Convenția de la Akkerman și Tratatul de la Adrianopol -sub26Convenția de la Akkerman a fost un tratat semnat pe 7 octombrie 1826 de Imperiul Rus și Imperiul Otoman

în orașul Cetatea Albă (denumit pe atunci de către turci Akkerman; astăzi în Ucraina). Imperiul Otoman s-a obligat să accepte ca domnitorii Moldovei și Munteniei să fie aleși de „Sfatul boieresc” din fiecare principat pentru un mandat de șapte ani. Domnii aleși urmau să fie confirmați de cele două puteri semnatare. Armata otomană a trebuit să se retragă din ambele Principate Dunărene, unde staționau încă din 1821, ca răspuns la acțiunea Eteriei (parte a Războiului de independență al Greciei și a revoluției lui Tudor Vladimirescu. Otomanii au fost de asemenea de acord să cedeze muntenilor controlul asupra porturilor dunărene Giurgiu, Brăila și Turnu. De asemenea, convenția a recunoscut autonomia Principatului Serbiei. Serbia recâștiga controlul asupra unor teritorii pierdute în 1813. Sârbii au primit și dreptul la libertate a mișcării prin Imperiul Otoman.

Repudierea acestei convenții de către sultanul Mahmud al II-lea a fost pretextul pentru declanșarea războiului ruso-turc din 1828 - 1829. Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei. Pentru Principatele Române, tratatul prevedea recunoașterea domniei pe viață a principilor aleși, fixa hotarul dintre Imperiul Otoman și Muntenia pe talvegul Dunării și restituia raialele Brăila, Giurgiu și Turnu Măgurele. Prin acest tratat se consfințea scăderea considerabilă a puterii Sublimei Porți asupra Țărilor Române în favoarea celei țariste. Poate cea mai importantă clauză a tratatului este desfiinţarea monopolului turcesc în privinţa comerţului ţărilor române. Acestea nu mai sunt obligate să facă schimburi comerciale doar cu Turcia. Moldova şi Muntenia beneficiau de libertatea deplină a comerţului, ele putând stabili legături comerciale cu orice stat, inclusiv cu Poarta, numai în măsura în care le considerau avantajoase. Totodată, prin acestă libertate a comerţului, cele două ţări române “se integrau în piaţa economică europeană devenind prin practicarea deschisă a comerţului o parte integrantă a acesteia.”*2+ Dunărea şi Marea Neagră devin artere comerciale ce leagă Principatele Române de restul ţărilor europene bine dezvoltate.

Desfiinţarea monopolului turcesc asupra comerţului şi limitarea obligaţiilor românilor faţă de Poartă se vor reflecta în perioada prosperă din punct de vedere economic ce caracterizează perioada imediat următoare.

Libertatea comerţului şi deschiderea porturilor de la Dunăre, autonomia de care se bucură Principatele, stabilitatea de pe plan intern ca urmare a instaurării domniilor pe viaţă şi a Regulamentelor Organice stabilite în urma Tratatului de Pace de la Adrianopol, consfinţesc drumul

După un popas de o zi la Piteşti. în faţa lui Ipsilanti. un beţiv notoriu poreclit şi „monstrul de la Galaţi”. 3000 de oameni. Profitând de starea de agitaţie din tabăra pandurilor şi de insuficientele măsuri de pază luate de Tudor pentru siguranţa sa personală. chiar şi după arestarea lui Tudor. Principatele urmau să se bucure de autonomie administrativă. „trebuie spus că aceasta (Eteria.spre unire şi independenţă pe care se îndreptau Muntenia şi Moldova. În privinţa apartenenţei lui Tudor la Eterie. . el reuşeşte să-l aresteze pe acesta. Tudor şi boierii care îl sprijineau mizau şi pe cartea unei înţelegeri cu Poarta. Ei vor rezolva liber afacerile interne ale ţării. punându-i în faţă acuzaţiile de înţelegere cu turcii. Sperau în acest fel să alăture oastea pandurilor propriilor lor forţe în vederea conflictului cu turcii care devenise inevitabil. agenţi plătiţi ai mişcării” Colaborarea viza o acţiune comună în perspectiva declanşării unui război ruso-turc. românii – redobândirea autonomiei. Nu se știe dacă a fost sau nu judecat.n) era formată exclusiv din greci şi că acolo unde găsim indivizi de altă origine etnică este vorba de simpatizanţi. În noaptea de 20/21 mai. Tudor Vladimirescu organizează în Oltenia o armată de panduri care număra aprox. Raporturile dintre Tudor Vladimirescu și Eteria -subiectul 37La 19 ianuarie 1821 Alexandru Ipsilanti intră cu trupele în Moldova și ocupă Iașiul. De aici şi prima diferenţă majoră dintre viziunile celor două părţi: în timp ce eteriştii nu puteau să ajungă la rezultatul dorit decât printr-o ridicare generală la luptă împotriva turcilor. În schimbul unei creşteri a tributului. sprijinitori. Ipsilanti şi oamenii lui ajunseseră demult la concluzia că Vladimirescu trebuie eliminat. În același an moare la București domnitorul Alexandru Șuțu. Moldova şi Ţara Românească vor fi scutite de orice obligaţii pentru aprovizionarea Constantinopolului. Gherasim Orfanos şi Constantin Cavaleropoulos. Tudor este dus la Târgovişte. în tabăra de la Goleşti soseşte Iordache Olimpiotul. în timp ce fruntaşii partidei naţionale doreau îndepărtarea fanarioţilor din structurile de conducere ale ţărilor române. membri ai unor grupuri asociate mişcării de eliberare a patrioţilor eleni. Crima s-a produs în puterea nopţii (26/27 mai). Dorinţă irealizabilă din moment ce pandurii. Domnii vor fi pământeni şi vor fi numiţi pe viaţă de către Adunări Obşteşti. dar fiecare parte urmărea de fapt obiective diferite: grecii – independenţa patriei lor. În acord se sublinia obligativitatea consultărilor şi deciziilor comune. iar sinistra faptă a fost dusă la îndeplinire de Vasile Caravia. omul lui Ipsilanti şi fostul „tovarăş de drum” al lui Tudor pe drumul din Oltenia spre Bucureşti. în înţelegere cu divanul. dacă aceasta se arăta dispusă să le satisfacă doleanţele. A doua divergenţă majoră o constituia faptul că. măcar şi pentru simplul fapt că nu era grec. n. ceea ce arată încă o dată egalitatea de poziţii a semnatarilor. se vor îndrepta spre Oltenia sub conducerea propriilor lor comandanţi. Turcia renunţa la monopolul comercial impus Principatelor. este aproape sigur că nu a fost membru al acestei confrerii. eteriştii se bazau pe aceştia în vederea îndeplinirii obiectivelor lor. respective cinci decenii. dar pentru care mai erau nevoite să aştepte încă trei.

Otomanii nu doreau trecerea Principatelor sub influenta rusa. Inceputul sec. Giurgiu) şi să-şi reglementeze raporturile cu „ţara legală”. Imp. mitropolitul ţării. adică cu boierii rămaşi în Bucureşti. Din aceasta cauza domnii C-tin Ipsilanti si Al. au fost depusi de catre poarta in 1806 fara acordul acesteia. nici în parte fiecăruia. Sustinerea acestei miscari de catre . aceasta pare sa piarda confruntarea cu cele doua puteri. Comentând momentul declanșerii revoluției. a sec. Moruzi. episcopii de Argeş şi Buzău. iar drepturile asupra lor au reprezentat obiectul negocierii mai multor trate de pace cu aceasta de-alungul primei jum. în care afirmă că: „pornirea dumnealui slugerului Teodor Vladimirescu nu este rea şi vătămătoare. XIX. în care figura centrală era marele vistier Alexandru Filipescu-Vulpe. Tudor avusese grijă să menţină relaţiile cu Poarta. În primul rând.’’ Vladimirescu mai dezvăluia însă că o parte din boieri erau înțeleși cu el la acțiunea pe care o inițiase.” În proclamația de la Padeș. Brăila. marii boieri fac parte din comitetul de Ocârmuire. ei însărcinându-l pe Tudor cu formarea unei armate de panduri din Oltenia. s-au concretizat în două principale documente. XVIII.Raporturile dintre Tudor Vladimirescu și marii boieri -36În seara zilei de 18/30 ianuarie 1821 după ce Alexandru Șuțu se îmbolnăvise. rusii doreau ocuparea intregilor principate). In ciuda aparentei sustineri din partea lui Napoleon. Otoman inca mai avea monopol economic asupra principatelor. împreună cu alţi 53 de dregători. Mare spătar Grigore Brâncoveanu pune la dispoziția lui Tudor ‘’câtorva zeci de arnăuți. ci folositoare şi izbăvitoare”. Tratativele dintre Vladimirescu şi boieri. XIX gaseste Imperiul Otoman intr-o perioada de declin. desfăşurate între 16-23 martie. Acestea erau folosite si ca state-tampon impotriva Rusiei. drept de a primi tribut si asigura numirea domnilor fanarioti. În realitate. La rândul său. nici patriei. iar Tudor – frealitatea ei. iar tratatul de pace la Bucuresti 1812 a consfintit trecerea Basarabiei sub ocupatie rusa(ca urmare a mai multor negocieri. Sau. razboiul a fost castigat rusi. confruntandu-se si cu revolte ale diferitelor etnii din balcani. fapt ce incalca conventia din 1802 si motiv de pornire a unui nou razboi ruso-turc.’’ În timp ce Ipsilanti se vedea confruntat şi cu o foarte probabilă reacţie dură a Porţii. prin intermediul paşalelor de la Dunăre (Silistra. boierii rămaşi în Bucureşti). Tudor dă un „jurământ” scris prin care se angajează să recunoască ca reprezentant legal al ţării „vremelnica ocârmuire” (practic. îi dau lui Tudor o „carte de adeverire”. Tudor recomanda ca “binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să se jertfească. ele reprezentand o bariera intre cele doua imperii in Europa. cronicarul Iliei Fotino spune că slugerul Vladimirescu ar fi spus la Padeș că dorea să ridice‘’o altă clasă boierească dintr aceia care vor lupta cu dânsul. Slabita de razboaiele cu Rusia si Austria din sec. Revolutia lui Vladimirescu la 1821 si incercarea ulterioara de acaparare a Valahiei de catre miscarea Eteria a fost inabusita de otomani ce au si ocupat principatele. Un semn al acestei decaderi este si scaderea influentei asupra Munteniei si Moldovei in defavoarea Rusiei. cum sugestiv nota cronicarul Dobrescu: „Tudor era poruncitor ţării”. sustinatori ai Rusiei. „vremelnica ocârmuire” reprezenta aparenţa puterii.

numind domni pamanteni in schimb. Neoficial acesta putea fi indreptat impotriva Imp. pt a impiedica interventia Sf. iar acestea raman sub ocupatie ruseasca pana la plata despagubirilor. lucru intamplat in 1834. prin Conventia de la Sankt-Petersburg. fiind ocupate in cadrul mai multor confruntari rusoturce. aia cu rusia pt detalii ca mi-e lene sa reiau).(Ionita Sandu Sturdza – Moldova. . Ipsilanti si Moruzi din Principate. domnii puteau fi maziliţi înainte de termen doar cu acordul ambelor curţi. fara a sustine insa proiectul national al acestora. presiunile diplomatice din partea Rusiei au constrîns Poarta Otomană să emită în 1802 un hatişerif (decret) de privilegii Moldovei. Al. Franta a incercat intrarea in alianta cu Imp. Razboiul este castigat de rusi in 1829. In acest scop in 1822 revolta nationala greaca a fost legitimata prin Conferinta de la Viena de puterile europene.domnii fanarioti a facut ca Poarta sa renunte la acestia. incepand razboiul ruso-turc din 1806-1812 (v. pornind un nou razboi ruso-turc si o alta ocupatie ruseasca a principatelor. prin care se stabileau obligaţiunile materiale faţă de Poartă: se fixa termenul de 7 ani al domniilor. aceasta considera ca prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi(1774) avea dreptul de a interveni pentru a apara interesele crestinilor-ortodocsi aflati sub stapanire otomana. considerandu-l pe Vladimirescu drept “rebel fara temei”. preferand practic sa ofere Rusiei mana libera in Principate in schimbul neinterventiei in problema greaca. Austria si Prusia cu scop de pastrare al status quo-ului european si represiune al oricarei miscari revolutionare europene. sustinand faptul ca domnii pamanteni trebuie confirmati de ambele puteri. XIX pe scena politica europeana a fost marcat in principal de emergenta Frantei lui Napoleon Bonaparte. Aftermath-ul Congresului de la Viena a reprezentat-o formarea Sfintei Aliante intre Rusia. in urma consultarilor cu reprezentanti ai boierilor din principate. confruntat cu revolte ale etniilor cucerite in Europa. Ele au fost folosite si pentru a sprijini actiunile militare ruse asupra otomanilor. Rusia a dus o politica de extindere a controlului strategic si politic asupra Principatelo.Britanie dorea insa mentinerea otomanilor ca putere pt a contracara Rusia ca putere in SE Europei. Otoman. facand tot posibilul pt a impiedica o interventie a acesteia in revolta greaca sau romana. Inceputul sec. si este de acord sa numeasca domni propusi de Rusia. semnalizand slabirea influentei asupra principatelor. Dim. Problemele otomanilor cu revolutia greaca au facut ca acestia sa fie nevoiti sa faca concesii Rusiei in principate – protectoratul Rusiei asupra principatelor este legiferat prin conventia de la Akerman din 1826. al XVIII-lea. Razboaiele Napoleoniene au schimbat total dinamica relatiilor intereuropene si au lasat urmari si mult timp dupa incheierea lor. al XIX-lea. a sec. sperand ca acesta sa mentina Rusia ocupata in timpul unui eventual razboi cu Marea Britanie. Ghica – Muntenia). Diplomatia engleza a lucrat insa pentru separarea problemei grecesti de cea romaneasca. Aliante. iar Tratatul de Pace de la Adrianopol este sever impotriva otomanilor in privinta principatelor: monopolul comercial este pierdut. M. Aceasta este repudiata in 1828 de otomani. La sfarsitul sec. In acelasi an Poarta recunoaste Reg. In prima jum. Org. La insistentele Frantei au fost demisi rusofilii C. Otoman. Rusia si-a castigat dreptul de a interveni asupra Principatelor pe fondul slabirii puterii Imperiului Otoman.

programe legislative ce urmau sa functioneze pe post pe constitutii. la istoria limbii și a poporului. Academiile domnești. în Moldova la 1707. lingvistic. in urma careia Basarabia a fost anexata de Rusia. La sfarsitul ocupatiei in 1834. la argumentele istorice în favorea unor revendicări politice. Ghica (Muntenia) si Mihail Sturdza(Moldova) au fost NUMITI de turci la recomandarea Rusiei. Conventia de la Akerman legitima protectoratul rusesc asupra Principatelor. la rândul său. motiv pentru care Rusia a pornit razboi impotriva Imp. ce s-a intamplat in 1834. care s-a confruntat cu probleme de emancipare nationala a popoarelor ocupate in Balcani. Cu toate acestea. Otoman. ce a numit “presedinti deplin imputerniciti ai divanurilor” drept conducatori ai admnistratiei acestora(Pahlen si Jeltuhin in 1828-1829. filosofic. Conflictul dintre Rusia si Imp. Pacea s-a semnat la Bucuresti in 1812. Iluminismul românesc va recurge. la a cărui fundamentare a contribuit hotărâtor. in ciuda faptului ca tratatul stipula alegerea domnilor pe viata de catre divane in ambele principate. Activitatea lor științifică s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric. Învățământul a contribuit și el la răspândirea ideilor iluministe. o intelegere secreta intre Napoleon si Alexandru I a permis continuarea ocupatiei. insa dorea mentinerea influentei asupra principatelor. Rusia. In ciuda faptului ca Pacea de la Tilsit dintre Rusia si Franta stipula parasirea Principatelor de armata rusa. Tratatul de pace s-a semnat la Adrianopol in 1829. prin demersul la istorie.In 1806. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național. Al. literar. pornind un nou razboi ruso-turc. Principatele au fost din nou ocupate si au trebuit sa sustina forta de ocupatie rusa. Principatele au fost ocupate in perioada 1806-1812. deci nu putea sustine proiectul national al acestora. dorea insa in continuare slabirea Imp. Otoman a pierdut monopolul comercial asupra principatelor. Otoman. depunerea domnilor rusofili Constantin Ipsilanti(Muntenia) si Al. Între 1700 și 1800. Kiseleff pana in 1834). pt consolidarea puterii acesteia. In 1826. O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți. Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei transcarpatine. Acesta a fost insa repudiat de turci in 1828 ca urmare a bataliei navale de la Navarino(flota turca distrusa de o coalitie franco-anglo-rusa). s-au tipărit de către români 799 de cărți dintre care 617 . In timpul ocupatiei. Otoman fara consultarea Rusiei a rezultat in incalcarea hatiserifului din 1802. Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor din Transilvania în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX -lea. iar acesta urmau sa ramana ocupate pana la plata despagubirilor. au reprezentat într-adevar un însemnat focar de cultură al Răsăritului ortodox. Otoman s-a transformat dupa razboaiele napoleoniene (in special dupa 1821) dintr-o problema a raportului de forte in una de drept international. întemeiate în Țara Românească între 1678-1688. Rusia a incercat sporirea puterii in principate prin introducerea si adoptarea Regulamentelor Organice. Rusia era sustinatoare a revolutiei grecesti in acest scop. angajata sa pastreze status quo-ul european. Rusii alunga membrii Eteriei din Moldova cand acestia preiau controlul in principat. in urma caruia Imp. Cărturarii acestui curent au adus argumente științifice pentru afirmarea drepturilor românilor din Transilvania. Moruzi(Moldova) de catre Imp.

The most important manifestation of Josephinist religious policy was the 1781 Edict of Tolerance.Budai-Deleanu. and social restrictions on vocations. reprezentat mai ales de filologi şi istorici. and the Orthodox Church enjoyed a degree of tolerance. Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca răspândiseră idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și. the chancellery advised against it. The system of four recognized denominations remained in place. the Staatsrat decided in favour of publication. cum ar fi bisericile ortodoxe din Brașov și în special din Mărginimea Sibiului. surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și realitățile triste din patria sa. Abolirea pedepsei cu moartea. potrivnice vechilor rânduieli. În domeniul politicii religioase. contractului social bazat pe egalitate. The prevailing situation of religion in Transylvania was quite different from that in Hungary. libertate individualã şi suveranitate nationala. În Țara Românească și în Moldova. With regard to religious policy. etc. . de rãspandirea cãrţilor. The question arose whether. secularizând averile mănăstirești. Printr-un jurnal de călătorie răspândește idei iluministe și Dinicu Golescu. the Edict of Tolerance should be promulgated in Transylvania as well. Fundamentele revendicãrilor seculare ale naţiunii române sunt induse de ideile dreptului natural. Procentul de carte laică a crescut necontenit. slavă. Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului. Ideile iluministe vor patrunde cãtre sfârşitul veacului şi în ţãrile române: prin filiera italo-austriacã în Transilvania. In communities with large Protestant or Orthodox minorities. dar şi prin unicul mare scriitor al epocii. Iluminismul este aşadar ideologia dominantã a secolului al XVIII-lea. in these circumstances. the focus here will be on the general and local features of the great struggle between Josephinism and old-style Catholicism. în dauna subiectelor religioase. churches were allowed to be built. unde cãrturarii vin în contact cu varianta preocupatã de rolul educaţiei. A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania. and this ruling was endorsed by the monarch. Noua ideologie oglindeste nãzuinţele forţelor sociale dornice de progres. în special. iluminismul transilvan a avut rolul de a resuscita spiritul national. Ioan Budai-Deleanu. care în "Însemnare a călătoriei mele". iar 182 în grecește. luminatul boier muntean. din Enciclopedia lui Diderot. economic activity. unde se dezvoltã o apropiere faţã de iluminismul francez de facturã preponderent filozoficã. Generic cunoscut sub denumirea de Şcoala Ardeleanã.în românește. The impact in Transylvania of the Church and school policies of Josephinism was positive and comparatively coherent. Anticipating complaints from Catholics. Edictul de toleranță religioasă din 1782(In May and October 1781. but. although the rights of the Protestants had been considerably curtailed. de întemeierea şcolilor publice şi prin filiera greacã sau rusã în Ţara Romaneascã şi Moldova. latinește. and education were removed). însă sprijinind emanciparea parohiilor. Cea mai reprezentativă operă realizată în spirit iluminist este epopeea eroicomică Țiganiada de I. Joseph issued Edicts which removed restrictions against the practice of Protestant and Orthodox Christian religion. after two rounds of debate.

but blatant mockery was not tolerated. However. in January 1782. in 1781. Active proselytization remained proscribed. However. except in the case of the Orthodox Church. which prescribed forced labour for those who publicly denounced the emperor.} of the four recognized religions. in the period of the Enlightenment is due in large measure to the Josephinist relaxation of censorship. could be criticized. A certain regression can be observed in the imperial criminal code of 1787. of the Norma Regia. Catholics who wished to convert to one of the other religions were required to undergo four to six weeks of instruction on the validity of the Roman Catholic faith. the Transylvanian edict did not make the establishment of a parish conditional on the number of believers. issued in 1781. as were those that attacked Christianity or disseminated cant and superstition. the decree provided that a child should be baptized in the faith of the parent of the same sex. which thus took over one of the functions of the Commissio in Publico-Ecclesiasticis. removed most constraints on the publication of books and newspapers. took over the chairmanship. and then to a lesser extent than was previously the case. with regard to future mixed marriages involving the four recognized denominations.} Gubernium's newly-formed educational committee (Commissio Litteraria). the first initiative in the Josephine era was the promulgation. when a leading Joseph-inist aristocrat. as noted. and prison terms for the authors of libelous lampoons. where there had to be at least one hundred parishioners. Everyone. the fact that Transylvania's press flourished. the task was then assumed by Governor Bruckenthal until autumn 1785.In its application to Transylvania. as noted. had been developed during the reign Maria Theresa. With regard to education. the management of educational affairs was essentially interdenominational. Nor did it reopen the case of existing mixed marriages. János Esterházy. which. A decree on censorship. Super-vision of the reformed educational system was assigned to the {2-730. One Josephinist reform that had a significant impact on cultural life was a major cutback in censorship. The Edict of Tolerance was followed. Works that propagated immorality were still banned. Al-though Catholics continued to constitute the majority on the committee. In contrast to the Hungarian version. . the Edict of Tolerance did not abrogate earlier laws and decrees concerning the rights of the four recognized religions and the toleration of Orthodoxy. by the abrogation of the law prohibiting apostasy in the context {2-729. orally or in writing. The committee's first chairman was the Catholic bishop. Only with regard to the Orthodox did the decree show some negative discrimination. including the monarch.