Managementul resurselor umane in Germania

In Germania, mediul institutional exercita o puternica influenta asupra managementului resurselor umane, motiv pentru care modelul american nu poate fi aplicat in forma bruta in contextul german. Aceasta nu inseamna insa ca mediul german de afaceri nu reprezinta un cadru propice pentru aplicarea principiilor managementului resurselor umane.
Factorii determinanti ai pietei muncii in Germania sunt reprezentati de catre negocierile colective, managementul participativ si o foarte buna pregatire profesionala in domeniul tehnic a angajatilor. Desi, conceptul de management strategic al resurselor umane nu poate fi aplicat in totalitate la nivelul Germaniei, acest lucru nu inseamna ca mediul de afaceri din aceasta tara nu permite implementarea filosofiei de managementul al resurselor umane. In cele mai multe dintre sectoarele economiei nationale au loc negocieri colective al caror principal obiect il constituie clauzele contractului individual de munca, nivelul salariilor, timpul de munca. Rezultatul negocierilor colective il reprezinta contractul colectiv de munca incheiat intre asociatiile patronale si uniunile sindicale. egocierile colective se desfasoara la nivelul fiecarui sector de activitate, avand un caracter regional. !ste foarte important a fi mentionat faptul ca in Germania, companiilor nu le este impusa prin nici un act normativ, afilierea la o asociatie sau uniune patronala, nefiind astfel obligate sa participe la negocieri colective. "u toate acestea, mai mult de doua treimi dintre companiile din Germania participa la negocierile colective, principala consecinta reprezentand#o caracterul standardizat al conditiilor de angajare, specifice la nivelul unui anumit sector de activitate. !volutiile inregistrate in decursul ultimului deceniu la nivelul Germaniei, a determinat aparitia unor tendinte sau evolutii noi in domeniul negocierilor colective. $e de o parte, angajatorii sunt nemultumiti de nivelul redus de flexibilitate determinat de caracterul standardizat al conditiilor de

deoarece au posibilitatea de negocia anumite aspecte aplicabile doar la nivelul companiei respective. a asociatiilor patronale si uniunilor sindicale. &istemul german de pregatire profesionala in domeniul tehnic este cunoscut sub denumirea de 'sistemul educational dual(. In general. il reprezinta implicarea activa a salariatilor in procesul decizional. dar mai ales in procesul de selectie a candidatilor care urmeaza sa participe la astfel de programe. $rincipiul de baza al managementului participativ in Germania. %anagementul participativ este factorul cu cea mai mare influenta asupra practicilor de resurse umane. reprezentantii salariatilor au un interes foarte mare in directia imbunatatirii nivelului de calificare al salariatilor. . Astfel. $regatirea in domeniul tehnic reprezinta ce de a treia caracteristica principala a managementului resurselor umane in Germania. deoarece combina formele de pregatire la locul de munca dezvoltate in cadrul companiilor din diverse domenii de activitate.angajare. aceasta insemnand un nivel mai mare de flexibilitate in ceea ce priveste conditiile de angajare. $e de alta parte si sindicatele prefera un astfel de comportament al angajatorilor. acesta fiind unul dintre motivele pentru care acestia sunt determinati sa renunte la calitatea de membru al unei asociatii patronale. devenind astfel autonome si ne mai fiind obligate sa respecte prevederile contractelor colective de munca. In general. cu pregatirea in scolile cu profil tehnic )sau de meserii* si general. deoarece unul dintre principiile majore in functie de care se acorda cresterile salariale il reprezinta cel al calificarilor. absolventii unor institutii de invatamant pot beneficia de oportunitatea de a participa la programele de formare a competentelor in domeniul tehnic. "onsiliile de munca au un rol important nu numai in ceea ce priveste stabilirea programelor de training care urmeaza a fi dezvoltate la nivelul companiilor. programele de ucenicie se desfasoara sub coordonarea unor organizatii profesionale )ca de exemplu camera de comert*. Durata unui astfel de program de formare profesionala este intre doi si trei ani in functie de anumite meserii.