ISTORIE

2014
ORIENTUL ANTIC

ANGER MIHAI FLORIN

I.

Primele state n Orientul Apropiat

Mesopotamia a oferit multiple zone geografice ce au permis folosirea resurselor naturale. Trecerea de la primele sate la aglomerri urbare a avut loc in miilenile VIIIIV. n perioada mileniului al VI-lea pu!ine zone au fost locuite.O sc"imbare neobi#nuit intervine in cursul mileniului III$ albia Eufratului se diminueaz #i odat cu acestea numeroase canale dispar% ceea ce va determina ca popula!iile private s se concentreze pentru a da na#tere ora#elor. &ocumentele cuneiforme ne dau c'teva indica!ii ale peisa(ului. Ora#ul este )ncon(urat de planta!ii #i grdini. *rintre marile ora#e re!inem pe cel numit Eridu% +ru, #i +r. -re#terea numrului de aglomerri urbane este considerabil$ de la ./ pentru perioada cuprins )ntre.500 #i 1200% .0/ pentru cea dintre 1100 #i 1.003 *opula!ia a putut fi evaluat de apro4imativ 20 000-50 000 de locuitori. ncep'nd cu mileniul al III-lea% asistam )n aceste centre urbane la separarea #i institu!ionalizarea puterilor politice #i a celor economico-religeoase. -ea dint'i mare civiliza!ie a antic"it!i s-a construit )n zonele vilor fertile ale 5esopotamiei% !ar care are .000 de ,ilometri lungime #i o l!ime de 200 de ,ilometri. n mod direct% influen!a aceasta a fost net predominat. Termenul de 6civiliza!ie 5esopotamian7 este un termen generic. n realitate% 5esopotamia a )nsumat contribu!iile civilizatorice #i culturale a trei popoare distincte. -el mai vec"i% sumerienii% au ocupat sudul !rii de-a lungul coastei golfului *ersic. n consecin!% se impune #i folosirea terminologii nuan!ate. *rima dat 5esopotamia s-a numit -'mpia lui 8inar% apoi 9abilonia #i )n cele din urm 5esopotamia% adic 6:ara dintre r'uri7 pentru c fluviile Tigru #i Eufrat trec pe l'ng d'nsa. ;cum se nume#te Ira, #i are capitala la 9agdad.

Egiptul Antic Valea fertil a <ilului% de o lungime de .=00 ,m% nu reprezint dec't o por!iune cultivabil de . sau = ,m. *e acest spa!iu verde se va derula aproape toat istorea Egiptului. Sc"ema trebuie nuan!at pentru perioada primelor sate. *entru acestea sa folosit patru tipuri de 6ni#e ecologice7. Supuse )n permanen! sc"imbrilor climatice% valea <ilului #i marginile ei au oferit doar posibilitatea unor "abitate temporare. >recvent este cazul primelor sate% c't

#i al siturilor de la <abta *la?a% >aiz@m #i 5erimde. Aiera,onpolis este unul din rarele ora#e dat)nd din mileniul al IV-lea vor supravie!ui p'n )n epocile istorice. n limba egiptean vec"e e4ist cuvinte diferite pentru a distinge satul de ora#. n ceea ce prive#te construc!ia acestora% ea a fost realizat )n ambele cazuri din crmizi fcute din lut #i uscate la soare. S-a pstrat totu#i ora#ul Ba"un% care purta )n anti"itate numele de Aetep-Senisrit. El se )ntindea pe o lungime de 100 p'n la 200 de metri #i era )ncon(urat de un zid de incint. &elimitat pe cartiere% avea numeroase strdu!e ce )con(urau case moderne. ;cesta este unul din marile e4emple din perioada Imperiului de 5i(loc. &in ora#ul Tel el-;marna% datat din perioada Imperiului <ou% s-a pstrat p'n astzi doar un zid de crmizi% cu o lungime de = metri. ;cest ora# se )ntindea pe o suprafa! de C ,m lungime #i . ,m l!ime. -iviliza!ia Egiptului antic las impresia unei lumi )nc"ise. ncon(urat din toate pr!ile de frontiere naturale% Egiptul prea destinat s fie izolat de restul omenirii. Resursele sale naturale l-au incura(at s manifeste tendin!ele autarice. Elementele de cultur strine pe care le-a primit de-a lungul secolelor din <ubia% Dibia% din Orientul ;propiat. Egiptul nu s-a lsat dominat de ele. Da aceste aspecte se mai adaug o alt impresie pe care o las civiliza!ia #i cultura egiptean% ceea de omogenitate% de uniformitate #i de un anumit fel de imuabilitate% )n care sc"imbrile petrecute au avut totu#i loc )n cadrul acelora#i forme.

Palestina Da nord-est de Egipt se )ntinde un mic teritoriu cuprins )ntre de#ert #i mare. Da )nceput s-a numit -anaan. &ar romanii i-au spus palestina. Ea este antica !ar a evreilor. +n !inut )n mare parte srac. Singura zon mai fertil era valea r'ului Iordan. &ar *alestina forma un foarte important culoar de trecere )ntre Egipt #i 5esopotamia #i de aceea era rvnite de puternicele state vecine. ;stzi% pe teritoriul vec"ii palestine se afl statul Israel% cu capitala la Ierusalim. Evreii sunt la origine "oinariai ai de#ertului Ei fac parte din marea familie a neamurilor semite. Strmo#ul lor ;vraam % venise din estE al!i provin din ;rabia. &up ce s-au stabilit )n n-anaan% foametea a determinat migrarea lor ctre Egipt% unde un faraon- probabil Ramses al II-lea- i-a oprimat% transform'ndu-i )n sclavi.
5

Fenicia n vec"ime% >enicia reprezenta f'#ia )ngust #i lung dintre 5area 5editeran F la vest G% mun!ii Diban #i ;ntiliban Fla vestG #i muntele -amel Fla sudG. <umele de >enicia F6:ara purpurei7G% a a(uns s fie cunoscut dup .=00 .Ar. :inutul% lipsit de terenuri pentru aglicultur% se bucura )n sc"imb de alte avanta(e. :rmul era prielnic acostrii vaselor #i construirii porturilor% astfel >enicia a devenit )n scurt timp punct de legtur )ntre comercian!ii greci%egiptenii #i cei din Orient. ;poi% )n mun!i se gsea din bel#ug lemn de cedru% care lipsea at't de mult egiptenilor #i mesopotamienilor. ;stzi vec"ea >enicie se nume#te Diban% are capitala la 9eirut% #i-#i respect tradi!ia% av'nd cel mai intens comer! dintre toate !rile Orientului ;propiat #i 5i(lociu.

Persia a fost cuprins )ntre fluviile Tigru #i Indus% 5area -aspic% Holful *ersic #i Oceanul Indian. *e acest teritoriu s-au )ncruci#at% )nc de acum patru mii de ani% numeroase drumuri comerciale care legau Orientul ;propiat% pe de o parte cu India #i -"ina% pe de alt parte cu !rile din bazinul rsritean al 5editeranei. n acest spa!iu s-au nscut% s-au dezvoltat% s-au )nfruntat regate% imperii #i civiliza!ii diverse. Istoria *ersei a fost str'ns legat% )n antic"itate #i )n perioada de )nceput a Evului 5ediu% cu istoria ;siriei #i 9abilonului% a Egiptului%Hrecei #i Romei% a 9izan!ului #i a Islamului. Ion prin e4celen! de contracte )ntere Orient #i Occident. -lima podi#ului Iranian era marcat de contraste mari de temperatur. n linii mari% (umtate de sud era favorabil agriculturii #i pomiculturi )n timp ce partea nordic avea un teren bun doar pentru p#uni. *e l'ng fauna actual% )n antic"itate triau aici #i tigri% ur#i #i o spece de lei mai pu!in periculoas dec't cea de astzi. 5un!ii care )ncon(oar podi#ul din aproape toate pr!ile.erau boga!i )n minereuri de fier #i porumb% )n diorit #i alabstru% )n zcminte de stuf #i )n pietre pre!ioase.
5

*rimele a#ezri omene#ti s)nt atestate ar"eologic pe podi#ul iranian% c"iar din mileniul al V-lea ).e.n. Spre sf'r#itul mileniului al IV-lea ).e.n. s-au )nregistrat aici mi#cri masive de popula!ii nomane care cobar)nd din registrele muntoase% )#i )ndreptau turmele spre bogatele c'mpi mesopotamiene. ;ceste triburi indo-europiane au dat vastei regiuni)n care )ncepeau s migreze numele de ;r?anam% 6!ara arienilor7 ceea ce )nseamn 6a nobililor7 de unde% denumirea !rii de Eran sau Iran% denumire care a fost sc"imbat )n *ersia. Dimba iranian vec"e% avestica% face parte din grupul mare de limbi indoeuropene. Era )mpr!it )n dou mari dialecte$ cel mai vorbit )n regiunea >ars #i dialectul zend% vorbit )n 5edia% lib )n care este redactat ;vasta. Dimba pa"lavi a fost limba )ntrebuin!at din pr!i din epoca dinastiei ;rsacizilor% precum #i )n epoca urmtoare% sassanid% p'n la cucerirea musulman.

Primele state n Orientul Mijlociu India este o prezentare sintetic a istoriei% civiliza!ii #i culturii Indiei care vorbe#te 500 de limbi. ntre culturile antic"it!ii% cultura Indian nu poate fi comparat dec't cu cultura -"inez. India #i -"ina% dealtfel% singurile !ri mai mari care prezint o ne)ntrerupt continuitate cultural fondat pe tradi!ii care urc p'n )n mileniul al III-lea ).e.b.% tradi!ii permanente #i astzi. Dunga istorie a Indiei% cu invaziile% rzboaielele #i nenumratele lor conflicte interne #i e4ternE bog!ia #i varietatea aspectelor sale cultrale% diferen!e enorme de nivel de civiliza!ie #i cultur dintre popoarele sale% pot crea o impresie de adevrat "aos. n relitate% un efort de sintez poate duce la desprinderea principalelor linii directoare ale spiritului indian )n c'mpul civiliza!iei #i al culturiiE #i poate sugera% )n aceast imens varietate% o relativ unitate un stil propriu. *ozi!ia #i condi!iile geografice )nse#i ale subcontinentului indian au determinat )n mod evident varietatea #i denivelrile. ;uto"tonii )#i numau !ara (ambudvia% de la fructul 6 (ambu 7. &enumirea actual vine de la fluviul Sind"u% devenit )n persan Aind"u% iar iar )n greac Indos. India% )ncon(urat de trei pr!i de Oceanul Indian% este limitat )n nord de lan!ul Aimala?ei% care o desparte de podi#ul TibetuluiE dar prin prin ale crui vi #i trectori invadatorii au putut ptrunde u#or )n regiunile bogate ale Indusului #i ale Hangelui% cel mai mare fluviu al subcontinentului.

Imensele c'mpii fertile ale acestor artele vitale pentru agriculur #i comer! sunt principalele fluvii din nordul Indiei altereaz cu (ungla% cu stepe #i de#erturi la fel de imenseE )n timp ce India meridional este ocupat )n cea mai mare parte de podi#ul &e,,an% cu c'mpii dar #i cu mun!i )nal!i p'n la = 500 m. n zonele de#ertulului #i ale (unglei dominate de o clim torid patrund in vinturile )ng"e!ate dinspre Aimala?aE )n s"imb% )n bazinele largi ale fluviilor cu cele mai vaste c'mpii aluvionare ale lumii tropicale ploile musonul permit s se ob!in% )n mod normal% dou recolte pe an.

Primele state n Orientul ndeprtat China -ea mai vec"e arie de civiliza!ie istoric #i de cultur evoluat este cuprins )ntre <il #i Indus. ; doua arie este situat )n E4tremul Orient% )n bazinul >luviului Halben. In aceste arii% cele mai mari civiliza!ii antice care au supravie!uit p'n azi sunt cea indian #i cea c"inez. n toate celelalte vec"iul organism social a disprut% urmele vie!ii de altdatnu se mai pstreaz )n mod viu% tradi!ii #i forme de cultur noi le-au )nlocuit pe cele vec"i. n -"ina )ns aceste solu!ii de continuitate e4ist% pot fi de-a lungul a aproape patru milenii. Tradi!iile% obiceiurile% formele vec"i de cultur se pstreaz. *entru c"inezi tradi!ia% )n parte% este un rezervor spiritual activ. -iviliza!ia creat )n mileniul al II-le ).e.n. )n valea >luviului Halben prezint )nc de atunci trsturi distincte fundamental c"ineze. Spa!iul geografic imens )n care s-a format aceast cultur at't de organic #i de unitarcastil i-a influen!at% )ntr-o anumit msur% c"iar i-a condi!ionat istoria. 8i dificulit!ile de acces )n spa!iul -"inei i-au permis !rii s dezvolte o civiliza!ie )n cadrul creia influen!ele strine #i popoarele nvlitoare au fost repede asimilate. n vest% lan!uri de mun!i dintre cei mai )nal!i n-au putut-o apra invaziilor "unilor% contra crora a trebuit s construiasc 5arele Iid. 5area Halben #i 5area -"inei completeaz acest faimos Iid. +n cadru geografic at't de vast ofer o mare varietate de condi!ii naturale. n aceast varietate geografic se pot distinge dou mari zone naturale% foarte deosebite una de celalt$ >luviul Halben #i >luviul Jangtz #i )nc un fluviu important I"uziang. n regiunea nordic cu o clim uscat #i rece% se )ntinde o nesf'r#it c'mpie aluvioar de loess format de nisipurile aduse de v'nturile din de#ertul 5ongoliei. Regiunea
5

sudic% cu o clim subtropical cald #i umed% are un relief accidentat #i descoperit cu pduri% c'mpi pu!ine #i pu!in )ntinse #i zone ml#tinoase. n nord >luviul Halben provoac des inunda!ii dezastroase. ;nimalele domestice aicia sunt calul #i boul.