1 Teorii ale conducerii Sistematizarea teoriilor conducerii  Extrem de numeroase şi variate ⇒ necesitatea sistematizării lor; Criterii de sistematizare: - Abordare

unicriterială – criteriul tematic – Gordon (198 !" #ullins (199$!" %r&man (1999!; criteriul istoric – 'en (arto) şi *oo+man (,--1!: → anii ./- – teorii +ersonolo)ice; → anii ./- 0 .1- – teorii com+ortamentiste şi ale stilului; → anii .1- 0.8- – teoriile contin)en2ei; → anii .8- 0 +rezent " teoriile 3noii conduceri45

0 Abordare multicriterială 0 6a)o (199/! – , criterii: 15 universalitate versus contin)en2ă; ,5 trăsături versus com+ortamente5 Sistematizarea teoriilor conducerii (7late" ,--/!

Teorii personologice:  Teoria conducerii carismatice  Teoria trăsăturilor Teorii situaţionale primare:  Teoria supunerii faţă de legea situaţiei. Teorii comportamentiste:  Teoria celor două dimensiuni comportamentale  Teoriile continuumului comportamental

Teoriile contingenţei (Teoria favorabilităţii situaţiei de conducere; Teoria maturităţii subordonaţilor

Teorii personologice:  Teoria conducerii carismatice  Teoria trăsăturilor Teorii situaţionale primare:  Teoria su+unerii 8a2ă de le)ea situa2iei5 Teorii comportamentiste:

0 dacă aceste trăsături sunt condi2ii necesare liderului" ele nu sunt şi su8iciente. a9ilitatea de a se ridica deasu+ra caracterului +articular al situa2iilor 0 "factorul elicopter" 0 de a le +erce+e :n rela2ii cu ansam9lul mediului relevant5    Iniţiativa . 0 liderii au aceste trăsături" dar nu toate +ersoanele care le +osedă +ot 8i lideri e8icien2i. Teoria maturită2ii su9ordona2ilor Teorii cognitive (Teoria normativă a luării deciziei" Teoria cale0sco+" Teoria atri9uirii!  Teoriile interacţiunii sociale (Teoria le)ăturilor diadice verticale" teoria conducerii tranzac2ionale!  Teoriile +ersonolo)ice Caracteristici:  Studiile de :nce+ut s0au orientat s+re identi8icarea şi măsurarea acelor caracteristici +ersonale sau trăsături" care di8eren2iază liderii de non0lideri5 Ex5: Sto)dill (19/8! 0 liderii se di8eren2iază de non0lideri +rin inteli)en2ă" )ri.    Teoria celor două dimensiuni com+ortamentale Teoriile continuumului com+ortamental Teoriile contingenţei (Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere. 0 :n +lus" există +ersoane 8ără aceste trăsături care sunt 9uni lideri5 Teoriile +ersonolo)ice  =eorientarea cercetării trăsăturilor: de la identi8icarea trăsăturilor care di8eren2iază liderii de non0lideri" la investi)area trăsăturilor care di8eren2iază liderii e8icien2i de cei ine8icien2i5 >n 19 / Sto)dill 8ace a doua sinteză" a 11$ de studii asu+ra trăsăturilor liderului" a+ărute :ntre 19/9019 /5  =ezultatele sunt mai consecvente: 0 deşi trăsăturile liderului nu +ot ex+lica sin)ure e8icien2a conducerii" totuşi ele nu sunt nerelevante +entru acest rezultat5  Trăsăturile s+eci8ice necesare e8icien2ei :n orice situa2ie de conducere: Inteligenţa . 0 8oarte +u2ine :nsuşiri +ot 8i re)ăsite :n toate studiile (inteli)en2a" ini2iativa" :ncrederea :n sine!..ă 8a2ă de nevoile altora" :n2ele)erea sarcinii" ini2iativă şi +erseveren2ă :n tratarea +ro9lemelor" :ncredere :n sine şi dorin2a de a acce+ta res+onsa9ilitatea şi a ocu+a +ozi2ii care con8eră dominan2ă şi controlul altora5   '<=: 0 rezultatele nu au 8ost 8oarte clare ori consecvente.capacitatea de a rezolva probleme complexe şi abstracte.ca+acitatea de a percepe nevoia de acţiune şi de a ac2iona inde+endent5 .

0 stilul democratic de conducere este :nsă su+erior din +ers+ectiva satis8ac2iei" moralului şi creativită2ii su9ordona2ilor" rela2iilor cu su+eriorii şi dezvoltării inde+enden2ei ac2iunii5 Cele trei stiluri di8eră +rin: .este 8ăcută +ersonal de către lider :n conducerea autoritaristă" este o evaluare ra+ortată la o9iective (v5 E#ana)ementul +rin o9iectiveE! :n conducerea democratică şi este nesistematică :n conducerea laissez-faire5 Cercetările făcute la Universitatea $%io: teoria celor două dimensiuni comportamentale  Consideraţia: .planificarea .este 8ăcută inde+endent de liderul autoritarist.$ Siguranţa de sine .:ncredere şi autoevaluare" rezona9il ridicată" a com+eten2ei şi +ozi2iei sociale" ca şi un nivel de as+ira2ie ridicat5  'iversitatea trăsăturilor liderilor e8icien2i răm?ne o realitate5  Trăsăturile res+onsa9ile de succesul liderului di8eră de la o situa2ie de conducere la alta5 >n ciuda unor caracteristici comune" grupuri diferite şi activităţi diferite ale grupului cer diferite tipuri de lider (C@irică" 1991!5  Teorii comportamentiste: comportamente şi stiluri de conducere Aremisă: dacă dorim să :n2ele)em conducerea e8icientă" nu tre9uie să studiem trăsăturile şi +rice+erile liderilor" ci" mai cur?nd" ceea ce liderul face efectiv. atunci când lucrează cu subordonaţii săi5  descrierea unor pattern. )ru+ul +rimeşte su8iciente in8orma2ii de la liderul democratic" dar :ntocmeşte el :nsuşi +lanul.diviziunea muncii şi atribuirea sarcinilor este dictată de liderul autoritarist" este dele)ată )ru+ului" de liderul democratic" iar liderul "laissez-faire"" nu se im+lică :n această +ro9lemă5 .uri sau stiluri comportamentale în procesul conducerii.stabilirea tehnicilor de muncă şi activită2ilor 0 :n conducerea autoritaristă este 8ăcută de lider" :n conducerea democratică liderul 8ace su)estii şi )ru+ul ale)e" iar :n conducerea laissez-faire te@nicile răm?n la latitudinea 8iecărui mem9ru. :n le)ătură cu care +ot 8i" a+oi" clasi8ica2i liderii5 Cercetările făcute la Universitatea Jo a BeCin" Bi++itt şi D@ite (19$9 0 au identi8icat trei stiluri de conducere:  Stilul autoritarist5  Stilul democratic5  Stilul !aisse"-#aire5  Cercetările arată că: 0 din +unct de vedere cantitativ" rezultatele sunt su+erioare la un stil autoritarist" mai scăzute la stilul democratic şi :ncă mai scăzute" la stilul laissez-faire5. :n conducerea laissez-faire nu există +lani8icare5 . 0 evaluarea .

LK din cazuri5  Mnter+retare: deşi unui şe8 i0ar +lace să se com+orte ca şi cum considera2ia şi structurarea ar 8i orto)onale (să tindă" de exem+lu" s+re maximizarea 8iecăreia din cele două dimensiuni! :i va 8i im+osi9il să 8acă acest lucru :n com+ortamentul zilnic (cel +u2in aşa cum +erce+ su9ordona2ii com+ortamentul său!5 0 cele două dimensiuni nu sunt em+iric inde+endente" cum s0a a8irmat :n variate cercetări. 0 totuşi" descrierile su9ordona2ilor arată că şe8ii lor nu se com+ortă :n realitate :n această manieră" sau cel +u2in" nu sunt +erce+u2i com+ort?ndu0se ast8el5 Cercetările 8ăcute la Nniversitatea I@io: considera2ia şi structurarea5 . de studii +e această temă a condus la următoarele concluzii: 0 c?nd liderii :nşişi şi0au descris atitudinile +rivind modul cum ar tre9ui să se com+orte (c@estionarul BIJ! dimensiunile considera2ie şi structurare au 8ost em+iric inde+endente :n 1 K din cazuri. 0 mana)erii cred că ar tre9ui să se com+orte ca şi cum C şi S sunt inde+endente.măsura :n care un lider mani8estă )ri. 0 nici considera2ia" nici structurarea nu corelează consecvent cu al2i indicatori ai +er8orman2ei5 Cercetările făcute la Universitatea $%io: teoria celor două dimensiuni comportamentale  Aro9lemă :ncă :n discu2ie: cele două )ru+e dimensionale alcătuiesc un continuum cu doi +oli sau sunt inde+endente H  Deissen9er) şi *avana)@ (19 ./ . 0 include +lani8icarea" coordonarea" direc2ionarea" rezolvarea +ro9lemelor" clasi8icarea rolurilor su9ordona2ilor" criticarea muncii inadecvate" +resiuni asu+ra su9ordona2ilor +entru a lucra e8icient5  FuGl" 19 1. 0 c?nd" :nsă" al2ii au descris com+ortamentul real al liderului (c@estionarul B%'J! cele două dimensiuni au 8ost inde+endente doar :n .inirea şi re+rezentarea intereselor lor5 Structurarea: 0 măsura :n care liderul este centrat +e sarcini şi +reocu+at de utilizarea e8icientă a resurselor şi +ersonalului :n :nde+linirea sco+urilor )ru+ului.! 0 o revizuire a .ă +entru su9ordona2i" le res+ectă ideile şi este +reocu+at de calitatea rela2iilor cu ei. Sc@ries@eim" 198-: 0 niveluri ridicate de considera2ie" corelează cu niveluri scăzute de insatis8ac2ie şi 8luctua2ie ale +ersonalului. 0 include rela2ia de +rietenie" consultarea su9ordona2ilor" recunoaşterea" comunicarea desc@isă" s+ri.

a2i vs5 orientarea s+re +roduc2ie5  Cercetările au +ornit de la identi8icarea liderilor recunoscu2i ca e8icien2i sau ine8icien2i5  =ezultatele au conturat două dimensiuni asemănătoare considera2iei şi structurării: orientarea spre angajaţi şi orientarea spre producţie a conducerii5  $rientarea spre anga*aţi .include +lani8icarea şi 8ixarea sco+urilor" instruc2iuni ex+licite date su9ordona2ilor" utilizarea +uterii" evaluarea su9ordona2ilor" toate :n sco+ul accentuării im+ortan2ei +roduc2iei (asemănător structurării!5  >n tim+ ce orientarea s+re an)a. 0 o centrare +e an)a.  . 0 nu s0au o92inut date certe +rivind le)ătura" directă" a uneia sau alteia din dimensiuni" cu nivelul +roductivită2ii5 Teorii situaţionale primare: Teoria su+unerii 8a2ă de le)ea situa2iei  Aro+usă de #5 Oollet (19/1!.L &naltă S'C ('S'C ('( Structură S'C -'Scă"ută S'C -'( Consideraţie )naltă =ela2ia dintre com+ortament şi e8icien2a conducerii este moderată de varia9ile ale )ru+ului de muncă: mărimea grupului – corela2ie +ozitivă structurare 0satis8ac2ie :n )ru+uri mari.in şi le :ncredin2ează res+onsa9ilită2i" dele)?ndu0le autoritate (asemănător celui descris de dimensiunea Econsidera2ie3!5  $rientarea spre producţie .a2i +oate 8i descrisă ca un stil de su+rave)@ere E)eneralE" orientarea s+re +roduc2ie cores+unde unei su+rave)@eri EstricteE5  Corelarea celor două dimensiuni cu e8icien2a conducerii: 0 rezultatele sunt asemănătoare dimensiunilor considera2ie – structurare. natura grupului – :n )r5 militare valorizează mai mult structurarea etc5 Cercetările 8ăcute la Nniversitatea #ic@i)an: orientarea s+re an)a.liderul este +reocu+at de 9unăstarea şi +ro)resele su9ordona2ilor" este comunicativ" le o8eră s+ri.a2i duce la un )rad mai mare de satis8ac2ie a acestora.

un)e la teorii ce inte)rează relaţia dintre persoană +i situaţie."or#er!5  Scorul se o92ine cer?nd su9iectului să se )?ndească la to2i cole)ii cu care a lucrat vreodată5 M se cere" a+oi" să descrie o +ersoană cu care a reuşit cel mai +u2in să lucreze5  'escrierea se 8ace +rin ad.  :n care mem9rii co0ac2ionează" realiz?ndu0şi inde+endent sarcinile +entru care sunt individual recom+ensa2i sau +enaliza2i5 Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere  Stilul de conducere este o92inut +rin scorul la EBACE (!east preferred co. deci un lider centrat pe sarcină- . Aornind de la limitele acestei a9ordări se a.1     Aremisă – activitatea de conducere im+lică două situa2ii extreme: ordinele sunt 8oarte stricte" ordinele li+sesc5 Solu2ia H – de+ersonalizarea ordinelor şi su+unerea 8a2ă de le)ea situa2iei: 3o +ersoană nu ar tre9ui să dea ordine altei +ersoane" ci am9ele ar tre9ui să 2ină seama de condi2iile im+use de situa2ie5 'acă ordinele 2in de situa2ie" atunci +ro9lema ca unul să dea şi altul să +rimească ordine nu se mai +une54 Aunct de +ornire :n a9ordarea situa2ională a conducerii.ective 9i+olare" care delimitează 8 tre+te ale unei scale./ itemi5 Scorul EBACE se o92ine +rin :nsumarea valorilor alese de su9iect la 8iecare item: 0 un scor ridicat arată că su9iectul a descris cel mai +u2in dorit cola9orator :n termeni relativ favorabili. valoarea 8 se situează la +olul 8avora9il al scalelor5    Aredictorul ast8el o92inut cu+rinde 110.   Teoriile contin)en2ei: teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere  Oiedler (191 ! 0 +er8orman2a )ru+urilor este contin)entă interac2iunii dintre stilul de conducere şi caracterul 8avora9il P ne8avora9il al situa2iei5   Ce 8el de stil de conducere este +otrivit +entru un anumit 8el de situa2ieH liderii "orientaţi spre sarcini" sunt mai eficienţi în situaţii foarte favorabile şi în situaţii foarte nefavorabile  liderii orientaţi spre "relaţii sociale" sunt mai eficienţi în situaţii intermediar favorabile 5 Teoria distin)e două ti+uri de )ru+uri:  :n care mem9rii interac2ionează" coo+erează şi sunt reci+roc de+enden2i :n realizarea unei sarcini comune" :n care contri9u2ia individuală a mem9rilor nu +oate 8i cu uşurin2ă izolată" iar mem9rii sunt recom+ensa2i sau +enaliza2i ca )ru+. deci un lider centrat pe relaţii0 un scor scăzut :nseamnă că su9iectul a descris cel mai +u2in dorit cola9orator :n termeni relativ nefavorabili.

Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere  Biderul sau mana)erul distant +si@olo)ic: 0 Es+ecialist :n realizarea sarcinilorE.  el :şi asumă" ca +rimă o9li)a2ie" sta9ilirea rela2iilor armonioase cu su+eriorii şi su9ordona2ii şi +re8eră rela2iile in8ormale cu su9alternii. 0 se 9azează +e com+ortamentul de rol :n rela2iile sale cu su+eriorii şi su9ordona2ii. 0 vede necesare Eşedin2eE re)ulate cu ceilal2i mem9ri ai conducerii şi cu su9ordona2ii.a şi concedia" de a +romova şi trans8era" de a ridica sau reduce salariile! dec?t să 8ii lider care are +u2ină sau nu are deloc +utere asu+ra mem9rilor )ru+ului5  =ezultatul este un sistem de clasi8icare cu o+t celule: Eoctan2iE5 Aentru 8iecare din octan2i se +oate sta9ili c?tă +utere şi in8luen2ă +oate avea liderul :ntr0o atare situa2ie: 0 un lider acce+tat" de un )ru+ cu o sarcină +recisă şi cu +utere asu+ra mem9rilor )ru+ului (octantul M! va avea o situa2ie 8oarte 8avora9ilă.nefavorabil al situaţiei:  este considerat ca varia9ilă moderatoare :ntre EBACE şi +er8orman2a )ru+ului.  de8init ca )radul :n care situa2ia :n sine con8eră liderului +utere şi in8luen2ă asu+ra com+ortamentului )ru+ului5 Raria9ila a 8ost o+era2ionalizată ca av?nd trei com+onente: rela2iile lider0mem9rii" structura sarcinii şi +uterea5  M+otezele au 8ost următoarele: a! este mai uşor să 8i liderul unui )ru+ care :şi res+ectă şi acce+tă liderul sau :n care liderul se simte acce+tat" dec?t al unui )ru+ care nu are :ncredere :n liderul său şi :l res+in)e. cere şi o92ine de la şe8ii săi o considera9ilă li9ertate de ac2iune5 QQQQ su9iec2ii cu scor EBACE scăzut descriu cel mai +u2in dorit cola9orator :ntr0o manieră uni8ormă" nedi8eren2iată" stereotipă5 <cesta a+are la 8el de rău su9 toate as+ectele +rezente :n itemi5 Biderul a+ro+iat de su9alternii săi:  mai cur?nd un Es+ecialist :n rela2ii umane3.at :n rezolvarea unei sarcini va)i (octantul RMMM! se va a8la :ntr0o situa2ie 8oarte ne8avora9ilă5   . c! este mai uşor să 8ii lider c?nd +ostul este investit cu +utere (c?nd liderul are +uterea de a an)a. 9! este mai uşor să 8i lider :ntr0un )ru+ 8oarte structurat" cu sarcini clar sta9ilite" dec?t :ntr0un )ru+ :n care sarcina este va)ă" nestructurată" neclară.  tinde să or)anizeze +u2ine :nt?lniri 8ormale cu su9ordona2ii5  QQQQ >n sc@im9" descrierile su9iec2ilor cu scor EBACE ridicat au o varian2ă mai mare" 8enomen re8lectat de o devia2ie standard mult mai mare :n ra+ort cu cea dată de scorurile EBACE scăzute5 Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere  Caracterul favorabil . 0 un şe8 considerat nedemn de :ncredere" de către un )ru+ constituit +e 9ază de voluntariat" an)a.

oră 15-- Corela2ia :ntre BAC şi +er8orman2ă - 015-- Auterea Structura sarcinii =ela2iile lider0mem9ri 1 #are . 9! s+orirea +uterii 8ormale a liderului 8a2ă de )ru+ul său c! sc@im9?nd com+ozi2ia )ru+ului" +entru a crea un climat mai 8avora9il conducerii5 .8 .uta liderii +rin: a! structurarea sarcinii. #ică $ #are / #ică L #are 1 #ică #are 8 #ică Structurată Sestructurată Structurată Sestructurată =ele %une Oavora9ilitatea situa2iei Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere  Concluzii:  #odelul lui Oiedler este una din a9ordările care su)erează că există situa2ii or)aniza2ionale :n care un lider distant şi orientat s+re sarcină este mai e8icient dec?t un lider democratic5 Aractic" Oiedler restr?n)e +ro9lema e8icien2ei conducerii la natura sarcinii şi la rela2ia liderului cu su9ordona2ii săi (această limitare derivă" +ro9a9il" din natura neuzuală a )ru+urilor studiate +re+onderent de autor: ec@i+e de 9asc@et" muncitori la 8urnale de o2el" mem9rii unor mici coo+erative!5  Situa2ia moderează rela2ia :ntre stilul de conducere şi +er8orman2a )ru+ului" o8erind o c@eie a :n2ele)erii 8enomenului conducerii5   >n consecin2ă" or)aniza2ia +oate a.ficienţa liderului: măsurată +rin +er8orman2a )ru+ului :n sarcina sa ma.

Control distri9uit consultativ sistem $ Control distri9uit +artici+ativ sistem / Controlul )ru+ului Tannen9aumPSc@midt controlul liderului Rroom Studiile de la I@io State (erse& P %lanc@ard liderul consultă :m+ărtăşeşte delea)ă decide structurarea T㌌㌌T좈T琰㌌ᓀ T U T㌌㌌T좈T琰㌌ᓀ T U considera2ia s+une vinde +artici+ă delea)ă .9 Gru+area teoriilor conducerii +e dimensiunea stil autocratic 0 stil democratic ((and&" 199$! <utocrat 'emocratic #&ers P (arrison BiGert autocrat sistem 1 +aternalist sistem .