You are on page 1of 9

Gandire pozitiva - tehnici inspirate de la Sfantul Munte

Gandire pozitiva - tehnici inspirate de la Sfantul Munte

O MINUNE IN 16 ZILE

ehnici si e!ercitii de "andire pozitiva inspirate de la Sfantul Munte #u$ puteti avea o zi perfecta% Ziua are patru & incheieturi &' Incarcarea ener"etica si invocarea (unei sorti are un efect $ai puternic atunci cand sunt practicate la aceste & incheieturi &) sau schi$(ari de lu$ini' Schi$(arile de lu$ini% - di$ineata - a$iaza - seara - $iezul noptii & *oloseste (ine rasaritul si asfintitul) oprindu-te atunci din orice lucru si lasand $intea in stare de $are curatenie cateva $inute & Ziua perfecta o vei croi cu "andul) di$ineata' +epeta $ental de trei ori% & ziua aceasta este un dar de la ,u$nezeu) sa o pri$esc ca atare &' ,i$ineata) la sculare) ridica-te din pat lent) dar fer$' Evita "esturile (ruste pentru a o(isnui ini$a cu rit$ul diurn' Spala-te pana la (rau' dar cu apa putina' -urifica li$(a' ,upa spalare fa ur$atorul e!ercitiu% & tinand $ainile i$preunate) cu pal$ele ca pentru ru"aciune) e!pira lun") purificator. inspira apoi in voie) desfacand lar" $ainile si si$tind ca te u$pli cu lu$ina al(a - lu$ina #hristica &' Sa incepi aceste e!ercitii nu$ai intr-o zi de sar(atoare' #u fata spre rasarit) spune $ental) de doua ori% & Este o zi (una &' Norocul are for$a "andului'

Ziua intai'

Invata sa te trezesti) invata sa $ananci' Ziua perfecta se spri/ina pe doi piloni% - "andul pozitiv. - $ancarea potrivita 0 cu lucrul tau1' +e"ula este% & invata sa te trezesti) invata sa $ananci &' ,i$ineata) dupa purificarea li$(ii) (ea un pahar cu apa% apa nu tre(uie sa fie rece) ci la te$peratura ca$erei' Niciodata de la fri"ider 2 -oti pune) in paharul cu apa) o lin"urita de $iere' La trezire sa-ti spui % & Este o zi fasta & 2' *iecare zi are un si$(ol si un stapan care-ti sunt releuri spre tarie' Sar(atorile sunt repere ale salvarii' 3stazi este ziua puterii tale in lu$e' Si asupra lu$ii' #and deschizi ochii) atra"e (inele si creaza i$pre/urari favora(ile tie'-recizeaza-ti scopul) Si scopul va veni sin"ur spre tine' ,ar ai "ri/a sa-l for$ulezi precis) cu ochii deschisi si cu $intea senina' La $ancare) evita doua "reseli si anu$e% a(undenta si intuneci$ea hranei' Sa nu $ananci niciodata peste tre(uintele corpului' Nu $anca intre $ese'

Ziua a doua'

Gandeste-te ca painea este $ai $ult decat paine' #oreleaza $ancarea cu o atitudine $entala pozitiva' -rofita de $o$entul $esei) cand corpul este ascultator) si a/uta-l sa traiasca $ai sus de nivelul (iolo"ic' #and ai intalniri i$portante) daca vrei sa invin"i $ananca foarte putin' ,aca ai sedinte sau tre(uri pe la parla$ent sau pri$arie) di$ineata nu te i$(ui(a cu prea $ulta $ancare' #antitatea de $ancare pentru o $asa apreciaz-o astfel% & $a!i$ cat ar intra in soseta piciorului tau) pana la "lezna &' ot ce depaseste aceasta $asura) strica la supletea $intii' e asezi la $asa pentru a lua $icul de/un' #orpul tau este sta(il' 3lun"i "ri/ile) preocuparile' e linistesti' Nu citesti ziarele' Inainte de a incepe $ancatul iti spui $ental %

& -ainea este $ai $ult decat paine &' +epeta de trei ori) adica ti$p de douasprezece secunde) cu ochii deschisi) dar privind launtric' traieste intens si linistit continutul ur$atoarei fraze% & Nu cauta sensurile) ci doar trairea - o stare de recunostiinta &' Mai "andeste-te ca painea nu este ali$ent) ci $edica$e$nt' 3sa se face trecerea de la $ancat ca act (iolo"ic la actul constient si spiritual' 3ceasta constientizare te predispune la $o(ilitatea $entala de care ai nevoie in aceasta zi' 3socierea intre un act (iolo"ic si o "andire divina conduce la & euharistie &' Saltul de la "rosier la su(til) de la si$turi la spirit'

Ziua a treia'

Spune $ental% & 3$ doar trei tre(uinte &' O zi prielnica pentru reducerea tre(uintelor2' O$ul scindat are 1441 de tre(uinte si traieste in continua a"itare si stres' a(loul real al tre(uintelor u$ane este in nu$ar de 56' O$ul perfect echili(rat are 16 tre(uinte' O$ul opti$izat are doar 7' Inafara de acestea) $ai sunt doua cate"orii % inteleptul si (o"atul' Ei au doar trei tre(uinte' Iar eli(eratul are zero tre(uinte' ,i$ineata) la rasarit) stai pe scaun . coloana tre(uie sa fie dreapta) $ainile pe "enunchi cu pal$ele orientate) fie in sus) fie in /os - cu$ te si$ti $ai co$od' *er$ si destins' Ochii deschisi) dar privind launtric' Spune $ental% & 3$ doar trei tre(uinte &' +epeta aceasta de sase ori' 8ate la usa su(constientului si ti se va intredeschide doi $ili$etri' +espira profund) e!pirand $ai lun" decat ai inspirat) apoi repeta iarasi de sase ori% & 3$ doar trei tre(uinte &' 3poi ra$ai douasprezece secunde cu $intea co$plet li(era) transparenta' Spun douasprezece secunde pentru ca este o unitate te$porara tainica' Nu-i nevoie sa te uiti la ceas' -oate fi si $ai $ult dar sa nu fie $ai putin de atat' La sfarsit respira lun" - va rezulta o liniste (una' Nu te preocupa ce nu$e au aceste trei tre(uinte) di$ineata si ori de cate ori constati asaltul $iilor de tre(uinte care vor sa-ti clatine puterea 2' Ziua a patra'

3utocontrolul e!presiei fetei ca depasire a hipnozei spontane' & Lu$ea este o o"linda si-ti restituie chipul pa care i-l arati &) zicea un intelept' ,aca ii arati chip poso$arit) iti restituie esecuri) daca ii arati chip senin) iti restituie seninatate si realizare' La iesirea din casa) co(orirea in strada) controleaza-ti e!presia fetei' & Sa nu ai(a nici o ur$a de in$or$antare' Oricate "ri/i si preocupari ai intre peretii casei) pe strada descreteste-ti fruntea si construieste-ti un chip senin) destins' #hipul tau pro"ra$eaza lu$ea cu nuante afective' u esti un pro"ra$ator inconstient al lu$ii' Mereu functioneaza intre tine si altii o hipnoza spontana) nestiuta) dar puternica' Oa$enii se su"estioneaza tacit prin chip) atitudine) culori) asteptari' 3$inteste-ti azi) de doua ori) e!ercitiul zilei. cand te vei afla intre oa$eni) sa-ti controlezi atent seninatatea fetei' ,estindere si seninatate' Sa-ti spui% & #hipul $eu senin i$(unatateste aura corpului $eu si a celor pe lan"a care trec &' Un o$ i$(unatatit are efect pozitiv) prin si$pla lui prezenta) asupra a 144 de oa$eni' -e strada) in $etrou) in tra$vai) la (irou) toti vor pri$i de la tine) fara sa stie) un pro"ra$ pozitiv' u insuti vei resi$ti pozitiv refle!ia acestui pro"ra$) caci lu$ea este o o"linda'

Ziua a cincea'

Nu te enerva ca doi si cu doi fac patru' Iata un test pentru a verifica starea nervilor unui o$' Intrea(a-l cat fac doi si cu doi Un nevrotic iti va raspunde % & doi si cu doi fac patru) dar chestia asta $a enerveaza teri(il &' 3sadar) nu te enerva ca doi si cu doi fac patru) nu te enerva ca lu$ea este cu$ este) ca stra$(ul este prea stra$(' Nu fi $anios' Mania este $are consu$atoare de ener"ie'

-astreaza-ti cal$ul si vei ra$ane puternic intr-o lu$e neispravita inca) intr-o tara care trece prin e!perienta /un"lei' Miercurea este considerata cea $ai (una zi a sapta$anii) si asta pentru ca este ziua o(stacolelor' In traditia noastra) Sfanta Miercuri este cea care pune o(stacole pentru a-ti sti$ula duhul treziei) si tot ea ridica o(stacolele9 #eea ce ti se pare o infran"ere) nu-i decat o fata a ascezei' Iar cele o(tinute fara asceza se stin" repede' Nu te $ania ca e!ista o(stacole'' Mania & perforeaza & si strica acel invelis nevazut) acea co$punere de ca$puri de ener"ii care prote/eaza corpul vostru' E!ista (oli "rave din $anie si e!ista vindecari $iraculoase prin & isihia & 0 practica linistii launtrice 1' Nu te $ania pe 8alcani si pe (alcanici) ci deschide ochii' Nu e!ista dus$ani) ci doar victi$e ale propriei lor dizar$onii' ,aca intele"i aceasta) $intea iti va inspira solutii opti$e in orice situatie'

Ziua a sasea'

rei solutii pentru co$(aterea stresului' Motivul stresului este launtric) nu e!terior' Stresul nu este o infran"ere o(iectiva ci o autoinfran"ere' La serviciu) te streseaza rit$ul $uncii si lipsa de ti$p' :aponezii) care lucreaza ;< de ore pe sapta$ana) nu sunt deloc stresati' 8alcanicii lucreaza == de ore pe sapta$ana) dar adesea se plan" de stres' #o$(ati stresul anuland sau dizolvand doua conflicte % conflictul cu Munca si conflictul cu i$pul' Munca te streseaza cand o faci in sila' -ractica opti$izarii ne indea$na sa privi$ $unca ca pe o slu/ire a se$enului' 3sta este foarte "reu intrun siste$ de"radat si corupt' E "reu sa-l slu/esti pe cel care te /efuieste' ,ar daca reusesti asta) vei di$inua nu /aful ci nevroza' #onflictul cu i$pul este in realitate un conflict cu tine insuti' I$presia de lipsa de ti$p provine intotdeauna din lipsa de (ucurie si eficienta' Gaseste $ultu$irea si astfel vei "asi ti$pul' -ri$ul pas% Stopeaza "andirea ne"ativa - daca nu definitiv) $acar un $inut la fiecare douasprezece $inute' 3l doilea pas% Educa-ti "andirea pozitiva. schi$(a-l pe & i$posi(il & cu & posi(il &' #aci reusita este o parere transfor$ata in decizie' #u$> ,upa fiecare doua ore de lucru) te opresti doua $inute si 54 de secunde) ra$anand in acest scurt interval de ti$p intr-o sta(ilitate perfecta) cu coloana verte(rala dreapta) cu $intea fara "anduri' #apacitatea de raspuns la factorii de stres creste si poti rezolva astfel chiar si sin"urul stres dra$atic% cel de nesolicitare'

Ziua a saptea'

+espiratia lu$inata' 3zi te a/uti de respiratie ca sa faci trecerea de la (iolo"ic la spiritual) sa faci trecerea de la rudi$entar la i$(unatatit) caci tot ce este rudi$entar este si vulnera(il' +espiratia se nu$este & lu$inata & cand te concentrezi pe actul respirator si-l insotesti de su"estii pozitive' O nu$i$ lu$inata ca s-o deose(i$ de cea (iolo"ica. inspira$ lu$ina' Esti in picioare) in fata ferestrei) cu ochii deschisi' E!piri lun") apasand pal$ele una peste alta unite in dreptul (ar(iei' 3ccentuezi presiunea intre pal$e' #ontinui sa e!piri & storcand & a(do$enul apasand (ar(ia spre "at) aplecand capul in /os' +a$ai fara aer in piept cinci secunde' #ardiacii sa nu forteze) ceilalti sa stea asa $ini$ cinci secunde' In acest ti$p) $intea se concentreaza pe ideea de purificare a celor trei zone solicitate% a(do$en) "at) frunte' Sunt cele trei locuri - functii raspunzatoare de soarta% $eta(olis$) vor(ire) "andire' 3poi inspira li(er) spunand% & Inspir Lu$ina al(a &' In practica opti$izarii) & lu$ina al(a & insea$na lu$ina incarcata cu cele trei atri(ute du$nezeiesti 0 credinta) nade/de) dra"oste 1' #and spui & Inspir lu$ina al(a &) spontan te u$pli cu cele sase calitati divine - $ai precis le reactualizezi in propria ta faptura) iei cunostinta de ele' Mintea cunoaste astfel e!tindere si calitate' ,i$ineata) sa faci sase respiratii lu$inate' Lucreaza incet) fara sa fortezi' E!piratia este $ult $ai lun"a decat inspiratia' La ur$a) dupa cele sase respiratii lu$inate) inchide ochii) lasa $ainile pe lan"a corp si ra$ai destins si detasat) fara "anduri) doua $inute) ascultand senzatiile din trup) ascultand tacerea launtrica' 3ceasta & ascultare & a tacerii este chiar relatia ta i$ediata si personala cu El - ,u$nezeu atal) ,u$nezeu al ,ra"ostei si a Lu$inii -) iar in planul psihic) e!ercitiul aduce o necesara stare de trezire si vitalitate'

Ziua a opta

#iteste versetul 5) psal$ul <5 din 8i(lie' E!ista doua cate"orii de oa$eni% - unii care rateaza ziua de du$inica. - altii care se $ahnesc pentru ca nu au cu cine s-o rateze' Sa$(ata si du$inica) cei sin"uri si$t dureros si disperat sin"uratatea' 3cu$ularea ne$ultu$irii se transfor$a direct in si$pto$ de an"oasa' -entru cei sin"uri) sar(atoarea tre(uie redescoperita) pentru insanatosirea o$ului' -entru aceasta unii se duc in casa i$parateasca la litur"hie' 3ltii stiu ca si urcarea pe $unte este o ru"aciune' 3ltii descopera azi & lectia divina &' Este un pas spre $editatie' #itirea unui te!t sacru) contopindu-te cu intelesurile lui) se nu$este & lectia divina &' #a e!ercitiu de ilu$inare) se practica patru ore pe zi' ,aca in alte zile citesti /u$atate de verset din 8i(lie) du$inica sa te decizi sa citesti un verset intre" 2' ?ersetul 5 din -sal$ul <5' #iteste-l contopindu-te cu continutul sau) repeta-l) si vei vedea ca el contine secretul vindecarii si al ascensiunii tale' Si nu uita % esti un o$ cult in $asura in care ai inteles litera 8i(liei) si esti un o$ eli(erat in $asura in care ai inteles spiritul ei' ,upa & lectia divina & sunt si"ur ca vei fi inspirat despre cu$ sa casti"i du$inica) de atatea ori pierduta' ?ei sti ce sa faci cu ziua vietii tale' ?ei sti ca fericirea care se inte$eiaza pe un o(iect e!terior este fra"ila si atunci vei cauta unde tre(uie'

Ziua a noua

-ostul i$paratesc' Maine hatarasti sa postesti' ii post ca sa-ti intaresti sanatatea sau ca sa vindeci pe altul . sa te purifici de to!ine sau sa pre"atesti terenul $intii clarvazatoare' #aci postul este profila!ie si spiritualitate' Este si ofranda) a/utor' In India) in statul @erala) fe$eile postesc o zi pe sapta$ana) ca ,u$nezeu sa dea viata lun"a (ar(atilor lor' Si cu$ ofranda te sporeste pe tine) ele postesc pentru lon"evitatea (ar(atilor) iar efectul este ca ele traiesc $ult $ai $ult decat (ar(atii' -ostul i$paratesc este cand $ananci odata pe zi) seara dupa apusul soarelui' oa$na) $asa zilei de post i$paratesc sa fie la ora 16' 44' +upi postul printr-o $ancare usoara si & lu$inata &) de pilda paine cu le"u$e ca sa nu strici ce ai cladit o zi intrea"a' Mancarea & lu$inata & insea$na acel & ta(lou & ali$entar sta(ilit dupa criteriul refle!ului ereditar. o(serva ce au $ancat oa$enii locului ti$p de 54 de "eneratii) apoi fa o $edie' 3sa dar) pentru spatiul ro$anesc) pe pri$ul loc stau cerealele si produsele cerealiere' -ainea reprezinta 6A B din ali$entatie' Ur$eaza le"u$ele) ulei de floarea soarelui) fructe si $iere' ,e a(ia apoi vin alte produse) in proportii $ici' -osteste nu$ai cu un insotitor sau doi dar niciodata sin"ur' Evita in post orice suparare % o $anie de nu$ai cinci $inute il anuleaza'

Ziua a zecea

-ostirea nu insea$na info$etare' #and incepe unul din posturile $ari de peste an) sa va "anditi la e!e$plul lui Ioan de la Sihla' Ioan a fost un o$ cu studii) dar a vazut ca scolile nu dau solutia traitului) si a ales calea linistii' -rin calea linistii launtrice 0nu$ita si isihia1) el a do(andit puteri $iraculoase) intre care citirea perfecta a "andurilor si caldura vitala per$anenta' Intr-o zi de iarna) in -ostul #raciunului) el a fost intre(at daca nu ii este fri" descult si dez(racat' Ioan a raspuns% & Eu sunt cetateanul Muntilor #arpati si ,o$nul are "ri/a de $ine' Nu si$t fri"ul) nici arsita) nici foa$ea) nici setea) nici alta nevointa pa$anteasca &'

3cest o$ 0 a carui viata o sti$ din -atericul ro$an 1 a o(tinut aceste daruri prin post si ru"aciune) cele doua & aripi & ale vietii sporite' Ioan a lasat un $esa/ in privinta vietii ali$entare% el o(serva ca fiecare etapa a evolutiei spirituale este insotita si deter$inata de o i$(unatatire a re"i$ului ali$entar) dinspre intunecat spre lu$ina) dinspre cruzi$ea laco$iei spre inteli"enta si s$erenia $eselor si$ple si usoare' ,uceti astfel) postul) "andindu-va ca postirea nu insea$na info$etare) ci re"andirea hranei) si o atitudine sufleteasca i$(unatatita' -ostul nu-i slu/ire) ci prile/ de corectare a unor o(iceiuri ali$entare "resite' Si invatarea $editatiei) si senti$entul de recunostinta) a$intirea ca painea este si$(olul ti$pului divin% astfel te pro"ra$ezi) la $asa) cu atri(ute divine) iar $ancarea devine prile/ de trecere de la (iolo"ic la spiritual' Si postul de cuvinte) faptuit prin evitarea aspri$ii si prin pastrarea tacerii' Mananca atat cat sa nu-ti refuze pofta de $editatie' ,aca dupa $asa ai pofta de $editatie) ai $ancat adevarat'

Ziua a unsprezecea

O solutie i$potriva suferintei de a trai' E!ista 6= de re$edii i$potriva suferintei' & Luarea de cunostinta & este pri$ul re$ediu) adica constientizarea' Si daca incepi sa-l practici corect) consecvent si continuu vei fi scutit de celelalte 65 de re$edii' & Luarea de conostinta & este $utarea atentiei de la "ri/ile tale spre corpul tau) de la "ri/ile $ari si inse$nate la neinse$natul corp' Gri/ile sunt e!presia e"o-ului' #orpul este e!pri$area vi(ratiei universale' 0 & Materia este un rit$) su(stanta este o frecventa & 1' Luarea de cunostinta se practica astfel% - e asezi fer$ si sta(il pe un scaun 0 sau $ai (ine pe un ta(uret) dar niciodata pe un fotoliu1) caci coloana verte(rala tre(uie sa fie dreapta) fara efort) iar "enunchii sa fie ceva $ai /os de osul iliac) sau cel $ult la acelasi nivel - niciodata "enunchii sa nu fie $ai sus decat nivelul (azinului' - Mainile i$preunate in poala) cu stan"a peste dreapta) pentru ca stan"a antreneaza) prin le"are) e$isfera din dreapta% e$isfera cere(rala a tacerii) a ru"aciunii) a intele"erii & psi &' - #apul tre(uie sa fie drept' Ochii deschisi) dar lasati o(lic in /os) privind ca si launtric' In pozitia aceasta) ra$ai ne$iscat cel putin doua $inute si treizeci de secunde' In acest ti$p) te concentrezi pe ordinea corpului tau) adica fi!ezi $ental) rand pe rand) coloana pe care o tii dreapta) si partile corpului) pazind sta(ilitatea lor' 3lte doua $inute si treizeci de secunde te concentrezi pe flu!ul respiratiei) devii $artor al respiratiei tale' Inca doua $inute si treizeci de secunde pastrezi $intea pura) fara nici un "and' 3poi pendulezi usor (ustul de cateva ori) spre stan"a si spre dreapta) dupa care te ridici si faci cativa pasi prin ca$era' 3cest e!ercitiu) atat de si$plu) are putere de linistire si de incarcare ener"etica) activand pulsul vietii'

Ziua a douasprezecea

Initierea in terapia iertarii' E!ercitiul iertarii se practica la apusul soareelui' *oloseste ener"ia finalului de zi pentru cel $ai i$portant e!ercitiu al opti$izarii tale' Nu te culca niciodata apasat de neiertare' Sa nu ra$ana in $intea ta) peste noapte) cel neiertat' ot ce ra$ane neiertat in tine se transfor$a in pro"ra$ ne"ativ si produce) in viitor) rau' 3dversitatea este o i$puritate) n-o pastra in tine) dizolv-o' 3sadar) ierti pentru tine) nu pentru altul' Ierti ca sa dizolvi un focar pato"en' 8oala este o infor$atie despre incatusare' #and ierti un adversar) te eli(erezi de el - tu rupi lantul 0 cea $ai dura le"atura este intre victi$a si calau 1' Ierti ca sa pro"ra$ezi $intea serii cu sanatate' Mania iti spar"e aura corpului) iertarea o face stralucitoare' Esti in picioare) cu fata spre fereastra' ,eschide (ratele) lar"' Macar odata pe zi deschide (ratele' Spune in "and% & Sunt deschis si receptiv la (o"atia lu$ii &' #oncentreaza-te pe ideea ca tu prote/ezi si hranesti) cu ener"ia ta) spatiul din /ur% orasul tau) apoi +o$ania) Europa) -laneta9 E!pira lun"' La e!piratie e!pulzezi din $ental ca & tu esti tu &' La inspiratie te u$pli de $ultu$ire si incredere in tine' 3poi ra$ai fara "anduri) cu senti$entul ca prote/ezi' #ea $ai (una iertare este sa faci (inele' Sa tri$iti un "and (un catre ei' u esti ei' +epeta fraza% & Sunt usor) sunt tot $ai usor &' #a si cu$) iertand) te despovarezi de o "reutate' & Ma eli(erez iertand) $a

dezle") sunt usor &' Sa folosesti (ine asfintitul' Iertand) tu arzi ne"ativitatea din trupul tau actual si din soarta' 3devarata iertare este sa faci un dar celui iertat' Este o ofranda' 8ratele si trupul tau fac si$(olul unei cruci) iar crucea e paradi"$a cos$osului. pentru o$ este i$(ratisare) hranire) prote/area se$enilor' ,aruieste ca sa ierti' Evoca $ental pe cel iertat si daruieste-i "andul insanatosirii) al unei (une sorti' Nu-i un dar si$(olic) e chiar real. "andul construieste) partricipa la arhitectura vi(ratoare a se$enului tau si) $ai departe a lu$ii' Gandul iertarii aduce ar$onie) iar tu vei locui intr-o lu$e ar$onioasa' Gandul e $ai puternic decat fapta'

Ziua a treisprezecea

Esecul este o for$a a nera(darii' -ostirea prile/uieste o incarcare ener"etica si o purificare' Mintea do(andeste claritate perfecta) trupul suplete) tonusul psihic urca) aura e stralucitoare' #ei care au viata de cuplu vor evita actul se!ual in ti$pul postului' Un act se!ual anuleaza rezultatele unui post de <1 de zile' ,e aceea) cei care nu au putut sa se a(tina de la a avea contact se!ual in post) sunt inde$nati ca) dupa sar(atori) sa repete <1 de zile de postire' -ostul nu-i prile/ de interdictii) nici de $ortificare) ci un prile/ de desteptare la $inte) de o(servare ca o$ul) in "eneral) este tentat sa acu$uleze "reseli si esecuri' #e este esecul> Esecul este o forta a nera(darii noastre' -ostul este un e!ercitiu de ra(dare) che$and in a/utor fie instinctul de conservare) fie pe ,u$nezeu' ,e altfel) intre ,u$nezeu si instinctul de conservare este o continuitate perfecta 0 e!pri$ata si prin atri(utul & 3tottiitorul &) conferit Supre$ului 1' In ce priveste instinctul se!ual) sa ai "ri/a de doua prescriptii % $oderatie si curatenie' -e acestea sa le tii si dupa ce trece postul' #aci postul nu-i un accident calendaristic li$itat acu$ la =4 de zile) ci este o scoala a schi$(arii ini$ii si un antrena$ent spiritual' ,e aceea nu-l vei resi$ti ca pe o constran"ere) ci ca pe o actualizare a solutiilor de soarta (una'

Ziua a paisprezecea

Ora cone!iunilor astrale' 3devarata iesire din sin"uratate este trairea) ti$p de o clipa) a conditiei de & neuron & din creierul spetei) al planetei' #and o spui) pare un lucru in"enios' ,ar cand o traiesti) este o reducere la zero a e"o-ului) este o traire a sa9 si esti parte a oceanului care e speta u$ana' O$ul este $ai puternic daca percepe a$ploarea cone!iunilor sale pe pa$ant si-n eter) a le"aturilor sale ener"etis$ul teluric si cos$ic' #unoscand cone!iunile tale inti$e) fluide) cu ceilalti oa$eni si cu toata speta) di$inueaza co$ple!ele psihice) di$inueaza i$pulsul de a-ti sfasia se$enul) di$inueaza frica de tine si de altii) frica latenta care -ti consu$a ener"ia' #u$ se face asta> Mai inainte a$ indicat un e!ercitiu de & luare de cunostinta &' ,aca prelun"esti ti$pul e!ercitiului) vor aparea efecte noi si inse$nate' 3nterior durata e!ercitiului a fost de circa 7 $inute' *a e!ercitiul seara' *er$ si a"rea(il) ti$p de 1A $inute' Mutand atentia de la "ri/ile i$portante) la corpul & nei$portant & 0stiind ca "ri/ile sunt e!presia e"o-ului) iar corpul este e!presia atractiei universale 1' Nu prelun"i e!ercitiul peste 1A $inute decat daca ai indru$ator' In "eneral) dupa 14 $inute apare senzatia de vastitate) de dilatare placuta a corpului si pierderea senzatiei de "reutate fizica' O(serva starea aceasta) dar nu te atasa de ea. pastreaza trezia si controlul perfect al sche$ei corporale' #aci poate sa apara senzatia de dedu(lare) de & iesire in astral &' Nu te lasa atras pe panta asta' Un $aiestru zicea% & ,aca practicantul o ia spre cer) tra"e-l de picioare in /os &' u faci e!perienta e!tinderii constintei nu pentru a iesi din corp in univers) ci pentru a realiza ca trupul este chiar locul unde universul devine fiinta ta' Si astfel te intaresti' E!peri$entele & iesirii & in astral sunt usoare) a$a"itoare si tin de copilaria ezoterica a o$enirii' u ale"e sa faci e!perienta treziei perfecte) aducand pe pa$ant cele casti"ate in vazduh'

Ziua a cinsprezecea

,ialo" cu su(constientul despre vindecare si soarta (una' O zi perfecta depinde de seara perfecta% o zi (una se cunoaste de cu seara9 Mintea serii este lenesa si profunda) $ai pri$itoare de su"estii decat $intea di$inetii' Inaintea so$nului) trei sau cinci $inute inainte de a ador$i) $intea o$ului se afla in starea & alfa &) in $od natural' 3dica activitatea electrica a creierului isi incetineste rit$ul) are un rit$ de circa 6 - 1< cicli pe secunda%rit$ul & alfa &' Starea alfa este propice pentru autopro"ra$are pozitiva' In aceasta stare) su"estia patrunde $ai usor in inconstient' Iar daca a patruns acolo) ea devine actiune' ?iitorul are for$a $intii tale' & Mintea produce $ereu $odele ale viitorului &) constata psihiatrul LeCD' ,aca ii dai $intii o fraza anu$e ela(orata si o convin"ere) $intea produce din ele viitor) produce ziua de $aine) produce situatii favora(ile tie' #ontroleaza acest proces de $odelare prin cuvinte' ?iitorul asculta de stari si propozitii' #and ai o $aladie) sa repeti) in starea de so$nolenta) pana ador$i 0 circa 5 - A $inute 1 fraza % & Ma si$t din ce in ce $ai (ine9pe zi ce trece9si din toate punvctele de vedere & 0 $etoda E' #uoe 1' +epeta rar) cal$) pana ador$i' *a acest lucru sapte seri la rand) iar pentru fi!area rezultatului) inca sapte E sapte seri la rand' 3dor$i cu aceasta fraza in $inte) caci aceasta fraza a vindecat $ii de persoane' Nu pronunta nu$ele (olii) caci su(constientul nu stie ter$eni $edicali) nu stie nici $acar ce insea$na & "ripa &' El preia nu$ai su"estia insanatosirii' Si o i$plineste cu $are precizie' El este un factor de resta(ilire a conditiei naturale a fiintei) un $ediator al (unei sorti'

Ziua a saisprezecea

#o$porta$entul de reusita' Seara) la culcare) sa nu re$e$orezi niciodata $o$ente neplacute ale zilei incheiate' Nu & ru$e"a & "anduri rele' La culcare) franele rationale sunt sla(ite) si atunci su(constientul pri$este $ai usor su"estiile si i$presiile puternice' & +u$e"area & unui esec al zilei devine astfel un pro"ra$ pentru un nou esec' ,aca prelun"esti o $ahnire) te pro"ra$ezi cu inca o $ahnire' Stopeaza aceasta tendinta) a$inteste-ti ca esecul este doar o fata a nera(darii si a or"oliului tau' Stopeaza) seara) orice e$otie ne"ativa) dand $intii o su"estie de intarire' Stopeaza i$a"inatia sau o(sesia cu privire la o intilnire viitoare' Iata cu$ se procedeaza% daca a doua zi tre(uie sa dai un raspuns i$portant) daca se cere sa iei o hotarire capitala) e (ine sa nu te fra$anti cu$ vei rezolva' #i doar detasat de orice "ri/a) sa rostesti cu cal$% & Iau decizii (une &' *ara sa te "andesti care decizie anu$e' Intareste doar $intea cu incredere in sine) prin propozitia% & Iau decizii (une &' +epet-o $ai $ulte seri la rand' ,eciziile care vor ur$a cu si"uranta vor fi inspirate) in acord cu tre(uintele reale ale fiintei tale' ,aca vrei sa i$(unatatesti o trasatura de personalitate 0vointa) eficienta) stapanire de sine) claritate $entala 1) for$uleaza su"estii si$ple) scurte) directe) totdeauna la ti$pul prezent' Su(constientul nu cunoaste alte ti$puri' -astreaza o sin"ura su"estie) o sin"ura fraza - pro"ra$ - si nu o schi$(a <1 de zile' #a pro"ra$ universal de recuperare a conditiei naturale puternice) repeta propozitia % & Sunt cal$) sunt cu desavarsire cal$ &' *a acest e!ercitiu <1 de seri la rand) ca rezultatul o(tinut sa se fi!eze si sa devina o achizitie per$anenta' -e aceeasi cale poti introduce in inconstient un pro"ra$ privind scopurile tale i$ediate sau su"estii privind dina$ica fiintei si conte!tul evolutiei tale) su"estii precu$% & Eu iau decizii (une &) & 3$ claritate $entala &) & 3$ stapanire de sine &' -entru o su"estie) opro"ra$ul este ela(orat cu atentie la indicativ prezent 0 inconstientul nu cunoaste alt ti$p sau $od ver(al 1) si tinand cont de lo"ica parado!ala a psihicului a(isal' 3stfel) pentru a contracara o afectiune conta"ioasa) ela(orezi un pro"ra$ care sa corecteze $entalitatea & statistica & a o$ului% conta"iunea este consecinta unei $entalitati statistice' Sunt doua cai de a avea acces la inconstient' Una din e!terior) de pro"ra$are in alfa' 3lta din interior) lasand inconstientul sa se rosteasca sin"ur % prin suspendarea te$porara a activitatii corticale si prin crearea starii de liniste' ,ar asta este o e!perienta) nu se poate povesti'

Su"estii practice

Gandirea pozitiva si co$porta$entul de reusita

-ara(ola fratilor pacatosi' ,oi frati au faptuit aceeasi "reseala) cazand prada instinctelor' & 8iruiti de pofta cuerviei &) zice -atericul ro$an' Ei au pri$it) apoi aceeasi pedeapsa de indreptare % un an de recluziune' 3u fost inchisi in celule diferite' 3u pri$it $ancare cat sa traiasca) paine si apa) a$andoi intoc$ai' ,upa un an) fratii au fost eli(erati' Unul din ei arata & "al(en la fata si uscat ca chipul $ortului &) iar celalalt era vesel si ru$en la fata & ca si cu$ ar fi fost la o $are desfatare &' Ei au fost intre(ati cu$ au petrecut anul recluziunii) caci toti voiau sa afle de ce arata diferiti 2 #el care a iesit sla( si "al(e/it a raspuns ca a ru$e"at "anduri a$are) nu-i iesea din $inte ca a "resit) il chinuia culpa) il o(seda trecutul) il chinuia frica' Este un caz de & "andire ne"ativa &' #el care a iesit cu chipul ru$en si lu$inos a spus ca in toata perioada recluziunii I-a $ultu$it lui ,u$nezeu ca i-a aratat lu$ina salvarii' Nu s-a "andit nici la esecul lui) nici ca este pacatos) nici la ceturile trecutului' 3 trait orice "and apasator) prin repetarea ru"aciunii $intii in ini$a 0 oratio $entis 1' 3 stopat orice a$intire trau$atizanta' 3 stat $ereu cu $intea indreptata spre divinitate si) de aici) au rezultat puterea si re"enerarea' #ine aprofundeaza sensul acestei inta$plari are cheia "andirii pozitive'

Schi$(area filtrului afectiv'

E!ista persoane care au tendinta sa selecteze din viata e$otii ne"ative) vad viata in ne"ru' Ele au pierdut $e$oria (inelui' 3u nu$ai $e$oria caderii' +aul de care iti tot aduci a$inte este un rau triplat' 3ceste persoane spun $ereu% & 3$ nu$ai "hinioane) a$ nu$ai necazuri' ot ce-i rau pe lu$e $i se inta$pla nu$ai $ie' 3ltora le $er"e (ine) desi nu $erita' Eu $erit si nu a$ ni$ic' Mi se scar(este de viata&' 3sa spun aceste persoane' :eluirea este un $od de a fura ener"ie de la altul' #ei care se folosesc practica un fel de va$piris$ ener"etic) adesea inconstient) fura ener"ie) dar nu ca sa se intareasca) ci ca sa o risipeasca' In acest caz este necesara & schi$(area filtrelor ne"ative &) $utatia fandului de la $inus la plus) de la ne"ativ la pozitiv' Schi$(area atitudinii $entale' 3sa incepe purificarea de ne"ativitate' #u$ sa cauti partea (una a conte!telor tale>' -rin "andirea pozitiva nu afir$a ca raul e!ista) ci afir$a ca tu esti tare in fata raului' Gandirea pozitiva nu spune ca lu$ea este perfecta) ci spune ca pute$ fi tari in fata i$perfectiunii lu$ii'

7 +e"uli pentru intarirea "andirii pozitive'

1' Inlocuieste se$nul $inus cu se$nul plus' Inlocuieste-l pe & nu pot & prin & pot &' La sfarsitul zilei) in loc sa spui & sunt o(osit &) spune% & trupul $eu are nevoie naturala de refacere si si$te (ucuria acestei refaceri &' In loc de & sunt sfarsit &) spune & ur$eaza un nou inceput &' <' Evita in fata altora) propozitii care contin pro"ra$ari ne"ative' Nu-i inti$pina pe prieteni cu vor(e

ne"ative) de tipul% & ?ai) ce rau arati &) ci distin"e) la oricine) trasatura lui pozitiva) $otivul sau aspectul in care acela ar putea e!cela' -e acela su(liniaza-l' 5' Intareste-ti ener"etis$ul) caci "andirea ne"ativa si depresia tin de un dificit ener"etic' 3"resivitatea) tine si ea) de un deficit ener"etic) ca si nesi"uranta si spai$a de esec' Orice intarire a ener"etis$ului sporeste pozitivitatea "andirii' Si orice pozitivare a "andirii sporeste ener"etis$ul' Este ceea ce nu$i$ cerc vicios 0 si el rezulta din 9purificarea cercului vicios 1' =' +idica pra"ul de toleranta la frustare' 3ceasta presupune un antrena$e$nt sau o terapie contra & $al-sevra/ & -ului 0 ter$en provenit din li$(a franceza) avand sensul de rau-intarcat 1' Se pare ca $a/oritatea oa$enilor au fost & rau intarcati & de $a$e. de aici provin carentele de adaptare la real' A' #ontroleaza-ti cele 1444 de tre(uinte si incearca sa le restran"i' #ere $ult de la viata) stiind sa te $ultu$esti cu cat vine si continuand sa ceri $ult de la viata' 6' Evita co$paratiile care iti starnesc invidia' Evita co$paratiile 0cu se$eni $ai $ult sau $ai putin ilustri) cu se$eni care sunt) $ai $ult sau $ai putin) vedete 1 care te deran/eaza) care te depri$a' *a nu$ai acele co$paratii din care sa vezi clar avanta/ele tale pe lu$ea asta' ;' Inlocuieste cuvantul & superior & 0 care intretine rivalitate) stratificari) trufie) slava desarta 1 prin cuvantul & autentic &' 6' Intareste-ti psiholo"ia de invin"ator sau $entalitatea de invin"ator' Multu$ire fer$a) sta(ilitate e$otionala) liniste launtrica) staruinta' Nu te $ahni ca poti pierde (atalii de etapa % cea finala conteaza' 3$inteste-ti aforis$ul acesta% & +eusita in viata este o parere' ,ar o parere transfor$ata in hotarire &' Mai a$inteste-ti si aforis$ul ur$ator% & Orice casti" este un ,3+) orice pierdere este o restituire &' 7' *or$uleaza-ti o tinta de etapa 0 pozitiva si pra"$atica1) dar o tinta de e!istenta 0 pontifical inalta 1% realizarea personalitatii) i$plinirea spirituala' reptat da prioritate tintei de e!istenta'

You might also like