You are on page 1of 14

Cap.

I GENERALITĂŢI, DEFINIŢII 1)NOŢIUNEA DE MONUMENT Monument – de origine latină, provine din cuvântul MONUMENTUM →care înseamnă amintire, memorie →din verbul moneo-ere – a aminti, a înştiinţa, a îndemna -monument creaţie a minţii şi a mâinilor omului care iese din comun, distingându-se prin valoarea sau amploarea sa -monument istoric – o mărturie a trecutului 1964 – Congres al arhitecţilor şi tehnicienilor de monumente de la Veneţia, unde s-a adoptat
#$"%!$ &#'$ () !%*" +!)!#('! – CARTA DE LA VENEŢIA C !"

-monum n! "#!o$"% – cuprinde atât creaţia arhitecturală i,olată cât şi aşe,area urbană sau rurală care aduce mărturia unei civili,aţii anumite, a unei evoluţii semni-icative sau a unui monument istoric Clasi-icarea monumentelor, după. a/ natură b/utilitate c/importanţă a/Clasi-icarea monumentelor după natura lor . – monument arheologic – ansambluri sau edi-icii că,ute în ruină, din cau,a vechimii, neîngri0irii sau a unor cataclisme care au stat mult îngropate în pământ şi au -ost descoperite prin săpături – monument de arhitectură – clădirile şi ansamblurile de clădiri, aparţinând antichităţii, -eudalismului, modernismului, păstrate întregi sau în ruină 1se e2clud cele arheologice/→programe di-erite – monumente de artă plastică – opere cuprinse în compo,iţia monumentelor de arhitectură – monumente memoriale sau comemorative – case în care au trăit oameni iluştrii – monumente de artă peisagistică – monumente de tehnică
EVOLUŢIA NOŢIUNII DE MONUMENT I&TORIC

-în !enaştere a apărut interesul pt3monumente din antichitate -1'(9- )a!o$"!* R +o,u-" " .$an% / – ideea păstrării monumentelor, dar numai cele din antichitate, evul mediu ignorat -orientarea romanică – interes pt3monumentele din %vul Mediu -ca obiectele cu caracter de unicat, se înlătura ambianţa lor, stricarea te2turii oraşului -s-au e2tins de la monum n! "#!o$"% la . – /on* "#!o$"%* 0 % n!$u "#!o$"% 0 o$a1 "#!o$"%
LOCURILE I&TORICE 0 VENEŢIA

1964 – Carta internaţională a restaurărilor, adoptată la Veneţia – o noţiune nouă – ('C+!#(% #*"'!#C% e23. - Cîmpia (ibertăţii de la 4la0 - 5676 - întinderea Curţii domneşti la *uceava →,ona -eudală dintre ,iduri - din categoria ('C+!#('! #*"'!#C%, cele mai imporatnte. 8 NUCLEELE I&TORICE ale aşe,ărilor urbane şi rurale 8 CENTRU I&TORIC – când nucleul istoric este o ,onă închegată, în care ma0oritatea clădirilor sunt valoroase istoric – Centru #storic – mie, al oraşului 8 2ONĂ I&TORICĂ – când nucleul istoric nu este ca o ,onă închegată, monumentele cu caracter de unicat -iind prinse între altele, -ără valoare monumentele istorice – categorisite în monumente . moarte şi vii 59:; – pe plan mondial alături de
C'$*#(#+( #$"%!$ &#'$ ( C'$*#(#+( #$"%!$ &#'$ ( ( M+<%%('! 1#C'M/ ( M'$+M%$"%('! =# ('C+!#('! #*"'!#C% 1#C'M'*/

s-a constituit

-monumente moarte – au pierdut -uncţia utilitară

-monumente vii – îndeplinesc o -uncţie practic utilitară c/Clasi-icarea monumentelor după importanţa lor -legislaţia -iecărei ţări -după importanţă . - interes internaţional - interes naţional - interes local 3)NOŢIUNEA DE RE&TAURARE 4I EVOLUŢIA EI $oţiunea de restaurare – o evoluţie istorică, ca şi noţiunea de monument, modi-icându-se în -uncţie de istoria şi teoria arhitecturii, privind modalităţile de păstrare a monumentelor e2primate într-o metodologie speci-ică3 1'95 – printr-un decret al Convenţiei $aţionale -rance,e, încep, de -apt, preocupările pt3restaurare #/ ETA6A EM6IRICĂ – prima etapă a evoluţiei concepţiilor. - cuprinde primele 7 decenii ale sec3>#> - nu avea la ba,ă o doctrină - restaurări la monumente din !oma ntică ##/ ETA6A DOCTRINARĂ – a doua etapă a evoluţiei concepţiilor – 567?-566? . - cultura -rance,ă a -ormulat noţiunea de restaurare - noţiunea de stil ca o realitate estetico-temporală - conclu,ia. readucerea monumentelor istorice la o +$#" "% *"#(#*"#C) @!'@!#% %" @%# #$#&# (% a e2istenţei lor, anulând suprapunerea unor momente succesive ale reali,ării AB'C"!#$ +$#")&## B% *"#(C promovată de şcoala arhitectului -rance, %ugDne %mmanuel V#'((%"-(%B+C

-5657-56E9 – în antagonism cu orientarea criticului de artă 7o8n RU&9IN 15659-59??/ – o atitudine pasivă, -atalistă ###/ a treia etapă – principiul restaurării I&TORICE 4I 4TIINŢIFICE !estaurarea istorică – F elemente -undamentale. -stilul apro-undat al istoriei monumentului care să permită reconstituirea elementelor dispărute pe ba,a unei documentaţii certe -păstrarea tuturor elementelor valoroase ale e2istenţei - teoreticienii . (+C 4%("! M# şi C M#((' 4'#"' -Bocumentele -undamentale aparţin Congresului inginerilor şi arhitecţilor italieni de la !oma din 566G - Con-erinţa internaţională de la tena din 59G5 a elaborat CARTA DE LA ATENA H+*" V' H#'V $$'$# – -undamentea,ă restaurarea ştiinţi-ică -după cel de-al doilea !ă,boi mondial, din cau,a distrugerilor, reconstituirea unor monumente – lucru respins până acum – !econstituiri sau reîntregiri pe documentaţie certă :)NOŢIUNEA DE RE&TAURARE 4I CON&ERVARE -în concepţia modernă – F trepte distincte. -lucrări de conservare – întreg şir de măsuri care au drept obiectiv păstrarea monumentului în bună stare, prelungirea e2istenţei sale. -întreţinere -reparaţii -consolidare →nu modi-ică aspectul -lucrări de restaurare – categorie de lucrări înglobând şi obiectivele conservării, urmăresc readucerea -ie la în-ăţişarea sa iniţială, -ie într-o etapă considerată valoroasă a e2istenţei sale, reintegrându-l în limita documentelor, sub aspectul unităţii plastice -C <+!#(% de intervenţie asupra unui monument →în -uncţie de amploare, sarcini calitative →măsuri de întreţinere →măsuri de reparaţii curente →măsuri de reparaţii capitale

→lucrări de restaurare propriu-,ise a/ de eliberare b/ de reîntregire c/ de reconstituire d/ de inovaţie a/!estaurarea de eliberare – dega0are de suprapuneri, adaosuri lipsite de valoare b/!estaurare de reîntregire – înlocuirea unor părţi degradate - completarea unor părţi lipsă pe ba,ă de documente sau analogie c/!estaurarea de reconstruire – reeditarea unui monument dispărut din cau,e -ortuite pe ba,a unor documente care permit reconstrucţia sa integrală d/*trămutarea – prin demontare şi recompunere - prin translatare e/!estaurarea de inovaţie – desăvârşirea unui monument rămas neterminat, reeditarea unor componente -uncţionale dispărute 1de la care nu avem documente/ Cap.II CAU2ELE DEGRADĂRII MONUMENTELOR 4I ALE ALTERĂRII A&6ECTULUI LOR ORIGINAL Cau,ele. 5/ cţiunea permanentă a unor .a%!o$" na!u$a," -pavitatea – tasarea în timp -creşterea stratului vegetal – decapări pt3a scoate nivelul de călcare -agenţi atmos-erici – apele meteorice - di-erenţele de temperatură ,i-noapte - di-erenţele dintre anotimpuri - vânturile - atmos-era viciată - apele subterane agenţi atmos-erici ero,iune şi coro,iune e-ect mecanic interdependenţă --actori biologici . - bacterii ciuperci - muşchi - licheni - insecte F/ cţiune accidentală violentă a unor -actori naturali. -cutremure -inundaţii -uragane -tră,nete G/Be-icienţe iniţiale de construcţie 7/#ntervenţiile oamenilor e-ect -i,ico-chimic

-distrugerea unor clădiri -modi-icări sub aspect -uncţional, constructiv, plastic Imodi-icarea gusturilor estetice genţi atmos-erici şi climatici . -apele din precipitaţii, in-iltraţie -sub -ormă de umiditate atmos-erică se propagă prin %ap",a$"!a! 1" , %!$oo#mo/* pe mari întinderi în masa materialelor -odată cu apa migrea,ă în sens invers, din interior spre e2terior, di-erite săruri -lasupra-aţă, apa se evaporă, iar sărurile se recristali,ea,ă3 Cristalele acţionea,ă ca o asupra stratului super-icial, provocând -enomenul de e2-oliere sau e-lorescenţă -de,agregarea se produce în decursul anilor -;n<8 -0) /<8 -atmos-era viciată cuprinde ) <a=*$" no%"+ ) >"o?") 1" !$"o?") ) #u,. , care, în combinaţie cu umiditatea atmos-erică crea,ă microparticule acide -oarte virulente care produc coro,iune -ero,iune eoliană – vânturi puternice -bacteriile – degradea,ă piatra -tiobacteriile o2idea,ă sul-ul din atmos-era umedă – ionii *'G şi *'7 – se combină cu calciul din rocă re,ultând sul-at de calciu care cristali,ea,ă sub -ormă de ghips de,agregând piatra -ciupercile, muşchii, lichenii – cărămidă, piatră, ceramică, tencuieli, lemn – provoacă dislocări J J aci,i -insectele, la lemn, pătrund şi -ac canale şi deschid calea agenţilor atmos-erici -"rans-ormări de natură -uncţională. -deschideri de galerii noi -separări pe verticală şi ori,ontală -mărirea spaţiilor interioare ale bisericilor

Cap.III EVOLUŢIA CONCE6ŢIILOR DE RE&TAURARE 1)&u%% #"un a 1" #up$apun $ a #!",u$",o$, #u$#* a +a,o$"" monum n! ,o$ -modi-icarea gusturilor estetice -adăugarea în acelaşi stil a unor corpuri din motive -uncţionale – care au contribuit în bine -nu se socoteşte un lucru negativ -catedrale romano-gotice care s-au întins de-a lungul secolelor. +hm, KLln, $otre Bame, *-3Mihail – lba #ulia 3)E!apa $ #!au$*$",o$ mp"$"% a/ !evoluţia -rance,ă -undamentea,ă ideea păstrării monumentelor b/ @rimele acţiuni de restaurare de monumente – la !oma – !a--aele *tern 15EE5-56F?/ - Hiuseppe Valadier *tern e2ecută restaurare la Coloseum !oma , contra-orţi Valadier – rcul de "rium- al lui "itus – completare prin epanata0 – pro-ile învăluitoare :)Fo$mu,a$ a p$"m ,o$ ! / ! o$ !"% 56GE – o circulară a comisiei care s-a ocupat de clasi-icarea monumentelor în Mranţa 4)E!apa $ #!au$*$",o$ )o%!$"na$ -în deceniul 7 al sec3>#> , monumentele antice pe planul F, monumentele gotice, prin apariţia !omantismului ca reacţie imp3clasicismului -V#'((%"-(%-B+% – istoric şi teoretician al arhitecturii - te,ele sale A%ntretiens sur lNarchitectureC -ideea restituirii unui edi-iciu sau porţi din edi-iciu dispărute pe ba,ă de -ragmente, ruine, vestigii 1Cum după -orma -run,ei deduci planta întreagă, după osul unui animal, animalul/ -restaurea,ă $otre Bame –@aris, se mai contra,ice câte o dată -preocuparea şcolii lui Viollet – le – Buc pt3a reda monumentelor aspectul iniţial, cât şi stabilirea etapelor de construcţie şi a caracteristicilor stilistice

@)Man". #!*$", ?!$ m a, $ #!au$*$"" #!","#!"% (a $otre Bame din @aris, Viollet-le-Buc şi (assus introduc modi-icări arbitrare recurgând la analogie3 -se abţine totuşi să construiască cele F -leşe care, de -apt, nu s-au construit niciodată 6)R a%-" ;mpo!$"+a 1%o,"" ,u" V"o,, !0, 0Du% A@artheonul curăţat de de-ectele sale A- Hustavo Hiovannoni ')7o8n Ru#A"n 1" )"%!a!u$a n "n! $+ n-" " -esenţă romantică – F ramuri . - atitudine activă - atitudine pasivă, negativistă 566G – !usOin – -ără să se intervină, distrugerea monumentului şă o -acă timpul ()E!apa R #!au$*$",o$ "#!o$"% 1" 1!""n-"."% -restaurarea stilistică în cursul unei 0umătăţi de secol -în deceniul 9 al sec3>#> – noi po,iţii teoretice care nu acceptă nici dictatura unităţii de stil, nici atitudinea -atalistă LUCA BERTALAMI 156;7-59GG/ – CONCE6ŢIA RE&TAURĂRII I&TORICE -reconstituirea unor elemente dispărute pe ba,a unor )o%um n! #"<u$ 1certe/ -a dus şi la de,voltarea istoriei arhitecturii ca ştiinţă CAMINO BOITO – .o$mu,a$ a p$"n%"p"",o$ $ #!au$*$"" "#!o$"% 1((: – aceste te,e au -ost însuşite de către A C'$H!%*+( !P#"%C&#('! =# #$H#$%!#('! #" (#%$# C care a avut loc la !oma a/monumentele – documente ale popoarelor, de aceea renunţarea la o etapă a lor constituie un pre0udiciu -deci se vor păstra toate etapele, cu e2cepţia celor mai puţin valoroase artistice şi istorice sau care maschea,ă părţi importante →esenţa concepţiei restaurării istorice b/%ste mai bine ca monumentele să -ie consolidate decât reparate, reparate decât restaurate, restaurate decât în-rumuseţate, evitându-se adăugiri şi înnoiri c/elementele distruse sau ştirbite – pe ba,a documentului cert d/când este nevoie de completări sau adăugiri, să -ie e2ecutate într-o arhitectură di-eriă de cea a monumentului, dar să nu contraste,e cu aspectul acestuia 9)CARTA DE LA ATENA –19:1 – document internaţional al restaurărilor -9 puncte – 8documentul -ace distincţie între ruine şi monumentele întregi -ruinele se păstrea,ă în -orma lor, doar rease,onarea lor -monumentele întregi, înainte de consolidare sau restaurare – o cercetare atentă a racilelor lor 8se acceptă utili,area betonului armat şi a tehnicilor moderne -pt3păstrarea în situ a elementelor -se recomandă ascunderea mi0loacelor moderne pt3a nu altera aspectul 8în cadrul oraşelor vechi – includerea unor noi edi-icii, a căror ambianţă să constituie obiectul preocupărilor 15)19:3 C Gu#!a+o G"o+annon" C $ ,a>o$ a/* ! / , $ #!au$*$"" "#!o$"% . R #!au$a$ a 1!""n-"."%* -el limitea,ă şi mai mult intervenţia restauratorului, în sensul de a accepta în e2clusivitate măsurile de conservare şi respinge restaurarea -restaurarea trebuie să ţină seama de istoria monumentului şi să nu anule,e nici una din etapele e2istenţei sale -se respinge readucerea monumentului la o -uncţie sau o linie artistică unitară 11)E!apa $ #!au$*$",o$ ) )up* % , ) 0a, )o", a $*/>o" mon)"a, -daune importante -G opinii. - re-u,ul de a re-ace monumentele distruse 1considerate ca ireparabile/ - acceptarea reconstruirii integrale a părţilor distruse sau chiar a monumentelor dispărute 1ducând până la cartiere şi ,one istorice/ -restauratoriii polone,i *torc Moasto după Canatella -păstrarea monumentelor sub -ormă de ruină -*istemati,ând procedeele – următoarele situaţii. -re-acerea -ormei iniţiale a edi-iciilor avariate -sugerarea volumetrică -renunţarea la aspectul de dinainte de distrugere recurgând la o structură precedentă de mai mare interes sau mai uşor de restaurat -reconstrucţia totală – când monumentele erau din piatră de -alie – o recompunere prin anastilo,ă -restaurarea ştiinţi-ică – păstrarea oricărei componente oricărui timp, indi-erent de valoarea artistică,

ca documente istorice, combătând idea revenirii la -orma iniţială -sarcina restauratorului – stabilirea critic a valorii artistice a diverselor sale componente p!.p $% p $ a p,a#!"%* !'4%!"' @ $% – de-inirea restaurării ca un a%! %$"!"% 1" a%! %$ a!o$ – restaurarea o artă 13)R #!au$a$ a ") n!"%* – renunţarea la marcerea intervenţiei restauratorului – aspecte distonante -încă după primul ră,boi mondial s-a conturat metodologia !estaurării identice -în ca,ul în care nu e2istă documente→elemente noi elaborate în spiritul arhitecturii contemporane 1:)CARTA DE LA VENEŢIA D1964) – un congres al arhitecţilor şi tehnicienilor de monumente a elaborat o nouă Cartă -posibilităţi mai largi în aplicarea principiilor de restaurare la caracterul speci-ic al patrimoniului arhitectural din di-erite ţări -cerinţa conservării atât a monumentelor cât şi pt3cadrul lor, inter,icerea distrugerii sau amena0ării care ar altera raportul de volum şi culoare între ele -!estaurarea – un caracter e2cepţional →conservarea – se opreşte unde apare ipote,a →aici se va înţelege ca o compo,iţie arhitecturală →se acceptă -olosirea tuturor mi0loacelor moderne de conservare şi construcţie pt3consolidarea unui monument – atunci când mi0loacele tehnice tradiţionale se dovedesc inadecvate →respinge unitatea de stil →îndepărtarea etapelor – când sunt minore, iar prin ele dega0ea,ă elemente ascunse de o înaltă valoare istorică, arheologică sau estetică →prevedere generală privitoare la locurile istorice→preci,ând succesiunea de măsuri. -păstrarea integrităţii -asanarea -amena0area -punerea în valoare

Cap.IV TEORIA 4I 6RACTICA RE&TAURĂRILOR EN ROMFNIA -preocupările pt3păstrarea monumentelor cu valoare simbolică sau -olosinţă -unele reparaţii 1asemănătoare $ #!au$*$""/ s-au -ăcut încă din timpul lui M "%# 4 * ! 4, C-"#$ 4!Q$C'V% $+, @%"!+ ! !%=, (%> $B!+ ()@+=$% $+, H 4!#%( 4%"P (%$ , care au re-ăcut şi împodobit edi-icii3 -s-ârşitul sec3al >V###-lea şi primele decenii ale secolului următor 15EE7-5676/ – noi cerinţe materiale şi ideologice, şi se caracteri,ea,ă, în general, prin lipsa de înţelegere a valorii patrimoniului monumental mo1! n"! -prin evoluţia perioadei moderne a !omâniei, prin po,iţii e2primate de literaţi ca . Hhe3 sachi, lecu !usso, Vasile Cârlova, Hrigore le2andrescu în -avoarea monumentelor -includerea !omâniei în %"$%u"!u, %onom"% u$op an, ca urmare a slăbirii #u/ $an"!*-"" !u$% 1!", în special după "ratatul de pace de la A)$"anopo, D1(39), permite pătrunderea din pusul %uropei,%u,!u$a @rimele măsuri care vi,ea,ă restaurarea monumentelor sunt prevă,ute în R <u,am n!u, O$<an"%, prima constituţie a Moldovei şi a &ării !omâneşti -prevederile au un caracter #!$"%! u!","!a$ -. $"$ a monumentelor $ ,"<"oa# de degradare ţi înăbuşirea lor prin construcţii para,itare, re,ultat al creşterii şi îndesirii oraşelor -1(:4 – D pa$!am n!u, 6$"%"n",o$ )"n Mo,)o+a – cere #spravnicului de $eamţ să ia măsuri urgente pt3a împiadica ditrugerea şi utili,area materialului provenit din ruinele Cetăţii $eamţ 6$"m , a%-"un" "mpo$!an! 1"n! $+ n-"" ;n #!", n o<o!"%/ în vederea restaurării monum n! ,o$ reali,ate între anii 1(45 şi 1('5, când doctrina lui V"o,, !0, 0Du% era dominantă în %uropa, nu este o ap,"%a$ a p$"n%"p"",o$ a% #!o$a, ci un re-le2 al %u$ n!u,u" $oman!"% în arhitectură, prin -olosirea #!",u,u" n o<o!"% -au#!$"a%u, &%8,a!! $ modi-ică sau re-ace complet o seamă de monumente după cerinţele acestui stil -Mănăstirea BI&TRIŢA – este dărâmată şi reconstruită )up* 1(45, din temelii, în stil neogotic, -ără ca edi-iciul nou să reia în-ăţişarea celui dispărut

-Mănăstirea TI&MANA – o parte din clădirile de incintă sunt ;n,o%u"! %u a,! , no", n o<o!"% -Mănăstirea !$'" – 56;:, acelaşi lucru, re-ăcută aripa vestică -4iserica mănăstirii $"#M – capătă pe -aţada de vest o re,etă monumentală – GOTICĂ -"urnul CP#$B#%# din Comple2ul Curţii Bomneşti de la "îrgovişte – se re-ace în acelaşi stil -@alatul lui C-tin 4rîncoveanu de la MOGO4OAIA -CURTEA C VECGE din Bu%u$ 1!", >"# $"%a su-eră modi-icări căpătând în stânga şi dreapta pronaosului două ane2e în stil neogotic -B"# $"%a RADU VODĂ din Bu%u$ 1!" – complet îmbrăcată, prin căptuşirea e2terioară a ,idurilor şi supraînălţare, într-o haină neogotică, care îi modi-ică integral proporţiile şi plastica iniţială, ascun,ându-# totodată paramentul original -la -el, şi în "ransilvania, aceeaşi orientare romantică -restaurarea %a#! ,u,u" ) ,a GUNEDOARA, încheiată în 1('@ se caracteri,ea,ă prin numeroase modi-icări aduse monumentului, ca o negli0are a urmelor păstrate sau o proiectare în stil neogotic a unor componente care nu au e2istat →a$8"! %!u, &TEINDL construieşte, aici, o galerie e2terioară cu arcade şi o scară monumentală în curtea castelului alipită aripei 4ethlen şi închide cu un portal neogotic, una din deschiderile eta0ului in-erior al ,o<<" " ,u" Ma! " Co$+"n -către s-ârşitul aceluiaşi secol, >"# $"%a &..M"8a", )"n C,u= este îmbogăţită cu un monumental turn neogotic de aproape (5m ;n*,-"m care se alipeşte -aţadei de nord a edi-iciului 1Concepţia iniţială a bisericii prevedea F turnuri în colţurile de nord-vest şi sud-vest, într-o parte şi alta a intrării/ 1(6: – CU2A VODĂ – datorită prestigiului bisericii Cu$! a ) A$< 1, Consiliul de Miniştrii ia hotărârea de a o restaura -o serie de proiecte – G$a !ano Bu$ ,,H - un început de e2ecuţie F.Mou!o$ aun 1('4 – apel la arh3 V"o,, !0, 0Du%1restaurare stilistică, a unităţii de stil/, acesta îl trimite pe elevul şi colaboratorul său A.) Bau)o!, care după ce cercetea,ă monumentul, îl recomandă pe a$8.An)$I LECOMTE DU NOUJ care va des-ăşura o activitate )"n 1('@ pKn* ;n 1914, când moare →a dus la e2tremă e2agerare a şcolii lui V#'((%"-(%-B+C →a dărâmat din temelii . biserica &..Dum"!$u )"n C$a"o+a vechea m"!$opo," )"n T;$<o+"1! biserica &..N"%o,a Domn #% )"n Ia1" -reconstruite în -orme cu licenţe →modi-icări arbitrare . >"# $"%a m*n*#!"$"" A$< 1u,u" >"# $"%a T$a" I $a$8" )"n Ia1" →%u,m a. L %om! ) NouL şi-a des-ăşurat această activitate într-o perioadă când în restaurare se mani-esta o po,iţie contrarie procedeelor utili,ate de către şcoala lui Viollet-le Buc →,a M*n*#!"$ a A$< 1u,u" dărâmă clădirile de "n%"n!* care asigură perceperea monumentului la o #%a$* %o$ #pun/*!oa$ , construind în schimb, la est de biserică, un pa,a! p"#%opa, prevă,ut cu un pa$a%,"# 8 la biserică ;n,o%u" 1! ancadramentele de piatră ale -erestrelor care erau în stare bună 8 adaugă un a!"% %o$pu,u" %,*)"$"", un %o$onam n! !u$, ,o$ ;n #p"$a,*, cât şi o o$nam n!a-" ;n m !a, la ba,a învelitorilor tuturor turlelor 8 .$ #% , )"n "n! $"o$ din !"mpu, ,u" Ra)u ) ,a A.uma-" au -ost e2trase şi înlocuite cu o pictură nouă care contrastea,ă în mod de-avorabil -cel mai neplăcut, ;nno"$ a monumentului prin înlocuirea + %8",o$ materiale ) pa$am n! cu pa!"na ,o$, cu materiale noi 1((301(95 C L %om! )u NouL restaurea,ă biserica T$ " I $a$8" , cu e2cepţia p"%!u$"" interioare, re-ăcută mai târ,iu -dărâmă clopotniţa şi clădirea care includea sala gotică 1o re-ace dar mult deosebită/ -biserica – re-ace integral pa$am n!u,, $ #p %!Kn) + %8 a o$nam n!a-" - coboară contra-orţii la vest cu 5,F?m, introducând asi,e1RS/ - înalţă contra-orţii laterali peste brâu - supraînalţă turlele cu un rând de ocniţe şi o cornişă cu pro-ilatură bogată - înlocuieşte învelitorile în -ormă de bulb cu învelitori p"$am")a, - în interior, dărâmă >o,-", p$")+o$u,u" şi le $ .a% mu,! ma" =o#

- în naos şi pronaos modi-ică arce 1((@ – dărâmă >"# $"%a &..Dum"!$u )"n C$a"o+a şi o reconstituie în -orme arbitrare -reacţii împotriva acestei restaurări 1(95 C 6$"ma MCom"#"un ono$"."%* a monum n! ,o$ pu>,"% N -ormată din 6 membrii – M3Kogălniceanu, T"!u Ma"o$ #%u, G$"<o$ To%", #%u -biserica *-3$icolae din #aşi dărâmată -ără avi,ul comisiei, de către (ecomte du $ouT )up* 1955 – AComisia monumentelor publiceC devine AComisia monumentelor istoriceC – preşedinte #3Kalinderu 59FG-597? – $icolae #orga -în aceste comisii activea,ă, în primele decenii ale secolului $3HhiOa-4udeşti, Hhe34alş -un mom n! de cotitură, restaurarea de către Hrigore Cerche, a >"# $"%"" &..N"%o,a din Curtea de rgeş care s-a -ăcut între 5959-59F?U ea trebuia să -ie restaurată de (ecomte du $ouT, noroc că nuV A$8.G$"<o$ C $%8 / . -restaurea,ă con-orm principiilor restaurării istorice -înlătură adaosuri para,itare -a marcat etapele istorice ale monumentului -a marcat unde a intervenit – la cornişă, în locul ,idăriei de piatră de râu, tu- vulcanic A$8.AL.B*"%o"anu, deşi îl combate pe (ecomte du $ouT, procedea,ă la -el cu *-3Hheorghe din Pîrlău -înlătură tencuiala şi resturile de pictură din timpul lui @etru !areş -înlătură paramentul vechi şi îl înlocuieşte cu piatră şi cărămidă nouă →la -el procedea,ă cu biserica *-3$icolae din @opăuţi – 4otoşani -@alatul de la Mogoşoaia –595F - restaurat de un italian şi continuat de un -rance, -se înlătură elementele neogotice - acoperiş, învelitoare, coşuri -se -ace o nouă cornişă, subliniată cu arcuşoare lombarde, coşurile au caracter veneţian -modi-ică -erestrele la partea superioară de la -orma de mâner de coş la o -ormă trilobată -balcoanele compuse cu elemente luate de la @otlogi -Clădirile Mănăstirii Mihai Vodă sunt înlăturate şi se re-ac de către diverşi arhitecţi. l34ăicoianu, $3Habrielescu, @3 ntonescu, Cristo-i Cerche, →restaurări de eliberare şi reîntregire e2ecutate corect →nu depăşesc caracterul unor reparaţii capitale -la 4iserca Bomnească din "îrgovişte – $3HhiOa-4udeşti -la @atriarhie şi mănăstirea Pure, – "ra0anescu -arhitectul austriac C3 3!'M*"'!M%! în 4ucovina -denotă o înţelegere şi un interes deosebit -aţă de monumentele româneşti din această regiune -biserica *-3#oan cu hramul *-3Hheorghe – acoperiş smălţuit -la @utna a înălţat turla cu încă un tambur mai mic -biserica Mirăuţi – re-acere integrală -mănăstirea Co,ia 1arh3$3HhiOa-4udeşti/ – un e2emplu de aplicare a principiilor restaurării istorice -înlătură îmbrăcămintea neoclasică -lucrări de consolidare, reîntregire de parament
P'!# "%'B'!+

– lucrări de eliberare a paramentelor bisericii *-3"reime din *iret – a înlăturat tencuială - biserica *-3#lie de lângă *uceava – pictată în e2terior - a pus în evidenţă resturile primului strat de tencuială – cărămi,i pictate al doilea strat – cu scene -igurative →şi aspectul e2terior al monumentului - biserica Curtea Veche din 4ucureşti – e2emplul cel mai elocvent al principiilor enunţate în Carta tenei - înlătură adaosurile neogotice alipite pronaosului şi naosului marcându-le prin trotuare - re-ace proscoundia şi deoconiconul - pardoseala în interior – cărămida înlocuită cu elemente identice de marmură - marcate pe pardoseală, -undaţia ,idului despărţitor dintre naos şi pronaos - -oloseşte ancadramente neogotice, cele vechi au dispărut - se readuce monumentul la imaginea sa iniţială -%m3C'*"%*C+ - restaurarea bisericii Mihai Vodă -preocupare pt3elementele originale, dar reîntregirea sa d3p3d3v3plastic

1'33-biserica Kreţulescu din 4ucureşti – =t34alş a reconstruit pe ba,ă de urme păstrate în plan şi prin analogie cele două turle ale monumentului →în locul cărămi,ilor degradate cărămi,i păstrate aparent →tra-oruri e2ecutate prin analogie cu alte monumente din acea epocă →câştigă ca plastică rămânând cărămidă aparentă -!estaurarea după FG ugust 5977 Cap.V CERCETĂRI LEGATE DE LUCRĂRILE DE RE&TAURARE @rocesul de restaurare a unui monument include 7 operaţii esenţiale . % $% !a$ a, $ , + u,, p$o" %!a$ a , ? %u-"a, ultimile două împreună3 -operaţii decalate în timp -arhitectul –coordonator al colectivului comple2 de specialişti -cunoştinţe de -uncţiune, structură, plastică -cercetare – arhitectul a0utat de istorie, istoricul de arhitectură şi de artă - săpăturile arheologice – arheologul - cercetările de laborator – al materialelor. chimişti, ingineri de re,istenţă -în proiectare – arhitectWinginerW -la monumentele arheologice – rolul de coordonator îi revine arheologului -restaurării picturii – artistul plastic, speciali,at A)CERCETAREA – cercetările vi,ea,ă următoarele aspecte. a/Cercetarea i,voarelor şi a documentelor b/Cercetarea nemi0locită a monumentului cu caracter arhitectural, arheologic, istoric c/Cercetări arheologice, în ,ona monumentului d/Cercetări de laborator asupra str3şi materialelor a)C $% !a$ a "/+oa$ ,o$ 1" )o%um n! ,o$. -heraldice -literare -cartogra-ice -iconogra-ice --olclorice -caracter tehnic 1relevee/ -arheologice -toponinvă – denumirea de damclisi – monumentul omului -sălişte – sat >)C $% !a$ a monum n! ,o$ ;n na!u$* b35/Cercetare preliminară, nemi0locită -desene, -otogra-ii, starea -undaţiilor, cau,ele degradării b3F/Cercetarea arhitectural-arheologică -cercetare -ăcută de arhitect şi arheolog urmărind două obiective. -cum îşi îndeplineşte structura sarcinile, de-ecte, cau,e -stabilirea aspectului original al monumentului →îndepărtarea tencuielii – alegerea locului sonda0ului b3G/Mundamentarea direcţiei de cercetare pe ba,a analogiei tipologice -biserica lui =te-an cel Mare – ornamentaţie cu ceramică smălţuită %)C $% !*$" a$8 o,o<"% ;n /ona monum n! ,o$ -arheologia – mi0loc de investigare asupra componentelor dispărute -elemente componente ale monumentului că,ute în 0ur, resturi îngropate în pământ -arheologul reali,ea,ă o serie de secţiuni atât în interior cât şi în e2terior -metodele arheologiei. -metoda stratigra-ică – elementele mai noi în straturile vegetale, de supra-aţă, cele vechi, mai 0os - stabileşte pree2istanţa, succesiunea, contemporaneitatea -metoda tipologică – resturi de cultură materială, mone,i, unelte – datare e2actă

-prin săpăturile arheologice→ nivelul de calcareU revine la iniţial şi proporţia monumentului ))C $% !*$" ) ,a>o$a!o$ →cercetări care privesc consolidarea în situ -gradul de u,ură -compo,iţia mortarelor --actorii biologici de acţiune I→studiul privind natura pigmenţilor utili,aţi în di-erite lucrări de pictură, liantul – dau →nu s-au găsit mi0loace pt3conservarea pietrei – e2puse în aer liber →stabilirea cau,elor ume,elii →cau,ele care au dus la pătarea paramentelor -lemnul – gradul lui de re,istenţă şi natura -actorilor care au provocat deteriorarea. bacterii, insecte B)F"?a$ a $ /u,!a! ,o$ % $% !*$",o$ 0 RELEVEUL -stadiul în care se a-lă monumentul cât şi re,ultatele cercetărilor se -i2ea,ă gra-ic cu a0utorul releveului !eleveul – un sistem de măsurători prin care realitatea tridimensională, pe care o repre,intă arhitectura, se transpune în proiecţii octogonale. planuri, elevaţii, secţiuni -în -uncţie de scop, releveul poate -i mai sumar sau mai e2ect -necesităţile unui studiu preliminar, unei măsurători sau unui devi, de reparaţii pot -i satis-ăcute de un releveu sumar 'peraţii comple2e – un !%(%V%+ %> C", o preci,ie încât să permită reconstituirea monumentului pe ba,a sa, în ca,ul în care monumentul a dispărut %23. re-acerea vechiului nucleu -eudal al oraşului Varşovia – distrus de hitlerişti – după releveele întocmite de studenţii Macultăţii de rhitectură 5/!%(%V%+ *+M ! – care limitea,ă cotele generale ale e2teriorului şi interiorului unui edi-iciu F/!%(%V%+ !P#"%C"+! ( – cotarea tuturor dimensiunilor unui edi-iciu – -ără veri-icarea unghiului verticalelor şi ori,ontalelor, ritmicitatea unor spaţii se egale3 G/!%(%V%+ !P#"%C"+! ( !P%'('H#C – cel mai e2act, surprinde absolut toate de-ormaţiile monumentului 'peraţiile de restaurare – pretind să e2iste un releveu al monumentului, înainte de intervenţie !eleveul însuşi constituie o sursă de descoperire3 @rin întocmirea releveului apare nucleul vechi, goluri astupate – deci !eleveul, mi0loc de cercetare a/!elevarea -ără aparate optice -nivela, -irul cu plumb, ruleta, panglica -metoda triangulaţiei – triunghiuri nede-ormabile -etapele di-erite de construcţie, marcate prin culori – B%*%$% C!'$'('H#C% b/Motogra-ia -surprinderea pe peliculă a paramentului şi decoraţiei -di-erite degradări sau crăpături cu -orme e2trem de neregulate -este bine să se -acă cu o scară gradată --otogra-iile cu teleobiectivul sunt aproape în ortogonal şi permit apro2imarea -pt3monumente distruse în timpul ră,boiului, metode de restituirea ortogonalelor pe ba,a unor -otogra-ii care repre,entau perspective c/Motogrametria – o metodă de restituire a vederilor -otogra-ice sub -ormă de ortogonale d/*tere-otogrametria – redarea -ormei e-ective pe ba,a unor -otogra-ii în care nu trebuie dispunerea -rontală a obiectivului în raport cu supra-aţa -otogra-iată -se pot trasa Acurbele de nivel ale monumentuluiC care corespund pro-ilelor şi decoraţiilor -admit erori -oarte mici e/ %!'M'"'H! M%"!# – o restituire similară a planului în ba,a -otogra-iilor aeriene

Cap.VI CATEGORIILE LUCRĂRILOR DE RE&TAURARE !estaurare – eliberare - reîntregire - reconstrucţie - inovaţie 5/Cercetările preci,ea,ă etapa iniţială de construcţie a unui monument sau a unui ansamblu3 -biserica mănăstirii *%C+ 15:?F/ – monument moldovenesc de -actură muntenească – -iind alungită către s-ârşitul sec3>V###, edi-iciul→ s-a înălţat cornişa,s-au închis la nord şi sud laturile pridvorului 1la vest -iind demolată/ -s-a înlocuit învelitoarea turlei naosului cu una în -ormă de bulb, ca cea de-a doua turlă ridicată pe pronaosul modi-icat -la Clu0 – biserica gotică a mănăstirii Mranciscanilor, trans-ormată în stil baroc -restaurarea poate adopta soluţii di-erite în -uncţie de alăturarea şi suprapunerea etapelor de construcţie -%tapa optimă a monumentului – repre,entând acea -a,ă când se oreşte evoluţia sa po,itivă, după care încep componentele care îi diminuea,ă valoarea F/R #!au$a$ a – F trepte distincte – lucrări de conservare - lucrări de restaurare propriu-,ise C'$*%!V !% – drept obiectiv . păstrarea monumentului în stare bună, -ără să-şi propună modi-icarea aspectului său pt3a reveni la în-ăţişarea iniţială !%*" +! !% – re,olvă şi obiectivele conservării, selecţie a etapelor eşalonate cronologice – propune soluţionarea unor probleme de valori-icare istorică şi estetică→arhitecturală C'$*%!V !% – cuprinde următoarele categorii de lucrări . →întreţinere, reparaţii 1curente şi capitale/ şi consolidare →operaţii -oarte simple şi lucrări complicate !%*" +! !% – Carlo @erogalli – categoriile de restaurare . - consolidare, eliberare, reîntregire, reconstrucţie, inovaţie, la care se adaugă mutarea şi reproducerea monumentelor 1categorie di-erenţiată de reconstrucţie/ şi restaurarea restaurărilor - l-redo 4arbacci – următoarea categorie de restaurare inclu,ând şi cele de conservare →întreţinere, consolidare, recompunere, eliberare, reîntregire, întregire 1terminare sau completare/, e2tindere, reconstrucţie şi mutare lucrările de întregire 1terminare sau completare/, e2tindere, cuprinse într-o singură categorie. a restaurărilor de inovaţie →nu e2istă o graniţă între di-eritele categorii de lucrări →7 categorii epui,ea,ă variantele posibile. RE&TAURAREA –eliberare, reîntregire, reconstrucţie şi inovaţie, consolidarea -ăcându-se oricum 3.a)RE&TAURAREA DE ELIBERARE 4I DE REENTREGIRE -lucrările se re-eră la orice componentă a unui monument sau a unui ansamblu -lucrările de eliberare – dega0area monumentului de adaosuri lipsite de valoare - trebuie să aibă o ba,ă, o apreciere a valorii istorice şi estetice a elementului ce urmea,ă a -i înlăturat %23 – dega0area turlelor la partea in-erioară de învelitoare – la biserica lui =te-an cel Mare - biserica Curtea Veche din 4ucureşti – eliberat de corpurile para,itare – în stil neogotic -tablourile votive – principale documente -în ca,ul bisericii mănăstirii Moldoviţa, ba,a turlei a -ost eliberată -streaşina iese cu F,7?m -biserica mănăstirii $eamţ – acoperiş de aramă deşi poate era şindrilă sau ţiglă – con-orm principiului →înlocuirea unor materiale perisabile cu altele mai durabile -re-acerea acoperişului după tabloul votiv -biserica mănăstirii Cotmeana îşi pierduse învelitoarea originală – de ceramică direct pe e2tradosul bolţilor avea un acoperiş de lemn -biserica Bensuş – sub învelitoarea de ţiglă -problema reîntregirii monumentelor cu turlele că,ute la cutremur şi care nu mai e2istă e23biserica Kreţulescu

-%liberarea şi reîntregirea unor soluţii spaţiale -*ala Bietei de la Castelul Punedoara, re-ăcut în spiritul !enaşterii, distrus şi re-ăcut gotic -%liberarea şi reîntregirea unor deschideri -portice, arcade, uşi – Castelul 4an-i -%liberarea şi reîntregirea paramentelor -#ntervenţii asupra învelitorilor şi pardoselilor -arama sau plumbul în locul şindrilei -R #!au$a$ a a$8 o,o<"%* 1ANA&TILO2A/ -o reîntregire parţială, nu totală - nastilo,a monumentelor antice templul $iOe ptenos – de G ori reconstituit prin anastilo,ă re-acere parţială - nastilo,a monumentelor -eudale – aunor monumente din materiale dure -ansamblul de la cu a0utorul unui schelet de beton armat 'peraţii de reîntregire gradate. 5/recompunere totală sau parţială a unui monument prin aşe,are în situ a elementelor originale F/%lemente deteriorate re-ăcute pe ba,a martorilor păstraţi în operă sau urme lăsate G/reîntregirea elementelor lipsă, prin analogie cu o regulă de compo,iţie – ritm, simetrie 7/reîntregirea unor elemente asupra cărora nu este nici un -el de indiciu, analogie cu monumente de acelaţi tip ;/!eîntregirea unor elemente dispărute în spiritul arhitecturii moderne – restaurare de inovaţie 3.>)RE&TAURAREA
DE RECON&TITUIRE DRECON&TRUCŢIE)

!econstrucţie stilistică şi reconstrucţie istorică J J Viollet-le-Buc re-acerea periodică a unor temple 0apone,e !econstrucţia – prăbuşite de bătrâneţe - distruse din cau,e violente - demantelate de restaurator. - *-3Hheorghe de la mănăstirea $eamţ - da-Kaleh 3.%)RE&TAURAREA DE INOVAŢIE -lucrări de inovaţie 1terminare, e2tindere/ în trecut -restaurări de inovaţie în etapa actuală

Cap.VII TEGNICA TRADIŢIONALĂ 4I CONTEM6ORANĂ EN RE&TAURĂRI -până în sec3>#> – demontări şi re-aceri integrale a/+tili,area tehnicii contemporane, mi0loc de a păstra autenticitatea structurii -Ca$!a A! n " – -olosirea betonului armat, dar disimulat b/Ca,urile de -olosire în restaurări a betonului armat. -la consolidarea -undaţiilor -sistem constructiv au2iliar în spri0inul elementelor de structură originale -e2ecutarea şarpantei şi teraselor -câteodată betonul armat -olosit aparent c/*ubstituirea structurii tradiţionale printr-o structură modernă, ca, e2cepţional d/Valoarea de monument istoric a structurii originale Conclu,ii. 5/consolidarea structurii constructivă tradiţională F/un sistem au2iliar care să permită păstrarea Aîn situC a elementelor constructive originale G/o tehnică tradiţională de construcţie pt3a transmite posterităţii documentul

7/înlocuirea sistemului constructiv tradiţional, prin sistem constructiv modern, în condiţiile păstrării nemodi-icate al aspectului plastic e2terior, numai e2cepţional T 8n"%a %on! mpo$an* ;n $ #!au$*$", )"n RomKn"a 5/consolidări de -undaţii – sub,idiri cu beton simplu, centuri din beton armat F/consolidări de ,iduri -pt3,iduri de incintă -şape subţiri de beton slab armat mascate cu ştrai-uri de ,idărie de F?-;?cm, rostuite minuţios cu mortar de ciment -armătură -le2ibilă 1plasă rabit/ Consolidări locale 5/in0ectări cu mortar de ciment -luid sub presiune după o rostuire a întregii ,one F/ancorări cu agra-e de beton pre-abricat sau turnate pe loc G/teşiri şi plombări în parament prin înlocuire locală – înglobarea lui într-o masă d beton -consolidarea şi reconstituirea sistemelor de boltire -turnarea unui strat de beton armat peste e2tradosul bolţii după o prealabilă curăţire a rosturilor →suprabetonare W agra-e introduse în rosturi -biserica *-3Mihail Clu0 – un grătar de beton armat aşe,at peste -aţa superioară a ,idurilor – structura suspendată cu grătar -consolidări şi reconstituirea elementelor verticale ale clădirilor 1turle, turnuri/ -re-acerea şarpantelor – -orme de lemn înlocuite cu o placă de beton armat -re-acerea scărilor Con# $+a$ a ma! $"a, ,o$ + %8" 6"a!$a – s-au -olosit mai des roci sedimentare, mai rar metamor-ice - roci dure re,istă unui climat dur, dar se distrug într-un climat dulce 5/îndepărtarea cau,elor care provoacă de,agregarea lor -prin îndepărtarea umidităţii 1subscriere, i,olaţie/ -proiectare aunor goluri de aerisire, electrodrenare-instalaţie cu conductori de cupru uniţi printr-o centură F/pt3îndepărtarea sărurilor cu e-ect e2-oliant -spălarea abundentă cu apă curgătoare, atunci când apa nu este potabilă -îmbrăcarea cu hârtie -iltru-sugativă, care de-ibrea,ă prin ume,ire şi scoate şi sărurile -spălarea pietrei, de pra- şi -um,prin utili,area de detergenţi, cu apă călduţă, -recându-se cu o perie de păr de porc, să nu se ia crusta protectoare -vopseaua de ulei, de pe piatră se ia prin solvenţi organici, nu prin ardere-se distruge %$u#!a -nu este indicată curăţarea pietrei cu sablare, sau perii de sârmă – se distrug crustele naturale -cercetările nu au dus la o soluţie sigură -*ilicati,area – nu este e-icace, împiedică schimbul interior-e2terior, duce la o degradare mai grabnică C$u#! , p$o! %!oa$ - apa pătrunde în pori cu bio2id de carbon, provocând o di,olvare a stratului ei super-icial - când se evaporă apa, se elimină pe aceeaşi cale, însă calcarul di,olvat se depune sub -ormă compactă de crustă care prote0ea,ă piatra -pt3tratarea pietrei a0unsă în stadiu de degradare se -oloseşte. -împregnarea 1băi cu substanţe protectoare/ -in0ectarea 1prin presiune în interiorul pietrei/ -vacuun – o baie unde se produce vid, intrând lichidul din baie - răşina şi solventul se aleg în -uncţie de natura şi poro,itatea pietrei - răşini epo2idice, polieterice -Conservarea tencuielilor şi mortarelor -in0ectarea cu lapte de ciment sau cu un amestec de părţi egale de emulsie din late2 de cauciuc cu apă şi o soluţie de siliconat de metil

-la la o presiune de 5atm3 – amestec egal de emulsie de poliacetat de vinil şi silicat de sodiu -Conservarea tencuielilor pictate --resca în F moduri → pictarea la 5?-G? ore după re-acerea tencuielii de var - -resca uscată pe tencuieli de var uscat - tempera pt3retuşuri sau repictare 1cu liant din gălbenuş de ou sau ca,eină/ - pictura în ulei →conservarea pe lac sau prin e2tragere - remedieri de detaşări locale – agra-e din şină de aluminiu -i2ate în găuri cu diametrul de ;mm în ,idărie în câmpurile neutre ale picturii - stabili,area suportului prin împre0muirea cu răşini sintetice, siliconi, epo2idele, polibutilul polimetaacrilatul de metil -un grad de poro,itate să nu e2pul,e,e prin migraţia umidităţii -in0ectarea de var pur sau ca,eiat de calciu 1varWca,eină/ dar apar pete albicioase după G?-7? ani -îndepărtarea sărurilor – comprese locale cu solvenţi ben,en, alcool etilic, toluen - nu se recomandă de -ructe, oţet, - se -ormea,ă microorganisme pe ce -ermentea, →tempera se şterge -soda – nu la picturi suprapuse – acţionea,ă ca ba,ă cu suportul, liantul sau pigmenţii -e2tragerea picturii – împreună cu stratul de tencuială suport – un şanţ de F-G cm lame elastice – se lipeşte cu mortar special - un strat de ti-on şi pân,ă , apoi cu multe -oi suprapuse→un de şipci se lipeşte cu un ulei de natură animală - e2tragerea peliculei de pictură -un clei special cu care se lipesc F straturi te2tile 1ti-on şi apoi pân,ă groasă/, după uscare se 0upoaie pelicula de pictură -nu apar crăpături -cu un clei sintetic se pune un suport nou, se spală cu apă călduţă straturile te2tile (emnul – împotriva ciupercilor şi insectelor 2ilo-age -lemnul putre,it – in0ectare sau îmbăiere 1solvenţi organici/ →pt32ilo-age – -umegare şi ga,are →când nu este pictat bine, prin îmbăiere în ceară de albine, răşini de uree, epo2idice →de,in-ectare – ga,ei-icarea, iradierea Metalele - o2idea,ă→decapare electrolitică, dar nu la bron, şi cupru, distruge patina →curăţirea mecanică, cu spălare cu apă distilată →pt3a nu o2ida – răşini sintetice, translucide