You are on page 1of 19

Atlas de morfopatologie

09.11.2011

Atlas de morfopatologie - Cuprins

Leziunile intracelulare si extracelulare Inflamatia acuta exudativa Inflamatia cronica Regenerarea si repararea conjunctiva Morfologia tumorilor (neoplazia) Tulburarile circulatiei sangvine Morfopatologia aparatului cardio-vascular Morfopatologia aparatului respirator Morfopatologia tractului digestiv Morfopatologia ficatului, cailor biliare si pancreasului Morfopatologia aparatului urinar Morfopatologia sistemului hematopoietic si limfoid Morfopatologia aparatului genital feminin Morfopatologia glandei mamare

1.Leziunile intracelulare si extracelulare


Steatoza hepatica Colesteroloza (vezicula fraga) Amiloidoza renala Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna) - HTA Degenerescenta hidropica (ficat) Hipertrofia fibrelor miocardice (in curand) Termenul de leziune include totalitatea modificarilor morfologice si functionale care apar in celule, tesuturi si organe ca raspuns la o agresiune. Agentii nocivi pot fi :

stimuli fiziologici, dar care au intensitatea sau durata de actiune ce depaseste limitele normale agenti patologici : fizici (termici, mecanici, electrici, radiatii), chimici, biologici (bacterii, virusuri, fungi, protozooare), imuni (reactii antigen-anticorp), nutritionali, genetici, ischemici, endocrini

Multi dintre acesti factori induc doar modificari adaptative la nivel celular, dar daca stressul celular este de intensitate sau de durata prea mare, depasind capacitatea de adaptare a celulei, apar leziunile si moartea celulara. Initial, modificarile sunt la nivel ultrastructural (vizibile doar cu microscopul electronic), apoi, pe masura ce leziunile progreseaza, ele devin vizibile si in microscopia optica. In functie de intensitatea factorului nociv, leziunile celulare pot fi reversibile si ireversibile. Leziuni celulare reversibile acute

Degenerescenta vaculara (hidropica)

Leziuni celulare reversibile cronice

Adaptari ale cresterii si diferentierii celulare : o hipertrofia si hiperplazia o atrofia si involutia o metaplazia Acumulari intracelulare lipidice : o steatoza o colesteroloza Acumulari de pigmenti : o lipofuscina o melanina

o o

hemosiderina pigmentii biliari

Acumulari extracelulare de proteine


Hialinoza Amiloidoza

Calcificari patologice (metastatice si distrofice) Leziuni celulare ireversibile


Apoptoza Necroza

Steatoza hepatica

Steatoza - acumularea de lipide neutre (trigliceride) in citoplasma celulelor organelor parenchimatoase (ex: ficat, cord, rinichi). Patogenie : Cresterea trigliceridelor se datoreaza : cresterii acizilor grasi liberi (diabet zaharat, malnutritie, etilism cronic), scaderea oxidarii acizilor grasi liberi (etilism cronic, hipoxie, toxice), cresterea esterificarii acizilor grasi liberi spre trigliceride si scaderea cuplarii trigliceridelor cu apoproteine (malnutritie). La debut, steatoza nu are efect asupra functiei celulei, fiind reversibila dupa indepartarea cauzei.Veziculele de trigliceride se acumuleaza in citoplasma, in vecinatatea reticulului endoplasmic (lipozomi). Hepatocitele prezinta in citoplasma vezicule optic goale (ca urmare a dizolvarii lipidelor in timpul includerii la parafina a fragmentului tisular in vederea prelucrarii histologice), cu limite nete, de dimensiuni variate. Steatoza microveziculara - vezicule mici situate in jurul nucleului - leziune reversibila (foto). Steatoza macroveziculara - prin

acumularea progresiva a lipidelor si fuzionarea veziculelor, se formeaza vacuole mari ce deplaseaza nucleul la periferie (aspect de adipocit) - leziune reversibila. Chisturile lipidice apar ca urmare a ruperii membranelor celulare si confluarii lipidelor - leziune ireversibila. (Hematoxilina-eozina, ob. x20)

Colesteroloza (vezicula fraga)


Colesteroloza este o acumulare intracelulara de lipide (colesterol). Atunci cand bila contine colesterol in exces, acesta trece in lamina propria a mucoasei (traversand epiteliul) unde este fagocitat de macrofage. Aceste macrofage au contur poligonal, citoplasma spumoasa si nucleul mic, hipercrom, rotund, situat central (celule xantice). Agregarea celulelor xantice duce la marirea faldurilor mucoasei, determinand un aspect micropolipos. Denumirea de "vezicula fraga" provine de la acesti mici polipi de 1 - 2 mm, a caror culoare galbena (data de acumularea de lipide) contrasteaza cu mucoasa rosie. Uneori, colesteroloza se poate asocia cu inflamatia veziculei biliare (colecistita) sau cu litiaza veziculara.

Colesteroloza (vezicula biliara). (HE, ob. x4)

Amiloidoza renala
Amiloidul este o proteina anormala cu structura fibrilara constituita dintr-o componenta variabila (90 %) reprezentata de un lant de polipeptide beta-plisate, neramificate, de lungimi nedefinite si latime de 7 - 10 nm si o componenta constanta (10 %), glicoproteina nefibrilara, pentagonala, PAS pozitiva. Amiloidul se acumuleaza extracelular.

Amiloidoza renala este localizarea cea mai frecventa si mai severa, evoluind catre proteinurie, sindrom nefrotic si insuficienta renala cronica. Depunerile de amiloid incep in glomerul, initial focal in matricea mezangiala, apoi difuz in membrana bazala a anselor capilare, ducand la comprimarea acestora. Ulterior, amiloidul se depune pe versantul subepitelial si pe cel subendotelial si patrunde in lumenul capilar, obliterindu-l. Tardiv, depunerile continua pe membranele bazale ale tubilor si arteriolelor diminuind lumenul acestora. In coloratia Rosu Congo (de electie), lumina obisnuita, amiloidul apare rosu caramiziu, omogen. (Rosu Congo, ob. x20). In lumina polarizata, depozitele de amiloid prezinta birefringenta cu nuanta verde, pe fond intunecat. In coloratia tricromica van Gieson amiloidul se coloreaza in galben.

Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna) HTA


Hialinoza - depunerea de hialin intra- si extracelular. Hialinul este un amestec de proteine plasmatice, cu structura omogena.Hialinoza intracelulara. Exemple : in epiteliul tubilor contorti renali in sindromul nefrotic (globule de hialin in lizozomi), corpii Mallory (in hepatocitele din ciroza hepatica din etilismul cronic), corpii Russell (aglomerare de imunoglobuline transformate in reticulul endoplasmic al plasmocitelor in tumori sau inflamatii cronice).Hialinoza extracelulara. Exemple : in trombii organizati conjunctiv, in cicatricea cheloida, in ovar (corpul albicans), boala membranelor hialine (pulmon), capsula splinei ("splina glasata" - postinflamator), in peretele arteriolelor (subendotelial).Hialinoza arteriolelor, initial, este asimetrica, apoi masele de hialin se extind si la tunica medie, musculara. Etiologie : HTA benigna, diabetul zaharat, varsta.

Hialinoscleroza arteriolei aferente (Nefroangioscleroza benigna) : Arteriole aferente cu perete ingrosat, hialinizat (eozinofil, omogen) si lumen ingustat, ca urmare a trecerii proteinelor plasmatice in peretele arteriolar, reducind irigarea glomerulului.Glomeruli cu diferite grade de fibroza/hialinizare, unii dintre ei transformati in globi de hialin, cu disparitia anselor capilare, nefunctionali. Acestia sunt mai mici decit glomerulii normali, iar tubii ce-i deservesc sunt atrofiati, fibrozati. Tubii glomerulilor restanti, functionali sunt dilatati si contin un material proteic eozinofil in lumen (cilindri hialini) si urina primara. (Hematoxilina-eozina, ob. x10).

Degenerescenta hidropica ficat


Degenerescenta hidropica (sinonime : intumescenta tulbure, edem celular, tumefiere celulara) este o modificare acuta reversibila ce apare precoce ca raspuns la actiunea majoritatii agentilor nocivi subletali. Se caracterizeaza prin acumularea intracitoplasmatica a apei, ca urmare a perturbarii homeostaziei hidroelectrolitice. Este evidentiabila in organele parenchimatoase : ficat (in hepatite, hipoxie), rinichi (in soc), miocard (hipoxie, intoxicatii cu fosfati). Poate fi localizata sau difuza.

In degenerescenta hidropica, macroscopic, organul afectat este marit in volum, palid, de consistenta redusa. Microscopic, celulele sunt marite in volum, cu citoplasma clara (prin prezenta vacuolelor clare sau palid eozinofile, de diverse dimensiuni, imprecis delimitate) si nucleul normal situat central; capilarele sangvine sunt comprimate de celulele marite (de unde si aspectul macroscopic palid al organului respectiv).

2.Inflamatia acuta exudativa


Pericardita fibrinoasa Leptomeningita purulenta Abcesul cerebral Pielonefrita acuta (Nefrita interstitiala supurata) Inflamatia acuta (exudativa) este raspunsul imediat de aparare al tesuturilor vii la agresiuni. Inflamatia exudativa cuprinde mai multe tipuri de inflamatii acute a caror caracteristica este prezenta exudatului (edem inflamator), format in proportii variabile din : lichid plasmatic, proteine plasmatice, elemente celulare fagocitare (integre si lizate), hematii si, uneori, agenti infectiosi. In functie de agentul etiologic, localizare si compozitie inflamatia exudativa se imparte in :

seroasa (primul stadiu al pneumoniei lobare - alveolita seroasa, veziculele din infectia cu virusul herpetic sau din arsuri) fibrinoasa (al doilea stadiu al pneumoniei lobare - alveolita fibrinoasa, pericardita, pleurezia, peritonita fibrinoasa, crupul difteric, colita pseudomembranoasa) sero-fibrinoasa (forma mixta seroasa si fibrinoasa) catarala (inflamatia bogata in mucus de la nivelul mucoasei tractului respirator sau digestiv) purulenta (localizata - abcesul si foliculita sau difuza - flegmonul sau celulita, erizipelul, leptomeningita purulenta, colecistita/apendicita purulenta flegmonoasa)

Pericardita fibrinoasa
Pericardita fibrinoasa este o inflamatie acuta exudativa fibrinoasa. Exudatul contine putin lichid, multa fibrina, leucocite (predominant polimorfonucleare neutrofile PMN), macrofage, etritrocite. Pericardita fibrinoasa are drept cauze : febra reumatismala, infarctul de miocard, tuberculoza, uremia, carcinomatoza.

Depozite de fibrina pe suprafata externa a pericardului visceral (epicardului). Fibrina este un material intens eozinofil, amorf, ce formeaza o retea, in ochiurile careia se gasesc elemente leucocitare si eritrocite. Tesutul adipos al epicardului contine vase congestionate si elemente celulare inflamatorii. Miocard fara modificari. (HE, ob. x4)

Pericardita fibrinoasa (detaliu)

(Coloratia Hematoxilina-eozina, ob. x20)

Leptomeningita purulenta

Leptomeningita purulenta este o inflamatie acuta exudativa purulenta difuza. Leptomeningele (piamater si arahnoida) este ingrosat prin prezenta exudatului purulent (puroi) format din PMN-uri integre si lizate, fibrina, lichid de edem, germeni. Vasele din leptomeninge sunt congestionate si prezinta aspecte de marginatie leucocitara. Vasele din parenchimul cerebral prezinta congestie si edem perivascular. (Hematoxilina-eozina, ob. x4)

Abcesul cerebral
Inflamatia purulenta este o inflamatie exudativa produsa de anumite bacterii, caracterizata prin producerea puroiului (necroza de lichefactie ce include PMN-uri integre si lizate, eritrocite, proteine, colonii bacteriene). La nivelul pielii : foliculita, furunculul, carbunculul. La nivelul organelor parenchimatoase : abcesul. Abcesul este produs de bacterii piogene (Stafilococ, bacili gram negativi, Meningococ, Gonococ, Pneumococ). Abcesul recent : este delimitat prin fibrina de tesutul invecinat. Creste treptat prin extinderea infectiei si a necrozei. Puroiul sub tensiune se poate evacua printr-un conduct natural (bronsie, cai biliare) sau prin fistula (la suprafata). Abcesul vechi : cele mici se cicatrizeaza, cele mari prezinta capsula de tesut conjunctivovascular de neo-formatie (membrana piogena).

Abcesul cerebral este o inflamatie acuta exudativa purulenta localizata. In parenchimul cerebral - microabces recent : colectie purulenta (puroi) formata din PMN-uri integre si lizate, fibrina, lichid de edem, germeni, delimitata de o retea de fibrina. Vasele prezinta congestie si edem perivascular. (Hematoxilina-eozina, ob. x4)

Pielonefrita acuta (Nefrita interstitiala supurata)


Inflamatia purulenta este o inflamatie exudativa produsa de anumite bacterii, caracterizata prin producerea puroiului (necroza de lichefactie ce include PMN-uri integre si lizate, eritrocite, proteine, colonii bacteriene). Pielonefrita acuta reprezinta o infectie bacteriana a parenchimului renal si a tractului urinar. Pielonefrita acuta - patogenie. Cai de infectie : calea urinara (ascendenta) favorizata de obstructia ureterului si reflux vezico-ureteral si calea hematogena.

Initial, parenchimul renal prezinta in interstitiu microabcese constituite din exudat purulent bogat in PMN-uri integre si lizate, colonii microbiene centrale (hematoxilinofile), fibrina, detritus necrotic. In fazele incipiente, glomerulii nu sunt afectati. Ulterior, tubii sunt distrusi, exudatul purulent patruns in tubi formeaza cilindri leucocitari. (Hematoxilina-eozina, ob. x10)

3.Inflamatia cronica

Limfadenita tuberculoasa (TBC) Tuberculoza pulmonara Granulomul de corp strain (fir de sutura) Sarcoidoza (ganglioni limfatici) (in curand) Inflamatia cronica este o inflamatie de lunga durata (saptamini, luni), in care se produc simultan : inflamatie activa, distructie tisulara si reparare conjunctiva. Poate urma unei inflamatii acute dar de cele mai multe ori inflamatia cronica incepe insidios. Tipuri de inflamatie cronica : nespecifica (ex. ulcerul peptic cronic) si specifica (inflamatia granulomatoasa). In functie de mecanismele de producere, inflamatia granulomatoasa poate fi de tip imun (tuberculoza, sarcoidoza) si de tip non-imun (granulomul de corp strain). Clasificarea inflamatiei granulomatoase in functie de cauza : I. Granulom infectios : 1. bacterii : a. Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) - tuberculoza b. Mycobacterium leprae - lepra c. Treponema pallidum - sifilis d. Bacili gram pozitivi (Actinomyces israeli) - actinomicoza e. Bacili gram negativi (Bartonella henselae) - boala zgarieturii de pisica 2. paraziti a. Toxoplasma gondii - toxoplasmoza b. helminti - cisticercoza 3. fungi (Candida albicans) - candidoza Granulom de corp strain Granuloame de etiologie necunoscuta : 1. sarcoidoza 2. boala Crohn

II. III.

Limfadenita tuberculoasa (TBC)

Limfadenita tuberculoasa este o inflamatie cronica specifica granulomatoasa, cauzata de infectia cuMycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), localizata la nivelul ganglionului limfatic. Leziunea caracteristica estegranulomul tuberculos format din trei tipuri de celule : celula giganta multinucleata (matura - de tip Langhans) situata central, inconjurata de placardul de celule epitelioide si coroana de limfocite sensibilizate specific - in periferia granulomului. Necroza de cazeificare (nestructurata) in centrul unor granuloame. Mai multe granuloame tuberculoase invecinate au tendinta la confluare. (Hematoxilina-eozina, ob. x4)

Granulomul tuberculos - leziune caracteristica. Celulagigantamultinucleata (matura - de tip Langhans) : 50 - 100 microni, numerosi nucleidispusi inperiferia celulei (in potcoava), citoplasma abundenta eozinofila. Rezulta din confluarea maimultor macrofage si au rol secretor si de fagocitoza. Celule epitelioide forma alungita, nucleu fusiform, citoplasma eozinofila abundenta, limite imprecise, dispuse in placarde.Au originea in macrofage si au doar rol secretor. Coroana de limfocite T sensibilizate specific, in periferia granulomului. Necroza de cazeificare (de tip imun) in centrul granulomului - arie fin granulara, intens eozinofila, omogena, nestructurata. Este rezultatul distrugerii celulelor gigante si a celulelor epitelioide; daca este recenta, poate contine resturi de nuclei. (Hematoxilina-eozina, ob. x20)

Granulom tuberculos (Hematoxilina-eozina, ob. x20)