Anxietatea in corelatie cu manoperele de igienizare rezultatele ultimului studiu realizat in SUA

Introducere: In ciuda ultimelor descoperiri legate de modul de comunicare cu pacientul si controlul durerii, frica de stomatolog si anxietatea continua sa creeze probleme serioase atat pacientului, cat si practicianului. Frica de stomatolog influenteaza negativ tratamentul si poate determina pacientul sa intarzie sau chiar sa renunte la efectuarea lui, chiar daca ii este necesar. ercetarile au stabilit ca scoruri ridicate ale fricii si anxietatii sunt corelate cu factori cum ar fi: intervale lungi intre vizitele la stomatolog, estetica si functionalitatea deficitara a cavitatii bucale, frecventa crescuta a simptomatologiei orale !",#,$,%,&'. In timp ce ma(oritatea cercetarilor legate de frica si anixietatea stomatologica sau axat pe prevalenta, cauzele si consecintele acestora, in ultimii ani s-a conturat o noua directie de interes in acest domeniu. )in ce in ce mai multe studii evalueaza impactul diferentelor legate de varsta si sex asupra anxietatii dentare , aceasta pentru ca atat practicienii, cat si cercetatorii au inceput sa caute strategii individualizate si eficiente care sa intampine nevoile diferitelor categorii populationale. ele doua descoperiri fundamentale in acest sens sunt: ". femeile prezinta scoruri mai ridicate ale anxietatii fata de barbat #. o relatie inversa exista intre teama*anxietate si varsta !",+,,' Un studiu realizat de -agglin et al. in Suedia a evaluat anxietatea stomatologica si practicile orale, sanatatea orala si simptomele participantilor. S-a constatat o diferenta semnificativa in scorurile anxietatii stomatologice legate de varsta. .a femei, cu cat varsta este mai inaintata, cu atat teama de stomatolog este mai redusa. .iddell et al. au examinat relatia varsta*sex-anxietate stomatologica pe populatia canadiana si a descoperit ca varstnicii prezinta experiente stomatologice mai putin dureroase decat tinerii. S-a emis ipoteza ca varstnicii au beneficiat de un timp mai lung, cu experiente pozitive care au reusit sa neutralizeze impactul experientelor negative, aceasta ducand la mai putine cazuri raportate de experiente dureroase in randul acestei categorii de varsta. el mai important factor determinant al anxietatii pentru ambele sexe a fost frica de durere. Subiectii femei au prezentat un scor al anxietatii legate de durere mai ridicat decat barbatii, dar o examinare detaliata a indicatorilor de predictie ai

8ecent.iddell at al. 2otusi. Autorii au concluzionat ca femeile par sa fie intr-un dezavanta( mai mare decat barbatii in privinta abilitatii de adaptare intr-o situatie stomatologica datorita acestei dorinte mai mari de control."5'. 8ezultatele au aratat ca femeile care au suferit diverse forme de abuzuri in copilarie si la varsta adulta !sexuale. . Intoleranta la durere a fost un indicator de predictie semnificativ doar pentru barbati. 3i au sugerat ca aceasta situatie creeza o tensiune psihologica in randul femeilor. !""' Aceste rezultate concorda cu cele ale studiului realizat de . constatand ca ma(oritatea celor examinati au prezentat diverse grade de anxietate in timpul tratamentului de igienizare dentara. pe masura ce cercetatorii au reconsiderat reactia pacientilor in fata stomatologului. subiectii cu o dorinta mai mare de control cuplata cu un sentiment redus de control au prezentat cele mai ridicate scoruri de anxietate. in care pacientii aflati in tratament stomatologic au clasificat durerea ca cea mai importanta cauza . senzatia claustrofobica. cuplate cu o perceptie mai scazuta a controlului real. fizice si emotionale.iddell et al. lasarea cea mai importanta in randul factorilor determinanti ai anxietatii a primit-o senzatia de durere. )e 9ongh si Stouthard au examinat anxietatea unui lot de pacienti dintr-un centru de sanatate din Amsterdam !:landa'. au examinat corelatia dintre experientele traumatice din copilarie fara legatura cu stomatologul si experientele traumatice ale varstei adulte !abuzuri sexuale.a4 et al. fizice' prezinta scoruri mult mai ridicate ale anxietatii stomatologice. Acesti pacienti au relatat frica de a fi imobilizati in scaunul stomatologic. incapacitatea de a respira sau au experimentat episoade severe de asfixiere care au interferat negativ cu executarea manoperelor de tratament. In contrast. subiectii varstnici prezinta o dorinta mai mica de control in cabinetul stomatologic comparativ cu subiectii tineri. negli(are' in randul femeilor si consecintele acestora asupra fricii si anxietatii stomatologice !0'.. 6al7er et al.iteratura de specialitate in domeniu a aratat ca un mare procent din pacientii care sufera de anxietate stomatologica atribuie acest lucru unui episod traumatic sau negativ suferit in copilarie !#. Autorii au concluzionat ca pentru acesti pacienti sentimentul de nea(utorare si lipsa a controlului par a fi in stransa corelatie cu anxietatea lor stomatologica. frica legata de tratamentul de igienizare dentara a inceput sa fie o arie de interes. a aratat ca pierderea cunostintei a fost al doilea factor ca importanta in predictia anxietatii stomatologice in cadrul lotului studiat !+'.fricii*anxietatii a aratat ca experientele dureroase au fost percepute de barbati ca avand o importanta mai mare. In studii similare realizate de . ducand la o crestere a fricii si anxietatii. femeile au demonstrat o dorinta semnificativ mai mare de control decat barbatii. . /ierderea cunostintei a fost un alt factor de predictie al anxietatii semnificativ identificat in cateva studii!+. avand in acelasi timp o senzatie mai puternica de detinere a controlului in ambientul stomatologic decat tinerii.0.1'.

o senzatie de 1. anxietatea generalizata. Atat barbatii. &foarte mult. !"#' /revalenta anxietatii in randul pacientilor care au beneficiat de igienizare dentara a fost comparabila cu cea gasita la pacientii cu anxietate stomatologica generala. inainte si dupa tratament. 2ripp et al. !+' Sentimentul de anxietate. . In acest studiu. a fost mai mare ca raspuns la tratamentul de igienizare comparativ cu restul tratamentelor dentare. neincrederea include sentimentul prezent in randul acelor pacienti care experimenteaza o pierdere a respectului de sine. a examinat cazurile de episoade dureroase ale pacientilor in timpul procedurilor de rutina ale tratamentului.deloc. ea mai mare clasare a fost atribuita manevrelor de sondare si a celor de detartra( manual* ultrasonic. . frica iremediabilului si neincrederea si a utilizat o scala standard de clasificare. "&5 dintre acestia fiind selectati dintr-un cabinet stomatologic situat intr-o suburbie frecventata. 2.u a existat nici o relatie intre nivelul anxietatii si sex. Un studiu condus de <adbur= . !"$' Aproximativ #&> din participanti au experimentat senzatii dureroase variind de la moderate la severe in timpul cel putin uneia dintre procedurile de igienizare.a anxietatii lor.Am=ot et al.$> din participanti au indicat valori crescute ale anxietatii legate de tratamentul de igienizare. de la " la &: ". hestionarul Studiul de 3valuare a Anxietatii Stomatologice orelate cu Igienizarea !S3ASI' a fost utilizat in acest caz. restul de "&5 dintr-o facultate de stomatologie aflata la periferie. ?ateriale si metode Subiectii A fost selectat un lot de $55 pacienti care au beneficiat de manopere de igienizare intr-o arie din ?id4estern. ele patru domenii au fost dezvoltate utilizand ?odelul Anxietatii Stomatologice !?AS' al Universitatii din 6ashington ca baza teoretica !"%' Avand la baza acest model. Studiul a constat din evaluarea celor patru domenii: fobia legata de stimuli specifici. "1. au fost definite cele patru domenii: anxietatea generalizata este definita ca senzatia aparuta la acei pacienti care gasesc multe situatii diferite ca fiind dificile si stresante. fobia legata de stimuli specifici este teama pacientului de a nu a fi capabil sa suporte o anumita procedura stomatologica sau durerea asociata cu un anumit tratament 3. cat si femeile prezinta reactii similare la tratamentul de igienizare. a examinat teama de igienizare utilizand un studiu modificat al anxietatii stomatologice.

-ro%americani . .inferioritate. (%) respondenti (N=300*) 174( !%) 1"3(41%) "7(!%) '1("0%) ('("!%) 74(" %) "4((%) "((!%) "" (7 %) 3!(13%) 14( %) !(3%) 3(1%) !(3%) 4(1(%) !0(30%) "7(!%) 7(("'%) 3 (1"%) 13(4%) *Ci-re0e n* tota0i+ea+a 300 pentr* toate caracteristici0e7 pentr* ca *nii respondenti n* a* rasp*ns 0a toate intrebari0e.ispanici /ns*0ari . frica iremediabilului se bazeaza pe teama de a avea o reactie organica necontrolabila in timpul tratamentului stomatologic: infarct miocardic. de nea(utorare. 8ezultate Caracteristici Sex Femei Barbati #arsta $"0 "0%"! 30%3! 40%4! 0% ! & '0 )asa Ca*ca+ieni . 2oate definitiile mentionate ale neincrederii reflecta esecuri de comunicare.merindieni . de victimizare sau suspiciunea si indoiala legata de ceea spune sau face practicianul. 4.0tii 1d*catie 2 3ice* Co0e4i* Combinatii Baca0a*reat 5asterat 6octorat Nr. asfixiere sau reactii alergice.

nxietatea 4enera0i+ata .nxietatea 4enera0i+ata .6omenii0e . Acest rezultat coincide cu cercetarile psihologice care au aratat prezinta .gandul ca nu suport anestezia 6omenii Scor*0 8ota0 . '.1 )iscutii )iversi cercetatori au demonstrat ca exista diferente intre sexe in privinta fricii si anxietatii stomatologice.sentimentul ca igienistul nu-mi spune adevarul despre tratamentul de care am nevoie Frica de iremediabi0 .nu am control asupra intalnirii .medicul imi spune ca am afectiuni gingivale sau alte vesti @proaste@ .! '.! .imi fac gri(i ca voi suferi fizic .ma gandesc ca ma pot asfixia cu instrumentarul . '.gandul ca s-ar putea sa nu supravietuiesc .imi fac gri(i ca igienistul dentar ma va anestezia inainte sa-mi curete dintii .1 '.nxietatea data de stim*0i speci-ici .sunetul instrumentarului pe dinti .vederea acelor de anestezie .nxietatea 0e4ata de stim*0i speci-ici Neincrederea Frica de iremediabi0 Barbati "3.0 4.vederea instrumentarului de curatire . Femeile au prezentat scoruri semnificativ mai mari decat barbatii.remarcile facute de igienistul dentar asupra modului in care am gri(a de sanatatea orala .7 Femei "7.frica de a muri pe scaunul stomatologic . .ma gandesc la programarea la stomatolog cu multe zile inainte .ma gandesc ca este posibil sa-mi pierd cunostinta .intepatura acului de anestezie Neincrederea .1 (. 8ezultate similare au fost obtinute si de catre studiul descris care a evaluat frica si anxietatea pacientilor legate de tratamentul de igienizare dentara.

3motiile exagerate cum ar fi furia sau nerabdarea pot masca teama. posibila asfixiere cu instrumentarul stomatologic."0'. -oltzman et al. dar si pentru a crea un mediu propice. 6al7er at al. Aceasta informatie poate fi folosita in implementarea strategiilor care a(uta pacientul sa se adapteze si sa-si depaseasca frica. Aceste rezultate corespund cu cele ale studiului descris. orelatia dintre anxietatea stomatologica si pierdera cunostintei a fost validata prin multe studii in acest sens. reusind in ultima instanta sa accepte tratamentul de care are nevoie. imi fac gri(i ca igienistul dentar ma va anestezia inainte sa-mi curete dintii.iddell et al. a emis ipoteza ca impactul diferentelor legate de sex asupra durerii dentare poate fi dat de diferentele in perceptia insemnatatii experientelor dureroase. Studiul de 3valuare a Anxietatii Stomatologice orelate cu Igienizarea !S3ASI' poate sa fie un instrument valoros pentru practician. . . Aceste rezultate ofera dovada pentru a demonstra importanta metodelor de control a durerii in timpul tratamentului dentar. Antecedentele abuzive suspectate pot fi abordate cel mai bine de o echipa care include psihologi si stomatologi. femeile indica un raspuns mai mare in relatie cu urmatoarele domenii: gandul ca ar putea sa lesine. astfel incat pacientii sa nu-si faca gri(i legate de apropierea intalnirii cu stomatologul sau gri(i legate de suferinte fizice posibile. ercetarile medicale si psihologice asupra raspunsului uman la stimuli durerosi !nociceptivi' au gasit in general ca femeile prezinta scoruri mai ridicate si toleranta mai mica la stimuli de intensitate data decat barbatii !". sugereaza ca femeile care au suferit abuzuri in antecedente prezinta scoruri mai mari ale anxietatii si concluzioneaza ca sentimentul de nea(utorare si lipsa a controlului accentueaza aceasta anxietate !0'. nu numai pentru prevenirea durerii concrete.. Acest domeniu de cercetare fundamenteaza nevoia unei abordari multi-disciplinare in tratamentul anxietatii pacientilor provocate de stomatolog sau de igienizarea dentara. imi fac gri(i ca voi suferi fizic. /entru ca barbatii nu-si exteriorizeaza frica asa cum o fac femeile. Aceasta poate sugera ca reactiile pacientilor. pentru ca el obtine informatii despre pacient care ar putea declansa o reactie anxioasa. 3xaminarea domeniilor individuale care compun anxietatea generalizata arata un raspuns ceva mai mare al femeilor cu privire la urmatoarele aspecte: ma gandesc la programarea la stomatolog cu multe zile inainte. a stabilit ca femeile prezinta un grad semnfificativ mai ridicat de anxietate ca raspuns la tratamentul stomatologic in domeniile stimulilor specifici !senzatia data de ac.o teama mai mare decat barbatii !"+'. )incolo de analiza scorurilor totale. studiul descris examineaza diferentele determinate de sex in relatie cu cele patru domenii ale anxietatii. sunt similare. practicianul trebuie sa fie mai vigilent in ceea ce priveste posibilele manifestari. pierderea controlului general. fie ca sunt corelate cu medicul stomatolog sau cu igienistul dentar. In studiul de fata. senzatia data de freza' si anxietatii generalizate apropierea de cabinetul stoamtologic'.

)ental anxiet= among middel-aged and elderl= 4omen in S4eden.C #&: $"%-0..Am)entAssoc.oc7er ). pe masura ce inainteaza in varsta.C ". )e-erinte bib0io4ra-ice9 ". ?elnic7 S.. aceste rezultate sustin conceptul ca pacientii raspund similar la tratamentul dentar in general si la cel de igienizare oncluzii Indivizii nu pot fi complet sanatosi pana cand nu se elibereaza de povara oricarei afectiuni a cavitatii bucale. Assessing the need for Anaesthesia and Sedation in the <eneral /opulation. <erodontolog= "11+C "$:#&-$%.-". 9. Spec are )entist "11. ?ilgrom /. .. Int)ent9 "11$C %$:#+&-..-#&".$. A stud= of oral state. #. utilization of dental services and concomitant factors.."11#:dental anxiet=. ommunit= )ent :ral 3pridemiol "11. AhlB4ist ?.. )ionne 8. Aerg 8. nu au fost constatate corelatii intre varsta si sex. 3xista totusi o tendinta de scadere a numarului de cazuri de anxietate provocata de tratamentul de igienizare dentara atat la femei. 2ema si anxietatea stomatologica au fost identificate ca fiind principalele bariere care impiedica pacientii sa apeleze la tratamentul stomatologic. <ender and age differences in attitudes to dental pain and dental control.)entAssoc. 6einstein /. .: 0#-0. compliance and dental attendance. ercetarea continua si aprofundata a anxietatii provocate de stomatolog si de tratamentul de igienizare este necesara pentru a a(uta practicianul sa identifice si sa trateze consecutiv diverse categorii populationale. s=mptoms. <ordon S. ?c ullagh .. -oltzman 9. de 6itt A. &.u au fost constate diferente statistice semnificative intre diversele categorii de varsta in relatie cu scorurile totale ale anxietatii provocate de tratamentul de igienizare sau alte diferente semnificative in cadrul celor patru domenii ale anxietatii. Aerggren U.. dentist-patient relationship.iddell A. )e asemenea. . ?ann 9. 8evie4 of behavioral research in dentistr= "10. /hero 9. -a7eberg ?. "110C ""+:+%"-+%.. $. 2er -orst <.. "10%C "51: #%. -agglin . )ental fear and avoidance: auses.. %. ..0. "110C "#1:"+. cat si la barbati. +. )in nou. Fiset .. 9Am)entAssoc. Aer7e= ). Aerggren U. 9. 2he relationship of age and gender to fear and anxiet= response to dental care. conseBuences. ?e=nert <.A... 2he prevalence and practice management coseBuences of dental fear in a ma(or US cit=.

. @-ealth= /eople #5"5@. Arnold 8?. EirginiaC "11&.#1-$+. . 9 Am)entAssoc "11+C "#. Derssens 9. ?a= 8. Dlein7necht 8. Factors that influence the patient centerdness of a consultation.a4 A. "%. Sullivan ?. 6einstein /.#::#&-$5. Aehav 2her "1. /ice7rsgill ?. Aritten . 1. Ar 9 <en /ract "11&C %&:&#5-&#%. Anxiet= about dental h=gienist treatment. 8etrieved . <adbur=-Am=ot . "111 from the 6orld 6ide 6eb http:**444. #5.ogan -. ?ed are "110C $+:"55-"5+.. An investigation of )ental -=giene 2reatment Fear. 8eston. 6einstein /. "&. ?ilgrom /. Assessing Abuse and .health.5:""&"#". )e 9ongh A. . ?a=berr= 6. . 6hat hurts during dental h=giene treatment.iddell A. Assessment of dental fear. )esire for control. ?ilgrom /. Stouthard ?3A. "1. . orrelates of dental anxiet= among older adults. /ar7er 8?. Are4in . <etz 2. "0. . 9 )ent -=g "110C .a4 S..-#1+. 9 /ers Soc /s=chol "11%C "5:1#+$+. "$. "#. Aernstein ).eglect And )ental Fear in 6omen. Adv Aehav 8es 2her "11%C "+:#. 9 )ent -=g "11+C . ommunit= )ent :ral 3pidemiol "11$C #":1"-1&.5:"10-#5$. Aensing 9.. "+. . 8ichardson 8. "". 2=pes of fears reported b= men and 4omen 4ith and 4ithout mental retardation.oc7er ). ?artin S . Fears in mental retardation:I. "5.gov*health=peopl . <ender and communication st=le in general practice: differences bet4een 4omenFs health care and regular health care. Ealentine 9. Arin7-?uinen A. 2ripp ).eish . ". <etz 2. 6al7er 3.ovember "+.: %0&-%15. 9 )ent 8es "11"C . Aaron 8S. felt control and stress inoculation training during dental treatment.0. Dlein7necht 8. 2reating fearful dental patients -a patient management handboo7. 2a7ing care of patients-does it matter 4hether the ph=sician is a 4omanG 6est 9 ?ed "100C "%1:. :verman /. arter--anson .0C 1:+#+-+$%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful