PANDECTELE ROMÂNE ROMANIAN PANDECTS

8/2013

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

Revista Pandectele Române este o revistă indexată în baze de date internaţionale (EBSCO, ProQuest, HeinOnline). Romanian Pandects is indexed in international databases (EBSCO, ProQuest, HeinOnline).

Pandectele Române
Copyright © Wolters Kluwer

ISSN: 2286-0576 / 1582-4756

Director General Wolters Kluwer România: Dan STOICA Senior Publisher Reviste Wolters Kluwer România: Costel POSTOLACHE Coordonator reviste: Alina CRĂCIUN DTP: Marieta ILIE Abonamente: ZIRKON MEDIA Wolters Kluwer Orzari 86, Sector 2 Bucureşti 021554

WoltersKluwer.ro
Revista Pandectele Române este o publicaţie Wolters Kluwer România, parte a grupului internaţional Wolters Kluwer. Editura Wolters Kluwer este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Copyright © 2013 – Toate drepturile rezervate Editurii Wolters Kluwer România. Nicio parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă prin niciun mijloc electronic, mecanic, de fotografiere, de înregistrare sau oricare altul fără permisiunea anterioară în scris a editorului, cu excepţia cazului în care se citează pasaje în lucrări știinţifice și celelalte excepţii permise de Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, la articolele 33, 34, 35, 36.

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

FONDATOR
Constantin HAMANGIU

DIRECTOR
Prof. univ. dr. Mircea DUŢU Director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN Prof. univ. dr. Dan CHIRICĂ Prof. univ. dr. Viorel Mihai CIOBANU Prof. univ. dr. Dan Claudiu DĂNIȘOR Prof. univ. dr. Ion DELEANU Prof. univ. dr. Ion DOGARU Prof. Hugues FULCHIRON Prof. Nicolas QUELOZ

COLEGIUL DE REDACŢIE
REDACTOR ȘEF
Jud. Adrian Toni NEACȘU

MEMBRI
Lect. univ. dr. Raluca BERCEA Prof. univ. dr. Radu CATANĂ Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL Avocat, dr. Horaţiu Dan DUMITRU Conf. univ. dr. George Liviu GÎRLEŞTEANU Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Conf. univ. dr. Dan LUPAŞCU Prof. univ. dr. Bianca SELEJAN-GUŢAN Conf. univ. dr. Irina SFERDIAN Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCU

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

prin comanda: #2077 Cuprins . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.ro. c.ionescu14@rdslink.

Apel Ploieşti. din perspectiva propunerii de revizuire a legii fundamentale a României JURISPRUDENȚĂ NAŢIONALĂ 73 Societate comercială. Dispoziţii legale declarate neconstituţionale (ÎCCJ. secţia a II-a civilă. secţia I civilă. secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Identitatea obiectului litigiului (C. Imobil preluat abuziv. Apel Piteşti. Nelegala citare a inculpatului (C. decizia civilă nr. Controlul judecătorului delegat asupra regularităţilor proiectului de divizare (ÎCCJ. Ştefan DEACONU Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional în care locul arbitrajului este în Uniunea Europeană? de leGe ferenda 61 Mircea DUŢU Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului. secţia penală şi pentru cauze cu minori. 4654/2012 din 22 noiembrie 2012) 78 Aplicarea legii penale mai favorabile. 1435 din 26 octombrie 2012) 98 Casare cu trimitere spre rejudecare. secţia I civilă.ro.Arbitrajul 17 Brânduşa ŞTEFĂNESCU Arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale agreat de operatorii economici din România 25 Traian Cornel BRICIU Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă 34 Claudiu Constantin DINU Aspecte de noutate privitoare la hotărârea arbitrală în lumina noului Cod de procedură civilă 42 Crenguţa LEAUA. prin comanda: #2077 . Efecte asupra executării contractului de muncă (C.EDITORIAL 11 Mircea DUŢU Vacanţele juridice DoSar . 3301/2012 din 16 octombrie 2012) 87 Putere de lucru judecat. c. decizia penală nr. 8/2013 | 5 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. decizia nr. decizia penală nr. 1783 din 10 septembrie 2012) 94 Instanţa competentă să soluţioneze recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie prin care s-a soluţionat acţiunea penală cu privire la infracţiunea de vătămare corporală din culpă (C. 829/R din 9 octombrie 2012) PANDECTELE ROMÂNE NR. secţia penală. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. decizia nr.ionescu14@rdslink. decizia civilă nr. Apel Timişoara. Divizare. Acţiune în anularea divizării. Apel Oradea. 1775/R din 12 septembrie 2012) 90 Plângere penală formulată împotriva salariatului.

b) C. Maestrul absolut al Barei româneşti DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE 147 Medierea judiciară şi mediatorul: o nouă modalitate de soluţionare a conflictelor.ionescu14@rdslink. secţia penală şi pentru cauze cu minori. decizia penală nr. secţia I civilă. 121 Grigore phereKYde Recurs. Hotărîri judecătoreşti nerămase definitive în momentul promulgării ei. MERIDIANE JURIDICE 131 Internet: ce reguli se aplică avocaţilor? 135 Practica „desk” şi noile strategii de dezvoltare internaţională ale activităţii de avocatură ISTORIA JURIDICĂ 141 Mircea DUŢU Istrate N. Inadmisibilitatea recursului în casaţie. 118 lit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Creditori. Confiscarea specială. Constituțiunea nouă. Recurs în interesul legii. 830/R din 9 octombrie 2012) 108 Acordare indemnizaţie de şomaj şi a primei de încadrare în situaţia persoanelor ce au promovat concurs naţional de rezidenţiat (C. 1969 din 9 noiembrie 2012) DIN ARHIVA PANDECTELOR ROMÂNE 115 Mihail PAŞCANU Societate în nume colectiv. (Art.102 Înscrisuri falsificate. o nouă profesie liberală 148 Dorin-Valeriu BăduleScu Medierea presupune schimbarea mentalităţii conflictuale cu una îndreptată spre dialog şi cooperare 6 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. decizia civilă nr. Legea pentru mobilizarea cerealelor. (C. Aplicarea dispoziţiilor art. Dreptul exclusiv al guvernului de a-l exercita.). pen.ro. Apel Oradea. Micescu. prin comanda: #2077 . Apel Bacău. la data: 20-11-2013. c. Operaţiuni în contul societăţii. Asociaţi. 2 și 36 din legea cas. 31 No. Beneficiu de discuţiune.

Civil Section II.ionescu14@rdslink. 1435 of 26 October 2012) PANDECTELE ROMÂNE NR. from the perspective of the proposal for the revision of the fundamental law of Romania NATIONAL CASE LAW 73 Company. Action for the annulment of the division.ro. Criminal Section. Control of the delegated judge over the regularities of the division project (High Court of Cassation and Justice.EDITORIAL 11 Mircea DUŢU Juridical holidays BRIEF – Arbitration 17 Brânduşa ŞTEFĂNESCU Arbitration is a way of settling patrimonial disputes. 4654/2012 of 22 November 2012) 78 Application of more favourable criminal law. c. la data: 20-11-2013. Identity of the dispute object (Timişoara Court of Appeal. Civil Section I. civil decision no. prin comanda: #2077 . Abusively acquired building. accepted by economic operators in Romania 25 Traian Cornel BRICIU An approach to the arbitrability of internal disputes as provided by the new Code of Civil Procedure 34 Claudiu Constantin DINU New issues regarding the arbitral award as provided by the new Code of Civil Procedure 42 Crenguţa LEAUA. 8/2013 | 7 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. decision no. 1783 of 10 September 2012) 94 Court competent to hear the appeal against a judgment of the first instance court deciding upon the criminal action regarding the offence of bodily harm committed out of negligence (Ploieşti Court of Appeal. Criminal Section for cases involving minors and family matters. 3301/2012 of 16 October 2012) 87 Res judicata. 1775/R of 12 September 2012) 90 Criminal complaint against the employee. Effects on the performance of the employment contract (Piteşti Court of Appeal. Civil Section I. Legal provisions declared unconstitutional (High Court of Cassation and Justice. decision no. criminal decision no. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Ştefan DEACONU Are the Rome I and Rome II Regulations applicable in the framework of international arbitration where the place of arbitration is in the European Union? de leGe ferenda 61 Mircea DUŢU Possible constitutional evolutions and involutions in the field of environmental protection. Division. civil decision no.

2 and 36 of cass. la data: 20-11-2013. Inadmissibility of the appeal in the cassation. Benefit of excussion. Special confiscation. civil decision no.ro. MICESCU. Operations on behalf of the company. The law for the mobilization of cereals. Associates. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. JURIDICAL COORDINATES 131 The Internet: what rules are applicable to lawyers? 135 The “desk” practice and the new policies for the international development of advocacy activities LAW HISTORY 141 Mircea DUŢU ISTRATE N. Civil Section I. 1969 of 9 November 2012) PANDECTELE ROMÂNE . The new constitution. Application of art. 31 No. 829/R of 9 October 2012) 102 Forged writings.ionescu14@rdslink. Criminal Section for cases involving minors. Creditors. Judgments which were not final at the time of its promulgation. prin comanda: #2077 . Exclusive right of the government to exercise it. Unlawful summons to the defendant (Oradea Court of Appeal. Criminal Section for cases involving minors.98 Cassation and referral for retrial. 121 Grigore phereKYde Appeal. criminal decision no. c. a new liberal profession 148 Dorin-Valeriu BăduleScu Mediation involves the change of a conflict-related mentality with one based on dialogue and cooperation 8 | PANDECTELE ROMÂNE NR. The absolute master of the Romanian Bar THE DIALOGUE OF LEGAL PROFESSIONS 147 Judicial mediation and the mediator: a new way of settling disputes. law). Appeal on points of law. 118 letter b) of the Criminal Code (Oradea Court of Appeal. (Art.ARCHIVES 115 Mihail PAŞCANU General partnership. 830/R of 9 October 2012) 108 Awarding unemployment benefits and appointment bonuses to the persons who passed the national residency exam (Bacău Court of Appeal. criminal decision no.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. prin comanda: #2077 . c. la data: 20-11-2013.EDITORIAL Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.

prin comanda: #2077 .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ro. c.ionescu14@rdslink.

e consacrată numai „vacanţa judecătorească” este de domeniul evidenţei că pentru răstimpul iulie-august al fiecărui an. în stare de repaos relativ aproape întreaga activitate judiciară şi actorii săi. ultimul număr al acestora din luna iunie.. traşi la sorţi cu o săptămână înainte de vacanţă. La Curtea de Apel serviciul se făcea de un consilier. trebuie neapărat suspendată. va fi suspendată pe tot timpul vacanţelor mari.. 8/2013 | 11 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. intră. Astfel numărul viitor al ziarului/revistei va apărea la . în caz de neînţelegere. septembrie următor”. Pentru vacanţa mare la curţile de apel şi tribunale funcţiona un număr redus de magistraţi. avându-se în vedere strânsa legătură dintre publicaţiile de profil şi activitatea instanţelor judecătoreşti. Astfel.. cabinetele de instrucţie şi judecătoriile nu aveau vacanţe mici. Parchetele. ci se îndeplineau numai acte de jurisdicţie graţioasă urgente şi se primeau cereri care erau supuse unui termen definit. c.. în care procurorul general rostea un cuvânt „asupra unui obiectiv atingătoriu de magistraturi sau de justiţie şi de lucrările judecătoreşti”. care a cunoscut cu unele fluctuaţii în privinţa PANDECTELE ROMÂNE NR. începând cu Înalta Curte de Casaţie. La 1 septembrie cu puteri noi. în care jurisprudenţa ocupă un loc important.ionescu14@rdslink. curţile şi tribunalele aveau vacanţa mare de două luni. Vacanţa de vară era cea mai importantă (ca durată şi implicaţii) dintre „suspendările” temporare ale activităţii jurisdicţionale. Odinioară acest fapt era valabil şi pentru presa juridică. Aşa cum se arăta în „Dreptul” din 30 iunie 1891. în raport cu cele aferente Crăciunului şi Anului Nou şi. legal mai bine zis. Astfel.Cuvânt inainte VACANŢELE JURIDICE Deşi oficial. fie.. prin tragere la sorţi. desemnaţi fie de adunarea generală a acestor instanţe. Sărbătorilor Paştelui. din ajunul Crăciunului până la 7 ianuarie inclusiv. cuprindea în mod invariabil anunţul: „Prevenim pe onorabilii noştri abonaţi că publicaţiunea. şi de la Duminica Floriilor până la Duminica Tomii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. „Reintrarea în lucrare” după binevenitul repaos se făcea. În timpul vacanţelor mici nu se judecau procese. cu începere de la 15 iulie şi vacanţe mici. la care răspundea primul-preşedinte. începând cu 1866 asemenea manifestări au devenit o tradiţie.. îşi va căuta să-şi urmeze calea sa laborioasă”. . prin comanda: #2077 EDITORIAL | . prin forţa lucrurilor.ro. respectiv. Mai precis. iar la tribunal de un judecător. în şedinţă solemnă. la data: 20-11-2013. ca de obicei revista îşi ia vacanţă pentru două luni. Mişcarea judecătorească încetând în această epocă apariţiunea gazetei.

Sistemul de arbitraj urcă în noaptea timpurilor. în această perioadă intensitatea mesajului juridic cunoaşte o anumită diluare în favoarea diversificării şi accesibilităţii sale. Reluarea sa cu ezitări şi inconsecvenţe. după Primul Război Mondial. arhiepiscopul arbitrând diferendele izbucnite între membrii comunităţilor. în care informaţia juridică devine indispensabilă. Desigur. ca o revistă de jurisprudenţă. în cărţile sfinte (Talmud. cu titlu permanent. o asemenea regulă. Hr. jurisprudenţa Curţii de Casaţie a Franţei.n. prin excelenţă.e. Cu aceste gânduri petrecem vacanţa judecătorească în curs şi am redactat numerele 7 şi 8 ale publicaţiei noastre. Negustorii asirieni din veacurile 19-18 î. până la instaurarea regimului comunist. cu rezonanţe vădite ale perspectivei drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. în epoca noastră. Totuşi. la data: 20-11-2013. pentru câţiva ani. de pildă. practicau deja arbitrajul. Afirmată în spaţiul publicaţiilor juridice româneşti. Referitor la Epoca modernă. Tema numărului de faţă al „Pandectelor Române” este consacrată arbitrajului privat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Coran) el este menţionat ca fiind cunoscut şi practicat. judecătorul la lege. post-1989 o face să rămână încă o restanţă a justiţiei româneşti.) o menţionează în scris. „Pandectele române” au respectat. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. odată în plus. prin comanda: #2077 | EDITORIAL . Arbitrajul a fost inventat pentru ca echitatea să fie aplicată”. deopotrivă specialistului în drept şi publicului larg.ro. Potrivit lui Cicero „arbitrajul e mijlocul de a nu câştiga complet un proces bun şi nici de a pierde total un proces rău”.n. În Evul Mediu arbitrajul era folosit de negustori şi chiar şi de meşteşugari. Revoluţia franceză i-a conferit un nou impuls.e. La Roma arbitrajul a fost cunoscut din primele timpuri (secolele VI-IV î. Biblie.ionescu14@rdslink. un asemenea „repaos total” temporal e imposibil de acceptat. Urme ale sale întâlnim şi în cetăţile greceşti începând din secolul al IV-lea î. 12 | PANDECTELE ROMÂNE NR. o lege din august 1790 prevăzând că „Arbitrajul este mijlocul cel mai rezonabil de a pune capăt contestaţiilor între cetăţeni”. În timpul Imperiului Roman târziu (284-565) justiţia arbitrală s-a dezvoltat între creştini.) şi Legea celor XII table (circa anul 450 î. Aristotel distingea arbitrul de judecător printr-o formulă rămasă celebră: „arbitrul visează la echitate. condamnând printr-o decizie din 1843 clauza compromisorie (cea care impunea recurgerea la arbitraj în caz de survenire a unui litigiu) din teama că aceasta putea să devină o clauză de stil care ar fi putut să fragilizeze poziţia părţii mai slabe a contractului. Dar arbitrajul nu este o instituţie cu rădăcini exclusiv greco-romane. justiţia judiciară avea să rămână încă refractară tendinţei arbitrale. în ianuarie) o desfăşurare respectată. Hr.Mircea DUŢU momentului desfăşurării (fiind mutat. Fără îndoială însă.

8/2013 | 13 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Instituţia arbitrajului privat a cunoscut la noi în ultimele decenii mutaţii fundamentale. Mircea DUŢU PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. prin reglementările sale i-au trasat un regim juridic deosebit. din aplicarea căruia aşteptăm concluzii jurisprudenţiale şi doctrinare adecvate. primul sfert al veacului 20 pentru a se restabili validitatea clauzei compromisorii în materie comercială şi începutul celui următor şi în materie civilă. Revenirea ţării la economia de piaţă şi democraţia reprezentativă şi procesul de aderare şi post-2007 de integrare în Uniunea Europeană şi. univ. Articolele publicate în numărul de faţă al revistei se doresc un prim pas în această direcţie. la data: 20-11-2013. Prof. al fenomenului de mondializare şi-au pus din plin amprenta asupra acestui mijloc fundamental de realizare a drepturilor civile. prin comanda: #2077 EDITORIAL | . în ţările de drept continental. dr. în plan mai larg. c.ro. Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.Vacanţele juridice A trebuit să se aştepte.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. prin comanda: #2077 . c.

c.ro.DOSAR Arbitrajul Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.

ionescu14@rdslink.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. c. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 Interviu .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. că am dobândit calitatea de arbitru de comerţ internaţional în 1974. chiar prin raportare la situaţia din celelalte state foste socialiste. care. a fost reglementată în Cartea a IV-a „Despre arbitri” din Codul de procedură civilă adoptat în 1865. rămânând înscrisă pe lista de arbitri şi astăzi. fără a ignora compromisorii privind soluţionarea. din acelaşi spaţiu geografic.ro. cum era denumit arbitrajul. prin care se permite părţilor nu numai încheierea unui compromis vizând soluţionarea pe calea arbitrajului a unui litigiu deja născut. 1828. modificarea art. Revenind la întrebarea pusă de dumneavoastră confirm că. 8/2013 | 17 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Care ar fi principalele repere în timp ale reglementării şi practicării sale în ţara noastră? Brândușa Ştefănescu: Cred că mi-aţi adresat mie întrebarea aceasta întrucât aţi ştiut. semnificativă prin importanţa acesteia. justiţie privată cu mare deschidere pe plan internaţional şi – sper – şi pe plan naţional. sau din Codul Calimach din 1817. din 1865. probabil. prevedea că „împricinatele părţi pot nu numai să se învoiască între dânsele pentru obiectul gâlcevit ci să şi încredinţeze cu bună alcătuire altora hotărârea pentru aceasta. promulgat la 11 septembrie 1865 şi pus în aplicare la 1 decembrie 1865. pr.Arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale agreat de operatorii economici din România Arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale agreat de operatorii economici din România Prof. 342 C. sau din capitolul XVIII din Codul Caragea din 1818 privind „eretocristia”. emerit Brânduşa ŞTEFĂNESCU Vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României Interviu realizat de redacția Pandectelor Române. operată la 1 septembrie 1900. operată la 1 septembrie 1900. ci şi încheierea unei clauze Din perspectivă istorică. semnificativă prin importanţa acesteia. într-adevăr. instituţia juridică a arbitrajului are o istorie specifică în România. a unor litigii viitoare. la data: 20-11-2013. Este de subliniat. civ. aceeaşi procedură. 342 C. modificarea art. Înainte de a vă răspunde la întrebare vă rog să-mi permiteţi să-mi exprim bucuria pentru iniţiativa conducerii revistei „Pandectele Române” de a afecta un număr al acesteia temei arbitrajului în dreptul român. prin articolele din Manualul lui Donici din 1818. civ. Este de subliniat.ionescu14@rdslink. remarcăm că instituţia juridică a arbitrajului ad-hoc. prin care se permite părţilor nu numai încheierea unui compromis PANDECTELE ROMÂNE NR. c. pr. care atunci se numeşte arbitrium”. illo tempore. din 1865. Pandectele Române: Instituţia juridică a arbitrajului are o istorie specifică în România. în art. prin comanda: #2077 DOSAR | .

38 din Decretul nr. 623/1973 şi. prin art. la data: 20-11-2013. 495/1953 s-a înfiinţat. „să supună spre soluţionare litigiile ivite în raporturile lor contractuale cu o persoană juridică de naţionalitate română unui arbitraj ad-hoc. INTERVIU Cartea a IV-a din Codul de procedură civilă din 1865. iar prin hotărârea din 28 februarie 2004 a Comitetului Executiv al CAER 18 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Ulterior. o comisie de arbitraj al cărei Regulament de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin acelaşi act normativ. 424/1972 au fost autorizate societăţile mixte cu participare străină. 424/1972 au fost autorizate societăţile mixte cu participare străină.. 505 din 9 noiembrie 1973. mai apoi. prin Regulamentul aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. organ care va fi desfiinţat abia în 1985 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 38 din Decretul nr. „să supună spre soluţionare litigiile ivite în raporturile lor contractuale cu o persoană juridică de naţionalitate română unui arbitraj ad-hoc. c. 81/1985 care abrogă şi Legea nr. arbitrajul de stat.ionescu14@rdslink. ambele instrumente internaţionale fiind încheiate sub egida Ligii Naţiunilor. ratificată prin Decretul nr. pe lângă Camera de Comerţ a R. prin comanda: #2077 | DOSAR . prin art. Modificări substanţiale în organizarea şi reglementarea arbitrajului comercial intervin în România în perioada postbelică. după modelul sovietic. ca organ al administraţiei de stat cu atribuţii jurisdicţionale.Brânduşa ŞTEFĂNESCU vizând soluţionarea pe calea arbitrajului a unui litigiu deja născut. pe care-l semnează la Geneva la 24 septembrie 1923 şi-l ratifică prin Legea din 21 august 1925. constituite în România.R. Ca expresie a deschiderii pentru soluţionarea litigiilor patrimoniale pe calea arbitrajului. Comisia de Arbitraj era competentă „să rezolve litigiile ivite între organizaţiile române de comerţ exterior şi partenerii lor străini”. 18 din 3 februarie 1976. a unor litigii viitoare. prin aceeaşi procedură. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 495/1953. localizat în ţară”.ro. şi a Convenţiei pentru executarea sentinţelor arbitrale străine. abilitat cu soluţionarea litigiilor dintre unităţile socialiste. trebuie specificat că arbitrajul de stat nu avea însă nimic comun cu instituţia arbitrajului reglementată de Cartea a IV – a din Codul de procedură civilă atunci în vigoare. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În 26 mai 1972 se semnează în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). pe care o semnează la Geneva la 26 septembrie 1927 şi o ratifică prin Legea din 26 martie 1931. constituite în România. Convenţia privind soluţionarea pe cale arbitrală a litigiilor de drept civil decurgând din raporturile de colaborare economico-ştiinţifică. care obligă fie soluţionarea pe calea arbitrajului a tuturor litigiilor dintre organizaţiile economice ale ţărilor semnatare ale Convenţiei decurgând din raporturi contractuale şi alte raporturi de drept civil. România participă.P. rămâne în vigoare până în 1993. Pe de o parte. ci şi încheierea unei clauze compromisorii privind soluţionarea. astfel cum a fost modificată în 1900. Conform Regulamentului aprobat prin Decretul nr. dispoziţiile sale vizând mai ales arbitrajul ad-hoc. la elaborarea Protocolului relativ la clauzele de arbitraj. localizat în ţară”. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat se înfiinţează. prin Legea nr. în perioada interbelică. Pe de altă parte prin Decretul nr. înlocuit ulterior prin Regulamentul aprobat prin Decretul nr. Ulterior. la Moscova. 5/1954 cu toate actele normative modificatoare.

dacă părţile „au încheiat în acest sens o convenţie scrisă sau dacă sunt obligate să supună litigiul dintre ele Comisiei de arbitraj în temeiul unui acord internaţional” (art. credem că trebuie să marcăm şi aspectul participării României la adoptarea. încheiate la Washington la 18 martie 1965. stabilesc între o persoană juridică română şi persoane fizice sau juridice străine. prin Rezoluţia nr. iar prin Decretul nr. Prevede. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) adoptă Regulamentul de Arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaţional (UNCITRAL). internaţional încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961. 2). regulament la elaborarea căruia a participat şi regretatul specialist român Ion Nestor. sau dacă obligaţia supunerii litigiului Curţii de Arbitraj de pe lângă CCIP rezulta dintr-o convenţie interstatală intervenită între România şi statul naţional al celeilalte părţi la contract (de exemplu.ro. prin care statele semnatare „recomandă organismelor. pentru soluţionarea pe calea arbitrajului a litigiilor comerciale născute din contracte de comerţ internaţional încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini. Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare 15 decembrie. 98 din PANDECTELE ROMÂNE NR. ori între părţi care sunt toate străine”. În fine. Regulamentul menţionat că „în cazul în care părţile convin.Arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale agreat de operatorii economici din România se aprobă Regulamentul unitar al instanţelor de arbitraj de pe lângă camerele de comerţ ale statelor membre ale CAER. Comisia este Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) competentă să soluţioneze „litigiile patrimoniale adoptă Regulamentul de Arbitraj al născute din raporturi de comerţ exterior. recomandat statelor membre ale organizaţiei spre a fi luat în considerare cu prilejul eventualelor modernizări ale reglementărilor naţionale privind arbitrajul. Acordul comercial şi de plăţi încheiat de România cu Libanul la 6 decembrie 1980). 8/2013 | 19 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 DOSAR | . prin Rezoluţia nr. şi care a fost avut în vedere la elaborarea Regulamentului Comisiei de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România. la Helsinki. În 1976. Adunarea Generală a a Comisiei de Arbitraj adoptat în 1976. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. şi prin Decretul nr. 281 din 25 iunie 1963 este ratificată Convenţia europeană de arbitraj comercial. în perioada menţionată. de asemenea. 98 din 15 decembrie. Iar. cu aplicarea Regulamentului de arbitraj al Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Internaţională de la Paris. 62 din 7 iunie 1975 este ratificată Convenţia pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiţii între state şi persoane ale altor state. adoptat prin Decretul nr. În 1976. adoptată la New York la 10 iunie 1958. c. recomandat acestor state spre aplicare. România aderă prin Decretul nr.ionescu14@rdslink. 186 din 21 iulie 1961 la Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine. la data: 20-11-2013. 3). 18/1976. întreprinderile române de comerţ exterior puteau să supună litigiul născut dintr-un contract de comerţ internaţional încheiat cu un partener străin dacă astfel se prevăzuse printr-o clauză compromisorie înscrisă în acel contract. a Actului final din 1 august 1975 al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. de Comisiei Naţiunilor Unite pentru colaborare şi cooperare economică şi tehnicoDreptul Comercial Internaţional ştiinţifică ori din alte asemenea raporturi ce se (UNCITRAL). regulament care nu a ignorat nici Regulamentul de conciliere şi arbitraj al Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Internaţională de la Paris. Comisia de Arbitraj este competentă să soluţioneze şi litigiile născute din raporturile contractuale dintre societăţile mixte constituite în Republica Socialistă România şi orice alte persoane juridice române” (art. întreprinderilor şi firmelor din ţările lor să includă. Ca dovadă a disponibilităţii.

acestei forme a justiţiei private tot Cartea a IV – a care păstrează acelaşi titlu. un cadru juridic lângă Camera de Comerţ din România s-a impus racordat prevederilor în materie în practica internaţională a arbitrajului. cu deosebire cele avansate de un reputat specialist al domeniului. profesorul Saveli Zilberstain.ro. c.ionescu14@rdslink. Codicele de comerciu nefiind – cum se ştie – abrogat până în anul 2011. 139/1990 privind Camerele de comerţ şi industrie din România. Modernizarea reglementării arbitrajului s-a înfăptuit însă prin Legea nr. în opinia semnatarilor. profesorul Ion Rucăreanu realizându-se prin noua Carte a IV-a sau Iolanda Eminescu. importante modificări au fost aduse reglementării instituţiei arbitrajului şi prin noul Cod de procedură civilă care rezervă. odată cu trecerea la economia de piaţă s-a procedat – firesc – şi la aşezarea instituţiei juridice a arbitrajului în coordonatele sale specifice. mă determină să Modernizarea reglementării precizez că. prin art. 29 alin. Trecerea în revistă a momentelor mai importante care au impulsionat soluţionarea pe calea arbitrajului comercial a litigiilor de comerţ internaţional dintre întreprinderile române de comerţ exterior şi parteneri din alte state. profesorul Ion Filipescu. 59/1993 care a modificat Traian Ionaşcu. ulterior. la data: 20-11-2013. contribuţia la păstrarea în vigoare a Codului comercial român. un cadru juridic racordat prevederilor în materie din instrumentele internaţionale în vigoare sau din legile procedurale ale statelor europene dezvoltate. Cel mai mare merit al arbitrilor şi. pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie funcţionând. realizându-se prin noua Carte a IV-a „Despre arbitraj”. normelor de drept incidente. deci. profesorul Tudor Popescu. 59/1993 care a modificat substanţial vechea reglementare din 1865 din Codul de procedură civilă. arbitrajul fiind. în sensul că acesta a devenit competent şi în soluţionarea litigiilor patrimoniale dintre comercianţii naţionali. ca instituţie permanentă de arbitraj. în principal. (1) din Legea nr. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 335/2007 a Camerelor de comerţ. care permite camerelor de comerţ teritoriale să organizeze comisii de arbitraj ce adoptă şi reguli proprii de procedură arbitrală. profesorul substanţial vechea reglementare din Octavian Căpâţînă. prin membrii săi.Brânduşa ŞTEFĂNESCU INTERVIU dacă este cazul. Comisia de Arbitraj de pe „Despre arbitraj”. însă. În fine. astfel cum se confirmă. precum profesorul Legea nr. „un mijloc corespunzător de a reglementa (…) rapid şi echitabil litigiile care pot să rezulte din tranzacţiile comerciale în domeniul schimburilor de bunuri şi de servicii şi din contractele de cooperare industrială”. În perioada post-decembristă. ultimele reguli de procedură arbitrală ale acesteia intrând în vigoare în luna aprilie 2013. „Despre arbitraj” şi în care sunt fructificate şi propunerile de lege ferenda formulate în doctrină. clauza de arbitraj în contractele comerciale şi în contractele de cooperare industrială sau în convenţiile speciale”. 1865 din Codul de procedură civilă. specialişti de primă arbitrajului s-a înfăptuit însă prin dimensiune ai dreptului privat. al Comisiei de Arbitraj în perioada ante decembristă rămâne. Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. spre deosebire de alte legiuiri comerciale ale altor state socialiste. care se aplica ori de câte ori contractul din litigiul de comerţ internaţional în cauză era supus legii române. Un prim pas este realizat prin adoptarea Decretului Lege nr. rigurozitate şi pentru corecta aplicare a statelor europene dezvoltate. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. vigoare sau din legile procedurale ale temeinicie. prin comanda: #2077 | DOSAR . hotărârile din instrumentele internaţionale în pronunţate fiind apreciate pentru acurateţe. 20 | PANDECTELE ROMÂNE NR.

în Tratatul constitutiv al EURATOM (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice) care prevede înfiinţarea unui comitet de arbitraj. 524/2013 al Parlamentului şi al Consiliului privind soluţionarea on-line a litigiilor consumatorilor şi de modificare a Regulamentului CE nr. 272 TFUE privind competenţa Curţii de Justiţie a UE de a soluţiona un litigiu arbitral în baza unei clauze compromisorii inclusă într-un contract de drept public sau de drept privat.Ş.: Cum apreciaţi situaţia arbitrajului internaţional realizat în România? B. implicit.ionescu14@rdslink. mai ales elementele de practică neunitară. şi prin arbitraj. 2009/22/CE şi Regulamentul UE nr. cu competenţă specială şi ale Este adevărat că UE a evidenţiat cărui hotărâri sunt cenzurabile de către Curtea de o preocupare constantă pentru Justiţie a UE. reglementată în prezent în toate statele membre ale UE. însă. ocupându-se de o directivă comunitară transpusă şi în România.: Arbitrajul internaţional a fost reglementat şi s-a desfăşurat în România în perioada anterioară lunii decembrie 1989. Se impune însă să precizăm că în materie nu există reglementări „unional-europene”. 2013/11/UE a Parlamentului şi a Consiliului privind soluţionarea alternativă a litigiilor consumatorilor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. coautor şi al textului corespunzător din Legea nr. reglementarea instituţiei medierii. deci. posibil. prin comanda: #2077 DOSAR | . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. instituţia arbitrajului neintrând în domeniul integrat.ro. pentru care. cu realităţile socio-juridice româneşti în materie? B. P. respectiv la 21 mai 2013. mai ales în prima parte a perioadei PANDECTELE ROMÂNE NR. ele având ca reper şi practica instanţelor noastre judecătoreşti şi. cum am arătat. că medierea. nu a dat rezultatele scontate. în art. 8/2013 | 21 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. care. s-a adoptat Directiva nr. 59/1993 de modificare a Codului de procedură civilă din 1865. şi nici pentru actele legislative de drept derivat adoptate de instituţiile Uniunii Europene. Este adevărat că UE a evidenţiat o în special prin mijloace alternative. Sunt ele pe deplin compatibile deopotrivă cu reglementările unional-europene şi internaţionale şi. instituţie comună celor două organizaţii soluţionarea litigiilor cu consumatorii interstatale.Ş. modificările operate fiind de natură să înlăture multe dintre cauzele unei astfel de practici. şi în România. P. foarte recent. respectiv. şi explicit.R. acte legislative derivate care readuc în atenţie soluţionarea litigiilor prin mijloace alternative şi. îşi vor găsi – credem – analiza în paginile revistei dumneavoastră şi care sunt pe deplin compatibile cu reglementările internaţionale incidente şi răspund şi realităţilor româneşti în materie. soluţiile Comisiei de arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ fiind apreciate de doctrina română şi străină şi de instanţele judecătoreşti din ţară. Constatând. 2009/22/CE. 2006/2004 şi a Directivei nr. nefăcând obiect de preocupare nici pentru tratatele constitutive în evoluţia lor. desigur. ocupându-se de reglementarea instituţiei medierii. c.: Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă a adus noutăţi importante în concepţia şi pentru practica arbitrajului.Arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale agreat de operatorii economici din România domnul Ion Băcanu. preocupare constantă pentru soluţionarea litigiilor o directivă comunitară transpusă cu consumatorii în special prin mijloace alternative.: Spaţiul tipografic rezervat nu ne permite să evocăm măcar utilele modificări aduse reglementării arbitrajului prin noul Cod de procedură civilă. fiind singurul organizat şi reglementat la noi.R. domeniul arbitrajului comercial. 2006/2004 şi a Directivei nr. la data: 20-11-2013. calificat în toate statele membre ale Uniunii Europene ca justiţie privată. De altfel singurele referiri la instituţia arbitrajului sunt făcute.

Brânduşa ŞTEFĂNESCU post decembriste. numeroase seminarii dată fiind rigiditatea mai redusă şi constanta preocupare a arbitrilor şi dezbateri. 47/1992]. B. şi aceasta cu atât mai mult cu cât hotărârea arbitrală are aceeaşi valoare ca şi o hotărâre judecătorească. într-o practică unitară în materia acţiunii în anulare a hotărârilor arbitrale. la data: 20-11-2013. agreat de operatorii economici din România. la noi. atât Institutul Naţional al Magistraturii cu consumatorii ar fi util a fi soluţionate pe calea arbitrajului.Ş. au reprezentat sprijin în aplicarea dispoziţiilor Codului de comerţ insuficient cunoscute – atunci – de către judecători. c. iar profesioniştii vor pătrunde sensul şi valenţele noilor reglementări fundamentale – Codul civil şi Codul de procedură civilă – aceştia. d)]. a acţiunii în Am credinţa fermă că şi litigiile născute din contractele încheiate anulare separată a unora dintre încheieri. (1) şi (2) din Legea nr. de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. P. dar şi al siguranţei oferite de procedura acţiunii în anulare.R. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cea ce spaţiul nu ne permite. acestea pe lângă avantajul celerităţii. în timp.R.: Nu am nicio îndoială că arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale şi – între acestea – a celor comerciale. că facultăţile de drept din ţară ar putea organiza cursuri de masterat în domeniul arbitrajului. Desigur că. acestea pe lângă avantajul celerităţii. P. INTERVIU Este de subliniat şi aspectul că. sau – mai recent – şi de către comisiile de arbitraj de pe lângă camerele teritoriale de comerţ. mai apoi. dar şi al siguranţei oferite de procedura acţiunii în anulare. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.: În încheiere. Dovada o reprezintă numărul cauzelor soluţionate de Comisia de Arbitraj şi. pe măsură ce factorii de decizie ai operatorilor economici români vor înţelege avantajele acestui mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale.ionescu14@rdslink. vă rugăm să formulaţi câteva propuneri de perfecţionare a instituţiei arbitrajului în ţara noastră.ro. iar caracterul jurisdicţional al arbitrajului comercial este consfinţit atât în Constituţia în vigoare [art.Ş. între care unele au fost destinate şi de a sprijini părţile în soluţionarea instituţiei arbitrajului. dar şi neprofesioniştii sau persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ se vor adresa tot mai frecvent acestei forme de justiţie privată. 29 alin. Sper. cu atât mai mult cu cât. dată fiind rigiditatea mai redusă şi constanta preocupare a arbitrilor de a sprijini părţile în soluţionarea amiabilă a cauzei. 146 lit. Am credinţa fermă că şi litigiile născute din contractele încheiate cu consumatorii ar fi util a fi soluţionate pe calea arbitrajului. sau. amiabilă a cauzei. prin comanda: #2077 | DOSAR .: Reprezintă arbitrajul un mod de reglementare a litigiilor agreat de români? Care ar fi perspectivele sale în ţara noastră? B. au fost soluţionate şi litigii arbitrale internaţionale cu aplicarea Regulilor de procedură ale Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Internaţională de la Paris. cât şi în legea de organizare a Curţii Constituţionale [art.: Este dificil să formulez propuneri vizând practica judiciară fără o prealabilă analiză a acesteia. şi că Institutul Naţional pentru Pregătire şi Perfecţionarea 22 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ca instituţie juridică şi practică judiciară. doar. ori de câte ori clauza compromisorie incidentă menţiona aplicarea acestora şi locul arbitrajului era municipiul Bucureşti. cât şi Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele judecătoreşti au organizat. însă. Cred.

De asemenea. 8/2013 | 23 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (3) lit. b). (1) pct. prevăzută de art. 594 alin. (1) lit. 594. cum se stabileşte în art. dacă este cazul. (2). Tot astfel nu pot fi invocate în acţiunea în anulare separată. Cu naivitatea de a crede că cei în drept s-ar aplica asupra rândurilor de faţă. La o examinare atentă se constată că nu sunt incidente. deopotrivă ad-hoc şi instituţional. pr. 608 alin. (1) lit. 594 alin. dacă cel puţin una dintre părţi solicită expres acest lucru”. apreciez că art. în ipoteza ce examinăm. iar potrivit art. în prezent. 609. astfel cum se prevede în art. şi nu să trimită „cauza spre judecată instanţei competente să o soluţioneze. prin art. 613 alin. (1) nu este inclusă între încheierile la care se referă art. civ. (6). 608-613 este realizată fără o temeinică cumpănire. întrucât atacarea separată a încheierilor de şedinţă precizate de art. ori ale art. e). 613 alin. nici dispoziţiile art. curtea de arbitraj să trimită „cauza spre rejudecare tribunalului arbitral. 613 alin. În acest sens. (1) nu se poate face pentru motivele prevăzute de art. 4 C. (1) lit. c. „dacă probele administrate în cadrul procedurii devenite caducă vor putea fi utilizate. 592 alin. (4). a) cu cele ale art. 7. astfel că încheierea de suspendare a judecăţii nu poate fi atacată. în ipoteza promovării de către tribunalul arbitral a unei cereri de pronunţare a unei hotărâri preliminare adresate Curţii de Justiţie a UE. întrucât. astfel cum se dispune. „normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar. iar suspendarea cauzei este absolut obligatorie prevederilor unor acte legislative derivate ale UE. iar încheierea prevăzută de art. 412 alin. 608 alin. 611 faţă de prevederile art. PANDECTELE ROMÂNE NR. într-un nou arbitraj. (3) lit. sau cele ale art. întrucât. precum statutul Curţii de Justiţie a UE. ipoteze în care încheierea nu se poate desfiinţa decât „prin acţiunea în anulare introdusă împotriva hotărârii arbitrale”.ionescu14@rdslink. motivele menţionate de art. (1). a). a). b). În fine. extrem de utile tinerilor avocaţi care nu au avut ocazia nici în cursul studiilor de licenţă să se familiarizeze cu aceste instituţii. 594 alin. potrivit legii”.ro. (2) la aplicarea dispoziţiilor art. (3) lit.Arbitrajul este un mod de soluţionare a litigiilor patrimoniale agreat de operatorii economici din România Avocaţilor ar trebui să afecteze cursuri privind specificitatea arbitrajului. (3). în măsura în care se socoteşte că nu este necesară refacerea lor”. cum se prevede în art. apreciem că s-ar impune o corelare şi a prevederilor art. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 DOSAR | . îmi îngădui să propun modificarea unor dispoziţii din noul Cod de procedură civilă cu scopul înlăturării unor erori şi al realizării unei judicioase corelări a prevederilor legii procedurale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 568 alin. 568 alin. c). promovarea menţionatei cereri este la latitudinea exclusivă a tribunalului. (3). anulând hotărârea arbitrală. 613 prin raportare la art. 579 alin. 594 alin. trimiterea făcută în art. indiferent de calitatea sau de statutul părţilor”. 594 alin. 594 alin. ar fi firesc ca. h) sau i) faţă de conţinutul acestora. a) ar trebui să nu se refere la cauza de suspendare de drept a judecăţii prevăzută de art.

ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 Doctrină . la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

The paper has been designed starting from the oral presentation approaching “The arbitrability of disputes” within the conference “Modern Trends in International Commercial Arbitration” organized by the Faculty of Law. Importanţa arbitrabilităţii rezidă în faptul că abordarea greşită a acestui aspect duce la nulitatea hotărârii arbitrale. Traian Cornel BRICIU Facultatea de Drept. The importance of arbitrability resides in the fact that a wrong approach to this issue leads to the nullity of the arbitral award. REZUMAT Noul Cod de procedură civilă a operat modificări şi în planul arbitrajului. i. 6-7 September 2012. la data: 20-11-2013. arbitration. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. hotărâre arbitrală. expusă în cadrul conferinţei „Tendinţe moderne în arbitrajul comercial internaţional – Bucureşti” organizate de Facultatea de Drept. nullity. putând fi invocată şi din oficiu de instanţa de judecată. This paper does not aim to provide a complete analysis of arbitrability in internal disputes. Keywords: the new Code of Civil Procedure. univ. Cuvinte-cheie: Noul Cod de procedură civilă. University of Bucharest.ro.ionescu14@rdslink. absolute nullity which may be invoked ex officio by the court. Una din problemele dificile cu care se confruntă instanţele judecătoreşti şi tribunalele arbitrale o constituie arbitrabilitatea litigiilor. prin comanda: #2077 DOSAR | . PANDECTELE ROMÂNE NR. dr.Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă Conf. but to examine some implications of the changes that the new Code of Civil Procedure brought with regard to dispute arbitrability. c. Universitatea din Bucureşti ABSTRACT The new Code of Civil Procedure has also made ​​changes with regard to arbitration. 8/2013 | 25 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Prezentul articol nu îşi propune să epuizeze tema arbitrabilităţii în litigiile interne. nulitate. arbitral award. Bucharest. arbitraj. Articolul a fost conceput pornind de la comunicarea cu tema „Arbitrabilitatea litigiilor”. ci numai să analizeze unele implicaţii ale modificărilor aduse domeniului arbitrajului de noul Cod de procedură civilă în privinţa arbitrabilităţii litigiilor. One of the difficult issues encountered by courts and arbitral tribunals is the arbitrability of disputes. nulitatea fiind absolută.e. Universitatea din Bucureşti în 6-7 septembrie 2012.

ro. în schimb cuprinde o enumerare a materiilor litigioase interzise arbitrajului: starea civilă. relaţiile de familie. definită drept aptitudinea unei anumite persoane de a recurge la arbitraj. Deşi decizia de a recurge la justiţia privată aparţine în totalitate părţilor implicate. dezbaterea succesorală. În ce priveşte aceasta din urmă. Voi analiza în cele ce urmează unele implicaţii ale acestei modificări. care prevedea că pot fi soluţionate pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale. 542 noul C. delimitarea fiind totuşi necesară.Traian Cornel BRICIU I. I. Arbitrabilitatea văzută sub aspect obiectiv Aşa cum am arătat. s-a afirmat că arbitrabilitatea este obiectivă. dacă ea este una de natură a schimba domeniul arbitrabilităţii sau este una cu caracter de retuş terminologic. pr. el nefiind absorbit în motivul de la lit. Din acest punct de vedere. obiectivă şi subiectivă. justiţiei statale. iar în alin. Băcanu. Recurgerea la arbitraj într-un domeniu nearbitrabil obligă tribunalul arbitral să îşi invoce. 2/2000. civ.: în alin. pr. temeiul fiind convenţia arbitrală. arbitrabilitatea subiectivă. dar şi sub aspect practic. prin comanda: #2077 | DOSAR . În plus. (1) lit. capacitatea persoanelor. în Dreptul nr. în afară de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie. Introducere Arbitrabilitatea reprezintă susceptibilitatea unui litigiu de a fi soluţionat pe calea arbitrajului. civ. 26 | PANDECTELE ROMÂNE NR. fiind sustras. Dispoziţiile art. dacă vechiul cod nu menţiona nimic despre arbitrabilitatea subiectivă. cel puţin sub aspectul tehnicii de redactare. noua reglementare abordează detaliat acest aspect. pr. Încă la prima facie putem vedea că reglementarea actuală diferă de cea cuprinsă în art.[1] Arbitrabilitatea sau mai bine spus non-arbitrabilitatea unui litigiu prezintă o deosebită importanţă nu numai din perspectiva teoretică. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. atunci când se raportează la persoanele care urmează a fi implicate în litigiu (ratione personae). arbitrabilitatea obiectivă. 542 noul C. a) noul C. măcar şi din perspectiva faptului că noţiunea de generală de capacitate are alt fundament decât limitarea statului sau autorităţilor publice de a încheia convenţii arbitrale. tot statul este cel care delimitează libertatea părţilor de a recurge la aceasta. civ. se apropie foarte mult. este făcută în art. Non-arbitrabilitatea afectează valabilitatea convenţiei arbitrale. de la 1865.[2] Nulitatea determinată de recurgerea la arbitraj într-un domeniu închis acestuia este absolută. c. Delimitarea domeniului accesibil arbitrajului din cele două perspective. atunci când criteriul de apreciere îl reprezintă natura litigiului (ratione materiae) şi subiectivă. reglementarea actuală referitoare la arbitrabilitatea obiectivă diferă de cea a vechiului Cod de procedură civilă. p. prin stabilirea sferei litigiilor arbitrabile. la data: 20-11-2013. 22. [1] [2] Importanţa pe care legiuitorul a conferit-o arbitrabilităţii se desprinde şi din faptul că pentru acest motiv a stabilit un caz distinct de anulare a hotărârii arbitrale. De asemenea. uneori până la confuzie.ionescu14@rdslink. aceasta este susceptibilă de anulare în temeiul art. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. din oficiu. necompetenţa. civ. (2) şi (3). 608 alin. pr. (1). iar în cazul în care totuşi procedura se finalizează prin pronunţarea unei hotărâri arbitrale. dacă vechiul cod excludea din sfera arbitrajului litigiile care privesc drepturi A se vedea despre neabsorbirea arbitrabilităţii în noţiunea de capacitate. 340 C. în acest mod. Litigii arbitrabile. b) – „tribunalul a soluţionat litigiul fără să existe o convenţie arbitrală sau în temeiul unei convenţii nule ori inoperante”. cu capacitatea de a încheia convenţii arbitrale. dOctrină II. nu mai reţin în mod expres condiţionarea arbitrabilităţii de caracterul patrimonial al litigiilor.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. capacitatea persoanelor. prin comanda: #2077 DOSAR | . p. p.ro. 340 C. despărţeniile şi toate drepturile asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie”[3]. iniţial art. dispariţia condiţiei caracterului patrimonial al litigiilor şi înlocuirea noţiunii de drept tranzacţionabil cu una mai largă. 1997. 542 noul C. Ed. dezbaterea succesorală. civ. Băcanu. Codul de procedură adnotat. se acoperă în mare măsură sfera litigiilor nepatrimoniale. [3] [4] Em. 806 că pot fi deduse arbitrajului litigiile care nu privesc drepturi de care părţile nu pot dispune. ci reprezintă. secţii unite. în afară de acelea care privesc drepturi asupra litigiu patrimonial cărora legea nu permite a se face tranzacţie”) a fost dată de Legea nr. I. pr. Bucureşti. putând fi argumente în sensul ideii extinderii arbitrabilităţii. o întoarcere la o tradiţie în legislaţia noastră. Ciobanu. 354 C. 15-16. oricum ar fi nearbitrabile. pr. relaţiile de familie sunt suficient de cuprinzătoare pentru a defini domeniul nepatrimonial. deoarece schimbările aduse de noul Cod de procedură sunt susceptibile de a contura impresia unei modificări substanţiale a acestuia. 8/2013 | 27 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. preferând acesteia. care a constituit un suport legislativ pentru renaşterea arbitrajului nostru după perioada comunistă[4]. dacă legea nu interzice în mod expres („Le parti possono far decidere da arbitri le controversie tra di loro insorte che non abbiano per oggetto diritti indisponibili. A se vedea V. Bucureşti. salvo espresso divieto di legge”). Se observă că legiuitorul a preferat să renunţe.ionescu14@rdslink. civ. 596. 521.M. de la 1865 prevedea că „nu vor putea fi supuse la arbitri chestiile de stare civilă. cel puţin terminologic. cel puţin în parte. Naţional. Ultima formă a art. deoarece părţile nu ar putea dispune cu privire la aceste drepturi. Reglementarea noului Cod de procedură civilă este similară altor dispoziţii cuprinse în legislaţiile unor ţări din spaţiul european[5]. des catégories d'établissements publics à caractère industriel et commercial peuvent être autorisées par décret à compromettre. O primă problemă o constituie semnificaţia eliminării condiţiei caracterului patrimonial al litigiilor în delimitarea sferei arbitrabilităţii obiective. respectiv cea de drept asupra căruia se poate dispune. starea şi capacitatea persoanei. cel puţin sub aspect terminologic. de la 1865 („Persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu al drept tranzacţionabil | drepturilor pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile arbitrabilităţi obiective | patrimoniale dintre ele. Socec&Co. Toutefois. Eventuale litigii nepatrimoniale care nu ar fi cuprinse în enumerare. Dacă ne raportăm la noţiunea de litigiu patrimonial astfel cum a fost dezvoltată. II. 340 C. noul cod se referă în acelaşi context la litigiile care privesc drepturi asupra cărora părţile nu pot să dispună. la condiţia caracterului patrimonial al litigiilor. relaţiile de familie). Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. în Dreptul nr. civ. 1921. cu caracter incident. [5] Potrivit art. Astfel. în decizia nr.”. sur celles relatives au divorce et à la séparation de corps ou sur les contestations intéressant les collectivités publiques et les établissements publics et plus généralement dans toutes les matières qui intéressent l'ordre public. civ. 32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. PANDECTELE ROMÂNE NR. 59/1993. este drept. elveţian „L’arbitrage peut avoir pour objet toute prétention qui relève de la libre disposition des parties”. pp. francez „On ne peut compromettre sur les questions d'état et de capacité des personnes. pr. c. Codul de procedură civilă italian prevede în art. o enumerare a unor materii litigioase (starea civilă. 2060 C. Potrivit art. Dan. civ. vol. Ed.Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie. Am spus. Discuţia asupra domeniului arbitrabilităţii sub noile coordonate prezintă interes. 1/1994. Noua reglementare a arbitrajului în Codul de procedură civilă român. pr. deoarece prin enumerarea cuprinsă în art. la data: 20-11-2013. Încă de la început trebuie remarcat faptul că tehnica folosită de legiuitor pentru a demarca sfera litigiilor arbitrabile sub aspectul obiectiv nu este una nouă.

Stämpfli Verlag AG Bern. Bucureşti. implicit. [8] G. 2006. 157 alin.Traian Cornel BRICIU Prin urmare. cele nepatrimoniale au ca obiect drepturi personale nepatrimoniale. [7] Pentru o identitate de raţiune în ce priveşte argumentele avute în vedere la înlocuirea criteriului legat de natura patrimonială cu cel legat de caracterul dispozitiv al drepturilor ce fac obiectul litigiului. 28 | PANDECTELE ROMÂNE NR. acţiunea în constatare. Se pare că legiuitorul nu a dorit îndepărtarea în totalitate a condiţiei naturii patrimoniale a drepturilor deduse arbitrajului. p. în dreptul elveţian. respectiv „litigii patrimoniale”. prin comanda: #2077 | DOSAR . sunt nearbitrabile litigii precum interpretarea şi rezilierea unui contract. în alte cazuri s-a decis că nu sunt patrimoniale. se pot aminti litigiile privind drepturile de proprietate intelectuală. Ed. arbitrabilitatea în litigiile internaţionale a rămas în continuare raportată şi la criteriul caracterului patrimonial al drepturilor deduse judecăţii. decizia civilă nr. condiţia caracterului patrimonial a litigiului a fost păstrată. pp. Codul de procedură civilă. Principalele raporturi patrimoniale sunt raporturile de proprietate şi alte drepturi reale.ionescu14@rdslink. şi prin urmare. din perspectiva arbitrabilităţii. părţile dorind să beneficieze de certitudinea valabilităţii convenţiei arbitrale şi. Gh. p. într-o formulă generală. a se vedea D. în general. Prin opoziţie la această opinie. 2007. (1) noul C. comentat şi adnotat. Procedura arbitrală. adică drepturi al căror conţinut este strâns legat de persoana titularului lor şi care nu au un conţinut economic evaluabil în bani” (C. chiar dacă pretenţia decurge din afectarea unui drept nepatrimonial). Prin opoziţie cu aceste litigii. ca modalitate de delimitare a arbitrabilităţii obiective îşi găseşte explicaţia în încercarea de depăşire a dificultăţilor pe care le crea încadrarea în aceasta categorie a unor litigii. Tăbârcă.legalis. preluată de pe portalul www. nefiind de dorit ca asupra acestor aspecte să planeze îndoiala şi temerea de o practică fluctuantă[7].ro). Bucureşti. calificate. În acest caz ezitarea în calificarea drept arbitrabil a acestor litigii nu îşi mai are justificare în contextul legislativ actual. precum şi raporturile obligaţionale. 1111 alin. cum ar fi excluderea unui membru dintr-o asociaţie culturală. ca şi în cel român [art. a procedurii de urmat. Buta. măcar şi pe cale incidentală. ne aflăm în faţa unui litigiu patrimonial. litigii care au ca obiect drepturi patrimoniale. Ch. Hofmann. Eliminarea condiţiei privind natura patrimonială a litigiului are efectul acceptării fără discuţii în sfera arbitrabilităţii a unor litigii în legătură cu care existau anterior poziţii diferite cu privire la acesta aspect: – este vorba de acele litigii în care. nu erau compatibile cu nevoia de a contura într-o manieră clară şi predictibilă sfera arbitrabilităţii. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dublată de condiţia că drepturile supuse arbitrajului este fie dintre cele asupra cărora părţile pot dispune. c. Cu titlu de exemplu. existenţa/inexistenţa unui drept nepatrimonial. Renunţarea la noţiunea de „litigii patrimoniale”. pun în discuţie. Ed. în opoziţie cu cea care determină arbitrabilitatea prin raportare la natura patrimonială a respectivelor drepturi este mai potrivită litigiilor interne. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sau pretenţii de natură non-pecuniare ce decurg din violarea drepturilor personalităţii (este de observat că în acest caz. punerea ei în valoare făcându-se prin enumerarea materiilor litigioase ce pun în discuţie drepturi nepatrimoniale. (1) din Legea de drept internaţional privat – LDIP]. în contextul în care jurisprudenţa noastră nu a avut o reprezentare clară asupra noţiunii de litigiu patrimonial[6]. Era acceptat faptul că litigiile ce au ca obiect dreptul de proprietate intelectuală în sine. 11398 din 16 decembrie 2008. Dănăilă. deşi au ca obiect pretenţii cu caracter patrimonial. deşi nu se mai regăseşte expressis verbis în textul de lege. chiar dacă avea ca obiect un drept patrimonial (a se vedea M. Universul Juridic. Evident că sfera litigiilor patrimoniale nu poate fi restrânsă numai la acelea prin care se solicită obligarea la plata unei sume de bani. [6] dOctrină Într-o interpretare largă a noţiunii de litigiu patrimonial s-a reţinut „că este general admis că litigiile patrimoniale sunt litigii referitoare la raporturi patrimoniale. 2009. 217. ci doar renunţarea la delimitarea acestora printr-o formulă generică.]. susceptibile de evaluare în bani. civ. ea incluzând şi litigiile al căror obiect este evaluabil în bani sau.ro. Disputele şi inconsecvenţele practicii judiciare. Potrivit autorilor. ca fiind mixte[8]. Este de reţinut că şi în dreptul elveţian [art. Universul Juridic. care adesea pun în discuţie drepturi fără valoare litigioasă imediată. Lüscher. la data: 20-11-2013. Apel Bucureşti. pr. 992-993. opţiunea legiuitorului elveţian pentru delimitarea arbitrabilităţii prin referirea generică la drepturi de care părţile pot dispune. adică raporturi cu conţinut economic. 114. nu ar fi arbitrabile. Le Cod de procédure civile. create în legătură cu noţiunea de litigiu patrimonial.

p. chiar nepatrimonial. Ed. 2010. c. nu sunt arbitrabile nici alte proceduri speciale precum procedura ordonanţei de plată (art. şi o restrângere a sferei arbitrabilităţii obiective în unele cazuri: – litigiile în materie succesorală. a se vedea sentinţa arbitrală nr. 1049-1052 noul C. prin comanda: #2077 DOSAR | . Modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor patrimoniale. la data: 20-11-2013. C. 4/2012. în privinţa acesteia fiind stabilită competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti[11]. Comentariu pe articole. Leş. Deşi aparent clară. R.R. 8/2013 | 29 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Desigur. adusă de noua reglementare. p. [13] În acelaşi sens. 268 din 10 decembrie 2007. pornind de la natura patrimonială şi tranzacţionabilă a drepturilor puse în discuţie. discuţia este închisă faţă de cuprinsul art. 39. cauzat prin atingerea unor drepturi nepatrimoniale. în funcţie şi de interpretările pe care le va da practica judiciară şi arbitrală.ionescu14@rdslink. civ. 2013.. dar totuşi. civ. 17.H. Bucureşti. cred că o anumită rezervă trebuie păstrată în legătură cu noţiunea de „litigiu privind dezbaterea succesorală”[13]. Examen de competenţă al instanţelor judecătoreşti în judecarea cererilor de emitere a unei somaţii/ordonanţe de plată. A se vedea şi D. pr. 2010. 1025-1032 noul C.). în practică.. În aceste situaţii. iar pârâtul se apără punând în discuţie însăşi existenţa dreptului. Noul Cod de procedură civilă.A. Bucureşti. În fine. p. Cristea. (1) noul C. [11] Din raţiuni similare. care exclude în mod expres cauzele privind dezbaterea succesorală din sfera litigiilor arbitrabile. Vlasov. dar cele care privesc drepturile patrimoniale ce decurg din acestea sunt arbitrabile. Chestiuni subsecvente de admisibilitate. Prescure. – litigiile care pun în discuţie dreptul de folosinţă asupra spaţiilor destinate unor activităţi profesionale. 1033-1048 noul C. 1013-1024 noul C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Eliminarea condiţiei caracterului patrimonial al litigiului şi înlocuirea acesteia cu enumerarea materiilor inaccesibile arbitrajului ar putea avea drept consecinţă.R. Hamangiu.. p. I. că extinderea calificărilor din materia stabilirii taxelor judiciare de timbru în sfera calificării dreptului patrimonial sau nepatrimonial al litigiului nu reprezenta un procedeu corect. procedura privind cererile cu valoare redusă (art. Jurisprudenţă arbitrală 2007-2009. Bucureşti. deşi au caracter patrimonial. reglementată în art. Asupra acestora nu am avut îndoieli nici sub vechia reglementare. [12] T. Cred că atunci când dezbaterea succesorală [9] Despre arbitrabilitatea litigiilor în materia proprietăţii intelectuale a se vedea S. elimină incertitudinile şi netezeşte calea către decizia de a considera arbitrabile aceste litigii. Universul Juridic. Arbitrajul comercial. în V. pp. pr. pr. Florea. 805. Ed. Crişan. Ed. Contextul legislativ actual favorizează decizia arbitrabilităţii şi în litigiile ce ar avea ca obiect pretenţii pecuniare pentru prejudiciul. Arbitrajul comercial. nr. în R.) sau cea privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii (art. 78-80. Practică judiciară. acceptau arbitrabilitatea litigiilor în materie succesorală[12]. eliminarea referirii exprese la natura patrimonială a litigiului. civ.Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă datorită caracterul nepatrimonial al acestora. rezolvarea arbitrabilităţii în acest domeniu a ridicat controverse în situaţia în care reclamantul deducea judecării o pretenţie patrimonială decurgând din exploatarea unui drept de proprietate intelectuală. unele instanţe ezitau în spaţii destinate calificarea lor ca fiind patrimoniale din pricina faptului că erau unor activităţi profesionale | obişnuite a le considera neevaluabile în bani sub aspectul dezbatere succesorală timbrajului[10]. În prezent. Beck. în legătură cu acestea trebuie verificat dacă nu cumva legea le-a rezervat competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu activitate jurisdicţională[9]. sunt indiscutabil arbitrabile. Evident.A. 63. pr.A. civ. Consideraţii privind arbitrabilitatea litigiilor în materia dreptului proprietăţii intelectuale. Raportul dintre procedurile speciale de recuperare a creanţelor şi convenţia arbitrală.). [10] Pentru o soluţie corectă. 4/2012. pr. 542 alin.ro. sunt în mod expres exceptate de la arbitraj. nr. Nu sunt arbitrabile litigiile privind procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept. civ. PANDECTELE ROMÂNE NR. Sub imperiul vechii reglementări existau opinii care. în R.

acţiunea în exerciţiul dreptului de informare (art. imposibil de înlăturat în spaţiul public în care se desfăşoară litigiile de drept comun. – în ce priveşte acţiunile privind valabilitatea convenţiei matrimoniale. Este de crezut că cei care recurg la o convenţie matrimonială ar dori.). I. în absenţa unei norme contrare. neavând o autonomie proprie. 316 noul C. cu atât mai mult atunci când acesta se bazează pe o convenţie matrimonială. locuinţa familiei. Opinia exprimată este corectă. acţiunea de care dispune soţul în cazul actelor de dispoziţie care pun în pericol grav interesele familiei (art. precum confidenţialitatea şi lipsa publicităţii. cheltuielile pentru creşterea copilului minor. pr. 324 noul C. o instituie în privinţa litigiilor care privesc „relaţiile de familie”. recurgerea la un compromis. dar cred că permite unele nuanţări: – în ce priveşte acţiunile ce privesc aspecte patrimoniale care sunt indisolubil legate de raporturi de familie sau de rudenie cu conţinut nepatrimonial. op. reprezintă motivaţii serioase pentru adoptarea unei atare proceduri în sfera unor raporturi de natură patrimonială. civ. În legătură cu acestea. cheltuielile căsătoriei etc. părţile pot dispune de drepturile puse în discuţie. Leş. b) alta. să se vadă protejaţi de „priviri indiscrete”. – litigiile de natură patrimonială ce decurg însă din sfera relaţiilor de familie. încuviinţarea mandatului judiciar (art. atribuirea beneficiului contractului de închiriere (art. prin comanda: #2077 | DOSAR . ulterior. 542 noul C.ro.). 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.). în sensul că se referă numai la raporturile de natură nepatrimonială. 805. c.Traian Cornel BRICIU a avut loc şi s-a finalizat prin emiterea unui certificat de moştenitor. 370 noul C. excluderea lor din domeniul arbitrabilităţii este evidentă şi indiscutabilă.). 315 noul C. după cum este posibil să decidă. civ. civ. la data: 20-11-2013. În literatură s-a exprimat deja un punct de vedere potrivit căruia ar trebui să se recurgă la o interpretare extensivă a noţiunii de „relaţii de familie”. interpretarea ar trebui să conducă la excluderea lor din domeniul arbitrabilităţii. Noţiunea de „relaţii de familie” este susceptibilă de a primi cel puţin două interpretări în legătură cu problema înfăţişată: a) una restrictivă. cit. precum şi a celor ce au ca obiect unele măsuri ce revin instanţei de tutelă.).). astfel încât. precum separaţia judiciară de bunuri (art. includerea lor în sfera arbitrabilităţii poate fi discutată. aflându-ne în afara interdicţiei legale. cel puţin în unele cazuri. 30 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în principiu..). civ.g. care ar include în sfera interdicţiei de la arbitraj nu numai a litigiilor relative la raporturile nepatrimoniale dintre soţi. 318 noul C. în virtutea prevederilor cărţii a II-a din Codul civil. civ. ce ar include şi regimul patrimonial adoptat de soţi[14]. arbitrajul fiind posibil. civ. dar care se caracterizează printr-o legătură uneori inseparabilă cu viaţa privată. p. Această soluţie este susţinută pe de o parte de legătura strânsă a acestor acţiuni cu ambianţa relaţiilor de familie. precum cele privind obligaţiile de întreţinere. şi am în vedere în special cele relative la valabilitatea sau aplicarea convenţiilor matrimoniale. ci şi pe cele care vizează regimul patrimonial adoptat de soţi.ionescu14@rdslink. precum şi la cele patrimoniale aflate în strânsă legătură cu acestea (e. dOctrină [14] A se vedea. dreptul la compensaţie (art. Este posibil ca în convenţiile matrimoniale soţii să dorească includerea unei clauze arbitrale. în sens larg. iar nu şi cele relative la regimul patrimonial. Problema este generată de interdicţia de la arbitraj pe care art. iar pe de altă parte. civ. partajul bunurilor cuprinse în masa succesorală nu mai presupune o „dezbatere succesorală”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Cred că discuţia este de importanţă dacă ne gândim că anumite particularităţi ale arbitrajului. 328 noul C.

P. În măsura în care noţiunea de tranzacţionabilitate a drepturilor era privită mai larg. civ. (1) noul C. Or. O altă problemă o reprezintă înlocuirea condiţiei caracterului tranzacţionabil al bunurilor ce fac obiectul litigiului (art. dar nu ar fi susceptibile de tranzacţie. fie prin hotărâre judecătorească. modificarea este de natură să lărgească sfera arbitrabilităţii numai în măsura în care noţiunea de drepturi tranzacţionabile. regimul comunităţii încetează odată cu desfacerea căsătoriei. folosită de vechea reglementare ar fi primit o interpretare restrictivă. 357 noul C. ieşind din sfera competenţei exclusive a instanţei de tutelă. textele legale trimiţând la procedura partajului (art. 8/2013 | 31 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. civ. fiind nevoie ca din prevederea legală sau din natura drepturilor deduse judecăţii să rezulte cu certitudine caracterul exclusiv al competenţei instanţelor judecătoreşti[16]. 30-52.]. în privinţă hotărârii instanţa de tutelă arbitrabile pronunţate în cauză vor deveni aplicabile dispoziţiile art. [15] A se vedea Fl. în sensul de drepturi asupra cărora părţilor pot dispune.). pp. [16] PANDECTELE ROMÂNE NR. de la 1865) cu cel al posibilităţii de a dispune de bunurile respective [art. Ea nu mai are legătură cu relaţiile de familie. împăcarea. Apreciez că o astfel de acţiune este arbitrabilă. Apreciez că simpla afirmare a soluţionării pe cale de hotărâre judecătorească a disputelor legate de lichidarea comunităţii de bunuri nu poate avea semnificaţia excluderii posibilităţii de a recurge la arbitraj. civ. 355 noul C. Leaua. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. ci prin alte forme amiabile precum renunţarea. În acest caz. civ. (3) noul C. 2/2000. procedura partajului este reglementată în cartea a III-a a noului Cod civil.Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă de prevederea art. pr. în măsura în care în convenţia arbitrală sau printr-un compromis. potrivit căreia competenţa pentru toate litigiile privind aplicarea dispoziţiilor cărţii a II-a din Codul civil revine instanţei de tutelă. la data: 20-11-2013. 542 alin. În practica judiciară şi arbitrală s-a afirmat în mod constant că simpla menţionare a competenţei instanţelor judecătoreşti în soluţionarea unui litigiu nu este de natură să elimine alternativa arbitrajului. părţile au stabilit în acest sens. În principiu. acestea. Cr. Baias. 265 noul C. prin comanda: #2077 DOSAR | . Or. 340 C. prin act notarial. – în ce priveşte acţiunile privind lichidarea regimului comunităţii. în R. dacă nu sunt formulate odată cu cererea de desfacere a căsătoriei. 21-43. deoarece ar fi improprie cedarea lor în contra unei anume prestaţii. c. în sensul că anumite drepturi se află la dispoziţia părţilor. Dreptul nr. ar fi greu să afirmăm că această prevedere legală instituie o exclusivitate a instanţelor judecătoreşti. încheiat ulterior. pr. cred că pot fi deduse şi arbitrajului.R. potrivit cărora lichidarea comunităţii de bunuri se face prin hotărâre judecătorească sau act notarial.ro. în cazul expus. Desigur că în ipoteza în care implică transferul dreptului de proprietate şi/sau regimul comunităţii | constituirea altui drept real asupra unui imobil.ionescu14@rdslink. lichidarea comunităţii se va face fie amiabil. Litigii arbitrabile. Desigur. Băcanu. Unele probleme privind înregistrarea în cartea funciară a hotărârilor arbitrale în materie imobiliară. cât timp ea cuprinde şi posibilitatea lichidării prin act notarial. dar este posibil ca soţii să nu decidă la acel moment asupra lichidării comunităţii. cât timp lichidarea poate fi făcută şi pe cale notarială. ar fi excesiv să nu se permită arbitrajul. I. achiesarea. nu neapărat prin tranzacţie. pp.. civ. deoarece acestea s-au epuizat prin desfacerea căsătoriei şi nici nu este de competenţa exclusivă a instanţei de tutelă.[15] Desigur că s-ar putea obiecta în sensul că recurgerea la arbitraj ar fi exclusă de dispoziţiile art. nu avem de a face cu o schimbare de substanţă. 603 alin.. ca forma alternativă de soluţionare a disputelor. aspect de natură să confirme că nicio dispoziţie de ordine publică nu ar fi violată în cazul recurgerii la arbitraj. nr. 6/2012.D. În plus. civ.

pp. în mod separat de aceasta din urmă. nr. Potrivit art. art.R. Băcanu... p. 46. atunci când statul este acţionat în judecată în calitate de comerciant (agent economic) – I.D. secţia de contencios administrativ şi fiscal. Trebuie însă menţionat că această regulă vizează arbitrabilitatea subiectivă. [17] DOCTRINĂ Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional. 2/2007. 1/2011. V. încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961. 619/2001 a Curţii de Apel Bucureşti. nr. tinde către a aprecia că nu sunt susceptibile de a forma obiectul arbitrajului (a se vedea. 2005. Codul de procedură civilă. prevede că. [18] [19] [20] În litigiile ce au ca obiect drepturi ce decurg din executarea contractelor de concesiune sau de lucrări publice. (3) noul C. în R.ionescu14@rdslink. p. ca subiecte implicate în derularea unor activităţi economice. 34. nr. Ed. Bucureşti. a fost ratificată de România prin Decretul nr. pr. în M. comentat şi adnotat. Gh. pr. Arbitrabilitatea văzută sub aspect subiectiv Arbitrabilitatea subiectivă a fost pusă în legătură cu posibilitatea anumitor subiecte de drept. autorităţile publice. A se vedea V. decizia nr. reglementând în mod expres aceste principii. Noul Cod de procedură civilă a valorificat doctrina şi jurisprudenţa dezvoltate anterior. precum companiile la care statul este acţionar. În ce priveşte litigiile interne. Capacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a încheia o convenţie arbitrală în dreptul român. aceasta condiţie s-a autonomizat faţă de cea a capacităţii de a încheia convenţii arbitrale şi este tratată în mod obişnuit. A se vedea şi sentinţa arbitrală nr. în R. 12/2005.C. Buta. nu vom putea distinge după natura drepturilor deduse judecăţii. 51 urm. I. 12 din 25 iunie 1963 (art. graţie convenţiilor internaţionale la care statul nostru era parte şi care recunoşteau facultatea statului şi a instituţiilor publice de a recurge la arbitraj[17]. În privinţa litigiilor internaţionale. de recurge la arbitraj pentru rezolvarea disputelor. civ.ro. p. Căpăţînă. Babiuc. Capacitatea regiilor autonome de a încheia convenţii de arbitraj. 281/1963.C. 542 alin. 3483 din 29 iunie 2010. Băcanu. ÎCCJ. c. pp. Controlul judecătoresc asupra hotărârii arbitrale. arbitrabilitatea cauzelor în care era implicat satul sau autorităţile publice nu a fost pusă în discuţie. civ. nr. astfel că regula enunţată se aplică chiar şi în litigiile în care statul sau autorităţile publice acţionează în afara unui regim de putere. jurisprudenţa creată sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă era în sensul că statul sau autorităţile publice nu pot recurge la arbitraj în lipsa unei autorizări exprese date prin lege[18]. Capacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a încheia o convenţie arbitrală în dreptul român.C. fiind posibil ca nearbitrabilitatea să fie generată de aspecte obiective precum natura drepturilor în discuţie (bunuri proprietate publică)[20]. Cum legea nu persoane juridice de drept public distinge. aşa cum am arătat. (2) noul C. 993. 3/1995. în R.D. acestea au facultatea de a încheia convenţii arbitrale. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. nr. nr. II pct. statul şi autorităţile publice pot încheia convenţii arbitrale arbitrabilitatea subiectivă | numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenţii stat | autorităţi publice | internaţionale la care România este parte.D. respectiv statul. 55-56 şi decizia nr. Tăbârcă. R.A. 542 alin. prin comanda: #2077 | DOSAR . În ce priveşte persoanele juridice de drept public. Babiuc. publicat în M. în practica arbitrală română s-a conturat teoria potrivit căreia convenţiile arbitrale încheiate de stat sau autorităţi publice sunt perfect valabile şi în dreptul intern. 12/2005. În ce priveşte persoanele juridice de drept public (regii autonome. A se vedea O.Traian Cornel BRICIU III. în B.C. 139.. Codul de procedură civilă de la 1865 nu conţinea prevederi relative la dreptul statului sau autorităţilor publice de a încheia convenţii arbitrale în litigiile interne. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în afară de cazul în care legea sau actul de înfiinţare sau de organizare prevede contrariul. p. I. 1 din Convenţie). la data: 20-11-2013. Of. 177 din 4 iulie 2006 a CACI. în măsura în care au în obiectul de activitate şi activităţi economice. Băcanu. Deşi la bază are ideea de incapacitate specială. Lumina Lex. 34/2006) practica judiciară. secţia a VI-a comercială. societăţi naţionale) se consideră că au acces la arbitraj dacă legea nu prevede contrariul[19]. preluată de pe portalul 32 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în baza unor contracte încheiate în urma unor proceduri de achiziţie publică (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

C. În orice caz.Unele aspecte privind arbitrabilitatea litigiilor interne în lumina noului Cod de procedură civilă IV.ionescu14@rdslink.legalis. nr. ÎCCJ. www. 3246 din 27 iunie 2012. de concesiune de lucrări publice şi de servicii. 554/2004 în privinţa unui contract de achiziţie publică. în mod incident. Băcanu. preluate de pe portalul www. 165. şi analizarea drepturilor de natură nepatrimonială încălcate (ex: în materia proprietăţii intelectuale). precum şi din contractele de concesiune de bunuri proprietate publică. Concluzii Noul Cod de procedură civilă nu aduce modificări fundamentale în materia arbitrabilităţii. c. decizia nr. Soluţionarea prin arbitraj a litigiilor izvorâte din contractele de achiziţie publică.ro PANDECTELE ROMÂNE NR. 554/2004. p. în special din cauza naturii pecuniare indirecte a acestora (ex: obligaţii de a face) sau pentru litigii pecuniare care implică. în sens contrar. Pentru o soluţie în sensul aplicării clauzei arbitrale stipulate anterior Legii nr.ro). secţia comercială.ro. decizia nr. nu pot fi de acord cu soluţiile din jurisprudenţă care apreciază că o clauză arbitrală valabil încheiată anterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. ar deveni inoperantă ca urmare a faptului că ulterior stipulării acesteia legiuitorul ar fi rezervat instanţelor de contencios soluţionarea litigiilor ce vizează executarea contractelor administrative. 8/2013 | 33 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.legalis. a se vedea ÎCCJ. secţia de contencios administrativ şi fiscal. dar prin terminologia utilizată deschide arbitrajul pentru acele litigii unde instanţele aveau îndoieli în privinţa naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a acestora. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 7-8/2007. A se vedea şi I. 973 din 7 martie 2008. prin comanda: #2077 DOSAR | . 34/2006 şi chiar Legii nr. R.D. valorificând doctrina şi jurisprudenţa anterioară. Noua reglementare are meritul de a clarifica regulile de arbitrabilitate subiectivă în litigiile interne. la data: 20-11-2013.

instituţionalizat sau nu. Cunoaşterea acestor aspecte legislative noi prezintă importanţă sub aspectul recurgerii la procedura 34 | PANDECTELE ROMÂNE NR. confidentiality. arbitrators. costuri relativ reduse. prin comanda: #2077 | DOSAR . relatively low costs. inclusiv în ceea ce priveşte hotărârea arbitrală – actul final prin care tribunalul arbitral soluţionează cauza cu care a fost învestit. univ. arbitration. trust in the judges. Keywords: arbitral award. responsabilizare. Arbitration. including the arbitral award – the final act by which the arbitral tribunal settles a dispute. confidenţialitate. aspecte formale minime. agreement existing from the perspective of the benefits it offers: speed. dr. încredere în judecătorii desemnaţi. Starting from these arguments. solely based on the agreement of the parties. c. The knowledge of these new legislative issues is important if we consider arbitration proceedings and their carrying out.ionescu14@rdslink.ro. is in fact a special jurisdiction with the competence of settling disputes. Universitatea din Bucureşti ABSTRACT The resolution of disputes by way of arbitration was and still is an alternative for the settlement of disputes between the parties. accountability. it would be appropriate. minimal formalities. to outline the new rules governing the arbitral award and the actual effects of their application in arbitration proceedings. in our opinion. Arbitrajul. whether institutional or not. The new Code of Civil Procedure put forth new solutions in the matter of arbitration. la data: 20-11-2013. rules of arbitration proceedings. este în realitate o jurisdicţie specială care are competenţă de rezolvare a litigiilor numai în baza acordului părţilor.Claudiu Constantin DINU Aspecte de noutate privitoare la hotărârea arbitrală în lumina noului Cod de procedură civilă DOCTRINĂ Lect. Claudiu Constantin DINU Facultatea de Drept. new Code of Civil Procedure. acord care va exista din perspectiva avantajelor oferite de aceasta: rapiditate. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. annulment of arbitral award. REZUMAT Soluţionarea litigiilor pe calea arbitrajului a reprezentat şi reprezintă o variantă alternativă de rezolvare a neînţelegerilor dintre părţi. Noul Cod de procedură civilă a adus soluţii cu caracter de noutate în materia arbitrajului. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

44-45.D. Ciobanu. vol. cuprinsul hotărârii arbitrale. p. deliberarea şi pronunţarea hotărârii arbitrale. I. secţiunea a V-a – Arbitrajul în noul Cod de procedură civilă. Achiesăm la opinia din doctrină[2] care a definit arbitrajul ca fiind o excepţia de la principiul mai sus-menţionat. caracterul confidenţial al procedurii [art. organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti – http://drept. În acest sens. hotărâre care este obligatorie şi. noul Cod de procedură civilă. II. desfiinţarea hotărârii arbitrale. 1996. Noul Cod de procedură civilă aduce noutăţi şi în materie de hotărâre arbitrală.ro. pp. (1) care prevede că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. reguli de procedură arbitrală. Beleiu. sens în care natura contractuală îşi pune amprenta şi pe actul final al judecăţii. am considerat oportună o prezentarea a noilor reguli consacrate în materie hotărârii arbitrale şi a efectelor concrete ale acestora în planul aplicării în procesele arbitrale. (2) NCPC]. op. este aplicabil principiul potrivit căruia justiţia este monopol de stat. vol. 565 NCPC). Cuvinte-cheie: hotărâre arbitrală. nr. prin comanda: #2077 DOSAR | . c. poate fi pusă în executare silită întocmai ca o hotărâre judecătorească pronunţată de o instanţă statală. efectele şi desfiinţarea hotărârii arbitrale. 8/2013 | 35 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Pornind de la aceste argumente. hotărâre arbitrală c) NCPC[3]).ro/Vineri7-septembrie-2012-s347-ro. posibila răspunderea patrimonială a arbitrului (art.ionescu14@rdslink. [4] [5] Pentru detalii şi doctrină a se vedea V. 601 alin.Aspecte de noutate privitoare la hotărârea arbitrală în lumina noului Cod de procedură civilă arbitrală şi la derularea acesteia. cit. arbitrii. încrederea în „judecătorul” desemnat de părţi. 126 alin.M. op. Această justiţie „privată” prezintă o serie de avantaje care o pot face litigiu | atractivă pentru justiţiabili: o judecată caracterizată de celeritate şi act jurisdicţional | formalism redus. 565 lit. se finalizează prin pronunţarea unei hotărâri arbitrale prin care se tranşează litigiul între părţi. II. prin prezentul demers ne-am propus o analizare a aspectelor de noutate trasate de noua reglementare privitoare la actul final al arbitrajului privitoare la: temeiul soluţionării litigiului arbitral. în sistemul judiciar românesc. vol. Ed. Gh. Bucureşti. Natura juridică a hotărârii arbitrale a fost analizată în doctrină[5] configurându-se două opinii: (1) act jurisdicţional şi (2) act jurisdicţional având la bază o componentă contractuală... noua reglementare fiind un veritabil salt calitativ. respectiv pe hotărârea arbitrală. Naţional.M. Achiesăm la a doua opinie care ni se pare a fi justificată din moment ce întreg procesul arbitral are la bază convenţia părţilor. care are la bază o pronunţată natură contractuală[4]. cit. Ciobanu.unibuc. 6/1993. completarea şi îndreptarea hotărârii. lămurirea. regulă consacrată la nivel constituţional în art. 612. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. posibilitatea soluţionării litigiului şi în echitate [art. 14-15 citată în V.C. în R. p. În prezentul material vom folosi abrevierea CPC pentru Codul de procedură civilă de la 1865 şi NCPC pentru noul Cod de procedură civilă. I. Ciobanu.M. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Hotărârea arbitrală şi desfiinţarea ei. arbitraj. PANDECTELE ROMÂNE NR. Introducere[1] În ceea ce priveşte soluţionarea litigiilor. în condiţiile legii.htm [2] [3] V. la data: 20-11-2013. [1] Tema ce face obiectul prezentului material a fost susţinută în data de 7 septembrie 2012 în cadrul Conferinţei internaţionale „Tendinţe moderne în arbitrajul comercial internaţional”. Această justiţie „privată”. 597. pp.

(4). Note. 627. reguli profesionale. 17 NCPC este înlăturat. respectiv echitatea. prin comanda: #2077 | DOSAR . (2). respectiv la principiile generale ale dreptului. atât cu aplicarea dispoziţiilor art.ionescu14@rdslink. se oferă arbitrilor posibilitatea de a invoca ca temei de soluţionare dispoziţii legale asemănătoare ori principii generale ale dreptului (criterii care nu erau prevăzute expres în vechiul CPC). [7] „Cu toate acestea. 5 alin. Temeiul soluţionării litigiului arbitral În lumina noului Cod de procedură civil instanţa arbitrală va soluţiona litigiul cu care a fost învestită. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. în concret. 601 NCPC. ca regulă. normele de drept aplicabile. Explicaţii. având în vedere contractul principal şi normele de drept aplicabile litigiului respectiv [art. Beck. în art. reţinem faptul că legiuitorul a prevăzut expres că motivarea hotărârii arbitrale se va face.ro. art. 601 alin. 2012. Noul Cod de procedură civilă. reţinem că în noul context legislativ. p. 12-16. principiul publicităţii prevăzute de art. de deliberare vor fi cele stabilite prin convenţia arbitrală. 19-21. în materie de arbitraj. având în vedere cerinţa confidenţialităţii. art. la dispoziţiile art. 602 alin. C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. DOCTRINĂ Reglementarea este similară vechiului Cod de procedură civilă care menţiona expres. art. 5 NCPC. principiile fundamentale ale procesului civil prevăzute la art. Din punctul nostru de vedere aplicarea acestor variante de temeiuri care stau la baza hotărârii arbitrale trebuie făcută „în trepte”. având la baza convenţia părţilor în acest sens. (2). uzanţe. în subsidiar. totuşi trebuie respectate principiile fundamentale ale procesului civil. (2) NCPC care face trimitere la aplicarea acestor principii şi în procedura arbitrală[7]. 5 NCPC. (3) NCPC. Corelaţii. Deliberarea şi pronunţarea hotărârii arbitrale Etapa deliberării arbitrilor este menţinută similar vechii reglementări (art. III. Având în vedere trimiterea din art. (1) NCPC]. c. 5 alin. Este şi sensul dat de art. soluţia care decurge din art. dacă litigiul arbitral nu poate fi soluţionat în baza legii ori a uzanţelor (se poate observa că s-a renunţat la temeiul privitor la regulile profesionale). 575 alin. [6] În acelaşi sens a se vedea şi A. Dumitru. (1) NCPC]. – Chiar dacă se soluţionează litigiul în echitate.H. Bucureşti. Ed. 36 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Ca aspect de noutate menţionăm că regulile. menţionăm faptul că această regulă se va aplica sub două condiţionalităţi[6]: – Hotărârea va avea ca temei numai exigenţele echităţii. art. 22 alin. Se poate observa că.P. (1). 360 CPC: contractul principal. în sensul că numai dacă nu există dispoziţii legale consacrate expres şi nici uzanţe aplicabile speţei. 3601 CPC) aşadar aceasta trebuie să preceadă pronunţarea şi să fie „în secret”. 8-10. la data: 20-11-2013. 23 sunt aplicabile în mod corespunzător şi în procedura arbitrală”. de către tribunalul arbitral [art. cât şi în echitate dacă există acordul expres al părţilor litigante. se va putea recurge. la aplicarea unor texte legale privitoare la situaţii asemănătoare. iar în lipsa acestora.Claudiu Constantin DINU II. (5) şi (6) şi la art. Totodată. Privitor la soluţionarea în echitate a litigiului arbitral.

. (2) Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul în care au dobândit această destinaţie”. ca urmare a deliberării în secret. cit. Beck. pentru transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real. 398-399 NCPC. 602 alin. în consecinţă atunci când datorită numărului arbitrilor şi deciziilor pe care le iau. construcţiile şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent. a păstrat. În acest caz. iar dacă există şi opinie bun imobil separată ori concurentă. opinia minoritară” [art. noul Cod de procedură civilă instituie o regulă unică în sensul că. cu dispoziţiile art. urmează a fi avute în vedere art. Această regulă stipulată în materia arbitrajului urmează a se aplica. (3) CPC]. aceasta se va menţiona ca atare. în sensul că hotărârea se redactează în scris. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. noutăţile fiind impuse de necesitatea clarificării unor elemente ce trebuie inserate în hotărâre. 8/2013 | 37 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. IV. soluţiile consacrate de vechea reglementare (respectiv art. PANDECTELE ROMÂNE NR. art. dacă sunt destinate spre a fi reintegrate. (4) NCPC]. considerăm util a face câteva menţiuni cu privire la dispoziţia cuprinsă în art. C. ed. Astfel. în linii mari. c. în toate cazurile „hotărârea arbitrală se ia cu majoritate de voturi” [art. din perspectiva cuprinsului acesteia. respectiv înscrierea acestuia în cartea funciară. g) NCPC]. fără să facă nicio distincţie conceptuală. 603 alin. asemănător procedurii aplicabile în cazul instanţelor statale. 628. 537-538 NCC[9]. p. cu arătarea considerentelor pe care se sprijină [art. în mod natural sau artificial. preluată în A. este încorporat în acestea cu caracter permanent”. În consecinţă. Totuşi. şi drept de proprietate | de asistentul arbitral [art. a 5-a. hotărârea se va semna. în completare.ro. 538 NCC: „(1) Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un imobil. prin comanda: #2077 DOSAR | . În mod firesc. 602 alin. 361 CPC). În aplicarea art. (3) NCPC]. se va redacta minuta corespunzătoare „care va cuprinde pe scurt conţinutul dispozitivului hotărârii şi în care se va arăta. se va menţiona numele şi prenumele părţilor.P.Aspecte de noutate privitoare la hotărârea arbitrală în lumina noului Cod de procedură civilă Spre deosebire de vechea reglementare (art. în funcţie de numărul cu soţ sau fără soţ al arbitrilor. nu se poate ajunge la o „majoritate de voturi” urmează a se aplica regulile completului de divergenţă. iar motivarea este obligatorie în toate cazurile[8]. 603 alin. izvoarele şi cursurile de apă. precum şi părţile integrante ale unui imobil care sunt temporar detaşate de acesta. 603 alin. 3602 şi art. respectiv a reprezentanţilor acestora hotărâre arbitrală | [art. Cuprinsul hotărârii arbitrale Hotărârea arbitrală. această hotărâre are şi un specific impus de caracterul litigiului tranşat. Leş. pentru a fi din nou întrebuinţate. 603 lit. la data: 20-11-2013. prin numirea unui supraarbitru. (2) NCPC]. 2010. Tratat de drept procesual civil – Cu referiri la Proiectul Codului de procedură civilă. Plecând de la cuprinsul hotărârii arbitrale se poate lesne observa că aceasta este similară hotărârii judecătoreşti pronunţate de instanţele statale. b) NCPC]. 603 lit. 363 alin. Ed. precum şi tot ceea ce. când este cazul. În opinia noastră. Dumitru. hotărârea arbitrală trebuie să mai parcurgă o procedură suplimentară în faţa instanţei de judecată sau a notarului public. plantaţiile prinse în rădăcini. 537 NCC: „Sunt imobile terenurile. [9] Art. (3) NCPC ar trebui avute în vedere următoarele: – textul face trimitere la un „bun imobil”. (3) NCPC [în aceeaşi formă regăsindu-se şi în vechiul art. dacă este cazul.H. platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental.ionescu14@rdslink. 3603 CPC) care trasa două ipoteze. op. atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă. Ipoteza trasată de acest text legal se referă la o hotărâre arbitrală prin care s-a tranşat un litigiu privitor la transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil. [8] I. Bucureşti.

în acest text se prevede că pentru îndeplinirea altor atribuţii ce revin instanţei judecătoreşti în arbitraj (este şi cazul de faţă). 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. partea interesată prezintă hotărârea în vederea autentificării. 38 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Astfel. cât şi în regulamentul privitor la punerea în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale).ro. iar în caz de formulare. legiuitorul a optat. Of. a unei proceduri distincte de autentificare aplicabile materiei arbitrajului. În niciun caz această apreciere nu poate viza fondul litigiului (hotărârea arbitrală este cea care a dezlegat pricina). nu se stabileşte o competenţă materială şi teritorială distinctă şi nicio procedură efectivă de urmat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 547 NCPC. textul legal [art. Lămurirea. – se instituie o procedură specifică – pentru definitivarea transferului/constituirea dreptului real şi înscrierea acestuia în cartea funciară. Trebuie avut în vedere faptul că.ionescu14@rdslink. neformularea în termen legal al acţiunii în anulare. (3) NCPC] nu este complet dacă avem în vedere următoarele: – deşi se face trimitere la instanţa judecătorească. – în cazul în care partea decide să prezinte hotărârea unui notar public pentru a obţine un act autentic. Din păcate. procedura neavând caracter contencios.Claudiu Constantin DINU – prin soluţionarea litigiului arbitral trebuie să se fi produs o transferare/constituire privitoare la dreptul de proprietate sau alt drept real. 36/1995[10]. la nivelul profesiei de notar. opinăm că această „autentificare” nu trebuie să urmeze procedura clasică de autentificare prevăzută de art. procedură care trebuie să se regăsească atât la nivelul legii. obiectul litigiului tranşat (transferul ori constituirea unui drept real privitor la un imobil). În această procedură se vor face verificările formale cu privire la: existenţa hotărârii arbitrale. să insereze reglementarea. 90-101 din Legea nr. 362 CPC erau reglementate numai procedura rectificării şi completării hotărârii arbitrale. partea interesată va sesiza tribunalul în circumscripţia căruia are loc arbitrajul. respingerea acesteia. – atât instanţa judecătorească. (2) NCPC prevede că „instanţa va soluţiona cererea de urgenţă şi cu precădere. În materie de procedură. hotărârea nefiind supusă nici unei căi de atac”. Această procedură se poate derula ori în faţa instanţei de judecată. prin comanda: #2077 | DOSAR . 72 din 4 februarie 2013. DOCTRINĂ V. caracterul definitiv al hotărârii. În acest context. ca atare. opinăm că sunt incidente dispoziţiilor art. c. prin procedura ordonanţei prezidenţiale. completarea şi îndreptarea hotărârii În contextul noului Cod de procedură civilă. 603 alin. cât şi notarul public verifică îndeplinirea condiţiilor şi procedurilor legale aplicabile hotărârii arbitrale. ori în faţa notarului public. în niciun caz nu este necesară prezenţa arbitrilor care au semnat hotărârea (pornind de la acest aspect considerăm că este necesară crearea. De asemenea. şi din prisma celerităţii procesului civil. – înscrierea în cartea funciară se va realiza numai după achitarea de către părţi a impozitului privind transferul dreptului de proprietate. Menţionăm faptul că în vechiul art. aspectele specifice lămuririi acesteia fiind inserate ca motiv de [10] Republicată în M. a procedurii lămuririi hotărârii arbitrale alături de celelalte două proceduri ce deja existau în vechea reglementare: completarea şi îndreptarea hotărârii arbitrale. la data: 20-11-2013. 547 alin. nr. art.

– cererea de lămurire se formează în termen de 10 zile de la primirea hotărârii. art. – procedura efectivă de lămurire a fost reglementată. pe aceste considerente. problematica lămuririi hotărârii arbitrale se caracterizează prin următoarele: – fostul motiv de acţiune în anulare prevăzut de art. VI. chiar şi după expirarea termenului de prescripţie a executării silite. respectiv îndreptare şi nu de la comunicarea acesteia. întinderea lămurirea hotărârii arbitrale | sau aplicarea dispozitivului şi (2) dacă dispozitivul cuprinde efectele hotărârii arbitrale dispoziţii potrivnice. similar procedurii în faţa instanţelor statale (art. prin comanda: #2077 DOSAR | .Aspecte de noutate privitoare la hotărârea arbitrală în lumina noului Cod de procedură civilă acţiune în anulare [avem în vedere art. 8/2013 | 39 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. sens în care opinăm că o eventuală acţiune în anulare.. c. dacă partea justifică un interes). şi în cazul în care cererea este admisă[11] (art. În privinţa depunerii dosarului litigiului arbitral la instanţa judecătorească statală. în aceeaşi componenţă. cit. Se poate observa că în ipoteza a doua termenul curge de la pronunţarea hotărârii/încheierii de lămurire. [11] A. Efectele hotărârii arbitrale şi păstrarea dosarului Hotărârea arbitrală comunicată părţilor este definitivă. cererea de lămurire trebuie soluţionată de către acelaşi tribunal arbitral. – cererea de lămurire poate fi făcută pentru două ipoteze: acţiune în anulare | (1) dacă sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul. 364 lit. 3611 CPC) la 30 de zile. 447 NCPC prevede o altă soluţie care consacră regula că atunci când „cererea a fost respinsă. la data: 20-11-2013. completare. 630. cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun”). această nouă hotărâre fiind parte integrantă din hotărârea arbitrală. op. 604 NCPC: – cererea de lămurire poate fi formulată numai de către părţi. 607 NCPC trasează următoarele reguli: – termenul în care trebuie depus dosarul a fost majorat de la 20 de zile (cât prevedea fostul art. În noua reglementare. dată cu citarea părţilor. urmează a fi respinsă ca atare. 443 NCPC nu prevede un termen. fiind obligatorie. Termenul în care se poate formula cererea de lămurire a hotărârii arbitrale este diferit faţă de dreptul comun (art. atunci când este cazul. – dosarul se va depune la tribunalul în circumscripţia căruia a avut loc arbitrajul. 364 lit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 608 NCPC. Desigur. completării ori îndreptării hotărârii arbitrale. – cererea se soluţionează de îndată prin hotărâre separată.ionescu14@rdslink. în art. – termenul mai sus-menţionat curge diferit: (1) de la comunicarea hotărârii şi (2) de la data lămuririi.ro. Această absolvirea de la plata cheltuielilor ocazionate de lămurirea hotărârii arbitrale există şi în situaţia în care cererea este respinsă. fiind de competenţa tribunalului arbitral. 443-444 NCPC). PANDECTELE ROMÂNE NR. p.P. Dumitru. – părţile nu vor putea fi obligate la plata cheltuielilor legate de lămurirea hotărârii arbitrale. în actualul context. b) CPC care prevedea ca motiv distinct ipoteza în care „dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziţii care nu se pot duce la îndeplinire”]. b) CPC nu se mai regăseşte în motivele de anulare enumerate de art. această cerere putând fi introdusă oricând.

II. adică pe calea cererii de completare. unica cale de desfiinţare a hotărârii date de arbitrii[13]) în materia arbitrajului. 40 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în privinţa motivului de desfiinţare a hotărârii arbitrale referitor la caducitatea arbitrajului [motiv prevăzut şi în art.. aflat în strânsă corelaţie cu principiul disponibilităţii şi a obligaţiei instanţei arbitrale de a se pronunţa în limitele învestirii a fost reţinut numai parţial. motivele venind. în sensul că de la această regulă nu se poate deroga prin convenţie arbitrală sau reguli arbitrale. contestaţie în anulare sau revizuire. Ed. e) CPC].Claudiu Constantin DINU În concluzie. ed. De asemenea. 615. Ciobanu. de completare la art. celelalte două ipoteze reglementate în legislaţia anterioară fiind menţinute. iar părţile nu au fost de acord cu continuarea judecăţii. În lumina art. 568 alin.ionescu14@rdslink.. decizia nr. în mod corect. 769. indiferent dacă arbitrajul a fost instituţionalizat sau nu. Achiesăm la soluţia exprimată în doctrină că ne aflăm în prezenţa unui control judecătoresc care se exercită pe cale de acţiune – V. 608 alin. p. putând fi promovată numai pentru motivele prevăzute limitativ la art. f) NCPC nu se mai regăseşte ipoteza în care tribunalul arbitral nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut. Achiesăm la opinia din doctrină[12]. fiind în ipoteza unei norme de ordine publică ce vizează serviciul public al justiţiei. Dumitru. se poate observă că. op. cit. p. motivul de acţiune în anulare. 608 alin. potrivit art. nuanţarea anumitor soluţii consacrate de jurisprudenţa în materie. 364 lit. în noul Cod de procedură civilă. prin comanda: #2077 | DOSAR . Astfel. Ciobanu. Boroi.M. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 613. (2) nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut şi (3) s-a dat mai mult decât s-a cerut. [12] [13] A. Este cunoscut faptul că acţiunea în anularea hotărârii arbitrale este o cale de atac specifică (de fapt. cit. 7/1995. dosarul privitor la litigiul arbitral nu va fi păstrat de către tribunalul arbitral. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) şi (2)”. cit. VII. Pornind de la această limitare a motivelor ce pot fi invocate. – în art. respectiv detalierea anumitor dispoziţii legale referitoare la procedura de judecată. Apel Bucureşti.ro. G. În fostul art. Codul de procedură civilă adnotat. c. 631.. 604 NCPC. la data: 20-11-2013. folosirea terminologiei de „cale de atac” în prezentul material a avut în vedere această accepţiune. f) CPC erau prevăzute toate cele 3 situaţii posibile: (1) pronunţarea cu privire la ce nu s-a cerut. (1) lit. 364 lit. op. 608 lit. p. O. a)-i) NCPC. [15] V. Soluţia aleasă de legiuitor este firească dacă avem în vedere că: – pentru omisiunea instanţei de a se pronunţa pe un capăt de cerere a fost reglementată o procedură distinctă. s-a reţinut că această cale de atac nu are caracter devolutiv[14]. Totodată. au fost menţinute acele motive similare de la recurs.P. Desfiinţarea hotărârii arbitrale DOCTRINĂ Aspecte privitoare la desfiinţarea hotărârii arbitrale au fost vizate de noutăţile legislative consacrate de noul Cod de procedură civilă sub mai multe aspecte: introducerea unor texte legale noi.M. (2) NCPC s-a statuat că nu mai pot fi invocate ca motive pentru anularea hotărârii arbitrale neregularităţile care nu au fost remediate pe calea prevăzută de art. a 2-a. op. [14] C. 604 NCPC. vol. p. Spineanu – Matei. Hamangiu. acesta a fost nuanţat în sensul că se poate invoca „deşi una din părţi a declarat că înţelege să invoce caducitatea. în realitate doar să sancţioneze nerespectarea regulilor impuse de convenţia arbitrală sau a unor principii de bază ale procesului civil cum ar fi contradictorialitatea ori disponibilitatea[15].

dacă cel puţin una dintre părţi solicită expres acest lucru. termenul este de 3 luni şi curge de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial. (3) NCPC vine cu o soluţie clară în sensul că. excepţie ce era trimisă spre competentă soluţionare Curţii Constituţionale. PANDECTELE ROMÂNE NR. este nevoie de noi probe. la data: 20-11-2013. 604 NCPC de lămurire. – până la soluţionarea acestei excepţii de către Curtea Constituţională. a). – Curtea Constituţională. c. Privitor la regulile de procedură ale acţiunii în anulare.Aspecte de noutate privitoare la hotărârea arbitrală în lumina noului Cod de procedură civilă De asemenea. regulile fiind următoarele: – s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în litigiul arbitral respectiv (obiectul acesteia putând fi o lege.ro. Dacă însă. (3) NCPC: „Admiţând acţiunea. – în privinţa soluţiilor pe care le poate pronunţa instanţa de judecată în cazul acţiunii în anulare. – termenul de exercitare a acţiunii în anulare este de o lună şi curge de la data comunicării hotărârii arbitrale ori de la comunicarea hotărârii/încheierii în procedura prevăzută la art. hotărârea asupra fondului. În caz contrar. s-a prevăzut şi o altă condiţie de admisibilitate a acţiunii în anulare. după pronunţarea hotărârii arbitrale [art. prin comanda: #2077 DOSAR | . va trimite cauza spre judecată instanţei competente să o soluţioneze. 8/2013 | 41 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 608 alin. după administrarea probelor. [16] Inserarea acestui motiv de acţiune în anulare a fost necesară ca urmare a modificărilor legislative care au eliminat cazul de suspendare legală obligatorie a judecării unei cauze în care se invoca o excepţie de neconstituţionalitate. (1). a prevăzut detaliat situaţiile în care după admiterea acţiunii în anulare. art. tribunalul arbitral pronunţă hotărârea arbitrală. În acest din urmă caz. completare ori îndreptare a hotărârii. – în materie probatorie. instanţă la care se şi depune acţiunea în anulare (art. dacă litigiul este în stare de judecată. curtea se va pronunţa în fond după administrarea lor. curtea de apel va soluţiona cauza în echitate”. ordonanţă sau dispoziţie dintr-o lege ori ordonanţă). pentru a hotărî în fond. i) NCPC]. ulterior pronunţării hotărârii arbitrale. (1) lit. b) şi e). 608 alin. i). se pronunţă o soluţie de trimitere spre rejudecare la tribunalul arbitral sau o soluţie de reţinere[17]. (1) lit. Pentru cazul prevăzut de art. 613 alin. în sensul că nu pot fi invocate pentru anularea hotărârii arbitrale neregularităţile care nu au fost ridicate până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată excepţie de neconstituţionalitate | ori la primul termen de procedură la care a fost prezent ori Curtea Constituţională | legal citat după procedura neregularităţii şi înainte de a se acţiune în anulare pune concluzii pe fond [art. [17] Art. a fost introdus şi motivul de anulare referitor la ipoteza în care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra unei excepţii de neconstituţionalitate[16]. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. admite excepţia de neconstituţionalitate invocată. 613 alin.ionescu14@rdslink. curtea de apel va anula hotărârea arbitrală şi: a) în cazurile prevăzute la art. (3) NCPC. 608 alin. dacă părţile au convenit expres ca litigiul să fie soluţionat de către tribunalul arbitral în echitate. semnalăm următoarele: – acţiunea în anulare va fi judecată de curtea de apel în circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul. În fine. b) în celelalte cazuri prevăzute la art. 608 alin. în limitele convenţiei arbitrale. iar. (2)]. potrivit legii. curtea va pronunţa mai întâi hotărârea de anulare şi. curtea de apel se va pronunţa în fond. 608 alin. va trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral. declarând neconstituţionale dispoziţiile atacate. în această fază procesuală „pentru dovedirea motivelor de anulare nu pot fi aduse ca probe noi decât înscrisuri”. 610-611 NCPC). 608 alin. (1) lit. art.

în cadrul seminarului „Recent Developments” în Private International Law. not being the result of the arbitration clause and. the “Rome I” and “Rome II” Conventions are entirely applicable. Universitatea din Istambul. Keywords: contractual obligations.Crenguţa LEAUA. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Ştefan DEACONU ABSTRACT Facultatea de Drept. Ştefan DEACONU Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional în care locul arbitrajului este în Uniunea Europeană?[1] DOCTRINĂ Conf. the implementation of the “Rome I” and “Rome II” Conventions is not compulsory. the applicability of the EU legal system. Therefore. consequently. With regard to the determination of the material law applicable to the judicial report with a foreign element which is created in connection to the organization or the development of the arbitration. The examination considers the situation where the arbitration takes place in the European Union. la data: 20-11-2013. organizat de Baroul din Thessaloniki şi Technopolis împreună cu Universitatea din Genoa.ionescu14@rdslink. c. Universitatea din Bucureşti The article concerns the applicability for the international arbitration cases of the “Rome I” and “Rome II” Conventions on the law applicable to contractual and non-contractual obligations. not being excluded by the enforceability of the two regulations. c) the arbitrators decide to apply a certain national law to the conflict of laws. member of the European Union. b) the implementation of the regulations regarding the conflict of law of a certain country. regarding the ascertainment of the applicable law on the merits of an international arbitration. univ dr. 42 | PANDECTELE ROMÂNE NR. univ. prin comanda: #2077 | DOSAR . ca parte din programul The Application of Rome I and Rome II Regulations and EC4/2009 by legal practitioners în Southern Europe – EUROME. international arbitration. by exception the situations in which: a) the parties have included in the arbitration clause a special provision to this effect. is compulsory.ro. în forma unei comunicări ştiinţifice. and that country is a member of the European Union. Universitatea din Valencia. according to the arbitration law. în 25 ianuarie 2013 (Crenguţa Leaua. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Academia de Studii Economice Bucureşti Prof. Crenguţa LEAUA Departamentul de Drept. non contractual obligations. dr. comunicarea ştiinţifică cu titlul International Arbitration and Regulations Rome I and Rome II). [1] Conţinutul unei părţi din prezentul articol a fost prezentat public.

în ceea ce priveşte stabilirea legii aplicabile cu privire la fondul unui litigiu de arbitraj internaţional. Prezentare generală a Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” 1.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . nefiind excluse din domeniul de aplicare al celor două Regulamente. precursoarea Regulamentului „Roma I” Atât Regulamentul (CE) nr. iar acea ţară este membră a Uniunii Europene. 864/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (denumit şi Regulamentul „Roma II”)[3]. Regulamentul „Roma I” şi „Roma II” vor fi pe deplin aplicabile. b) fie aplicarea regulilor privind conflictul de legi a unei anumite ţări care este membră a Uniunii Europene este obligatorie potrivit legii aplicabile arbitrajului. la data: 20-11-2013. arbitraj internaţional. aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” nu este obligatorie. [2] [3] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. acestea nefiind izvorâte din clauza arbitrală şi. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (denumit şi Regulamentul „Roma I”)[2]. Convenţia de la Roma din anul 1980. L 177 din 4 iulie 2008.. Regulamentul „Roma I” vizează obligaţiile contractuale în materie civilă şi comercială în cazul unui conflict de legi şi este aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene începând cu data de 17 decembrie 2009. prin comanda: #2077 DOSAR | . c. Acest Regulament înlocuieşte Convenţia de la Roma din 1980. Analiza are în vedere situaţia în care locul arbitrajului este în Uniunea Europeană. c) fie arbitrii decid să aplice o anumită lege naţională privind conflictul de legi. L 199 din 31 iulie 2007.ionescu14@rdslink. Cuvinte-cheie: obligaţii contractuale. cât şi Regulamentul (CE) nr.ro. au fost adoptate pentru a moderniza şi consolida legislaţia anterioară în acest domeniu şi pentru soluţionarea conflictelor de legi dintre statele membre ale Uniunii Europene. cu excepţia situaţiilor în care: a) fie părţile au inserat în clauza arbitrală o prevedere expresă în acest sens. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. aplicabilitatea dreptului UE. PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 43 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. REZUMAT Articolul pune în discuţie problema aplicabilităţii în cauzele de arbitraj internaţional a Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” referitoare la legea aplicabilă obligaţiilor contractuale şi necontractuale. Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. prin urmare.. I. prin care s-au stabilit reguli uniforme pentru determinarea legii aplicabile obligaţiilor contractuale în Uniunea Europeană. obligaţii necontractuale. În ceea ce priveşte stabilirea legii de drept material aplicabilă raporturilor juridice cu element de internaţionalitate care se creează în legătură cu organizare sau desfăşurarea procedurii arbitrale. Astfel.

a doua întocmită tot în 1980 privind interpretarea de către Curtea de Justiţie şi a treia din 1996 referitoare la conformitatea cu procedura prevăzută în articolul 23 al Convenţiei de la Roma privind transportul naval al bunurilor).ro. precum şi de trei Declaraţii (una întocmită în 1980 privind necesitatea compatibilităţii între măsurile care trebuie adoptate de către Comunitate la reglementările alternative din legislaţie şi din Convenţie. Convenţia încă se aplică Danemarcei.ionescu14@rdslink. Regulamentul „Roma I” Din punct de vedere al evoluţiei istorice a reglementării. ci deoarece normele privind conflictul de legi pe care le aplică vor determina aplicarea legilor preferate de acea persoană. ceea ce în practică însemna. Astfel persoana respectiva va fi tentată să aleagă o instanţă nu pe baza faptului că ar fi cea mai potrivită. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. contractul era guvernat de dreptul ţării cu care partea era în cea mai strânsă legătură. Convenţia stipula că. c. acestea erau doar presupuneri. Această Convenţie a fost aplicabilă tuturor statelor membre ale Uniunii Europene până la intrarea în vigoare a Regulamentului „Roma I”. 2. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Principiul de bază al Convenţiei de la Roma era acela al libertăţii de alegere. Or. prin comanda: #2077 | DOSAR . ci pentru că această instanţă va aplica dreptul material cel mai favorabil plângerii acelei părţi. Libertatea de care dispuneau părţile era considerabilă. Se urmărea astfel evitarea fenomenului de forum shopping[4] în interiorul Comunităţii Europene. în anumite situaţii. În momentul de faţă. iar instanţa judecătorească putea alege să aplice un drept diferit dacă îl considera în mai strânsă legătură cu acel contract. Însă. acest lucru implica riscul ca o parte să apeleze la instanţa judecătorească a unei anumite ţări nu pentru că acea instanţă este cea mai competentă pentru a soluţiona litigiul (deoarece probele necesare pentru judecarea litigiului sunt concentrate acolo. 44 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la 29 noiembrie 1996.Crenguţa LEAUA. Ştefan DEACONU Convenţia de la Roma a fost adoptată în completarea Convenţiei de la Bruxelles din 1968 şi era însoţită de două Protocoale pentru interpretarea ei de către Curtea de Justiţie. că un contract de vânzare-cumpărare era reglementat de dreptul ţării în care era stabilit vânzătorul. Astfel. singurul stat membru al UE care nu aplică Regulamentul „Roma I”. prin garantarea aplicării de către toate ţările Uniunii Europene a aceluiaşi drept aceluiaşi contract internaţional. spre exemplu). să schimbe oricând alegerea iniţială. În cazul în care părţile nu hotărau ce drept să fie aplicabil contractului lor. Scopul principal al Convenţiei de la Roma îl reprezenta asigurarea unui veritabil spaţiu european de justiţie. s-a încercat realizarea unei versiuni consolidate a Convenţiei de la Roma privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale şi a celor două Protocoale adiţionale. prin care părţile erau libere să aleagă dreptul aplicabil contractului lor. iar un contract de servicii era reglementat de dreptul ţării în care era stabilit furnizorul de servicii. unificarea regulilor de conflict de legi reduce riscul de forum shopping în interiorul Comunităţii Europene. de asemenea. prin semnarea Convenţiei de aderare a DOCTRINĂ [4] Conceptul este unul specific dreptului internaţional privat şi semnifică faptul că o persoană care ia iniţiativa de a introduce o acţiune în justiţie poate fi tentată să aleagă instanţa pe baza legilor aplicate de aceasta. Partea care trebuia să pună în aplicare contractul respectiv era presupusă ca fiind în legătura cea mai strânsă cu ţara în care locuieşte în mod obişnuit. acestea putând alege orice drept. în general. chiar dacă nu avea legătură cu subiectul contractului lor şi putând. instanţele judecătoreşti ale mai multor state membre pot avea jurisdicţie asupra unei plângeri. la data: 20-11-2013.

Astfel. 65 lit. precum şi contractele de asigurare. 225-344. la data: 20-11-2013. 2002/83/CE privind asigurarea de viaţă. planul de acţiune de la Viena din 1998 a recunoscut importanţa normelor armonizate privind conflictul de legi în implementarea Regulamentul „Roma I” | principiului recunoaşterii reciproce pentru deciziile în materie Comisia Europeană | civilă şi comercială. inovaţiile Regulamentului „Roma I” constau în posibilitatea alegerii legii aplicabile după principiul reşedinţei obişnuite. Comisia Europeană a prezentat o Carte verde cu privire la transformarea Convenţiei de la Roma din 1980 într-un instrument juridic specific (regulament) şi modernizarea acesteia în ceea ce priveşte conţinutul. Comisia Europeană şi Consiliul Consiliul European European au adoptat un program comun de măsuri pentru punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială[6]. aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale.ro. altele decât cele definite în art. iar Programul Haga 2004[7] a reiterat importanţa elaborării de norme privind conflictul de legi în ceea ce priveşte obligaţiile contractuale. trusturi. dreptul societăţilor comerciale şi al altor organisme. 2 din Directiva nr. C 12 din 15 ianuarie 2001. arbitrajul şi alegerea instanţei competente. şi măsuri care să favorizeze compatibilitatea normelor privind conflictul de legi şi de competenţă. aplicabile în ţările membre. Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia de la Roma şi a celor două Protocoale. c. Regulamentul „Roma I” nu se aplică în materie vamală. Au existat mai multe documente şi hotărâri care au precedat şi determinat adoptarea Regulamentului „Roma I”. relaţiile de familie. planul de acţiune al programului prevăzând adoptarea propunerii „Roma I”[8]. Pentru un comentariu detaliat al propunerilor Comisiei Europene privind Regulamentul „Roma I” a se vedea Max Planck Institute for Comparative and International Private Law. constituite sau nu ca persoane juridice. printre altele. 8/2013 | 45 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. biletele la ordin). Acest Regulament a fost adoptat în conformitate cu art. care deşi a fost adoptat cu un an înainte. Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. înţelegeri care au avut loc înainte de semnarea unui contract.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . b) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene care prevedea că pentru realizarea cooperării judiciare în materie civilă se vor lua.. La sfârşitul anului 2002. instrumentele negociabile (cambia. [5] De altfel. C 53 din 3 martie 2005. fiscală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte probele şi aspectele de procedură.ionescu14@rdslink. The Rabel Journal of Comparative and International Private Law. În anul 2000. limitarea convenţiilor de legi aplicabile în cazul persoanelor defavorizate (consumatori şi pasageri). sunt excluse din domeniul de aplicare a Regulamentului. Republicii Austria. Obligaţiile cu privire la starea sau capacitatea persoanelor fizice. 864/2007. unificarea conflictelor de legi în domeniul transportului. angajarea faţă de terţi a răspunderii unei persoane sau a unei companii. cecurile. poartă denumirea de „Roma II”. acest istoric este şi motivul pentru care Regulamentul (CE) nr. 71/2007. [6] [7] [8] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Această propunere s-a concretizat în cele din urmă în Regulamentul „Roma I”[5]. pp.. prin comanda: #2077 DOSAR | . contractului de vânzare pe internet şi contractului individual de muncă. PANDECTELE ROMÂNE NR. 593/2008 poartă denumirea de „Roma I” faţă de Regulamentul (CE) nr. Comments on the European Commission’s Proposal for a Regulation of the European Parliament and the Council on the law applicable to contractual obligations (Rome I). Faţă de Convenţia de la Roma din 1980.

cu excepţia cazului contractelor de asigurare[10]. Beck. c. Legea determinată de acest Regulamentul „Roma I” ca fiind aplicabilă unui contract va reglementa interpretarea. Garcimartín Alférez. Aceasta poate fi aplicată numai unei părţi a contractului sau întregului contract. Vol. s-a adoptat Regulamentul (CE) nr.H. Regulamentul „Roma II” stabileşte prin articolul 4 că legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale care decurg dintr-o faptă ilicită este legea ţării în care s-a produs prejudiciul. The Rome I Regulation: Much ado about nothing?. şi anume libertatea de alegere. instrucţiunile de acţiuni şi penalizările pentru contracte nevalide. Ştefan DEACONU Principiul de bază al Regulamentului „Roma I” este acelaşi ca şi în cazul Convenţiei de la Roma. trebuie respectate prevederile legii din urmă. indiferent de ţara sau ţările în care s-ar putea manifesta efectele indirecte ale respectivului fapt. Regulamentul „Roma II” stabileşte legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale în cazul unui conflict de legi. Comisia va reveni asupra acestor aspecte pentru o clarificare legislativă abia în acest an. accesat pe www. 2012. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. legea aplicabilă se poate schimba în orice moment. [9] Pentru o analiză de detaliu a conţinutului Regulamentului şi o comparaţie cu textul Convenţiei de la Roma din anul 1980 a se vedea Al. prin comanda: #2077 | DOSAR . Întrucât nu s-au putut unifica conflictele de legi în toate domeniile (de exemplu contractul de agenţie. Cu toate acestea.J. DOCTRINĂ Legea aplicabilă indicată de Regulamentul „Roma I” poate fi a unui stat membru al UE sau a altui stat. însă fără a armoniza dreptul material al statelor membre. Cu condiţia acordului tuturor părţilor. [10] A se vedea şi F. securitate şi justiţie. executarea. 65 lit. Dacă legea aleasă este a altei ţări decât ţara care are legătura cea mai strânsă cu contractul. Acest lucru nu va constitui un impediment şi se va aplica orice lege prevăzută de Regulament. Dreptul UE care reglementează conflictul de legi în ceea ce priveşte obligaţiile contractuale din anumite materii prevalează asupra acestui regulament. Bělohlávek. b) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Convenţia de la Roma. cunoscut şi sub numele de „Roma II”. Regulamentul Roma I. În cazul în care există în mod vădit o legătură mai strânsă cu o altă ţară.Crenguţa LEAUA. 61-80. 3.ro. la data: 20-11-2013. 2013. alta decât cea a unui stat membru. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ed.ionescu14@rdslink. se aplică legea acestei din urmă ţări. The European Legal Forum (E) 2-2008.J. Ca regulă generală.european-legal-forum. În cazul în care contractul este legat de unul sau mai multe state membre. legea aplicabilă aleasă. pp. Regulamentul este aplicabil începând cu data de 11 ianuarie 2009 (cu excepţia articolului 29 care s-a aplicat începând cu data de 11 iulie 2008) tuturor statelor membre cu excepţia Danemarcei. Părţile contractante trebuie să aleagă o lege de reglementare. opozabilitatea faţă de terţi a unei cesiuni de creanţă sau subrogaţie). suspendarea obligaţiilor. trebuie să nu contrazică prevederile de drept al UE[9]. I şi II. penalizările în caz de neexecutare a obligaţiilor.com 46 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 864/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale. evaluarea prejudiciului. se aplică legea respectivei ţări. Bucureşti. Regulamentul „Roma II” Tot în aplicarea art. în cazul în care persoana a cărei răspundere este invocată şi persoana care a suferit prejudiciul au reşedinţa obişnuită în aceeaşi ţară în momentul producerii prejudiciului. C. pentru îndeplinirea obiectivului comunităţii de a menţine şi dezvolta un spaţiu de libertate.

cecuri şi bilete la ordin. 465 din 1 iunie 2005. statele membre au avut obligaţia să informeze Comisia cu privire la aceste convenţii cel târziu până la 11 iulie 2008. membrii consiliului de administraţie şi beneficiarii Regulamentul „Roma II” | regimuri matrimoniale | unui trust creat în mod voluntar. (3) din Actul de aderare a României la Uniunea Europeană[11] se prevede că „(3) Bulgaria şi România aderă la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. Al doilea Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind învestirea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu anumite competenţe de interpretare a Convenţiei [11] [12] [13] [14] Ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. statele membre sunt obligate să notifice Comisiei orice denunţări ale unor astfel de convenţii. Regulamentul „Roma II” nu se aplică în materie fiscală. Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 48. din relaţiile dintre fondatorii. între statele membre. regulile de mai sus fiind aplicabile doar în lipsa unei alegeri. Regulamentul „Roma II” nu aduce atingere aplicării convenţiilor internaţionale care reglementează obligaţiile necontractuale la care unul sau mai multe state membre sunt părţi.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . 31 mai 1984. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. p.ro. 1. 157/2005. nr. În ceea ce priveşte relaţia cu convenţiile internaţionale existente. Conform articolului 29 din Regulament. Of. p 1. figurează: Convenţia încheiată la 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980[13]. Aceste convenţii şi protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria şi România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alin. c. publicată în M. răspunderea asociaţilor etc. al asociaţiilor şi al persoanelor juridice cu privire la aspecte precum constituirea şi personalitatea juridică. I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării . la fel ca în cazul Regulamentului „Roma I” şi al Convenţiei de la Roma din 1980. De asemenea. principiul de bază al Regulamentului „Roma II” îl reprezintă libertatea de alegere a părţilor. 4.. precum şi alte instrumente negociabile. din regimurile matrimoniale sau din regimurile patrimoniale ale relaţiilor care au efecte comparabile cu căsătoria şi cu succesiunile. 3 alin. prin comanda: #2077 DOSAR | . la data: 20-11-2013. convenţii internaţionale precum şi din atingeri aduse vieţii private şi drepturilor referitoare la personalitate.ionescu14@rdslink. 9 octombrie 1980. Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 266. 20 februarie 1989. În Anexa nr. Situaţia României În ceea ce priveşte România.. din dreptul societăţilor comerciale. După această dată. Totuşi. din producerea daunelor nucleare. prin art. printre Convenţiile menţionate. Convenţia încheiată la 10 aprilie 1984 privind aderarea Republicii Elene la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. sunt excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului „Roma II” obligaţiile necontractuale care decurg din relaţiile de rudenie sau din relaţii similare. PANDECTELE ROMÂNE NR. din cambii. Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 146. p. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980[12]. Totuşi. 8/2013 | 47 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Regulamentul „Roma II” prevalează faţă de convenţiile încheiate exclusiv între acestea în măsura în care aceste convenţii privesc domeniile prevăzute în acest Regulament. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980[14]. inclusiv calomnia. 1. vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului privind acte sau omisiuni efectuate în exercitarea autorităţii statului (acta iure imperii). inclusiv obligaţii de întreţinere. Primul Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind interpretarea de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. (4)”..

precum şi la Primul şi Al doilea Protocol privind interpretarea acesteia de către Curtea de Justiţie[17]. precum şi.Crenguţa LEAUA. România şi Bulgaria devin parte la Convenţia din 1980. II. secretari ai tribunalului arbitral sau asistenţi arbitrali. 1992 şi 1996. 48 | PANDECTELE ROMÂNE NR. p. 20 februarie 1989. Acesta este planul raporturilor juridice care au drept participanţi şi alte persoane decât părţile din litigiul arbitral. precum şi. instituţiile arbitrale. Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Persoanele implicate în procedura arbitrală sunt. 15 ianuarie 1997. în principal părţile şi arbitrii. ianuarie 2009. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980[18] s-a stabilit că începând cu 15 ianuarie 2008. p.ro. Acesta este planul raportului juridic ale cărui părţi sunt chiar părţile din litigiu. Convenţia încheiată la 18 mai 1992 privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. începând din ianuarie 2008 România este parte a Convenţiei de la Roma din 1980. la data: 20-11-2013. experţi. L 347 din 29 decembrie 2007. 17. prin raport la două planuri juridice diferite: (i) pe de o parte atunci când trebuie stabilită legea de drept material aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii arbitrale. proprietari ai spaţiilor închiriate pentru desfăşurarea şedinţelor de arbitraj. 1. respectiv. 2007/856/CE din 8 noiembrie 2007 privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. Aşadar. România a devenit parte la Regulamentul „Roma I” şi „Roma II”. atunci când trebuie stabilită legea de drept material aplicabilă raporturilor juridice care se creează în legătură cu organizarea şi desfăşurarea procedurii arbitrale. în cadrul arbitrajului instituţionalizat. Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 333. Lor li se alătură însă o serie de alte persoane – martori. precum şi la Convenţiile din 1984. (ii) pe de altă parte. prin comanda: #2077 | DOSAR . Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 15.ionescu14@rdslink. 10. DOCTRINĂ Prin Decizia Consiliului nr. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. iar din decembrie 2009. Ştefan DEACONU privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. în contextul arbitrajului internaţional. la Primul şi Al doilea protocol din 1988. p. în anumite situaţii. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980[16]. sau audio-video a şedinţei arbitrale şi efectuarea transcrierii ulterioare a acesteia. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 18 noiembrie 1992. [15] [16] [17] [18] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 48. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980. deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980[15]. Convenţia încheiată la 29 noiembrie 1996 privind aderarea Republicii Austria. Care sunt situaţiile din contextul arbitrajului internaţional în care se pune problema aplicării conflictului de legi de drept material? Problema conflictului de legi de drept material se pune. stenodactilografi şi alţi tehnicieni a căror sarcină este înregistrarea audio. respectiv alegerea dreptului material aplicabil soluţionării disputei. Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional? 1.

derivând din acordul de voinţă al părţilor. în categoria contractelor procesuale. în schimb.J. în măsura în care conţin un element de internaţionalitate. Se impune însă o precizare prealabilă importantă: principala convenţie care este de regulă avută în vedere în arbitraj este convenţia arbitrală încheiată între părţi (în forma compromisului sau a convenţiei compromisorii). în ansamblul ei. pp. relaţiile dintre aceste persoane îşi au izvorul într-un contract. forma unei numiri făcute de părţi sau de un terţ (autoritatea de nominare) desemnat de părţi sau stabilit de legea procedurală aplicabilă procedurii arbitrale. anumite reguli procedurale aplicabile.. În esenţă. litigiu arbitral efectele juridice ale acestei convenţii se produc în plan procesual. la partea organizatorică şi logistică a procedurii arbitrale. Regulamentul Roma I. pentru ca arbitrajul să fie acceptat pe rolul instituţiei arbitrale. În majoritatea cazurilor. în principal cerinţa achitării unei taxe de înregistrare şi a unei taxe arbitrale. părţile aleg şi unele aspecte procedurale specifice cum sunt numele sau modalitatea de numire a arbitrilor. În fapt. I. Bucureşti. [19] Pentru o prezentare de drept comparat a situaţiei convenţiilor arbitrale din unele ţări europene. logistice ale arbitrajului. În esenţă.ionescu14@rdslink. presupun stabilirea dreptului material aplicabil raporturilor juridice născute între părţi. Desemnarea arbitrilor îmbracă. 358-359. Doar desemnarea unei instituţii arbitrale prin convenţia arbitrală încheiată de părţi nu este suficientă pentru ca arbitrajul instituţionalizat să se poată desfăşura. a) Convenţia încheiată cu instituţia arbitrală. atunci când ne referim la stabilirea legii de drept material aplicabilă raporturilor juridice care se creează în legătură cu organizarea şi desfăşurarea procedurii arbitrale nu ne referim aici la convenţia arbitrală. Raporturile juridice vor putea fi aşadar fie de natură contractuală. Distinct de această alegere. 8/2013 | 49 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. c. Bělohlávek.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . Sunt mai multe tipuri de contracte care se încheie în legătură cu organizarea şi desfăşurarea unui litigiu arbitral. b) Convenţia încheiată cu arbitrii. pentru că în acest ultim caz instituţia arbitrală devine participant la o serie de raporturi juridice. în condiţiile achitării de către părţi a unui anumit onorariu. Pentru acest motiv. raporturile juridice se stabilesc în mod diferit în arbitrajul ad-hoc faţă de arbitrajul instituţionalizat. De asemenea. dar uneori ele se pot întemeia direct pe anumite dispoziţii legale aplicabile. fie de natură delictuală sau cvasi-contractuală. Astfel cum vom arăta. Ed. iar nu în planul dreptului material. prin comanda: #2077 DOSAR | . Este necesar ca şi instituţia arbitrală respectivă să accepte preluarea dosarului. desemnarea conduce la stabilirea unui raport juridic contractual. Prin convenţia arbitrală.ro. PANDECTELE ROMÂNE NR. Beck. urmată de o acceptate a numirii. C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. de regulă.. acest lucru se realizează numai condiţionat de îndeplinirea de către părţi a unor obligaţii care le revin. la data: 20-11-2013. regimul juridic al acestei convenţii este distinct de toate celelalte convenţii care se nasc în legătură cu aspectele organizatorice. însă. relevantă pentru analiza aplicabilităţii Regulamentului „Roma I” din perspectiva concepţiei de drept procesual sau material a convenţiilor arbitrale a se vedea Al. Convenţia arbitrală intră. la raporturile juridice între persoanele implicate în această procedură. Convenţia de la Roma. Ne vom referi. De aceea.H. arbitraj ad-hoc | respectiv contracte a căror validitate este în principal guvernată de convenţie arbitrală | [19] norme procesuale şi nu de norme de drept material . diverse convenţii probatorii etc. părţile fac însăşi alegerea arbitrajului ca modalitate de soluţionare a disputelor dintre acestea. raportul juridic dintre instituţia arbitrală şi părţi este unul de natură contractuală. 2012. cu drepturi şi obligaţii reciproce. Toate aceste contracte. Vol. care se regăsesc de această dată în planul dreptului material.

89-113. sunt izvoare contractuale. The Appointing Authorities în International Commercial Arbitration. Desfăşurarea unui proces de arbitraj internaţional presupune deseori nevoia deplasării martorilor în vederea audierii. d) Convenţia încheiată cu experţii. pe care le încasează de la părţi şi ulterior le distribuie arbitrilor. Şi în acest caz. în majoritatea situaţiilor arbitrajului instituţionalizat. fie instituţia arbitrală pune la dispoziţia părţilor serviciile unui asistent arbitral. consideră că rolul lor este doar de depozitar al onorariilor arbitrilor. însă în toate situaţiile. arbitrii intră într-un raport contractual cu instituţia arbitrală. Interpreţii pot fi. În arbitrajul internaţional. însă. plata lor se realizează de către părţi. În aceste condiţii. Viena. precum şi onorariile arbitrilor. la locul desfăşurării şedinţei de arbitraj care poate fi în altă ţară decât aceea în care domiciliază martorii. iar instituţia arbitrală este. acesta se stabileşte fie (i) de autoritatea de nominare. O astfel de deplasare presupune anumite costuri. raport de natură contractuală. DOCTRINĂ 50 | PANDECTELE ROMÂNE NR. c) Convenţia încheiată cu autoritatea de nominare.ro. în situaţia de a avea un contract cu instituţia arbitrală. În arbitrajul instituţionalizat.Crenguţa LEAUA. Aceasta poate fi o anumită persoană sau organizaţie ori chiar o instanţă judecătorească. e) Convenţia încheiată cu interpreţii. Ed. c. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. izvoarele raportului juridic dintre părţi şi autoritatea de nominare desemnată de clauza arbitrală. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Beck. Un exemplu în acest sens este Curtea de Arbitraj Internaţional ICC Paris. Anumite instituţii arbitrale. chiar dacă acesta uneori nu este formalizat într-un înscris detaliat. există diverse opţiuni. f) Convenţia încheiată cu secretarul tribunalului arbitral sau asistentul arbitral. în baza unui contract direct. De aceea. d) Convenţia încheiată cu martorii . pp. relaţia dintre părţi şi arbitri se stabileşte prin instituţia arbitrală. iar raportul contractual al acestora rămâne încheiat cu părţile. acest raport se stabileşte direct între părţi şi arbitri. în fapt. fie (ii) de instanţa judecătorească. Stamplfi şi Manz.ionescu14@rdslink. fie un astfel de serviciu nu [20] Pentru o prezentare a problematicii autorităţii de nominare. care ulterior decontează părţilor aceste cheltuieli. de exemplu dacă părţile au ales aplicarea regulilor de arbitraj UNCITRAL sau alte reguli similare. cărui regulament prevede modalitatea de numire sau pe aceea de acceptare. se stabileşte direct între părţi şi arbitri. Ştefan DEACONU În arbitrajul ad-hoc. Ch. În arbitrajul internaţional. un mandatar. sau sunt angajaţi de către părţi. în care în procesul de numire al arbitrilor este posibil să intervină nevoia unei autorităţi de nominare. care are de regulă o astfel de competenţă expresă sau implicită conform legii procedurale aplicabile arbitrajului respectiv. care sunt în sarcina părţii care solicită audierea martorului respectiv. o serie de aspecte de drept internaţional privat pot interveni în astfel de situaţii. În mod evident. se stabileşte un raport juridic între părţi şi martori. de la caz la caz. prin comanda: #2077 | DOSAR . care atrage şi obligaţia accesorie de plată a TVA. 2008. la data: 20-11-2013. a se vedea C. Un astfel de raport contractual intervine în cazul arbitrajului ad-hoc. experţii pot fi numiţi de părţi sau de tribunalul arbitral. ca parte din activitatea instituţiei (de exemplu Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României). În cazul în care părţile şi arbitrii nu se înţeleg cu privire la onorariu.[20] Cu excepţia situaţiei în care autoritatea de nominare este desemnată de lege a fi o instanţă de judecată statală. ceea ce înseamnă că raportul juridic de bază. Leaua. de regulile de arbitraj sau de normele din legea aplicabilă arbitrajului ad-hoc. diversele naţionalităţi ale părţilor şi ale interpreţilor pot determina anumite probleme de drept internaţional privat legate de acest contract. în Austrian Arbitration Yearbook.

este susceptibil de a avea diverse aspecte de drept internaţional privat. prin comanda: #2077 DOSAR | . cu acordul tribunalului arbitraj. Aceste servicii sunt furnizare de cele mai multe ori de firme specializate ori de către liber profesionişti.. În arbitrajul ad-hoc. h) Convenţia încheiată în legătură cu închirierea spaţiului de desfăşurare a şedinţelor de arbitraj. raportul juridic contractual în care se află asistentul arbitral sau secretarul tribunalului arbitral cu părţile. În funcţie de situaţie.ro. care pot oferi servicii administrative complete aferente arbitrajului ad-hoc[21]. Ei sunt angajaţi de părţi. Aceste persoane au rolul de a reda în detaliu. fie prin stenodactilografie. În fine. opţiunea depinzând în multe situaţii de nivelul de implicare al acestui secretar al tribunalului arbitral. părţile urmează să încheie în mod direct contractul de închiriere a spaţiului în care urmează să se desfăşoare şedinţele de arbitraj. g) Convenţia încheiată cu stenodactilografii (sau aşa-numiţii „court stenodactilografii | reporter”). În alte situaţii. respectiv dacă acestuia i se atribuie un rol care sprijină preponderent arbitri în activitatea lor de documentare sau redactare (similar rolului magistraţilor asistenţi din activitatea Curţii Constituţionale sau ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România). fie prin metode arbitraj ad-hoc moderne constând în înregistrarea şi redarea ulterioară în formă dactilografiată a desfăşurării şedinţelor de arbitraj. PANDECTELE ROMÂNE NR. după caz. desigur. Aceste cazuri [21] Multe instituţii arbitrale oferă. În arbitrajul instituţionalizat. c. sau unul care are în vedere mai degrabă doar consemnarea şedinţelor de arbitraj (similar rolului unui grefier din instanţele judecătoreşti române). instituţia arbitrală sau tribunalul arbitral. în cadrul închirierea spaţiului | unei transcrieri efectuate. sau pur şi simplu pentru că părţile consideră mai avantajos să închirieze spaţiile într-un alt amplasament. şi servicii aferente organizării arbitrajului în arbitrajul ad-hoc. instituţiile arbitrale pun la dispoziţia părţilor spaţii doar opţional şi numai contra plăţii unei chirii distincte de taxa arbitrală. În toate situaţiile enumerate raporturile juridice aferente utilizării spaţiului sunt contractuale. 8/2013 | 51 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. În toate situaţiile. angajaţi de la caz la caz pentru anumite dosare arbitrale. Acest lucru se poate întâmpla datorită faptului că instituţia arbitrală desemnată de părţi nu pune la dispoziţia părţilor astfel de spaţii sau pentru că spaţiile puse la dispoziţie nu sunt disponibile pentru datele solicitate de părţi. Distinct de raporturile contractuale mai sus descrise. acesta poate să fie plătit de arbitri. Similar situaţiei interpreţilor.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . face parte din cele furnizate de instituţie (de exemplu Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ Internaţională – ICC Paris). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. în unele situaţii nu se pune problema închirierii de spaţii aferente desfăşurării şedinţelor de arbitraj deoarece ele sunt puse la dispoziţia părţilor de către instituţia arbitrală ca parte a serviciilor oferite în considerarea taxei arbitrale achitate de părţi. sunt şi situaţii în care părţile încheie în mod direct un contract de închiriere cu proprietarul spaţiului necesar şedinţei arbitrale. În acest ultim caz. este posibil totuşi ca arbitrii să solicite părţilor acordul pentru angajarea unui secretar al tribunalului arbitral. uneori închirierea fiind parte dintr-un pachet de servicii puse la dispoziţie de o instituţie de arbitraj. ca parte din onorariul acestora (de exemplu în cazul secretarului tribunalului arbitral desemnat în procedurile desfăşurate sub regulile ICC Paris) sau de către părţi. şi relaţiile cu aceste persoane pot pune diverse probleme de drept internaţional privat. în afara serviciilor de arbitraj instituţionalizat. raporturi juridice în legătură cu organizarea şi desfăşurarea arbitrajului pot avea însă şi natură cvasi-contractuală sau delictuală. însă. la data: 20-11-2013.

Aceeaşi este şi situaţia experţilor sau a stenodactilografilor care. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa. 52 | PANDECTELE ROMÂNE NR. (2) lit. 2. [23] A. iar nu între arbitri şi părţi. în cadrul căreia părţile nu au nicio legătură contractuală cu arbitrii. În doctrina internaţională a fost exprimat şi punctul de vedere potrivit căruia. 1 intitulat Domeniul de aplicare. la data: 20-11-2013. iar ulterior Curtea plăteşte onorariile arbitrilor similar existenţei unor convenţii civile. care emite factura corespunzătoare. la finalul procesului. prin comanda: #2077 | DOSAR . în situaţia în care părţile nu au stabilit contractual modul de achitare a cheltuielilor martorilor. Intră arbitrajul în domeniul de aplicare al Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II”? Potrivit art. dacă raportul juridic contractual în care se află aceştia este stabilit exclusiv cu instituţia arbitrală[22]. Considerăm că domeniul de aplicare al Regulamentului „Roma II” este definit nu numai explicit. c. lipsa de excludere explicită din cadrul Regulamentului „Roma II” a arbitrajului ar conduce spre concluzia că acesta ar include arbitrajul în domeniul său de aplicare[23]. Regulamentul „Roma II” nu cuprinde o excludere expresă similară cu cea din art. (2) lit. Staudinger.. însă nu excluse. Nu aceeaşi este situaţia altor instituţii arbitrale. anume pct. Nu subscriem unui asemenea punct de vedere în considerarea faptului că Regulamentul „Roma II” cuprinde un text relevant acestei analize. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Spre exemplu. pe de o [22] Este situaţia spre exemplu a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. e) din Regulamentul „Roma I”. 257-263. 6/2007. ci şi prin circumscrierea generală a Regulamentului „Roma II” ca fiind în concordanţă cu cel al altor acte ale Uniunii Europene. îşi desfăşoară activitatea înainte de stabilirea şi formalizarea unui raport contractual cu părţile. între care se înscrie şi Regulamentul „Roma I”.. neavând niciun rol în numirea acestora sau în stabilirea regulilor de procedură pe care aceştia ar avea obligaţia să le respecte. considerăm că în acest caz raportul juridic contractual este stabilit între arbitri şi instituţia arbitrală. plăţile onorariilor arbitrale sunt considerate a fi făcute de către părţi către instituţia arbitrală.ionescu14@rdslink. În practica acestei Curţi. emit facturile aferente sumelor încasate având ca beneficiar al serviciilor părţile din dosarul arbitral.. Ştefan DEACONU DOCTRINĂ sunt mult mai rare. fiind desemnaţi de tribunalul arbitral. „Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament: (. recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială [5] ("Bruxelles I") şi instrumentele privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale”. prin excluderile exprese din art. pp. anume – Regulamentul „Bruxelles I” şi acele instrumente ce reglementează legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. 1 alin. spre exemplu Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Internaţională CCI Paris. în temeiul legii procedurale aplicabile desfăşurării procedurii arbitrale.Crenguţa LEAUA. în cadrul căreia instituţia arbitrală este considerată doar un depozitar al onorariilor arbitrilor şi un intermediar în ceea ce priveşte plata. Aşa fiind. activitate pe care ulterior părţile refuză să o remunereze corespunzător. însă onorariile sunt datorate de părţi direct arbitrilor care. În doctrina internaţională este menţionată şi aplicarea îmbogăţirii fără just temei. Ambele Regulamente (atât „Bruxelles I” cât şi „Roma I”) exclud arbitrajul din domeniul lor de aplicare. From International Conventions to the Treaty of Amsterdam and Beyond: What has Changed în Judicial Cooperation în Civil Matters?.. e) din Regulamentul „Roma I”.ro.) e) convenţiile de arbitraj şi convenţiile privind alegerea instanţei competente”. 7 din partea introductivă.) (7) Domeniul de aplicare material şi dispoziţiile prezentului regulament ar trebui să fie conforme cu Regulamentul (CE) nr. 1 alin. în The European Legal Forum nr. care dispune „întrucât: (. Răspunderea arbitrilor faţă de părţi în cazul arbitrajului instituţionalizat poate avea şi natură delictuală. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Astfel. aceştia au în continuare dreptul la a fi despăgubiţi pentru cheltuielile efectuate în vederea deplasării la locul audierii.

. Puncte de vedere în favoarea aplicării Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” în arbitrajul internaţional Unii autori[25] au considerat că normele conflictuale din Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” trebuie aplicate de tribunalele arbitrale investite cu soluţionarea unor litigii de arbitraj comercial internaţional. şi vom încerca să analizăm în ce măsură se poate ajunge totuşi la situaţia aplicării lor. anume legea de drept material aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii arbitrale. 25-46. pp. Prin urmare. în relaţie cu naţionalitatea părţilor.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . se referă numai la convenţiilor arbitrale. (2) lit. de vreme ce excluderea cuprinsă în art. care are în vedere situaţia arbitrajelor la care locul arbitrajului este situat într-un stat membru al Uniunii Europene.J. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.H. iar nu şi raportului juridic supus judecăţii în cadrul arbitrajului internaţional. În susţinerea acestui punct de vedere au fost exprimate mai multe argumente. Comentarii. Bělohlávek. Se aplică prevederile Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” în stabilirea legii aplicabile raportului juridic dedus judecăţii arbitrale? În ceea ce priveşte aplicabilitatea prevederilor Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” cu privire la stabilirea legii aplicabile raportului juridic dedus judecăţii arbitrale. O astfel de analiză nu face scopul articolului de faţă. 1 alin.) d) arbitrajului”. e) mai sus citat. 372-276. în analiza noastră vom porni de la premiza că textele Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” exclud din domeniul lor de aplicare arbitrajul. Ed. Rome I Regulation and Other EU Law Standards în International Arbitration. 1 alin. e) din Regulamentul „Roma I” şi. a arbitrilor şi locul arbitrajului. (2) lit. Beck. din care reţinem trei principale: (i) autonomia convenţiei arbitrale Un prim argument se bazează pe autonomia convenţiilor arbitrale faţă de contractul din care izvorăşte litigiul sau faţă de raportul juridic cvasi-contractual sau delictual în privinţa căruia au fost încheiate. iar pe de altă parte. Bobei. Având în vedere că problema conflictului de legi de drept material se pune. prin comanda: #2077 DOSAR | . arbitraj internaţional | şi legea aplicabilă raporturilor juridice care se creează în convenţie arbitrală | legătură cu organizarea şi desfăşurarea procedurii arbitrale. şi Regulamentul „Roma II”. în Czech Yearbook of International Law. c. 3. [24] Cu privire la diversele ipoteze ce se pot ridica în practică referitor la aplicarea dreptului comunitar. prin referire indirectă.B. (2) lit. 2010.ro.. opiniile exprimate în doctrina internaţională de specialitate au fost diverse. 3. înseamnă că excluderea se aplică exclusiv normelor conflictuale aplicabile acestor convenţii arbitrale. în situaţia în care locul arbitrajului este pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene[24]. Juris Publishing. a se vedea R. Regulamentul „Roma I” exclude la rândul său convenţiile arbitrale. raport juridic cvasi-contractual ne vom referi în mod distinct la fiecare dintre acestea. prin raport la două planuri juridice diferite. potrivit art.ionescu14@rdslink.. Mentalităţi. Potrivit acestuia. Bucureşti. la data: 20-11-2013. C. [25] A se vedea Al. 2013..1. Law Applicable to the Metters of International Arbitration and Current Developments în European Private International Law: Conflict of Law Rules and the Applicability of the Rome Covention. în contextul arbitrajului internaţional. Texte. d) din Regulamentul „Bruxelles I” dispune că „Regulamentul nu se aplică: (. parte art. Arbitrajul intern şi internaţional. PANDECTELE ROMÂNE NR. 1 alin. 8/2013 | 53 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pp.

18. care însă nu este stat membru al Uniunii Europene. deoarece. ea nu ar fi fost necesară. pentru că din convenţiilor arbitrale nu izvorăsc raporturi juridice de drept material. În ceea ce ne priveşte. în materia obligaţiilor contractuale.ionescu14@rdslink. norme care instituie prezumţii legale sau repartizează sarcina probei. exclud convenţiile arbitrale din domeniul lor de aplicare. de vreme ce nu o fac. (iii) nevoia de predictibilitate Un al treilea argument are în vedere o necesitate a părţilor. 54 | PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 | DOSAR . ca parte a sistemului normativ intern. o anume predictibilitate în ceea ce priveşte normele conflictuale pe care ar urma să le aplice tribunalele arbitrale la momentul declanşării eventualului litigiu. o armonizare a abordării acestei probleme la nivelul ţărilor Uniunii Europene ar impune ca situaţia să fie similară şi în celelalte ţări. section 37(2): „Failing any designation of the substantive law by the parties under Paragraph (1). (ii) legea arbitrajului prevede aplicarea normelor conflictuale ale ţării respective Un al doilea argument pleacă de la o realitate de fapt. Or. Aşa fiind. the arbitral tribunal shall apply Norwegian conflict of laws rules”. (3) din Regulamentul „Roma I” dispune „Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte probele şi aspectele de procedură.ro. iar nu numai cu privire la arbitraj. Şi asupra acestui argument ne exprimăm anumite rezerve. 216/1994. fără a aduce atingere art. deoarece domeniile în care se impune armonizarea legislativă la nivelul Uniunii Europene sunt reflectate tocmai în ansamblul directivelor şi regulamentelor Uniunii. ar putea să aibă o certitudine cu privire la legea de drept material ce va fi aplicată raportului juridic dintre acestea. la data încheierii clauzei arbitrale. 1 alin. ci raporturi juridice de drept procesual. 11 în temeiul cărora contractul sau actul respectiv este valabil din punct de vedere al formei. the arbitrators shall apply the law determined by the conflicts of laws rues în effect în the Czech Republic”. Alternativ. dacă părţile ar considera că predictibilitatea este esenţială. Situaţia acestui tip de prevedere legislativă nu este singulară. ar putea alege chiar norma conflictuală aplicabilă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. aceea că legea aplicabilă arbitrajului prevede aplicarea normelor conflictuale ale ţării respective care. în ansamblul său.Crenguţa LEAUA. fiind membră a Uniunii Europene. Exemplul menţionat în acest sens este Cehia[27]. posibilitatea ca un tribunal arbitral să [26] Art. conduc spre aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II”. de o barieră logică legată de faptul că. Ştefan DEACONU Acest argument se loveşte. dispune „(1) Legea care reglementează o obligaţie contractuală în temeiul prezentului regulament se aplică în măsura în care cuprinde. Or. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (3) din Regulamentul „Roma I” prevede în mod expres faptul că. dacă excluderea s-ar fi referit la aplicarea normelor conflictuale din cele două Regulamente la convenţiile arbitrale. Norwegian Arbitration Act (2004) section 6-1 (2): „Application of the law: Failing any designation by the parties. de vreme ce chiar textul Regulamentului „Roma I” şi. şi Regulamentul „Roma II”. cel puţin la acest moment. Or. nu ar mai fi nevoie de aplicarea nici unei norme conflictuale. [27] DOCTRINĂ Act on Arbitration and the Enforcement of Arbitral Awards (1994) no. fiind menţionat şi exemplul Norvegiei. nu se aplică normelor de drept procesual[26]. 1 alin. nu există o decizie la nivelul Uniunii Europene în sensul armonizării legislaţiei privitoare la aplicarea normelor conflictuale în domeniul arbitrajului. indirect. la data: 20-11-2013. este evident că nu predictibilitatea este cea care a primat în voinţa părţilor. cu condiţia ca mijloacele de probă respective să poată fi administrate în faţa instanţei sesizate”. Art. intitulat Sarcina probei la care se face referire. stabilind încă de la data încheierii convenţiei arbitrale legea de drept material aplicabilă. ar putea să aibă chiar mai mult decât predictibilitate. nu considerăm acest argument convingător. aceea de a avea. ci flexibilitatea. 18”. (2) Contractul sau actul juridic menit să producă efecte juridice poate fi probat cu orice mijloace de probă admise fie de legea forului. Aşa fiind. c. art. rezultă că. în opinia noastră. fie de oricare dintre legile menţionate la art.

Mandatory and Overriding Rules. aleagă. dat fiind faptul că toate statele membre ale Uniunii Europene sunt semnatare ale Convenţiei de la Geneva. 3. D. Applicability of the Rome I and II Regulations to International Arbitration. Convenţia europeană cu privire la arbitrajul comercial internaţional de la Geneva (1961) prevede expres. Puncte de vedere în sensul neaplicării Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” în arbitrajul internaţional Majoritatea punctelor de vedere exprimate în doctrina internaţională cu privire la aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” au fost însă sensul că aceste regulamente nu sunt aplicabile în arbitrajul internaţional. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 8/2013 | 55 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. articolele scrise de G. intitulat „Legea aplicabilă”. pp.. înseamnă că toate aspectele referitoare la arbitraj. inclusiv determinarea legii aplicabile fondului raportului juridic dedus judecăţii. 189. în maniera pe care o va considera cea mai potrivită. „Rome I” and „Rome II”: Applicability în International Arbitration. la articolul VII. 22. c. Temeiul acestui principiu se regăseşte în alte convenţii internaţionale. Carducci. SchiedsVZ. no.L. [28] A se vedea spre exemplu. nu a fost în intenţie să se creeze o reglementare la nivel de Regulamente care să intre în contradicţie cu această convenţie. la data: 20-11-2013. The Impact of the EU Rome I Regulation on International Litigation and Arbitration. spre exemplu. The Aplication of EC Law în Arbitration Proceedings. 190. şi Al. în ICC Intenational Court of Arbitration Bulletin Vol. pp. ca bază pentru o interpretare extensivă a excluderii. În lipsa indicării de către părţi a legii aplicabile. în legislaţia procesuală aplicabilă arbitrajului din mai multe state şi în regulile de arbitraj ale majorităţii instituţiilor arbitrale importante. Ed. cu referire expresă la subiectul analizat.) În ceea ce ne priveşte. că „1. 23-43. 2/2011. – C.” (s. la nivelul Uniunii Europene. Astfel. arbitraj internaţional | Conform acestui argument. nu vor fi soluţionate prin aplicarea acestor regulamente. (ii) principiul autonomiei arbitrilor Un al doilea argument se întemeiază pe principiul autonomiei arbitrilor în ceea ce priveşte decizia cu privire la dreptul material aplicabil fondului litigiului dintre părţi[29]. Heft 4/2012. A-National Law. 2003. Părţile sunt libere să determine legea pe care arbitrii trebuie să o aplice fondului litigiului.2. prin comanda: #2077 DOSAR | . 31.n. Europa Law Publishing.ro. p. pp. Grimm. N. [29] Pentru o amplă analiză a autonomiei părţilor în relaţie cu Dreptul Uniunii Europene. arbitrii vor ţine seama de stipulaţiile contractului şi de uzanţele comerciale.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . Shelkoplyas. Principalele argumente ale autorilor acestor puncte de vedere pe care le reţinem[28] sunt următoarele: (i) scopul legiuitorului Un prim argument are ca fundament scopul legiuitorului.ionescu14@rdslink. acesta ni se pare argumentul cel mai convingător. 261-300. Busse. în Austrian Yearbook on International Arbitration 2013. Beck şi Meinz. arbitrii vor aplica legea desemnată de norma conflictuală pe care ei o vor considera potrivită în speţă. de vreme ce Regulamentele principiul autonomiei arbitrilor | normă conflictuală „Roma I” şi „Roma II” exclud de la aplicarea lor convenţiile arbitrale. PANDECTELE ROMÂNE NR. În amândouă cazurile. legea aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii.. a se vedea. fiind logic să se presupună că.

Desigur. Ştefan DEACONU La nivelul legislaţiilor naţionale. intrate în vigoare în 2012[32]. în anumite situaţii fiind chiar recomandabil să o facă[35]. considerăm de asemenea că. de la caz la caz[34]. – CL). tribunalul arbitral va avea dreptul de a alege legea de drept material aplicabilă în modul pe care îl va considera potrivit. (2) For this purpose the choice of the laws of a country shall be understood to refer to the substantive laws of that country and not its conflict of laws rules. Un astfel de exemplu este art. să aplice Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” ca referinţă în determinarea legii aplicabile fondului unui litigiu de arbitraj internaţional.Crenguţa LEAUA. faţă de toate aceste argumente. cu titlu de punct de referinţă. 21 din Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Internaţional ICC Paris. intrate în vigoare în 2012 „(1) The parties shall be free to agree upon the rules of law to be applied by the arbitral tribunal to the merits of the dispute. ca fiind un avantaj al arbitrajului. menţionăm art. 46 intitulat Regulile aplicabile fondului litigiului dispune „(1) The arbitral tribunal shall decide the dispute: (a) in accordance with the law chosen by the parties as applicable to the substance of the dispute. (s. G. la data: 20-11-2013. 21 din Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Internaţional ICC Paris. between the parties and of any relevant trade usages”. D. deşi nu au o obligaţie în acest sens. [31] [32] Art. 1496 Codul de procedură din Franţa[31]. Carducci. ambele fiind în sensul că.n. in default of such a choice. op. la alegerea lor.ionescu14@rdslink. – CL) (2) In all cases he shall take the usages of the trade into consideration”. cit. Busse.n. cu titlu de exemplu. Busse. şi D. op . – CL) (2)The arbitral tribunal shall take account of the provisions of the contract.ro. 3. precum şi autorii citaţi de acesta la notele de subsol (3) şi (80). the arbitral tribunal shall apply the rules of law which it determines to be appropriate. această aplicare va fi posibilă cu excepţia situaţiilor în care convenţia arbitrală. cit. cit. (iii) flexibilitatea ca avantaj al arbitrajului Un alt argument este de natură practică. if any. 46 din Legea Arbitrajului din Anglia[30] sau art. [33] [34] [35] 56 | PANDECTELE ROMÂNE NR. National laws – French Civil Procedural Code Article 1496 „(1) The arbitrator determines the dispute according to rules of law that the parties have chosen. op. In the absence of any such agreement. consideră că este posibil ca tribunalele arbitrale să aplice prevederile acestor Regulamente. ce vine să pondereze nevoia de predictibilitate resimţită şi ea de către părţi în ceea ce priveşte legea aplicabilă fondului litigiului dintre acestea[33]. D. în lipsa unui acord al părţilor cu privire la legea de drept material aplicabilă fondului litigiului dintre acestea.n. anume pune în valoare flexibilitatea lăsată la îndemâna arbitrilor. Busse. op. the tribunal shall apply the law determined by the conflict of laws rules which it considers applicable” (s. Totuşi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu..cit. in accordance with rules he deems appropriate. regulile de arbitraj sau legea aplicabilă arbitrajului conţine o prevedere obligatorie în sensul indicării unei [30] DOCTRINĂ English Arbitration Act (1996) care. prin comanda: #2077 | DOSAR . În fine. Punctul de vedere exprimat În ceea ce ne priveşte. (s. arbitrii vor putea însă. (3) If or to the extent that there is no such choice or agreement. in accordance with such other considerations as are agreed by them or determined by the tribunal. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.3. la art. chiar şi unii din autorii care consideră că Regulamentele Roma I şi Roma II nu se aplică în privinţa arbitrajului. c. or (b) if the parties so agree. acelaşi principiu al autonomiei tribunalelor arbitrale în alegerea dreptului material aplicabil se regăseşte şi în regulile unor instituţii arbitrale.

1 alin. cu excepţia situaţiilor în care: [36] Al. interpreţii. În ceea ce ne priveşte. furnizorii de servicii de stenodactilografie etc. Grimm. secretarii tribunalului arbitral. instituţiile arbitrale. c.) e) convenţiile de arbitraj şi convenţiile privind alegerea instanţei competente”. este totuşi susceptibilă de două abordări diferite: Într-o primă abordare. care dispune: „Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament: (..). prin comanda: #2077 DOSAR | . Aceasta înseamnă că. în aplicarea adagiului exceptio est strictissimae interpretationis. În situaţia în care ambele părţi dintr-un litigiu arbitral provin din state membre al Uniunii Europene. excluderea cuprinsă în art. în ceea ce priveşte stabilirea legii aplicabile cu privire la fondul unui litigiul de arbitraj internaţional. Concluzii Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” exclud din domeniul lor de aplicare clauzele arbitrale.. PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. excluderea este interpretată strict. considerăm că Regulamentul „Roma I” se referă la contractele care sunt excluse de la scopul aplicării sale.ionescu14@rdslink. 8/2013 | 57 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Prin urmare. în sine. care nu include aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II”. anumite legi naţionale aplicabile conflictului de legi.. e) din Regulamentul „Roma I”. experţii. extensivă. Regulamentul „Roma I” nu se referă la organele jurisdicţionale care ar fi excluse de la aplicarea sa. cât şi tuturor raporturilor juridice legate de procedura arbitrală. Astfel nu vor intra în domeniul excluderii raporturile juridice dintre părţi şi alte persoane. nesemnatare ale convenţiei de arbitraj (arbitrii. şi raporturilor juridice dintre părţi care au stat la baza declanşării litigiului arbitral. astfel încât se consideră că se aplică numai convenţiei de arbitraj. op.. convenţie arbitrală | Regulamentul „Roma I”| litigiu Într-o altă abordare. Se aplică prevederile Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” în stabilirea legii aplicabile raporturilor juridice care se creează în legătură cu organizarea şi desfăşurarea procedurii arbitrale? Deşi aparent explicită. asistenţii arbitrali. considerăm că este chiar recomandabilă aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II”. excluderea se aplică atât convenţiilor arbitrale. cit. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în ideea că toată procedura arbitrală îşi are izvorul în convenţia arbitrală. aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II” nu este obligatorie. (2) lit. numai stabilirea legii aplicabile raporturilor juridice care izvorăsc direct din convenţiile de arbitraj este exclusă de la aplicarea Regulamentului „Roma I”. anume convenţiile de arbitraj şi convenţiile privind alegerea instanţei competente. 4. iar nu şi stabilirea legii aplicabile raporturilor juridice care se creează ulterior din contractele încheiate în legătură cu desfăşurarea procedurii arbitrale.Se aplică Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” în contextul arbitrajului internaţional . III. din considerente ce ţin de predictibilitatea faţă de părţi a criteriilor de alegere a legii aplicabile în cazul conflictelor de legi. adică la instanţele judecătoreşti sau tribunalele arbitrale.ro. Ne raliem autorilor care au exprimat acest ultim punct de vedere[36].

ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 | DOSAR . (iii) fie arbitrii decid să aplice o anumită lege naţională privind conflictul de legi. DOCTRINĂ [37] Excepţie făcând Danemarca. să aplice Regulamentele „Roma I” şi „Roma II” pentru determinarea legii aplicabile fondului unui litigiu de arbitraj internaţional. nefiind excluse din domeniul de aplicare al celor două Regulamente.ionescu14@rdslink. iar acea ţară este membră a Uniunii Europene[37].Crenguţa LEAUA. c. Ştefan DEACONU (i) fie părţile au inserat în clauza arbitrală o prevedere expresă în acest sens. la data: 20-11-2013. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 58 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la alegerea lor. (ii) fie aplicarea regulilor privind conflictul de legi a unei anumite ţări care este membră a Uniunii Europene este obligatorie potrivit legii aplicabile arbitrajului (de exemplu Cehia). În ceea ce priveşte stabilirea legii de drept material aplicabilă raporturilor juridice cu element de internaţionalitate care se creează în legătură cu organizare sau desfăşurarea procedurii arbitrale. Regulamentul „Roma I” şi „Roma II” vor fi pe deplin aplicabile. acestea nefiind izvorâte din clauza arbitrală şi. din considerente ce ţin de predictibilitatea faţă de părţi a criteriilor de alegere a legii aplicabile în cazul conflictelor de legi. prin urmare. cu excepţia situaţiilor în care convenţia arbitrală sau regulile de arbitraj sau legea aplicabilă arbitrajului conţine o prevedere obligatorie în sensul indicării unei anumite legi naţionale aplicabile conflictului de legi. care nu include aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II”. În situaţia în care ambele părţi dintr-un litigiu arbitral provin din state membre ale Uniunii Europene. este chiar recomandabilă aplicarea Regulamentelor „Roma I” şi „Roma II”. Arbitrii vor putea însă.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .ro. c.DE LEGE FERENDA Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . c. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink.ro.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

with negative effects. The proposal positively refers to the introduction of two new paragraphs under art. dr.ro. right to a healthy environment. as well as ecological balance” [art.Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului. The new obligations proposed in this manner represent a decline as compared with the provisions of the text in force and violate the requirement of the principle of non-regression in environmental law. the repeal of the two obligations of the state provided in art. la data: 20-11-2013. din perspectiva propunerii de revizuire a legii fundamentale a României Prof. 135(2) letters d and e in the current Constitution would be contrary to art. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . Mircea DUŢU ABSTRACT The proposal for a Law on the revision of the Romanian Constitution also aims to complete and amend its provisions regarding the environment. It thus enshrines the concept of “natural heritage” and offers constitutional importance to the right of the animal not to be subjected to any cruel treatment.. it envisages the replacement of the obligation of the state to ensure “the exploitation of natural resources in accordance with the national interest” [art. univ. c. 135(2) letter e] with that regarding “economic development in terms of environmental protection and ecological balance”. 35 – The right to a healthy environment: (21) “The state shall ensure the protection and sustainable use and restoration of the natural heritage” and (4) “All forms of cruelty to animals shall be prohibited. by providing nondiscriminatory access to all interested parties”. principle of non-regression. PANDECTELE ROMÂNE NR.ionescu14@rdslink. environmental restoration. natural heritage.. 135(2) letter d] with the obligation to guarantee “the exploitation of production resources under conditions of maximum economic efficiency. On the contrary. Since this principle relies on intangible human rights. 152(2) of the fundamental law in accordance with which “no revision shall be made if it results in the suppression of citizens’ fundamental rights and freedoms or their guarantees”. Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului. and that aiming at “environmental restoration and protection. for in this case it is about the fundamental right to a healthy and ecologically balanced environment. Keywords: revision of the constitution. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. as defined by law”. 8/2013 | 61 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cruelty to animals.

în context internaţional. [2] De pildă. d) şi e) din actuala Constituţie.ionescu14@rdslink. c. precum şi menţinerea echilibrului ecologic” [art. dOctrină Introducerea (intrarea) problematicii ecologice în legile fundamentale ale statelor şi ridicarea protecţiei mediului la rangul de preocupare constituţională s-au produs mai ales după 1972. fie s-a impus. desfăşurată în luna iunie a aceluiaşi an. la data: 20-11-2013. prin concurenţa. Preşedintele francez. din dorinţa de a promova „o ecologie umanistă în inima pactului nostru republican”. de exemplu. pp. (4) „Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor. fie de personalităţi sensibile la marile exigenţe ale post-modernităţii[1]. 135 alin. (2) din Legea fundamentală potrivit cărora „nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”. Bucureşti.ro. cu precădere. patrimoniu natural. definite potrivit legii”.[2] [1] Aşa. d)] cu cea de a garanta „exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi”. (2) lit. Ed. Noile obligaţii astfel propuse reprezintă un recul în raport cu prevederile textului în vigoare şi încalcă cerinţa principiului neregresiunii dreptului mediului. respectiv. Tratat de dreptul mediului. rele tratamente aplicate animalelor. 135 alin. Astfel. a mai multor factori. principiul neregresiunii. dreptul la mediu sănătos. indirect şi imperfect mai întâi prin textul Constituţiei din 8 decembrie 1991 şi apoi. Ea s-a înfăptuit. stipulate în art. înaintea Summit-ului ecologic de la Johaneesburg (2002) a iniţiat şi realizat „Carta mediului”. 2007. expres şi mai adecvat. Cuvinte-cheie : revizuirea constituţiei. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . (2) lit. iar cea vizând „refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. în România expresia constituţională a imperativului environmental s-a realizat în mod treptat. Dimpotrivă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 35. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. abrogarea celor două obligaţii ale statului. a 3-a. ed. 135 alin. prin influenţa şi cu contribuţia mediului academic şi în spiritul „tradiţional” al imitaţiei occidentale! A se vedea. cu consecinţe negative se are în vedere înlocuirea obligaţiei statului de a asigura „exploatarea resurselor naturale. All Beck. la Stockholm şi în concordanţă cu noile date ale ecuaţiei om-natură. Duţu. în concordanţă cu interesul naţional” [art. sub impulsul hotărârilor primei conferinţe a ONU privind mediul uman. cu titlu pozitiv se propune introducerea a două alineate noi la art. 35 – Dreptul la mediul sănătos: (21) „Statul asigură protecţia şi utilizarea durabilă şi refacerea patrimoniului natural” şi. 311-325. refacerea mediului. în acest sens: M. 62 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Jacques Chirac (1996-2007). Rolul de promotor al constituţionalizării imperativului ecologic a fost asumat. care a andosat Constituţia Franţei. 152 alin. Cum acest principiu îşi găseşte temeiul în drepturile umane intangibile. ar contraveni dispoziţiilor art. în urma revizuirii din 2003. în principal prin dispoziţiile art. difuză dar persistentă. Astfel se consacră conceptul de „patrimoniu natural” şi se oferă o importanţă constituţională dreptului animalului de a nu fi supus relelor tratamente. în 2004. e)] cu cea privind „dezvoltarea economică în condiţiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii echilibrului ecologic”. în plan rămas anonim.Mircea DUŢU REZUMAT Propunerea de Lege privind revizuirea Constituţiei României vizează şi completarea şi modificarea prevederilor acesteia privind mediul. şi care denunţa. o atitudine pasivă faţă de „casa comună care arde”. (2) lit. în cazul de faţă fiind vorba de elemente aferente dreptului fundamental la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic.

. contrar aprecierilor anumitor jurişti cum că. precum şi a progresului juridic în materie. ceea ce presupune o îmbinare a cerinţelor de generalitate. în textul constituţional. cu priorităţi majore. „necunoscuta ecologică” a bulversat oarecum ecuaţia juridică tradiţională. abordarea constituţională a problematicii mediului rămâne diversă şi neuniformă.[4] Constituţia României | Totuşi. percepţia constituţională a problematicii principiul suveranităţii | mediului se perfecţionează şi se reflectă în concepte. fiecare stat şi popor sunt libere şi în ceea ce priveşte asumarea. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . ceea ce devine din ce în ce mai necesar. Drept consecinţă. societatea civilă şi puterea judecătorească nu dispun de mijloace necesare pentru a interveni în mod eficace împotriva vătămărilor aduse mediului. urbanizare. Constituţia Austriei interzice recurgerea la energia nucleară. parţiale. de exemplu. este absolut necesar ca legea fundamentală să oblige puterea legislativă să adopte legi adecvate şi eficiente în materie.ionescu14@rdslink. Desigur. adică un Executiv supus legilor şi o putere judecătorească independentă şi care să cunoască specificitatea legislaţiei de mediu. dar şi cu riscul aferent de involuţii îl reprezintă şi anteproiectul de Lege privind revizuirea Constituţiei României promovat recent şi aflat în dezbatere publică. Realizată de Comisia comună a Camerei deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. din ce în ce mai mult. de la Serra do Mer.ro. Un exemplu de transformări în privinţa reglementării constituţionale vizând mediul cu intenţia declarată de evoluţie. explicit numai la aspecte particulare. PANDECTELE ROMÂNE NR. a exigenţelor protecţiei mediului au cunoscut astfel modalităţi şi forme diverse de manifestare cu atât mai mult cu cât. În orice caz. cea braziliană precizează că „pădurea amazoniană…. se poate constata că dacă textul constituţional nu e suficient de clar şi nu prevede obligaţii cât mai precise şi mai fezabile. e adevărat. Totodată. realizată pe calea revizuirii constituţionale şi sub influenţa noilor date ale realităţii politico-ecologice. segmentare.Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului.[3] Percepţia şi exprimarea. Aşa se face că. cu consecinţe directe şi eficiente. ci să rămână în planul cel mai general. ape. spre a deveni pe deplin aplicabil şi a-şi produce efectele scontate nu este suficient ca actul normativ respectiv să fie redactat corespunzător. deocamdată. Dimensiunea istorică a procesului a presupus însă şi un efort de adaptare periodică. pădurea atlantică. reflectarea şi respectarea cerinţelor dezvoltării durabile şi a pilonului său environmental. Platoul Mato Grosso şi zona de coastă constituie un patrimoniu naţional”. de exemplu nu ar trebui ca o constituţie să facă referire la elemente precise. Constituţia Greciei evocă direct problema urbanismului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 8/2013 | 63 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. componente ale mediului precum amenajarea teritoriului. ci e nevoie şi ca statul de drept să funcţioneze la parametrii normali. s-a permis faptul ca anumite legi fundamentale să se refere. în sensul că. păduri. ceea ce împiedică degajarea unui drept constituţional uniform al mediului. noţiuni şi mediu sănătos viziuni cât mai adaptate domeniului. [3] [4] Aşa. Cel mai adesea este vorba de consacrarea şi garantarea (procedurală) a unui drept uman fundamental la mediu sănătos şi echilibrat ecologic şi stabilirea cadrului de raportare a semnificaţiilor celorlaltor drepturi şi libertăţi la exigenţele protecţiei mediului. în virtutea principiului fundamental al suveranităţii. punctuale uneori care reclamă o asumare rapidă.. c. specii sălbatice ori la elemente precise.

În sfârşit. consacrarea şi garantarea dreptului la mediu se înfăptuiesc mai ales în şi cu participarea autorităţii statale.ro. consacrarea şi garantarea dreptului la mediu se înfăptuiesc mai ales în şi cu participarea autorităţilor. Prima. e) se adaugă practic la cele ale art. existenţa formulării „statul recunoaşte” reflectă nu atât persistenţa unei viziuni paternaliste. 36). (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. conform cu care statul trebuie să asigure. care să permită omului să trăiască într-un mediu de o calitate cât mai înaltă. precum şi menţinerea echilibrului ecologic). întrucât o îndatorire a statului are. în primul rând. refluxul corelativ al unui drept fundamental. la acest moment. a fost introdus. indiferent care este rangul formal ocupat de norma care îl poartă. (2) lit. Semnificaţiile acestor texte constituţionale se completează reciproc. în economia capitolului Legii fundamentale. 35 a devenit sediul principal al reglementării constituţionale a acestui drept. 35). se consacră o concepţie avansată privind dreptul la mediu. cât mai ales realitatea că. exprimată de caracterul esenţial al dreptului. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. între dreptul la ocrotirea sănătăţii (art. la care se mai adaugă prevederile art. c. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător”. art. la acest moment.ionescu14@rdslink. 44 alin. aprobată prin referendumul naţional din 18-19 noiembrie 2003. precum şi apartenenţa reglementării la concepţia continentală pentru care protecţia mediului reprezintă o responsabilitate. În acest mod. printre altele. prezentă şi în Convenţia de la Aarhus. această ecuaţie ar impune poate ca o mai exactă denumire a art. 34) şi dreptul la vot (art. respectiv. Drepturile procedurale nu sunt concepute ca drepturi în sine. rezultă deopotrivă din recunoaşterea şi protejarea lui prin norme supra-legislative. prerogativă individuală conferită unui subiect ori situaţie juridică menită să creeze dOctrină 64 | PANDECTELE ROMÂNE NR. la data: 20-11-2013. substanţa sa. în Titlul II – „Drepturile. în care se are în vedere atât dimensiunea procedurală a acestuia (prin asumarea de către autorităţile publice a obligaţiei de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea sa). publică. (2) lit. (7) aferente dreptului de proprietate şi potrivit cărora „Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului”. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . Capitolul II – „Drepturile şi libertăţile fundamentale”. 429/2003 de revizuire a Constituţiei. e). putere de voinţă (după Savigny). care îi permite să prevaleze. acela al unui mediu sănătos şi echilibrat ecologic. în planul instituţiei drepturilor omului. ci ca mijloace de atingere a obiectivului ultim. Plasat. Consacrarea dreptului la un mediu sănătos în Constituţia din 8 decembrie 1991 (revizuită) Prin Legea nr. 135 alin. Totodată. noul text constituţional prevede: „(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. intitulat „Dreptul la un mediu sănătos”. precum şi cele ale art. 35 din Legea fundamentală să fie aceea de „dreptul la un mediu sănătos şi îndatorirea de a-l proteja”. Interes protejat juridic printr-o acţiune în justiţie (potrivit lui Ihering). în primul rând constituţionale şi. Reglementarea actuală – constituţională şi legislativă – conferă dreptului la mediu (sănătos şi echilibrat ecologic) o fundamentalitate evidentă şi natura de drept subiectiv. cât şi pe cea materială (prin obligaţia statului de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului. în cazul nostru la mediu. precum şi menţinerea echilibrului ecologic” (articol plasat însă în Titlul IV – „Economia şi finanţele publice”). În acest mod. 35. şi: „refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. 135 alin. libertăţile şi îndatoririle fundamentale”.Mircea DUŢU I. un articol nou (nr. cât mai ales realitatea că. în sensul că prevederile art.

utilizarea durabilă şi refacerea patrimoniului natural. [5] Aşa. calitatea aerului.ionescu14@rdslink. dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicilor şi legislaţiei de mediu. resursele şi mediile naturale. precizarea semnificaţiilor sale rămâne. aşadar. 8/2013 | 65 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. În plus. alături de altele precum „generaţia viitoare” sau „dezvoltare durabilă”. în acest context. mai multe drepturi decât îndatoriri. indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu şi dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit) se poate recurge la acţiunea în justiţie. în conexiune cu reglementările internaţionale pertinente. cum sunt cele cuprinse în actuala propunere legislativă de revizuire a Constituţiei. Desigur. emiterea actelor de reglementare în domeniu. (3) al art. (21). al contenciosului administrativ aferent cenzurii de legalitate a actului administrativ. Desigur. Progrese vizând dezvoltarea şi precizarea semnificaţiilor dreptului fundamental la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic rezultate din propunerea de lege privind revizuirea Constituţiei O primă inovaţie în materie a propunerii legislative de revizuire a Constituţiei o reprezintă introducerea unui nou alineat. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . Altfel spus.. de resortul judecătorului. L-110-1 C. adică operantă numai în cadrul controlului de constituţionalitate a unui act normativ ori. ci şi tuturor persoanelor (subiecte de drept).[5] El se cuvine definit astfel încât să exprime calitatea de bun comun intergeneraţional. speciile animale şi vegetale. la data: 20-11-2013. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prin prevederile art. la art. de exemplu. diversitatea şi echilibrele biologice la care acestea participă face parte din patrimonial comun al naturii”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dreptul la asociere în organizaţii pentru protecţia mediului. bogăţiile ecologice sunt moştenirea poporului (transmisă şi de transmis). O mare problemă care mediu sănătos persistă şi în dezlegarea căreia un rol important îi revine reglementării ordinare şi jurisprudenţei este cea a noţiunii de mediu echilibrat ecologic şi sănătos.” Aşadar. insuficienţa sa făcând ca justiţiabilitatea lui să nu fie decât normativă. francez al mediului: „Spaţiile. precizarea din alin. pe seama legiuitorului ordinar. cu următorul conţinut: „Statul asigură protecţia.Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului. independent de orice perspectivă privată. dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului. autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti. legislaţia de mediu | în ultimă instanţă. Sunt elemente însă care necesită şi cunosc spre clarificare evoluţii permanente.ro. şi dreptului la mediu. în probleme de mediu. în sensul că îndatorirea de a proteja şi ameliora mediu revine persoanelor fizice şi juridice. după caz. cel mult. El se bucură astfel de o anumită justiţiabilitate. pe această cale se introduce conceptul de „patrimoniu natural” aflat încă în seria acelor „obiecte juridice neidentificate”. mai ales. 35 – Dreptul la mediu sănătos. noţiunea de drept subiectiv comportă definiţii variabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi. calitatea sa de simplu principiu general ori obiectiv constituţional destinat numai legiuitorului. siturile şi peisajele.. în sensul că pentru recunoaşterea garanţiilor sale procedurale (stipulate. protecţia mediului | II. Aprecierea gradului de precizie a normei este una subiectivă şi rămâne. elaborarea planurilor şi programelor. PANDECTELE ROMÂNE NR. 195/2005 privind protecţia mediului: accesul la informaţia privind mediul. precizia normei invocate în justiţie rămâne o condiţie importantă a justiţiabilităţii directe a dreptului pe care îl exprimă. în primul rând. arată că respectarea exigenţelor acestui drept se impune nu numai autorităţilor publice. 35 din Constituţie. reflectată pe larg în reglementările subsecvente. Textul constituţional vorbind expres despre „dreptul oricărei persoane” exclude. c. potrivit art.

diferenţiată de om nu prin natură.ro. care să poată fi cu adevărat protejat. dar care s-ar distinge printr-o luare în calcul liberă şi directă a interesului animalelor) şi dreptul de „adveillence” – ocrotire – (rezervat animalelor de companie ridicate la categoria persoanelor prin legătura de afecţiune care le unesc cu stăpânul lor şi văzut ca un drept-funcţie exercitat de om în interesul animalului. Bucurându-se de o protecţie sporită prin dreptul penal.ionescu14@rdslink. protejată juridic vine în contradicţie cu un drept care stipulează prerogative directe şi absolute asupra sa în favoarea omului. animalul este astăzi în căutarea unui loc propriu. prin reorganizarea completă a raporturilor dintre om şi animal în jurul unei reflecţii privind condiţia juridică adecvată a acestuia din urmă. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Pornind de la această constatare şi demonstrându-se că aplicarea dreptului de proprietate asupra animalului este nu numai o sursă de incoerenţe juridice. deşi pare a depăşi concepţia celui de la 1865 care îl consideră „lucru însufleţit”. a animalului şi nu perceperea interzicerii relelor tratamente aplicate acestuia ca o simplă rezonanţă a aplicării principiului respectării demnităţii umane. De aceea considerăm că textul propus ar trebui să meargă mai departe. iar statutul de fiinţă vie şi sensibilă. bine delimitat şi raportat cu „condiţia umană” în cadrul sistemului juridic. ci prin gradul de organizare al acesteia. Astfel. se propune emergenţa a două noi figuri juridice. Plasarea noului text între paragrafele aferente articolului având ca titlu marginal: „Dreptul la mediu sănătos” arată opţiunea constituantului pentru teza recunoaşterii (indirecte) a calităţii (statutului) de subiect de drept. nu face multe în direcţia afirmării altuia nou. Se doreşte astfel să se imagineze un sistem de organizare armonioasă. Considerat fiinţă vie sensibilă. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . care să permită concilierea diferitelor interese în prezenţă. la data: 20-11-2013. dar şi de o frână în protecţia lui. de care să depindă drepturile pe care omul poate să le exercite asupra acestuia. în Constituţie ar reprezenta un progres incontestabil. Adevărata dificultate în această privinţă provine nu atât de calificarea juridică a animalului. se propune inserarea alineatului (4) având următorul cuprins: „Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor. dreptul de absumeraţie (construit de la latinul sumere şi destinat animalelor de utilitate economică susceptibile să rămână încă pentru o bună perioadă de timp în categoria bunurilor. chiar dacă într-o manieră parţială şi imperfectă. Dezaproprierea animalului ar oferi oportunitatea constituirii unui statut propriu al acestuia. definite potrivit legii”. în care omul ar deţine drepturi asupra animalului în corelare cu drepturile animalului însuşi. dOctrină 66 | PANDECTELE ROMÂNE NR. dar trebuie văzut în datele sale reale. c. în discuţie reificarea actuală a lui şi a drepturilor conferite omului asupra acestuia. cu limitele de rigoare. ci. exercitarea dreptului de proprietate asupra sa nu permite considerarea lui decât ca un instrument pus în serviciul omului. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. mai degrabă. La acelaşi articol 35 al Constituţiei. totodată. s-a propus teza operării „dezaproprierii” acestuia. Combinându-se nuanţele etimologice şi datele dreptului. Atari norme constituţionale ar avea un impact notabil şi asupra statutului animalului din actualul Cod civil care. Dar şi această tradiţională „reificare” civilistă este treptat depăşită prin progresele înregistrate la nivelul doctrinei şi al reglementărilor de drept pozitiv. el rămâne încă considerat un simplu lucru pus în serviciul omului din punctul de vedere al dreptului civil. din drepturile aplicabile asupra acestuia.Mircea DUŢU protejat constituţional. prin adăugarea interzicerii „cruzimilor faţă de animale” şi acordarea unei protecţii constituţionale ca „fiinţă sensibilă”. utilizat durabil şi reconstituit în datele sale regenerabile. acesta ar fi un drept care ar împrumuta de la dreptul de proprietate dreptul de folosinţă şi dreptul de dispoziţie. Introducerea drepturilor animalului. Aceasta ar presupune sustragerea animalului din calitatea de obiect al unui drept de proprietate şi repunând.

În plus. cu cea: „Statul garantează şi promovează creşterea competitivităţii economiei româneşti prin:”. de rezultat („trebuie să asigure”). Limoges. existentă încă din forma iniţială a Constituţiei din 8 decembrie 1991. Legea minelor din 4 iulie 1924. al căror capital trebuia să fie suficient pentru exploatarea concesiunii. PANDECTELE ROMÂNE NR. prin dispoziţiile potrivit cărora concesiunile exploatării substanţelor minerale se acordau „numai întreprinderilor constituite ca societăţi anonime miniere române” (art. Regresul propunerilor de modificare a obligaţiilor Statului de exploatare a resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional şi de refacere a mediului şi menţinere a echilibrului ecologic Dacă în privinţa dreptului la un mediu sănătos (art. 32).” (art. exprima cu adevărat interesul naţional.. 35). totodată. în interesul generaţiilor prezente şi viitoare a resurselor naturale ale spaţiului geografic naţional. printr-o nouă formulare. în concordanţă cu interesul echilibru ecologic naţional”.[6] III. „Nimeni. într-una.”). remarcăm caracterul pozitiv al noilor adăugiri constituţionale. „Exploatatorii de platină şi aur” erau „obligaţi să predea Statului. prin oficiul respectiv de cumpărare. simplă. 19 din Constituţia din 1923. Pe lângă restrângerea acţiunii statale în domeniul „competitivităţii economice” se transformă obligaţia generală aferentă. 135: „Statul trebuie să asigure:”. interes naţional | d) vizând „exploatarea resurselor naturale. procedurală. în aplicarea dispoziţiilor art. prin înlocuirea ei cu cea privind „exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi”. Boisseau-Sowinski. nu avea „dreptul să-şi cumpere sau să-şi apropieze în nici un mod aceste metale obţinute prin exploatare. 2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. existenţa unui atare reper constituţional prezintă avantajul posibilităţii de invocare a cerinţei respectării exigenţelor sale de către autorităţile publice în activitatea de gestionare a bogăţiilor naturale ale ţării. pentru a veghea asupra acestuia şi a organiza protecţia cuvenită).. c. PULIM. Eliminarea din textul legii fundamentale a unei [6] [7] L. Este adevărat. Dintr-o asemenea perspectivă. dispoziţia constituţională nu a fost urmată de un demers legislativ prin care să se definească sintagma de „interes naţional” şi să stabilească elementele de exprimare şi condiţiile de realizare a semnificaţiilor sale în domeniu. 135 alin.ro.Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului. tot metalul obţinut”. iar la constituirea cărora „capitalul deţinut de cetăţenii români trebuia să reprezinte cel puţin 60% din capitalul social” [art. 87).ionescu14@rdslink. d)]. la data: 20-11-2013. de reglementare („garantează şi promovează.. Actuala reglementare. Reflectând orientări de conjunctură. spre deosebire de situaţia Constituţiei din 1923[7]. proactivă. cu un totul alt resurse naturale | conţinut se elimină din obligaţia Statului stipulată de art. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . La désappropriation de l’animal. nu acelaşi lucru se poate afirma şi în privinţa modificărilor aduse textelor privind mediul aferente titlului IV „Economia şi finanţele” al legii fundamentale. 33 lit. (2) lit. Realizarea dezaproprierii. o primă „inovaţie” care exprimă din plin această perspectivă păguboasă o reprezintă înlocuirea sintagmei generale a alineatului (2) al art. prin construirea acestui nou sistem ar duce la elaborarea şi propunerea unui Cod al animalului.. marcate de interese temporare şi de grup asemenea modificări reprezintă un regres evident faţă de reglementarea constituţională actuală şi înlocuiesc interesul ecologic.. exprima o tradiţie românească şi era menită să asigure o exploatare durabilă. 8/2013 | 67 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cu cel economic.. în afară de Stat”. Chiar şi aşa însă. Astfel.

şi nicidecum un mijloc de înlăturare a unor „drepturi câştigate”. cu referiri doar la piloanele economic şi de mediu şi cu ignorarea celui tradiţional social ori a celor mai noi: cultural şi al bunei guvernanţe. reducţionistă a noţiunii de „dezvoltare durabilă”. cel mai adesea. În plan juridic.ro. rămas până acum printre aşa-numitele „obiecte neidentificate juridic”. sub diferite pretexte. 35 alin. La nivel politic. obligaţia de rezultat de a asigura „refacerea mediului” şi „menţinerea echilibrului ecologic” este transformată într-una „de garantare” a unui obiectiv general. retragerea acţiunii publice şi garantarea jocului liber al legilor economiei de piaţă. În plus. dar poate nu în ultimul rând. deşi consacrat de un număr tot mai mare de constituţii şi texte unional-europene şi internaţionale. difuz. 68 | PANDECTELE ROMÂNE NR. IV. ca un drept uman fundamental. impuse de progresul social. În acelaşi sens al afirmării primatului logicii economice. (2) conform căruia Statul trebuie să asigure „refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. În fine. teoria clasică a dreptului refuză ideea unui „drept câştigat” legilor. Am putea spune că şi propunerile de revizuire ale art. în realitate. materie în care evoluţiile rămân lente şi limitate în semnificaţiile lor. prin modificarea şi completarea lor ori de adăugare a altora noi. precum şi menţinerea echilibrului ecologic”. introducerea uneia care presupune.Mircea DUŢU asemenea obligaţii statale majore. se invocă mai mulţi factori. Încălcarea principiului neregresiunii dreptului mediului Revizuirea unei constituţii se doreşte a fi. depăşită. astfel că. având în vedere numărul mare de norme juridice ecologice. element definitoriu al „constituţiei economice” şi. De asemenea. (2) lit. în orice caz şi pentru revizuirea abuzivă a celor două texte constituţionale propusă şi evocată mai sus. e adevărat majoră se propune înlocuirea actualului text al art. ceea ce ar putea conduce la o regresiune prejudiciabilă deopotrivă pentru om şi mediul său de existenţă din care face parte integrantă. inclusiv al dreptului român. la data: 20-11-2013. d) şi e) din Constituţia României se înscriu în această nefericită perspectivă. 135 alin. cât şi tehnice ori mixte – fac acest drept greu accesibil nespecialiştilor şi favorizează discursul în favoarea unei reduceri a constrângerilor prin intermediul unui recul în domeniu. dar numai prin amputare. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . Acest lucru este cu atât mai mult valabil în privinţa dispoziţiilor constituţionale privind mediul. mai ales în materie de mediu. Progresul realizat prin introducerea alineatului (21) la art. statul garantează şi promovează „dezvoltarea economică în condiţiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii echilibrului ecologic”.ionescu14@rdslink. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 35 din Constituţie a cerinţei de protecţie. fără ca aceştia să justifice un asemenea fenomen. ceea ce a făcut un act normativ. noul text exprimă o concepţie primitivă. criza mondială în curs acţionează în sensul unei reduceri a obligaţiilor juridice în materie de mediu considerate ca frâne ale dezvoltării economice. Din păcate. în plus. c. o cale de perfecţionare a prevederilor existente. În privinţa reculului dreptului mediului resimţit mai ales la nivelul drepturilor naţionale. voinţa interesată de a simplifica dreptul şi a lăsa loc mai mult jocului liber al pieţei presează dereglementarea. un altul de aceeaşi forţă juridică poate să modifice sau revoce. ansamblul complex de norme de mediu – atât juridice. dreptul la mediu cunoaşte în ultima perioadă o serie de ameninţări la chiar substanţa sa. dOctrină Regresul este evident şi în această privinţă. cu cele potrivit cu care. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. utilizare durabilă şi refacere a „patrimoniului natural” este lipsit astfel de o întărire şi dezvoltare a sa printr-o atare obligaţie statală. aferent conceptului de „dezvoltare durabilă”. acceptate şi recunoscute ca atare.

inserat în mod corespunzător titlului II „Drepturile. Intangibilitatea drepturilor omului ar trebui să intervină în ajutorul unui drept al mediului enunţat. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. unii autori invocă „intangibilitatea” anumitor drepturi fundamentale ori amintesc de „clauza de statu quo”. cele două obligaţii ale statului de a asigura exploatarea resurselor naturale. în numele interesului comun al umanităţii de a păstra echilibrul ecologic planetar indispensabil vieţii. Cournil et C. în franceză „principe de non regression”. la data: 20-11-2013. respectiv capitolul II „Drepturile şi libertăţile fundamentale”. 107-125. în altele se utilizează conceptul de efect de clichet ori regula clichetului antiretur (Franţa). Aşadar. Se admite astfel că. în vol.Posibile evoluţii şi involuţii constituţionale în domeniul protecţiei mediului. în spaniolă „prohibicion de regressividad o de retroceso”. pp. „Changements environnementaux globaux et Droits de l’Homme”. PANDECTELE ROMÂNE NR. Într-adevăr. în fapt o suprimare a conţinutului acestora şi înlocuire cu dispoziţii cu totul străine literei şi spiritului textului actual contravin. de refacere şi ocrotire a mediului. în unele ţări (Belgia.. În privinţa mediului „neregresiunea” semnifică faptul că nu există grade în protecţia mediului şi că progresele legislaţiei în materie constă în a asigura „progresiv” o protecţie cât mai ridicată posibil în interesul colectiv al omenirii. echilibrul ecologic planetar | drepturile omului | neregresiunea Din această perspectivă. libertăţile şi îndatoririle fundamentale”. chiar dacă neinspirat plasate în titlul IV. deopotrivă de drept (libertate) şi îndatorire fundamentală. d) şi e) din Constituţie. Le principe de nonrégresion au coeur du droit de l’homme a l’environnement. se conturează şi afirmă un veritabil principiu general ce decurge din dreptul uman la mediu. din raţiuni binecunoscute.. În engleză întâlnim expresia „Eternity Clause” ori „Entrenched Clause”. (2) din Constituţia în vigoare. care implică îndatorirea de neregresiune în domeniu. 35 al legii fundamentale. de ex) se vorbeşte de principiul de Standstill. conform art. 8/2013 | 69 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ed. Bruxelles. Colard-Fabregoule. în acelaşi fel în care se manifestă o „progresie” a drepturilor omului. sous la direction de Ch.ro. Bruylant. poate avându-se în vedere integrarea lor în contextul dezvoltării. propunerile de reformulare a prevederilor art. (2) lit. 2012. [8] M. În consecinţă. neregresia îşi găseşte temeiul în drepturile fundamentale intangibile recunoscute în plan internaţional şi regional. Pentru a exprima acest imperativ de „neregresiune” terminologia utilizată în doctrină rămâne încă ezitantă. c. statutul dreptului la mediu rămâne unul mixt... contravenind.ionescu14@rdslink. precum şi de menţinere a echilibrului ecologic se subsemnează semnificaţiilor dreptului corelativ al „oricărei persoane” trăitoare pe teritoriul său (şi el element natural!). 135 alin. neavenită o normă contrară. principiului (imperativ) al neregresiunii dreptului mediului. Prieur. 152 alin. În faţa acestui fenomen s-a pus întrebarea dacă nu cumva dreptul mediului nu ar trebui să intre în categoria regulilor juridice ireversibile şi non-abrogabile. în concordanţă cu interesul naţional (exigenţă a durabilităţii) şi. prin conţinutul şi apartenenţa lor la dreptul fundamental la mediu sănătos. se poate considera că amândouă texte constituţionale puse în discuţie nu pot forma obiectul revizuirii. la un mediu sănătos. De altfel. în mod evident. ce revine autorităţilor publice. iar la nivel naţional constituie rodul constituţionalizării dreptului uman la mediu. prin comanda: #2077 DE LEGE FERENDA | . denumit „Economia şi finanţele publice”. respectiv.[8] Finalitatea însăşi a acestui drept se opune oricărui recul al reglementărilor sale: oricare dintre aceasta având ca obiectiv protejarea mediului face ilicită. dispoziţiilor imperative ale art.

în condiţiile legii. Conferirea statutului acestuia de „organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului” şi în alte domenii de specialitate. (21) şi (4) la art. luând în considerare şi imperativul principiului neregresiunii dreptului mediului.ionescu14@rdslink. operabil din plin şi în dreptul român.Mircea DUŢU V. (2) lit. actuala propunere de revizuire a Constituţiei României trebuie să-şi propună obiective în materie de mediu care să nu implice reculul şi să contravină în acest mod dispoziţiilor constituţionale în vigoare privind limitele revizuirii. la data: 20-11-2013. a textului art. la suplimentarea atribuţiilor de avizare şi adăugare la denumirea „Consiliului Economic şi Social” (instituit prin art. este dificilă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Dimpotrivă. care nu implicau un efort financiar suplimentar şi/sau impact economic suplimentar. de exemplu. Într-o asemenea situaţie şi perspectivă.ro. Astfel. ar reprezenta un progres notabil şi ar exprima o deschidere mai amplă spre domeniul prioritar al ecologiei. dar ofereau noi posibilităţi de promovare a mizelor ecologice. introducerea de noi dispoziţii constituţionale avansate pe calea revizuirii în curs. dOctrină 70 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în faţa provocărilor crescânde. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. având în vedere contextul economic general de criză multidimensională şi constrângerile ecologice care reclamă. Este cazul. precum cele eco-climatice. cele aferente art. prin comanda: #2077 | DE LEGE FERENDA . înmulţire şi intensificare. în materie de mediu. Realizarea unui asemenea deziderat. iar cele vizând modificarea. c. considerăm că în propunerea legii de revizuire puteau să-şi facă locul şi alte aspecte/ măsuri de progres în domeniu. 35 din legea fundamentală se cuvin a fi promovate. vizând protecţia mediului. Concluzii şi propuneri Desigur. abandonate. prin abrogare şi înlocuire. d) şi e). 135 alin. 35 din Constituţie nu poate fi decât binevenită. 141 din Constituţie) a atributului-adjectiv de „şi de Mediu”. precum în cazul propunerilor vizând introducerea alin.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .ro.ionescu14@rdslink. c.JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.

c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .ro.

În acest sens a fost întocmit şi aprobat proiectul de divizare parţială din data de 1 iunie 2010. reclamanta a arătat că este principala creditoare a pârâtei 1. respectiv PANDECTELE ROMÂNE NR. prima instanţă a admis cererea formulată de reclamanta SC C. să se constate nulitatea proiectului de divizare din data de 1 iunie 2010 încheiat între pârâta 1 în calitate de societate divizată parţial şi pârâtele 2 şi 3 în calitate de societăţi beneficiare ale divizării. beneficiare ale acestei operaţiuni fiind două societăţi care urmau să fie înfiinţate. 4654/2012 din 22 noiembrie 2012) Prin sentinţa civilă nr. 2/2010 deschis la BEJ D. Acest proiect nu respectă cerinţele esenţiale de formă şi de fond pentru operaţiunea de divizare. nr.. împotriva căreia a deschis un număr de şase dosare execuţionale: dosarul nr. cu scadenţă la data de 5 august 2009. A.349. C. c)-j) din Legea nr. din Timişoara. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . c.B.. Pentru a hotărî astfel. pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. refuzat la încasare pentru lipsa parţială de disponibil şi dosarele execuţionale nr. a sumei de 12. D şi E/2010 la SCPEJ M. respectiv pârâtele 2 şi 3.3 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. În situaţia în care a existat un control al judecătorului delegat asupra regularităţilor proiectului de divizare. decizia nr. SC B.B. iar exercitarea acestei acţiuni este permisă în două cazuri strict şi limitativ prevăzute de lege.C.N.V. respectiv fuziunea să nu fi fost suspusă unui control judiciar în conformitate cu dispoziţiile art. Acţiune în anularea divizării . secţia comercială.E. 37 Nulitatea divizării are un caracter excepţional.B. 241 lit. în M.E..C.I. ca motive de nulitate a divizării. care au făcut obiectul contractelor de leasing mai sus amintite.I. SRL. B. SRL şi a obligat pârâtele la plata către reclamantă. pentru suma de 81. pârâta 1 a hotărât divizarea sa parţială. prima instanţă a constatat că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul Timiş. Având în vedere faptul că proiectul de divizare nu conţine elementele prevăzute la art. SC B. (ÎCCJ. 31/1990. Societate comercială.E.A. SRL. în baza contractelor de leasing financiar din 2005.ro. 31/1990. acestea nu mai pot fi invocate ulterior. art. în baza biletului la ordin emis de către pârâta 1 la data de 4 noiembrie 2005. la data de 16 august 2010. SRL şi SC B. care a fost publicat.ionescu14@rdslink. reclamanta SC C. SRL. În fapt. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC G. 6675/30/2010. Divizare. Controlul judecătorului delegat asupra regularităţilor proiectului de divizare Legea nr.G. 31/1990 sau hotărârea uneia dintre adunările generale care au votat proiectul divizării să fie nulă sau anulabilă. Of. La data de 1 iunie 2010. 3122 din 16 iulie 2010.G. SRL. în contradictoriu cu pârâtele SC G. 783/PI din 22 martie 2011.E. SRL şi SC B. Divizare. a constatat nulitatea absolută a divizării parţiale a pârâtei SC G.K. Acţiune în anularea divizării. 37 din Legea nr. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.E. având ca obiect predarea autoturismelor marca D. SRL.96 RON. la data de 16 iulie 2010. din Lugoj – delegat în circumscripţia Judecătoriei Făget. 8/2013 | 73 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. secţia a II-a civilă.Societate comercială.. în solidar.

E. s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. 220/ PICC din 26 octombrie 2010. cuantumul primei de divizare. nicidecum direct Tribunalului Timiş. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. s-a menţionat că prin sentinţa civilă nr. transferă mai multor societăţi totalitatea patrimoniului său. 31/1990. c.E. Cu privire la interes. acţiunea reclamantei este inadmisibilă. lipsit fiind de majoritatea elementelor definitorii şi a atributelor existenţiale. SRL. admiţând cererea de divizare parţială a pârâtei 1 şi înfiinţarea societăţilor pârâte 2 şi 3. jurisprudență 74 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 238-251 din Legea nr. reclamanta nu mai are calitatea procesuală nemaifiind creditoare. În drept. şi data de la care tranzacţiile societăţii divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca aparţinând societăţilor beneficiare. a statuat în mod definitiv că proiectul de divizare a respectat cerinţele impuse de art. 251 şi art. 31/1990. elemente care sunt obligatorii. secţia a II-a civilă. întrucât nu o acţiune în anulabilitate/anulare trebuia promovată. SRL nu respectă dispoziţiile imperative ale art. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . reclamanta a invocat dispoziţiile art. art. 241 lit. 166 C. 241 lit.B. art. excepţia lipsei de interes. în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile beneficiare şi. 238 alin. Prin întâmpinarea pârâtelor SC B. formulată la 18 ianuarie 2011. orice avantaj special acordat experţilor la care se face referire la art. SRL. c)-j) din Legea nr.ÎCCJ. interesul judiciar al reclamantei. Timiş. În drept. c)-j) din Legea nr. ci o eventuală opoziţie la divizare. decizia nr. 31/1990. respectiv adresabilitatea opoziţiei ar fi trebuit. 31/1990.ro. arătând că: „Divizarea este operaţiunea prin care: a) o societate. Prin întâmpinarea pârâtei SC G. care au fost folosite pentru a se stabili condiţiile divizării. aşa cum a procedat în prezenta speţă reclamanta. a reţinut că cererea este întemeiată pentru următoarele motive: Operaţiunea de divizare efectuată de pârâta SC G. la acest specific moment procesual al depunerii întâmpinării.E. fiind satisfăcut dreptul de creanţă al reclamantei-creditoare.. Cu privire la excepţia puterii de lucru judecat. a) din Legea nr. 31/1990. formulată la data de 18 ianuarie 2011. 243 şi membrilor organelor administrative sau de control ale societăţilor implicate în divizare. pârâta a arătat că după modul cum a fost formulată. proiectul de divizare este nul. drepturile conferite de către societăţile beneficiare deţinătorilor de acţiuni care conferă drepturi speciale şi celor care deţin alte valori mobiliare în afară de acţiuni sau măsurile propuse în privinţa acestora. excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia inadmisibilităţii. secţia comercială. Prima instanţă. dezvoltată şi susţinută. context în care procedura de urmat. (2) lit. dispare caracterul de actualitate al interesului reclamantei.ionescu14@rdslink.I. după ce este dizolvată fără a intra în lichidare. SRL şi SC B. Prima instanţă a făcut referire la art. s-a invocat pe cale de excepţie excepţia lipsei calităţii procesuale active. iar cauza sa este ilicită. Cu privire la inadmisibilitate. data situaţiilor financiare ale societăţilor participante. rezultă în mod cert şi neechivoc că nu se mai justifică.B. secţia comercială.C. civ. 2501 din Legea nr. În contextul celor prezentate. Tribunalul Timiş. Instanţa a respins la termenul de judecată din 1 martie 2011 excepţiile invocate de pârâte. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 4654/2012 din 22 noiembrie 2012 condiţiile alocării de acţiuni la societatea absorbantă sau la societăţile beneficiare.R. pr. pârâta a invocat dispoziţiile art. conform legii să se îndrepte către O. la data: 20-11-2013. c) dau deţinătorilor dreptul de a participa la beneficii şi orice condiţii speciale care afectează acest drept. prin hotărârea apelată. data de la care acţiunile sau părţile sociale prevăzute la lit. rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale şi cuantumul eventualelor plăţi în numerar. Aşadar. 115.

(1) lit. secţia a II-a civilă. 7471/30/2010.E. c). 295 alin. civ.L. aşa cum rezultă din dosarele execuţionale demarate de aceasta şi care vizau o creanţă certă. 42 din 16 februarie 2012. nu poate avea nici un efect”. 37 din Legea nr. 31/1990. anterioară hotărârii privind divizarea societăţii. modificată şi republicată. în speţă. nici pârâta SC G. S-a considerat că. sau b) societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii)”. 31/1990 privind societăţile comerciale. Curtea de Apel Timişoara. solicitând admiterea acestuia.Societate comercială. având în vedere următoarele considerente: Se reţine că. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. SRL au hotărât divizarea societăţii a fost acela de a evita executarea silită a patrimoniului societăţii de către creditorii săi. sau dacă hotărârea uneia din adunările generale care au votat proiectul de divizare este nulă.ro.. prin sentinţa civilă nr. SRL. împotriva pârâtei apelante SC G. Prin proiectul de divizare. (2) din Legea nr. la data: 20-11-2013.E.B. potrivit art. SRL şi SC B. controlului judiciar. Examinând apelul declarat de pârâta SC G. c. 220 din 26 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosar nr.E. SPRL. doar dacă nu a fost supusă controlului judiciar. urmând să fie admis. în sensul respingerii acţiunii reclamantei. Apoi. Art. iar reclamanta nu a înţeles să facă opoziţie faţă de proiectul de divizare. nu devin. 31/1990 privind societăţile comerciale. necesitatea ca la noua sau noile societăţi înfiinţate. 243 din Legea nr. al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate”. în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare către: a) acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă activele (desprindere în interesul acţionarilor ori asociaţilor).E.E.E.B. (1) C. În cauză se reţine că proiectul de divizare a fost supus. aşa cum rezultă dintr-o prezumţie simplă. conform legii. divizarea poate fi declarată nulă.. Tribunalul Timiş a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă. prevede faptul că pot face opoziţie creditorii societăţilor implicate în divizare în condiţiile art.L.B. modificată şi republicată.I. 2501 „Prevederile prezentului capitol referitoare la divizare. SPRL. asociaţi ai SC B. PANDECTELE ROMÂNE NR. or. 8/2013 | 75 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC G. astfel că nu sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 31/1990. Divizare. a admis apelul declarat de pârâta SC G. asociaţii să devină şi asociaţii societăţii care se divide. 251 din Legea nr. 37 din lege. pr. prin prisma motivelor de apel invocate.B. lichidă şi exigibilă a acesteia. civ. Acţiune în anularea divizării .C. în primul rând societatea reclamantă.ionescu14@rdslink. fără echivoc. Tribunalul a apreciat că rezultă. „obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă.B. prin lichidator judiciar C. aşa cum rezultă din proiectul de divizare. sau nelicită. Conform încheierii din 3 martie 2011.L.B. 250 alin. SRL şi nici asociaţii J.B. iar potrivit art. 61 din lege.I. prin lichidator judiciar C. Curtea a reţinut că apelul pârâtei este întemeiat. practician în insolvenţă SCP C. în urma acestei operaţiuni. bunurile proprietatea societăţii care se divide se transferă în patrimoniul societăţilor care se înfiinţează. a dispoziţiilor art.. SRL..N. motivul determinant pentru care asociaţii pârâtei SC G. se aplică şi atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente ori unor societăţi care sunt astfel constituite. SPRL. SRL. schimbarea hotărârii atacate. şi S. 251 alin.E. în termen de 30 de zile de la publicarea proiectului de divizare. fiind desemnat lichidator judiciar. în conformitate cu art. conform art. cu excepţia art. SRL. prin decizia civilă nr.P. conform art. SRL. eventual. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 966 C.

ÎCCJ, secţia a II-a civilă, decizia nr. 4654/2012 din 22 noiembrie 2012

A schimbat în tot hotărârea atacată, în sensul că: A respins acţiunea formulată de reclamanta SC C.G.C. SRL, prin administrator judiciar T.A. SPRL. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în cadrul termenului prevăzut de art. 301 C. pr. civ., reclamanta SC C.G.C. SRL, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacată, în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC G.B.E. SRL. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. pr. civ. jurisprudență În dezvoltarea criticilor, reclamanta a arătat că este principala creditoare a pârâtei SC G.B.E. SRL, iar la data de 1 iunie 2010 pârâta susevocată, a hotărât divizarea sa parţială. În mod corect a reţinut prima instanţă că proiectul nu respectă cerinţele esenţiale de formă şi fond pentru operaţiunea de divizare. În speţa de faţă, prin divizare parţială societatea-mamă transmite aparent, cu titlu gratuit, dreptul de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul societăţii şi cesionează anumite drepturi de folosinţă asupra unor autorizaţii, care sunt inalienabile, însă operaţiunea nu poate fi considerată divizare parţială, atât timp cât capitalul social al societăţii-mamă rămâne neschimbat, iar societăţile nou-înfiinţate au alţi asociaţi. Această operaţiune a fost efectuată cu încălcarea dispoziţiilor legale şi cu scopul de a frauda interesele creditorilor. Mai susţine recurenta că nu a avut loc o reducere a capitalului social, ci o reducere a activului societăţii. În concluzie, recurenta arată că proiectul de divizare nu conţine elementele prevăzute de art. 241 lit. c)-j) din Legea nr. 31/1990, astfel încât este nul absolut.

De asemenea, este de reţinut şi cauza ilicită a divizării societăţii pârâte, care rezultă din formularea proiectului de divizare care sărăceşte gajul general al creditorilor. În ceea ce priveşte considerentele instanţei de apel, recurenta arată că nu se impunea o opoziţie împotriva proiectului de divizare, ci o acţiune în constatarea nulităţii absolute a proiectului de divizare, întrucât acesta nu respectă condiţiile legale imperative privind forma. Recursul este nefondat. Din analiza criticilor formulate în raport de hotărârea instanţei de apel, se constată că au fost invocate motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. pr. civ. Prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., recurenta a supus analizei instanţei de recurs, problema legată de cazul în care se poate exercita acţiunea în anularea divizării în condiţiile îndeplinirii cerinţei de control în temeiul art. 37 din Legea nr. 31/1990. Astfel, Legea nr. 31/1990, reglementează cuprinzător divizarea societăţilor comerciale. Divizarea poate fi în favoarea unei societăţi existente sau în favoarea unei noi societăţi care ia fiinţă. Hotărârea privind divizarea se ia de către adunarea generală, în condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute pentru modificarea actului constitutiv. Astfel, la data de 1 iunie 2010, administratorii SC G.B.E. SRL în calitate de societate divizată, au aprobat divizarea parţială a acestei societăţi, prin împărţirea patrimoniului acesteia către SC B. SRL şi SC B.E. SRL. Proiectul de divizare a fost publicat în M. Of. nr. 3122 din 16 iulie 2010, Partea a IV-a. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, petenta SC G.B.E. SRL a solicitat să se

76 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Societate comercială. Divizare. Acţiune în anularea divizării ...

constate legalitatea hotărârii divizării şi a actului constitutiv modificator şi să se dispună înregistrarea acestora în registrul comerţului. Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 220/PICC din 26 octombrie 2010, a admis cererea formulată de petentă având ca obiect divizarea şi a constatat legalitatea hotărârii de divizare parţială, conform proiectului de divizare publicat în M. Of. nr. 3122 din 16 aprilie 2010, Partea a IV-a. În aceste condiţii, este corectă premisa de la care porneşte instanţa de apel, în sensul că a fost efectuat controlul legalităţii proiectului de divizare, în condiţiile art. 37 din Legea nr. 31/1990. Nulitatea divizării are un caracter excepţional, iar exercitarea acestei acţiuni este permisă în două cazuri strict şi limitativ prevăzute de lege, respectiv fuziunea să nu fi fost suspusă unui control judiciar în conformitate cu dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 31/1990 sau hotărârea uneia dintre adunările generale care au votat proiectul divizării să fie nulă sau anulabilă. În raport de aceste precizări, se constată că în situaţia în care a existat un control al judecătorului delegat asupra regularităţilor

proiectului de divizare, acestea nu mai pot fi invocate ulterior, ca motive de nulitate a divizării. În consecinţă, nulitatea divizării nu mai poate fi analizată în raport îndeplinirea cerinţelor cerute de art. 251 din Legea nr. 31/1990. De asemenea, în mod legal a constatat instanţa de apel că nici cel de-al doilea caz de nulitate a divizării nu este incident în cauză, întrucât recurenta-reclamantă nu a formulat opoziţie faţă de proiectul de divizare. În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. pr. civ., Înalta Curte constată că invocarea acestuia s-a făcut din punct de vedere formal, fără a fi prezentate criticile care să permită analiza legalităţii hotărârii din acest punct de vedere. Trecând peste acest aspect, se constată că potrivit art. 261 alin. (1) C. pr. civ., soluţia dată în apel, conţine motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei în a aprecia că s-au adus critici nefondate sentinţei fondului. În raport de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. pr. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 77 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 3301/2012 din 16 octombrie 2012

Aplicarea legii penale mai favorabile. Dispoziţii legale declarate neconstituţionale
C. pen., art. 13, art. 741 Împrejurarea că anumite dispoziţii ale legii penale au fost declarate neconstituţionale nu înlătură aplicarea acestora, dacă ele au fost în vigoare în perioada judecării cauzei. Acestea pot fi aplicate în baza art. 13 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile. (ÎCCJ, secţia penală, decizia nr. 3301/2012 din 16 octombrie 2012) Prin sentinţa penală nr. 414 din 28 noiembrie 2011 a Tribunalului Dâmboviţa, în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.D., la 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. În baza art. 81 C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei. În baza art. 82 C. pen. a fost stabilit un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, din care 6 luni reprezintă pedeapsa aplicată şi 2 ani termenul prevăzut de lege. S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii. În baza art. 346 C. pr. pen. a fost respinsă acţiunea civilă formulată de către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti luându-se act că inculpatul a achitat prejudiciul în sumă de 10.612 RON, cauzat bugetului consolidat al statului prin comiterea faptei. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa nr. 1290/P/2010 din 7 decembrie 2010, a fost trimis în judecată inculpatul C.D., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că în calitate de administrator al SC D.C. SRL cu sediul în comuna P., jud. Dâmboviţa, nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009 vânzarea unei cantităţi de mărfuri în valoare de 57.393 RON, şi prin această modalitate s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în cuantum de 1.449 RON şi a unui TVA în valoare de 9.163 RON, suma totală cu care a prejudiciat bugetul consolidat al statului fiind de 10.612 RON, din care a achitat suma de 2.000 RON, conform chitanţei din 3 noiembrie 2010. Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, instanţa a reţinut următoarele: La data de 7 iulie 2009, comisari din cadrul Gărzii Financiare Dâmboviţa au efectuat un control, având ca obiectiv verificarea realităţii şi legalităţii operaţiunilor economice derulate de SC D.C. SRL cu sediul în comuna P., jud. Dâmboviţa, pe perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009. Controlul a fost efectuat în prezenţa inculpatului C.D., acesta având calitatea de administrator al societăţii, care a redactat personal o notă explicativă cu privire la aspectele rezultate din activitatea de control.

jurisprudență

78 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

8/2013 | 79 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. (1) din Legea nr. conform chitanţei din 3 noiembrie 2010 şi s-a angajat ca diferenţa.449 RON. art.000 RON. astfel a fraudat bugetul consolidat al statului cu suma totală de 10. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. firma figura fără activitate comercială desfăşurată.ro. 571/2003.612 RON. iar în balanţa de verificare întocmită pe data de 30 iunie 2009.50 RON. Dispoziţii legale declarate neconstituţionale S-a stabilit astfel că inculpatul nu a înregistrat operaţiunea de comercializare a mărfurilor în valoare totală de 57.393 RON.449 RON. Co n c l u z i i l e a c t u l u i d e c o n t ro l f i s c a l materializate în cuprinsul notei de constatare din 7 iulie 2009 s-au fundamentat pe faptul că. la capitolul III intitulat „Constatări fiscale”. organul de inspecţie fiscală nu a stabilit TVA suplimentară. potrivit căreia marfa care apărea înregistrată la cele două date consemnate în actul de control. acestea fiind vândute în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009. potrivit balanţei de verificare încheiată la 31 decembrie 2008.163 RON aferentă lipsei de inventar – stoc mărfuri consemnată în nota de constatare încheiată de Garda Financiară Dâmboviţa. s-a deteriorat ajungând în stare de neîntrebuinţare din cauza intemperiilor naturale care au acţionat asupra sa în spaţiul unde fusese depozitată. din care TVA în valoare de 9. a) din Legea nr.393 RON. respectiv 57. (1) lit. activitate ce s-a derulat în perioada supusă controlului. în fapt. inculpatul şi-a însuşit prejudiciul în valoare de 10. se precizează la pagina 4. În raportul de inspecţie fiscală din 28 septembrie 2009. În pofida declaraţiei date.449 RON. au confirmat rezultatul controlului efectuat anterior de Garda Financiară Dâmboviţa.163 RON şi impozit pe profit în sumă de 1. raportul de inspecţie fiscală relevă următoarele: „Faţă de evidenţa societăţii.ionescu14@rdslink. în persoana inculpatului.50 RON x 16% = 1. mărfurile respective nu mai erau în posesia societăţii. fără a înregistra în contabilitate operaţiunea comercializării acestora şi. cu excepţia cele prezentate mai sus”. firma înregistra în evidenţe mărfuri în valoare de 57. Cu toate aceste.2 intitulat „TVA colectată” din cuprinsul actului anterior indicat. astfel încât cel în cauză s-a sustras de la plata către bugetul de stat a unor obligaţii fiscale în cuantum total de 10. la data: 20-11-2013. (4) lit. diferenţa de preţ la mărfuri fiind în sumă de 9. în urma verificării prin sondaj a modului de stabilire a bazei de impozitare în conformitate cu prevederile capitolului VII. următoarele: „Faţă de evidenţa societăţii. 21 alin. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa a emis decizie de impunere fiscală. modul de calcul al impozitului pe profit reprezentându-l următoarea formulă: 9053. organele de inspecţie fiscală au stabilit diferenţa de TVA colectată în sumă de 9.163 RON şi impozit pe profit în sumă de 1. De asemenea.1 intitulat „Impozitul pe profit”.449 RON aferentă lipsei de inventar – stoc mărfuri consemnată în nota de constatare încheiată de Garda Financiară Dâmboviţa (în evidenţa contabilă societatea figura cu stoc scriptic de mărfuri în sumă de 57. deşi în acest interval de timp. la subtitlul 2.Aplicarea legii penale mai favorabile. să o PANDECTELE ROMÂNE NR. din care TVA în valoare de 9.612 RON reţinut în sarcina sa de către organele de control fiscal. organele de inspecţie fiscală au stabilit diferenţa de impozit pe profit în sumă de 1. din prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului rămasă neachitată. administratorul societăţii. 571/2003”. organele de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dâmboviţa. au fost încălcate prevederile art. a vândut cantitatea de marfă care figura în evidenţele societăţii. 21 alin. agentul economic înregistra acelaşi sold de mărfuri. În continuare. subtitlul 1.053.393 RON. 137 alin.612 RON. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | .393 RON. În concret. c. c) şi art. a plătit suma de 2. În acest mod.

Urmare a relaţiilor înaintate la dosarul cauzei de către Oficiul Registrului Comerţului Dâmboviţa.C.180. secţia penală.731 RON (din care profit – 18. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . impozit micro – 370 RON. reprezentând creanţe recuperate în urma atragerii răspunderii patrimoniale. venituri din recuperarea cheltuielilor efectuate în procesul de executare silită – 22 RON. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti. 102 din 22 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa. atât sancţionatorie (neplata la termen). având în vedere cuantumul net superior al acesteia. 9 alin. decizia nr. raportul de inspecţie fiscală al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dâmboviţa din 28 septembrie 2009. SRL nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii vânzarea unei cantităţi de mărfuri în valoare de 57. Analizând actele şi lucrările dosarului.. Prin adresa din 19 ianuarie 2011. s-a emis borderou de scădere din 22 aprilie 2010 pentru obligaţiile societăţii în sumă de 33.D. instanţa de fond a reţinut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. În declaraţia dată în cadrul cercetării judecătoreşti. respectiv din 14 iunie 2011. declaraţiile acestuia. C. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fisc. nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009 vânzarea unei cantităţi jurisprudență 80 | PANDECTELE ROMÂNE NR. instanţa a avut în vedere mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală. s-a constituit parte civilă în cursul judecăţii cu suma de 33. SRL.731 RON a administratorului firmei – C. TVA – 4.C. cât şi reparatorie (despăgubirea statului pentru încasarea cu întârziere a debitelor sale). raportări fiscale şi alte documente privitoare la SC D. pr. judeţul Dâmboviţa. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 241/2005. inculpatul a depus înscrisuri.393 RON. ca act de sesizare al instanţei. b) din Legea nr. În circumstanţiere s-au depus de asemenea înscrisuri. raportat la cel reţinut prin rechizitoriu. cu sediul în comuna P.000 RON din cuantumul prejudiciului reţinut în sarcina inculpatului. SRL s-a dispus radierea din Registrul Comerţului. se justifică prin natura dublă a acestora. prin reprezentant Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa. depuse la termenele de judecată din 14 martie 2011 şi 14 iunie 2011.ÎCCJ.C. dobânzi TVA – 10. chitanţa din 3 noiembrie 2010 ce atestă plata sumei de 2. 533/120/2009 ca urmare a încheierii procedurii de insolvenţă şi radierea societăţii SC D. potrivit căreia. SRL. nota explicativă prezentată de inculpat la solicitarea organului de control fiscal. Tribunalul a constatat ca privitor la SC D.. (1) lit.213 RON. 119 şi urm. conform sentinţei nr.200 RON.C. Titulara acţiunii civile şi-a motivat cererea prin aceea că înglobarea majorărilor de întârziere în sfera prejudiciului conform prevederilor art. Dovada acestui ultim aspect s-a făcut cu chitanţele din 11 martie 2011. respectiv caracterizări ale inculpatului întocmite de primăria de domiciliu şi de un consătean.523 RON) şi debitarea cu suma de 33.ionescu14@rdslink. La reţinerea situaţiei de fapt.C. inculpatul a arătat că în calitate de administrator la SC D. SRL. c.603 RON.ro. emisă de Administraţia Finanţelor Publice oraş Titu. însă a achitat prejudiciul către bugetul statului în sumă de 11.21 RON. în calitate de administrator al SC D. la data: 20-11-2013. constând în aceea că.. secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. respectiv adeverinţa din 11 octombrie 2011. constând în actul de sesizare al Gărzii Financiare Dâmboviţa şi nota de constatare a acesteia din 7 iulie 2009. Instanţa de fond a solicitat şi obţinut relaţii de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa prin adresa din 10 iunie 2011 privind suma ce a făcut obiectul constituirii de parte civilă. la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii calculate până la data acoperirii integrale a prejudiciului. În apărarea sa. 3301/2012 din 16 octombrie 2012 plătească eşalonat în cursul lunilor decembrie 2010 – ianuarie 2011.

Aplicarea legii penale mai favorabile. judeţul Dâmboviţa. precum şi a dreptului de a fi administrator. 71 raportat la art.393 RON şi prin această modalitate s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în cuantum de 1. astfel că a făcut aplicarea acestui text de lege.C. 74 lit. actele materiale constând în omisiunea evidenţierii.449 RON şi a unui TVA în valoare de 9. pen. 241/2005. respectiv cuantumul pedepsei. suma totală cu care a prejudiciat bugetul consolidat al statului fiind de 10.ro. Pentru un tratament penal complet s-a făcut aplicarea şi a dispoziţiilor art. instanţa de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile cerute de a r t . lipsa condamnării anterioare şi faptul că scopul său poate fi atins fără executare efectivă. (5) C. 8 1 C .449 RON şi a unui TVA în valoare de 9. recunoaştere ce nu a fost făcută însă în condiţiile art. nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009 vânzarea unei cantităţi de mărfuri în valoare de 57. . prin acesta realizându-se venituri nefiscalizate. 71 alin.. pen.. constituie infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. pen. s-a apreciat de către instanţa de fond că fapta inculpatului care. 72 C. din care a achitat suma de 2. conform chitanţei din 3 noiembrie 2010. urmarea produsă constând în prejudicierea bugetului consolidat al statului. la data: 20-11-2013. a) teza a II-a şi lit. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . decizie de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecţia fiscală. cu consecinţa stabilirii termenului de încercare reglementat de art.163 RON. respectiv: recunoaşterea autorului din cuprinsul declaraţiei dată în cadrul cercetării judecătoreşti. c.612 RON. SRL. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. cu sediul în comuna P. declaraţii depuse privind obligaţiile la bugetul de stat şi bilanţ contabil din 31 decembrie 2008. raportul de inspecţie fiscală din 28 septembrie 2009 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa în urma inspecţiei fiscale generale efectuată la SC D.. a) C.. pr. Ca urmare. pe durata suspendării executării pedepsei s-a suspendat PANDECTELE ROMÂNE NR. documentele vizând firma controlată constând în bilanţ de verificare septembrie 2008 – mai 2009. suma totală cu care a prejudiciat bugetul consolidat al statului fiind de 10. dedusă din limitele de pedeapsă prevăzute de lege. pen. instanţa de fond a ţinut seama de dispoziţiile art. b) şi c) C. în calitate de administrator al SC D. şi care se coroborează cu nota de constatare din 2009 întocmită de Garda Financiară Dâmboviţa în urma controlului efectuat de această instituţie la SC D. a operaţiunilor comerciale efectuate. motiv pentru care s-a reţinut în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. nota explicativă dată de inculpat la cererea organelor de control. 8/2013 | 81 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pen. dar şi persoana făptuitorului.ionescu14@rdslink. respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârşite. în actele contabile.000 RON. cu referire la interzicerea drepturilor electorale ale inculpatului. 3201 C. pen. activitate de care acesta s-a folosit pentru a comite infracţiunea pentru care a fost condamnat ca pedepse accesorii.163 RON. SRL. stabilind o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum sub minimul special prevăzut de lege. b) din Legea nr. 64 lit.C.612 RON. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. În baza art. aflat la primul contact cu legea penală.. Instanţa de fond a apreciat că existenţa faptei şi vinovăţia inculpatului sunt atestate de materialul probator administrat în cauză. Dispoziţii legale declarate neconstituţionale de mărfuri în valoare de 57.C. 9 alin. 82 C. p e n . p e n t r u s u s p e n d a re a condiţionată a executării acesteia. SRL în perioada 21 – 28 septembrie 2009.393 RON şi prin această modalitate s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în cuantum de 1. prejudiciu acoperit însă prin plata făcută de inculpat în cursul procesului penal. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei. (1) lit.

luând act că inculpatul a achitat prejudiciul în sumă de 10.. din adeverinţa emisă de Administraţia Finanţelor Publice Titu depusă de inculpat rezultă că. De asemenea. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 379 alin. respectiv existenţa faptei ilicite. 119-169 C. pr. (1) pct. dovadă făcută în acest sens cu chitanţele din 3 noiembrie 2010 – depusă în dosarul de urmărire penală –. diferenţa până la 33.21 RON.ro.C. În motivarea scrisă a apelului. a admis apelul declarat de inculpatul C.612 RON a fost acoperit de inculpat. nu s-a observat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 33.000 RON în faza de urmărire penală. pr. această sumă rezultând din adiţionarea sumelor enumerate cuprinse în adresa depusă la dosarul cauzei de partea civilă reprezentând TVA. secţia penală. Curtea de Apel Ploieşti. în temeiul art.612 RON. inculpatul fiind condamnat pentru infracţiunea de evaziune fiscală. decizia nr. constând în intenţia cu care a acţionat. din 11 martie 2011. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pr. 1416 C. dobânzi TVA. a solicitat desfiinţarea sentinţei penale nr. instanţa de fond a constatat că prejudiciul produs prin chiar fapta de evaziune fiscală dedusă judecaţii este în cuantum de 10. 346 alin. 3301/2012 din 16 octombrie 2012 şi executarea pedepselor accesorii interzise inculpatului.ÎCCJ. Pe latura civilă. iar cu privire la majorările de întârziere instanţa nu s-a pronunţat. Ca urmare. pentru a se putea respinge acţiunea civilă. ce exced obiectului cauzei. s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 33. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . Mai mult decât atât. Prejudiciul în cuantum de 10. pen. SRL.180. cu referire îndeosebi la documentaţia întocmită de Garda Financiară Dâmboviţa în urma controlului efectuat la firma administrată de inculpat. (3) C. 2 lit.731 RON constituie creanţa recuperată de partea civilă în urma atragerii răspunderii patrimoniale. titularul cererii apreciind în acest cuantum prejudiciul produs de inculpat prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală. în timp ce inculpatul a achitat suma de 10. Prin decizia penală nr. În motivarea orală a apelului inculpatul. În subsidiar. constând în încălcarea normelor de drept penal substanţial. instanţa de fond a respins acţiunea civilă promovată în cauză. instanţa de fond a constatat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. apreciind că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale doar cu privire la această sumă. pr.21 RON reprezentând alte obligaţii fiscale neachitate de SC D. partea civilă a criticat sentinţa pentru greşita respingere a acţiunii civile. fisc. 414 din 28 noiembrie 2012 şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. Analizând materialul probator. şi partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa. şi art. S-a susţinut că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. pen. jurisprudență 82 | PANDECTELE ROMÂNE NR. a prejudiciului cert atât în privinţa existenţei. inclusiv răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate prin fapte penale. c.180.).. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul C. la care s-ar adăuga obligaţii suplimentare şi nedeclarate datorate bugetului consolidat al statului.D. 54 din 23 martie 2012.D. dedusă inclusiv din prevederile de drept penal care statornicesc răspunderea.180. precum şi vinovăţia inculpatului. pen. impozit microîntreprinderi şi impozit pe profit. a legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciu. în parte. 241/2005 deoarece a achitat prejudiciul până la pronunţarea sentinţei. pen. 181 C. respectiv 2. în temeiul art. inculpatul a solicitat achitarea sa pentru lipsa de pericol social al infracţiunii (art.612 RON. la data: 20-11-2013. suma de 33. prin apărătorul său. respectiv din 14 iunie 2011.ionescu14@rdslink. iar restul în faza de judecată. secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.612 RON cauzat bugetului consolidat al statului prin comiterea faptei. b) C.21 RON. cât şi a posibilităţii de evaluare.

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 241/2005.. se aplică o sancţiune administrativă. 9 alin.. 741 raportat la art. până la primul termen de judecată. c) C. a aplicat inculpatului C. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 91 lit. inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor imputate prin rechizitoriu. 10 lit. Dispoziţii legale declarate neconstituţionale A casat în parte sentinţa penală nr. întrucât în calitate de administrator al SC D. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei. pen. Examinând hotărârea atacată în raport de actele şi lucrările dosarului.. pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009. 414 din 28 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa şi în consecinţă: În baza art.ionescu14@rdslink. b) raportat la art. în echivalentul monedei naţionale. pen. care a şi plătit suma de 2. i) C. de criticile invocate. În esenţă. În baza art. sub toate aspectele de fapt şi de drept conform art. 10 din Legea nr. aplicarea textului este condiţionată de achitarea integrală a prejudiciului până la primul termen de judecată. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art.000 RON pentru prejudiciul imputat de partea civilă.ro. dar şi din oficiu. amenda administrativă în cuantum de 1. 241/2005. pen. pr.C.000 RON. În declaraţia dată în faţa primei instanţe. 13 C.163 RON (în total 10. Aşadar.449 RON şi TVA în valoare de 9. 10 din Legea nr. b) din Legea nr. b) din Legea nr. sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit în sumă de 1. 8/2013 | 83 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. iar în urma unui control al Gărzii Financiare Dâmboviţa s-a constatat că în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009 acesta nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii facturile de comercializare a unor mărfuri în valoare de 57. 371 C. Fapta inculpatului. 11 pct. (1) lit. 241/2005.000 euro.D. instanţa de control judiciar a constatat că apelul inculpatului este fondat pentru următoarele considerente: Inculpatul C. pr. PANDECTELE ROMÂNE NR. A respins ca nefondat apelul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa. la data: 20-11-2013.). vânzarea unor mărfuri în valoare de 57. pen.. potrivit art.393 RON (notă de constatare din 7 iulie 2009). 9 alin.D.000 RON. Curtea de Apel a reţinut că inculpatul C. era administratorul firmei SC D. Actele de control sus-menţionate. 241/2005.612 RON) din care a achitat suma de 2. 741 şi art.. b) din Legea nr. cu aplicarea art.393 RON. Curtea de Apel a considerat că aceasta nu poate fi primită.Aplicarea legii penale mai favorabile. ceea ce în cauza de faţă nu a avut loc. SRL nu a înregistrat în evidenţa contabilă a firmei.C. Această situaţie de fapt descrisă în actul de sesizare a fost reţinută şi de către prima instanţă şi nici nu a fost contestată de către apelanţi. În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului în sensul că sunt incidente dispoziţiile art. 13 din Legea nr. limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate (. 9 alin. (1) lit. 241/2005. c. au fost însuşite de către inculpat. SRL.D. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) lit. astfel cum a fost descrisă anterior. în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzută de această lege. 241/2005. dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii. 2 lit. Astfel. A înlăturat din sentinţă dispoziţiile art. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.

741 C. au fost declarate neconstituţionale. iar aplicarea sa încetează. faţă de jurisprudență 84 | PANDECTELE ROMÂNE NR.D. pen.D. 286/2009. inculpatul C. la data: 20-11-2013. Astfel. ci până la soluţionarea cauzei în primă instanţă. (1)]. 573/2011 a Curţii Constituţionale. a fost achitată până la pronunţarea sentinţei primei instanţei. cu un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă totală 10. Această interpretare este prevăzută expres şi în noul Cod penal [art.. până la soluţionarea cauzei în primă instanţă învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.). 1290/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa. Această sumă imputată inculpatului C.731 RON şi debitarea cu această sumă a administratorului firmei.. se aplică o sancţiune administrativă (.C. 5 alin. textul de lege nu condiţionează achitarea prejudiciului cauzat de către inculpat până la primul termen de judecată. respectiv art. în primul rând. aşa cum stabilesc dispoziţiile art. (2)] adoptat prin Legea nr. Totodată.ro. deşi... pen. c.ionescu14@rdslink. 147 din Constituţia României. reprezentând creanţe recuperate în urma atragerii răspunderii patrimoniale. prejudiciul ce a fost achitat de inculpat până la pronunţarea sentinţei este în legătură directă că aplicarea altui text de lege favorabil. Opinând că prejudiciul cauzat de către inculpat a fost corect stabilit şi totodată achitat părţii civile (în acest sens a apărut ca nefondat apelul părţii civile). 10 din Legea nr. dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii. acest articol a intrat în vigoare odată cu Legea nr. fiind declarat neconstituţional la data de 3 mai 2011 de către instanţa de contencios constituţional. dispoziţiile sale mai favorabile pot fi aplicate conform art. Prin rechizitoriul nr. Astfel. fiind deci „activ” în perioada judecării cauzei de către tribunal (instanţa fiind sesizată la data de 9 decembrie 2010). pen. instanţa de apel a constatat că în cauză este incident un alt text de lege. penalităţi etc. cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat. dispoziţiile art. prejudiciu stabilit în urma controalelor de către Garda Financiară şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa. pen. În aceste condiţii. pen. 741 C. conform art. în echivalentul monedei naţionale. 741 C.000 euro. chiar dacă dispoziţiile art. întrucât partea civilă a invocat. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.D. 3301/2012 din 16 octombrie 2012 Instanţa de control judiciar a constatat însă că. C. Curtea de Apel a apreciat că este de stabilit. prin care s-a pricinuit o pagubă. În al doilea rând..) ori a unor infracţiuni economice prevăzute de legi speciale. Curtea de Apel a constatat că în mod justificat prima instanţă a stabilit că prejudiciul cauzat de inculpat în prezenta cauză este în sumă de 10. respectiv art. prin apelul declarat. Însă pentru a constata dacă acest text de lege este aplicabil în speţa de faţă.612 RON. pen. potrivit art. instanţa de apel a concluzionat că. 202/2010 privind mica reformă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 13 C. Diferenţele solicitate de partea civilă reprezentând majorări. iar dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50. lucru confirmat de partea civilă. decizia nr.ÎCCJ.. neacordarea majorărilor de întârziere şi alte penalităţi aferente.612 RON sumă care a şi fost achitat părţii civile. SRL s-a emis borderou de scădere pentru obligaţiile societăţii pentru suma de 33.. ca o lege penală mai favorabilă inculpatului. el poate fi interpretat şi aplicat în cazul în care este incident. Aşadar. în primul rând. Având în vedere aceste ultime argumente. secţia penală. a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . 241/2005. din adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Administraţia Finanţelor Publice Titu a rezultat că în urma încheierii procedurii de insolvenţă şi radierea societăţii SC D. 741 C. au fost incluse în suma solicitată în procedura insolvenţei. în cazul săvârşirii infracţiunii de (. limitele pedepsei prevăzute de lege se reduc la jumătate [alin. În aceste condiţii. 741 C.

În motivele formulate în scris. pen. din adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Administraţia Finanţelor Publice Titu rezultă că în urma încheierii procedurii de insolvenţă şi radierea societăţii SC D. În aceste condiţii. pen. la data: 20-11-2013. încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. a aplicat inculpatului C. că prejudiciul cauzat de inculpat în prezenta cauză este în cuantum de 10. b) raportat la art. SRL s-a emis borderou de scădere pentru obligaţiile societăţii pentru suma de 33.D.612 RON. prevede aplicarea unei sancţiuni administrative. Dispoziţii legale declarate neconstituţionale inculpat sunt incidente dispoziţiile art. A mai precizat că art.ro. sumă care. pr..731 RON şi debitarea cu această sumă a administratorului firmei C. 741 şi art. sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit în sumă de 1. deşi s-a constituit parte civilă cu suma de 33. 9 alin. prin reprezentant Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa.C. or acest lucru înseamnă o schimbare a răspunderii penale cu o răspundere administrativă. Curtea de Apel a admis apelul inculpatului. motivat de împrejurarea că până la judecarea cauzei în primă instanţă acesta a achitat în totalitate prejudiciul creat părţii civile.Aplicarea legii penale mai favorabile. 8/2013 | 85 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pen. instanţa de apel a dispus faţă de inculpatul C. 741 C. amendă administrativă de 1. 241/2005. a formulat recurs partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa. textul art.180. dar şi de către instanţa de control judiciar. 10 lit.000 RON. b) din Legea nr. 741 alin. lucru confirmat de partea civilă. Totodată.163 RON (în total 10. PANDECTELE ROMÂNE NR. partea civilă a criticat decizia Curţii de Apel. (1) lit.449 RON şi TVA în valoare de 9. pr. penalităţi etc.612 RON. 13 C. Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate de partea civilă. (3) şi (4).D. nu este aplicabil în cazul de faţă. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . c. b) C. în baza art. de altfel.D. reprezentând creanţe recuperate în urma atragerii răspunderii patrimoniale. şi în baza art. Aşa fiind. Astfel. în mod justificat s-a apreciat de către prima instanţă.D. b) din Legea nr. 2 lit. 379 pct. în mod corect s-a apreciat de instanţa de control judiciar că inculpatului îi sunt aplicabile dispoziţiile art. pen. 741 C. vânzarea unor mărfuri în valoare de 57. pen. respectiv alin. Această sumă imputată inculpatului C. şi despre care aceasta face vorbire şi în motivele scrise de recurs. (1) lit. respingând ca nefondat apelul părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti. Împotriva deciziei penale nr. 11 pct. în temeiul art. 54 din 23 martie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti. pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2009.ionescu14@rdslink. i) C.D. inculpatul C. 1 lit. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. SRL nu a înregistrat în evidenţa contabilă a firmei.C. întrucât cele două alineate care fac referire la cazurile în care nu se pot acorda despăgubiri civile. arătând că. Faţă de toate aceste considerente.612 RON). a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. În privinţa temeiului încetării procesului penal. inculpatul a achitat doar suma de 10.D.21 RON. În mod legal. Diferenţele solicitate de partea civilă. secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. a desfiinţat hotărârea atacată şi în baza art. i) C. a şi fost achitată părţii civile. nu fac obiectul speţei de faţă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. reprezentând majorări. au fost incluse în suma solicitată în procedura insolvenţei. întrucât faţă de inculpat s-a pronunţat o soluţie de încetare a procesului penal. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C. 10 lit... pen. cu aplicarea art. c) C. a fost achitată până la pronunţarea sentinţei primei instanţei. pen. 91 lit. 346 C. 9 alin. 241/2005. pen.393 RON. pen. 741 C. pr. Înalta Curte costată că recursul este nefondat. pr. întrucât în calitate de administrator al SC D. (2) teza a II-a raportat la art.

fiind declarat neconstituţional la data de 3 mai 2011 de către instanţa de contencios constituţional.) ori a unor infracţiuni economice prevăzute de legi speciale. el poate fi interpretat şi aplicat în cazul în care este incident. legiuitorul a prevăzut şi obligaţia procurorului sau instanţei de a dispune aplicarea unei sancţiuni administrative. în echivalentul monedei naţionale. chiar dacă art. Deci. dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii. să fie respins ca nefondat.). pen. Aşadar. 741 C. f) sau j) C. până la soluţionarea cauzei în primă instanţă învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. 4) constată stinsă acţiunea civilă în cazul împăcării părţilor. acest articol a intrat în vigoare odată cu Legea nr. i) sau i1) C. a fost declarat neconstituţional. potrivit acestui text de lege. pen. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. infractorul (făptuitor. Totodată.ro.000 euro. c. la data: 20-11-2013. procurorul va dispune neînceperea urmăririi penale. dispoziţia instanţei de control judiciar. care se înregistrează în cazierul judiciar. urmează ca recursul declarat de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa împotriva deciziei penale nr. dacă prejudiciul este de până la 50. Astfel. sau în caz de retragere a plângerii prealabile. 147 din Constituţia României. dispoziţiile sale mai favorabile pot fi aplicate conform art. conform art. pr. în cursul urmăririi penale sau până la soluţionarea cauzei în primă instanţă. pen. decizia nr. 10 lit. iar înainte de începerea urmăririi penale. iar aplicarea sa încetează. 54 din 23 martie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti. pr. nici această critică nu poate fi primită de Înalta Curte. motiv pentru care Înalta Curte va respinge recursul declarat de partea civilă ca nefondat. În ceea ce priveşte susţinerile părţii civile formulate în scris referitoare la inaplicabilitatea art. pen. pen. textul de lege condiţionează achitarea prejudiciului cauzat de către inculpat. secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Totodată. 13 C.. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . fiind deci „activ” în perioada judecării cauzei de către tribunal (instanţa fiind sesizată la data de 9 decembrie 2010). În aceste condiţii. având în vedere că inculpatul a achitat prejudiciul în cuantum de 10.621 RON cauzat bugetului consolidat al statului. iar dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50. după caz. deşi art. pr. 2) poate admite în tot ori în parte acţiunea civilă şi obliga inculpatul şi/sau partea responsabilă civilmente la plata de daune materiale/morale către partea civilă sau.. 741 C.ionescu14@rdslink.. în cazul săvârşirii infracţiunii de (. 3301/2012 din 16 octombrie 2012 Astfel. instanţa de apel a concluzionat în mod legal. a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. 202/2010 privind mica reformă. pen.. de menţinere a soluţiei dispuse de Tribunalul Dâmboviţa de respingere a acţiunii civile formulată de partea civilă. 10 lit. 346 C. respinge acţiunea civilă în cazul încetării pronunţate pe temeiul art. iar instanţa. În această situaţie. Având în vedere aceste argumente. în situaţia în care instanţa dispune încetarea procesului penal: 1) lasă nesoluţionată acţiunea civilă în cazul încetării pronunţate pe temeiul prevăzut de art. ca o lege penală mai favorabilă inculpatului.. (2) teza a II-a C. învinuit sau inculpat) acoperă integral prejudiciul cauzat. Ca atare. încetarea procesului penal. că faţă de inculpat sunt incidente dispoziţiile art.. cheltuielile judiciare urmând să fie suportate de partea civilă. până la soluţionarea cauzei în primă instanţă. este una legală şi temeinică. g). Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu.. limitele pedepsei prevăzute de lege se reduc la jumătate [alin. 741 C. jurisprudență 86 | PANDECTELE ROMÂNE NR. se aplică o sancţiune administrativă (. în echivalentul monedei naţionale. secţia penală. 573/2011 a Curţii Constituţionale. (1)]. pen.ÎCCJ. prin care s-a pricinuit o pagubă.000 euro. sau încetarea urmăririi penale. Astfel. 741 alin. va opera cauza de nepedepsire prevăzută de art. pen.

1412-1417/1/2/79.371 mp teren intravilan. posibilă fiind doar restituirea în natură a terenului intravilan în PANDECTELE ROMÂNE NR.). civ.ro. 1416 din 1 martie 2010 a Primarului Municipiului Arad şi restituirea în natură a suprafeţei de 1. pr. s-a format dosarul administrativ. situat în Arad. 1734/108/2010. instanţa a avut în vedere că reclamanta a chemat în judecată pârâtul solicitând anularea parţială (respectiv a art.M. decizia civilă nr.. Reclamanta a arătat că preluarea imobilului în cauză a fost una abuzivă şi fără titlu valabil.. Identitatea obiectului litigiului Putere de lucru judecat. 1412-14171/2/79. În motivare. 1201 C. În baza Legii nr. Apel Timişoara. civ. Împrejurarea că în primul litigiu terenul a fost solicitat în schimbul imobilului preluat abuziv. 12(. top. înscris în CF nr. 10/2001 nu conduce la concluzia că litigiile au avut obiecte diferite. înregistrată sub nr. în speţă sunt aplicabile prevederile art. art. pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. iar Primăria Municipiului Arad a invitat-o pentru a-şi exprima opţiunea cu privire la modalitatea de acordare a despăgubirilor. 6698 din 23 aprilie 1996/III B. „este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect. c.E.Putere de lucru judecat. a arătat că la data de 18 martie 1976 a cumpărat imobilul situat în Arad. art. Urmare acestei notificări. restituirea în natură a imobilului casă şi teren aferent nemaifiind posibilă din cauza vânzării acestuia în baza Legii nr.371 mp. 12(. Pentru a dispune astfel. înscris în CF nr. imobilul compus din casa de locuit şi anexe gospodăreşti a fost preluat şi trecut în proprietate de către Statul Român în mod abuziv şi fără niciun fel de despăgubire. 750 din 22 martie 2012. 2) a Dispoziţiei nr. Imobil preluat abuziv. civ. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin Primar. Ulterior. 166 Potrivit art. a formulat cerere de restituire în natură. la data: 20-11-2013.). înscris în CF nr. în baza Legii nr. 8/2013 | 87 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Imobil preluat abuziv.. Identitatea obiectului litigiului C. terenul în suprafaţă totală de 1. a fost respinsă acţiunea civilă formulată în baza Legii nr. 12(.. în lipsa unui răspuns de la unitatea deţinătoare. în baza Decretului nr. 10/2001 de reclamanta D.371 mp teren intravilan.ionescu14@rdslink. (C. La data de 27 mai 2008. 1775/R din 12 septembrie 2012) Prin sentinţa civilă nr. Dosarul cauzei este pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în stadiul procesual al recursului. împotriva pârâtului Municipiul Arad.). În opinia sa... cu modificările şi completările ulterioare. 1201 C. După apariţia Legii nr. 112/1995. 112/1995 a formulat cerere de restituire în natură a imobilului de mai sus. reclamanta şi-a manifestat expres voinţa în sensul acordării ca măsură compensatorie pentru imobilul preluat de către Statul Român în mod abuziv. 10/2001. secţia I civilă. a formulat o acţiune în justiţie având ca obiect restituirea în natură a suprafeţei de 1. cu nr. făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 1 din Legea nr. top. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi. cu nr. 223/1974. la care nu a primit niciun răspuns. Prin răspunsul său. 10/2001. iar în al doilea litigiu s-a cerut restituirea în natură a aceluiaşi teren.

.ionescu14@rdslink. 1201 C. 1511/2011 a Curţii de Apel Timişoara... la art. înscris în CF 12(. 1775/R din 12 septembrie 2012 suprafaţă totală de 1. din Legea nr.. 10/2001 (iar nu în compensare). 58/1974. pentru a se stabili în ce măsură există autoritate de lucru judecat trebuie verificată tripla identitate impusă de art. Apel Timişoara... secţia I civilă.ro. 10/2001. Din considerentele deciziei civile nr. în temeiul dispoziţiilor Legii nr. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi. acest drept de proprietate intrând în patrimoniul Statului Român ca urmare a aplicării art.). jurisprudență 88 | PANDECTELE ROMÂNE NR.. art..). în sensul că în ambele cauze se pune problema îndreptăţirii reclamantei de a obţine restituirea în natură a suprafeţei de teren neafectată de construcţii înscrisă în CF 12(. demersul judiciar al reclamantei în prezenta cauză se referă la recunoaşterea dreptului de proprietate şi restituirea în natură a suprafeţei de teren de 1.. Aşadar. înscris în CF 12(. 26 din Legea nr. irevocabilă prin decizia civilă nr. civ. Prin decizia nr. civ. c. 10/2001. s-a mai arătat că „reclamanta nu poate valorifica un pretins drept de proprietate cu privire la acest teren.C. 1.. 1511/2011 a Curţii de Apel Timişoara cu cel din prezentul demers judiciar al reclamantei. 1416/2010 a Primarului Municipiului Arad. dată în dosar nr. 245/2007 pentru imobilul casă şi teren înscris în CF 12(. în temeiul legilor reparatorii sau în temeiul unei acţiuni de drept comun”. Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut incidenţa excepţiei autorităţii de lucru judecat. Cu privire la părţi şi cauză nu pot fi ridicate probleme din perspectiva identităţii acestora. 1511/10 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara. Este de menţionat că prin Dispoziţia nr. la data: 20-11-2013.371 mp proprietatea Statului Român. instanţa a considerat că acesta este identic. cu nr. nu are relevanţă pentru rezolvarea excepţiei autorităţii de lucru judecat. singura discuţie putându-se face cu privire la obiectul celor două cauze. 2) a Dispoziţiei nr..). 2. tribunalul a reţinut că în litigiul anterior s-a pus problema restituirii în natură a suprafeţei de teren înscrisă în CF 12(.. decizia civilă nr. Susţinerea reclamantei potrivit căreia în cauza precedentă. 1 din aceeaşi dispoziţie s-a dispus acordarea de despăgubiri conform titlului VII din Legea nr. a invocat dispoziţiile art.). reclamanta a solicitat în mod expres „restituirea în natură a suprafeţei de 1. la art. prin prezenta acţiune. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dată într-un alt proces. 1416/2010. câtă vreme instanţele au analizat şi statuat în mod indubitabil asupra restituirii în natură a terenului în baza Legii nr. referitor la situaţia terenului.. comparând obiectul cauzei soluţionate irevocabil prin decizia civilă nr. top 1412-14171/2/79” şi anularea parţială (respectiv a art. astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotărâre irevocabilă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară.371 mp. Aceasta înseamnă că o cerere poate fi judecată irevocabil o singură dată şi nu poate fi combătută printr-o altă hotărâre judecătorească.). făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”. 2 s-a respins cererea reclamantei de restituire a terenului. 1201 C. obiect şi cauză. „este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect. între părţi s-a mai purtat un litigiu finalizat prin sentinţa civilă nr. 1720/108/2008. Cu privire la această suprafaţă de teren. înscris în CF 12(. 77/2009 a Tribunalului Arad.371 mp teren înscris în CF 12(. astfel: Potrivit art. În concluzie. că în patrimoniul reclamantei nu a fost transmis dreptul de proprietate asupra acestuia. 1511/2011 s-a statuat în mod irevocabil. cu modificările şi completările ulterioare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. reprezentantul reclamantei invocând tocmai lipsa de identitate a obiectului. prin cererea de chemare în judecată a solicitat acordarea în compensare a suprafeţei de 1. În drept. 3 şi urm. cu privire la părţi. Astfel.371 mp teren intravilan. Drept urmare. Cu alte cuvinte.) în schimbul imobilului preluat abuziv din Arad.. cerere ce formează şi obiectul prezentului dosar. 10/2001. în condiţiile în care. 30 din Legea nr.).

reclamanta a solicitat să i se atribuie teren intravilan înscris în CF 12(.. 480 C. atât în dosarul nr. Nici susţinerile recurentei referitoare la lipsa identităţii de obiect – văzut ca beneficiu juridic urmărit a fi obţinut. Or. şi pârâtul Municipiul Arad. părţi au fost (sunt) reclamanta D. 10/2001. 1021 C. prima acţiune vizând acordarea în compensare a unui teren din partea proprietarului pentru terenul abuziv preluat. În concluzie. cererea fiind întemeiată pe dreptul comun. cererea fiind respinsă cu motivarea că reclamanta nu poate valorifica un pretins drept de proprietate. A învederat că prin acţiunea iniţială a solicitat obligarea pârâtului la acordarea în compensare pentru imobilul înscris în CF 12(.ionescu14@rdslink. civ. iar în prezentul dosar solicitându-se în temeiul legii speciale restituirea terenului ce a fost preluat de la reclamantă. top 1412-1417/1/2/79 (şi bunuri sau alte servicii în echivalent) în compensare pentru imobilul preluat abuziv invocate fiind dispoziţiile art. Pe n t r u a c e s t e c o n s i d e re n t e . 10/2001... reclamanta a învederat că nici condiţia identităţii de cauză nu este îndeplinită. 304. 304 1 C. În sensul art. î n b a z a dispoziţiilor art. 3. de obiect şi de cauză. 3. peremptorie şi absolută de dispoziţiile art. 1201 C. În fine. partea este persoana care a figurat în proces.) suprafaţa de 1. invocate fiind dispoziţiile art.). iar prin prezenta cerere a solicitat restituirea aceluiaşi imobil-teren ca urmare a anulării dispoziţiei prin care Primarul Municipiului Arad. 3041 C. prin Primar. 1. Identitatea obiectului litigiului Împotriva sentinţei a declarat recurs în termen reclamanta. 8/2013 | 89 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. instanţa a reţinut că autoritatea de lucru judecat. la data: 20-11-2013. prin cererea iniţială. civ..M... cât şi în prezenta pricină. Imobil preluat abuziv. care a criticat-o pentru nelegalitate. în dosarul înregistrat la Judecătoria Arad la data de 27 mai 2008 părţi au fost şi intervenienţii B. art. irefragabilă. civ. În drept a invocat dispoziţiile art. 1720/108/2008 al Tribunalului Arad. 26 din Legea nr. ea însăşi sau prin reprezentant. presupune existenţa triplei identităţi: de părţi. 10/2001. 2. de dispoziţiile art. obiect diferit de cel al prezentei acţiuni. 76 şi a anexelor şi valoarea terenului să-i fie acordate alte bunuri sau servicii. 9 C.ro. reglementată ca prezumţie legală absolută.E.. top 141214171/2/79. În motivare a invocat greşita reţinere a incidenţei dispoziţiilor referitoare la autoritatea de lucru judecat. iar pentru diferenţa dintre valoarea casei cu nr. 312 alin. pr. în mod corect a reţinut prima instanţă existenţa identităţii de obiect între cele două cereri.. civ.). nr. 1. în vigoare la data sesizării primei instanţe şi ca excepţie de fond. în mod legal a fost reţinută şi identitatea de cauză ca element al puterii de lucru judecat. Examinând recursul. 304 pct. pe când cea de a doua tinde să valorifice dreptul propriu al reclamantei asupra terenului. (1) C. câtă vreme în ambele cereri reclamanta a invocat abuziva preluare de către stat a imobilului şi necesitatea reparării prejudiciului astfel creat. 166 C. pr. civ. pr. în prima acţiune solicitându-se un teren oarecare aflat în patrimoniul pârâtului. nr. respectiv bunul material şi dreptul ce poartă asupra bunului – dintre cele două pricini nu sunt întemeiate. art. nu există identitate de obiect..371 mp teren înscris în CF 12(. în calitate de intervenienţi. 2. Astfel. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . instanţa a respins recursul declarat de reclamantă. solicitând modificarea ei în sensul admiterii acţiunii. în baza Legii nr. 26 din Legea nr. a respins cererea de restituire în natură a terenului. prin Primar. c. În fine. pe când în prezenta cerere părţi sunt doar reclamanta şi pârâtul Municipiul Arad. civ. fiind indiferent că în dosarul iniţial au fost împrocesuate şi alte persoane. În consecinţă.. art.Putere de lucru judecat.. civ. civ. pr. raportat la art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. PANDECTELE ROMÂNE NR. pr. Astfel.

contestatoarea M. 1336 din 23 decembrie 2010 emisă de intimată. reţinându-se că. fie pentru luarea acestei măsuri potrivit art. decizia civilă nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (4) C. fapte ce constituie abateri disciplinare grave”. în temeiul dispoziţiilor art. Cu prilejul anchetei disciplinare la care a fost supusă a dat o notă explicativă. c) C. tribunalul reţinând în esenţă că prin decizia nr. Contestatoarea a susţinut că decizia de concediere este nulă. 61 lit. intimata a dispus sancţionarea contestatoarei cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă în baza art. a) C. a formulat contestaţie împotriva deciziei de concediere nr. cu obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate.. precum şi la plata cheltuielilor de judecată.C. 1783 din 10 septembrie 2012 Plângere penală formulată împotriva salariatului. SRL. b) C.P. A menţionat contestatoarea că pe tot parcursul desfăşurării contractului de muncă nu i s-au reproşat abateri disciplinare şi nici nu a fost sancţionată ca urmare a unor astfel de fapte. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . muncii. în sensul reintegrării pe postul deţinut anterior concedierii. 1336 din 23 decembrie 2010. de la data concederii şi până la data reintegrării efective. 2266 din 23 noiembrie 2011. Efecte asupra executării contractului de muncă C.D. când: nu şi-a întocmit documentele contabile. (1) Formularea unei plângeri penale împotriva salariatului nu atrage după sine suspendarea de drept a contractului individual de muncă. muncii. majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în calitate de salariat. muncii. în contradictoriu cu intimata SC R. În motivarea acţiunii. nu a anunţat retragerile suspecte efectuate de către colegul său şi şi-a însuşit suma de 70 RON.ro. (C. f) C. (2) lit. secţia I civilă. solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea acestei decizii şi repunerea în situaţia anterioară. 1783 din 10 septembrie 2012) La data de 19 ianuarie 2011. 267 alin. 264 alin. deoarece nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale şi nici nu i s-a permis să-şi jurisprudență 90 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 268 alin. 61 lit. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.E. art. muncii. Apel Piteşti. Apel Piteşti. Contestatoarea reclamă faptul că decizia de sancţionare este nulă. fie pentru aplicarea unei sancţiuni disciplinare în raport cu gravitatea faptei săvârşită în legătură cu munca. ci măsura este lăsată la iniţiativa angajatorului care are posibilitatea să opteze. la data: 20-11-2013. Prin sentinţa civilă nr. (1) lit. contestatoarea a arătat că a fost salariata intimatei până la data de 23 decembrie 2010 când. muncii. secţia I civilă.ionescu14@rdslink. deoarece nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale aşa cum se prevede la art. Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea deciziei de concediere disciplinară ca legală şi temeinică. c. 51 lit. fără să i se permită să-şi exercite dreptul la apărare prevăzut de art. „Motivele sancţiunii constau în neglijenţa la locul de muncă şi neîndeplinirea sarcinilor de serviciu în perioada august – noiembrie 2010. 264 lit. Singurul aspect ce i s-ar putea imputa este cel referitor la incidentul din data de 7 decembrie 2010. f) C. a inversat din eroare turele. muncii coroborat cu dispoziţiile art. i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă. decizia civilă nr. muncii. Tribunalul Argeş a respins contestaţia. 52 alin. a) coroborat cu art.

în opinia recurentei aceasta fiind nedovedită. instanţa de fond a reţinut în mod greşit. motivat de faptul că însuşirea sumei de 70 RON de către reclamantă. c) C. societatea intimată a efectuat cercetarea disciplinară. Anterior emiterii deciziei contestate. nu rezultă că în cursul cercetării disciplinare contestatoarea a solicitat să fie asistată de un reprezentant al sindicatului sau de un alt salariat din unitate. 267 alin. (4) C. (1) pct. În motivare se susţine că. 304 alin.ro. c) C.. 268 alin. că nu s-a avut în vedere situaţia expusă.Plângere penală formulată împotriva salariatului. 7. 304 pct. faptă ce poate îmbrăca şi caracter penal. Curtea a apreciat că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse: Criticile formulate de către recurentă au fost întemeiate pe dispoziţiile art. De asemenea. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. (4) C. care prevăd în mod expres suspendarea contractului de muncă şi nu încetarea acestuia. În fine. (2) lit. fiind pusă în situaţia de a alege între a da o declaraţie împotriva unui coleg de serviciu. (1) lit. invocându-se dispoziţiile art. în termen legal contestatoarea M. ar putea fi asistat de un alt salariat din unitate. în conţinutul deciziei de concediere se menţionează că. O altă critică adusă în motivele de recurs este aceea că s-a reţinut greşit de către instanţa de fond. muncii. salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa. De asemenea se susţine că se reţine de instanţa de fond că fapta de însuşire a sumei de 70 RON. 8/2013 | 91 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. muncii. 8 şi 9 C. de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. că decizia de concediere este întemeiată. Prin urmare. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.P. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea. c) C. Se mai susţine de către reclamantă. muncii. aşa cum a fost formulat şi desfiinţarea sentinţei tribunalului. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 51 alin. 7. muncii dispune că. 267 alin. în lipsa sindicatului sau a calităţii sale de membru. în motivele de recurs. 8 PANDECTELE ROMÂNE NR. civ. muncii. aceea că reclamanta a fost victima unui şantaj din partea angajatorului.E. iar art. intimata nu i-a permis contestatoarei să-şi exercite dreptul la apărare prevăzut de art. (4) C. Potrivit art. cu această ocazie contestatoarea a dat notă explicativă. devenind astfel incidente dispoziţiile art. conform programului de lucru primit de la coordonatorul zonal şi însuşirea nejustificată din gestiunea staţiei a sumei de 70 RON”. ori aceea de a fi concediată. 268 alin. decizia contestată fiind emisă cu respectarea dispoziţiilor art. că decizia de concediere este întemeiată. toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare. c. a fost dovedită. retragerile suspecte din perioada în care ea figura la locul de muncă. muncii. (2) lit. referitor la fapte de care nu avea cunoştinţă. neîntemeiată este şi susţinerea potrivit căreia. susţinerile contestatoarei sunt neîntemeiate. decizia de sancţionare este nelegală dacă nu cuprinde motivele înlăturării apărărilor formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare. în urma unei analize superficiale. în cursul cercetării disciplinare prealabile. „salariata nu a putut să explice neglijenţa sa la locul de muncă. De altfel. se solicită admiterea recursului. precum şi dreptul de a fi asistat. Efecte asupra executării contractului de muncă exercite dreptul la apărare conform art. pr. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs. prin care a recunoscut abaterile disciplinare imputate de către angajator. la cererea sa. 267 alin. Cu toate acestea. deoarece din probatoriul administrat în cauză.

să fie analizată prin prisma dispoziţiilor art. de a cunoaşte şi efectua fiscalizarea tuturor operaţiunilor pe casa de marcat specifice sistemului de gestiune din staţie şi de a acţiona strict în limita instrucţiunilor specifice sistemului de operare.”. Urmează ca hotărârea instanţei de fond. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că procedura de întocmire a registrului de casă a fost cunoscută de către contestatoare însă aceasta nu a respectat-o. contractul individual de muncă face trimitere la îndeplinirea de către contestatoare a atribuţiilor din fişa postului. Astfel.ionescu14@rdslink. de a întocmi corect facturile fiscale şi chitanţele aferente. avea obligaţia. civ. Apel Piteşti. numai pentru motive de nelegalitate: 7. 9. contestatoarea a fost încadrată în funcţia de lucrător comercial şi în calitate de salariată a intimatei. contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. 2 se stipulează că aceasta avea în principal următoarele obligaţii: „a) de a realiza norma de muncă sau. secţia I civilă. că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că măsura dispusă prin decizia de concediere este legală. Potrivit art. muncii. susţine recurenta. m) pct. În speţă. „Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii. Din examinarea acestor critici. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . 8. rezultă însă că niciuna nu se poate încadra în motivele de nelegalitate menţionate. de a înmâna clientului bonul fiscal. după caz. de a efectua monetarul şi depunerea lui. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii. deoarece nu a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa. ca sancţiune disciplinară”. a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia. recurenta a recunoscut toate faptele reţinute în sarcina sa prin decizia de concediere. Potrivit contractului individual de muncă nr. După cum se poate observa la lit. a). Aceeaşi trimitere la fişa postului se regăseşte şi în regulamentul intern. cât şi a celorlalte produse din magazin. civ. precum şi faptul că şi-a însuşit din casa de marcat suma de 70 RON. cu ocazia convocării pentru efectuarea cercetării disciplinare. c. e) de a respecta secretul de serviciu”. 1783 din 10 septembrie 2012 şi 9 C. de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului. b) de a respecta disciplina muncii. decizia civilă nr. în esenţă. c) de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu. ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă. pr. Susţinerile recurentei sunt nefondate. respectiv că salariatul este obligat să-şi îndeplinească sarcinile ce îi revin conform fişei postului. a) C. de a asigura încasarea banilor din vânzarea de produse petroliere. deoarece aşa cum corect a reţinut instanţa de fond..ro. nemulţumirea recurentei vizând de fapt netemeinicia sentinţei sub aspectul stabilirii situaţie de fapt de către instanţa de fond. instanţa constată că în contractul individual de muncă al contestatoarei la lit. pr. 6803 din 24 august 2008.C. când instanţa. 3041 C. potrivit fişei postului. 61 lit.. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. jurisprudență 92 | PANDECTELE ROMÂNE NR. d) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate. texte de lege potrivit cu care „Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. text de lege care permite instanţei să analizeze cauza sub toate aspectele.

ca nefondat. muncii. 51 alin. deşi erau incidente dispoziţiile art. fiind considerate ca abateri disciplinare grave. În consecinţă. PANDECTELE ROMÂNE NR. 51 alin. a fost corect stabilită în raport de gravitatea abaterii disciplinare săvârşită de contestatoare. (1) lit. 40 din Regulamentul intern.ionescu14@rdslink. Mai susţine contestatoarea că. şi să stabilească sancţiunea disciplinară ce urmează a fi aplicată. care pot fi sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă potrivit art. 8/2013 | 93 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 39 şi art. prin nota explicativă din 21 decembrie 2010. suspendarea contractului de muncă din iniţiativa angajatorului în cazul formulării unei plângeri penale împotriva salariatului fiind reglementată de dispoziţiile art. 312 C. regulamentul de ordine interioară şi contractul individual de muncă. pr. cea a concedierii disciplinare. prin nerespectarea atribuţiilor de serviciu înscrise în fişa postului. În cauză. deşi s-a reţinut că a sustras suma de 70 RON. muncii. (1) lit. consecinţele acesteia. Potrivit art. ci încetarea acestuia. muncii. 266 C. iar sancţiunea aplicată. chiar contestatoarea.astfel că decizia contestată este legală şi temeinică. Faţă de aceste considerente. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . precum şi faptul că la data de 7 decembrie 2010 şi-a însuşi din casa de marcat suma de 70 RON şi a părăsit locul de muncă în timpul programului aproximativ 2 ore. c) C. având în vedere condiţiile prevăzute de art. în temeiul art. Această dispoziţie legală nu operează de drept. angajatorul este cel în măsură şi în drept să analizeze gravitatea abaterii. 266 C. Efecte asupra executării contractului de muncă De altfel. recursul a fost respins. c. angajatorul a stabilit că pentru fapta imputată contestatoarei sancţiunea aplicată este de desfacere a contractului individual de muncă. În consecinţă. aşa cum corect a reţinut instanţa de fond. 59 din Regulamentul de Ordine Interioară. fapta săvârşită de contestatoare constituie abatere disciplinară gravă. b) C. instanţa a apreciat că faţă de dispoziţiile din Codul muncii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. contestatoarea a încălcat dispoziţiile art. 51 alin.Plângere penală formulată împotriva salariatului. muncii. civ. situaţie ce nu se regăseşte în cauza de faţă. (1) lit.ro. recunoaşte că nu a respectat procedura privind întocmirea registrului de casă. Recurenta a indicat greşit art. faptă ce poate avea caracter penal. angajatorul putând suspenda contractul individual de muncă numai în măsura în care a formulat plângere penală împotriva salariatului. la data: 20-11-2013. c) C. muncii care reglementează suspendarea contractului de muncă din iniţiativa salariatului în caz de concediu paternal. angajatorul nu a dispus suspendarea contractului de muncă.

1435 din 26 octombrie 2012) Prin sentinţa penală nr.500 lei amendă. pen. având o atitudine sinceră. la pedeapsa de 1. pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă în formă calificată.Ş. 184 alin. în baza art. 27 pct. art. (1) şi (3) C. pierzându-şi echilibrul şi implicit controlul direcţiei de deplasare. 42 C. pr.371 actualul C. nr. 184 alin. condiţii în care a fost surprins de punerea în mişcare a unui grup de persoane. (1) şi (3) C. 1435 din 26 octombrie 2012 Instanţa competentă să soluţioneze recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie prin care s-a soluţionat acţiunea penală cu privire la infracţiunea de vătămare corporală din culpă C. pen. civ. situaţie în care a lovit-o pe partea vătămată M.. faţă de dispoziţiile art. Părţii vătămate M. precum şi de a nu-şi controla corespunzător deplasarea pe schiuri. 3 C.000 lei cu titlu de daune morale. în baza art. (1) C. pr. secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. a condamnat pe inculpatul F. pen. A luat act că Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga.261 lei despăgubiri civile şi suma de 5.C. prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia nr. Inculpatului i s-a prezentat materialul de urmărire penală în data de 6 februarie 2012. Apel Ploieşti. 191 alin. pr. nu s-a constituit parte civilă în cauză. 3. art. fără a lua toate măsurile ca această activitate să se desfăşoare în condiţii de siguranţă faţă de celelalte persoane care se aflau în zonă. decizia penală nr. c. pr. (1) C. 478/P/2011 din data de 7 februarie 2012. raportat la art. pen. Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate. 2. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei şi. a fost trimis în judecata inculpatul F. În baza art. reţinându-se în fapt că inculpatul la data de 5 martie 2011 a schiat la baza pârtiei Sorica. În baza art... 346 C. suma de 2. strada Victoriei. cu sediul în Azuga.C. la plata către partea civilă a sumei de 500 lei. a admis în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de partea civilă şi a obligat inculpatul să plătească părţii civile M.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. judeţul Prahova. 27 pct. provocându-i leziuni traumatice care au necesitat un număr de 40-45 zile îngrijiri medicale. 1.C..357-1.ionescu14@rdslink. 184 Instanţa de recurs competentă să soluţioneze recursul declarat împotriva unei sentinţe pronunţate de judecătorie prin care s-a soluţionat acţiunea penală cu privire la infracţiunea de vătămare corporală din culpă este tribunalul şi nu curtea de apel. art. Judecătoria Sinaia. decizia penală nr. pen.. (C. prima instanţă a reţinut că.. pen. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Apel Ploieşti. secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.. 193 alin. la data: 20-11-2013. 14 şi art. 84 din 16 mai 2012. pen. pr. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ .Ş.Ş. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă în formă calificată. pen. Pentru a pronunţa această sentinţă.. i-au fost acordate îngrijiri medicale la Spitalul de Ortopedie şi jurisprudență 94 | PANDECTELE ROMÂNE NR. prevăzute de art.

I. Partea vătămată M. timp ce include şi tratamentul recuperator recomandat. a declarat că la data de 5 martie 2011. În fapt. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin torsionarea gleznei drepte şi lovire de corp/plan dur la data de 5 martie 2011. certificat medico-legal nr. a fost accidentată de către inculpatul F. Traumatologie Azuga. precum şi cele două fiice. pe pârtia de schi Sorica. datat 7 noiembrie 2011. Conform Raportului de expertiză medico-legală al Institutului de Medicină Legală Mina Minovici nr. întrucât avea dureri în zona traumatizată. ocolind-o.C. M. dar nu a recunoscut în totalitate comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia. M.Ş. apoi s-a întors.000 lei daune morale. Aceasta precizează că nu a pătruns pe pârtia de schi pentru avansaţi.. la data: 20-11-2013. 8/2013 | 95 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.Ş. văzându-şi de drum.000 euro daune materiale.Instanţa competentă să soluţioneze recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie .Ş.Ş. urmând a fi supusă unei noi intervenţii chirurgicale. unde i-a fost aplicată o proteză din gips... a sesizat faptul că la data de 5 martie 2011. Au închiriat două perechi de schiuri pentru copii familiei. partea vătămată precizează că în dreapta avea cabina de la baza teleschiului. schiul a lovit-o pe partea interioară a piciorului. Inculpatul F. A observat pe pârtia pentru avansaţi un schior care cobora cu viteză. M.C. în vârstă de 10 ani.A.Ş. iar în faţa instanţei şi-a majorat pretenţiile materiale solicitând suma de 5. iar în stânga o persoană cu mai multe sănii expuse pentru închiriat. În drum către pârtia pentru începători. cu partea laterală a schiurilor. fracturându-i maleola. a mers împreună cu soţul său M.000 lei şi 5. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . fiind ultima. care poate data din data de 5 martie 2011 şi necesită 40-45 de zile de îngrijiri medicale.B.ro. declaraţie de recunoaştere învinuit.C. M. numita M. c. raport de expertiză medico-legală nr. Cele patru persoane se deplasau pe un singur rând. posibil în condiţiile amintite mai sus. care nu s-a constituit parte civilă în cauză. determinând căderea sa pe partea dreaptă. a declarat că se constituie şi parte civilă în procesul penal cu echivalentul în lei al sumei de 1. instanţa de fond a constatat că la data de 29 aprilie 2011. s-a aflat în localitatea Azuga. A2/1153/10 martie 2011. Din actele şi lucrările dosarului.ionescu14@rdslink. A început coborârea cu schiurile pe pârtia PANDECTELE ROMÂNE NR.C. intenţionând să se deplaseze către pârtia de începători Sorica. declară că nu şi-a putut desfăşura activităţile de serviciu în perioada 7 martie 2011 – 31 mai 2011 şi că a efectuat radiografii la datele de 5 aprilie 2011 şi 5 mai 2011. în jurul orei 1100 – 1130. declaraţii martori. Aceasta a necesitat 40-45 zile de îngrijiri medicale. la data de 5 martie 2011. În cădere. A1/9246/2011 al INML Mina Minovici. Sindromul alergic rezidual acuzat de partea vătămată nu are substrat obiectiv. fiind nevoită să urmeze un tratament medical de recuperare şi că în prezent nu este vindecată complet. A1/9246/2011.Ş. fiind atentă pe unde merge. partea vătămată M. în timp ce se afla împreună cu familia la baza pârtiei de schi Sorica. procese-verbale de indicare loc impact + planşe foto. A fost preluată de un echipaj de salvare. care se deplasa pe schiuri. Inculpatul s-a prezentat în fata instanţei pentru a da declaraţia de inculpat. M. prezintă o leziune traumatică care s-a putut produce prin lovire cu un corp dur. pe pârtia de schi Sorica.Ş.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. A2/1153 din 10 martie 2011 al INML Mina Minovici. reprezentând costurile tratamentelor necesare recuperării medicale. Conform certificatului medical nr. Fapta inculpatului s-a probat cu declaraţiile părţii vătămate. fiind transportată la Spitalul de ortopedie Azuga. A fost lovită de către inculpatul F. în vârstă de 22 de ani şi M.

C. Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, decizia penală nr. 1435 din 26 octombrie 2012

jurisprudență

pentru avansaţi, în faţa sa fiind alţi doi schiori. Ajungând la baza pârtiei, acesta declară că a ales să vireze dreapta şi să-şi continue deplasarea pe schiuri până la telegondolă, întrucât este o distanţă de 100 de metri, care se parcurge greu pe jos. Apropiindu-se de cabina de la baza teleschiului, având viteză moderată, a observat cum un grup de persoane se pune în mişcare. Fiind surprins de acest lucru, a încercat să frâneze pentru a evita un impact, s-a dezechilibrat şi a căzut pe partea dreaptă, însă şi-a continuat deplasarea datorită inerţiei. Inculpatul în acest moment a atins-o cu schiurile pe M.Ş., iar aceasta a căzut. Inculpatul a precizat că partea vătămată nu purta echipament de schi şi consideră că aceasta se afla într-o zonă utilizată de schiori. Instanţa de fond a mai reţinut că locul producerii impactului indicat de către învinuit diferă de cel indicat de către partea vătămată constituită parte civilă, în timp ce versiunea părţii civile este susţinută de către persoanele din familie care o însoţeau, audiate sub prestare de jurământ în calitate de martori, versiunea inculpatului nu este susţinută de nicio altă probă, acesta declarând că nu poate propune niciun martor pe situaţia de fapt, fiind de fapt o apărare subiectivă prin care încearcă să se scape de răspunderea penală. Prima instanţă a reţinut că fapta inculpatului F.C. din data de 5 martie 2011, de a schia la baza pârtiei Sorica, fără a lua toate măsurile ca această activitate să se desfăşoare în condiţii de siguranţă faţă de celelalte persoane care se aflau în zonă, precum şi de a nu-şi controla corespunzător deplasarea pe schiuri, condiţii în care a fost surprins de punerea în mişcare a unui grup de persoane, pierzându-şi echilibrul şi implicit controlul direcţiei de deplasare, situaţie în care a lovit-o pe partea vătămată M.Ş., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală din

culpă în formă calificată, prevăzute de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. În cursul audierilor, inculpatul F.C. nu şi-a asumat responsabilitatea vătămării corporale din culpă în formă calificată, considerând că nu este vinovat de ceea ce s-a întâmplat, adoptând astfel o poziţie procesuală în contradicţie cu ansamblul probator al cauzei, poziţie procesuală menţinută în faţa instanţei cu ocazia luării declaraţiei de inculpat la data de 4 aprilie 2013, prin care nu recunoaşte decât parţial săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, totodată regretând că a ajuns în situaţia aceasta. Din cele de mai sus, coroborate cu întregul material probator administrat în cursul procesului penal, instanţa de fond a constatat că faptele inculpatului F.C. din data de 5 martie 2011 întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă în formă calificată, prevăzute de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen., astfel că a pronunţat condamnarea inculpatului. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanţa a avut în vedere prevederile art. 72 şi art. 52 C. pen., gravitatea faptei comise, împrejurările concrete ale comiterii faptei, urmările grave produse şi persoana inculpatului. Pentru aceste considerente, instanţa de fond l-a condamnat pe inculpatul F.C. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.500 lei, reţinând că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o conduită bună înaintea săvârşirii faptei, are loc de muncă, iar resocializarea sa se poate face şi fără a fi privat de libertate. Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa de fond a constatat că partea vătămată M.Ş. s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 5.000 lei despăgubiri materiale, cheltuieli efectuate cu ocazia tratamentelor medicale şi la suma

96 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Instanţa competentă să soluţioneze recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie ...

de 5.000 lei daune morale. Partea vătămată, constituită parte civilă susţine că mai multe luni s-a aflat în incapacitate de muncă, având piciorul fracturat neputându-se deplasa, nici munci, pierzând câştiguri serioase. Mai arată că a efectuat cheltuieli şi pe parcursul tratamentelor medicale, urmând a fii operată. Toate acestea, inclusiv costul deplasărilor la spitale le consideră pagube reale şi însemnate. Cu privire la pretenţiile cu titlu de daune morale, partea civilă arată că a încercat suferinţe fizice, pe lângă celelalte suferinţe psihice ce le-a suferit în urma faptei inculpatului. Partea vătămată Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga nu s-a constituit parte civilă în această cauză. Partea civilă M.Ş. în dovedirea pretenţiilor civile a administrat proba cu martorii M.I. şi M.A. şi înscrisuri. Instanţa de fond a constatat că partea civilă a făcut dovada pretenţiilor sale doar parţial, astfel că, în baza art. 14 şi art. 346 C. pr. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.261 lei despăgubiri civile şi la plata sumei de 5.000 lei despăgubiri morale. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs inculpatul F.C. În motivarea recursului, inculpatul F.C. a arătat, în esenţă, că sesizarea primei instanţe nu s-a făcut în mod legal, iar rechizitoriul nu cuprinde toate datele privind analiza elementelor constitutive a infracţiunii. A mai arătat că nu are nicio culpă în săvârşirea faptei, impunându-se achitarea sa, deoarece accidentul s-a produs din cauza atitudinii imprudente a părţii vătămate, ceea ce constituie un caz fortuit. Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că, faţă de inculpat, s-a dispus punerea

în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen., parte vătămată fiind M.Ş. S-a reţinut în actul de sesizare că, la data de 5 martie 2011, acesta a schiat la baza pârtiei Sorica, fără a lua toate măsurile ca această activitate să se desfăşoare în condiţii de siguranţă faţă de celelalte persoane care se aflau în zonă, şi nu şi-a controlat corespunzător deplasarea pe schiuri, condiţii în care a fost surprins de punerea în mişcare a unui grup de persoane, pierzându-şi echilibrul şi implicit controlul direcţiei de deplasare, situaţie în care a lovit-o pe partea vătămată M.Ş., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat un număr de 40-45 zile îngrijiri medicale. Potrivit dispoziţiilor art. 27 pct. 3 C. pr. pen., ca instanţă de recurs, tribunalul judecă recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate ... şi în alte cazuri anume prevăzute de lege. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 184 alin. (5) C. pen., pentru faptele prevăzute de alin. (1) şi (3) din acelaşi articol, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Prin urmare, având în vedere aceste dispoziţii legale, Curtea a apreciat că instanţa de fond a înaintat în mod greşit către Curtea de Apel Ploieşti recursul declarat de inculpat, instanţa competentă să soluţioneze recursul fiind Tribunalul Prahova. Faţă de aceste considerente, în baza art. 42 raportat la art. 27 pct. 3 C. pr. pen., Curtea a declinat în favoarea Tribunalului Prahova competenţa de soluţionare a recursului declarat împotriva sentinţei penale nr. 84 din 16 mai 2012 a Judecătoriei Sinaia.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 97 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

C. Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, decizia penală nr. 829/R din 9 octombrie 2012

Casare cu trimitere spre rejudecare. Nelegala citare a inculpatului
În condiţiile în care inculpatul nu a fost audiat nici în faza de urmărire penală şi nici în cursul cercetării judecătoreşti, iar din procesele-verbale de realizare a procedurii de citare a inculpatului prin mandat de aducere rezultă că nu mai locuieşte la adresa indicată în rechizitoriu, instanţa avea obligaţia să dispună efectuarea de verificări la SEIP pentru a se afla noul domiciliu al inculpatului şi abia apoi să dispună citarea conform art. 177 alin. (4) C. pr. pen. (C. Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, decizia penală nr. 829/R din 9 octombrie 2012) jurisprudență Prin sentinţa penală nr. 567 din 24 mai 2012 pronunţată de Judecătoria Satu Mare, în baza art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.O.V., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii. În baza art. 14, art. 346 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul B.O.V., să plătească părţii civile SC P.T. SRL, prin administrator L.I., suma de 4.634,77 lei, prejudiciul nerecuperat. În baza art. 191 alin. (1) C. pr. pen. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 1.800 lei, cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 189 C. pr. pen., s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi S. a sumei de 200 lei, onorariu pe seama av. oficiu C.A., cu delegaţia nr. 162/2012. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele: Prin rechizitoriul întocmit de către Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, inculpatul B.O.V., a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. În actul de sesizare al instanţei se reţine următoarea stare de fapt: La data de 15 februarie 2008 B.O.V. s-a prezentat la SC P.T. SRL S., în calitate de angajat al SC V. SRL, când a solicitat în numele firmei mai multe bunuri pe care le-a ridicat de la societate, emiţându-se factura fiscală din 22 ianuarie 2008, în valoare totală de 4.634,77 lei. Ulterior, numitul L.V., administratorul SC P.T. SRL a constatat că factura înmânată lui B.O.V., emisă către SC V. SRL, nu apare în contabilitatea societăţii, aceasta nefiind achitată, după care l-a contactat pe numitul P.T., administratorul SC V. SRL, care i-a comunicat faptul că numitul B.O.V. nu mai este angajatul societăţii din data de 1 august 2007. Conform Contractului individual de muncă B.O.V. a fost angajat al SC V. SRL din data de 3 mai 2007 până la data de 1 august 2007, când şi-a depus demisia. Fiind audiat în calitate de parte vătămată, numitul L.V., administratorul SC P.T. SRL S., declară că societatea pe care o administrează desfăşoară relaţii comerciale cu SC V. SRL, fără a avea un contract de colaborare, aceasta constând în livrarea diverselor bunuri, plata

98 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

T. în valoare totală de 4. apărarea acestuia fiind asigurată prin desemnarea unui apărător din oficiu. SRL. de faptul că acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei. Conform Contractului individual de muncă B.O.V. plata făcându-se în termen de 15-30 zile prin ordin de plată.M. după care l-a contactat pe numitul P. administratorul SC V.. faptul că. Din probatoriul administrat în cauză în cele două faze procesuale.G.T. Fiind audiat. SRL şi atunci a anunţat firma respective că inculpatul nu mai este angajatul lui. SRL S.V. administratorul SC P. SRL. de modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei.V. c. inculpatul s-a cazat la Hotel D. SRL din data de 3 mai 2007 până la data de 1 august 2007. 8/2013 | 99 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. SRL S.V.T. de a induce în eroare pe partea vătămată/civilă SC P. 72 C. de persoana inculpatului. Acesta a fost disponibilizat pentru că începuseră să dispară materiale şi inculpatul punea dispariţia lor pe seama colegilor. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . emisă către SC V. de antecedentele acestea şi să aplice inculpatului o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiunea săvârşită. care a ţinut să precizeze că inculpatul a fost angajatul societăţii din data de 3 mai 2007.Casare cu trimitere spre rejudecare. După ce a fost dat afară firma nu a mai putut lua legătura cu el. administratorul SC P..V.T.V. pen.T.T.. SRL. pentru a ridica marfa era şi inculpatul B. prin a PANDECTELE ROMÂNE NR. P. Ulterior. La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. Declaraţie martor P. pentru a ridica marfa era şi inculpatul B. care se prezentau la SC P. în calitate de angajat al SC V. SRL.V. SRL. nu apare în contabilitatea societăţii. SRL.I.. numitul L.. fiind anterior condamnat pentru acelaşi gen de infracţiuni. Contract individual de muncă. SRL S.O.T.634. aceasta nefiind achitată. sculele cu fost cumpărate în ianuarie 2009 sau 2010 iar acesta aflat de cumpărarea lor în luna martie când a fost la sediul la magazinul SC P. SRL. SRL. Acesta a declarat faptul că.O.T. fără a avea un contract de colaborare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.V. constând în următoarele: Declaraţie parte civilă L.O. la data: 20-11-2013. Inculpatul nu a fost audiat în faza de urmărire penală şi nici în faţa instanţei de judecată.77 lei.O. emiţându-se factura fiscală din 22 ianuarie 2008. ca fiind din partea firmei SC V. Nelegala citare a inculpatului făcându-se în termen de 15-30 zile prin ordin de plată.V.. s-a prezentat la SC P. Mai mult era indisciplinat.O.. întrucât nu a putut fi prezentat în pentru a i se putea lua declaraţie şi pentru ca acesta să dea lămuriri. care se prezentau la SC P.. Printre reprezentanţii SC V. Printre reprezentanţii SC V. când a solicitat în numele firmei mai multe bunuri pe care le-a ridicat de la societate. trecuse mai bine de o lună şi nu era plătită cazarea şi masa. de gradul crescut de pericol social al faptei. În cauză a fost audiat şi administratorul SC V. Decizia privind încetarea raporturilor de muncă. aceasta constând în livrarea diverselor bunuri.O. SRL S.T.ionescu14@rdslink. a declarat faptul că societatea pe care o administrează desfăşoară relaţii comerciale cu SC V. a fost angajat al SC V. Fapta inculpatului B. care i-a comunicat faptul că numitul B. Ulterior un colaborator i-a adus la cunoştinţă martorului P. instanţa a reţinut următoarea stare de fapt: La data de 15 februarie 2008 B. nu mai este angajatul societăţii din data de 1 august 2007. până la 1 august 2007 când relaţiile contractuale cu acesta au fost încheiate deoarece s-au constatat diferite lipsuri în gestiunea societăţii. SRL a constatat că factura înmânată lui B. SRL S..ro. când şi-a depus demisia.T. Până atunci nu fusese neînsoţit să cumpere materiale.T. numitul L.. acesta schimbându-şi numărul de telefon. Din analiza fişei de cazier judiciar la zi a inculpatului rezultă că acesta este cunoscut cu antecedente penale.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. l-a condamnat pe inculpatul B. ce-a de-a doua condiţie impunând ca declaraţia de recurs peste termen să aibă loc în 10 zile de la data. (1) C. prin administrator L. a pus în discuţia părţilor prevederile art.V. pr. cauzând un prejudiciu în valoare totală de 4.. pen.77 lei.. 64 lit. cheltuieli judiciare către stat. pen. secţia penală şi pentru cauze cu minori.V. cele două condiţii menţionate mai sus trebuind a fi îndeplinite în mod cumulativ.634. Sub aspectul laturii subiective. 71 C. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. să plătească părţii civile SC P.. 14. casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Satu Mare. În baza art. manoperele dolosive ale inculpatului sunt evidente. pretinzând că este angajatul acestei societăţi. pen. a) teza II şi lit. pen. raportat la art.77 lei. pen. 162/2012. din oficiu.V. Verificând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs şi de actele şi lucrările dosarului. cu delegaţia nr.ro. În baza art. decizia penală nr.O. În baza art. pentru a obţine bunuri în favoarea sa. pe durata executării pedepsei închisorii.800 lei. onorariu pe seama av. pen. acesta constituind manopera dolosivă folosită de inculpat pentru a induce în eroare partea vătămată. pen. începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile. se constată că inculpatul a lipsit la toate termenele de judecată. la data: 20-11-2013. Apel Oradea.T. (1) şi (2) C. Reprezentantul parchetului a arătat că sunt îndeplinite cerinţele recursului peste termen. În speţă.O. Inculpatul a învederat instanţei că recursul declarat este în termen... În baza art. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune. Instanţa. acesta folosind în vederea inducerii în eroare a părţii vătămate calitatea de angajat a unei firme care se afla în relaţii de colaborare cu partea vătămată. oficiu C. fiind emisă factura fiscală din data de 22 ianuarie 2008 ce urma a fi achitată de către societatea SC V. din actele dosarului. la pedeapsa de 3 ani închisoare. faptă prevăzută şi pedepsită de art. situaţie în care se impune a se analiza fondul prezentei cauze. În cauza de faţă. dar şi la pronunţare. 215 alin. pr. iar declaraţia de recurs a formulat-o în 10 zile de la data începerii executării pedepsei – a fost arestat la data de 7 august 2012 şi a declarat recurs în data de 13 august 2012. c. solicitând admiterea acestuia. 829/R din 9 octombrie 2012 se prezenta în calitate de angajat al SC V. întrucât judecata la prima instanţă a avut loc fără citarea legală a recurentului. pr.. considerente faţă de care sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege cu privire la recursul peste termen. emiţându-se factura fiscală din 22 ianuarie 2008. scopul său fiind acela de a-şi însuşi bunurile luate de la partea vătămată.ionescu14@rdslink. 191 alin.C. 365 C. 189 C. (1) şi (2) C. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs peste termen inculpatul B.634. 215 alin. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ .O. art. SRL. (2) C. pen. s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Satu Mare. instanţa a reţinut că inculpatul acţionat cu intenţie directă.I. urmărind inducerea părţii vătămate în eroare. Instanţa a reţinut că din dispoziţiile legale mai sus arătate rezultă că pentru acest remediu procesual se cer îndeplinite două condiţii: prima constă în lipsa părţii atât la toate termenele de judecată la instanţa de fond. Curtea a constatat că recursul jurisprudență 100 | PANDECTELE ROMÂNE NR. fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. suma de 4. referitoare la recursul peste termen. 346 C. pentru a solicita în numele firmei mai multe bunuri pe care le-a ridicat de la societate. SRL. a sumei de 200 lei. după caz. a fost obligat inculpatul B. pen. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. SRL. 3853 alin. prejudiciul nerecuperat. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 1.A. b) C..

pentru următoarele considerente: Art.. 365 alin. . În aceste condiţii. pen. inculpatul nu a fost audiat nici în cursul urmăririi penale şi nici în cursul cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond. pen. În consecinţă. pr. adresă la care a fost citat la judecarea cauzei în primă instanţă. Cheltuielile judiciare avansate de stat vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) şi (2) C. c. 21 C.. pen. pr. a) C. În consecinţă. bl.ionescu14@rdslink. str.. 21 C. Faţă de aceste împrejurări s-a reţinut că judecarea cauzei a avut loc fără ca inculpatul să fie legal citat. Curtea a constatat că. Curtea a constatat că inculpatul B. în faţa instanţei de fond fiind incident cazul de casare prevăzută de art. la data: 20-11-2013. nu a avut cunoştinţă de existenţa dosarului în care a fost judecat pentru infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze. Instanţa de recurs a reţinut că prin rechizitoriul nr. pr. legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa despre această imposibilitate. abia apoi să dispună citarea conform art. procesul-verbal de executare a mandatului de aducere întocmit de organele de poliţie. (3) C. (4) C. În baza art. pen. Nelegala citare a inculpatului formulat în cauză este fondat.O. dosar în care inculpatul a fost citat la o adresă la care nu mai locuia aşa cum s-a arătat mai sus şi prin afişare la Consiliul Local S. Curtea a reţinut că inculpatul nu a fost legal citat în cursul cercetării judecătoreşti. fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 2 lit.O..V. pr. pen. în baza art. s-a dispus suspendarea executării hotărârii atacate şi punerea de îndată în libertate a inculpatului B. 801 din 21 decembrie 2011 s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. nr. a casat hotărârea atacată şi a dispus rejudecarea de către aceeaşi instanţă. în prezenta cauză. . prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 177 alin.Casare cu trimitere spre rejudecare. 385 9 pct. sau care.V. pen. ap. pr.. De asemenea. 21 C. pen. instanţa avea obligaţia să dispună verificări la SEIP pentru a se afla noul domiciliu al inculpatului şi. pen. 3859 pct... Curtea a admis recursul declarat de inculpat. pr. judeţul S. din actele de la dosar respectiv dovezile de realizare a procedurii de citare. 8/2013 | 101 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. rezultă că inculpatul nu mai domiciliază în S. 215 alin. 385 15 pct.V. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. Faţă de toate acestea.ro... 3859 pct. dacă nu este arestat în altă cauză conform art.O. 350 C. prevede că hotărârile sunt supuse casării când judecata în primă instanţă sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi. P. . PANDECTELE ROMÂNE NR. pr. acesta fiind în imposibilitate de a-şi pregăti apărarea şi de a-şi propune probele necesare..

s-a anulat cartea de identitate falsificată pe numele inculpatului. a fost condamnat inculpatul Ţ. modificată. 367/A/2010 a Tribunalului B. cu aplicarea art. drepturile prevăzute de art. a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat. s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în prezenta cauză durata executată de acesta de la 2 mai 2011 la zi.. cu aplicarea art. (3) C. în pedeapsa cea mai grea.. 3201 alin. pen. b) C. 348 C. (2) C. la pedeapsa de: 3 (trei) luni închisoare. 830/R din 9 octombrie 2012 Înscrisuri falsificate. a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu apărător jurisprudență 102 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 3201 alin. s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul B. în baza art. În baza art. Confiscarea specială. şi art. 20 C.. pen. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. În baza art. pen. b) C. 37 alin.. 118 lit. pen. secţia penală şi pentru cauze cu minori. pen. la data de 12 octombrie 2010.S. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. s-a dispus ca acest înscris falsificat să rămână la dosarul cauzei. pen. 1102 din 17 iunie 2010 a Judecătoriei B. b) C. 3201 alin. 39 alin. a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals. 64 lit. la data: 20-11-2013. S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii a Judecătoriei B. (1) C. pen. pen. decizia penală nr. a) şi b) C. pr. pr. pr.C. (1) C. 34 alin. rămasă definitivă prin decizia Tribunalului B. în sensul că bunurile care au fost folosite în orice mod la săvârşirea unei infracţiuni dacă sunt ale infractorului. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. pen. b) C. pen. 71 alin. În baza art. pen. În baza art. 70 alin. cu titlu de pedeapsă accesorie. 291 C.ro. şi art.. 690 din 9 mai 2012. pen.. la pedeapsa de: 2 (două) luni închisoare. decizia penală nr. 118 lit. În baza art. pen. secţia penală şi pentru cauze cu minori. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . (1) lit. pen. 830/R din 9 octombrie 2012) Prin sentinţa penală nr. pen. a) teza a II-a şi lit. (1) lit. la pedeapsa de: 3 (trei) luni închisoare. 288 alin. pr. (3) C. 37 alin. pen. pen. iar în baza art. şi art. urmând a da în consecinţă inculpatului spre executare în regim de detenţie pedeapsa de: 2 ani şi 7 luni închisoare. 105/2001 privind frontiera de stat a României. i s-a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii. pr. (7) C.C. În baza art. pen. (7) C.. În baza art. cu referire la art. Apel Oradea. S-a respins cererea procurorului de confiscare de la inculpat a cărţii de identitate falsificată pe numele inculpatului. (C. 37 alin. Aplicarea dispoziţiilor art. pronunţată de Judecătoria O. (1) lit. cu aplicarea art. şi a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentinţe penale. (1) lit. 26 raportat la art. c. C. pen.. raportat la art... 189 C. rămasă definitivă prin decizia penală nr. art. a) şi b) C. 445 alin. 118 lit. 36 alin. pen. pr.. b) Folosirea de către inculpat a actului de identitate falsificat atrage aplicabilitatea dispoziţiilor art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. sunt supuse confiscării speciale. (7) C. s-au contopit pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 2 ani şi 7 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.. Apel Oradea.ionescu14@rdslink. a) şi b) C.

(3) C. pen. inculpatul a învederat instanţei că recunoaşte comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi că doreşte ca judecarea cauzei să aibă loc potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. persoana în cauză a fost invitată la sediul Poliţiei de Frontieră unde. care conducea microbuzul în care se afla ca pasager un bărbat. Înainte de începerea cercetării judecătoreşti.C.C. reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului. declarând verbal în acest sens că are cunoştinţă de probele administrate în faza de urmărire penală. B. Confiscarea specială.C. pen. pen.”. cu aplicarea art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. 118 lit. 291 C. cartea de identitate cu seria . la controlul de frontieră. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei. 4712/271/2012. pe numele de Ţ.. pen. faptă prevăzută şi pedepsită de art.S. şi – tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat. faptă prevăzută şi pedepsită de art. cu aplicarea art. Pentru a pronunţa această hotărâre. a declarat că „în timp ce se afla în I. a) şi b) C. s-a prezentat la PTF B. Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală şi declaraţia dată de inculpat în faza de judecată. Inculpatul Ţ. pen. 70 alin.. La acelaşi termen de judecată a fost audiat inculpatul conform art.B. aceasta declară că este cetăţean român şi precizează aceleaşi date de identitate înscrise în documentul prezentat la control. – uz de fals. instanţa de fond a reţinut următoarele: Prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria O. instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: În data de 1 mai 2011.. care a prezentat la control cartea de identitate cu seria .C. întrucât îi fusese furată cartea de identitate originală. în localitatea T. pen.Înscrisuri falsificate. 105/2001 privind frontiera de stat a României.S. raportat la art. declaraţia acestuia fiind consemnată în proces-verbal separat ataşat la dosarul instanţei de fond. numitul B.. sub aspectul comiterii infracţiunilor de: – complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. la 31 octombrie 2007 şi cu valabilitate până la 26 mai 2017. din oficiu. a) şi b) C.E. după care i-a dat acestuia o fotografie făcută la un studio public precum şi datele sale de identitate. care se ocupa cu contrafacerea de documente şi i-a solicitat să îi procure o carte de identitate românească. În baza art. Aplicarea dispoziţiilor art. valabilă până la . pr. arătând că recunoaşte şi regretă comiterea faptelor de care este acuzat. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (1) C. 191 alin. PANDECTELE ROMÂNE NR..P. probe pe care şi le însuşeşte.. 20 C. 37 alin. pen... 26 raportat la art. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ţ. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 14 martie 2012 sub dosarul nr. avocat C. pe sensul de intrare în România.. pen. pr.. pe numele inculpatului Ţ. 8/2013 | 103 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Deoarece existau suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului prezentat la control (nu îndeplinea condiţiile de formă şi fond ale unuia original). (1) lit.S.S.P.L. la data de 9 martie 2012. (1) C.C.. în prezenţa martorilor asistenţi. modificată. în jurul orelor 2330. conform delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. a) şi b) C...S. 37 alin. la data: 20-11-2013. iar la scurt timp a primit de la acesta.ionescu14@rdslink. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | .. 37 alin.. pen. (1) lit. faptă prevăzută şi pedepsită de art. pr.. b) C. c. 3201 alin. 3201 C. (1) lit. care apărea eliberată de S. inculpatul a avut o atitudine sinceră. 288 alin. Fiind audiat pe parcursul desfăşurării urmăririi penale. în cursul lunii martie 2011 s-a întâlnit cu un bărbat pe nume V. 1790 din 22 martie 2012.. cu aplicarea art. respectiv în şedinţa publică din data de 11 aprilie 2012.ro..

. B. Apel Oradea.. copie mandat de executare a pedepsei închisorii. a) şi b) C. în drept.F.J.E. o carte de identitate falsificată pe numele său.P. exemplarul numărul 1 fiindu-i înmânat pe bază de semnătură acestuia. constând în aceea că.. (11) din Constituţie... B.S.F. copie carte de identitate falsificată.ro. B. proces-verbal de constatare a infracţiunii. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.. la data de 31 octombrie 2007. proces-verbal de identificare.). spre deosebire de fotografia făcută cu ocazie eliberării documentului original de S. B.. a Judecătoriei B.P.P.. figura ca fiind urmărit general (are un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea cu nr. unde la controlul de frontieră efectuat de către poliţiştii de frontieră români. (1) lit. 26 raportat la art. faptă prevăzută şi pedepsită de art. s-a constatat că datele de identitate înscrise în documentul prezentat de inculpat la controlul de frontieră sunt reale. care conţinea o altă fotografie diferită de cea originală. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . declaraţia martorului asistent B. pen.J. (1) C. art.. în baza sentinţei penale nr.. Prin urmare.E.L. a prezentat cartea de identitate cu seria . valabilă 26 mai 2017. B.. . cu aplicarea art. la data de 31 octombrie 2007 (în baza de date apare o altă fotografie).S. emis de Judecătoria B.P. pen. în cursul lunii martie 2011 a pus la dispoziţia unei persoane necunoscute fotografia personală pe baza căreia i s-a întocmit o carte de identitate falsificată. fapta inculpatului Ţ. există probe certe de vinovăţie. B. .C. 23 alin. declaraţiile inculpatului Ţ. specialiştii din cadrul Compartimentului de Expertiză a Documentelor de Călătorie şi Criminalistică al I.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. 37 alin. prezentată de inculpat la controlul de frontieră. 66 C.E. constând în aceea că. B. dovadă de ridicare a cărţii de identitate falsificată. proces-verbal de verificare în baza de date a I. iar în jurul orei 2300 a ajuns pe sensul de intrare în ţară în P.R. ..ionescu14@rdslink.S.L. B.P.P. Cartea de identitate cu seria . Din verificările efectuate în baza de date a I. spre R.P.D.C.P. c. declaraţia martorului asistent P. rămasă definitivă la data de 12 octombrie 2010 prin decizia penală nr.. Cu privire la cartea de identitate prezentată de inculpat la controlul de frontieră s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice. plic conţinând cartea de identitate falsificată şi raport de constatare tehnico-ştiinţifică al Compartimentului de Expertiză a Documentelor de Călătorie şi Criminalistică din cadrul I. În raport cu situaţia de fapt descrisă mai sus.F. Din verificările efectuate în baza de date a D.P. secţia penală şi pentru cauze cu minori. proces-verbal de verificare a cărţii de identitate. valabilă până la 26 mai 2017. a fost ridicată pe bază de dovadă.T.C.C.F..C. 52. în privinţa faptelor inculpatului.G.M.. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. încheiată în 2 exemplare. pen.A. B. 288 alin. care conţinea o altă fotografie 104 | PANDECTELE ROMÂNE NR.B.E..G. pr. jurisprudență Situaţia de fapt descrisă mai sus rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare. eliberată de S. copie carte de identitate reală.C. a Tribunalului B. instanţa constată că. 830/R din 9 octombrie 2012 Inculpatul susţine că în 1 mai 2011 a plecat din I.. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. Fapta inculpatului Ţ. eliberată de S.F.C. în data de 1 mai 2011 în jurul orelor 2330 a prezentat la controlul documentelor efectuat de organele poliţiei de frontieră din cadrul P.S.L. art.C. prezumţia de nevinovăţie instituită de art. s-a constatat că inculpatul Ţ..S. la data: 20-11-2013. concluzionând prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică că documentul în cauză este contrafăcut (fals total) cu ajutorul tehnicii de calcul şi a unei imprimante inkjet.P.. pe numele de Ţ. la data de 31 octombrie 2007. proces-verbal de control corporal şi al bagajelor. fiind răsturnată. B.C. însă poliţiştii de frontieră s-au sesizat că documentul pe care l-a prezentat este unul contrafăcut. decizia penală nr.G.T.P.

37 alin. 105/2001 privind frontiera de stat a României. 367/A/2010 PANDECTELE ROMÂNE NR.S. a) şi b) C.. 37 alin. cu aplicarea art. (2) C. b) C. faptă prevăzută şi pedepsită de art. 37 alin. 484/A din 29 aprilie 2004 a Tribunalului B.Înscrisuri falsificate. în data de 1 mai 2011 în jurul orelor 2330 s-a prezentat la P. Din actele de la dosar rezultă că inculpatul a comis infracţiunile din prezenta cauză după rămânerea definitivă sentinţei penale nr. faptă prevăzută şi pedepsită de art.. această pedeapsă fiind compusă din pedepsele individuale de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani închisoare. fiind aplicate pentru comiterea a 2 infracţiuni cu intenţie. înainte de începerea executării pedepsei. „pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la eliberare până la împlinirea duratei pedepsei. c. 707 din 2 martie 2004 a Judecătoriei B. infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt comise în condiţiile stării de recidivă mare postexecutorie prevăzute de art. În raport de pedeapsa cea mai mare aplicată inculpatului prin hotărârea definitivă arătată mai sus (5 ani şi 6 luni închisoare). pen. pen. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat. modificată. Din fişa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. În conformitate cu prevederile art. cel condamnat nu a săvârşit din nou o infracţiune”. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . pen.. b) C. conform cu care. (1) lit. În conformitate cu prevederile art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.. raportat la art. 70 alin. iar la controlul documentelor efectuat de organele poliţiei de frontieră a prezentat o carte de identitate falsificată. 38 alin. 1102 din 17 iunie 2010 a Judecătoriei B. pen. rămasă definitivă prin decizia penală nr. (1) C. a) C. pen. (1) lit. există recidivă mare postcondamnatorie dacă făptuitorul după condamnarea la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni pentru o infracţiune intenţionată.T. pen. la stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de condamnările în privinţa cărora s-a împlinit termenul de reabilitare. rămasă definitivă prin decizia penală nr. comite din nou o infracţiune intenţionată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. termenul de reabilitare judecătorească nu era împlinit la data comiterii faptelor din prezenta cauză. 118 lit. 37 alin. pen. Fapta inculpatului Ţ. Potrivit art. în timpul executării acesteia.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (1) lit. Aplicarea dispoziţiilor art. la data: 20-11-2013. (1) lit.ionescu14@rdslink. nefiind astfel incidente dispoziţiile art. exista recidiva mare postexecutorie daca făptuitorul după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. b) C. B. Faţă de aceste considerente. rămânând un rest neexecutat de 867 zile.F. comite din nou o infracţiune intenţionată. cu aplicarea art. la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare. Confiscarea specială. pen.C. Inculpatul a săvârşit infracţiunile din prezenta cauză după executarea pedepsei de 6 ani închisoare după expirarea termenului de liberare condiţionată de 867 zile. constând în aceea că. 37 alin. decât cea originală.. 20 C. a) şi b) C. 8/2013 | 105 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. încercând să intre în România. Din analiza fişei de cazier şi actele de la dosar rezultă că inculpatul a comis infracţiunile din prezenta cauză atât în condiţiile stării de recidivă mare postexecutorie cât şi a celei postcondamnatorii. pen. Inculpatul a fost liberat condiţionat din executarea pedepsei aplicate prin această sentinţă penală la data de 22 mai 2007.. pen. (1) lit. 291 C. 61 alin. întrucât conţinea o altă fotografie decât cea originală. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals.

s-a anulat cartea de identitate falsificată cu seria . de pe înscrisul sub semnătură privată falsificat. (7) C. când constată existenţa unui interes legitim. la data de 12 octombrie 2010. la data de 31 octombrie 2007.ionescu14@rdslink. Totodată. (3) C. cu menţiunile arătate la alin. a săvârşit faptele ce fac obiectul prezentei cauze în ultimul termen de liberare condiţionată. la data de 31 octombrie 2007. pr. a) C. Potrivit art. (2) (menţiunea făcută pe fiecare pagină a înscrisului că este falsă). la individualizarea pedepselor s-a ţinut seama de criteriile generale prevăzute de art. inculpatul a recunoscut şi regretat faptele comise.. 39 alin. pen. Prin urmare. a) şi b) C. pen. pen. Faţă de cele arătate în precedent.. dispoziţiile părţii generale ale Codului penal. instanţa a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunile din prezenta cauză şi în condiţiile stării de recidivă mare postcondamnatorie prevăzute de art.. înainte de citirea actului de sesizare a instanţei. limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a acestuia şi legea specială.. înscrisurile falsificate vor rămâne la dosarul cauzei potrivit art. (3) C. pe numele inculpatului. eliberată de SPCLEP B. 445 alin. eliberată de SPCLEP B.ro. s-a avut în vedere că inculpatul este cunoscut cu multiple antecedente penale. 37 alin. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . 37 alin. decizia penală nr. s-a dispus ca acest înscris falsificat să rămână la dosarul cauzei. pen. În aceleaşi condiţii. şi art. eliberarea unei copii. 26 raportat la art.. pr. În baza art. (1) lit. „Instanţa poate dispune. 445 alin. secţia penală şi pentru cauze cu minori. instanţa poate dispune restituirea înscrisului oficial parţial jurisprudență 106 | PANDECTELE ROMÂNE NR. orientate spre limita minimă prevăzută de lege. pen. (5) C. Apel Oradea. 830/R din 9 octombrie 2012 a Tribunalului B..C. la data: 20-11-2013. pen. Or. numai aceasta fiind în măsură să contribuie la realizarea scopului preventiv. pen. pr. pen. Cu privire la cererea procurorului de şedinţă de a se dispune confiscarea de la inculpat a cărţii de identitate falsificată cu seria . precum şi lipsa totală a rolului educativ al pedepselor aplicate anterior. (1) C.. fiind astfel incidente dispoziţiile legale privind starea de recidivă postcondamnatorie. 72 şi de art. în baza art. însă în regim de executare.. Având în vedere cele expuse.. pr. respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârşite. urmând ca regimul sancţionator să fie stabilit în baza art. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. pen. pr. (1) C. c. a fost liberat condiţionat din executarea acestor pedepse. iar în baza art. prin care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 7 luni închisoare cu executare în regim de detenţie pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt şi înainte de începerea executării acestei pedepse (2 mai 2011). împrejurările concrete în care au fost comise infracţiunile. Din analiza materialului probator existent la dosar rezultă că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se aplica inculpatului pentru fiecare infracţiune săvârşită câte o pedeapsă cu închisoarea. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. pen. cu aplicarea art. pe numele inculpatului. 3201 alin. educativ şi coercitiv prevăzut de lege. pr. 288 alin. reţinându-se sub acest ultim aspect că. pen. fiind de acord să fie judecat numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. reduse cu 1/3 conform art. instanţa a apreciat-o neîntemeiată. nefiind posibil în acest fel să se mai comită şi alte fapte prevăzute de legea penală. (1) lit.. a fost condamnat până în prezent de 5 ori la pedeapsa închisorii pentru comiterea mai multor infracţiuni. Instanţa a apreciat că în cazul în care se dispune anularea totală sau parţială a înscrisurilor falsificate acestea nu trebuie şi confiscate pentru următoarele argumente: Măsura de siguranţă a confiscării speciale are ca scop preîntâmpinarea săvârşirii de fapte penale. 52 C. toate aceste aspecte ducând la concluzia că inculpatul prezintă un potenţial criminogen extrem de ridicat. 348 C. instanţa l-a condamnat pe inculpat conform dispozitivului hotărârii. 445 alin. (7) C. 3201 alin.

1790 din 22 martie 2012.C. avocat P. În baza art.. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei recurate. pr. Confiscarea specială.. la data de 31 octombrie 2007 pe numele inculpatului Ţ.S.ro. pen.. falsificat”. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. în cazul în care s-ar dispune confiscarea înscrisurilor falsificate. a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Bihor a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu apărător din oficiu. în sensul că a înlăturat dispoziţia privind respingerea cererii de confiscare a cărţii de identitate. pen. 4803 din 24 septembrie 2012.G. pen.. (1) C. pen. sunt aplicabile în cauză.ionescu14@rdslink. avocat C. împotriva sentinţei penale nr.. conform delegaţiei nr. Suma de 200 lei. reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului. pr.. b) C. b) C. 118 lit. 118 C. la data: 20-11-2013. pen. la data de 31 octombrie 2007. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . 189 C. instanţa a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. Or. eliberată de SPCLEP B. c. pen.. PANDECTELE ROMÂNE NR. 2 lit. 690 din 9 mai 2012 pronunţată de Judecătoria O. sunt supuse confiscării speciale. În baza art. pe numele inculpatului. Din probele de la dosar...Înscrisuri falsificate. d) C. Considerând fondate criticile parchetului. b) C. instanţa a procedat după cum urmează: În baza art.M. în sensul că bunurile care au fost folosite în orice mod la săvârşirea unei infracţiuni dacă sunt ale infractorului. Criticile formulate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. a dispus confiscarea cărţii de identitate falsificată seria . în sensul respingerii cererii procurorului de confiscare de la inculpat a cărţii de identitate seria . s-a admis recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria O. rezultă în mod indubitabil că inculpatul s-a folosit de acel document falsificat pentru a face dovada identităţii sale. În această situaţie. iar această sancţiune este obligatoriu a fi pusă în practică de către instanţa de judecată. casarea sentinţei recurate şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice cu aplicarea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 191 alin. conform delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. sunt fondate. şi în consecinţă. pen. 38515 pct. Aplicarea dispoziţiilor art. 8/2013 | 107 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. onorariul apărător din oficiu. l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei. pe care a casat-o şi a modificat-o. eliberată de SPCLEP B. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea solicitând admiterea acestuia. întrucât asupra acestei sancţiuni penale nu se mai putea reveni odată ce a fost aplicată printr-o hotărâre rămasă definitivă. pr. nu s-ar mai putea elibera persoanelor care ar justifica un interes legitim (persoană care poate fi chiar inculpatul) nici copii după înscrisurile sub semnătură privată şi nici nu s-ar mai putea dispune restituirea înscrisului oficial parţial falsificat. în baza art. 118 lit. 118 lit.

C. Apel Bacău, secţia I civilă, decizia civilă nr. 1969 din 9 noiembrie 2012

Acordare indemnizaţie de şomaj şi a primei de încadrare în situaţia persoanelor ce au promovat concurs naţional de rezidenţiat
Legea nr. 76/2002, art. 731 alin. (1) şi (2) şi art. 75 Persoana ce a promovat concursul naţional de rezidenţiat e îndreptăţită la încasarea indemnizaţiei prevăzute de art. 731 şi art. 75 din Legea nr. 76/2002 dacă la data formulării cererii de acordare a şomajului, aceasta nu urma forma de învăţământ menţionată. (C. Apel Bacău, secţia I civilă, decizia civilă nr. 1969 din 9 noiembrie 2012) jurisprudență Prin sentinţa civilă nr. 797 din 12 iunie 2012 a Tribunalului Neamţ a fost admisă în parte acţiunea principală formulată de reclamanta Ş.N.A. în contradictoriu cu pârâta A.J.O.F.M. Neamţ, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei: – prima de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 1 ianuarie 2012; – o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia; – indemnizaţia de şomaj egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 1 ianuarie 2012. A fost respinsă, ca nefondată, cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă şi ca nedovedit, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin cererea introductivă reclamanta Ş.N.A., a contestat dispoziţia nr. 3 din 18 ianuarie 2012 privind încetarea indemnizaţiei de şomaj, emisă de pârâta A.J.O.F.M. Neamţ, şi solicită obligarea acesteia la plata drepturilor băneşti prevăzute de art. 731 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, precum şi a primei de instalare prevăzută de art. 75 din acelaşi act normativ, reactualizate la data plăţii efective şi cheltuieli de judecată. În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că după ce a absolvit facultatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, a depus o cerere privind acordarea indemnizaţiei de şomaj, pentru perioada 1 decembrie 2011 – 1 ianuarie 2012. Menţionează că în urma promovării examenului de rezidenţiat a fost repartizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş şi că a încheiat cu unitatea spitalicească un contract de muncă înregistrat sub nr. 263/2011 pe o durată de 4 ani, urmând să înceapă activitatea la data de 1 ianuarie 2012. Arată că prin cererea adresată pârâtei a solicitat, ca drepturile băneşti cuvenite, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 76/2002, să fie stabilite conform valorii indicatorului social de referinţă, în vigoare la data de 1 ianuarie 2012, respectiv de 700 lei. A arătat că prin decizia contestată, pârâta a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, începând cu 1 ianuarie 2012, reţinând ca motiv „Admiterea într-o formă de învăţământ” şi că pârâta în mod greşit a apreciat că sunt incidente prevederile art. 42 alin. (2) din Legea

108 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

Acordare indemnizaţie de şomaj şi a primei de încadrare ...

nr. 76/2002, potrivit căreia „Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care, la data solicitării dreptului, urmează o formă de învăţământ”. Reclamanta susţine că, la data formulării cererii de acordare a dreptului de şomaj nu era încadrată într-o instituţie de învăţământ, ci promovase concursul de rezidenţiat, urmând a fi încadrată ca medic-rezident începând cu data de 1 ianuarie 2012. A mai menţionat că drepturile solicitate pot fi cumulate potrivit art. 42.3 alin. (5) din Normele de aplicare a Legii nr. 76/2002. În susţinerea cererii reclamanta a depus în copie decizia contestată, contractul de muncă nr. 263 din 9 decembrie 2011, adeverinţa nr. 12862 din 27 noiembrie 2011 emisă de Comisia Locală de rezidenţiat Târgu-Mureş şi copie după actul de identitate. Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei reclamantei împotriva deciziei nr. 3 din 18 ianuarie 2012 şi obligarea acesteia la plata sumei de 258 lei încasată nelegal de la bugetul asigurărilor pentru şomaj. În fapt, pârâta a arătat că prin cererea înregistrată sub nr. 406 din 16 decembrie 2011, reclamanta a solicitat acordarea indemnizaţiei de şomaj şi că aceasta a declarat pe propria răspundere că nu urmează o formă de învăţământ, însă conform Adeverinţei nr. 12862 din 27 noiembrie 2011 eliberată de Comisia Locală de rezidenţiat Târgu-Mureş, reiese că petenta a fost confirmată pentru rezidenţiat şi că aceasta a optat pentru un post de rezident în specialitatea neurologie. Pentru acest motiv, pârâta constatat că reclamantei nu i se cuvine dreptul solicitat de aceasta. În susţinerea cererii reconvenţionale pârâta, a arătat că, pentru a dobândi calitatea de şomer indemnizat şi a încasa prima egală cu de şapte

ori valoarea indicatorului social de referinţă, potrivit dispoziţiilor art. 73 şi art. 75 din Legea nr. 76/2002, absolvenţii sunt obligaţi, conform Ordinului A.J.O.F.M. nr. 85/2002, să declare pe propria răspundere, în cererea pentru acordarea dreptului de şomaj, că nu urmează o formă de învăţământ, la data solicitării dreptului. Astfel, a arătat că reclamanta, la data formulării cererii, nu a respectat dispoziţiile mai sus arătate, şi ca urmare a declaraţiei necorespunzătoare cu realitatea a prejudiciat bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de 258 lei, reprezentând plata indemnizaţiei de şomaj încasată de petentă. Ulterior, reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională, prin care a invocat dispoziţiile art. 16 lit. b) din Legea nr. 76/2002, care prevăd că „Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, aflate în una dintre următoarele situaţii: b) nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ;”, dispoziţii pe care le apreciază ca fiind corect interpretate şi aplicate de pârâta-reclamantă pentru perioada dedusă judecăţii, însă nu pot fi aplicate dispoziţiile art. 42 alin. (2) din acelaşi act normativ, deoarece la data formulării cererii nu urma nicio formă de învăţământ. Mai precizează că există o eroare cu privire la data formulării cererii petentei, datată la 16 decembrie 2011 în loc de 31 noiembrie 2011. Analizând probatoriul administrat, instanţa a constatat că acţiunea principală este întemeiată, în parte, motivat de următoarele considerente de fapt şi de drept: Prin acţiunea promovată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unei prime egale cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării, o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj de care ar fi beneficiat în condiţiile legii, până la perioada

PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 109 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ |

C. Apel Bacău, secţia I civilă, decizia civilă nr. 1969 din 9 noiembrie 2012

de acordare a acesteia, şi o primă de instalare acordată din bugetul asigurărilor de şomaj, egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării, drepturi prevăzute de dispoziţiile art. 73 1 alin. (1) şi (2), art. 75 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Tribunalul a reţinut că, reclamanta Ş.N.A., prin cererea înregistrată sub nr. 406 din 6 decembrie 2011 a solicitat pârâtei Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Judeţului Neamţ, drepturile mai sus arătate şi că aceasta, prin decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2012 a dispus încetarea, începând cu data de 1 ianuarie 2012, a indemnizaţiei de şomaj acordată. Prin adeverinţa nr. 1004 din 28 februarie 2012 emisă de pârâtă (fila 17), se atestă că reclamanta a beneficiat de indemnizaţia de şomaj în perioada 30 noiembrie 2011 – 31 decembrie 2011, în cuantum de 258 lei. De asemenea, s-a reţinut că potrivit Adeverinţei nr. 12862 din 27 noiembrie 2011 emisă de Comisia Locală de rezidenţiat Târgu-Mureş, la data de 20 noiembrie 2011, reclamanta a promovat examenul de rezidenţiat fiind repartizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, încheind cu acesta contract de muncă (filele 5-8), urmând ca de la data de 1 ianuarie 2012 să înceapă activitatea de medic rezident – specialitatea neurologie. Potrivit art. 73 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2002: „(1) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în care se angajează cu program normal de lucru, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării.

(2) Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţie de şomaj şi se angajează în perioada de acordare a indemnizaţiei, în condiţiile prevăzute la alin. (1), beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o suma egala cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat”. Iar art. 75 din acelaşi act normativ prevede că: „Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării”. Raportat la aceste dispoziţii legale, instanţa a constatat că reclamanta îndeplineşte condiţiile prevăzute de actul normativ mai sus arătat, astfel, la data de 20 noiembrie 2011 a promovat examenul de rezidenţiat, urmând ca de la data de 1 ianuarie 2012, potrivit contractului de muncă nr. 263/2011, să fie angajată cu program normal de lucru, pe o perioadă de 4 ani, într-o altă localitate, respectiv Târgu-Mureş. În lumina acestui considerent, instanţa a admis acţiunea principală şi a obligat pârâta la plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 76/2002, cuvenite reclamantei, reprezentând: – prima de încadrare egală cu valoarea indicatorului sociale de referinţă în vigoare la data de 1 ianuarie 2012; – o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia; – indemnizaţia de şomaj egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

jurisprudență

110 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ

(2) din Legea nr. a depus cerere pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj înregistrată sub nr. În raport de situaţia de fapt reţinută s-a constatat că deşi intimata-reclamantă a promovat examenul de rezidenţiat la data de 20 noiembrie 2011. Faţă de această împrejurare. Arată că. la data solicitării dreptului. c. a constatat că la data formulării cererii. Instanţa. de medic rezident în specialitatea neurologie. întrucât aceasta a început activitatea de învăţământ odată cu încheierea contractului de muncă şi începerea activităţii PANDECTELE ROMÂNE NR. fiind repartizată la Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş şi a încheiat cu acest spital contract de muncă. Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs. în care a declarat pe propria răspundere că nu urmează o formă de învăţământ – situaţie în care a încasat necuvenit sume din bugetul asigurărilor de şomaj cu titlu de indemnizaţie de şomaj şi primă de încadrare. Cu privire la capătul de cerere reprezentând cheltuielile de judecată. nefiind incidente dispoziţiile art. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. 76/2002.Acordare indemnizaţie de şomaj şi a primei de încadrare . cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă. reclamanta-pârâtă nu urma o formă de învăţământ.. respectiv 27 noiembrie 2011. instanţa l-a respins. intimata-reclamantă a promovat examenul de rezidenţiat la data de 20 noiembrie 2011 situaţie ce rezultă din adeverinţa nr. 406 din 6 decembrie 2012. Curtea de Apel a reţinut următoarele: Intimata-reclamantă a beneficiat de indemnizaţie de şomaj în perioada 30 noiembrie – 31 decembrie 2011 ca urmare a cererii înregistrate sub nr. 1004 din 28 februarie 2012 emisă de pârâtă. A apreciat recurenta că admiterea cererii reclamantei conduce la dobândirea unei situaţii privilegiate faţă de celelalte categorii de absolvenţi. la data formulării cererii de acordarea indemnizaţiei de şomaj 6 decembrie 2011 aceasta nu urma forma de învăţământ menţionată. urmează o formă de învăţământ. nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care. reclamanta-pârâtă nu activa într-o formă de învăţământ. astfel că. în esenţă că: – solicită admiterea recursului şi respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate. De asemenea. 12862 din 22 noiembrie 2011 emisă de Comisia locală de rezidenţiat Târgu-Mureş. în motivarea recursului s-a arătat. deoarece au asigurat cu loc de muncă şi urmează o formă de învăţământ şi beneficiază şi de primă de încadrare din bugetul asigurărilor de şomaj. deşi intimatei i-a fost comunicat faptul că este admisă la rezidenţiat. prin comanda: #2077 JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ | . începând activitatea la data de 1 ianuarie 2012. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. (2) din Legea nr. a fost respinsă ca nefondată. la data: 20-11-2013. 8/2013 | 111 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Referitor la Cererea reconvenţională. instanţa a respins-o ca nefondată.ro. aşa cum rezultă din adeverinţa nr. ca medic rezident – specialitatea neurologie. deci o formă de învăţământ.ionescu14@rdslink. iar rezidenţiatul reprezintă o formă specifică de învăţământ. pentru următorul considerent: În perioada 20 noiembrie 2011 – data promovării concursului naţional de rezidenţiat şi 1 ianuarie 2012 – data încadrării în această formă specifică de învăţământ postuniversitar.. în mod corect a beneficiat de indemnizaţia de şomaj cuvenită în cuantum de 258 lei. 42 alin. 42 alin. întrucât reclamanta nu a făcut dovada unor astfel de cheltuieli. 406 din 6 decembrie 2011 formulate la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă a judeţului Neamţ. în perioadă 30 noiembrie – 31 decembrie 2011. întrucât conform art.

respectiv la 1 ianuarie 2012. decizia civilă nr. 731 alin. c. la data: 20-11-2013. civ. Curtea de Apel.. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. jurisprudență 112 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Această concluzie a rezultat şi din dispoziţiile art. a respins recursul promovat de recurenta A. în baza art. 76/2002 aşa cum a susţinut recurenta prin motivele de recurs. 18/2009 care prevede că încetează calitatea de rezident. secţia I civilă. pe durata pregătirii. (1) şi (2) şi art.J.O. 75 din Legea nr. Apel Bacău. 1969 din 9 noiembrie 2012 la Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. şi în mod corect s-a reţinut că intimata-reclamantă este îndreptăţită la sumele solicitate în temeiul art.F. Neamţ. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 6 alin. 304 1 C. 76/2002 nu se face distincţie între formele de învăţământ ce le pot urma persoanele ce beneficiază de indemnizaţia de şomaj. pentru oricare dintre cazurile de încetare a contractului individual de muncă prevăzute de lege. 42 alin.M. ca nefondat.ionescu14@rdslink.C.ro. Nu s-a reţinut nici motivul de recurs referitor la aprecierea creării unei situaţii mai favorabile absolvenţilor formei de învăţământ a rezidenţiatului. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. prin comanda: #2077 | JURISPRUDENŢĂ NAŢIONALĂ . (2) din Legea nr. între altele. întrucât prin Legea nr. pr. Având în vedere situaţia reţinută. De aceea s-a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art.

ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .ro. la data: 20-11-2013. c.DIN ARHIVA PANDECTELOR Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

ro.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. c.

în majoritate chiar. ASOCIAŢI. Gropper suma de 40. comercial. com. intentânduse acţiune contra societăţii nu s'ar găsi ce să se execute în averea societăţii. necum să se păşească la executare. 2. avere cu care să se acopere. ei neputând fi urmăriţi asupra bunurilor lor personale decât după ce s'a urmărit mai întâiu în justiţie averea societăţii. motivează că această decizie nu s'ar putea executa decât dacă posterior. CREDITORI. p. 49/922 a Curţii de Apel S. În contra deciziei No. 49/922 Leon Morgenstern face recurs la această Înaltă Curte pentru următoarele motive: «Violarea art. III.000 lei cu procente comerciale. BENEFICIU DE DISCUŢIUNE. Partea I. hotărînd astfel violează art. 3-5. Caetul I. prin decizia No. 95/921 a Tribunalului Brăila Secţia I-a. Asociaţi. 25/922 a aceleiaş Curţi. OPERAŢIUNI ÎN CONTUL SOCIETĂŢII. 1924. 106 c. 20 Martie 1923[1] SOCIETATE ÎN NUME COLECTIV. la data: 20-11-2013. HamanGIU CAS.ionescu14@rdslink. «Onorata Curte. solidari cu persoana juridică ce o reprezintă. rezultă că. unul din coasociaţii societăţii în nume colectiv [1] Publicat în Pandectele Române. Beneficiu de discuţiune PA N D E C T E L E RO M Â N E JURISPRUDENŢA CURŢII DE CASAŢIE PARTEA I -A Anul 1924 D I R E C T O R : C. PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 115 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ori în speţă. «Pe baza efectului comercial în litigiu. menţinându-se însă pentru ambii asociaţi obligaţiunea de a plăti în mod solidar d-lui P.Societate în nume colectiv. Gropper). totuş obligaţiunea lor nu este a unor adevăraţi codebitori. care cere în prealabil exercitarea acţiunii contra societăţii şi apoi exercitarea vreunei acţiuni contra averii în afară de societate. 106 alin. 2. Creditori. deşi soţii în nume colectiv sunt obligaţi solidar pentru operaţiunile făcute în numele şi pe comptul societăţii. II-a din Galaţi s'a respins opoziţia făcută de Leon Morgenstern în contra deciziei No. «Enrico şi Leon Morgenstern». Operaţiuni în contul societăţii. ci este o obligaţie subsidiară. prin care i se admisese în parte opoziţia şi apelul făcut de Enrico Morgenstern.ro. c. în patrimoniul societăţii. nu puteam fi acţionat eu Leon Morgenstern decât dacă în prealabil ar fi fost acţionată şi societatea şi nu s'ar fi găsit cu ocazia executării. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . (1) Din cuprinsul art. 86 şi 200 cod. nici măcar nu se dovedeşte că s'a intentat acţiune contra societăţii. în contra sentinţei No. CURTEA: Având în vedere că. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. 106 alin. (Enrico Morgenstern cu P.

Manuel. Lyon-Caen. c.1.. în Il consulente cemmerciale. Statut. pentru eludarea acestei solidarităţi. Decizia No. 1900. 23—29 şi urm. 28 Martie 1898. S. avocaţi: d-nii I. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.. 8 Aprilie 1903. Singura resursă rezervată soţilor. 903. 106 cod. Mori.Renault. îşi aveau răspunderea limitată numai până la concurenţa aportului adus în societate. Genova. Preşedinte d-l D. 282. G. neputând fi urmăriţi asupra bunurilor lor personale decât după ce s'a urmărit mai întâiu în justiţie averea societăţii. Considerând că intimatul în loc să fi urmărit mai întâiu Societatea. comercial asociaţii în nume colectiv sunt obligaţi solidar pentru operaţiunile făcute în numele şi pentru comptul societăţii sub semnătura adoptată de dânsa de către persoanele autorizate a administra. mai înainte de a fi exercitat acţiunea în contra societăţii».. 65 şi urm. în afară de garanţia bunurilor din patrimoniul societăţii. Thaller. 210. procedeu pe care Curtea de Apel consacrându-l. Arcangeli. 161. în mod individual. opunerea mea de plată fiind întemeiată pe art.1. nu numai din cauză că există ope lege. 12. 2 şi 86 cod. No. No. simpl. Responsabilta dei soci verso i creditori delle societa commerciali. Această răspundere personală şi solidară este socotită ca fiind de esenţa societăţilor în nume colectiv. Thaller. Tăzlăuanu. Cas.Caen-Renault. 416. Societa in accomand. s'ar mulţumi numai cu garanţia patrimoniului social. Cu toate acestea creditorii Societăţii nu pot pretinde să fie plătiţi de asociaţi cu din averea lor. 106 alin. No. c. pe când ceilalţi. Pont. p. la data: 20-11-2013. S. genov.352. Vivante. Având în vedere că potrivit art. 1903. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Adde. renunţând la a van t ag iile decu rse dint r'însa.1. 12 Iulie 1888. II. cap. a violat art. id. Lyon.. jucând rolul unor simpli comanditari. 50. în Eco di giurisprudenza commerc. mai sunt pe deasupra garantate şi prin răspunderea solidară şi ilimitată a tuturor soţilor (art. V.. D.. este numai putinţa unor stipulaţiuni contractuale particulare şi prin cari creditorii. 387. fr. 106 cod. comercial. în scopul de a o face opozabilă tertilor.ionescu14@rdslink.. Considerând că din cuprinsul acestui text de lege rezultă că. IV. dar şi prin aceea că nu poate fi eludată prin convenţiunea asociaţilor. 116 | PANDECTELE ROMÂNE NR. după care o asemenea renunţare poate fi şi tacită. No. solidari cu persoana juridică ce o reprezintă. potrivit căreia răspunderea solidară era impusă numai soţilor ale căror nume figurau în firma socială.308.Pic. 8 Aprilie 1903 precum şi autorităţile precitate. id. fr. Lacour. Comp. V. 378. Pentru aceste motive admite recursul. comercial». (1) Datoriile societăţilor în nume colectiv. ci este o obligaţiune subsidiară. Arthuis.. 159. Vavasseur. 89.. No. 77 şi 106. No. No. 80.Mihail PAŞCANU « In t e r esu l p e car e -l a ve am l a opunerea acestei acţiuni sunt cheltuelile de judecată la care am fost condamnat. com. a chemat în judecată pe asociaţi. 305.ro.). 380 din 20 Martie 1923. totuş obligaţiunea lor nu este a unor adevăraţi codebitori. 12 Martie 1880. p. No. II. 211. 1382. In această privinţă dreptul mercantil în fiinţă deroagă dela regula dreptului medieval. 99. II. p. deşi asociaţii în nume colectiv sunt obligaţi solidar pentru obligaţiunile făcute în numele lor şi pe comptul societăţii. Cu alte cuvinte creditorii trebuie să cheme în judecată şi să urmărească mai întâiu averea societăţii şi numai după aceea se pot îndrepta în contra asociaţilor. Morgenstern pentru recurent şi Virgil Grossu pentru intimat. No. oricât de largă ar fi publicitatea pe care i-ar da-o. Cas. Cart.

au a răspunde personal. Comp. c... c.Societate în nume colectiv. No. Art. «decât după ce vor fi exercitat acţiunea lor împotriva societăţii». c. în caz de încetarea plăţilor sale (art. 8/2013 | 117 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 153) şi spaniol (art. întrucât solidaritatea este de natura datoriilor comerciale şi ea există şi între debitorii principali şi cauţiunile cari garantează datorii comerciale (art. deoarece circumstanţa solidarităţii exclude utilizarea acestui beneficiu (art. civ. In prim rând este sigur. faţă de creditorii personali ai tovarăşilor. încât falimentul societăţii produce ipso jure şi pe acel al tuturor soţilor (art. 233. 237). com.pauzează pe o legătură atât de intimă şi indisolubilă. el a înţeles nu numai de a împiedeca pe aceşti creditori.). rom. c. italian (corespondent art. 1026. c. că soţii cari sunt cauţiuni solidare.). dacă soţii. Nici o controversă nu s'a ivit într'această privinţă. com. sau cauţiunile debitului social şi pentru care. Sistemul italian al recunoaşterii beneficiului de discuţiune. com. Pont. 7 şi 695. cit. Este o cale pe care s'a îndreptat legiuitorul elveţian (art. III.. pe care o ştiu că-şi are fiinţa ei proprie. Creditori. 77 şi 106. 280. I.). care ca ori şi ce altă persoană răspunde de datoriile pe cari le contractează.ionescu14@rdslink. Mai multe sisteme se găsesc în fiinţă: I. 4. Acest gaj exclusiv le este conferit ca o consecinţă firească a personalităţii juridice (art. După acest prim sistem. decât după declararea falimentului societăţii. com. să fie numai o răspundere subsidiară. No. loc.). com. urmărindu-i toate bunurile patrimoniale de care ea dispune şi din preţul cărora pot fi plătiţi cu preferinţă. II. 2. în calitatea lor de garanţi. Este însă dela început de observat. pentru debitul social. c. civ). 106. Această obligaţiune de răspundere personală a soţilor pentru debitul social re. Asociaţi. 1662 şi urm. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . nu pot beneficia de beneficiul diviziunii. cu toate bunurile sale prezente şi viitoare (art. cu cari poate fi aplicată debitului social. Lyon-Caen-Renault. No.ro. şi când lichidarea sindicală a bunurilor ei patrimoniale furnizează dovada insolvailităţii acesteia. cum sunt acelea ale societăţii în nume colectiv (art. 106. indiferent dacă numele lor figurează. creditorii pot recurge: 1. în chip solidar si ilimitat. creditorii sociali mai au drept debitori şi pe asociaţi. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. In afară de aceasta. Thaller-Pic. 1718 şi 1719. 485.) dispunând. c. sau lipseşte din firma socială. ne rămâne de văzut condiţiunile. Comp. această răspundere personală. No. c. fiinţă juridică . Asociaţii nu sunt dar decât fidejusorii. cari sunt personal garanţi. 867.). Vivante.). în principiu nici nu s'ar putea concepe urmărire exercitată împotriva soţilor. c. com. astfel deschis.). com. 1652 şi urm. c. pentru plata tuturor datoriilor sociale (art.). 42. preconizat mai cu seamă de o mare parte din doctrina italiană. Beneficiu de discuţiune Astfel dar. 564). 77—78. împotriva societăţii.. că creditorii sociali nu pot pretinde să fie plătiţi din averea proprie a asociaţilor. pentru satisfacerea creditului pe care l-au acordat. No. Faptul incontestabil că creditorii deschid societăţii creditul lor. face ca răspunderea personală a soţilor pentru acest credit. Stabilite fiind aceste principii fundamentale ale materii. precum şi legiuitorul portughez (art. foarte discutată este chestiunea de a şti. că asociaţii sunt în acelaş timp cauţiuni solidare . la data: 20-11-2013.). principala debitoare. c. 1042. c. infra. 1403. creditorii sociali o pot declara şi în stare de faliment. com. V. In schimb. II. se pot folosi de beneficiul discuţiunii (art. sau fidejusori (art. c.. Operaţiuni în contul societăţii. Pardessus. de a PANDECTELE ROMÂNE NR. în virtutea legii. solidară şi ilimitată a soţilor. civ. civ. Pe această fiinţă juridică. Houpin-Bosvieux.

Navarrini. 96. Respingând cu stăruinţă acordarea beneficiului de diviziune. No. Golombani. în La Loi. sau de fapt (v. 81. Marghieri. Paris.. p. Trattato. precum şi un singur adnotator. Corso.Mihail PAŞCANU chema în judecată pe soţi. II. nota 76. In acest sens. Comp. 1663 şi urm.. Monitore. com. 99. V. J.250). stabilită prin art. 1888. 1890. No. principala lor debitoare. de către creditorii sociali. creditorii sociali ar putea să urmărească deadreptul pe soţi. în Temi venet.2. II.2. In privinţa acestui prim sistem este de observat.1. p. unde s'a ivit. No.ionescu14@rdslink. între societate şi fidejusorii ei (soţii ilimitat responsabili). Acest sistem n'a avut răsunet. 215. că solidaritatea decursă din art. loc. Manara. deoarece ei au resursa declarării falimentului societăţii şi care le stă necontenit la dispoziţie. In acest sens: Vivante. No. Chiar şi acolo şi împotriva opiniunii lui Vivante (loc. precum şi toată jurisprudenţa indicată de Vivante.. 1899. mai înainte de a fi acţionat pe societate. decât după ce această plată a fost în prealabil reclamată societăţii. 1892. 14 Septemvrie 1893. zice-se.. 17 Februarie 1886. p. că înşişi susţinătorii lui recunosc dificultatea chestiunii şi că nu-l recomandă jurisprudenţii. V. 9 Fevruarie 1899. la data: 20-11-2013. jurisprudenţa şi o parte din doctrina franceză au ajuns la un sistem intermediar. IV. 270. No. p. III. Sistemul urmăririi directe şi necondiţionate a soţilor. 281.. S. 1892. 159. p. abandonat dealtfel chiar în dreptul francez. Comment. Manuel. p. cit. 42. II. 754. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . II. 42. Argumentul ei de căpetenie consistă în a susţine. Deasemenea el nu mai este aplicat. Mai înainte. şi care potrivit acestui text urmează să existe. decât pentru raţiunea că ar fi cel mai conform cu textele în vigoare în Dreptul italian.. ital. Codul de comerţ comentat. cu excluziunea beneficiului discuţiunii. 481 şi Diritt. V. No. fără nici o altă condiţiune prealabilă. c. A. ital.. la presumpţiunea generală de solidaritate. 8 Noemvrie 1892. potrivit cărora cauţiunile solidare nu au beneficiul de discuţiune. în Dirit. com. 415. ar fi fiind îndepărtată de către însuşi art. 195. 389. c. potrivit căruia soţii nu pot fi acţionaţi la plata debitului social. 25 Maiu 1900. p. 4 Februarie 1S86. dar şi de a-i îndatora ca în prealabil să fi discutat bunurile patrimoniale ale acesteia (art. 265.. 106. care este principalul lor debitor. la sediul ei. 389. 1262.105.26. I. 1894. comm. Venezzia. în Giurisprud. Cagliari. 4 Februarie 1895. fără corespondent în dreptul nostru şi care impunând fără rezervă răspunderea solidară a soţilor implică trimiterea la principiile dreptului comun. XIII. supra). în Riv. Seine.ro. 1889. com. Genova. jurisprudenţa refuză de a aplica acelaş regim şi societăţilor neregulate. 25 Octomvrie 1889 în Giur. După un al doilea sistem.). deoarece dată fiind condiţiunea subsidiară a răspunderii personale a soţilor. Vidari. No. 22.. Bravard-Vevrieres. 761. p. Se invoacă în favoarea lui art. No. 900. civ. decât o mică parte din jurisprudenţă (v. Torrino. se pare firesc ca creditorii să fie îndatoraţi să se adreseze mai întâiu societăţii. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.1. Contra acestei doctrine nu continuă de a opune rezistenţă. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. V. Palermo.. Dumitrescu. M. ca întârzietoare pentru creditorii sociali. jurisprudenţa reclamase prealabila condamnare la plată a 118 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 26 Iulie 1888. c. 1893. 77. Vivante. totuş contra. O asemenea doctrină n'ar putea fi condamnată. Errera. Sraffa. Torrino. c.214. Thaller. ital. No. Lyon. 369. în Filangeri. comm. francez. în Giurispr..Caen-Renault. p. id. Sistemul intermediar al citării prealabile a sediului social .. Bolaffio. 435).. 210. cit. care prin înşişi termenii lui înţelege să instituie o derogare. după dizolvarea şi lichidarea societăţilor. c. în Circolo giurid.

D. No. civ. Pardessus. D.208. c. No. id. S. 10 Aprilie 1877. V. 27 Maiu 1914. că din art.. p.179. p. citată de Antonescu... 92. I. un singur temperament il recunoaşte azi jurisprudenţa şi majoritatea doctrinii franceze: acela ca acţiunea ce se intentă împotriva lor. sau recunoscută de către soţii acţionaţi pentru plată. printr'o hotărîre definitivă. Alteori a prevalat însă doctrina contrarie: Ilfov. la regula generală a solidarităţii în materie comercială şi care se aplică şi obligaţiunilor subsidiare ale fidejusorilor. Înalta Curte nu arată nici un temeiu juridic.332. 2. fie printr'un protest. să fi fost precedată de o reclamaţiune făcută societăţii. No..1. 106 ar fi constituind o derogare la art..486. No. în cazul când datoria nu este contestată de către asociaţi.. 303. 233. Soluţiunile in dreptul român. S. deoarece ea devine inutilă. 59. com. id. 3. 28 Martie 1898. No. 234. casată prin deciziunea de faţă a Înaltei Curţi. V. fie printr'un comandament. în Curierul judiciar. S. 106. Thaller. 42. Galaţi. tocmai din cauza redacţiunii incomplete a textului de lege. fr. D. id. Textul vizat nu numai că nu dispune în sensul afirmat. 1899. 486. Comp. Cas. 1662 şi urm. 8 Maiu 1908. c. notă în Dalloz. c. Înainte de toate ea este lipsită de orice motivare. 281. No. existenţa sau tăgada beneficiului de discuţiune formează obiectul însuş al controversii înnăscută cu prilejul interpretării. dec.57. Houpin-Bosvieux. 2 Noemvrie 1894.2. 106. Înalta Curte adoptă în totul soluţiunea triumfătoare în dreptul italian. 99. 32. 1. c. cit. Soluţiunea dată nici nu poate fi juridic motivată. Creditori. la data: 20-11-2013. în sensul că art. Comp. cu nota Lacour. IV. Ea afirmă pur şi simplu. 59. 913. 49/922.ionescu14@rdslink. 8 Aprilie 1903. 903. final). conferă soţilor un adevărat beneficiu de discuţiune. 42. 21 Maiu 1891. 281.121. A. Beneficiul de discuţiune al asociaţilor. p. notă id. In fine. com. Curtea păcătueşte dar afirmând ca dovedită o soluţiune. Dumitrescu. II. In dreptul nostru jurisprudenţa instanţelor de fond a fost variabilă. fr. alin. el a spus-o în mod neîndoelnic.ro. ar fi rezultând că soţii nu pot fi urmăriţi de către creditorii sociali. A. este dimpotrivă cu totul alta. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . J. sub art. Maxim. c. 599—600. Beneficiu de discuţiune societăţii. pe care să se poată funda doctrina sa. somaţie de plată. deciziunea cercetată ni se pare criticabilă. 106. Este inexact a se pretinde că art. Lyon-CaenRenault. II.. sau altă cale de executare. 1921. Levillain. 1910.1. 106. S. 1. Cas. id..1. adică însuş obiectul problemii.49. c. supra.1. Presupunând dar o datorie definitiv stabilită judecătoreşte faţă de societate. Lyon-Caen. Oridecâteori legiuitorul a voit să institue o excepţiune. com. Critica. citată de M. No. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Dumitrescu. O asemenea exigenţă nu putea fi însă legitimată... D. Asociaţi.185. 1913. M. ci dimpotrivă. Uneori s'a adoptat sistemul italian. citată de Antonescu. 28 Maiu 1902.1. 8/2013 | 119 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. fie printr'o acţiune. 12 Ianuarie 1912.. 77. D.. loc. com. Operaţiuni în contul societăţii. decât după ce se va fi urmărit prin justiţie averea societăţii. prin deciziunea din 20 Martie 1923. O asemenea afirmaţiune este integral gratuită.Renault. id. 10. Seine.347.Societate în nume colectiv. Astfel este de pildă cazul cu fidejusorii obligaţiunilor derivate din acte de comerţ unilaterale (art.1. 42. pe care toată lumea o discută. No. Pont. id. dată în profitul susvorbitilor creditori. 14 August 1858. Departe dar de a constitui o excepţie la art. asupra averii lor personale. Lacour. 1026. Galaţi. în sensul art. V. Covurlui. — menirea art..1. Thaller-Pic. PANDECTELE ROMÂNE NR. 25 Noemvrie 1909. fr. Cu toată înalta ei autoritate. 1406. Cas.. No. IV..

abătându-se dela dreptul comun. c.ionescu14@rdslink. Dacă deci art. legiuitorul. cit. ori punere în întârziere. al Dreptului roman şi pe care practica negoţului l-a îndepărtat din afaceri. va fi fost pus în întârziere pentru plată. Planiol. la sediul social. institue vreo excepţiune la regula comună. decât după ce va fi acţionat în prealabil pe debitorul principal garantat. p. No. ci numai solvabilitatea personală a acestora.. încă de pe vremea Dreptului statutar al Corporaţiilor italiene. 1664. 106. portughez şi spaniol. 120 | PANDECTELE ROMÂNE NR. ca una ce va fi împrăştiată în toate locurile unde societatea îşi exercită negoţul. 2338. com.119. Dacă jurisprudenţa va face să depindă o asemenea garanţie de beneficiul discuţiunii. V-a. impunând creditorului garantat îndatorirea de a nu se adresa acestor cauţiuni. c. 106. nu permite ca ei să fie acţionaţi deadreptul. cari au a răspunde cu avutul lor. S.Mihail PAŞCANU El a voit să accentueze caracterul subsidiar al obligaţiunii cauţiunilor (fidejusorilor). şi că el poate acţiona deadreptul pe garant. să nu mai beneficieze de alt credit.). prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . 4. deoarece neputând fi invocat decât prin arătarea de bunuri nelitigioase şi situate în circumscripţiunea Curţii de apel a procesului (art. pe care nu este nici măcar îndatorat de a-l pune în întârziere. că după dreptul comun.ro. dar şi să condamnăm societăţile în nume cuprinzător. 31 Iulie 1900. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Se ştie într'adevăr. c. c. p. Un asemenea sistem a putut fi adoptat în dreptul elveţian. 902. şi nicidecum de a reînvia în materie de societate beneficium excussionis. ed. decât de a subordona urmărirea împotriva soţilor pentru datoriile sociale. unde textele sunt categorice. creditorul garantat nu este supus unei asemenea îndatoriri. II. ci numai după ce debitorul principal. adică mai înainte de a fi urmărit pe debitorul principal. Acesta este sensul adevărat al art. Deaceea jurisprudenţa Înaltei Curţi acum stabilită nu ni se pare juridică.1. Cas. Aubry-Rau. 225. 731. 426. 901. MIHAIL PAŞCANU Avocat. ţinându-se seamă de caracterul subsidiar al obligaţiunii de răspundere a soţilor. II. Acordarea beneficiului de discuţiune nu va fi de nici un folos practic pentru asociaţi. fr. D. ar fi nu numai să ne întoarcem înapoi cu atâtea veacuri. Când într'adevăr se conferă credit unor asemenea alcătuiri comerciale. decât de acela rezultat din greutatea avutului lor propriu (patrimoniul social). civ. adresate în prealabil. unde voinţa legiuitorului este diferită şi unde el n'a urmărit alt scop. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dar nu poate fi impus în dreptul român din vechiul Regat. supra) şi care a fost adoptat în mod invariabil de către Înalta Curte din Franţa. pentru plată. de toate datoriile sociale. sau alt act de executare. Soluţiunea dată este protivnică intereselor traficului şi contrazice menirea însăş a societăţilor în nume colectiv. care dealtfel poate fi redus numai la munca şi prestigiul profesional al soţilor. fiind preferabil sistemul preconizat de LyonCaen-Renault (loc. 275. Prin vorbitul text. aceasta nu vizează decât dreptul de urmărire directă împotriva garantului şi pe care a voit să-l înlăture. încă din Evul-Mediu. întrucât priveşte pe soţii ilimitat şi solidar responsabili..1. paragr. 3. Dar atât şi nimic mai mult. mai niciodată averea socială de discutat nu va întruni aceste condiţiuni. adică societatea. V. Colin-Capitant. la data: 20-11-2013. prin citaţiune în judecată. com. pe care practica negoţului l-a ridicat fidejusorilor. efectuării unor acte de punere în întârziere. nu se are în vedere valoarea pecuniară a patrimoniului social.

Considerând că după art. 1843 din 28 Decemvrie 1922. c. Partea I. II c. II. decât în cazul când ea este după lege susceptibilă de recurs şi de reformare pe această cale extraordinară. [1] Publicat în Pandectele Române. nu ridică acelei hotărîri caracterul definitiv. căci altfel s'ar viola autoritatea lucrului judecat. 2 din legea Curţii de Casaţie. c. 2 şi 36 din legea Cas. 2. Tribunalul Ilfov S. ori de câte ori este vorba de un act prin care judecătorii şi-ar fi însuşit atribuţiuni peste competenţa lor şi ar fi comis vreun exces de putere.). care nu admite această cale de atac. la data: 20-11-2013. 1923.Recurs. PANDECTELE ROMÂNE NR. această dispoziţie a legiuitorului constituant însă. nu se poate aplica în trecut la hotărîrile judecătoreşti pronunţate în baza unei legi care nu prevede dreptul de recurs. p. DREPTUL EXCLUSIV AL GUVERNULUI DE A-L EXERCITA. 23 din legea pentru imobilizarea şi repartizarea produselor agricole. Având în vedere că din sentinţa supusă recursului se constată că. cărţile de judecată sunt definitive şi executorii fără drept de opoziţie. el se face de Guvern prin Procurorul General. Recursul făcut contra unei hotărîri penale. Considerând. CONSTITUȚIUNEA NOUĂ. altfel. urban.. pe care condamnatul a atacat-o cu recursul introdus la 1 Ianuarie 1923. atunci când pedeapsa este amenda. ridicat de d-l Procuror general. cărţile de judecată sunt supuse apelului la Tribunal care judecă fără drept de recurs. decât dacă acele hotărîri nu erau încă definitive în momentul promulgării nouii Constituţiuni. (B. a condamnat pe B. dată în speţă pe baza legei pentru imobilizarea produselor agricole.[1] RECURS. dreptul de recurs în Casaţie este declarat de ordin constituţional. 23 din lege. Georgescu Fuerea la 50. că dacă după art. (Art. 17 Sept. Constituțiunea nouă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.. (1) 1. 8/2013 | 121 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ca împotriva acestei hotărîri. apel sau recurs. prin cartea de judecată No. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . i-a respins apelul ca inadmisibil conform art.000 lei amendă pentru faptul de contravenţie prevăzut şi penat de art. 31 No. prin sentinţa penală cu No. Georgescu Fuerea recurent). s'ar viola autoritatea lucrului judecat şi s'ar repune în stare de judecată o serie nesfârşită de procese definitiv terminate. 12 din legea pentru imobilizarea produselor agricole din 1920. HOTĂRÎRI JUDECĂTOREŞTI NERĂMASE DEFINITIVE ÎN MOMENTUL PROMULGĂRII EI. 5-8. INADMISIBILITATEA RECURSULUI ÎN CASAŢIE. Recursul prescris de art. decât dacă acele hotărîri nu erau încă definitive în momentul promulgării nouăi Constituţiuni. RECURS ÎN INTERESUL LEGII. această dispoziţie a legiuitorului constituant însă nu se poate aplica în trecut la hotărîrile judecătoreşti. Hotărîri judecătoreşti nerămase definitive în momentul promulgării ei. Caetul I. pronunţate în baza unei legi care nu prevede dreptul de recurs. 103 al.ro. ultim din noua Constituţie promulgată la 22 Martie 1923. ultim din noua Constituţie dreptul de recurs în Casaţie este de ordin consti­ t uţional.ionescu14@rdslink. CAS. LEGEA PENTRU MOBILIZAREA CEREALELOR. 3. Judecătoria ocolului IV Bucureşti. Dacă după art. nu este pus la dispoziţiunea părţilor din proces. 31 No. 103 al. 1924. iar când pedeapsa este închisoarea. 170 din 16 Februarie 1921. ceeace nu a fost în intenţiunea legiuitorului constituant. contravenientul făcând apel. CURTEA: Asupra incidentului de inadmisibilitate a recursului de faţă.

Pro­curor: d. care a primit o soluţiune clasică. Oscar N. c. II c. Această axiomă de drept nu este o inovaţiune a legislaţiunilor moderne: Romanii au consacrat-o de mult. şi prin respingerea lui. nu ridică acelei hotărîri caracterul definitivităţii. (Vezi asupra istoricului chestiunii Carpentier. ceeace face recursul inadmisibil fiindcă. Principiul care domină materia este preambulul codului nostru civil.Grigore PHEREKYDE Considerând că recursul făcut în contra unei hotărîri penale pronunţată în ultima instanţă sub imperiul unei legi care nu admite dreptul de recurs. din moment ce dreptul de recurs în sine nu există. care nu-i conferia dreptul de recurs în casaţiune. din moment ce este constant că recurentul a fost condamnat în mod definitiv prin sentinţa cu No. să îndrepte acuma un recurs după votarea articolului sus menţionat? Înalta Curte a răspuns negativ. Decizia No. nu se produce decât în cazul când hotărîrea este după lege susceptibilă de recurs şi de reformare pe această cale extraordinară de atac. era definitivă la data promulgării nouăi Constituţiuni. fiindcă altfel s'ar viola autoritatea lucrului judecat. In adevăr art. hotărîrea atacată devine irevocabilă. căci dacă în materie penală recursul este în principiu suspensiv de executare. nesusceptibilă de recurs. § VIII. recurentul mai invoacă în sprijinul admisibilităţii recursului său art. Lois. recursul său este inadmisibil întrucât hotărîrea de condamnare. Pe n t r u a c e s t e m o t i ve . la data: 20-11-2013. Oprescu. vol. Speţa judecată era referitoare la legea imobilizării produselor agricole. M. vol. 1585 din 17 Septemvrie 1923. Nicolescu. dacă este exact că în materie penală recursul este suspensiv de executare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Effet rétroactif şi Chose jugée. Considerând în speţă că. ea nu are putere retroactivă».ionescu14@rdslink. îndritueşte el pe partea care nu putea să facă recurs după legea veche. Instanţa a fost chemată să soluţionaza această chestiune: art. acest efect nu se pote produce pentru o hotărîre care nu este susceptibilă de recurs. recurent. c. Considerând că fără temeiu. Merlin. acest efect însă. glăsueşte: «Legea dispune numai pentru viitor. 36 din legea Curţii de Casaţie prescrie că Ministerul de Justiţie prin Procurorul ei general sau deadreptul va denunţa Curţei de Casaţie orice hotărîre şi orice act prin care judecătorii şi-ar fi însuşit atribuţiuni peste competinţa lor şi ar fi comis vreun exces de putere. Avocaţi: d-nii Gh. recursul urmează a se respinge ca atare. a d m i t e incidentul ridicat de d-l Procuror general şi în consecinţă respinge ca inadmisibil recursul. Dem. (1) Iată o problema clasică. art. deşi atacată cu recursul de faţă. Că deci incidentul de inadmisibilitate a recursului de faţă găsindu-se întemeiat. ca contravenient la legea specială a imobilizării produselor agricole. Preşedinte: d. Dalloz. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. 1843 din 28 Decemvrie 1922 a Tribunalului Ilfov S. iar Înalta Curte constată că hotărîrea de condamnare era definitivă la data promulgării Constituţiei (29 Martie 1923). Demetrescu şi Iorgu Petrovici p. 1. 103 din noua Constituţiune care prevede că dreptul de recurs este de ordine constituţională. adică juridică şi tradiţională. No. 2 din legea Curţii de Casaţie căci recursul ce prevede acest text se face exclusiv de Guvern şi nu este la dispoziţiunea părţilor în proces. 1 122 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 31 No. Că aşa fiind. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . Al. este inutil a se mai discuta forma în care el a fost introdus.

Tendinţa generală este de a menţine actele civile făcute sub legea veche. unui legiuitor ordinar să edicteze o lege ordinară care ar putea să nesocotească principiul. cele care privesc competinţa instanţelor sau procedura. care nu au nevoie de a fi cercetate în timpuri îndepărtate. în drept teoretic. că legea nu dispune decât pentru viitor. că în tr'una din numeroasele Constituţiuni care s'au elaborat în timpul Revoluţiunii din Franţa.. iar nu într'un pact fundamental. fără a eşi din sfera legalităţii legislative. într'o Constituţiune. In materie penală. De obiceiu o lege nouă respectă faptele. precum sunt şi drepturi latente. împotriva principiului nu numai al textului din codul civil. Puţine la număr sunt drepturile pe care epoca eroică a marelor revendicări în domeniul libertăţii şi al egalităţii le-a botezat cu numele răsunător de «drepturile omului». Astfel s'a zis că legea nouă respectă drepturile câştigate. 253). rămâne de definit ce este drept câştigat şi ce este expectativă. nu sunt decât o aplicaţiune a acestei idei). Dar o asemenea teorie răspunde la chestiune prin chestiunea însăş. Constituțiunea nouă. Planiol ne arată că a intervenit o lege (din 21 Iunie 1843) care a declarat că se vor privi ca valabile actele semnate numai de un singur notar. a primit cu toate acestea aplicaţiuni practice. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. O doctrină sco­ l astică a crezut că va fi lesne de a se deosebi drepturile pe care legea nouă este datoare să le respecte. 252. ne reamintesc de o lege din nivôse an II. Astfel când se obişnuise a se primi acte de notariat. la gradurile de succesiune. la data: 20-11-2013. exemple. excepţiunea devine regulă: nu se mai aplică pedeapsa nici pentru faptele anterioare legii care suprimă sau schimbă sancţiunea penală. au efect retroactiv. spre exemplu la capacitatea persoanei. ceeace ar da posibilitatea. (Planiol. şi 2). I. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . dispoziţiune care nu a fost reprodusă de Constituţiunile ulterioare. repertoriile citate mai sus. No. dar poate dispune cum vrea de simplele expectative. Astfel. adică la drepturi individuale care pot fi modificate pentru un interes superior. Ceeace este însă necontestat este că ne aflam până la noua Constituţie în faţa unui principiu prevăzut într'o lege ordinară. Iată deci un exemplu în care legea interpretativă are un efect retroactiv.Recurs. 8/2013 | 123 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. crezute destul de puternice în acea epocă revoluţionară) cu efect retroactiv până la 1789.. PANDECTELE ROMÂNE NR. (Exemplele citate de Planiol I. cu privire. în rigiditatea ei. (Planiol I. care schimbă ordinea succesiunilor (pentru motive politice. actele anterioare. legile privind drepturile politice. într'o formă incompletă. Legiuitorul este în drept de a edicta măsurile pe care le crede mai potrivite într'un moment determinat. c. Reacţiunea juriştilor a fost însă atât de vie. şi de a face aplicaţiunea imediată a legii celei noui în ce priveşte faptele penale. chiar acele anterioare legii. în genere. legile de drept public. Formula aşa de simplă. un interes general.ro. Insă în patrimoniul nostru sunt drepturi aparente. Şi se vede că soluţiunea căutată nu este tocmai uşor de găsit fiindcă cei mai mari civilişti nu au găsit-o încă. Dificultatea în aplicaţiunea regulei care ne ocupă mai provine şi din altă cauză. ne-au dovedit ce transformări pot surveni în noţiunea de proprietate. Istoria dreptului este destul de bogată pentru a ne da la îndemână chiar exemple de această natură: astfel. de cele pe care le poate oricând modifica. ca fiind inutilă. dar şi a principiului consacrat: locus regit actum. Chiar ridicate pe piedestalul unei Constituţiuni. Intr'adevăr.ionescu14@rdslink. care învederează că nu există regulă fără de excepţiuni. s'a înscris chiar principiul ne retroactivităţii legii. Hotărîri judecătoreşti nerămase definitive în momentul promulgării ei. No.

Trecând delà aceste noţiuni prea abstracte şi. Deci să ne oprim la legile de competinţă şi de procedură. la noţiuni mai curente. de înrâurirea prescripţiunii penale asupra acţiunii civile. în îndrăzneala noastră. Laurent şi Huc propun explicaţiunea următoare: dreptul ce trebuie respectat de legea nouă este dreptul privit în opoziţiune cu interesul. astfel că problema rămâne. vom aminti. 241. 35. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. totuş găsim şi aci urmele noţiunii de care am vorbit mai sus şi care deosebeşte înrâurirea legii noui. constitue o parte din patrimoniul lui care scapă de sub înrâurirea legii celei noui. Al treilea sistem susţine că nu este drept dobândit decât atunci când s'a dat o hotărîre definitivă. nefăcând încă parte din patrimoniu nu poate să scape dispoziţiunii legii celei noui. ibi et finem recipere debet. ideia de drept cuvenit unui subiect anume. după care normă. amintind numai exemplul legii care a confirmat actele autentificate cu un singur notar. Cu toate că procedura nu pare a fi mai mult sau mai puţin de ordine publică.Grigore PHEREKYDE No. atunci când ea vorbeşte în civil şi atunci când legea vorbeşte în penal. la un moment dat. (Nu ne vom încumeta de a întreprinde o critică a formulei propusă de savantul profesor.ro. 2. ne vom mărgini. No.ionescu14@rdslink. Codes annotés. de a observa că nu întotdeauna se observă în trecut condiţiunile de legalitate ale unui act. la data: 20-11-2013. 53—60 şi Sirey et Gilbert. ne vom opri la regula de retroactivitate privind legile de ordine publică. Dar şi aci. dar să lăsăm această amintire la o parte). În sfârşit. pentru ca legea să fie înlăturată. după cum este vorba de procedura civilă sau de procedura penală. Dacă ne gândim că sunt drepturi civile care atârnă de stabilirea unor fapte penale. poate din motivul acesta. Planiol se opreşte la un punct de privire mai practic şi spune: vom privi ca retroactivă legea care pune din nou în joc condiţiunile de legalitate ale unui act. ne vom convinge uşor că deosebirea ce se tinde a se face între actele civile şi faptele penale. al patrulea sistem cere o hotărîre pronunţată în ultimă instanţă. Autorii codurilor adnotate ne indică fiinţarea a nu mai puţin de patru sisteme (fiecare susţinut de cei mai distinşi jurişti) asupra chestiunii de a se şti care instanţă va judeca. Părerea unui jurist este că legile de procedură penală se aplică chiar la urmăririle începute înainte de promulgarea legii noui. pe când legea de procedură civilă cată a fi respectată şi mai departe (V. sub art. (O amintire recentă ne-ar putea turbura: o lege ale cărei dispoziţiuni sunt declarate de ordine publică şi care înlătură hotărîri definitive contrarii legii. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . c. Al doilea sistem cere ca procesul să fie în stare de judecată şi să fi intervenit concluziuni contradictorii. când intervine o lege nouă asupra competinţii: Primul sistem proclamă că tribunalul sezizat e cel competent după vechiul principiu: ubi acceptum est semel judicium. Fuzier. cu privire la retroactivitatea legilor. poate da 124 | PANDECTELE ROMÂNE NR. această deosebire ni se pare că îmbracă în alte cuvinte vechile denumiri de drepturi câştigate şi de simple expectative. 4. 42). No. în ce priveşte deosebirea între efectele realizate ale unui act şi efectele lui viitoare. puţin supărătoare. fără de a insista. 2. nota 1 şi 2). pe când un simplu interes.Herman sub art. Adică este inutil să intervină noţiunea de «câştigat». după umila noastră părere — care poate foarte cu temeiu să fie greşită — de rezolvat). că conceptul de ordine publică este foarte variabil şi foarte greu de precizat. dar nu este nevoie ca acea hotărîre să fie în ultimă instanţă. cărora nu le negăm de obiceiu caracterul de legi de ordine publică. sau acea lege care suprimă sau schimbă efectele deja realizate ale unui act. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

ce este o cale de atac. pe când alţi autori. dar nu în sensul procedural şi în sensul civil se vor interpreta la fel expresiunile: am pierdut dreptul de apel. în sensul procedural însemnează numai că nu s'a respectat o regulă de procedură. Prin legea de faţă se opreşte de Constituţiune ca să se mai facă legi prin cari să se ridice dreptul de recurs. Garsonnet. Forma în care dreptul este volnic a se realiza. Dar a venit vremea să ne întrebăm. o condiţiune nu este un drept. pusă de legiuitor. 788). la Senat (Monitorul Oficial din 4 Maiu 1923. I. din 11 Maiu 1923. ea provoacă naşterea sau stingerea lui. Un termen nu este un drept. d-l Al. S'a crezut că este mai bine ca împricinaţii să aibă întotdeauna beneficiul tuturor instanţelor». pag. el limitează dreptul. nu este decât un mijloc de realizare.. c. În Adunarea deputaţilor s'a atins acest subiect. «Astăzi avem multe legi în care dreptul de recurs este ridicat. Astfel. D-l deputat V. Hotărîri judecătoreşti nerămase definitive în momentul promulgării ei.ro. Ministrul Agriculturii şi Domeniilor.ionescu14@rdslink. precum părţile în contractele lor sunt volnice de a insera termene sau condiţiuni. o hotărîre) formula: tempus regit actum. în sensul civil pierderea dreptului s'ar lega de negarea lui legislativă. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. vorbind de articolul 103. nu este altceva în quasi-contractul judiciar decât o clauză de validitate. simplu profan alături de somităţile de drept de care este vorba. Este o replică a regulei care interesează forma actului: locus regit actum. 149). în înţelesul curent al cuvântului. tot atât de reputaţi nu sunt opriţi la intervenirea legii noui. Ne vom opri la chestiunile pe care le putem privi de pe drumul nostru. Desbateri. Desigur. Ca să strângem mai de aproape speţa care ne-a interesat. Desbateri. În examinarea acestui concept am fi constrânşi să construim sau să recapitulăm baza întreagă a codurilor de procedură. procedura. No. Constituțiunea nouă. din toată această controversă? Că noţiunea care priveşte o cale de atac ca fiind un drept aparte. spune: «S'a mai obiectat: de ce se opreşte de Constituţie de a se mai face legi în cari să se ridice dreptul de recurs.. legiuitorul a inovat în această materie sau dacă s'a mulţumit cu consacrarea principiilor cunoscute. naştere la un complex de concepţiuni din cele mai delicate. o cale de atac este o formă a dreptului. constitue un complex de reguli pe care legiuitorul le alcătueşte în scopul de a garanta o cât mai mare libertate individului şi o cât mai mare siguranţă ordinii sociale. pag. care este natura ei? Unii cred că o cale de atac este mai mult decât o chestiune de formă. PANDECTELE ROMÂNE NR. Să ne amintim numai cele patru sisteme privitoare la competinţă când intervine o lege nouă: iată autori reputaţi care consideră că intentarea unei acţiuni constitue un drept suficient pentru înlăturarea unei legi modificatoare. apare ca un cuvânt de ordine (care se degajează când e vorba de a se fixă legea care guvernează un contract.Recurs. 8/2013 | 125 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. o cale de atac nu este decât manifestarea dreptului permisă de legiuitor. un quasi-contract. Găsim puţine cuvinte în lucrările parlamentare. Ce concluziune puteavoiu trage eu. nici măcar de hotărîri definitive. care se fac în această materie. adică un drept.. Cu toate discuţiunile. (Comp. Of. tot numai în treacăt (Mon. dreptul de recurs. Pella: «Deci o legiuire ordinară nu mai poate să mai spună că dreptul de recurs este suspendat sau suprimat». în sine. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Privită aparte. 103. că este o chestiune de fond. să vedem dacă prin modificarea Constituţiunii în art. 1386). Constantinescu. la data: 20-11-2013. nu este o noţiune încă definitiv dobândită ştiinţii juridice.

O voce: «Dar cum rămâne cu legile existente. asupra acestui punct. 214: «Aparţine legiuitorului să prevază inconvenientele (unei noui legiuiri). 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. oarecari nedumeriri: nu se mai face distincţiunea între procedura civilă şi procedura penală (aceasta simplifică problema în care acţiunea în daune este legată de delict). s'a simţit nevoie de dispoziţiuni tranzitorii pentru a menaja oare care situaţiuni de drept. Dar când pacea s'a făcut. la competinţă. prin comanda: #2077 | DIN ARHIVA PANDECTELOR . pentru a putea cita şi părerea altora. care este influenţa menţionării constituţionale a dreptului de recurs. Este interesant cred de a reproduce. Reflectând puţin. după vechea nomenclatură juridică. ştiut fiind că legile care guvernează starea persoanelor sunt de ordine publică. ar constitui drepturi câştigate. făcând-o de fapt inaccesibilă multor justiţiabili.ro. Este adevărat că Constituţiunea nu poate să cuprindă decât principii şi că dispoziţiuni transitorii urmează a fi prevăzute în legi ordinare.ionescu14@rdslink. numai acele hotărîri ar fi susceptibile de recurs. etc. Constantinescu la Senat: «azi avem multe legi în care dreptul de recurs este ridicat». naţionalitatea justiţiabililor. care în anume cazuri ridică dreptul de recurs până în momentul votării actualei Constituţiuni?». când nevoia controlului jurisprudenţii s'a impus cu toată tăria. Rep. este locul să încuviinţeze efectul retroactiv. la data: 20-11-2013. astfel poate că explicaţiunile date nu vor înlătura dificultăţile. 126 | PANDECTELE ROMÂNE NR. s'ar părea că prin ele chestiunea este tranşată în mod clar şi definitiv. Florescu. am sugerat mi se pare. Ministrul de Justiţie: «Evident că este aşa. No. Suppl. Adică sunt legi recente şi numeroase în această categorie.Grigore PHEREKYDE D-l I. şi cea imediat următoare: sunt chestiuni care privesc bunurile Statului. fie că recursul este restituit Tribunalelor.» Cât de succinte să fie aceste cuvinte pentru problemele atât de vaste la care se referă. Aci. dar care este dreptul comun în materie de recurs? Este el acelaş în toate cazurile. Th. să se întrebe dacă. In Franţa când legiuirea a variat asupra divorţului. am observat. dela data lor şi până la promulgarea legii. c. Florescu: «Dacă după dreptul comun partea este încă în termen de a face recurs. De când şi de ce sunt făcute aceste legi? Nu cumva ar fi vorba de legiuirea din timpul şi din cauza răsboiului? Şi. dacă este aşa. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. părerea pe care o găsim în Dalloz. în acel pact care s'a făcut acum. faţă de împrejurările în care intervine o lege nouă cu privire la organizarea judecătorească. fie că este restituit Curţii de Casaţiune? Desigur că termenul de recurs nu poate fi căutat în legile care-l suprimă. nu a expirat termenul de recurs după dreptul comun. această cale este deschisă pentrucă toate legile privitoare la procedură au efect retroactiv. Adică toate procesele judecate definitiv după legile până acum în vigoare. Dar reţinem constatarea făcută de d-l Ministru Al. numaidecât după răsboiu? — Credem că istoria răsboiului şi menirea Curţii de Casaţiune ne vor da răspunsul cuvenit: Când evenimente cunoscute au mutat sediul Curţii de Casaţiune de mai multe ori. D-l I. circulaţiunea bunurilor. pentru care. legi temporare şi urgente au putut suprima dreptul de recurs. cu toate aceasta. la procedură. la ce drept de recurs s'a gândit mai întâiu legiuitorul dacă nu la dreptul de recurs înaintea instanţii regulatoare a jurisprudenţii? Multe într'adevăr sunt materiile la care s'a atins legiuirea răsboiului. sau să se abată dela dreptul comun». destule aprecieri personale. Pentru o mai mare garanţie s'a pus această dispoziţie care nu mai permite de a se răpi dreptul de recurs printr'o lege specială. Th.

. ce se face cu teoria drepturilor câştigate. să fie o nebunie legislativă. trebuie privită ordinea socială care l-a proclamat ca fiind legat de însuşirile «dreptului omului».ionescu14@rdslink. GRIGORE PHEREKYDE Consilier la Curtea de Apel din Bucureşti. fiindcă au pornit acţiunile lor mai târziu decât alţii. Desb. de d-l senator C. avut-a această intenţiune? — Nimic nu ne opreşte s'o credem. Am văzut că din desbateri nu rezultă o desluşire suficientă. cu teoria lui Planiol. implică efectul retroactiv: acum vedem care este natura juridică a căii de recurs. sau procurorul négligent. Găsim însă în textul raportului făcut pentru Senat. a luat procesul delà Secţia penală a Casaţiei franceze pentru a-l da la Casaţia în Secţiuni unite. Se va obiecta poate că se vor crea situaţiuni inextricabile. În această interpretare. Iată baza pactului fundamental: egalitatea justiţiabililor le dă dreptul la controlul judecării. 569): «Principiul egalităţii civile cere ca orice împricinat să aibă dreptul la controlul aplicării legilor de instanţele de judecată». În fapt. a efectelor deja realizate ale unui drept? Recunoaştem că ambele principii sunt de interes general. — Renumitul profesor Beudant a zis. 103 (Mon. 103 din Constituţiune nu conţine ea decât un sfat pentru viitor? Sau acea formă solemnă nu implică ea restabilirea dreptului pentru toată legiuirea specială din timpul şi de după răsboiu? Putea Constituţiunea s'o facă? — În drept de sigur că da. c. în faţa unei soluţiuni tradiţionale dată unei probleme de şcoală. pot să aibă un drept privilegiat. la data: 20-11-2013. Acest principiu de o superioară ordine publică. care după atâtea hotărîri. ca toate problemele juridice. ci să-i pună capăt. Nu trebuie privit recursul în sine. Respectul datorit hotărîrilor judecătoreşti nu va fi întru nimic atins de rândurile mele. decât în cazuri extrem de grele. că se vor ivi procese infinite. fiindcă câteva jurisprudenţe vor fixa dreptul. Nu cred că procesele se vor înmulţi la infinit. pag.ro. Oficial din 22 Martie 1922. La noi nu există dreptul de revizuire în penal. Senat. poate să fie privită şi sub o altă înfăţişare. şi care face din formele de judecată un tot indivizibil. — Şi dacă cred că legiuitorul constituant a vrut să îndrepte luminile Curţii de Casaţiune asupra problemelor din şi de după răsboiu. preferăm garanţia care permite de a ne apropia de adevărul judecătoresc. G.. Menţiunea prevăzută în art. asupra temeiului art. — Nu cred că garanţia judecăţii. dar în ierarhia intereselor generale încuviinţăm întâietatea principiilor de ordine superioară: inconvenientului de a completa o procedură. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. că se va creà un adevărat haos. vorbind de dispoziţiunile legii din nivôse an II (efectul retroactiv al legii succesiunilor intr'un interes politic): «Ce sont de véritables folies législatives». câteva cuvinte. cred că s'a gândit nu să creeze haosul. 8/2013 | 127 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. contrariu aci formulei: jura vigilentibus succurrunt non dormientibus. Dissescu. am crezut că chestiunea de drept. PANDECTELE ROMÂNE NR.Recurs. cu un deosebit răsunet în drept. dată cetăţenilor. după o anchetă care ţinuse doisprezece ani. Se gândeşte cineva la câte erori s'ar puteà remedià prin principiul proclamat de Constituţiune? Să nu se uite niciodată exemplele pe cari ni le-a dat istoria. sprijin şi scut al societăţii. Acestea sunt cuvintele pentru care. Hotărîri judecătoreşti nerămase definitive în momentul promulgării ei. prin comanda: #2077 DIN ARHIVA PANDECTELOR | . Constituțiunea nouă. şi mă supun din simţ la criticile vii ce se vor îndreptă numai împotriva mea. În afacerea Dreyfus. şi s'a eşit din haos şi dreptatea s'a făcut. — Nu cred că justiţiabilul adormit. Ea face parte din dreptul cetăţeanului de a fi judecat: este incompletă judecata instanţelor de fond. a venit o lege.

ionescu14@rdslink.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. prin comanda: #2077 . c.

prin comanda: #2077 . la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro. c.MERIDIANE JURIDICE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 .Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ionescu14@rdslink.ro. c. la data: 20-11-2013.

Art. RIN păstrează. în special pentru a asigura o anumită vizibilitate cabinetului său. 10. Art. în schimb. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 10.ro. art. 15 din Decretul 2005-790 din 12 iulie 2005.3. (2) din RIN prevede că numele domeniului trebuie să conţină numele avocatului sau denumirea exactă a cabinetului. Pentru a putea identifica imediat avocatul sau cabinetul şi pentru a evita confuzia cu un site-ul oficial al baroului sau al altui organism profesional. despre exercitarea activităţii specifice avocatului pe internet. fără întârziere. regulile acestei profesii se axează pe site-ul cabinetului de avocat şi funcţia de prezentare a acestuia. consacrat formelor de publicitate. în redactarea anterioară deciziei cu caracter normativ nr. 10 din RIN nu cuprindea în mod expres referiri la prezenţa numelui avocatului în denumirea domeniului. 10. Pentru moment. c. Avocatul care lansează sau modifică un site trebuie să notifice consiliul Ordinului avocaţilor din Franţa. Regulamentul intern francez al profesiei de avocat (RIN) nu are în vedere internetul în ansamblul său global şi conform multiplelor sale funcţionalităţi. încă. se impune ca utilizarea în acest sens să se conformeze regulilor profesiei sale.6 alin. Situaţia din Franţa este redată în articolul „Internet: quelles régles pour les avocats?” publicat de l. 10. 3/2013 din care redăm fragmentele de mai jos. Dacă. vizate totuşi de dispoziţia sus-menţionată. precum şi art. a fost vizată. În acest context. rămânând ca principiile esenţiale ale profesiei să îndrume comportamentul avocatului în toate situaţiile. aminteşte internetul dar fără a-l numi.6 extinde oarecum aplicabilitatea dispoziţiilor. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | . mai ales de baroul din PANDECTELE ROMÂNE NR. În dispoziţiile sale actuale. arătând că „avocatul ce colaborează în cadrul unui blog sau pe o reţea de socializare trebuie să respecte principiile esenţiale ale acestui articol”. şi în primul rând principiilor esenţiale care guvernează. care poate fi urmată sau precedată de cuvântul „avocat”. Ultimul alineat al art. Dargent şi D. 10. autorizând „trimiterea prin poştă sau prin mijloace electronice a scrisorilor de informare generală privind cabinetul. 8/2013 | 131 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. dreptul şi jurisprudenţa”. tăcerea în ceea ce priveşte consultaţiile on-line sau. la data: 20-11-2013. în mod general. într-adevăr. dacă nu s-a avut în vedere niciodată interzicerea utilizării unui domeniu personalizat şi ameliorarea vizibilităţii sale. (2) din RIN prevăd că publicitatea este permisă avocatului dacă aceasta furnizează publicului informaţii şi dacă utilizarea sa este conformă cu principiile esenţiale ale profesiei. Jensen în „Dalloz Avocats” no.6 alin. Este pertinentă întrebarea în privinţa aplicabilităţii şi eficacităţii acestei dispoziţii. (1) din RIN].Internet: ce reguli se aplică avocaţilor? Internet: ce reguli se aplică avocaţilor? Dacă internetul este un instrument de care un avocat nu se poate lipsi. art. 2010-002 a Consiliului naţional al barourilor din Franţa. În barourile importante.ionescu14@rdslink.1 alin. câte cabinete au trimis către consilii denumirea site-urilor lor? Răspunsul este şi mai incert în ceea ce priveşte modificările aduse site-urilor existente. activităţile acestuia. şi să-i comunice denumirea domeniilor care permit accesul la acesta [art.

în caz de încălcare a avizului sus-menţionat sau nerespectare a RIN. divorţ-avocat. în primul rând. în condiţiile în care regulamentul intern al baroului local prevedea. americanlawyersinparis. nu are nicio obligaţie. putând contribui în mod direct la elaborarea şi aplicarea normelor de drept (accidentedemuncă.11. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cât şi o faptă de concurenţă neloială. Hotărârea avea ca obiect site-ul „avocat-toulouse. în hypertext.). Se au în vedere denumiri precum „avocat de divorţ”. Trebuie subliniat. în lumina motivării acestei hotărâri. avocaţi. de moderaţie şi de discreţie. În acelaşi timp. c. În acest cadru. constituie o încălcare a regulilor privind publicitatea individuală.com. pe motiv că această confuzie creată prin impresia că acestea ar proveni de la structurile reprezentative ale profesiei (de exemplu. comentariu la decizia cu caracter normativ nr.com”. O hotărâre a curţii de apel din Toulouse a stabilit. că exploatarea domeniului „avocat-divorţ.com.com etc.). În plus. ajutor-avocat. dacă consideră util. că „avocatul care doreşte să-şi creeze un site trebuie să prevadă numele său şi forma de exercitare a profesiei”. totuşi. şi să-i lase să creadă pe terţii neinformaţi că reprezintă profesia în integralitatea sa.fr. 10. că un profesionist al dreptului nu poate să îşi aproprieze. conform motivării hotărârii sus-menţionate. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. nu ar părea că această ipoteză ar fi criticabilă. o denumire socială sau o marcă a formei de organizare a profesiei legal înregistrată. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . din considerente privind vizibilitatea publică. Şi aceasta pentru a putea permite Consiliului nu numai să iau o decizie de autorizare sau de respingere a acestei forme de publicitate. utilizarea unor denumiri de domenii ce evocă în mod general avocatura sau un termen care poate crea confuzie.net. aferente profesiei de avocat.net).net. termenul generic al profesiei sale pe site-ul său. avocat-drept. în acelaşi timp. avocat. sau chiar un domeniu juridic sau o activitate specifică relativă la profesia de avocat. aducând atingere principiilor esenţiale de loialitate. de către un membru al baroului. numele domeniului nu poate să conţină exclusiv iniţialele avocatului urmate de domeniul sectorial al profesiei (avocat. Curtea a apreciat dificil de conceput ca site-ul profesional al unui avocat să nu includă. în schimb. prevede că avocatul care lansează sau modifică un site este obligat să informeze Consiliul baroului din care face parte. În acest context. în acest sens. Într-o hotărâre din 4 mai 2012. precum şi să dea în prealabil o declaraţie în care să prevadă denumirea. utilizarea abuzivă de către o minoritate a unui termen generic (avocat-divorţ.a. Baroul meridiane juridice 132 | PANDECTELE ROMÂNE NR. Cabinetul de avocat poate folosi.com.com. frenchdivorces. este interzisă. spre deosebire de RIN. că nu numele domeniului atrage după sine condamnarea.6 alin.org etc. acum 10 ani. 10.com”. dreptulsecurităţiisociale.Meridiane juridice Paris. Decanul baroului. şi poate formula plângeri disciplinare. în acest context. avocat. Art. Comisia privind normele şi practicile din cadrul Consiliului naţional francez al barourilor este de părere că. fără a releva identitatea avocatului. a unor denumiri de domenii generice în alte scopuri decât exercitarea profesiei de avocat. numele său sau al formei de organizare a profesiei. Cum arată un autor.com. Se arată.ionescu14@rdslink. precum fostul art. 2010-002 din 20 mai 2010).). Curtea de casaţie franceză a apreciat. chiar şi indirect. (1) din RIN.com. cum ar fi o publicaţie on-line consacrată practicienilor dreptului într-un anumit domeniu de specialitate. dar şi pentru a putea formula un punct de vedere înainte ca site-ul să fie lansat. problema este de a şti cum ar reacţiona autorităţile în faţa înregistrării. fără întârziere. „avocat permis auto” ş. şi să îi comunice numele de acces al domeniului.ro. la data: 20-11-2013. atunci când se confruntă cu situaţii noi. conform regulilor profesiei. pe care vrea să o utilizeze (Comisia privind normele şi practicile. că perspectiva Ordinului avocaţilor este necesară pentru a lămuri practica deontologică a avocaţilor. ci condiţiile exploatării sale şi riscul de confuzie pe care îl creează în exerciţiul propriu al profesiei de avocat.

Internet: ce reguli se aplică avocaţilor?

din Paris a putut să realizeze anumite demersuri în vederea „prevenirii avocaţilor care uneori „se rătăcesc accidental”, demersuri care, fără îndoială, stau la originea prezentului contencios…. În fine, amintim că publicitatea trebuie să fie veridică. Hotărârea precitată, din 4 mai 2012, constituie o ilustrare interesantă a acestui lucru. Avocatul a arătat că nu putea fi acuzat de faptul că a utilizat numele de domeniu „avocat-paris.org”, pe care l-a achiziţionat pe motiv că menţionarea denumirii de „Paris” ducea la concluzia că era înscris în baroul aferent şi-şi exercita profesia în capitală, în condiţiile în care, deşi era înregistrat la Baroul Haut-de-Seine, unde avea şi sediul cabinetului, nu exista nicio incertitudine în privinţa datelor de contact şi, în plus, era autorizat să-şi exercite profesia în circumscripţia tribunalului de înaltă instanţă din Paris. Argumentul a fost respins de către Curtea de casaţie, care a apreciat că denumirea „avocat-paris. org”, în ciuda apartenenţei avocatului la Baroul Haut-de-Seine, care făcea publicul să creadă că acesta era membru al baroului parizian, iar judecătorul de fond a apreciat-o ca fiind publicitate mincinoasă, nu este conformă adevărului, încălcându-se pre această cale dispoziţiile art. 10.1 din RIN. Aceste prevedeau, încă de dinainte de intervenţia deciziei cu caracter normativ din 2010, necesitatea unei publicităţi veridice şi aplicată cu „demnitate şi fineţe”. Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei, amintim că regimul de autorizare multiplă permis în cadrul regiunii pariziene după dezmembrarea vechiului tribunal al Senei, permite avocaţilor înscrişi la barourile aferente tribunalelor Paris, Bobigny, Nanterre şi Creteil să profeseze liber în aceste circumscripţii, respectând cumulativ următoarele trei condiţii: să fie avocat pledant, să nu intervină pe calea ajutorului jurisdicţional şi să nu deruleze, în afara circumscripţiei baroului, proceduri de achiziţii imobiliare, partaj sau licitaţii. Condiţionată şi, deci, limitată, această posibilitate nu poate duce la concluzia că un avocat al unuia dintre aceste patru barouri se poate prezenta ca aparţinând altuia, fără să aducă atingere instituţiei multiplei autorizări. Iar soluţia nu îi afectează decât pe avocaţii parizieni, de când Legea nr. 2011-331 din 28 martie 2011 a creat două noi zone de autorizare multiplă şi i-a extins regimul, pe de o parte asupra avocaţilor înscrişi la barourile din Bordeaux şi Libourne, care pot profesa pe lângă oricare dintre aceste jurisdicţii, iar pe de alta, asupra avocaţilor înscrişi în barourile din Nîmes şi Ales, care au aceleaşi competenţe. Totuşi, ca în orice formă de publicitate, cea realizată pe internet trebuie să se conformeze exigenţelor art. 10.4 din RIN relativ la conţinutul mesajului publicitar, precum şi celor ale art. 15 din Decretul din 2005. În special, trebuie să se ferească de orice formă de propagare agresivă; o decizie recentă a amintit, în privinţa site-ului classaction.fr, faptul că „oferta făcută unui internaut de a se înscrie în cadrul unei acţiuni colective pe site-ul classaction.fr reprezintă o propagare agresivă a informaţiei, interzisă sub aspect juridic”. Site-ul avocatului nu trebuie să conţină articole sau bannere publicitare, altele decât cele specifice profesiei, pentru un produs sau serviciu aferent. Nu trebuie, de asemenea, să conţină un link articole sau bannere publicitare, altele decât cele specifice profesiei, pentru un produs sau serviciu aferent. Nu trebuie, de asemenea, să conţină un link care să permită accesul direct sau indirect la site-uri sau pagini ale site-urilor ale căror conţinut este contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Avocatul trebuie să se asigure în privinţa regularităţii conţinutului site-ului său, vizitând în mod regulat paginile la care face trimitere acesta şi să ia fără întârziere orice măsură necesare pentru a le elimina, în cazul în care acestea se dovedesc contrare principiilor esenţiale ale profesiei.

PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 133 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

MERIDIANE JURIDICE |

Meridiane juridice

Avocatul ce participă la un blog sau la o reţea de socializare (Facebook sau altele) trebuie să respecte principiile esenţiale ale profesiei, cât şi dispoziţiile art. 10. În acest context, Comisia privind normele şi practicile a Consiliului naţional francez al barourilor consideră că profilul de Facebook este rezervat indivizilor şi nu poate fi utilizat de către un avocat sau de către o organizaţie profesională. Cu titlu privat, avocatul poate, bineînţeles, să-şi creeze un asemenea profil, dar trebuie întotdeauna să respecte termenii jurământului său profesional, în special în privinţa conţinutului mesajelor. Când un avocat utilizează Facebook făcând referinţă la profesia sa, acesta devine, automat, un mijloc de promovare cu destinaţie publicitară. Trebuie, atunci, să se conformeze exigenţelor art. 10 din RIN, în special celor de la pct. 10.6 relativ la publicitatea prin internet; reglementarea paginii de Facebook trebuie, astfel, asimilată celei aferente oricăror site-uri. Scrisorile de informare comunicate prin poştă electronică au devenit un vector de comunicare pentru numeroase cabinete. Acestea au pus problema în privinţa faptului dacă trimiterea unor asemenea materiale informative, sau newsletters, unor destinatari care nu sunt clienţi ai cabinetelor, ar putea constitui o promovare interzisă, în sensul art. 10.2. Dincolo de vocaţia sa informativă, acest tip de scrisoare are, de asemenea, ca obiectiv, naşterea unor întrebări şi, eventual, a unor cereri de puncte de vedere, provenind din partea destinatarilor. Art. 10.3 din RIN, în versiunea modificată prin decizia nr. 2010.002, ridică această incertitudine, deoarece textul nu limitează calitatea destinatarilor acestor mesaje, deschizând posibilitatea comunicării materialelor către baze de date care nu au raporturi profesionale preexistente cu cabinetul. Rămâne ca regulile aplicabile profesiei de avocat în materie de internet să evolueze puţin mai repede, în acelaşi ritm cu multiplicarea posibilităţilor de utilizare a noilor tehnologii.

meridiane juridice

134 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

| MERIDIANE JURIDICE

Practica „desk” şi noile strategii de dezvoltare internaţională ale activităţii de avocatură

Practica „desk” şi noile strategii de dezvoltare internaţională ale activităţii de avocatură

Timp de mai mulţi ani, modelul de referinţă al creşterii internaţionale a fost cel al marilor cabinete de avocatură americane sau britanice care îşi extindeau influenţa prin deschiderea succesivă de birouri secundare în toate marile centre economice globale. Aceste implanturi, chiar dacă angajau avocaţi din ţara-gazdă, erau conduse de asociaţi ai „societăţii-mamă”, care aveau ca sarcină dezvoltarea clienţilor celor mai importanţi şi crearea de noi pieţe de desfacere. Necesităţile internaţionale nu mai sunt cele ale societăţilor multinaţionale, ci cele ale întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din întreaga lume. Generalizarea reţelelor internaţionale, politicile de tip best friends şi noile fluxuri financiare ale unei economii mondializate au deschis noi perspective pentru un mare număr de cabinete. Astfel, practica activităţii internaţionale s-a schimbat. Subiectul este analizat pe larg în articolul „Activité internationale plus accessible: la practique du «desk» et les nouvelles stratégies de développement international”, semnat de D. Jensens în „Dalloz Avocats”, no. 3 – Mars – 2013 din care redăm mai jos largi extrase.

Practica „desk” (birou), mai puţin costisitoare şi periculoasă decât biroul din străinătate
Aceasta constă în crearea, cel mai adesea la sediul cabinetului de avocatură, unui post sau a unei echipe însărcinată să se ocupe cu dosarele şi raporturile cu o ţară străină. Avocatul sau echipa „desk” cunoaşte limba şi cultura statului respectiv. Munca se desfăşoară cel mai adesea în asociere cu un partener local. Decât să îşi asume riscul financiar şi operaţional al unui implant oneros, desk-ul permite cabinetului să dezvolte o ofertă de servicii consacrată unui anumit stat, cu o investiţie minimă. Iar costul nu este singurul aspect important. Deschiderea unui birou propriu-zis în străinătate implică detaşarea unui asociat, ce poate avea un impact important asupra echilibrului financiar al cabinetului, căruia îi va lipsi contribuţia economică a asociatului respectiv. „Un birou în străinătate este supus presiunii de a deveni repede rentabil, ceea ce îl poate determina să adopte o activitate generalistă, care să nu corespundă domeniilor de excelenţă ale cabinetului din ţara de origine”, a subliniat Fabrice Lorvo, asociat în cadrul un cabinet francez, care a optat pentru „o dezvoltare internaţională ambiţioasă dar rezonabilă, axată pe parteneriate cu cabinete locale întemeiate pe aceeaşi filozofie”. În situaţia de faţă, s-a preferat formula unui desk pentru activitatea relativă la Turcia, acest demers fiind rezultatul a numeroşi ani de cooperare strânsă cu partenerul turc din Istanbul. În 2009, constatând dezvoltarea schimburilor economice între Turcia şi Franţa, cabinetul în cauză a decis integrarea unei echipe dedicate clientelei turce. În aceasta se regăsesc mari grupuri private şi întreprinderi publice, în

PANDECTELE ROMÂNE NR. 8/2013 | 135 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu, c.ionescu14@rdslink.ro, la data: 20-11-2013, prin comanda: #2077

MERIDIANE JURIDICE |

activităţile chinezilor din Franţa le depăşesc pe cele franceze din China. iar acesta susţine biroul. ţările emergente sau în curs de dezvoltare îşi permit luxul protecţionismului. astfel.ro. a conchis avocatul titular francez. ci complementare. Pentru cabinetele care doresc să contribuie la dezvoltarea noilor pieţe. la data: 20-11-2013. Această opţiune de dezvoltare corespunde fluxurilor economice. Nu de mult timp. Cabinetul reprezintă. Pentru Bignon Lebray.ionescu14@rdslink. sunt şi mai multe care nu au dobândit licenţa de exercitare a profesiei de la ministerul justiţiei. pentru operaţiunile desfăşurate la nivel intern. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. dar şi a investiţiilor chineze în Franţa. Investitorii din statele emergente sau în curs de dezvoltare au nevoie. în proiectele lor de parteneriat. Desk-ul poate funcţiona şi în completare biroului din străinătate. format din avocaţi având o dublă cultură lingvistico-juridică. La Istanbul. se datorează şi existenţei biroului nostru din Shanghai. chineză şi franceză. şi îşi ajută clienţii doar în calitate de consultanţi. Astfel. domeniul bancar. În acea perioadă. Chiar şi în China. „Noi am înţeles faptul că clientela din Turcia trebuie să se poată manifesta la Paris la fel ca la ei în ţară. Brazilia sau Turcia. atât statul turc. dintre care un chinez şi un franco-chinez. Astfel a fost creat la Paris un desk dedicat. de asemenea. Reprezintă un mare avantaj posibilitatea de a exprima în limbaj o idee juridică. al cărui birou este alcătuit din patru persoane. astfel. desfăşoară activităţi şi la Shanghai sau Pekin. în 2007. industria textilă şi a ambalajelor. cabinetul a creat o politică chineză bilaterală.Meridiane juridice sectoare diverse. unde creşterea cunoaşte o stagnare. asociat la Bignon Lebray şi coordonator al Desk China. aceste considerente privind reglementarea exercitării profesiei reprezintă obstacole complexe şi puţin cunoscute. biroul teritorial ajută desk-ul. c. în condiţii avantajoase. Şi aceasta în contextul în care statele în care creşterea economică este între 5-10% se află în poziţie dominantă şi pot investi în zona euro. Această echipă lucrează în strânsă legătură cu asociatul francez detaşat la Shanghai. precum transportul aerian. unde există numeroase cabinete occidentale. principalul său obiectiv a devenit de a reprezenta clienţii francezi în operaţiunile lor din China. aceştia au început să urmărească situaţia societăţilor franceze în dificultate şi oportunităţile reluării activităţii. de serviciile avocaţilor francezi. Astfel. a precuzat Jacques Goyet. care lucrează la sediul din Paris. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . De atunci. Acest exemplu demonstrează atât flexibilitatea. „Faptul că suntem credibili în faţa clienţilor noştri pe care îi reprezentăm în Franţa prin Desk China. a arătat Jacques Goyet. care reuneşte nouă avocaţi. cât şi pragmatismul unui asemenea demers. „Am reunit în această echipă avocaţii francezi interesaţi de China şi care lucrează pe axa Franţa-China şi respectiv China-Franţa”. Clienţii ştiu. cât şi investitorii francezi. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cabinetul corespondent a constituit o echipă francofonă pentru a completa dispozitivul. fluxul acestor activităţi era de 95% în direcţia Franţa-China. Acestea nu sunt interşanjabile. că suntem implicaţi şi pe acea piaţă”. Limited Liability Partnership Act (Legea privind parteneriatul cu răspundere limitată) din 2008 meridiane juridice 136 | PANDECTELE ROMÂNE NR. fără a fi nevoie de o traducere suplimentară în altă limbă”. Cu Europa a multiplicat posibilităţile pentru avocaţii străini de a se instala în alt stat decât cel de origine şi de a practica dreptul local. La Paris. regulile locale nu permit instalarea liberă a avocaţilor străini. Fie că este vorba de India. asociatul responsabil de desk-ul respectiv lucrează cu doi avocaţi turci poligloţi. Avocata Xiao Lin Fu-Borgne. Practica „desk” în contextul mondializării De când cabinetul Bignon Lebray şi-a deschis biroul din Shanghai. ce constă nu numai în reprezentarea francezilor în China. în India.

Aşteptările unui client francez în Germania nu sunt aceleaşi cu cele ale unui chinez în Maroc sau ale unui turc în Franţa. ci. modelul de creştere ce constă în instalarea unor avocaţi francezi în străinătate nu corespunde necesităţilor noilor pieţe. Mărimea societăţilor străine este şi ea foarte diversificate: PANDECTELE ROMÂNE NR. Avocaţii francezi pot beneficia de valoare adăugat lucrând cu o bază locală”. precum Mozambic sau Angola. să se adapteze specificităţilor pieţei căreia i se adresează.Practica „desk” şi noile strategii de dezvoltare internaţională ale activităţii de avocatură autorizează cabinetele străine să se înregistreze în ţară şi să desfăşoare activităţi de consiliere. conceptul de desk depăşeşte dificultăţile aferente reglementărilor locale. acesta din urmă fiind „cap de pod” pentru pieţele portugheze din Africa. dar poate fi vorba despre probleme de producţie locală. de exemplu. capacitatea de a identifica cei mai potriviţi parteneri locali şi de a asista clienţii în interacţiunile cu ţesutul economic şi juridic din străinătate constituie o prioritate. Conform cifrelor oferite de ministerul economiei şi finanţelor. în 2011. Dubai. iar căutarea unor parteneri potriviţi se adaptează în acest sens”. au fost atrase 698 noi investiţii străine. Deci raportul cu clientul trebuie gestionat în colaborare cu cabinetele naţionale. formula „desk” are posibilitatea de se dezvolta. dacă Franţa rămâne o destinaţie atractivă pentru investiţiile străine. Brazilia. cabinetele Vogel&Vogel. ce permit crearea sau conservarea locurilor de muncă. Aceste cabinete lucrează împreună. Europa rămâne principala regiune de provenienţă a investiţiilor. prin comanda: #2077 MERIDIANE JURIDICE | .958 locuri de muncă. În 2011. înainte de toate. Aspectele de ordin patrimonial ale cabinetului devin destul de importante în acest context. a continuat el. Cabinetul creează profit prin multiplicarea birourilor locale. Franţa este „plebiscitată” de 66% din administratorii societăţilor străine. care au contribuit la crearea sau conservarea a 27. nefiind în întregime nici cabinet. sub acelaşi nume. axată pe răspunsuri punctuale şi adaptate necesităţilor clienţilor. într-o hotărâre din 2009. DS Avocats sau UGGC dispun de un desk indian la Paris. cu o proporţie de 60%. franco-german. „Multe cabinete au tendinţa de a se calchia pe model corporatist în ce priveşte expansiunea internaţională. În acest caz. Conform bilanţului publicat de Agenţia franceză pentru investiţii internaţionale. Acelaşi text limitează reprezentarea în instanţă avocaţilor indieni. că accesul la instanţă fiind rezervat exclusiv avocaţilor indieni. dar Statele Unite au ocupat în 2011 primul loc. asociat în cadrul cabinetului Brandi Partners. Brandi Partners se defineşte ca fiind „o organizaţie profesională”. la data: 20-11-2013. „Există cerere pentru serviciile noastre în cadrul pieţelor emergente. Asia nu reprezintă decât 11% din investiţiile internaţionale. Franţa reprezintă a treia ţară europeană ca destinaţie a investiţiilor fizice directe internaţionale mobile.ionescu14@rdslink. Aici au fost atrase. Totuşi.ro. nici reţea de specialişti. În ciuda existenţei acestei legi. pe numele şi pe cheltuiala sa? Susţinătorii unei importanţe reduse a aspectelor patrimoniale promovează o abordare flexibilă şi pragmatică. Un important potenţial de dezvoltare Dacă există mai multe variante de strategie de dezvoltare internaţională. mai degrabă. a arătat Guillaume Dolidon. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Noile modele de creştere Pentru Guillaume Dolidon. Istanbul sau Lisabona. Astfel. tribunalul Mumbai a apreciat. în ce priveşte toate activităţile internaţionale. şi activitatea de consultanţă ar trebui să fie numai de competenţa acestora. Teritoriile acoperite de Brandi Partners au un sistem de drept de timp continental. societăţi din 40 de ţări diferite. 8/2013 | 137 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cabinetul de avocatură trebuie. c. o grupare de mai multe cabinete independente din Franţa. În faţa unor asemenea incertitudini.

precum o arată faptul că societăţile străine şi-au consolidat prezenţa în domenii competitive. Întreprinderile din domeniu serviciilor reprezintă 34% din proiecte (239). al echipamentelor mecanice şi al chimiei. şi parteneriatele tehnologice. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Aproape o treime privesc activităţi de producţie. întreprinderile de mărime intermediară 34%. Prezenţa străină în Franţa priveşte. pe lângă colaborări şi parteneriate. de asemenea. Statele de drept continental le oferă. iar marile societăţi 39%.ionescu14@rdslink.Meridiane juridice întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 28%. deschizându-se astfel parteneriatelor cu institutele de cercetare şi cu reţele de colaborare. la data: 20-11-2013.ro. În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire (Franţa – străinătate). să se limiteze la consilierea investiţiilor francezilor sau care implică Franţa. în special în sectorul agroalimentar. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. al maşinilor. c. prin comanda: #2077 | MERIDIANE JURIDICE . meridiane juridice 138 | PANDECTELE ROMÂNE NR. totuşi. pe lângă dinamismul multinaţionalelor franceze. investiţiile de perenizare şi fuziunile şi achiziţiile. Rolul avocaţilor francezi nu trebuie. un câmp de expansiune ce nu trebuie neglijat. mijlocii sau de mărime intermediară. acestea vor depinde şi de competitivitatea şi disponibilitatea financiară a societăţilor mici. Cercetare şi inovarea franceză atrag investitori. 459 investiţii din 698 (66%) au privit sectorul manufacturier.

ISTORIA JURIDICĂ Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.ro. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

c.ro. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.

c. univ. îndreptându-se către amfiteatrul care [1] Prima parte a acestui studiu a fost publicată în Pandectele Române nr. dar greutăţile vieţii l-au constrâns să o practice mai ales pe a doua. Profesorul nu uita. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Aş fi vrut să fiu numai profesor. Singura. fără îndoială. în toate ocaziile în care se preta – de la consultaţiile juridice private şi până la prezentarea în faţa delegaţilor la Societatea Naţiunilor – prima „demnitate” invocată. desigur. pecuniare – obţinute la bară.ISTRATE N. Într-un interviu din 1935 avea să declare semnificativ: „Totuşi. secretari şi «purtători de servietă» ieşind dintr-o limuzină neagră. Maestrul absolut al Barei româneşti Istrate N. Nicolae Baciu. Mircea DUŢU Profesorul Indiferent de succesele – morale. înainte de toate. Am fost silit să practic avocatura. era cea de „profesor universitar”. 8/2013 | 141 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. filosofie şi drept pe tema „Originea ideii de drept” şi „vizite de foşti elevi”. Aşa se explică durerea pricinuită de suspendarea sa din învăţământ. mai întâi timp de un an „din cauza simpatiilor pentru Naţiunilor Unite” la sfârşitul lui 1940. ci catedra. de către legionari. cele mai mari satisfacţii. adevărata mea pasiune nu sunt codurile şi nu e tribunalul. târziu seara mai ales. la cursuri şi la examene în localul din Bulevardul Kogălniceanu. din când în când. prin comanda: #2077 ISTORIA JURIDICĂ | . profesor universitar.ro. În plus. pe prima. în mijlocul unei armate de asistenţi. de prestigiul public dobândit în arena parlamentară ori diplomatică – în calitate de ministru al afacerilor străine sau de justiţie – Istrate Micescu s-a considerat. fie şi pe înserat. putea fi văzută când şi când. Nu-mi pare desigur rău. Dar cu 190 de lei pe lună. în volumul de memorialistică „Praful de pe tobă” (Editura Eminescu. profesionale. Pentru un intelectual nu există profesiune mai bună. Micescu Maestrul absolut al Barei româneşti[1] Prof. În anii de restrişte de după 1944 singura alinare sufletească îi mai rămăseseră studiile de istorie. spadasin al cuvântului. dr. „Mefistofelica figură a lui Istrate N. PANDECTELE ROMÂNE NR. creionată de unul dintre studenţii săi. care nu putea fi uzurpată de nicio conjunctură. să vină la întâlnirile cu studenţii. cât era leafa mea de conferenţiar universitar n-aş fi scos-o la capăt. ziarist şi scriitor refugiat în timpul regimului comunist în străinătate. a cărei portieră o deschidea un şofer înmănuşat. Dar iată figura universitarului Istrate Micescu.ionescu14@rdslink. care îi asigură independenţa”. 6/2013. la data: 20-11-2013. 1995). fie şi cu sincope şi. calitate care i-a oferit. MICESCU. Micescu. om de spirit şi de-o aleasă cultură clasică şi modernă. trecătoare şi binefăcătoare (pe)treceri pe la cafeneaua (politică) a Capşei! Intrat de timpuriu la catedră este pentru o vreme conferenţiar. maestrul barei. Un semn al acestui adevăr îl constituie şi faptul că oricât era de ocupat cu afacerile judiciare ori treburi publice. apoi (1930) profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. iar apoi cea definitivă din 1947 de către comunişti. Între catedră şi bară ar fi preferat. poate. La care se mai adăugau.

ionescu14@rdslink. Punea întrebări ca. îmi aduc aminte cât de trist şi de şocat am fost în ziua în care am văzut în gazete fotografia lui. Dar. pe spetezele băncilor sau stăteau în picioare în fundul sălii.Mircea DUŢU era atât de plin. şi la Bucureşti se spunea că Ion I. un dascăl din cale-afară de corect şi punctual. ci numai cum spunea. nici noi nu ştiam dacă era «bine sau rău» că venise. nu era un «profesor» în înţelesul comun al cuvântului: habar n-avea cine erau studenţii în faţa cărora vorbea (cum. astfel încât ora de curs lua. în orice caz fermecaţi de spectacolul de care avuseserăm parte. în afară de aproximativele note trase la «şapirograf» de unul dintre asistenţi. era. răspunsul «corect» trebuind să fie: «Bunuri şi persoane!» (Nota. în fond. dar pot spune că am avut prilejul să asist la desfăşurarea uneia dintre cele mai strălucite inteligenţe ale timpului. încât îi urmăreai cuvintele şi jocul mâinilor. în «Oraşul fără avocaţi». sau îi venea în minte în ultima clipă. era o «bilă roşie». şi n-a lăsat (cum altfel nici Nae Ionescu n-a lăsat) nici o «operă» scrisă. uneori. le folosea ca un actor. întrecându-se pe sine. Nu cred că am învăţat mare lucru de la el. automobile». să ne încânte şi. la care în loc de bilet nu era nevoie decât de carnetul de student! De cele mai multe ori însă se prezenta la curs «Petrişor» Viforeanu. asupra unei noţiuni sau a unui subiect care-l preocupa în momentul acela. de-a vorbi şi de-a se purta. ca şi cum am fi asistat la o piesă de teatru. ar fi putut identifica mulţimea care-l înconjura din toate părţile?). marele avocat. de altfel. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Nu cred că la cursurile lui Istrate N. ieşind apoi pe fereastra dincolo de care se întindea – uneori albastră. nu venea la facultate decât când avea timp. N-aş putea afirma că. încercând «să prindă» măcar câte ceva din ceea ce spunea «Maestrul». oare. prelegerile lui Micescu să fi fost cursuri de drept civil propriu-zis. Un teatru. maestrul barei. mai cu seamă că noi îl «vedeam» în locul lui pe istOria juridică 142 | PANDECTELE ROMÂNE NR. de obicei. pentru că în privinţa aceasta Micescu era la fel de puţin «profesor»). era prea ocupat pentru «aşa ceva». nici măcar o singură carte!. încât cei veniţi mai târziu şedeau pe trepte. Iancovescu se «inspirase» din Micescu atunci când a jucat admirabilul său rol. cunoscut din atâtea răsunătoare procese. în uniforma nu mai ştiu cărui «partid» al dictaturii regale. care dacă ar fi putut fi înregistrat pe bandă sau filmat ar fi rămas un document viu al uneia din cele mai strălucitoare inteligenţe ale epocii. la care neştiutorii cădeau invariabil în cursă şi răspundeau: «Case. de fapt. De aceea. curs tipărit nu exista. nu interesa din cale-afară de mult ceea ce spunea. pentru că nu avea cu ei nici un fel de contact personal. alteori ploioasă – noaptea bucureşteană. dacă nu mai docţi. prin comanda: #2077 | ISTORIA JURIDICĂ . şi aceasta întotdeauna era un adevărat spectacol. aerul unei improvizaţii asupra unei idei. cine dintre noi venea la cursurile lui Micescu pentru aşa ceva? Ne era de-ajuns să-l ascultăm.ro. când îşi făcea apariţia. rareori «albă-roşie». de obicei. «Petrişor» Viforeanu. Micescu se putea «învăţa carte» şi. fără să abuzeze. aşteptând în anumite momente de «suspensie» să scoată dintr-un joben invizibil o sumedenie de porumbei. De aceea. pentru că era absolut imprevizibil. de pildă: «Ce vezi când priveşti Calea Victoriei de la ultimul etaj al Palatului Telefoanelor?». Avea ceva de scamator şi de vrăjitor în felul de-a fi. să ne ameţească neaşteptatele lui focuri şi jocuri verbale şi plecam acasă. fără prea multă originalitate. oameni. nu numai prin ciocul mefistofelic şi prin gesturile pe care. într-un fel. care ar fi putut să zboare prin sală. fără să fie revăzute de profesor. aşa cum îmi aduc aminte astăzi de ele. ceea de dădea un aer din cale-afară de aproximativ. c. pe vremea când microfonul încă nu era folosit în sălile de cursuri. La examene. cursurile lui fiind predate de obicei de ginerele său. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013.

şi de capriciile examinatorului. An I.a. subliniind rezultatele practice ale teoriei sale şi prezentând o justificare a metodei utilizate.). aşa cum relatează foştii săi studenţi. 1924. Micescu formulează o „veritabilă concepţie a mijlocului prin care se operează o separaţie de patrimoniu”. Într-adevăr. În privinţa celei de a doua mari teme a lucrării. „Opera orală” nu a fost complinită. Bătrân şi bolnav. examenele se amânau până spre sfârşitul zilei din cauza diverselor activităţi ale maestrului care. în acest context. aşa de deosebite PANDECTELE ROMÂNE NR. el trebuie deci să se modeleze. şi cu una scrisă pe măsură. de pildă. Referitor la cursurile universitare. se plictiseau uneori. Editat după note stenografice revăzute. în ultimii ani de libertate fiind preocupat de elaborarea unui studiu asupra „Originii ideii de drept”. prin comanda: #2077 ISTORIA JURIDICĂ | . MICESCU.ISTRATE N. asupra infinitei sale complexităţi”. Istrate Micescu nu s-a îngrijit la redactarea şi publicarea unor asemenea lucrări. arestarea. sosit în cele din urmă. hăituit de noul regim de după 1944. 1933. din păcate.ro. care se prezentau regulat la curs. publicate cu sau fără revederea textului de către profesor. profesor Istrate Micescu. Din ce în ce mai puţini supravieţuitori ai acelor ani îşi mai amintesc. de pregătire a examenelor. Drept civil. la editura pariziană Bonvalot-Jouve. studiile strălucite din ţară şi străinătate anunţau şi un strălucit cercetător în domeniul dreptului în general şi în cel al dreptului civil în special. c. Maestrul absolut al Barei româneşti Istrate Micescu. unii studenţi au luat şi desăvârşit iniţiativa stenografierii prelegerilor magistrului. Bibliotecile. pe cât posibil. indiviziunea după expunerea unor consideraţii asupra metodei folosite (noţiuni preliminare privind conceptul în general şi categoriile juridice aferente). Bucureşti. 8/2013 | 143 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. acceptând postulatul teoriilor atunci recente şi necesitatea unei noi concepţii a subiectului juridic. Dar timpul nu a mai avut răbdare. juristul român desfăşoară o amplă analiză a regimului juridic al persoanelor juridice din perspectiva funcţionării practice a patrimoniului lor. trei asemenea lucrări: Curs de Drept civil predat de dl. p. Cei douăzeci-treizeci de studenţi. Prima şi cea mai semnificativă dovadă în acest sens o constituie teza de doctorat (susţinută în 1906 la Paris) publicată sub titlul „La personnalité morale et l'Indivision comme constructions juridiques” (Étude de technique juridique). 726. editor: Florin Andronic (f. condamnarea şi moartea punând capăt unei vieţi şi unei cariere. autorul abordează cele două modalităţi de manifestare ale acesteia: coproprietatea obişnuită (ordinară) şi coproprietatea cu indiviziune forţată. la data: 20-11-2013. inclusiv didactice. La capătul demersului laborios. ca toate ştiinţele. în frunte cu cea a Academiei Române. exclus definitiv din viaţa universitară. au reţinut. trebuie să fie o reproducere sistematică a unuia dintre aspectele naturii.00 găsind sala aproape goală. Din raţiuni utilitariste. vechiul drept şi dreptul modern). Sub citatul lui Ambroise Colin (Livre du Centenaire du Code Civil) „Dreptul. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. cu toată amabilitatea lui Viforeanu”. drept sancţiune considera corigenţi pe toţi cei care îndrăzneau să plece spre case! Această aparent „meteorică” activitate didactică şi-a pus amprenta şi asupra operei ştiinţifice a lui Istrate Micescu. către orele 20. Bucureşti. Curs de drept civil. problemelor tehnice ale personalităţii morale şi a istoriei sistemelor afirmate în materie până atunci (începând cu dreptul roman. Istrate Micescu revine treptat la preocupările ştiinţifice. Bunuri. anunţate la o oră matinală. în 1907.ionescu14@rdslink.

b) drepturile subiective nu sunt nici o consecinţă a libertăţii. în conferinţele sale de filosofia dreptului să realizeze o sinteză dualistă a rezultatelor obţinute până atunci. Concepţia sa a fost experimentată în privinţa drepturilor patrimoniale. Pornind de la noţiunea „patrimoniu”. Era ceea ce făcea Şcoala dreptului natural pornind de la principiul libertăţii şi Şcoala istorică de la nevoile sociale. interpretând nevoile sociale. De aici ar rezulta concepţia sa dualistă asupra drepturilor subiective. potrivit căreia dacă ele se pot defini cu Ihering „interese proteguite juridic”. prin comanda: #2077 | ISTORIA JURIDICĂ . acesta a căutat să învedereze că atât studiul drepturilor reale. acestea nu se pot concepe în mod intangibil şi util pentru aplicarea dreptului decât ca noţiuni al căror conţinut e preocupat de activitatea omului. Micescu a încercat încă din 1908. cât şi al obligaţiunilor dobândeşte cu aspect cu totul original şi sfârşind în consecinţă practice dacă părăsim punctul de vedere al dreptului obiectiv.ionescu14@rdslink. c. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. Cea dintâi. dar a lăsat fără răspuns problema de a şti cum s-a format şi cum a evoluat dreptul obiectiv. fără a se preciza în prealabil ontologia şi teologia celor două forţe din colaborarea cărora a născut. (Va urma) istOria juridică 144 | PANDECTELE ROMÂNE NR.Mircea DUŢU Punctul de plecare al contribuţiilor teoretice ale lui Istrate Micescu a fost următoarea constatare referitoare la rezultatele obţinute până atunci de cele două şcoli clasice în ştiinţa dreptului: Şcoala Dreptului Natural şi Şcoala Istorică. În sens invers. de a reduce tot dreptul la o concepţie unitară prin aplicarea exclusivă a raţionamentului pur deductiv. sub influenţa ştiinţei germane. evoluând după fluctuaţiile conştiinţei colective.ro. Considerând că acest rezultat incomplet nu putea satisface aspiraţiile ştiinţei juridice. prin urmare de voinţa şi manifestările libertăţii lui. Pentru a ajunge aici a trebuit să apeleze din nou la analiza raportului dintre drepturile subiective şi dreptul obiectiv. pentru a le prezenta în lumina concepţiei drepturilor subiective mai potrivit geniului rasei latine. Şcoala istorică explica formarea dreptului subiectiv şi evoluţia lui. Ele nu apar decât ca o rezultantă a acestor două forţe şi nu pot fi studiate atât din punct de vedere ontologic cât şi din punctul de vedere teleologic al funcţiilor. dar nu spunea pentru ce avem drepturi. a reuşit să prezinte libertatea ca un fundament raţional suficient al drepturilor subiective. şi a căror formă se determină prin normele dreptului obiectiv. nici o concesiune a conştiinţei colective. Astfel înţelese drepturile subiective au apărut profesorului-avocat ca piatra unghiulară a oricărei construcţii ştiinţifice în drept. Două concluzii s-au desprins în acest context: a) reuşita incompletă în materie a celor două şcoli ar proveni din acelaşi defect de metodă: tendinţa incompatibilă cu natura problemelor vieţii. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.

ionescu14@rdslink. la data: 20-11-2013. c.ro. prin comanda: #2077 .DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

la data: 20-11-2013. prin comanda: #2077 . c.Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ro.ionescu14@rdslink.

Este vorba de un mod de „justiţie privată”. care se întemeiază pe adeziunea părţilor la soluţia găsită. tranzacţia şi arbitrajul. în cadrul căreia mediatorul este desemnat direct de către părţi. Aşadar medierea este un mod pur convenţional de rezolvare a conflictelor. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . PANDECTELE ROMÂNE NR. o structură triunghiulară (cele două părţi adverse şi un terţ imparţial. În acest sens.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Referitor la medierea judiciară. care se bazează pe un mecanism contractual şi face loc iniţiativelor cetăţenilor.. la data: 20-11-2013. dreptul post-modern face loc adeziunii. au devenit adversari. implicării destinatarilor săi. sub forma sa originară. Într-o abordare generală. judiciară şi convenţională. În orice caz. o nouă profesie liberală Apreciată de unii drept „cea mai bună formă de justiţie posibilă” medierea cunoaşte în ultima perioadă. Belgia.ro. conflictelor de muncă ori comercială. calificat şi fără puteri de decizie asupra fondului. în Elveţia. Medierii judiciare i s-a adăugat. Slovenia. putând interveni în materia familiei. Mai precis. din raţiuni diverse. Franţa în 1995. Domeniul de aplicare al său este destul de larg. Olanda. c. în afara oricărei intervenţii judiciare. Pentru clarificarea statutului medierii în România şi a rolului mediatorului în realizarea justiţiei ne-am adresat domnului Dorin-Valeriu Bădulescu. Trecând de la modul imperativ şi strict obligatoriu la unul de reglementare mai negociat. bazat pe autonomia de voinţă a părţilor în conflict. medierea convenţională. misiunea de a întâlni părţile în conflict şi de a confrunta punctele lor de vedere în scopul de a le ajuta la restabilirea unei comunicări şi a găsi prin ele însele un acord satisfăcător pentru fiecare. se disting trei tipuri de mediere: instituţională. un succes deosebit în multe state ale lumii. mediatorul) şi independenţa şi absenţa de putere ale mediatorului. conferind judecătorului competenţa de a alege între a tranşa litigiul printr-o decizie judiciară ori a încerca să-l rezolve prin mediere. Ea vizează restaurarea calităţii de parteneri a celor care. cărora mediatorul nu are puterea să le impună propria sa viziune asupra lucrurilor. caracterizat prin supleţe şi flexibilitate favorizează emergenţa modurilor alternative de reglare a conflictelor. alături de alte moduri alternative de reglementare a conflictelor precum negocierea. caracterizată în special prin abandonul relativ al logicii ierarhice şi piramidale în favoarea unei reglări mai orizontale. medierea şi progresele sale se înscriu în cadrul transformărilor contemporane de reglare juridică. concilierea. în scopul de a le ajuta să rezolve acel litigiu determinat. Acest fapt. 8/2013 | 147 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. aceasta nu este impusă. aceasta a format obiectul legiferării în numeroase state: în Marea Britanie 1975. ceea ce permite evidenţierea singularităţii sale în domeniul judiciar. s-a optat şi consacrat o soluţie pretoriană. Am intrat într-o eră juridică nouă. ale cărui răspunsuri le consemnăm în rândurile care urmează. regimul medierii se caracterizează prin existenţa unui fundament contractual. ca o garanţie menită să permită părţilor de a-şi asuma diferendul lor.Executorii judecătoreşti Medierea judiciară şi mediatorul: o nouă modalitate de soluţionare a conflictelor. de exemplu. Într-o perspectivă schematică. Preşedintele Consiliului de Mediere. ci negociată şi acceptată. printr-un decret din 20 ianuarie 2012. În Franţa. în Italia în 2004. ea poate fi definită ca un proces structurat constând în a încredinţa unui terţ imparţial. medierea este o inovaţie socială care exprimă un mod spontan de rezolvare a conflictelor..

În cadrul acestui proiect. 52/2008.B. 115/2012 cât şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Prin ce se caracterizează aceasta şi cum se ancorează ea în sistemul profesiilor juridice româneşti? D. 90/2012 se dovedesc a fi ceea ce era necesar în România pentru ca medierea să ia amploare şi să fie cu adevărat o metodă alternativă de rezolvare a disputelor. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Atât Legea nr. prin comanda: #2077 | DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE .: Noile reglementări de care amintiţi. Astfel. În cadrul proiectului a luat naştere şi Centrul Pilot de Mediere Craiova. dialOgul prOfesiilOr juridice P.V. s-a difuzat progresiv către celelalte continente. În acest proiect au fost instruiţi în tainele medierii mai întâi un număr de 20 de avocaţi din judeţul Dolj şi apoi cu ajutorul trainerilor americani şi români au fost formaţi câte 10 avocaţi din fiecare judeţ. 192. Ministerul de Justiţie şi Baroul Dolj. practica dreptului colaborativ. şi o nouă profesie (juridică). adoptată în 2008. După apariţia normei europene şi legislaţia noastră a trebuit să fie ajustată şi faţă de obligativitatea rezultată din Directiva nr. la data: 20-11-2013. Dorin-Valeriu BĂDULESCU Preşedintele Consiliului de Mediere Pandectele Române: După două decenii de afirmare. 52/2008 care impunea statelor membre implementarea medierii. cea de mediator. Legea nr. Legea nr. comunicare avansată şi ceea ce este mai important în analiza 148 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în opinia mea. Care a fost reacţia legislativă românească în această privinţă? Dorin-Valeriu Bădulescu. c. Trebuie să precizez că. recentele modificări din anul 2012 fiind foarte importante. practica şi popularizarea medierii la nivel local. Reuşita a venit în cadrul programului organizat în colaborare de către Ambasada SUA la Bucureşti.ionescu14@rdslink. Mediatorii sunt instruiţi în elemente de psihologie. profesia de mediator nu este o profesie juridică şi pentru acest lucru am mai multe argumente. într-o fază avansată asociaţiile nou-constituite au putut accesa fonduri pentru promovarea medierii şi acest lucru s-a realizat în foarte multe judeţe. modifică legislaţia deja existentă şi aduc îmbunătăţiri activităţii de mediere. Proiectul a început în 2003 şi s-a finalizat în 2007. în frunte cu cea a medierii judiciare. într-un ritm accelerat.: Astfel. iar după acest model avocaţii formaţi în cadrul proiectului au revenit în judeţele lor unde au constituit asociaţii ce au avut ca scop implementarea. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. formând chiar obiectul reglementării unei directive UE. 192 a fost adoptată în anul 2006. se introduce. inclusiv Europa. pe lângă o nouă procedură. 192/2006 a fost modificată de mai multe ori. născută în SUA.R.ro. Profesia de mediator este reglementată încă din anul 2006 de la apariţia Legii nr.: În România ideea de mediere este mai veche şi de-a lungul timpului au fost făcute mai multe încercări de implementare. anterior Directivei nr.Dialogul profesiilor juridice Medierea presupune schimbarea mentalităţii conflictuale cu una îndreptată spre dialog şi cooperare Interviu cu dl. negociere.

Într-o altă ordine de idei. motiv pentru care nu putem asimila pregătirea juridică cu pregătirea specifică mediatorului. şi mai precis.V. conflictul rămânând deschis şi putând da naştere la alte litigii.: La data de 1 august este programată să intre în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prin comanda: #2077 DIALOGUL PROFESIILOR JURIDICE | . posibilitatea angrenării în lupta în faţa instanţei fiind diminuată semnificativ. fără a lăsa la latitudinea interpretării unui anume text de lege ceea ce vor face în continuare. mediatorii gestionează şi sting conflicte.B.B. că va fi impactul medierii judiciare asupra vieţii juridice româneşti? D. La acest moment corpul mediatorilor însumează peste 7. prevederea prin care în cazul în care nu este făcută dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii nici măcar după trecerea unui termen dat de judecător. în general. în acest sens acţiunea va fi respinsă ca inadmisibilă în anumite tipuri de litigii.: Cum s-a pregătit până acum şi cum se prezintă astăzi corpul mediatorilor din România? D.V. conform standardului de formare adoptat şi publicat în Monitorul Oficial.R. P.R. c.R. şi odată cu acestea. Este pregătită justiţia românească pentru aceasta? D. P. P. în care oamenii iau singuri decizii în ceea ce priveşte viaţa lor viitoare. profesia de mediator are cod COR distinct faţă de profesiile juridice.: La 1 august a.: Care apreciaţi.000 de profesionişti. recent. iar alte conflicte potenţial litigioase nu vor mai încărca rolul instanţelor. la acest început. PANDECTELE ROMÂNE NR. pregătiţi în mod special pentru rezolvarea conflictelor. în cadrul CSM a fost discutată problematica medierii în raport de caracterul ei juridic sau non-juridic.: Impactul medierii asupra vieţii juridice româneşti poate fi unul semnificativ în condiţiile colaborării fructuoase între profesioniştii din sistemele ce au tangenţă cu justiţia.B. Empiric vorbind are loc o trecere de la clasicul „ce o da legea” la un nou concept acela de „aleg singur ceea ce urmează.ionescu14@rdslink. şi concluzia a fost una clară şi argumentată: profesia de mediator nu este o profesie juridică. 90/2012. Practic asistăm la un parcurs firesc de schimbare de mentalitate din una conflictuală cu target definit către instanţe şi parchete către o mentalitate îndreptată spre dialog şi cooperare. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. la data: 20-11-2013. mai ales cu privire la analiza şi gestiunea conflictului pentru că spre deosebire de instanţa de judecată unde se rezolvă o problemă de drept. 8/2013 | 149 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.ro. Justiţia românească este pregătită pentru acest lucru. Ea se completează cu dispoziţiile deja în vigoare ale noului Cod de procedură civilă. Aceste abilităţi nu sunt dezvoltate în facultăţile de drept. şi mai mult decât atât. în funcţie de necesităţile mele”. prin activitatea mediatorilor. Corpul mediatorilor este un corp bine pregătit. noua procedură aferentă. intră în vigoare noile dispoziţii legislative în materie de mediere.c.V. De altfel.: Corpul mediatorilor a fost pregătit în programe de formare specifice de către furnizori de formare autorizaţi de Consiliul de Mediere.Medierea presupune schimbarea mentalităţii conflictuale cu una îndreptată spre dialog şi cooperare şi gestiunea conflictului. o mare parte din litigii vor putea fi soluţionate mai repede pe de o parte.

prin comanda: #2077 . c. 55 autorităţi publice 32 bun imobil 37 Comisia Europeană 45 Consiliul European 45 Constituţia României 63 convenţie arbitrală 49. 57 Regulamentul „Roma II” 47 resurse naturale 67 spaţii destinate unor activităţi profesionale 29 stat 32 stenodactilografii 51 150 | PANDECTELE ROMÂNE NR. 53. 51 arbitraj internaţional 53.ro. 41 arbitrabilitatea subiectivă 32 arbitrabilităţi obiective 27 arbitraj ad-hoc 49. la data: 20-11-2013.indeX act jurisdicţional 35 acţiune în anulare 39. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. 37 instanţa de tutelă 31 interes naţional 67 închirierea spaţiului 51 lămurirea hotărârii arbitrale 39 legislaţia de mediu 65 litigiu 35. 65 neregresiunea 69 normă conflictuală 55 persoane juridice de drept public 32 principiul autonomiei arbitrilor 55 principiul suveranităţii 63 protecţia mediului 65 raport juridic cvasi-contractual 53 regimul comunităţii 31 regimuri matrimoniale 47 Regulamentul „Roma I” 45.ionescu14@rdslink. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. 57 convenţii internaţionale 47 Curtea Constituţională 41 dezbatere succesorală 29 drept de proprietate 37 drept tranzacţionabil 27 drepturile omului 69 echilibru ecologic 67 echilibrul ecologic planetar 69 efectele hotărârii arbitrale 39 excepţie de neconstituţionalitate 41 hotărâre arbitrală 35. 57 litigiu arbitral 49 litigiu patrimonial 27 mediu sănătos 63.

C.V. (it. civ.E. civ.C.I.C.P.D. BCE BEJ BNP Bul.ro. c. pr.. A. prin comanda: #2077 . pen.E. (it. la data: 20-11-2013. Dr. secţia I. B. C.ionescu14@rdslink.N. CE CECO – Culegere de decizii ale fostului Tribunal Suprem (Curţii de Apel. 8/2013 | 151 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. m. fr. (jurisprudenţa franceză) – Curtea de Casaţie şi Justiţie a României. C. apud.V.J.A.D. Bul.B.A. fisc.B. A. A. 199’ C. cam.. II Cass. C. C.S. C.U. com. C. Tribunalului etc. C.) (g) C. vam.N. 199’ C. fisc. fam. A. CEJ CJUE CML Rev col.) (g) C. civ. C.G. D.A. C. C. Cas. C. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.H.R.M. C. com. pr.) pe anul… – Culegere de decizii şi hotărâri ale Curţii Constituţionale a României pe anul … – Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – Curtea Supremă de Justiţie – Cahiers de Droit Européen – camera.A.O. C. Of. C. PANDECTELE ROMÂNE NR. A.L.R. jur. C.I.C. Convenţie COREPER Culegere C.D. C. civ.L. – Adunarea generală a acţionarilor – Adunarea generală extraordinară a acţionarilor – Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Patrimoniului Statului – Revista Analele Universităţii Bucureşti. silv. Tribunalului de Primă Instanţă şi Tribunalului Funcţiei Publice – Decretul – Decretul-lege CEDO CEE CEEA cf.B. pen. COMI compl.A.G. A.B. pr. I.S.U. – Curtea de Casaţie franceză (jurisprudenţa franceză) – Comunitatea Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Europene – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui şi Oţelului – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului / Curtea Europeană a Drepturilor Omului – Comunitatea Economică Europeană / Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – a se compara cu – Curtea Europeană de Justiţie – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona) – Common Market Law Review (Kluwer Law International) – colegiul civil – centrul principalelor interese ale debitorului – completat – Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului) – Comitetul reprezentanţilor permanenţi – Culegere de hotărâri a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. D. fr. aer. Eur. Cah. art. Apel C. F. fr.P. AUE B.abrevieri A.V. partea I – Banca Naţională a României – Banca Centrală Europeană – Biroul de executori judecătoreşti – Biroul notarului public – Buletinul fostei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie a României – Buletinul jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie a României (1993-1999) – Codul aerian – Curtea de Apel – Codul civil – Codul civil francez (italian) (german) – Codul comercial – Codul comercial francez (italian) (german) – cartea funciară – Codul familiei – Codul fiscal – Codul muncii – Codul penal – Codul de procedură civilă – Codul de procedură fiscală – Codul de procedură penală – Codul silvic – Codul vamal – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional Bucureşti de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României – Curtea Constituţională – Camera de Comerţ şi Industrie – Camera de Comerţ şi Industrie a României C.S. C.A. a II-a etc. Seria Drept – Revista „Acta Universitatis Lucian Blaga – Sibiu” – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb – alineat – citat după – articolul – Actul Unic European – Buletinul Oficial. AELS alin.

FEI fr.D.E.M.E. – „Revista română de drept privat” R.C. – Revista română de drept al afacerilor R. 1982 152 | PANDECTELE ROMÂNE NR. M.R. – punctul PE – Parlamentul European PESC – Politica Externă şi de Securitate Comună Plen T. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. – Plenul fostului Tribunal Suprem Probleme de drept – Probleme de drept din deciziile Curţii 1990-1992 Supreme de Justiţie (1990-1992) pt. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Ştiinţifică şi Enciclopedică. – „Revista română de jurisprudență” R.P. – Revista română de dreptul muncii R. JAI JCP JO Jud. nr.Dalloz dec.) DG Dreptul e. – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OP – ordin de plată op. – Revue trimestrielle de droit européen (Editions Dalloz) Rec. La semaine juridique” (jurisprudenţa franceză) – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria „L” – Legislaţie. – Revista de drept penal R. cit.S.R.R. Mihuţă. P. mp n.t. 1976 Repertoriu III – I.I. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ed. Lesviodax.D.T. n. 1970 Repertoriu II – I.r. FSE g. Jur.D. a. Of. S. partea a II-a .J.R. Générale.A. Ed.C. ed. l.g. dec. ECR Ed. etc.D. Bucureşti.E. cit.P.C.C. Rom. – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O.J.M. – Revista de drept comercial – serie nouă R.R.D. Jur. Mihuţă. mod. ELR en. – paragraful passim – în diverse locuri pct. prin comanda: #2077 . – „Le Dalloz. – pentru R. n. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19751980. Euratom ex.M.M. Recueil” (jurisprudenţa franceză) – decizia – decizia civilă (penală) etc. (eventual urmat– (începând cu anul 2007) Repertoriul de anul apariţiei) jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene (ediţia în limba română) (partea I . Al. ibidem idem infra IR it. şi CEEA) / Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice – (de) exemplu – Fondul Monetar Internaţional – Fondul european de investiţii – francez – Fondul social european – german – Grup de interes economic – Hotărârea Consiliului de Miniştri – în acelaşi loc – acelaşi autor – mai jos – secţiunea „Informations rapides” (jurisprudenţa franceză) – italian – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Revista „Justiţia Nouă” – Justiţie şi Afaceri Interne – „Juris-classeur périodique. Mihuţă. civ. (C) – Revista română de drept european (comunitar) R. n. éd. la data: 20-11-2013. lit. Î.D.C.R.hotărârile CJCE. Gen.R. Ed. – Oficiul Registrului Comerţului O. J.ionescu14@rdslink.I. (pen. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975.D. – paranteza noastră (a autorului) par.C. N. Repertoriu de practică judiciară în materie civilăa Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19521969. F. – opera citată p. n. G. – Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance Rep.C. Juridica L. H.D.I.D. c. – Revista română de drept R. – pagina p. Bucureşti. – Organizaţia Mondială a Comerţului O. loc. Bucureşti.ro. n. partea I – modificat – metri pătraţi – nota autorului – nota noastră (a autorului) – nota redacţiei – nota traducătorului – numărul O.hotărârile TPI) Repertoriu I – I.E. seria „C” – Comunicări şi Informaţii) – Judecătoria – Jurisprudenţa generală – Jurisprudenţa română – Revista Juridica – Revista „Legalitatea Populară” – litri – litera – locul citat – Monitorul Oficial al României. Ştiinţifică şi Enciclopedică.M. – Direcţia Generală (din cadrul Comisiei) – revista Dreptul – exempli gratia – European Courts Report (Reports of Cases before the Court of Justice and the Court of First Instance – Editura – ediţia – European Law Review – englez / britanic – etcaetera („şi celelalte”) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (v.

U. c. – volumul PANDECTELE ROMÂNE NR. cu modificările ulterioare survenite până la Tratatul de la Maastricht) Tratatul UE – Tratatul privind Uniunea Europeană (în vigoare de la 1 noiembrie 1993) Trib.n.ionescu14@rdslink.M.S. rai. – I. T. – Tribunalul TUE(după intrarea în – Tratatul privind Uniunea Europeană/ vigoare a Tratatului Tribunalul Uniunii Europene de la Lisabona) TVA – taxa pe valoare adăugată UE – Uniunea Europeană UEM – Uniunea Economică şi Monetară urm. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 19801985. s. TFP – tomul – Tribunalul judeţean – Tribunalul popular al raionului – Tribunalul regional – Tribunalul Municipiului Bucureşti – traducerea noastră – Tribunalul Suprem – Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene TFUE – Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona) TGI – Tribunal de grande instance (jurisprudenţa franceză) TPI – Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene Tratatul CE – Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (după 1 noiembrie 1993. S. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. soc. (pen. T. t. T.ro. T. com. RFD adm. – a se vedea V° – verbo (la cuvântul) vol. RTD com. civ. reg.B.C.Repertoriu IV Rev. s. adm. s.B. ca urmare a modificărilor aduse Tratatului CEE prin Tratatul de la Maastricht) Tratatul CEE – Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (semnat la Roma.U. Ştiinţifică şi Enciclopedică.) SNC soc. a. 1986 – Revue des sociétés – Revue française de droit administratif – Revue trimestrielle de droit civil – Revue trimestrielle de droit commercial – Revue trimestrielle de droit européen – secţia civilă – secţia comercială – secţia de contencios administrativ – secţia penală – Revista „Studii şi cercetări juridice” – Revista „Studii de drept românesc” – sublinierea noastră – Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie (Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) – Revista „STUDIA Universitatis BabeşBolyai”– Series Iurisprudentia – societate pe acţiuni – societatea comercială – Spaţiul Economic European – sentinţa civilă (penală) etc.n. pen. prin comanda: #2077 . – următoarele V. SPPI SRL supra ş.B. s. RTD civ. Ed.R s. 8/2013 | 153 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la 25 martie 1957. RTD eur. S. la data: 20-11-2013. T. Mihuţă. civ.J. S. S. Bucureşti. J. pop. – societate în nume colectiv – secţia de dreptul muncii (jurisprudenţa franceză) – Societate civilă profesională de practicieni în insolvenţă – societate cu răspundere limitată – mai sus – şi alţii (altele) t. cont. SA SC SEE sent.D.

Se vor utiliza abrevierile conform uzanţelor revistei.ro. 3. Autorii vor primi o confirmare a recepţiei în termen de 10 zile. locul de muncă / locul desfăşurării activităţii. Dacă lucrarea nu corespunde. Autorul cedează Editurii. pe toată durata de existenţă a dreptului de autor. dreptul de a crea opere derivate. comentate sau rezumate trebuie să fie definitive şi/sau irevocabile. 5. Trimiterea unei lucrări în vederea publicării în revista Pandectele Române. exclusiv în vederea reproducerii şi distribuirii în format electronic. lucrarea. locul de editare. sub rezerva acceptării sale de către Redacţia revistei. considerând un minim necesar pentru a fi acceptată. Pentru a evita orice disfuncţionalităţi în transferarea documentelor. 10. Editura are dreptul să refuze publicarea acesteia în forma prezentată sau să ceară autorului modificarea lucrării conform standardelor revistei. declarație). conform Legii nr.CONDIŢII GENERALE DE PUBLICARE 1. să contacteze. Orzari nr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. str. Sursele bibliografice vor fi citate complet. pe adresa WOLTERS KLUWER SRL. fără a aduce atingere ideilor. următoarele drepturi. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. la data: 20-11-2013. în exclusivitate şi fără o limitare teritorială. 154 | PANDECTELE ROMÂNE NR. în format tipărit sau electronic. profesia (funcţia). cu excepţia materialelor de domeniu public şi a extraselor din alte lucrări. rugăm autorii ca. Autorii vor preciza numele şi prenumele. 6. constituie consimţământul autorului pentru cesiunea dreptului de autor în următoarele condiţii generale: 2. CD). pagina (paginile). adresa şi telefonul. c. autorul trebuie să furnizeze Editurii documentele cerute de aceasta (acord de editare. cu menţiunea „Pentru revista Pandectele Române”. editura. redacţia îşi rezervă următoarele drepturi: să modifice titlul acestora. Cu privire la materialele care se publică. să corecteze. dreptul de a retipări acel număr al revistei care include şi lucrarea autorului. sector 2. Bucureşti. prin comanda: #2077 .ro sau pe suport hârtie. opiniei şi argumentelor autorilor. însoţit de format electronic (dischetă. Articolele de doctrină se vor trimite în mod obligatoriu însoţite de un rezumat redactat în limba engleză. Odată cu trimiterea materialului în vederea publicării. pe toată durata lor de existenţă. Hotărârile judecătoreşti redate in extenso. în cadrul unui număr al revistei Pandectele Române. Se va specifica dacă sunt publicate. ca nivel şi stil. drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format electronic. Lucrările se trimit în format electronic pe adresa e-mail redactie@wolterskluwer. pe o perioadă de 4 ani. ediţia. după caz. 11. Colegiul de redacţie va accepta lucrarea cu condiţia ca aceasta să corespundă într-o măsură rezonabilă. lucrarea să conţină un aport de noutate faţă de doctrina existentă. de maxim o pagină. în totalitate: drepturile de reproducere şi distribuire a lucrării pe format hârtie. 4. 8. în eventualitatea în care în termenul menţionat nu au primit confirmarea. care sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii intelectuale. 86. tema lucrării să fie actuală. 9. cuprinzând: numele şi iniţiala prenumelui autorului.ionescu14@rdslink. printr-un nou mesaj. anul apariţiei. să reformuleze ori stilizeze unele formulări. 7. Autorul garantează că este singurul deţinător al dreptului de autor asupra lucrării şi că lucrarea este originală. conţinutul lucrării să fie adus la zi cu legislaţia în vigoare în momentul predării. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. redacţia. Autorul îşi asumă deplina responsabilitate în privinţa conţinutului lucrării. următoarele: nivel ştiinţific corespunzător. lucrarea să nu fi fost publicată în ţară.

c.190.899 fax: 021. prin comanda: #2077 .255.1866 abonamente@zirkonmedia. 8/2013 | 155 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer.zirkonmedia. la data: 20-11-2013. sector 2 București tel: 021.Revistele Wolters Kluwer Oferta de preţuri pentru abonamente 2013 Pandectele române ReviSta română de dreptul muncii Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron ReviSta română de drept al afacerilor ReviSta română de drept european Preţ abonament 12 apariții 2013 498 ron Preţ abonament 4 apariții 2013 198 ron ABONAŢI-VĂ ACUM LA REVISTELE WOLTERS KLUWER! Puteți contracta abonamente pentru colecția anului 2013 și abonamente pentru 3/6/12 luni ale anului 2013 prin distribuitorul unic Zirkon Media. Matei Voievod nr.ro Detalii și informații privind publicațiile Wolters Kluwer găsiți pe www.255.1800/0730. ZIRKON MEDIA SRL Str.ro PANDECTELE ROMÂNE NR.wolterskluwer. 26.ro.ionescu14@rdslink.ro www. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.

Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Acum Revista Română de Drept al Afacerilor într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! – dreptul societar – obligaţii – insolvenţa – concurenţa – arbitrajul – dreptul bancar Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţa actuală relevantă comentată Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. arbitraj. prin comanda: #2077 . c. drd. oferind informaţii la zi din toate domeniile specifice: drept societar. Autorii articolelor sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești. Dumitru Dobrev Redactor şef Avocat. revista urmărește îndeaproape soluţiile pronunţate de instanţele judecătorești naţionale sau europene. obligaţii contractuale. Pe lângă articole de doctrină. care contribuie activ la dezvoltarea în România a Dreptului Afacerilor. Mihaela Mocanu Cui se adresează Revista Română de Drept al Afacerilor nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat de business – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Consultant fiscal sau Economist – Magistrat Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept al Afacerilor folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. drept bancar. insolvenţă. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului afacerilor! NOUA echipă editorială Director ştiinţific Avocat. cât şi a practicii judiciare Doctrină. drept fiscal. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. dr. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. oferind jurisprudenţă relevantă comentată de practicieni. drept imobiliar. la data: 20-11-2013.ionescu14@rdslink. concurenţă.ro.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT AL AFACERILOR Revista Română de Drept al Afacerilor este singura revistă de pe piaţa românească dedicată Dreptului Afacerilor ca ramură distinctă de drept.

hotărâri judecătoreşti. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. jurisprudenţă şi informaţii din toate domeniile dreptului muncii! Echipa editorială Director Prof. menită să contribuie la formarea unei doctrine eficiente şi solide şi să sprijine crearea unui cadru legislativ modern. cu reglementările altor state şi cu jurisprudenţa străină. c. univ. Nicolae Voiculescu Cui se adresează Revista Română de Dreptul Muncii nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Director General al unui IMM – Inspector de Resurse Umane – Specialist în protecţia muncii – Magistrat – Companii şi specialişti în domeniul resurselor umane Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Dreptul Muncii folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII Revista Română de Dreptul Muncii este o tribună de dezbateri în dreptul muncii şi totodată o sursă esenţială de informaţie şi analiză. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. cât şi a practicii judiciare Doctrină. la data: 20-11-2013. proiecte de acte normative. În paginile revistei sunt discutate noi dispoziţii legale. Acum Revista Română de Dreptul Muncii într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii din toate domeniile dreptului muncii! – contractul individual de muncă – salarizare – sănătate şi securitate în muncă – protecţie socială – conflicte de muncă – dreptul internaţional al muncii Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă actuală relevantă Exclusiv Noutăţi legislative sistematizate pe luna în curs Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. decizii ale Curţii Constituţionale. univ. prin comanda: #2077 . dr. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. Alexandru Ţiclea Redactor şef Prof.ionescu14@rdslink. dr. cititorii sunt familiarizaţi cu normele dreptului european şi internaţional al muncii. În acelaşi timp.ro.

Andrei Popescu Redactor şef Prof. care abordează o temă de interes atât din perspectiva doctrinei. univ. modul de aplicare al reglementărilor europene și influenţa acestora asupra legislaţiei naţionale. Acum Revista Română de Drept European într-un nou format! Dosar – întotdeauna vei găsi un subiect interesant şi actual dezbătut de profesionişti! Rubrici noi – informaţii relevante despre dreptul european – controlul jurisdicţional – dreptul european al concurenţei – procedura trimiterii preliminare – drepturile omului în Uniunea Europeană Interviu – în fiecare număr o personalitate a lumii juridice vorbeşte despre subiectele de actualitate! Evenimente şi noutăţi legislative Index pe cuvinte-cheie Sinteze de jurisprudenţă: jurisprudenţă europeană relevantă Exclusiv Articole ale personalităţilor internaţionale ale dreptului european Interviuri cu specialişti din lumea juridică Dosarul lunii. Autorii articolelor de doctrină sunt personalităţi ale lumii juridice academice şi profesionale românești şi europene. cu evidenţierea elementelor de interes Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Daniel-Mihai Şandru Cui se adresează Revista Română de Drept European nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: – Avocat – Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice – Magistrat interesat de evoluţia doctrinei şi jurisprudenţei – Specialist în drept european Beneficii Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept European folosind următoarele instrumente: – Structurarea pe secţiuni – Indexul pe cuvinte-cheie – Cuvinte-cheie în interiorul articolelor – Rezumat în engleză şi română – Marcaje de rubrică şi de articol – Tiparul la două culori. dr.REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT EUROPEAN Fondată în 2003. dr. cât şi a practicii judiciare Doctrină. la data: 20-11-2013. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu. prin comanda: #2077 . univ. Secţiunea de jurisprudenţă urmărește îndeaproape hotărârile instanţelor Uniunii Europene. jurisprudenţă şi informaţii despre dreptul european! Echipa editorială Director Prof. c.ionescu14@rdslink.ro. Revista Română de Drept European oferă juriștilor și publicului interesat de evoluţia dreptului european informaţii esenţiale despre instituţiile dreptului european.

c.UN NOU MOD DE A CITI JURISPRUDENŢA precis | organizat | rapid Abonează-te acum la Monitorul JurisprudenţeiTM! 14 apariţii în semestrul II 2013 26 apariţii anual 2013-2014 Abonament semestrial 120 lei (TVA inclusiv) Abonament anual: 200 lei (TVA inclusiv) • cele mai relevante speţe de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie și Curţile de apel din toată ţara • cele mai recente hotărâri judecătorești (ultimul semestru 2012-prezent) care acoperă majoritatea ramurilor de drept • un format unic: FIȘA SINTETICĂTM Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. prin comanda: #2077 . Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.ionescu14@rdslink.ro. la data: 20-11-2013.

c. la data: 20-11-2013. 8/2013 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: C-tin Ionescu.PANDECTELE ROMÂNE NR. prin comanda: #2077 .ionescu14@rdslink.ro.