Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Drept

REFERAT
la disciplina

CRIMINOLOGIE
Titlul re eratului!

CRIMINALITATEA ORGANI"AT# $ TR#%#TURI %PECIFICE

Titular de disciplin&! univ'drd' RAMONA AC%INTE e-mail: ram13acs@yahoo.com Aut(r! Anul de studiu şi grupa: ………………….. e-mail: …………………………...

-ucureşti. Asistăm la o aşa numită internaţionalizare! a violenţei şi crimei organizate la nivelul diferitelor societăţi. Alături de violenţa primitivă. . +. specifică criminalităţii organizate şi organizaţiilor criminale profesioniste. acte de terorism şi crimă organizată. se constată proliferarea violenţei raţionale. comise în scopul de a produce teamă şi insecuritate în rîndul populaţiei. forma cea mai periculoasă şi virulentă a infracţionalităţii organizate o reprezintă criminalitatea organizată transfrontalieră. economice şi sociale cu care se confruntă în prezent comunitatea internaţională&. deoarece toate pot fi e#ploatate în folosul capilor lumii interlope pentru care frontierele sunt ca şi ine#istente. . dar şi o serie de delicte şi crime. repercusiuni şi moduri de soluţionare interesează atât factorii instituţionalizaţi de control cât şi opinia publică. .La ora actuală asistăm la o recrudescenţă fără precedent a fenomenului criminalităţii care este amplificat prin trafic de droguri. "n cadrul acestui climat infracţional. un adevărat flagel ce ameninţă toate statele lumii. . şi un & (iclea )amian * 'ombaterea crimei organizate. tâlhării.ditura (inisterului Administraţiei şi +nternelor. prin apariţia şi proliferarea unor noi tipuri de crime şi delicte. ea devenind un fenomen deosebit de grav şi periculos ce are consecinţe distinctive şi destabilizatoare asupra structurii instituţiilor unui stat democrat. "n pofida intensificării activităţii şi intervenţiilor organismelor cu atribuţii de prevenire şi combatere a criminalităţii în general. pag. cu un impact direct asupra stării de normalitate şi siguranţă civică. răpiri. criminalitatea organizată constituie cea mai periculoasă formă. ce presupun noi forme de prevenire şi combatere a violenţei şi criminalităţii organizate atât la nivel naţional cât şi internaţional. 'riminalitatea organizată constituie o problemă socială comple#ă ale cărei modalităţi de manifestare. state şi naţiuni. precum şi o e#tensie a faptelor de corupţie şi fraudă în diferite sectoare ale vieţii economico$sociale. se constată o amplificare a actelor infracţionale îndreptate împotriva persoanelor şi patrimoniului public sau privat. jafuri cu mână armată şi alte fapte care afectează siguranţa civică şi individuală. caracterizate prin omoruri. ce aduc atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. în conte#tul transformărilor geopolitice. %ormele criminalităţii organizate au căpătat noi valenţe.//0. e#tinzîndu$şi aria de cuprindere şi sfera de activitate la cote alarmante. ocazională sau pasională. 1. vol. Astfel.

pag. să constituie un pericol pentru siguranţa naţională6. să acapareze clasa politică. . să spulbere circuitele bancare. 4rimele încercări de definire juridică a criminalităţii organizate au demonstrat o preocupare evidentă din partea specialiştilor pentru a combate fenomenul prin studiul ştiinţific al acestuia.63 a se vedea în acelaşi sens şi +acob Adrian * op. .. aproape la vedere. 6 . 6 (iclea )amian * op.impact devastator ce pune în pericol nu doar stabilitatea economico$socială a statelor ci chiar securitatea şi pacea naţiunilor. Astfel. &/. e#istând chiar confuzii sub aspectul delimitării lor. 5na din sursele crimei organizate o constituie anormala funcţionare a sistemului social în ansamblul său. cit. statele lumii au luat măsuri de contracarare a acestui flagel.. prin tendinţele şi dimensiunile sale. să intimideze ori să copleşească sistemul represiv. cit. elaborând strategii de combatere ce au vizat două coordonate principale. cât şi în plan internaţional. sociologiei şi dreptului penal. 4reocupările penaliştilor în definirea criminalităţii organizate s$au evidenţiat şi cu prilejul 'olocviului Asociaţiei +nternaţionale de )rept 4enal. atât la nivel naţional. pag. 4unerea în evidenţă a conceptului de criminalitate organizată a preocupat şi preocupă specialiştii din domeniile criminologiei. 'hipăilă +on 8coordonator9 şi colectiv * op. au fost create structuri specializate de luptă împotriva diferitelor forme pe care le îmbracă criminalitatea organizată. &0. dar aceştia nu sunt definiţi juridic. încercându$se în acelaşi timp o armonizare a legislaţiei penale în domeniu3  pe de altă parte s$a întărit şi diversificat cooperarea internaţională între state. pag. cit. să surclaseze structurile de drept. acest lucru facînd ca după schimbările survenite în fostele state totalitare. dar nu întotdeauna au reuşite notabile pe plan legislativ. criminalitatea organizată reprezintă o ameninţare serioasă. organizat la -udapesta în septembrie &777. crima organizată să se dezvolte cu repeziciune. "n aceste condiţii.2  pe de o parte. recunoscînd faptul că prin formele sale de manifestare. Această activitate intensă a penaliştilor a căpătat amploare în ultima perioadă de timp. se operează în multe state şi la nivelul unor foruri ştiinţifice cu termeni cum ar fi crima organizată! sau organizaţii criminale!..

este necesar să se facă o diferenţiere clară între conceptele de criminalitate!. se impun a fi făcute următoarele precizări02  în primul rând. 0 . : Albu 4etru * 'rima organizată în perioada de tranziţie$o ameninţare majoră la adresa securităţii naţionale.7. -ucureşti. <alaţi. . .ditura (inisterului +nternelor şi ?eformei Administrative. în plus faţă de cele asociate cu crima organizată. economice. dar care să desemneze toate activităţile de tip mafiot.ical <eorge (arius * 'rima organizată şi terorismul. următoarele trăsături caracteristice:2   se dezvoltă în concordanţă cu evoluţia structurilor statale. pag. . . 0 . sociale şi politice în stat3  nivelul de organizare şi structurare a organizaţiilor criminale.//>. . se impune fie schimbarea opticii cu privire la definirea conceptului de mafie!.//1.6. pag. . politice şi sociale3 prezintă un grad de periculozitate deosebit.ditura %undaţiei 5niversitare =)unărea de jos!. Activităţile de tip mafiot presupun. crimă organizată! şi mafie!3  în al doilea rând. de natură să afecteze sectoarele vieţii economice. deoarece urmăresc instituirea controlului asupra unor sectoare economice şi niveluri de decizie3   în activitatea asociaţiilor criminale de tip mafiot prevalează metodele de acţiune agresive3 scopul final al activităţilor mafiei constituie obţinerea unor câştiguri ilicite uriaşe. care se raportează la fiecare concept în parte3  metodele şi mijloacele folosite de organizaţiile criminale pentru atingerea scopului propus3  scopul urmărit. trebuie făcută o delimitare clară între cele două concepte menţionate mai sus şi organizaţiile criminale compatibile cu acestea3  în al treilea rând.. fie găsirea unui termen generic corespondent acestuia.$."n vederea delimitării conceptelor de criminalitate!. Aceste trei concepte se diferenţiază între ele prin2  gradul de periculozitate socială a activităţilor infracţionale compatibile cu fiecare segment infracţional în parte. crimă organizată! şi mafie!.

în lupta efectivă împotriva fenomenului infracţional generat de grupurile criminale organizate. considerăm că termenul de criminalitate organizată! este mai just şi mai potrivit decât cel de crimă organizată!. cu un ansamblu de comportamente criminale de diverse tipuri.ditura ?AD. "n acest conte#t. cunoscute şi sancţionate9 într$un spaţiu dat şi calitativ. crimă organizată! sau mafie!. -ucureşti. printr$un ritual specific3 toţi membrii asociaţiilor mafiote consimt să respecte legea tăcerii 8omerta9 >. campania împotriva criminalităţii organizate creează uneori impresia unei lupte împotriva unui inamic aflat în ceaţă şi de aceea orice clarificare conceptuală trebuie privită nu ca un simplu e#erciţiu teoretic. la un ansamblu de crime 8comise. A se vedea în acest sens şi (ario 4uzo * Dmerta. produce consecinţe negative pe plan practic. : . "n acest sens. ci ca un > Omerta reprezintă codul sicilian al onoarei care interzice transmiterea de informaţii cu privire la delicte considerate a fi afaceri ale persoanelor implicate. sancţionate în mod individual de legiuitor şi au o sferă de cuprindere greu de delimitat cu e#actitate. modul de structurare a asociaţiilor mafiote urmează o linie tradiţională care depăşeşte uneori un secol de vechime3 liderul asociaţiei se bucură de o autoritate deosebită în rîndul membrilor acesteia. în majoritatea cazurilor avînd drept de viaţă şi de moarte asupra lor3 admiterea noilor membri în asociaţie se face după o perioadă de iniţiere şi de testare a aptitudinilor infracţionale. în funcţie de treapta ierarhică pe care se află.     )elimitarea conceptelor de criminalitate!. . crimă organizată! sau mafie!. 'onceptul de criminalitate! trimite cantitativ.//1. la procese de confruntări sociale comple#e între responsabilii controlului şi reacţiei sociale şi autorii infracţiunilor. are un rol bine stabilit în activitatea infracţională la care urmează să ia parte. în acest caz. de cel de organizaţii criminale! compatibile cu acestea prezintă o importanţă deosebită pentru legiuitor. care se înscriu într$o dinamică de confruntări şi alianţe colective. deoarece acestea implică o diversitate de acte şi fapte infracţionale. . . şi nu numai cu acte criminale individuale şi izolate. încălcarea acesteia atrăgând după sine pedeapsa capitală3 fiecare membru al asociaţiei mafiote.#istă o ambiguitate conceptuală în materia criminalităţii organizate care. din moment ce avem de$a face. @u pot fi incriminate prin lege conceptele de criminalitate!. care presupune o interdicţie absolută de a colabora cu autorităţile. depăşind planul teoretic. 8Aorld -ooB )ictionarC9.

atâta timp cât noţiunea de criminalitate se referă la un ansamblu de fapte penale. ajungîndu$se la stabilirea următoarelor tipuri de activităţi care ar fi în sfera criminalităţii organizate.instrument necesar din punct de vedere al practicii anticriminale.4 * Lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. )acă abordăm problema din punct de vedere normativ constatăm că o definire a criminalităţii organizate este inutilă.ditura Lumina Fipo. 'ulegere de materiale din 4roiectul F. . &6H$&06. astfel2 spălarea banilor obţinuţi din activităţi ilicite3 terorismul3 furtul obiectelor de artă şi traficul cu acestea3 furtul de proprietate intelectuală3 traficul de persoane3 traficul cu organe umane3 traficul ilicit de droguri3 traficul de armament3 deturnarea de aeronave şi pirateria maritimă3 frauda în asigurări3 bancruta frauduloasă3 infiltrarea în afaceri legale3 coruperea funcţionarilor publici şi a reprezentanţilor unor partide sau alte personalităţi oficiale3 alte infracţiuni comise de grupuri criminale organizate. derivă însă dintr$o abordare greşită în plan metodologic. comise în mod organizat sau. -ucureşti. . ceea ce este necesar. respectiv din tratarea problemei fără distincţie în plan normativ şi criminologic. altfel spus. pag. de 1 'ioclei Ealerian * )espre ambiguitatea conceptuală în materia criminalităţii organizate. (ajoritatea autorilor care au încercat să desprindă caracteristicile acţiunilor şi nu ale grupurilor criminale organizate s$au a#at de regulă pe listarea! unor activităţi susceptibile a fi incluse în sfera fenomenului de criminalitate organizată.//&. La cea de$a E$a 'onferinţă a D@5 privind prevenirea criminalităţii şi tratamentele infractorilor. în care se subliniază patru criterii definitorii pentru crima organizată. 4rincipala dificultate în definirea criminalităţii organizate. respectiv2     scopul2 obţinerea de câştiguri substanţiale3 legături2 bine structurate şi delimitate ierarhic în cadrul grupului3 specific2 folosirea atribuţiilor şi relaţiilor de serviciu ale participanţilor3 nivel2 ocuparea de către participanţi a unor funcţii superioare în economie şi societate. Ambiguitatea conceptuală se manifestă în primul rînd în plan terminologic 8inconsecvenţa terminologică9. > .(45G E. "n plan normativ criminalitatea organizată trebuie raportată la diverse infracţiuni predefinite de legea penală. se reflectă apoi asupra caracteristicilor fenomenului 8eterogenitatea caracteristicilor9 şi în final asupra dificultăţii definirii1. s$a elaborat o rezoluţie specială * 'rima ca formă de afaceri!. la o diversitate de infracţiuni.

căutându$se astfel un ţap ispăşitor. )e asemenea. falsificarea şi traficul cu monedă falsă. Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate. "ntr$un sens mai larg.grupuri criminale organizate. majoritatea specialiştilor în domeniu încearcă să caracterizeze crima organizată. fie să se infiltreze în economia legală. implicate în activităţi ilicite (jocuri de noroc clandestine. rusă. trafic de persoane. 1 . furtul şi traficul cu opere de artă etc. turcă. şi nu de o viziune integrată asupra structurii sale globale. termenii de crimă organizată!. criminalitate organizată!. "n acest plan normativ. din păcate. defineşte „crima organizată” ca fiind activităţile desfăşurate de orice grup format din cel puţin trei persoane care permit celor aflaţi la conducere să se îmbogăţească sau să controleze teritorii ori pieţe interne sau străine prin folosirea violenţei. conceptul criminologic în sine rămîne prea vag. "n prezent criminalitatea organizată constituie obiectul unor preocupări constante de politică criminală. CaBuza japoneză. mafie!. prostituţie. ceea ce este necesar de definit. urmărind fie să desfăşoare o activitate infracţională. folosind criterii asemănătoare acceptate pe plan internaţional. triadele chinezeşti. cartelurile columbiene. prin crimă organizată”. 'onform unei alte definiţii formulate de D+4'–+@F. "n doctrina OIPC–INTERPO .?4DL. este vorba de o conspiraţie e#terioară reprezentată de mafia siciliană. corupţiei. 4rin e#trapolare.) care şi investesc profiturile obţinute în activităţi ilegale. sunt încă. al cărui scop principal este de a realiza profituri fără a respecta graniţele naţionale. crima organizată” reprezintă orice asociere sau grupare de persoane care se dedau la o activitate ilicită continuă. traficul de armament. se referă în primul rînd la noţiunea de grup organizat!. prin urmare. reţelele albaneze sau nigeriene etc. de stupefiante. 4e de altă parte. prin crimă organizată! se înţeleg activităţile ilegale desfăşurate de grupuri de infractori profesionişti. adoptată la &: noiembrie . intimidării. ?ezultă că din punct de vedere normativ definiţia criminalităţii organizate nu poate fi decât consecinţa finală a unui întreg şir de reglementări de definiţii prealabile pentru a se înţelege fenomenul şi a se propune strategii eficiente de combatere a acestuia. este adevărat şi faptul că rapoartele guvernamentale cultivă ideea că această criminalitate organizată este o problemă socială importată din străinătate şi că.. acoperind caracteristici prea vaste. criminalitate economică sau de afaceri!. prea des confundaţi sau folosiţi ca sinonime.///0. în sensul de criminalitate se înţelege ansamblul activităţilor criminale desfăşurate de grupuri de infractori structurate. caracterizate printr$o anumită organizare într$o specialitate criminală.

implicînd un anumit număr de persoane aflate într$o strânsă interacţiune socială. planificat şi conspirat. organizată pe baza unei ierarhii alcătuite din cel puţin trei niveluri. în structuri specializate şi mecanisme de autoapărare. în mijloacele naţionale de combatere. în mod constant. desfăşurate prin metode şi mijloace. prin crimă organizată! se înţelege acel segment infracţional la care se raportează activităţi ilegale de natură să afecteze grav anumite sectoare ale vieţii economice. "ntr$o altă accepţie. defineşte crima organizată! ca o asociaţie non$ideologică. Gesizând pericolul social ce$l reprezintă statele lumii. în scopul obţinerii de profituri ilicite. )acă iniţial sfera acestor acţiuni s$a regăsit. H . la nivel global. mulţi specialişti considerîndu$le prea generale. sociale şi politice. concluzia care se desprinde este clară2 pentru a avea un program eficient de luptă împotriva criminalităţii organizate. în principal. la cote deosebit de ridicate. e#tinderea fenomenului a făcut ca organismele guvernamentale şi neguvernamentale să$şi dea mâna pînă la cel mai înalt nivel pentru cunoaşterea în primul rând a fenomenului şi apoi găsirea căilor şi mijloacelor poliţieneşti şi legislative de contracarare. Locul în interiorul ierarhiei şi gradele cu o anumită importanţă pot fi atribuite în funcţie de gradele de rudenie şi de relaţiile de prietenie sau în mod raţional. %ormele concrete de manifestare ale criminalităţii organizate diferă de la o ţară la alta. în scopul de a$şi asigura profitul şi puterea cu activităţi ilegale. dar e#istă şi grupuri criminale ale căror acţiuni afectează concomitent mai multe ţări.-iroul %ederal de +nvestigaţii 8%-+9 din G5A defineşte crima organizată! drept o conspiraţie infracţională continuă. criminalitatea organizată se deosebeşte fundamental de acţiunile criminale ale unor indivizi care se asociază ocazional pentru a comite infracţiuni. profesor la Gt. în ceea ce priveşte rolul şi modul de acţiune al celor care o înfăptuiesc. trebuie să fie înţeles comportamentul criminal în ansamblu. care se autoîntreţine. cu ierarhie internă bine determinată. 'ombaterea criminalităţii organizate a preocupat şi preocupă comunitatea internaţională pe măsură ce fenomenul a fost perceput în formele sale de manifestare. continental şi regional. 'riminalistul american I. având o structură organizatorică menţinută prin frică şi corupţie şi motivată de lăcomie. de către asociaţii de indivizi. )eşi definiţia şi tipurile crimei organizate sunt controversate pe plan mondial. au căutat diverse forme de combatere. 4remeditată şi concepută pînă la detaliu. în funcţie de specializarea fiecărui individ în parte!. AbadinsBC. Javier 5niversitC.

)acă la început au e#istat reţineri legate de regimul politic al unor state. de sfera frontierelor. şi să interpreteze informaţiile rezultate din analiza structurii şi activităţilor criminale ale acestora pentru a elabora strategii utile şi măsuri legislative în materie penală şi de procedură penală. sau e#haustivă a fenomenului. de principiile din dreptul penal naţional. legi şi alte măsuri. în cadrul ?euniunii (inisteriale a 4reşedinţilor de state de la @eapole din &770. acestea au fost treptat înlăturate.ste necesar ca fiecare stat să studieze e#perienţa ţărilor care au fost şi sunt confruntate cu fenomenul criminalităţii organizate. intimidare şi corupţie în vederea realizării de profituri sau pentru a obţine sechestru pe teritorii sau pieţe3  spălarea profiturilor ilicite. următoarele prevederi2 a9 "n scopul combaterii efective a criminalităţii organizate. b9 4entru a preveni. următoarele elemente configurează caracteristicile crimei organizate2    organizare de grupuri cu scopuri de activităţi criminale3 legături ierarhice sau relaţii personale care permit anumitor indivizi să conducă grupul3 recurgerea la violenţă. atât în sensul unei activităţi criminale cât şi pentru infiltrarea în economia legală3   potenţial de e#pansiune în orice nouă activitate şi dincolo de frontierele naţionale3 cooperarea cu alte grupuri criminale organizate transnaţional. )eşi nu se constituie într$o definiţie juridică. "n acest sens. preşedinţii de state să se întâlnească la cel mai înalt nivel şi să$şi e#prime poziţia faţă de pericolul criminalităţii organizate ce ameninţă siguranţa naţională. să analizeze şi să difuzeze statistici şi informaţii fiabile asupra acestui fenomen3 c9 . apte să pună în aplicare măsurile adoptate. să înfiinţeze structurile organizatorice necesare prevenirii şi combaterii acestui fenomen3 7 . comunitatea internaţională trebuie să ţină cont de caracteristicile sale structurale şi metodele specifice de manifestare pentru a elabora strategii. ce cuprinde printre altele. a fost adoptat Plan!l "ondial de acţi!ne contra criminalităţii transnaţionale organizate . în care scop este necesar ca fiecare stat să strângă. politici. comunitatea internaţională trebuie să cunoască organizaţiile criminale şi dinamica lor. descoperi şi combate cât mai judicios activităţile criminale transnaţionale organizate. pentru găsirea unor soluţii optime privind conceptul general de combatere şi crearea unor organisme internaţionale continentale şi regionale. Amplasarea fenomenului a făcut ca sub egida D@5.

se recomandă statelor să creeze celule speciale de cercetare şi să le doteze pentru cunoaşterea aprofundată a caracteristicilor structurale şi a metodelor de funcţionare a grupurilor criminale organizate. dacă este cazul. pentru a întări capacitatea de luptă contra criminalităţii organizate. g9 "n altă ordine de idei. membrilor acestor celule resursele necesare pentru ca aceştia să$şi poată concentra eforturile asupra strângerii şi analizei informaţiilor privind criminalitatea transnaţională organizată3 h9 Gtatele trebuie să pună la punct programe educative pentru crearea unei culturi de moralitate şi legalitate.d9 Gtatele trebuie să e#amineze. şi în primul rând garanţii contra corupţiei. este necesar ca statele să depăşească codul de tăcere şi intimidare. intimidării şi violenţei3 f9 4entru combaterea eficace a criminalităţii organizate. ca recompensă pentru colaborarea în derularea cercetărilor şi a judecăţii. să beneficieze de un tratament mai favorabil. asigurînd în acelaşi timp. statele trebuie să asigure condiţiile ca justiţia penală să dispună de structuri şi mijloace suficiente pentru a face faţă activităţilor comple#e ce le presupune criminalitatea organizată. e#aminând posibilitatea recurgerii la tehnici fiabile de strângere a probelor cum ar fi2   supravegherea electronică3 operaţiunile clandestine şi livrările supravegheate 8când acest lucru este prevăzut în legislaţia naţională şi cu respectarea deplină a drepturilor individuale. iar în limitele impuse de legislaţia naţională. să coopereze şi să depună mărturie. instaurând o responsabilitate penală a persoanelor fizice. în special a dreptului la respectarea vieţii private şi sub rezerva. posibilitatea de a adopta reglementări legislative care să califice drept infracţiune participarea la o organizaţie criminală sau la o asociaţie infracţională. să elaboreze şi să aplice măsuri destinate să aducă la cunoştinţă publicului efectele nefaste ale criminalităţii organizate. dacă este cazul. a unei supervizări juridice93  măsuri care să încurajeze membrii organizaţiilor criminale. în interiorul frontierelor acestora şi pentru a îmbunătăţii cooperarea internaţională3 e9 )e asemenea. în special programele de protecţie a martorilor şi familiilor acestora. pentru a obţine ataşamentul comunităţii în sprijinirea eforturilor naţionale şi internaţionale de luptă împotriva criminalităţii organizate3 &/ .

i9 Gtatele trebuie să e#amineze posibilitatea adoptării măsurilor de restituire sau de indemnizaţie adecvate în favoarea victimelor criminalităţii organizate. && . adoptată de Adunarea <enerală a D@5. ajutând statele la cererea lor să e#amineze şi să evalueze legislaţia internă. bazându$se pe e#perienţa şi cunoştinţele specializate ale statelor şi pe contribuţia organizaţiilor interesate. ţinând seama de practicile e#istente şi tradiţiile culturale. 0/K60 din . juridice şi sociale. să planifice şi să întreprindă reforme. referitoare la victimele criminalităţii şi victimele abuzului de putere. în conformitate cu dispoziţiile )eclaraţiei de principii fundamentale de justiţie.7 noiembrie &7H:3 j9 D@5 şi organizaţiile sale competente trebuie să pună la punct modele şi directive practice în materie de drept material şi de drept procesual. prin ?ezoluţia nr.

$. . pag. -ucureşti. . . <alaţi. !.. pag.ditura %undaţiei 5niversitare =)unărea de jos!. -ucureşti. .//1. vol.ical <eorge (arius * rima organizată şi terorismul. 'ioclei Ealerian * #espre ambiguitatea conceptuală în materia criminalităţii organizate.upta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. ulegere de materiale din $roiectul %&'$() *&$ + .ditura Lumina Fipo. . .ditura (inisterului Administraţiei şi +nternelor. &6H$&06.//0. . .ditura (inisterului +nternelor şi ?eformei Administrative.Bibliografie &. Albu 4etru * rima organizată în perioada de tranziţie"o ameninţare majoră la adresa securităţii naţionale.//&.6. . -ucureşti. 6. &.//>. 0.7. . .. . (iclea )amian * ombaterea crimei organizate. . pag.