PANDECTELE ROMÂNE ROMANIAN PANDECTS

6/2013

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Revista Pandectele Române este o revistă indexată în baze de date internaţionale (EBSCO, ProQuest, HeinOnline). Romanian Pandects is indexed in international databases (EBSCO, ProQuest, HeinOnline).

Pandectele Române
Copyright © Wolters Kluwer

ISSN: 2286-0576 / 1582-4756

Director General Wolters Kluwer România: Dan STOICA Senior Publisher Reviste Wolters Kluwer România: Costel POSTOLACHE Coordonator reviste: Alina CRĂCIUN DTP: Marieta ILIE Abonamente: ZIRKON MEDIA Wolters Kluwer Orzari 86, Sector 2 Bucureşti 021554

WoltersKluwer.ro
Revista Pandectele Române este o publicaţie Wolters Kluwer România, parte a grupului internaţional Wolters Kluwer. Editura Wolters Kluwer este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Copyright © 2013 – Toate drepturile rezervate Editurii Wolters Kluwer România. Nicio parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă prin niciun mijloc electronic, mecanic, de fotografiere, de înregistrare sau oricare altul fără permisiunea anterioară în scris a editorului, cu excepţia cazului în care se citează pasaje în lucrări știinţifice și celelalte excepţii permise de Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, la articolele 33, 34, 35, 36.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

FONDATOR
Constantin HAMANGIU

DIRECTOR
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU Director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN Prof. univ. dr. Dan CHIRICĂ Prof. univ. dr. Viorel Mihai CIOBANU Prof. univ. dr. Dan Claudiu DĂNIȘOR Prof. univ. dr. Ion DELEANU Prof. univ. dr. Ion DOGARU Prof. Hugues FULCHIRON Prof. Nicolas QUELOZ

COLEGIUL DE REDACŢIE
REDACTOR ȘEF
Jud. Adrian Toni NEACȘU

MEMBRI
Lect. univ. dr. Raluca BERCEA Prof. univ. dr. Radu CATANĂ Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL Avocat, dr. Horaţiu Dan DUMITRU Conf. univ. dr. George Liviu GÎRLEŞTEANU Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Conf. univ. dr. Dan LUPAŞCU Prof. univ. dr. Bianca SELEJAN-GUŢAN Conf. univ. dr. Irina SFERDIAN Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCU

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. prin comanda: #2077 Cuprins . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. la data: 20-11-2013.

decizia nr. decizia nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.C.Trimiteri preliminare 27 Camelia TOADER Trimiterile preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare între judecătorul român şi CJUE 33 Daniel Mihail ŞANDRU.. decizia civilă nr. prin comanda: #2077 . pen. 1969 din 9 noiembrie 2012) PANDECTELE ROMÂNE NR. secţia penală. Decizie pronunţată de instanţa de recurs.J. caetul I.C. 539 din 10 aprilie 2012) 108 Contestaţie în anulare. secţia de contencios administrativ şi fiscal. Constantin Mihai BANU. Efectele actelor administrative normative asupra subiecţilor de drept (Î.ionescu14@rdslink. Calificare. ALEXIANU Probleme de drept constituţional 83 EM. ACTE NORMATIVE COMENTATE 91 Ioan GRIGA Probleme relevante privind modificările intervenite prin Legea nr. decizia civilă nr. 1921 EDITORIAL 19 Mircea DUŢU Noile „Pandecte Române” DoSar . 2/2013 referitor la cazurile în care se poate face recurs prevăzute de dispoziţiile art. secţia I civilă. Persoanele care au promovat concursul de rezidenţiat (C. pr. 2219 din 17 octombrie 2012) 111 Indemnizaţie de şomaj. Dragoş Alin CĂLIN Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România 46 Augustin FUEREA Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare – acţiunea în interpretare – 57 Anca Jeanina NIŢĂ Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. c. 3859 C. 6/2013 | 5 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro.11 Constantin HAMANGIU Cuvânt înainte la ediţia Pandectelor Române anul I. CULOGLU O controversă de drept constituţional francez: Preşedintele Republicei.J..C. Apel Bacău.C. Competenţă materială generală în materie penală (Î. 2110 din 2 mai 2012) 106 Cerere de recunoaştere a unei hotărâri penale străine. 9/2013 cu prevederile dreptului Uniunii Europene DIN ARHIVA PANDECTELOR ROMÂNE 75 G. la data: 20-11-2013. JURISPRUDENȚĂ NAŢIONALĂ 101 Act administrativ. Inadmisibilitate (Curtea de Apel Suceava.

ionescu14@rdslink. directorul Institutului Notarial Român 6 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Maestrul absolut al Barei româneşti DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE 141 Notariatul român susţine revenirea la un climat juridic de încredere. precum şi la contracararea unor iniţiative şi tendinţe de liberalizare şi dereglementare excesive – Convorbire cu dl. Dan Drosu Şaguna. la data: 20-11-2013. c.ro. proba perfectă? Nicidecum! 121 Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa ISTORIA JURIDICĂ 133 Mircea DUŢU ISTRATE N. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. univ.MERIDIANE JURIDICE 117 ADN-ul. Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România 145 Profesia de notar din perspectiva provocărilor actuale ale dezvoltării societăţii româneşti – Interviu cu prof. notar public Dumitru Viorel Mănescu. MICESCU. prin comanda: #2077 . dr.

Constantin Mihai BANU. civil decision no. ALEXIANU Constitutional law issues 83 EM. CULOGLU A controversy on French constitutional law: The President of the Republic. decision no. decision no. 3859 of the Code of Criminal Procedure – relevant issues NATIONAL CASE LAW 101 Administrative act. civil decision no. Criminal Section.ionescu14@rdslink. Effects of normative administrative acts on holders of rights and duties (High Court of Cassation and Justice.11 Constantin HAMANGIU Foreword to Pandectele Române year I. Section of Fiscal and Administrative Dispute.ARCHIVES 75 G. c. General material jurisdiction in criminal matters (High Court of Cassation and Justice. 1921 EDITORIAL 19 Mircea DUŢU The new ”Pandectele Române” BRIEF – Reference for preliminary rulings 27 Camelia TOADER Reference for preliminary rulings in prejudicial matters: an instrument of cooperation between the Romanian judge and CJEU 33 Daniel Mihail ŞANDRU. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. 2110 of 2 May 2012) 106 Request for recognition of a foreign judgment in criminal matters. COMMENTS ON NORMATIVE ACTS 91 Ioan GRIGA Changes brought about by Law no. Civil Section I. 9/2013. 6/2013 | 7 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. 539 of 10 April 2012) 108 Appeal for annulment. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Qualification. book I. Decision issued by the appeal court. 1969 of 9 November 2012) PANDECTELE ROMÂNE NR. as established by Government Emergency Ordinance no. 2/2013 on appeal cases as provided by art. (Suceava Court of Appeal. Dragoş Alin CĂLIN Case law issues on preliminary rulings on cases referred by Romanian courts 46 Augustin FUEREA National courts and the Court of Justice of the European Union within the reference for preliminary ruling procedure – the action for interpretation 57 Anca Jeanina NIŢĂ Considerations on the possible non-conformity of the “environment stamp” for motor vehicles. Inadmissibility. 2219 of 17 October 2012) 111 Unemployment benefits. Persons who have passed the residency exam (Bacău Court of Appeal. with the provisions of EU law PANDECTELE ROMÂNE .

ro. notary public. President of the National Union of Romanian Notaries Public 145 The notary public profession from the perspective of current challenges of the development of Romanian society – An interview with Professor Dan Drosu Şaguna. The absolute master of the Romanian Bar THE DIALOGUE OF LEGAL PROFESSIONS 141 Romanian notaries public support the return to a trustworthy legal environment. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.JURIDICAL COORDINATES 117 DNA. as well as the reply to the initiatives and tendencies of excessive liberalisation and fewer regulations – A dialogue with Dumitru Viorel Mănescu. c. Manager of the Romanian Notary Institute 8 | PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 . MICESCU. PhD. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. the perfect evidence? Certainly not! 121 The institution of trust-warranty and the conflict of laws in France LAW HISTORY 133 Mircea DUŢU ISTRATE N.

ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. prin comanda: #2077 .CUVÂNT ÎNAINTE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.

ro.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. c. prin comanda: #2077 .

mai ales în viaţa unei reviste juridice. departe de a urmări un câştig material. pentru marile sacrificii materiale făcute. „Gazeta Tribunalelor” şi G. sau mai de curând apărute. apariţiunea „Pandectelor române”. unele mai vechi iar altele mai de curând apărute. Dissescu şi Vl. — nu au alt scop în regulata lor apariţiune. alături de cele alte reviste de drept mai vechi. care în mod spontan şi cu o particulară şi delicată bunăvoinţă. adânca mea recunoştinţă.Cuvânt inainte CUVÂNT ÎNAINTE[1] Entuziasmul cald și sincer cu care a fost primită și îmbrăţişată dela început ideia apariţiunei „Pandectelor române". Una din ele.ro.Magazinul judecătoresc”. presa juridică dela noi este bine reprezentată. prin comanda: #2077 CUVÂNT ÎNAINTE | . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Şi meritul cel mare al tuturor acestor publicaţiuni este că. cari au adus şi aduc reale servicii lumei noastre juridice. în modul alegerei şi distribuirei materiei jurisprudenţiale ce se va adnota. autorul tratatului clasic asupra „Obligaţiunilor”. 6/2013 | 11 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. urmărind acelaş scop ştiinţific. Era necesară oare apariţiunea acestei noui publicaţiuni de drept? În general. fondată de neuitatul Grigore Păucescu. în clasarea şi sistematizarea diferitelor soluţii [1] Publicat în Pandectele Române anul I. — cum era şi firesc. — aproape toate fiind în deficit. şi în special presei juridice dela noi. Nu mai puţin sunt dator de a mulţumi presei. un eveniment din cele mai importante. încă dela început: scumpetea enormă a hârtiei şi a tiparului. de altfel. De aceia le exprim tuturor.. „Pandectele române” apar. precum și cuvintele pline de optimism şi încurajare venite din partea celor mai de valoare profesori universitari. prin importantul material doctrinal şi jurisprudenţial ce cuprind în coloanele lor.ionescu14@rdslink. 1921. de un comitet de distinşi jurişti în frunte cu d-nii C. în dorinţa sinceră şi dezinteresată de a aduce o contribuţie mai mult. Deosebirea va fi numai în privinţa materialului juridic şi legislativ ce ele vor publica. caetul I. Costa-Foru cu . între buni şi leali confraţi. îşi va serba în curând cinquantenarul. în serviciul ştiinţei şi al culturei juridice. admirabilele începuturi făcute de iluştrii profesori universitari Aristide Pascal cu. Mulţumesc de asemenea editorului. Amintind în treacăt. magistraţi şi avocaţi din întreaga Românie întregită. mi-au dat curajul de a înlătura marile piedici ce se puneau acestei publicaţiuni. PANDECTELE ROMÂNE NR. o sforţare şi o muncă în plus. Athanasovici. reviste de care mă leagă amintirea frumoasă a primelor mele debuturi şi colaborări. cari cu toţii m'au asigurat de concursul şi preţioasa lor colaborare. decât interesul cultural juridic şi serviciul preţios ce ele aduc ştiinţei juridice române precum şi oamenilor noştri de drept. valoroasa şi vechea publicaţiune „Dreptul”. c. avem astăzi câteva reviste. la data: 20-11-2013. şi continuată cu multe sacrificii. — au anunţat în termeni măgulitori pentru mine.

Cu acest mod de publicare a hotărârilor. ci din contra. recueil mensuel”. se va 12 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ca la finitul anului. în fine. însoţită însă de comentarii sau note doctrinale cari să discute şi să pună în lumină. doctrinal şi jurisprudenţial. după cum va fi aranjată şi în indexul alfabetic general dela finitul anului. apărând 10 Caete pe an. recueil mensuel”. în formă de Caete. cu referire şi aplicare imediată la speţele soluţionate de jurisprudenţa noastră. prin examenul juridic. ca şi publicaţiunile similare străine arătate mai sus. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | CUVÂNT ÎNAINTE . ca şi publicaţiunile străine arătate mai sus. unele din deciziuni şi sentinţe vor fi însoţite. mensuel”. Fiecare Caet. Dar. vor apare lunar. c. text şi adnotaţii. în scopul.ro. magistraţi. să fie grupată la un loc. motivele şi soluţiunile date de Curtea noastră supremă de casare sau de instanţele noastre de fond. materia specială a fiecărei diviziuni. belgiene şi italiene : „Pandectes françaisses. În aceste note de doctrină şi jurisprudenţă comparată. va cuprinde următoarele diviziuni. Luând ca model publicaţiunile similare franceze. însoţite de discuţiuni şi comentarii. cestiunile de drept ce fac obiectul proceselor ce se desbat zilnic înaintea Casaţiei. vom publica chiar rezumate din pledoariile orale ale D-lor avocaţi. amănunţit şi riguros selecţionată. nu vor publica în coloanele lor doctrină abstractă fără aplicaţiune directă la problemele juridice de ordin practic ce se desbat înaintea tribunalelor noastre. vor forma colecţia anuală. avocaţi. „Pandectes Belges”. fiecare deciziune a supremei noastre instanţe fiind însoţită de o notă — comentariu. „La Lege”.ionescu14@rdslink. jurisprudence générale” „Journal du Palais. care întrunite la un loc. cu paginaţia ei respectivă. „Pandectele române” vor face deci loc larg şi doctrinei. HAMANGIU de drept ce va reproduce. prin diviziunea şi aranjamentul nou precum şi prin tablele de materii alfabetice ce vor însoţi fiecare Caet. şi de rezumate după partea doctrinală a concluziilor scrise depuse de D-nii avocaţi în diferite procese importante. pentru a lămuri mai bine scopul şi planul de publicare al „Pandectelor române”. ele nu vor cuprinde decât jurisprudenţă şi legislaţie. semnată de reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ştiinţei noastre juridice: profesori universitari.C. „Sirey. tipărit pe 3 coloane. atunci când inte­ resul juridic va cere. însoţit fiind fiecare Caet de câte un index alfabetic. adăugându-i-se la finele anului un index alfabetic general al întregei materii a celor 10 Caete. a Curţilor de Apel şi a Tribunalelor noastre. Uneori. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în marile procese. aprobându-le sau combătându-le. „Pandectele române”. „Pandectele române”. dar a acelei doctrine practice şi utile. ce se va face asupra lor. vor atrage în mod deosebit interesul şi atenţiunea oamenilor noştri de drept. între 80 — 140 pagini fiecare. bine. şi altele ca şi acestea. pe lângă părerile autorului. la data: 20-11-2013. vom schiţa în câteva cuvinte modul alcătuirei lor. după notele stenografice ce se vor lua după ele. (părţi) fiecare diviziune având paginaţia ei deosebită. PARTEA I va cuprinde: Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie. „Dalloz. Pe lângă notele şi comentariile ce vor însoţi întreaga jurisprudenţă ce se va publica în „Pandectele române”.

). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. a Tribunalelor speciale. ca unele cari fixează în mod mai permanent jurisprudenţa. PARTEA II va cuprinde: Jurisprudenţa Curţilor de Apel. care va facilita căutarea şi consultarea întregului material de jurisprudenţă. etc. precum şi analiza succintă a cărţilor juridice noui apărute. de comerciu. În fine. Pe lângă aceste note ce vor însoţi fiecare deciziune sau sentinţă a instanţelor noastre de fond. rezumate şi dări de seamă asupra celor mai importante studii şi articole din revistele de drept dela noi şi din străinătate. Bucovina şi Transilvania cu Banatul. care ne interesează nu numai din punct de vedere istoric. tratate şi convenţii diplomatice. în scopul lămurirei mai complecte a textelor articolelor cari au provocat discuţii şi controverse în sânul corpurilor legiuitoare. a Tribunalelor. regulamente. şi din legislaţia veche română. Aceste soluţiuni jurisprudenţiale. române şi străine. de extradare. adică a tuturor instanţelor de fond. sub titlurile: Revista revistelor de drept şi Bibliografia juridică. decrete. cele 10 Caete ale „Pandectelor române" vor forma un volum de peste 1000 pagini. Curţi de Apel. un vade-mecum juridic.). Tot acest material legislativ. bine controlat după textele oficiale. pentru instanţele noastre de fond şi pentru D-nii avocaţi. la data: 20-11-2013. 6/2013 | 13 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. când trebuinţa va cere. Camerelor arbitrale. PANDECTELE ROMÂNE NR. alcătuind astfel un indicator. Curţi de Apel şi Tribunale. „Pandectele române” vor publica câte o tablă de materii alfabetică cincenală şi decenală.Cuvânt inainte expune şi starea doctrinei şi a jurisprudenţei generale.ionescu14@rdslink. de asemenea însoţite de note — comentarii ale celor mai. PARTEA IV va cuprinde: Legislaţiunea curentă: legi. PARTEA III va cuprinde: Soluţiuni jurisprudenţiale de ale tuturor instanţelor de judecată: Casaţie. pentru înlesnirea căutărei. c. atât române cât şi străine (în special franceze şi italiane).ro. dând preferinţă acelor ale Casaţiei. cu rezumate din desbaterile parlamentare. La fiecare cinci şi zece ani. distinşi reprezentanţi a ştiinţei juridice române. Tribunale. adică acele ale Secţiunilor-Unite şi ale Secţiunilor de divergenţă. rezumate clare şi complecte a majorităţei cestiunilor de drept ce se soluţionează de Casaţie. publicate în cursul anului. prin comanda: #2077 CUVÂNT ÎNAINTE | . găsirei şi consultărei lor. etc. vom publica uneori şi rezumate după partea doctrinală a con­ cluziilor scrise depuse de D-nii avocaţi în anume procese importante. circulări explicative. se vor publica din timp în timp. etc. (politice. asupra problemei de drept analizate. când spaţiul va permite. la care se va adăuga un amănunţit şi complect index alfabetic general. dar şi din acela al diferitelor procese în legătură cu vechile noastre Coduri şi Legi. neuitând bine înţeles nici pe acele ale Curţilor şi Tribunalelor din ţările române unite: Basarabia. a Judecătoriilor. vor fi însoţite în fiecare Caet de un index alfabetic. La finele anului. Se va da preferinţă acelor deciziuni ale Casaţiei cari fixează întru câtva jurisprudenţa. publicând din timp în timp. maritime. (militare. note şi soluţiuni. pentru înlesnirea consultărei materialului complect al fiecărei perioade de cinci şi zece ani. va fi adnotat.

şi care a necesitat multe zile şi nopţi de veghe şi de studiu. a celor mai distinşi şi mai valoroşi jurisconsulţi ai barourilor noastre din trecut şi prezent. * Dar. cari cuprind sintetizate în ele un documentat material doctrinar şi jurisprudenţial din cele mai alese şi mai bine studiate. a rămas până acum. Mihail Corné şi atâţi alţii. când hârtia şi tiparul aşa de scumpe azi. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. de jurisconsulţi străluciţi ca: Eugeniu Stătescu. aşa că numai cestiunea scumpetei hârtiei şi a tiparului ne împiedică de a începe publicarea volumelor deja pregătite. publicate de d-l Ruben de Couder. D. concentrând astfel într'un număr de cel mult 10 volume. — ale D-lor avocaţi. nemeritată şi dăunătoare culturei juridice. a Curţilor de Apel şi a Tribunalelor. în mare parte. se vor mai efteni. E o muncă intelectuală juridică din cele mai adânci şi mai concentrate. când necesitatea va cere. ca şi lucrarea franceză similară: „Pandectele române cronologice” (1862—1921) şi vor avea ca adnotaţiuni. Promitem că în curând. fostul director al „Dreptului”. şi a căror urmare sunt „Pandectele franceze lunare” care apar regulat dela 1886. aducând prin aceasta un real serviciu ştiinţei juridice române şi oamenilor noştri de drept. — bine înţeles numai partea lor pur juridică. prin comanda: #2077 | CUVÂNT ÎNAINTE . într'un viitor nu tocmai îndepărtat sperăm. întreaga jurisprudenţă. în afară de „Pandectele române lunare” cari vor publica această jurisprudenţă curentă a problemelor de drept cari se judecă şi se rezolvă zilnic înaintea Înaltei Curţi de Casaţie şi a instanţelor de fond. Aceste volume. splendidele concluzii scrise depuse la Curţi şi Tribunale. din această uitare nedreaptă. Lucrarea este în preparaţiune. consilier la Curtea de Casaţie. HAMANGIU Publicate în asemenea condiţiuni şi după planul schiţat mai sus.ionescu14@rdslink. materialul ei aproape în întregime adunat. Popescu. ca: Eugeniu Stătescu. „Pandectele române” vor căuta a-l scoate. vor fi intitulate. N. destinat unei injuste uitări. de exemplu. adevărate ilustraţiuni ale baroului 14 | PANDECTELE ROMÂNE NR. D. să începem a publica într'o serie de volume. Cu cât palpitant interes nu se vor citi. şi care ni-au servit de model în publicarea „Pandectelor române”. dela 1862 până azi. şi alţii. Vernescu. Ar fi şi păcat. lesne şi uşor de consultat. la data: 20-11-2013. bine şi riguros selecţionată. George Bozianu. mai bine de jumătate secol de jurisprudenţă românească. Asemenea concluzii. Mihail Corné. ne propunem a da la lumină şi întregul monument jurisprudenţial din trecut. cuprinzând peste o jumătate secol de jurisprudenţă românească. Blaremberg. c.C. E pentru prima oară că o revistă de drept va încerca să publice asemenea rezumate după concluziile scrise şi orale chiar. al tuturor instanţelor noastre de judecată. pe un interval de aproape 60 de ani. selecţionat şi sistematizat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu jurisprudenţă dela 1789 pânăla 1886. ca un asemenea preţios şi folositor material juridic să rămână cu desă­ vârşire necunoscut şi neutilizat. pe lângă diferitele note doctrinale şi rezumate după concluziile scrise de-ale maeştrilor baroului din trecut. „Pandectele române” vor alcătui o folositoare enciclopedie juridică şi o preţioasă sinteză a întregei noastre jurisprudenţe curente.ro. Va fi o lucrare în genul „Pandectelor cronologice” apărute în Franţa. a Înaltei Curţi de Casaţie. necunoscut de oamenii noştri de drept. rămânând pentru totdeauna părăsit şi pierdut în vraful dosarelor Curţilor şi Tribunalelor. în diferite procese de o importanţă remarcabilă.

să depunem sforţările cele mai mari. profesori universitari. Şi ar fi cu atât mai de dorit să fie şi la noi aceasta. cari a PANDECTELE ROMÂNE NR. artă. şi le zic: o publicaţie de drept în genul „Pandectelor române” nu poate trăi fără concursul solidar şi continuu al tuturor. Ar trebui însă cu toţii. aceşti reprezentanţi ai ştiinţei juridice sunt nelipsiţi şi mai tot-de-auna în fruntea tuturor lucrărilor mari de doctrină precum şi a tuturor revistelor de drept. pildele cele mari. foarte puţin. ştiinţă. trebue să vină dela noi cei din vechiul regat. ale maeştrilor baroului de azi? Bine înţeles că toate aceste rezumate extrase din concluziile scrise ale D-lor avocaţi din trecut şi prezent. Rasa noastră nu se va putea alt-fel impune faţă mai ales de celelalte minorităţi etnice. al energiei şi al abnegaţiunei.ro. de acum zece. după ce am arătat ce urmăresc „Pandectele române” atât pentru prezent cât şi pentru viitor. cu atât mai mari şi mai multiple. literatură. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pentru o manifestare cât mai puternică şi mai luminoasă în toate ramurile de activitate intelectuală. în toate ramurile de activitate intelectuală. Fraţii noştri din teritoriile româneşti unite. precum şi un plus de energie mai puternic. mă adresez reprezentanţilor ştiinţei juridice dela noi: profesori universitari. magistraţi şi avocaţi. Iată. ar trebui să înceteze. în câteva cuvinte. prin urmare şi în drept. magistraţi şi avocaţi. oricâte sacrificii s'ar face pentru tipărirea acestei publicaţiuni. decât numai prin puterea noastră de muncă creatoare şi prin o manifestare neîntreruptă a voinţei. * * * Şi acum. schiţate în liniamente generale. precum şi acel al „Pandectelor române cronologice” a căror publicare va începe într’un viitor apropiat. Se impune dar. În toate ţările din apus. Concepţia materialistă a vieţei. ca astăzi când ne vedem aşezaţi în aproape integralitatea hotarelor noastre etnice. Nici odată poate nu s'a cerut neamului nostru mai multă mancă şi mai multă sforţare.ionescu14@rdslink. decât numai prin superioritatea ei culturală şi morală şi nu va putea impresiona şi atrage aceste minorităţi. c. să eşim din această indiferenţă ştiinţifică. Vorbind de drept. la data: 20-11-2013. absenteismul de până acum al juriştilor noştri: profesori universitari. în marginele puterilor şi a specialităţilor fiecăruia: drept. la noi se lucrează puţin. cu cât vremurile noui şi înălţătoare prin care trecem. aşteaptă cu drept cuvânt dela noi exemplul muncei. istorice şi geografice. se vor publica ca note la deciziile sau sentinţele respective cari au soluţionat problemele de drept ce formează obiectul acestor concluzii scrise. 6/2013 | 15 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.Cuvânt inainte din trecut? Dar concluziile scrise. a energiei şi a forţei noastre morale şi intelectuale. în ştiinţă. scopul şi planul „Pandectelor române lunare” cari încep cu acest Nr. magistraţi şi avocaţi. în materie de drept. În general. două zeci de ani. manifestările culturale cele mai puternice. ne impun datorii. existenţa şi prosperitatea ei stă numai în dragostea şi pasiunea pentru munca juridică a colaboratorilor săi. în artă. prin comanda: #2077 CUVÂNT ÎNAINTE | . Ori câtă bunăvoinţă și putere de muncă am avea noi. ca o imperioasă datorie nu numai de ordin cultural. În literatură. ca fiecare dintre noi. dar chiar ca o datorie naţională.

mai multă pasiune pentru ştiinţă. singura care dă forţa morală şi intelectuală prin care un popor se poate impune nu numai între hotarele lui. Cerem însă tuturor. acea muncă constructivă şi inovatoare. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | CUVÂNT ÎNAINTE . c. Inacţiunei sau inerţiei unora.C. dar şi în afară. Punem dar coloanele „Pandectelor române” la dispoziţia oamenilor noştri de drept.ro. precum şi mercantilismului altora. ar trebui transformată astăzi. C. mai mult entuziasm pentru muncă şi mai mult ideal în întrebuinţarea vieţei. siguri fiind că apelul nostru nu va rămânea fără ecou. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. trebue să opunem o continuă activitate creatoare. şi celor tineri. HAMANGIU cuprins sufletele multora dintre noi.ionescu14@rdslink. şi în special a tinerei generaţiuni de jurişti. şi celor mai bătrâni. într'un sfânt elan de ideal şi de muncă intensă. la data: 20-11-2013. când visurile vechei generaţii s'au realizat cu atâta strălucire. HAMANGIU CONSILIER LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE 16 | PANDECTELE ROMÂNE NR.

ro. c.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013.EDITORIAL Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. la data: 20-11-2013. c. prin comanda: #2077 .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.

prin amploarea. alcătuită în vremea împăratului Justinian şi adaptată în timp noilor instituţii. Comisia care a pregătit faimoasa lucrare a fost formată din 11 avocaţi. deopotrivă – opera se remarcă prin două influenţe majore: cea a elenismului şi a tradiţiei orientale străvechi.e. patru profesori de drept. respectiv. Hr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. printre primele cuvinte ale textului. drept modelul de operă juridică rezultată din sinteza doctrinei cu jurisprudenţa. până la cei de la mijlocul secolului III d. drept o culegere de opinii ale jurisconsulţilor romani asupra principalelor probleme de drept.Mircea DUŢU NOILE „PANDECTE ROMÂNE” Definite. Pe lângă dreptul nou astfel creat şi noul spirit impus în acest mod corpusului de norme juridice – în conţinut şi în sistematizare. la 1480 de ani de la întocmirea lor.142 de fragmente din operele jurisconsulţilor clasici. Pandectele (în greacă) sau Digestele (în latină) au rămas în istorie. în 50 de cărţi. încă o dată. PANDECTELE ROMÂNE NR. ci de a face operă utilă practicienilor dreptului. prin constituţia Deo auctore Justinian preciza misiunea Comisiei invocând. Piesă principală a lui Corpus Iuris Civilis. La 15 decembrie 530.. într-o accepţiune general acceptată. c. grupate. Activitatea nu a fost cea a unui istoric.ionescu14@rdslink. aducând la zi texte vechi de secole. Munca alcătuitorilor a constat în a corija texte. într-o compoziţie unică. doi înalţi funcţionari. care aveau să combine expunerea dreptului civil cu cea a dreptului pretorian. pe care aceasta o păstra şi. numele lui Dumnezeu şi arăta că scopul compilaţiei era acela de a pune capăt incertitudinilor pe care le lăsa să subziste opera imensă. Pandectele poartă o semnificaţie cultural-istorică aparte. de a conserva moştenirea. de la cei din veacul I î. „maestrul birourilor redactărilor oficiale şi cauzelor judiciare” şi Tribonian. a elimina contradicţiile şi a abandona soluţiile desuete. în care consideraţiile teoretice se grefează. dificultăţile ivite în redactarea sa şi valoarea istorică.ro. însărcinat de împărat ca autoritate supremă în judecarea oricărei cauze.. după subiecte. cea a creştinismului care de-abia triumfase ca religie oficială a imperiului. Dincolo de rolul de model de întreprindere juridică. 6/2013 | 19 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nu mai puţin de 9. dar bogată în opinii contradictorii a jurisconsulţilor clasici. până la întrepătrundere cu concluziile jurisprudenţei. împărţite în titluri. distincţie care astăzi şi-a pierdut orice interes. îmbinarea tradiţiei cu exigenţele prezentului. la data: 20-11-2013. Titlul dat acestui nou monument juridic astfel rezultat – „Pandecte” sau „Digeste” – va fi preluat de numeroase opere clasice.n. prin comanda: #2077 EDITORIAL | . ele cuprind.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Deopotrivă ştiinţă şi artă. rămânând prototipul doctrinei de-a lungul timpului. În Roma antică jurisprudenţa însemna ştiinţa dreptului. jucând un rol important în acest sens. Paul ori Papinian. dar cu două mari particularizări: una impusă de spiritul novator care domina lumea după Primul Război Mondial. cât şi de aplicarea lor pentru uzul public. ne arată o ştiinţă. La rândul său. la data: 20-11-2013. jurisprudenţa se exprimă şi este o hotărâre. Dintr-o anumită perspectivă. Curierul judiciar în 1897) purtau amprenta epocilor lor şi aveau nevoie 20 | PANDECTELE ROMÂNE NR. cea a marilor prefaceri social-istorice şi economice. precum în cazul lui Gaius. Pandectele/Digestele au fost elaborate în partea răsăriteană a Imperiului roman. Desigur. Astfel. cealaltă a civilizaţiei juridice româneşti care. cât întrebările proprii fiecărei perioade. ideile şi justiţia. în sensul restrâns sub care prevalează astăzi. acestea din urmă. ideea Pandectelor Române preluată şi exprimată prin publicaţia cu acelaşi titlu. dar. întrucât era vorba nu numai de cunoaşterea regulilor. maeştrii şcolilor juridice din orient. după impulsul modern şi întregirea naţională dobândea suflul necesar unei afirmări proprii. Apelurile la echitate sau umanitate pot fi datorate aceleiaşi influenţe. lasă pe umerii celor mandataţi astăzi cu sarcina creării sale o responsabilitate extraordinară.Noile „Pandecte Române” Într-adevăr. ea pare a lăsa în penumbra istoriei – în afară de Marea Britanie şi celelalte ţări de common law – jurisprudenţa în sensul tradiţiei romane. care câştiga teren. După cea datorată jurisconsultului roman Ulpian. ea nu separa savantul de practician. bunei-credinţe în raporturile de afaceri. dar şi arta redactării de acte ori expunerii de probleme juridice. În acelaşi timp însă. Ulpian. istoria dreptului se reflectă în avatarurile acestei hotărâri! Fără îndoială.ro. Una care nu se confunda însă cu doctrina. Jurisprudenţa este un dat pe care fiecare epocă l-a primit în mod diferit. istoria ideilor se reflectă în avatarurile acestui concept complex. cel de jurisprudenţă a judecătorilor. şi în această calitate se hrăneşte din confruntarea care reuneşte şi opune faptele şi dreptul. de asemenea. definiţiile sale îi relevă mai puţin adevărul. La rândul lor. ca operă a jurisconsulţilor care. morala creştină. Jurisprudenţa romană s-a răspândit sub forma tratatelor teoretice (Comentariilor) ori manualelor (precum Institutele lui Gaius). datul şi cuvântul. Astfel. c. extracte din operele cărora le regăsim în Pandecte/Digeste. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. de formaţie elenistică.ionescu14@rdslink. precedentul judiciar şi valorificarea sa. respectului datorat omului. cu contribuţii ferme şi originale la cultura juridică europeană şi mondială. indiferent de statutul său juridic. inaugurată în 1921 de reputatul magistrat Constantin Hamangiu (1869-1932) se înscrie pe linia asumării unei asemenea moşteniri. Celelalte publicaţii juridice româneşti apărute înainte de 1900 (Dreptul în 1871. trecutul şi prezentul. inspiraţi de virtuţile romane şi filosofia greacă au constituit un apogeu al ştiinţei juridice. Ei se regăseau în jurisconsult. a contribuit la introducerea de noi concepţii în privinţa vieţii de familie. prin comanda: #2077 | EDITORIAL .

distinsul magistrat C. înainte de toate. practicând pe larg împrumuturi din doctrina şi jurisprudenţa de provenienţă a izvorului de drept. Şi. preocupările publicare şi comentare a jurisprudenţei relevante se intensifică. în acelaşi ton imitativ. în 1916. înfiinţată în 1921.. Pe lângă apariţia genului publicistic (prin „Palatul de Justiţie”. până la cea a tribunalelor specializate! Acest rol va fi asumat. codurile moderne adoptate la 1864 şi în perioada imediat următoare. cât de cât. graţie înţelepciunii fondatorului său. a jurisprudenţelor relevante ale tuturor instanţelor judecătoreşti. Or. oferind astfel şansa unui tablou general şi dialogului direct. la data: 20-11-2013. de dreptul românesc este suficient să invocăm. şi de faptul că. cu energii creatoare înmulţite.. în multe privinţe. ceva lipsea: aducerea. 6/2013 | 21 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. prin comanda: #2077 EDITORIAL | . saltul rapid şi major realizat între cele două epoci invocate. lui Matei B. Să ne amintim. c. „Buletinul Casaţiei” este considerat insuficient şi multe curţi de apel revendică dreptul de a-şi aduce sub lumina tiparului hotărârile proprii. Revistele „generaliste” îşi amplifică rubricile de jurisprudenţă. pentru o adaptare a formelor la fond. de Pandectele Române. desigur. şi ştiinţa juridică nu a putut decât să încerce interpretări şi explicaţii. de pildă). care nu mai necesita ajustări de concepţie. jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României urma îndeaproape soluţiile Casaţiei franceze. de exemplu. diferenţele dintre colecţiile de legiuni Bujoreanu şi Hamangiu ori pe cele dintre lucrările de drept civil precum Explicaţiile. totuşi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. proaspete şi pline de entuziasm generaţia României Mari dorea schimbări profunde şi afirmare proprie şi în planul ştiinţei dreptului şi jurisprudenţei. Spre a ne imagina.ro. de sprijinul şi îndemânarea „bătrânilor”. de la Înalta Curte de Casaţie. de asemenea. PANDECTELE ROMÂNE NR. iar vocabularul şi stilul actelor normative româneşti din a doua jumătate a veacului al XIX-lea erau într-atât de „franţuzite” încât sunt destul de greu de înţeles de cititorul neavizat de astăzi! Doctrina juridică trecea şi ea de la simple explicaţii la aprofundate sinteze. prin similaritatea reglementărilor de drept pozitiv. Iniţiativa lui Hamangiu reflecta şi noile evoluţii din interiorul şi în privinţa raporturilor dintre ştiinţa dreptului românesc şi jurisprudenţa justiţiei noastre. Pandectele Române apăreau ca un fruct al noilor împrejurări. fapt justificat. Spre deosebire de acestea. Într-adevăr. dovedind o majoră înţelegere a spiritului şi nevoilor timpului.. Alexandresco şi Elementele . în paginile aceleiaşi publicaţii.Mircea DUŢU de adaptări importante spre a răspunde noilor realităţi juridico-sociale. lui D. Hamangiu. Tot în acest context.ionescu14@rdslink. înscrise în cadrul procesului general de creare a statului naţional român modern au avut nevoie. mai ales la începuturi. de o perioadă care s-a întins în timp până la prima conflagraţie mondială. ci dezvoltări şi adaptări corespunzătoare misiunii asumate. care dispuneau pe lângă înţelepciune şi de experienţa lucrului bine făcut. Cantacuzino! Asemenea evoluţii se afirmau şi în planul publicaţiilor juridice. Ea a avut nevoie.

Într-adevăr. penal şi de procedură penală). în acest sens. pertinent şi eficient cu doctrina şi. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. marcată de evoluţii relativ contradictorii. apariţia. Avem deja. soluţiile cele mai potrivite. este uimitoare rapiditatea cu care regulile de drept. în mod obiectiv. ca un aspect al globalizării accelerate. prin comanda: #2077 | EDITORIAL . în principal. mai ales. Cât s-a reuşit pot judeca numai cititorii săi! În aprecierea provocărilor la care trebuie să facă faţă şi a mizelor pe care şi le propun prin relansarea de faţă Pandectele Române. La această accelerare a comunicării între jurişti şi a împrumuturilor dintre ordinile juridice se adaugă manifestările emergenţei a ceea ce unii 22 | PANDECTELE ROMÂNE NR. deciziile judiciare ori ideile doctrinei juridice. Un fenomen din ce în ce mai evident. influenţa jurisprudenţei CEDO şi a celei a Uniunii Europene asupra deciziilor instanţelor naţionale. care nu va fi dreptul internaţional – conceput în mod clasic ca dreptul relaţiilor dintre state ori într-o manieră mai modernă. Din păcate Pandectele – Hamangiu. ca dreptul societăţii internaţionale – ci ca un drept uniform aducând.ionescu14@rdslink. se cuvine introdus şi un alt factor major: mondializarea dreptului.. la care trebuie să adăugăm numeroasele convenţii de la Haga vizând soluţionarea conflictelor de legi. c. având originea într-o anumită parte a globului se răspândesc şi ajung să fie cunoscute peste tot şi susceptibile să influenţeze transformările drepturilor naţionale. realizări parţiale prin intermediul convenţiilor care stabilesc un drept uniform.Noile „Pandecte Române” Astfel. Eforturile publicaţiei s-au circumscris. precum cele de la Geneva privind scrisorile de schimb şi cecul. Aşadar. transformarea judecătorului român şi în judecător european.. dar nu lipsit de echivoc în exprimarea înţelesurilor şi semnificaţiilor sale. mai puţin pentru materiile determinate – aceleaşi soluţii în toate ordinile juridice naţionale. Progresele rămân însă evidente: modernizarea şi europenizarea legislaţiei sub impulsul preluării Acquis-ului comunitar. Reluarea apariţiei Pandectelor. nu în ultimul rând. la data: 20-11-2013. prin cele patru părţi ale „caietelor” ei. cu legiuitorul chemat să găsească. sine die. valorizau (străvechiul) drept pretorian şi stabileau astfel un dialog permanent. integrării României în UE. când şi-au suspendat. Tot mai evident şi important devine fenomenul circulaţiei „drepturilor”de-a lungul lumii. Pandectele Române aduceau în prim plan creaţia juridică a practicienilor justiţiei. cele de la Viena asupra vânzării de mărfuri. după 1989 a avut loc într-o perioadă de tranziţie. în ultimă instanţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Cea mai relevantă dintre acestea rămâne perspectiva afirmării unui drept comun ansamblului planetei... cerinţelor aferente unor asemenea realităţi.ro. la care se adăugau comentariile asupra deciziilor de speţă semnificative şi a legislaţiei curente. noua publicaţie oferea o panoramă generală a jurisprudenţei instanţelor româneşti. cu o asemenea nobilă şi inspirată misiune au supravieţuit numai până în 1948. prin recodificarea masivă a dreptului civil şi dreptului penal sub forma celor 4 noi coduri (civil şi de procedură civilă.

printre altele.Mircea DUŢU denumesc „dreptul global”. cel puţin. 6/2013 | 23 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Din această perspectivă şi noile Pandecte Române îşi reformulează obiectivele şi priorităţile programului său. asupra problemelor cu care se confruntă în activitatea sa. cristalizat în jurul aşa-numitei lex mercatoria (normele comerţului internaţional şi practicile agenţilor de comerţ) şi regulile produse de marile societăţi multi(trans)-naţionale sub forma influenţei jurisprudenţei lor. Intenţionăm. concise şi clare. la data: 20-11-2013. textului legal cu diversitatea şi particularităţile formelor de manifestare a realităţii concrete. Scopul său definitoriu rămâne acela de a oferi. a sistemului juridic cel mai adaptat şi expresiv în raport cu elementele economiei de piaţă. PANDECTELE ROMÂNE NR. În mod complementar o atenţie deosebită se va acorda aducerii din zona practicii. consilier juridic. în primul rând. întreaga comunitate. dialoguri profesionale.ionescu14@rdslink. informaţiile şi tezele acceptate şi atestate în viaţa juridică românească. a unor „drepturi naţionale în interacţiune” sunt adesea plasate sub semnul impunerii treptate. păstrăm formula numerelor tematice. Asemenea evoluţii marchează din plin şi dreptul românesc. Dialogul profesiilor judiciare şi ideile rezultate de aici vor completa în mod specific. Last but not least asocierea Institutului de Cercetări Juridice „Acad. ancorată contextului unional-european şi internaţional. la care adăugăm rubrici noi precum: acte normative comentate. meridiane juridice sau istoria juridică. cu o structură proprie. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Andrei Rădulescu” al Academiei Române la noul proiect al Pandectelor Române este menită să reprezinte garantul corectitudinii şi valorii ştiinţifice al conţinutului studiilor şi articolelor publicate. profundă şi pertinentă. Asemenea noi opţiuni se reflectă şi prin modificările aduse în privinţa „rubricaţiei” revistei. într-o măsură mai mare sau mai mică. avocat. în procesul de aplicare a legii. pe calea interpretării. prin intermediul jurisprudenţei şi nu numai. practicianului de înaltă calificare profesională – magistrat. şi aceasta prin analize şi concluzii percutante. ideile şi constatările rezultate din confruntarea. notar. mediatorul – perspectiva teoretică sintetică. să oferim posibilitatea ca fiecare profesie juridică să-şi exprime preocupările şi să găsească răspunsuri la problemele importante cu care se confruntă şi o preocupă. Aceste progrese în direcţia unui drept uniform ori. aflat acum sub acţiunea directă şi primatul dreptului UE şi sub influenţa majoră a fenomenului mondializării – şi ele trebuie avute în vedere în analiza şi desprinderea căilor sale de dezvoltare. grefieri sau mai noul sosit în câmpul juridic. prin comanda: #2077 EDITORIAL | . executori judecătoreşti. ca dominant şi exclusiv. în dorinţa relansării sale pe piaţa publicaţiilor juridice româneşti de înaltă calitate şi bucurându-se expertiza unui editor de certă reputaţie internaţională. care interesează. c.ro. perfect documentate.

Noile „Pandecte Române” Aşadar. Mircea DUŢU Director Pandectele Române 24 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Rezumând. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. perfecţionare continuă şi implicare activă în viaţa juridică. cu dorinţa de a se afirma pe „piaţa” juridică a ideilor pe măsura cerinţelor timpului. reglementările juridice devin din ce în ce mai uniforme. o tribună a ideilor pentru şi a dialogului cu profesionistul dreptului de înaltă calificare profesională. c. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 | EDITORIAL . mai ales la nivel unional-european. când conceptele dreptului se mondializează. preocupat de cunoaştere permanentă. iar judecătorul român se manifestă şi ca judecător european şi mondial. un produs nou.ionescu14@rdslink. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro.

ro. prin comanda: #2077 . c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.DOSAR Trimiteri preliminare Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013.

prin comanda: #2077 Interviu . la data: 20-11-2013. c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Încă de la Tratatul CECO din 1952. c. reforma justiţiei (publicate în perioada 1988 – 2012).Trimiterile preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare între judecătorul român şi CJUE Trimiterile preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare între judecătorul român şi CJUE Prof. Universitatea din București și Judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Camelia Toader. Este cercetător onorific al Centrului de Studii de Drept European din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și autor a peste 50 de articole. ci la nivel mai general. Parlamentul European.000 ai Comisiei). dr. ocupând astăzi un loc distinct şi reprezentând o importanţă deosebită în cadrul construcţiei unional-europene. solicită Curţii de la Luxembourg interpretarea dispoziţiilor neclare. „Judecătorul naţional ar trebui să aibă curajul de a-şi lua în serios rolul de «primul judecător de drept european»” afirmă Prof.ro. un veritabil mijloc de dialog între judecătorul naţional şi Curtea de Justiţie. comparativ cu peste cei 30. note. Camelia TOADER[1] Interviu realizat de redacția Pandectelor Române. Consiliul European. Curţii i-a revenit sarcina de a controla. succesiuni.ionescu14@rdslink. Cum aţi caracteriza statutul. univ. obligă toate instanţele [1] Camelia Toader este profesor universitar doctor la Facultatea de Drept. Funcţia tradiţională a Curţii era să controleze legalitatea deciziilor şi politicilor provenind de la celelalte instituţii europene şi anume instituţiile politice: Comisia Europeană. Dreptul Uniunii Europene. atunci când se confruntă cu o problemă de interpretare a dreptului Uniunii. prin comanda: #2077 DOSAR | . rolul actual şi contribuţia Curţii la înfăptuirea activităţii de justiţie în cele 27 de state membre ale UE? Camelia Toader: Curtea de Justiţie este una din cele mai importante dar în acelaşi timp una din cele mai mici instituţii ale Uniunii Europene din punctul de vedere al personalului angajat (2. Judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) Pandectele Române: În decembrie 2012 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a marcat 60 de ani de activitate consacrată „justiţiei comunitare”. publicaţii în domeniile: Drept privat (contracte. pe lângă clasicul control de legalitate. părinţii fondatori ai Uniunii Europene au urmărit crearea unui autorităţi judiciare care să aibă vocaţie europeană. că statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în temeiul dreptului Uniunii. PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 27 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În perioada 1999-2007 a fost judecător la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie. Curţii i-a fost încredinţată şi sarcina principală de a asigura respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor. drept international privat). Răspunsul Curţii nu are un simplu rol consultativ: el este oferit sub forma unei hotărâri învestite cu autoritate de lucru interpretat. prin intermediul acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. prin care acesta. Cu toate acestea. Această interpretare a Curţii nu obligă numai instanţa naţională de trimitere.000 de funcţionari. dr. Acest rol de interpretare este pus în practică în esenţă prin intermediul trimiterii preliminare. De asemenea.

În jurisprudenţa sa de peste 60 de ani. de acţiuni în neîndeplinirea obligaţiilor 28 | PANDECTELE ROMÂNE NR. . dreptul penal. În al doilea rând este vorba de principiul efectului direct potrivit căruia unele dispoziţii din dreptul Uniunii. dreptul consumatorilor. în caz de incompatibilitate a reglementărilor. au uneori vocaţia de a fi aplicate direct în ordinea juridică naţională. În realitate. În jurisprudenţa sa de peste 60 de ani. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Prin excepţie. dreptul noilor tehnologii de informare şi de comunicare (NTIC).. judecătorul naţional trebuie să facă abstracţie de normele interne. în acest an celebrându-se cea de-a 50-a aniversare de la pronunţarea ei. precum principiul echilibrului instituţional şi a repartizării competenţelor între Uniune şi statele membre.: Trimiterile preliminare din partea instanţelor naţionale ocupă cel mai important loc în activitatea Curţii de Justiţie. principiul subsidiarităţii sau principiul proporţionalităţii. Pe de altă parte. Acest principiu a fost consacrat de Curte în hotărârea Van Gend en Loos (Cauza 26-62). P.. limba de lucru a Curţii. Curtea a creionat deja principii importante de organizare a ordinii juridice a Uniunii. Pe lângă aceste principii de organizare a ordinilor juridice naţionale. Curtea a enunţat câteva principii privind separaţia puterilor între instituţiile Uniunii. Din acest punct de vedere. ceea ce poate să reprezinte şi un semn de maturitate al sistemului jurisdicţional naţional. în principiu. văzută ca o ordine juridică integrată în cele naţionale.: Ce loc şi ce importanţă ocupă în cadrul activităţii CJUE cauzele având ca obiect trimiterile preliminare din partea instanţelor naţionale? C. prin aplicarea lor în mod autonom. prin înlocuirea dispoziţiilor naţionale contrare. Astfel. care sunt suficient de precise şi de necondiţionate. dreptul asigurărilor. Curtea a creionat deja principii importante de organizare a ordinii juridice a Uniunii. atunci când nu există nicio normă naţională în materie. sub forma regulamentelor şi directivelor..Camelia TOADER INTERVIU Uniunii Europene. astfel că.. c. au fost cereri de decizii preliminare. Putem observa că. sau. fiecare judecător naţional trebuie să fie la curent cu stadiul jurisprudenţei Curţii în domeniul său de specializare: drept civil. . a evoluat atât de mult în termeni calitativi şi cantitativi. Cauza 6-64).ro. potrivit căruia dreptul Uniunii are prioritate asupra dreptului naţional. dat fiind că numărul cererilor de decizii preliminare este în continuă creştere şi priveşte domenii variate din ce în ce mai complexe. încât este dificil de găsit un domeniu juridic care să nu facă obiectul vreunei reglementări sau care să nu intre sub incidenţa dreptului Uniunii. drept administrativ. Este vorba în primul rând de principiul supremaţiei dreptului comunitar (Costa/ENEL. unele instanţe naţionale hotărăsc să interpreteze ele singure dreptul Uniunii. în 2012 ea a fost sesizată cu 632 de cauze dintre care mai mult de jumătate. drept penal.R. Este dificil de identificat şi de evaluat rolul şi influenţa jurisprudenţei Curţii asupra sistemelor naţionale de justiţie. Se pot observa însă în acelaşi timp diferenţe majore între statele membre sub aspectul recurgerii la mecanismul de trimitere preliminară de către instanţele lor naţionale. 5 februarie 1963. hotărârile Curţii sunt disponibile în toate limbile Uniunii. văzută ca o ordine juridică integrată în cele naţionale. ceea ce face ca fără a mai adresa o cerere de decizie preliminară. rolul Curţii a devenit mai important. la data: 20-11-2013. urmate de recursuri împotriva hotărârilor Tribunalului UE (136 de cauze). nu toate textele au nevoie de o interpretare din partea Curţii. respectiv 404.ionescu14@rdslink. în special atunci când este vorba de o interpretare care nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile. inclusiv cooperarea judiciară în materie civilă. activitatea legiuitorului Uniunii. dreptul proprietăţii intelectuale şi industriale. Astfel. câteva dintre ele sunt disponibile doar în limba de procedură şi anume limba judecătorului naţional care a trimis cererea preliminară şi în limba franceză. prin comanda: #2077 | DOSAR . inclusiv instanţele supreme precum şi autorităţile administrative.T.

ro. poate să ia pulsul activităţilor judiciare în diferitele state membre.: Vă rugăm să ne precizaţi ultimele „noutăţi” în reglementarea acestei proceduri de dialog şi de cooperare între judecătorul naţional şi cel unional-european şi. iar rolul actorilor apare puţin schimbat. L 265. de alte tipuri de proceduri (19). direct „camerei de urgenţă” compusă din 5 judecători.: Printre reformele introduse în ultimii ani în vederea sporirii eficacităţii Curţii în soluţionarea cauzelor se numără şi procedura preliminară de urgenţă (PPU) intrată în vigoare la 1 martie 2008. durata medie de soluţionare ocupă cel mai important loc a cauzelor preliminare a atins nivelul cel mai scăzut – în activitatea Curţii de Justiţie. Astfel. Spre deosebire de practica obişnuită a Curţii care favorizează procedura scrisă. ceea ce oferă şansa unei interpretări cu caracter obligatoriu încă din acest stadiu al procedurii judiciare. 15. practic primul complet specializat din istoria Curţii (în cadrul Tribunalului există un complet specializat în recursurile introduse împotriva Tribunalului Funcţiei Publice). şi anume o poziţie centrală [a se vedea considerentul (2) al Regulamentului de procedură. c. Astfel. prin comanda: #2077 DOSAR | . statisticile judiciare ale Curţii sunt marcate printr-o productivitate susţinută şi printr-o ameliorare semnificativă a eficacităţii în ceea ce priveşte durata procedurilor. Curtea mai are la dispoziţie încă o modalitate de PANDECTELE ROMÂNE NR. precum şi o tendinţă de scădere a numărului de acţiuni în neîndeplinirea obligaţiilor (doar 73. tendinţele actuale ale jurisprudenţei Curţii în materie. în măsura în care acest mecanism este accesibil tuturor jurisdicţiilor naţionale. P.T. la data: 20-11-2013. Curtea poate fi sesizată chiar şi de prima instanţă competentă în statul de origine. până în 1994 ponderea era inversă). judecătorul naţional este de principiu obligat să indice un răspuns la întrebarea adresată. Instituită pentru protejarea cu celeritate (durata medie de soluţionare este de 66 de zile) a intereselor justiţiabililor aflaţi într-o poziţie de vulnerabilitate. 9]. Se constată deci o netă preponderenţă a trimiterilor preliminare. În acest fel. Ca măsuri interne. media statelor membre interveniente în acest tip de cauze (3) este considerabil mai mare comparativ cu media statele membre interveniente în cererile preliminare obişnuite (1).ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. şi în sfârşit. JO din 22 septembrie 2012. Recenta revizuire a Regulamentului de procedură al Curţii a oferit şi prilejul rearanjării acestui regulament pentru a acorda cererilor de decizie prejudicială locul pe care îl merită. iar Avocatul General înaintează „luări de poziţie” în loc de concluzii. Parcursul activităţii judiciare a Curţii în materie preliminară constă într-o anumită măsură în sintetizarea activităţii judiciare a diferitelor state membre ale Uniunii şi prin urmare în descoperirea celor mai recurente conflicte dar şi a celor mai sensibile aspecte. Curtea resimte imediat reverberaţiile procedurilor instanţelor naţionale privind dreptul Uniunii şi mai mult. cererile preliminare care solicită aplicarea procedurii de urgenţă vor fi trimise de Grefă. Pe lângă procedura preliminară de urgenţă. p. fără a mai trece prin Reuniunea Generală. C. dreptul de azil sau dreptul familiei.R.Trimiterile preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare între judecătorul român şi CJUE (73 de cauze). mai ales. 6/2013 | 29 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ca o constatare. Astfel. în PPU rolul primordial îi revine procedurii orale. ea se aplică în domenii foarte sensibile pentru statele membre – dreptul penal.7 luni în 2012. Totodată. Putem observa că cererea de decizie preliminară este un instrument dinamic care îi permite Curţii să ia cunoştinţă destul de repede despre problemele de aplicare şi de interpretare ale textelor Uniunii. cu atât mai importantă în cadrul trimiterilor preliminare Trimiterile preliminare care implică suspendarea litigiului naţional în aşteptarea din partea instanţelor naţionale răspunsului Curţii.

uneori în detrimentul tuturor celorlalte cauze pendinte în faţa Curţii. Dacă ne raportăm la populaţie.: Ce „corecturi” s-ar impune. P. iar textul este înţeles foarte bine dacă este redactat simplu. Pentru ca cele 23 de variante să fie omogene. iar rolul actorilor apare puţin schimbat. În al doilea rând.T. cât de bine cunosc judecătorii naţionali dreptul european şi nu în ultimul rând experienţa istorică.: Cum apreciaţi. obligată să organizeze o şedinţă de audiere a pledoariilor.ro. şi anume. ceea ce ar trebui să îi permită să se pronunţe în termene mai scurte asupra cauzelor cu care este sesizată. dacă se consideră suficient de lămurită în urma lecturii memoriilor sau observaţiilor scrise depuse de părţi. c. Odată ajunsă la Curte. traducătorii trebuie să înţeleagă foarte bine textul trimis. Italia sau Olanda) sau mai puţin activi (precum Marea Britanie.: Curtea de Justiţie a pus la dispoziţia instanţelor naţionale o serie de recomandări referitoare la maniera de redactare a cererilor de decizie preliminară. P. observăm două tendinţe: coagularea hotărârilor privind taxa de primă înmatriculare şi a hotărârilor privind protecţia consumatorilor în domeniul bancar. Franţa sau Spania). competiţia dintre instanţe de rang diferit. cererea de decizie preliminară va fi tradusă în toate celelalte 22 de limbi oficiale ale Uniunii.T. Din 30 | PANDECTELE ROMÂNE NR. volumul de comerţ cu alte state membre. din această perspectivă. Spre deosebire de practica obişnuită a Curţii care favorizează procedura scrisă. în PPU rolul primordial îi revine procedurii orale. în opinia dumneavoastră. Curtea nu va mai fi. la data: 20-11-2013. Noile norme prevăd totodată posibilitatea instanţei de-a simplifica condiţiile prealabile adoptării de către Curte a unei ordonanţe motivate.: Până la sfârşitul anului 2012 au fost trimise 46 de cereri de decizii preliminare din România. ca formă de cooperare dintre judecătorul român şi cel unional-european? C. în principiu.Camelia TOADER INTERVIU scurtare a timpului de soluţionare al cauzelor. experienţele de până acum referitoare la procedura trimiterii preliminare. acordându-i-se însă prioritate la judecare. dar complete. De asemenea. versiuni lingvistice care după pronunţarea hotărârii vor fi considerate originale şi vor avea aceeaşi forţă juridică.R. în special atunci când întrebarea adresată cu titlu preliminar de o instanţă naţională nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Printre măsurile nou-introduse în urma reformării Regulamentului de procedură trebuie să se menţioneze în special inovaţiile în ceea ce priveşte faza orală a procedurii. Trebuie să fie simple deoarece nu suntem într-o procedură clasică desfăşurată în aceeaşi limbă maternă între o judecătorie şi Curtea Constituţională. care în esenţă trebuie să fie simple. procedura accelerată. Diferenţa este că aceasta din urmă trece prin aceleaşi etape ca şi procedura preliminară obişnuită. se renunţă la raportul de şedinţă. sursă de costuri şi de întârzieri în examinarea cauzelor.R.ionescu14@rdslink. pentru a asigura calitatea actului de justiţie. pentru eliminarea deficienţelor existente şi promovarea cât mai deplină a funcţiilor trimiterii prejudiciale? C. nu putem spune încă dacă suntem activi din acest punct de vedere (precum Germania. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În cei peste 6 ani scurşi de la aderare. Astfel. Doctrina a încercat să explice aceste diferenţe prin durata scurtă de apartenenţă la Uniune. prin comanda: #2077 | DOSAR . cererea trebuie să fie completă sub aspectul elementelor de fapt şi de drept relevante şi sub aspectul motivării oportunităţii cererii. ci totul trebuie înţeles într-o dimensiune multilingvistică.

consider că judecătorul că în unele situaţii s-ar fi putut ajunge la hotărâri naţional ar trebui să aibă curajul de a-şi mai satisfăcătoare pentru statul de origine dacă lua în serios rolul de „primul judecător trimiterile preliminare ar fi pus la dispoziţie mai de drept european” şi să tragă şi singur multe elemente de fapt. Aceasta pentru că. C. la data: 20-11-2013. profesioniştii dreptului. elementele de fapt sunt binevenite. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. cu condiţia ca noi. ar trebui să conducă la o receptare sporită a modului în care CJUE a interpretat un anumit act de drept al Uniunii.: În încheiere vă propun să vedem care ar fi aşteptările judecătorului unional-european de la juriştii români în general. mediatizate. spre folosul şi al judecătorilor naţionali care sunt confruntaţi cu probleme de interpretare a dreptului UE. prin comanda: #2077 DOSAR | .: Mulţumindu-vă pentru oportunitatea de a-mi împărtăşi gândurile cu cititorii dvs. parte de acum a propriului sistem de drept românesc. Aşa cum spuneam.T. consider că judecătorul naţional ar trebui să aibă curajul de a-şi lua în serios rolul de „primul judecător de drept european” şi să tragă şi singur concluziile ce decurg pentru speţa sa din jurisprudenţa existentă a Curţii. cât şi prin calitatea intervenţiilor scrise sau orale ale părţilor din litigiu. iar nu direct în formularea întrebărilor preliminare. dar ele ar trebui să-şi găsească locul în considerentele încheierii de trimitere. să înţeleagă perfect situaţia pendinte în faţa instanţei naţionale pentru ca interpretarea pe care o dă dreptului UE să fie concludentă pentru instanţa de trimitere şi pentru justiţiabili. PANDECTELE ROMÂNE NR. cred că a venit momentul ca şi în România cercetarea în domeniul dreptului Uniunii Europene să se facă într-o manieră mai sistematică în cadrul Universităţilor. P. De pildă. În fine. Deşi practic meseria de judecător de peste 25 de ani (sau poate tocmai de aceea) sunt convinsă că neînţelegerile care transformă cetăţenii în justiţiabili pot fi soluţionate într-un mod care să dea satisfacţie ambelor părţi. aceea de a sluji adevărul. CJUE trebuie din jurisprudenţa existentă a Curţii. coroborat cu semnalele date în plan intern prin diferite mijloace de informare. calificarea exactă a unei clauze contractuale sau a unui comportament ilicit din litigiul naţional ţine de competenţa instanţei învestite în plan local. să acţionăm cu bunăcredinţă şi potrivit vocaţiei meseriei pe care ne-am ales-o. deşi concluziile ce decurg pentru speţa sa nu este un judecător al faptelor. orice judecător naţional onest ar descoperi că extremele de interpretare sunt evitate şi „calea de aur” a înţelepciunii pragmatice ar trebui urmată.R. 6/2013 | 31 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. astfel încât studii aprofundate ale jurisprudenţei CJUE efectuate de profesionişti care au timp să stea în bibliotecă să fie publicate.ionescu14@rdslink. Dacă într-adevăr s-ar citi cu atenţie raţionamentele Curţii. trebuie să fie bazată pe o pregătire serioasă) repartizării competenţelor respective ale instanţei naţionale şi ale CJUE. atât prin creşterea calităţii întrebărilor preliminare trimise Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. permiteţi-mi să îmi exprim speranţa că potenţialul extraordinar al juriştilor români va fi mai bine pus în valoare. avizaţi.Trimiterile preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare între judecătorul român şi CJUE experienţa mea de judecător la Curte consider În sfârşit. Faptul că hotărârile sunt accesibile din ziua pronunţării pe site-ul Curţii. Un alt aspect care poate fi ameliorat ţine de înţelegerea (care. ar trebui evitate. În sfârşit.ro. astfel ca întrebările preliminare care cer CJUE să răspundă exact dacă o anume clauză este abuzivă sau o anume afirmaţie (eventual redată in extenso în corpul întrebării) este discriminatorie. desigur.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 Doctrină .ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. c.

cercetător ştiinţific II şi coordonator al Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române. Dragoş Alin CĂLIN. Constantin Mihai BANU. A summary presentation of the cases registered at the Court of Justice of the European Union is performed. preliminary reference. Romania. the authors assess. judecător Curtea de Apel Bucureşti şi cercetător asociat Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir. Keywords: Court of Justice of the European Union. la data: 20-11-2013.Trimiterile preliminare (prejudiciale): instrument de cooperare între judecătorul român şi CJUE Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România Daniel Mihail ŞANDRU Constantin Mihai BANU Dragoş Alin CĂLIN* ABSTRACT Six years after the accession of Romania to the European Union and gathering significant experiences. prin comanda: #2077 DOSAR | . Regard is paid also to courts’ attitude towards judicial dialogue. followed by an analysis concerning the diversity of references. prof. cercetător asociat al Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române. The present paper restates part of conclusions of the book „Procedura trimiterii preliminare. Principles of EU law and experiences of the Romanian legal system”].ro. c. qualitatively. PANDECTELE ROMÂNE NR. inadmissibility. order. the preliminary references made by Romanian courts. concerning especially the rejection of requests for a preliminary reference (use and abuse in requesting a preliminary reference) but also to the way principles of EU law pertaining division of competences are understood in practice. judgment. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept” [„Preliminary ruling procedure. autorii sintetizează calitativ trimiterile preliminare * Daniel Mihail ŞANDRU. dr.ionescu14@rdslink. Article 267 TFEU. 6/2013 | 33 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. REZUMAT După 6 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi cu un bagaj al experienţei semnificativ. univ.

ionescu14@rdslink. Essays in Honour of Pernilla Lindh. Introducere Un prim bilanţ pe care îl putem face la mai bine de şase ani de la aderarea României la Uniune – în privinţa interpretării şi aplicării dreptului Uniunii de către instanţele judecătoreşti din ţara noastră. 2006/112. prin retragerea cererii instanţei române. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. este avută în vedere atitudinea instanţelor faţă de dialogul judiciar care trebuie realizat în virtutea tratatelor. astfel se realizează o prezentare sintetică a cauzelor înregistrate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi este analizată diversitatea calitativă a trimiterilor. de pildă. trimitere preliminară. c. ordonanţă. [1] [2] Aceasta este explicaţia pe care o oferă recent Ulf Bernitz în privinţa reticenţei instanţelor judecătoreşti din Suedia de a efectua trimiteri preliminare: Preliminary References and Swedish Courts: What Explains the Continuing Restrictive Attitude?. 177-187. Din 48 cauze înscrise în prezent în registrul Curţii de Justiţie (există. parţial. România. respectiv 8 trimiteri în domeniul TVA – interpretarea unor dispoziţii ale Directivei nr. există 7 trimiteri în privinţa clauzelor în contracte încheiate cu consumatorii (dintre care două au fost retrase). concluziile volumului „Procedura trimiterii preliminare. au fost soluţionate 31 (10 prin hotărâri – dintre care una în Marea Cameră – Radu. Oregon. 267 TFUE – este desigur cel cantitativ. inadmisibilitate. Acest articol preia. Constantin Mihai BANU. Allan Rosas şi Nils Wahl (ed. pp.ro în care sunt incluse şi rezumate ale celor mai importante trimiteri bibliografice române şi străine în materie. o explicaţie posibilă a numărului de trimiteri preliminare provenite de la instanţele judecătoreşti dintr-un stat membru rezidă. 267 TFUE. doctrină 1. Oxford şi Portland. Constitutionalising the EU Judicial System. Prezentarea sistematică a tuturor cauzelor în care trimiterile preliminare au fost formulate de către instanţele din România şi cu „dosar” pentru fiecare cauză se face pe site-ul www. 2012.Daniel Mihail ŞANDRU. în contextul determinat al mecanismului prevăzut la art. Într-un alt sens. care reprezintă numărul de cereri de pronunţare a unei decizii preliminare provenite de la instanţe române. au urmat 14 trimiteri în materia taxei auto. Cea dintâi trimitere preliminară a avut ca obiect libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. IADUER („Interpretarea şi Aplicarea Dreptului Uniunii Europene în România”) este acronimul pentru programul de cercetare derulat de către Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice în colaborare cu Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Română pentru Drept şi afaceri Europene (ARDAE).ro. Hart Publishing. precum vom vedea în cele ce urmează. Dragoş Alin CĂLIN formulate de către instanţele din România. la data: 20-11-2013.iaduer. dar şi 6 trimiteri în materia protecţiei drepturilor omului (toate acestea 6 fiind declarate însă inadmisibile de instanţa Uniunii). în Pascal Cardonnel. în special cu referire la respingerile trimiterilor preliminare (uzul şi abuzul solicitării de trimitere preliminară) dar şi cu privire la principiile dreptului Uniunii prin raportare la competenţele astfel cum au fost înţelese în practică. art. şi cinci cereri care nu au fost înregistrate încă la Curte). 34 | PANDECTELE ROMÂNE NR. iar 21 prin ordonanţe motivate). Cuvinte-cheie: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. în diferenţele între metodele juridice şi tradiţiile constituţionale între statele membre[2]. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept”. Domeniile amintite par a fi suscitat până în prezent cel mai mare interes în practica judiciară din România[1]. 3 cauze au fost radiate. hotărâre. De asemenea.). prin comanda: #2077 | DOSAR .

să ne referim la numărul mare de ordonanţe pronunţate de Curte. Am putea specula în privinţa importanţei care a justificat repartizarea cauzelor Marii Camere doar prin importanţa aspectelor de drept al Uniunii ridicate de respectivele trimiteri: ambele materii – returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală (şi modalitatea de executare a deciziilor de îndepărtare). De menţionat că ambele cereri provin de la aceeaşi instanţă. între 1 ianuarie 2007 şi 20 martie 2013. Tot în plan cantitativ. I-11189). cauza C-394/11. În schimb. I-11465 (în sensul absenţei unei legături cu dreptul Uniunii. TFUE). p. 6/2013 | 35 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Or. Un criteriu ar putea fi acela al judecării unei trimiteri dreptul Uniunii Europene | preliminare în Marea Cameră. obligaţia unei instanţe inferioare de a respecta instrucţiunile formulate de o instanţă superioară în contextul principiilor dreptului Uniunii) au mai făcut recent obiectul unor cereri preliminare repartizate Marii Camere. p. Este îndoielnică. c. Pe fond.. în schimb. Un alt criteriu care s-ar putea utiliza este cel al numărului de ordonanţe pronunţate de Curtea de Justiţie în sensul inadmisibilităţii sau necompetenţei de a răspunde la o cerere de pronunţare a unei decizii preliminare. Said Shamilovich Kadzoev (Huchbarov) (hotărârea din 30 noiembrie 2009. I-8889). câte două trimiteri preliminare provenite de la instanţe judecătoreşti din Polonia. considerat de Curte a nu constitui o instanţă naţională în sensul art. în primul rând. (faptele din acţiunea principală se produseseră anterior aderării la Uniune. nepublicată încă în Rep. (domeniul de aplicare a Cartei drepturilor fundamentale. poate. cererea fusese formulată de Varhoven kasatsionen sad – Curtea Supremă de Casaţie). 267. 2009. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sau la similitudinea acestor trimiteri – multe trimiteri formând în fapt serii de cereri cu obiect foarte asemănător. nepublicată încă în Rep. cauza C-32/10. incidenţa unei situaţii pur interne. hotărârea din 31 ianuarie 2013. hotărârea Curţii din 7 iunie 2012. 35 UE). putem constata că există şi trimiteri preliminare provenite de la instanţe din Bulgaria care au ridicat chestiuni de necompetenţă a Curţii de Justiţie şi de inadmisibilitate a acelor cereri: ordonanţa din 12 noiembrie 2010. De exemplu. Rep. p.e. În schimb. p. 23 din Regatul Unit. Rep.ionescu14@rdslink. respectiv Slovacia – state membre care au aderat în valul din 2004 – au fost judecate în Marea Cameră. din cererile efectuate de instanţe din Ungaria. temeinicia eventualelor criterii CJUE | de evaluare. având ca interval de timp 1 ianuarie 2007 – 20 martie 2013 pentru data pronunţării ordonanţelor. I-2010. Este suficient. 5 din Spania etc. p. respectiv cauza C-173/09. reţinem că. nepublicată în Rep. (trimiterea fusese declarată inadmisibilă întrucât fusese formulată de către organismul naţional pentru promovarea egalităţii de tratament. la data: 20-11-2013. 11 din Belgia. 15 trimiteri preliminare de la instanţe franceze au fost repartizate acelei camere. dar şi motive de ordin procedural aferente absenţei declaraţiei Bulgariei de acceptare a competenţei Curţii în temeiul fostului art. cauza C-339/10. 53 (!) de trimiteri preliminare provenite de la instanţe din Germania au fost judecate de Marea Cameră.. două atari cereri de pronunţare trimiteri preliminare a unei decizii preliminare provenite din Bulgaria au fost judecate în acea configuraţie a Curţii de Justiţie (dintr-un număr de 60 de cereri înregistrate până în prezent. 2010. Estov. cinci trimiteri preliminare au fost atribuite acelei configuraţii a Curţii (printre care şi celebrele cauze Ynos şi Cartesio). multe respingând ca inadmisibile cereri ale instanţelor române. respectiv aspectele „constituţionale” ale raporturilor interne din ierarhia judiciară naţională în raport cu Curtea de Justiţie şi cu dreptul Uniunii (i. 2010. Elchinov (hotărârea din 5 octombrie 2010. Belov. ordonanţa din 11 mai 2011. fără a specula. 38 dintre acestea au fost finalizate etc. I-2009. prin comanda: #2077 DOSAR | . În aceeaşi perioadă.Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România Un bilanţ calitativ este însă mai dificil de realizat şi poate conduce la suspiciuni de subiectivism. cauza C-27/11. în privinţa trimiterilor provenite de la PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. Republica Cehă. Vinkov.): cauza C-357/09 PPU. Rep. Semerdzhiev. iar mai concret cu Carta drepturilor fundamentale a unei decizii interne).

Pe de altă parte. în prezent. doctrină 2. Astfel de exemple par a exista în jurisprudenţa instanţelor române în aproape toate domeniile care au format interesul trimiterilor preliminare. existau însă şi ordonanţe care au respins atari cereri întrucât se situau în afara domeniului de aplicare a dreptului Uniunii. Lituania. nepublicată). câteva aspecte constante din practica instanţelor judecătoreşti române care ar putea fi calificate ca tendinţe privind aplicarea dreptului Uniunii Europene în cei mai bine de şase ani scurşi de la momentul aderării ţării noastre la Uniune. Iar. 148 din Constituţia României. numărul acelor ordonanţe a fost 20. în general. există alte cinci cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare care nu au fost înregistrate încă la Curtea de Justiţie – dintre care trei de 36 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pentru un observator extern sistemului judiciar. Estonia. Cipru. Malta nu au efectuat până în prezent nicio trimitere care să fie calificată de Curte ca inadmisibilă. Cinci trimiteri preliminare neînregistrate încă la Curtea de Justiţie şi o cerere înregistrată recent Referindu-ne tot la aspectele cantitative ale trimiterilor preliminare provenite de la instanţe din România. Malta nu a fost supusă până în prezent acestei proceduri preliminare simplificate. Polonia. Multe dintre trimiteri au fost respinse ca vădit inadmisibile prin aceea că instanţa naţională nu explicase suficient cadrul de fapt şi de drept. c. Este. respectiv două din Slovacia (printre care mult citata – de instanţele române – ordonanţă din 16 noiembrie 2010 pronunţată în cauza C-76/10. Slovenia. în cele ce urmează.ro. Lituania. În schimb. autorităţile române (în principal cele administrative) aplică dreptul Uniunii în cadrul competenţelor de care dispun. în ce măsură. trei cereri preliminare de la instanţe din Bulgaria au fost soluţionate prin ordonanţe. notăm faptul că. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. instanţele judecătoreşti şi. nicio trimitere provenită de la instanţe din Slovenia. o trimitere provenită din Polonia. o instanţă care a efectuat o trimitere la Curtea de Justiţie putea sau nu să deducă eventualul răspuns din jurisprudenţa anterioară a instanţei Uniunii. Pohotovosť). pornind de la primele hotărâri ulterioare anului 2007 în materia taxei auto ori a liberei circulaţii a persoanelor. Un exerciţiu util într-un bilanţ calitativ poate fi cel de cercetare a necesităţii şi pertinenţei unei cereri preliminare pentru dezlegarea pricinii cu care este sesizată o instanţă judecătorească: altfel spus. Trebuie distins între ordonanţele în care Curtea de Justiţie reţine că este necompetentă în mod vădit să răspundă la o cerere preliminară şi deciziile care iau forma unor ordonanţe motivate (iar nu unor hotărâri – întrucât răspunsul Curţii era considerat că putea fi dedus în mod clar din jurisprudenţa sa anterioară): în această din urmă privinţă. două din Republica Cehă. Constantin Mihai BANU. cauza C-302/06. respectiv Slovacia. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Estonia.Daniel Mihail ŞANDRU. Dintre noile state membre ale Uniunii. Koval’ský. instanţele judecătoreşti din Republica Cehă. în privinţa Slovaciei este vorba despre „cunoscuta” ordonanţă din 25 ianuarie 2007. în fapt. este de amintit că. Letonia. În privinţa instanţelor din Ungaria. două cereri de la instanţe maghiare şi o singură cerere din Slovacia au fost declarate ca inadmisibile (una din cererile din Ungaria a fost soluţionată prin ordonanţa din 6 octombrie 2005 în cauza C-328/04. ceea ce prescrie şi art. Trebuie avut în vedere şi faptul că aspectele aferente cererilor pentru pronunţarea unei decizii preliminare constituie doar un domeniu de aplicare a dreptului Uniunii. un atare răspuns poate fi comparat cu acele hotărâri în care instanţe judecătoreşti au aplicat dispoziţiile de drept al Uniunii fără a sesiza Curtea de Justiţie. prin comanda: #2077 | DOSAR . Letonia.ionescu14@rdslink. Prezentăm. de pildă. la data: 20-11-2013. Vajnai. Dragoş Alin CĂLIN instanţe judecătoreşti din cele 15 „vechi” state membre ale Uniunii.

M. a se vedea C. Neamţ. formulată astfel: „Dacă art. 1233/109/2010. pe lângă cele cinci. depusă la 23 mai 2012. În cauză era capitolul 4 din Legea nr. 2000/78 poate fi interpretat în sensul că noţiunea de discriminare la care face trimitere această dispoziţie include şi crearea unei situaţii de inegalitate de tratament pe criteriul calităţii de pensionar a persoanei încadrate în muncă sau care doreşte încadrarea în muncă. Tribunalul Tribunalul Braşov Neamţ a inclus trei întrebări preliminare în cererea sa. secţia civilă. a conformităţii normei naţionale cu cea comunitară. [4] Legea nr. 2000/78 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii instanţe judecătoreşti române | Tribunalul Neamţ | de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă.Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România dată foarte recentă. nepublicată („Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în rezervă şi în retragere”).ionescu14@rdslink. precum şi a «obiectivului legitim» avut în vedere de legiuitor la emiterea actului normativ ce include un tratament diferenţiat. de sesizare a Curţii de Justiţie. însă. nepublicată („Solyom”). criteriile de selecţie. nr. de a proceda. [5] Pentru un alt exemplu din practica instanţelor române. nepublicată. condiţiile de concediere includ şi noţiunile de pensionar printre criterii şi condiţii. 2 alin. fiind în conflict cu scopul impus de Directiva nr. La 18 iulie 2012. Braşov. încheierea din 31 mai 2011.. 2000/78 poate fi interpretat în sensul în care noţiunile condiţiile de acces la încadrare în muncă. în exercitarea puterii judecătoreşti. susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. secţia a II-a civilă. dar. Dacă art. 6/2013 | 37 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. secţia I civilă. a fost verificarea.]. 2000/78 poate fi interpretat în sensul permiterii unui stat membru care a transpus această dispoziţie în dreptul intern. la rândul său (!). în situaţia în care părţile stabilesc prin contractul de vânzare-cumpărare un preţ final şi irevocabil. încheierea din 18 iulie 2012. iar instanţa a ridicat problema dacă legea nu discrimina pe motiv de vârstă. PANDECTELE ROMÂNE NR. 78 din directivă [Directiva nr. de contencios administrativ şi fiscal.[5] Dacă art.] ceea ce recurentul a solicitat. dosar nr. 73 şi art. dosar nr. (2) din Directiva nr. 2006/112] trebuie interpretate în sensul că. 10548/62/2011. ca persoană juridică (!) titulară de drepturi şi obligaţii. la data: 20-11-2013. 6 din Directiva nr. ratificată. Apel Piteşti. de către această Curte [Curtea de Justiţie.” La 3 octombrie 2012. dosar nr. deşi instanţa română dispusese sesizarea instanţei unionale încă din noiembrie anul trecut. c. n. pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie. [6] Trib. Tribunalul Braşov[6] a admis parţial cererea reclamantei. din cele patru întrebări prezentate de reclamantă. cu Convenţia europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Of. la verificarea transpunerii inadecvate/incomplete a directivelor europene în legislaţia naţională în ceea ce priveşte aprecierea «justificării modului obiectiv şi rezonabil» de aplicare a unui tratament diferenţiat. de către Uniunea Europeană. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. 761 din 9 noiembrie 2009. 329/2009[4] prin care se interzicea cumulul pensiei cu salariul. raţionalizarea cheltuielilor publice. încheierea din 3 octombrie 2012.n. (1) din Directiva nr. 3 alin. 267 al TFUE”. mai ales. această convenţie nu este un act al instituţiilor europene spre a se bucura de tratamentul conferit de art.ro. 20227/3/2011. instanţa a admis sesizarea Curţii doar în privinţa celei de-a treia întrebări. având următoarea formulare: „Dacă art. şi alte trimiteri preliminare provenite de la instanţe judecătoreşti române au fost primite şi înregistrate cu întârziere la Curtea de Justiţie. prin comanda: #2077 DOSAR | . iar ulterior autorităţile fiscale consideră operaţiunea de vânzare ca fiind taxabilă datorită [3] Trib. în care instanţa a respins o cerere similară a recurentului: „[.. Tribunalul Neamţ a suspendat judecarea cauzei până la pronunţarea hotărârii preliminare de Curtea de Justiţie[3]. Precum am arătat în cuprinsul acestei lucrări. o a şasea cerere a fost înregistrată foarte recent la Curte.

care a renunţat la judecarea recursului său la un interval de timp scurt înainte de şedinţa în care Curtea urma să se pronunţe asupra întrebării adresate de Tribunalul Specializat Cluj. cererea a fost înregistrată la Curtea de Justiţie cu nr. Specializat Cluj. 54 din noul Regulament de procedură al Curţii. secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. În plus. Notabil este şi faptul [7] [8] doctrină Dosar nr. Apel Bucureşti. similare ca vechime. La 26 noiembrie 2012. 4893/211/2011. instanţa de trimitere nu are un rol în conexarea cauzelor. a admis cererea ale părţilor şi a dispus sesizarea Curţii de Justiţie. în condiţiile în care perceperea şi plata aceleiaşi taxe. C-571/11. Curtea de Apel Bucureşti[8]. însă. [10] Trib. iar. astfel încât întrebarea ar fi rămas lipsită de utilitate pentru soluţionarea litigiului respectiv. dosar nr. Chestiunea de interpretare a dreptului Uniunii Europene a rămas. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu ocazia primei înmatriculări a acelui autoturism în statul membru respectiv. Cererile nu au fost înregistrate până în prezent la Curtea de Justiţie. [9] Nu este cunoscut în prezent dacă o atare menţiune denotă faptul că instanţa de trimitere a decis trimiterea dosarului în locul unei cereri detaliate. de data aceasta din oficiu”. Constantin Mihai BANU. La 12 octombrie 2012. 3581/87/2012. La 13 martie 2013. în recurs. respectiv dosar nr. dosar nr. netranşată. O altă trimitere înregistrată la Curtea de Justiţie foarte recent (20 martie 2013) provine de la Tribunalul Specializat Cluj[10]. încheierea din 13 martie 2013 („Ciocoiu”).Daniel Mihail ŞANDRU. 4 alin. Este de observat că. (2) din Directiva nr. în cauză cererea pentru pronunţarea unei decizii preliminare fiind ridicată din oficiu de instanţă. „[î]n conformitate cu art. care este baza impozabilă pentru o astfel de livrare?”. care a format obiectul cauzei Curţii nr. deşi prevăzută printr-un act normativ şi în cazul autoturismelor de ocazie (second-hand) de pe piaţa internă. la data: 20-11-2013. Matei şi Matei. reţinând la par. Cererea are ca obiect interpretarea art. 93/13/CEE. [11] 38 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în plus. prin comanda: #2077 | DOSAR . se ridică evident problema (ne)respectării obligaţiei de informare amplă a Curţii de Justiţie. 110 TFUE aplicării de către un stat membru a unei taxe pentru emisii poluante asupra unui autovehicul de ocazie (second-hand) provenit din celelalte state membre ale Uniunii Europene. c. în aceeaşi situaţie în care se găsea şi la momentul sesizării Curţii cu întrebarea care a format obiectul dosarului nr. în recurs. C-143/13. 267 TFUE a suspendat judecata recursului. a fost suspendată ulterior printr-un act normativ cu putere de lege?”. suspendând judecata. în cazul trimiterilor preliminare. nici această cerere nu a fost înregistrată la Curtea de Justiţie. stare tehnică şi rulaj. fapt care a determinat-o să adreseze din nou Curţii aceeaşi întrebare. iar în temeiul art. într-o astfel de situaţie. în privinţa acestei trimiteri este de menţionat că instanţa română a propus Curţii de Justiţie. Curtea de Apel Alba Iulia. Mai mult. Această manifestare de voinţă a băncii recurente (aceeaşi în ambele litigii) a pus capăt litigiului intern. în două dosare[7] (în contencios administrativ). ca fiind datorată cu ocazia primului lor transfer de proprietate. la acest moment. 54 din Regulamentul de procedură […] conexarea cauzei care se va forma pe baza prezentei cereri de pronunţare a unei hotărâri preliminare la cauza C-236/12”[11]. a dispus sesizarea Curţii de Justiţie cu următoarea întrebare preliminară: „Se opune art. aceasta este dispusă de preşedintele Curţii. după ascultarea judecătorului raportor şi a avocatului general. iar instanţa română se găseşte. Retragerea întrebării respective a fost determinată de conduita băncii recurente. instanţa a dispus „înaintarea încheierii şi a unei fotocopii certificate a dosarelor către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”[9]. părţile din acţiunea principală nu sunt ascultate. potrivit art. Până în prezent.ro. 1447/85/2011 („Ienciu”). C-571/11. 45 din încheierea sa: „Tribunalul Specializat Cluj are în vedere faptul că a sesizat Curtea cu o întrebare similară. Tribunalul a decis sesizarea Curţii de Justiţie. 2544/85/2010 („Roşu”). Dragoş Alin CĂLIN reconsiderării statutului de persoană impozabilă a vânzătorului.ionescu14@rdslink. C. încheierea din 26 noiembrie 2012. taxa pe valoarea adăugată aferentă se consideră inclusă în preţ sau se adaugă peste acest preţ? Cu alte cuvinte. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nepublicată („Matei împotriva Volksbank”).

3540/219/2011. 29 din ordonanţă. dosar nr. dreptul Uniunii poate avea influenţă asupra soluţionării unui litigiu cu care este sesizată o instanţă naţională numai în măsura în care o reglementare naţională intră în domeniul de aplicare a dreptului Uniunii”[15]. o specie a acestui criteriu este domeniul de aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii (art. Ibidem. Orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparţine statelor membre”. Este aşadar de reţinut de aici criteriul fundamental al domeniului de aplicare a dreptului Uniunii. la rândul său. cu toate acestea. în aşteptarea răspunsului instanţei unionale. în materia reducerilor salariale. La rândul său. c. raportându-ne la practica instanţelor române de suspendare a judecării cauzei în situaţia sesizării Curţii de Justiţie cu o întrebare asemănătoare[12]. Curtea a amintit o constatare cu valoare principală: „[…] este necesar să se sublinieze de la bun început că dreptul Uniunii nu se aplică automat şi fără nicio limitare oricăror raporturi existente între justiţiabilii din statele membre. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. a generat dificultăţi pentru anumite instanţe române. Principiul repartizării competenţelor este enunţat la art. la 25 ianuarie 2013 (fond). 5 alin. ea pare a crea uneori dificultăţi în interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii. la data: 20-11-2013. consacrat la art. supra. 36345/211/2010. Jud. dosar nr. 4 alin. 6/2013 | 39 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (1) TUE. Uniunea acţionează numai în limitele competenţelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. la 10 decembrie 2012 (recurs). precum evidenţiază mai multe trimiteri preliminare la Curtea de Justiţie provenite de la instanţe române. Astfel. Trib. Uniunea acţionează numai în limitele competenţelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. 5 TUE dispune.ionescu14@rdslink. care. în temeiul principiului atribuirii. Într-o primă cauză pe care o amintim aici – cauza C-102/10. Orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparţine statelor membre. 51). Ordonanţa din 28 octombrie 2010. Prin urmare. (2) TUE. frecvent discutată şi reluată în materia dreptului Uniunii Europene. Cluj-Napoca. potrivit căruia. Comercial Cluj. nepublicată. 3.Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România că. Bejan[14]. […] principiul atribuirii (2) În temeiul principiului atribuirii. 5 [TUE]. [14] [15] PANDECTELE ROMÂNE NR. O temă recurentă: repartizarea competenţelor între Uniune şi statele membre şi trimiterea preliminară (sau despre domeniul de aplicare a dreptului Uniunii) Deşi chestiunea competenţelor şi a repartizării lor între Uniune şi statele membre reprezintă o temă comună. două instanţe judecătoreşti au procedat deja astfel[13].ro. „[î]n conformitate cu art. pct. prin comanda: #2077 DOSAR | . printre state membre | altele: „(1) Delimitarea competenţelor Uniunii este guvernată de Uniunea Europeană | principiul atribuirii. Iar ca exemplu putem cita aici. alături de [12] [13] Pentru detalii a se vedea capitolul V. orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparţine statelor membre”. art.

iar art. inclusiv în ipoteza în care acestea sunt aplicabile numai indirect unei situaţii date. ordonanţa din 14 decembrie 2011. Nepublicată în Rep. de asemenea. care ar impune. în considerarea faptului că o normă de drept naţional face trimitere la acestea. 19 alin. cauza C-434/11. Ediţie specială. supra. Cozman[18]. 6.Daniel Mihail ŞANDRU. (3) TUE redă astfel acţiunile în care se pronunţă respectivele instanţe: [16] Ordonanţele din 14 decembrie 2011. I-3763 – hotărâre pe care de altfel Curtea o citează în considerentele hotărârii pe care o discutăm. Ediţie specială. 1. 7). 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane. În hotărârea din 7 iulie 2011. pe baza aceleiaşi consideraţii şi fără a fi încălcată repartizarea competenţelor între Uniune şi statele sale membre. 19 TUE sistematizează competenţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (prin urmare a sistemului de instanţe judecătoreşti ale Uniunii Europene – Curtea de Justiţie. Hotărârea din 18 octombrie 1990. Aici. cauza C-369/12. p. 05/vol.. 17 din cartă. Tribunalul Funcţiei Publice). de necunoaşterea sistemului de instanţe şi acţiuni ale Uniunii. C-134/12. c. 22. să se confere supremaţie normei respective a dreptului Uniunii în raport cu normele interne de rang superior. 20/vol. Agafiţei şi alţii[19]. într-o astfel de situaţie. Constantin Mihai BANU. 47 din hotărâre. există şi o practică a instanţelor române de respingere a cererilor unor părţi de sesizare a Curţii cu întrebări asemănătoare. art. 40 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Curtea nu era competentă să răspundă la întrebările preliminare întrucât legea română în cauză nu punea în aplicare dreptul Uniunii. Curtea a reţinut că nu erau aplicabile directivele Uniunii în materia discriminării[20]: „[…] deşi necesitatea de a asigura interpretarea uniformă a normelor dreptului Uniunii poate […] să justifice extinderea competenţei Curţii în materie de interpretare la conţinutul unor astfel de norme. 19). 1 la CEDO a fost „transformat” de Curte în art. În următoarele două secţiuni extindem discuţia la o situaţie stranie: aceea a exercitării de către particulari (justiţiabili) români a unor acţiuni vădit inadmisibile. doctrină 4. În sfârşit. trebuie menţionat că. Rec. În prezent. pe care o discutăm în capitolul II.ro. nepublicată.ionescu14@rdslink. Nepublicată încă în Rep. 16.. împrejurare care pare a fi generată. 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă (JO L 303. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180. În schimb. [17] [18] [19] [20] Ordonanţa din 14 decembrie 2011. Tribunalul şi tribunalele specializate – în prezent. Dragoş Alin CĂLIN seria „Corpul Naţional al Poliţiştilor”[16] şi de ordonanţa în cauzele conexate Boncea şi Budan[17]. cauzele conexate C-297/88 şi C-197/89. pronunţată în cauza C-310/10. Boncea şi Budan. p. cauzele conexate C-483/11 şi C-484/11. cauza C-462/11. Directiva nr. Câteva principii – acţiuni şi instanţe ale Uniunii Europene. p. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1 din Protocolul adiţional nr. p. din 15 noiembrie 2012. din 10 mai 2012. la data: 20-11-2013. alături de trimiterea în cauza Agafiţei şi alţii. Directiva nr. „morala” argumentaţiei Curţii era alta: probabilitatea (redusă) de incidenţă a soluţiei Dzodzi[22]. toate nepublicate. Dzodzi. nu este în schimb posibil ca. înlăturarea aplicării respectivei norme de drept naţional sau a interpretării date acesteia”[21]. [21] [22] Pct. p. în care art. prin comanda: #2077 | DOSAR . în sensul extinderii dispoziţiilor naţionale care transpun directivele Uniunii la discriminări pentru alte motive decât cele enumerate în acestea din urmă. 1990. într-o pretinsă situaţie de discriminare în materie de remunerare a magistraţilor în raport cu procurorii din cadrul DNA şi DIICOT.

hotărârea din 1 aprilie 2004. în litigii între ele (de competenţa Curţii de Justiţie – potrivit art. I-6677.. nepublicată încă în Rep. hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2011. mai recent. cauza C-263/02 P. Atunci când instituţiile [Uniunii] sunt responsabile cu punerea în aplicare în plan administrativ a acestor acte. invocând în sprijinul acţiunii lor nelegalitatea actului general de bază. nepublicată încă în Rep.ro. deşi practica respectivă este mai rară. date fiind condiţiile speciale de admisibilitate prevăzute la articolul 173 al doilea paragraf [CEE][25]. şi prin articolul [267 TFUE]. hotărârea Tribunalului din 8 martie 2012. cauza C-364/10. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. p. Pentru exemple a se vedea: ordonanţa Tribunalului din 6 septembrie 2011. aceste persoane pot să susţină în faţa instanţelor naţionale nevaliditatea actelor cu aplicabilitate generală şi să le determine pe acestea să se adreseze Curţii de Justiţie pe calea întrebărilor preliminare”[26]. pct. 2002. pe de altă parte. dispoziţia corespondentă este art. nepublicată încă în Rep. cauza T-262/10.. prin includerea celei din urmă ipoteze. 1986. În temeiul art. 2004. Atunci când această punere în aplicare revine autorităţilor naţionale.Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene hotărăşte în conformitate cu tratatele: (a) cu privire la acţiunile introduse de un stat membru. pe de o parte. Rec. o acţiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct şi individual. pe lângă cererea pentru pronunţarea unei decizii preliminare (art. 263 TFUE) ori de instituţii împotriva unei alte instituţii a Uniunii. pct. Ungaria/Republica Slovacă. Rec. (c) în celelalte cazuri prevăzute în tratate. la solicitarea instanţelor judecătoreşti naţionale. [26] Hotărârea din 23 aprilie 1986.” Aşadar. cel mai recent exemplu este hotărârea din 16 octombrie 2012. respectiv acţiunea directă: „[…] prin articolele [263] şi [277 TFUE]. PANDECTELE ROMÂNE NR. cauza T-18/10. cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituţii.ionescu14@rdslink. 30 etc. Iberdrola SA/Comisia. 259 TFUE şi statele membre pot introduce această acţiune împotriva unui alt stat membru. în condiţiile prevăzute la primul şi al doilea paragraf. 263 paragraful al patrulea TFUE. Comisia/Jégo-Quéré & Cie SA. prin comanda: #2077 DOSAR | . p. sau acţiunea pentru constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către un stat membru[23] acţiuni directe | (art. 1339. cauza C-50/00 P. cauza 294/83. Rec. p. 51 din Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene). de competenţa Curţii de Justiţie) – în privinţa Comisia Europeană | căreia Comisia Europeană are un rol fundamental[24]. pct. 24. (b) cu titlu preliminar. hotărârea din 25 iulie 2002. tratatul a instituit un sistem complet de căi de atac şi de proceduri menit să încredinţeze Curţii de Justiţie [a Uniunii Europene] controlul legalităţii actelor adoptate de instituţii. [25] În prezent. Persoanele fizice şi juridice sunt astfel protejate împotriva situaţiei în care li s-ar aplica acte cu aplicabilitate generală pe care nu pot să le atace direct în faţa Curţii. dispoziţia din care tocmai am citat priveşte acţiunile directe – introduse de un stat membru (împotriva unei instituţii a Uniunii) ori de persoane fizice sau juridice (şi judecate de Tribunal – art. persoanele fizice şi juridice pot să introducă la Curte o acţiune directă împotriva actelor de aplicare care le sunt adresate sau care le privesc în mod direct şi individual. c. nepublicată încă în Rep. cauza T-221/10. Parti écologiste „Les Verts”/Parlamentul European. de o instituţie ori de persoane fizice sau juridice. Unión de Pequeños Agricultores/Consiliul. 267 TFUE). Inuit Tapiriit Kanatami şi alţii/Parlamentul European şi Consiliul. De menţionat că Tratatul de la Lisabona a „relaxat” condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni directe (introdusă de particulari). 40. Microban International Ltd şi Microban (Europe) Ltd/Comisia. I-342. precum şi împotriva actelor normative care o privesc direct şi care nu presupun măsuri de executare”. cu următoarea formulare: „Orice persoană fizică sau juridică poate formula. 258-260 TFUE. 6/2013 | 41 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. controlul legalităţii actelor Jurisprudenţa Curţii de Justiţie sintetizează pertinent relaţiile dintre cele două tipuri principale de acţiuni din perspectiva particularului justiţiabil (persoană fizică sau juridică) – cererea pentru pronunţarea unei decizii preliminare. la data: 20-11-2013. [23] [24] Denumită imprecis şi „infringement”.

Ordonanţa din 21 martie 2011. Agafiţei/România. Tribunalul s-a declarat vădit necompetent[27]. prin comanda: #2077 | DOSAR . nepublicată. o cerere care vizează obligarea Consiliului Europei la a nu mai divulga astfel de informaţii fără autorizarea reclamantului. nu pot obţine constatarea unei abţineri de a acţiona (sau hotărî) în privinţa Comisiei ori o somaţie care să oblige această din urmă instituţie). nepublicată. cauza T-47/11. Mandu/România. cauza T-175/08. nepublicată. pe de altă parte. nepublicate. nu pot obliga Comisia Europeană să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către un stat membru (sau. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cauza T-234/09. nepublicată. în aceeaşi privinţă. Anterior. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere «Alexandru Ioan Cuza» – Filiala 5 Bucureşti/România. [32] [33] Ordonanţa din 16 octombrie 2012. o acţiune împotriva unei decizii a unui consiliului de judecată militar. Pranacat Management Srl/România. Adămuţ/România.ro. în acţiune se invoca lipsa unui răspuns din partea Comisiei la trei cereri ale reclamantului şi încălcarea drepturilor acestuia în cursul detenţiei! Ordonanţa din 22 iulie 2009. oficiilor sau agenţiilor Uniunii. Suriscom Srl/România. nepublicată. [27] DOCTRINĂ Ordonanţa din 11 iulie 2008. nepublicată. 42 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Constantin Mihai BANU. cauza T-154/12. practica Tribunalului include mai multe tipologii de acţiuni introduse de resortisanţi români. cauza T-242/08. Vlăducu/România. cauza T-289/12. cauza T-73/11. 263 TFUE priveşte acţiuni introduse numai împotriva actelor instituţiilor. respinse ca inadmisibile. Tribunalul a reţinut că era vădit necompetent. o acţiune timpurie stranie a privit o cerere de daune interese pentru repararea prejudiciului pretins cauzat reclamantului prin susţinuta divulgare neautorizată. Faur/Consiliul Europei. Ordonanţa din 13 martie 2008. Cronologic. este evident că particularii nu pot ataca acte de drept intern în faţa Tribunalului prin intermediul unei acţiuni directe. Bană şi alţii/România. o cerere care viza anularea unor dispoziţii naţionale cu privire la alinierea pensiilor din sistemul militar cu cele din sistemul public[31] sau o cerere de anulare a unor dispoziţii naţionale prin care se interzicea cumulul pensiei pentru limită de vârstă cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul unei instituţii publice şi. de către Consiliul Europei (!). şi tendinţe „româneşti”: acţiuni introduse la Tribunal Urmând principiile enunţate anterior. Tribunalul respinsese prin ordonanţa din 3 iulie 2008. luată în privinţa reclamantului[29]. Faur/Comisia.Daniel Mihail ŞANDRU. întrucât art. Dragoş Alin CĂLIN 5. O serie de acţiuni a privit acţiuni împotriva României: o cerere de anulare a două hotărâri pronunţate de instanţe române însoţită de o cerere de daune interese[28]. din 11 martie 2011. după cum nu pot cere în faţa instanţei naţionale să adreseze Curţii de Justiţie o cerere pentru pronunţarea unei decizii preliminare care să privească o dispoziţie de drept intern sau de drept internaţional.ionescu14@rdslink. cauza T-157/11. c. o acţiune care nu îndeplinea condiţiile de formă. organelor. Cu toate acestea. acţiune în care. cauza T-286/12. o cerere prin care se urmărea anularea unei condamnări penale a reclamantului şi obţinerea de daune interese ca urmare a prejudiciului pretins suferit de acela[30]. pe de altă parte. o cerere de reperare a unui prejudiciu pretins a fi fost suportat de reclamantă drept consecinţă a unor măsuri luate de DIICOT împotriva ei[33]. a unei hotărâri pronunţate de o instanţă penală română privitoare la reclamant şi. cauza T-155/11. cauza T-504/07. Hârsulescu/România. o cerere de despăgubiri[32]. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. [28] [29] [30] [31] Ordonanţele din 5 mai 2011. evident. . nepublicată. Or... la data: 20-11-2013. Ordonanţa din 21 mai 2012.

nepublicată. Instanţele Uniunii (aici Tribunalul) nu sunt competente în acţiuni introduse de particulari împotriva unui stat membru şi care au ca obiect o cerere prin care se solicită constatarea de către această instanţă a legalităţii unor decizii naţionale (de pildă judecătoreşti)[34]. Concal/Comisia Europeană. pct. p. Morea/Comisia Europeană. Ioanovici/Comisia Europeană. Port. Fundaţia Pro Fondbis – 1946 Semper/Curtea Europeană a Drepturilor Omului. de această dată în privinţa abţinerii de a hotărî.ro. p. competenţa în materie de răspundere necontractuală (delictuală) prevăzută la art. p. Barliba/Comisia Europeană. 38 din Protocolul din 25 aprilie 2005 privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană[35]. 41. Ordonanţa din 6 iulie 2009. 258 TFUE). a încălcat Tratatul de la Lisabona admiţând România la 1 ianuarie 2007 şi conform căreia Comisia s-a abţinut să iniţieze procedura la art. 258 TFUE. cauza T-312/12. 291. organele sau organismele Uniunii ori agenţii acelora în exercitarea funcţiilor lor.ionescu14@rdslink. particulari au sesizat Tribunalul pentru o obţine o declaraţie generală potrivit căreia Uniunea Europeană. ECR [1994]. JO L 157. reprezentată de Comisie. cauza T-311/12.Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România Pe de altă parte. o cerere prin care se urmărea ca Tribunalul să adreseze o somaţie Comisiei pentru ca aceasta să invoce. Ordonanţele Tribunalului din 25 septembrie 2012. potrivit art. Ordonanţele în cauzele conexate T-479/93 şi T-559/93 Bernardi/Comisia. că. şi în cauza PANDECTELE ROMÂNE NR. iar pe de altă parte. 29. prin comanda: #2077 DOSAR | . nepublicate. ca urmare a unei pretinse neaplicări a dreptului comunitar de către autorităţile române. 58 şi 59. nepublicată. II-1115. Particularii se pot întemeia pe art. 258 TFUE împotriva României pentru încălcări ale drepturilor de proprietate ale reclamantului. [40] [41] Cauza C-68/95 T. Hârsulescu/România. şi ordonanţa în cauza T-47/96. Micsunescu/Comisia Europeană. cauza T-314/12. p. 6/2013 | 43 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. într-o altă serie de acţiuni. Star Fruit/Comisia. cauza T-133/11. pe de o parte. în cuprinsul viitorului său raport cu privire la progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. cauza T-400/12. SDDDA/Comisia. O acţiune este inadmisibilă atunci când este formulată de către o persoană fizică sau juridică pentru o declarare a faptului că. [39] Cauza 247/87. O acţiune introdusă împotriva Comisiei avea ca obiect pe de o parte. clauza de salvgardare prevăzută la art. cauza T-181/09. [38] Ordonanţa din 4 aprilie 2011. singurele măsuri pe care le poate adopta Comisia sunt adresate statelor membre[41]. Oprea/Comisia. p. II-1559. la data: 20-11-2013. 188 paragraful al doilea Euratom) priveşte doar daune cauzate de instituţiile. nici avizul motivat şi nici introducerea [34] [35] [36] [37] Ordonanţa Tribunalului din 13 noiembrie 2012. din 17 decembrie 2012. ECR [1996]. o cerere de despăgubiri prin care se Tratatul de la Lisabona | urmărea repararea prejudiciului pretins suferit acţiuni de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de reclamantă[36]. Comisia s-a abţinut să acţioneze. I-6065. Baleanu/Comisia Europeană. 265 paragraful al treilea TFUE pentru a ataca abţinerea de a hotărî a unei instituţii. pct. respectiv cauza T-521/12. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin neiniţierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către un stat membru. ECR [1989]. în contextul acţiunii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (art. cauza T-532/12. nepublicată. pe de altă răspundere necontractuală (delictuală) | parte. c. şi. Asemănător. 340 paragrafele al doilea şi al treilea TFUE (şi art. cauza T-313/12. alături de o acţiune în daune pentru prejudiciile susţinute a fi fost suportate de acesta din urmă[37]. ECR [1996]. 31. pct. Shai/Comisia Europeană. atunci când actul în cauză îi priveşte direct şi individual[40]. Tribunalul a reamintit. Un exemplu şi mai straniu este o acţiune care urma să constate abţinerea Curţii Europene a Drepturilor Omului (!) de a acţiona[38]. organ sau agenţie a Uniunii. cauza T-320/12. că. iar prin aceasta a încălcat tratatul[39]. 268 TFUE şi art.

Relaţiile sociale vor fi. Ediţie specială. 35. în principiu. dar acestea sunt exemple în care au fost T-117/96. [42] [43] [44] [45] Care. din păcate. 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[44]. 1. 226. Ordonanţele din 16 martie 2010. În acest fel deprinderea mecanismului de respingere/admitere a trimiterii preliminare va fi extrem de importantă. aşa cum am subliniat încă de la primele dezbateri organizate în cadrul Centrului de Studii de Drept European (CSDE). la data: 20-11-2013. avocaţii au descoperit un nou „El Dorado” al amânării: cererea adresată instanţei de judecată de a sesiza Curtea de Justiţie pe calea trimiterii preliminare. 09/vol. nu au interes să se judece şi să fie soluţionate cauzele deduse judecăţii. p. însă. precum am mai precizat în cursul lucrării. 6. nu se pune problema punerii în discuţie a trimiterii preliminare (care ar conduce la un termen în plus).R. pregătirea meritorie a unor judecători determină lipsa unui obiect pentru astfel de cereri prin respingerea acestora imediat. fie pentru tergiversarea dosarelor). c. să poată fi atacate în temeiul art. p. 2000/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale[43] sau Directiva nr. Din analiza celor care au solicitat efectuarea trimiterilor preliminare se poate observa că majoritatea sunt realizate din oficiu. Ediţie specială. Constantin Mihai BANU. O astfel de soluţie. cauza T-296/10. 7.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 44 | PANDECTELE ROMÂNE NR. astfel. Practica bizară provenită de la resortisanţi români include şi exemple de acţiuni directe (în temeiul art. Varga şi Haliu/Consiliul. ci la exercitarea trimiterii de către instanţa naţională în situaţii în care trimiterea este văd inadmisibilă (fie pentru gloria avocaţilor. însă./Parlamentul European şi Consiliul. JO L 200. JO L 347. în câteva dintre aceste cauze pare a fi fost introdus recurs la Curtea de Justiţie. p. 3. Uz şi abuz în conduita unor părţi în privinţa cererilor de sesizare a Curţii de Justiţie Revenind la problematica procedurii trimiterii preliminare.. Sistemul electronic de arhivare.ro. se cuvine făcută o menţiune referitoare la percepţia unor părţi din acţiuni aflate pe rolul instanţelor române cu privire la rolul acelei proceduri. „ajută” cu cel puţin un termen.L. cauza T-530/09. p. II-141. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ECR [1997]. criptare şi indexare digitalizată S. aparent. 17/vol. Între timp. chiar în situaţia în care nu este admisă trimiterea. respectiv din 14 octombrie 2010. Intertronic/Comisia. asupra motivelor care au determinat renunţarea la judecată în două cauze Volksbank. nu există un interes pentru tergiversare.C. p. prin comanda: #2077 | DOSAR . până de curând ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate era mană cerească. Din analiza trimiterilor efectuate până în acest moment se poate constata că în majoritatea cauzelor una dintre părţi este o entitate publică şi. Dragoş Alin CĂLIN acţiunii la Curte nu pot constitui acte care să vizeze direct şi individual particulari (persoane fizice şi juridice)[42]. nepublicate. Nu vom specula. din ce în ce mai „europenizate” şi vor intra în conflict direct interese particulare: va fi evaluată altfel importanţa unei trimiteri (adică.[45] DOCTRINĂ În sfârşit. şi poate chiar penal. Unele dintre părţile procesului civil. S. a unei suspendări de peste 1 an şi jumătate).ionescu14@rdslink. 32.Daniel Mihail ŞANDRU. Acestea apelează la diferite artificii pentru a tergiversa judecata. pct. 263 TFUE) care aveau ca obiect anularea parţială a unor directive ale Uniunii – Directiva nr. 263 TFUE. 1.

s-ar putea afirma că suntem prinşi între ciocan şi nicovală: între formidabila şcoală românească de drept care a format caractere şi aceeaşi şcoală ce a deformat oameni. Concluzii Acest „bilanţ” nu poate fi socotit ca o judecată de valoare absolută. Totuşi au o valoare. la data: 20-11-2013. care forţează nu doar limitele umanului de cunoaştere. Asimilarea dreptului Uniunii Europene a fost raportată la ceea ce nu este de-al nostru. Suntem. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept. Dacă am fi întrebaţi despre „materialul clientului”. cu rea-credinţă. ca o premieră. desigur. chiar a unui dialog forţat cum este acesta al instanţelor naţionale cu instanţa Uniunii Europene.Probleme din jurisprudenţa trimiterilor preliminare formulate de instanţele din România efectuate trimiteri preliminare. dar şi limitele simplităţii şi predictibilităţii. a unei cereri vădit netemeinice[46]. nu am putea afirma acelaşi lucru de cunoaşterea forţei dialogului. a unui dreptul Uniunii Europene | drept care se răsfiră şi se pierde în mai toate ramurile dreptului. Suntem puţin în afara unei cunoaşteri subtile a dreptului unional şi nu s-au făcut eforturi temeinice de asimilare. dosarul nr. de acomodare în spaţii noi juridice.ionescu14@rdslink. dar şi faţă de ceea ce este străin. prin comanda: #2077 DOSAR | . Suntem în primii ani de după aderarea la Uniunea Europeană. PANDECTELE ROMÂNE NR. 6925/2/2011. nepublicată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Societatea română nu abuz | este în faţa unei aderări la valori noi. este un exterior care ne forţează. 6/2013 | 45 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. secţia de contencios administrativ şi fiscal. c. în primii ani de democraţie europeană. cu unele înclinaţii poate învechite sau poate dobândite din structura neamului nostru. În plus. 7. încheierea este discutată pe larg în capitolul II al volumului Procedura trimiterii preliminare. [46] ÎCCJ. dar abuzul solicitării efectuării de trimiteri poate fi observat în hotărâri pe care le-am redat şi comentat pe larg în capitolul II al acestei lucrări. Pentru situaţia solicitărilor de trimiteri respinse nu pot exista statistici lămuritoare. Valorile incantate sunt valori pe care românii le cunosc. ci este pusă în faţa unui fapt Volksbank | împlinit: aplicarea şi interpretarea unui drept complicat. aceea de a indica o direcţie în cultura juridică română. încheierea din 22 noiembrie 2012. Nici judecătorii şi nici avocaţii. recent. Suntem în prezenţa unei complicate atitudini nu doar faţă de ceea ce este nou. primii dintre subiecţii acestei cărţi nu pot face excepţie. inexistente conceptual până foarte de curând. o instanţă judecătorească a impus o amendă judiciară reprezentantului unei părţi tocmai pentru fapta de introducere.

a aplicării dreptului Uniunii Europene 46 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. presupune demersuri din ce în ce mai consistente. la data: 20-11-2013. Treaty of Lisbon. The importance of enforcing EU law also arises. in terms of knowledge. univ.Augustin FUEREA Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare – acţiunea în interpretare – DOCTRINĂ Prof. prin comanda: #2077 | DOSAR . in particular after the entry into force of the Treaty of Lisbon on 1 December 2009. înţelegerii şi al aplicării dreptului Uniunii Europene. din partea tuturor categoriilor profesiilor juridice. O astfel de importanţă.ro. din punctul de vedere al cunoaşterii. REZUMAT Este de domeniul evidenţei faptul că pregătirea. is significant. In this respect. la 1 decembrie 2009. Keywords: enforcement of EU law. a rezultatelor activităţii instanţelor naţionale aflate în dialogul lor permanent cu instanţele Uniunii Europene. national courts. out of the content of the new codes (the Civil Code and the Code of Civil Procedure) which have recently come into force. a treaty extending the jurisdiction of the court in Luxembourg to those fields where the Court could only adjudicate following a statement made by the Member States ( police and judicial cooperation in criminal matters). dr. action imposing the creative use of the outcomes deriving from the activity of national courts in their permanent dialogue with EU courts. în special după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. în mod creator. c. the action for the interpretation of points of law. preparing the understanding and enforcement of EU law. demersuri care impun valorificarea. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. for preliminary rulings. falling under the procedure of reference for preliminary rulings. Tratat care a extins competenţa instanţei de la Luxembourg şi asupra acelor domenii în care Curtea nu se putea pronunţa decât în urma unei declaraţii făcute de către statele membre (cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală). Augustin FUEREA ABSTRACT It is obvious that. involves more and more consistent action on the part of all categories of legal professions. unequivocally.

conferă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa de a se pronunţa cu titlul preliminar şi conţin. cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituţii”. „cu titlu preliminar. Pe baza celor două principii. Cuvinte-cheie: aplicarea dreptului Uniunii Europene. 2007. observăm faptul că. instanţe naţionale. (1) şi (3). C. delimitarea competenţelor este guvernată de principiile atribuirii şi subsidiarităţii.ro. (…). p. Tratatele Uniunii Europene. (3) lit. rezultă din prevederile art. Tratatul privind Uniunea Europeană. în mod implicit. potrivit art. b) TUE[3]. aflată sub cupola procedurii întrebărilor preliminare. 6/2013 | 47 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. competenţa CJUE materială şi procedura adoptării respectivelor acte juridice. Naômé. în egală măsură. 5 TFUE[1] alin. „Respectarea de către Curte a competenţelor sale reprezintă elementul esenţial al autorităţii şi al caracterului constrângător al hotărârilor sale”[2].Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare rezultă. Rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi al instanţelor naţionale în cadrul procedurii întrebărilor preliminare La un studiu atent. Rolul Curţii. Bruxelles. şi anume: „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să se pronunţe. Editions Larcier. în cadrul procedurii întrebărilor preliminare. fie posibilitatea. totodată. şi din conţinutul noilor Coduri (civil şi de procedură civilă) recent intrare în vigoare. (b) validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile. c. Curtea interpretează dreptul Uniunii şi controlează validitatea normelor dreptului derivat al Uniunii Europene. Temeiul juridic al adoptării legislaţiei derivate a Uniunii Europene dreptul Uniunii Europene | îl constituie articolele din Tratatele Uniunii Europene. ca legislaţie Tratatul de la Lisabona | primară. articole care determină. Curtea nu are competenţă decât în cazurile clar şi limitativ prevăzute de Tratatele Uniunii Europene. Astfel. Pe cale de consecinţă. după caz. cu privire la: (a) interpretarea tratatelor. procedurii întrebărilor preliminare. Acestora li se adaugă dispoziţiile cuprinse în art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la nivelul Uniunii Europene. Guide pratique. 37. Aceste două principii guvernează activitatea instituţiilor Uniunii Europene şi. Tratatul de la Lisabona. inclusiv după momentul Lisabona. şi pe cea a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). oficiile sau agenţiile Uniunii”. În acest sens. prin comanda: #2077 DOSAR | . 19 alin.ionescu14@rdslink. PANDECTELE ROMÂNE NR. fie obligaţia de a sesiza Curtea de la Luxembourg. prevederi aplicabile jurisdicţiilor naţionale care au. cu titlu preliminar. Le renvoi préjudiciel en droit européen. 1. fără echivoc. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene hotărăşte în conformitate cu tratatele”. organele. are o pondere semnificativă. Rolul Curţii de Justiţie de la Luxembourg în cadrul procedurii întrebărilor preliminare se concretizează în următoarele aspecte: [1] [2] [3] Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. la data: 20-11-2013. acţiunea în interpretare. 267 TFUE.

pp. nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul instanţelor naţionale. 33-34. astfel încât acesta să fie aplicat în mod uniform în toate statele membre.eu/LexUriServ/LexUriServ.ionescu14@rdslink. 48 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. oficiile sau agenţiile Uniunii][5] se invocă în faţa unei instanţe dintr-un stat membru. [5] [6] DOCTRINĂ Nota noastră. judecătorul naţional are deschisă calea întrebării preliminare cu privire la validitatea respectivului act juridic. Ed. publicate în JO C 338 din 6 noiembrie 2012. Curtea de Justiţie de la Luxembourg nu ar putea să-şi exercite competenţa prevăzută la art. astfel încât să producă efecte juridice similare în toate ordinile juridice naţionale. Dacă Tratatele Uniunii Europene prevăd competenţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materia procedurii întrebărilor preliminare. de Búrca. referitoare la efectuarea trimiterilor preliminare (2012/C 338/01). and Materials. – controlul indirect al compatibilităţii normelor juridice naţionale cu dreptul Uniunii. Din analiza doctrinei de specialitate[6]. 7 din Recomandări în atenţia instanţelor naţionale. Andreşan-Grigoriu. Bucureşti. Cu ocazia punerii în aplicare a dreptului Uniunii Europene. Hamangiu. Text. o interpretare adecvată a instrumentelor juridice ale Uniunii Europene. întemeiată pe hotărârile Curţii de Justiţie pronunţate în materia întrebărilor preliminare. singura competentă să declare nevalid actul în cauză fiind. 2010. articol care precizează faptul că „În cazul în care o asemenea chestiune [interpretarea tratatelor sau validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile. G. prin comanda: #2077 | DOSAR . însă. c. fie în mod direct (cum este cazul. – controlul privind validitatea actelor adoptate de către instituţiile. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. B. organele. Cases. Craig. 267 TFUE. organele. În acest moment. la data: 20-11-2013. Rolul Curţii de Justiţie este pe deplin realizat numai printr-o foarte bună colaborare dintre judecătorii instanţelor Uniunii Europene şi cei ai instanţelor naţionale. colaborare întemeiată tot pe prevederile art.europa. 1 (http://eur-lex. de ex. Este posibil datorită faptului că instanţa Uniunii Europene din interpretarea pe care o dă unei norme a Uniunii Europene rezultă şi faptul dacă o normă juridică naţională este sau nu compatibilă cu normele juridice ale Uniunii Europene. P. În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe naţionale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern.Augustin FUEREA – interpretarea dreptului Uniunii Europene. această instanţă este obligată să sesizeze Curtea”. să ceară Curţii să se pronunţe cu privire la această chestiune. se desprind unele competenţe ale instanţelor [4] Pct. Acest lucru nu se poate realiza decât în condiţiile în care Curtea de Justiţie asigură.do ?uri=OJ:C:2012:338:0001:0006:RO:PDF). Raporturile care se stabilesc între aceste două jurisdicţii (naţională şi a Uniunii Europene) sunt numai raporturi de colaborare stabilite prin intermediul procedurii întrebărilor preliminare. că instanţa de la Luxembourg se pronunţă cu privire la problemele de fapt apărute în „cadrul litigiului principal şi nici nu soluţionează eventuale divergenţe de opinii în interpretarea sau aplicarea normelor de drept naţional”[4]. 267 TFUE fără „ajutorul” instanţelor naţionale. Procedura hotărârilor preliminare. instituţiile (autorităţile) naţionale pot invoca în faţa instanţelor naţionale excepţia de ilegalitate cu privire la temeiul juridic al adoptării actului juridic al Uniunii Europene. Procedura întrebărilor preliminare reprezintă unicul mod de organizare a raporturilor dintre Curtea de Justiţie şi jurisdicţiile naţionale. al regulamentelor). Nu înseamnă. bineînţeles. În mod firesc. 2011. Curtea de la Luxembourg. această instanţă poate. fie după transpunerea acestuia în legislaţia internă (cazul directivei). 442-448. EU Law. Oxford University Press. p. pp. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. fifth edition. în cazul în care apreciază că o decizie în această privinţă îi este necesară pentru a pronunţa o hotărâre. oficiile sau agenţiile Uniunii. prin intermediul acţiunilor preliminare.

precum şi independenţa acestuia”[10]. 267 TFUE. prin comanda: #2077 DOSAR | . potrivit Curţii. specifică dreptului Uniunii Europene. b). Prin urmare. Actualul art. cum ar fi: aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene în raport cu dreptul naţional. C-54/96 (http://www. „Pentru a aprecia dacă organismul de trimitere are caracterul unei instanţe judecătoreşti în sensul art. 6/2013 | 49 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. următoarele condiţii: să fie constituită potrivit prevederilor legale. 177[8] din tratat[9]. iar normele în temeiul cărora se pronunţă Curtea nu sunt nici ele specifice unei procedurii contencioase. caracterul obligatoriu al jurisdicţiei sale. Astfel. Noţiunea de instanţă. Prin urmare. 267 TFUE Potrivit TFUE. în mod cumulativ. Singura competenţă prevăzută în legislaţia Uniunii Europene este aceea potrivit căreia instanţele naţionale pot „solicita”[7] instanţei de la Luxembourg să se pronunţe. rolul său se concretizează în exercitarea dreptului care îi este conferit sau punând în aplicare obligaţia de trimitere căreia i se supune în anumite situaţii precis determinate 2. Acţiunea aparţine în exclusivitate judecătorului naţional.ro/documente/dct_ fisiere/61996J0054. judecător naţional Procedura întrebărilor preliminare nu are caracter contencios. de către organism. Dorsch Consult. potrivit art. aceasta trebuie să întrunească. a normelor de drept. 23 din hotărârea CJCE din 17 septembrie 1997. Însă. Este vorba despre Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene. să aibă caracter permanent. natura contradictorie a procedurii. precum originea legală a organismului. PANDECTELE ROMÂNE NR. Totodată. la data: 20-11-2013. 19 alin. acesta este singurul care decide dacă este necesară o interpretare sau o apreciere de validitate a dreptului Uniunii Europene. problemă care intră exclusiv sub incidenţa dreptului comunitar.ier. orice instanţă dintr-un stat membru poate solicita Curţii interpretarea unei prevederi dintr-un Tratat sau act de drept derivat al Uniunii Europene.ro.pdf). 267 TFUE.Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare naţionale în domeniu. c. 267 TFUE. [7] [8] [9] Potrivit art. 267 TFUE. actualul Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene. instanţele naţionale pot „să ceară Curţii să se pronunţe” cu titlu preliminar în materiile în care aceasta este competentă sau sunt obligate să sesizeze Curtea prioritară în cazul în care necesitatea interpretării sau constatării validităţii a dreptuluiaplicarea Uniunii Europene | „se invocă într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe naţionale ale instanţe naţionale | cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern”. a fost interpretată de Curtea de la Luxembourg ca fiind o noţiune autonomă. [10] Pct. instanţele ale căror decizii nu sunt susceptibile de o cale de atac în dreptul intern sunt obligate să sesizeze Curtea de Justiţie cu privire la problemele legate de interpretarea dreptului Uniunii Europene apărute în timpul soluţionării litigiului dedus în faţa sa. pentru ca o entitate naţională să intre în categoria instanţelor la care face referire art. interpretarea dreptului naţional prin raportare la dreptul Uniunii Europene şi constatarea validităţii unui act juridic al Uniunii Europene sau soluţionarea unor litigii care au ca obiect despăgubirea persoanelor fizice ori juridice care au suferit un prejudiciu prin încălcarea de către stat a dreptului Uniunii Europene. permanenţa sa. (3) lit. sub condiţia ca respectiva interpretare să fie necesară pentru soluţionarea litigiului cu care a fost sesizată. punerea în aplicare. în sensul art. Curtea ţine seama de un ansamblu de elemente. aşa cum este folosită în cuprinsul art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. după cum am menţionat.ionescu14@rdslink. Noţiunea de „instanţă”.

avocatul general M. C-24/92 (http://www.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro/documente/dct_fisiere/61965J0061. 705. 177 din tratat”[14]. caracterul obligatoriu al jurisdicţiei. c. şi cu colaborarea administraţiilor publice în cauză. este uşor de înţeles de ce o Curte de Arbitraj. jurisdicţia sa să fie obligatorie şi în faţa respectivei entităţi să se desfăşoare o procedură contradictorie. Broekmeulen.P. preocuparea de a pune în aplicare (…) dispoziţii este încredinţată unui organism profesional. În acelaşi timp.pdf). deoarece „noţiunea de instanţă include un caracter comunitar şi că aceasta nu poate desemna. Pct. aplicarea de către organismul respectiv a regulilor de drept (şi nu criteriul echităţii).. Dalloz.ier. [13] [14] [15] [16] [17] Nota noastră. luate ca urmare a unei proceduri contencioase. de fapt. sunt. care acţionează sub o anumită tutelă administrativă şi.Augustin FUEREA să fie independentă. Tesauro[17] grupează criteriile care decurg din jurisprudenţa Curţii cu privire la noţiunea de instanţă în sensul dreptului Uniunii Europene. Droit institutionnel de l’Union Européenne.. prin comanda: #2077 | DOSAR . În concluziile sale cu privire la cazul Dorsch Consult. în cazul în care acest organism instituie. Astfel. să aplice dreptul.ro/documente/dct_fisiere/61992J0024. trebuie să fie considerată drept o instanţă a unui stat membru în sensul art. este supusă unui regulament de procedură contradictoriu. Curtea a arătat că „dacă în conformitate cu sistemul juridic al unui stat membru. în conformitate cu legea. în anul 1993. 17 din hotărârea CJCE din 6 octombrie 1981. 246/80 (http://www. 16 din hotărârea CJCE din 6 octombrie 1981. „în absenţa unei căi de atac efective în faţa instanţelor ordinare. decât o autoritate care are calitatea de terţ în raport cu autoritatea care a adoptat decizia care face obiectul acţiunii”[16].ro. legăturile cu puterile publice. În consecinţă. În schimb. 2004. precitat. face parte din categoria instanţelor ce pot sesiza Curtea de Justiţie. caracterul său permanent. competenţa organismului de a tranşa un litigiu printr-o decizie cu caracter jurisdicţional. 267 chiar şi Comisia de Apel în materie de medicină generală. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Corbiau. Vlaasen-Göbbels.ier. 15 din hotărârea CJCE din 30 martie 1993. care îşi exercită atribuţiile cu aprobarea autorităţilor publice şi funcţionează cu concursul acestora şi ale cărei decizii.G.ro/documente/dct_ fisiere/61980J0246. J. sub dublu aspect: al naturii de terţ în raport cu părţile litigiului şi de inamovibilitate a membrilor care îl [11] [12] DOCTRINĂ Hotărârea CJCE din 10 iunie 1966. precitată. analog celui care reglementează funcţionarea instanţelor de drept comun şi este obligată să aplice normele de drept. recunoscute drept definitive. în sine. în opinia Curţii. este instanţă. „Curtea de la Luxembourg nu a recunoscut calitatea de instanţă pentru Directeur des contributions – Grand-Duché de Luxembourg sesizat cu un recurs al unui contribuabil”[15]. Jacqué. care. în sensul art. independenţa organismului. menţionăm cazul unei astfel de entităţi din Olanda. Cu titlu de exemplu. deoarece[11]: este constituită în mod corespunzător. Altfel spus. Pct. şi anume: „originea organismului care trebuie să fie instituit potrivit prevederilor legale şi nu să rezulte dintr-un acord între părţi.pdf). potrivit Curţii de la Luxembourg.ionescu14@rdslink. 61/65 (http://www. într-un domeniu referitor la punerea în aplicare a dreptului comunitar.ier. p. 3e édition. 50 | PANDECTELE ROMÂNE NR.pdf). Pct. care întruneşte cerinţele impuse de către Curte. în sensul că nu trebuie să fie un organism care să-şi exercite funcţia judecătorească cu titlu ocazional. căi de atac care pot afecta exercitarea drepturilor conferite de dreptul comunitar. Commissie van Beroep Huisartsgeneeskunde [Comisia de Apel în materie de medicină generală][13]. la data: 20-11-2013. efectul util al acestuia solicită ca respectiva Curte să se poată pronunţa cu privire la întrebările privind interpretarea şi validitatea care se pot pune în cadrul unui astfel de contencios”[12]. în acest cadru. Ulterior acestei opinii. face parte din categoria instanţelor ce intră în sfera de aplicare a articolului 276 TFUE.

Naômé. prin comanda: #2077 DOSAR | . 267 TFUE conţine şi o obligaţie. Jacqué. 39.ier. [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] J. Da Costa. cât şi o obligaţie în sarcina instanţelor naţionale cu privire la formularea întrebărilor preliminare în faţa Curţii de Justiţie de la Luxembourg. deja. 168-169. poate să trimită o cerere pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare atunci când apreciază că răspunsul Curţii la întrebările formulate. Potrivit B.ro.ro/documente/ dct_fisiere/61962J0028. op. instanţe naţionale | care au ca obiect interpretarea dreptului Uniunii Europene aplicabil întrebări preliminare | în speţă. indiferent de grad. care obligă instanţele ale căror hotărâri pot fi supuse unei căi de atac la aprecierea aspectelor de drept ale instanţei superioare. „art. „cu excepţia cazului în care există deja o jurisprudenţă în materia respectivă sau a cazului în care interpretarea corectă care trebuie dată normei de drept în cauză este evidentă”[22]. Referitor la posibilitatea/dreptul pe care o/îl au instanţele naţionale[19]. Hotărârea CJCE din 27 martie 1963. p. Andreşan-Grigoriu. Este soluţia pe care Curtea a oferit-o. Andreşan-Grigoriu. orice instanţă naţională. Acelaşi art. Potrivit C. 29 si 30/62 (http://www. la data: 20-11-2013. să adreseze din nou Curţii întrebări privind interpretarea”[26]. op. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cauzele conexate 28.ionescu14@rdslink. Instanţele naţionale sunt singurele care decid dacă este necesar să sesizeze Curtea. în sarcina instanţelor ale căror decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern. Rheinmühlen. în cazul în care aceasta consideră că este oportun. 166/73 (http://www. cit.Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare compun”[18]. precitate. pp. 4 din hotărârea CJCE din 16 ianuarie 1974. Ibidem. unei instanţe naţionale. cit. 12 din Recomandări în atenţia instanţelor naţionale …. el nefiind o instituţie. Pct. întotdeauna. 705.pdf). Potrivit Curţii. nu poate lipsi aceste instanţe de posibilitatea de a sesiza Curtea de Justiţie cu întrebări privind interpretarea dreptului comunitar care implică astfel de aprecieri ale aspectelor de drept”[20].ro/documente/dct_fisiere/61973J0166. [25] [26] Ibidem. c.ier. 6/2013 | 51 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 3. se poate observa faptul că un Tribunal arbitral nu poate sesiza Curtea cu o întrebare preliminară. B.. p. 267] permite. Acestea trebuie să sesizeze Curtea cu o cerere în interpretare. cit. art. în sensul dreptului Uniunii Europene.pdf). cit. „Existenţa unei hotărâri anterioare a Curţii privind întrebări identice din punct de vedere material cu întrebările pe care intenţionează să le adreseze instanţa naţională (…) nu atrage absenţa pertinenţei acestora din urmă”[23]. Curtea a precizat că „o normă de drept naţional. îi este necesar pentru a reuşi să soluţioneze litigiul cu care dreptul Uniunii Europene a fost sesizată[21]. Dreptul şi obligaţia instanţelor naţionale de a formula întrebări preliminare Sub aspect strict juridic. p. op.P.. atunci când „întrebarea adresată este practic identică cu o întrebare care a făcut. obiectul unei hotărâri cu titlu preliminar într-o cauza similară”[25]. încă din anul 1963[24]. op. PANDECTELE ROMÂNE NR.. 267 TFUE conţine atât un drept. Pct. La o analiză amănunţită a tuturor acestor criterii.. 177 [actualul art. 170. Prin urmare.

Fenger. Prin urmare. Bucureşti. Broberg.europa. Christian Dior. 2010.. Kempter. op.ionescu14@rdslink. Broberg. [30] Pct.. 24 şi 25 din hotărârea CJCE Christian Dior. 214. cit. N. op. M. la un număr excesiv de mare de cauze trimise”[31] spre interpretare. Pct. între instanţele naţionale. C-2/06 (disponibilă la http://curia. aceste instanţe naţionale nu sunt obligate să trimită o întrebare privind interpretarea dreptului comunitar adresată în faţa acestora în cazul în care [27] [28] [29] Hotărârea CJCE din 4 noiembrie 1997.jsf?text=&docid=71387&pageIndex=0&doclang=FR&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&c id=462412). [31] [32] B. la data: 20-11-2013.. instanţele de ultim grad din statele membre. Procedura trimiterii preliminare la Curtea europeană de justiţie. deoarece obligaţia de a formula întrebări preliminare ori de câte ori o instanţă se confruntă cu aplicarea unei norme a dreptului Uniunii Europene în propriul litigiu „ar conduce. M.ro/documente/dct_fisiere/61995J0337. numai în măsura în care aceasta consideră că răspunsul său „contribuie la asigurarea unităţii în interpretare a dreptului comunitar în statele membre”[30]. Din analiza jurisprudenţei şi a doctrinei domeniului[32]. pp. de Búrca. Prin urmare. (…) obligaţia de sesizare se înscrie în cadrul cooperării. pp. cit. prin comanda: #2077 | DOSAR . C-337/95 (http://www. Ed. 41 din hotărârea CJCE din 12 februarie 2008. cit. Întrebarea nu este relevantă.ier. p.Augustin FUEREA Obligaţia anumitor instanţe de a sesiza Curtea de la Luxembourg se găseşte şi în jurisprudenţa acesteia. Craig. se desprind următoarele situaţii care se constituie în excepţii de la obligaţia instanţelor de a formula întrebări preliminare: întrebarea este nerelevantă. prin intermediul procedurii preliminare. Fenger. dacă o parte obţine susţinerea instanţei naţionale în raport cu pretenţiile sale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Wolters Kluwer. o instanţă naţională are obligaţia de a sesiza Curtea de la Luxembourg cu o întrebare preliminară „atunci când partea care nu obţine deplin câştig de cauză pentru pretenţiile sale nu are un drept de control jurisdicţional pentru decizia în speţă. N. Andreşan-Grigoriu. Broberg. N. în calitatea acestora de instanţe însărcinate cu aplicarea dreptului comunitar şi Curtea de Justiţie”[28].ro. precitată. c.. Aspectul are o importanţă deosebită. DOCTRINĂ 4. instituite pentru a asigura buna aplicare şi interpretarea uniformă a dreptului comunitar în toate statele membre. Curtea a precizat faptul că „atunci când o întrebare preliminară este adresată într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe naţionale ale cărei decizii nu pot face obiectul unei căi de atac în dreptul intern. „se bucură de aceeaşi putere de apreciere ca toate celelalte instanţe naţionale pentru a aprecia dacă decizia asupra unui aspect de drept comunitar este necesară pentru a le permite pronunţarea unei hotărâri. pp.pdf). 167 şi urm. op. 217-218. în mod inevitabil. 456 şi urm.. Excepţiile de la obligaţia instanţelor de a formula întrebări preliminare Curtea de Justiţie a Uniunii Europene răspunde întrebărilor formulate de către instanţele naţionale. această instanţă este obligată să sesizeze Curtea de Justiţie.eu/juris/ document/document. 52 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pp. 218 şi urm. Potrivit Curţii de Justiţie. op. P. M. G.. Fenger. cit. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În hotărârea Christian Dior[27]. există o hotărâre anterioară a CJCE/Uniunii Europene (pe o problemă identică de drept material) sau răspunsul poate fi dedus dintr-o hotărâre anterioară a CJCE/Uniunii Europene şi răspunsul este evident (teoria actului clar). nu are importanţă dacă instanţa naţională este de acord sau nu cu argumentul (argumentele) juridice ale acestei părţi”[29]. În sens contrar.

10 din hotărârea CJCE din 6 octombrie 1982. „Situaţia poate apărea atunci când normele naţionale de procedură prevăd faptul că aspectul care a dat naştere unei probleme de drept comunitar este formulat ulterior expirării termenului de prescripţie extinctivă instituit prin dreptul naţional. în mod firesc. (3) TFUE să formuleze o întrebare preliminară. 6/2013 | 53 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. chiar în absenţa unei stricte identităţi a întrebărilor în litigiu”. C-283/81 (http://www. În acest sens. atunci când întrebarea adresată este identică din punct de vedere material cu o întrebare care a făcut. o instanţă naţională de ultim grad de jurisdicţie se poate abţine de la a adresa o trimitere dacă.ro. p. Răspunsul este evident (teoria actului clar). c. în situaţia în care o instanţă se confruntă cu o situaţie similară cu privire la care Curtea. care. anterior. în mod firesc. 13 şi 14 menţionează că „autoritatea interpretării date de Curte în temeiul art.pdf).ier. în condiţiile în care „întrebările în interpretare adresate în cauza de faţă sunt identice cu cele soluţionate anterior”. adică în cazul în care. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Broberg. „Tariefcommissie trebuie hotărârea CILFIT să fie trimisă la hotărârea anterioară”. este exonerată. Potrivit Curţii. el nu ar putea avea nici o influenţă asupra soluţionării litigiului”[33]. Precitată. în special. s-a pronunţat cu privire la o întrebare formulată de o altă instanţă dintr-un alt stat membru. Curtea a reţinut ca fiind posibilă şi situaţia în care o instanţă naţională deduce. a precizat faptul că. este cazul. N. Acest aspect rezultă chiar din jurisprudenţa CJUE.. CILFIT. obligată potrivit art. în hotărârea Da Costa[35]. indiferent de natura procedurilor care au condus la această jurisprudenţă. De asemenea. care. 218. ajunge la un rezultat care determină ca o dispoziţie de drept comunitar. altfel pertinentă. 177 poate (…). deja. să priveze această obligaţie de cauza sa şi să o golească astfel de conţinut.Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare respectiva întrebare nu este relevantă. răspunsul de care are nevoie pentru soluţionarea cauzei.ionescu14@rdslink. să devină desuetă pentru soluţionarea litigiului”[34]. este acela de a asigura interpretarea uniformă a dreptului Uniunii Europene. respectiva instanţă poate să-şi întemeieze hotărârea pe răspunsul oferit de către CJUE. Precitată. în ceea ce priveşte limitele obligaţiei formulate de art. şi anume răspunsul este evident. Acelaşi efect. în cadrul trimiterii preliminare. Existenţa unei hotărâri anterioare a CJUE (într-o problemă identică de drept material) sau posibilitatea ca răspunsul să fie dedus dintr-o hotărâre anterioară a CJUE. cit. aducem în discuţie poziţia Curţii de Justiţie de la Luxembourg în hotărârea CILFIT[36]. la pct. hotărârea Da Costa | Curţii neprezentându-i-se un element nou. Fenger. poate rezulta dintr-o jurisprudenţă consacrată a Curţii care a rezolvat aspectul de drept respectiv. O altă situaţie în care instanţele naţionale nu au obligaţia de a trimite o întrebare preliminară rezultă tot din hotărârea CILFIT.ro/documente/dct_ fisiere/61981J0283. PANDECTELE ROMÂNE NR. în temeiul dreptului naţional. obiectul unei hotărâri preliminare într-o cauză similară. dintr-o hotărârea anterioară. o instanţă naţională. [34] [35] [36] M. de o astfel de obligaţie dacă în soluţionarea acţiunii principale nu recurge la dreptul Uniunii Europene. ori de câtre ori „aplicarea corectă a dreptului comunitar se poate impune în mod atât de evident încât să nu lase loc nici unei îndoieli rezonabile privind [33] Pct. op. 267 alin. În acelaşi timp. deja. Având în vedere faptul că rolul CJUE. Mai mult. 177 al treilea paragraf. prin comanda: #2077 DOSAR | . la data: 20-11-2013. indiferent care ar fi răspunsul la întrebare.

la propunerea judecătorului raportor şi după ascultarea avocatului general.. acesta trebuie să fie „fără opinii contrare. 54 | PANDECTELE ROMÂNE NR. atunci când răspunsul la o astfel de întrebare poate fi în mod clar dedus din jurisprudenţă sau atunci când răspunsul la întrebarea formulată cu titlu preliminar nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile. N. Ibidem. Fenger.. 17 din hotărârea CILFIT.Augustin FUEREA modul de soluţionare a întrebării adresate”[37]. iar instanţa naţională este convinsă „că acest aspect se impune în mod la fel de evident şi instanţelor naţionale ale celorlalte state membre şi Curţii de Justiţie”[38] aceasta „se poate abţine să mai trimită întrebarea Curţii de Justiţie şi poate să o soluţioneze pe propria răspundere”[39]. 19 din hotărârea CILFIT. – „trebuie să se observe că dreptul comunitar foloseşte o terminologie proprie. 99 din Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie[44] „atunci când o întrebare formulată cu titlu preliminar este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea s-a pronunţat.. precitată. op. luat în considerare.) noţiunile juridice nu au (. 378. Broberg. chiar şi atunci când există o concordanţă deplină a versiunilor lingvistice. Potrivit art.ro. 16 din hotărârea CILFIT. [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] [45] Pct. şi anume: – „trebuie să se ţină seama de faptul ca textele de drept comunitar sunt redactate în mai multe limbi şi că diversele versiuni lingvistice sunt toate autentice. a finalităţilor şi a stadiului evoluţiei acestuia la data la care respectiva prevedere trebuie să fie aplicată”[43]. poate oricând să decidă să se pronunţe prin ordonanţă motivată”. Curtea. Curtea de la Luxembourg precizează că: introducerea cererii în interpretare nu este obligatorie dacă nu există nici o îndoială rezonabilă cu privire la răspuns. la data: 20-11-2013. p. Sintetizând. c. cit. deja. precitată. Pct. în măsura în care regulamentul de procedură nu precizează această posibilitate”[45]. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. Disponibil la http://curia.. Hotărârea Curţii de la Luxembourg În cadrul procedurii preliminare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. respectiv întrebarea trebuie formulată în contextul dreptului Uniunii Europene şi nu al dreptului intern. precitată.) acelaşi conţinut în dreptul comunitar şi în dreptul naţional al diferitelor state membre”[42] şi – „fiecare prevedere de drept comunitar trebuie să fie plasată în contextul său şi interpretată din perspectiva ansamblului prevederilor acestui drept. o interpretare asupra unei prevederi de drept comunitar implică o comparare a versiunilor lingvistice”[41]. instanţa naţională trebuie să verifice dacă răspunsul este evident pentru toate instanţele (inclusiv pentru Curtea de la Luxembourg) în toate statele membre şi în toate versiunile lingvistice. precitată. 20 din hotărârea CILFIT. prin comanda: #2077 | DOSAR . Pct. Pct. Astfel. 18 din hotărârea CILFIT.europa. Pct. În plus. Indiferent dacă răspunsul Curţii dobândeşte forma unei hotărâri sau a unei ordonanţe motivate.ionescu14@rdslink. Ibidem. Curtea se pronunţă printr-o hotărâre.pdf M. precitată. Caracterul evident al răspunsului trebuie „evaluat în funcţie de caracteristicile dreptului comunitar şi de dificultăţile specifice pe care le prezintă interpretarea”[40].eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2012-10/rp_ro. DOCTRINĂ 5. (.

Naômé.ro/ documente/dct_fisiere/61996J0054. În ce priveşte obligaţia Curţii de a răspunde întrebărilor formulate.Instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebărilor preliminare Având în vedere că hotărârea Curţii de Justiţie priveşte numai părţile interesate. instanţă Uniunii Europene dispune de unele prerogative în ceea ce priveşte întrebarea formulată. Procedura trimiterii preliminare la Curtea europeană de justiţie. Broekmeulen. Paul. 2007. în anumite condiţii. precizăm că instanţa Uniunii Europene. este. 3. răspunde tuturor întrebărilor adresate. procedură în cadrul căreia. prin comanda: #2077 DOSAR | . la data: 20-11-2013. Le renvoi préjudiciel en droit européen. Morten. Bruxelles. 5. 8.pdf). 2010. 7. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 2. Hotărârea CJCE din 17 septembrie 1997. potrivit principiilor pe care se edifică în ansamblul său construcţia europeană. Dalloz. Craig.ier. aceasta (hotărârea) are autoritate de lucru judecat relativă. aşa cum este firesc. Bucureşti. Bibliografie: 1. Procedura hotărârilor preliminare. reprezintă rezultatul egalităţii fundamentate. în activitatea de competenţa ratione personae interpretare. competenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor/Uniunii Europene de a interpreta dreptul Uniunii Europene. în principiu. hotărârea devine precedent pentru orice instanţă naţională care se confruntă cu o situaţie similară celei pe care Curtea a interpretat-o la un moment dat.ro/documente/ dct_fisiere/61965J0061.ier. PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. 4. la solicitarea unei instanţe naţionale. Fenger. Droit institutionnel de l’Union Européenne. Editura Hamangiu. *** Reglementată.ro/ documente/dct_fisiere/61980J0246. dorindu-se a se adăuga celorlalte aspecte care contribuie la aplicarea corectă şi completă a spiritului şi literei normei de drept a Uniunii Europene. De menţionat este şi faptul că aceasta nu se pronunţă cu privire la situaţia de fapt existentă în autoritate de lucru judecat relativă | precedent | acţiunea principală. Niels. Jacqué. 3e édition. de subordonare. Beatrice. 61/65 (http://www. 2010. and Materials. Cases. 2011. Guide pratique.pdf). Nu în ultimul rând. Bucureşti. inclusiv prin din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Editions Larcier. nu există raporturi ierarhice. În egală măsură. în timp. Hotărârea CJCE din 10 iunie 1966. Broberg. şi anume: poate reformula întrebarea ori o poate completa şi poate răspunde parţial sau poate transforma întrebarea privind interpretarea într-una de validitate. Cu alte cuvinte. de Búrca. EU Law. c. Andreşan-Grigoriu. Dorsch Consult. C-54/96 (http://www. Text. Gráinne.pdf). 2004. fifth edition. la solicitarea instanţelor naţionale. Jean Paul.ro. Dialogul dintre cele două niveluri la care se regăsesc instanţele la care facem trimitere. este de observat faptul că hotărârea are caracter erga omnes cu privire la interpretarea dreptului Uniunii Europene de către instanţa de la Luxembourg. Vlaasen-Göbbels. în prezent.ier. Oxford University Press. 246/80 (http://www. Caroline. o procedură de cooperare instituită între judecătorul naţional şi cel al Uniunii Europene. Editura Wolters Kluwer. Hotărârea CJCE din 6 octombrie 1981. 6. 6/2013 | 55 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fără a-şi extinde competenţa ratione personae.

15.ier.do?uri=OJ:C:2012:338:0001:0006:RO:PDF).ro/documente/ dct_fisiere/61973J0166. referitoare la efectuarea trimiterilor preliminare (2012/C 338/01).ro. 13. Hotărârea CJCE din 6 octombrie 1982. Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. p. 12.pdf). în limba română. Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie (http://curia.eu/juris/ document/document.ro/documente/dct_ fisiere/61992J0024. cauzele conexate 28. Tratatul privind Uniunea Europeană.europa. Da Costa.pdf). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.pdf).ier. la data: 20-11-2013. C-337/95 (http://www. Rheinmühlen.ro/ documente/dct_fisiere/61995J0337. Hotărârea CJCE din 27 martie 1963.eu/jcms/upload/docs/ application/pdf/2012-10/rp_ro.Augustin FUEREA 9. publicate în JO C 338 din 6 noiembrie 2012.jsf?text=&docid=71387&pageIndex=0&doclang=FR&mode=lst&dir =&occ=first&part=1&cid=462412). Hotărârea CJCE din 30 martie 1993.ro/documente/dct_fisiere/61981J0283. 16. Kempter. Hotărârea CJCE din 12 februarie 2008.ionescu14@rdslink.europa. prin comanda: #2077 | DOSAR .pdf).eu/LexUriServ/LexUriServ. C-2/06 (http://curia. Hotărârea CJCE din 4 noiembrie 1997. pe http://www. 1 (http://eurlex. c. Recomandări în atenţia instanţelor naţionale. C-283/81 (disponibilă. C-24/92 (http://www. 14.ier.ro/documente/dct_fisiere/61962J0028. 29 si 30/62 (http://www. 17.pdf). Christian Dior. 11. 166/73 (http://www.pdf). 18. DOCTRINĂ 56 | PANDECTELE ROMÂNE NR. CILFIT.europa. Hotărârea CJCE din 16 ianuarie 1974.ier.ier. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Corbiau. 10.

9/2013 cu prevederile dreptului Uniunii Europene Drd. the environment stamp. 9 of 19 February 2013. Keywords: Government Emergency Ordinance no.. From the perspective of the already acquired legislative experience and caselaw on this issue.. which. Constitutional Court of Romania. 6/2013 | 57 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. has aroused much controversy in terms of its legal nature – the environment tax or special first registration tax . special first registration tax. or in case of actions on unconstitutionality exceptions brought before the Constitutional Court of Romania.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. the famous provision contained in the Government Emergency Ordinance no. to a great extent. la data: 20-11-2013.and on the other hand. European Union law. the model was. on the one hand. prin comanda: #2077 DOSAR | .Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . 50/2008 for the establishment of a pollution tax on motor vehicles. 9 of 19 February 2013 on the environment stamp for motor vehicles1 raises again the issue of the conformity of the new regulations in the matter with European Union law. Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. by the environment stamp. PANDECTELE ROMÂNE NR. Court of Justice of the European Union. we will attempt to assess the situation of the new regulations on the environment stamp in relation to the matters that may be raised in case of reference for preliminary rulings before the Court of Justice of the European Union. c.ro. Anca Jeanina NIŢĂ ABSTRACT The adoption and entry into force on 15 March 2013 of the Government Emergency Ordinance no. has generated a multitude of judicial conflicts between taxpayers and authorities on the issue whether these legal provisions were in conformity with the constitutional framework and the provisions of European Union law. In establishing the new legal framework in the field.

timbrul de mediu. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. problema conformităţii dintre noua reglementare în materie şi dreptul Uniunii Europene (UE) pertinent. prin comanda: #2077 | DOSAR . după aducerea lor în ţară şi după data de 1 ianuarie 2007. pe de-o parte a suscitat numeroase controverse sub aspectul naturii sale juridice – taxa de mediu sau taxa specială de primă înmatriculare –. Of. Metamorfoza taxei de primă înmatriculare. nr. ori cereri de sesizare. [1] Publicată în M. 58 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 9 din 19 februarie 2013. modul de calcul al taxei şi scutirile de la plata acesteia. articolele 2141-2143. Curtea Constituţională a României. care stabileau obligaţia achitării. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 343/2006. ordonanţa de urgenţă respectivă abrogă Legea nr. prin instituirea timbrului de mediu s-a folosit. 119 din 4 martie 2013. 9 din 19 februarie 2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule[1] ridică. care. cu excepţii de neconstituţionalitate a Curţii Constituţionale a României (CCR). astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.ro. Din perspectiva experienţei legislative şi a jurisprudenţei deja acumulate în privinţa acestei probleme.Anca Jeanina NIŢĂ REZUMAT Adoptarea şi intrarea în vigoare la 15 martie 2013 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. prin aceasta. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi Hotărârea Guvernului nr.ionescu14@rdslink. fiind incluse. 9/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. rezulta că taxa de primă înmatriculare se datora doar pentru autoturismele noi. încercăm. să evaluăm situaţia noilor reglementări privind timbrul de mediu în raport cu aspectele ce ar putea fi ridicate în cadrul unor eventuale trimiteri prejudiciale la Curtea de Justiţie a UE (CJUE). 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. DOCTRINĂ 1. taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă prin Legea nr. 110/2006. aceeaşi taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România şi care ulterior datei reţinute au fost revândute. precum şi prevederile art. prin rândurile de mai jos. Din economia textelor menţionate. ca şi pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state membre ale UE ori în alte ţări şi reînmatriculate în România. c. iar pe de alta. 9/2012. în cadrul cărora s-a ridicat problema conformităţii acestor dispoziţii legale cu norma constituţională şi prevederile dreptului unional-european. dreptului unional-european. în mare parte. În stabilirea noului cadru legal în domeniu. taxa specială de primă înmatriculare. ca model celebra reglementare cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. iarăşi. în Codul fiscal. Istoricul taxei de poluare În reglementarea internă. Cuvinte-cheie: Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. a generat o avalanşă de conflicte judiciare între contribuabili şi autorităţi. la data: 20-11-2013. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficienţa din punct de vedere energetic.

. 686/2008. act normativ abrogat apoi prin art. În perioada mai – decembrie 2007. fază premergătoare acţionării României la Curtea de Justiţie a UE. în primul rând protecţia mediului. în fapt. c. Comisia Europeană a adresat în martie 2007 o scrisoare de punere în întârziere a Statului român. Deşi. 480 din 30 iunie 2008.ro. 50/2008 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110 din TFUE). C-313/05 Brzezinski. la data: 20-11-2013. 50/2008. 208 din 4 decembrie 2008[3] pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule. Cvasiunanim. nr. prin comanda: #2077 DOSAR | . raţionalizarea cheltuielilor publice. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. publicată în M. în decembrie 2007 a declanşat a doua etapă a procedurii de infringement. identificarea unei noi surse de venituri bugetare. 7 din 18 februarie 2009[4] şi prin Legea nr. mai degrabă. nr. Regimul taxei [2] [3] Publicată în M. determinate – în principal. Of. Dar şi acest act normativ. nr. [4] [5] Publicată în M. 103 din 19 februarie 2009. neacceptate de Comisia Europeană care. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2141-2143 din Legea nr.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . 90 din Tratatul privind CJUE | instituirea Comunităţii Europene (actualul art. intrat în vigoare la 1 iulie 2008.. Publicată în M. Statul român a transmis mai multe propuneri de modificare a taxei. instanţele de contencios administrativ învestite cu soluţionarea cererilor de restituire a taxei speciale de primă înmatriculare au analizat jurisprudenţa instanţei unional-europene în cauze privind reglementări similare ale altor state membre (C-345/93 Nunes Tadeu. PANDECTELE ROMÂNE NR. 329 din 5 noiembrie 2008 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. 50/2008 a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Of. prin instituirea taxei de primă înmatriculare s-a încercat. nr. Of. Of. Alte modificări au survenit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi s-a încercat armonizarea şi „ecologizarea” taxei speciale. Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. de declanşarea de către Comisia Europeană a primei etape a fazei precontencioase a unei noi acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în ceea ce priveşte compatibilitatea legislaţiei române care vizează taxarea taxă de primă înmatriculare | autovehiculelor second-hand cu art. oficial s-a susţinut că taxa a fost introdusă pe baza unor principii care vizează. 825 din 8 decembrie 2008. 218/2008 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. analiza conţinutului reglementărilor denotă că. Akos Nadasdi şi Nemeth Ilona) şi au pronunţat soluţii de obligare a organelor fiscale la restituirea taxei prelevate nelegal. susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional[5]. în cuprinsul căreia se aprecia că taxa contravine Tratatului de aderare şi jurisprudenţei CJUE în materie.[2] autovehicule second-hand La rândul său. C-290/05 şi C333/05. 6/2013 | 59 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. Dată fiind evidenta neconformitate cu dispoziţiile dreptului comunitar. la care a fost nevoit să renunţe datorită riscului finalizării procedurii de infringement de către Comisia Europeană şi soluţiilor jurisprudenţei naţionale. a suferit numeroase modificări. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule au fost abrogate prevederile art. 761 din 9 noiembrie 2009. diminuate după eliminarea accizelor pentru autovehicule şi a taxelor vamale în relaţia cu ţările membre ale UE. Ca o reacţie la o atare situaţie survenită.

dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie. – DGFP Mureş şi M. Curtea a răspuns în sensul că: „Art. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. prin ordonanţele din 8 aprilie 2011. c. dar şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. articol care reglementează interzicerea impunerii asupra produselor din alte state membre. cauzele C-335/10 – Claudia Norica Vijulan/AFP Târgu Jiu. au primit. în forma iniţială (litigiul privind cererea de restituire a taxei achitată în luna iulie 2008). României – în care analiza a fost circumscrisă dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. i-a urmat cea pronunţată de Curte. Administraţia Fondului pentru Mediu). Soluţii similare celei pronunţate de Curte în cauza C-402/09 Tatu c.ro. prin ordonanţele din 13 iulie 2011.inm-lex. Administraţia Fondului pentru Mediu. iar adoptarea a fost argumentată fie prin prisma impactului negativ în plan social. Of. Andreşan-Grigoriu. nr. B. – DGFP Mureş/S. C-336/10(AFP Târgu Jiu. şi cauzele reunite C-136/10 şi C. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. DOCTRINĂ În urma întrebării preliminare referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. doamna Eleanor Sharpston[8]. Darmi SRL). prin comanda: #2077 | DOSAR .F. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.178/2010 (Daniel Ionel Obreja/M.[7] Modificările operate au vizat. la 7 iulie 2011. 888 din 30 decembrie 2010. nr.Anca Jeanina NIŢĂ de poluare a fost modificat şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. şi 2) să nu aibă o valoare atât de mare. 50/2008. Această din urmă concluzie. fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională”. adresată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. prin Încheierea din 18 iunie 2009. C-573/10 – Sergiu Alexandru Micşa/AFP Lugoj. la data: 20-11-2013.ro/resurse/documentetaxa-auto/tatu [9] Soluţii similare au primit. 118 din 23 decembrie 2010 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. AFM. deci. reprezintă un element de noutate faţă de jurisprudenţa anterioară. C-29/11 şi C-30/11 (Aurora Ilean Şfichi/DGFP Suceava. Analiza hotărârii Curţii în cauza C-402/09. Publicată în M. deziderat care nu a fost atins. AFM/Victor Ijac). ocazie cu care s-au pus în discuţie variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010. http://www. Of. la 7 aprilie 2011.[9] [6] [7] [8] Publicată în M. 50/2008 cu art.ionescu14@rdslink. de Tribunalul Sibiu. în principal cuantumul taxei de poluare şi exceptarea de la plata taxei a unor categorii de autovehicule. în statul membru menţionat. 117/2009[6] pentru aplicarea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule. stabilit în contrast cu concluziile avocatului general al cauzei. AFM. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene (actualul art. C-438/10 – Lilia Druţi/DGFP Bacău. 60 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Adrian Ilaş/DGFP Suceava. cu valoare de principiu că o reglementare naţională care impune un impozit intern aplicabil vehiculelor de ocazie importate dintr-un stat membru trebuie: 1) să nu depăşească valoarea reziduală a aceleaşi taxe încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare. României. în cauza Nisipeanu (C-263/10). 110 TFUE. DGFP Timiş. 50/2008. 926 din 30 decembrie 2009. Hotărârii din cauza Tatu c. sunt incompatibile cu art. Curtea a stabilit. fie prin necesitatea asigurării concordanţei cu reglementările comunitare.F. astfel încât raportat la reglementările anterioare celei evaluate în dosar descurajează importurile fără a descuraja şi achiziţiile de vehicule de ocazie existente pe piaţa naţională. Tatu. 110 TFUE). a unor taxe superioare care se aplică produselor naţionale.C.

(2) din Constituţia României”. ridicată de instanţa de contencios administrativ. Prin urmare. c. 148 alin. 524 din 26 iulie 2011. 6/2013 | 61 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 3/2012. Călin. după pronunţarea CJUE în cauza Tatu. prin comanda: #2077 DOSAR | . Of. 738 din 2 iunie 2011[10]. Excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nefiind în situaţia nerespectării de către România a unor obligaţii ce îi revin potrivit tratatelor internaţionale la care este parte. în condiţii normale de concurenţă şi vizează eliminarea oricărei forme de protecţie care ar putea rezulta din aplicarea normelor interioare discriminatorii cu privire la produsele originale din alte state membre. 11 şi art. cetăţeni români s-au adresat Curţii. nr. înaintea hotărârii Tatu. 4189/2011)[11]. Curtea poate să limiteze posibilitatea de a se invoca o dispoziţie pe care a interpretat-o. Curtea a notat că norma unional-europeană aplicabilă respectiv art. practica jurisdicţiilor din România era neunitară cu privire la stabilirea conformităţii taxei de poluare impuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. În conformitate cu o jurisprudenţă constantă. în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. A se vedea. nr. D. [10] [11] Publicată în M. astfel cum trebuie sau ar trebui să fie înţeleasă şi aplicată de la intrarea sa în vigoare. În alte cauze. (2) din legea fundamentală. libera circulaţie a mărfurilor În esenţă. s-a pronunţat în cauzele reunite Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii împotriva României (cererile nr. 57583/10. la data: 20-11-2013. 148 alin. Răspunsul la această problemă juridică nefiind evident a fost necesară intervenţia CJUE. norma interpretată poate şi trebuie să fie aplicată şi raporturilor juridice născute înainte de hotărârea Curţii. instanţa de contencios constituţional a statuat faptul că „deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de CJUE.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . în Revista Forumul Judecătorilor nr.ionescu14@rdslink. aflată excepţie de neconstituţionalitate | pe rolul Tribunalului Arad. A reţinut Curtea că. Guvernul român a solicitat Curţii să limiteze efectele în timp ale hotărârii sale. a fost respinsă prin Decizia contencios constituţional | nr. dar şi pentru faptul că a fost respinsă de instanţa naţională cererea de trimitere a unei întrebări preliminare către CJUE. limitare care impune întrunirea a două condiţii: buna-credinţă a celor interesaţi şi riscul unei perturbări grave. PANDECTELE ROMÂNE NR. pentru faptul că taxa de poluare pe care au fost obligaţi să o plătească este discriminatorie şi incompatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea a respins cererea Guvernului de limitare în timp a hotărârii preliminare. Prin decizia de inadmisibilitate din 3 aprilie 2012. S-a apreciat că dispoziţiile constituţionale ale art. 50/2008 cu principiul liberei circulaţii a mărfurilor. într-o pricină având ca obiect anulare act administrativ şi restituire taxă poluare. 50/2008 susţinută prin invocarea art. interpretarea unei norme a Uniunii dată de Curte lămureşte şi precizează semnificaţia şi domeniul de aplicare al normei. 110 din TFUE care are drept scop să asigure libera circulaţie a mărfurilor între Statele membre. Cu ocazia şedinţei publice din cadrul fazei orale a cauzei Nisipeanu.ro.. 11 nu au incidenţă în cauză. În mod excepţional. ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. în principal.. României. cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională. Efectele jurisprudenţei divergente – decizia de inadmisibilitate în cauzele reunite Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii c. Taxa de poluare. 1245/11 şi nr.

50/2008 şi [12] [13] Publicată în M.ro. 2) Procedura de contestare prevăzută la art. raportat la art. Of. Aşadar. c. precisă şi direct aplicabilă. la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziţionate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. 1 din 3 ianuarie 2012. 6 al Convenţiei nu se aplică în litigii fiscale ce au ca obiect impuneri fără caracter represiv. în sensul că taxa de poluare este sau nu datorată. nr. s-a reiterat considerentul că art. 140/2011.Anca Jeanina NIŢĂ DOCTRINĂ Pentru că hotărârile instanţelor interne au fost pronunţate înainte de 7 aprilie 2011 (data hotărârii CJUE în cauza Tatu). 17 din 10 ianuarie 2012. prin care a fost abrogată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. şi fără parcurgerea procedurii de contestare a obligaţiei fiscale prevăzută de art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140/2011. 50/2008. fisc. fără a exista o prealabilă constatare din partea autorităţii fiscale competente. În final. exceptând cazurile arbitrare. În final. nr. 1 al Convenţiei nu este aplicabil în speţă. Prin Decizia nr. 50/2008. aprobată prin Legea nr. practica judiciară neunitară cu referire la posibilitatea obligării instituţiei prefectului la înmatricularea unui autovehicul. cărora le revine sarcina să interpreteze şi să aplice dreptul intern. 117 alin. 205-218 C. acesta coroborându-se cu celelalte condiţii ale documentului şi ale Protocoalelor sale. d) din acelaşi cod”. (1) lit. 3. 140/2011. Instanţa a considerat că reclamanţii nu pot fi consideraţi titularii unui bun sau ai unei creanţe îndeajuns determinată pentru a fi exigibilă în sensul jurisprudenţei constante a CEDO. prin comanda: #2077 | DOSAR .. ea nu poate cunoaşte erorile de fapt şi de drept comise de către instanţele interne. 1 din Protocolul nr. aprobată prin Legea nr. respectiv a admisibilităţii sau inadmisibilităţii acţiunii de restituire a taxei de poluare. 24 din 14 noiembrie 2011[12]. Curtea a concluzionat că art. nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispoziţiile art. 14 al Convenţiei nu are existenţă autonomă. prin serviciul de specialitate. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. În cadrul intern. respingându-le ca inadmisibile. Publicată în M. 35 par. 62 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pr. autorităţile române au promovat Legea nr.ionescu14@rdslink. în condiţiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile. Prin urmare. fără plata taxei de poluare prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. acest articol devine inaplicabil când faptele litigiului nu întrunesc celelalte condiţii ale Convenţiei. 50/2008. 50/2008. S-a amintit faptul că. Curtea a constatat că plângerile în cauza sunt incompatibile ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei în sensul art. Curtea a apreciat că dreptul de creanţă al reclamanţilor nu îşi avea originea într-o normă unional-europeană perfect clară. În încercarea de a se conforma cerinţelor ordinii juridice unional-europene. a condus la promovarea unui recurs în interesul legii. s-a apreciat că nimic nu îi permite instanţei de la Luxemburg să concluzioneze că deciziile pronunţate în speţa de instanţele române şi criticate de către reclamanţi erau în mod vădit inechitabile sau arbitrare. iar în cazul plângerilor privitoare la discriminări. prevăzută la art. aprobată prin Legea nr. este admisibilă. la data: 20-11-2013. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Of. aprobată prin Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule[13]. Prin urmare. 140/2011. a amintit că art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a admis statuând că: „1) Acţiunea având ca obiect obligarea instituţiei prefectului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

în cazul în care. 4 se dispunea că „Obligaţia de plată a taxei intervine şi cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate. Prin alin. Legea nr. Normele metodologice de aplicarea a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.[15] [14] [15] Publicată în M. (2) al art. 1/2013. la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional. potrivit legii. (2) din lege[14]. cu modificările şi completările ulterioare. (1) şi 2)]. PANDECTELE ROMÂNE NR. 4 alin. 88/13.. i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei. nr. 1 din 30 ianuarie 2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Of. Instanţele judecătoreşti investite cu soluţionarea cererilor având ca obiect restituirea taxelor pentru emisii poluante sau obligarea la înmatriculare auto fără plata taxei au constatat că. (2) al art.03. 3 şi 8. în România. 9/2012 în forma sa iniţială a avut o existenţă „efemeră” (practic doar în perioada 1 ianuarie 2013 – 15 martie 2013). 9 din 19 februarie 2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. căci de la momentul intrării în vigoare şi până la 1 ianuarie 2013 a operat suspendarea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Pentru ca inconsecvenţa legislativă să fie desăvârşită. Of. sau taxa pe poluare pentru autovehicule şi care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe. c.. 571/2003. b) la repunerea în circulaţie a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. Timbrul de mediu – cadrul legal privind instituirea Noua reglementare în materie. sunt în inconsecvenţă legislativă | continuare actuale.ionescu14@rdslink.2013.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 DOSAR | . 9 din 19 februarie 2013 prin care se instituie timbrul de mediu pentru autovehicule încearcă să ofere o soluţie la adăpost de critici şi să aducă remedii situaţiilor anterioare.ro. Guvernul adoptă Ordonanţa de urgenţă nr. s-au stabilit sfera subiecţilor impunerii şi situaţiile în care le incumbă obligaţia de plată a taxei [art. iar la 15 martie 2013 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4 alin. 137 din 14 martie 2013. în conformitate cu prevederile art. considerentele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din Cauza C-263/10. potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării”. c) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul. 2. 6/2013 | 63 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare. fiind menţinută discriminarea între vehiculele cauza Nisipeanu | de ocazie cumpărate din alte state membre. 9/2013 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. şi vehiculele de ocazie timbrul de mediu având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională. 7. precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. cauza Nisipeanu. 79 din 31 ianuarie 2012. obligaţia de plată a taxei intervenea: a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente. conform Legii nr. Astfel. asupra unui autovehicul rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule. urmare a suspendării dispoziţiilor alin. nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 4 din lege. publicată în M.

nr. se datorează: a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente.ionescu14@rdslink. obligaţia de plată a timbrului de mediu.Anca Jeanina NIŢĂ Prin art. 6 alin. M3 şi N1. 9 al actului normativ este stabilită procedura în care se poate recalcula suma de plată reprezentând timbrul de mediu. Timbrul de mediu – măsură de protecţie a mediului sau cea mai recentă taxă auto? Intervenţia legislativă este motivată. taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (art. N2. 7. 9 şi 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Modalitatea de calcul a timbrului a fost stabilită prin art. c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule. 4). Timbrul nu se plăteşte în cazurile limitativ prevăzute prin dispoziţiile art. 9/2013 este consacrat dreptul la restituirea diferenţei între taxa pe poluare/taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule. iar prin art. potrivit legii. 9/2013. care poate conduce la restituirea unei diferenţe. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule. N3. atunci când aceasta este contestată. taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. precum şi a sumelor stabilite de instanţa de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile a fost aprobată prin Ordinul nr. 1-6. cu trimitere la elementele prevăzute de anexele nr. după cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. M2. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul. 8 al ordonanţei şi nici pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride şi electrice. astfel cum sunt acestea definite în RNTR 2. (4). taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante şi timbrul de mediu.ro. 3 alin. la data: 20-11-2013. 64 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 175 din 29 martie 2013. i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului. c. 6. în conformitate cu prevederile art. publicat în M. publicat în M. În concret. prin comanda: #2077 | DOSAR . în cazul în care. Of. nr. 7 şi art. 175 din 29 martie 2013. 490 din 29 martie 2013. sens în care se dispune prin art.[17] DOCTRINĂ 3. a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare. fiind prevăzute şi situaţiile exceptate de la plata timbrului. dar şi celor care au achiziţionat autovehicule şi care nu au achitat taxa sub diferitele ei forme începând cu luna ianuarie 2007. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării. la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional. Ordonanţa de urgenţă prevede expresis verbis că obligaţia de plată a timbrului de mediu intervine o singură dată şi incumbă tuturor celor care achiziţionează autovehicule şi le înmatriculează. 7. 9/2013 şi prin „Necesitatea asigurării cadrului necesar în vederea realizării unor [16] Procedura privind stabilirea sumei reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare a fost aprobată prin Ordinul nr. Of. [17] Procedura de restituire a sumelor prevăzute de art. 296 din 15 martie 2013. (1) al actului normativ se stabileşte că timbrul se aplică pentru autovehiculele din categoriile M1.[16] Prin art.

ipex. Este adevărat că în cuprinsul Comunicării. statele membre trebuie să furnizeze informaţii adecvate cu privire la modul în care aplică taxele de înmatriculare şi de circulaţie pentru vehiculele aflate în situaţii transfrontaliere. este de remarcat că principiul „poluatorul plăteşte” a fost invocat şi în privinţa actelor normative care instituiau vechile taxe. se motivează că necesitatea schimbării modului de impunere rezultă şi din Comunicarea Comisiei Europene din data de 14 decembrie 2012. şi nu se rezumă la pct. la data: 20-11-2013.. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . s-a prevăzut expres că taxele respective se fac venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. Chiar dacă nu în mod direct şi efectiv. 6/2013 | 65 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. precum şi armonizarea şi „ecologizarea” taxelor pe autoturisme reprezintă cea mai bună soluţie. respectiv dubla impunere şi fragmentarea pieţei indusă fiscal. la închirierea de autoturisme înmatriculate în alt stat membru. 83/182/CEE de a aplica prevederi mai liberale care să permită utilizarea temporală a vehiculelor în statele membre fără aplicarea de taxe de înmatriculare şi de circulaţie.24 – „Fragmentarea pieţei „ecologizarea” taxelor indusă fiscal”.eu/PEXL-WEB 1) Pentru a se asigura că cetăţenii îşi cunosc drepturile şi obligaţiile de contribuabili atunci când se mută în alt stat membru. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cât şi în Legea nr. în cazul în care cetăţenii transferă definitiv un autoturism dintr-un stat membru în altul. de asemenea. considerând deopotrivă că eliminarea taxelor de înmatriculare şi integrarea acestora (într-un mod neutru din punct de vedere al veniturilor) în taxele de circulaţie.ionescu14@rdslink. Cu toate acestea nu pot fi ignorate anumite aspecte care în noua reglementare. Timbrul de mediu din perspectiva conformităţii cu dreptul Uniunii Europene În Nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. trebuie desemnat un punct de contact central pentru contribuabili. pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile-limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu”. dar. redat în cuprinsul acestuia.[19] [18] [19] A se vedea. c. vin să creeze premisele incidenţei principiului „poluatorul plăteşte”. 9/2012. atât în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. care poate fi publicat un link pe site-ul web al Comisiei. dar nu a fost până în prezent adoptată întrucât nu a primit sprijinul unanim al statelor membre şi a propus statelor membre să aplice pe termen scurt o serie de bune practici. şi la alte situaţii de utilizare temporară sau ocazională de către un rezident a PANDECTELE ROMÂNE NR. 9/2012. 4. s-a menţionat faptul că această abordare a fost propusă în 2005. Astfel. nerelevându-se consecinţe de ordin ecologic veritabile şi adecvate. se evocă astfel posibile efecte pozitive asupra acţiunii generale de protejare a mediului.[18] Comunicarea la care face referire principiul „poluatorul plăteşte” | documentul vizează aspectele fiscale în situaţii transfronfragmentarea pieţei indusă fiscal | taliere. 4. În acest scop. indiferent dacă statul membru de destinaţie prevede sau nu o scutire de la plata taxei de înmatriculare. www. 2) Pentru a evita dubla impunere şi „supraimpozitarea”. programe şi proiecte din domeniul protecţiei mediului. Totuşi. inclusiv informaţii privind modul în care acestea au pus în aplicare cadrul legislativ al UE. 50/2008. Acest lucru se referă în special. Comisia a identificat problemele pentru care a apreciat că trebuie identificate soluţii imediate. prin comanda: #2077 DOSAR | . 3) Statele membre ar trebui să facă uz pe deplin de flexibilitatea oferită de Directiva nr.. dacă este cazul. statele membre care au aplicat iniţial o taxă de înmatriculare ar trebui cel puţin să acorde o rambursare parţială a taxei ţinând seama de deprecierea autoturismului.

fiind practic înlăturată neconformitatea constată de CJUE prin hotărârile date în cauzele Tatu şi Nisipeanu c. în vreme ce art. taxa de poluare. Unii practicieni ai dreptului susţin însă şi opinia contrară. 110 TFUE –. rol de mecanism de siguranţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. opinăm că nu se mai poate reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. taxa pentru emisii poluante. României. Taxa de primă înmatriculare. 28-30 din TCE). desprinsă din abordarea teoretică a reglementării ce instituie timbrul de mediu. 9/2013 s-ar încălca prevederile art. 34-36 din TFUE (ex-art. fiind nelegală. taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante. în cazurile justificate din anumite motive specifice. timbrul de mediu va constitui o încălcare a dispoziţiilor prevederilor Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene. a taxei de poluare şi a taxei pentru emisii poluante. Din această perspectivă putem desprinde o serie de concluzii: Modalitatea de calcul a timbrului este unitară pentru situaţiile la care acesta se achită. cum ar fi prevederile fiscale ale art. timbrul de mediu. Sub acest aspect. Juridice. la data: 20-11-2013. ci dimpotrivă. care garantează verificarea compatibilităţii cu legislaţia UE a oricărui obstacol în calea comerţului din piaţa internă. 50/2008. Dacă de plano nu îmbrăţişăm ideea că noua reglementare este contrară legislaţiei unional-europene – cu referire expresă la art. Sălcudean. Viitoarele orientări privind stimulentele financiare pentru vehiculele ecologice şi eficiente din punct de vedere energetic trebuie de asemenea să fie luate în considerare. 34-35 din TFUE se referă la importurile. că prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nu excludem. iar pentru România a statuat limpede neconformitatea taxei de poluare instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013. 110 TFUE. anticipăm că demersurile judiciare ce vor fi iniţiate de contribuabili. iar reglementările specifice care pot aduce atingere pieţei interne. 9/2013 ar avea un efect indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale. 34 şi art. prevalează asupra dispoziţiilor generale ale art.Anca Jeanina NIŢĂ Apreciem că perspectiva „noii taxe” şi a concordanţei sale cu dreptul Uniunii era suficient a fi argumentată prin necesitatea de adaptare a legislaţiei şi a practicii naţionale la cerinţele cu jurisprudenţa CJUE care a cristalizat principiile ce au clarificat competenţele de impozitare ale statelor membre. 15 februarie 2013. Desigur. întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.ro. întrevăzând faptul că „asemenea taxei de primă înmatriculare.Ro. să justifice ca instanţele naţionale – care nu unui autoturism înmatriculat în alt stat membru. prin comanda: #2077 | DOSAR .ionescu14@rdslink. 4) Să ia măsuri pentru a reduce fragmentarea pieţei de autoturisme din UE cauzată de aplicarea divergentă de către statele membre a taxelor de înmatriculare şi de circulaţie. DOCTRINĂ 66 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 36 TFUE prevede derogări de la libertăţile aferente pieţei interne stabilite prin art. practic. indiferent dacă va fi achitat la momentul primei înmatriculări în România (fără distincţie între un autovehicul produs în ţară sau în străinătate ori dacă este vechi sau nou) sau la momentul transcrierii dreptului de proprietate a autovehiculelor şi pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule. respectiv exporturile din interiorul UE şi interzic „restricţiile cantitative şi oricare alte măsuri cu efect echivalent” între statele membre. este doar o opinie. Art. 34-36 TFUE. 35 TFUE. [20] D. calculul fiind identic. discriminatorie şi îngrădeşte dreptul la libera circulaţie a mărfurilor”[20]. care din cauza adoptării sale recente nu a generat încă o practica judiciară. c. Dispoziţiile menţionate au. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

Aprecieri critice referitoare la RIL-ul având ca obiect taxa de poluare prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. în temeiul art. (2) şi (4) din Constituţia României şi art. 117 lit. 5. la data: 20-11-2013. nefiind o problemă de constituţionalitate. Raţiunea recunoaşterii lui este aceea că un stat membru nu poate profita.ro. astfel cum pe bună dreptate s-a observat deja „dreptul fiscal român nu identifică un remediu special care să permită contribuabilului posibilitatea de a obţine rambursarea taxelor şi impozite prelevate de autorităţile fiscale naţionale cu încălcarea dreptului european”. României. 397/98 şi C. C. Posibile critici de neconstituţionalitate ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Criticabilă poate fi. modalitatea în care autorităţile române au înţeles să stabilească. contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor şi taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului unional-european. Costaş. 410/98. 92/2003 să solicite restituirea taxei de poluare prelevate „prin aplicarea eronată a dispoziţiilor legale”. PANDECTELE ROMÂNE NR. Cu referire la mecanismul de rambursare intern. taxa pe încălcarea dreptului unional-european | poluare sau taxa pentru emisiile poluante. c.ionescu14@rdslink. Juridice. iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . prin noul act normativ. 6/2013 | 67 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. au competenţa să interpreteze dreptul UE. d) din Ordonanţa Guvernului nr. prin restituirea taxei prelevată nelegal doar în parte se deschide calea unei noi ilegalităţi. procedura de restituire a taxelor speciale de înmatriculare şi a taxelor de poluare. atunci când prevederile acestuia lasă loc unei oricât de mici îndoieli rezonabile – să sesizeze Curtea de la Luxemburg. singura posibilitate pe care contribuabilul român o avea la dispoziţie fiind aceea ca. 12 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. [21] [22] Opinia Avocatului General Fennelly în cauzele reunite C.ro. în temeiul art. achitată dreptul fiscal român este mai mare decât timbrul de mediu”. solicitată de Guvern a fost respinsă în cauza C-263/10. sub aspectul conformării noii reglementări cu concluziile hotărârilor CJUE care au statuat asupra ilegalităţii taxei de poluare.. numai către titularul obligaţiei de plată „în cazul în care taxa CJUE | specială pentru autoturisme şi autovehicule. Gherdan.. cu întrebări preliminare referitoare la compatibilitatea reglementărilor româneşti privind timbrul de mediu cu normele unional-europene. 50/2008. Conform unei jurisprudenţe constante a instanţei de la Luxemburg. Se poate susţine însă că prin această reglementare autorităţile naţionale ignoră faptul că limitarea în timp a hotărârii preliminare. astfel că pornind de la efectele retroactive ale hotărârii preliminare în cauza Nisipeanu c. prin comanda: #2077 DOSAR | . 267 TFUE.[22] Prin art. 9/2013 Sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor UE obligatorii în raport cu prevederile legislaţiei naţionale revine instanţelor de judecată. 26 septembrie 2011. 9/2013 este consacrat un remediu parţial. stabilindu-se că se pot restitui sumele reprezentând diferenţa de sumă plătită. Metallgesellschaft şi Hoechst. S. 148 alin. ca urmare a aplicării unor dispoziţii incompatibile cu dreptul UE[21].

generată de încălcarea dispoziţiilor art. în situaţia în care era iminentă declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie este pe deplin constituţională. (4) şi (5) din Constituţie. la data: 20-11-2013. O analiză comparativă între motivele inserate în preambulul celor două ordonanţe de urgenţă. în contextul în care Comisia Europeană deschisese procedura de infringement împotriva României. Prin Decizia nr. respectiv justificarea lor în anumite cazuri pe urgenţă şi necesitate. de vreme ce ordonanţa de urgenţă a fost adoptată pentru a evita o eventuală procedură în faţa CJUE. Având în vedere natura juridică a ordonanţelor. 50/2008. privind delegarea legislativă.Anca Jeanina NIŢĂ Instanţa de contencios constituţional poate fi chemată însă să verifice conformitatea cu prevederile Legii fundamentale a legilor şi ordonanţelor ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă. 50/2008 nu au fost încălcate dispoziţiile art. La instanţa de contencios constituţional a existat un număr relativ semnificativ de sesizări privind neconstituţionalitatea în ansamblu său a dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a ordonanţe guvernamentale | Guvernului nr. fie ca inadmisibile. 50/2008 şi pentru Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. poate fi susţinută o critică de neconstituţionalitate extrinsecă. nu este posibil un control a priori al ordonanţelor decât un control a posteriori. Of. relevă că situaţiile nu sunt identice. 428 din 23 iunie 2009. Aceasta a fost concluzia – pe care o apreciem ca fiind încă de actualitate. c. (4) din Constituţie şi că folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru punerea în acord a legislaţiei naţionale cu cea comunitară. 802 din 19 mai 2009[24]. fie ca Curtea Constituţională | neîntemeiate a excepţiilor cu a căror soluţionare a fost investită. Curtea a constatat că ordonanţa de urgenţă criticată respectă exigenţele art. care a căpătat aspectul unei «avalanşe de zăpadă» scăpate de sub control”.ro. când se menţionează referindu-se în special la ordonanţe de urgenţă că „în practica statală emiterea de ordonanţe (guvernamentale) de urgenţă s-a transformat dintr-o excepţie constituţională într-o regulă comună. Of. 267 din 14 iunie 2000. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate. prin comanda: #2077 | DOSAR . Ordonanţele guvernamentale au devenit principala sursă a legislaţiei în vigoare. 115 alin. 15/2000 a Curţii Constituţionale[23]. motiv pentru care se impune determinarea naturii juridice a acestora. Publicată în M. nr. 115 alin. soluţia instanţei de contencios constituţional fiind de respingere.ionescu14@rdslink. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nr. exprimată de judecătorul constituţional Ioan Muraru în opinia separată din Decizia nr. 9/2013. a caracterului de excepţie privind procedura de adoptare. (4) din Legea fundamentală. Curtea Constituţională a stabilit că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. procedură de infringement Ca şi în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115 alin. în faţa Curţii Constituţionale. 68 | PANDECTELE ROMÂNE NR. DOCTRINĂ [23] [24] Publicată în M.

precum şi pentru reglementarea. 9/2012 şi aplicată prin Hotărârea Guvernului nr. 9/2013 sunt enunţate elementele care vizează interesul public şi constituie situaţia extraordinară prevăzută de art. nu-şi găseşte astfel incidenţa în privinţa noului act normativ. a fost promovată Legea nr.. Spre a justifica intervenţia prin Ordonanţă de urgenţă. aspect surprins în chiar „Nota de fundamentare”. pentru evitarea oricăror consecinţe juridice negative ale situaţiei actuale. prin comanda: #2077 DOSAR | . disponibile în mod obişnuit şi relevante din punctul de vedere al politicilor. ceea ce a condus la un semiblocaj al pieţei privind tranzacţiile cu autoturisme existente în parcul naţional. intervenţia prin ordonanţă de urgenţă pentru a abroga Legea nr. De asemenea. 9/2012 pentru aprobarea normelor metodologice. iminenţa declanşării unei proceduri de infringement – invocată în justificarea soluţiei de respingere a criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c.ro. pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile-limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu. chiar neconstituţională. (4) din Constituţia României. se poate susţine că abrogarea Legii nr. 6/2013 | 69 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. promovarea prezentului act normativ se impune a se realiza în regim de urgenţă. în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. faţă de motivele mai sus expuse. 9/2012 privind taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule.[25] Se poate lesne observa că.ionescu14@rdslink. În cazul neadoptării în regim de urgenţă a prezentului act normativ se vor limita sever tranzacţiile cu autoturisme existente în parcul naţional. 9/2013 este nejustificată şi. Opinăm că trimiterile generice la „respectarea normelor de drept comunitar aplicabile” nu vin să justifice o situaţie de urgenţă de vreme ce demersurile necesare pentru a da curs Hotărârii CJUE în cauzele C-402/209 şi C-263/10 au fost întreprinse de autorităţile române şi. Totodată.. [25] PANDECTELE ROMÂNE NR. 9/2012 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Referirile la Comunicarea Comisiei Europene din 14 decembrie 2012 nu pot susţine urgenţa intervenţiei guvernamentale de vreme ce. cum ar fi emisiile de CO2. a aplicării timbrului de mediu asupra autoturismelor dobândite prin moştenire. având în vedere impactul negativ social şi de mediu constatat ca urmare a aplicării taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule. cu impact direct asupra populaţiei. în sensul clarificării. în elaborarea prezentului act normativ s-a ţinut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile. Comunicare nu a primit încă nici măcar avizul instituţiilor cărora se adresează. astfel cum am menţionat. Astfel. având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgenţă. fiind însă discutabilă sub acest aspect încadrarea într-o „situaţie extraordinară”. Singurul argument plauzibil al înlocuirii taxei pentru emisii poluante cu timbrul de mediu ar fi dat de „efectele negative şi disfuncţionalităţile în piaţă (ex: achiziţiile de autoturisme din parcul naţional a scăzut în luna ianuarie 2013 cu peste 37% faţă de ianuarie 2012)” generate de forma taxei stabilită prin Legea nr. în acest sens. în ceea ce priveşte valoarea acesteia. ci pe date de performanţă obiective. prin adoptarea prezentului act normativ se asigură conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice. Astfel se menţionează: „Necesitatea asigurării cadrului necesar în vederea realizării unor programe şi proiecte din domeniul protecţiei mediului. 9/2012 nu mai poate fi legată de o eventuală procedură în faţa CJUE. Cum un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât de un alt act normativ de aceeaşi forţă juridică. 115 alin. la data: 20-11-2013. precum şi asupra finanţării unor programe şi proiecte din domeniul protecţiei mediului”. 50/2008 –.

o eventuală sesizare a Curţii cu o excepţie de neconstituţionalitate îi va impune reconsiderarea propriei jurisprudenţe. au doar conotaţie teoretică. Scurte consideraţii finale Desigur. conduită rareori îmbrăţişată de instanţa constituţională. DOCTRINĂ 6. însuşite sau nu. c. A reţinut Curtea că nu se poate acredita ideea că se instituie taxa pe poluare pentru trecut. nu poate trece neobservat sub aspectul încălcării principiului neretroactivităţii legii. Mergând pe linia abordării comparative. prin comanda: #2077 | DOSAR . 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. ce ar putea fi invocat. (2). potrivit căruia timbrul de mediu se percepe la transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule. consacrat prin art. Of. opiniile exprimate într-un articol de specialitate juridică. acceptând ideea că timbrul de mediu este în fapt „redefinirea” vechii taxe de poluare. [26] Publicată în M. Pe de o parte. 50/2008 care restituirea diferenţei rezultate între cuantumul taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule şi cel al taxei pe poluare. 70 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Au fost deja iniţiate demersuri judiciare pentru recuperarea timbrului de mediu. în situaţia în care nu mai există identitate între persoana căreia i s-a restituit taxa şi actualul proprietar al autoturismului. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. sub aspectul analizat. 9/2013.ro. 12 al ordonanţei de urgenţă a principiului constituţional privind neretroactivitatea legii. cu precădere. Pe de altă parte. câtă vreme respectiva taxă formase deja obiectul unor acte administrativ fiscale care. observăm că art. elementul de noutate adus de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Doar practica judiciară este cea care va da măsura calităţii noului act normativ. 11 din ordonanţa de timbrul de mediu | urgenţă viza numai restituirea sumei plătite în plus de instanţe de contencios administrativ contribuabil faţă de cuantumul datorat. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. reţinând că natura juridică a taxei a rămas nealterată. 499 din 7 aprilie 2009[26]. taxei pe poluare sau taxei pentru emisii poluante. fără doar şi poate. pe rolul instanţelor de contencios administrativ fiind înregistrate cereri cu acest obiect. la momentul contestării lor fuseseră aduse la îndeplinire neretroactivitatea legii | prin plata voluntară. 9/2013 are corespondent în art. la data: 20-11-2013. ceea ce s-a modificat fiind doar denumirea taxei. Curtea a apreciat ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. 15 alin. 50/2008. iar art. înainte de toate de calitatea legii . fiind criticată conduita Guvernului român care a găsit finalmente soluţia de a redefini taxa sub pretextul ocrotirii mediului. căci unitatea de jurisprudenţă şi calitatea acesteia este dată. prin Decizia nr. modalitatea de calcul şi diminuarea cuantumului său. 341 din 21 mai 2009. În realizarea controlului de constituţionalitate al art. Noua lege a stârnit „reacţii adverse”. nr.Anca Jeanina NIŢĂ S-a avansat ideea că ar putea fi susţinute critici de neconstituţionalitate intrinsecă în ceea ce priveşte încălcarea prin dispoziţiile art.

instanţele judecătoreşti – care au demonstrat că au exerciţiul modului de a proceda în situaţiile în care constata că dispoziţiile legii interne contravin dreptului european. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. în scopul căreia constant şi în mod nepermis. s-a prevalat de faptul că nu are căderea de a examina legalitatea taxei în raport de prevederile dreptului UE şi nici de a aplica cu prioritate aceste din urmă dispoziţii. fără a ţine cont de legislaţia internă. c. ignorând prevederile art. Cu siguranţă că spre deosebire de administraţia publică. Simmenthal II. judecătorul naţional fiind „primul judecător european”.ro. (2) din Legea fundamentală.. la data: 20-11-2013.Consideraţii cu privire la posibila neconformitate a „timbrului de mediu” pentru autovehicule instituit prin . PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 DOSAR | . după cum sugestiv s-a spus pornind de la cele statuate de Curtea de Justiţie în cauza 106/77. 148 alin. 6/2013 | 71 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. nu vor ignora principiul preeminenţei dreptului european.

ionescu14@rdslink. c. prin comanda: #2077 .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

c.ro. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 .DIN ARHIVA PANDECTELOR Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013.ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

în ziua în care deci libertatea lui desăvârşită a trebuit să se restrângă. Aceste definiţii se referă la trei cuvinte: justiţia. [2] Lecţie de deschidere. Şi totuş. In locul acestei metode de a defini dreptul. până acum nu-l avem încă. la data: 20-11-2013. DISSESCU[2] PANDECTELE ROMÂNE NR. pe la jumătatea secolului XIX. Caetul 10. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . n'au putut cu toate acestea. jurisprudenţă. din chiar momentul când noţiunea dreptului a apărut pentru prima oară în mintea oamenilor. veacuri dearândul. despre a căror operă celebră d-l Planiol spune «că va rămâne capodopera ştiinţei franceze în secolul XIX». Institutele lui Justinian încep prin trei definiţii extrase din Ulpian. a venit în contact cu alt om. In chip firesc. 1924. când este vorba să definească dreptul întrebuinţează procedee diverse. Brocarzii Romani. Din definiţia acestor cuvinte trei răsare abia noţiunea dreptului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. să ne lase un răspuns care să [1] Articol publicat în Pandectele Române. să fie declarată definitivă şi să nu se mai străduească nimeni în căutarea alteia mai perfecte. ci e delimitată printr'o enumerare de precepte de drept. c. deci. Partea a IV-a. trebuie să ne punem eterna întrebare: ce este dreptul? Din cele mai îndepărtate timpuri ale gândirii omeneşti. D-LUI C. DOCTRINĂ ŞI LEGISLAŢIUNE REPERTORIU LUNAR Anul 1924 D I R E C T O R : C. să ne lase moştenire o bună definiţie a dreptului. Şi cele mai alese spirite ale omenirii s'au străduit. 6/2013 | 75 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. această întrebare a răsărit nemiloasă şi sfidătoare.Probleme de drept constituţional PA N D E C T E L E RO M Â N E DE JURISPRUDENŢĂ. dreptul. p. liber şi nestânjenit până atunci de nimeni. ţinută la cursurile de vară din Câmpulungul moldovenesc. slujindu-se de procedee diverse şi de definiţii multiple. Iulie 1924. Romanii. cari erau cei mai străluciţi maeştri în arta de a defini şi cari erau cei mai renumiţi în chestii de drept. Avem sute de definiţii — nici una asemănătoare cu alta —n'avem o singură definiţie care să fie primită de toată lumea. prima idee de drept. în ziua în care s'a tras o margine atotputerniciei voinţii omului. la hotarul despărţitor al voinţelor nestăpânite. definiţia unică. HamanGIU PROBLEME DE DREPT CONSTITUŢIONAL [1] mulţumească pe toţi. proclamată de autoritatea d-lor Aubry et Rau. în acea zi a apărut. pentru a putea coexistă alături de libertatea celuilalt om. în vederea aceluiaş scop. Şi această noţiune nu ne apare limpede şi nedisputată.ro. 65.ionescu14@rdslink. restrânsă şi dânsa. G. îşi face apariţia în doctrină. jurisprudentia. justiţie. jus. In ziua în care omul.

G. ALEXIANU

Inspirându-se dela definiţia autorului german Zachariae, profesor la Universitatea din Heidelberg, d-nii Aubry şi Rau reuşesc să ne dea o singură definiţie, care să poată îmbrăţişa, pe cât mai mulţumitor posibil, întreaga ştiinţă a dreptului. Contrariu acestei norme de definiţie, autorii cei mai moderni, d-nii Planiol, F. Surville, Colin şi Capitant, par că-şi fac un merit din a defini dreptul din cât mai multe puncte de vedere diferite. Dar acest mic istoric al definiţiei dreptului nu ne foloseşte momentan la nimic, atâta vreme cât nu ştim ce este dreptul? Nemiloasă şi sfidătoare, această întrebare nu ne slăbeşte o clipă. Transpuneţi-vă pentru un moment — pentru a relua exemplul de adineaori — cu gândul la cele dintâiu timpuri ale omenirii. Iată, pe faţa uscatului abia svântat de ape, îşi face apariţia un om. Largul lumii îi stă deschis înaintea ochilor şi nu întâlneşte nici o împotrivire de nicăiri. Trăeşte nesupărat şi nestingherit şi'n mintea lui nici gând despre noţiunea de drept. Dar, dela o bucată de vreme, apare deodată în faţa lui un alt om. Se apropie unul de altul şi, neapărat, între dânşii se stabilesc raporturi. In momentul când între aceşti doi muritori, puşi faţă în faţă, răsare cel dintâiu raport, adică atunci când voinţa nelimitată a unuia sufere o restrângere, pentru ca să poată să coexiste voinţa nelimitată a celuilalt, care şi dânsa a trebuit să se restrângă, în acest moment apare noţiunea — drept. Nevoia oamenilor de a trăi împreună, de a lega între dânşii raporturi sociale, a determinat pe muritori să-şi limiteze voinţa neţărmurită şi a creat dreptul. Dreptul, deci, nu este altceva decât o reglementare a acţiunilor omeneşti, de aşa fel ca să poată să lase liberă desvoltare raporturilor sociale dintre oameni. Dacă căutăm acum ca din acest tot de reglementări să desprindem normele

cărora le corespund disciplina juridică dintr'un moment dat şi dintr'un mediu determinat, atunci ne găsim în faţa dreptului pozitiv. Cu alte cuvinte, dreptul pozitiv este totalitatea normelor de drept cari au putere de constrângere într'un moment dat şi într'o anumită ţară. Odată aceste norme cunoscute, curiozitatea ne poate împinge să cercetăm cari au fost normele de drept ce-au gu­ vernat înaintea noastră şi prin ce transformări s'a ajuns la situaţia de azi. Aceasta va constitui partea istorică a studiului dreptului. Şi, în chip firesc, aceste două probleme odată vidate, se va naşte în sufletul nostru dorinţa psihologică de a explică cum s'a format dreptul, cum a luat naştere în sufletul omului şi din ce pornire adâncă izvoreşte în sufletul fiecăruia această disciplină juridică. Cu alte cuvinte vom pătrunde în cercetările noastre până în cele mai adânci cute ale ştiinţei. Morala şi Dreptul. Dar această ramură de studii care se ocupă cu descrierea fenomenelor conduitei sociale a oamenilor, cu explicarea cauzelor şi efectelor lor, se numeşte etică. In înţelesul acestui cuvânt suntem deprinşi să vedem două feluri de reguli: morale şi juridice; cu alte cuvinte morala şi dreptul. Şi adesea, aceste două concepte sunt studiate deosebit, ba chiar, uneori, sunt considerate ca opuse. In faţa muritorului care abia apăruse pe pământ, măreţia fenomenelor naturii se desfăşura neturburată şi plină de mister. In fiecare dimineaţă, de înălţă capul spre cer, vedea soarele apărând în acelaş loc, vedea pârîul curgând ca şi ieri, vedea munţii neclintiţi, strălucind în aceeaş lumină. Seara, când soarele plecă după culmea dealului, stelele şi luna şi toţi aştrii nopţii, apăreau nedesminţiţi în acelaş loc. In mintea acestui om se naşte atunci gândul că toate aceste lucruri măreţe trebuesc să fie conduse de o fiinţă supremă, de un «ordinator suprem». Spectacolul aparent

76 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DIN ARHIVA PANDECTELOR

Probleme de drept constituţional

al armoniei universale l-a impresionat pe om şi l-a determinat ca în lupta dintre elementele naturii şi mediul social, să-şi aleagă de arbitru, mai mult chiar, de sprijin, credinţa într'o putere superioară, eternă, dominantă. Şi pentru ajungerea acestui scop, omul, conformându-se structurii sale sufleteşti şi inspirându-se dela cerinţele naturii sale umane, a formulat cele dintâiu percepte de morală. Dar, încetul cu încetul, prin scurgerea timpului şi prin formarea organismelor sociale, domeniul moralei, larg şi atoate cuprinzător, inspirându-se numai din idea de iubire şi din sentimente de jertfă, a făcut loc domeniului mai puţin cuprinzător al dreptului. De unde perceptele moralei n'au altă sancţiune decât conştiinţa interioară a fiecăruia, preceptele dreptului se disting prin faptul că sunt susceptibile de o constrângere exterioară. S'ar părea că deosebirea dintre drept şi morală e însemnată prin hotare neîndoelnice şi că idealurile uneia merg în sens opus cu ale celeilalte. Dimpotrivă! Hotarele dreptului şi ale moralei nu sunt niciodată clar despărţite şi dreptul se sileşte şi trebuie să se silească neîncetat să pătrundă cât mai mult în domeniul moralei. Evoluţia Dreptului. In raporturile comune dintre oameni, dreptul apare totdeauna şi pretutindeni ca un factor de armonie socială, ca singurul element de existenţa căruia este legată posibilitatea de convieţuire şi colaborare socială. Dreptul este, deci, un reflex al vieţii, este înfăţişarea vieţii de toate zilele sub formă juridică. La început, raporturile de drept par să se fi redus la supunerea celui slab de către cel puternic şi forţa celui mai tare crea legea. Dar, încetul cu încetul, sentimente şi trebuinţe îşi află imediat mijloace de exteriorizare în legea de convieţuire a oamenilor, în drept. Dreptul îmbracă deci, totdeauna, formele vieţii. El este reprezentarea juridică a vieţii.

Ştim însă că vieaţa este într'o continuă şi perpetuă transformare; că aceste transformări ale vieţii nu urmează o linie dreaptă ascendentă; că progresul cunoaşte şi momente de regres şi că, chiar acest regres, este izvorul de unde-şi trage noui forţe progresul. Evoluţia vieţii se urmează deci în formă de spirală, cu salturi progresive şi reveniri la vechea formă; cu întoarceri în trecut, pentru ca din trecut să izvorească noul viitor. Până unde va merge acest progres şi unde se va opri? Iată întrebări cărora mintea omenească nu le-ar putea da nici un răspuns. Chiar de pe acum însă, unii sociologi se îngrijesc de soarta omenirii şi-şi pun chinuitoarea întrebare: «Unde vom ajunge?»[3]. Dreptul — reflex al vieţii -—urmează în totul evoluţia vieţii. El este într'o continuă şi perpetuă prefacere. Este nestabil ca şi vieaţa. îmbracă mereu şi pretutindeni variatele forme ale vieţii, pentru ca să poată răspunde totdeauna trebuinţelor dintr'un moment dat. El birue zăgazurile cele mai grele şi stă totdeauna în perfectă armonie şi concordanţă cu vieaţa. Fără această mare particularitate a sa, ar fi fost ameninţat să rămână o ştiinţă moartă, fără aplicaţie şi fără chemare în domeniul luptei zilnice. Izvoarele Dreptului. Este firesc ca dreptul înfăţişat astfel, să ne determine să cercetăm cari sunt izvoarele din cari-şi trage fiinţa. Şi este tot atât de firesc să răspundem că dânsul fiind exponentul vieţii umane, izvoarele lui trebuesc căutate în însăş această vieaţă. Nevoia zilnică a oamenilor de colaborare şi convieţuire, raporturile şi legăturile ce se stabilesc între dânşii, duc, în chip logic, la trasarea anumitor reguli de conducere socială, anumitor legi. «Dreptul se stabileşte şi se consolidează prin obişnuinţa pe care o au oamenii de a
[3] Guglielmo Ferrero — Discours aux sourds — Edit. Simon Kra, Paris, 1924.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 77 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

DIN ARHIVA PANDECTELOR |

G. ALEXIANU

se supune observării unei aceleiaş reguli, ori de câte ori se repetă acelaş fapt»[4]. Acest drept poartă numele de obiceiu sau de drept nescris şi e primul şi ar trebui să fie după noi şi cel mai important izvor al dreptului. Obiceiul e ceeace s'a socotit printr'un tacit consimţimânt să fie socotit ca obligatoriu în sensul legii şi a fost socotit multă vreme ca atare[5]. Obiceiul reprezintă totdeauna principiul conservator. El stă într'o veşnică luptă cu inovaţia, care constitue principiul progresist. «El izvorăşte în afară de voinţă, fără un concept clar despre importanţa şi efectele sale sociale; naşte în organismul social ca o nouă fiinţă organică. E oglinda unde poporul care-l fabrică, îşi va vedea, încetul cu încetul, reflectându-i-se imaginea»[6]. Vieaţa de toate zilele, cristalizată în obiceiu, este şi mai ales ar trebui să fie, izvorul de predilecţie al dreptului. Şi fiindcă vorbim de obiceiu ca izvor al dreptului, este locul să spunem că acest obiceiu, repetat şi imitat mereu, devine tradiţie. Un obiceiu care se păstrează din generaţie în generaţie, neschimbat şi nedesminţit, constitue izvorul moral al dreptului, factorul care are o influenţă precumpănitoare atunci când este vorba de a se modifica dreptul. «Această influenţă a tradiţiei se va exercita mai ales prin legile vechi, maximele tradiţionale şi uzurile constante»[7]. Dar, încetul cu încetul, obiceiurile constante ale vieţii, transmiţându-se din generaţie în generaţie, se diferenţiază, se îmmulţesc, se amestecă unele cu altele, sunt greu de perceput şi de desprins. Vieaţa în aceste împrejurări, devine ne[4] H. Capitant — Introduction au cours de droit civil. Paris, 1923. [5] R. von Ihering — Geist des Romischen Rechts, II. 1. 1880, p. 274. [6] C. O. Bunge – Le droit, c’est la force. Paris, Alfred Costes, 1920, p. 297. [7] E. H. Perreau — Technique de la jurisprudence en droit prive. Paris, 1923, p. 114.

stabilă şi nesigură. Şi atunci, din acest conglomerat de obiceiuri, cari se ciocnesc în toate chipurile, oameni speciali vin şi aleg pe acele numai cari sunt de interes general, cari se aplică într'o sferă cât mai largă, cari au o autoritate şi o tradiţie cât mai necontestată. Şi pentru a se termina cu starea de nesiguranţă şi nestabilitate, aceste obiceiuri astfel alese sunt transpuse în scris, sunt concretizate în legi. Deacum intrăm în domeniul dreptului scris. Savigny definia astfel legea: «Când dreptul pozitiv va fi atins cel mai mare grad de evidenţă şi de certitudine, te-ai putea, totuş, sustrage autorităţii lui prin necunoştiinţă sau prin rea voinţă. Poate fi deci necesar să-i dăm un semn exterior, care să-l pună deasupra tuturor părerilor individuale. Dreptul pozitiv, tradus prin limbă în caractere vizibile şi îmbrăcat c'o autoritate absolută, se numeşte lege, şi legea este unul din cele mai nobile atribute ale puterii supreme a Statului»[8]. Trei sunt caracterele principale ale legii: e obligatorie, generală şi stabilă. Dânsa emană totdeauna dela suveranitate, care consultă, în această privinţă, reprezentanţa naţională. Se stabileşte, fie ca expresie a creşterii spontanee a dreptului, fie ca rezultat al luptei pentru drept. Alături şi paralel cu aceste două mari izvoare de drept, suntem deprinşi să clasăm un al treilea izvor, jurisprudenţa. Ea constitue unul din elementele cele mai vii, cele mai bogate şi cele mai fecunde ale producţiei dreptului. Jurisprudenţa este dreptul pe care-l crează tribunalele, interpretând legea. In aplicarea legii, judecătorul are un rol suveran: interpretând, creează dreptul. El poate, prin diferite consideraţii, să împiedece sau să eludeze aplicarea dispoziţiilor unei legi. Dreptul creat însă pe această cale a tribunalelor este foarte variabil, deoarece tribunalele nu sunt ţinute să interpreteze
[8] Savigny — Traite de droit romain. I. (Trad. Gueneux.)

78 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| DIN ARHIVA PANDECTELOR

ionescu14@rdslink. să sistematizeze şi să generalizeze jurisprudenţa instanţelor de fond: e Curtea de Casaţie. la data: 20-11-2013. îl adaptează împrejurărilor actuale. Doctrina este modul de interpretare al dreptului de către jurisconsulţi şi savanţi. Această concepţie e. unul din autorii timpului. imuabil. universal şi perpetuu? Evident. sprijinită pe marea lor autoritate ştiinţifică. Doctrina contribue deci. nici universal. deci. 65 din legea de organizare a Curţii de Casaţie îi dă acestei instanţe marele rol de a unifica dreptul jurisprudenţial. veşnică. prin imitaţie. Oudot. în înţelesul de drept natural. nici imuabil.Probleme de drept constituţional legea în acelaş fel. recta ratio naturae congruens. 6/2013 | 79 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. In accepţia cea mai obişnuită a cuvântului. această interpretare devine obligatorie pentru instanţa de trimitere şi are putere de lege. Totuş. îl depăşeşte şi-i încalcă dispoziţiile. PANDECTELE ROMÂNE NR. Art. este doctrina. 17. 1846. constituind şi ultimul izvor al acestei ştiinţe. III. este locul să ne întrebăm acum dacă mai putem vorbi de o concepţie a dreptului natural. Oudot. iar judecătorul nu este ţinut a da mereu hotărîrea pe care a dat-o mai înainte. dela început. Dreptul natural. există o instanţă superioară. Vom întrebuinţa şi noi. trebuie să spunem despre dreptul natural că este idealul de justiţie şi dreptate către care tinde o societate dată. în completă contradicţie cu concepţia dreptului în general. Cicero îl numeşte: «vera lex. Această instanţă. Premiers essais de philosophie du droit. menită să armonizeze. constans. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. El stă deasupra tuturor legilor umane şi pare că originile-i sunt de esenţă divină. ajungând ca. sfera ei de aplicare se lărgeşte mereu. creând însuş dreptul. de continuă transformare. deci. la o anumită epocă a vieţii sale. dezinteresată şi liberă. corespunzând în fiecare moment cu nevoile economice şi cu idealurile morale ale unei societăţi. judecând în Secţii Unite şi interpretând într'un sens sau altul. ne găsim în faţa unei mari greutăţi de a explica acest înţeles de drept natural. 14. că. p. nici perpetuu. definiţia [9] De republica. [10] [11] M. însă.ro. 1923. dreptul natural este considerat sub forma unui drept ideal. Nu este. aşa cum am văzut-o. transmisă din generaţie în generaţie: prin ereditate. Şi. în mod indirect. să se inspire dela dânsele şi să le toarne în norme de drept. In secolul XVII şi XVIII această concepţie a dreptului natural ia o extindere neaşteptată. universal. în alte cuvinte. Jurisprudenţa vine să-l întinerească şi depăşindu-i cadrul. este obligat să ţină seamă de creaţiile jurisprudenţei. Dar ceeace contribue într'o bună măsură la crearea şi perfecţionarea dreptului. creează curente de opinie şi influenţează pe cei ce sunt chemaţi să aplice legea. deasupra tuturor acestor instanţe. Este în raport direct cu starea unei societăţi date şi variază şi se transformă paralel cu evoluţia societăţii. Cartea Românească. de năzuinţi şi de cuceriri intelectuale şi morale noui»[11]—cum se poate atunci explica această concepţie a dreptului natural ca un drept imuabil. literatură şi artă şi mărită şi transformată de fiecare generaţie de tendinţi. dreptul se elaborează necontenit ca un produs al experienţei colective şi al tradiţiei. p. Dreptul astfel înfăţişat. constantă. B. Legiuitorul. diffusa in omnes. Cantacuzino — Elementele dreptului civil. pretutideni existentă. sempiterna lex»[9]) —legea adevărată. Dacă dreptul este un reflex al vieţii «în stare de perpetuă mişcare. legea care s'a aplicat într'o pricină oarecare. la crearea juris­ prudenţei şi a legii. creând norme de drept conforme cu nevoile şi cerinţele vieţii. atunci când creează dreptul. Părerea lor. 67. să poată pune toate regulile «cari ar fi de dorit să fie transformate imediat în drept pozitiv»[10]. prin ştiinţă. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Jurisprudenţa trece de multe ori înaintea textului scris. Apoi hotărîrile date de instanţele superioare nu obligă instanţele inferioare să li se conformeze în totul. c.

nu este niciodată aşa de clar şi de explicit redat. jurisprudenţă şi doctrină. în chip firesc. aşa cum le-am văzut că rezidă în obiceiuri şi legi. Dacă textul legii este clar şi categoric. care-i ordonă judecătorului să judece şi să hotărască. 15. Iar în vechiul drept francez. Cercetarea atentă şi critică a tuturor normelor de drept. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. chiar dacă legea nu dispune.G. 65 al legii de organizare a Curţii de Casaţie. atunci când este vorba de o hotărîre. Cantacuzino. judecătorească şi legislativă. Aceasta din urmă e foarte rară şi unul din cazuri e prevăzut de art. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . suntem aduşi să cercetăm normele după cari vom face această cercetare a legii. în baza mandatului pe care-l are prin art. Era un principiu cunoscut că rolul de a interpreta legea aparţine acelui care a făcut-o: Ejus est interpretare legem. al unei societăţi date. atunci judecătorul capătă cea mai deplină libertate de acţiune. Interpretarea legilor este de trei feluri: doctrinală. Şi de răspunsul ce-şi va da. Nu tot astfel se petreceau lucrurile altădată. edictat de o minte omenească. proceselor-verbale ale discuţiilor ce-au avut loc. Şi. la data: 20-11-2013. pe cari le vom vedea îndată. atunci. să desprindă înţelesul legii din spritul general şi din economia întregii legi. In caz când totul e îndoelnic. Dacă legiuitorul însă n'a studiat nimic în lege. cit. In acest caz. Se mai poate întâmpla un ultim caz. şi anume. acela ca textele să fie contradictorii. constitue ştiinţa dreptului. Interpretarea legilor. a variat şi a îmbrăcat forme diferite în decursul timpului. apare din ce în ce mai rar. îndreptarul moralii juridice a unei societăţi şi idealul către care trebuie să tindă organizarea oamenilor. devine un adevărat legiuitor. 80 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Dacă pe această cale. religios. la un moment dat. va depinde interpretarea legii într'un sens sau altul. prezidentul Casaţiei trebuie să se adreseze Parlamentului.ionescu14@rdslink. dreptul natural se confundă cu idea de dreptate[12] şi constitue idealul moral. după modul cum ceteşti şi interpretezi cuvintele cari închid idea. cu alte cuvinte să studiem metoda ce vom întrebuinţa. cujus est condere. 3 din codul civil. întâlnim următorul dicton: les parties etaient renvoyer a se pourvoir devant le roi. desbaterilor parlamentare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dată în Secţii-Unite. să desprindă părţile cari n'au nici un înţeles şi apoi să caute să degajeze. Atunci judecătorul trebuie să facă o verificare a textelor. acest mod de interpretare. pentru a stabili sensul legii pe cale de interpretare parlamentară. atunci nu-i nevoie de nici o interpretare. nu se poate ajunge la rezultatul dorit. — op. te adresezi mai întâiu lucrărilor preparatorii. atunci trebuie să apelăm la tradiţie. etic. Evident. B. p. va căuta. în tradiţie. la o epocă dată. Astăzi. Un text de lege. materialului strâns în comisii. In această accepţie. din complexul legii. încât să nu comporte două sau mai multe soluţii. ALEXIANU atât de cunoscută a şcolii germane. Şi dacă nici cu ajutorul acestui element nu-şi va putea forma convingerea. pe lângă pedeapsa disciplinară ce se dă magistraţilor. ritorul legii este regele.ro. trebuie să-şi pună întrebarea dacă legiuitorul a vrut să continue cu tradiţia existentă sau a vrut să inoveze. c. Este inspiratorul suprem al tuturor regulelor de drept. această putere a judecătorului e îngrădită de anumite norme. adică pe calea unei noui legi. pentru a interpreta sensul. în ultima linie. că dreptul natural este un drept cu un conţinut variabil «ein naturrecht mit wechselnden Inhalt». lămuririlor cerute de deputaţi şi explicaţiilor date de ministrul propunător al legii. voinţa călăuzitoare a legiuitorului. Această cercetare şi interpretare a dreptului dintr'o epocă şi ţară o dată. Judecătorul care este chemat să interpreteze legea. care fixează înţelesul celei anterioare. care nu este respectată de instanţa de trimitere. unde fău[12] M.

et jure. se împarte în două: dreptul public şi dreptul privat. rămasă până azi neschimbată. de just. Publicum jus est. A. făcută — de redactorii codului civil — arbitrar şi adesea nenorocit[13]. XXVI. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Se deosebeşte de metoda precedentă tocmai prin ceeace constitue exegeza. adică discuţia succintă a textelor. Dreptul pozitiv e uşor de definit. după o clasificare de origină romană[14]. 42. este izvorul de inspiraţie al judecătorului. dânsa cere ca interpretarea textului de lege să nu fie căutată numai în intenţia legiuitorului. Saleilles. p. privatum. I. deoarece. Capitant — Op. 1: Hujus studii duae sunt positiones. Rousseau. Bufnoir. quod ad statum rei Romanae spectat. 1924. Guillouard — Introduction â l'oeuvre de M. Dânsa schimbă ordinea materiilor şi concepe dreptul tot sub formă de principii de lege scrisă şi cu ajutorul acestor principii şi la lumina lor. la data: 20-11-2013. ci-i depăşeşte cadrul şi se găseşte şi în afara ei. ceeace vine în contrazicere cu cele ce-am spus mai înainte. [13] L. interpretul să caute. Inst. dreptul e considerat ca un produs social. el este cuprins într'un cerc. îmbrăţişând vieaţa în complexul ei. «studiind legile civile într'un cadru armonios. imediat ce depăşeşte cadrul cercului în care este închis şi tinde să se idealizeze către cercul cel mai larg al dreptului natural. p. în decursul timpurilor. articol pe articol. I. Putem spune că este totalitatea dreptului în vigoare la un popor dat. ci. iniţiatorul şi propunătorul ei care a fost şi perfecţionată şi ridicată la rangul de dogmă de vestiţii lui elevi. să adapteze textul legii cu nevoile sociale. Şi este firesc ca această clasificare să fi rămas neschimbată.ro. Litera legii singură. In metoda exegetică. Dreptul pozitiv este deci cuprins în noţiunea de drept natural. după gruparea raţională a ideilor şi nu după împreunarea materiilor. cit. PANDECTELE ROMÂNE NR. După această metodă. în expresia şi în limbajul zilnic. de cele ce-ar reieşi la prima vedere. § 4. scoborîm pe scara descendentă a noţiunii drept.Probleme de drept constituţional Până acum. Bazată pe aceste considerente. cu atâta dificultate. este însă falsă. Dacă. Pune cel mai mare temeiu pe logică. Această şcoală părăseşte nu numai ordinea textelor. de extremă mobilitate. e metoda generalizatoare. C. Geny şi Josserand. în stare de perpetuă mişcare. Ultima metodă. quod ad singulorum utilitatem pertinet. Şi. deoarece afirmă că dreptul există numai în lege. Şi dânsa află izvorul de căpetenie al dreptului în textul legii. [15] H. raporturile individului cu grupul social căruia-i aparţine şi raporturile diverselor grupe între dânsele. 1 . aceea care a format cea mai mare glorie şi cel mai mare succes al lui Bufnoir. [14] Fr. care aleargă şi tinde neîncetat să se înglobeze în cercul dreptului natural. Acest drept pozitiv. ori de câte ori legea nu se ex- primă clar. de just. § 2. am căutat s'o definim. nu poate fi cristalizat în întregime în lege. trei sunt metodele ce au fost întrebuinţate: exegetică. dela noţiunea de drept natural. aceea care e azi în floare pretutindeni. 1. 6/2013 | 81 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. îşi depăşeşte sfera de activitate şi trece in domeniul idealului. c. publicum et privatum. pe cale de analogie şi de raţionament juridic. D. dogmatică şi generalizatoare sau raţională. dar şi ordinea titlurilor din codul civil. et jure. Graţie acestei metode s'a ajuns la o fină dialectică juridică. Reluând exemplul lui Vico. Metoda dogmatică este foarte apropiată de cea precedentă. Diviziunea dreptului. interpre­ tează legea şi ajunge la concluzii diferite. cari formează ţesutul vieţii sociale»[15]: 1. comentarea şi interpretarea sensului legii trebuie căutată numai în voinţa şi dispoziţia textului scris. întâlnim. aşa cum rezultă din litera scrisă. deci. pe care. noţiunea de drept pozitiv. răspunde celor două ordini principale de raporturi. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . dar aduce o corectare şi o oarecare libertate acestei reguli.

Se subdivide. menţinând ordinea. să organizeze şi să desvolte instituţiile de Stat. la rândul lui. forma şi organele guvernului. întreţinând relaţiile cu alte State. mai ales.ro. pe nesimţite. Astăzi. dealtminteri. H. după ce. Esmein — Elements de droit constitutionnel — Introduction. nat. după ce. percepând impozite şi în afară. 82 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ca organizator şi păstrător al ordinii publice. § 1. de jur. Legile de organizare vor fi în strânsă legătură cu această concepţie şi vieaţa însăş va căuta s'o îmbrăţişeze şi să şi-o aproprie. Nu face altceva decât. 3. care nu face altceva decât să urmeze transformările vieţii sociale şi a îndeplinit cu prisosinţă acest rol şi în domeniul vieţii publice. regulamentează funcţionarea serviciilor publice şi raporturile dintre aceste servicii şi particulari. este dreptul privat care se aplică tuturor indivizilor dintr'o ţară.ionescu14@rdslink. ba. 42. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . suverană. [18] C. Această transformare a ideii de Stat aduce o schimbare radicală în modul de gândire şi de conduită al oamenilor. vocaturque jus civile. limitele drepturilor Statului[17]. El cată să creeze Statului cetăţeni buni. p. cit. IX. I. Dreptul public conţine toate normele de drept. id ipsius civitatis proprium est. Natura comerţului şi a profesiunii de comerciant a determinat crearea acestei ramuri speciale de drept. et civ. Mai e numit şi drept [16] [17] naţional — jus civile hoc sensu[19]—ca şi întreg dreptul pozitiv. ALEXIANU 2. organizând serviciile publice. lucrând împreună pentru realizarea justiţiei şi a bunei stări»[20]. milioane de oameni au plătit cu vieaţa himera unei noţiuni greşite a ideii de Stat. In primul rând el. 4. Dreptul privat conţine totalitatea normelor de drept cari regulează raporturile personale ale indivizilor. este firesc ca dreptul penal să-şi găsească locul în această diviziune. «idea de Stat-colaborare a membrilor unui grup naţional.zându-se pe principiile Constituţiei. p. Se subdivide în patru ramuri: 1. Dreptul penal.G. pe câmpiile de bătălie. conştienţi de drep[19] «Quod quisque populus ipse sibi jus constituit. ne va arătă că dreptul. care determină forma Statului. Dreptul comercial este o ramură a dreptului civil. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Noţiunea lui se confundă cu însăş noţiunea dreptului privat. cu rezolvirea acestor conflicte de drept. la data: 20-11-2013. în vederea satisfacerii intereselor personale[16]. G. [20] L. Importanţa şi misiunea Dreptului Constituţional. 1921. Dreptul civil. Dreptul administrativ tratează despre acţiunea şi competinţa puterii executive[18]. Capitant — Op. Dissescu — Op. c. în marele răsboiu care abia s'a terminat. gent. de esenţă divină. Dreptul internaţional privat studiază raporturile particulare ce pot naşte între indivizii a două State şi se ocupă. şi-a făcut loc. Paris. ci fiind edictat în interesul colectivităţii şi aparţinând numai acesteia. guvernând. 2). 2. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. are obligaţia să urmărească şi să pedepsească toate actele periculoase ordinii sociale. (1. Inst. 3. a răsărit triumfătoare concepţia Statului — emanaţie a geniului latin — importanţa studiului dreptului constituţional este covârşitoare. Statul. în trei ramuri: 1. Duguit – Traite de droit constitutionnel. In locul noţiunii abstracte de Stat — putere comandantă. Dreptul constituţional. Dar studiul dreptului constituţional are şi altă chemare. 2. quasi jus proprium ipsius civitatis». în raporturile lor personale. care se ocupă cu regularea raporturilor dintre comercianţi. raporturile indivizilor între dânşii. p. 34. Şi cum acest drept de a pedepsi nu este de natură individuală. cit. Dreptul internaţional public e acel care regulează raporturile dela Stat la Stat. în baza cărora Statul—ca reprezentant al colectivităţii indivizilor — îşi exercită misiunea suverană în interior.

Chiar de a doua zi blocul stângii a strigat: Jos Millerand! Este fondată această pretenţiune? iată ceva ce este de examinat din punctul de vedere al constituţiunii franceze. * * * D-l P. vieaţa se poate desvolta normal. G. idealul şi scopul dreptului.Şi până ce filozofia Sfârşi-va a lumii clădire Lumea vieaţa şi-o păstrează Prin foame şi iubire. Şi dacă curioşi. format din asociaţiunea diferitelor nuanţe radicale. 6/2013 | 83 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. p. etc. Avocat O CONTROVERSĂ DE DREPT CONSTITUŢIONAL FRANCEZ: Preşedintele Republicei [1] Alegerile generale pentru Cameră dela 11 Maiu au dat naştere unei controverse. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. servind astfel Statul. ei ar vrea să se mai întrebe care este idealul şi misiunea acestui drept. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . spunând tuturor că la adăpostul Constituţiei noastre. între cari şi aceea de a pune mâna pe preşedinţia republicei. acela pe care Schiller l-a imortalizat aşa de bine în strofa de mai jos: . 1924. 33. Cum a început această acţiune? In urma mai multor întruniri s'a luat hotărîrea ca acest bloc să nu admită constituirea unui minister.O controversă de drept constituţional francez: preşedintele republicei turile şi datoriile lor. care constituia majoritatea cabinetului Poincaré a fost învins de blocul stângei. decât dacă d-l Millerand îşi dă demisia. pe care trebuie să-şi sprijine întreg viitorul. radicale-socialiste. Dubois-Richard dela facultatea de drept din Poitiers a publicat cel PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink.. Această victorie a făcut ca blocul stângei să ridice pretenţiuni de diferite naturi. hotărîre care i-a fost comunicată de d-1 Herriot. E ca un nerv nevăzut. dreptul constituţional trebuie să le apară ca cea mai minunată chemare de unificare sufletească. [1] Articol publicat în Pandectele Române. In aceste alegeri blocul naţional. la data: 20-11-2013. Păstrarea vieţii este misiunea.ro. oameni cari să fie pătrunşi de realitatea principiilor juridice şi cari. şeful blocului şi în urmă de alte personalităţi marcante din el. cu alte cuvinte să-şi pună cea mai înaltă problemă a ştiinţei de drept. care-şi răsfiră nervulele până în cele mai depărtate margini de hotare. acestora trebuie să le răspundem că există un veşnic răspuns. Argumentele acestor două moduri de a vedea au fost publicate de doi profesori de drept constituţional. de înţelegere şi iubire a Statului. D-l Millerand a răspuns că el nu vede pentru ce şi-ar da demisia. Pentru omul politic sau pentru cel care va avea menirea să facă educaţia masselor electorale. ALEXIANU Doctor în drept. socialiste. principiile dreptului constituţional sunt cheia de boltă. Iar pentru cei cari au intrat de curând sub egida ocrotitoare a Statului Român. Motivele ce a invocat le vom expune în urmă.. In acest fel legile şi-ar găsi o aplicare mai ideală şi efectul lor ar fi mai îmbucurător. Caetul 6-7. Partea a IV-a. după natura firească a lucrurilor. din convingere. să le împărtăşească şi aplice.

D-l Millerand este hotărît a face tot ce depinde de el pentru a asigură respec­ tarea Constituţiunii şi pentru a îndepărta un precedent al cărui pericol nu se poate măsura». Preşedintele republicei comunică cu Camerele prin mesagii cetite la tribună de un ministru. Legea din 25 Februarie 1875 zice în art. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Art. 7. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . 6. Art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. El le face cunoscut Camerelor îndată ce interesul şi siguranţa Statului o permite. El este numit pe şapte ani. Fiecare act al preşedintelui republicei trebuie să fie contrasemnat de un ministru. dar nu mai mult de o lună şi nici mai mult de două ori într'aceeaş sesiune. Preşedintele ţine de a sa datorie către republică şi Franţa de a sta până la termenul legal al mandatului său. în adevăr. un precedent ale cărui urmări nu se pot calcula.EM. 2: Preşedintele republicei este ales cu majoritate absolută a voturilor de către Senat şi Cameră întrunite în adunare naţională. Iar după legea din 16 Iulie 1875 asupra raporturilor dintre puterile publice. preşedintele republicei. Art. 8. Richard. El promulgă legile votate de Camere . Dispune de forţa armată. CULOGLU dintâiu în ziarul «l'Oeuvre» în ziua de 7 Iunie un articol asupra acestei chestiuni. în circumstanţele prezente respectul Constituţiunii nu permite preşedintelui republicei să rămâie şi deaceea atitudinea lui constitue. Numeşte în toate funcţiunile civile şi militare. Are dreptul să convoace în mod extraordinar Camerele.ro. Iată ambele teze formulate în scurt. c. la data: 20-11-2013. Preşedintele republicei nu este răspunzător decât de înaltă trădare. Un element necesar pentru judecarea lor este textul Constituţiunii. după ce acesta se pronunţase în public contra scrutinului de arondisment şi că d-l Millerand i-a spus atunci: «am crezut totdeauna că preşedintele republicei nu poate să facă abstracţie de modul său de a vedea şi că. Are drept de graţie. Prezidează solemnităţile naţionale. Este reeligibil. Art. Cum pune d-l Dubois-Richard chestiunea pentru susţinerea tezei sale? D-sa spune că în Decemvrie anul trecut a avut o convorbire cu d-l Millerand. Art. răspunde d-l D. 5: Preşedintele republicei poate cu avizul conform al Senatului să disolve Camera Deputaţilor înaintea expirării legale a mandatului ei. Constituţiunea a fixat la şapte ani durata mandatului preşedinţial. printr'un mesagiu motivat să ceară celor două Camere o nouă deliberare care nu poate fi refuzată. nu. Articolul este precedat de cuvintele: «respectul constituţiunii nu permite d-lui Millerand să rămâie la Elyseu». In termenul fixat pentru promulgare. Preşedintele republicei negociază şi ratifică tratatele. «In comunicatul emanat dela preşedinţia republicei — zice d-l DuboisRichard— după vizita d-lui Herriot se ceteşte pasajul următor: deputatul din Rhone. poate. Preşedintele republicei promulgă legile în luna care urmează după ce s'a transmis guvernului legea definitiv adoptată. El poate să le proroge. 2. amnestiile nu pot fi acordate decât prin lege. Art. preşedintele mai are următoarele drepturi: Art. Ei bine. 3: Preşedintele republicei are iniţiativa legilor ca şi membri celor două Camere. El pronunţă închiderea sesiunii. dacă nu în toate 84 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6: Miniştrii sunt solidar răspunzători înaintea Camerelor de politica generală a guvernului şi individual de actele lor personale. d-l Millerand a declarat că nu poate primi să examineze o chestiune pe care respectul legii o opreşte de a fi pusă. ridicând chestiunea preşedinţială. Trimişii şi ambasadorii puterilor străine sunt acreditaţi pe lângă el.ionescu14@rdslink. supraveghează şi asigură executarea lor.

prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Apoi dacă nu este răspunzător n'are oare dreptul să-şi spue orice părere ar avea în chestiunile importante ale ţării în timpul celor şapte ani ale exerciţiului mandatului ce i-a încredinţat congresul naţional? Să fie oare acest preşedinte.ro. la data: 20-11-2013. care prepară şi execută politica voită de majoritate este absolut necesar ca el să nu fi luat poziţie contra acestei majorităţi. are dreptul a avea o părere personală şi a o exprima în faţa ţării. Din apropierea acestor elemente constituţionale diferite se deduce soluţiunea problemei ce ne interesează». o simplă iscălitură fără drept de a ceti ce iscăleşte. altfel situaţiunea lui ar fi imposibilă şi ridicolă». trebuie să-şi arate punctul său de vedere personal» şi că a adăugat: «aşa am făcut pronunţând discursul dela Evreux şi intervenind asupra proporţionalei». el este ales de Cameră şi Senat. că el este o fiinţă vie. El n'are. D-sa continuând zice: «preşedintele consiliului este responsabil. Unde este contradicţia? D-l Dubois-Richard începe desvoltarea argumentelor sale citând textul art. «Din moment ce preşedintele republicei — zice d-sa — prezidează consiliul de miniştri. 6/2013 | 85 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. că preşedintele republicei este ales pe termen de şapte ani. al cărui şef este preşedintele consiliului. Şi acum în urmă am văzut că cel desemnat de Cameră n'a fost ales la Versailles. bine înţeles exerciţiul material al puterii. că trebuia să fie dotată cu inteligenţă şi voinţă. Pentru ca un preşedinte de republică să nu fi luat poziţie în trecut contra părerii unei majorităţi ieşită din alegeri PANDECTELE ROMÂNE NR. Cum să se deducă deaci soluţionarea problemei? Problema este dacă noua majoritate are dreptul să ceară demisia preşedintelui republicei şi dreptul de a se pune în grevă. Din textele citate mai sus rezultă că preşedintele republicei are supravegherea şi direcţiunea afacerilor generale ale Franţei. sluga Camerei (le laquais) ori este supraveghetorul general al Statului? Să fie el o simplă momâie fără inteligenţă şi fără cuvânt.ionescu14@rdslink. Slugă a Camerei n'are cum fi acel care este investit cu aceleaşi drepturi ca şi regele Angliei şi Regele nostru şi care are dreptul a cere Camerei o nouă deliberare. El are dreptul de a avea o părere contrarie Camerei şi a i-o spune cerându-i o nouă deliberare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. D-l Dubois-Richard recunoaşte că «teza pe care o susţine preşedintele republicei nu se izbeşte de litera textelor. dar nu este răspunzător. are dreptul a o proroga şi chiar de a o disolva cu avizul Senatului. se întreabă d-l Henry Leyret în cartea sa întitulată le president de la republique. dar apare în contradicţie cu spiritul lor». Litera legii este prea precisă pentru a lăsă loc la căutarea spiritului ei. El cade când modul lui de a vedea este desaprobat de Cameră. când crede că este trebuinţă — căci obligaţiune constituţională nu există — n'are cum ieşi dreptul majorităţii noui alese de a-i cere demisia.O controversă de drept constituţional francez: preşedintele republicei împrejurările dar cel puţin în cele importante. c. Să vedem mai departe argumentele d-lui Dubois-Richard. o stampilă automată care cade din cer pe decretele miniştrilor? Sluga Camerei n'are cum fi căci nu e nici măcar ales de ea singură. întrunite în congres sau cum se zice în adunare naţională. care este lăsat în sarcina guvernului răspunzător. Dar d-l Dubois-Richard explică afirmaţiunea sa. Din faptul că preşedintele republicei poate prezidă consiliul de miniştri. Preşedintele republicei prezidează consiliul de miniştri. este un drept constituţional al lui şi exerciţiul acestui drept n'are cum să fie considerat ca contravenind spiritului textelor constituţionale.

mai cu seamă când a propus pentru Irlanda legea numită «Home-Rule». Poziţiunea preşedintelui republicei «ar fi fost imposibilă dacă intenţiona să-şi menţie punctul său de. «Situaţiunea lui ar fi fost ridicolă dacă. a făcut progres şi este şi natural să fie aşa. Atunci când va fi votat îi rămâne preşedintelui republicei să decidă dacă îşi pune iscălitura pentru a promulga legea sau dacă nu-i convine mai bine să-şi dea demisia. demnitatea lui din Stat în aceea de funcţionar. iar Camera numai pe patru. El poate să-şi exprime orice părere în acel consiliu. cu trecerea anilor. Aceasta n'a împiedecat-o de a-l ţine la putere mai 86 | PANDECTELE ROMÂNE NR. CULOGLU trebuie ca el să nu fi avut nici un fel de idei politice în vieaţa lui sau să fi ghicit care are să fie peste câţiva ani părerea unei viitoare majorităţi. pentru a nu produce o perturbare în ţară. el a fost pentru reprezentarea proporţională şi o crede şi astăzi bună. In adevăr. Faptul că preşedintele republicei prezidează sau mai exact are dreptul a prezida consiliul de miniştri nu poate să-i schimbe caracterul de nerăspunzător. c.ionescu14@rdslink. să dea orice sfat. după ce a luat poziţie şi ar schimba opinia pentru a-şi păstră postul». cum este practicată în Anglia. trebuia el oare să se pronunţe pentru amnestie contra părerii Camerei şi a guvernului deatunci ? Idea amnestiei.ro. vedere. el fiind ales pe şapte ani. opinia lui şi-o păstrează continuând de a-şi exercita mandatul pe termenul celor şapte ani cu condiţiunea de a nu se pune în conflict cu guvernul şi corpurile legiuitoare. Pentru ce? Pentrucă într'un asemenea caz el vine în conflict cu guvernul şi cu puterea legiuitoare. D-l Millerand sau mai exact guvernul din timpul preşedinţiei lui n'a ridicat această chestiune. vrea scrutinul de arondisment. Patriotismul lui i-ar fi dictat această demitere. ca un preşedinte respectos al voinţei ţării. dar ţara vrea să schimbe acest mod de reprezentare. cum spune şi d-l Dubois Richard: «într'o democraţie ultimul cuvânt nu poate aparţine acelui care n'are de dat socoteală». Când s'ar fi votat legea amnestiei d-l Millerand ar fi putut foarte bine să o promulge. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Tot aşa şi cu legea electorală. De loc. cu timpul se uită toate şi cei condamnaţi sau ameninţaţi au suferit destul. Şi este natural să fie aşa pentrucă. guvernul rămâne însă liber pe deciziunea sa. după aprecierea ţării. Aşa este şi în monarhiile constituţionale. la data: 20-11-2013. Să cităm însă mai departe cuvintele pentru cari crede d-l Dubois-Richard că din faptul prezidării consiliului de miniştri rezultă obligaţiunea preşedintelui republicei de a şi da demisia şi prin urmare dreptul partidului care a triumfat în alegeri de a i-o cere. de ministru răspunzător. Adică monarhii constituţionali să fie ei totdeauna de acord cu legile pe cari i le supun la promulgare primii lor miniştri? Este cunoscută aversiunea personală pe care o avea regina Victoria contra primului ministru Gladstone. Noua majoritate poate să fie pentru amnestie. Evident că guvernul poate să treacă peste părerea preşedintelui republicei şi că poziţiunea acestuia ar fi fost imposibilă dacă constituţiunea l'ar fi făcut solidar răspunzător cu guvernul.EM. pentrucă primul ministru ar fi invocat propria lui responsabilitate pentru a face să prevaleze punctul lui de vedere în deliberările guvernamentale: într'o democraţie ultimul cuvânt nu poate aparţine acelui care n'are de dat socoteală». cu Camera şi cu Senatul. Dar tocmai aceasta n'au vrut legile constituţionale cari regulează raporturile dintre puterile prezidenţiale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. forţamente în timpul magistraturii lui o să se facă cel puţin odată alegeri generale. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR .

Dar tocmai această situaţiune a fost îndepărtată de legile dela Februarie şi Iulie 1875 pentru a crea o altă situaţiune şefului Statului. ba chiar în cursul sesiunii.ro. Părerea lui este cunoscută când este ales. stânga vrea să facă un om de partid. Pentru a preveni eventualitatea unei disolvări pe care atitudinea şefului Statului nu lasă să fie prevăzută. Argumentaţiunea d-lui Millerand este inatacabilă a răspuns acest ilustru profesor la întrebarea ce i-a pus d-l E. fiecare Cameră va voi să aibă la Elyseu omul ei: am risca să schimbăm pe preşedinte la fiecare legislatură. Campania actuală pune însă o chestiune foarte gravă. la data: 20-11-2013. chestiune care are să vie la ordinea zilei. Se pare că d-l Millerand n'a schimbat-o. Din teoria d-lui Dubois Richard ar rezulta că preşedintele republicei ar fi ceeace eră marele om de Stat A. adică al partidului care are acum majoritatea într'o singură din cele două Camere legislative. imparţial prin definiţiune şi pe care funcţiunea sa îl ridică deasupra grupurilor politice oricari ar fi ele. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | .O controversă de drept constituţional francez: preşedintele republicei mulţi ani nici de a se opune la discutarea legii ce propunea el şi guvernul lui. Gascoin. proiecte de legi pe cari conştiinţa lui i-ar interzice de a le iscăli şi deaci ar veni conflict şi prin urmare demisiune. La aceasta d-l Barthelemy răspunde: «nu contest că în mod practic Camerele pot obliga pe preşedinte a se retrage. Consti- tuţiunea interzice pur şi simplu Capului Statului de a se amesteca în alegeri. 6/2013 | 87 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cartelul stângei nu tinde la altceva decât la modificarea in esenţa ei chiar a Constituţiunei. el întrunia o dublă calitate: aceea de şef de Stat şi de şef de guvern având dreptul a lua parte la desbaterile adunării naţionale şi a susţine prin viu graiu politica sa. In realitate d-l Millerand n'a făcut altceva decât de a expune cu corecţiune şi în termeni moderaţi incontestabilele dificultăţi ale zilelor de azi. D-l Dubois-Richard dă de o parte toate textele constituţionale pentru a raţiona pe o chestiune de fapt aceea că d-l Millerand ar fi contra amnestiei — ceeace a dovedit că nu era prin faptul că a oferit guvernul d-lui Herriot. Este răsturnarea de către o singură adunare a întregului nostru edificiu constituţional». Şeful Statului ar fi astfel stăpânit de o fracţiune a Camerei. I se impută discursul din Evreux. Dintr'un preşedinte. redactor al ziarului Figaro. Gascoin atrage atenţiunea d-lui Berthelemy că stânga ar putea prezenta d-lui Millerand. promotorul ei şi. puterea executivă ar fi astfel supusă celei legislative. decanul facultăţii de drept din Paris. ori. «Preşedintele republicei are dreptul să aibă orice părere-i place. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Şi adaugă: «Dacă se creează un asemenea precedent. c. opiniune formulată de d-1 Henry Berthelemy. ca oricare cetăţean se bucură de libertatea de cugetare.ionescu14@rdslink. D-l E. Dar faptul acesta chiar ar constitui o violare a Constituţiunii. că ar fi contra scrutinului de arondisment. Nu se poate de altă parte pune la îndoeală sinceritatea convingerilor sale republicane. PANDECTELE ROMÂNE NR. Thiers când eră şeful Statului. Astfel am fi lipsiţi de stabilitatea pe care legiuitorul din 1875 a voit să o puie alături de miniştrii efemeri». In asemenea teorie este mai bine a se spune curat şi lămurit că termenul de şapte ani trebuie şters şi că preşedinţia republicei aparţine partidului învingător în alegeri. d-l Millerand a fost strict neutru în ultima consultare populară. * * * Nu m'aş fi încumetat a discuta această chestiune dacă n'aş fi luat cunoştinţă de o opiniune contrarie celei a d-lui Dubois Richard.

virtutea şi moderaţiunea. c. Este însă de observat că loviturile de Stat şi revoluţiunile sfârşesc totdeauna în despotism după cum se vede bine şi precis din perioada revoluţiunii franceze dela 1789 şi până la 1799.ro. Chestiunea de drept — singura care ne interesează — rămâne. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Chestiunea politică a fost rezolvată. CULOGLU 88 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Respectul legilor însă asigură progresul şi fericirea popoarelor. Saint Cloud (Seine et Oise) EM.EM. condiţiunile indispensabile oricărei forme de guvern sunt onoarea. la data: 20-11-2013. Şi cum zice Montesquieu. CULOGLU * * * D-l Millerand şi-a dat demisiunea. Ştim că constituţiunile pot fi abrogate prin lovituri de Stat şi revoluţiuni.ionescu14@rdslink.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. c.ionescu14@rdslink.ACTE NORMATIVE COMENTATE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 .ro.

prin comanda: #2077 .ro. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. c.

which consist in repealing certain cases when a judgment may be challenged for major illegalities. on the particular cases when a judgment may be challenged in a criminal trial. REZUMAT Articolul reprezintă o analiză punctuală a modificărilor intervenite prin Legea nr. 2/2013 referitor la cazurile . unconstitutionality. pr. the paper examines the changes occurred in the above-mentioned text. 3859 din Codul de procedură penală. asupra cazurilor în care se poate face recurs în procesul penal. pen. 89 part I of 12 February 2013 which came into force on 15 February 2013. 2/2013 referitor la cazurile în care se poate face recurs prevăzute de dispoziţiile art. cea de „introducere anticipată a filozofiei noului Cod de procedură penală” și cea de degrevare a instanţei supreme. Keywords: relieving courts. 3859 C. the author also expressing his opinion on the unconstitutionality and non-conformity with the European Convention of some of these changes. precizate în expunerea de motive. 3859 of the Code of Criminal Procedure. as provided by art. Code of Criminal Procedure. Starting from the reasons behind the adoption of this law. appeal..ro. prin comanda: #2077 ACTE NORMATIVE COMENTATE | .02.Probleme relevante privind modificările intervenite prin Legea nr. c. dr. Probleme relevante privind modificările intervenite prin Legea nr. Pornind de la raţiunile adoptării legii. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătorești publicată în Monitorul Oficial nr. 89 partea I din 12. articolul examinează modificările intervenite în PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink.02. Prof. 6/2013 | 91 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.2013. la data: 20-11-2013. the extent to which these changes are beneficial and justified and the effects of these changes in practice.2013 intrată în vigoare la data de 15. Ioan GRIGA ABSTRACT The paper aims at a detailed analysis of the changes brought by Law 2/2013 on some measures for relieving courts as published in the Official Gazette of Romania no. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. that of “anticipatory introduction of the philosophy of the new Code of Criminal Procedure” and that of relieving the supreme court.. specified in its rationale. univ. prevăzute de art.

Aşa fiind. în cauzele în care recursul este unica cale de atac. 771 din 1 martie 2013. precizarea făcută în doctrina de specialitate potrivit căreia „acolo unde nu există apel. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. recurs. 3859 pct.Gr. 2 din 1 februarie 2013 referitoare la unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 361 alin. secţia penală. Dintre modificările prevăzute de textul art. Edificatoare este în acest sens. 3859 C. autorul expunându-și totodată opinia și referitor la neconstituţionalitatea și la contrarietatea cu convenţia europeană a unora dintre aceste modificări.ro. a 2-a revăzută. fiind textul art. O primă observaţie este aceea că aceste modificări care constau în abrogarea sau restrângerea unor cazuri în care se poate face recurs. publicată în M. care constau în abrogarea unor cazuri în care se poate face recurs pentru nelegalităţi majore. 3856 alin. imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. decizia nr. este confirmată prin soluţiile pronunţate recent de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.]. Drept urmare. evident corectă. (1) teza a 2-a din actualul C. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nu pot fi atacate cu apel. recursul declarat împotriva acelei hotărâri judecătoreşti preia funcţiile apelului. o parte sunt explicate şi justificate prin „introducerea anticipată a filozofiei noului Cod de procedură penală” aşa cum se [1] [2] Gr. 3859 C. 2/2013 [temeiul de drept care consacră această regulă. pr. potrivit art. nepublicată. nr. 2 din 15 februarie 2013[2]. în recursul declarat împotriva hotărârilor care. prevăzute de actualul Cod de procedură penală. pen. prin comanda: #2077 | ACTE NORMATIVE COMENTATE . pr. Teoria şi practica recursului penal. 2 din 15 februarie 2013. măsura în care aceste modificări sunt benefice și justificate și efectele acestor modificări în practică. Of. 89 din 12 februarie 2013. (3) C. recursul trebuie să înlocuiască lipsa căii de atac de fond şi să îndrepte erorile de fapt ce s-au produs”[1]. 3859 C. în redactarea anterioară modificărilor intervenite prin Legea nr. Hamangiu. 65. acte normative comentate Cuvinte-cheie: degrevarea instanțelor judecătorești.ionescu14@rdslink. 2. În urma examinării modificărilor aduse prevederilor art. în opinia noastră. regulă potrivit căruia atunci când legea nu prevede calea de atac a apelului. pen.. pen. neconstituționalitate. vor putea fi invocate şi cazurile de casare care au fost abrogate sau restrânse prin Legea nr. Ed. Codul de procedură penală. pr. pr. Această interpretare. ed. s-a casat hotărârea şi s-a dispus trimiterea cauzei în vederea rejudecării pentru lipsa motivării. pr. pen. 9. Această observaţie rezultă din una dintre regulile care guvernează sistemul căilor ordinare de atac în procesul penal. c. apel şi recurs. recursul devine practic un apel în care se pot invoca pe lângă orice motiv de netemeinicie şi orice motiv de nelegalitate dintre cele prevăzute de art. sunt operante numai pentru acele hotărâri judecătoreşti pentru care legea prevede că sunt supuse controlului prin cele două căi de atac ordinare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. se impun următoarele observaţii: 1. intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013.Ioan GRIGA textul susmenţionat. p. ÎCCJ. 2007. 92 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Theodoru. secţia penală. prin Legea nr. pen. la data: 20-11-2013. prin care s-a admis recursul în temeiul art.

considerăm că se impun următoarele observaţii: Aşa cum rezultă din expunerea de motive. pr. pen. 3859 alin.ionescu14@rdslink. rezultă că necesitatea modificărilor asupra cazurilor prevăzute de art. 438 alin. Or. ci luarea măsurilor legale de completare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie | urgentă a schemei de personal a Secţiei Penale a Înaltei recurs | Curţi de Casaţie şi Justiţie cu numărul de judecători care noul Cod de procedură penală lipsesc din cadrul acestei secţii. (1) pct. pen.ro. care se referă la cazul când „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înţelege”. în expunerea de motive sunt prezentate dificultăţile mari cu care este confruntată instanţa supremă „în condiţiile acestei crize accentuate de resurse umane”. la data: 20-11-2013. concretizată în faptul că în schema acestei secţii au rămas în prezent doar 23 de judecători în loc de 35 de judecători cât prevede organigrama legală a acestei secţii. În continuare. în forma şi conţinutul adoptat prin Legea nr. a unei supraîncărcări cu un volum de dosare care depăşeşte posibilităţile normale ale celor 23 de judecători rămaşi în secţie. (1) noul C. motivează în expunerea de motive. Este adevărat că prin art. cu argumentarea că introducerea lor răspunde necesităţii de degrevare a instanţei supreme. 438 alin. 3859 C. pr. constau în abrogarea unor cazuri de nelegalităţi majore dintre care unele sunt prevăzute ca şi cazuri în care se poate face recurs în casaţie – cale extraordinară de atac – în noul Cod de procedură penală (art. 2/2013 referitor la cazurile . prin comanda: #2077 ACTE NORMATIVE COMENTATE | . 9 noul C. 3859 pct. În opinia noastră. în care se poate face recurs. PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 93 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 3859 alin. pentru că acest caz este prevăzut ca şi caz de recurs în casaţie potrivit art. 438). pen. c. 9 C. Privitor la aceste modificări şi la modul cum sunt justificate. pr. 3. (1) C. pen... Ne vom referi în continuare la această categorie de modificări în care intră următoarele: – Abrogarea punctului 9 a art. în opinia noastră soluţia logică şi legală. în sensul că în cadrul Secţiei Penală funcţionează un număr de 23 de judecători din numărul total de 35 de posturi de judecători prevăzute pentru această secţie a instanţei supreme”. pr. O altă parte a modificărilor art. 135/2010. raportat la volumul foarte mare de dosare – unele exagerat de voluminoase – se ajunge la concluzia că este necesară degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin abrogarea şi restrângerea cazurilor prevăzute de art. pen. Abrogarea acestui caz de recurs este de neînţeles pentru argumentul invocat în expunerea de motive (privind introducerea anticipată a filozofiei noului Cod de procedură penală).. care constă în lipsa resursei umane la nivelul Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie... (1) C. În raport de această cauză. modificările propuse şi adoptate în materie procesual penală „au ca punct de plecare situaţia actuală la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. de altă natură. propunerea de abrogare este nejustificată. pen. pr. pr. 118 din proiectul legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală se propune abrogarea pct. iar drept urmare.Probleme relevante privind modificările intervenite prin Legea nr. nu este cea a modificării Codului de procedură penală privitor la cazurile în care se poate face recurs. în raport de situaţia invocată şi de argumentele prezentate în expunerea de motive. este motivată de o realitate temporară. 9 al art.

Ed. C. decizia instanţei de apel admite apelul procurorului. 66/1983. Bucureşti. 2007. 1993-1994. În opinia noastră propunerea de abrogare este nejustificată. invocăm următoarele: – Acest caz de recurs. pen.J. nu trebuia abrogat integral. 9/1994. pr. 438 alin. nu trebuia abrogat ci reformulat. În justificarea opiniei că acest caz prevăzut de pct. atunci când priveşte cereri esenţiale. pr. 209. pp. Apel Ploieşti.[3] – Abrogarea pct. p. precum şi cu privire la pedeapsă. de exemplu. pen. a 2-a revăzută. 3899 pct. 1994. În opinia noastră acest caz. iar dispozitivul este în dezacord cu considerentele prin care se argumentează necesitatea aplicării altei pedepse decât cea arătată în dispozitiv. în C.Gr. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. desfiinţează sentinţa de achitare şi condamnă inculpatul la pedeapsa închisorii de 5 ani.P. decizia instanţei de apel va rămâne o hotărâre definitivă.P. Apel Bucureşti. c. la data: 20-11-2013. decizia nr. Hamangiu. se ridică întrebarea. care în doctrină şi în jurisprudenţă. decizia penală nr. Este adevărat că în proiectul legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală. Evident că. 14 a art. pen. 16. în formularea dată de Comisia de elaborare. ceea ce este de neconceput. În acelaşi sens.Ioan GRIGA acte normative comentate Fără a antama argumentele ştiinţifice care au impus reglementarea acestui temei de casare în recurs ca şi cale ordinară de atac în actualul Cod de procedură penală (art. există referiri relevante în doctrina de specialitate cu exemplificări concrete din jurisprudenţă. pen. 438 noul C. să nu fie abrogat.P. Concret. 9 noul C. iar ulterior.ro. 10 a art. decizia nr. secţia a I-a penală. care va fi calea de atac. 167. p. Prima teză a acestui caz de recurs – astfel cum considerăm că trebuia reformulat – când instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel. în ipoteza în care decizia instanţei de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei ori există o contradicţie între considerentele şi dispozitivul hotărârii.J. 91. cum ar fi existenţa unei cauze care înlătura [3] Gr. netemeinică şi nelegală. 17/1993. C. pr. poartă denumirea de „omisiune esenţială”. 3859 alin. Apel Bucureşti. p. 438 pct. pen. este un caz care a fost avut în vedere de comisia de elaborare a noului Cod de procedură penală. 94 | PANDECTELE ROMÂNE NR. (1) pct. la motivare. (1) C. la art. când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi. de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului. 9) şi care au determinat păstrarea acestui temei de casare şi în textul art. în C. Trib. care va fi remediul procesual în cazul în care. ed. în Dreptul nr. în C. şi s-a concretizat în cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 324-326. 14 noul C. într-a asemenea ipoteză.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 | ACTE NORMATIVE COMENTATE . decizia penală nr. 118 se propune abrogarea acestui caz de recurs în casaţie. şi a propunerii ca pct. pr. pr. 552/1994. (1) C. ci reformulat după cum urmează: când instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel care erau de natură să modifice esenţial soluţia ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului. Teoria şi practica recursului penal. 1994.. C. considerentele deciziei sunt contradictorii cu privire la existenţa faptei şi vinovăţiei. 10 art. 3859 alin. 147/1994. secţia a I-a penală.J. Theodoru. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ca remediu procesual. p.

secţia penală. cit. 2729/2000. p.. pr. nu poate rămâne fără remediu. în opinia noastră. decizia nr. Privitor la asemenea omisiuni esenţiale. există referiri relevante în doctrina de specialitate cu exemplificări concrete din jurisprudenţă. CSJ. prin comanda: #2077 ACTE NORMATIVE COMENTATE | . PANDECTELE ROMÂNE NR. deoarece este un mijloc de apărare care atrage o altă soluţie. reprezintă tot o omisiune esenţială care. netemeinică şi nelegală care produce motive de apel grave efecte. fie prin respingerea lui. 17 al art. în asemenea situaţii omisiunea este gravă deoarece se referă la exercitarea dreptului la apărare şi este de natură a garanta inculpatului drepturile şi interesele legitime în proces şi pentru că. fie prin admiterea. este de natură să influenţeze fundamental soluţia procesului (din condamnare în achitare). Soluţia pe care o vedem este.J. Atunci când aceste cereri sunt esenţiale şi au fost formulate ca motive de apel şi susţinute în faţa instanţei de apel.Probleme relevante privind modificările intervenite prin Legea nr. Iată. Ne referim la ipoteza în care prin decizia instanţei de apel. a fost admis apelul procurorului. 2000.Gr. că prin abrogarea integrală a acestui caz de recurs şi respectiv a pct. 438 noul C. într-o infracţiune de trafic de influenţă pentru care s-a aplicat o pedeapsă de şase ani închisoare (deci în limitele prevăzute de lege). – Abrogarea pct. în B. cum este provocarea. ceea ce este inadmisibil şi de neconceput. ne aflăm în faţa unei omisiuni esenţiale. dreptul la apărare | decizia instanţei de apel care conţine asemenea omisiuni esenţiale omisiuni esenţiale | rămâne o hotărâre definitivă. 380. în care decizia instanţei de apel. p.”[4] – Omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa asupra unor motive de apel care ar fi de natură să modifice soluţia procesului. a fost desfiinţată parţial sentinţa şi s-a schimbat greşit încadrarea juridică. pen. caracterul penal al faptei sau a unei cauze care înlătură răspunderea penală – formulate în faţa instanţei de apel – nu poate fi ignorat pentru că. pen. evident nelegală. de comisia de elaborare a noului Cod de procedură penală. iar instanţa nu s-a pronunţat cu privire la o astfel de cerere şi nici prin motivarea vinovăţiei inculpatului. totodată. la data: 20-11-2013. o altă situaţie. În acest sens s-a arătat „că atunci când s-a cerut de către inculpat constatarea unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei sau o circumstanţă atenuantă obligatorie. 6/2013 | 95 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (1) C. 3859 alin. asupra căreia instanţa trebuie să se pronunţe. desigur. nu exclude o astfel de cauză. aşa cum am mai arătat. Iată câteva argumente care demonstrează.. temei de [4] Gr. considerarea acestei nelegalităţi ca un caz în care. de exemplu dintr-o infracţiune de primire de foloase necuvenite pentru care s-a aplicat o pedeapsă de un an închisoare. 2/2013 referitor la cazurile . 329.ro. în opinia noastră. 14 din art. nu va putea fi îndreptată în recurs în baza acestui temei care permitea casarea ei şi menţinerea sentinţei instanţei de fond care este legală şi temeinică.. concretizat prin prevederea cazului de recurs în casaţie mai sus menţionat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. op.ionescu14@rdslink. care se referă la situaţia în care faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică. pr. argument avut în vedere. c. prin hotărârea pronunţată în latura penală a cauzei s-a făcut o greşită aplicare a legii penale. Theodoru.. omiterea instanţei de apel de a se pronunţa înseamnă o omisiune esenţială tratată ca un caz de casare.

Ioan GRIGA

casare care se încadrează în cazul de recurs prevăzut de pct. 172 din art. 3859 alin. (1) C. pr. pen., aşa cum s-a arătat, de altfel, şi în doctrina de specialitate.[5] În deplin acord cu cele arătate în doctrina de specialitate privitor la cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. pr. pen., considerăm că, pentru considerente de rigoare şi precizie cu privire la natura nelegalităţilor care se încadrează în acest caz de recurs (care pot fi numai încălcări de drept penal substanţial) textul art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. pr. pen. (nemodificat prin Legea nr. 2/2013) ar trebui să fie completat în următoarea formulare: „când hotărârea este contrară legii penale sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii penale”. – Abrogarea pct. 18 al art. 3859 alin. (1) C. pr. pen. care se referă la cazul în care s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau condamnare. Ne referim la cazul când decizia instanţei de apel, care admite apelul procurorului, desfiinţează sentinţa de achitare şi pronunţă condamnarea este rezultatul unei erori grave de fapt constând în aceea că „se susţine că la dosar există probe de vinovăţie, când, în realitate acestea nu există... sau când se consideră că o anumită mărturie, un anumit act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existenţa unei împrejurări, când din aceste mijloace de probă rezultă contrariul”[6]. Într-un asemenea caz, decizia instanţei de apel de greşită condamnare, este fără remediu, ceea ce este de neconceput. Relevant pentru menţinerea în continuare a acestui caz de recurs şi pentru introducerea acestui caz, distinct şi în noul Cod de procedură penală, pentru recursul în casaţie, sunt argumentele prof. Traian Pop, care a arătat „Este raţional şi juridic ca interesul superior al justiţiei – constatarea adevărului – să prevaleze formalismului procesual. Legea şi justiţia nu se pot preta la acoperirea neadevărurilor când strigă contra lor eroarea grosieră, numai pentru teoria separaţiunii între fapt şi drept. Ce drept poate fi acela care este aşezat pe un drept a cărui greşită constatare sare în ochi, tulbură spiritul omului, constituie o aberaţie, loveşte realitatea evidentă sau este contrazis de adevăruri necontestate? Fără acest ventilator (controlul erorii de fapt grosiere) justiţia s-ar sufoca.”[7] – Abrogarea pct. 20 al art. 3859 alin. (1) C. pr. pen. care se referă la situaţia când a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Ne referim la cazul în care, după condamnarea inculpatului prin sentinţă de către instanţa de fond, a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului iar instanţa de apel prin decizia pronunţată nu a făcut aplicarea acestei legi. Legea penală nouă poate fi mai favorabilă în ceea ce priveşte condiţiile de incriminare, formele în care poate fi săvârşită fapta ori privitor la sancţiunile care pot fi aplicate. Or, în cazul unor asemenea ipoteze, este de neconceput să nu existe un remediu prin care să se facă aplicaţiunea
[5] [6] [7]

acte normative comentate

Gr.Gr. Theodoru, op. cit., p. 356. Gr.Gr. Theodoru, op. cit., p. 373. T. Pop, Drept Procesual Penal, Vol. IV, Cluj, 1948, p. 463.

96 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| ACTE NORMATIVE COMENTATE

Probleme relevante privind modificările intervenite prin Legea nr. 2/2013 referitor la cazurile ...

principiului legii penale mai favorabile prevăzut de art. 13 C. pen. (sau poate chiar a principiului retroactivităţii legii penale prevăzut de art. 12 C. pen.). Privitor la acest caz, considerăm că el trebuia menţinut în următoarea reformulare: „când a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului iar decizia instanţei de apel nu a făcut aplicaţiunea acesteia”. Chiar şi în ipoteza în care acest caz rămâne abrogat, în opinia noastră soluţia este aceea de a considera această nelegalitate un caz în care prin hotărârea pronunţată, în latura penală s-a făcut o greşită aplicare a legii penale, şi că există temeiul de casare care se încadrează în pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. pr. pen. – Modificarea pct. 14 al art. 3859 alin. (1) C. pr. pen. care se referă la cazul când s-au aplicat pedepse greşit individualizat în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege, în sensul abrogării primei teze şi menţinerii tezei a doua când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. În opinia noastră acest caz nu trebuia abrogat ci reformulat, astfel: „când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele legale ori prin decizia instanţei de apel s-au aplicat pedepse vădit greşit individualizate”. Ne referim la situaţia în care, instanţa de apel, prin decizie admite apelul procurorului, desfiinţează sentinţa de achitare sau de încetare a procesului penal ori privitor la individualizarea pedepsei aplicate la fond şi pronunţă condamnarea la o pedeapsă exagerat de severă ori majorează exagerat pedeapsa, astfel încât inculpatul este pus în situaţia de a executa o pedeapsă vădit disproporţionată cu nesocotirea gravă a criteriilor prevăzute principiul legii penale de art. 72 C. pen. mai favorabile | Într-o asemenea situaţie, este de neconceput să nu existe un remediu legal pentru a corecta asemenea erori grave.
Convenţia Europeană asupra Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale

În ipoteza în care acest caz de recurs rămâne abrogat, în opinia noastră trebuie adoptată soluţia de a se considera că în asemenea situaţii prin decizia instanţei de apel s-a făcut o greşită aplicare a legii penale prin nesocotirea sau încălcarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. referitoare la individualizarea pedepsei şi drept urmare, remediul este cel al recursului întemeiat pe prevederile pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. pr. pen. În directă legătură cu argumentele prezentate şi pentru cele mai jos expuse, considerăm că abrogarea pct. 9, 10 şi 18 ale art. 3859 alin. (1) C. pr. pen. contravine unor dispoziţii din Convenţia Europeană asupra Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale şi prevederilor din Constituţia României, prin aceea că: – Contravine textului art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie care consacră şi garantează accesul liber la justiţie. Aşa cum s-a subliniat în doctrina de specialitate „Întrucât textul constituţional – art. 21 alin. (1) şi (2) – nu distinge, rezultă că accesul liber la justiţie nu se referă exclusiv la acţiunea introductivă la prima instanţă, ci şi la sesizarea oricăror altor instanţe care, potrivit legii, au competenţa de a soluţiona fazele ulterioare ale procesului, inclusiv, aşadar la exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăţilor şi

PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 97 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ACTE NORMATIVE COMENTATE |

Ioan GRIGA

a intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, şi posibilitatea acţionării împotriva hotărârilor judecătoreşti considerate ca fiind nelegale sau netemeinice”[8]. – Contravine dispoziţiilor art. 129 din Constituţie care consacră şi garantează că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Referitor la acest text, în doctrina de specialitate s-a arătat că „prima teză exprimă, în alţi termeni, dreptul fundamental înscris în art. 21 din Constituţie privind liberul acces la justiţie. Această teză conţine aşadar o reglementare substanţială. Cea de a doua teză se referă la reguli de procedură, care nu pot însă aduce atingere substanţei dreptului conferit prin cea dintâi teză... legiuitorul nu poate suprima dreptul substanţial al unei părţi interesate de a exercita căile de atac şi nici nu poate restrânge exerciţiul acestui drept decât în condiţiile restrictive stabilite în art.. 53 din Constituţie. Într-adevăr, deşi art. 129 din Constituţie asigură folosirea căilor de atac în condiţiile legii, această dispoziţie constituţională nu are semnificaţia că legea ar putea înlătura ori restrânge exerciţiul altor drepturi sau libertăţi expres consacrate de Constituţie”[9]. – Contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană. În acest sens, în doctrina de specialitate s-a arătat că par. 1 al art. 6 din Convenţie, prevede, printre altele, ca şi garanţie a dreptului la un proces echitabil „obligaţia motivării hotărârii de către instanţe”[10]. – Contravine art. 13 din Convenţia Europeană care consacră şi garantează dreptul la un recurs efectiv. În acest sens în doctrină s-a arătat, cu referire la jurisprudenţa CEDO (cauzele Aydin contra Turciei din 1997 şi Conka împotriva Belgiei din 2002) că „efectul esenţial al dispoziţiei cuprinse în art. 13 din Convenţie constă în a impune existenţa unui recurs intern ce abilitează instanţa naţională să ofere o reparaţie adecvată, recursul trebuind să fie efectiv atât în cadrul reglementărilor legale cât şi în practica de aplicare a acestora”[11].

acte normative comentate

[8]

M. Udroiu şi O. Predescu, Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 567-568. M. Udroiu şi O. Predescu, op. cit., p. 569. M. Udroiu şi O. Predescu, op. cit., p. 537. M. Udroiu şi O. Predescu, op. cit., p. 258.

[9]

[10] [11]

98 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| ACTE NORMATIVE COMENTATE

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.ro.

la data: 20-11-2013. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 .

A. 2406/2011 şi Ordinului nr. de contencios administrativ şi fiscal.F.J. adică un act de aplicabilitate repetată. 2110 din 2 mai 2012) 1. în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Suceava Compartimentul Analiză de risc Accize şi Operaţiuni Vamale. ci doar sancţiunea inopozabilităţii acestora în raport cu reclamanta. Aşadar.A. a admis cererea formulată de reclamanta B.N. s-a constatat că nu au fost invocate motive de anulare. 2406 din 04 iulie 2011. Efectele actelor administrative normative asupra subiecţilor de drept Calificarea unui act administrativ ca fiind normativ sau individual are la bază definirea actelor normative ca fiind acea categorie de acte juridice care conţin o regulă. a fost chemată în judecată doar pentru capetele de cerere referitoare la anularea Ordinelor nr. următoarele: Astfel.ionescu14@rdslink. majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 8 august 2011 până la data reintegrării efective. curtea de apel a reţinut.I..ro. 2407/2011 şi nr. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 7099 din 2 august 2011 emis de pârâtă.I. 2406 din 4 iulie 2011. doar în ceea ce o priveşte pe reclamanta B. c. Calificare. PANDECTELE ROMÂNE NR. nr.Act administrativ. 2619 din 15 iulie 2011 emise de A.F. 2619/2011.G.N. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentinţa nr.N. Pentru a se pronunţa astfel. 2407 din 4 iulie 2011 şi nr. cât şi în raport de criteriul determinabilităţii persoanelor cărora li se aplică. ca nefondată cererea de anulare a Ordinelor nr. reîncadrarea reclamantei în funcţia publică de inspector vamal grad profesional principal.F. Efectele actelor administrative normative asupra subiecților de drept Act administrativ. 110/2009.C.N. 2407/2011 emise de A.F. cele două categorii de acte administrative trebuie diferenţiate atât în funcţie de obiectul lor.N. 6/2013 | 101 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.F.N.29 iulie 2011 în sensul că a anulat parţial respectivul examen.C. (Î. în esenţă.A. 7099/2011. 2619 din 15 iulie 2011. secţia de contencios administrativ şi fiscal. instanţa de fond a reţinut că respectivul ordin. secţia a II-a civilă.. a respins. precum şi obligarea pârâtei Autoritatea Naţională a Vămilor să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate.N. în contradictoriu cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi pe cale de consecinţă a dispus anularea Ordinului nr. aspect care în opinia instanţei de fond nu poate atrage anularea respectivelor acte administrative. Ordinului nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. A. 405 din 25 noiembrie 2011. gradaţia 4. 2406/2011. s-a apreciat că nu poate fi primită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de A. ordine emise de A.A. a fost emis în temeiul H.A. decizia nr. Relativ la cererea de anulare a Ordinelor nr. Cu privire la cererea privind anularea Ordinului nr. Curtea de Apel Suceava. întrucât aşa cum rezultă din cuprinsul precizărilor la acţiune. Calificare. fiind invocată doar împrejurarea nepublicării ordinelor în Monitorul Oficial al României. nr. a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti. 2407 din 4 iulie 2011. prin care s-a dispus eliberarea reclamantei din funcţia publică deţinută. asupra unor subiecţi de drept nedeterminaţi şi a actelor individuale ca fiind acea categorie de acte care urmăreşte stabilizarea unei situaţii juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns şi determinat de subiecţi de drept. a admis în parte cererea de anulare a examenului organizat de pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor în perioada 18 .

5 alin. fapt ce le confirmă caracterul normativ întrucât din actele administrative individuale derivă direct drepturi şi obligaţii personale. aplicându-se prin analogie dispoziţiile art. Or. Ordinele nr.G. nu privesc persoane determinate ci doar reglementează normativ.N. Ca un argument suplimentar au fost amintite şi dispoziţiile art. 2407. organizarea şi statul de funcţii. care a redus numărul de posturi şi efectele concursului organizat de A. 2407/2011 prin care s-a aprobat structura organizatorică a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi statul de funcţii nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României. „reglementează” de o manieră generală şi impersonală. consideră instanţa de fond că efectele juridice ale Ordinelor 2406/2011 şi nr. instanţa de fond a apreciat că nepublicarea lor în Monitorul Oficial al României atrage sancţiunea inexistenţei şi pe cale de consecinţă a inopozabilităţii. nr. nu le transformă în acte administrative individuale. continuă să îşi producă efectele în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei hotărâri. Potrivit art. Din aceste ordine derivă doar indirect drepturi subiective individuale. 11.V.N. Aşadar. 24/2000 şi art. Consideră judecătorul fondului că împrejurarea că ordinele privesc doar organizarea A. 2110 din 2 mai 2012 Constată instanţa de fond că Ordinele A.N.V. În speţă se apreciază că Ordinele nr. 15 din H. 2406 şi nr. 2406 şi 2407. 2407/2011. la data: 20-11-2013.. 12 din Ordinul nr.G. care reglementează regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului. fiind emis în baza unor acte normative afectate de vicii de legalitate capitale. nr. 495/2007 privind organizarea şi funcţionarea A. (concurs organizat în baza Ordinului nr. noua organizare a Autorităţii Naţionale a Vămilor. 2406/2011 şi 2407/2011.F. nr. nr. întrucât „normează”. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . (1) şi art. nr. are ca atribuţie întocmirea de studii.N.C. a căror efecte nu îi sunt opozabile reclamantei datorită sancţiunii inexistenţei. apreciază instanţa de fond că ordinul atacat este lovit de sancţiunea nulităţii. 100 alin. 110/2009. 24 din H.A.N.A. 4 pct. deşi exista această obligaţie potrivit dispoziţiilor art. Cum sancţiunea inexistenţei atrage inopozabilitatea. Odată stabilit caracterul normativ al Ordinelor nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.N. În ceea ce priveşte cererea de constatare a nulităţii de drept a concursului organizat de A.G.J. Caracterul normativ a fost reţinut şi prin raportare la cuprinsul anexelor nr. 2406 şi 2407 reglementează structura organizatorică şi statele de funcţii. 108 alin. în opinia judecătorului fondului.V.. 110/2009 care stipulează că actele normative emise în temeiul H.V. nr. 2406/2011 şi nr. având prin urmare un caracter normativ. 2407/2011 nu îi pot fi opuse reclamantei. A.F. (4) din Constituţia României. Se apreciază că un astfel de regulament este normativ. 7099 are ca temei Ordinele nr. decizia nr. (4) din H. nr. nu sunt altceva decât o etapă intermediară a procesului juridic normativ.. aceste funcţii putând fi ocupate de persoane diferite pe parcursul existenţei lor.G.Î. 11. şi angajaţii acesteia. nu individual. în opinia judecătorului fondului.ionescu14@rdslink. 2407/2011 anexa nr.ro.C. având în vedere considerentele anterior învederate relativ la inopozabilitatea jurisprudență 102 | PANDECTELE ROMÂNE NR. cu modificările şi completările ulterioare. Faţă de împrejurarea că Ordinul atacat nr. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în opinia instanţei de fond. contrar susţinerilor pârâtei în sensul că nu era necesară publicarea întrucât ordinele învederate nu au caracter normativ. secţia de contencios administrativ şi fiscal. c. 11 din Legea nr. 12) nu pot produce efecte împotriva reclamantei. 110/2009. Aceste două ordine. analize şi elaborări de proiecte de acte normative privind organizarea activităţii proprii.

V. se susţine că: Ordinele nr. 56 şi art. 188/1999 s-a dispus şi reintegrarea reclamantei în funcţia publică de inspector vamal grad profesional principal.G. au fost invocate în preambulul ordinelor contestate. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 611/2008. care au invocat motivul de recurs prevăzut la art. emisă de A. nr.P. 611/2008.404 din 4 iulie 2011. în esenţă. 2407/2011 nu reprezintă acte cu caracter normativ întrucât acestea nu au o aplicabilitate generală şi nu se adresează erga omnes.Act administrativ.A. (2) din legea menţionată şi nici cele ale H. de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâtele Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi în nume propriu şi în reprezentarea Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Suceava .F. 304 pct. prin Adresa nr. nr. 24/2000. c. 405 din 25 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava. aşa cum rezultă din Adresele nr. de altfel. 100 alin.F.534 din 29 iunie 2011 şi nr. majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 8 august 2011 până la data reintegrării efective. conform art. fiind susţinute. 2407/2011 reglementând procedura pentru organizarea şi desfăşurarea examenului. 896. 57 alin. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | .F.N. s-a desfăşurat cu avizul A. 89. a existat un proces de reorganizare a autorităţii publice pârâte şi nu de ocupare a unei funcţii publice prin una din modalităţile prevăzute de Legea nr.605 din 12 septembrie 2011.F. fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii. 106 alin. civ.. nr. în ceea ce priveşte stabilirea bibliografiei. 6/2013 | 103 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.P. anexele 11.N. în condiţiile în care Ordinele Preşedintelui A.F. cât şi pe site-ul A.V. nr. se arată că modalitatea de organizare şi desfăşurare a examenului organizat în cazul reorganizării instituţiei publice în temeiul art. nu-i incumbă obligaţia de a publica anunţul privind examenul de testare profesională în Monitorul Oficial al României cu 30 de zile înainte de data susţinerii acestuia. 611/2008.ionescu14@rdslink. 11 alin. republicată. pr. dată fiind afişarea acestora atât pe site-ul A. republicată. următoarele critici: Printr-o primă critică formulată. la data: 20-11-2013..N. 12 la Ordinul nr.ro. 904.Compartimentul Analiză de Risc Accize şi Operaţiuni Vamale (având în vedere şi opţiunea acesteia manifestată cu prilejul organizării concursului). nu sunt aplicabile dispoziţiile art.G.N. (2) lit. constituirea comisiilor de examen. 2406.V.. Efectele actelor administrative normative asupra subiecților de drept Ordinelor nr. În temeiul aceleiaşi dispoziţii legale pârâta A. 2.N. (3) din Legea nr.V.N. De asemenea. b) din Legea nr.N. care au luat la cunoştinţă de dispoziţiile acestora. 188/1999 se stabileşte de către fiecare autoritate sau instituţie publică în parte. nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României. şi nici de a respecta dispoziţiile H. ci se adresează unui număr restrâns şi bine definit de subiecţi. privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. aceasta nefiind reglementată prin prevederile H. 2407. 2407/2011 emise de preşedintele A. desfăşurarea probelor. efectele nulităţii neputându-se extinde asupra celorlalte persoane care au participat la concurs şi nu sunt părţi în acest dosar.A. este nul doar în ceea ce o priveşte pe reclamantă. cu modificările şi completările ulterioare. instanţa de fond a constatat că examenul organizat de A.V. a fost obligată să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate. recurentele Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi şi Autoritatea Naţională a Vămilor susţin că sentinţa civilă recurată este lipsită de temei legal. Calificare.N.N. adrese care. 188/1999. 2406 şi nr. PANDECTELE ROMÂNE NR. procesul de reorganizare a A. 2406/2011 şi nr. secţia a II-a civilă. dar şi la sediul A.. 3041C. Cererile de recurs Împotriva Sentinţei civile nr.. 9. gradaţia 4.N.G. (1) şi (2) din Legea nr.A. În temeiul art. în condiţiile art.

V. 2407/2011 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României deşi. (1) din Legea nr.N.ionescu14@rdslink. rolul acestora fiind acela de a organiza în temeiul H. 2406/2011 şi nr. pr. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. decizia nr. 24/2000 şi art. fiind acte administrative cu caracter normativ.F. cât şi sub toate aspectele. cele două categorii de acte administrative trebuie diferenţiate atât în funcţie de obiectul lor.N. aşa încât va analiza doar criticile formulate pe acest aspect. 11 alin.N. 2406/2011 şi respectiv nr. Înalta Curte constată că o astfel de calificare are la bază definirea actelor normative ca fiind acea categorie de acte juridice care conţin o regulă.N.F. ca atare el se adresează unui număr determinat de subiecte de drept. structura concretă a A.. În primul rând. 7099/2011. având în vedere faptul că în cauză sunt atacate acte administrative emise de alte instituţii.V. în temeiul art. 3.G. pentru argumentele expuse în continuare. Înalta Curte constată că raţionamentul judecătorului fondului s-a bazat exclusiv pe ideea că Ordinele Preşedintelui A.. 2407/2011. 2406/2011 privind structura organizatorică a A. Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt fondate. Înalta Curte constată că esenţială pentru soluţionarea prezentei cauze este calificarea Ordinelor Preşedintelui A. nr.Î. nr. 2406/2011 şi nr. cât şi în raport de criteriul determinabilităţii persoanelor cărora li se aplică. . respectiv funcţionarilor publici şi personalul contractual din cadrul A. civ. secţia de contencios administrativ şi fiscal. în raport de conţinutul acestora şi efectele produse în ordinea juridică.G. nr. exista această obligaţie potrivit dispoziţiilor art. Aşadar. recurenta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a solicitat modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesual pasive.aparat central şi structuri subordonate precum şi regulamentele pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de testare profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual sunt acte administrative individuale. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . şi a unităţilor subordonate acesteia.V.V. ci urmăresc stabilizarea unei situaţii juridice precise în favoarea unui număr restrâns şi bine definit de subiecte de drept. neputându-se reţine aplicabilitatea erga omnes a acestuia. c.N. a apărărilor cuprinse în întâmpinare.ro. criterii în raport de care Înalta Curte constată că. în mod greşit prima instanţa a reţinut că Ordinele Preşedintelui A. Astfel. (4) din H. 3041C. nr. asupra unor subiecţi de drept nedeterminaţi şi a actelor individuale ca fiind acea categorie de acte care urmăreşte stabilizarea unei situaţii juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns şi determinat de subiecţi de drept. 2110 din 2 mai 2012 Prin recursul formulat. ce au stat la baza Ordinului nr.A. nr.N.F. Hotărârea instanţei de recurs Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurente. şi implicit nulitatea actelor administrative emise în baza acestora. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În acest context.N.J.N. 110/2009..C.V. sunt acte administrative cu caracter normativ fără a observa că acestea produc efecte numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii A. întrucât acestea nu prevăd reglementări de principiu şi nu au o aplicabilitate generală. 110/2009. atât Ordinul nr. singurele în măsură să formuleze apărări de fond cu privire la criticile invocate de reclamantă. jurisprudență 104 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 5 alin. nu se adresează şi nu produc efecte erga omnes. la data: 20-11-2013. precum şi Ordinul nr. adică un act de aplicabilitate repetată. 2407/2011 prin care au fost aprobate statele de funcţii pentru A. aspect de natură a atrage sancţiunea inexistenţei respectivelor acte administrative.A.A. respectiv ale căror funcţii au fost supuse reorganizării prin reducerea numărului de posturi. 2407/2011 ca fiind acte administrative normative sau acte administrative individuale.C.

(2) lit. 9 din H.ionescu14@rdslink. precum şi a altor documente. Partea I.G. potrivit cărora: „Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României. în mod neîntemeiat a apreciat instanţa de fond că cele două ordine. 11 alin. 55 alin. 110/2009. la data: 20-11-2013. a proiectelor de acte normative. devin aplicabile. 6/2013 | 105 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Calificare. republicată. art.) b) actele normative clasificate.ro. (1)-(3) C. în mod greşit a reţinut instanţa de fond că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. c. pentru elaborarea. 7. în nume propriu şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor. instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii. ordinele. şi modificarea sentinţei recurate în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii reclamantei. iar nu individual. b) din Legea nr. caracterul nelegal al întregii proceduri de eliberare din funcţie a reclamantei. (1) din Legea nr.. Înalta Curte a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a recurentei.Act administrativ. în vederea adoptării/aprobării. admiterea recursurilor declarate de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi. cerinţa publicării fiind prevăzută de lege în raport de un act administrativ cu caracter normativ. Totodată. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice. precum şi dispoziţiile art. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate”. la nivelul Guvernului. în temeiul prevederilor art. dispoziţiile art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. potrivit cărora: „(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României: (. în mod greşit. Prin urmare.G. în cauză. cum este cazul ordinelor invocate în speţă. în acord cu instanţa de fond. (4) din H. precum şi a dispoziţiilor art. 561/2009 pentru aprobarea Regula­ mentului privind procedurile. precum şi de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. de unde a reţinut. 5 alin. (3) din Anexa 1 la H. 554/2004 a contenciosului administrativ. precum şi cele cu caracter individual”. (3) şi art. 11 alin. Efectele actelor administrative normative asupra subiecților de drept Odată stabilit faptul că cele două ordine mai sus indicate sunt acte individuale.N. respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor emise în această procedură. 24/2000 şi art. 8 şi art. prin nepublicarea în Monitorul Oficial al României. constatându-se că sunt întemeiate motivele de recurs formulate în cauză şi că este nelegală şi netemeinică hotărârea atacată se va dispune. 20 alin. 5 alin. În raport de cele mai sus arătate.. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. că recurenta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost emitenta celor patru ordine contestate în prezenta cauză şi văzând şi răspunsul la întâmpinare depus de intimate-reclamante în faţa instanţei de fond la data de 07 noiembrie 2011. nr. potrivit legii..G. În aceste condiţii. (3) din Legea nr. PANDECTELE ROMÂNE NR.. precum şi cele cu caracter individual. civ. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea A. nr. 312 alin. constatând. cu modificările şi completările ulterioare. pr.V. nr. nu pot produce efecte juridice. emise în condiţiile art.

Î. respectiv a sumei de 150 Euro aplicată faţă de numitul N. I. Reglementând recunoaşterea reciprocă a sancţiunilor pecuniare. prin sentinţa penală nr. 2535 din 16 februarie 2011. la data: 20-11-2013. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 539 din 10 aprilie 2012 Cerere de recunoaştere a unei hotărâri penale străine. formulată de autoritatea competentă a statului străin solicitant. secţia penală.N. pen.I. c. este de competenţa curţii de apel în circumscripţia căreia domiciliază sau îşi are reşedinţa condamnatul..N.N. a) din actul normativ menţionat prin hotărâre (în sensul pre- jurisprudență 106 | PANDECTELE ROMÂNE NR. decizia nr. 539 din 10 aprilie 2012) Prin sentinţa penală nr. potrivit legii române (în 30 iulie 2010. În final.ionescu14@rdslink. Germania. potrivit art.J. ce poate fi calificată ca o infracţiune de furt calificat. Potrivit art. a fost sancţionat cu amendă penală de 150 Euro pentru săvârşirea unei fapte îndreptate împotriva patrimoniului. raportat la art. a sustras din spaţiile comerciale Kaufland un ceas bărbătesc şi două sticle de parfum.. în favoarea Judecătoriei Braşov. 22/S din 15 februarie 2012. Curtea de Apel Braşov a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect recunoaşterea şi punerea în executare a sancţiunilor pecuniare aplicate de autorităţile judiciare germane intimatului-cetăţeanului român I.C. creând un prejudiciu de 39. urmare a declinării. 42 C. care din instanţele judecătoreşti sunt competente material să soluţioneze o cerere având ca obiect recunoaşterea şi punerea în executare a sancţiunilor pecuniare aplicate de autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.ro. 302/2004 privind cooperarea juridică internaţională în materie penală republicată prevede în Secţiunea a 4-a condiţiile şi procedura de recunoaştere. 132 din Legea nr.. Or. în speţă Curtea de Apel Braşov. 302/2004. pr. (1) lit. Judecătoria Wertheim. devenind aplicabile dispoziţiile potrivit cărora judecătoria este instanţa care are competenţă materială generală în materie penală. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ .C. secţia penală.C. în mod expres.N. iar în temeiul art. (Î. Germania a solicitat executarea unei amenzi în conformitate cu decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare.C. 233 alin. cererea de recunoaştere a unei hotărâri penale străine. Competenţă materială generală în materie penală Legea nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Pentru a dispune în acest sens.. Germania faţă de I. decizia nr. instanţa a reţinut următoarele: Prin cererea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Braşov. 132 din Legea nr. la Curtea de Apel Braşov. 302/2004 nu prevede.10 Euro). 302/2004. a declinat competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a sentinţei pronunţate de Judecătoria Wertheim. Ulterior. s-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia. Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei. Legea nr. Pentru a dispune în acest sens.J. s-au reţinut următoarele: Prin hotărârea pronunţată de Judecătoria Wertheim. I.

constată că Legea nr. Examinând conflictul negativ de competenţă. în cazul recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare se face referire doar la competenţa instanţelor judecătoreşti de a emite o hotărâre... Ca atare. 30 alin. nu prevede norme derogatorii de competenţă. spre deosebire de condiţiile şi procedura de recunoaştere a unei hotărâri penale străine unde legiuitorul a prevăzut în mod expres competenţa curţii de apel – art. (1) C. pr. cu excepţia cazului în care constată că este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaştere sau neexecutare prevăzute la art. în Secţiunea a 4-a. 302/2004 -. Aceste dispoziţii se corelează cu prevederile art. devenind aplicabile dispoziţiile potrivit cărora judecătoria este instanţa care are competenţă materială generală în materie penală. PANDECTELE ROMÂNE NR. (1) din Legea nr. în temeiul art. introducându-le în buzunarul de la pantaloni. dacă hotărârea a fost luată de o instanţă judecătorească din statul emitent. respectiv art. 42 C. în mod expres. situate în Bismarckstrasse 26 în localitatea Wertheim. la data: 20-11-2013.însuşindu-şi argumentele juridice prezentate de curtea de apel. pr. în valoare totală de 35. Competență materială generală în materie penală zentei secţiuni) se înţelege o hotărâre definitivă prin care s-a aplicat o pedeapsă pecuniară ce trebuie executată faţă de o persoană fizică sau juridică. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Aşa fiind.I. pen. 240 din actul menţionat respectiv autorităţile judiciare române de executare recunosc o hotărâre fără alte formalităţi şi iau imediat toate măsurile necesare pentru executarea acesteia. Pe cale de consecinţă. 132 şi următoarele din Legea nr.Cerere de recunoaştere a unei hotărâri penale străine. 234 alin. autorităţile germane i-au aplicat numitului N. atâta timp cât legea specială. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 25 şi art. (1) C. apreciind că nu se impune reluarea acestora – va stabili în favoarea Judecătoriei Braşov competenţa soluţionării cauzei.N. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. declinarea competenţei de soluţionare a cauzei având ca obiect recunoaşterea şi punerea în executare a sancţiunii pecuniare aplicate de autorităţile judiciare germane cetăţeanului român I. nu prevede norme derogatorii de competenţă. pen. s-a apreciat că se impune admiterea excepţiei necompetenţei materiale a Curţii de Apel Braşov şi. analizând actele şi lucrările dosarului. respectiv art.19 Euro. Autorităţile române competente să emită o hotărâre sunt instanţele judecătoreşti [art. Ca atare. pr. în mod corect a reţinut Curtea de Apel Braşov că atâta timp cât în Secţiunea a 4-a. 241. Înalta Curte . care din instanţele judecătoreşti sunt competente material să soluţioneze o cerere având ca obiect recunoaşterea şi punerea în executare a sancţiunilor pecuniare aplicate de autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene. În alineatul (2) al aceluiaşi text se prevede că autorităţile române competente să execute o hotărâre sunt instanţele judecătoreşti. 6/2013 | 107 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În speţă. – cetăţean român – o sancţiune pecuniară de 150 Euro pentru furt întrucât în 30 iulie 2010 a sustras din spaţiile comerciale ale firmei Kaufland. devin aplicabile regulile generale referitoare la competenţă. aspect ce antrenează practic competenţa judecătoriei. în favoarea Judecătoriei Braşov. care cuprinde dispoziţiile privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/ JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare. pen. 25 şi art.ro.ionescu14@rdslink. referitor la o infracţiune prevăzută de legea penală a statului emitent. care cuprinde dispoziţiile privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/ JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare. devin aplicabile regulile generale referitoare la competenţă. 30 alin. 302/2004 nu prevede. un ceas de mână bărbătesc şi două sticle de parfum. 302/2004 republicată].

Curtea de Apel Suceava, decizia civilă nr. 2219 din 17 octombrie 2012

Contestaţie în anulare. Decizie pronunţată de instanţa de recurs. Inadmisibilitate
C. pr. civ., art. 317, art. 318 şi art. 321 Motivele ce vizează soluţia instanţei de recurs prin care recursul a fost anulat ca netimbrat nu pot fi analizate în cadrul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, a doua, îndreptată împotriva aceleiaşi decizii de recurs. Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 321 C. pr. civ., „nu se poate face o nouă contestaţie pentru motive ce au existat la data celei dintâi”. (Curtea de Apel Suceava, decizia civilă nr. 2219 din 17 octombrie 2012) Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 29 mai 2012, înregistrată sub nr. 451/39/2012, (...) a arătat că înţelege să conteste decizia civilă pronunţată de Curtea de Apel Suceava la 8 mai 2012 în dosarul nr. 329/39/2012, solicitând anularea acesteia şi rejudecarea recursului declarat în dosarul nr. 12603/86/2010, care a fost greşit anulat ca netimbrat, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată. În drept, a invocat dispoziţiile art. 320 alin. (3), art. 282-298, art. 299-316 şi art. 317-321 C. pr. civ. şi a precizat că va dezvolta motivele printr-un memoriu separat, după redactarea deciziei contestate. Ulterior, prin memoriul înregistrat la instanţă la data de 11.09.2012, ataşat dosarului (filele 39-41), partea a precizat că înţelege să conteste deciziile nr. 1002/03.04.2012, pronunţată în dosarul nr. 12603/86/2012 şi nr. 1307/08.05.2012, pronunţată în dosarul nr. 329/39/2012, invocând dispoziţiile sus-menţionate din Codul de procedură civilă, art. 6 CEDO, Legea nr. 146/1997, actualizată şi Normele metodologice de aplicare a acestei legi. În motivarea contestaţiei a arătat, în esenţă, că a timbrat recursul conform dispoziţiilor Legii nr. 146/1997, cu taxă judiciară de timbru de 10 lei şi timbru judiciar de 0,50 lei; că instanţa de recurs nu i-a pus în vedere obligaţia de a achita o diferenţă taxă de timbru, neprimind citaţie cu o astfel de menţiune şi cu termenul fixat, conform dispoziţiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. pr. civ. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 din CEDO nu trebuie impuse norme formale, rigide ce trebuiesc respectate pentru introducerea unui nou recurs, care să împiedice accesul justiţiabililor la instanţă. De asemenea, a arătat că în cauză este dat şi motivul de anulare prevăzut de dispoziţiile art. 318 teza I C. pr. civ. – greşeală materială, constând în aceea că instanţa de recurs nu a efectuat verificări privind o eventuală eroare de calcul a taxei de timbru stabilite în sarcina sa, cât şi cel prevăzut de dispoziţia tezei a-II-a a aceluiaşi articol, deoarece instanţa de recurs nu a verificat niciunul din motivele de modificare sau de casare invocate de el. Contestatorul a subliniat că motivarea cererii formulate este doar parţială, deoarece nu a intrat în posesia considerentelor deciziei civile nr. 1002 din 03.04.2012. Prezent în instanţă la termenul de judecată din 11.09.2012, contestatorul a precizat că solicită anularea ambelor decizii indicate, nr. 1002/03.04.2012 şi nr. 1307/08.05.2012 ale Curţii de Apel Suceava. Totodată, a so-

jurisprudență

108 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Contestaţie în anulare. Decizie pronunţată de instanţa de recurs. Inadmisibilitate

licitat acordarea unui nou termen de judecată, pentru a formula eventuale completări cu privire la obiectul cauzei, deoarece la acea dată a lecturat conţinutul deciziei nr. 1002/03.04.2012. Pentru termenul de judecată stabilit, 10.10.2012, contestatorul a comunicat instanţei un memoriu intitulat „completare la contestaţia în anulare împotriva deciziei nr. 1002/03.04.2012” (filele 62-66 dosar), prin care a arătat că: - la termenul de judecată din 03.04.2012 procedura de citare nu era legal îndeplinită cu toate părţile, ci era neîndeplinită cu pârâtaintimată (…). În susţinerea acestui motiv a redat textele art. 48 alin. (1), art. 85-100, art. 105 alin. (2), art. 106 alin. (2), art. 107, art. 108 alin. (1), art. 108 alin. (2) C. pr. civ. şi a invocat dispoziţiile art. 317 alin. (1) C. pr. civ.; - dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, printr-un viciu de procedură al poştei locale din Bucureşti, nu a cunoscut data deschiderii dosarului de recurs la Curtea de Apel Suceava şi cuantumul taxei de timbru stabilite, fără a putea să-şi exercite dreptul la apărare. A achitat încă din 5 martie 2012 taxa de timbru, calculată de el, şi a înaintat-o la dosarul cauzei încă din 12 martie 2012. Căutând pe site-ul Curţii de Apel Suceava, a aflat că recursul se judecase la 03.04.2012. Aşadar, judecata s-a făcut în lipsa sa fortuită, din motive mai presus de voinţa sa, deoarece avea tot interesul să achite eventuala diferenţă de taxă timbru, pentru ca recursul să se judece pe fond; - instanţa de recurs a dat dovadă de un formalism excesiv, neluând în considerare, din eroare, faptul că el a achitat integral timbrul judiciar mobil, iar taxa judiciară de timbru într-un cuantum mai mic, fără a-i solicita să o completeze; - instanţa de recurs a încălcat dispoziţiile art. 306 alin. (2), pronunţându-se asupra

unei excepţii de procedură, fără să o fi pus în dezbaterea părţilor, încălcând şi dispoziţiile art. 136, art. 115, art. 132 şi art. 162 C. pr. civ., deoarece nu i-a comunicat întâmpinarea depusă pentru termenul din 03.04.2012 de intimatul (…) şi nu i-a solicitat acestuia copii în acest scop, primind la dosar respectivul înscris transmis prin fax. În fine, contestatorul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, conform dispoziţiilor art. 242 alin. (2) C. pr. civ. şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată. În vederea soluţionării cauzei, la prezentul dosar au fost ataşate dosarele în care s-au pronunţat deciziile contestate, respectiv: dosarul nr. 329/39/2012 şi dosarul nr. 12603/86/2010, dosare care, la rândul lor, au fost anterior ataşate dosarului nr. 452/39/2012 (având ca obiect cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1002/03.04.2012), soluţionat prin decizia civilă nr. 1681/20.06.2012 a acestei instanţe. Întrucât memoriul contestatorului, depus la dosarul cauzei la 28.06.2012, cuprindea şi o cerere explicită de reexaminare a modului de calcul a cuantumului taxei judiciare de timbru în dosarul de recurs, nr. 12603/86/2010, cerere care, conform dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 se judecă de un alt complet, la termenul din 10.10.2012 s-a dispus detaşarea acesteia şi formarea unui dosar separat. Examinând contestaţia în raport de lucrările celor două dosare menţionate şi de dispoziţiile art. 317-321 C. pr. civ., Curtea reţine următoarele: Prin decizia civilă nr. 1002/03.04.2012, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 12603/86/2010 s-a anulat ca netimbrat recursul declarat de (…) împotriva deciziei civile nr. 274/15.11.2011 a Tribunalului Suceava. Instanţa a reţinut că, deşi recurentului i s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru de 91,5 lei

PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 109 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

Curtea de Apel Suceava, decizia civilă nr. 2219 din 17 octombrie 2012

şi timbrul judiciar mobil de 0,5 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 12 dosar, acesta nu s-a conformat, la dosarul cauzei fiind depusă (fila 26) copia unei facturi pentru suma de 10,5 lei, ce nu poate fi avută în vedere, încât în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv art. 9 din O.G. nr. 32/1995. Împotriva acestei decizii, (…) a formulat contestaţie în anulare la data de 18.04.2012, arătând că soluţia de anulare a recursului ca netimbrat este rezultatul unei greşeli materiale, în sensul dispoziţiilor art. 318 C. pr. civ., deoarece instanţa nu a observat actele înaintate de el în termen la dosar, cu care a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei stabilite în sarcina sa. Prin decizia civilă nr. 1307 din 8 mai 2012, pronunţată în dosarul nr. 329/39/2012, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată contestaţia, reţinând că înscrisul depus în copie la dosarul de recurs (factura nr. MAN 0002771/5.03.2012) a fost analizat de instanţă prin hotărârea atacată, nefiind incidente în speţă dispoziţiile art. 318 C. pr. civ. La 29 mai 2012, (…) a investit această instanţă cu o cerere de revizuire a deciziei civile nr. 1002/03.04.2012, întemeiată pe dispoziţiile art. 322-328 C. pr. civ., prin care arăta că cererea sa de recurs a fost greşit anulată ca netimbrată, deoarece achitase taxa judiciară de timbru de 10 lei şi timbrul judiciar mobil de 0,5 lei şi a trimis prin fax la dosar dovada în acest sens. Ulterior, a aflat prin internet că procesul se judecase, deşi el nu a primit citaţie şi o eventuală încunoştiinţare privind plata unei diferenţe taxă timbru. Această cerere a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 1681/20.06.2012,

pronunţată în dosarul nr. 452/39/2012 al Curţii de Apel Suceava, cu motivarea că hotărârea ce se cere a fi revizuită nu este din cele prevăzute de dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. pr. civ., deoarece nu evocă fondul. La aceeaşi dată, 29.05.2012, (…) a formulat şi contestaţie în anulare, cerere ce formează obiectul prezentei cauze, făcând referiri iniţial la decizia civilă nr. 1307/08.05.2012, apoi şi la decizia civilă nr. 1002/03.04.2012, cum s-a arătat mai sus. Din analiza motivelor expuse amplu de contestator prin memoriile depuse la dosarul cauzei, Curtea reţine că acestea vizează exclusiv soluţia instanţei de recurs, respectiv decizia civilă nr. 1002/03.04.2012, prin care recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 274/15.11.2011 a Tribunalului Suceava a fost anulat ca netimbrat. Aceste motive nu pot fi analizate în cadrul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, a doua, îndreptată împotriva aceleiaşi decizii de recurs. Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 321 C. pr. civ., „nu se poate face o nouă contestaţie pentru motive ce au existat la data celei dintâi”. În ce priveşte contestaţia formulată împotriva deciziei civile nr. 1307/08.05.2012, pronunţată în prima contestaţie în anulare exercitată de parte, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită din două motive: pe de o parte, pentru că nu au fost supuse analizei Curţii critici care să poată fi încadrate în ipotezele expres prevăzute de dispoziţiile art. 317 C. pr. civ. (cu referire la această decizie), iar pe de altă parte pentru că dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. pr. civ. vizează doar hotărârile pronunţate în recurs.

jurisprudență

110 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

În motivarea acţiunii. precum şi a primei de instalare prevăzută de art. Menţionează că în urma promovării examenului de rezidenţiat a fost repartizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Pentru a pronunţa această hotărâre.M. (C. reclamanta a arătat că după ce a absolvit facultatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş şi că a încheiat cu unitatea spitalicească un contract de muncă înregistrat sub nr. urmând să înceapă activitatea la data de 01. Persoanele care au promovat concursul de rezidenţiat Indemnizaţie de şomaj. 75 din acelaşi act normativ.01. A arătat că prin decizia contestată. 797 din 12 iunie 2012 a Tribunalului Neamţ a fost admisă în parte acţiunea principală formulată de reclamanta Ş. decizia civilă nr.ro. aceasta nu urma forma de învăţământ menţionată. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Neamţ.F. Arată că prin cererea adresată pârâtei a solicitat.ionescu14@rdslink. 75 Persoana ce a promovat concursul naţional de rezidenţiat e îndreptăţită la încasarea indemnizaţiei prevăzute de art.2012. 6/2013 | 111 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă şi ca nedovedit. la data: 20-11-2013.01.N. la data solicitării dreptului. capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. prima de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 01. a depus o cerere privind acordarea indemnizaţiei de şomaj.A. (1) şi (2). 731 alin. indemnizaţia de şomaj egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 01.O. art. 76/2002.N. A fost respinsă.2012. ca nefondată. în vigoare la data de 01. art.Indemnizaţie de şomaj. a contestat dispoziţia nr.2012.2012. în contradictoriu cu pârâta A. 263/2011 pe o durată de 4 ani. la data formulării cererii de acordare a dreptului de şomaj nu era încadrată într-o instituţie PANDECTELE ROMÂNE NR. - o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul. secţia I civilă. pentru perioada 01. fiind obligată pârâta să plătească reclamantei: .2012. să fie stabilite conform valorii indicatorului social de referinţă.. . 75 din Legea nr.12.2011-01.M. Mureş.01. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1969 din 9 noiembrie 2012) Prin sentinţa civilă nr. (2) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.A.O. potrivit căreia „Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care. 731 alin. reţinând ca motiv „Admiterea într-o formă de învăţământ” şi că pârâta în mod greşit a apreciat că sunt incidente prevederile art. respectiv de 700 lei. potrivit dispoziţiilor Legii nr. până la expirarea perioadei de acordare a acesteia.01. reactualizate la data plăţii efective şi cheltuieli de judecată. Reclamanta susţine că.2012.2012 privind încetarea indemnizaţiei de şomaj. emisă de pârâta A. Neamţ şi solicită obligarea acesteia la plata drepturilor băneşti prevăzute de art. 42 alin.01. 3 din 18. pârâta a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj. c. 731 şi art. (1) şi alin.01. începând cu 01. 76/2002. Persoanele care au promovat concursul de rezidenţiat Legea nr. urmează o formă de învăţământ”. în condiţiile legii. (2) din Legea nr. 76/2002 dacă la data formulării cererii de acordare a şomajului.J.01.J. ca drepturile băneşti cuvenite.F. 76/2002. prima instanţă a reţinut că prin cererea introductivă reclamanta Ş. Apel Bacău.

a arătat că. Ulterior. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ .2011 a solicitat pârâtei Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Judeţului Neamţ. 406 din 16. urmând a fi încadrată ca medic rezident începând cu data de 01. motivat de următoarele considerente de fapt şi de drept: Prin acţiunea promovată.A. 75 din Legea nr. 406 din 06.11.C. o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj de care ar fi beneficiat în condiţiile legii. c. drepturi prevăzute de dispoziţiile art. la data solicitării dreptului. A mai menţionat că drepturile solicitate pot fi cumulate potrivit art.2011. nr.2011 în loc de 31 noiembrie 2011. Mai precizează că există o eroare cu privire la data formulării cererii petentei. 85/2002. nu a respectat dispoziţiile mai sus arătate. adeverinţa nr.O. În susţinerea cererii reclamanta a depus în copie decizia contestată. 423 alin. în parte. 73 şi art. 76/2002.12. pârâta a arătat că prin cererea înregistrată sub nr. reprezentând plata indemnizaţiei de şomaj încasată de petentă.M. decizia civilă nr. reclamanta a solicitat acordarea indemnizaţiei de şomaj şi că aceasta a declarat pe propria răspundere că nu urmează o formă de învăţământ.2011 eliberată de Comisia Locală de rezidenţiat Tg. (1) şi (2) .11. (5) din Normele de aplicare a Legii nr. art. pentru a dobândi calitatea de şomer îndemnizat şi a încasa prima egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă. conform Ordinului A. a prejudiciat bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de 258 lei. pârâta a constatat că reclamantei nu i se cuvine dreptul solicitat de aceasta. Analizând probatoriul administrat. 76/2002. în cererea pentru acordarea dreptului de şomaj. la data: 20-11-2013. 16 lit. prin care a invocat dispoziţiile art. că nu urmează o formă de învăţământ. să declare pe propria răspundere. egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării. reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unei prime egale cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării.2012. reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională. 1969 din 9 noiembrie 2012 de învăţământ. În fapt. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.731 alin. Apel Bacău. aflate în una dintre următoarele situaţii: b) nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ. ci promovase concursul de rezidenţiat. reclamanta Ş.ro. 263/09.N. însă nu pot fi aplicate dispoziţiile art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. Mureş.” dispoziţii pe care le apreciază ca fiind corect interpretate şi aplicate de pârâta. 3 din 18. (2) din acelaşi act normativ. şi ca urmare a declaraţiei necorespunzătoare cu realitatea. însă conform Adeverinţei nr. datată la 16. secţia I civilă.12. a arătat că. Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei reclamantei împotriva deciziei nr. Tribunalul a reţinut că. În susţinerea cererii reconvenţionale pârâta. reclamanta la data formulării cererii.reclamantă pentru perioada dedusă judecăţii. 75 din Legea nr. 42 alin.2011 emisă de Comisia Locală de rezidenţiat Tg. instanţa a constatat că acţiunea principală este întemeiată.F.2011.01. absolvenţii sunt obligaţi. potrivit dispoziţiilor art. prin cererea înregistrată sub nr. 76/2002. şi o primă de instalare acordată din bugetul asigurărilor de şomaj. Astfel.2012 şi obligarea acesteia la plata sumei de 258 lei încasată nelegal de la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru acest motiv.J. 12862/27.. deoarece la data formulării cererii nu urma nici o formă de învăţământ. jurisprudență 112 | PANDECTELE ROMÂNE NR.12. b) din Legea nr. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. . reiese că petenta a fost confirmată pentru rezidenţiat şi că aceasta a optat pentru un post de rezident în specialitatea neurologie. contractul de muncă nr. 12862/ 27. care prevăd că „Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă. până la perioada de acordare a acesteia.12. Mureş şi copie după actul de identitate.01.

instanţa a admis acţiunea principală şi a obligat pârâta la plata drepturilor prevăzute de Legea nr.11. (2) din Legea nr.2012 emisă de pârâtă (fila 17). reclamanta a promovat examenul de rezidenţiat fiind repartizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. dacă nu s-ar fi angajat. Persoanele care au promovat concursul de rezidenţiat drepturile mai sus arătate şi că aceasta. să fie angajată cu program normal de lucru. în vârstă de minimum 16 ani.prima de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 01. s-a reţinut că potrivit Adeverinţei nr. Mureş. începând cu data de 01. De asemenea. respectiv Târgu-Mureş. 6/2013 | 113 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.” Iar. în mod corect a beneficiat de indemnizaţia de şomaj cuvenită în cuantum de 258 lei. întrucât reclamanta nu a făcut dovada unor astfel de cheltuieli. 263/2011. din bugetul asigurărilor pentru şomaj. 76/2002. de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării.pârâtă nu urma o formă de învăţământ. . urmând ca de la data de 01. (l) şi (2) din Legea nr.ionescu14@rdslink. astfel că. Instanţa. la data de 20 noiembrie 2011 a promovat examenul de rezidenţiat.01. în perioadă 30 noiembrie – 31 decembrie 2011. înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. pentru următorul considerent: În perioada 20 noiembrie 2011 . instanţa a respins-o ca nefondată. a constatat că la data formulării cererii.ro. beneficiază. Cu privire la capătul de cerere reprezentând cheltuielile de judecată. îşi schimbă domiciliul primesc o primă de instalare. reclamanta .11 31. beneficiază. (1). .2012.2011.2012.o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul.01. potrivit contractului de muncă nr. 76/2002: „(1) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . în condiţiile prevăzute la alin. din bugetul asigurărilor pentru şomaj. respectiv 27. art. în condiţiile legii. (2) Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţie de şomaj şi se angajează în perioada de acordare a indemnizaţiei. PANDECTELE ROMÂNE NR.42 alin.2011 emisă de Comisia Locală de rezidenţiat Târgu-Mureş.01. în condiţiile legii.data încadrării în această formă specifică de învăţământ postuniversitar.data promovării concursului naţional de rezidenţiat şi 01. urmând ca de la data de 01. potrivit legii. până la expirarea perioadei de acordare a acesteia. la data: 20-11-2013. a indemnizaţiei de şomaj acordată.01.2012 a dispus încetarea. Referitor la Cererea reconvenţională.2012. Potrivit art. de medic rezident în specialitatea neurologie. În lumina acestui considerent. cuvenite reclamantei.12. egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării. nefiind incidente dispoziţiile art. într-o altă localitate şi. 12862/27.01. pe o perioadă de 4 ani. 1004/28. Prin adeverinţa nr. ca urmare a acestui fapt. reclamanta .2012.01. la data de 20 noiembrie 2011. instanţa a constatat că reclamanta îndeplineşte condiţiile prevăzute de actul normativ mai sus arătat. în situaţia în care se angajează cu program normal de lucru.2012 .” Raportat la aceste dispoziţii legale.indemnizaţia de şomaj egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 01.2011.02.11. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin decizia nr.Indemnizaţie de şomaj. acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj. instanţa l-a respins. într-o altă localitate. încheind cu acesta contract de muncă (filele 5-8). în cuantum de 258 lei. de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul. 75 din acelaşi act normativ prevede că: „Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează.pârâtă nu activa într-o formă de învăţământ. reprezentând: . 76/2002. 731 alin.2012 să înceapă activitatea de medic resident. pentru o perioadă mai mare de 12 luni. se atestă că reclamanta a beneficiat de indemnizaţia de şomaj în perioada 30. specialitatea neurologie. până la expirarea perioadei de acordare a acesteia.01. 3 din 18. astfel. c.

Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs. la data: 20-11-2013. în esenţă că: . Curtea de Apel a reţinut următoarele: Intimata . 3041 C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Mureş şi a încheiat cu acest spital contract de muncă. intimata . ca nefondat. în care a declarat pe propria răspundere că nu urmează o formă de învăţământ . (2) din O. 76/2002 aşa cum a susţinut recurenta prin motivele de recurs şi în mod corect s-a reţinut că intimata-reclamantă este îndreptăţită la sumele solicitate în temeiul art. 406 din 6 decembrie 2011 formulate la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă a judeţului Neamţ. fiind repartizată la Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Tg.J. (2) din Legea nr. A apreciat recurenta că admiterea cererii reclamantei conduce la dobândirea unei situaţii privilegiate faţă de celelalte categorii de absolvenţi.M. pr. (2) din Legea nr. Nu s-a reţinut nici motivul de recurs referitor la aprecierea creării unei situaţii mai favorabile absolvenţilor formei de învăţământ a rezidenţiatului întrucât prin Legea nr. 731 alin. 18/2009 care prevede că încetează calitatea de rezident. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. respectiv la 1 ianuarie 2012. decizia civilă nr. a depus cerere pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj înregistrată sub nr. pentru oricare dintre cazurile de încetare a contractului individual de muncă prevăzute de lege. 406 din 6 decembrie 2012. nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care. întrucât conform art.ionescu14@rdslink. civ. 42 alin. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă. pe durata pregătirii.O. jurisprudență 114 | PANDECTELE ROMÂNE NR. deşi intimatei i-a fost comunicat faptul că este admisă la rezidenţiat. secţia I civilă. De asemenea. 12862 din 22 noiembrie 2011 emisă de Comisia locală de rezidenţiat Tg. (1) şi (2) şi art. a respins recursul promovat de recurenta A. începând activitatea la data de 1 ianuarie 2012.G. Arată că. deoarece au asigurat un loc de muncă şi urmează o formă de învăţământ şi beneficiază şi de primă de încadrare din bugetul asigurărilor de şomaj.C. 1004/28 februarie 2012 emisă de pârâtă. urmează o formă de învăţământ. nr. aşa cum rezultă din adeverinţa nr. 75 din Legea nr. 42 alin. Această concluzie a rezultat şi din dispoziţiile art. la data solicitării dreptului. la data formulării cererii de acordare a indemnizaţiei de şomaj 6 decembrie 2011 aceasta nu urma forma de învăţământ menţionată întrucât. 1969 din 9 noiembrie 2012 Faţă de această împrejurare.reclamantă a beneficiat de indemnizaţie de şomaj în perioada 30 noiembrie-31 decembrie 2011 ca urmare a cererii înregistrate sub nr. aceasta a început activitatea de învăţământ odată cu încheierea contractului de muncă şi începerea activităţii la Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Tg.ro.F. Apel Bacău.situaţie în care a încasat necuvenit sume din bugetul asigurărilor de şomaj cu titlu de indemnizaţie de şomaj şi primă de încadrare. Mureş. cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă a fost respinsă ca nefondată. Având în vedere situaţia reţinută Curtea de Apel în baza art. Neamţ. ca medic resident. În raport de situaţia de fapt reţinută s-a constatat că deşi intimata-reclamantă a promovat examenul de rezidenţiat la data de 20 noiembrie 2011.solicită admiterea recursului şi respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate. în motivarea recursului s-a arătat. deci o formă de învăţământ. iar rezidenţiatul reprezintă o formă specifică de învăţământ. Mureş.reclamantă a promovat examenul de rezidenţiat la data de 20 noiembrie 2011 situaţie ce rezultă din ade- verinţa nr. c. 76/2002 nu se face distincţie între formele de învăţământ ce le pot urma persoanele ce beneficiază de indemnizaţia de şomaj. 6 alin. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . specialitatea neurologie. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. între altele. De aceea s-a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta.

c.ionescu14@rdslink.ro.MERIDIANE JURIDICE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.

ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 .ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

a lawyer in the Bar of Aix-en-Provence questions the probative value of this new conquest of scientific expertise. ADN-ul regăsit la locul faptei permite confundarea unui criminal cu o precizie descurajantă. Keywords: DNA. judicial procedure.ro. 6/2013 | 117 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. autorul subliniază importanţa coroborării întotdeauna a probelor şi respectării stricte a semnificaţiilor principiului in dubio pro reo! Redăm mai jos conţinutul articolului remarcând valabilitatea concluziilor sale şi în România unde magistratul – procuror sau judecător – apelează tot mai des la testul ADN în stabilirea adevărului judiciar. publicat în revista franceză „Actualité Juridique-Penal” (novembre 2012.ionescu14@rdslink. pp. REZUMAT Într-un articol intitulat sugestiv „L’ADN: la preuve parfaite?”. Patrice Reviron. By revealing the error risk arising as a consequence of human intervention in the respective judicial procedure. valoare probatorie. in dubio pro reo. procedura judiciară.ADN-ul. nu rămâne decât să se spere ca profilul genetic găsit să fie deja PANDECTELE ROMÂNE NR. 590-591). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 590-591). where the magistrate – prosecutor or judge – makes more and more use of the DNA test when establishing the judicial truth. avocat în Baroul din Aix-en-Provence trage un serios semnal de alarmă asupra valorii probatorii a acestei noi cuceriri a expertizei ştiinţifice. Patrice Reviron. Dacă o persoană nu corespunde. pp. Relevând riscul erorii ce apare. succesul nu este garantat decât dacă titularul său este un suspect identificat sau dacă este suficient de apropiat de victimă pentru ca anchetatorii să îl aibă în vedere. ca urmare a intervenţiei umane în procedura judiciară aferentă. probative value. În acelaşi timp. c. published in the French journal ”Actualité Juridique-Penal” (November 2012. proba perfectă? Nicidecum! ADN-ul. in dubio pro reo. also highlighting the validity of the conclusions in Romania as well. proba perfectă? Nicidecum! ABSTRACT In a paper suggestively called ”L’ADN: la preuve parfaite?”. the author emphasizes the importance of corroborating the pieces of evidence and of strictly observing the significance of the in dubio pro reo principle! We will present the content of the paper. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . Cuvinte-cheie: ADN.

mult mai dificil de detectat în condiţiile în care încrederea acordată expertizelor genetice este aproape absolută. deci. fapt care ar trebui să ridice noi semne de întrebare. asupra aceluiaşi eşantion. deci. Dar uneori expertiza ADN este complet eronată. s-a datorat câtorva picături regăsite în eprubeta iniţială. Problema consta în faptul că acesta era deţinut începând cu 4 februarie 2004. reunea probele a şapte dosare diferite. cum să comită crima. aşadar. nici măcar cum să ajungă la apartamentul unde se afla victima. acestea sunt depuse într-un recipient comun care. de o inversare a eprubetelor. victima se mutase în apartament ulterior datei încarcerării suspectului desemnat pe cale ştiinţifică. Ele pot fi diminuate. Conform susţinerilor directorului său. Împrejurarea face ca acesta să se regăsească în FNAEG. un izvor de erori judiciare. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. sau că va fi inclus la un moment dat. pe un pahar descoperit pe o etajeră de la locul faptei. Fără certitudinea că omul nostru avea deja un alibi. meridiane juridice 118 | PANDECTELE ROMÂNE NR. deci cu cel puţin trei săptămâni înainte de comiterea crimei. în condiţiile în care primul preciza clar că eşantionul examinat a fost distrus. chiar prin automatizarea perfectă a procedurilor. a erorilor potenţiale. deci. deci. Şi dacă acest laborator. Acesta avea. Cu atât mai mult cu cât acesta nu dispunea de nici un mijloc de alertă internă pentru a lua în considerare propria greşeală. aşadar. de o contaminare a ADN-ului. În faţa certitudinii veridicităţii acestui alibi solid magistraţii au solicitat o nouă expertiză. victimă a unui omor. „probabil”. când există puţine eşantioane aferente unui singur dosar. Proba era. şi căutăm soluţii care să ne permită reducerea la maxim a acestui gen de greşeli”. dar nu pot fi eliminate niciodată. A încetat din viaţă între 25 aprilie şi 4 mai 2004. ci. Din raţiuni de cost. S-a identificat. indiscutabilă.Meridiane juridice inclus în Fişierul naţional automatizat al amprentelor genetice (FNAEG). sigilat. profilul perfect al candidatului vinovat. Omul nostru n-a avut. Este angajată răspunderea noastră. A adăugat că. Ea poate fi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Iată două exemple. este imposibil. în lipsa unui alibi perfect. Mai mult decât atât. c.ionescu14@rdslink. a reuşit să realizeze o a doua expertiză în ciuda distrugerii eşantionul care i-a fost încredinţat iniţial. nimeni nu ar fi putut pune la îndoială activitatea laboratorului. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . Un al doilea raport de analiză este realizat de acelaşi laborator. de manipulare şi de inversare a eprubetelor.ro. ca experţi. O femeie este găsită moartă în apartamentul său. I-ar fi foarte dificil să contrazică probă faptele. un ADN masculin. Eroarea de analiză a fost comisă de către un laborator de prestigiu. Paharul a fost preluat de către laborator în acelaşi timp cu un capac ce constituia o probă în dosarul în care suspectul fusese deja încarcerat. în mod surprinzător. Un prim exemplu de eroare: inversarea prelevărilor Cea dintâi s-a produs în mai 2004. aparţinând unui bărbat deja condamnat şi încarcerat pentru viol şi tentativă de omor. mai ADN | ales că era cunoscut pentru modul în care pătrundea în locuinţele femeilor singure. acesta asigură că „personalul operativ a fost profund marcat de această eroare. Nu a fost vorba. la momentul respectiv. Deci nu dintr-un eşantion oficial. la data: 20-11-2013. care ar fi putut incrimina un nevinovat. eliminarea intevenţiei factorului uman şi. Astfel. alibi | fiind pus sub acuzare într-un nou dosar de omor. eroarea a fost relevată: „probabil” a existat o inversare a prelevărilor. din motive tehnice.

pe cordonul halatului celei de-a doua. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. însă. Noul suspect este un bărbat recent reţinut pentru fapte de violenţă. Dar din cele mai mult de 250 de persoane testate. Totuşi.ionescu14@rdslink. în contact cu doze puternice de ADN. cu două victime mutilate şi decapitate într-o casă. şi ADN-ul unui bărbat. aceeaşi echipă care s-a ocupat cu expertizele în dosarul de viol din martie 2003 a realizat şi studiul asupra celor trei eşantioane ridicate de la locul comiterii dublului asasinat. c. care nu permit decât pătrunderea acelor pentru prelevarea specimenelor. au putut constitui sursa unei poluări a eşantioanelor. Nu rămâne decât o singură ipoteză posibilă: capacele eprubetelor. ca prin minune. Mai grav este că. PANDECTELE ROMÂNE NR. în ciuda ADN-ului care îi confirmă nevinovăţia. expertul a descoperit că. în fapt. S-a verificat. ar fi locuit în aceeaşi regiune cu victimele. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . În final. cât şi pe rama cadrului vitrat pe unde se crede că a fugit făptuitorul. este declarat vinovat la 4 iulie 2008 şi condamnat la 30 de ani de detenţie severă. Devine din ce în ce mai evident că nu el este autorul faptelor. Şi de această dată. astfel. S-a regăsit. dacă titularul ADN-ului identificat în mod greşit. exista o singură persoană împotriva căreia se îndreptau toate probele. în condiţiile în care analizele au fost efectuate la distanţă de o lună. cauzată de o decontaminare incompletă. condamnat. La locul unei crime atroce. la o lună de la începerea noului proces. sunt reutilizate. Se trece. avem de-a face cu un profil destul de interesant. la data: 20-11-2013. în final. nici măcar complice. ar fi fost cu siguranţă pus sub acuzare – şi. proba perfectă? Nicidecum! Al doilea exemplu de eroare: contaminarea prelevărilor Cel de-al doilea exemplu datează din 2003. fără îndoială.ADN-ul. Ancheta a arătat că a fost cercetat tot în 2003 pentru viol. dar s-a dispus netrimiterea în judecată. nu s-a mai recurs la ADN în soluţionarea dosarului dublului asasinat.ro. FNAEG reuşeşte să ataşeze un nume titularului ADN-ului. peste acest aspect şi individul este adus în faţa curţii cu juraţi din Bouches du Rhone unde. Este desemnat un expert independent pentru a lămuri ce s-a întâmplat. Dosarul este întors la prima instanţă şi probatoriul este completat. deoarece aceste instrumente. Este dificil de imaginat că nu aveam de-a face cu ADN-ul făptuitorului. nici una nu a corespuns. După o studiere detaliată a analizelor prestigiosului laborator ce le-a efectuat. printre trei indicii edificatoare. s-a regăsit. nici măcar cele din anturajul victimei. atât pe legăturile primei victime. Ancheta s-a concentrat astfel pe căutarea titularului acestui ADN. că probele din martie şi din aprilie 2003 au presupus utilizarea aceloraşi capace de eprubete. I-ar fi fost greu să explice cum a ajuns în casa unde au fost ucise două şi şi-a lăsat urmele pe elemente-cheie ale dosarului. Împotriva hotărârii acesta formulează apel. deşi ADN-ul său nu corespunde. De această dată. În decembrie 2009. 6/2013 | 119 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. incendiată apoi pentru a elimina orice urmă. tip „septa”. nu poate fi vorba de inversarea eprubetelor. ştiinţa desemnând un suspect în mod eronat. Numai că acesta locuia la 850 de kilometri de locul comiterii faptei şi toate probele arată că niciodată nu a părăsit departamentul de domiciliu.

condamnat la detenţie pe viaţă de către curtea cu juraţi din Var pentru faptele comise. Asemenea expertize nu menţionează niciodată marja de eroare pe care o comportă în mod obligatoriu. ca persoane nevinovate să fie condamnate pornind de la expertize genetice incerte. Astfel. la formarea unei convingeri.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. precum arma crimei. Câte alte asemenea nu au fost însă avute în vedere în ciuda marjă de eroare | expertize genetice | protestelor vehemente ale celor acuzaţi? Cuvântul lor nu are valoare în faţa cvasi-certitudinii ştiinţifice! Franţa Şi aceasta lasă în suspensie posibilitatea de inversare a eprubetelor în acelaşi dosar. pe probele dintr-un dosar. nu putem accepta. în urma comparării ADN-ului prezent cu cel de pe probele utilizate în proces. La momentul în care. acestea nu ar mai fi putut fi avute în vedere. în SUA. fiind evitate două erori judiciare: bărbatul a fost. în Franţa sau oriunde altundeva. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în urma unei campanii duse de către asociaţia avocaţilor americani „Innocence Project”. adevărul a fost stabilit. principiul in dubio pro reo îşi dovedeşte încă o dată. ce încă au valoarea esenţială. prin inversare sau contaminare. mai mult de 300 de deţinuţi au fost dovediţi a fi nevinovaţi după zece ani. fără a exista o explicaţie pertinentă a titularului în această privinţă. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. meridiane juridice 120 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Dacă elementele probante reieşite din anchetele clasice nu ar fi permis ignorarea expertizelor ADN. în final. Aşadar. analiza aprofundată a procedeelor şi evidenţierea erorilor a fost aproape miraculoasă.Meridiane juridice În loc de concluzii Ceea ce este cel mai surprinzător la aceste două cazuri este faptul că au în vedere aceeaşi persoană: acuzat pe nedrept în primul dosar. ADN-ul unei persoane poate fi regăsit asupra obiectelor specifice vieţii cotidiene. care devin apoi imposibil de identificat. Procedurile de analiză nu sunt evaluate şi din perspectiva erorilor pe care le pot cauza. c. nicio marjă de eroare nu este acceptabilă în ceea ce priveşte certitudinea pe care expertizele trebuie să le-o dea judecătorilor. Acestea nu trebuie să servească niciodată. acesta ar fi putut fi disculpat la fel de bine şi în al doilea! Dar mulţumită unor verificări riguroase a procedurilor de expertiză ADN. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . valabilitatea! A. Singura raţiune din spatele acestei practici este faptul că oamenii din ştiinţă nu conştientizează amploarea rezultatelor.ro. Oricât de nesemnificativă poate fi. În exemplele noastre.D. Este deci obligatoriu să arătăm că expertizele genetice trebuie în mod necesar coroborate cu elementele probatorii rezultate din ancheta clasică. prin ele însele. dar şi.

2008-2010. Cum tradiţia noastră juridică s-a constituit în strânsă legătură cu cea franceză. am considerat binevenit să prezentăm cititorilor noştri unele aspecte ale conflictului de legi în materie de fiducie ridicate în Franţa. Ed. „Droit international privé”. Fiducia-garanţie şi conflictul de legi Introducerea fiduciei în Codul civil (francez) ar fi trebuit să ofere practicienilor o alternativă credibilă la instituţia trustului din dreptul anglo-saxon. o sinteză a articolului „Fiducia-garanţie şi conflictul de legi”. Publicăm. 17-41.ro. conflict de legi. REZUMAT Introducerea instituţiei fiduciei în nou Cod civil român ridică numeroase probleme. astfel. the more so as it belongs to a law system differing from the continental one. PANDECTELE ROMÂNE NR. conflict of laws. nou Cod civil român. Alexandru F. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . în traducerea dr. în prezent. 17-41. Pedone. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa ABSTRACT The introduction of the trust institution in the new Romanian Civil Code raises a series of still unknown problems. c. new Romanian Civil Code. 2011. Măgureanu. cu atât mai mult cu cât aceasta aparţine unui sistem de drept diferit de cel continental-european. încă necunoscute. France. Ed. Pedone. 2008-2010. Măgureanu. pp. Or. we welcome the presentation of certain aspects concerning the conflict of laws in the matter of trust raised in France. Paris. Keywords: trust. signed by Reinhart Dammann in the volume “Droit international privé”.ionescu14@rdslink. PhD. translated by Alexandru F. 6/2013 | 121 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. semnat de Reinhart Dammann în vol. We will therefore publish a synthesis of the paper “The trust – warranty and the conflict of laws”. 2011. Cuvinte-cheie: fiducia. în special în domeniul operaţiunilor internaţionale. Franţa. Since our legal tradition was constituted in close connection with the French one. la data: 20-11-2013. această nouă instituţie nu a obţinut succesul scontat. pp. Paris.

la data: 20-11-2013. numeroase semne de întrebare. Legile aplicabile constituirii fiduciei-garanţii şi eficacitatea acesteia A. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ci numai de un drept personal opozabil fiduciarului. introducerea fiduciei a atras numeroase critici. Legiuitorul nu a prevăzut nicio dispoziţie specifică pentru a determina condiţiile transferului proprietăţii bunurilor în patrimoniul fiduciar şi opozabilitatea sa faţă de terţi. este necesar să ne raportăm la dreptul comun. fiducia-garanţie. meridiane juridice I. o fiducie-garanţie din dreptul francez va beneficia de „paşaportul” Convenţiei de la Haga în statele în care aceasta este sau va fi în vigoare? Legea aplicabilă contractului de fiducie guvernează condiţiile realizării garanţiei? În sfârşit. legea falimentului (lex concursus).ro. Apoi. Se pot deosebi 3 forme de fiducie: – fiducia-garanţie. drepturi sau garanţii sau un ansamblu de bunuri. Determinarea legii aplicabile trustului şi recunoaşterea sa sunt guvernate de Convenţia de la Haga din 1 iulie 1985. atunci când bunurile transferate în patrimoniul fiduciar sunt afectate garantării uneia sau mai multor creanţe prezente sau viitoare. în materie succesorală. S-a estimat chiar că ea ar fi în contradicţie cu conceptele înrădăcinate deja în Codul civil. prezente sau viitoare. drepturi sau garanţii. semnată dar neratificată încă de Franţa. acţionează într-un scop determinat în folosul unuia sau mai multor beneficiari”. civ. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . se pune problema eficacităţii fiduciei-garanţie în cazul deschiderii unei proceduri de insolvenţă transfrontalieră. c. În această concepţie clasică fiduciarul 122 | PANDECTELE ROMÂNE NR. printr-o mare instabilitate legislativă. francez defineşte fiducia ca „operaţiunea prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă bunuri. în primul rând. în acelaşi timp. ca orice garanţie internaţională. Cu privire la acest aspect. ca instrument juridic în operaţiunile internaţionale. Aplicarea acestor legi diferite ridică o serie întreagă de întrebări: care este legea aplicabilă constituirii unei fiducii-garanţii. – fiducia-liberalitate. Pe plan internaţional. 2011 C. Principalele trăsături ale fiduciei-garanţii – Fiducia-garanţie din dreptul comun (fiducia numită) Art. unuia sau mai multor fiduciari care. şi beneficiar. şi într-o mai mică măsură. în special în ceea ce priveşte transferul de proprietate cu titlul de garanţie şi opozabilitatea faţă de terţi? Patrimoniul fiduciar poate cuprinde activul aflat în străinătate? O fiducie-garanţie constituită în mod valabil în străinătate poate să producă efecte asupra bunurilor situate în Franţa? În sens invers. Această ratificare ar trebui să intervină de îndată ce fiducia va fi în măsură să concureze în mod eficient cu trustul. legea situării bunului (lex rei sitae). de asemenea.Meridiane juridice Această situaţie se explică. trebuie să se conformeze prevederilor mai multor legi concurente. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. legea locului în care s-a încheiat contractului (lex loci actus). foarte des întâlnită în ţările anglo-saxone. dar care este interzisă în dreptul francez. În fapt. Până atunci. regimul fiduciei-garanţie ridică. păstrându-le separate de patrimoniul lor propriu. Doctrina majoritară consideră că beneficiarul nu dispune de un drept real asupra bunurilor. textul iniţial a fost modificat de patru ori în interval de doi ani. Natura drepturilor fiduciarului şi ale beneficiarului dă naştere la numeroase dezbateri. care diferă în funcţie de natura bunurilor transferate. atunci când constituitorul poate să fie. – fiducia-gestiune.ionescu14@rdslink. lex contractus.

544 C. Contractul de fiducie-garanţie trebuie să fie încheiat în formă scrisă. validitatea contractului de trust care nu îndeplineşte formalităţile de ordine publică prevăzute de dreptul francez pare îndoielnică. Contractul de fiducie pare să fie exclus din câmpul de aplicare a Regulamentului Roma I. Câmpul de aplicare a Convenţiei de la Haga. Întrucât contractul de fiducie-garanţie din dreptul comun este un contract de tip solemn. C. cu excepţia situaţiei în care legea locului în care se încheie contractul prevede condiţii de formă echivalente. C. Se pune apoi problema de a şti dacă este posibil să fie aleasă ca lex contractus o lege care nu prevede nicio condiţie de formă. Domeniile de aplicare ale lex loci actus. fiducia nu creează un nou dezmembrământ al dreptului de proprietate şi nici o suprapunere de două drepturi de proprietate sui-generis asupra aceluiaşi bun. la data: 20-11-2013. civ. 2011 şi urm. Contractul de fiducie este prin urmare un contract solemn. Regulamentul Convenţia de la Haga | Roma I exclude din câmpul său de aplicare „constituirea regulamentul Roma I trusturilor şi a relaţiilor pe care acestea le creează între constituitori. civ. Astfel. după ratificarea sa de către Franţa.ro. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | .Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa este proprietarul bunurilor (în sensul art. deoarece dreptul englez nu prevede nicio condiţie de formă pentru crearea unui trust? Se impune un răspuns negativ. Fiduciarul nu se poate îmbogăţi. B. locus regit actum are un caracter facultativ. Astfel. administratori şi beneficiari”. de exemplu dreptul englez. În această concepţie. de exemplu în Anglia. în timp ce beneficiarul are o proprietate economică. 6/2013 | 123 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. lex contractus şi lex rei sitae 1. determinarea legii aplicabile contractului de contractul de fiducie-garanţie | fiducie va depinde de Convenţia de la Haga. Problema legii aplicabile constituirii unei fiducii-garanţii din dreptul comun scoate în evidenţă aşadar regulile conflictului de legi dezvoltate de către jurisprudenţă.ionescu14@rdslink. fiducia se apropie de trustul anglo-saxon: fiduciarul dispune de o proprietate juridică. Transferul de proprietate este temporar şi afectat unei finalităţi. francez Convenţia de la Haga determină legea aplicabilă trustului. deşi această lege nu este nici cea a locului constituitorului. Într-o astfel de ipoteză. anumite menţiuni obligatorii şi să facă obiectul unei înregistrări. „proprietatea-putere” este prevăzută prin contractul de fiducie. 2 din această Convenţie. beneficiarul doreşte să-şi creeze o exclusivitate asupra veniturilor din lichidarea bunurilor în fiducie pentru a asigura rambursarea datoriilor garantate. c. În teorie. Prin intermediul fiduciei-garanţie. nimic nu pare a interzice încheierea unui astfel de contract. În PANDECTELE ROMÂNE NR. Astfel. Fiducia-garanţie din Codul civil pare să îndeplinească condiţiile impuse de art. dacă operaţiunea este strâns legată de Franţa. a Regulamentului Roma I şi a regulilor conflictului de legi de origine jurisprudenţială – Fiducia garanţie din art. să curpindă ad validitatem. Numai beneficiarul dispune de „proprietatea-bogăţie” asupra bunurilor în fiducie. nici cea a locului în care se află bunurile afectate garanţiei. se pune întrebarea următoare: este posibil ca o astfel de convenţie să fie semnată în străinătate pentru a se evita obligaţiile legate de formă. nici cea a locului beneficiarului. Locus regit actum În Franţa. Astfel. forma este obligatoriu supusă legii care guvernează regulile de fond ale actului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. francez).

ca în materia fiduciei-garanţii. în primul rând garantarea stabilităţii legii aplicabile în caz de deplasare a activelor într-un stat terţ. Este motivul pentru care acest autor propune limitarea legii reale doar la luarea în considerare a acestor dispoziţii de aplicare imediată. trustul este supus legii cu care acesta are legăturile cele mai strânse (art. prin urmare. de asemenea. importanţa calificării drepturilor fiduciarului şi ale beneficiarului în dreptul francez. temperată prin aplicarea lex rei sitae ar părea dezirabilă. la data: 20-11-2013. Această operaţiune va depinde. având ca vocaţie să determine crearea unui drept real. În hotărârea Nederlandsche Middenstands. contractul este guvernat de lex rei sitae.ionescu14@rdslink. El nu doreşte să limiteze această lege efectelor personale ale actului juridic care. sunt reglementate de legea franceză”. Dacă fiduciarul dispune de o „proprietate fiduciară” şi beneficiarul de o „proprietate economică” asupra activelor transferate. aşadar. 7). Conform art. c. De fapt. Pe de altă parte. Curtea a înlăturat legea olandeză aleasă de către părţi în cadrul unei cesiuni de bunuri cu titlu de garanţie. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . Problematica aplicării concurente a lex contractus şi lex rei sitae Deoarece fiducia-garanţie este creată prin convenţie. lex rei sitae nu guvernează doar opozabilitatea fiduciei-garanţii faţă de terţi. Profesorul Pierre Mayer s-a pronunţat. care nu au cunoştinţă despre constituirea unei garanţii fără deposedare. în calitate de lege aplicabilă contractului. această operaţiune va fi guvernată de legea franceză. În fapt acest act juridic modifică conţinutul dreptului real. Curtea de Casaţie s-a pronunţat în mod clar în favoarea lex rei sitae. într-o anumită măsură. În acest sens. 6). supusă unei legi străine. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În jurisprudenţa sa. în materie de fiducie-garanţie. chiar şi cele posedate de străini. în mod incontestabil. o scindare între efectele reale şi cele personale se poate dovedi delicată. dar şi validitatea sa legată de forma actului. 2. „imobilele. Dacă părţile nu aleg nicio lege. considerând că legea franceză este singura aplicabilă drepturilor reale al căror obiect este reprezentat de bunuri imobile situate în Franţa. Curtea de Casaţie reafirmă constant această dispoziţie. poate să fie strâns legat de efectele reale ale unei garanţii. În acest scop. În Franţa. 3 C. Conform Convenţiei de la Haga (art. terţii au posibilitatea de a ridica excepţia necunoaşterii legii străine. protejând interesele terţilor. până la generalizarea fiduciei. meridiane juridice În faimoasele hotărâri Kantoor de Mas (1936). Nederlandsche Middenstands (1973).ro. trustul se supune legii alese de către constituitor. Convenţia propune anumite criterii: locul de administrare a trustului. DIAC (1969). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. creând un nou dezmembrământ al dreptului de proprietate. civ. soluţiile reţinute prin Convenţia de la Haga. necunoscut în dreptul francez. Deşi alegerea lex contractus este susceptibilă a aduce atingere drepturilor terţilor de bună credinţă. o evoluţie în favoarea autonomiei de voinţă a părţilor. 124 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Dacă această reglementare este transpusă creării trustului anglo-saxon purtând asupra bunurilor situate în Franţa. lex contractus şi lex rei sitae pot intra în conflict. în doctrină s-a apreciat că preferinţa pentru lex contractus ar avea ca avantaj. asupra unei competenţe lărgite a lex contractus ca lege aplicabilă.Meridiane juridice acest caz. Jurisprudenţa Curţii de Casaţie este în favoarea lex rei sitae pentru a determina legea aplicabilă opozabilităţii unei fiducii-garanţii faţă de terţi. Se înţelege. Astfel. constituirea unei fiducii-garanţii ar implica crearea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate sau unei suprapuneri a două tipuri de proprietate sui generis asupra aceluiaşi bun. de lex rei sitae. Ea va reflecta de altfel. statutul bunurilor corporale este guvernat de lex rei sitae.

– prerogativele beneficiarului. o parte a doctrinei încearcă să stabilească o localizare fictivă. Totuşi o problemă poate interveni dacă bunurile în discuţie sunt ulterior mutate în străinătate. În situaţia în care deţinătorul contului este un terţ. Localizarea bunurilor ce fac obiectul unei fiducii-garanţii Localizarea drepturilor reale imobiliare şi ale bunurilor mobile corporale nu pune probleme speciale.Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa situarea bunului. – condiţiile de desemnare şi drepturile terţului însărcinat cu asigurarea apărării intereselor constituitorului în executarea contractului de fiducie. – drepturile şi obligaţiile fiduciarului. Este însă îndoielnic că un floating charge poate produce efecte asupra activelor situate în Franţa. dar localizate în străinătate pot fi incluse în fondul de comerţ. se pune problema determinării câmpurilor de aplicare ale autonomiei de voinţă şi a legii locului în care sunt situate bunurile. În aşteptarea ratificării Convenţiei. Aplicarea lex rei sitae unei universalităţi de bunuri poate fi dificilă.ionescu14@rdslink. ce condiţionează opozabilitatea garanţiei faţă de terţi. Cu privire la aplicarea lex rei sitae asupra bunurilor incorporale. – formalităţile de publicitate obligatorii. efectele sale. rezidenţa sau domiciliul administratorului. ca şi administrarea. bunurile ce aparţin fondului de comerţ exploatat în Franţa. În principiu. În măsura în care constituirea unei fiducii-garanţii are la bază convenţia. Conform art. – condiţiile legate de statutul bunurilor. – întinderea drepturilor fiduciarului. Aplicarea conflictului de legi în materia fiduciei-garanţii A.ro. interpretarea sa. la data: 20-11-2013. – condiţiile de înlocuire a fiduciarului şi de revocare a sa. lex contractus | – regulile de formă imperative ale contractului de fiducie-garanţie. lex contractus guvernează validitatea trustului. II. lex rei sitae | – restricţiile privitoare la persoana constituitorului. Câmpul de aplicare al autonomiei de voinţă este foarte larg. a cărui rambursare este garantată prin contractul de fiducie-garanţie. c. conflict de legi – regulile imperative ce asigură protecţia intereselor constituitorului. Un fond de comerţ poate fi localizat în locul exploatării principale a activităţii comerciale. În ipoteza localizării titlurilor financiare dematerializate. nu întâmpinăm dificultăţi speciale. – aspectele legate de desemnarea fiduciarului. 8 din Convenţie. scopurile şi obiectivele trustului şi locurile în care ele trebuie îndeplinite. stabilit prin localizarea clientelei. 6/2013 | 125 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. se poate considera că lex contractus are vocaţia de a guverna: – toate aspectele legate de contractul de credit. în situaţia în care contul special este deţinut de o persoană juridică emitentă. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . Următoarele situaţii sunt guvernate de lex rei sitae: – opozabilitatea constituirii garanţiei faţă de terţi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în cazul realizării fiduciei-garanţii. pare logic ca aceste valori să fie PANDECTELE ROMÂNE NR.

ro. Validitatea transferului de proprietate şi opozabilitatea faţă de terţi pot fi totuşi condiţionate de îndeplinirea formalităţilor prevăzute de lex rei sitae. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . Administratorul este în mod frecvent asimilat unui mandatar. beneficiarul sau activele sunt localizate în străinătate Legiuitorul a prevăzut o restricţie teritorială menită să lupte conta evaziunii fiscale şi a spălării banilor. legea aplicabilă unui gaj prin deposedare sau unei fiducii purtând asupra acestor titluri este lex libri siti. Legiuitorul francez a introdus regula conform căreia cesiunea de creanţă este opozabilă terţilor „fără a mai fi nevoie de o altă formalitate şi aceasta oricare ar fi legea aplicabilă creanţelor şi legea aplicabilă ţării de rezidenţă a debitorilor”. însă jurisprudenţa germană s-a pronunţat în sensul aplicării legii creanţei cedate. Astfel. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. şi în acelaşi timp cu obligaţia de a gestiona bunurile care îi sunt încredinţate. jurisprudenţa recunoaşte capacitatea administratorului de a îndeplini anumite acte cu privire la bunurile situate în Franţa. restricţia nu se aplică nici bunurilor transferate. Curtea pune în aplicare tehnica luării în considerare a unei norme internaţionale. nu există probleme speciale. administratorul dispune de proprietatea juridică a bunului. Aplicabilitatea normei conflictuale în cazul transferului de creanţe într-un patrimoniu fiduciar. 2018-2 C. Condiţiile recunoaşterii în Franţa a unei fiducii-garanţii din dreptul internaţional 1. C. este totuşi nesigură. Prin urmare. recunoscând în mod expres că „în virtutea dreptului englez. 21. s-a considerat că legea aplicabilă este aceea de la domiciliul debitorului creanţei cedate.ionescu14@rdslink. civ. o încheiere a Curţii de Apel din Paris respectă mai mult particularităţile trustului. c. Recunoaşterea unei fiducii garanţii de către ordinea juridică internaţională La această secţiune sunt avute în vedere 2 situaţii: 1. la data: 20-11-2013. care îl învesteşte cu puterea. De asemenea. În situaţia în care această condiţie nu este îndeplinită. Reşedinţa constituitorului şi a fiduciarului trebuie să fie stabilită într-un stat membru sau într-un stat ce a încheiat cu Franţa o convenţie de asistenţă fiscală. Localizarea unui cont de depozit sau a unui cont curent poate fi asimilată localizării creanţei de restituire faţă de banca deţinătoare a contului. Ar putea fi invocate doar dispoziţiile imperative ale lex rei sitae şi o eventuală contradicţie între fiducia-garanţie şi ordinea publică internaţională. Nu există însă nicio restricţie cu privire la localizarea beneficiarului unei fiducii. jurisprudenţa este mai nuanţată. Totuşi. Primirea unei fiducii-garanţii de ordinea juridică străină Cel puţin teoretic. Această normă reglementează atât validitatea cât şi opozabilitatea acestei garanţii faţă de terţi. se consideră că localizarea este acolo unde se află debitorul. conform art. Cu privire la determinarea localizării creanţelor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În cazul creanţelor. care ar putea să fie localizate şi într-un paradis fiscal. 2. În special cu privire la trusturile matrimoniale şi cele cu efecte succesorale.Meridiane juridice localizate acolo unde se află instituţia deţinătoare a contului. Recunoaşterea trusturilor în ordinea juridică franceză Adoptând metoda tradiţională a adaptării. dacă statul unde se află bunul transferat prin fiducie a ratificat Convenţia de la Haga fără rezerva prevăzută la art. fiduciarul. ea nu recunoaşte drepturile de „equitable ownership” ale beneficiarului. beneficiarii trustului au meridiane juridice 126 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Constituitorul. convenţia nu poate fi guvernată de dreptul francez. B.

III. de măsurile de publicitate impuse prin noua lex rei sitae pentru a asigura protecţia terţilor. În consecinţă. 2. se pune problema de a şti dacă o astfel de garanţie. Vor fi astfel excluşi debitorii care nu au decât o sucursală pe teritoriul unui stat membru. dacă centrul principalelor sale interese se află pe teritoriul unui stat membru. în caz de mutare a bunurilor care fac obiectul unei conflict mobil | fiducii-garanţii fără deposedare. Fiducia-garanţie şi falimentul internaţional de drept comun Regulamentul nr. Nimic nu pare să indice că restricţiile de ordin teritorial impuse în art. în primul rând. o astfel de instituţie fiind contrară principiului numerus clausus.Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa doar un drept de uzufruct. Jurisprudenţa nu tranşează problematica statutului dreptului real. 1346/2000. aşadar. Această problematică o întâlnim în trei speţe aduse în faţa Curţii de Casaţie: Kantoor de Mas. în beneficiul unei societăţi care îşi are sediul în afara Comunităţii. să fie preferate interesele creditorului garantat prin garanţia străină în ipoteza în care dreptul francez. Activele care sunt situate în afara PANDECTELE ROMÂNE NR. doctrina s-a pronunţat în sensul că nu poate fi creat un trust asupra activelor situate în Franţa. Problematica privitoare la conflictul mobil În jurisprudenţă s-a remarcat constant că opozabilitatea faţă de terţi a unei fiducii-garanţii purtând asupra unor bunuri mobile este guvernată de lex rei sitae. De fapt. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. fără a fi necesar să devoaleze numele beneficiarilor. există un conflict de interese state membre între creditorul care beneficiază de această garanţie şi terţul care a consimţit un credit constituitorului în baza solvabilităţii sale aparente. acţionând în nume propriu. Astfel nimic nu pare a se opune recunoaşterii „security agent” în cadrul finanţărilor internaţionale. Astfel. Ostilitatea doctrinei cu privire la aceste aspecte explică şi poziţia jurisprudenţei în caz de mutare a bunurilor transferate în garanţie pe teritoriul francez. Tradiţional. 6/2013 | 127 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. ce le permite în special să culeagă veniturile din bunurile încredinţate administratorului”. este posibil să se deschidă o procedură principală în sensul Regulamentului nr. constituită în mod faliment internaţional de drept comun | valabil în străinătate. Se pune apoi problema de a şti dacă ordinea juridică franceză ar trebui să recunoască fiducia-garanţie încheiată într-un stat din afara spaţiului comunitar care nu a semnat Convenţia de asistenţă fiscală cu Franţa. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . Astfel. Pare logic. Fiducia-garanţie şi procedurile de insolvenţă transfrontaliere A. constituită în mod valabil în străinătate îşi păstrează eficacitatea atunci când bunurile sunt deplasate în Franţa. doctrina consideră că nu este posibilă constituirea unei „floating charge” cu privire la bunurile situate în Franţa. DIAC şi Nederlandsche Middenstands. administratorul a fost declarat competent să acţioneze în justiţie pentru recuperarea creanţelor.ro. De asemenea. în calitate de lex rei sitae nu stipulează formalităţile de publicitate speciale pentru a asigura opozabilitatea faţă de terţi a garanţiei franceze echivalente. Se pare că recunoaşterea garanţiilor străine ar trebui să depindă. 13 din Legea din 2007 ar trebui să aibă influenţă asupra condiţiilor de recunoaştere a unei garanţii străine în dreptul internaţional privat francez.ionescu14@rdslink. 1346/2000 (aplicabil doar pe teritoriul statelor membre semnatare) nu se aplică decât procedurilor în care interesele principale ale debitorului sunt situate în interiorul Comunităţii.

5 alin. Curtea de Casaţie a considerat că lex rei sitae trebuie să fie completată cu cea a falimentului. Curtea de Casaţie consacră principiul universalităţii falimentului internaţional al unui debitor care are sediul social în Franţa. Prin hotărârea dată în cauza Worms. noţiunea de drept real trebuie să fie interpretată ţinând cont de regulile conflictului de legi ale instanţei din statul în care a fost deschisă procedura. a) Condiţiile de aplicare ale art. situate în străinătate la momentul deschiderii unei proceduri colective în Franţa. la momentul deschiderii procedurii. 1346/2000 Deschiderea unei proceduri de insolvenţă nu afectează drepturile reale ale unui creditor sau ale unui terţ asupra bunurilor corporale sau incorporale. continuă să fie supuse lex concursus. care are un efect universal. în materie de garanţii reale. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului. 5 şi art. supusă regulilor de drept ce guvernează falimentul internaţional de drept comun. contrar ipotezei unei proceduri colective guvernate de Regulamentul nr. ce aparţin debitorului şi care. lex contractus şi legea situării bunului coabitează cu legea falimentului care nu determină decât condiţiile de opozabilitate a garanţiei şi rangul creanţelor garantate. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . Într-o cauză (Kleber. Este important de subliniat faptul că bunurile în fiducie. se găsesc pe teritoriul unui alt stat membru [art. 5 şi art.ro. Aceste dispoziţii reprezintă o importantă excepţie a principiului de universalitate al procedurii de insolvenţă intracomunitară. 7. 1346/2000. dreptul înscris într-un registru public şi opozabil terţilor. Curtea de Casaţie a afirmat aplicabilitatea lex concursus în calitate de lege a instanţei „oricare ar fi legea care guvernează validitatea şi opozabilitatea clauzei rezervei de proprietate”. Aplicarea uniformă a Regulamentului nr. 1346/2000 impune o interpretare autonomă a art. 7). dacă procedura deschisă intră în sfera de aplicare a Regulamentului. din 25 februarie 1986). Se pune mai întâi problema dacă noţiunea de drept real trebuie să fie interpretată în mod autonom sau dacă este de preferat să se facă referire la dreptul internaţional privat al statelor membre. 5. Pentru majoritatea doctrinei. care a fost reafirmat prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (într-o încheiere din 21 ianuarie 2010). Fiducia-garanţie şi deschiderea unei proceduri transfrontaliere conform Regulamentului nr. Alin.ionescu14@rdslink. la momentul deschiderii procedurii. atunci când acest bun se află. Interacţiunea între lex concursus şi lex rei sitae este abordată de către doctrină. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. 1346/2000 prevede un tratament diferit pentru garanţii reale purtând asupra bunurilor situate în afara teritoriului statului în care se deschide o procedură principală. Această interpretare este totuşi criticabilă. B. 7 din Regulamentul nr. (3) asimilează unui drept real. 1 al art. c. mobile şi imobile. în aplicarea art. 5 pentru a defini noţiunea de drept real. (1)]. 128 | PANDECTELE ROMÂNE NR.Meridiane juridice câmpului de aplicare al Regulamentului se supun dreptului comun al falimentului internaţional. incidenţa jurisprudenţei este limitată la activele situate în exteriorul Uniunii Europene. permiţând obţinerea unui drept real în sensul par. pe teritoriul unui alt stat membru decât statul în care s-a deschis procedura de insolvenţă (art. 1346/2000 meridiane juridice Regulamentul nr. Într-o încheiere ulterioară (8 ianuarie 1991). Deschiderea unei proceduri de insolvenţă împotriva unui cumpărător al unui bun nu afectează drepturile vânzătorului întemeiate pe o rezervă de proprietate. Astfel. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

5 sunt drepturi reale: garanţiile reale clasice (ipoteca. creditorul garantat se află în aceeaşi situaţie ca şi când nu ar fi fost deschisă nicio procedură de insolvenţă. Eficacitatea sa depinde de regulile de conflict de legi din locul în care se află bunul. prin analogie. în cazul rambursării creditului el are vocaţia de a le recupera. a şti dacă dreptul real a fost constituit în mod valabil şi este opozabil terţilor reprezintă o problemă prealabilă în dreptul internaţional privat. 5 nu este o regulă de conflict de legi. au posibilitatea de a rambursa de bună voie sumele garantate creditorului PANDECTELE ROMÂNE NR. gajul. acţiunile şi alte titluri financiare. În acest mod. procedură de insolvenţă Localizarea creanţelor se face ţinând cont de centrul intereselor principale ale terţului debitor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. aceasta este definită de lex rei sitae care îi determină. În ceea ce priveşte noţiunea de clauză de rezervă de proprietate.Fiducia-garanţie şi conflictul de legi în Franţa Interpretarea doctrinei majoritare va face ca noţiunea de drept real să fie variabilă. 6/2013 | 129 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Regulamentul nu prevede nicio regulă de localizare pentru părţile sociale. Localizarea bunurilor este determinată de dispoziţiile art. 5 doctrina consideră în unanimitate că acesta trebuie să facă obiectul unei interpretări autonome. Regulamentul comunitar limitează interpretarea art. un patrimoniu de afectaţiune creat prin trust). Conform majorităţii doctrinei. 5. Din păcate. Chiar dacă noţiunea de drept real trebuie să fie interpretată autonom. bunurile corporale sunt localizate în statul membru pe teritoriul căruia sunt situate. (3) al art. la data: 20-11-2013. deoarece. că alin. c. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . amanetul. Conform art. în general. 5 şi art. Dreptul real trebuie să se fi născut în beneficiul unui creditor sau al unui terţ. va conduce la nesiguranţă juridică. orice formă de fiducie-garanţie ca şi garanţiile străine (precum floating charge sau chattel mortgage).ro.ionescu14@rdslink. În ceea ce priveşte alin. A fost formulată şi opinia conform căreia această problemă depinde chiar de instanţă. Ca şi în cazul art. orice formă de drept de proprietate sau universalitate (de ex. Doctrina majoritară recunoaşte de altfel. Pare mai judicios să se opteze pentru aplicarea regulilor conflictului de legi din statul în care este situat bunul. În ceea ce priveşte bunurile sau drepturile pe care proprietarul drepturi reale | sau titularul trebuie să le înscrie într-un registru public. de asemenea eficacitatea. (1) al art. 7. restrângând posibilitatea statelor membre de a defini contururile unui drept real. Este motivul pentru care doctrina consideră că organele care aplică procedura. 2 din Regulamentul nr. Astfel. această problemă depinde de regulile conflictului de legi ale instanţei statului în care s-a deschis procedura. combinarea acestor dispoziţii cu dreptul statelor membre desemnate în funcţie de regulile conflictului de legi. cel mai târziu la momentul deschiderii procedurii asupra bunurilor ce aparţin debitorului. ci o dispoziţie materială care protejează drepturile creditorilor locali. în funcţie de dreptul internaţional privat al statelor membre. ele sunt localizarea bunurilor | localizate în statul sub autoritatea căruia este ţinut acest registru. 5 enunţă liniile directoare. În primul rând constituitorul păstrează proprietatea bunurilor afectate în garanţie. b) Efectele Doctrina majoritară consideră că art. 1346/2000. Pentru a determina legea situării bunului se aplică regulile de localizare deja enunţate. Această interpretare se întemeiază pe faptul că Regulamentul „nu afectează” drepturile reale ale creditorilor. Astfel. cesiunea de creanţă cu titlu de garanţie) şi. este de preferat o interpretare autonomă.

6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Creditorul beneficiază eventual de dispoziţiile art. aşa cum o demonstrează regimul ipotecilor aeriene şi maritime. atunci când această întoarcere este justificată. (4) din Regulament prevede expres că paragraful (1) nu pune „obstacole acţiunii în nulitate. în general de aplicarea regulilor de conflict de legi ale locului în care este situat bunul. condiţiile de opozabilitate faţă de terţi a garanţiilor depind. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. A doua concluzie care se poate trage din acest studiu vizează problemele de localizare a bunurilor corporale susceptibile de a fi deplasate şi a bunurilor incorporale. fiind afectată de un formalism prea apăsător şi de o lipsă de reguli clare care să îi asigure opozabilitatea erga omnes. 130 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Or. este foarte dificil să localizezi cu precizie bunurile incorporale. m) nu este aplicabil. teoria echivalenţei poate să aducă o soluţie interesantă.ionescu14@rdslink. poate fi pusă în discuţie în caz de mutare a bunului într-un alt stat membru. pct. La fel garanţia purtând asupra bunurilor corporale. în special datorită unui registru. în materie de garanţii. paragraful 2. într-un patrimoniu fiduciar. dar la momentul actual. atunci când. pentru a asigura securitatea juridică în operaţiunile internaţionale. stabilirea regulilor de conflict de legi comunitare ar putea să constituie un prim remediu interesant. 5 din Regulament impune recunoaşterea garanţiilor străine. În fapt. Art. cel care a beneficiat de un act prejudiciabil al ansamblului de creanţe. Se asistă aşadar la o situaţie paradoxală. În al doilea rând. Dacă o procedură colectivă este deschisă în Franţa. În lipsa unui drept material uniform în Europa. ar trebui să fie reţinută. în materia instrumentelor financiare incorporale. judecătorul poate autoriza plata creanţelor anterioare judecăţii pentru a obţine întoarcerea bunurilor şi drepturilor transferate cu titlu de garanţie. fără deposedare. art. În sfârşit. decât statul în care a fost deschisă procedura şi că această lege nu permite. recunoaşterea în dreptul internaţional privat a eficacităţii unei fiducii constituite în mod valabil în dreptul local. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . c. constituite în mod valabil în dreptul local. Fiducia-garanţie de origine străină nu este prin urmare un produs de import. face dovada că. în anulare sau în inopozabilitate”.ro. în aplicarea lex concursus. acest act este supus legii unui alt stat membru. Concluzii În primul rând. care dăunează interpretării dreptului şi securităţii juridice a tranzacţiilor internaţionale. în timp ce. localizarea lor obiectivă acolo unde se află deţinătorul contului. aplicarea regulilor de conflict de legi fiduciei garanţii scoate în evidenţă coexistenţa unor reguli concurente. Or. 5 alin. prin niciun mijloc. poate să schimbe legea aplicabilă prin deplasarea acestora. ca acel act să fie atacat.Meridiane juridice care beneficiază de o garanţie ce intră în câmpul de aplicare al art. la data: 20-11-2013. 4. înregistrarea navelor şi aeronavelor într-un registru public asigură o localizare obiectivă şi evită o schimbare a legilor aplicabile. patrimoniu fiduciar | conflict de legi | opozabilitate erga omnes MERIDIANE JURIDICE Fiducia-garanţie nu este un produs de export. 13 din Regulament care prevede că art. Această dispoziţie este aplicabilă fiduciei-garanţii. Cu privire la acest aspect. 5. ea nu este consacrată de jurisprudenţă.

ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ISTORIA JURIDICĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.

c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

ISTRATE N. MICESCU. Maestrul absolut al Barei româneşti

ISTRATE N. MICESCU Maestrul absolut al Barei româneşti
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU

În prima monografie consacrată „prinţului avocaţilor români”, publicată în urmă cu 13 ani, afirmam că o lucrare cu tentă monografică despre Istrate N. Micescu comportă anumite riscuri.* Personalitate covârşitoare a vieţii juridice interbelice, un adevărat „om total de drept”, în jurul său s-a creat aura unei adevărate legende care s-a transmis din generaţie în generaţie, chiar şi în perioada deceniilor regimului totalitar comunist, când simpla pronunţare a numelui său era oficial proscrisă. Ecourile sale străbat până şi printre paginile dosarului judiciar întocmit după 1900, în vederea reabilitării lui în faţa istoriei şi în numele dreptăţii! Ca atare, orice încercare de „decriptare” sine ira et studio a aspectelor definitorii ale acestei complexe personalităţi, cu strălucirile şi umbrele sale, poate aduce atingere anumitor iluzii şi genera resentimente. Ne-am asumat acest risc pentru că în faţa istoriei şi Istrate N. Micescu, ca şi alte figuri de vază ale trecutului nostru, are nevoie de o imagine cât mai exactă, mai reală, care să arate aşa cum a fost şi ceea ce a făcut. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât un bilanţ de acest gen, fie el şi provizoriu, îi este favorabil. Considerat de mulţi mai ales o personalitate fascinantă prin modul de a fi, de a se manifesta şi cu o operă cvasi-exclusiv orală, o analiză mai amănunţită ni-l prezintă însă ca un gânditor profund, iar cercetarea bibliotecilor scoate la iveală şi o semnificativă creaţie rămasă în paginile scrise. Mai mult decât atât cercetarea fondului Istrate N. Micescu de la Arhivele Naţionale ne pun în faţa a noi file, relevante, ale vieţii şi operei maestrului. În acest context începem să publicăm în paginile revistei „Pandectele Române” fragmente din noua ediţie în curs de elaborare a monografiei consacrate maestrului absolut al Barei româneşti.

*

Istrate N. Micescu – o legendă a vieţii juridice româneşti, Ed. Economică, Bucureşti, 2000.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 133 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ISTORIA JURIDICĂ |

Meridiane juridice

I. Scurtă fişă biografică
Nu mă ocup de persoane, ci numai de idei O sumară biografie ne arată că Istrate N. Micescu s-a născut la Ploieşti, la 22 mai 1881, în familia profesorului Nicolae I. Micescu, originar din Miceştii Argeşului, unde deţinea şi importante moşii. Potrivit actului de naştere (extractului) nr. 557 din 23 mai 1881 orele 10.00 dimineaţa, întocmit de Oficiul de stare civilă al Primăriei Ploieşti, plasa Târgşor, judeţul Prahova, băiatul, Istrate, de religie ortodoxă, s-a născut la „22 mai orele patru post-meridian”, la domiciliul părinţilor săi „casa cu nr. 142 din strada Bisericii, suburbia Sf. Voievozi”. Acelaşi document mai consemnează că era „fiul lui Nicolae I. Micescu de ani 36, Profesor şi al d-rei Maria, născută Rădulescu, de ani 25, menajeră, ambii de protecţie română”. După strălucite studii liceale la Colegiul „Brătianu” din Ploieşti, se înscrie iniţial la secţia de filologie clasică a Facultăţii de Litere, iar apoi la Facultatea de Drept ale Universităţii Bucureşti. Dar numai la un semestru de studii juridice pleacă la Paris ca bursier, unde urmează cursuri de Drept. Odată absolvit examenul de licenţă în iulie 1903, Micescu îşi continuă pregătirea prin o specializare în drept roman în Germania. Întors în capitala Franţei, îşi susţine examenul de doctorat în drept cu teza având ca temă „Personalitatea morală şi indiviziunea ca o contribuţie juridică” (studiu de tehnică juridică), la 18 iunie 1907. O adresă-atestat eliberată de Secretariatul Facultăţii de Drept din Paris la 27 iulie 1907 arată că pregătirea doctorală a acestuia a cuprins susţinerea a două examene – la 29 iunie 1905 şi 21 mai 1906 – şi, în final, a tezei, toate absolvite cu calificativul „elogii”. După cum atestă Palmaresul Facultăţii de Drept din capitala Franţei pe anul universitar 1906-1907, a fost clasificat, „împreună cu alţi trei camarazi”, între cei dintâi doctori în drept din acea serie . Toţi cei şapte ani de studii pariziene Istrate Micescu şi i-a dedicat, până la epuizare, pregătirii profesionale. Cei care l-au cunoscut relatează că ducea o existenţă strict programată şi austeră, culcându-se la ora opt seara spre a se scula la două noaptea, când începea învăţatul. Alături de drept (în special dreptul roman şi dreptul civil) a urmat cursurile de latină şi greacă la Sorbona şi a studiat filosofia lui Bergson. Această solidă formaţie universitară, de acumulări diverse şi profunde, avea să fie „rezerva” şi izvorul marilor realizări profesionale şi intelectuale de mai târziu. istoria juridică La sfârşitul studiilor superioare strălucite, efectuate în străinătate, Istrate N. Micescu revine în ţară unde se înscrie în Barou ca avocat în Argeş (1905-1907) şi apoi în Ilfov (de la 21 ianuarie 1907) şi devine asistent (octombrie 1907) la catedra de drept civil a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti. În anul universitar 1907/1908, în calitate de suplinitor, a predat materia succesiunilor ab intestat şi testamentare, precum şi cea a regimurilor matrimoniale pentru studenţii anului III de licenţă; în anul următor a susţinut pentru studenţii din anul I Teoria bunurilor şi a drepturilor reale. La doi ani după începerea carierei didactice, avea să se organizeze un concurs pentru ocuparea unei conferinţe la aceeaşi catedră. În privinţa acesteia, în planul opiniei colective, răspândită şi impusă de avocaţi, s-a impus ideea că I. Micescu ar fi câştigat detaşat în faţa lui N. Titulescu

134 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| ISTORIA JURIDICĂ

ISTRATE N. MICESCU. Maestrul absolut al Barei româneşti

şi-ar fi dobândit astfel de timpuriu calitatea de conferenţiar universitar. Cercetarea dosarului „cauzei”, aflat la Arhivele Naţionale, ne arată că lucrurile nu au stat chiar aşa. Conform procesului-verbal din 19 iunie 1909, întocmit de Comisia pentru examinarea candidaţilor la docenţa de Drept civil formată din: C. Nacu, P. Misir, Em.N. Antonescu, I.G. Longinescu s-au prezentat în competiţia finală Istrate N. Micescu, N. Titulescu şi George Plastara. Potrivit documentului, în urma unui colocviu şi a două prelegeri, în ceea ce a constat examenul, „Istrate Micescu a dovedit că posedă cunoştinţe intense şi adânci asupra ştiinţei Dreptului în general şi în special asupra Dreptului civil. Răspunsurile la întrebările făcute au fost corecte şi date fără ezitare. Dl. Micescu are o expunere clară, urmăreşte cu multă virtuozitate diferitele texte şi mai cu seamă din sinteza principiilor se urcă foarte sus. Consideraţiunile, pe care fondează critica diferitelor sisteme, sunt expuse într-un mod s-ar putea zice, cu totul satisfăcător”. Aprecierile referitoare la următorul candidat sunt la fel de pozitive: „Nu mai puţin şi Dl. N. Titulescu a dovedit la încercările la care a fost supus cunoaşterea nu numai a textelor dar şi a aplicării lor. D-sa excela în partea analitică şi reuşeşte în compararea diferitelor dispoziţiuni ale legii, trăgând cele mai amănunţite consecinţe de aplicare”. Referirile la ultimul concurent, G. Plastara sunt mai reţinute, dar conchid că şi acesta îndeplinea condiţiile pentru a fi abilitat ca docent. Cum era greu de departajat între primii doi candidaţi, Comisia a recurs la un subterfugiu, conchizând că „recomandă cu toate insistenţele pe D-nii I. Micescu şi N. Titulescu pentru a fi amândoi abilitaţi cu toate că recomandarea trece peste numărul conferenţiarilor stabilit de onor. Minister, în deplină convingere că Facultatea de Drept va face în persoana Domnilor o bună achiziţiune, pentru că amândoi promit a deveni profesori excelenţi”. Prin adresa seria B nr. 75.601 din 30 octombrie 1909 a Ministerului Instrucţiunii şi al Cultelor, Direcţia Învăţământului secundar şi superior se comunica lui I. Micescu faptul că ministerul „aprobă numirea d-voastră ca docent în specialitatea dreptului civil, pe lângă Facultatea de drept din Bucureşti”, având în vedere recomandarea făcută de Comisia pentru examen, raportul membrului Consiliului permanent, însărcinat cu cercetarea lucrărilor concursului şi „văzând şi avizul Consiliului permanent de instrucţiune”, acesta fiind numit în post prin Înaltul Decret Regal nr. 211 din 21 ianuarie 1910. În anul universitar 1909/1910, începând cursurile de Doctorat la Facultatea de Drept din Bucureşti, Istrate Micescu a împărţit, pentru studenţii anului II împreună cu profesorul Emanoil Antonescu, predarea materiei teoriei complete a efectelor obligaţiilor. Proaspăt conferenţiar atestat, pentru 1910/1911 a susţinut cursul anului III referitor la teoria creditului (conţinând garanţiile personale şi garanţiile reale) şi teoria succesiunilor. Totodată, în anul universitar 1909/1910 a realizat o serie de patru conferinţe, având ca teme: Fundamentul obligaţiilor contractuale şi obligaţiilor delictuale, Teoria voinţei şi a interesului social, Raportul dintre Drept şi logică. La acelaşi capitol, în anul universitar următor a efectuat 25 de conferinţe, cu caracter practic, aplicând teoria obligaţiilor făcută la curs în anul precedent, la contractul de vânzare-cumpărare, predând şi aspecte de procedură. În acelaşi context Istrate Micescu a ţinut şi 2 conferinţe de Filosofia Dreptului asupra conceptului de adevăr în ştiinţa dreptului după noile curente de atunci în materie. În anul universitar 1911/1912, pe lângă o parte din cursul de drept civil de anul I, a continuat seria conferinţelor pe teme cu caracter

PANDECTELE ROMÂNE NR. 6/2013 | 135 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ISTORIA JURIDICĂ |

raportor din partea Facultăţii de Drept din Iaşi cum că „dintre toţi candidaţii. M. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. n. patrimoniul. oameni a căror vârstă.) s-ar fi nesocotit un drept câştigat. Capitan „Introduction á l'étude du Droit civil”. profesor titular la catedra de drept civil pentru doctorat şi licenţă. să mai notăm. proprietatea şi servituţile. Mai mult decât atât. prin Decretul-regal nr. căci nu avea calitatea de a participa la concurs”.Meridiane juridice filosofic. c. Totodată. diviziunea bunurilor. Al. care nu era contestat. a fost N.D. 2026 din 4 mai 1920 a fost numit. Mironescu (al patrulea. în acest context. 81 din Legea învăţământului secundar şi superior. prin comanda: #2077 | ISTORIA JURIDICĂ . Pentru perioada 1912-1914 a continuat predarea cursurilor şi susţinerea conferinţelor. Angelescu şi Taşcă. în privinţa lui Al. Cerban şi C. constată că nu este locul a se opri asupra lucrărilor d-lor Micescu. Acţiunea în contencios administrativ a fost respinsă şi pentru a deveni profesor universitar Istrate N. 50 alin. (3) lit. când Comisia însărcinată cu examinarea titlurilor şi a lucrărilor candidaţilor „cercetând lucrările prezentate.ionescu14@rdslink. (Va urma) istoria juridică 136 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. deoarece sau tratează materii străine obiectului catedrei. Micescu atacă în justiţie actul administrativ universitar. concluzia prof. Titulescu). G. căzuseră la concursuri anterioare şi nu prezentau o operă ştiinţifică menită să-i recomande în acest sens. Cerban. Cantacuzino. cea de „dovedit plagiator (întrucât) publicase o lecţie de deschidere a cursului de drept civil. adresează mai întâi o Întâmpinare (Memoriu) Ministrului Instrucţiunii şi Cultelor. precum raportul dintre drepturile subiective şi dreptul obiectiv şi noţiunea de ordine juridică. Titulescu). declanşat pentru ocuparea a trei catedre de drept civil şi a catedrei de enciclopedia dreptului. pentru postul vizat de Micescu. În anul 1911/1912 a predat studenţilor anului întâi Teoria Drepturilor reale. Problema se reia abia în 1920. Matei B. I. Micescu avea să mai aştepte încă 11 ani! Nu ştiu şi nu putem aprecia noi acum care a fost adevărata „scară” a valorilor între concurenţi. Printr-o decizie a ministerului din 19 decembrie 1915 concursul se amână însă. Afirmat între timp ca mare şi de succes avocat şi evident nemulţumit de rezultatele concursului (cu excepţia deciziei privind numirea ca profesor a lui N. Plastara şi C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. A urmat procesul judiciar în cadrul căruia intervenientul Alexandru Cerban a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pe considerentul că „recurentul nu se putea plânge că prin recomandarea de numire (a câştigătorilor examenului.ro. ori acest mijloc ar fi fost singurul în măsură să „aducă în învăţământul superior. în toamna anului 1914 a fost numit profesor suplinitor în locul profesorului Constantin Nacu. sau au fost prezentate ca teză pentru obţinerea titlului de doctor” şi drept urmare. totuşi. pe motivul principal că respectiva comisie scutise de concurs pe candidaţii declaraţi câştigători în baza art. situaţie socială şi netăgăduită valoare ştiinţifică” îi impuneau. cei care se disting mai mult în materia specială a dreptului civil sunt d-nii Al.G. În baza art. Cerban. declanşează demersurile pentru avansarea şi ocuparea postului de profesor la catedra de drept civil. plagiind-o după prefaţa cărţii lui H. Conform procedurii legale. care aveau să se dovedească îndelungate şi la început fără succes. Începând din 1912. Se arăta apoi că titularizaţi precum Al. f) din Legea Curţii de Casaţie.n. Simpson şi anume cel dintâi pentru o pătrundere adâncă şi ştiinţifică a problemelor juridice”. Cerban era formulată o acuzaţie gravă. în care contestă modul de desfăşurare a întregului examen. iar apropierea războiului şi apoi declanşarea şi desfăşurarea lui conduc la anularea lui.

prin comanda: #2077 . c. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro.DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .

Nu în ultimul rând. dar în ultima perioadă. pe care dorim să-l permanentizăm. în ce măsură şi sub ce formă? Sunt întrebări la care încercăm să găsim răspunsuri. promovării şi respectului unui anumit ideal de justiţie. modului de acces şi de exercitare a profesiei. în condiţiile mondializării cu o ofensivă extraordinară a concepţiilor şi practicilor de common law profesiile juridice şi-au accentuat specificul şi intensificat interdependenţele în privinţa atribuţiilor conferite. în special cel francez. profesionistului în domeniul dreptului. structurilor de organizare stabilite ori misiunii juridice asumate şi încredinţate de lege. care o face să devină şi să se manifeste. Continuând tradiţia românească în materie şi sub influenţa modelelor vest-europene. Ne trebuie un alt model juridic? Care este raportul între globalizare şi specific? S-ar impune renunţarea la pluralitatea profesiilor juridice? Este indispensabilă şi inaplicabilă realizarea unificării lor? Dacă da.ionescu14@rdslink. Prestaţia juridică. nici o activitate obişnuită. începând cu numărul de faţă. consilieri juridici. de interpretare şi aplicare a legii nu este nici uniformă. pe calea realizării şi publicării unor interviuri cu reprezentanţii autorizaţi ai „breslelor” respective şi a prezentării statutului actual. în fine a felului de manifestare a diversităţii profesionale în unitatea activităţii juridice. la data: 20-11-2013. în perioada următoare. mediatori ori grefieri. în dinamica şi integralitatea sa. cu ce limite. PANDECTELE ROMÂNE NR. magistraţi. În acest context general. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . surprinderea vieţii profesionale în domeniul dreptului. cu precădere. în cadrul rubricii de faţă. cruciale chiar. Astfel spus. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sistemului de pregătire continuă a profesioniştilor dreptului.ro.Dialogul profesiilor juridice Dialogul profesiilor juridice Adresându-se. iniţiem un amplu dialog interprofesional. în condiţiile integrării ţării în Uniunea Europeană şi afirmării fenomenului de mondializare a dreptului şi a consecinţelor tot mai accentuate ale acestor evoluţii. c. 6/2013 | 139 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fiecare din această categorie de profesionişti îşi urmează propriul cursus honorum. notari. Iar diversitatea profesiilor juridice este tocmai de aceea necesară şi rămâne un criteriu de apreciere a stării statului de drept în România. Pandectele Române acordă o atenţie deosebită reflectării în paginile sale a problemelor profesiilor juridice şi a preocupărilor membrilor lor. dreptul român găseşte în profesiile juridice gajul asigurării. refuzând un concept general şi global al juristului. executori judecătoreşti. În mod evident. Avocaţi. fiecare în felul său pe teritoriul dreptului. imediat sau treptat. statutului profesional acordat. în frunte cu uniformizarea şi interdependenţa prestaţiei juridice se ridică noi întrebări fundamentale.

Dan Drosu Şaguna. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . după ce eventual. mai ales prin Institutul de profil. iar viitorul prevesteşte o accelerare a tendinţelor. În contextul procesului general de mondializare a dreptului şi convergenţă a profesiilor juridice. c. la data: 20-11-2013. securităţii raporturilor juridice şi consilierii de bună calitate. dar extrajudiciară.Meridiane juridice Notariatul şi Notarii Exercitând o profesie juridică.ionescu14@rdslink. dialogul profesiilor juridice 140 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Funcţia lui este străveche şi datarea începuturilor ei urcă în epoca antichităţii. Potrivit particularităţilor profesiei. prof. Prin intermediul a două interviuri – cu dl.ro. dr. Dumitru Viorel Mănescu. notariatul ca activitate şi notarul ca profesie cunosc evoluţii importante. respectiv cu dl. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. directorul Institutului Notarial Român (INR) – încercăm să oferim o „radiografie” cât mai exactă a stării actuale a profesiei şi a practicienilor săi. Misiunea sa definitorie rămâne aceea de a conferi forţă autentică convenţiilor. după pregătirea generală în cadrul facultăţilor de drept notarul are nevoie de una specializată şi continuă asigurată. pe care părţile o solicită. notarul public are o competenţă delegată şi oferă o prestaţie legală în serviciul eficacităţii. Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR) şi. au beneficiat de sfaturile specialistului de drept.

Cu toate că este învestit cu autoritate publică. 6/2013 | 141 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. impozitul încasat de notarii publici români pe veniturile din transferul proprietăţii imobiliare a fost. în sensul că activitatea noastră a scăzut cu 50-70% faţă de volumul înregistrat la nivelul anilor 2007-2008. pentru a asigura în particular părţilor interesate un serviciu public preventiv şi imparţial.ionescu14@rdslink. la fel ca şi în cazul celorlalte instituţii. Expertiza şi responsabilitatea sa protejează părţile de eventuale litigii. Componentele publică şi privată ale funcţiei de notar public au ca rezultat apărarea intereselor private de la nivelul unei funcţii publice. la data: 20-11-2013. republicată. caracterizează activitatea notarială ca o delegare parţială a suveranităţii de stat.R. În acest sens. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | .: Stimate domnule Preşedinte. notarul este considerat a fi „magistratul amiabilului”. Nu ascundem faptul că.Notariatul român susţine revenirea la un climat juridic de încredere . În acest fel notarul îndeplineşte un serviciu public. Într-o definiţie a Uniunii Internaţionale a Notariatului. notarul este un profesionist al dreptului. Arăt că. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Dar cu toate acestea calitatea serviciilor PANDECTELE ROMÂNE NR. în anul 2012. la nivel naţional şi european. consfinţeşte că: „Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome”. notar public Dumitru Viorel Mănescu. cum aţi caracteriza starea profesiei şi statutul notarului public în lumea juridică de astăzi? – Într-un climat de incertitudine economică generată de criză. dar şi pentru a conferi consiliere celor care apelează la serviciile sale. Notariatul român susţine revenirea la un climat juridic de încredere. Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România – P. c. Teoria dominantă. numit de către stat pentru a da caracter de autenticitate actelor şi cazurilor juridice conţinute în documentele pe care le redactează.. fiind denumit uneori „magistratul contractului”. de aproximativ 600 milioane lei. el trebuie să fie un consilier dezinteresat şi neutru al părţilor. Exercitând o justiţie preventivă. ba mai mult notarul este însărcinat să colecteze în contul Statului un ansamblu de impozite şi taxe. fără costuri pentru Stat. 36/1995. notarul contribuie la garantarea siguranţei juridice în raporturile dintre persoanele fizice sau juridice. Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. notarul public îşi exercită funcţia într-un cadru liberal: este „remunerat” de clienţii săi şi nu de contribuabili. precum şi la contracararea unor iniţiative şi tendinţe de liberalizare şi dereglementare excesive – Convorbire cu dl. deţinător al unei funcţii publice.. criza economică financiară mondială nu a ocolit nici notariatul.ro.

Din anul 1997 suntem membrii în Uniunea Internaţională a Notariatului. P.R. Un număr de 9 notari români sunt membri în Comisiile Uniunii Internaţionale a Notariatului. evitându-se posibilitatea ca indivizi de rea-credinţă. Registrul Naţional Notarial al Regimurilor Matrimoniale şi în viitorul cât mai apropiat un registru de evidenţă a tuturor persoanelor puse sub interdicţie (Registrului Naţional Notarial privind Capacitatea Persoanelor). În scopul asigurării circuitului civil în condiţii de maximă siguranţă au fost înfiinţate. prin efortul tuturor notarilor publici. Registrele Electronice Notariale.ionescu14@rdslink. a fost încheiat un protocol între Ministerul Administraţiei şi Internelor. dialogul profesiilor juridice 142 | PANDECTELE ROMÂNE NR. potrivit căruia notarul public poate verifica identitatea unei persoane. Putem vorbi la ora actuală de o dinamizare a implicării notarilor români în activităţile internaţionale. iar din 2007 facem parte din Consiliul Notariatelor din Uniunea Europeană.R. constatat de către notarul public. precum şi contracararea unor iniţiative şi tendinţe de liberalizare şi dereglementare excesivă. contribuim cu bunele noastre practici şi cu capitalul uman la activitatea profesională şi ştiinţifică internaţională. în deplină concordanţă cu dreptul Uniunii Europene. încununată cu alegerea a doi reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România în Consiliul Permanent al Uniunii Internaţionale a Notariatului şi prin desemnarea mea ca membru al Comitetului Executiv. exerciţiul voinţei autonome la stabilirea raporturilor patrimoniale dintre soţi. Desfăşurăm şi o intensă cooperare bilaterală cu notariate partenere din Europa şi de pe alte continente. ci dimpotrivă. Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Liberalităţilor. prin manevre infracţionale (fals de identitate) să poată tranzacţiona bunuri imobile.Convorbire cu dl. de la concepţie până dincolo de moarte: persoanele. dar şi elemente de publicitate imobiliară şi de drept internaţional privat. Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Opţiunilor Succesorale. Legea civilă română a suferit o adaptare la realităţile contemporane. prejudiciind atât pe adevăraţii proprietari cât şi pe cumpărători. fără îndoială. am introdus noi mecanisme care să sporească siguranţa actului notarial. reprezintă. Serviciul de Telecomunicaţii Special şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Procurilor şi Revocărilor acestora. obligaţii şi contracte.: Care sunt principalele implicaţii pentru activitatea notarială ale adoptării şi intrării în vigoare a noului Cod civil (la 1 octombrie 2011) şi a noului Cod de procedură civilă (14 februarie 2013)? – Intrarea în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă a reprezentat o racordare juridică şi funcţională europeană. Astfel. Revenirea la pluralitatea de regimuri matrimoniale. Pe plan intern noul Cod civil a regrupat toate componentele dreptului care guvernează viaţa privată a cetăţenilor pe tot parcursul acesteia. între care amintim: Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Succesiunilor. notar public Dumitru Viorel Mănescu nu a scăzut. dreptul succesoral. c. drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.ro. Notariatul român susţine pe plan intern şi european revenirea la un climat juridic de încredere. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dreptul familiei. exemplele cele mai pregnante pentru ilustrarea reformei importante la care a fost supusă activitatea notarială. P. Acestea sunt doar câteva din mecanismele create de Uniunea Naţională Notarilor Publici din România în scopul protejării cetăţenilor de bună-credinţă care apelează la serviciile notariale. alături de posibilitatea divorţului pe cale amiabilă.: Integrarea ţării în UE la 1 ianuarie 2007 a avut un impact semnificativ asupra profesiei de notar? – Notariatul român a învestit multă energie pentru integrarea sa în structurile europene şi internaţionale ale profesiei.

P.: Notarii sunt consideraţi încă. Actualitatea legislativă a Uniunii Europene demonstrează o preocupare tot mai accentuată a legiuitorului european pentru reglementarea unitară a raporturilor de drept internaţional privat între persoanele fizice şi juridice din statele membre.. eliminându-se condiţia „notarului public îndrumător” pentru a putea accede la calitatea de notar stagiar. într-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere profesional. prin ordin al ministrului justiţie. care este menită să degreveze instanţele de judecată şi să reducă costurile administraţiei judiciare. Potrivit noilor dispoziţii din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. Notarii publici prin natura profesiei lor au fost primii jurişti care au aplicat dispoziţiile noului Cod civil. cu mai mult sau mai puţin temei o castă relativ închisă. care cronologic este prima doctrină în materie. Noul Cod civil a răspuns mişcării de dejudiciarizare. Pentru a veni în sprijinul notarilor publici. un număr de 2. c. Cât adevăr al acestei afirmaţii în prezent şi cât pentru viitor? – Categoric notariatul român nu este un grup social închis. dar se poate afirma că a devenit un corp profesional bine organizat şi deosebit de prezent în spaţiul public şi juridic român şi european. se legiferează în materie succesorală şi în cea a regimurilor matrimoniale.ro. prin elaborarea lucrării „Codul Civil al României – Îndrumar notarial”. la data: 20-11-2013.. Acum pot afirma că notarii publici au făcut faţă cu profesionalism şi responsabilitate noului început din activitatea notarială. Actualizarea numărului notarilor publici şi al birourilor notariale se face anual printr-o procedură strict definită de lege. 36/1995. Modificările legislative de esenţă au propulsat notarii României pe poziţia pe care sunt şi omologii lor din Uniunea Europeană. 6/2013 | 143 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . 36/1995 a fost simplificat accesul în funcţia de notar stagiar. familii şi companii. Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi în funcţia de notar public prin ordin al ministrului justiţiei. prin modificările şi completările aduse Legii notarilor şi a activităţii notariale nr. funcţionau un număr de 444 de notari. Se vorbeşte la nivelul Uniunii Europene chiar despre un potenţial „Cod civil european”. ceea ce a dus la consolidarea rolului său în societate. Precizăm că. Creşterea activităţilor comerciale cu statelor membre ale Uniunii Europene a dus la o sporire semnificativă a raporturilor juridice civile transfrontaliere cu „element de extraneitate UE”. până în prezent au fost numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Notariatul român susţine revenirea la un climat juridic de încredere . Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România a pregătit momentului intrării în vigoare a noului Cod civil. precum şi concursul pentru ocuparea locurilor vacante de notar public. 36/1995.R. dar şi la limitarea surselor de litigiu şi a riscurilor procedurilor contencioase. Notarului public i-au fost transferate competenţe judiciare. iar ulterior se organizează examenul de notar public pentru notarii stagiari. PANDECTELE ROMÂNE NR. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Necesitatea armonizării legii noastre civile cu dreptul european a fost determinată în primul rând de mobilitatea cetăţenilor României pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Putem afirma că noul nostru Cod civil este deplin adaptat acestor evoluţii legislative şi că răspunde perfect dezideratului european de consolidare a unui Spaţiu european al Justiţiei pentru cetăţeni. Dacă la data intrării în vigoare a Legii notarilor şi a activităţii notariale nr.ionescu14@rdslink. republicată.641 de notari publici.

constituite în Uniunea Profesiilor Liberale care are sediul chiar în spaţiile puse la dispoziţie de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.R. magistraţi). Ca profesionişti ai dreptului. consilieri juridici. între toate profesiile juridice. sistemul de acces în profesie trebuie să garanteze capacitatea profesională a solicitantului. notar public Dumitru Viorel Mănescu după promovarea examenului sau concursului. notarii publici consideră prioritar parteneriatul cu celelalte profesii juridice în folosul cetăţeanului. între Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România a fost încheiat un protocol de colaborare. notarul stagiar urmează timp de 2 ani cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de Institutul Notarial Român. dreptul contractelor etc. Specific funcţiei notariale este şi imparţialitatea. Colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii şi avocaţi se realizează şi prin fundaţia Institutul pentru Informaţii Juridice. Uniunea Naţională Notarilor Publici din România a fost şi este reprezentată în grupuri de experţi ale Comisiei Europene (regimuri matrimoniale. dialogul profesiilor juridice Beneficiul informaţiilor din Registrele Naţionale Notariale Electronice ţinute de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România sunt pentru ceilalţi „slujitori ai legii” incontestabile. Numai un profesionist foarte bine calificat poate fi la înălţimea pe care o cere îndeplinirea profesiei de notar public. care printre altele are în vedere publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. care îi situează pe primul loc la acest capitol. Funcţia notarială este una de înaltă responsabilitate cu criterii profesionale şi deontologice ridicate. Încrederea de care se bucură notarii publici În rândul beneficiarilor a fost recent verificată de un sondaj Gallup. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Notarul public trebuie să răspundă exigenţelor actuale. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE .: Ocupând un loc aparte în cadrul profesiilor juridice. Caracterul public dar şi privat al activităţii notariale reclamă ca notarul să fie un profesionist al dreptului. la data: 20-11-2013. la nivel politic în cadrul Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană şi are reprezentare permanentă la Bruxelles. De altfel.ionescu14@rdslink. ceea ce îl apropie pe notar de magistrat. 144 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Notarii prin esenţa profesiei lor previn conflictul şi construiesc punţi pentru dialog. notarii colaborează frecvent cu ceilalţi „slujitori ai legii” (avocaţi.Convorbire cu dl. Colaborarea cu avocaţii şi consilierii juridici se concretizează prin posibilitatea reprezentării părţilor în faţa notarului public. În toate aceste foruri notarii români sunt reputaţi pentru aportul necondiţionat de expertiză profesională şi juridică pe care îl pun întotdeauna la dispoziţia partenerilor guvernamentali naţionali şi europeni cu devotament şi competenţă. Subliniem că. în raport cu celelalte profesiile juridice. P. aşa încât colaborarea cu ceilalţi „slujitori ai legii” este firească. Cooperăm permanent cu profesiile liberale. c.ro. Notarul public însoţeşte familiile.). în negocieri din cadrul Consiliului Uniunii Europene la nivel de experţi (drept succesoral). Cum apreciaţi legăturile şi raporturile dintre aceştia şi celelalte profesii juridice? – Actul autentic este cel care face diferenţa între ceea ce oferă profesia notarială cetăţeanului. întreprinderile şi consumatorii în importante momente ale existenţei lor şi este pentru aceştia o sursă de siguranţă juridică. În acest context arăt că.

republicată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. directorul Institutului Notarial Român – P. în conformitate cu legea. bunul mers al societăţii. în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Consiliul Uniunii. Notarul public realizează o activitate liberală. Acesta îndeplineşte un serviciu de interes public. dr. – Activitatea notarială reprezintă una dintre cele mai importante componente ale serviciului public de justiţie. după caz. în mod esenţial. În acest sens. continuă a notarilor stagiari şi a notarilor publici.R. Dan Drosu Şaguna. precum şi a personalului de specialitate al birourilor notariale. contribuie la consolidarea profesiei de notar public. constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase. după caz.Profesia de notar din perspectiva provocărilor actuale ale dezvoltării societăţii româneşti Profesia de notar din perspectiva provocărilor actuale ale dezvoltării societăţii româneşti – Interviu cu prof. sintetic. 36/1995 prin Legea nr. În mod concret. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . la pregătirea profesională iniţială şi. la data: 20-11-2013. în ansamblul ei. precum şi exerciţiul drepturilor. prin intermediul activităţii notariale se realizează o serie de acte juridice civile şi comerciale ori se elaborează documente care determină. 298/2009. în acest fel.ionescu14@rdslink. institutul pe care îl conduceţi şi elementele definitorii ale activităţii sale. la perfecţionarea activităţii notariale. Înfiinţarea Institutului Notarial Român. rezidă din ceea ce reprezintă procedura necontencioasă care asigură membrilor societăţii. c. fapt care îi conferă un rol major în consolidarea statului de drept. Profesia de notar public este considerată una dintre cele mai utile profesii din societate.ro. fiind un reprezentant neutru al intereselor clienţilor săi. şi. Institutul Notarial Român are ca obiect principal de activitate pregătirea profesională iniţială şi formarea continuă a notarilor. cu modificările şi completările ulterioare.: Creat în 2010. realizându-se o degrevare de procese a instanţelor de judecată. Institutul Notarial Român are următoarele atribuţii principale: PANDECTELE ROMÂNE NR. univ. precum şi ale statutului. cu personalitate juridică. Atât rolul. forţa executorie prevăzute de lege. al Camerelor şi al Uniunii. Vă rugăm să ne prezentaţi. celeritatea acestora. 6/2013 | 145 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. respectiv ocrotirea intereselor. ale regulamentului de organizare şi funcţionare. 36/1995. în cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. prin modificarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. actele notariale întocmite fiind acte de autoritate publică şi au forţa probantă şi. cât şi importanţa activităţii notariale. ca entitate de interes public. potrivit prevederilor Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. având statutul unei funcţii autonome.

: Care sunt priorităţile actuale în pregătirea notarului şi desfăşurarea activităţii sale? dialogul profesiilor juridice – Întrucât activitatea notarială reprezintă o verigă importantă a serviciului public de justiţie. – furnizează expertiză de specialitate în domeniul activităţii notariale prin realizarea de studii. aprobat de ministrul justiţiei. dreptului 146 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la nivel zonal. europeană şi internaţională de interes pentru activitatea notarială. după caz. congrese şi alte forme de reuniuni ştiinţifice. În acest sens. în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.R. utile şi respectate profesii în societate. studii. Dan Drosu Şaguna – organizează cursurile de pregătire profesională iniţială şi. lucrări de specialitate pentru notarii publici şi pentru instituţiile publice din România ori din alte state sau la solicitarea unor organizaţii internaţionale. – organizează colocvii profesionale. la solicitarea Consiliului Uniunii. teme din domeniile dreptului civil. c. continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari. a altor specialişti. spre aprobare. naţional şi internaţional. a altor specialişti. cu instituţiile şi organizaţiile cu atribuţii în perfecţionarea pregătirii profesionale în sistemul profesiilor care necesită pregătire juridică. P. dr. analize.Interviu cu prof. continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . conferinţe. la cursurile de pregătire profesională pentru notarii publici sunt dezbătute. fapt care îi conferă un rol major în consolidarea statului de drept. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de către Consiliul Uniunii. proiectul programului de pregătire iniţială şi. – înfiinţează o bază de date cu privire la legislaţia naţională. – organizează. judiciară şi doctrina de specialitate. al Camerelor şi al Uniunii şi îl supune. pe plan intern şi internaţional. – organizează. astfel cum am arătat mai sus. după consultarea Camerelor Notarilor Publici. – organizează cursurile de pregătire teoretică şi practică pe care le vor urma notarii stagiari admişi începând cu anul 2013. la solicitarea Consiliului Uniunii: examenul de definitivat pentru notarii stagiari admişi în anul 2012 şi pentru cei admişi începând cu anul 2013. la propunerea Consiliului Uniunii. breviare etc. concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică.ro. aprobat de către Consiliul Uniunii. prin cursurile de pregătire profesională organizate. la data: 20-11-2013. – înfiinţează şi organizează o bibliotecă proprie. după caz. şi – elaborează. îşi propune să contribuie la consolidarea prestigiului acestei profesii. atât din punct de vedere teoretic cât mai ales practic. al Camerelor şi al Uniunii. simpozioane. – realizează puncte de vedere. Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. a personalului de specialitate al birourilor notariale. univ. – editează publicaţii proprii pe probleme de doctrină şi practică notarială. documentare. în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a acestora. cu privire la practica notarială. având dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire recunoscute de instituţiile publice şi private abilitate. a personalului de specialitate al birourilor notariale. – stabileşte relaţii de cooperare. pe parcursul celor 2 ani de stagiu. în vederea conturării unei practici notariale unitare şi a unei opinii doctrinare de specialitate. – formulează propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei interne în materie notarială şi armonizarea acesteia cu legislaţia Uniunii Europene. iar profesia de notar public este considerată una dintre cele mai importante. concursul de schimbare a sediilor birourilor notariale. Institutul Notarial Român.

R. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. drd. c.: Desigur.: Cum se raportează şi coroborează pregătirea şi formarea continuă a notarilor cu cele ale celorlalte profesii juridice. furnizori de pregătire. 36/1995. De asemenea. P. să mai remarcaţi? – Pentru o mai bună comunicare şi funcţionare. cât şi prin lectorii implicaţi în activitatea de predare a cursurilor atât notarilor cât şi magistraţilor şi avocaţilor. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Institutul Naţional al Magistraturii. Dan Drosu Şaguna).087 personal auxiliar). Institutul Notarial Român a încheiat protocoale cu următoarele instituţii: Institutul de Cercetări Juridice „Acad. totuşi. a Şefului Departamentului de Studii. Consiliul de Mediere. Augustin Fuerea) şi la bibliotecă este angajat tot un cadru didactic (asist. a Directorului acestuia (prof. P. precum şi teme din alte domenii. republicată. atât prin disciplinele de studiu prevăzute în planurile de învăţământ comune. Cercetare Ştiinţifică şi Cooperare Internaţională (prof. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . cursurile de pregătire a notarilor publici au drept scop şi crearea unei practici unitare în activitatea notarială. cât şi prin interesul manifestat de aceştia prin întrebările adresate şi temele propuse. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. cu modificările şi completările ulterioare. Simona Fortin).R. 6/2013 | 147 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.500 notari publici. Ce elemente aţi dori. considerăm că succesul de care se bucură aceste cursuri de pregătire profesională. univ. în primul rând.R. Corpul de lectori este format din distinşi reprezentanţi ai lumii universitare şi notari publici de prestigiu. poate fi apreciat atât prin numărul mare al participanţilor de la înfiinţarea Institutului Notarial Român (aproximativ 1. incidente pentru activitatea notarială (managementul biroului notarial. P.ro. dr. precum avocaţii şi magistraţii? – Pregătirea şi formarea continuă a notarilor publici interferează atât cu pregătirea avocaţilor cât şi cu cea a magistraţilor. Totodată. Pe de altă parte. univ. 113 din 26 martie 2010 a unor cadre didactice cu experienţă în pregătirea profesională şi anume. cadre didactice universitare şi experţi). rămân multe aspecte ale activităţii INR care nu au fost relevate în discuţia noastră. pentru aceste categorii de beneficiari. dr. dar şi de beneficiari ai acestei pregătiri. prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă. Institutul Diplomatic PANDECTELE ROMÂNE NR. univ. în vigoare. la care se adaugă profesionalismul lectorilor (notari publici cu experienţă deosebită în domeniu. informatică juridică şi drept fiscal).Profesia de notar din perspectiva provocărilor actuale ale dezvoltării societăţii româneşti familiei.ionescu14@rdslink. dreptului profesioniştilor (comercial). dreptului internaţional privat şi dreptului privat al UE. 227 notari stagiari şi 1. în cea mai mare parte. la data: 20-11-2013. cu statut de lectori/formatori. în mod deosebit. În prezent se parcurg procedurile necesare semnării unui astfel de protocol cu Ministerul Afacerilor Externe.: Cum colaboraţi în activitatea Dumneavoastră cu mediul academic (universitar şi de cercetare ştiinţifică)? – Avem o colaborare strânsă cu mediul academic. legislaţiei şi procedurilor notariale. cu mare experienţă. sunt dezbătute. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ale Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. prin numirea conducerii Institutului Notarial Român prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr.

Institutul Notarial Român a întocmit şi transmis. O atenţie deosebită acordăm participării. la seminarele organizate în cadrul proiectului cofinanţat din Fondul Social European – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. până în prezent.ro. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.Interviu cu prof. dr. În ceea ce priveşte activitatea internaţională. c. în domeniul dreptului comunitar/al UE. prin intermediul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. dialogul profesiilor juridice 148 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. prin intermediul reprezentanţilor Institutului Notarial Român. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . a categoriilor de beneficiari. Centrul de Pregătire pentru Personalul Consular şi cu Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. dezvoltăm o bogată activitate internaţională. la data: 20-11-2013. Dan Drosu Şaguna Român. De asemenea. univ. „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMIPQ NET România)”. în limita regulilor impuse de Consiliul Notariatelor din Uniunea Europeană. la Bruxelles răspunsul la chestionarul solicitat de către Comisia Europeană referitor la pregătirea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

index abuz 45 acţiuni de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor 43 acţiuni directe 41 ADN 118 alibi 118 aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene 49 autoritate de lucru judecat relativă 55 autovehicule second-hand 59 cauza Nisipeanu 63 CJUE 35.ionescu14@rdslink. 51 drepturi reale 129 ecologizarea taxelor 65 excepţie de neconstituţionalitate 61 expertize genetice 120 faliment internaţional de drept comun 127 fragmentarea pieţei indusă fiscal 65 Franţa 120 hotărârea CILFIT 53 hotărârea Da Costa 53 inconsecvenţă legislativă 63 instanţe de contencios administrativ 70 instanţe judecătoreşti române 37 instanţe naţionale 49. 47. 51 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 93 încălcarea dreptului unional-european 67 întrebări preliminare 51 judecător naţional 49 lex contractus 125 lex rei sitae 125 libera circulaţie a mărfurilor 61 localizarea bunurilor 129 marjă de eroare 120 motive de apel 95 neretroactivitatea legii 70 noul Cod de procedură penală 93 omisiuni esenţiale 95 opozabilitate erga omnes 130 ordonanţe guvernamentale 68 patrimoniu fiduciar 130 precedent 55 principiul atribuirii 39 principiul „poluatorul plăteşte” 65 principiul legii penale mai favorabile 97 probă 118 procedură de infringement 68 procedură de insolvenţă 129 răspundere necontractuală (delictuală) 43 recurs 93 regulamentul Roma I 123 state membre 39. 59. 6/2013 | 149 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 130 conflict mobil 127 contencios constituţional 61 contractul de fiducie-garanţie 123 controlul legalităţii actelor 41 Convenţia de la Haga 123 Convenţia Europeană asupra Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale 97 Curtea Constituţională 68 dreptul fiscal român 67 dreptul la apărare 95 dreptul Uniunii Europene 35. 70 Tratatul de la Lisabona 43.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. 67 Comisia Europeană 41 competenţa ratione personae 55 conflict de legi 125. c. 127 taxă de primă înmatriculare 59 timbrul de mediu 63. 47 Tribunalul Braşov 37 Tribunalul Neamţ 37 trimiteri preliminare 35 Uniunea Europeană 39 Volksbank 45 PANDECTELE ROMÂNE NR. 45. 47.

O. c. A. AELS alin. 150 | PANDECTELE ROMÂNE NR. A.S. AUE B.N. C.D. A.D. cam. 199’ C. C. C.L. F.B. – Adunarea generală a acţionarilor – Adunarea generală extraordinară a acţionarilor – Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Patrimoniului Statului – Revista Analele Universităţii Bucureşti. pen. C. la data: 20-11-2013.A.H. (it. C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. fisc. C.A.A. A. secţia I.R. C.A.) (g) C.C. civ.B.A.ionescu14@rdslink. Cas.C. prin comanda: #2077 . fr. B. BCE BEJ BNP Bul. C.R. pr. Tribunalului de Primă Instanţă şi Tribunalului Funcţiei Publice – Decretul – Decretul-lege CEDO CEE CEEA cf.S. C. pen. D. C. Apel C.I. CE CECO – Culegere de decizii ale fostului Tribunal Suprem (Curţii de Apel. C. A. civ.P.V. C. COMI compl. pr. II Cass. C.abrevieri A.U. A. m. aer.D. fr. Tribunalului etc.S. (it. apud. vam. C.G.P.I.E. partea I – Banca Naţională a României – Banca Centrală Europeană – Biroul de executori judecătoreşti – Biroul notarului public – Buletinul fostei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie a României – Buletinul jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie a României (1993-1999) – Codul aerian – Curtea de Apel – Codul civil – Codul civil francez (italian) (german) – Codul comercial – Codul comercial francez (italian) (german) – cartea funciară – Codul familiei – Codul fiscal – Codul muncii – Codul penal – Codul de procedură civilă – Codul de procedură fiscală – Codul de procedură penală – Codul silvic – Codul vamal – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României – Curtea Constituţională – Camera de Comerţ şi Industrie – Camera de Comerţ şi Industrie a României C. a II-a etc. pr. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. jur. C. Bul. (jurisprudenţa franceză) – Curtea de Casaţie şi Justiţie a României. Of. – Curtea de Casaţie franceză (jurisprudenţa franceză) – Comunitatea Europeană / Tratatul de instituire a Comunităţii Europene – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului / Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului / Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comunitatea Economică Europeană / Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice / Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice – a se compara cu – Curtea Europeană de Justiţie – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona) – Common Market Law Review (Kluwer Law International) – colegiul civil – centrul principalelor interese ale debitorului – completat – Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului) – Comitetul reprezentanţilor permanenţi – Culegere de hotărâri a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. D.V. I.) pe anul… – Culegere de decizii şi hotărâri ale Curţii Constituţionale a României pe anul … – Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – Curtea Supremă de Justiţie – Cahiers de Droit Européen – camera. Seria Drept – Revista „Acta Universitatis Lucian Blaga – Sibiu” – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb – alineat – citat după – articolul – Actul Unic European – Buletinul Oficial. Dr. com. C.M. Convenţie COREPER Culegere C.C.. Eur.) (g) C.V. fam. civ. civ.B.ro.J. C. fr.U.. com. silv.E.B. C.A. fisc. Cah. art.G. 199’ C.N.L. CEJ CJUE CML Rev col.

Ed.C.D. S. 1976 Repertoriu III – I. – Direcţia Generală (din cadrul Comisiei) – revista Dreptul – exempli gratia – European Courts Report (Reports of Cases before the Court of Justice and the Court of First Instance – Editura – ediţia – European Law Review – englez / britanic – etcaetera („şi celelalte”) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (v.hotărârile CJCE. – „Revista română de jurisprudenţă” R. Ştiinţifică şi Enciclopedică.C.Dalloz dec. a. La semaine juridique” (jurisprudenţa franceză) – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria „L” – Legislaţie.E. (C) – Revista română de drept european (comunitar) R.J.r. JAI JCP JO Jud. – Revista română de drept al afacerilor R.P. éd. dec. Jur. 1982 PANDECTELE ROMÂNE NR.R.M. ibidem idem infra IR it. – Revista română de dreptul muncii R. Of. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Recueil” (jurisprudenţa franceză) – decizia – decizia civilă (penală) etc. – paragraful passim – în diverse locuri pct. – Revue trimestrielle de droit européen (Editions Dalloz) Rec.A.P. Bucureşti. partea I – modificat – metri pătraţi – nota autorului – nota noastră (a autorului) – nota redacţiei – nota traducătorului – numărul O.C. (eventual urmat– (începând cu anul 2007) Repertoriul de anul apariţiei) jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene (ediţia în limba română) (partea I . la data: 20-11-2013. – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O. n. Mihuţă.C.T.D.ro. Rom.M.S. G. mod.R. P. FEI fr.D. Al. Jur.I. Bucureşti. 1970 Repertoriu II – I.ionescu14@rdslink.R. n.t. – paranteza noastră (a autorului) par.C.hotărârile TPI) Repertoriu I – I.R.D. Ed.R. – Oficiul Registrului Comerţului O. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Générale. Î.M.g. – pagina p. – „Revista română de drept privat” R. – Revista română de drept R.R.E.M. H. – Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance Rep.M. – Plenul fostului Tribunal Suprem Probleme de drept – Probleme de drept din deciziile Curţii 1990-1992 Supreme de Justiţie (1990-1992) pt. Repertoriu de practică judiciară în materie civilăa Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19521969. ECR Ed.C. mp n. n. Euratom ex. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975. loc. 6/2013 | 151 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. N. partea a II-a .J.E. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Mihuţă. M. ed. – Revista de drept penal R. Lesviodax. J. c. seria „C” – Comunicări şi Informaţii) – Judecătoria – Jurisprudenţa generală – Jurisprudenţa română – Revista Juridica – Revista „Legalitatea Populară” – litri – litera – locul citat – Monitorul Oficial al României. lit.C. – Organizaţia Mondială a Comerţului O. Ed. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OP – ordin de plată op.I.D.) DG Dreptul e. Juridica L. Mihuţă.R. – „Le Dalloz. – punctul PE – Parlamentul European PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună Plen T. Gen. civ.D. – Revista de drept comercial – serie nouă R. ELR en. nr. cit. Bucureşti. cit.D. – pentru R. prin comanda: #2077 . n. etc. l. F. FSE g. (pen.D. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19751980.I. – opera citată p. n. şi CEEA) / Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice – (de) exemplu – Fondul Monetar Internaţional – Fondul european de investiţii – francez – Fondul social european – german – Grup de interes economic – Hotărârea Consiliului de Miniştri – în acelaşi loc – acelaşi autor – mai jos – secţiunea „Informations rapides” (jurisprudenţa franceză) – italian – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Revista „Justiţia Nouă” – Justiţie şi Afaceri Interne – „Juris-classeur périodique.D.E.

TFP – tomul – Tribunalul judeţean – Tribunalul popular al raionului – Tribunalul regional – Tribunalul Municipiului Bucureşti – traducerea noastră – Tribunalul Suprem – Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene TFUE – Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona) TGI – Tribunal de grande instance (jurisprudenţa franceză) TPI – Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene Tratatul CE – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (după 1 noiembrie 1993.M. la data: 20-11-2013. S.C.D. Mihuţă.Repertoriu IV Rev. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink. s. cont. 1986 – Revue des sociétés – Revue française de droit administratif – Revue trimestrielle de droit civil – Revue trimestrielle de droit commercial – Revue trimestrielle de droit européen – secţia civilă – secţia comercială – secţia de contencios administrativ – secţia penală – Revista „Studii şi cercetări juridice” – Revista „Studii de drept românesc” – sublinierea noastră – Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie (Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) – Revista „STUDIA Universitatis BabeşBolyai”– Series Iurisprudentia – societate pe acţiuni – societatea comercială – Spaţiul Economic European – sentinţa civilă (penală) etc. Ştiinţifică şi Enciclopedică. civ. Ed. c. – următoarele V.B. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19801985. T. s. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. T. s. Bucureşti. RTD com. T.U. SA SC SEE sent. T. (pen.) SNC soc. a. – volumul 152 | PANDECTELE ROMÂNE NR. rai.J. cu modificările ulterioare survenite până la Tratatul de la Maastricht) Tratatul UE – Tratatul privind Uniunea Europeană (în vigoare de la 1 noiembrie 1993) Trib. reg. S. s. t. J. T.B. RTD eur. civ.ro. SPPI SRL supra ş. pen.n. – Tribunalul TUE(după intrarea în – Tratatul privind Uniunea Europeană/ vigoare a Tratatului Tribunalul Uniunii Europene de la Lisabona) TVA – taxa pe valoare adăugată UE – Uniunea Europeană UEM – Uniunea Economică şi Monetară urm.n. la 25 martie 1957. pop.B. com. ca urmare a modificărilor aduse Tratatului CEE prin Tratatul de la Maastricht) Tratatul CEE – Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (semnat la Roma. S.R s. – a se vedea V° – verbo (la cuvântul) vol. S. RTD civ. – I. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.S. – societate în nume colectiv – secţia de dreptul muncii (jurisprudenţa franceză) – Societate civilă profesională de practicieni în insolvenţă – societate cu răspundere limitată – mai sus – şi alţii (altele) t. soc. RFD adm. adm.U.

ediţia. volumul lucrării etc. lucrarea să conţină un aport de noutate faţă de doctrina existentă. Autorul cedează Editurii. drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format electronic. 6.ro. 7. dreptul de a crea opere derivate. în cadrul unui număr al revistei Pandectele Române. la data: 20-11-2013. Hotărârile judecătoreşti redate in extenso. Autorul garantează că este singurul deţinător al dreptului de autor asupra lucrării şi că lucrarea este originală. Se vor utiliza abrevierile conform uzanţelor revistei. PANDECTELE ROMÂNE NR. în eventualitatea în care în termenul menţionat nu au primit confirmarea. să contacteze. următoarele drepturi. adresa şi telefonul. sector 2. considerând un minim necesar pentru a fi acceptată. pe toată durata lor de existenţă.ro sau pe suport hârtie. comentate sau rezumate trebuie să fie definitive şi/sau irevocabile. Pentru fiecare lucrare publicată. lucrarea.ionescu14@rdslink. următoarele: nivel ştiinţific corespunzător. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Editura va efectua remuneraţia dreptului de autor. pe adresa WOLTERS KLUWER SRL. 86. Cu privire la materialele care se publică. 6/2013 | 153 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. după caz. locul de muncă / locul desfăşurării activităţii. care sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii intelectuale. de maxim o pagină. locul de editare. profesia (funcţia). Orzari nr. cu menţiunea „Pentru revista Pandectele Române”. dreptul de a retipări acel număr al revistei care include şi lucrarea autorului. 4. Colegiul de redacţie va accepta lucrarea cu condiţia ca aceasta să corespundă într-o măsură rezonabilă. cu excepţia materialelor de domeniu public şi a extraselor din alte lucrări. Trimiterea unei lucrări în vederea publicării în revista Pandectele Române. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Se va specifica dacă sunt publicate. tema lucrării să fie actuală. însoţit de format electronic (dischetă. pe toată durata de existenţă a dreptului de autor. 9. Bucureşti. în format tipărit sau electronic. Autorul îşi asumă deplina responsabilitate în privinţa conţinutului lucrării. constituie consimţământul autorului pentru cesiunea dreptului de autor în următoarele condiţii generale: 2. redacţia. rugăm autorii ca. printr-un nou mesaj. conform Legii nr. editura.CONDIŢII GENERALE DE PUBLICARE 1. Editura are dreptul să refuze publicarea acesteia în forma prezentată sau să ceară autorului modificarea lucrării conform standardelor revistei. lucrarea să nu fi fost publicată în ţară. opiniei şi argumentelor autorilor. Sursele bibliografice vor fi citate complet. 3. Lucrările se trimit în format electronic pe adresa e-mail redactie@wolterskluwer. sub rezerva acceptării sale de către Redacţia revistei. Autorii vor primi o confirmare a recepţiei în termen de 10 zile. exclusiv în vederea reproducerii şi distribuirii în format electronic. fără a aduce atingere ideilor. 8. Articolele de doctrină se vor trimite în mod obligatoriu însoţite de un rezumat redactat în limba engleză. 5. str. să corecteze. conţinutul lucrării să fie adus la zi cu legislaţia în vigoare în momentul predării. cuprinzând: numele şi iniţiala prenumelui autorului. prin comanda: #2077 . 10. redacţia îşi rezervă următoarele drepturi: să modifice titlul acestora. Dacă lucrarea nu corespunde. anul apariţiei. 11. c. pe o perioadă de 4 ani. în totalitate: drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format hârtie. Pentru a evita orice disfuncţionalităţi în transferarea documentelor. ţinând cont de următoarele criterii: originalitatea şi noutatea tezelor doctrinare susţinute. în exclusivitate şi fără o limitare teritorială. nivelul ştiinţific al lucrării. actualitatea şi noutatea temei. ca nivel şi stil. Autorii vor preciza numele şi prenumele. stabilită de la caz la caz. CD). să reformuleze ori stilizeze unele formulări. pagina (paginile).

1866 abonamente@zirkonmedia. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.255.ro www.zirkonmedia. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.190.255.wolterskluwer. Matei Voievod nr. prin comanda: #2077 . 26.ro 154 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink.Revistele Wolters Kluwer Oferta de preţuri pentru abonamente 2013 Pandectele române ReviSta română de dreptul muncii Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron ReviSta română de drept al afacerilor ReviSta română de drept european Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron Preţ abonament 4 apariții 2013 198 ron ABONAŢI-VĂ ACUM LA REVISTELE WOLTERS KLUWER! Puteți contracta abonamente pentru colecția anului 2013 și abonamente pentru 3/6/12 luni ale anului 2013 prin distribuitorul unic Zirkon Media.1800/0730. sector 2 București tel: 021.ro Detalii și informații privind publicațiile Wolters Kluwer găsiți pe www. ZIRKON MEDIA SRL Str.ro. la data: 20-11-2013.899 fax: 021.

la data: 20-11-2013. insolvenţă. Autorii articolelor sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești. oferind jurisprudenţă relevantă comentată de practicieni. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. drept imobiliar.ro. care contribuie activ la dezvoltarea în România a Dreptului Afacerilor. obligaţii contractuale. cât şi a practicii judiciare Doctrină. arbitraj. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. dr.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR Revista Română de Drept al Afacerilor este singura revistă de pe piaţa românească dedicată Dreptului Afacerilor ca ramură distinctă de drept. Pe lângă articole de doctrină. drept fiscal. drd. Mihaela Mocanu Cui se adresează Revista Română de Drept al Afacerilor nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat de business – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Consultant fiscal sau Economist – Magistrat Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept al Afacerilor folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. Dumitru Dobrev Redactor şef Avocat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. concurenţă.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 . drept bancar. revista urmărește îndeaproape soluţiile pronunţate de instanţele judecătorești naţionale sau europene. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! NOUA echipă editorială Director ştiinţific Avocat. Acum Revista Română de Drept al Afacerilor într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! – dreptul societar – obligaţii – insolvenţa – concurenţa – arbitrajul – dreptul bancar Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţa actuală relevantă comentată Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. oferind informaţii la zi din toate domeniile specifice: drept societar.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. proiecte de acte normative. cât şi a practicii judiciare Doctrină. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului muncii! Echipa editorială Director Prof. univ. dr. cu reglementările altor state şi cu jurisprudenţa străină. la data: 20-11-2013. În paginile revistei sunt discutate noi dispoziţii legale. hotărâri judecătoreşti.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII Revista Română de Dreptul Muncii este o tribună de dezbateri în dreptul muncii şi totodată o sursă esenţială de informaţie şi analiză. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.ro. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. Alexandru Ţiclea Redactor şef Prof. Acum Revista Română de Dreptul Muncii într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului muncii! – contractul individual de muncă – salarizare – sănătate şi securitate în muncă – protecţie socială – conflicte de muncă – dreptul internaţional al muncii Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă actuală relevantă Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. În acelaşi timp. menită să contribuie la formarea unei doctrine eficiente şi solide şi să sprijine crearea unui cadru legislativ modern. univ. decizii ale Curţii Constituţionale. dr. cititorii sunt familiarizaţi cu normele dreptului european şi internaţional al muncii. Nicolae Voiculescu Cui se adresează Revista Română de Dreptul Muncii nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Inspector de Resurse Umane – Specialist în protecţia muncii – Magistrat – Companii şi specialişti în domeniul resurselor umane Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Dreptul Muncii folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. univ.ro. cât şi a practicii judiciare Doctrină. Revista Română de Drept European oferă juriștilor și publicului interesat de evoluţia dreptului european informaţii esenţiale despre instituţiile dreptului european. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. c. Andrei Popescu Redactor şef Prof. Acum Revista Română de Drept European într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii relevante despre dreptul european – controlul jurisdicţional – dreptul european al concurenţei – procedura trimiterii preliminare – drepturile omului în Uniunea Europeană Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă europeană relevantă Exclusiv Articole ale personalităţilor internaţionale ale dreptului european Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. Autorii articolelor de doctrină sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești şi europene. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dr. Secţiunea de jurisprudenţă urmărește îndeaproape hotărârile instanţelor Uniunii Europene. dr.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT EUROPEAN Fondată în 2003.ionescu14@rdslink. Daniel-Mihai Şandru Cui se adresează Revista Română de Drept European nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Magistrat interesat de evoluţia doctrinei şi jurisprudenţei – Specialist în drept european Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept European folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. jurisprudenţă şi informaţii despre dreptul european! Echipa editorială Director Prof. modul de aplicare al reglementărilor europene și influenţa acestora asupra legislaţiei naţionale. univ. prin comanda: #2077 .

ro. promoţiile şi ofertele speciale Wolters Kluwer România 8. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. puteţi alege formatul de achiziţionare al produselor: tipărit sau eBook format ePub. intraţi în comunitatea noastră accesând blogul Wolters Kluwer.wolterskluwer. c. un spaţiu de dezbatere şi comentarii pe teme juridice Funcţionalităţi filtru de căutare a produselor după criterii multiple căutare rapidă în site vizualizarea statusului comenzilor dumneavoastră formular de comandă complex.ro 10 motive pentru a deschide un cont în www. prin comanda: #2077 . vizualizaţi webinariile Wolters Kluwer dedicate interviurilor cu personalităţi ale lumii juridice 10. cărţi. urmăriţi statusul comenzilor dumneavoastră şi istoricul acestora 5. ce oferă posibilitatea de a stabili modalităţile de plată şi de livrare Beneficii modalităţi flexibile de plată modalităţi flexibile de livrare acces pe baza datelor de identificare ale contului dumneavoastră din platforma juridică iDrept Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. beneficiaţi de reducerile. aplicaţii pentru smartphone. cunoaşteţi îndeaproape caracteristicile fiecărui produs. astfel încât puteţi lua decizia de achiziţionare în deplină cunoştinţă 6. breviar legislativ. newsletter 9. ştiri. agendă juridică. simplu şi eficient. webinarii pentru profesioniştii din domeniul juridic şi economic 3. reviste. folosind formularul de comandă şi modalităţile de livrare şi plată convenabile pentru dumneavoastră 4.ionescu14@rdslink. eBook-uri. sunteţi în permanenţă informaţi despre gama de produse Wolters Kluwer: platforme de informare juridică. comandaţi online produsele dorite.WoltersKluwer. folosind filtrele de căutare şi criteriile de selecţie multiplă 7. Wolters Kluwer România este singura editură în domeniul juridic care oferă acest tip de produse 2. aveţi la dispoziţie informaţie gratuită în secţiunea Freemium: articole de doctrină.ro 1. la data: 20-11-2013. identificaţi rapid produsele dorite.

c.UN NOU MOD DE CITI JURISPRUDENŢA mai repede | mai ușor | mai eficient Abonează-te acum la Monitorul JurisprudenţeiTM pe 6 luni* şi primeşti a 7-a lună gratuit**! 14 apariţii în semestrul II 2013 26 apariţii anual 2013-2014 Abonament semestrial 120 lei (TVA inclusiv) Abonament anual: 200 lei (TVA inclusiv) • cele mai relevante speţe de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și Curţile de apel din toată ţara • cele mai recente hotărâri judecătorești (ultimul semestru 2012-prezent) care acoperă majoritatea ramurilor de drept • un format unic: FIȘA SINTETICĂTM * iulie-decembrie 2013 ** iunie 2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.

la data: 20-11-2013.PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. c. 6/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.