www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
OPTICA GEOMETRICA
PRINCIPIILE ŞI LEGILE OPTICII GEOETRICE
No!iuni "unda#entale
Tratarea riguroasă a propagării luminii este dată de modelul
ondulatoriu, bazat pe ecuaţiile lui Maxwell şi pe proprietăţile
undelor electromagnetice.
Multe probleme practice pot fi însă rezolvate mai
simplu, pe baza noţiunii de rază de lumină şi a legilor opticii
geometrice.
Raza de lumină, considerată ca un fir pe direcţia de propagare a luminii, este o
abstractizare ce rezultă prin neglijarea volumului îngust prin care se propagă lumina.
entru obţinerea unui fascicul c!t mai îngust, care, la limită, c!nd dimensiunea
transversală a acestuia tinde spre zero, se apropie de noţiunea teoretică de rază de
lumină, se poate utiliza o diafragmă. "n practică însă, utilizarea noţiunii este limitată de
fenomenul de difracţie, ce se
produce la diafragmare# astfel,
propagarea luminii printr$o
diafragmă de diametru % prezintă o
abatere de la propagarea rectilinie &figura
'.'(, descrisă de ung)iul
%
λ
· α &λ este
lungimea de undă a luminii(.
*oţiunea de rază de lumină este corectă
c!nd α → +, deci λ ,, %, sau la propagarea luminii în situaţii în care se poate
considera că λ → +.
Fasciculul de raze este mulţimea razelor de lumină care suferă acelaşi fenomen.
-n fascicul este omocentric (izogen, conic) c!nd toate razele lui trec printr$un punct
$igura %. &
$igura %. %
α α
%
fascicul divergent fascicul convergent
fascicul paralel
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
&v!rful fasciculului(. .asciculul este cilindric (paralel, telecentric) dacă v!rful său se
află la infinit &figura './(.
I#agini
roblema majoră a opticii geometrice este cea a formării imaginilor unor
obiecte prin intermediul sistemelor
optice. 0ă considerăm situaţia din
figura '.1. 2rice corp &obiect( este
alcătuit dintr$o mulţime de puncte,
care aparţin aşa$numitului spaţiu
obiect. 3maginea obiectului, dată de sistemul optic este reprezentată de mulţimea
punctelor corespunzătoare celor care formează obiectul şi care fac parte din spaţiul
imagine. entru ca imaginea să reproducă exact obiectul, trebuie ca sistemul optic să
realizeze o aplicaţie biunivocă între punctele spaţiului obiect şi cele ale spaţiului
imagine, adică fiecărui punct din spaţiul obiect să$i corespundă unul şi numai unul din
spaţiul imagine. 4ceastă condiţie este numită stigmatism riguros. unctul obiect şi
imaginea sa se numesc puncte conjugate. %eci, imaginea unui obiect este stigmatică
dacă sistemul optic respectă condiţia de stigmatism riguros, în caz contrar ea fiind o
imagine astigmatică. %in punct de vedere fizic, pentru ca un sistem optic să formeze
imagini stigmatice, este necesar ca toate razele de lumină care pleacă dintr$un punct
obiect şi trec prin acesta să se înt!lnească în acelaşi punct din spaţiul imagine, care este
punctul imagine. "n practică se constată că nu există sisteme optice care să realizeze
condiţia de stigmatism riguros dar se acceptă un stigmatism aproximativ, în care
imaginea unui punct obiect este nu un punct ci un volum &deci mai multe puncte( din
spaţiul imagine, cu condiţia ca dimensiunea acestui volum să fie suficient de mică, în
funcţie de tipul receptorului. 4cest lucru este posibil întruc!t receptoruii optici &retina,
emulsii fotografice, etc.( au o distribuţie discontinuă a elementelor fotosensibile.
4stfel, celulele fotosensibile din retină 5 conuri şi bastonaşe 5 sunt dispuse la distanţe
de ordinul a 6 µm, iar cristalele fotosensibile din emulsii au între ele distanţe ale căror
valori determină rezoluţia emulsiei, exprimată prin numărul elementelor fotosensibile
pe unitatea de lungime.
$igura %. '
SISTEM
OPTIC
O I
spaţ iu ob iec t spaţ iu ima gine
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
0e demonstrează că se poate asigura condiţia
unui stigmatism aproximativ &cu aberaţii
neglijabile( în cazul aproximaţiei Gauss a
fasciculelor paraxiale &fascicule înguste, apropiate
faţă de axa optică a sistemului şi foarte puţin
înclinate faţă de aceasta(. "n continuare, cu excepţia
cazurilor în care se va specifica altfel, vom
considera că lucrăm în condiţia de stigmatism.
3maginea unui punct este reală dacă ea se formează la intersecţia razelor
propriu$zise care pornesc de la punct# ea este virtuală dacă se formează la intersecţia
prelungirilor razelor care pornesc de la punctul respectiv &figura '.7(. 2 imagine reală
este dată de un fascicul convergent şi poate fi localizată pe un ecran, iar o imagine
virtuală este produsă de un fascicul divergent şi nu poate fi localizată pe un ecran.
Princi(iile "unda#entale ale o(ticii geo#etrice
a( Princi(iul lui $er#at
%enumit şi principiul timpului minim, acesta este un principiu variaţional care
poate fi considerat postulat fundamental al opticii geometrice, din el rezult!nd celelalte
principii ale domeniului.
.ie un mediu omogen de indice de refracţie n şi două puncte 4 şi 8 aflate la
distanţa d pe direcţia unei raze de lumină. rin definiţie, drumul optic 9, de la 4 la 8
este dat de produsul dintre lungimea d a drumului geometric şi indicele de refracţie n &
v
c
n · , unde c este viteza luminii în vid iar v este viteza luminii în mediul respectiv(:
9 ; &48( ; n⋅d &'. +(
%rumul optic străbătut de lumină printr$un mediu într$un interval de timp dat
este egal cu drumul geometric străbătut de lumină în vid, în acelaşi interval de timp.
+
d t c t v
v
c
d n · ⋅ · ⋅ ⋅ · · ⋅
$igura %. )
O I
imagine reală
O
I
imagine vir tuală
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
%acă între 4 şi 8 o rază reală parcurge mai multe medii omogene diferite,
atunci:
( )

⋅ · ·
i
i i
d n 9 48
entru o rază infinit vecină,

′ ⋅ · + ′ ⋅ + ′ ⋅ · ′
i
i i / / ' '
d n d n d n 9 
%iferenţiala &variaţia( drumului optic între cele două drumuri optice este:
9 9 d n 9
i
i i
′ − ·

,
_

¸
¸
⋅ δ · δ
∑ &'. +(
<ezultatul de mai sus se poate generaliza pentru cazul unui mediu optic
eterogen &cu indice de refracţie variabil în mod continuu de la un punct la altul al
mediului(. "n acest caz, drumul optic între două puncte 4 şi 8, situate la o distanţă
geometrică d, se calculează cu relaţia:
( )

⋅ ·
8
4
r
r
r d r n 9
 
=onsider!nd că variaţia indicelui de refracţie are loc c)iar pe direcţia 48,
relaţia de mai sus se scrie sub forma:
( )

⋅ ·
d
+
dx x n 9
iar diferenţiala drumului optic
pentru traiectorii infinit apropiate are expresia:
( )

⋅ δ · δ
d
+
dx x n 9
&'. +(
Timpul în care este parcursă distanţa d între punctele 4 şi 8 este:
( )
c
9
dx x n
c
'
v
dx
t #
c
9
d n
c
'
v
d
t
d
+
d
+
i
i i
i i
i
· ⋅ ⋅ · · · ⋅ ⋅ · ·
∫ ∫
∑ ∑
&'. +( rincipiul
lui .ermat se enunţă astfel:
raiectoria reală a razei de lumină reprezintă o extremală a drumului optic,
deci drumul optic al razei de lumină este staţionar.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Matematic, acest lucru se exprimă prin condiţia ca, pentru traiectoria reală, δ9
să fie nul:
( ) + dx x n # + d n
d
+
i
i i
· ⋅ δ ·

,
_

¸
¸
⋅ δ


&'. +(
sau
( ) stationar dx x n 9 # stationar d n 9
d
+
i
i i
· ⋅ · · ⋅ ·


&'. +(
%in principiul lui .ermat rezultă şi alte principii care stau la baza opticii
geometrice şi anume:
b( Princi(iul (ro(ag*rii rectilinii +n #edii o#ogene
!ntr"un mediu omogen, o rază de lumină se propagă #n linie dreaptă.
4cest lucru derivă din principiul lui .ermat, deoarece drumul cel mai scurt, pe
care se va propaga o rază de lumină între două puncte, este segmentul de dreaptă ce le
uneşte.
c( Princi(iul re,ersi-ilit*!ii (ro(ag*rii lu#inii
$ rază de lumină se propagă #ntre două puncte pe aceea%i traiectorie,
indiferent de sensul de propagare.
4cest lucru derivă din faptul că extremala drumului optic este aceeaşi pentru
ambele sensuri de propagare.
d( Princi(iul inde(enden!ei (ro(ag*rii razelor de lu#in*
Razele de lumină provenite de la surse diferite sau de la puncte diferite ale
aceleia%i surse nu se influenţează reciproc atunci c&nd trec prin acela%i punct.
%acă razele s$ar influenţa, acest lucru ar duce la modificarea traiectoriei
extremale şi deci a timpului minim de propagare.
e( Legile "eno#enelor de re"le.ie /i re"rac!ie a lu#inii
9a suprafaţa de separare dintre două medii optice diferite, o rază de lumină
&raza incidentă( suferă un proces de sc)imbare a direcţiei de propagare, întorc!ndu$se
în mediul din care a venit &raza reflectată( sau trec!nd în cel de$al doilea mediu &raza
refractată(.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Reflexia luminii este fenomenul de sc'imbare a direcţiei unei raze de lumină la
suprafaţa de separare dintre două medii optice diferite %i #ntoarcerea acesteia #n
mediul din care a venit.
0ă considerăm &figura '.6( o rază de lumină care se propagă de la punctul
'
&+,
+, z
'
( la punctul
/
&+, >
/
, z
/
(,
reflect!ndu$se în punctul oarecare M&x,
>, +(, aflat pe suprafaţa de separare
&x2>( dintre două medii optice diferite.
%rumul optic parcurs de raza de
lumină este:
9 ; &
'
M
/
( ; n
'

'
M
/
; n
'
⋅ &
'
M ? M
/
( ;
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( )
/
/
/
/
/
'
/
'
/ /
'
/
/
/
/
/
'
/
'
/ /
'
z > > x n z > x n
+ z > > x + n z + + > + x n
+ − + ⋅ + + + ⋅
· − + − + − ⋅ + − + − + − ⋅ ·
&'. +(
rincipiul lui .ermat cere ca:
+
z
9
>
9
x
9
·


·


·


, deci:
( )
+
z > > x
'
z > x
'
x n
x
9
/
/
/
/
/ /
'
/ /
'
·

,
_

¸
¸
+ − +
+
+ +
⋅ ⋅ ·


%in relaţia de mai sus rezultă că x ; +, ceea ce înseamnă că punctul M se află în
planul &>2z(, al razelor incidentă şi reflectată. 4ceasta exprimă prima lege a reflexiei:
Raza incidentă, raza reflectată %i normala la suprafaţa de separare dintre cele
două medii, dusă #n punctul de incidenţă, sunt #n acela%i plan (plan de incidenţă).
"n condiţia x ; +, figura '.6 se simplifică &figura '.@(. 4tunci, drumul optic
este: ( )
/
/
/
/ '
/
'
/
'
z > > n z > n 9 + − ⋅ + + ⋅ · iar principiul lui .ermat
$igura %. 0

'
&+, +, z
'
(

'
&+, >
/
, z
/
(
M&x, >, +(
x
z
>
2
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
duce la:
( )
( ) + r sin i sin n
z > >
> >
z >
>
n
>
9
'
/
/
/
/
/
/
'
/
'
· − ⋅ ·
·

,
_

¸
¸
+ −


+
⋅ ·


%eci sin i ; sin r ⇒ i ; r , care
reprezintă a doua lege a reflexiei, enunţată astfel:
(ng'iul de incidenţă este egal cu ung'iul de reflexie.
Refracţia luminii este fenomenul de sc'imbare a direcţiei unei raze de lumină
la suprafaţa de separare dintre două medii optice diferite %i trecerea acesteia #n cel
de"al doilea mediu.
4nalog cazului reflexiei, să considerăm acum cazul refracţiei &figura '.A(, c!nd
raza de lumină ce se propagă de la punctul

'
&+, +, z
'
( la punctul
/
&+, >
/
, z
/
( se refractă
în punctul M&x, >, +(, de pe suprafaţa de
separare dintre cele două medii optice
diferite &punctele
'
şi
/
se găsesc
am!ndouă în planul >2z( .
%rumul optic este:
( )
/
/
/
/
/
/
/
'
/ /
' / / ' '
z > > x n z > x n M n M n 9 + − + ⋅ + + + ⋅ · ⋅ + ⋅ · &'. +(
%in condiţia +
x
9
·


, rezultă x ; +, ceea ce exprimă prima lege a refracţiei:
Raza incidentă, raza refractată %i normala la suprafaţa de separare dintre cele
două medii, dusă #n punctul de incidenţă, sunt #n acela%i plan.
$igura %. 1

'
&+, +, z
'
(

/
&+, >
/
, z
/
(
M&x, >, +(
z
>
2
i r
$igura %. 2

'
&+, +, z
'
(

/
&+, >
/
, z
/
(
M&x, >, +(
x
z
>
2
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
%in condiţia
+
>
9
·


, rezultă:
n
'
⋅sin i ; n
/
⋅sin r &'. +(
ceea ce exprimă prima lege a refracţiei, care se mai poate scrie şi sub forma:
/'
/
'
'
/
n
v
v
n
n
r sin
i sin
· · ·
Raportul dintre sinusul ung'iului de incidenţă %i cel al ung'iului de refracţie
este egal cu raportul dintre indicele de refracţie al celui de"al doilea mediu %i cel al
primului mediu.
n
/'
se numeşte indice de refracţie relativ al primului mediu faţă de al doilea.
f( Re"le.ia total* 3intern*4
0ă considerăm situaţia refracţiei la trecerea unei raze de lumină dintr$un mediu
în altul, c!nd n
/
, n
'
. 4cest fapt implică r B i , 4dică raza refractată se depărtează faţă
de normală &figura '.C(. =a urmare,
pe măsură ce ung)iul de incidenţă creşte,
creşte şi ung)iul de refracţie, dar mai
repede dec!t ung)iul de incidenţă, astfel
înc!t, pentru o anumită valoare a
ung)iului de incidenţă, mai mică dec!t
D+°, se obţine r ; D+°.
(ng'iul limită este ung)iul de incidenţă pentru care r ; D+°.
· · l
l
sin
D+ sin
sin
'
/
n
n
&'. +(
entru ung)iuri de incidenţă mai mari dec!t ung)iul limită &i B l(, raza incidentă nu se
mai refractă ci revine în primul mediu, procesul care are loc fiind o reflexie fără
pierderi prin transmisie în cel de$al doilea mediu. 4cest fenomen se numeşte reflexie
totală (internă).
g( Teore#a alus56u(in
4ceastă teoremă, numită şi principiul egalităţii drumurilor optice, afirmă că:
$igura %. 7
i
r
i
i
n
'

l
D+°
n
/
, n
'

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
)ndiferent de mediile optice străbătute, drumul optic dintre două suprafeţe de
undă este acela%i pentru toate razele unui fascicul.
&4
'
4
/
E4
n
( ; 4F
'
4F
/
E4F
n
(
$igura %. 8
4F
'

4F
/
4F
1

4F
n$'

4F
n

4
'
4
/

4
1

4
n$'

4
n

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
9I9TEE OPTICE RE$LECT:TOARE ŞI RE$RACTANTE
Nota!ii /i con,en!ii
*umim centru optic al unui sistem optic, punctul prin care orice rază de lumină
trece nedeviată. 2rice dreaptă care trece prin punctul optic se numeşte axă optică.
0ă considerăm o axă optică
pe direcţia şi în sensul de
propagare a luminii, av!nd
originea în centrul optic al
sistemului optic considerat &figura
/.'(.
rin convenţie, pe axa optică 2x, spaţiul negativ este zona de unde vin razele
de lumină, de obicei în st!nga desenului: x
4
, +, <
'
, +# spaţiul pozitiv este zona
unde trec razele de lumină &sau prelungirile lor(: x
8
B +, <
/
B +.
e axa optică 2> ⊥ 2x, se consideră pozitive segmentele care au sensul axei şi
negative cele care au sens opus.
entru ung)iuri se ia semnul pozitiv pentru sensul direct trigonometric &faţă de
axa 2x( şi cel negativ pentru sensul invers trigonometric &orar( faţă de axa 2x &α
'
, +,
α
/
, +, α
1
B +(.
9u(ra"e!e re"lect*toare stig#atice
.ie 4 şi 8 două puncte conjugate, aflate în mediile cu indici de refracţie n
'
,
respectiv n
/
, separate de o suprafaţă oarecare, &0(. &figura /./(. =onform teoremei
Malus$%upin, drumul optic
n
'
⋅43 ? n
/
⋅38 ; constant &/. +(
oricare ar fi punctul 3. =onsiderăm cazul c!nd suprafaţa &0( este reflectătoare &numită
în mod obişnuit oglindă(. 9a reflexie, raza 43 revine în mediul iniţial &n
/
; 5 n
'
(, deci:
43 5 38 ; constant sau 43 ? 38 ; constant &/. +(
după cum 43 şi 38 au acelaşi semn, respectiv semne contrare.
$igura &. %
α
/

α
1

>
<
'

<
/

α
'

x
8
2
4
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
=azul 43 ? 38 ;
ct. defineşte un elipsoid
de rotaţie cu focarele în
punctele 4 şi 8 &figura
/.1.a(. %acă unul din
focare se află la infinit,
elipsoidul degenerează
într$un paraboloid de
rotaţie &figura /.1.b(.
=azul 43 5 38 ; ct. defineşte un )iperboloid de rotaţie cu două p!nze, dintre
care una corespunde unei oglinzi reale, cu focarele 4 şi 8 &figura /.7(.
=azuri particulare:
- dacă focarele 4 şi 8 ale elipsoidului coincid, se obţine o oglindă sferică.
- %acă 43 5 38 ; +, )iperboloidul degenerează într$un plan perpendicular pe axa 48,
plasat la distanţă egală de punctele 4 şi 8 &oglindă plană, figura /.6(.
$igura &. '
$igura &. &
3
4
a(
8
3
4
b(
8
3
4
a( $ oglind a e liptică
8
3
4
b( $ oglinda p arabo lic ă
&8(
3
3
3
4
8
$igura &. )
3
4
8
$igura &. 0
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
9u(ra"e!e re"ractante stig#atice. 6io(trul s"eric
=ondiţia &/.'( rezultată din teorema Malus$%upin, cu semnele t determinate de
convenţiile stabilite, defineţte locul geometric al punctelor 3 de forma unor suprafeţe
de revoluţie, numite ovalele lui *escartes.
=azul n
'
⋅43 ? n
/
⋅38 ; + se reduce la o sferă &locul geometric al punctelor 3
pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe 4
şi 8 este constant:
. ct
n
n
38
43
'
/
· ·
(. 4ceasta poartă
denumirea de dioptru sferic, element fundamental al
sistemelor stigmatice. "n figura /.@ sunt reprezentate
elementele dioptrului sferic. 4stfel, G este v&rful
dioptrului, = 5 centrul dioptrului, < 5 raza de curbură a dioptrului, =G 5 axa optică
principală a dioptrului# orice dreaptă care trece prin = este o axă optică secundară a
dioptrului.
$or#ula (unctelor con;ugate (entru dio(trul s"eric
0ă considerăm un dioptru sferic şi fie 4 şi 8 două puncte conjugate &obiect,
respectiv imagine(, aflate pe
axa optică principală a
dioptrului &figura /.A(.
4plic!nd teorema sinusurilor
pentru triung)iurile 43= şi
83=, se obţine:
$igura &. 2
<
G
=
n
'
n
/

$igura &. 1
)
%
n
'
n
/

3
4&$x
'
, +(
8&x
/
, +( G&+, +(
=&<, +(
σ
'
σ
/

α
i
r
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
( ) ( ) α −
·
α
·
− 'C+ sin
38
r sin
=8
#
sin
43
i 'C+ sin
4=
&/. +(
"n condiţia aproximaţiei gaussiene &43 ≈ 4G ; 5 x
'
, 38 ; G8 ; x
/
(, rezultă:
α
·

α
·

+ −
sin
r sin
x
< x
#
sin
i sin
x
< x
/
/
'
'
&/. +(
rin împărţirea celor două relaţii, rezultă:
'
/
/
/
'
'
n
n
r sin
i sin
< x
x
x
x <
· ·




&/. +(
sau

,
_

¸
¸
− ⋅ ·

,
_

¸
¸
− ⋅
/
/
'
'
x
<
' n
x
<
' n
. "nmulţind această relaţie cu
<
'
, rezultă:
H
x
'
<
'
n
x
'
<
'
n
/
/
'
'
·

,
_

¸
¸
− ⋅ ·

,
_

¸
¸
− ⋅
&/. +(
H se numeşte invariantul lui +bb,. <elaţia &/.@( se mai scrie:
<
n n
x
n
x
n
' /
'
'
/
/

· −
&/. +(
<elaţia &/.A( reprezintă prima formulă fundamentală a dioptrului sferic, numită
şi formula punctelor conjugate, unde Φ ·

<
n n
' /
se numeşte puterea de refracţie a
dioptrului.
Puncte /i (lane "ocale ale dio(trului s"eric
Focarele principale sunt punctele de pe axa optică principală #n care
converg razele unui fascicul paraxial, paralel cu axa optică principală (focar real)
sau prelungirile acestor raze (focar virtual). *istanţa de la v&rful dioptrului la focar
se nume%te distanţă focală.
=onform definiţiei de mai sus, rezultă că focarul reprezintă punctul a cărui
imagine se formează la infinit &focar obiect( sau imaginea unui punct situat la infinit
&focar imagine(. %e aici, rezultă că putem găsi distanţa focală a unui dioptru folosind
formula punctelor conjugate.
4stfel, pentru x
'
→ 5 ∞, rezultă:
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
' /
/
/ /
n n
< n
f x


· ·
&/. +(
relaţie care exprimă distanţa focală a focarului imagine. =onsider!nd < B +, x
/
este
pozitiv &focar real, figura /.C.a( dacă n
/
B n
'
&dioptrul fiind, în acest caz un dioptru
convergent( şi, respectiv negativ &focar virtual, figura /.C.b( dacă n
/
, n
'
&dioptrul
fiind, în acest caz un dioptru divergent(.
4nalog, pentru x
/
→ ∞, rezultă:
' /
'
' '
n n
< n
f x


− · ·
&/. +(
relaţie care exprimă distanţa focală a focarului obiect. =u aceeaşi condiţie ca mai sus,
< B +, x
'
este negativ &focar real, figura /.C.c( dacă n
/
B n
'
&dioptrul fiind, în acest caz
un dioptru convergent( şi, respectiv pozitiv &focar virtual, figura /.C.d( dacă n
/
, n
'
&dioptrul fiind, în acest caz un dioptru divergent(.
.olosind expresiile distanţelor focale, formula punctelor conjugate se scrie:
'
x
f
x
f
/
/
'
'
· +
&/. +(
$igura &. 7
a
.
/

-
.
/

c
.
'

d
.
'

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
.asciculele paralele cu o axă optică secundară &sau prelungirile acestora(
converg, după trecerea printr$un dioptru, într$un focar secundar, situat pe axa optică
secundară. 9ocul geometric al focarelor secundare este în general o suprafaţă sferică
concentrică cu dioptrul# în cazul aproximaţiei gaussiene aceasta se reduce la un plan,
perpendicular pe axa optică principală, numit plan focal &figura /.D(. Ivident, focarul
principal se găseşte la intersecţia dintre acest plan şi axa optică principală.
A doua "or#ul* "unda#ental* a dio(trului s"eric 3"or#ula #*ririi liniare
trans,ersale4
-ărirea liniară transversală se
defineşte ca fiind raportul dintre dimensiunea
transveraslă >
/
a imaginii şi dimensiunea
transversală >
'
a obiectului.
'
/
>
>
· β
&/. +(
0ă considerăm un obiect a cărui dimensiune transversală este >
'
, situat la
distanţa 5 x
'
# imaginea sa se formează în poziţia x
/
şi are dimensiunea transversală 5 >
/
&figura /.'+(. %in desenul respectiv, rezultă:
$igura &. 8
plan focal imagine
.
/

plan focal obiect
.
'

=
=
$igura &. %<
4
>
'

8
$>
/
G
x
/

r
$x
'

i
n
'

8
'

n
/
4
'

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
/
/
'
'
'
/
x
>
x
>
r tg
i tg
r sin
i sin
n
n


· ≅ ·
de unde:
'
/
'
'
'
/
x
x
n
n
>
>
⋅ · · β
&/. +(
4ceasta reprezintă a doua formulă fundamentală a dioptrului sferic &formula
măririi liniare transversale(.
.olosind relaţiile &/.C(, &/.D( şi &/.'+(, relaţia &/.'/( se poate scrie sub forma:
/
/ /
' '
'
'
/
/
'
f
x f
x f
f
x
x
f
f −
·

· ⋅ − · β
&/. +(
In,ariantul Lagrange5=el#>oltz
0e defineşte mărirea ung'iulară a dioptrului ca fiind raportul dintre ung)iurile
de înclinare σ
/
şi σ
'
faţă de axa optică ale razelor 83, respectiv 43 &figura /.A(.
'
/
m
σ
σ
·
σ
&/. +(
%in figura /.A rezultă:
/
/ /
'
' '
x
)
%8
)
tg #
x
)
4%
)
tg ≅ · σ ≅ σ

≅ · σ − ≅ σ −
de unde:
/
'
'
/
x
x
·
σ
σ
şi înlocuind în relaţia &/.'/(, rezultă:
/
'
/
'
'
/
n
n
>
>
σ
σ
⋅ ·
sau:
>
/
⋅n
/
⋅σ
/
; >
'
⋅n
'
⋅σ
'
; const. &/. +(
Ixpresia >⋅n⋅σ · const. 9a refracţie, în aproximaţia gaussiană, defineşte
invariantul .agrange"/elm'oltz.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Cazuri (articulare de siste#e re"ractante
6io(trul (lan
4cesta este un caz particular de dioptru sferic, cu < → ∞. "n această situaţie,
formula punctelor conjugate devine:
'
'
/
/
x
n
x
n
·
&/. +(
iar formula măririi liniare transverale devine:
β ; ' &/. +(
ceea ce semnifică faptul că imaginea este dreaptă şi egală cu obiectul.
$bservaţie: entru dioptrul sferic &şi plan(, natura imaginii rezultă din condiţia:
x
/
B + $ imagine reală
x
/
, + $ imagine virtuală
"n cazul dioptrului plan, pentru x
'
, + &obiect real( rezultă x
/
, + &imagine
virtuală( şi pentru x
'
B + &obiect virtual(, rezultă x
/
B + &imagine reală(, aşa cum se
poate vedea în figura /.''.
$igura &. %%
n
'
n
/

4
8
imagine virtual ă
n
'
n
/

4
8
imagine real ă
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
La#a cu "e!e (lan5(aralele
9ama cu feţe plan$paralele este formată din doi dioptri plani şi paraleli care
separă un mediu optic de alte două mediii optice exterioare &figura /.'/(. %acă n
'
; n
1
,
din legea refracţiei, aplicată în punctele M şi *,
adică
'
/
n
n
r sin
i sin
·
, respectiv
/
'
n
n
i sin
r sin
·

, rezultă că i
; iF &raza emergentă din lamă este paralelă cu raza
incidentă(. %eplasarea razei emergente faţă de cea
incidentă este:
( ) ( ) r i sin
r cos
M
r i sin M* <* − ⋅ · − ⋅ · · ∆
%eci:
( )
r cos
r i sin
e

⋅ · ∆
&/. +(
0e observă că deplasarea ∆ este proporţională cu grosimea e a lamei şi creşte
odată cu creşterea ung)iului de incidenţă. ∆ ; + pentru i ; + şi ∆ ; e pentru i ; D+°.
%acă 8 este imaginea sursei 4, distanţa obiect$imagine este dată de
i sin
<0 % 48

· · · , deci:
( )
r cos i sin
r i sin
e %


⋅ · &/. +(
"n cazul incidenţei apropiate de cea normală &i ≈ r ≈ +(, se obţine:

,
_

¸
¸
− ⋅ ·
n
'
' e %
&/. +(
$igura &. %&
n
'

n
/

4
8
i n
1

i$r
i
%
iF
M

0
*

<
r
%
e
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Pris#a o(tic*
risma optică este un mediu transparent limitat de doi dioptri plani care
formează un ung)i 4 &numit ung'iul prismei(. %reapta de intersecţie a celor doi dioptri
&feţele prismei( se numeşte muc'ia prismei# orice plan perpendicular pe muc)ie
determină o secţiune principală a prismei &figura /.'1(.
a( Re"rac!ia lu#inii (rin (ris#a o(tic*
9egea refracţiei aplicată la intrarea şi respectiv ieşirea razei de lumină din
prisma aflată în aer are expresiile:
n
'
r sin
i sin
# n
r sin
i sin
/
/
'
'
· ·
&/. +(
-ng)iul prismei se exprimă ca ung)i exterior triung)iului %M*:
4 ; r
'
? r
/
&/. +(
-ng)iul de deviaţie, făcut de direcţia razei emergente, <I, cu direcţia razei
incidente, <3, este:
δ ; &i
'
5 r
'
( ? &i
/
5 r
/
( ; i
'
? i
/
5 4 &/. +(
"n cazul propagării simetrice a razelor prin prismă &perpendicular pe bisectoarea
ung)iului prismei(, ung)iul de incidenţă, i
'
este egal cu ung)iul de emergenţă, i
/
.
i
'
; i
/
; i ⇒ r
'
; r
/
;
/
4
r ·
şi
δ
min
; /i 5 4 &/. +(
%eci relaţia /.C exprimă valoarea
ung)iului de deviaţie minimă. %emonstraţia
acestui rezultat se face pun!nd condiţia
+
di
d
'
·
δ
.
'
/
'
di
di
'
di
d
+ ·
δ
# sin i
/
; n⋅sin r
/

'
/
/
'
/
/
di
dr
r cos n
di
di
i cos ⋅ ⋅ · ⋅

$igura &. %'
n
i
'

4
8
i
/

%
M
4
*
δ
<3
r
'
r
/

<I
=
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

'
/
/
/
'
/
di
dr
i cos
r cos n
di
di


·
#
r
'
? r
/
; 4 ⇒
'
'
'
/
'
/
'
'
di
dr
di
dr
+
di
dr
di
dr
− · ⇔ · +
sin i
'
; n⋅sin r
'
⇒ cos i
'
;
'
'
'
'
'
'
'
r cos n
i cos
di
dr
di
dr
r cos n

· ⇒ ⋅ ⋅
, deci
+
r cos i cos
i cos r cos
'
di
d
' /
' /
'
·


− ·
δ
dacă i
'
; i
/
, r
'
; r
/
.
9a deviaţie minimă,
/
4
sin
/
4
sin
n
min
δ +
·
&/. +(
<elaţia de mai sus permite determinarea practică a indicelui de refracţie al
prismei cunosc!nd ung)iul prismei şi ung)iul de deviaţie minimă. entru fascicule
înguste, la deviaţie minimă, prisma prezintă stigmatism şi, de aceea, toate aparatele cu
prisme sunt folosite la minimul de deviaţie sau c!t mai aproape de acesta.
entru ung)iuri mici ale prismei, i
'
≈ n⋅r
'
# i
/
≈ n⋅r
/
şi δ ; &n 5 '(⋅4 deci
ung)iul de deviaţie este proporţional cu ung)iul prismei.
=ondiţia de emergenţă a razelor din prismă este:
sin r
/
, sin l ;
n
'
⇒ r
/
, l
%in r
/
; 4 5 r
'
rezultă r
'
B 4 5 l ⇒ sin r
'
B n⋅sin &4 5 l( ; sin i
+
, deci
sin &4 5 r
'
( , sin l . %in
n
r sin
i sin
'
'
·
rezultă, în funcţie de ung)iul de incidenţă, condiţia:
/
π
B i
'
B i
+
, sau:
' B sin i
'
B n⋅sin&4 5 l( &/. +(
entru i ; i
+
, unde sin i
+
; n⋅&sin4⋅cosl 5 sinl⋅cos4( ;
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
;
4 cos 4 sin ' n 4 cos
n
'
n
' n
4 sin n
/
/
− ⋅ − ·

,
_

¸
¸
⋅ −

⋅ ⋅
, ung)iul de deviaţie al prismei
are o valoare maximă dată de:
δ
max
;&i
+
5r
'
( ? &D+ 5 l( ; D+ ? i
+
5 4 &/. +(
deoarece 4 ; r
'
? l.
%in &4 5 r
'
( , l , rezultă r
'
B 4 5 l şi sin i
'
; n⋅sin r
'
B n⋅sin&4 5 l(
9a incidenţă razantă, i
'
;
/
π
, deci
n
'
; sin l B sin &4 5 l( , deci condiţia de
emergenţă devine l B 4 5 l , sau
4 , /l &/. +(
-4 Pris#e s(eciale "olosite +n o(tic*
Pris#a cu re"le.ie total* înlătură pierderile de energie prin transmisie la reflexia
totală pe feţele prismei. 0ecţiunea principală a unei astfel de prisme este un triung)i
dreptung)ic isoscel# pe feţele prismei, razele de lumină cad &figura /.'7( fie la
incidenţă normală, fie sub un ung)i de
incidenţă i B l &av!nd în vedere că ung)iul
limită la trecerea din sticlă în aer este de
7'°(.
Pris#ele cu ,iziune direct* sunt formate
dintr$o combinaţie de prisme, astfel înc!t
raza mijlocie a spectrului vizibil să treacă
nedeviată prin sistem &figura /.'6(. "n cazul din figura /.'6.a, condiţia este δ
'
; δ
/
şi,
pentru ung)iuri mici, 4
'
⋅&n
'
5 '( ; 4
/
⋅&n
/
5 '( , sau:
' n
' n
4
4
'
/
/
'


·
&/. +(
$igura &. %)
δ = 90° δ = 180°
$igura &. %0
n
'

n
/

n
'

n
/

a( b(
4
'

4
/

n
'

4
'
4
'

4
/

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Pris#ele cu de,ia!ie constant* se folosesc în construcţia monocromatoarelor şi a
spectrografelor cu prismă. %eviaţia este constantă pentru raza mijlocie a spectrului
vizibil. "n figura /.'@ este prezentată prisma +bb,, prismă cu deviaţie constantă de
D+°. Ia poate fi considerată ca o asociere de trei
prisme cu secţiunea principală triung)iuri
dreptung)ice, prima şi ultima produc!nd dispersii
inverse şi a doua produc!nd numai o deviaţie a razelor
prin reflexie totală.
"n spectroscopie se foloseşte o mare diversitate de
prisme cu deviaţie constantă.
$igura &. %2
1+°
D+°
1+°
76°
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Lentile su-!iri. 9iste#e de lentile
.entila optică este un mediu transparent separat de exterior prin doi dioptri
neparaleli. %upă forma şi poziţia celor doi dioptri, lentilele se clasifică în două
categorii:
- lentile convergente, care
transformă un fascicul paralel
într$unul convergent
&constructiv, letilele
convergente sunt mai groase la
mijloc şi mai subţiri la margini
şi pot fi de trei feluri:
biconvexe, planconvexe,
meniscuri convergente(
- lentile divergente, care
transformă un fascicul paralel
într$unul divergent
&constructiv, letilele divergente sunt mai subţiri la mijloc şi mai groase la
margini şi pot fi de trei feluri: biconcave, planconcave, meniscuri
divergente(
.igura /.'A prezintă diferitele tipuri constructive din cele două categorii de
lentile.
$or#ulele "unda#entale ale lentilelor su-!iri
=onsiderăm o lentilă dintr$un material cu indice de refracţie n, plasată în aer
&n
aer
; '(, ai cărei dioptri sferici au razele <
'
şi <
/
&figura /.'C(. %istanţa dintre
v!rfurile celor doi dioptri este d. %acă această distanţă este mult mai mică dec!t razele
de curbură ale celor doi dioptri &d ,,<
'
# d ,,<
/
(, lentila este o lentilă subţire.
=onsiderăm că este satisfăcută
condiţia ca lentila să fie subţire.
$igura &. %1
d
x
'

xF
/

x
/

xF
'

4 8 4F
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
4plic!nd formula punctelor
conjugate pentru cei doi dioptri, rezultă:
' ' /
<
' n
x
'
x
n −
· −

&/. +(
$igura &. %7
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
/ / ' /
<
' n
<
n '
x
n
x
' −
− ·

·


&/. +(
=um lentila este subţire, putem considera că d ≈ + şi atunci:
/ / ' ' /
x d x x d x x ′ ≅ − ′ · ′ ⇔ · ′ − ′
Jin!nd cont de relaţia de mai sus şi adun!nd relaţiile &/.1+( şi &/.1'(, rezultă:
( ) =
f
'
<
'
<
'
' n
x
'
x
'
/ ' ' /
· ·

,
_

¸
¸
− ⋅ − · −
&/. +(
<elaţia &/.1/( reprezintă formula punctelor conjugte a lentilelor subţiri. entru o
lentilă aflată într$un mediu cu indice de refracţie nF, ea devine:
=
f
'
<
'
<
'
'
n
n
x
'
x
'
/ ' ' /
· ·

,
_

¸
¸
− ⋅

,
_

¸
¸


· −
&/. +(
f
'
= · se numeşte convergenţa lentilei, ea reprezent!nd inversul distanţei focale, f, a
acesteia, obţinută din condiţia
/
x
x lim f
'
− ∞ →
·
şi
'
x
x lim f
/
∞ →
· −
. = şi f sunt pozitive pentru
lentilele convergente şi negative pentru cele divergente.
entru lentilele subţiri, focarele principale sunt plasate simetric faţă de lentilă şi,
în aproximaţia gaussiană, se află împreună cu focarele secundare în acelaşi plan &figura
/.'D(
$igura &. %8
=
.
.F
plan
focal
a( lentilă convergentă $ focare reale
=
.
.F
plan
focal
b( lent ilă divergentă $ focare virtuale
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
4plic!nd formula măririi liniare transversale a dioptrului sferic pentru cei doi
dioptri ai lentilei,
' /
/ '
'
/
x n
x n
>
>


· · β
, în condiţia în care de o parte şi de alta a lentilei se
găseşte acelaşi mediu:
'
/
'
/
x
x
>
>
· · β
&/. +(
<elaţia de mai sus reprezintă formula măririi liniare transversale a lentilelor
subţiri.
- dacă β B +, imaginea este dreaptă, iar dacă β , + imaginea este răsturnată
&faţă de obiect(#
- dacă β¹ B ' , imaginea este mai mare dec!t obiectul, iar dacă β¹ , ',
imaginea este mai mică dec!t obiectul.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Construc!ia i#aginilor +n lentile su-!iri
%e obicei, construcţia imaginilor se face folosind două raze particulare, al căror
drum este cunoscut, alese dintre următoarele:
- o rază provenind de la obiect, pe direcţia centrului optic al lentilei# şi care,
după trecerea prin lentilă, nu este deviată de la direcţia iniţială#
- o rază provenind de la obiect, paralelă cu axa optică principală şi a cărei
direcţie, după trecerea prin lentilă, trece prin focarul principal imagine#
- o rază provenind de la obiect, pe direcţia focarului obiect şi care, după
trecerea prin lentilă, are direcţia paralelă cu axa optică principală#
- o rază provenind de la obiect, paralelă cu o axă optică secundară şi a cărei
direcţie, după trecerea prin lentilă, trece printr$un focar secundar, aflat la
intersecţia axei optice secundare respective cu planul focal imagine.
I#agini +n lentile con,ergente
=onstrucţia acestor imagini se poate vedea în figura /./+, iar în tabelul /.' sunt
date caracteristicile imaginilor în funcţie de poziţia obiectului.
Ta-el &.%
2biect 3magine
4
'
real 8
'
reală răsturnată mai mică dec!t obiectul
4
/
real 8
/
reală răsturnată mai mare dec!t obiectul
4
1
real 8
1
virtuală dreaptă mai mare dec!t obiectul
4
7
virtual 8
7
reală dreaptă mai mică dec!t obiectul
$igura &. &<
4
7

8
7

.F
4
1

8
'

4
'

8
1

4
/

8
/

.
.F
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
I#agini +n lentile di,ergente
=onstrucţia acestor imagini se poate vedea în figura /./', iar în tabelul /./ sunt
date caracteristicile imaginilor în funcţie de poziţia obiectului.
Ta-el &.&
2biect 3magine
4
'
real 8
'
virtuală dreaptă mai mică dec!t obiectul
4
/
virtual 8
/
reală dreaptă mai mare dec!t obiectul
4
1
virtual 8
1
virtuală răsturnată
Asocia!ii de lentile su-!iri
Lentile acolate 3ali(ite4
=onsiderăm două lentile
centrate &cu axa optică principală
comună(, ca în figura /.//.
4plic!nd formula lentilelor pentru
lentilele &'( şi &/(, rezultă:
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
·


· −

/ ' /
' ' /
f
'
x
'
x
'
f
'
x
'
x
'
d ; xF
/
5 xF
'
; + ⇒ xF
/
; xF
'
. <ezultă:
$igura &. &%
4
1

8
'

4
'

8
1

4
/

8
/

.
.F
.
.F
$igura &. &&
$ >F
/

>
'

$xF
'

xF
/

x
/

$x
'

4
4F
&/(
8
>
/

&'(
d
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
= = =
f
'
f
'
f
'
x
'
x
'
/ '
/ ' ' /
· + · · + · −
&/. +(
<elaţia de mai sus se poate generaliza pentru un sistem de mai multe lentile,
convergenţa ec)ivalentă a sistemului fiind

·
K
K
= =
, adică:
0onvergenţa ec'ivalentă (inversul distanţei focale ec'ivalente) a unui sistem
de lentile subţiri alipite este egală cu suma convergenţelor (inverselor distanţelor
focale) ale lentilelor sistemului.
Mărirea liniară transversală a sistemului rezultă astfel:

¹
¹
¹
¹
¹
;
¹
′ −
·
′ −
·
′ −
· β


·
′ −
· β
/
/
'
/
/
/
/
'
/
'
/
'
x
x
x
x
>
>
x
x
>
>

/ '
'
/
>
>
β ⋅ β · · β
&/. +( "n general,
pentru un sistem de mai multe lentile, mărirea liniară transversală a sistemului este

β · β
K
K
, adică:
-ărirea liniară transversală a unui sistem de lentile subţiri alipite este egală
cu produsul măririlor liniare transversale ale lentilelor sistemului.
9iste#e a"ocale de lentile
1istemele afocale sunt acele sisteme optice la care un fascicul paralel incident,
după traversarea sistemului răm&ne paralel %i are aceea%i direcţie.
=ondiţia ca un sistem de două lentile, 9
'
şi 9
/
să fie afocal &telescopic( este ca
distanţa d dintre lentile să îndeplinească condiţia:
d ; f
'
? f
/
$ pentru un sistem format din două lentile convergente
d ; f
conv
5 f
div
$ pentru sistem dintr$o lentilă convergentă şi una
divergentă
Mersul razelor printr$un sistem afocal este reprezentat în figura /./1.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
entru un sistem afocal, mărirea este dată de relaţia:
'
/
'
/
f
f
>
>
· · β
&/. +(
care rezultă din asemănarea triung)iurilor )aşurate în figura /./1.
Oglinzi s"erice. Oglinzi (lane
&.2.%. $or#ulele "unda#entale ale oglinzilor s"erice. $ocare? (lane "ocale
$glinzile sferice sunt dioptri sferici
reflectători# dacă faţa reflectătoare este
concavă &< , +(, oglinda se numeşte
concavă, iar dacă faţa reflectătoare este
convexă oglinda se numeşte convexă &< B
+(.
$igura &. &)
$igura &. &'
9
'

>
'

>
/

9
/

.
'

.
/

a(
.
'

9
'

>
'

>
/

9
/

.
/

b(
.
'

9
'

>
'

>
/

9
/

.
/

c(
.
'

$ <

<

=

=

.

.

G

G


oglindă
conc avă
&< , +(

oglindă
convexă
&< B +(

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
.ormulele oglinzilor sferice rezultă din cele ale dioptrului sferic, în condiţia n
/
; 5 n
'
, datorată faptului că razele de lumină revin prin reflexie în mediul iniţial.
4stfel, se obţine:
=
f
'
<
/
x
'
x
'
' /
· · · +
&/. +(
<elaţia &/.1C( reprezintă formula punctelor conjugate, unde
/
<
f · este distanţa
focală, inversul convergenţei &oglinzile au un singur focar principal(. %e asemenea, se
obţine:
'
/
'
/
x
x
>
>
− · · β
&/. +(
relaţia reprezent!nd formula măririi liniare transversale.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
.ormulele oglinzilor sferice sunt valabile cu o
aproximaţie suficient de bună, în cazul
aproximaţiei gaussiene.
2glinzile concave au focare reale, focarul
principal şi focarele secundare afl!ndu$se într$
un plan focal aflat la jumătatea distanţei dintre
centrul şi v!rful oglinzii &figura /./6(, în
condiţiile aproximaţiei gaussiene.
2glinzile convexe au focare
virtuale, focarul principal şi focarele
secundare afl!ndu$se într$un plan focal aflat la
jumătatea distanţei dintre centrul şi v!rful
oglinzii &figura /./@(, în condiţiile
aproximaţiei gaussiene.
Construc!ia i#aginilor +n oglinzi s"erice
9a construcţia imaginilor în oglinzi sferice se folosesc cel puţin două din
următoarele raze particulare:
- o rază av!nd direcţia ce trece prin centrul oglinzii &incidentă normală pe
oglindă(, care se reflectă pe direcţia iniţială#
- o rază paralelă cu axa optică principală care, după reflexie are o direcţie care
trece prin focarul principal#
- o rază incidentă a cărei direcţie trece prin focarul principal şi care, după
reflexie are o direcţie paralelă cu axa optică principală#
- o rază paralelă cu o axă optică secundară care, după reflexie are o direcţie
care trece prin focarul secundar al axei respective &situat la intersecţia
acesteia cu planul focal(#
$igura &. &2
$igura &. &0
=

a.o.s.

.F

.

G

a.o.p

plan focal
=

a.o.s.

.F

.

G

a.o.p

plan focal
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
=onstrucţia imaginilor în oglinzi concave se poate vedea în figura /./A, iar în
tabelul /.1 sunt date caracteristicile imaginilor în funcţie de poziţia obiectului.
Ta-el &.'
2biect
3magine
4
'
<eal 8
'
reală răsturnată
4
/
<eal 8
/
virtuală dreaptă
4
1
Girtual 8
1
reală dreaptă
=onstrucţia imaginilor în oglinzi convexe se poate vedea în figura /./C, iar în
tabelul /.7 sunt date caracteristicile imaginilor în funcţie de poziţia obiectului.
Ta-el &.)
2biect 3magine
4
'
real 8
'
virtuală dreaptă mai mică dec!t obiectul
4
/
virtual 8
/
reală dreaptă mai mare dec!t obiectul
4
1
virtual 8
1
virtuală răsturnată
$igura &. &1
=

.

G

4
'


4
/


8
'


8
/


.

G

4
1

8
1


=

.

G

4
'


4
/


8
'


8
/


.

G

4
1


8
1


$igura &. &7
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
&.2.&. Oglinzi (lane
4cest tip de oglidă reprezintă un caz particular de oglindă sferică, a cărei rază
de curbură tinde spre infinit &< →∞ ⇒
+
f
'
= ,
/
<
f · · ∞ → ·
(.
.ormulele oglinzilor plane au atunci expresiile:
x
/
; 5 x
'
# β ; ? ' &/. +(
%in analiza acestor formule, rezultă că imaginea unui obiect, formată într$o oglindă
plană este simetrica obiectului faţă de planul oglinzii şi deci ea este dreaptă şi egală cu
obiectul. 2glinda plană dă imagini virtuale &x
/
B +( pentru obiecte reale &x
'
, +, figura
/./D.a( şi imagini reale &x
/
, +( pentru obiecte virtuale &x
'
B +, figura /./D.b(., aşa cum
se poate vedea în figura /./D.
$igura &. &8
b( a(

4
'


8
'


4F
'


8F
'


4
/


8
/


4F
/


8F
/