CUPRINS
Capitolul 1. Apariţia şi evoluţia conceptului de funcţie publică comunitară şi a termenului de funcţionar public comunitar 4 1.1. Caracteristici și specificități ale funcției publice comunitare 1.2. Noțiunea de funcționar public comunitar 6 1.3. Un sistem ”hibrid” de funcție publică 14 1.4. Categorii de funcţionari comunitari 1 Capitolul 2. Aspecte teoretice și practice privind derularea carierei funcţionarului comunitar 20 2.1. Na!terea raportului de funcţie publică comunitară 2" 2.2. #ecrutarea funcționarilor comunitari 22 2.3. $cti%itatea desfășurată de funcţionarul public comunitar 2.4. Condițiile de muncă ale funcționarului 34 2.&. $%ansarea și promo%area funcționarilor comunitari &" 2.6. 'ncetarea raportului de funcție publică comunitară 6"

4

33

Capitolul 3. Drepturile şi obligațiile statutare ale funcţionarului public comunitar 3.1. (rincipiile ce stau la ba)a e*ercitării drepturilor și obligațiilor funcționarului public comunitar 3.2. +repturile statutare ale funcţionarilor comunitari 6, 3.3. -bligațiile statutare ale funcţionarilor comunitari & Capitolul 4. !impul afectat activităţii şi timpul de odi"nă #1 4.1. .impul afectat desfășurării acti%ităţii funcţionarului comunitar 4.2. .impul de odihnă al funcţionarului comunitar /4 Capitolul $. %ancțiunile disciplinare și răspunderea funcţionarilor comunitari &.1. 0orme de răspundere aplicabile funcţionarilor comunitari &.2. (rincipii generale care gu%ernea)ă răspunderea disciplinară

/1

#&

/ a funcţionarilor comunitari ....................................................................... / &.3. Consiliu de disciplină și procedura / disciplinară ......................................... , &.4. 1ancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor

, comunitari ..................... 1 &.&. Căile de atac 2mpotri%a sancţiunilor administrati% 3 , disciplinare ............... 4
2

101 3 ..Capitolul .& /0/10234A'0.. 'uncţia publică comunitară ( un posibil )model european* pentru statele membre +.

1. 4 .2139214. 1 Henri Oberdorff5 1a fonction publi<ue de l=+nion .+90!A4: 70 A !..5!+1+0 D. '+9C60.urop>enne 2n +roit administratif europ7en5 sous la direction de 8ean9:ernard $ub.4. Caracteristici și specificități ale funcției publice comunitare Uniunea 4uropeană5 creată din dorinţa statelor membre5 dispune pentru conceperea !i punerea 2n practică a politicilor sale de o funcţie publică specifică. Chiar dacă statele membre au rămas foarte prudente5 iniţial5 2n ce pri%e!te administraţia Comunităţilor 4uropene !i ulterior a Uniunii 4uropene5 au recunoscut necesitatea 2nfiinţării unui corp al funcţionarilor publici dotat cu un statut propriu. 5+/10C: C2. et 8ac<ueline +utheil de la #och=re5 4dition :ru.lant5 :ru*elles5 2"" 5 p. 1e reali)ea)ă astfel o di%i)iune a muncii 2ntre administraţia Uniunii 4uropene !i administraţiile 1 naţionale ale statelor membre .+90!A4 1.9+1+0 D. . $dministraţiile naţionale sunt cele cărora le re%ine sarcina de a 2ndeplini 2n cadrul administraţiei indirecte punerea 2n aplicare5 pe teritoriile statelor membre5 a dreptului !i a politicilor Uniunii 4uropene. 0uncţionarea cotidiană5 integrată a Uniunii 4uropene5 ba)ată pe instituţii5 presupune e*istenţa unei administraţii europene compusă din funcţionari. '+9C6029A4 5+/10C C2.CA50!21+1 1 A5A4060A 70 .821+60A C29C.rebuie să preci)ăm că această administraţie europeană5 nu este o administraţie de e*ecuţie5 2n afară de ca)urile relati% rare c6nd ele reali)ea)ă o administraţie directă.

. $cest fapt a dus la apariţia unor 2ndatoriri de loialitate !i de patriotism impuse funcţionarului comunitar. Ultima specificitate re)idă 2n legăturile care se menţin 2ntre funcţia publică comunitară !i omologii săi naţionali5 legături at6t de str6nse Sylvain Dalle-Crode. $ceasta fiind !i prima specificitate a funcţiei publice comunitare5 aceea de a fi 2n principiu formată din >comunitari” con%in!i . 1e fonctionnaire communautaire? droits@ obligations et r>gime disciplinaire5 4ditions :ru.'n anali)a caracteristicilor funcției publice comunitare trebuie să a%em ca punct de pornire istoria construcţiei europene ce are o importanţă fundamentală deoarece ne reaminte!te că %ocaţia principală !i fundamentală a construcţiei europene a fost5 este !i %a fi 2ntotdeauna căutarea unei păci perpetue 2ntre popoarele europene. 2 Henri Oberdorff5 1a fonctionA5 op.5 2"" 5 p. . $ceastă loialitate presupune ca funcţionarul să fie 2ntr9ade%ăr european5 2mpărtă!ind mai ales ambiţia integrării europene5 chiar dacă el răm6ne 2n acela!i timp un resortisant dintr9un stat membru.912. & 1 1 2 3 .a treia specificitate re)idă 2n proporţia numărului >celorlalţi agenţi” 2n raport cu funcţionarii propriu9)i!i. 1tatutul funcţionarilor publici comunitari urmăre!te să ”e*tragă” funcţionarul din regimul său ?uridic naţional pentru ca el să poată ser%i interesul general al Uniunii 4uropene. . (otri%it doctrinei această cerinţă de loialitate este 2n realitate foarte comple*ă căci ea merge dincolo de obligaţia clasică de supunere.cit.lant5 :ru*elles5 2""/5 p. $stfel5 proporţia agenţilor non9funcţionari 2n acest ca) depă!e!te 2&@5 pe c6nd5 2n ca)ul 0ranţei de e*emplu5 această cifră este de 1356@ din efecti%ele funcţiei publice france)e.a doua specificitate a funcţiei publice comunitare re)idă 2n faptul că este o funcţie publică relati% recentă 2n comparaţie cu alte sisteme de funcţie publică e*istente5 mult mai %echi .224. 'n e*ercitarea funcţiei comunitare5 el trebuie >să uite” legătura sa ?uridică cu statul său de origine. 3 'n unele state europene regăsim dispo)iţii pri%itoare la funcţia publică 2ncă din antichitate.

5 2""/5 p."""D5 2n marea lor ma?oritate fiind funcţionari publici comunitari5 e*ist6nd 2nsă !i un număr redus de persoane ce nu au această calitate !i anume agenţii anga?aţi prin contract cărora le este aplicabil fie dreptul european5 fie dreptul naţional. (ractica deta!ării funcţionarilor naţionali este din ce 2n ce mai frec%entă5 iar folosirea e*perţilor naţionali deta!aţi facilitată !i 2ncura?ată .2nc6t unii nu e)ită să %orbească despre >renaţionali)area” funcţiei publice comunitareBeuropene. 1 Sylvain Dalle-Crode.cit. 1. 6 1 2 . $ceste specificităţi5 caracteristici5 nu fac altce%a dec6t să arate că funcţia publică comunitară se diferenţia)ă de cea din statele membre ale Uniunii 4uropene5 confirm6nd astfel părerea e*primată de doctrina de specialitate potri%it căreia această funcţie este marcată de logica !i de finalitatea integrării 2ntr9un ansamblu multinaţional5 apreciere ce pleacă de la faptul că Uniunea 4uropeană nu este un stat5 nu are nici structurile !i nici funcţiile unui stat5 fiind o organi)aţie internaţională5 iar potri%it compo)iţiei sale o organi)aţie regională. 'n scopul cre!terii capacităţii administraţiei publice europene de a răspunde ne%oilor unui mediu comple* !i dinamic s9a impus de)%oltarea unui corp al funcţionarilor publici profesionist5 stabil !i neutru. 1e fonctionnaireA5 op. 9oțiunea de funcționar public comunitar Uniunea 4uropeană beneficia)ă de un 2ntreg aparat instituţional menit să a?ute la conceperea !i punerea 2n aplicare a politicilor sale5 un rol aparte 2n cadrul acestui aparat re%enind personalului. $paratul administrati% al instituţiilor Uniunii 4uropene numără )eci de mii de persoane Cpeste 3".cit.5 2"" 5 p.21.214921&.2. 2 Henri Oberdorff5 1a fonctionA5 op.

4. 2 . 3 #egulamentul CC.+.8. februarie 1. .H &6 din 4 martie 1.&"9&15 16 916/.I.6 a impus adoptarea 1tatutului 3 funcţionarilor Comunităţilor 4uropene 5 adoptat la 2. $ceea!i situaţie o regăsim !i 2n ca)ul funcţionarilor din cadrul C445 4uratom 2n perioada prestatutară C1.4. nr. (entru a9!i putea 2ndeplini cu succes sarcinile care le re%in instituțiile europene trebuie să dispună de o administraţie performantă5 eficienţa acţiunii administraţiei depin)6nd 2nsă de calitatea personalului care o deser%e!te. e 2 Joel Rideau5 Droit institutionnel de 1=+nion et des Communaut>s .-.6/5 statut care la r6ndul său a suferit numeroase modificări.&4"9&41. Eniţial Comunitatea 4conomică a Cărbunelui !i -ţelului a cunoscut5 p6nă la 1 iulie 1.&65 data adoptării unui statut al funcţionarilor din cadrul acestui organism5 o perioadă 2n care funcţionarii săi erau recrutaţi pe ba)a unor contracte de drept public. +e aceea5 2n preambul5 se regăse!te ideea că este necesar să e*iste un cadru de recrutare de către Comunităţi a personalului lor5 de natură să permită o selectare care să corespundă mai multor e*igenţe5 respecti%F 1 $ se %edea pe larg Stelian Scăunaş5 +niunea . Ultimele modificări %i)ea)ă necesitatea de a se transpune 2n reguli ?uridice aplicabile funcţiei publice comunitare aspecte care răspund ne%oilor 2n e%oluţie a instituţiilor !i personalului5 2n respectul culturii !i tradiţiilor unei administraţii comunitare fondată pe principiul că aceasta este 2n ser%iciul cetăţeanului.4. 2&.62D .&/91.C.C.uropeană. Drept5 4ditura $ll :ecG5 :ucure!ti5 2""&5 p.4.B1.0ără a proceda la o anali)ă aprofundată din punct de %edere istoric 1 considerăm că este necesar să urmărim e%oluţia reglementărilor cu pri%ire la funcţionarul public comunitar pentru a a%ea o imagine de ansamblu a e%oluţiei acestuia 2n cadrul instituţiilor Uniunii 4uropene.ratatul de fu)iune5 adoptat la :ru*elles5 la / aprilie 1.6/ stabilind statutul funcţionarilor Comunităţilor europene5 precum !i regimul aplicabil altor agenţi ai Comunităţilor europene C8.5 (aris5 2""65 p.5 4uratomD nr.urop>ennes5 & 7dition5 H.6& !i care a intrat 2n %igoare la 1 iulie 1.6/D. Construcţie.5 C. 0nstituţii.-.

%iitorii funcţionari comunitari să dispună de 2nalte aptitudini de producti%itate5 eficienţă !i integritateJ %iitorii funcţionari comunitari să pro%ină dintr9o ba)ă geografică c6t mai largă5 spre a fi repre)entati%ă pentru cetăţenii statelor membreJ personalul din cadrul instituțiilor europene să e*ecute sarcinile 2n condiţii care să garante)e funcţionarea acti%ităţii acestora 2n condiţii optimeJ finalitatea modului de recrutare !i a reglementărilor care gu%ernea)ă statutul personalului este aceea de a crea resursele umane capabile să asigure o funcţie publică europeană caracteri)ată prin competenţă5 independenţă5 loialitate5 imparţialitate !i permanenţă5 ca !i printr9o di%ersitate culturală !i 1 ling%istică . 1 Verginia Vedinaş. $lineatul C2D al aceluia!i articol preci)ea)ă că definiţia menţionată anterior se aplică5 de asemenea5 persoanelor numite de organismele comunitare Cdenumite 2n continuare Kagenţii”D5 cărora li se aplică statutul funcționarilor comunitari 2n temeiul actelor prin care sunt 2nfiinţate. $nali)a 1tatutului funcţionarilor Comunităţilor 4uropene ne arată că legiuitorul european nu a dat o definiţie clară !i precisă funcţiei publice comunitare fiind definită doar noţiunea de funcţionar public comunitar.euBci%ilLser%iceB?obBofficialBinde*Lro. Constanţa Călinoiu5 %tatutul funcționarului european5 ediția a EE9a5 4ditura Uni%ersul 8uridic5 :ucurești5 2"" 5 p.europa. 2 httpFBBec.1. 2. 3.13914. / . 4. (otri%it art.htm.1 a C1D din 1tatutul 0uncţionarilor Comunităţilor 2 4uropene 5 este funcţionar al Comunităţilor orice persoană care a fost numită5 2n condiţiile pre%ă)ute de statut5 2ntr9un post permanent al uneia dintre instituţiile Comunităţilor5 printr9un act scris al autorităţii 2mputernicite să facă numiri a instituţiei 2n cau)ă.

(ersoana care este %i)ată de acel act nu poate să influențe)e cu ce%a acest proces. . 1 2 .5 2"" 5 p. 'n primă fa)ă se obser%ă că este %orba despre un act unilateral de numire pe care autoritatea competentă 2l emite pentru ca persoana ce a reușit la concursul organi)at pentru accesul 2ntr9o funcție publică să poată ocupa respecti%a funcție publică.2 C2D din 1tatutul funcționarilor Comunităților 4uropene. 2 $rt. C Călinoiu5 %tatutulA5 op. 4*istă 2nsă și posibilitatea ca una sau mai multe instituții să delege uneia dintre ele sau unui organism interinstituțional e*ercitarea5 2n tot sau 2n parte5 a puterilor acordate autorității 2mputernicite să facă numiri5 cu e*cep ția deci)iilor pri%ind numirea5 promo%area sau transferul funcționarilor . 3 din 1tatut actul de numire a funcționarului5 emis de autoritatea competentă5 preci)ea)ă data la care numirea respecti%ă intră 2n %igoare5 dată ce nu poate fi5 2n nici un ca)5 anterioară datei anga?ării 2n funcția respecti%ă a persoanei 2n cau)ă. Cu pri%ire la autoritatea competentă să emită actul de numire 2n funcția publică obser%ăm că se acordă fiecărei instituții a Comunităților dreptul de a stabili autoritățile care pot e*ercită C2n cadrul respecti%ei instituțiiD puterile acordate de statut.cit. 1 V Vedinaş.21. 0uncționarul poate solicita transferul 2n cadrul instituției sale. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri reparti)ea)ă fiecare funcționar5 prin numire sau prin transfer5 2ntr9un post din grupa sa de funcții corespun)ătoare gradului său5 acțion6nd e*clusi% 2n interesul ser%iciului și fără a ține seama de cetățenie. Competența de numire a unui funcționar internațional nu poate re)ulta dec6t dintr9un document internațional5 care5 pre%ă)6nd e*istența funcționarului5 stabilește și autoritatea care %a trebui să9l numească 5 iar potri%it art.+in cele enunţate mai sus reiese că dob6ndirea statutului de funcţionar comunitar este determinată de e*istenţa unui act de numire emis de autoritatea competentă.

0uncționarului i se poate cere să ocupe pro%i)oriu un post din grupa sa de funcții care corespunde unui grad superior gradului său. 'n cadrul fiecărei instituții se instituieF 19 un comitet pentru personal5 2mpărțit e%entual 2n secțiuni corespun)ătoare fiecărui loc de reparti)are a personaluluiJ o comisie paritară sau mai multe comisii paritare 2n ca)ul 2n care acest lucru este necesar din cau)a numărului funcționarilor din locurile de reparti)areJ o comisie de disciplină sau mai multe comisii de disciplină 2n ca)ul 2n care acest lucru este necesar din cau)a numărului funcționarilor din locurile de reparti)areJ un comitet consultati% paritar pentru incompetență profesională5 denumit 2n continuare Kcomitetul pentru incompetență profesională”5 sau mai multe comitete pentru incompetență profesională 2n ca)ul 2n care acest lucru este necesar din cau)a numărului funcționarilor din locurile de reparti)areJ e%entual5 un comitet pentru rapoarte de e%aluareJ 29 39 49 &9 'n %ederea punerii 2n aplicare a anumitor dispo)iții din statut5 se poate institui5 pe l6ngă două sau mai multe instituții5 o comisie paritară . 'ncep6nd cu a patra lună a interimatului5 acesta primește o indemni)ație diferențiată egală cu diferența dintre remunerația aferentă gradului și treptei sale și remunerația corespun)ătoare treptei 2n care ar fi 2ncadrat 2n ca)ul 2n care ar fi numit 2n gradul corespun)ător postului pentru care asigură interimatul. +urata interimatului este de cel mult un an5 cu e*cepția ca)ului 2n care aceasta are ca obiect5 2n mod direct sau indirect5 2nlocuirea unui funcționar detașat 2n alt post 2n interesul ser%iciului sau 2ncorporat pentru satisfacerea ser%iciul militar ori aflat 2n concediu medical de lungă durată.

1" .

Comitetul pentru rapoarte de e%aluare 2și dă a%i)ulF C1D C2D pri%ind măsurile ulterioare 2ncheierii perioadelor de probăJ pri%ind stabilirea listei funcționarilor afectați de o deci)ie de reducere a numărului de locuri de muncă. Comitetul pentru personal repre)intă interesele personalului 2n raporturile cu instituția și asigură o legătură permanentă 2ntre instituție și personal. Comitetul participă la administrarea și supra%egherea organelor cu caracter social create de instituție 2n interesul anga?aților. Cu acordul instituției5 comitetul pentru personal poate institui ser%icii de această natură. $cesta poate fi 2nsărcinat de autoritatea 2mputernicită să facă numiri să asigure armoni)area e%aluării membrilor personalului 2n cadrul instituției. $cesta aduce la cunoștința organelor competente ale instituției orice dificultate de interes general pri%ind interpretarea și aplicarea pre)entului statut. Comitetul pentru personal 2naintea)ă organelor competente ale instituției orice sugestii pri%ind organi)area și funcționarea ser%iciilor5 precum și orice propuneri de ameliorare a condițiilor de muncă ale anga?a ților sau a condițiilor de %iață ale acestuia 2n general. 11 . $cesta contribuie la buna funcționare a ser%iciilor prin faptul că le oferă anga?aților posibilitatea de a9 și e*prima punctul de %edere. 1 Hista membrilor care intră 2n componența acestor organe este adusă la cunoștința personalului instituției. Endependent de competențele care le sunt conferite de statutul func ționarilor comunitari5 comisia paritară sau comisiile paritare pot fi consultate de către autoritatea 2mputernicită să facă numiri sau de către comitetul pentru personal 2n pri%ința oricărei chestiuni cu caracter general pe care acestea le consideră utile. 4l poate fi consultat 2n pri%ința oricărei dificultăți de această natură.comună. Componența și normele de funcționare ale acestor organe 1 sunt stabilite de fiecare instituție .

$stfel de acorduri nu pot a%ea drept consecință o modificare a statutului sau un anga?ament bugetar și nici nu pot pri%i funcționarea 1 (rocesele9%erbale ale ședințelor comitetului sunt transmise autorităților competente. $gențiile sunt repre)entate 2mpreună5 2n conformitate cu normele stabilite de comun acord 2ntre acestea și Comisie. Comitetul este consultat de către Comisie 2n pri%in ța oricărei propuneri de re%i)uire a statutuluiJ acesta 2și comunică a%i)ul 2n termenul stabilit de Comisie. -rgani)ațiile sindicale sau profesionale menționate la articolul 24b acționea)ă 2n interesul general al personalului5 fără a aduce atingere competențelor statutare ale comitetelor pentru personal. Endependent de competențele care 2i sunt atribuite de statut5 comitetul poate formula orice sugestie 2n %ederea re%i)uirii statutului. 0iecare instituție poate 2ncheia acorduri pri%ind personalul său cu organi)ațiile sindicale sau profesionale repre)entati%e din cadrul său. 12 . 'n ca)ul 2n care comitetul nu emite un a%i) 2n termenul stabilit5 instituția 2și adoptă deci)ia. 1 Enstituția stabilește termenele 2n care comitetul pentru personal5 comisia paritară sau Comitetul pentru statutul funcționarilor trebuie să emită a%i)ele care le sunt solicitate5 fără ca aceste termene să fie mai mici de 1& )ile lucrătoare. 1e instituie Comitetul pentru statutul funcționarilor5 compus dintr9un număr egal de repre)entanți ai instituțiilor Comunităților și de repre)entanți ai comitetelor pentru personal ale acestora.Comitetul consultati% paritar pentru incompetență profesională 2și dă a%i)ul cu pri%ire la măsurile de punere 2n aplicare a dispo)i țiilor articolului &1. (ropunerile Comisiei menționate la articolul 1" pot face obiectul unor consultări cu organi)ațiile sindicale sau profesionale repre)entati%e. Modalitățile de stabilire a componenței Comitetului pentru statutul funcționarilor se adoptă de comun acord de către instituții. 4l se 2ntrunește la cererea președintelui său5 a unei institu ții sau a comitetului pentru personal al uneia dintre institu ții .

#ascal "onne$ayre. $preciem că funcţionarul public comunitar constituie o categorie de funcţionari aparte5 el desfă!ur6ndu9!i acti%itatea 2n instituțiile europene !i din acest moti% definiţia sa este apropiată de cea dată de doctrina străină 5 potri%it căreia funcţionar internaţional este orice indi%id 2nsărcinat de repre)entanţii mai multor state sau de un organism care acţionea)ă 2n numele lor5 2n urma unui acord interstatal !i sub controlul lor5 fiind supus unor reguli ?uridice speciale5 de a 1 2 Comitetul 4conomic și 1ocial 4uropean5 Comitetul #egiunilor5 -mbudsmanul Uniunii 4uropene și $utoritatea 4uropeană pentru (rotecția +atelor. 13 .instituției. 2 !abien "augard.& . 'n spiritul respectării principiului egalității de șanse la accesul 2n funcția publică 1tatutul face preci)ări clare 2n ce pri%e ște egalitatea din femei și bărbați5 fiind pre%ă)ute5 2ncă de la 2nceput5 dispo)i ții care să elimine orice posibilă discriminare. $stfel5 orice referire din statut la o persoană de se* masculin Cfuncționar comunitarD se consideră5 totodată5 ca referire la o persoană de se* feminin și in%ers5 cu e*cepția ca)ului 2n care conte*tul indică 2n mod clar altfel. $cțiunile organi)ațiilor sindicale sau profesionale repre)entati%e semnatare respectă competențele statutare ale comitetului pentru personal. +e asemenea sunt inter)ise orice alte discriminări precum discriminarea ba)ată pe se*5 rasă5 culoare5 origine etnică sau socială5 caracteristici genetice5 limbă5 religie sau con%ingeri5 opinii politice sau de orice altă natură5 apartenența la o minoritate națională5 a%ere5 naștere5 handicap5 %6rstă sau orientare se*uală.rama5 He%allois9(erret5 2"" 5 p. %arion &ngue'ard. #emarcăm de asemenea dispo)ițiile legiuitorului european care pre%ăd că 1tatutul se aplică și funcționarilor ce 2și desfășoară 1 acti%itatea 2n alte instituții din cadrul spațiului european5 acestea fiind asimilate instituțiilor europene5 cu e*cepția ca)ului 2n care statutul 2n %igoare dispune altfel. ()titia #erson5 0nt>grer la fonction publi<ue internationale5 1tud.

+n sistem *"ibrid* de funcție publică +in anali)a caracteristicilor pre)entate mai sus reiese clar că funcţia publică a instituţiilor europene este organi)ată după modelul sistemului carierei.cit. 'n ca)ul administraţiei europene ne raliem opiniei potri%it căreia aceasta nu este o administraţie de e*ecuţie5 2n afară de ca)urile relati% rare c6nd ele reali)ea)ă o administraţie directă.2139214.e*ercita 2n mod continuu !i e*clusi%5 funcţii 2n interesul statelor 2n chestiune. $dministraţiile naţionale sunt cele cărora le re%ine sarcina de a 2ndeplini 2n cadrul administraţiei indirecte punerea 2n aplicare5 pe teritoriile statelor membre5 a dreptului !i a politicilor Uniunii 4uropene.5 2"" 5 p. 1.3. Cu toate acestea funcţionarea cotidiană5 integrată a Uniunii 4uropene5 ba)ată pe instituţii5 presupune e*istenţa unei administraţii europene compusă din funcţionari. 14 . 1e deosebe!te radical de alte funcţii publice internaţionale ce au la ba)ă recrutarea pe o perioadă determinată 1 1 Henri Oberdorff5 1a fonctionA5 op. 1e reali)ea)ă astfel o di%i)iune a muncii 2ntre administraţia Uniunii 4uropene !i administraţiile naţionale ale statelor membre. (lec6nd de la cele pre)entate mai sus5 conclu)ionăm5 că prin funcţionar comunitar se 2nţelege orice persoană numită printr9un act scris5 de autoritatea in%estită cu putere de numire5 2ntr9o funcţie a instituţiilor Comunităţilor 4uropene cu scopul de a e*ercita 2n mod continuu !i e*clusi% sarcinile ce 2i re%in5 potri%it reglementărilor statutare !i care se bucură de independenţă faţă de statele membre. Chiar dacă statele membre au rămas foarte prudente5 iniţial5 2n ce pri%e!te administraţia Comunităţilor 4uropene5 au recunoscut necesitatea 2nfiinţării unui corp al funcţionarilor publici dotat cu un statut propriu.

(e de altă parte5 influenţa modelelor latino9germanice asupra funcţiei publice europene este indiscutabilă.cit. +e fapt ar fi fost 2mpotri%a firii dacă s9ar fi adoptat un alt sistem ţin6nd cont de faptul că din cei !ase membri fondatori ai Uniunii 1 *uy +saac.1491&. %arc "lan. +in anali)a celor pre)entate mai sus reiese că funcţia publică comunitară este produsul creatorilor Uniunii 4uropene5 ea a preluat modelul clasic al sistemului carierei pe care l9a >actuali)at” ulterior pentru a face faţă pro%ocărilor construcţiei europene.1"3. +reptul france) al funcţiei publice repre)intă un model pentru omologul său european5 regimul drepturilor !i obligaţiilor funcţionarului comunitar 2ncorpor6nd 2n mare parte articulaţiile clasice ale dreptului france) . $stfel5 2n ca)ul funcţiei publice comunitare este %orba de un sistem din categoria funcţiilor publice 2nchise5 asemănător funcţiei publice france)e sau germane 2n care %eritabilii funcţionari sunt titulari ai posturilor lor !i au %ocaţie la carieră .cit. 1e fonctionnaireA5 op. 1& 1 2 3 . 2 Verginia Vedinaş.2".uet5 Droit communautaire g>n>ral5 /e 7dition5 $rmand Colin5 (aris5 2""15 p. +octrina de specialitate plec6nd de la faptul că Uniunea 4uropeană este constituită dintr9un conglomerat de state5 fiecare cu tradiţii diferite 2n ceea ce pri%e!te funcţia publică afirmă că aceste tradiţii influenţea)ă 2n mod firesc diferite e*perienţe europene5 fără a determina 2nsă transformarea funcţiei publice comunitare 2ntr9una de tip france)5 german sau engle)5 de e*emplu. 0ranţa a ?ucat un rol preponderent5 2n calitatea sa de >pionier” al construcţiei europene !i de aceea asemănarea dintre modelul france) de funcţie publică !i cel european este frapantă. 3 Sylvain Dalle-Crode.5 2""/5 p.CtemporarăD5 ocupanţii acestor funcţii nu se bucură de o %eritabilă securitate a postului !i5 de asemenea5 nu au posibilitatea de a9!i construi o carieră 2n acea instituţie.5 2"" 5 p. Constanţa Călinoiu5 %tatutulA5 op.

urope des DouDe5 4ditions Montchrestien5 (aris5 1.3J Olivier Dord5 Droit de la fonction publi<ue5 (resses Uni%ersitaires de 0rance C(U0D5 (aris5 2"" 5 p. 16 .5 8ean9:ernardJ +idier5 8ean9(ierreJ .ales tendances dans l/ad$inistration .&6.ubli.41&J $ub.5 8ean9MarieJ $ub.ue5 1/ 7dition5 Oditions +allo)5 (aris5 2""65 p. 4 CDaputoJicD@ KaceL 9 #rinci.ues -iller5 Administrations compar>es.. Etude compar>e avec la 'rance5 4ditura Uni%ersul 8uridic5 :ucure!ti5 2""&5 p.2.4&J C'risto.35 p.aillefait5 $nton.4uropene 5 0ranţa !i Iermania5 care au fost de altfel !i arti)anii principali ai construcţiei europene5 au adoptat ca modalitate de organi)are a funcţiei publice sistemul carierei. Cu toate acestea ultimele modificări au arătat o reorientare a func ției publice comunitare către funcția publică britanică Cci%il ser%iceD. 2 Jac.uropean Civil %ervices betJeen !radition and 4eform. Etat@ e collectivit>s locales@ "FpitauG 5 & 7dition5 +allo)5 (aris5 2""&5 p. $stfel5 2n ce pri%ește funcţia publică britanică o parte a literaturii de 2 specialitate aprecia)ă că pre)intă elemente tipice sistemului de 3 carieră5 e*ist6nd chiar autori ce consideră această funcţie publică ca fiind cea mai repre)entati%ă pentru sistemul carierei 2n reali)area unei comparaţii 2ntre acesta !i sistemul de tip post.ubli.e 2n HPemploi public en 4uropeF une ambition pour demain5 4ditions (ulim5 Himoges5 Q2""4R5 p.. 1es sBstCmes politico(administratifs de l=.ue en &uro. 3 Droit de la fonction publi<ue. 6. 3 Si$ona Cristea5 5roblCmes Iuridi<ues de la fonction publi<ue roumaine.12J 5eiser@ 3ustave H Droit e de la fonction . Considerăm că ne aflăm5 2n ca)ul Marii :ritanii5 1 1Iermania5 0ranţa5 Etalia5 Nările de 8os5 :elgia !i Hu*emburg. (e de altă parte e*istă 4 autori ce consideră că elementele ce caracteri)ea)ă funcţia publică din Marea :ritanie se regăsesc mai degrabă printre caracteristicile structurale ale funcţiei publice din sistemul de tip post. -bser%ăm că5 2n pre)ent5 este greu să 2ncadrăm Kci%il ser%ice” 2n tiparul strict al unuia din cele două sisteme5 2nsă 2ndră)nim să spunem că regăsim 2n cadrul Kci%il ser%ice” mai multe elemente specifice sistemului de tip post cu toate că nu putem %orbi de un sistem 2n stare pură deoarece regăsim !i multe caracteristici specifice funcţiei publice din sistemul carierei. 4uropean Enstitute of (ublic $dministration C4E($D5 Maastricht5 the Netherlands5 2""45 p.' De$$0e5 .

1 .uropean states.. $stfel5 este posibil ca pe %iitor să obser%ăm un asemenea derapa? și 2n ca)ul funcției publice comunitare5 aceasta adopt6nd un sistem hibrid de funcție publică. +upă cum am %ă)ut problema rigidităţii se manifestă 2n cadrul sistemului carierei sub următoarele formeF mutarea 2ntre diferite categorii sau 2ntre sectorul public !i pri%at este e*trem de dificilă5 tinerii funcţionari au de străbătut un lung drum p6nă pot a?unge 2n po)iţii de top5 lipsa de perspecti%e profesionale de care suferă anga?aţii cu %echime5 toate acestea au făcut ca mai multe state ce adoptaseră sisteme ale carierei să renunţe la acestea 2n fa%oarea sistemului de tip post.”D.2n faţa unui sistem mi*t5 hibrid 5 aflat unde%a la intersecţia celor două sisteme5 2nsă pre)ent6nd o tendinţa cresc6ndă de a se apropia din ce 2n ce mai mult de sistemul de tip post.5 p. A comparative analBsis in vieJ of good governance 5 EE$1 Conference5 SelsinGi5 2"". 2 -landa după adoptarea (read%ise 2n 1. $lte ţări precum $ustria !i +anemarca au pornit o politică de contractuali)are menită să reducă drastic numărul funcţionarilor publici. 1.comBabstractT144""../25 apoi au urmat reformele din 1uedia !i Etalia5 spre sf6r!itul anilor U/" !i 2nceputul anilor U.115 11#NF httpFBBssrn.4. se se 2n 2n 2 1 1 (ucica %atei.". Categorii de funcţionari comunitari (osturile reglementate de 1tatutul funcționarilor comunitari clasifică5 2n funcție de natura și importanța funcțiilor la care raportea)ă5 2ntr9o grupă de funcții de administratori Cdenumită continuare K$+”D și o grupă de funcții de asistenți Cdenumită continuare K$1. Corina (a1ăr5 Development and regulation of civil service in Central and .astern . $ceastă e*cepţie se datorea)ă tradiţionalismului manifestat de sistemul ?uridic CinsularD diferit al Marii :ritanii5 faţă de regimurile ?uridice din restul 4uropei Cconcepţia continentalăD.

(entru orice numire 2ntr9un post de funcționar condițiile minime suntF CaD pentru grupa de funcții $1. Irupa de funcții $1.F 19 29un un ni%el de studii superioare absol%ite cu diplomă sau ni%el de studii medii absol%ite cu diplomă5 care permit accesul la 2n%ățăm6ntul superior și o e*periență profesională corespun)ătoare de cel puțin trei ani sau atunci c6nd interesul ser%iciului ?ustifică acest lucru5 o formare profesională sau o e*periență profesională de ni%el echi%alentJ CbD pentru gradele & și 6 din grupa de funcții $+F 9 un ni%el de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii uni%ersitare de cel puțin trei ani absol%it cu diplomă sau 9 atunci c6nd interesul ser%iciului ?ustifică acest lucru5 o formare profesională de ni%el echi%alentJ CcD pentru gradele 916 din grupa de funcții $+F 39 19 un ni%el de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii uni%ersitare absol%ite cu diplomă5 2n ca)ul 2n care durata normală a studiilor respecti%e este de patru ani sau mai mult sau ni%el de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii uni%ersitare absol%ite cu diplomă și e*periență profesională corespun)ătoare de cel puțin un an5 2n ca)ul 2n care durata normală a studiilor uni%ersitare respecti%e este de cel puțin trei ani sau 29 un 1/ . cuprinde unspre)ece grade5 corespun)ătoare funcțiilor de e*ecuție5 de natură tehnică și de e*ecuție.Irupa de funcții $+ cuprinde douăspre)ece grade5 corespun)ătoare funcțiilor de conducere5 de proiectare și de studiu5 precum și funcțiilor de natură ling%istică sau științifică.

. 1 Un tabel care pre)intă diferitele posturi tip este pre%ă)ut 2n ane*a E sec țiunea $. 1tatutul consacră norma de principiu potri%it căreia funcționarii care aparțin aceleiași grupe de funcții fac obiectul unor condiții identice de recrutare și de e%oluție a carierei. . 1. (e ba)a tabelului respecti%5 fiecare instituție adoptă5 cu a%i)ul Comitetului pentru statutul funcționarilor5 descrierea funcțiilor și atribuțiilor care corespund fiecărui post tip.9 atunci c6nd interesul ser%iciului ?ustifică acest lucru5 o formare 1 profesională de ni%el echi%alent .schemă de personal ane*ată la secțiunea din buget aferentă fiecărei institu ții stabilește numărul de posturi pentru fiecare grad și fiecare grupă de funcții.

5 2"" 5 p.cit. 9aşterea raportului de funcţie publică comunitară Conceptul de carieră este folosit 2n dreptul public contemporan pentru a e%oca de)%oltarea 2n timp a situației ?uridice a funcționarului5 de la recrutare p6nă la sf6rșitul acti%ității profesionale5 deci de la emiterea actului din care se naște raportul de funcție publică p6nă la emiterea celui prin care se pune capăt acestui raport.C!. 'n cadrul 1Vedinaş.4+1A4.Iaudemet5 !raite de droit administratif5 tome 25 1"e edition5 HI+85 (aris5 p.0 '+9C6029A4+1+0 C2.24.329&1. Ș0 54AC!0C.5 2"" 5 p. C Călinoiu5 %tatutulA5 op. 3 Vedinaş.Vene)ia5 W.cit.+.M. 4 .!0C. 2 8.CA50!21+1 21 A%5.C. 4 $ndre de Haubadere5 8.$ub. 540809D D.5 #.12".1&. 3 +octrina france)ă %orbește despre un drept al funcției publice5 noțiune prin care e%ocă un ansamblu de definiții5 de principii fundamentale și structuri generale5 prin care se studia)ă5 2n principal5 compo)iția și situația ?uridică a personalului din administrație5 i)%oarele dreptului funcției publice5 trăsăturile generale și tendin țele concepției france)e a funcției publice5 organi)area generală a funcției publice . !.+90!A4 2.32. 2 4*trapol6nd elementele acestei definiții %om putea defini cariere funcționarului public comunitar ca repre)ent6nd elementele care concreti)ea)ă situația ?uridică a funcționarului public5 din momentul 2n care autoritatea 2n%estită cu puterea de numire emite actul de numire p6nă 2n momentul 2n care5 un alt act ?uridic5 sau un fapt ?uridic Ce*emplu decesulD pune capăt calității de funcționar public comunitar .4.A CA40.1. C Călinoiu5 %tatutulA5 op.$der5 Droit administratif5 e edition5 (recis +allo)5 (aris5 p.

2" .

(entru a garanta echi%alența 2ntre e%oluția carierei medii 2n cadrul structurii carierei 2n %igoare la 1 mai 2""4 Cdenumită 2n continuare K%echea structură a carierelor”D și e%oluția carierei medii 2n cadrul structurii carierelor 2n %igoare după 1 mai 2""4 Cdenumită 2n continuare Knoua structură a carierelor”D și fără a aduce atingere principiului promo%ării ba)ate pe merit5 enunțat la articolul 4& din statut5 se garantea)ă că5 pentru fiecare instituție5 numărul de posturi %acante pentru fiecare grad este egal5 la data de 1 ianuarie a fiecărui an5 cu numărul de funcționari 2n acti%itate 2ncadrați 2n gradul inferior la data de 1 ianuarie a anului anterior5 multiplicat cu coeficien ții stabiliți5 pentru gradul respecti%5 2n ane*a E punctul : .S.Eorgo%an5 !ratat de drept administrativ5 %ol E5 4ditura C. 3 $cești coeficienți se aplică pe o ba)ă cincinală medie 2ncep6nd cu 1 mai 2""4. 21 2 3 . 'n ca)ul 2n care nu a fost respectat5 autoritatea bugetară poate lua măsurile corecti%e necesare pentru a restabili echi%alența. Comisia pre)intă anual autorității bugetare un raport asupra e%oluției carierelor medii 2n cadrul celor două grupe de funcții 2n toate instituțiile5 care indică dacă principiul de echi%alență a fost respectat și5 2n ca) contrar5 2n ce măsură acest principiu a fost 2ncălcat. 1 $.:ecG5 :ucurești5 2""&5 p.acestuia 5 regăsim5 printre drepturile funcționarului public5 dreptul la carieră al acestora5 care semnifică5 2n esență5 posibilitatea de a a%ansa 1 2n grade și funcții .614. (utem defini dreptul funcției publice comunitare ca repre)ent6nd ansamblul normelor care gu%ernea)ă regimul func ției publice europene5 deduse din reglementările europene și completate cu principiile ?urisprudenței C48 .5 2"" 5 p.33. 'n ceea ce pri%ește instituția care face obiectul pre)entei lucrări5 conține și ea suficiente i)%oare de reglementare5 astfel 2nc6t să ni se pară legitimă aserțiunea că putem %orbi despre un drept al func ției publice comunitare.cit. 2 V Vedinaş. C Călinoiu5 %tatutulA5 op.

Nici un post nu poate fi re)er%at resortisanților unui anumit stat membru . 22 4 .cit.ratatul C4 . 4 $rt.3. +in anali)a dispo)ițiilor acestui capitol5 desprindem următoarele principii care gu%ernea)ă recrutarea acestei categorii de funcționari publici. #egăsim regula 2n această materie după care ”recrutarea personalului este efectuată prin concursuri Ccu probe scrise și oraleD5 organi)ate de fiecare instituție Ce*istă5 2n același timp și concursuri interinstituționaleD. 1 4chi%alența se e%aluea)ă compar6nd5 pe ba)a promo%ării și a %echimii 2ntr9o perioadă de referință dată5 cu efecti%e constante5 e%oluția carierei medii 2nainte de 1 mai 2""4 și e%olu ția carierei medii a funcționarilor recrutați după această dată. 2 din 1tatutul funcționarilor publici comunitari. 3 8oel #ideau5 +roitA5 op.” 3 2 +e esența regimului ?uridic al recrutării este faptul că prin intermediul ei trebuie să se asigure instituției comunitare acei func ționari care posedă cel mai 2nalt grad de competență5 randament și integritate5 recrutați de pe o c6t mai largă ba)ă geografică dintre cetățenii statelor membre ale Uniunii 4uropene.(entru asigurarea coerenței dintre acest sistem și schema de personal5 1 echi%alența dintre %echea și noua structură a carierelor5 precum și disciplina bugetară5 ratele stabilite 2n ane*a E punctul sunt re%i)uite la sf6rșitul perioadei de cinci ani care 2ncepe la 1 mai 2""4 pe ba)a unui raport al Comisiei către Consiliu și a unei propuneri elaborate de Comisie.2. 4ecrutarea funcționarilor comunitari (rimul capitol al titlului EEE din statut consacrat carierei funcționarului5 are ca obiect de reglementare recrutarea funcționarilor comunitari.5 2""65 p. 2$ se %edea $ne*ele 1tatutului funcționarilor comunitari. 2.1. Consiliul hotărăște 2n conformitate cu articolul 2/3 din .

9 recrutarea trebuie să asigure selectarea celor mai competente persoane5 al celor care prin calitățile lor5 prin educație și instruc ție pot determina randamente deosebite. 2 $ se %edea și $ugustin 0uerea 9 . 29 1 Eoan $le*andru5 Considerații privind necesitatea moderniDării administrației5 2n #e%ista de drept public nr.cit.123. Ear procesul de moderni)are a pus accentul pe moti%area funcționarilor5 ea nu se poate face contra acestora5 fiind 2n același timp un proces participati%5 care 2i include pe toți cei implicați 2n acest fenomen.administrație incompetentă nu poate fi una modernă .anualul +niunii . Moderni)area administrației este str6ns legată de creșterea a ceea ce trebuie să fie rolul ser%iciului public 2n %iitor și nu numai5 amelior6nd 2 calitatea utilităților și tehnicile de management . recrutarea trebuie să se facă pe ba)e geografice suficient de largi5 2nc6t să asigure accesul la funcțiile europene a c6t mai multor resortisanți din statele membre ale Uniunii 4uropene. 1e impune astfel ca ”recrutarea să ia 2n considerație5 dincolo de criteriile de competență și interesul ser%iciului5 necesitatea de a se 3 asigura un anumit echilibru geografic 2ntre diferitele naționalitățiA” .1. 'n funcția publică5 at6t națională c6t și comunitară contea)ă nu numai pregătirea și performanțele profesionale5 ci și %aloarea morală a celui care prestea)ă un ser%iciu public.2B2"" 5 p. 3 8oel #ideau5 DroitA5 op. .36. $bordarea fenomenului administrati%5 2n ansamblul său5 a perspecti%ei administrației5 2n %iitor5 este legată indisolubil de cei care 2 și desfășoară acti%itatea 2n cadrul diferitelor structuri administrati%e5 de calitatea profesională și afecti%ă a acestora. 23 . 4diția a EV9a5 re%ă)ută și adăugită5 4ditura Uni%ersul 8uridic5 2"1"5 p.5 2""65 p.3.uropene. 19 1 recrutarea trebuie să asigure selectarea persoanelor care corespund din punct de %edere al integrității lor la dob6ndirea statutului de funcționar al unui organism european.

(rin reglementările adoptate de instituțiile europene5 prin practică și ?urisprudența Curții5 se urmărește reali)area unei politici 2n materia funcției publice europene de natură să permită accesul și menținerea unor persoane apte să facă față comple*elor probleme care re%in celor 2n%estiți. persoana recrutată să 2ntrunească acele condiții necesare pentru 1 dob6ndirea calității de funcționar comunitar . alin. 24 . alin. 1e desprinde de aici conclu)ia5 că5 recrutarea func ționarilor comunitari este dominată de principiul concursului5 care admite anumite e*cep ții5 2n ca)urile e*pres și limitati% pre%ă)ute de art. +ificultatea reali)ării unui asemenea de)iderat este e%identă5 ”nici o regulă ?uridică5 oric6t de bine concepută ar fi ea5 nu %a 1 $ceste condiții se deduc din interpretarea art.2. 29 recrutarea se face pe ba)ă de concurs5 care constituie regula.2 din 1tatut. 19 1punem acest lucru deoarece potri%it art. 2.2/ din 1tatut5 care stabilește cine nu poate fi numit funcționar5 re)ult6nd5 per a contrario5 care sunt condițiile care trebuie 2ndeplinite pentru dob6ndirea unei asemenea calități.2 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate adopta o altă procedură de recrutare dec6t cea pe ba)ă de concurs pentru recrutarea membrilor personalului cu funcții superioare de conducere Cdirectori generali sau echi%alenți ai acestora cu gradul $+ 16 sau $+ 1& și directori sau echi%alen ți ai acestora cu gradul $+ 1& sau $+ 14D5 precum și5 2n ca)uri e*cepționale5 pentru posturi pentru care se cer calificări speciale.$șa cum am preci)at anterior art. $celași articol5 prin alineatul 3 statuea)ă că nici o funcție nu poate fi re)er%ată cetățenilor dintr9un anume stat membru. $cest aspect capătă o importanță și mai mare 2n cadrul funcțiilor de direcție.2 din statut pre%ede că recrutarea trebuie să se facă pe o c6t mai largă ba)ă geografică dintre cetă țenii statelor membre.

4 .:odi<uel5 1a fonction publi<ue europeenne5 2n #e%ue Enternationales des 1ciences $dministrati%es5 %ol.H.&"6. 9 2nainte de ocuparea unui post %acant dintr9o instituție5 $utoritatea in%estită cu puterea de numire are obligația să 2ndeplinească o anumită procedură prealabilă5 prin intermediul căreia %a lua 2n considera ție dacă postul respecti% poate fi ocupat printr9o altă modalitate pre%ă)ută de 1tatut5 respecti% prin transfer5 promo%are sau procedura specială pre%ă)ută de art. $stfel5 printr9o deci)ie a statuat că libera circulație și abolirea oricărei discriminări ba)ată pe naționalitate repre)intă unul din fundamentele Uniunii 4uropene.615 no 35 1.4& a5 care pre%ede o derogare de la art.. 3 din 4 aprilie 1. 2 1 8.& C3D b și c prin care un funcționar asistent poate fi trecut din gradul & 2ntr9un post din grupa $+5 cu respectarea anumitor condiții. 2& . $ se %edea deci)ia nr.” #egulile ?uridice stau 2nsă la ba)a eliminării la ma*im a practicii numirilor discreționare5 a politicilor și metodelor prin care se urmărește deturnarea scopului și semnificației acestei instituții e*trem de importante pentru teoria și practica Uniunii 4uropene.&5 p.16 B1. 2 +eși speța %i)ea)ă accesul la funcțiile publice naționale5 principiile care se desprind din ea pre)intă interes și 2n ceea ce pri%ește funcția publică comunitară. Caracterul absolut al acestei interdicții de discriminare are ca efect5 nu numai să permită5 2n fiecare stat resortisan ților altui stat membru accesul egal la o funcție5 dar5 2n mod egal5 să garante)e resortisanților naționali că nu %or suporta consecințe defa%orabile 2n ceea ce pri%ește condițiile de muncă5 de remunerație și alte a%anta?e.2mpiedica5 de una singură5 clientelismul5 nepotismul și toate celelalte 1 forme de corupție. (entru a e*emplifica cele menționate anterior amintim că ?urisprudența Curții 4uropene de 8ustiție a promo%at5 cu consec%en ță5 liberul acces și interdicția oricărei discriminări 2n ocuparea unei funcții publice5 cu referire specială la cea națională.

1istemul a fost preluat și de -NU5 care lasă deplină libertate secretarului general pentru a recruta personalul5 2n condițiile fi*ate de $dunarea Ienerală. Ha recrutarea unui %iitor funcționar public comunitar se au 2n %edere două categorii de condițiiF Condiții fi*e5 aceleași pentru toți candidații și anume5 nimeni nu poate fi numit funcționar dacăF C1D nu este resortisant al unui stat membru al Comunităților5 cu e*cepția derogării acordate de către autoritatea 2mputernicită să facă 1 numiri5 și nu beneficia)ă de drepturile cetățenești J C2D nu și9a 2ndeplinit toate obligațiile care 2i re%in 2n temeiul 2 legislației pri%ind ser%iciul militar Cconstatăm că te*tul impune ca %iitorul funcționar să aibă reglementată situația sa militarăDJ nu pre)intă garanțiile morale necesare e*ercitării atribuțiilor sale J 3 C3D C4D nu a reușit5 sub re)er%a dispo)ițiilor articolului 2. 2 $ceasta deoarece5 2n toate statele5 apărarea țării ne apare ca o obligație5 dar și ca un drept al cetățeanului.Enițial5 organi)ațiile europene au adoptat sistemul potri%it căruia funcționarii sunt recrutați și numiți de șeful lor ierarhic5 care5 la r6ndul său5 este ales5 de delegații statelor. C&D C6D 1 #e)ultă că această condiție cunoaște o regulă5 respecti% persoana să fie cetățean al unui stat membru5 și o e*cepție5 care constă 2n competența $E(N de a acorda o derogare5 se 2n țelege pentru moti%e speciale5 temeinic ?ustificate. 'n sistemul actual5 recrutarea se face pe ba)ă de concurs. alineatul C2D5 la un concurs pe ba)ă de dosare5 pe ba)ă de e*amene sau at6t de dosare5 c6t și de e*amene5 2n condițiile pre%ă)ute de ane*a EEEJ nu este apt din punct de %edere fi)ic să 2și e*ercite atribu țiile Captitudinile fi)ice e*clud e*istența unor infirmități sau maladii care pot st6n?eni e*ercițiul funcției publiceDJ nu face do%ada cunoașterii aprofundate a uneia dintre limbile Comunităților și cunoașterii satisfăcătoare a unei alte limbi a Comunităților5 2n măsura necesară e*ercitării atribuțiilor care 2i re%in. 3 $cestea se deduc din ca)ierul său și din pre)entarea unor referin țe sau recomandări 26 .

Vedina!5 C.""" de candidați5 iar 2n 2""3 pentru un concurs $/ s9au 2nscris 3&..Condiții %ariabile5 care pot fi cerute de $utoritatea 2n%estită cu puterea de numire pentru anumite funcții5 cum ar fiF 19 29 39 49 cunoașterea unor limbiJ studiiJ e*periență profesionalăJ limită de %6rstă etc. $tracția pe care o e*ercită această perspecti%ă e*plică și numărul foarte mare de candidați 2nregistrați cu oca)ia organi)ării diferitelor posturi . 2 $stfel5 2n anul 2""25 pentru un concurs $/5 adică administrator ad?unct s9au 2nscris peste 21. (erspecti%a unei cariere 2ntr9o funcție publică europeană este un %is la care aspiră foarte multe persoane. la 2 2 . $ceastă politică de recrutare pre)intă at6t aspecte po)iti%e c6t și negati%e5 ea fiind drastic criticată de persoane at6t din interiorul c6t și din e*teriorul Uniunii 4uropene . 'n ce pri%ește procedura de organi)are și desfășurare a concursului regula este că fiecare instituție comunitară 2și organi)ea)ă concursul propriu.5 2"" 5 p. (rincipalele moti%e care au susținut aceste critici au fost repre)entate de iregularitățile constatate 2n modul de desfășurare precum și lipsa oricărei transparențe a procedurilor. Călinoiu5 1tatutulA5 op.3. 'n scopul eliminării acestor deficiențe au fost formulate mai multe soluții dintre care menționămF 19 29 39 1 organi)area de concursuri 2n fiecare anJ publicarea de anale pri%ind posturile precedenteJ publicarea numărului de posturi etc.""" de candidați.ribunalul 0uncției (ublice sau de Curtea 4uropeană de 8ustiție. $șa cum am menționat de?a5 este inter)isă recrutarea unui anumit funcționar pe criterii e*clusi% naționale5 o asemenea deci)ie urm6nd a fi declarată ilegală de . 1V.cit.

. declararea %acanței unui post este precedată5 cum am amintit de?a5 de o anumită procedură prealabilă5 prin care $utoritatea de numire %erifică dacă postul poate fi ocupat prin transfer5 numire sau promo%are. Numărul cel mai redus 2l repre)intă britanicii iar cei mai numeroși italienii. 'n cadrul ni%el de țări membre5 se 2nregistrea)ă decala?e foarte pronunțate. 'n ca)ul 2n care au fost primite mai multe cereri de transfer de la mai mulți funcționari de aceeași treaptă din alte instituții5 se poate ține un concurs intern5 și apoi să se urme)e procedura de 1 concurs . 1D numirea ca și promo%area sunt supuse principiului potri%it căruia ele nu pot %i)a dec6t posturi %acante. 2D 3D autoritatea 2n%estită cu puterea de numire trebuie să consulte comisia paritară5 după care %a 2ntocmi 2nștiințarea sau anunțul pentru organi)area concursului. 'n situațiile normale ale administrației5 este necesar ca postul să fie %acant5 adică neocupat de un agent 2n%estit 2n mod legal. 1 $ceastă procedură poate fi parcursă5 2n egală măsură5 și 2n scopul de a se constitui o re)er%ă de recrutare.(rocedura de organi)are și desfășurare a concursului5 interpretarea dispo)ițiilor statutare cuprinse 2n $ne*a EEE intitulată chiar procedura de concurs determină identificarea următoarelor dimensiuni ale regimului său ?uridic. 'nștiințarea pri%ind organi)area concursului trebuie să cuprindă mai multe elemente și anumeF natura concursului5 put6nd fi %orba despre concurs intern al instituției sau instituțiilor5 concurs general sau5 după ca)5 comun pentru două sau mai multe instituțiiJ modalitățile de desfășurare a concursurilor5 put6nd fi %orba despre concurs de titluri și diplome5 concurs de probe5 sau de titluri și diplome și de probeJ natura funcțiilor și atribuțiilor aferente posturilor de ocupat5 precum și grupa de funcții și gradul propuseJ diplome și alte titluri sau ni%elul de e*periență cerute pentru posturile ce urmea)ă a fi ocupate.

2/ .

'n %ederea ocupării posturilor %acante dintr9o instituție5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri5 după ce a anali)atF C1D posibilitățile de ocupare a unui post prinF 9 transfer sau 9 numire 2n conformitate cu articolul 4&a sau 9 promo%are 2n cadrul instituțieiJ C2D cererile de transfer ale funcționarilor cu același grad din alte instituții șiBsau posibilitățile de a organi)a un concurs intern 2n cadrul instituției5 deschis numai funcționarilor și agenților temporari menționați la articolul 2 din #egimul aplicabil celorlalți agen ți ai Comunităților 4uropene5 iniția)ă procedura de concurs pe ba)ă de dosare5 pe ba)ă de e*amene sau at6t pe ba)ă de dosare5 c6t și de 1 e*amene . $ceastă procedură poată fi inițiată și 2n %ederea constituirii unei re)er%e pentru recrutări ulterioare. 0iecare instituție poate organi)a pe cont propriu concursuri interne pe ba)ă de dosare și de e*amene5 pentru fiecare grupă de func ții5 pentru gradul $1. . sau gradele superioare. 6 sau gradele superioare5 precum și pentru gradul $+ . 2.e*amenelor de probă5 natura e*amenelor și modul cum se e%aluea)ă fiecare dintre eleJ pentru anumite funcții cunoștințele ling%istice cerut de natura particulară a acestoraJ pentru anumite funcții5 condițiile ClimitaD de %6rstă5 data limită de primire a candidațilorJ anumite derogări pe care le poate acorda $utoritatea 2n%estită cu puterea de numire. Condițiile minime impuse de 1 (rocedura de concurs este stabilită 2n ane*a EEE. $stfel de concursuri sunt deschise numai pentru agenții temporari ai instituției 2n cau)ă5 recrutați 2n conformitate cu articolul 2 litera CcD din #egimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților 4uropene.

6 sau gradele superioare5 precum și pentru gradul $+ . sau gradele superioare5 2n condițiile pre%ă)ute la alineatul C3D paragraful al doilea. 0ără a aduce atingere dispo)ițiilor articolului 2. (rin derogare de la alineatul C1D litera CaD al acestui articol5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri din cadrul instituției care a recrutat agentul temporar anali)ea)ă5 2nainte de a dispune ocuparea posturilor %acante5 pe de o parte transferurile din interiorul instituției5 iar pe de alta candidații care au reușit la concursurile interne menționate anterior. (entru fiecare concurs5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri numește un ?uriu. Iradul menționat 2n anunțul de concurs este stabilit de instituție5 2n conformitate cu următoarele criteriiF CaD obiecti%ul de a recruta funcționarii cu cel mai 2nalt ni%el al calităților menționate la articolul 2 J 3" .instituții constau 2n efectuarea a cel puțin )ece ani de ser%iciu 2n calitate de agent temporar și anga?area ca agent temporar să fi fost făcută pe ba)a unei proceduri de selecție 2n cadrul căreia au fost respectate aceleași criterii ca și 2n ca)ul selecției funcționarilor5 2n conformitate cu articolul 12 alineatul C4D litera CaD din #egimul aplicabil celorlalți agenți. $cesta stabilește lista candidaților eligibili. (arlamentul 4uropean organi)ea)ă din cinci 2n cinci ani un concurs intern pe ba)ă de dosare și e*amene5 pentru fiecare grupă de funcții5 pentru gradul $1. 19$1. 4 sau $+ &9$+ /. alineatul C2D5 funcționarii sunt recrutați e*clusi% 2n gradele $1. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri selectea)ă de pe această listă candidatul sau candidații pe care 2i numește 2n posturile %acante. Candidații astfel selectați sunt numiți 2n gradul din grupa de func ții indicat 2n anunțul concursului la care au fost acceptați.

Candidatul poate pre)enta comisiei medicale a%i)ul unui medic ales de el. (entru a ține seama de e*periența profesională a persoanei 2n cau)ă5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate acorda un spor de %echime de cel mult 24 de luni. -rice funcționar este obligat să efectue)e o perioadă de probă de nouă luni 2nainte de a putea fi titulari)at 2n funcție. (rin derogare de la alineatul C2D5 instituția poate autori)a5 după ca)5 organi)area de concursuri pentru gradele $+ .5 $+ 1"5 $+ 11 sau5 2n mod e*cepțional5 $+ 12.CbD calitatea e*perienței profesionale cerute. Medicul consultant care a emis a%i)ul negati% inițial este audiat de comisia medicală. Numărul total al candidaților numiți 2n posturile %acante pentru aceste grade nu poate depăși numărul total anual al numirilor 2n grupa de funcții $+5 2n conformitate cu articolul 3" paragraful al doilea . $tunci c6nd5 2n cursul perioadei de probă5 funcționarul este 2mpiedicat să 2și e*ercite atribuțiile pe o perioadă ne2ntreruptă de cel puțin o lună5 ca urmare a unei boli5 a concediului de maternitate menționat la articolul &/ sau a 10uncționarul recrutat este 2ncadrat 2n prima treaptă a gradului său. (entru a răspunde ne%oilor specifice ale instituțiilor5 la recrutarea funcționarilor poate fi luată 2n considerare și situația de pe piața comunitară a muncii. 31 1 2 . 2 'nainte de a fi numit 2n post5 candidatul selectat este supus unui e*amen medical efectuat de către un medicul consultant al instituției5 astfel 2nc6t instituția să se asigure că acesta 2ndeplinește condițiile pre%ă)ute la articolul 2/ litera CeD. 'n ca)ul unui a%i) medical negati%5 primit ca urmare a efectuării e*amenului medical pre%ă)ut la primul paragraf5 candidatul poate solicita5 2n termen de două)eci de )ile de la data la care institu ția i9a notificat respecti%ul a%i)5 e*aminarea ca)ului său de către o comisie medicală compusă din trei medici aleși de autoritatea 2mputernicită să facă numiri dintre medicii consultanți ai institu țiilor. $tunci c6nd a%i)ul comisiei medicale confirmă conclu)iile e*amenului medical pre%ă)ut la primul paragraf5 onorariile și cheltuielile aferente sunt suportate de candidat 2n proporție de &" @. $gentul temporar a cărui 2ncadrare 2ntr9o grupă de funcții a fost stabilită 2n conformitate cu criteriile de 2ncadrare adoptate de instituție păstrea)ă %echimea 2n treaptă dob6ndită 2n calitate de agent temporar atunci c6nd este numit5 2n perioada imediat următoare celei 2n care a lucrat ca agent temporar5 funcționar cu același grad .

#aportul se aduce la cunoștința persoanei 2n cau)ă5 care are dreptul de a9și formula obser%ațiile 2n scris5 2n termen de opt )ile pline. #aportul și obser%ațiile sunt transmise imediat de către superiorul ierarhic al persoanei aflate 2n perioada de probă autorității 2mputernicite să facă numiri5 care primește5 2ntr9un termen de trei săptăm6ni5 a%i)ul comitetului pentru rapoarte de e%aluare5 a cărui componență reflectă principiul repre)entării paritare5 pri%ind măsurile ulterioare 2ncheierii perioadei de probă. 'n ca)ul 2n care raportul respecti% recomandă concedierea sau5 2n mod e*cepțional5 prelungirea perioadei de probă5 raportul și obser%ațiile sunt transmise de 2ndată de către superiorul ierarhic al persoanei aflate 2n perioada de probă autorității 2mputernicite să facă numiri5 care primește5 2n termen de trei săptăm6ni5 a%i)ul comitetului pentru 32 . Cu toate acestea5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate autori)a5 2n mod e*cepțional5 prelungirea perioadei de probă și transferul funcționarului 2ntr9un alt ser%iciu. Cu cel puțin o lună 2nainte de terminarea perioadei de probă5 se 2ntocmește un raport de e%aluare a capacității funcționarului aflat 2n perioada de probă de a e*ercita atribuțiile pe care le presupune func ția sa5 precum și a eficienței și conduitei sale 2n ser%iciu. #aportul se aduce la cunoștința persoanei 2n cau)ă5 care are dreptul de a9 și formula obser%ațiile 2n scris 2n termen de opt )ile pline. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri poate decide concedierea funcționarului aflat 2n perioada de probă5 2nainte de 2ncheierea acesteia5 cu un prea%i) de o lună5 fără ca durata ser%iciului să poată depăși5 cu toate acestea5 durata normală a perioadei de probă. 'n acest ca)5 noua reparti)are trebuie să cuprindă o perioadă de cel puțin șase luni. 'n ca)ul 2n care acti%itatea persoanei aflate 2n perioada de probă se do%edește5 2n mod e%ident5 necorespun)ătoare5 poate fi 2ntocmit oric6nd 2n cursul perioadei de probă un raport asupra acti%ită ții sale.unui accident5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate prelungi durata perioadei de probă cu o perioadă corespun)ătoare.

0uncționarul 2ndeplinește atribuțiile care 2i sunt 2ncredințate 2n mod obiecti% și imparțial și cu respectarea datoriei sale de loialitate fa ță de Uniunea 4uropeană. 0uncționarul este obligat să 2și e*ercite atribuțiile și să se comporte țin6nd seama numai de interesele Uniunii5 fără a solicita și fără a accepta instrucțiuni din partea nici unui gu%ern5 autorități5 organi)ații sau persoane din afara instituției sale. 0uncționarul aflat 2n perioada de probă care nu a făcut do%ada unor calități profesionale suficiente pentru a fi titulari)at este concediat. 2.3. 33 . Cu toate acestea5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate autori)a5 2n mod e*cepțional5 prelungirea perioadei de probă cu cel mult șase luni5 transfer6nd e%entual funcționarul 2ntr9un alt ser%iciu. 4ste considerat a fi 2n acti%itate func ționarul care 2 și e*ercită5 2n condițiile pre%ă)ute de statut5 atribuțiile corespun)ătoare postului 2n care a fost reparti)at sau pentru care asigură interimatul. Activitatea desfășurată de funcţionarul public comunitar +upă finali)area procesului de recrutare funcționarul public comunitar 2și 2ncepe acti%itatea propriu9)isă 2n cadrul instituției europene care l9 a recrutat.rapoarte de e%aluare5 a cărui componență reflectă principiul repre)entării paritare5 pri%ind măsurile ulterioare 2ncheierii perioadei de probă. +urata totală a perioadei de probă nu poate 2n nici un ca) să depă șească cincispre)ece luni . 0ără permisiunea autorității 2mputernicite să facă 1 1 Cu e*cepția ca)ului 2n care are posibilitatea să reia5 fără 2nt6r)iere5 o acti%itate profesională5 funcționarul aflat 2n perioada de probă care este concediat beneficia)ă de o indemni)ație egală cu salariul său de ba)ă pe trei luni 2n ca)ul 2n care acesta a efectuat mai mult de un an de ser%iciu5 respecti% o indemni)ație egală cu salariul său de ba)ă pe două luni 2n ca)ul 2n care a efectuat peste șase luni de ser%iciu sau egală cu salariul său de ba)ă pe o lună 2n ca)ul 2n care a efectuat mai puțin de șase luni de ser%iciu.

2.numiri5 funcționarul nu poate accepta5 din partea unui gu%ern sau a oricărei alte surse din afara instituției de care aparține5 titluri onorifice5 decorații5 fa%oruri5 cadouri ori remunerații5 indiferent de natura acestora5 cu e*cepția ca)ului 2n care acestea 2i sunt acordate pentru ser%icii prestate fie 2nainte de numirea sa5 fie 2n cursul unui concediu special pentru ser%iciu militar sau național și ca urmare a prestării unor astfel de ser%icii. Condițiile de muncă ale funcționarului 1arcinile !i competenţele deosebite pe care le au autorităţile administrației publice impun e*istenţa unei politici de personal coerente5 care să aibă 2n %edere calitatea !i competenţa profesională a personalului5 deoarece eficienţa !i eficacitatea acti%ităţii administraţiei depind de modul 2n care cei care lucrea)ă 2n administraţie 2nţeleg !i reu!esc să9!i 2ndeplinească atribuţiile !i ser%iciile care le re%in cu . 'n e*ercitarea atribuțiilor sale funcționarul nu se %a ocupa de nici o acti%itate 2n care are5 2n mod direct sau indirect5 un interes personal5 2n special un interes de ordin familial sau financiar5 care 2i poate afecta independența. 0uncționarul nu poate păstra sau dob6ndi5 2n mod direct sau indirect5 2n 2ntreprinderile care sunt supuse controlului de către instituția căreia 2i aparține sau care se află 2n relație cu aceasta5 interese de a șa natură sau importanță 2nc6t i9ar putea afecta independența 2n e*ercitarea atribuțiilor sale. 0uncționarul care5 2n e*ercitarea atribuțiilor sale5 trebuie să se ocupe de o acti%itate de tipul celor men ționate anterior comunică de 2ndată acest lucru autorității 2mputernicite să facă numiri. $ceasta adoptă măsurile care se impun și5 2n special5 poate elibera funcționarul de responsabilitățile care 2i re%in 2n acti%itatea respecti%ă.4.

34 .

. 3 Jean-!ran4oise Renucci5 !ratat de drept european al drepturilor omului5 4ditura Samangiu5 :ucure!ti5 2"". Drept administrativ5 Uni%ersul 8uridic5 :ucurești5 2"". Sorin "ucur.24&.profesionalism . +reptul de a nu suferi discriminări5 care decurge din postulatul general al egalităţii tuturor fiinţelor umane5 are o importanţă considerabilă. 3& 1 3 . . +reptul la egalitate 2nseamnă a!adar mai degrabă5 dreptul tuturor de a fi trataţi ca egali.anual de practică5 4ditura Codecs5 :ucure!ti5 2""35 p. 2 (rin procesul de recutare se dore!te obţinerea5 cu costuri minime5 efecti%ul necesar de anga?aţi5 de calitatea necesară5 pentru a satisface necesarul de resurse umane al administraţiei 9 %ic'ael 2r$strong5 . 'n cadrul dreptului european al drepturilor omului5 principiul inter)icerii discriminării este consacrat at6t prin Con%enţia europeană a drepturilor omului5 c6t !i de către unul din protocoalele sale adiţionale.anagementul resurselor umane.12 . (rincipiul general al egalității 2n drepturi este cel care trebuie să domine condițiile de muncă ale funcționarului.5 p. (utem afirma cu certitudine că legătura dintre principiul nediscriminării !i cel al egalităţii este foarte str6nsăF principiul egalităţii cere ca situaţiile egale să fie tratate 2ntr9o manieră identică5 iar situaţiile inegale 2n mod diferitJ nerespectarea acestei reguli constituie o discriminare5 afară numai dacă e*istă o ?ustificare obiecti%ă !i re)onabilă.5 p. $ceastă dualitate se e*plică prin faptul că 2nsă!i Con%enţia europeană5 prin art. 4galitatea de tratament este 2ncălcată dacă diferenţierea nu are o ?ustificare obiecti%ă !i re)onabilăF scopul5 dar mai ales efectele măsurii trebuie să permită aprecierea ?ustificării.145 nu consacră dec6t o interdicţie limitatăF ulterior s9a impus necesitatea unei inter)iceri generale a oricărei discriminări care face obiectul (rotocolului nr.14/. (entru a putea atrage funcționari publici c6t mai bine pregătiți este necesar ca aceștia să beneficie)e de condiții de muncă c6t mai atracti%e. %i'aela Cărăuşan.34&. Unul din aspectele cele mai importante legate de administrarea personalului5 2n %ederea creării acestui corp profesionist 2 al funcţionarilor publici5 este procesul de recrutare a acestora.diferenţiere de tratament 1 +oan 2le3andru.

-rice diferenţiere 2n situaţii similare constituie o diferenţă de tratament discriminatorie. 36 . (oliticile de egalitate a !anselor au suferit transformări pentru că re)ultatele lor nu au fost concludente5 chiar !i după mai multe decenii de eforturi 2n acest domeniu. 'n consecinţă5 diferenţa de tratament 2n situaţii similare5 precum !i orice similitudine de tratament 2n situaţii diferite %or fi considerate discriminări 2n lipsa unei ?ustificări obiecti%e !i re)onabile .1&291&3. $rt. (utem afirma că 2n pre)ent Uniunea 4uropeană face eforturi susţinute 2n fa%oarea abordării integrate a egalităţii 2ntre se*e dar cu toate 1 1 J -! Renucci5 !ratatA5 op. (e plan internaţional5 se constată o e%oluţie rapidă a strategiilor 2n materie de egalitate 2ntre se*e.cit.admisibilă trebuie nu numai să urmărească un scop legitim5 ci !i să se caracteri)e)e printr9un raport re)onabil de proporţionalitate 2ntre mi?loacele folosite !i scopul urmărit.5 p.14 din Con%enţie inter)ice tratarea 2n mod diferit a persoanelor aflate 2n situaţii comparabile. En%ers5 faptul de a nu face diferenţe de tratament atunci c6nd situaţiile nu sunt identice constituie de asemenea o discriminareF acest lucru pare a deschide calea Kdiscriminărilor po)iti%e”.5 2"". $ceastă similitudine de situaţii nu este 2ntotdeauna u!or de stabilit5 cu at6t mai mult cu c6t5 2n ma?oritatea ca)urilor5 este implicită. 1trategiile aplicate nu erau at6t de eficace !i5 după această constatare5 g6ndirea 2n materie de egalitate a !anselor 2ntre se*e s9a deplasat5 de la o abordare iniţială foarte legalistă !i teoretică5 spre o abordare mai acti%ă5 cu precădere orientată spre obţinerea de re)ultate5 2n anii !apte)eci !i opt)eci5 iar mai recent5 către o abordare structurală !i proacti%ă cu scopul de a trata problema inegalităţii dintre se*e. +ouă criterii cumulati%e caracteri)ea)ă prin urmare discriminareaF pe de o parte5 o diferenţă de tratament 2n e*ercitarea drepturilorJ pe de altă parte5 lipsa unei ?ustificări obiecti%e !i re)onabile.

$stă)i5 acest principiu este admis de aproape fiecare dintre noi.acestea5 2n termeni generali5 nu dispune de suficientă e*perienţă pentru a face să acţione)e 2n mod practic conceptul de abordare integrată. +e aceea5 2n inter%alul 2n care se desfă!oară acest ultim program este crucial de a urma Csi >inter%alul” %a fi fără 2ndoială prelungitD o triplă strategie F 1D legislaţieJ 2D 3D 1 acţiuni po)iti%eJ abordare integrată.ilustrare a importanţei unui cadru ?uridic pentru o politică a egalităţii se*elor5 este legislaţia cu pri%ire la drepturile legate de maternitate. a (egislaţia .organi)aţie doritoare să ducă cu succes o politică de personal a*ată pe egalitatea dintre se*e trebuie mai 2nt6i să dispună de un cadru legal sau formal %i)ibil enunţ6nd egalitatea ?uridică !i de tratament 2ntre bărbaţi !i femei. 3 .. 'ntr9o logică tradiţională pur economică !i 2n absenţa oricărei legislaţii5 un anga?ator ar prefera probabil un anga?at bărbat 2n locul unei femei 2nsărcinate. 4galitatea ca !i concept teoretic !i ?uridic implică 2n mod fundamental că niciun indi%id n9ar trebui să aibă drepturi sau oportunităţi inferioare celorlalţi. Cea mai mare parte din anga?atorii din sectorul public sunt alăturaţi unor clau)e generale cu pri%ire la egalitatea de !anse5 de tratament !i la clau)e inter)ic6nd discriminarea fie că aceasta din urmă se manifestă 2n selecţie5 promo%are5 regimul pensiilor etc. +irecti%a europeană cu pri%ire la egalitatea de tratament C 6B2" B44CD a contribuit la reducerea 1 $ceste trei abordări n9ar trebui considerate ca e*clu)6ndu9se una pe cealaltă5 ci ca fiind complementare. .

Numai datorită presiunii grupurilor de interese !i acţiunii indi%i)ilor care testau !i răsp6ndeau legea5 art.& C. $u trebuit mai multe pl6ngeri cu pri%ire la articolul >la muncă egală5 salariu egal” 2n faţa tribunalelor naţionale !i 2n faţa Curţii 4uropene de 8ustiţie 5 2nainte ca principiul să se impună definiti%.ratatul de la #oma al Comunităţii 4conomice 4uropeneD5 toţi anga?aţii din sectorul public !i pri%at din U4 sunt legaţi prin art. 3/ .discriminării deschise ale cărei %ictime erau femeile măritate !i 2nsărcinate 2n ţările Uniunii 4uropene.lant5 :ru*elles5 2""65 p. a rămas5 ca să spunem a!a5 literă moartă. 4%oluţia s9a făcut cu multă 2ncetineală5 chiar dacă după aceasta 2nsă!i aplicarea efecti%ă a te*tului a luat mult timp.2/. este un bun e*emplu de impact slab al legislaţiei. $rticolul >la muncă egală5 salariu egal” din . $rticolul cuprindea multe ambiguităţi 5 at6t de dificil de re)ol%at !i de definit at6t pentru ?uri!ti5 c6t !i pentru petenţi. 11. Etude criti<ue M la lumiCre d=une approc"e comparatiste 5 :ru. +ar chiar !i astă)i5 se constată5 2n anumite ca)uri5 diferenţe 2ntre salariul bărbaţilor !i cel al femeilor. 'ncă din 1. 11. $cestea fiind spuse5 2n practică5 art. 11. al acestui tratat5 care enunţa principiul egalităţii de remuneraţie la o muncă egală. 65 art. a trecut de stadiul de declaraţie oficială. 11. +in 1. Egalit> et non(discrimination dans la Iurisprudence communautaire. Cu toate acestea5 chiar dacă protecţia maternităţii este unul dintre cele mai %echi e*emple ale legislaţiei 2n materie de egalitate5 numărul de procese 2n acest domeniu demonstrea)ă că legea nu a fost asimilată !i aplicată a!a cum este de către toţi anga?atorii5 at6t din sectorul public5 c6t !i din cel pri%at. 2 1 1 +e e*emplu5 ce 2nseamnă cu e*actitate >muncă egală”5 sau ce 2nseamnă5 cu preci)ie5 cu%6ntul >salariu”X 2 $ se %edea !i Denis %artin.ratatul de la #oma constituie un bun e*emplu al importanţei principiului egalităţii ?uridice !i al riscului ca acesta să fie aplicat cu e)itări.& p6nă 2n 1.

'n termeni cantitati%i5 obiecti%ul acţiunii po)iti%e este de a reali)a o repre)entare egală ni%elurile !i 2n toate funcţiile.65 p.5enne5 Cent mots pour l=>galit>./. +n glossaire de termes sur l=>galit> entre les femmes et les "ommes5 1. U4 2!i define!te acţiunile po)iti%e ca >un ansamblu de măsuri cu pri%ire la un grup particular !i destinate să elimine !i să pre%ină discriminarea sau să compense)e de)a%anta?ele decurg6nd din atitudinile5 comportamentele !i structurile e*istente” . 'n comparaţie cu egalitatea de drepturi5 acţiunile po)iti%e5 dec6t să se concentre)e pe egalitatea de acces5 creea)ă condiţii pentru a a?unge la o egalitate 2n ceea ce pri%e!te re)ultatul5 >egali)6nd po)iţiile de plecare”. 'n 1. ../4B63&B44CD.//.o1itive Ha sf6r!itul anilor !apte)eci !i pe parcursul anilor opt)eci5 administraţia publică5 a 2nceput să aplice programe de acţiune po)iti%ă pentru a 2ncura?a egalitatea accesului la funcţia publică. )Nomen*@ e<ualitB and categorB politics5 1age5 Hondon5 1. 4a face eforturi 1 Co$$ision euro.b 2cţiunile . $cţiunea po)iti%ă comportă at6t un aspect cantitati%5 c6t !i unul calitati%. 3. 0iind %orba despre o definiţie foarte largă5 care nu reflecta diferitele interpretări ale termenului de acţiune po)iti%ă doctrina a considerat că definiţia următoare a acţiunii po)iti%e s9ar putea do%edi mai utilăF >un termen generic pentru programele care consideră anumiţi indi%i)i5 2n mod spontan sau sub impulsul legii5 2n %ederea măririi5 menţinerii sau reamena?ării numărului sau statutului unui anumit grup de membri definiţi 2n general prin rasă sau prin se* 2n s6nul unui grup mai larg” .. 3 2 1 a bărbaţilor !i femeilor la toate $spectul cantitati% al acţiunii po)iti%e se caracteri)ea)ă5 de asemenea5 !i prin ameliorarea generală a condiţiilor de lucru..repre)entare egală nu 2nseamnă neaparat cinci)eci9cinci)eci dar poate ţine cont de >resursele” de anga?aţi calificaţi5 de e*emplu de numărul de femei a căror candidatura poate fi luată 2n considerare printre cadrele medii5 de numărul de femei titulare de diplomă uni%ersitară5 de situaţia femeilor pe piaţa forţei de muncă 2n general5 etc./45 Consiliul de Mini!tri al U4 a aprobat o recomandare asupra acţiunilor po)iti%e C1. 3 . 2 Carol (ee "ac'i5 !"e politics of affirmative action.

1=>galit>A5 op. 2nnie Hondeg'e$. 4" . Cu toate că 2n teorie discriminarea po)iti%ă poate face parte din acţiunea po)iti%ă5 2n practică aceasta se impune cu greu sau este aplicată cu dificultate 2n administraţia publică5 2n oricare dintre ţările europene. $cţiunile po)iti%e dure referire la politici care specifică faptul că aparţine unui grup 1 2 3 4 fac Cursurile de formare specifică pentru femei Cde e*emplu femeile !i acti%itatea de conducereD5 faptul de a 2ncura?a candidaturile la anumite funcţii printre repre)entanţii se*ului mai slab repre)entat !i atenţia acordată pentru ca femeile să fie pre)ente 2n ?uriile de selecţie5 sunt tot at6tea e*emple. Carol Hee :acchi face cu claritate distincţia dintre discriminarea po)iti%ă !i programele >dure” sau >soft”. Cum s9a subliniat de?a5 faptul că o soluţie mai sistemică !i o a?ustare mai structurală sunt necesare5 e*plică 2n mare parte faptul că acţiunea po)iti%ă este un complement necesar5 dar nu suficient pentru legislaţia antidiscriminare.".cit...4". $cţiunile po)iti%e bl6nde sunt politicile >de 2ncura?are” 2n %ederea cre!terii posibilităţilor de a găsi un loc de muncă5 de nominali)are sau de promo%are pentru membrii unui grup subrepre)entat5 !i cuprind iniţiati%e cum ar fi politicile de recrutare sau programele de formare speciali)ate.cit. $cţiunile po)iti%e pot fi considerate ca o >strategie de compromis” !i nu ca o soluţie pentru că ea tratea)ă simptomele !i nu cau)ele reale . 2 Sara' 6elen. (unctul de pornire al acţiunilor po)iti%e este că barierele indi%iduale 2mpiedică femeile să reu!ească profesional 2n condiţiile 2n care inegalitatea 2n relaţiile de putere este negli?ată. 3 Carol (ee "ac'i5 !"e politicsA5 op. 4 $cţiunile po)iti%e dure au fost adoptate 2n ţări precum Marea :ritanie5 Nor%egia5 1uedia5 Iermania.5 2""15 p.65 p.pentru a suprima bariere care le blochea)ă pe femei 2n munca lor !i pentru a le aduce o asistenţă specifică 2n scopul de a asigura o mai 1 bună egalitate de acces la funcţia publică .5 1. 'n )ilele noastre5 acţiunile po)iti%e mai sunt 2ncă asociate 2n mod eronat cu >discriminarea po)iti%ă”.

1=>galit>A5 op. Cum scrie #ees F >aceasta nu 2nseamnă numai să fim atenţi la obstacolele din calea progresului femeilor pe scara socială5 dar să ne 2ntrebăm dacă scara are forma !i dimensiunile cele bune5 !i chiar dacă este ne%oie neapărat de o scară”. .otu!i5 2n practică5 e*perienţa 2n domeniul abordării integrate a egalităţii de !anse este limitată5 iar demarcarea dintre acţiunile po)iti%e !i abordarea integrată nu este netă. +impotri%ă5 abordarea integrată porne!te de la o politică pree*istentă.cit. 19ar putea spune că punctul de pornire al unei acţiuni po)iti%e este o problemă care pri%e!te femeile5 2n mod specific. Empactul limitat al legislaţiei !i acţiunilor po)iti%e pune 2n e%idenţă natura structurală a inegalităţilor la locul de muncă !i necesitatea unei soluţii nu punctuale5 ci difu)e5 cum ar fi abordarea integrată. $!a cum indica #aportul Consiliului 4uropei asupra abordării integrateF principala diferenţă 2ntre acţiunile po)iti%e !i abordarea integrată consistă 2n actorii implicaţi !i aspectele politice de abordat. 2 Sara' 6elen. Va fi 2ntotdeauna mai 1+e e*emplu5 un funcţionar care are ca sarcină egalitatea de !anse. . 41 1 2 3 .5 2""15 p. 3 7eresa Rees5 . $cţiunile po)iti%e repre)intă un mod de reacţie mult mai rapid la inegalităţi.5 1. $bordarea integrată este o strategie fundamentală !i5 2n consecinţă5 punerea sa 2n practică poate să dure)e./5 p. (rocesul politic este mai apoi refăcut 2n a!a fel 2nc6t actorii angrenaţi 2n mod normal să ţină cont de dimensiunea genului !i să se poată atinge obiecti%ul egalităţii 2ntre se*e . 32. c 2bordarea integrată Cu toate că sunt necesare5 legislaţia !i acţiunile po)iti%e nu sunt suficiente pentru a asigura eficacitatea egalităţii 2ntre se*e5 2n toate domeniile %ieţii publice. 2nnie Hondeg'e$.subrepre)entat este de luat 2n considerare la anga?area 2n funcţia publică sau la promo%area profesională.43.ainstreamingA5 op.măsură concepută 2n mod specific pentru femei este deci pusă 2n practică de către funcţionarii ma!inăriei publice .cit..

u!or să faci a?ustări 5 dec6t să transformi o politică e*istentă. Cu toate acestea5 pe termen lung5 impactul acestei din urmă strategii este mai important5 pe c6nd acţiunea po)iti%ă n9ar a%ea dec6t un efect 2 >marginal” . Ne punem 2ntrebarea dacă se poate %orbi de o ade%ărată gestiune a resurselor umane 2n administraţia publicăX - politică de personal a*ată pe egalitatea se*elor %a fi mult mai u!or de urmat 2n organi)aţiile unde e*istă5 2n mod real5 un echilibru 2ntre dimensiunea Kumană” !i cea a Kresurselor” 2n I#U. +acă o organi)aţie se concentrea)ă 2ntr9un mod prea 2ngust pe aspectul economic al I#U !i nu consideră personalul ca fiind o resursă economică5 e*istă un risc mare să %edem negli?ate %alori fundamentale cum ar fi echitatea5 democraţia !i egalitatea5 aceste principii repre)ent6nd coloana %ertebrală a unei politici de personal a*ate pe egalitatea 2ntre se*e. $r trebui pus accentul pe importanţa %alorilor ca egalitate5 echitate5 etică5 eficacitate !i imparţialitate politică5 ca !i pe principii ca eficienţă5 responsabilitate !i alte %alori a*ate pe performanţă . a Selecţia (otri%it doctrinei profilul funcţiilor !i competenţelor sunt instrumente importante ale gestiunii resurselor umane !i constituie punctul de pornire al multor alte instrumente legate de gestiunea personalului Cselecţie5 e%aluare5 remunerareD. 0uncţionarii publici cu răspunderi 2n 4 acţiunile po)iti%e ar trebui deci să %erifice că niciun pre?udiciu se*ual nu intră 2n concepţia asupra funcţiilor !i competenţelor. 1egregarea %erticală !i ori)ontală aduce adesea bărbaţi !i femei să e*ercite atribuţii diferite 2n cadrul administraţiei. +acă situaţia actuală Ce*. directori bărbaţi5 2n e*clusi%itateD ser%e!te de model Kideal” pentru
1+e e*emplu să organi)e)i o formare speciali)ată. 2 Sara' 6elen, 2nnie Hondeg'e$, 1=>galit>A5 op.cit.5 2""15 p.4&. 3 Sara' 6elen, 2nnie Hondeg'e$, 1=>galit>A5 op.cit.5 2""15 p.6". 4 $ se %edea !i 8ric #5lisson, 1es discriminations@ op.cit.5 2"" 5 p.146914/. 42

1

3

conceperea profilelor funcţiilor !i competenţelor5 riscăm să %edem apăr6nd pre?udecăţi se*uale. 1e poate e%ita acest risc ţin6nd cont de sugestiile unui funcţionar speciali)at pe egalitatea 2ntre se*e sau se pot crea grupuri de lucru care să aibă ca sarcină definirea de noi profile. altă măsură constă 2n a e*amina e*igenţele formulate 2n ce pri%e!te funcţia publică !i a %erifica dacă acestea sunt 2ntr9ade%ăr esenţiale pentru a asigura o bună performanţă. #iscăm de fapt să e*agerăm e*igenţele Ccum ar fi numărul de diplome5 perioada de e*perienţă specificăD 2n %ederea eliminării anumitor candidaţi posibili5 cum ar fi femeile. 1e poate %orbi de echilibru 2ntre femei !i bărbaţi 2n pri%inţa recrutăriiX 'n administraţia publică e*istă5 2n principiu5 stabilitatea postului5 mai ales 2n sistemele de carieră. #ecrutarea este deci un moment important 2n cadrul politicii de personal. - recrutare echilibrată impune mai 2nt6i să a%em un număr egal de bărbaţi !i de femei candidaţi la posturile %acante. $ceasta necesită adesea un efort suplimentar5 mai ales pentru funcţiile caracteri)ate prin segregare ori)ontală. (entru a se adresa grupului sub9repre)entat5 funcţionarii cu sarcini 2n egalitatea se*elor pot sugera apelarea la canale speciali)ate de recrutare sau pot atenţiona asupra efectului %ariabil al canalelor e*istente asupra femeilor !i bărbaţilor . - altă măsură constă 2n adăugarea unui paragraf 2n oferta de muncă5 prin care se arată că oferta se adresea)ă femeilor !i bărbaţilor. -rgani)aţiile pot de%eni atrăgătoare făc6nd referinţă la condiţiile de muncă !i la ser%icii specifice . +e asemenea5 personalul trebuie selecţionat 2ntr9un mod neutru din punct de %edere se*ual5 2ntruc6t testele de selecţie pot 2n mod in%oluntar să fa%ori)e)e sau să defa%ori)e)e un se*. Cercetarea a demonstrat că membrii comitetelor de selecţie Cat6t bărbaţi c6t !i femeiD pot a%ea idei foarte stereotipe asupra candidaţilor. +upă o
1Enternetul5 de e*emplu5 este folosit mai mult de femei dec6t de bărbaţi. 2 -rare de muncă fle*ibile5 grădiniţă pentru copii pe perioada %acanţelor. 43

1

2

anali)ă aprofundată a diferitelor inter%iuri pentru selecţie5 cercetătorii dane)i au descoperit că sunt puse mai multe 2ntrebări candidatelor dec6t candidaţilor. #ecrutorii au tendinţa de a adresa 2ntrebări mai deschise bărbaţilor !i ace!tia au mai mult timp pentru a răspunde dec6t femeile. Măsuri specifice pentru a contracara astfel de practici se*iste conţin directi%e sau stagii de formare cu scopul de a sensibili)a membrii comitetelor de selecţie la posibilele discriminări se*uale. componentă echilibrată a comitetelor de selecţie5 cu scopul de a 2ntări 2ncrederea se*ului mai slab repre)entat 2ntr9un mediu profesional dat este o măsură de acţiune po)iti% simplă 2n acest domeniu. Cercetarea a demonstrat de asemenea că bărbaţii !i femeile obţin re)ultate diferite la anumite teste . 4ste deci crucial ca tipul !i numărul de teste să fie echilibrat 2ntr9o procedură de selecţie pentru a garanta egalitatea de !anse. 1chimbarea sistemelor actuale de selecţie s9ar putea do%edi 2ndelungată. #olul funcţionarilor care au 2n sarcina egalitatea 2ntre se*e ar putea fi identificarea dimensiunii discriminării 2ntre femei !i bărbaţi5 2n timpul testelor de selecţie5 !i 2ncercarea de a incita recrutorii să găsească o soluţie printr9o Kabordare integrată” . b #erfor$anţa Condiţiile bune de muncă sunt foarte importante pentru satisfacţia unui anga?at !i prin consecinţă pentru performanţa acestuia. .ehnologia modernă poate ameliora 2n mare măsură condiţiile de muncă din punct de %edere fi)iologic. +ar condiţiile psihologice răm6n de asemenea importante. $r trebui acordată o atenţie particulară unor probleme cum ar fi stresul !i hărţuirea se*uală5 chestiuni care s9ar putea do%edi foarte importante pentru femei .
3 2 1

1:ărbaţii sunt mai buni la testele matematice5 iar femeile sunt mai abile la testele ling%istice. 2 Sara' 6elen, 2nnie Hondeg'e$, 1=>galit>A5 op.cit.5 2""15 p.61962. 3 $ se %edea pe larg %uriel 7r5$eur, 9ari$ Douedar, 'onction publi<ue? pr>venir et g>rer le "arcClement moral et seGuel, 4ditions du (ap;rus5 Montreuil5 2""/5 p./,9,3. 44

1#egula de a nu organi)a nici o !edinţă dupa ora 16F"" 2!i găse!te aici una dintre aplicări. 2nnie Hondeg'e$. 4ste important de asemenea să fie pre%ă)ute spaţii pentru copiii salariaţilor.61962. (rogramul fle*ibil de muncă poate mări libertatea unui anga?at de a9!i organi)a munca 2n funcţie de situaţia sa personală . +e e*emplu5 c6nd personalul este e%aluat din punctul de %edere al implicării 2n muncă5 o persoană care lucrea)ă cu program scurt n9ar trebui e%aluată diferit de una care are program normal5 numai fiindcă au orare diferite. Munca la domiciliu sau telemunca permit e%itarea unor deplasări !i prin asta s9ar face economii de timp5 aran?amente ca munca cu program parţial sau 2ntreruperea de carieră ar trebui de asemeni să fie oferite funcţionarilor ca opţiuni.cit. Chiar dacă gri?a asupra copiilor nu este una dintre responsabilităţile principale ale administraţiei5 ci a societăţii 2n general5 totu!i pot fi luate măsuri suplimentare pentru a fa%ori)a o combinare a muncii !i a %ieţii familiale . 1=>galit>A5 op. 2 +in păcate aceste condiţii superioare 2ncă nu !i9au găsit locul 2n administraţia publică din #om6nia5 ele fiind 2ncă specifice doar statelor %estice.5 2""15 p. 'n de)%oltarea !i aplicarea criteriilor de e%aluare5 normele de e%aluare ar trebui să fie neutre din punct de %edere se*ual !i norma masculină n9ar trebui să pre%ale)e.(rogramul de muncă constituie un factor important 2n %ederea facilitării combinaţiei 2ntre muncă !i %iaţa de familie. .măsură specifică de acţiune po)iti%ă 2n momentul e%aluării ciclului politicii de I#U ar putea fi integrarea unui modul specific relati% la diferenţele 2n materie de gen5 2n formarea e%aluatorilor . :ărbaţii !i femeile care au performanţe echi%alente 2n funcţia publică trebuie e%aluaţi !i remuneraţi identic. 4& 3 . 3. Un bun echilibru 2ntre %iaţa profesională !i cea pri%ată influenţea)ă performanţa unui funcţionar 2n cadrul administraţiei. 3 Sara' 6elen. 1 2 &valuarea 4%aluatorii trebuie stimulaţi să con!tienti)e)e caracterul stereotip al unui anumit mod de g6ndire.

Un retur de informaţii din mai multe surse repre)intă o pro%ocare faţă de conceptele tradiţionale de management !i sistemul de %alori asociat acestora din urmă . Ha selecţia candidaţilor pentru un curs de formare trebuie acordată atenţie compo)iţiei echilibrate a grupului. 1es discriminations@ 4ditions 4llipses5 (aris5 2"" 5 p. -rgani)area stagiilor de formare este de asemeni importantăF ar trebui organi)ate 2n momente care sunt compatibile cu %iaţa de familie Ce*. Ha prima %edere5 s9ar putea crede că femeile beneficia)ă de aceste noi metode care dau o imagine mai clară asupra unui indi%id5 dec6t cea pe care !i9o pot crea instanţele superioare5 de cele mai multe ori integral masculine. 46 1 3 .'n pre)ent se introduc noi sisteme de e%aluare 2n tot mai multe ţări.. +e e*emplu5 tendinţa actuală de auto9e%aluare !i de e%aluare la 36" grade ar trebui repusă 2n discuţie din punctul de %edere al discriminării se*uale. 2 1 d !or$area 'n societatea noastră Ka cunoa!terii”5 importanţa formării !i a educării cre!te. ". 2 8ric #5lisson. Chiar dacă aceste cursuri sunt utile at6t bărbaţilor c6t !i femeilor5 2n practică femeile participă (rintre altele cercetarea re%elea)ă faptul că femeile sunt mai precise dec6t barbaţii 2n ce pri%este auto9e%aluarea. 'n general5 programele de formare ar trebui să fie deschise 2ntregului personalul !i nu numai unui grup restr6ns Ce*. +e aceea5 este crucial ca bărbaţii !i femeile să aibă !anse egale de a9!i urma formarea5 pentru a a%ea !anse egale 2n carieră. (entru a răspunde unor chestiuni specifice femeilor5 poate fi utilă organi)area unor formări specifice . 3 Cursuri de leadership pentru femei5 planificarea de carieră5 combinarea %ieţii de familie cu acti%itatea profesională5 etc. . 2n timpul %acanţelor sau seara t6r)iuD. managerii superioriD. 4ste o oca)ie pentru funcţionarii care au ca sarcină egalitatea se*elor să 2ncura?e)e actorii politici obi!nuiţi să includă dimensiunea genului 2n aceste sisteme5 care %i)ea)ă ameliorarea funcţionării organi)aţiilor la ni%el de personal5 dar să !i e%alue)e performanţele pentru a le putea remunera.otusi5 se poate că5 cu aceste noi sisteme5 indi%i)ii să fie e*clu!i pe ba)e care nu sunt determinate ca fiind se*iste.

. . Mai 2nt6i5 stereotipiile !i pre?udecăţile au 2ntotdeauna un rol important5 fie că suntem sau nu conștienți de asta. $desea5 nu ne a!teptăm ca femeile să facă carieră. 4le pot prefera o carieră care le lasă posibilitatea să combine munca cu familia5 pri%ilegind o %iaţă echilibrată. $l doilea moti% pentru care femeile sunt mai puţin numeroase dec6t bărbaţii 2n obţinerea promo%ărilor este legat de barierele structurale !i caracterul se*ist al ma?orităţii sistemelor de carieră din domeniul public5 lăs6nd femeilor puţine posibilităţi de a face carieră. 'n general5 femeile fac mai puţin carieră 2n ser%iciile publice dec6t bărbaţii. $ceasta barieră constă mai ales 2n incompatibilitatea dintre munca cu program redus !i promo%area 2n funcţie. 1e păstrea)ă 2ncă pre?udecăţi 2n ceea ce pri%e!te plasarea femeilor pe post de director5 dar femeile sunt ele 2nsele rare 2n ambiţiile lor la promo%are5 pentru că ele au o altă concepţie despre o carieră reu!ită. 'n termeni de acţiuni po)iti%e5 măsurile de luat pentru a cre!te numărul de femei 2n posturi de conducere de ni%el mediu !i superior sunt de 2ndrumare !i de constituire de reţele5 de formare pentru a cre!te 2ncrederea 2n forţele proprii ale femeilor pentru a face carieră5 de 2ncura?are a candidatelor potenţiale de a %i)a o promo%are specifică .abordare integrată a egalităţii 2ntre se*e ar trebui 2ncura?ată de funcţionarii cu sarcini 2n domeniu5 fiindcă măsurile de acţiuni po)iti%e nu %or a?uta dec6t femeile la ni%el indi%idual5 fără a aduce schimbări fundamentale. 1 1 0uncţionarul cu probleme de egalitate a se*elor le poate trimite o scrisoareBe9mail prin care să le 2ncura?e)e să candide)e la ocuparea unui post de conducere. 4 . 1unt două moti%e principale pentru asta.mai mult la ele dec6t bărbații.măsură de acţiune po)iti%ă ar fi 2ncura?area participării bărbaţilor.

0uncţionarii sunt din ce 2n ce mai mult remuneraţi după reali)ările lor personale.e Re$unerarea 1 >Ha muncă egală5 salariu egal”X 'n practică5 la muncă echi%alentă femeile c6!tigă 2ntotdeauna mult mai puţin dec6t bărbaţii. 1=>galit>A5 op. 0uncţiile ocupate sistematic de bărbaţi pot fi suprae%aluate5 sau din contră5 funcţiile ocupate mai ales de femei pot fi sube%aluate. 'n sectorul public5 situaţia este mai bună dec6t 2n cel pri%at5 pentru că aici obiecti%itatea a ?ucat 2ntotdeauna un rol principal 2n politica de personal. Yefii de ser%icii primesc5 deci o putere tot mai discreţionară 2n ce pri%e!te fi*area salariilor. 1 1chimbările care influenţea)ă sistemele de remunerare constituie elemente fundamentale ale reformei managementului resurselor umane.anagement public5 ediţia a EE9a5 4ditura 4conomică5 :ucure!ti5 2""65 p. (ericolul este ca performanţele bărbaţilor să fie mai bine apreciate dec6t ale femeilor.2 .(ucica %atei.5 2""15 p. Ceea ce nu e*clude deloc discriminarea. +e aceea5 problema ar trebui să facă obiectul unei atenţii suficiente din partea funcţionarilor publici care au 2n sarcină problema egalităţii se*elor. 4/ 2 . 'n al doilea r6nd5 se obser%ă o e%oluţie spre o remunerare după performanţe. $stfel5 reforma sistemelor de remunerare s9a manifestat fie sub forma descentrali)ării stabilirii remunerării către ni%elurile departamentelor !i agenţiilor5 fie sub cea a menţinerii unor sisteme relati% centrali)ate de stabilire a remunerării5 căut6nd fle*ibilitatea prin alte mi?loace . Cu toate că cea mai bună strategie pentru a asigura neutralitatea sistemelor de remunerare constă probabil 2ntr9o abordare integrată Cimplicarea actorilor obi!nuiţi5 reformele structuraleD5 funcţionarii speciali)aţi pot pune accentul pe problemă.cit.66.. 1istemele noi de remunerare au un grad mai mare de fle*ibilitate5 remunerarea fiind g6ndită 2n funcţie de producti%itate5 performanţă5 ne%oi de recrutare !i fidelitate. 1istemele de remunerare după performanţe ar trebui deci să facă periodic obiectul unui control al neutralităţii se*uale . 2 Sara' 6elen. . 0uncţionarii sunt remuneraţi după gradBfuncţie !i după %echime. 'n primul r6nd5 sistemele de e%aluare !i clasificare a funcţiilor pot fi considerate5 2ncă de la 2nceput5 se*iste. 2nnie Hondeg'e$.

4. 'n plus5 2n ca)ul recurgerii la o gestiune a performanţelor prea unilaterală !i o descentrali)are radicală spre !efii de ser%icii5 riscăm să %edem negli?ate %alori fundamentale ca egalitatea !i echitatea5 !i posibilitatea de a se pierde competenţa c6!tigată cu greu 2n domeniul egalităţii de !anse. 0aptul că principii ca raţionali)area5 eficienţa !i5 2n consecinţă tăierile serioase din sectorul public sunt acum 2n %ogă afectea)ă 2n primul r6nd ofertele pe piaţa muncii pentru femei. . +acă la 2nceput5 sectorul public se limita e*clusi% la măsuri legislati%e !i la declaraţii de principiu contra discriminării5 pentru a atinge egalitatea 2ntre se*e la locul de muncă5 2n pre)ent de la o abordare pur formală !i ?uridică5 s9a trecut la o strategie mai acti%ă5 pun6ndu9se 1 1 7eresa Rees5 . 'n conte*tul unei concurenţe din ce 2n ce mai ascuţite !i al penuriei pe piaţa muncii5 o politică de personal a*ată realmente pe egalitatea dintre se*e poate fi socotită ca un atu pe care sectorul public 2l poate e*ploata5 %i)a%i de sectorul pri%at pentru a atrage personal mai calificat.ainstreamingA5 op. 1e disting totu!i aspecte po)iti%e 2n noile tendinţe 2n materie de gestiune a personaluluiF graţie succesului gestiunii de resurse umane5 politica de personal insistă mai mult ca 2nainte pe Kfactorul uman”. $ceasta oferă un punct de plecare pentru a atinge egalitatea se*elor !i pentru a %alori)a diferenţele 2ntre bărbaţi !i femei prin prisma politicii de personal 2n administraţia publică. .cit.$nali)a reali)ată de doctrină 2n scopul de a contribui la ameliorarea !i 2ntărirea eficacităţii politicii de personal a*ată pe egalitatea se*elor 2n sectorul public5 !i de a participa astfel5 indirect5 la o ameliorare a politicii de personal arată clar că actualmente5 conte*tul general 2n care e%oluea)ă sectorul public 2n 4uropa nu este 2n 2ntregime fa%orabil unei politici de personal a*ate pe egalitatea de !anse. . 4%oluţia pe care a cunoscut9o I#U5 de la o abordare funcţională spre o abordare ba)ată pe competenţe5 ilustrea)ă importanţa mărită care se acordă capacităţilor indi%iduale !i potenţialului oamenilor dec6t funcţiei 2nsă!i./5 p.5 1..

cit. (entru ca ser%iciul public să funcţione)e 2n mod corespun)ător5 se impune ca posturile care compun ierarhia să nu fie ocupate prin numirea unor persoane din afarăJ ele impun cuno!tinţe temeinice !i e*perienţă5 de aceea urmea)ă a fi ocupate prin a%ansarea funcționarilor. 3V.5 2"" 5 p. cit.11&9124. $cest drept se fundamenta5 2n concepţia autorului citat5 pe ideea că organi)area ser%iciilor publice presupune o ierarhie a personalului acestora. 'n perioada interbelică s9a teoreti)at 2n #om6nia de către unii autori un drept de sine stătător5 dreptul de a fi 2naintat al funcţionarului public. & 4rast +iti . Avansarea și promovarea funcționarilor comunitari 3 Un element al carierei funcţionarului public5 at6t naţional c6t !i 4 internaţional5 2l repre)intă e%aluarea !i a%ansarea acestora.5 p. 316. 4 Notarea !i a%ansarea sunt elemente de esenţă 2n derularea carierei unui funcţionar.5 p.arangul5 o. cit.D.5 2""15 p. Vedina!5 C. 2. 1=>galit>A5 op.accentul pe problemele specifice femeilor Cacţiuni po)iti%eD5 !i astă)i5 s9a recurs din ce 2n ce mai mult la o abordare proacti%ă !i structurală a 1 chestiunilor relati%e la inegalităţile se*uale .$. & 1Entegrarea dimensiunii egalităţii se*elor. Călinoiu5 1tatutulA5 op. 8udecătorul administrati% are competenţă 2n a controla deci)iile 2n materie de notare !i a%ansare5 CIeorges +upuis5 Marie 8ose Iuedon5 o. $stfel5 o politică de personal a*ată pe egalitatea se*elor5 c6nd este bine concepută5 re)ultă din combinarea a trei strategii care s9au succedat Ca%em ne%oie de abordare ?uridică5 de acţiuni po)iti%e !i de integrarea dimensiunii de 2 genD . 146914 . &" . 2nnie Hondeg'e$. 2 . Notarea se reali)ea)ă de !eful ierarhic5 iar un aspect important este că notele trebuie comunicate funcţionarului !i clasate 2ntr9un dosar indi%idual.cit. 2 Sara' 6elen.

1&2D. Unii autori contemporani anali)ea)ă această materie sub titulatura 4 Zmobilitatea cariereiZ 2n care se regăsesc deci Zmi!cărileZ5 ZmutațiileZ diferiţilor funcţionari5 2n anumite condiţii5 pe trepte !i grade superioare.5 (aris5 1. +octrina occidentală contemporană tratea)ă 2mpreună notarea !i a%ansarea funcţionarului public5 accentu6nd faptul că ele nu pot fi 2 studiate dec6t 2mpreună .1e admitea că doar pentru gradele inferioare să se poată face ocuparea cu personal din afară. Mobilitatea este5 2n general caracteri)ată ca o calitate a sistemelor funcţiei publice5 ea permiţ6nd o mai bună moti%are a agenţilor !i o 39 ca 14rast +iti .5Montchrestien5 (aris 1.ue5 4dition 1ire.arangul5 o. cit 5 p. (rincipala problemă o repre)intă modul 2n care se asigură obiecti%itatea notării5 2n ce măsură se determină calitatea notelor5 dacă notarea are caracter uni%ersal5 ea %i)6nd toate categoriile de funcţionari sau e*istă anumite categorii de funcţionari care sunt e*ceptaţi de la notare. C#ene Chapus5 Droit ad$inistratif general5 tome 25 3 ed. +e aici se na!te un drept obiecti% la a%ansare5 care trebuie garantat funcţionarului public. cit 5 p./&5 p. 41. 31/. &1 . Corelati% cu el5 principiul că Zdacă un funcţionar public 2!i face datoria !i 2ndepline!te unele condiţiuni5 impuse de lege5 el are dreptul să fie a%ansatZ . 2 1erge 1alon5 8ean Charles 1a%ignac5 (a fonction . 4 8ac<ues [iller5 $dministrations comparees5 o. 1"&.//5 p. $ceasta deoarece sistemul de notare are un triplu scopF 19 29 1 să9l a?ute pe funcţionar să9!i e%alue)e ni%elul propriuJ autoritatea să ia cuno!tinţă de ni%elul pregătirii profesionale !i e*perienţa funcţionarilor săiJ o consecinţă a acestora două5 să se selecte)e persoanele care urmea)ă a fi a%ansate5 a%ansarea făc6ndu9se at6t 2n mod selecti%5 prin promo%area funcţionarilor a căror %aloare profesională a fost do%edită5 3 c6t !i ca urmare a %echimii5 care determină5 de ?ure5 promo%area .. 3 1tabilirea sistemului de notare ridică anumite probleme care rele%ă cu prioritate !tiinţa administraţiei.ubli.

28ac<ues [iller5 $dministrations comparees5 o. 3 8.re2nnoire permanentă a competenţelor5 ceea ce se reali)ea)ă 2n beneficiul autorităţii publice respecti%e. cit. &2 1 .23 !i a regulamentului de punere 2n aplicare a ei5 s9a practicat un Zsistem de numiri5 2naintări !i mutăriZ5 potri%it căruia orice operaţiune de acest gen se reali)a cu a%i)ul conform al comisiilor de numiri !i 2naintări. 41. 'n perioada interbelică5 2n #om6nia 2n ba)a legii din 1. M. 1169121. 1pre a se menţine echilibrul 2ntre cele două criterii de a%ansare5 respecti% %echimea !i meritul5 2nscrierile 2n tablou se operau 2n ordine5 respecti% un funcţionar admis la alegere !i apoi un funcţionar admis la %echime !i a!a mai departe5 p6nă la epui)area numărului celor care fuseseră admi!i de comisii .5 o.5 pp.5 p. ZUna din criticile cele mai frec%ente aduse sistemelor funcţiei publice de carieră este e*cesul manifestat 2n ceea ce pri%e!te %echimea5 ceea ce conduce la sclero)a caracteristică birocraţieiZ . $ub.5 8. 1ubliniem originalitatea sistemului rom6nesc interbelic5 deoarece 2n pre)ent5 2n ţările care practică sistemul de carieră5 se constată dificultăţile puse de a%ansare 2n ceea ce pri%e!te raportul %echime 9 %aloare profesională. $ub.. :. 'n sistemul france) se practică două tipuri de a%ansare F 9 a%ansarea pe e!alon5 care5 2n esenţă5 repre)intă o cre!tere a salariului !i se fundamentea)ă at6t pe %echime5 c6t !i pe calificati%ul obţinut la notareJ 3 2 1 (rocedura de numiri5 2naintări !i mutări era reglementată 2n capitolul EE din regulamentul emis pentru punerea 2n aplicare a legii 1tatutului funcţionarilor publici. #emarcăm preocuparea legiuitorului interbelic rom6n pentru regimul 2naintărilor5 care se concreti)a prin 2nscrierea 2ntr9un tablou de 2naintări5 2ntr9o ordine determinată de lege. cit.

+in punct de %edere al tehnicilor de a%ansare se folosescF 19 a%ansarea la alegere5 care implică 2nscrierea 2ntr9un tablou de a%ansare5 2n urma e*primării a%i)ului Comisiei administrati%e paritare5 unul din organele de gestiune ale funcţiei publiceJ la %echime care pre)intă de)a%anta?ul că este lentă !i a%anta?ul că este garantată. 1e impune o preci)are care %i)ea)ă aplicarea pre%ederilor 1tatutului de către fiecare instituţie comunitară5 care adoptă pre%ederi referitoare la stabilirea5 2n cadrul procedurilor de raportare5 a dreptului de a formula o contestaţie5 care trebuie depus 2nainte de a se formula pl6ngerea pre%ă)ută de articolul . Horiot5 o. 4le sunt 2nsă obligate să ţină cont de aspiraţiile legitime legate de carieră ale funcţionarilor statutari5 care condiţionea)ă ser%icii de calitateF sentimentul stabilităţii5 e%entualitatea unei promo%ări5 dreptul la pensie . 1 2 2 $. (lante.5 0r." C/D paragraful C2D .93"". $cest te*t pre%ede că Zorice persoană %i)ată de statut poate sesi)a $utoritatea 2n%estită cu puterea de numire cu o reclamaţie 2ndreptată contra unui act care o 2ncriminea)ă5 fie că &3 .. 2.9 a%ansarea 2n grad5 care semnifică trecerea de la un grad la altul5 2n interiorul aceluia!i corp !i care se reali)ea)ă de o manieră continuă5 făc6ndu9se la gradul imediat superior. cit 5 2""&5 pp. 0uncţionarii comunitari sunt supu!i unei e%aluări periodice5 concreti)ată 2n 2ntocmirea5 cel puţin o dată la doi ani5 a unui raport5 2n care sunt a%ute 2n %edere5 potri%it articolului 435 următoarele criteriiF 1 29 a%ansarea 19 29 39 competenţaJ randamentulJ conduita 2n ser%iciu. -rgani)aţiile internaţionale sunt interesate să cree)e cadre permanente de funcţionari capabili să9!i 2ndeplinească atribuţiile !i care au o %ocaţie la carieră.

$cest termen curge din )iua notificării actului5 dacă este o măsură cu caracter generalJ din )iua notificării deci)iei către destinatar .ean. Z.uridică5 4d. C#o*ana Munteanu5 Dre. $cest comitet are mai multe categorii de atribuţiiF atribuţii pre%ă)ute de 1tatutJ poate formula propuneri de re%i)uire a 1tatutuluiJ este consultat de Comisie cu pri%ire la re%i)uirea 1tatutuluiJ emite a%i)e 2n termenele stabilite de Comisie.1e consacră de asemenea norma cu %aloare de principiu potri%it căreia dispo)iţiile generale de e*ecutare ale pre)entului 1tatut sunt fi*ate de către fiecare instituţie5 după consultarea comitetului său de personal !i după primirea a%i)ului comitetului pentru statut . &4 . 1 $rticolul 1" consacră instituţia comitetului statutar5 care este compus dintr9un număr egal de repre)entanţi ai instituţiilor Comunităţilor !i din repre)entanţii comitetelor lor de personal. .t euro.rebuie preci)at principiul autonomiei instituţiilor comunitare5 potri%it căruia instituţiile au capacitatea de a se organi)a 2n mod liber. #eclamaţia trebuie să fie introdusă 2ntr9un an. +esprindem conclu)ia că fiecare instituţie are aptitudinea de a9!i stabili procedura !i sistemul de notare5 2n ba)a dispo)iţiilor generale ale 1tatutului !i ale propriilor reglementări interne adoptate 2n conformitate cu acesta .asemenea competenţă este fundamentată pe pre%ederile tratatelor care recunosc instituţiilor dreptul de a9!i adopta reglementările interne.. 2 .instituţii : ordine .&D. 2D 3D 4D numita autoritate a luat o deci)ie5 fie că s9a abţinut să ia o măsură impusă de statut. dacă e o măsură cu caracter indi%idualJ din )iua e*pirării termenului de răspuns5 atunci c6nd reclamaţia e făcută 2mpotri%a deci)iei implicite de respingere . -scar (rint5 :ucure!ti 1.65 p.. evoluţie . 1.... $nali)a pre%ederilor referitoare la rapoarte5 a%ansări 2n treaptă5 promo%ări5 ne 2ngăduie să desprindem următoarele elemente ale regimului ?uridic al e%aluării periodice a funcţionarilor europeniF 1D 1 2 fiecare funcţionar este supus unei e%aluări periodice5 care are loc cel puţin o dată la 2 aniJ aceasta e%aluare se concreti)ea)ă 2n 2ntocmirea unui raport5 2n ba)a criteriilor de randament5 competenţă !i conduită 2n ser%iciuJ raportul este 2n mod obligatoriu comunicat funcţionaruluiJ funcţionarul are dreptul să adauge obser%aţiile proprii5 pe care le consideră utile.

+acă a%ansarea nu implică nici un act deci)ional din partea %reunei autorităţi5 ea fiind efectul scurgerii timpului !i al reali)ării5 2n mod implicit5 a %echimii stipulată de lege5 promo%area este consecinţa unei selecţii.(otri%it 1tatutului se instituie principiul potri%it căruia funcţionarul care 2nsumea)ă doi ani de %echime pe o treaptă din gradul său trece 2n mod automat la treapta următoare acestui grad.osibilitatea de a avansa =n grade şi funcţii< C$. cit 5 %ol. $tunci c6nd se face compararea meritelor 1 2D 'n esenţă a%ansarea repre)intă elementul de conţinut al dreptului la carieră5 care concreti)ea)ă <. EE5 p. 1pre deosebire de a%ansare5 care inter%ine prin simpla 2mplinire a unei perioade de timp5 promo%area este gu%ernată de principiul reali)ării ei prin deci)ia autorităţii de numire. && . Eorgo%an5 o. Constatăm5 din această normă5 că regimul a%ansării funcţionarilor europeni este gu%ernat de regula după care %echimea atrage 2n mod 1 automat a%ansarea 2n funcţie . +in conţinutul articolului 4&5 desprindem următoarele elemente care conturea)ă regimul de promo%are al funcţionarilor comunitariF 1D promo%area se face 2n ba)a unei deci)ii adoptată de autoritatea 2n%estită cu puterea de numireJ 2n adoptarea măsurii de promo%are5 autoritatea competentă operea)ă o selecţie 2ntre funcţionari5 pe următoarele criteriiF 9 funcţionarii să aibă %echimea minimă de doi ani de %echime 2n grad 2n %ederea promo%ăriiJ Vechimea minimă este de !ase luni de la titulari)are pentru funcţionarul numit la gradul de ba)ă !i de doi ani pentru celelalte categorii de funcţionari. 9 se reali)ea)ă un e*amen comparati% al meritelor funcţionarilor a%6nd %ocaţie la promo%are. 6&4D.

cit 5 2""&5 p.funcţionarilor eligibili5 autoritatea de numire trebuie să ţină seama de următoarele criteriiF de rapoartele care au fost 2ntocmite funcţionarilor respecti%iJ de folosirea de către ace!tia a altor limbi dec6t acelea pe care au do%edit că le cunosc foarte bineJ de ni%elul responsabilităţii asumate J 9 de!i regula este că promo%area se face 2n interiorul aceluia!i grup CcategoriiD de funcţii5 se admite !i o derogare5 c6nd un funcţionar din grupa asistent poate fi trecut 2n grupa funcţii administrati%e gradul & Ccel mai mic gradD dacă sunt 2ndeplinite mai multe condiţii !i anumeF au fost selecţionaţi prin compararea meritelor5 !i au absol%it cu succes un program de pregătire organi)at de autoritatea de numireJ dD din punct de %edere al retribuirii5 este aplicabil principiul care inter)ice ca funcţionarul promo%at să primească un salariu de ba)ă inferior celui cu%enit potri%it %echiului său grad. 1 . $ptitudinea funcţionarului de a accede la posturi superioare5 trebuie să satisfacă două obiecti%eF să permită celor mai buni funcţionari acest lucru satisfăc6nd interesele ser%iciului5 dar 2n acela!i timp5 să ocrotească !i interesele funcţionarilor care sunt 2ndrituiţi la aceasta. 2 $. (lante.problemă discutată 2n doctrină pri%e!te dreptul naţional al funcţiei publice dar considerăm că ea pre)intă interes !i 2n ceea ce pri%e!te regimul funcţiei europene. 2D acest drept se reali)ea)ă at6t prin a%ansare5 care inter%ine ca urmare a 2ndeplinirii unei anumite %echimi5 c6t !i prin promo%are5 reali)ată5 de regulă5 printr9o deci)ie a $utorităţii 2n%estită cu puterea de numire5 luată 2n urma comparării meritelor funcţionarilor care au %ocaţie la a fi promo%aţi. 2.. Horiot5 o.. &6 . +in anali)a regimului celor trei instituţii apreciem că pot fi desprinse cel puţin următoarele conclu)iiF 1D 1 funcţionarului comunitar 2i este recunoscut dreptul de a e%olua 2n cariera5 el are o %ocaţie la a%ansare !i promo%are5 sau %ocaţie la 2 carieră5 cum o numesc unii autori .5 0r.

1tabilirea modului de acţiune la un ca) concret nu e influenţată doar de cau)e de legalitate ci !i pe considerente de oportunitate. C8.3D competenţa 2n ceea ce pri%e!te derularea carierei funcţionarului re%ine autorităţii 2n%estită cu puterea de numire5 căreia se adaugă comisia paritară5 comitetele de personal sau alte organisme pre%ă)ute de 1tatut. 3&. & . 'n doctrina germană5 noţiunea e%ocă pentru administraţie 55o mar?ă de comportament posibil !i necesar 2n aplicarea legiiZ. 4l urmăre!te numai o atenuare a acestei ierarhii5 o 2mbinare 2ntre dreptul superiorului ierarhic de a decide destinul profesional al subordonaţilor săi !i dreptul funcţionarului de a controla acest destin5 influenţ6ndu9l .4D. 3 'n dreptul france)5 puterea discreţionară e%ocă5 lato sensu Z libertatea de deci)ie !i de acţiune a e*ecuti%ului 2n cadrul dreptuluiZ. comentată5 o. 2/"B1.../"F Z$parţine administraţiei dreptul de a desemna criteriile 3 de selecţie5 2n %irtutea puterii sale discreţionare 5 !i ţin6nd cont de 1 2 2 8. cit.. normele ?uridice aplicabile acestor instituţii sunt repre)entate at6t de normele generale consacrate de statut5 c6t !i de norme specifice adoptate de fiecare organism european 2n parte. Vedina!5 1egea nr. (rincipiul democrati)ării regimului funcţiei publice nu presupune o abdicare de la fundamentul tradiţional al ierarhiei. V. 1ch\ar)e5 Droit administratif europeen5 %olume E5 -ffice des publications officielles des Communautes 4uropeennes5 :ru. 4a repre)intă pentru administraţie Zlibertatea de apreciere5 de acţiune !i de deci)ie Z. Curtea de 8ustiţie 4uropeană a statuat 2n deci)ia pronunţată 2n dosarul nr. Marie $ub. 2 492.5 o. cit 5 2""45 p. 'n conclu)ie5 2n aceste elemente ale e%oluţiei carierei funcţionarului comunitar se regăsescF 4D 19 principiul tradiţional al autorităţii5 potri%it căruia aparţine organului competent5 de regulă superiorul ierarhic5 dreptul de a lua deci)ii cu pri%ire la destinul profesional a funcţionarului public5 put6nd fi a%ut 2n 1 %edere at6t cel naţional c6t !i cel internaţional J 29 principiul modern al democrati)ării funcţiei publice5 care implică dreptul funcţionarului 2n a9!i controla acest destin.5 capitolul consacrat Iestiunii funcţiei publice. 1##OO.45 pp.lant 1.

Curtea de 8ustiţie a subliniat de nenumărate ori5 !i mai ales 2n speţele cu aspecte mai spectaculoase că ea urmăre!te5 2n ceea ce pri%e!te dreptul funcţiei publice europene Zrespectul limitelor puterii discreţionare !i că se opune clientelismului ilicitZ. +eci)iile care se iau cu pri%ire la situaţia ?uridică a unui funcţionar european trebuie să reali)e)e mai multe obiecti%eF 19 pe 1 de o parte5 caracterul corect al deci)iei5 din punct de %edere obiecti%J pe de altă parte5 reali)area unui echilibru firesc5 necesar5 2ntre interesele indi%iduale !i necesităţile administraţiei5 2ntre puterea discreţionară a administraţiei !i dreptul funcţionarului european de a fi prote?at 2mpotri%a arbitrariului !i abu)urilor. 'n acela!i timp5 e*istă !i un număr destul de mare de dispo)iţii5 prin care se urmăre!te ca libertatea de care dispune administraţia europeană 2n deci)iile sale să fie mărginită de respectarea procedurilor !i condiţiilor de fond !i de formă. &/ . #egăsim astfel e*istenţa unei stări de echilibru5 2ntre capacitatea de care dispune organul european de a decide soarta funcţionarului său !i necesitatea ca deci)iile sale să fie raportate la limitele 2ngăduite de lege precum !i preocuparea de a se asigura un echilibru c6t mai obiecti% 2ntre interesele indi%iduale !i necesităţile administraţiei. 4*istă 2n dreptul funcţiei publice europene o serie de dispo)iţii prin care se recunoa!te organului european capacitatea de a se folosi de puterea sa discreţionară5 dispun6nd de 2ntreaga capacitate de deci)ie 2n ceea ce pri%e!te funcţionarii proprii. +istincţia recunoscută 2n doctrina germană 2ntre puterea discreţionară !i mar?a de libertate nu are nici un rol 2n dreptul funcţiei publice europene5 caracteri)at prin libertatea deci)iei autorităţii 2n%estite cu 1 29 8urgen 1ch\ar)e5 o. 331.e*igenţele organi)ării !i raţionali)ării ser%iciilorZ . cit 5 p.

Un aspect cu totul deosebit este acela că5 spre deosebire de funcţionarii naţionali5 cei europeni sunt antrenaţi 2n pregătirea reglementărilor cărora li se %or supune !i 2n punerea lor 2n practică. (utem e*prima5 faţă de cele preci)ate5 c6te%a aspecte care caracteri)ea)ă dreptul funcţiei publice comunitareF 19 regăsirea 1 unor principii generale5 preluate din legislaţiile naţionale pri%ind regimul salariatului !i al funcţionarului publicJ e*istenţa unor aspecte specifice5 care particulari)ea)ă regimul funcţiei publice comunitare.5 pp. &. eD putem spune că dispo)iţiile europene 2n %igoare con%erg spre conturarea unui drept a funcţiei publice comunitare.puterea de numire5 deci)ie ţărmurită5 cum arătam5 de limitele pe care le 2ngăduie statutul. (rincipiile care conturea)ă acest drept sunt formate at6t din elemente preluate din regimurile naţionale ale funcţiei publice din diferite ţări5 multe cu %aloare de constantă5 c6t !i din aspecte speciale5 tipice doar funcţiei publice europene. $m menţionat posibilitatea funcţionarului de a face anumite obiecţii cu pri%ire la raportul său de e%aluare. Chiar obligati%itatea comunicării dosarului este reali)ată 2n scopul de a crea posibilitatea acestuia de a lua cuno!tinţă de conţinutul lui !i de a acţiona5 atunci c6nd !i cum crede de cu%iinţă5 2n limitele dispo)iţiilor statutare. 29 1 8urgen 1ch\ar)e5 o. 3339342. 4*istă multe dispo)iţii care susţin această idee. cit. .

(otri%it acestuia sunt recunoscute șapte modalități de 2ncetare definiti%ă a funcțiilorF C1D C2D C3D C4D C&D C6D C D 2n urma demisieiJ 2n urma demiteriiJ 2n urma pensionării 2n interesul ser%iciuluiJ 2n urma concedierii din moti%e de incompetență profesionalăJ 2n urma eliberării din funcțieJ 2n urma pensionăriiJ 2n urma decesului. 0uncționarul care dorește să demisione)e poate face acest lucru numai printr9un act scris 2n care 2și manifestă 2n mod neechi%oc intenția de a9și 2nceta acti%itatea 2n cadrul instituției.Vedinaș5 op. Pncetarea raportului de funcție publică comunitară #egimul 2ncetării raportului de funcție comunitară 2și află reglementarea 2n capitolul 4 al titlului EEE5 intitulat >2ncetarea definiti%ă a funcțiilor”.cit.5 p. $nali)6nd aceste modalități din punct de %edere al cau)ei care le 1 determină5 pot fi identificate 2 mari categorii F 19 2ncetarea inter%enită ca urmare a unui fapt natural CdecesulDJ 29 2ncetarea inter%enită ca urmare a unei manifestări de %oință5 care5 la r6ndul ei poate să pro%ină fie de la funcționar5 fie de la instituția europeană. 6" .2.14". Cu toate acestea5 autoritatea 1 V. +eci)ia prin care autoritatea 2mputernicită să facă numiri stabile ște caracterul definiti% al demisiei trebuie pronunțată 2n termen de o lună de la primirea scrisorii de demisie. .

funcționarul nu poate fi demis din funcție dec6t 2n ca)ul 2n care nu mai 2ndeplinește condițiile stabilite la articolul 2/ litera CaD5 precum și 2n ca)urile pre%ă)ute la articolele 3. -rice membru al personalului cu funcții superioare de conducere5 2n sensul articolului 2. Valoarea %eniturilor obținute de funcționarul 2n cau)ă 2ntr9un nou post 2n această perioadă se deduce din indemni)ația pre%ă)ută la paragraful precedent5 2n măsura 2n care aceste %enituri5 cumulate cu indemni)ația respecti%ă5 sunt superioare ultimei remunerații globale stabilite pe 61 . +emisia intră 2n %igoare la data stabilită de către autoritatea 2mputernicită să facă numiriJ data respecti%ă nu poate nu poate sur%eni la mult de trei luni de la data propusă de funcționar 2n scrisoarea de demisie5 2n ca)ul funcționarilor din grupa de funcții $+5 respecti% mai mult de o lună pentru funcționarii din grupa de funcții $1.2mputernicită să facă numiri poate refu)a demisia 2n ca)ul 2n care5 la data primirii scrisorii de demisie5 este 2n desfă șurare o procedură disciplinară 2mpotri%a funcționarului 2n cau)ă sau 2n ca)ul 2n care o astfel de procedură este inițiată 2n decurs de trei)eci de )ile de la primirea acesteia..5 4" și 41 alineatele C4D și C&D și la articolul 14 paragraful al doilea din ane*a VEEE a 1tatutului. +eci)ia moti%ată este luată de către autoritatea 2mputernicită să facă numiri5 după obținerea a%i)ului comisiei paritare și audierea funcționarului 2n cau)ă. alineatul C2D5 poate fi pensionat 2n interesul ser%iciului printr9o deci)ie a autorității 2mputernicite să facă numiri.4. 0uncționarul care 2și pierde postul 2n acest fel și care nu este reparti)at 2ntr9un alt post corespun)ător gradului său beneficia)ă de o indemni)ație calculată conform condițiilor stabilite 2n ane*a EV din 1tatut. $ceastă pensionare nu are caracterul unei măsuri disciplinare. (otri%it art.

0uncționarul 2și poate pre)enta obser%ațiile 2n scris. (ropunerea autorității 2mputernicite să facă numiri este transmisă comitetului menționat la articolul . Nici un coeficient corector nu se aplică indemni)ației. 0uncționarul 2n cau)ă dispune de cel puțin cincispre)ece )ile de la data primirii propunerii pentru a9și pregăti apărarea. alineatul C6D.ba)a tabelului salariilor 2n %igoare 2n prima )i a lunii pentru care se 1 lichidea)ă indemni)ația . 1 0uncționarul 2n cau)ă are obligația de a furni)a5 la cerere5 do%e)ile scrise necesare și de a notifica instituția cu pri%ire la orice element ce poate modifica drepturile sale la indemni)a ția respecti%ă. $cesta poate solicita să fie asistat de o persoană aleasă de el. 4ste audiat de comitetul consultati% paritar și poate cita martori. 0uncționarul are dreptul de a lua la cunoștință dosarul personal complet și de a face copii după toate documentele rele%ante pentru procedură. +upă ce au fost epui)ate aceste proceduri5 funcționarul care5 pe ba)a rapoartelor succesi%e menționate la articolul 435 dă do%adă de incompetență 2n e*ercitarea atribu țiilor sale poate fi concediat5 retrogradat sau 2ncadrat 2ntr9o grupă de funcții inferioară5 2n același grad sau 2ntr9un grad inferior. 62 . Ha e*pirarea termenului pentru care a fost stabilit dreptul la această indemni)ație5 funcționarul 2n cau)ă poate beneficia de drepturile de pensie dob6ndite5 sub re)er%a 2mplinirii de către funcționarul 2n cau)ă a %6rstei de && de ani. -rice propunere de concediere5 retrogradare sau 2ncadrare 2ntr9o grupă de funcții inferioară a unui funcționar trebuie să e*pună moti%ele pe care se 2ntemeia)ă și să fie adusă la cunoștința persoanei 2n cau)ă. 0iecare instituție definește procedurile de identificare5 gestionare și soluționare a ca)urilor de incompetență profesională 2n timp util și 2ntr9o manieră adec%ată.

0uncționarul concediat din moti%e de incompetență profesională are dreptul la o compensație lunară pentru concediere egală cu salariul lunar de ba)ă al unui funcționar de gradul 1 prima treaptă5 pe perioada indicată la alineatul C D. 0uncționarul care 2și pre)intă demisia după inițierea procedurii menționate la alineatele C1D9C3D sau care are de?a dreptul la plata imediată a pensiei fără reducere la data respecti%ă nu are dreptul la compensația 2n cau)ă. (e ba)a propunerii menționate la alineatul C2D și țin6nd seama5 după ca)5 de declarațiile scrise și orale ale funcționarului 2n cau)ă și ale martorilor5 comitetul adoptă5 cu ma?oritate de %oturi5 un a%i) moti%at indic6nd măsurile pe care le consideră adec%ate a%6nd 2n %edere faptele constatate la cererea sa. (reședintele nu participă la procesul de luare a deci)iilor 2n cadrul comitetului5 cu e*cep ția ca)ului 2n care acestea pri%esc aspecte procedurale sau 2n ca) de egalitate de %oturi. 63 . 0uncționarul are5 de asemenea5 dreptul la alocațiile familiale pre%ă)ute la articolul 6 5 pe aceea și perioadă. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri adoptă o deci)ie 2n acest sens 2n termen de două luni de la primirea a%i)ului comitetului5 după 1 audierea funcționarului 2n cau)ă . $cest a%i) este transmis autorității 2mputernicite să facă numiri și funcționarului 2n cau)ă 2n termen de două luni de la data sesi)ării comitetului. $locația pentru locuință se calculea)ă pe ba)a salariului lunar de ba)ă al unui funcționar de gradul 1. $?utorul de șoma? primit 2n ba)a unui sistem național se deduce din indemni)ație.Enstituția este repre)entată 2n fața comitetului de către un func ționar 2mputernicit 2n acest sens de autoritatea 2mputernicită să facă numiri și care beneficia)ă de aceleași drepturi ca și funcționarul 2n cau)ă. 1 +eci)ia trebuie să fie moti%ată și să stabilească data intrării sale 2n %igoare.

0uncționarul 2n cau)ă are dreptul la rambursarea cheltuielilor re)onabile suportate 2n cursul procedurii5 inclusi% a onorariilor datorate unui apărător din afara instituției5 atunci c6nd procedura pre%ă)ută la pre)entul articol se 2ncheie fără să se fi luat deci)ia de concediere5 retrogradare sau 2ncadrare a sa 2ntr9o grupă de func ții inferioară. 0uncționarul retrogradat sau 2ncadrat 2ntr9o grupă de funcții inferioară din moti%e de incompetență profesională poate solicita5 la 2ncheierea unui termen de șase ani5 ca orice mențiune a acestei măsuri să fie eliminată din dosarul său personal.M.(erioada 2n care se efectuea)ă plățile menționate anterior este stabilită după cum urmea)ăF C1D atunci c6nd %echimea 2n ser%iciu a funcționarului 2n cau)ă este mai mică de cinci ani la data luării deci)iei de concediere5 aceasta este de trei luni5 atunci c6nd %echimea 2n ser%iciu a funcționarului 2n cau)ă este de cel puțin cinci ani5 dar e mai mică de )ece ani5 aceasta este de șase luni5 CcD atunci c6nd %echimea 2n ser%iciu a funcționarului 2n cau)ă este de cel puțin )ece ani5 dar mai mică de două)eci de ani5 aceasta este de nouă luni5 CdD atunci c6nd %echimea 2n ser%iciu a funcționarului 2n cau)ă este de cel puțin două)eci de ani5 aceasta este de douăspre)ece luni.$ub. 1 C2D 1 8.:.5 p146.5 8.$ub.cit.5 op. +octrina occidentală contemporană definește dreptul la pensie al funcționarului public5 și semnificația este %alabilă și pentru funcționarii comunitari5 ca un tip de remunerație cu%enit funcționarului public la 2ncetarea e*ercitării funcției5 ca urmare a retragerii sale din acti%itate . 64 .

#epre)intă o formă de apreciere a funcționarilor comunitari care s9au remarcat 2n mod special 2n carieră și care repre)intă elitele profesionale . 0uncționarul recunoscut de comisia pentru in%aliditate ca 2ndeplinind condițiile pre%ă)ute la articolul / este pensionat din oficiu 2n ultima )i a lunii 2n cursul căreia autoritatea 2mputernicită să facă numiri adoptă deci)ia care constată incapacitatea sa permanentă de a9și e*ercita atribuțiile. 0uncționarul al cărui raport de muncă 2ncetea)ă poate primi un titlu onorific fie cu pri%ire la cariera sa5 fie 2n gradul său5 fie 2ntr9un grad imediat superior5 printr9o deci)ie a autorității 2mputernicite să facă numiri. $ceastă măsură nu comportă nici un a%anta? financiar. Cu toate acestea5 2n mod e*cepțional5 la cererea sa și numai atunci c6nd autoritatea 2mputernicită să facă numiri consideră că acest lucru este ?ustificat de interesul ser%iciului5 funcționarul poate răm6ne 2n acti%itate p6nă la %6rsta de 6 de ani5 ca) 2n care acesta este pensionat din oficiu 2n ultima )i a lunii 2n cursul căreia 2mpline ște %6rsta respecti%ă. Constatăm că la fel ca și 2n sistemele naționale onoriatul 1 C2D 1 -noriatul este o instituție cunoscută 2n sistemele naționale. +ar el nu este un drept absolut5 2n sensul că autoritatea care dispune pensionarea poate să refu)e acordarea lui printr9o deci)ie moti%ată pentru un moti% pri%itor la calitatea ser%iciului 2ndeplinit.0ără a aduce atingere dispo)ițiilor articolului &"5 funcționarul este pensionatF C1D fie din oficiu5 2n ultima )i a lunii 2n cursul căreia acesta 2mpline ște %6rsta de 6& de ani5 fie la cererea sa5 2n ultima )i a lunii 2n cursul căreia a fost depusă cererea5 2n ca)ul 2n care acesta are cel puțin 63 de ani sau are o %6rstă cuprinsă 2ntre && și 63 de ani și 2ndeplinește condițiile impuse pentru acordarea unei pensii cu plată imediată. 6& . 'n 0ranța de e*emplu onoriatul se aplică oricărui funcționar pensionat care a 2ndeplinit cel puțin 2" de ani de acti%itate 2n ser%iciul public.

Vedina ș5 op. CA50!21+1 3 D4.&3.1&3.+90!A4 3. A1.cit.Vedinaș5 op.repre)intă o aptitudine care aparține autorității 2n%estită cu putere de numire5 nu repre)intă deci un drept absolut5 ceea ce a determinat 1 e*primarea că >funcționarul poate primi onorariul” . (rincipiile care gu%ernea)ă e*ercitarea drepturilor și obligațiilor funcționarului public comunitar reglementate de .itlul EE al statutului & sunt următoarele F 1V.cit.cit. 66 .5!+401.5 p. 70 2/103AȚ001. 3 +repturile funcționarilor publici repre)intă acele prerogati%e pe care le au titularii unei funcții publice i)%or6te din raportul de ser%iciu pe care 2l au cu autoritatea sau institu ția publică și care i)%orăsc din lege5 neput6nd fi negociate ca 2n ca)ul salariaților. 4V. 0iecărui drept 2i corespunde o obligație corelati%ă și fiecare obligație naște5 la r6ndul său5 un drept.5 p. & $ se %edea pe larg anali)a reali)ată de doamna profesoară V. +acă instituțiile europene au dreptul să ceară de la funcționarii lor un comportament profesional și e*traprofesional adec%at5 2n mod similar funcționarii publici sunt 2ndrituiți să pretindă și să obțină de la 3 instituția 2n care este integrat recunoașterea și respectarea drepturilor sale garantate de lege. 5rincipiile ce stau la baDa eGercitării drepturilor și obligațiilor funcționarului public comunitar $bord6nd problema drepturilor și a obligațiilor5 2n general 2n drept se susține că 2n realitatea ?uridică nu e*istă drepturi și obligații independente unele de altele.cit. Vedinaș5 op.5 p. &39&6. 2 '+9C6029A4+1+0 5+/10C C2.1. %!A!+!A4. 2V.5 p.&291"4.Vedinaș5 op. +reptul funcționarului se transformă 2n 4 obligație și in%ers .

3 l9a acu)at pe un membru al Comisiei5 resortisant france)5 că a trădat interesele 0ranței. Un prim principiu este repre)entat de necesitatea ca funcționarul european să se achite de 2ndatoririle sale și să9și adapte)e conduita a%6nd 2n %edere numai interesele Uniunii și preocup6ndu9se pentru reali)area unei independențe absolute a funcționarului public față de orice gu%ern5 autoritate5 organi)ație sau persoană e*terioară instituției sale.1. #ăm6ne ca e*emplu de notorietate ca)ul lui 8ac<ues Chirac5 ministrul agriculturii 2n 0ranța5 care5 după 2ntrunirea Consiliului din 6 iulie 1. 19a constatat că acest principiu nu este 2ntotdeauna 2nțeles 2n semnificația lui autentică5 mai ales de state ai căror resortisanți sunt funcționari comunitari. Un alt principiu este acela că pri%ilegiile și imunită țile sunt conferite funcționarilor e*clusi% 2n interesul Uniunii. 3. 'ntre acestea se regăsescF in%iolabilitatea locuințelor5 scutiri de ta*e5 libertatea de comunicare5 drepturi de transport etc. Un al doilea principiu care gu%ernea)ă e*ercițiul drepturilor și 2ndatoririlor fundamentale ale funcționarului comunitar și care se află 2n str6nsă corelație cu cel enunțat anterior5 mai e*act deri%ă din acesta5 este o dimensiune a acestuia care are 2nsă o semnificație care ne determină să9l anali)ăm de sine stătător5 2l repre)intă necesitatea de a asigura independența față de statele membre ai căror naționali sunt. 0uncționarii internaționali nu9și pot 2ndeplini cum trebuie misiunile dec6t dacă sunt siguri că nu au nici o obligație față de țara lor și dacă nu se emite nici o pretenție 2n acest sens 2n ceea ce 2i pri%ește. . (otri%it (rotocolului pri%ind pri%ilegiile și imunitățile5 membrii instituțiilor europene5 funcționarii lor și ceilalți agenți5 repre)entanții statelor membre care sunt atrași 2n funcționarea instituțiilor europene și ai misiunilor acreditate pe l6ngă Uniune beneficia)ă de unele pri%ilegii și imunități. +e multe ori5 statele membre ale organi)ației internaționale au impresia că resortisanții lor trebuie să le repre)inte interesele proprii5 1 ceea ce este fals și periculos 2n același timp . $celași protocol pri%ind imunitățile pre%ede că cei interesa ți5 respecti% 1 2.

6 .

funcționarii comunitari5 nu sunt scutiți de achitarea obligațiilor lor pri%ate5 nici de respectarea legilor și a regulamentelor 2n %igoare ale poliției. Modul 2n care se concreti)ea)ă această derogare este stabilit de instituția comunitară5 cu Consultarea Comitetului de personal.Vedinaș5 op. &. 6/ . Un alt principiu care gu%ernea)ă regimul ?uridic al reali)ării prerogati%elor de funcție publică la ni%el european este acela că funcționarii acti%i se află 2n orice moment la dispo)iția instituției lor 5 fără ca 2n acest mod să se poată depăși durata ma*imă de 42 ore ser%iciu săptăm6nal5 care sunt e*ecutate 2n cadrul unui orar general5 stabilit de autoritatea 2n%estită cu puterea de numire.&69& . 'n situația 2n care pri%ilegiile și imunitățile sunt contestate5 indiferent de cine5 funcționarul 2n cau)ă trebuie să aducă la cunoștință $utorității 2n%estită cu puterea de numire situația inter%enită.5 p. Un aspect cu totul deosebit 2n regimul general al func ționarilor comunitari5 inclusi% 2n materia drepturilor și 2ndatoririlor lor5 este faptul că ei sunt antrenați 2n pregătirea reglementărilor cărora li se supun și 2n punerea lor 2n practică .Ih. 2 V.343. +e la regula orarului general5 e*istă două derogăriF 19 1 prima pri%ește posibilitatea ca acest orar să poată fi modificat și să se poată stabili orare adec%ate5 pentru anumite categorii de funcționari care 2ndeplinesc atribuții specificeJ o a doua derogare pri%ește posibilitatea ca5 datorită ne%oilor ser%iciului sau a e*igențelor normelor de securitate a muncii5 funcționarii să poată fi obligați ca5 2n afara duratei normale de lucru5 să fie la dispo)iția instituției la locul lor de muncă sau de la domiciliu. 2 29 1 C.Iălățanu5 $specte de drept comparat pri%ind funcția publică și funcționarul public5 2n #eformele administrati%e și ?udiciare 2n perspecti%a integrării europene5 2n Caietul Știin țific nr.cit.:urg5 1ibiu5 2""45 p. 4.6B2""45 4d.

+e altfel5 doctrina occidentală recunoaște ca una din 2ndatoririle funcționarului public pe cea de re)er%ă și de discreție5 pre%ă)ută e*pres și 2n statut. $cest drept trebuie anali)at diferit5 2n timpul ser%iciului și 2n afara ser%iciului. Hoialitatea și integritatea ser%esc ca fundament și ca e*plicație a tuturor obligațiilor profesionale. Hoialitatea nu se confundă cu loialismul politic. 'n ca)ul 2n care nu este comunicată nici o deci)ie 2n acest termen5 se consideră că autoritatea 2mputernicită să facă numiri nu a emis obiecții. 'n afara ser%iciului5 dreptul la opinie este circumstanțiat de obliga ția de re)er%ă5 și de măsură 2n e*primarea opiniilor sale. Ca o dimensiune a libertății de e*presie este regimul dreptului funcționarului comunitar de a9și publica anumite te*te care au legătură cu acti%itatea Uniunii5 singur sau 2n colaborare cu alte persoane. . Drepturile statutare ale funcţionarilor comunitari 0uncționarii beneficia)ă de libertatea de opinie și de e*presie5 respect6nd principiile loialității și imparțialității. 0uncționarul care intenționea)ă să publice sau să dea spre publicare5 singur sau 2n colaborare5 orice te*t al cărui obiect pri%e ște acti%itatea Comunităților informea)ă 2n prealabil autoritatea 2mputernicită să facă numiri cu pri%ire la aceasta . 1 1 'n ca)ul 2n care autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate demonstra că publicarea respecti%ă poate aduce o atingere gra%ă intereselor legitime ale Comunităților5 aceasta informea)ă 2n scris funcționarul despre deci)ia sa 2n termen de 3" de )ile lucrătoare de la data primirii informației. 'n timpul ser%iciului5 funcționarul public este ținut de obligația de neutralitate5 care 2i impune să dea do%adă de loialitate față de instituție5 de stat. +e asemenea5 funcționarului public comunitar 2i este recunoscut un drept de opinie și de e*primare5 care trebuie 2nsă e*ercitat cu respectarea obligației de loialitate față de instituția comunitară căreia 2i aparține și de imparțialitate. 4a implică imparțilitate5 obiecti%itate5 probitate.2.3.

.6.

'n pre)ent 2n 4uropa e*istă 4 categorii de țări din punct de %edere al recunoașterii sau nu5 pentru funcționarii publici a acestui drept fundamentalF 1D țări unde este 2n continuare inter)isă gre%a funcționarilor CIermania5 +anemarcaDJ țări 2n care regăsim o interdicție generală a gre%ei 2n ser%iciile publice5 cu posibilitatea inter%enției5 2n ca) contrar5 a unor sanc țiuni disciplinare sau chiar penaleJ țări 2n care5 deși dreptul la gre%ă nu este pre%ă)ut e*pres5 e*ercițiul lui nu antrenea)ă inter%enția unor sancțiuni CErlandaDJ țări 2n care este recunoscut e*ercițiul dreptului la gre%ă pentru funcționarii publici5 cu preci)area e*istenței unei categorii de funcționari cărora le este inter)isă gre%a5 de regulă polițiștii C1pania5 0ranța5 IreciaD. 4l cuprinde posibilitatea pe care o au cetățenii de a se asocia 2n mod liber5 2n partide sau forma țiuni politice5 2n sindicate5 patronate sau 2n alte forme și tipuri de organi)ații5 ligi și uniuni5 cu scopul de a participa la %iața politică5 științifică și culturală pentru reali)area unei serii de interese legitime comune.0uncționarul comunitar beneficia)ă de dreptul de asociere5 aceștia pot fi5 2n special5 membri ai organi)ațiilor sindicale sau profesionale ale funcționarilor comunitari. +reptul de asociere 2n organi)ații de tip sindical repre)intă un drept fundamental al cetățeanului5 recunoscut și garantat și funcționarului public de legislațiile naționale. 0uncționarilor comunitari le este recunoscut dreptul fundamental la concediul anual de odihnă5 care are o durată de minim 24 de )ile lucrătoare5 la acestea adăug6ndu9se un număr de )ile suplimentare " 2D 3D 4D . +eși nu este pre%ă)ut 2n mod e*pres de statut5 dreptul la gre%ă este recunoscut funcționarilor comunitari.

Ma*imul duratei de concediu este de 3" )ile. carieră normală 2ngăduie funcționarilor comunitari să a%anse)e 2n interiorul aceleiași categorii5 cu aspecte specifice pentru fiecare din ele. Un drept important recunoscut funcționarilor comunitari este acela de a candida la funcțiile electi%e.otodată el are dreptul la această pensie și fără condiționarea impusă pentru durata ser%iciului5 dacă este 2n %6rstă de peste 63 de ani5 dacă nu a putut fi reintegrat 2n cursul unei 1 29 . . $stfel5 funcționarul care a 2mplinit cel puțin 1" ani 2n muncă are dreptul la pensie de %echime. 'n soluția pe care o %a adopta5 autoritatea 2n%estită cu puterea de numire %a ține seama de importanța fiecărei funcții și de obligațiile care re%in titularului ei. 'n ca)ul 2n care a fost ales 2ntr9o astfel de funcție5 sunt două soluții5 la care se recurge și 2n funcție de dificultatea funcției respecti%e5 și anumeF 19 funcționarul să 2ndeplinească5 prin cumul5 at6t funcția publică c6t și pe cea electi%ă5 1tatutul permiț6nd ca 2ndeplinirea funcției prin cumul să se facă cu ?umătate de normă5 fie 2n același mod ca și 2nainteJ funcționarul să fie considerat 2n concediu personal pe o durată egală cu cea a mandatului electi%. +reptul la pensie este recunoscut sub cele două forme clasice ale sale.care se stabilește 2n funcție de diferite criterii C%6rstă5 gradD. 0uncționarilor comunitari le este recunoscut dreptul la carieră. $stfel se pot desprinde 2 conclu)iiF 29 19 că funcționarului public 2i este recunoscut5 de principiu5 dreptul de a candida pentru o funcție electi%ăJ că 2n e*ercițiul acestui drept5 funcționarul trebuie să solicite un concediu de interes personal5 pe durata mandatului său.

0uncționarul comunitar are dreptul să fie remunerat pentru acti%itatea prestată conform gradului și treptei sale.perioade de disponibili)are sau 2n ca) de retragere din func ție 2n interesul ser%iciului. 0uncționarului comunitar 2i este facilitată perfecționarea profesională 2n măsura 2n care acest lucru este compatibil cu cerințele bunei funcționări a ser%iciilor și conform propriilor interese ale funcționarului . 3 #emunerației funcționarului e*primată 2n euro5 după deducerea reținerilor obligatorii menționate 2n statut sau 2n regulamentele adoptate pentru punerea lui 2n aplicare5 i aplică un coeficient corector superior5 mai mic sau egal cu 1"" @5 2n funcție de condițiile de %iață din diferite locuri de reparti)are. Nu este de conceput ca persoana care ocupă o funcție comunitară să stagne)e din punct de %edere al de%enirii5 să se mențină la stadiul 2n care se găsea 2n momentul 2n care a fost 2n%estit cu o astfel de funcție. 2 . #emunerația cuprinde un salariu de ba)ă5 alocații familiale și indemni)ații. Un alt tip de pensie5 este pensia de urmaș5 care se acordă so țului supra%iețuitor al unui funcționar public5 egală cu 6"@ din pensia de %echime sau de in%aliditate de care soțul său a beneficiat sau ar fi putut beneficia dacă ar fi putut să o solicite . (e parcursul derulării unei cariere europene un rol cu totul special 2l are pregătirea profesională a funcționarului. 3 2 1 1 :eneficiarul unei pensii de %echime5 de urmaș sau de in%aliditate are dreptul și la alocațiile familiale5 respecti% alocația pentru locuință5 pentru copilul aflat 2n 2ntreținerea funcționarului și pentru educație. #emunerația funcționarilor se e*primă 2n euro. #emunerația plătită 2n altă monedă dec6t euro se calculea)ă pe ba)a cursului de schimb utili)at la e*ecuția bugetului general . 2 (regătirea și instruirea profesională au consecințe 2n ceea cel pri%ește pe funcționar5 2n sensul că sunt luate 2n considerație la promo%area 2n carieră. 0uncționarul nu poate renunța la acest drept. $ceasta se plătește 2n moneda țării 2n care funcționarul 2și e*ercită atribuțiile.

'n ca) de deces al unui funcționar5 soțul supra%iețuitor sau copiii aflați 2n 2ntreținere primesc remunerația globală a persoanei decedate p6nă la sf6rșitul celei dea treia luni care urmea)ă lunii 2n care a sur%enit decesul .'n afara retribuției de ba)ă5 funcționarii au și alte drepturi băne ști5 la salariul de ba)ă adăug6ndu9se diferite sporuri și indemni)ații. 4le repară 2n mod solidar pre?udiciile pe care funcționarul le suferă 2n astfel de ca)uri5 2n măsura 2n care funcționarul5 cu intenție sau printr9o negli?ență gra%ă5 nu a fost la originea pre?udiciilor 2n cau)ă și nu a putut să obțină repararea pre?udiciilor din partea autorului acestora. 3 'n ca)ul decesului titularului unei pensii sau prestații de in%aliditate5 dispo)i țiile men ționate anterior se aplică 2n ceea ce pri%ește pensia sau prestația persoanei decedate.&5/. 4U# pe lună. $rticolul 6 din 1tatut reglementea)ă alocațiile familiale care cuprindF C1D C2D C3D alocația pentru locuințăJ alocația pentru creșterea copilului J alocația școlară. 2 1 Endemni)ația de e*patriere este egală cu 16 @ din totalul salariului de ba)ă5 al alocației pentru locuință și al alocației pentru creșterea copilului la care are dreptul un funcționar. 1 $locația pentru creșterea copilului poate fi dublată prin printr9o deci)ie specială și moti%ată a autorității 2mputernicite să facă numiri luată pe ba)a documentelor medicale care atestă un handicap fi)ic sau mental al copilului 2n cau)ă care necesită cheltuieli ridicate din partea funcționarului. 3 3 . (otri%it acestuia Comunită țile oferă asistență funcționarului5 2n special 2n procedurile 2mpotri%a autorilor de amenințări5 ultra?5 insulte5 acte sau declara ții defăimătoare sau alte infracțiuni 2mpotri%a persoanei și a proprietății5 la care funcționarul sau membrii familiei sale sunt supuși ca urmare a calității pe care o are și atribuțiilor sale. 2 Endemni)ația de e*patriere nu poate fi mai mică de 4. +reptul la a?utor și asistență5 a funcționarului public 2și găsește consacrarea 2n articolul 24 din 1tatut.

-rice document trebuie 2nregistrat5 numerotat și arhi%at 2n ordine5 fără 2ntrerupere5 iar instituția nu poate utili)a sau cita documentele menționate la litera CaD de mai sus 2mpotri%a unui funcționar 2n ca)ul 2n care acestea nu au fost communicate funcționarului 2n cau)ă 2nainte de a fi arhi%ate. Comunicarea oricărui document se certifică prin semnătura funcționarului sau5 2n lipsa acesteia5 prin scrisoare recomandată trimisă la ultima adresă comunicată de funcționar. Cu toate acestea5 paragraful anterior nu inter)ice introducerea 2n dosar a unor acte administrati%e sau documente cunoscute de funcționar5 care sunt necesare punerii 2n aplicare a pre)entului statut.+reptul de a9i fi comunicată 2n scris orice deci)ie cu caracter indi%idual care 2l pri%ește pe funcționar. +osarul personal al funcționarului nu poate conține nici o referire la acti%itățile și opiniile sale politice5 sindicale5 filo)ofice sau religioase5 la originea sa rasială sau etnică ori la orientarea sa se*uală. -rice deci)ie care le)ea)ă un funcționar trebuie moti%ată. +osarul personal al funcționarului trebuie să conținăF C1D toate documentele pri%ind situația sa administrati%ă și toate rapoartele pri%ind competența5 eficiența sau comportamentul săuJ obser%ațiile formulate de funcționar cu pri%ire la respecti%ele documente. +eci)iile indi%iduale pri%ind desemnarea5 numirea 2n funcție5 promo%area5 transferul5 stabilirea po)iției administrati%e și 2ncetarea raporturilor de muncă ale unui funcționar se publică 2n cadrul instituției sale. 4 C2D . $stfel5 potri%it a rticolului >? din Statut orice deci)ie indi%iduală luată 2n temeiul pre)entului statut trebuie comunicată de 2ndată5 2n scris5 funcționarului 2n cau)ă. $ceste informații publicate sunt accesibile tuturor membrilor personalului5 pentru o perioadă de timp corespun)ătoare.

(rimele impun o anumită conduită5 iar secundele inter)ic o anumită conduită. 4*ercițiul obligațiilor funcționarilor este gu%ernat de aceleași principii %alabile și 2n materia drepturilor5 care au deplină aplicabilitate. (ot fi astfel identificate următoarele obligațiiF 9 2ndatorirea de independență și neutralitate a funcționarului internațional față de orice altă autoritate dec6t organi)ația care l9a anga?at ce se concreti)ea)ă 2n mai multe aspecteF 1D 1 interdicția de a solicita sau accepta instrucțiuni de la orice gu%ern5 autoritate5 organi)ație sau persoană din afara instituțieiJ interdicția de a accepta din partea %reunui gu%ern sau sursă e*terioară instituției căreia 2i aparține o distincție onorifică5 o func ție5 un fa%or5 un dar5 o remunerație de orice natură ar fi acestea5 cu e*cepția celor pentru ser%icii făcute 2nainte de numirea sa sau 2n 1 2D 0uncționarul are dreptul de a lua cunoștință de dosarul său medical5 2n conformitate cu normele adoptate de fiecare instituție. -rice funcționar are dreptul5 chiar și după 2ncetarea raporturilor de muncă5 de a lua la cunoștință de toate documentele din dosarul său și de a face copii după acestea +osarul indi%idual este confidențial și nu poate fi consultat dec6t la birourile administrației sau pe un suport electronic securi)at. Unii autori disting două feluri de obligații po)iti%e și negati%e. 2bligațiile statutare ale funcţionarilor comunitari #eglementarea acestei materii se regăsește tot 2n titlul EE al 1tatutului5 consacrat at6t drepturilor c6t și obligațiilor funcționarilor publici comunitari.0iecărui funcționar 2i poate corespunde un singur dosar personal. 3. & . Cu toate acestea5 dosarul este transmis Curții de 8ustiție atunci c6nd se introduce o acțiune 2n ?ustiție care 2l pri%ește pe funcționar.3.

$utoritatea respecti%ă %a anali)a situația5 și 2n ca)ul 2n care %a a?unge 1 4D 1. 3. 3D Enterdicția de a conser%a sau primi5 2n mod direct sau indirect5 2n acțiuni care se supun autorității instituției căreia aparțin sau care au de9a face cu acea instituție5 %reun beneficiu at6t de important sau substanțial5 de natură sa9i compromită independența 2n e*ercițiul 2ndatoririlor sale. 4. $utoritatea 2n%estită cu puterea de numire poate să retragă respecti%a aprobare.timpul unui concediu special5 pentru ser%iciu militar sau național și 2n numele acestor ser%icii5 fără autori)area e*presă acordată de autoritatea de numire. #egimul acti%ităților desfășurate de funcționarul public 2n afara instituției căreia 2i aparține5 repre)intă și el o dimensiune a 2ndatoririi de neutralitate5 și include următoarele aspecteF %i)ea)ă orice acti%itate e*terioară Uniunii5 remunerată sau nu5 sau un mandat e*ercitat 2n afara acestoraJ funcționarul 2n discuție trebuie să solicite o aprobare de la autoritatea 2n%estită cu puterea de numireJ autoritatea respecti%ă poate să refu)e emiterea aprobării5 2n situația 2n care acti%itatea ce urmea)ă să fie desfă șurată de funcționar este de natură să9i afecte)e independența sau să pre?udicie)e acti%itatea instituțiilor europeneJ funcționarul are obligația să anunțe orice schimbare inter%enită 2n acti%itatea sa e*terioară5 schimbare ce inter%ine după ce func ționarul a 1 cerut aprobarea $utorității 2n%estită cu puterea de numire . 2. 6 . +acă soțul CsoțiaD funcționarului e*ercită5 cu titlu profesional5 o acti%itate lucrati%ă5 funcționarul este obligat să aducă la cunoștința autorității 2n%estite cu puterea de numire acest lucru. eD 'ndatorirea de independență %i)ea)ă nu doar pe funcționar ci și familia sa.

19 'ndatorirea de re)er%ă și de discreție 2i inter)ice funcționarului public di%ulgarea informațiilor de care are cunoștință din e*ercitarea funcției saleJ 'ndatorirea de a se achita de 2ndatoririle sale re%ine fiecărui funcționar5 indiferent că 2și desfășoară acti%itatea 2ntr9o autoritate publică națională sau 2n cadrul unui organism internaționalJ -bligația de supunere este pre%ă)ută 2n ma?oritatea statutelor de personal și naște problema firească 2nt6lnită și 2n dreptul intern5 dacă agentul trebuie să se supună tot timpul5 dacă trebuie să e*ecute și un ordin ilegal. Endiferent de po)iția sa ierarhică5 funcționarul are obliga ția de a acorda asistență și consiliere superiorilor săi5 el este responsabil de e*ecutarea sarcinilor care 2i sunt 2ncredin țate.la conclu)ia că acti%itatea respecti%ă este incompatibilă cu cea a funcționarului și dacă funcționarul nu este 2n măsură dea asigurări că %a pune capăt acestei acti%ități 2ntr9un anumit termen5 $utoritatea 2n%estită cu puterea de numire decide dacă funcționarul este sau nu menținut 2n funcție sau transferat pe alt postJ fD Conser%area independenței funcționarului comunitar impune abținerea de la orice acti%itate care ar putea să9i compromită această independență5 pe de o parte5 iar5 pe de altă parte5 consultarea autorității 2n%estită cu puterea de numire asupra oricărei posibile situații care ar putea afecta această independență. 0unc ționarul responsabil de asigurarea funcționării unui ser%iciu răspunde 2n fa ța superiorilor săi 2n ceea ce pri%ește autoritatea care i9a fost conferită și e*ecutarea ordinelor pe care le9a dat. 29 39 $tunci c6nd primește un ordin despre care consideră că pre)intă nereguli sau a cărui e*ecutare o consideră susceptibilă de a produce incon%eniente gra%e5 funcționarul 2și informea)ă de 2ndată superiorul . #ăspunderea personală a subordona ților săi nu 2l scutește de nici una dintre responsabilitățile care 2i re%in.

relațiile cu superioriiJ 4. rela țiile cu ceilalți colegiJ 2. / 29 39 . 'n ca)ul 2n care superiorul ierarhic direct consideră că ordinul trebuie e*ecutat de 2ndată5 funcționarul are obligația de a9l e*ecuta5 cu e*cepția ca)ului 2n care este 2n mod e%ident ilegal sau contrar normelor de securitate aplicabile. 'n ca)ul 2n care aceasta confirmă ordinul 2n scris5 funcționarul are obligația de a9l e*ecuta5 cu e*cepția ca)ului 2n care este 2n mod e%ident ilegal sau contrar normelor de securitate aplicabile. 0uncționarul are obligația de a9și stabili domiciliul fie la locul său de reparti)are5 fie la o distan ță de acesta care să nu 2i afecte)e e*ercitarea atribuțiilor. relațiile cu subalterniiJ &. 0uncționarul comunică autorității 2mputernicite să facă numiri adresa sa și o informea)ă de 2ndată cu pri%ire la orice schimbare a acestei adrese. $cesta5 2n ca)ul 2n care informa ția 2i este pre)entată 2n scris5 2i răspunde5 de asemenea5 2n scris. -bligația de domiciliu. relațiile cu 2ntreg personalul dintr9o instituțieJ 3. respectul de sine5 sau relația cu sine 2nsuși5 care obligă pe funcționar să fie consec%ent 2ntr9un comportament corespun)ător rangului său și așteptărilor celorlalți. Ha cererea funcționarului5 superiorul ierarhic direct are obligația de a da orice ordin de acest tip 2n scris.ierarhic direct cu pri%ire la aceasta. 'n ca)ul 2n care superiorul ierarhic direct confirmă ordinul5 dar funcționarul consideră că o astfel de confirmare nu constituie un răspuns satisfăcător cu pri%ire la moti%ele care 2l 2ngri?orea)ă5 func ționarul pre)intă problema5 2n scris5 autorității ierarhice imediat superioare. -bligația unui comportament profesional corespun)ător5 aceasta acoperind toate iposta)ele e*primării unei persoane 2n e*ercițiul profesiei sale. 4a %i)ea)ă următoarele categorii de rela țiiF 1. 19 -bligația de fidelitate a funcționarului comunitar consacră obligația acestuia de a fi loial națiunii pe care o slu?e ște5 institu țiilor democratice ale acesteia și 2n particular5 instituției 2n care este numit.

0uncționarul care5 2n e*ercitarea sau cu oca)ia e*ercitării atribuțiilor sale5 ia cunoștință de fapte din care se poate presupune e*istența unei posibile acti%ități ilegale5 2n special fraudă sau corupție5 care aduce atingere intereselor Comunităților5 sau de o conduită 2n raport cu e*ercitarea atribuțiilor sale care poate constitui o 2ncălcare gra%ă a obligațiilor funcționarilor Comunităților5 informea)ă de 2ndată 29 39 49 &9 . (rin hărțuire se*uală se 2nțelege un comportament cu conotații se*uale5 care este nedorit de persoana căreia i se adresea)ă și al cărei scop sau efect este atingerea demnității persoanei respecti%e sau de a crea un mediu intimidant5 ostil5 ofensator sau deran?ant. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri ia o deci)ie moti%ată5 după 2ndeplinirea formalităților pre%ă)ute 2n materie disciplinară5 iar Curtea de 8ustiție este competentă să hotărască pe fond 2n litigiile născute pe ba)a pre)entei dispo)iții.19 -bligația de a repara pre?udiciile cau)ate Comunității prin faptele sale personale gra%e. 'ndatorirea de moralitate CintegritateD. Sărțuirea se*uală este tratată la fel ca discriminarea ba)ată pe se*. 0uncționarul este obligat și după 2ncetarea funcției sale5 să respecte 2ndatorirea de integritate și discreția 2n ceea ce pri%ește acceptarea anumitor funcții și a%anta?e. (rin hărțuire morală se 2nțelege orice conduită abu)i%ă de lungă durată5 repetată sau sistematică5 ce se manifestă prin comportament5 limba?5 acte5 gesturi și 2nscrisuri care sunt intenționate și care aduc atingere personalității5 demnității sau integrității fi)ice sau psihice ale unei persoane. 4fectuarea controlului medical anul. 0uncționarul are obligația de a despăgubi Comunitățile5 2n tot sau 2n parte5 pentru pre?udiciul suferit de acestea din cau)a unor abateri personale gra%e pe care acesta le9a comis 2n e*ercitarea sau cu oca)ia e*ercitării atribuțiilor sale. -bligația funcționarului de a se abține de la orice formă de hărțuire psihologică sau se*uală.

..

-rice informație se comunică 2n scris. $ceastă dispo)iție se aplică 2n ca) de 2ncălcare gra%ă a unei obligații similare comisă de un membru al unei instituții5 orice altă persoană 2n ser%iciul unei institu ții sau orice prestator de ser%icii care acționea)ă 2n numele unei institu ții. 0uncționarul care a comunicat informația nu suferă nici un pre?udiciu din partea instituției5 2n măsura 2n care a acționat cu bună9credință.cu pri%ire la aceasta fie superiorul ierarhic direct5 fie directorul său general5 fie5 2n ca)ul 2n care consideră necesar5 secretarul general sau orice persoană de rang echi%alent5 fie direct -ficiul 4uropean $ntifraudă. /" . 0uncționarul care primește informația comunică de 2ndată -ficiului 4uropean $ntifraudă orice element de probă de care are cunoștință și care poate duce la presupunerea e*istenței neregulilor menționate. (re%ederile de mai sus nu se aplică documentelor5 actelor5 rapoartelor5 notelor sau informațiilor5 indiferent pe ce suport sunt5 create sau comunicate funcționarului 2n cadrul in%estigării unei cau)e aflate pe rolul unei instanțe sau 2ncheiate.

2D0Q9: 4.C!A! AC!080!:600 70 !0.5+1 D. !impul comunitar afectat desfășurării activităţii funcţionarului 0uncționarii 2n acti%itate sunt permanent la dispo)iția instituției din care fac parte. Cu toate acestea5 durata normală a programului de lucru nu poate depăși 42 de ore pe săptăm6nă5 efectuate 2n conformitate cu un orar general stabilit de autoritatea 2mputernicită să facă numiri. Ha cerere5 orice funcționar poate fi autori)at să 2și e*ercite acti%itatea 2 cu normă redusă .CA50!21+1 4 !0. 'n cadrul acestei limite5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate5 după consultarea prealabilă a comitetului pentru personal5 să stabilească orare de lucru adec%ate pentru anumite grupuri de funcționari care 2ndeplinesc sarcini speciale.1. 0uncționarii au dreptul la autori)ație 2n următoarele ca)uriF CaD pentru a se ocupa de un copil cu %6rsta mai mică de . $utoritatea 2mputernicită să facă numiri poate acorda o astfel de autori)ație 2n măsura 2n care aceasta este compatibilă cu interesul ser%iciului. aniJ 1Enstituția adoptă normele de aplicare numai după consultarea comitetului pentru personal.5+1 A'. 2 Normele care reglementea)ă e*ercitarea acti%ității cu normă redusă5 precum și cele care reglementea)ă procedura de acordare a autori)ației sunt pre%ă)ute 2n ane*a EVa. /1 1 . 'n afară de aceasta5 ca urmare a cerințelor ser%iciului sau a normelor de securitate la locul de muncă5 un funcționar poate fi obligat să răm6nă la dispo)iția instituției5 la locul de muncă sau la domiciliu5 2n afara duratei normale a programului de lucru .

și 12 ani5 2n ca)ul 2n care reducerea timpului de lucru nu depășește 2" @ din timpul normal de lucruJ pentru a se ocupa de soț5 de o rudă pe linie ascendentă sau pe linie descendentă5 de un frate sau de o soră care suferă de o boală gra%ă sau are un handicap gra%J pentru a urma o formare profesională complementarăJ după ce a 2mplinit %6rsta de && de ani5 2n cursul ultimilor cinci ani 2nainte de pensionare. $tunci c6nd acest drept se e*ercită 2n %ederea 2ngri?irii so țului5 a unei rude pe linie ascendentă sau pe linie descendentă5 a unui frate sau a unei surori care suferă de o boală gra%ă sau un handicap gra% ori pentru a urma o formare complementară5 durata cumulată a perioadelor de e*ercitare a acti%ității cu normă redusă5 raportată la 2ntreaga carieră a funcționarului5 nu poate depăși cinci ani. $utoritatea 2mputernicită să facă funcționarului 2n termen de 6" de )ile. . numiri răspunde cererii C3D C4D C&D 0uncționarul poate fi autori)at să 2și e*ercite acti%itatea cu ?umătate de normă conform formulei de 2mpărțire a acti%ității5 2ntr9un post identificat de autoritatea 2mputernicită să facă numiri ca adec%at pentru acest mod de lucru. $tunci c6nd funcționarul solicită autori)ația de a9și e*ercita acti%itatea cu normă redusă pentru a urma o formare profesională complementară sau 2ntruc6t a 2mplinit %6rsta de && de ani5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri nu 2i poate respinge cererea și nici nu poate am6na data intrării 2n %igoare a autori)ației dec6t 2n ca)uri e*cepționale și din moti%e legate de un interes imperati% al ser%iciului.C2D pentru a se ocupa de un copil cu %6rsta cuprinsă 2ntre . $utori)ația de e*ercitare a acti%ită ții cu ?umătate de normă prin 2mpărțirea acti%ității nu este limitată 2n timp.

/2 .

Numărul total de ore de lucru suplimentare solicitate spre efectuare unui funcționar nu poate depăși 1&" de ore 2n timpul unei perioade de șase luni .Cu toate acestea5 2n interesul ser%iciului5 autoritatea 2mputernicită să 1 facă numiri poate retrage autori)ația5 cu un prea%i) de șase luni . +urata normală de lucru a unui funcționar care lucrea)ă cu program continuu sau 2n schimburi nu poate depăși numărul total anual de ore de lucru normale. 0uncționarul nu poate fi obligat să efectue)e ore de lucru suplimentare dec6t 2n ca)urile urgente sau de surplus e*cepțional de muncăJ munca de noapte5 precum și orice muncă 2n )ilele de duminică sau de sărbători legale poate fi autori)ată doar 2n conformitate cu procedura adoptată de autoritatea 2mputernicită să facă numiri. 0uncționarul care5 2n conformitate cu o deci)ie luată de autoritatea 2mputernicită să facă numiri 2n ba)a cerințelor ser%iciului sau a normelor de securitate la locul de muncă5 este obligat să răm6nă la dispo)iția instituției5 la locul de muncă sau la domiciliu5 2n afara duratei normale de muncă poate beneficia de indemni)ații. /3 2 . 'n temeiul condițiilor stabilite 2n ane*a VE dn 1tatut5 orele de lucru suplimentare efectuate de funcționarii cu gradele $1. 19$1. Ha e*pirarea acestui termen5 funcționarul 2n cau)ă poate fi transferat 2ntr9un un alt post.5 gradele &9115 nu dau dreptul la compensare sau la remunerare. 0uncționarul care5 2n cadrul unui ser%iciu cu program continuu sau 2n care se lucrea)ă 2n schimburi5 stabilit de instituție 2n ba)a cerin țelor ser%iciului sau a normelor de securitate la locul de muncă și considerat de aceasta ca a%6nd caracter regulat și permanent5 este obligat să lucre)e cu regularitate pe timp de noapte5 2n )ilele de s6mbătă5 duminică sau de sărbători legale5 poate beneficia de indemni)ații. 1 +e asemenea5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate retrage autori)ația5 la cererea funcționarului 2n cau)ă5 cu un prea%i) de șase luni calculat de la data pre)entării cererii. 4 le dau acestora dreptul la un concediu de odihnă compensatoriu sau5 2n ca)ul 2n care cerințele ser%iciului nu permit acordarea concediului de odihnă compensatoriu 2n luna următoare celei 2n care au fost efectuate orele de lucru suplimentare5 la acordarea unei remunerații. 2 -rele de lucru suplimentare efectuate de funcționarii 2ncadrați 2n grupa de funcții $+ sau $1.

0uncționarul 2n cau)ă trebuie să notifice instituției sale incapacitatea sa 2n cel mai scurt timp posibil5 preci)6nd adresa la care se află.2. 'n 1 1 'n ca)ul unei nașteri multiple sau premature sau 2n ca)ul nașterii unui copil cu handicap5 durata concediului este de două)eci și patru de săptăm6ni. /4 . (e l6ngă acest concediu anual5 funcționarul poate beneficia la cerere5 2n mod e*cep țional5 de un concediu special. !impul de odi"nă al funcţionarului comunitar #eglementările interne și internaționale conțin pe de o parte5 pre%ederi pri%ind timpul de muncă al persoanelor care desfă șoară o anumită acti%itate5 iar5 pe de altă parte5 necesitatea ca lui să9i corespundă o perioadă de odihnă. 'n sensul pre)entei dispo)iții5 nașterea prematură este nașterea care are loc 2nainte de sf6rșitul celei de9a trei)eci și patra săptăm6ni de sarcină. 'n afara concediilor mai sus amintite femeile 2nsărcinate au dreptul5 pe ba)a pre)entării unui certificat medical5 la un concediu de două)eci de săptăm6ni.4. Concediul 2ncepe cel mai de%reme cu șase săptăm6ni 2nainte de data probabilă a nașterii menționată 2n certificat și se 2ncheie cel mai de%reme la paispre)ece săptăm6ni după data nașterii . 0uncționarul care aduce do%e)i 2n spri?inul faptului că nu 2și poate e*ercita atribuțiile din moti% de boală sau de accident beneficia)ă de drept de concediu de boală. 0uncționarul are dreptul la un concediu anual de cel puțin 24 de )ile lucrătoare și cel mult 3" de )ile lucrătoare pe an calendaristic5 2n conformitate cu o reglementare ce urmea)ă să fie stabilită de comun acord de instituțiile Comunităților5 după obținerea a%i)ului Comitetului pentru statutul funcționarilor.

'n ca)ul 2n care funcționarul 2n cau)ă consideră conclu)iile e*amenului medical organi)at de autoritatea 2mputernicită să facă numiri ca fiind ne?ustificate din punct de %edere medical5 func ționarul sau un medic acțion6nd 2n numele său poate 2nainta instituției5 2n termen de două )ile5 o cerere prin care să solicite e*aminarea ca)ului de către un medic independent. Enstituția transmite de 2ndată cererea unui alt medic desemnat de comun acord de către medicul funcționarului și medicul consultant al instituției. $%i)ul medicului independent5 emis după consultarea prealabilă a medicului funcționarului și a medicului9consilier al instituției5 are 1 Certificatul medical trebuie trimis cel t6r)iu 2n a cincea )i de nepre)entare la locul de muncă5 data luată 2n considerare fiind cea a ștampilei poștale. 'n ca)ul 2n care5 2n termen de cinci )ile5 nu se a?unge la un astfel de acord5 instituția alege o persoană de pe lista medicilor independenți alcătuită 2n fiecare an 2n acest scop de comun acord 2ntre autoritatea 2mputernicită să facă numiri și comitetul pentru personal. 'n ca)ul 2n care acest e*amen nu poate a%ea loc din moti%e imputabile funcționarului 2n cau)ă5 absența acestuia se consideră nemoti%ată de la data la care era pre%ă)ut e*amenul respecti%. 0uncționarul aflat 2n concediu de boală poate fi oric6nd supus unui e*amen medical organi)at de instituție.ca)ul 2n care lipsește mai mult de trei )ile5 funcționarul este obligat să 1 pre)inte un certificat medical . /& . 'n ca)ul 2n care5 2n urma e*amenului medical5 re)ultă că funcționarul 2n cau)ă este capabil să9 și e*ercite atribuțiile5 absența acestuia se consideră nemoti%ată de la data e*amenului medical. 0uncționarul 2n cau)ă poate contesta alegerea instituției 2n termen de două )ile lucrătoare5 ca) 2n care instituția alege o altă persoană de pe listă5 această nouă alegere fiind definiti%ă. 'n ca) contrar5 absen ța func ționarului se consideră nemoti%ată5 cu e*cepția ca)ului 2n care certificatul nu este trimis din moti%e independente de %oința funcționarului 2n cau)ă.

$tunci c6nd a%i)ul medicului independent confirmă conclu)iile e*amenului medical organi)at de instituție5 absența funcționarului este considerată nemoti%ată de la data e*amenului menționat anterior. $bsența se consideră nemoti%ată 2ncep6nd cu a treispre)ecea )i de absen ță din moti% de boală pentru care nu se pre)intă certificat medical. $tunci c6nd a%i)ul medicului independent nu confirmă conclu)iile e*amenului menționat anterior5 absența se consideră ?ustificată 2n toate pri%ințele . 0ără a aduce atingere aplicării e%entuale a măsurilor cu caracter disciplinar5 orice absență nemoti%ată stabilită 2n mod corespun)ător se scade din durata concediului anual al funcționarului 2n cau)ă.caracter obligatoriu. /6 . 2 0uncționarul are obligația de a se supune anual unei %i)ite medicale pre%enti%e5 efectuate fie de medicul consultant desemnat de autoritatea 2mputernicită să facă numiri5 fie de un medic la alegerea funcționarului 2n cau)ă. 2 1 1 $tunci c6nd absențele din moti%e de boală de cel mult trei )ile5 ne2nsoțite de certificat medical5 depășesc un număr total de douăspre)ece )ile 2ntr9o perioadă de douăspre)ece luni5 funcționarul este obligat să pre)inte un certificat medical pentru fiecare nouă absen ță din moti% de boală. $tunci c6nd un funcționar dorește să 2și petreacă concediul medical 2n alt loc dec6t cel 2n care este 2ncadrat 2n muncă5 el are obliga ția de a obține permisiunea prealabilă 2n acest sens din partea autorității 2mputernicite să facă numiri. 'n ca)ul epui)ării concediului5 funcționarul 2n cau)ă pierde dreptul la remunerație pe perioada corespun)ătoare. Concediul anual al unui funcționar autori)at să 2și e*ercite acti%itatea cu normă redusă este redus proporțional pe perioada e*ercitării acti%ității 2n acest mod. Cu e*cepția ca)urilor de boală sau de accident5 funcționarul nu poate absenta fără permisiunea prealabilă a superiorului său ierarhic. 0uncționarul poate fi trimis 2n concediu din oficiu 2n urma unui e*amen medical efectuat de medicul consultant al instituției5 2n ca)ul 2n care starea sa de boală necesită acest lucru sau 2n ca)ul 2n care un membru al familiei din locuința sa suferă de o boală contagioasă .

#ăspunderea funcționarului comunitar o găsim reglementată 2n titlul VE5 denumit regimul disciplinar. Călinoiu5 1tatutulA5 op. 'orme de răspundere aplicabile funcţionarilor comunitari #egimul ?uridic al funcționarilor publici include și problema răspunderii acestora5 a cărei menire trebuie să constea 2n reprimarea greșelilor comise de agenții publici. Ș0 4:%5+9D. Ca și funcționarii naționali5 2n afara acestei forme de răspundere mai regăsim răspunderea patrimonială și penalăF 9 răspunderea administrati% patrimonială a funcționarului comunitar față de instituțiile europene este consacrată de art. Vedina!5 C. D0%C05109A4. 9 9 1 V.cit.+90!A40 $.1.16 91/2.CA50!21+1 $ %A9CȚ0+901. (rin intermediul răspunderii5 se reali)ea)ă at6t scopul pre%enti% c6t și cel sancționator5 anali)ate 2n mod constant de doctrina ?uridică. Nu trebuie interpretat 2n sensul că singura formă de răspundere specifică funcționarilor comunitari ar fi răspunderea lor disciplinară. / .5 2"" 5 p.4. 22 din 1tatut și pre%ede că funcționarul poate fi ținu să repare5 2n tot sau 2n parte5 pre?udiciul suportat de Uniune cau)at de greșelile personale gra%e pe care acesta le9ar comite cu oca)ia e*ercitării funcției saleJ răspunderea penală reglementată de secțiunile 6 și ale $ne*ei E] din 1tatutJ răspunderea administrati% disciplinară reglementată de titlul VE din 1tatut și $ne*a E].A 1 '+9C6029A40124 C2.

$. . -rice deci)ie represi%ă trebuie să fie moti%atăJ // 2. 6. #ăspunderea disciplinară inter%ine ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare5 noțiune care include orice 2ncălcare a 2ndatoririlor pe care funcționarul sau fostul funcționar este obligat să le respecte 2n %irtutea statutului5 comisă 2n mod %oluntar sau prin negli?ențăJ #egăsim principiul uni%ersal de drept non bis in idem potri%it căruia aceeași faptă nu poate da loc dec6t la o singură sancțiune disciplinarăJ (rincipiul neretroacti%ității sancțiunii disciplinare 3 o sancțiune administrati% disciplinară nu poate produce efecte dec6t din momentul 2n care a fost adusă la cunoștința funcționaruluiJ (rincipiul cercetării prealabile 3 sancțiunea disciplinară se poate aplica doar după ce s9a reali)at o cercetare prealabilă a faptei de să%6rșirea căreia este acu)at funcționarulJ (rincipiul proporționalității indi%iduali)ării sancțiunii cu gra%itatea faptei. 1ancțiunea poate %aria de la cea mai simplă5 a%ertismentul5 p6nă la cea mai drastică5 re%ocarea din funcțieJ (rincipiul comunicării 3 orice deci)ie referitoare la o anumită persoană și luată 2n aplicarea acestui statut %a fi comunicată imediat 2n scris funcționarului 2n cau)ă. 4. 'n ceea ce pri%ește principiile răspunderii disciplinare a funcționarilor comunitari identificămF 1. 3. &.2. 5rincipii generale care guverneaDă răspunderea disciplinară a funcţionarilor comunitari $ceste principii care gu%ernea)ă răspunderea funcționarilor comunitari trebuie anali)ate 2n conte*tul răspunderii Comunită ților 2n ansamblul lor.

(entru ca)urile care pri%esc funcționari cu gradul $+ 16 sau $+ 1&5 membrii consiliului și membrii supleanți sunt desemnați dintre funcționarii 2n acti%itate care au gradul $+ 16. . /.Emplicarea organului de disciplină5 care se bucură de independență totală 2n e*ercitarea atribuțiilor saleJ . Consiliu de disciplină și procedura disciplinară 'n cadrul fiecărei instituții se instituie un consiliu de disciplină5 denumit 2n continuare Kconsiliu”. Consiliu este format dintr9un președinte și patru membri permanen ți5 care pot fi 2nlocuiți de membri supleanțiJ 2n ca)urile 2n care este implicat un funcționar cu un grad de p6nă la $+ 135 din comisie fac parte doi membri suplimentari aparțin6nd aceleiași grupe de funcții și a%6nd același grad ca și funcționarul care face obiectul procedurii disciplinare.3. (entru toate ca)urile care nu pri%esc funcționari cu gradul $+ 16 sau $+ 1&5 membrii permanenți ai consiliului și membrii suplean ți sunt numiți dintre funcționarii 2n acti%itate care au cel puțin gradul $+ 14. /. . 11. (rincipiul radierii sancțiunilor disciplinare.. 1". Cel puțin un membru al comisiei5 care poate fi și președintele acesteia5 este ales din afara instituției. $. (rincipiul potri%it căruia autoritatea care este 2n%estită cu puterea de numire este cea 2ndrituită să și sancțione)e pe funcționarul comunitarJ #ecunoașterea dreptului la apărare al funcționarului europeanJ 0uncționarii beneficia)ă de dreptul de a introduce acțiuni la organele comunitare de ?urisdicție.

(reședintele și supleantul său sunt desemna ți de autoritatea 2mputernicită să facă numiri. Enstituția are5 de asemenea5 dreptul de a recu)a un membru al consiliului. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri și comitetul pentru personal desemnea)ă fiecare5 2n același timp5 doi membri permanenți și doi membri supleanți. 'n același timp5 comitetul pentru personal transmite autorității 2mputernicite să facă numiri o listă 2ntocmită 2n același modJ 2n termen de )ece )ile de la comunicarea raportului pe care se ba)ea)ă deci)ia de inițiere a procedurii disciplinare sau a procedurii menționate la articolul 22 din statut5 președintele comisiei trage la sorți5 2n pre)ența persoanei interesate5 din fiecare dintre listele menționate anterior numele c6te unui membru al consiliului. (reședintele comunică funcționarului 2n cau)ă și 1 fiecărui membru componența consiliului .$utoritatea 2mputernicită să facă numiri și comitetul pentru personal stabilesc de comun acord o procedură ad hoc de desemnare a celor doi membri suplimentari care trebuie să facă parte din comisie 2n ca)urile care pri%esc un funcționar reparti)at 2ntr9o țară terță. Cei doi membri ai consiliului lărgit 2n conformitate cu pre%ederile legale sunt desemnați după cum urmea)ăF C1D autoritatea 2mputernicită să facă numiri 2ntocmește o listă care include5 pe c6t posibil5 numele a doi funcționari din fiecare grad și din fiecare grupă de funcții. 'n termenul menționat anterior5 membrii consiliului pot solicita să fie scutiți de ." . (reședintele poate decide să fie 2nlocuit de către secretar pentru această procedură. Cu toate acestea5 instituțiile pot pre%edea desemnarea membrilor și a membrilor supleanți pentru o perioadă mai scurtă5 fără a putea fi mai mică de un an. 1 C2D 0uncționarul 2n cau)ă are dreptul de a recu)a un membru al comisiei 2n termen de cinci )ile de la constituirea consiliului. (reședintele5 membrii și membrii supleanți sunt desemnați pentru o perioadă de trei ani.

(reședintele și membrii comisiei 2și e*ercită funcțiile 2n deplină independență.4. +eliberările și lucrările comisiei sunt secrete.ore a pensiei sau o reținere5 pentru o perioadă determinată5 din prestația de in%aliditate5 fără ca efectele acestei sanc țiuni să poată fi e*tinse asupra succesorilor 2n drepturi ai funcționarului.ro te$. $. . Cu toate acestea5 2n ca)ul efectuării unei astfel de rețineri5 %enitul fostului funcționar nu poate fi mai mic dec6t %aloarea C/D e*ercitarea acestei funcții din moti%e legitime și au obligația să se retragă din această funcție 2n ca)ul 2n care e*istă un conflict de interese.1 . %ancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor comunitari $utoritatea 2mputernicită să facă numiri poate aplica una dintre următoarele sancțiuniF C1D C2D C3D a%ertisment scrisJ mustrareJ suspendarea a%ansării 2n treaptă pe o perioadă cuprinsă 2ntre o lună și două)eci și trei de luniJ retrogradare 2n treaptăJ retrogradare temporară pe o perioadă cuprinsă 2ntre 1& )ile și un retrogradare 2n cadrul aceleiași grupe de funcțiiJ C4D C&D anJ C6D C D 2ncadrarea 2ntr9o grupă de funcții inferioară5 cu sau fără retrogradareJ destituirea din funcție5 2nsoțită5 după ca)5 de reducerea .

(entru o abatere disciplinară nu se poate aplica dec6t o singură sancțiune disciplinară. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri poate decide aplicarea sancțiunii sub formă de a%ertisment scris sau mustrare fără a consulta C. 'n ca)ul unui funcționar pensionat sau al unui funcționar care beneficia)ă de prestație de in%aliditate5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate decide efectuarea unei rețineri5 pentru o perioadă determinată5 din pensie sau din prestația de in%aliditate5 fără ca efectele acestei sancțiuni să poată fi e*tinse asupra succesorilor 2n drepturi ai funcționarului. Cu toate acestea5 %enitul funcționarului 2n cau)ă nu poate fi mai mic dec6t %aloarea minimului de sub)isten ță pre%ă)ut la articolul 6 din ane*a VEEE din statut5 ma?orat5 după ca)5 cu alocațiile familiale. Ce este proporțională cu gra%itatea abaterii comise. (entru a stabili gra%itatea abaterii și pentru a decide ce sanc țiune disciplinară să fie aplicată5 se iau 2n considerare5 2n specialF C1D C2D natura abaterii și circumstanțele 2n care a fost comisăJ sau importanța pre?udiciului adus integrității5 reputației intereselor instituțiilor ca urmare a comiterii abateriiJ C3D măsura 2n care abaterea a fost comisă cu intenție sau din negli?ențăJ moti%ele care l9au determinat pe funcționar să comită abatereaJ gradul și %echimea 2n muncă a funcționaruluiJ gradul de răspundere personală a funcționaruluiJ ni%elul funcțiilor și responsabilităților funcționaruluiJ C4D C&D C6D C D C/D dacă funcționarul se află la prima abatere sau a mai comis abateri 2n trecutJ conduita funcționarului pe parcursul 2ntregii sale cariere.minimului de sub)istență.D .

2 ..

0uncționarul 2n cau)ă este audiat 2n prealabil de către autoritatea 2mputernicită să facă numiri. 'n ca)ul 2n care funcționarul 2n cau)ă recunoaște5 2n pre)en ța președintelui comisiei de disciplină5 că a a%ut un comportament necorespun)ător și acceptă fără re)er%e raportul menționat la articolul 12 din pre)enta ane*ă5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri poate retrage ca)ul de la comisia de disciplină 2n temeiul respectării principiului proporționalității 2ntre natura abaterii și sancțiunea preconi)ată. 'n ca)ul 2n care autoritatea 2mputernicită să facă numiri impută unui funcționar comiterea unei abateri gra%e5 fie că este %orba de ne2ndeplinirea obligațiilor profesionale5 fie de 2ncălcarea dispo)ițiilor legale5 aceasta poate suspenda oric6nd funcționarul 2n cau)ă pe o perioadă determinată sau nedeterminată. $cest raport este transmis funcționarului 2n cau)ă și președintelui comisiei5 care 2l aduce 2n atenția membrilor comisiei. $tunci c6nd ca)ul este retras de la comisia de disciplină5 președintele acesteia 2și e*primă opinia cu pri%ire la sancțiunea preconi)ată. Ha primirea raportului5 funcționarul 2n cau)ă are dreptul de a lua la cunoștință dosarul personal complet și de a face copii după toate documentele pertinente pentru procedură5 inclusi% cele de natură să 2l disculpe. . (entru a9și pregăti apărarea5 funcționarul 2n cau)ă dispune de un termen de cel puțin cincispre)ece )ile de la data primirii raportului care duce la inițierea procedurii disciplinare.comisia de disciplină.3 . 0uncționarul 2n cau)ă este informat 2n prealabil de consecințele pe care le9ar putea a%ea recunoașterea faptului că a a%ut un comportament necorespun)ător. $utoritatea 2mputernicită să facă numiri pre)intă comisiei de disciplină un raport care trebuie să indice cu preci)ie faptele care fac obiectul acu)ațiilor și5 după ca)5 circumstanțele 2n care acestea au fost comise5 inclusi% toate circumstanțele agra%ante sau atenuante.

'n afara unor circumstanțe e*cepționale5 autoritatea 2mputernicită să facă numiri ia această deci)ie după audierea funcționarului 2n cau)ă. +eci)ia de suspendare a funcționarului trebuie să preci)e)e dacă5 pe perioada suspendării5 acesta continuă să primească remunerația integrală sau dacă din remunerație se %a efectua o reținere a cărei %aloare trebuie stabilită prin aceeași deci)ie. 1uma plătită funcționarului nu poate fi5 2n nici un ca)5 mai mică dec6t %aloarea minimului de sub)istență pre%ă)ut la articolul 6 din ane*a VEEE din statut5 ma?orată5 după ca)5 cu alocațiile familiale. 1ituația funcționarului suspendat trebuie reglementată definiti% 2n termen de șase luni de la data intrării 2n %igoare a deci)iei de suspendare. $tunci c6nd nu se adoptă nici o deci)ie 2n termen de șase luni5 funcționarul 2n cau)ă redob6ndește dreptul la remunerația integrală . $tunci c6nd funcționarul se află sub urmărire penală pentru aceleași fapte5 situația sa este reglementată definiti% numai după ce hotăr6rea pronunțată de instanța competentă a de%enit definiti%ă.
1

$.$. Căile de atac Rmpotriva sancţiunilor administrativ H disciplinare -rice funcționar poate adresa autorității 2mputernicite să facă numiri o cerere de adoptare a unei deci)ii 2n ceea ce o pri%e ște. 'n termen de patru luni de la data depunerii cererii5 autoritatea comunică persoanei 2n cau)ă deci)ia moti%ată. 'n ca)ul 2n care5 la e*pirarea termenului menționat anterior5 nu se dă nici un răspuns5 lipsa acestuia se
1

#eținerea din salariu poate fi menținută și peste termenul de șase luni atunci c6nd funcționarul 2n cau)ă este urmărit penal pentru aceleași fapte și este arestat 2n cadrul urmăririi penale respecti%e. 'n acest ca)5 funcționarul nu primește din nou remunera ția integrală dec6t după ce instanța competentă a dispus punerea sa 2n libertate. ,4

interpretea)ă ca o deci)ie implicită de respingere a cererii5 care poate face obiectul unei reclamații 2n conformitate cu alineatul următor. -rice persoană căreia i se aplică statutul funcționarilor comunitari poate adresa autorității 2mputernicite să facă numiri o reclama ție 2mpotri%a unui act care o le)ea)ă5 indiferent dacă autoritatea menționată anterior a adoptat o deci)ie sau dacă nu a adoptat o măsură impusă de statut. #eclamația trebuie depusă 2n termen de trei luni. .ermenul se calculea)ăF ^ de la data publicării actului5 2n ca)ul unei măsuri cu caracter generalJ ^ de la data comunicării deci)iei destinatarului și cel t6r)iu la data la care persoana 2n cau)ă a luat la cunoștință deci)ia5 2n ca)ul unei măsuri cu caracter indi%idualJ cu toate acestea5 2n ca)ul 2n care un act cu caracter indi%idual le)ea)ă o altă persoană dec6t destinatarul5 termenul se calculea)ă5 2n ceea ce pri%ește cealaltă persoană5 de la data la care aceasta a luat la cunoștință deci)ia5 2nsă cel t6r)iu la data publicăriiJ ^ de la data e*pirării termenului stabilit pentru acordarea unui răspuns5 atunci c6nd reclamația se referă la o deci)ie implicită de respingere a cererii 2n sensul alineatului C1D. 'n termen de patru luni de la data depunerii reclama ției5 autoritatea comunică persoanei 2n cau)ă deci)ia moti%ată. 'n ca)ul 2n care5 la e*pirarea termenului menționat anterior5 nu se dă nici un răspuns5 lipsa acestuia se interpretea)ă ca fiind o deci)ie implicită de respingere a reclamației5 care poate fi atacată 2n ?ustiție. -rice funcționar se poate adresa directorului -ficiului 4uropean $ntifraudă o cerere prin care solicită adoptarea unei deci)ii 2n ceea ce o pri%ește5 2n legătură cu o anchetă a oficiului.

,&

Curtea de 8ustiție este competentă să hotărască asupra oricărui litigiu 2ntre Comunități și oricare dintre persoanele cărora li se aplică statutul și pri%ind legalitatea unui act care le)ea)ă persoana. 'n litigiile de natură financiară5 Curtea de 8ustiție este competentă să ?udece 2n fond. - acțiune introdusă la Curtea de 8ustiție a Comunităților 4uropene nu poate fi admisă dec6t 2n ca)ul 2n careF ^ a fost depusă 2n prealabil o reclamație pe l6ngă autoritatea 2mputernicită să facă numiri5 2n sensul articolului ," alineatul C2D și la termenul pre%ă)ut 2n acesta5 iar ^ reclamația respecti%ă a fost respinsă printr9o deci)ie e*presă sau implicită. $cțiunea menționată la alineatul C2D trebuie introdusă 2n termen de trei luni. .ermenul se calculea)ăF ^ de la data notificării deci)iei adoptate ca răspuns la reclama ția formulatăJ ^ de la data e*pirării termenului de acordare a unui răspuns5 2n ca)ul 2n care acțiunea are ca obiect o deci)ie implicită de respingere a reclamației depuse 2n aplicarea articolului ," alineatul C2DJ cu toate acestea5 atunci c6nd reclamația este respinsă printr9o deci)ie e*presă după ce a fost respinsă 2n prealabil prin deci)ie implicită5 2nsă 2n termenul de introducere a acțiunii5 deci)ia e*presă face să curgă un nou termen pentru introducerea acțiunii.

,6

1"3. . .+90!A4: ( +9 52%0/01 ).9!4+ %!A!. +.1./4.2D. Esaac5 Marc :lan<uet5 Droit co$$unautaire g5n5ral5 /e 7dition5 $rmand Colin5 (aris5 2""15 p.CA50!21+1 '+9C60A 5+/10C: C2. 2 . . 4i sunt recrutaţi pentru o funcţie precisă !i 2D 1 Iu.A9* 5. $stfel5 2n ca)ul funcţiei publice comunitare este %orba de un sistem din categoria funcţiilor publice 2nchise5 asemănător funcţiei publice france)e sau germane 2n care %eritabilii funcţionari sunt titulari ai posturilor lor !i au %ocaţie la carieră .+425. $stă)i5 2n ţările Uniunii 4uropene5 e*istă două sisteme de funcţie 2 publică F 1D 1 sistemul funcţiei de carieră5 e*presie a principiului specificităţii administraţiei publice5 a cărei funcţionare implică e*istenţa unui personal care este dotat cu competenţe particulare !i care 2!i consacră5 2n principiu5 %iaţa profesională ser%iciului funcţiei publice5 funcţionarul bucur6ndu9se de stabilitateJ sistemul lucrati% Cfuncţia publică de ocupaţieD 3 anga?aţii sunt clasaţi 2n funcţie de ni%elul calificării cerute5 de capacitatea do%edită !i de ni%elul remuneraţiei.1 .rebuie menţionat faptul că literatura de specialitate recurge mereu la clasificarea 2n sisteme de carieră Cfuncţia publică 2nchisăD sau de posturi Cfuncţia publică deschisăD pentru a distinge principalele caracteristici structurale ale funcţiilor publice ale statelor membre5 2nsă5 2n practică5 nici un stat nu aplică strict unul din cele două sisteme...0uncţia publică comunitară se deosebe!te radical de alte funcţii publice internaţionale ce au la ba)ă recrutarea pe o perioadă determinată CtemporarăD5 ocupanţii acestor funcţii nu se bucură de o %eritabilă securitate a postului !i5 de asemenea5 nu au posibilitatea de a9!i construi o carieră 2n acea instituţie.

ublică =n &uro. $ceastă carieră este posibilă datorită organi)ării funcţiei publice pe corpuri ierarhice !i de e*istenţa 2n cadrul acestora a unei structuri de grade ce permite funcţionarului să 2ntre%adă posibilităţile sale de a%ansare5 responsabilităţile postului 2n care poate a%ansa precum !i remunerarea aferentă acestuia. 'n cadrul acestei scheme5 funcţionarul recrutat de t6năr 5 poate face carieră conform cu dispo)iţiile legale !i poate fi promo%at 2n alte posturi beneficiind de alte ni%eluri de remunerare5 corespun)ătoare noului post.5 p.e*tele legale sau reglementările pre%ăd un ni%el ma*imal de formare pentru a accede la fiecare tip de carierăJ 4 +anielle :ossaertJ Christoph +emmGeJ _oen NomdenJ #obert (olet5 !uncţia . 3 . 1istemul carierei ce se aplică !i 2n ca)ul funcţiei publice comunitare se caracteri)ea)ă 2n special prin faptul că se schiţea)ă o carieră specifică printr9un post de acces.a celor @?5 4ditura 4conomică5 :ucure!ti5 2""25 p.61 J . 3/4.33&. Concursul repre)intă sistemul general de acces la funcţia publică comunitară !i asigură recrutarea persoanelor care posedă cele mai Eoan $le*andruJ $le*andru NegoiţăJ Eoan 1antaiJ +umitru :re)oianuJ Eoan VidaJ 1telian E%anJ Eon (opescu 1lăniceanu5 Dre.. 2 'ntr9o accepţiune lărgită cariera repre)intă o succesiune e%oluti%ă de acti%ităţi !i po)iţii profesionale pe care un indi%id le atinge 2n perioada %ieţii sale acti%e5 precum !i aptitudinile5 cuno!tinţele !i competenţele de)%oltate de9a lungul timpului 3 $na9Maria :ercu5 De1voltarea carierei funcţionarilor . /B2""6 al Enstitutului de Ytiinţe $dministrati%e >(aul Negulescu”5 p./ 1 2 3 4 ..nu beneficia)ă de garanţii suplimentare de securitate a muncii5 perioada anga?ării fiind limitată la durata de timp necesară pentru a9!i 1 putea 2ndeplini misiunea pentru care a fost recrutat .t ad$inistrativ5 4ditura -mnia5 :ra!o%5 1. $ltfel spus nefiind recrutat pentru o funcţie publică determinată5 el poate ocupa de9a lungul carierei sale mai multe posturi din cadrul administraţiei publice .ublici5 Caietul Ytiinţific nr. $stfel5 2n primul r6nd5 2n cadrul sistemului carierei recrutarea funcţionarului public are loc fără a ţine seama de natura sarcinilor pe care acesta le are de 2ndeplinit ci ţin6ndu9se cont de anumite aptitudini generale care 2i %or permite e*ercitarea diferitelor funcţii ce9i %or fi 2ncredinţate succesi% pe parcursul carierei sale.

Cooperarea informală dintre administraţiile naţionale 2n materia funcţiei publice a atins proporţii considerabile5 de asemenea dreptul administrati% naţional este din ce 2n ce mai mult marcat de ?urisprudenţa Curții de 8usiție5 toate acestea %or duce pe %iitor la o uniformi)are a reglementărilor pri%itoare la funcţia publică5 iar funcţia publică europeană poate fi un prim pas către un model de 3 2 1 0iecare proces de e*tindere a Uniunii 4uropene face ca organismele europene să recrute)e noi funcţionari publici ce au naţionalitatea noilor state membre. cit. 3 'nt6lniri semestriale5 programe de mobilităţi5 schimburi de idei.. .5 p. 2V. Cu toate că Uniunea 4uropeană nu are competenţele necesare pentru a inter%eni !i reglementa funcţia publică la ni%el naţional5 2n ce ne pri%e!te considerăm că administraţiile naţionale !i implicit funcţiile publice din statele membre sunt din ce 2n ce mai mult afectate de integrarea europeană.2nalte calităţi de competenţă5 de randament !i integritate5 acest proces 1 de recrutare desfă!ur6ndu9se pe o ba)ă geografică c6t mai largă5 astfel 2nc6t funcţiile publice comunitare să nu fie re)er%ate resortisanţilor unui anumit stat membru.Vedina!5 o. (lec6nd de la cele pre)entate anterior ne punem 2ntrebarea dacă funcţia publică comunitară poate constitui un model european pe care toate administraţiile naţionale ar trebui sa 2l adopteX sau ea este doar copia fidelă a unei funcţii publice dintr9un stat membru al Uniunii 4uropeneX +octrina de specialitate plec6nd de la faptul că Uniunea 4uropeană este constituită dintr9un conglomerat de state5 fiecare cu tradiţii diferite 2n ceea ce pri%e!te funcţia publică afirmă că aceste tradiţii influenţea)ă 2n mod firesc diferite e*perienţe comunitare5 fără a determina 2nsă transformarea funcţiei publice comunitare 2ntr9una de tip france)5 german sau engle)5 de e*emplu.2". .

1chimbările sunt superficiale5 adesea orientate spre crearea unei imagini po)iti%e a oamenilor politici. Matheson5 Moderni)ac?a seGtora public)nego5 apud Jace0 C1a.5 Q2""4R5 p. Multe reforme se limitea)ă 2nsă la sloganuri !i nu aduc %aloare reală. 4le se află 2ntr9o continuă mi!care adapt6ndu9se la realităţile procesului administrati%5 la transformările apărute 2n urma fenomenelor de europeni)are5 globali)are. 2 1 +ulian Savenco5 'uncţia publică comunitară H un posibil model european.funcţie publică pe care ţările membre să9l adopte ţin6nd cont de faptul 1 că Uniunea 4uropeană tinde să de%ină un stat federal .cit. 1"" .3 Conferinţa internaţională >$dministraţia publică 2n statul de drept” a Enstitutului de Ytiinţe $dministrati%e din #epublica Moldo%a5 Chi!inău5 2 92/ septembrie 2""/ CCaietul Ytiinţific nr. 3D.utoAic15 5rincipalesA5 op.&". 'n marea ma?oritate a ţărilor5 normele culturale s9au format de9a lungul mai multor decenii dacă nu chiar a mai multor secole. Conclu)ion6nd5 >este %remea reformelor” iar acest fenomen nu a ocolit sistemele de funcţie publică. $de%ăratele schimbări sunt foarte dificile5 necesită o perioadă de pregătire mai mare5 ceea ce este str6ns legat de riscul politic5 deoarece rolul decisi% aparţine culturii care e*ercită o influenţă semnificati%ă asupra funcţionării administraţiei publice. 0iecare tentati%ă de reformă care nu ia 2n considerare condiţionarea istorică !i culturală este sortită e!ecului . #e)ultatul acestor transformări constă 2n apariţia unor noi modele de funcţie publică5 2n timp ce %echile modele 2!i pierd adepţii. 2 $.

ue de lCDnion &uro. ./0/10234A'0.ofan5 +ana 3 +nstituţii ad$inistrative euro.ublice5 %ol.ubli. 3.ubli. 4. . /. $le*andru5 Eoan 3 7ratat de ad$inistraţie .lant5 :ru*elles5 2""/J +ebbasch5 CharlesJ Colin5 0r7d7ric 3 2d$inistration . +imensiuni europene5 Caiete 8ean Monnet 45 4ditura 4conomică5 :ucure!ti5 2"".eni1area ad$inistraţiei şi funcţiei .J +alle9Crode5 1.ubli.ublice co$unitare5 4ditura Humina He*5 :ucure!ti5 1.ublică5 4ditura Uni%ersul 8uridic5 :ucure!ti5 2""/J $postol . :ecG5 :ucure!ti5 2""6J $ubin5 4mmanuel 3 Droit de la !onction . 6. &. 1". EV 3 0uncţia publică.J Nedelcu5 Eulian 9 $specte teoretice !i practice pri%ind legalitatea funcţiei publice 2n Uniunea 4uropean 9 >Conteciosul administrati% 2n spaţiul european”5 4ditura Uni%ersitaria5 Craio%a5 2""6.rama5 He%allois9(erret5 0rance5 2"" J Călinoiu5 ConstanţaJ Vedina!5 Verginia 3 7eoria funcţiei ...ue internationale5 1tud.ue5 4 7dition5 Iualino 7diteur5 (aris5 2"1"J :augard5 0abienJ :onnema. obligations et r5gi$e disci..ue5 6 7dition5 Oditions 4conomica5 (aris5 2""&J e e 2.ubli. -berdorff5 Senri 9 (a fonction .S.re5 (ascalJ 4nguehard5 MarionJ (erson5 H`titia 3 +nt5grer la fonction .ene5 4ditura C. Matei5 HucicaJ $listar5 Victor . 1.eodor 3 &uro.linaire5 4ditions :ru.l%ain 3 (e fonctionnaire co$$unautaireB droits.5enne 2n +roit administratif europ7en5 sous la direction de 8ean9:ernard 1"1 .

ubli. 3DJ 1a%enco5 Eulian 9 #eglementări constituţionale !i legale pri%ind funcţia publică 2n Uniunea 4uropeană5 Conferinţa internaţională KEntegrarea 4uropeană 3 realităţi !i perspecti%e”5 Uni%ersitatea K+anubius” din Ialaţi5 4d. (lante. +idactică !i (edagogică5 Ialaţi5 1691 mai 2""/J 12.ue internationales Organisations $ondiales et euro.ean. et 8ac<ueline +utheil de la #och=re5 4dition :ru. 13.$ub.5ennes5 CN#1 4ditions5 (aris5 2""&J 1a%enco5 Eulian 9 0uncţia publică comunitară 3 un posibil model europeanX 3 Conferinţa internaţională >$dministraţia publică 2n statul de drept” a Enstitutului de Ytiinţe $dministrati%e din #epublica Moldo%a5 Chi!inău5 2 92/ septembrie 2""/ CCaietul Ytiinţific nr.5 $lainJ Horiot5 0ranaois 3 !onction . ediţia a EE9a5 re%i)uită !i actuali)ată5 4ditura Uni%ersul 8uridic5 :ucure!ti5 2"" J 1"2 . 14.ublic euro.lant5 :ru*elles5 2"" J 11. Vedina!5 VerginiaJ Călinoiu5 Constanţa 3 Statutul funcţionarului .