UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT PROCESUAL PENAL SI CRIMINALISTICA

Referat:
Elemente de fotografie judiciara

A efectuat : Cociul Daniela A verificat : Mihail Chirila, Lector universitar

Chisinau, 2013
1

Cuprins: Scurt istoric privind fotografia judiciară Importanța fotografiei judiciare Noțiuni introductive Clasificarea fotografiei judiciare  Fotografia judiciară operativă a) Fotografia locului faptei b) Fotografia de identificare după semnalmente c) Fotografia de fixare a rezultatelor unor activități de urmărire penală  Fotografia de examinare a) Fotografia de examinare în radiații vizibile b) Fotografia de examinare în radiații invizibile c) Microfotografia și holografia Concluzii Bibliografie 2 .

” 3 . imaginea exactă a locului sau a locurilor unde s-a săvîrșit crima. R. în orice moment. Fotografia judiciară va fi perfecționată de Alphonse Bertillon. la o lumină foarte slabă. care se developează cu vapori de mercur. avînd dezavantajul că nu se pot scoate copii ca după negative (Mircea Novac). Imaginea se obține în pozitiv direct. atribuindu-i meritul doar lui Daguerre. este introdusă într-un aparat fotografic și impresionată 3-45 minute. cînd marele savant Francois Arago a făcut o comunicare în acest sens la Academia de Șiințe din Paris. după metoda Daguerre. în 1844. Ideile fundamentale ale fotografiei în culori au fost elaborate în anul 1869 de către francezii Ducos du Hauron și Charles Cros. după anul 1879. inventatorul fotografiei este considerat Sir Fox Talbot.va permite magistratului însărcinat cu ancheta de a avea în fața ochilor.. Primele servicii specializate sunt consemnate în Chicago (1855) și Paris (1872). sensibilă la lumină. Prima dagherotipie a fost obținută în anul 1822 de către Louis-Jacques Maude Daguerre și Nicephore Niepce. placa astfel combinată se supune unui tratament cu vapori de iod. care a perfecționat. 1911: ” Fotografia judiciară. rezultînd iodura de argint. procedeul fotografic pozitiv negativ prin folosirea unei hîrtii translucide.A. de poliția belgiană. obținîndu-se o imagine latentă. Elementul principal al dagherotipiei este constituit dintr-o foiță subțire de argint aplicată pe o placă de cupru. Placa acoperită cu iodură de argint.1.. în închisoarea din Bruxelles. În majoritatea țărilor anglo-saxone. Scurt istoric Fotografia judiciara a fost folosita in anul 1840. dar anul oficial al descoperirii fotografiei este considerat 1839.Reiss. Iodura de argint neimpresionată este eliminată cu hiposulfit de sodiu sau clorură de sodiu (sare de bucătărie).

indiferent de gradul de importanță care li s-ar acorda pentru moment  Evidenței probatorii și caracterului demonstrativ al oricărei imagini fotografice. prin reacțiile fotochimice produse în substanța sensibilă din acest strat.” 4. fixării și redării rezultatelor cercetării criminalistice sub forma imaginilor fotografice. De la grecescul photos-lumină +graphen – a înregistra”. iar profesorul Emilian Stancu o consideră ”ansamblul de procedee tehnico-știițifice. ”Fotografia judiciară reprezintă totalitatea metodelor fotografice aplicate în cercetările criminalistice. necesare investigării. excluzînd eventualele interpretări subiective  Oglindirii generale a tuturor obiectelor prinse în cîmpul fotografiei.Definiții Fotografia este ”tehnica fixării imaginilor pe un strat fotosensibil. atît în munca de teren cît și în activitatea de laborator.” Să ne amintim aprecierea lui Confucius: ” O imagine valorează mai mult decît 10. Clasificarea fotografiei judiciare Fotografia judiciară operativă (de fixare) a) Fotografia locului faptei b) Fotografia de identificare după semnalmente c) Fotografia de fixare a rezultatelor unor activități de urmărire penală Fotografia de examinare 4 .” 3.000 de cuvinte. prin adaptarea la necesitățile de cercetare a metodelor folosite în tehnica fotografică” (Camil Suciu).2.Importanța fotografiei judiciare Însemnătatea fotografiei judiciare este subliniată de Camil Suciu: ”Aplicarea metodelor fotografice în diferite activități de cercetare criminalistică s -a impus datorită:  Rapidității cu care se pot fixa imaginile diferitor obiecte sau persoane ce interesează cercetarea  Exactității cu care sunt fixate detaliile  Obiectivității cu care este redată imaginea.

un obiectiv normal de 50 mm distanță focală. Se execută. Dacă subiectul are dimensiuni mici. se folosesc inele intermediare. cînd se alege un loc de stație care permite rotirea succesivă șI în plan orizontal a aparatului fotografic pentru a cuprinde toate porțiunile care ulterior se asamblează și b) liniară. precum și probele materiale existente în perimetrul său. teleobiectiv (cînd nu se poate efectua fotografierea din apropiere).1 Fotografia judiciară operativă(de fixare). 5 . prin care se realizează imagini successive cu aparatul de fotografiat dispus perpendicular și deplasat lateral pe o linie imaginară paralelă cu suprafața subiectului. respectîndu-se. la aceeasi distantă de sol și de axa longitudinală a subiectului. devenite și ele indispensabile fixării în condiții de maximă operativitate a rezultatlui cercetării” (Emilian Stancu). are o întinder e mare care nu permite decît o vizualizare parțială prin fotografierea unitară. accidentele rutiere. ele constituie o parte integrantă din procesul-verbal de cercetare a locului faptei. obiectiv superangular (cînd subiectul de fotografiat are dimensiuni mari.a) Fotografia de examinare în radiații vizibile b) Fotografia de examinare în radiații invizibile c) Microfotografia și holografia 4.. același timp de expunere și aceeași deschidere a diafragmei. incendiile soldat cu victime omenești. În cazurile deosebite. succesiv. bucurîndu-se de aceeași forță probantă. * Procedeul fotografiei panoramice se aplică atunci cînd subiectul de fotografiat. Sub aspect procesual. cum sunt omorul. Aparatul se fixează pe trepied. navale și aeriene. ” Prin aceste fotografii se fixează locul faptei și împrejurimile. pentru toate imaginile. în raport cu distanța la care se află subiectul de fotografia. Procedeul se realizează prin două tehnici a) circulară. folosindu-se. ”cercetarea locului faptei nu mai poate fi concepută fără executarea de fotografii. iar punctul de stație se află la distanță mică). tîlhăriile ș. de regulă locul faptei. astfel ca fiecare imagine să conțină o zonă marginală a celei anterioare. Fotografia judiciară operativă poate fi realizată prin următoarele procedee: * Procedeul fotografiei unitare.a. prin care se înregistrează locul comiterii faptei pe un singur clișeu. cărora li se adaugă filmarea sau înregistrarea pe bandă videomagnetică. fotografii ale porțiunilor subiectului.

clădiri. a. fotografia schita incrucisata.În laborator. bine iluminată. fotografiile se realizează la aceeasi scară.60 m) Fotografiile schita pot fi. cum ar fi . în raport cu dimensiunie subiectului. fotografii schita pe sectoare (care se redau portiuni ale locului faptei cu acelasi obiectiv. pentur ambele procedee. locul savirsirii faptei. Fotografia judiciară a locului faptei cuprinde  Fotografia de orientare sau de ansamblu Fixează imaginea de ansamblu. care inlatura zonele ”oarbe”. care permite obținerea imaginii în mărime naturală sau la o anumită scară. așezate în același plan cu subiectul. Se folosesc rigla sau metrul flexibil.. in serie (mai multe fotografii din pozitii diferite). cu o nuanță și tonalitate natural. la aceeasi scara si in conditii similar de iluminare). să redea toate detaliile și să prezinte subiectul în dimensiuni și perspective corecte. fixate sub subiect ori jaloane gradate. cu aparatul situate la inaltimea medie a ochilor (circa 1. Se realizeaza in faza static a cercetarii locului faptei. Fotografia judiciară trebuie să fie clară. cu același tip de hîrtie fotografică și cu același timp de expunere și durată de developare. în exclusivitate. copaci izolați etc. căile de acces către imobil. panoramice (liniare sau circulare). Fotografia panoramica liniara se realizeaza deplsindu-se aparatul pe o linie orizontala. De asemenea. Se recomanda ca obiectele 6 . * Procedeul fotografiei la scară. precum și la fixarea obiectelor purtătoare de urme. Se recomandă să cuprindă și o parte din drumul parcurs de infractor (dacă este posibil). colorate în alb și negru din 50 în 50 cm. fotografia putind fi realizata dintr-o singura imagine sau din imagini successive.unitare. la delimitarea și măsurarea acestuia. Ea servește la fixarea de ansamblu a locului faptei. pentru identificarea și recunoașterea locului faptei după puncte de reper sau de orientare. intrările și iețirile. care ulterior se unesc (fotografie panoramică liniara sau circular).  Fotografia schiță Privește. se pot folosi benzi gradate. Tehnica folosită diferă în raport cu natura locului cercetat (spatiu deschis sau loc deschis).pietre kilometrice. poduri. iar cea panoramica circular prin rotirea aparatului pe trepied sau cu aparate special care au obiectiv rotativ. iar aparatul de fotografiat va fi dispus perpendicul ar și la mijloc pe planul subiectului de fotografiat. cu toate caracteristicile sale.

cu sursele de luminadispuse lateral si in spatele aparatului fotografic. stocare pe hard disk-ul unui computer. dintr-un plan perpendicular pe obeict. pentru a se evidentia dtaliile unor urme cu dimensiuni reduse. La exterior se foloseste lumina naturala. cu deosebirea c alumina este transformata in energie electrica intr-un sensor ( cip de silicon). Fotografia digitala poate fi transmisa. se recomanda reluarea fotografierii ziua  Fotografia de detaliu Este specifica fazei dinamice a cercetarii cimpului infractional. obiecte corp-delict). Fotografia de detaliu se poate interfera cu macrofotografia (mariri pina la 10x). Un aparat de fotografiat digital poate fi folosit si in modul acvatic si poate realiza fotografii in cascada si chiar secvente video cu sunet. Rezolutia senzorului este listata in puncte de imagine denumite pixeli. Fotografiile de interior necesita blitz. transmiterea rapida prin Internet la un laborator. Se recomanda sa se execute la o sara cit mai mare. Se face in faza static a cercetarii locului faptei. iar intre ele se aseaza o rigla. Daca cercetarea s-a facut noaptea. Fotografierea se efectueaza inainte de prelevarea urmelor.  Fotografia obiectelor principale (cadavru. De asemenea. cit si separate. prin iluminare directa sau laterale. urmele descoperite si corpurile delicate sa fie marcate cu tablite numerotate. Obiectele principale se marcheaza cu numere. proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete. de la locul faptei aflat la o distanta considerabilă de sediul politiei. centimetru sau banda gradate. Avantajele fotografiei digitale – calitatea imaginilor. Aparatul trebuie plasat perpendicular pe urma. La obiectivul aparatului se adauga inele intermediare pentru o apropiere cit mai mare de urmele de dimensiuni mici. lampa. după care energia electrica este transformata in format digital si stocata pe un card de memorie. La aparatele modern. inelele sunt inlocuite cu obiectivul ”zoom”. pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor. Valorificarea fotografiilor se face prin conectarea aparatului de fotografiat la un computer sau prin folosirea unui cititor de carduri de memorie. proiector si sursa cu diverse lungimi de unda (polilight). pentru ca suspectul sa fie dat imediat in 7 .principale. Principala caracteristica a unui aparat de fotografiat digital consta in aceea ca ofera posibilitatea setarii calitatii imaginii inainte de realizarea fotografiei. daca este suficienta.  Fotografia digitala Aparatul de fotografiar digital functioneaza ca un aparat classic. Detaliile sunt fotografiate din apropiere. Linga detaliu se aseaza o unitate de masura la o scara cit mai mare. cadavrul va fi fotografiat atit in contextual obiectelor aflate in imediata apropiere.

b. Cadavrele carbonizate vor fi fotografiate pe o suprafata alba. din spate și din părțile laterale. (din doua unghiuri diferite se obtin simultan doua imagini ale aceluiasi obiect. cu doua camera de fotografiat dispuse la o distanta de 40 cm ale unui aparat de tip ”Wild”. Masuratori fotografice cu ajutorul riglei gradate (fotografie bidimensionala). fara ochelari. Reguli speciale de fotografiere Fotografierea cadavrelor Urmele sunt fotografiate dupa relevarea lor. Cadavrele vor fi fotografiate in pozitia si in starea in care au fost gasite. pentru a se evita deformarile datorate perspective. Masuratori fotografice cu ajutorul benzii gradate. Nu se recomanda fotografierea de la un cap la altul. Cadavrele inecatilor se vor fotografia mai intii in apa. Persoana va fi cu capul descoperit. care se bazeaza pe principiul stereofotografiei. cu apartul de fotografiat in pozitie plan paralela cu mijlocul material de proba.urmarire locala sau generala. 1) Masuratori fotografice Masuratorile fotografice executate la fata locului sunt procedee de natura sa permita stabilirea dimensiunilor si distantei dintre diversele obiecte aflate in cimpul infractional. din fata si din profil. pe fotografiile executate cu prilejul cercetarii locului faptei. Fotografia se executa la scara 1/7. cu urechea dreapta descoperita. Cadavele înghetate vor fi fotografiate in starea initiala si apoi dupa dezghetare. prin stereofotografie (cu aparate avind două obiective la o distanta de 62 mm) sip e fotografii executate ocazional. cistigindu-se astfel un timp pretios pentru reusita investigatiei criminalistice. barbierita si pieptanata. Masuratori tridimensionale. 8 . metoda preluata din topografie. Fotografia de identificare după semnalmente  Fotografia de identificare a persoanelor  Se executa doua fotografii bust. Cadavrele spînzuraților sunt fotografiate din față. cu aparatul dispus deasupra cadavrului intr-o pozitie plan paralela. Rigla se aseaza in acelasi plan. parallel si cit mai aproape de obiect. si apoi pe mal. Fotogrammetria. In unele tari se folosesc si fotografii din semiprofil.

a obiectelor principale și de detaliu. in ansamblul sau. umbrele. Se executa in conditiile prevazute de lege. vor fi inlocuiti cu ochi de sticla. cu aparate special. cadavreul va fi fotografiat in pozitie culcata.  Fotografia de urmarire  Are menirea sa surprinda infractorii in flagrant delict sau in derularea unor activitati ilicite. cadavrul se toaleteaza. iar pentru cele mici se pot face si fotografii commune. Fotografia de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscuta Înainte de fotografiere. fotografia poate fi. iar daca sunt distrusi sau lipsa. daca nu isi pierd detaliile. nu este necesar sa se execute de fiecare data fotografii. fotografia locului unde au fost ascunse obiectele descoperite (se aseamana cu fotografia obiectelor principale) și fotografia obiectelor descoperite (va reda fiecare obiect în mod izolat). cadavrul va fi fotografiat pe scaun. injectindu-se o solutie de apa cu glicerina in spatele globului ocular. Tesuturile tumefiate vor fi ameliorate prin incizii in interiorul gurii. Daca este posibil. cu ochii deschisi indreptati in fata. ceasuri). 9 .de orientare. de format mic. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala  Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei Sub raport ethnic. Locul reconstituirii. Pe imagine nu trebuie sa apara decit persoanele implicate in cauza.fata va fi spalata de urme de snge sau de murdarie. fara stirea persoanei urmarite. momentul iesirii etc.patrnderea infractorului in locul comiterii faptei. c. Daca reconstituirea se repeat. astfel. daca nu. ochelari. plagile vor fi cusute. Fata se unge apoi cu vaselina si se pudreaza cu talc. brichete.  Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii Fotografia de fixare se foloseste pentur a ilustra constatarile din procesul verbal. Fotografia va surpinde numai momentele esentiale. Obiectele vor fi fotografiate in locurile cele mai illuminate pentru a pune in evidenta toate detaliile vizibile cu ochiul liber. activitatile concrete executate. Fotografiile fac parte integranta din proceusl verbal intocmit pentru efectuarea perchezitiei. Distingem. camuflate in obiecte de uz personal (poșete. fotografia locului perchezitionat (de orientare). ÎN cazul obiectelor mare se face cite o fotografie separate. Ochii vor fi tratati. schita. nu va fi fotografiat decit daca prezinta interes pentru interpretarea unor detalii.

gamma. Se obtine prin confruntarea imaginilor. pina la fotografia caracterelor grafice si in microfotografie”.Fotografia de contrast .Fotografia de examinare in radiatii Roentgen. instrumente de spargere. beta și neutronice.Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete .Fotografia de comparare . Fotografia de fixare a rezultatelor prezentarii pentru recunoastere Prezinta caracteristicile unei fotografii schita unitara. combinata cu o fotografie de detaliu.  Microfotografia și holografia a. Are rolul sa fixeze imaginea initiala.Fotografia de umbre . dimensiunile si forma probei materiale care urmeaza a fi examinata. cu aparatura speciala. se clasifica astfel . executata cu aparatura normala.Fotografia de examinare in radiatii infrarosii . prin suprapunerea imaginilor si prin stabilirea continuitatii liniare (juxtapunere). 10 .  Fotografia de comparare se aplica ”in aproape toate formele de cercetare criminalistica.Fotografie de reflexe .Acest procedeu se aplica in domeniul cercetarii inscrisurilor si al expertizei unor corpuri delicte. mijloace de transport.Fotografia de separare a culorilor  Fotografia de examinare in radiatii invizibile . la care se pot monta inele pentur marirea distantei focale a obiectivului. care.Fotogrfia de ilustrare . Se folosesc aparate de fotografiat obisnuite. după metoda folosita.2Fotografia judiciara de examinare Se executa numai in conditii de laborator. 4. de catre experti criminalisti. de la identificarea unor urme de picioare. Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile  Fotografia de ilustrare. Fotografia judiciara de examinare se clasifica in :  Fotografia de examinare în radiatii vizibile. miini.

urme papilare pe geam. greu vizibile cu ochiul liber..Suprapunerea imaginilor .Folosirea materialelor fotosensibile cu un grad mare de contrast si prelucrarea acestora in revelatori de contrast . fasciculul de lumina reflectinmdu-se de pe urma pe suprafata lucioasa. de suprafata. a modificarilor textului unui inscris etc.  Fotografia de reflexe se bazeaza pe capacitatea suprafetei unui obiect de a reflecta lumina in mod diferit. Se folosesc filtre care retin culoarea complementara lor. cu filtre corespunzatoare. Domenii de aplicare a radiatiilor ultraviolete (Emilian Stancu) 11 . care se realizeaza prin . situate pe suprafetele lucioase. precum si a traseelor de adincime (texte scise cu creionul si apoi sterse prin radiere). b. Pentru asigurarea claritatii se va reduce tirajul camerei cu aproximativ 1/10. prin cresterea contrastului imaginii. netede. spalare ori relevarea textelor ramase prin detasarea suportului. În fata obiectivului se plaseaza un filtru. Prin metoda razelor ultraviolete reflectate obiectul examinat se lumineaza cu un izvor obisnuit de lumina. intr-o camera obscura.Pe cale chimica  Fotografia separatoare de culori serveste la relevarea petelor. la o lumina cu raze paralele ce cad asupra lui sub un unghi ascutit.  Fotografia de contrast permite evitarea unor detalii imperceptibile cu ochiul liber. iar in fata obiectului se asaza un filtru ultraviolet car va permite trecerea doar a razelor ultraviolete. Imaginile sunt realizate cu camera fotografica plasata perpendicular pe obiect si sursa de lumina orientata sub un unghi ascutit. pe luciul mobile ). de preferinta de culoare galbena. care impiedica patrunderea razelor ultraviolete. Fotografia de umbre se realizeaza prin fotografierea obiectului examinat. a urmelor.V) Se realizeaza prin aplicarea metodei fluorescentei sau a razelor reflectate. astfel ca doar obiectul examinat este iluminat. datorita diferentelor de netezime (cercetarea falsurilor comise prin razuire. nu si materilele fotosensibile din aparatul fotografic. Metoda fluorescentei consta in iluminarea obiectului examinat cu o sursa de raze ultraviolete. intr-o camera obscura. Aceasta metoda permite evidentierea detaliilor aflate in relief.Diafragmarea obiectivului fotografic la luarea imaginilor prin diapozitivare . Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile  Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete (U. evidentierea urmelor latente.

Cercetarea cernelurilor sau a trasaturilor de creion la falsul prin adaugare sau prin copiere.Stabilirea autenticitatii unor opere de arta (picturi. precum si in traseologie (urme materiale sau microurme). inelul de afumare). examinarea operelor de arta. timbre de valoare).Radiatiile gamma sunt utilizate la cercetarea interiorului unor corpuri metalice (arme. genti). gamma. urme organice etc. tatuajul. spargeri). Filmele sunt hipersensibilizate cromatic pe cale industriala sau in conditii de laborator. c.Descoperirea de urme suplimentare in balistica judiciara (inele de frecare. . la picturi) . Descoperirea unor urme metalice ( in explozii. . ceata sau fum.) . probe biologice. asezat in fata obiectivului sau a sursei de lumina. organizarea prinderii in flagrant pentru acte de coruptie etc. . Domenii de folosire: . încuietori) ..Prevenirea si descoperirea furturilor.Relevarea si cercetarea urmelor (de miini. a unor urme suplimentare in balistica. .  Fotografia de examinare in radiatii infrarosii Se folsoeste un izvor obisnuit de lumina si un filtru care retine razele vizibile.Descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu arme de foc . efectuarea unor analize spectrale.Radiatiile X (roentgen) se utilizeaza la examinarea interiorului corpului uman sau animal ori a interiorului unor obiecte (valize.Descoperirea falsurilor prin inlaturare de text (la inscrisuri. depistarea urmelor de miini. . precum si a microradiografiilor.Cercetarea documentelor falsificate prin inlaturarea sau acoperirea textului. Microfotografia si holografia 12 . Refacerea sau reconstituirea textului de pe inscrisuri arse sau degradate.  Fotografia de examinare in radiatii roentgen. Aparatele de fotografiat pot fi de tip obisnuit. . beta si neutronice .Executarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ (de urmarire in conditii de intuneric. in descoperirea stupefiantelor si in depistarea substantelor explozive.Radiografia cu neutroni se utilizeaza de data recenta.Fotografiile in radiatii beta sunt folosite in cercetarea hirtiei si cernelurilor. descoperirea tatuajelor inlaturate sau a unor cocatrici).Organizarea pazei si supravegherii unor locuri si obiecte cu ajutorul dispozitivelor electronooptice.

iar imaginile sunt tridimensionale. și în alte situații considerate necesare. rapid și exact. Se realizeaza fie prin utilizarea unor aparate care au obiective cu distante foarte mici (pentru marimi de 30x). fie din cauza celor prea noi. Or. fotografi a judiciară comportă o importanță necombătută în toate sferele sociale. complexitatea formelor. înalțimilor. părților. la efectuarea percheziției. în decursul vieții suferim mult fie din cauza celor învechite. obiectiv . Inregistrarea se face fara aparat de fotografiat. aduc ferma convingere că fotografia judiciară rămîne a fi un mijloc sigur și mereu actual.Microfotografia fixeaza rezultatele cercetarii la microscop. Datorită posibilităților de a reflecta anturajul care se cere a fi fotografiat în toată amploarea. am putea chiar susține și în special la identificarea făptuitorilor și descoperirea infracțiunilor la etapa cercetării criminalistice. (Goethe) 13 . Concluzii: Reliefînd totalitatea tipurilor si genurilor de fotografii pasibile de efectuat în cadrul cercetarii la fața locului. fie prin folosirea unor aparate optice de mare grosisment (microscoape prevazute cu camera foto proprie). Holografia constituie o metoda de inregistrare si redare integrala a obiectelor sau a intrgului cimp fotografiat. prin intermediul undelor de lumina de tip laser. pentru descoperirea urmelor. indubitabil necesar în cadrul cercetării criminalistice. Holografia poate fi utilizata la ficarea in relief a locului faptei si in traseologie.

94  Dictionarul Explicativ Roman (DEX)  Simion Doraș. din 14.03. București. ”Tratat de criminalistică”.  Emilian Stancu. 2007  Codul de Procedură Penală.2008 ”Criminalistică.03. ”Criminalistică”. Gabriel Ion Olteanu. manual Criminalistică. ”Universul juridic”. București 1997.06. Chișinău. Ed.03. în vigoare 12. 2002 14 . istorie”  Emilian Stancu. Studiu monografic.  Emilian Stancu.Bibliografie  Constituția RM din 29. sistem. București. Chișinău 2011  Gheorghe Golubenco.obiect.07.