau ar trebui să se călăuzească) orice persoană la momentul în care iniţiază formarea unui contract se compune din trei elemente esenţiale: obligaţia de loialitate. deşi se aplică principiul bunei-credinţe. În acelaşi timp. etc. în condiţiile legii. 581-594). despre care discutăm aici. civ. în cazul efectuării de acte juridice de către soţ fără consimţământul celuilalt soţ (art. adică a obligaţiei părţilor contractante de a-şi exercita drepturile şi a-şi îndeplini obligaţiile cu bună-credinţă. în planul dreptului material. în materie de răspundere civilă delictuală (despre care răspundere civilă delictuală | nu ne ocupăm aici) principiul prezumţiei de bună-credinţă prezumţie de vinovăţie | se aplică în mod cât se poate de riguros. făcând obiectul de studiu al acestei materii şi referindu-se. este pe deplin recunoscut”.). şi noul Cod de procedură civilă conţine prevederi care fac aplicarea acestui principiu.Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credinţe contractuale în Noul Cod civil român Regula este similară regulii in dubio pro reo din dreptul penal. acesta fiind principiul în materie. în concret. prin comanda: #2077 DOSAR | . unde desfiinţarea titlului executoriu atrage după sine restabilirea situaţiei anterioare însă cu respectarea drepturilor dobândite de terţii de bună-credinţă.ionescu14@rdslink. pr. în materie de accesiune imobiliară artificială (art. PANDECTELE ROMÂNE NR. 345). Conţinutul bunei-credinţe contractuale 2. 930-934) şi a posesiei cu bună-credinţă a bunurilor mobile (art. codul civil instituie o altă prezumţie. cooperare. 723 C. confidenţialitate Buna-credinţă. nu se aplică şi prezumţia legală de bună-credinţă. 563 alin. 4/2013 | 19 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aşa cum arătat. – principiul bunei-credinţe contractuale. principiu care face obiectul de studiu al materiei teoriei obligaţiilor. unde principiul comportă anumite particularităţi importante. urmând ca celelalte aspecte legate de bună-credinţă să fie tratate la momentul corespunzător.ro. în materie obligaţie de loialitate contractuală. obligaţia de cooperare şi obligaţia de confidenţialitate. civ. la care Codul civil face o serie de aplicaţii concrete. 935-940).. 39 C. În fine. cum ar fi: în simulaţia convenţiei matrimoniale (art. „Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă. referitoare la cesiunea de drepturi litigioase unde hotărârea pronunţată în cauza ce face obiectul cesiunii este opozabilă cu respectarea drepturilor dobândite cu bună-credinţă. dar trebuie spus că în materie penală principiul prezumţiei de bună-credinţă se aplică (cel puţin teoretic) pe deplin. c. civ. în materia uzucapiunii imobiliare (art.1. la exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor procesuale. precum şi art. Loialitate. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Astfel.

de pildă. constând în amânarea termenului de executare silită a debitorului. 84. Civ. I. a tergiversat vânzarea garanţiilor. în aceeaşi măsură. Civ. 57. În acelaşi sens a fost sancţionată o bancă comercială care a repus în vigoare contractul de împrumut doar cu scopul de a calcula alte accesorii. în contractul de garanţie sau fidejusiune (fiind considerat că a acţionat cu rea-credinţă creditorul care nu şi-a informat garantul despre dificultăţile cu care se confruntă debitorul. 978. Com. s-a considerat că nu şi-a îndeplinit obligaţia de cooperare o bancă comercială care nu a uzat de toate mijloacele legale pentru a evita folosirea frauduloasă a unui card bancar[11]). în sensul că nu a făcut tot ceea ce era legal cu putinţă pentru ca prejudiciul să nu se producă. Com. [3] [4] [5] DOCTRINĂ Civ.. 1. 18 juin 1999: JCP 2000. D 2000. 31 mai 1994. ca părţile să îşi execute obligaţiile asumate cu corectitudine. D 2000. deşi ştia că împrumutatul nu îşi va putea îndeplini obligaţiile. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 390. şi anume să facă tot ce este cu putinţă pentru ca prestaţiile asumate să fie îndeplinite la valoarea sau întinderea lor. Com. pentru ca garantul să poate acţiona în scopul atenuării obligaţiilor sale[7]). în contractul de muncă (unde angajatorul este considerat că acţionează cu încălcarea obligaţiei de loialitate atunci când.Gabriel TIŢA-NICOLESCU presupune. Bull. 871. abuzează de o clauză de mobilitate sau atunci când angajează o persoană din afara societăţii pe un post pentru care era în curs de specializare un angajat[6]). p.ro. R p. Idem. fără scopuri ascunse. 978. în scopul exclusiv de a obţine mai multe dobânzi de la debitor. 979. că mandantul a acţionat cu încălcarea obligaţiei de loialitate. la data: 20-11-2013. Civ. 4 no. Practica judiciară franceză a sancţionat încălcarea acestei obligaţii de loialitate în cazul contractului de asigurare (unde asiguratul trebuie să răspundă cu sinceritate la întrebările puse de asigurător cu ocazia încheierii poliţei de asigurare[3] iar asigurătorul trebuie să fie loial. însă nu i-a permis acestuia să practice preţuri comparative cu concurenţa (idem. 7 avril 2004 D 2004 IR 1352. Instanţa a respins însă cererea băncii. p. În speţă. 20 octobre 1998. 979 şi alte soluţii similare citate în lucrare. [6] Idem. folosindu-se de cardul bancar emis pe numele societăţii. Bull. În speţă. Paris. A se vedea. 20 | PANDECTELE ROMÂNE NR. aşteptând cu reală curiozitate ca şi instanţele noastre naţionale să sancţioneze reaua-credinţă a băncilor sub acest aspect. fiindu-i interzis să aştepte sau să provoace prescrierea dreptului asiguratului de a cere plata indemnizaţiei de asigurare[4]). 406. 28 mars 2000. Soluţiile ni se par extrem de interesante. [7] [8] Se exemplifică cu un contract de mandat în care mandantul i-a încredinţat mandatarului efectuarea unor activităţi comerciale. era vorba despre un contract de împrumut bancar. adică fără a urmări producerea de prejudicii celeilalte părţi. Civ. p. 18 mai 1999. în scopul acumulării dobînzilor[5]). Idem. Civ. c. Soc. no 227. Potrivit jurisprudenţei franceze. [9] [10] [11] Idem. mandat[8] sau în contractul de vânzare (în care vânzătorul nu trebuie să îl înşele pe client cu mesaje publicitare imprecise şi confuze[9]). Obligaţia de cooperare (nereglementată expres de noul Cod civil. în contractul de împrumut (în care s-a constatat lipsa bunei-credinţe din partea băncii. R. 1:202: PECL. banca ceruse despăgubiri societăţii comerciale angajatoare. RJDA 1994 no 1129. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Civ. no. considerând că aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia de cooperare. Soc. Civ. este relevant textul art. intitulat „Duty to Cooperate”: „Each party owes to the other a duty to co-operate in order to give full effect to the contract” (fiecare parte datorează celeilalte părţi o obligaţie de cooperare în scopul de a asigura efectele depline ale contractului). D 1992. Banca. Idem. 242..ionescu14@rdslink. no 415. I. Bull. Idem. deşi avea posibilitatea de a executa silit împrumutatul. dar reţinută ca atare de Principiile Dreptului European al Contractelor) impune ca părţile să coopereze în mod real în vederea executării în bune condiţii a contractului. cit. 244. în acest sens. s-a considerat într-o astfel de situaţie. 1101. Somm. 1. 1. 979). 26 nov. 10322. JCPE 1999. 25 février 1992. Soc. În acest sens. 24 novembre 1998. II. Idem. s-a constatat încălcarea acestei obligaţii în contractul de muncă (în sensul că salariatul are obligaţia de a asigura adaptarea salariului la evoluţia salariatului[10]) sau în contractele bancare (unde. I. de pildă. Edition Dalloz 2012. Bull. p. 574 în Code Civil. no 101. motivând că salariatul acesteia a fost cel care a retras bani fără drept. prin comanda: #2077 | DOSAR . p. p. p. 31 janvier 1995. 4. 1996 Bull. şi celelalte soluţii date ca exemplu în op.

Aşadar. instanţele de judecată au mers şi mai departe. în legea noastră. potrivit Principiilor PECL. p. părţile sunt datoare. 1. legea pleacă de la îndreptăţirea prezumată a părţilor de a rupe negocierile fără a fi ţinute răspunzătoare pentru eşecul acestora[14]. However. astfel că părţile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestuia.ionescu14@rdslink. [14] Soluţia este conformă cu dispoziţiile art. obligaţia de confidenţialitate. buna-credinţă în negocieri. atunci când este cazul[13]. impune părţilor şi o obligaţie de renegociere a contractului. Dalloz. 4/2013 | 21 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Buna-credinţă în negocieri Dacă despre buna-credinţă ce trebuie să existe la momentul încheierii contractului şi în timpul executării contractului cunoşteam de multă vreme (din vechea reglementare cuprinsă în codul civil anterior dar şi din raporturile de drept internaţional privat) de absolută noutate este obligaţia respectării bunei-credinţe pe timpul negocierii contractului. credem că nu vom asista curând la o hotărâre judecătorească pronunţată de o instanţă din România care să oblige părţile să reia în discuţie un contract. reglementând expres etapa negocierii ca o etapă de sine-stătătoare în formarea contractului.134 alin.183 al noului C. reţinându-se frecvent că buna-credinţă în executarea contractului şi. civ. să păstreze confidenţialitatea informaţiilor şi să nu se folosească în interes propriu de informaţiile confidenţiale despre care au aflat in timpul negocierilor. Soluţiile au fost pronunţate în temeiul art. ca regulă. în temeiul bunei-credinţe în negocieri. reţinem că iniţierea negocierilor sau întreruperea negocierilor contrar bunei-credinţe se va sancţiona prin obligarea părţii la plata de daune-interese reprezentând. 22164. Este important de reţinut aici că obligaţia de confidenţialitate subzistă chiar dacă negocierile nu au rezultat în încheierea unui contract.ro. (3) C. Este însă important de observat că. Ed. the other party is under a duty not to disclose that information or use it for its own purposes whether or not a contract is subsequently concluded. 2. PANDECTELE ROMÂNE NR. cheltuielile angajate în vederea negocierii şi orice alte pierderi derivate din renunţarea de către cealaltă parte la alte oferte asemănătoare. cel de-al treilea element al bunei-credinţe contractuale (mai cu seamă al bunei-credinţe în negocieri). II. 2:302 PECL. creditor şi debitor. În ceea ce priveşte sancţiunea. Code Civil. 2:301: „Negotiations Contrary To Good Faith” din Principiile PECL: „A party is free to negotiate and is not liable for failure to reach an agreement. JCP 1993. Este în primul rând de noutate pentru că însăşi obligaţie de confidenţialitate | buna-credinţă în negocieri | reglementarea etapei negocierilor în istoricul unui contract daune-interese este cu totul inedită în legislaţia noastră internă dar şi pentru că expresis verbis. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. este stipulată expres de art. la data: 20-11-2013. buna-credinţă în negocieri este un principiu de bază. 64. civ. prin comanda: #2077 DOSAR | . una faţă de cealaltă. legea consacră buna-credinţă în negocieri. Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate atrage răspunderea părţii în culpă. este cât se poate de elocvent în acest sens.Câteva aspecte de noutate privind principiul bunei-credinţe contractuale în Noul Cod civil român În fine. sublinierile ne aparţin). în pierderile efectiv suferite şi în beneficiile obţinute de cealaltă parte[12]. francez şi au plecat de la obligaţia de bună-credinţă care trebuie să vină din partea ambelor părţi. a party who has negotiated or broken off negotiations contrary to good faith and fair dealing is liable for the losses caused to the other party. răspundere care se poate cuantifica. 1. în concret. privind obligaţia de renegociere a contractului. 1. Art. plecând însă de la efectuarea cu bună-credinţă a acestor negocieri. The remedy for breach of this duty may include compensation for loss suffered and restitution of the benefit received by the other party” (art. În lipsa unei prevederi exprese. 3 novembre 1992.. [12] „If confidential information is given by one party in the course of negotiations. În jurisprudenţa franceză. [13] Com. c. totuşi. Potrivit acestei obligaţii.” (sublinierile ne aparţin). civ.184 noul C.2. p. 64. ca regulă.

for a party to enter into or continue negotiations with no real intention of reaching an agreement with the other party” [art. trebuie reamintit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. credem noi. chiar dacă părţile erau într-o fază avansată de discuţii. in particular. se pune întrebarea firească: A întrerupt o parte negocierile pentru că a găsit o altă afacere mai bună sau pentru că şi-a dat seama că afacerea aflată în curs de negocieri nu mai era profitabilă? Sau poate a întrerupt negocierile pentru că partenerul nu mai prezenta încredere ori pentru că nu a prezentat garanţii satisfăcătoare? Acestea sunt întrebările care se pot pune într-o astfel de situaţie. negocierile puteau fi întrerupte imediat şi oricând. de încălcare a obligaţiei de bună-credinţă (manque a son obligation de bonne-foi). legea exemplifică doar o situaţie în care se consideră că negocierile au fost întrerupte cu încălcarea bunei-credinţe şi anume conduita părţii care iniţiază sau continuă negocieri fără intenţia de a încheia contractul[16]. este acela că părţile nu pot fi ţinute pentru eşecul negocierilor. fază în care. Desigur. 22 | PANDECTELE ROMÂNE NR. atât timp cât nu se încheiase contractul. problema care se pune aici. părţile ajungeau după un timp îndelungat şi după efectuarea unor costuri consistente. este aceea de a delimita cazurile de întrerupere a negocierilor. cu alte cuvinte.ionescu14@rdslink. Apoi. 2:301 alin.ro. Evident. (3)]. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pentru că e mai uşor să faci dovada încălcării unor reguli de bună-credinţă decât să faci dovada relei-credinţe. prin comanda: #2077 | DOSAR . nu trebuie făcută dovada celei mai rele sau grave intenţii[15]). nu lipsită de consecinţe. o deosebire de nuanţă dar. bogată în soluţii pronunţate pe tărâmul cazurilor de încălcare a buneicredinţe în negocieri nu foloseşte noţiunea de rea-credinţă. principiul de care se pleacă totuşi. înainte de orice discuţii. la data: 20-11-2013. Apoi.Gabriel TIŢA-NICOLESCU Care este diferenţa faţă de reglementarea anterioară? În vechiul Cod civil. oricare dintre părţi putea să se răzgândească. ci termenul mai exact şi riguros juridic. în opinia noastră. şi. Din fericire. Restul situaţiilor va trebui să le delimiteze judecătorul. DOCTRINĂ [15] Însăşi jurisprudenţa franceză citată mai sus. în scopul stabilirii cu certitudine a situaţiei de întrerupere cu rea-credinţă (şi sub acest aspect este de observat ca legea se referă la cazuri de întrerupere contrar bunei-credinţe şi nu cu rea-credinţă. sub imperiul noului cod civil acest lucru nu mai este posibil fără a atrage obligaţia plăţii de daune-interese. de multe ori. [16] Nu ne mai surprinde să observăm că şi această reglementare din noul nostru Cod civil îşi are izvorul în PECL: „It is contrary to good faith and fair dealing. c. cel mai important este de stabilit dacă în vreuna dintre aceste situaţii ne aflăm în caz de întrerupere a negocierilor contrar bunei-credinţe.

reconciliation procedure. Considering the approach of the legislature. namely that of the attempt of the parties to negotiate a contract for the purpose of adapting it in case of exceptional circumstances of unpredictability. less regulated in the former Civil Code. Condiţie de exercitare a acţiunii în justiţie Lect. univ. PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink.Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului . 4/2013 | 23 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. one of the innovations introduced by the new Civil Code is that of the express regulation of unpredictability. contract. univ. Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului în cazul apariţiei unor cazuri de impreviziune. Starting from these new elements set out by the new Civil Code in the matter of unpredictability. mediation. Oliviu PUIE Facultatea de Drept.. a prerequisite for referring the matter to court. did not find itself an express legislative consecration in the former Civil Code. Universitatea „Dimitrie Cantemir” Târgu-Mureş Asist. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. dr. Keywords: unpredictability. FlORin LuduşAn Facultatea de Drept. brings new elements. c.. la data: 20-11-2013. drd. which consecrates the monistic view by unifying the provisions of civil law with the provisions of commercial law. although commonly used in the practice of contractual relations and having caused much controversy in the doctrine and case-law. a notion which. Universitatea „Dimitrie Cantemir” Târgu-Mureş Avocat Baroul Mureş ABSTRACT The new Civil Code. if the negotiations failed. prin comanda: #2077 DOSAR | . this study aims to examine a controversial issue.

ro. după cum se afirma de către un reputat autor[1]. nominalismul monetar înseamnă că puterea de plată a banilor rămâne neschimbată. [2] L. Ed. nominalismul monetar. op. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1271 legiuitorul consacră principiul forţei obligatorii a contractului. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă. dacă obligaţiile devin mai oneroase ca urmare a situaţiei economice posterioare încheierii contractului. aceea că. mediere. A se vedea. chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă. Cu alte cuvinte. condiţie prealabilă de sesizare a instanţei judecătoreşti. instanţa poate să dispună: DOCTRINĂ [1] A se vedea. c. în ipoteza în care negocierea a eşuat. Ed. Obligaţiile conform noului Cod civil. C.. 1271. debitorul este obligat aşadar.E. Pornind de la aceste elemente de noutate consacrate prin noul Civil în materia impreviziunii. după cum afirmă acelaşi autor[2]. care nu este altceva decât o expresie a principiului forţei obligatorii a contractului. 158 şi infra nota 1. În considerarea acestui demers al legiuitorului. la data: 20-11-2013. să plătească numai suma nominalizată în contract. 1271 consacră. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. p. studiul de faţă îşi propune analiza unei probleme controversate. I. 2006.Oliviu PUIE.ionescu14@rdslink. Zamşa. expresis verbis impreviziunea prin art. cit. Bucureşti. 158. Teoria impreviziunii. Popa. statuând că dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă din cauza unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligaţia debitorului la executarea obligaţiei. prin comanda: #2077 | DOSAR . Hamangiu. Pop. Cuvinte-cheie: impreviziune. Reglementarea impreviziunii în noul Cod civil Noul Cod civil reglementează în premieră. Florin LUDUŞAN REZUMAT Noul Cod civil. respectiv aceea a încercării părţilor de negociere a contractului în vederea adaptării acestuia în cazul apariţiei unor împrejurări excepţionale de impreviziune.I. (1) al art. unul din elementele de noutate aduse prin noul Cod civil este acela al reglementării exprese a impreviziunii. 24 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 2012.I. chiar dacă puterea lor de cumpărare s-a modificat până la scadenţa datoriei. (2) al art. instituind drept regulă generală. contract. mai puţin reglementate prin vechiul Cod civil. p. Universul Juridic. prin alin. noţiune care. părţile sunt ţinute să îşi îndeplinească obligaţiile. Bucureşti. L. p. S. După ce prin alin. Popa. în sensul că nu se pune problema niciunei revizuiri a contractului. primul alineat al art. I. nu şi-a găsit o consacrare legislativă expresă în vechiul Cod civil. 1. procedura concilierii. fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii. consacrând concepţia monistă prin unificarea dispoziţiilor dreptului civil cu cele ale dreptului comercial. S. Tratat elementar de drept civil. Vidu. 156. 1271 legiuitorul instituie excepţia de la regula instituită prin alin. deşi era frecvent uzitată în practica relaţiilor contractuale şi a creat multe controverse doctrinare şi jurisprudenţiale. (1). fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. aduce elemente de noutate. Constatăm aşadar că. Pop. pentru studiul efectelor impreviziunii contractuale în accepţiunea vechiului Cod civil. Vidu.

Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului . G. a) Adaptarea contractului. 2012. (2) al art. în momentul încheierii contractului. civ. 287/2009. instanţa nu poate să dispună măsurile prevăzute prin art. 1271 noul C.ro. Noul Cod civil. prin dispoziţiile alin.. (3) C. 1271 C. posibilitatea intervenţiei instanţei în vederea adaptării contractului necesită ca evenimentul care determină situaţia de impreviziune să aibă anumite caractere. executarea contractului să fi devenit excesiv de oneroasă din cauza unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligaţia debitorului la executarea obligaţiei. Beck. la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor.. prima dintre cele patru condiţii instituite prin art. în mod rezonabil.ionescu14@rdslink. 2/2012. republicată). 1271 alin. intervenţia instanţei în contract. Dar. civ. Al. După adoptarea noului Cod civil. impreviziunea reprezintă o noutate legislativă în plan naţional. după cum s-a remarcat într-o lucrare recentă dedicată comentariilor pe articole a noului Cod civil[4]. rezultă că. Din excepţia instituită prin alin. În acest context. constituind o limitare a forţei obligatorii a contractului. Comentarii pe articole. În acest context. se instituie regula conform căreia. (2) C. după cum rezultă din însuşi textul art.H. Viorel. 4/2013 | 25 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 1330-1331. negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului. prin comanda: #2077 DOSAR | .. 1271 alin. (3) al art. c) Debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc. 1271 alin. civ. L. După cum se poate constata din cuprinsul art. rămânând contractuală prin domeniul ei de aplicare şi păstrându-şi caracterul pretorian prin referire la unele aspecte nereglementate(criteriul de determinare a onerozităţii excesive şi a imprevizibilităţii). ea devenind legală sub aspectul determinării unui sediu general al materiei. Bucureşti. b) Schimbarea împrejurărilor. Configurarea impreviziunii în Codul civil (Legea nr. b) Încetarea contractului. pe care instanţa va trebui să le analizeze pentru a dispune adaptarea contractului în cazul apariţiei unei situaţii de impreviziune va fi aceea a încercării negocierii contractului în mod rezonabil şi echitabil. pp. (2) C. [4] PANDECTELE ROMÂNE NR. A se vedea. d) Debitorul a încercat. 1271 alin. studiul nostru îşi propune să analizeze prima condiţie pe care trebuie să o analizeze instanţa de judecată pentru a dispune adaptarea contractului la noile împrejurări [3] A se vedea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în revista Dreptul nr. în cazul apariţiei unor cazuri de impreviziune. Ed. 1271 alin. civ. civ.. într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă. 34. precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către creditor. constituie o excepţie de la principiul executarea contractului | impreviziune | forţei obligatorii a contractului[3]. decât dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. c.. care poate fi instituită doar în noul Cod civil cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege. la data: 20-11-2013. p. instanţa de judecată poate să dispună măsurile dispuse prin art. (2) numai dacă: a) Schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului. C.. întrucât. Viorel. (3) C. respectiv. civ.

civ. Rezultă aşadar că. (3) C. într-un termen optim şi previzibil. Astfel. c. prima dintre cele patru condiţii instituite prin art. Discuţii aspra excepţiei lipsei procedurii prealabile în materia impreviziunii. în opinia noastră generează controverse şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă. una dintre problemele judicios sesizate şi analizate în literatura de specialitate[5] este aceea că ultima condiţie impusă prin art.ionescu14@rdslink. [5] A se vedea. care constituie. 1271 lit. dacă încercarea de conciliere a eşuat. adaptarea contractului la noile circumstanţe. fără a face dovada încercării de negociere a contractului într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă.ro. Ed. fiind vorba despre o procedură prealabilă şi obligatorie sesizării instanţei în sensul că debitorul trebuie să încerce într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă să negocieze adaptarea rezonabilă şi rezonabilă a contractului. d) C. Tg. Barbu. prin comanda: #2077 | DOSAR . V. România. 30 august – 1 septembrie 2012. la momentul în care a suportat consecinţele acestei împrejurări excepţionale. În acest context. prima condiţie impusă debitorului este aceea de a face dovada că a încercat negocierea contractului în vederea adaptării sale noilor circumstanţe impuse de apariţia cazului de impreviziune într-un termen rezonabil. este o condiţie procesuală. civ. Bucureşti. 1271 alin. (3) C. Procedura prealabilă a concilierii – condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în vederea solicitării instanţei de adapta contractul în funcţie de circumstanţele impuse de apariţia cazurilor de impreviziune Dar. având în vedere faptul că dispoziţia instituită prin art. 1271 alin. Florin LUDUŞAN generate de apariţia cazului de impreviziune. obligativitatea. pe care instanţa va trebui să le analizeze va fi aceea a încercării negocierii contractului în mod rezonabil şi echitabil. V. părţile să încerce într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă. DOCTRINĂ 26 | PANDECTELE ROMÂNE NR. P. această dispoziţie legală instituind obligativitatea ca înainte de a formula în justiţie debitorul să încerce. dacă va constata că debitorul care a devenit victima unui dezechilibru major generat de o schimbare excepţională de împrejurări nu a încercat. respectiv. civ. acesta impune debitorului două condiţii care trebuie circumscrisă încercarea sa de a negocia contractul. în volumul Conferinţei Internaţionale „Executarea silită în reglementarea Noului Cod de procedură civilă”. înainte de sesizarea instanţei. 1271 alin. ca înainte de a formula acţiune în justiţie. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (3) C. Lozneanu. pp. civ. instituie o procedură prealabilă obligatorie a părţilor pentru revizuirea pe cale convenţională a contractului..Oliviu PUIE. condiţii care trebuie dovedite în faţa instanţei de judecată. o chestiune de fapt care îl poate pune în dificultate pe debitor dacă va trebui să dovedească în faţa instanţei încercarea sa de negociere a contractului într-un termen rezonabil. 2012. deci instituindu-se o procedură prealabilă obligatorie. judecătorul va trebui să respingă acţiunea debitorului ca inadmisibilă. Ca atare. negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului. şi una dintre părţi a formulat acţiune în justiţie. Universul Juridic. negocierea contractului. 33-39. 2. După cum rezultă din textul art. Mureş. în ipoteza în care negocierea a eşuat. neîndeplinirea acestei condiţii constituie un fine de neprimire în cazul în care se formulează în justiţie fără îndeplinirea acestei proceduri prealabile. problemă care. în lipsa unei dispoziţii legale exprese prin care să se stabilească durata minimă sau maximă. Bebi. la data: 20-11-2013. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

545 din 3 august 2012. Aceste două condiţii sunt reglementate prin art.Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului . 365 din 30 mai 2012. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. tot din conţinutul art. Părţile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligaţii. 1271 lit. civ. 4/2013 privind modificarea Legii nr. În consecinţă. p.ro. Negocierea descrie o situaţie de fapt şi legală. Of. este buna-credinţă a negocierii. 4/2013 | 27 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. conduita părţii care iniţiază sau continuă negocieri fără intenţia de a încheia contractul. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. d) C. continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credinţe răspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte părţi. echitatea are un înţeles mai profund. aceasta este o chestiune de fapt care poate fi dovedită prin orice mijloc de probă. ea vizând scopul negocierii. 37. după cum s-a afirmat în literatura de specialitate[6]. nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost republicată în M. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. d) C. stipulând că: „părţile au libertatea iniţierii. [6] [7] [8] Idem. 68 din 31 ianuarie 2013). Prin acest lucru facem legătura dintre echitate şi buna-credinţă. înţelesul de bază al bunei-credinţe fiind legat de noţiunea echităţii şi. rezultă şi o altă condiţie impusă debitorului care se referă la negocierea în vederea adaptării contractului. în accepţiunea textului trebuie să aibă un caracter rezonabil şi echitabil. Idem. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va ţine seama de cheltuielile angajate în vederea negocierilor.. după cum judicios s-a arătat[7]. problematica procedurii prealabile sesizării instanţei necesită o analiză atât prin raportare la Codul de procedură civilă în vigoare. fiind prealabilă bunei-credinţe. desfăşurării şi ruperii bună-credinţă în negocieri | negocierilor şi nu pot fi ţinute răspunzătoare pentru eşecul negociere echitabilă | acestora. De asemenea. 1170 C. probităţii în contractele de drept privat. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. Dar. şi la Legea nr. Sub aspectul negocierii rezonabile a contractului în cazul adaptării contractului. interesul fiind bazat pe comportamentul părţilor. Of. de renunţarea de către cealaltă parte la alte oferte şi de orice împrejurări asemănătoare”. este contrară exigenţelor bunei-credinţe. civ. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie.ionescu14@rdslink. nu psihologică. pp. Astfel. 36.. cât şi prin raportare la noul Cod de procedură civilă[8] care va intra în vigoare la data de 15 februarie 2013. sociologică sau economică. civ. nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (publicată în M.. nr. 1170 şi art. Legea nr. cât şi pe tot timpul executării sale. când vorbim despre echitate trebuie să ne întoarcem la semnificaţia bunei-credinţe. 37. la data: 20-11-2013. PANDECTELE ROMÂNE NR. partea care se angajează într-o negociere este ţinută noul Cod de procedură civilă să respecte exigenţele bunei-credinţe. În completarea art. prin comanda: #2077 DOSAR | .. civ. 1183 C. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost publicată în M. În ceea ce priveşte conceptul de negociere echitabilă a contractului. 1170 C. fiecare dintre părţi încercând să obţină un profit cât mai mare. 1183 reglementează buna-credinţă în negocieri. în sensul că fiecare persoană care participă doreşte să obţină cea mai bună poziţie posibilă. în general. potrivit art. art. 1271 lit.. A doua condiţie impusă debitorului prin textul art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. exceptând relele intenţii ale părţilor în contract. c. părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului. civ. între altele. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. partea care iniţiază. această negociere. s-a stabilit că termenul de intrare în vigoare a noului Cod de procedură civilă este data de 15 februarie 2013. cu modificările şi completările ulterioare. Of.

pp. deşi o soluţionare amiabilă a acesteia nu mai era posibilă. această excepţie fiind transformată dintr-o excepţie peremptorie. pr. absolută. Universul Juridic. ceea ce exclude posibilitatea instanţei de a o mai invoca din oficiu[9]. direct în calea de atac. în vigoare. dacă legea prevede în mod expres aceasta”. 30 august – 1 septembrie 2012. pr. raţiunea acestei soluţii a fost dată. reclamantul va încerca soluţionarea litigiului. civ. civ. „neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare.. cum aceasta este reglementată prin art. de evitarea respingerii ca inadmisibilă a cererii. Implicaţiile noului Cod de procedură civilă asupra instituţiei contenciosului administrativ. iar pe de altă parte. 2012. prin comanda: #2077 | DOSAR . Astfel.R. (1) noul C. Ed. apreciem că. pr. „Executarea silită în reglementarea Noului Cod de procedură civilă”. Puie. Din conţinutul acestor dispoziţii legale instituite prin noul Cod de procedură civilă. în revista P. În contextul legislativ în vigoare. menţin dispoziţiile art. pr. după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. după care. incidentă. fie prin conciliere directă. p. astfel. 7 alin. Puie. după adoptarea Legii nr.Oliviu PUIE.132-137. în contextul existenţei unei reglementări speciale privitoare la mediere. (art. preluând prevederea din art. În acest context. (2) al art. ea putând fi invocată numai de către pârât prin întâmpinare. nr. 76/2012. O. în lipsa unei dispoziţii legale exprese privitoare la procedura prealabilă a concilierii între profesionişti. Mureş. 193 se statuează că. 193 după republicare) cu dispoziţiile art. s-a afirmat că.ro. 193 alin. pr. 1271 C. şi în materia impreviziunii în vederea adaptării contractului la noile circumstanţe determinate de apariţia Pentru un studiu referitor la corelaţia normei procesual civile instituite prin art. 554/2004 a contenciosului administrativ. 7201 C. fie prin mediere. se poate concluziona faptul că are loc o schimbare a regimului juridic al excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii în justiţie pentru lipsa plângerii prealabile. procedura concilierii prealabile între profesionişti este reglementată prin dispoziţiile art. [9] [10] DOCTRINĂ A se vedea. într-o excepţie relativă. opinii care devin incidente în toate cazurile prin care se instituie obligativitatea prin lege a procedurii prealabile înainte de sesizarea instanţei de judecată. „sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile. idem. A. 7/2012. 193 noul C. 203. România. (1) şi (6) din Legea nr. statuează că. 134/2010 şi anterior adoptării Legii nr. sub sancţiunea decăderii”. 109 ale vechiului C. în volumul Conferinţei Internaţionale. şi. pp. în vigoare. în literatura de specialitate[10]. de evitarea desfiinţării unei hotărâri prin care s-a soluţionat fondul litigiului. dispoziţiile art. pr. Bucureşti.ionescu14@rdslink. 202/2010. a se vedea. în vigoare care prevede posibilitatea încercării soluţionării litigiului şi prin mediere. 59-64. Tg. în Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative nr. prin alin. Tabacu. de ordine publică. Florin LUDUŞAN Referitor la procedura prealabilă înainte de sesizarea instanţei de judecată. 7201 C. nu se mai prevede procedura concilierii prealabile în litigiile dintre profesionişti. şi care prevăd faptul că în litigiile dintre profesionişti evaluabile în bani. pr. 7201 C. după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. la data: 20-11-2013. sub sancţiunea decăderii. înainte de introducerea cererii de chemare în judecată. de lege lata. pe de o parte. dispoziţiile art. civ. civ. Aspecte privitoare la implicaţiile noului Cod de procedură civilă asupra instituţiei contenciosului administrativ.. civ. O. deoarece se constată de către instanţă neparcurgerea procedurii prealabile obligatorii. Dar. civ. în condiţiile art. o astfel de procedura prealabilă. prin noul Cod de procedură civilă. c. 2(29)/2011. civ. constatăm că.. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. civ. 188 noul C. Sub acest aspect. şi nu numai prin conciliere directă. Procedura contenciosului administrativ şi noul Cod de procedură civilă. 28 | PANDECTELE ROMÂNE NR.

nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (publicată în M. cât şi normelor comunitare. Of. Hamangiu. c. să însereze într-un o clauză contractuală prin care părţile se obligă ca înainte de formularea unei acţiunii la instanţa judecătorească competentă pentru ca aceasta să dispună adaptarea contractului la noile circumstanţe impuse de apariţia cazului de impreviziune să încerce soluţionarea litigiului pe cale amiabilă prin procedura concilierii directe[12]. în condiţiile Legii nr. 462 din 9 iulie 2012). putem constata că acestea nu se opun instituirii în legislaţia naţională a unei încercări obligatorii de conciliere directă înainte de sesizarea instanţei de judecată. 441 din 22 mai 2006. acest principiu.Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului . 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator[11]. urmând ca.. 2012. Ed. 100. ipoteză care. fiind de altfel reafirmat la art. în revista P. trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia litigiile în materie de servicii de servicii de comunicaţii electronice între utilizatorii finali şi furnizorii acestor servicii. În acest sens. care implică necesitatea ca decizia luată în urma acestei proceduri să nu constituie o decizie obligatorie pentru părţi şi care nu mai poate fi contestată în justiţie.. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. 213-223. se impune precizarea că. din examinarea atât a normelor convenţionale.D. drept condiţie a exercitării acţiunii în justiţie. [13] PANDECTELE ROMÂNE NR. Puie. Enache. trebuie să facă noul Cod de procedură civilă | obiectul unei încercări obligatorii de conciliere extrajudiciară ca conciliere directă | o condiţie de admisibilitate a acţiunilor în justiţie. 192/2006 a fost publicată în M. în liberul acces la justiţie măsura în care instituirea unei proceduri obligatorii de încercare de conciliere constituie o condiţie de admisibilitate a acţiunilor în justiţie. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. va putea fi realizată prin mediere. O. După adoptarea Legii nr. 76/2012 această lege a suferit unele modificări. stării de impreviziune. pp. 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii. principiul protecţiei jurisdicţionale efective constituie un principiu general al dreptului Uniunii care decurge din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre şi care a fost consacrat la art. să se examineze dacă această procedură este compatibilă cu dreptul la o protecţie jurisdicţională efectivă. 34 din Directiva nr. ar conduce la încălcarea principiului constituţional al liberului acces la justiţie.ionescu14@rdslink. A se vedea. Bucureşti. De asemenea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. după care a suferit mai multe modificări şi completări. în C. prin comanda: #2077 DOSAR | . 10/2012. Rosalba Allassini împotriva Telecom Italia SPA (C-317/08) şi Filomena Califano împotriva Wind SpA (C-318/08) şi Lucia Anna Giorgia Iacono împotriva Telecom Italia SpA (C-319/08) şi Multiservice Srl împotriva Telecom Italia SpA (C-320/08). nimic nu poate împiedica părţile. deşi noul Cod de procedură civilă nu instituie obligativitatea concilierii directe în litigiile dintre profesionişti. Aceasta întrucât. Hotărârea din 18 martie 2010 în cauzele conexate C-317/08. Totodată. nr. C-319/08 şi C-320/08. urmând ca apoi să fie modificată şi completată substanţial prin Legea nr. Implicaţiile noului Cod de procedură civilă în materia concilierii directe dintre în litigiile dintre profesionişti derivate din contractele de furnizare a serviciilor. pentru identitate de raţiune putem invoca jurisprudenţa Curţii de justiţie a Uniunii Europene[13] prin care s-a statuat că art. 6 şi art. nr. C-318/08. în opinia noastră. p. A. referitoare la drepturi conferite de această directivă. CJUE. care face parte integrantă din Tratatul de la Lisabona.ro. în virtutea principiului libertăţii contractuale.V.R. la data: 20-11-2013. Of. [12] A se vedea. evident. Practică judiciară. 4/2013 | 29 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. [11] Legea nr. Fărcaş. 13 din Convenţia europeană a drepturilor omului. condiţionat însă de asigurarea unei protecţii jurisdicţionale efective. Clauzele abuzive în contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

în urma modificării statuându-se că: „dacă legea nu prevede altfel. cit. V. 38. Florin LUDUŞAN În aceleaşi cauze supra cit. După ce Legea nr. 1 din Legea nr. Of. Fărcaş. nr.V. la data: 20-11-2013. Bucureşti. în virtutea competenţelor sale. Ed. În acest context. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2012. confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor”. nr. persoane fizice sau juridice sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea. a lăsat la aprecierea legiuitorului. (1). 192/2006 a fost modificată prin art. cit. 192/2006(publicată în M. A. 68 din 31 ianuarie 2013). 90/2012 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214. op. a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 441 din 22 mai 2006. dar aceasta este fără sens în contextul în care există o reglementare specială în materia medierii aplicabilă. în Noul Cod civil. [17] 30 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. eliminând dispoziţiile din Codul de procedură în vigoare referitoare la obligativitatea concilierii directe în litigiile dintre profesionişti. Of. Lozneanu. ea a suferit modificări şi completări substanţiale prin Legea nr. p. 4/2013. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că nici principiile echivalenţei şi al efectivităţii. putem consta faptul că legiuitorul nostru prin dispoziţiile noului Cod de procedură civilă. 213. V. după declanşarea unui proces în faţa instanţelor [14] [15] [16] Ibidem. 62 din Legea nr. cu asigurarea unei protecţii jurisdicţionale efective a participanţilor la o astfel de procedură. pentru astfel de litigii. nu determină o întârziere substanţială pentru introducerea unei acţiunii în justiţie. „medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă. conform celor expuse mai sus. ci. părţile. 192/2006. ed. nici principiul protecţiei jurisdicţionale efective nu se opun unei reglementări naţionale care impune. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (publicată în M. libertatea de a institui o astfel de procedură obligatorie a concilierii dintre profesionişti. p. Of. a III-a revăzută şi adăugită. O cutie a Pandorei în Noul Cod Civil – Impreviziunea. 192/2006 a suferit modificări substanţiale. după care a suferit mai multe modificări şi completări. 878 din 21 decembrie 2012). nu a instituit printr-o normă imperativă şi expresă interdicţia ca prin acte normative speciale să fie instituită procedura concilierii directe dintre profesionişti. DOCTRINĂ Potrivit art.[14]. p. inclusiv. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. punerea în aplicare în prealabil a unei proceduri de conciliere extrajudiciară atunci când această procedură nu conduce la o decizie obligatorie în privinţa părţilor. şi în materia impreviziunii reglementată prin art. 76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator[17]. 4/2013 privind modificarea Legii nr. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator.. Rezultă aşadar că singura condiţie impusă este aceea a posibilităţii părţilor de a sesiza instanţele competente pentru soluţionarea judiciară a litigiilor[15]. 192/2006 a fost publicată în M. prin adoptarea Legii nr. infra nota 15. pp. Sub acest aspect. 90/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1271 C. D. în condiţii de neutralitate. precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe (publicată în M.ro. c. imparţialitate. prin comanda: #2077 | DOSAR . Dobrev. civ. Legea nr. II din Legea nr. prin art. O. P. precum şi pentru modificarea art.Oliviu PUIE. Puie. Bebi. Legea nr. precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. evident. 102. Barbu. nr. apud. 2 alin. 2011. A se vedea. în măsura în care totuşi calea electronică nu constituie unicul mijloc de acces la respectiva procedură de conciliere şi sunt posibile măsuri provizorii în cazurile excepţionale în care urgenţa situaţiei le impune. Comentarii. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. O astfel de soluţie legislativă privitor la procedura medierii în cazul litigiilor determinate de apariţia unui caz de impreviziune s-a propus şi în doctrină[16]. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 259. ulterior. suspendă prescripţia drepturilor în cauză şi nu generează cheltuieli sau generează cheltuieli reduse pentru părţi. Of. Universul Juridic.. nr. 462 din 9 iulie 2012). op.

de familie.ionescu14@rdslink. care face referire la obligaţia participării la şedinţa de informare. În acest context. 63 alin. dispoziţiile art. (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare. evident. (1) din Legea nr. eliminând dispoziţiile din Codul de procedură în vigoare referitoare la obligativitatea concilierii directe în litigiile dintre profesionişti. Dacă una din părţi refuză în scris participarea la şedinţa de informare. la cererea părţilor. cât şi după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente. în materie penală. (11) din Legea nr. o hotărâre. medierea fiind facultativă. cu privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. cu asigurarea unei protecţii jurisdicţionale efective a participanţilor la o astfel de procedură. 4/2013 | 31 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în sensul căruia. competente. nu răspunde invitaţiei prevăzute la art. dar fără a participa la şedinţa de informare cu privire la mediere | avantajele medierii. 61 alin. potrivit art. cu respectarea condiţiilor legale. după ce părţile fac dovada participării la această şedinţă de informare. De asemenea din formula de redactare a textului art. în consecinţă. se întocmeşte proces –verbal. Rezultă aşadar că singura condiţie impusă este aceea a posibilităţii părţilor de a sesiza instanţele competente pentru soluţionarea judiciară a litigiilor. O atare concluzie se desprinde din conţinutul art. ceea ce rezultă din chiar conţinutul art. din cuprinsul acestei dispoziţii legale că. 192/2006. 115/2012. dacă conflictul a fost dedus judecăţii. inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente. ar rezulta faptul că. nu a instituit printr-o normă imperativă şi expresă interdicţia ca prin acte normative speciale să fie instituită procedura concilierii directe dintre profesionişti. c. urmând ca. pr. judecata să fie repusă pe rol. libertatea de a institui o astfel de procedură obligatorie a concilierii dintre profesionişti. Dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat medierea. 192/2006 modificat. dacă părţile au declanşat un proces în faţa instanţelor competente.. 432-434 C. prin comanda: #2077 DOSAR | . în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă. (1) din Legea nr. aplicându-se în mod corespunzător. instanţa va pronunţa. atât în cazul în care părţile recurg la mediere înainte de sesizarea instanţei de judecată. civ. deci nu au soluţionat litigiul prin mediere. În ipoteza în care. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. părţile. la data: 20-11-2013.. 2 alin. ori la recomandarea instanţei. Rezultă aşadar. care se depune la dosarul instanţei” [art. soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc prin iniţiativa părţilor sau la propunerea oricăreia dintre acestea. judecătorul va suspenda cauza şi şedinţă de informare | va aduce la cunoştinţa părţilor faptul că sunt obligate obligativitatea concilierii directe să participe la această şedinţă de informare. 43 alin. în ipoteza în care. 192/2006]. după declanşarea procesului nu au convenit soluţionarea litigiului prin mediere.ro. 192/2006. 2 alin.. după declanşarea litigiului au participat la şedinţa de informare şi au decis în cadrul aceleiaşi şedinţe soluţionarea litigiului prin mediere. a lăsat la aprecierea legiuitorului. părţile sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea. mediatorul va comunica instanţei de judecată acordul de mediere şi. dar nu sunt obligate să recurgă la soluţionarea litigiului prin mediere. 192/2006. în virtutea competenţelor sale. (1) din Legea nr. 1 din Legea nr. PANDECTELE ROMÂNE NR. în sensul căruia medierea este o modalitate de soluţionare pe cale amiabilă a unui conflict. precum şi în alte materii prevăzute de lege”. ci.Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului . putem consta faptul că legiuitorul nostru prin dispoziţiile noului Cod de procedură civilă. modificat prin Legea nr.

pentru următoarele considerente. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. împărtăşim doar unele dintre opiniile autorului supra cit. (4) din Constituţia republicată (jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite). A se vedea CC. având obligaţia de a stărui prin toate mijloacele pentru a garanta părţilor dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. pentru cele expuse de noi în cuprinsul studiului.ionescu14@rdslink. 351. 1271 lit. în virtutea rolului său activ. de asemenea. în art. 2012. Of. judecătorul. 530 din 14 iunie 2004. Of. datorită noutăţii instituţiei şi. în M. Of. Astfel. Hamangiu. În acest context. a desfiinţat condiţia prealabilă numai [18] [19] DOCTRINĂ A se vedea. dar această dificultate a instanţei în aprecierea respectării celor două condiţii nu se pot converti într-o îngrădire a liberului acces la justiţie. în acelaşi timp. întrucât. în M. d). făcând acea expertiză pentru a compara oferta. Ionescu. d). 1271 lit. instituită prin art.. Bucureşti. 53 din 26 ianuarie 2006. s-a pronunţat în sensul că dispoziţia constituţională..ro. I. nr. CC. pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. p. în art. 702 din 4 august 2004. Decizia nr. 409 din 12 octombrie 2004. În sprijinul argumentării opiniei noastre. 173 din 23 februarie 2006. În concluzie. Of. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În astfel de cazuri. ocazie cu care instanţa de judecată va analiza legalitatea şi chiar oportunitatea motivelor înscrise în procesul-verbal de conciliere pentru care părţile nu au ajuns la un consens în vederea adaptării rezonabile a contractului la noile circumstanţe. Decizia nr. civ. CC. în M. nr. accesul liber la justiţie este îngrădit doar în ipoteza în care decizia părţilor concretizată într-un proces-verbal al concilierii nu mai putea fi contestată în justiţie. 1271 lit. s-a afirmat că. ipoteza normei legale instituite prin art. 21 alin. Decizia nr. avem o limitare a accesului la justiţie. aceasta. Florin LUDUŞAN Sub acest aspect. CC. nefăcută doar de formă şi vizează o adaptare rezonabilă şi echitabilă a contractului. „termenul rezonabil” şi „buna-credinţă” ce sunt lăsate la aprecierea instanţei. Astfel. o lipsă de reglementare în situaţia în care debitorul invocă impreviziunea. instanţa. în M. nr. datorită condiţiilor instituite de art. pentru a evalua dacă încercarea de negociere a debitorului este una serioasă. Of. în literatura de specialitate. 216 din 6 mai 2004. propunerea făcută de debitor înainte de introducerea acţiunii. acestea din urmă vor deveni obstacole serioase pentru cei care vor recurge la impreviziune. 32 | PANDECTELE ROMÂNE NR. c. în M. Decizia nr. şi suntem de acord cu opinia autorilor supra cit. Or. nr. d) C. 1271. respectiv. 1063 din 16 noiembrie 2004. vizează tocmai intervenţiei instanţei în vederea adaptării contractului în urma apariţiei cazului de impreviziune ca urmare a eşuării concilierii părţilor. cu dezechilibrul efectiv creat. ab initio. ab initio. chestiuni de fapt lăsate la aprecierea instanţei pot deveni obstacole serioase pentru cei care vor să recurgă la impreviziune. nu putem împărtăşi opinia autorului în sensul căreia. şi. CC. În sprijinul opiniei noastre mai poate fi invocată o altă opinie exprimată în literatura de specialitate[18] din care rezultă că instituirea acestei proceduri prealabile a concilierii părţilor în caz de impreviziune. în ipoteza în care părţile în urma negocierilor nu au ajuns la un acord şi. în consecinţă au apelat la instanţa de judecată. autorul concluzionează că cele expuse necesită o intervenţie legislativă în sensul corelării dispoziţiilor din Codul civil cu cele din Codul de procedură civilă. 220 din 6 mai 2004. Evident. că noţiunile „termen rezonabil” şi „bună-credinţă” drept condiţii instituite prin textul art. potrivit acestei opinii. Ed. va ajunge la fondul dosarului. la data: 20-11-2013. 93 din 16 iunie 2004.Oliviu PUIE. 1271 avem o limitare a accesului la justiţie. Antecontractul de vânzare-cumpărare. putem invoca jurisprudenţa Curţii Constituţionale[19] care în mod constant. 293 din 1 iulie 2004. nu îngrădeşte liberul acces la justiţie. Decizia nr. prin comanda: #2077 | DOSAR . nr.

. după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. civ. pentru procedura administrativ-jurisdicţională concretizată prin soluţionarea de către un organ independent şi imparţial. O. care instituie obligativitatea concilierii în materia impreviziunii înainte de sesizarea instanţei de judecată. pp. 1271 alin. 193 noul C. reglementarea în noul Cod de procedură civilă printr-o dispoziţie legală expresă a procedurii de desfăşurare a concilierii între profesionişti. civ. ceea ce rezultă expres din prevederile art.ro. civ. cât şi după intrarea în vigoare a Legii nr. pr.. care reglementează procedura concilierii între profesionişti. dispoziţiile art. (3) lit. şi dispoziţiile instituite prin teza a doua a art. care are semnificaţia unei proceduri prealabile. În acest context..n. prin noul Cod de procedură civilă nemaifiind preluate dispoziţiile art.. pr. civ. 7201 vechiul C.. pentru aplicabilitatea art. n. pr.. (6) din Legea nr. civ.ionescu14@rdslink. dovadă care se va anexa la cererea de chemare în judecată. Pe de altă parte. pr. pr. nu distinge între părţile implicate în litigiu care trebuie să efectueze procedura prealabilă. d) C.. asemenea celei instituite prin art. civ. c.) sau a celui ierarhic. putându-se regăsi şi profesioniştii. 59-64. 554/2004 a contenciosului administrativ. întinderea şi exercitarea drepturilor subiective. printre aceste părţi.. să se instituie o procedură administrativă prealabilă fără caracter jurisdicţional. constituie tocmai unul dintre cazurile prevăzute de lege la care se referă art. civ. potrivit căreia. civ.. problema procedurii concilierii. cum este de exemplu procedura recursului administrativ graţios (sau a procedurii prealabile obligatorii a concilierii dintre profesionişti. d) C. respectiv.. reglementat atât prin vechiul act normativ. cu respectarea principiului contradictorialităţii. d) C.. nu se impune procedura administrativ-jurisdicţională | contract administrativ | reglementarea în detaliu a modului de efectuare plângere prealabilă a procedurii concilierii între profesionişti prin noul Cod de procedură civilă. în modalitatea aleasă prin acordul lor de voinţă. nu ar putea deveni aplicabile dispoziţiile art. 7201 vechiul C. plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale. 7201 vechiul C. se pune doar în situaţia contractelor administrative. Puie. 1271 alin. De asemenea. L. la data: 20-11-2013. civ. adică. în lipsa unei astfel de reglementări în noul Cod de procedură civilă care să prevadă modalitatea de desfăşurarea a concilierii între profesionişti. pr.. Or.F.Aspecte privitoare la procedura prealabilă a negocierii părţilor pentru adaptarea contractului . Legea nr. dispoziţia instituită prin art. aceasta întrucât. care reglementând procedura prealabilă înainte de sesizarea instanţei în cazurile prevăzute de lege. PANDECTELE ROMÂNE NR. 554/2004. această modalitate fiind lăsată de către legiuitor la dispoziţia părţilor. prin care se instituie obligativitatea procedurii prealabile a concilierii şi între profesionişti. 193 noul C. În acest sens. a litigiilor privind existenţa. (3) lit. 1271 alin. fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Codului de procedură civilă. 4/2013 | 33 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nu se impune. (3) lit. care nu mai reia dispoziţiile art. a se vedea. O. 7201 vechiul C. nu se poate acredita ideea că noul Cod de procedură civilă nu reglementează procedura concilierii între profesionişti. 193 noul C. statuează drept singură condiţie ca părţile să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile. în contextul în care potrivit art. 29/1990. prin comanda: #2077 DOSAR | . având semnificaţia procedurii prealabile. nu putem împărtăşi opinia autorilor supra cit. Aspecte privind implicaţiile . civ. pr.[20] [20] Pentru analiza acestei problematici. context în care nicio dispoziţie constituţională nu interzice ca. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 7 alin. Sub aspectul discutat mai sus. prin lege.P.

7. COSTIN Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ – Studiu de caz – Conf. c. dr. locatorului îi revine obligaţia de a asigura „(. tâlhării.ro.619. în calitate de organ de cercetare penală al Poliţiei Judiciare.1 din acest contract. Locatorul nu îşi asumă răspunderea cu privire la eventualele pierderi pe care locatarul le suferă din orice tip de împrejurări (furt.5 din contractul de închiriere convenit de părţi.)”. situat în incinta complexului comercial din Oradea. JUrisprUdEnță Prin clauza prevăzută sub pct. cu destinaţia magazin de bijuterii. 374 din 11 iulie 2007. căderi de corpuri etc. Prodcom SRL Oradea (T. din care s-a recuperat ulterior cantitatea de 72.00) locatorul neasumându-şi nicio responsabilitate pentru nerespectarea prezentei interdicţii”. se prevede că: „Se interzice păstrarea oricăror bani/valori în raioane pe durata cât magazinul este închis (21. pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin furtul unei cantităţi de 6. Prin cererea introductivă de instanţă formulată şi ulterior precizată. în calitate de locatar.). reclamanta SC T.4. a fost încheiat contractul de închiriere nr.934. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. univ.25 lei. Mircea N.547. la data: 20-11-2013.S. SA (C. dr. a fost furată cantitatea de 6. COSTIN Prof. În noaptea de 12/13 martie 2009 din cantitatea totală de aur. şi pârâtă. având ca obiect folosinţa unui spaţiu comercial.Călin M.. În motivarea acestei cereri s-a arătat că între reclamantă. COSTIN. 34 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Potrivit stipulaţiei de sub pct. conform înscrisului intitulat Dovadă eliberat de Poliţia Municipiului Oradea – Biroul de Investigaţii Criminale.. în calitate de locator. existentă la acea dată în magazin de 8.41 grame aur de 14 carate.S. solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 818. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aparţinând pârâtei.00 – 08.416. prin comanda: #2077 | DOSAR . în schimbul unei chirii lunare. distrugeri.) a chemat în judecată pe pârâta SC C. univ. Călin M.08 grame aur. cu titlu de despăgubiri. COSTIN I.33 grame bijuterii din aur de 14 carate.ionescu14@rdslink.53 grame. Mircea N. inundaţii.) prin mijloace specifice (pază + sistem de alarmare) paza şi protecţia bunurilor (mai puţin sumele de bani/alte valori lăsate în casieria raionului) proprietate a locatarului în afara programului de lucru al magazinului.P.

civ. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea introductivă de instanţă. în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi. de către Tribunalul Bihor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu destinaţie de spaţiu comercial)”. deşi avea în obiectul de activitate producţie. Art. artizanale ori liberale”. (1) lit. nu era dotată cu sistem de alarmare aşa cum era obligată potrivit Legii nr. (1) din această lege: „Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii.ionescu14@rdslink.. în scris.P. contencios administrativ şi fiscal – în acelaşi dosar.4. nefăcându-se dovada că această clauză i-a fost impusă de pârâtă. 4/2013 | 35 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în calitate de proprietar nu a luat nici măcar minimele diligenţe pentru a asigura după încheierea programului de lucru. că ar fi profitat de vreo poziţie economică dominantă (în Oradea existând mai multe locaţii care pot fi închiriate de orice persoană fizică sau juridică./2010. 7. Faptul că prin Sentinţa civilă nr. iar pârâta se prevalează de partea a doua a aceleaşi stipulaţii care îi este favorabilă.5 din contract. 43 alin. că referire la existenţa clauzelor abuzive se face prin dispoziţiile Legii nr. la data: 20-11-2013. 7651/2010 a Judecătoriei Oradea. reparaţii şi comercializare bijuterii. cele două părţi ale acestei stipulaţii par a fi contradictorii. clauza de sub pct. secţia comercială. valorilor şi persoanelor şi al Regulamentului de aplicare al acesteia [art. 333/2009 privind paza obiectivelor. SA a fost avertizată. 4. În motivarea acestei sentinţe instanţa reţine că: reclamanta se prevalează de prima parte a stipulaţiei de sub pct. 193/2000. legiuitorul a stabilit patru reguli de interpretare. Este adevărat că pârâta SC C. în mod unanim este acceptată inexistenţa clauzelor abuzive în raporturile comerciale dintre două societăţi comerciale. T. La o primă examinare. dându-se fiecăreia înţelesul ce rezultă din întregul act. Se mai reţine. conchide acelaşi judecător. precizează că toate clauzele convenţiilor se interpretează unele prin altele. 53.5 şi 4.S. ceea ce îi profită conform principiul in dubio pro reo. ce îi este favorabilă.. Conform art. s-a dispus anularea procesului-verbal de contravenţie şi exonerarea de la plata amenzii contravenţionale.1 din contractul încheiat de părţi. În cazul dat. nu are influenţă asupra obligaţiei impuse societăţii reclamante de Legea nr. 983 C.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ Prin Sentinţa comercială nr. industriale sau de producţie. 333/2003.. Altfel spus. conform căruia atunci când există îndoială contractul se interpretează în favoarea celui care se obligă. 982 C. Clauzele unui contract. cu privire la asemenea clauze primeşte aplicare principiul in dubio pro reo. h)].1 din contract. Se mai reţine. c. Totodată se reţine că: „Această clauză nu poate fi considerată abuzivă deoarece potrivit practicii şi literaturii juridice. pe timp de noapte. Judecătorul fondului apreciază că raportat la clauzele 7. art. acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale. reclamanta T. civ. care. de asemenea. nu pot fi izolate din contextul în care se încadrează. paza şi protecţia unei cantităţi însemnate de bijuterii din aur. pronunţată la data de 28 septembrie 2010. de PANDECTELE ROMÂNE NR. Dar această clauză se completează cu clauza prevăzută la art.ro. în sensul de a-şi asigura paza şi protecţia bunurilor şi prin sistem de alarmare avizat de organele de poliţie. societăţi care au participat la negocieri. prin comanda: #2077 DOSAR | . întrucât în privinţa obligaţiei contractuale a acestuia există îndoieli. că referitor la clauzele îndoielnice sau echivoce. 704/com. în considerente.P. conform cărora o clauză contractuală care nu a fost negociată direct între o societate şi un consumator va fi considerată abuzivă dacă creează în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. în cazul dat primind aplicare cea prevăzută de art. 2 alin. reţine judecătorul fondului.1 din contractul de închiriere. se interpretează în favoarea pârâtului. Totodată.

Călin M. apreciază judecătorul fondului.5 din acelaşi contract care stabileşte că: „Se interzice păstrarea oricăror bani/valori în raioane pe durata cât magazinul este închis (21. Mircea N. revenea în exclusivitate reclamantei. la data: 20-11-2013. 7. orele 20. inundaţii. în vederea montării unui sistem de alarmă.P.00 – 08.R. Obligaţia de a asigura paza valorilor deţinute. distrugeri. bunurilor. orele 10 – 13 martie 2009. Cât priveşte credibilitatea martorei B. neexistând nicio clauză contractuală care să prevadă această obligaţie în sarcina societăţii pârâte. secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.5 din contractul de închiriere care. Locatorul nu îşi asumă răspunderea cu privire la eventualele pierderi pe care locatarul le suferă din orice tip de împrejurări (furt. prin comanda: #2077 | DOSAR . dar notificarea reclamantei cu privire la dezactivarea sistemului de supraveghere video nu era. COSTIN către societatea prestatoare a serviciilor de supraveghere video că în perioada 12 martie 2009. a declarat în termen legal apel. nici necesară. Prin decizia nr. a interpretat în mod eronat prevederile Legii nr. deci. 4. valorilor şi persoanelor. aceasta fiind o obligaţie legală ce îi revenea. JUrisprUdEnță Instanţa de apel reţine. îi permitea pârâtei să golească de conţinut juridic clauza de sub pct.00) locatorul neasumându-şi nicio responsabilitate pentru nerespectarea prezentei interdicţii”. tâlhării. a omis să constate caracterul abuziv al clauzei de sub pct.1 din acelaşi contract privind obligaţia de pază a bunurilor pe care şi-a asumat-o.). întrucât respectiva martoră se află în relaţii de prietenie cu administratora reclamantei. c. învederând că aceasta este netemeinică şi nelegală sub mai multe aspecte şi anume: judecătorul fondului nu a analizat în considerentele sentinţei apelate şi nici nu a înlăturat motivat argumentările făcute de T. în acelaşi dosar. III. protecţie şi monitorizare video. împotriva sentinţei dată de prima instanţă. sistemul de televiziune în circuit închis nu va fi funcţional şi.1 din contractul de închiriere convenit de părţi locatorul se obligă să asigure prin mijloace specifice (pază + sistem de alarmare) paza şi protecţia bunurilor (mai puţin sumele de bani/ alte valori lăsate în casieria raionului) proprietate a locatarului în afara programului de lucru al magazinului. nu va înregistra imagini. 4.P. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Numai pe data de 26 martie 2009. a fost respins ca nefondat apelul comercial declarat de reclamanta-apelantă T. având interes să declare în favoarea acesteia. privind culpa pârâtei-intimate în producerea prejudiciului pe care l-a suferit. menţinând în totalitate această sentinţă. în considerentele acestei decizii. 333/2003 privind paza obiectivelor.ionescu14@rdslink. a înlăturat nejustificat depoziţia martorei audiată în cauză. II. următoarele: potrivit pct. COSTIN. Această clauză. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. conchide judecătorul fondului. constată instanţa de apel. trebuia făcută încă de la începutul activităţii sale comerciale în acest spaţiu comercial.P. prima instanţă consideră că aceasta ridică serioase semne de întrebare. reclamanta a solicitat pârâtei aprobarea montării în cadrul spaţiului său comercial a unui cablu electric alimentat continuu. nici obligatorie. căderi de corpuri etc. 7.ro. obligaţie pe care aceasta nu a respectat-o decât după ce a fost păgubită prin furt. 24/AC/2011 pronunţată de Curtea de Apel Oradea. la data de 8 martie 2011. a fost completată şi lămurită prin clauza de sub pct. Montarea de către reclamantă a sistemului propriu de alarmare şi supraveghere video. 36 | PANDECTELE ROMÂNE NR. care a declarat că reclamanta a solicitat de mai multe ori pârâtei instalarea unei prize de curent continuu pentru a-şi putea monta un sistem propriu de supraveghere. Împotriva sentinţei T. ceea ce s-a şi aprobat.

Astfel. ceea ce nu este cazul în această speţă. clauzele contractuale se interpretează în favoarea celui care se obligă. clarifică prin stipulaţiile cuprinse în cea de-a doua clauză enunţată. deoarece la pct. prin comanda: #2077 DOSAR | . contravine regulilor de interpretare a convenţiilor. dacă iniţial. Interpretarea izolată a clauzelor contractuale.1 din contract coroborat cu art.ionescu14@rdslink. în afara programului de lucru. la data: 20-11-2013.. adică a debitorului. civ. art. reţin magistraţii din apel. SA. nu pot fi primite. în cazul unor incidente cu privire la bunurile şi valorile din raion. 983 C. rezultă că intimata nu şi-a asumat nicio responsabilitate în cazul încălcării de către locatar a obligaţiei de păstrare corespunzătoare a unor bani şi valori pe durata cât magazinul este închis. din moment ce prin clauze exprese. 969 C. nu se poate trage concluzia că această obligaţie a fost asumată de către intimată. prin prima clauză contractuală arată că nu-şi asumă responsabilitatea pentru sumele de bani şi alte valori lăsate în casieria raionului. intimatul. contrar susţinerilor apelantei este evident că intimata prin clauzele stipulate mai sus a înţeles să nu-şi asume nicio responsabilitate pentru bunuri sau valori aflate în raioanele închiriate. în afara programului de lucru.S. conform regulii de interpretare consacrată prin art. 4/2013 | 37 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aceasta din urmă a precizat că nu-şi asumă o atare obligaţie pentru cazul în care locatarul nu respectă interdicţia de păstrare a oricăror bunuri şi valori în raioane pe durata cât magazinul este închis (21. civ. la care recurge apelantul prin motivele de apel şi concluziile depuse.00 – 8. din cuprinsul contractului încheiat de părţi. În considerentele deciziei analizate se mai reţine că nu sunt întemeiate nici afirmaţiile apelantei potrivit cărora părţile de comun acord au stabilit că obligaţia de pază a spaţiului folosit de către apelantă revine locatorului (conform cu clauza de sub pct. PANDECTELE ROMÂNE NR. clauzele contractuale evocate referitoare la exonerarea de răspundere a intimatei. 4. coordonat dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul ce rezultă din actul întreg. ci. în afara programului de lucru al magazinului. ulterior.00). Magistraţii din apel apreciază că.2 din contract. Pe de altă parte. c. 333/2003 cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de pază. stabileşte că diferitele clauze contractuale ale contractului nu se interpretează separat. printre obligaţiile instituite în sarcina sa. unele prin altele. se interpretează în favoarea pârâtei-intimate SC C. iar contractul reprezintă legea părţilor. intenţia sa de a nu-şi asuma nicio răspundere pentru nesocotirea interdicţiei impuse locatarului de păstrare a oricăror bunuri şi valori în raioane pe durata cât magazinul este închis (21. Curtea de Apel mai reţine că argumentele invocate de societatea reclamantă potrivit cărora locatarului nu-i revine obligaţia de pază a bunurilor în afara programului de lucru. civ. chiar dacă ar fi neclare. în afara programului de lucru. interpretarea corespunzătoare chiar dacă această interpretare este contestată de apelanta-reclamantă.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 982 C.00 – 8.) respectându-se prevederile Legii nr. Aşa fiind. Magistraţii din apel apreciază că din împrejurarea că în contractul de închiriere nu este stipulată obligaţia de pază a locatarului cu privire la bunurile sale. În concluzie.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ Curtea de Apel Oradea interpretează clauzele contractuale menţionate în sensul că. Prima instanţă a dat clauzelor contractuale în discuţie. nu se regăseşte obligaţia de pază. reţin aceiaşi magistraţi. 4.00). proprietate a locatarului.

care presupune că părţile trebuie să se supună efectelor hotărârii judecătoreşti.A. De asemenea. 1003/R din 15 noiembrie 2010 a Tribunalului Bihor. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. rămasă irevocabilă prin Decizia nr. aduce atingere puterii lucrului judecat a Sentinţei civile nr. Din acest motiv criticile reclamantei apelante vizând caracterul abuziv al clauzei contractuale. Pe de altă parte. 333/2003. nepurtând asupra unui raport juridic dedus judecăţii. în context. motivele fără valoare dispozitivă avute în vedere în fundamentarea soluţiei pronunţate. se reţine obligaţia locatorului de a asigura paza şi protecţia bunurilor apelantei reclamante. întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor.ro. Aşa fiind. Curtea de Apel Oradea argumentează în sensul că unul din caracterele puterii de lucru judecat îl reprezintă obligativitatea. 3 alin. prin argumentele expuse. hotărâri în care. stările de fapt. 60 lit. puterea lucrului judecat este restrânsă la acele aspecte litigioase care au format obiectul litigiului şi care au fost rezolvate prin dispozitiv. pârâta intimată nu a avut calitatea de parte în procesul prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională. în raport cu art. aceasta din urmă apreciind că reclamanta-apelantă nu se încadrează în categoria persoanelor care se pot prevala de dispoziţiile acestei legi. 193/2000.5 din contract se impune a se sublinia că. 7651 din 23 iunie 2010 pronunţată de Judecătoria Oradea. c. COSTIN.. Se reţine. în calitate de administrator al societăţii reclamante. nu leagă instanţa de apel. a) din Legea nr. Cât priveşte caracterul abuziv al clauzei contractuale stipulate la pct. 2 alin. Cu referire la acest aspect în considerentele deciziei analizate. (3) raportat la art. aşa încât hotărârile pronunţate nu-i pot fi opuse cu putere de lucru judecat. cu excepţia hotărârilor pronunţate în materie de stare civilă care produc efecte erga omnes. împotriva procesului-verbal de contravenţie seria AY nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Călin M. expuse în considerentele hotărârilor. faptă care constituie contravenţie potrivit art. Dimpotrivă. nu au mai fost analizate de către Curte. ceea ce nu este cazul în această speţă. Curtea consideră că nu sunt fondate nici susţinerile apelantei-reclamante conform cărora judecătorul fondului. JURISPRUDENŢĂ 38 | PANDECTELE ROMÂNE NR. argumentele avute în vedere la soluţionarea plângerii contravenţionale. de prevederile acestei legi pot beneficia doar persoanele fizice şi grupurile de persoane fizice constituite în asociaţii. în speţă. că sentinţa în raport cu care se invocă puterea lucrului judecat are ca obiect plângerea contravenţională formulată de A. nu pot fi acceptate de către curtea de apel deoarece. COSTIN În altă ordine de idei. O astfel de hotărâre produce efecte numai între părţile litigante. (1) din Legea nr. interpretându-se contractul în discuţie.ionescu14@rdslink. Mircea N. contract în discuţie în acest litigiu. prin comanda: #2077 | DOSAR . 2470049 din 13 martie 2009. conchid magistraţii din apel. afirmaţiile apelantei cu privire la faptul că tribunalul interpretând clauzele contractuale contrar celor reţinute prin hotărârile prin care a fost soluţionată plângerea contravenţională. la data: 20-11-2013. în practica CEDO s-a decis că securitatea raporturilor juridice civile impune ca soluţia dată în mod definitiv de către tribunale unui litigiu să nu poată fi repusă în discuţie. de modul în care acestea au interpretat contractul dintre părţi. prin care s-a reţinut în sarcina sa săvârşirea contravenţiei constând în neluarea măsurilor de montare a unui sistem de alarmă împotriva efracţiei. nu au putere de lucru judecat. 7. ar fi adus atingere principiului securităţii raporturilor juridice. Se mai învederează că.

I. strict la raporturile dintre comercianţi şi consumatori. SC S. din moment ce prin clauze exprese aceasta din urmă a precizat că nu-şi asumă obligaţia în cazul în care locatarul nu respectă interdicţia de păstrare a oricăror bunuri şi valori în raioane pe durata cât magazinul este închis”. în contextul în care prevederile contractuale îl exonerau pe locator de orice răspundere în cazul nerespectării obligaţiei de a nu deţine în raion. reclamanta a declarat recurs. devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. c. în afara programului de lucru bunuri sau valori. în dosarul nr. la data de 15 noiembrie 2010.ro. Aprecierea instanţei de apel potrivit căreia nestipularea în contractul de închiriere a obligaţiei „(. legea părţilor) modificând nepermis conţinutul clauzei de sub pct. fără a lua măsuri suplimentare de pază care se impuneau ca urmare a facilităţii create prin prezenţa acestei schele pentru pătrunderea hoţilor în incinta magazinului reclamantei-recurente. 193/2000. situată la o înălţime de 18 m de sol.. 129 alin (51) C. 7.) nu şi-a asumat nicio responsabilitate în cazul încălcării de către locatar a obligaţiei de păstrare a unor bani şi valori pe durata cât magazinul este închis şi această prevedere convenţională reprezintă legea părţilor”.. O altă eroare de judecată comisă de instanţa de apel constă în ignorarea celor stabilite prin considerentele Sentinţei civile nr.S. neglijenţa acesteia neputând fi invocată de către reclamantă pentru recunoaşterea dreptului său. are caracter tendenţios şi constituie totodată proba încălcării de către instanţă a prevederilor art. Decizia recurată este nelegală şi sub aspectul că aceasta fost pronunţată de către Curtea de Apel Oradea fără să fi fost analizat unul din motivele esenţiale de apel anume acela al unei triple culpe grave a locatorului şi anume: – pârâta intimată a instalat o schelă pe peretele exterior al clădirii.5 din contractul de închiriere nr. 4. 7651/2010 pronunţată de Judecătoria Oradea la data de 23 iunie 2010. IV. Împotriva deciziei Curţii de Apel Oradea. prin comanda: #2077 DOSAR | . S-a mai apreciat că nimic nu o împiedica pe reclamanta-apelantă să-şi monteze propriul sistem de siguranţă. nu a luat măsuri de pază corespunzătoare situaţiei astfel create şi nici măcar nu a adus la cunoştinţa recurentei această împrejurare pentru a putea lua ea însăşi măsuri PANDECTELE ROMÂNE NR. Preocuparea instanţei de apel de a denatura voinţa reală a părţilor exprimată prin contractul de închiriere rezultă şi din aprecierea potrivit căreia pârâta intimată: „(. nu poate echivala cu asumarea acestei obligaţii de către intimată.1 din contract. învederând că această decizie este nelegală sub mai multe aspecte şi anume: instanţa de apel a interpretat greşit stipulaţiile de sub pct.1 alin. că în noaptea de 12/13 martie 2009 sistemul de supraveghere al complexului comercial C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1003/R/ CA/2010 pronunţată de Tribunalul Bihor.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ Totodată. 53 din 12 martie 2009. – pârâta intimată deşi a fost avertizată prin adresa nr. pe fereastra exterioară a acestuia. este nefuncţional.. Magistraţii din apel au statuat greşit că domeniul de incidenţă al clauzelor abuzive este definit şi limitat prin dispoziţiile Legii nr. 7. şi prevăzută cu gratii. civ. pr. 4/2013 | 39 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.) de pază în sarcina locatarului cu privire la bunurile sale. magistraţii din apel au apreciat că în mod corect instanţa de fond a statuat că în raporturile contractuale dintre două societăţi comerciale nu există clauze abuzive. la data: 20-11-2013. civ. SRL. 4718/271/2009. 374 din 11 iulie 2007 (acesta fiind potrivit 969 C. 4. Se ignoră faptul că obligaţia de pază a fost stipulată în sarcina locatorului prin clauza expresă de sub pct.. în afara programului de lucru. (4) şi pct.ionescu14@rdslink.5.

sus-numita nu a dat curs repetatelor solicitări ale recurentei privind aprobarea instalării (conform contractului) de către apelantă pe cheltuială proprie. „Locatorul nu îşi asumă răspunderea cu privire la eventualele pierderi pe care locatarul le suferă din orice tip de împrejurări (furt. pe de o parte. la data: 20-11-2013.7 din memoriul de recurs cu privire la aprecierea depoziţiei martorei B.. reclamanta neinvocând o atare critică. constă în aceea că. ceea ce confirmă că obligaţia de pază a bunurilor din magazinele care funcţionează în incinta complexului comercial C. nu va fi luată în examinare nici critica de la pct. revenea pârâtei-intimate în afara programului de funcţionare al acestuia.I.ro.ionescu14@rdslink.8 din memoriul de recurs prin care se invocă nepronunţarea asupra unui motiv de apel constând în tripla culpă gravă a locatorului. COSTIN de pază. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. distrugeri. iar redactarea cuvântului bunuri în loc de bani este irelevantă juridic în speţă pentru următoarele argumente: Prin clauza 4. civ.) paza şi protecţia bunurilor (mai puţin sumele de bani/alte valori lăsate în casieria raionului) proprietate a locatarului în afara programului de lucru al magazinului”. nici prin motivele de apel şi nici prin completarea acestora..S.08 g aur). 2. Mircea N. este fără suport în realitatea dosarului.R. după cum rezultă din declaraţia martorei B. secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal la data de 8 martie 2011. COSTIN. 304 C. – în fine.. secţia comercială. 2. c. motivele de apel fiind expuse la pct. iar nu cu reclamanta-recurentă. De subliniat în context că SC S. Pe de altă parte.1 liniuţa a 2-a locatorul şi-a sumat o obligaţie în contextul contractului de închiriere pe care părţile l-au încheiat şi anume: „(. în dosarul nr. conţinutul criticii din recurs dezvoltă o situaţie de fapt care excede controlului de legalitate la care este limitată examinarea instanţei de recurs prin art. partea introductivă. împrejurarea ca atare fiind expusă în preambulul apelului la pct.R. se arată în motivarea deciziei dată în recurs. 2. pronunţată de Curtea de Apel Oradea. s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta-recurentă împotriva deciziei civile nr. fiind menţinută în totalitatea ca legală şi temeinică decizia recurată. Pentru acest ultim considerent. o a treia împrejurare care confirmă culpa pârâtei-intimate în producerea pagubei suferite de reclamanta-recurentă ca urmare a furtului cantităţii de 6. În motivarea deciziei dată de instanţa de recurs se invocă următoarele considerente: Acţiunea cu care reclamanta-recurentă a învestit instanţa de judecată este o acţiune în răspundere contractuală.S. a unei prize în incinta magazinului său. pe cont propriu. Însă.S.619. 24/AC/2011. SRL a avut contract în derulare cu intimata privind asigurarea pazei prin sistemul de supraveghere video şi de alarmare.41 grame aur de 14 carate (din care s-a recuperat ulterior numai cantitatea de 72. 1 Circumstanţele cauzei.. a bunurilor existente în magazinul său. Se mai apreciază că instanţele de fond şi apel nu au schimbat nici natura şi nici înţelesul vădit neîndoielnic al clauzelor contractuale având în vedere şi regimul juridic pe care Codul civil îl rezervă contractului de locaţiune a unui imobil. 3061/111/2009. pr. prin comanda: #2077 | DOSAR . JURISPRUDENŢĂ 40 | PANDECTELE ROMÂNE NR.Călin M. pentru montarea unui sistem de supraveghere propriu în acest magazin. Motivul de recurs invocat sub pct. constând în despăgubirea acesteia pentru un prejudiciu cauzat de nerespectarea de către pârâtă a obligaţiilor de pază pe care şi le-a asumat prin contractul de închiriere pe care părţile l-au încheiat în data de 11 iulie 2007. Prin decizia civilă nr. 2813/2011 pronunţată la data de 27 septembrie 2011 de către ÎCCJ. în acelaşi dosar. V. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

întrucât reprezintă dreptul comun în materie. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. este clară şi categorică fără a fi însă abuzivă nici din perspectiva Legii nr. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că stipulaţia contractuală de sub pct. Potrivit pct. Art. conform căreia locatorul nu răspunde pentru tulburarea de fapt a folosinţei ci numai pentru tulburarea de drept: „Locatorul nu este răspunzător către locatar de tulburarea cauzată lui prin fapta unei a treia persoane. conform art. la data: 20-11-2013. 25 din Legea nr. oricum nu se păstrau în raioane. 333/2003 instituie în sarcina conducătorilor unităţilor respective – în speţă a locatarei-recurente– obligaţii specifice de pază.00). nu se înscrie în ipoteza reglementată de legea menţionată.. c. prin comanda: #2077 DOSAR | . care. iar nu numai bani sau alte instrumente de plată care se circumscriu noţiunii de „valori” în accepţiune comună. Contractul pe care părţile l-au încheiat. anume legea specială menţionată.5 din contract. 304 pct. reţine Instanţa Supremă.5 din contract prin care: „Se interzice păstrarea oricăror bani/valori în raioane pe durata cât magazinul este închis (21. prejudiciul reclamat constând în contravaloarea unei cantităţi de bijuterii furate.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ tâlhării. Cât priveşte motivul de nelegalitate a deciziei recurate întemeiat pe art. în afara programului de lucru. căderi de corpuri etc. iar nu specială. dar şi una legală. 4 alin.5 din contractul încheiat de părţi.2 din contract: „Prezentul contract se completează cu prevederile legale în vigoare la data semnării lui”. prin interdicţia păstrării de valori în raioanele magazinului cât timp magazinul este închis.)”. şi care. civ. valorilor şi protecţia persoanelor. 25 din Legea nr. apreciază Instanţa Supremă. Instanţa Supremă mai reţine că obligaţia de pază a valorilor cu caracter special. 193/2000. 7. modificată – metalele şi pietrele preţioase se circumscriu sintagmei de „bunuri şi valori cu caracter special” pentru a căror pază şi transport se instituie obligaţii specifice. şi nici în categoria pe care recurenta o menţionează. (1) la care în mod corect s-a raportat instanţa de apel. cum greşit susţine recurenta. comercializare constituiau activităţi comerciale convenite a fi desfăşurate în spaţiul închiriat. ci conform art. pr. civ. a PANDECTELE ROMÂNE NR.00 – 08. este reluată şi concretizată prin clauza art.ro. Se apreciază. 28 din lege în sarcina conducătorilor unităţilor care le deţin. 4/2013 | 41 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. reparaţiilor şi comercializării bijuteriilor. 2 alin. în sensul legii speciale menţionate. or.ionescu14@rdslink. Această limitare legală şi contractuală. şi nici din perspectiva abordării teoretice şi doctrinare avansată de recurentă. că din această perspectivă pct. (1) (liniuţa 4) în casieria raionului. reparaţie. 7. locatorul neasumându-şi nicio responsabilitate pentru nerespectarea prezentei interdicţii”. care persoană nu-şi sprijină acest fapt pe un drept asupra lucrului închiriat sau arendat. în cazul dat a bijuteriilor din aur. au fost bijuterii din aur. Această clauză transpune de fapt dispoziţia art. 7. a cărui greşită aplicare o critică recurenta. În considerentele deciziei dată de instanţa de recurs se mai reţine că bunurile care au fost furate din magazin. 1426 C. 7. se constituie în valori cu caracter special. mai sus citată. inundaţii. locatarul are însă facultatea de a reclama în contră-le în numele său personal”. a avut în vedere bijuteriile din aur a căror producere. în cazul dat l-a format un spaţiu destinat producţiei. clar delimitată prin art. conform art. 333/2003 privind paza obiectivelor. bunurilor. 9 C. Obiectul locaţiunii. are nu numai o reglementare convenţională.

COSTIN. COSTIN contractelor de adeziune. în cazul dat. Hamangiu. care este o răspundere administrativă întemeiată pe alte principii. Stănciulescu. Cu un alt prilej[1] am arătat că: „Răspunderea civilă contractuală este o formă a răspunderii civile ce se distinge prin aceea că fapta ilicită păgubitoare care o generează constă în nerespectarea obligaţiei asumate contractual de către debitor şi are ca finalitate repararea în natură sau prin echivalent a prejudiciului cauzat astfel creditorului. a 3-a revizuită şi actualizată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. conchid magistraţii din recurs.. părţile în speţă încheind un contract de închiriere numit cu un regim juridic reglementat legal. constată Instanţa Supremă. din perspectiva opozabilităţii efectelor hotărârilor aduse în discuţie cu acte jurisdicţionale aflate sub incidenţa art. executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor izvorâte dintr-un contract valabil încheiat”. L.M. 116 şi urm.Călin M. ed. 816 şi urm. 2006. cu clauze negociate. Ed. după cum efectele sentinţei instanţei de contencios administrativ devin opozabile în contextul procedural în care aceasta a fost pronunţată. pun în discuţie câteva probleme de drept pe care le analizăm în cele ce urmează: A.ro. în care prin hotărârile pronunţate s-a ajuns la o constatare specifică. Partea specială. s-a realizat prin prezentul litigiu. 2007. a 2-a. care îşi produce efectele în acest context procedural.N. care s-a fundamentat pe poziţia de egalitate a părţilor la încheierea lui. este consecinţa neexecutării sau executării necorespunzătoare din culpă a obligaţiilor ce revin celui dintâi – în virtutea contractului de închiriere şi a normelor legale incidente în materie de locaţiune. Starea de fapt a cazului analizat constituie o ipoteză aparte a răspunderii civile contractuale a locatorului pentru prejudiciul cauzat locatarului prin fapta ilicită a unui terţ. care ar prezuma un dezechilibru voliţional la încheierea lor sau a celor dictate economic. Cum lesne se poate observa.ionescu14@rdslink. (4) C. C. În doctrină[2] s-a învederat că locatorului îi revine. Ed. VI. în speţă a contractului de închiriere ale cărui clauze sub aspectul executării şi interpretării lor nu pot fi dezbătute judiciar decât între părţile contractante de către instanţa comercială/civilă. pp. cu respectarea principiilor care guvernează procesul civil. Nici critica cu privire la ignorarea sentinţei judecătoreşti prin care a fost anulat procesul-verbal de contravenţie şi exonerată reprezentanta reclamantei de răspundere contravenţională. Răspunderea civilă contractuală este o aplicaţie particulară a principiului răspunderii civile. 42 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Această dezbatere judiciară. Bucureşti. civ. iar nu ca probe constând în înscrisuri autentice aflate sub incidenţa art. Mircea N. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Hamangiu. 1173 C. răspunderea contractuală cu care reclamanta a învestit instanţa are un regim juridic diferit de răspunderea contravenţională. nu poate fi primită. Hotărârile judecătoreşti pronunţate. în cazurile în care prejudiciul este cauzat prin neexecutarea. prin comanda: #2077 | DOSAR . respectiv al contradictorialităţii. spre deosebire de răspunderea contractuală care are la bază egalitatea juridică a părţilor la încheierea unui act juridic. Dicţionar de drept civil de la A la Z. Drept civil. Contracte şi succesiuni. ca obligaţie principală. nefiind comparabile. civ. 1200 alin. Costin. obligaţia efectuării JURISPRUDENŢĂ [1] [2] M. c. sub aspectul opozabilităţii ei. pp.. să asigure locatarului folosinţa lucrului pe toată durata locaţiunii şi că pentru asigurarea executării acestei obligaţii îi mai revin şi alte trei obligaţii subsecvente: obligaţia de predare a lucrului. iar nu impuse de una din părţi despre care la modul teoretic s-ar putea presupune că are o poziţie dominantă din punct de vedere economic. ed. Angajarea răspunderii locatorului faţă de locatar. Costin.

care nu l-a avertizat pe locatar. despre riscul pe care-l comportă. prin aceste [3] A. proprietarul. que la compagnie La Baloise ne justifiait pas avoir donné des instructions précises à l'entreprise chargée des travaux pour fermer les volets des appartements dont les locataires étaient absents. precum şi că nu l-a informat pe locatar în legătură cu particularităţile sistemului de deschidere al ferestrei. Droit civil. a decis. Instanţa a ignorat faptul că locatorului îi mai revine şi obligaţia de informare a locatarului pe toată durata contractului de locaţiune cu privire la survenirea unor întâmplări sau evenimente în legătură cu executarea acestui contract. tălhăriii. În aceste circumstanţe. des caractéristiques inhabituelles du système d'ouverture de la fenêtre que les cambrioleurs avaient pu ouvrir par simple poussée de l'extérieur et qu'elle avait mis en place un système de surveillance dérisoire.. avant les travaux. Benabent. care transpune. care schimbă. avait fait preuve d'une carence. consiliere şi informare precum şi obligaţia de securitate (de exemplu: obligaţia de a furniza chiriaşului documentaţia de utilizare corectă şi eficace a centralei termice). a) Prin considerentele hotărârilor judecătoreşti analizate se reţine în mod greşit că. inadapté aux circonstances compte tenu du risque exceptionnel constitué par la présence des échafaudages et l'exécution des travaux.. Totodată. sans se contredire. qui lui interdisait de se prévaloir de la clause d'exonération de sa responsabilité. prin comanda: #2077 DOSAR | . de altfel. distrugeri. Curtea de Casaţie din Franţa. (. la cour d'appel a pu en déduire que la bailleresse. a omis un alt aspect esenţial anume că locatorului îi revine obligaţia să-l avertizeze pe locatar pentru a lua măsurile de precauţie necesare evitării unor astfel de riscuri. care sunt de natură să prezinte anumite riscuri pentru locatar şi. prezenţa schelei pe peretele exterior al clădirii. tâlhării. din 8 iulie 1992. [4] A se vedea hotărârea Curţii de Casaţie. 5 edition. unde se afla iluminatorul magazinului locatarei.org/arret/FRANCE-COURDECASSATI ON-19920708-9018367 [„(. în vederea renovării imobilului şi pentru că nu a luat măsuri de pază adecvate situaţiei astfel create. cit.ionescu14@rdslink. distrugeri. 116-117. qu'elle avait omis. bien informée des règles de sécurité. citat de L.. pp. căderi de corpuri etc. locatorul este exonerat de răspundere contractuală cu privire la eventualele pierderi pe care locatarul le suferă prin orice tip de împrejurări (furt. la data: 20-11-2013. înainte de începerea lucrărilor. Doctrina franceză[3] menţionează că. pe care hoţii au putut-o deschide prin simpla împingere din exterior. Stănciulescu în op. locatorul se află în culpă şi sub aspectul omisiunii de a-l încunoştinţa pe locatar că în noaptea de 12/13 martie 2009.juricaf. precum şi că producerea furtului este consecinţa directă a culpei locatorului. publicată pe site-ul www. conform căruia locatorul nu răspunde pentru tulburarea de fapt a folosinţei. civ.230-232. Les contrats speciaux civil et comerciaux. în speţă. inundaţii. că a omis să dea locatarilor. PANDECTELE ROMÂNE NR. accesat ultima dată la data de 20 ianuarie 2013 pe http://www.juricaf. într-o speţă[4]. de donner aux locataires des conseils de prudence et n'avait pas informé M. circumstanţele executării contractului avute în vedere de părţi la momentul perfectării lui.. clauză.)”]. data comiterii furtului. angajarea răspunderii locatorului pentru omisiunea acestuia de a avertiza pe locatar despre riscul pe care-l comportă prezenţa schelei montată pe peretele exterior. pp.1 liniuţa a 2-a [„(…) Locatorul nu-şi asumă răspunderea cu privire la eventualele pierderi pe care locatarul le suferă din orice tip de împrejurări (furt.4. org... Instanţa Supremă.”]. ci numai pentru tulburarea de drept.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ reparaţiilor capitale şi obligaţia de garanţie.Y.) Mais attendu qu'ayant souverainement relevé. alături de aceste obligaţii locatorului îi mai revine şi obligaţia de prudenţă. dispoziţia legală cuprinsă în art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sistemul de supraveghere video şi de alarmare era nefuncţional. căderi de corpuri etc. Montchrestien. camera a 3-a civilă. cel puţin temporar. compagnie d'assurances. ci numai măsuri derizorii. c. 2001.ro.. inundaţii. De asemenea. reţine Instanţa Supremă. revêtant les caractères d'une faute lourde. sfaturi de precauţie. 1426 C.. Paris. 4/2013 | 43 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.) prin clauza de la pct.

25 din Legea nr. întrucât pătrunderea hoţilor în incinta magazinului locatarei nu era posibilă din interiorul complexului comercial deoarece locatara. niciuna din instanţe nefăcând distincţie între paza imobilului (paza incintei) şi paza gestiunii. Menţionăm că şi în dreptul francez. a imobilului. Este evident că furtul nu ar fi fost posibil dacă pârâta ar fi luat măsuri de pază a exteriorului clădirii. care a facilitat de altfel. De subliniat că obligaţia de pază a gestiunii este subsidiară obligaţiei de pază a incintei şi putea să devină operantă numai în cazul în care locatorul şi-ar fi îndeplinit propria sa obligaţie asumată în acest sens şi a cărei existenţă este în afara oricărei discuţii. furtul este consecinţa directă a unei culpe grave a locatorului în îndeplinirea obligaţiilor ce-i revin.juris. dacă locatorul şi-ar fi îndeplinit obligaţia contractuală de pază a exteriorului clădirii. 7. locatorul nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat locatarului prin furt (fapta unui terţ).Călin M. care nu-i permite să se prevaleze de clauza contractuală a exonerării sale de responsabilitate. Mircea N. a incintei acestuia. raportat la circumstanţele create prin montarea schelei pe peretele exterior. aceasta reprezintă o obligaţie de pază a gestiunii (bunuri. raportat la situaţia specială creată prin montarea schelei pe peretele exterior al clădirii şi nefuncţionarea sistemului de supraveghere video la data comiterii furtului. deşi nu avea. geam antiglonţ – conformându-se obligaţiei de pază prevăzută de Legea nr. în speţă a bijuteriilor din aur. COSTIN. este instituită în sarcina locatarei. publicată pe site-ul www. a dat dovadă de o gravă carenţă de compartament în raport cu locatarul.juris.5 din contractul de închiriere. o obligaţie de pază. nu era posibilă pătrunderea în incinta magazinului. la data producerii furtului. valorilor şi protecţia persoanelor. atât convenţional prin art. bani alte valori proprietatea locatarei) care este distinctă de obligaţia de pază a imobilului. având în vedere înălţimea de 18 m la care era situat acesta. Instanţa Supremă reţine că obligaţia de pază a valorilor cu caracter special. ce îmbracă forma unei culpe grave. potrivit dispoziţiilor contractuale. decizia nr. SRL privind asigurarea pazei imobilului prin sistemul de supraveghere video şi de alarmare. cât şi legal prin art. accesat la data de 20 ianuarie 2013 pe http://www. bunurilor. Învederăm în context că asumarea de către locator a obligaţiei de pază a imobilului. obligaţie ce revine în exclusivitate locatorului. în derulare un contract încheiat cu SC S.ro. precum şi faptul că iluminatorul magazinului locatarei era protejat prin gratii metalice. nici din exterior. pătrunderea hoţilor în magazin. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cu atât mai mult cu cât la data respectivă pe peretele exterior al clădirii era montată schela respectivă. a luat măsuri de pază – şi-a montat uşă de siguranţă. face această distincţie între paza gestiunii şi cea a incintei. De asemenea. prin comanda: #2077 | DOSAR . pronunţată la data de 19 februarie 2003 în dosarul nr. JURISPRUDENŢĂ [5] CSJ. în principiu. 6864/2001. 333/2003. este confirmată şi prin faptul că locatorul avea. COSTIN omisiuni. la data: 20-11-2013. Chiar în condiţiile în care s-ar reţine în sarcina locatarei obligaţia de pază a bunurilor şi valorilor existente în magazinul său. în afară de cazul în care. Chiar Instanţa Supremă.ro/jurisprudenta-detaliu/ Decizia-nr-10272003--SEC354IA-COMERCIAL---/ 44 | PANDECTELE ROMÂNE NR. a incintei. în lipsa schelei. reţine Instanţa Supremă din Franţa. c. secţia comercială. b) Exonerarea locatorului de răspundere pentru paguba suferită de locatar este nelegală şi sub aspectul că în cazul dat locatorul şi-a îndeplinit necorespunzător obligaţia de pază a imobilului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1027/2003.ro. într-o speţă[5]. aşa cum am arătat mai sus.I.ionescu14@rdslink. 333/2003 privind paza obiectivelor.

la data de 23 iunie 2010. devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. nu puteau să dea un alt înţeles clauzelor contractuale privind obligaţia de pază.scj.htm PANDECTELE ROMÂNE NR.) nu a avut calitatea de parte în procesul prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională. 2351 din 14 martie 2007. 4/2013 | 45 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (. este cea a puterii lucrului judecat. secţia civilă şi de proprietate intelectuală. 1003/R/CA/2010 pronunţată de Tribunalul Bihor.) hotărârile pronunţate nu-i pot fi opuse cu putere de lucru judecat”. prin comanda: #2077 DOSAR | . locatara) a asigurat paza bunurilor prin încheierea contractului de închiriere nr. se constată că: „În speţă. civ.n. în Decizia comercială nr.ro.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ B. iar în exterior.) După cum se poate observa.) o hotărâre judecătorească produce efecte doar între părţile litigante (. 4 C.ionescu14@rdslink. 374/2007 în care s-a stipulat la art. greşit soluţionată prin hotărârile judecătoreşti analizate. decizia nr. De asemenea. interzicând acestora să le ignore şi să le încalce. interpretând şi aplicând greşit legea[6]. pe motiv că: „(. Aşa fiind. Aprecierea instanţei de apel în sensul că: „(.ro. conform contractului menţionat mai sus acesta avea obligaţia legală să asigure paza şi protecţia bunurilor”. publicată pe site-ul www. petenta (n. pronunţată de Judecătoria Oradea. magistraţii care au soluţionat speţa analizată. Motivarea instanţelor. este axată. pe ideea inexistenţei puterii lucrului judecat a celor două hotărâri judecătoreşti menţionate. c. 969 C. este eronată şi totodată nelegală. şi că.) pârâta intimată (locatorul n.. instanţele au făcut confuzie între principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti (care presupune într-adevăr. sub acest aspect.. 1200 pct. Nu au fost aplicate în mod corespunzător dispoziţiile art.1 că: locatorul are obligaţia să asigure prin mijloace specifice (pază + sistem de alarmă) paza şi protecţia bunurilor (mai puţin sumele de bani/alte valori lăsate în casieria raionului) proprietate a locatarului în afara programului de lucru al magazinului. neexistând niciun dubiu asupra conţinutului actului juridic ce a format obiectul litigiului. De subliniat că prin considerentele Sentinţele civile nr. 4. câtă vreme nu fac dovada unei alte realităţi juridice).ro/SC%20rezumate%202007/SC%20r%20 2351%202007. sistemul de pază din interiorul magazinului era organizat de către locator.scj. „(. [6] ÎCCJ. la data de 15 noiembrie 2010. dacă nu ar fi ignorat aceste hotărâri. faţă de dispoziţiile art. civ.. Tribunalul Bihor. 1003/R/CA/2010 reţine: „(. în principal. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. raportat la cazul dat... ca obligativitatea acestor efecte şi autoritatea lucrului judecat să se impună numai părţilor) şi principiul opozabilităţii aceloraşi efecte (care se manifestă în relaţia cu terţii.)”. Or. 7651/2010. hotărârile menţionate sunt opozabile şi locatorului chiar dacă el nu a fost parte în litigiul în care acestea au fost pronunţate... 7651/2010 pronunţată de Judecătoria Oradea. în dosarul nr.. Chiar dacă o hotărâre judecătorească are putere de lucru judecat numai între părţi cele stabilite prin respectiva hotărâre nu pot fi ignorate de către terţi. accesat ultima dată la data de 20 ianuarie 2013 pe http://www. instanţele au ignorat cele stabilite prin considerentele Sentinţei civile nr. aşa încât hotărârile pronunţate nu-i pot fi opuse cu putere de lucru judecat”. fiind clădirea locatorului.. 4718/271/2009. la data: 20-11-2013. O altă problemă de drept..) pârâta intimată nu a avut calitatea de parte în procesul prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională.. ele impunându-se şi acestora câtă vreme ei nu au demonstrat contrariul... astfel că petenta nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa de organele de control”.n. În cazul dat.

Puterea de lucru judecat are la bază regula că o situaţie de fapt raportată la o anumită situaţie de drept. civ. c. secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie[9].Călin M.) Prezumţia nu opreşte judecata celui de-al doilea proces. şi. Mircea N. dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior. nu poate fi analizată decât o singură dată şi o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească nu trebuie contrazisă de o alta. Prin urmare. accesat ultima data la dată de 20 ianuarie 2013 la http://www. au fost dezlegate tocmai aceste aspecte litigioase referitoare la raporturile contractuale dintre părţi în ce priveşte obligaţia de pază.scj.ro/SC%20rezumate%202009/SC%20r%20995%202009. 1200 pct. Altfel spus. accesat ultima dată la data de 20 ianuarie 2013 pe http://www. 1202 alin. Dacă în manifestarea sa de excepţie procesuală (care corespunde unui efect negativ. fără posibilitatea de a se statua diferit. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aceea de excepţie procesuală [conform art. întrucât potrivit art. în care se arată că: „Atât doctrina. În acelaşi sens. şi art.net/index. extinctiv. autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. COSTIN În cazul dat. decizia civilă nr.. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. instanţele au făcut abstracţie de considerentele hotărârilor menţionate. Subliniem că prin hotărârile menţionate. 39/2012. [7] JURISPRUDENŢĂ ÎCCJ. COSTIN.php/jurispudenta-romania/actiuni-in-anulare-posesorie-regres pauliana/38-2009-curtea-deapel-bucuresti-decizia-civila-nr243a15042009 46 | PANDECTELE ROMÂNE NR. aducând în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate”. civ.) Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale. Instanţa Supremă reţine într-o altă speţă[8] că: „(. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.]. în mod bizar. statuările instanţelor judecătoreşti au valoarea unor prezumţii legale. provin de la o putere publică şi se răsfrâng indirect şi asupra terţilor. (2) C. avocatonline. 166 C. cauză).htm ÎCCJ. 8-9. prin comanda: #2077 | DOSAR . secţia I civilă.net. 1200 pct. părţi. civ. jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. [8] [9] Publicată pe site-ul www. efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul. au stabilit că hotărârile irevocabile intrate în puterea lucrului judecat sunt opozabile şi terţilor ce nu au fost părţi în proces. constantă sub acest aspect. nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv. pp.scj. demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi.ro. De altfel. evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti”. au stabilit contrariul fără a aduce argumente care să justifice răsturnarea prezumţiei create prin hotărârile judecătoreşti la care ne-am referit. din nevoia de ordine şi stabilitate juridică. Acelaşi punct de vedere este exprimat şi prin Decizia civilă nr. aceasta în scopul unei administrări uniforme a justiţiei”. 1201 C. 1201 C. civ. fără posibilitatea de a mai fi contrazis. 995/2009. de natură să oprească a doua judecată).avocatonline.ro. 4 C.. civ. fără posibilitatea de a mai fi contrazis. secţia civilă şi de proprietate intelectuală.. a statuat că[7]: „(. efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior. publicată în Săptămâna Juridică nr. publicată pe site-ul www. pr. 4. art. 3028 din 4 mai 2012.] şi aceea de prezumţie. Această reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure. ci doar uşurează sarcina probaţiunii. 243/A/2009. mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi [conform art. (obiect. cât şi practica în materie. decizia nr..

2009. Bucureşti. 7. Formulând aceste aprecieri.) în care partea contractantă abuzează de puterea sa economică reuşind să determine acceptarea uneia sau unor asemenea clauze de către partea contractantă mai slabă. E. În doctrina juridică română[10] se precizează că: „(. 4. În acelaşi sens opinează şi profesorul francez Jean Calais Auloy[11] – învederând că asemenea clauze abuzive pot fi întâlnite în contractele curente: vânzare-cumpărare. II. furnizor şi client etc. cu un regim juridic reglementat legal. 115. Universul Juridic. În armonie cu doctrina de autoritate la care ne-am referit vom conchide că absenţa unei reglementări legale de generală aplicare în domeniul clauzelor abuzive nu este însă de natură să obstaculeze instanţa de judecată în reprimarea unor astfel de clauze.) realitatea confirmă faptul că pot fi întâlnite clauze abuzive care afectează echilibrul contractual şi în cazul altor contracte (decât cele între comerciant şi consumator s. lipsa de experienţă sau poziţia de inferioritate economică a partenerului său contractual mai slab.ro. p. iar contractul încheiat între părţi nu se înscrie în ipoteza legii menţionate. Se reţine că domeniul de incidenţă al clauzelor abuzive este definit şi limitat prin dispoziţiile Legii nr. Les clauses abusives dans les contrats types en France et en Europe. locaţiune etc. Pop. 4/2013 | 47 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Paris. neavând caracter abuziv. Contractul. o clauză abuzivă este posibil a fi stipulată în orice contract comercial sau civil în care una dintre părţi este mai puternică economiceşte decât cealaltă parte şi că datorită acestui fapt îşi poate permite să impună celeilalte părţi anumite clauze contractuale nenegociate cu aceasta. PANDECTELE ROMÂNE NR. Obligaţiile.. precum şi faptul că asemenea clauze sunt susceptibile de a fi stipulate în toate contractele comerciale şi chiar şi în contractele civile. a părţii contractante mai slabe ori de poziţia de monopol a celeilalte părţi”. respectiv să exploateze starea de nevoie. este clară şi categorică. construcţii. vol.n. Aceasta poate fi explicată prin starea de nevoie. vizează faptul că dispoziţia contractuală de sub pct. 7. 193/2000. transport de marfă şi de persoane. asigurare. Sous la direction de Jacques Ghestin. francizor şi francizat.1 expres obligaţia de pază a bunurilor. părţile încheind un contract de închiriere numit. prin considerentele hotărârilor judecătoreşti analizate. p. nici din perspectiva Legii nr. În alţi termeni. Tratat de drept civil. indiferent de natura [10] [11] L. prestării servicii.J. prin comanda: #2077 DOSAR | . concedent şi concesionar. lipsa de informare. lipsa de experienţă etc. 336. raportat şi la faptul că de vreme ce locatorul şi-a asumat prin clauza de la pct.. Argumentarea instanţelor. 193/2000 strict la raporturile dintre comercianţi şi consumatori. Ed.00 – 08. este cea a domeniului de incidenţă al clauzelor abuzive.5 [„Se interzice păstrarea oricăror bani/valori în raioane pe durata cât magazinul este închis (21. locatorul neasumându-şi nicio responsabilitate pentru nerespectarea prezentei interdicţii”].00). 1991.5 din contractul de închiriere.A – L. Actes de la Table ronde du 12 decembre 1990. la data: 20-11-2013. o altă problemă de drept cu referire la care. Locatara a invocat caracterul abuziv al clauzei de sub pct. în toate sectoarele în care există contracte de adeziune: raporturile dintre angajator şi salariat.D. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. şi nici din perspectiva abordării teoretice şi doctrinare avansate de recurentă. instanţele au ignorat nescuzabil două realităţi juridice pe cât de evidente pe atât de necontestate în doctrină şi jurisprudenţă anume că: Legea nr. instanţele au statuat greşit.. nu era posibil ca aceasta să fie înlăturată printr-o formulare care să o golească de conţinut juridic.G.Răspunderea locatorului pentru pagubele suferite de locatar ca urmare a faptei ilicite săvârşite de un terţ C.J.ionescu14@rdslink. c. 193/2000 constituie o reglementare specială valabilă pentru clauzele abuzive în contractele dintre comercianţi şi consumatori. În fine.

ionescu14@rdslink. ceea ce este cu totul eronat. accesat ultima dată la data de 20 ianuarie 2013 pe http://www. cu repercusiuni asupra tuturor raporturilor juridice derulate de acesta”.N. JURISPRUDENŢĂ M. la fel ca şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au reţinut însă contrariul arătând că doctrina cât şi jurisprudenţa (fără să nominalizeze vreun autor sau vreo speţă) confirmă incompatibilitatea clauzelor abuzive în contractele încheiate între două societăţi comerciale. Costin.[12] Prin urmare. Mircea N.M. C. instituţionalizat care prezintă avantajul că instanţa poate obliga comerciantul să modifice condiţiile sale generale de afaceri.ro. sentinţa civilă pronunţată la data de 30 ianuarie 2009. nr. 51-66.com. În cazul dat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 | DOSAR .jurisprudenta. chiar dacă respectivul contract este încheiat între două societăţi comerciale. COSTIN. COSTIN juridică a contractului în conţinutul căruia ele ar fi stipulate. [12] [13] Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. la data: 20-11-2013.com/ speta/-q1mq2/ 48 | PANDECTELE ROMÂNE NR.) Legea nr.. c. aşa cum s-a statuat în jurisprudenţă[13]: „Nu s-ar putea susţine că numai pe calea procedurii reglementate de (. Incidenţa clauzelor abuzive în alte contracte decât acelea încheiate între comercianţi şi consumatori. publicată pe site-ul http://www.. Procedură respectivă constituie un mijloc suplimentar. Curtea de Apel Oradea. pp.jurisprudenta. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în P. 8/2011. 193/2000 se poate constata caracterul abuziv al unei clauze înscrise într-un contract dintre comerciant şi consumator.Călin M. Costin.R.

DIN ARHIVA PANDECTELOR Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .ro.ionescu14@rdslink. c.

ro. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.

Conceptul reţinut de legiuitor cuprinde un progres necontestabil atât faţă de trecut cât şi faţă de celelalte legiuiri din aceeaş epocă.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. având însă aparenţa că încetăţenirea noului principiu s’a efectuat mai mult treptat şi pe nesimţite decât urmând în mod conştient unei teorii preconstituite. Abia curentele noui de legiuiri au ţinut de bine a introduce şi acest principiu de răspundere în coduri.Răspunderea de daune morale în dreptul modern PA N D E C T E L E RO M Â N E DE JURISPRUDENŢĂ. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . manifestându-se chiar în recentul cod al Reichului. oblige celui par la faute duquel il est arrive a le reparer (art. HamanGIU PARTEA IV-A DOCTRINĂ. 1382 cod. c. întreaga problemă era cuprinsă în principiul concludent de drept natural «tout fait quelconque de l’homme qui cause a autrui une dommage. o PANDECTELE ROMÂNE NR. pe o treaptă mai joasă. 998 cod. 4/2013 | 51 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. legând obligaţiunea de răspundere de comiterea de infracţiuni penale sau cel puţin de o atitudine doloasă a autorului. încercându-se de a ajunge în această privinţă cu aproximaţie la rezultate similare principiului de răspundere pentru daune materiale prin sistemul primitiv al vindictei private cuprins în acţiunile poenale romane de altă dată. REVISTA REVISTELOR DE DREPT I. civil român). DOCTRINĂ RĂSPUNDEREA DE DAUNE MORALE ÎN DREPTUL MODERN Sistemele vechi de drept ignorau aproape cu desăvârşire ideia de răspundere pentru daune ce nu constau în prejudicii patrimoniale (de avere) ci în daune imateriale. Evoluţia în acest raport se bazează pe dreptul francez. o lucrare de altcum excelentă. DOCTRINĂ ŞI LEGISLAŢIUNE REPERTORIU LUNAR Anul 1928 D I R E C T O R : C. civil francez art. Dela început. fiindcă o astfel de generalizare a principiului de responsabilitate lipsia cu desăvârşire în dreptul comun german rămânând şi codul civil pentru Zürich. RECENZII.ro. la data: 20-11-2013.

introducându-se astfel în cod o noţiune puţin precisă. Belgia şi România etc. TÂRNĂVEANU ţinută destul de restrictivă faţă de ideia de generalizare pe acest teren. ocazionându-se din capul locului din acest motiv diferite controverse. c. E interesant să arătăm că codul austriac a îmbrăţişat din capul locului o tendinţă mai aproape de generalizare similară codului francez.. Al doilea proiect de lege a fost cu mult mai restrictiv.ionescu14@rdslink. chiar până astăzi.ro. Şi în Elveţia sistemul alcătuirii codului de obligaţiuni înclină pentru o interpretare mai restrictivă a noţiunei de prejudiciu mărginind-o numai la pagube patrimoniale. Formula generală de răspundere a fost îmbrăţişată în Elveţia chiar în primul cod al obligaţiunilor federale arătând în această privinţă mesajul guvernului la lege. el va răspunde de daunele păgubitului». Codificările ţărilor neolatine. au urmat credincios exemplul codului Napoleon. 1382. civil nu face nici o deosebire între prejudiciul material şi cel moral fiind logic şi drept ca victima unui delict sau quasi-delict să dobândească deplină îndemnizare a modul următor: dacă cineva prin o atitudine ilicită efectuată intenţionat sau din greşeală (ţinuta activă sau omisiune) va cauza altuia un prejudiciu putând prevedea efectul ocazionat. fie cu intenţie fie din greşeală. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. este obligat la reparaţiunea daunelor cauzate». dispunând în § 8 litera III. 1151 şi codul de obligaţiuni pentru Elveţia în art. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Italia. corpul. sau trebuind să-l prevadă. a înţeles să dea noţiunei de dommage o interpretare cât se poate de largă. 1832 şi 1834 unde citim chiar dispoziţiunea restrictivă că nu orice pagubă ce s’a cauzat altuia din greşeală obligă la răspundere. sau oricare alt drept. 50 glăsuind: «de va cauza cineva altuia o pagubă ilicită. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. irelevant de cantitatea prejudiciului ce ca atare s’a putut prevedea sau nu. pare a ne conduce la un răspuns negativ. etc. cuprinzând în acest raport primul proiect al codului civil austriac argumentarea următoare: «ţinem că ar fi de prisos a angaja o discuţie asupra gradelor unei culpe dovedite. fiindcă dreptatea elementară reclamă ca urmările unei greşeli cât de mici să fie mai degrabă purtate de către autorul faptului decât de victima cu totul nevinovată de efectele daunei ce s’au ivit»: Redactarea arătată a fost în fine modificată cum se arată § 1295 din cod. civil austriac ce glăsueşte în modul următor: «oricine e îndreptăţit să pretindă restituirea pagubei dela persoana care i-a cauzat-o prin vina sa». Cetirea codului civil austriac de ex. În § 705 cod civil german s’a dispus şi răspunderea pentru o ţinută contra bunelor moravuri. La fel codul italian în art. decât cum e cea a sistemului de exemplificare a legiuirilor germane în de comun. resp. Astfel § 823 ce guvernează întregul cap. la data: 20-11-2013. degenerând în o enumerare cazuistică nerecomandabilă alcătuirei unui cod. despre răspundere glăsueşte în mod următor: «acel care intenţionat sau din neglijenţă şi printr’un act contrar dreptului cauzează altuia un prejudiciu cu privire la vieaţa. Redactarea definitivă a codului Reichului a rămas să fie lipsită de un sistem unitar. 998 cod. libertatea. 1383. dispune la fel şi codul civil pentru Baden ce traduce articolele amintite din codul civil francez. că se va răspunde numai de prejudiciarea unui «drept». 1827. el va fi obligat a repara paguba cauzată.ORESTE P. Franţa însă. continuând multe din aceste controverse pe care le putem numi congenitale codului Reichului. aşa de exemplu asupra împrejurărilor de sub conceptul de drept ar intra şi posesiunea sau onoarea. [1] Afară de codul civil francez în art. La început şi tendinţa codificatorului codului civil german era pentru o redactare generalizatoare glăsuind primul proiect § 704 în Prin stabilirea unui principiu general de răspundere încă nu s’a hotărît şi asupra prejudiciului imaterial punându-se în această privinţă întrebarea destul de rezonabilă dacă în sfera noţiunei de pagubă intră şi elementul prejudiciului imaterial. ca vechile principii a dreptului comun şi particular au fost înlăturate acceptându-se doctrina codului civil francez[1]). Codului civil pentru Zürich îi lipseşte o astfel de generalizare în art. La fel argumentează şi jurisprudenţa română care arată că art. 52 | PANDECTELE ROMÂNE NR. sănătatea.

169. 508 din 1904 Buletin. Manual de drept de obligaţiuni austr. Verge Nouve C. a cuprins într’un mănunchiu numai cele trei cazuri speciale de răspundere ce decurgeau din rezleţitele legi particulare germane şi anume: răspunderea pentru leziuni corporale. sau persoanei cuiva…». § 138. 1382 cod. care unifică legiuirea tuturor Statelor particulare. Această opiniune îşi află dealtfel sprijin şi în o altă dispoziţiune a codului (§ 1329) unde autorul faptului de răpire a (a se vedeă Jurisprudenţa constantă la Daloz. pag. şi-a fixat atitudinea cu o claritate precisă ce nu poate admite şi o altă interpretare a legei. I.Răspunderea de daune morale în dreptul modern întregului prejudiciu suferit întrucât nu se poate admite ca principiu şi regulă absolută de drept că nici în un caz suferinţele morale provenite din culpa altuia nu pot da loc la daune civile. codul civil german al Reichului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. vol. De la reparation pecuniaire du tort morale Geneva 1908 şi Schneider-Fickcomentar al codului obligaţiunilor elveţiene. 50 arată părerea jurisprudenţei Tribunalului federal ce îmbrăţişează teoria că o răspundere generală de pagube imateriale nu află loc după codul obligaţiunilor elveţiene. 14 din 1921. ca unele ce nu se pot aprecia în bani. 81-82 din 1920). civil Dealtfel. c. Critica daunelor morale în dreptul civil. 4/2013 | 53 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fiindcă art. Curtea germană a dat totdeauna o interpretare restrictivă corespunzătoare mentalităţii sale. în general doritor de situaţiuni bine lămurite. voi.) Notele la art. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . PANDECTELE ROMÂNE NR. neputându-se nici stabili dacă sub noţiunea de reparaţiune a ofensei luată tot din § 1323 cod. atingerea libertăţii (art. Dorville De l’intérêt morale dans les obligations 1901. totuş nu se poate susţine că sub «pagubă» se înţelege şi prejudiţiul ideal. (Cas. A.[2] [2] Deşi § 1293 din codul civil austriac glăsueşte că «se numeşte pagubă orice vătămare pricinuită averei. cari poartă asupra cazurilor speciale din materie. se stabileşte în deosebi şi asupra răspunderii prejudiciului imaterial ce denotă că în cuprinsul general al noţiunei de «pagubă» nu cată a intră şi noţiunea specială de prejudiciu imaterial. Curierul Judiciar. Franţa n’a ezitat niciodată de a cuprinde fără reticenţă şi noţiunea de dommage morale in sfera art. se poate deduce că legiuitorul s’a gândit şi la repararea de pagube imateriale şi nu numai la cele materiale. Pfersche. P. Altfel e situaţia după codul civil austriac. afişând părerea constantă că legiuitorul francez sub noţiunea de dommage nu ar fi înţeles altceva decât numai pagube materiale cari pot fi evaluate şi reparate prin bani. Kraintz. 10. Dreptul 63 din 1915. În codul obligaţiunilor elveţiene legea se pronunţă împotriva unei interpretări largi a noţiunei de prejudiciu şi aceasta mai ales în urma faptului că art. 1382. 55 şi cele următoare. Suferinţa morală poate deci deveni cauza unui prejudiciu material şi rămâne în sarcina instanţelor judecătoreşti de a constata pentru fiecare caz special dacă şi în ce măsură s’a produs un asemenea efect. Astfel codul civil german. 822) şi în fine pentru seducţiunea unei femei (art. se ocupă de cazul ofensei aduse pentru care stipulează ca echivalent de răspundere aşa numita «deplină îndestulare» (volle Genugtuung) a victimei stabilind în fine un vădit contrast între sistemul amintit de despăgubire a § 1323 codul civil şi cel de desdăunare cuprins în noţiunea de reparaţiune de prejudiciul (Schadlosfhaltung). 825). etc. 1618. Martin Achard. I. s’ar înţelege şi indemnitatea pagubei imateriale a supărării ocazionate.ionescu14@rdslink.ro. § 1325 codul civil austr. Vasilescu. Asupra daunelor morale în Curierul Judiciar No. Krasnopolski. drepturilor. remănând însă dealtfel în codul german principiul în picioare că pentru un prejudiciu ce nu constă într’o pagubă materială nu se poate pretinde o reparaţiune în bani. § 28 şi Ehrenzweig în foile juridice (Viena) No. De câteori însă Curtea supremă din Germania a venit în situaţiune de a se pronunţa asupra problemei în referire la legiuirea franceză şi anume în afaceri de drept internaţional. Kohler în Arhiva dreptului civil 1891. 1323 ce urmează în materie. care are o redactare cu mult mai elastică. III. Cfr. civ. Principiile codului civil austr. Dreptul obligaţiunilor austr. 3. fiindcă din dispoziţiunea codului ce acordă la caz de răniri afară de indemnizarea obişnuită şi o «indemnitate de suferinţă» (Schmerzensgeld). Cfr. În orice caz problema pentru dreptul austriac a rămas în controversă. care în referire la art. la data: 20-11-2013.

Codificarea din anul 1881 care menţine sistemul arătat. În Elveţia unele din codurile cantonale prevedeau o îndemnizare de suferinţă (Schmerzensgeld) pentru răniri. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ce dovedeşte în general că Elveţia e pornită pe cale de a reţinea în legiuirea ei principiul arătat de răspundere pentru dommage morale care în fine în proiectul noului cod de obligaţiuni urmează a fi reţinut fără nici o reticenţă. având a-i mai plăti afară de aceea pentru fiecare zi de privare a libertăţii câte 1 Thaller şi 10 groşi noui. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR .ORESTE P. TÂRNĂVEANU Doctor în drept. TÂRNĂVEANU libertăţii cuiva e obligat să dea o deplină îndestulare victimei. a fost precizată de cuprinsul novelat al § 1328 din care decurge că autorul va avea a restitui atât întreaga pagubă suferită cât şi câştigul pierdut. care glăsuieşte: când cineva a fost atins în drepturile sale personale prin alte atitudini ilicite. Ideia de a lărgi cadrul răspunderei şi pentru prejudicii ideale deşi recomandată de doctrina germană pentru noul cod al Reichului. c. stabileşte în § 1497. Busse) din legea veche saxonă (Saxenspiegel). 54 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ce poartă asupra vătămării aduse libertăţii dispune. urmând deci a rămânea în Germania un pium desiderium de lege ferenda. Unele din legiuirile particulare par a reglementa speţa.ionescu14@rdslink. cuprinde şi o altă dispoziţiune cu mult mai largă şi anume aceea a art. controversată şi despre măsura despăgubirii ce rezultă din seducţiunea unei femei. ea totuş nu a fost acceptată de codificare. Magistrat [3] Indemnizarea pentru suferinţă (Schmerzensgeld) a fost recunoscută de jurisprudenţa dreptului german comun. 55 codul obligaţiunilor elveţiene. Problema de altă dată. judecătorul va putea acorda o despăgubire bănească măsurată şi fără ca să se fi probat un prejudiciu patrimonial. În ce priveşte paguba ce i s’a cauzat cuiva prin vătămarea onoarei. Dispoziţiunea cuprinde amintiri ale amenzei private (compositio germ. Codul civil saxon de ex. are a se înţelege şi răspunderea pentru daune imateriale în folosul celui atins în onoarea sa. ORESTE P. că dacă cineva prin fapt ilicit va atinge libertatea cuiva.ro. mai continuă controversa dacă în dreptul de a cere îndemnizare pentru paguba reală înfruntată. el va trebui să restitue victimei paguba suferită cât şi câştigul pierdut. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.. Doctrina înclină spre o interpretare restrictivă[3].

). Dar nu e vorba decât de cazuri privitoare la adopţiune.ionescu14@rdslink. Chestiunea nu e nouă căci ea a preocupat chiar şi pe Romani. înseamnă în definitiv a nu spune mai nimic. [3] Demogue. din atitudinea aceluia de care depinde naşterea unui raport de drept. În ceeace priveşte manifestarea tacită de voinţă. p. 17. Romaniştii au notat în texte numeroase ipoteze în care simpla tăcere avea valoarea unei manifestaţii de voinţă. [1] [2] D. Il-a. «Qui tacet. V. III. să ţină loc de manifestare de voinţă. la căsătorie. V. c. Ceeace înseamnă că obligaţia mea se sprijină. deşi aceasta nu a fost exprimată. Dar indiferent de cele ce se petreceau în dreptul roman şi în dreptul canonic. nu poate. 4/2013 | 55 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în opoziţie nu numai cu manifestarea expresă de voinţă. Paris 1856. Dar chiar dacă privim din acest punct de vedere. în cazul acesta. nu se poate induce cu prea multă uşurinţă din tăcerea mea o voinţă cu însemnate con­ secinţe. pe care trebuie să o alegem în ceeace priveşte formaţiunea contractelor? Înainte de toate însă ce trebuie să înţelegem prin tăcere creatoare de obligaţii.ro. atunci când aceasta nu respectase formalităţile şi cadrele rigide ale contractelor romane? Un drept care face aşa de puţin caz de simplul pact. 280. 252 şi urm. non utique fatetur. spune d-l Jean Barrault. 142. implică o obiectivare a gândirii. Regula «Qui tacet consentire videtur» nu poate avea un sens decât într’un drept care. la dreptul de succesiune[2]. la tutelă. autorii moderni s’au întrebat de nenumărate ori dacă trebuie să acordăm o valoare oarecare simplei tăceri. la jumătatea drumului de actul solemn[3]. Guenoux ed. căci a spune că acel ce tace nici nu aprobă. dacă admitem concepţia aceasta suplă asupra obligaţiei. [4] De l’acceptation des factures par le silence în Annales de droit commercial 1913. o declaraţie constituită de un act extern. 50. să acorde o însemnătate oarecare simplei tăceri. Obligations I. însăş prin faptul că vorbele mele pot avea în fiece clipă o semnificaţie juridică. e uşor de înţeles. aceasta rezultă din circumstanţe. la data: 20-11-2013. dar vom vedea că în ipoteza aceasta nu se poate vorbi în realitate de tăcere ca manifestare de voinţă. Dintre cele două zicale populare contradictorii «cine tace nu spune da» şi «cine tace consimte». Savigny Traité de droit romain (trad. pe propria mea voinţă. sed tamen verum est eum non negare» [1] ceeace nu înaintează cu mult problema. Cum ar fi putut dealtfel tăcerea să joace un asemenea rol într’o legislaţie care acordă aşa de puţină însemnătate chiar unei manifestări exprese de voinţă (despre care s’a putut spune cu drept cuvânt că e un formalism îndulcit. nici nu respinge oferta ce i se face. spune într’adevăr Paul într’un fragment bine cunoscut al Digestelor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. de cuvântul dat.Tăcerea creatoare de oligaţii Tăcerea creatoare de oligaţii Autorii s’au întrebat de nenumărate ori dacă tăcerea poate. dar chiar cu manifestarea tacită? Ceeace e un consimţământ dat în mod expres nu mai e nevoie să o spunem. acordă o importanţă de primul rang consimţământului în afară de orice formalism. ca de pildă dreptul canonic. necesar pentru ca voinţa să fie productivă de efectele juridice»[4]. PANDECTELE ROMÂNE NR. În domeniul contractelor nu s’a găsit decât cazul reconducţiei tacite. «Acceptarea tacită sau implicită. p. în anumite cazuri. 347. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . a cuvântului dat. § 132 p. care duce aşa de departe respectul bunei credinţe.

Berlin 1893. 1101 (p. Ar fi într’adevăr. 15. fără a spune o singură vorbă. 300. G. p. 11 asupra art. Cădem în cazul acesta. În ceeace priveşte tăcerea. Autorii nu şi-au dat întotdeauna bine seama deoarece. după cum a spus Demolombe[6]. dimpotrivă e lipsa oricărei manifestări de voinţă. în sprijinul tezei lor că tăcerea poate fi socotită ca o dovadă de consimţământ tacit. paradoxal să mi se atribue o voinţă oarecare de vreme ce nici atitudinea mea. nu mai poate fi vorba de tăcere. la data: 20-11-2013. dusă până la ultimele ei limite. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. I. E vorba aci în realitate de o manifestare tacită de [6] [7] Cours de Code Napoleon. E tocmai ceeace se întâmplă în contractele de adeziune. E vorba aci. tinde a face din Drept nici mai mult nici mai puţin decât o ştiinţă divinatorie. Dacă prin urmare se poate să fiu obligat în cazul acesta. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . De vreme ce acceptă situaţia aceasta. nu o contestăm. 56 | PANDECTELE ROMÂNE NR. XXIV. I. Obligations I. Cf. orice ar spune în privinţa aceasta anumiţi autori. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. p. pe de altă parte. nu las să transpire în nici un chip intenţia mea. din obiceiuri. sau mai bine zis făcând abstracţie de voinţa mea. Nimic în atitudinea mea nu te-a putut face să crezi. adeseaori contrare realităţii lucrurilor. o atitudine pot fi traduse ca acceptare a unui raport juridic. Aceasta nu se concepe în teoria voinţei în sine. fără a avea facultatea de a aduce acesteia cea mai mică modificare. Puţin importă Perozzi II silenzio în Revista di diritto commerciale 1906. de un act de voinţă. teză din Dijon 1912. că am acceptat contractul pe care mi l-ai propus. mandatul dat de un altul. de exemplu Larombttre Obligations. 185. [5] faptul de a şti dacă adeziunea a fost liberă sau nu.RENÉ POPESCU-RÂMNICEANU Tăcerea. 57. reieşind din circumstanţe. s’ar recurge la presumpţii. de ce dar să mi se atribuie o voinţă oarecare împotriva oricărei aparenţe de adevăr? Căci trebuie să reamintim că de îndată ce din împrejurări se poate deduce ce am putut voi la un moment dat. din tratativele ce au precedat actul sau din execuţia contractului. a nega orice valoare declaraţiei voinţii. nici circumstanţele nu revelează cea mai mică urmă de intenţie din parte-mi de a mă hotărî într’un sens sau în altul. orice s’ar spune. 54. No. Aşa de pildă s’a vorbit de acceptare prin tăcere în cazul când o persoană execută. lucrurile stau cu totul altfel. sau cel puţin semnul distinctiv care să ne reveleze această voinţă ascunsă. dacă consimţământul aderentului a trebuit sau nu să îmbrăţişeze pur şi simplu o situaţie ce i se oferia. Ar fi timpul totuş să punem capăt odată pentru totdeauna tendinţei acesteia de a face apel la aceste presumpţii. nu s’a manifestat extern[5]. Barrault Le silence createur d’ obligations. cu toate că există poate în realitate. în ipoteza aceasta. Autorii s’au întrebat totuş dacă nu trebuie să prezumăm. nu sunt în realitate decât cazuri de manifestare tacită de voinţă. [8] Die stillschweigende Willenserklärung. Tac. fie chiar tacită. Lucrul acesta l-a înţeles nu se poate mai bine Ehrlich[8] care observă că ceeace autorii consideră în general ca manifestări de voinţă prin tăcere. ultimă concesie făcută partizanilor a ceeace s’a numit cu drept cuvânt dogma voinţii şi care. Aceasta însemnează. ca în cazul manifestării tacite de voinţă.ro. de îndată ce un gest. No. Ar fi deci vorba de încă un caz unde. p. înseamnă că voeşte să o accepte. p. obligaţia mea s’a născut într’un anumit sens împotriva voinţii mele. negăsindu-se o voinţă adevărată.ionescu14@rdslink. Că intenţiile unei persoane pot fi deduse câteodată din situaţia în care se pune aceasta din urmă. o voinţă care. 514 citat de d-1 Demogue. obs. c. aceştia nu citează decât exemple care conţin şi fapte externe şi afirmative de adeziune[7]. în manifestarea tacită de voinţă. 11).

. nu e mai puţin adevărat însă că suntem în prezenţa unui act de voinţă. cu atât mai puţin de o obligaţie juridică[14]. 386.. p. acesta manifestă în mod tacit voinţa sa de a nu pune capăt contractului. ar fi ca şi cum. e cu totul altceva. 342. fără a stabili un principiu general. 23 şi urm. S’a răspuns afirmaţiei acesteia că nu poate fi vorba nici măcar de o obligaţie morală de a vorbi. Tacită ori nu. p.ro. din partea proprietarului cel puţin căci în ceeace priveşte pe chiriaş nu poate fi nici o îndoială: prin faptul că continuă să locuiască casa închiriată. prin urmare dacă taci eşti în greşeală şi trebuie să suferi consecinţele. I. I. nu fac nici un gest din care să se poată deduce că primesc oferta. Trattato di diritto civile italiano. în opoziţie cu manifestarea tacită sau indirectă de voinţă. atunci când acela care a tăcut avea posibilitate şi chiar în obligaţia de a vorbi. c. Giorgi[13] au susţinut aceeaş idee: sunt cazuri când eşti obligat să vorbeşti. II. A admite această datorie de a vorbi. manifestă în mod tacit intenţia sa de a reînoi contractul. Dar trebuie să spunem acelaş lucru şi de cel ce dă cu chirie. asemenea d-lor Chironi şi Abello.Tăcerea creatoare de oligaţii voinţă. au recunoscut câteodată o oarecare valoare juridică tăcerii. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . după Tribunale. aşi fi forţat să răspund împotriva voinţii mele. p. Mi se propune un contract prin scrisoare. dându-şi seama că această explicaţie singură e insuficientă au recurs la diferite idei pe care le-am făcut să intervină spre a explica cazurile în care jurisprudenţa recunoaşte o oarecare valoare juridică tăcerii. PANDECTELE ROMÂNE NR. că tăcerea poate câteodată fi interpretată ca o manifestare de voinţă[9]. Obbligazioni. alte ori i-au tăgăduit orice efect de drept. pornim. 1906. Se poate oare induce din lipsa de răspuns din parte-mi că am aderat la propoziţia de contract ce mi s’a făcut? Pentru a putea să recunoaştem tăcerii efecte juridice trebuie să renunţăm. 4/2013 | 57 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cu toate că dorinţa mea a fost de a nu spune nici da nici nu. Rivista di diritto commerciale. de a voi să o facem să joace în anumite cazuri rolul unei manifestări de voinţă. Autorii. Dacă examinăm deciziile acestora ne dăm seama că nu ţin socoteala de tăcere decât în cazurile când părţile erau în relaţii constante de afaceri şi mai ales în cazul acceptării facturilor prin tăcere. 514. specificându-se că tăcerea mea va fi considerată ca acceptarea abonamentului. Nu răspund absolut nimic. p. Nu e nevoie să fii mare psiholog pentru a-ţi da seama de aceasta. unul din drepturile cele mai elementare ale omului. Mi se trimite un jurnal.ionescu14@rdslink. Dacă admitem. conchide el. spune la rândul său Ehrlich[15]. 189 şi urm. 173. S’a spus deasemenea că e vorba de acceptare prin tăcere în cazul reconducţiei tacite. Sfârşim prin a ne încurca în nenumăratele dificultăţi atât teoretice cât şi practice care se ivesc la fiecare pas şi problema nu înaintează [9] cu nimic. hotărît lucru. Op. la data: 20-11-2013. Diritto civile italiano. Perozzi [11]. III No. că nu a vrut să accepte mandatul. Intenţia sa reiese cum nu se poate mai clar din situaţia în care s’a plasat. cu revolverul în mână. cit. [10] [11] [12] [13] [14] [15] Eod. Astfel Chironi şi Abello[10] ne spun că tăcerea poate fi un mod de manifestare de voinţă. Prin urmare. p. Tăcerea. pe un drum greşit. acela de a nu răspunde la o întrebare pe care acesta n’a provocat-o? Ce decide în privinţa aceasta jurisprudenţa? Curţile şi Tribunalele. Loc. de proprietar. după cum am văzut. loc. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. căci şi acesta de vreme ce lasă pe chiriaş să continue a se folosi de imobilul său. cit. Nu e oare. Mandatarul n’ar putea pretinde într’adevăr. Pacchioni[12].

Dar atunci cum să legăm soluţia aceasta nouă de cele de care am vorbit mai sus şi pe care autorii le explicau prin obligaţia de a răspunde în cazul când au existat raporturi constante de afaceri între două persoane? După părerea noastră nu există decât un singur mijloc de a explica efectele care se recunosc simplei tăceri. Unele decizii au stabilit principiul că «în materie de comerţ lipsa de răspuns la o scrisoare trimeasă cu ocazia unor relaţii de afaceri trebuie să fie considerată ca fiind echivalentă cu un adevărat consimţământ». la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. 83. am dreptul de a nu răspunde la o ofertă ce mi se face. Când un [18] Jur. Înţeleasă în acest chip. el comite o greşeală de care răspunde. No. «Omul în societate. p 423. în anumite cazuri trebuie să vorbească. într’adevăr. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . atunci când tăcând cauzez altuia un prejudiciu. fără a face apel la noţiunea. ca de pildă în cazul semnalat mai sus când primim un jurnal conţinând menţiunea că în lipsă de răspuns din parte-ne vom fi consideraţi ca abonaţi. 82. prin urmare. Explicaţia aceasta nu ne-o poate da decât teoria abuzului de drept. iar reparaţia poate consista în aceea că se va considera că a existat din partea sa o oarecare voinţă»[17]. 30 Noemvrie 1926)[18] în care aceasta declară că e o greşeală să nu previi pe acela care. 2. 187. 1906). de «tăcere ca manifestare de voinţă» şi fără a recurge la o obligaţie morală sau juridică de a vorbi. considerând un contract ca încheiat. Într’adevăr. are datorii. 11 Iunie 1881. în cazurile când între părţi au existat raporturi anterioare. 85. 2. P. deoarece tăcând am putut agrava situaţiunea unui terţ. atât opiniile doctrinei cât şi soluţiile jurisprudenţei. 3 Iulie 1885. ca în ipoteza ruperii nejustificate a tratativelor precontractuale. 8). Douai. III-a. Jurisprudenţa nu admite concepţia aceasta (Toulouse. Douai 1927. Dar astfel pusă problema. În felul acesta se pot concilia cele două concepţii contrare: cea care nu admite că cineva poate fi forţat de a răspunde şi cea care admite o obligaţie de a vorbi în anumite cazuri. 1927. căci regula admisă de Tribunale poate fi adevărată chiar şi pe terenul dreptului civil atunci când e vorba de relaţii constante între două persoane necomerciante. p. dacă rezumăm. că după jurisprudenţă ar exista o datorie de a vorbi în cazurile când e vorba de relaţii constante de afaceri. inexactă după noi. prea strâmtă pe de altă parte. chiar şi atunci când n’au existat relaţii anterioare de afaceri între părţi. nu cuprinde toate ipotezele în care tăcerea poate avea efecte juridice. şi de a-l lăsă să facă cheltueli de transport. 2. Dacă. când un singur cuvânt din parte-mi ar fi putut să-1 lumineze asupra intenţiilor mele şi să-i evite daune inutile. Obligations I.ro. 16. (Montpellier. c. 56). Iată de pildă o speţă recentă a Curţii de Apel din [16] [17] Droit commercial. În afară de aceste cazuri nu ar exista deci o obligaţie de a răspunde.RENÉ POPESCU-RÂMNICEANU datoria de a vorbi. Lalou. 206. prin urmare. nu am dreptul de a abuza de tăcerea mea. trebuie socotită ca o acceptare[16]. (ed. S. formula aceasta ar fi prea încăpătoare. D. trim. cum cu dreptate observă d-nii Lyon-Caen şi Renault. 58 şi Rev. III. Avem de a face în cazul acesta cu un abuz de drept. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Dar. anunţă o expediţie. Sunt responsabil. rezultă că s’a abuzat de un drept: 1. aşa cum a făcut d-l. nu se poate stabili ca principiu general că în materie comercială tăcerea aceluia căruia i s’a făcut o ofertă. 58 | PANDECTELE ROMÂNE NR. spune d-l Demogue. Dacă nu o face. S. de a răspunde nu ar exista decât în aceste ipoteze speciale. 301. No. (Sc. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. S’ar putea conchide.

«acel care prin greşeala sa a putut face să creadă pe un terţ că o operaţie juridică a fost înfăptuită de el sau în numele lui. loc. cu alte cuvinte. decât atunci când nu răspund de pildă unui comerciant care pentru prima oară îmi propune o afacere. Vezi alte exemple în Demogue op. Câteodată însă legea pedepseşte abstenţiunea culpabilă: art. Demogue. [19] Responsabilité civile. dar chiar dacă tăcerea mea nu e datorită decât unei neîndemnări din partea mea. 1912. III. şi nota noastră din Pandectele Române. 593. spune de pildă d-l Vivante. p. Code pénal annoté. «Nu neg. p. Eod. 37-ter. observă cu drept cuvânt d-l Appleton[22]. 1928. acel ce ar refuza să vie altuia în ajutor fără nici un rizic din partea sa. fără valoare pentru cel dintâiu. abuzez în cazurile acestea de acest drept şi trebuie să repar pagubele pe care le-am pricinuit. [20] presupunând că abstenţiunea e în principiu un drept.ro. 2. c. Prin urmare dacă tac numai cu intenţia de a păgubi pe cineva sau ştiind că în chipul acesta aduc cuiva prejudicii. dar tăgăduesc că culpa. 4/2013 | 59 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cum se poate consideră. [23] Appleton L’abstention fautive en matière delictuelle civille et pénale. fr. de bună seamă. (trad. se înţelege însă mai puţin uşor cum în anumite cazuri tăcerea abuzivă poate juca rolul unei adevărate manifestări de voinţă. unui chip incorect de a uza de dreptul meu. ar putea foarte bine susţine că n’a făcut nimic. Rev. la data: 20-11-2013. cel care ar susţine punctul acesta de vedere. În realitate. No. 101. trim. poate să producă un contract»[23]. No. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . [24] [25] [21] [22] PANDECTELE ROMÂNE NR. p. or acesta e un drept al tuturor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Josserand De l’Esprit des droite et de leur relativité: contra Ripert De la règle morale dans Ies obligations civiles.) IV. abstenţiunea culpabilă nu se pedepseşte în general[20]. Din punctul de vedere al responsabilităţii civile. art. Cazul acesta se prezintă mai ales atunci când e vorba de relaţii constante de afaceri între două persoane. mai puţin scuzabilă atunci când nu răspund obişnuitului meu furnisor. No.ionescu14@rdslink. 45. n’ar comite el un abuz? Tocmai aceasta am susţinut şi noi în ceeace priveşte tăcerea. No. Când un drept s’a exercitat într’un chip incorect sau neîndemânatec. trebuie să repare prejudiciul cauzat prin aceasta în sensul că va fi obligat să considere operaţia juridică ca şi cum ar fi avut loc în chip regulat». Totuş. E evident că fiecine are dreptul de a tăcea şi de a nu răspunde decât atunci când crede de cuviinţă. independent de intenţia de a păgubi pe cineva[19]. că în anumite cazuri de fraudă sau de culpă acel ce n’a răspuns poate fi responsabil de daune. loc. Cf. eod. 475. 20. refuză cu o evidentă intenţie omicidă să-i dea un aliment indispensabil. 87. 214. Aşa de pildă acel care din greşeala sa lasă pe un altul să apară terţilor ca reprezentantul său. De unde rezultă că culpa poate da naştere la situaţiuni juridice asemănătoare celor ce derivă dintr’un contract»[24]. 295. fără voinţa de a se obligă. decât atunci când tăcând nu a păgubit în mod inutil pe un terţ care nu are nimic a-şi reproşa. D-l Garçon [21] citează cazul bogătaşului care. Obligations I. codul penal francez. văzând un nenorocit murind de foame. 1538. Traité de droit commercial. dar aceasta nu e adevărat decât atunci când nu există abuz. În dreptul penal. p. Căci vina mea e. fiindcă în cazurile acestea abuzul e mai manifest şi mai frequent în acelaş timp. Ni s’ar putea spune că dacă cu concepţia aceasta se înţelege lesne condamnarea aceluia care a tăcut în mod abuziv la daune interese. 12.Tăcerea creatoare de oligaţii drept s’a exercitat numai pentru a cauza altuia un prejudiciu sau fără motiv legitim. după cum susţine d-l Demogue. va trebui să suporte toate consecinţele contractului încheiat în numele său ca şi cum contractul ar fi fost efectuat în condiţii normale[25]. cit. că contractul a luat naştere.

nu trebuie să mai vorbim de «tăcere ca manifestare de voinţă». ci să legăm «tăcerea creatoare de obligaţii» de teoria abuzului de drept singură în stare a ne explică ipoteze neasemănătoare şi inexplicabile la prima vedere. în faptul că se consideră că a existat din partea celui care a tăcut în mod abuziv. c. pe terenul dreptului german. 60 | PANDECTELE ROMÂNE NR. se atribuie reprezentantului neîmputernicit. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . civ. făcându-se abstracţie de voinţă acestuia sau chiar împotriva voinţei acestuia. p. 179 cod.RENÉ POPESCU-RÂMNICEANU Tot aşa. la data: 20-11-2013. V René PopescuRâmniceanu De la représentation dans les actes juridiques en droit comparé. în cazul acesta. au admis concepţia aceasta. Dacă jurisprudenţa franceză în primul exemplu citat. de pildă a aceluia care abuzează de dreptul său. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. german. Iată de ce e mai bine să spunem nu că reparaţia poate consista. RENÉ POPESCU-RÂMNICEANU Doctor şi laureat al Facultăţii de drept din Paris. ci mai exact că reparaţia pagubei cauzate poate consita uneori în atribuirea contractului celui ce a tăcut. o oarecare voinţă. 488.ro. în cazul acesta. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dacă codul civil german în cel de al doilea. o voinţă din partea gerantului de afaceri de a intra în relaţii contractuale cu acest co-contractant. care a cunoscut lipsa împuternicirii. Nu se poate susţine totuş că a existat. contractul pe care l-a încheiat cu un terţ în numele altuia.ionescu14@rdslink. Avocat [26] Art. În concluzie. au făcut-o fiindcă nu era alt mijloc mai bun de a ajunge la o reparaţie satisfăcătoare pentru terţii lezaţi din greşeala altuia. dacă acesta din urmă nu ratifică după aceea[26]. de vreme ce în realitate el voia doar ca actul juridic efectuat să ia naştere în persoana unor terţe persoane.

legitimat de către un străin. a) Economia legei. «La Nationalité francaise». recunoscuţi de tată. În câteva articole din primul capitol se ocupă în mod succint de naţionalitatea de origină. urma să cuprindă şi această măsură. II. PANDECTELE ROMÂNE NR. André Weiss. Titlul II din Cap. având efect retroactiv în sensul că cel legitimat se socoteşte că a fost totdeauna român. cari născute în străinătate din francezi. b) Inovaţiunile create şi consecinţele lor. În privinţa copiilor naturali. Supplément au Manuel de droit internaţional privé».ro. căci legea română nu poate în nici un caz să atribuie unei persoane o naţionalitate străină. jus sanguinis. le atribuie naţionalitatea străină. se pierde şi se recâştigă naţionalitatea română. — Legea nouă română se compune din 70 de articole. a şi art. b) Inovaţiunile creiate şi consecinţele lor. c. Titlul al III-lea se referă la opţiuni şi renunţări. şi menţinând astfel confuzia ce era sub vechiul codice civil. a introdus o inovaţiune importantă. d) Defectele legei noui. — În ce priveşte naţionalitatea de origină. căutând a uşura naturalizarea străinilor născuţi şi crescuţi în ţară. fără a lămuri chestiunea copiilor naturali. nu se gândesc deloc de a mai reveni în Franţa. 8. (Art. de acea dobândită prin faptul naşterei şi căsătoriei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. lăsând să continue conflicte de naţionalitate. a căror soluţiune era uşor de rezolvit. pag. legiuitorul român este foarte laconic. Valéry. Legiuitorul nou a fost însă rău inspirat prescriind pierderea naţionalităţii române de către copilul natural. în cazul în care legea străină nu atribuie unui atare copil naţionalitatea celui care l-a legitimat. 3. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . cari tratează succesiv despre mijloacele prin cari se dobândeşte. de naţionalitate română. în urma cererii lor. de a-şi păstra naţionalitatea străină[1]. Copilul. 9 al. Legiuitorul nostru a căutat să fugă de a lămuri asemeni situaţiuni mai complicate. 58). el va rămâne fără patrie. Primul articol pentru a fi complet trebuia să vorbească şi despre obţinerea naţionalităţii prin anexiune de teritorii. 1927. la data: 20-11-2013. iar cel al IV-lea de regularea situaţiunii nouilor cetăţeni din provinciile alipite şi modul eliberării certificatelor de naţionalitate. Şi.Examenul critic al nouei legi asupra nalionalităţei române Examenul critic al nouei legi asupra naŢionalităţei române a) Economia legei. În vedere că în primul capitol legiuitorul se ocupă şi de drepturile străinilor. era logic ca titlul să cuprindă şi această menţiune. Legea nouă franceză din 1927 care are acelaş sistem. pag. noul legiuitor s’a conformat vechiului sistem din codicele civil. de a autoriza atari persoane. în atare împrejurări. «Loi sur la Nationalité ». pag. Numai tratate ce s’ar încheia cu diferite State ar putea înlătura conflictul. [1] A se consulta asupra sistemului francez: «Pillet & Niboyet. 24. trebuia să fie privit că pierde naţionalitatea numai dacă legea străină îi atribuie altă naţionalitate. Legitimarea după noul legiuitor este un mod nou de dobândire a naţionalităţii. prescrie dreptul guvernului francez.ionescu14@rdslink. în cazul în care legea locului naşterei. c) Naţionalitatea femeei măritate. 1928. 1928. pentru a înlătura dubla naţionalitate. ocupându-se şi de retragerea naţionalităţii. Ea prevede ipoteza că dacă dispoziţiunile ei au ca consecinţă de a da naţionalitatea franceză unor persoane. e) Armonia între lege şi Convenţiunile internaţionale. mărginindu-se a preciza principiul general privitor la naţionalitatea română a copiilor naturali ai româncei. în realitate. 4/2013 | 61 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. întrucât de acest mijloc se ocupă pe larg în Titlul al IV-lea.

critică această măsură. op. 2 al legei franceze: «Femeia franceză care se căsătoreşte cu un străin. De câţiva ani. Valéry. cit. în urma transformărilor teritoriale provocate prin răsboiul mondial. Dealtmintrelea. fruct al propagandei femeniste. inovaţiunea creată de noul legiuitor ni se pare logică. 16. 59 legiuitorul se ocupă de copiii născuţi în ţinuturile alipite. Dar chiar dacă am crede că i-a înglobat în zisele texte şi pe cei fără naţionalitate. MAXIM Noul legiuitor român a omis a se ocupa de indivizii născuţi în ţară din părinţi necunoscuţi sau acei a căror naţionalitate este nesigură. Autorii legei noui. Actualmente aproape toate legile acordă acestor indivizi naţionalitatea ţării naşterii lor. [2] spunând că este loc a crede că membrii Parlamentului votând această lege nu şi-au dat seamă de consecinţele ce dă loc. susţinând că. După deosebirea ce face art. Legea nouă franceză consideră naţionali de drept atare persoane. În Adunările legiuitoare s’a desbătut pe larg această chestiune vitală.. În articolele 9 şi 58 legea vorbeşte de străinii născuţi în ţară. comentând dispoziţia legei noui franceză. op. astăzi. pag. cit. în mai multe State legile noui permit femeei care se căsătoreşte cu un străin de a-şi conservă naţionalitatea[3]. în confirmitatea dispoziţiunilor legei naţionale a bărbatului. De abia în art.. în adevăr. cari la data unirei nu se vor fi putut prevala de o altă naţionalitate. belgă şi poloneză. însă. la o epocă în care constituirea familiei este atacată prin atâtea elemente diverse. s’ar părea că românca poate să-şi conserve naţionalitatea de origină. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . op.ionescu14@rdslink. preponderând evoluţiunea ce se observă şi în multe alte legislaţiuni europene. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. 62 | PANDECTELE ROMÂNE NR. — Inovaţiunea importantă atât în legea română cât şi în cea franceză priveşte naţionalitatea femeei măritate. c) Naţionalitatea femeei măritate. adică de acei a căror naţionalitate este lămurită. pe când mulţi alţii sunt priviţi ca lipsiţi de naţionalitatea lor în urma legilor promulgate în Italia şi în Rusia contra emigraţilor[2]. ea devine străină. Din timpurile cele mai vechi femeia urmează naţionalitatea bărbatului după cum îi urmează şi numele. a cărei aplicaţiune este cu deosebire deasă într’un timp în care.ro. când. încă situaţiunea lor lasă de dorit. îndeplinind formele prescrise de acest text. este a se săvârşi o imprudenţă de neertat prescriindu-se o măsură proprie de a mai agrava descompunerea grupului familiar[4]. care citează legile germane. pag. Cu totul altfel este redactat articolul corespunzător din legea franceză. sub influenţa teoriilor femeniste. n’a dat o redacţiune corectă dispoziţiunei care stabileşte noul principiu ce-l formulează. cit. D-l Valéry. cit. în reforma sa. întrucât orice legiuitor trebuie să ţină seamă şi de legea soţului. au fost bine inspiraţi reproducând pur şi simplu această dispoziţie. 8 al. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 13. naţionalitatea acestui de pe urmă». idem. şi pe cari îi consideră români. care va fi situaţiunea româncei căreia i-se imprimă de drept naţionalitatea străină a soţului. soţia rămâne în vechea ei naţionalitate? Este regretabil că legiuitorul român. chiar când după legea soţului. apoi. Şi. la data: 20-11-2013. care îi va fi naţionalitatea dacă ea este constrânsă a urma de drept naţionalitatea bărbatului? Şi. [3] Art. după legea ce-l guvernează. atâţia indivizi nu mai ştiu care este patria lor..DIMITRIE G.[5] [4] [5] Valery. pentru că naturalizarea la care pot aspira este numai o favoare eventuală. care admite păstrarea naţionalităţii franceze numai dacă legea naţională a soţului este conformă. spune d-l Valéry. op. căci ea înlătură multe inconveniente ale vechei legislaţiuni. 38 din lege. Vezi Pillet & Niboyet. Valery. dacă românca se căsătoreşte cu un heimathlos. conservă naţionalitatea franceză afară numai dacă nu declară expres că voeşte să câştige.

Cât priveşte numeroasele defecte ce le prezintă legea în materie de naturalizare le-am arătat şi ne referim la ele[7]. c. fără a fi supuşi la vreun sacrificiu pentru ţara de origină. ea nu lămureşte dacă chiar femeia minoră poate manifesta. 1925. întrucât prima lege dă autorităţii administrative şi Tribunalului suprem administrativ competenţa de a statua asupra cetăţeniei şi a pierderii ei[6].ro. Se va aplică. Legea nouă n’a adus nici o atingere acestor convenţiuni. Prin articolul 47 se referă la convenţiunile internaţionale ratificate de Corpurile legiuitoare. care contractează căsătorie cu un străin. pag. căci redactorii nu-şi dădeau seamă de greutăţile ce au loc cu ocaziunea căsătoriei a două persoane cu naţionalităţi distincte mai ales în noul sistem. În primul loc. în lipsa unor texte precise. prin analogie. intenţiunea de a rămâne în vechea naţionalitate română. Cei interesaţi pot să se prevaleze de naţionalitatea română sau le poate fi opusă pierderea ei. Astfel. este capabilă de a dobândi sau dobândeşte de drept. prin despărţenie sau separaţie de corp. Ca simplă favoare. Legea română nu mai prevede aceeaş facultate pentru străina căsătorită cu un român. d) Defectele legei noui. — Legea nouă română ca şi codicele civil prezintă o lacună în ce priveşte autoritatea îndrituită de a statua asupra cetăţeniei şi a pierderii ei şi de a elibera dovezi în această privinţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Articolul 38 nici nu precizează autorităţile în faţa cărora românca va trebui să facă declaraţiunea în cazul când ea se căsătoreşte în străinătate. prin simplul fapt că se găsesc în condiţiunile legale. în cazul unei românce. după legea naţională a soţului. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Din acest punct de vedere legea federală austriacă din 1925 prezintă superioritate asupra legei române. 1). sine animo revertendi. Regulamentul pentru constatarea naţionalităţii. naţionalitatea bărbatului. dacă. Aci este locul a insista asupra lacunelor articolului 38 din lege. care trebuia studiat mai cu îngrijire.Examenul critic al nouei legi asupra nalionalităţei române Legiuitorul francez este consecinţe principiului ce l-a stabilit şi admite aceeaş rezervă pentru străina care se căsătoreşte cu un francez. reglementând numai chestiunea opţiunii sau a renunţării la naţionalitate. devenită româncă prin căsătorie. 4/2013 | 63 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. e) Legiuitorul nou este foarte laconic în ce priveşte conflictele ce pot lua naştere între legislaţiunile celorlalte ţări şi dispoziţiunile ce le-a consacrat. afară numai dacă nu şi-a manifestat dorinţa contrară. învoind-o de a rămâne străină. ea urmează forţat condiţia bărbatului (art. legiuitorul român prin art. Curierul Judiciar. în aceeaş calitate şi după desfacerea căsătoriei. Ei pot deci să rămână în calitatea de cetăţeni români. prin efectul căsătoriei. în anumite condiţiuni. în conformitatea dispoziţiunei legii sale naţionale. sau. 1928. 8 al. sub noul regim regulele dreptului comun. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. 103 şi urm. şi numai dacă chestiunea naţionalităţii dă loc la contestaţii. şi în ce condiţiuni. măsura dictată de art. 39. nu face altceva decât a o copia. alcătuit în grabă ca şi legea. PANDECTELE ROMÂNE NR. 40 consideră străina. Legea nouă română n’a rezolvat chestiunea situaţiunii cetăţenilor români. [7] «Naţionalizarea în România». Tipogr. fiind absolut necesar a se cunoaşte dacă viitoarea soţie. Legea nouă franceză din 10 August 1927 a înlăturat vechea lacună prin fixarea precisă a unor procedeuri şi a unui contencios. legiuitorul român nu lămureşte în ce mod ofiţerul însărcinat a primi declaraţiunea poate să se convingă de dispoziţiunile legii străine. după cererea sa expresă. Şi. emigranţi. pentru că nici nu putea [6] A se consulta lucrarea noastră: Observaţiuni asupra legei federale austriace din 1925 privitoare la naţionalitate. dacă. în România se aplică. apoi. tribunalele ordinare sunt chemate a rezolva incidentul.

De chestiunea importantă a modului cum legea nouă a aplicat dispoziţiunile tratatelor internaţionale.DIMITRIE G. «Tot ce s’a făcut până acum. zice expunerea de motive a legei. DIMITRIE G. la data: 20-11-2013. sau prin fraudă». MAXIM deroga la conţinutul lor decât numai cu consimţământul tuturor ţărilor ce au luat parte la aceste acte diplomatice. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. MAXIM Fost preşedinte la Curtea de Apel 64 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în formele prevăzute de tratate. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu singura rezervă a verificării acestor forme de Comisiunile de constatare a naţionalităţii. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR .ionescu14@rdslink.ro. pentru că nici un Stat nu poate îngădui ca naţionalitatea sa să fie dobândită prin acte neregulate. ne vom ocupă într’un articol viitor. rămâne bun făcut. cu privire la naţionalitate. c.

c. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .DOCTRINĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro.

prin comanda: #2077 .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.ro. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.

Of course. taking into account the particular usefulness of these institutions and major role they play in facilitating economic development.ro. So. The paper at hand will present the most important international financial organizations operating on at global or regional level. the citizens need to bear the overwhelming burden of public debt.Instituţiile financiare internaţionale Instituţiile financiare internaţionale Lect. international financial organizations play an important role in the current global political and economic context.ionescu14@rdslink. commercial. in fact being nothing more than an easy and convenient solution which does not require too much expertise from the representatives of governments and which often hide government's incapacity to offer citizens "good governance". the other solution which can be used is to increase the tax burden of the citizens by introducing new taxes or by increasing the existing ones. We cannot ignore the fact that state revenues acquired from taxes. social. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. especially if we are considering the conditions envisaged in the general terms of public lending contracts and the role of public lending in general. International Monetary Fund. la data: 20-11-2013. World Bank. political. fiscal contributions and non-tax revenues are not always able to satisfy all public needs. This is the reason for why governments prefer the more "strategic" solution of public loans. governments often use to complement their public revenues towards public loans. Ioan LAZĂR Avocat. At the end. PANDECTELE ROMÂNE NR. public lending. They give public credit and other financial services to governments that joined the structures of the organization in order to achieve public interest goals of an economic.regional developement banks. c. 4/2013 | 67 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. In the context of public loans provision. financial or other nature. univ. Baroul Alba Cercetător ştiinţific asociat Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” Academia Română Lector corespondent INPPA Bucureşti ABSTRACT Public lending has both negative and positive aspects. Often we can witness publicized "victory" of the government regarding successful contracting of a loan. but this option can generate an unpopular political sanction of the actual government in the context of upcoming elections. of course without a special attention being accorded to the often harsh repayment terms included in the contract. dr. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . in order to avoid budgetary imbalance. Keywords: international financial organizations. Public loans often can act as a rescue tool for governments.

Acest sistem a recunoscut dreptul statelor cu un teritoriu delimitat din punct de vedere geografic să aibă propriile forme de guvernământ şi să stabilească relaţii interstatale bazate pe principiul egalităţii între state. astfel. sociale. împrumutul public. practica financiară recurge deseori la completarea veniturilor publice pe calea împrumutului/creditului public. Deseori asistăm la „trimuful” mediatizat al guvernanţilor.Ioan LAZĂR REZUMAT Contractarea unui împrumut public concertează atât aspecte negative cât şi pozitive. uneori. ca urmare a intensificării relaţiilor diplomatice între statele lumii. Nu putem să nu ignorăm faptul că veniturile de stat procurate din impozite.ionescu14@rdslink. fără însă să prezinte şi reversul medaliei: rambursarea creditului în termenul contractat. soluţia mult mai „strategică” a împrumutului. Organizaţiile internaţionale au apărut aşadar.ro. Cuvinte-cheie: organizaţii financiare internaţionale. taxe şi contribuţii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În ceea ce priveşte acordarea împrumuturilor. Banca Mondială. Este preferată. Pentru a evita un dezechilibru bugetar. urmând ca cetăţenii să suporte povara ulterioară a unei datorii publice covârşitoare. la data: 20-11-2013. financiare. comerciale. politice. Avem în vedere atât destinaţia împrumutului cât şi condiţiile generale de contractare a acestuia. în vederea atingerii unor scopuri comune de interes public (economice. Acestea acordă credite publice şi alte servicii financiare guvernelor statelor care au aderat la structurile organizaţiei. Prezenta lucrare va avea în vedere descrierea detaliată a celor mai importante organizaţii financiare internaţionale care operează la nivel mondial şi regional. Premizele au fost reprezentate de încheierea Păcii de la Westfalia (1648) şi a Tratatului de la Utrecht (1713) care au stabilit bazele sistemului de state suverane în Europa şi care ulterior s-a extins în întreaga lume. bănci regionale pentru dezvoltare. c. se poate recurge la creşterea presiunii fiscale prin instituirea de noi taxe şi impozite sau majorarea celor existente. Prolegomene Apariţia şi proliferarea organizaţiilor internaţionale are loc în secolul al XIX-lea. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ca urmare a satisfacerii 68 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ţinând cont de utilitatea deosebită a cunoaşterii acestor instituţii care joacă un rol major în facilitarea dezvoltării economice. militare sau de altă natură). organizaţiile financiare internaţionale joacă un rol extrem de important în contextul economico-politic mondial actual. le estompează incapacitatea de a o oferi celor administraţi o „bună guvernare” –. docTrină 1. măsuri nepopulare ce pot genera o sancţiune politică a guvernanţilor la viitoarele alegeri. care clamă reuşita contractării unui împrumut. Desigur. Împrumuturile publice oferă deseori puterii politice posibilitatea să-şi salveze guvernarea – soluţie dealtfel facilă şi comodă ce nu necesită o expertiză prea mare din partea reprezentanţilor acesteia şi care. în situaţii justificate. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Fondul Monetar Internaţional. la o valoarea mai mare corespunzător dobâzii aferente împrumutului. precum şi veniturile nefiscale nu reuşesc întotdeaună să satisfacă totalitatea cheltuielilor publice.

b) cu competenţe speciale în anumite domenii (vezi pct. Consiliul Europei). a IV-a. Hurd. Practice. Organizaţia Naţiunilor Unite – ONU). 2001.e. organele. social. 2011. pp. în funcţie de specificul organizaţiei respective). A se vedea pentru mai multe detalii R.3-5. – Astfel.[2] Organizaţiile internaţionale joacă un rol extrem de important în contextul economico-politic mondial actual. Londra. Jordan şi alţii. viii. International Organisations: Politics. International Organisations: A Comparative Approach to the Management of Cooperation. e) culturale (ex. White.) şi b) regionale (ex.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ed. cit. Fábián. [5] A se vedea în acest sens. [3] [4] I. c) politice (ex.[1] Organizaţiile internaţionale iau fiinţă în urma tratatelor interguvernamentale încheiate între statele contractante care constituie totodată statutul organizaţiei şi stabilesc personalitatea juridică. Manchaster University Press. Liga Arabă. – După sfera competenţelor pot fi: a) cu competenţe generale (de ex.ro. [2] A se vedea în acest sens şi I. Archer. pp. Routledge. p. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . ed. 4/2013 | 69 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 4. comercial. Fondul Monetar state membre Internaţional – FMI. după criteriul provenienţei membrilor şi a sferei de colaborare inter-statală | acţiune geografică. 21-22. cit. Clasificarea organizaţiilor internaţionale[4] este posibilă după variate criterii. 1. Hamangiu & Sfera Juridică. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Economică – OSCE). op. Organizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – OCDE).. precum şi pentru alte criterii de clasificare a organizaţiilor internaţionale G. pp. ed. Organizaţia Naţiunilor Unite – ONU. p. competenţele. UNESCO) f) financiare (de ex. op. Law.Instituţiile financiare internaţionale necesităţii existenţei unor mijloace instituţionale de colaborare inter-statală în perioada relativ stabilă care a urmat războaielor frecvente din perioada 1650-1800. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN/ NATO. 12. Cambridge. Organizaţia Mondială a Comerţului – OMC) etc. p. Manchaster. 2-3. prin limitarea într-o oarecare măsură a suveranităţii statelor membre[3]. Bucureşti. [5] [1] Pentru mai multe detalii privind înfiinţarea organizaţiilor internaţionale a se vedea C. militar. a II-a. Fondul Monetar Internaţional (FMI) sau Grupul Băncii Mondiale). 1996. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.. Jordan et al. p. cu ajutorul stabilirii regulilor/ normelor după care acestea se ghidează în relaţiile inter-statale în vederea atingerii unui scop comun (economic. Dreptul instituţional al Uniunii Europene. Ed. N. II). Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. – După scopul lor pot fi: a) militare (ex. Ed. drepturile şi obligaţiile acesteia. The Law of International Organisations. politic. Organizaţia Internaţională a Muncii – OIM). UE. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO.S. organizaţiile financiare internaţionale. International Organisations. Ed. PANDECTELE ROMÂNE NR. Banca Europeană de Investiţii). Ed. Praeger Publishers. Banca Mondială etc. organizaţiile internaţionale pot fi: a) globale organizaţie internaţională | (ex.S. categoriile rezultate în urma demersului amintit având relevanţă şi din perspectiva obiectului studiului nostru – i. b) economice (Comunitatea Economică Europeană – CEE. – După gradul de integrare: a) interguvernamentale – bazate pe suveranitatea şi egalitatea statelor în luarea deciziilor în cadrul organizaţiei şi pe dreptul de veto al acestora (aici se încadrează cvasi-totalitatea organizaţiilor internaţionale de astăzi) şi b) supranaţionale – care implică cedarea unor drepturi suverane în favoarea organizaţiei de către statele membre (exemplul unic în prezent fiind reprezentat de către Uniunea Europeană).. c. 2012. Westport. d) sociale (ex. Ed.D. precum şi R. financiar sau de altă natură. Cambridge University Press. g) comerciale (de ex. Hurd. a III-a. 2001.

A.[6] Astfel. The Limits of International Law.L. Alphen aan den Rijn. 1952. 2010. pp. p. precum şi promovarea de către acestea a cooperării monetare internaţionale şi ajutarea statelor în corectarea dezechilibrelor de plăţi cu care se confruntă. având în vedere că impactul măsurilor finanţate de instituţiile financiare internaţionale poate fi observată la nivel macroeconomic. 23-27. tratatele internaţionale la care sunt părţi. [7] Practici binecunoscute. Ed. Kluwer Law International.Ioan LAZĂR Organizaţiile financiare internaţionale pot fi definite ca fiind organizaţii interguvernamentale cu personalitate juridică de drept internaţional. Principles of International Law. Tratatele constitutive ale organizaţiei internaţionale beneficiează de regimul comun al tratatelor de drept internaţional public şi sunt supuse obligaţiei de ratificare şi înregistrare prevăzut în art. A se vedea pentru mai multe detalii J. Organizarea. 102 din Carta ONU. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. precum şi principiile dreptului internaţional general acceptate de către state. Organizaţiile financiare internaţionale au jucat un rol important în facilitarea dezvoltării economice mondiale. competenţele.sau multilaterale. The Lawbook Exchange Ltd. în special a celor aflate în curs de dezvoltare. Ed. Se are în vedere contribuţia acestor instituţii la dezvoltarea pe termen lung a statelor membre ale organizaţiei. înfiinţate prin încheierea unor tratate internaţionaţionale bi. cu competenţă specială. 2005. New Jersey. Un alt aspect care trebuie abordat în acest context este acela al sferei normelor aplicabile acestor tipuri de organizaţii internaţionale.ionescu14@rdslink. cu o sferă de acţiune globală sau regională. pp. În virtutea calităţii lor de subiect de drept internaţional public. Specificul acestor organizaţii constă în faptul că ele combină statutul lor de drept public cu efectuarea operaţiunilor financiare care prin natura lor nu pot fi distinse faţă de tranzacţiile financiare private.[8] Scopul general al organizaţiilor financiare internaţionale îl regăsim în actele constitutive ale acestora. la data: 20-11-2013. 10 şi urm. Oxford. Bradlow. Kelsen. D. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 70 | PANDECTELE ROMÂNE NR. servicii de consultanţă şi suport tehnic care servesc un interes public legat de politica macroeconomică a acestora sau de scopurile lor generale privind dezvoltarea economică şi reducerea sărăciei.ro. 2003.D. 189.. Printre principiile cutumiare de drept internaţional public aplicabile organizaţiilor financiare internaţionale menţionăm pe acela care priveşte respectarea suveranităţii naţionale a statelor [6] docTrină A se vedea pentru mai multe detalii D. aceste instituţii oferă statelor membre îndreptăţite o serie de produse financiare. scopurile şi funcţiile acestor organizaţii sunt determinate prin tratatul constitutiv al organizaţiei. Posner. Ed. Deşi natura serviciilor oferite este aseamănătoare cu cele oferite de către instituţiile financiare naţionale. obiceiurile dreptului internaţional public[7]. International Financial Institutions and International Law.e. acestea din urmă fiind limitate la domeniul de acţiune al organizaţiei (i. organizaţiilor financiare internaţionale le sunt aplicabile tratatele de constituire în virtutea cărora au luat fiinţă. Hunter. Oxford University Press. [8] Acestea reprezintă norme care sunt aplicabile în general tuturor statelor membre şi din acest motiv poartă adeseori şi denumirea de „drept internaţional general”. Goldsmith. prin definirea traiectoriilor dezvoltării economice şi influenţarea politicilor economice. sociale şi de mediu a statelor membre. c.B. scopul acestora diferă semnificativ. domeniul tranzacţiilor financiare internaţionale). uniforme şi universale (caracteristice aproape tuturor statelor lumii) ale statelor pe care acestea le respectă datorită faptului că le atribuie valoarea unor norme juridice obligatorii (elementul psihologic sau opinio juris). 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. E. A se vedea în acest sens H. într-un mod care să nu submineze sistemul financiar şi monetar internaţional.

Quebec. – îşi găsesc şi ele aplicabilitate. c. 26 al Convenţiei de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969.A. cele care se referă la interzicerea sclaviei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 23. Interpretation of Tax Treaties under International Law. C. prevăzut în art. Ed. Banca Africană pentru Dezvoltare. Hunter. un principiu esenţial în relaţiile inter-statale. activitatea instituţiilor financiare internaţionale este restrânsă la activităţile care nu afectează domeniile care ţin de suveranitatea statelor membre. la data: 20-11-2013. cit. 29. The Fundamental Rules of the International Legal Order. A se vedea în acest sens. impunând principiul pacta sunt servanda | statelor membre să asigure onestitate în negocieri.ro. fără însă să le neglijăm pe cele cu o acţiune multilaterală. Leiden. p. Potrivit acesteia tratatele în vigoare sunt obligatorii pentru părţi. decât în măsura consimţită de către statele contractante. Bradlow. D. op. Banca Europeană de Investiţii.M.. totodată.D. [12] [13] D. op. [10] Regula pacta sunt servanda reprezintă una dintre cele mai puternice manifestări ale principiului bunei-credinţe în dreptul internaţional public şi. Ed. p. Thouverin.ionescu14@rdslink. Dintre principiile general acceptate ale dreptului internaţional public. în ipoteza în care a intervenit o schimbare fundamentală a circumstanţelor faţă de cele în care a avut loc încheierea tratatului. Principiile fundamentale cu forţă obligatorie ale dreptului internaţional (jus cogens)[12] – de ex. p. [11] Normele jus cogens reprezintă totalitatea normelor de drept internaţional cu un caracter peremptoriu de la care nu există posibilitatea derogării. Regula funcţionează în contrapartida principiului pacta sunt servanda şi permite derograrea unilaterală de la obligaţiile contractuale sau chiar retragerea dintr-un tratat internaţional. obligaţiile acestora trebuind să fie îndeplinite în conformitate cu spiritul tratatului.[13] Sfera celor mai importante organizaţii internaţionale financiare se restrânge la doua organizaţii cu o sferă de acţiune globală (FMI şi Grupul Băncii Mondiale).[9] Astfel. p. Hunter. 125. precum şi la un set de bănci de dezvoltare regională. 2004. echitate principiul rebus sic stantibus şi transparenţă.N. PANDECTELE ROMÂNE NR. cit.B. Printre cele mai populare bănci de dezvoltare regională menţionăm Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. A se vedea în acest sens F. Tomuschat. IBFD Publications. Jus Cogens and Obligations Erga Omnes. reţinem aplicabilitatea principiului pacta sunt servanda[10]. Determining Boundaries in a Conflicted World: the Role of Util Possidetis. p.B. A se vedea în acets sens. Amsterdam. J. a torturii etc. S. într-o manieră onestă şi echitabilă. Banca Islamică pentru Dezvoltare. Lalonde. nici măcar prin consens şi care pot fi înlocuite doar cu norme având acelaşi caracter. precum şi obligaţia de consultare înainte de luarea deciziilor. temperat de principiul rebus sic stantibus[11]. 2002. 2006. În cele ce urmează vom oferi o prezentare sistematică a celor mai importante organizaţii financiare internaţionale cu o sferă de acţiune globală sau regională. Banca Asiatică pentru Dezvoltare şi Banca Inter-Americană pentru Dezvoltare. 143. Engelen. D. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . 4/2013 | 71 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Mc Gill-Queen's University Press. [9] D. 12. Principiile bunei-credinţe şi cel al tratamentului nediscriminatoriu îşi găsesc de asemenea aplicabilitate în privinţa organizaţiilor financiare internaţionale. Martinos Nijhoff Publishers.Instituţiile financiare internaţionale membre. care permite derogarea statelor membre de la obligaţiile contractuale în ipoteza intervenirii unor schimbări fundamentale în circumstanţele aplicării tratatului. chiar dacă într-o măsură mai limitată şi pot să permită de exemplu refuzarea acordării finanţării de către o instituţie financiară internaţională pentru statele care apelează în mod obişnuit la tortură.. Bradlow.D.

Fondul a început să funcţioneze de la 1 martie 1947.ro. Ed. Ed. Franţa fiind prima ţară care a recurs la un împrumut de la FMI. Washington. Fondul Monetar Internaţional[14] Prezentare generală Fondul Monetar Internaţional (International Monetary Found) poate fi considerată una dintre cele mai importante organizaţii financiare internaţionale[15] care acţionează la nivel mondial. c. Deteriorarea comerţului mondial a dus şi la scăderea standardelor de viaţă la nivel mondial. What is the International Monetary Fund?: A Guide to the IMF. Scurt istoric[18] Înfiinţarea organizaţiei a avut loc în luna iulie a anului 1944[19].org/external/about/history. odată cu semnarea acordului internaţional de înfiinţare a organizaţiei de către primele 29 de state membre ale FMI. Ed. Acesta. interacţionează cu societatea civilă.imf. 1995. În vederea realizării în cât mai mare măsură a scopurilor propuse. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. instituţia conlucrează cu alte organizaţii internaţionale. Ed. Pamflet Seriies no. prin facilitarea comerţului internaţional şi prin promovarea unei rate ridicate a ocupării forţei de muncă. prin acordarea asistenţei tehnice pentru îmbunătăţirea managementului economic al ţării). Pentru mai multe detalii privind istoricul FMI. dezbateri consultări publice. În acest context. Wolrd Summit for Social Development. Organizaţiile internaţionale financiare cu o sferă de acţiune globală 2. precum şi de o structură organizatorică şi buget independent. p. 1. Scopul organizaţiei este să contribuie la asigurarea stabilităţii finanicare mondiale. deşi este o agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Washington. precum şi datele disponibile pe site-ul oficial al organizaţiei http://www. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . Ramlogan. Social Dimensions of the IMF's Policy Dialog.[16] În acest sens organizaţia furnizează statelor membre sfaturi legate de politicile lor economice.imf. International Monetary Handbook: Its Functions. organizează conferinţe. la data: 20-11-2013. IMF Publications. IMF Publications. pp. The IMF and the Force of History: Ten Events and Ten Ideas. a se vedea J. Clift. passim. 6-12 March 1995. la sfârşitul celui de al doilea război mondial.M. Înfiinţarea legală a organizaţiei a avut loc în decembrie 1945. 72 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. Washington. 2007. forumuri pentru dialog[17] şi elaborează diverse studii şi statistici. la creşterea economică sustenabilă şi la reducerea sărăciei.Ioan LAZĂR 2. 2004.1. IMF Publications. 25 şi urm. precum şi pentru reducerea sărăciei (de ex. [17] A se vedea pentru detalii International Monetarz Found.htm Considerată de către unii autori chiar instituţia centrală a sistemului financiar internaţional. p. Fritz-Krockow. scopul fiind acela al creării unui cadru adecvat de cooperare economică între statele lumii şi evitarea politicilor economice neadecvate care au contribuit la izbucnirea marii crize din 1930 şi a conflictului global care a urmat. A se vedea în acest sens J. s-a impus infiinţarea unei instituţii responsabile de [14] [15] docTrină http://www. Astfel. Working Paper – International Monetary Found. prin întărirea cooperării monetare internaţionale. 2. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în contextul crizei creditelor din 1930 statele lumii au încercat să-şi protejeze economiile naţionale prin ridicarea unor bariere în calea comerţului internaţional. Policies and Operations.htm [18] [19] Ideea înfiinţării FMI a apărut în cadrul unei întâlniri care a avut loc în iulie 1944 la Breton Woods (situat în New Hampshire în nord-estul SUA) între 45 de state membre dornice să prevină crizele economice cu ajutorul instituirii unui sistem de cooperare economică între statele lumii. 47. Coppenhagen. [16] A se vedea în acest sens P. B. Boughton. acordă finanţare pentru membri aflaţi în dificultăţi economice şi ajutor adecvat pentru ţările aflate în curs de dezvoltare pentru atingerea şi menţinerea stabilităţii lor macroeconomice. Washington.org/external/index. IMF Publications. dispune de propria chartă care guvernează funcţionarea organizaţiei.

2009. Sistemul a funcţionat doar până în 1971. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Totodată.ionescu14@rdslink. Ed. împrumuturi şi asistenţă financiară. 4/2013 | 73 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 32. Cluj-Napoca. precum şi a altor servicii financiare adecvate. organizaţia are la dispoziţie mai multe instrumente care o ajută la îndeplinirea misiunii sale: supravegherea politicilor economice ale statelor membre. În perioada 1973-1974.ro. PANDECTELE ROMÂNE NR. Elemente de drept financiar internaţional. Ed. în perioada 1945-1971 acesta a contribuit la reconstruirea economiilor naţionale după cel de al doilea război mondial şi a încurajat statele membre să elimine restricţiile de schimb care persistau în calea comerţului internaţional. prin acordarea de consultanţă financiară.Şt. Washington. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . acordarea împrumuturilor şi realizarea diverselor studii şi statistici. p. în timpul şocurilor petroliere. Schimbarea ratelor de schimb astfel stabilite sistem monetar internaţional | era posibilă doar în ipoteza în care aceasta era necesară pentru politici economice corectarea „unui dezechilibru fundamental” în balanţa de plăţi a statului membru în cauză şi doar cu acordul FMI. ajungând să numere la vremea respectivă 172 de membri. De-a lungul existenţei sale Fondul Monetar Internaţional a fost prezent şi a contribuit la depăşirea tuturor momentelor economice dificile resimţite la nivel mondial. Minea. Astfel. c. IMF Publications. În acest sens. FMI a reuşit să dobândească dimensiuni mondiale. FMI | valoarea acestuia din urmă fiind exprimată în raport cu sistem financiar | valoarea aurului. Fondul şi-a triplat capacitatea de creditare şi a creat pentru statele membre a serie de servicii financiare flexibile adaptate nevoilor acestora. Între 1990-2004 Fondul Monetar Internaţional a fost alături şi de statele Europei de Est şi a facilitat tranziţia statelor din fostul bloc sovietic de la o economie centralizată la o economie de piaţă funcţională. Good Governance: the IMF's Role. când guvernul SUA a suspendat convertibilitatea dolarului în aur. FMI a sărit în ajutorul statelor membre şi a contribuit la înlăturarea de către aceştia a consecinţelor economice nefaste ale crizei cu ajutorul acordării de împrumuturi.Instituţiile financiare internaţionale supravegherea sistemului monetar internaţional care prin instituirea şi asigurarea stabilităţii sistemului ratelor de schimb să contribuie la efectuarea plăţilor internaţionale şi la înlăturarea restricţiilor din calea comerţului internaţional. evaluând în [20] [21] A se vedea în acest sens şi M. la data: 20-11-2013. Accent. scopul principal al FMI este să asigure stabilitatea sistemului financiar şi monetar internaţional[20]. passim. Supravegherea politicilor economice ale statelor membre constă în procesul de monitorizare şi de analiză a efectelor politicilor economice şi financiare ale statelor membre. Scopurile principale ale organizaţiei Aşa cum am menţionat anterior. În acest sens. În perioada care a urmat căderii zidului Berlinului în 1989 şi dizolvării Uniunii Sovietice în 1991. acesta monitorizează dezvoltarea economică globală. 1999. Pentru mai multe detalii legate de modul cum FMI contribuie astfel la realizarea bunei guvernări a se vedea IMF. să ajute la rezolvarea crizelor şi să conlucreze cu statele membre pentru promovarea creşterii economice şi eliminarea sărăciei. acordarea de asistenţă tehnică.[21] Fondul Monetar Internaţional promovează stabilitatea economică şi creşterea economică globală şi încurajează statele membre să adopte politici economice şi financiare serioase. regională şi naţională. statele membre s-au înţeles asupra instituirii unui sistem al ratelor de schimb (cunoscut şi sub numele de „sistemul de la Bretton Woods”) prin care ratele de schimb ale monedelor naţionale ale statelor erau stabilite în funcţie de raportul de paritate existent între acestea şi dolarul american. Rolul îndeplinit de FMI în înlăturarea efectelor nedorite ale recentei crize financiare şi economice mondiale nu poate fi de asemenea neglijat.

ionescu14@rdslink. A se vedea în acest sens E. Bălan. Drept financiar. 135. în DST (drepturi speciale de tragere). cu o pondere de 39%.e. Organizare[24] DOCTRINĂ Organizaţia numără în prezent 188 de state membre. Astfel un stat membru poate obţine anual 200% din cota sa de contribuţie şi 600% din cota sa de contribuţie în total. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Bucureşti. 2004. administrarea cheltuielilor bugetare. anume din dolarul american (44%). [23] Acordarea asistenţei financiare din partea FMI este condiţionată de: a) elaborarea unui program de macrostabilizare economică. Stabilirea măsurilor adecvate pentru realizarea obiectivelor organizaţiei ar fi însă imposibilă dacă acestea nu ar avea la bază cercetările şi statisticile realizate de angajaţii organizaţiei. p.). c) eşalonarea finanţării în funcţie de nevoile particulare ale ţării în cauză. Washington. cota de contribuţie a fiecăruia dintre membri determinând totodată puterea de vot al acestuia[26].[27] [22] A se consulta pentru detalii privind acordarea asistenţei tehnice din partea FMI J. cu o pondere de 11% şi yenul japonez (JPY). Global Financial Stability Report şi Fiscal Monitor. organizaţia conduce o analiză temeinică asupra situaţiei economice a fiecărui stat membru cel puţin odată pe an şi propune autorităţilor naţionale adoptarea unor măsuri care pot avea efectul stabilizării şi asigurării prosperităţii economiilor naţionale.76% din totalul voturilor). 2004. All Beck. [27] Maximul finanţării care poate fi obţinut de la FMI depinde de cota de contribuţie a fiecărui stat membru. precum şi supravegherea sistemului bancar şi financiar.965 de voturi (reprezentând 16. cu o pondere de 32%. [26] Cota de contribuţie determină puterea de vot al fiecărui membru în contextul adoptării deciziilor FMI.Ioan LAZĂR acelaşi timp impactul politicilor statelor individuale asupra altor economii. SUA are 421. lira sterlină (GBP). măsuri privind politica fiscală şi vamală naţională. [24] A se vedea pentru detalii legate de organizarea internă a FMI. Fiecare stat membru are atribuit un număr de voturi de bază plus un vot pentru fiecare 100 000 DST al cotei de contribuţie.ro. Resursele financiare ale FMI provin din contribuţiile fiecărui stat membru[25]. yenul japonez (11%) şi lira sterlină brintanică (11%). la data: 20-11-2013. IMF Publishing. d) menţinerea unei legături permanente şi consultarea cu experţii FMI. Fondul realizează totodată şi o evaluare a tendinţelor globale şi regionale de dezvoltare economică. 74 | PANDECTELE ROMÂNE NR. euro (34%). administrarea datoriei publice etc. Ed. precum şi nivelul maxim al finanţării de care aceştia se pot bucura. a 3-a. cu o pondere de 18%. Din coşul de valute fac parte: moneda euro (EUR). 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.imf. Ed.htm [25] Contribuţiile statelor membre trebuie virate integral cel mai târziu după momentul aderării. Acordarea asistenţei tehnice pentru statele membre[22] are ca scop întărirea capacităţii acestora de a dezvolta şi de a implementa politici economice efective şi vizează în special domenii precum politica fiscală şi monetară (modificarea legislaţiei fiscale. Politicile finanţate din fondurile FMI sunt elaborate de către autorităţile naţionale ale statelor membre în strânsă cooperare cu reprezentanţii Fondului[23]. Împrumuturile acordate din fondurile organizaţiei reprezintă de cele mai multe ori o gură de oxigen pentru statele membre şi îi ajută să-şi rezolve probleme lor legate de echilibrul de plăţi.5% din totalul voturilor. Astfel de ex. În acest sens. acestea fiind reprezentate proporţional cu mărimea lor în economia globală. rezultatele acestor evaluări fiind reunite în trei publicaţii semianuale: World Economic Outlook. dolarul american (USD). prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ .org/external/about/orgfin. Metoda de stabilire a cursului valutar al DST (Drepturi Speciale de Tragere). iar o pătrime din valoarea totală a contribuţiei trebuie efectuată în moneda virtuală proprie a FMI – i. Numărul de voturi de bază atribuite fiecărui membru reprezintă 5. acordarea finanţării fiind condiţionată de implementarea efectivă a politicii. Cursul valutar al DST se determină în funcţie de un coş valutar format din monedele cu cea mai mare stabilitate şi care îşi mentin puterea de cumpărare pe o perioadă foarte lungă. c. ed. Clift. sistemul de votare şi cotele de contribuţie ale statelor membre informaţiile disponibile [Online] pe website-ul oficial al organizaţiei http://www. elaborarea bugetului naţional. b) stabilirea unei politici naţionale adecvate pentru atingerea stabilităţii economice şi stabilirea criteriilor cantitative care să permită evaluarea rezultatelor. IMF Technical Assistance: Transferring Knowledge and Best Practice. politica privind rata de schimb.

majoritatea statelor membre (cu excepţia economiilor mari cum ar fi SUA sau China) fiind reprezentate în blocuri formate din 4-24 de state membre. cât şi faţă de Banca Mondială în probleme legate de dezvoltarea economică a ţărilor aflate în curs de dezvoltare. c. cu excepţia competenţelor care privesc aprobarea creşterii cotei de participare a unui anumit stat membru. Primul numără 24 de membri care reprezintă toate statele membre ale organizaţiei. Comunicatele realizate în cadrul acestor întruniri reprezintă ghiduri pentru activitatea FMI. Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional (International and Financial Committee) şi Comitetul pentru Dezvoltare (Developement Committee). Comitetul numără de asemenea 24 de membri. Deşi este considerat organul decizional de la cel mai înalt nivel Consiliul Guvernatorilor a delegat majoritatea puterilor sale Comitetului Executiv. excluderea unor membri sau modificarea acordului internaţional care Consiliul Guvernatorilor | guvernează funcţionarea FMI. trebuie să reţinem că acesta este condus de Consiliul Guvernatorilor (Board Governors). Totodată. Comitetul executiv al FMI este responsabil de rezolvarea problemelor curente din cadrul organizaţiei. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Comitetul pentru Dezvoltare are atribuţii consultative atât faţă de FMI. Întrunirea Consiliului are loc odată pe an şi implică două zile de şedinţe plenare în cadrul cărora guvernatorii se consultă între ei şi prezintă punctul de vedere al ţărilor lor cu privire la probleme internaţionale curente de natură economică şi financiară. criteriul relevant fiind acela al poziţiei ocupate de fiecare stat membru în cadrul economiei mondiale. Consiliul Guvernatorilor este format dintr-un guvernator şi câte un guvernator supleant pentru fiecare stat membru. Comitetul Monetar şi Financiar Internaţional şi Comitetul pentru Dezvoltare au rolul unor organe consultative în cadrul funcţionării FMI. funcţie care este ocupată de regulă de către ministerul de finanţe sau de către preşedintele băncii centrale din statul membru în cauză.ionescu14@rdslink. PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. alocarea drepturilor speciale de tragere pentru statele membre. intră Comitetul Monetar şi Financiar Internaţional | în competenţele Consiliului Guvernatorilor Comitetul pentru Dezvoltare alegerea sau numirea directorilor executivi şi interpretarea prevederilor actului constitutiv al organizaţiei. În legătură cu sistemul decizional al FMI trebuie reţinut faptul că acesta funcţionează în conformitate cu regula reprezentării proporţionale. acesta fiind organul decizional situat la cel mai înalt nivel.Instituţiile financiare internaţionale În ceea ce priveşte organizarea internă a FMI. la data: 20-11-2013. Consiliul la rândul său se consultă în luarea deciziilor cu două comitete ministeriale. Întâlnirile anuale sunt prezidate de Guvernatorul Băncii Mondiale şi de Guvernatorul FMI. admiterea de noi membri. Întrunirile Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional au loc de două ori pe an fiind discutate în cadrul acestora subiecte de interes comun care afectează economia mondială. 4/2013 | 75 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acesta numără 24 de membri. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Problemele curente ale organizaţiei sunt rezolvate de cei 24 de membri ai Comitetului Executiv care reprezintă şi iau decizii în numele celor 188 de state membre ale organizaţiei.

Ioan LAZĂR

Figura nr. 1. Funcţionarea Fondului Monetar Internaţional; Sursă: Independent Evaluation Office of the International Monetary Fund, Governance of the IMF. An Evaluation, IMF Publications, Washington, 2008, p. 14.

Raporturile de colaborare ale organizaţiei cu alte organizaţii internaţionale DOCTRINĂ Fondul Monetar Internaţional lucrează în strânsă colaborare cu Banca Mondială.[28] Cele două organizaţii sunt distincte dar complementare, interdependenţa dintre aceştia fiind reflectată şi prin faptul că statele membre care doresc să adere la Banca Mondială, trebuie să fie mai întâi membri ai FMI. Cele două organizaţii au obiective complementare dar îşi desfăşoară activitatea la nivele diferite. Astfel, FMI se concentrează pe problemele legate de sectorul macroeconomic şi financiar, creditele acordate de Fond având ca obiect plata importurilor, stabilizarea monedelor naţionale, restabilirea condiţiilor pentru dezvoltare economică, în timp ce Banca Mondială are în vedere dezvoltarea pe termen lung a statelor membre şi reducerea sărăciei la nivel mondial, proiectele finaţate de aceasta având ca scop reformarea infrastructurii, ale unor sectoare particulare ale economiei etc. În afară de Banca Mondială FMI îşi desfăşoară activitatea în strânsă colaborare cu ONU, cu OMC, cu grupul statelor puternic industrializate şi emergente (G-20[29], G-8[30]), cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), cu diferite bănci de dezvoltare regională, cu alte organizaţii internaţionale, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi ai societăţii civile şi al mediului academic, precum şi cu media.
[28]

A se vedea pentru detalii legate de raporturile dintre instituţiile de la Bretton Woods şi D.D. Şaguna, Tratat de drept financiar şi fiscal, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, pp. 236-243.

[29]

G-20 este format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit, Statele Unite, Argentina, Australia, Brazilia, China, India, Indonezia, Koreea, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia şi UE. G-8 este format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit, Statele Unite.

[30]

76 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

Instituţiile financiare internaţionale

2.2. Banca mondială[31] Prezentare generală Alături de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială (the Wolrd Bank) se numără printre cele mai populare instituţii financiare internaţionale din lume.[32] Aceasta a fost înfiinţată ca agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite în perioada imediat următoare încheierii celui de al doilea război mondial, în 1944. Banca Mondială, în pofida denumirii sale, nu este o bancă în sensul comun al termenului, reprezentând un parteneriat format dintr-un grup de instituţii care cu ajutorul resurselor impresionante de care dispun încearcă să contribuie în cele 188 de state membre ale organizaţiei la realizarea unor scopuri precum facilitarea dezvoltării economice durabile, combaterea sărăciei şi a bolilor venerice.

Figura nr. 2. Componenţa Grupului Băncii Mondiale Sursă: prelucrare după http://www.fin.gc.ca/bretwood/bretwd08_1-eng.asp

În vederea realizării în cât mai mare măsură a obiectivelor menţionate, Grupul Băncii Mondiale (vezi Figura nr.2.) reuneşte un set complex de instituţii multinaţionale, multisectoriale şi multidisciplinare[33] care sunt responsabile de diverse aspecte ale dezvoltării economice. Printre principalele trei instituţii ale Grupului includem Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (International Bank for Reconstruction and Developement – IBRD)[34] responsabilă de acordarea creditelor pentru ţările cu venituri medii şi de încredere din punct de vedere financiar, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (International Developement Association – IDA) – înfiinţată în 1960 exclusiv în scopul ajutării celor mai sărace ţări ale lumii şi Corporaţia Financiară Internaţională (International Finance Corporation Banca mondială | – IFC), responsabilă de creditarea întreprinderilor private Banca Internaţională pentru pentru realizarea proiectelor din sectorul privat. Grupul Reconstrucţie şi Dezvoltare | include de asemenea două entităţi distincte, mai reduse Asociaţia Internaţională ca şi dimensiuni: Agenţia pentru Garantarea Multilaterală pentru Dezvoltare a Investiţiilor (Multilateral Investment Guarantee Agency – MIGA), având ca scop furnizarea de garanţii pentru întreprinderile private împotriva riscului politic care activează în ţările aflate în curs de dezvoltare şi Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor legate de Investiţii (International Center for the Settlement of Investment Disputes – ICSID) care oferă facilităţi de conciliere şi arbitraj pentru statele membre.
[31] [32]

http://www.worldbank.org/

A se vedea K. Marshall, The World Bank: from Reconstruction to Developement to Equity, Ed. Routledge, Londra, 2008, p. xv. K. Marshall, op. cit., p. 2. Instituţia nu trebuie confundată cu însăşi Banca Mondială, aceasta din urmă fiind un set de instituţii reponsabile de facilitarea dezvoltării economice.

[33] [34]

PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 | 77 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

DOCTRINĂ |

Ioan LAZĂR

Banca Mondială reprezintă totodată partenerul de încredere a multor organizaţii internaţionale care au o activitate conexă aceleia desfăşurate de aceasta, printre care amintim agenţiile ONU, ministerele responsabile de dezvoltare economică din cadrul guvernelor naţionale, bănci de dezvoltare regională şi multilaterală, organizaţii neguvernamentale, fundaţii private etc. Personalul numeros al organizaţiei depăseşte 9000 de angajaţi şi include în rândurile sale eonomişti, experţi în politici publice, ingineri, analişti financiari, precum şi cercetători care formează o echipă multidisciplinară şi care îşi desfăşoară activitatea atât în sediul central de la Washington, cât şi în cele peste 100 de birouri teritoriale. Scurt istoric Originile instituţiei sunt legate, în mod similar acelora ale Fondului Monetar Internaţional şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului, de întâlnirea de la Bretton Woods.[35] Scopul istoric al organizaţiei internaţionale înfiinţate după al doilea război mondial – i.e. a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (precursorul Băncii Mondiale şi instituţia de bază a Grupului Băncii Mondiale de astăzi) – a fost acela să contribuie la reconstruirea Europei distruse de după război.[36] În prezent, deşi reconstrucţia[37] reprezintă în continuare o parte importantă a activităţii băncii, reducerea sărăciei prin intermediul globalizării inclusive (una care să aibă în vedere şi să includă şi ţările sărace) şi sustenabile a devenit obiectivul major al organizaţiei. Misiunea organizaţiei[38] Scopul actual al organizaţiei este acela să conlucreze cu ţările cele mai sărace ale lumii (în număr de aproximativ o sută în prezent) şi să faciliteze dezvoltarea lor economică şi socială cu ajutorul a numeroase mijloace, printre care amintim acordarea de resurse financiare, suport tehnic şi consultanţă economică statelor membre. Acţiunile băncii vizează pe lângă ţările cele mai sărace şi ţările afectate de conflicte, ţările lumii arabe, precum şi ţările cu venituri medii şi credibile din punct de vedere financiar. Printre produsele de servicii financiare furnizate de către bancă se numără împrumuturile cu dobândă redusă, credite libere de dobânzi, ajutoare acordate ţărilor în curs de dezvoltare. Aceste proiecte finanţează o arie largă de investiţii în domeniul educaţiei, administraţiei publice, infrastructurii (furnizarea apei şi a electricităţii, transport public etc.), sectorului financiar privat, agriculturii şi administrării resurselor naturale. Unele dintre aceste proiecte sunt cofinanţate de guvernele naţionale, altele de către instituţii multilaterale, bănci comerciale, agenţii de credite pentru exporturi sau investitori din sectorul privat.

DOCTRINĂ

[35]

Pentru mai multe detalii privind istoricul Băncii Mondiale a se vedea E.S. Mason, R.E. Asher, The World Bank since Bretton Woods, Ed. The Brookings Institution, Washington, 1973, pp. 12 şi urm.

[36] Acordarea primului împrumut public având ca obiect reconstrucţia ţărilor afectate de război a avut loc în 1947, acesta fiind acordat Franţei şi s-a ridicat la 250 de mil. de dolari. A se vedea în acest sens World Bank, A Guide to the World Bank, Washington, 2011, p. 209. [37] Actualmente această componentă a activităţii băncii vizează eliminarea efectelor negative ale dezastrelor naturale şi reabilitarea post-conflictuală a ţărilor aflalte în curs de dezvoltare şi a economiilor în tranziţie (de ex. internvenţiile pentru reconstruirea Bosniei de după război sau a regiunii Timorului de Est, pentru eliminarea distrugerilor cauzate de hurican în Asia de Est sau a acelora cauzate de cutremurul din Turcia). [38] Pentru mai multe detalii legate de scopurile Băncii Mondiale a se vedea Ch.L. Gilbert, D. Vines, The World Bank: Structures and Policies, Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 21 şi urm.

78 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

[40] Statul membru care doreşte să adere la structurile Băncii Mondiale. asistenţă tehnică. cel mai mare sponsor de talie internaţională a proiectelor de biodiversitate. Şaguna. Ed. fiecărui stat membru îi sunt alocate 250 de voturi. În ţările aflate în curs de dezvoltare ajută la reformarea instituţiilor. 3. de dolari pentru 303 proiecte destinate reducerii sărăciei derulate în ţările aflate în curs de dezvoltare. lider al luptei anticorupţie la nivel mondial. efectuează studii şi cercetări şi le pune la dispoziţia statelor membre. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . cu posibilitatea reînnoirii acestuia. virusul HIV şi SIDA. la realizarea stabilităţii financiare şi a sector public | dezvoltării durabile a acestora. la data: 20-11-2013. Astfel. În afară de cele menţionate Grupul Băncii Mondiale poate fi considerat cel mai mare finanţator al proiectelor legate de educaţie (de ex. trebuie să deţină mai întâi calitatea de membru al Fondului Monetar Internaţional. Mandatul guvernatorilor din cadrul consiliului este de 5 ani. 4/2013 | 79 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.D.ionescu14@rdslink. c. Totodată. iar cele care vor să devină membri ai Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare. În ţările caracterizate de o pace instabilă contribuie la prevenirea conflictelor şi înlăturarea efectelor eventualelor conflicte. 225 şi urm. al Corporaţiei Financiare Internaţionale sau ai Agenţiei pentru Garantarea Multilaterală a Investiţiilor. voturile de care dispune fiecare dintre acestea fiind determinate în funcţie de puterea economică şi contribuţiile financiare ale acestora la constituirea fondurilor organizaţiei. [39] [40] K. [41] PANDECTELE ROMÂNE NR. Pentru detalii legate de organele şi funcţionarea Grupului Băncii Mondiale a se vedea şi D. adeseori prin parteneriate. Tratat de drept financiar şi fiscal. de guvernatorul băncii centrale sau de un alt înalt oficial de rang similar. Astfel. sponsorizează. organe care adoptă deciziile de importanţă majoră în cadrul organizaţiei. Această funcţie este ocupată de regulă de ministrul finanţelor din statul respectiv. un puternic susţinător al înlăturării datoriilor publice.ro. All Beck. găzduieşte sau participă la numeroase conferinţe sau forumuri pentru dezvoltare. cit. Organizaţiile care formează Grupul Băncii Mondiale sunt deţinute de guvernele statelor membre care deţin puterea de decizie la nivel înalt în cadrul organizaţiei. de exemplu în 2011 Banca Mondială a furnizat 46. aceasta contribuie la finanţarea proiectelor de dezvoltare destinate îmbunătăţirii standardelor de viaţă şi reducerii sărăciei. Banca Mondială oferă suport pentru ţările aflate în curs de dezvoltare prin sfaturi legate de politicile economice.Instituţiile financiare internaţionale În afară de serviciile financiare. Marshall. p. op. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.9 mld. Bucureşti. trebuie să adere mai întâi la structurile Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. proiecte privind reducerea analfabetismului). îmbunătăţirea climatului finanţarea proiectelor de dezvoltare | pentru investiţii.. Consiliul Guvernatorilor Organizare Banca Mondială reprezintă o instituţie din sectorul public[39] unde cele 188 de state membre participă la luarea deciziilor conform principiului reprezentării proporţionale. 2001. cel mai mare sponsor al luptei împotriva infecţiilor cu malaria. Statele membre realizează conducerea Grupului Băncii Mondiale prin Consiliul Guvernatorilor şi prin Comitetul Directorilor Executivi. pp.[41] Consiliul Guvernatorilor este compus dintr-un guvernator şi un guvernator supleant numit de fiecare stat membru. plus alte voturi suplimentare în funcţie de contribuţia financiară a statului la constituirea fondurilor organizaţiei.

fără să aibă însă un drept de vot. Arabia Saudită. la data: 20-11-2013. precum şi doi membri atipici (organizaţii internaţionale la rândul lor): Uniunea Europeană şi Banca Europeană pentru Investiţii. Organizaţiile internaţionale financiare cu o sferă de acţiune regională 3. finanţe internaţionale. Germania. Iordania. DOCTRINĂ 3. [43] [44] [45] 80 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Scopul principal al organizaţiei este acela să ofere servicii financiare (credite. Mongolia. Totodată. adoptarea deciziilor privind acordarea împrumuturilor etc. adoptarea strategiilor de asistenţă a statelor. garanţii. iar Rusia de doar 6%. precum Franţa. 27. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . În scopul îndeplinirii în cât mai mare măsură a scopurilor organizaţiei Banca Mondială colaborează strâns cu Fondul Monetar Internaţional. Rusia.Ioan LAZĂR Comitetul Directorilor Executivi este format din Preşedintele Băncii Mondiale şi din 25 de directori executivi. societatea civilă. Regatul Unit. op. aceştia având posibilitatea să asiste la şedinţele comitetului.5%. decizii privind funcţionarea organizaţiei.[42] Directorii executivi nu au putere de reprezentare a instituţiei. Directorii executivi sunt ajutaţi în desfăşurarea activităţii lor de consilieri şefi şi consilieri.. decizii privind determinarea cotei de participare la capital. luarea deciziilor privind aprobarea şi garantarea creditelor. SUA dispunând de doar 10% din capital. Astfel. Având în vedere această realitate.) însă nu pot fi adoptate decât cu o majoritate de 75-85% din capitalul deţinut de statele membre. http://www. Tunisia.ebrd. anumite decizii pot fi adoptate exclusiv în baza voinţei statelor europene. reducerea sărăciei. a seminariilor şi conferinţelor de presă organizate.shtml Capitalul instituţiei provine din contribuţiile statelor membre. c. Membri comitetului sunt aleşi pentru un mandat de 5 ani. stabilirea unor politici noi sau a deciziilor de natură administrativă. decât dacă beneficează de un mandat special în acest sens din partea Comitetului. Comitetul se întruneşte de cel puţin două ori pe săptămână în vederea reanalizării politicii băncii. cu posibilitatea reînnoirii acestuia. cit.com/pages/homepage.) şi asistenţă tehnică pentru proiectele menite [42] Statele membre mari. Japnoia de 8. mediul academic şi mass-media prin intermediul dezbaterilor publice. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. având loc întâlniri regulate între reprezenţanţii celor două instituţii scopul acestora fiind discutarea problemelor legate de dezvoltare economică. Secretariatul organizaţiei este responsabil de coordonarea efectuării de către statele membre a contribuţiilor financiare periodice şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de zi de zi a organizaţiei. Maroc sau Egipt. organizaţii non-guvernamentale. p. restul statelor membre fiind reprezentate de ceilalţi 20 de directori executivi aleşi. facilităţi de leasing etc.ro. SUA. UE şi Banca Europeană pentru Investiţii deţin împreună peste 51% din capitalul băncii. decizii privind stabilirea condiţiilor de acordare a finanţării etc. printre membri de astăzi ai organizaţiei se numără ţări precum Turcia. China şi Japonia numesc câte un director executiv. grupul păstrează legătura cu băncile de dezvoltare multilaterală. Deciziile de importanţă majoră (de ex. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare[43] Prezentare generală Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (European Bank for Reconstruction and Development) este o organizaţie internaţională financiară regională[44] care numără în prezent peste 64 de state membre provenite atât din regiunea Europei. Caracterul regional al organizaţiei poate fi justificat în special prin faptul că statele europene. Bronstone. cât şi din afara acesteia[45].1. A se vedea A. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.

2. p.. p.[48] În primii ani de la înfiinţare. p. XVIII. Linarelli. PANDECTELE ROMÂNE NR. A se vedea în acest sens A. vol. [51] [52] A. precum şi L.ro. la căderea zidului Berlinului şi la revoluţiile care au avut loc în anul 1989. respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi independenţa justiţiei. A Comparative Analysis of the Constituent Agreement. No. 31.Instituţiile financiare internaţionale să faciliteze tranziţia statelor membre de la economia centralizată. The European Bank for Reconstruction and Developement. Legal and Policy Issues. cât şi entităţi private (bănci.ionescu14@rdslink. Wold. Printre clienţii băncii se numără atât entităţi publice (de ex. D. p. Environmental Law and Policy Forum. 1992. pp. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Bronstone. la data: 20-11-2013. 19. no. aceasta avea ca obiectiv şi consolidarea democraţiei în regiune. Vezi în acest sens A. Atingerea acestora din urmă obiecitve a fost posibilă prin condiţionarea politică[50] a accesului la serviciile băncii.[51] Fapt care a justificat concluziile unor autori în sensul în care BERD ar fi mai mult o instituţie politică. Misiune Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este o instituţie financiară unică datorită în special implicaţiilor politice ale activităţii sale.[52] [46] Ideea înfiinţării organizaţiei a aparţinut fostului preşedinte francez Francois Mitterand care a ridicat problema înfiinţării unei bănci de dezvoltare europene în şedinţa Parlamentului European din 25 octombrie 1989. [47] Merită reţinut în acest context faptul că în organizaţie sunt acceptate în calitate de membri doar statele care respectă principiile democraţiei pluripartidiste caracterizate de libertatea alegerilor. Bronstone. precum şi de cele dornice să adere la strucuturile instituţiei a principiilor democraţiei pluripartidiste. ulterior momentului aderării acestora la organizaţie poate avea consecinţe pe planul continuării finanţărilor accesate. 29. liberalizarea preţurilor. Boston College International and Comparative Law Review. crearea premizelor pentru consolidarea pieţei unice europene. Totodată. 2. [49] A se vedea pentru mai multe detalii Ch. Aceasta s-a implicat în atragerea fondurilor din surse publice şi private pentru proiecte care au vizat reformarea sistemelor bancare naţionale.. companii de stat. cit. Manchaster University Press. 59. privatizările şi crearea cadrului legal adecvat pentru drepturile de proprietate BERD | intelectuală. 47. constând în special în declinul productivităţii industriale.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. inflaţie crescută şi instabilitate politică. The European Bank for Reconstruction and Developement.F. Astfel. c. 40. Manchaster. p. A Model for Improving MDB Decision Making. spre deosebire de alte instituţii financiare internaţionale BERD are în vedere şi atingerea unor obiective care ţin de conceptul dezvoltării economice durabile şi de protecţia mediului în general. 365. Graham & Fortman Ltd. Shihata. The European Bank for Reconstruction and Developement. Nerespectarea acestor principii de către statele mebre. 1990. Banca a jucat de asemenea un rol important dezvoltare economică durabilă | şi în stabilizarea financiară a regiunii în contextul crizei protecţia mediului economice şi financiare declanşate în 2008. op. 59. în afară de rolul său iniţial de a facilita dezvoltarea economică şi tranziţia către sistemul economiei de piaţă funcţională a fostelor state comuniste[49]. 4/2013 | 81 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. buna funcţionare a acestuia fiind considerată esenţială pentru dezvoltarea economică a fostelor state comuniste. op. 41. A se vedea supra nota nr. Bronstone. Ed. Vol. specifică statelor comuniste către capitalismul bazat pe economia de piaţă deschisă. A se vedea în acest sens J. autorităţi ale administraţiei publice naţionale sau locale). Prin ajutarea acestora să treacă peste dificultăţile economice cu care se confruntau. întreprinderi private). Establishing an Independent Review Board at the European Bank for Reconstruction and Developement. 1999. Înfiinţarea organizaţiei[46] în aprilie 1991 a avut ca scop facilitarea dezvoltării economice a ţărilor democratice[47] ale regiunii (în special din Europa Centrală şi de Est) şi nu numai în perioada care a urmat căderii regimurilor comuniste a Europei de Est. Ed. Londra. asigurarea păcii şi a dezvoltării uniforme a regiunii europene. Zaelke. cit. activităţile băncii s-au concentrat aproape exclusiv pe sectorul privat. [50] Respectarea de către statele membre.I. decât una economică. [48] Ne referim aici în special la destrămarea fostei Uniuni Sovietice..

provenite din 58 de state membre ai organizaţiei şi care îşi desfăşoară activitatea în sediile secundare stabilite în peste 36 de state din regiune şi nu numai. 2008. pp.. precum şi proiecte de dezvoltare economică ale întreprinderilor deţinute exclusiv sau majoritar de stat. garanţiile şi investiţiile susţinute din fondurile instituţiei. de privatizare sau reformele economice ale autorităţilor publice de la nivel naţional sau local. Faber. cit. p. Georgetown Univeristy Press. Careers in International Affairs. 3. a 8-a. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. principala atribuţie a acestuia constând în reprezentarea legală a instituţiei şi administrarea activităţii acesteia sub [53] A se vedea pentru detalii C. Organizarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Sursă: prelucrare după http://www. Washington. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. op. Sunt finanţate în principal proiecte de infrastructură.[54] Creditele acordate de bancă au un termen de rambursare cuprins între 5-10 ani şi acoperă cel mult 35% din valoarea proiectului pentru a cărui realizarea au fost accesate. care îşi deleagă majoritatea atribuţiilor către Consiliul Director. DOCTRINĂ Figura nr.)[53] serviciile financiare acordate de către bancă actorilor secotrului public putând forma doar maximum 40% din creditele. Organizare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are un personal format din peste 1600 de persoane. Ed. Bronstone. 34.pdf Deciziile la nivelul băncii sunt adoptate de către Consiliul Guvernatorilor format din guvernatorii[55] numiţi de fiecare stat membru în parte. energiei. Preşedintele băncii este ales din rândul membrilor Consiliului Guvernatorilor. la data: 20-11-2013. 113 din Carta BERD.com/downloads/orgcharts/ebrd. [55] 82 | PANDECTELE ROMÂNE NR. organul responsabil de conducerea strategică a instituţiei. dezvoltării IMM-urilor etc. 166-168. În general funcţia de guvernator este ocupată de către miniştri de finanţe din guvernele naţionale.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ .ebrd. [54] A se vedea în acest sens art.ro. c.Ioan LAZĂR O altă specificitate a organizaţiei ţine de axarea acesteia în special pe finanţarea proiectelor din sectorul privat (în special a acelora din domeniul agriculturii. ed. A se vedea în acest sens A.

Dictionary of International Trade. E. 3. începând din 1968. Misiune[62] Banca Europeană de Investiţii prin activitatea sa urmăreşte atingerea a mai multor obiective de importanţă majoră pentru funcţionarea Uniunii Europene dintre care reţinem. 3. 2009.). la data: 20-11-2013.[59] Scopul principal al Băncii Europene de Investiţii este acela să Tratatul de la Roma | acorde credite. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Banca Europeană de Investiţii Prezentare generală Banca Europeană de Investiţii este instituţia Uniunii Europene înfiinţată cu sediul la Bruxelles[58]. A se vedea în acest sens Banca Europeană de Investiţii. În anul 2011 cele 450 de proiecte finanţate din fondurile băncii au provenit din peste 78 de ţări. BEI Publications. ci din subscrierile statelor membre. Menţionăm aici că de-a lungul existenţei sale peste 150 de state din lume au beneficiat de serviciile băncii. 388. 2011 disponibil [Online] pe: http://www. c.[60] Beneficiarii produselor financiare furnizate de către bancă sunt actori din sectorul public şi privat atât din statele membre. Sharpe Inc.. prin prevederile Tratatului de la Roma. [60] [61] J. p. din cele 54 mld.pdf [62] A se vedea pentru detalii şi datele disponibile pe website-ul instituţiei http://www. În calitate de instituţie de credit a Uniunii. precum şi din resursele financiare atrase de pe pieţele de capital străine prin emiterea de obligaţiuni. garanţii şi asistenţă tehnică pe termen lung în instituţie de credit a Uniunii | vederea realizării obiectivelor majore ale Uniunii Europene. 68. A. Amercia Latină etc. Rai. Handbook of the Global Trade Community. Hinkelman (coord.eib. din zona Caraibe-Asia-Pacific. cât şi din afara Uniunii Europene (ţări aflate în proces de preaderare la UE.2.1.ionescu14@rdslink. din economistul şef adjunct.P. Basics of International Business. 2005. Ed. ţări din Africa. aceasta este guvernată de reprezentanţii statelor membre. A se vedea în acest sens G. Capitalul instituţiei nu provine din bugetul Uniunii. precum şi a dezvoltării economice sustenabile.eib.)[61]. finanţare nedepăşind însă în niciuna dintre cazuri 50% din valoarea proiectelor finanţate. a VI-a.2. în jur de 7 mld. 4/2013 | 83 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.htm PANDECTELE ROMÂNE NR. ed. de euro alocate. Consilierul General şi Economistul Şef. din consilierii generali adjuncţi. Luxemburg.org/ attachments/general/what_is_the_eib_ro. Preşedintele este sfătuit în îndepliniriea atribuţiilor sale de Comitetul executiv[56] şi de Departamentul de Management Superior (Senior Mangament)[57] care supervizează toate aspectele privind strategia băncii şi funcţionarea acesteia. dată de la care organizaţia reuneşte două instituţii financiare a Uniunii Europene cu personalitate juridică distinctă şi activitate specifică: Banca Europenă de Investiţii (European Investment Bank – EIB) şi Fondul European de Investiţii (European Investement Fund – EIF). Grupul băncii europene de investiţii Înfiinţarea Grupului Băncii Mondiale a avut loc în luna iunie a anului 2000. Ce este Banca Europeană de Investiţii?. în special: [56] Format din preşedintele şi vice-preşedinţii organizaţiei. M. Neelankavil.org/products/index. trezorier şi un inspector. de euro fiind alocate statelor din afara UE. California. World Trade Press. New York. în 1958. BEI în special pe cele ale coeziunii economice şi sociale.ro. p.Instituţiile financiare internaţionale îndrumările Consiliului Directorilor. Ed. [58] [59] Ulterior sediul instituţiei a fost mutată la Luxemburg. [57] Format din conducătorii entităţilor componente ale băncii. precum şi din Secretarul General. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

adaptate nevoilor statelor afectate de recesiunea economică. 4. precum şi numărul creditelor acordate cu peste 30% şi a recurs în acelaşi timp la crearea unor instrumente financiare flexibile. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.[63] Proeictele care au potenţialul să obţină sprijinul băncii trebuie să contribuie la intărirea integrării şi dezvoltării uniforme a Uniunii Europene şi/sau să ajute la îmbunătăţirea cooperării între statele membre. 84 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 7. Consiliul UE. Curtea de Justiţie Europeană. adaptarea la schimbările climatice. S. 8-9. DOCTRINĂ [63] A se vedea pentru detalii R.org/about/key_figures/index.[67] Comitetul de administrare al băncii. Lewenhak. p. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . E. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 1982. New York. este format din Secretarul General. OLAF[65]) şi bănci comerciale naţionale. într-un număr redus de cazuri angajaţi ai unor organizaţii industriale.ro. angajaţi ai unor instituţii financiare internaţionale sau. International Business: Theory and Practice. proiecte de infrastructură economică şi socială. ori bănci private. op.eib.ionescu14@rdslink. Organizare[66] Deciziile de importanţă majoră privind stabilirea politicii de creditare. economia ecologică etc. stabilirea obiectivelor băncii. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştri de finanţe ai statelor membre UE. Banca Europeană de Investiţii şi-a crescut capitalul cu peste 40%. 148. care se ocupă de asigurarea desfăşurării activităţilor curente ale organizaţiei.). instituţiile UE (Comisia Europeană. investiţii în activităţi de cercetare-dezvoltare.Ioan LAZĂR dezvoltarea regională şi realizarea coeziunii economice şi sociale (ex. pp. Lewenhak.. c. M.. Ed. protecţia mediului şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai (susţinerea proiectelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Vezi Figura nr.A. New York. [64] [65] [66] [67] Vezi http://www. Consiliul Guvernatorilor alege pe criterii profesionale membri Consiliul Director. susţinerea IMM-urilor etc.. 2006. precum şi din şefii celor 13 directorate ale băncii.htm Oficiul European Anti-fraudă. a II-a. ed. Sharpe Inc.[64] În vederea realizării obiectivelor sale Banca Europeaană de Investiţii colaborează cu diverse bănci regionale. instituţii financiare internaţionale. În contextul crizei economice şi financiare declanşate în anul 2008. Ajami et al. precum şi S. Comitetul economic şi Social. cit. din inspectorul general. p. la data: 20-11-2013. dezvoltarea Uniunii Europene şi a cooperării între statele membre. Ombudsmanul European. Routledge. facilitarea aderării statelor aflate în negocieri de aderare cu UE. Ed. The Role of the European Investment Bank.). numirea şi revocarea membrilor Consiliului Director şi a Comitetului de Administrare se adoptă de către Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii. Curtea de Conturi. Consiliul European. Parlamentul European. de regulă din rândul membrilor guvernelor naţionale.

UE reprezentat de Comisia Europeană 30%. Lewenhak.Instituţiile financiare internaţionale Figura nr. având în vedere că nu acordă credite sau subvenţii directe şi nici nu efectuează investiţii directe. Fondul European de Investiţii[68] Prezentare generală Cea de a doua instituţie financiară componentă a Băncii Europene de Investiţii a fost creată în 1994 în urma unui parteneriat public-privat încheiat între Banca Europeană de Investiţii[69]. Din punct de vedere teritorial activităţile fondului se restrâng la statele membre ale UE.9%.1% din capital. Comisia Europeană ca reprezentant al Comunităţilor Europene şi un număr de instituţii financiare publice şi private din Europa. Pentru mai multe detalii în acest sens a se vedea Statistical Survey of the European Union. c. a 3-a. p.2. de euro. 1999. ed.. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . la data: 20-11-2013. Ed. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 46. precum şi la trei state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) – Islanda. 8. [68] Pentru detalii privind funcţionarea şi organizarea Fondului European de Investiţii a se vedea informaţiile disponibile [Online] pe http://www.[71] În vederea susţinerii IMM-urilor Fondul European de Investiţii nu acţionează asemeni unei instituţii de credit. Routledge.htm [69] În urma iniţiativei de restructurare din anul 2000. În schimb. la câteva state candidate (Croaţia şi Turcia). în special a acelora recent înfiinţate sau a acelora cu un profil tehnologic. Londra. În prezent capitalul instituţiei se ridică la 3 mld. [70] [71] PANDECTELE ROMÂNE NR. În prezent BEI deţine 62. 1982. 4/2013 | 85 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.eif.org/who_we_are/index. Organizarea Băncii Europene de Investiţii Sursă: prelucrare după S. acţionează ca un intermediar între IMM-uri şi instituţiile de creditare. 3. BEI a devenit acţionarul majoritar al Fondului şi a luat fiinţă Grupul Băncii Europene de Investiţii. 4. Ed. Europa Publications Ltd. Liechtenstein şi Norvegia.de euro. iar instituţiile financiare (24 în prezent) deţin doar 7. New York. în valoare nominală de 1 mil.2. The Role of the European Investment Bank.[70] Scopul principal al Fonduului a fost acela să ofere instituţiilor financiare infrastructura şi instrumentele de garantare adecvate finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii. p. The European Union Encyclopedia Directory. divizat în 3000 de acţiuni.ro.ionescu14@rdslink.

Britain in the European Union Today. care are obligaţia să raporteze privitor la activitatea sa Consiliului Director numit de către acţionarii Fondului şi care este responsabil de aprobarea operaţiunilor efectuate din fondurile instituţiei. Pe lângă serviciile financiare obişnuite (credite avantajoase. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . în special a acelora din domeniul antreprenoriatului. Conducerea activităţii cotidiene a Fondului se realizează de către Directorul executiv. 3. sisteme de administrare publică şi financiară. prin reducerea sărăciei şi a diferenţelor sociale dintre diferitele pături sociale şi prin promovarea creşterii economice sustenabile. prin dialog politic şi asistenţă tehnică acordată statelor membre. c. creşterii economice. C. la data: 20-11-2013. 2005. 95. al dezvoltării tehnologice. a dezvoltării regionale. [72] DOCTRINĂ A se vedea pentru detalii D.adb. http://www. Adunarea generală se întruneşte în şedinţă ordinară odată pe an în vederea aprobării raportului anual privind activitatea Fondului şi a raportului Comisiei de audit. Banca Asiatică de Dezvoltare[74] Înfiinţat în 1966. Instituţia se axează pe finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură. al Comisiei Europene şi al fiecăruia dintre instituţiile financiare private sau publice care au calitatea de acţionar al Fondului. Grupul este format din mai multe instituţii financiae: Corporaţia Inter-americană de Investiţii (Inter-American Investment Corporation) care oferă sprijin financiar pentru IMM-uri. Organizaţia reuneşte în prezent 48 de state membre.[72] Organizare Adunarea Generală a Fondului European pentru Investiţii este considerat organul decizional reprezentativ al instituţiei şi este format din câte un reprezentant al BEI (de regulă preşedintele sau unul dintre vicepreşedinţi).html http://www. servicii de sănătate.iadb. Fondul de Investiţii Multilaterale (Multilateral Investment Fund) axat pe promovarea creşterii sectorului privat (în special pe cel al microîntreprinderilor) prin acordarea de garanţii şi realizarea de investiţii directe.5995. asistenţă tehnică) instituţia se preocupă şi de cercetarea ştiinţifică în domeniu. Manchaster University Press. pregătirea statelor pentru impactul schimbărilor climatice sau pentru o mai bună administrare a resurselor lor naturale. Manchaster.org/en/about-us/about-the-inter-american-development-bank.Ioan LAZĂR În prezent printre obiectivele principale ale Fondului se numără promovarea implementării politicilor Uniunii Europene. precum şi pentru reducerea sărăciei şi a inegalităţilor sociale în regiune.ro. Ed.3. p. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Watts. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Alte organizaţii financiare internaţionale cu sferă de acţiune regională Grupul Băncii Inter-americane de Dezvoltare[73] Instituţia de credit a luat fiinţă în 1959 în vederea susţinerii iniţiativelor de dezvoltare economică sustenabilă în statele Americii Latine şi Caraibelor.org/ [73] [74] 86 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. Banca doreşte să îşi atingă obiectivele menţionate cu ajutorul acordării de credite şi garanţii financiare. Banca Asiatică de Dezvoltare (Asian Developement Bank) are ca scop îmbunătăţirea standardelor de viaţă a popoarelor statelor din regiunea Asia-Pacific. inovaţiei. administrarea resurselor naturale. garanţii. Pillkinton.

aceasta sprijină promovarea comerţului internaţional între statele membre.bicusa. Scopul băncii era acela să întărească dezvoltarea economică şi să faciliteze progresul social al statelor membre şi a comunităţii islamice în general.ro. Organizaţia reuneşte mai multe instituţii de credit: Banca Africană de Dezvoltare (African Developement Bank). Totodată. c.1. Grupul Băncii Africane pentru Dezvoltare[75] Organizaţia financiară internaţională regională care reuneşte totalitatea statelor situate pe continentul african a luat fiinţă în 1964 cu scopul promovării dezvoltării economice şi sociale în Africa. Printre serviciile băncii se numără acordarea de asistenţă financiară statelor membre prin acordarea de credite şi garanţii financiare.org/irj/portal/anonymous PANDECTELE ROMÂNE NR.org/en/institution. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Organizaţia reuneşte în prezent 56 de state membre.Instituţiile financiare internaţionale Organizaţia reuneşte în prezent 48 de state membre din regiunea asiatică. Fondul African de Dezvoltare Grupul Băncii Inter-americane (African Development Fund). Banca Islamică de Dezvoltare[76] Banca Islamică de Dezvoltare (Islamic Developement Bank) a fost înfiinţată ca instituţie financiară internaţională în decembrie 1973 la Conferinţa Miniştrilor de Finanţe a Ţărilor Islamice şi şi-a început în mod formal activitatea în data de 20 octombrie 1975.afdb. Fondul Nigerian (Nigerian Trust de Dezvoltare | Fund) – care sunt axate pe finanţarea proiectelor majore de Banca Asiatică de Dezvoltare | infrastructură. inclusiv Banca Islamică de Dezvoltare cu instituţiile componente ale Grupului Băncii Mondiale. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Organizaţia îşi desfăşoară activitatea în strânsă Grupul Băncii Africane pentru Dezvoltare | cooperare cu alte instituţii financiare internaţionale. precum şi pe http://www.isdb.aspx [76] http://www. precum şi 19 state din afara regiunii (state europene şi SUA). precum şi prin oferirea asistenţei financiare.org/en/. 4/2013 | 87 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. [75] A se vedea şi informaţiile disponibile pe pagina oficială de web a instituţiei http://www.

Astfel. prin programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” 2007-2013. Gabriela ZANFIR Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern Directiva – instrument de interpretare a dispoziţiilor normative interne (II) Mihaela MAZILU-BABEL[1] Gabriela ZANFIR[2] ABSTRACT This article aims to establish a direct connection between the EU directives and the Romanian legal order. în cele din urmă. ultimately. Universitatea din Craiova. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. This is why the accent is put on the obligation of result imposed by a directive and the different types of obligations which follow and that are to be given effect. the direct effect and with its consecquences: the exclusionary effect and the substition one. proiect strategic ID 78421 (2010). prin opera judecătorului naţional. În plus. the obligation of consistent interpretation is examined together with its subsidiary. consistent interpretation. Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative. REZUMAT Articolul urmăreşte să stabilească o legătură directă între directivele Uniunii Europene şi ordinea juridică română. Therefore. obligation of result. Universitatea din Craiova. Cuvinte-cheie: directive. 88 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. şi alături de consecinţele sale: efectul de excludere şi efectul de substituire. obligaţie de rezultat. interpretare conformă. DOCTRINĂ Keywords: directives. instanţă naţională. De aceea accentul este pus pe obligaţia de rezultat impusă de o directivă şi pe diferitele tipuri de obligaţii subsecvente şi care capătă efecte juridice. direct effect. va fi analizată obligaţia interpretării conforme împreună cu obligaţia subsecventă de a acorda efect direct normelor directivale. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. it proposes a classification of directives. [1] [2] * Doctorand. Această lucrare a fost parţial finanţată din contractul POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/78421. cofinanţat din Fondul Social European – „Investeşte în oameni”. national court or tribunal.Mihaela MAZILU-BABEL. by the national judge. Doctorand. efect direct. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . In addition. c. Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative. articolul propune şi o clasificare a directivelor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

în funcţie de conţinutul acesteia. nepublicată încă în Repertoriu. nepublicată încă în Repertoriu. 23. ed. 3/2013. atunci când instanţa sau autoritatea chemată să aplice dreptul observă că transpunerea unei directive | statul[4] nu a transpus directiva în ordinea juridică internă până ordinea juridică internă la expirarea termenului prevăzut sau că transpunerea este incompletă sau incorectă. Rec. a se vedea cauza Constanzo. Prechal numeşte această primă acţiune a judecătorului drept „obligaţia de aplicare I”. particularii au dreptul să le invoce în faţa instanţelor naţionale împotriva unui stat membru dacă acesta a transpus în mod incorect respectiva directivă”.. pct. la data: 20-11-2013. în prima parte a acestui studiu. 44 „transpunerea unei directive poate fi. în anumite cazuri. cauza 103/88. 2005. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Hotărârea din 22 iunie 1989. 25. deoarece „problema dacă o dispoziţie naţională. necondiţionată şi suficient de precisă. 35-68. p. Dominguez. C-282/10. Kofoed. cauza C-321/05. I-5959. fie sub forma unei dispoziţii direct invocabile şi uneori. autorul preferând folosirea noţiunii de „interpretare în conformitate cu”. Rep. de altfel. Astfel. p. urmând ordinea de abordare prezentă. 181. îndeplinită prin existenţa unui context juridic general. P. c... G. The Fundamentals of EU law revisted. la p. Directives in EC Law. Oxford. pp. 53. S. C-97/11. p. p. a se vedea Hotărârea Curţii din 19 ianuarie 1982. dar şi Hotărârea din 17 iulie 2008. pct. De aceea.). nu trebuie aplicată se pune numai în cazul în care nu este posibilă nicio interpretare conformă a dispoziţiei în cauză”[6] (s. Fratelli Constanzo. Direct effect. Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern – Directiva – obligaţia de rezultat impusă (I).). Becker.ro. PANDECTELE ROMÂNE NR. Pe de altă parte. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. fie că sunt sau nu succeptibile de efect direct[5]. Zanfir. Oxford University Press. dispoziţiile conţinute. Arcor şi alţii. dar şi Hotărârea din 5 iulie 2007. astfel încât nu este necesară o preluare oficială şi expresă a dispoziţiilor directivei în cadrul dispoziţiilor naţionale specifice”. cauzele conexate C-152/07-C-154/07. necondiţionate şi suficient de precise. 2. cu prioritate autoritatea administrativă competentă. p. că „transpunerea unei directive în dreptul intern nu obligă adoptarea unor norme specifice exprese. 42. în cauzele de contencios administrativ. în măsura în care este contrară dreptului Uniunii. direct aplicabile.n. 1839. I-5795. din punctul de vedere al conţinutului. [7] Invocabilitatea directivei ca instrument de interpretare a normei de drept intern mai este cunoscută în literatura de specialitate drept efectul indirect al directivei însă doamna judecător Prechal a argumentat totuşi că denumirea de efect indirect poate cuprinde toate situaţiile în care directiva nu produce un efect direct propriu-zis fiind astfel o noţiune multivalentă. pct. 2007. S. Rec. în această a II-a parte propunem o continuare a afirmaţiei precedente printr-o abordare ce are drept punct de plecare obligaţia de atingere a acelui rezultat raportat la rezultatul final obţinut după termenul limită acordat pentru transpunere. indirect effect. [6] Hotărârea din 24 mai 2012. fiind suficient un context juridic general favorabil atingerii acelui rezultat”[3].. Rep. în ceea ce priveşte conţinutul. pct. Prechal. nr. 40 „în toate cazurile în care dispoziţiile unei directive par. şi în jurisprudenţa de dată recentă a Curţii de Justiţie. 27 cu trimitere la Hotărârea din 24 ianuarie 2012. 4/2013 | 89 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în C.R. [4] [5] O dispoziţie a unei directive are efect direct atunci când este. Mazilu-Babel. a se vedea S. Cu privire la obligaţia impusă şi asupra autorităţii administrative. Amia. fie sub forma efectului specific unui instrument de interpretare. Ed. Prechal. cauza 8/81. Cel care va fi chemat să statueze cu privire la asigurarea sau nu a rezultatului impus va fi chiar judecătorul naţional sau. Barnard (ed. urmează să abordăm cu precădere invocabilitatea directivei ca instrument de interpretare[7] pentru ca analiza celorlalte efecte posibile să o realizăm în ultima parte (III) a studiului. supremacy and the evolving constitution of the European Union. vor „prinde viaţă” acţionând.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern Afirmam.ionescu14@rdslink. [3] M.

Pfeiffer şi alţii. 81. 32. ar fi conferit dreptul reclamantei de a obţine repararea prejudiciului efectiv suferit şi nu doar la repararea celui adus „încrederii”. Drept urmare. Rec. p. A se vedea Dominguez cit. Prinssen. Comisia/ Regatul Unit. ea fost stabilită de Curtea de Justiţie pentru prima dată în anii 1980 în cauza Von Colson[11]. (2) din BGB doar la recuperarea cheltuielilor de deplasare efectuate în legătură cu candidatura sa. Rec. p. [9] [10] A se vedea Hotărârea din 29 mai 1997. 1891. decisive pentru a se stabili dacă un stat membru a transpus în mod corect o directivă. p. 37-39 precum şi Hotărârea din 8 iunie 1994. Direct Effect – Rethinking a Classic Legal Doctrine. C-382/92. în cadrul ordinii juridice naţionale. pct. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . german] era. I-11323.. o dispoziţie adoptată pentru a asigura transpunerea în dreptul intern a Directivei nr. I-2435. a se vedea Dominguez. 26 şi Hotărârea din 5 octombrie 2004.ro. potrivit dreptului german. la data: 20-11-2013. [13] [14] Drept exemplu recent. a fost dezvoltată prin afirmarea principiului interpretării conforme. doamna Von Colson ar fi fost îndreptăţită. Groningen. fie că au fost corect transpuse. Art. p. Pentru mai multe decenii. respectiv a prejudiciului care decurge în cazul candidaţilor discriminaţi din convingerea că raportul de muncă se va încheia liber de orice discriminare. în Jolande M. interpretarea juridică şi aplicarea efectivă a normelor fiind. Rec. The Doctrine of Consistent Interpretation:Managing Legal Uncertainty. de regulă.ionescu14@rdslink. Introducere Potrivit unei jurisprudenţe constante. în temeiul art. G. aceeaşi lege de transpunere impunea instanţelor să aplice o interpretare conformă acelui articol de transpunere cu scopul şi rezultatul impus de către directivă.. Hotărârea din 10 aprilie 1984. instanţa naţională este obligată. 76/206 constituind astfel lex specialis faţă de dispoziţiile de despăgubire din dreptul comun şi care. c. C-300/95. pct. dacă ar fi fost aplicate. să se conformeze art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [12] „Fiecare dintre statele membre destinatare ale unei directive are obligaţia de a lua. să interpreteze dreptul naţional în lumina textului şi a finalităţii directivei în cauză pentru a atinge rezultatul urmărit de aceasta şi. De asemenea. p.. puteau să fie acordate în baza dispoziţiilor lex generalis din Codul civil german. supra. supra dar şi Amia cit. Astfel. pct. a prezentat caracteristicile unei obligaţii alternative şi subsidiare. Gabriela ZANFIR 1. în doctrină precizându-se că reprezintă principala formă de a conferi efect directivelor.. a reprezentat şi posibilitatea conferită instanţelor naţionale de a-şi „salva” statul membru de la condamnarea pentru neîndeplinirea obligaţiilor[12] şi/sau de la naşterea răspunderii Francovich[13]. conform obiectivului urmărit”. 611 BGB [C. de regulă. cauza C-397/01-C-403/01. Comisia/Luxembourg. Jurisprudenţa recentă[14] constituie însă un reviriment jurisprudenţial „ascuns”. I-8835. în măsura posibilului. Annette Schrauwen. von Colson şi Kamann. printre altele. cauza 14/83. Europa Law Publishing. I-2649 C-300/95. 90 | PANDECTELE ROMÂNE NR. toate măsurile necesare în vederea asigurării efectului deplin al acestei directive. 36. pct. pct. persoanele prejudiciate din cauza unei discriminări la angajare nu erau îndreptăţite să pretindă în instanţă decât repararea „prejudiciului adus încrederii”. Betlem.[9] Acest lucru este evident. [11] În contextul în care. 113. Hotărârea din 30 noiembrie 2006. judecătorul sau DOCTRINĂ [8] A se vedea. fie că au fost insuficient transpuse sau fie că nu au fost transpuse. Rec. dacă o astfel de discriminare ar fi avut loc.[10] În ceea ce priveşte o astfel de obligaţie. C-282/10 cit. pentru asigurarea transpunerii unei directive care conferea dreptul de a nu fi discriminat la angajare. despăgubirile care ar fi fost acordate. p. unde Curtea a constatat că deşi articolul din legea de transpunere ar fi putut intra în conflict cu o dispoziţie cuprinsă în mod expres într-o directivă. întrucât dreptul Uniunii cere ca rezultatul impus de către o directivă să fie obţinut de legem şi de facto.Mihaela MAZILU-BABEL. în mod paradoxal. pe de altă parte. 611 bis alin. ar fi fost mai restrânse decât cele care. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin urmare. 288 ultimul paragraf TFUE[8]. supra 6. civ. în sensul că obligaţia de interpretare conformă a căpătat un caracter primar şi principal. având o funcţie supletivă şi conferind dreptul unui justiţiabil de a o invoca doar în situaţia în care dispoziţia din directivă ce impunea un anumit rezultat nu îndeplinea condiţiile efectului direct sau situaţia de fapt nu permitea aplicarea unui efect direct. Comisia/Regatul Unit. C-32/05. O astfel de obligaţie impusă autorităţilor unui stat şi inclusiv celor judecătoreşti. 2002.

la p. pct. c. pct. Backes. Rep. cu trimitere la cauza Dominguez. Drept urmare (2) vom stabili conţinutul obligaţiei de interpretare conformă. S.74-85. C-411/10 şi C-493/10. a se vedea şi Hotărârea din 15 septembrie 2011. pp. pct. pct. C-212/04. Hamangiu. german. 2009. Burca. 4/2013 | 91 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 27 şi Hotărârea din 4 iulie 2006. 4/2010. vom prezenta (6) unele soluţii jurisprudenţiale ale instanţelor judecătoreşti din România. (4) cine sunt „creditorii”. nepublicată încă în Repertoriu. de a interpreta conform norma de drept intern cu directiva incidentă. A se vedea şi cauza Lindqvist.E. mais également de veiller à ne pas se fonder sur une interprétation de cette dernière qui entrerait en conflit avec les droits fondamentaux protégés par l'ordre juridique communautaire ou avec les autres principes généraux du droit communautaire. Totodată.ionescu14@rdslink. 358. şi alţii. înainte de oricare alta. 6. P. 87 „par conséquent. şi doar dacă această interpretare s-ar dovedi limitată.D. şi deoarece România face parte din cea de-a doua categorie. Pe de altă parte. [17] Atunci când sunt chemate să realizeze un control de legalitate al actelor administrative. la p. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . 29. ed. În traducerea realizată în G. în R. cit.R. I-03071. precum şi (5) care sunt limitele interpretării conforme. la data: 20-11-2013. [16] Pentru a asigura. Dreptul Uniunii Europene. considerăm necesar să prezentăm în detaliu componentele obligaţiei de interpretare conformă a dispoziţiilor de drept intern cu prevederile. în jurisprudenţa Curţii de Justiţie este folosită noţiunea de „principiul interpretării conforme”. p. 200. statele membre au obligaţia nu numai de a interpreta dreptul lor naţional într-un mod conform dreptului Uniunii. se foloseşte noţiunea de „principiul interpretării armonioase”. (3) TUE (ex-art. M. astfel. Conţinutul obligaţiei de interpretare conformă Conform jurisprudenţei iterative a Curţii de Justiţie. pct. C-378/07-C-380/07. 2..) nr. pct. obligaţie care trebuie respectată[16] de orice autoritate a unui stat chemată să aplice dreptul. având în vedere că ţările cu o tradiţie autoritate administrativ competentă | substanţială şi activă în interpretarea dreptului lor în limitele interpretării | conformitate cu constituţia naţională par a fi capabile obligaţie de interpretare să aplice această tehnică de interpretare conformă mai uşor decât ţări fără o atare tradiţie[15]. 77. precum şi Hotărârea din 23 aprilie 2009. denumire pe care o considerăm a reflecta întocmai încărcătura obligaţională aferentă. tels que le principe de proportionnalité. N. (3) momentul din care aceasta ia naştere în sarcina judecătorului sau a autorităţii administrative competente[17]. [15] C. Adeneler şi alţii.ro. observarea şi îndeplinirea obligaţiei de cooperare loială conţinută în art. supra la pct. I-6057. 10 TCE). 111. obligaţia interpretării conforme[18] impune ca instanţele naţionale să facă tot ce ţine de competenţa lor.R. Rec. Elantonio. Franz Mücksch. finalitatea şi scopul unei directive. 4 alin. il incombe aux autorités et aux juridictions des États membres non seulement d'interpréter leur droit national d'une manière conforme à la directive 95/46. Ca punct final. Craig. Influenţa jurisprudenţei CJCE privind efectul indirect în sistemele juridice administrative italian. 31-35. (acum R. supra la pct. [20] Hotărârea din 21 decembrie 2011. a 4-a. [18] [19] Cauza Amia cit. ci şi de a se asigura că nu se întemeiază pe o interpretare a unui text de drept derivat care ar intra în conflict cu drepturile fundamentale protejate de ordinea juridică a Uniunii sau cu alte principii generale ale dreptului Uniunii[20]. olandez şi englez şi aplicarea sa de către instanţele administrative naţionale. Angelidaki şi alţii.” PANDECTELE ROMÂNE NR.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern autoritatea publică având obligaţia. cauza C-53/10. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.D. luând în considerare ansamblul dreptului intern şi aplicând metodele de interpretare recunoscute de acesta. pct. 6. Ed. pentru a garanta efectivitatea deplină a directivei în discuţie şi pentru a identifica o soluţie conformă cu finalitatea urmărită de aceasta[19]. nepublicată încă în Repertoriu. urmând să aplice cu efect direct dispoziţiile din directivă care se pretează la o astfel de invocabilitate. Totodată. 85.C.

19. pct. cât şi în conformitate cu finalitatea urmărită de către aceasta.) aplicând metodele de interpretare recunoscute în propriul sistem de drept să ajungă la o soluţie care este conformă cu finalitatea urmărită de dispoziţia din directivă incidentă în speţă. ne aflăm în prezenţa unei obligaţii de interpretare conformă a dispoziţiilor interne cu anumite dispoziţii din directivă dar. instanţa sau o altă autoritate competentă a statului. Odată stabilită finalitatea. instanţa naţională are obligaţia apriorică de a verifica jurisprudenţa Curţii de Justiţie cu scopul de a identifica prezenţa sau lipsa unui ratio decidendi prin care s-a stabilit. Obligaţia de a identifica finalitatea urmărită de către directivă În aplicarea principiului interpretării conforme. protecţiei extinse conferite consumatorilor şi care a constituit scopul pentru care a fost adoptată respectiva directivă. direct sau indirect.Mihaela MAZILU-BABEL. În cadrul executării obligaţiei. hotărârea va forma obiectul recursului pentru aplicarea sau interpretarea greşită a legii şi totodată a unei posibile sesizări adresate Comisiei Europene cu privire la încălcarea de către statul membru a cărui instanţă a pronunţat o astfel de decizie.4. în cauza Content Services. 36. c.1. 160). Gabriela ZANFIR De aceea. nepublicată încă în Repertoriu. instanţa naţională nu va putea oferi o soluţie care să nu ţină cont de finalitatea directivei de a oferi consumatorilor o protecţie extinsă. 109.2. Hotărârea din 5 iulie 2012. aceasta nu va putea include în considerentele hotărârii o motivare care să contravină. 33. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.) interpreteze textul şi finalitatea în conformitate cu drepturile fundamentale ale Uniunii Europene ca apoi. pct. p. 97/7[23] constă „în a oferi consumatorilor o protecţie extinsă. Drept urmare. A se vedea.1. Ediţie specială. C-49/11. 4. a unei obligaţii „inerente sistemului tratatului”[25] şi care reprezintă expresia obligaţiei de cooperare loială prevăzute de art. o instanţă naţională trebuie. la data: 20-11-2013. respectiv aceea a aplicării unei interpretări extensive sau restrictive textului [21] În engleză. 4 alin. ne aflăm în prezenţa autorităţii de lucru interpretat.ionescu14@rdslink. conferindu-le anumite drepturi în domeniul contractelor la distanţă”[24]. material şi procedural şi (2. pentru a duce la îndeplinire această obligaţie. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 15/vol. Dacă ar proceda astfel. (2. [22] Acest procedeu este aplicat şi de către Curtea de Justiţie care precizează care este finalitatea unei directive prin trimitere la jurisprudenţa prin care s-a stabilit deja această finalitate. Adeneler şi alţii. are obligaţia să interpreteze dispoziţiile legii interne atât în conformitate cu textul directivei. p. cel mai recent. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Curtea de Justiţie a stabilit că finalitatea Directivei nr. pe cale pretoriană şi în mod uniform care este finalitatea directivei în cauză[22]. Content Services. În alte cuvinte. [24] [25] 92 | PANDECTELE ROMÂNE NR.) să identifice finalitatea urmărită prin directivă şi să (2. şi în prezenţa unei obligaţii ca în interpretarea sensului acestora din urmă judecătorul să aplice metoda interpretării teleologice[21]. cunoscută sub denumirea de „purposive interpretation”. [23] DOCTRINĂ Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă (JO L 144. ea urmează să joace un rol principal în executarea obligaţiei adiacente. cauza C-19/11. Geltl.ro. Astfel spus. (3) TFUE. din momentul în care finalitatea directivei a fost deja stabilită de către Curtea de Justiţie. totodată.3. Hotărârea din 28 iunie 2012. judecătorul naţional neavând autoritatea de a conferi o interpretare conformă în aplicarea căreia este folosită o altă finalitate a directivei şi la care ar fi putut ajunge în mod autonom. înainte de toate (2. iar în franceză sub denumirea de „interprétation téléologique”. Exempli gratia. nepublicată încă în Repertoriu pct.) luând în considerare ansamblul dreptului intern. Această operaţiune juridică se impune deoarece. 2. atunci când aceasta există.

2001/42/CE[27] a constat în garantarea unui înalt nivel de protecţie a mediului. C-45/08. Rep. 17. în sensul cauza Football Dataco şi alţii | că judecătorul a avut obligaţia de a interpreta în mod extensiv metoda sistematică domeniul de aplicare al dispoziţiilor interne. 96/9/CE[31] a fost stabilită prin coroborarea considerentelor (9). 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informaţiilor confidenţiale şi manipulările pieţei (abuzul de piaţă). Astfel cum reiese din considerentele (9). 16. p.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern directivei şi în lumina căruia. 10 la care face trimitere avocatul general în concluziile din 13 septembrie 2012 în cauza Rwe Vertrieb. pct. (10) şi (12). p. O astfel de interpretare a avut ulterior impact direct asupra protecţia mediului | modului de interpretare a normelor de drept intern.”. p. supra 26. 34. C-567/10. C-92/11. această finalitate este de a stimula punerea în aplicare a unor sisteme de stocare şi de prelucrare a informaţiei pentru a contribui la dezvoltarea pieţei informaţionale într-un context marcat de o creştere exponenţială a volumului de informaţii generate şi prelucrate în fiecare an în toate sectoarele de activitate [. lucru care a dus la încadrarea unor situaţii de fapt într-o reglementare care. 37. atât cu privire la motivele care au stat la baza adoptării directivei. pct. [33] La interpretarea unei directive este necesar să se acorde o atenţie sporită considerentelor acesteia. Directiva nr. instanţa le va putea interpreta folosind toate instrumentele clasice de interpretare. pct. trebuie să fie interpretat textul dispoziţiei de drept intern. în cauza Spector Photo Group-Van Raemdonck judecătorul de la Luxembourg a putut stabili finalitatea urmărită[29] prin interpretarea coroborată a considerentelor (2) şi (12) din Directiva nr. 13/vol. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [28] [29] [30] Directiva nr. Hotărârea din 23 decembrie 2009. istorică sau sistematică. 30.ro. p. 4/2013 | 93 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului. acele considerente care pot oferi indicii cu privire la finalitatea directivei sau a dispoziţiei din directivă care necesită a fi luată în considerare în cauza pendinte. Football Dataco şi alţii. Directiva nr. al Consiliului şi al Comisiei pentru redactarea textelor legislative în cadrul instituţiilor comunitare. Drept exemplu. nu s-ar fi aplicat în cauza pendinte. Ediţie specială. 20. Inter-Environnement Bruxelles şi alţii. în cauza Football Dataco şi alţii. pct. precum metoda literală. În acest sens. Astfel. JO L 197. JO L 77. instanţa naţională va avea obligaţia de a utiliza aceeaşi metodologie ca şi Curtea de Justiţie cu scopul de a o defini. dacă finalitatea directivei nu a fost deja stabilită pe cale pretoriană. instanţa naţională va identifica. 210. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . dacă nu ar fi trebuit să fie interpretată conform cu textul şi finalitatea directivei. finalitatea Directivei nr. 96/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecţia juridică a bazelor de date. în preambulul directivei[33]. au trebuit interpretate în mod extensiv[28]. I-12073. [31] [32] „Această analiză este confirmată de finalitatea directivei menţionate.. Acestea vor putea fi aplicate în mod concomitent. Spector Photo Group-Van Raemdonck. Secundo. în acest sens a se vedea Ghidul practic comun al Parlamentului European. 37. p. în cauza Inter-Environnement Bruxelles şi alţii[26] deoarece finalitatea Directivei nr. Odată stabilite considerentele pertinente. 135. nepublicată încă în Repertoriu. 102. (10) şi (12)[32]. dispoziţiile din directivă care au stabilit domeniul de aplicare al acesteia şi în special cele care cuprind definiţiile actelor avute în vedere de aceasta. C-604/10. 06/vol. iar în caz de divergenţă cu privire la rezultatul atins. întrucât ele reflectă voinţa şi motivele legiuitorului. la data: 20-11-2013. nepublicată încă în Repertoriu. Ediţie specială. p. JO L 96. PANDECTELE ROMÂNE NR. interpretarea la care se va ajunge prin utilizarea metodei sistematice [26] [27] Hotărârea din 22 martie 2012. pct. p. 2003/6[30]. 37. Hotărârea din 1 martie 2012. 7. 15/vol. oferind în mare măsură informaţii. c. cit. cât şi cu privire la obiectivele urmărite prin adoptarea acesteia.ionescu14@rdslink.. Totodată. ulterior.]i-ar nu de a proteja crearea de elemente care pot fi adunate într-o bază de date. Inter-Environnement Bruxelles şi alţii. Ediţie specială. 5.

DR şi TV2 Danmark. obiectivul sau finalitatea directivei nu rezultă în mod univoc. disponibilă spre consultare la http://hudoc. judecătorul are obligaţia de a căuta finalitatea comună a tuturor directivelor aplicabile şi de a adopta o soluţie în conformitate cu ea.coe. atunci când părţile vor invoca finalităţi diferite sau diametral opuse. Spre exemplu. Cilfit şi alţii. 549/95. mai precizăm că într-o speţă pot fi incidente mai multe directive. accesibilă în traducere oficială în limba română la http://curia. În alte cuvinte. interpretarea nu poate avea ca rezultat identificarea unei finalităţi conform căreia directiva ar asigura o protecţie minimă. pct.int/sites/ eng/pages/search. 3415.. (2) CE coroborat cu art. Nerespectarea acestei obligaţii de trimitere preliminară poate constitui o încălcare a dreptului la un proces echitabil şi motiv pentru sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 35. Tertio. luând în considerare ansamblul dreptului intern. şi prin raportarea la sistemul de norme de drept primar unional care au format temeiul juridic pentru legiferare. iar acesta nu consideră că se afla în prezenţa unora dintre situaţiile din Cilfit şi alţii[36]. reprezintă finalitatea urmărită a fi atinsă[35]. în cauza Laserdisken. faptul că Directiva nr. definitivă în 8 martie 2012. acesta va beneficia de opţiunea suspendării cauzei şi apelarea la Curtea de Justiţie. judecătorul va putea apela la o interpretare a finalităţii raportată la temeiul juridic în scopul căruia a fost adoptată directiva. iar dacă judecătorul consideră că. atât material. deoarece în cauza Stichting Natuur en Milieu şi alţii. Gabriela ZANFIR va fi şi cea care va prima pentru a se realiza o concordanţă între considerente şi dispoziţiile directivei în lumina cărora se vor interpreta normele de drept intern direct aplicabile[34]. Cauza DR şi TV2 Danmark. 47 alin. p. Drept exemplu. chiar dacă dispoziţia care necesita o interpretare conformă fusese adoptată pentru a asigura transpunerea doar a uneia dintre cele două directive. 95 CE a dus la constatarea că armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe în societatea informaţională. secţiunea a II-a Curţii Europene). 55 CE şi art. Rec. două directive erau în egală măsură aplicabile. pct.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2009-05/tra-doc-ro-arret-c-0283-1981-200802159-05_00. 94 | PANDECTELE ROMÂNE NR.Mihaela MAZILU-BABEL. prin aplicarea tuturor metodelor de interpretare disponibile. în cazul în care nici în urma interpretării considerentelor. în situaţii de incertitudine interpretativă. sarcina de a verifica. precum şi împiedicarea denaturării concurenţei pe piaţa internă rezultând din diversitatea legislaţiilor statelor membre.echr. hotărârea din 20 septembrie 2011. supra 35.europa. deşi a apelat la toate metodele de interpretare aflate la îndemână tot nu poate stabili cu exactitate care este finalitatea directivei raportat la cauza supusă judecăţii. Această alternativă se transformă în obligaţie atunci când cauza se află pe rolul instanţei de ultim grad. 3989/07 şi nr. la data: 20-11-2013. în cauza Amia. 283/81. Quatro.ionescu14@rdslink. 2001/9 a fost adoptată în baza dispoziţiilor art. De altfel. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. scopul. C-510/10. avocatul general a argumentat că „ambelor trebuie să li se asigure condiţii de eficienţă deplină”[37]. College van Gedeputeerde Staten van Groningen C-165/09 şi College van Gedeputeerde Staten van Zuid Holland C-166/09 şi C-167/09. cât şi procedural. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . 48 şi urm. Curtea a statuat că „revine mai întâi instanţei naţionale. cit. Belgiei (cererile nr. atunci când o directivă este adoptată în temeiul unei dispoziţii care prevede adoptarea de acte legislative unionale ce urmăresc să asigure un nivel ridicat de protecţie într-un anumit domeniu. 38353/07. DOCTRINĂ Înainte de a aborda următoarea obligaţie de interpretare. a se vedea Hotărârea din 26 aprilie 2012. Hotărârea din 6 octombrie 1982. A se vedea Ullens de Schooten şi Rezabek c. nepublicată încă în Repertoriu. pdf (ultima dată accesat pe 10 martie 2013). dacă nu poate în niciun [34] [35] [36] Drept exemplu.aspx?i=001-106284 (ultima dată accesat pe 10 martie 2013). pentru a înţelege finalitatea unei directive aceasta trebuie interpretată. nepublicată. De aceea.. c. înainte de a înlătura aplicarea dispoziţiilor pertinente din Legea nr. [37] Concluzii AG Kokott prezentate la data de 16 decembrie 2010 în cauzele Stichting Natuur en Milieu şi alţii c. Într-o astfel de situaţie.

How proportionate is the proportionality principle?. cauzele conexe 60/84 şi 61/84. 1999 dar şi N. 4/2013 | 95 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Oxford. Bruno de Witte (ed.83-111 în H-W. Astfel. Rec.ro. C-73/07. 16. în vederea asigurării protecţiei efective a dreptului de autor. pp. 2012. 2. Referindu-se la această necesitate de realizare a unui echilibru. această obligaţie adiacentă de interpretare.). Ellis. Pentru o analiză detaliată a modului în care această obligaţie de interpretare a dispoziţiilor de drept unional în conformitate cu principiile generale de drept şi în special cu principiul proporţionalităţii. instanţa de trimitere a dorit să primească o confirmare a faptului că interpretarea conferită de către aceasta directivelor incidente. 2605. I-955. protecţia unui drept fundamental iar pe de altă parte. inclusiv drepturilor fundamentale[41]. interpretând în lumina acestuia cerinţele impuse a fi atinse de dreptul unional prin soluţia pe care o va pronunţa ulterior. dreptul Uniunii Europene nu autorizează cauza Promusicae o interpretare a normelor conţinute într-o directivă care ar fi contrară principiilor generale de drept. Printre altele.. În alte cuvinte. Cinéthèque şi alţii. 1999/31 şi nr. (5) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (în continuare. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | .2. pct. The effect of proportionality in the actions of Member States of the European Community: National Viewpoints from continental Europe. The European Court of Justice and the autonomy of the Member States. Van Gerven.). a fost aplicată de către Curtea de Justiţie. în sensul că statele membre nu sunt obligate să prevadă. 46-54. p. Prin urmare.. 31. c. Reich.. Rec. obligaţia de a comunica date cu caracter personal în cadrul unei proceduri civile. a se vedea Concluziile Avocatului General din 8 mai 2008. inclusiv autorităţile judecătoreşti. pe de o parte. autoritatea unui stat va trebui să apeleze la principiul proporţionalităţii[42] ca principiu general de drept. este de datoria autorităţilor şi a instanţelor naţionale să se asigure că interpretarea aleasă a directivei incidente şi care va fi ulterior aplicată pentru a conferi o interpretare conformă cu directiva a dispoziţiilor de drept intern. 2000/35”[38] (s. în toate situaţiile în care situaţia de fapt va viza. nu conduce la încălcarea dreptului fundamental de proprietate şi a dreptului fundamental la o protecţie jurisdicţională eficientă. precizată pentru prima dată în cauza Bostock[40] şi apoi preluată şi dezvoltată în cauza Lindqvist. supra 6.. Hotărârea din 24 martie 1994. 52 alin. nu aduce atingere drepturilor principii generale | fundamentale protejate de ordinea juridică a Uniunii sau altor principii cauza Lindqvist | de drept unional. avocatul general Kokott a concluzionat în cauza Promusicae[43] că „statele membre au de asemenea obligaţia de a [38] [39] [40] [41] Cauza Amia.). carta) care stipulează că principiile fundamentale conţinute în cartă vor fi invocate în faţa instanţei judecătoreşti „în scopul interpretării [. pct. Hotărârea din 11 iulie 1985. Intersentia. [43] PANDECTELE ROMÂNE NR. a fost transpusă expressis verbis şi în art.n. Obligaţia ca interpretarea directivei să fie conformă cu principiile generale Autorităţile unui stat. p. The principle of proportionality in the laws of Europe. ed.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern caz să ajungă la o interpretare a dreptului său naţional conformă cu textul şi cu finalitatea Directivelor nr. De altfel. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. Micklitz. Tietosuojavaltuutettu. nu au doar obligaţia de a conferi o interpretare conformă a dispoziţiilor interne cu textul şi finalitatea directivei dar şi ca o astfel de interpretare să se fundamenteze pe o interpretare a dispoziţiilor din directivă realizată în conformitate cu principiile generale de drept unional şi în special cu drepturile fundamentale unionale care sunt parte integrantă[39]. protecţia unui alt drept sau principiu fundamental care se regăseşte şi în finalitatea şi în textul directivei. cit.] unor astfel de acte [de drept derivat]” (s. la data: 20-11-2013.n. [42] Pentru o descriere în detaliu a principiului proporţionalităţii. Prin cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare. a se vedea W. 37-63 în E. pct. Bostock C-2/92. pp.

Mihaela MAZILU-BABEL, Gabriela ZANFIR

respecta această cerinţă la valorificarea marjei de apreciere de care dispun la transpunerea directivelor”, şi de aceea „incumbă autorităţilor şi instanţelor din statele membre nu numai obligaţia să interpreteze dreptul lor naţional într-un mod conform directivelor menţionate, ci şi să se asigure că nu se vor întemeia pe o interpretare a acestora care ar intra în conflict cu drepturile fundamentale consacrate de ordinea juridică comunitară sau cu alte principii generale ale dreptului comunitar”[44]. Astfel, în practică, instanţa va trebui mai întâi să acorde o interpretare conformă cu dreptul unional legislaţiei interne aplicabile pentru ca mai apoi, utilizând rezultatul acestei interpretări să realizeze un „autocontrol” de convenţionalitate[45] şi eventual de proporţionalitate atunci când în speţă se opun două sau mai multe drepturi sau libertăţi fundamentale, cu scopul de a detecta care este finalitatea juridică necesară a fi obţinută în cauza aflată pe rol. 2.3. Obligaţia de a lua în considerare ansamblul de drept intern, material şi procedural După prima etapă în care instanţa a detectat finalitatea şi rezultatul care s-ar impune de directiva în cauză, aceasta are obligaţia de căuta dispoziţiile de drept intern care vor constitui temeiul juridic ce va sta la baza soluţiei oferite. Pentru îndeplinirea acestei obligaţii, instanţa trebuie să-şi răspundă, în principal, la întrebarea: „care dispoziţii interne pot forma obiectul obligaţiei de interpretare conformă cu textul şi finalitatea unei directive?”. În primul rând, atunci când un stat a adoptat un set de norme pentru a asigura transpunerea în dreptul intern a unei directive, acest set de norme trebuie să fie interpretate în conformitate cu directiva, adică în conformitate cu le raison d’etre[46]. Totuşi, această cerinţă nu se limitează la situaţiile când instanţa este chemată să interpreteze dispoziţii interne care au luat naştere în temeiul obligaţiei statului de a asigura transpunerea corectă a directivei, ci priveşte toate dispoziţiile de drept intern, fie el material sau procedural[47] şi indiferent de momentul în care acestea au fost adoptate. Astfel, obiectul derivat al obligaţiei de interpretare conformă este format şi din „dispoziţii care, la o primă vedere, nu au nicio legătură directă cu directiva în cauză şi care, cel mai probabil, au fost adoptate într-o epocă în care directiva nici nu exista”[48], impunând ca instanţa naţională să ia în considerare dreptul naţional în întregime pentru
[44]

DOCTRINĂ

Concluziile avocatului general prezentate la 18 iulie 2007, Promusicae, pct. 56, fiind ulterior confirmat şi de către Curtea de Justiţie la punctul 70, Hotărârea din 29 ianuarie 2008, Promusicae, C-275/06, Rep., p. I-271. Prin controlul de de convenţionalitate înţelegem şi controlul realizat de către judecătorul naţional cu privire la respectarea drepturilor fundamentale conţinute în Carta UE care cuprind, în principiu, drepturile conţinute în Convenţia Drepturilor Fundamentale ale Omului mai ales că în situaţia realizării unei interpretări conforme cu o directivă, reiese în mod clar că ne aflăm în domeniul de aplicare a dreptului UE, domeniu în care drepturile fundamentale aşa cum sunt ele consacrate în cartă trebuie să li se asigure respectare.

[45]

[46] L. Daniele, Vingt-cinq ands d’interpretation conforme: un principe encore en quete de definition? în B. Nascimbene, F. Picod (eds.), L’Italie et le droit de l’Union européenn, 2010, pp. 181-197, la p. 189. [47]

Pentru o interpretare conformă a normelor de drept procedural, a se vedea Hotărârea Curţii din 28 ianuarie 2010 Uniplex (UK) Ltd c. NHS Business Services Authority, C-406/08, Rep. 2010 I-00817, pct.49 „În orice caz, dacă dispoziţiile naţionale privind termenul de introducere a acţiunii nu pot face obiectul unei interpretări conforme cu Directiva nr. 89/665, instanţa naţională este obligată să se abţină de la aplicarea respectivelor dispoziţii în vederea aplicării în întregime a dreptului comunitar şi să protejeze drepturile pe care acesta le conferă particularilor” (s.n.).

[48] L. Daniele, Vingt-cinq ands d’interpretation conforme: un principe encore en quete de definition? În B. Nascimbene, F. Picod (eds.), L’Italie et le droit de l’Union européenn, Bruylant, 2010, pp. 181-197, la p. 189.

96 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern

a aprecia în ce măsură acesta poate fi aplicat, astfel încât să nu producă un rezultat contrar celui prevăzut de directiva în cauză[49]. Cu alte cuvinte, instanţele naţionale sunt obligate să aplice orice dispoziţie necesară care să le permită garantarea în orice moment a rezultatelor impuse de directivă şi înlăturarea consecinţelor unei eventuale încălcări a dreptului unional. În acest sens, Curtea a statuat recent că „instanţa de trimitere trebuie, în acest scop [de interpretare conformă – n.n.] să ia în considerare nu numai dispoziţiile prin care este transpusă Decizia-cadru nr. 2002/584, ci şi principiile şi dispoziţiile din ordinea juridică internă care guvernează consecinţele pe care instanţa le poate deduce dintr-o discriminare interzisă de dreptul naţional, în special pe cele care permit acestei instanţe să atenueze o astfel de discriminare până la adoptarea de către legiuitor a dispoziţiilor necesare pentru eliminarea acesteia” (s.n). Momentul în care au intrat în vigoare dispoziţiile de drept intern care urmează a fi interpretate nu prezintă vreo relevanţă deoarece, conform jurisprudenţei Marleasing şi, ulterior, jurisprudenţei Pfeiffer[50], instanţa naţională este obligată să interpreteze conform toate normele din dreptul intern, indiferent de momentul în care acestea au intrat în vigoare.[51] Aşadar, pentru ca instanţa să fie nevoită să aplice metoda interpretării conforme, trebuie doar ca dispoziţiile interne să prezinte potenţialul de a produce efecte juridice[52], directe sau doar incidente, în domeniul de aplicare al directivei – adică să normeze în cadrul procesual al cauzei pendinte. Astfel, obiectul obligaţiei de interpretare conformă jurisprudenţa Marleasing | nu este limitat doar la interpretarea conformă a dispoziţiei de jurisprudenţa Pfeiffer | drept intern direct aplicabilă pentru soluţionarea speţei, ci şi a speţa Dominguez tuturor dispoziţiilor care ar putea influenţa, eventual, garantarea obţinerii unei soluţii în rezonanţă cu rezultatul urmărit a fi atins prin intermediul directivei incidente. Totodată, principiile generale proprii unui sistem de drept trebuie să fie interpretate în conformitate cu textul şi finalitatea unei directive, dacă sunt aplicabile în cauza care necesită interpretarea conformă[53]. Cauza cea mai relevantă pentru a descrie obiectul dar şi efectele obligaţiei Von Colson o reprezintă speţa Dominguez trimisă Curţii de Justiţie de către instanţa supremă franceză (Cour

[49]

În doctrina de specialitate, această obligaţie de a interpreta conform dreptul naţional în întregime a fost denumită drept principiul efectului deplin, în acest sens a se vedea S. Prechal, Directives in EC Law, OUP, 2005, pp. 51-54 şi pp. 87-91. Pfeiffer şi alţii, cit. supra 8, pct. 115. Ex ante sau ex nunc termenului limită de transpunere a directivei.

[50] [51] [52]

Şi, în primul rând, să fie aplicabile ratione temporis situaţiei de fapt supuse judecăţii. A se vedea şi Concluziile avocatului general Jääskinen prezentate la 22 aprilie 2010 în cauza Sorge, pct. 68 şi la care face trimitere şi Curtea în hotărârea ulterior pronunţată, la pct. 54, respectiv „obligaţia de interpretare conformă nu ar putea conduce în niciun caz la a face aplicabile norme naţionale care nu sunt formal valabile şi pertinente atât ratione materiae, cât şi ratione temporis”, iar „dreptul Uniunii nu ar putea «învia din morţi» o dispoziţie internă care nu mai este în vigoare şi care, în absenţa unor dispoziţii specifice în acest sens, nu este aplicabilă ratione temporis într-un litigiu” (Hotărârea din 24 iunie 2010, Sorge, C-98/09, Rep., p. I-5837). A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 5 iulie 2007, Kofoed, cit. supra 3, pct. 46, „instanţei de trimitere îi revine, aşadar, obligaţia să analizeze dacă în dreptul danez există o dispoziţie sau un principiu general potrivit căruia abuzul de drept este interzis sau alte dispoziţii privind frauda şi evaziunea fiscală care ar putea fi interpretate conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Directiva nr. 90/434” (s.n.).

[53]

PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 | 97 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

DOCTRINĂ |

Mihaela MAZILU-BABEL, Gabriela ZANFIR

de Cassation) şi care a dus, prin intermediul îndeplinirii obligaţiei de interpretare conformă, la un dublu reviriment jurisprudenţial naţional[54]. Doamna Dominguez a fost victima unui accident de traseu care a forţat-o să stea în concediu medical pe o perioadă neîntreruptă mai mare de un an, şi care a solicitat să îi fie acordat şi dreptul la concediu anual de odihnă pentru perioada în care a lipsit de la locul de muncă. Atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel au respins cererea întrucât dispoziţiile din Codul muncii francez, respectiv art. L. 223-2 prevăd că dreptul la concediul anual plătit este subordonat condiţiei unei activităţi efective minime de o lună în perioada de referinţă, iar deşi art. L. 223-4 permite echivalarea perioadelor în care contractul de muncă a fost suspendat ca urmare a survenirii unui accident de muncă, cu cea a unei activităţi efectiv lucrate, accidentul de traseu nu putea fi considerat echivalentul unui accident de muncă datorită jurisprudenţei de interpretare restrictivă a noţiunii de „accident de muncă”. În alte cuvinte, situaţia de fapt a doamnei Dominguez nu a intrat în domeniul de aplicare al art. L. 233-4 C. muncii datorită jurisprudenţei anterioare a instanţei supreme. Drept răspuns, Curtea de Justiţie a invocat obligaţia judecătorului naţional de a interpreta ansamblul de drept intern în conformitate cu textul şi finalitatea directivei, arătând că deşi jurisprudenţa franceză nu permitea echivalarea dintre accidentul de traseu şi accidentul de muncă, şi deci, şi aplicarea art. L. 223-4 C. muncii la situaţia doamnei Dominguez, obligaţia de interpretare conformă cere şi ca această dispoziţie să fie interpretată în lumina prevederilor directivei permiţând astfel includerea în noţiunea de accident de muncă şi pe cea a accidentului de traseu. Considerăm răspunsul Curţii de Justiţie a fi, într-un fel, evident, din moment ce doamna Dominguez nu a putut să beneficieze de recunoaşterea unui drept ca urmare a acţiunii de interpretare restrictivă a judecătorului naţional suprem. În alte cuvinte, Curtea a cerut doar ca judecătorul care a cauzat nerespectarea dreptului unional să repare prejudiciul printr-o interpretare conformă a dreptului intern cu textul şi finalitatea directivei, nefiind necesar pentru aceasta aplicarea cu efect direct a dispoziţiilor din directivă. Drept urmare, în lumina jurisprudenţei Dominguez, susţinem că şi pentru judecătorul sau, respectiv, funcţionarul unei autorităţi administrative din România „în cadrul unei interpretări conforme cu directivele, trebuie să se ia în considerare ansamblul dispoziţiilor de drept intern pentru a aprecia în ce măsură acesta poate fi aplicat astfel încât să nu ajungă la un rezultat contrar celui prevăzut de directiva în cauză”[55], şi indiferent de existenţa sau nu a unui recurs în interesul legii prin care s-ar fi dispus o interpretare restrictivă contrară finalităţii urmărite de o directivă care, pe de altă parte, este posibil să nu fi fost nici adoptată atunci când recursul în interesul legii a fost soluţionat. Altfel spus, obligaţia de interpretare conformă conţine şi obligaţia de a înlătura de la aplicare orice jurisprudenţă restrictivă a instanţei supreme care ar

DOCTRINĂ

[54]

Reflets nr. 3/2012, p. 12 disponibil spre consultare on-line la http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/ pdf/2012-11/fr_2012_reflets3.pdf (ultima dată accesat pe 10 martie 2013).

[55] Concluziile avocatului general prezentate la 16 decembrie 2010 în cauza Stichting Natuur en Milieu şi alţii (Hotărârea din 16 decembrie 2010, C-266/09, Rep., p. I-13119 C-167/09), cit. supra 38, pct. 48, cu trimitere la Hotărârea din 5 octombrie 2004, Pfeiffer şi alţii, cit. supra 8, pct. 115, 118 şi urm., precum şi Hotărârea din 16 iulie 2009, Mono Car Styling C-12/08, Rep., p. I-6653, pct. 62.

98 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

n. I-6007. respectiv. Astfel. (3) TFUE şi jurisprudenţa Von Colson. dispoziţiile de drept al Uniunii are obligaţia de a asigura efectul deplin al acestor dispoziţii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. norma de procedură naţională [. Elchinov. a se vedea şi Hotărârea din 13 iulie 2000.. acolo unde este posibil. p. norma juridică jurisprudenţa Von Colson | trebuind să fie căutată şi interpretată. printre altele. 2010. ca acest drept să fie interpretat prin aplicarea [tuturor] metodelor de interpretare recunoscute de acesta disponibile[59].. a instrucţiunilor unei instanţe superioare care s-ar dovedi contrarii dreptului Uniunii nu se poate transforma într-o obligaţie”. p. aplicarea oricărei dispoziţii contrare a legislaţiei naţionale. respectiv anterior date de 1 ianuarie 2007. Centrosteel. 320-321. ultima nefăcând obiectul recursului în interesul legii pronunţat eventual chiar înaintea aderării României la Uniunea Europeană.H. C.).. cauza C-456/98. Dănişor. atunci s-ar putea argumenta că deşi există un recurs în interesul legii ce vizează chestiunea de drept care necesită o a doua interpretare. constau în a căuta şi a elucida sensul normelor aplicabile. ainsi que cela semble être le cas dans l'affaire au principal. 106/77. pct. 28. o interpretare conformă cu directiva a deciziei în interesul legii[57]. Beck. Dănişor. 2. Bucureşti. 31. dar şi pct. lorsqu'il applique les dispositions du droit national ou une jurisprudence interne établie. ia naştere doar în cadrul activităţii de aplicare a dreptului realizată de către judecătorul naţional sau de către alte autorităţi ale statului. în cazul unui conflict. Filipiak. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . prin aplicarea principiului interpretării conforme. a se vedea şi Hotărârea din 5 octombrie 2010. aflându-ne astfel în prezenţa unei chestiuni de drept nouă şi cu privire la care ÎCCJ nu a statuat. 81)”.ro.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern impune judecătorului să acorde o interpretare contrară textului şi finalităţii directivei[56]. precum şi Hotărârea din 19 noiembrie 2009. Rec. obligaţia de interpretare conformă.. Rep. urmând ca în baza acesteia să se emită un act dreptul naţional de aplicare[58].. Pe de altă parte. cu finalitatea urmărită de directiva incidentă în cauză.4. Bineînţeles.n. C-314/08. Curtea a precizat că aceasta presupune. înlăturând. Raportat la situaţiile care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii şi referindu-se la obligaţia interpretării conforme. PANDECTELE ROMÂNE NR. Dogaru. însă dacă s-ar aplica o interpretare a dispoziţiei în lumina cerinţelor impuse de obligaţia cooperării loiale. [57] În acest sens. cauza C-173/09. 63. 267 al doilea paragraf TFUE de a solicita Curţii o interpretare preliminară anterior neaplicării. Rep. saisi d'un litige entrant dans le domaine d'application de la directive et trouvant son origine dans des faits postérieurs à l'expiration du délai de transposition de cette dernière.] fără a trebui să solicite sau să aştepte eliminarea prealabilă a acestei dispoziţii naţionale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 martie 1978. 288 ultimul paragraf TFUE coroborat cu art. supra. deoarece procedura trimiterii prealabile se poate realiza doar dacă „chestiunea de drept este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat” (s. I-8889. I-11049. posibilitatea Înalte Curţi să-şi revizuiască decizia în interesul legii sau să o interpreteze. în cadrul aplicării dreptului naţional. 4/2013 | 99 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.C. pct. c. pct. nicio dispoziţie legală nu opreşte judecătorul a quo să acorde. 4 alin. „se impune să se sublinieze că. [56] Pe de altă parte. acesta va putea oferi. Obligaţia de a aplica metodele de interpretare recunoscute în propriul sistem de drept După cum am putut observa.” (s.) [58] [59] D. invocând drept temei juridic art. 17. din oficiu dacă este necesar. Două tipuri de probleme sunt specifice acestei activităţi: questio facti şi questio iuris. p. pp. Teoria generală a dreptului.ionescu14@rdslink. pct. p. suspendând cauza. dacă este cazul.. Rec. acest conflict ar putea fi rezolvat prin intermediul procedurii de hotărâre prealabilă şi doar atunci când apare pe rolul judecătorului de ultimă instanţă. la data: 20-11-2013. I. fiind o obligaţie de interpretare. „trebuie să se sublinieze că posibilitatea recunoscută instanţei naţionale prin art. 24. „Il incombe ainsi au juge de renvoi. în cadrul competenţei sale. Mono Car Styling cit. potrivit unei jurisprudenţe consacrate. A se vedea. Simmenthal. de les interpréter d'une manière telle qu'elles puissent recevoir une application conforme aux objectifs de la directive. Referitor la dreptul de înlătura de la aplicare o decizie în interesul legii. instanţa naţională care trebuie să aplice. pct. stabilindu-se o corelaţie act de aplicare | între drept şi fapt. G. în speţă. 629. chestiunea de drept actuală vizează şi necesitatea interpretării conforme cu textul şi finalitatea directivei. Ultimele – problemele de drept. o interpretare ad litteram a normei de procedură face o astfel de cerere să pară drept inadmisibilă.

3. 34(3) 2009. pentru a conferi o soluţie în acord cu finalitatea urmărită de directivă. Popa. ci şi dispoziţiile din directiva sau ansamblul de directive incidente[63]. dintr-un ansamblu sau dintr-un sistem. 10 noul C. c. conform maximei romane incivile est nisi tota lege perspecta una aliqua particular eius proposita iudicare vel respondere. pp. [65] Hotărârea din 8 octombrie 1987. 213 apud N. Interpretarea dreptului. dacă nu este prevăzut altfel în conţinutul directivei. Sâmbrian. 168-169. dacă este necesar. art. avocatul general Jacobs a concluzionat că pentru a răspunde la această întrebare trebuie să se distingă între situaţia în care statul membru a adoptat măsuri de transpunere înainte de [60] Fr. Pe de altă parte. Craig. aceste metode de interpretare sunt doar cele de care dispune. ratione personae. ci diferite activităţi. 349-377. la data: 20-11-2013. p. la p. C. Gabriela ZANFIR Drept urmare. la pp. De aceea. De altfel. pp. 156-192. judecătorul naţional. elemente ale interpretării. a se vedea P. Teoria generală a dreptului. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 203. Pentru instanţa de la Luxembourg. [61] Drept exemplu. 80/86. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . toate aceste elemente trebuie aplicate. Pe de altă parte. 100 | PANDECTELE ROMÂNE NR.Mihaela MAZILU-BABEL. [64] Pentru răspunsul conferit şi în doctrină la această întrebare. [62] [63] Adică acele directive cu privire la care situaţia de fapt intră în domeniul lor de aplicare (ratione materiae. Drept metodologie. ţinându-se cont că fac parte dintr-un tot. în European Law Review. în cauza pendinte. p. 1/2011. 3969.ionescu14@rdslink.H. respectiv de la momentul adoptării şi publicării directivei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (în continuare. 2008. dacă nu se examinează legea până la capăt[62]. interzice folosirea analogiei atunci când dispoziţiile care ar urma a fi aplicate ca urmare a apelării la această metodă sunt dispoziţii care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile. Pe de altă parte. Revista română de drept privat nr. Rec. Curtea pare a fi adepta teoriei lui Savigny care a susţinut că „de fapt. Kolpinghuis Nijmegen. s-a afirmat că este total nepotrivit să se judece o cauză sau să se dea o consultaţie juridică numai pe baza unui singur fragment dintr-o lege. Menţionăm că expresia „legea până la capăt” include nu doar dispoziţiile din legea naţională aplicabilă. The legal effect of Directives: policy. nu există metode diferite de interpretare. un astfel de ratio instituie mai degrabă o posibilitate şi nu o obligaţie de a aplica în soluţionarea unei cauze toate metodele de interpretare disponibile. expresii sau dispoziţii în contextul general în care au fost scrise. JOUE) sau doar de la momentul expirării termenului de transpunere? Răspunsul care a părut a fi sugerat de către Curte în cauza Kolpinghuis Nijmegen[65] era în sensul că obligaţia operează de la momentul adoptării directivei. conform normelor de drept intern. T. Sistem des heutigen Romischen Recht. direct sau indirect. respectiv la 20 de zile de la momentul publicării ei în JOUE. civ. rules and exceptions.C. 362 şi urm. pp. dacă o dispoziţie internă interzice unui judecător folosirea unei anumite metode în anumite situaţii. atunci acesta nu va putea înlătura respectiva dispoziţie cu scopul de a conferi o interpretare conformă a dispoziţiilor aplicabile cu textul şi finalitatea directivei[61]. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ratione temporis). Beck.. De la conceptul roman de interpretatio la interpretarea modernă prin adagiile latinei juridice. propunem judecătorului să aplice cu prioritate metoda de interpretare sistematică întrucât o astfel de tehnică îi permite interpretarea unor cuvinte.ro. Savigny. Momentul în care obligaţia interpretării conforme ia naştere în sarcina instanţelor şi organelor administraţiei DOCTRINĂ Următoarea problemă de drept care trebuie discutată este: din ce moment obligaţia de interpretare conformă apare în sarcina autorităţilor unui stat şi inclusiv a instanţelor[64]. care trebuie aplicate împreună în procesul de interpretare”[60].

1. à la lumière du texte et de la finalité de la directive en caus[e]” (s. Marleasing. În a doua situaţie. 2009. G. 116 şi 124.. instanţa are obligaţia de a interpreta măsurile de transpunere conform cu prevederile directivei. ed. de altfel. precum şi cu un anumit articol din directivă”. dans toute la mesure du possible. Hansa Fleisch Ernst Mundt. 80/86. supra. că „faptul că interpretarea dreptului naţional în conformitate cu [66] Concluziile avocatului generale prezentate la 25 iunie 1992 în cauza Mundt (Hotărârea din 10 noiembrie 1992. dans l’hypothèse de la transposition tardive dans l’ordre juridique de l’État membre concerné d’une directive [. şi Hotărârea din 14 iulie 1994.[66] Acest punct de vedere este susţinut şi de jurisprudenţa de dată recentă a Curţii. c. [70] [71] PANDECTELE ROMÂNE NR. „În plus. Concluziile prezentate la 8 februarie 2007 în cauza Kofoed. pct. pct. scindărilor. Cine sunt „creditorii” obligaţiei de interpretare conformă? În ceea ce priveşte raporturile de drept în cadrul cărora poate lua naştere obligaţia de interpretare conformă în sarcina instanţei învestite cu soluţionarea unor astfel de raporturi. pct.n. trebuie precizat că limitele interpretării conforme nu depind de calitatea părţilor.ionescu14@rdslink. Avocatul general. p. A se vedea cauza C-53/10 Franz Mücksch. în cele în care statul prin intermediul autorităţilor acţionează împotriva unui particular – efect vertical cauza Kolpinghuis Nijmegen | invers[68]. Avocatul general a precizat. Dreptul Uniunii Europene. interpretarea conformă aplicându-se în cauzele dintre particulari. p. supra 17. că „este de la sine înţeles că toate aceste reglementări.. 6 şi 8. A se vedea şi P. faptul că interpretarea dreptului naţional în conformitate cu dreptul unional se poate face în detrimentul unui particular nu poate fi o condiţie de ineficacitate a interpretării conforme. avocat general Obligaţia de a conferi reglementării interne o interpretare conformă directivei este astfel recunoscută în cadrul raporturilor orizontale şi în mod cert. de asemenea. d’interpréter le droit interne. C-156/91. efectul ei va fi contrar intereselor unuia dintre cei doi particulari[69]. 4/2013 | 101 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 34 şi jurisprudenţa citată la acel punct. I-4135. de Burca. pct. să opună unor particulari o interpretare conformă a dreptului naţional”.). chiar şi înainte de expirarea termenului de transpunere. p. Ed. deşi litigiul principal opune o autoritate publică unui particular. Rec.ro. dar şi Hotărârea din 8 octombrie 1987. 64. 363. p. JO L 225. trebuie amintit că Curtea s-a pronunţat în sensul că un stat membru poate. şi în special cu textul şi cu obiectivele directivei. Rec. De aceea. 92.[67] 4. Kolpinghuis Nijmegen. a concluzionat. 12-14.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern expirarea termenului prescris de către directivă şi situaţia în care statul nu a întreprins nicio acţiune pozitivă în vederea asigurării transpunerii directivei. la data: 20-11-2013.. p. Rec. în termen de transpunere | care particularul este reclamantul iar statul este pârâtul. În prima situaţie. à partir de l’expiration du délai de transposition. p. pct. Ediţie specială 09/vol. cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre. în principiu. instanţa nu ar trebui să opereze o interpretare conformă a ansamblului dreptului intern înainte de expirarea termenului de transpunere. indiferent dacă au fost adoptate pentru a transpune sau pentru a nu transpune directiva[71]. pentru a oferi totuşi posibilitatea legitimă a statului de a acţiona cu scopul de a asigura rezultatul prescris de către o directivă în termenul legal rămas de transpunere.. I-3325. Este vorba despre Directiva nr. C-91/92.] les juridictions nationales sont tenues. cauza C-106/89. Hamangiu. I-5567). 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor. a 4-a. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Faccini Dori. cit. cit. [68] [69] A se vedea Hotărârea din 13 noiembrie 1990. [67] Adeneler şi alţii. Craig. cit. dar şi în situaţia clasică de invocare a directivelor. „il y a lieu de répondre à la première question que. supra 3. 1.. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . Rec. p. 3969.. trebuie interpretate şi puse în aplicare în conformitate cu dreptul [unional]. doamna Kokott[70].

nefiind dependentă sau limitată de vreo calitate specială a subiecţilor. raporturile orizontale. Urmează astfel să analizăm (5) situaţiile în care neaplicarea unei dispoziţii conforme poate exonera instanţa naţională de „vinovăţie”. Hotărârea din 10 martie 2011. pct. dacă dreptul intern nu conferă posibilitatea judecătorului să soluţioneze cauza printr-o interpretare contra legem.ionescu14@rdslink.). aşa-numitele raporturi triunghiulare. pe de o parte. 161. pe de altă parte. Limitele obligaţiei de interpretare conformă Conform doctrinei germane. Deutsche Lufthansa. şi anume o aplicare indirectă. De altfel. Gabriela ZANFIR dreptul [unional] poate fi în detrimentul unui particular nu este contrar acesteia. C-540/08. astfel încât să aibă drept efect exonerarea de la executarea unei obligaţii de mijloace (5. [74] [75] Dominguez. această obligaţie nu este una de rezultat. inclusiv principiilor generale. că „obligaţia instanţei naţionale de a se referi la conţinutul unei directive atunci când interpretează şi aplică normele relevante de drept intern este limitată de principiile generale de drept. Interpretarea contra legem După cum am putut observa. p. nepublicată încă în Repertoriu. Drept urmare. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Streinz.1) dar şi principiile generale de drept care sunt relevante într-o situaţie de interpretare conformă. pct.” De fapt. în conformitate cu textul şi finalitatea unei directive şi în cadrul oricărui litigiu aflat pe rolul instanţei. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . nici dreptul Uniunii nu [72] DOCTRINĂ Acestea sunt. I-10909. 5. 199. 5. Heidelberg. 66.[72] Asfel. şi în special de principiile securităţii juridice şi neretroactivităţii. c. 102 | PANDECTELE ROMÂNE NR. şi anume cele între particulari şi.Mihaela MAZILU-BABEL. supra la 6. ed. deoarece se admite aplicarea dreptului [unional] prin intermediul dispoziţiilor de drept naţional. 456. 17 C-540/08). mai dezvoltat. şi nu poate fi utilizată ca temei pentru o interpretare contra legem a dispoziţiilor de drept naţional”[75]. întrucât Curtea de Justiţie a precizat că doar „în măsura posibilului” este obligată instanţa să aplice o astfel de interpretare. Europarecht. obligaţia de a interpreta dreptul naţional în conformitate cu directivele se aplică şi cu privire la raporturile juridice în care o persoană privată este afectată indirect în mod inevitabil. nota de subsol nr. pct. Curtea de la Luxembourg a statuat că obligaţia de interpretare conformă „este limitată de principiile generale de drept şi nu poate fi utilizată ca temei pentru o interpretare contra legem a dreptului naţional”[74] sau. cit. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pct. pct. supra 19.1. Curtea de Justiţie a stabilit că obligaţia de interpretare conformă nu poate constitui temeiul în baza căruia o instanţă poate conferi o interpretare contra legem dispoziţiilor de drept intern aplicabile. apud Concluziile avocatului general prezentate la 24 martie 2010 în cauza Mediaprint Zeitungs-und Zeitschriftenverlag (Hotărârea din 9 noiembrie 2010..2. sursa ce naşte potenţiale dezavantaje în sarcina unui particular va fi doar dispoziţia de drept intern a cărei interpretare este realizată. 45. 54 cu trimitere la Angelidaki şi alţii.ro. am observat că obligaţia de interpretare conformă impune interpretarea oricărei norme de drept intern incidente. cit. Se impune aşadar să stabilim semnificaţia interpretării contra legem (5. ci una de mijloace. Totuşi. [73] R. Altfel spus. p. Rep. 2008. „obligaţia de a efectua o interpretare conformă cu directiva îşi găseşte limitele în capacitatea de a interpreta dreptul naţional”[73]. a VIII-a. cauza C-109/09.

[78] Şi.). în speţă.). 2011.[77] Astfel. 11. de cele mai multe ori. într-o asemenea situaţie. judecătorul naţional va putea constata imposibilitatea de a oferi o interpretare conformă cu directiva ori de câtre ori dispoziţia internă aplicabilă are un conţinut normativ ce impune. pct. avocatul general Kokott a susţinut că „nu este încă stabilit în mod neechivoc dacă chiar din dreptul Uniunii rezultă o interdicţie de interpretare contra legem sau dacă dreptul Uniunii se limitează la a nu se opune unei interdicţii naţionale de interpretare contra legem”[76]. fiind conştientă de această limitare şi de faptul că ea ar putea fi invocată în mod abuziv de către instanţele naţionale. p. C-483/09 şi C-1/10. I-9343).ro.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern conferă această prerogativă. [79] „It would appear from the order for reference that the national provisions cannot be interpreted in a way which conforms with the directive on the insolvency of employers and therefore do not permit higher management staff to obtain the benefit of the guarantees for which it provides. direct effect and consistent interpretation – tools for an effective and uniform application of European Union law?. c. ERA Forum. Erecinski. pp. [77] Sancţiunea în dreptul român a încălcării acestui principiu este conţinută în cuprinsul art. Supremacy. În acest sens. apreciem că. civ. Drept exemplu. ad litteram. Cu privire la sursa acestei interziceri de interpretare. având astfel un caracter deloc ambiguu. that the Member State concerned is obliged to make good the loss and damage sustained as a result of the failure to implement the directive in their respect..” (s. C-499/08. 4/2013 | 103 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . dacă în cauza Wagner Miret Curtea a concluzionat că „reiese din cererea de trimitere preliminară că normele naţionale nu pot fi interpretate într-o manieră conformă cu directiv[a]”[79]. Curtea are tendinţa de a stabili[78] chiar în cuprinsul hotărârii de interpretare a dispoziţiilor unei directive dacă o instanţă naţională are sau nu posibilitatea să ofere o interpretare conformă.n.” (s. nepublicată încă în Repertoriu). o interpretare conformă a acestuia cu directiva în cauză. Rep. chiar avocatul general în cadrul concluziilor prezentate. Rec. pct. la data: 20-11-2013. PANDECTELE ROMÂNE NR. aceasta operând numai în cazul în care modul de redactare a legislaţiei naţionale în discuţie lasă o marjă pentru interpretări diferite şi de aceea întinderea principiul separaţiei puterilor | unei astfel de obligaţii nu merge până acolo încât să impună o legislaţie internă | interpretare contra legem a legislaţiei interne. 531-536. it follows from the Francovich judgment. C-334/92. pct. interpretarea conformă cu dreptul comunitar este deplin posibilă.ionescu14@rdslink. un rezultat opus rezultatului urmărit de directivă. nicio instanţă nu poate fi obligată să ofere o interpretare contra legem. luând în considerare textul şi contextul dreptului intern şi operând. oricare dintre părţi având dreptul să ceară casarea hotărârii. în litera sau spiritul lor. dar fie le încalcă. De aceea. fie le aplică greşit în sensul că interpretarea dată este prea extinsă. a se vedea Concluziile avocatului general prezentate la 6 mai 2010 în cauza Andersen (Hotărârea din 12 octombrie 2010... Hotărârea din 16 decembrie 1993.22. cited above.n. Drept urmare. interpretarea dreptului intern fiind de competenţa exclusivă a instanţei naţionale. acceptând astfel şi faptul că prevederile directivei nu aveau efect direct şi [76] Concluziile avocatului general prezentate la 12 mai 2011 în cauza Gueye şi Salmerón Sánchez (Hotărârea din 15 septembrie 2011. obligaţia ce revine astfel instanţei naţionale este circumscrisă. 8 C pr. Indiferent de răspuns. unde se precizează că „fără a dori să anticipăm soluţia în cauza cu care a fost sesizată Vestre Landsret. If that is the case. 29. indirect. care se referă la situaţia în care instanţa aplică textele de lege incidente speţei. 488 pct. considerăm că imposibilitatea conferirii unei interpretări contra legem este impusă de însăşi existenţa statului de drept şi a principiului separaţiei puterilor în stat întrucât o astfel de interpretare ar conduce la depăşirea prerogativelor unei instanţe naţionale din moment ce numai legiuitorul are competenţa de a modifica dispoziţiile aplicabile într-o cauză pendinte. cauza Wagner Miret Pe de altă parte. 84. I-6911. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prea restrânsă ori cu totul eronată. p. A se vedea şi practica instanţei supreme poloneze prin care sunt casate hotărârile instanţelor de grad inferior ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de interpretare conformă în T. Wagner Miret.

[83] [84] [85] De altfel. C-467/05. Rec. Curtea a reiterat că „principiul interpretării conforme îşi află limitele în principiile generale ale dreptului. nepublicată încă în Repertoriu. Francovich şi alţii. I-5557). supra. 223-4 C. Mono Car Styling. ulterior. Impact. la data: 20-11-2013. cauzele conexe C-6/90 şi C-9/90. deşi nerespctarea acestor două principii. p. De aceea.. supra. L. în cauza cea mai recentă – Dominguez. cauza C-7/11.. pct. Prin urmare. pct. ne vom afla în prezenţa unei interpretări contra legem ori de câte ori prin aceasta s-ar aduce atingere principiului securităţii juridice. Dominguez. 41 cu trimitere la Hotărârea Curţii din 16 iunie 2005. c. chiar şi dacă această interpretare ar izvorî din dorinţa de a conferi efectivitate prevederilor dintr-o directivă. limite distincte în executarea obligaţiei de interpretare conformă.”[83]. înaine de a trece la analiza următoarei limitări. Totodată. muncii] ar fi fost interpretat într-un anumit sens de către instanţa naţională. Totuşi. p. p. cauza C-268/06.ro. pct. Bineînţeles. Concluziile avocatului general prezentate la 8 martie 2007 în cauza Dell’ Orto (Hotărârea din 28 iunie 2007. C-177/10.2.. Rec. pct. Gabriela ZANFIR precizând că singurul remediu rămas era cel oferit de jurisprudenţa Francovich[80]. I-5357. Curtea a constatat. Pupino. I-5285. Mai precizăm. în sensul că nu poate servi drept temei unei interpretări contra legem a dreptului naţional. pct. [86] Hotărârea din 28 iunie 2012. mai întâi. cit. 52. vom analiza ipoteza în care deşi nu ne aflăm într-o situaţie de interpretare contra legem[85]. sens sugerat apoi chiar de către Curte. 26. va exista o interpretare contra legem ori de câte ori o interpretare conformă impune instanţei naţionale să confere un efect retroactiv unei dispoziţii de la data expirării termenului de transpunere a directivei incidente[84]. Hotărârea din 15 aprilie 2008. pct. Principiile generale de drept În cauza Caronna.. că „instanţa de trimitere consideră că se află în prezenţa unei limite la doctrina interpretării conforme”[81].] îşi găseşte limitele în principiile generale de drept. [80] [81] [82] DOCTRINĂ Hotărârea din 19 noiembrie 1991. o astfel de competenţă va fi posibilă doar în situaţia în care instanţa naţională va apela la dialog. pentru ca mai apoi să sublinieze faptul că dacă articolul din legislaţia internă aplicabilă [art. avocatul general consideră că „o interpretare contra legem ar putea fi cu greu compatibilă cu principiul securităţii juridice”. Prin urmare. reciproca nu este valabilă. atunci instanţa naţională nu s-ar afla în prezenţa limitei interpretării conforme a art. în contextul limitelor naţionale de interpretare care diferă dintr-un stat în altul. Rep. 5. cel al securităţii juridice şi al neretroactivităţii ar duce sine qua non şi la conferirea unei interpretări contra legem. că în cauza Mono Car Styling. se poate afirma că prin această interpretare a presupusei limite invocate ca atare de către instanţa naţională. 61. instanţa va trebui să asigure observarea principiilor generale de drept care pot constitui. trebuie subliniat că instanţa de la Luxembourg nu are competenţa să interpreteze o normă internă a unui stat membru.. 104 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. L. Această competenţă aparţine exclusiv instanţelor naţionale – doar ele pot decide dacă este posibil să opereze o asemenea interpretare conformă. printre care cel al securităţii juridice.. cit. în anumite împrejurări. care fac parte integrantă din dreptul Uniunii.Mihaela MAZILU-BABEL. Rep. 223-2 C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Caronna. Curtea a afirmat că „obligaţie de interpretare conformă [. muncii. principiu general de drept al Uniunii Europene. de la caz la caz. Pe de altă parte. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . p. Curtea a dorit să limiteze aplicarea excepţiilor la obligaţia de interpretare conformă şi să-şi aroge competenţa de a verifica şi aproba. 103. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 44 şi 47. I-2483. situaţiile în care o asemenea limitare intervine[82]. şi în special în cele ale securităţii juridice şi neretroactivităţii”[86].

În funcţie de materia în care este invocat. hotărârea Kruslin împotriva Franţei din 24 aprilie 1990. [88] [89] CEDO. 29 şi 30. nr. care sunt acţiunile şi omisiunile care angajează răspunderea sa penală. c. conform art. Rep. În materie penală. seria A. p. C-303/05. Primul principiu. 30.. 27. trebuie să fie interpretat şi în lumina dispoziţiilor ce conţin drepturi analoage din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. precum şi hotărârea Margareta şi Roger Andersson/Suedia din 25 februarie 1992. Hotărârea Coëme şi alţii împotriva Belgiei din 22 iunie 2000. seria A. supra.. Prin urmare. Britannia Alloys & Chemicals/Comisia. Rec. pct. nu impune farmaciştilor o obligaţie de a deţine [93] PANDECTELE ROMÂNE NR. „o directivă nu poate astfel avea ca efect. 17. acesta presupune ca legea să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile.. 49 alin. cit. dacă este cazul. pct. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care. Rec. 1931. p. pct. pct. previzibilitatea legii nu se opune faptului ca această persoană să fie nevoită să recurgă la consilieri competenţi pentru evaluarea unor astfel de consecinţe[88] dar nici posibilităţii ambiguitate | ca legea să confere puteri de apreciere autorităţilor principiul legalităţii incriminării | administrative atâta timp cât întinderea şi modalităţile de sancţiuni penale efective exercitare ale acestei puteri de apreciere sunt definite cu precizie. I-2801. 1996-V. A se vedea şi cauza Caronna. principalele principii generale care pot constitui exonerare de la îndeplinirea obligaţiei de interpretare conformă. Hotărârea din 13 februarie 1996. Recueil des arrêts şi décisions. cauza 169/80. Advocaten voor de Wereld. CEDO. Principiul este respectat atunci când justiţiabilul poate şti. 50 cu referire la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.ro. prin ea însăşi şi independent [87] Hotărârea din 9 iulie 1981. pct. p. 136 (Hotărârea din 7 iunie 2007 C-76/06 P.[92] Astfel. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [91] Consacrat în special prin art. plecând de la textul dispoziţiei pertinente – şi. în redactarea sa aplicabilă faptelor din cauza principală. Van Es Douane Agenten. cauza C-143/93. fără intenţia de a realiza o analiză exhaustivă. [92] Hotărârea din 3 mai 2007. „În ipoteza în care instanţa de trimitere ar ajunge la concluzia că dreptul naţional. Pe de altă parte. Rep.. 226-A. [90] Concluziile avocatului general prezentate la 1 martie 2007. I-3633. cel al securităţii juridice. I-4405) cu trimitere la hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2006. pct. pct. De aceea. pentru a furniza individului o protecţie adecvată împotriva arbitrarului[89]. Hotărârea din 14 aprilie 2005. Gondrand şi Garancini. 55. s-ar aduce atingere principiului legalităţii incriminării atunci când pârâtul-inculpat este tras la răspundere penală doar ca urmare a unei simple interpretări conforme a normei naţionale în conjuncţie cu prevederile şi finalitatea unei directive. în cazul acelor directive care menţionează necesitatea aplicării unei sancţiuni penale efective a celor care nu respectă rezultatul prescris de către aceasta.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern Urmează să parcurgem. nu se impune ca termenii unei dispoziţii să fie atât de precişi încât consecinţele care pot decurge dintr-o încălcare a acestei prevederi să poată fi prevăzute cu o certitudine absolută[90]. cu ajutorul interpretării care este dată acestui text de către instanţe printr-o jurisprudenţă constantă. II-3435. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . p. concretizându-se în principiul legalităţii incriminării[91] şi a pedepsei (nullum crimen.. 176-A. Jungbunzlauer/ Comisia (T-43/02. Belgia/Comisia cauza C-110/03. Rec. având în vedere scopul legitim care este în joc. 4/2013 | 105 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. § 35. Rec. 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. nr. 75. la data: 20-11-2013. pct. nulla poena sine lege). 7 par. o instanţă naţională nu va putea impune sau agrava răspunderea penală dacă ea nu a fost prescrisă de către o dispoziţie de drept penal[93]. § 27. impune conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie ca o reglementare să fie clară şi precisă pentru ca justiţiabilii să îşi poată cunoaşte fără ambiguitate drepturile şi obligaţiile şi să acţioneze în consecinţă[87]. 51 din Cartă. I-431. În ceea ce priveşte precizia. principiul prezintă caracteristici specifice. p. 79). hotărârea Cantoni împotriva Franţei din 15 noiembrie 1996.ionescu14@rdslink.

61. DOCTRINĂ Un prim exemplu de aplicare de facto a obligaţiei interpretării conforme este reprezentat de către soluţia conferită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în continuare „ÎCCJ”) într-o cauză ce avea drept obiect restrângerea dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor români în baza prevederilor din Legea nr.). C-60/02. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.. prin comanda: #2077 | DOCTRINĂ . [99] Legea nr. cit. ÎCCJ a statuat că autorizaţia specială pentru distribuirea de medicamente angro şi nu conţine nicio dispoziţie expresă care să prevadă răspunderea penală a farmaciştilor. 218. 217. pct. De aceea. 106 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 89 cu trimitere la Hotărârea din 28 iunie 2005.. pct.. cit. respectarea lor de către autorităţile unui stat cere ca justiţiabilul să aibă cunoştinţă de obligaţiile sale fiscale înainte de a încheia o operaţiune. p. Groupe Danone/Comisia. Rec. cele două principii generale de drept protejează atât contribuabilii cât şi autorităţile fiscale[97] şi se impun cu o rigoare deosebită atunci când este în discuţie o reglementare care poate avea consecinţe de ordin financiar[98].Mihaela MAZILU-BABEL. supra. Un instrument semnificativ în motivarea ÎCCJ au fost dispoziţiile Directivei nr. p. Hotărârea din 8 februarie 2007. recursul a fost formulat împotriva confirmării. Of. I-5425. C-205/02 P – C-208/02 P şi C-213/02 P.] interzice sancţionarea penală a unui asemenea comportament. pct.n.. [97] [98] Hotărârea din 30 iunie 2011. Dansk Rørindustri şi alţii/Comisia. p.. C-189/02 P. Rep. nr. pct. atât de către tribunal cât şi de curtea de apel. care interzice aplicarea retroactivă a unei noi interpretări a unei norme care stabileşte o încălcare[95] şi în special în cazul în care este vorba despre o interpretare jurisprudenţială al cărei rezultat nu poate fi prevăzut în mod rezonabil la momentul săvârşirii încălcării. 79 şi jurisprudenţa citată. În materie fiscală. 682 din 29 iulie 2005. instanţa naţională sau autoritatea administrativă neavând posibilitatea de a impune sancţiuni mai puţin favorabile de ordin financiar cu scopul de a asigura rezultatul impus de o normă directivală dacă acesta nu este prescris prin dispoziţii de drept intern aplicabile pendinte. 248/2005[99]. I-651. publicată în M. Koninklijke Coöperatie Cosun. C-202/02 P. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. supra. cauza C-3/06 P. 88 cu trimitere la Hotărârea din 28 iunie 2005. pct. Corolar al principiului securităţii juridice din materie penală este şi principiul neretroactivităţii legii şi a interpretării. Astfel. stabilirea sau agravarea răspunderii penale a celor care acţionează cu încălcarea dispoziţiilor sale”[94]. 52 cu trimitere la Hotărârea din 7 ianuarie 2004. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. [94] [95] Coronna. Rec. [96] Groupe Danone/Comisia. I-5425. nepublicată încă în Repertoriu.. cauza C-248/04. I-10211. 6. Gabriela ZANFIR de o lege internă a unui stat membru adoptată pentru aplicarea sa. Rec. mai ales în lumina interpretării reţinute la acel moment în jurisprudenţa referitoare la dispoziţiile legale în cauză[96]. C-189/02 P. pct. pct. Dansk Rørindustri şi alţii/ Comisia. 2004/38/CE care precizează în mod exhaustiv condiţiile în care dreptul la liberă circulaţie a cetăţenilor UE poate fi restrâns. pct. A se vedea în special hotărârea din 26 octombrie 2006. c. principiul legalităţii pedepselor [. nu am detectat nicio trimitere directă la jurisprudenţa obligaţiei de interpretare conformă dezvoltată de Curtea de Justiţie. C-202/02 P. C-205/02 P – C-208/02 P şi C-213/02 P. 56. p. Drept urmare. Rec. C-262/09. a faptului că nu sunt întrunite condiţiile de restrângere a dreptului la libera circulaţie. X. Practica instanţelor române privind obligaţia de interpretare conformă În ceea ce priveşte practica instanţelor.ionescu14@rdslink. p. chiar în cazul în care norma naţională este contrară dreptului Uniunii” (s. Meilicke şi alţii. I-1331. la data: 20-11-2013..ro.

Direcţia Generală de Paşapoarte de pe lângă Ministerul Administraţiei şi Internelor. şi respinge apelul în urma constatării că Tribunalul Olt a soluţionat corect cauza supusă judecării prin aplicarea directă[102] a unor prevederi din Directiva nr.n. DGPMAI[101] a cerut atingere gravă a intereselor României | dispunerea măsurii de restrângere a dreptului la libera Directiva nr. secţia civilă şi de proprietate intelectuală.” – Decizia nr.php?id=62552 (ultima dată accesată pe 10 martie 2013).. 22(6). Apel Craiova. ÎCCJ subliniază mai apoi. iar această prioritate este instituită şi prin art. inclusiv a instanţelor judecătoreşti.” (s. 248/2005 trebuie privită din perspectiva Directivei nr.ro. priveşte tot limitarea dreptului la libera circulaţie. secţia civilă. aflat pe rolul Curţii de Apel din Galaţi. priveşte măsurile de expulzare luate de Franţa împotriva unor cetăţeni români. prin comanda: #2077 DOCTRINĂ | . disponibilă spre consultare la http://www. 2004/38/CE sunt suficient de precise […]. la care [100] ÎCCJ. [101] [102] Cu privire la riscul de confuzie între efectul indirect şi efectul direct al prevederilor unei directive. pp. iar în raport de dispoziţiile art. 148 alin. ÎCCJ a constatat că ne-am afla în prezenţa unui caz de atingere gravă a intereselor României doar atunci când restrângerea dreptului la libera circulaţie se va realiza şi se va dispune în conformitate cu respectarea condiţiilor prevăzute în mod exhaustiv în art. 2004/38.. dreptul la libera circulaţie. în European law Review. dar de această dată a cetăţenilor români ce doreau să călătorească în Italia. 2176/2011 din 10 martie 2011. Prin urmare. PANDECTELE ROMÂNE NR. se impune aplicarea normei comunitare şi lăsarea ca neaplicată a normei intern[e]. existenţa unei atingeri grave fiind o condiţie suficientă pentru a se putea dispune restrângerea dreptului la liberă circulaţie a persoanei în cauză. 2004/38 | circulaţie a acestor particulari pe o durată de 3 ani. Un al doilea caz ce are ca obiect tot domeniul de aplicare al directivei sus-menţionate şi aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova. decizia nr. legea internă trebuie interpretată prin raportare la dreptul comunitar.ionescu14@rdslink. Totuşi. secţia minori şi familie. 2004/38/CE.ro/cautare. judecătorul poate dispune acest lucru doar atunci când activitatea persoanei pe teritoriul statului respectiv aduce o atingere gravă intereselor României. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate prevăd posibilitatea restrângerii exercitării acelui drept [. la data: 20-11-2013.] odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. 1997. C. că o asemenea interpretare a Legii nr. instanţa este obligată să cerceteze compatibilitatea legii interne privind libera circulaţie a persoanelor cu pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului.[103] Un al treilea caz. a se vedea şi P. 27 din Directiva nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. 533 şi urm. 38 din Legea nr. la pp. instanţa a constatat că apelul este nefondat deoarece „se pune problema interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale referitoare la exercitarea unui drept fundamental al cetăţeanului şi anume. 4/2013 | 107 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În concluzie. 5 din 18 ianuarie 2010. de securitate publică sau de sănătate publică[100]. limitarea dreptului la libera circulaţie Curtea de Apel Craiova s-a pronunţat în sensul că „deşi dispoziţiile art.iccj. Astfel. 519-538. [103] „În mod corect a reţinut prima instanţă că dispoziţiile Directivei nr.Invocarea şi aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern deşi legea stabileşte posibilitatea restrângerii exercitării acestui drept. potrivit art. Craig. 20 din Constituţia României. care impune ca o astfel de măsură să se poată lua numai pentru motive de ordine publică. nepublicată.). (2) şi (4) din Constituţie. care are prioritate. 10 din Tratatul Comunităţii Europene. în paragraful următor instanţa de apel părăseşte tărâmul obligaţiei de interpretare conformă. Directives: direct effect. 2004/38 şi înlăturarea normei interne contrare. prin respectarea principiilor şi soluţiilor consacrate de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. afirmată anterior. interpretând noţiunea de „atingere gravă” în conformitate cu prevederile unionale incidente. care prevede obligaţia de cooperare loială între statele membre. indirect effect and the construction of national legislation. Apelanta.

Mihaela MAZILU-BABEL, Gabriela ZANFIR

România este parte” (s.n.); acest lucru impunând analiza dreptului la libera circulaţie „prin prisma îndeplinirii normei comunitare în materie, care are prioritate în faţa celei interne”. De aceea, instanţa de apel recurge la interpretarea dispoziţiilor legii prin compararea cu prevederile cuprinse în directiva incidentă în cauză. Drept urmare, „norma internă este parţial incompatibilă cu norma comunitară, în ceea ce priveşte alte excepţii la libera circulaţie a persoanelor decât cele ce vizează ordinea, siguranţa sau sănătatea publică.”[104] Reiese că instanţa de apel a interpretat prevederile legii interne în conformitate cu cele conţinute în directivă şi a apreciat că legea internă, având un domeniu mai larg de acoperire, atunci când aceasta acţionează în domeniul exhaustiv al directivei, respectiv libera circulaţie a cetăţenilor UE, trebuie să fie interpretată în conformitate cu cea din urmă. În ceea ce priveşte temeiul juridic invocat pentru aplicarea acestei interpretări conforme, considerăm că instanţa ar fi trebuit totuşi să invoce art. 4 alin. (3) TUE, şi eventual art. 148 din Constituţie[105], la fel cum a procedat şi Curtea de Apel Craiova[106], însă nu şi art. 20 din Constituţie[107], deoarece libera circulaţie a cetăţenilor UE, deşi este o libertate fundamentală în sensul TFUE, aceasta nu este o libertate sau un drept fundamental al omului în sensul drepturilor şi libertăţilor fundamentale recunoscute de CEDO sau de alte pacte internaţionale. Se pare însă că utilizarea art. 20 alin. (2) din Constituţie, ca temei juridic, este susţinută şi de către ÎCCJ în unele hotărâri[108], iar în altele, deşi instanţa de apel face trimitere la art. 20 alin. (2) din Constituţie, ÎCCJ precizează că această aplicare şi interpretare conformă trebuie să se realizeze în baza art. 148 alin. (2) şi (4), confirmând însă temeinicia hotărârii instanţei de apel.[109]

DOCTRINĂ

[104] [105]

Decizia civilă nr. 27A din şedinţa publică din 28 ianuarie 2010, C. Apel Galaţi, nepublicată.

În ceea ce priveşte art. 148 din Constituţie, considerăm că acesta reprezintă temei juridic doar în situaţia în care există un conflict între norma de drept intern şi norma unională, conflict ce va fi rezolvat prin aplicarea prioritară a ultimei, în situaţia în care aceasta îndeplineşte condiţiile necesare pentru a avea efect direct. A se vedea de asemenea, Hotărârea Curţii din 18 septembrie 2011, Rosado Santana, C-177/10, pct. 50-53. Mai menţionăm că în cazul aplicării obligaţiei de interpretare conformă temeiul îl constituie art. 4 alin. (3) TUE coroborat cu art. 288, al treilea paragraf TFUE.
[106] Cu precizarea că instanţa de apel nu a realizat o interpretare conformă, ci o aplicare prioritară în baza art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. [107] În ceea ce priveşte recurgerea la art. 20 alin. (2) din Constituţie în domeniul de aplicare a dreptului UE, această trimitere poate avea loc atunci când instanţa naţională interpretează dreptul naţional în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, deşi jurisprudenţa de dată recentă a Curţii Constituţionale impune folosirea art. 148 alin. (2) şi (4) (a se vedea drept exemplu, Decizia nr. 667/2012, publicată în M. Of. nr. 853 din 18 decembrie 2012, dar şi Decizia nr. 206 din 6 martie 2012, publicată în M. Of. nr. 254 din 17 aprilie 2012). [108] Decizia nr. 1188/2011 pronunţată în şedinţa publică din 14 februarie 2011, disponibilă spre consultare la http://www.iccj.ro/cautare.php?id=61634 (ultima dată accesată pe 10 martie 2013) precum şi decizia nr. 1384/2011 din data de 17 februarie 2011 unde ÎCCJ statuează „Instanţa de apel nu a nesocotit art. 2 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1347/2007, care prevede interzicerea deplasării în Italia a cetăţenilor români expulzaţi, întrucât a ţinut cont de prevalenţa aplicării reglementărilor europene, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţie, câtă vreme nu s-a probat că prezenţa pârâtului în Italia ar aduce atingere ordinii publice, securităţii sau sănătăţii publice în sensul Directivei nr. 2004/38/CE a Parlamentului European.” (s.n.) [109] Măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulaţie se dispune de către instanţă, în raport de prevederile acestui text, care trebuie interpretate prin raportare la dreptul comunitar, care are prioritate. Această prioritate este stabilită de art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României [...]. – Decizia nr. 1601/2011 din 23 februarie 2011, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nepublicată.

108 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DOCTRINĂ

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ro. 124 C. Înainte de modificarea acestui text de lege prin Legea nr. c. univ. only once and a half from general period. nr. saying that this new provision is not a matter of procedure but a matter of substantive law. will be applied only for the criminal offences that will take place after the moment when the new law entry into force. dr. Prin decizia nr. la data: 20-11-2013. 1092 din 18 decembrie 2012[1] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. pen. 67 din 31 ianuarie 2013. that worsens the situation of the offender. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Before the Law no 63/2012. REZUMAT În dreptul penal prescripția răspunderii penale reprezintă dreptul unei persoane care a comis o infracțiune de a nu fi urmărită penal sau judecată pentru acea infracțiune după trecerea unei anumite perioade de timp. this special period of limitation was shorter. Curtea Constituțională stabileşte o interpretare obligatorie a articolului 124 din Codul Penal.1092/2012. 1092 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia . normă de drept penal. Articolul 124 din Codul Penal Român stabilește un termen de prescripție specială care reprezintă depășirea încă o dată a termenului de prescripție generală. reprezentând depășirea cu încă jumătate a termenului de prescripție generală. Article 124 from Romanian Criminal Code establishes a special period of limitation. Sebastian RĂDULEŢU* ABSTRACT In criminal law limitation is the statutory right of an offender not to be prosecuted or tried after the lapse of a certain period of time. Universitatea din Craiova. mitior lex. menționând că aceasta este o normă de drept penal substanţial. Keywords: limitation in criminal law. Autorul este cadru didactic al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative. PANDECTELE ROMÂNE NR.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. nu o normă de procedură. Therefore mitior lex is applicable and the new provision of the law. Consideraţii privind Decizia nr. Prin urmare principiul mitior lex este aplicabil iar legea nouă.. acest termen de prescripție specială era mai scurt. 63/2012. mitior lex [1] * Publicată în M. 63/2012 Conf. which is the double of the general period. se va aplica numai infracțiunilor comise după data intrării ei în vigoare. Of.Consideraţii privind Decizia nr.” Cuvinte-cheie: prescripția răspunderii penale. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.ionescu14@rdslink. 4/2013 | 111 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. substantive provision in criminal law. By the decision no 1092/2012. care este mai puţin favorabilă.. Constitutional Court offers o mandatory interpretation of article 124 of Criminal Code.

Curtea face trimitere şi la jurisprudenţa pertinentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. ci. În continuare. (2) din Constituţia României. în noua reglementare termenul de prescripţie specială este de două ori mai mare decât cel de prescripţie generală.. care măreşte termenul de prescripţie specială. chiar dacă jurisprudenţa europeană ar fi mai restrictivă din acest punct de vedere. se subliniază că norma legală atacată este o normă de drept penal substanţial. nu o normă de procedură. 15 alin. în temeiul art. 63/2012. şi prevederilor art. ar crea o discriminare între persoanele judecate după data intrării în vigoare a acestor modificări în raport de cei care fuseseră judecaţi înainte de acest moment. 124 C. deoarece aceasta ar fi de imediată aplicare. pen. Prin excepţia de neconstituţionalitate invocată direct de către Avocatul Poporului în temeiul art. sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pen. c. se aplică numai cu privire la faptele care au luat naştere sub imperiul ei. 16 alin. Oricum. s-a susţinut că norma legală atacată ar încălca şi principiul aplicării legii penale mai favorabile consacrat de art.. În ceea ce priveşte al doilea motiv. dispoziţia legală atacată s-ar aplica şi proceselor penale în curs care au ca obiect fapte săvârşite sub imperiul legii vechi. Prin urmare. cu toate că este mai puţin favorabilă decât norma anterioară.. normele privitoare la prescripţia răspunderii penale sunt norme substanţiale în sistemul nostru de drept. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . astfel cum a fost modificat prin Legea nr. Curtea Constituţională a constatat că prevederile acestui text de lege sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi. spre deosebire de alte state. în sensul că normele care reglementează prescripţia răspunderii penale sunt norme de drept JUrisprUdEnță 112 | PANDECTELE ROMÂNE NR. s-a susţinut că art. referitor la egalitatea în faţa legii.ionescu14@rdslink. pen. prin urmare. pen.Sebastian RĂDULEŢU I. ar contraveni prevederilor art. în acest mod. (2) din Constituţie. Curtea Constituţională susţine aplicarea în această cauză a dispoziţiilor interne mai favorabile. pentru că prevede un termen de prescripţie specială mai mare. la data: 20-11-2013. Or. modificat prin Legea nr. 124 C. 124 C. pen. 124 C. În ceea ce priveşte primul motiv. în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate. jurisprudenţă ce pare a prefera caracterul procedural al normelor privitoare la prescripţie. 15 alin. Prin urmare nu se poate susţine că ea ar fi de imediată aplicare. 20 alin. Astfel. fusese mărit: dacă în vechea reglementare era o dată şi jumătate faţă de termenul de prescripţie generală prevăzut de 122 C. atunci când există posibilitatea adoptării de către instanţe a unor interpretări contrare dispoziţiilor legii fundamentale. În acest sens este invocată şi jurisprudenţa anterioară în materie a instanţei de contencios constituţional. În motivarea soluţiei. Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. Prin Decizia nr. Din această perspectivă. 146 lit. 1092 din 18 decembrie 2012. Prin aceste modificări legislative termenul de prescripţie specială prevăzut de art. Contextul cauzei şi punctul de vedere al Curţii Constituţionale Prin Decizia nr. Curtea mai întâi a stabilit că se poate pronunţa asupra modului de interpretare a unei norme legale.ro. sesizată fiind în mod direct de către Avocatul Poporului cu excepţia de neconstituţionalitate a art. (2) din Constituţie. d) din Constituţia României s-a susţinut că dispoziţiile legale atacate ar fi de imediată aplicare şi. 1092 din 18 decembrie 2012. din contră. 7 din Convenţie. neexistând prevăzută nicio situaţie tranzitorie. referitor la principiul aplicării legii penale mai favorabile. 63/2012. s-ar încălca principiul constituţional enunţat mai sus. unde ele au un caracter preponderent procedural. (1) din Constituţie.

ro. fiind norme penale mai puţin favorabile deoarece prelungesc termenul de prescripţie specială a răspunderii penale. 63/2012. Curtea confirmă. această interpretare a normei legale atacate este cea care este conformă cu art. intrând într-un aparent conflict în acest domeniu cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. nr. 536 din 28 aprilie 2011. (2) din legea fundamentală. Curtea Constituţională îşi afirmă cu tărie rolul de a determina care este interpretarea corectă din punct de vedere constituţional a unei norme legislative. (2) din Constituţie. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. chemată de art. este mai puţin protectoare pentru drepturile fundamentale decât este dreptul intern. În primul rând. mai puţin evidente. nici nu era nevoie de introducerea unor norme privind situaţiile tranzitorii. hotărârea este remarcabilă şi pentru faptul că instanţa de contencios constituţional se consideră competentă să determine modul în care este interpretată o normă cu caracter legislativ. (3) din Constituţia României: „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. pen. dar la fel de importante. conform unei jurisprudenţe constante[3] a Curţii Constituţionale. În al doilea rând. este totuşi important că ea este reconfirmată cu tărie de către instanţa de contencios constituţional. A se vedea în acest sens şi Decizia nr. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . În opinia Curţii. în temeiul art. pentru orice fapte săvârşite înainte de această dată se vor aplica dispoziţiile penale anterioare care sunt mai favorabile. adică după data intrării în vigoare a Legii nr. Într-adevăr. care e mai favorabilă. potrivit competenţei sale”. (1) din legea fundamentală. art. Prin urmare. ideea. se aplică în continuare tuturor faptelor care au luat naştere sub imperiul său. 15 alin. Of. toate persoanele care au săvârşit o faptă penală sub imperiul legii vechi având posibilitatea să fie judecate după aceleaşi reguli privind prescripţia răspunderii penale. substanţial. Curtea Constituţională face şi o trecere în revistă a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia art. 258 din 19 aprilie 2012. nr.. Of.. PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 | 113 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 482 din 7 iulie 2011. 7 din Convenţie şi stabileşte că aceasta. 63/2012[2]. Deşi această idee poate părea evidentă. în cazul în care o normă legală este susceptibilă de [2] [3] Publicată în M. 124 în vechea reglementare. În al treilea rând. cu toate consecinţele ce decurg de aici în ceea ce priveşte aplicabilitatea lor imediată. nu norme de drept procesual. 124 C. 78 din Constituţie. c.ionescu14@rdslink. Cu toate acestea. ea respectă şi art. 1092 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia . nu se aplică decât faptelor săvârşite sub imperiul lor. 126 alin. Curtea acordă prevalenţă normelor naţionale în materie. 20 alin. astfel cum au fost modificate prin Legea nr. Dincolo însă de această calitate vădită a hotărârii respective. nu norme de procedură. tradiţională în sistemul nostru de drept. ea este remarcabilă şi pentru alte trei motive. deşi un astfel de apanaj aparţine în principiu Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. întrucât pare să permită o aplicare imediată a unor norme mai grave privind prescripţia răspunderii penale. mai ales că alte sisteme de drept consideră astfel de norme ca fiind norme procesuale..Consideraţii privind Decizia nr. în condiţiile art. Aşa cum am menţionat. deoarece fiind o normă substanţială. că normele privind prescripţia specială a răspunderii penale sunt norme de drept substanţial. (3) din Constituţie să asigure „interpretarea şi aplicarea unitară a legii”. În aceste condiţii. 126 alin. Importanţa deciziei În mod evident. hotărârea în discuţie este importantă pentru că stabileşte în mod indubitabil că dispoziţiile art. publicată în M. o dată în plus. 16 alin. În aceste condiţii. II. De asemenea. la data: 20-11-2013. conform art.

Ş. fiind o normă de drept penal substanţial este evident că în materie sunt incidente dispoziţiile constituţionale [art. (1). Antoniu. De asemenea. (2) din Legea fundamentală) şi legale (art. Hamangiu. 633. prin care se stabileşte o interpretare conformă cu legea fundamentală. Această soluţie a fost adoptată prin Codul penal din 1968. (1).) privind legea penală mai favorabilă. Temeiul său juridic general îl constituie art. Codul penal din 1936 reglementa prescripţia acţiunii penale. p. Dărângă. cu toate consecinţele ce decurg de aici în ceea ce priveşte aplicabilitatea lor imediată. A se vedea. Partea Generală. nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii”. Ed. în momentul săvârşirii. Mateuţ. 630. conform căruia „Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Deşi această idee poate părea evidentă. în astfel de cazuri strict determinate. 13 C. Într-adevăr prescripţia răspunderii penale este în prezent o instituţie reglementată de partea generală a Codului penal. După cum se observă. C. întrucât pare să permită o aplicare imediată a unor norme mai grave privind prescripţia răspunderii penale. Convenţia nu impune însă. Prin urmare. Codul Penal al R.Sebastian RĂDULEŢU a fi interpretată în mai multe sensuri. Vasiliu. prescripţia era considerată o instituţie de drept procesual penal. V. chiar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să adopte interpretarea impusă de către Curtea Constituţională. p. Rămureanu. Curtea reafirmă ideea că normele privind prescripţia specială a răspunderii penale sunt norme de drept substanţial. JUrisprUdEnță 114 | PANDECTELE ROMÂNE NR. De asemenea. D. nefiind nevoie de existenţa unor norme tranzitorii. de asemenea. pen. G. a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. Curtea îl acceptă totuşi ca o excepţie de la regula prevăzută de art. 7 alin. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului instituie principiul legalităţii infracţiunii şi pedepsei în art. Pavel. întrucât nu e normă de procedură. Butiuc. Spre exemplu. Considerarea normelor privind prescripţia ca fiind norme de drept penal substanţial este deja tradiţională în sistemul nostru de drept. Paşca. 7 din Convenţie şi stabileşte că aceasta. Curtea Constituţională face şi o trecere în revistă a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia art.ro. Popescu. la data: 20-11-2013. Bucureşti. Titlul VII denumit „Cauzele care înlătură răspunderea penală”. este general obligatorie. cu toate consecinţele ce decurg de aici. deşi nu este impus în mod expres de către Convenţie. însă. mai ales că alte sisteme de drept consideră astfel de norme ca fiind norme procesuale. Anterior. este mai puţin protectoare pentru drepturile fundamentale decât este dreptul intern. V. dintre care unele ar face ca norma respectivă să fie neconstituţională. Lucinescu. D. respectarea Constituţiei. D. În al doilea rând. 7 alin. În al treilea rând. adică norma veche. Codul Penal comentat. nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. atunci când aplicarea mitior lex este [4] Pentru dezvoltări a se vedea M. Gh. Basarab.[4] În prezent. I. şi nici regula că normele legale privind prescripţia ar fi norme de drept substanţial. ea este o instituţie de drept penal substanţial. 2007. Ed. ci ea se aplică doar faptelor săvârşite după intrarea ei în vigoare. În ceea ce priveşte principiul aplicării legii penale mai favorabile. 1972. 15 alin. Astfel. Prin urmare noua reglementare prin care se măreşte termenul de prescripţie specială nu este o normă de imediată aplicare. nici principiul aplicării legii penale mai favorabile. c. în capitolul II. este totuşi important că ea este reconfirmată cu tărie de către instanţa de contencios constituţional.R. Daneş. (5) din Constituţie.S.ionescu14@rdslink. comentat şi adnotat. Partea Generală. Gh. Papadopol. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. V. Pentru faptele comise anterior se aplică norma mai favorabilă. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . conform căruia: „În România. T. instanţa de contencios constituţional este competentă să stabilească care dintre interpretările posibile este conformă legii fundamentale. nu norme de drept procesual. Ştiinţifică. ea a fost reglementată de Codul de procedură penală din 1865. Vol. O astfel de decizie a Curţii. 1 alin.

Curtea Europeană acceptă posibilitatea reglementării prescripţiei răspunderii penale prin norme de procedură. prin urmare. § 26. 7 alin. Având în vedere această comparaţie între normele interne şi cele europene cu privire la problema în discuţie. hotărâre la care face referire şi instanţa de contencios constituţional în cuprinsul deciziei comentate. nici principiul retroactivităţii normei penale mai favorabile. 127. 4/2013 | 115 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. nu va putea fi întors împotriva acesteia”. lăsând acest lucru la latitudinea legiuitorului naţional al fiecărui stat în parte. prin hotărârea din 22 iunie 2000. În aceste condiţii. Dreptul român. norme care. sunt de imediată aplicare. aşa cum o face Curtea Constituţională. Principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile este chiar un principiu constituţional. se poate susţine. conform celor prezentate mai sus. p. aşa cum am menţionat mai sus. pronunţată în cauza G. 1092 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia .[6] În aceeaşi ordine de idei. Cu toate acestea. Ed. 20 alin. c. Franţei. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . c. 2009. cu condiţia să nu reprezinte o încălcare a principiului legalităţii infracţiunii şi pedepsei. că sistemul naţional conţine dispoziţii mai favorabile pentru drepturile fundamentale în domeniul prescripţiei răspunderii penale. Prin urmare. [5] [6] A se vedea în acest sens hotărârea din 27 septembrie 1995. consacrat de art. Curtea acordă prevalenţă normelor naţionale în materie. (2) din legea fundamentală.. în măsura în care un stat membru al Convenţiei înţelege să le introducă în sistemul naţional de drept. Convenţia nu oferă o soluţie cu privire la caracterul substanţial sau procedural al normelor privind prescripţia. soluţia permisă de către instanţa europeană este explicabilă. Précis Dalloz. aşa cum am menţionat. Curtea Europeană pare a accepta oricare dintre cele două soluţii posibile. PANDECTELE ROMÂNE NR. În acest sens. Bouloc. 317. nu există la nivelul Convenţiei o singură soluţie a acestei probleme. Convenţia nu prevede expres.ro. „Principiul legalităţii fiind de inspiraţie liberală şi stabilit în interesul persoanei. Însă. citat de Jean-François Renucci. şi nici regula potrivit căreia normele care reglementează prescripţia răspunderii penale trebuie să fie norme de drept substanţial.[5] De altfel. Curtea le acceptă ca fiind conforme art. Tratat de drept european al drepturilor omului. Hamangiu. pronunţată în cauza Coëme şi alţii contra Belgiei. în temeiul art.Consideraţii privind Decizia nr. la data: 20-11-2013. prevăzută în dreptul intern. Droit pénal général. (1). consacră expres cele două reguli la nivel legislativ.ionescu14@rdslink. 7 alin. Bucureşti. (1) din Convenţie. Spre exemplu. nr. B.

prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ȘI JUSTIŢIE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.ro.

În decizia Înaltei Curţi au fost interpretate greşit regulile cu privire la temeiurile legale pentru prelucrarea datelor personale prevăzute de legea română a protecţiei datelor personale (Legea nr. la data: 20-11-2013. prin programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” 2007-2013. deşi prima instanţă şi instanţa de apel hotărâseră în favoarea reclamantei. 4/2013 | 117 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . and it did not discuss whether the credit bureau was a third party or a processor in relation with the bank providing the credit services. în [1] * Asistent de cercetare. respectiv dacă acesta avea calitatea de terţ sau de intermediar cu privire la prelucrarea datelor rezultate din contractul de credit. ca urmare a semnării unui contract de credit..5/S/78421. Universitatea din Craiova. proiect strategic ID 78421 (2010).ro. nu s-a diferenţiat între diferitele tipuri de date personale prelucrate (datele necesare încheierii contractului şi datele prelucrate în timpul executării contractului). şi nu a fost analizat rolul Biroul de Credit în prelucrarea din speţă. 677/2001). This commentary analyzes the path taken by the High Court. cofinanţat din Fondul Social European – „Investeşte în oameni”. right to erasure. data protection. Această lucrare a fost finanţată din contractul POSDRU/CPP107/DMI1. Gabriela ZAnfiR[1] ABSTRACT Romania’s High Court of Cassation and Justice decided that an individual which did not give her consent to further processing of her personal data within a credit contract by a credit bureau is not entitled to ask for the erasure of her data. Condiţiile pentru prelucrare legală. In doing so. în perioada vizitei de cercetare. Keywords: right to be forgotten. it misinterpreted the rules for lawful processing enshrined in the Romanian law for the protection of personal data (Law no. underlying the shortcomings in its „rationae decidendi” and unveiling a different path which could have been taken in accordance with the fundamental right to the protection of personal data. or whether it was itself a controller.. quashing a previous decision in favor of the appellant. Consimţământul pentru prelucrarea datelor drd.ionescu14@rdslink. Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit. Autoarea mulţumeşte Tilburg Institute for Law and Technology (Olanda) pentru sprijinul în documentarea acestui material. Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit. it did not differentiate between the different types of personal data processed (the data necessary for the completion of the contract and the data processed during the execution of the contract). PANDECTELE ROMÂNE NR. credit bureau REZUMAT Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că o persoană care nu şi-a dat consimţământul valabil pentru prelucrarea datelor sale personale de către Biroul de Credit. c. nu are dreptul să solicite ştergerea datelor sale personale din baza de date a Biroului de Credit. 677/2001).

677/2001 şi dispoziţiile Deciziei nr. 677/2001[2]. c. Biroul de Credit (ÎCCJ. Prin decizia nr. 8 reglementează prelucrarea datelor de identificare ale persoanei.ionescu14@rdslink. considerând că „reclamanta nu se află în excepţiile prevăzute la art. Art. Pentru transmiterea acestor date. numai cu acordul scris al persoanei vizate obţinut la data depunerii cererii de credit. cu privire la prelucrările de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidenţă de tipul birourilor de credit. nr. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta BRD. iar art. nr. Instanţa de apel a reţinut mai întâi că raporturilor contractuale dintre reclamantă şi banca pârâtă nu le sunt aplicabile dispoziţiile Deciziei nr. Cuvinte-cheie: dreptul de a fi uitat. la data: 20-11-2013. 720 din 12 decembrie 2001. printre altele. JUrisprUdEnță Decizia nr. Of. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . (1) al Legii nr.A. pârâta BRD s-a prevalat de menţiunea formulată de către reclamantă pe formularul cererii de credit.ro. 21 din 22 februarie 2011. sau dacă era el însuşi un operator de date în sensul legii speciale. 105/2007 a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal[3] (ANSPDCP). Tribunalul aminteşte în decizia sa şi art. 5 alin. 12 ale Legii nr. Tribunalul Olt a considerat că acest acord nu reprezintă acordul expres cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către BDC aşa cum cer dispoziţiile art. 8 al acestei deLegea nr. iar pârâta BRD sucursala Slatina a fost obligată să solicite pârâtei SC Biroul de Credit SA (BDC) ştergerea datelor cu caracter personal ale reclamantei din baza de date privind contractul de credit din 11 aprilie 2003. 8 şi art. 7 al Legii nr.Gabriela ZANFIR raport cu banca. publicată în M. dar în final creditul a fost rambursat în totalitate. prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală. din care rezultă că aceasta şi-a dat acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea efectuării de analize statistice şi îmbunătăţirea serviciilor oferite de bancă precum şi analize financiare.C. secţia a II-a civilă. nr. Apoi. [2] [3] cizii menţionează în mod expres că datele solicitanţilor de credit se transmit către sistemele de evidenţă de tipul B. pronunţată de Tribunalul Olt. Of. 107/2007 a ANSPDCP. potrivit Legii nr. ci cu întârziere. instanţa a considerat că în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea Legii nr. Reclamanta a fost înregistrată de către BDC cu debite reprezentând rate neachitate în termenul legal începând cu luna mai 2006. 891 din 27 decembrie 2007. Reclamanta nu a executat întocmai obligaţia de plată lunară a ratelor. 105/2007 din 15 decembrie 2007 a Auto- 118 | PANDECTELE ROMÂNE NR. s-a dispus admiterea acţiunii formulată de reclamanta C. întrucât a fost publicată în Monitorul Oficial la o lună după finalizarea contractului de credit. criticând-o pentru netemeinice. obligaţie ce „nu se rităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 677/2001 care impune regula consimţământului „expres şi neechivoc” al persoanei vizate cu privire la legitimitatea unei prelucrări de date personale. Curtea de Apel Craiova. Instanţa de apel a reţinut. 1070 din 20 octombrie 2010. protecţia datelor. 7 şi art. 677/2001 reglementează prelucrarea unor categorii speciale de date. 677/2001 a protecţiei persoanei cu privire la prelucrarea datelor ei cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. subliniind punctele criticabile din rationae decidendi şi revelând o posibilă argumentaţie alternativă care ar fi putut fi făcută respectând dreptul fundamental la protecţia datelor personale. dreptul de ştergere.M. secţia comercială. 8 din lege”[4]. Acest comentariu analizează argumentaţia Înaltei Curţi. [4] Art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 3041 din 10 octombrie 2011) Rezumatul deciziei Prin sentinţa nr. a respins apelul ca nefondat. publicată în M. că BDC avea obligaţia să obţină consimţământul expres al persoanei vizate. 677/2001.

Avocatul Poporului la acea dată. iar luarea acestuia în cauză la data încheierii contractului de credit acoperă cerinţele legii şi nu aşa cum a stabilit instanţa de apel.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit.. Conform ÎCCJ. 677/2001. sunt prejudiciate interesele persoanei vizate. nu poate fi apreciat ca valabil un astfel de consimţământ dat nu operatorului. potrivit anunţului din ziarul A din data de 11 august 2004. iar intimatei-reclamante nu i s-au încălcat drepturile. la data: 20-11-2013. Printre altele. obligaţie nerespectată.. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . în privinţa legitimităţii dreptului băncii de a le transmite operatorului. nici art. Analizând recursul. Instanţa supremă a considerat că în cauză este vorba numai despre informarea băncilor asupra riscului de credit constatat sau nu în PANDECTELE ROMÂNE NR. 677/2001. 3 lit. nefiind justificat efortul disproporţionat faţă de interesul legitim lezat al persoanei vizate. 4/2013 | 119 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nefăcându-se nicio distincţie între date negative (cum sunt cele în cauză) sau pozitive. Instanţa de apel a reţinut şi că în cauză nu sunt aplicabile art. atât timp cât prin definiţia dată de lege prin art. ţinând cont doar de protejarea intereselor reclamantei. în conformitate cu prevederile Legii nr. Instanţa de recurs a constatat că acordul în sensul legii de mai sus înseamnă luarea consimţământului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale solicitantului de credit. pe verso. 677/2001 atâta timp cât. 12 alin. e) din Legea nr. sens în care a procedat şi banca la sediul tuturor sucursalelor şi agenţiilor sale. 677/2001”. obligaţia fiind una de informare a clienţilor persoane fizice şi nu de a lua un acord expres nominal. cât şi de BDC la momentul colectării datelor”. prin dezvăluirea informaţiilor prelucrate de către operator către băncile terţe solicitante de informaţii. 5 alin. cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate. poate susţine că a fost respectată prin înscrisul semnat de reclamantă la 11 aprilie 2003 unde. potrivit căreia orice prelucrare poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. atât de către bănci. e) din lege. ci băncii. este incidentă situaţia de excepţie prevăzută de art. a comunicat BDC faptul că poate prelucra date de identificare ale persoanelor care au contracte de credit. 8 din Legea nr. cu atât mai mult cu cât această clauză contractuală nu a fost desfiinţată ca nulă sau abuzivă. a) aceasta se referă la „orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă”. De asemenea. nu şi ale instituţiei de credit. această societate fiind înscrisă în Registrul Comerţului abia la începutul anului 2004.ionescu14@rdslink. Pârâta a formulat recurs împotriva acestei decizii considerând că instanţa de apel a interpretat greşit şi discreţionar dispoziţiile actelor normative incidente în speţă. cu litere greu lizibile şi într-o scriere incorectă a formularului tipizat – Cerere de credit. cu excepţia situaţiei când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele. 5 lit. chiar dacă părţile au încheiat contractul de credit anterior înfiinţării BDC. clauza inserată în contract prin care intimata-reclamantă şi-a dat consimţământul în sensul prelucrării datelor personale în vederea realizării analizelor financiare se circumscrie situaţiilor reglementate generic. Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) îl găseşte fondat.ro. cu atât mai mult cu cât la data când reclamanta a dat acest consimţământ BDC nu fusese constituit. înainte de dezvăluirea datelor către BDC. (4) privind derogarea de la obligaţia de informare a persoanei vizate. (2) lit. se consemnează consimt ca datele prezentate în cererea de credit să fie utilizate de către bănci pentru efectuarea de analize statistice şi de marketing şi sunt de acord ca aceste date să fie prelucrate în scopul îmbunătăţirii serviciilor şi produselor oferite de bănci şi alte analize financiare. astfel că instanţa de apel trebuia să constate că banca şi-a îndeplinit obligaţia. ulterior prin legea modificată. S-a mai reţinut şi că Autoritatea de Supraveghere. numai cu respectarea unor condiţii. prima fiind chiar „informarea persoanelor vizate. 12 din Legea nr. a argumentat şi că BDC şi-a îndeplinit obligaţiile de informare prevăzute în art. În ceea ce priveşte art. ÎCCJ a reţinut şi că existând un acord valabil dat băncii chiar prin contractul de credit.

instanţa de apel apreciind greşit neincidenţa excepţiei din perspectiva prejudicierii interesului persoanei vizate raportat la interesul băncilor. 14 al Directivei nr. şi care în general implică existenţa unor efecte negative pentru persoanele incluse în listă şi pot [5] Art. 677/2001 faţă de interpretarea sistematico-juridică a legii. şi prelucrarea informaţiilor personale în scopul creării aşa-numitelor „liste negre”. 11 final. dreptul de opoziţie şi dreptul de acces la justiţie. 95/46][7]. şi este prevăzut ca atare. Soluţia ÎCCJ nu poate contribui însă la rezolvarea pe fond a problemelor legate de aceste două aspecte. (1) şi art. Cele două articole au fost transpuse în legea română în art. 28. 3041/2011 a ÎCCJ atinge două probleme importante şi actuale în materia dreptului la protecţia datelor cu caracter personal: „dreptul de a fi uitat”. 17.Gabriela ZANFIR urma analizelor financiare. care sunt compilate în baza unor criterii specifice în funcţie de tipul de listă în discuţie. prin interpretarea cumulativă a dreptului de a se opune unei prelucrări (art. COM(2012). la data: 20-11-2013. 95/46[6]) şi dreptului de a obţine de la operator „după caz.ionescu14@rdslink. Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (Regulament general privind protecţia datelor). 120 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în condiţiile achitării în totalitate a creditului şi majorărilor de întârziere. 12 al Legii nr. The Right to be Forgotten – Worth Remembering?. [6] JUrisprUdEnță Directiva nr. pe de o parte. Cât priveşte obligaţia de informare pe care legea conţinută în art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Probleme sensibile: dreptul de a fi uitat şi „listele negre” Decizia nr. 12 lit. o „listă neagră” constă în „colectarea şi diseminarea unor informaţii specifice cu privire la un anumit grup de persoane. sub această denumire. COMENTARIU 1. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 677/2001. rectificarea. Or. ci doar menţinerea acestor date şi în prezent. 8 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. pe de altă parte. pp. ea naşte în beneficiul părţii vizate drepturi precum: dreptul de acces la date. în anumite condiţii. într-un limbaj mai puţin clar.ro. 143-152. ştergerea sau blocarea datelor a căror prelucrare nu respectă dispoziţiile prezentei directive. b) al Directivei nr. intimata-reclamantă nu a contestat caracterul complet şi exact al datelor. [7] A se vedea J. în propunerea de regulament cu privire la protecţia datelor personale publicată în 2012 de către Comisia Europeană[5]. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . Ausloos. 95/46 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Din punct de vedere al prelucrării unor date cu caracter personal. 14 alin. c. 2012. dreptul de intervenţie asupra datelor. întrucât interpretarea dată prevederilor legii speciale cu privire la protecţia datelor este trunchiată şi lipsită de o analiză detaliată a acestor probleme. oferind persoanei vizate anumite garanţii astfel încât datele sale personale să fie prelucrate legitim în ipoteza solicitării ştergerii datelor din diferite baze de date. Un drept similar este însă deja prevăzut de legislaţia europeană în vigoare în materia protecţiei datelor personale. în special datorită caracterului incomplet sau inexact al datelor” [art. 15 ale Legii nr. în conformitate cu art. Computers Law and Security Review. din 27 ianuarie 2012. „Dreptul de a fi uitat” presupune dreptul persoanei vizate de prelucrarea datelor de a obţine din partea operatorului ştergerea datelor cu caracter personal care o privesc şi încetarea difuzării acestor date. nr. fiind în sarcina instanţei de judecată să verifice în măsura în care doar lipsa informării poate atrage consecinţa ştergerii datelor.

sunt date cu caracter personal în sensul Legii nr. la data: 20-11-2013. Un exemplu în acest sens este inclusiv Regulamentul Băncii Naţionale a României (BNR) nr. invocând. nu s-a arătat niciodată suficient de preocupată de problemele pe care această activitate le ridică în materia protecţiei datelor personale[10].pdf (ultima dată accesat pe 12 februarie 2013). 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la BNR a Centralei Riscurilor de Credit[11] (CRC). precum dreptul de a solicita ştergerea datelor. sunt sensibile. faptul că nu şi-a dat consimţământul pentru colectarea lor într-o astfel de bază de date. 49 din 20 ianuarie 2012 şi intrat în vigoare la 1 februarie 2012. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. aceste date. 2010-10S. având în vedere şi toate premisele amintite mai sus. în ceea ce priveşte persoanele fizice.a. ridicând probleme cu privire la legitimitatea prelucrării. în timpul căreia un număr mare de bănci din jurul lumii au arătat că au fost insuficient de atente la riscuri din cadrul portofoliilor lor[9]. Pe de altă parte. Of. 2/2012. Acest interes public a devenit evident în urma recentei crize financiare. K. şi.eu/justice/policies/privacy/docs/wpdocs/2002/wp65_en. Analiza acestor soluţii înlesneşte stabilirea unor concluzii care se pot dovedi utile în soluţionarea unor viitoare litigii având un obiect similar. soluţii care nu au fost însă considerate întemeiate de către ÎCCJ. nr. persoană fizică sau persoană juridică non-bancară şi operaţiunile în lei şi în valută prin care persoanele declarante se expun la risc faţă de acel debitor”[12]. persoană vizată etc. Art. În mod evident. respectiv echilibrul macroeconomic. mai ales prin prisma soluţiilor corecte pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel. precum legitimitatea prelucrării [8] Article 29 Working Party. 4/2013 | 121 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pp. 677/2001. precum şi la limitele şi condiţiile în care persoana vizată îşi poate exercita prerogativele conferite de lege. cauza analizată prezintă importanţă.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit..I.europa. Vor fi analizate toate aspectele prelucrării datelor personale din cauză care au vocaţia să influenţeze soluţionarea acesteia. p. [10] A se vedea în acest sens Contribuţia Article 29 Working Party la consultarea publică a DG MARKT asupra raportului grupului de experţi asupra datelor despre credite (Contribution of the Article 29 Working Party to the public consultation of DG MARKT on the report of the Expert Group on Credit Histories). Nakamura. WP 164.ro. Astfel. nici la Decizia nr. inclusiv în domeniul financiar. textul regulamentului nu face trimitere nici la Legea nr. discrimina împotriva unui grup de persoane prin interzicerea accesului acestora la un anumit serviciu sau prin afectarea reputaţiei lor”[8]. [11] [12] PANDECTELE ROMÂNE NR. CRC gestionează informaţia de risc de credit şi informaţia despre fraudele cu carduri pentru scopurile specifice ale utilizatorilor. Cu toate acestea. Publicat în M. 2 alin. Problemele ridicate în materia dreptului la protecţia datelor personale de către constituirea unor liste negre. adoptat pe 3 octombrie 2002. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 677/2001. reclamanta a solicitat instituţiei de credit cu care s-a aflat în relaţie contractuală să solicite Biroului de Credit ştergerea datelor negative relative la persoana sa. În cauza de faţă.). că acestea nu mai sunt valabile. disponibil online la adresa http://ec. Roszbach. mai ales în contextul contrabalansării unui drept fundamental cu un interes general al societăţii. Speţa avută în vedere vizează situaţia în care persoana vizată de prelucrare solicită ştergerea datelor sale personale din conţinutul unei „liste negre”. adoptată la 1 decembrie 2009. [9] L. aşa cum pot fi considerate listele create de birourile de credit. 2. în general. Conform art. pe de altă parte. (1) al Regulamentului BNR nr. European Banking Center Discussion Paper nr. c. Working Document on Blacklists. (2). şi nici nu adoptă limbajul specific protecţiei datelor cu caracter personal în conţinutul său (ex: operator de date. 1 alin. pe de o parte.). Credit Ratings and Bank Monitoring Ability. 2-3 (t. definind informaţia de risc de credit ca fiind „datele de identificare ale unui debitor..ionescu14@rdslink. industria raportărilor informaţiilor despre credite din Europa. 105/2007 a ANSPDCP.

c. necesare în vederea realizării unui interes legitim al operatorului. Dacă niciunul dintre cele trei temeiuri legale nu este valabil în cauza de faţă.htm (ultima dată accesat pe 12 februarie 2013). este evident că datele prelucrate au un caracter personal şi că prelucrarea lor intră rationae materiae în scopul Legii nr.ionescu14@rdslink. necesare pentru îndeplinirea unei obligaţii legale a operatorului de date. stocarea […]”[14] lor. dacă datele sunt anonime. Conform art. necesare în vederea protejării vieţii sau sănătăţii persoanei vizate. 677/2001 stabileşte că datele cu caracter personal sunt „orice informaţii cu privire la o persoană fizică identificată sau identificabilă”[13] şi că prelucrarea acestora este „orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal. durata contractului. întrucât Directiva nr. spre deosebire de cel european. 105/2007 a ANSPDCP în cauză. 677/2001. organizarea. situaţia în care datele sunt obţinute din documente accesibile publicului şi situaţia în care datele sunt prelucrate în scop ştiinţific. se impun trei precizări. nu are o obligaţie legală de a prelucra date. rata lunară. 95/46 conţine numai şase temeiuri legale posibile pentru a legitima o prelucrare de date personale. 677/2001. în baza art. nu este parte a unui contract alături de persoana vizată. 5 al legii speciale. Mai întâi. ambele prevederi ale Legii nr. şi excepţiile – situaţiile în care datele sunt necesare la executarea unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte. [16] În acest sens. suma plătită. consimţământul persoanei vizate. În condiţiile în care raportul de credit furnizat băncilor de către Biroul de Credit conţine date personale agregate despre titular. detalii despre persoanele cu declaraţii cu inadvertenţe şi alte informaţii[15]. prelucrarea datelor personale este nelegală şi poate fi oprită de instanţă. se poate spune că legiuitorul român a uzitat marja de apreciere conferită de Uniunea Europeană pentru transpunerea directivelor. 32. numărul de cont. Cum SC Biroul de Credit SA. 122 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Legitimitatea prelucrării datelor personale ale debitorilor de către birourile de credit Legea nr. legiuitorul român. sau dreptul de a cere ştergerea datelor.birouldecredit. ipotezele legale care pot legitima prelucrarea datelor personale ale debitorilor de către BDC sunt consimţământul persoanei vizate. nu este o autoritate publică. nu obţine date din documente accesibile publicului şi nu prelucrează date anonime în scop ştiinţific ori statistic. 677/2001. data deschiderii contului. numărul de zile de întârziere. la data: 20-11-2013. obligaţia de informare. dar şi aplicabilitatea Deciziei nr.ro/index_files/Raportul_de_Credit. Art. necesare în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică a operatorului de date. Înainte de a analiza temeiurile legale pentru prelucrare în cauza de faţă. deci. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . în baza art.ro. există opt ipoteze care legitimează o prelucrare a datelor[16]: regula – consimţământul persoanei vizate. de stabilit care este temeiul legal în baza căruia datele personale ale debitorilor din contractele de credit puteau fi prelucrate în cauza comentată. realizarea unui interes legitim al operatorului sau excepţia interesului public. starea contului. persoană juridică de drept privat. a). Pentru lista completă. b). a se consulta http://www. frecvenţa plăţilor. Rămâne. 18. cum ar fi colectarea. 3 lit. Legea nr.Gabriela ZANFIR datelor personale ale debitorilor de către birourile de credit. înregistrarea. Legea nr. 2. 677/2001. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. de cercetare istorică sau statistic. şi sancţionată de ANSPDCP. suma restantă. 3 lit. a creat o poziţie specială [13] [14] [15] JUrisprUdEnță Art. prin mijloace automate sau neautomate.

În al doilea rând. 7 al Directivei nr. 105/2007 era aplicabilă în cauză cel puţin pentru datele personale care au intrat în sistemul de prelucrare după încheierea contractului de credit. Astfel. Această prevedere îngreunează sarcina operatorului de date în dovedirea legalităţii prelucrării. prevederile ei se aplică acestui tip special de prelucrări. Oricum. întrucât nu admite excepţii.. 105/2007 a ANSPDCP în cauză Cu privire la aplicabilitatea Deciziei nr. decizia ar fi putut fi aplicată perioadei de stocare a datelor personale de după finalizarea contractului de credit.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit. instanţele ar fi trebuit să propună ca punct de referinţă începerea şi derularea prelucrării de date de către Biroul de Credit. ANSPDCP nu admite ca prelucrările de date personale de către birourile de credit să aibă loc în alt temei decât consimţământul persoanei vizate.a. operatorul ar fi putut justifica prelucrarea datelor personale şi printr-un alt temei decât consimţământul expres. menţionând expres că aceasta este regula[17]. întrucât şi stocarea datelor este considerată conform legii o operaţiune de prelucrare. care se aplică în mod specific prelucrării datelor personale de către birourile de credit. operatorii de date se aflau oricum sub obligaţia informării persoanei vizate cu privire la detaliile prelucrării şi sub obligaţia obţinerii unui consimţământ expres. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. diferenţă care însă nu este subliniată în niciuna dintre deciziile instanţelor. Având în vedere ciclicitatea prelucrărilor de date personale de către birourile de credit în general. 8 alin. Cu alte cuvinte. la data: 20-11-2013. abordarea instanţelor de apel şi recurs nu a fost consecventă obiectului deciziei. Sau. prelucrarea datelor reclamantei se afla încă în derulare în momentul intrării în vigoare a Deciziei nr. 3. c. şi nu perioada de derulare a contractului de credit. Singura diferenţă pe care o aduce inaplicabilitatea Deciziei nr. PANDECTELE ROMÂNE NR. 105/2007. ci „prelucrările de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidenţă de tipul birourilor de credit”. se poate considera că Decizia nr. 105/2007 în cauză este faptul că. dacă Legea [17] Art. În ceea ce priveşte legitimitatea prelucrării. trebuie avut în vedere conţinutul Deciziei nr. În cauză. Decizia însă nu reglementează contractele de credit. atâta timp cât decizia nu face decât să detalieze normele prevăzute în legea specială. 105/2007 prevede în art. 4/2013 | 123 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dacă mai era cazul (ex. În schimb. norme care se aplică oricum tuturor prelucrărilor de date cu caracter personal. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Ambele instanţe au considerat că decizia ANSPDCP nu este aplicabilă cauzei deoarece a intrat în vigoare la o lună după finalizarea contractului de credit. În ultimul rând. indiferent dacă Decizia nr. incidenţa acestui act în cauză nu schimbă fundamental soluţia legală. 105/2007. Decizia nr. justificarea temeiurilor legale pentru o prelucrare de date cu caracter personal trebuie să aibă în vedere valoarea de drept fundamental al dreptului la protecţia datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană.] la data depunerii cererii de credit”.: data achitării ultimei rate. cel puţin sub forma „stocării”.ro. prelucrării datelor personale legitimată de consimţământul persoanei.. 105/2007 în cauza comentată. (1) că „Datele cu caracter personal ale solicitanţilor de credit se transmit către sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit numai cu acordul scris al persoanei vizate. 95/46 enumeră cele şase temeiuri legale pentru prelucrarea datelor personale fără a crea condiţii favorabile vreunuia dintre ele. sau orice alte menţiuni transmise de bancă spre BDC după finalizarea contractului). Cu alte cuvinte. din momentul intrării în vigoare a Deciziei nr.ionescu14@rdslink. Chiar dacă ar fi fost să decidă că actul emis de ANSPDCP nu se aplică în cauză. astfel. 105/2007 a ANSPDCP. Criteriile pentru stabilirea incidenţei Deciziei nr. obţinut de participanţi [instituţiile de credit – n. 105/2007 se aplică sau nu în cauza discutată.

4. Van Alsenoy. în Reinventing Data Protection?. respectiv să fie exprimat în „mod expres” şi „neechivoc”. p. totuşi. S. Forgetting about consent. 95/46 şi în care este aplicat în practică oferă o protecţie insuficientă persoanelor şi garanţii inadecvate pentru valorile pe care vrea să le apere cu privire la realităţile pieţei şi ale intereselor economice[20]. printre altele. Kosta.F. la data: 20-11-2013. şi nu de vreuna din excepţiile prevăzute în legea română[18]. aceasta nu a fost ridicată de pârât. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 2012. 2007-2008. op. 500. D6. 14. regulilor cu privire la scopul prelucrării şi răspunderii juridice a operatorilor de date[21]. a fost sugerat să se acorde o atenţie sporită altor garanţii adecvate în domeniul protecţiei datelor cu scopul protejării efective a dreptului la protecţia datelor. e). în Reinventing Data Protection?. referitoare la interesele legitime ale operatorului. Columbia Journal of European Law No. R. 83–110. Why the focus should be on suitable safeguards in data protection law. doctrina interpretării conforme dezvoltată de CJUE impune ca prevederile din legea naţională JUrisprUdEnță [18] De altfel. h)]. Bygrave. Instanţele de apel şi de recurs au analizat. Schartum. din care rezultă că aceasta şi-a dat acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea efectuării de analize statistice şi îmbunătăţiri serviciilor oferite de bancă. şi posibilitatea ca prelucrarea datelor să fie legitimată de excepţia prevăzută în art. precum şi analize financiare. 157-173. Gutwirth et al. Springer. 2009. F.. 2 lit. prezentat la conferinţa Computers. 677/2001 se aplică direct situaţiei din speţă. D. European Review of Private Law nr. B. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Gutwirth et al. 5 al legii speciale. 2. În ceea ce priveşte excepţia interesului public. S. c. The IWT SBO SPION Project. Kightlinger. consimţământul persoanei vizate este regula pentru legitimitatea prelucrărilor de date. [20] F. Brownsword. Consent. acesta trebuie să îndeplinească două condiţii. 124 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 23-25 ianuarie. A European Perspective on Data Processing Consent through the Re-conceptualization of European Data Protection’s Looking Glass after the Lisbon Treaty: Taking Rights Seriously. Twilight of the idols? EU internet privacy and the postenlightenment paradigm. Pentru a putea fi considerat valabil exprimat.ro. 2013. pp. Tocmai de aceea. Consimţământul persoanei vizate Rolul şi condiţiile de valabilitate ale consimţământului persoanei vizate în legitimarea prelucrărilor de date cu caracter personal sunt intens dezbătute în doctrină[19]. În cauza de faţă. 5 alin. ba chiar susţinerile acestuia fiind contrare posibilităţii admiterii acestui temei care să legitimeze prelucrarea datelor.Gabriela ZANFIR nr. existând inclusiv opinii conform cărora maniera în care acesta este prevăzut în prezent în Directiva nr. Dumortier.ionescu14@rdslink. sugerând că existenţa unuia dintre temeiuri este suficientă pentru prelucrare. Feretti. Ed. Bruxelles. 473-506. BRD s-a prevalat de menţiunea formulată de către reclamantă pe formularul cererii de credit. M. În aplicarea acestor condiţii în cazuri concrete. Fair Processing and Confidentiality. Springer. [21] G.1 – Legal requirements for privacy-friendly model privacy policies. Deşi nu a fost transpusă ca atare în legea română. (2) lit. E. Proportionality and Collective Power. Heidelberg. 2009. Ed.W. Zanfir. trebuie însă avut în vedere faptul că Directiva nr. pentru transmiterea datelor către Biroul de Credit. în curs de publicare în Reloading Data Protection. specifică şi informată prin care persoana vizată acceptă să fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc” [art.. 1-62. cit. operatorul are posibilitatea să arate că prelucrarea se întemeiază pe una din excepţiile prevăzute în art.A. 95/46 defineşte consimţământul persoanei vizate prin „orice manifestare de voinţă liberă. Privacy and Data Protection. Feretti. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . Din acest fapt rezultă că BRD consideră că legitimitatea prelucrării este dată de consimţământul persoanei vizate. prin conjuncţia „sau”. Springer. L. J. În ceea ce priveşte legea română. Consent in Data Protection Law: Privacy. respectiv drepturilor persoanei vizate. Heidelberg. [19] A se vedea. 95/46 prevede condiţiile de legitimitate alternativ. şi Directiva nr.

conform principiului minimizării datelor prelucrate. c. sau să fie dezvăluite unor terţi într-un asemenea scop. 677/2001 prevede un grad ridicat de protecţie a datelor de identificare ale persoanei vizate. De asemenea. În cazul birourilor de credit. dacă este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.” PANDECTELE ROMÂNE NR. scopul unor astfel de prelucrări de date este evaluarea solvabilităţii riscului la creditare şi al determinării gradului de îndatorare a debitorilor persoane fizice[23]. debitorul consimte „ca datele prezentate în cererea de credit să fie utilizate de către bănci pentru efectuarea de analize statistice şi de marketing” şi e de acord „ca aceste date să fie prelucrate în scopul îmbunătăţirii serviciilor şi produselor oferite de bănci şi alte analize financiare. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . scopul prelucrării în menţiunea din contractul de credit este „îmbunătăţirea serviciilor şi produselor oferite de bănci pentru efectuarea de analize statistice şi de marketing”. „Persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment. [1984] ECR 1891. numărul de zile de întârziere etc. 1. Prima observaţie este aceea că menţiunea din contractul de credit vizează „datele prezentate în cererea de credit”. (2) al Legii nr. aşa cum corect a reţinut Curtea de Apel Craiova. menţiunea din contractul de credit invocată de pârât era făcută pe verso. Prin menţiunea respectivă. adică operatorul care prelucrează datele în cauză nu exista atunci când pârâtul pretinde că ar fi obţinut consimţământul pentru această prelucrare.. Mai mult.ionescu14@rdslink. În ceea ce priveşte prelucrarea datelor personale în scopuri statistice. Legea nr.. Pe de altă parte. 105/2007 a ANSPDCP. care se referă inclusiv. sau dacă ANSPDCP stabileşte că acestea pot fi prelucrate într-un anumit caz. în momentul exprimării consimţământului prin semnarea contractului de credit. Aşa cum se arată şi în Decizia nr. ca datele care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct. 15 alin. Biroul de Credit nu fusese încă înfiinţat. şi mai ales. art. Decizia nr. În cauza de faţă. într-adevăr.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit. date cu caracter personal care nu fac parte din „cererea de credit”. o prelucrare care vizează strict marketingul ar putea oricând fi oprită de către persoana vizată. Cauza 14/83. „utilizate” de instituţia bancară în cauză şi de alte bănci. în virtutea art. pct. 26. sugerând debitorului că datele îi vor fi prelucrate de banca de la care se împrumută. deşi în realitate acestea urma să fie prelucrate de un terţ şi. în numele operatorului sau al unui terţ. „cu litere greu lizibile şi într-o scriere incorectă a formularului tipizat – cerere de credit”. scop care nu corespunde întocmai realităţii.ro. Cum Biroul de Credit prelucrează inclusiv date de identificare ale debitorului. 8. la frecvenţa plăţilor. fără nicio justificare. Acestea sunt diferite de tipul de date cu caracter personal prelucrate de către Biroul de Credit. cod numeric personal. prevederile cu privire la consimţământ au fost încălcate. După cum arată în decizia sa. aceasta poate fi făcută şi prin anonimizarea datelor. în mod gratuit şi fără nici o justificare. în conformitate cu prevederile Legii nr. Von Colson and Elisabeth Kamann v Land Nordrhein-Westfalen. anonimizarea ar lipsi însă de eficienţă colectarea datelor debitorilor. 677/2001[24]. adresă etc. adică informaţiile personale pe care debitorul le oferă la încheierea contractului de credit – nume. 677/2001”. în art. 105/2007. conform căruia acestea nu pot fi prelucrate decât dacă persoana şi-a dat în mod expres consimţământul. numărul de rate restante.. Art. 8 este aplicabil în speţă cu privire strict la prelucrarea acestor date. la data: 20-11-2013. 4/2013 | 125 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. A doua observaţie vizează faptul că debitorul şi-a dat acordul ca datele să îi fie „utilizate de către bănci”. În plus. [22] [23] [24] A se vedea CJUE. fapt care conferă incertitudine cu privire la operatorul de date. care reglementează în domeniul de aplicare al unei directive să fie interpretate în sensul acelei directive[22]. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

Logic and Limits. 8 al Legii nr.Gabriela ZANFIR În concluzie. instanţele ar fi putut să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile uneia dintre excepţiile admise de Legea nr. minimizării datelor. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . Aşa cum corect a reţinut Curtea de Apel Craiova. a se vedea L. 677/2001. având un operator neidentificat. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. A considera că un acord de voinţă cu privire la o anumită prelucrare a datelor personale este valabil doar pentru că are ca obiect în general o operaţiune ce poate fi circumscrisă unei prelucrări. Conform art. Data Protection Law – Approaching its Rationale. 57-70. 677/2001. 11 aprilie 2003. prin dezvăluirea informaţiilor prelucrate de către operator către băncile terţe solicitante de informaţii. c. limitării accesului. excepţie făcând situaţiile în care scorul său este unul pozitiv. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.A. Scopul principal al funcţionării birourilor de credit este tocmai gestionarea riscurilor în angajarea unor credite neperformante.ro. având în vedere. Interesele legitime ale operatorului şi interesul public Dat fiind că nu este îndeplinită condiţia consimţământului pentru legitimitatea prelucrării datelor în cauza comentată. specificităţii scopului. că menţiunea nu se referă la operatorul de date efectiv – Biroul de Credit. cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate. ci are o formulare vagă. excluderea de la creditare a potenţialilor clienţi cu un grad ridicat de risc. pe de altă parte. acest lucru facilitând obţinerea unui credit. şi. Acest argument nu poate fi răsturnat. participării şi controlului persoanei vizate. „nu poate fi apreciat ca valabil un astfel de consimţământ dat nu operatorului. Astfel. scopul principal al unor astfel de prelucrări este. la data: 20-11-2013. ci băncii. Curtea de Apel Craiova a considerat că nu sunt aplicabile dispoziţiile acestui articol în cauză „atâta timp cât. pe de o parte. Kluwer Law International. sunt prejudiciate interesele persoanei vizate”. Cu toate acestea. cu atât mai mult cu cât această clauză contractuală nu a fost desfiinţată ca nulă sau abuzivă”. că menţiunea de pe verso din contractul de credit se referă doar la prelucrarea datelor din cererea de credit. ulterior prin legea modificată. astfel că instanţa de apel trebuia să constate că banca şi-a îndeplinit obligaţia. pentru ca Biroul de Credit să poată prelucra datele sale personale. argumentele din decizia ÎCCJ potrivit cărora „chiar dacă părţile au încheiat contractul de credit anterior înfiinţării SC BDC SA. 677/2001 întregii prelucrări de date [25] Principiile procesării corecte şi legale. este o excepţie de la regula consimţământului situaţia în care prelucrarea datelor este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele. JUrisprUdEnță 126 | PANDECTELE ROMÂNE NR. iar intimatei-reclamante nu i s-au încălcat drepturile. nu se poate susţine că persoana vizată şi-a dat consimţământul „în mod expres şi neechivoc”. Bygrave. Prima are legătură cu faptul că aplică art. e) al Legii nr. ce poate induce uşor în eroare persoana vizată. cele două excepţii care şi-ar fi putut găsi aplicabilitate în prelucrarea datelor din cauză sunt interesele legitime ale operatorului sau interesul public. cu atât mai mult cu cât la data când reclamanta a dat acest consimţământ. nu pot fi considerate valide. hotărârea ÎCCJ conţine două neconcordanţe faţă de cadrul de reglementare al protecţiei datelor. 5. ca regulă. (2) lit. acest lucru implicând decizii de neacordare a creditelor anumitor persoane în baza unui scor generat de informaţiile stocate de către biroul de credit. pentru detalii. pp. 2002. securităţii informaţiei şi sensibilităţii unor date. SC BDC SA nu fusese constituită. Aşa cum am stabilit mai sus.ionescu14@rdslink. nu este în conformitate cu principiile fundamentale ale protecţiei datelor cu caracter personal[25]. această societate fiind înscrisă în Registrul Comerţului la începutul anului 2004”. ori informat. clauza inserată în contract […] se circumscrie situaţiilor reglementate generic. Interesul persoanei vizate nu este însă întotdeauna prejudiciat. 5 alin. calităţii datelor. Cu privire la temeiurile de legitimitate ale prelucrării datelor personale în acest caz.

problema contrabalansării interesului legitim al operatorului de date şi a intereselor persoanei vizate trebuie să fie pusă. instanţa de apel apreciind greşit neincidenţa excepţiei din perspectiva prejudicierii interesului persoanei vizate raportat la interesul băncilor. din cauză. decizia ÎCCJ face referire. (2) lit.. e). deşi este făcută în interesul legitim al lor. 95/46. se poate ajunge la concluzia că „măsuri de interes public” pot fi luate şi de persoane juridice de drept privat. Trebuie precizat cu titlu preliminar că.ro. cod numeric personal. Curtea de Apel Craiova a stabilit corect faptul că în astfel de prelucrări interesul legitim al operatorului aduce atingere intereselor persoanei vizate de prelucrare. a priori faţă de derularea raportului debitor-creditor. Însă o astfel de interpretare. c. în subsidiar. aspect statuat prin hotărâri judecătoreşti. Cu alte cuvinte. mai întâi. pentru a vedea dacă prelucrarea poate fi legitimată sau nu prin excepţia de la art. 4/2013 | 127 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. chiar la posibilitatea ca persoana vizată să fi renunţat la drepturile şi libertăţile ei fundamentale prin semnarea „acordului cu banca în cauză”. ÎCCJ consideră aplicabil art.ionescu14@rdslink. contractul de credit a fost executat în cele din urmă. interesele legitime ale operatorului fiind o excepţie a acesteia şi impunând deci o interpretare restrictivă. deoarece „în cauză. debitul restant fiind achitat de giranţi”. când. printr-o interpretare gramaticală. „reclamanta nu a executat întocmai obligaţia de plată lunară a ratelor. Aceasta nu este evident aplicabilă activităţii unui operator de date – persoană juridică de drept privat. ar trebui să fie realizată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe care procedurii întrebărilor preliminare. având în vedere că regula în materie este obţinerea consimţământului expres al persoanei. Instanţele ar mai fi putut analiza incidenţa unei excepţii a regulii consimţământului. 8 din lege”. în realitate. În concluzie. existând un acord cu banca în cauză”. şi anume excepţia interesului public. Din această prevedere s-ar putea înţelege că numai autorităţile publice pot fi subiectul excepţiei. 5 alin. datorită formulării prevederii: „[…] când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele”.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . dat fiind faptul că această prevedere reprezintă transpunerea unui articol din Directiva nr. în cauză. Cu alte cuvinte. ci cu întârziere dar în final creditul a fost rambursat în totalitate. precum şi că ANSPDCP în Decizia nr. putând angaja date asupra cărora persoana nu are control pentru a-i crea un profil financiar şi a-i refuza acordarea unui credit dacă acel profil nu corespunde unui nivel minim de risc pe care banca şi-l poate asuma. activitatea birourilor de credit. pentru a fi certă. Însă. la nivel de principiu. A doua priveşte obiectul de activitate a birourilor de credit. precum nume. se desfăşoară cu precădere în detrimentul intereselor persoanei vizate. e). după cum faţă de cele arătate în precedent nu se poate reţine nici încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei vizate în legătură cu acest interes al terţilor. acesta se aplică numai datelor cu funcţie de identificare. hotărârea nefăcând referire la caracterul posibil prejudiciator al acesteia. din datele prezentate primei instanţe. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. PANDECTELE ROMÂNE NR. 6939 din 10 decembrie 2007. Astfel. fără alte precizări. 105/2007 a stabilit ca principiu că prelucrările de date în astfel de cazuri trebuie făcute numai cu acordul expres al persoanei vizate. la data: 20-11-2013. deşi. aceste măsuri fiind despărţite prin conjuncţia „sau” de măsurile care vizează exercitarea prerogativelor autorităţilor publice. „în interpretarea corectă a dispoziţiilor art. Cu toate acestea. Aşa cum am arătat mai sus. 5 alin. Se poate admite că există şi persoane juridice de drept privat care duc la îndeplinire măsuri de interes public. intimata-reclamantă se află în situaţia neexecutării culpabile a unui contract de credit. (2) lit.. în principiu. este vorba numai despre informarea băncilor asupra riscului de credit constatat sau nu în urma analizelor financiare. aşa cum de altfel rezultă şi din sentinţa nr. prenume.

la data: 20-11-2013. disponibil online la adresa http://papers. dacă este intenţionată dezvăluirea lor către terţi. şi nu direct de la persoanele vizate de prelucrare. sau. 3/2011.ro.ssrn. 6. începând cu anul 2000. Curtea de Apel Craiova a reţinut corect că obligaţia de informare nu a fost îndeplinită de către Biroul de Credit. nr. întrucât se suprapune parţial cu obligaţia specială de informare ce revine instituţiilor de credit[27]. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. date pe care le transmite ulterior Biroului de Credit.Gabriela ZANFIR În cazul specific al calculării riscurilor financiare. un interes public a devenit evident după declanşarea crizei financiare globale în 2008 prin falimentarea unor bănci din Statele Unite ale Americii. în Administraţia Publică şi Protecţia Drepturilor Cetăţeneşti. date pe care le prelucrează şi la care adaugă un scor specific al solvabilităţii unei persoane. conform legii. 50/2010 în materia obligaţiei profesionale de informare ce are ca titulari instituţiile de credit persoanele juridice române. având în vedere că Biroul de Credit nu a obţinut consimţământul expres al persoanei vizate cu privire la prelucrare. În concluzie. în calitate de operator de date. Un sistem eficient de management al riscurilor este deci susceptibil de a se desfăşura în interesul public. Universul Juridic. 176-204. c. operatorul de date – în speţă Biroul de Credit. În cauză. de Centrala Riscurilor Bancare (care din 2012 poartă numele de Centrala Riscurilor de Credit). într-o situaţie precum cea din cauză. Situaţia din cauza comentată se circumscrie cazului reglementat de art. Contextul apariţiei şi aportul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. un sistem paralel privat nu se poate prevala de interesul public pentru prelucrarea datelor personale în scopul calculării riscurilor de credit. Obligaţia de informare Chiar dacă prelucrarea datelor ar fi fost considerată legitimă în acest caz. „nefiind justificat efortul disproporţionat faţă de interesul legitim lezat”.A. 128 | PANDECTELE ROMÂNE NR. prelucrarea datelor reclamantei nu este legitimă şi încetarea ei poate fi solicitată în instanţă. Obligaţia de informare în legătură cu prelucrarea datelor personale este cu atât mai importantă în cazul instituţiilor de credit. Astfel. a se vedea G. respectiv cel în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată. niciunul din cei doi operatori nu şi-a îndeplinit obligaţia de informare cu privire la prelucrare. JUrisprUdEnță [26] Pentru o caracterizare a dreptului la informare în dreptul UE şi în legea română. În România însă această măsură în interesul public este exercitată.E. BRD în calitate de operator de date este cel care colectează datele de la persoana vizată. (2) al Legii nr. scopul în care se face prelucrarea datelor.com/sol3/papers. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . existenţa drepturilor prevăzute de lege şi condiţiile în care pot fi exercitate[26]. 677/2001. Biroul de Credit prelucrează date obţinute de la instituţiile de credit. 2012. [27] A se vedea L. 677/2001. destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor. Astfel. Bucureşti. informarea trebuie să aibă loc în momentul colectării datelor. Detaliile ce trebuie în mod obligatoriu făcute cunoscute persoanei vizate sunt identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia. se poate vorbi despre două operaţiuni distincte de prelucrare şi deci doi operatori distincţi.R. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. R. pp. Acesta devine operator din momentul primirii în sistem a datelor personale ale unui debitor.ionescu14@rdslink. nu şi-a îndeplinit obligaţia de informare. Se poate adăuga însă că nici BRD.cfm?abstract_id=2192220 (ultima dată accesată pe 18 februarie 2013). şi nici nu se încadrează în excepţiile prevăzute de Legea nr. Smarandache. Pe de o parte. chiar dacă instanţa ar admite interpretarea lato sensu a excepţiei prelucrării de date în interes public. categoriile de date vizate. 12 alin. cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri. ce funcţionează în cadrul BNR. Dreptul la informare în contextul protecţiei datelor personale. Zanfir.D. nu a respectat obligaţia de informare a persoanei vizate cu privire la detaliile prelucrării. Astfel.

dreptul la informare. Dreptul de ştergere a datelor. PANDECTELE ROMÂNE NR. În realitate. Berlin-Heidelberg-New York. de sine stătătoare. Astfel. ÎCCJ argumentează că stabilirea respectării sau încălcării obligaţiei de informare este irelevantă. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . ÎCCJ consideră că obligaţia de informare „naşte în beneficiul părţii vizate drepturi precum: dreptul de acces la date. 1. 677/2001. ci ştergerea datelor din baza de date.. ar fi trebuit să aducă argumente în acest sens şi să stabilească un prag al conformităţii cu legea protecţiei datelor care să justifice respingerea cererilor de ştergere. iar nerespectarea obligaţiei de informare este contrară Legii nr. la data: 20-11-2013. 5 al Legii nr. 677/2001. în special a datelor incomplete sau inexacte”. Decizia ÎCCJ nu distinge între dreptul la informare al persoanei vizate şi celelalte drepturi prevăzute de legea protecţiei datelor personale. actualizarea. ştergere care nu are o legătură directă cu încălcarea obligaţiei de informare.Ştergerea datelor cu caracter personal din arhiva birourilor de credit. fiind drepturi distincte. Este adevărat însă că dreptul la informare joacă un rol important în exercitarea ulterioară a celorlalte drepturi de către persoana vizată. ÎCCJ nu s-a pronunţat asupra îndeplinirii obligaţiei de informare de către operatorii de date. 4/2013 | 129 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. întrucât „intimata-reclamantă nu a contestat caracterul complet şi exact al datelor. Dacă ar fi procedat astfel. specificând că persoana vizată nu a solicitat constatarea acestei încălcări. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. rectificarea. a II-a. ci doar menţinerea acestor date şi în prezent. ştergerea datelor poate fi solicitată de către persoana vizată dacă prelucrarea datelor nu este conformă legii. An international comparison of credit reporting systems. 2007. în condiţiile achitării în totalitate a creditului şi majorărilor de întârziere. dincolo de împrejurarea de fapt care nu poate face obiectul analizei în recurs în sensul existenţei şi a unor informări publice”. dreptul de intervenţie asupra datelor.ionescu14@rdslink. nu se face dovada vătămării. 14 alin. Instanţa ar fi putut considera însă că nerespectarea acestei obligaţii nu este suficient de puternică pentru a justifica ştergerea datelor. deşi legea prevede un termen legal de stocare în situaţia dată. (1) lit. 677/2001. Jentzsch. acest lucru justificând solicitarea de ştergere a datelor personale făcută de reclamantă. aşa cum şi ÎCCJ pare să sugereze în decizia sa. dreptul de opoziţie şi dreptul de acces la justiţie. fiind în sarcina instanţei de judecată să verifice în măsura în care doar lipsa informării poate atrage consecinţa ştergerii datelor”. cu atât mai mult cu cât dreptul la informare facilitează exercitarea celorlalte drepturi ale persoanei vizate. conform principiului certitudinii juridice. astfel că în raport de această motivare care rezultă chiar din cererea introductivă. Conform art. Concluzie Domeniul „vieţii private financiare” este unul sensibil şi puţin dezbătut. dezbaterile în domeniu mergând până acolo încât să se sugereze utilizarea codului genetic uman pentru creşterea eficienţei economice în [28] N. c. întrucât nu respectă prevederile art. Astfel. dreptul de opoziţie etc.. sunt toate prevăzute în cadrul capitolului ce poartă numele de „Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal”. aşa cum am arătat mai sus. Financial Privacy. Pe de altă parte. la cerere şi în mod gratuit [a)] după caz. blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi. întreaga prelucrare a datelor nu poate fi considerată legitimă. „orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator. p. a) al Legii nr. „raportul de credit – un cont al comportamentului financiar al individului – devine «a doua identitate» în viaţa economică”[28]. Aşa cum s-a spus deja în literatură. 7.ro. dreptul de acces la date. sau dreptul de a fi uitat În decizia sa. Springer. ed. 8.

Ca o ultimă observaţie. Un alt aspect deschis argumentării este cel al legitimităţii prelucrării datelor prin prisma intereselor legitime ale operatorului sau prin prisma interesului public. deciziile instanţelor nu aprofundează însă aspecte importante ale unor astfel de operaţiuni de prelucrare. sau dacă. considerând că prelucrarea datelor în cauza analizată nu este legitimă. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Spre exemplu. [30] [31] [32] A se vedea. poate fi considerat cu adevărat „liber exprimat”. Ibidem. Reţinem însă disponibilitatea primei instanţei şi a instanţei de apel de a decide în favoarea reclamantei. la raporturile dintre bănci şi birourile de credit cu privire la operaţiunile de prelucrare sau la condiţiile în care persoanele vizate îşi pot cu adevărat exercita dreptul de opoziţie la prelucrare şi dreptul de ştergere a datelor.ro. inclusiv asupra creării de profiluri persoanelor în urma prelucrării automate a datelor. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . rămâne de discutat dacă un consimţământ pentru prelucrarea datelor obţinut la semnarea contractului de credit. chiar şi în lipsa unor dispoziţii speciale care să reglementeze acest domeniu. la data: 20-11-2013.ro. S. 2007. este o practică inacceptabilă care atinge transparenţa necesară a acestor prelucrări[33]. neintrând în detalii cu privire la tipurile de prelucrări. ar putea substitui consimţământul acesteia în mod legal. 16. Cu privire strict la cauza comentată. informaţiile incomplete oferite de SC Biroul de Credit SA pe pagina sa de internet. Dreptul la protecţia datelor personale este contragreutatea care poate echilibra eventualele dezechilibre asupra vieţii private.C. consimţământul nefiind obţinut conform condiţiilor din lege. who will be harmed and possible long-term effects. aceasta se dovedeşte interesantă din mai multe motive. Cercetătorii fenomenului susţin că „a devenit clar faptul că forţele pieţei au implicaţii majore (şi uneori înfricoşătoare) pentru viaţa privată”[30]. op. Vol. Article 29 Working Party. spre exemplu. arată că prevederile Legii nr. www. 677/2001 pot fi aplicate direct situaţiilor de prelucrare a datelor personale de către birourile de credit. dacă presupun suficiente garanţii pentru persoana vizată. Riba. [33] 130 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pp. care. nr. Specificitatea activităţii lor de prelucrare are implicaţii asupra mai multor aspecte ale protecţiei datelor. Desigur. N. conduc la transparenţă totală şi la dezvăluirea tuturor informaţiilor[31]. punându-şi întrebarea dacă nu cumva aceste forţe. p. activitate care trebuie supusă unor garanţii sporite. birouldecredit. 469-489. Jentzsch. p. neoprite. spre exemplu. Acesta nu este însă îndeajuns de observat de către birourile de credit în general[32]. cit.Gabriela ZANFIR piaţa asigurărilor[29]. fără ca persoana vizată să fie implicată direct în proces. presupunând că informaţiile furnizate îndeplinesc cerinţele legii protecţiei datelor personale. JUrisprUdEnță [29] A se vedea. În această cauză. 5. The use of genetic information in health insurance: who will be helped. c. 2. cu privire la drepturile pe care persoana vizată le are cu privire la prelucrarea datelor sale personale. Review of Law and Social Justice.. Obstrucţionarea sau negarea acestui drept.ionescu14@rdslink. cel puţin în cazurile birourilor de credit – persoane juridice de drept privat. persoana vizată de prelucrare are dreptul să se opună de la început unei astfel de prelucrări.. dreptul de a şterge datele prelucrate de către birourile de credit ar trebui să fie absolut în ceea ce priveşte informaţiile care conţin erori sau informaţiile care nu ar trebui să fie cuprinse în raportul de credit. op. alături de drepturile la informare şi de acces. putându-se dovedi periculoasă dacă duce la decizii luate doar în baza acestor profiluri automate. 2. cit.

C.C. SRL şi O. 227 alin. e) din Legea nr. prin interzice- PANDECTELE ROMÂNE NR. a schimbat sentinţa instanţei de fond în sensul că a admis acţiunea şi a dispus dizolvarea societăţii.. 237 din Legea nr. determinate de atitudini. e) din Legea nr. asociatul nemulţumit putându-se retrage sau putând fi exclus.. în contradictoriu cu intervenientul în nume propriu M. comportamente şi fapte. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . dr.S. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Nefuncţionarea societăţii nu poate fi redusă doar la imposibilitatea desfăşurării adunărilor generale. care la rândul său a formulat cerere de intervenţie în interes propriu solicitând respingerea acţiunii apreciind că nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. fiecare bănuindu-l pe celălalt că îşi depăşeşte competenţele fixate în societate. fiind necesar ca interesul social să fie raportat şi la funcţionarea societăţii din punct de vedere economic. motivând fiecare condiţie în parte prin referire la probatoriul administrat.ro.C.O. c. admiţând cererea de intervenţie în interes propriu. 31/1990 nu pot fi aplicabile în mod general tuturor cererilor ce au ca obiect dizolvarea. univ. 31/1990. însă nu se poate dispune dizolvarea societăţii în condiţiile în care aceasta are posibilităţi din punct de vedere financiar să-şi realizeze obiectul de activitate. (1) lit.Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. 31/1990. (1) lit. Instanţa de fond a admis cererea de intervenţie reţinând că din probele administrate au rezultat că între asociaţi n-au apărut neînţelegeri grave. Calea de atac împotriva hotărârii prin care instanţa de fond soluţionează cererea de dizolvare a unei societăţi este apelul. decizia nr. şi la care instanţa trebuie să se raporteze.R. (1) lit.N. Instanţa de fond a reţinut că prin cererea formulată. la data: 20-11-2013.S. a solicitat dizolvarea SC R. întrucât acest text de lege reglementează cazuri speciale de dizolvare.C. Întrunirea cumulativă a celor două condiţii legale pentru a se dispune dizolvarea. Calea de atac împotriva hotărârii ce are ca obiect dizolvarea societăţii Conf... (ÎCCJ. permiţând funcţionarea în continuare a societăţii. e) din Legea nr. 2486 din 2 iunie 2011. 227 alin. Pentru a pronunţa această decizie s-a reţinut existenţa unei stări tensionate între cei doi asociaţi. ca sancţiune pentru anumite situaţii juridice strict precizate.ionescu14@rdslink. Această tensiune s-a manifestat prin demiterea unor persoane şi angajarea altora pentru ţinerea contabilităţii societăţii. secţia a II-a civilă. Tribunalul Dolj a respins acţiunea formulată de reclamantul V. 159 din 25 octombrie 2011. Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. 31/1990. 227 alin. Curtea de Apel Craiova a admis apelul formulat de V. iar dispoziţiile art. 2454 din 10 mai 2012) Prin sentinţa nr. în calitate de asociat. Lucian SĂULEANU Pentru a se dispune dizolvarea societăţii textul de lege impune două condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ (motive temeinice şi împiedicarea funcţionării societăţii).O.C. 4/2013 | 131 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. şi cu pârâţii SC R. SRL motivat de existenţa unor neînţelegeri grave cu celălalt asociat – M. Prin decizia nr. reclamantul.

a admis recursul intervenientului. Or.Lucian SĂULEANU rea accesului în societate sau la actele societăţii. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . lipsa sediului. (5) din Legea nr. Primul aspect supus discuţiei este cel cu privire la calea de atac ce se exercită împotriva unei hotărâri pronunţate de tribunal ce are ca obiect cererea de dizolvare a unei societăţi întemeiată pe art. a interesului social. reţine că nu poate fi primit. (1) lit. reţinându-se că instanţa de apel nu a motivat şi a doua condiţie impusă de textul legal pentru a putea dispune şi dizolvarea societăţii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de primul motiv de recurs. 31/1990. la data: 20-11-2013. ca sancţiune pentru anumite situaţii juridice strict reglementate de textul legal şi doar pentru aceste cazuri este aplicabilă dispoziţia invocată de intervenient care prevede calea de atac a recursului. respectiv dacă aceasta se atacă doar cu recurs sau. 227 alin. 31/1990 reglementează cazuri speciale de dizolvare. S-a concluzionat că aceste neînţelegeri sunt atât de grave încât au determinat dispariţia lui affectio societatis. instanţa supremă îl apreciază ca fiind întemeiat. fără însă a se pronunţa cu privire la principiul salvgardării societăţii. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. adică fără a analiza şi condiţia funcţionării societăţii. 237 alin. cei doi având participare egală. în al doilea rând hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii în sensul că dispoziţiile art. a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Cu privire la al doilea motiv de recurs.ionescu14@rdslink. pr. 31/1990 calea de atac împotriva sentinţei de fond ce are ca obiect dizolvarea societăţii este cea a recursului. dimpotrivă. încetarea activităţii societăţii. 159/2011 a Curţii de Apel a fost formulat recurs de către intervenientul în nume propriu M. iar. Pentru considerentele reţinute instanţa în temeiul art. respectiv neînţelegerile grave dintre asociaţi. De asemenea. În aceste condiţii devine imposibilă întrunirea adunărilor generale urmare a neîndeplinirii condiţiilor de cvorum şi majoritate prevăzute de lege şi statutul societăţii. c. invocându-se două motive: în primul rând. în mod legal completul de judecată soluţionând calea de atac cu care a fost învestită ca apel. JUrisprUdEnță COMENTARIU I. 237 din Le- gea nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. iar nu a apelului.O. e) din Legea nr. fără a argumenta condiţia referitoare la împiedicarea funcţionării societăţii. dispariţia asociaţilor. Nefuncţionarea societăţii a fost raportată în acest context doar la imposibilitatea desfăşurării adunărilor generale reducând condiţia legală doar la acest aspect. (1) lit. cu apel. necompletarea capitalului social în condiţiile legii.ro. Intenţia legiuitorului a fost aceea de a permite soluţionarea cu celeritatea situaţiilor unor societăţi care nu mai funcţionează ca urmare a unor elemente fundamentale: lipsa organelor statutare. 312 C. Se observă că motivarea deciziei de raportează doar la neînţelegeri grave dintre asociaţi. civ. anume greşita calificare a căii de atac. 227 alin. Împotriva deciziei nr. e) ce constituie temeiul cererii de dizolvare impun existenţa a două condiţii. ci şi la probatoriul administrat cu privire la funcţionarea societăţii din punct de vedere economic. Am observat că soluţia instanţei supreme a fost în sensul că faţă de 132 | PANDECTELE ROMÂNE NR. greşita calificare a căii de atac. s-a apreciat că lipsa de solidaritate a asociaţilor pentru realizarea obiectului comun duc la imposibilitatea de funcţionare a societăţii. iar instanţa de apel a analizat doar prima condiţie. Se reţine sub acest aspect că art. este necesar ca interesul social să fie raportat nu numai la raporturile dintre asociaţi. susţinându-se că potrivit art.

Cerere de dizolvare a societăţii în temeiul art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990...

astfel de hotărâri se exercită calea apelului apreciindu-se că dispoziţiile art. 237 alin. (5) care prevăd calea recursului nu sunt aplicabile întrucât aceasta este calea de atac stabilită expres de legiuitor pentru cazurile speciale de dizolvare enumerate în alin. (1) al aceluiaşi articol. Subliniem faptul că practica judiciară[1] sub acest aspect nu este unitară[2], context în care se impune a face referire şi la argumentele care susţin opinia contrară. Astfel, chiar în decizia citată, respectiv decizia nr. 2454 pronunţată de ÎCCJ la 10 mai 2012, a fost formulată şi o opinie separată prin care s-a apreciat că primul motiv de recurs este întemeiat, respectiv că în mod corect calea de atac era recursul, iar nu apelul aşa cum s-a soluţionat de către Curtea de Apel Craiova. Considerăm utilă prezentarea pe larg a acestei opinii. Astfel, s-a apreciat că deşi pentru cauzele de dizolvare prevăzute de art. 227 legiuitorul nu a reglementat calea de atac, se apreciază că în stabilirea acesteia sunt aplicabile textele legale din legislaţia comercială referitoare la dizolvare. Această interpretare este impusă nu numai de scopul reglementării, ci şi de interpretarea de ansamblu a celorlalte dispoziţii legale în materie. În acest context se constată că atât Legea nr. 31/1990 (art. 237) privind dizolvarea la cerere, cât şi Legea nr. 359/2004 (art. 31) şi Legea nr. 314/2001 (art. 3 pct. 1) referitoare la dizolvarea de drept prevăd dispoziţii exprese în sensul atacării hotărârilor de dizolvare doar cu recurs. Faţă de împrejurarea că în toate aceste reglementări calea de atac ce poate fi exercitată este recursul, având în vedere şi împrejurarea că efectele hotărârii irevocabile de dizolvare sunt aceleaşi în toate cazurile de dizolvare prevăzute de lege (deschiderea procedurii lichidării persoanei juridice prin care se realizează în final radierea acesteia din registrul comerţului), dacă s-ar admite că pentru hotărârile pronunţate în temeiul art. 227 din Legea nr. 31/1990 calea de atac este apelul, s-ar crea o situaţie unică, în vădită discordanţă cu celelalte reglementări în materie şi cu efectele produse de aceste hotărâri care vizează celeritatea. Prin analogie şi hotărârile de dizolvare privind cauzele de dizolvare prevăzute de art. 227 din Legea nr. 31/1990 sunt supuse căii de atac a recursului. Soluţia instanţei supreme de a aprecia că hotărârile prin care se soluţionează cererile de dizolvare întemeiate pe art. 227 alin. (1) lit. e) sunt susceptibile de a fi atacate cu apel este una corectă. Argumentele sunt următoarele: pe de o parte, în materia căilor de atac funcţionează principiul legalităţii, astfel că o hotărâre judecătorească este supusă căii de atac prevăzută de lege; în măsura în care legislaţia nu prevede o cale de atac, urmează a se considera că respectiva hotărâre este supusă apelului, întrucât aceasta este calea de atac obişnuită; deci, o hotărâre este atacabilă cu recurs numai dacă în mod expres a fost prevăzut că aceasta este fără drept de apel, legiuitorul urmărind în mod expres ca respectiva hotărâre să fie sustrasă de la calea de atac a apelului[3].
[1] De altfel, în literatura juridică de specialitate au fost formulate opinii asemănătoare în sensul că recursul este calea de atac fără a se aduce argumente în acest sens (a se vedea în acest sens C.-M. Letea, Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 244). [2] În acest sens cităm decizia nr. 4123 din 25 noiembrie 2010 a ÎCCJ, secţia comercială, prin care s-a admis recursul, casată decizia şi trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova ca instanţă de recurs, obiectul cererii introductive constituindu-l dizolvarea societăţii întemeiată pe art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990. [3]

M. Tăbârcă, Drept procesual civil, vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008, p. 23.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 | 133 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

Lucian SĂULEANU

Pe de altă parte, observând, opinia separată constatăm că aceasta este formulată în contra acestor principii, folosindu-se pentru a trage o concluzie de analogie, nepermisă însă. Trimiterea la alte texte de lege care prevăd calea de atac a recursului în materia dizolvării este fără suport, întrucât voinţa expresă a legiuitorul de a institui respectiva cale de atac are ca fundament situaţia specifică a acelor societăţi (exempli gratia societăţi care nu şi-au majorat capitalul, care nu şi-au preschimbat certificatul de înmatriculare sau cel de înregistrare fiscală ori nu are organe statutare ori sediul cunoscut etc.), şi care impune soluţionarea cu celeritate a respectivelor cereri, întrucât nu sunt respectate condiţiile minimale necesare personalităţii juridice. În concluzie, ţinând cont de principiile enunţate urmează a se aplica art. 282 alin. (1) C. pr. civ., astfel că în speţă în mod corect calea de atac este apelul. II. Al doilea aspect important relevat de decizia de mai sus priveşte identificarea condiţiilor pentru a se dispune dizolvarea în temeiul art. 227 alin. (1) lit. e). Potrivit art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea 31/1990, pentru a se dispune dizolvarea societăţii se impune a fi întrunite doua condiţii care trebuie întrunite cumulativ: 1) motive temeinice, ca neînţelegerile grave dintre asociaţi şi 2) acestea să facă imposibilă funcţionarea societăţii (prima cu rol de cauză, cealaltă de efect). Celor două condiţii legale trebuie să le adăugăm un filtru, anume ca aceste condiţii să fie analizate prin prisma interesului societăţii, ceea ce primează fiind salvgardarea acesteia, atât timp cât dizolvarea este o măsură extremă şi excepţională. „Raţiunea salvgardării instituţiei societare impune ca, în măsura în care este legalmente posibil, o problemă apărută la nivelul unuia dintre raporturile juridice societare radiale să se rezolve la acelaşi nivel, fără a afecta întregul lanţ societar stabilit între asociaţi în vederea producerii efectelor juridice specifice”[4]. De asemenea, s-a apreciat că „legiuitorul este preocupat, din raţiuni economice şi sociale, de menţinerea în viaţă a societăţii, jurisprudenţa trebuind să dea curs acestor raţiuni”[5], considerând chiar că prezervarea fiinţei societăţii constituie preocuparea fundamentală a legiuitorului în materia societăţilor comerciale[6]. Aşadar, instanţa supremă a stabilit că ambele condiţii trebuie întrunite cumulativ, iar instanţa de apel trebuia să aprecieze chiar în condiţiile în care se constată lipsa lui affectio societatis în ce măsură se impunea dizolvarea societăţii, atât timp cât aceasta putea funcţiona cu ambii asociaţi, în ciuda atitudinii necorespunzătoare a unuia; în speţă, lipsa affectio societatis a intervenit ca urmare a apariţiei unei contradictorialităţi de interese care se înfăţişează a fi exclusiv o chestiune de atitudine a reclamantului. Prin urmare, ceea ce trebuia analizat prin raportare la probe era existenţa motivelor temeinice, în ce constau neînţelegerile dintre asociaţi, dacă acestea sunt în măsură să facă imposibilă continuarea activităţii, şi, în urma analizei acestora, instanţa să aprecieze că dizolvarea este singura măsura necesară şi oportună.

JUrisprUdEnță

[4] C. Predoiu, Gh. Piperea, în St.D. Cărpenaru, S. David, C Predoiu, Gh. Piperea, Legea societătilor comerciale. Comentarii pe articole, ed. 4, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009, pp. 842-843. [5] R.N. Catană, Admisibilitatea acţiunii în dizolvarea societăţii pentru neînţelegeri grave între asociaţi, R.D.C. nr. 2/1998, p. 63. [6] I. Schiau, Mecanisme de separare a asociaţilor societăţii comerciale, în Ad honorem Stanciu D. Cărpenaru. Studii juridice alese, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 90.

134 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. c. prin comanda: #2077 .

secțiunea a III-a a Curții europene. Keywords: right to privacy.ionescu14@rdslink. Autorităţile naţionale nu şi-au îndeplinit obligaţiile de a lua măsurile necesare pentru protecţia intereselor reclamantei. persoane cu dizabilități mentale. REZUMAT Cazul prezentat mai jos priveşte situaţia şi legislaţia persoanelor cu dizabilități mentale în România. Cuvinte-cheie: dreptul la viaţă private. univ. The national authorities did not fulfill their obligation to take the necesary measures to safeguard the interests of the applicant. as the dispositions of the national law on the successive internments of the applicant and the protection of persons in impossibility to manage their own intersts were not applied to the applicant in the spirit of her right to respect for private life guaranteed by Article 8 of the Convention. 2. Internarea forţată a fost considerată de către Curte o violare a dreptului la respectul vieții private. României (nr. la data: 20-11-2013. plasamentul copiilor. The same was decided as to the placement of the applicant’s underage chindren into public care. The forced internment of the applicant was considered by the Court a violation of the right to respect for private life. life. hotărârea din 19 februarie 2013 PANDECTELE ROMÂNE NR. internare forţată. children placement. c. 4/2013 | 137 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Hotărârea B. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. viaţă de familie. Bianca SELEJAN-GUŢAN ABSTRACT The case presented below concerns the situation of and the legislation on persons with mental disabilities in Romania. Persoane cu dizabilități metale Prof.Respectul vieții private. viaţă. persons with mental disabilities. deoarece dispoziţiile privitoare la internările succesive şi protecţia persoanelor aflate în imposibilitatea de a se ocupa de propriile interese nu au fost aplicate în spiritul respectării dreptului la viaţă privată garantat de Articolul 8 din Convenţie. forced internment. c. Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul plasării copiilor într-o instituţie publică. family life. cererea nr. dr. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . Persoane cu dizabilități metale Respectul vieții private. 1285/03).ro.

Reclamanta este mama a trei copii. nicio măsură de protecţie a intereselor d-nei M. Potrivit datelor furnizate de Guvern. reclamanta a fost dusă de mai multe ori. fusese victima unui viol în noaptea de 24-25 august 2006. din care 2. Ea nu a fost reprezentată de niciun avocat în faţa Curţii sau în faţa instanţelor interne. în caz de nevoie..) 17. din 12 mai 2004. Această scrisoare mai adăuga că se pare că M. Scrisoarea se încheia prin următoarea frază: «v-am fi recunoscători dacă aţi lua măsuri medicale pentru că ea are un comportament antisocial». 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. La 14 septembrie 2000. d-na M. poliţia din Izvoru Bereheciului cerea spitalului din Bacău admiterea reclamantei pe motivul că «a fost găsită subnutrită. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. O scrisoare a poliţiei datată în aceeaşi zi arată că «reprezenta un pericol pentru vecinii săi din sat. Această scrisoare adaugă că nici pentru cei doi copii nu a fost instituită nicio măsură pentru a-i asista sau a le ocroti interesele pe perioada de internare a mamei lor. locuind într-o cameră fără încălzire şi fără niciun ajutor material». indica la rubrica «tip de internare» că poliţia o adusese de urgenţă. Aceste fapte au fost la originea cauzei B.B.B. Reclamanta a fost admisă din 1996 ca beneficiară a unui ajutor social. Începând cu anul 2000. este cetăţean român... copiii săi puteau fi contactaţi la centrul de plasament a cărei adresă o indica. (. Aceeaşi menţiune «tip de internare: poliţie» figurează pe fişa de internare din 25 august 2006. 12. cel mai adesea de către poliţie. pe motiv de handicap care o făcea inaptă de muncă. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ . adresată agentului guvernamental român la Curtea europeană precizează că „după verificările făcute în baza de date a compartimentului autoritate tutelară al primăriei Bacău. de pildă. pentru că avea obiceiul de a aprinde focul în curtea casei sale. c. intra în instituţiile din comună şi. nici prin tutelă”. Circumstanţele cauzei 6. în mai multe perioade între septembrie 2000 şi octombrie 2007. 7. Internările reclamantei în spitalul psihiatric 11. totalizând 5 luni în serviciul de psihiatrie pentru bolnavi cronici. la data: 20-11-2013. prin manifestările violente. a fost internată de 6 ori şi a petrecut în total 10 luni şi jumătate în serviciul de psihiatrie pentru bolnavi cronici al 138 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Fişa de ieşire din spital din 8 august 2006 preciza că reclamanta fusese «readmisă la spital după ce a fost adusă de poliţie la 21 iulie 2006». reclamanta a fost internată în spital de patru ori. speria copiii care treceau pe stradă».B. 9. Ea mai avea o fiică majoră. la serviciul psihiatric al spitalului din Bacău şi la centrul psihiatric Socola. a fost diagnosticată cu «schizofrenie paranoidă» şi începând cu această dată figurează în fişierele mai multor instituţii psihiatrice. O scrisoare a poliţiei datată în aceeaşi zi reia motivele indicate în scrisoarea din 12 mai 2004. Fişa de internare a reclamantei la serviciul psihiatric al spitalului. 14. României (nr. născută în 1958 şi cu domiciliul în Bacău. 18. născuţi în 1992 şi 1994 erau minori la epoca faptelor. a fost clasată cu fişa de admitere din 21 iulie 2006. 8. 15. JURISPRUDENŢĂ A. 10. Printr-o scrisoare din 11 ianuarie 2003. c. În 2009. 13. prin care cerea admiterea sa în spital. O scrisoare semnată de reclamantă dar nedatată.ionescu14@rdslink. O scrisoare din 18 ianuarie 2011 de la autoritatea tutelară de pe lângă primăria Bacău. Această scrisoare arăta că.Bianca SELEJAN-GUŢAN STAREA DE FAPT I. – persoană bolnavă cu diagnostic de schizofrenie paranoidă – nu a fost instituită nici prin curatelă. Reclamanta. 1) din 10 ianuarie 2012. în cursul anului 2008.

28. comisia pentru protecţia copilului Bacău a decis plasarea copiilor într-un centru de primire denumit Centrul Lalelelor. c.B.) şi îşi exprima acordul de plasare a copiilor într-un centru de primire.B. Ea are dreptul de a fi informată... 20.ro. redactat ca urmare a acestei vizite. Persoane cu dizabilități metale spitalului din Buhuşi. din 21 ianuarie 2011 (.. (. 26. asistenţii sociali au luat copiii la centrul de primire.] este o pacientă cronică internată în clinici de psihiatrie din 2000. 24.). cei doi copii minori ai reclamantei nu mai locuiau cu ea şi fuseseră plasaţi. care descriau condiţiile deplorabile în care copiii trăiau alături de mama lor. frunze de platan şi ciuperci adunate din parcurile publice». Două articole publicate la 9 şi 12 septembrie 2000 în ziarul local Deşteptarea descriau condiţiile insalubre în care trăiau reclamanta şi copiii săi minori. Celelalte părţi relevante din această scrisoare arată că: «ca răspuns la scrisoarea dvs. în total. ca şi lipsa hranei din casă şi condiţiile de viaţă inadecvate. materială şi afectivă a copiilor. La epoca respectivă. În 2010. la data: 20-11-2013. PANDECTELE ROMÂNE NR. 29. În plus. incoerent. pe motiv că «mama reprezenta un pericol pentru ei». copiii aveau 8 respectiv 6 ani.] nu este o victimă a statului român. subliniind pericolul în care ei se aflau. castane. din cauza maladiei. mama reclamantei şi bunica copiilor a solicitat ajutorul serviciilor sociale (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – «DGASPC») din Bacău pentru a o interna pe reclamantă într-un spital specializat (. într-un centru de primire pentru copiii abandonaţi.ionescu14@rdslink. La 12 septembrie 2000. Prin deciziile din 26 septembrie 2000. Ea nu a indicat Curţii dacă a contestat aceste măsuri în virtutea Legii nr. ea prezintă idei delirante de persecuţie şi prejudiciu. 19. 4/2013 | 139 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. a fost internată de 7 ori. Raportul propunea plasarea de urgenţă a copiilor în centrul de primire. prin decizia comisiei pentru protecţia copilului Bacău.) [M. s-au deplasat la domiciliul reclamantei. mama lor a refuzat să-i înscrie la şcoală. Într-o scrisoare din ianuarie 2011. ci a maladiei de care suferă. Începând cu 2000. Reclamanta consideră că a fost «internată definitiv» de autorităţi.» B. inclusiv documente de arhivă şi o muncă susţinută de a infirma minciunile sale flagrante. după ce au obţinut acordul scris al bunicii lor. se arăta că boala reclamantei «era evidentă».. Plasamentul celor doi copii minori ai reclamantei 21. încurajată de asistenţii sociali. Procedurile de plasament 22.. obligându-ne în permanenţă la răspunsuri şi scrisori oficiale de zeci de pagini. Serviciul social a mai luat şi trei declaraţii de la vecinii reclamantei. directorul spitalului din Buhuşi a dat asigurări că reclamanta a fost spitalizată în bune condiţii. Rapoartele expuneau situaţia familială. (. pentru timp de 11 luni în total. 1. 25. Au fost făcute 2 anchete psihosociale. 487/2002 asupra sănătăţii mentale şi a protecţiei persoanelor ce prezintă tulburări psihice. patru funcţionari ai serviciilor de asistenţă socială. A doua zi după apariţia articolelor.. socială.. însoţişi de un poliţist. În aceeaşi zi. delirant. autorităţile au fost informate că cei doi copii erau hrăniţi cu «iarbă.Respectul vieții private. În aceeaşi zi. au fost luate în seamă. adresată agentului guvernamental român. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . cum ar fi lipsa căldurii şi a electricităţii.) [M. opera unui bolnav psihic cronic. 23. Pentru noi este surprinzător că acuzaţiile sale cu caracter bizar. În raportul din 13 septembrie 2000. 27. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ca dovadă corespondenţa pe care o poartă de mai mulţi ani cu CEDO.

45. fără lumină şi mâncare şi nu erau şcolarizaţi. Dreptul şi practica interne pertinente A. ea a adresat în zadar câteva cereri unor autorităţi.). În temeiul art. Prin alte 2 decizii din decembrie 2000. În cursul internării.. Consimţământul poate fi retras în orice moment de pacient sau de reprezentantul acestuia (art. aflaţi în plasament. Legea face distincţia între internarea voluntară şi internarea din oficiu a unei persoane.. Menţinerea în plasament a copiilor 33. Ulterior.). 34. Prin aceste hotărâri s-a mai decis delegarea drepturilor parentale directorului centrului. 140 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Articolele 12 şi 13 ale acestei legi prevăd că evaluarea stării de sănătate mintală a unei persoane. medicul psihiatru este obligat de a obţine consimţământul celui interesat pentru tratament şi de a respecta dreptul acestuia de a fi asistat în acordarea consimţământului. Reclamanta nu a formulat recurs împotriva acestor decizii.Bianca SELEJAN-GUŢAN 30. 40.) 1. notând şi faptul că. Sesizat de Direcţia judeţeană pentru asistenţă socială şi protecţia copilului Bacău. Legea sănătăţii mintale în versiunea sa iniţială 43. minorii au fost transferaţi la centrul de plasament Poiana Florilor din Humeiuş. 37. 46. 29 din lege. la data: 20-11-2013. Reclamanta nu a formulat recurs împotriva acestor hotărâri. JURISPRUDENŢĂ 38. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ . 2.ro. Atunci când medicul bănuieşte existenţa unui conflict de interese între pacient şi reprezentant.. Internarea psihiatrică este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 36. Reclamanta nu a formulat recurs împotriva acestor hotărâri. S-a mai constatat că bunica maternă era prea în vârstă pentru a-i lua în grija sa şi a considerat că măsura plasamentului era în interesul copiilor. 487/11 iulie 2002 privind sănătatea mentală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice. Legislaţia referitoare la protecţia persoanelor cu tulburări psihice şi practica internă pertinentă (. Reclamanta nu a fost prezentă şi nici reprezentată în faţa instanţei. Dacă persoana nu este în măsură să înţeleagă aceste informaţii. primeau vizite regulate de la mama lor. c. 38). Copiii au fost audiaţi de tribunal în prezenţa unui asistent social de la centrul de primire. Prin 2 hotărâri din august 2007. la cererea persoanei în cauză în cazul internării voluntare sau la cererea unei autorităţi sau a unei persoane autorizate în cazul internării din oficiu. 30). Reclamanta nu a formulat recurs împotriva acestor decizii. 32. 44. tribunalul Bacău a decis transferul copiilor la centrul denumit SOS Satul Copiilor din Humeiuş (. Tribunalul a constatat că în septembrie 2000. el trebuie să sesizeze parchetul pentru a demara procedura de desemnare a unui reprezentant legal (art. Din rapoartele comunicate de direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului şi din cele redactate de delegaţi ai primăriei din Izvorul Berheciului rezultă că minorii au fost adesea vizitaţi de mama lor. 41. reprezentantul său legal sau personal trebuie să fie informat (art.. 31. tribunalul Bacău a decis prin hotărârile din 14 decembrie 2005 şi 27 ianuarie 2006 menţinerea plasamentului copiilor. orice persoană trebuie să fie informată cât mai repede posibil asupra drepturilor sale şi să beneficieze de explicaţii pe care le poate înţelege privind modalităţile de exercitare a acestor drepturi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în scopul stabilirii unui diagnostic sau de a determina dacă cel interesat are discernământ. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cu scopul de a recupera custodia copiilor săi.ionescu14@rdslink. 31). copiii fuseseră găsiţi în casa mamei lor într-o stare de mizerie. II. 39. (. are loc printr-un examen direct al unui medic psihiatru... 35.

Dispoziţiile pertinente ale Codului familiei.Respectul vieții private. 100§§1 şi 3. 487/2002 nu ar fi aplicabilă înaintea adoptării normelor de aplicare.) 2.. §§ 54‑56. publicat la 4 mai 2004. orice pacient are dreptul de a părăsi spitalul la cerere şi în orice moment (art.. 52. 103. 487/2002 53.) reglementează procedura de aplicare a legii sănătăţii mintale (. În privinţa internării voluntare. 43). Centrul de Resurse Juridice (CRJ)... 600/2004. 26 mai 2009).) Guvernul român a contestat printr-un comunicat de presă ideea că Legea nr. redactat în octombrie 2009 de o organizaţie neguvernamentală (ONG)...... dacă domiciliul acestuia este necunoscut.ro. în vigoare la epoca faptelor şi până la 1 octombrie 2011 sunt descrise în hotărârea Amanalachioai c. 3. (. făcea aplicarea efectivă a legii dificilă şi divergentă (. ceea ce.ionescu14@rdslink. pentru a lua măsurile de protecţie juridică. persoanele cu handicap beneficiază de o protecţie împotriva neglijenţei şi abuzurilor.. (. Această nouă dispoziţie prevede că.). 25 al acestei legi.. Ordinul ministrului Sănătăţii din 10 aprilie 2006 privind aplicarea legii sănătăţii mintale nr. Legea nr. apoi prin Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost modificată şi republicată în Monitorul Oficial nr. (.. Un raport asupra respectării drepturilor persoanelor internate în spitale psihiatrice. 48. 57. (. în articolele 44-53 ipotezele în care internarea din oficiu este autorizată. la data: 20-11-2013. Persoane cu dizabilități metale 47. 54). formulat de bolnav sau de reprezentantul acestuia (art.). de la comuna unde se află spitalul. care şi-a păstrat toate drepturile. Legea prevede. ea beneficiază de o protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei şi de asistenţă juridică. 59. ca urmare a unui examen psihiatric. instanţa poate numi ca tutore autoritatea administraţiei locale sau persoana juridică de drept privat care acordă îngrijiri celui interesat. (. arată că autorităţile nu au desemnat întotdeauna spitalele abilitate să procedeze la internări din oficiu. precum şi art. 4. Dispoziţii privind autoritatea parentală şi autoritatea tutelară 61..). 62. 98. spitalul este obligat să notifice de îndată autoritatea tutelară de la domiciliul pacientului sau. 4/2013 | 141 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Rapoartele ONG pe tema aplicării legii sănătăţii mintale 58. Este vorba despre: art. precum şi procedura de punere în aplicare (.)... Potrivit art.. 5. 49. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 108. Ca răspuns la un memorandum al Amnesty International. 97§2... Codul familiei şi noul Cod civil 1. de a desemna un reprezentant convenţional cu titlu gratuit pentru a fi asistată sau reprezentată pe toată durata tratamentului psihiatric. PANDECTELE ROMÂNE NR. 129/2012 adaugă un nou articol 381 privind dreptul oricărei persoane interesate. c. Decizia privind internarea din oficiu este susceptibilă de recurs la instanţa competentă potrivit legii. 149. alături de cunoaşterea precară de către personalul medical a procedurilor specifice. 152. 142. Acest ordin (. fără distincţie privind locul unde se află. României (n 4023/04. 1 din 3 ianuarie 2008. 129/2012 (. Dacă persoana cu handicap nu are rude şi nu există nimeni care să poată accepta tutela. Modificările aduse legii sănătăţii mintale 51. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . Legea privind protecţia persoanelor cu handicap 56.). B.). Legea nr. Legea nr.).. Dacă o persoană este în incapacitate totală sau parţială de a-şi administra bunurile. dacă pacientul nu are reprezentant legal şi nu a putut să desemneze un reprezentant convenţional din cauza incapacităţii sale psihice.. 487/2002 a fost modificată prin Legea nr.

73. Articolul 164 reia. împiedicând-o să aibă grijă de copiii săi». Dispoziţii ale noului Cod civil privind interdicţia civilă. (. Reclamanta se plânge de internările sale psihiatrice pretins abuzive. va fi pus sub interdicţie prin hotărâre judecătorească».. Guvernul consideră că 142 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Alte dispoziţii pertinente plasamentul copiilor privind acestea au un conţinut incoerent şi nu ridică nicio problemă substanţială privind dispoziţiile Convenţiei. care au fost însoţite de documente pertinente referitoare la internarea sa şi la plasamentul copiilor săi. în afara celor care sunt incompatibile cu măsura de protecţie. Faptul că aceste plângeri au fost prezentate de reclamantă simultan cu altele mai confuze nu aduce atingere caracterului lor serios. (. Curtea reaminteşte că o plângere se caracterizează prin faptele pe care le denunţă şi nu prin simplele mijloace sau argumente de drept invocate (Guerra şi alţii c. în privinţa internărilor 74. reclamanta se plângea «de furtul invenţiilor sale» şi «de faptul că autorităţile au internat-o cu forţa într-un spital psihiatric. printr-o scrisoare primită la Curte la 2 decembrie 2002.Bianca SELEJAN-GUŢAN 3. la data: 20-11-2013. Curtea reaminteşte că.. măsurile de protecţie a majorilor care sunt în imposibilitate de a se ocupa singuri de interesele lor. în măsura în care acestea sunt în interesul superior al copilului. între altele.. în esenţă.. Articolul 178 reglementează curatela (. Potrivit art. În speţă. tutela şi curatela 66. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Guvernul invocă neepuizarea căilor de recurs interne. ÎN DREPT I.. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate a fost abrogată şi înlocuită de Legea nr. ea consideră că plângerile reclamantei. C. care cere ca procesul decizional privind viaţa privată să fie echitabil şi să respecte aşa cum trebuie interesele protejate (. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 şi 14 ale ordonanţei precitate. Asupra admisibilităţii 76. sunt suficient de clare pentru a fi examinate. 19 feb.. Noul Cod civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. părinţii păstrează drepturile şi obligațiile parentale în timpul plasamentului. potrivit jurisprudenţei sale constante. Sunt relevante în mod special articolele 7. vechiul articol 142 al Codului familiei: «cel care nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale. De exemplu.. Conform articolului 14 al ordonanţei.). 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Curtea va examina plângerile de reclamantă din punctul de vedere al articolului 8 al Convenției. Observaţie preliminară 70. din cauza alienaţiei mintale sau a debilităţii mintale.. 71. 72. Italiei. A. II. Despre pretinsa violare a articolelor 3. 5 § 1 şi 8 ale Convenţiei. 272/2004. JURISPRUDENŢĂ 69.).ro. 34 din Convenţie. 1998. 75. Titlul III al noului Cod civil reglementează.). 35 §1 al Convenţiei impune reclamanţilor epuizarea căilor de 67. 77. § 44). c.). art. arătând că reclamanta nu a făcut plângere împotriva măsurilor de internare luate împotriva sa. 14 al ordonanţei. Curtea consideră că a fost sesizată regulamentar în temeiul art. autorităţile sunt obligate să favorizeze menţinerea relaţiilor familiale. De aceea.ionescu14@rdslink. Articolul 170 statuează că instanţa de tutelă trebuie să desemneze un tutore prin hotărârea judecătorească de stabilire a interdicţiei. În privinţa celor 22 de scrisori ale reclamantei trimise Curţii între decembrie 2002 şi decembrie 2010. 68. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ .

în plus. Se mai arată că reclamanta a fost de fiecare dată supusă unor examene de specialitate şi a primit îngrijiri medicale adecvate. în loc să-i ofere o rezolvare a plângerilor sale.. 82. Totuşi. 80. Curtea a decis deja. 79. din perspectiva Convenţiei. Aprecierea Curţii a) Principii decurgând din jurisprudenţă 85. Asupra fondului 1. în spiritul dreptului la respectul vieţii private garantat de articolul 8.. (dec. dar nedatată. De aceea. În acest sens. pe care nu le poate disocia de aceasta. Curtea consideră că argumentele aduse în sprijinul excepţiei ridicate de Guvern pun probleme juridice strâns legate de fondul plângerii. Germaniei.). în cursul examinării epuizării căilor de recurs interne de către minori sau de persoane atinse de handicap mintal. prin care cerea internarea. la data: 20-11-2013. Astfel. 2. cum ar fi tentativa de viol din 24 august 2006. 83. Aceasta înseamnă în mod special că Curtea trebuie să analizeze în mod realist nu numai recursurile prevăzute în teorie în sistemul juridic al statului contractant interesat. De asemenea. mai general. României). În cazul persoanelor vulnerabile. Rupa c. 88. Argumentele părţilor 81. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . că trebuie luată în considerare vulnerabilitatea acestor persoane (. De aceea. autorităţile trebuie să facă dovada unei atenţii speciale şi să le asigure o protecţie crescută (. (. indicând că internările reclamantei au fost realizate de urgenţă. României (n 2). c. Curtea a statuat că autorităţile naţionale.). să se bucure de o largă marjă de apreciere.D. Danemarcei şi H. precum şi formularul de consimţământ semnat la internarea în spitalul din Socola. c. dar şi situaţia personală a reclamantului (Selmouni c.. 87. De asemenea. fiind justificate atât de comportamentul său violent cât şi de necesitatea de a o proteja de ea însăşi. care include dreptul la integritate fizică şi psihică. ea subliniază că această regulă trebuie aplicată ţinând cont de context.. Curtea reaminteşte că articolul 8 pune în sarcina statului obligaţia pozitivă de a adopta măsurile rezonabile şi adecvate pentru protecţia drepturilor indivizilor la respectul vieţii private. din care fac parte şi persoanele handicapate. 78. 4/2013 | 143 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Persoane cu dizabilități metale recurs disponibile şi suficiente în mod normal în ordinea juridică internă pentru a le permite obţinerea reparării violărilor pretinse. B. 86. a integrităţii persoanei. Autorităţile naţionale beneficiază de raporturi directe cu cei interesaţi şi sunt în mod special mai bine plasate pentru a tranşa aceste probleme. 35 § 3 (a) al Convenţiei şi că nu există niciun alt motiv de inadmisibilitate. Reclamanta consideră abuzive internările sale psihiatrice de către poliţie. de vreme ce ea cerea protecţia împotriva unor acte ilegale comise de terţi. Ele trebuie. cu o anumită flexibilitate şi fără formalism excesiv. el trimite la declaraţia semnată de reclamantă.Respectul vieții private. Curtea are ca sarcină aprecierea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pentru că îşi dăduse acordul şi că erau necesare pentru tratarea bolii sale psihice cronice. că internările psihiatrice ale reclamantei au avut un caracter voluntar.M. El indică. Curtea constată că această plângere nu este manifest nefondată în sensul art.). Franţei [GC]. deciziile pe PANDECTELE ROMÂNE NR. Elveţiei.. articolul 8 impune autorităţilor să menţină un just echilibru între interesele unei persoane atinse de afecţiuni psihice şi celelalte interese legitime implicate. c. V. Guvernul consideră că în speţă nu este vorba de nicio privare de libertate. 84. În plus.ro. ea consideră că autorităţile au internat-o pentru a o împiedica să se plângă. Guvernul subliniază bunele intenţii ale autorităţilor.ionescu14@rdslink. declară plângerea admisibilă.). Citând cauzele Nielsen c.. pentru o problemă atât de complexă ca cea privind determinarea capacităţilor mintale ale unui individ. în special jurisdicţiile trebuie să interpreteze dispoziţiile dreptului intern aplicabile în materia internării psihiatrice şi. Storck c.

). celui interesat şi reprezentantului acestuia. Curtea mai notează că în hotărârea sa recentă Cristian Teodorescu a relevat mai multe lacune ale legii române asupra sănătăţii mintale nr. dacă art.. mai ales atunci când nu este în măsură să înţeleagă informaţiile care i se dau. 8 nu cuprinde nicio condiţie explicită de procedură. Curtea constată absenţa oricărui element care să poată indica dacă decizia de internare a fost comunicată celei interesate sau unui membru al anturajului său. 54 al legii nu a fost introdus la instanţele naţionale..) 91. la data: 20-11-2013. În plus. în cursul uneia din aceste internări. potrivit formalităţilor cerute de lege. 89. inclusiv în respectarea dreptului pacientului de a fi asistat atunci când îşi exprimă consimţământului. Curtea observă că în ciuda faptului că legea privind protecţia persoanelor cu handicap prevedea obligaţia de a pune în practică o protecţie juridică a acestora sub forma tutelei sau curatelei. pentru cel împotriva căruia s-a luat o măsură de internare forţată. indicând doar pe scurt şi fără detalii factuale că aceasta avea «un comportament antisocial». Aceste elemente de fapt pledează în favoarea caracterului forţat al internărilor. b) Aplicarea acestor principii în cauza de faţă 93. începând cu anul 2000. concluziile autorităţilor interne sunt mai susceptibile de atenţie (mutatis mutandis. poliţia a cerut spitalului internarea reclamantei pe motiv că a fost găsită subnutrită. 96. 2001).. deşi legea 487/2002 prevede că decizia de internare din oficiu trebuie să fie confirmată de o comisie medicală compusă din 3 medici diferiţi de cel care a decis internarea şi apoi trimisă la parchet. reclamanta a făcut obiectul a numeroase internări în spitale sau servicii psihiatrice. 94. Aceasta în ciuda faptului că starea ei de sănătate era cunoscută de autorităţi cu mult înainte de începerea internărilor.Bianca SELEJAN-GUŢAN care le-au emis în exercitarea puterii lor de apreciere. (. c. 487/2002. Situaţia de vulnerabilitate a reclamantei fusese de altfel constatată şi adusă la cunoştinţa 144 | PANDECTELE ROMÂNE NR. riscul de a nu putea să apeleze la căile de recurs prevăzute de aceeaşi lege şi că nu este surprinzător faptul că niciun recurs bazat pe art. 95. aceste omisiuni apar în contextul disfuncţionalităţilor semnalate încă din 2003 şi până în 2009 de rapoartele celor două ONG menţionate mai sus. Aceasta denotă incertitudinea care înconjoară internările reclamantei şi caracterul lor ambiguu. 90. cel puţin pentru perioada 2003-2007. Astfel. fiind vorba de procedura care a condus la internările repetate ale reclamantei. În consecinţă. De asemenea. de cele mai multe ori la cererea poliţiei. Curtea se va sprijini pe jurisprudenţa sa privind art. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. nicio măsură de protecţie de acest fel nu a fost luată în privinţa reclamantei. Germaniei.. pentru a determina dacă procedura de internare în cauză a fost conformă art.). Curtea reaminteşte că. 5 § 1 e). Curtea a mai arătat că aceste lacune implicau.ionescu14@rdslink.ro. Curtea a statuat că această lege nu conţinea la epoca faptelor nicio exigenţă privind forma notificării unei decizii de internare din oficiu (. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. niciun element nu a fost produs de părţi pentru a dovedi că această procedură a fost într-adevăr respectată în speţă. În plus. Curtea a constatat că legea nu acorda niciun termen comisiei de control pentru a-l informa pe cel interesat şi pe reprezentantul său despre decizia luată. 5 din Convenţie. întinderea marjei de apreciere a statului depinde de calitatea procesului decizional: dacă procedura a fost deficitară pentru un motiv sau altul. Or. procesul decizional legat de măsurile de ingerinţă trebuie să fie echitabil şi să respecte în mod adecvat interesele protejate. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ . procedura internă privind internarea acestora a fost examinată pe terenul art. locuind într-o cameră fără încălzire şi fără niciun sprijin material. Sahin c. JUrisprUdEnță 92. Curtea observă că. 8.. (. Mai mult. La 11 ianuarie 2003. În cea mai mare parte a cauzelor privind « alienaţi » cu care Curtea a mai fost sesizată.

se analizează ca ingerinţe în dreptul reclamantului la respectul vieţii familiale (W. Aprecierea Curţii a) Principii ce decurg din jurisprudenţa existentă 108. Cu toate acestea. Curtea reaminteşte principiile ce decurg din jurisprudenţa sa constantă. Ea invocă. invocate de Guvern. până în momentul în care mama putea să dovedească faptul că e capabilă să-şi îngrijească copiii. dreptul său la respectul vieţii private şi familiale.ro. Curtea consideră că dispoziţiile dreptului intern privind internările psihiatrice şi protecţia persoanelor aflate în imposibilitatea de a se ocupa de propriile interese nu au fost aplicate reclamantei în spiritul dreptului său la respectul vieţii private garantat de art. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . pentru ca măsurile de protecţie juridică să fie puse în aplicare.. 100. 98.. § 59. Asupra fondului 1. dacă pacientul nu are reprezentant legal şi nu a putut să desemneze unul. Modificările recente aduse legii privind sănătatea mintală în 2012 prevăd că. spitalul este obligat să notifice autorităţii tutelare de la domiciliul celui interesat. seria A no 121). Or. 97. Guvernul mai arată că în urma acestei măsuri. În plus. aceste noi dispoziţii nu au avut incidenţă asupra situaţiei reclamantei.ionescu14@rdslink. rezultă din rapoartele direcţiei de asistenţă socială şi protecţia copilului precum şi din cele redactate de primăria din Izvorul Berheciului. fiind menţinută astfel o viaţă familială. deşi restricţii se pot justifica. prevăzut de art.) B. (. De aceea. părinţii au dreptul de a fi ascultaţi şi informaţi pe deplin cu privire la copiii lor. nici instanţele nu au dat curs acestor constatări în planul protecţiei juridice a reclamantei.. Argumentele părţilor 106. 8. în anumite circumstanţe. Reclamanta pretinde că cei doi copii minori ai săi i-au fost luaţi şi plasaţi în centre de primire. din cauza sărăciei în care trăia familia lor. care duc la plasarea unui copil într-un centru de primire. dar aceasta nu este de- PANDECTELE ROMÂNE NR. potrivit cărora pentru un părinte şi copilul său. c. Persoane cu dizabilități metale instanţelor naţionale prin numeroase rapoarte ale serviciilor de asistenţă socială care s-au ocupat de situaţia copiilor minori.. la data: 20-11-2013. nici serviciile sociale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Regatului Unit.. III. 107. 99. reclamanta nu a pierdut dreptul de a menţine relaţii personale cu copiii săi... Curtea conchide aşadar că a existat o violare a articolului 8 din Convenţie.) 112. plasarea unui copil în asistenţă publică nu pune capăt relaţiilor familiale naturale. Asupra pretinsei violări a articolului 8 al Convenţiei în privinţa plasamentului copiilor (. a fi împreună reprezintă un element fundamental al vieţii familiale. Ea consideră că drepturile lor au fost încălcate şi denunţă absenţa măsurilor de protecţie adecvate. adică a bunicii copiilor şi a fost justificată de faptul că reclamanta nu putea să aibă grijă de aceştia.Respectul vieții private.). autorităţile naţionale nu şi-au îndeplinit oblligaţia de a lua măsurile adecvate în apărarea intereselor reclamantei. (. 4/2013 | 145 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Tocmai acest comportament al autorităţilor a contribuit la transformarea în iluzorii a garanţiilor prevăzute de lege (.. c.) 110. De aceea. 2. 8 § 2. Articolul 8 nu cuprinde nicio condiţie explicită de procedură.. Deciziile luate de autorităţile responsabile. că minorii au fost adesea vizitaţi de mama lor. Guvernul arată că măsura de plasare a minorilor a fost luată la cererea unui membru al familiei. în temeiul art. În mod special.). Această măsură a avut un caracter provizoriu. 8 iulie 1987. Curtea respinge excepţia de neepuizare a căilor de recurs interne ridicată de Guvern. 8. în substanţă. În ciuda bunăvoinţei autorităţilor. (. 101..

de o severă patologie psihică. Curtea apreciază că a existat o violare a articolului 8 al Convenției. Din dosar nu rezultă vreo încălcare a acestor condiţii. În fine. într-o perioadă de 10 ani pentru fiul său şi de 12 ani pentru fiica sa. deciziile în materie. notând şi că ei primeau vizita mamei lor în mod regulat. Ca urmare. Curtea mai observă că plasamentul copiilor decis de o autoritate administrativă în anul 2000. Opiniile şi interesele părinţilor sunt în mod necesar printre elementele ce trebuie cântărite de autorităţi pentru a lua deciziile privind un copil pe care îl asistă. Aşa cum Curtea a arătat. participarea părinţilor la procesul decizional este uneori irealizabilă sau lipsită de sens. c.. Procesul decizional trebuie aşadar să fie de natură a garanta ca aceste elemente să fie luate în considerare. fiind considerată invalidă din 1996 şi suferind foarte multe internări psihiatrice. 118. împreună cu deciziile din decembrie 2005 şi ianuarie 2006.). Curtea reaminteşte încă o dată că autorităţile trebuie să facă dovada unei atenţii speciale în cazul persoanelor vulnerabile şi trebuie să le asigure o protecţie crescută din cauza incapacităţii lor sau a absenţei dorinţei de a se plânge. care nu ar putea fi considerate «necesare într-o societate democratică».).. a unei incapacităţi fizice sau mintale sau a unei urgenţe extreme.) Pentru aceste motive. care. de exemplu din cauza imposibilităţii de a-i găsi. în special prin desemnarea unui avocat numit din oficiu în cursul procedurilor de plasament sau prin numirea unui curator nu a fost luată în ce o priveşte. 113. în special asigurându-se că aceasta se bazează pe motive pertinente şi este imparţială (. Reclamanta nu pretinde că deciziile autorităţilor prin care se ordina plasarea celor doi copii minori au fost lipsite de bază legală şi nici că nu aveau un scop legitim. contacte regulate între asistenţii sociali responsabili şi părinţi poate fi adesea un bun mijloc de a semnala opinia părinţilor.) 114. Curtea constată că reclamanta suferea.ionescu14@rdslink. din acest motiv. căminul de primire al copiilor a fost schimbat prin hotărâri judecătoreşti din august 2007.). În sfârşit. hotărârile instanţelor au fost exclusiv motivate de situaţia din septembrie 2000. fără lumină şi hrană şi nu erau şcolarizaţi. JURISPRUDENŢĂ b) Aplicarea în speţă a acestor principii 115. Problema care se pune este de a şti dacă procedurile urmate se conciliază cu dreptul reclamantei la respectul vieţii sale familiale sau constituie ingerinţe în exerciţiul acestui drept. Nicio măsură de protecţie socială. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ . Tribunalul şi-a fundamentat hotărârile pe constatările din septembrie 2000. 117. (. au fost singurele ocazii cu care a fost realizată examinarea situaţiei familiale a reclamantei şi a copiilor săi minori. de către un tribunal. potrivit cărora copiii fuseseră găsiţi în casa mamei lor în mizerie.. 116. 119.. (. (... Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. ca şi în prezent.ro. 146 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la epoca faptelor. Or. în mod inevitabil. deşi deseori adoptate în lumina unor examene periodice sau a unor întâlniri ad hoc.. Curtea constată imposibilitatea manifestă în care s-a aflat reclamanta de a participa la procesul decizional privind copiii săi minori (. Procesul decizional al autorităţilor competente nu trebuie să nu poată influenţa fondul deciziei..Bianca SELEJAN-GUŢAN terminant. reclamanta nu a fost în măsură să participe efectiv la procedura privind plasamentul copiilor săi. Cu aceste ocazii.. pot să fie rezultatul unui control continuu realizat de agentul autorităţii responsabile. Tribunalul a considerat că această măsură era în interesul copiilor. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În plus.-120. până la momentul la care copiii au devenit majori. s-a prelungit în temeiul unor hotărâri judecătoreşti din 2005 şi 2006..

(. Csaky c.[1] În privinţa primei condiţii. la data: 20-11-2013. [2] A se vedea şi cauza X. c. e). poate totuşi exista o derogare în situaţii de urgenţă: o astfel de situaţie poate justifica detenţia unei persoane fără o expertiză medi­­ cală prealabilă. În cazul de față. 2. Este binecunoscută hotărârea Winterwerp c. 3. 1 lit. în care Curtea a stabilit o serie de reguli pentru ca o lipsire de libertate prin internare a unei persoane cu dizabilitate psihică (alienați sau debili mintal. CURTEA. Situația lor poate intra în sfera de aplicare a mai multor articole din Convenție. De asemenea. RU (1981). Decide că a existat o violare a art. Declară cererea admisibilă. (.) A. este vorba chiar de statul român. tulburările mentale trebuie să aibă un caracter sau o amploare care să legitimeze internarea. detenţia trebuie să aibă loc într‑un spital sau într‑un altă instituţie specializată. 8 din Convenţie în privinţa internărilor reclamantei. în jurisprudența sa.. Articolul 5 parag. 1 lit. Prejudiciu moral (.) PENTRU ACESTE MOTIVE. a stabilit reguli detaliate în privința drepturilor acestor persoane. Belgiei (1998). Decide că a existat o violare a art. PANDECTELE ROMÂNE NR. a reprezentanților statului. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | ..... 4. Ungariei (2006). Aceasta nu se poate prelungi în mod valabil fără existenţa acestor tulburări.. 8 al Convenţiei în privinţa plasamentului copiilor minori ai reclamantei. Astfel.) NOTĂ Hotărârea rezumată mai sus reprezintă încă o dovadă a preocupării Curții Europene pentru situația persoanelor vulnerabile. Statuând în echitate. 4/2013 | 147 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. printr‑o exper­ tiză medicală obiectivă. condiţiile minimale de privare de libertate în asemenea cazuri: alienaţia trebuie dovedită în faţa autorităţii naţionale competente. 1. Curtea a precizat în această hotărâre de referinţă. şi un drept de a primi un tratament adecvat bolii mintale. iar Curtea de la Strasbourg. Persoanele cu dizabilități psihice reprezintă una din categoriile cele mai vulnerabile de potențiali reclamanți la Curtea europeană. Cu toate acestea. Uneşte cu fondul excepţia de neepuizare a căilor de recurs interne şi o respinge. a se vedea Curtea EDO: Aerts c. c. Olandei (1979).Respectul vieții private. în cel mai scurt termen[2]. tulburările trebuie să persiste pe întreaga durată a internării. 5 parag.) 126. este necesară confirmarea stării de alie­ naţie de către un specialist. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Persoane cu dizabilități metale IV. e) nu implică.. în ciuda atitudinii uneori lipsite de respect pentru asemenea reclamanți. potrivit expresiei folosite de Convenție) să fie în acord cu prevederile articolului 5 privind dreptul la libertatea și siguranța persoanei..ionescu14@rdslink. Şi în acest caz însă. Asupra aplicării articolului 41 din convenţie (. [1] Pentru încălcarea acestei obligaţii prin deţinerea unei persoane bolnave de schizofrenie para­ noidă cronică într-o închisoare. Curtea acordă reclamantei suma de 10 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral suferit. pentru respectarea art.ro. în viziunea Curţii. ÎN UNANIMITATE.

Bucureşti. 119. deoarece măsura internării forţate sau „nevoluntare” poate fi contestată.44-59) este. În această din urmă hotărâre.ro/Raport-respectarea-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-mintale-319/ 148 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Aşadar. 120. deci o încălcare a art. există unele aspecte criticabile ale acestei reglementări. urmăreşte un scop legitim prevăzut la alineatul 2 al acestui articol şi este necesară într-o societate democratică pentru atingerea acelui scop. 5 (cauza C. Trebuie aşadar să li se rezerve o anumită putere de apreciere în această privinţă”. la data: 20-11-2013. c. în mod special în privinţa internărilor forţate. p. pentru detalii.B. sau http:// www.Bianca SELEJAN-GUŢAN lipsa unui tra­ ta­ ment medical adec­ vat aplicat persoanei aflate în detenţie poate constitui un tratament inuman sau degra­ dant. în principiu. op.ro. Raport privind respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aflate în instituţii medicosociale pentru persoane cu dizabilităţi mintale. Dacă articolul 8 are ca scop esenţial a preveni ingerinţele arbitrare împotriva individului săvârşite de puterile publice. Bianca Selejan-Guţan. pe lângă propriile observaţii legate de compatibilitatea cu articolul 8 a procedurii de internare a reclamantei. „a le prescrie în fiecare caz o procedură rigidă nu ar face decât să adauge la problemele lor. C. Bucureşti. s-a aflat în atenţia Curţii europene atât din perspectiva art. Dintre acestea. dar şi cauza Filip). De exemplu. în mod special [3] JURISPRUDENŢĂ A se vedea. În această cauză.). României (2006). analizând principiile generale aplicabile în cauză pe terenul articolului 8. Curtea ţine cont şi de marja de apreciere a statului. ordonate de procuror. p. Protecţia europeană a drepturilor omului. potrivit jurisprudenţei sale constante. Este vorba deci de o materie care reclamă cu atât mai mult o protecţie împotriva ingerinţelor arbitrare. A se vedea. hotărârea din 20 aprilie 2010. României. ediţia a patra. care interzice tratamentele inumane şi degradante. cât şi a art. Curtea şi-a bazat decizia şi pe rapoartele unor ONG naţionale şi internaţionale (Centrul de Resurse Juridice şi respectiv Amnesty International). prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ . precit. ceea ce a dus la o violare a laturii procedurale a articolului 3 al Convenţiei.[3] Tratamentul aplicat bolnavilor psihic a făcut obiectul examinării din partea Curţii şi pe terenul articolului 3 din Convenţie. De asemenea. cu excepţia cazului în care. o astfel de ingerinţă cu libertatea şi viaţa privată a persoanei (internarea într-un spital psihiatric) încalcă articolul 8. 8 din Convenţie (cauza de faţă). 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Curtea a constatat absenţa unei anchete efective privind plângerile reclamantului împotriva internării sale forţate. 3 (Filip c.. 3 al Convenţiei. României. Bianca Selejan-Guţan. cit. p. remarcăm că. 2009. adecvată.[4] În hotărârea de faţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. examinarea acestui aspect al cauzei trebuie să se bazeze pe un element fundamental: deciziile riscă să se dovedească ireversibile.ionescu14@rdslink. Curtea a decis şi existenţa unei violări a articolului 5 §1 pentru lipsa unei baze legale a internării reclamantului. în principiu. a reamintit că.crj. 2011. pentru amănunte. pot exista şi obligaţii pozitive inerente respectului efectiv al vieţii familiale. Curtea. Problema respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale din România. fiind prevăzută de lege. 77 şi urm.[5] Deşi Raportul apreciază că reglementarea actuală a legii 487/2002 (art. în instanţă.H. Editura didactică şi pedagogică. c. invocat de reclamantă. Atunci când se pronunţă în privinţa necesităţii unei ingerinţe sau a existenţei unei obligaţii pozitive. ne-a atras atenţia în mod special Raportul Centrului de Resurse Juridice şi concluziile sale în privinţa „internării nevoluntare” a persoanelor cu tulburări psihice. Curtea admite că autorităţile se află în faţa unei sarcini dificile atunci când trebuie să se pronunţe într-un domeniu atât de delicat cum este situaţia unui bolnav psihic pasibil de internare. 105 şi p. în hotărârea Filip c. 2006. Beck. art. [4] [5] Centrul de Resurse Juridice. Pe de altă parte. Noţiunea de necesitate implică o nevoie socială imperioasă şi proporţională cu scopul legitim urmărit.

e) una din cele mai importante şi pertinent argumentate critici este cea privind revizuirea de către parchet a deciziei de internare silită. aceeaşi lege prevede. potrivit conducerii spitalului psihiatric. în art. au fost luate în seamă. Din nefericire. În loc de concluzii. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ STRĂINĂ | . în sinteză. a „antecedentelor medicale cunoscute”. având în vedere că acest tip de internare constituie o „privare de libertate” în sensul instrumentelor internaţionale de protecţie a drepturilor omului. deoarece. „pentru noi este surprinzător că acuzaţiile sale cu caracter bizar. [6] Idem. că „faptul că o persoană a fost îngrijită sau spitalizată în trecut nu justifică un diagnostic prezent sau viitor de tulburare psihică”. a deciziei de internare forţată. de către medicul psihiatru „care apreciază oportunitatea internării”. aceasta este încă atitudinea şi mentalitatea majorităţii autorităţilor medicale din România.] încă discutabil al procurorului. c) inexistenţa obligaţiei motivării. n. ne aflăm în prezenţa unei „proceduri administrative. sunt. Într-adevăr. 82. aş dori doar să remarc faptul că hotărârea de faţă. în spitalele psihiatrice şi nu numai. opera unui bolnav psihic cronic. într-o cauză în care reclamanta „nu a fost reprezentată de niciun avocat în faţa Curţii sau în faţa instanţelor interne” şi în care au fost prezentate de reprezentanţii Guvernului documente în care demersul reclamantei este minimalizat şi chiar dezavuat (potrivit Guvernului. care se finalizează cu o decizie de aceeaşi natură. c. ns. 14. în total. Acest lucru este valabil şi din perspectiva „statutului de magistrat [în sensul de autoritate judiciară independentă. ca motiv al internării. Principalele inconveniente ale actualei reglementări.) în permanenţă la răspunsuri şi scrisori oficiale de zeci de pagini.-G. inclusiv documente de arhivă şi o muncă susţinută de a infirma minciunile sale flagrante”. vezi §20). pe de-o parte. Persoane cu dizabilități metale privind modul ei de aplicare. scrisorile reclamantei „au un conţinut incoerent şi nu ridică nicio problemă substanţială privind dispoziţiile Convenţiei”. d) existenţa unor termene „nejustificat de mari” pentru informarea reprezentanţilor persoanei internate şi pentru confirmarea măsurii internării.Respectul vieții private. în substanţă.ro. vezi §70 sau. incoerent. astfel cum Curtea europeană a drepturilor omului s-a pronunţat deja în cazul României”. iar pe de altă parte. susceptibil a fi supus exclusiv controlului judecătoresc şi nicidecum «revizuirii» parchetului”[6]. PANDECTELE ROMÂNE NR. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. b) existenţa. următoarele: a) inexistenţa unor sancţiuni penale împotriva celor care fac o solicitare de internare nevoluntară cu rea-credinţă (persoane private sau reprezentanţi ai autorităţilor publice). constatate de Raportul citat. 4/2013 | 149 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.S. Răspunsul sec al Curţii la prima afirmaţie a Guvernului – „Curtea reaminteşte că o plângere se caracterizează prin faptele pe care le denunţă şi nu prin simplele mijloace sau argumente de drept invocate” şi dispozitivul hotărârii de faţă sunt doar o primă „victorie” a reclamantei şi a societăţii civile împotriva acestei mentalităţi. la data: 20-11-2013. delirant. obligându-ne (sic! subl. Se propune eliminarea acestui motiv. aceste antecedente pot să nu fie relevante. aplicând standardele internaţionale ale protecţiei persoanelor private de libertate.ionescu14@rdslink.n. p. B.

79 contract administrativ 33 daune-interese 21 dezvoltare economică durabilă 81 Directiva nr.ro. la data: 20-11-2013. 27 cauza Football Dataco şi alţii 93 cauza Kolpinghuis Nijmegen 101 cauza Lindqvist 95 cauza Promusicae 95 cauza Wagner Miret 103 colaborare inter-statală 69 Comitetul Monetar şi Financiar Internaţional 75 Comitetul pentru Dezvoltare 75 conciliere directă 29 Consiliul Guvernatorilor 75. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.index act de aplicare 99 ambiguitate 105 Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare 77 atingere gravă a intereselor României 107 autoritate administrativ competentă 91 avocat general 101 Banca Asiatică de Dezvoltare 87 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 77 Banca Islamică de Dezvoltare 87 Banca mondială 77 BEI 83 BERD 81 buna-credinţă în negocieri 21. 93 raport comercial internaţional 17 răspundere civilă delictuală 19 sancţiuni penale efective 105 sector public 79 sistem financiar 73 sistem monetar internaţional 73 speţa Dominguez 97 state membre 69 şedinţă de informare 31 termen de transpunere 101 transpunerea unei directive 89 Tratatul de la Roma 83 150 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. 29 obligativitatea concilierii directe 31 obligaţie de confidenţialitate 21 obligaţie de interpretare 91 obligaţie de loialitate 19 ordinea juridică internă 89 organizaţie internaţională 69 plângere prealabilă 33 politici economice 73 prezumţie de vinovăţie 19 principii generale 95 principiul bune-credinţe 17 principiul legalităţii incriminării 105 principiul rebus sic stantibus 71 principiul separaţiei puterilor 103 principiului pacta sunt servanda 71 procedura administrativ-jurisdicţională 33 protecţia mediului 81. 25 noul Cod de procedură civilă 27. prin comanda: #2077 . 2004/38 107 dreptul naţional 99 executarea contractului 25 finanţarea proiectelor de dezvoltare 79 FMI 73 Grupul Băncii Africane pentru Dezvoltare 87 Grupul Băncii Inter-americane de Dezvoltare 87 impreviziune 25 instituţie de credit a Uniunii 83 jurisprudenţa Marleasing 97 jurisprudenţa Pfeiffer 97 jurisprudenţa Von Colson 99 legislaţie internă 103 liberul acces la justiţie 29 limitarea dreptului la libera circulaţie 107 limitele interpretării 91 mediere 31 metoda sistematică 93 negociere echitabilă 27 noul Cod civil 17. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

pr. a II-a etc.A.G.C. BCE BEJ BNP Bul. fisc. fr. C. C. CEJ CJUE CML Rev col. A. A.S. A. A.U. art. C. fr. C.V. (jurisprudenţa franceză) – Curtea de Casaţie şi Justiţie a României. D.H. F.A. Seria Drept – Revista „Acta Universitatis Lucian Blaga – Sibiu” – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb – alineat – citat după – articolul – Actul Unic European – Buletinul Oficial. Cah.A.. cam.L. vam. pen. C. la data: 20-11-2013.O. COMI compl. (it.R. pr.A. C.V. – Curtea de Casaţie franceză (jurisprudenţa franceză) – Comunitatea Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Europene – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui şi Oţelului – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului / Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comunitatea Economică Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – a se compara cu – Curtea Europeană de Justiţie – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona) – Common Market Law Review (Kluwer Law International) – colegiul civil – centrul principalelor interese ale debitorului – completat – Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului) – Comitetul reprezentanţilor permanenţi – Culegere de hotărâri a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. – Adunarea generală a acţionarilor – Adunarea generală extraordinară a acţionarilor – Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Patrimoniului Statului – Revista Analele Universităţii Bucureşti.B. AELS alin. II Cass.) (g) C.ionescu14@rdslink.A. D. C. com. Dr. C. aer. m. C.) pe anul… – Culegere de decizii şi hotărâri ale Curţii Constituţionale a României pe anul … – Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – Curtea Supremă de Justiţie – Cahiers de Droit Européen – camera.I. apud. fam.U. I. Bul.C.D. Convenţie COREPER Culegere C. Eur.I. C. silv. jur. C. com. Of.A.B. prin comanda: #2077 .N. C. pen.R. A. C. C.AbRevieRi A. civ. fisc. Cas. C.S.E.ro. secţia I.N. Tribunalului etc. Apel C. C.P. CE CECO – Culegere de decizii ale fostului Tribunal Suprem (Curţii de Apel. C. C.L. 4/2013 | 151 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. A. 199’ C. (it. pr. fr.B.G.B. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. partea I – Banca Naţională a României – Banca Centrală Europeană – Biroul de executori judecătoreşti – Biroul notarului public – Buletinul fostei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie a României – Buletinul jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie a României (1993-1999) – Codul aerian – Curtea de Apel – Codul civil – Codul civil francez (italian) (german) – Codul comercial – Codul comercial francez (italian) (german) – cartea funciară – Codul familiei – Codul fiscal – Codul muncii – Codul penal – Codul de procedură civilă – Codul de procedură fiscală – Codul de procedură penală – Codul silvic – Codul vamal – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României – Curtea Constituţională – Camera de Comerţ şi Industrie – Camera de Comerţ şi Industrie a României C. c.J. AUE B.C.M.S. B.P. PANDECTELE ROMÂNE NR.E.) (g) C.D.D.V. civ.. Tribunalului de Primă Instanţă şi Tribunalului Funcţiei Publice – Decretul – Decretul-lege CEDO CEE CEEA cf. civ. civ. 199’ C.

4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. etc. Rom. n. Ed.M.D.R. n.hotărârile CJCE. – Organizaţia Mondială a Comerţului O. La semaine juridique” (jurisprudenţa franceză) – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria „L” – Legislaţie. nr. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Î. Gen.C.C. n. – opera citată p. – „Le Dalloz.A. – paragraful passim – în diverse locuri pct. Jur. – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O. seria „C” – Comunicări şi Informaţii) – Judecătoria – Jurisprudenţa generală – Jurisprudenţa română – Revista Juridica – Revista „Legalitatea Populară” – litri – litera – locul citat – Monitorul Oficial al României. ed. şi CEEA) / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – (de) exemplu – Fondul Monetar Internaţional – Fondul european de investiţii – francez – Fondul social european – german – Grup de interes economic – Hotărârea Consiliului de Miniştri – în acelaşi loc – acelaşi autor – mai jos – secţiunea „Informations rapides” (jurisprudenţa franceză) – italian – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Revista „Justiţia Nouă” – Justiţie şi Afaceri Interne – „Juris-classeur périodique. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1982 152 | PANDECTELE ROMÂNE NR. FSE g. (pen. F.E. 1976 Repertoriu III – I.M. ELR en. ECR Ed. a. partea a II-a .E.D.P. Bucureşti. – pagina p.M. – Revista de drept penal R. Ed. – paranteza noastră (a autorului) par. Mihuţă. éd.M. G. – „Revista română de jurisprudență” R. n. partea I – modificat – metri pătraţi – nota autorului – nota noastră (a autorului) – nota redacţiei – nota traducătorului – numărul O. Ed.E. prin comanda: #2077 . cit. c. N.S. la data: 20-11-2013. mp n.t. (C) – Revista română de drept european (comunitar) R. n.r.C.C. J. Recueil” (jurisprudenţa franceză) – decizia – decizia civilă (penală) etc. l.I. mod. (eventual urmat– (începând cu anul 2007) Repertoriul de anul apariţiei) jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene (ediţia în limba română) (partea I .) DG Dreptul e.R. FEI fr. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OP – ordin de plată op.D.D.J.M. dec. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975. – Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance Rep.R. loc.C. 1970 Repertoriu II – I. Bucureşti.Dalloz dec. – Plenul fostului Tribunal Suprem Probleme de drept – Probleme de drept din deciziile Curţii 1990-1992 Supreme de Justiţie (1990-1992) pt.hotărârile TPI) Repertoriu I – I.R.R. Of. Lesviodax. Al.ro. civ. – Revista română de drept R. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cit. – Revista română de drept al afacerilor R.R. – Direcţia Generală (din cadrul Comisiei) – revista Dreptul – exempli gratia – European Courts Report (Reports of Cases before the Court of Justice and the Court of First Instance – Editura – ediţia – European Law Review – englez / britanic – etcaetera („şi celelalte”) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (v. Euratom ex. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19751980.E. Mihuţă. Bucureşti.I. Ştiinţifică şi Enciclopedică. – Oficiul Registrului Comerţului O. ibidem idem infra IR it.C. Juridica L.ionescu14@rdslink. – pentru R. Jur. – „Revista română de drept privat” R. Générale. – punctul PE – Parlamentul European PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună Plen T. – Revista de drept comercial – serie nouă R. M. – Revista română de dreptul muncii R. lit.D.P. – Revue trimestrielle de droit européen (Editions Dalloz) Rec.D.R.D.D. P. Mihuţă. Repertoriu de practică judiciară în materie civilăa Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19521969.T.I. H. S.g. JAI JCP JO Jud.J.C.D.

TFP – tomul – Tribunalul judeţean – Tribunalul popular al raionului – Tribunalul regional – Tribunalul Municipiului Bucureşti – traducerea noastră – Tribunalul Suprem – Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene TFUE – Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona) TGI – Tribunal de grande instance (jurisprudenţa franceză) TPI – Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene Tratatul CE – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (după 1 noiembrie 1993.B.) SNC soc. T. – volumul eRAtă În Pandectele române nr. RTD com. Mihuţă. la data: 20-11-2013. S. RTD civ.n. 2/2013. T. SA SC SEE sent.S. t. 1986 – Revue des sociétés – Revue française de droit administratif – Revue trimestrielle de droit civil – Revue trimestrielle de droit commercial – Revue trimestrielle de droit européen – secţia civilă – secţia comercială – secţia de contencios administrativ – secţia penală – Revista „Studii şi cercetări juridice” – Revista „Studii de drept românesc” – sublinierea noastră – Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie (Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) – Revista „STUDIA Universitatis BabeşBolyai”– Series Iurisprudentia – societate pe acţiuni – societatea comercială – Spaţiul Economic European – sentinţa civilă (penală) etc. Ştiinţifică şi Enciclopedică. c. S. J. T. 554/2004 citat. 4/2013 | 153 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la p.Repertoriu IV Rev. s. – I. RTD eur. adm. 20. cont.n. a. civ. rai. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19801985. RFD adm. civ. T. (pen. 10 din Legea nr. SPPI SRL supra ş. Ed. S. ca urmare a modificărilor aduse Tratatului CEE prin Tratatul de la Maastricht) Tratatul CEE – Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (semnat la Roma.000 de lei PANDECTELE ROMÂNE NR. S. reg. – Tribunalul TUE(după intrarea în – Tratatul privind Uniunea Europeană/ vigoare a Tratatului Tribunalul Uniunii Europene de la Lisabona) TVA – taxa pe valoare adăugată UE – Uniunea Europeană UEM – Uniunea Economică şi Monetară urm. în art.B.M. soc.R s.B.ionescu14@rdslink. T. com.ro. pen.000 de lei cu 1. – următoarele V. la 25 martie 1957.D. – societate în nume colectiv – secţia de dreptul muncii (jurisprudenţa franceză) – Societate civilă profesională de practicieni în insolvenţă – societate cu răspundere limitată – mai sus – şi alţii (altele) t. Bucureşti. cu modificările ulterioare survenite până la Tratatul de la Maastricht) Tratatul UE – Tratatul privind Uniunea Europeană (în vigoare de la 1 noiembrie 1993) Trib. s.J.U. se înlocuieşte suma de 500.U.000. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pop. prin comanda: #2077 .C. s. s. – a se vedea V° – verbo (la cuvântul) vol.

Editura va efectua remuneraţia dreptului de autor. să contacteze. să reformuleze ori stilizeze unele formulări. Autorul îşi asumă deplina responsabilitate în privinţa conţinutului lucrării. Pentru fiecare lucrare publicată. stabilită de la caz la caz. conform Legii nr. ţinând cont de următoarele criterii: originalitatea şi noutatea tezelor doctrinare susţinute. de maxim o pagină.CONDIŢII GENERALE DE PUBLICARE 1. Trimiterea unei lucrări în vederea publicării în revista Pandectele Române. în cadrul unui număr al revistei Pandectele Române. 11. să corecteze. 10. Autorul garantează că este singurul deţinător al dreptului de autor asupra lucrării şi că lucrarea este originală. tema lucrării să fie actuală. redacţia îşi rezervă următoarele drepturi: să modifice titlul acestora. ca nivel şi stil. Hotărârile judecătoreşti redate in extenso. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. pe adresa WOLTERS KLUWER SRL. Autorii vor preciza numele şi prenumele. după caz. în exclusivitate şi fără o limitare teritorială. printr-un nou mesaj. lucrarea să conţină un aport de noutate faţă de doctrina existentă. prin comanda: #2077 . cuprinzând: numele şi iniţiala prenumelui autorului.ro. CD). 3. Lucrările se trimit în format electronic pe adresa e-mail redactie@wolterskluwer. Autorii vor primi o confirmare a recepţiei în termen de 10 zile. lucrarea să nu fi fost publicată în ţară. următoarele drepturi. Colegiul de redacţie va accepta lucrarea cu condiţia ca aceasta să corespundă într-o măsură rezonabilă. Cu privire la materialele care se publică. pe o perioadă de 4 ani. următoarele: nivel ştiinţific corespunzător. Orzari nr.ionescu14@rdslink. drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format electronic. cu menţiunea „Pentru revista Pandectele Române”. dreptul de a retipări acel număr al revistei care include şi lucrarea autorului. însoţit de format electronic (dischetă.ro sau pe suport hârtie. 9. profesia (funcţia). rugăm autorii ca. pe toată durata de existenţă a dreptului de autor. 154 | PANDECTELE ROMÂNE NR. locul de editare. sector 2. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pe toată durata lor de existenţă. 8. adresa şi telefonul. 86. care sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii intelectuale. 6. Se va specifica dacă sunt publicate. Bucureşti. în eventualitatea în care în termenul menţionat nu au primit confirmarea. sub rezerva acceptării sale de către Redacţia revistei. 7. nivelul ştiinţific al lucrării. volumul lucrării etc. cu excepţia materialelor de domeniu public şi a extraselor din alte lucrări. pagina (paginile). lucrarea. Autorul cedează Editurii. locul de muncă / locul desfăşurării activităţii. c. str. Editura are dreptul să refuze publicarea acesteia în forma prezentată sau să ceară autorului modificarea lucrării conform standardelor revistei. în totalitate: drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format hârtie. Pentru a evita orice disfuncţionalităţi în transferarea documentelor. Articolele de doctrină se vor trimite în mod obligatoriu însoţite de un rezumat redactat în limba engleză. considerând un minim necesar pentru a fi acceptată. exclusiv în vederea reproducerii şi distribuirii în format electronic. editura. la data: 20-11-2013. redacţia. constituie consimţământul autorului pentru cesiunea dreptului de autor în următoarele condiţii generale: 2. comentate sau rezumate trebuie să fie definitive şi/sau irevocabile. 4. anul apariţiei. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. conţinutul lucrării să fie adus la zi cu legislaţia în vigoare în momentul predării. Dacă lucrarea nu corespunde. Sursele bibliografice vor fi citate complet. în format tipărit sau electronic. opiniei şi argumentelor autorilor. dreptul de a crea opere derivate. actualitatea şi noutatea temei. fără a aduce atingere ideilor. ediţia. 5. Se vor utiliza abrevierile conform uzanţelor revistei.

zirkonmedia.ro.1866 abonamente@zirkonmedia. la data: 20-11-2013.1800/0730. ZIRKON MEDIA SRL Str.Revistele Wolters Kluwer Oferta de preţuri pentru abonamente 2013 PAndectele ROmâne ReviStA ROmână de dReptul muncii Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ROn Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ROn ReviStA ROmână de dRept Al AfAceRilOR ReviStA ROmână de dRept euROpeAn Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ROn Preţ abonament 4 apariții 2013 198 ROn ABONAŢI-VĂ ACUM LA REVISTELE WOLTERS KLUWER! Puteți contracta abonamente pentru colecția anului 2013 și abonamente pentru 3/6/12 luni ale anului 2013 prin distribuitorul unic Zirkon Media. prin comanda: #2077 .899 fax: 021.190.ro PANDECTELE ROMÂNE NR. c.ro www. Matei Voievod nr.ionescu14@rdslink.wolterskluwer. 4/2013 | 155 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 26.ro Detalii și informații privind publicațiile Wolters Kluwer găsiți pe www. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.255.255. sector 2 București tel: 021.

la data: 20-11-2013. arbitraj. Pe lângă articole de doctrină. revista urmărește îndeaproape soluţiile pronunţate de instanţele judecătorești naţionale sau europene. Mihaela Mocanu Cui se adresează Revista Română de Drept al Afacerilor nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat de business – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Consultant fiscal sau Economist – Magistrat Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept al Afacerilor folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. dr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. drept imobiliar. insolvenţă. cât şi a practicii judiciare Doctrină.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR Revista Română de Drept al Afacerilor este singura revistă de pe piaţa românească dedicată Dreptului Afacerilor ca ramură distinctă de drept. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink. Autorii articolelor sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești. c. obligaţii contractuale. concurenţă. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. drept bancar.ro. drd. drept fiscal. oferind informaţii la zi din toate domeniile specifice: drept societar. Dumitru Dobrev Redactor şef Avocat. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! NOUA echipă editorială Director ştiinţific Avocat. care contribuie activ la dezvoltarea în România a Dreptului Afacerilor. oferind jurisprudenţă relevantă comentată de practicieni. Acum Revista Română de Drept al Afacerilor într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! – dreptul societar – obligaţii – insolvenţa – concurenţa – arbitrajul – dreptul bancar Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţa actuală relevantă comentată Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii.

Nicolae Voiculescu Cui se adresează Revista Română de Dreptul Muncii nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Inspector de Resurse Umane – Specialist în protecţia muncii – Magistrat – Companii şi specialişti în domeniul resurselor umane Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Dreptul Muncii folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului muncii! Echipa editorială Director Prof. dr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. univ. În paginile revistei sunt discutate noi dispoziţii legale. decizii ale Curţii Constituţionale. Acum Revista Română de Dreptul Muncii într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului muncii! – contractul individual de muncă – salarizare – sănătate şi securitate în muncă – protecţie socială – conflicte de muncă – dreptul internaţional al muncii Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă actuală relevantă Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 . În acelaşi timp. proiecte de acte normative. cât şi a practicii judiciare Doctrină. hotărâri judecătoreşti.ro. cu reglementările altor state şi cu jurisprudenţa străină. univ. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII Revista Română de Dreptul Muncii este o tribună de dezbateri în dreptul muncii şi totodată o sursă esenţială de informaţie şi analiză. cititorii sunt familiarizaţi cu normele dreptului european şi internaţional al muncii. menită să contribuie la formarea unei doctrine eficiente şi solide şi să sprijine crearea unui cadru legislativ modern. la data: 20-11-2013. dr. Alexandru Ţiclea Redactor şef Prof.

REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT EUROPEAN Fondată în 2003. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. dr. jurisprudenţă şi informaţii despre dreptul european! Echipa editorială Director Prof. Daniel-Mihai Şandru Cui se adresează Revista Română de Drept European nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Magistrat interesat de evoluţia doctrinei şi jurisprudenţei – Specialist în drept european Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept European folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. Andrei Popescu Redactor şef Prof. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . univ. Revista Română de Drept European oferă juriștilor și publicului interesat de evoluţia dreptului european informaţii esenţiale despre instituţiile dreptului european. Autorii articolelor de doctrină sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești şi europene. modul de aplicare al reglementărilor europene și influenţa acestora asupra legislaţiei naţionale. univ.ionescu14@rdslink. Secţiunea de jurisprudenţă urmărește îndeaproape hotărârile instanţelor Uniunii Europene. la data: 20-11-2013. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. Acum Revista Română de Drept European într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii relevante despre dreptul european – controlul jurisdicţional – dreptul european al concurenţei – procedura trimiterii preliminare – drepturile omului în Uniunea Europeană Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă europeană relevantă Exclusiv Articole ale personalităţilor internaţionale ale dreptului european Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. cât şi a practicii judiciare Doctrină. dr.

folosind filtrele de căutare şi criteriile de selecţie multiplă 7.ro 1. la data: 20-11-2013. urmăriţi statusul comenzilor dumneavoastră şi istoricul acestora 5. puteţi alege formatul de achiziţionare al produselor: tipărit sau eBook format ePub. beneficiaţi de reducerile. identificaţi rapid produsele dorite. reviste. newsletter 9. sunteţi în permanenţă informaţi despre gama de produse Wolters Kluwer: platforme de informare juridică. agendă juridică. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ştiri. simplu şi eficient. breviar legislativ. webinarii pentru profesioniştii din domeniul juridic şi economic 3. ce oferă posibilitatea de a stabili modalităţile de plată şi de livrare Beneficii modalităţi flexibile de plată modalităţi flexibile de livrare acces pe baza datelor de identificare ale contului dumneavoastră din platforma juridică iDrept Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. eBook-uri. intraţi în comunitatea noastră accesând blogul Wolters Kluwer. comandaţi online produsele dorite. cunoaşteţi îndeaproape caracteristicile fiecărui produs. Wolters Kluwer România este singura editură în domeniul juridic care oferă acest tip de produse 2. cărţi. un spaţiu de dezbatere şi comentarii pe teme juridice Funcţionalităţi filtru de căutare a produselor după criterii multiple căutare rapidă în site vizualizarea statusului comenzilor dumneavoastră formular de comandă complex.ionescu14@rdslink.WoltersKluwer. aveţi la dispoziţie informaţie gratuită în secţiunea Freemium: articole de doctrină. vizualizaţi webinariile Wolters Kluwer dedicate interviurilor cu personalităţi ale lumii juridice 10. c. prin comanda: #2077 . aplicaţii pentru smartphone. promoţiile şi ofertele speciale Wolters Kluwer România 8.wolterskluwer.ro. astfel încât puteţi lua decizia de achiziţionare în deplină cunoştinţă 6.ro 10 motive pentru a deschide un cont în www. folosind formularul de comandă şi modalităţile de livrare şi plată convenabile pentru dumneavoastră 4.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 4/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. c. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.