You are on page 1of 18

11.

Politici terminologice și standardizare lingvistică Politicile terrminologioce vizează modernizarea și standardizarea terminologică în vederea facilitării comunicării trans-culturale și profesionale, prin crearea de termeni noi în domenii de cercetare și profesionale. (Budin 1994, p. 6 !. "cestea sunt reprezentate de o activitate coordonată și organizată la nivel guvernamental al cărei o#iectiv este de îm#ogățire a lim#ii țintă. (Pic$t, %ras&au, p. 1'! și care se desfășoară la nivel instituțional, centralizat. (n unele țări această activitate este coordonată de agenții guvernamentale care au menirea de dezvoltare, protecție și promovare a lim#ii naționale. )evoia de standardizare a terminologiei te$nice și științifice, a determinat *rganizația (nternațională a +tandardelor1 să-și organizeze un comitet specializat în terminologia te$nică (+*,-. /' care și-a propus standardizarea metodelor de elaborare de terminologii, sistemelor terminologice și coordonare a activității de modernizare și standardizare lingvistică. (0renc$ 1912, p. 41!. +tandardizarea terminologică este un produs al politicilor lingvistice la nivel național și internațional, care constă în3

+tandardizarea sistemelor terminologice naționale pe #aza standardelor terminologice internaționale și +tandardizarea principiilor și metodelor terminologice (4alins&i, )edo#it5 1919, p. 1!

Procesul de modernizare și standardizare terminologică sunt indispensa#ile progresului economic, social, științific și cultural al comunităților umane. "cestea sunt considerate ca fiind cele două etape ale politicilor lingvistice și planificării terminologice, respectiv elaborarea și adecvarea de termeni noi care să acopere nevoile de comunicare și acces la informație, urmată de selecția centralizată a acestora, și codificarea standardelor terminologice. Progresele te$nologice nu pot pătrunde în comunitățile ale căror lim#a6e nu permit comunicarea profesională și accesul la informație datorate a#senței terminologiei adecvate. 7ipsa terminologiei
1

*rganizația și-a început activitatea în 19 6 ca 0ederația (nternațională a "sociațiilor )aționale de +tandardizare ((+"!, care a fost reorganizată în anii celui de-al doilea răz#oi mondial și și-a început activitatea su# denumirea curentă (+* în 1946. 8em#rii ei voluntari, autorități în domeniu din toate țările lumii, sunt constitui ți în .'99 de comitete te$nice, su#comitete, grupuri de lucru. (n 19/1 este ratificat rezoluția cu privire la codul (.+.". care prevede necesitatea ela#orării unor norme uniforme pentru sts#ilirea unor elemente lingvistice c$eie pentru toate domeniile știin țifice și te$nice. "cest cod a fost înso țit de o listă a celor mai frecvente afi:e și rădăcini le:icale menite să contri#uie la dezvoltările lingvistice din toate lim#ile europene. ()edo#it5 1919, p. 1'2!.

și să dezvolte potențialul de comunicare și acces la informație."ceastă formula este prolifică în măsura în care terminologia nou creată este acoperită de progresele te$nologice și științifice proprii. p. /! prin așa zisa pseudo-modernizare. economic și social. prin preluarea acelor elemente le:icale ce nu își găsesc ec$ivalentul în lim#a țintă. printr-un process deli#erat. 1691'9!.& 1992. (mprumuturile dintr-o lim#ă străină. politic. ca fiind unul similar. 8odernizarea terminologică reală se realizează atunci c. @i. științifice. este considerat modernizare reală An e:emplu tipic pentru pseudo-modernizarea stocului le:ical specializat.aferentă unor domenii profesionale. (>vanic?&i6. fie prin ela#orarea deli#erată a acestora. lim#ile fostelor colonii. însă. Anii cercetători consideră fenomenul lingvistic care a avut loc în toate fostele colonii #ritanice sau franceze. -raducerile te$nice sunt în măsură să formeze un stoc le:ical comun lim#ilor vor#ite în lume. p. îl constituie societatea multilingvă din fosta Aniune sovietică. sociale. procesul de reformare și a6ustare terminologică se poate realiza c$iar din sursele proprii lim#ii țintă însăși. instituționalizat. cuvintelor e:istente în lim#ă ori în formarea unor cuvinte ori e:presii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine .nd planificarea procesului lingvistic este inclus într-o strategie politică la nivel național care urmărește anumite o#iective și anumite domenii de 0enomen lingvistic care constă în atri#uirea de sensuri noi. după model străin. culturale vizate. culturale față de alte țări. c$iar neplanificate. +pre deose#ire de situația menționată.nd c$iar la discrepanțe economice. prin cele două formule de6a menționate. adică fără adaptarea necesară sistemului lingvistic al lim#ii țintă. care devine e:presia modernizării. au continuat să cultive puternica influență lingvistică din partea lim#ii de ocupație și după o#ținerea independenței. care se adaptează la specificitatea fonetică și gramaticală a lim#iițintă. "șadar. 49!. ceea ce e:clude impunerea lingvistică. Boca#ularul de origine rusă a fost fie calc$iat în lim#ile popoarelor supuse militar. (<uravlev 191 = p. ()edo#it5 1919. fie impuse fără vreo modificare a particularităților fonetice și gramaticale din lim#a de origine. Procesul de modernizare lingvistică se poate realiza fie prin traducerea literaturii specializate în domeniile te$nice. este de natură să creeze c$iar o anumită discriminare socială conduc. și introducerea și adecvarea de termeni noi.

p.uvinte care au aceeași grafică dar se pronunță diferit și au sensuri diferite= acest fenomen este mai des înt. coerent #! sta#ilirea structurii definiției terminologice c! ela#orarea formelor gramaticale ale noilor cuvinte. p. pe standardizarea principiilor. p. în primul r. (8i$neviD 1911. Politica lingvistică poate avea două direcții diferite3 internaționalizarea sau purificarea terminologică. %ras&au. în am#ele situații. p. clasificarea și codificarea unităților le:icale . mecanismelor și instrumentelor folosite pentru sta#ilirea unui nou sistem lingvistic ()edo#it5 1919. după un plan #ine sta#ilit5 care include3 • • • (dentificarea ofertei lingvistice +elecția dintre sinonime și omonime/ Fnregistrarea. 9'-19'! și unificarea acestuia ("n6uE&in 1994. p. urmărește sporirea a#ilității lingvistice a lim#ii țintă de accesare și valorificare a progreselor științifice și te$nice la nivel internațional. "ceasta vizează at. p. p.armel Gea$ 7ee Gsia 1919. Procesul se realizează planificat. unitar și centralizat de către instituțiile a#ilitate ale statului și cu a6utorul reprezentanților a#ilitați ai domeniilor vizate.oerența și eficiența procesului de modernizare și standardizare terminologică tre#uie să se #azeze.activitate. p. 161-1'1= . armonizarea sistemului (%z$inc$aradze 1994. 1 1! consideră necesară etapizarea coerentă a procesului în #eneficiul domeniilor profesionale și de cercetare științifică.t și eliminarea ambiguităților variantelor terminologice în circulație. 1'!. Bauer (1912. 9 = Ba:man 1912.nd.99!. (Pic$t.lnit în lim#ile care nu sunt fonetice. motivant și compre$ensi#il care elimină sinonimiile suprapuse. +tandardizarea terminologică reprezintă a doua etapă a planificării modernizării lingvistice. Cla#orarea și dezvoltarea terminologică. 49-29!. p. 146. (%rezen 19/2= 19/6= "$manova 1912. p. ' !. 94!. p. 16= *eser 1912. adaptate sistemului lingvistic țintă / '!3 . p. a! ela#orarea unui sistem conceptual consistent. care vizează crearea și dezvoltarea unui sistem terminologic unitar. în funcție de conte:t. 1 4!. . lim#a engleză unde cuvintul race înseamnă rasă ori cursă. c. (B5dagov 19'4. cum este de pildă. internaționalizarea (7eiDi& 1994.t adoptarea și confirmarea normelor lingvistice care devin o#ligatorii.

romanică și slavă . p. 616 3 %rozd. finlandeză. morfologiei noilor cuvinte prin reguli și procedee unitare (+ager 1912. delimitarea ariei conceptuale și terminologice și definirea e:plicativă a noilor unități le:icale #. la unitatea stilistică a lim#a6elor științifice aplicate domeniilor profesionale.= . p. turcă. sau doar o parte dintre ele. sta#ilirea normelor le:icologice de acceptare ulterioară de noi unități lingvistice C:periența practică teoretizată în 1919 de %rozd. 66-'9! care cuprinde3 a. HoudnI aduce în discuție imperfecțiunile unui asemenea process de modernizare și standardizare lingvistică datorate.armel Gea$ 7ee Gsia 1919.germanică. etc. introduce și standardiza noi termeni în lim#ă av. /2= 0el#er 1919. Politica de standardizare lingvistică poate urmări aceste o#iective în totalitate. și standardizarea fonetică și grafică a termenilor nou introduși. de asemenea. 1!. (%uJuetPicard 191/.41! e! etapizarea procesului de introducere și standardizare a termenilor vizați (4ast$u#er 1912. Planificarea terminologică reprezintă un aspect al interferențelor lingvistice intenționate care are menirea de a crea. și eliminarea am#iguităților. HoudnI 1919. malteză. o#iectivele principale ale standardizării terminologice sunt simplificarea și accesi#ilizarea comunicării scrise și orale. bască. contri#uind. p. facilitatea accesului la informație. continuării circulației sinonimelor terminologice neomologate în uzul curent. Procesul cuprinde. pronunției. c.t și tradițiilor creștine. p. . în mare parte. punctuației. (%as 4upta KKKK. transmise prin lim#ile sacre greacă. 92-96!.și puternicelor influențe culturale pan-europene pe care celelalte lim#i le-au suferit3 ungară. Anitatea stilistică a teminologiilor lim#ilor europene fost posi#ilă datorită originii comune (ndoCuropeană a celor trei mari familii lingvistice .nd ca o#iectiv modernizarea și adaptarea lim#ii la nevoile de cunoaștere și comunicare.d! codificarea standardizării grafiei. p. +u#stratul Homan fundamental al culturii europene. suprapus peste performanțele culturii 4reciei antice. 49. p. de asemenea. latină și e#raică. au structurat fondul le:ical fundamental al lim#ilor europene. "șadar.

eltic 4ermanic Balto +lavic -oc$arian Mest )ort$ Cast Mest (celandic )orNegian Cast %anis$ +Nedis$ 7oN Gig$ Plattdentsc$ %utc$ 0risian Cnglis$ 4erman Familia limbilor Indo-Europene Repere cronologice. De humani corporis fabrica.$emist de origine franceză cunoscut pentru contri#uția lui științifică în domeniul c$imiei și al lim#a6ului specific pe care l-a ela#orat. pu#licist. . Bert$ollet' (1'41-11 !. matematician german născut la nurem#erg Andreas Vesalius profesor de anatomie și fizică din Bra#ant. 7avoisier6 (1'4/-1'9/!. "utor al primului manual de anatomie umană. considerat părintele c$imiei moderne.INDO-EUROPE N (ndo-(ranian "rmenian Gellenic "l#anian (talic . 8ulte dintre lucrările lui sunt scrise în lim#a latină. sistematizare și standardizare a lim#a6elor de specialitate au avut loc în Curopa cu c. geografice și politice ale modernizării și standardizării lingvistice Primele tentative de ela#orare. 1 Botanist. gravor. )umele său este latinizat. Părintele principiilor ta:onomice moderne și al ecologiei. pe diverse domenii se află3 "l#rec$t %ȕrer4 (14'1-12 1!. unele încă vala#ile. fizician și zoolog suedez care a pus #azele nomenclatorului lingvistic #inominal în domeniile lui de studiu. Printre cercetătorii care au contri#uit la construirea unor le:icoane. ' . din lim#a olandeză "ndries van Mezel.arl von 7innL1 (1'9'-1''1! 4 a pictor. Besalius2 (1214-1264!. 2 6 a c$imist și #iolog francez. după o#iceiul timpului.teva secole în urmă. .

coala de vară "oln. Institute for information $anagement Facult%. &''( .ursă! "laus Dir# chmitz.

191/.& )Academia 4egală 2rusacă a Științelor! care au avut în vedere dezvoltarea și supraveg$erea șistemelor terminologice ale propriilor lim#i naționale. franceză. 1944! 19 +ocietate italiană a lingviștilor și filologilor din 0lorența fondată în 121/ care și-a propus conservarea purității lim#ii italiene. 49!. și "1nigliche 2reu3ische A#ademie der +issenschaften. cu definiții în engleză și franceză. inițiată în 8area Britanie.(nregistrarea procesului lingvistic de modernizare și standardizare planificat. 1 Fnființată de 0riedric$ cel 8are. prachen!. spaniole.5 6n .' la 0lorența. germană esperanto. care i-a devenit președinte.omisia a fost înființată la 7ondra în 1996 (ndustriaș și terminolog german (1191-19''!= susținător al lim#ii artificiale Csperanto 1/ 14 . Cugen MQster 14. . a6uns regele Prusiei.. germană și engleză. ()a&os. o#iectiv e:primat și de em#lema societății. și care s-a e:tins în întreaga Curopă de Best. Pu#lis$ed #5 0rederic& Angar Pu#lis$ing . 11 una din cele mai prestigioase instituții culturale ale 0ranței. (n 161 "cademia a pu#licat primul dicționar al lim#ii italiene denumit Vocabolario della lingua italiana care a servit drept model pentru lucrări ulterioare similare ale lim#ii franceze. -ot el dezvoltă conceptul de standardizare lingvistică prin care înțelege eliminarea denominărilor plurivalente. 7a începutul secolului OO tendința evidentă de standardizare lingvistică a terminologiei te$nice ia forma primului dicționar multilingv de electrote$nică ela#orat de -omisia Internațională de Electrotehnică. înființată în anul 16/2 de cardinalul Hic$elieu. Primele instituții generatoare și operaționalizare de politici lingvistice aparut încă din secolul OB(3 Accademia della -rusca.nd între 499 și 999 de pagini )Illustrierte *echnische +orterbucher in . care o#servă necesitatea implicării unor entități guvernamentale în acest proces. Ri a denominărilor 9 "utorul primului dicționar te$nic multilingv (Go5er-@reuter -ec$nological %ictionar5. Cnglis$4erman-0renc$. )S.o. declanș. ca eveniment istoric. Acad/mie Fran0aise. p. la propunerea lui 4ottfried 7ei#niz.nd inginerul german "lfred +c$lomann9 realizează primul dicționar te$nci ilustrat în 16 volume. începe în primii ani ai secolului trecut c. fiecare conțin. Procesul de dezvoltare lingvistică programată s-a intensificat în a doua 6umătate a secolului al O(O-lea odată cu revoluția industrială și economică. spaniolă.nd o nevoie accentuată de unități terminologice adecvate comunicării și cuoașterii epocii respective.. în 1'99.(57 care cuprinde peste 999 de termeni de specialitate în lim#ile engleză. Principiile teoretice fundamentale ale procesului de actualizare și standardizare terminologică a lim#a6ului aplicat sunt cuprinse în PInternationale prachnormung in der *echni#P (-$e (nternational 7anguage +tandardization in -ec$nolog5! de către inginerul de origine austriacă.

* în 1911 care promovează cooperarea internațională în domeniul terminologiei. la nivel internațional. av. la îm#ogățirea lim#a6ului aferent acestor evoluții. omonimele Ri cuvintele polisemantice sunt 6ustificate de stilul lim#ii comune. franceză și germană capătă un rol determinant în dezvoltarea lingvistică a celorlalte lim#i europene în această perioadă și în standardizarea acelor unități lingvistice specifice zonelor de dezvoltare economică. progresele te$nicilor și te$nologiilor din zonele economice care deveniseră tradiționale.multiple ale aceleiaRi noTiuni. fondată la inițiativa A)C+.ele mai importante idei promovate de Rcoala germano-austriacă de terminologie.nd ca o#iectiv spri6inirea și coordonarea activității în domeniul terminologiei.*!. -ot lui i se datorează sta#ilirea unor principii metodologice în uniformizarea definiTiilor terminologice. în cadrul preocupărilor care au dat naRtere unor bănci de date terminologice internaționale. "cesta a avut drept o#iectiv sus ținerea financiară a reconstrucției economice ale statelor europene după răz#oi prin modernizarea industriei șidesființarea #arierelor comerciale. în mod inevita#il. după numele +ecretarului de +tat al guvernului american care l-a inițiat. ceea ce a condus. reginale și na ționale care sunt angrenate în activită ți de cercetare în domeniu. 16 .t și planul 8ars$all12 au contri#uit la dezvoltarea și consolidarea drumului ascendent al dezvoltării economice prin te$nici și te$nologii performante. care au amplificat dezvoltarea RtiinTelor lim#a6ului. Bazele teoretice ale modernizării și standardizării terminologice sunt puse în anii U'9. Cl consideră că sinonimele.um era și firesc. 12 Programul Curopean de Hecuperare (European 4ecover% 2rogram. 7im#ile engleză.entre for -erminolog5! fondat în 19'1 de către A)C+. . E42! cunoscut su# denumirea de Planul 8ars$all. /. dar nu și în lim#a6ele de specialitate.* (A)C+. se pot sintetiza astfel3 1. cum ar fi cele create în cadrul organismelor (nfoterm16 Ri -erm)et1'. au influențat terminologia aferentă la nivel panCuropean.nd procesul de standardizare lingvistică 4. . t$e (nternational (nformation . 19/1!. 1' *rganizație non-profit.entrul (nternațional de (nformare terminologică ((nfoterm. Haportul monofererențial dintre noTiune Ri denominare e:clude sinonimia (în afara cazurilor e:cepTionale! facilit. c. +tandardizarea lingvistică presupune rigurozitatea definirii noțiunilor și coerența ansam#lurilor terminologice %upă cel de-al doilea Hăz#oi 8ondial. . (MQster. destinderea și resta#ilirea încrederii între marile puteri vestCuropene. întemeiate de Cugen MQster. . 8em#rii acestui centru sunt instituții internaționale.omple:itatea noTională a unei lim#i stă la #aza terminologiei lingvistice . (erar$izarea structurală a noțiunilor dintr-o lim#ă este sta#ilită pe a:a orizontală ( 6n8elegerea! Ri de cea verticală (e9tindere!.

(70!. %e asemenea avem de-a face cu documente de informare sau de coordonare produse de diverse organisme Ri reTele cum ar fi (nfoterm.(. (n 0ranța.e langage et l=homme. %enumirea acesteia provine de lanumele celor doi lingvi ști care au propus-o3 Pierre Bas și 8arc 7auriel.nd în vedere ec$ivalențele lingvistice oferite pentru împrumuturile nedorite. "vem de-a face cu documente referitoare la principiile directoare în cercetarea terminologiei. (BessL 1919. care produc pu#licații precum Actualitatea terminologică. 0ranterm. cărTi Ri reviste de specialitate. documente cu continut terminologic (norme naTionale. o#ligația folosirea lim#ii ca #un na țional repu#lican (art . referitoare la o#ligaTia folosirii termenilor francezi propuRi sau impuRi de către aceste comisii. . manuale.ibre $arie @aps cu profil didactic. -ermia.ele mai vec$i reviste de terminologie sunt .onstituția 0ranței. cataloage. instructiuni de folosire. fie caracter naTional Ri traduc în general un consens.onsiliul internaTional al lim#ii franceze (. 4/-4'!. 7iste cu astfel de unități lingvistice au fost pu#licate în P>ournal ?fficielP și disemintate în toate țările vor#itoare de lim#ă franceză. %ecizia impunerii lingvistice era susținută de un amplu și îndelungat process de pregătire a lim#ii. fruct al discuTiilor mai mult sau mai puTin lungi ale practicienilor.om#inația dintre cele două lim#i. cursuri Ri programe de formare!. :uletinul biroului de terminologie. )ordterm. (n 19' sunt organizate primele comisii de terminologi care își propun inventarierea lacunelor le:icale din lim#a franceză și introducerea unor termeni corespunzători de sorginte franceză. *erminograma. este considerat una dintre cele mai importante instituTii ale francofoniei care marc$ează începutul consistenței politicilor lingvistice. înfiinTat în 1961. preocupările pentru standardizarea teminologică au apărut odată cu diminuarea rolului internaTional al lim#ii franceze. -ermnet. Fn anul 19'2 este pu#licată legea :as-. "ceste lucrări au fie caracter internaTional. 11 Hevistă de specialiate destinată traducătorilor și lingviștilor interesați de evolu ția lim#ii franceze în lume 19 Hevistă editată în Belgia de către Institut . și impunerea acestora acolo unde era posi#il. din lim#a engleză 9. în mod special. . a căpătat denumirea de franglais 1 7egea '2-1/49 din decem#rie 19'2 referitoare la folosirea lim#ii franceze în spațiile pu#lice și în reclame comerciale prin care se interzice utilizarea termenilor și e:presiilor străine. av. 7egea a fost a#rogată și înlocuită în 1994 cu .ele două fascicole anule cuprind în 6ur de 99 de pagini 9 . glosare.egea *oubon care prevede protecția patrimoniului lingvistic francez prin îm#ogățirea terminologică.7 Ri .a ban<ue des mots. voca#ulare. 1921! . dicTionare Ri #aze de date!. . p.auriol&.internaTionale referitoare la produse Ri procedee. metodele de utilizare a terminologiilor (g$iduri de lucru. de multe ori cu efecte umoristice."ctivitatea terminologică a avut drept rezultat apariTia a numeroase lucrări care au ca o#iectiv armonizarea metodelor de lucru în terminologie. etc. Gispanoterm. "ctivitatea acestor comisii a avut un impact o#serva#il asupra realităTiilor lingvistice francofone.

ntec din anul 19'9 al compozitorului. . Haportul +paa& 6 reglementează aspectele lingvistice ale viitoarei comunități europene. inițial pentru traducătorii.onsiliul lim#ii franceze. "cest e:emplu este preluat dintr-un c. la care au lucrat numeroși lingviști terminologi și studenți de la universități europene de prestigiu. de asemenea. "!.! "lain He5 este. (n același conte:t.((A. 7u:em#urg și *landa.uprinde toate lim#ile oficiale ale țărilor mem#re ale Aniunii Curopene. lim#a engleză este folosită în acest spaTiu ca lim#ă de ar#itra6 în conflictele între flamanzi Ri valoni. însoțită uneori de eludare. 2aris edes! 4 formă de argou francez care constă în inversarea sila#elor unui cuv. -ermenul provine din e:presia )BC lDenvers. prin care se interzice folosirea de voca#ule dintr-o altă lim#ă atunci c. adică3 >Davais la cervelle <ui faisait des vagues.omisiei Aniunii Curopene.ele trei regate vecine W Belgia. +tudenții universității Hennes Aniversit5 ale facultăților de traduceri te$nice și de terminologie actualizează în mod curent această #ază de date terminologică. (+tanca. într-o impresionantă #ancă lingvistică de date Curodicautom '. de asemenea. (n 99' Curodicautom a fost înlocuit de ("-C (*erminologie Inter-activă pentru Europa! ' . sunt disociate prin lim#ă. Personalitate universitară în domeniul le:icologiei feanceze contemporane Profesor și autor al unor lucrări de prestigiu care se e:primă împotriva unei legislații restrictive cu privire la înnoirea lim#ii franceze (.nt. .Vean-Pierre 4oudailler Ri 8arie-0rancoise 8ortureu: / sunt cei care critică această lege Ri propun ca măsurile acestea să Tină cont de factorii socio-culturali Ri de realitatea cotidiană. el își aduce aportul current la actualizarea lim#ii franceze moderne prin dicționarele sale în care include lim#a6ul verlan 4 sau regionalismele. care formează gruparea economică și culturală Be)e7u: 2 din 1922.a le9icologie entre langue et discourse. . un dicTionar electronic comunitar. una dintre acele personalități care își marc$ează domeniul profesional printr-o contri#uție vizi#ilă în plan practic. fiind considerată o lim#a neutră. în scopul evitării unor dificultăți fonologice. / .a redactor șef la editura 7e Ho#ert. (sursă3 Mi&ipedia! 2 %enumirea uniunii provine de la denumirea celor trei țări3 !elgium-Net$erland.reat în 19'2. ". . sau apocopă .omunitatea europeană a căr#unelui și oțeluluiXcare a pus piatra de temelie a viitoarei XPiețe comuneX ulterior redenumită Aniunea Curopeană. Ci consideră că impunerea unor termeni fără o o#servare atentă a lim#ii contemporane în folosirea sa curentă constituie o mare greReală. (+tanca. Protecția și conservarea identității lor lingvistice și culturale se realizează prin politici terminologice distincte și coerente. VacJues %utronc. -ot ei sunt cei care e:plică fenomenul împrumutului prin lacunele sistemului lingvistic. Bunăoară. Politicile terminologice și de internaționalizare lingvistică s-au materializat. la nivel central instituționalizat. c.ntărețului și actorului francez."#$em#ourg 6 Haport asupra organizției X. %in 1919 este accesi#ilă on-line pu#licului larg. C: >Davais la vellecEre <ui z/fait des gueuvas. intepreții și lucrătorii interni ai .nd e:istă e:presia sau termenul corespunzător în listele apro#ate de .

mai apoi. %upă 19/4. riguros. această instituție și-a dovedit eficiența în promovarea internațională a lim#ii engleze în toate colțurile lumii ca lingua franca. +tatutul lim#ii franceze și o#iectivele de calitate lingvistică ale acesteia sunt reglementate de legislație specifică. Clveția și Belgia. -onseil sup/rieur de la langue fran0aise&( care sunt destinate conservării trăsăturilor lim#ii franceze europene în .urzon (1129-19 2!3 politician #ritanic conservator.ndirea lim#ii engleze care au avut drept efect transformarea acesteia într-un verita#il instrument de comunicare glo#alizant. %eciziile de politică lingvistică din zona franceză a . 7egislaTia lingvistică în Yue#ec este completată în 19'' prin pu#licarea -artei limbii franceze5' care traseză principiile directoare ale standardizării lim#ii franceze canadiene. denumire care a devenit. constituie. *pțiunea pentru purificarea lim#ii s-a dovedit a fi via#ilă și 6ustificată aici datorită specificității morfologice a lim#ii islandeze. -onsiliul :ritanic în 19/2.omisia +uperioară a 7im#ii 0ranceze (. Heușita politicii lingvistice în (slanda. An e:emplu al reușitei politicilor lingvistice este pro#at de demersurile guvernamentale pentru răsp. în zona franceză a .nse cola#orări cu organisme similare din 0ranța.(n 1961. legea lim#ii franceze ca lim#ă de lucru. vicerege al indiei. și este definit de conte:tul domeniului RtiinTific sau te$nic respectiv. a doua lim#ă oficială a . în 4eorge )at$aniel .ommission de topon5mie! și . 7ord . principiile și conceptele fundamentale ale procesului de înnoire și standardizare lingvistică. deopotrivă. care devine.anadei.anadei.ommonNealt$ / +u#iectul este pe larg dez#ătut în alte lucrări ale autoarei . dimpotrivă. folosită în clasificări și ierar$izări. ia ființă ?ffice <u/b/cois de la langue fran0aise &7 și ulterior. un e:emplu pozitiv al unei politici lingvistice aplicată în mod consecvent ș( pragmatic. această inițiativă a căpătat denumirea de -omitetul britanic pentru relațiile cu alte țări.anada și care promovează. în 1969. Perspectiva sociologică a politicilor lingvistice impune recomandarea ca practică a *ficiului pentru 7im#ă franceză.anadei sunt rezultatul unei str.omisiei pentru toponimie ( . în 19'4.t traducerea organizație pu#lică cu scopul declarat de conservare și aliniere internațională a lim#ii franceze și de respingere a anglicismelor 9 *rganism guvernamental care se ocupă cu amena6area imigranților nevor#itori de lim#ă franceză /9 . Yue#ec.arta lim#ii franceze sta#ilește înființarea . în primul r. no8iunea Ri denominarea. stă la #aza demersului onomaseologic al denominării.urzon/1 este cel care a inițiat fondarea unui comitet de spri6in al comunităților #ritanice din străinătate în cadrul 0oreign *ffice-ului. Bunăoară. secretar de stat pentru afaceri e:terne și . 1 /1 noțiunea. vreme ce termenul este considerat un semn lingvistic care cuprinde.nd./ %e atunci. "cestea definesc.onseil superieur de la langue francaise!. care permite at.

conservarea elementelor internaționale de sorginte greacă și latină.stigase independența.anguage and . construirea unor termeni adaptați structurii gramaticale a lim#ii lituaniene. c. Cstonia. +pecificul planificării lingvistice în 7ituania se aseamănă cu cel Cstonian prin efortul deînlocuire a le:icului rus țin. (+igrun Gelgadottir. Potrivit aceluiași autor. ceea ce a condus la dezvoltarea unui voca#ular științific preponderent rus. 1991!.onsiliul 7im#ii (slandeze ((slens& mZlnefnd!.nd cont de faptul că documentația științifica era scrisă în lim#a rusă. din oricare lim#ă. Principiile care stau la #aza restructurării terminologiei specializate în 7ituania au în vedere eliminarea anumitor construcții de origine slavă și germanică. germană. . alocarea de sensuri // +e mai numește auto-e9plicativă .nd Frupul de *erminologie al institutului pentru limba si literatura. "nii ulteriori înlăturării regimului communist au adus măsuri politice importante de restaurare a lim#ilor popoarelor care și-au rec. devenit o#ligatoriu pentru instituțiile de stat. devenită ulterior.șsi reorganizată în 199 . Cfortul terminologilor se materializează în lipsa oricărei unități lingvistice de sorginte latină sau greacă.facilă în vederea curățării lim#ii de împrumuturi și planificării terminologice. și-au dedicat eforturile regenerării terminologice destinate facilitării integrării europene prin naturalizare și internaționalizare. -ările #altice.t și compunerea le:icală. întreprinderi și edituri. . +aari Crelt (1991! considera că eforturile de protecție a lim#ii estoniene s-au materializat inclusive în anii puterii sovietice c. înființata în 1999.nd Cstonia își c. 7ituania. #unăoara. finlandeză și rusă= acestea din urmă fiind asociate capacității de comunicare curentă. în 1916 se dezvoltă #aza de date C+-CH în care sunt cuprinse împrumuturile terminologice din lim#a engleză. fondat în 1964 ca ane:ă a "cademiei de Științe cola#orează împreună cu . (*erminological group at the Institute of . a ințiat efortul de cercetare.omisia neologismelor ()I5rdanefnd!. -omisia de stat pentru limba lituaniană.ultura lingvistică a țării se #azează pe tradiția solidă și consecventă a conservării specificului cultural și lingvistic și pe atitudinea potrivnică față de împrumuturi.ngă "cademia de știinte ale Cstoniei. care s-au intensificat în anii U 9 c.omisia dicționarului lim#ii (slandeze (*r[a#\&arnefnd GZs&\lans! la ela#orarea. integrarea și standardizarea acelor unități lingvistice noi de care lim#a are nevoie pentru comunicare și accesi#ilizarea cunoașterii.știgat independența față de totalitarismul #olșevic. c$iar în perioada îndelungatei supuneri față de %anemarca.iterature of the Academ% of ciences! a continuat demersurile de politică lingvistică inițiate în secolul O(O de sta#ilizare și înno#ilare a lim#ii literare. de pe l. . construcție și standardizare a le:icului specializat. 7atvia.descriptivă a// unităților lingvistice din orice lim#ă.

$arles Praga . @ein5s 1994`. constituite pe teoriile lui V.omisia terminologică de pe l. și a ela#orării și standardizării normelor lingvistice.ngă "cademia de +tiință în 1946 ale cărei decizii erau o#ligatorii pentu toate instituțiile de stat.el mai important reprezentant specialist în planificare lingvistică este Hostislav @ocoure& /1 care a studiat pro#lemele terminologiei și standardizării lingvistice în spiritul tradiTiei structuraliste a bcolii lingvistice de la Praga. conform unei decizii politice aParlamentului fost divizată în Hepu#lica .nirea sovietică de către . %o#rovs&I /6. 16!. ca fiind una a eficienței datorată a#ordării pragmatice și realiste. conceptualizarea de noi termeni. (%rozd. planificarea /2 și dezvoltarea lim#ii se realizează prin educația lingvistică instituționalizată pe #aza analizei critice a factorilor socio-politici internaționali și regionali.noi unităților lingvistice ar$aice. *ficiul . -radiția ce$ă denumește planificarea lingvistică cultura limbii Vosef %o#rovs&I (1'2/ W 1 9! filolog și istoric din Boemia activ în perioada mișcării de Henaștere a -ehiei /' reînființat în 199/ /2 /6 /1 Profesor la universitatea . devenit. +coala lingvistică ce$oslovacă se remarcă. ]4aivenis 1991= "u&sori^t_. /4-49! C:emplul (sraelului constituie un model al planificării lingvistice. 7H+ 691 ]+&u6iaa 1991 = 199 . țin cont de formarea derivațională a cuvintelor. (n 1991 au fost ela#orate primele standarde terminologice. Școala prag$eză s-a constituit pe principiile lingvisticii funcționale și pe moștenirea teoretică a lui 0erdinand de +aussure (0el#er 1914. Aniunea profesorilor. 1994`.entrală care a e:istat din 1911 p. Primele demersuri de lingvistică terminologică au fost întreprinse în secolul OB( odată cu primele traduceri de literatuă religioasă și continuate în secolele următoare.omitetul lim#ii.nd.nă la /1 decem#rie 199 c.e$ă și +lovacia pe #aza unui proces politic pașnic cunoscut su# numele de %ivorțul de catifea. și-a propus regularizarea și îm#ogățirea voca#ularului e#raic specializat pe #aza principiilor și regulilor de /4 țară în Curopa . %upa 1999 aceasta comisie a avut în vedere sta#ilirea unor criterii ale derivării. HoudnI 1919. +tudiile asupra terminologiei și standardizării neologismelor a reprezentat o preocupare politică a lingviștilor ce$oslovaci au avut în vedere prote6area celor două culturi și lim#i3 ce$ă și slovacă/4. etc. principiile planificării terminologice. Potrivit acestor principii. p. specifică lim#ii ce$e. în plin sezon communist. acurateții semantice care să stea la #aza construcției terminologice pentru cercetarea știintifică actuală.rziu. în acest caz.e$ de +tandardizare/' întrunește lingviști terminologi și specialiști din diferite domenii de activitate. 8ediEaus&ien_. 7a sf. slovace. "șadar. "cestea au fost reorientate și redefinite de stăp. p. condus de Cliezer Ben Ve$uda$. 4aivenis. și altor lim#i slave. . mai t.rșitul secolul O(O .

/1//!. 49 4rupul lim#ilor galeze. (n 192/ a luat ființă "cademia lim#ii C#raice (A<ademiah la-lashon ha-=ivrit! ale cărei decizii de politică lingvistică se materializează în colecții le:icale pu#licate în #roșuri separate și în ela#orarea regulilor standard de citire și ortografiere ale noilor intrări din dicționarele specializate. și "merica de )ord (alas&a. Hmi Education -ouncil.)u se confundă cu lim#a Homanc$e.()+-". etc. 0ranța. . Hădăcinile istorice nu îi sunt #ine precizate +e consideră ca alfa#etul folosit este etrusc. "cestea sunt irlandeza. diferite organizații regionale. vor#ită în nordul(taliei și sudul Clveției . 4 %enumită și Cus&ara sau Cus&era= considerată lim#ă izolată rămășiță a lim#ilor care se vor#eau în sud-vestul Curopean înainte de cucerirea (mperiului Homan. * " )FinlandC. 4aeleze49. +coțiana. serviciile vamale. 8an: (Faelg or Failc#!. Su&on. Infoterm. goidelice aparțin unuia dintre cele două ramuri ale familiei lingvistice celte. armata. care se vor#esc în nordul Curopei (0inlanda. 4/ *rig. Hmi -ollege. +uedia.nă. GorIegian -ouncil of the *echnical *erminolog%. denumită în lim#a rom. "ndora și (talia. (Ha#in 1919. Bască4 . Cle sunt studiate și valorificate de lingvistul Pe&&a 7ars @alervo +ammalla$ti. Planificarea lingvistică. 19 999&m din +pania și 0ranța. *G. (Faeilge!. 29-2 ! și susținută c$iar de către persoane /9 %enumire care se referă la o familie de lim#i din munții Arali. 42 7im#ă antică vor#ită în "lpii răsăriteni provenind din perioada pre-romană. profesor la universitatea din *ulu și mem#ru al "cademiei )orvegiene de stiințe și 7itere. H$aetic42 and ot$ers "ctivitatea de cercetare lingvistică și planificare terminologică este coordonată în țările Curopei nordice de Gordic Hmi Institute.(((nternordic +tandardization!. Țara Falilor 44 7im#ă vor#ită de popoarele regiunilor arctice din +i#eria. -%mraeg sau % F%mraegJ face parte din ramuraBr5t$onic a lim#ilor celte care se vor#ește nativ în Males. .) IedenC. p. Mels$4/. modernizarea și standardizarea lingvistică și terminologică pe #aze științifice. )unavi& (Jue#ec! și )unatsiavut (7a#rador! precum și în 4roenlanda. p. din +pania. )oile terminologii au fost ela#orate și reactualizate pe #aza surselor lim#ilor e#raice și aramaică vec$i. respectiv poliția. )*H%-CH8 (Atsi 1991.atalana41. 4reenland Cs&imo (Cast (nuit!44. "proape toate domeniile activității umane sunt reprezentate de comisii lingvistice specializate care au drept o#iectiv actualizarea. și e:tremul nordic rus. Bor#ită azi pe o suprafață de apr:. (FBidhlig! 41 7im#ă romanică vor#ită pe un teritoriu populat de apro:imativ 11 milioane de locuitori.gramatică ale lim#ii. )orvegia. înrtudite cu lim#ile finice. )unavut. actualizarea și consolidarea lim#ilor stau și la #aza mișcărilor de autonomizare politică și culturală și c$iar desprindere teritorială ale anumitor comunități puternic individualizate cum ar fi lim#ile 7api (+Zmi!/9.

ercetări catalone.ingROstica. înființat în 1919.ndire a acesteia ca lim#ă vie. AcC( în cola#orare cu Nit$ (nstitutul de management Pu#lic din -ara Bascilor. angrenat în procesul de modernizare a lim#ii din 199'. (B"P!. -ooncell n% Faelge% (t$e 8an: 7anguage . (n aceleași condiții funcționează și institutul CA+@"7-CH8 . în această țară.omisiei de . ca urmare a intenției de revigorare a lim#ii irlandeze și răsp. 6alonate de Kralaltaic Institute al Aniversității din *slo Produsele activității terminologice se concretizează în dicționare ale ec$ivalențelor lingvistice și în #aza de date lingvistice .onnell. (*U. revitalizarea lim#ii $an9 gaelic din insula 8an. (nstitutul de .oordonare le:icografică în +tiință. (-omissiQ -oordinadora .". odată cu înființarea postului de radio LdarHs na FaeltachtaM. care funcționează ca filială regională a . (n ciuda eforturilor susținute. "ctivitatea în domeniul planificării terminologice s-a accentuat. cu intenția evidentă de a o impune ca lim#ă oficială a Hepu#licii (rlanda în locul lim#ii ocupației #ritanice. din vestul ar$ipelagului #ritanic. norvegiană. sau mai puțin specializate. (n 1912 se adoptă decizia de înființare a centrului terminologic -CH8. (n . datorită ingnorării factorilor socio-politici determinanți de natură să influențeze eficiența. AcC( 1991!. su# denumirea de DirecciQ Feneral de 2olOtica . de asemenea. (G"CC . 96-19/!. suedeză.ouncil! (Pilgrim. (CA+@"7-CH8 . Cfortul aplicat al acestora se #azează pe principiile și legitățile specifice cercetării științifice în domeniu. acest demers costisitor și de lungă durată a avut drept rezultat un eșec răsunător.nd aceasta nu ține cont de comple:itatea factorilor e:tralingvistici determinanți. pu#licații specializate. p. în lim#ile finlandeză. cotidiene. 1991.+Zmi %ata#an&. urmată de agenția guvernamentală :ord na Faellge și a InstitiNid *eangeolaOochta PireannMA.private. 46 a##reviated Hna4= post de radio de lim#ă irlandeză (Haidio-eilifis Cireann! (nstitut de cercetare lingvistică înființat în 19' și desființat în anul 99/ ca urmare a eșecului politicii lingvstice 4' .e9icogrBfica de -iEncesC ai căror e:perți provin din toate domeniile de cercetare științifică. (rlanda constituie o e:periență aparte în ceea ce privește efectele politicii lingvistice atunci c. dar mai ales oportunitatea înlocuirii unei lim#i vii cu una de6a moartă.care să coordoneze formarea și dezvoltarea unei #aze de date a standardelor terminologice catalane (8ari i 8a5ans. Pearson 1991!. fost reorganizat în 1919. %ras&au 1991! coordonează.atalonia.

condus. (nstitutul. ulterior de Bi&tor Bladimirovic$ Binogradov (1194-1969!. p. %mitri6 +emenoviD 7otte au lucrat în domeniul politicilor lingvistice în cadrul (nstitutului de 7ingvistică. +erge6 "le&seeviD dapl5gin. lim#a rusă. în fruntea institutului în 1929. *#iectivele următoare a politicii lingvistice de internaționalizare terminologică. "șadar. în care progresele industrializării au creat nevoia e:primării ideilor te$nice. și care au făcut din lim#a rusă cea mai cosmopolită dintre lim#ile slave. care continuă să îi poarte numele. (0ierman 1991= 21-2/! Purificarea și rusificarea lingvistică forțată a acestora a fost de natură să creeze c$iar niște monștrii lingvistici provenind din singura sursă de dezvoltare lingvistică permisă. 12 = 4rinev 1994. p. germană W care au fost adaptate și integrate specificului slav al lim#ii. 12. . 11!. Cduard @onstantinoviD %rezen. /11-/ 1! 41 +e face referire la politica de rusificare a tuturor popoarelor comunizate din #locul communist european . a avut drept rezultat c$iar o tentativă adoptare a alfa#etului latin. (n prima parte a perioadei #olșevice. (7eNis 191/. a alfa#etului c$irilic și c$iar îm#ogățire fonetică a lim#ilor din teritoriu cu sunete specifice lim#ii ruse. (n perioada imediat următoare. particularitățile planificării lingvistice sunt asociate ine:istenței unui sistem de standardizare lingvistică eficient. franceză. lim#a6ul științific rus din secolului al O(O-lea se dezvolta și integra internațional odată cu evoluția condițiilor economice și politice. "stfel. (Braun 1919.Planificarea terminological in Uni#nea %ovietica Potrivit documentației le:icografice. (Heformats&i6 196'= Aspens&i6 19'9!.9!. dicționarele editate în această perioadă de început. 162!. (n 19/ . după o lungă perioadă în care acesta a fost victima unor umilitoare și drastice persecuții politice41. (Gagspiel-8osc$itz 199/. a dezvoltat filiale și în alte orașe din țară.engleză. p. Politicile lingvistice din această perioadă s-au manifestat printr-o puternică tendință de rusificare lingvistică prin introducerea forțată de le:eme rusești. (0ierman 1991= c.omisarilor a evidențiat nevoia ela#orării standardelor terminologice și dezvoltării unei școli de terminologie (Bol&ova 1914. ceea ce a dus la devieri culturale consistente. p. 6 !.onsiliul )ațional al . "cesta a urmărit și aplicat cu consecvență preceptele politicii sovietice în domeniul lingvistic ca răspuns la numirea sa de către +talin. propuneau unități lingvistice care nu erau confirmate de literatura și practica de specialitate și care folosea numeroase sinonime ce nu se puteau standardiza din cauza ine:istenței unor instituții specializate care să coordoneze principiile și regulile acestei activități și să codifice noile dezvoltări lingvistice. voca#ularul lim#ii ruse s-a îm#ogățit a#undent cu unități lingvistice împrumutate din lim#ile Curopei vestice .

(0el#er 1914.nțeles pu#licațiile specializate pentru vor#itorii acestora. '9. 1'= 0el#er 1994.&.rearea și dezvoltarea unui fond le:ical comun pentru toate aceste popoare su#6ugate a reprezentat un pat al lui 2rocust menit să dilueze identitatea lor culturală. Procesul lingvistic de împănare forțată a lim#ilor slave și neslave vor#ite pe teritoriul Aniunii +ovietice. te$nologie industrială.11 96-' !. 6'! (mpunerea forțată nu numai a le:emelor individuale. modelare (4*+. (4*+.ngă "cademia de +tiință.19! Cforturile su#stanțiale de modernizare și adaptare terminologică la standardele europene au fost determinate în mod dramatic de totalitarismul politic al perioadei #olșevice.omisia pentru -erminologie -e$nică de pe l. (0ierman 1991.omisia (nternațională de Clectrote$nică și cu 0ederația (nternațională a "sociațiilor de +tandardizare. Buletinele terminologice pu#licate în anii U69 de către .7a începutul anilor f/9 a fost creată . .691-44.. 19//= p. !.omitetul de +tat pentru +tandardizare au contri#uit su#stanțial la dezvoltarea și modernizarea unităților lingvistice aplicate diverselor domenii științifice. (@i. forț. p.112-116! și doctrina noii lim#i a lui )i&ola6 8arr.odului terminologic (nternațional menit să codifice ortografic și fonetic conceptele științifice și te$nice la nivel internațional. și care au făcut de ne.ooperarea acesteia cu . p.ndu-se condamnarea occidentală a acesteia ((saev 19'9= p. precum sudură. nicidecum să înlăture #arierele lingvistice. politicile lingvistice din această perioadă au avut drept o#iectiv purificarea sistemului terminologic național și izolarea față de progresele lim#ilor vest-europene pe #aza unor principii lingvistice șovine. 1994! "șadar. (4*+. dar și a com#inațiilor acestora. p. Pis?mennost? i revolgci. (Bol&ova 1912. p. (0ierman 1991= p. . 41-4/!.1'/1-'1. aceasta era. și a modelelor . (Bilins&5 1919. teoretizată de însuși +talin care concepuse o Aniune +ovietică monolingvă. au stat la originea rela:ării politicilor lingvistice referitoare la impunerea alfa#etului c$irilic pentru toate lim#ile din teritoriu. etc. și este percepută. (4*+. (n ciuda rolului de intermediere culturală și etnică pe care lim#a rusă l-a 6ucat între popoarele dominate politic. a condus la ela#orarea . revised in 19'9!.nd intermedierea acestora printr-o prismă unică. ca un factor socio-lingvistic de uniformizare lingvistică. deformări plastice.11169-' !./ -/4! Procesul de rusificare lingvistică a fost acreditat cu rolul de instrument al accesului la marile realizări sovietice și la cele ale lumii. (+emen %imanEte6n. 4! incrimin. revised in 19'4 and 1914! lipire.

-uman. (%eEeriev. = 69!. . nicidecum o pierdere treptată dar ireversti#ilă a propriei identități culturale.de formare le:icală erau considerate drept formula ideală de apropiere dintre popoare și culture.n 1919= p. %ezintegrarea Aniunii +ovietice în 1991 a adus cu sine și dizolvarea +colii terminologice aferente politic și înlocuirea acesteia cu planificări terminologice specifică fiecărei țări care s-a desprins din #locul sovietic. 9 = 0ierman 1991= p.