PANDECTELE ROMÂNE ROMANIAN PANDECTS

7/2013

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Revista Pandectele Române este o revistă indexată în baze de date internaţionale (EBSCO, ProQuest, HeinOnline). Romanian Pandects is indexed in international databases (EBSCO, ProQuest, HeinOnline).

Pandectele Române
Copyright © Wolters Kluwer

ISSN: 2286-0576 / 1582-4756

Director General Wolters Kluwer România: Dan STOICA Senior Publisher Reviste Wolters Kluwer România: Costel POSTOLACHE Coordonator reviste: Alina CRĂCIUN DTP: Marieta ILIE Abonamente: ZIRKON MEDIA Wolters Kluwer Orzari 86, Sector 2 Bucureşti 021554

WoltersKluwer.ro
Revista Pandectele Române este o publicaţie Wolters Kluwer România, parte a grupului internaţional Wolters Kluwer. Editura Wolters Kluwer este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Copyright © 2013 – Toate drepturile rezervate Editurii Wolters Kluwer România. Nicio parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă prin niciun mijloc electronic, mecanic, de fotografiere, de înregistrare sau oricare altul fără permisiunea anterioară în scris a editorului, cu excepţia cazului în care se citează pasaje în lucrări știinţifice și celelalte excepţii permise de Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, la articolele 33, 34, 35, 36.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

FONDATOR
Constantin HAMANGIU

DIRECTOR
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU Director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN Prof. univ. dr. Dan CHIRICĂ Prof. univ. dr. Viorel Mihai CIOBANU Prof. univ. dr. Dan Claudiu DĂNIȘOR Prof. univ. dr. Ion DELEANU Prof. univ. dr. Ion DOGARU Prof. Hugues FULCHIRON Prof. Nicolas QUELOZ

COLEGIUL DE REDACŢIE
REDACTOR ȘEF
Jud. Adrian Toni NEACȘU

MEMBRI
Lect. univ. dr. Raluca BERCEA Prof. univ. dr. Radu CATANĂ Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL Avocat, dr. Horaţiu Dan DUMITRU Conf. univ. dr. George Liviu GÎRLEŞTEANU Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Conf. univ. dr. Dan LUPAŞCU Prof. univ. dr. Bianca SELEJAN-GUŢAN Conf. univ. dr. Irina SFERDIAN Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCU

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

prin comanda: #2077 Cuprins .ionescu14@rdslink.ro. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

888 C. Iaşi. prin comanda: #2077 . Dreptul lor de a beneficia de dispoziţiile art. 7/2013 | 5 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Civil). Comoştenitor. Civ. (art. Vocaţiune la întreaga succesiune a defunctului. Condiţii. c. 145/2011. Deducerea perioadei executate 89 Loredana Manuela MUSCALU Acţiune în răspundere contractuală întemeiată numai pe un contract în condiţiile în care raporturile contractuale dintre părţi sunt guvernate de două contracte care se suprapun în ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi (Trib. la data: 20-11-2013. 785 C.) Creditori. irevocabilă) PANDECTELE ROMÂNE NR. decizia nr.ionescu14@rdslink. (1) JURISPRUDENȚĂ NAŢIONALĂ 75 Călin M. POLICHRON Împărţeală. 785 C. ALEXANDRESCO Legat universal. Efecte – studiu de caz – 82 Adina Daria LUPEA. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Civil. (1) şi (2).).) Terţii achizitori de drepturi reale. Stabilirea acestei vocaţiuni din diferitele clauze ale testamentului. 65 DEM. Civ.EDITORIAL 11 Mircea DUŢU Despre „stilul judiciar” şi suferinţele sale DoSar .Regimuri matrimoniale 17 Emese FLORIAN Primii doi ani de aplicare a Codului civil nu i-au relevat toate imperfecţiunile în materia regimurilor matrimoniale 23 Emese FLORIAN Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil 34 Dan LUPAŞCU Convenţia matrimonială de leGe ferenda 47 Ioan GRIGA Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală DIN ARHIVA PANDECTELOR ROMÂNE 59 D. Costin Cesiunea de creanţă. 785 C. Termeni nesacramentali. Chestie de fapt nesupusă controlului Curtei de Casaţie. Monica RODINA Contopirea măsurilor educative cu pedepsele în cazul inculpaţilor minori. Dacă poate înstrăina o porţiune determinată din averea succesorală (art. Opozabilitatea ei faţă de creditorii și succesorii cu titlu particular ai unui comoştenitor (art. Dacă pot ataca in numele lor un partaj definitiv (art. secţia comercială şi de contencios administrativ. Dreptul de a interveni la împărţeală. Hotărire de partaj. Civ.ro. 786 C.

Maestrul absolut al Barei româneşti DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE 129 Executorii judecătoreşti reprezintă un corp profesional tot mai consolidat. prin comanda: #2077 .95 Contract de închiriere. c. Cristian Jurchescu. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – 132 Doar un executor judecătoresc pregătit profesional poate să-şi îndeplinească misiunea conferită prin lege – Pe marginea pregătirii profesionale continue a executorilor judecătoreşti – AGORA 135 Mircea Duţu Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice) 146 Cea de-a XVI-a ediţie a Zilelor juridice franco-române (Bucureşti. MICESCU. 19 Décembre 2012. la data: 20-11-2013. Locatar de bună-credință (C. secţia a II-a civilă. Proprietar aparent. conform Convenţiei de la Haga din 14 martie 1978 (Cass. indispensabil desăvârşirii actului de justiţie – interviu cu dl. 1er civ. 31 mai – 1 iunie 2013) 6 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. no. decizia civilă nr.ro. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Apel Timişoara. 12-16633) 103 Michel Grimaldi Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez ISTORIA JURIDICĂ 117 Mircea DUŢU ISTRATE N.. 1477 din 19 septembrie 2012) MERIDIANE JURIDICE 101 Franţa: Căsătoria confesională nu se supune reglementărilor privind alegerea legii aplicabile regimului matrimonial.

it has not revealed all its imperfections in the matter of matrimonial regimes 23 Emese FLORIAN The matrimonial regime of the separation of property in the new Civil Code 34 Dan LUPAŞCU The matrimonial convention de leGe ferenda 47 Ioan GRIGA Proposals for the amendment and completion of some texts in the new Criminal Code and the new Code of Criminal Procedure PANDECTELE ROMÂNE . final decision) PANDECTELE ROMÂNE NR. The right to interfere in the distribution. Establishment of the claim to the inheritance from various clauses of the will. Deduction of the period served. 786 of the Civil Code). 7/2013 | 7 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. A matter of fact not subject to the control of the Court of Cassation (art. Commercial and Administrative Dispute Section. 65 DEM. If he can transfer a determined part of the inheritance (art. Judgment for a division of property.ro. Claim to the whole inheritance of the deceased. Nonbinding terms. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 89 Loredana Manuela MUSCALU Action for contractual liability grounded on a contract where the contractual relations between the parties are governed by two overlapping contracts with regard to the duties assumed by the parties (Iaşi Tribunal. POLICHRON Distribution of property. (1) and (2). prin comanda: #2077 . 785 of the Civil Code. Their rights under art. 145/2011. decision no. 888 of the Civil Code). Creditors. Coheir. 785 of the Civil Code). Its enforceability against creditors and particular successors of a coheir (art. 785 of the Civil Code). Third parties acquiring rights in rem. c. Terms. If they can challenge a final division of property on their behalf (art. Effects – a case study 82 Adina Daria LUPEA. Monica RODINA Joining educational measures and punishments for juvenile offenders. (1) NATIONAL CASE LAW 75 Călin M.FOREWORD 11 Mircea DUŢU On the ”judicial style” and its pains BRIEF – Matrimonial reGimeS 17 Emese FLORIAN The Civil Code has been enforced for two years and yet. Costin Assignment of claim.ionescu14@rdslink.ARCHIVES 59 D. la data: 20-11-2013. ALEXANDRESCO Universal legacy.

. 19 Décembre 2012. Tenant in good faith.ionescu14@rdslink. in accordance with the Hague Convention of 14 March 1978 (Cass. May 31 . Apparent owner. (Timişoara Court of Appeal. civil decision no. MICESCU. Confessional marriage is not subject to the regulations on the selection of the law applicable to the matrimonial regime.June anco-Romanian DaysCassation f the the new Criminal Code and Code of Criminal procedure 8 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Civil Section II. President of the National Union of Bailiffs 132 Only a professional bailiff can fulfil the mission conferred on him by law – On the lifelong training of bailiffs AGORA 135 Mircea Duţu The ”suitcase” file and its (legal) significance 146 The 16th edition of the Franco-Romanian Law Days (Bucharest. la data: 20-11-2013. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro.95 Tenancy agreement. absolutely necessary for the performance of the judicial act – an interview with Cristian Jurchescu. 2013)st. May 31 – June 1. c. no. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . 12-16633) 103 Michel Grimaldi The juridical regime of the couple’s property in French law LAW HISTORY 117 Mircea DUŢU ISTRATE N. 1477 of 19 September 2012) JURIDICAL COORDINATES 101 France. The absolute master of the Romanian Bar THE DIALOGUE OF LEGAL PROFESSIONS 129 Bailiffs are a more and more solid professional body. 1er civ.

ionescu14@rdslink.EDITORIAL Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. prin comanda: #2077 .

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. la data: 20-11-2013.ro. prin comanda: #2077 .

ajungem să conchidem că în cazul de faţă „Stilul e profesia”. un fenomen răspândit mai ales în materie civilă este cel al considerentelor sintetice până la a fi eliptice. parafrazând un aforism celebru. intitulată chiar „Stilul judiciar” (publicată de magistratul Radu Dimiu în 1939) se surprindea astfel esenţa problemei pe care încercăm a o ridica prin rândurile de faţă: „Cercetând actele judecătoreşti. care se adaugă la expunerea în amănunt. „compararea de titluri” (în stabilirea dreptului de proprietate) ori invocarea bunei-credinţe (în contracte) ş. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. de pildă. atât ca formă. interne şi internaţionale. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. date fiind implicaţiile sale asupra procesului general de aplicare a legii şi împărţire a dreptăţii. hotărârile judecătoreşti penale şi actele judiciare conexe lor recurg. potrivit căruia „Stilul e omul!”. precum în privinţa „pericolului pentru ordinea publică” (cu referire la motivele de arestare preventivă). de preluare mecanică a concluziilor uneia din părţi ori a unor pasaje din hotărârea instanţei de fond! La acestea se adaugă răspunderea folosirii de către magistraţi pentru subiecte date. indiferent de natura lor. rămâne o preocupare permanentă. Nu de puţine ori asistăm în PANDECTELE ROMÂNE NR.Cuvânt inainte DESPRE „STILUL JUDICIAR” ŞI SUFERINŢELE SALE Într-o lucrare rămasă celebră şi printre puţinele în materie. deformarea şi inadaptarea stilului judiciar se reflectă negativ asupra actului de justiţie şi exprimă deficienţe majore în pregătirea şi acţiunea din partea autorităţilor. modul de redactare. cu deosebire în materie penală. de concepere şi de exprimare a actelor folosite în activitatea de înfăptuire a justiţiei. c. de la primele rânduri se observă un fel particular de exprimare. cât şi ca vocabular: este stilul judiciar aşa de necesar pentru comunicarea precisă şi ştiinţifică a legilor şi principiilor de drept”. Toate aceste carenţe ţinând de abuzul. îndeosebi ale Parchetului care nu coboară sub 150 de pagini! La polul opus.a. a situaţiei de fapt. a fragmentelor din doctrină şi jurisprudenţă. Într-adevăr. în frunte cu hotărârile judecătoreşti sau arbitrale prin care se tranşează conflicte interumane. inclusiv a aspectelor evident nerelevante. Aşa. fără niciun efort de particularizare a cazului de speţă. în argumentaţiile aferente la preluarea şi reproducerea excesivă a textelor legale. Şi. ca exemplificare abundentă. 7/2013 | 11 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. a rechizitoriilor de peste 500 de pagini.ro. Abordarea acestei teme ne-a fost impusă de o constatare tot mai evidentă în ultima perioadă: înmulţirea cazurilor şi extinderea practicii. a hotărârilor judecătoreşti mai mari de 300 de pagini sau a motivelor de recurs. prin comanda: #2077 EDITORIAL | . a unor fraze standard.

Asemenea practici se explică. Şi aceasta nu atât ca o exigenţă de cochetărie stilistică şi exerciţiu intelectual cât mai ales ca o cerinţă indispensabilă autenticului şi eficientului act de justiţie! Tema dominantă a numărului de faţă al „Pandectelor Române” este cea a regimurilor matrimoniale. care comportă explicaţii diverse. dreptul regimurilor matrimoniale reglementează relaţiile pecuniare între soţi şi între aceştia şi terţi. fie ea şi corectă. din păcate. în mare parte inacceptabile. Pentru că deprinderea stilului şi logicii judiciare începe încă de pe băncile universitare. Revenirea reglementărilor materiei dreptului familiei în cadrul Codului civil şi racordarea lor la concepţia şi practicile occidentale în domeniu au însemnat o adevărată „revoluţie” pentru dreptul român. Aceste observaţii formulate aici asupra suferinţelor de azi ale stilului judiciar. denotă deficienţe în lanţ. la care se pot adăuga. datorat dnei conf. printr-un efect invers decât cel aşteptat. ce impresii poţi avea ca avocat şi chiar ca simplu justiţiabil.ro. atunci când trebuie să citeşti un rechizitoriu-roman de peste 600 de pagini.ionescu14@rdslink. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dr. dar mai ales institutele de formare şi perfecţionare ale magistraţilor şi avocaţilor. Emese Florian de la Facultatea de drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca. aspecte esenţiale precum libertatea şi proprietatea individului. pretins sintetice. dar rămân. care nu conduc la concluzii ferme şi o senzaţie generală de incertitudine şi deficit de profesionalism! Într-adevăr. cel mult interesând „pentru atmosferă”. dar nu şi se justifică prin teama celor implicaţi de a nu fi „acuzaţi” de lipsă de probe ori absenţei „temeiniciei” hotărârilor lor. prin comanda: #2077 | EDITORIAL .Mircea DUŢU sălile de judecată la declaraţii de martor care nu au aproape nicio legătură cu obiectul concret al cauzei. Grupajul tematic de faţă cuprinde astfel un interviu pe problemele generale ale reformei dreptului român al familiei în urma adoptării şi intrării în vigoare a noului Cod civil (1 octombrie 2011). la data: 20-11-2013. care presupune un timp îndelungat de înţelegere şi seamănă confuzie în privinţa informaţiilor transmise? Epoca internetului şi a calculatorului împinge astfel magistratul român. spre zone contrare accesului la justiţie. adesea. La extreme se află acele hotărâri eliptice. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. un rău şi mai mare activităţii de justiţie prin îngreunarea desprinderii logicii şi considerentelor care au condus instanţa spre o anumită dezlegare a pricinii. poate. cu atât mai mult cu cât acestea privesc. Acest drept a evoluat în mare măsură în sensul asigurării unei cât mai depline egalităţi între soţi. se perfecţionează în pretoriu pe măsura sporirii experienţei şi expertizei şi ar trebui să se desăvârşească în instanţele de vârf ale sistemului juridic. Există un regim primar comun şi reguli specifice fiecărui regim matrimonial. care provoacă. c. care sunt instrumentalizate de magistrat şi exprimate în piesele dosarului. argumente dezarticulate. clarităţii şi eficacităţii actelor sale. multe altele. Într-o aproximare generală. mai ales în privinţa regimurilor matrimoniale. mai întâi facultăţile de drept. Efectele reale sunt însă perverse şi departe de intenţia acestora: ele inoculează o stare generală de confuzie. Nu întrebăm ce preocupări manifestă în domeniu. un articol privind convenţia 12 | PANDECTELE ROMÂNE NR.

7/2013 | 13 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. dr. Emese Florian). Acestora li se adaugă articolul publicat la rubrica „Meridiane juridice” privind bunurile cuplului în Franţa. Acesta din urmă. acest regim permite de a proteja întreprinderea soţului. Prof.ro. În plus. în particular de creditorii săi. prin comanda: #2077 EDITORIAL | . Dan Lupaşcu) şi unul vizând regimul separaţiei de bunuri (aparţinând conf.ionescu14@rdslink. Mircea DUŢU PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. dr.Despre „stilul judiciar” şi suferinţele sale matrimonială (semnat de conf. cel mai „separatist” dintre regimurile matrimoniale apare ca fiind în special adoptat pentru soţii care exercită o profesie sau comportă riscuri financiare în măsura în care consecinţele acestor dificultăţi nu pot astfel să atingă bunurile familiei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. univ. dr.

ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. c. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

DOSAR Regimuri matrimoniale Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 Interviu . la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro.ionescu14@rdslink. c.

aşa-numita „ordine publică familială”. început în 1964 şi finalizat în 2002. în acest context. unic. prin comanda: #2077 DOSAR | . explicit sau implicit ierarhizant. pentru că avea o platformă „standard”. Emese FLORIAN Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Interviu realizat de redacția Pandectele Române Pandectele Române: Adoptarea şi intrarea în vigoare a noului Cod civil român a însemnat nu numai revenirea materiei familiei în cadrul acestuia. univ. relaţiile de familie unul din pilonii tradiţionali se conturau potrivit unuia şi aceluiaşi tipar normativ– este ai ordinii juridice. este suficient să amintesc regimul legal. la invitaţia legiuitorului. c. practic tot ceea ce intră în sfera de interes a dreptului familiei a fost revăzut. conf.Primii doi ani de aplicare a Codului civil nu i-au relevat toate imperfecţiunile în materia regimurilor matrimoniale Primii doi ani de aplicare a Codului civil nu i-au relevat toate imperfecţiunile în materia regimurilor matrimoniale Convorbire cu dna. sunt reglate. unul descătuşării libertăţii de din pilonii tradiţionali ai ordinii juridice. dar şi transformări importante ale concepţiei şi reglementării acestei problematici. În noul Cod civil familia.ro. cuprinse în mare parte în Codul familiei. de pildă. principalele modificări produse în domeniu? Emese Florian: Ar fi hazardat să încerc un răspuns la obiect. 7/2013 | 17 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în ton cu timpul prezent. Modificările sunt omniprezente. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. structura şi dinamica relaţiilor de familie. à chacun son droit”. Care ar fi. dr. Noul Cod civil oferă o viziune modernă asupra relaţiilor de familie. imperativ şi imutabil „privatizată” graţie al comunităţii de bunuri a soţilor. la data: 20-11-2013. inclusiv dintre acelea care au servit ca model în elaborarea codului nostru de la 2009 – Codul civil francez bunăoară. grupului familial. Corelativ. personale şi patrimoniale. însă legislaţia familiei a devenit anacronică. care în alte legislaţii. în sensul că tipul. iar nu printr-un şablon juridic impus tuturor cu pretenţii de soluţie universal-valabilă. preponderent prin convenţia părţilor potrivit celebrei formule „à chacun sa famille. PANDECTELE ROMÂNE NR. 1953 – mă gândesc. pe scurt. încorsetată tocmai În noul Cod civil familia. erau avangardiste în unele privinţe la data adoptării.ionescu14@rdslink. şi-a pierdut impetuozitatea. adică acel corp de reguli juridice care nu admit derogări. la principiul egalităţii în drepturi a soţilor. reconsiderat într-o măsură sau alta. să recunoaştem. şi-au găsit consacrare cu surprinzătoare întârziere şi abia în finalul unui parcurs îndelungat. enumerativ. Reglementările anterioare. este „privatizată” graţie voinţă în interiorul descătuşării libertăţii de voinţă în interiorul grupului familial. la principiul deplinei asimilări a condiţiei juridice a copilului din afara căsătoriei cu cea a copilului din căsătorie.

valenţele promisiunii reciproce în vederea încheierii căsătoriei. Spre deosebire de alte legislaţii. între părinţi. c. dar sunt mai curând de nuanţă sau consacră opţiuni jurisprudenţiale şi doctrinare promovate în mod constant în tăcerea legii. de vreme ce familia este şi se doreşte a rămâne un reper la nivel personal dar şi la nivel social.F. relaţiile de filiaţie sunt stabile oricare ar fi statutul marital al părinţilor. cerinţa încuviinţării părinţilor în cazul căsătoriei minorului care a împlinit 16 ani – diferenţele faţă de reglementările anterioare există. 277 noul C. potrivit voinţei părţilor. la fel şi parteneriatele pentru că. în raporturile dintre părinţi. una din inovaţiile Codului civil de la 2009. fie de cetăţeni români. Mai este ceva demn de semnalat apropo de instituţiile reper ale dreptului familiei.: Cum se prefigurează noul regim al căsătoriei şi care este statutul celorlalte forme de uniune posibile? E. nu sunt recunoscute în România. anume căsătoria tradiţională. necăsătoriţi sau divorţaţi. INTERVIU sau de acelaşi sex. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Mai mult. Este adevărat. despre care se interesa prima parte a întrebării. fie de cetăţeni români. anume tendinţa de inversiune a centrului de greutate al edificiului familial. oricare ar fi evoluţia relaţiilor dintre părinţi şi. în cele din urmă firească în logica principiului libertăţii de voinţă. acelaşi sex. în schimb. logodna nu conferă civile dintre persoane de sex opus o zestre de drepturi şi îndatoriri reciproce între logodnici. concubinajul altfel spus are. Bunăoară. date fiind şi modificările operate în materie până la data intrării în vigoare a noului Cod civil – am în vedere egalizarea vârstei matrimoniale. a logodnei adică.R. dintre fiecare părinte şi copil – unite prin principiul solidarităţii şi al eticii responsabilităţii. însă chiar dacă uniunea consensuală. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. încheiate sau contractate în străinătate. la fel şi parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex. ea tinde să devină o construcţie „pedocentrică”.ro. de asemenea. la data: 20-11-2013. privită ca act juridic. nu avem formule de uniune alternative căsătoriei protejate de lege. creionate până de curând jurisprudenţial şi doctrinar au primit susţinerea textelor de lege. tot nu Căsătoriile dintre persoane de putem vorbi despre o stare cu un regim juridic anume. prin comanda: #2077 | DOSAR . Permisivitatea cvasi-neîngrădită a divorţului. nu sunt recunoscute în România.: Încep prin a vă răspunde la cea de-a doua parte a întrebării: legiuitorul român recunoaşte un singur model conjugal. inclusiv europene. căsătoriţi. căsătoria fictivă şi tratamentul său juridic. între copii – şi a principiului libertăţii de voinţă – în raporturile conjugale personale şi patrimoniale. civ.. precum şi a celor de filiaţie – acestea fiind sursele şi axele în jurul cărora orbitează prescripţiile de dreptul familiei – înfăptuită prin noul Cod civil cred că poate fi rezumată ca rezultantă a convergenţei principiului egalităţii în drepturi – între soţi. a fost instituţionalizată logodna şi nu e nevoie de multă imaginaţie pentru a stabili o posibilă corespondenţă între logodnă şi uniunea consensuală.ionescu14@rdslink. încheiate sau contractate în străinătate. fie de cetăţeni străini.Emese FLORIAN Remodelarea normativă în acest spirit a relaţiilor conjugale. Regula exercitării în comun a autorităţii părinteşti de către părinţi. Cât despre noul regim al căsătoriei. gravitând în jurul ideii de permanenţă a cuplului parental. 18 | PANDECTELE ROMÂNE NR. fie de cetăţeni străini. căsătoria şi filiaţia. P. căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex. după cum avertizează art. pe durata menţinerii sale. în privinţa numelui din căsătorie viitorii soţi au acum ca opţiune suplimentară păstrarea numelui de către unul dintre ei şi purtarea de către celălalt a numelor lor reunite. fragilizează instituţia căsătoriei. nu este întâmplătoare. deşi mai puţin expresiv. heterosexuală.

autonomia fiecăruia dintre soţi se traduce printr-o accentuată independenţă în angajarea de relaţii juridice cu terţii şi face posibilă acceptarea fără reticenţe de către terţi a unor formule subiective cu participarea unui singur soţ. Desigur. dacă preferinţa lor este pentru un regim convenţional. Corolar al egalităţii. fiind admise numai în perimetrul demarcat prin norme imperative. pe deasupra. 7/2013 | 19 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Regimul matrimonial de drept comun este acela al comunităţii legale. stipulaţiile „particulare” sunt restricţionate. la data: 20-11-2013. viitorii soţi au de bunuri. E.: Faptul că noul Cod civil (re)instaurează principiul libertăţii alegerii şi modificării regimului matrimonial. adică un nucleu de reguli interesând raporturile patrimoniale aplicat soţilor ca efect al încheierii căsătoriei.R. nu sunt reciproc excluzive. regimul comunităţii legale din vechiul Cod. extinsă ori posibilitatea de a alege restrânsă prin raportare la regimul comunităţii legale. că regimul comunităţii legale instituit de noul Cod civil are caracter supletiv şi. caracter mutabil. toate căsătoriile au ca numitor comun patrimonial statutul imperativ. Regimul matrimonial concret.: Caracterizaţi în linii generale actualul regim matrimonial cu plusurile şi minusurile sale. În concepţia noului Cod civil. fie acela al comunităţii convenţionale. optând pentru un regim alegerii regimului convenţional. al familiei. civ. pe soţi. de extremă rigiditate devenise de un strident anacronism în noul context socio-economic. oricare sau nu un regim convenţional. sunt nevoiţi să încheie o convenţie matrimonială. în valorificarea libertăţii alegerii Foarte pe scurt. legea invită pe viitorii soţi sau.ionescu14@rdslink. P. diferenţele sunt deosebit de consistente. 317 noul C. viitorii soţi au posibilitatea de a alege în valorificarea libertăţii sau nu un regim convenţional. fără doar şi poate esenţială. fie că vorbim despre relaţii personale sau pecuniare. consolidat de principiul independenţei patrimoniale a soţilor consacrat expresis verbis prin art. c. au deschise două variante: fie regimul separaţiei matrimonial. regimului matrimonial. Cum spuneam. pentru că libertatea absolută. după caz. prin comanda: #2077 DOSAR | .F. impus tuturor pentru toată durata căsătoriei şi. să fie regimul convenţional ales. adică poate fi înlocuit sau modificat în cursul căsătoriei. nelimitată a părţilor de a-şi construi propriul regim matrimonial ar avea efecte dezastruoase asupra circuitului civil prin incertitudinea propagată faţă de terţi cu privire la regulile alese de soţi – şie de exercitat în limitele ofertei legale. Viitorii soţi nu sunt obligaţi să se pronunţe explicit dacă doresc un regim convenţional sau acceptă regimul legal al comunităţii dar. PANDECTELE ROMÂNE NR. libertatea alegerii şi modificării regimului matrimonial este relativă – nici nu s-ar putea altfel. cu deosebirea. Foarte pe scurt. statutul conjugal şi autonomia fiecăruia dintre soţi. oricare ar fi regimul matrimonial şi indiferent de sorgintea convenţională sau legală a acestuia.Primii doi ani de aplicare a Codului civil nu i-au relevat toate imperfecţiunile în materia regimurilor matrimoniale În schimb. este mutabil. de asemenea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dacă ne referim la căsătorie în sensul de stare. să îşi stabilească ei înşişi regulile cele mai potrivite intereselor lor.ro. Însă. este cel dintâi „plus” în materie. numit doctrinar şi regim primar imperativ. Acum. reluând o tradiţie aşezată temporar între paranteze. de statut dobândit prin efectul încheierii actului juridic. convenţional sau legal. Structura şi regulile sale de funcţionare nu sunt radical diferite de cele ale comunităţii matrimoniale cu care ne-a obişnuit Codul familiei.

prin comanda: #2077 | DOSAR . nici scutită de ameliorări. reglementează un volum colosal de materii. acestea fiind transpuneri ale Principiilor legislaţiei europene cu privire la autoritatea părintească.: Care sunt raporturile – din perspectivă multiplă – ale noilor reglementări româneşti în materie.R. ar trebui lămurit. prin simplul fapt al iniţierii unei proceduri de divorţ. întrebarea dumneavoastră speră la un răspuns punctual. înţeleg. unele – cum este şi cazul regimurilor matrimoniale – sunt deosebit de complexe. anume aceea a exercitării în comun a autorităţii părinteşti inclusiv de către părinţii divorţaţi sau necăsătoriţi. mă refer aici la reglementările noului Cod civil referitoare la autoritatea părintească şi la regula care a semănat oarecare derută de interpretare şi de aplicare. pentru că. recursul la regulile de Desigur.: Care consideraţi că ar trebui să fie. între soţi regimul matrimonial încetează. 385 noul C. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. Pe de altă parte. recursul la regulile de interpretare a dispoziţiilor legii poate surmonta cel puţin unele dintre sincopele de corelare a textelor.R. la data: 20-11-2013. măcar exemplificativ. după părerea mea dispoziţiile referitoare la încetarea regimului matrimonial în cazul divorţului necesită ajustări. în urma unei experienţe de 2 ani de aplicare a noului Cod civil. lasă să se înţeleagă că regula încetării regimului matrimonial operează automat.Emese FLORIAN INTERVIU La „capitolul minusuri”. prin urmare cei doi ani de aplicare nu cred că au oferit răgazul necesar pentru o contabilizare minuţioasă a imperfecţiunilor de remediat.: Cum se ştie. introdus prin Legea nr. cu aceeaşi autoritate. în eventualitatea divorţului. cu reglementările internaţionale şi unional-europene pertinente? E. de la data separaţiei faptice a soţilor. necondiţionat de finalizarea demersului părţii sau al părţilor. noul Cod civil nu este o lucrare desăvârşită. Aş adăuga că nu a fost pierdută din vedere nici tendinţa de armonizare a legislaţiei europene în materia dreptului familiei. a avut ca reper şi sursă de inspiraţie o seamă de instrumente normative internaţionale şi comunitare. de critici. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil sub formă de clauză de lichidare a regimului separaţiei de bunuri. iar prin excepţie. nu este ferită interpretare a dispoziţiilor legii poate surmonta cel puţin unele dintre sincopele de corelare a textelor. nici scutită de ameliorări. P.: Codul cel nou este o operă legislativă de anvergură.ro. cred că regimul participării la achiziţii.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. „consemnate” printr-o tehnică de redactare care valorifică încrucişat dispoziţiile din diferitele Cărţi ale Codului. Pe de altă parte. nu este ferită de critici. art. noul Cod civil nu este o lucrare desăvârşită. astfel că în sfera relaţiilor de familie nu cred că putem vorbi despre dezacorduri sau necorelări. civ.. „Despre familie”. Dar. P. ce regim matrimonial se va aplica 20 | PANDECTELE ROMÂNE NR.F. Foarte pe scurt. s-ar cuveni consacrat deschis şi distinct cu statut de regim matrimonial mixt. Dacă această interpretare este concordantă cu intenţia legiuitorului. document elaborat de Comisia Europeană privind Legislaţia Familiei. ca regulă. la data depunerii/introducerii cererii de divorţ. inclusiv a celor cuprinse în Cartea a II-a. Textul pe care îl am în vedere. elaborarea soluţiilor legislative ale noului Cod civil. omis de legiuitor din repertoarul regimurilor matrimoniale. „corecturile” importante şi urgente de adus dispoziţiilor legale în materie? E.F. Desigur.

ionescu14@rdslink. sau vor intra în acţiune regulile regimului matrimonial de drept comun. la data: 20-11-2013. fie dintr-un motiv sau altul divorţul nu a mai fost finalizat. constatat sau. anume că regimul matrimonial concret al soţilor încetează la data cererii de divorţ sub condiţia ca desfacerea căsătoriei să fi fost constatată sau. după caz. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. de vreme ce regimul matrimonial concret al soţilor a încetat. după caz. adică ale comunităţii legale? Cred că ar putea intra în discuţie şi o altă interpretare.ro. PANDECTELE ROMÂNE NR. dispusă definitiv. după ce au iniţiat una din procedurile de divorţ. va fi oare „reanimat” regimul matrimonial existent la data cererii de divorţ. preferabilă dar şi aceasta fără ancoră. pronunţat. 7/2013 | 21 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.Primii doi ani de aplicare a Codului civil nu i-au relevat toate imperfecţiunile în materia regimurilor matrimoniale soţilor care. Într-o asemenea ipoteză. prin comanda: #2077 DOSAR | . fie s-au împăcat.

ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 Doctrină . la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c.ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

indeed. at the time of marriage – the possibility of choosing a certain regime is not confined to the premarital period. c. 312. during marriage. 312. some of these norms may be subject to improvement. The author draws the attention to the separation of property regime. la data: 20-11-2013. as well as those coordinating the liquidation of the matrimonial regime. under art.Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil Conf. Codul civil de la 2009.ionescu14@rdslink. 7/2013 | 23 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. the separation of property regime and the conventional community regime.ro. prin comanda: #2077 DOSAR | . gives the future spouses the freedom to choose from the suppletive matrimonial regime of legal community. the choice of a matrimonial regime takes place. by modifying or replacing the regime applicable to them. either active or passive. conferă viitorilor soţi libertatea de a opta între PANDECTELE ROMÂNE NR. following these coordinates for the identification of matrimonial regimes: the structure of the spouses’ property (I). but it can also be made use of by the spouses. namely art. 360-365 of the new Civil Code. prin art. The recommendation of each regime contains data on the rules regarding the composition of property in the patrimony of either spouse. expressly or impliedly. the 2009 Civil Code. dr. on the rules governing the management of their property. Emese FLORIAN Facultatea de Drept Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca ABSTRACT Reinstating the principle of free matrimonial conventions in our legislation. The apparent simplicity of the separation of property regime claims for its “exclusive ownership” a number or 6 articles. the management of the property (II) and the liquidation of the matrimonial regime of separation of property (III). Although the text makes an express reference to “the future spouses” – and. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. REZUMAT Reinstaurând principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale în legislaţia noastră. matrimonial regimes. Keywords: separation of property regime. univ. According to the author. patrimonial relations between spouses.

alegerea unui regim matrimonial are loc. ci poate fi de asemenea valorificată de către soţi. regimul separaţiei de bunuri şi regimul comunităţii convenţionale. prin comanda: #2077 | DOSAR . civ. la cele care guvernează gestiunea bunurilor lor. la cele care guvernează gestiunea bunurilor lor. Of. într-adevăr. prin art. 505 din 15 iulie 2011. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin modificarea sau înlocuirea regimului aplicat lor. Ne propunem să aducem în atenţie regimul separaţiei de bunuri urmând aceste coordonate de identificare regimurilor matrimoniale: structura patrimoniilor soţilor (I). fie hotărârea judecătorească pronunţată la cererea unuia dintre [1] Legea nr. Preliminarii Reinstaurând principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale în legislaţia noastră. regimul separaţiei de bunuri şi regimul comunităţii convenţionale. 360-365 noul C. nr. conferă viitorilor soţi libertatea de a opta între regimul matrimonial supletiv al comunităţii legale. relaţiile patrimoniale dintre soţi. civ. Cartea de vizită a fiecărui regim cuprinde date referitoare la regulile de compunere a meselor de bunuri din patrimoniul fiecăruia dintre soţi. Potrivit autorului. după caz. 369 noul C. gestiunea bunurilor (II) şi lichidarea regimului matrimonial al separaţiei de bunuri (III). regimuri matrimoniale. Simplitatea aparentă a regimului separaţiei de bunuri nu îşi revendică în „proprietate exclusivă” decât un număr de 6 articole de lege. 330 alin.ionescu14@rdslink. 360-365 noul C. cu prilejul încheierii fiecărei căsătorii – posibilitatea alegerii unui anume regim nu este cantonată la perioada premaritală. (2) noul C. doctrinĂ Cartea de vizită a fiecărui regim cuprinde date referitoare la regulile de compunere a meselor de bunuri din patrimoniul fiecăruia dintre soţi. 312. 287/2009 privind Codul civil. civ. prin modificarea sau înlocuirea regimului aplicat lor. Autorul aduce în atenţie regimul separaţiei de bunuri urmând aceste coordonate de identificare regimurilor matrimoniale: structura patrimoniilor soţilor (I). Codul civil de la 2009[1]. ci poate fi de asemenea valorificată de către soţi. gestiunea bunurilor (II) şi lichidarea regimului matrimonial al separaţiei de bunuri (III). cu prilejul încheierii fiecărei căsătorii – posibilitatea alegerii unui anume regim nu este cantonată la perioada premaritală. civ. configurată prin art. explicit sau implicit. precum şi la cele care coordonează lichidarea regimului matrimonial. unele dintre aceste propoziţii normative sunt susceptibile de ameliorări. sub aspect activ şi sub aspect pasiv. explicit sau implicit. are ca sursă fie convenţia matrimonială încheiată.. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Regimul separaţiei de bunuri. republicată în M.ro. art.). sub aspect activ şi sub aspect pasiv. precum şi la cele care coordonează lichidarea regimului matrimonial.] sau în timpul căsătoriei (art. într-adevăr. c. Cu toate că textul face referire expresă la „viitorii soţi” – şi. Cuvinte-cheie: regimul separaţiei de bunuri. 24 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Cu toate că textul face referire expresă la „viitorii soţi” – şi. în timpul căsătoriei. la data: 20-11-2013. în timpul căsătoriei. înainte de căsătorie [art. alegerea unui regim matrimonial are loc.Emese FLORIAN regimul matrimonial supletiv al comunităţii legale.

328-329. 2012. a existat sau nu şi o căsătorie anterioară a unuia dintre ei şi dacă sunt obligaţii născute din acea căsătorie. în mod necesar. chiar dacă regimul separaţiei a fost convenit de soţi. prin art.. pp. pp. în diferite regimuri matrimoniale. nr. 770. Dreptul de dispoziţie al soţilor asupra bunurilor ce le aparţin. ori „menajarea” intereselor succesorale ale copiilor proveniţi din căsătoria (căsătoriile) anterioare. Crăciunescu. (1) noul C. 409 din 10 iunie 2011. Prezentare generală a regimurilor matrimoniale reglementate de noul Cod civil. este disocierea intereselor de ordin pecuniar ale soţilor. 6e éd. pp. În sensul că această modalitate de reglementare este cel puţin discutabilă în contextul în care în toate sistemele de drept care au servit ca model în elaborarea Codului civil regimul matrimonial al participării la achiziţii este un regim distinct. regimul separaţiei înlocuieşte un regim de tip comunitar.]. (1) noul C. nr. C. 613. prin convenţia lor matrimonială. (1) noul C. cuprinsă în art. 772. şi o comunitate de bunuri.. nu putem vorbi despre un regim distinct al participării la achiziţii pentru că acesta lipseşte din enumerarea legală şi limitativă a regimurilor matrimoniale. Ed. Ed. Bucureşti.Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil soţi atunci când celălalt soţ încheie acte care pun în pericol grav interesele patrimoniale ale familiei. Famille nr. esenţa regimului matrimonial al separaţiei de bunuri. 2011. [4] [5] F. mai ales. Simler. M. convenţional sau legal. civ.]. Crăciunescu. regimul separaţiei de bunuri riscă să câştige reputaţia de regim al neîncrederii. Le choix du régime matrimonial: une liberté encadrée (1). sub aparenţa unei regimul separaţiei de bunuri | soţi | clauze privind lichidarea regimului separaţiei de bunuri.[5] [2] [3] Legea nr.ionescu14@rdslink. Regimuri matrimoniale. prin comanda: #2077 DOSAR | . 370 alin. soţii convenţie matrimonială au libertatea de a opta pentru regimul participării la achiziţii. Universul Juridic. 40-42. desigur. 312 alin. PANDECTELE ROMÂNE NR. aflat la periferia moralităţii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. vârsta soţilor la data încheierii căsătoriei – a se vedea C. I. civ. p. Independenţa soţilor este maximă. cu sau fără clauză de lichidare potrivit participării la achiziţii. 616-617. precum şi inconvenientele regimului separaţiei de bunuri. 2010. A. 52 pct. de asemenea. Dalloz. Universul Juridic. în baza căreia se va calcula creanţa de participare.M. al egoismului. Ph.ro.-M. de M. Uliescu (coordonator). p. 772. regimul separaţiei înlocuieşte regimul comunităţii legale sau al comunităţii convenţionale [art. Terré. regimul separaţiei de bunuri poate fi asumat de soţi prin convenţie matrimonială dar. la data: 20-11-2013.J. Les régimes matrimoniaux. Ph. Să nu ne grăbim cu etichetări de acest fel şi. în Noul Cod civil.. 17. nr. 72-75. C. Ed. raţiunile opţiunii acestora s-ar putea să nu aibă nimic meschin ci dimpotrivă. Cu aceste trăsături. obţine sau nu fiecare dintre soţi venituri proprii. civ. pp. Of. Bucureşti. Bucureşti. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil[2]. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil a fost publicată în M. tocmai ca reacţie de apărare a intereselor patrimoniale ale fiecăruia dintre soţi faţă de nesăbuinţa unuia dintre ei. în această din urmă ipoteză. Simler. op. 360 noul C. C. a clauzei de lichidare a regimului separaţiei de bunuri în funcţie de masa de bunuri achiziţionate de fiecare dintre soţi. comunitatea de viaţă a soţilor nu implică.[3] Ca mod de organizare şi de funcţionare. Bitbol. 2010. sunt sau nu copii proveniţi dintr-o altă căsătorie sau din afara căsătoriei. Cât despre criteriile orientative ce recomandă alegerea regimului separaţiei de bunuri – precum. c.[4] Apoi. coeziunea minimă. Hamangiu. Nicolescu. Formal şi riguros juridic. poate fi consecinţa hotărârii judecătoreşti pronunţată la cererea unuia dintre soţi pentru motivul că celălalt soţ încheie acte care pune în pericol interesele patrimoniale ale familiei [art. să urmărească protejarea intereselor patrimoniale ale unuia dintre soţi faţă de riscurile financiare pe care le implică activitatea profesională a celuilalt. cu generalizarea aparenţelor cu titlu de postulate ale materiei. Pentru detalieri privind avantajele. în această din urmă situaţie. civ. a completat prevederile art. În fine. vol. În fond. referitoare la regimul bunurilor în sistemul separaţiei de bunuri cu o dispoziţie ce permite părţilor stabilirea. 7/2013 | 25 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 370 alin. a se vedea F. Practic. Terré. 2/2008. Trebuie să precizăm de la bun început că Legea nr. Studii şi comentarii. Avram. cit. înainte de căsătorie sau în timpul acesteia.

ro. Structura patrimoniilor soţilor Caracteristica acestui regim este separaţia activului şi a pasivului patrimonial al soţilor.). la fel şi în raporturile dintre aceştia sau unul dintre ei. dar nimic nu împiedică dobândirea de bunuri comune pe cote-părţi potrivit dreptului comun. precum şi de atenţia.).] şi „niciunul dintre soţi nu poate fi ţinut de obligaţiile născute din acte săvârşite de celălalt soţ” [art. nu există o masă de bunuri comune devălmaşe. civ. regimul separaţiei de bunuri să se recomande prin simplicitate sa. exprimată astfel de legiuitor: „fiecare dintre soţi este proprietarul exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei. civ. regimul separaţiei de bunuri reaminteşte că se aplică unor persoane căsătorite între ele. Numai că dată fiind calitatea specială a părţilor. dobânditorul devine proprietarul exclusiv al acelui bun[6].) la fel şi prevederile care instituie obligaţia ambilor soţi de a contribui la susţinerea cheltuielilor căsătoriei (art. precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată” [art.) sunt. astfel că dispoziţiile ce ocrotesc locuinţa familiei împreună cu bunurile care o mobilează sau o decorează (art. 1031 noul C. prin comanda: #2077 | DOSAR . doctrinĂ I. faptul că. Casey. Famille nr. nu a acţionat ca mandatar fără reprezentare al celuilalt (art.]. civ. de grija fiecăruia în conservarea independenţei patrimoniale. prin unele particularităţi. de regulă. Preuves en droit de la famille: Le preuve et les régimes matrimoniaux. Pe scurt. Dacă unul dintre soţi dobândeşte un bun prin utilizarea de bunuri puse la dispoziţie de către celălalt.ionescu14@rdslink. sunt incidente prevederile speciale din materia donaţiilor între soţi.J. 325 noul C. să fie ţinuţi solidar. teoretic. 1033 noul C. separaţia de bunuri nu înseamnă absenţa unui regim matrimonial. Cu toate că independenţa patrimoniilor soţilor este. a se vedea J. „dobânditor”. 2039 noul C. civ.]. pe de o parte. 364 alin. civ. civ.). pe deplin aplicabile. în funcţie şi de durata căsătoriei. pp. cum ar fi cele contractate împreună. cum e cea franceză. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 455-459. civ. completă. 26 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Sub aspectul activului patrimonial. caracterizate prin aceea că donaţiile sunt revocabile în timpul căsătoriei (art. cu menţiunea că în situaţia în care actul juridic intervenit între soţi este cu titlu gratuit. Separaţia patrimoniilor. 12/2007. aceştia convieţuiesc iar interesele pecuniare individuale pot căpăta un oarecare grad de convergenţă. Cu privire la unele dintre aceste dificultăţi în ambianţa unei practici judiciare cu experienţă în materie de separaţie de bunuri.[7] [6] [7] Afară numai dacă acest soţ.Emese FLORIAN Este momentul potrivit să amintim că regulile regimului primar nu ţin seama de regimul matrimonial concret. iar donaţiile simulate sunt lovite de nulitate absolută (art. (1) noul C. 360 alin. inclusiv din punct de vedere probator. şi de astă dată. (2) noul C. 322 noul C. şi terţi pe de altă parte. este inevitabilă o confuziune a bunurilor soţilor în măsură variabilă. Dovada bunurilor soţilor. în principiu. la data: 20-11-2013. 364 alin. fundalul personal al relaţiilor dintre soţi. c. determinarea apartenenţei unui bun la un patrimoniu sau altul poate suscita o serie de dificultăţi în raporturile dintre soţi. Sub aspectul pasivului. soţii pot stabili ca pentru anumite obligaţii. (1) noul C. Prin convenţia lor matrimonială. independenţa patrimonială a soţilor cunoaşte o derogare legală: aceştia răspund solidar pentru obligaţiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de creşterea şi educarea copiilor [art. A. lipsa unor canale constante de comunicare între acestea face ca. civ. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

civ. Lupaşcu. Dovada în cazul bunurilor imobile ale fiecăruia dintre soţi nu ridică probleme deosebite faţă de dreptul comun: cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege.M. 11/2010.M. prin comanda: #2077 DOSAR | . pentru opozabilitate faţă de terţi. D. (3) noul C. inventarul se anexează la convenţia matrimonială şi este supusă aceloraşi formalităţi de publicitate ca şi convenţia matrimonială [art. 7/1996. colectiv. fie că este inventarul realizat la adoptarea regimului separaţiei. civ. aceste formalităţi se referă la înscrierea în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi. precum şi în alte registre de publicitate prevăzute de lege (art. 919 alin. Macovei (coordonatori). Baias. Comentarii. Ed. 56 din Legea nr. este aceea a întocmirii inventarului bunurilor mobile. Chelaru. menită să asigure confortul probator. Bucureşti. până la proba contrară. Comentariu. nu instituie în sarcina notarului care instrumentează convenţia matrimonială obligaţia de a întocmi un asemenea inventar. la notarea în cartea funciară. fie cel adiţional ce cuprinde bunurile dobândite ulterior. c. în conformitate cu Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. Frenţiu.. p. cu modificările şi completările ulterioare.Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil Potrivit dreptului comun.]. Ed. 498. doctrină şi jurisprudenţă. Universul Juridic. Bodoaşcă. Bucureşti. art. 7/2013 | 27 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ar trebuie să-şi conserve însuşirea şi pe parcursul funcţionării regimului separaţiei de bunuri. Regimul separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil român. soţii.]. înscrierea în registrul comerţului. „notarul public întocmeşte un inventar al bunurilor mobile. Dacă viitorii soţi sau. dacă inventarul de la început de drum ar fi obligatoriu. (4). acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor. Constantinovici. [9] În acelaşi sens. fie că este inventarul întocmit „în premieră” cândva în timpul acestui regim. nr. în noul Cod civil.[8] În privinţa bunurilor mobile.C. la cerere sau din oficiu a cărţilor funciare pentru imobilele respective. coerent şi consecvent. în noul Cod civil. C. 361 alin. art.). republicată. optează pentru întocmirea inventarului bunurilor lor mobile. şi nici în sarcina soţilor de a-şi declara bunurile. soţul posesor este prezumat până la proba contrară ca proprietar exclusiv al respectivului bun. C. la data: 20-11-2013. Comentariu pe articole. p. Beck. indiferent de modul lor de dobândire”. G. Hamangiu. C. Ed. I. 61. În pofida inflexiunii imperative. civ. Pentru o părere diferită. dispoziţia nu are decât caracter de recomandare. posesorul este considerat proprietar. prevederile alineatului (2) al aceluiaşi text. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 361. 334 noul C. 168. de Fl. în funcţie de natura bunului. Dreptul nr.ionescu14@rdslink. E. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se dobândeşte prin înscriere în cartea funciară. pe de altă parte. 361 alin. Reamintim. dispoziţiile noului Cod civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea.ro. dispoziţia din alineatul (4) oferă soluţia subsidiară – iar nu sancţiunea – pentru ipoteza lipsei inventarului. 361. proprietar exclusiv | inventarul bunurilor mobile | Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale Potrivit art. p. art. (1) şi (3) noul C. PANDECTELE ROMÂNE NR.[9] Spre această concluzie îndeamnă. pe parcursul regimului separaţiei. 2012.]. 383. 2012. civ. apreciind că este obligatorie întocmirea inventarului. Comentariu şi doctrină. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil. 2012. 557 alin. iar dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară [art. Dreptul familiei. (1) noul C. civ. p. 2. pe de o parte. a se vedea T. Nicolescu. în sensul că. după caz. 565 noul C. la adoptarea regimului separaţiei de bunuri. înscrierea în cartea funciară a dreptului proprietate şi a altor drepturi reale se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi. cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară [art.A. [8] Potrivit art. într-o atare situaţie. potrivit cărora un asemenea inventar se poate întocmi şi pentru bunurile dobândite în timpul separaţiei faptice – or. Crăciunescu. soluţia propusă de legiuitor. R. Până atunci.H. până la proba contrară.

(2) noul C.. Stabilirea contribuţiei fiecăruia dintre soţi – a criteriilor de contribuţie. În principiu. ori unor cerinţe de publicitate. Macovei (coordonatori). Comentariu. gestiunea bunurilor se face independent. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. administrează şi dispune nestingherit de bunurile proprietatea sa exclusivă. Faptul că soţii sunt coproprietari asupra unui bun nu alterează caracterul exclusiv al dreptului niciunuia dintre ei. nr. p. 2/3 celălalt. puterile exclusive ale fiecăruia nu sunt de acurateţe absolută. că dreptul de proprietate exclusivă aparţine soţului posesor [art. 44. Nicolescu. p. cele ocazionate de procurarea. Courbe. bunuri care vor fi proprietatea lor comună pe cote-părţi (art. dacă bunul aflat în discuţie a fost dobândit printr-un act juridic supus. cum ar fi 1/3 unul dintre soţi.. Simler. cum este donaţia. Ca orice prezumţie relativă. potrivit legii. F. civ. în noul Cod civil. plata impozitului pe venit etc. 195. Dalloz. (1) noul C. P..]. [10] Se înţelege. art. unor condiţii de formă pentru valabilitate. ci de cele ale regimului primar..M. cit. 3. – se face fie prin acordul soţilor consemnat în convenţia matrimonială sau. nota nr. de pildă prin ajutorul dat în activitatea profesională a celuilalt. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. (5) noul C. civ. soţii aflaţi sub semnul separaţiei de bunuri pot dobândi împreună bunuri. fiecare soţ foloseşte. iar nu în devălmăşie cum se întâmplă în cazul regimurilor de tip comunitar. nr. cit. dreptul de proprietate exclusivă nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndeplineşte formele cerute de lege [art. Constantinovici. Comentariu pe articole. E. la data: 20-11-2013. aşadar.]. civ. separat. 345.ionescu14@rdslink. obligaţia de a contribui la susţinerea cheltuielilor căsătoriei. cheltuielile cu procurarea alimentelor. civ. Soţii se pot învoi cu privire la partea contributivă a fiecăruia – exprimată fie ca proporţie raportată la cheltuieli.). 325. 634 alin.Emese FLORIAN În lipsa inventarului se prezumă. cât şi omisiunea cuprinderii în inventar a unor bunuri. Nu sunt cheltuieli ale căsătoriei cele făcute de unul dintre soţi în folos exclusiv personal sau profesional – precum costul biletului de avion pentru un voiaj de agrement solitar. op. Prin „lipsa inventarului” vom înţelege atât omisiunea întocmirii lui. 2e éd. cheltuielile de agrement.]. dreptul de proprietate exclusivă reputat în favoarea soţului posesor face dovada până la proba contrară. 51.A. Gestiunea bunurilor Întrucât patrimoniul fiecăruia dintre soţi este alcătuit numai din bunuri exclusive. Cu titlu exemplificativ. a proporţiei etc. civ. p.. Chelaru.ro. cele efectuate în vederea pregătirii profesionale sau în legătură cu activitatea profesională a unuia dintre soţi. Independenţa în gestiunea bunurilor proprietate exclusivă poate suferi alterări cauzate nu de regulile regimului matrimonial al separaţiei de bunuri. prezumţia poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă – martori. potrivit cu mijloacele fiecăruia dacă nu s-a prevăzut altfel în convenţia matrimonială[11]. p. [11] [12] Solidaritatea menajeră instituită de lege în sarcina soţilor este consecinţa directă a încheierii căsătoriei şi nu este condiţionată de faptul convieţuirii soţilor. totuşi. 362 noul C. op. fiecare fiind titularul exclusiv al cotei-părţi ce-i revine din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta (nu şi de bun în întregul său) în lipsă de stipulaţie contrară [art. cit. 361 alin. printr-un înscris distinct – M.. 28 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 145. (3) noul C.[12] Cu toate acestea. op. Baias. nr. I. doctrinĂ II. civ. Pentru dezvoltări. 325 alin. fie ca sume fixe ori variabile în funcţie de criterii convenite de soţi etc. 2001. întreţinerea locuinţei conjugale. în natură ori în „industrie”. 97.]. C. au vocaţia de a fi considerate cheltuieli ale căsătoriei cele în legătură cu creşterea şi educarea copiilor. în legătură cu sănătatea unui membru de familie. amenajarea. a îmbrăcămintei. p. Avram. R. până la proba contrară. de Fl. Nicolescu. Este o prezumţie legală relativă ce reiterează prezumţia de proprietate în favoarea posesorului unui bun mobil din dreptul comun [art. este singura pretenţie legală [art. 919 alin. inclusiv plata utilităţilor. C. (3) noul C. 97. potrivit literaturii. înscrisuri etc. civ.]. 1.]. 325 alin. (4) noul C. Droit de la famille. op. 361 alin. – cu privire la modalităţile de executare – în numerar. Ph. cu amendamentul că este lovită de nulitate înţelegerea soţilor în sensul exonerării totale a unuia dintre ei [art. Terré. – P. cit. fără o masă de bunuri comune[10]. prin comanda: #2077 | DOSAR . fie ca proporţie din venit alocată de unul şi de celălalt nevoilor căsniciei. Ed. Courbe.

3. sunt periclitate grav interesele familiei.] dacă apreciază că este în consens cu interesele familiei. Simler.]. cit. Paris. a II-a. iar nu de simplă administrare a imobilului – P. Cerinţele soluţiei de criză a limitării puterilor unuia dintre soţi rezultă din ipoteza normativă a textului ce o consacră: prin actele juridice pe care le încheie unul dintre soţi. Mecanismul. gr. neproprietar. actele juridice având ca obiect drepturile locuinţa familiei | asupra locuinţei sunt condiţionate. 40. şi noi. de a consimţi la actul juridic preconizat de consortul său poate fi înlăturat de instanţa de tutelă. care va autoriza încheierea actului [art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. restrângerea. p. limitarea puterilor unuia dintre soţi este o măsură excepţională ce poate fi dispusă de instanţa de tutelă pentru o durată determinată (ce nu poate depăşi 2 ani) „împotriva”soţului care încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei. nr. cu toate că în discuţie sunt acte de dispoziţie. Refuzul abuziv al soţului. Consimţământul în discuţie urmează a fi unul special. nu se mai poate recurge decât la măsuri reparatorii. Ph. Regimuri matrimoniale. p. ed. op. Avram. inst. c. dacă imobilul ce constituie locuinţa familiei este proprietate regula cogestiunii | exclusivă a unuia dintre soţi.. Nicolescu. Bucureşti. Universul Juridic. Avram. este prevăzută pentru actele de deplasare materială. 322 alin. cit. 127. 135. civ.Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil Astfel.ionescu14@rdslink. neproprietar. Ed. Finalitatea măsurii este aceea de a preveni prejudicii iminente ce nu pot fi evitate altfel. 127. Tereé. Potrivit jurisprudenţei franceze. p. (3) noul C. [14] [15] [16] Caracterul legitim sau nelegitim al refuzului unuia dintre soţi va fi apreciat raportat la interesele familiei. apud. exorbitantă în raport cu dreptul comun. După cum rezultă din prevederile art. civ. 2009. De asemenea de drept comun matrimonial. fie sub forma anulării actului încheiat. în caz contrar soţul al cărui consimţământ scris a fost omis nu poate cere decât daune-interese de la celălalt soţ [art. ca măsură excepţională ce nu ţine seama de regimul matrimonial concret al soţilor. C. de a consimţi la actul de dispoziţie asupra locuinţei familiei preconizat de celălalt. nu se cere ca actul juridic ce pune în pericol grav interesele familiei să se fi „consumat” – altfel. PANDECTELE ROMÂNE NR. existenţa în istoricul soţului a unor acte juridice [13] Este terminologia consacrată în literatura franceză. p. din cauza riscului potenţial la care ar fi expus interesul soţilor de a avea o locuinţă – Trib. sub aspectul valabilităţii.. F. de refuz abuziv consimţământul scris al celuilalt soţ. Vasilescu. prin comanda: #2077 DOSAR | . doar mecanismul. Având funcţie preventivă. Apreciem. în funcţie de context. că ne aflăm în prezenţa unei cerinţe de formă ad probationem – M.. nota nr. op. este similar cogestiunii din regimurile de tip comunitar. 125. Nicolescu. adică cerinţa consimţământului expres. Cu siguranţă însă. 16 octombrie 1981. inclusiv în cazul soţilor aflaţi sub semnul regimului matrimonial al separaţiei de bunuri. C. unul dintre soţi poate obţine limitarea judiciară temporară a dreptului celuilalt de a dispune de anumite bunuri altfel decât cu consimţământul său expres. este justificat refuzul unuia dintre soţii unui cuplu în vârstă – 75. 316 noul C. respectiv 69 de ani – fără copii. Este concluzia afirmată şi argumentată în literatura noastră – M. 7/2013 | 29 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.[15] Prin urmare. op.]. cit. civ. nota nr. 322 alin. 3. exprimat în scris[14]. aceeaşi exigenţă.ro. (1) şi (2) noul C. fie sub forma daunelor interese în beneficiul soţului care a suferit un prejudiciu. exprimat în considerarea naturii juridice a actului ce va fi încheiat. civ. precum şi de dispoziţie juridică asupra bunurilor mobile ce servesc locuinţei familiei [art. sub sancţiunea anulabilităţii actului. pentru actele juridice de dispoziţie asupra locuinţei familiei legiuitorul instituie regula cogestiunii[13].[16] Actul juridic încheiat fără consimţământul scris al ambilor soţi este anulabil dacă imobilul a fost notat în cartea funciară ca locuinţă a familiei sau terţul dobânditor a cunoscut pe altă cale această calitate a locuinţei. şi este irevocabil încă de la emitere. 322 alin. 12 février 1982. la data: 20-11-2013. (4)-(6) noul C. al fiecăruia dintre soţi.

s-a decis. obligaţiile unui uzufructuar. Ar fi de discutat dacă este vizat numai dreptul de dispoziţie juridică sau şi dreptul de dispoziţie materială. Terré. Lutec. convieţuirea soţilor face inevitabile unele interferenţe în „afacerile” celuilalt. Însă nu credem că admisibilitatea cererii soţului interesat este condiţionată de antecedentele de acest fel ale soţului pârât. Restricţia. În cazul soţilor aflaţi sub regimul separaţiei de bunuri. pe motiv de imprudenţă. în proporţia bunurilor proprii folosite fără acordul său. civ. sau a gestiunii de afaceri. în alte condiţii şi potrivit cu regimul matrimonial al soţilor. Régimes matrimoniaux. Este o soluţie de speţă mai veche (1967). cu trimitere la art. dacă unul dintre soţi încheie singur un act prin care dobândeşte un bun. 30 | PANDECTELE ROMÂNE NR. dreptul de dispoziţie al soţului pârât cu privire la anumite bunuri va fi sub „controlul” celuilalt soţ. p. proprietate nu poate fi însă reclamată decât înainte ca soţul dobânditor să dispună de bunul dobândit. cu excepţia cazului în care terţul dobânditor a cunoscut că bunul a fost achiziţionat de către soţul vânzător prin valorificarea bunurilor celuilalt soţ [art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. francez având aceeaşi finalitate cu cele ale art.) şi obligaţia de a despăgubi pe celălalt soţ pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzătoare a bunului (art. Simler. folosindu-se. (1) noul C. Realist vorbind şi abstracţie făcând de regulile imperative ale regimului primar. 726 noul C.ro. adică obligaţia de a respecta destinaţia bunului (art. nr. civ.). la data: 20-11-2013. art. Colomer. Sunt supuse restituirii fructele existente la data solicitării de către soţul proprietar sau. cu unele excepţii[19].ionescu14@rdslink. prin acte juridice inter-vivos care. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. soţul care se foloseşte de bunurile celuilalt fără împotrivirea acestuia din urmă are. (2) noul C. cu deosebirea că legea franceză permite instanţei luarea oricăror măsuri urgente subordonate acestui scop.Emese FLORIAN DOCTRINĂ păguboase. – referitor la dobândirea de bunuri.. Fără legătură directă cu subiectul. anume salvgardarea intereselor familiei. 142.[17] Ca efect al măsurii dispuse prin hotărâre judecătorească. colecţionarea de obiecte de valoare etc. Ideea de sancţiune este implicită măsurii. neproprietar. 113.]. prin comanda: #2077 | DOSAR . în sensul că asemenea acte vor putea fi încheiate numai cu consimţământul expres al ambilor soţi [art. (1) noul C. 76. aşa cum făcea înainte de a fi instituită măsura. civ. existente la data încetării ori schimbării regimului matrimonial [art. acesta din urmă poate alege. civ. civ. cel în cauză nu va mai dispune singur şi discreţionar de anumite bunuri proprietatea sa exclusivă. în niciun caz interdicţia. fenomenul este tratat. – pot argumenta pretenţia de a-i fi restricţionat dreptul de dispoziţie. 363 alin. A se vedea A. op. constituirea garanţiei pentru îndeplinirea obligaţiilor uzufructuarului şi numirea administratorului – art. [19] Acestea vizează inventarierea bunurilor. 316 noul C. cit. 724 noul C.]. după caz. ci numai cu consimţământul expres al celuilalt soţ. chiar şi „numai” sub forma riscului la care ar fi expuse interesele familiei. 64. c. 726.. după caz. 727 noul C. civ. în baza prevederilor art. De drept comun. priveşte dreptul de dispoziţie[18]. în tot sau în parte. între a reclama pentru sine proprietatea bunului achiziţionat şi a pretinde daune-interese de la soţul dobânditor. în termenii mandatului expres ori tacit. nota nr. 723. civ. iar nu un lipsa ori caracterul diminuat al discernământului. mai cu seamă dacă erau circumscrise unor pretenţii sau pasiuni exclusive – obsesiile de natură estetică. intens comentată în doctrina vremii. la cererea soţiei. Droit civil. dacă acesta din urmă şi-a manifestat intenţia de a încheia acte juridice ale căror efecte ar avea un impact negativ semnificativ. lipsa cronică de chibzuinţă a acestuia probată prin cheltuieli excesive în raport cu resursele şi nevoile familiei. 363 alin. Ph. 220-1 C. de bunuri aparţinând celuilalt soţ. civ. art.]. Ed. (1) teza a II-a noul C. legiuitorul stabileşte şi următoarele reguli speciale: – cât priveşte folosinţa bunurilor celuilalt soţ. interzicerea dreptului de a şofa al soţului. 363 alin. de aceea presupune nesăbuinţă. este exercitat de un singur soţ. [17] [18] F. Pentru situaţia soţilor.. 316 alin. civ.

Dacă încetarea regimului este consecinţa încetării căsătoriei. dacă acest lucru nu este posibil.R. 333 noul C. civ. iar convenţia matrimonială stabileşte dreptul de preciput al soţului supravieţuitor asupra unor bunuri proprietate comună pe cote-părţi. desfacerea ori încetarea căsătoriei. clauza privind lichidarea potrivit participării la achiziţii este „proprietatea” regimului separaţiei de bunuri. Nicolescu. pactul matrimonial al soţilor poate prefigura unele tipare. 47 şi urm. civ. autonom de legea noastră civilă.ionescu14@rdslink. astfel că dizolvarea regimului separaţiei presupune clauză de preciput clarificarea legăturilor patrimoniale ce au luat naştere între soţi. una separatistă. dacă nu s-a convenit altfel.). 7/2013 | 31 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. La o privire „daltonică” la nuanţe şi detalii. Desigur. nimic nu trădează existenţa clauzei. Nu se întâmplă aşa. cât şi ca puteri exclusive ale fiecăruia dintre soţi. inconfundabilă comparativ cu regimul pur al separaţiei de bunuri. Atât ca structură.ro. determinată de constatarea nulităţii.D.-M. nereglementat de sine-stătător. sau de modificarea regimului separaţiei de bunuri. subliniem. traiul comun transcende segmentului personal al relaţiilor dintre soţi şi imprimă o oarecare coeziune patrimonială.P. prin comanda: #2077 DOSAR | . nr. se va executa clauza de preciput. părţile pot stabili ca lichidarea acestui regim să se realizeze în funcţie de masa de bunuri achiziţionate de către fiecare dintre ei în timpul căsătoriei. compensaţie etc. prin echivalent (art. Lichidarea regimului separaţiei de bunuri Dată fiind separaţia de patrimonii. Specificitatea. inclusiv durata acestui regim raportat proprietate comună pe cote-părţi | la căsătorie. variabilă ca intensitate în funcţie de separaţia de patrimonii | o diversitate de factori. de exemplu algoritmul atribuirii bunurilor aflate în coproprietate. îmbogăţire fără justă cauză. Prin convenţie matrimonială.]. a decontării între soţi. Originalitatea acestei construcţii constă în succesiunea a două faze. a se vedea C. Lichidarea regimului separaţiei de bunuri potrivit participării la achiziţii a fiecăruia dintre soţi. încetarea regimului matrimonial. 360 alin. regimul separaţiei de bunuri este convertit într-unul al participării la achiziţii. este incompatibilă cu un regim comunitar. în baza căreia se va calcula creanţa de participare. pe toată durata sa.Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil III. regimul separaţiei – şi. anularea. se dezvăluie abia la încetarea regimului. ca un regim „ordinar” al separaţiei de bunuri. la momentul desocotirii între soţi: lichidarea va ţine seama de evoluţia patrimonială a fiecăruia dintre soţi şi va echilibra diferenţa. (2) noul C. lichidarea potrivit regimului [20] Pentru dezvoltări şi referinţe bibliografice în legătură cu regimul matrimonial al participării la achiziţii. În lipsa clauzelor convenţionale. ar trebui să fie lipsită de complicaţia lichidării. modul în care vor fi reglate datoriile reciproce etc. la data: 20-11-2013. lichidarea urmează regulile generale în materie de partaj (dacă există bunuri comune pe cote-părţi). Practic. convenţional sau legal – funcţionează. alta cu accente comunitare. pp.[20] În prezenţa unei asemenea clauze. PANDECTELE ROMÂNE NR. în principiu în natură sau. creanţa de participare reprezintă jumătate din diferenţa valorică dintre cele două mase de achiziţii nete şi va fi datorată de către soţul a cărui masă de achiziţii nete este mai mare [art. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. R. Participarea la achiziţii – un regim matrimonial complicat şi marginal?. 5/2010. Însă abaterile de la dreptul comun specifice lichidării regimului matrimonial sunt cele anticipate de soţi prin stabilirea clauzei de preciput şi/sau a clauzei privind lichidarea separaţiei de bunuri potrivit participării la achiziţii. printr-o asemenea clauză.

Comparăm cele două mase de achiziţii. decât sună enunţul legal cuprins în art. A pornit cu 120 Ron. (2) noul C. Mecanismul clauzei este mai simplu. Ph. lichidarea regimului separaţiei de bunuri potrivit clauzei de participare la achiziţii presupune meticulozitate în stabilirea consistenţei patrimoniului iniţial. într-un fel sau altul. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. soţul B. În răstimpul astfel demarcat. care ne dă de ştire cu cât a sporit mai mult patrimoniul unuia dintre soţi faţă de creşterea patrimonială a celuilalt. În ultimă instanţă. cu masa de achiziţii inferioară. ne poate fi ajutor: patrimoniul originar al soţului A este de 100 Ron. Printr-o operaţiune aritmetică elementară. 665. S. iar nu cea existentă la data încheierii căsătoriei. prin comanda: #2077 | DOSAR . Jault.Emese FLORIAN participării la achiziţii este un regim al separaţiei pe toată durata sa. Aceste caracteristici sunt atuu-ul regimului separaţiei de bunuri cu clauză de lichidare potrivit participării la achiziţii: conservă autonomia soţilor fără să încurajeze „apatia” faţă de interesele patrimoniale ale celuilalt. reprezintă creanţa de participare la achiziţii cuvenită soţului B. evidenţa exactă a bunurilor şi grijă în conservarea dovezilor referitoare la acele bunuri. diferenţă care reprezintă masa de achiziţii. 662. dacă această diferenţă este pozitivă. iar la încetarea regimului patrimoniul său valorează 150 Ron. civ. Un exemplu simplu. op. 32 | PANDECTELE ROMÂNE NR. este limpede. Dalloz. se face diferenţa între masele de achiziţii nete. adică „patrimoniul originar”[22]. Liquidation des régimes matrimoniaux. c. La momentul lichidării regimului separaţiei de bunuri. creanţa de participare se cuvine oricărui soţ „B” prezumându-se contribuţia sa. pp. Cel care a avut parcursul patrimonial mai modest va fi „recompensat” cu o parte din această diferenţă. (2) noul C. [21] [22] DOCTRINĂ F. în teorie. Este adevărat că art. la avansul patrimonial superior obţinut de soţul „A”. nr. masa de achiziţii a acestuia este de 80 de Ron (180-100). este jumătate din diferenţa dintre masele de achiziţii.ionescu14@rdslink. patrimoniile soţilor au cunoscut o anume dinamică. Simler. sporul reprezintă masa achiziţiilor nete ale acestuia. A. Terré. Nici nu mai e cazul să o spunem. Este terminologia întâlnită în literatura de specialitate franceză – F. este cel îndreptăţit la creanţă de participare. p. op. David. 360 alin. această valoare se împarte la 2 (dacă părţile n-au prevăzut altfel prin clauza lor) şi ceea ce rezultă. cu cifre simbolice. Cu siguranţă. pentru a nu se majora indirect creanţa de participare a celuilalt soţ. Terré. dacă părţile nu au stabilit altfel. dacă soţii au adoptat regimul separaţiei de bunuri cu această clauză înainte de căsătorie. la data: 20-11-2013. de şcoală. se referă expressis verbis la masa bunurilor achiziţionate „ în timpul căsătoriei”. nr.. adică soţul respectiv a înregistrat „profit”. este de 30 Ron (150-120). Simler. astfel că în cazul fiecăruia se va constata o diferenţă între ceea ce există acum. adică 25 Ron în cazul nostru. câtimea din diferenţă se numeşte creanţă de participare la achiziţii şi. 360 alin. p. 814. cit. 30 în cazul soţului B..ro. 2012. 228 şi urm. iar nu în „timpul regimului separaţiei de bunuri”. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. civ. Pasul următor este să se compare cele două mase de achiziţii nete. Ph. 80 Ron în cazul soţului A. patrimoniul actual al fiecăruia dintre soţi se compară cel existent la debutul regimului separaţiei cu clauză de lichidare potrivit participării la achiziţii. iar cel final de 180. lichidarea regimului va avea în vedere bunurile achiziţionate de către fiecare în timpul căsătoriei. soţul B. astfel că masa de achiziţii. Credem că indicaţia legală este parţial defectuoasă. şi un regim „comunitar postum”[21] la data disoluţiei sale. dacă însă regimul separaţiei cu clauză de lichidare potrivit participării la achiziţii este instaurat cândva în timpul căsătoriei. cit. ca „patrimoniu final” şi ceea ce a existat iniţial. 817.. care se calculează astfel: 80 (masa de achiziţii superioară) – 30 (masa de achiziţii inferioară) = 50. ceea ce interesează la momentul „desocotirii” este starea patrimonială a fiecăruia de la data intrării în drepturi a acestui regim (a acestei clauze). în cazul său.

credem că cel puţin bunurile dobândite în timpul regimului separaţiei prin moştenire legală. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. are propria notă distinctivă dată nu doar de faptul de a fi o soluţie la îndemâna soţilor în exerciţiul alegerii libere a regimului matrimonial. 360 alin. Am semnalat – şi ne-am străduit să argumentăm – că unele dintre aceste propoziţii normative sunt susceptibile de ameliorări. aşa cum este schiţată prin art. De exemplu. (2) teza a II-a noul C. În tot cazul. prin comanda: #2077 DOSAR | . dacă echitatea este cea care animă acest regim matrimonial. la data: 20-11-2013. avantajele precum şi inconvenientele unei atari organizări pecuniare.ro.Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil Fără să intrăm în detalii care nu îşi au locul acum. 360-365 noul C. PANDECTELE ROMÂNE NR. ţine de situaţia concretă în care se găsesc soţii într-o etapă sau alta a mariajului. în mentalul colectiv „antrenat” decenii la rând în spiritul coeziunii impuse. Concluzii Regimul matrimonial al separaţiei de bunuri.]. 360 alin. Simplitatea aparentă a regimului separaţiei de bunuri îşi revendică în „proprietate exclusivă” un număr de numai 6 articole de lege. prin legat sau donaţie ce gratifică numai pe unul dintre soţi. fie şi sub titlu de clauză de participare la achiziţii. c. ar trebui omise din masa de achiziţii. cu sau fără clauză de participare la achiziţii. civ. Creanţa de participare poate fi plătită în bani sau în natură [art. masa de achiziţii. civ. nu numai prin felul în care şi-a găsit consacrare acest tip de regim. (2) noul C. la fel şi raportul dintre acestea. între tentaţia „exoticului” şi suspiciunea faţă de „individualismul conjugal”. trăsătură care. nu cunoaşte excluderi. or. ci şi prin caracteristica sa definitorie. legiuitorul este invitat să revină cu precizări care stau în căderea sa exclusivă. 7/2013 | 33 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink. are o reverberaţie anume. art. aceea de a maximiza independenţa patrimonială a fiecăruia dintre soţi. civ.

uzând de libertatea conferită de lege. Sub aspectul naturii sale juridice.Dan LUPAŞCU Convenţia matrimonială Conf. caducity. Dan LUPAŞCU ABSTRACT DOCTRINĂ In accordance with the Romanian Civil Code. The study outlines the regulatory framework of the matrimonial convention. Convenţia matrimonială este actul juridic prin care viitorii soţi sau. The paper also emphasizes the coordinates of the current legal framework and. accordingly. the future spouses may choose the matrimonial regime applicable to their marriage from the variants provided by law. nullity and modification of the matrimonial convention. fiind considerată un veritabil „pact de familie”. matrimonial regimes. as well as the preciput clause.ionescu14@rdslink. establish the applicable matrimonial regime. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. viitorii soţi sau soţii îşi pot alege regimul matrimonial aplicabil căsătoriei lor dintre variantele prevăzute de lege. validity conditions.affectio conjugalis. îşi stabilesc regimul matrimonial aplicabil. the spouses. marriage. la data: 20-11-2013. prin încheierea unei convenţii matrimoniale. soţii. From the standpoint of its juridical nature. c.ro. Romanian Civil Code. după caz. dr. convenţia matrimonială este un contract care are o cauză juridică specifică – affectio conjugalis. it makes their critical analysis and de lege ferenda proposals. prin comanda: #2077 | DOSAR . its juridical features. a matrimonial convention is a contract with a specific juridical cause . at the same time. REZUMAT Potrivit Codului civil român. making use of the freedom conferred by law. being considered a genuine “family pact”. A matrimonial convention is a juridical act by which the future spouses or. 34 | PANDECTELE ROMÂNE NR. publicity. by concluding a matrimonial convention. patrimonial effects. univ. Keywords: matrimonial convention. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

„contract de căsătorie”) era folosită cu precădere de „persoanele cu sânge albastru”. 1. p. Ed. Cantacuzino. 7/2013 | 35 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. A doua concepţie. condiţiile de valabilitate. regimuri matrimoniale. în contradicţie cu [1] A se vedea: M. totuşi existenţa acestui regim era condiţionată de o constituire expresă de dotă[4]. „Convenţiile şi regimurile matrimoniale sub imperiul noului Cod civil”. caducitatea. În dreptul românesc reglementarea convenţiei matrimoniale a fost preluată din Codul civil francez adoptat în timpul lui Napoleon Bonaparte. apoi în Codul civil de la 1864. All.[2] În dotă | lipsa unei convenţii. 697 şi 698.Convenţia matrimonială Studiul de faţă prezintă reglementarea specifică convenţiei matrimoniale. Restitutio.[3] De menţionat însă că acest din urmă act normativ. care consacra căsătoria cum manu. a se vedea: A. acesta din urmă administrând însă bunurile constituite ca dotă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Elementele dreptului civil. civ. precum şi clauza de preciput. căsătorie. publicitatea. „contract matrimonial”. Revista Dreptul nr. PANDECTELE ROMÂNE NR. caracterele juridice ale acesteia. efecte patrimoniale. nulitatea şi modificarea convenţiei matrimoniale. 1227 C. 13. regimul matrimonial a suferit influenţa a două concepţii dominante. susţinea că prin încheierea căsătoriei se creează o stare de comunitate între bunurile celor doi soţi. „constituire de dotă”. în acelaşi timp. Bucureşti. 698. bunurile soţiei nu aveau caracter dotal şi nu erau supuse administrării bărbatului.[1] Prima era concepţia dreptului roman. în caz contrar. formulându-se unele propuneri de lege ferenda. c. 3/2010. astfel că şi averea sa intra în patrimoniul soţului. degradantă. de la 1864. p. „foaie dotală”. la data: 20-11-2013. În sensul că prin adoptarea noului Cod civil „sistemul de drept românesc recunoaşte în premieră convenţiile matrimoniale”. Consideraţii preliminare În decursul timpului. ediţie îngrijită de Gabriela Bucur şi Marian Florescu. Convenţia matrimonială (numită şi „contract prenupţial”. Evoluţia normativă a dus treptat la separarea averii soţiei de cea a soţului.B.F. Dobre. Sunt puse în evidenţă coordonatele actualei reglementări şi.ro. se realizează o analiză critică a acestora. comunitate ce poate fi modelată prin convenţia soţilor soţi | şi care este supusă gestiunii soţului „ca şef al asociaţiei conjugale”. deşi reglementa regimul dotal. [4] A se vedea: art. femeia trecând sub puterea bărbatului. mai întâi în legiuirile vechi (de exemplu în Codul Calimach).ionescu14@rdslink. pp. specifică dreptului german şi răspândită în mai multe sisteme de drept occidentale. [2] [3] Idem. preocupate în măsură însemnată de aspectele materiale ale vieţii conjugale şi de stabilirea unor soluţii convenabile în cazul divorţului. Codul civil român. Cuvinte-cheie: convenţia matrimonială. prin comanda: #2077 DOSAR | . această comunitate de bunuri constituia regimul convenţie matrimonială legal aplicabil relaţiilor patrimoniale dintre soţi. După instaurarea regimului comunist în România a prins din ce în ce mai mult temei ideea că încheierea unei convenţii matrimoniale este o chestiune imorală. 1998.

c) regimul separaţiei de bunuri cu participarea la achiziţii. Revista Română de Drept Privat nr. civ. DOCTRINĂ Noua reglementare permite alegerea regimului matrimonial dintre variantele de mai sus.ro. [8] Potrivit art. All Beck. c.[8] Nu excludem însă posibilitatea încheierii convenţiei matrimoniale chiar atunci când alegerea vizează regimul comunităţii legale dar părţile doresc să includă o clauză de preciput ori convenţia cuprinde şi alte acte juridice. 4. Of. vol. Rosetti-Bălănescu. noul Cod civil român abandonează concepţia exclusivistă. (1) teza finală C. putând combina regimuri alternative sau chiar crea un nou regim. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. p. (1) C. sub imperiul reglementării Codului civil de la 1864. [6] [7] A se vedea: art. I. sunt obligate să încheie o convenţie matrimonială. 36 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în raporturile pecuniare ce izvorăsc din căsătorie”.[7] În măsura în care părţile aleg un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale. 281 alin. odată cu intrarea în vigoare a Codului familiei[5] a fost eliminată posibilitatea stabilirii pe cale convenţională a relaţiilor patrimoniale dinte soţi. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. a se vedea: M. respectiv: a) regimul comunităţii legale. aceasta a fost definită. reglementând mai multe regimuri matrimoniale. Ne întemeiem această susţinere. 1998. spre exemplu. pe de o parte pe faptul că legea nu interzice o atare soluţie. la data: 20-11-2013. Potrivit art. civ.[9] [5] Adică 31 ianuarie 1954. deosebit de variantele legale propuse. opţiune care trebuie menţionată în declaraţia de căsătorie. 84. III. d) regimul comunităţii convenţionale. prin comanda: #2077 | DOSAR . civ. ca fiind „convenţia prin care viitorii soţi reglementează regimul lor matrimonial. Ed. 5/2009. care. singurul regim matrimonial aplicabil fiind cel al comunităţii legale. Al. în literatura de specialitate. Decretul nr. 2. Revenco. reeditare. În sensul că. părţile au în principiu. Pe de altă parte. p. 9 din 31 ianuarie 1954. când a fost publicat în B. nr. Băicoianu. Hamangiu.: „Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale”. 332 alin. În aceste condiţii. Noţiunea de convenţie matrimonială În absenţa unei preocupări a legiuitorului pentru definirea convenţiei matrimoniale.[6] Dreptul la opţiune al părţilor nu le permite acestora combinarea regimurilor matrimoniale ori derogarea de la regulile imperative ale fiecărui regim. sub sancţiunea nulităţii absolute.Dan LUPAŞCU scopurile statului. Tratat de drept civil român. Bucureşti. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. altfel spus condiţia bunurilor lor prezente şi viitoare. „Convenţia matrimonială în sistemul de drept continental şi common law”. de la dispoziţiile legale privind regimul matrimonial ales decât în cazurile anume prevăzute de lege”. 329 C. cu excepţia cazurilor în care legea îngăduie această abatere. printre. altele îşi aroga exclusivitatea reglementării relaţiilor de familie. b) regimul separaţiei de bunuri.: „Prin convenţia matrimonială nu se poate deroga. libertatea totală pentru stabilirea conţinutului convenţiei matrimoniale. soluţia contrară ar crea o discriminare în funcţie de regimul matrimonial aplicabil. [9] A se vedea: C.ionescu14@rdslink. Manifestând o preocupare deosebită pentru reglementarea relaţiilor patrimoniale ale soţilor.

Ed. 21.[16] Prin urmare. 2000. considerându-se că cei doi termeni. la data: 20-11-2013. A se vedea: A. A se vedea: I. A se vedea: T. Această opinie a fost. Niculescu. Dobre. civ. sau „acel act juridic solemn.[17] [10] [11] [12] [13] A se vedea: I. „Regimul separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil român”. Bucureşti. „un act juridic solemn.P. p. Dreptul familiei. conservare şi partajare a bunurilor. cit. Ed. Ştiinţifică. Universul Juridic.. cit. 2009.[15] Pentru a spulbera controverse legate îndeosebi de natura. Crăciunescu. op. A se vedea: T.ro. 1101 C. Universul Juridic. 330 alin. 42. p. în eventualitatea desfacerii căsătoriei”. transmite sau stinge drepturi şi obligaţii. de natură convenţională. p. îşi modifică regimul matrimonial aplicabil[14]. ca fiind: „(…) acea convenţie prin care viitorii soţi stabilesc regimul matrimonial căruia se supun”[10]. [14] A se vedea: D. 7/2013 | 37 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. convenţia matrimonială reprezintă actul juridic prin care viitorii sau. Anca. nu împărtăşim opinia potrivit căreia convenţia matrimonială este doar „cea încheiată în considerarea încheierii căsătoriei”. a II-a. (2) şi (3) C. op. Ed. p. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Tratat de dreptul familiei. ed. 2000. A se vedea: P.Convenţia matrimonială În doctrina juridică recentă convenţia matrimonială a fost definită. 11. Popescu. îşi stabilesc regimul matrimonial propriu sau. prin care viitorii soţi reglementează înainte de încheierea căsătoriei raporturile patrimoniale esenţiale care vor exista între aceştia pe parcursul căsătoriei sau acea convenţie încheiată pe parcursul desfăşurării mariajului. după caz. nota 7. 139 şi 140. Bucureşti.. A. 11/2010.M. pornindu-se de la interpretarea art. 203. Natura juridică a convenţiei matrimoniale În doctrina noastră juridică. Crăciunescu. pp. 2012.R. 57. francez. Revista Dreptul nr. Ed. după caz. Faţă de claritatea dispoziţiilor art. A se vedea: T. deşi au rădăcini diferite. Teoria generală a obligaţiilor. Regimuri matrimoniale. Filipescu. „actul juridic prin care părţile îşi reglementează raporturile patrimoniale esenţiale care se vor desfăşura între ele în cursul căsătoriei”[11]. prin care viitorii soţi sau soţii. www. Bucureşti. prin care soţii hotărăsc să schimbe regimul matrimonial actual cu un alt tip de regim matrimonial recunoscut de lege”[12]. prin comanda: #2077 DOSAR | . pp. iar contractul este particularul. „Regimul separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil român”. în limitele legii care interesează ordinea publică şi bunele moravuri. Bucureşti. de comun acord. 13 şi 14. Despre convenţiile matrimoniale. p. civ. printre altele.ionescu14@rdslink. Bucureşti.juridice. soţii. All Beck. Regimuri matrimoniale.F. exprimă aceeaşi idee. Lupaşcu. All Beck.ro. C. 57 şi 58. pe bună dreptate. 3. cea încheiată în timpul căsătoriei reprezentând „o convenţie de administrare. [15] [16] [17] PANDECTELE ROMÂNE NR.M. a II-a. se face uneori distincţie între termenul „contract” (care poate crea sau transmite drepturi şi obligaţii) şi termenul „convenţie” (care poate crea.. căsătorie În opinia noastră. 29 iunie 2011. c. Bodoaşcă. revizuită. criticată. public. Vasilescu. emendată şi actualizată. uzând de libertatea conferită de legiuitor. decid să supună raporturile lor patrimoniale regimului comunităţii act juridic solemn | convenţionale ori celui al separaţiei de bunuri şi să concretizeze convenţie matrimonială | drepturile şi obligaţiile lor patrimoniale în timpul căsătoriei”[13]. convenţia reprezintă generalul. ed. Ed. pp. părţile ori conţinutul convenţiei matrimoniale socotim utilă definirea legală a acesteia. Bodoaşcă. C. 1968.

Crăciunescu. [20] În sensul că. Regimuri matrimoniale. Rosetti-Bălănescu. DOCTRINĂ 4. Institutul de Cercetări Juridice. op. de regulă. Niculescu. M. p. I. h) este un act juridic intuitu personae. Uliescu. p. Băicoianu. p. Ed. în sensul că legea impune o anume formă pentru încheierea sa. Ca excepţie. 2010. e) este un act juridic accesoriu căsătoriei. I. Bucureşti. coordonator M. Dobre.M.G. 81. cit. ceea ce semnifică faptul că poate încheia o convenţie matrimonială cel ce se poate căsători.. care poate îngloba mai multe acte[22] juridice. 235. 38 | PANDECTELE ROMÂNE NR. op. p. Al. prin comanda: #2077 | DOSAR . în condiţiile legii. www. părţile pot să stipuleze. Avram. Hamangiu.F. convenţia matrimonială este un contract numit. cit. fiecare dintre acestea păstrându-şi identitatea. op. consimţământ. cu titlul oneros. p. C. Nicolescu. 23. Regimuri matrimoniale. Universul Juridic. în principiu. g) este un act juridic incompatibil.. Caracterele juridice ale convenţiei matrimoniale Convenţia matrimonială prezintă următoarele caractere juridice[20]: a) este esenţialmente un act juridic bilateral [21].[23] Prin urmare. cit. 2009. Convenţia matrimonială.. Ed. Avram. C. revizuită. Condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale Validitatea convenţiei matrimoniale este condiţionată de întrunirea condiţiilor de fond şi a celor de formă prevăzute de lege. că după un anumit termen îşi schimbă.ro..M. Al. un act cu o cauză juridică specifică (affectio conjugalis)[19]. c) este un act juridic solemn. C. Rosetti-Bălănescu. Cu deplină îndreptăţire s-a afirmat că este vorba despre un veritabil „pact de familie”[18]. Comentarii. 14. Băicoianu. Bucureşti. op.încheiat între viitorii soţi ori după caz. Noul Cod civil. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. apreciem că suntem în prezenţa unui act juridic de dreptul familiei. care semnifică faptul că îşi produce efectele doar pe perioada căsătoriei. 2009. Universul Juridic. 2010. cu executare imediată. Vasilescu. poate include şi alte acte juridice. Regimuri matrimoniale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Capacitatea părţilor de a încheia o convenţie matrimonială este supusă principiului habilis ad nuptias. 5. p. intuitu personae. cum ar fi donaţiile făcute de alte persoane soţilor sau doar unuia dintre ei ori recunoaşterea unui copil. de exemplu. Consideraţii critice. 12. [22] A se vedea: C. A se vedea: C. Hamangiu. Hamangiu. Bucureşti. a se vedea: I. Hamangiu. op. Academia Română.juridice. cu modalităţile din dreptul comun. [21] În sensul că o convenţie matrimonială nu se poate încheia între mai mult de 2 părţi. Prima categorie se referă la capacitate. Ed. 2010. soţi.Dan LUPAŞCU Calificând convenţia matrimonială. 69. Nicolescu. b) este un act juridic complex. p.ro.ionescu14@rdslink. cit. cit. d) este un act juridic sinalagmatic. p. a se vedea: A. Berindei. a II-a. f) este un act juridic supus formalităţilor de publicitate. regimul matrimonial sau încetează regimul matrimonial ales. 221. P. Bucureşti. Crăciunescu. la data: 20-11-2013. Aceasta nu exclude participarea terţilor (de exemplu în cazul donaţiilor). Ed. habilis ad pacta nuptialia. persoana care a împlinit vârsta [18] [19] A se vedea: C. c.. în afara acordului părţilor la relaţiile patrimoniale dintre soţi. ed. M. [23] A se vedea: M. care. obiect şi cauză. 350.

Dreptul familiei. În acelaşi sens. prin comanda: #2077 DOSAR | . deţinute în devălmăşie ori în coproprietate. C. C. Nu suntem de acord cu opinia potrivit căreia minorul care doreşte să încheie ori să modifice o convenţie matrimonială are nevoie de o dublă încuviinţare.. în virtutea căreia soţul supravieţuitor este îndrituit să preia.[27] Evident. 8/2011. pp. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză”. Revista P. curator). este vorba despre bunuri privite ut singuli. c. după caz. Clauza de preciput în reglementarea noului Cod civil. D. Dobre. Obiectul convenţiei matrimoniale vizează organizarea raporturilor patrimoniale dintre soţi şi dintre aceştia şi terţe persoane. înainte de partajul moştenirii. nr. după caz. Abordare comparativă. iar nu despre o universalitate de bunuri. Lupaşcu. Ca excepţie.[25] El poate fi viciat prin eroare. 143 şi 144. [26] [27] [28] PANDECTELE ROMÂNE NR. încheiat în condiţiile prevăzute de lege. op. Crăciunescu. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. Se află în aceeaşi situaţie şi minorul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu ca urmare a încheierii unei căsătorii anterioare. Pentru alte analize detaliate privind clauza de preciput. 39 şi urm. Consimţământul viitorilor soţi sau soţilor la încheierea convenţiei matrimoniale urmează regulile generale în materia actelor juridice. menţiuni care trebuie cuprinse în convenţia matrimonială. În această din urmă ipoteză. Crăciunescu. 15. 6/2011. cit.M. 1204 C. cit. 4/2011. minor | clauză de preciput | soţ supravieţuitor Nu poate încheia convenţia matrimonială minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani. în măsura în care şi-a păstrat capacitatea deplină de exerciţiu. A se vedea: D. civ. dol sau violenţă. 4/2009. op.[28] [24] [25] A se vedea în acest sens: A. dacă unul sau ambii soţi a /au fost pus/puşi sub interdicţie judecătorească încheierea sau modificarea convenţiei matrimoniale se realizează prin intermediul reprezentantului legal (tutore sau.M. spre exemplu: I.ionescu14@rdslink. 7/2013 | 39 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 137-164. Reglementarea clauzei de preciput în noul Cod civil român. a se vedea. Nicolescu. Abordare comparativă. minorul care a împlinit vârsta de 16 ani. Clauza de preciput. ceea ce impune individualizarea acestor bunuri sau precizarea criteriilor de determinare a acestora. Revista Română de Drept Privat nr. Popa.R. p. Lupaşcu. 112-179. b) are autorizarea instanţei de tutelă. A se vedea: art. precum şi persoana pusă sub interdicţie judecătorească.. Revista Română de Drept Privat nr.M.[26] Părţile pot include în convenţia matrimonială şi o clauză de preciput. Nicolescu. al soţilor. minorul care a dobândit anticipat capacitate deplină de exerciţiu poate încheia această convenţie fără nicio restricţie. pp. la data: 20-11-2013. care prevede următoarele: „Consimţământul părţilor trebuie să fie serios. 168-183. singurele cerinţe impuse de lege fiind cele menţionate mai sus.F. Această clauză reprezintă acordul de voinţă al viitorilor soţi sau. poate încheia o convenţie matrimonială dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) are încuviinţarea ocrotitorului său legal. pp.M. pp. Regimurile matrimoniale convenţionale reglementate de noul Cod civil român. cuprins în convenţia matrimonială.ro. De asemenea. respectiv „avizul favorabil al medicului şi acordul părinţilor”[24]. 71/2011.Convenţia matrimonială de 18 ani poate încheia şi o convenţie matrimonială. prin alegerea ori modificarea regimului matrimonial aplicabil respectivei căsătorii. pp. cu precizarea că acestea nu se confundă cu viciile de consimţământ la încheierea căsătoriei. unul sau mai multe bunuri comune. A se vedea: C. Revista Română de Drept Privat nr. fără plată. a se vedea: C.

Abordare comparativă. cit. modelul francez. cit. 135. „înaintea oricărui partaj”[31]. C. Lupaşcu. De lege ferenda.ro. fără vreo raportare la partajul bunurilor comune. prin comanda: #2077 | DOSAR . legea noastră „tace”. 974 C. situaţie în care se aplică termenul general de prescripţie. preciputul poate constitui şi obiectul exclusiv al convenţiei matrimoniale. p.. Fiind o componentă a convenţiei matrimoniale. Dreptul familiei.M. executarea clauzei de preciput se va putea face şi prin echivalent. soarta clauzei de preciput depinde de soarta convenţiei principale. 367 lit. pp. d) C. deţinute în devălmăşie ori în coproprietate vor putea forma obiectul clauzei de preciput. în vreme ce bunurile ce fac obiectul clauzei de preciput. Preciputul este supus reducţiunii. Nimic nu împiedică însă părţile să prevadă în convenţia matrimonială un termen pentru exercitarea dreptului de preciput[33]. Dreptul familiei. Poate fi stipulat drept beneficiar unul dintre soţi sau ambii. Crăciunescu.. p. În ce priveşte momentul preluării bunului de către soţul supravieţuitor. op. Dacă preluarea în natură a bunului nu mai este posibilă. având o configuraţie proprie. iar nu în baza convenţiei părţilor[30]. op. 40 | PANDECTELE ROMÂNE NR. întrucât mobilierul şi obiectele de uz casnic afectate folosinţei comune a soţilor se cuvin acestuia în baza legii (peste cota succesorală).F. [31] [32] [33] În acelaşi sens a se vedea: C. op. A se vedea: art. Dreptul de preciput nu se confundă cu dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor recunoscut de art. apreciem că această clauză nu poate fi asimilată nici cu o donaţie. A se vedea: D. ar intra în calculul masei succesorale”. Referitor la termenul de exercitare a dreptului de preciput.. oricare dintre bunurile comune.Dan LUPAŞCU În raport de dispoziţiile art. Codul nostru civil având nevoie de clarificări suplimentare sub acest aspect[32]. Regimurile matrimoniale convenţionale reglementate de noul Cod civil român. în absenţa clauzei de preciput. op. În sensul că „bunurile aparţinând gospodăriei casnice nu intră în calculul masei succesorale. de 3 ani. 1515 C. Clauza de preciput generează dreptul la preciput. cit. În absenţa vreunei restricţii în lege.M. 20. a se vedea: A. 153 şi 154. 149-151... francez. care se face înaintea donaţiilor. legea precizează doar că aceasta are loc înainte de partajul succesoral.ionescu14@rdslink. c. Lupaşcu. C. pp. civ. constituind un avantaj matrimonial distinct[29]. [29] [30] DOCTRINĂ A se vedea: D. care curge de la moartea celuilalt soţ. Dobre. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.M. Nicolescu. care este un drept eventual. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cit. chiar dacă beneficiarul dreptului de preciput nu doreşte acest lucru. civ. nici cu un legat şi nici cu o clauză de partaj inegal al bunurilor comune ale soţilor. supus condiţiei suspensive a supravieţuirii beneficiarului. civ. considerăm că este necesare precizarea că preluarea bunului are loc şi înainte de partajul bunurilor comune sau. din valoarea activului net al comunităţii. Crăciunescu. odată cu legatele şi proporţional. Această soluţie împinge practic la partajul bunurilor comune. Cu toate că preluarea unor bunuri în baza clauzei de preciput se face cu titlu gratuit. la data: 20-11-2013..

(4) C. specială şi având un conţinut predeterminat [34] [35] [36] [37] A se vedea: art. Avram. p. Prin stipularea acestei clauze nu este afectat dreptul creditorilor comuni de a urmări bunurile respective.. nu poate institui incapacităţi pentru unul dintre soţi. c.[36] În al doilea rând. A se vedea: T. Sub aspectul formei. 60-61.ro. op. Cauza convenţiei matrimoniale (affectio conjugalis) presupune voinţa viitorilor soţi de a se căsători sau. şi de a consilia părţile. voinţa soţilor de a modifica regimul matrimonial aplicabil. autentificat de notarul public. 61. 5/2010. Aspecte privind reglementarea generală a regimului juridic matrimonial în noul Cod civil român. de soţi. 84 şi urm. de viitorii soţi sau. ajutându-le să aleagă cea mai potrivită soluţie. Codul civil instituie interdicţia de a încălca dispoziţiile legale privind regimul matrimonial ales şi interdicţia de a aduce atingere egalităţii dintre soţi. cit. prin comanda: #2077 DOSAR | . la data: 20-11-2013. nu pot fi nesocotite dispoziţiile imperative ale legii şi bunele moravuri. Revista Dreptul nr.a. Idem. după caz. Nicolescu. Bodoaşcă. precum şi în situaţia în care bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni[34]. adică „limitele generale”. convenţia matrimonială nu poate limita dreptul unuia dintre soţi de a-şi alege liber profesia. 7/2013 | 41 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Bodoaşcă. Regimul separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod civil român. 91. Pe bună dreptate a fost criticată limitarea autentificării convenţiei matrimoniale doar de către notarul public şi în situaţia celor care se căsătoresc în străinătate la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori la autorităţile locale competente. Revenco. C.[35] notar public | mandatar | procură autentică Libertatea de voinţă a părţilor este limitată sub un dublu aspect. ce poate implica şi participarea terţilor. Convenţia matrimonială poate include şi alte acte. p. ad validitatem legea[38] impune existenţa unui înscris. autorităţii părinteşti şi devoluţiunii succesorale legale. p. Cu privire la părţile convenţiei matrimoniale. [38] [39] A se vedea: art. nota 37. cum ar fi recunoaşterea unui copil ori donaţii făcute viitorilor soţi în considerarea încheierii căsătoriei.ionescu14@rdslink.Convenţia matrimonială Clauza devine caducă la încetarea comunităţii în timpul vieţii soţilor.[39] Nu împărtăşim însă critica potrivit căreia „cerinţa consimţământului «tuturor părţilor» este generatoare de ambiguitate”[40] în măsura în care susţinem ideea caracterului complex al acestui act juridic. chiar înainte de încetarea comunităţii. pp. Idem. op. [40] [41] [42] Rolul notarului public nu este doar de a autentifica respectiva convenţie. pp. ci. civ. a se vedea şi: M. cit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. viitorii soţi trebuie să se deplaseze în ţară pentru a încheia convenţia matrimonială.. după caz. personal sau prin mandatar cu procură autentică. p. nu poate stabili la care dintre părinţi va rămâne copilul în cazul desfacerii căsătoriei. 330 C. 333 alin.. dacă în statul respectiv nu există instituţia „notarului public”. în cazul în care soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător. 70. a se vedea şi: T. remarcându-se că. 59. când soţii au decedat în acelaşi timp. PANDECTELE ROMÂNE NR. cu titlu de „limite speciale”. În primul rând. A se vedea: M. nu poate aduce atingere dispoziţiilor în materia succesiunii ş. Cu privire la aceste limite. civ.[41] Consimţământul trebuie exprimat în faţa notarului public[42]. cit.[37] De pildă. în calitate de specialist. op.

de exemplu. p.cit. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. Contrat de mariage et modification du régime matrimonial.[44] 7. de soţi. b) înscriere în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale. [43] În literatura franceză s-a exprimat opinia că în cazul încheierii convenţiei matrimoniale mandatul este imperativ. op.. Astfel. A se vedea: C. Les régimes matrimoniaux. cit. în lipsa acestor formalităţi. fiind consacrat astfel sistemul publicităţii întemeiat pe „cunoaşterea efectivă”. prin comanda: #2077 | DOSAR . faţă de terţii de bună-credinţă regimul matrimonial ales prin convenţia matrimonială este opozabil de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate. Codul civil[45] prevede inopozabilitatea actului secret faţă de terţii de bună-credinţă. Simulaţia convenţiei matrimoniale Dacă părţile convenţiei matrimoniale au recurs la operaţiunea simulaţiei.. I. Caducitatea convenţiei matrimoniale nu afectează actele cu individualitate proprie (cum ar fi. Cerinţa „conţinutului predeterminat” al procurii apreciem că se limitează strict la voinţa exprimată de viitorii soţi sau. În cazul terţilor de rea-credinţă (adică acele persoane care au luat cunoştinţă de la soţi înşişi ori pe altă cale despre regimul matrimonial aplicabil). op. c) instanţa de tutelă a decis modificarea judiciară a regimului matrimonial de comunitate. Publicitatea convenţiei În vederea asigurării securităţii circuitului civil. pp. 8. c. Băicoianu.-H. trebuie să cuprindă. Larcier. 102. clauzele convenţiei matrimoniale) [43]. b) căsătoria a fost constatată nulă sau a fost anulată (cu excepţia căsătoriei putative). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Caducitatea convenţiei matrimoniale Convenţia matrimonială devine caducă în următoarele cazuri: a) părţile au renunţat la căsătoria proiectată. Nicolescu. legea impune respectarea următoarelor formelor de publicitate ale convenţiei matrimoniale: DOCTRINĂ a) menţiune făcută de ofiţerul de stare civilă pe actul de căsătorie. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. convenţia matrimonială se aplică. 36 şi urm. 6. după caz. o donaţie ori o recunoaştere de filiaţie)[46]. A se vedea: art. a se vedea: L. în funcţie de natura bunurilor. Între părţile convenţiei matrimoniale şi faţă de terţii de rea-credinţă se poate aplica regimul matrimonial convenit prin actul secret. Rosetti-Bălănescu. aplicându-se regimul separaţiei de bunuri.Dan LUPAŞCU (în sensul că. p. 1997. Raucent. [44] [45] [46] 42 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în detaliu. în sensul că va conţine toate clauzele respectivei convenţii. Al. faţă de terţii de bună-credinţă soţii sunt consideraţi căsătoriţi sub regimul matrimonial al comunităţii legale. registrul comerţului ori în alte registre de publicitate impuse de lege. în pofida neîndeplinirii publicităţii. c) notare sau. Y. după caz înscriere. Avram.ro. 331. Hamangiu. Lelev. în cartea funciară. A se vedea: M. C. 75. Codul civil face distincţie în raport de buna sau reaua credinţă a acestora. Cât priveşte opozabilitatea faţă de terţi.

c. 10. Operaţiunea modificării este supusă aceloraşi condiţii de caducitatea convenţiei matrimoniale | fond. modificarea poate interveni oricând. [47] A se vedea: art. c) includerea unor clauze prin care se aduce atingere egalităţii dintre soţi. Constatarea nulităţii sau. ei au la dispoziţie următoarele mecanisme pentru valorificarea drepturilor proprii: a) pot introduce la instanţa de tutelă acţiune revocatorie. Terţii de bună-credinţă sunt protejaţi.[47] Modificarea convenţiei matrimoniale poate fi totală sau parţială. Nulitatea convenţiei matrimoniale Nerespectarea condiţiilor de fond şi a celor de formă prevăzute pentru încheierea valabilă a convenţiei matrimoniale atrage sancţiunea nulităţii acesteia. În măsura în care terţii creditori au fost prejudiciaţi prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Soţii pot modifica regimul matrimonial aplicabil. prin comanda: #2077 DOSAR | . după caz. autorităţii părinteşti sau devoluţiunii succesorale legale. după caz.ionescu14@rdslink. civ. de formă şi de publicitate ca şi în cazul încheierii modificarea convenţiei matrimoniale | nulitatea convenţiei matrimoniale convenţiei matrimoniale. doar după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei. Sancţiunea nulităţii relative intervine: a) în cazul vicierii consimţământului prin eroare. 7/2013 | 43 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. b) în cazul încheierii convenţiei matrimoniale fără încuviinţarea sau autorizarea prevăzută de lege.ro. Modificarea convenţiei matrimoniale În cazul convenţiei matrimoniale încheiate înainte de căsătorie. de la data când au luat cunoştinţă mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale. d) nerespectarea formei prevăzute de lege. 369 C. în sensul că drepturile pe care le-au dobândit nu sunt afectate. b) includerea unor clauze derogatorii de la dispoziţiile legale privind regimul matrimonial ales. anularea convenţiei matrimoniale atrage aplicarea între soţi a regimului comunităţii legale. PANDECTELE ROMÂNE NR. în termen de un an de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate ori.Convenţia matrimonială 9. dol sau violenţă. la data: 20-11-2013. b) pot invoca oricând inopozabilitatea modificării convenţiei matrimoniale. Constituie cazuri de nulitate absolută: a) lipsa consimţământului. e) încheierea convenţiei matrimoniale de către minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. DOCTRINĂ Preocupat de a conferi stabilitate relaţiilor patrimoniale dintre soţi. în varianta legală convenită. de formă şi de publicitate menite să satisfacă aceste exigenţe. după caz. Soluţiile adoptate în această materie sunt flexibile. prin comanda: #2077 | DOSAR . impunând cerinţe de fond. la data: 20-11-2013. Sub anumite aspecte însă – evidenţiate mai sus – ele sunt criticabile. 44 | PANDECTELE ROMÂNE NR. c. legiuitorul nu a ignorat nici interesele terţilor. urmând să-şi probeze viabilitatea în practică.ionescu14@rdslink. noul Cod civil român redă eficienţa cuvenită principiului tradiţional al libertăţii convenţiilor matrimoniale. moderne.Dan LUPAŞCU 11. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Posibilitatea conferită viitorilor soţi sau.ro. reclamând intervenţii legislative. realiniind astfel legislaţia noastră cu sistemele juridice moderne. soţilor de a-şi alege regimul matrimonial aplicabil permite o adaptare corespunzătoare a „tiparelor” legale la nevoile concrete ale părţilor. Concluzii În planul relaţiilor de familie.

la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.DE LEGE FERENDA Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink. c.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 .ro. c. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

6 noul C. avocat. Ioan GRIGA ABSTRACT The coming into force of the new codes – the criminal code and the code of criminal procedure – intended for February 1. privitor la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.ionescu14@rdslink. I. univ.ro. 7/2013 | 47 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. permite încă formularea de observaţii. Keywords: new codes. care pot fi benefice şi avute în vedere de legiuitor. Ioan Griga. Referitor la noul Cod penal 1. dr. the introduction of some other positive elements or improvement of the existing ones. vizând înlăturarea şi/sau corectarea unor „defecţiuni”. Codul penal. la data: 20-11-2013. pen. aiming at the removal and/or correction of some “deficiencies”. which may be beneficial and taken into account by the legislature. still allows us to make some comments. Propunem completarea textului art. pen. PhD. Cu aceste gânduri publicăm mai jos câteva consideraţii în materie. fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. să se introducă un nou alineat – 4 – cu următorul conţinut: „Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a PANDECTELE ROMÂNE NR. 6 noul C. we will publish below some considerations in the matter. 2014. c. dr. datorate prof. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . Considering all these. the code of criminal procedure. criminal code. Cuvinte-cheie: noile coduri. REZUMAT Intrarea în vigoare a noilor coduri penale – penal şi de procedură penală – preconizată pentru 1 februarie 2014. univ.Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală Prof. Codul de procedură penală. (3) al art. thanks to Professor Ioan Griga. după cum urmează: După alin. adăugarea altor elemente pozitive sau perfecţionarea celor existente. lawyer and former judge within the High Court of Cassation and Justice. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

pen. 6 noul C. care reprezintă unicul remediu constituţional şi legal în astfel de cazuri. iar sancţiunea aplicată este mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă. [1] [2] [3] C-tin Mitrache. 1936. 2 din Codul Penal. Socec. de persoana condamnatului.ionescu14@rdslink. În opinia noastră prin nereglementarea variantei aplicării facultative a legii penale mai favorabile. pe care a condus-o a arătat următoarele: „o hotărâre deja executorie trebuie să se modifice în favoarea condamnatului nu numai atunci când încetează incriminarea.O. dar şi atunci când legislaţiunea penală e atenuată”[3]. noul Cod Penal încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii. Această „limitare a aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei. se poate dispune. Universul Juridic. (1) fiind de la 1 – 12 ani]. op. în situaţia ipotetică. 1 şi urm. (1) noul C. doar varianta aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile prevăzută de art. doi coautori. pen. Carol al II-lea. care. prevăzută de art. C. Pedeapsa aplicată nu poate fi coborâtă sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporţional cu micşorarea maximului special prevăzut pentru infracţiunea săvârşită. de către ilustrul profesor român Vespasian Pella. Vol. p. 83. În acest sens.. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. În considerarea unei asemenea situaţii. doar la cazurile evidente care marchează diferenţe stringente între două legi”[1] nu poate fi justificată prin nevoia de a „conserva cât mai eficient hotărârile definitive şi principiul intangibilităţii hotărârilor definitive”[2]. judecat sub actualul Cod penal. la 2 ani închisoare [limitele prevăzute de art. cit. care a reuşit să se sustragă de la urmărire şi judecată până la aplicarea noului Cod penal. (1) din Constituţia României. 1. 16 alin. 14 din actualul cod. Asnavorian. 6 noul C. noul Cod penal | Constituţia României | instituţia aplicării facultative a legii penale mai favorabile – Necesitatea reglementării aplicării facultative a legii penale mai favorabile a fost susţinută de mari penalişti.Ioan GRIGA pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară. Concret. pen. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA .. (1) C. 208 alin. la data: 20-11-2013. completarea textului art. 208 alin. Ed. prevăzând în textul art. pen. să fie judecat şi condamnat. 83. partea generală.ro. iar celălalt. ca unul. fiind de la 6 luni – 3 ani sau amendă]. în formularea propusă. actualul Cod penal a reglementat instituţia aplicării facultative a legii penale mai favorabile. fie menţinerea. adnotat. este edificatoare recomandarea făcută la Congresul al XI-lea Internaţional de Drept Penal şi Penitenciar de la Berlin din 1935. 228 alin. trebuie să ne punem întrebarea cum s-ar putea justifica tratamentul penal diferit la care ar fi supuşi. astfel că se impune. fie reducerea pedepsei. Comentare a art. omite – în opinia noastră nejustificat – să reglementeze aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. 48 | PANDECTELE ROMÂNE NR.A. H. pen. pp. de conduita acestuia după pronunţarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei şi de timpul cât a executat din pedeapsă. 15 actualul C.” Argumente: doctrinĂ – Noul Cod penal. şi apare de neînţeles de ce noul Cod penal nu a păstrat această reglementare. ţinându-se seama de infracţiunea săvârşită.S. C-tin Mirtache. chiar înainte de adoptarea Codului penal Carol al II-lea din 1936. prevăzut de art. c.. care au săvârşit împreună o infracţiune de furt sub imperiul actualului Cod penal. în opinia noastră. Explicaţii preliminare ale Noului Cod Penal. [limitele pedepsei prevăzută de art. în cadrul lucrărilor Secţiunii de Drept Penal. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. p. dar posibilă. să fie condamnat la 10 ani închisoare pentru infracţiunea de furt prevăzută de art. Bucureşti. sub legea nouă.

285 alin. Pentru a servi ca temei de pronunţare a unei hotărâri judecătoreşti. pr. în opinia noastră de necesitatea corelării acestui text cu conţinutul textelor art. 352 noul C. – sintagma „pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată” care defineşte rolul. oral. de către instanţa de judecată. – scopul probelor strânse la urmărirea penală este acela de a se „constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată” adică de a se constata dacă sunt sau nu temeiuri de trimitere în judecată. c) noul C. pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.ionescu14@rdslink. (2) Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică. probele strânse la urmărirea penală trebuie verificate. nemijlocit şi contradictoriu (a se vedea în acest sens dispoziţiile art. 285.” Completarea textului este impusă. 349. b) Actul de sesizare a instanţei.). c. pen.ro. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . pen. în cursul cercetării judecătoreşti. art. pr. 351 şi art. 328 alin. PANDECTELE ROMÂNE NR. împreună cu probele administrate în apărare şi din oficiu. (1) lit. identificarea pretinsului autor şi la stabilirea răspunderii acestuia pentru a se constata DACĂ ESTE SAU NU CAZUL SĂ SE DISPUNĂ TRIMITEREA ÎN JUDECATĂ (reglementarea este identică cu cea prevăzută de art. (1) lit.). (1) noul C. 7/2013 | 49 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dacă procurorul: – „constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului. pr. rechizitoriul. pr. pen. la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora. pen. 3 alin. (1). Argumente: a) Potrivit art. art. (4) lit. 327. la data: 20-11-2013. c) noul C..” Aşa cum s-a arătat în doctrina de specialitate şi cum s-a decis în jurisprudenţă.. 200 actualul C. pen.Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală II. a) noul C. text care reproduce conţinutul art. este faza nepublică a procesului penal care are ca obiect STRÂNGEREA PROBELOR cu privire la existenţa sau inexistenţa infracţiunii. art. art. 327 alin. că urmărirea penală este completă şi că există probele necesare şi legal administrate” (adică componenta legalităţii). presupune o analiză obligatorie atât a legalităţii cât şi a temeiniciei trimiterii în judecată. funcţiile şi scopul probelor strânse la urmărirea penală. pr. 341 alin. 329 şi art. – activitatea de STRÂNGERE A PROBELOR la urmărirea penală are două componente: legalitatea obţinerii probelor şi temeinicia referitoare la necesitatea stabilirii adevărului prin probele strânse. 200 actualul C. pen. după cum urmează: „c) Funcţia de verificare a legalităţii şi temeiniciei trimiterii sau netrimiterii în judecată. pen. pr. se întocmeşte de procuror potrivit art. Referitor la noul Cod de procedură penală 1. pr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. „(1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor. Propunem modificarea art. în şedinţă publică. din economia acestui text rezultă următoarele: – urmărirea penală. – sintagma susmenţionată exprimă rolul şi scopul probelor strânse în faza nepublică a procesului penal. acela că ele SERVESC NUMAI CA TEMEIURI DE TRIMITERE ÎN JUDECATĂ.

a fost regândită.. c) noul C. Adică. că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal” (adică componenta temeiniciei).]” printre altele. renunţându-se la dispoziţiile art. 264 alin. c). pen. pr. pen. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pr. art. 285 alin. (6). (3) actualul C. care prevede obligaţia de a verifica legalitatea şi temeinicia rechizitorului de către procurorul ierarhic superior celui care întocmeşte în prezent rechizitoriul şi respectiv. „date privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului [. de trimitere în judecată. pr. 264 alin. care reglementează soluţiile date de judecătorul de cameră preliminară în cazul plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată date de procuror şi anume cu textul care prevede: „Admite plângerea. de textul art. 341 alin. pen.. pr. 264 alin. (5) lit. pen. această nouă funcţie judiciară. pr.. 345 şi art. pen. CORECT ŞI EFICACE care să garanteze dreptul la un proces echitabil în componenta de a nu fi trimisă în judecată nicio persoană. pr. e) Prin completarea textului art. de verificare a soluţiilor de trimitere în judecată şi a soluţiilor de netrimitere în judecată prevăzute de art. f) Completarea textelor sus-menţionate în sensul arătat este impusă şi de necesitatea corelării acestor texte cu textul art. desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii..Ioan GRIGA – constată că „din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există. (2) şi respectiv. renunţându-se. privitoare la verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiilor de netrimitere în judecată în calea de atac a plângerii la judecător. respectiv „dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată”. pr. pen.. c) noul C. la data: 20-11-2013. după caz. nu poate fi reglementată de noul Cod de procedură penală sub standardele prevăzute de textul art. dar şi de netrimitere în judecată. Cu această raţiune a fost introdusă în noul Cod de procedură penală.ionescu14@rdslink.. el verifică doar. prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior celui care a întocmit rechizitoriul. doctrinĂ 50 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 3 alin. 2781 actualul C. pen. (1) lit. (1) lit. PRIVITOR LA NECESITATEA VERIFICĂRII TEMEINICIEI TRIMITERII ÎN JUDECATĂ. pen. conform art. ceea ce este obligat să verifice în prezent. prevăzută de textul mai sus menţionat. 346 noul C. (2) actualul C.ro. 328 noul C. CÂND PROBELE EXISTENTE LA DOSAR SUNT SUFICIENTE şi legal administrate”. 264 alin. 3 alin. nu se poate susţine că judecătorul de cameră preliminară ar fi în situaţia de a se antepronunţa pentru că el verifică doar dacă au fost respectate dispoziţiile art. ca act procesual de trimitere în judecată. c.]”. rechizitoriul întocmit de procuror trebuie în mod obligatoriu „verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau. d) Potrivit art. art. astfel. c) Potrivit art.. 2781 din actualul cod. pen. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . precum şi a textelor art. 3 alin.. la dispoziţia prevăzută de art. NELEGAL ŞI NEJUSTIFICAT.. a). (1) teza finală noul C. (1) lit.] şi probele” pe care se bazează rechizitoriul (componenta temeiniciei) „încadrarea juridică şi dispoziţia de trimitere în judecată” (componenta legalităţii). o verificare concepută să reprezinte un filtru superior care să determine creşterea calităţii activităţii de urmărire penală şi să înlăture erorile în soluţiile date de procuror. rechizitoriul „se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde [. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în sensul ca ea să reprezinte UN FILTRU IMPARŢIAL. În concepţia noului cod această obligaţie de a verifica legalitatea şi temeinicia rechizitoriului. pr. Or.. (3) actualul C. pr. 54 alin. de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel [.

(1) lit. în aceeaşi cauză). 3. fără să fie afectată garanţia obiectivităţii şi imparţialităţii de care trebuie să beneficieze persoana în cauză. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) lit. în opinia noastră.” Argumente: Completarea privitoare la includerea în text a „temeiniciei” este impusă de necesitatea corelării textului susmenţionat cu dispoziţiile art. 346 noul C. în sensul că funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală este compatibilă cu funcţia de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată. dar şi de logică. în sensul şi pentru argumentele arătate la punctul II. anterior. acesta nu va putea. 345 şi art. 3 noul C. a interceptării audio sau video. pen. ca act procesual de trimitere în judecată. legalitatea administrării probelor pe care se bazează rechizitoriul şi legalitatea actelor procesuale efectuate în cursul urmăririi penale (probe şi acte dispuse. întrucât. în cursul urmăririi penale într-o anumită cauză trimiterii în judecată luarea măsurii arestării preventive. 6 din CEDO şi implicit dispoziţiile art. în sensul restrângerii acestuia după cum urmează: „În desfăşurarea aceluiaşi proces penal. 3 alin.. la data: 20-11-2013. de el însuşi. pr. 7/2013 | 51 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (3) al art. 54 alin. pen. Propunem completarea alin. în condiţiile legii. pen. funcţia de judecător de cameră preliminară în cadrul căreia să verifice în mod obiectiv şi imparţial legalitatea trimiterii în judecată. dacă un judecător de drepturi verificarea legalităţii şi libertăţi dispune.ionescu14@rdslink. prin următoarea reformulare: „Asupra legalităţii şi temeiniciei actului de trimitere în judecată. exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii judiciare. (6) al art. Completarea susmenţionată care priveşte „şi a actelor de urmărire penală efectuate” se impune pentru a pune de acord acest text care cuprinde atribuţiile specifice ale judecătorului de cameră preliminară cu textul art. pr. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . pen. efectuarea percheziţiilor sau sechestrul asigurator. art. pentru raţiuni de simetrie juridică.1. 54 alin. pr. 2. 3 noul C. apare clar că trebuie completate textele în acelaşi sens şi privitor la situaţia când judecătorul de cameră preliminară verifică rechizitoriul. PANDECTELE ROMÂNE NR. încalcă prevederile art. precum şi a legalităţii şi temeiniciei soluţiilor de netrimitere în judecată se pronunţă judecătorul de cameră preliminară.ro. b) noul C. c. pen.Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală Or. (3) teza a doua a textului art. care prevede punctual că în competenţa acestui judecător intră nu numai verificarea legalităţii trimiterii în judecată şi a legalităţii administrării probelor ci şi verificarea legalităţii actelor de urmărire penală efectuate. Constituţia României | 20 din Constituţia României. 3 noul C. pr. (1) lit. c). ca tot el.” Argumente: Excepţia instituită prin alin. a probelor pe care se bazează acesta şi a actelor de urmărire penală efectuate. pr. a). Propunem modificarea alin. să exercite în aceeaşi cauză. sub aspectul „dacă SUNT SUFICIENTE PROBE CARE SĂ JUSTIFICE TRIMITEREA ÎN JUDECATĂ”. art.

Ioan GRIGA 4. nu s-au luat măsuri pentru acoperirea omisiunilor. 345 noul C. (2) După începerea judecăţii. b) Urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent ori s-au constatat alte încălcări dintre cele prevăzute de art. judecătorul de cameră preliminară pune în discuţia părţilor. (4) Probele administrate cu încălcarea prevederilor legale sunt excluse în condiţiile art. Propunem modificarea art. au fost administrate cu încălcarea prevederilor legale. pen.” 5. (6). în următoarea reformulare: „(1) Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată. 102. a persoanei vătămate şi procurorului cererile şi excepţiile invocate prin notele scrise conform art. pr. la data: 20-11-2013. că probele au fost administrate legal şi sesizarea instanţei este legală iar probele legal administrate justifică trimiterea în judecată. privitor la „soluţiile” care se pronunţă în procedura de judecată a camerei preliminare. pr. invocate ca temei al trimiterii în judecată. 346 noul C. 344 alin. 281 noul C. (4) noul C.ionescu14@rdslink. d) Toate probele strânse în cursul urmăririi penale. după cum urmează: „(1) În cazul în care constată că actele de urmărire penală au fost efectuate de organul competent cu respectarea legii. judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. instanţa dispune prin încheiere motivată începerea judecăţii. c. legalitatea sesizării poate fi contestată doar pentru motive noi. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. care atrag nulitatea absolută. Propunem modificarea art. care se aplică în mod corespunzător. c) Rechizitoriul este neregulat întocmit. privind procedura de judecată în camera preliminară. (3) Dacă constată că instanţa sesizată nu este competentă. pr.ro. pen. iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului judecăţii şi a soluţionării acţiunii penale de către instanţă. în condiţiile art. dispoziţia de începere a judecăţii se limitează numai la faptele şi persoanele pentru care judecătorul de cameră preliminară a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) La termenul stabilit potrivit art. a persoanei vătămate şi a procurorului care vor pune concluzii. (1). dacă probele legal administrate justifică trimiterea în judecată şi asupra competenţei instanţei sesizate. pen. dacă: a) În urma sesizării conducătorului parchetului. precum şi cele constatate din oficiu privitoare la legalitatea actului de sesizare. a celorlalte părţi. în cameră de consiliu. prin încheiere motivată. 344 alin. a efectuării actelor de urmărire penală şi a administrării probelor. care nu au putut fi invocate în procedura camerei preliminare. 50 şi 51. (4) Judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet. 344 alin. doctrinĂ 52 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pen. (2). cu participarea inculpatului. (3) În cazul în care rechizitoriul priveşte mai multe fapte sau persoane. (5) Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . pr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

9 noul C. pr. vor fi descoperite probe noi care nu fuseseră cunoscute la data întocmirii rechizitoriului sau în cazul readministrării. pr. c) noul C. pen. 792-793. 424 alin. c. judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere motivată restituirea cauzei la parchet. judecătorul de cameră preliminară analizează şi se pronunţă motivat dacă probele legal administrate în cursul urmăririi penale justifică sau nu trimiterea în judecată. în sensul de a se analiza probele şi a se argumenta temeiurile de fapt şi de drept [4] procedură de judecată în camera preliminară | Gr.”[4] Obligativitatea motivării hotărârii este expres prevăzută atât pentru sentinţă în art. (7) În cazul în care conducătorul parchetului nu răspunde în termenul prevăzut de alin. inculpatul nu va putea fi trimis din nou în judecată pentru aceeaşi faptă. c) şi alin. (6) În cazul în care conducătorul parchetului menţine dispoziţia de trimitere în judecată.Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală e) Probele legal administrate nu justifică trimiterea în judecată. (1) noul C. (1) noul C. pen. PANDECTELE ROMÂNE NR. pen. (1) pct. pr.ro. Hamangiu. Ed. (2) noul C. pr. 6. Argumente: – Aşa cum s-a arătat în doctrina de specialitate şi cum s-a decis în jurisprudenţă „Statul de drept nu acceptă pronunţarea unei hotărâri discreţionare. cu excepţia cazului când. 2007. (5).” Argumente: Modificările propuse asupra textelor articolelor 345 noul Cod de procedură penală | şi 346 noul C. propunem ca acesta să fie menţinut şi completat în următoarea reformulare: „Hotărârea definitivă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei precum şi atunci când există o contradicţie între considerentele şi dispozitivul hotărârii rămase definitive”. (1) lit. (1) lit. Theodoru. (5) În cazul în care au fost excluse una sau mai multe probe administrate cu încălcarea dispoziţiilor legale. 3 alin. judecătorul de cameră preliminară informează conducătorul parchetului care a emis rechizitoriul iar acesta în termen de 5 zile comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată. pr. la data: 20-11-2013. cât şi pentru decizia instanţei de apel în textul art.Gr. pen. ori arată că nu menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau judecătorul de cameră preliminară constată că probele legal administrate nu justifică trimiterea în judecată.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . pr. care să nu fie întemeiată pe o motivare raţională. La art. care stă la baza introducerii principiului separării funcţiilor judiciare în procesul penal şi cu dispoziţiile textelor arătate şi analizate la punctul II.. propunem să nu fie abrogate cazurile în care se poate face recurs în casaţie prevăzute la pct. 7/2013 | 53 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 9 şi 14.1 din prezenta lucrare. pp. 438 alin. pen. 403 alin. în condiţii legale. 438 alin.. pen. (8) În cazul în care cauza a fost restituită la parchet pentru că probele legal administrate în cursul urmăririi penale nu justifică trimiterea în judecată. Referitor la cazul prevăzut de art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. sunt necesare pentru a hotărâre definitivă pune de acord procedura de judecată în camera preliminară şi soluţiile pe care le adoptă acest judecător. cu filozofia textului art. Tratat de drept procesual penal. a unora excluse ca fiind nelegal obţinute.. de natură să convingă despre legalitatea şi justeţea soluţiei adoptate. ulterior.

într-o asemenea ipoteză. Theodoru. Bucureşti. considerentele deciziei sunt contradictorii cu privire la existenţa faptei şi vinovăţiei. secţia I penală. Gr. decizia penală nr. [7] 54 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 438 alin. există referiri relevante în doctrina de specialitate cu exemplificări concrete din jurisprudenţă. să lase o suspiciunea asupra conformităţii sale cu legea şi adevărul”[5]. În acelaşi sens. (1) pct. 91. iar dispozitivul este în dezacord cu considerentele prin care se argumentează necesitatea aplicării altei pedepse decât cea arătată în dispozitiv. A afirma o concluzie fără arătarea datelor care au servit la formularea ei.. 167. decizia instanţei de apel va rămâne o hotărâre definitivă. care va fi remediul procesual în cazul în care. C.J. au dus la formularea unei concluzii logice. iar ulterior.Gr. 147/1994. sunt edificatoare şi relevante susţinerile prof. cit. netemeinică şi nelegală. secţia I penală. p.. Hamangiu. desfiinţează sentinţa de achitare şi condamnă inculpatul la pedeapsa închisorii de 5 ani. Theodoru. 2007. Dongoroz. nu înseamnă a motive.P.Gr. decizia instanţei de apel admite apelul procurorului. p. în ipoteza în care decizia instanţei de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei ori există o contradicţie între considerentele şi dispozitivul hotărârii. la data: 20-11-2013.P. 1993-1994. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . decizia penală nr. Evident că. Trib. în doctrină şi în jurisprudenţă. Teoria şi practica recursului penal. 321-322. p. 209. a 2-a revăzută. 793. 17/1993. Theodoru. op. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Concret. iar instanţa nu s-a pronunţat cu privire la o astfel de cerere şi nici prin motivarea vinovăţiei [5] [6] Gr. în C. – Necesitatea de a menţine acest caz de recurs în casaţie poate fi demonstrată. 14.ro. precum şi cu privire la pedeapsă.Ioan GRIGA care au impus soluţia pronunţată atât privitor la latura penală cât şi la latura civilă. 1994. Apel Bucureşti. p. decizia nr. ci a da numai aparenţa hotărâre definitivă | unei motivări. în C.”[7] recurs în casaţie | omisiune esenţială doctrinĂ Referitor la cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. Apel Bucureşti. a indica o dată concretă fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. poartă denumirea de „omisiune esenţială”. de exemplu. ca remediu procesual.J. C.[6] Referitor la necesitatea motivării hotărârii. pp. decizia nr. 324-326. V. la motivare. p. ceea ce este de neconceput. în Dreptul nr. Ed. care va fi calea de atac. pp. C. iar a demonstra înseamnă a pune în evidenţă datele concrete care. în C. 66/1983. c. care arăta următoarele: „A motiva înseamnă a demonstra. folosite ca premize.J. Apel Ploieşti.” Argumente: Asemenea erori. 1994.ionescu14@rdslink.Gr. ed. op. cum este provocarea. 9/1994. Propunem menţinerea acestui caz de recurs în casaţie în următoarea reformulare: „Când instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel care erau de natură să modifice esenţial soluţia pronunţată în cauză. În acest sens s-a arătat „că atunci când s-a cerut de către inculpat constatarea unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei sau o circumstanţă atenuantă obligatorie. 16. „Lipsa de motivare a soluţiei face ca hotărârea judecătorească să nu fie convingătoare. a face o referire explicită sau implicită la actele cauzei în general.P. 552/1994. punându-se întrebarea. Gr. cit.

2000. 7/2013 | 55 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. p.”[8] De altfel. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. C. în B.ro. p. reprezintă o eroare esenţială a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi este de neconceput ca o asemenea eroare să rămână fără remediu. apare logic ca omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa asupra unor motive de apel care ar fi de natură să modifice soluţia procesului. c.Propuneri pentru modificarea şi completarea unor texte din noul Cod penal şi din noul Cod de procedură penală inculpatului.. Atunci când aceste cereri sunt esenţiale şi au fost formulate ca motive de apel şi susţinute în faţa instanţei de apel. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . omiterea instanţei de apel de a se pronunţa înseamnă o omisiune esenţială tratată ca un caz de casare. fie prin respingerea lui.J. fie prin admiterea. asupra căreia instanţa trebuie să se pronunţe.ionescu14@rdslink. 329. secţia penală. decizia nr. 380. Theodoru. la data: 20-11-2013.S..Gr. 2729/2000. op. nu se exclude o astfel de cauză. PANDECTELE ROMÂNE NR. deoarece este un mijloc de apărare care atrage o altă soluţie. [8] Gr.J. cit. ne aflăm în faţa unei omisiuni esenţiale.

c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ro.DIN ARHIVA PANDECTELOR Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.

prin comanda: #2077 . c.ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.

ca şi a oricărui legatar. Că pentru a judeca astfel. scapă de sub controlul Curţei de Casaţie. că dacă se va ivi un moştenitor rezervatar. 1-3. (Ana Godeanu cu Iohan Schutz). nu este astăzi supusă unor termeni sacramentali. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Vocaţiune la întreaga succesiune a defunctului. 7/2013 | 59 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dată în proces cu Iohan Schutz. Publicată în Pandectele Române. civil).Legat universal. CHESTIE DE FAPT NESUPUSĂ CONTROLULUI CURŢEI DE CASAŢIE. LEGAT UNIVERSAL. STABILIREA ACESTEI VOCAŢIUNI DIN DIFERITELE CLAUZE ALE TESTAMENTULUI. Că atât Tribunalul cât şi Curtea de Apel — care a adoptat motivele din sentinţa Tribunalului — au respins acţiunea şi apelul făcut de Ana Godeanu. Din art. 20 Aprilie 1920. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. determinarea acestei intenţii fiind o chestie de fapt. (Art. PA N D E C T E L E RO M Â N E JURISPRUDENŢA CURŢII DE CASAŢIE PARTEA I -A Anul 1924 D I R E C T O R : C. în genere. (1) şi (2)[1]. în calitate de soră cu defuncta Eliza Schutz/a chemat în judecată înaintea Tribunalului Ilfov pe Iohan Schutz pentru a-i recunoaşte calitatea de proprietară a unei jumătăţi din imobilul situat pe strada Francmazonă 159 şi a se declara eşirea din indiviziune. sora recurentei şi soţia intimatului. instanţa de fond a putut deci să deducă existenţa unui legat [1] universal din clauza cuprinsă în testament. Având în vedere unicul motiv de recurs. În speţă. PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. Instituirea unui legatar universal. HamanGIU CAS. instanţele de fond constată că defuncta Eliza Schutz. 888 C. CURTEA: Asupra recursului făcut de Ana Godeanu contra deciziei 513/919 a Curţii de Apel Bucureşti S. prin care se zice. testamentul să nu se strice. care.ionescu14@rdslink.. ci să se reducă.. fiind suficient ca din cuprinsul testamentului să rezulte intenţia testatorului de a transmite persoanei instituite vocaţiunea la univer­ salitatea bunurilor sale. 888 C. c. Caetul 1/1924. I. civil rezultă că caracterul esenţial şi constitutiv al legatului universal este de a conferi persoanei instituite vocaţiunea la întreaga avere a testatorului. (A se vedea motivul în notă): Având în vedere că din decizia supusă recursului se constată că Ana Godeanu în anul 1915. TERMENI NESACRAMENTALI. I-a. la data: 20-11-2013. în genere. VOCAŢIUNE LA ÎNTREAGA SUCCESIUNE A DEFUNCTULUI. Termeni nesacramentali. prin testamentul său a lăsat ca moştenitor pp.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. decedata mea soră Eliza Schutz. pentru ca o asemenea dispoziţiune să aibă caracterul şi să constitue un legat universal. că prin motivul de casare. aşa încât la încetarea sa din vieaţă. Decizia No. civil reiese că. n'a mai rămas pe urma ei nimic din averea specificată în testament. civil. pe care-l stăpânise în indiviziune împreună cu soţul ei pe când trăia. 1920. ALEXANDRESCO şi legatar universal pe soţul său Iohan Schutz şi că din termenii întrebuinţaţi de testatoare în testament cum şi din dispoziţia că dacă se va ridica vreun erede rezervatar. fără să dea acestuia vocaţiune la întreaga succesiune. c. instanţele de fond examinând termenii testamentului şi constatând că intenţia testatoarei a fost să institue pe soţul său legatar universal. (1) Iată textul motivului de recurs: «Violarea art. Că.ionescu14@rdslink. ci numai jumătate din imobilul situat în strada Fracmazonă No. şi care la data facerei testamentului era o neprevăzută avere viitoare.D. «Ulterior facerei acestui testament decedata Eliza Schutz înstrăinează atât imobilul din str. «Din cele ce preced rezultă în mod precis că decedata Eliza Schutz a instituit pe soţul său legatar cu titlu particular asupra universalităţii averei sale anume specificată în testament iară a-i da vocaţiunea eventuală la întreaga avere ce ar fi putut lăsă la moartea ei. instanţele de fond hotărînd contrariul au interpretat greşit testamentul şi au violat dispoziţiunile art. strada Saturn No. 59. 8 şi din mobilele casei şi după ce menţionează că altă avere nu are. ci de un simplu legat particular. în speţă. recurentă şi Al. dimpotrivă 60 | PANDECTELE ROMÂNE NR. recurenta susţine că testatoarea Eliza Schutz a instituit pe soţul ei Iohan Schutz numai ca legatar particular asupra averei sale prevăzută în testament. c. aşa că. 59. 3. nefiind vorba în acel testament de un legat universal. pe cari le lasă tot soţului său. caracterul esenţial şi constitutiv al unui legat universal este de a conferi persoanei instituite. testamentul să nu se strice. 888 cod. este suverană şi scapă controlului Curţii de Casaţie. spune categoric că asupra acestei întregi lasă ca moştenitor şi legatar universal pe soţul său Iohan Schutz. 159 din 20 Apr. şi greşita interpretare a testamentului decedatei Eliza Schutz cu data de 15 August 1916. Considerând că din termenii art. cât şi pe cel din Puişor No. ci să se reducă. la data: 20-11-2013. că instituirea unui legatar universal ca şi a ori cărui legatar. 8. 888 C. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Preşedinte: d-l G. Avocaţi: d-nii Stoenescu p. Cerban p. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR .ro. Pentru aceste motive respinge recursul. 888 cod. hotărîrea lor în această privinţă. Iohan Schutz. vocaţiune la totalitatea averea testatorului. Saturn No. «Intr'adevăr prin testamentul său autentic cu data de 13 August 1916. 3 şi apoi cumpără împreună cu soţul ei. că din nici unul din termenii întrebuinţaţi de testatoare în testamentul său nu se poate deduce voinţa de a lăsa soţului ei pe lângă averea menţionată de testament şi orice altă avere ar lasa la moartea ei. Buzdugan. «Apoi într'un post-scriptum arată că mai are şi casele din strada Puişor No. intimat.nu este supusă la termeni sacramentali. reiese că Iohan Schutz a fost instituit de soţie legatar universal. V. Având în vedere. după ce arată că la data când toată averea sa se compunea din imobilul situat în Bucureşti. un alt imobil situat în Bucureşti Strada Francmazonă No. ci este suficient ca din cuprinsul testamentului să rezulte intenţiunea testatorului de a transmite persoanei gratificate o vocaţiune la universalitatea bunurilor sale.

fiindcă ceeace trebuie să se aibă în vedere pentru a se şti dacă legatul este sau nu universal. cuvintele: «asupra acestei averi las ca moştenitor şi legatar universal pe prea iubitul meu soţ». atunci când mai ales drepturile împricinaţilor depind de această determinare. prin care testatorul lasă eventual. nu este rezultatul ce va produce legatul. Deaceea. atât română cât şi străină. schimbă însăş natura tocmelei. găsindu-le juste şi întemeiate în fapt şi drept. 32 No. şi nu există nici un motiv juridic care să autorize credinţa că legiuitorul ar fi voit să deroge dela acest principiu în materie de legate. Aceasta rezultă dealtfel din chiar textul art. arată foarte bine noţiunea legatului universal. III-a ale cărei motive Curtea şi-le-a însuşit. ceeace i-ar da vocaţiune şi asupra averei neprevăzută în testament şi deci i-ar conferi drepturi succesorale şi asupra jumătăţii indivize din imobilul din strada Francmazonă No. 59. «Curtea de Apel din Bucureşti ca şi Tribunalul Ilfov S. afirmat de Curtea noastră de Casaţie. în favoarea căruia legatul este făcut. învederat este că greşita calificare a unui legat ca şi greşita calificare a unei convenţii constitue o violare a legei».. la 1892. am şi ales-o spre a o întări prin câteva observaţii. 6 din Legea organică a Curţii de Casaţie care stabileşte că cererea în Casaţie pornită în contra unei hotărîri sub cuvânt de rea interpretare a tocmelei. — constituesc cea mai strălucită dovadă. după ce mai întâiu avusese grija să arate în ce consistă acea întreagă avere. care vor compune patrimoniul defunctului. 888 c. universalitatea bunurilor ce el va aveă la moartea sa. Acest principiu a fost. (Vezi Bult. (2) Decizia Curţei de casaţie. în cunoscuta afacere OteteleşanuKalinderu. şi pe care au aprobat-o profesorii Labbe şi Beudant. spre a recunoaşte caracterul de universal unui legat. care a fost publicată de noi în revistele străine. la moartea sa. pentru prima oară. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . decât numai asupra averei enumărate în testament şi deci nu a voit să-i confere calitatea de legatar particular asupra acelei universalităţi de bunuri existente în momentul când testa. asupra căreia îl instituia legatar. Curtea de Apel ca şi Tribunalul n'a făcut altceva decât să interpreteze greşit testamentul decedatei Eliza Schutz.ionescu14@rdslink.. el nu poate merge până acolo încât să nesocotească. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. este admisibilă în principiu când interpretarea dată tocmelei prin acea hotărîre. a ajuns totuş la concluziunea contrarie şi anume că Iohan Schutz prin testamentul soţiei sale. prin doctrina şi jurisprudenţa anterioară.ro. elementele indicate de lege pentru determinarea naturei unui act sau al unei convenţiuni. ce publicăm mai sus. este sau nu chemat a se folosi de caducitatea sau nulitatea celorlalte dispoziţii testamentare. fără posibilitate de control. la data: 20-11-2013. pronunţând astfel o decizie casabilă. că autoarea nu a voit să institue legatar pe soţul ei. PANDECTELE ROMÂNE NR. 888 C. 7/2013 | 61 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.Legat universal. de unde rezultă că ceeace instanţele judecătoreşti au a examina. deoarece cât de suveran ar fi dreptul instanţelor de fond de a interpreta actele. Cuvântul eventual trebuie adaus la textul art. adică complexul tuturor drepturilor din care se compune patrimoniul său. civil. violând în acelaş timp dispoziţiunile art. ci întinderea vocaţiunei legatarului. Ceeace caracterizează legatul universal este deci vocaţiunea legatarului la universalitatea bunurilor. c. este dacă acela. Vocaţiune la întreaga succesiune a defunctului. ar fi fost instituit legatar universal asupra întregei sale averi prezente şi viitoare. Termeni nesacramentali. la una sau la mai multe persoane. căci legea definind diversele feluri de legate şi determinânduse efectele după natura lor. recunoscând instanţelor dreptul suveran de interpretare în ceea ce priveşte natura lor. Legatul universal este dispoziţia testamentară. c. «Judecând astfel.

Legs. de câteori este vorba de a se determina intenţia testatorului. prof. No. 175. Laurent. 4. 698. Planiol. fr. Cpr. etc. 1. 190). observ. 6. cu toate acestea. p. pag. pag. Atât jurisprudenţa noastră cât şi cea franceză decid că instanţele de fond apreciază în mod suveran. zice foarte bine o decizie a Curţei din Iaşi. No. pag. pag. Baudry et Colin. 20. pag. ALEXANDRESCO 1892. înainte de Justinian (Instit. fr.). 863 urm. (Vezi deciziile citate în tom. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în această privinţă. 8253. 2289. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . pag. că judecătorii fondului interpretă în mod suveran testamentele. are vocaţiunea la întregul patrimoniu al defunctului. Sirey. Nu este chiar nevoie de a se întrebuinţa cuvintele «legatar universal». într'o afacere în care am pledat noi înşine. No. Dreptul din 1889. III. 1900. IV. etc. noastre. Sirev. cu observ. No. T. pag. noastră. 272 şi din 1895. No. şi acest control al Curţei supreme este foarte nemerit. 1. judecătorii vor aprecia şi determina dacă persoana instituită are sau nu vocaţiune la universalitatea bunurilor defunctului. 93. dela pag. 45 şi Cr. Cr. D. 17. P. 320. căci legatarul o va culege toată în caz când aceşti moştenitori ar renunţa la executarea acţiunei lor în reducţiune.D. Putna şi Gas.ro. Trib. iar calitatea de legatar universal poate să rezulte din diferitele clauze ale testamentului. nici un termen sacramental nefiind cerut în această privinţă» (Dreptul din 1912. cel puţin eventual. această vocaţiune. 45. consid. Pand. adaugă tot Planiol. Sirey. Repert. 2288. P. 192). Vo. Huc. 52. C. 94 in fine. No. fr. din sarcinile impuse legatarului. De câteori termenii testamentului lasă o îndoială asupra naturei legatului. Vezi şi tom. 264. 2750. III. Prezenţa unui sau mai multor moştenitori rezervatari în momentul deschiderei succesiunei. 69. şi Cr. D. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. II. Planiol. 84. după cum era altădată la Romani. C. 135. II. după intenţia testatorului. Mai vezi Trib. 876. et testaments. 34. este o chestie de drept care cade sub controlul Curţei de Casaţie. 6. Ju­ diciar din 1912. 25. dacă el are de obiect toată succesiunea. et testaments. VI. c. sub condiţia însă de a le da sensul pe care îl dă şi Curtea de Casaţie. Colin et Capitant. de exemplu. 698. partea II. 1900. pag. 184 şi Dreptul din 1892. Astfel. nota 4. loco supră cit. IV. No. Vo Don.. In caz când legatarul va avea. 92. No. chestiunea de a se şti care este adevăratul caracter al unei dispoziţii testamentare. partea II ai Coment. pentrucă rânduirea unui atare legatar nu mai este supusă astăzi unor termeni sacramentali. 381. Judiciar din 1911. Iaşi şi Bucureşti. pag. precum. Bucureşti şi Galaţi. De legatis). No.. Ilfov şi Putna. Marcad6. 4 şi Dreptul din acelaş an. 389. ci este suficient ca testatorul să-şi fi manifestat în mod clar şi neîndoelnic intenţia de a transmite exclusiv persoanei gratificate universalitatea bunurilor ce va lăsă la moartea sa. 84. Judiciar din 1899. 2. pag. 1157 şi Dreptul din 1900. Cr. el va fi un legatar universal. No. nota 1). Judiciar din 1911. IV. Este adevărat că instanţele de fond au o putere suverană de apreciere. XIII. Planiol (III. 2749) zice foarte bine. IV.. Cas. din punctul de vedere al textelor care definesc diversele specii de legate. pag. «Este legatar universal. la data: 20-11-2013. însă. No. 176 şi pag. pentrucă testatorul nu este de faţă spre a se apăra şi a-şi arătă adevăratele sale intenţii. cu nota lui Labbe. (Colin et Capitant. 111. 45. Don. 199.2753. menţionat. 47. 2751. 810. 72.). Mai vezi Bult.ionescu14@rdslink. acela care eventual. 190. pag. pag. Beudant. 6. (Vezi tom. Curtea din Bucureşti interpretând în mod greşit voinţa 62 | PANDECTELE ROMÂNE NR. pag. dacă un legat întruneşte sau nu elementele legatului universal. Dreptul din 1912. § 2. nu împiedică legatul de a fi universal. partea II suscitat. 505 urm.

pag. pag. Ilfov şi C. ştim că toate instanţele noastre judecătoreşti. etc. adică să fie chemată ca. şi. (Vezi Bult. pag. Pand. Iaşi. et testaments. argumentând că din termenii testamentului nu se putea deduce voinţa testatorului de a lăsa soţiei sale orice avere ar rămânea la moartea sa. Ilfov şi C. este un legatar universal în toată puterea cuvântului. No. XIII. 45 şi din 1911. la data: 20-11-2013. testatorului. pag. Baudry et Colin. pag. care refuză particularilor dreptul de a înfiinţa fundaţiuni pioase. 257. Kalinderu fusese rânduit legatar universal. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . No. Bult. Iaşi şi Cas. 876. 33. Acel care are vocaţiune la întregul patrimoniu al defunctului este deci legatar universal. cu sarcina de a înfiinţa un institut de fete române. unde ele să poată primi o creştere şi o educaţie simplă. (Vezi tom. Dreptul din 1899. et testaments. zice foarte bine această memorabilă decizie. Don. testamentul defunctului I. No. 90. în adevăr. 11. I. 1892. după încetarea din vieaţă a testatorului. 176. No. fr. Bult. C. I. 77. Mai vezi Cas. au validat. Dreptul din 1889. că pentru ca o persoană să poată fi privită juridiceşte ca legatar universal. să vadă intrând în patrimoniul său întreaga avere a defunctului. violase legea. se cere ca să aibă vocaţiune. 96 urmă. cu drept cuvânt. 2751. pe lângă această intrare a averei testatorului în patrimoniul legatarului. pag. n'a fost privit de lege ca o condiţie esenţială a validităţii sale juridice. pag. ad notam şi pag.ionescu14@rdslink. din cauză că întregul patrimoniu al testatorului ar fi absorbit prin sarcinile impuse legatarului. cu sarcina de a întrebuinţa tot produsul acestor bunuri la înfiinţarea unui aşezământ de utilitate publică. pag. întregul său patrimoniu. pag. 6. considerase ca un legat universal clauza prin care testatorul lăsase pe soţia sa «desăvârşită clironomă pe starea lui» (Dreptul din 1891. pag. pag. No. No.Legat universal. Laurent. în ceeace priveşte patrimoniul lui. şi tom. Prin urmare. Aceste principii sunt foarte bine expuse în decizia Curţei noastre de Casaţie de care am vorbit mai sus. 509. dela Tribunal până la Curtea de Casaţie. emolumentul. 877. de unde rezultă că judecătorii fondului calificase rău legatul şi. 1891. prin care I.. Bucureşti (în alte afaceri). 8253. dată în celebra afacere OteteleşanuKalinderu. 199).. un azil. II. sarcina ar exclude. că. III. ci numai averea prevăzută în testament. 15. etc. şi ca continuatoare a persoanei acestui din urmă. IV. III. 25. 1061 şi Dreptul din 1891. în dreptul nostru. supus. Cas. etc. IV. pag. Colin et Capitant. Bucureşti. precum ar fi. PANDECTELE ROMÂNE NR. o persoană căreia testatorul transmite. I. Cpr. 290 şi Dreptul din 1909. Mai vezi Tribun. şi aceasta chiar dacă n'ar exista pentru dânsul nici un emolument. «Considerând. tuturor drepturilor şi obligaţiilor acestei calităţi. a priori. abstracţie făcându-se de împrejurarea că. 46. că. pag. partea II. 1909. 7/2013 | 63 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 24. 366 şi din 1891.ro. Vocaţiune la întreaga succesiune a defunctului. partea I-a al Coment. pag. No. Tot în acest sens se pronunţase şi instanţele de fond (Tribun. Cpr. Vo Don. 184 urm. pag. o şcoală. 193). price idee de emolument. Planiol. o bibliotecă publică. 614). se învederează că folosul bănesc al acestuia. c. şi Dreptul din 1892. este validă dispoziţia testamentară prin care un testator ar lăsa toată averea sa unui legatar universal. ca unui continuator al său juridic. Dreptul din 1908. iar Curtea de Casaţie a casat această decizie. în urma acceptării legatului. 117. o biserică. fără obiceiuri de lux. noastre. 29.. 2299. No. partea Il-a menţionat..» (Cas. 227 urm. 188). în condiţiile în care este conceput legatul. 12. 84 şi No. pag. pag. prin urmare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin urmare. IV. cu toată importanţa lui practică din punctul de vedere al primirei sau lepădărei legatului. No. — Vezi însă C. de exemplu: un spital. I. Oteteleşanu. Vezi tom. Termeni nesacramentali. 190. etc.

partea celor care nu voiesc sau care nu pot să primească legatul. 29. şi anume: că legatul universal poate fi făcut la una sau la mai multe persoane. No. 211 şi Bult. ceeace ar fi. 1909. Fiecare le­ gatar având vocaţiune eventuală la universalitatea bunurilor testatorului. civil). 888. fiecare din ei are drept la averea întreagă. sporeşte partea celorlalţi. pentrucă fiecare din ei are vocaţiune la întreaga avere a defunctului. c. ALEXANDRESCO Iaşi 64 | PANDECTELE ROMÂNE NR. şi unul mărgineşte pe celălalt în exerciţiul dreptului său.. Dreptul din 1909. ne conduce la o consecinţă. A şi B sunt legatari universali. făcându-se o împărţeală prin concursul lor (concursu partes fiunt).D. la data: 20-11-2013. pag. ambele cu observ. pentru ca să fie mai mulţi legatari universali. aşa cum am dat-o după doctrină şi jurisprudenţă.ionescu14@rdslink. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. «las lui A şi lui B toate bunurile ce voiu avea la moartea mea». Definiţia legatului universal. ALEXANDRESCO Dreptul din 1908. Când sunt mai mulţi legatari universali.. aşa că dacă numai unul din legatari se prezintă. de exemplu atunci când testatorul ar fi zis: «instituesc legatari universali pe A.. etc. asupra tuturor bunurilor mele».. etc. Toate aceste principii sunt elementare şi rezultă din decizia Curţei de Casaţie ce publicăm astăzi. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pag. 929 C. prevăzută de însuş art. el va lua averea întreagă (art. No. noastră.. 276. In aceste cazuri. pag. 11. 227 urm. 27. D. Rămâne însă bine înţeles că. pag.ro. fiecare din ei trebuie să fie instituit asupra universalităţii bunurilor defunctului. 84 şi No. şi pe B.

chiar când ar oferi să dovedească că împărţeala s-a efectuat în frauda drepturilor lor şi cu coluziune între toţi copartajanţii. civil. Contestaţia era inadmisibilă în drept. Popuţoae). partajul fiind irevocabil în privinţa lor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. DREPTUL DE A INTERVENI LA ÎMPĂRŢEALĂ.) CREDITORI. 460 din 1909.. civ. 785 c. c. că a cumpărat un drept indiviz din succesiunea.. Caetul 1/1924. dreptul lor de a beneficia de dispoziţiile art. D A C Ă P O AT E Î N S T R Ă I N A O PORŢIUNE DETERMINATĂ DIN AVEREA SUCCESORALĂ (ART. CIV. COMOŞTENITOR. că dreptul lor de a interveni se justifică pe acelaş temeiu ca şi dreptul creditorilor lor. 1 Sofiei Munteanu. le-a refuzat însă dreptul să atace în numele lor partajul desăvârşit. II. încetând din vieaţă preotul Iordache Manoliu şi soţia sa Catinca I.Împărţeală. totuş aceste dispoziţiuni se aplică şi terţilor achizitori de drepturi reale. Dacă poate înstrăina o porţiune determinată din averea succesorală . lotul PANDECTELE ROMÂNE NR. lotul No. Comoştenitor. pp.ionescu14@rdslink. întrucât actul de vânzare prezentat de contestator înaintea Curţii de apel cu data 19 Maiu 1910 nu a putut să confere proprietatea terenului. DACĂ POT ATACA IN NUMELE LOR UN PARTAJ DEFINITIV (Art. În materie de eşire din indiviziune un comoştenitor nu poate înstrăina în mod valabil o parte determinată din averea stăpânită indiviz. 785 c. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . 7/2013 | 65 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. că cerându-se eşirea din indiviziune. 3 lui Grigore Manoliu. 8-11.) Terţii achizitori de drepturi reale. (1)[1] 1. Cu toate că art. CURTEA: Asupra motivului de casare: «Violarea art. beneficiul celor două grade de juris dicţiune». ÎMPĂRŢEALĂ. Manoliu. deoarece. totuş o hotărîre definitivă de partaj este opozabilă creditorilor şi tuturor succesorilor particulari ai unui moştenitor. care posedă şi are un drept câştigat dela un erede şi că n'a luat parte la judecată. nu-şi produc efectele decât între părţile litigante. deoarece nimeni nu se poate opune la executarea unei hotărîri pentru eşire din indiviziune pe simpla împrejurare că e un terţiu. opozabilitatea ei faţă de creditorii si succesorii cu titlu particular ai unui comoştenitor (Art. precum este dobânditorul unui [1] Publicată în Pandectele Române. 786 c. fiecare coherede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile cari compun partea sa şi că nu a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii.ro.). civil. cari nu au fost chemaţi în proces. 3. Dacă legiuitorul a conferit creditorilor prin art. cari sunt interesaţi ca partajul să nu fie făcut în frauda lor. dat fiind. c. 785 c. civil. 785 în dispoziţiile sale vorbeşte numai de creditorii moştenitorilor. civil. la data: 20-11-2013. 786 c. 785 c. Manolescu cu V. 2. 15 Iunie 1923. 785 c. CAS. 786 C.. civ. Având în vedere decizia supusă recursului din care se constată că. 2 lui Ion Manoliu. căci i-ar răpi. dacă n'a făcut opoziţiune sau intervenţiune. întrucât ştia (nemo censetur ignorare legem). (G. hotărire de partaj. şi a atribuit loturile formate în modul următor: lotul No. dacă ei n’au făcut opoziţiune sau intervenţiune conform art. în speţă. lotul No. dreptul de a face opoziţie şi de a interveni la împărţeală ca să împiedece frauda. decât dacă acea parte ti este atribuită definitiv în lotul de împărţeală ulterioară. a rămas mai multă avere şi 7 copii. Tribunalul Roman a admis acţiunea prin sentinţa No. în baza principiului declarativ al împărţelii şi că contestatorul nu a putut prescrie nefiind de bună credinţă. Regula «res inter alios acta» nu e aplicată în defavoarea recurentului. potrivit art. care se va determina prin partaj. drept de proprietate sau de uzufruct asupra unei porţiuni indivize din moştenire. Deşi în principiu hotărîrile judecătoreşti ca şi convenţiunile.

Vasile Popuţoaie cumpără dela Ion şi Grigore Manoliu. Popuţoaie proprietatea terenului în litigiu şi că dânsul nici nu a putut prescrie pe baza acestui act. 4. pentru a asigura stabilitatea partajului şi a evita anularea lui. pentru a da această soluţiune. civ. nefiind de bună credinţă. lotul No. prin actul autentificat de Tribunalul Roman la No. decât între părţile care au figurat în proces. anulând actul de expertiză procede la o nouă tragere la sorţi şi atribuie prin decizia No. Manolescu. iar în 1912. Că. c. prin decizia adusă în recurs. Gheorghe Manolescu ca reprezentant al drepturilor celor cinci moştenitori. care poate compromite numeroase interese. însă cu un act transcris anterior. 5 lui Vasile Manoliu. la care trimite pe G.. cu No. că nu pot însă. 704. ca să-şi valorifice drepturile sale. aşa că nu-i poate fi opozabilă . pot pretinde să fie prezenţi la partaj şi interveni cu spezele lor. nu poate fi prejudiciat prin executarea deciziei de împărţeală care nu poate avea efect. Manolescu. 4 Măriei Apostolescu. Curtea de apel argumentează că V. face apel contra sentinţii de partaj a Trib. Considerând că. că Curtea de apel. ci pe calea unei acţiuni principale în revendicare. că decizia Curţii de apel fiind pusă în executare.n'a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii. părţile lor de pământ astfel cum le-au fost atribuite de Tribunal prin tragere la sorţi. 6 Sevastiţei Chiriţescu şi lotul No. Manolescu în posesiunea şi a terenului deţinut de Vasile Popuţoaie. că. creditorii unuia din copartajanţi.ionescu14@rdslink. 785 cod. Gheorghe Manolescu cumpără aceleaş părţi de pământ dela Ion şi Grigore Manoliu cum şi drepturile succesorale ale altor trei moştenitori . şi Curtea de apel. POLICHRON No. dacă acea parte îi este atribuită definitiv în lotul său prin împărţiala ulterioară.DEM. că la această executare. portărelul prin procesul-verbal din 12 Maiu 1921 pune pe Gh. Popuţoaie. 6 şi 7 în loc de 2 şi 8 cum le căzuse la Tribunal. 786 cod. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . însă aceste chestiuni nu pot fi rezolvate pe calea contestaţiunii la executare. contestatorul având un drept asupra terenului. ca nu cumva împărţiala să se facă în frauda drepturilor lor. Că. Popuţoaie stăpâneşte terenul în litigiu în baza unui act de cumpărare dela aceiaşi moştenitori cari au vândut şi lui G. în materie de eşire din indiviziune.ro. că. 6 şi 7. 460 din 1909. că. deşi avea în posesiunea sa pământul atribuit de Tribunal autorilor săi Ion şi Grigore Manoliu. fiecare coerede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care compun partea sa şi că. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 7 lui Gheorghe Manoliu. 52 din 1911 lui Gheorghe Manolescu loturile cu numerile 1. în 1910. a admis contestaţia şi a anulat executarea făcută de portărel în ce priveşte terenul aflat în posesiunea lui V. de aci rezultă că legiuitorul. un comoştenitor nu poate înstrăina în mod valabil o parte determinată din averea stăpânită indiviz decât. să atace o imparţială săvârşită. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. după art. lotul No. a substituit mijlocul preventiv mijlocului represiv. deoarece. la data: 20-11-2013. că procesul s'a urmat la Curtea de apel fără a fi pus în cauză şi Vasile Popuţoaie. că a conferit creditorilor dreptul de a face opoziţiune şi de a interveni la împărţială 66 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Considerând că. potrivit art. deşi este adevărat că din cauza efectului declarativ al partajului. actul de cumpărare nu a putut să confere contestatorului V. Vasile Popuţoaie face contestaţiune pe motiv că decizia ce se execută este dată fără să fi fost chemat şi dânsul. afară numai dacă s'a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seamă de opoziţiunea lor. civil. 2. aşa că în partea lui Ion şi Grigore Manoliu cad loturile cu No.

dat fiind că dreptul lor de a interveni se justifică pe acelaş temeiu ca şi dreptul creditorilor lor. 7/2013 | 67 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. să ceară ei în numele debitorului lor. partajul fiind irevocabil în privinţa lor. 974 c. totuş o hotărîre definitivă de partaj este opozabilă creditorilor şi tuturor succesorilor particulari ai unui moş­ tenitor care nu au fost chemaţi în proces. sunt tot atâtea chestiuni. Creditorii — prevede acest articol – unuia din copărtaşi. căci nu a făcut nici o opoziţiune şi nici intervenţiune în apărarea drepturilor sale înaintea Curţii de apel. Dela început. care au agitat mult. precum este dobânditorul unui drept de proprietate sau de uzufruct asupra unei porţiuni indivize din moştenire. şi în afară de drepturile pe care citatul articol le conferă creditorilor copărtaşilor şi care privesc împărţeala provocată prin iniţiativa unuia sau a tuturor coindivizarilor. foarte importante atât prin derogările pe care le aduc dreptului comun. astfel fiind. intimat. aceasta se datoreşte neglijenţii sale. Preşedinte: d-l Oscar N. Florian p. civil şi a dat o hotărîre casabilă. a violat principiile puse în art. civ. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cât şi prin variatele consecinţe la care dau naştere. care le permite să exercite orice acţiune a debitorului lor referitoare la drepturi patrimoniale. chiar când ar oferi să dovedească că împărţiala s'a efectuat în frauda drepturilor lor şi cu coluziune între toţi copartajanţii. Considerând că. totuş nu există nici o îndoeală că această dispoziţiune se aplică şi terţilor achizitori de drepturi reale cari sunt interesaţi ca partajul să nu fie făcut în frauda lor. 785 c. împărţeala bunurilor indivize. c.ionescu14@rdslink..ro. Considerând. dar le-a refuzat dreptul să atace în numele lor partajul desăvârşit. în speţă. de opoziţia lor. la data: 20-11-2013. în urma pronunţării sentinţei Tribunalului care-l atribuise acelora şi care însă nu era definitivă. afară numai de s'ar fi făcut în lipsă-le. nu pot însă să atace o împărţeală săvârşită.. dar. PANDECTELE ROMÂNE NR. Nicolescu. dacă ei n'au făcut opoziţiune sau intervenţiune conform art. priveşte în deosebi dispoziţiunile art. Care este natura drepturilor consfinţite prin aceste dispoziţiuni. ca nu cumva împărţeala să se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor lor. Că. Textul este reproducerea fidelă a art. 882 din codul civil francez. civil. 785 şi 786 cod. 302 din 15 Iunie 1923. Comoştenitor. Dacă poate înstrăina o porţiune determinată din averea succesorală . Avocaţi: d-mi C. civ. 785 cod. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . casează. (1) Obiectul deciziunii reprodusă. Considerând că. şi care au provocat atâtea divergenţe în doctrină şi jurisprudenţă.Împărţeală. Pentru aceste motive. cu atât mai mult cu cât avea cunoştinţă de împărţeala ce se efectua. să fie prezenţi la împărţeală. deoarece cumpărase pământul în litigiu dela Ion şi Grigore Manoliu. Decizia No. dânsul nu se mai poate împotrivi la executarea deciziunii de împărţeală şi curtea de apel judecând contrariul pe simplul motiv că este un terţiu care posedă şi care n'a luat parte la judecată. creditorii pot în baza art. recurent şi Sima Niculescu p. că dacă intimatul Vasile Popuţoaie nu a fost chemat în instanţa de apel. şi fără să se ţină seamă. întrucât Vasile Popuţoaie nu a intervenit la împărţeală. nu-şi produc efectele lor decât între părţile litigante. dacă n'au făcut opoziţiune sau intervenţiune. deşi legea vorbeşte numai de creditorii moştenitorilor. pot dar să intervină cu spezele lor.. ca să se împiedece frauda. deşi în principiu hotărîrile judecătoreşti ca şi convenţiunile. atât doctrina cât şi jurisprudenţa. care sunt consecinţele diverselor atitudini pe care creditorii unor copărtaşi le pot lua cu prilejul partajului. pot pretinde.

şi printr'o derogare formală. intervenţiunea creditorului e admisibilă chiar în instanţa de apel. (Dalloz. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. opoziţiunea la punerea peceţilor. atât doctrina cât şi jurisprudenţa au recunoscut cu drept cuvânt. Aceasta însemnează. 975 c. 785. sub art. că pentru apărarea drepturilor sale. să se vadă omis în urma împărţelii. că dacă partajul se face prin justiţie. civ. Spuneam mai sus. având în vedere atât liniştea familiilor. Şi pentru ca să nu mai rămână nici o îndoeală despre această voinţă.ionescu14@rdslink. sau să intervină dacă operaţiunile sunt în curs. cere împărţeala în numele debitorului său copărtaş. acela al contractelor de maritagiu şi drepturile respective ale soţilor. Înalta Curte prin decizia reprodusă — au admis cu drept cuvânt. sunt datori (creditorii) pentru drepturile enunţate la titlul succesiunii. POLICHRON O asemenea atitudine va fi posibilă numai în cazul când debitorul neglijează să întreprindă singur eşirea din indiviziune.) interveniente în apărarea drepturilor sale. atât doctrina cât şi jurisprudenţa — iar în speţă. a validităţii definitive a partajului. acesta devine creditorul acestei garanţii. cu o opoziţiune în sensul aceluiaş articol. Dacă însă partajul a fost provocat de unul sau de toţi comoştenitorii. sub sancţiunea. Astfel s'a considerat ca atare: un sequestru. cu termen sau cu condiţiune. legiuitorul prin art. c. civ. e mărginit la ultimul act ce desăvârşeşte partajul. că un asemenea dobânditor trebuie privit ca creditor în sensul art. această operaţiune să nu se facă în frauda creditorilor acestor copărtaşi. a impus creditorilor obligaţiunea de a face opoziţiune la un partaj neînceput încă. să se conforme cu regulile cuprinse într'însele».DEM. o urmărire imobiliară. 974 c. la data: 20-11-2013. se va face totdeauna — spre deosebire de cazul art. se aplică oricărui creditor fără distincţiune: chirografar sau hipotecar. deşi după dreptul comun (art. Prin urmare. cât şi interesul economic al siguranţii proprietăţii bunurilor. Dreptul de a face opoziţiune sau de a interveni. Vânzătorul fiind dator garanţie cumpărătorului. dacă creditorii astfel înşelaţi. 121 şi urm). trebuie privit ca o opoziţiune valabilă. recunoscut creditorilor. ca nici o anumită formă nu e obligatorie. sau mai exact. ar fi siliţi să urmeze dreptul comun şi să le atace pe acest motiv. Justificarea e uşoară. a abandonat principiile dreptului comun. acelaş legiuitor. va echivala pentru creditor. şi de a fi faţă la toate operaţiunile până la desăvârşirea lui. iniţiativa creditorului care în baza art.ro. adaugă prin articolul următor (976) «cu toate acestea. Nouveau code civil annoté. 248 pr. dacă nu o vor face. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . şi pentru ca să se evite perturbările. atunci. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 785 — pe spezele debitorului copărtaş. sau de a interveni la unul în curs. şi după părerea dominantă. pentru a preveni un concert fraudulos din partea copărtaşilor cu prilejul împărţelii. până când o asemenea intervenţiune e posibilă. 882 No. Pentrucă legea acordând creditorilor dreptul de a face opoziţie. acordă creditorilor cunoscuta acţiune pauliană împotriva tuturor actelor viclene făcute de debitor în prejudiţiul drepturilor lor. ar putea din pri­ cina caracterului declarativ pe care partajul îl are în sistemul legislaţiunii noastre. Timpul. creditorul poate să facă opoziţie dacă partajul încă nu e început. adică până când loturile sunt distribuite. n'ar puteă s'o facă. Dar dacă în 68 | PANDECTELE ROMÂNE NR. orice act care să a teste neîndoios intenţiunea creditorului de a interveni în partaj. civ. nu arată însă şi modul în care va trebui făcută. Şi pentrucă dobânditorul unui bun indiviz dela unul dintre comoştenitori. etc. ce inevitabil s'ar naşte. când prin art. pentru ca pe de o parte. decât în timpul când pricina se găseşte înaintea primei instanţe. 785. un comandament.

cu prilejul examinării consecinţelor pe care un asemenea act. consecinţa principiului indivizibilităţii partajului. controversă ce s'a născut. loyalement». Până la terminarea lor însă. o asemenea formaţiune e avantajoasă pentru copărtaşi. este ca să supravegheze. ca o opoziţiune ce n'a fost comunicată tuturor copărtaşilor. să asiste la împărţeală. dacă de pildă. să se opună la formarea într'un anumit mod a loturilor. lorsqu'ils ont ensuite admis la présence du créancier au partage. nu numai regulata operaţiune a împărţelii. că. Aceasta însă nu însemnează. un creditor opozant. că o notificare formală şi scrisă ar fi numaidecât necesară. 523). în privinţa eficacităţii unei asemenea opoziţiuni. «en tout cas. un creditor hipotecar al unuia dintre copărtaşi. Soluţiunea va fi evident alta. 7/2013 | 69 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (Pandectes fr. dacă de pildă partajul se face judecătoreşte. Caracterul juridic al opoziţiunii. urmează. fără să mai poată pretinde. n'ar puteà sub pretextul apărării drepturilor sale. privinţa formei în care trebuie introdusă opoziţia.. Dar dacă creditorii în urma opoziţiunii sau intervenţiunii lor. convin ca partajul să se facă.ro. la data: 20-11-2013. dacă l-au înştiinţat pentru ziua când operaţiunile partajului au început. va face. imobilele se pot împărţi comod în natură. Aceasta însă nu însemnează. să-l citeze la toate înfăţişările. copărtaşii sunt obligaţi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 785 îl recunoaşte unui asemenea creditor. să asiste la operaţiunile împărţelii. Astfel. să-l cheme. şi aceasta este explicabil. diligenţa creditorului singură îl obligă. ci să se vândă prin licitaţie. cunoştinţă de opoziţiunea creditorului. Copărtaşii şi-au îndeplinit obligaţiunea. 9024). să fie chemaţi. dacă toţi copărtaşii fiind capabili şi majori. pag. care a hipotecat în timpul indiviziunii unul din bunurile indivize. n'ar puteà pretinde. Astfel. să cadă în lotul altui copărtaş. ci şi de a-i garanta PANDECTELE ROMÂNE NR. bunul hipotecat ar puteà. Face opoziţiunea indispensabilă partea copărtaşului debitor pe tot timpul cât durează operaţiunile împărţelii. ca împărţeala să nu se facă în frauda şi cu sacrificiul intereselor lor. criteriul îl determină o voinţă din care să rezulte suficient intenţiunea creditorului opozant. copărtaşii ar aveà îndatorirea. aşa încât hipoteca să se găsească constituită a non domino.. ceeace interesează. este ca toţi copărtaşii să aibă într'un chip sau în altul. să devină inoperantă faţă de toţi. Comoştenitor. fără intervenţiunea justiţiei. să-l urmărească. deşi în urma tragerii loturilor la sort. ne peuvent plus se prévaloir du défaut de notification. In urma opoziţiunii creditorului. s'a putut decide. les copartageants auxquels aucune notification spéciale n'a été faite. că. să nu se împartă în natură. Prin urmare. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . cum foarte bine precizează Colin et Capitant (III.. Atât şi nimic mai mult. Introducerea opoziţiunii le conferă dreptul de a supravegheà. Dacă poate înstrăina o porţiune determinată din averea succesorală .ionescu14@rdslink. atunci când fără nici o fraudă. ca bunurile. «qu'il est en droit d'éxiger que les choses se passent régulièrement. In ade­ v ăr.Împărţeală. că ea trebuie adusă la cunoştinţa tuturor copărtaşilor. în această calitate. trebuind privită numai ca o măsură conservatoare. ca partajul să nu se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor sale. Singurul drept pe care art. le produce în timpul partajului. întrucât. că împărţeala s'a făcut în lipsa sa. debitorul continuă să aibă libera dispo. ceeace se traduce. formează obiectul unei vii controverse atât în doctrină cât şi în jurisprudenţă. c. nu trebuiesc exagerate. sau. din pricina caracterului declarativ al împărţelii.ziţiune a părţii sale indivize? Într'un prim sistem — din cele două între care s'a împărţit jurisprudenţa — se susţine. se admite generalmente însă. Succession No. că scopul opoziţiunii este de a asigura creditorului. drepturile lor însă.

Aceasta constitue o remarcabilă derogare la dreptul comun. C. orice acţiune în anularea unor asemenea acte viclene. pentru a justifica o asemenea interpretare. are să-şi impute lui singur. Am văzut. încât creditorul este prejudiciat. Dar dacă. ar fi inutile. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . In adevăr. are aspectul caracteristic al unei măsuri conservatoare. III. III. POLICHRON după săvârşirea ei. creditorul nu va aveà să stabilească în prealabil existenţa unui concert fraudulos între copărtaşi. 116. V. A întinde consecinţele acestui drept. măsurile edictate de art. pag. No. făcută valabil şi înainte de desăvârşirea partajului. ci opoziţiunea valabilă. Hue. Se recunoaşte prin urmare exerciţiul unei măsuri conservatoare relativă numai la o sinceră lichidare a raporturilor succe­ sorale dintre coindivizari. pentrucă într'un asemenea caz creditorului i-ar ramane acţiunea pauliană cu care să atace înstrăinările consimţite de debitor în frauda sa. Socotim însă. împotriva unei asemenea manifestaţiuni. ar face inutilă opoziţiunea creditorului. creditorul poate potrivit art. Obiecţiunea. prin chiar efectul partajului. pag. însemnează a adăuga la lege. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. că copărtaşi debitori în mod frau­ dulos au făcut împărţeala în aşa fel. 599. copărtaşii procedează la partaj în lipsa creditorului oponent. Pentru creditorii cari n'au intervenit. trebuie să conducă tocmai la o soluţiune contrarie. civ. 785 în favoarea creditorului.DEM. 2438. X. pentrucă fundamentul acţiunii sale nu-l formează frauda sau vreo prezumpţie de fraudă. până a izbi de indisponibilitate partea indiviză a comoştenitorului debitor. la data: 20-11-2013. prin acest articol se recunoaşte creditorului dreptul da a interveni în partajul ce se urmează între debitorul său şi comoştenitorii acestuia pentru a puteà astfel supravegheà regularitatea şi lealitatea operaţiunilor. aşa cum îi obligà menţionatul text. nu este destul de temeinică. 785 creditorului oponent. 3234. într'o asemenea situaţie creditorul n'ar aveà nevoie să stabilească existenţa vreunei fraude.ro. pentrucă creditorul care a urmat buna credinţă a debitorului său. Capitant et Colin. art. că efectul opoziţiunii creditorului. TII. să atace prin acţiunea pauliană. c. 975 c. este obligaţiunea copărtaşilor de a-l chemà să asiste la toate operaţiunile împărţelii. ed. putinţa de a-şi realizà creanţa împotriva copărtaşului debitor. Dreptul acordat prin art. Aubry et Rau. ca bunurile să nu fie sustrase gajului său. pe de o parte. e obligat aşa dar. III. annoté sub art. iar motivul principal pe care se sprijină. dacă debitorul în timpul împărţelii. să înstrăineze partea sa indiviză. Successions. In acest sens: Demolombe. C. pag. dar care trebuie înţeleasă în sensul. 204 şi urm. XVII. Dalloz. 785 îi recunoaşte acestuia dreptul de a atacà împărţeala. 882. civ. Cu prilejul unui partaj însă. partea II. toate actele frauduloase făcute de debitor în prejudiţiul drepturilor sale. No. sau s'ar puteà dovedi. In adevăr. e obligat însă să justifice prejudiţiul pe care l-a încercat prin efectuarea partajului în lipsa sa şi împotriva unei opoziţiuni formale. În acest sens: Baudry et Wahl. este definitiv închisă. Şi pentru exerciţiul acestui drept. să stabilească interesul. orice cale de atac în contra partajului desăvârşit. No. ar puteà. neglijenţa de a nu fi luat garanţiile necesare. 882. pentru ca să fie la adăpostul oricărei surprize. dacă chiar ar fi stabilit. iar pe de alta. Alexandresco. N. 197—203. de care copărtaşii n'au ţinut seamă. Dacă însă. VI § 26 pag. 523. să facă valabil orice acte de îastrăinare în timpul partajului. N. civil sub art. 70 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ed. 785. Laurent. vol. Atât şi nimic mai mult. 774. III.ionescu14@rdslink. 531. că analiza textului art. prin urmare măsura acţiunii sale. III. 238. Planiol. 433. este că în altfel. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. No. împărţeala moştenirilor. Titulescu. Dalloz. că dacă s'ar permite debitorului.

aşa încât o asemenea situaţiune eşind din cadrul de aplicaţiune al art. 7/2013 | 71 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Alexandresco. III. că anularea unui asemenea partaj. 593. et comprend dans sa généralité. 538. s'au găsit comentatori — şi dintre cei mai distinşi — cari au susţinut. un simulacru în urma căruia starea de indiviziune continuă să existe. In ambele situaţiuni însă. înaintea creditorilor sacrificaţi chiar prin fraudă. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . este inadmisibilă. înalta Curte. nu prin acţiunea pauliană. pag. Pandectes Fr. Vorbelor foarte frumoase fără îndoeală. cazul când comoştenitorii au făcut atât de repede partajul. dreptul de a-l atacă prin acţiunea pauliană. rom. 976 care stabileşte excepţiile ce nu cad sub rigorile acţiunii pauliane. que de l'appliquer à une pareille hypothèse.. creditorul ar continuă să aibă pentru anularea unui partaj făcut în asemenea condiţiuni. că cel puţin pentru cazul când e evident concertul fraudulos între toţi copărtaşii. 785 c. acţiunea în anulare acordată în asemenea condiţiuni. să-l mai atace. într'o motivare de o preciziune remarcabilă. 776 şi urm. un partaj făcut prin surprindere. de pildă în primele zile după deschiderea succesiunii. chestiunea dacă un partaj a fost făcut în grabă tocmai cu intenţia de a prejudicia pe creditori. O spune lămurit art. Totuş. c. VI. Succession. acţiuni ce se deosebesc profund. Laurent. Interesul siguranţii proprietăţii şi liniştea familiilor au trecut în ochii legiuitorului. nota 49 — qui s'attache au maintien de la tranquilité des familles. In acest sens: Planiol. fraudă pe care creditorii interesaţi n'au putut-o materialmente împiedecă. încât creditorii n'au avut timpul să intervină. Colin et Capitant III. comme toutes les autres quelqu'en puisse être le motif.ro. cu care eminenţii autori susţin această părere. 9169. este un partaj fictiv. la data: 20-11-2013. 785. toutes les actions qu'un créancier pourrait vouloir exercer contre un partage consommé avec son débiteur. 785.) a eu pour objet de protéger. 2439. et que l'art.. et pour le mettre en situation de la déjouer. Pe de altă parte. În adevăr. constitue o chestiune de fapt. 882 (785 c. li se opune însă. à cet égard aucune doute n'est permis en présence de la disposition si formelle de l'art.. III. civ. La principiul. îşi găseşte un fundament suficient. X. se înţelege uşor. 3247. Succ. o complectează şi mai limpede art. atât doctrina cât şi jurisprudenţa. «L'intérêt — spune Aubry et Rau. pag. face aplicaţiunea principiilor PANDECTELE ROMÂNE NR. pe de o parte legea interzice creditorului care n'a fost diligent şi n'a intervenit în operaţiunile unui partaj real. Prin decizia reprodusă. Ce serait aller au delà du but de cette disposition uniquement établie en faveur des copartageants de bonne foi. că orice cale de atac împotriva unui partaj desăvârşit este închisă creditorului care n'a intervenit. că nu e vorba de excepţiuni propriu zise la principiul pus de art. se va obţine printr'o acţiune în simulaţiune. II. aşa încât dovedirea simulaţiunii.. admit însă două excepţiuni: 1. ce serait violer tous les principes de morale et de justice». disparait quand il s'agit d'un partage dans lequel tous les cohéritiers de l'héritier débiteur ont participé à la fraude commise par ce dernier.Împărţeală. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Baudry et Wahl. Comoştenitor. cazul unui partaj simulat şi 2. In tot cazul. Credem însă. Un partaj simulat însă. şi cu toată claritatea textelor. «Cette interdiction — decide Casaţia franceză — est absolue. civ. III. celle basée sur la fraude. p. No. 882. pag.ionescu14@rdslink. 522. e c h i va l e a z ă c u p r o b a e x i s t e n ţ i i indiviziunii. par conséquent. rigiditatea unui text precis. poate să fie rezultatul unei fraude comisă în acest chip. Dacă poate înstrăina o porţiune determinată din averea succesorală . ci numai de interpretarea raţională a textului. pe care o vor aprecia suveran instanţele de fond. qui ne donne au créancier le droit d'opposition que dans la prévision d'une fraude possible.

Motivarea Curţii de apel a căreia decizie a fost casată. orice cale represivă. dacă vânzarea n'ar fi avut loc în timpul indiviziunii. DEM. ar fi primat fără îndoeală. c. 72 | PANDECTELE ROMÂNE NR. care vedea în anterioritatea datei actului de vânzare a primului cumpărător. desvoltă principiul pus în acest articol. a acordat prin urmare creditorului dreptul de a preveni ca partajul să se facă fraudulos împotriva intereselor sale. Rigoarea principiilor. este un succesor particular al acestuia şi prin urmare un creditor în sensul art. se întoarce împotriva lui în această materie specială.DEM. şi. conţinute în art. Atunci anterioritatea datei. îi tăgădueşte dreptul. Era vorba de un dobânditor al unor părţi indivize. prin urmare ulterioară partajului. de a mai atacă o împărţeală desăvârşită. care cumpărase aceleaş bunuri. în care. O asemenea argumentare ar fi fost juridică. legiuitorul. soluţiunea procesului. nu mai cad în lotul lor. pentru a asigura stabilitatea partajului şi a evita anularea lui a substituit mijlocul preventiv celui represiv. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . în concurenţă cu an altul. După ce cu drept cuvânt recunoaşte. Împărţeala însă nefiind desăvârşită în momentul când contestatorul cumpără.ionescu14@rdslink. şi în inopozabilitatea deciziunii ce se execută împotriva contestatorului. constatând. n'a intervenit în timpul procesului de partaj. Executându-se decizia Curţii de apel. civ. susţinere pe care Curtea de fond şi-o însuşeşte şi admite contestaţia. singura juridică. părţile copărtaşilor vânzători transmise primului dobânditor. la data: 20-11-2013. refuzându-i însă în acelaş timp. să reformeze sentinţa tribunalului şi printr'o nouă tragere la sorţi. după cum se exprimă Înalta Curte. primul dobânditor face contestaţie. susţinând că pentru el această decizie la care n'a luat parte este res inter alios judicata. 785. este eronată. că contestatorul deşi creditor. dar care urmărind partajul înaintea instanţei de apel — la care primul dobânditor n'a intervenit — reuşeşte. POLICHRON analizate mai sus. POLICHRON Consilier la Curtea de Apel Craiova. Faptul că primul dobânditor n'a luat parte la judecata în apel. 785 şi 786 c.ro. care punea capăt stării de indiviziune. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. că un dobânditor al bunurilor unui copărtaş în indiviziune. Înalta Curte restabileşte principiile. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. conducea inevitabil la această soluţiune. In recurs. bunurile dobândite de el urmau soarta caracterului declarativ al partajului.

c.ro.ionescu14@rdslink.JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.

c.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 .ro.

J. 9018 din 14 octombrie 2003 care a fost încheiat între S.A.T. 305 din 26 august 2009.M.152. COSTIN 1. constând în prepararea. la data de 10 mai 2011. secţia comercială şi de contencios administrativ. pronunţată de către Tribunalul Alba. În motivarea acestei soluţii instanţa de fond invocă următoarele considerente: Prin clauza stipulată la art.A. transport şi distribuirea hranei pentru bolnavii internaţi în secţiile S. precum şi a penalităţilor de întârziere în cuantum de 0. Efecte – studiu de caz – Cesiunea de creanţă. Se mai reţine de asemenea că prin stipulaţia de la art. la data: 20-11-2013. În motivarea acestei cereri reclamanta arată că izvorul obligaţiilor pârâtului îl constituie contractul de prestări servicii nr.T.66 lei reprezentând contravaloarea prestaţiilor efectuate de M. – în calitate de beneficiar – şi M. plata dobânzii legale aferente acestei sume. c. reclamanta şi-a asumat obligaţia să aloce o sumă de bani pentru produsele alimentare în valoare de 25. cesiune care i-a fost notificată şi beneficiarului pârât prin executor judecătoresc şi care a fost acceptată de către acesta. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 7/2013 | 75 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.A.ro. precum şi la plata cheltuielilor de judecată.000 lei PANDECTELE ROMÂNE NR. De vreme ce atât cesiunea cât şi subînchirierea era interzisă în mod expres prin contractul de prestări servicii.66 lei.M. Condiţii. Totodată. 14 din contractul de prestări servicii nr. 9018 din 14 octombrie 2003. a contractului de cesiune cu reclamanta L. (Spitalul Clinic Judeţean Arad) solicitând obligarea acestuia din urmă pe cale judecătorească la: plata sumei de 344.T. 19 din contractul de prestări servicii se interzice în mod expres prestatorului să transfere obligaţiile asumate prin contract. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de către prestatorul de servicii este confirmată prin facturile emise de acesta în sumă totală de 344.5%/zi de întârziere. 76/COM/2011. Călin M. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pentru două luni consecutive potrivit art. – în calitate de prestator servicii. care nu au fost achitate de către beneficiarul pârât deşi au fost acceptate la plată. 3 din contractul de cesiune. în dosarul 3530/107/2010. Efecte – studiu de caz – Conf.C. a chemat în judecată pe pârâtul S. Prin sentinţa comercială nr. Condiţii. Prin cererea introductivă de instanţă. reclamanta arată că prestatorul M. i-a cedat creanţele respective prin efectul contractului de cesiune de creanţă nr.C.152.T.ionescu14@rdslink. actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. încalcă flagrant clauzele contractului de prestări servicii. dr. reclamanta L. încheierea de către M. să gireze sau să garanteze în vreun fel cu respectivul contract.J. conform obligaţiilor contractuale asumate.J.Cesiunea de creanţă. a fost respinsă ca nefondată cererea introductivă de instanţă.C. univ.

Călin M. COSTIN

lunar (în perioada 1 iulie 2009 – 1 decembrie 2010), pentru a se putea duce la îndeplinire din punct de vedere financiar contractul M.T. cu S.C.J.A., şi în perioada 1 august 2009 – 31 decembrie 2009 va achita salariile angajaţilor M.T. de la punctul de lucru de la S.P.J.A. Judecătorul fondului conchide că în realitate prin contractul de cesiune de creanţă au fost transferate reclamantei nu numai dreptul de creanţă al cedentului, ci parţial şi obligaţiile asumate de către acesta prin contractul de prestări servicii. 2. Împotriva acestei sentinţe reclamanta L.M. a declarat apel solicitând modificarea ei în totalitate în sensul admiterii cererii introductive de instanţă aşa cum aceasta a fost formulată. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia comercială nr. 88/2011, pronunţată la data de 30 septembrie 2011, în acelaşi dosar, a admis apelul declarat de către L.M. împotriva Sentinţei comerciale nr. 76/COM/2011, pronunţată de către instanţa de fond, şi pe cale de consecinţă a dispus admiterea în parte a acţiunii comerciale formulată de către L.M., cu consecinţa obligării S.C.J.A. la plata sumei de 344.152,66 lei reprezentând contravaloarea prestaţiilor efectuate de M.T. în temeiul Contractului de prestări servicii nr. 9018 din 14 octombrie 2003, precum şi penalităţi de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, cu privire la fiecare dintre facturile emise de către prestator, pe o perioadă de două luni consecutive, în conformitate cu art. 14 din contract. A fost respinsă cererea reclamantei apelante L.M. privind obligarea pârâtului-intimat la plata dobânzii legale, şi a dispus obligarea pârâtului-intimat S.C.J.A. la plata cheltuielilor de judecată solicitate de către apelanta L.M. În considerentele acestei decizii în esenţă reţine că: În condiţiile în care în textul contractului de cesiune încheiat între prestatorul de servicii M.T., în calitate de cedent, şi L.M., în calitate de cesionar, se prevede în mod expres faptul că obiectul contractului reprezintă creanţele pe care prestatorul cedent M.T. le are de primit în temeiul contractului de prestări servicii convenit cu beneficiarul S.C.J.A., este total fără acoperire susţinerea primei instanţe în sensul că prestatorul cedent M.T. a transmis reclamantei-apelante cesionarea obligaţiilor din contract. În absenţa unei prevederi contractuale exprese în acest sens, obligaţiile asumate prin contractul de prestări servicii au rămas în continuare în sarcina prestatorului cedent M.T., singurul obligat şi răspunzător pentru executarea acestora. Este de subliniat că prin art. 3 din contractul de cesiune de creanţă, cesionara L.M. îşi asumă faţă de prestatorul de servicii anumite obligaţii, acesta din urmă rămânând în continuare obligat şi totodată responsabil faţă de beneficiarul pârât S.C.J.A. pentru executarea obligaţiilor contractuale. Obligaţiile asumate de cesionară faţă de cedent vizau tocmai facilitarea acestuia din urmă de a-şi îndeplini în mod corespunzător obligaţiile pe care le avea faţă de beneficiarul S.C.J.A. În alţi termeni, prestatorul cedent obţine o finanţare din partea cesionarului pentru a-şi putea îndeplini în continuare obligaţiile faţă de beneficiar, fără ca cesionarul să îşi asume în felul acesta nici măcar indirect vreo obligaţie faţă de beneficiar. Aşa fiind, de vreme ce prestaţiile aferente contractului de prestări servicii au continuat să fie executate de către prestatorul iniţial al contractului iar nu de către cesionara apelantă, care a

JurisprudențĂ

76 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Cesiunea de creanţă. Condiţii. Efecte – studiu de caz –

preluat prin contractul de cesiune numai creanţele aferente contractului de prestări servicii nu se poate pune problema unui transfer, nici chiar parţial, al obligaţiilor asumate de către prestator. În aceste condiţii, conchid magistraţii din apel, în cauză este vorba despre o simplă cesiune de creanţă, respectiv despre transmiterea obligaţiilor pecuniare datorate de beneficiar prestatorului în favoarea cesionarei reclamante, iar nu de un contract de subînchiriere, transmitere (girare) sau de garantare a respectivului contract. Cât priveşte pretenţiile reclamantei apelante la plata dobânzilor aferente creanţei principale, Curtea de Apel Alba Iulia reţine că părţile au înţeles să stabilească sub forma unei clauze penale felul daunelor-interese sub forma penalităţilor de întârziere şi să limiteze cuantumul acestora la nivelul de 0,5%/zi pe două luni consecutive, situaţie în care acordarea dobânzii legale solicitată de către reclamanta L.M. excede voinţei părţilor la încheierea contractului, motiv pentru care acest capăt de cerere nu poate fi admis. 3. Împotriva acestei decizii comerciale ambele părţi au declarat recurs, reclamanta pentru respingerea solicitării de acordare a dobânzii legale, iar pârâtul S.C.J.A. invocând nelegalitatea întregii decizii civile date în apel. Prin decizia nr. 3641 pronunţată la data de 26 septembrie 2012 în dosar nr. 923/57/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge ca nefondat recursul declarat de către reclamanta L.M., şi totodată admite recursul declarat de către pârâtul S.C.J.A., modificând decizia comercială recurată în sensul că respinge apelul declarat de către reclamanta L.M. împotriva sentinţei comerciale nr. 76/COM/2011 a Tribunalului Alba, pe care o menţine în totalitate. În motivarea acestei decizii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie invocă următoarele considerente: Din analiza celor două contracte (contractul de prestări servicii şi contractul de cesiune de creanţă) rezultă fără îndoială că au fost încălcate obligaţiile asumate de către prestatorul cedent M.T., deoarece prin contractul de cesiune au fost cesionate reclamantei L.M. obligaţii referitoare la alocarea unor sume de bani pentru produse alimentare pentru a se duce la îndeplinire din punct de vedere financiar obligaţia asumată de prestatorul cedent faţă de achizitorul S.C.J.A., şi de asemenea pentru a se achita salariile angajaţilor prestatorului cedent care lucrează la punctul de lucru al pârâtului S.C.J.A. Aşa fiind, este evident că obiectul contractului de cesiune îl constituie nu numai cedarea creanţelor prestatorului faţă de achizitor, ci şi, parţial, cedarea obligaţiilor prestatorului faţă de achizitor, referitoare la plăţile pentru achiziţionarea de alimente şi plata salariilor, ceea ce evident echivalează cu o cedare parţială a obligaţiilor stipulate la art. 19 din contractul de prestări servicii. Este adevărat că reclamanta cesionară nu este parte în contractul de prestări servicii, dar la data încheierii contractului de cesiune de creanţă aceasta avea cunoştinţă că potrivit art. 19 din contractul de prestări servicii cedentul prestator nu era îndreptăţit să-i cesioneze nici măcar parţial obligaţiile pe care şi le-a asumat faţă de beneficiar. Art. 970 C. civ. consacră principiul executării cu bună-credinţă a oricărei convenţii, iar încheierea contractului de cesiune de creanţă echivalează cu încălcarea acestui principiu, respectiv cu încălcarea art. 970 C. civ.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 | 77 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

Călin M. COSTIN

Cât priveşte recursul reclamantei L.M., apreciază instanţa supremă, acesta nu mai necesită să fie analizat, întrucât prin menţinerea soluţiei de respingere a acţiunii având ca obiect plata contravalorii facturilor este evident că cererea accesorie privind dobânda legală este rămasă fără obiect. Hotărârile judecătoreşti prezentate pun în discuţie câteva probleme de drept pe care le vom analiza în cele ce urmează: 4. În doctrină[1] cesiunea de creanţă este definită ca fiind acel mijloc de transmitere a obligaţiilor care se concretizează într-un acord de voinţă contractual, în virtutea căruia creditorul (numit cedent) transmite voluntar (cu titlu gratuit sau cu titlu oneros) dreptul său de creanţă, în beneficiul altei persoane (numite cesionar) ce devine astfel creditor în locul lui şi dobândeşte dreptul de a încasa creanţa cedată de la debitor (numit debitor cedat). Ca natură juridică cesiunea de creanţă este un contract având ca părţi cedentul şi cesionarul. Debitorul cedat este terţ faţă de contract. Fiind un contract, cesiunea de creanţă trebuie să îndeplinească toate condiţiile de validitate ale contractului în general. Alături de acestea ea trebuie să îndeplinească şi condiţiile specifice operaţiunilor care se înfăptuiesc prin intermediul ei (precum vânzarea-cumpărarea, donaţia, darea în plată etc.). Orice creanţă indiferent care este obiectul ei poate fi transmisă prin cesiunea de creanţă. Astfel, pot fi cesionate creanţele izvorâte dintr-un contract de locaţiune, dintr-o promisiune de vânzare, creanţele viitoare, cele afectate de modalităţi etc. De regulă, sunt cesionate creanţele corelative datoriei de a plăti o sumă de bani afectate de un termen suspensiv. Creanţele ce au caracter pur personal sunt incesibile. S-a admis însă că pot fi cesionate pensiile de întreţinere acordate prin donaţie sau prin testament, atunci când în actul juridic de constituire nu au fost declarate expres neurmăribile. Contractul de cesiune de creanţă este un contract consensual, ceea ce face ca ea să fie valabil încheiată prin simplul acord de voinţă al părţilor. Debitorul cedat nefiind parte în contractul de cesiune, pentru valabilitatea operaţiunii nu este necesar consimţământul lui. Dacă în cazul cesiunii de creanţă cu titlu oneros nu este necesară îndeplinirea unor condiţii de formă privind actul juridic în sine, cesiunea de creanţă cu titlu gratuit fiind o donaţie este valabilă numai în măsura în care perfectarea ei se face cu respectarea condiţiilor de formă necesare pentru validitatea donaţiei. În raporturile dintre cedent şi cesionar, cesiunea de creanţă îşi produce toate efectele din chiar momentul încheierii contractului de cesiune. Ea devine însă opozabilă faţă de terţi numai dacă sunt îndeplinite formele de publicitate cerute în acest sens (notificarea cesiunii către debitorul cedat sau acceptarea, prin act autentic de către debitorul cedat a cesiunii realizate de cedent). Notificarea cesiunii către debitorul cedat are ca scop să i se aducă acestuia la cunoştinţă realizarea operaţiunii în sine, clauzele esenţiale ale contractului de cesiune precum şi persoana noului creditor. Notificarea menţionată este totodată de natură să asigure şi celorlalţi terţi posibilitatea cunoaşterii existenţei cesiunii. În cazul în care s-au făcut mai multe cesiuni succesive ale aceleiaşi creanţe, dobândeşte respectiva creanţă cesionarul care a făcut primul notificarea cesiunii către debitorul cedat. Pot face notificarea oricare dintre contractanţi (cedentul sau cesionarul). De regulă, notificarea este însă făcută de cesionar deoarece, pe de o parte, el este cel mai interesat în acest sens, iar pe de altă parte, legea nu impune cedentului obligaţia de a notifica. Publicitatea cesiunii mai poate fi îndeplinită şi prin acceptarea acestei operaţiuni prin înscris autentic de către debitorul cedat.
[1]

JurisprudențĂ

M.N. Costin, C.M. Costin, Dicţionar de drept civil de la A la Z, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, pp. 145-148.

78 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

dar nu garantează cesionarului şi solvabilitatea debitorului cedat. 7/2013 | 79 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acceptarea printr-un înscris autentic este valabilă chiar dacă nu a fost cunoscută de către cedent şi cesionar şi face opozabilă operaţiunea tuturor terţilor. se produce transferul dreptului de creanţă.). Dacă compensaţia a operat deja faţă de cedent. În armonie cu cele ce preced. la data: 20-11-2013. Transmiterea drepturilor creditorului în favoarea altei persoane care devine creditor în locul acestuia presupune o modificare a raportului juridic obligaţional şi se subsumează conţinutului sintagmei de transmitere a obligaţiilor. partenerii contractuali sunt liberi să încheie între ei orice convenţie permisă de lege şi totodată să stabilească modul de exercitare al drepturilor şi PANDECTELE ROMÂNE NR. În raporturile dintre părţi. ori dacă cesionarul a plătit pentru ea un preţ superior valorii sale nominale). împrumutul etc.ionescu14@rdslink. cedentul are obligaţie de garanţie faţă de cesionar. Efecte – studiu de caz – Dacă acceptarea este constatată printr-un înscris sub semnătură privată cesiunea de creanţă devine opozabilă numai faţă de debitorul cedat.Cesiunea de creanţă. În alţi termeni. nu şi faţă de ceilalţi terţi. Cedentul răspunde de existenţa actuală şi valabilă a creanţei şi accesoriile sale. de la cedent la cesionar. Totodată. iar nu şi obligaţiile asumate de acel creditor faţă de debitor în raportul juridic obligaţional din care s-au născut acele creanţe. 5. În armonie cu principiul libertăţii convenţiilor. donaţia. nu este îndreptăţită să opună cesionarului compensaţia legală pe care o putea opune cedentului pentru o creanţă a sa anterioară cesiunii. ut singuli. Se transmite păstrându-şi natura juridică. Acceptarea este valabilă şi când este făcută printr-un mandatar al debitorului cedat. Cesiunea de creanţă produce ca efect principal transmiterea dreptului de creanţă de la cedent la cesionar. Dacă debitorul a acceptat cesiunea făcută de creditorul său unei alte persoane. iar dacă cesiunea de creanţă se face cu titlu oneros. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. El nu va putea opune cesionarului compensaţia ce era în măsură să o opună cedentului pentru o creanţă născută împotriva acestuia după momentul notificării sau acceptării cesiunii. După îndeplinirea cerinţelor de publicitate ale cesiunii. ea produce şi efectele specifice operaţiunii juridice care se realizează prin intermediul său (ca de pildă vânzarea. Condiţii. cesiunea drepturilor de creanţă nu presupune în mod necesar şi o cesiune de datorie. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Efectele cesiunii de creanţă se manifestă în două planuri distincte. chiar şi atunci când această operaţie juridică nu este dublată şi de transmiterea obligaţiilor asumate de către creditorul cedent faţă de debitorul cedat. În raporturile faţă de terţi. garanţiile şi accesoriile cum acestea erau în patrimoniul cedentului şi îşi menţine valoarea nominală (indiferent dacă cesiunea este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. compensaţia se consideră rezolvată. afară numai dacă şi-a asumat în mod expres prin actul juridic al cesiunii o atare obligaţie. cesiunea de creanţă este opozabilă terţilor numai din momentul îndeplinirii cerinţelor de publicitate. Au calitate de terţi: debitorul cedat. schimbul. respectiv o transmitere către cesionar concomitent cu drepturile de creanţă şi a obligaţiilor corelative acelor drepturi pe care creditorul cedent şi le-a asumat faţă de debitorul cedat. chiar dacă respectivul mandatar nu se poate prevala de o procură constatată printr-un înscris autentic. alţi cesionari ai aceleiaşi creanţe şi creditorii cedentului.ro. c. debitorul cedat devine debitor exclusiv al cesionarului şi va putea face plata doar în mâna acestuia. obiectul cesiunii de creanţă îl formează în exclusivitate drepturile de creanţă pe care un creditor le are faţă de debitorul său.

J. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. De asemenea. 3 din contractul de cesiune. la fel ca şi responsabilitatea pentru corecta lor îndeplinire. obligaţiile pe care el le avea faţă de menţionatul spital.A. prin contractul de cesiune de creanţă i-au fost transferate reclamantei nu numai dreptul de creanţă al cedentului. care. Prin acest din urmă contract prestatorul de servicii M. au existat două raporturi juridice obligaţionale distincte generate de două contracte diferite. este de subliniat că obligaţia asumată de către L. 19 din contractul de prestări servicii.T. ea asumându-şi obligaţii numai faţă de cedent. a invocat această cesiune în memoriul de recurs ca fiind o încălcare a contractului de către prestatorul de servicii.C. la data: 20-11-2013. 9018 din 14 octombrie 2003. şi M. iar cel de-al doilea a fost stabilit între M. Această denaturare flagrantă a realităţilor dosarului constituie o gravă eroare de judecată comisă de instanţa supremă care a prejudiciat-o grav pe L. prin contractul de prestări servicii nr. adică M. Este vorba de stipulaţia de la art.J.T.000 lei lunar (în perioada 1 iulie 2009 – 1 decembrie 2010) pentru a se putea duce la îndeplinire din punct de vedere financiar contractul M.T. deci în mod greşit.C.J. conform celor mai sus arătate. debitor pentru prestaţii executate în favoarea acestuia din urmă.J.A.J. cu S. ci parţial şi obligaţiile asumate de către acesta prin contractul de prestări servicii. c. la fel de gravă. încălcând astfel interdicţia instituită prin art.J. din analiza conţinutului contractului de cesiune de creanţă la care ne referim nu rezultă că prin efectul acestuia cesionara şi-ar fi asumat anumite obligaţii faţă de S. faţă de cedentul M.T.A.C.T. avea cunoştinţă despre cesiunea de creanţă.P. că prin contractul de cesiune de creanţă prestatorul de servicii.C. În cazul dat. apreciind în mod greşit că aceste obligaţii şi le-ar fi asumat faţă de achizitorul debitor. JurisprudențĂ 6.C. Primul dintre acestea a fost stabilit între S. de la punctul de lucru de la S.000 lei lunar (în perioada 1 iulie 2009 – 1 decembrie 2010) pentru a se putea duce la îndeplinire din punct de vedere financiar contractul M...ionescu14@rdslink.. şi L. comisă de către instanţa supremă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine contrar realităţilor dosarului.A. şi în perioada 1 august 2009 – 31 decembrie 2009 va achita salariile angajaţilor M.T.T.A.C. Magistraţii din recurs conchid. 305 din 26 august 2009. prin acelaşi contract de cesiune privind plata salariilor pe o perioadă de 5 luni se referea la salariile angajaţilor M. de la punctul de lucru de la S. în mod cu totul incorect că.M. Pare de neînţeles că S. ar fi cesionat şi o parte din obligaţiile asumate de el faţă de achizitorul debitor S. 9018 din 14 octombrie 2003 au continuat să rămână în sarcina acestuia.) şi-ar fi transferat în sarcina lui L.J.J. obligaţii independente faţă de cel dintâi. constă în aceea că a interpretat greşit obligaţiile asumate de către cesionara L.M.M.M. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. nu rezultă nici că cedentul (M. În realitate.. COSTIN respectiv de executare al obligaţiilor ce revine fiecăruia dintre ei în raportul juridic obligaţional astfel stabilit. şi în perioada 1 august 2009 – 31 decembrie 2009 va achita salariile angajaţilor M. cesionarei L.C. prin contractul de cesiune de creanţă nr. Prin considerentele deciziei date în recurs. conform cu care reclamanta şi-a asumat obligaţia să aloce o sumă de bani pentru produsele alimentare în valoare de 25. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ .T.A. O altă eroare de judecată.A.T. în realitate.T. pe care a acceptat-o.. iar 80 | PANDECTELE ROMÂNE NR. cu S.ro. în schimbul unor prestaţii asumate de aceasta din urmă constând în obligaţia să aloce o sumă de bani pentru produsele alimentare în valoare de 25.C.A. a cedat creanţele sale faţă de S. Pe de altă parte.A.T.M.Călin M.M.. Respectivele obligaţii asumate de cedent prin contractul de prestării de servicii nr.J.

. 1 din contractul de cesiune unde se precizează că „M. 9018 din 14 octombrie 2003 faţă de S. iar prin faptul că S. aşa cum acestea sunt enumerate limitativ sub pct.J. Prin cesiune nu se naşte un nou raport juridic obligaţional.C.A. cu toate garanţiile şi accesoriile care o însoţesc în momentul încheierii contractului de cesiune.A. prin contractul de cesiune de creanţă nu au fost încălcate nici prevederile art.M. nu au format şi.M.J.A. au fost de circumstanţă.C.A. Regimul juridic general sau fiinţa obligaţiilor civile. p.T.J. îşi rezervase dreptul de a rezilia unilateral contractul în cazul în care prestatorul nu-şi îndeplineşte sau îşi încalcă anumite obligaţii asumate contractual. Ed. PANDECTELE ROMÂNE NR.J. c. şi le-a asumat prin contractul de prestări servicii nr. nu a înţeles să se prevaleze de acest drept putem conchide ca acesta din urmă niciodată nu a considerat că prestatorul şi-ar fi încălcat obligaţiile prin încheierea contractului de cesiune cu L.C.A. aveau dreptul de a cere rezilierea contractului cu daune-interese dacă s-ar fi simţit lezaţi în vreun fel de „comportamentul” partenerului contractual. 18. în contractul de prestări servicii încheiat între M. era prevăzută o clauză expresă.C. Efecte – studiu de caz – nu la angajaţii S. sub pct.C. cât şi M. cedează creanţele prezente şi viitoare de la S.A. Tratat de drept civil. În doctrină[2] s-a subliniat că prin efectul cesiunii de creanţă creanţa care se cedează rămâne aceeaşi cu excepţia schimbării creditorului originar cu creditorul subsecvent. Condiţii. nici nu puteau forma obiectul contractului de cesiune. a contractului de cesiune de creanţă. iar apărările în acest sens aduse de către S. ca o consecinţă a erorii materiale în care s-a aflat aceasta.C.2. Bucureşti. Mai mult.A. prin clauza de sub pct. 2006.T. Aşa fiind. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Pop. dar S.T. Beck. 7/2013 | 81 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.C. deşi a susţinut că prestatorul şi-a încălcat obligaţiile asumate prin respectivul contractul de prestării servicii prin perfectare cu L. prin care atât S. 970 C.ro.Cesiunea de creanţă.C.J. la data: 20-11-2013. totuşi nu a înţeles să uzeze de dreptul de a cere rezilierea contractului cu plata de daune-interese.J. începând cu data de 1 iulie 2009 până la data de 1 decembrie 2010”.J. 18. juridic.ionescu14@rdslink.T. obligaţia nesuferind nicio transformare. I. 11 din contractul. ci doar se schimbă titularul dreptului de creanţă.J.A.J. 224.H. ea păstrându-şi natura juridică originară. Vol. cesionarul are dreptul să pretindă să i se plătească toate dobânzile şi alte venituri ale creanţei care devin scadente la momentul cesiunii.C. eroare ce a determinat confuzia între cesiunea de creanţă care forma adevăratul şi exclusivul obiect al contractului de cesiune în discuţie şi cesiunea obligaţiilor asumate de cedent prin contractul de prestări de servicii menţionat. 19 din Contractul de prestări servicii care interzice cesiunea obligaţiilor. Obligaţii. Toate obligaţiile şi responsabilităţile pe care M. achizitorul S. care este clar determinat prin stipulaţia de la art.. [2] L. Dobândind creanţa aşa cum aceasta se află în patrimoniul cedentului. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | .. cesionarul are dreptul şi la dobânzile a căror scadenţă era împlinită la data cesiunii dar nu erau încasate de către cedent până la acea dată. C. şi nici art.A. mai sus menţionat. De altfel.. şi S. Tot astfel. civ. cum greşit se reţine în considerentele deciziei date de către instanţa de recurs.

2009 şi 11. g) şi i). pen. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. pen.2010 a infracţiunii de furt calificat. au fost contopite: măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată prin sentinţa penală nr. 209 alin. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . JurisprudențĂ 82 | PANDECTELE ROMÂNE NR.12.ionescu14@rdslink. 558/2012 ale Judecătoriei Cluj-Napoca şi pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr.ro. 558/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. Monica RODINA Curtea de Apel Cluj Prin sentinţa penală nr.2012 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca (nepubl. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. 800/2010 şi nr. art. 208 alin. 800/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată prin sentinţa penală nr. la data: 20-11-2013. b) C. (1) C.01. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca.2010. e) şi i) C. prevăzută de art. pen. În temeiul art. 41 alin. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (1) lit. pen.2010 – 28.06. Pentru a proceda la alegerea acestei măsuri. (1) C. după spargerea geamurilor portierelor cu o bujie.). a) şi la art. a sustras un aparat GPS şi un laptop din 2 autoturisme. inculpatul a fost condamnat la măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru săvârşirea în perioada de 18. precum şi a art. instanţa a dispus punerea în executare de îndată a măsurii internării într-un centru de reeducare luată faţă de inculpatul B. 800/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca. (1).01. (2). c. pen. (1) lit. pen. 208 alin. la datele de 06. 33 lit.11. Deducerea perioadei executate Jud.A. rămasă definitivă prin neapelare la data de 26. 30/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. instanţa de fond a reţinut că din fişa de cazier judiciar şi din situaţia juridică ale inculpatului următoarele: Prin sentinţa penală nr. C. raportat la art. Ca stare de fapt. S-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat au fost săvârşite în concurs cu faptele pentru care s-a dispus măsura educativă a internării într-un centru de reeducare prin sentinţele penale nr. 209 alin. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. pen. a măsurii internării într-un centru de reeducare pe o durată nedeterminată.E.E.. Adina Daria LUPEA Jud. 1335 din 20. pr. dar până la împlinirea vârstei de 18 ani. văzând şi dispoziţiile Deciziei nr.. dintre care s-a ales măsura educativă a internării într-un centru de reeducare până la vârsta de 18 ani. Monica RODINA Contopirea măsurilor educative cu pedepsele în cazul inculpaţilor minori.2010. (1) lit. s-a dispus luarea faţă de inculpatul minor B. 36 alin. În temeiul art. în sarcina inculpatului s-a reţinut că. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 490 alin. 104 C. (1) C. 99 şi urm. 85 alin.. pen. a art. pr. în temeiul art.A. a). măsura educativă a internării într-un centru de reeducare dispusă prin hotărâre. 3201 C. 101 şi al art. (1).Adina Daria LUPEA. În temeiul art. cu aplicarea art.05. art. 34 alin. cauzând un prejudiciu total de 4 500 lei.

(2) C. gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite. carenţe educative.. instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 110 C. c. 3201 C. (1). rămasă definitivă prin nerecurare la data de 06. pen. pen. 209 alin. modul şi împrejurările concrete ale comiterii acesteia. pen. (1) lit. pen. 109 alin. 3201 alin. dar şi specificul situaţiei sale sociale (familie destrămată. pr. La alegerea măsurii educative pe care a luat-o în cauză..10. a fost contopită măsura educativă aplicată minorului prin această sentinţă penală cu cea aplicată prin sentinţa penală nr. (1) lit. cu aplicarea art.ionescu14@rdslink. instanţa a ţinut cont de faptul că mustrarea şi libertatea supravegheată nu sunt suficiente pentru sancţionarea şi reeducarea minorului.. 99 alin. (de la 3 la 15 ani închisoare). (2) C. 800/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca. raţiune pentru care s-a procedat la alegerea celei mai potrivite dintre cele enumerate de art. 99 – art. pen.Contopirea măsurilor educative cu pedepsele în cazul inculpaţilor minori. pen.. (1).2009 a infracţiunii de furt calificat. cu aplicarea art. pr. corijându-se atitudinile neconforme cu regulile sociale. 7/2013 | 83 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 33 lit.). 41 alin. Prin sentinţa penală nr. pen. şi a art. pen. prevăzută de art.2012. 208 alin. b) C. pen. e) şi i) C. prevăzută de art. limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. i) C.. 3201 C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.10. pen. din autoturisme).ro. a). pen. art. (1) lit. cu aplicarea art. 99 alin. a art. (7) C. pe timp de zi. În temeiul art. frecventarea unui anturaj cu influenţe negative etc. art. pr. şi ale art. 99 alin. (1) C. 208 alin. (2) şi a art. supusă unor influenţe nefaste cărora adolescenţii nu sunt în măsură să le facă faţă. la data: 20-11-2013. a) C. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca.03. Analizând modalitatea de comitere a faptelor (singur. dificultăţi materiale şi financiare. inculpatul a fost condamnat la măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru săvârşirea la data de 14. şi a art. iar membrii familiei nu reprezintă un model pozitiv pentru minor şi nu reuşesc să-l supravegheze în mod eficient. 209 alin. şi unor nevoi sociale şi personale evidente – reeducarea acestora în vederea integrării cu uşurinţă în societate. 558/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca. rămasă definitivă prin nerecurare la data de 21. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | .2012. dar mai ales perioada de timp când au fost comise raportat la vârsta inculpatului (14-15 ani). stabilindu-se aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani. Prin sentinţa penală nr. Având în vedere circumstanţele reale şi personale. PANDECTELE ROMÂNE NR. pentru înlăturarea neajunsurilor izvorând din insuficienta dezvoltare a personalităţii acestora. Deducerea perioadei executate alin. 209 alin.2010 a infracţiunii de furt calificat. (2) lit. (2) C. precum şi persoana inculpatului. e) şi i) C.05. pen. instanţa de fond a ales să dispună în cauză măsura educativă a internării într-un centru de reeducare. a cărei executare a fost suspendată condiţionat pe un termen de încercare de 2 ani 6 luni. respectiv dispoziţiile părţii generale a Codului penal. 208 alin. 101 C. instanţa şi-a format convingerea că o măsură educativă ar putea răspunde cu succes imperativelor reeducării acestuia şi îndepărtării influenţei factorilor nocivi ai anturajului. (1). S-a mai reţinut că este de notorietate aspectul că răspunderea penală a minorilor se circumscrie unor prevederi legale speciale – art. pen. câtă vreme acesta avea deja la data săvârşirii faptelor un stil de viaţă bazat pe comiterea de infracţiuni. modificate prin aplicarea prevederilor art. pen. 72 C. În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul şi a modalităţii de executare a acesteia.. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea la data de 31. pen.

aplicându-se după caz dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau la recidivă”. dintre care s-a ales măsura educativă a internării într-un centru de reeducare până la vârsta de 18 ani. pen. La alegerea acestei sancţiuni ca fiind cea mai grea. în sensul că „suspendarea nu poate fi anulată ca efect al descoperirii celeilalte infracţiuni” în cazul condamnării la amenda penală sau la o măsură educativă ( F. pen. – măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată prin sentinţa penală nr. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. 85 alin.ionescu14@rdslink. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. – măsura educativă a internării într-un centru de reeducare dispusă prin prezenta sentinţă penală. În temeiul art. (1) C. Ca atare. În acest sens. Astfel.ro. 30/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. instanţa a luat în considerare şi efectele disproporţionate pe care le poate genera imposibilitatea anulării unei suspendări condiţionate a pedepsei chiar dacă sunt întrunite condiţiile legale ale concursului de infracţiuni – cu consecinţa menţinerii în cazier a unei condamnări la pedeapsa închisorii.Adina Daria LUPEA. în cuprinsul deciziei nr. conform cărora „Dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia. în continuare s-a analizat dacă în cauză se poate face aplicarea dispoziţiilor art. la data: 20-11-2013. Cu toate acestea. (1) C. 85 alin. este ca pentru noua infracţiune – cea care face obiectul judecăţii – să se fi aplicat pedeapsa închisorii.. una dintre condiţiile prevăzute de lege pentru aplicabilitatea dispoziţiilor art. a) şi la art. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. Caiete de Drept Penal – Contopirea măsurilor educative cu pedepse. 558/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. suspendarea condiţionată a executării pedepsei se anulează. – pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. (1) C. s-a apreciat că legiuitorul nu a avut niciun moment intenţia de a îngreuna situaţia inculpaţilor minori faţă de care s-a dispus aplicarea unor măsuri educative faţă de ceilalţi inculpaţi (minori sau majori) cu privire la care s-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea – deci care prezintă pericol social concret mai ridicat. Streteanu . (1) C. instanţa a luat în considerare în principal durata măsurii educative – pe durată 84 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost suspendată condiţionat pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni. 33 lit. pen. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . 85 alin. Monica RODINA JurisprudențĂ Întrucât executarea pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2008. Ed. în literatura de specialitate au fost exprimate şi puncte de vedere contrarii. au fost contopite: – măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată prin sentinţa penală nr. C. p. 42/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. în situaţia în care acelaşi inculpat ar comite o infracţiune în termenul de încercare al suspendării condiţionate (neanulate anterior) şi care ar conduce automat la revocarea acesteia şi la inaplicabilitatea dispoziţiilor deciziei nr.. (1) lit. raportat la art. văzând şi dispoziţiile Deciziei nr. pen. pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare. 120).H. c. 800/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca. XXX din 16 aprilie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a stipulat posibilitatea contopirii pedepselor cu măsurile educative aplicate unui inculpat minor – aspect nereglementat prin Codul penal – nu se prevede nicăieri în mod expres că pedepsele trebuie să fie executabile. 36 alin. 34 alin. În plus. pen. Beck. În consecinţă. în temeiul art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. b) C.

este discutabilă. Deducerea perioadei executate nedeterminată. pe care a casat-o doar cu privire la pedeapsa rezultantă şi rejudecând în aceste limite.] poate fi dispusă doar în condiţiile în care pentru infracţiunea care ar putea determina anularea suspendării se aplică pedeapsa închisorii. asumarea de responsabilităţi. conform Deciziei în interesul Legii nr. necesitatea respectării unor reguli stricte etc. 7/2013 | 85 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Prin decizia penală nr. pen. Curtea a constatat în urma verificării fişei de cazier judiciar a inculpatului că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. chiar dacă acesta a fost rezultatul aplicării unei măsuri educative. nu face trimitere la articolului 85 C. prin urmarea unor cursuri de şcolarizare. că pedeapsa închisorii este mai grea decât măsura educativă a internării într-un centru de reeducare. 34 şi art. Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. 85 C. precum şi dispoziţiile generale ale Codului penal referitoare la minori. aceea de 6 luni închisoare în regim de detenţie. dobândirea unei calificări.2010 la zi şi s-a constatat executată pedeapsa stabilită. pen. anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei [presupunând că instituţia anulării este aplicabilă şi minorilor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) C.Contopirea măsurilor educative cu pedepsele în cazul inculpaţilor minori. c. în condiţiile în care art. (2) C. XXX/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 490 alin. În temeiul art.E. În motivarea recursului. unde a fost propriu-zis privat de libertate. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . pen. În ceea ce priveşte însă contopirea măsurilor educative cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului s-a apreciat că se impune a se rectifica hotărârea atacată. XXX/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 1335/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca.A. la data: 20-11-2013. la consecinţele răspunderii penale ale acestora art. dispunându-se anularea formelor de executare emise în vederea executării măsurilor educative dispuse. pen. 85 C.ionescu14@rdslink.ro. În plus. S-a dedus din pedeapsa stabilită timpul executat în centrul de reeducare începând cu data de 11. şi ca urmare să se deducă timpul executat de către inculpat în centrul de reeducare.10. pen. că trebuie să se facă aplicaţiunea art. instanţa a dispus punerea în executare de îndată a măsurii internării într-un centru de reeducare luată faţă de inculpatul B. 85 C.) a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinţei penale nr. 237/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca. s-a arătat că aplicarea dispoziţiilor art. văzând şi dispoziţiile Deciziei în interesul legii nr. în urma contopirii pedepsei de 6 luni închisoare cu măsurile educative de internare într-un centru de reeducare i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea. deoarece potrivit art. până la împlinirea vârstei de 18 ani. pen. dispuse în primul rând în favoarea minorului. 1101 alin. iar nu şi atunci când faţă de inculpat se ia o măsură educativă. pen. s-a constatat că pedeapsa închisorii cu privare de libertate este în mod evident mai grea decât măsura PANDECTELE ROMÂNE NR. pr. De asemenea. Astfel. 36 C. dar şi modalitatea prin care se realizează scopul educativ al acesteia – prin internarea într-un centru de reeducare. criticând soluţia primei instanţe ca nefiind temeinică şi legală. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal. pen. însuşindu-şi în acest sens argumentele instanţei de fond. Pentru a pronunţa această hotărâre. s-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză. 100 C. dar şi cu posibilitatea de prelungire cu încă doi ani. 421/R/2013 a Curţii de Apel Cluj (nepubl. Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a învederat faptul că se impune constatarea.. privind anularea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentinţa penală nr.

Adina Daria LUPEA. acesta a fost sancţionat de şase ori pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Astfel. 36 alin. X/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.2011 a Judecătoriei Bacău. Monica RODINA educativă a internării într-un centru de reeducare[3]. 558/03. Curtea a analizat în primul rând consecinţele executării în regim de detenţie a unei pedepse cu închisoarea. problematica privind posibilitatea contopirii pedepselor aplicate minorilor cu măsurile educative în cazul concursului de infracţiuni a fost tranşată prin decizia în interesul legii nr. S-a considerat astfel că timpul executat într-un centru de reeducare este echivalent cu pedeapsa stabilită.10. la data: 20-11-2013. a reeducării sale şi a posibilităţii reinserţiei acestuia în societate. probleme care nu au fost clarificate prin lege sau printr-o decizie în interesul legii.”). deoarece durata acesteia este mai mare decât durata pedepsei închisorii (sentinţa penală nr. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . Concluzia aceasta se desprinde însă din cuprinsul deciziei nr. cu consecinţa punerii în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.) 86 | PANDECTELE ROMÂNE NR.ro. COMENTARIU Prezenta cauză ridică mai multe probleme legate de aplicarea prevederilor art. restricţiile presupuse de o astfel de executare.. echivalându-se oarecum măsura educativă cu o pedeapsă.10. în care instanţa supremă arată că pot face [1] În practică au existat şi alte soluţii contrare. nepublic. Pentru a conchide astfel. în cauză sunt aplicabile şi dispoziţiile art. pen. sancţionarea minorului fiind interpretată în primul rând în favoarea acestuia.2010 la zi. în acest caz şi de posibilitatea deducerii din pedeapsa închisorii a perioadei petrecute într-un centru de reeducare. ţinând seama şi de caracteristicile concrete ale acestei măsuri. după cum a reţinut şi instanţa de fond („Pe perioada internării în centrul de reeducare. precum şi intenţia legiuitorului care în alineatul doi al textului de lege invocat a statuat cu claritate că pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului. instanţa a statuat că inculpatul va executa măsura educativă ca sancţiune rezultantă mai grea. 36 C. fapt explicabil prin dificultăţile resimţite odată cu pierderea libertăţii şi cu necesitatea respectării unor reguli stricte. Curtea a mai apreciat că atâta vreme cât în conţinutul deciziei în interesul legii amintite se face referire la dispoziţiile art. c. în sensul că se impune deducerea din pedeapsa stabilită a timpului executat în centrul de JurisprudențĂ reeducare începând cu data de 11. În consecinţă. primele trebuie să fie executabile. pronunţată în recurs în interesul legii. XXX din 16 aprilie 2007 a ÎCCJ. pen. s-a considerat executată pedeapsa rezultantă stabilită şi s-a dispus anularea formelor de executare emise în vederea executării măsurilor educative. în sensul că procedând la contopirea pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării în centrul de reeducare. 34 C. (3) C. la acest moment.ionescu14@rdslink. pen. de faptul că deşi nu are regimul unei pedepse este totuşi restrictivă de libertate. Aceasta însă nu clarifică împrejurarea dacă. pentru a se putea proceda la contopirea pedepselor cu măsurile educative.

însă într-o deducţie logică aplicarea doar a art.ro.ionescu14@rdslink.). 36 alin. existând posibilitatea prelungirii cu încă 2 ani. Dacă pedeapsa aplicată în urma contopirii este mai mare decât perioada petrecută în centrul de detenţie. întotdeauna cea mai grea. (3) C. Pe de altă parte însă. 36 C. Decizia anterior evocată este în sensul că în cazul concursului de infracţiuni comise de un minor pentru care există hotărâri definitive de condamnare. În acest context. pedeapsa închisorii este. Deducerea perioadei executate obiectul contopirii doar pedepse executabile sau devenite executabile. fără a se face ulterior şi aplicarea art. Ca atare. aspect împărtăşit unanim în literatura de specialitate şi practica judiciară. astfel încât deducerea perioadei din centrul de reeducare apărea ca fiind o situaţie atipică. această ultimă perioadă se va deduce integral şi ca urmare această situaţie nu comportă nicio dificultate de aplicare a dispoziţiilor articolului 36 alin.Contopirea măsurilor educative cu pedepsele în cazul inculpaţilor minori. măsura s-ar fi luat până la vârsta de 18 ani. această durată intrând şi în autoritate de lucru judecat. care arată în mod expres că pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului. aceasta devine executabilă. pentru că. în cazul recunoaşterii hotărârilor străine de către instanţele româneşti. pen. dar şi de internare în centrul de reeducare.. pen. pen. În acest sens. (3) C. teoretic. exista în mod real posibilitatea ca inculpatul să execute măsura educativă până la vârsta de 20 de ani. opinia instanţei de fond care a stabilit gravitatea în funcţie de perioada de timp pe care inculpatul minor o are de petrecut în centru până la împlinirea vârstei de 18 ani contrazice prevederile art. indiferent de cuantum. pen. O altă problemă care se mai ridică este legată de faptul că în această situaţie era deja pusă în executare măsura educativă în baza sentinţei penale nr. pen. se va alege măsura care este cea mai grea. instituţie care în acest moment nu regăseşte în legislaţia română). se deduce inclusiv perioada executată în cazul arestului la domiciliu în alt stat. inculpatului i-ar fi fost mai favorabilă măsura educativă dispusă de instanţa de fond. aspect care semnifică că. într-o ordine graduală. (2) C. devine limpede că lacuna legislativă constă în lipsa oricărei reglementări cu privire la modul de echivalare a unei zile în centru cu o zi de detenţie (după modelul similar al echivalării orelor de muncă prestate în detenţie cu o zi din pedeapsa executată sau analog cu situaţia în care. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. PANDECTELE ROMÂNE NR. Aceasta deoarece textul Deciziei XXX a ICCJ face trimitere doar la prevederile articolului 34 C. 558 din 27 aprilie 2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca (nepubl. 34 C. c. pen. fiind de netăgăduit faptul că regimul de penitenciar este diferit de cel din centrul de reeducare. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Concluzionând în sensul că se impune şi aplicarea art. aceasta fiind în mod evident mai blândă decât pedeapsa închisorii. 7/2013 | 87 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ar lăsa lipsit de efect însuşi faptul contopirii şi sensul deciziei pronunţate în interesul legii. potrivit dispoziţiilor Codului penal.. la data: 20-11-2013. în cazul anulării suspendării condiţionate a executării pedepsei. În prezenta cauză însă perioada petrecută în centru depăşea cu mult durata pedepsei închisorii aplicată ca şi sancţiune rezultantă. definitivă în 21 mai 2012. 100 alin.. practic situaţia sa s-ar fi agravat în cazul aplicării măsurii internării într-un centru de reeducare. Deşi. atât timp cât toate infracţiunile comise de inculpatul minor sunt concurente este necesar să opereze contopirea pedepselor şi a măsurilor educative.

(3) C. Aceasta cu atât mai mult cu cât practica judiciară recentă a instanţelor judecătoreşti tinde înspre a examina mult mai atent situaţia infracţionalităţii juvenile. în scopul realizării unei reale şi eficiente reinserţii sociale a acestora.Adina Daria LUPEA. pentru a identifica standarde care să permită. ar fi recomandabilă ideea înfiinţării unei comisii în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor care să verifice condiţiile din centrele de reeducare în paralel cu cele din penitenciare. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . dispunând punerea în libertate a inculpatului. De lege ferenda.ionescu14@rdslink. acordând prioritate măsurilor educative faţă de pedepsele privative de libertate în cazul infractorilor minori. pentru ca decizia XXX/2007 a instanţei supreme să aibă o finalitate concretă în practică. În acest sens.. în cazul deducerii perioadei conform art. se impune însă reglementarea expresă a modalităţii de echivalare a perioadei petrecute în centru cu durata pedepsei executată în penitenciar de către inculpatul minor. instanţa de control judiciar a dedus perioada executată în centru şi a considerat executată pedeapsa rezultantă a închisorii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în opinia noastră. JurisprudențĂ 88 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. c. pen. 36 alin.ro. echivalarea perioadelor executate în fiecare din aceste două instituţii. Monica RODINA În aceste condiţii şi în lipsa unor reglementări exprese. într-o manieră echitabilă.

În recurs. S.A. (Trib. 304 pct.A.Acţiune în răspundere contractuală întemeiată numai pe un contract în condiţiile ..A. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. S. secţia comercială şi de contencios administrativ.. 7/2013 | 89 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. decizia nr. a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu intimata S. a dezvoltat şi expus prin cererea de recurs 4 motive de recurs vizând aspecte de nelegalitate şi netemeinicie a sentinţei recurate. civ.C. c. Prin sentinţa civilă nr. neanalizarea şi nepronunţarea instanţei de fond pe apărările invocate de pârâtă.A. Legal citată. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . a chemat în judecată pe pârâta R.R. Acţiune în răspundere contractuală întemeiată numai pe un contract în condiţiile în care raporturile contractuale dintre părţi sunt guvernate de două contracte care se suprapun în ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi av. să dispună admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei civile nr.A. pr. Iaşi. 12922/2009 pronunţată de Judecătoria Iaşi. 3041 C. motivând pe larg. 3041 C. a fost admisă acţiunea promovată de reclamantă.ionescu14@rdslink.C. interogatorii reciproce şi expertiză contabilă. la data: 20-11-2013.ro. 7245/2008. civ. solicitând obligarea acesteia la plata chiriei şi a penalităţilor de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – mai 2007 în baza contractului de închiriere încheiat la data de 1 martie 2000. irevocabilă) Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr. a formulat întâmpinare prin care a solicitat.R. pr.. În faţa instanţei de fond au fost administrate proba cu înscrisuri. legal citată. 145/2011. S. 7 şi 9 şi art. Loredana Manuela MUSCALU În situaţia în care raporturile contractuale dintre părţi sunt guvernate de două contracte care se suprapun în ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi. Intimata S. drd. T. reclamanta S.C. pentru a se putea stabili temeinicia pretenţiilor deduse judecăţii trebuie să se determine care dintre cele două contracte guvernează raportul contractual dintre părţi. Prin recursul înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi. T. în sensul respingerii acţiunii reclamantei-intimate. recurenta R. instanţa de recurs a constatat următoarele: Cel de al patrulea motiv de recurs este întemeiat urmând a fi admis recursul şi modificată sentinţa recurată în sensul PANDECTELE ROMÂNE NR.. recurenta a invocat prevederile art. T. Analizând probatoriul administrat şi reevaluând probatoriul administrat de prima instanţă. Al patrulea motiv de recurs viza greşita analiză a probatoriului administrat. Pe larg. 12922/2009 a Judecătoriei Iaşi. pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii. respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată. în limita motivelor de recurs invocate şi cele stabilite de art. părţilor le-a fost încuviinţată administrarea probei cu înscrisuri..

P. fără a se revoca convenţia de asociere în participaţiune..A.C.: – teren construit şi neconstruit în suprafaţă de 2. la data: 20-11-2013.. – linia de diagnosticare tip (.A. S. – cota parte din clădirea construită proprietatea indiviză a părţilor asociate. 90 | PANDECTELE ROMÂNE NR. La data de 4 iunie 2004 S.R.077..R.R..A.R. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . nr. aducea în asocierea în participaţiune: – teren construit şi neconstruit în suprafaţă totală de 2. S. T.. S. aducea în asociere: JurisprudențĂ – cota parte indiviză din clădirea construită amplasată în Mun. S. precum şi drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractul de închiriere din 1 martie 2000 şi actul adiţional din 1 noiembrie 2003. privind aceleaşi bunuri aduse în asociere de intimată.. Contractul de asociere în participaţiune nu a fost revocat de părţi şi nici nu a încetat să îşi producă efectele după încheierea contractului de închiriere la data de 1 martie 2000. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Din analiza actelor juridice anterior individualizate se constată că intimatareclamantă S. dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 11% din construcţia adusă în asocierea în participaţiune. La data de 14 februarie 2000. T.077 mp cu care S. SA prin simpla operaţiune de vânzare-cumpărare şi recumpărare a bunurilor aduse în asocierea în participaţiune către S. precum şi toate drepturile şi obligaţiile decurgând din asocierea în participaţiune.A. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. intimata S. spre deosebire de convenţia de asociere în participaţiune. S. str.86 mp teren construit şi neconstruit cu care intimata intrase în asocierea în participaţiune. intimata-reclamantă reuşind să impună recurentei penalităţi de întârziere care să depăşească valoarea sumei neplătite la termen şi un cuantum mai mare al profitului prin perceperea unei cote de 11% din profitul brut al R.R.A. – tehnică de calcul şi mobilierul necesar desfăşurării activităţii. a ajuns să închirieze către recurentă acelaşi bunuri pe care anterior în mod independent le adusese în asocierea în participaţiune. S.. iar intimata S.C. a intrat în asocierea în participaţiune încheiată cu recurenta.. prin act autentic de vânzare-cumpărare.L. cotă cu care intimata S. nr. T. şi S.R. .A.ro.R. care.ionescu14@rdslink. T. Iniţial părţile au încheiat la data de 22 martie 1996 o convenţie de asociere în participaţiune în baza căreia recurenta R..C. toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractul de asociere în participaţiune încheiat între recurentă şi intimată la data de 22 martie 1996.A. . S. a intrat în asocierea în participaţiune încheiată cu recurenta.A. str...C. c.C. S. prin operaţiunile juridice mai sus descrise.550 mp.A. aflată în co-indiviziune cu recurenta R. La data de 1 iunie 1998 contractul de asociere în participaţiune a fost modificat şi completat prin actul adiţional nr. SRL – succesoare în drepturi şi obligaţii a intimatei S.R. T. dotări PSI şi PM.A.) Olanda. S.A. S.A.L. – cota de 11% din clădirea construită. S.C. 1. P. dublată de încheierea unui contract de închiriere de către această societate comercială şi recurenta R. T. T. S.. Ulterior. prin contract autentic.C. ambele bunuri imobile amplasate în Iaşi.C. la data de 1 martie 2000 se încheie un contract de închiriere (între recurenta R. natura juridică a acestor contracte şi situaţia de fapt reliefată justificând soluţia ce va fi pronunţată.Loredana Manuela MUSCALU respingerii cererii de chemare în judecată având în vedere următoarele considerente: Raporturile contractuale dintre părţi au la bază două contracte care se suprapun în ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi. cesionează intimatei S. a vândut S.C.C. ulterior a răscumpărat aceste drepturi pe calea cesiuni) în baza căruia i se închiriază R.. SRL suprafaţa de 2. Iaşi.C.

S. aspect care rezultă din interpretarea lit.A.C.C.ro.C. – cauzele de încetare a contractului de închiriere au fost limitate la 2: acordul părţilor şi falimentul unui comerciant. 1. dar nu mai puţin de 4. S.. S. S. – chiria lunară era supusă renegocierii chiar în defavoarea recurentei R.C.C. cap.L. instanţa de recurs a constat că scopul încheierii contractului de închiriere de către intimatareclamantă S. (chiar prin intermediul S. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. a) cap. SA au fost închiriate celuilalt asociat.A. fără stabilirea unei sume minime. T.R. pentru a stabili pretenţiile reclamantei-intimate trebuie determinat care dintre cele două contracte guvernează raportul contractual dintre părţi. Caracterul leonin al contractului de închiriere din 1 martie 2000: Analiza clauzelor contractului de închiriere încheiat la data de 1 martie 2000 între S. care deţinea în proprietate indiviză 89% din construcţie şi desfăşura activitatea generatoare de profit.ionescu14@rdslink. T. – intimata-reclamantă a obţinut condiţii net mai avantajoase din punct de vedere financiar prin chiria stabilită şi modalitatea de determinare a penalităţilor de întârziere faţă de contractul de asociere în participaţiune (chiria s-a calculat prin raportare la profitul brut/lună prin aplicarea cotei de 11%.) a fost de a obţine un profit mai mare decât cel care îi revenea în baza contractului de asociere în participaţiune. X din contractul de asociere în participaţiune. S.A.R. De altfel..Acţiune în răspundere contractuală întemeiată numai pe un contract în condiţiile .A. 7/2013 | 91 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 1/1998. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. închirierea ulterioară a bunurilor aduse în asociere neconstituind o cauză de încetare a acestei convenţii.. şi recurenta R. S. recurenta R. la data: 20-11-2013.A. atâta timp cât acelaşi bunuri aduse în asocierea în participaţiune de intimata-reclamantă S. De asemenea.R. Faţă de aspectele anterior expuse. în baza celor două PANDECTELE ROMÂNE NR.R. S.A. X al contractului de asociere în participaţiune. în această situaţie contractul de închiriere reprezenta un act de dispoziţie ce trebuia încheiat în baza aprobării consiliului de administraţie şi în baza unui mandat în acest sens. S. în baza contractului de cesiune din 4 iunie 2004) relevă următoarele aspecte: – intimatei-reclamante S.C.R. niciuna dintre părţi neputând denunţa locaţiunea anterior îndeplinirii termenului de închiriere.A. în timp ce asocierea în participaţiune prevedea o cotă de participare de 10% din profitul net lunar înregistrat de R. – la data încheierii contractului de închiriere – 1 martie 2000 – persoana care a semnat contractul în numele recurentei nu a avut un mandat al consiliului de administraţie de a încheia un contract de închiriere pe 50 de ani. T.L. intimata-reclamantă a încercat să acrediteze ideea că prin contractul de închiriere practic a fost modificată natura juridică a contractului de asociere în participaţiune fără însă ca în contractul de închiriere să se prevadă acest aspect fără echivoc. T. în urma activităţii prestate. În consecinţă. nu-i mai reveneau în totalitate obligaţiile impuse prin contractul de asociere în participaţiune. T. prevede expres 5 cauze de încetare a asocierii. pretinsul acord de voinţă al asociaţilor în sensul încetării asocierii în participaţiune trebuie să fie expres şi să îmbrace forma unui înscris.A. c.A. Din analiza obligaţiilor asumate de intimatareclamantă S. (contract preluat de intimata S.R.R.C. iar penalităţile în cadrul asocierii nu puteau depăşi suma în raport de care se calculau). – obiectul contractului de închiriere este lovit de nulitate absolută întrucât la data încheierii acestuia bunurile închiriate sau cota parte din construcţie erau aduse în asocierea în participaţiune încheiată cu recurenta R.200 lei/ lunar.

.. 1/1998: Deşi pretenţiile reclamantei nu sunt fundamentate pe contractul de asociere în participaţiune se impune a se reliefa încetarea asocierii în participaţiune atât timp cât anterior s-a reţinut că doar acest contract produce efecte valabile între părţi şi nu contractul de închiriere. nr. Iaşi. str.. pretenţiile reclamanteiintimate sunt vădit neîntemeiate. şi nu din întreaga activitate desfăşurată de regie pe raza municipiului Iaşi.09 lei pentru diverse reparaţii.. aspect de natură a atrage nulitatea absolută a acestuia şi.A. .. iar S. din 24 noiembrie 2006 şi adresa nr. Mun. .2003 în care se arată că în perioada noiembrie 1999 – iunie 2002 R.A... dotări. S. din 6 decembrie 2006. . S. iar în cazul lunii noiembrie 2006 nu au fost individualizate debite restante. . La capitolul X lit. implicit.R.L.. Pe cale de consecinţă. verificări tehnice. reliefând netemeinicia pretenţiilor intimatei reclamante şi. .A. prin adresa nr.C. a contribuit în asociere doar cu suma de 654 lei reprezentând repararea învelitorii. în baza facturii fiscale nr. este în strânsă legătură cu venitul brut lunar realizat de punctul de lucru din str. X din contract. 2... 3.. să reliefeze caracterul neîntemeiat al pretenţiilor reclamantei derivând din contractul de închiriere.. nefăcând dovada vreunei participări la pierderi sau a modului în care a fost posibilă derularea asocierii în participaţiune în raport de problemele de spaţiu pe care le ridică activitatea R. şi reliefată de recurentă prin planşele foto depuse în dosarul de fond. igienizare.. Lipsa obligaţiei recurentei de plată a contravalorii chiriei pentru perioada noiembrie 2006 – mai 2007. .Loredana Manuela MUSCALU JurisprudențĂ contracte – asocierea în participaţiune şi închirierea – se constată că aceasta avea doar dreptul de a obţine profit fără a-şi asuma pierderi.C.217..A. III din contractul de închiriere) – cedarea folosinţei în schimbul plăţii unei sume de bani ori la punctul de lucru pretins închiriat regiei aceasta nu mai desfăşura activitate. din 4 decembrie 2006. S. e) din contractul de asociere în participaţiune părţile au convenit drept clauză de încetare a convenţiei „lipsa rentabilităţii asocierii”... a fost achitată intimatei-reclamante suma de 14..R. inclusiv a penalităţilor de întârziere: Dacă s-ar considera ca producând efecte valabile clauzele contractului de închiriere se constată că obligaţia de plată a chiriei de către recurenta R. T. P.A.R.I. . din . .R. la data: 20-11-2013. . scopul încheierii contractului de închiriere..A.. P. Iaşi. din 9 noiembrie 2006 şi ulterior notificat prin adresele nr. a cheltuit suma de 153. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ .84 de lei cu ordinul de plată nr.. implicit. str. nr. din 4 decembrie 2006.ro. .. fiind vădit eronate atât timp cât calculul profitului RAR a avut în vedere perioada decembrie 2006 – mai 2007 şi fără a avea în vedere doar punctul de lucru din mun. Iaşi.. Denunţarea contractului de asociere în participaţiune în baza clauzei prevăzute de lit. lipsa veniturilor realizate din activitatea R. Iaşi..R. Iaşi. e) din Cap.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la punctul de lucru din mun. Începând cu data de 20 noiembrie 2006 recurenta şi-a transferat activitatea într-un alt sediu din mun. concluziile raportului de expertiză întocmit de expert I. nr. caracterul neîntemeiat al cererii de chemare în judecată.. Pentru perioada din luna noiembrie 2006 în care recurenta a desfăşurat activitate la punctul de lucru din mun. acest mod de calcul fiind străin de scopul închirierii (Cap. contractul de închiriere are caracter leonin în raport de contractul de asociere în participaţiune a părţilor.. nr. În concluzie... Calea .R. fiind acela de a obţine un profit mai mare şi de a se exonera de răspundere. P. nr.. S.. str.ionescu14@rdslink. c.847. . fapt reliefat de recurenta R. această clauză putând 92 | PANDECTELE ROMÂNE NR. fapt comunicat intimatei-reclamante prin adresa nr.

pârâta a criticat soluţia instanţei de fond sub aspectul neanalizării raporturilor contractuale dintre părţi. Totodată. În ceea ce priveşte celelalte motive de recurs formulate au fost apreciate ca nefondate.A. se constată că prima instanţă a analizat în mod eronat probatoriul administrat. instanţa de fond a analizat acţiunea promovată numai prin prisma contractului invocat de reclamantă.R. T. pârâta a invocat ca mijloc de apărare nulitatea contractului de închiriere pe care reclamanta îşi întemeia pretenţiile. În cazul recurentei se constată că aceasta a notificat intimatei S.A. cu toate că raporturile contractuale dintre părţi erau guvernate de două contracte care se suprapuneau în ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi. T.Acţiune în răspundere contractuală întemeiată numai pe un contract în condiţiile . că între părţi există încheiate două contracte – unul de asociere în participaţiune şi unul de închiriere – care guvernează raporturile contractuale dintre părţi. Cu toate că din probatoriul administrat rezulta în mod cert că între cele două părţi există încheiate la data diferite două contracte – unul de asociere în participaţiune şi unul de închiriere – care se suprapuneau în ceea ce priveşte obligaţiile asumate de părţi şi natura juridică a acestora. şi a modificat sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii reclamantei S... ca neîntemeiată. Instanţa de recurs.R. În cuprinsul motivelor de recurs formulate. nu au fost reţinute faţă de considerentele expuse mai sus. judecătorul fondului reţinând fără temei o altă situaţie de fapt decât cea care rezultă din raportul contractual al părţilor. vizând legalitatea contractului de închiriere şi temeinicia sentinţei recurate. Reclamanta a înţeles să îşi întemeieze pretenţiile numai pe cel de-al doilea contract intervenit între părţi. Apărările expuse pe calea întâmpinării de către intimata S. S.A. T. 7/2013 | 93 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. S.. orice pretenţie ulterioară a intimatei-reclamante vizând participarea la profitul realizat de recurenta R. fi interpretată ca dând dreptul oricărei părţi de a denunţa unilateral contractul.C.ro. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . şi anume pe contractul de închiriere ale cărui prevederi îi erau mai favorabile. S. a admis recursul formulat de R. depunând în dosarul de fond în cadrul probei cu înscrisuri cele două contracte intervenite între părţi. instanţa de recurs a apreciat că în situaţia în care raporturile dintre părţi sunt guvernate de două contracte care se suprapun în ceea ce priveşte obligaţiile asumate şi natura juridică a acestora se impune pentru a se putea stabili PANDECTELE ROMÂNE NR. c. În raport de susţinerile părţilor şi probele administrate. de la această dată contractul de asociere în participaţiune încetând să producă efecte între părţi.A. COMENTARIU 1. Faţă de aspectele anterior analizate în ceea ce priveşte motivul al patrulea de recurs invocat de recurentă.C. Pe cale de consecinţă. . prin adresa nr.A.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. denunţarea unilaterală a contractului de asociere în participaţiune începând cu data de 1 ianuarie 2007.. la data: 20-11-2013. Pârâta a invocat în cuprinsul întâmpinării formulate în faţa instanţei de fond. este neîntemeiată.. din 4 decembrie 2006. nu şi prin prisma apărărilor formulate de pârâtă şi a probelor administrate.C.

prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . cât şi adaptarea contractului la noile condiţii. valabil la data încheierii contractului nu prevedea o durată maximă a locaţiunii.ionescu14@rdslink. care contract este valabil. În orice contract. Contractul de închiriere invocat de reclamantă a fost încheiat pe o perioadă de 50 de ani. adică atât prin prisma contractului de închiriere invocat de reclamantă în cuprinsul acţiunii promovate. la data: 20-11-2013. trebuie să existe un echilibru între drepturile şi obligaţiile asumate de părţi. în situaţia în care părţile înţeleg să încheie un contract de locaţiune pentru o perioadă mare de timp. atât încetarea contractului înainte de expirarea duratei pentru care a fost încheiat contractul. Totodată.ro. in extremis. În caz contrar. Codul civil din 1864. cât şi prin prisma contractului de asociere în participaţiune cu privire la care a stabilit urmare a analizei pe care a efectuat-o că poate produce efecte valabile între părţi. Instanţa de recurs a procedat la analiza temeiniciei pretenţiilor reclamantei prin prisma ambelor contracte intervenite între părţi. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. că acesta ar putea produce efecte valabile între părţi. în cuprinsul art. la solicitarea uneia dintre părţi. 1783. care nu poate fi mai mare de 49 de ani. instanţa de recurs a procedat la interpretarea clauzei privind preţul locaţiunii din contractul de închiriere invocat de reclamantă ca temei al pretenţiilor formulate. În prezent. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Loredana Manuela MUSCALU temeinicia pretenţiilor deduse judecăţii ca instanţa să analize. presupunând. ca urmare a modificării condiţiilor avute în vedere la încheierea sa. 2. există riscul ca executarea contractului să devină la un moment dat. Consideră că. 3. perioadă pe care o apreciem ca fiind nejustificat de mare având în vedere că nu se putea prevedea la momentul încheierii contractului toate schimbările care puteau să intervină pe parcursul timpului într-o perioadă atât de mare. se impune introducerea unor clauze contractuale care să permită. JurisprudențĂ 94 | PANDECTELE ROMÂNE NR. echilibru care trebuie să se menţină pe tot parcursul executării contractului. noul Cod civil reglementează durata maximă a locaţiunii. excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi. c. care dintre cele două contracte guvernează raportul contractual dintre părţi.

S. şi pârâta V. Prin decizia civilă nr. Oţelu Roşu şi V. civ. în esenţă. Oţelu Roşu. str. 1740/115/2008/a2.P. în calitate de cumpărător. în calitate de vânzător. S. civ. solicitând modificarea ei.R.ro. S. ulterior a respins cererea PANDECTELE ROMÂNE NR.L.L. 1477 din 19 septembrie 2012) Prin sentinţa civilă nr. în sensul admiterii cererii sale de anulare a contractului de închiriere. ceea ce nu poate duce automat la desfiinţarea locaţiunii.P. de vreme ce acesta din urmă a fost de bună credință la momentul semnării contractului.L. 1477 din 19 septembrie 2012. până în anul 2014.C. 191. 1442 C. Totodată.N. în situaţia menţinerii contractului. 121/JS din 1 martie 2012. pronunţată în dosarul nr. 613/3/3/1. pârâta S. P. top. judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Caraş-Severin a respins cererea de anulare a contractului de închiriere formulată de reclamanta S.A.L. înscrise în C. iar contractul nu este un act fraudulos. încheiat în dauna creditorilor. căruia în natură îi corespunde casă şi teren în suprafaţă de 348. T. ceea ce face imposibilă şi evacuarea pentru lipsă de titlu. s-ar crea un prejudiciu averii debitorului.50 mp. În contract. Caraş-Severin.R. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.C. potrivit art. În raporturile juridice intervenite între părţi.L. 1441 C.F. cu consecinţa revenirii bunului imobil. în contradictoriu cu pârâtele S.P. 1740/115/2008/a2. 2649 din 20 iulie 2007. întrucât în mod greşit judecătorul-sindic.R. situate în localitatea Oţelu Roşu. M S.A. P. Practicianul nu a făcut dovada că. Oţelu Roşu este terţ de bună-credinţă.D. Reşiţa.P. 121/JS din 1 martie 2012.C. Locatar de bună-credință C. Pentru a decide astfel instanţa de control judiciar a reţinut că. în contradictoriu cu pârâtele-intimate S.C. secţia a II-a civilă. nr.L. nr. S.A.C. decizia civilă nr. Oţelu Roşu. R. T.R. Locatar de bună-credință Contract de închiriere. cumpărătorul este dator să respecte locaţiunea făcută înainte de vânzare.Contract de închiriere. S. Apel Timişoara. pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. c. nr. la data: 20-11-2013. În aceste condiții trebuie respectată locaţiunea intervenită.C. M S.ionescu14@rdslink.. R. părţile semnatare nu au prevăzut desfiinţarea lui din cauza vânzării.R. S.C. 1899 Contractul de închiriere încheiat între un proprietar aparent și locatarul de bună-credinţă trebuie să fie menţinut.L. Reşiţa. Oţelu Roşu.D.D. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs S.. conform art. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S. T. autentificat de B. dacă locatorul vinde bunul închiriat.R. Proprietar aparent. recurentul a susţinut că sentinţa tribunalului este nelegală şi netemeinică. civ. cu toate că prin sentinţa comercială nr. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . Lichidatorul nu a solicitat desfiinţarea contractului de închiriere pentru nerespectarea clauzelor contractuale şi nu a reclamat nerespectarea convenţiei de către chiriaş.: art. Proprietar aparent. P. Curtea de Apel Timişoara a respins recursul lichidatorului judiciar al debitoarei S. (C. 7/2013 | 95 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 1525 Ohaba Bistra. menţionând doar faptul că valoarea chiriei este modică. din Caransebeş sub nr.C. În motivare s-a arătat că cererea practicianului nu este întemeiată având în vedere că locaţiunea a fost încheiată pe durată determinată. 598/JS din 24 iunie 2010 a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între debitoarea S. jud.R. declarat împotriva sentinţei civile nr. Oţelu Roşu şi V.P.R.L.

C. Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, decizia civilă nr. 1477 din 19 septembrie 2012

de anulare a contractului de închiriere încheiat la data de 1 februarie 2009, înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Oţelu Roşu sub nr. 32 din 16 februarie 2009, deşi acesta din urmă este un act subsecvent primului contract, care a fost deja anulat pe cale judiciară, şi este încheiat de un neproprietar. Curtea a constatat, contrar celor susţinute de lichidatorul judiciar, că în mod judicios prima instanţă a respins cererea de anulare a contractului de locaţiune, criticile practicianului fiind neîntemeiate. Astfel, unul dintre principiile efectelor nulităţii actului juridic civil, alături de retroactivitatea efectelor nulităţii (în sensul că efectele nulităţii se produc din momentul încheierii actului juridic) şi repunerea părţilor în situaţia anterioară – restitutio in integrum (care se realizează prin restituirea prestaţiilor efectuate în temeiul actului juridic anulat), este şi principiul anulării, atât a actului juridic iniţial, cât şi a actului juridic subsecvent – resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Potrivit acestei din urmă reguli de drept, care priveşte efectele nulităţii faţă de terţi, anularea (desfiinţarea) actului juridic iniţial (primar), atrage şi anularea actului juridic subsecvent (următor), datorită legăturii lor juridice. Doctrina de specialitate a subliniat faptul că principiul analizat este o consecinţă firească atât a celorlalte două principii ale efectelor nulităţii, cât şi a principiului nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet), în sensul că, dacă prin anularea actului juridic iniţial se desfiinţează dreptul transmiţătorului din actul juridic subsecvent (şi care a fost dobânditorul dreptului în actul juridic iniţial), înseamnă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul respectivului drept. Cu toate acestea, sunt situaţii în care se impune primirea unor excepţii de la regula JurisprudențĂ

mai sus arătată, în sensul că pentru anumite raţiuni, anularea actului juridic iniţial nu atrage şi anularea actului juridic subsecvent, ci cel din urmă este menţinut, deşi se află în strânsă legătură cu actul juridic desfiinţat. În alte cuvinte, chiar dacă anularea actului juridic primar are drept consecinţă desfiinţarea dreptului care a fost constituit sau transmis prin intermediul său, totuşi, rămâne în fiinţă actul juridic încheiat ulterior de una dintre părţile actului juridic primar cu un terţ şi în legătură cu dreptul dobândit prin actul iniţial, odată cu actul juridic subsecvent menţinându-se şi dreptul dobândit de terţ în temeiul acestuia. Asemenea excepţii se întemeiază, fie pe principiul ocrotirii bunei-credinţe a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros, fie pe necesitatea asigurării securităţii şi stabilităţii circuitului civil. În prima ipoteză se încadrează şi contractul de locaţiune încheiat pe o durată de cel mult 5 ani (aşa cum este cazul în speţă, părţile convenind ca termenul închirierii să fie de 5 ani, din data de 1 februarie 2009 şi până la 31 ianuarie 2014), situaţie în care locaţiunea este considerată a fi un act juridic de administrare, contractul de închiriere fiind menţinut chiar dacă s-ar desfiinţa, cu efect retroactiv, titlul locatorului, cu condiţia ca locatarul să fi fost de bună-credinţă. Este fără putinţă de tăgadă că odată ce hotărârea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare al imobilului a rămas irevocabilă, bunul înstrăinat se reîntoarce, cu caracter retroactiv, în patrimoniul vânzătorului. Însă, este de principiu, că buna-credinţă a locatarului, care a închiriat pe o durată de cel mult 5 ani de la locatorul cumpărător acest imobil, trebuie ocrotită şi, ca urmare, justifică menţinerea unei situaţii create de un act juridic care a fost desfiinţat din motive care nu îi sunt imputabile părţii ce a fost de bună-credinţă. Intimata S.C. P. S.R.L. Oţelu Roşu ocupă imobilul căruia în natură îi corespunde casă

96 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Contract de închiriere. Proprietar aparent. Locatar de bună-credință

şi teren în suprafaţă de 348,50 mp, înscrise în C.F. nr. 15 (…) nr. top. 613/3/3/1, situate în localitatea Oţelu Roşu (…) jud. CaraşSeverin, ce formează obiectul litigiului, în temeiul contractului de închiriere încheiat la data de 1 februarie 2009 cu pârâta intimată V.D.A., înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Oţelu Roşu sub nr. 32 din 16 februarie 2009, care, la acea dată, îl deţinea în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu debitoarea S.C. T. S.R.L. Oţelu Roşu, în calitate de vânzător, şi care a fost autentificat de B.N.P. R. din Caransebeş sub nr. 2649 din 20 iulie 2007. Faţă de cele de mai sus, contractul de închiriere a cărui nulitate se cere de către lichidatorul

judiciar a fi constatată, contract încheiat cu un proprietar aparent, trebuie să fie menţinut şi să-şi producă în continuare efectele, de vreme ce reclamantul-recurent nu a dovedit că pârâta-intimată S.C. P. S.R.L. Oţelu Roşu ar fi fost de rea-credinţă la momentul semnării contractului (ştiut fiind faptul că bunacredinţă se prezumă, cel care invocă reauacredinţă trebuind să o dovedească), pentru locatar instanţele de judecată fiind datoare să recunoască contractului de închiriere, încheiat între fostul proprietar, chiar aparent, şi chiriaş, aceleaşi efecte ca şi unui contract ce ar fi fost perfectat cu proprietarul real şi să respecte locaţiunea intervenită, ceea ce face imposibilă şi evacuarea pentru lipsă de titlu.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 | 97 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 . c.MERIDIANE JURIDICE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. la data: 20-11-2013.

prin comanda: #2077 .ro. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.ionescu14@rdslink.

la data: 20-11-2013. Dar opţiunea părţilor nu se materializa exclusiv printr-o manifestare explicită de voinţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în realitate. iar căsătoria confesională nu este echivalentă cu cea civilă şi nu desemnează în mod explicit legea aplicabilă. 21. de forma de manifestare a alegerii regimului juridic aplicabil şi de forma contractului propriu-zis. în speţă. conform Convenţiei de la Haga din 14 martie 1978 Alegerea legii aplicabile regimului matrimonial trebuie. casată prima dată la data de 12 noiembrie 2009. art. întemeindu-şi soluţia tocmai pe lipsa acestei opţiuni. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . în condiţiile în care Curtea de Casaţie a trebuit să reamintească această regulă. regimul matrimonial al soţilor este supus legii naţionale desemnate de soţi înainte de căsătorie. a fost respinsă. elementară totuşi. în condiţiile soluţiilor prevăzute de Convenţia de la Haga. cererea părţilor. Amintim că această Convenţie se aplică în Franţa pentru toate căsătoriile încheiate după 1 septembrie 1992. 11 din aceasta. pentru Curtea de Casaţie. implică supunerea voluntară faţă de un regim separatist. ocazia de a reconfirma soluţiile de principiu propuse de către Convenţia de la Haga din 14 martie 1978 privind legea aplicabilă regimurilor matrimoniale. Curtea ar fi trebuit să constate aplicarea legii siriene sau a dreptului canonic creştin-ortodox. înalta jurisdicţie precizând. în aplicarea Convenţiei din 1978. dacă soţii au ales sau nu legea aplicabilă regimului lor matrimonial. să facă obiectul unei stipulaţii exprese sau să rezulte în mod neîndoielnic din dispoziţiile unui contact de căsătorie. (Cass.ADN-ul.. 12-16633) Hotărârea comentată a constituit. dar şi din aprecierea instanţei de fond a elementelor precise ce determină un ataşament faţă de o anumită reglementare. deci. iar căsătoria confesională este echivalentă contractului de căsătorie şi. de doi soţi căsătoriţi în Siria în 1995. proba perfectă? Nicidecum! Franţa: Căsătoria confesională nu se supune reglementărilor privind alegerea legii aplicabile regimului matrimonial. c. judecătorul va cerceta şi va determina legea de PANDECTELE ROMÂNE NR. pe considerente relative la determinarea regimului matrimonial şi prestaţia compensatorie. unul dintre aceste indicii fiind locul în care s-a stabilit primul domiciliu conjugal. Această precizare nu este inutilă. încă o dată. după ritul creştin ortodox. când s-a pronunţat pentru prima dată în speţa de faţă. 3. 19 Décembre 2012. no. arătând că domeniul de aplicare al Convenţiei de la Haga a fost stabilit prin art. 7/2013 | 101 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Fără a surprinde pe nimeni. Trei motive au fost invocate. care au divorţat printr-o hotărâre din 11 decembrie 2007. condiţiile de formă şi de fond ale alegerii legii aplicabile regimului matrimonial. În condiţiile în care că este vorba.ionescu14@rdslink. A arătat că. Soţul a atacat hotărârea în privinţa faptului că s-a reţinut că regimul matrimonial aplicabil soţilor este cel al comunităţii legale franceze. prin aplicarea Convenţiei de la Haga din 14 martie 1978. întemeiată pe art. 1er civ. Soluţia jurisprudenţială tradiţională era de a supune regimul matrimonial al soţilor legii de autonomie. Este vorba. 4 şi art. Astfel. Situaţia de fapt a cauzei este simplă şi foarte comună în materie.ro.

7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. că sub imperiul sistemului anterior. Astfel. sau conform dreptului canonic creştin-ortodox. 3 al Convenţiei. Dacă principiul autonomiei degajat din jurisprudenţa franceză este păstrat prin art. în lipsa unei manifestări exprese a alegerii legii aplicabile. precum şi prin hotărârea anterioară. În această privinţă. meridiane Juridice Se pare. cel puţin în sensul legii siriene. În lipsa acestei manifestări de voinţă. acest „contact de căsătorie” ar fi putut servi drept indiciu în sensul identificării legii de autonomie şi a voinţei tacite a soţilor de a supune regimul matrimonial legii siriene sau dreptului canonic creştin-ortodox. Art. astăzi. acesta nu se aplică decât în cazul unei manifestări exprese de voinţă a soţilor. în ciuda vechimii sale. Această soluţie nu mai este. fără a preciza legea aplicabilă. 11 al Convenţiei este neechivoc: „desemnarea legii aplicabile trebuie să facă obiectul unei stipulaţii exprese sau să rezulte în mod neîndoielnic din dispoziţiile contractului de căsătorie”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. care poate fi identificat fără dificultate ca fiind cel francez. Hotărârea din 19 decembrie 2012 aduce anumite precizări asupra unor dificultăţi ce se pot pune în cazul aplicării Convenţiei de la Haga. legea primei reşedinţe comune a soţilor va determina regimul matrimonial. cei doi soţi locuind împreună în Franţa începând cu 1974. nu face decât să confirme condiţiile impuse de Convenţia de la Haga din 1978.ro. legea aplicabilă este cea a primei reşedinţe comune a soţilor. Ceea ce ne arată că stăpânirea acestui instrument nu este încă deplină. exact ceea ce lipsea în cazul de faţă. Curtea a reţinut că „contractul de căsătorie” nu desemnează decât autoritatea religioasă care a celebrat căsătoria. reclamantul vrut să arate că căsătoria confesională este echivalentă cu una civilă. care prevede că. prin această hotărâre.ionescu14@rdslink. pronunţată în aceeaşi cauză. mai precis art. sub imperiul Convenţiei de la Haga. nu este suficientă o desemnare tacită. c. din care cel mai important era situarea domiciliului conjugal. opţiunea în sensul legii aplicabile ne putându-se manifesta decât în mod expres. Curtea aplică soluţiile propuse prin Convenţia din 1978.Meridiane juridice autonomie pe baza unui număr de indicii. la data: 20-11-2013. la şapte zile de la încheierea căsătoriei. 4. căsătoria confesională ne fiind echivalentă cu exprimarea opţiunii exprese asupra legii aplicabile regimului matrimonial. În virtutea acestei reguli. 102 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în lipsa alegerii regimului juridic aplicabil regimului matrimonial. în special în privinţa formei pe care trebuie să o aibă alegerea legii aplicabile. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . în acelaşi timp. aplicabilă decât căsătoriilor încheiate înainte de 1 septembrie 1992. Dar. Înalta jurisdicţie.

şi. Ar fi superfluu să reamintim. din care redăm pasajele semnificative. regimul juridic al bunurilor aparţinând cuplurilor este caracterizat. acesta se destramă nu pentru cauză de moarte. dar şi în timpul vieţii: căsătoria. Această noţiune este caracterizată atât prin diversitate. pe cale contractuală. astăzi. 7/2013 | 103 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. să stabilească regimul juridic al bunurilor sale? Răspunsul presupune o prealabilă precizare a semnificaţiilor celor trei concepte fundamentale. aici. pactul civil de solidaritate. Nu numai deoarece plasamentele în bani sau valorile mobiliare s-au dezvoltat (în special prin contractele de asigurare de viaţă. în fine. Se cunosc profundele transformări pe care le-a cunoscut noţiunea de patrimoniu de-a lungul timpului. astăzi. încadrat de o serie de reguli disparate. Bunurile. printr-o mare libertate contractuală. rodat. dar de către alţii – respectiv heterosexualii – decât cei pentru care a fost instituit. Pe de o parte. precis.Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez Precum ilustra evoluţie a diferitelor forme matrimoniale. bunurile mobile ocupă un loc mai important ca niciodată. prin divorţ. din ce în ce mai frecvent. în legislaţia franceză.ro. constituite în euro sau în unităţi de cont. c. în temeiul cărora există uniunile libere. vrem să subliniem faptul că. o atenţie sporită. dar şi pentru că instrumentalizarea PANDECTELE ROMÂNE NR. cum pactul juridic de solidaritate (PACS) a răsturnat toate previziunile celor care îl condamnau: departe de a cunoaşte soarta funestă anunţată de aceştia. prin fragilitate. Această libertate solicită din partea practicienilor. cât şi fragilitate. În ceea ce priveşte cuplul. concubinajul.ionescu14@rdslink. Edition spécialisée. şi aceasta se susţine de mult timp. concubinajul. deci pe cale judiciară. ce beneficiază de un statut complet. O reuşită sinteză a situaţiei în domeniu o realizează profesorul universitar Michel Grimaldi (Panthéon-Assas (Paris II) în articolul „Les biens du couple”. printr-un simplu „adio” sau printr-un mai prudent „la revedere”. trei formule conjugale: căsătoria. Cuplul. în activitatea lor de consultare. deşi în urmă cu aproape 40 de ani. PACS. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. astăzi. legea nu recunoştea decât căsătoria şi ignora aproape cu desăvârşire concubinajul. şi aceasta în privinţa fiecărei etape a vieţii de cuplu. prin rezilierea unilaterală sau convenţională. este frecvent utilizat. vendredi 29 – samedi 30 mars 2013. ea oferă. ce se bucură de un regim juridic mai puţin complet. Cum ar putea un cuplu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . care reprezintă forma de plasament preferată a francezilor). mai puţin verificat în practică. Diversitatea se exprimă prin faptul că. publicat în Gazette du Palais.

în special provenite din muncă. Şi dacă ne raportăm la regimul matrimonial al comunităţii de bunuri.Michel GRIMALDI societăţii. sau a copiilor majori. şi obiectul contractului de căsătorie: contract care. francez). statutul soţilor a fost profund liberalizat: – din imuabilitatea convenţiilor matrimoniale. care se referă. civ. şi capitaluri (achiziţii. Astfel. Această evoluţie merită a fi revelată mai ales în ceea ce priveşte contractul. se opun acesteia. în situaţia din urmă. principiul imuabilităţii regimurilor matrimoniale le plasează sub regimul ales (mai mult sau mai puţin conştient. 1134 C. în condiţiile regimurilor matrimoniale). de la acel moment. desigur. a provocat „mobilizarea imobilelor” deţinute prin intermediul societăţilor civile. şi aceasta deoarece soţii nu au dreptul să contracteze decât o singură dată. provine din categoria contractelor de organizare şi de colaborare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. – convenţiile de lichidare anticipată a regimului matrimonial. Acesta este. veniturile rămân proprietatea exclusivă a partenerului care le-a perceput. În al doilea rând. apropiat de cel al bunurilor proprii asupra cărora fiecare soţ are o stăpânire exclusivă: cel care le percepe poate dispune de ele. dar şi încurajate. pentru a relua distincţia doctrinală devenită clasică. Cunoaştem cât de mult au evoluat lucrurile. în condiţiile în care cele având drept obiect bunuri mobile nu se supun aceluiaşi regim juridic precum cele care privesc imobilele. În al treilea rând. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . fiind vorba de un regim legal) până când moartea sau decesul îi va despărţi. sau în caz de PACS. o separare majoră a apărut în dreptul matrimonial al familiei între venituri. înţeleasă nu ca mijloc de acţiune comună. cel puţin dacă vizează bunuri prezente). în mod profund.ro. să încheie o nouă serie de convenţii de natură a tulbura funcţionarea regimului matrimonial. sau unul care stabileşte o separaţie a bunurilor. pe care libertatea convenţiilor matrimoniale îl concepe ca fiind asociativ. Totuşi. Pe de o parte. şi nu a contractelor de schimb. dar se supun unui regim special. sunt nu numai permise. dacă schimbarea de regim îi defavorizează şi. – convenţiile între soţi au fost autorizate (vânzări şi societăţi) sau normalizate (eliminarea liberei revocări a donaţiilor între soţi. sau îi obligă să se supună exclusiv unui regim derogator de la dreptul comun: interzicea vânzării între soţi. în timpul procesului de divorţ. Pe de altă parte. în cazul căsătoriei. şi numai achiziţiile sunt susceptibile a fi supuse regimului de indiviziune pe care l-au adoptat cei interesaţi. că veniturile sunt comune şi au vocaţia de a fi partajate. El permite soţilor să-şi înzestreze „societatea conjugală” cu un regim patrimonial. în fapt. meridiane Juridice 104 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ar fi abuziv să apreciem că un principiu general al libertăţii contractuale a inspirat regimul juridic al bunurilor soţilor. dar ca o simplă tehnică de deţinere a activelor. legea le interzice. În primul rând. Acest tratament diferenţiat al veniturilor se înscrie într-o politică de protecţie a libertăţii şi a independenţei liber-profesioniştilor. constatăm. odată ce s-au căsătorit. ce stabileşte comunitate sau o asociere a achiziţiilor. nu mai rămâne decât un episodic control judiciar în prezenţa copiilor minori. interzicerea convenţiilor de lichidare prin consimţământ reciproc se conjugă pentru a interzice în mod riguros orice convenţie prin care soţii ar fi intenţionat să lichideze regimul matrimonial în timpul procesului de divorţ. celor ale partenerilor. celor ale soţilor. Contractul a avut întotdeauna rolul său în stabilirea raporturilor patrimoniale în cadrul cuplului. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. prin consecinţă. libera revocabilitate a donaţiilor între soţi (sustragere de la regula fundamentală a irevocabilităţii ordinare a contractelor prevăzută la art. c.ionescu14@rdslink. pentru totdeauna.

parteneri sau concubini nu reprezintă un act încheiat între doi străini. un contract între soţi. De asemenea. Şi cum evenimentele se precipită. astăzi. o repliere a ordinii publice. A devenit. asupra patrimoniilor altfel structurate sau compuse decât înainte. 7/2013 | 105 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. ale drepturilor de revenire. Aici. convenţiile ordinare adoptate în timpul vieţii comune şi convenţiile de lichidare patrimonială. poate face loc abuzului de încredere. Aceasta explică. care poate fi violentă. la formare. Şi acolo unde. astfel încât dorinţa de libertate poate provoca consecinţe iraţionale. unor aranjamente sau impacienţe periculoase. acolo unde nu mai este supravegheată (care este acum tendinţa generală. Totuşi. i se propune cuplului. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . atrăgându-l spre raţionalitatea economică. o nouă asociere patrimonială care nu se supune niciunei imuabilităţi şi care le lasă o largă libertate contractuală. PANDECTELE ROMÂNE NR. de la interesul general la interesele particulare. fiind exercitată sub controlul judecătorului. se cerea ca o anumită dispoziţie să se conformeze unei norme de ordine publice. astăzi se verifică dacă aceasta încalcă sau nu drepturile fundamentale.ionescu14@rdslink. care are misiunea de a omologa convenţiile rezultate din aceasta. unii autori subliniază cu claritate pericolele acestei contractualizări. la libertate. deoarece este mai uşor să se sustragă o convenţie controlului judecătoresc decât să se extindă acest control). de pactul de solidaritate sau de o convenţie de concubinaj. Căci. Permisivitatea morală a anilor 1970 şi liberalismul economic al anilor 1980-1990 au produs împreună un efect sinergic care a dus.Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez Pe de altă parte. astfel. contractul nu reprezintă un instrument al libertăţii. dar drepturile fundamentale intră pe fereastră. să nu ne lăsăm. convenţii ce pot fi calificate drept mixte. în timpul existenţei şi la dizolvare. la data: 20-11-2013. totuşi. banal a evidenţia un declin. despărţirea. se degajă o tendinţă clară: cuplul dispune. nefiind etern. Această înclinaţie spre contractualizare este general acceptată. înşelaţi: ordinea publică iese pe uşă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. îi permite să-şi organizeze proprietate şi averea de-a lungul timpului. şi nici adoptarea sau lichidarea unei comunităţi nu sunt asimilabile celor specifice societăţilor comerciale. libertatea contractuală recunoscută soţilor trebuie supravegheată. prin PACS. de asemenea. de la dreptul obiectiv spre drepturile subiective. să orbească. Dintr-o primă examinare a situaţiei cuplului. Alegerea este liberă. uneori. bunurilor şi contractului. În acest ultim aspect. I. c. acolo unde libertatea contractuală este totală. Vom verifica aceste afirmaţii prin examinarea treptată a convenţiilor de organizare a vieţii patrimoniale. mai mult ca oricând. poate fi vorba de contractul de căsătorie. mai întâi. fie el esenţialmente patrimonial. cei care au misiunea de a sfătui părţile au o îndatorire în special dificilă şi necesară. Nu ne aşteptam ca previzibilitatea soluţiilor să devină din ce în ce mai mare. fiind în „spiritul vremurilor”. o donaţie sau un împrumut între soţi. să anihileze discernământul îndrăgostitului în tranziţie şi. Criteriul de apreciere se deplasează. Sentimentul care îl inspiră poate. Altfel spus. parteneri sau concubini nu este asimilabil contractului dintre agenţi sau operatori economici. îl poate inspira să fie prudent în privinţa clauzelor de reversibilitate. de o libertate contractuală lărgită care.ro. şi în special la libertatea contractuală. faptul că. Convenţiile de organizare a vieţii patrimoniale În funcţie de formula de viaţă comună aleasă. în trecut. evident.

Michel GRIMALDI A. la data: 20-11-2013. sun un regim al gestiunii exclusive. fie el în proprietatea comună sau exclusivă. – clauza care stipulează intrarea în comunitatea de bunuri a bunurilor achiziţionate individual înainte de căsătorie. egal cu plus-valoarea. deci. decât să constituie.ro. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . fie numai în valoare. plasează domiciliul familial. foarte probabil.ionescu14@rdslink. c. nu întotdeauna la nivelul profitului. în paralel. fie în natură. diminuată adesea în mod inexorabil odată cu trecerea timpului. şi deci doresc un regim matrimonial asociativ. de bunăvoie. celor doi soţi). Pe de o parte. precum comunitatea de bunuri. de a vinde obiectele specifice exercitării profesiei sale. face inutilă încheierea unui contract de căsătorie. o masă distinctă care aparţine. în vederea acoperirii drepturilor consoartei în cazul lichidării regimului matrimonial. În mai multe privinţe. Pe de o parte. – clauza de preciput care prevede (în ipoteza desfacerii căsătoriei prin deces. Dar doresc. adesea. Contractul de căsătorie În acest caz. dar cu cea mai mare din cele două sume care reprezintă profitul obţinut şi cheltuiala realizată (ca şi pentru prestaţiile obţinute în urma conservării bunurilor). un regim care presupune o asociere mai restrânsă sau mai suplă decât cea a comunităţii legale. plasează veniturile soţilor. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. De unde şi interesul pentru convenţiile restrictive care. stabilind o asociere în privinţa achiziţiilor. se plafonează creanţa de participare la suma achiziţiilor non-profesionale ale soţului debitor (care nu risc. cu ocazia divorţului. există loc de perfecţionare a regimului legal. pe de altă parte. să meridiane Juridice 106 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la rândul său. se găseşte limitată prin stabilirea unui regim primar imperativ care. contravaloarea acestuia va fi ridicată de către soţul supravieţuitor înaintea partajului (evitându-se astfel ca jumătate din aceasta să intre în activul succesoral al predecedatului şi să fie. Viitorii soţi intenţionează. evoluţia este clară. Libertatea convenţiilor matrimoniale s-a dezvoltat odată cu dispariţia imuabilităţii absolute dar. Este vorba de clauza care. în acelaşi timp. preciputul nu constituie decât un beneficiu al soţului supravieţuitor). dacă se regăseşte în masa comună sub forma unui contract de asigurare de viaţă necunoscut până atunci. pe de o parte. contractul de căsătorie poate modifica sau corecta funcţionarea regimului legal prin clauze derogatorii de la regulile ale căror efecte sunt uneori greşit înţelese de soţi. Acestea nu sunt decât câteva exemple. vizând bunurile soţilor. şi. contractul poate facilita funcţionarea regimului prin pre-constituirea probei proprietăţii bunurilor proprii. – clauza care stipulează că prestaţia obţinută în urma ameliorării unui bun poate fi egală. să împartă averea dobândită în urma muncii lor. impozitată). Nu faptul că viitorii soţi aderă în principiu la o comunitate redusă la achiziţii. fie comune. în special prin efectul unui pact de solidaritate (este mai comod ca aceste bunuri indivize să intre în comunitate. şi deci la regimul legal. în cazul participării la achiziţii. dacă este cazul. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sub regimul cogestiunii. care ar putea fi altfel „aspirată” de prezumţia comunităţii de bunuri. Avem în vedere: – clauza care exclude orice utilizare a veniturilor provenite din exploatarea bunurilor proprii în vederea ameliorării sau conservării acestora. precum participarea la achiziţii. fie personale. îi pun pe soţi la adăpost de riscul.

comunitatea să fie opt-in. aceasta incluzând reşedinţa principală şi. aceste achiziţii pot genera creanţe sau pot fi donate. îndatorirea de suport moral. După această reformă. Este vorba şi de clauza care. 2. fie optează pentru un regim de indiviziune. nici instrument. fără a putea vreodată cere o compensare din partea celuilalt. în realitate.Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez trebuiască să-şi vândă afacerea sau să se îndatoreze pentru a plăti creanţa de participare). pe plan patrimonial. în cazul regimului de comunitate. nu există variantă universal-valabilă. În această privinţă. în privinţa căsătoriei. şi cel comun al soţilor. dacă este cazul. Sistemul stabilit prin legea din 23 iunie 2006. în privinţa acestor pacte. o uniune personală care afectează starea partenerilor (obligaţia de comunitate pe viaţă. nu duce lipsă de coerenţă. dar. Aceasta nu se supune regimului de drept comun al indiviziunii. o comunitate al cărui perimetru este limitat numai de voinţa lor exprimată în cadrul căsătoriei. menţionarea pactului în actele de stare civilă). adesea criticat pe nedrept. viitorii soţi adoptând. Împrumutând limbajul european. Regimul de indiviziune. Pactele de solidaritate Legea franceză oferă două opţiuni partenerilor: fie nu pretind nimic. mai puţin densă decât căsătoria: sunt mai uşor de încheiat. tot o uniune mai puţin puternică. dar rămân. 7/2013 | 107 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. Asemenea convenţii trebuie realizate conform fiecărei situaţii în parte. şi – de ce nu? – bunurile dobândite împreună. Quid dacă reşedinţa principală este vândută şi preţul nu este folosit în totalitate pentru a achiziţiona una nouă? Quid dacă reşedinţa familială este îmbunătăţită cu ajutorul unor sume de bani ce nu trebuie să intre în societatea de achiziţii? Există atâtea dificultăţi. regimul „legal” al partenerilor să fie cel al separării bunurilor. Finanţate în mod inegal. Acest regim a făcut obiectul unor studii recente şi aprofundate. Asemenea convenţii contribuie la limitarea necesară conservării celor necesare exercitării profesiei fiecărui soţ. Este seducător. mai lejere în privinţa efectelor şi mai uşor de dizolvat. încât este indicată prevenirea acestora prin stipulaţii exprese. regimul de indiviziune ales în cadrul PACS nu trebuie să fie asimilat indiviziunilor convenţionale ce pot rezulta din achiziţionarea comună. care îi supune. dar implică conştientizarea problemelor pe care le poate pune. în special privind subrogaţia şi contraprestaţiile.ionescu14@rdslink. este normal ca. şi se situează sub regimul separatist. c. pe plan personal. Deoarece nicio contraprestaţie nu poate fi solicitată de către un partener celuilalt în contextul finanţării bunurilor indivize: bunul pe care un partener îl achiziţionează şi îl plăteşte singur este bun indiviz. şi mai restrictive dar şi mai suple. 1. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Este deci logic ca. evident permisă partenerilor ce au optat pentru un PACS separatist. ne vom limita la câteva remarci succinte. a căror indiviziune rezultând din pact nu poate fi nici cauză. PANDECTELE ROMÂNE NR. De unde şi interesul pentru asemenea convenţii. sub care partenerii se pot plasa. PACS au devenit. să fie opt-out. în ultima situaţie. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . la data: 20-11-2013. B. trebui înţeles ca un regim al comunităţii. unui regim asociativ. excluzând posibilitatea de a datora o sultă în cazul în care acestea ar avea o valoare superioară drepturilor asupra masei comune. precum căsătoria. precum separarea bunurilor cu adăugarea unei societăţi de achiziţii. prevede atribuirea de plin drept către fiecare soţ a obiectelor specifice profesiei. şi cea secundară. În privinţa acestora.

Michel GRIMALDI

3. Ne întrebăm în privinţa libertăţii părţilor de a amenda indiviziunea rezultând din pact, precum pot modificat soţii comunitatea legală. Anumiţi parteneri ar putea dori să lase partenerului supravieţuitor o indiviziune universală pentru cauză de moarte. Această adaptare în cadrul PACS a unui avantaj matrimonial este mai mult decât evidentă. Căci putem avea în vedere faptul că regimul asociativ al pactelor este de ordine publică în sensul că se poate renunţa în mod liber la el. Pe de o parte, dispoziţiile art. 1387 şi art. 1497 C. civ., care impun principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale, unul pentru contractul de căsătorie în general, celălalt pentru comunitate în special, nu se regăsesc şi în privinţa pactelor; pe de altă, această diferenţiere se poate justifica prin autonomia pe care acestea trebuie să şi-o conserve în raport cu căsătoria. Este, în realitate, o chestiune de politică legislativă şi vom vedea în ce direcţie se vor orienta reformele viitoare. C. Convenţiile de concubinaj Despre aceste convenţii s-a discutat înainte ca pactele să fie introduse în dreptul francez. Şi nu este sigur că nici azi nu sunt prea mult analizate… În plus, modelele care au circulat conţineau dispoziţii relative mai mult la obligaţiile concubinilor şi mai puţin la bunurile lor. Ne putem, însă, imagina o clauză care ar regla maniera în care achiziţionează concubinii un bun; o clauză care să stipuleze că locuinţa dobândită va fi atribuită, în caz de despărţire, celui care se va ocupa în continuare de creştere copiilor. Dar o asemenea cauză s-ar supune la două riscuri majore. meridiane Juridice În primul rând, ar putea fi calificată ca donaţie, având drept consecinţă anularea sa pentru nerespectarea regulilor de formă aplicabile acesteia, sau, presupunând că este valabilă, ar putea fi supusă drepturilor de mutaţie cu titlu gratuit în privinţa cărora impozitele ar ajunge până la 60% din valoarea bunului. În continuare, ar putea fi anulată fiind de natură a ameninţa libertatea dreptului de încetare a raporturilor de concubinaj, drept care, pentru concubini, ţine de libertatea sa individuală.

II. Convenţiile obişnuite ce intervin de-a lungul vieţii comune
Este vorba despre convenţiile de drept comun prin care cuplul reglementează sau modifică statutul bunurilor sale. Avem în vedere, pe de o parte, convenţiile dintre soţi, iar pe de alta, convenţiile între parteneri sau concubini. A. Convenţiile dintre soţi Dintre acestea, vom menţiona în primul rând convenţiile relative la gestiunea bunurilor. Avem în vedere mandatul, prin care un soţ conferă celuilalt gestiunea bunurilor sale. Acest mandat a fost întotdeauna valabil (unica rezervă fiind vechea capacitate limitată a femeii măritate). Articolul 218 C. civ. francez o aminteşte, precizând că mandatul este întotdeauna revocabil, precizare care elimină teoria mandatului de interes comun, care ar fi găsit aici o aplicare privilegiată şi despre a cărui revocabilitate se ştie că poate fi limitată prin obligaţia mandantului de a indemniza pe mandatarul revocat. Totalitatea dispoziţiilor privind mandatele de la art. L 121-4 din Codul comercial în beneficiul soţilor se aplică şi în cazul întreprinderii familiale.

108 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| MERIDIANE JURIDICE

Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez

Avem în vedere, de asemenea, în ce priveşte bunurile ce aparţin celor doi soţi, convenţiile relative la exercitarea drepturilor indivize, prevăzute la art. 1873-1 şi urm. C. civ. Există două avantaje principale: suspendarea dreptului de a solicita partajul şi posibilitatea de a numi un gerant al indiviziunii (unul dintre soţi sau un terţ). Există, însă, şi o vulnerabilitate: puterile limitate de care dispune acest gerant (puterea de a încheia acte de administrare curentă), fără a putea fi sporite printr-o clauză suplimentară. Şi mai în special, avem în vedere mandatul de protecţie viitoare, prin care un soţ poate acorda celuilalt puterea de a-i gestiona bunurile şi de a se îngriji de persoana sa din ziua din care nu va mai fi în măsură să o facă singur. Puterile mandatarului pot, dacă mandatul este autentic, să fie considerabile. Urmează, apoi, convenţiile de servicii, printre care contractul de împrumut. Între soţi, acesta prezintă o dublă particularitate. Pe de o parte, cursul prescripţiei se suspendă pe durata căsătoriei, în timp ce exigibilitatea creanţei de rambursare nu. Pe de altă parte, această creanţă se sustrage nominalismului monetar şi se plasează sub imperiul valorii, conform art. 1479 şi art. 1543 C. civ. care, interpretate în jurisprudenţă în anul 2008, permit soţului împrumutător să pretindă cea mai mare sumă, când ele reprezintă valoarea nominală a ultimelor împrumuturi, respectiv profitul obţinut de soţul împrumutat, respectiv valoarea bunurilor dobândite pe baza fondurilor respective sau plus-valoarea consecutivă a lucrărilor de ameliorare sau de conservare finanţate din aceleaşi fonduri. Ceea ce ne permite să ajungem la concluzia că, pentru un soţ ce are disponibilitatea de a împrumuta bani, celălalt soţ este împrumutatul ideal. Mai rămân convenţiile relative la proprietate: vânzarea între soţi, achiziţiile comune şi donaţia între soţi. Vânzarea între soţi a fost validată prin legea din 23 decembrie 1995. Dar acestea sunt puţin folosite. În plus, vânzarea ar fi nulă dacă ar afecta economia regimului matrimonial: între soţii ce au optat pentru regimul comunităţii de bunuri, ar avea efectul trecerii unui bun din patrimoniul propriu în cel comun sau invers; în cazul participării la achiziţii, aceasta ar avea ca efect privarea unuia dintre soţi de dreptul său de a participa la o anumită achiziţie, realizată de către celălalt. Ar fi vorba, deci, de o convenţie de modificare a regimului matrimonial, care ar trebui să respecte aceleaşi reguli ca şi acesta (act autentic, notificări şi, dacă este cazul, omologare). Achiziţiile comune ale soţilor sunt, în schimb, uzuale, în special în cazul celor ce au optat pentru separaţia de bunuri. Or, acestea sunt sursa a numeroase dificultăţi din cauza faptului că, adesea, finanţarea nu corespunde titlului de achiziţie: atunci când bunul dobândit în părţi egale a fost finanţat de către unul, într-o mai mare măsură decât de celălalt, sau chiar exclusiv de către un singur soţ. Curtea de casaţie, în numeroase hotărâri, a stabilit regulile următoare: – un bun aparţin celui care l-a dobândit şi nu celui care l-a plătit; argumentul conform căruia „am plătit preţul, deci bunul este al meu” nu valorează nimic. Proprietatea indiviză stabilită prin titlul de achiziţie nu poate fi contestată prin argumentul finanţării; – soţul care a plătit cel mai mult poate primi rambursarea excedentului dacă a avut loc un împrumut (şi creanţa sa a fost revalorizată cum s-a stabilit), nu şi în cazul când a avut loc o donaţie, nici dacă a achitat o datorie, chiar dacă este vorba despre remunerarea unei colaborări profesionale sau de o remuneraţie care presupune că celălalt soţ a depăşit obligaţia de a

PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 | 109 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

MERIDIANE JURIDICE |

Michel GRIMALDI

contribui la cheltuielile comune, sau chiar de propria obligaţie de a contribui la cheltuielile comune (a rambursat exclusiv împrumutul contractat pentru a dobândi bunul, dar celălalt a plătit toate cheltuielile vieţii curente). – soţul pârât care invocă existenţa unei donaţii sau a plăţii unei datorii trebuie să probeze aceste susţineri: dacă susţine existenţa unei donaţii, trebuie să dovedească intenţia de a gratifica; dacă susţine colaborarea profesională sau activitatea casnică, trebuie să arate că a făcut tot ceea ce şi-a asumat cu titlu de contribuţie la cheltuielile comune; dacă îi reproşează celuilalt soţ faptul că acesta s-a limitat la a plăti propria contribuţie la cheltuielile comune, va trebui şi să o demonstreze. Dar, din punctul său de vedere, soţul reclamant care invocă existenţa unui împrumut trebuie să arate ce s-a întâmplat în realitate: conform unei importante jurisprudenţe, proba remiterii unei sume de bani nu este suficientă pentru constatarea unui drept la restituire. Astfel, proba rămâne în sarcina celui care a plătit mai mult decât datora, deoarece, dacă nu există probe concludente într-un sens sau altul, situaţia va rămâne neschimbată. Donaţiile între soţi au suferit reforme semnificative. Astăzi, mai mult decât ieri, trebuie să distingem dacă ele au ca obiect bunuri prezente sau bunuri viitoare. În ceea ce priveşte donaţia bunurilor prezente, acestea nu se mai bucură de un statut derogator odată cu adoptarea legii din 26 mai 2004. Pe de o parte, conform noului art. 1096 C. civ. francez, ele nu mai sunt revocabile, în afara celora care nu produc efecte în timpul căsătoriei, având ca termen suspensiv decesul donatorului: revenirea uzufructului şi indemnizaţie de asigurare de viaţă. Pe de altă parte, ele pot fi şi simulate, deci deghizate sub aparenţa unui act cu titlu oneros sau încheiate prin interpunere de persoane: art. 1099 C. civ., care interzicea această practică sub sancţiunea nulităţii, a fost abrogat. Precizându-se că această dublă reintegrare, sub imperiul dreptului comun, nu se aplică decât posterior reformei, celelalte rămân revocabile şi nule în caz de simulaţie. În plus, donaţiile bunurilor prezente nu mai sunt afectate de divorţ; înainte de adoptarea legii din 26 mai 2004, acestea depindeau de motivele de divorţ. Rămânând valabile toate donaţiile privind bunuri prezente, situaţia este gravă în special pentru cele care intervin în timpul căsătoriei şi care, în temeiul art. 1096 C. civ., nu mai pot fi revocate. De unde şi clauzele relative la divorţ din cuprinsul contractelor de donaţie: „În caz de divorţ, bunul donat se va întoarce la donator, dacă el consideră necesar”. Dar, printr-o hotărâre din 14 martie 2012, Curtea de casaţie a scos în afara legii asemenea dispoziţii, în afara celor ce intervin în cazul donaţiilor care nu sunt încheiate în timpul căsătoriei, respectiv cele care rămân revocabile sau care nu au ca utilitate (deloc neînsemnată) prevenirea riscului omisiunii prin neglijenţă la momentul divorţului. Această hotărâre care a pus capăt propagării unei clauze ce se putea generalizat a fost mult criticată. Totuşi, se recomandă, în spiritul legii privind divorţul, că trebuie asigurată securitatea juridică prin evitarea contestării situaţiilor deja existente: revocarea produce, în fapt, rezultate grave prin efectul său retroactiv, care poate aduce atingere drepturilor terţilor. Este, totuşi, binevenită în ceea ce priveşte dreptul donaţiilor: o donaţie către un soţ, cu efect imediat, înseamnă oferirea unui avantaj, în condiţiile acceptării riscului că, la un moment dat, poate interveni un divorţ; a nu accepta acest risc, înseamnă că este de preferat a nu încheia nicio donaţie.

meridiane Juridice

110 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| MERIDIANE JURIDICE

unde numai partenerul poate beneficia. pentru cei din urmă. nu se pune problema contribuţiei la cheltuielile vieţii comune. revocare care previne riscul unei neglijenţe. precum soţii. Dar această intenţie nu mai poate fi concepută deoarece donaţia devenind irevocabilă. B. c. partajul fiind exclus (indiviziunea dispărând retroactiv cu ocazia primului deces). 7/2013 | 111 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în condiţiile noului art. într-o mai mică măsură partenerului şi deloc concubinului. textul permite manifestarea intenţiei contrare a donatorului. până la urmă. Cum a amintit Curtea de casaţie. de suspendarea prescripţiei şi de revalorizarea creanţei de rambursare. Adăugăm că. regăsim în achiziţiile comune ale concubinilor renumita clauză de creştere în virtutea căreia cel care îi supravieţuieşte celuilalt se consideră ca fiind unic dobânditor. Ideea generală este că cele dintre parteneri sunt uneori tratate precum cele încheiate între soţi. judecătorul trebuie să aprecieze în privinţa folosinţei şi culegerii fructelor bunului. considerăm că o asemenea clauză trebuie interzisă. uzuale şi mai bine cunoscute sub denumirea de donaţii către soţul supravieţuitor. uneori. În primul rând. Reiese că nu pot avea ca obiect decât bunuri prezente. întotdeauna. în special dacă bunul achiziţionat reprezintă locuinţa concubinilor. În plus. la mandat sau la convenţiile relative la exerciţiul drepturilor indivize. donatorul ar fi în pierdere.ro. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . Donaţiile care pot interveni între concubini sau parteneri se supun regimului comun al donaţiilor. avem în vedere contractele relative la gestiunea bunurilor. partenerii sau concubinii putând recurge. privesc contractele relative la dreptul de proprietate. L 121-3 din Codul comercial relativ la soţul sau partenerul ce activează în cadrul unei întreprinderi familiale. Desigur. cu excepţia că. liberalitatea este. la data: 20-11-2013. niciodată bunuri viitoare. În ceea ce priveşte clauzele de nedesfacere a PANDECTELE ROMÂNE NR. totuşi. dar nu şi cele încheiate dintre concubini. la fel ca soţul. Astfel.ionescu14@rdslink. care trebuie constatată de judecătorul care pronunţă divorţul şi care face ca donaţia să devină irevocabilă. deoarece. civ. atribuirea preferenţială prevăzute de lege nu îi poate profita decât soţului. clauză care sustrage bunul pretenţiilor moştenitorilor celui predecedat.. se aplică acelaşi regim ca în privinţa soţilor şi în cazul partenerilor. în privinţa achiziţiilor comune realizate de concubini. ele sunt revocate de plin drept în caz de divorţ. În al treilea rând. 256 C. În privinţa achiziţiilor comune. în special contractul de împrumut. libertatea de a dispune de succesiunea sa fiind legată de libertatea testamentară. concubinii sau partenerii ne putând veni la succesiune decât pe cale testamentară. Convenţiile dintre parteneri sau concubini Aceste convenţii cunosc puţine dezvoltări. Cu precizarea că concubinul nu beneficiază de mandatul prezumat conform art. avem în vedere contractele de servicii. în afara situaţiilor în care în privinţa PACS se aplică concluziile jurisprudenţei relative la vânzările între soţi care modifică economia generală a regimului matrimonial. Fără de care. Trebuie adăugat că. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. universală. Donaţia în favoarea supravieţuitorului nu este posibilă decât între soţi. În al doilea rând. clauzele de atribuire preferenţială pot fi stipulate în mod util. şi în cazul concubinilor. dar ale cărei avantaje fiscale s-au erodat şi care presupune mari dificultăţi în caz de dezacord. nu s-ar putea încheia. acestea rămân revocabile sub imperiul noului articol 1096.Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez În ceea ce priveşte donaţiile ce au ca obiect bunuri viitoare. vânzarea între parteneri sau concubini fiind supusă regimului de drept comun.

c. să solicite lichidarea şi partajul indiviziunilor ce au putut lua naştere între ei prin achiziţii comune. civ. este un lucru evident: astfel. regimul matrimonial se dizolvă ca efect al decesului. să opereze partajul. şi convenţiile dintre parteneri sau concubini. Mai mult decât atât. III. impune ca actul autentic de schimbare a regimului matrimonial să conţină lichidarea regimului modificat. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 280 C. recursul în revizuire) formulate împotriva hotărârii prin care s-a pronunţat divorţul şi care recunoaşte convenţia. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . din acest punct de vedere. respectiv în afara situaţiilor legale de dizolvare. în timpul căsătoriei. lichidarea este uneori obligatorie. active sau pasive.ro. rămâne vădit interzisă. acestea sunt lovite de aceeaşi nulitate care loveşte clauzele în privinţa divorţului din donaţia încheiată între soţi. Astfel. să reglementeze în totalitate consecinţele divorţului şi să includă actul de lichidare al regimului matrimonial sau declaraţia că nu va avea loc această lichidare. al separării în fapt sau prin schimbarea regimului matrimonial. se realizează un partaj complementar. recunoscută de lege în privinţa partenerilor (pentru transmisiunile pentru cauză de moarte şi întoarcerea uzufructului). începând cu legea din 23 iunie 2006. atunci când 112 | PANDECTELE ROMÂNE NR. odată autentificată. dar această interdicţie nu produce efecte decât în ceea ce-i priveşte pe soţii ce au optat pentru un regim al comunităţii de bunuri sau de participare la achiziţii. Dacă este vorba de o separare a bunurilor. civ. între convenţiile dintre soţi.ionescu14@rdslink. pot. 1091 C. convenţia supusă autentificării trebuie. şi art. se ştie că: – convenţia.. la data: 20-11-2013. lichidarea anticipată a regimului matrimonial. pe de o parte. riscul de a anula liberalitatea pentru cauză imorală sau ilicită a dispărut în prezent. pr. atunci când soţii îşi schimbă regimul matrimonial. pe cale convenţională. nu poate fi atacată pe motiv de leziune sau de viciu de consimţământ. Nu se spune că separarea bunurilor este un regim matrimonial al celibatarilor? Iar partajul poate fi solicitat de către un soţ sau de către creditorii acestuia. În al treilea rând.Michel GRIMALDI parteneriatului sau a concubinajului care ar putea fi incluse în contractul de donaţie. în cazul concubinilor. trebuie subliniate anumite aspecte. chiar dacă concubinajul este adulterin. În primul rând. – dacă anumit elemente. dacă este cazul. fără a afecta daunele interese sau sancţiunile pe care le implică tăinuirea. al divorţului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. fără a afecta totuşi căile de atac (de exemplu. la fel ca şi în cazul liberalităţilor între străini. jurisprudenţa constantă a stabilit că soţii pot. confirm art. art. MERIDIANE JURIDICE Totuşi. convenţia de lichidare-partaj în caz de divorţ prin acord implică anumite dificultăţi pe care jurisprudenţa a trebuit să le soluţioneze. în condiţiile în care. această lichidare devine „necesară”. Dar amintim că. atunci când soţii divorţează prin acord. civ. Convenţiile dintre soţi Dacă soţii. de asimilarea parţială cu soţii. 1397 C. A. să lichideze regimul matrimonial şi. Convenţiile de lichidare patrimonială Distingem. liberalităţile fiind taxate la cel mult 60% din valoare. Astfel. sau soţul supravieţuitor şi moştenitorii celui decedat. În al doilea rând. Rămâne însă efectul disuasiv al fiscalităţii: concubinii nu beneficiază. au fost omise.

(2) C. Dar. 268. În acelaşi timp. Înainte de reforma din 26 mai 2004. 268. 7/2013 | 113 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. chiar şi în caz de divorţ prin acord. civ. de art. în baza libertăţii lor contractuale. 265-2 nu o cere. În fine. nu numai ad opposabilitatem. să evalueze un bun la un moment diferit decât cel reţinut pentru alte bunuri. Şi nimeni nu poate susţine că este vorba de o donaţie indirectă: nici fiscul. să nu realizeze decât un partaj parţial şi lase anumite bunuri în indiviziune. poate fi întotdeauna solicitată… A doua este legată de forma convenţiei de lichidare anticipată. soţii pot. validitatea unor asemenea acorduri nu prejudiciază calificarea lor. dar şi ad validitatem. de acum înainte. pentru a ataca acordul pe calea acţiuni pauliene. c. civ. civ. Această interpretare este justificată de către restricţia domeniului exigenţelor legale la bunurile supuse publicităţii imobiliare. autentificarea. Astfel. şi deci la comunitate – care dispune. după cum urmează: „atunci când lichidarea se realizează asupra bunurilor supuse regimului de publicitate imobiliară. în special prin fixarea unei indemnităţi datorate de către cel care va dobândi ocupaţiunea privativă. 1450 C. iar Curtea de casaţie a apreciat că aceasta este necesară. cu excepţia încheierii unei convenţii de reglementare a acesteia: fie convenţia prevăzută la art. convenţia de lichidare-partaj are la bază libertatea contractuală.ionescu14@rdslink. care nu este obligatorie. civ. textul legal (art. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . Această convenţie. veniturile lor să nu mai alimenteze comunitatea. oricare ar fi natura bunurilor soţilor – mobile sau imobile. 265-2. Pur şi simplu. Mai mult decât atât. actul de partaj trebuie autentificat de PANDECTELE ROMÂNE NR.. pentru respectarea formalităţilor de publicitate imobiliară. conform unei hotărâri pronunţate de adunarea plenară a Curţii de casaţie. 265-2 C. după cum se prevede la art. civ. faţă de ei înşişi sau faţă de copii. lichidarea unei remuneraţii – sau un caracter global de reglementare. Ne permitem să apreciem că.) şi nu le are în vedere în ceea ce priveşte lichidarea implică o separare a bunurilor sau o participare la achiziţii. ci doar ad opposabilitatem. le permite să încheie „orice convenţie pentru lichidarea şi partajarea regimului lor matrimonial”. Prima este de a şti dacă această convenţie este supusă autentificării. În plus. Ne permitem să credem că nu. pentru încheierea efectivă a convenţiei.. care permite soţilor autentificarea de către instanţă a convenţiilor care stabilesc în tot sau în parte consecinţele divorţului. 1477 C. C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. le este deschisă soţilor posibilitatea de a face să retroactiveze dizolvarea comunităţii de la data la care au încetat să locuiască împreună sau să colaboreze. în condiţii asemănătoare art. convenţia trebuie autentificată în faţa notarului”. art. ea este susţinută printr-o hotărâre recentă a Curţii de casaţie (24 octombrie 2012): pronunţându-se asupra aplicării art. pune două probleme. se permite soţilor să facă abstracţie de retribuţii sau să procedeze la lichidare pe alte căi decât cele stabilite prin lege. atunci când divorţul soţilor nu se realizează pe cale amiabilă. 265-2 ar fi superfluu dacă ar fi doar un text de aplicare a art. Căci art. 1873-1 şi urm. pentru ca. – relativ la partajul succesoral. ei pot. Dar reforma din 2004 a ridicat din nou problema în privinţa restrângerii cerinţei autenticităţii.) impunea autentificarea notarială. În al cincilea rând.Regimul juridic al bunurilor cuplului în dreptul francez omisiunea este imputabilă erorii sau fraudei unuia dintre soţi (de exemplu. că „atunci când indiviziunea se realizează asupra bunurilor supuse publicităţii imobiliare. într-adevăr. 835 alin. pentru a le impozita ca drepturi de mutaţie cu titlu gratuit. fie o convenţie care se limitează să reglementeze uzufructul bunului rămas indiviz.ro. spre deosebire de art. normal. de la acea dată. precizându-se că instanţa de casare limitează aplicarea textelor privind tăinuirea la lichidarea comunităţii de bunuri (vizate exclusiv. Este clar că art. actul autentic nu mai este necesar ad validitatem. civ. 1442 C. ajustarea fiscală datorată neglijenţei unuia dintre soţi în exerciţiul profesiei sale). 262-1 şi art. la data: 20-11-2013. care poate avea un obiect anume – calificarea unui bun. nici creditorii unuia dintre soţi. În al patrulea rând.

litigiul finalizându-se doar la momentul refacerii actului în formă autentică. partenerii sau concubinii care se separă au interesul de a cădea de acord în privinţa lichidării imediate a intereselor pecuniare sau în ceea ce priveşte organizarea stării de indiviziune pe care vor să o păstreze.Michel GRIMALDI notar”. vor putea.). Curtea a apreciat că „această formalitate are ca scop asigurarea efectivităţii publicităţii obligatorii. B. conform art. civ. c. la data: 20-11-2013. ar putea dispune lichidarea în locul lor? În ceea ce-i priveşte pe concubini. care nu se bucură de nici un statut. Sunt bine cunoscute situaţiile care alimentează spiritul de şicană care adesea poluează aranjamentele ce au la bază starea de indiviziune şi care sunt menţinute o lungă perioadă de timp (indemnizaţii de ocupaţiune sau de gestiune a bunurilor indivize. Se acceptă că această dispoziţie nu are un domeniu major de aplicare… Cine altcineva. În aceste condiţii. instanţa ar putea refuza autentificarea unei convenţii ce poartă asupra unor bunuri imobile. legea face trimitere expresă la convenţia lor de lichidare: conform art.. pr.ionescu14@rdslink. „partenerii procedează ei înşişi la lichidarea drepturilor şi obligaţiilor rezultând din pactul civil de solidaritate”. starea de lichidare a regimului matrimonial.. Şi dacă părţile încetează a fi parteneri sau concubini pentru a deveni soţi. să contribuie cu comunitatea indiviză de bunuri deja existentă din perioada prenupţială. şi că nu ar fi cazul dacă partajul unei comunităţi de bunuri ce include imobile nu este autentificat de notar.ro. încheiată sub semnătură privată. dar pentru că. Convenţiile între parteneri sau concubini În privinţa partenerilor. legea. conform aceluiaşi text. indemnizaţii pentru îmbunătăţirea sau conservarea bunurilor indivize etc. iar lipsa autentificării nu afectează validitatea sa”. După care – doar dacă îşi doresc asta – vor trăi fericiţi şi vor avea mulţi copii. „trebuie să aibă formă autentică atunci când lichidarea are ca obiect bunuri imobile”. inclus în mod necesar în convenţie. în înţelepciunea ei. MERIDIANE JURIDICE Totuşi. Şi aceasta nu pentru că. 114 | PANDECTELE ROMÂNE NR. civ. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . în afară de parteneri. 515-7 C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în mod util. această convenţie trebuie să „stabilească în totalitate efectele divorţului”. 1091 C. nu prevede… nimic. în cazul unui divorţ prin acord. cu scopul de a limita apariţia unor noi dificultăţi de-a lungul timpului.

ro.ISTORIA JURIDICĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . c. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.ro. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.

Arion. Istrate N. tânărul piteştean se înscrie în 1905 ca avocat stagiar în Baroul de la Argeş. Cuvântul se mula gândului. PANDECTELE ROMÂNE NR. iar motivul declarat l-a constituit neplata cotizaţiei anuale. C. Toma Stelian. Oratoria lui era expresia forţei propulsive a gândirii sale. Stilul nu avea nimic [1] Prima parte a acestui studiu a fost publicată în Pandectele Române nr. Micescu a pătruns în arena avocaturii româneşti într-o perioadă în care „generaţia de aur” a Marii Uniri – Take Ionescu. Mircea DUŢU 2. 7/2013 | 117 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. seducea. înaintea unor celebrităţi precum Matei Cantacuzino şi Toma Stelian. contribuind la afirmarea economico-socială şi culturală a ţării. Sub presiunile politice tot mai persistente ale partidului „Totul pentru Ţară” ajuns la guvernare. Constantin Dissescu. la 21 ianuarie 1907 la cel de Ilfov. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Era de altă natură. după care se transferă. frumuseţea limbajului. prin susţinerea tinerilor – precum Micescu ori Titulescu –. lista avocaţilor epuraţi din Barou. Un test realizat în 1924. Chiar dacă poate nu tot aşa de reprezentativă. – se afla în plină strălucire. cuprinde 150 de persoane. dr.ISTRATE N. la data: 20-11-2013. De altfel. Micescu Maestrul absolut al Barei româneşti[1] Prof. mai vârstnici cu un sfert de veac decât el. printr-o măsură brutală se putea capăt uneia dintre cele mai strălucite cariere a barei româneşti. Oratoria lui fascina.a. univ. captiva prin uluitoarea putere a demonstraţiei. D. Petre Missir. Micescu decide să renunţe la asemenea iniţiative în rândul avocaţilor şi militează pentru independenţa politică a barourilor. Astfel. publicată la 26 aprilie 1936 în ziarul „Universul”. niciodată a vorbelor potrivite în căutare de efecte. îndeplinindu-şi rolul istoric şi se pregătea. Bogăţia ideilor. Micescu a rămas drept o personalitate inimitabilă. când Micescu avea 43 de ani. Aici se va afirma strălucit. ca o alternativă la ofensiva legionară. Maestrul absolut al Barei româneşti Istrate N. c. 6/2013. parcurgând rapid acel cursus honorum al slujitorilor barei. Avocatul Este ipostaza care exprimă cel mai pregnant personalitatea lui Istrate Micescu. MICESCU. claritatea stilului şi dicţia particulară i-au creat un prestigiu neobişnuit. În 1945 este epurat pe motive politice din Barou. Istrate N. să predea ştafeta spre noua etapă a devenirii naţionale. îl situa în Barou pe primul loc. La sugestia şi la insistenţele Regelui Carol al II-lea în 1934 a iniţiat o mişcare naţionalistă în barouri prin Asociaţia Avocaţilor Români Creştini. Alecu Constantinescu. Întors de la studiile universitare efectuate în capitala Franţei. care a fascinat şi uimit pe contemporani. „Nu era Delavrancea. Ca maestru al barei. devenind de trei ori decanul Baroului Capitalei pentru mandatele 1923-1925 şi 1925-1928. Matei Cantacuzino. de aceea era totdeauna propriu şi adecvat. Aici rezidă forţa singulară a elocinţei sale.ro. Alexandresco ş. fermeca. aproape numai creştini şi români. prin comanda: #2077 ISTORIA JURIDICĂ | . generaţia interbelică de avocaţi şi-a luat în serios misiunea sa esenţială.ionescu14@rdslink.

ro. Pledoaria lui Micescu a luat contururi incisive. dar harul nu ţi-l pot lua”. Conversaţia a fost întreruptă de ştirea. – Câştigând un proces celebru în anularea unui testament pentru captaţie şi sugestie. Societatea Reşiţa contra Malaxa judecat la secţia I comercială a Tribunalului Ilfov. imacularea hârtiei dându-i ezitări şi reticenţe”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. acest testament nu are nici o meteahnă.Mircea DUŢU gongoric. prin comanda: #2077 | ISTORIA JURIDICĂ . pe marele Matei Cantacuzino. Transmiţându-i-se dorinţa Înalţilor magistraţi. de fapt şi de drept! Iată câteva dintre întâmplările cu tâlc relevate de „urmaşul său spiritual”. discuţia a fost reluată cu calm. dar se resimţea de oralitate. Bucureşti. Micescu. Acesta pledează ulterior o speţă identică în faţa aceluiaşi complet. dar le înlocuieşte cu o paradigmă în substanţa căreia se istoria JuridicĂ 118 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Micescu: „Ce folos dacă mi-au luat căldăruşa!” Chiar dacă i s-a interzis să mai apară în cauză ca avocat. în aşteptarea reluării dezbaterilor. Captaţie şi sugestie a fost în adevăr. din generaţie în generaţie. când ştia de măsura îndepărtării sale abuzive din Barou. la data: 20-11-2013. încât Înalta Curte le-a considerat incompatibile cu propria ei demnitate. Editurile Continent XXI & Tempus. Totul era gândit. aproape imediat. având astfel posibilitatea să-şi expună propriile argumente. Ca s-o exerciţi. de la un proces la altul. iar concluziile sale scrise cuprindeau aprecieri atât de corosive. p. Magistraţii au socotit că nu pot rămâne în dosarul litigiului concluziile scrise în forma în care fuseseră depuse. adusă în grabă de un tânăr avocat. regretatul maestru avocat Paul C. a „epurării” lui I. La curtea de Apel din Craiova. care era Radu D. Rosetti. pe care îl slujea timp de aproape 40 de ani. distinsa juristă Yolanda Eminescu (Totul părea posibil. Micescu nu şi-a pierdut umorul. la care decanul a adăugat rugămintea sa proprie. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Micescu s-a creat un anumit mit. dar din partea talentului Domnului Micescu asupra consilierilor Curţii de Craiova”. c. Apariţia pe sală a unui preot a prilejuit dialogul de mai jos între Istrate Micescu şi Emil Ottulescu: Ottulescu: „Şi meseria noastră este un fel de preoţie. – Înalta Curte de Casaţie pronunţase o soluţie greşită. Vlachide. trebuie să ai har!” Micescu: „Vezi însă. întreţinut mai ales prin povestirile anecdotice transmise din gură în gură. Până şi cu ocazia ultimului său proces. A-i fi solicitat personal să le retragă şi să înlocuiască. nici pedant. 1993. S-a recurs atunci la bunele oficii ale decanului în funcţiune al Corpului. şi referitor la avocatul Istrate N. intervenind în nume propriu ca acţionar al societăţii Reşiţa. că pe mine mă răspopiră”. Ottulescu: „Da. marele jurist a înţeles să-şi facă până la capăt datoria. Micescu acceptă să retragă concluziile scrise depuse. 25): Tribunalul suspendase şedinţa şi avocaţii angajaţi în proces stăteau pe sală la obişnuita „şuetă”. ar fi fost dificil pentru prestigiul Înaltei Curţi. îl are adversar în recurs la Înalta Curte de Casaţie. Cum ştirea era oarecum aşteptată.ionescu14@rdslink. frate-meu (era o expresie obişnuită a maestrului în conversaţiile amicale). Aşa cum se întâmplă adesea în privinţa figurilor legendare care ilustrează un domeniu sau altul. nici căutat. Dar iată momentul descris de un martor ocular. nu numai în opinia lui Micescu. care nu putea schimba soluţia imediat. Acesta îşi începe pledoaria cu măgulitoarele cuvinte: „Onorată Înaltă Curte.

am reconstituit dobitocul”. la începuturile carierei sale. c. fără întârziere. iar aceştia i-au răspuns: Non possumus.ro.. Decan al Corpului. Pontiful a cerut totuşi cardinalilor să-l judece. la acea dată. în legătură cu o foarte recentă decizie a Supremului for. Rosenthal. la data: 20-11-2013. Cu toate că iritat de incident şi de solicitarea insolită a decanului. dar matematica rămâne matematică”. astfel: „Greşit afirma colegul meu dl... acesta nu a putut refuza admiterea cererii care i-a fost adresată. MICESCU. şi Domnul avocat P. eleganţa atitudinii consilierului care a făcut figură onorabilă. Odată. eu sunt ca şi Cuvier.ionescu14@rdslink. pentru a putea justifica o asemenea măsură provizorie a decanatului Baroului. Micescu iese pe sală şi nu reintră decât la ultimele cuvinte ale adversarului său. un Papă a făcut o greşeală. care îl privea cu mirare şi uşor dispreţ pe începătorul care îndrăznea să-i fie adversar. prin comanda: #2077 ISTORIA JURIDICĂ | . Micescu răspunde cu sarcasm că are cunoştinţă de hotărâre. Şi – conchidea Micescu – acesta s-a judecat singur şi s-a sancţionat. însoţită de un zâmbet satisfăcut. niciun avocat să nu mai pledeze în faţa celui dintâi. Este ceea ce rămâne de făcut şi Înaltei Curţi. spunând: – „Dar nici măcar nu mi-aţi făcut cinstea să asistaţi la pledoaria mea!” Replica lui Micescu a căzut ca o secure. Avocaţii au plecat. Deja iritat de faptul că fusese silit să pledez în absenţa avocatului părţii adverse. Suveranitatea excludea posibilitatea reproşului.ISTRATE N. termenii în care se exprimase magistratul în exerciţiul dreptului său de a conduce dezbaterile fuseseră insultători. – Întrerupt în timpul unei pledoarii de preşedintele unui complet al Înaltei Curţi de Casaţie. Maestrul absolut al Barei româneşti vădea – suaviter in modo fortier in re – o apreciere care depăşea în fond exacerbarea celei dintâi.. care şi-a recunoscut culpa.”.C. – Sentimentul demnităţii nu-l stăpânea numai în privinţa propriei lui persoane. a intrat în sala de şedinţe. însă „multă lume greşeşte la adunare. completul a ridicat şedinţa. Inutil de subliniat valoarea gestului decanului pentru prestigiul Corpului şi. – O suită de întâmplări anecdotice este legată de confruntările la bară. Iudicati ipsae quia Tu est caput et fundamentum Eclesiae. solicitând preşedintelui completului îngăduinţa de a adresa avocaţilor o comunicare urgentă. Strihan. găsindu-se prezent la Palatul Justiţiei. Micescu a fost avizat la incidentul produs în pretoriul unde pleda Strihan şi. Conflictul s-a soldat cu scuzele consilierului. în Evul Mediu. Enervat de atitudinea lui Rosenthal într-un proces în care erau adversari. Comunicarea a fost laconică şi decanatul Baroului a luat măsura urgentă ca până la soluţionarea incidentului intervenit între Domnul consilier. pentru a-şi începe propria pledoarie. sala s-a golit. în acelaşi timp. cu celebrul avocat Rosenthal. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pe care el o considera greşită. PANDECTELE ROMÂNE NR. Rosenthal îl întrerupe. Evident. Cel dintâi depăşise măsura puterii pe care o avea de a interveni în dezbateri şi de a chema la ordine pe avocaţi. Dintr-un os. ci şi cu referire la colegii săi şi la corpul al cărui decan ales a fost în trei rânduri. 7/2013 | 119 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Adversarul căzuse în cursa întinsă! – „Domnule. La una din secţiile Curţii de Apel s-a iscat odată un conflict între preşedintele Completului de judecată şi avocatul Petre Constantinescu-Strihan.

la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 1 al colecţiei lui Perieţeanu este publicată pledoaria maestrului în şedinţa din 10 mai 1923 a Curţii de Casaţie în Secţiuni unite şi care se referea la greşita calificare a faptelor de către Camera de punere sub acuzare. pentru a sublinia că Micescu era pentru el un necunoscut. de când mă pândesc duşmanii să-mi găsească o virgulă pusă greşit!”. Rosenberg. cât şi cel francez. în colecţia „Biblioteca marilor procese” îngrijită şi editată de avocatul şi scriitorul I. primul preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România. nici delict”.. era Alecu Bilciurescu.ro. în categoria împrejurărilor care. atunci când este vorba de procesele în care a pledat Micescu apare adesea nota „stenograma pledoariei nu ne-a fost restituită de autor”. Rosenblum şi Rosenfeld!” – Singurul avocat care accepta să pledeze împotriva lui Micescu.. făcându-l să numai fie considerat nici crimă. când de dl. Rosenthal. dl. vorbind în cursul pledoariei când de adversarul său dl. încât s-a resemnat să cumuleze? istoria JuridicĂ 120 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Pentru a înţelege „consecinţele de tras din această îndoită înfăţişare a legitimei apărări. aşa cum relatează Y. într-un alt proces. al cărui nume nici nu-l reţinuse bine. pen. care respinsese excepţia de legitimă apărare invocată de acuzat. 58 C. Miclescu sau Mirescu. îl greşea deliberat. Micescu însă intervine prompt: – „Domnule preşedinte. Eminescu în lucrarea mai sus citată. trebuie să cercetăm raţiunea adoptării îndoitului punct de vedere. din fericire. Rosenschwanz. Reticenţele de a-şi publica pledoariile şi consultaţiile juridice au fost astfel explicate de maestru unui prieten „– Frate-miu. Iar analiza continua astfel: „Este îndoită plasare a legitimei apărări în cadrul codului nostru penal o simplă inadvertenţă din partea legiuitorului?. vă rog. Micescu îşi începea astfel pledoaria: „Cum vă spunea adversarul meu. fost-a el în neputinţă de a alege între sistemul scuzei legale.Mircea DUŢU Tot atât de dură a fost execuţia şi când. în virtutea dreptului de apărare. în nr. din care legiuitorul a considerat-o”. Micescu nu ni s-a păstrat şi aceasta mai ales datorită precauţiilor excesive ale acestuia. Rosenkranz. unde şedinţele aveau loc imediat după masă. pentru ca lumina să nu-l mai deranjeze pe avocat. prin art. neutralizează faptul comis. lăsaţi. în numeroasele procese pe care acesta le-a avut cu propria sa familie. atât Codul prusian. Preşedintele roagă pe aprod să tragă perdelele. prin comanda: #2077 | ISTORIA JURIDICĂ . Mitescu. Gr. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în cadrul scuzelor legale şi prin art. care încerca să le evite. o rază de lumină în capul domnului Bilciurescu este binevenită!” Din păcate. Procesul se desfăşura în faţa Curţii de Casaţie. Luând cuvântul. şi sistemul dreptului de apărare. 256. Era o zi însorită şi razele de lumină cădeau pe dosarul lui Bilciurescu. Totuşi. care caracterizează pe cel dintâi. după ce şi-a însuşit ca model. c. Pledoaria pleca de la constatarea că legiuitorul a plasat „legitima apărare.ionescu14@rdslink. Perieţeanu. Legiuitorul nostru. care triumfa în cel de al doilea şi atunci ezitarea l-a făcut să le adopte pe amândouă? Era el atât de insuficient pregătit pentru a prefera. aproape niciuna din stenogramele pledoariilor celebre ale lui Istrate N.. Fapt semnificativ în acest sens.

Smulgându-i ultimele crâmpeie ale voalului pe care îl adăugase teologia şi îl sfâşiase revoluţia franceză. 7/2013 | 121 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. din sfera senină a dreptului.ionescu14@rdslink. o scuzăm. e cu atât mai fericită cu cât e dublă şi că ezitarea de a opta între una sau alta denotă prudenţă”. nu ca o scuză care se imploră. După o incursiune istorică. care înfăţişează concepţii oscilând între cea în care. Faţă de legiuitorii actuali. în domeniul tulbure al faptelor”. urmează interpretarea poziţiei legiuitorului român. ca urmare a conflictului dintre maestru şi Codreanu. la data: 20-11-2013. El îşi va încheia pledoaria magistral. voal de care strălucirea ei antică nu avea nevoie. decât sub un singur aspect. oricât de paradoxal al părea. au avut mai întotdeauna imitaţii fericite. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. şi concepţia care „reînalţă legitima apărare la demnitatea unui drept individual în faţa căruia încetează dreptul societăţii de a pedepsi”. celor chemaţi să interpreteze sau să aplice legea. c. când nu e în stare să mă apere”.ISTRATE N. jurisconsulţilor romani. cu reluarea ideii de legitimă apărare. legitima apărare este o dispensă de pedeapsă. ci calificarea legală a faptelor constatate”. e poate mai echitabil să recunoaştem că dacă înaintaşii lor n-au avut inovaţii tocmai strălucite. spunea Micescu. Ceea ce ne întăreşte în această credinţă este faptul că o scurtă incursiune în istoria filosofiei dreptului penal dovedeşte uşor că suntem în prezenţa unei imitaţii care. care îşi închipuiesc că e de ajuns să inoveze pentru a îndrepta. legiuitorul nostru a înfăţişat legitima apărare aşa şi numai aşa cum se arătase acum 19 veacuri. MICESCU. sub influenţa dreptului canonic şi „obsedanta preocupare a noţiunii păcatului”. În activitatea curentă de avocat Istrate N. ex-decanul Baroului de Covurlui (Galaţi) care pregătea cu minuţiozitate dosare complicate (mai ales în domeniul maritim) susţinute apoi magistral în instanţă de către Maestru. S-a vorbit chiar despre existenţa unei aşa-zise „dubluri profesionale” a lui Micescu în persoana avocatului Vasile Poltzer. legiuitorul nostru nu a văzut-o şi nu a arătat-o. „Cu toate că a considerat-o dintr-un îndoit punct de vedere. Aurelian Bentoiu şi Paul Vlachide ce s-a afirmat ulterior ca unul dintre cei mai mari maeştri ai barei româneşti din ultimele decenii. trecând la legionari). nu avea reputaţia unui mare pedagog cu „ucenicii” săi şi datorită numărului mare de procese şi activităţi publice în care era implicat. dar greu de dovedit! Oricare ar fi libertatea de maniere şi uşurinţa de limbaj cu care se critică astăzi opera legiuitorilor recrutaţi din marea generaţie de intelectuali care au pus bazele ordinii juridice în Principatele Unite ridicate la rangul de Stat Suveran. înainte de a se demonstra că prudenţa este exclusă. că „Societatea nu are dreptul să mă judece. (Va urma) PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 ISTORIA JURIDICĂ | . îmi pare că inadvertenţa nu poate fi admisă.ro. la un moment dat. citând câteva jurisprudenţe celebre. pentru a conchide. ci ca un drept ce se invocă”. nu este „să cenzureze constatarea faptelor. că prin sesizarea Curţii de Casaţie se cere acestei instanţe „să-şi coboare înalta ei competenţă. Micescu va răspunde că ceea ce se cere Înaltei Curţi. Maestrul absolut al Barei româneşti Uşor de zis. Micescu era înconjurat de o echipă formată din peste 10 secretari (avocaţi stagiari sau colaboratori) dintre care s-au remarcat mai ales Horia Cosmovici (care l-a părăsit. În sfârşit. La argumentul părţii civile.

prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c.ro.

la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.ro.

ro.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 . c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

Şi aceasta datorită unei viziuni oarecum peiorative şi retrograde. numai executorul are capacitatea de a realiza această procedură. chiar unul dintre membrii breslei: „Deseori blamată. acel „huissier de justice” francez avut în vedere ca model de executorul judecătoresc de la noi. legiuitorul l-a învestit pe acesta cu atribuţii numeroase şi variate. În Franţa care constituie exemplul absolut în materie. aceasta prezintă în acelaşi timp şi anumite avantaje faţă de notificarea obişnuită. la nivel mondial. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. chiar şi în cazurile de opunere a debitorului la îndeplinirea obligaţiilor statuate prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sau printr-un alt titlu executoriu. acolo unde economia de piaţă reprezintă baza societăţii şi unde separaţia puterilor în stat este funcţională. El se bucură de un statut legal propriu. Element indispensabil bunei funcţionări a serviciului public al justiţiei. care îl pot contacta cu uşurinţă pentru a-i cere sfatul. de altfel esenţial. datorită proximităţii sale. Aşa cum remarca. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . care îl percepe pe acest auxiliar al justiţiei exclusiv prin prisma atribuţiilor sale coercitive. Unele dintre ele. a cărei contribuţie la cea de-a treia putere în stat – puterea judecătorească – duce la întărirea autorităţii statale şi la stimularea operaţiunilor comerciale. chiar de către unii reprezentanţi ai legislativului. contribuind astfel la consolidarea unei poziţii inferioare pentru cel al cărui rol. De fiecare dată când legea prevede ca un act judiciar sau extrajudiciar să fie comunicat. notificarea se poate efectua şi prin intermediul executorului.Executorii judecătoreşti Executorii judecătoreşti Consideraţi. această profesie reprezintă un element esenţial al unui stat de drept. Întâietatea sa faţă de alte modalităţi de notificare ţine de faptul PANDECTELE ROMÂNE NR. cele mai cunoscute. executorii judecătoreşti sunt singurii care pot comunica actele şi acţiunile. un profesionist al dreptului puţin cunoscut. întemeiat pe libera circulaţie a persoanelor. la data: 20-11-2013. al acestui agent public. „auxiliari ai justiţiei”. într-o perspectivă mai amplă. executorii judecătoreşti îndeplinesc însă importanta activitate prin intermediul căreia procedura de executare silită este aplicată transparent şi eficace. c. în mod paradoxal. implicând un ansamblu de mijloace procedurale capabile să facă posibilă realizarea efectivă a drepturilor recunoscute. Deşi notificarea prin executor poate ridica costurile procedurale. mai degrabă. constituie un interlocutor privilegiat al justiţiabililor. Formalismul specific acestei proceduri constituie o garanţie a securităţii sale. care tinde spre uniformizare în plan unional-european şi. să întocmească notificările impuse de lege atunci când modalitatea de notificare nu a fost precizată. chiar şi atunci când legea prevede şi alte posibilităţi. în special în regiunile rurale unde. În schimb. precum şi la reducerea în circuitul civil şi economic a bunurilor sau a sumelor de bani ce aparţin titularilor drepturilor subiective. a mărfurilor şi a capitalului. cunoscut sub diferite denumiri în diverse state îşi păstrează rolul specific şi-l adaptează în permanenţă la realităţile social-economice şi juridice ale timpului. altele cu titlu concurenţial sau chiar accesoriu. executorul judecătoresc este. 7/2013 | 125 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. executarea silită este una din instituţiile procesuale de maximă importanţă.ro. În primul rând.” Într-adevăr. pe bună dreptate. sunt exercitate cu titlu de monopol.

fără a formula aprecieri asupra celor constatate. Se pot evita. Astfel. implicând o predare directă către persoana destinatarului. predarea hotărârii sau a titlului. mai precis o estimare a valorii bunurilor mobile. va juca rolul unui consilier. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. să fie investit în funcţii al căror exerciţiu este subordonat unei autorizări prealabile a procurorului general. Fiind un profesionist al dreptului. de pildă. Această misiune se explică prin faptul că executorul. În acelaşi timp. parchetul va efectua diligenţele necesare pentru a identifica organismele sus-menţionate. în situaţia în care administraţia nu dispune de aceste date. cu o formare aprofundată. Astfel. c. executorii judecătoreşti care deţin un titlu executoriu. trebuie să fie învestit de către justiţiabil. executorii se întâlnesc frecvent cu dificultatea obţinerii. să-i propună creditorului stabilirea unor măsuri de conservare sau să-i ofere debitorului varianta unui plan de rambursare. să efectueze constatări la faţa locului. altfel spus în concurenţă cu alte profesii. a informaţiilor necesare în vederea identificării şi localizării conturilor bancare ale debitorilor clienţilor lor. În exerciţiul acestei misiuni. în acest sens. au o valoare exclusiv informativă. nici dispoziţii relative la existenţa unui termen de furnizare a datelor solicitate. Executorul judecătoresc dispune de un monopol şi în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii. cu titlul de activităţi exercitate de către executori în afara oricărui monopol. un creditor poate solicitata executorului să găsească o soluţie amiabilă pentru un diferend pe care îl are cu un debitor. Pentru a remedia parţial această dificultate.ionescu14@rdslink. legea din 11 februarie 2004 relativă la reforma anumitor profesii judiciare. În al treilea rând. În atari condiţii. componentă autonomă a dreptului la un proces echitabil începând cu 1997. cu titlu accesoriu. Pentru a demara procedura executării silite. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dar numai în locurile în care nu există un oficiu judiciar de licitaţie publică. În al doilea rând. conţine dispoziţii inovatoare referitoare la accesul direct al executorilor la baza de faţă a conturilor bancare dispoziţii care se înscriu în ansamblul măsurilor adoptate în vederea asigurării efectivităţii dreptului la executarea hotărârilor judecătoreşti. fie de către judecător.Dialogul profesiilor juridice că. pe această cale se garantează informarea efectivă a acestuia. În afara oricărui contencios. în condiţiile experienţei pe care o are şi graţie îndatoririlor conferite de către statutul său. executorul poate oferi consultaţii juridice şi poate redacta acte sub semnătură privată. în urma avizului tribunalului de dialogul profesiilor Juridice 126 | PANDECTELE ROMÂNE NR. să realizeze o evaluare. poate găsi soluţia cea mai potrivită. fiind suficientă. Această forţă probantă limitată se explică prin natura misiunii care îi este încredinţată executorului: acesta trebuie să raporteze ce vede şi ce aude. la data: 20-11-2013. şi să conducă licitaţia publică a mobilelor şi a efectelor mobile corporale. fie de către părţi. se pune problema efectivităţii concrete a acestei soluţii. având posibilitatea. de la administraţiile publice. au posibilitatea de a obţine direct de la administraţia fiscală adresa organismelor la care este deschis un cont pe numele debitorului. şi aceasta din cauza unor prevederi lacunare. intră în atribuţiile sale. astfel anumite riscuri legate de inconvenientele ce pot lua naştere dintr-o grevă a serviciilor poştale sau din refuzul destinatarului de a primi scrisoarea recomandată. Aceste constatări. De asemenea. la cererea executorului. acesta poate. Din păcate. lipsite de orice consecinţe de fapt sau de drept. executorul poate primi mandat pentru a recupera toate creanţele neexecutate prin ordin oficial sau pe cale amiabilă. aceştia pot fi solicitaţi. la care se recurge frecvent în practică şi care se pot realiza în cadrul unui litigiu. În condiţiile în care parchetele sunt oricum încărcate cu foarte multe activităţi. noua lege nu conţine nici indicaţii. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE .ro.

Acestea sunt investite cu misiunea de a concilia şi de a preveni diferendele de natură profesională între camerele inferioare sau între executori aparţinând unor camere diferite.E. În schimb. Totuşi.J. De asemenea. ca un corolar al monopolului care îi este conferit. Le revine. de asemenea. Executorii judecătoreşti desfăşoară în ţara noastră o activitate de tradiţie care a cunoscut mai multe etape în dezvoltarea sa. acesta percepe în acelaşi timp şi drepturi proporţionale cu cuantumul acesteia. Sub aspect disciplinar. activitatea executorului este supusă unui regim de tarifare prevăzut pentru actele efectuate în materie civilă şi comercială. La al doilea nivel funcţionează camerele regionale. Atunci când executorul recuperează sau încasează o creanţă. la data: 20-11-2013. Este cazul.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. trecând prin perioada etatizării absolute aferentă intervalului comunist şi revenind treptat la specificităţile democraţiei reprezentative şi economiei libere.Executorii judecătoreşti mare instanţă. în calitate de reprezentant al unei puteri publice. Astfel. remuneraţia executorului este stabilită de comun acord cu clientul. inclusiv dacă actul litigios se raportează la fapte relative la viaţa sa personală. efectuând o evacuare. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . în situaţia în care aduce atingere inviolabilităţii domiciliului sau încalcă secretul profesional. executorul poate fi obligat la plata unor dauneinterese atunci când comite o eroare în cadrul executării unui mandat cu care a fost încredinţat. având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi. În schimbul monopolului atribuit de către stat. Grupaţi la nivel naţional în Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (U. trebuie semnalat că această remuneraţie tarifată conţine o sumă forfetară şi un drept de urmărire. c. executorii judecătoreşti sunt obligaţi să-şi ofere serviciile şi concursul de fiecare dată când li se cere. de exemplu. acesta trebuie să se dovedească impecabil în ce priveşte realizarea activităţilor sale.ro. în exerciţiul misiunii sale. 7/2013 | 127 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. activităţii de administrator al imobilelor sau de agent de asigurări. La vârful structurii se regăseşte Camera naţională. de la particularităţile epocii moderne şi interbelice. atât de la debitor. sub forma unei structuri piramidale. În plus. Răspunderea sa poate fi angajată sub mai multe aspecte.N. executorul se bucură de un mecanism de protecţie. „auxiliarii PANDECTELE ROMÂNE NR. din motive de oportunitate. a cărei primă misiune constă în reprezentarea profesiei în faţa serviciilor publice. de piaţă post-1989. Această profesie este supusă unei organizări corporative. cât şi de la creditor. Au obligaţia de a verifica compatibilitatea studiilor executorilor din jurisdicţia lor. obligaţia de a preveni sau soluţiona amiabil litigiile de natură profesională dintre executori şi de a examina reclamaţiile formulate de către terţi împotriva acestora. menită să acţioneze pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc. executorul suportă sancţiuni precum amenda sau închisoarea. cu excepţia condamnărilor simbolice pe care debitorul ar refuza să le execute. regulilor profesiei (deturnarea clientelei unui confrate) sau sunt contrare probităţii sau onoarei profesiei (deturnare de fonduri). recurge în mod nejustificat la forţă. se pot eluda acestei obligaţii atunci când măsura solicitată pare a avea un caracter ilicit. formată din trei niveluri ierarhice. Fără a intra în detaliu. în special împotriva agresiunilor morale sau fizice. Din punct de vedere penal. executorul poate refuza o sarcină.). atunci când exerciţiul unui activităţi nu este tarifat. atunci când cuantumul cheltuielilor este susceptibil de a depăşi pe cel al creanţei. Dacă. La cel dintâi se regăsesc camerele departamentale investite cu atribuţii disciplinare. executorul poate fi urmărit dacă acţiunile sale contravin legilor şi reglementărilor (executarea silită în afara orelor legal stabilite). sau dacă.

prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. director C.Dialogul profesiilor juridice justiţiei” contribuie major la desăvârşirea actului de justiţie. c.P.J.E. este membră a Uniunii Internaţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a Ofiţerilor Judiciari.E. preşedinte al U.J.E. Marius Radu. O radiografie cât mai exactă a acestei profesii încercăm prin rândurile de mai jos.N. Jurchescu Cristian.N. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aparţinând dlui. pe calea a două contribuţii relevante: un interviu cu dl. U. şi consideraţiile asupra problemei pregătirii continue şi perfecţionării profesionale a executorilor judecătoreşti.J.P. la data: 20-11-2013.N.ionescu14@rdslink. dialogul profesiilor Juridice 128 | PANDECTELE ROMÂNE NR.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. a urmăririlor sau executărilor silite ordonate de justiţie. C. la data: 20-11-2013. Executorii judecătoreşti reprezintă un corp profesional tot mai consolidat.E. 92/1992 pentru organizare judecătorească şi Regulamentul privind activitatea executorilor judecătoreşti s-a declanşat procesul de reorganizare a statutului profesiei. executorul judecătoresc şi-a redobândit.J. în epoca modernă.Executorii judecătoreşti reprezintă un corp profesional tot mai consolidat. urmăririlor imobiliare. comandamentelor. pe lângă fiecare tribunal şi curte de apel. După Primul Război Mondial. pentru serviciile lor percepând o serie de taxe conform Regulamentului din 1868 (modificat apoi în 1910 şi 1912). a acelui corp al portăreilor instituit potrivit legii de organizare judecătorească din 4 iulie 1865. Portăreii şi agenţii de execuţie nu erau retribuiţi de stat. 188/2000.. Legea nr. Începând cu 1948. caracteristică economiei de piaţă şi deschiderii spre cercetare a activităţii de justiţie. şi a vă ura succes în exercitarea mandatului încredinţat.R. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | .J. vocaţia sa ca organ de PANDECTELE ROMÂNE NR. cu modificările ulterioare.N.M. Cristian Jurchescu. odată cu instaurarea regimului comunist.J. – Care sunt elementele principale ce definesc statutul profesiei de executor judecătoresc în ţara noastră? C. 7/2013 | 129 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. – Stimate Domnule Preşedinte.ionescu14@rdslink.M. Profesie juridică tradiţională în România. Vă rugăm să ne punctaţi câteva repere istorice ale acesteia.R. cu atribuţii vizând executarea somaţiilor. Recrutaţi dintre licenţiaţi în drept. mai convingător decât anterior. cu modificările ulterioare a oferit profesiei de executor judecătoresc şi practicanţii săi o reglementare de tip european. comunicarea actelor de procedură etc. în fruntea U. 188/2000.. – Executorii judecătoreşti de astăzi sunt continuatorii. c. cea de executor judecătoresc a cunoscut în ultimele decenii transformări importante în regimul exercitării şi misiunii sale. organizat pe lângă tribunale şi a dobândit caracter public. P. Post-1989 – mai întâi prin Legea nr. – Prin noua reglementare a profesiei – Legea nr. indispensabil desăvârşirii actului de justiţie – interviu cu dl. portăreii erau supuşi prevederilor Regulamentului de administraţie publică pentru serviciul portăreilor şi pentru taxarea actelor de procedură şi executare din 1925. executarea sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti. prin legea de unificare a organizării judecătoreşti din 1924 corpul portăreilor funcţiona pe lângă tribunale şi judecătorii şi avea drept atribuţii îndeplinirea actelor de procedură. încep prin a vă felicita pentru alegerea Dvs.ro. preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – P. serviciul executorilor judecătoreşti s-a etalizat.

creând o situaţie specială şi de protecţie excesivă pentru debitor. Conform legii. dacă prezintă un interes şi. Astfel. activitatea executorilor judecătoreşti se desfăşoară în cadrul unui „birou”. – Prin noul Cod de procedură civilă. în anumite cazuri şi condiţii procurorul. actele executorilor judecătoreşti sunt supuse. în fine. sunt prevăzute unele incompatibilităţi. s-au creat proceduri mult mai greoaie şi mai formaliste decât cele existente. Camera este condusă de un colegiu director.J. intrarea în vigoare a noului Cod civil şi. dialogul profesiilor Juridice P. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. mai ales. Cristian Jurchescu executare şi a dobândit statutul juridic aferent cerinţelor economiei de piaţă şi exigenţelor unei societăţi democratice. Atribuţiile noastre sunt reglementate de lege. P. şi celelalte profesii juridice? C. în Cartea a V-a. care cuprinde toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia respectivă.M. – Ce impact are asupra activităţii Dvs. c. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a făcut demersuri în vederea modificării şi completării în acest sens. a statului de drept. accesul la profesie presupune îndeplinirea anumitor condiţii şi urmarea unei proceduri specifice. ce reglementează executarea silită. cei 882 executori judecătoreşti în funcţie. ne bucurăm de stabilitate în funcţie. nu au fost corelate anumite texte de lege sau au rămas în afara reglementării unele situaţii care se întâlnesc în practica execuţională. sunt organizaţi în birouri.M. – Cum se prezintă astăzi corpul executorilor judecătoreşti din România? C.M. iar aceştia răspunde disciplinar. punând în pericol scopul procesului civil şi implicit drepturile câştigate de creditor.J. cu costuri foarte mari. cu personalitate juridică. cu unul sau mai mulţi executori asociaţi. care adoptă statutul Uniunii şi pe cel al Casei de asigurări. – Din ce în ce mai numeros. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . P. fiind inserate anumite dispoziţii legale care practic sunt inutile. mai consolidat şi mai profesionalizat. – Într-un răspuns scurt. drepturi care pot deveni iluzorii.J. la data: 20-11-2013. controlului instanţelor judecătoreşti competente. executorul judecătoresc îndeplineşte astăzi un serviciu de interes public. iar actul îndeplinit de el în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea cerinţelor formale obligatorii pentru valabilitatea acestuia este unul de autoritate publică şi are forţa probantă specifică unui atare act. În circumscripţia fiecărei Curţi de apel funcţionează câte o cameră a Executorilor Judecătoreşti. în condiţiile legii. 130 | PANDECTELE ROMÂNE NR. terţii propriu-zişi. dar exact: conform dispoziţiilor legale în vigoare şi în spiritul cooperării interprofesionale! Facem parte din şi interacţionăm în primul rând cu ceilalţi participanţi la executarea silită: părţile – devenite acum „creditor urmăritor” şi „debitor urmărit”. civil şi profesional. Astăzi.ro. a noului Cod de procedură civilă? C. alte persoane şi organe care se implică în procesul execuţional.R. dar.R. instanţa judecătorească de executare. în acelaşi timp. – Cum caracterizaţi raporturile actuale dintre profesia Dvs. procedura de executare silită este în mod serios afectată. Astfel.ionescu14@rdslink. Executorii judecătoreşti din România se constituie în Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.Interviu cu dl.R. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. care formează camere arondate curţilor de apel.

Prin asemenea consideraţii care vizează statutul comun al executorului judecătoresc european. c. în măsura în care activitatea acestora se intersectează cu cea a noastră. În plus. – Prima şi cea mai importantă consecinţă a acestui act istoric în ceea ce ne priveşte pe noi rămâne aceea că am devenit executori judecătoreşti europeni. P.M. intensificarea schimbului de experienţă şi sporirea influenţei reglementărilor şi practicilor vest-europene asupra activităţii noastre.ro. Din păcate cooperarea între organizaţiile noastre profesionale rămâne încă sporadică şi limitată. în mod evident şi poziţia noastră.ionescu14@rdslink. statului îi revine obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca ei să poată duce la îndeplinire sarcina cu care au fost învestiţi. din noul Cod de procedură civilă. Executorul judecătoresc reprezintă „instrumentul” judecătorului. – Care sunt priorităţile Uniunii după cel de-al XII-lea Congres al său? C.R. dar şi al părţilor. în special pentru asigurarea concursului efectiv al altor autorităţi care pot impune prin forţă executarea atunci când este cazul.. PANDECTELE ROMÂNE NR. – Recunoaşterea profesiei de executor judecătoresc ca parte a Sistemului judiciar românesc. – Ridicarea gradului de pregătire profesională a executorilor judecătoreşti. pentru actele şi faptele pe care le implică executarea silită. aderarea României a contribuit şi la consolidarea colaborării între structurile noastre profesionale. cu toate plusurile şi minusurile unui asemenea statut.J. – O participare activă la dezbaterile ce au ca scop modificări legislative care privesc activitatea de executare silită. – Pe scurt şi enumerativ ele sunt următoarele: – Modificarea unor dispoziţii cuprinse în Cartea a V-a.J. potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) executorii judecătoreşti acţionează în interesul unei bune administrări a justiţiei. P. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în exercitarea mandatului lor de reprezentare sau asistenţă juridică acordat de părţi sau cu notarii.R.. Cum în cadrul Uniunii Europene sunt state cu tradiţie în domeniu. la data: 20-11-2013. şi întrucât ei nu sunt depozitari ai forţei publice. – Aderarea României la Uniunea Europeană (intervenită la 1 ianuarie 2007) a avut un impact asupra activităţii profesiei de executor judecătoresc? C.Executorii judecătoreşti reprezintă un corp profesional tot mai consolidat. ceea ce face din ei un element esenţial al statului de drept. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . măsuri în lipsa cărora garanţiile de care beneficiază justiţiabilul în faţa instanţelor îşi pierd raţiunea de a fi.M. În mod oarecum indirect colaborăm cu avocaţii. a executorilor judecătoreşti din România se consolidează şi defineşte în mod corespunzător. 7/2013 | 131 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

nu există o colaborare cu celelalte profesii de specialitate juridică din ţară. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE . executarea silită reprezintă o importanţă deosebită atât pentru creditor. 41 alin. s-a impus obligativitatea executorului judecătoresc de a participa la cursuri de pregătire şi perfecţionare. Mai mult. Din toate aceste chestiuni rezultă necesitatea pregătirii şi perfecţionării continue a executorilor judecătoreşti. constrângere care intervine nu doar prin stabilirea unui drept subiectiv privat. până la această dată. ci şi în scopul salvgardării ordinii de drept. cursuri postuniversitare. Tematica reprezentată şi aprofundată cuprinde instituţiile care guvernează executarea silită. c. la data: 20-11-2013. ca drept obiectiv al statului. master şi doctorat. întrucât constituie ultima cale de valorificare a dreptului în caz de opunere a debitorului cât şi pentru statul de drept. având în vedere că aproape nu mai există vreun drept naţional care să nu aibă şi o dimensiune europeană. inclusiv cele cuprinse în Dreptul Uniunii Europene. şi responsabili în stabilirea ordinii de drept încălcate.Interviu cu dl. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dialogul profesiilor Juridice Având în vedere competenţa materială a executorului judecătoresc. şi pentru a răspunde exigenţelor unui stat modern realizează necesitatea pregătirii profesionale continue. Executorii judecătoreşti din România. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dacă ordinea juridică a unui stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi. Astfel. (1) din Legea nr. însă există o colaborare strânsă cu executorii judecătoreşti din Camerele Naţionale care compun Uniunea Internaţională a Executorilor şi Ofiţerilor de Justiţie. Cristian Jurchescu Doar un executor judecătoresc pregătit profesional poate să-şi îndeplinească misiunea conferită prin lege – Pe marginea pregătirii profesionale continue a executorilor judecătoreşti – După cum se ştie. 188/2000 şi Codul de procedură civilă. dreptul de acces la o instanţă ar deveni iluzoriu. Pregătirea se realizează la nivel naţional prin Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare. 188/2000 şi prin Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România.ionescu14@rdslink. prin art.ro. Doar un executor judecătoresc pregătit profesional poate reprezenta corect constrângerea statală. Executor Marius Radu Directorul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti 132 | PANDECTELE ROMÂNE NR. participanţi activi la înfăptuirea justiţiei. zonal la nivelul fiecărei camere a executorilor judecătoreşti şi individual prin participarea la conferinţe. având în vedere importanţa competenţelor date de Legea nr. în calitate de autorităţi publice învestite cu puterea de a pune în executare dispoziţiile cu caracter civil din titlurile executorii.

AGORA

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice)

Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice)
Rezumat
Deşi perceptibilă post-1989 din ce în ce mai vizibil şi evocată adesea în massmedia, prezenţa corupţiei în mediul fotbalistic din România a fost adusă pentru prima dată în faţa justiţiei abia în 2008, prin „cazul Valiza” (supranumit astfel după obiectul folosit pentru depunerea şi transportul spre destinaţie a sumei de 1,7 milioane de euro, pusă în joc), care a implicat cea mai titrată şi populară echipă de fotbal românească, „Steaua Bucureşti”. Dincolo de modus operandi aparţinând finanţatorului clubului, personaj exotic al lumii afacerilor (implicat mai ales în materie de tranzacţii de terenuri), dar şi al vieţii publice (fost eurodeputat şi deputat în Parlamentul României), care a promis public, inclusiv la TV, „premierea jucătorilor” a două echipe de fotbal dacă îşi „apără corect şansele de joc” şi „obţin o victorie sau un rezultat egal” în cazul a două jocuri din 2006 şi, respectiv 2008, care influenţau poziţia în clasament a echipei „Steaua”, soluţiile juridice adoptate de instanţa de Judecată (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de 3 şi, respectiv, 5 judecători, având în vedere calitatea de parlamentar a unui inculpat) rămân relevante. Astfel, judecătorii au considerat că „premierea” astfel concepută reprezintă infracţiunea de dare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 255 C. pen., iar jucătorii de fotbal au calitatea de „funcţionar”, indiferent dacă sunt legaţi de clubul de apartenenţă, prin contract individual de muncă sau convenţie civilă şi au, în consecinţă, calitatea de subiect pasiv al infracţiunii de dare de mită şi de subiect activ al celei de luare de mită. Cuvinte-cheie: corupţie, fotbal, dare de mită, finanţator club, premiere, „funcţionar”, „Steaua Bucureşti”.

Deşi perceptibilă pentru specialişti de mai mult timp, încă din primii ani post-1989 şi evocată adesea în mass-media, prezenţa corupţiei în mediu fotbalistic din România a fost adusă pentru prima dată în faţa justiţiei abia în mai 2008, prin cazul „Valiza” (denumit aşa de la obiectul folosit pentru depunerea şi transportul spre destinaţie a sumei de 1,7 milioane de euro, pusă în joc), care a implicat cea mai titrată echipă de fotbal românească, „Steaua Bucureşti”. Obiectul cercetării penale şi al judecăţii l-a constituit activitatea finanţatorului şi acţionarului Fotbal Club „Steaua Bucureşti” S.A., B.G. care, confruntat cu un posibil insucces în obţinerea titlurilor de campioană naţională de fotbal de către această echipă, în sezoanele competiţionale 2005-2006 şi 2007-2008, a recurs la „acţiuni de corupere” a jucătorilor Clubului de Fotbal „Gloria 1922 Bistriţa” şi, respectiv, „Universitatea Cluj”, constând în promiterea sau oferirea acestora de sume de bani considerabile în scopul de a-i determina să-şi apere corect şansele de joc şi de a obţine, astfel, un scor egal sau victorie, rezultate care îi profitau în mod indirect

PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 | 135 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

AGORA |

măsură procesuală care i-a creat convingerea finanţatorului că acţionează legal în atari situaţii. B. pentru apărarea corectă a şanselor şi obţinerea unui rezultat de egalitate ori victorie în meciul cu „Rapid Bucureşti” din 11 mai 2006. prin Legea nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pen. în fond. în scopul apărării în mod corect a şanselor de joc şi obţinerii unui rezultat favorabil (egal sau victorie).V. reacţia uneori exagerată a autorităţilor judiciare în instrumentarea cazului[3]. prin comanda: #2077 | AGORA . cauza a fost judecată de un complet de 3 judecători. calificării în cupele europene.Mircea DUȚU echipei clubului său. încă în vigoare. Infirmarea ulterioară a soluţiei nu a fost comunicată acestuia şi. 255 C. cauzate de notorietatea problemei. până la limita afectării dreptului la un proces echitabil şi a drepturilor apărării. deputat în Parlamentul României. cu sume de bani variind între 5. de unul format din 5 judecători. a devenit deputat păstrându-se aceiaşi competenţă după calitatea persoanei. a fost făcută în mod public. Desfăşurarea evenimentelor fotbalistico-judiciare a fost marcată din plin de o serie de factori care ţin.C. şi imagini semnificative şi reportaje au fost transmise de posturile TV. să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în baza unui raport de muncă”.. „important fiind ca persoana în cauză.. precum şi a uneia de fals în înscrisuri sub semnătură privată. pe străzile Bucureştiului. el a fost trimis în judecată pentru corupţie şi pentru acest caz. astfel. atât un funcţionar public. [6] 136 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în acest sens: impactul mediatic deosebit.. pentru motivul că asemenea obligaţii de rezultat nu reveneau fotbaliştilor.G.000 de euro de persoană. în cel de-al doilea. [2] Printre inculpaţi se numără: B. cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. la 1 octombrie 2008. la data de 11 mai 2006.G. potrivit jurisprudenţei. de natura şi specificul „sportului rege” şi popularitatea sa. în virtutea contractului de muncă şi fişei postului. europarlamentar. s-au luat măsuri speciale pentru reducerea duratei termenelor de judecată şi accelerarea judecăţii. desfăşurat la 12 mai 2006. B. în baza art. [3] De exemplu. judecarea cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Parchetul dispusese neînceperea urmăririi penale faţă de B. [5] Potrivit art. jucătorilor echipei de fotbal a Clubului Sportiv „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5. fiind ales eurodeputat. „a micii reforme”. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. mai precis. procurorii au dispus. Oferta financiară a fost făcută în mod public. antrenorul echipei naţionale de fotbal a României. respectiv. nu mai cuprinde fotbalistul profesionist în categoria funcţionarilor publici. 202 din 26 octombrie 2010. P. 29 alin.V. în privinţa plasării în clasamentul campionatului naţional şi.000 de euro pentru un jucător. aflată în legătură cu infracţiunile de corupţie... deopotrivă. [7] Sub presiunea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) al Uniunii Europene. este subiect al corupţiei pasive.G.G. 286/2009. s-au dispus măsuri de accelerare a judecării proceselor penale. T.000 şi 10. dar şi de conjunctura concretă din România. Oferta de „premiere”. care va intra în vigoare la 1 februarie 2014. ori situaţia excepţională a justiţiei româneşti. P. la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. şi în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2012. (1) C. în virtutea competenţei personale [6]. şi 100. la data: 20-11-2013. situaţia de tranziţie legislativă referitoare la incriminarea corupţiei în sectorul privat[5]. în faţa camerelor de luat vederi. oferirea – de sume da bani unor jucători de fotbal. în privinţa încadrării juridice a faptelor[4].ionescu14@rdslink. pentru apărarea corectă a şanselor şi obţinerea unui rezultat egal sau victorie. aducerea manu militari. corupţia reprezentând o temă prioritară[7].000 de euro pentru fiecare. în speţă jucătorul de fotbal. în calitate de învinuit pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului. din 1969. a selecţionerului echipei naţionale a României. care se întorcea dintr-o misiune oficială din Austria. fapte aflate în concurs real.S. [4] Printr-o ordonanţă din 19 februarie 2008. şi unii reprezentanţi ai clubului fiind filmate şi transmise de mai multe posturi de televiziune. cât şi orice „alt salariat”. în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012. discuţiile dintre finanţatorul B. de pe aeroportul internaţional Otopeni. în calitatea sa de Înaltă Curte de Justiţie. notorietatea personajelor implicate[2]. aflată sub acţiunea mecanismului de cooperare şi verificare din partea Uniunii Europene. marcat şi de spectaculozitatea lui modus operandi[1]. pr.ro. în meciul cu F. c. din cadrul etapei a 27-a a Diviziei A la fotbal. vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Clubului. în consecinţă. Rapid Bucureşti. Noul Cod penal român. în primul caz. pentru oferirea de sume de bani jucătorilor echipei de fotbal „Gloria 1992 Bistriţa” în scop de premiere. [1] În urma alegerilor pentru Parlamentul European din 7 iunie 2009. iar în recurs. Legea nr. Totodată. pentru îndeplinirea corectă a atribuţiilor de serviciu şi obţinerea unor rezultate favorabile. în acest context. ezitările Parchetului. pentru a-l reaudia.. pen. în care a avut loc. subiecţi ai infracţiunii de luare sau dare de mită. Sunt de menţionat. finanţator al echipei „Steaua”. au fost reţinute două infracţiuni de corupere (dare de mită) – prin promiterea şi. În sarcina finanţatorului B. Prima a constat în a promite.G.G.

în care s-ar fi atestat în mod nereal – sub semnătura sa în calitate de martor – executarea înscrisului în luna aprilie 2008. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a învinuiţilor prin rechizitoriul din 16 decembrie 2008.. (2) C. drept urmare.G. În sarcina lui B. 147 alin. cu avantajele de palmares sportiv şi de ordin financiar aferente.. În cazul de faţă.ro. Acţiunea de „premiere” a fost justificată de B. aceasta se referea şi la calitatea de funcţionar. însă. PANDECTELE ROMÂNE NR. ce urma să se desfăşoare la 7 mai 2008. în scopul de a îngreuna urmărirea penală declanşată împotriva lui B. astfel. 3 şi 17 aprilie 2012.7 milioane euro (circa 100. iar Înalta Curte de Justiţie a judecat cauza la 6 martie 2012[8]. La rândul său. şi. când câţiva jucători valencienneni au fost plătiţi pentru „blat” în timpul întâlnirii). 588. s-a mai reţinut şi fapta de a iniţia şi participa nemijlocit la întocmirea frauduloasă. la data: 20-11-2013.Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice) Cea de-a doua infracţiune se referă la oferirea. la posibilitatea statutului său de subiect pasiv al acestei infracţiuni. în cazul de faţă a fost vorba de o promisiune de „premiere” pentru apărarea corectă a şanselor de joc şi obţinerea unui rezultat egal sau a unei victorii.G. când s-a pronunţat prin sentinţa penală nr. în scopul de a fi exonerat de o posibilă răspundere penală sau disciplinară în legătură cu actele de corupţie. Conform art. instanţa a amânat pronunţarea la 20 martie. pen. prin aceea că. care a devenit. pentru ca aceştia să-şi apere corect şansele de joc şi să obţină un scor egal sau o victorie. 7/2013 | 137 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. indirect. antrenorul echipei naţionale de fotbal a României. 1. c. Prima problemă de drept ridicată de speţă s-a referit la existenţa situaţiei premisă a conţinutului juridic al infracţiunii de dare de mită. şi T. în absenţa unei stimulări pe calea premierii.ionescu14@rdslink. jucătorii îşi desfăşurau activitatea în baza unui contract individual de muncă sau a unui contract civil de prestări servicii. B. în perioada 4 mai 2008 – 7 mai 2008 a sumei totale de 1. P. T.S. precum [8] Pentru a permite părţilor să depună concluzii scrise şi din nevoie de timp spre a delibera. în înţelesul legii penale. şi echipei „Steaua Bucureşti”. a două antecontracte de vânzare-cumpărare. Totodată. echipa studenţească nu mai avea un interes real în apărarea şanselor de joc. Spre deosebire de alte cazuri celebre de gen (precum cel al meciului din prima divizie a campionatului Franţei dintre Association sportive de Valenciennes Anzin (ASVA) şi l’Olympique de Marseille (OM) din 19 mai 1993. pentru implicarea directă în perfectarea unui antecontract de vânzare-cumpărare în formă olografă. mistificate prin menţiuni necorespunzătoare adevărului conţinutului. În acelaşi sens au fost implicate în proces şi părţile la respectivele antecontracte de vânzare-cumpărare şi o avocată care a redactat unul dintre acestea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin funcţionar se înţeleg funcţionarul public.. a fost ajutat de vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Clubului. a jucătorului de fotbal. voinţei reale a părţilor şi a datei întocmirii lor. prin comanda: #2077 AGORA | . aflată în situaţia de retrogradare în divizia secundă.G. a dat dată certă şi legalizat semnăturile. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. constând în prealabila existenţă a unui serviciu funcţionând în cadrul persoanei juridice având competenţa de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârşirea dării de mită şi în cadrul căruia îşi exercită atribuţiile funcţionarul faţă de care se efectuează actul de corupere. şi de a-i exonera de o posibilă răspundere penală. care profitau.S. aflaţi pe foaia de joc pentru meciul cu echipa clubului „CFR Cluj 1907” din etapa a 34-a (ultima) a Campionatului naţional de fotbal Liga I.000 de euro pentru fiecare) jucătorilor de fotbal ai Clubului Sportiv „Universitatea Cluj”. la 20 mai 2008. În transportul banilor şi garantarea remiterii lor în situaţia obţinerii unui rezultat favorabil. şi de a le folosi ulterior în cadrul cercetării penale şi al anchetei disciplinare a Federaţiei Române de Fotbal.G.V. Un asemenea rezultat era de natură să asigure echipei „Steaua Bucureşti” ocuparea locului I în campionatul naţional de fotbal şi accesul direct în Liga Campionilor Europeni. român din 1969 (în vigoare). şi a fost trimis în judecată pentru complicitate la dare de mită. în data de 19 mai 2008. deşi acesta a fost realizat mult mai târziu.

”. Or. în înţelesul Codului penal. calitatea de funcţionar nu este legată de existenţa unui raport de muncă de natura celui reglementat de Codul muncii şi nici de stabilirea unei retribuţii în condiţiile codului. În acelaşi timp.. cât şi a unor demersuri anterioare ale reprezentanţilor celor două cluburi aflate în confruntare directă. atunci atribuţiile de serviciu ale jucătorilor trebuie să fie stabilite în mod concret şi detaliat. Un alt aspect pus în discuţie l-a constituit lipsa elementului material specific al laturii obiective. numit ca atare prin hotărâre judecătorească. administrarea. după caz. în calitatea sa de funcţionar. acesta fiind obligat să depună în timpul unui meci de fotbal toate eforturile necesare obţinerii unui rezultat favorabil echipei sale. Aprecierea Parchetului cum că „din interpretarea coroborată a normelor din (aceste) regulamente. Astfel. respectiv de egalitate sau victorie. 1785 şi decizia nr. cum este în cazul de faţă. este de domeniul evidenţei că. le reveneau ca „obligaţii asumate” şi cele de a obţine în fiecare meci rezultate favorabile. spre a se ajunge la concluzii cu consecinţe grave. în acea calitate. încheiate de jucătorii vizaţi. şi nu lămureşte problema dacă jucătorilor de fotbal implicaţi le reveneau ca obligaţii să obţină în fiecare meci un rezultat de egalitate sau victorie. de exemplu. după cum uşor se poate constata din citirea textelor în cauză. respectiv. prin natura profesiei.ro. inculpatul B. interzicerea întreţinerii „de relaţii cu persoane din cadrul echipelor adverse sau din anturajul acestora” şi de „a discuta sau negocia cu acestea rezultatele jocurilor” (capitolul 4.. decizia nr. [9] Ca. Potrivit jurisprudenţei Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 145 (autorităţile publice. imprecise.. De asemenea. Totodată. prin comanda: #2077 | AGORA . folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică. impunea jucătorului profesionist de fotbal „să facă toate eforturile specifice ocupaţiei de jucător profesionist la nivelul pregătirii şi posibilităţilor profesionale. este de principiu că. Or. nu se pot face consideraţii generale. obligaţiile asumate[9]. are îndatoriri bine determinate în ceea ce priveşte comportamentul în timpul competiţiilor sportive. nu se pot stabili asemenea obligaţii de rezultat în sarcina jucătorilor. prin Regulamentul intern privind activitatea fotbalistică a clubului se prevedeau. prin care s-a considerat că au calitatea de funcţionar. 2. în privinţa faptului că echipa de fotbal Universitatea nu-şi va apăra corect şansele de joc ca urmare a împrejurărilor generale ale cazului. şi. 138 | PANDECTELE ROMÂNE NR. instituţiile publice. din contractele de muncă sau din cele civile de prestări servicii. nu este exactă. ca pentru orice funcţionar. probe existente în dosar sugerau manifestarea unei temeri cunoscută public în municipiul Cluj-Napoca. mai ales atunci când este vorba de angajarea răspunderii penale. serviciile de interes public). 1786 din 8 aprilie 2003. şi-a justificat acţiunile sale de promitere şi oferire de bani prin dorinţa de a determina o corectă îndeplinire a îndatoririlor sportive. c.G. Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal privind Statutul şi transferul jucătorilor de fotbal. b)]. nu rezultau decât obligaţiile de a respecta disciplina muncii şi fidelitatea faţă de angajator în exercitarea atribuţiilor de serviciu. În fine.4 lit. În plus. era de văzut în ce măsură jucătorilor de fotbal cărora li s-au oferit sau promis sume de bani..Mircea DUȚU şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul altei persoane juridice decât cele prevăzute de art. rezultă cu certitudine că jucătorul de fotbal profesionist. instituţiile sau alte persoane juridice de interes public.ionescu14@rdslink. Din această perspectivă. care trebuie să constea într-o acţiune de corupere. 5. ceea ce interesează este faptul dacă persoana în cauză îndeplineşte. şi expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice şi lichidatorul judiciar al unei societăţi comerciale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. întrucât lipsa oricărei mize a meciului şi indicii notabile arătau posibilitatea existenţei unei situaţii contrare.. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. bazate pe interpretări aproximative de texte cu natură şi valoare juridică diferite.2. ori decizia nr. chiar dacă acceptăm calitatea de funcţionari a jucătorilor care încheie un contract de muncă ori un contract civil cu o societate comercială club de fotbal. ca obligaţii pe timpul derulării competiţiilor. pe cea de subiect activ al infracţiunii de luare de mită.3). în scopul îndeplinirii obiectivelor de instruire şi de performanţă stabilite de club” [art. subpunctul 4. 342 din 1 februarie 2011. clauzele contractuale care le-ar prevedea fiind nule.. la data: 20-11-2013.

În strânsă legătură cu aceasta a fost abordată şi chestiunea absenţei cerinţei esenţiale care trebuie să însoţească acţiunea de corupere.G. În mod evident. Ca o reacţie la o asemenea jurisprudenţă. Astfel. ţinând seama atât de contextul general european. de altfel. căruia i se solicită să îndeplinească un anumit act determinat privitor la îndatoririle sale de serviciu. pe de o parte. le-a creat acestuia şi complicelui său T. că poate realiza în mod legitim actul respectiv. situaţia din dreptul român are un puternic caracter tranzitoriu. 2011. Bouloc. 286 din 2009. în privinţa faptei din 7 mai 2008. atunci când „prevenitul nu a fost în măsură să evite eroarea fie informându-se el însuşi. 4. În condiţiile reglementărilor de lege lata. 51 alin. „Necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a legii penale nu înlătură caracterul penal al faptei”]. precum în Franţa.ionescu14@rdslink. Situaţia de fapt că în privinţa ofertei de premiere a jucătorilor echipei de fotbal „Gloria 1922 Bistriţa” din mai 2006. Droit pénal general. c. (4). jurisprudenţa este chemată să găsească soluţia adecvată. Paris. în timp ce Codul penal din 1969 (încă în vigoare!) consacră regula nemo censetur ignorare legem [art. în cauză. adoptat dar neintrat încă în vigoare) introduce eroarea de drept. infirmată ulterior. 7/2013 | 139 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. PANDECTELE ROMÂNE NR.Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice) 3. ulterior. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de inculpatul B. în spiritul soluţiei viitorului. aceştia să nu aibă niciun moment reprezentarea că ei săvârşesc infracţiunea de dare de mită. iar pe de alta. în privinţa promisiunilor de bani pentru jucătorii echipei „Universitatea Cluj”. dar fără ca aceasta să-i fie comunicată. regula în vigoare că nimeni nu se poate apără că nu a cunoscut legea se află în contradicţie cu acceptabilitatea socială. 22e édition. În această situaţie. absenţa reprezentării intelective că faptele respective ar putea constitui infracţiunea de dare de mită şi convingerea fermă că „premierea” pentru apărarea corectă a şanselor şi obţinerea unui rezultat favorabil este lipsită de semnificaţie penală. acelaşi organ de stat care. a permis invocarea de către apărare a inexistenţei intenţiei de a corupe. s-a invocat. Ed. soluţia primă a Parchetului. 384-38. Dalloz. sub forma interpretării inexacte a legii. lipsa laturii subiective. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dintr-o eroare de drept pe care nu era în măsură să evite. 4.S. ilicit. din cauza ordonanţei Parchetului din 19 februarie 2008.2. cât şi de soluţia consacrată de noul Cod penal. ulterior. Din această perspectivă. care a admis eroarea invincibilă ca şi cauză de neînlăturare a caracterului penal al faptei.1. sumele de bani nu au fost promise ori oferite jucătorilor cu titlu de retribuţie pentru efectuarea unui act determinat. [10] B. la 7 mai 2008. unde efectele prezumţiei au fost temperate pe calea jurisprudenţei Curţii de Casaţie. convingerea fermă că „premierea” nu constituie infracţiune şi a făcut ca. la data: 20-11-2013. ca element al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită şi care se referă la faptul ca banii şi foloasele promise să constituie plata (sau răsplata). noul Cod penal (Legea nr. Referitor la această cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei. Codul penal francez din 1994 înlătură responsabilitatea celui care justifică faptul că a crezut. prin interpretarea dispoziţiilor legale în vigoare. eroarea de drept. iniţial. în care jucătorii să-şi apere şansele şi să obţină un rezultat egal sau eventual o victorie. 4. ca o cauză care înlătură caracterul penal la faptei. şi în alte ţări europene. răspunde actualelor realităţi. O problemă nouă a reprezentat-o invocarea erorii de drept invincibile.. prin comanda: #2077 AGORA | . Or.G. pentru o primă infracţiune de dare de mită. în mod evident. a infirmat respectiva ordonanţă şi a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. ci cu un rol de premiere pentru un joc corect şi eficient. adoptată deja dar nedevenită încă operaţională şi care. Aşa s-a întâmplat. printre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei (art. prin ordonanţa din 19 februarie 2008. pp. un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a funcţionarului (sau altui salariat). respectiv a intenţiei de a corupe.ro. 30 „fapta prevăzută de legea penală săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată”). fie informându-se de la terţi”[10].

pr. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani. atunci când fapta care prezintă pericol social este săvârşită cu intenţie sau din culpă. arată art. să nu ucizi. 19 alin. pen. iar conform art. chemat să efectueze urmărirea penală şi să dispună trimiterea în judecată. d) C. inculpatul B. Există vinovăţie. 240). în primă instanţă. prin comanda: #2077 | AGORA . a) C. altfel spus. 17. a dispus achitarea tuturor inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care fuseseră trimişi în judecată. situată într-o poziţie mai favorabilă decât cea franceză. 18). 11 pct. în complet de 3 judecători. pen. În jurisprudenţa şi doctrina străine. să fie considerat ca fiind aplicabil numai în cel din urmă caz. posibilitatea făptuitorului de a cunoaşte caracterul ilicit al faptei sale.. 862 C.. pen. pe durata termenului de încercare s-au instituit faţă de inculpat măsurile de supraveghere prevăzute de lege. (2) C. nu însă în mod automat şi la caracterul ilicit al faptei. Admiterea diferenţierii dintre norma de comportament şi legea penală atrage după sine diferenţierea între caracterul ilicit şi caracterul penal al faptei.. Astfel. s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani. şi art. în acest context. pen. în orice caz. necesar ca poziţia psihică a făptuitorului să fie raportată la caracterul socialmente periculos al faptei. nu conţin ca cele vechi prescripţiuni formale: să nu furi.. este necesar ca făptuitorul să fi cunoscut sau să fi putut cunoaşte că fapta sa aduce atingere valorilor sociale esenţiale prevăzute de art. Textul alineatului ultim al art. în condiţiile legii. 71 C. 255 C.]. la data: 20-11-2013. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 863 C. Bucureşti. a fost condamnat la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită [prevăzută de art. 2 lit. cu aplicarea art. 588 din 17 aprilie 2012. trebuie însă interpretat ca referindu-se numai la două dintre ipostazele prevăzute mai sus. pentru ca o faptă prevăzută de legea penală să poată fi calificată drept infracţiune. În opinia separată. în baza art. I. c) din Legea nr. astfel că nu se consideră săvârşită cu vinovăţie fapta prevăzută de legea penală săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată. 861 alin. 78/2000. Aceasta deoarece trebuie făcută diferenţierea între legea penală stricto sensu şi norma de comportament a cărei încălcare este sancţionată de legea penală.G. cu opinie majoritară. pen. se evocă.Mircea DUȚU Dintr-o asemenea perspectivă. pen. Cât priveşte primul caz. pen. a) raportat la art. prin urmare. 290 C. situaţia în care informaţia eronată este dată de o autoritate administrativă. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art. pen. pen. Această diferenţiere a fost adoptată în doctrina română încă din 1912 de către marele penalist Ioan Tanoviceanu: „legile penale moderne. 6 din Legea nr. pen. oficială. trebuie pornit de la principiul potrivit căruia vinovăţia presupune. potrivit art. în cazul de faţă. în fine.ro. 51 C. În toate formele şi modalităţile vinovăţiei este. pen. în temeiul art. a) C. în baza art. 1922. jurisprudenţa românească. 33 lit. Or. par. 10 lit.]. a) C. cu aplicarea art. este necesar ca ea să fie săvârşită cu vinovăţie. (1) C. vol.ionescu14@rdslink. raportat la art. pen. 78/2000. în temeiul art. (1) lit. pronunţată în dosarul nr. ci ele presupun nişte norme subînţelese de legiuitor. pen. pentru respectivele fapte de corupţie! II. pen. în special. respectiv faptul că „premierea” jucătorilor de fotbal în vederea respectării corecte a şanselor şi a obţinerii unui rezultat favorabil nu au un caracter penal a provenit de la organul de stat titular al acţiunii penale. Înalta Curte de Justiţie. 75 lit. raportat la art. 51 alineatul ultim C. 1 C. 140 | PANDECTELE ROMÂNE NR. chiar de lege lata poate admite eroarea asupra caracterului ilicit al faptei drept o cauză de înlăturare a caracterului său penal. urmând ca art. 1912/33/2008. pe care a crezut inutil să le formuleze expres şi a căror călcare constituie infracţiunea (Curs de drept penal. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Prin sentinţa penală nr. 17 alin. „informaţia eronată”.. şi că pentru sancţionarea sa este necesară aplicarea unei pedepse (art. 75 lit. c.

].ionescu14@rdslink.Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice) ca pedeapsă accesorie s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. Pentru a pronunţa soluţia de achitare. 863 şi art. s-a dispus condamnarea la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art. pen. raportat la art. (1) lit. pen. a) teza a II-a şi lit. 10 lit. 78/2000. pen. cu aplicarea art. cu aplicarea art.S. 75 lit. 6 din Legea nr. 71 C. conform art. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 3 ani. a) din Legea nr. pen. (1) lit. a) din Legea nr. suspendarea executării acesteia sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni. în temeiul art. 78/2000. raportat la art. 78/2000]. precum şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 17 alin. referitor la inculpatul V. pen. având în vedere decesul acestuia. (5) C.]. 861 alin. s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus executarea pedepsei celei mai grele de 1 an şi 6 luni închisoare. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 4 ani. 264 C. a) C. s-a dispus încetarea procesului penal.. pen. Promisiunea de bani trebuie să reprezinte un contraechivalent al unei conduite PANDECTELE ROMÂNE NR. 255 C. 71 C. (2) şi art. pen. cu aplicarea art. făcându-se aplicarea art. a) din Legea nr. (1) lit. pen. în baza art. (1) lit. 78/2000). 64 lit. 71 alin. 71 C. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată [prevăzută de art. (2) C.R. 17 alin. b) raportat la art. raportat la art. pen. 17 alin. A condamnat pe inculpatul M. 290 alin. pen. s-a făcut aplicarea prevederilor art. s-a făcut aplicarea prevederilor art..A. acţiunea sau inacţiunea care constituie elementul material al infracţiunii de dare de mită este condiţionată de anumite cerinţe esenţiale. 861 alin. 17 alin..R. raportat la art. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. pen. 75 lit. pen.V. un act arătat în mod explicit. Inculpatul T. pen. iar conform art. a) C. 17 alin. în termen legal. raportat la art. pen. pen. prin comanda: #2077 AGORA | . 1. 78/2000. 86 3 s-au stabilit măsurile de supraveghere corespunzătoare. 264 C. pen. b) C. pen.]. 33 lit. a căror exercitare se suspendă pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. pen.. 33 lit. 7/2013 | 141 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.G. la un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată [prevăzută de art. c. pr. c) din Legea nr. intervenit în cursul judecăţii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. g) C. instanţa de judecată (în opinia majoritară) a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită. pen. c) C. iar în baza art. Potrivit instanţei. a) C. 11 pct. 26 C. a) C. 75 lit. 75 lit. În sfârşit. 81 C. c) din Legea nr. a) C. 78/2000. 863 şi art. cu aplicarea art. Inculpatul P. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art. în baza art. 2 lit. Împotriva sentinţei a declarat recurs. (1) lit.F. s-au contopit pedepsele aplicate şi dispus executarea pedepsei celei mai grele de 1 an şi 6 luni. pen. (1) C. raportat la art. cu aplicarea art. printre care cea potrivit căreia banii sau celelalte foloase trebuie promise în vederea efectuării unui act determinat. 290 alin.ro.]. la data: 20-11-2013. (1) C. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită (prevăzută de art. 862 s-a suspendat executare pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni. 264 C. În privinţa inculpatei C. pen. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art. conform art.

Mircea DUȚU lipsite de probitate a salariatului. pe de altă parte. fotbalul fiind un joc de echipă în care rezultatul este obţinut prin efortul (fizic şi psihic) sportiv colectiv al tuturor jucătorilor. pe de o parte.). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sârguinţa. prin comanda: #2077 | AGORA . Conform art. care ar ţine. iar. intitulat „obligaţiile jucătorului (sarcinile de serviciu)”.ionescu14@rdslink. eventual. zelul. cu respectarea întocmai a regulamentului intern al C. adică o obligaţie care conferă îndatorirea unei persoane de a pune toată stăruinţa (silinţa. potrivit instanţei (opinia majoritară). nu rezultă că jucătorul de fotbal profesionist are ca îndatorire (ca obligaţie) de serviciu „obţinerea unei victorii” sau „obţinerea unui rezultat favorabil”. la însuşi rezultatul preconizat. ci o obligaţie de diligenţă. instituirea unei grile de premiere pentru obţinerea victoriei sau obţinerea unui meci egal în fiecare partidă jucată prin acordarea peste salariul lunar stabilit potrivit clauzelor contractului de muncă sugerează dincolo de orice îndoială rezonabilă că nu există instituită o obligaţie de serviciu a jucătorilor de fotbal de „a obţine victoria” în fiecare meci jucat. justificată printr-un anumit specific al respectivei activităţi care presupune risc. În cauză.G. ci dimpotrivă. fără a se obliga. deoarece. intervenţia decisivă a unor persoane. în „opinia separată” s-a apreciat că jucătorii clubului „Gloria 1922 Bistriţa” aveau în îndatoririle lor de serviciu. consilieri juridici etc. chiar hazard uneori. iar nu şi caracter subiectiv. prevăzute în regulamentele şi statutul jucătorilor de fotbal. jucătorii de fotbal aveau ca principală obligaţie „folosirea în mod nelimitat a puterii şi capacităţii sportive în interesul şi pentru clubul său. strădania etc. Spre deosebire de „opinia majoritară”. Nu în ultimul rând.F. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în opinia instanţei. Stabilirea unei obligaţii de rezultat (obţinerea în toate meciurile jucate a unui scor egal ori câştigarea meciului) ar fi imposibil de instituit prin obligaţiile de serviciu ale jucătorului de fotbal profesionist. instituţii ori autorităţi (medici. însă. de imprevizibilitate (având caracter obiectiv. evoluţie imprevizibilă. Pe de altă parte.ro. de cauze exterioare regulilor sportive). obligaţia de a-şi apăra în mod corect şansele în jocul de fotbal. În fine. nerealizarea acestei obligaţii de rezultat ar fi de natură să conducă la rezilierea contractului de muncă ori a contractului civil. c. Gloria 1922 Bistriţa şi a obligaţiilor prevăzute în regulamentul fotbalului profesionist”. 142 | PANDECTELE ROMÂNE NR. avocaţi. rezultă existenţa unei obligaţii de diligenţă.) pentru obţinerea unui anumit rezultat. în concluzie. o astfel de obligaţie de rezultat (obţinerea în toate meciurile jucate a unui scor egal ori câştigarea fiecărui meci jucat) stabilită în sarcina fiecărui jucător de fotbal care intră efectiv pe terenul de sport ar fi incompatibilă cu noţiunea de „sport de echipă”. care se angajează să îndeplinească ori să nu îndeplinească sau să întârzie îndeplinirea unui anumit act privitor la îndatoririle sale de serviciu ori să efectueze un anumit act contrar acestor îndatoriri. orice joc sportiv presupune elemente aleatorii de risc. instanţa (opinia majoritară) a constatat că „în niciun contract (de muncă sau civil) nu este prevăzută ca obligaţie de rezultat obligaţia de serviciu a fiecărui jucător de fotbal de a câştiga fiecare meci jucat sau obligaţia de a obţine un scor egal la fiecare meci jucat”. Ca atare. De altfel. nu au avut scopul determinării jucătorilor de fotbal ai echipei „Gloria 1922 Bistriţa” să-şi încalce obligaţia generală de loialitate faţă de angajatorul său (clubul sportiv) ori să-şi încalce obligaţia de a nu acţiona în detrimentul intereselor sale. la data: 20-11-2013. adică existenţa unei obligaţii de serviciu de rezultat (obţinerea în toate meciurile jucate a unui scor egal ori câştigarea meciului). sumele de bani promise de inculpatul B. 2 din contractele de muncă ale jucătorilor de fotbal din cadrul clubului CF Gloria 1922 Bistriţa. sunt şi alte domenii în care activitatea profesională nu are la bază o obligaţie de rezultat.

5 că jucătorii profesionişti au obligaţia „să facă eforturile specifice ocupaţiei de jucător profesionist la nivelul pregătirii şi posibilităţilor profesionale. cu care era într-o competiţie directă în campionatul intern aferent. pentru obţinerea unei victorii în meciul cu echipa PANDECTELE ROMÂNE NR. de a-şi apăra şansele de joc în mod corect. de asemenea. campioana României la fotbal avea acces direct la grupele acesteia. sume de bani cuprinse între 5. a urmărit doar realizarea scopului său. 2008-2009 al celei mai prestigioase competiţii intercluburi la fotbal U. „Gloria 1922 Bistriţa”. este cert că inculpatul B.G. c. cu oficialii clubului. Astfel. în sensul de a-şi apăra corect şansele de joc şi de a contribui cu toate resursele fizice şi psihice la obţinerea unei victorii pe baza salariului şi a primelor acordate de clubul angajator.G. inculpatul B. dar cu certitudine avea scopul „comercial” de a „investi” 1 euro pentru a câştiga pe viitor de 10 ori mai mult”. la data: 20-11-2013. inculpatul B.G.000 euro pentru fiecare). Regulamentul privind Statutul şi Transferul Jucătorilor de Fotbal stabileşte la art. cărora le-au fost promise de către inculpatul B.G. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ci s-a adresat direct jucătorilor.000 Euro. Divizia A de fotbal. 7/2013 | 143 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. altfel decât prin eforturile sportive exclusive ale propriei sale echipe. dar nu prin propriile eforturi sportive. iar clubul echipei astfel calificate urma să primească suma de 5. exclusive ale clubului pe care îl patrona. aveau obligaţia de a îndeplini cu bună-credinţă îndatoririle de serviciu. în speţă echipa C. prin comanda: #2077 AGORA | . Din analiza prevederilor menţionate mai sus. Acelaşi raţionament şi motive de ordin juridic au fost invocate în opinia separată şi în privinţa cazului meciului de fotbal din 7 mai 2008 dintre echipele „Universitatea Cluj” şi „CFR 1907 Cluj”. suma de 1. acţionând în scopul de „a cumpăra” efortul sportiv al jucătorilor de fotbal aparţinând echipei „Gloria 1922 Bistriţa”.5 milioane euro.000 euro jucătorilor de fotbal din cadrul clubului „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I (aproximativ 100. ar fi dovedită şi forma de vinovăţie cerută de lege pentru infracţiunea de dare de mită. ci prin implicarea altor echipe de fotbal. pentru a-şi crea un avantaj în clasamentul Diviziei A de fotbal.000 şi 10. în perioada 4 mai 2008 – 7 mai 2008.700.G. S-a relevat. nu a avut niciun moment intenţia de a sponsoriza clubul de fotbal „Gloria 1922 Bistriţa”. acela de a asigura prin eforturile „cumpărate” ale jucătorilor altei echipe câştigarea de către echipa sa „Steaua Bucureşti” a titlului de campioană naţională de fotbal în sezonul 2005-2006 al Diviziei A. o sumă foarte mare pentru fotbalul românesc. Pe de altă parte.F. de a oferi.7 milioane de euro. cu scopul ca echipa patronată de acesta să câştige titlul de campioană naţională. se constată că jucătorii de fotbal ai echipei „Gloria 1922 Bistriţa”.F. Printre altele judecătorul în opinia separată a apreciat că oferirea a 1. promiţându-le sume mari de bani dacă vor câştiga ori vor face un meci egal cu echipa „Rapid Bucureşti”.A. constând în apărarea corectă a şanselor de joc şi realizarea obiectivelor de instruire-performanţă stabilite de club. nu şi-a manifestat o astfel de intenţie. care în anul 2008 putea să reprezinte aproape întreg bugetul pe 1 an al echipei de fotbal „Universitatea Cluj” „nu putea avea un scop nobil. Ca atare. Regulamentul intern şi Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal privind „Statutul şi transferul jucătorilor de fotbal”.Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice) De asemenea. faptul că în sezonul competiţional imediat următor.ro. întrucât în discuţiile pe care le-a purtat în ziua de 11 mai 2006. ca drepturi financiare. în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu prevăzute în contractele de joc. „Champions League” pentru prima dată în istoria competiţiei. În fine. în scopul îndeplinirii obiectivelor de instruire şi performanţă stabilite de club”. Inculpatul ar fi urmărit prin „mijloace nesportive” să câştige o competiţie internă. instanţa a concluzionat că fapta inculpatului B.E.ionescu14@rdslink.

ro. iar completul de 5 judecători a amânat pronunţarea la 4 iunie.G.A. pen. C. 255 C. 2. Astfel.G. Prin decizia penală nr. în cazul infracţiunii de favorizare a infractorului” şi „că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. a condamnat pe inculpatul T. în cauză. critica hotărârii a vizat doar soluţia instanţei „că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită”.S. motivată poate. s-au contopit pedepsele şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. În legătură cu această infracţiune de dare de mită au fost apreciate şi infracţiunile de fals. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului 144 | PANDECTELE ROMÂNE NR. raportat la art. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită (prevăzută de art. b) C.ionescu14@rdslink. în rejudecare: 1. acesta a recunoscut comiterea tuturor faptelor. prin comanda: #2077 | AGORA . 78/2000. urmând logica şi argumentele opiniei separate că faptele inculpatului B. 64 alin...G. (1) lit. a) C. „lipsa laturii subiective. 64 alin. pen. 26 raportat la art..7 milioane euro) şi evitării confiscării sale. încălcarea îndatoririlor de serviciu.F.. pen.. 6 din Legea nr. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. uz de fals şi favorizarea infractorului imputate celorlalte persoane implicate în cauză. de a promite unor jucători de fotbal diverse sume de bani în „scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu constând în apărarea corectă a şanselor de joc şi obţinerea unui rezultat favorabil. 78/2000) la o pedeapsă de 2 ani închisoare. a) teza a II-a şi lit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. IV. pen. Printr-o schimbare bruscă şi radicală de strategie judiciară. c) din Legea nr. a intenţiei. ceilalţi inculpaţi rezervându-şi dreptul la tăcere şi menţinânduşi declaraţiile date în faţa instanţei de fond. În cadrul judecăţii recursului (care a preluat şi funcţiile apelului) nu s-au administrat alte probe decât reaudierea intimatului B. şi care promisiune acceptată de jucători ar fi însemnat. a) teza a II-a şi lit. b) C. cât şi subiectiv. a) raportat la art.G.. 33 lit. atât sub aspect obiectiv.Mircea DUȚU „CFR 1907 Cluj” din data de 7 mai 2008. pen. la două pedepse de câte 3 ani închisoare. a casat sentinţa penală atacată şi. raportat la art. la pedeapsa de 1 an închisoare.. la data: 20-11-2013. III. Motivele de recurs formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – s-au subsumat tezei că. 6 din Legea nr. pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflată în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art. 34 alin. (1) lit. pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. pledând vinovat în privinţa infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată! Concluziile de fond în recurs s-au pus la 27 mai 2013. 1. s-a aplicat acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. au fost dovedite şi confirmate de instanţa de judecată. c. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită.]. pen. pen. 156 din 4 iunie 2013 (definitivă). pen...” Acuzarea a apreciat. respectiv de a manifesta fidelitate în toate raporturile sale cu clubul”). 17 alin. în baza art. pen. M. raportat la art. 255 C. 78/2000 cu aplicarea art.V. 71 C. (1) lit. pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită (prevăzută de art.. T.G. instanţa a făcut o aplicare greşită a legii.S. 71 C. (1) lit. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet de 5 judecători a admis recursul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. a condamnat pe inculpatul B. i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. b) C. în esenţă.R. în acelaşi timp.. 75 lit. mai ales. şi P. considerându-se că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor B.. din dorinţa obţinerii restituirii sumei puse în joc (1. pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. o eroare de drept cu consecinţa greşitei achitări a inculpaţilor. 6 din Legea nr. 290 C. cu aplicarea art. 78/2000).” (obligaţia de a-şi folosi „în mod nelimitat întreaga putere şi capacitate sportivă în interesul şi pentru clubul unde este angajat. pen. 225 C.

pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.A. în cadrul celor două meciuri de fotbal avute în vedere în cauză. a condamnat pe inculpata C. 264 alin.. (1) C. pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.].G. a) C. 4. 78/2000 cu aplicarea art. (1) C. a) teza a II-a şi lit. pen. raport. b) C.R. 290 C. Cu titlu de concluzii preliminare. 75 lit. a) din Legea nr. le-a promis importante sume de bani. 71 C..R.. perioadă în care inculpata se va supune măsurilor de supraveghere. 71 C.Cazul „Valiza” şi semnificaţiile sale (juridice) de încercare de 4 ani. a sumei de 1. la data: 20-11-2013. S-a dispus confiscarea de la inculpatul B. de a-şi pune în acţiune „întreaga putere de muncă” şi „a obţine un rezultat de egal sau victorie” pentru îndeplinirea cărora inculpatul B. 17 alin. (1) lit. respectiv. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art.G. subiect activ al infracţiunii de luare de mită şi. prin comanda: #2077 AGORA | . 264 alin.. (1) lit. 64 alin.ro.700. 264 alin. indiferent că este legat de clubul aparţinător printr-un contract individual de muncă ori o convenţie civilă a fost considerat drept „funcţionar” şi. pen. 2. raportat la art. „premierea” venită din partea unei persoane sau altui club de fotbal decât cel căreia îi aparţin jucătorii de fotbal constituie sau nu o faptă penală. în măsura posibilă. subiect pasiv al infracţiunii corelative de dare de mită. 64 alin. se poate observa că înalta instanţă s-a menţinut în cadrul tradiţional al jurisprudenţei de până acum în materie. (1) lit. b) C. 64 alin. judecătorii au considerat că printre atribuţiile fotbaliştilor se numără şi cele de a-şi „apăra corect şansele de joc”. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 3 ani. (1) lit. raportat la art.V.. (1) lit. pen. pen. S-a încetat procesul penal faţă de inculpatul V. S-a tranşat astfel asupra celebrei dileme dacă.] la 1 an închisoare. perioadă în care condamnatul se va supune măsurilor de supraveghere. a condamnat pe inculpatul M. în condiţiile legislaţiei penale în vigoare. jucătorul de fotbal. c) din Legea nr.F. a condamnat pe inculpatul P. b) C. până la motivarea deciziei în cauză. pen. perioadă în care s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.. Dincolo de discuţiile asupra caracterului de obligaţii de rezultat sau de diligenţă. 71 C. raportat la art. pen. 3. fără nicio influenţă din partea particularităţilor domeniului sportiv ori să aibă în vedere. s-a aplicat. 78/2000 cu aplicarea art. (1) lit. a condamnat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată [prevăzută de art. (1) lit. la o pedeapsă de 1 an închisoare. 7/2013 | 145 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. a) din Legea nr.000 euro. 78/2000] la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată [prevăzută de art.ionescu14@rdslink. 75 lit. având în vedere intervenirea decesului acestuia. raportat la art. a) teza a II-a şi lit. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni. în consecinţă. pentru infracţiunea de favorizare a infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de ar. pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. c) din Legea nr. a) C. de asemenea. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni. i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. a) teza a II-a şi lit. 17 alin. pen. Mircea Duţu PANDECTELE ROMÂNE NR. pen.G. pen. (1) lit.. pe durata căruia condamnatul se va supune măsurilor de supraveghere. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. s-au contopit pedepsele şi s-a dispus executarea pedepsei cea mai grea de 1 an şi 6 luni. 5.. la art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 17 alin. le contopeşte şi dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare. pen. datele reglementării dării de mită cuprinse în viitorul Cod penal. 290 C. 78/2000] la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare. Astfel. c. deja adoptat şi a cărui intrare în vigoare este aşteptată la 1 februarie 2014. pen. (1) C. 17 alin. a) din Legea nr. 17 alin. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului în legătură cu infracţiunile de corupţie [prevăzută de art. 78/2000] la 1 an închisoare şi i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

de cercetare ştiinţifică. ilustrează această deschidere spre universalitate în continuarea tradiţiilor comune. cadre didactice şi studenţi ai facultăţilor de drept din capitală şi din ţară. – iar prin contribuţiile importante ale personalităţilor participante au oferit numeroase propuneri şi soluţii pentru reglementarea juridică şi practica socială. dr. au luat cuvântul acad. Aşa cum arăta prof. Vlad Constantinesco profesor emerit la Facultatea de drept din Strasbourg. univ. Mircea Duţu. În intervenţia sa distinsul istoric român a evocat multiplele faţete ale relaţiilor culturale tradiţionale româno-franceze în epoca modernă. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (ICJ) şi Societatea de Legislaţie Comparată (SLC) din Paris. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. directorul ICJ şi dr... Mircea Duţu. Iniţiate în 1967. Uniunii Juriştilor din România. tema adoptată pentru actuala întâlnire. la data: 20-11-2013. devenite din 1980 Zilele juridice . rolul influenţei franceze asupra creării instituţiilor şi legiuirilor statului român unitar. Timothée Paris. De Gaulle Întâlnirile. între 31 mai şi 1 iunie 2013 o nouă ediţie. Au luat parte. judiciar administrativ etc. Consiliului Legislativ... Urmaş al patrimonium-ului din dreptul 146 | PANDECTELE ROMÂNE NR. a Zilelor juridice franco-române organizată de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. în conexiune directă cu dezvoltarea construcţiei unional-europene. vicepreşedinte al Academiei Române şi dr. judecători ai Curţii Constituţionale a României. Secretar general al SLC. Patrimoniul. La rândul său. pe lângă participanţii direcţi francezi şi români la lucrări. care îl consideră unul dintre fundamentele dreptului bunurilor. cu afirmaţii tot mai viguroase şi evidente deopotrivă în planul reglementărilor constituţionale şi practicilor politico-juridice ale statelor continentului nostru. reprezintă cea mai îndelungată şi persistentă formă de colaborare între juriştii din cele două ţări. directorul ICJ în cuvântul său introductiv. din mai 1968. un an înainte de vizita istorică în România. Ch. 31 mai – 1 iunie 2013) Aula Academiei Române a găzduit. Vlad Constantinesco a abordat o temă de mare actualitate: cea a patrimoniului constituţional european în curs de formare. Dan Berindei.Cronică ştiinţifică Cea de-a XVI-a ediţie a Zilelor juridice franco-române (Bucureşti. cea de-a XVI-a. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Conceptul juridic de patrimoniu este binecunoscut privatiştilor. De-a lungul celor 46 de ani de desfăşurare (cu o întrerupere forţată între 1983 şi 1992) ele au reuşit să promoveze un dialog fructuos între reprezentanţii tuturor sectoarelor juridice relevante – universitar.ro. prin comanda: #2077 | AGORA . După alocaţiunile de deschidere rostite de prof. membrii ai Ambasadei Franţei la Bucureşti. prof. a Preşedintelui francez. care cunosc o importantă continuare prin Zilele juridice.ionescu14@rdslink. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. decan al Facultăţii de drept comparat din aceiaşi localitate. evoluţia raporturilor bilaterale din această perspectivă. ilustrând astfel fundalul general de desfăşurare a îndelungatelor raporturi bilaterale în domeniul dreptului. c.

Secţiunea consacrată problematicii Patrimoniul: un bun comun? a cuprins. inclusiv în contextul adoptării în România şi intrării în vigoare a noului Cod civil (2011). univ. Lucian Stângu. marcând deopotrivă noţiuni şi concepte. moderată de prof. a cuprins comunicarea De la Brumărescu la Atanasiu – proprietăţile confiscate de România comunistă. A pătruns. comunicările prezentate au urmărit tenta comparatistă. dr. În acest mod a luat naştere conceptul de patrimoniu comun şi a evoluat până la cel de patrimoniu comun al umanităţii. Flavius Antoniu Baias. În cadrul tematicii aferente fundamentelor şi mizelor noţiunii de patrimoniu au prezentat comunicări: prof. prof. univ. subiectul patrimoniului instituţiilor publice. la Universitatea Paris-Est Créteil (Fundamentele domenialităţii publice în SUA: noţiunea de public trust). conf. Inovaţie şi progres juridic (asist. MarieAimée Latournerie. dr. dr. Masa rotundă cu tema Dreptul la respectarea bunurilor sale: ce definiţie a patrimoniului în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. cercetător onorific al ICJ). mai întâi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Temei patrimoniului umanităţii i s-au circumscris două intervenţii: Domeniul public în Franţa: patrimoniu ori res communis? (Timothée Paris. care se manifestă.ionescu14@rdslink. prin două comunicări: Patrimoniul statului versus patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale (prof. dar şi reglementări concrete. Universitatea din Saint-Etienne). apoi. univ. la data: 20-11-2013. dr. decan al Facultăţii de drept a Universităţii din Bucureşti (Patrimoniul persoanei între certitudinea unităţii şi evidenţa divizibilităţii). prof. Marilena Uliescu (Universitatea Ecologică din Bucureşti. univ. conf. Pentru viitor s-a arăta necesitatea diversificării formelor de colaborare bilaterală prin realizarea unor cercetări ştiinţifice PANDECTELE ROMÂNE NR. Păstrându-se într-o anumită măsură abordarea care porneşte de la diviziunea fundamentală în drept privat şi drept public. Dezbaterile şi discuţiile purtate cu această ocazie au relevat continuitatea dialogului şi practicii împrumuturilor reciproce dintre cele două culturi juridice. Universitatea Ecologică din Bucureşti). Thomas Perroud. Dana Tofan. rectorul Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti.Cea de-a XVI-a ediţie a Zilelor juridice franco-române (Bucureşti. patrimoniul natural şi cultural. Mircea-Dan Bob. noţiunea de patrimoniu – rămasă pentru mult timp în afara dreptului datorită lipsei sale de precizie – a fost conceptualizată în Germania şi Franţa la finele secolului XIX şi s-a impus. profesor asociat la Universitatea Paris-Est Créteil) şi Patrimoniul de mediu. I al ICJ) şi. preşedinte de secţie onorific al Consiliului de Stat al Franţei (Abordare istorică şi comparatistă a noţiunilor de patrimoniu şi inalienabilitate). conf. Aurelien Antoine. Conf. Catrinel Brumar. univ. cu particularităţi şi cu o semnificaţie mai mult sau mai puţin figurativă şi în alte ramuri ale dreptului. astăzi. prin comanda: #2077 AGORA | .ro. prof. la Universitatea Paris II Assas (Patrimoniu şi demnitate). Agentul guvernamental al României pentru CEDO. ca vectori ai mondializării. dr. dr. univ. în dinamica lor. la Universitatea din Main (Patrimonializarea drepturilor în regimurile matrimoniale) şi Judit Rochfeld. în evoluţie şi adaptare sub spectrul jurisprudenţei şi cel al analizei teoretice. Marion Cottet. 31 mai – 1 iunie 2013) roman. Mircea Dan Bob. 7/2013 | 147 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cercetător ştiinţific principal gr. respectiv. profesor la Facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti şi intervenţii pe semnificaţiile subiectului din partea dr. între două hotărâri de principiu ale Curţii de la Strasbourg realizată de Corneliu-Liviu Popescu. magistrat administrativ. Valorizarea patrimoniului istoric al instituţiilor culturale în Franţa şi Marea Britanie (prof. la nivel doctrinar şi importanţa schimbului de experienţe în domeniu. la Facultatea de drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (Bunurile extrapatrimoniale la dimensiuni patrimoniale). dr. perenitatea legăturilor strânse. treptat. ca un concept juridic fundamental al dreptului privat. c. Smaranda Angheni. Andrei Duţu.

ştiinţă. 148 | PANDECTELE ROMÂNE NR. publicarea de articole în revistele de specialitate din cele două ţări. publicarea într-un volum comun a comunicărilor prezentate în cadrul acestei sesiuni. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât. istorice şi lingvistice care contribuie la apariţia unui sistem de drept. cel mai adesea. Tehnică. dialogul culturilor rămâne esenţial. prin comanda: #2077 | AGORA . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Într-adevăr. D. fără a acorda atenţie mizelor aferente poziţiei dreptului în cadrul celorlalte ştiinţe sociale. „tinereţea delegaţiilor” participanţilor celor două ţări. de unitate în diversitate. politice şi sociale sunt aproape ignorate în totalitate. c. sau arta interpretării? Nu în ultimul rând. ceea ce reprezintă o garanţie a ducerii mai departe a tradiţiei Zilelor juridice franco-române. rămâne un aspect care devine prioritar în contextul integrării europene şi al afirmării mondializării. ştiinţele juridice sunt adesea prezentate. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. şi cultura juridică ca parte integrantă a culturii şi a identităţii naţionale. dotat cu cunoaşterea precisă a regulilor şi a reglementărilor aferente unei sau unor ramuri ale dreptului. în epoca mondializării. S-a remarcat. A. ca un ansamblu de reguli tehnice. ca ansamblu de practici şi determinări sociale. Determinările sale economice. Într-adevăr. colaborarea directă între cercetători. în mod reducţionist şi inadecvat. de asemenea. cultura juridică rămâne liantul între tradiţie şi contemporaneitate.ro. respectiv cel al dreptului ca fapt cultural. identificat şi prezentat ca un tehnician. la data: 20-11-2013.Cronică ştiinţifică partajate. baza permanentă a dialogului între naţiuni în acest domeniu şi afirmarea caracterului excepţional al specificităţii juridice.ionescu14@rdslink. Cercetătorul este. iar obiectul şi rezultatul cercetării ştiinţifice în domeniu apar în special ca o descriere ordonată a dreptului în vigoare. Poate că dincolo de aprecierile şi consideraţiile asupra temei dezbătute concluzia cea mai importantă a reuniunii din Aula Academiei Române rămâne tocmai aceea că dialogul între cele două culturi europene majore constituie miza definitorie a Zilelor juridice franco-române. religioase.

prin comanda: #2077 . 35 verificarea legalităţii trimiterii în judecată 51 PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. 51 convenţie matrimonială 25. 37 dotă 35 hotărâre definitivă 53. 7/2013 | 149 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.index act juridic solemn 37 caducitatea convenţiei matrimoniale 43 căsătorie 37 clauză de preciput 31. 54 instituţia aplicării facultative a legii penale mai favorabile 48 inventarul bunurilor mobile 27 locuinţa familiei 29 mandatar 41 minor 39 modificarea convenţiei matrimoniale 43 notar public 41 noul Cod de procedură penală 53 noul Cod penal 48 nulitatea convenţiei matrimoniale 43 omisiune esenţială 54 procedură de judecată în camera preliminară 53 procură autentică 41 proprietar exclusiv 27 proprietate comună pe cote-părţi 31 recurs în casaţie 54 refuz abuziv 29 regimul separaţiei de bunuri 25 Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale 27 regula cogestiunii 29 separaţia de patrimonii 31 soţ supravieţuitor 39 soţi 25. c. 39 Constituţia României 48. 35.ro. la data: 20-11-2013.

B.A. secţia I. prin comanda: #2077 .A. Seria Drept – Revista „Acta Universitatis Lucian Blaga – Sibiu” – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb – alineat – citat după – articolul – Actul Unic European – Buletinul Oficial. CEJ CJUE CML Rev col. COMI compl. I.B. AUE B.H. fam. m. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.V. C.. partea I – Banca Naţională a României – Banca Centrală Europeană – Biroul de executori judecătoreşti – Biroul notarului public – Buletinul fostei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie a României – Buletinul jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie a României (1993-1999) – Codul aerian – Curtea de Apel – Codul civil – Codul civil francez (italian) (german) – Codul comercial – Codul comercial francez (italian) (german) – cartea funciară – Codul familiei – Codul fiscal – Codul muncii – Codul penal – Codul de procedură civilă – Codul de procedură fiscală – Codul de procedură penală – Codul silvic – Codul vamal – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României – Curtea Constituţională – Camera de Comerţ şi Industrie – Camera de Comerţ şi Industrie a României C.A. A. a II-a etc.S. C.ro. fr. A. pr.P.S..G.D. fr. II Cass. fisc. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 150 | PANDECTELE ROMÂNE NR. com. vam. BCE BEJ BNP Bul.L. civ.V. D. C.N. C. 199’ C. C. C. C.O. C. C. aer.B. C. Of. C.I.M.R.R. pen.V. A. Convenţie COREPER Culegere C.L.E.I. civ. A. C.abrevieri A. B. C.D. (jurisprudenţa franceză) – Curtea de Casaţie şi Justiţie a României.J. pr.G.) pe anul… – Culegere de decizii şi hotărâri ale Curţii Constituţionale a României pe anul … – Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – Curtea Supremă de Justiţie – Cahiers de Droit Européen – camera. – Adunarea generală a acţionarilor – Adunarea generală extraordinară a acţionarilor – Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Patrimoniului Statului – Revista Analele Universităţii Bucureşti. apud.A. Dr. D. C. com. c. C. Cah.C. silv. AELS alin.S. C. A. A. Tribunalului etc. (it. C.) (g) C.P. Cas.) (g) C.D. 199’ C. art.U. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. – Curtea de Casaţie franceză (jurisprudenţa franceză) – Comunitatea Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Europene – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui şi Oţelului – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului / Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comunitatea Economică Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – a se compara cu – Curtea Europeană de Justiţie – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona) – Common Market Law Review (Kluwer Law International) – colegiul civil – centrul principalelor interese ale debitorului – completat – Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului) – Comitetul reprezentanţilor permanenţi – Culegere de hotărâri a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. C.C.A. Eur. fr.A.C. cam. pr. F. Bul.U. jur. Tribunalului de Primă Instanţă şi Tribunalului Funcţiei Publice – Decretul – Decretul-lege CEDO CEE CEEA cf. (it.E. fisc. civ. civ. Apel C.N.B. pen. CE CECO – Culegere de decizii ale fostului Tribunal Suprem (Curţii de Apel.

D. Gen. (C) – Revista română de drept european (comunitar) R. Mihuţă. – Revue trimestrielle de droit européen (Editions Dalloz) Rec.ro. n. M. ibidem idem infra IR it. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19751980. Lesviodax. N. Ştiinţifică şi Enciclopedică.D.S. F. l. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OP – ordin de plată op. – Revista de drept comercial – serie nouă R. (eventual urmat– (începând cu anul 2007) Repertoriul de anul apariţiei) jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene (ediţia în limba română) (partea I . partea a II-a .M. Of. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Juridica L. loc. Mihuţă.D. Euratom ex.E. c. – Revista română de drept al afacerilor R.D. Générale.) DG Dreptul e. n.D.Dalloz dec. – paranteza noastră (a autorului) par. – „Revista română de drept privat” R. – Organizaţia Mondială a Comerţului O. – Plenul fostului Tribunal Suprem Probleme de drept – Probleme de drept din deciziile Curţii 1990-1992 Supreme de Justiţie (1990-1992) pt.M.M.I.P.J.R.R.C. Ed. etc. partea I – modificat – metri pătraţi – nota autorului – nota noastră (a autorului) – nota redacţiei – nota traducătorului – numărul O. şi CEEA) / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – (de) exemplu – Fondul Monetar Internaţional – Fondul european de investiţii – francez – Fondul social european – german – Grup de interes economic – Hotărârea Consiliului de Miniştri – în acelaşi loc – acelaşi autor – mai jos – secţiunea „Informations rapides” (jurisprudenţa franceză) – italian – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Revista „Justiţia Nouă” – Justiţie şi Afaceri Interne – „Juris-classeur périodique.R.D.R. S.R. éd. La semaine juridique” (jurisprudenţa franceză) – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria „L” – Legislaţie. J. 1982 PANDECTELE ROMÂNE NR. Mihuţă.r. Bucureşti. – Revista română de drept R. n.D. 1970 Repertoriu II – I.hotărârile CJCE. ed. – punctul PE – Parlamentul European PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună Plen T. Ştiinţifică şi Enciclopedică. cit. Jur. Î. (pen. – opera citată p.M.C. dec. G. 1976 Repertoriu III – I. – Revista de drept penal R. Bucureşti.R.E. a. la data: 20-11-2013. nr. lit. Rom. JAI JCP JO Jud. – Direcţia Generală (din cadrul Comisiei) – revista Dreptul – exempli gratia – European Courts Report (Reports of Cases before the Court of Justice and the Court of First Instance – Editura – ediţia – European Law Review – englez / britanic – etcaetera („şi celelalte”) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (v. prin comanda: #2077 .C. seria „C” – Comunicări şi Informaţii) – Judecătoria – Jurisprudenţa generală – Jurisprudenţa română – Revista Juridica – Revista „Legalitatea Populară” – litri – litera – locul citat – Monitorul Oficial al României. Al. Jur.D.C. mp n. ECR Ed. – pentru R. Ed. ELR en.T. Ed. Recueil” (jurisprudenţa franceză) – decizia – decizia civilă (penală) etc. H. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.I.C. n.t.J.C. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975.P. n. Bucureşti. – Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance Rep. cit.hotărârile TPI) Repertoriu I – I. – Oficiul Registrului Comerţului O. 7/2013 | 151 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. – „Le Dalloz.M.D.E.g. – paragraful passim – în diverse locuri pct. civ. – pagina p. – „Revista română de jurisprudență” R. P. mod.I.A. – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O.E. FEI fr. FSE g. Repertoriu de practică judiciară în materie civilăa Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19521969.C.ionescu14@rdslink.R. – Revista română de dreptul muncii R.

t. rai. la 25 martie 1957.) SNC soc. – a se vedea V° – verbo (la cuvântul) vol.n.S. RTD eur. soc.ro.B. la data: 20-11-2013. s. J. cont. s. cu modificările ulterioare survenite până la Tratatul de la Maastricht) Tratatul UE – Tratatul privind Uniunea Europeană (în vigoare de la 1 noiembrie 1993) Trib. s. T. Mihuţă.n. civ.U. civ. – I. RFD adm. Ed.ionescu14@rdslink. RTD com.D. S. TFP – tomul – Tribunalul judeţean – Tribunalul popular al raionului – Tribunalul regional – Tribunalul Municipiului Bucureşti – traducerea noastră – Tribunalul Suprem – Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene TFUE – Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona) TGI – Tribunal de grande instance (jurisprudenţa franceză) TPI – Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene Tratatul CE – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (după 1 noiembrie 1993. – Tribunalul TUE(după intrarea în – Tratatul privind Uniunea Europeană/ vigoare a Tratatului Tribunalul Uniunii Europene de la Lisabona) TVA – taxa pe valoare adăugată UE – Uniunea Europeană UEM – Uniunea Economică şi Monetară urm. T. T. S. – societate în nume colectiv – secţia de dreptul muncii (jurisprudenţa franceză) – Societate civilă profesională de practicieni în insolvenţă – societate cu răspundere limitată – mai sus – şi alţii (altele) t. Bucureşti. T.U. SA SC SEE sent. (pen. S. com. Ştiinţifică şi Enciclopedică. pop.J.Repertoriu IV Rev. S. reg. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19801985. c.C. pen.B. adm. ca urmare a modificărilor aduse Tratatului CEE prin Tratatul de la Maastricht) Tratatul CEE – Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (semnat la Roma. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.B. 1986 – Revue des sociétés – Revue française de droit administratif – Revue trimestrielle de droit civil – Revue trimestrielle de droit commercial – Revue trimestrielle de droit européen – secţia civilă – secţia comercială – secţia de contencios administrativ – secţia penală – Revista „Studii şi cercetări juridice” – Revista „Studii de drept românesc” – sublinierea noastră – Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie (Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) – Revista „STUDIA Universitatis BabeşBolyai”– Series Iurisprudentia – societate pe acţiuni – societatea comercială – Spaţiul Economic European – sentinţa civilă (penală) etc.R s. – următoarele V. a.M. prin comanda: #2077 . – volumul 152 | PANDECTELE ROMÂNE NR. s. RTD civ. T. SPPI SRL supra ş.

CD). 5. Autorul îşi asumă deplina responsabilitate în privinţa conţinutului lucrării. PANDECTELE ROMÂNE NR. constituie consimţământul autorului pentru cesiunea dreptului de autor în următoarele condiţii generale: 2. pe o perioadă de 4 ani. ca nivel şi stil. 11. să corecteze. locul de muncă / locul desfăşurării activităţii. 8. următoarele: nivel ştiinţific corespunzător. 3. Pentru fiecare lucrare publicată. Pentru a evita orice disfuncţionalităţi în transferarea documentelor. 7. 86. nivelul ştiinţific al lucrării. Colegiul de redacţie va accepta lucrarea cu condiţia ca aceasta să corespundă într-o măsură rezonabilă. care sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii intelectuale. să contacteze. conţinutul lucrării să fie adus la zi cu legislaţia în vigoare în momentul predării. pe toată durata lor de existenţă. drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format electronic. comentate sau rezumate trebuie să fie definitive şi/sau irevocabile. 10.ro sau pe suport hârtie. Lucrările se trimit în format electronic pe adresa e-mail redactie@wolterskluwer. în exclusivitate şi fără o limitare teritorială. Bucureşti.ionescu14@rdslink. următoarele drepturi. conform Legii nr. c. Se vor utiliza abrevierile conform uzanţelor revistei. cu menţiunea „Pentru revista Pandectele Române”. în format tipărit sau electronic. redacţia îşi rezervă următoarele drepturi: să modifice titlul acestora. cu excepţia materialelor de domeniu public şi a extraselor din alte lucrări. considerând un minim necesar pentru a fi acceptată. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în eventualitatea în care în termenul menţionat nu au primit confirmarea. anul apariţiei. actualitatea şi noutatea temei. pe adresa WOLTERS KLUWER SRL. lucrarea să conţină un aport de noutate faţă de doctrina existentă. 6. lucrarea. în totalitate: drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format hârtie. 4. str. editura. volumul lucrării etc.CONDIŢII GENERALE DE PUBLICARE 1. 9. dreptul de a retipări acel număr al revistei care include şi lucrarea autorului. ţinând cont de următoarele criterii: originalitatea şi noutatea tezelor doctrinare susţinute. ediţia. locul de editare. să reformuleze ori stilizeze unele formulări. printr-un nou mesaj. Sursele bibliografice vor fi citate complet. pe toată durata de existenţă a dreptului de autor. rugăm autorii ca. Dacă lucrarea nu corespunde. adresa şi telefonul. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. dreptul de a crea opere derivate. sector 2. Autorii vor primi o confirmare a recepţiei în termen de 10 zile. cuprinzând: numele şi iniţiala prenumelui autorului. de maxim o pagină. Articolele de doctrină se vor trimite în mod obligatoriu însoţite de un rezumat redactat în limba engleză. sub rezerva acceptării sale de către Redacţia revistei. Autorii vor preciza numele şi prenumele. pagina (paginile). Autorul garantează că este singurul deţinător al dreptului de autor asupra lucrării şi că lucrarea este originală. profesia (funcţia). după caz. Cu privire la materialele care se publică. la data: 20-11-2013. Editura va efectua remuneraţia dreptului de autor. exclusiv în vederea reproducerii şi distribuirii în format electronic.ro. prin comanda: #2077 . Autorul cedează Editurii. în cadrul unui număr al revistei Pandectele Române. lucrarea să nu fi fost publicată în ţară. Orzari nr. Hotărârile judecătoreşti redate in extenso. redacţia. tema lucrării să fie actuală. fără a aduce atingere ideilor. opiniei şi argumentelor autorilor. însoţit de format electronic (dischetă. Trimiterea unei lucrări în vederea publicării în revista Pandectele Române. stabilită de la caz la caz. 7/2013 | 153 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Editura are dreptul să refuze publicarea acesteia în forma prezentată sau să ceară autorului modificarea lucrării conform standardelor revistei. Se va specifica dacă sunt publicate.

prin comanda: #2077 .1800/0730. sector 2 București tel: 021.wolterskluwer.ro 154 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Matei Voievod nr. 26.190.Revistele Wolters Kluwer Oferta de preţuri pentru abonamente 2013 Pandectele române ReviSta română de dreptul muncii Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron ReviSta română de drept al afacerilor ReviSta română de drept european Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron Preţ abonament 4 apariții 2013 198 ron ABONAŢI-VĂ ACUM LA REVISTELE WOLTERS KLUWER! Puteți contracta abonamente pentru colecția anului 2013 și abonamente pentru 3/6/12 luni ale anului 2013 prin distribuitorul unic Zirkon Media.ionescu14@rdslink. c. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.255.ro www. la data: 20-11-2013.ro.1866 abonamente@zirkonmedia. ZIRKON MEDIA SRL Str.255. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro Detalii și informații privind publicațiile Wolters Kluwer găsiți pe www.899 fax: 021.zirkonmedia.

arbitraj. insolvenţă. c. care contribuie activ la dezvoltarea în România a Dreptului Afacerilor. drept fiscal. prin comanda: #2077 . Pe lângă articole de doctrină. obligaţii contractuale. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! NOUA echipă editorială Director ştiinţific Avocat.ionescu14@rdslink. oferind informaţii la zi din toate domeniile specifice: drept societar. Autorii articolelor sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. Acum Revista Română de Drept al Afacerilor într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! – dreptul societar – obligaţii – insolvenţa – concurenţa – arbitrajul – dreptul bancar Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţa actuală relevantă comentată Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. cât şi a practicii judiciare Doctrină. revista urmărește îndeaproape soluţiile pronunţate de instanţele judecătorești naţionale sau europene. la data: 20-11-2013. Mihaela Mocanu Cui se adresează Revista Română de Drept al Afacerilor nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat de business – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Consultant fiscal sau Economist – Magistrat Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept al Afacerilor folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori.ro. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Dumitru Dobrev Redactor şef Avocat. dr. drd. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. drept imobiliar. concurenţă. drept bancar. oferind jurisprudenţă relevantă comentată de practicieni.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR Revista Română de Drept al Afacerilor este singura revistă de pe piaţa românească dedicată Dreptului Afacerilor ca ramură distinctă de drept.

Alexandru Ţiclea Redactor şef Prof. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului muncii! Echipa editorială Director Prof. Nicolae Voiculescu Cui se adresează Revista Română de Dreptul Muncii nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Inspector de Resurse Umane – Specialist în protecţia muncii – Magistrat – Companii şi specialişti în domeniul resurselor umane Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Dreptul Muncii folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. cu reglementările altor state şi cu jurisprudenţa străină. cititorii sunt familiarizaţi cu normele dreptului european şi internaţional al muncii.ro. univ. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. decizii ale Curţii Constituţionale. menită să contribuie la formarea unei doctrine eficiente şi solide şi să sprijine crearea unui cadru legislativ modern.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. hotărâri judecătoreşti. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. dr. prin comanda: #2077 . dr. proiecte de acte normative. În acelaşi timp. Acum Revista Română de Dreptul Muncii într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului muncii! – contractul individual de muncă – salarizare – sănătate şi securitate în muncă – protecţie socială – conflicte de muncă – dreptul internaţional al muncii Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă actuală relevantă Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII Revista Română de Dreptul Muncii este o tribună de dezbateri în dreptul muncii şi totodată o sursă esenţială de informaţie şi analiză. cât şi a practicii judiciare Doctrină. univ. În paginile revistei sunt discutate noi dispoziţii legale.

Andrei Popescu Redactor şef Prof. Daniel-Mihai Şandru Cui se adresează Revista Română de Drept European nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Magistrat interesat de evoluţia doctrinei şi jurisprudenţei – Specialist în drept european Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept European folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Secţiunea de jurisprudenţă urmărește îndeaproape hotărârile instanţelor Uniunii Europene. cât şi a practicii judiciare Doctrină. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Autorii articolelor de doctrină sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești şi europene. c. univ. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. modul de aplicare al reglementărilor europene și influenţa acestora asupra legislaţiei naţionale. jurisprudenţă şi informaţii despre dreptul european! Echipa editorială Director Prof.ionescu14@rdslink.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT EUROPEAN Fondată în 2003. prin comanda: #2077 . dr. la data: 20-11-2013. Revista Română de Drept European oferă juriștilor și publicului interesat de evoluţia dreptului european informaţii esenţiale despre instituţiile dreptului european. Acum Revista Română de Drept European într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii relevante despre dreptul european – controlul jurisdicţional – dreptul european al concurenţei – procedura trimiterii preliminare – drepturile omului în Uniunea Europeană Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă europeană relevantă Exclusiv Articole ale personalităţilor internaţionale ale dreptului european Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. dr. univ.ro.

comandaţi online produsele dorite. aplicaţii pentru smartphone. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink. intraţi în comunitatea noastră accesând blogul Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. Wolters Kluwer România este singura editură în domeniul juridic care oferă acest tip de produse 2. vizualizaţi webinariile Wolters Kluwer dedicate interviurilor cu personalităţi ale lumii juridice 10. astfel încât puteţi lua decizia de achiziţionare în deplină cunoştinţă 6. promoţiile şi ofertele speciale Wolters Kluwer România 8. breviar legislativ. folosind formularul de comandă şi modalităţile de livrare şi plată convenabile pentru dumneavoastră 4. reviste. aveţi la dispoziţie informaţie gratuită în secţiunea Freemium: articole de doctrină. un spaţiu de dezbatere şi comentarii pe teme juridice Funcţionalităţi filtru de căutare a produselor după criterii multiple căutare rapidă în site vizualizarea statusului comenzilor dumneavoastră formular de comandă complex.WoltersKluwer. identificaţi rapid produsele dorite. urmăriţi statusul comenzilor dumneavoastră şi istoricul acestora 5.ro 10 motive pentru a deschide un cont în www. folosind filtrele de căutare şi criteriile de selecţie multiplă 7. newsletter 9. webinarii pentru profesioniştii din domeniul juridic şi economic 3. ce oferă posibilitatea de a stabili modalităţile de plată şi de livrare Beneficii modalităţi flexibile de plată modalităţi flexibile de livrare acces pe baza datelor de identificare ale contului dumneavoastră din platforma juridică iDrept Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. puteţi alege formatul de achiziţionare al produselor: tipărit sau eBook format ePub.wolterskluwer. la data: 20-11-2013.ro. simplu şi eficient. cunoaşteţi îndeaproape caracteristicile fiecărui produs. ştiri.ro 1. beneficiaţi de reducerile. sunteţi în permanenţă informaţi despre gama de produse Wolters Kluwer: platforme de informare juridică. eBook-uri. agendă juridică. cărţi.

prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. c.ro.UN NOU MOD DE A CITI JURISPRUDENŢA precis | organizat | rapid Abonează-te acum la Monitorul JurisprudenţeiTM! 14 apariţii în semestrul II 2013 26 apariţii anual 2013-2014 Abonament semestrial 120 lei (TVA inclusiv) Abonament anual: 200 lei (TVA inclusiv) • cele mai relevante speţe de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și Curţile de apel din toată ţara • cele mai recente hotărâri judecătorești (ultimul semestru 2012-prezent) care acoperă majoritatea ramurilor de drept • un format unic: FIȘA SINTETICĂTM Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 7/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013.ro. c.