SC Trinergi Grup SRL; Bld. Națiunile Unite nr.5, Bl. 110, Sc. 1, Ap. 17, București, Sector 5 - J40/18337/2006 C.I.

F: RO19193999 Tel: +4 0726208110, +4 0762208908 Fax: +4 0318113234; office@trinergi.ro www.trinergi.ro

STUDIU DE FEZABILITATE

Denumire: INSTALATIE PRODUCTIE BIOGAZ Amplasament: Comuna Condeesti, judeţul Ialomiţa Consultant: SC TRINERGI GRUP SRL Bucureşti Faza de proiectare: S.F. -pentru proiecte care prevad lucrari de constructii şi/sau montaj-

Mai 2012
1

SC Trinergi Grup SRL; Bld. Națiunile Unite nr.5, Bl. 110, Sc. 1, Ap. 17, București, Sector 5 - J40/18337/2006 C.I.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110, +4 0762208908 Fax: +4 0318113234; office@trinergi.ro www.trinergi.ro

FOAIE DE CAPAT INSTALATIE PRODUCTIE BIOGAZ PROIECT REALIZAT DE SC TRINERGI GRUP SRL

Faza: S.F. Consultant: SC TRINERGI GRUP SRL Bucureşti Director: Dr. Augustin Ofiteru .........................................

Colectiv de elaborare:

Dr. Mihai Adamescu Dr. Augustin Ofiteru Dr. Dan Ionescu

........................................ ....................................... .........................................

Mai 2012

2

SC Trinergi Grup SRL; Bld. Națiunile Unite nr.5, Bl. 110, Sc. 1, Ap. 17, București, Sector 5 - J40/18337/2006 C.I.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110, +4 0762208908 Fax: +4 0318113234; office@trinergi.ro www.trinergi.ro

CUPRINS : 1.1. Introducere ................................................................................................................... 4 1.2 Date generale Judetul Ialomita...................................................................................... 6 1.3 Tipuri de biomasă şi cantităţile disponibile .................................................................. 8 1.4 Metodologia de lucru .................................................................................................... 9 1.5. Evaluarea potenţialului de biomasă în România........................................................ 11 1.6 Dimensionarea fabricilor de biogaz care utilizează materii prime provenite din fermele de creştere a animalelor ....................................................................................... 14 1.7 Fabrici de biogaz de nivel fermier .............................................................................. 15 1.8 Fabrici de co-digestie centralizate .............................................................................. 19 2. Evaluare costuri ale materiei prime .............................................................................. 22 2.1 Considerente generale privind asigurarea cu materii prime pe termen lung ............. 23 2.2. Fluxurile de alimentare (ritmicitate, mărimea depozitului tampon etc) .................... 24 2.3. Modalitati de depozitare ............................................................................................ 25 2.4 Asigurarea sigurantei, conditiilor de mediu si calitatii materiei prime la depozitare . 27 3. Prepararea biogazului in vederea utilizarii ................................................................... 41 3.1 Plan de amplasament................................................................................................... 41 3.2 Parametrii biogazului si necesitatea conditionarii acestuia ........................................ 42 3.4. Posibilitatea unui stoc tampon de biogaz ................................................................... 49 3.4.1 Tancuri de joasă presiune......................................................................................... 49 3.4.2 Tancuri de inalta presiune ........................................................................................ 50 4. Instalaţia de cogenerare............................................................................................. 50 4.1 Caracteristici generale ................................................................................................. 50 5. Calcule preliminare cu privire la profitabilitatea investiţiei, costuri, recuperare. ........ 57 5.1. Calcule cu privire la dimensionarea unei instalatii care are ca baza o ferma de 500 capete de bovine, 200 hectare teren cu culturi energetice (porumb), 300 tone glicerina. 57 5.3. Venituri ...................................................................................................................... 59 5.3.1 Venituri din valorificarea digestatului ..................................................................... 60 5.3.2 Venituri din valorificarea biogazului ....................................................................... 60 5.3.3 Venituri totale .......................................................................................................... 62 5.4. Costuri ........................................................................................................................ 62 5.4.1 Costuri de capital ..................................................................................................... 62 5.4.2 Costurile cu finatarea ............................................................................................... 63 5.4.3. Costurile operationale ............................................................................................. 63 5.4.4. Alte costuri .............................................................................................................. 63 5.4.5. Sumar financiar: ...................................................................................................... 64 5.4.5. Profiturile totale ...................................................................................................... 65 5.4.6. Durata de recuperare ............................................................................................... 65 6. Concluzii: .................................................................................................................. 66

3

................................. 24 Figura 15 Siloz de tip buncăr (WIKIPEDIA.......... Sector 5 . 26 Figura 17...................... 17................ Sulf elementar................. 28 Figura 18 Exemplu de procedură standard de curăţare la Ribe biogas plant............... 17 Figura 9......... Digestor vertical din Germania.............v al materiei prime) sa produca biogas....... 54 Figura 32..................................................... în grămezi mari................................................... 2006)................................ construit în 2005 pentru digestia biomasei provenite din culturi energetice ................................... 1...... 45 Figura 25 Schema sistemului de desulfurare în cazul oxidării biologice a H2S...........................................p..................... Bld.................... văzută din interiorul acestuia (stânga) (AGRINZ GmbH.................................................................................................... Etapele de procesare în fabricile agricole de biogaz ............................. acoperite cu un strat înierbat ....................... Digestor vertical din Germania......................... funcţionând în Germania ................ Deşeuri agricole din producţia primară în România.............. 39 Figura 22 Fabrică agricolă de biogaz prin co-digestie..ro Figuri: Figura 1......... .. Schema simplificată a unei pile de combustie................................. Bl............ montată peste digestor.... 55 Figura 33 Prima pilă de combustie MCFC pentru biogaz din lume...... Porumb depozitat pe sol..... 17 Figura 10................................................................................... 2001) ..... Ap...........................................I............ 13 Figura 5 Reprezentare schematică a unei fabrici de biogaz de nivel fermier........................................... Reprezentare schematică a unei fabrici de nivel fermier..... 110....................................J40/18337/2006 C.................................................................................................................... dotată cu un digestor orizontal din oţel .............. 12 Figura 4........................................................................... Sistem de alimentare pentru curăţarea resturilor menajere solide (stânga) şi materialele nedorite separate din resturile alimentare provenite din activitatea de catering ......................................... 26 Figura 16........................ Sc................................ 49 Figura 28................ 40 Figura 23 Dispozitive de siguranţă la presiune şi valvele aferente ................... 42 Figura 24.................................................... Națiunile Unite nr.................................................................................................... +4 0762208908 Fax: +4 0318113234........... Deşeuri agricole din producţia secundară în România.... Tancuri de stocare a gazului la joasă presiune ..................... 45 Figura 26 Tanc de reacţie pentru îndepărtarea hidrogenului sulfurat .d.................... 52 Figura 31 Structura unei microturbine .......... construit în Danemarca (Nordisk Folkecenter................. de co-digestie a gunoiului animal şi a materialului provenit din culturi energetice ........................... Imagine a unei fabrici de biogaz de nivel fermier din Danemarca..... ..................... acoperit cu o membrană uşoară (folie) ........................ 2008) ...... office@trinergi........... Danemarca 36 Figura 20 Principalele componente ale unei fabrici de biogaz ....................... pentru procesarea dejecţiilor provenite din fermele de porci şi păsări şi a biomasei vegetale însilozate........................................ 16 Figura 7....................... 21 Figura 14 Localizarea celor 4 ferme care au potentialul (d........... 56 4 ............trinergi.............. 11 Figura 3.... 17 Figura 8............ 16 Figura 6 Digestor orizontal....... Producţia de culturi energetice în România..................... 46 Figura 27... şi vedere din exterior ......................................ro www. 51 Figura 30 Motoare Otto cu gaz ....F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.............. .........5......... rezultat în urma desulfurării biologice în interiorul digestorului ................SC Trinergi Grup SRL............ care utilizează ca materii prime gunoiul de grajd şi porumbul însilozat............................. 49 Figura 29 Cuptor cu biogaz pentru producerea căldurii .............. dotată cu un digestor de tip “două într-unul”................................ Copertină constituită dintr-o membrană impermeabilă pentru gaze..................... 38 Figura 21.............. Zona pentru evaluarea potentialului pentru productia de biogaz 5 Figura 2........................ București.. 19 Figura 13 Principalele fluxuri ale conceptului integrat al unei fabrici de co-digestie centralizate .......... 18 Figura 11 Imagine a unei fabrici de co-digestie centralizată din Danemarca (LEMVIG BIOGAS) .

precum deşeurile organice şi culturile energetice. Ap.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.SC Trinergi Grup SRL.ro 1.trinergi.1. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. a diferitelor surse de materii prime ce pot fi supuse digestiei anaerobe. 1. Națiunile Unite nr. care pot fi considerate cele mai potrivite pentru dezvoltarea de instalaţii pentru biogaz. Sc. 110. Zona pentru evaluarea potențialului pentru producția de biogaz 5 . Scopul acestui studiu este identificarea zonelor cu cea mai mare densitate de asemenea surse. 1). Figura 1. București. office@trinergi. Introducere Oportunitatea dezvoltării producţiei de biogaz este în principal legată de disponibilitatea materiei prime necesare producţiei biogazului. Prin urmare. Sector 5 .5. pentru estimarea potenţialului de biogaz este necesară estimarea acestei disponibilităţi.J40/18337/2006 C.I. 17. Zona in care are loc evaluarea potențialului pentru producția de biogaz a fost selectata ca fiind Județul Ialomița (Fig. Bld. Bl.ro www.

seceta. Bentu. Cotorca (0. Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara şi Giurgeni. în perioadele calde ale anului. băltăreţul şi suhoveiul. Resursele naturale 6 . Circa 65% din suprafaţa judeţului aparţine Câmpiei Bărăganului.72 km2). austrul. • lacuri de albie : Amara (1.91 km2). nord. fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76. aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci şi 5 – 30 m în cea mai mare parte a judeţului.68 km2) .trinergi. Națiunile Unite nr.40 C la Armăşeşti). Valea Ciorii. Prahova (30 km. în perioada rece. variază între 400 şi 520 mm/an. bruma şi viscolul.ro www. București. Jilavele (0. Temperatura medie anuală a aerului creşte de la Nord-Vest (10. Fundata (3. Sc. Ialomiţa (175 km.26 km2).59 km2). 9% Câmpiei Vlăsiei şi 11% luncii Ialomiţei şi câmpiei de divagare Argeş – Buzău. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă îngheţul. Precipitaţiile atmosferice. Altitudinal. Reţeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile. Bld. Reţeaua hidrografică a judeţului Ialomiţa cuprinde : • ape curgătoare : Dunărea veche (75 km. Iezerul (2.I. către Sud-Est (11.52 km2). iar cele mai mari fiind în restul judeţului. Rogozu (0. lângă satul Platoneşti. Bărbătescu . cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării.).50C. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor. Cătruneşti. Ratca.ro 1.43 km2).J40/18337/2006 C. Cricovu Sărat. printr-o amplitudine termică anuală. Hagieşti.). iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951).SC Trinergi Grup SRL. Bataluri.07 km2). Comana (0. • limane fluviatile : Strachina (5. Şcheauca (1. şi altele. cu o temperatură de 400C.100 şi 2300 ore. Livezile (7 km.10 C la Feteşti). roua şi grindina. Sector 5 . sud-vest şi sud. relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre est.75 km2). 1. 110. Marsilieni.16 km2). office@trinergi.). Vânturile au ca direcţii dominante nord-est.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.29 km2). Braţul Borcea (48 km. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2. Umezeala relativă a cerului variază între 74 şi 76%. Sărăţuica (0. Clima judeţului Ialomiţa este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. Murgeanca.). iar cu cer acoperit 130 de zile. • lacuri artificiale : Dridu (9. fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci. Bisericii (10 km. în nordul incintei îndiguite a Braţului Borcea. • lacuri de luncă : Piersica. Bl. 17. numărul anual de zile cu cer senin este de 110.1942).). Altitudinea minimă este de 8 m.). 15% Luncii Dunării. Ap.5.50C la Armăşeşti (25 ian. dominante fiind crivăţul.69 km2). diurnă relativ mare şi prin precipitaţii în cantităţi reduse. Minima absolută a ajuns până la – 32. cu cer noros de 123. ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.2 Date generale Judetul Ialomita Relieful judeţului Ialomiţa poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române – Bărăganul. Maia (0.

965 locuitori .19 decembrie 1912 172.145 locuitori .855 ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (5.  386 ha livezi (0. din care cei mai mulţi sunt constituiţi în societăţi comerciale cu răspundere limitată (5505). Bl. Densitatea populaţiei era în martie 2002 de 67 locuitori/km2. 37.27% ) .4%).852 ha terenuri neproductive (1. Feteşti (33.05%. 1.92%) .478 locuitori.).ro www. iar restul locuiesc în mediul rural (181.67% din suprafaţa arabilă).J40/18337/2006 C. În judeţul Ialomiţa 204. din care : a. Modul de folosinţă a suprafeţei agricole este următorul :  348. b. Populaţia este grupată în municipiul Slobozia (52.862 locuitori .197 locuitori ) şi Urziceni (17.767 ha teren arabil (93. Ap. Modul de folosință al terenurilor Suprafaţa totală a judeţului Ialomiţa este de 445.33% din totalul suprafeţei agricole) .) şi solurile sărăturate – solonceacuri şi soloneţuri (800 ha. Sc.000 ha.8% ).27% au între 014 ani.289 ha. iar 182. 17. pe suportul producţiei agricole dezvoltându-se. cambice (25.7 ianuarie 1992 306. c.în mediul urban trăiesc 115.87%) . 6.95% .008 locuitori.089 locuitori). reprezentând 61. solurile aluviale (36. . oraşul Ţăndărei (12.527 ha.5 ianuarie 1977 295.000 ha.) şi brun – roşcat ( 1. 110.690 ha (83. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogăţiile judeţului Ialomiţa.  18. pentru desecare (41% din suprafaţa totală).I.230 ha păşuni + fâneţe (4.6%). industria alimentară.martie 2002 296.307 ha vii şi pepiniere viticole (1.515 locuitori ). reprezentând 38.5. 19. office@trinergi. Structura populaţiei pe grupe de vârste la ultimul recensământ arată că 22.360 ha terenuri sub ape (4.000 ha. 23. şi altele. în special.1% au între 15-29 ani. București.6 aprilie 1941 239.).SC Trinergi Grup SRL. asociaţii familiale (1885) şi activităţi cu caracter independent 7 . Sector 5 .trinergi. suprafaţa agricolă – 373.008 locuitori ). Economia Economia judeţului Ialomiţa reflectă caracteristica resurselor de care dispune.3% au peste 60 de ani. e. 17.ro Solurile judeţului Ialomiţa sunt cernoziomuri (193. Națiunile Unite nr.  6.000 ha.68%).532 ha terenuri cu altă destinaţie : drumuri şi construcţii (4. Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un număr de aproape 9976 agenţi economici înmatriculaţi.în mediul rural trăiesc 181. Populația La recensămintele organizate în ultimele decenii.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.869 locuitori . 19. 25.293 ha sunt amenajate pentru irigat (54.). +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. populaţia judeţului a înregistrat următoarele cifre: .2% au între 30-59 ani. Bld. d.1%) .677 locuitori ).486 locuitori Structura populaţiei de la ultimul recensământ se poate clasifica astfel: După mediul în care trăiesc : .

După domeniul principal de activitate 9. 1. 11% la Urziceni. in creștere cu 837 ha fata de anul 2003.5.614 ha. 4% la Ţăndărei. 2.3% în mediul rural.554 capete fata de anul 2003.2008 la cereale au inregistrat cresteri cu 390.2% la Fierbinţi şi 34. 1.835 in anul 2008 fata de anul 2003. 140. 1.SC Trinergi Grup SRL. 8 . 2% la Amara. la cartof a scazut cu 4. în medie.0% agenţi economici desfăşoară activităţi în industrie. 8. 20 mii capete cabaline.262 mii tone in anul 2008 fata de anul 2003.J40/18337/2006 C.ro www. etc. Comparatia anilor 2003-2008 scoate in relief anumite modificari: cresterea efectivelor de bovine in anul 2008 cu 3.840 capete in anul 2008 fata de anul 2003. 14% la Feteşti. la porumb a fost in scadere cu 89. Structura agrară Suprafața agricola a județului Ialomița la sfârșitul anului 2008 era de 374.5% la Căzăneşti. Judeţul Ialomiţa produce anual. adică 95% din suprafaţa agricolă a judeţului.I.846 mii tone in anul 2008 fata de anul 2003.trinergi. Națiunile Unite nr. Sc. Repartiţia teritorială a agenţilor economici este: 32% în Slobozia.150 mii tone si pasare . 110. 17.056 capete in anul 2008 fata de anul 2003.8% în agricultură.965 mii tone in anul 2008 fata de anul 2003.27 mil.7% în comerţ. București.6% în construcţii.ro (1851). office@trinergi. 125 mii capete ovine şi caprine.000 de tone plante tehnice. 140 mii capete porcine. la floarea soarelui a fost in scadere cu 17. În judeţ sunt înmatriculate 185 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.956 mii tone. 3.1. si o scadere la: carnea de ovine si caprine . Bld. peste 331.283 mii tone.130 capete in anul 2008 fata de anul 2003 si micsorarea efectivelor de porcine cu 3.2. 18. Productia totala animala a avut o crestere in perioada 2002-2007 la: carnea de bovine 831 mii tone si oua . 90. carnea de porcine . Productiile totale in perioada 2003 .3 Tipuri de biomasă şi cantităţile disponibile Agricultura în judeţul Ialomiţa este reprezentată de un sector preponderent privat care deţine. la ovine cu 45.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.9% în servicii. Bl. la pasari cu 356. buc. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. la caprine cu 13.270 mii tone in anul 2008 fata de anul 2003. ca urmare a aplicării legilor fondului funciar. 1.000 ha. Sector 5 . aproape 900.4 milioane păsări şi altele. efectivele însumând aproximativ 46 mii capete bovine.000 tone cereale. 67. Ap.000 de tone legume. Dispunând de o largă bază cerealieră şi furajeră judeţul Ialomiţa are condiţii şi pentru creşterea animalelor.

ro 1. Rezultatele numeroaselor studii făcute în acest domeniu sunt strict dependente de obiectivele urmărite de respectivele studii. dintre acestea nefăcând excepţie evaluarea biomasei pentru producţia de energie. precum şi de diferite presupuneri. De fapt. tipurilor şi cantităţilor de materii prime organice disponibile în regiunea Ialomitei. regenerabile şi neregenerabile. Datele utilizate pentru aceasta evaluare de potential de producere biogaz sunt cele de management al terenului furnizate de beneficiar cat şi din informaţiile raportate la instituţiile de statistică naţionale şi europene. Nici acest studiu nu face excepţie şi el având o serie de presupuneri şi o serie de limite.I. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. office@trinergi. parametrii necesari (productii de biomasa obtinute la hectar. însemnând că poate reprezenta teoretic materie primă pentru producţia de biogaz (sau altă energie produsă prin procesarea biomasei). În ceea ce priveşte culturile energetice.trinergi. Ap. Pe baza acestora au fost calculate: producţiile agricole şi cele de reziduuri agricole asociate recoltelor medii anuale per hectar şi au fost estimaţi coeficienţii de generare a reziduurilor. Există două categorii principale de resurse de biomasă care pot fi utilizate drept materii 9 . 17. Ca atare au fost estimate/evaluate cantitatile de materie ce pot fi recuperate din aceste deşeuri. 110. Bld. constituie probleme complexe. Sc.ro www.4 Metodologia de lucru Disponibilitatea şi evaluarea resurselor naturale. Națiunile Unite nr. Trebuie sa mentionam ca nu am luat in calcul resursele reprezentate de deşeurile urbane.J40/18337/2006 C.SC Trinergi Grup SRL. Pentru zootehnie estimarea lor s-a realizat pe baza cantităţii rezultate pe cap de animal. spatiul in care urmeaza sa fie implementat proiectul fiind reprezentat de mediul rural. Din potenţialul total (văzut ca biomasa totală) anumite categorii de biomasă sunt mai potrivite pentru producţia de biogaz decât altele şi de asemenea diferite categorii de biomasă au disponibilitate diferită (în termeni cantitativi) şi disponibilitate tehnologică diferită (în termenii accesului real la această biomasă ca materie primă pentru biogaz). Pentru a nu se genera confuzii: în acest studiu referirile la culturile energetice trebuie văzute ca biomasă totală produsă de terenul agricol şi nu în sens strict cultură pentru producţia de energie. Ipoteza de bază a acestui studiu este că potenţialul de biogaz este proporţional cu potenţialul total de biomasă al zonei ţintă.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Sector 5 . Bl. toată biomasa produsă de zonele agricole are în fond valoare energetică. București. 1. având în vedere o serie de constrângeri tehnologice şi de mediu asociate cu alţi factori locali. Asta nu înseamnă că va fi realmente folosită ca materie primă pentru producţia de biogaz. Pentru evaluarea disponibilităţii resurselor pentru producţia biogazului este în primul rând necesară estimarea cantitativă a materiei (biomasei) rezultate din practicile agricole.5. Primul pas în dezvoltarea ideii proiectului unei fabrici de biogaz este acela al realizării unui inventar critic al surselor. productia de biogaz pe tona de biomasa si pe tip de cultura. etc) au fost definiti in diferite proiecte europene (cum ar fi BiG>East).

17. Națiunile Unite nr. costuri de colectare şi de transport. Conformitatea tuturor tipurilor de materii prime cu scopul propus trebuie analizată în funcţie de potenţialul lor metanogen. culturile energetice (spre exemplu.J40/18337/2006 C. Cea de-a doua categorie constă dintr-o serie largă de reziduuri organice adecvate procesării în fabricile de biogaz. Dimensiunile viitoarei fabrici de biogaz se află în strânsă legătură cu cantitatea disponibilă. precum reziduurile provenite din activităţile de catering. produşii secundari rezultaţi din activităţile agricole şi deşeurile fermelor.ro www. în mod constant. 1. precum şi din punct de vedere economic (taxe de poartă. costuri cauzate de activitatea de tip sezonier etc.SC Trinergi Grup SRL. Prima categorie include materialul organic produs în ferme. Ap.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. reziduurile vegetale. fânul însilozat). office@trinergi. deşeurile solide menajere. 10 .ro prime în fabrica de biogaz. 110. care cuprinde gunoiul de grajd.5. Sc. Costurile de aprovizionare cu un anumit tip de materie primă trebuie întotdeauna luate în considerare în analizele privitoare la conformitatea acesteia pentru utilizare în procesul de digestie anaeroba. digestibilitate. lucru de care se ţine seamă în elaborarea planului acesteia. contaminarea posibilă cu diverse substanţe chimice sau contaminanţi de natură biologică sau fizică. dar şi cele rezultate din industria alimentară şi cea farmaceutică.trinergi. de materie primă. porumbul.). +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. București. Bld. Bl. Sector 5 .I.

Sector 5 .5. 110. Deşeuri agricole 11 . Se observă câteva zone potrivite pentru producţie mare a culturilor energetice.ro 1. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 1. 17. București. inclusiv judetul Ialomita sunt pretabile culturii porumbului şi prin urmare pentru producţia de biogaz pe bază de culturi energetice. Figura 2. în special în părţile de sud şi sud-est ale ţării. Națiunile Unite nr. Producţia de culturi energetice în România. Bld. Ap.J40/18337/2006 C.I.ro www. office@trinergi. Câmpiile din zonele de est. Sc.SC Trinergi Grup SRL. Bl.trinergi. cu o producţie medie (pentru întreaga suprafaţă a unităţii) de peste 17 mil tone. Se observa capacitatea mare a Judetului Ialomita de productie culturi energetice.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.5. Evaluarea potenţialului de biomasă în România Potenţialul pentru culturi energetice Potentialul judetului Ialomita este unul considerabil pentru producţia primară (inclusiv cea de culturi energetice) – figura 2.

SC Trinergi Grup SRL. Națiunile Unite nr. 17.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.J40/18337/2006 C. București. 110. Ap. Deşeuri agricole din producţia primară în România Se observă că aceleaşi zone cu producţie primară energetică ridicată prezintă şi o producţie ridicată de deşeuri agricole.5. office@trinergi. În ultimii ani capacitatea maximă de deşeuri agricole a fost în jur de 6 milioane tone pe an.trinergi.ro www. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 12 . Sc. Bld.I. Sector 5 .ro Figura 3. Bl. 1.

+4 0762208908 Fax: +4 0318113234.trinergi.ro www. office@trinergi.5. Ap. Bld. 110. București. 17.SC Trinergi Grup SRL. Sector 5 . Judetul Ialomita este un judet cu potential mic spre mediu din acest punct de vedere. sunt importante două regiuni. Deşeuri din industria alimentară În ceea ce priveşte deşeurile alimentare.I.ro Figura 4. Deşeuri agricole din producţia secundară în România. 13 . Bl.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 1. Națiunile Unite nr. cu producţie în jur de 150000 tone pe an.J40/18337/2006 C. Sc.

care lucrează în cooperare.5. 2. 17.I. în ceea ce priveşte producţia de energie electrică. Fabricile agricole de biogaz pot beneficia de pe urma dimensiunilor mari. se poate propune dezvoltarea unui cluster de instalatii producatoare de biogaz in zona de interes. Bl. Ca exemple au fost realizate estimari pentru mai multe scenarii de utilizare potentiala a materiilor prime vegetale si respectiv a deseurilor animaliere. Sector 5 . Utilizarea eficienta a caldurii se rezuma si la dezvoltarea unor industrii/activitati adiacente cum ar fi procesarea si stocarea produselor agricole. ar trebui luată în calcul cooperarea cu alţi parteneri. Sc. 140 mii capete porcine. Una din ideile de baza. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. trebuie luat în calcul tipul materiei prime avute la dispoziţie. 125 mii capete ovine şi caprine.4 milioane păsări şi altele) consideram ca in principiu prima preocupare pentru producerea de biogaz ar trebui canalizata catre valorificarea deseurilor rezultate din zootehnie pe de o parte si pe utilizarea combinata reziduri vegetale/culturi energetice acolo unde nu exista capacitatea de a promova instalatii de productie biogaz numai utilizand ca materie prima reziduurile animaliere. Națiunile Unite nr. Aceasta reprezintă o practică obişnuită în Germania. 14 . în cazul utilizării biomasei provenită din culturi energetice drept materie primă. Experienţa germană actuală demonstrează faptul că. in cazul in care sunt mai multi fermieri interesati de acest sistem este sa se dezvolte intr-o locatie centrala o facilitate producatoare de biogaz iar ceilalti furnizori de materie prima si /sau utiliatori ai energiei termice sa se conecteze la acest sistem. Ap. după o primă evaluare.ro www. 1. În scopul determinării dimensiunilor potrivite ale fabricii de biogaz.trinergi. fabricile de biogaz cu o putere electrică instalată mai mică de 250 kWel necesită eforturi speciale pentru a putea fi menţinute în stare viabilă din punct de vedere economic. Utilizarea caldurii generate prin arderea biogazului rezultat constituie in fapt cheia utilizarii eficiente a unor potentiale instalatii de producere a biogazului.SC Trinergi Grup SRL.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 20 mii capete cabaline.J40/18337/2006 C. office@trinergi. Dacă. In functie de locatie si de distantele pana la alte ferme din apropiere. Dezvoltarea unui astfel de cluster care sa integreze ferme agricole (producatoare de materii prime) instalatia producatoare de biogaz si instalatile care sa utilizeze caldura generata va fi mult mai eficienta. Mai mult decat atat pentru ca zona Judetului Ialomita este o zona cu un sector zootehnic dezvoltat (46 mii capete bovine. sau utilizarea caldurii generate pentru incalzirea locuintelor (cu costurile aferente pentru dezvoltarea infrastructurii necesare transportului la locuinte).ro 1. pentru atingerea dimensiunilor necesare profitabilităţii economice. unde există fabrici de biogaz cu mai mult de 15 fermieri asociaţi. se constată că dimensiunile fabricii de biogaz sunt prea mici. realizarea de sere. Bld. 110.6 Dimensionarea fabricilor de biogaz care utilizează materii prime provenite din fermele de creştere a animalelor Gunoiul animal şi culturile energetice sunt printre cele mai comune tipuri de materii prime provenite din activitatea fermieră utilizate pentru aprovizionarea fabricilor agricole de biogaz. București. de exemplu.

Totuşi. digerând materia primă rezultată în cursul activităţii proprii. reduce cantitatea deşeurilor şi produce un îngrăşământ de înaltă calitate. este posibilă şi alimentarea cu gunoi animal provenit de la una sau două ferme vecine (de exemplu. Digestoarele pot fi de tip orizontal sau vertical. Ap. Digestatul este utilizat ca îngrăşământ pe terenurile agricole ale fermei.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. București. La nivel mondial. asemănătoare fabricilor centralizate de co-digestie. precum şi o serie întreagă de tehnologii de procesare. Austria şi Danemarca sunt printre pionierii producţiei de biogaz la scară de fermă. O fabrică de biogaz de nivel fermier deserveşte o singură fermă.5Mwhel si 0. Unele dintre aceste fabrici sunt de dimensiuni foarte mici şi utilizează tehnologii simple. prin transport auto). Națiunile Unite nr. realizat din oţel sau beton armat şi izolat termic. sau termofil. de asemenea. de 20-40 zile. Bld. si b) gruparea mai multor fermieri care au capacitati medii de productie 100.I. cu scopul creşterii productivităţii în metan. Fabricile pentru biogaz de nivel fermier prezintă dimensiuni variate.ro Pentru zona Judetului Ialomita consideram ca sunt posibile 2 scenarii de baza: a) fabrici de biogaz dezvoltate de fermierii care au ferme suficient de mari (peste 1500 capete bovine – ce echivaleaza cu productia a 0. Biogazul produs 15 . Digestorul este construit sub forma unui rezervor etanş. Bl. în timp ce altele sunt foarte mari şi complexe. Sc. Sector 5 . +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. la aproximativ 350C.1000 bovine dar si teren pentru suplimentarea cu materie vegetala astfel incat sa se obtina cantitati mai mari de energie electrica si de caldura. toate funcţionează după acelaşi plan constructiv general: gunoiul este colectat într-un bazin de pre-stocare. 1. de obicei prevăzute cu sisteme de amestecare. Amestecarea asigură. În Europa. ţări precum Germania. care este alimentat prin pomparea materiei prime pre-stocate. 17. pentru menţinerea constantă a temperaturii procesului (mezofil. in special datorita utilizarii eficiente a caldurii generate. Multe fabrici de biogaz folosesc şi co-digestia unor cantităţi mici de substraturi bogate în metan (de exemplu. în funcţie de tipul de substrat şi de temperatura de digestie. situat în apropierea digestorului. de obicei. De asemenea. HRT mediu este. Producţia de biogaz creează noi oportunităţi în afaceri. la aproximativ 550C).trinergi. în vederea omogenizării substratului şi minimizării riscului de formare a straturilor de flotaţie şi sedimentelor. Un astfel de sistem denumit fabrica de co-digestie centralizata are numeroase avantaje in valorificarea energetica. interesul fermierilor pentru tehnologia AD este din ce în ce mai crescut. reziduuri de uleiuri vegetale etc.ro www. deşeuri uleioase din industria de prelucrare a peştelui.SC Trinergi Grup SRL. există numeroase tipuri de fabrici pentru biogaz de nivel fermier.3 MWh cal).J40/18337/2006 C. iar surplusul este comercializat către fermele care posedă culturi vegetale din vecinătate.5. şi aprovizionarea microorganismelor cu toţi nutrienţii necesari.7 Fabrici de biogaz de nivel fermier În prezent. 1. diverse tipologii constructive. office@trinergi. Desigur decizia privind alegerea uneia sau alteia dintre solutiile prezentate aici este in mainile investitorilor care pot decide functie de resursele disponibile si de indicatorii investitiilor care din variante este cea mai profitabila.). 110.

Bl. din domeniul mezofil până la cel semi-termofil (35-480C).ro www. Sc. un spaţiu de depozitare a biogazului şi o unitate de cogenerare a energiei electrice şi termice (CHP). Figura 5 Reprezentare schematică a unei fabrici de biogaz de nivel fermier. având un volum de 100-200 m3 şi echipat cu un sistem de amestecare lentă. București.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. din oţel inoxidabil. office@trinergi. 17. 1998). este prezentată în Figurile 4. în intervalul de 15-25 zile. 1.I.J40/18337/2006 C. în timp ce surplusul este vândut companiilor energetice. În afara digestorului. şi 4. în scopul producerii energiei electrice şi a căldurii. dotată cu un digestor orizontal. construit în Danemarca (Nordisk Folkecenter. Națiunile Unite nr. dotată cu un digestor orizontal din oţel (HJORT-GREGERSEN.3. 110.trinergi. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. O cantitate de aproximativ 10-30% din căldura şi energia electrică produsă în acest mod este folosită pentru necesităţile proprii ale fabricii de biogaz şi pentru consumul menajer al fermei. Sector 5 .5. Figura 6 Digestor orizontal. Bld.2. Schema de bază a unei fabrici tipice de biogaz de nivel fermier. Producţia de biogaz se situează între 40-50 m3 de biogaz per m3 de biomasă digerată. Ap. un tanc de stocare a biomasei digestate. fabrica mai cuprinde şi un tanc de pre-stocare a gunoiului.. 2001) 16 . iar timpul de retenţie hidraulică.ro este folosit drept combustibil într-un motor cu gaz. Temperatura procesului AD poate varia. respectiv consumatorilor de energie termică din zonele învecinate.SC Trinergi Grup SRL.

pentru procesarea dejecţiilor provenite din fermele de porci şi păsări şi a biomasei vegetale însilozate (KRIEG AND FISHER. folosit atât pentru stocarea materiei prime.ro Digestorul poate fi construit şi sub forma unui cilindru vertical. tangenţial la peretele acestuia. precum şi o unitate CHP. şi este acoperit cu ajutorul unei membrane impermeabile pentru gaz.SC Trinergi Grup SRL. Digestorul este construit în interiorul tancului de stocare a digestatului. Avantajul constă în conţinutul 17 . office@trinergi. Sc. 1998) Figura 8. care va fi menţinută în stare tensionată sub influenţa biogazului produs.trinergi. Reprezentare schematică a unei fabrici de nivel fermier. 2008) O evoluţie recentă în domeniul fabricilor de biogaz de nivel fermier este aceea a utilizării biomasei rezultate din culturi energetice dedicate. 1. De asemenea. de co-digestie a gunoiului animal şi a materialului provenit din culturi energetice (GROENGAS A/S) Figura 9. 17.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Tancul este prevăzut şi cu un mixer electric cu elice. Sector 5 . Națiunile Unite nr. dotată cu un digestor de tip “două într-unul”.J40/18337/2006 C. Imagine a unei fabrici de biogaz de nivel fermier din Danemarca.ro www. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. București. Ap. Figura 7. cât şi pentru digestie.I. cu baza conică constând dintr-un tanc aşa-numit “două într-unul”. iar timpul de retenţie hidraulică de peste 50 de zile. Digestor vertical din Germania. fabrica deţine şi un tanc de pre-stocare a co-substratului. Bl. acoperit cu o membrană uşoară (folie) (HJORTGREGERSEN. 110. Bld. Temperatura de procesare este de 22-250C.5.

2 mil euro) se ajunge si daca se utilizeaza biogazul produs intr-o instalatie care utilizeaza un amestec de siloz de porumb (de pe o suprafata de 200 hectare) si dejectiile animale de la o ferma de 500 capete bovine.000 euro. Bl. Figura 10.ro energetic al acestui tip de biomasă.8 1. Sector 5 . la modul de utilizare şi la disponibilitatea terenului pentru acest tip de culturi. 17. La costuri similare (aprox. 18 . construit în 2005 pentru digestia biomasei provenite din culturi energetice (KRIEG &FISHER. 1500.4 0. Costurile estimate pentru o astfel de investitie se cifreaza la aproximativ 1. Sc.8 Anexa 1 cuprinde analiza fermelor de bovine din punctul de vedere al productiei de biogaz.J40/18337/2006 C. Cost estimat total (mii euro) 1276 1328 1883 1953 2480 Tip ferma bovine nr. Ap. Digestor vertical din Germania.trinergi.v. office@trinergi. apar unele limitări şi probleme referitoare la costurile de operare.3 MWh.5 MWh iar cea de energie termica la 0.I.SC Trinergi Grup SRL. București. Bld. Astfel se poate observa ca la aproximativ 1500 capete de bovine productia de energie electrica ajunge la 0. Un caz concret in acest analiza il reprezinta posibilitatea ca spre exemplu o astfel de unitate de producere de curent electric si caldura utilizand biogazul sa fie amplasata in Judetul Ialomita in localitatea Condeesti (unde exista o ferma de 648 capete bovine). 2008) Pentru zona Ialomitei au fost analizate o serie de cazuri atat pentru productia in ferme de dimensiuni mici (d. cu mult mai ridicat decât în cazul celor mai multe deşeuri organice.5. In analiza a fost utilizat un numar de 500 capete de bovine si o suprafata de 200 hectare. 2000 capete.d.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 110. al productiei potentiale de biogaz) astfel a fost analizata productia de biogaz ce provine din ferme de vaci cu un numar de capete de la 500 la 829. Națiunile Unite nr.p.4 0.37 1000 68 1500 102 2000 136 KWhcal 87 162 202 318 434 KWhel 173 330 346 518 691 total 260 492 548 836 1125 Suprafata ocupata (ha) 0. 1. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.8 0.ro www. Capete dejectii/zi 500 34 829 56. Totuşi.953. 1000.

are loc un proces controlat de igienizare a substratului. Fabricile de co-digestie centralizate (de asemenea. Bld. împreună cu o varietate de tipuri de materii prime (de exemplu. reziduuri din industriile alimentară. în acest mod. până la fabrica de biogaz. conform unei scheme stabilite. asigurându-se. a timpului şi a necesarului de forţă de muncă pentru transportul gunoiului şi a digestatului între fermă şi fabrica de biogaz. vidate. Digestatul este transportat direct la suprafeţele de teren pe care trebuie aplicat ca îngrăşământ. Gunoiul animal este supus co-digestiei. gunoiul este transportat. office@trinergi.ro Ca urmare cu o investitie de aproximativ 2 mil euro se poate realiza o productie de 0. 17. Sector 5 . cel porcin.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Națiunile Unite nr. Sc.5. omogenizate şi pompate în tancul de digestie. reziduuri agricole digerabile. denumite şi fabrici de co-digestie comune) sunt folosite la scară mare în Danemarca (figura 11) dar şi în alte regiuni ale lumii cu un sector zootehnic dezvoltat.I. cât şi la temperaturi termofile.8 Fabrici de co-digestie centralizate Co-digestia centralizată reprezintă un concept bazat pe digestia gunoiului animal. La destinaţie. Bl. De la facilităţile de pre-stocare. unde fermierii şi-au stabilit.trinergi. 1. deşeuri organice sortate sau nămol de canalizare). un număr de facilităţi de post-stocare a acestuia. în containere tubulare speciale. piscicolă si agro-industrii. 19 .SC Trinergi Grup SRL. într-o fabrică de biogaz amplasată central faţă de acestea. 1.J40/18337/2006 C.ro www. colectat din mai multe ferme. Fabrica de biogaz este responsabilă pentru colectarea şi transportul gunoiului proaspăt de la ferme către fabrică şi a digestatului în sens invers. o reciclare sigură a digestatului. iar HRT este de 12-25 zile. Ap. După digestie. deja. București. precum şi dejecţiile provenite de la nurci şi păsări) este depozitat în tancurile de pre-stocare ale fermei şi în canalele pentru colectarea nămolurilor. Procesul de digestie are loc atât la temperaturi mezofile. acestea sunt amestecate cu alte co-substraturi.5 MWhel. Localizarea centrală a fabricii de biogaz este făcută cu scopul reducerii costurilor. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. ca îngrăşământ. Figura 11 Imagine a unei fabrici de co-digestie centralizată din Danemarca (LEMVIG BIOGAS) Gunoiul animal (gunoiul de grajd bovin. în scopul realizării unei reduceri eficiente a populaţiilor de agenţi patogeni şi a capacităţii germinative a seminţelor buruienilor. 110.

digestatul este inclus în planurile pentru fertilizare ale fiecărei ferme. excesul fiind comercializat către fermele învecinate. 20 . VS.trinergi. acesta înlocuind îngrăşămintele minerale.9. Bld. În toate cazurile. Astfel. office@trinergi. În multe cazuri. şi cu instalaţii pentru separarea fracţiilor lichidă şi solidă din digestat. în scopul captării biogazului produs în faza de post-digestie (până la 15% din total). Digestatul este supus analizelor şi se realizează caracterizarea acestuia din Figura 12 Reprezentare schematică a circuitului închis al unei fabrici de biogaz centralizate (AL SEADI. după care este transportat către ferme (furnizorilor de materie primă) şi depozitat în tancurile de poststocare de pe teren. la temperaturi mai scăzute. N. 110. Fermierii primesc numai cantitatea de digestat permisă prin lege a fi dispersată pe terenul agricol. 1. Bl.5. Ap.I. Multe fabrici centralizate sunt echipate. producţia de biogaz reprezintă o etapă în circuitul de reciclare a nutrienţilor din gunoiul animal şi deşeurile organice (Figura 4.). Biogazul rezultat este colectat împreună cu cel produs în interiorul digestorului. Sector 5 . P. 17. Digestatul evacuat este transportat prin conducte până la tancurile de stocare. într-o secvenţă de pompare strictă.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 2003) punct de vedere al conţinutului în nutrienţi (DM. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. de asemenea. Sc. pH).ro Alimentarea digestorului se face în flux continuu.SC Trinergi Grup SRL. K. amestecul de biomasă fiind pompat în digestor şi evacuat din acesta în cantităţi egale.ro www. Națiunile Unite nr. București. aceste tancuri sunt acoperite cu ajutorul unor membrane impermeabile.J40/18337/2006 C.

I. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.ro Figura 13 Principalele fluxuri ale conceptului integrat al unei fabrici de co-digestie centralizate (TAFDRUP. Bld.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.trinergi. 2003) 21 . Sector 5 . Sc.J40/18337/2006 C. 17. 110.ro www.5.SC Trinergi Grup SRL. Națiunile Unite nr. office@trinergi. București. Ap. 1994 and AL SEADI. 1. Bl.

110. comercializarea energiei şi finanţare. acţionari şi proprietari.I. Costul pe tona al materiei prime (gunoi de grajd) este estimat in acest caz la 1. De obicei. pentru personalul operator al fabricii de biogaz şi pentru societate în ansamblu.5. 2. Valoarea utilizata de noi a fost de 40 tone/ha. Sector 5 . companiile cooperatiste s-au dovedit a fi structuri organizaţionale fezabile din punct de vedere economic şi funcţional. asigurând: • • • • • • • Reciclarea ieftină şi fără riscuri de mediu a gunoiului animal şi a deşeurilor organice. precum şi cu încheierea tuturor acordurilor economice şi legale de cooperare cu privire la construcţia fabricii. Sc. Ap. Bld.12 RON pe kg (28 . Astfel pentru siloz de porumb a fost utilizata valoarea de 0. de mediu şi economic pentru fermieri.J40/18337/2006 C. responsabil cu managementul fabricii. rezultand un cost mediu de 75 RON pe trasnportul de 50 tone. Singurul pret inclus in calcul este cel legat de trasnportul acestora catre instalatiile de biogaz. Productia la porumb siloz a fost estimata ca fiind cuprinsa intre 25 si 40 tone/ha la terenul neirigat si de 60-80 tone/hectar la porumbul irigat. Pentru calcule am utilizat o distanta medie de aproximativ 25 km intre diferitele facilitati cu un cost mediu de 1. Bl. București. Beneficii economice pentru fermieri. office@trinergi. 22 . aprovizionarea acesteia cu materie primă. Evaluarile realizate in cadrul acestui studiu se bazeaza pe participarea activa fermierilor astfel incat nu au fost luat in calcul nici un pret al dejectiilor animaliere. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Cele mai multe fabrici de co-digestie centralizate sunt organizate sub forma companiilor cooperatiste.5 RON pe tona.ro www. în acelaşi timp.ro Co-digestia centralizată reprezintă un sistem integrat de producţie a energiei regenerabile.5 RON/Km.SC Trinergi Grup SRL. 1.3 euro/tona). +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Mai puţine inconveniente cauzate de mirosuri neplăcute şi insecte. Națiunile Unite nr. O securitate veterinară îmbunătăţită. O eficienţă a fertilizării îmbunătăţită. prin sterilizarea digestatului. 17. aceste companii posedă un comitet de directori. Producerea energiei regenerabile. În Danemarca. fermierii care le aprovizionează cu materii prime fiind. de tratament al deşeurilor organice şi de reciclare a nutrienţilor.trinergi. Aceasta generează beneficii la nivel agricol. cu angajarea personalului necesar. Evaluare costuri ale materiei prime Pentru evaluarea costurilor materiei prime au fost utilizate valorile de pe site-ul Ministerului Agriculturii care sunt valori medii inregistrate in cursul anului 2010. distribuirea/redistribuirea îngrăşământului rezultat.

de asemenea. cu terenul propriu aferent pentru cultivare. Garantarea calităţii biomasei livrate. societate civică) pentru a construi. cel puţin. pentru a putea furniza întreaga cantitate de materie primă necesară funcţionării fabricii de biogaz. Garantarea cantităţii de materie primă sau a suprafeţei cultivate.ro www. Bld. ferme mai mici. trebuie negociat un contract separat cu fiecare dintre aceştia.SC Trinergi Grup SRL. În situaţia în care furnizorii de materie primă sunt. Un singur furnizor (spre exemplu. Există două tipuri de scheme de aprovizionare: pentru cazul existenţei unui singur furnizor şi pentru acela al existenţei mai multor furnizori. 1. conţinând.ro 2. opera şi livra materie primă către o fabrică de biogaz.J40/18337/2006 C. În cazul consorţiului de proprietari şi furnizori de materie primă.5. Sector 5 . Sc. 23 . producători de deşeuri organice) care lucrează împreună într-un consorţiu (de exemplu.1 Considerente generale privind asigurarea cu materii prime pe termen lung Planificarea cu succes a unui proiect pentru biogaz implică elaborarea unor scheme de aprovizionare cu materii prime. şi investitori sau coproprietari ai fabricii de biogaz. în cazul în care furnizorul este reprezentat de o singură fermă. Mai mulţi furnizori (de exemplu. office@trinergi. teren agricol sau toate cele menţionate aici. Acest lucru este destul de simplu de realizat. Bl. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. în care sunt stipulate îndatoririle şi obligaţiile lor. următoarele precizări şi prevederi: • • • • Durata contractului. În ambele cazuri este importantă asigurarea unei aprovizionări constante şi pe termen lung cu cantitatea necesară de materie primă pentru procesul AD.trinergi. 110. Plăţile condiţionate de cantitatea şi calitatea materiei prime livrate.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 17. București.I. 2. deşeuri organice. într-o cooperativă. 1. producător de deşeuri organice) posedă suficient gunoi animal. fermă. Națiunile Unite nr. Ap. fiecare furnizor trebuie să semneze un contract pe termen lung.

+4 0762208908 Fax: +4 0318113234.5 12.0 12. mărimea depozitului tampon) Furnizarea şi transportul materiei prime joacă un rol important în cadrul operării unei fabrici de biogaz.L. şi producătorul materiei prime.ro Figura 14 Localizarea fermelor care insumeaza potențialul necesar de biomasa pentru biogas.5 ferme care ar putea produce biogaz 2.0 24.3 Loc.0 6.7 5.7 54. Sector 5 . office@trinergi. AGRISOL INT. în scopul verificării şi analizării atente a 24 . 110.R. Națiunile Unite nr. S. necesar.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 1.L. managementul calităţii materiilor prime este. C.J40/18337/2006 C. în mod inevitabil.4 2. Amara Balaciu Cazanesti Cazanesti Slobozia Total Tip Bovine Bovine Porcine Porcine Pasari Ferma Amara BALACIU CAZANESTI CAZANESTI Slobozia Nume proprietar Manea Toni List Ronen Matei Nistor Balaban Adrian Stanoiu Dumitru Societate comerciala S. fabricile de biogaz folosesc materii prime suplimentare. AVICOLA SA numar capete 829 880 44377 22467 498500 2. În aceste cazuri. În cazul în care operatorul fabricii de biogaz este.ro www.C. FERMEPLUS S. București. într-o cantitate şi de o calitate corespunzătoare.SC Trinergi Grup SRL. Sc. C. calitatea superioară a acesteia poate fi garantată cu uşurinţă.1 4. 17. S. din industrie sau din gospodării.1 8. Pro duct ie MW 4. provenite de la fermele din vecinătate. Ap.2. C.3 27. Este importantă asigurarea unei alimentări stabile şi continue cu materie primă.trinergi. în acelaşi timp. RO. În numeroase situaţii. SRL S. GHENIA FARM S.R.I. Bl.5. Fluxurile de alimentare (ritmicitate. Bld.

Bl. procesul de obţinere şi calitatea sa). Conţinutul ridicat de nutrienţi poate duce la eutrofizare (dezvoltarea algelor. astfel încât să fie compensată variaţia sezonieră a acestora. 17.J40/18337/2006 C. însă măreşte pierderile de energie ale silozului. De asemenea.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. precum: acetat. cantitatea. cu efect coroziv. O atenţie sporită trebuie acordată în cazul materiilor prime clasificate drept reziduuri. de vreme ce bacteriile fermentative folosesc o parte din cantitatea de carbohidraţi pentru a produce VFA.SC Trinergi Grup SRL. sunt eliberate lichide ce pot contamina cursurile de apă. cu un conţinut adecvat de umiditate (55-70%. 25 . în acest mod fiind eliminat şi aerul conţinut. Materia primă stocată suferă un proces de fermentaţie. acest mod de depozitare este folosit din ce în ce mai mult în cazul materiilor prime utilizate pentru producerea biogazului.ro materialului furnizat. 2. de gradul de compresie şi de conţinutul de apă ce va fi pierdut în cursul depozitării). efluentul conţine acid azotic. propionat. dacă nu sunt luate măsuri de precauţie. București. În ţări precum Germania. se poate folosi şi acoperirea naturală. cu scopul evitării proceselor aerobe. lactat şi butirat. Într-o primă etapă. de exemplu. trebuie întotdeauna luat în considerare faptul că.5. Bld. prin aplicarea unui strat înierbat. 1. Modalitati de depozitare Silozuri de tip buncăr pentru materii prime energetice Silozurile de tip buncăr au fost proiectate iniţial pentru depozitarea nutreţurilor. În prezent. Națiunile Unite nr. Materiile depozitate trebuie să fie de provenienţă vegetală. Pe unele silozuri se cultivă chiar şi grâu. Minimizarea conţinutului de oxigen este necesară. office@trinergi.3. adică înflorirea apelor). Apoi. Sector 5 . în funcţie de modul de depozitare. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. precum şi toate celelalte date privitoare la acesta (furnizorul. precum şi a unor condiţii de ordin legal şi administrativ. în urma procesului de fermentaţie a materiei depozitate. Ap. Ca o alternativă. În cazul silozurilor de tip buncăr. materiile prime sunt depozitate în silozuri de tip buncăr. data. În acest sens. pentru a fi obţinut un volum minim de depozitare. se procedează şi la acoperirea materialului cu folii din material plastic. adică a materiilor prime energetice. Sc. este absolut necesar un control vizual al fiecărui lot de materie primă. care ajută la conservarea materialului depozitat.trinergi.ro www. fixate în loc cu ajutorul anvelopelor de maşină sau al sacilor cu nisip. pe sol (Figura 16) Materialul este compactat cu ajutorul buldozerelor. Rezultatul acestor procese este scăderea conţinutului energetic faţă de materia vegetală originală.I. trebuie înregistrată masa de material. construite din beton armat (figura 15) sau în grămezi mari. când poate fi necesară îndeplinirea unor cerinţe obligatorii (în funcţie de categoria în care acestea se încadrează). tipul materiei prime. în timp ce altele sunt lăsate complet descoperite. lucru care conduce la scăderea costurilor pentru acoperire. iar bacteriile fermentative utilizează energie pentru a produce acizi graşi volatili (VFA). 110. care ajută şi la compactarea silozului.

acoperite cu un strat înierbat (RUTZ. similare celor utilizate în agricultură pentru stocarea gunoiului de grajd fluid.SC Trinergi Grup SRL. Ap. amestecarea se efectuează cu aceleaşi tehnici folosite şi în cazul digestoarelor. în general. Soluţia aleasă pentru acoperire trebuie să asigure o descoperire uşoară şi posibilitatea îndepărtării sedimentelor formate. ermetizate împotriva scurgerilor. în acest fel economisindu-se energie. 26 . București. 17. depozitate în tancuri subterane din beton armat. în grămezi mari. apariţia straturilor de flotaţie şi separările fazelor. 2008) Figura 16. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. toate tancurile de stocare trebuie acoperite. În scopul prevenirii emisiilor.trinergi. Bld.ro www. Aceste tancuri. omogenizate şi transformate într-o mixtură fluidă. 1. combinate adeseori cu instrumente de tăiere şi zdrobire pentru omogenizarea substraturilor. Din acest motiv. În cazul tancurilor de stocare.ro Figura 15 Siloz de tip buncăr (WIKIPEDIA.J40/18337/2006 C. 110. Sector 5 . Bl. forţa hidraulică determinată de înclinaţie elimină necesitatea echipamentelor de transport (pompelor). Națiunile Unite nr. au o capacitate suficientă pentru depozitarea pe o perioadă de 1-2 zile. Sc. sedimentarea. zdrobite. Co-substraturile (fie lichide.5. Porumb depozitat pe sol. tancurile de stocare sunt dotate cu mixere. Atunci când tancurile de stocare sunt plasate la un nivel mai ridicat comparativ cu digestorul (topografie în pantă).I. cu substratul principal.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. fie solide) pot fi amestecate. În acest amestec trebuie evitată formarea cocoloaşelor. office@trinergi. 2007) Tancuri pentru stocarea materiilor prime fluide Materiile prime fluide sunt. în tancul de stocare.

Scopul condiţionării îl constituie. office@trinergi. ca şi din motive practice. care pot să deterioreze pompele şi să blocheze conductele şi digestoarele (Figura 17). dispozitive cu melc rotativ. înaintea pompării materiei prime în tancul principal de stocare. din acest motiv. 1. Gunoiul menajer şi resturile alimentare provenite din activitatea de catering pot conţine diferite impurităţi (reziduuri din ambalajele din material plastic. în cazul nisipului. stocarea şi prepararea materiilor prime trebuie să fie executate în încăperi echipate cu sisteme de ventilaţie dotate cu biofiltre. tancuri de colectare sau agregate montate în podea. metale.I. care altfel ar reduce capacitatea de depozitare a tancului. înainte de procesarea cu ajutorul echipamentului de sanitaţie. București. Există câteva posibilităţi de condiţionare şi optimizare a materiilor organice folosite în fabrica de biogaz. Acestea sunt îndepărtate. dotat cu grătare speciale pentru reţinerea pietrelor şi a celorlalte corpuri străine. spre exemplu. îndepărtarea periodică a acestora de pe fundul recipienţilor respectivi. în timp ce. Bld. în scopul prevenirii amestecării acestora. creşterea digestibilităţii materiei prime. în general. în tancurile de stocare (iar. sau pot fi îndepărtate manual sau prin metode mecanice sau magnetice. lemn. precum şi nisipul şi pietrişul. Ap.J40/18337/2006 C. cât şi activităţile de monitorizare pot fi conduse indiferent de condiţiile meteo. livrarea. pe de o parte. apoi. Națiunile Unite nr. 110.SC Trinergi Grup SRL. cum ar fi zdrobirea mecanică. Astfel. chiar în interiorul digestoarelor). trebuie întotdeauna manevrate şi depozitate strict separat de locul de recepţie al materiilor prime provenite din agricultură. sticlă şi alte materiale nondigestibile).ro Tancurile de stocare necesită operaţii simple de întreţinere. Condiţionarea materiei prime conferă un potenţial important pentru optimizarea procesului AD şi conduce la creşterea ratei digestiei şi a producţiei de biogaz.ro www. Sortarea şi separarea Necesitatea sortării şi separării impurităţilor şi a materialelor nedorite conţinute în substraturile materiilor prime depinde de originea şi de compoziţia acestora. pompe de vidanjare.4 Asigurarea sigurantei. iar pe de alta. îndeplinirea cerinţelor de sanitaţie. fiind necesară. În scopul minimizării mirosurilor neplăcute emanate de fabrica de biogaz. Aceste impurităţi pot fi îndepărtate cu ajutorul unui sistem separat de colectare a resturilor menajere. şi atât operarea. În multe cazuri este utilizat şi un pre-tanc. Materiile prime de provenienţă industrială pot necesita măsuri de sanitaţie şi.trinergi. Sedimentele sunt îndepărtate folosindu-se platforme de răzuire. 2. conditiilor de mediu si calitatii materiei prime la depozitare Condiţionarea materiilor prime influenţează eficienţa şi fluxul procesului AD.5. Bl. Materialele de siloz sunt printre cele mai curate materii prime. spre exemplu. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 17. Sector 5 . gunoiul de grajd şi cel menajer pot conţine pietre şi alte impurităţi mecanice. 27 .F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. echipamentul este protejat. prin sedimentare. procese de dezintegrare (deja utilizate pentru tratarea reziduurilor menajere) şi etapa de hidroliză în contra-curent. Sc. acestea incluzând îndepărtarea straturilor de sedimente.

vieţuitoarelor şi a mediului înconjurător. este mai ridicată decât temperatura din timpul procesului AD. Lichidele folosite în procesul de înmuiere sunt alese în funcţie de disponibilitatea acestora şi sunt 28 . Ambele operaţii pot fi conduse prin intermediul unui motor electric sau cu ajutorul arborelui de transmisie al unui tractor.SC Trinergi Grup SRL. stabilind tratamentul termic potrivit în cazul materialelor de risc. Înmuierea are loc în tancurile de stocare sau în pre-digestoare. 2007) Sanitaţia Manipularea. Procesul de descompunere decurge mai rapid atunci când mărimea particulelor este mai redusă.I. tratarea şi reciclarea resturilor organice trebuie făcută fără vătămarea oamenilor. Sector 5 . Parametrii tipici pentru sanitaţie sunt: temperatura. Sanitaţia este condusă. şi creşterea cantităţii de metan produse. din oţel inoxidabil. 17. Sistem de alimentare pentru curăţarea resturilor menajere solide (stânga) şi materialele nedorite separate din resturile alimentare provenite din activitatea de catering (dreapta) (RUTZ. materialul sanitizat este trecut printr-un schimbător de căldură. deci pentru producerea subsecventă de metan. Bl. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. în mod necesar. care este pompată în digestor. în tancuri separate. presiunea. Înmuierea şi omogenizarea Înmuierea materiei prime este necesară în scopul obţinerii unui conţinut relativ ridicat de apă al acesteia. Motivul îl constituie evitarea contaminării întregii cantităţi de material şi păstrarea la nivel scăzut a costurilor de sanitaţie. pentru prevenirea riscurilor epidemice şi de igienă. În toate cazurile. 1.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. unde are loc transferul unei părţi din căldură către biomasa cu temperatură mai scăzută. Bld.J40/18337/2006 C. înainte de a alimenta digestorul.ro Figura 17.5. sanitaţia materiilor prime trebuie efectuată înainte de pomparea acestora în digestor. de obicei.trinergi. București. Cu toate acestea. Zdrobirea Zdrobirea materiilor prime pregăteşte suprafeţele particulelor pentru procesul de descompunere biologică. Ap. astfel încât să poată fi încărcată în digestor prin pompare. încălzite şi conectate la sistemul de alimentare al digestorului.ro www. Temperatura materialului. timpul minim garantat de retenţie (MGRT) şi volumul. mărimea particulelor influenţează doar timpul de digestie. Națiunile Unite nr. 110. însă nu determină. Sc. office@trinergi. Zdrobirea materiei prime se află în conexiune directă cu sistemul de alimentare. Din acest motiv. ulterior procesului de sanitaţie. Legislaţia europeană şi cea naţională reglementează practicile de tratare a deşeurilor. înaintea pompării materialului în digestorul principal.

viruşi şi fungi. conţin diverse bacterii patogene. apă de procesare sau chiar apă proaspătă. 1. Fluctuaţiile mari ale tipurilor de materii prime livrate.ro www. Avantajul utilizării digestatului în procesul de înmuiere este acela al reducerii consumului de apă proaspătă şi al inoculării substratului cu microorganismele necesare procesului AD. În cazul animalelor domestice şi a faunei sălbatice. a nămolurilor de canalizare şi a bioreziduurilor prezintă un potenţial de creştere a diversităţii agenţilor patogeni.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Enterobacter. folosirea digestatului pentru înmuiere poate avea drept consecinţă creşterea conţinutului în săruri şi nutrienţi al substratului. din gunoi de grajd lichid brut. Aceleaşi precauţii trebuie luate şi în cazul utilizării apei provenite din procesele de spălare. office@trinergi. astm şi alergie. paraziţi şi viruşi. De obicei. 17. de obicei. Riscul de răspândire a agenţilor patogeni prin aplicarea digestatului trebuie prevenit. acest fapt conduce la scăderea producţiei de biogaz. Bl. digestat.ro constituite. în scopul obţinerii unui proces AD stabil şi “sănătos” (echilibrat). Speciile patogene prezente în mod normal în gunoiul de origine animală şi în cel menajer sunt reprezentate de bacterii (de exemplu. ceea ce poate conduce la dezechilibrarea procesului sau chiar la inhibiţia acestuia. 110. care se pot raspândi în sol şi pot pătrunde în lanţul alimentar al oamenilor şi al celorlalte vieţuitoare. Ap. Procesul AD aplicat gunoiului animal şi deşeurilor biologice poate conduce la apariţia de noi căi de transmitere a agenţilor patogeni şi a bolilor provocate de către aceştia. vieţuitoare şi mediul înconjurător: • • În cazul oamenilor. Măsurile sanitare enumerate mai jos contribuie la controlul efectiv al agenţilor patogeni şi al altor materii infecţioase prin procesul AD: 29 . Bld. aplicat ca îngrăşământ pe câmpurile agricole aparţinând câtorva ferme individuale. deoarece substanţele dezinfectante pot avea un impact negativ asupra microorganismelor necesare procesului AD. Acest lucru poate prezenta importanţă în post-sanitaţie sau în cadrul procesului de curgere lentă. Materiile prime fluide sunt omogenizate prin amestecare în tancul de stocare. în general.5. prin implementarea măsurilor standard de siguranţă veterinară. Deşeurile de origine animală şi umană. bronşită. Trichostrangylidae. Co-digestia deşeurilor provenite din abatoare şi din industria de procesare a peştelui.J40/18337/2006 C. în timp ce materiile solide trebuie omogenizate în cursul procesului de alimentare. supun microorganismele AD stresului. paraziţi (de exemplu.SC Trinergi Grup SRL. Listeria). poate determina transmiterea zoonozelor. utilizate drept materii prime pentru procesul AD. Salmonellae. lucru care va determina o producţie mai ridicată de metan. Experienţa demonstrează necesitatea existenţei unor loturi stabile şi constante de materie primă. Clostridiae. între oameni. Digestatul produs de fabricile de biogaz este. precum şi a altor boli. București. precum şi ale compoziţiei acestora. Națiunile Unite nr. acestea fiind obligate să se adapteze continuu noilor substraturi şi schimbării permanente a condiţiilor de mediu. Coccidae). iritaţia mucoaselor. Omogenitatea substratului este importantă pentru stabilitatea procesului AD. care are loc la nivelul digestorului. Cu toate acestea. poate determina apariţia bolilor infecţioase. Folosirea apei potabile trebuie evitată din cauza costurilor crescute. pe perioade mai lungi de timp. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Sc.trinergi. Sector 5 .I. Ascaris.

distrugerea a 90% din populaţie are loc în 0. Sanitaţia controlată. după cum este prevăzut în Regulamentul European EC 1774/2002 1.J40/18337/2006 C. Ap. Controlul eficienţei reducerii agenţilor patogeni din digestat. 110. Sector 5 . 1. alte reziduuri). prin utilizarea organismelor indicatoare.I. reziduuri alimentare din industria de catering. sanitaţia este rezultatul combinării temperaturii şi a MGRT. biomasa vegetală provenită din activităţile fermelor. În cazul tipurilor de materie primă care nu necesită măsuri separate de sanitaţie (gunoi animal. precum şi alte tipuri de materii prime non-problematice. au o influenţă directă sau indirectă asupra eficienţei sanitaţiei prin procesul AD. va conferi o reducere/inactivare eficientă a agenţilor patogeni din digestat. Temperatura Temperatura de procesare influenţează procesul de sanitaţie. Bl.7 ore într-un digestor care funcţionează la temperatura de 53oC (digestie Textul complet al (EC)No1774/2002 “precizând regulile sanitare aplicate produselor secundare de origine animală. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Influenţa temperaturii şi a MGRT asupra distrugerii agenţilor patogeni este arătată în Tabelul 9. Controlul materiilor prime. în interiorul digestorului.ro www. nealimentare” este disponibil pentru descărcare la adresa www. Eficienţa reducerii agenţilor patogeni nu trebuie presupusă. timp de o oră). reglementările solicită fie pasteurizarea (la 70oC. În cazul categoriilor de materii prime care nu necesită un proces separat de pre-sanitaţie. culturi energetice. • • • Reducerea efectivă a numărului agenţilor patogeni din digestat este asigurată prin implementarea unui proces separat de pre-sanitaţie. în cazul Salmonella typhimurium. la această temperatură. precum temperatura. Nu se vor utiliza materii prime provenite din fermele în care şeptelul prezintă probleme de sănătate. Timpul de retenţie În cazul fabricilor de biogaz care tratează gunoiul animal. 17. Pre-sanitaţia separată a categoriilor specifice de materii prime este obligatorie. Națiunile Unite nr. În cazul pre-tratamentului materiilor prime.eu 30 1 . ape reziduale provenite din abatoare.4. combinaţia dintre temperatura procesului AD şi timpul minim garantat de retenţie (MGRT).SC Trinergi Grup SRL.. reziduuri de flotaţie).F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. conform Regulamentului EC 1774/2002. log10 al FS). Unii parametri de procesare.5. Sc. în cazul tipurilor de materie primă care necesită măsuri speciale de sanitaţie (de exemplu. În funcţie de categoria materiei prime. Spre exemplu. pentru cel puţin 20 de minute şi o presiune absolută a aburului de minimum 3 bari). sanitaţia şi reducerea numărului agenţilor patogeni este asigurată prin însuşi procesul AD. care prezintă timpii de decimare.ro • • • Controlul sănătăţii şeptelului. București. timpul de retenţie în interiorul digestorului. office@trinergi. ci verificată prin folosirea uneia dintre metodele acreditate care utilizează organisme indicatoare (de exemplu. reziduuri vegetale. Bld. pH-ul etc..big-east. eficienţa reducerii numărului agenţilor patogeni creşte odată cu creşterea temperaturii.trinergi. fie sterilizarea sub presiune (la minimum 133oC. în cazul câtorva tipuri comune de agenţi patogeni prezenţi în gunoiul animal. Tipurile de biomasă care prezintă un risc înalt de contaminare cu agenţi patogeni trebuie excluse din procesul AD.

110. Din acest motiv.SC Trinergi Grup SRL.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.ro www. Bld. Ap. Sector 5 .I. Valoarea pH-lui Reducerea populaţiilor de microorganisme (bacterii) poate avea loc în medii acide sau alcaline.5. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 17. 1. București.trinergi.4 zile într-un digestor care operează la 35oC (digestie mezofilă). în gunoiul netratat. pre-hidroliza anumitor tipuri de biomasă determină o scădere semnificativă a valorii pH-ului şi reduce populaţiile de microorganisme cu până la 90% (din cauza efectului toxic al acizilor organici). Sc. însă aceeaşi reducere a populaţiei de Salmonella are loc în 2-6 săptămâni la temperatura ambientală. Bl. în 2.ro termofilă). Națiunile Unite nr. office@trinergi. 31 .J40/18337/2006 C.

0 0. din cauza densităţii mai mari a animalelor şi a prezenţei agenţilor patogeni în hrană. Sc. Din această 32 . Bl.4 - Salmonella typhimurium Salmonella dublin Escherichia coli Staphilococcus aureus Mycobacterium paratuberculosis Coliform bacteria Grupul D-Streptococi Streptococcus faecalis 0. dar. Conţinutul de substanţă uscată Unele tulpini de Salmonella supravieţuiesc o perioadă mai lungă în cazul unui conţinut de substanţă uscată mai mare de 7%.4 0 Gunoi netratat 18-210C 6-150C săpt. București.ro www.7 2. materia primă proaspăt adăugată poate oricând să contamineze substratul deja sanitizat. Națiunile Unite nr.3 21.9 6. Salmonellae. 110.J40/18337/2006 C.trinergi.1 2.9 2. Tipul digestorului În digestoarele cu amestecare completă.1 1. 17. în digestat.8 0.0 * Timpul de decimare T-90 reprezintă timpul de supravieţuire al microorganismelor cercetate.5.0 3.9 8. pe de altă parte. Conţinutul de amoniac Inactivarea agenţilor patogeni este mai eficientă în substraturile cu un conţinut ridicat de amoniac. Bld.ro Tabelul 1 Timpii de decimare (T-90)* ai unor bacterii patogene – comparaţie între gunoiul animal tratat prin procesul AD şi gunoiul netratat (BENDIXEN.4 0. de pildă. Chiar şi în interiorul unui reactor cu flux lent.SC Trinergi Grup SRL.1 7.0 2. săpt.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. în care particulele se mişcă uniform. şi eficienţa inactivării agenţilor patogeni este.0 2.5 0. supravieţuieşte un timp mai îndelungat în gunoiul de grajd de origine bovină. Timpul decimare T-90 este definit drept timpul necesar descreşterii unei populaţii viabile cu o unitate logaritmică (log10). Originea gunoiului de grajd lichid Timpul de viaţă al agenţilor patogeni depinde de originea gunoiului lichid. Datorită faptului că. 2. o uşoară amestecare nu poate fi prevenită. Ap.1 9.7 5. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. mai mare.7 1. Efecte pozitive/negative Aglomerarea în scop protectiv a microorganismelor (bacteriilor) poate prelungi procesul de inactivare a agenţilor patogeni. în mod corespunzător. ceea ce este echivalent cu o reducere de 90% (SCHLUNDT. 1. 1999) Bacteria Gunoi tratat prin procesul AD 53 C (temperatură 350C (temperatură termofilă) mezofilă) ore zile 0.1 5.I. 1984).8 7. gunoiul porcin conţine mai multe organisme infecţioase. office@trinergi.6 0. Sector 5 . concentraţia amoniacului este mai mare decât în cazul gunoiului brut.

J40/18337/2006 C. de asemenea. înainte de a fi procesate într-o fabrică de biogaz. 2002) Categoria şi descrierea Condiţii de utilizare 1. care stabileşte condiţiile necesare pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor de origine animală. se aplică reglementările naţionale. Acest lucru poate fi asigurat numai în sisteme cu alimentare discontinuă. O serie de ţări europene posedă reglementări de nivel naţional ce prevăd standarde de igienă/sanitaţie de urmat în cursul operării fabricilor de biogaz care fie utilizează pentru procesele de digestie gunoiul animal provenit de la mai multe ferme.ro www. în care digestorul este. În cazul reziduurilor provenite din bucătării şi a altor resturi alimentare. 1. nealimentare: categorii şi condiţii de utilizare a acestora. Bl. umplut. la ≥133°C. adică animale de companie. în fabricile de biogaz. fie folosesc procese de co-digestie a gunoiului animal şi reziduurilor organice. Conform Tabelului 9. al laptelui şi colostrului (permis a fi utilizat fără pre-tratament. atunci când nu există niciun pericol de răspândire a bolilor). București. – 33 . Produse secundare de natură animală. Regulamentul identifică trei categorii principale de produse secundare de origine animală şi precizează condiţiile de tratare şi de sanitaţie a acestora. 110. Totdeauna distrugere material cu risc specific incinerare.1. 17. Animale suspectate de a fi infectate cu TSE. Sector 5 . . se aplică următoarele: pasteurizarea termică trebuie efectuată la 70°C timp de 60 de minute.SC Trinergi Grup SRL. mai întâi. în reactoarele cu amestecare nu poate fi garantat un timp minim de retenţie.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.5. Națiunile Unite nr.ro cauză. din grădini zoologice şi de circ. să fie supuse tratamentului termic. nu este permis. Ap. metoda de alimentare în tranşe a unui sistem AD uscat).Reziduuri din catering provenite de pe mijloacele de transport internaţional. Dimensiunile particulelor substratului tratat trebuie să fie <12 mm. timp de cel puţin 20 de minute..I. Sc. conform EC1774/2002 (AL SEADI. echipamentul necesar etc. Bld. şi. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.Animale. iar apoi complet golit după digestie (de exemplu. Una dintre cele mai importante reglementări europene privitoare la procesul AD este aşanumitul Regulament privitor la produsele secundare de origine animală EC 1774/2002. al conţinutului stomacal şi intestinal (separat din stomac şi intestine). Cu excepţia gunoiului de grajd lichid. toate produsele secundare de origine animală din categoria 2. office@trinergi.trinergi. tratamentul produselor secundare de origine animală din categoria 1.5. Dimensiunile particulelor substratului tratat trebuie să fie <50 mm. . ≥3 bari. Pentru tratarea altor produse secundare de origine animală aparţinând categoriei 3. după atingerea temperaturii de 133oC. într-o fabrică special autorizată pentru acest scop. altele decât cele de fermă şi cele sălbatice. trebuie sterilizate cu abur sub presiune. precum şi în cazul mărfurilor alimentare expirate care nu au venit în contact cu produse secundare de origine animală netratate. .

cu excepţia fabricilor din categoria 1 de tratare a apelor reziduale provenite de la abatoare. În vederea supunerii la procesul AD trebuie sterilizate sub presiune. office@trinergi. Toate părţile animalelor sacrificate.2. cu condiţia aplicării unei sanitaţii echivalente (Tabelul 9. 110. 1oră. pentru operarea fabricilor de biogaz. . În cazul reziduurilor provenite din bucătării şi a altor resturi alimentare aparţinând categoriei 3.Piei de animale. altele decât rumegătoarele. echivalentă pasteurizării la 70oC timp de 1 oră (Danemarca) (BENDIXEN.5 ore 34 Înainte sau după digestie într-un tanc de reacţie mezofilă d) . Bld.5.5 ore 3. timp de . Animale moarte.I. 17. București. Ap. Sc.Produse de origine animală care conţin reziduuri de substanţe medicamentoase de uz veterinar.SC Trinergi Grup SRL. Principala condiţie pentru autorizarea metodelor alternative de procesare o constituie dovada distrugerii tuturor agenţilor patogeni. Sector 5 .ro www. sau neafectate de procesul AD trebuie sanitizate orice semne de boală în tancuri separate. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. echivalentă pasteurizării. În plus faţă de tratamentul termic obligatoriu.5 ore 2. precum şi condiţiile de igienă care trebuie îndeplinite de produşii finali. Tabelul Error! No text of specified style in document.0oC 53. 1995) Temperatura Timpul de retenţie (MGRT) într-un tanc pentru digestie termofilă a) Timpul de retenţie (MGRT) prin tratamentul într-un tanc de sanitaţie separat b) Înainte sau după digestie într-un tanc de reacţie termofilă c) 52.0oC 10 ore 8 ore 6 ore 5.5 ore 7. Exemplu de sanitaţie controlată.ro 2.0oC 60. autorităţile naţionale responsabile pot să autorizeze excepţii de la condiţiile de procesare menţionate mai sus. fără un tratament prealabil. declarate ca În vederea supunerii la fiind potrivite consumului uman. Regulamentul privitor la produsele secundare de origine animală defineşte o serie de alte condiţii obligatorii de procesare. la 1330C şi 3 bari.J40/18337/2006 C.6. NB: Gunoiul de grajd şi conţinutul tractului digestiv pot fi utlizate direct în procesul AD. timp de 20 de minute. Gunoi animal provenit de la toate speciile şi conţinutul tractului digestiv al mamiferelor .F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 1.trinergi.Toate materialele de origine animală colectate la tratarea apelor reziduale provenite din abatoare sau din fabricile de procesare din categoria 2.). 3.5oC 55.. Bl. la 70 0C. Națiunile Unite nr.

SC Trinergi Grup SRL. zonelor de dezinfecţie. sanitaţia trebuie asigurată prin tratamentul termic al tuturor materialelor care conţin reziduuri domestice provenite din bucătării. sanitaţia termică are loc numai într-o măsură redusă. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. precum şi întreţinerii corespunzătoare a tuturor instalaţiilor şi calibrării tuturor instrumentelor de măsură. dimensiunile particulelor ≤12 mm.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 17. Timpul de retenţie hidraulică trebuie să fie de cel puţin 14 zile. Bld. Pentru evitarea apariţiei riscului de infecţie. dispozitivelor de curăţare. În cazul reziduurilor provenite din bucătării şi a altor resturi alimentare. pentru analiza probelor şi efectuarea testelor asupra eficienţei reducerii populaţiilor de agenţi patogeni. Combinaţia dintre temperatura specifică/MGRT trebuie respectată. combinat cu digestia într-un tanc de reacţie termofilă sau mezofilă. sau prin demonstrarea. autorizat oficial. 1. timpul de retenţie hidraulică de 20 de zile. București. la 52oC. reducerea dimensiunilor particulelor). Sc. controalelor de igienă. 35 . Aceleaşi reglementări se aplică şi în cazul sectoarelor de curăţare. în acest caz. obligaţiilor de înregistrare şi documentare. sau să apeleze la serviciile unui laborator extern autorizat. Condiţiile de sanitaţie diferă în funcţie de tipul fabricii de biogaz (proces termofil sau mezofil). precum şi în cazul mărfurilor alimentare expirate care nu au venit în contact cu produse secundare de origine animală netratate.ro Tratamentul trebuie efectuat într-un tanc de digestie. office@trinergi. Timpul de retenţie hidraulică (HRT) în interiorul digestorului trebuie să fie de cel puţin 7 zile. pre-tratamentul necesar (mărunţirea. Bl. În fabricile de biogaz care folosesc procesele mezofile (în intervalul de temperatură în jurul valorii de 37°C). În acest caz. 110. Ap. reglementările stabilesc separarea strictă a activităţilor de creştere a animalelor de zonele în care sunt amplasate fabricile de biogaz. în mod relevant.J40/18337/2006 C. Mai mult. b) Digestia poate avea loc fie înainte. precum şi procesarea în fabricile de biogaz sunt strict reglementate. toate fabricile de biogaz trebuie să aibă la dispoziţie un laborator propriu. sau într-un tanc de sanitaţie.ro www. a reducerii satisfăcătoare a populaţiilor de agenţi patogeni.trinergi. fie după procesul de pasteurizare. Sector 5 . Mai mult. trebuie asiguraţi următorii parametri pentru procesul AD termofil: temperatura ≥55°C. a) Digestia termofilă are loc. Transportul.5. controlului dăunătorilor. c) Vezi punctul a) d) Temperatura de digestie mezofilă trebuie să fie cuprinsă între 20-52oC.I. cu un timp minim de rezidenţă garantat de 24 de ore. Națiunile Unite nr. la temperaturi termofile. în cazul tratamentului colectiv al materialelor aparţinând categoriilor diferite sunt utilizate cele mai stricte reglementări aplicabile. depozitarea intermediară.

de diverse origini. În timpul dezinfectării. în conformitate cu procedura descrisă mai sus. trebuie clătite toate zonele exterioare ale cisternei şi ale vehiculului. şi. în special roţile acestuia.5. până când apele reziduale devin complet limpezi.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Mai mult.I. Bl. Ap. Națiunile Unite nr. cisterna trebuie spălată după fiecare transport. de asemenea. Danemarca (AL SEADI. București.trinergi.J40/18337/2006 C. orientate către folosirea sa ca îngrăşământ. office@trinergi.ro Procedura standard de curăţare a vehiculelor de transport al gunoiului de grajd: • După ce conţinutul de biomasă a fost complet evacuat din cisternă. care se pretează proceselor de digestie în fabricile de biogaz. În scopul evitării deplasărilor fără încărcătură. există variate tehnologii pentru condiţionarea. Sector 5 . • • • Figura 18 Exemplu de procedură standard de curăţare la Ribe biogas plant. În ceea ce priveşte stocarea şi utilizarea digestatului. Contaminarea între ferme este împiedicată prin deservirea câte unei singure ferme şi evitarea transporturilor între acestea. de asemenea.SC Trinergi Grup SRL. cisterna este pregătită pentru a fi reumplută cu biomasă digestată. 17. 1.1. cisternele de vidanjare trebuie să transporte gunoiul de grajd proaspăt de la ferme până la fabrica de biogaz şi digestatul de la fabrica de biogaz către ferme. bine delimitate. şi tehnici variate de tratare a acestor tipuri de materii prime. Danemarca. 36 . acestea sunt. de cel puţin 200 litri în cazul unui tanc de dimensiuni mai mari. precum şi numeroase modalităţi de construcţie a digestoarelor şi sistemelor de operare. şi de cel puţin 150 litri în cazul unuia de mici dimensiuni. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. prezintă un exemplu de procedură standard pentru curăţarea vehiculelor utilizate pentru transportul biomasei. Cele două zone trebuie păstrate strict separate. Pentru evitarea contaminării dintre gunoiul proaspăt şi digestat. către măsurile necesare pentru protecţia mediului legate de această activitate.2%.4 Evaluare initiala instalaţii necesare la depozitare Deoarece există o serie întreagă de tipuri diferite de materii prime. există. După un interval de 2 minute. 110. toate suprafeţele interioare sunt spălate cu o soluţie de NaOH 0. Spaţiile de curăţare a mijloacelor de transport.ro www. 2000) Suprafaţa pe care îşi desfăşoară activitatea fabrica de biogaz trebuie separată în zone necontaminate şi zone contaminate. posibil de a fi implementate. în funcţie de tipul. stocarea şi utilizarea biogazului. Figura 9. Sc. După ce cisterna este goală şi clătită complet. în mod corespunzător. în principal. Bld. precum şi cele destinate decontaminării personalului fabricii trebuie. 2. toate suprafeţele interioare ale cisternei sunt clătite cu apă de robinet. la Ribe Biogas Plant. cisternelor de vidanjare. mărimea şi condiţiile de operare ale fiecărei fabrici de biogaz.

procesul AD fiind definit drept digestie uscată. Delimitarea dintre procesele de digestie umedă şi uscată este determinată de gradul de fluiditate al materiei prime.ro www. Etapele de procesare descrise cu caractere italice nu sunt practici comune pentru fabricile agricole de biogaz.5. Alimentarea directă a digestorului cu materie primă relativ uscată (cum este porumbul însilozat) conduce la creşterea conţinutului de substanţă uscată a mixturii folosite ca materie primă.trinergi. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 2008) Diferenţierea în procese AD umede şi uscate este numai una teoretică. întotdeauna.J40/18337/2006 C.SC Trinergi Grup SRL. Sc. București.ro Principalele etape de procesare care au loc într-o fabrică de biogaz sunt prezentate schematizat în figura 19. Bl. în medii fluide. 17. în acest caz. 110. Etapele de procesare în tehnologia biogazului (PRAßL. care este acompaniat de un număr de alte componente (Figura 20). Sector 5 . Componenta principală a unei fabrici de biogaz este digestorul (tancul de reacţie AD). de vreme ce toate procesele microbiologice au loc.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. office@trinergi. Națiunile Unite nr. 37 . Un conţinut de substanţă uscată (DM) de peste 15% desemnează faptul că materialul este prea puţin fluid şi nu poate fi pompat. Bld. Substraturi de materie primă Substrat Condiţionarea substratului Tehnologia de digestie Sistemul de procesare a biogazului Utilizarea biogazului Stocarea şi utilizarea digestatului Livrare Stocare Zdrobire Sortare Pasteurizare Digestie umedă Digestie uscată Descărcare Desulfurare Uscare Sechestrarea CO2 Stocarea gazului Figura 19.I. Ap. 1.

Transportul. 3.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 4.): 1. condiţionarea. 2008) Fabricile agricole de biogaz operează.4. Bld.trinergi. căldura necesară procesării în cadrul etapei a doua. 1. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. în patru mari etape de procesare (Figura 21. tancuri de stocare cu încărcare directă din mijloacele de transport (5) şi sistemul de alimentare cu materie primă solidă (6). ilustrate în Figura 7. de asemenea denumit şi digestor. în care se reprezintă. 38 . 3. în general. 2. întrucât etapa a patra asigură. Națiunile Unite nr. Cele patru etape de mai sus ale procesării sunt strâns legate între ele. 4. simplificat. tancul de sanitaţie (4). Stocarea digestatului. București. transportul şi alimentarea cu materie primă) necesită un tanc de stocare pentru gunoiul de grajd (2). eventual condiţionarea şi utilizarea acestuia.I. condiţionarea şi utilizarea acestuia) are loc la nivelul tancului de stocare a biogazului (8) şi a unităţii de co-generare a energiei (CHP) (9). Sector 5 . 1. în mod obişnuit. 110. livrarea. A doua etapă de procesare constă în producerea de biogaz în reactorul de biogaz (7). recipienţi de colectare (3). Producerea biogazului (AD). Etapele de procesare prezentate în Figura 7.3..ro www. office@trinergi. Bl.J40/18337/2006 C. 2. A patra etapă de procesare (stocarea biogazului.SC Trinergi Grup SRL. schema unei fabrici agricole de biogaz prin co-digestie. între etapa a doua şi cea de a patra există o legătură strânsă.ro Figura 20 Principalele componente ale unei fabrici de biogaz (PRAßL. Sc. sunt.5. Ap. În particular. condiţionarea şi utilizarea sa. 17. mai departe. Prima etapă de procesare (stocarea. Stocarea biogazului. stocarea şi pre-tratamentul materiei prime. A treia etapă a procesării este reprezentată de stocarea digestatului în tancul de stocare (10) şi de utilizarea acestuia ca îngrăşământ pe terenurile de cultură (11).

office@trinergi. zdrobire. Etapă de procesare Digestat Biogaz Depozitarea digestatului şi/sau post-digestie Condiţionarea digestatului Biogaz Depozitarea biogazului Condiţionarea biogazului Utilizarea biogazului Separare solid-lichid (opţional) Îndepărtare sau compostare fără separare solidlichid Îngrăşământ lichid Îndepărtare. Etapă de procesare Producerea biogazului Digestie anaerobă în interiorul digestorului 2.SC Trinergi Grup SRL. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. București. 2008) 39 .ro www. Națiunile Unite nr. 110. 17. Etapele de procesare în fabricile agricole de biogaz (PRAßL. înmuiere. compostare 3. Etapă de procesare 4. Etapă de procesare Figura 21. Sc.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. dozare 1.ro Livrare şi depozitare Condiţionare şi pre-tratare (opţional) Separare. Bl. sortare.I.5.trinergi. Ap. Sector 5 .J40/18337/2006 C. Bld. omogenizare Alimentare transport. 1.

Pre-digestorul creează condiţiile optime pentru reacţiile care au loc în cadrul primelor 40 . Atunci când procesarea include două etape. Cantitatea materiei prime determină dimensionarea digestorului. în principal.I.5. înmuierea şi zdrobirea materiei prime sau adăugarea de apă. 110. În cazul folosirii tehnologiei AD umede.J40/18337/2006 C.ro www. astfel încât amestecul să devină fluid şi să poată fi pompat. a capacităţilor de stocare. Bl. 17. office@trinergi. Sc.) determină alegerea tehnologiei de procesare. București. în flux. pentru o procesare AD într-o singură etapă. În cazul în care materia primă este susceptibilă la contaminare. Ap. Calitatea materiei prime (conţinutul în substanţă uscată.ro 1 Grajduri 2 Tancuri pentru gunoiul lichid 3 Recipiente de colectare pentru reziduuri biologice 4 Tanc de sanitaţie 5 Tancuri de stocare cu încarcare directă din mijloacele de transport 6 Sistem de alimentare cu materii prime solide 7 Digestor (reactor de biogaz) 8 Tanc de stocare a biogazului 9 Uzina energetică în co-generare 10 Tanc de stocare a digestatului 11 Terenuri agricole 12 Transformator/Energie în reţea 13 Utilizarea căldurii Figura 22 Fabrică agricolă de biogaz prin co-digestie. 1. 2008) Alegerea tipului şi a planului general al unei fabrici de biogaz depinde. devine necesară includerea unei etape de sanitaţie în schema generală de funcţionare a viitoarei fabrici de biogaz. care utilizează ca materii prime gunoiul de grajd şi porumbul însilozat (LORENZ. Sector 5 . proiectarea fabricii se realizează. în mod normal. a materiei prime. Bld. de natura materiei prime avute la dispoziţie. În funcţie de compoziţia materiei prime.SC Trinergi Grup SRL.trinergi. precum şi a unităţii energetice.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. poate fi necesar un proces de separare a materialelor nedorite. structura şi originea acesteia etc. Națiunile Unite nr. înaintea digestorului principal se adaugă un pre-digestor.

SC Trinergi Grup SRL; Bld. Națiunile Unite nr.5, Bl. 110, Sc. 1, Ap. 17, București, Sector 5 - J40/18337/2006 C.I.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110, +4 0762208908 Fax: +4 0318113234; office@trinergi.ro www.trinergi.ro

două faze ale procesului AD (hidroliza şi formarea mediului acid). După ieşirea din predigestor, materia primă este introdusă în digestorul principal, unde au loc fazele următoare ale procesului AD. Substratul digestat (digestatul) este evacuat din digestor prin pompare şi încărcat în tancurile de stocare. Acestea trebuie acoperite cu copertine impermeabile pentru gaze, deoarece producerea şi colectarea biogazului poate continua şi la temperatura ambientală (post-digestie). Ca o alternativă la aceasta, digestatul poate fi stocat şi în containere deschise, având la suprafaţa sa un strat de flotaţie, natural sau artificial, în scopul minimizării emisiilor de suprafaţă. Utilizarea standard a digestatului este aceea de îngrăşământ lichid pe terenurile agricole. Biogazul produs este stocat, condiţionat şi folosit pentru producerea energiei. Utilizarea standard a acestuia este pentru producerea de energie prin co-generare, în centrale termice de tip bloc, unde are loc generarea simultană atât a electricităţii, cât şi a căldurii.

3. Prepararea biogazului in vederea utilizarii 3.1 Plan de amplasament
În scopul optimizării procesului, producţia de biogaz trebuie menţinută, pe cât posibil, la un nivel cât mai stabil şi constant. În interiorul digestorului, biogazul se formează în cantităţi fluctuante, atingându-se vârfuri de producţie. De asemenea, necesităţile de biogaz (de exemplu, cele ale centralei energetice – CHP), pot fi, şi ele, variabile. Pentru a compensa aceste variaţii, este necesară depozitarea temporară a biogazului produs, folosindu-se, pentru aceasta, facilităţi adecvate de stocare. În prezent există numeroase soluţii pentru stocarea biogazului. Acest lucru se poate face în partea superioară a digestoarelor, prin utilizarea unor membrane speciale, care servesc şi pentru acoperirea acestora. În cazul fabricilor de dimensiuni mai mari este folosită, în mod obişnuit, depozitarea separată a biogazului, fie în incinte de sine-stătătoare, fie în spaţii incluse în clădirile care funcţionează ca depozite. Facilităţile de stocare a biogazului pot fi operate la presiune joasă, medie sau înaltă. Alegerea corectă a sistemului de stocare a biogazului, precum şi dimensionarea adecvată a acestuia contribuie în mod substanţial la eficientizarea şi creşterea siguranţei în ceea ce priveşte operarea fabricii de biogaz. O depozitare corespunzătoare a biogazului asigură cantităţile necesare şi reduce pierderile acestuia, contribuind, în acest mod, la creşterea siguranţei şi a fiabilităţii.

41

SC Trinergi Grup SRL; Bld. Națiunile Unite nr.5, Bl. 110, Sc. 1, Ap. 17, București, Sector 5 - J40/18337/2006 C.I.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110, +4 0762208908 Fax: +4 0318113234; office@trinergi.ro www.trinergi.ro

Figura 23 Dispozitive de siguranţă la presiune şi valvele aferente (AGRINZ GmbH, 2006) Toate sistemele de depozitare a biogazului trebuie să prezinte etanşeitate împotriva scurgerilor de gaze şi să prezinte rezistenţă la funcţionarea sub presiune, iar în cazul incintelor de sine-stătătoare, ridicate în aer liber, neprotejate de clădiri, este necesar ca acestea să prezinte rezistenţă la acţiunea radiaţiilor UV, a temperaturii şi a apei. Înaintea punerii în funcţiune a fabricii, trebuie verificată etanşeitatea tancurilor de stocare a gazului. Din motive de securitate, acestea trebuie să fie echipate cu valve de siguranţă (la sub-presiune şi supra-presiune – Figura 7.24.), în scopul prevenirii distrugerilor şi pentru reducerea riscurilor de operare. De asemenea, trebuie garantată protecţia la explozii. Mai mult, este necesară montarea unui arzător al surplusului de gaz, pentru situaţiile de urgenţă, iar tancul de stocare trebuie să asigure o capacitate de depozitare cel puţin egală cu o pătrime din producţia zilnică de biogaz. În mod normal, este recomandată o capacitate totală de stocare egală cu producţia fabricii pe timp de 1-2 zile.

3.2 Parametrii biogazului si necesitatea conditionarii acestuia
Când biogazul părăseşte digestorul, acesta este saturat în vapori de apă şi conţine, pe lângă metan (CH4) şi dioxid de carbon (CO2), şi diverse cantităţi de hidrogen sulfurat (H2S). Acesta din urmă este un gaz toxic, cu miros neplăcut, similar ouălor stricate, care, în combinaţie cu vaporii de apă conţinuţi în biogaz, formează acid sulfuric. Acidul prezintă proprietăţi corozive şi atacă generatoarele unităţii de producere a energiei, dar şi alte componente, precum conductele de gaz şi cele de evacuare. Din acest motiv, devine necesară desulfurarea şi uscarea biogazului. Producătorii de unităţi energetice în co-generare impun condiţii minime privitoare la proprietăţile gazului combustibil (Tabelul 7.2.). Acestea se aplică, de asemenea, şi în cazul biogazului. Proprietăţile de combustie trebuie să fie garantate, în scopul prevenirii defectării generatoarelor.

42

SC Trinergi Grup SRL; Bld. Națiunile Unite nr.5, Bl. 110, Sc. 1, Ap. 17, București, Sector 5 - J40/18337/2006 C.I.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110, +4 0762208908 Fax: +4 0318113234; office@trinergi.ro www.trinergi.ro

Tabelul Proprietăţile minime ale gazelor combustibile cu un conţinut relativ de oxigen de 5% (GÜLZOW, 2005) Valoarea energetică (scăderea valorii energetice) Conţinut de sulf (total) sau conţinutul de H2S Conţinutul de clor (total) Conţinutul de fluor (total) Suma conţinutului de clor şi fluor Hu S H2S Cl F (Cl + F) ≥4 kWh/m³ ≤2,2 g/m³ CH4 ≤0,15 Vol.-% ≤100,0 mg/m³ CH4 ≤50,0 mg/m³ CH4 ≤100,0 mg/m³ CH4 ≤10,0 mg/m³ CH4 <90%

Praf (3...10 μm) Umiditatea relativă (la cea mai joasă temperatură a Φ aerului admis în arzător), sau gradul de condensare în conducta de alimentare şi în sistemul de control al debitului de gaz Presiunea gazului înainte de pătrunderea acestuia în pGas sistemul de control al debitului Fluctuaţia presiunii gazului

20...100 mbari <±10% din valoarea fixată 10...50 °C <0,4 mg/m³ CH4 <10,0 mg/m³ CH4

Temperatura gazului T Conţinutul de hidrocarburi (>C5) Conţinutul de siliciu (la un conţinut de Si >5 mg/m³ Si CH4, analiza conţinutului în metale a petrolului a arătat o valoare <15 mg/kg petrol) Indice de metan (MC biogaz aprox. 135) MZ >135 În funcţie de utilizările biogazului (combustibil pentru vehicule, în celule de combustie etc.), pot fi necesare măsuri suplimentare de condiţionare a acestuia. Desulfurarea

Biogazul uscat, provenit din gunoiul animal supus procesului AD, prezintă un conţinut mediu de 1.000-3.000 ppm hidrogen sulfurat (H2S) (Angelidaki, 2003). În cazul codigestiei gunoiului animal împreună cu alte substraturi, biogazul produs poate conţine niveluri mai scăzute sau mai ridicate de H2S. Atunci când biogazul este utilizat pentru alimentarea unităţii energetice în co-generare, conţinutul de hidrogen sulfurat trebuie să fie sub 700 ppm, în cazul majorităţii generatoarelor convenţionale cu funcţionare pe gaz, în vederea evitării unei coroziuni excesive şi a uzării prea rapide şi costisitoare a uleiului de lubrifiere. Procesul de îndepărtare a H2S din biogaz poartă denumirea de desulfurare. Metodele folosite pentru desulfurare sunt variate, iar procesele pot fi fie de natură biologică, fie chimică, având loc în interiorul sau în exteriorul digestorului. Desulfurarea depinde de conţinutul de H2S şi de rata fluxului de gaz prin sistemul de desulfurare. Această rată poate fluctua în mod semnificativ, în funcţie de proces. O
43

F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.I. în scopul evitării blocării acesteia. Desulfurarea biologică în digestor Atunci când este necesară îndepărtarea H2S din biogazul produs. Conductele pentru injecţia aerului trebuie amplasate în interiorul digestorului pe partea opusă conductei de evacuare a biogazului. Aerul este injectat direct în spaţiul de sub capacul digestorului. Oxigenul este administrat prin injecţie de aer în partea superioară a digestorului.J40/18337/2006 C. în stratul de flotaţie (în cazul existenţei sale) şi pe pereţii reactorului. oxidarea biologică constituie una dintre metodele cele mai utilizate. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Pentru ca acest tip de desulfurare să aibă loc. Rate cu o valoare cu până la 50% mai înaltă decât în mod obişnuit pot să apară pentru perioade scurte de timp. hidrogenul sulfurat este oxidat biologic. este necesară supradimensionarea echipamentului de desulfurare. este necesară prezenţa oxigenului şi a bacteriei Sulfobacter oxydans.ro producţie mai ridicată de biogaz. Sulfobacter oxydans este prezentă în interiorul digestorului în mod natural (nu este necesară adăugarea sa din afară). Din acest motiv. în mod frecvent. 110.ro www. Bl. dependent de existenţa unui strat de flotaţie stabil. Din cauza naturii acide a produşilor de reacţie. În acest fel. pot fi constatate după alimentarea digestorului cu noi cantităţi de materie primă. București. office@trinergi. comparativ cu media ratei fluxului. precum şi în cursul amestecării. Procesul este. există riscul apariţiei coroziunii. 17. aceasta fiind o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor.trinergi. conform următoarelor reacţii: (1) 2H2S + O2 -> 2H2O + 2S (2) 2H2S + 3O2 -> 2H2SO3 Desulfurarea biologică este condusă. în interiorul digestorului. de asemenea. iar reacţiile chimice au loc în partea superioară a acestuia. 1. şi astfel o rată mai înaltă a fluxului. pentru convertirea hidrogenului sulfurat în sulf elementar. aceasta constând în injecţia unei cantităţi mici de aer (2-8%) în biogazul brut. fie la acid sulfuros (lichid). în scopul asigurării unei desulfurări complete. fie la sulf elementar (solid).5. Națiunile Unite nr. deoarece substratul AD conţine nutrienţii necesari metabolismului acesteia. Sector 5 . 44 .SC Trinergi Grup SRL. chiar în interiorul digestorului. Ap. Sc. Bld. în prezenţa oxigenului. cu ajutorul unui mic compresor.

+4 0762208908 Fax: +4 0318113234. office@trinergi. 2007) Din aceste motive.I.trinergi. Națiunile Unite nr. într-un reactor separat.ro Figura 24. procesul are loc. precipitatul de sulf astfel produs este colectat în tancurile de stocare şi amestecat cu digestatul. în tancuri sau coloane de desulfurare. în interiorul căreia se pot 45 . adeseori.. după cum este arătat în Figura 7. Sc. Sector 5 . În practică.J40/18337/2006 C. Bld. Reactorul (Figura 26) constă dintr-o matrice din material poros (elemente din material plastic agregate la întâmplare sau alte materiale similare). 17. 110.29. Ap.SC Trinergi Grup SRL. Bl. 1.5. București. Această metodă facilitează controlul procesului de desulfurare şi permite o ajustare precisă a cantităţii de oxigen adăugate. Sulf elementar.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor fertilizatoare ale acestuia.ro www. rezultat în urma desulfurării biologice în interiorul digestorului (RUTZ. Figura 25 Schema sistemului de desulfurare în cazul oxidării biologice a H2S. Desulfurarea biologică în exteriorul digestorului Desulfurarea biologică poate avea loc şi în afara digestorului.

în scopul prevenirii formării depozitelor de sulf elementar şi a blocării porilor matricei. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Bld. prin spălare.trinergi.ro dezvolta microorganismele. 110. 1. o cisternă. 2005) reacţie pentru îndepărtarea hidrogenului sulfurat Pulverizarea uniformă se face în scopul îndepărtării. Valoarea normală utilizată. prin care elementele matricei sunt supuse unui flux format dintr-un amestec de apă şi aer. Națiunile Unite nr.5. Purificarea biogazului se bazează. ceea ce face ca alegerea cea mai potrivită acestui scop să fie digestatul provenit din gunoi de grajd. în vederea realizării oxidării. Valoarea de pH a mediului trebuie să fie menţinută la 6 sau mai ridicată. de preferat. De aceea. reactorul de îndepărtare a H2S este omis. Stratul de flotaţie poate fi menţinut. lichidul conţinut în cisternă trebuie să prezinte o alcalinitate ridicată şi un conţinut bogat în nutrienţi esenţiali. office@trinergi.I. în acest caz. prin alegerea unei intensităţi reduse a amestecării. H2S este oxidat printr-un proces biologic la produşi de natură acidă sau la sulf elementar. prin injecţia în contracurent a unei mici cantităţi de aer atmosferic. în ceea ce priveşte încărcarea reactorului. Sector 5 . Periodic. în mod normal. fiind efectuată numai injecţia aerului. Ap. Figura 26 Tanc de (ANGELIDAKI. Reactorul prezentat în Figura 26 are o capacitate de 80 m3. pe formarea unui strat de flotaţie în tancul de depozitare.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.SC Trinergi Grup SRL. trebuie pusă în practică o procedură de spălare. în care se pot dezvolta microorganismele. a produşilor de natură acidă şi al furnizării de nutrienţi microorganismelor din mediul de reacţie. în timp ce temperatura de procesare este de aproximativ 35°C.ro www. 17. în stare cernută. cu un volum al materialului poros de 50 m3. precum şi un sistem de duze pentru pulverizarea uniformă a materialului.J40/18337/2006 C. procesul dovedindu-se foarte eficient în condiţiile injectării unei cantităţi suficiente de aer (uşor mai ridicată decât valoarea stoichiometrică). În unele situaţii în care biogazul este stocat sau trece printr-un tanc de depozitare a digestatului. Bl. București. fără să apară probleme deosebite în ceea ce priveşte utilizarea 46 . este de 10 m3/h biogaz per m3 de înărcătură. o pompă. Sc.

47 . sulful nu este pierdut. straturile de flotaţie fiind. O altă metodă chimică pentru reducerea conţinutului de hidrogen sulfurat este aceea a adăugării unei soluţii feroase.5. Națiunile Unite nr. Apa condensează pe pereţii conductelor montate înclinat şi este colectată într-un separator de condensat. Bld. efectul de răcire este şi mai pronunţat. astfel încât gazul este saturat în vapori de apă. eliberarea hidrogenului sulfurat în biogaz.ro www. Umiditatea relativă a biogazului din interiorul digestorului este de 100%. în scopul asigurării înclinaţiei necesare a acestora. pot exista perioade cu eficienţă scăzută de îndepărtare a H2S. Sc. astfel. office@trinergi. În aceste cazuri. mai degrabă. O alternativă mai ieftină este folosirea deşeurilor cu un conţinut feros ridicat drept cosubstraturi şi utilizarea adaosului suplimentar de compuşi feroşi. ceea ce previne producerea hidrogenului sulfurat sub formă gazoasă. În cazul conductelor subterane este foarte importantă amplasarea acestora pe o fundaţie cât mai stabilă. în mod frecvent. O condiţie necesară pentru ca răcirea efectivă a biogazului din conducte să aibă loc este o lungime suficientă a acestora. fără semne de avertizare. În cazul în care conductele de gaz sunt amplasate în subteran. În acest mod.ro tancului ca spaţiu-tampon pentru depozitare. Uscarea Cantitatea de apă ce poate fi absorbită de biogaz este dependentă de temperatură. apa trebuie îndepărtată din biogazul produs. care altminteri poate fi afectată de mişcările solului. Această metodă necesită un echipament special. prin adăugarea unor substanţe chimice amestecului de materie primă din interiorul digestorului. În scopul protejării echipamentului de conversie a energiei împotriva uzurii şi apariţiei unor eventuale defecţiuni.SC Trinergi Grup SRL. procurată din comerţ. prevenindu-se. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.trinergi. Ap. București. pentru obţinerea reducerii dorite în hidrogen sulfurat gazos (ANGELIDAKI. Metoda este destul de costisitoare. amplasat în cel mai jos punct al conductei. prin utilizarea. 1. din cauza consumului de 2-3 ori mai ridicat de compuşi feroşi. instabile (de exemplu. de asemenea. şi reapărând la suprafaţă la o distanţă de câteva zile). Această soluţie este mai eficientă din punct de vedere economic. Desulfurarea chimică în interiorul digestorului Desulfurarea poate fi făcută. ci este păstrat în digestat. Bl. în raport stoichiometric. însă mai puţin fiabilă.J40/18337/2006 C. Sector 5 . Acest lucru se întâmplă.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. până la atingerea necesarului cantitativ al acestora. 17. 110. materiei prime. hidroxidul de sodiu). scufundându-se peste noapte. a unei baze chimice (de obicei. 2005). Compuşii feroşi leagă sulful. O parte din vaporii de apă poate fi condensată prin răcirea gazului. în conductele de gaz care transportă biogazul de la digestor către unitatea de generare a energiei (CHP). formând substanţe insolubile în faza lichidă. Desulfurarea chimică în afara digestorului Desulfurarea chimică a biogazului poate avea loc şi în exteriorul digestorului. spre exemplu. În acest fel. sulful este legat chimic în cursul procesului AD la care este supus amestecul.I.

cu scopul prevenirii formării condensului de-a lungul conductelor de gaz. la temperaturi de sub 10°C. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.J40/18337/2006 C. 17. gazul poate fi încălzit din nou după răcire.I. 110. Ap. Sc. office@trinergi. în scopul golirii periodice a acestuia.ro Separatorul de condensat trebuie să fie ferit de îngheţ şi amplasat într-un loc uşor accesibil. fapt care permite îndepărtarea unei mari părţi a umidităţii. prin procesul de condensare sunt îndepărtate şi o serie de substanţe nedorite. 1. În scopul minimizării umidităţii relative. precum gazele solubile în apă şi aerosolii. 48 . Bld.SC Trinergi Grup SRL. dar nu şi a celei absolute. Națiunile Unite nr. București. Bl.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Sector 5 .trinergi.5. Un alt mijloc de uscare a biogazului este prin răcirea acestuia cu ajutorul unor instalaţii de răcire alimentate cu curent electric.ro www. Pe lângă îndepărtarea vaporilor de apă.

Pernele membranare sunt amplasate fie în interiorul clădirilor.1 Tancuri de joasă presiune Tancurile de joasă presiune sunt construite din membrane care trebuie să îndeplinească condiţii obligatorii de siguranţă. București. Figura 27.050.SC Trinergi Grup SRL. montată peste digestor.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Sc. Bld.ro 3. şi vedere din exterior. Națiunile Unite nr. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.4. fie sunt echipate cu o a doua membrană.4. Sector 5 . 17. stânga. Cel mai frecvent sunt utilizate tancurile de joasă presiune care funcţionează în intervalul de 0. fixat de marginea superioară a 49 . văzută din interiorul acestuia (stânga) (AGRINZ GmbH. fie a domurilor care acoperă digestoarele. Rezervoarele externe de joasă presiune pot fi proiectate sub forma unor perne membranare (Figura 27). pentru protecţia împotriva intemperiilor. 110.. 1. acesta trebuie acoperit printr-un dom impermeabil pentru gaze (rezervor cu membrană dublă). office@trinergi. după cum este arătat în Figura 28.J40/18337/2006 C.5. se observă plasa specială de limitare a extinderii (dreapta) (RUTZ.ro www.I. 2006) În cazul în care digestorul sau post-digestorul este utilizat pentru stocarea biogazului. presiune pozitivă. 2007) Figura 28. Tancuri de stocare a gazului la joasă presiune (RUTZ.trinergi.5 mbari. Ap. cu rol protector. Rezervoarele construite din membrane se instalează fie sub forma unor rezervoare externe. 2006). Copertină constituită dintr-o membrană impermeabilă pentru gaze. Bl. Posibilitatea unui stoc tampon de biogaz 3.

o turaţie constantă (1. 110. biogazul este degazat şi uscat. Instalaţia de cogenerare Europa genereaza 11% din electricitatea necesara prin utilizarea cogenerarii. Totuşi. Acest mod de depozitare necesită costuri mari de operare şi solicită consum de energie. Înainte de conversia în CHP. Pentru Romania utilizarea CHP da posibilitatea obtinerii unui randament mult crescut (85 % fata de 55%) iar in mod practic folosirea acestui tip de generare de energie furnizeaza inca un certificat verde pentru productia de biogas.I.ro acestuia. la presiuni cuprinse între 5 şi 250 bari. sau chiar numai la stadiul de prototip.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. constând din motoare termice (de combustie) cuplate la un generator electric. de 200-300 bari. Prin urmare. București. Motoarele termice pot fi de tip Otto cu gaz.SC Trinergi Grup SRL. Ap. în timp ce pentru rezervoare care funcţionează la presiuni înalte. Bl. radicand la 4 numarul certificatelor verzi pentru producerea de biogas.. aceste moduri de depozitare a biogazului sunt rar utilizate în fabricile agricole de biogaz. Majoritatea motoarelor cu gaz prezintă limite maxime admise pentru hidrogenul sulfurat. motoare Otto cu gaz. Toate aplicaţiile CHP sunt descrise mai detaliat în capitolele următoare. office@trinergi. de obicei. Membrana se extinde în funcţie de volumul de gaz conţinut. 4. pentru a fi compatibile cu frecvenţa reţelei. Diferenţa dintre cele două motoare constă numai în raportul de compresie. Sc. cu scopul susţinerii membranei atunci când digestorul este gol. 17. conform principiului Otto. peste membrană se poate monta o plasă specială (Figura 28. Cu toate acestea este o mare diferenta intre statele membre in privinta utilizarii cogenerarii. ambele motoare vor fi numite.22 kWh/m³. Națiunile Unite nr. Alternative la BTTP-urile menţionate mai sus sunt microturbinele cu gaz.500 rpm). Din cauza costurilor ridicate. Motorul generatorului CHP are un randament de până la 90% şi produce aproximativ 35% electricitate şi 65% căldură.4. Diesel cu gaz sau motoare cu injecţie Pilot cu gaz.5. Bld. 4. 3. Cea mai frecvent întâlnită aplicaţie a unităţilor energetice în co-generare CHP este reprezentată de către uzinele de tip cuplat termo-electrice (BTTP). dreapta). 50 . motoarele Stirling şi pilele electrice.ro www. 1.2 Tancuri de inalta presiune Biogazul poate fi stocat în rezervoare de medie şi înaltă presiune (tancuri şi recipienţi presurizaţi construiţi din oţel). aceste tehnologii se află încă în faza de dezvoltare.1 Caracteristici generale Generarea combinată a energiei (numită şi co-generare) din biogaz este considerată o utilizare foarte eficientă a acestuia. hidrocarburile halogenate şi siloxanii conţinuţi în biogaz. Generatoarele prezintă. Pentru rezervoare de gaz care funcţionează până la maximum 10 bari trebuie luat în calcul un necesar energetic de până la 0. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. În digestor poate fi instalat şi un cadru-suport.31 kWh/m³. Atât motoarele Diesel cât şi cele Otto cu gaz funcţionează fără motorină pentru aprindere.trinergi. Sector 5 .J40/18337/2006 C. Pentru limitarea acestei extinderi. consumul de energie este de aproximativ 0. în restul textului.

Sector 5 . În multe dintre ţările care oferă tarife mari pentru energia electrică regenerabilă introdusă în reţea.I. Bl. 17. pe cel al iernii. toată energia electrică produsă este comercializată. Sc.5. O chestiune importantă privitoare la randamentul energetic şi economic al unei fabrici de biogaz este utilizarea căldurii produse. Cel mai potrivit utilizator de căldură este industria. pe timpul verii. Bld. reprezintă o altă opţiune. Căldura provenită din biogaz poate fi folosită pentru procesele industriale. Națiunile Unite nr. doar comercializarea energiei electrice nu este suficientă pentru sustenabilitatea economică a fabricii de biogaz. a aşchiilor de lemn sau pentru separarea digestatului. Astăzi. Avantajele răcirii prin sorbţie sunt: uzura scăzută a echipamentelor. în general.ro www. spre deosebire de procesul de răcire prin adsorbţie şi de cel prin absorbţie. precum pompele. office@trinergi. Calitatea căldurii (temperatura) reprezintă un factor important pentru aplicaţiile industriale. (mini-reţea ori reţea de cartier).F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. În condiţiile unor preţuri crescute ale mărfurilor (de exemplu. fără utilizarea şi a căldurii generate în cursul acestui proces. şi în scopul uscării recoltelor. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.ro Figura 29 Cuptor cu biogaz pentru producerea căldurii (AGRINZ GmbH. deşi această aplicaţie este împărţită într-un sezon slab. În cele din urmă. 1. răcirea realizându-se printr-un proces de sorbţie. Din acest motiv. şi utilizarea căldurii rezultate în urma operării acestora. folosirea căldurii este considerată a fi de foarte mare importanţă pentru economia fabricii. București. Ap. aproximativ 2/3 din totalul energiei produse fiind disponibilă pentru necesităţi externe. cel al porumbului). De obicei. 110. Energia de intrare este reprezentată de căldură. în activităţile agricole sau pentru încălzirea spaţiilor. şi unul intens. căldura poate fi utilizată în sisteme “de cuplare a energiei termice cu răcirea”. sistemele de control şi mixerele. proiectarea viitoarelor fabrici trebuie să ia în considerare. de exemplu. de asemenea. o parte din căldură este utilizată pentru încălzirea digestoarelor (căldură de procesare). Utilizarea căldurii din biogaz pentru încălzirea locuinţelor şi a construcţiilor. Acest proces este cunoscut. În trecut. în cazul frigiderelor şi este folosit fie pentru păstrarea alimentelor. deoarece cererea este constantă pe tot timpul anului. iar cea necesară procesului tehnologic este cumpărată şi preluată din aceeaşi reţea de distribuţie. datorită 51 . fie pentru condiţionarea aerului.SC Trinergi Grup SRL.J40/18337/2006 C. întotdeauna.trinergi. Căldura produsă din biogaz poate fi folosită. multe dintre fabricile de biogaz au funcţionat exclusiv cu scopul producerii energiei electrice. 2008) Electricitatea produsă din biogaz poate fi utilizată drept energie de procesare pentru echipamentele alimentate cu energie electrică.

Sector 5 . Acestea sunt echipate cu bujii.SC Trinergi Grup SRL. PING.) pot funcţiona cu biogaz sau cu un alt tip de gaz. Aceste motoare sunt utilizate adesea în cazul tractoarelor. cum este cel natural. Națiunile Unite nr. Ap. office@trinergi. 1.cu injecţie Motorul cu injecţie Pilot (numit şi motorul cu injecţie cu gaz natural. 52 . deoarece la baza funcţionării acestora stă principiul Otto. sau motorul cu combustibil dublu) se bazează pe principiul motorului Diesel. şi consumul mic de energie comparativ cu cazul răcirii prin compresie. motoare Otto. Sc. 17. împreună cu aerul de combustie.ro unui număr redus de componente mecanice. Bld. Ambele tipuri de motoare sunt numite “motoare Otto cu gaz”. bazat pe presiunea gazelor de eşapament. Motoarele mai mici. Figura 30 Motoare Otto cu gaz (RUTZ. însă reduce performanţele motorului. în prezent. Motoarele Otto cu gaz Motoarele de tip Otto cu gaz sunt dezvoltate special pentru utilizarea biogazului conform principiului Otto. În mod obişnuit. Acest amestec trece printr-un sistem de injecţie în camera de combustie. Acest lucru este compensat prin utilizarea unui grup de turbo-supraalimentare. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. este injectată şi arsă o cantitate de până la 10% motorină pentru aprindere.I. Motoarele Otto cu gaz necesită un biogaz cu un conţinut de minimum 45% metan. în cadrul câtorva proiecte pilot. Biogazul este amestecat într-un mixer pentru gaz. 110. Acesta din urmă este util atunci când se pune în funcţiune fabrica de biogaz. unde este aprins cu ajutorul motorinei. Motoarele Otto cu gaz (Figura 30. Motor cu gaz Pilot . precum şi în acela al autovehiculelor de sarcină mare. de până la 100 KWel sunt. Utilizarea principiului cuplării energiei termice cu răcirea în fabricile de biogaz este testată.trinergi. căldura generată fiind folosită pentru încălzirea digestoarelor. cu scopul minimizării emisiilor de monoxid de carbon. București.ro www. fapt care determină un consum redus de gaz. Pentru performanţe electrice mai mari sunt folosite agregate Diesel adaptate. 2007) Motoarele (motoare cu ardere incompletă) funcţionează cu un surplus de aer. Motoarele cu injecţie Pilot lucrează cu un surplus mare de aer. Bl. de obicei.5.J40/18337/2006 C.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.

de obicei.trinergi. În toate cazurile. 1. ca rezultat al injecţiei de căldură dintro sursă externă. pe principiul modificării volumului gazului. prevăzute de producătorul motorului. în cazul utilizării biocombustibililor. Microturbine cu biogaz 53 . înfundarea jicloarelor şi viscozitatea mai ridicată a motorinei vegetale. Pentru utilizarea motoarelor Stirling cu combustibil pe bază de biogaz sunt necesare câteva adaptări tehnice. Bl. Ap. trebuie luate în considerare o uzură mai avansată a filtrelor. 17. Un alt dezavantaj îl constituie eliberarea oxidului azotos. Datorită folosirii combustiei externe.J40/18337/2006 C. mai mică de 50 KWel. de asemenea. ceea ce reprezintă mai puţin decât în cazul motoarelor Otto cu gaz. Pistoanele motorului sunt puse în mişcare prin destinderea gazului închis în cilindri.ro În cazul întreruperii alimentării cu gaz.5. pentru aprindere. acestea sunt biodegradabile. care folosesc biogazul.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.ro www. în acelaşi mod. Motorina pentru aprindere poate fi de tip diesel fosil sau combustibil uşor fosil. este importantă citirea cu atenţie a instrucţiunilor cu privire la calitatea combustibililor. București. Motorul Stirling poate fi utilizat în uzinele termo-electrice de tip co-generare. 110. lucru important în cazul scurgerilor şi împrăştierii. în urma modificării temperaturii acestuia.I.SC Trinergi Grup SRL. Capacitatea motoarelor Stirling este. Motorul Stirling Motorul Stirling funcţionează fără ardere internă. să lucreze şi cu motorină pură sau cu combustibil diesel. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Căldura necesară poate fi furnizată de către diferite surse de energie. pot fi prevăzute costuri de întreţinere scăzute. Sector 5 . Avantajul motorinelor pentru aprindere regenerabile este acela al inexistenţei conţinutului de sulf şi emisiilor mai scăzute de monoxid de carbon. Datorită uzurii reduse a componentelor motorului Stirling. office@trinergi. Națiunile Unite nr. Sc. Bld. însă pot fi folosite. pentru realizarea încălzirii iniţiale. Randamentul de producere a energiei electrice este cuprins între 24-28%. şi motorină pe bază de metil-ester din seminţe de rapiţă (biodiesel) sau ulei vegetal. Totuşi. motoarele cu injecţie Pilot pot. Temperaturile gazelor de evacuare sunt cuprinse în intervalul 250-3000C. sursa de energie o poate constitui şi biogazul cu un conţinut scăzut de metan. Mai mult. Înlocuirea biogazului cu motorină sau combustibil diesel poate fi necesară în momentul punerii în funcţiune a fabricii de biogaz. cum ar fi arzătoarele cu gaz.

Bl. aerul este comprimat într-o cameră de combustie. Structura schematică a microturbinei este prezentată în Figura 31.ro www. Puterea electrică tipică a unei microturbine se află în jurul valorii de 200 KWel. Sector 5 . şi amestecat cu biogazul. București.J40/18337/2006 C.5. 1. datorită creşterii temperaturii.I. 54 .SC Trinergi Grup SRL. în viitor aşteptându-se o reducere a costurilor. Bld. În prezent.ro Figura 31 Structura unei microturbine (www.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.trinergi.org) În turbinele cu biogaz. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.energysolutionscenter. conectată la un generator electric. la presiune ridicată. Națiunile Unite nr. amestecul gazos se destinde. Sc. 17. Ap. 110. microturbinele cu biogaz sunt prea scumpe pentru a fi competitive din punct de vedere economic. Gazele fierbinţi sunt eliberate printr-o turbină. Amestecul aer-biogaz este supus combustiei şi. office@trinergi. dar sunt implementate sub forma unor experimente cu biogaz.

Datorită temperaturii sale ridicate de lucru. PEM). într-o turbină. tolerând concentraţii ale acestuia de până la 40% din volum. Sc. eficienţa sa electrică este scăzută. astfel: pile de combustie de temperatură joasă (AFC. are loc transformarea metanului în hidrogen. Sector 5 .J40/18337/2006 C. Alegerea pilei de combustie se face în funcţie de tipul gazului combustibil folosit şi de modul de utilizare a căldurii. În contrast cu alte pile de combustie. Bld.ro Pile de combustie Pilele de combustie reprezintă dispozitive electrochimice. Datorită temperaturii de lucru de 800C.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Națiunile Unite nr.I. sunt necesare eforturi în scopul purificării gazului. inclusiv la dioxidul de carbon. montată la ieşirea din aceasta. office@trinergi. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. în contact direct cu un anod şi un catod construite din material poros. spre exemplu. Totuşi. 1. de 600-7000C.trinergi. medie (PAFC) sau înaltă (MCFC. Ap. București. SOFC). proces numit reformare. Într-o pilă de combustie tipică. iar oxidantul (de exemplu. 55 . Figura 32. Bl. aflat. Cel mai evoluat model de pilă de combustie este Pila de Combustie cu Acid Fosforic (PAFC). combustibilul gazos (biogazul) este în mod continuu introdus în compartimentul din partea anodului (electrodul negativ).ro www. frecvent folosită în lume pentru funcţionarea pe bază de gaz natural. În cazul biogazului. căldura poate fi utilizată direct pentru încălzirea apei din reţeaua de apă caldă. care transformă energia chimică a unei reacţii direct în energie electrică. Structura fizică de bază (ansamblul componentelor) a unei pile de combustie constă dintr-un strat de electrolit. Tipul de electrolit folosit influenţează durata de funcţionare a PEM. 17. care este foarte sensibilă la impurităţile din gazul combustibil. PAFC este mai puţin sensibilă la prezenţa dioxidului de carbon şi a monoxidului de carbon conţinuţi în gazul combustibil.5. MCFC (Pila de Combustie cu Carbonat Topit) lucrează cu flux de carbon topit pe post de electrolit şi este insensibilă la monoxidul de carbon. 2005) a unei pile de combustie (EMERGING Diferitele modele existente de pile de combustie sunt denumite în funcţie de tipul de electrolit folosit. pe ambele părţi ale sale. Din acest motiv. La nivelul electrozilor are loc o reacţie electrochimică. în urma căreia este produs curentul electric. O reprezentare schematică a unei pile de combustie este arătată în Figura 32. 110. oxigenul atmosferic) alimentează în mod continuu compartimentul situat în partea catodului (electrodul pozitiv). Schema simplificată ENVIRONMENTAL ISSUES.SC Trinergi Grup SRL. pot fi folosite pilele de combustie de tip Membrană-Polimer-Electrolit (PEM). Căldura disipată de către pilă poate fi utilizată.

trinergi.ro www. Națiunile Unite nr.0000C.SC Trinergi Grup SRL. Pila de combustie SOFC are o eficienţă electrică mare. Ap.J40/18337/2006 C. funcţionând în Germania (RUTZ. office@trinergi. Bld. şi luând în considerare şi evoluţiile curente şi rezultatele cercetărilor. datorită sensibilităţii sale scăzute la sulf. 2007) O altă pilă de combustie cu funcţionare la temperatură ridicată este SOFC (Pila de Combustie cu Oxid Solid). în cazul pilelor de combustie nu sunt încă disponibile sisteme comercializabile.5. Costurile de investiţie în cazul tuturor pilelor de combustie sunt foarte mari (12. Bl. ceea ce reprezintă mult mai mult decât costurile corespunzătoare în cazul motoarelor puse în funcţiune în cadrul BTTP-urilor. București. 1.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Utilizarea biogazului în aceasta este posibilă.000 €/KWh). Aceasta lucrează la temperaturi situate în intervalul 750-1. 56 . Din acest motiv.I. în interiorul său putând avea loc reformarea metanului în hidrogen. Sector 5 .ro Figura 33 Prima pilă de combustie MCFC pentru biogaz din lume. Sc. 17. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 110.

Ap.g. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Sector 5 . 40 30 20 10 0 50 60 70 80 44% Intrari de materie prima 55% 90 100 40 30 20 10 16% 74% Feedstock Fresh Matter Volume Livestock Manures Energy Crops Other Feedstock 1% 50 60 70 80 90 9% Iesiri de (provenienta) biogaz 0 100 Biogas Production Livestock Manures Energy Crops Other Feedstock 57 . Rezultatele prezentate aici au numai un titlu de informare cu privire la posibilitea utilizarii biogazului pentru productia de energie verde in localitatea Condeesti (IALOMITA).2. informatii din diferite proiecte cu finantare europeana. recuperare. de la instalatiile de biodiesel). 17. Sc. Utilizarea culturilor energetice trebuie sa fie limitata cat mai mult. 300 tone glicerina.ro 5. Calculele realizate se bazeaza pe date.300 tone glicerina (ca materie impura provenita e.J40/18337/2006 C.12410 tone balegar de vaca (estimari pornind de la 500 capete) . Bl.ro www.SC Trinergi Grup SRL.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Bld. 5. Intrari Ca materiale de intrare: . 200 hectare teren cu culturi energetice (porumb). Valorificarea energetica a dejectiilor de la aimale necesita insa utilizarea si a culturilor energetice atunci cand nu se atinge un prag minim de eficienta.Siloz porumb de pe o suprafata de 200 hectare cu o productie medie la hectar de 50 tone (in cultura irigata).5. in conditiile in care preturile fluctueaza foarte mult. 110. costuri.trinergi. Calcule preliminare cu privire la profitabilitatea investiţiei.I. Națiunile Unite nr. precum si pe experienta proprie. office@trinergi. . București. 1.1. 5. Calcule cu privire la dimensionarea unei instalatii care are ca baza o ferma de 500 capete de bovine.

SC Trinergi Grup SRL. Astfel pentru dejectiile de bovine nu se considera nici un cost (materia rezultand la nivelul fermei). Bl.trinergi.J40/18337/2006 C. iar din cele 300 tone de glicerina rezulta alte aproximativ 240000 mc biogaz.68 mil mc. 17. office@trinergi. București. 110.ro Tabelul de mai jos prezinta elementele de baza luate in considerare.5. Astfel din cele 12410 tone balegar rezulta aproximativ 434000 mc biogaz. Alocarea lunara a intrarilor de materie prima si a generarii potentiale de biogaz (figura ). Intrarile de materie prima sunt astfel calibrate incat sa tina cont de preturile si disponibilitatea materiei prime. Sc.I. Capacitatea totala de productie biogaz este estimata la aproximativ 2. 1.4 mc pe tona de materie prima introdusa. inclusiv costurile asociate acestor materii prime.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. iar capacitatea digestorului este estimata la aproximativ 3590 mc. Națiunile Unite nr. din silozul de porumb rezulta cea mai mare cantitate de biogaz estimata la aproximativ 2 mil mc. 58 . +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Ap.ro www. pentru silozul de porumb se considera un pret mediu de 28 euro tona (120 RON). Bld. Sector 5 . In mod practic la acest amestec rezulta 118. Timpul de retentie este estimat la 40 zile.

5% Total Non Livestock Feedsto 3. 110.000. Națiunile Unite nr.600 Total Estimated Loss of Dry Matter This rises with higher Dry Matter Digestates TRUE Au fost luate in calcul ca venituri. 1.000 845.5% 33.410 Biogas M3 per year 0 Total 12410 434.300 300 8. Bl. 17.0% 100.688.0% 40 3.0% 35.075 118.300 2.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.5.trinergi. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.000 0 0 0 2000000 200 Dry Matter Percent Other Feedstock Glycerin Standard Data 100 0 0 0 0 Gate Fee or Own Data DM €/tonne 30.0 35 9 20.SC Trinergi Grup SRL.0 33 0 0 0 Biogas Yield m3/tonne Standard or Own Data Data 200 205 Tonnes /yr 10.590 4.4 Monthly MonthlyAllocations Allocations tonnes tonnes m3 m3/t days M3 tonnes Percent 1. Ap.23 8.8 0 m /yr 3 Dry Matter Statistics Livestock Feedstock Energy Crops Feedstock Other Feedstock Dry Matter Content Total Annual Feedstock Tonnage Feedstock not from livestock sources Total Biogas Production Overall Biogas Yield Allocate over Year Retention Period Minimum Digester Capacity Total Dry Matter Dry Matter percentage 22.350 0 0 0 0 434350 35 Dry Matter Percent Energy Crops Feedstock Maize silage Standard Data 33 0 0 0 Cost or Own Data DM €/tonne 28. in afara de pretul pentru energie electrica si termica si valoarea de fertilizator a digestatului.710 10. Sc. cu fosfor 600 euro/tona si cu potasiu – 640 euro tona. office@trinergi.000 ## Biogas M3 per year 280000 280000 Total 10000 2.0 ## 0 0 0 0 Biogas Yield m3/tonne Standard or Own Data Data 846 Tonnes /yr ## 300 Biogas M3 per year 9.I.5 0.J40/18337/2006 C.ro Livestock Feedstock Dairy cow slurry Dry Matter Percent 0 0 Biogas Yield m3/tonne Cost Standard Standard or Own Data DM or Own Data d DM Std Yie Data Data €/tonne 35 20. Preturile sunt urmatoarele: ingrasaminte cu N – 400 euro pe tona.725 0 0 0 0 253725 9.3.ro www. Sector 5 . Bld.0% 7.055 3. 5.655 20. București.000 Hide Moisture Value Data Water Required? Total Statistics 300 253. Venituri 59 .23 0 0 0 0 0 0 0 0 Tonnes /yr 12.

25 2.00 21120.00 9580.24 0.60 ### ### ### N P2O5 K2O Total Kg/m3 in digestate 6.75 Minimum Hectares required 545.70 0.00 640.20 1.15 Plant Available Nutrient 0.2 Venituri din valorificarea biogazului 60 . Sector 5 .14 Kg/Ha 98.74 0.1 Venituri din valorificarea digestatului 2.00 Value/kg nutrient 1.00 Plant Available Nutrient 0. 110.00 21.45 0.45 0.30 1. Națiunile Unite nr.00 38.92 3.80 Plant Available Nutrient 0.00 1.94 Value of Digestate 5.70 973.SC Trinergi Grup SRL. 17.ro 5.I.24 0.00 11540.25 2.00 42.15 Total Value per Wet Tonne Benefit of Digestion per tonne N P2O5 K2O Total Kg/m3 in Livestock Feedstock 6.03 1345.32 2.16 1.20 42.52 0. 5. 1.00 4.76 Kg/Ha 175.30 2.06 7.60 0.3.06 7.00 600. București.70 0.60 0.19 1.15 1.00 Total Value per Wet Tonne Net value of Digestate this is the added value of digestate above the raw slurry/manure Amount Available Nutrients spreadable on Land by Plant Requirement Nutrient requirement Nitrogen Phosphate Potash N P2O5 K2O Kg/Ha requirement 250.00 0.50 0.00 ha Acres t/ha kg/ha/yr total N Maximum Application Minimum Hectares required Nutrient Application N P2O5 K2O N P2O5 K2O View NVZ Closed Periods Suprafata necesara pentru imprastierea digestatul rezultat este de aproximativ 930 hectare la o rata de aplicare de aproximativ 21 tone/hectar. office@trinergi.ro www.90 Plant Available Nutrient kg/t 1.36 258.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.70 NVZ Regulations The NVZ Restriction on Total Nitrogen is 250kg N/ha from any spread manures in any rolling 12 month period Max N Application 250.70 Total Value per Wet Tonne Total Digestate Analysis including non Livestock Feedstocks Fresh weight Total Fertiliser Value of Manures Value of Digestate 5. Bl.00 t/ha ha Acres Max Application t/Ha 55.00 Cost per Tonne Fertiliser 400.60 Plant Available Nutrient 1. Bld.33 21.32 2.90 Plant Available Nutrient kg/t 4.00 112113.00 160512.35 0.52 0.00 7.00 1.19 1.00 Value of Undigested Livestock Manure/Slurry as Fertiliser Fresh weight Value of Digested Livestock Manure/slurry as Fertiliser Value of feedstock 1. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.07 HELP Hide Fertiliser Value Data Total Feedstock Total Digestate Volume Non-Livestock Digestate Livestock Digestate Tonnes 22710.00 87704.3.90 Total Kg/m3 in digestate 6.50 0.46 0.00 Fertiliser Value of Digestate This page calculates the value of the digestate and land required for spreading Current Values of Mineral Fertilser Nutrient % N P2O5 K2O 0.trinergi.27 2403.J40/18337/2006 C.00 50.94 Raw Livestock Manure without digestion Digestate from Livestock Manure & Slurry All Digestate (including non-livestock) 48399. Ap.50 75.5.25 0. Sc.60 3.90 Plant Available Nutrient kg/t 4.

79 c 0.2 60% 6. Națiunile Unite nr.617 total €/tonne Feedstock Total value per m biogas 3 up to electricity ROCs Heat Fertiliser Gate Fees Total 32.000 .2 kWh energy in 1m3 methane kWh/m3 Kwh/t Feedstock of heat generated Estimated Methane content of Biogas Energy content of Biogas Losses and Inefficiencies 33% kWh/m3 Efficiency of CHP Electricity Heat Waste 33% 42% 26% 2 2.94 €0.080 0.ro www.40 €83.000 5.295 % Heat 33% €c/kWh t 0.05 0.150 1 Feed In Tariffs (FITs) Electricity Sales €c/kWh e at at at Price payable per kWh e Parasitic load used in AD/CHP Displaced farm electricity Sales to another business Balance sold to Grid Generation Tariff Export Tariff 0.00 0.04 HELP per mWh e 1. office@trinergi.241 4.199.0 Value - 60% 60% 7% at 0.384 Total Electricity Sales Average Price /kWhe 16.260 Value €0 €16 €0 €2. Bl.72 10% kW/M biogas 3 Efficiency of Energy Conversion There are 11.ro Annual Revenues from Biogas 2.150 kWh e kW e kWh e 614 5. Sector 5 .480 Conversion to Heat Total Annual Heat Generation Heat Capacity Price payable per kWh t Parasitic Load to heat Digester Heat used elsewhere Renewable Heat Incentives 2.241 472. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 61 .04 0.17 c 0.51 FIT Level Up to from 250 to Over 500 kW 250 500 500 14.376.trinergi.09 €4. In conditiile utilizarii energiei metanul este ars in instalatii de cogenerare cu producere de energie verde.51 6. Bld. 110.00 13.688.81 €0.075 M3 Biogas / year Parasitic Load Calculator 6.068 kW t/M biogas 3 kWh t kW t Heat Generation Capacity 770 kWh t 2. 17. metanul produs in conditii normale prin fermentarea dejectiilor este un gaz ce are un puternic efect de sera fiind de pana la 23-24 ori mai periculos decat CO2).048. Ap.5.00 11.024 Other Revenue Fertiliser Saving Gate Fees g Income from AD and CHP Operations total c/m3 Biogas €112.00 0.0 Heat wasted Total Heat Sales €2.024 €0 €2.SC Trinergi Grup SRL. București. 1.048.376.33 c 70.00 0.86 5376 €883.890 ROCs click for current prices €/ROC 168.00 9.I.113 €9.226.0 0.533 4.00 1 40.747.006.90 €38.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.40 Electrical Output Select eirther ROCs or FITs? ROCs FITs Total Annual Electricity Generation Electrical Generation Capacity Required 5.87 c 32.14 In afara de beneficiile de mediu (digestatul se poate aplica direct pe camp fara a modifica pHul solului.J40/18337/2006 C. Sc.0 0. €1.08 c 4.0 0.21 €881.24 c €38.0 kWh e 136.

Veniturile totale pe aceasta facilitate sunt estimate la aprox. 38. 14 euro pe tona de amestec utilizat.50% 5. 17. 5. Națiunile Unite nr. 5. It is not linked to earlier parts of the tool other than the thumb in the air figures.590 total cost per m3 capacity Possible Capital Range: €669 €2.000 100.000 Building and Infrastructure Machinery Capital Total Depreciation (Straight Line Depreciation) Finance Base Rate Over Base Total Lending Rate Initial capital funded by bank 2. Costuri Capital Payment Schedule This schedule is for inputting the costs of capital setup.000 10. Sc.J40/18337/2006 C.000 100.0 10. Bld.000 800.000 5.50% 90% the other forms of finance would be owner's capital.000 8. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.902.000 25.000 5.909 3.400.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.000 € 800.900 €530 €1. Bl.000 25. shares.000 80.ro www.I.000 The smaller a plant is.4.ro Un randament normal pentru instatiile de biogas are ca rezultat producerea a 33% electricitate.600 kW ##### M3 ##### The range of these figures is immense. the lower its capital value will be but the higher it will cost per unit of capacity (whether kW or M3).000 81.000 20. 1. 42 caldura si aproximativ 26% pierderi (vezi figura de mai jos).000 Initial Finance Charge Average Finance Charge 10 162.SC Trinergi Grup SRL.94 euro din utiizarea digestatului in total de 83.600.000 Setup Capital Expenditure Summary Total AD & Connection Total CHP Costs Total 1. etc Finance Term (years) €800. Building and Infrastructure AD Digester Separater Feedstock Storage Digestate Storage Grid Connection Start/Backup boiler Water Connection Goundworks Reception building Siliage clamp Weighbridge Grease Trap Wheel Wash Roadways District Heating System Mixing Pit Noise reduction Project Development Professional costs Grant Assistance € 1.9 euro din electricitate.4.000 80.0 80.000 30. București.000 15.000 5.700 to Your Figures 614 €3. Ap.394. 0. 1 mil euro anual. office@trinergi.trinergi. 110.000 Total AD & Connection Machinery Capital CHP Generator Cables and Pipes Heat Exchanger Biogas Scrubber Fencing Depackaging Cleaning Technology Degritter Odour management Front end loader Pumps Shredder Pasteuriser Grant Assistance Total CHP Costs €1. don't be put off if they are different from these quoted "averages".5.000. Sector 5 . 'Thumb In The Air' Costings Electrical Capacity Capital per kW e Capacity Total physical capacity m3 Standard Costs €3. Capital Depreciation (Straight Line) Write Off Period Building and Infrastructure Machinery Capital Years 20.000 82.00% 7. It illustrates the variation in systems.000 80. 4.3 Venituri totale Valoarile obtinute pe fiecare tona de amestec utilizat sunt astfel: 38.3.000 €160.81 euro din certificate vezi.000 15.000 €2.09 euro din caldura.1 Costuri de capital 62 . This is a crude guide.600.

office@trinergi. Termenul de finantare este estimat la 10 ani. A fost deasemenea considerata si o rata initiala de 162000 euro necesara pentru obtinerea imprumutului.4. Bl. ii) costuri cu facilitatea (depreciere. mentenanta) estimate la aproximativ 246000 euro. 5. Sector 5 .4.trinergi.3.J40/18337/2006 C. Alte costuri 63 . Se poate observa ca preturile utilizate in acest studiu sunt putin peste piata medie in special pentru ca in Romania aceasta este o tehnologie noua. 1. Pretul pe kW produs este de aproximativ 3900 euro.5 % (destul de dificil de obtinut in conditiile de criza din acest moment).4. In tabelul de mai sus sunt prezentate valorile medii totale pe mc de biogas produs de pe piata echipamentelor de biogaz. 5.SC Trinergi Grup SRL. In tabelul de mai sus sunt prezentate si aspectele legate de deprecierea echipamentelor si constructiilor (a fost considerata o durata de depreciere a echipamentelor de 10 ani) si o durata de depreciere a constructiilor de 20 de ani.4.2 Costurile cu finantarea Costurile cu finantarea au fost estimate pornind de la un necesar de finantare de 90% din total investitie (10% aport propriu) cu o rata a dobanzii de 7. 110.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.5.ro www.6 mil euro la care se adauga echipamente in valoare de aproximativ 0. rezultand un cost total estimat de aproximativ 2.8 mil euro.4 mil euro. Bld.ro Costurile estimate pentru realizarea infrastructurii si a cladirilor se ridica la aproximativ 1. Costurile operationale Costurile totale anuale fixe sunt estimate la aproximativ 415000 euro. Structura de costuri este urmatoarea: i) Costuri cu forta de munca estimate la aproximativ 40500 euro. Preturile pot insa sa fie mai scazute si pot cobora pana la aproximativ 530 euro mc biogas produs. Ap. Sc. București. 5. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. 17. Națiunile Unite nr. iii) alte cheltuieli estimate la 41200 euro si cheltuieli financiare estimate la aproximativ 87000 euro.I.

500 Space for Workings Machinery Maintenance AD 2.4.ro www.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.000 53.SC Trinergi Grup SRL.trinergi.200 1. Ap.I.0% CHP 1.762 Capex /kWh HELP Office and Telephone Miscellaneous Sub Total Total Land Building and Finance Rent & Rates Average Finance Sub Total Total Fixed Costs 10.937 € 6.725 2.000.762 475 246. Sc.000 1.000 15.000 87. 110.5.000 2.937 5. Națiunile Unite nr.000 32. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.000 414. Sumar financiar: Materie prima Livestock Manures Energy Crops Other Feedstock Annual Totals Caacitate electrica 614 kW Tone pe an 12.075 Biogaz Capacitate mc/t 35 200 846 118 64 .000 12. 1. Annual Running Costs Labour Regular & Casual Management Sub Total Plant Costs Depreciation Building and Infrastructure Machinery Capital Maintenance Of AD Plant Of CHP Vehicle Licences Sub Total General Overheads General Insurance Transport Water Assurances Professional Fees Testing Fees EA Fees Spreading Licences Total Euro 28. Bld.500 € 80.00p Total 85.500 40.200 327. București.000 300 22.350 2.000 81.410 10.500 41.ro Overhead Costs This schedule provides the opportunity to enter the operational costs.000 8.000 1.710 Biogaz mc / an 434. Bl.688.5. 17.J40/18337/2006 C.000 253. Some are already linked to previous information.000 80. office@trinergi. Sector 5 .237 € 2.

4. 300000 euro.000 €500. 17. Națiunile Unite nr.000 €0 Years 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Capital Value of Plant Profit / Loss Loan Outstanding 5. 1.5.237 €41.000 €2.000 €1. Profiturile totale estimate pe durata unui an se cifreaza la aprox. Ap.6.937 311.000 €40.096 €2. 65 .500.ro www.ro €2.000 €1. Bld.5.trinergi. Sector 5 . Profit/Pierderi Aceasta este P/P cu 50 % credit returnat Venit Electricitate Caldura Valoarea digestatului ca fertilizator Certificate verzi Gate Fees Venit total Costuri Costuri de materie prima Costur de personal Costuri financiare Alte cheltuieli Costuri cu cladirile si terenurile (inchiriere teren) Dabanda Costuri totale Venituri/pierderi €2.000 694.000.000 €81. 110.500 €246.680 5.384 €9.500. Sc. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. București.000 1. office@trinergi.000.I.200 €6.617 €280.4.J40/18337/2006 C. Bl. Durata de recuperare a investitiei este in acest caz de aproximativ 7 ani (figura ).006.024 €112.SC Trinergi Grup SRL.113 €881.

informatii din diferite proiecte cu finantare europeana. in special datorita utilizarii eficiente a caldurii generate. Gruparea mai multor fermieri care au capacitati medii de productie 100.I.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.ro Internal Rate of Return 20% 10% 0% -10% -20% -30% Year of Investment 6. Un astfel de sistem denumit fabrica de co-digestie centralizata are numeroase avantaje in valorificarea energetica. Calculele realizate se bazeaza pe date. 11 1 3 5 7 9 66 . 17.5. Calcule cu privire la dimensionarea unei instalatii care are ca baza 2 ferme porcine (66844 capete) si doua bovine (1709 capete). recuperare. S-a identificat un sit care are avantaje logistice majore. Sector 5 .1000 bovine. Au fost grupate 4 ferme 2 de la Cazanesti (44377 plus 22467 capete porcine). 110. Valorificarea energetica a dejectiilor de la aimale necesita insa utilizarea si a culturilor energetice atunci cand nu se atinge un prag minim de eficienta.SC Trinergi Grup SRL. precum si pe experienta proprie. Exista acces la retele de medie tensiune. Utilizarea culturilor energetice trebuie sa fie limitata cat mai mult. fiind mărginit de drum de acces industrial si situat la 200 m de DN2A. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.trinergi. office@trinergi. Bld. Națiunile Unite nr. Ap. Calcule preliminare cu privire la profitabilitatea investiţiei. pentru transferul energiei electrice in rețeaua naționala si de asemenea se poate avea in vederea injectarea biogazului purificat in magistrala de gaze care insoteste DN2A dinspre Urziceni spre Dridu. 1. Gruparea mai multor fermieri poate genera o cantitate de biomasa suficienta pentru dezvoltarea unei fabrici de biogaz cu o capacitate instalata de 1 MWhe. fiind plasat in proximitatea comunei. București. 1 Amara (829 capete bovine) si una din Balaciu (880 capete bovine).J40/18337/2006 C. costuri.ro www. in conditiile in care preturile fluctueaza foarte mult. Bl. la o distanta adecvata de zona locuita. Sc. Rezultatele prezentate aici au numai un titlu de informare cu privire la posibilitea utilizarii biogazului pentru productia de energie verde in localitatea Cazanesti (IALOMITA).

17. cu centrul poligonului neregulat situat la coordonatele 26º59’27”/44º37’5’’ Plan de amplasament pentru fabrica de biogaz Cazanesti 67 .trinergi. Bl.677 Ha.5. Sector 5 . 1. 110. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. Ap. Sc.J40/18337/2006 C. Națiunile Unite nr.ro www. București.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Bld.ro Plan de situație – sud-vestul comunei Cazanesti Parcela identificata are o suprafata de 39.SC Trinergi Grup SRL.I. office@trinergi.

etc. 5. fabrici de cherestea. U aspect deosebit de important este faptul ca zona dispune de investitii in solare si sere pe cateva zeci de hecatre (unele in proximitate) si se afla la o distanta adecvata de 3 comune care pot opta pentru variante de incalzire fie cu energia termica in exces fie cu energie bazata pe arderea partiala a biogazului rezultat.42417 tone balegar de vaca (estimari pornind de la 1709 capete) . corespunzator unui total electric si termic de 5 MWh. In mod practic la acest amestec rezulta 23. Națiunile Unite nr. Astfel din cele 188805 tone balegar rezulta aproximativ 4. pana la o valoare estimata de 3 MWhe. București.470.2. Se considera o alocare unforma a materiei prime. Bld. Intrari Ca materiale de intrare: . 110.146388 tone dejecti porcine (estimari pornind de la 66844 capete) Tabelul de mai jos prezinta elementele de baza luate in considerare. Alocarea lunara a intrarilor de materie prima si a generarii potentiale de biogaz.7 mc pe tona de materie prima introdusa. Sector 5 .5. Nu exista o alocare a intrarilor de materie prima intrucat aceasta este disponibila pe intreaga durata a anului. Sc.J40/18337/2006 C.SC Trinergi Grup SRL.I.ro www. Bl.ro Spatiul identificat asigura posibilitatea de extensie pe baza de biomasa provenita din deseuri agricole si culturi de porumb. primavara. 1. toamna) Livrare de energie termica pentru satele din apropiere (pe timp de iarna) Contracte preferentiale de livrare energie electrica catre administratiile locale Contracte de livrare la preturi competitive a energiei electrice si termice pentru industria locala (oportunitati deosebite pentru fabrici de procesare a legumelor. producatori de peleti.910 mc biogaz. office@trinergi. 68 . Ap. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. iar capacitatea digestorului este estimata la aproximativ 20700 mc. Timpul de retentie este estimat la 40 zile.trinergi.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. inclusiv costurile asociate acestor materii prime. 17. oricare sau suma variantelor urmatoare pot fi considerate ca variante de dezvoltare/optimizare consum si randament energetic: • • • • Livrare de energie termica pentru serele din apropiere (iarna. Functie de dezvoltarile ulterioare. Astfel pentru dejectiile de bovine si porcine nu se considera nici un cost (materia rezultand la nivelul fermei).

000 100.000 16.000 250. Bld.trinergi. Sector 5 . București.I.000 69 .ro 350.000 150.5. Sc. Națiunile Unite nr.000 200. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.000 Annual Monthly Profile of Feedstock and Biogas Generation 400.J40/18337/2006 C.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.000 Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Biogas Production m3 14. Ap. Bl.000 2.000 Sep Oct Nov Dec Feedstock Tonnes Cubic Meters Biogas Production Tonnes Feedstock per Month 18. office@trinergi.SC Trinergi Grup SRL. 1.000 50.000 300.000 10.000 6.ro www.000 12.000 4. 110.000 8. 17.

F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 1. office@trinergi. Venituri 5. 70 . Ap. Veniturile nete (doar cele in urma procesului de fermentare anaeroba) se cifreaza la 582268 euro. Bl.ro www. București.ro 5. 110.3.3.3 mil euro.1 Venituri din valorificarea digestatului Au fost luate in calcul ca venituri. Bld. cu fosfor 600 euro/tona si cu potasiu – 640 euro tona. Venturile rezultate se cifreaza la aprox. Se poate observa ca este necesara o suprafata de aproximativ 8900 hectare pentru a imprastia ingrasamantul rezultat in urma procesului de fermentare anaeroba.J40/18337/2006 C. Națiunile Unite nr. Preturile sunt urmatoarele: ingrasaminte cu N – 400 euro pe tona. 1. Sc.5.I.SC Trinergi Grup SRL. 17. Sector 5 .trinergi. in afara de pretul pentru energie electrica si termica si valoarea de fertilizator a digestatului. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.

Națiunile Unite nr. 110.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Bl.SC Trinergi Grup SRL.ro www. 1.5. office@trinergi.J40/18337/2006 C. Ap. Sector 5 . Bld.2 Venituri din valorificarea biogazului 71 .I. 17. Sc.ro 5.trinergi. București. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.3.

1.97 euro/tona din certificate verzi. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.02 euro pe tona din caldura. București.Veniturile obtinute se cifreaza la 6. 72 .I.ro In afara de beneficiile de mediu (digestatul se poate aplica direct pe camp fara a modifica pHul solului.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. 6. Sc. Veniturile totale pe aceasta facilitate sunt estimate la aprox. office@trinergi.J40/18337/2006 C.5. 17.9 mil euro anual. Națiunile Unite nr. 110.ro www.03 euro/tona. 42 caldura si aproximativ 26% pierderi.3. 5.97 euro/tona din electricitate.SC Trinergi Grup SRL. Bl.3 Venituri totale Veniturile obtinute pe fiecare tona de materie prima se ridica la 17. 1. Ap. 0. Sector 5 . metanul produs in conditii normale prin fermentarea dejectiilor este un gaz ce are un puternic efect de sera fiind de pana la 23-24 ori mai periculos decat CO2) si in conditiile utilizarii energiei in instalatii de cogenerare cu producere de energie verde cu un randament normal pentru instatiile de biogas are ca rezultat producerea a 33% electricitate. Bld.trinergi.

rezultand un cost total estimat de aproximativ 4.000.000 200.190.000 50.000 10.790.981.000 €319. the lower its capital value will be but the higher it will cost per unit of capacity (whether kW or M3).000 kW ##### M3 ##### The range of these figures is immense. Building and Infrastructure AD Digester Separater Feedstock Storage Digestate Storage Grid Connection Start/Backup boiler Water Connection Goundworks Reception building Siliage clamp Weighbridge Grease Trap Wheel Wash Roadways District Heating System Mixing Pit Noise reduction Project Development Professional costs Grant Assistance € 2. București.trinergi.000 €4.000 164. In tabelul de mai sus sunt prezentate valorile medii totale pe mc de biogas produs de pe piata echipamentelor de biogaz. Costuri Capital Payment Schedule This schedule is for inputting the costs of capital setup.000 160.900 €530 €3.600.325 161.600. 110.021 €4.500 Total AD & Connection Machinery Capital CHP Generator Cables and Pipes Heat Exchanger Biogas Scrubber Fencing Depackaging Cleaning Technology Degritter Odour management Front end loader Pumps Shredder Pasteuriser Grant Assistance Total CHP Costs €3.000 200. Capital Depreciation (Straight Line) Write Off Period Building and Infrastructure Machinery Capital Years 20. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.6 mil euro.I. Sc.50% 90% the other forms of finance would be owner's capital.SC Trinergi Grup SRL.000 30.0 159.000 60.663 Setup Capital Expenditure Summary Total AD & Connection Total CHP Costs Total 3.700 total cost per m3 capacity Possible Capital Range: €231 €10.900 to Your Figures 1. Națiunile Unite nr. 'Thumb In The Air' Costings Electrical Capacity Capital per kW e Capacity Total physical capacity m3 Standard Costs €3.000 16. Se poate observa ca preturile utilizate in acest studiu sunt putin 73 .000 10. It is not linked to earlier parts of the tool other than the thumb in the air figures.4.5. 1.000 5.4.190. 17.971. Bl.0 10. Bld. Sector 5 .000 The smaller a plant is.7 mil euro.600. don't be put off if they are different from these quoted "averages".50% 5.000 10. Ap.J40/18337/2006 C. etc Finance Term (years) €1. shares.000 50.000 Building and Infrastructure Machinery Capital Total Depreciation (Straight Line Depreciation) Finance Base Rate Over Base Total Lending Rate Initial capital funded by bank 2.000 € 1.000 40.1 mil euro la care se adauga echipamente in valoare de aproximativ 1. It illustrates the variation in systems.ro 5.000 30.000 Initial Finance Charge Average Finance Charge 10 323.691 20.000 1.00% 7. office@trinergi.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.ro www.500 160.000 160.1 Costuri de capital Costurile estimate pentru realizarea infrastructurii si a cladirilor se ridica la aproximativ 3. This is a crude guide.

Ap. 5.4. mentenanta) estimate la aproximativ 473193 euro. Costurile reale pot fi insa diminuate pana la valori de 3900 pe kW produs.2 Costurile cu finantarea Costurile cu finantarea au fost estimate pornind de la un necesar de finantare de 90% din total investitie (10% aport propriu) cu o rata a dobanzii de 7. ii) costuri cu facilitatea (depreciere.trinergi. Națiunile Unite nr.SC Trinergi Grup SRL.5 % (destul de dificil de obtinut in conditiile de criza din acest moment).F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Structura de costuri este urmatoarea: i) Costuri cu forta de munca estimate la aproximativ 81000 euro. 5. Bld.3. 17. Alte costuri 74 . Costurile operationale Costurile totale anuale fixe sunt estimate la aproximativ 754000 euro. iii) alte cheltuieli estimate la 26200 euro si cheltuieli financiare estimate la aproximativ 173663 euro.ro www.4. București.4. Sector 5 . 110. Sc.J40/18337/2006 C.4. Termenul de finantare este estimat la 10 ani.ro peste piata medie in special pentru ca in Romania aceasta este o tehnologie noua. Bl. office@trinergi. A fost deasemenea considerata si o rata initiala de 323000 euro necesara pentru obtinerea imprumutului.I.5. 5. Pretul pe kW produs este de aproximativ 4600 euro. 1. In tabelul de mai sus sunt prezentate si aspectele legate de deprecierea echipamentelor si constructiilor (a fost considerata o durata de depreciere a echipamentelor de 10 ani) si o durata de depreciere a constructiilor de 20 de ani. Preturile pot insa sa fie mai scazute si pot cobora pana la aproximativ 530 euro mc biogas produs. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.

Ap. Sector 5 . 110.I. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.ro www.ro 75 .5. office@trinergi. 17. Bl.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. București. Bld.trinergi. Sc. Națiunile Unite nr. 1.J40/18337/2006 C.SC Trinergi Grup SRL.

București. Bl.193 €26.5.000 €473.3% 27. Profit/Pierderi Aceasta este P/P cu 50 % credit returnat Venit Electricitate Caldura Valoarea digestatului ca fertilizator Certificate verzi Gate Fees Venit total Costuri Costuri de materie prima Costuri de personal Costuri financiare Alte cheltuieli Costuri cu cladirile si terenurile (inchiriere teren) Dabanda Costuri totale Venituri/pierderi €3.790. Națiunile Unite nr.5.J40/18337/2006 C.ro 5. 300000 euro.3% 27.200 €12.282 €81. Sc.269 €1. 110.9% 27.ro www.056 1. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234.8% 28.000 Rata interna Rata interna Capital investit 4.663 754.367 €582.148. Bld. 76 . 1.5. Profiturile totale estimate pe durata unui an se cifreaza la aprox.6. Sector 5 .523 1. Durata de recuperare a investitiei este in acest caz de aproximativ 4 ani.226 5.4.3% 5. Sumar financiar: Cheltuieli totale Rata interna La 5 ani La 10 ani Dupa finalizarea imprumutului (10 ani) La sfarsitul perioadei de depreciere (dupa 20 ani) €4.902.SC Trinergi Grup SRL.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110.8% 24.4.4.313. 17. office@trinergi.000 €161.trinergi. Ap.7% 24.124 €3.I.3% 27.

Pentru cel de-al doilea scenariu zona identificata este localitatea Căzănești cu 1021 Kwel si 1281Kwtermic. Cu alte cuvinte aceasta facilitate ar putea furniza energia electrica necesara pentru 1420 case si căldura pentru 520 case.5Mwhel si 0. Ap. si b) gruparea mai multor fermieri care au capacitați medii de producție 100. Capacitatea rezultata este de 614 Kwel si 770 Kwtermic.ro www. Bld. Un astfel de sistem denumit fabrica de co-digestie centralizata are numeroase avantaje in valorificarea energetica. Sector 5 .5.SC Trinergi Grup SRL. 110. Concluzii: Au fost analizate doua situații concrete: a) fabrici de biogaz dezvoltate de fermierii care au ferme suficient de mari (peste 1500 capete bovine – ce echivalează cu producția a 0. Varianta optimala pentru zona analizata este investiția de la Căzănești.3 MWh cal).I. atât din punct de vedere al potențialului de biomasă cât și al avantajelor legate de localizare. Națiunile Unite nr. 1.trinergi. 17.ro Internal Rate of Return 30% 20% 10% 0% -10% -20% -30% -40% Year of Investment 7.1000 bovine dar si teren pentru suplimentarea cu materie vegetala astfel încât sa se obțină cantități mai mari de energie electrica si de căldura. Bl.F: RO19193999 Tel: +4 0726208110. Sc.J40/18337/2006 C. office@trinergi. 11 1 3 5 7 9 77 . București. in special datorita utilizării eficiente a căldurii generate. +4 0762208908 Fax: +4 0318113234. a) Pentru primul scenariu a fost identificata locația Condeești. Cu alte cuvinte aceasta facilitate ar putea furniza energia electrica necesara pentru 2420 case si căldura pentru 860 case.