PROCEDURA CIVILA Traian Briciu Examenul de semestru Are trei parti: subiect descriptiv ( comparatii sau corelatii intre

tre institutii) 10 intrebari tip grila ( deschisa cu 4 variante; numai raspunsul perfect corect e bun ) speta

gradul de dificultate va fi mediu spre plus. Bibliografie !" Curs selecti# de licenta $i%ai Viorel Ciobanu&'abi Boroi& Traian Briciu (adus la )iua de a)i* nu si la )iua de maine +" Cursuri 3. Cursul ihaelei !abarca "niversul #uridic $ volume. "niversul #uridic.

4. !ratatul teoretic si practic de procedura civila a lui %iorel Ciobanu $ volume. &ditura 'ational (. )acultativ: Cursul *rofesorului +. ,es; !ratatul de procedura civila a domnului -eleanu ce face referire la 'oul Cod Civil. CUR, ! -orma medota si materia .rocesului *unerea in imagini a principalelor momente ale procesului civil: *rocesul civil are trei momente: +. ++. +++. un debut care presupune sesi)area instantei de .udecata; o desfasurare care ar insemna in registrul terminologic al actualului cod de)baterile si un final care repre/inta %otararea /udecatoreasca

I"

,esi)area instantei:

)iind un proces al intereselor private0 prcesul civil nu poate debuta la initiativa instantei ci numai la initiativa partii interesate . Ca regula0 vom avea o parte care pt a1si prote.a drepturile0 sesi/ea/a instanta0 ca cealalata parte sa dea0 sa faca

sau sa nu faca ceva. Procesul civil nu debuteaza din oficiu . 'emo .ude sine actore. Exce.tii (unde instanta se sesi)ea)a in alt mod decat .rin sesi)area facuta de o anume .arte0 a0 .unerea sub interdictie1 se regaseste in 'oul Cod Civil la art 111 'CC0 instanta .udecatoreasca poate sa instinte/e instanta de tutela cu privire la punerea sub interdictie a unei persoane. Art111 lit c. ca/ in care instanta .udecatoreasca este cea care sesi/ea/a tot o instanta. &ste o derogare partiala intrucat instanta tot este sesi/ata dar de data aceasta de o alta instanta. Corelea/a te2tul cu art 13( 'CC. b0 reguli in materia di#ortului sotii sesi/ea/a instanta dar de multe ori uita anumite probleme pe care statul le prote.ea/a mai atent ( copii minori). Art 343 'CC instanta se pronunta dar nu spune ca se pronunta din oficiu. Corele/i cu art 345 'CC nu va mai fi incredintat minorul; va fi sub autoritatea parinteasca a ambilor parinti. +nstanta trebuie sa se pronunte cu privire la locuinta minorului dar si cu privire la cheltuielile pe care sotul la care nu sta minorul0 trebuie sa le suporte. Art 400 'CC 6 Art 40$ 'CC ( nu se spune daca s1a cerut deci nu stim daca instanta se pronunta din oficiu sau nu. !oate acestea trebuia sa le aflam din 'oul Cod de proced civila 7'C*C8 care nu e in vigoare). Aspectele le va re/olva Art 405 'C*C; el va prevede pronuntarea din oficiu pentru aceste aspecte. omentan trebuie sa se interprete/e in acest sens desi 'C*C nu a intrat in vigoare.

II"

De)baterile .rocesului

-e/baterile au doua sensuri: Cele cuprinse intre momentul sesi/arii si cel al deliberarilor. *osibilitatea partilor de a pune conclu/ii

-in cod nu re/ulta cand se foloseste un anumit sens dintre cele doua enuntate mai sus. -in acest motiv legiuitorul a disecat de/baterile in doua in 'C*C: 1 *rima parte a numit cercetarea .rocesului cele cuprinse intre mom. sesi/arii si deliberari A doua parte a numit1o de)baterile finale posibilitatea partilor de a pune conclu/ii

De)baterile au o serie de .rinci.ii care sunt si principii ale procesului civil: 1. Contradictorialitatea 9 nu este in actualul cod un principiu consacrat expres dar re/ulta din mai multe aplicatii practice pe care C*C le face.

Contradictorialitatea este unul dintre elementele care intra in conceptul de proces echitabil consacrat in art 6 CEDO .

DE-I1ITIE: Reprezinta posibilitatea pe care legea o ofera partilor de a se pronunta cu privire la actele, sustinerile si probele infatisate de catre partea adversa *rocesul civil ca regula nu poate sa aiba loc in conte2tul in care numai una dintre parti afirma:dovedeste iar cealalta tace. Contradictorialitatea (momentan) este nedefinita dar se regaseste intr1o serie de prevederi.

!nca din faza scrisa se prevede "art ##$ indice # CPC% ca cerea formala de chemare in &udecata este comunicata paratului . Paratul formuleaza un act denumit intampinare prin care arata apararile fata de cele invocate, exceptiile daca are de formulat si probele pe care paratul intelege sa le utilizeze. +nca din fa/a scrisa fiecare parte isi de/valuie po/itia fata de pretentiile celuilalt contradictorialitate inca inainte de faza orala "n alt element e repre/entat de catre faptul ca instanta nu se va pronunta decat dupa citarea legala a partilor . Daca nu e legal citata, instanta va amana cazua " art #'( CPC %.

; alta regula: actul pe care una dintre parti intelege sa)l depuna la dosar trebuie sa il comunice si celeilalte parti . "n alt aspect re/ulta din modul in care au loc de/baterile: mai intai vb reclamantul apoi paratul Chiar si dupa pronuntarea hotararii0 contradictorialitatea continua.

Exce.tii (nu exista contradictorialitate0 a" Procedurile necontencioase. &le presupun neopunerea unui drept unei persoane. &2: petentul cere o autori/are de la instanta. b" In materia ordonantei .re)identiale o procedura urgenta; se prevede ca aceasta poate fi &udecata chiar si fara citarea partilor *ermenul trebuie sa fie si optim nu numai rezonabil . &2emplu: suspendarea scrisorii de garantie bancare care se face in 4< de ore. -aca imi da termen ( /ile va fi re/onabil dar nu si optim intrucat nu pot sa bloche/ scrisoarea de garantie bancara. -eci e2ista situatii in care cerelitatatea predomina.

c" $asurile asiguratorii ca .o.rierea sau sec%estrul asigurator se asigura fara citarea .artilor vreau sa dispun poprierea de la un tert care are o datorie0 la debitorul meu. &u pot sa cer ca tertul sa nu plateasca datoria catre debitorul meu pana cand eu ma lamuresc prin proces in ceea ce priveste situatia mea cu debitorul meu. Contradictorialitatea este regula iar lipsa ei este exceptia . +ntre contradictorialitate si pre/enta fi/ica e2ista puncte de contact dar nu trebuie sa facem gresala sa consideram ca procedurile care nu necesita pre/enta fi/ica sunt lipsite de contradictorialitate. Ea este atat scrisa cat si orala !n +CPC sistemati/area este diferita. !n art #$ se consacra in mod expres principiul contradictorialitatii &2ista si practica incorecta si abu/iva ca dupa inchiderea de/baterilor una dintre parti sa suplimente/e probatoriul sau consideratiile. Adica ce nu a spus in fata instantei0 va scrie in conclu/iile scrise. +n noul cod instanta nu are voie sa se pronunte cu privire la acestea. !otusi aceste aspecte raman in capul .udecatorului. Cel mai corect este sa repuna cau/a pe rol si sa puna in discutia partilor. $. Dre.tul la a.arare 1 &ste consacrat si in constitutia =o. &l formeaza obiectul protectiei asigurata de CEDO prin aceasi notiune flexibila de proces echitabil. C&-; in art 1. nu il consacra e2pres dar .urisprudenta Curtii il retine.

Are + com.onente: 1 cea de a asigura partilor un mecanism procesual care sa le permita exprimarea punctelor de vedere si administrarea dovezilor necesare pentru protectia dr lor. *ractic este un principiu subsidiar si anume 8*rincipiul egalitatii armelor in proces8. dreptul de a recuza instanta.

,l doilea aspect este dreptul de a fi asistat sau reprezentat de catre un avocat sau in cazul pers &uridice de catre un consilier &uridic . Acest aspect esential in procesul penal e2ista si in procesul civil. *rincipiu de civil de a lui >riciu: 7-aca nu deschi/i ochii0 deschi/i punga8 :))) A.utorul public .udiciar este un instrument prin care chiar si o persoana care nu are disponibilitati materiale poate sa aiba acces la un avocat. +nstanta este cea care incuvintea/a un avocat daca petentul se incadrea/a in anumite limite de venit si se concreti/ea/a prin desemnearea unui avocat din oficiu. Ca sa iei a.utor public total trebuie sa ai venit mediu pe membru de familie (00 de =;' si partial <00 =;'.

!n +CPC art #- se insita foarte mult pe aspectele legate de primul sens al dr. la aprare. +outatea este reprezentata de faptul ca in recurs cererile si pretentiile partilor nu pot fi formulate decat prin avocat sau daca este persoana &uridica de catre consilierul &udiciar

3. Rolul acti# al /udecatorului 1 ?1a constatat ca diferentele de prestatie intre parti .ustifica un rol mai activ al .udecatorului. &l nu trebuie sa stea pasiv. ?pre e2emplu: sa invoce aspecte de drept sau de fapt pe care partile nu le invoca0 sa administre/e anumite probe pe care partile nu le cer0 sa dea e2plicatii partii cu privire la dr pe care le are si consecintele dr sau. &2emplu: daca nu depune intampinare (care se face cu ( /ile inainte de infatisare)0 intervine decaderea de a mai administra probe. +n acest ca/ se prevede ca daca paratul nu are avocat poate la prima /i de infatisare instanta ii va pune in vedere sa arate e2ceptiile0 dove/ile si toate mi.loacele sale de aparare spunandu1i ca neindicarea lor atrage decaderea. Codul actual cat si cel viitor au preluat conceptia de rol activ care se aseamana cu un tip de proces inchi/itorial. *rocesul acu/atorial este tipic britanic in care .udecatorul este total pasiv.

?& '+A= 01 $011110110 *rocesul are doua parti: *rocedura contencioasa *rocedura necontencioasa art3311art333 C*C ( de e2emplu cand ceri infiintarea unei fundatii:asociatii0 infiintarea partidelor politice). Avem petent si intimat intrucat nu avem o reclamatie. ?e .udeca in Camera de Consiliu. &le se .udeca de urgenta. +ncheierile care se pronunta nu au autoritate de lucru .udecat. ; alta caracteristica este generata de situatia in care anumiti petenti utili/ea/a procedura necontencioasa pt a stabili adevarate drepturi fortand limitele procesuale necontencioase. #udecatorul va respinge cererea ca inadmisibila. 'oul Codul de procedura civila va face din procedura u/ucapiunii0 o procedura necontencioasa. !ertul poate face opo/itie la hotarare chiar daca nu a participat la procedura.

?peta: A cheama in .udecata pe > solicitand plata unei sume de bani repre/entand un imprumut nerestituit; +nstanta respinge cererea de chemare in .udecata ca neintemeiata. +mpotriva hotararii formulea/a apel reclamantul aratand ca procedura de .udecata in fata primei instante s1a desfasurat cu incalcarea legii. +n

motivarea apelului0 reclamantul apelant arata ca la termenul la care s1a .udecat cau/a0 in mod gresit instanta a procedat la .udecarea acesteia deoarece paratul > nu era legal citat si nici nu avea termen in cunostinta0 lipsind de altfel la strigarea cau/ei. Apelantul arata ca in acest fel s1au incalcat principiile contradictorialitatii si ale dr la aparare consacrate indirect in art <( si 105 C*C. ?olutie: ?e confrunta trei situatii: !e2tele de lege care consacra oblig .udec de a amana cau/a daca nu e legal citata o parte. & clar ca e vb despre principiul contradictorialitatii. !otusi nu trebuie sa uitam principiul disponibilitatii prin care o parte poate alege daca ataca sau nu ataca o hotarare. Aici a fost le/ata a anume parte care a ales sa nu valorifice acest dr la aparare care i1a fost incalcat. * disponibilitatii invinge p contradictorialitatii in aceasta speta. -aca totusi in fata instantei reclamantul spune sa nu ii se dea cuvantul pt ca paratul nu e legal citat. Ce face instanta@ Amana cau/a@ Cum se impaca asta cu solutia data dupa ce s1a consumat .udecata@ +n acest ca/ solutia inca nu s1a pronuntat. =eclamantul aici are un interes. +n ca/ul in care ar castiga0 paratul ar putea anula hotararea intrucat nu a fost legal citat. +n primul ca/0 solutia a fost de.a pronuntata si reclamantul a pierdut procesul si nu are un interes sa invoce incalcarea dr la aparare al paratului care a fost avanta.at de solutia data. ,ipsa citarii intotdeauna poate fi invocata de catre oricare dintre parti chiar si de instanta. -aca insa nimeni nu invoca si hot. apuca sa se pronunte0 invocarea nulitatii nu poate fi facuta decat de catre partea vatamata (cel necitat si in lipsa). ?ituatia sta in mod asemanator cand una dintre parti nu este legal repre/entata.

?peta $ =eclamantul A cheama pe > solicitand instantei sa dispuna anularea contract de van/ cump intre parti prin care reclam a transmis paratului un imobil pe motiv ca acesta din urma nu a platit pretul. *aratul nu depune intampinare iar cu oca/ia de/baterilor reiese situatia descrisa de reclamant dar instanta respinge actiunea ca fiind neintemeiata. +n motivare arata ca desi aspectele nu au fost combatute de parat0 si se retine ca fiind adevarate0 ele nu duc la anularea contractului pt ca sunt aspecte ce tin de e2ecutare si nicidecum de incheiere. +mpotriva hot declara apel reclamantul aratand ca este nemultumit de faptul ca pe de o parte instanta recunoaste ca are dreptate dar pe de alta parte ii respinge cererea. Ce decide instanta de apel@ Art <4 C*C 6 art 1$4 alin 4 alin ( C*C +n doctrina s1a aratat ca in astfel de situatii in care e2ista o neconcordanta intre denumirea cererii si motivarea in fapt si in drept0 instanta ar trebui sa procede/e la calificarea corecta a cererii.

=olul activ presupune punerea in discutie a partilor. #udecatorul nu trebuie sa treaca peste vointa reclamantului. -aca dupa ce pune in discutia partilor ca e vb de re/olutie nu de nulitate si partea insista sa solicite nulitatea0 instanta opreste rolul sau activ si .udeca pe pretentia reclamantului. *ractic .udecatorul trebuia sa puna in discutia partilor si afla ce vroia reclamantul. +n 'C*C art $$.

C"=? 0$ 1$.10.$011
4. P dis.onibilitatii 9 partile au dr sa atace sau sa nu atace hot, sa incheie tranzactii, renuntari la dr. Exista o limitare art 23 CPC in cazul minorilor, pers sub interdictie, disparutilor, renuntarea si orice acte de dispozitie vor putea fi cenzurate de catre instanta;

(. P" Oralitatii de)baterilor 9 * aproape permanent in proced civila. '" trebuie sa dam valenta ma2ima intrucat foarte multe acte capata forma scrisa. -aca e2ista suspiciuni0 partile pot cere stenografierea sedintei.

3.

P" .ublicitatii 9 * strans legat de cel al oralitatii; procesele se desfasoara in principal in public0 accesul fiind desfasurat cu accesul publicului. &ste o garantie a corectitudinii procesului.

Acest .rinci.iu are si el limitele sale; "nele decurg din natura cauzelor0 spre e2emplu cauzele ce se desfasoara in procedura urgenta ; ?e stabileste .udecata in camera de consiliu in aceste ca/uri urgente. ,lte ratiuni: actiunea in anulare a hot ,., cat si alte actiuni comerciale duc la lipsa publicitatii. =atiunea nu este procedura urgenta ci protectia datelor societatilor comerciale. ai e2ista o serie de e2ceptii de la aceasta regula: cand publicitatea ar vatama ordinea, moralitatea publica sau partile. ?pre e2emplu: ascultarea minorului de catre .udecator pt a decide asupra masurilor ce se iau privind autoritatea parinteasca. Ori de cate ori se dispune &udec in Cam de consiliu sau in sedinta secreta, pronuntarea se va face in public I1 1CPC 9 ,egiuitorul a impartit in doua mari fa/e procesul 9 cercetarea procesului si de/baterea finala si a preva/ut ca toata cercetarea procesului va avea loc in Camera de Consiliu. -aca partile doresc si pledoaria finala poate fi facuta in Camera de Consiliu dar e nevoie de acordul tuturor partilor.

5. Princi.iul distribuirii aleatorii si continuitatii com.unerii de /udecata1 cau/ele se distribuie in mod aleatoriu prin programul &cris iar daca programul nu functionea/a0 distribuirea se va reali/a prin metoda ciclica. ,egat de acest principiu este si cel al continuitatii intrucat &udecatorul trebuie sa ramana in cauza pana la pronuntare . Acest principiu al continuitatii nu poate fi imuabil. &2: poate muri .udecat0 poate intra in concediu0 poate pleca la alta instanta si nu mai are compententa0 incompatibilitate; ?i termenul se da aleatoriu dar acest principiu conform 'C*C0 termenul de .udecata e stabilit de .udecatorul investit. III" 4otarea 5udecatoreasca6 actul final

Cuprinde 3 mari parti: a. Ce s1a desfasurat in fata instantei b. Considerente: argument de fapt si drept c. -ispo/itivul 1 e partea cea mai importanta intrucat in realitate ea va fi pusa in aplicare. -ispo/itivul trebuie sa fie clar concis0 nu trebuie sa cuprinda motivari. ,e pui in considerente. Aotararea trebuie sa raspunda la toate motivele invocate de parti iar instanta le poate cumula. $ateria .rocesului: e reprezentata de conflictul dintre parti . ?e spune ca teoretic in fiecare dintre noi este un potential reclamant sau parat. +n orice raport .uridic am intra0 in realitate la sfarsitul sau e2ista eventualitatea unui litigiu. Conflictele de interese se transforma in conflicte acute care nu1si mai gasesc solutionarea decat in fata instantei. $etoda .rocesului 7 .udecatorul are la dispo/itie o constructie .uridica oferita de reclamant si o constructie .uridica oferita de catre parat El trebuie sa aleaga intre cele doua constructii &uridice sau sa faca o terta constructie &uridica pt a adminte cererea reclamantului #udecatorul mai intai face o activitate de cunoastere a faptelor apoi le incadrea/a in te2tele de lege corespun/atoare. Acestea trebuie sa fie identice cu cele indicate de catre parti. "neori .udecatorul e chemat sa faca si aprecieri de ordin suficient de subiectiv0 spre e2emplu: daca o persoana s1a comportat ca un prop. diligent. !oate aceste concepte suficient de subiective intra in dreptul de apreciere al .udecatorului. ,cest drept de apreciere nu poate fi cenzurat de instanta de recurs +umai &udecatorul fondului se poate pronunta asupra acestei aprecieri -e ce@ +n recurs nu mai iei contact cu probele ci doar cu te2tele de lege. Ar fi illogic sa se faca astfel de aprecieri de ordin subiectiv de catre instanta de recurs.

1ormele de .rocedura ci#ila

+n cadrul procedurii avem 3 norme: a. -e organi/are .udecatoreasca b. -e competenta c. -e procedura propriu /ise

a. De organi)are /udecatoreasca ,&uta la organziarea sistemului &udiciar, a statutului magistratilor, compunerii compeltului de &udecata inclusiv incidentele/

b. De com.etent: 0tabilesc atributiile instantelor atat fata de alte organe &urisdictionale cat si intre ele -in acest punct de vedere avem trei feluri de com.etente: 1. 'enerala1 gasim norme ce stabilesc atributiile instantelor fata de alte organe cu atributii &urisdictionale: Consiliul concurentei0 consilile din cadrul ;?+ 0 Curtea Constitutionala $. $ateriala1 stabilesc atributiile intre instantele &udecatoresti in raport de ierarhia acestora/ 3. Teritoriala1 stabilesc atributiile instantelor in raport de delimitare teritoriala a instantelor de acelasi grad c. De .rocedura .ro.riu )ise ?tabilesc asupra modului de desfasurare a procesului0 redactarea actelor de procedura0 termenele procedurale precum si cele referitoare la e2ecutarea hotararilor. Aceasta clasificarea de trei categ de norme este uneori pusa la indoiala de catre autorii ce /ic ca e2ista doar doua norme (a6b) pe de o parte si c pe de alta parte. 'u are o ba/a stiintifica corecta si nici macar legala. 'u e corect intrucat atunci cand vb de necompetenta (lit b.) te raporte/i la o instanta intreaga insa atunci cand vb de un .udecator ca e incompatibil (lit. a)0 nu vb de compententa; este problema .udecatorului nu e2ista identitate intre a si b. +nstanta ramane competenta ci doar .udecatorul este schimbat. Chiar si legea pledea/a in sensul unei atare distinctii art.304 C*C0 se prevad doua motive de recurs ( sunt 4 dar profuB se refera la punctual 1 si punctul 3). -eci si legiuitorul a pus alcatuirea instantei ca un motiv de recurs si necompetenta instantei ca alt motiv de recurs. 1atura normelor: 'ormele de procedura sunt de doua categorii: 1. ' de ordine publica ( imperative) $. ' de ordine privata ( dispo/itive)

?unt la fel de importante; diferenta dintre cele doua o va face regimul nulitatii sau cel al invocarii termenului *roblema necompetentei instantei este dominata de norme dispo/itive. Incalcarea n de ordine .ublica: este sanctionata prin n absoluta ce poate fi invocata de catre: oricare din parti0 instanta din oficiu0 procuror daca participa la .udecata si teoretic pe tot parcursul procesului. -esigur e2ista si e2ceptii. Incalcarea 1 de ordine .ri#ate este sanctionata prin n relative si va putea fi invocate numai de catre partea vatamata si numai intr)un timp determinat de lege si care in mod obisnuit e prima zi de infatisarea ce a urmat savarisirii nelegalitatii a. 1 de organi)are in regula generala sunt de ordine publica intrucat tin de statalitate. Exce.tie normele .ri#ind recu)area 7 prin recu/are se pune la dispo/itia partii posibilitatea de a solicita inlaturarea din cau/a a unui .udecator asupra caruia e2ista o suspiciune ca ar fi partinitor uneia dintre parti. ?e aprecia/a ca partea are dreptul sa aiba incredere sau sa nu aiba incredere.

b. 1 de com.etent acestea sunt de ordine publica "cele materiale si cele generale% iar cele teritoriale sunt si asa si asa . Cererile in genere sunt cele patrimoniale si nepatriomoniale. Cele nepatriom sunt cele legate de starea si capacitatea persoanei 9 acestea vor fi de ordine publica.

c. 1 de .roced .ro.riu )isa 9 sunt si de ordine publica si de ordine privata. &2ista doua reguli de care putem tine cont pt a ne da seama: 1. 'e folosim de formularea utili/ata de legiuitor 9 cat de imperativa ni se pare 9 de multe ori iei teapa $. 'e ducem la natura valorii prote.ate 9 mai putin inselatoare

A.licarea in tim. a normelor

1. =aport dintre n generale si cele speciale.

Cele special deroga de la cele generale . Cele speciale nu pot fi modificate prin n generale decat daca acestea prevad in mod e2pres abrogarea sau modificarea. "n astfel de aspect in 'CC art 15< vb despre ca/urile de instituire a curatelei si apoi la art 154 de competent instantei de tutela. *roblema e ca in C*C la art 44: in ca/ de urgent daca pers fi/ica lipsita de cap de e2ercitiu0 nu are repre/ legal instanta va numi un curator special. Ce te2t aplicam@ =aman in vigoare te2tele din C*C; & vb despre o curatela speciala in ca/ul unui proces. *e cand codul civil se refera la o curatela pt toate actele de administrare. *rob se va re/olva de tot cand intra in vigoare 'C*C. ' de organi/are 9 ele sunt de imediata aplicabilitate daca legea nu prevede altfel. ' de competent 9 instantele legal investite potrivit legii vechi raman competente. ,egea noua plicandu1se numai cererilor formulate dupa intrarea ei in vigoare. -aca insa se casea/a cu trimitere hotararea0 aceasta se va face potrivit legii noi. +n ceea ce priveste n de procedura propriu /ise 9 caile de atac acestea sunt supuse in ceea ce priveste calea0 termenul si motivul0 sunt supuse legii de la pronuntare. =egimul nulitatii: daca un act e nul potrivit legii sub care a fost facut0 chiar daca legea noua nu mai prevede0 el va ramane nul. +n legatura cu probele: ce se intampla daca se schimba legislatia privind admisibilitatea unor probe sau administrarea unor probe. "nii spun ca trebuie sa distingem dupa cum legea noua reduce paleta sau o e2tinde. -aca o reduce va trebui aplicata legea de la momentul sesi/arii. -aca o e2tinde se aplica legea de la momentul discutarii. *rofu /ice ca trebuie sa ne luam dupa probele stabilite de lege la momentul savarsirii faptelor ( incheierii actelor eventual). +n aceasta privinta 'C*C valorificand aceasta te/a0 spune: Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a prob preconstituite si a pre/umtiilor legale sunt cele de la data producerii faptelor. %e/i ca e vb doar de prob preconstituiteCCCC +n ce priveste caile de atac0 noul cod are si el o varianta interesanta: 'C*C are o vi/iune mult mai corecta. ?e spune ca hot. sunt supuse cailor de atac motivelor si termenelor preva/ute de legea sub care a inceput procesul. ACTIU1EA CIVILA Dre.tul subiecti# &ste o posibiitate a partii de a avea o anumita conduita sa ceara ceva 0 sa dea sa fac sau sa nu faca ceva; ?a pretinda celorlalti o conduita corespun/atoare dr sau adica sa ii determine sa dea sa faca sau sa se abtina de la a face ceva; ?a solicite forta coercitiva a statului pt a ii determina pe terti sa aiba o conduita corespun/atoare dr sau. Aceasta a treia component este de fapt dreptul la actiune. -eci este o componenta a dr subiectiv si anume de a chema forta coercitiva a statului sa impuna conduita.

-reptul la actiune trebuie corelat cu actiunea civila. &le nu trebuie confundate. Actiunea civila1 ansamblu de mi.loace procesuale menite sa duca la reali/area chestiuniilor deduse .udecatii. -in acest motiv 'C*C afirma ca0 caile de atac sunt cele de la momentul introducerii actiunii. &lementele dr la actiune: 1. *artile $. ;biectul 3. Cau/a *artile si ;biectul 9 putine lucruri de comentat. ;biectul e pretentia. Cau/a are doua notiuni a. Cau/a actiunii 9 presupune scopul demersului .udiciar b. Cau/a cererii 9 temeiul de drept al cererii formulate in instanta. &2 intr1o actiune intr1o anulare a) ar fi inlaturarea dr si reintoarcerea la situatia de fapt pe cand b) ar fi eroarea dolul sau ce s1ar invoca. Cau/a trebuie sa fie: ,icita ?a nu aiba caracter fals

?palare a banilor: &u te dau in .udecata si nu am niciun fel de dreptate si tu ceri cheltuieli de .udecata. #udecatorul le acorda. ;btii titlu correct.

CUR, 89 !:"!8"+8!!
Conditiile de exercitiu ale actiunii ci#ile 1. Cel care solicita (reclamantul) sa afirme:sa invoce un drept trebuie privita intr1un mod mai larg pe de o parte pt ca uneori se prote.ea/a si situatii .uridice nu doar drepturi. #udecatorul nu verifica daca reclamantul are dreptul cid oar verifica daca acesta l1a solicitat. $. -reptul invocate trebuie sa fie un drept actual dr supuse unui termen sau unei conditii suspensive nu pot fi primite in urmatoarele ca/uri: daca cererea este depusa in termen0 ea va fi prematura. -aca este sub conditie0 unuii spun ca se respinge ca prematura0 altii ca se va respinge intrucat nu e2ista dreptul inca.

; situatie speciala o repre/inta actiunile preventive posibilitatea de a se deduce .udecatii drepturi care sunt inca in termen. =atiunea pt care se recunoaste e2ercitarea actiunilor preventive este data de protectia reclamantului. =eclamantul il impiedica pe parat sa faca un abu/ din nee2ercitarea unui drept. ?ediul materiei 110 C*C 3 situatii: a. *osibilitatea de a formula o cerere pt predarea unui imobil inchiriat inca inainte de implinirea termenului preva/ut in contract pt finali/area lucrarii cu preci/area ca hotararea va putea fi pusa in e2ecutare la finali/area lucrarii. b. )ormularea unei cereri privind plata la termen a unei obligatii de intretinere sau alta obligatie cu caracter periodic0 aceasta putand fi facuta chiar inaintea implinirii termenului de scadenta. &2ecutarea nu se va putea face decat la termen. c. ?e pot face actiuni inainte de implinirea termenului daca au ca obiect e2ecutarea la termen a unei obligatii ori de cate ori se va considera ca cererile sunt indreptatite pt a preintampina reclamantului o paguba insemnata daca acesta ar astepta implinirea termenului. *ractic se pot identifica si alte situatii decat a si b. 3. &2istenta unui interes cine nu are un interes nu poate sesi/a instanta de .udecata. +nteresul trebuie sa fie: determinat sa fie legitim legat de protectia unui drept: situatii .uridice (nu un simplu interes moral) . personal nu trebuie sa fie interesul altuia nascut si actual corespunde dreptului. ?ingurul ca/ cand dr nu e actual si actiunea se primeste0 este ca/ul actiunilor preventive.

+n ca/ul in care instanta va constata lipsa itneresului0 ea va respinge cererea fara a o mai anali/a in fond. &2: Apelul facut de o parte pre/enta la proces in care s1a invocat ca alta nu a fost citata; "n alt ca/ s1a facut un tablou de distribuire a creantelor si creditorul de pe locul 4 sustinea ca el trebuie sa fie pe locul 3 potrivit legii; numai ca0 el nu avea niciun interes deoarece el nu avea un interes intrucat nici macar creanta primului nu era acoperita din sumele e2ecutate. 'ici cel de pe $ nu ar fi luat nimic; ce rost ar avea sa a.ungi pe 3@ 4. Calitatea procesula este de doua feluri: a. Activa b. *asiva

-&) identitatea dintre rec si titularul dreptului dedus .udecatii si indentitatea dintre parat si cel implicat in raportul dedus .udecatii; &a ar repre/enta traducerea in plan procesual a realitatilor din drept substantial. *artea careia ii s1a incalcat un drept devine reclamant iar cea careia ii s1a incalcat dreptul este parat. CCC ,a actiunile reale identitatea dintre rec si titularul dreptului trebuie sa stii cine e titularul dreptului. Acest aspect este chiar problema de fond. -aca am admite ca reclamantul este titularul dreptului0 de ce am mai .udeca. -in acest motiv0 la actiunile reale problema calitatii se uneste cu problema fondului. ?e u/ea/a astfel la unirea procesului cu fondul. ?i in materia transmiterii si in materia calitatii trebuie sa retinem ca nu toate calitatile procesuale pot fi transmise. &2: in ca/ul divortului0 calitatea procesuala nu o pot avea decat sotii. -aca unul dintre soti moare0 procesul de divort incetea/a. !otusi0 nu e atat de corect. ?e produc efecte in ca/ul succesiunilor (sotia rea ar deveni mostenitor re/ervatar). -in acest motiv0 'C*C art 414 alin $ cu toate acestea can cererea de divort se intemeia/a pe culpa paratului0 mostenitorii vor putea continua actiunea daca se constata culpa e2clusiva a sotului parat. Avem o actiunea care desi cu caracter personal poate fi transmisa. +ntrebare@ Care este statutul sotului part mort in perioada pana la pronuntarea divortului intrucat in acest ca/ casatoria nu s1a desfacut. *e cale de consecinta celalalt sot este casatorit cu un mort. -in acest motiv Art 3<$ 'CC spune ca0 casatoria este desfacuta cand hot a ramas irevocabila. *rin e2ceptie daca actiunea a fost continuata de mostenitori0 ea este considerata desfacuta la data decesului. "rmea/a sa verificam efectele ce urmea/a. Alte situatii: ,a actiunea in stabilirea filiatii fata de mama art 4$3 calitate procesuala activa o are copilul sau mostenitorii copilului. -eci mostenitorii pot contiuna actiunea dar au o calitate procesuala proprie. -ifera insa termenul. +n ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva0 ea poate fi introdusa chiar direct impotriva mostenitorilor. )iliatia fata de tata Calitatea procesuala activa revine copilului care va face actiunea personal. -e asemenea poate fi introdusa si direct de catre mostenitorii copilului. +n ce priveste calitatea procesuala pasiva0 ea revine tatalui dar si direct de catre mostenitori. +n ce priveste tagada paternitatii0 fostul cod al fam prevedea ca e2ista calitate proces activa numai in persoana sotului mamei si nu recunostea calitate copilului0 mamei si nici pretinsului adevarat tata. Aceasta regula a fost indepartata de Curtea Constitutionala. 'CC in art 4$4 preia solutiile generoase ale Curtii constitutionale actiunea revine mamei0 tatalui bilogic0 copilul0 sotului mamei. ostenitorii acestora o pot introduce si o pot chiar si continua. +n acest ca/0 Codul Civil stabileste ca actiunea se introduce impotriva copilului cand e introdusa de sotul mamei. ama si copilul introduc actiunea contra sotului mamei. !atal biologic va introduce actiunea impotriva sotului mamei si copilului.

=evocarea donatiei pentru ingratitudine 10$4 'CC calitatea procesuala activa revine in principal donatorului0 mostenitorii acestuia pot continua actiunea0 mostenitorii pot sa si introduca actiunea dar numai in urmatoarele conditii: intr1un termen de cel mult 1 an de la data mortii donatorului0 daca donatorul nu a cunoscut cau/a. -aca donatorul a cunoscut cau/a0 mostenitorii pot introduce cererea in termenul de 1 an de la data la care donatorul a cunoscut cau/a si numai cu conditia ca donatorul sa nu il fi iertat pe donatar. Calitatea procesuala pasiva0 ea revine donatarului si poate fi continuata impotriva mostenitorilor. +nsa in aceasta privinta daca donatarul decedea/a inainte de a se introduce actiunea impotriva sa0 ea nu mai poate fi introdusa impotriva mostenitorului. +n unele situatii intre interes si calitate procesuala apare o stransa legatura. +nteresul va fi cel care va genera calitatea procesuala. &2ista situatii cand legea recunoaste calitate unor parti care nu sunt in raportul dedus .udecatii si nici nu .ustifica un interes personal. &2: Art 4( C*C procuroul poate formula actiuni privind dr minorilor0 celor pusi sub interdictie sau disparuti. ai sunt situatii cand legiuitorul stabileste calitatea procesuala activa in sarcina unor organisme chiar daca acestea nu actionea/a in numele lor propriu si nici in interesul lor propriu. Astfel oficiile de protectie a consumatorului introduce actiuni in legatura cu cele consumate de alte persoane. ?indicatele pot actiona in apararea dr membrilor de sindicat. 'u este insa permisa aceasta substituire in calitatea altuia decat daca legea o prevede in mod e2pres. 'u este suficient sa ai un ;'D si sa iti cree/i o asa /isa calitate e2: 7protectia mediului8 si sa incepi sa faci actiuni pt intreruperea autori/atiilor de constructii. Ce sunt actiunile colecti#e; -&) cele prin care un organism sau un grup cu caracter de repre/entativitate0 solicita instantei de .udecata masuri privind protectia sau drepturile unor categorii de persoane nedeterminate personal ci determinate numai ca gen (consumatori0 salari/ati etc). #udecatorul de multe ori se pronunta pe cale de Evasireglementare ( el da dreptate doar unei parti). 'u actionea/a pe cale de reglementare ( de acum incolo asa va fi de acum inainte). *t ca nu e2ista asemenea actiuni decat cele facute de sindicate0 de ;*C totusi e2ista o anume situatie: mai multe persoane au situatii diferite ce au o asemanare i/bitoare0 ele vor face o coparticipare procesuala activa intrucat e2ista o cumulare a intereselor personale. &a nu va fi o actiune colectiva. Ce se intampla daca .udec constata ca rec sau paratul nu are calitate procesuala@ ?e va respinge actiunea intrucat a fost formulata de o persoana:impotriva unei persoane fara calitate. 'u e2ista o autoritate de lucru .udecat. &2ceptia lipsei calitatii procesuale este una de ordine publica0 ea putand fi invocata oricand.

(. Capacitatea de e2ercitiu: ,ipsa capacitatii de folosinta atrage o nulitate absoluta prin urmare e2ceptia va putea fi invocata in tot cursul procesului. -aca la momentul introducerii actiunii0 paratul sau reclamantul era decedat0 nu mai poate functiona transmiterea calitatii intrucat intervine e2ceptia lipsei cap procesuale de folosinta. &ste posibila transmiterea doar daca paratul:rec moare in cursul procesului. Capacitatea de e2ercitiu e reglem de n de ordine privata si e lovita de nulitate relativa. &a are o anume particularitate. &a poate fi invocata chiar si de celalate parti inainte de savarsirea actului ( au interesul ca actul savarsit sa fie si valabil). Adica ele pot spune 7nu vrem sa trecem la .udecata intrucat nu are capacitate de e2ercitiu si s1ar putea sa ne afecte/e ( invoca dupa ce castigam in apel lipsa capacitatii.8 -aca insa se .udeca procesul0 numai cel care a fost lipsit de cap de e2ercitiu mai poate invoca lipsa capacitatii. #udecatorul va da un termen prin care repre/entantul legal al celui lipsit de capacitate poate decide daca pastrea/a sau nu actele. +n leg cu cap de e2ercitiu intervin: =epre/entarea persoana nu are cap de e2erciutiu; minor F 14 ani. &l sta in proces prin repre/entant. -aca apar conflicte procesual intre repre/entant si repre/entat0 instanta va numi un curator care conform C*C acesta va fi un avocat. Asistare intervine pt cei cu capacitate de e2ercitiu restransa. Acestia pot sta in proces0 vor primi citatie personal0 vor savarsi acte de procedura personal dar toate aceste acte vor trebui subscrise de cei care ii asista de repre/entanti legali. inor intre 14 si 1<. Autori/are repre/entantul unui persoane lipsite de cap de e2ercitiu doreste sa faca acte de dispo/itie: renuntarea la drept0 tran/actii etc. & nevoie de incuvintarea instantei de tutela.

?eminar 03 1) A cheama pe > solicitand obligarea acestuia la plata unei sume de bani acordata cu titlu de imprumut pe care paratul nu mai doreste sa o restituie. ,a unul din termenele de .udecata0 citatia facut pe numele lui > se intoarce la instanta cu mentiunea destinatar decedat. +nstanta dispune efectuarea unei adrese la evidenta populatiei si raspunsul acestei institutii este acela ca > era decedat de apro2 1 an adica anterior introducerii cererii de chemare in .udecata. ,a acelasi termen0 reclamantul A solicita0

acordarea unui termen pentru a ii permite sa identifice eventualii mostenitori ai lui > pt a fi introdusi in cau/a. Ce solutie va adopta instanta@ +nstanta ar trebui sa respinga cererea lui A de a introduce in cau/a a mostenitorilor. ?a invoce din oficiu lipsa cap de folosinta a lui > si sa respinga cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara cap de folosinta. -aca ar fi murit in cursul procesului0 atunci era admisa cererea lui A de a ii introduce in cau/a pe mostenitorii lui >. >) toti traiesc dar A incheie un contract de cesiune de creanta cu C in sensul ca ii cedea/a lui C creanta pe care o are cu > contra unei sume de (0G din valoarea pe care o avea de recuperat de la >. Acest act este cunoscut si de > intrucat a fost notificat cu mentiunea ca a operat o astfel de cesiune. > invoca la termenul urmator e2ceptia lipsei calitatii procesuale active a lui A aratand ca acesta nu mai este titularul dr de creanta pe care il pretinde. +n realitate instanta nu introduce o parte noua ci ea introduce ca si in ca/ul succesiunilor0 un continuator. Argumentul ca tertul nu vrea sa continue procesul0 nu sta in picioare intrucat si in ca/ul succesiunilor nici succesorii nu sunt intrebati daca vor sa continue un proces. =amane o problema: are dr instanta sa schimbe automat pe A cu C@ ?e poate intampla sa e2iste anumite neintelegeri chiar intre A si C (e2 A /ice ca cesiunea este nula). 'oul cod de procedura spune: daca se instrainea/a bunul0 instanta il citea/a pe cesionar dar si pe cedent. *une in discutia partilor noua situatie si in functie de po/itia lor0 va continua procesul fie cu unul ( daca nu sunt puncte divergente intre ei) fie cu amandoi ( daca sunt puncte divergente intre ei). 'oul cod prevede si obligatia tertului cesionar de a interveni in proces. -aca nu participa si a luat cunostinta de proces0 ii va fi opo/abila hotararea. $) A si > cheama pe C solicitand lasarea in prop si posesie asupra unui imobil asupra caruia rec considera ca au proprietate. A si > depun titluri de prop constant intr1un contrac de van/are prin care tatal lor a dobandit imobilul si un certificat de mostenitor din care re/ulta ca ambii reclamanti impreuna cu - in calitate de sotie supravietuitoare ar fi singurii mostenitori ai autorului comun0 pe numele caruia e emis titlul. )ata de aceasta situatie paratul C invoca lipsa calitatii procesuale active aratand ca intr1o actiune in revendicare asupra unui bun aflat in coproprietate 0 calitatea procesuala activa poate sa revina decat tuturor. Ce va decide instanta@

,egiuitorul codului civil considera ca oricare are calitate procesuala activa. -aca il castiga0 a facut un bine in folosul tuturor intrucat este un act de conservare. Daca .ierde< nu ii va fi opo/abila hotararea celui care nu a actionatCCC -eci0 in acest ca/ actiunea in revendicare va fi un act de

dispo/itie. Ca sa se evite actiunile succesive ale reclamantilor (pe sistemul din 3 ne1o iesi una)0 paratul are posibilitatea sa ceara introducerea in cau/a si restul persoanelor care au drepturi asupra respectivului bun. !otusi se pune problema ce se intampla daca - castiga dupa ce A si > au pierdut@ &a va castiga doar partea ei@ ;biectul actiunii pe care il face - nu este o revendicare@ *ai revendicarea vi/ea/a doar bunul in corpore si nu cote parti. ;ri ea daca il ia intreg0 il va imparti cu A si >.

*rofu nu e de de acord cu idee ca - ramane cu cota parte din cat e bunul iar A si > care au pierdut0 nu le mai dobandesc. Cine /ice ca e o revendicare pe cote parti0 greseste intrucat atiunea in revendicare nu este pe cote parti.

!rebuie sa acceptam ca in acest ca/ e2ista posibilitatea ca $ hot .udecatoresti (cele in defavoarea lui A si a lui >) raman ineficiente din cau/a ultimei hotarari .udecatoresti. C"=? 04

C"=? 0( $.11.$011
Alte incidente privind compunerea completului de .udecata: +ncidentele de la cursul trecut acopera conditia nerespectarii neutralitatii. Aceasta nu repre/inta singura conditie a completului de .udecata. 'orme de organi/are .udecatoreasca sunt n imperative ceea ce inseamna ca nerespectarea lor atrage nulitatea actelor procedurale iar aceasta poate fi invocata in doua modalitati: Cale de e2ceptie in cursul procesului Cale de atac dupa ce procesul s1a terminat. *rin apel: daca neregularitatea apare la nivelul primei instante *rin recurs: daca neregularitatea apare in apel

'u se poate invoca neregularitatea completului prin contestatie in anulare. Art.3 C&-; vb de dreptul persoanei la un tribunal constituit conform legii. Ceilalti .artici.anti la .roces +" Partile

a. =eclamant; b. *arat; *ot avea si alte nume dupa fa/a procesuala sau dupa tipul litigiului. +n ca/ul apelului: a. Apelant reclamant b. +ntimat parat +n ca/ul recursului: a. =ecurent reclamant b. +ntimat parat -aca avem contestare: a. Contestator reclamant b. +ntimat parat@@ C*C stabileste o serie de drepturi si obligatii pt si in sarcina partilor. 1 1 -repturile partilor nu sunt formulate; ;bligatii e2ista la art 1$4 alin 1 care spune ca: o prima indatorire pt parti este sa urmareasca desfasurarea si finali/area procesului0 apoi trebuie sa isi e2ercite drepturile in condtiile ordinea si termenele instituite de lege0 +n final trebuie sa1si e2ercite drepturile cu buna1credinta

Ab/ulul de drept : Art. 5$3 C*C trebuie sa1si e2ercite drepturile cu buna1 credinta. 'u dreptul este abu/iv ci e2ercitiul sau poate fi abu/iv. -repturile potestative: posibilitatea unui subiect de a modifica unilateral dreptul astfel incat subiectul pasiv nu se poate opune acestei modificari. +n procedura civila unii autori spun ca ele e2ista in ca/ul actelor de dispo/itie: e2 am dr sa sting procesul prin renuntare; introducerea cererii de chemare in .udecata. Ca sa e2iste abu/ de drept: -reptul sa e2iste si cel care il e2ercita sa aiba indeplinatatea capacitatii -reptul sa apartina celui care il e2ercita

-reptul sa fie e2ercitat in formele sale e2terioare preva/ute de lege Actul trebuie sa depaseasca limitele sale interne sa urmareasca alt scop decat cel pt care a fost instituit dreptul =eaua credinta.

Au fost considerate drept acte abu/ive: =ecu/arile tuturor .udecatorilor de instante pt faptul ca prin aceasta obtinea amanarea .udecatii. Alt drept procesual abu/iv era repre/entat de invocarea e2ceptia de neconstitutionalitate cu scopul de a obtine o amanare. Care este sanctiunea@ ,a anumite acte e2ista te2t special. ?pre e2emplu la recu/are e2ista te2t. ?unt ca/uri pe care legiuitorul nu a putut sa si le imagine/e se aplica cererea in despagubiri in cadrul aceluiasi proces sau intr1un alt proces in cardul teremenului de prescriptie e2tincitiva. ; alta sanctiune este amenda civila art 10< alin 1 C*C. &2ista si o te/a conform careia nu trebuie sa e2iste numai aceasta protectie post factum ( adica instanta sa asiste indiferenta). +nstanta ar putea sa nu dea curs actului facut prin abu/ sa il respinga ca inadmisibil0 pe temeiul lipsei de buna1credinta. Co.artici.area vi/ea/a situatia in care avem mai multi reclamanti ( activa) cand avem mai multi parati (pasiva) sau mai multi din ambele categorii ( mi2ta). -ispo/itiile art 45 litisconsortiul. +/voarele coparticiparii: *artile au o cau/a comuna ( e2: creditori cu creanta indivi/ivila) -repturile sau obligatiile lor au aceeasi ca/ua ( totusi in practica se recunoaste si atunci cand desi nu au aceeasi cau/a0 ele au legatura). =atiunea: daca pot sa cone2es ceva in cursul procesului0 cu atat mai mult trebuie sa o pot face inca de la inceputul procesului.

Ca regula coparticiparea este o facultate pentru reclamant. ?unt si situatii in care aceasta este o necesitate decurgand fie din natura dreptului dedus .udecatii0 fie din natura efectelor hotararii. -e e2emplu0 se considera ca un ca/ de coparticipare obligatorie0 cererea de parta.. -aca sunt mai multi coproprietari0 parta.ul trebuie sa ii cuprinda pe toti coprop sau coindivi/arii. Chiar %CC prevedea in mod e2pres ca hot de parta. daca numai cu unii din coprop este nula. ,a fel in ca/ul declararii nulitatii sau anularii unui act trebuie chemati in .udecata toti semnatarii actului intrucat nu poate fi nul pt unii si valabil pt altii. &fectele coparticiparii: 1 *rincipiul independentei procesuale: spune ca cererile actele facute de catre un coparticipant0 nici nu profita dar nici nu vatama drepturile altui coparticipant. Cu alte cuvinte daca sunt mai multi reclamanti si doar unul

dintre ei0 face apelul contra respingerii cererii0 acesta se admite numai in ceea ce priveste reclamantul apelant. +n schimb daca reclamantul apelant pierde apelul0 cheltuielile de .udecata le suporta numai el0 nu si ceilalti. Exce.tie: e2tinderea actelor procesuale ale unor participanti asupra altora. &a se poate produce: o o fie prin natura .uridica a raportului dedus .udecatii0 fie printr1o dispo/itie .uridica a legii.

Art. $(1 C*C in materia perimarii in ca/ul in care avem o coparticipare0 cererea de perimare0 foloseste si celorlalti. ;ri de cate ori se indica e2tinderea efectelor si asupra celorlalti coparticipanti se e2tind numaie fectele po/itive nu si cele negative iar daca sunt acte potrivnice0 atunci se vor lua in considerare actele cele mai favorabile. 1 -aca coparticipantii au un singur repre/entat0 se va comunica doar un singur e2emplar din cererile care se fac0 ba chiar mai mult potrivit art 114 C*C0 daca sunt mai multi participanti iar numarul lor este foarte mare0 .udecatorul investit cu .udecarea cererii ar putea sa dispuna repre/entarea lor prin mandatar si indeplinirea comunicarilor si proced de citare numai cu mandatarul iar nu cu toti coparticipantii. *lata ta2elor de timbru daca sunt mai multi reclamanti care formulea/a o cerere invocand un dr comun0 nu vor trebui sa plateasca atatea ta2e cati reclamanti sunt comuni0 ci o singura ta2a va fi suficienta pentru toti.

c. !erti participanti la proces (intervenienti) ei nu trebuie sa fie confundati cu martorii0 e2pertii0 repre/entantii sau interpretii. Acestia nu1si disputa drepturi proprii pe cand tertii intervenienti participa de/batand drepturi sau interese proprii. +nterventiile sunt de doua feluri: 1 1 %oluntare )ortate

+nterventia voluntara este de doua feluri: 1. *rincipala (in interes propriu) $. Accesorie ( in interesul altuia)

1. Cea principala se produce cand tertul intervine in proces invocand un dr propriu care poate fi chiar dreptul invocat in cererea principala sau un dr aflat in stransa cone2itate cu acesta. *rin urmare nu s1ar putea accepta participarea tertului care nu ar avea nicio legatura. $. +nterventia accesorie este cea prin care un tert intervine in proces pt a formul aparari in favoarea uneia dintre partile implicate dar pt aceasta urmarind prote.area unui dr propriu dar care nu face ob .udecatii si pe care nici nu1l deduce dar care ar putea fi pus in discutie de solutia pronuntata in cerea principala. *rima conclu/ie: desi legea foloseste deumirea de interventie in interes propriu si interventie in interesul altuia0 in ambele ca/uri este vb de un interes propriu. Ceea ce difera intre cele doua forme nu este interesul ci dreptul la cerere. ,a cea principala avem un drept in cadrul .udecatii sau intr1o stransa legatura. ,a cea accesorie tertul ramane cu dreptul sau e2terior .udecatii avand interesul ca cineva sa castige ceea ce se va repercuta asupra dreptului sau e2terior.

!ermen +n ca/ul cererii de interventie principala0 aceasta poate fi facuta in fata primei instante pana la incheierea de/baterii. &a poate fi facuta si in apel dar in acest ca/ este nevoie de acordul partilor in cau/a. 'u poate fi facuta cerea principala direct in recurs. +n ceea ce priveste caile e2traordinare de atac0 cererea nu se poate face in fata acestor instante dar se pune problema admiterii lor. +n ce priveste interventia accesorie0 ea nu contine cereri proprii0 find o simpla aparare. &a poate fi facuta si in apel chiar si in recurs si uneori chiar in in caile e2traordinare. )orma cererii +n ce priveste cea principala forma preva/uta pt cerere de chemare in .udecata. +n ce priveste cea accesorie nu este preva/uta forma dar in practica se admite ca trebuie facuta ca si cea principala mai putin in ceea ce priveste pretentiile. *rocedura Atat cea principala cat si cea accesorie0 este supusa unei proceduri de admitere in principiu. 'umai daca va fi admisa in principiu cererea0 tertul intervenient va dobandi calitatea de parte si odata cu aceasta si dr procesuale. +n ca/ul procedurii de admitere in principiu0 instanta verifica urmatoarele aspecte. ,a cererea principala0 e2istenta unui dr propriu si legatura dintre dr propriu invocat de intervenient si dr dedus .udecatii. ai verifica daca cererea este facuta intr1un domeniu in care este admisibila si verifica daca este facuta in termen. +n cadrul

celei accesorii0 instanta verifica numai e2istenta unui interes al intervenientului in legatura cu .udecarea cau/ei. +n ce priveste admisibilitatea: ,a cea principala s1a considerat ca ea nu e admisibila in litigiile de munca0 conclu/ia fiind corecta numai in ce priveste litigiile privind conflictele de drepturi care vi/ea/a numai raport individuale de munca. Cand vb de dr colective0 solutia nu mai este corecta. +n ce priveste cererea de interventie accesorie0 ea este admisibila in toate domenile pt ca tertul nu trebuie sa arate un interes propriu0 cu toate acestea e2ista ca/uri in care nici cea accesorie ( a fortiori nici cea principala) nu este admisa si anume in ca/ul actiunilor privind starea si capacitatea persoanei. -aca instanta constata ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate in principiu0 din acel moment intervenientul devine parte. -in potriva in ca/ul in care nu constata ca sunt intrunite conditiile0 ea va respinge cererea de interventie. +nstanta nu mai poate interveni asupra incheierii. +ncheierea nu va putea fi atacata decat odata cu fondul cau/ei. &fectele pe care le produce admiterea cererii de interventie: 1 1 1 !ertul devine parte dobandind dr proprii Cererea de interventie va fi comunicata celorlalte parti iar in ca/ul cererii de interventie principale0 se va putea face chiar si cerere reconventionala. !ertul ar putea sa introduca alte persoane in proces: e2: cerere de chemare in garantie;

-repturile pe care le au intervenientii: &i pot face orice acte considera de cuvinta0 pot solicita orice acte0 putand sa faca inclusiv acte de dispo/itie privind dreptul dedus .udecatii. -aca partile initiale in proces fac acte de dispo/itie privind actele lor0 acestea nu afectea/a cererea de interventie0 aceasta .udecandu1se in continuare. &2: reclamantul renunta sau se intelege cu paratul sa tran/actione/e; acestea pot fi facute dar procesul continua in ceea ce priveste cererea de interventie. ,a fel daca se anulea/a cererea principala. +n ce priveste intervenientul accesoriu0 situatia sa este mai complicata intrucat0 el va dobandi o cerere dependenta de cau/a principala. Atat interveninetul principal cat si cel accesoriu0 iau cau/a in starea in care se afla. &i nu vor putea sa solicite refacerea probelor de.a administrate. -aca cererea de interventie se .udecata deodata cu cea principala si de catre aceeasi instanta. ?unt situatii in care daca cererea intervenientului o face separat0 ar fi fost compententa o alta instanta. !otusi va opera o prorogare de competenta. -aca cererea de interventie principala0 intar/ie cererea principala a cau/ei0 instanta va putea dispune sa o dis.unga. +n acest ca/ se va forma un dosar separat la acelasi complet de .udecata si la aceeasi instanta.

-is.ungerea nu e o obligatie pt .udecatori ci numai o posibilitate. ?unt situatii in care dis.ungerea nu e posibila. -is.ungerea nu e posibila ori de cate ori intervenientul principal invoca dreptul ce face obiectul procesului. -is.ungerea se pune numai in ca/ul cererii de interventie principala. ?olutii: ,a cererea de interventie principala daca dr invocat de tert e identic cu dr invocat de reclamant atunci solutiile nu pot fi decat: -aca se admite cererea de interventie principala trebuie respinsa cerea reclamantului si invers. -ar se pot respinge amandoua sau se pot admite amandoua in parte. -aca dr invocat de intervenientul principal nu este identic ci numai cone20 atunci pot fi admise amandoua0 pot fi respinse sau pot fi admise numai in parte. +n ca/ul intervenientului accesoriu0 soarta cererii lui este dependenta de cererea procesuala a reclamantului respectiv a paratului ( depinde de cel in favoarea caruia a intervenit).

?& +'A= 0( ?peta1 proced civila barou $011. A cheama in .udecata pe Consiliul ,ocal pt a revendica un apartament (ap1) dintr1un imobil. C intervine sustinand ca are un ap vecin(ap$) cu reclamantul in imobilul respectiv. &l sustine ca are un dr de a cumpara apartamentul $ de la Consiliul local conform legii. & o stransa legatura intrucat ap au acelasi regim .uridic. 1. Ce trebuie sa verifice instanta $. *ana cand poate fi facuta cererea@ !rebuie sa fie identitate de obiect0 fie sa fie o stransa legatura intre cele doua obiecte. +n speta singura legatura este ca au acesi situatie .uridica ( nu sunt decat cateva sute de mii de bunuri preluate abu/iv in perioada comunista) . *e cale de consecinta0 nu e admisibila interventia lui C. ?peta $ A cheam in .udecata pe > solicitand parta.area bunurilor dobandite in timpul casatoriei. ?e arata in cerere ca casatoria a luat sfarsit prin divort dar in cadrul procesului de divort nu s1a solicitat si parta.ul. ,a unul dintre termene se formulea/a o cerere de interventie din partea lui C care solicita sa constate ca autoturismul pe care reclamantul l1a indicat ca fiind bun comun0 apartine paratei. +n cererea de interventie se arata ca atutoturismul a fost dat paratei cu titlu de dar de nunta si a fost folosit de ambii soti in virtutea relatiilor e2istente la acel moment. C arata ca el este cel care a facut darul in calitate de unchi al paratei >. a. Cum calificati cererea de interventie@ *rincipal sau accesorie@

b. ?tabiliti admisibilitatea in principiu.

C"=? 03 4.11.$011
Inter#entia fortata 1. Chemarea in .udecata a unor persoane art (5 si urm C*C. & un mi.loc proced prin care se poate introduce in proces o terta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclamantul. +pote/a acestei cereri se regaseste in situatii cum ar fi cesiune de creanta0 cedentul introduce cerere de chemare in .udecata contra debitorului cedat solicitandu1i plata dar debitorul cedat stie de cesiune si ii este teama sa nu fie dat in .udecata si de cesionar. ; alta ipote/a este in 'CC0 daca sunt mai multi prop oricare poate face actiune in revendicare hot fiind valabila si pentru ceilalti dar in schimb daca coprop pierde atunci efectul negativ nu va putea fi opus celor care nu au participat. +n ca/ul parta.ului daca se omite de catre reclamant chemarea in .udecata a tuturor coproprietarilor0 se va introduce in cau/a coprop care a fost omis. 'u trebuie utili/ata aceasta forma pentru e2tinderea cadrului procedural prin introducerea in cau/a a unor noi parati. -e e2emplu intr1o speta A cheama in .ud pe > si solicita anularea contr. de van/1cump intre ei. "lterior afla ca > a vandut mai departe bunul lui C. Atunci A se gandeste sa introduca in cau/a si pe C solicitand si anularea actului subsecvent pt ca ne aflam in ipote/a art (5. Aparent asa este dar solutia este imposibila deoarece cel care e chemat in proces primeste ipote/a unui intervenient principal care are po/itia unui reclamant. Ar putea fi corecta modificarea cererii de chemare in .udecata pt a aduce un nou parat si un nou capat de cerere. Cine este titularul@ Atat reclamantul cat si alte persoane pot chema cerere de chemare in .udecata. Chiar si interveninetul principal poate recurge la chemarea in .udecata intrucat el are po/itia unui reclamant.

!ermenul in care poate fi chemata o alta persoana in .udecata: *t reclamant pana la incheierea de/baterilor in fata primei instante. &ste inadmisibila in apel sau recurs. *t parat doar odata cu intampinarea; daca intampinarea nu e obligatorie cel mai tar/iu la prima /i de infatisare.

-aca nu se formulea/a cererea de chemare in .ud a altor pers peste termen sanctiunea nu este decaderea si nici respingerea ca tardiva ci sanctiunea este .udecarea separata a cererii (art. 13( C*C). #udecatorul va crea un nou dosar e2clusiv cu respectivele persoane0 pastrand competenta cat chiar si completul. ?e poate doar in ca/ul paratului intrucat reclamantul daca o depune tardiv din interpretare inseamna ca o depune direct in apel iar aceasta e inadmisibila.

?pre deosebire de interventia principala si accesorie0 unde instanta de pronunta asupra admisibilitatii in principiu0 in ca/ul acesta legea nu mai prevede ca instanta trebuie sa se mai pronunte asupra admisibilitatii in principHiu si va lua act de cererea de chemare in .udecata0 respectiva persoana primind direct calitatea de parte. +n 'C*C se schimba situatia0 instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu. !ertul chemat in .udecata dobandeste po/itia unui intervenient principal0 el bucurandu1se de o independent procesuala putand efectua orice acte de procedura0 e liber sa incheie acte de dispo/itie0 poate administra orice proba etc. ,egea mai prevede o situatie speciala in care procesul ar putea sa continue numai intre reclamant si intervenient adica cel chemat in .udecata si anume atunci cand obiectul pricinii este o datorie baneasca0 paratul recunoaste obligatia si declara ca o va e2ecuta fata de cel ce isi va stabili .udiciar dreptul. *aratul mai trebuie sa si depuna suma consemnand1o la dispo/itia instantei. ?olutia finala poate fi fie de admitere a cererii principale sau sa fie respinsa cererea cu motivarea ca dreptul apartine paratului. $. Chemarea in garantie Art. 30 C*C si urm. &ste un mi.loc proced in care partile intiale pot chema in .udecata un tert asupra caruia ar putea sa se redrese/e in ipote/a in care ar pierde procesul. ,egea vorbeste de faptul ca partile initiale ar putea sa sa cheme in .udecata pe tert pt o garantie sau despagubire. & clar ca se refera la un dr de regres. +n ce priveste domeniul de aplicare0 el este generat de art 30 care vi/ea/a pierderea de catre o parte a procesului. &2 am pierdut si eram garantat de evictiune de catre un tert. "n alt e2emplu este in ca/ul fideiusorului chemat in .udecata pt a plati datoria debitorului pe care il garantea/a el are dr de regres asupra debitorului pe care il garantea/a. =ostul acestei cereri este in principiu o cerere care poate fi facuta si independent de un proces. =educerea timpului de acordarea a despagubirii. ?e presupune ca tertul chemat in garantie ar putea sa vina si sa faca aparari in folosul celui care l1a chemat in garantie astfel incat sa contribuie la castigarea acestuia in procesul principal.

!ermnul *t reclamant: pana la inchiderea de/baterilor in fata primei instante *t parat: odata cu itnampinarea iar daca nu e obligatorie cel mai tar/iu in prima /i in infatisare. Cel chemat in garantie poate sa mai cheme un chemat in garantie dar se limitea/a la $ cheamari. 'edepunerea in termen atrage .udecarea separata. ?olutia e posibilia numai pt depunerea tardiva de catre parat0 nu si de catre reclamant. +n ce priveste .udecata cererii: =egula este ca ea se .udeca impreuna cu cea principala. -aca insa instanta constata ca .udecata cererii principale este intar/iata prin cererea de chemare in garantie atunci ea poate dispune .udecarea separata a acesteia din urma. +n ce priveste po/itia procesuala chematul in garantie se bucura de o po/itie procesuala independenta0 el nu este subordonat intrucat in realitate el este un parat. +n ce priveste solutiile daca cererea de chemare in grantie facuta de parat0 trebuie sa distingem dupa cum se admite sau respinge: -aca se admite: instanta va putea admite si cererea de chemare in granatie facuta de parat daca sustinerile sunt fondate. -aca instanta respinge cererea reclamantului0 ea va respinge automat si cererea de chemare in garantie ca ramasa fara obiect sau lipsita de interes. -aca cererea de chemare in garantie facuta de reclamant: -aca reclamantul castiga: nu se mai cheama in garantie ca nu are rost. -aca pierde: se activea/a garantie si cererea de chemare va fi admisa sau respinsa daca e nefondata

Cheltuielile de .udecata va suporta cheltuielile de .udecata fata de partea care l1a chemat in .udecata. Caile de atac: =eclamantul cheama in .udecata pe parat; *aratul cheama in garantie; ?e respinge cererea reclamantului se respinge si cererea paratului. !otusi e posibil sa se faca apel de catre reclamant. *aratul nu va face apel in cererea de chemare in garantie. -aca castiga reclamantul0 instanta va admite in parte si practic paratul ramane fara cererea de chemare in garantie care ramane neapelata. & adevarat totusi ca nu e autoritate de lucru .udecat asupra cererii de chemare in garantie. 3. Aratarea titularului dreptului este consacrata in art 34 si urm C*C.

&ste un mi.loc procesual specific numai paratului. =eclamantul nu poate u/a de acest mi.loc procesual. Conditii: Acitunea sa fie reala. &a nu se aplica la actiunile personale *aratul sa fie detentorul bunului ce face obiectul litigiului. & necesar sa detina lucrul pt altul. Cererea sa fie facuta odata cu intampinarea sau cel mai tar/iu la prima /i de infatisare in ca/ul in care intampinarea nu este obligatorie. &a nu presupune o admisibilitate in principiu. *roblemele se pun in legatura cu po/tia celui care este chemat. a. Cel aratat ca titular al dr sa recunoasca sustinerile paratului. -aca le recunoaste si reclamantul consimte la schimbarea paratului in cau/a0 paratul initial va fi scos din proces iar in locul lui va ramane cel indicat ca titular al dreptului. b. -aca cel aratat ca titular al dreptului nu se pre/inta la proces; dupa cum e posibil sa se pre/inte dar sa nu recunoasca sustinerile paratului cum ca el ar fi titularul dreptului. +n acest ca/0 legea prevede ca cel aratat ca titular al dreptului va fi citat in cau/a0 el dobandind po/itia unui intervenient principal. c. !ertul vine in instanta0 recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu consimte inlocuirea paratului. ,egea nu spune nimic. -oua opinii: %a continua intre reclamant si parat si daca sustinerile paratului se adeveresc se va respinge cererea ca fiind impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si va fi sanctionat pecuniar. !ertul va ramane in proces0 ca si paratul0 tertul devenind intervenient principal0 hot fiindu1i opo/abila. Aceeasi solutie e in 'C*C.

REPRE=E1TAREA PARTILOR *artile pot sta in .udecata personal sau pot fi repre/entate. ?unt situatii in care nu pot fi repre/entate dar sunt situatii e2pres reglementate. =epre/entarea este de doua feluri: a. b. andatar neavocat andatar avocat

a.

andatar neavocat

+n ce priveste a0 trebuie avute in vedere: 1. )orma si continutul mandatului. )orma consta intr1o procura data sub semnatura legali/ata0 e2ceptional poate fi data procura si verbal dar in fata instantei de .udecata ca/ in care se va consemna in incheierea instantei acordarea mandatului. +n ce priveste continutul0 hot trebuie data pt repre/entarea si e2ercitiul dreptului. Acest continut este cunoscut sub denumirea0 ad litem. 'e aflam in fata unei procuri speciale. &a trebuie sa cuprinda mentiuni e2prese. ?unt doua ca/uri in care procura generala poate fi folosita si pt repre/entarea in instanta: +n ca/ul in care e data pt un prepus +n ca/ul in care mandantul nu are nici domiciliul0 nici resedinta in tara.

+n ce priveste puterile conferite de o procura. +n principiu procura este considerata a fi data pt toate actele .udecatii daca nu prevede contrariul. -e la aceasta regula e2ista doua limite: Actele de dispo/itie care nu pot fi facute decat in ba/a unei procuri speciale si autentice in care se mentionea/a e2pres posibilitatea de a face acte de dispo/itie si care anume. -reptul de a pune conclu/ii. 'u revine mandatarului neavocat. -e la aceasta limitare mai e2ista 3 e2ceptii ( ca/uri in care desi nu e avocat are voie sa puna conclu/ii): andatarul este doctor sau licentiat in drept si repre/inta interesele sotului sau rude pana la gr 4 inclusiv. andatarul care repre/inta o ruda pana la gradul al 41lea inclusiv sau sotul care nu e licentiat in drept dar care poate pune conclu/ii dar numai la .udecatorie. Acei mandatari al caror mandat sau dr de repre/entare0 decurge dintr1o lege sau dintr1o hotarare .udecatoreasca. &2: parintele care isi repre/inta copilul.

Ce inseamna a pune conclu/ii@ $ opinii: *ledoaria finala ;rice discutie litigioasa a spetei

'C*C 9I limitea/a mandatarii ca pot pune conclu/ii doar pana la gr 4 si in afara recursului. +ar in recurs este obligatorie repre/entarea de catre un avocat:consilier.

b. =epre/entare de avocat +n ce priveste repre/entarea prin mandatar avocat 1. )orma si continutul. )orma e vorba de o imputernicire emisa de avocat pe ba/a contractului de asistenta .udiciara. +n ca/ul in care avem acte de dispo/itie avocatului nu ii este impus obligatia de a pre/enta o procura in forma autentica daca dr de a face acte de dispo/itie re/ulta din contractul sau de asistenta .uridica. Acest contract are puterea unui inscris autentic.

Avocatul care a repre/entat partea in prima instanta va putea sa declare apel:recurs chiar daca nu maia re imputernicire daca dr partii ar fi pre.udiciate prin neutili/area caii de atac. 'u e vb de ratificare ci de o e2tindere a efectului mandatului pt acte care nu erau preva/ute in el. andatul acesta nu incetea/a prin moartea partii sau incapacitatea partii. &l va dainui pana la retragerea sa de catre mostenitori sau de catre repre/entantul incapabilului. 'u poate fi opusa denuntarea la mandat instantei sau celorlalte parti decat de la comunicare sau in sedinta publica. andatarul daca renunta la mandat trebuie sa instinte/e instanta si partea adversa cu cel putin 1( /ile inainte de infatisare.

Procurarul ca .artici.ant la .rocesul ci#il

&ste o parte a procesului.

)ormele de participare a proc:

1. -eclansarea unui proces civil $. *articiparea la un proces inceput de altii 3. &2ercitiul cailor de atac 4. ?olicitarea de punere in e2ecutare silita a unor hot .udec.

1. Art 4( C*C poate formula actiuni cand e necesar pt a apara dr si interesele minorilor0 pers puse sub interdictie si ale disparutilor. ,egea nu mai prevede limitarea dr procurorilor de a introduce actiuni mai putin cele cu caracter personal. *e langa acest cadru general mai e2ista si dispo/tii speciale care prevad psoib proc de a introduce actiuni: art , ((4:$004 cand se incalca dr libertatilor sau interesele persoanelor0 cand actul administrativ incalcat este unul individual si cand actul administrativ a fost emis cu e2ces de putere si daca procurorul are acordul prealabil al persoanei in favoarea careia se face actiunea. )aptul ca procurorul declansea/a litigiul nu inseamna ca partea care figurea/a in proces0 nu va fi citata. *artea va putea sa1si e2ercite toate dr procesuale indiferent de atitudinea procurorului. $. ?unt ca/uri in care legea prevede in mod e2pres necesitatea participarii proc la anumite procese: punerea sub interdictie0 ridicarea interdictie0 autori/area functionarii unui partid politic0 cererile de e2propriere0 cererile privind acordarea de despagubiri. *e langa acestea legea mai da dr proc de a participa ori de cate ori considera ca este necesar. 3. Acest drept nu se refera neaparat la hot .udec declansate de procuror sau in care a participat. &l le poate ataca si pe cele la care nu a luat parte. -aca proc a luat parte la .udec termenul curge de la comunicare iar daca nu a luat parte curge de la pronuntare. 'u trebuie o conditie suplimentara adica sa fie neaparat parti minori0 pusi sub interdictie sau disparuti. ?e considera ca paote ataca orice hot datorita faptului ca nelegalitatea in sine este suficient motiv pt a o ataca. 4. ?e refera numai la acele categ de pers pt care se poate introduce actiunea; minori0 pusi sub interdictie sau disparuti. 'u orice hot poate sa ceara proc sa fie pusa in e2ecutare. 'u este necesar ca hot sa provina dintr1o actiune declansata de procuror. *roc poate sa ceara punerea in e2ecutare numai a hot .udecatoresti nu si alte titluri e2ecutorii.

?& +'A= 03 A cheama in .ud pe > pt ca acesta sa fie obligat sa raspunda cu plata sumei de $00 000 lei repre/entand daune. +n motivarea cererii A arata ca a inchiriat un spatiu de la > si ca in urma unei ploi de o intensitate destul de mare au aparut scurgeri ale apei fluviale prin plafon ceea ce a dus la o deteriorare a echipamentelor +! pe care le foloseste reclamantul. &chipamentele erau absolute necesare0 s1au pierdut ba/e de date0 s1au incalcat comen/i0 nu s1au mai primit comen/i etc. *rin intampinare0 > a aratat ca inundatia s1a produs nu din ca cau/a deficientelor imobilului si pt ca anga.atii reclamantei au lasat deschis un geam de aerisire. +n subsidiar a aratat ca in /iua in care s1a produs avaria ploaia a avut un

character nemaintalnit0 avand o intensitate cu mult peste limita asteptarilor. ;data cu intampinarea > a depus si o cerere de chemare in garantie a lui C solicitand obligarea acestuia sa plateasca 300 000 lei cu titlu de despagubiri. +n cererea de chemare in garantie0 > a aratat ca C e constructor al cladirii si ca in ipote/a in care se va dovedi ca fiind intemeiata cererea formulate de reclamant0 atunci acesta din urma C trebuie sa plateasca e2ecutia de calitate indoielnica. ai mult C a solicitat diferenta de 100000 de lei pt remedierea stricaciunilor aduse de evenimentul mentionat in cererea de chemare in .udecata. ,a prima /i de infatisare0 C a depus la randul lui o cerere de chemare in garantie a lui solicitand obligarea la plata a 300 000 de lei aratand ca e2ecutia lucrarii a fost facuta de anga.atii lui - el (C) fiind antreprenor general0 prin urmare - ar trebui sa suporte paguba. +n aceeasi /i A a invocate tardivitatea cererii de chemare in garantie facuta de catre C aratand ca ea nu a fost facuta odata cu intampinarea. C arata in replica ca la prima /i de infatisare el nici nu a depus intampinare si nici nu avea cum sa depuna intampinare pt ca a luat cunostinta de cererea de chemare in garantie a lui > cu numai ( /ile in urma. Ce va decide legat de tardivitatea cererii lui C. > trebuia sa formuli/e cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea ( ( /ile inainte de termenul de .udecata). C ar trebui sa faca si el cerere de chemare in garantie catre - tot cu ( /ile inainte de termenul de .udecata cat si intampinare. Cum sa faca asta in aceeasi /i in care a primit cererea de chemare in garantie facuta de catre >@ Art 3$ re/olva problema. -in momentul in care ii se comunica cererea de chemare in garantie lui C0 instanta va fi2a un termen in care C poate depune intampinare sau o alta cerere de chemare in garantie. !ermenul in mod normal se stabileste de catre instanta la prima infatisare si nu ar trebui sa fie mai mic de 1( /ile. +nstanta va respinge cererea lui A constatand ca cererea de chemare in garantie a lui C este in termen ba mai mult el putea chiar sa ceara un termen la prima infatisare pt a avea timp sa depuna o intampinare sau o cerere de chemare in garantie.

,a acelasi termen insa A solicita dis.ungerea a cererilor de chemare in garantie facute de > si de C intrucat ele intar/ie .udecata cau/ei principale. =eclamantul arata ca cererile de chemare in garantie formulate de catre parat si chematul in garantie antrenea/a niste probe ce vi/ea/a calitatea contructilor care implica e2pertise0 in timp ce cererea lui se poate re/olva numai prin inscrisuri deoarece e2ista dovada firmei de asigurare care a constat avaria echipamentelor si cau/a iar alte probe nu sunt necesare. +n replica paratul > a aratat ca nici cererea principal nu se poate solutiona pe ba/a unor ph.n.Jn.Jn Jn J.n.Jn.JnJ.nJ.n.Jn.n.Jn.nJ.nJ.nJrobe atat de sumare pt ca trebuie verificat in ce masura avaria a fost generate de geamul lasat deschis sau de deficient de constructie si in ce masura ploaia a avut o intensitate care sa o plase/e in /ona fortei ma.ore. Ce va dispune instanta cu privire la cererea de dis.ungere@

+n general instanta nu se pronunta cu privire la o dis.ungere atunci cand inca nu are datele necesare sa stabileasca care probe va dura mai mult sau mai putin. omentan cererea trebuie respinsa. Argumentele de intar/iere momentan sunt precare. & posibil ca daca ulterior se intar/ie0 se poate dispune dis.ungerea.

C"=? 05 9 competent instantelor

1. Denerala $. ateriala

3. !eritoriala

1. Denerala stabilesc competent instantelor fata de competent unor organe din afara sistemului .udiciar. &2: competent curtii constitutionale0 competenta comisiilor de solutionare a contestatilor. ?unt norme de ordine publica. $. ateriala stabileste atributiile intre instantele .udecatoresti dar in functie de gradul acestora ( .ud 0 !0 CA0 +CC#)

3. !eritoriala stabileste atributiile instantelor intre instante de acelasi grad in functie de po/itionarea lor teritoriala.

1. -istinctie intre competenta notarilor si comp instantei. -at fiind faptul ca anumite cause pot fi solutionate pe cale amiabila0 au aparut confu/ii. &2: parta.ul succesoral care se poate face si in fata notarului daca partile se inteleg. $. Competenta materiala este reglementata si ea de norme de ordine publica. *rin urmare0 incalcarea acestor norme va putea fi invocata de catre parti0 instanta din oficiu sau chiar de procuror. -esi este de ordine publica0 printr1o modificare a C*C s1a preva/ut ca invocarea acestei e2ceptii de necompetenta nu poate avea loc decat la prima /i de infatisare cel mai tar/iu. ai mult decat atat0 ea trebuie invocata la prima /i de infatisare inainte de inceperea de/baterilor pe fond.

A. Competenta materiala a .udecatoriei +n regimul actual0 .udecatoria este instanta cu plenitudine de competenta. !ot ce nu vom gasi ca fiind reglementat de competenta unei anumite instante0 va fi de competenta .udecatoriei. Aceasta regula e instituita de art 1 C*C. ai spune legea ca .udecatoria .udeca si in alte materii date in competenta ei. ?e refera la norme special care nu ar apartine in principiu dr comun dar care printr1o norma

speciala sunt date in competenta .udecatoriei. &2: sunt anumite plangeri care in mod normal ar apartine instantelor de contencios administrativ. +nsa in anumite cause c ear fi de natura unui contencios0 legea prevede in mod e2pres ca se .udeca la .udecatorie ( e2: contraventiile0 plangerile impotriva comisiilor constituite in ba/a legii 1< se .udeca la .udecatorie) +n 'C*C regula cade; !ribunalele vor fi instante cu plenitudine de competenta asigurand in acest fel o mai mare coerenta. >. Competenta tribunalului #udeca in prima instanta0 in apel si in recurs. Are intreaga paleta de cau/e. a. Cea mai greu de anali/at este competenta in prima instanta. +n aceasta privinta art $ din C*C face o enumerare e2haustiva a pricinilor pe care trib le .udeca in prima instanta derogand de la art 1. Art $ punct 1 lit a este abrogatCCC *rin urmare vom lua de la punct 1 lit b peste (00 000 de lei sunt in competenta !ribunalului. %edem $ lucruri: *rin stergerea distinctiei intre cau/e comerciale si cau/e civile0 practic tribunalul a pierdut din competenta sa un calup important de cau/e. ?e pierd inclusiv cau/ele neevaluabile in bani vor fi de compententa .udecatoriei. Chiar si dintre cau/ele evaluabile in bani si care au o valoare de peste (00 000 de lei legea spune ca o parte merg tot la .udecatorie si anume parta.ele .udiciare si toate problemele in materie succesorala0 litigiile in materia fondului funciar ( plangerile impotriva comisiilor car si actiunile posesorii sau petitorii formulate de catre tertii vatamati in dr lor prin aplicarea legii fondului funciar e2: actiune in anulare a unui titlu de proprietate dobandit pe ba/a legii fondului funciar). !ot in competenta tribunalului se mai afla si litigiile privind conflictele de munca si asigurari sociale ce e2ceptia celor date in prima instanta. Cererile de contecinos administrativ cu e2ceptia celor ce intra in compententa Curtii de Apel. +n materie de contencios adminsitrativ !ribunalul este instanta cu plenitudine. Cererile din materia prop industriale si intelectuale sunt de comp tribunalului. Cererile in materie de e2propriere printru =+, prin cereri de e2propriere se intelege numai acelea care se fac in ba/a legii 33 nu si e2proprierile facute inainte de aceasta data. Cererile privind desbagubiri pt erorile .udiciare produse in procesele penale indiferent de valoarea lor. Cererile privind adoptia si procedurile de e2ecutare a hot straine pe teritoriul =omaniei. b. Ca instanta de apel sunt preva/ute e2pres cau/ele. +n general hotararile atacate cu apel de la .udecatorii. c. !ribunalul .udeca ca instanta recurs cand legea nu prevede drept de apel. *t cau/ele in care nu este preva/ut apel si acestea sunt evaluabile in bani dar a caror valoare este pana la 100 000 de lei. Actiunile posesorii0 actiunile in evacoare0 actiunile in stare civila0 masurile asiguratorii0 contestatiile la e2ecutare0ordonantele pre/identiale si multe altele

?unt cau/e care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac; pretentiile privind plata unor sume de bani de pana la $000 de lei inclusiv de competenta .udecatoriei dar nu va e2ista o cale de atac.

Criterii dupa care stabilim competenta: 1 1 %aloarea obiectului pricinii +dentificarea obiectului pricinii

+CC# a dat o deci/ie in care a stabilit urmatoarele: in cererile privind anularea nulitatea absoluta0 re/olutiunea0 re/ilierea unui contract0 alt act .uridic cererea este considerata evaluabila in bani chiar daca nu e2ista un capat de cerere referitor la repunerea partilor in situatia anterioara. +CC# a e2plicat solutia aratand ca din punct de vedere intelectual0 repunerea partilor in situatia anterioara se produce de drept. *rin urmare0 nu mai contea/a daca s1a solicitat sau nu repunerea partilor in situatia anterioara intrucat ea oricum se produce. Acel capat de cerere este necesar numai in ceea ce priveste posibilitatea e2ecutarii. ?unt considerate evaluabile in bani si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de van/are cumparare. -aca acceptam ca e evaluabil se pune problema cum determinam valoarea@ Art. 11$ punct 3 reclamantul indica valoarea dupa aprecierea sa. Aceasta evaloare poate fi contestata fie de parat sau chiar de catre instanta din oficiu. -aca este contestata valoarea0 se va recurge la alte mi.loace de evoloare. %aloarea care contea/a este cea de la momentul introducerii actiunii. ;rice marirea sau micsorare a valorii aceluiasi obiect intervenita in cursul procesului0 nu are efect asupra competentei instantei legal investite. +n ca/ de cone2are a unor cau/e0 nu se cumulea/a valoare cererilor cone2ate0 competenta fiind pastrata la instanta in fata carora s1au cone2at. -aca mai multi reclamanti formulea/a actiunea fata de un parat in ba/a unor raporturi .uridice distincte0 valoarea cererilor nu se cumulea/a. ,a fel si invers. -aca sunt mai multe capete de cerere0 intre care unele sunt principale si unele accesorii0 competenta va fi atrasa de valoarea capatului de cerere principala. +n legatura cu cererile incidentale sunt in comepetenta instantei care .udeca cererea principala. Art 15. C. Competenta Curtii de Apel ,a fel in prima instanta ( competenta foarte mica)0 apel si recurs. +n prima instanta de cele mai multe ori atunci cand actul administrativ atacat provine de la o autoritate0 institutie centrala. -aca vinde de la o institutie locala ea este de competenta tribunalului. Atunci cand vb de actiuni ce vi/ea/a acte adminsitrative 0 ta2e0 impo/ite sau alte atributii0 competenta va fi stabilita dupa valoare si

anume pana la (00 000 la tribunal0 ce trece de (00 000 la CA. Aceasta regula din legea ((40 prevalea/a fata de C*C. Ca apel0 .udeca hot atacate in tribunal Ca inst de recurs .udeca 0 recursurile pronuntate impotriva hot din tribunale in apel sau impotriva unei hot din tribunal fara posibilitatea de a declara apel. ,egea da competente speciale CA. -. +CC# 4 sectii: sectia 1 civila0 sectia $ civila0 sectia penala0 sectia de Complet de 3 in cadrul sectiilor si .udeca recursurile impotriva hot pronuntate de CA in apel sau in prima instanta. #udeca si conflicte de competenta. Are si un complet de ( ele .udeca recursurile inpotriva hot pronuntate de +CC# in prima instanta. ai .udeca si recursurile impotriva hot pronuntate de C? ca instanta disciplinara. +n fine0 tot la +CC# se solutionea/a si recursurile in interesul legii. &le se solutionea/a de catre un complet special format din $( de .udecatori0 presedintii celor 4 sectii0 presedintele si $0 de .udecatori ( 14 de la sectia interesata si cate $ de la celelalte sectii). ?ectiile unite anali/ea/a doua catergorii de cau/e: cererile de schimbare a .urisprudentei +CC# atunci cand un complet aprecia/a ca trebuie schimbata .urisprudenta. ai observam ca CA desi denumirea lor preleva apelul sunt mai mult instante de recurs. 'C*C fi2ea/a ca regula plenitudinea la !ribunal iar +CC# redobandeste aptitudinea instantei de casare astfel ca toate recursurile se vor .udeca la +CC#.

C"=? 0< $$.11.$011

C; *&!&'!A !&=+!;=+A,A a. -e drept comun b. Alternativa c. &2clusiva

,a comp alternativa rec are posib sa1si aleaga instanta dupa una sau mai multe variante posibile. +n ceea ce priveste cea e2clusiva spre deosebire de primele doua0 aceasta este reglementata prin norme de ordine publica. *er a contrario celelalte sunt de n private. a. -e drept comun

=egula: paratul pana a se dovedi ceva contra lui este considerat nevinovat. +n competenta aceasta se manifesta prin faptul ca comp de drept comun revine instantei de la domiciliul:sediul paratului art ( C*C. -aca vb de o cerere indreptata impotriva unei asociatii fara pers .uridica0 comp revine instantei de la domiciliul persoanei care e presedintele asociatiei. -aca nu are un presedinte0 comp devine alternativa fiind competenta instanta de la domiciuliul oricareia dintre asociati. -aca paratul nu are domiciliul in tara sau are un domiciliu necunoscut cererea se va putea indrepta la instanta resedintei sale din tara. -aca nu are nici resedinta cunoscuta0 atunci regula se schimba si devine competenta instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. +n ce priveste notiunea de domiciliu s1a retinut in .urisprudenta ca prin aceasta se intelege nu locuinta declarata in actele publice ci cea la care locuieste in mod efectiv. b. Comp alternativa Art 3 C*C se adauga daca paratul0 are in afara de domiciliul sau si o indeletnicire profesionala care impune un sediu sau un loc de desfasurare acestei profesii sau desfasoara o activitate agricola0 comerciala industriala0 cererea este de competenta fie a domiciliului paratului0 fie a instantei locului unde se desfasoara aceste activitati dar numai in ce priveste obligatiile de ordin patrimonial care sunt nascute din acele profesii sau indeletniciri sau care urmea/a sa se e2ecute la locul unde se desfasoara respectivele profesii sau alte indeletniciri. &2 de astfel de profesii: avocatul ce are un sediu profesional cat si un domiciliu. ,a fel pt notar0 medici0 e2ecutorilor .udecatoresti0 cei ce desf activitati agricole etc. ,imitarea este foarte stricta. -oar pt acele actiuni care se e2ecuta la locul unde se desfasoara activitatile profesionale si obiectul actiunii trebuie sa fie patrimonial. "n alt ca/ de comp alternativa il repre/inta cel de la art < C*C0 cereri formulate contra statului sau altor institutii publice. -aca ele au sedii centrale (in >ucuresti) competenta este alternativa: fie se alege comp instantelor din capitala0 fie se alege instanta din orasul resedinta de .udet al .udetului in care domicilia/a el. ; alta regula e in art 5 si se refera la posib de a alege competenta in ca/ul in care parat este o persoana .uridica ce are o repre/entanta. +n acest ca/ pt obligatiile ce se e2ecuta de catre repre/entanti sau care i/vorasc din acte sau fapte incheiate ori savarsite de catre repre/entanta0 competenta poate fi ori a sediului principal0 ori a instantei in ra/a a caruia isi are sediul repre/entanta. +n practica0 regula se aplica si in ca/ul sucurasalelor unei societati. Art 4 din C*C care prevede ca atunci cand sunt mai multi parati0 cererea poate fi facuta la instanta in ra/a teritoriala a carei isi are sediul oricare dintre parati. -aca ai si obligati principal si accesoriu (fide.usori) regula se va aplica numai in ceea ce ii preveste pe cei principali. *e parcursul procesului0 reclamantul renunta la .udecata in legatura cu unul dintre parati0 nu se generea/a o revenire asupra competentei daca ea a fost corect stabilita.

Art 10 instituie mai multe ca/uri de comp alternativa. &l instituie < ca/uri de comp alternativa din care unul a ca/ut in desuitudine iar comp in toate aceste 5 ca/uri0 are ca prima posibilitate0 instanta domiciului paratului. 1. ,ocul preva/ut in contract pt e2ecutarea obligatiei in ca/ul cererilor de e2ecutare0 anulare0 re/olutiune0 re/iliere. *rima mentiune: nu este vb de instanta locului preva/ut in lege pt e2ecutarea obligatiei. $. ?ituatia in care avem o cerere privind locatiunea unui imobil sau cerere privind prestatia tabulara. &le sunt de comp alternativa fie a domiciliului paratului fie a locatiei imobilului. 3. Cererile care decurg din o cambie0 cec sau bilet la ordin unde alternativa este locul de plata nu cel preva/ut in cambie0 bilet la ordin0 cec. 4. +n cererile privind obligatiile comerciale ( cele ce au fost pana la 1 octombrie)0 instanta locului unde a luat nastere obligatia0 locul platii. (. +n contract de transport 0 locul de sosire de pelcare 3. Cererile facute de descendenti ascendenti pt pensiile de intretinere0 instanta reclamantului. 'u e vb si de cereri facute si de debitorul obligatiei de intretinere pt micsorarea cuantumului ci se aplica doar pentru creditor0 cel aflat in nevoie. 5. Cel ce se refera la actiunile in raspundere delictuala unde competenta apartie instantei locului unde s1a savarsit faptul generator de pre.udicii. <. Cel din materie de asigurari unde avem o tripla copetenta posibila0 domicilui asiguratului0 locul bunurilor asigurate sau locul unde s1a produs accidentul. !rebuie retinut ca o norma de protectie pt asigurat prevede ca alegerea uneia dintre cele trei psobilitati este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubiri.

c. Comp e2clusiva Art 130140 1(. Cel mai important pare art 13 cererile reale privitoare la imobile. -eci lasa in afara sferei de reglementare cele personale referitoare la imobile0 cererile privind re/olutiunea unui antecontract privitor la un imobil0 cererile de anulare a unui antecontract0 revocare a unei donatii. &l mai vi/ea/a situatia in care imobilul se afla in circumscriptiile a mai multor instante. +n ca/ul cererilor de parta.0 daca in masa parta.abila sunt mai multe imobile0 se pune problema care instanta este competenta. -aca una dintre parti isi are domiciliul intr1unul imobile0 va fi competenta respectiva instanta. Cererile privind pronuntarea unor hot care sa tina loc de consimtamantul la incheierea unui act de va/are cump nu intra in art 13.

Art 14 cererile privitoare la succesiuni. +nstanta comp este cea de la ultimul domiciliu al defunctului. Cererile care intra in categoria celor reglementate de art 14: 1 1 1 Cererile privind validitatea si modificarea actului unilateral Cererile privitoare la mostenire sau pretentile pe care mostenitorii le1ar avea unul impotriva altuia. Cererile legatarilor0 creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor. 'u intra situatia in care un tert revendica un bun si posesia a ramas la mostenitorii celui de la care revendica. 'u e vb nici de cererile mostenitorilor contra creantelor defunctului.

*revalenta dintre art 13 si art 14. &2 parta. succesoral in care intra si un bun imobil. ?1a mers pe ideea ca art 14 prevalea/a fata de art 13 datorita caracterului special. -aca sunt mai multe succesiuni succesive si care nu au fost de/batute anterior. &2: moare bunicul0 tatal il mosteneste dar moare si el si se pune probelema ca nepotii sa se certe pe averea lor. ?olutia este ca e comp instanta celui din urma defunct ( mortul mai putin rece). +n materie de societate0 e competenta instanta de la sediul societatii. 'u intra procesele intre societate si terte persoane. Competenta in materie de faliment (insolventa)0 comp este tribunalul0 instanta de la sediul principal al debitorului. Art 305 in materia divortului0 e comp .udecatoria in cirumscriptia careia au avut ultimul domiciliu comun sotii iar daca nu au avut domiciliu comun0 sau daca niciunul dintre soti nu isi mai au domiciliul in ra/a teritoriala a instantei respective se revine la regula de dr comun si anume domiciliul paratului. -aca paratul nu are domiciliul in tara0 instanta reclamantului. 'atura e2clusiva a acestor norme decurge din interpretarea sistematica a art 1(4 si art 14 din C*C. +'!+'-&=&A C; * +'?!A'!&+ +nstanta investita cu solutionarea unei cereri este competenta sa solutione/e si apararile formulate de parti in solutionarea cau/ei respective chiar daca acele aparari ar putea fi facute pe cale separata ca veritabile cereri de chemare in .udecata0 ca/ in care ar atrage o alta competenta astfel: daca reclamantul solicita predarea bunului0 a contractului de van/are cumparare@ %an/atorul s1ar putea apara prin faptul ca contr de van/are cump este nul absolut. 'ulitatea poate fi introdusa si pe cale incidenta. +nstanta va trebui sa verifice daca temeiul predarii e2ista sau nu e2ista. &a nu se pronunta asupra nulitatii ci doar respinge cererea. -aca apararile se constituie in veritabile chestiuni pre.udiciabile0 instanta nu1si va putea e2tinde competenta. Chestiunile pre.udiciabile e2ced sfera atributilor

.udecatoresti sau trebuie .udecate dupa anumite proceduri. &2: e2ceptia de neconstitutionalitate. "n alt ca/0 este cel al regulii penalul tine in loc civilul. +ntr1o cau/a penala se discuta daca e2ista sau nu fapta. -aca se a.unge la conclu/ia ca fapta nu a fost savarsita de paratul din civil0 nu se va a.unge la obligarea partului la plata de daune. ; alta regula este e2ceptia de nelegalitate a actului administrativ: daca se invoca e2ceptia de nelegalitate a actului administrativ0 instanta civila nu va putea anali/a nelegalitatea intrucat ea este data inst de contencios administrativ. ; alta regula0 este cea ca instanta investita cu o cerere este competenta sa .udece si incidentele in legatura cu acea cerere. *rorogarea de competenta. &ste o institutie de drept civil in ca/ul in care o instanta isi e2tinde competenta unei cereri0 care in mod normal nu erau in competenta sa. -in perspectiva prorogarii de copetenta avem trei forme: a. ,egala b. #udecatoreasca c. Conventionala a. *rorogarea legala 9 art 4 din C*C =enuntarea la .udecata unuia0 nu antrenea/a modificarea regulilor de competenta. "n alt ca/ este cel de la art 15. &l operea/a chiar si cond competenta generata de cererea incidentala sau accesorie apartine unei instante de alt grad. "n alt ca/ e repre/entat de cone2area unor cereri art 134 C*C presupune reunirea unor procini intre aceleasi persoane sau chiar si parti diferite dar atunci cand obiectul sau cau/a cererilor pre/inta o stransa legatura. Cone2area unor cereri este determinata de o .udecata mai eficienta si unitara a diferitelor cau/e care sunt in pericol sa genere/e solutii opuse. Care sunt conditiile: 1 1 ?transa legatura intre cele doua pricini Cele $ pricini sa se alfe in fata unor instante de grad egal. -aca instanta admite cererea de cone2are0 cau/a se va trimite catre instanta mai intai investite. -aca una dintre cele doua instante are o competenta e2clusiva0 atunci cau/ele se vor reuni la aceasta chiar daca ea este cea din urma investita. -aca ambele instante sunt deopotriva competente e2clusiv0 atunci conne2areanu poate avea loc. Cone2area se poate face si cand sunt anumite pricini care se afla la instante diferite. &2ceptia de cone2are poate fi invocata de catre parti sau de catre instanta din oficiu.

,itispendentei nu este un ca/ de prorogare de competenta. &ste situatia in care intre doua cau/e e2ista identitate de parti obiect si cau/a. &2ceptia de litispendenta invocata de parti sau instanta din oficiu chiar daca instantele sunt de grad diferitCCC ,egea mai spune ca poate fi invocata atat timp cand cau/a se afla in fata instantelor e fond. +n recurs e2ista de.a autoritate de lucru .udecat. -aca se admite0 cau/a se va trimte instantei mai intai investite0 dar daca una dintre cele doua instante este superioara in grad celeilalte atunci se va trimite instantei mai intalte in grad chiar daca ea ar fi a doua investita. b. #udecatoreasca +nstanta isi e2tinte competenta asupra unor cereri pe care nu le1ar avea in competenta datorita vointei unei instante .udecatoresti. "n ca/ ar fi stramutarea cau/elor. +n timp ce recu/area abtinerea si incompatibilitatea se raportea/a la persoana magistratului0 motivele fiind raportate la detalile personale0 in ca/ul stramutarii raportarea nu se face la magistrat ci la fi/ionomia instantei sau a locului unde se afla instanta respectiva. *roblema nefiind de complet ci de schimbarea a atmosferei0 a locului. otive de stramutare: 1. "na din parti are printre .udecatori doua rude sau afini pana la gradul al 41 lea. ?otul nu este ruda. -aca ari fi ruda ar fi incest. ?i daca nu e ruda atunci ce e@ ?ot $. ?iguranta publica pre/umtie ca .udecarea cau/ei intr1un anume loc ar putea sa produca o tulburare a ordinii publice. 3. >anuiala legitia situatia in care se presupune ca nepartinirea .udecatorilor ar putea fi afectata de impre.urari precum calitatea partilor sau vrasmasiile locale. Au fost considerate astfel de ca/uri situatia in care una dintre parti este primarul localitatii si are o pricina personala. ?*&!A: A cheama pe > pt a pronunta instanta o hot care sa tina loc de act de van/are cump cu privire la un imobil. +n motivare0 rec a aratat ca a incheiat un antecontract de van/1cump cu > acesta din urma promitand van/area unui teren plus constructie pt suma de 500000 de lei pt care a platit 300000 restul ramanand sa fie platiti la /iua perfectarii actului. =ec arata ca paratul a refu/at sa incheie actul iar el a consemnat restul de bani la dispo/itia paratului considerand ca plata a fost efectuata. *rin intampinare paratul arata ca cererea este neintemeiata datorita faptului ca bunul promis nu1+ apartine si este in coproprietate cu fratele sau C. *aratul mai arata ca in parallel e2ista si un process de parta. intre el si C. Care este instanta competenta din punct de vedere material si territorial@ 1 +mobilul se afla in sect 1 a un >ucuresti

1 1

=eclamantul isi are domiciliul tot in sect 1 iar paratul in Craiova !ot in Craiova a domiciliat si defunctul tata a lui C si >.

Care este natura cererii numarul 1@ & o cerere personala0 o actiune personala intrucat valorifica un drept de creanta. &l nu cere sa i se prote.e/e un drept real intrucat nici nu il are. !otusi find o actiune in transformare0 ea are particularitatea ca la finele procesului reclamantul va avea un drept real. Asta inseamna ca din punct de vedere teritorial trebuie sa mergem la domiciliul paratului adica art.(. =e/ulta ca va fi competent !ribunalul dar nu cel din >ucuresti ci tribunalul -ol.. *ractic art 13 nu cade in incidenta spetei pt ca desi este implicat in speta si un imobil0 ea nu e o cerere privitoare la imobil ci e o cerere privitoare la o creanta. aterial: +ntre A si > tribunalul. +ntre > si C .udecatoria

!eritorial : intre A si > art ( inst de la domiciliul paratului (!ribunalul -ol.) +ntre > si C comp conform art 14 e inst ultimului domiciliu al defunctului ( #udecatoria Craiova) odificare la ?peta: -ar daca cererea ar fi introdusa de catre A contra lui > la tribunalul >ucuresti iar cererea lui > contra lui C a fost la !ribunalul dol.. +n primul process > nu a formulat in intampinare vreo e2ceptie cu privire la competenta instantei. +n celalat proces de parta. nici C nu a formulat intampinare. Avand in vedere datele e2istente0 e2ista remedii cu privire la incalcarea regulilor privind competenta@ -esi a a introdus cererea la !rib >ucuresti in mod gresit0 acest lucru nu va genera o declinare de competenta intrucat > nu a invocat e2ceptia necompetentei in termenul legal adica prin intampinare. +n ceea ce priveste cererea lui C0 se incalca o norma de ordine publica si deci chiar daca C nu a facut intampinare0 instanta din oficiu va trebui sa invoce necompetenta. -aca nici ea nu invoca0 va ramane asaKdin pacate0 pt ca pana la urma orice norma de competenta chiar si de ordine publica se poate acoperi prin neinvocare in ca/ul in care pana si instanta nu invoca. &2ceptia de necompetenta materiala poate fi invocata chiar si de instanta dar numai pana la primul termen de .udecata. *e scurt: *rima e o incalcare a compt teritoriale care in acest ca/ se poate acoperi0 in a doua cerere e o incalcare a competentei material ceea ce duce la o incalcare a unei norme de ordine publica si ea trebuie astfel declinata.

C"=? 04 30.11.$011 ?pecificul hot date in materie de stramutare este acela ca ea nu se motivea/a si nu se ataca. +n timpul soultionarii cererii de stramutare0 presedintele instantei care .udeca cererea de stramutare0 va putea dispune in camera de consiliu0 suspendarea cererii de fond pana la solutionarea cererii de stramutare. +n urma admiterii cerereii de stramutare0 dosarul va fi trimis la alta instanta egala in grad. !ot instanta care aproba stramutarea decide si ce acte se pastrea/a. -aca nu spune nimic0 ar re/ulta ca actele efectuate sunt desfiintate. ; situatie anapoda +nstanta de fond .udeca pricina chiar dupa ce instanta de stramutare a dispus stramutarea cau/ei; hot pronuntata este nula de drept. Aceeasi solutie se aplica si in ca/ul in care instanta de fond a .udecat cau/a desi instanta de stramutare a decis suspendarea procesului. Alte ca/uri de prorogare mai gasim in materia recursului. ?e prevede ca instanta poate sa trimita dosarul la aceeasi instanta sau la o alta instanta egala in grad cu cea care a .udecat initial. +n ca/ul recu/arii0 daca la instanta respectiva cererea nu poate fi .udecata datorita faptului ca toti .udecatorii sunt recu/abili sau numarul lor este suficient de mare astfel incat sa nu se .udece recu/area0 se va trimite instantei superioare in grad care .udeca si daca admite trimite dosarul la o instanta egala in grad cu prima. & un ca/ de prorogare. "ltimul ca/ de prorogare este acea delegare art $3 C*C impre.urari e2ceptionale0 instanta e impiedicata sa .udece un timp indelungat0 +CC# trimite dosarul unei instante egale in grad. Art $$4 ,egea de punere in aplicare a 'CC0 pana la intrarea in vigoare a instantellor de tutela0 aceasta poate delega prin incheiere ca anumite acte sa fie efectuate de autoritatea tutelara. *artile pot propoga competenta in urma conditii: Comp relativa sau alternativa *artile trebuie sa convina sa aleaga o alta instanta decat cea care era competenta *artile trebuie sa aiba deplina cap de e2ercitiu

&2ceptia de necompetenta mi.loc procedural prin care se invoca incalcarea normelor privitoare la competenta. &2ceptia este de ordine publica sau privata in functie de normele incalcate. Clasificarea e2ceptiilor de necompetenta de ord publica sau privata are loc la art 1(4 din proced civila din care aflam ca e2ceptia de necomp generala si materiala sunt de ordine publica iar cea teritoriala este de ordine privata cu e2ceptia 13 14 1( 130 precum si comp in materia litigiilor care privesc starea si cap persoanei. Care este regimul de invocare a e2ceptiei@

+n ca/ul celei generale0 ea poate fi invocata in tot cursul procesului. +n ce priveste necompetenta materiala0 e2ceptia nu poate fi invocata decat in fata primei instante pana la prima /i de infatisare iar daca la prima /i de infatisare incep si de/bateriile asupra fondului0 e2ceptia trebuie invocata inainte de a incepe aceste de/bateri. +n ce priveste persoanele care o pot invoca0 ea poate fi invocata de catre parti dar si de catre .udecatori. +n ceea ce priveste comp teritoriala0 daca e publica se poate critica oricand si de catre oricine0 daca este de ordine privata ea nu poate fi reclamata decat de parat si numai odata cu intampinarea. -oar daca intampinarea nu e obligatorie0 la prima /i de infatisare cel mai tar/iu. #udecatorul este obligat la prima /i de infatisare se verifice din oficiu competenta ( se refera la cea generala0 cea materiala si cea teritoriala e2clusiva). +n ceea ce priveste solutia asupra e2ceptiei0 instanta se pronunta dupa cum o respinge sau o admite. -aca o respinge0 se va da o incheiere continuand procesul. -aca o admite0 ea va da o hotarare prin care va declina competenta0 indicand si instanta competenta. Aot de declinare a comp are doua caracteristici: nu se ataca cu nicio cale de atac ea se aplica numai in situatiile de declinare a competentei. +n situatia cand se admite e2ceptia de necompetenta dar nu o declina cand nu e de comp instantelor romane sau cand nu e de comp org .urisdictionale@ nu are autoritate de lucru .udecat fata de instanta la care se trimite dosarul ea nu va fi tinuta de calificarea la care se trimite dosarul. ,a randul ei ar putea si ea sa isi decline competenta. C;'),+C!&,& -& C; *&!&'!A ?unt: negative doua instante isi declina reciproc competenta. !rebuie sa avem o declinare succesiva si reciproca. -eclinarile succesive la alte instante de la cele de la care a venit declinarea repre/inta o declinare in lant. po/itive doua isntante se considerea deopotriva competente pt .udecarea uneia si celeiasi cau/e. ?e poate a.unge prin respingerea unei e2ceptii de litispendenta.

Conflictele de comp se solutionea/a de instanta care se numeste regulator de competenta. &ste instanta superioara si comuna celor aflate in conflict. +n ca/ul +CC# declinatorul de competenta repre/inta si regulator de competenta. +nstantele sesi/ea/a conflictul de competenta. ?olutionarea cererii privind regulatorul de comp se .udeca de regulator in camera de consiliu si fara citarea partilor. Aot data de regulator este susceptibila de recurs in ( /ile de la comunicare. Aot pronuntata de +CC# este irevocabila.

AC!&,& ?+ !&= &'&,& -& *=;C&-"=A

+.

AC!&,& -& *=;C&-"=A:

+n materia lor se face distinctie intre instrumentum (actul doveditor) si actul in sensul de negotium ( in sensul de operatiune .uridica) insa spre deosebire de dr civil0 lovirea de nulitate a lui instrumentum distruge totC &2: minuta nu e semnata0 se va .udeca din nou. *rin urmare0 nulitatile de forma0 atrag si nulitati de fond. Conditiile de validitate ale actelor de procedura se verifica numai prin ele insele. &u nu pot sa dovedesc ca cineva a fost citat corect decat chiar prin procesul de citare. +n materia actelor de procedura0 ele trebuie sa imbrace forma scrisa cu preci/area ca sunt si acte care se fac verbal dar se mentionea/a in incheiere sau in alte acte (depo/itia unui martor). Actele scrise trebuie sa fie in limba romana sau sa fie traduse in limba romana. &vident ca minoritatile se pot e2prima in limba materna dar ele nu vor fi netraduse. ,egalitatea actului de procedura se verifica prin chiar elementele intrinseci ale acestuia0 instanta neputand apela la elemente e2trinseci. !ermenul de procedura avem 3 categorii de termene: a. ,egale &2: declararea apel0 recurs0 intampinare0 cerere de interventie. b. #udecatoresti c. Conventionale in materia arbitra.ului. &2ista termene : a. +mperative: nu au de aface cu normele publice. 'otiunea se refera la faptul ca fie legea fie instanta le prevede in vederea efectuarii unui act inauntrul lor. &2: term de apel0 intampinarea. &le atrag sanctiunea decaderii. b. *rohibitive: acelea pe care legea sau .udecatorul le stabileste in scopul de a nu se efectua un anumit act inauntrul lor. &le atrag sanctiunea nulitatii actului facut in termenul prohibitiv. Calculul termenului: +n ceea ce priveste termenul pe /ile nu se ia in considerare nici /iua de inceput a termenului0 nici /iua de finali/are a termenului. -aca /iua de sfarsit cade intr1o /i de sarbatoare legala sau nelucratoare0 ea se va proroga pana la prima /i lucratoare. +n calcul termenului se iau in considerare /ilele nelucratoare sau de sarbatoare legala; numai ultima /i0 in care trebuie sa depun0 nu se ia in considerare.

Curgerea termenului: a. omentul de inceput este de obicei momentul comunicarii actului. Aceasta regula este inclusa in art 10$ din C*C. &2ista si trei ca/uri in care legea asimilea/a actul comunicarii unor altor acte creand o asa /isa echivalenta. ,egiuitorul operea/a cu o fictiune spunand ca anumite acte care nu sunt comuncari au aceeasi valoare .uridica ca si comunicarea in ca/ul curgerii termenelor. !ermenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea actului de la data cand a cerut respectiva comunicare. Cu alte cuvinte chiar daca nu ti s1a comunicat un act daca ai cerut sa se comunice0 se considera actul ca si comunicat in ce te priveste. ,egea prevede ca partea primeste somatia de e2ecutare0 moment la care se considera ca hot pusa in e2ecutare a fost si ea comunicata. *arta careia nu ii s1a comunicat hot declara apel sau recurs inainte de comunicare. +n acest ca/ legiuitorul pre/uma ca hot se considera comunicata. +n ce priveste cursul termenelor0 acestea ca regula nu sunt susceptibile de suspendari. ?unt ca/uri de suspendare in anumite ipote/e e2pres preva/ute de lege cum ar fi in materia curgerii termenului de perimare. +n ce priveste intreruperea ca regula generala se cunoaste un singur ca/ de intrerupere si anume atunci cand actul de procedura nu a putut fi savarsit in termen dintr1o impre.urare mai presus de vointa partii. Actul de procedura va trebui efectuat in termen de 1( /ile de la incetarea starii ce a condus la imposibilitatea de efectuare0 tot in acelasi termen se vor arata si motivele pt care nu a putut fi efectuata in termen si se va cere repunerea in termen. Asupra motivelor de intrerupere0 se va pronunta instanta competenta sa anali/e/e actul de procedura savarsit. Ca/uri de intrerupere vom mai gasi in materia prescriptiei e2ecutarii0 in materia perimarii sau a cailor de atac. +n ce priveste implinirea termenului de procedura0 ea produce $ efecte dupa cum vb in termen imperativ sau prohibitiv. +n ca/ul celui imperativ imposibilitatea efectuarii actului ce trebuia e2ecutat in termen. Asta inseamna in cele mai multe ca/uri decaderea. +n ce priveste implinirea termenului prohibitiv0 el generea/a deschiderea posibiltiatii de a face actul ce nu putea fi efectuat in termen. -aca depui acte prin posta se vor lua in considerare numaia actele depuse prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si data actului este data depunerii la posta. ?A'C!+"'+ 1. +n ce priveste nerespectarea regulilor ce privesc )orma Actelor: ?anctiunea este nulitatea.

'ulitatea e2presa in procedura face ca sa se pre/ume ca partea a fost vatamata in timp ce in ca/ul nulitatii virtuale0 partea care invoca nulitate trebuie sa dovedeasca ca prin incalcarea regulii de procedura ii s1a produs o vatamare. ; alta clasificare ar fi in situatia in care nultiatea intervine direct sau dupa un termen de amanare. +n ce priveste cau/ele de nulitate0 sediul materiei il gasim la 10( C*C care are $ aliniate dar mai sunt si ca/uri de nulitate distincte. +n ce priveste ca/uri de nulitate trebuie sa distingem intre ca/uri de nulitate neconditionate de vatamare si ca/uri de nulitate conditionate de vatamare. Cele neconditionate sunt urmatoarele: 1. Art 10( alin 1 necompetenta instantei. $. Dresita alcatuire a instantei 3. +ncalcarea normelor prohibitive 4. 'eplata ta2elor de timbru

Conditionate de vatamare Art 1(0 alin $: Cand actul a fost efectuat cu nerespectarea formelor legale de procedura Cand actul a fost efectuat de catre un functionar necompetent Aceasta nulitate se va produce numai in urmatoarele conditii: 1. *rin incalcarea normelor de procedura sau prin necompetenta functionarului sa se fi produs o vatamare partilor. $. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. +n ce priveste proba vatamarii0 cel care o invoca trebuie sa probe/e. -aca nulitatea este e2presa e2ista o pre/umtie simpla de vatamare.

?eminar 'C*C prevede e2pres ca nulitatile e2trinseci sunt nultiati neconditionate. A cheama in .ud pe > solicitand parta.area unor bunuri dobandite in urma unei succesiuni. +nstanta dispune efectuarea de e2perti/e0 administrea/a probe si dispune admiterea cererii si parta.area bunurilor. +mpotriva hot a declarat apel

reclamantul sustinand ca desi s1a admis cererea0 in mod gresit instanta a luat act de propunerile din raportul de e2perti/a care a stabilit bunuri cu mai mare valoarea in partea fratelui sau. =ec mai spune ca la ultimul termen de .udecata nu a fost legal citat deoarce instanta a transmis o citatie dar care nu avea mentionata in cuprinsul ei nici numele partii cu care se .udecat si nici obiectul pricinii. otiv pt care nu s1a pre/entat in /iua respectiva la .udecata0 .udecata avand loc in lipsa sa. *rin intampinare paratul > a invocat tardivitatea cererii de apel aratand ca desi la dosar nu e2ista dovada comunicarii hot pronuntate in prima instanta lui A aceasta fiind e2pediata la o adresa gresita0 totusi0 e2ista dovada ca rec a primit comunicarea hot0 aceasta facandu1se prin intermediul unui e2ecutor .udecatoresc la diligentele depuse de catre >. > mai arata ca in cele din urma nu contea/a daca reclamantul A a primit hot prin comunicarea primita de instanta sau prin cea facuta de e2ecutorul .udecatoresc la cererea sa0 important este faptul ca acesta a luat cunostinta de hot data de la care curg cele 1( /ile. > arata ca apelul depus de A s1a facut la 30 de /ile de la data la care e2ecutorul .udec solicitat de > i1a inmanat copia hot lui A. Ce va decide instanta cu privire la e2ceptia invocata de > iar daca este ca/ul ce va decide si cu privire la apelul lui A@ ,ipsa pe citatie este o nulitate relativa vatamarea nu este presupusa. A trebuie sa vina cu niste probe conform carora sa demonstre/e ca a suferit o vatamare e2: nu a putut sa ia cunostinta de /iua si locul .udecatii. +n ceea ce priveste e2ceptia invocata de intimat: Comunicarea este un act de procedura pe care il face instanta in formele preva/ute pentru citatie. Aici avem de a face cu o comunicare privata. > va/and ca comunicarea oficiala a esuat0 a luat el initiativa. +n dosar e2ista dovada ca A a luat cunostinta de hotarare dar asta nu echivalea/a cu o comunicare. *rin urmare termenul daca spune ca incepe sa curga de la comunicare0 va fi luat in seama. ; singura comunicare poate veni de la e2ecutor si anume cea de somatie la e2ecutare la care se atasea/a oblgiatoriu hotararea; aceasta este o norma de stricta interpretare. +n speta nu este vb de o somatie la e2ecutare. +n conclu/ie0 se aplica art $<4 alin 3 si suntem in termen. Continuare speta: +nstanta respinge tardivitatea si respinge apelul lui A. +mpotriva hot nu se e2ercita recurs. -upa 1 an de la solutionarea irevocabila a cau/ei0 impotriva hot de la prima instanta0 declara apel >. > sustine ca in mod gresit instanta a admis cererea lui A inclu/and si anumite bunuri in masa parta.abila bunuri care apartineau numai lui. A invoca tardivitatea apelului intrucat > s1a pre/entat in apelul lui a lui A unde a pus conclu/ii si nu a criticat cu nimic hot. +n replica > arata ca s1a pre/entat in apelul lui A solicitand respingerea0 dar /ice ca nu a facut apel pt ca hot nu1i fusese comunicata si pt ca nu a fost comunicata0 el e in termen sa faca apel. ?e verifica si se vede ca hot nu fusese comunicata nici lui A nici lui >.

C"=? 10 + +ntampinare si cerere reconventionala ?unt acte specifice po/itiei procesuale de parat. +ntampinarea: actul procedural prin care paratul isi arata apararile pe care intelege sa le formule/e fata de cererea de chemare in .udecata. & un act corespondent acestuia. ?1a stabilit ca intampinarea este obligatorie. -aca se stabileste ca intampinarea sa nu fie obligatorie0 legea trebuie sa o stabileasca e2pres actiunile posesorii. +ntampinarea cuprinde: e2ceptiile pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului. apararile. *robele pe care le va folosi. ?emnatura

)orma intampinarii si termenul. !ermenul: cel putin ( /ile inainte de primul termen de .udecata. 'u inainte de prima /i de infatisare. Acest termen de ( /ile( care de fapt e 5 nu se pune /iua .udecatii si nici /iua in care il depui) trebuie corelat cu alt termen 114 indice 1 care prevede ca primul termen de .udecata este stabilit de asa maniera incat de la primirea citatiei0 paratul sa aiba la dispo/itie 1( /ile. -aca nu se respecta termenul de citatie0 si obligatia lui de a depune intampinarea inainte de ( /ile dispare. +n acest ca/ o poate depune chiar la primul termen de .udecata sau chiar va putea sa solicite un termen la primul termen de .udecata pt a depune intampinare. ,egea nu spune ce se intampla in ca/urile delarate de lege ca fiind urgente art 114 indice 1 spune ca paratul poate fi citat cu numai ( /ile inainte de termenul de .udecata ori in materia intampinarii nu se mai spune nimic. #urisprudenta a stabilit ca termenul de ( /ile nu se aplica pricinilor urgente atunci cand citatia a venit pe numele paratului cu ( /ile inainte de .udecata. ?e aprecia/a ca in aceste situatii va putea depune intampinare pana la primul termen de .udecata. !ot legat de intampinare trebuie sa vedem ce se intampla daca nu se depune. Art 103 care instituie o decadere generala virtuala decaderea di dreptul de a depune probe si de a invoca e2ceptii. *aratul totusi poate sa invoce nulitati de ordine publica0 e2ceptia de necompetenta de ordine materiala0 paratul va putea sa discute legalitatea probelor invocate de reclamant si sa participe la administrarea acestora; =emedii:

1. &ste posibila la primul termen de .udecata paratul sa solicite acordarea unui termen in vederea pregatirii apararii si a pregatirii probelor. *aratul trebuie sa .ustifice motive temeinice. $. *aratul nu este repre/entat sau asistat de avocat0 ca/ in care la prima /i de infatisare instanta este obligata sa puna in vedere paratului sa invoce la acel termen e2ceptiile probele si alte mi.loace de aparare de care intelege sa se foloseasca0 instanta va face mentiune cu privire la faptul ca a pus in vedere aceste lucruri paratului in incheiere si tot in incheiere va lua act de po/itia e2primata de parat. -aca reclamantul isi modifica cererea de chemare in .udecata la prima /i de infatisare0 paratului ii se da un termen. ++ C&=&=&A =&C;'%&'!+;'A,A *retentiile paratului formulate contra reclamatului sa fie in legatura cu cele din cererea reclamantului. &le nu trebuie sa decurga din cadrul aceluiasi raport .uridic cu e2ceptia litgilor dintre profesionisti si cele arbitrale. =eclamant1parat si celalalt devine parat1reclamant. +nstanta este obligata sa se pronunte asupra cererii reconventionala prin dispo/itiv la fel ca la cererea de chemare in .udecata a reclamantului. +n schimb in ca/ul intampinarii0 instanta se pronunta in considerente. ?copuri: *aratul urmareste sa parali/e/e cererea reclamantului. *aratul tinde sa obtina o compensare. *t compensare legala nu are nevoie de cerere reconv dar daca e .udiciara are nevoie. *aratul nici nu incearca sa parali/e/e cererea reclamantului dar incearca sa obtina niste pretentii proprii diferite; !ermenul: la fel ca la intampinare cu preci/area ca daca intampinarea nu este obligatorie0 cererea rec se pune pana la prima /i de infatisare sau mai tar/iu. & inadmisibila in unele domenii cum ar fi: in anumite proceduri urgente. +n pofida faptului ca nedepunerea in termen atrage .udecarea separata0 instanta nu poate dispune o astfel de solutie: e2 parta.ul *otrivit unor dispo/itii speciale in materia divortului0 cererea reconventioanal se poate face si dupa termen. >a chiar se prevede in materia divortului ca cererea reconventionala se poate face direct in apel. 'edepunerea in termen atrage sanctiunea .udecarii separate. !ermenul prin care se stabilste introducerea cererii reconventinale este reglementat de norme de ordine privata astfel incat daca recl nu invoca tardivitatea0 cererea rec va fi primita.

#udecata C= traseu similar cererii de chemare in .udecata. *aratul devenit reclamant are dr. ; alta regula este ca C= se .udeca de principiu cu cea principala0 instanta pronuntand o singura solutie. !otusi daca cererea reconv intar/ie .udecata cererii principale instanta va putea sa solicite dis.ungerea ei si .udecarea separata. +nstanta se va pronunta prin dispo/itiv asupra C=. +++ asurile A?+D"=A!;=++

?copul lor este de a mentine efectivitatea actului de .ustitie prin conservarea posibilitatii de a fi pusa in e2ecutare hotararea .udecatoreasca ce urmea/a a fi pronuntata in cadrul unei cereri formulate in .ustitie. 1. ?echestru .udiciar ?e aplica asupra unor bunuri mobile sau imobile atunci cand fac obiectul unui proces ce vi/ea/a proprietatea0 posesia sau folosinta ori administrarea0 unui bun aflat in prop comuna. ?pecificul e dat de faptul ca bunurile ce fac obiectul sechestrului sunt chiar cele care fac obiectul .udecatii. =eclamantul urmareste e2ecutarea in natura. Ca reguli generale: Conditii a. &2istenta pe rol a unui proces ce are ca obiect posesia0 coproprietatea0 proprietatea0 folosinta. b. -epunerea unei cautiuni daca instanta va considera necesar; 'u poate depasi $0G din bunuri daca e evaluabila in bani dar daca nu e evaluabila in bani nu poate depasi $000 de lei. c. Cel care solicita sa dovedeasca niste circumstante cum ca daca nu s1ar adopata masura0 nu ar mai putea sa1si asigure e2ecutarea in natura. 'u se aplica in 3 ca/uri( e2istenta unui proces pe rol): 1 1 1 Cand este vb de un bun pe care debitorul l1a oferit pt eliberarea sa de datorie >un cu privire la care cel interesat va avea motive temeinice ca va fi distrus0 sustras0 alterat ?e refera la bunuri mobile ce alcatuiesc garantia creditorului iar creditorul invederea/a insolvabilitatea debitorului sau are motive temeinice sa se teama ca debitorul va fugi sa ca bunurile vor fi sustrase.

*rocedura de .udecata: +nstanta competenta este cea care .udeca fondul. -ar daca se permite cererea de sechestru fara a se formula o cerere atunci va fi instanta locului unde se alfa bunurile@@@

Cererea se .udeca cu citarea partilor dar in regim de urgenta. +nstanta se pronunta printr1o incheiere care este supusa numai recursului iar acesta se va e2ercita in ( /ile de la pronuntare. +ncheierea de sechestru este e2ecutorie0 formularea recursului nu va suspenda e2ecutarea. Cum se e2ecuta@ +n ca/ul bunurilor imobile0 incheierea de sechestru se va nota in C) iar orice instrainare va interveni va fi inopo/abila creditorului care a incheiat sechestrul. +n ca/ul bunurilor mobile0 sechestrul poate fi de 3 feluri: simplu ( presupune efectuarea unui proces verbal de catre e2ecutorul .udecatoresc si instituie un administrator sechestru iar daca va instraina bunul va savarsi o infactiune si anume scoaterea de sub sechestru) aplicarea de sigilii; sechestru cu ridicat. Administratorul sechestru poate face acte de conservare0 de administrare dar nu poate acte de dispo/itie. &l poate sta in instanta cu acordul acesteia. &l poate pune conclu/ii fara sa fie ruda cu partile. ?echestrul .udiciar incetea/a in primul rand prin incetarea procesului de fond si anume0 daca reclamantul castiga atunci el va putea e2ecuta bunurile sechestrate. -aca va pierde0 sechestrul se suspenda de drept. Cautiunea va putea fi folosita pt eventualele daune pe care cel care a suferit masura sechestrului le1ar putea invoca intr1un proces de daune. Cautiunea se va restitui daca cel care a cerut sechestrul castiga procesul. ?e va putea restitui si daca pierde: daca paratul e de acord sau daca in termen de 30 de /ile de la ridicarea sechestrului sau a respingerii0 cel care a suferit masura sechestrului nu formulea/a cerere de daune. $. ?echestru asigurator asura vi/ea/a bunuri care nu fac obiectul procesului deoarece scopul sechestrului asigurator nu este e2ecutarea in natura ci asigurarea fondurilor necesare pt o eventuala urmarire silita. *rin urmare daca la sechestrul .udiciar bunul sechestrat trebuie sa fie unul determinat0 in ca/ul sechestrului asigurator nu contea/a ce sechestre/; totul este ca valoarea sa fie echivalenta cu cea pe care o urmaresti. >unurile pot fi mobile si imobile. Conditii: a. ?a e2iste o actiune de fond prin care cel care se pretinde creditor tinde la obtinerea unui titlu e2ecutoriu. b. Creanta pe care o invoca creditorul sa fie constata printr1un act scris c. *lata unei cautiuni de catre cel care solicita sechestrul. -aca creanta este constata prin act scris0 cautiunea va fi stabilita de catre instanta atat in ce priveste necesitatea depunerii ei cat si in ce priveste cuantumul.

?i aici avem situatia in care s1ar putea formula cerere de sechestru asigurator chiar daca creanta nu este e2igibilia. ?ituatiile care permit asta0 sunt enumerate la art (41 alin 3. ?e admite ca se primeste cererea si cand nu este printr1un act scris dar cautiunea trebuie sa fie de .umatate din suma pretinsa. +nstanta competenta este cea care a fost investita sa .udeca fondul. ?pre deosebire de sechestrul .udiciar0 cel asigurator se .udeca fara citarea partilor. +nstanta se va pronunta printr1o incheiere. & supusa recursului; ( /ile de la comunicare. Cautiunea va fi dispusa de instanta dar va putea fi dispusa chiar prin incheierea de incuvintare a sechestrului. ?pre deosebire de sechestrul .udiciar in ca/ul sechsetrului asigurator se poate lua in considerare si o ridicare a sechestrului daca el ofera alte garantii indestulatoare. Cererea debitorului se va .udeca in termen scurt cu citarea partilor si se va solutiona prin incheiere. ?echestrul asigurator va incepta fie prin ridicarea cautiunii0 fie prin inlocuirea lui cu o garantie indestulatoare fie prin solutionarea actiunii de fond. -aca e in favoarea creditorului0 sechestrul asigurator devine e2ecutor. -aca se respinge0 sechestrul se va ridica. 3. *oprirea asiguratorie =elatia creata de poprirea asig nu este numai intre un credi si debitor si este tripartita: creditor0 debitor si tert poprit. Cred solicita instantei sa indisponibili/e/e in mainile tertului poprit0 sumele de bani sau titulurile de valoare ori alte bunuri incorporate pe care acesta le1ar datora debitorului poprit. ?e pot popri chiar si datoriile viitoare dar numai daca ele sunt stabilite in temeiul unor raporturi .uridice de.a e2istente la data cererii de poprire. ?1ar putea popri chiriile viitoare. C+!A=&A ?+ C; "'+CA=&A AC!&,;= -& *=;C&-"=A

!oate persoanele in proces trebuiesc citate. !otusi legislatia actuala a adus o ameliorare. !ermenul in cunostinta este o fictiune: el pre/uma cunoasterea termenelor viitoare chiar daca partea nu a mai fost citata. Au termen in cunostiinta: 1. Cel care a depus cererea de chemare in .udecata personal sau prin repre/entant si sa fi semnat de luarea la cunostinta de termen. $. *artea care se pre/inta la unul din termene fie personal fie prin mandatar conventional sau repre/entant legal.

3. Are termen in cunostinta si partea care a fost citata si ii s1a inmanat personal sau repre/entant citatia si a semnat de primire. &fect: nu mai esti citat in restul procesului. &2ceptii: 1. Cau/a suspendata si repusa pe rol $. Cand se stabileste termen pt chemarea la interogatoriu 3. Cererea se repune pe rol 4. ilitarii in termen si detinutii.

-aca s1a acordat termen de .udecata el poate fi preschimbat fie la cererea partilor fie de catre instanta.

C"=? 11 1. Cine este citat intr1un proces@ ?tatul si celelalte pers de dr public se vor cita in persoana autoritatii contenciosului central al administratiei. +n ce priveste statul ca regula in. )inantelor este cel citat in probleme de ordin patrimonial. *rin urmare citatia se va adresa la sediul central al administratiei respective la directia de contencios. +n ca/ul pers .uridice citatia va fi adresata ei0 repre/entata prin director general sau presedinte al consiliului de administratie0 la sediul societatii sau al sucursalei daca se .udeca doar contra acesteia. *ers aflate in insolventa ele vor fi citate la sediul lichidatorului sau administratorului .udiciar. +n ce priveste incapabilii citarea se va face pe numele repre/entantului. ?unt prevederi speciale pt situatia persoanelor trimise in strainatate intr1o misiune (personalul misiunilor diplomatice sau consulare organi/atiilor internationale). Ceilalti cetateni aflati in interes de serviciu in strainate vor fi citati prin organele centrale care i1au trimis deci se refera iar la cei trimisi in interes public. $. *rocedura de citare Ca regula se face din oficiu de catre instanta. *rin urmare nu sunt datoare partile. Cu toate acestea0 in legea $0$:$010 s1a introdus si posibilitatea de a se comunica acte in regim privat adica direct intre parti dar acest lucru este conditionat de acordul prealabil al ambelor parti. Conditii pt aplicarea dispo/itiei din legea $0$:$010 & valabila doar pt cei care au avocati sau consilier .uridic *artile trebuie sa convina astfel

'u e vorba de instintarea partilor despre proces si e vb doar de comunicarea actelor partilor -eci nu e vb de actele instantelor

)orma citatiei sunt mentiuni sub sanctiunea nulitatii e2prese ( deci se pre/uma) si nulitati virtual (care nu se pre/uma si trebuie demonstrate). *rocedura: se reali/ea/a prin agent procedural iar daca nu se poate face asa0 ea se va reali/e prin posta. -e regula prin posta se face. ?e poate cita si prin fa20 posta electronic sau alte mi.loace de comunicare care asigura comunicarea si confirmarea primirii. Aceasta prevedere se gaseste in art. 13$ indice 1 alin $. Clasica citare inmanarea citatiei se poate face oriunde daca destinatarul semnea/a de primire. =egula este ca se comunica acasa dar el o poate primi oriunde daca semnea/a de primire. -aca gasesti partea se va inmana citatia si se va inmana un process1verbal0 citatia e lasata in posesia partii iar procesul verbal este transmis la dosar. -aca nu gasesti partea0 citatia se inmanea/a unei rude:persoane ce domicilia/a si persoana respective sa aiba capacitate de e2ercitiu. &2ista si varianta in care partea refu/a sa o primeasca. +n situatia asta va afisa citarea pe usa si va face process verbal de afisare. !ot la fel si daca nu este gasita nici o persoana la domiciliu.

,a pers .uridice la fel ca la pers fi/ice. Citarea prin afisare la usa instantei prin publicitate art. 4( C*C o permite atunci cand reclamantul face dovada ca a depus toate diligentele pt a afla domiciliul partii adverse dar nu a reusit sa obtina informatiile necesare. +n acest ca/0 instanta dispune citarea prin publicitate. &a se face prin afisarea citatiei la usa instantei si publicarea in on ;f sau intr1un /iar de larga circulatie. -aca paratul dovedeste ca reclamantul cunostea domiciliul sau si cu toate acestea a oferit informatii false0 el rastoarna dovada bunei1credinte facute de reclamant. Comunicarea actelor in strainatate art <5 punct < cei care se afla in strainatate se vor cita printr1o citatie scrisa trimisa printr1o scrisoare recomandata sau pe ba/a de conventie. +n ceea ce priveste tarile din "&0 se aplica regulamentul &uropean 1343:$005 privind notificarea si comunicarea actelor .udiciare sau e2tra.udiciare in materie civila sau comerciala si care prevede o procedura mult simplificata. )iecare tara isi desemnea/a o autoritate central0 una de trimitere si una de primire.