Tema 1. Notiunea, particularitătile specifice si principiile DPI  Ce este proprietatea intelectuală?

Proprietatea intelectuala, prescurtat PI, se refera la: inventii (brevete), opere literare si artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati comerciale. Detinatorul proprietatii intelectuale poate controla si trebuie rasplatit pentru uzul acesteia, si acest fapt incurajeaza inovatia si creativitatea spre beneficiul umanitatii. Proprietatea intelectuala este impartita in doua categorii principale:

Dreptul de autor (Copyright), care include lucrari literare si artistice precum romane, poeme, piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, situri web, picturi, fotografii, sculpturi, arhitectura, etc. Drepturile conexe includ drepturile artistilor aparute ca urmare a interpretarii, drepturile legate de inregistrarile efectuate de producatorii de fonograme si drepturile aparute urmare a emisiei programelor de radio si televiziune. Proprietatea industriala, care include brevete de inventie (patente), marci si indicatii geografice, desene si modele industriale, si topografii pentru produse semiconductoare.

 Ce se înţelege prin drepturi de proprietate intelectuală? Drepturile de proprietate intelectual sunt drepturi de proprietate ca toate celelalte ! ele permit creatorului sau proprietarului unui brevet de inven"ie, al unei m rci sau al unei opere protejate prin drept de autor s beneficieze de pe urma muncii sau a investi"iei sale. #ceste drepturi sunt eviden"iate $n articolul %& din Declara"ia 'niversal a Drepturilor (mului care stipuleaz faptul c fiecare om trebuie s beneficieze de protec"ia drepturilor morale )i materiale care decurg din orice lucrare )tiin"ific , literar sau artistic al c rei autor este. Dreptul de proprietate intelectuala reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatile privind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial, stiintific, literar si artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii de comert. !iectul dreptului de proprietate intelectuala Dreptul proprietatii intelectuale reprezinta acea ramura de drept care studiaza normele juridice ce reglementeaza creatiile intelectuale cu caracter literar, artistic sau stiintific, precum si creatiile intelectuale cu aplicabilitate industriala. Disciplina dreptului proprietatii intelectuale este formata din doua subramuri: a) subramura dreptului de autor* b) subramura dreptului proprietatii industriale.

ist mai multe motive care fac ca protec"ia propriet "ii s fie imperios necesar . activitatea editorial )i industria software!ului care investesc miliarde de dolari pentru amuzamentul milioanelor de oameni din toate col"urile lumii.  Ce fel de protecţie oferă un brevet? Protec"ia prin brevet $nseamn c inven"ia nu poate fi realizat . utilizat . care poate fi un produs sau un procedeu ce ofer un nou mod de a face ceva sau aduce o nou solu"ie tehnic pentru rezolvarea unei probleme. cercet torii )i inventatorii ar fi prea pu"in stimula"i pentru a continua s caute s $)i amelioreze produsele sub aspectul calit "ii )i al eficien"ei $n interesul consumatorilor din lumea $ntreag . nu ar e. $n m sur s descurajeze contrafacerea )i pirateria* 0 f r avantajele pe care le ofer sistemul de brevete. De ce trebuie să promovăm şi să protejăm proprietatea intelectuală? +. #ceast protec"ie este acordat pentru o perioad limitat .ista f r protec"ia dreptului de autor* 0 consumatorii n!ar putea achizi"iona cu $ncredere produsele sau serviciile f r o protec"ie interna"ional eficient a m rcii. Drepturile care decurg dintr!un brevet pot fi ap rate $n mod normal prin introducerea unei ac"iuni . #cest sistem contribuie la instaurarea unui echilibru $ntre interesele inovatorului )i interesul public. care poate fi $n general de %2 de ani. asigur/nd un mediu propice creativit "ii )i inven"iei.clusiv asupra unei inven"ii. distribuit sau v/ndut f r consim" m/ntul titularului de brevet. .) promovarea )i protec"ia propriet "ii intelectuale stimuleaz cre)terea economic . $n beneficiul tuturor. 1revetul garanteaz titularului protec"ia inven"iei. 'n sistem de proprietate intelectual eficient )i echitabil poate fi de ajutor tuturor " rilor $n e.  Ce este un brevet? 1revetul confer dreptul e. duc la crearea de noi locuri de munc )i noi ramuri de activitate )i la $mbun t "irea calit "ii vie"ii. industria $nregistr rilor audio )i video.ploatarea poten"ialului de proprietate intelectual care este un instrument puternic de dezvoltare economic )i de progres social )i cultural. -) progresul )i prosperitatea umanit "ii depind de creativitatea ei $n domeniile tehnic )i cultural.emple: 0 industria cinematografic . iat c/teva e. %) protec"ia juridic a crea"iilor noi $ncurajeaz investi"iile )i conduc la alte inova"ii.  Care sunt avantajele de care poate beneficia fiecare dintre noi? Drepturile de proprietate intelectual recompenseaz creativitatea )i efortul uman care reprezint motorul progresului umanit "ii.

 Ce este un desen sau un model industrial? .ploatat liber. protec"ia ia sf/r)it )i inven"ia intr $n domeniul public. +l poate de asemenea. 8arca colectiv apar"ine unei asocia"ii ai c rei membri o utilizeaz pentru a fi identifica"i cu normele de calitate )i cu alte cerin"e stabilite de asocia"ie (cum ar fi asocia"ia e. $n acela)i timp. mai e. lucrurile au evoluat c tre ceea ce constituie ast zi sistemul de $nregistrare )i protec"ie a m rcilor. $n majoritatea sistemelor juridice.ist )i alte categorii de m rci.$n fa"a unui tribunal care. 7n plus fa" de m rcile de produse sau de servicii care indic originea comercial a acestora. singure sau combinate. semne tridimensionale cum ar fi forma )i ambalajul produselor. adic titularul pierde drepturile e. semne sonore cum ar fi sunetele muzicale sau vocale. $n cea mai mare parte a sistemelor. c/nd artizanii $)i reproduceau semn turile sau 5marca6 pe produsele lor artistice sau utilitare. litere )i cifre. simboluri.clusive asupra inven"iei )i aceasta poate fi e. parfumuri sau culori utilizate ca tr s turi distinctive. tribunalul poate )i s declare nul un brevet contestat de un ter". +l poate pe baza unei licen"e s permit ter"ilor s utilizeze inven"ia pe baza unor condi"ii convenite de comun acord.elor corespunz toare. sau pentru a autoriza un ter" s o utilizeze $n schimbul unei pl "i. a inginerilor.  Ce drepturi are un titular de brevet? 3itularul unui brevet are dreptul de a decide cine poate )i cine nu poate s foloseasc inven"ia brevetat pe durata protec"iei.  Ce este o marcă? ( marc este un semn distinctiv care indic faptul c anumite produse sau servicii sunt fabricate sau furnizate de o anumit persoan sau $ntreprindere. dar o marc poate fi re$nnoit de nenum rate ori cu condi"ia de a efectua plata ta.  Ce tipuri de mărci pot fi înregistrate? Posibilit "ile sunt aproape nelimitate. 7n timp. are autoritatea de a face s $nceteze orice $nc lcare a drepturilor ce decurg din brevet. 4a e. +le pot consta $n desene. Perioada de protec"ie variaz . Protec"ia drepturilor asupra m rcilor este garantat de tribunale care. de"in autoritatea de a $mpiedica $nc lcarea dreptului asupra m rcii. arhitec"ilor). s v/nd dreptul asupra inven"iei unui ter" care devine $n felul acesta titularul brevetului. (riginea m rcii dateaz din timpuri str vechi.per"ilor contabili.pirarea brevetului.clusiv de a o utiliza pentru desemnarea unor produse )i servicii. din punct de vedere comercial de c tre ter"i.  Care este utilitatea mărcii? ( marc furnizeaz protec"ie titularului asigur/ndu!i dreptul e. 8 rcile se pot compune din cuvinte.

4ocul de origine poate fi un sat sau un ora). a)a cum sunt anumite tehnici de fabrica"ie sau tradi"ii.  De ce să protejăm desenele şi modelele industriale? Desenul sau modelul industrial este acel 5ceva6 care d articolului atractivitate )i putere de seduc"ie* el adaug deci ceva valorii comerciale a produsului )i $i cre)te vandabilitatea. De e.clusiv sau esen"ialmente mediului geografic $n care au fost ob"inute. de la motive te. 9/nd un desen sau un model industrial este protejat. un desen sau un model industrial trebuie s fie nou sau original )i s nu $ndeplineasc o func"ie tehnic .  Ce este o denumire de origine? ( denumire de origine este un tip special de indica"ie geografic utilizat pe produse care prezint o calitate special datorat e. Desenul sau modelul industrial are de fapt o natur estetic . iar caracteristicile tehnice ale obiectului c ruia i se aplic nu sunt protejate.  Ce este o indicaţie geografică? Indica"ia geografic este un semn utilizat pe produsele care au o origine geografic precis )i care prezint anumite calit "i sau posed o notorietate ce se datoreaz acestui loc de origine. Desenele )i modelele industriale se aplic celor mai diverse produse din industrie )i din produc"ia me)te)ug reasc : de la instrumente tehnice )i medicale.o"iunea de indica"ie geografic .tura suprafe"ei obiectului. #cestea pot pune $n valoare )i calit "i speciale ale unui produs datorate factorului uman prezent $n locul de origine al produselor. Pentru ca un semn s func"ioneze ca indica"ie geografic este necesar ca legisla"ia na"ional s prevad acest lucru )i consumatorii s $l perceap ca atare. . sau bidimensionale. +l poate consta $n caracteristici tridimensionale. titularul ! persoana fizic sau juridic care a $nregistrat desenul ! de"ine dreptul e.emplu substantivul 5:witzerland6 sau adjectivul 5:wiss6 este perceput $n numeroase " ri ca o indica"ie geografic pentru produse fabricate $n +lve"ia. Produsele agricole au de obicei calit "i legate de locul de produc"ie )i sunt influen"ate de anumi"i factori geografici cum ar fi clima )i solul. 9onform majorit "ii legisla"iilor na"ionale. o regiune sau o "ar . la ceasuri. cum ar fi forma sau te. 7n general.. indica"iile geografice constau $n denumirea locului de origine al produselor.clusiv de a face opunere pentru orice copie sau imita"ie neautorizat a desenului sau a modelului industrial de c tre ter"i.'n desen sau un model industrial reprezint aspectul estetic sau ornamental al unui obiect. 'tilizarea indica"iilor geografice nu este limitat la produsele agricole. de la obiecte de uz casnic )i aparate electrice la vehicule )i structuri arhitecturale. cum ar fi motivele. pentru a beneficia de protec"ie. liniile sau culoarea. $n special ceasuri. bijuterii )i alte articole de lu.tile la articole pentru timpul liber.

operele coregrafice.6 pentru vinul produs $n regiunea 1ordeau. 5=avana6 pentru tutunul cultivat $n regiunea cubanez =avana sau 53e>uila6 pentru b utura alcoolic fabricat $n anumite zone din 8e.e sunt: 0 interpre"i (de e.clusiv de utilizare a operei sau de autorizare a utiliz rii acesteia $n condi"ii stabilite de comun acord. piesele de teatru.clusiv. 'n ansamblu de drepturi aflate $ntr!o str/ns leg tur cu dreptul de autor este reprezentat de drepturile cone.  Ce sunt dreptul de autor si drepturile conexe? Dreptul de autor reprezint un ansamblu de legi care confer protec"ie autorilor. multe tipuri de opere protejate de legisla"ia dreptului de autor )i a drepturilor cone. +i au $n special dreptul e. compozi"iile muzicale. cazul .emple de denumiri de origine protejate $n statele care sunt parte a #ranjamentului de la 4isabona cu privire la protec"ia denumirilor de origine )i la $nregistrarea interna"ional a acestora. sculpturile. de)i uneori de $ntindere limitat )i de mai scurt durat .e. 51ordeau. h r"ile )i desenele tehnice. ziarele. romanele. programele de calculator.emplu actori )i muzicieni) pentru presta"ia lor* 0 produc torii de fonograme (inregistr ri audio pe caset )i compact disc) pentru $nregistr rile lor. picturile. crea"iile publicitare. arti)tilor )i altor creatori pentru crea"iile lor literare )i artistice denumite $n general 5opere6.  Ce oferă dreptul de autor şi drepturile conexe? 9reatorii operelor protejate prin drept de autor ca )i mo)tenitorii acestora )i succesorii lor $n drepturi (numi"i $n general 5titulari de drepturi6) beneficiaz de anumite drepturi fundamentale $n conformitate cu legisla"ia dreptului de autor. au nevoie de mijloace de distribu"ie )i de comunicare )i de investi"ii importante (este. inclusiv sub form de publica"ie tip rit sau de $nregistrare sonor * 0 interpretarea sau e. desenele. de e. (perele protejate prin dreptul de autor includ $n mod special.ic sunt e. poeziile. bazele de date.ecutarea ei $n public )i comunicarea ei c tre public* 0 difuzarea ei $n emisiuni radio sau 3?* 0 traducerea $n alte limbi* )i 0 adaptarea ei. sunt conferite de drepturile cone.e. din <ran"a. dar nu e. 3itularul sau titularii de drepturi asupra unei opere pot interzice sau autoriza: 0 reproducerea acesteia sub orice forma. lucr rile de referin" . operele de arhitectur . 1eneficiarii drepturilor cone. Pentru a fi difuzate $n mod eficient. filmele.e care confer prerogative asem n toare sau identice celor oferite de dreptul de autor. )i* 0 organismele de radiodifuziune pentru programele radio sau 3?.emplu. fotografiile. printre altele.are ($nregistrare) )i reproducere. const/nd de pild $n transformarea unui roman $n scenariu de film.$nglobeaz denumirile de origine. Drepturi similare referitoare la fi.

7ntru e. av/nd drept scop realizarea protec"iei juridice a propriet "ii industriale pe teritoriul Bepublicii 8oldova. . Bepublica 8oldova a aderat la principalele organiza"ii interna"ionale )i - C N"TIT$%I& '(P$)*ICII + *D . -.ecutarea prevederilor 9odului cu privire la )tiin" )i inovare . #rticolul .. 4ibertatea crea"iei (%) Dreptul cet "enilor la proprietatea intelectual .e )i  #gen"ia de :tat pentru Protec"ia Propriet "ii Industriale (#F+PI). modern )i viabil care cuprinde totalitatea elementelor administrativ!organizatorice.r.&.&D din -. "istemul na#ional de PI Dup proclamarea la %& august -AA. inclusiv a celei intelectuale..%EA! G? din -E.D din %E noiembrie -AA. iar prin =ot r/rea Fuvernului nr. iar art. -2-H din -. din 9onstitu"ia " rii-. decembrie %22C a fost aprobat statutul noii #gen"ii. +ste incontestabil. $n Bepublica 8oldova au fost create institu"iile. av/nd drept scop ap rarea drepturilor )i intereselor legitime ale autorilor de opere literare. septembrie %22C. Prin aceast unificare institu"ional $n Bepublica 8oldova s!a consolidat un sistem na"ional de proprietate intelectual integrat. $n schimbul unei compensa"ii care $mbrac forma unor pl "i )i@sau redeven"e (compensa"ii bazate pe un procentaj din veniturile aduse de oper ). regional )i interna"ional. 7ntr!un timp relativ scurt.2&. prin Decretele Pre)edintelui Bepublicii 8oldova nr. interesele lor materiale )i morale ce apar $n leg tur cu diverse genuri de crea"ie intelectual fiind ap rate de lege. precum )i asigurarea ap r rii drepturilor cone. . consfin"e)te dreptul cet "enilor la proprietatea intelectual .ploata )i comercializa mai bine aceste opere. %. Bepublica 8oldova a p )it ferm spre o economie de pia" care este de neconceput f r un sistem eficient de protec"ie a propriet "ii. $nregistr rilor sonore )i al filmelor)* de asemenea. prin dezvoltarea sistemului de protec"iei a propriet "ii industriale )i promovarea politicii de stat $n acest domeniu. a fost creat #gen"ia de :tat pentru Proprietatea Intelectual (#F+PI) prin fuzionarea #gen"iei de :tat pentru Protec"ia Propriet "ii Industriale )i #gen"iei de :tat pentru Drepturile de #utor.%22C.a independen"ei. $n conformitate cu =ot r/rea Fuvernului nr. )tiin"ifice )i de art . c sistemul de protec"ie a propriet "ii intelectuale (PI) este unul din cele mai importante atribute ale statalit "ii Bepublicii 8oldova. -%2 din %E mai -AA% au fost instituite. Pe parcursul perioadei de timp dup declararea independen"ei )i p/n $n prezent. respectiv:  #gen"ia de :tat pentru Drepturile de #utor (#D#). #stfel.publica"iilor.)i nr. normative )i infrastructura ce asigur protec"ia )i valorificarea obiectelor de proprietate intelectual la nivel na"ional. structurile )i instrumentele necesare unei activit "i eficiente de reglementare )i administrare a propriet "ii intelectuale. interesele lor materiale )i morale ce apar $n leg tur cu diverse genuri de crea"ie intelectual sunt ap rate de lege. creatorii $n)i)i cedeaz adesea drepturile asupra operelor lor unor societ "i care pot e. adoptat la %A iulie -AAC.

desenele )i modelele. totodat 4egea privind protec"ia topografiilor circuitelor integrate nr. conven"iile. Dup o prim opinie. precum )i cele regionale $n domeniul PI.consacrat de dreptul roman. 3eoria drepturilor intelectuale a preconizat ideea unei noi categorii dedrepturi.-AAA este armonizat cu acest tratat)* . cea mai legitim . Ktiin" )i 9ultur ('.ploatare )i sunt opozabile erga omnes. confer titularului unmonopol de e.atura juridic a dreptului de proprietate intelectual reprezint una din celemai controversate probleme. 4a diviziunea clasic a drepturilor $n personale. Dreptul asupra propriet "ii intelectuale este apreciat ca un drept de proprietate. agen"ilor deasigur ri. semnele deatragere a clientelei.+:9() )i H ! administrate $n cadrul 9omunit "ii :tatelor Independente (9:I). precum )i la . s!a bucurat de unsucces deosebit. artistice. Drepturile intelectuale au o valoare pecuniar . J administrate. sau ca un dreptdistinct ce formeaz o categorie special . emblema. ca cele recunoscute reprezenta"ilor. obliga"ionale )i reale. %H. la care Bepublica 8oldova este parte Natura -uridică a dreptului de proprietate intelectuală . inclusiv la: %. apela"iunile deorigin . crea"iaintelectual este considerat cea mai personal . m rcile de fabric .% de tratate. Prin opozabilitatea erga omnes )i caracterul lor imediat. numele comercial. f r s aib ca obiect bunuricorporale )i f r s constituie crean"e $n raporturile cu debitorii. +le sunt formate dincrea"iile intelectuale. ca o categorie special . drepturile asupra clientelei.-2. 7n perioada de timp de la instituirea sistemului na"ional de protec"ie a propriet "ii intelectuale )i p/n $n prezent a fost creat )i s!a consolidat un cadru normativ privind proprietatea intelectual destul de comple. punctele de vederesus"inute $n literatura de specialitate pot fi grupate $n dou mari teorii.. dreptul de crea"ie intelectual este caracterizat ca undrept de proprietate. 7n func"ie de clasific rile folosite.2E. literare. drepturile intelectuale se $nrudesc cu drepturile reale. tratatele )i acordurile interna"ionale. +dmond Picard a ad ugat $nc o grupare a drepturilor intelectuale. de c tre 'niunea interna"ional pentru Protec"ia . Drepturile intelectuale au un caracter patrimonial. +a a fost preluat )i sus"inut $n diverse variante. drepturile intelectuale au ca obiect activitatea )i g/ndirea omului. inven"iile.regionale.a"iunilor 'nite pentru +duca"ie.-ADA) r m/n/nd unicul la care Bepublica 8oldova nu este parte. ! administrate de c tre (rganiza"ia 8ondial a Propriet "ii Intelectuale ((8PI) (din totalul de %C. . 7n aceast concep"ie. Ideea drepturilor intelectuale. acorduri )i conven"ii interna"ionale )i regionale $n domeniul PI. corespunz tor. care cuprinde legisla"ia na"ional . membrilor unor profesii liberale.oilor :oiuri de Plante ('P(?)* (rganiza"ia 8ondial a 9omer"ului ((89) )i (rganiza"ia . 3ratatul privind proprietatea intelectual $n domeniul circuitelor integrate (Iashington. cea mai sacr )i ceamai inatacabil dintre toate propriet "ile. conform dreptului natural. HEE!GI? din %A. :pre deosebire de drepturile reale.

#similarea str inului cu na"ionalul constituie o dispozi"ie fundamental )i a 9onven"iei de la 1erna din -DDH. lit. )i la drepturi de ordin patrimonial. Dreptul de prioritate Prin drept de prioritate se $n"elege situa"ia privilegiat a unei persoane. potrivit alin. #cestea sunt: • tratamentul na"ional. Principiul este $nscris $n art.al art.ista un drept de prioritate. • dreptul de prioritate. se vor bucura $n toate celelalte " ri ale 'niunii. aceasta f r a se prejudicia drepturile prev zute $n mod special de prezenta 9onven"ie. E al 9onven"iei. %. 9et "enii fiec rei " ri a 'niunii. fiind $mpletite organic cu cele de ordin personalnepatrimonial. Dup o alt teorie. care constituie un drept intern al 'niunii interna"ionale. Principiul tratamentului na"ional este consacrat de art. C.iste un primat al unora asupra celorlalte. 7n afar de tratamentul na"ional. Drepturile de ordin patrimonial. alin. Prin tratament unionist se $n"elege c resortisan"ii 'niunii beneficiaz de totalitatea drepturilor acordate direct de 9onven"ia de la Paris. 3ratamentul unionist asigur resortisan"ilor un minimum de avantaje. $n celelalte " ri membre. care a efectuat $ntr!o "ar a 'niunii un prim depozit reglementar. #ceste prerogative personale nepatrimoniale )i patrimoniale sunt indisolubil legate$ntre ele. • independen"a brevetelor • ndependen"a m rcilor. f r s e. Tratamentul na#ional Prin tratamentul na"ional se $n"elege c resortisan"ii 'niunii de la Paris )i ai 'niunii de la 1erna beneficiaz . care $ndepline)te condi"iile prev zute de legisla"ia na"ional fiec rei " ri membre sau a tratatelor bilaterale sau multilaterale $ncheiate $ntre " rile 'niunii (art. . $n ceea ce prive)te protec"ia propriet "ii industriale. dreptul asupra crea"iei intelectuale este un drept personalnepatrimonial ce d na)tere. carecuprinde $n con"inutul s u atributele personale nepatrimoniale )i atribute patrimoniale. primul depozit trebuie s aib valoarea unui depozit na"ional reglementar. formeaz un tot unitar. dreptul asupra crea"iei intelectuale este un drept comple. de acelea)i drepturi ca )i na"ionalii.Dup o teorie. Principiile DPI Principiile fundamentale ale dreptului propriet "ii intelectuale reies din conventia de la Paris si din 9onventia de la 1erna. 9onven"ia de la Paris instituie )i tratamentul unionist. de a depune cereri cu acela)i obiect pentru ob"inerea protec"iei $n celelalte " ri membre. de avantajele pe care legile respective le acord $n prezent sau le vor acorda $n viitor na"ionalilor. . #.. pe cale de consecin" . Pentru a e. % din 9onven"ia de la Paris. %).

Prin dispozi"iile art. --. priorit "ile multiple se invoc cu ocazia inven"iilor de perfec"ionare sau de completare succesive.iste o unitate a inven"iei $n sensul legii " rii respective. brevetele cerute $n diferitele " ri ale'niunii. Independen#a mărcilor . Priorit "ile multiple $nseamn c cererea ulterioar este cuprins $n mai multe cereri anterioare.pozi"iile interna"ionale oficiale sau oficial recunoscute.Prin depozit na"ional reglementar se $n"elege orice depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depus cererea $n "ara respectiv . $n conformitate cu legisla"ia lor intern . nici o "ar a 'niunii nu va putea refuza o prioritate sau o cerere de brevet pentru motivul c depun torul revendic priorit "i multiple.). va putea solicita un nou termen de prioritate de la data depozitului posterior. 3ermenele $ncep s curg de la data depozitului primei cereri. conform lit. . 9onven"ia de la Paris consacr )i o prioritate de e. protec"ia temporar inven"iilor brevetabile.).-!E ale art. #ceast dispozi"ietrebuie $n"eleas $n mod absolut.al art.se prevede c " rile 'niunii vor acorda. . cu condi"ia s e. au fost stabilite la -% luni pentru brevetele de inven"ie )i modelele de utilitate )i la H luni pentru desenele sau modelele industriale )i pentru m rcile de fabric sau comer". Dreptul de prioritate poate fi transmis unui cesionar. f r ca ziua depozitului s fie cuprins $n calcul (art. pentru produsele care vor figura la e. Potrivit lit. pentru o alt "ar . . . 7nconformitate cu dispozi"iile alin. < a art. modelelor de utilitate. chiar dac ele provin din " ri diferite. Prioritatea $n cascad $nseamn c persoana. 7ntruc/t dreptul de prioritate este configurat numai de primul depozit. 9ea de a doua cerere este necesar s aib acela)i obiect ca )i prima. desenelor sau modelelor industriale.pozi"ie.etelor Prin independen"a brevetelor se $n"elege c cererile de brevete pentru aceea)iinven"ie depuse $n diferite " ri ale 'niunii de la Paris nu depind unele de altele. :uccesorii $n drepturi ai primului depun tor pot invoca dreptul de prioritate. organizate pe teritoriul uneia din ele. at/t din punct de vedere al cauzelor de nulitate )idec dere c/t )i din punct de vedere al duratei normale de protec"ie. vor fi independente de brevetele ob"inute pentruaceea)i inven"ie $n celelalte " ri. 7n ambele cereri se vor formula acelea)i revendic ri. lit. de cet "eni ai 'niunii.9. 9ererile depuse de alte persoane pentru acela)i obiect. oricare ar fi soarta ulterioar a cererii (art. De obicei. 3ransmiterea este admisibil dac beneficiarul are calitatea de resortisant al 'niunii. $n sensul c brevetele acordate $n cursul termenuluide prioritate sunt independente. 3ermenele de prioritate.C. alin. lit. $n intervalul de prioritate. #. C bis. vor fi lovite de nulitate. membre sau nu ale 'niunii. 9. alin. nu se admite cascada de priorit "i succesive. C. C. alin. alin. care a depus o cerere ulterioar cu invocarea priorit "ii. Primul depozit se poate constitui $n "ara de origine a resortisantului sau $ntr!o alt "ar a 'niunii. Independența !re. precum )i m rcilor de fabric sau de comer". C.

marca nu mai depinde de marca de origine sau de m rcile$nregistrate $n celelalte " ri ale 'niunii. .Prin independen"a m rcilor se $n"elege c . dup $nregistrarea $ntr!o "ar a'niunii de la Paris.