You are on page 1of 24

EVOLUŢIA CONCEPŢIILOR DE RESTAURARE Succesiunea şi suprapunerea stilurilor, sursă a valorii monumentelor. Cercetarea influenţei, pe care a avut- !

"ificarea rient#rii e$tetice %i $ucce$iunea $tiluril r a$upra patri! niului ar&itectural ! %tenit, ilu$trea'# faptul c# (n "ecur$ul i$t riei nu pre cuparea "e a p#$tra ne! "ificate vec&ile cl#"iri a f $t " !inant#, ci tran$f r!area, rec n$trucţia parţial# $au inte)ral# (n $tilul ep cii, a f $t ten"inţa cea !ai "e$ (nt*lnit#+ , "ificarea )u$turil r e$tetice, (nţele)erea !ereu "e $e-it# a fru! $ului, reflectat# (n $ucce$iunea $tiluril r pe planul i$t riei ar&itecturii %i a artel r, nu a c n$tituit, neap#rat, cau'a ir $irii un r val ri i$t rice %i arti$tice pree.i$tente+ A"e$e ri, "iver$ele a"#u)iri, cerute "e nev i funcţi nale $au e$tetice, f#cute (n $piritul $tilului ar&itecturii ep cii, nu nu!ai c# nu au atenuat val area e"ificiului pree.i$tent, "ar au c !pletat (n ! " fav ra-il i!a)inea $a, $p rin"u-i intere$ul i$t ric %i arti$tic+ De aceea, "ac# "i$pariţia unei cl#"iri /$au a unei p#rţi "intr-(n$a0, ric*t "e val r a$# ar fi cea care (nl cuie%te, p ate fi "epl*n$# ca pier"ere pentru i$t ria ar&itecturii, ter!inarea unei cl#"iri $au c !pletarea $a cu n i c !p nente, (n $piritul $tiluril r care $-au $ucce"at, nu p ate fi $ c tit# ca un fen !en na)ativ (n i$t ria ar&itecturii+ A!prenta $ucce$iunii "e $tiluri, care $-a !anife$tat at*t la nivelul unicatel r, c*t %i la nivelul an$a!-luril r, e$te t c!ai $ur$a val rii e.cepţi nale pe care au c#p#tat- unele ! nu!ente+ Nu!er a$e cate"rale "in 1ranţa %i 2er!ania, a c#r r c n$trucţie $-a (ntin$ "e-a lun)ul unuia $au !ai !ult r $ec le, (ncepute (n $til r !anic $au ) tic pri!ar au a3un$, trec*n" prin t ate etapele ) ticului, la f r!ele fla!- aiante, iar c*te "at# la cele ale Rena%terii $au c&iar ale -ar cului+ A$e!enea e.e!ple ne $unt ferite "e cate"rala N treDa!e "in Pari$, "e /4a, 4"0 cate"ralele "in Ul!, Stra$$- ur), C l nia, 5e$t!in$ter, 1l renţa etc+ 6a$ilica Sf+Petru "in R !a repre'int# at*t $u- a$pectul c ncepţiei, c*t %i $ua$pectul $ luţiei finale %i al ! "ific#ril r prin care a trecut, re'ultatul ef rtului te retic %i practic al un r !ari !ae%tri+ Reali'area ei, (nceput# "e 6ra!ante, a f $t c ntinuat# "e Raffael, Peru''i, Ant ni "a San)all cel T*n#r, ,ic&elan)el , ur!aţi "e Vi)n la, "ella P rta, 1 ntana, ,a"erna %i 6ernini+ Cu t ate re'ervele care $e p t face faţ# "e ! "ific#rile c ncepţiei iniţiale, -a'ilica, cu piaţa care c n$tituie un fel "e ve$ti-ul ! nu!ental al ei, (%i "at re%te val area, t c!ai ap rtului re'ultat "in $ucce$iunea "e aut ri %i $tiluri+ La n i (n ţar#, cate"rala Sf+,i&ail "in Al-a Iulia, (nceput# (n $til r !anic, care a "eter!inat $tructura $a "e -a'#, c ntinuat# (n $til ) tic %i /4c,4-0 (!- )#ţit# cu c !p nente (n $tilul Rena%terii, nu ce"ea'#, (n ceea ce prive%te val area ei, faţ# "e alte cl#"iri, reali'ate pe -a'a unei unit#ţi $tili$tice+ Ca$telul C rvinil r "e la 7une" ara repre'int# %i el un intere$ "e $e-it prin faptul c# inclu"e ap rtul !ai !ult r ep ci+ Iniţial, $e"iu al unei )arni' ane, el e$te tran$f r!at (ntr-un ca$tel, l cuinţ# n -iliar#, c !pletat (n cur$ul c*t rva etape "e c n$trucţie cu n i c !p nente (n $tilurile ) tic %i al Rena%terii /$ec+8V-8VII0+ Nu!er a$e ! nu!ente "in Ţara R !*nea$c# au f $t (!- )#ţite (n vre!ea " !niei lui C n$tantin 6r*nc veanu cu ele!ente caracteri$tice $tilului pr ! vat "e c#tre !ae%trii $#i+ A! putea cita pri"v rul "e$c&i$, a"#u)at la 49:;, -i$ericii !#n#$tirii C 'ia, ! nu!ent "e la $f*r%itul $ec lului al 8IV-lea, p rtalurile ! nu!entale cu care au f $t (n'e$trate, (n aceea%i ep c#, -i$erica Curtea Vec&e /!i3l cul $ec+8VI0 %i -i$erica !#n#$tirii ,i&ai V "# /4<=>0+ ,ai t*r'iu, la 49<:, fere$trele -i$ericii Sf+Nic lae

D !ne$c "e la Curtea "e Ar)e% /$ec+8IV0 au f $t (!p " -ite cu anca"ra!ente preţi a$e, e.ecutate "up# principiile "ec raţiei -r*nc vene%ti+ 1en !enul $ucce$iunii $tiluril r %i c n$ecinţele $ale $e p t ur!#ri, (n"e $e-i, la nivelul un r an$a!-luri ur-ani$tice+ Printre nu!er a$ele e.e!ple pe care ni le fer# evul !e"iu %i ! "ern $e $ituea'# acela al pieţii/?a,?-,?c,?"0 San ,arc "in Veneţia, an$a!-lu f r!at "e-a lun)ul unei peri a"e "e apr ape @:: "e ani, (n care t tu%i fiecare n u# c !p nent# intervenit# $-a ar! ni'at pe "eplin cu cl#"irile !ai vec&i+ 2i vanni %i 6art l !e 6u n, ,aur C "ucci, Ant ni Ri'' , San$ vin , Vicen' Sca! ''i, au c ntri-uit la c nturarea ace$tui )ran"i $ an$a!-lu, (n$criin"u-$e cu !#ie$trie, fiecare cu a!prenta pr prie $tilului $#u %i al ep cii, (n ca"rul pree.i$tent+ La n i (n ţar#, )rupul cel r trei pieţe centrale "in ra%ul Si-iu $au al cel r " u# "in 6ra% v, c n$tituie e.e!ple "e reali'are a un r an$a!-luri (n'e$trate cu per$ nalitate, t c!ai prin c ntri-uţia (ntre)ii $ucce$iuni "e $tiluri, (ncep*n" cu r !anicul %i ter!in*n" cu cla$ici$!ul+ Intervenţiile în stilul epocii, un fenomen legic. C n$tatarea privit are la f l $irea (n trecut, cu prile3ul intervenţiil r a$upra un r cl#"iri vec&i, a pr ce"eel r "e c n$trucţie %i a $tiluril r c nte!p rane, fen !en caracteri$tic pentru (ntrea)a "e'v ltare pre!er)#t are a i$t riei ar&itecturii, ne p ate c n"uce c#tre i"eea e.i$tenţei, (n ace$t $en$, a unui pr ce$ -iectiv, a unei le)it#ţi+ De aici, $e p ate e.tra)e c nclu'ia "e a f l $i, (n li!itele $ta-ilite "e te rie %tiinţific#, pr ce"eele te&nice %i $tilul ep cii n a$tre, at*t (n ca'ul un r lucr#ri "e re(ntre)ire, c*t !ai cu $ea!# atunci c*n" apare nece$itatea inclu"erii un r c !p nente n i (n ca"rul unui an$a!-lu i$t ric+ Valoarea de întrebuinţare şi înrâurirea estetico-ideologică – sursă a gri ii de a păstra monumentele. Acelea%i nev i !ateriale %i "e c nf rt ale a!enil r, care au f $t cau'a "e)ra"#rii ! nu!entel r %i a ! "ific#rii a$pectului l r iniţial, au c n$tituit pe "e alt# parte, $ur$a )ri3ii faţ# "e cl#"irile ! %tenite, a pre cup#rii "e a le p#$tra (n -un#$tare %i "e a le face !ai a"ecvate vieţii c nte!p rane+ Al#turi "e ten"inţa ar#tat#, "e a recur)e la te&nica %i $tilul fiec#rei ep ci, $e cun $c "e-a lun)ul "e'v lt#rii i$t rice a ar&itecturii "e$tule ca'uri c*n", (n ! " c n%tient %i "eli-erat, $-a pu$ pr -le!a c n$erv#rii $au rec n$trucţiei un r e"ificii, ur!#rin"u-$e p#$trarea i!a)inii l r iniţiale+ Ace$t lucru $-a petrecut (n"e $e-i cu acele cl#"iri care, (n "ecur$ul unei peri a"e (n"elun)ate, %i-au p#$trat val area l r funcţi nal# %i e$tetic i"e l )ic# %i care erau (nc n3urate, ur!are a funcţiei %i r lului l r $ cial, "e re$pectul %i preţuirea p p rului+ De a$e!enea, acela%i lucru $-a (nt*!plat cu cl#"irile (n'e$trate cu puternic# f rţ# e! ţi nal#, val are )eneral u!an#, prin care ele au "ep#%it li!itele cerinţel r $ ciale ale ep cii (n care au f $t reali'ate+ Criteriile ar#tate !ai $u$ $-au i!pu$ pr -a-il %i un r repre'entanţi ai cla$el r c n"uc#t are, care au luat !#$uri cu privire la p#$trarea %i repararea un r ! nu!ente+ A$tfel, (n R !a antic#, (!p#raţii D !iţian, A"rian, Septi!iu Sever, Caracalla %i Ve$pa$ian au ar#tat pre cup#ri pentru c n$ervarea patri! niului ! nu!ental, pentru repararea e"ificiil r "e)ra"ate %i eli-erarea cel r $uf cate "e c n$trucţii para'itare+ Nece$itatea p#$tr#rii un r cate) rii "e cl#"iri %i-a )#$it, "e a$e!enea, l c (n le)i$laţia r !an#+ ,ai t*r'iu, re)ele Te " ric a r" nat e.ecutarea un r lucr#ri "e (ntreţinere a C l $eului precu! %i a teatrului lui P !pei, (ncre"inţ*n" ace$te lucr#ri unui c rp "e ar&itecţi c n"u$ "e un Aarc&itectu$ pu-lic ru!B+ Pentru a $e p#$tra f r!ele ri)inale ale -i$ericii Ivan na Op Ca&, "at*n" "in 44?9-44D:, ar&iepi$c pul Efti!ie "in N v) r " r" n# repr "ucerea ace$t r f r!e (n ca"rul cl#"irii care, la 4><D, i-a luat l cul celei

iniţiale+ Preţuirea ! nu!entel r trecutului a $p rit (n ep ca Rena%terii, care (%i tr#)ea $eva "in cultura %i arta antic&it#ţii )rec -r !ane+ La R !a, e$te (nfiinţat# funcţia "e Ac n$ervat r al ! nu!entel rB, atri-uit# lui Rafaell San'i + Le nar" "a Vinci, printre alte pre cup#ri %tiinţifice ale $ale, cercetea'# cau'ele "e)ra"#rii ! nu!entel r, rec !an"*n" "iferite pr ce"ee "e c n$ervare %i c n$ li"are+ En 1ranţa, "up# r#'- aiele reli)i a$e, $ea!# "e e"ificii "e cult $unt at*t "e fi"el rec n$truite, (nc*t e$te "ificil "e a recun a%te p#rţile rec n$tituite "in cele vec&i+ Petru I cel ,are e!ite la 494@ %i 49?: "ecrete cu privire la p#$trarea ! nu!entel r, ceea ce face ca ar&itectul I+1+,iciurin $# pr pun# re$taurarea p#rţil r "e)ra"ate %i c !pletarea cel r "i$p#rute ale -i$ericii !#n#$tirii N ului Ieru$ali! /N v eru$alin$Ci0 (n f r!a l r iniţial#+ En ţara n a$tr#, " !nit rii ,atei 6a$ara- %i C n$tantin 6r*nc veanu, precu! %i alţi " !nit ri %i - ieri au (ntreprin$ lucr#ri "e refacere, "intre care unele au re$pectat f r!ele ri)inale ale ! nu!entel r+ Printre ace$tea fi)urea'# lucr#ri e.ecutate "in v ia " !nit rului Fer-an Cantacu'in la -i$erica !#n#$tirii Ar)e%ului+ Dup# cu! re'ult# "in in$cripţia prin$# (n 'i"#ria faţa"ei "e ve$t a -i$ericii, al#turi "e cea a lui Nea) e 6a$ara-, $e p ate ve"ea c# $-a ur!#rit $# $e "rea)# ceea ce A după vreme multă începuse a se strica au den greşeala meşterilor au den urzeala vremurilor B+ E$te v r-a "e p rţiune "e te!elie "e la $cara principal#, "e un"e unele pietre au f $t A mutate de la locul lorB+ Ele au f $t e.ecutate "e !e%terul pietrar ! l" vean 2li) rie C rne$cul "up# f r!a cel r ri)inale+ Al#turi "e val r a$e cl#"iri reli)i a$e, reali'ate "in r"inul lui Ftefan cel ,are /unele "intre ele ! nu!ente cu caracter c !e! rativ, ce aveau !enirea $# ve%nicea$c# )l ria un r r#'- aie purtate "e ! l" veni0, (nc n3urate "e re$pectul %i )ri3a p p rului, ceea ce a f#cut ca $# $e p#$tre'e p*n# (n 'ilele n a$tre, %i unele cl#"iri cu caracter laic, ca "e pil"# cet#ţile, palatele par $# fi f $t (nc n3urate "e aceea%i )ri3# %i re$pect, c&iar $uf r!# "e ruine+ En 4;<<, c*n" l*n)# Va$lui $e pr iecta (nceperea 'i"irii !#n#$tirii C r-u G a'i "i$p#rut# G i$pravnicul lucr#ril r, l ) f#tul Ce&an Rac viţ#, pri!ea "in partea lui Va$ile Lupu, ctit r al ace$tei !#n#$tiri, $cri$ are (n care (%i e.pri!# "e'ac r"ul faţ# "e pr punerile care i-au f $t f#cute privit are la pr curarea !aterialului "e c n$trucţie "in ruinele curţii lui Ftefan cel ,areH Ascrii dumneata cum să luăm piatra dela curtea din Vaslui; ci acest lucru nu se cade să facem, că nu iaste cu cinste; ci de aiurea să cauţi, unde se va aflaB∗0+ E$te p $i-il c#, !ai cur*n" "ec*t ten"inţ# "e i!itaţie $au " rinţ# "e a p#$tra caracterul $tili$tic unitar al un r cl#"iri care, "up# cu! a! ar#tat, erau $tr#ine a!enil r "in vec&i!e, $en$ul $au val area $i!- lic# a un r e"ificii, puternica l r acţiune e! ţi nal# au f#cut ca, (n ca'ul un r reparaţii %i c n$ li"#ri, (n ca'ul un r lucr#ri "e ter!inare $au "e rec n$trucţie $# $e /Da,D-0 ur!#rea$c# p#$trarea i!a)inii iniţiale prin f l $irea pr ce"eel r c n$tructive %i pla$tice caracteri$tice p#rţil r ri)inale ale cl#"iril r+ T tu%i p*n# la apariţia c ncepţiei "e a p#$tra ! nu!entele trecutului printracţiune "eli-erat#, -a'at# pe principii %tiinţifice, !#$urile (ntreprin$e a$upra un r e"ificii ! %tenite "in trecut cu $c pul "e a le c n$ li"a, ! "ifica, e.tin"e $au rec n$trui, nu p t fi i"entificate cu ceea ce $e (nţele)e a$t#'i prin re$taurare, cu e.cepţia ca'uril r c*n", "e%i -ţinut pe -a'# e!piric#, re'ultatul intervenţiei a c inci$ cu -iectivele unei re$taur#ri+ Cun a%terea ev luţiei c ncepţiil r "e re$taurare per!ite $e$i'area ef rtului "e )enerali'are te retic# a practicii "e$f#%urate "e-a lun)ul peri a"ei "e c*n" a ap#rut
I

Cf+ Ale.+ L#pe"atu, Cronica. Noi monumente istorice, (n A6ul+ C !+ , n+ I$t+B, 4=:@, p+>@+

re$taurarea, ca "i$ciplin# %tiinţific#, p*n# (n 'ilele n a$tre+ Trecerea (n revi$t# a te riil r, " ctrinel r, te'el r caracteri$tice "iferitel r etape ale ev luţiei ace$t r c ncepţii per!ite $# $e ur!#rea$c# acu!ularea "e e.perienţ# %i $alturile treptate reali'ate care, t ate, au c n"u$ la cri$tali'area p 'iţiil r te retice actualeJ ea face p $i-il# fun"a!entarea %tiinţific# a ace$t ra "in ur!# %i, t t "at#, verificarea l r prin inter!e"iul practicii pre!er)#t are+ Cun a%terea ev luţiei c ncepţiil r privin" re$taurarea nu pre'int# (n$# nu!ai intere$ul "e a ur!#ri pr )re$ul unei "i$cipline, c*t %i acela al fun"a!ent#rii $ta"iului ei actual+ Afl*n"u-$e (n $tr*n$# le)#tur# cu "e'v ltarea te riei %i i$t riei ar&itecturii, ev luţia c ncepţiil r "e re$taurare reflect#, (n ca"rul fiec#rei etape, a"*ncirea treptat# a cun a%terii le)it#ţil r care acţi nea'# (n " !eniul ar&itecturii+ !tapa restaurărilor empirice "evoluţia france#ă fundamentea#ă ideea păstrării monumentelor. Dup# cu! a! ar#tat, n ţiunile "e ! nu!ent i$t ric %i "e re$taurare $unt relativ recente+ C ncepţia ! "ern# a c n$i"er#rii ! nu!entel r i$t rice ca val ri "e art# %i cultur#, ca !#rturii a$upra i$t riei civili'aţiil r, "atea'# "in vre!ea Rev luţiei 1rance'e, c*n" -ur)&e'ia rev luţi nar#, a$e!enea -ur)&e'iei "in vre!ea Rena%terii, pentru a-%i ilu!ina cultura ei (n "e'v ltare cu aut ritatea culturii antice, a a3un$ la i"eea preţuirii ve$ti)iil r trecutului+ Decretul C nvenţiei Naţi nale, pr !ul)at (n cel "e-al " ilea an al Repu-licii, pre$cria (n"at ririle aut rit#ţil r l cale, "eparta!entale, privin" p#$trarea ! nu!entel rH A Amintiţi-vă că nu sunteţi dec t păstrătorii unui !un asupra căruia marea familie are dreptul să vă ceară socoteală. "ar!arii şi sclavii urăsc ştiinţele şi distrug monumentele de artă; oamenii li!eri le iu!esc şi le păstreazăB+ Tre-uie ar#tat (n$# c# n ţiunea "e ! nu!ent i$t ric avea (nc# $fer# (n)u$t#H prin ! nu!ente i$t rice $e (nţele)eau nu!ai ve$ti)iile aparţin*n" culturii cla$ice )rec r !ane+ Acea$t# c ncepţie li!itat# a f $t pre)#tit# t tu%i "e (ntrea)# ev luţie a )*n"irii u!ane, a culturii %i a fil ' fiei "in $ec lul al 8VIII-lea+ Orientarea )*n"irii fil ' fice a f#cut ca f r!ula cla$ici$t#, (n " !eniul culturii %i artei, $# apar# ca e.pre$ie a raţiunii, i"eali'at# "e )*n"it rii -ur)&e'i care reflectau cerinţele "e "e'v ltare ale ! "ului "e pr "ucţie %i ale %tiinţel r p 'itive pu$e (n $lu3-a ace$tuia, a cun a%terii le)il r naturii+ En c n"iţiile ar#tate, e$te e.plica-il "e ce pre cup#rile ar&itecţil r %i i$t ricil r "e art# $-au (n"reptat, (n )eneral, c#tre ve$ti)iile culturii cla$iceJ $e e.plic# "e ce ! nu!entele culturii )rec -r !ane au f $t pri!ele care au c*%ti)at "reptul "e a fi c n$i"erate ! nu!ente i$t rice+ O c ntri-uţie i!p rtant# la cun a%terea antic&it#ţii cla$ice au a"u$- $tu"iile "e i$t ria artel r ale lui K &ann K ac&i! 5incCel!ann /494949;@0J "e a$e!enea, $#p#turile ar&e l )ice efectuate (n ve"erea "e')r p#rii "e $u- lav# a re$turil r ra%el r P !pei %i 7erculanu!+ De%i f r!ulat# pentru pri!a ar# (n 1ranţa, i"eea p#$tr#rii ! nu!entel r i$t rice "at rea'# !ult activit#ţii "e$f#%urate pe p#!*ntul Italiei, "e $e-it "e - )at (n ve$ti)ii ale culturii )rec -r !ane+ "estaurări de monumente la "oma. "affaele Stern şi $iuseppe Valadier. Pri!ele acţiuni pentru re$taurarea ! nu!entel r antice au avut l c la R !a+ Lucr#rile efectuate reflect# (nţele)ere (naintat# a pr -le!el r "e re$taurareJ ele $unt

perfect accepta-ile, privite c&iar prin pri$!a c ncepţiil r %tiinţifice actuale "e$pre re$taurare+ A$tfel, ar&itectul Raffaele Stern /4994-4@?:0 e.ecut# lucr#ri "e c n$ervare a C l $eului "e la R !a, a3un$ (ntr- $tare "e avan$at# "e)ra"are, ca ur!are a vec&i!ii, c*t %i, (n"e $e-i, a faptului c# "e-a lun)ul !ai !ult r $ec le a c n$tituit un fel "e carier# "e piatr# pentru n ile e"ificii+ Raffaele Stern $e a-ţine "e la c !plet#ri %i refaceri, li!it*n"u-$e e.clu$iv la lucr#ri "e c n$ li"are ale ruinei, "e $e-it "e i!pre$i nante, a C l $eului+ Prin inter!e"iul un r c ntraf rţi, 'i"iţi "in c#r#!i"#, a f $t (!pie"icat# n#ruirea centurii e.teri are "e arca"e $uprapu$e, p#$trat# nu!ai parţial, recur)*n"u-$e la u!plerea G "in ! tive "e a$i)urare a $ta-ilit#ţii G a "e$c&i"eril r c*t rva travei+ Lucr#rile e.ecutate />-,>c0 la C l $eu au fun"a!entat atitu"inea re$taurat ril r faţ# "e e"ificiile aflate (n ruin#, aparţin*n" antic&it#ţii $au evului !e"iu, "e a $e renunţa la refacerea l r inte)ral# %i a li!ita intervenţiile nu!ai la !#$uri "e c n$ervare %i la re(ntre)iri parţiale, pentru a p#$tra ruinel r caracterul l r i!pre$i nant, pit re$cul %i patina pe care le-a "at$cur)erea ti!pului+ O alt# lucrare "e re$taurare, reali'at# "e ar&itecţii Raffaele Stern %i 2iu$eppe Vala"ier /49;D-4@D=0, e$te aceea a arcului "e triu!f al lui Titu$ "in f rul repu-lican "e la R !a+ Re$taurat rii au )#$it ! nu!entul (n)r pat parţial (n p#!*nt %i cu i!p rtante p#rţi "in el %tir-ite+ Re$taurarea, "e "ata acea$ta, nu $-a li!itat nu!ai la c n$ervarea ele!entel r p#$trate, ci a ur!#rit $# re"ea e"ificiului inte)ritatea $a pla$tic#+ ,aterialele f l $ite pentru lucr#rile "e re(ntre)ire $unt "iferite "e cele ri)inale, p#rţile re(ntre)ite $e "eli!itea'# "e cele p#$trate prin !uluri, iar pr filele %i rna!entele, reali'ate (n c !pletare, nu au f $t fini$ate (n ! " i"entic cu cele ri)inale, />a0 ci au f $t tratate (n ! " $i!plificat, f l $in"u-$e pr file (nv#luit are+ En felul ace$ta, re"*n"u-$e ! nu!entului unitatea $a ar&itectural#, $e p ate $e$i'a, t t "at#, intervenţia re$taurat rului+ Ace$t principiu al !arc#rii c ntri-uţiei re$taurat rului, atunci c*n" $e recur)e la re(ntre)irea unui ! nu!ent, (%i va )#$i un r#$unet puternic (n ev luţia ulteri ar# a c ncepţiil r "e re$taurare+ %ormularea primelor te#e teoretice. E.perienţa p 'itiv# a practicii "e re$taurare $e re$i!te %i (n f r!ul#rile "e natur# te retic#+ Entr- circular# "in 4@D9 a c !i$iei care $a cupat "e cla$ificarea ! nu!entel r (n 1ranţa, re"actat# pr -a-il "e c#tre Lu" vic Vitet /4@:?-4@9D0, pri!ul in$pect r al ! nu!entel r i$t rice "in 1ranţa, $e ar#tau ur!#t areleH A Nu se repetă niciodată destul că în materie de restaurare primul şi cel mai ferm principiu consistă în a nu inova, c#iar c nd am fi împinşi spre aceasta de lăuda!ila intenţie de a completa şi înfrumuseţa. $ mai !ine să lăsăm necompletat şi imperfect tot ceea ce se găseşte incomplet sau imperfect. Nu tre!uie să ne permitem de a cori%a neregularităţile, nici de a îndrepta deviaţiile, fiindcă deviaţiile, neregularităţile, defectele de simetrie sunt fapte istorice pline de interes, care adesea ne furnizează criteriile ar#eologice după care putem determina o epocă, o şcoală, o idee sim!olică. Nici o adăugire, nici o înlăturareB∗0+ 1 r!ularea acea$ta pre'int# un !are intere$ te reticJ ea inclu"e i"eea val rii "e " cu!ent i$t ric a ! nu!entel r cu acţiune f arte lar)#, (ncep*n" cu aceea "e a furni'a !#rturii a$upra unei ep ci %i (nc&ein" cu intere$ul "irect pe care (l repre'int# ca !anife$tare a unui $til, a unei rient#ri (n art#+ P#$trarea ace$tei val ri "e " cu!ent i!plic# atitu"inea re$taurat rului "e a $e a-ţine "e la intervenţii /c !plet#ri, c ri3area
I

Cf+ Alfre" 6ar-acci, &l restauro del monumenti in &talia, R !a, 4=<;, p+>=+

un r i!perfecţiuni, a"#u)iri, (nl#tur#ri0 (n !#$ur# $# anule'e t c!ai acele a$pecte care repre'int# !#rturii i$t rice $au "eter!in# caracterul $pecific, in"ivi"ualitatea ! nu!entului+ E$te re$pin$# ten"inţa "e a in va, "e a recur)e la pr iectare "e $til+ 1 r!ularea inclu"e, t t "at#, ca c n$ecinţ#, %i cerinţa p#$tr#rii tutur r etapel r prin care a trecut ! nu!entul, enunţ*n" G (n felul ace$ta G principiul i$t ric "e re$taurare+ Dup# cu! $e ve"e, acea$t# pri!# etap# a e.i$tenţei pre cup#ril r pentru p#$trarea ! nu!entel r a inclu$ tentative val r a$e "e re$taurare %i un (nceput "e enunţare te retic# a un r principii+ T tu%i, $ta"iul "e acu!ulare a e.perienţei, (nc# incipient, "at rit caracterului recent al ace$t r pre cup#ri, $tu"iile in$uficiente privin" i$t ria %i te ria ar&itecturii %i, (n"e $e-i, privin" cun a%terea $tructuril r c n$tructive utili'ate (n ar&itectura trecutului, au "at re$taur#ril r efectuate (n acea$t# etap# un caracter "e tat nare %i c#ut#ri+ Se$i'area ace$t r realit#ţi l-a "eter!inat pe Paul LL n $# "enu!ea$c# acea$t# etap# ca fiin" etapa empirică a re$taur#ril r+ 2ri3a "e a p#$tra ! nu!entele trecutului $-a tra"u$ a"e$e ri prin !#$uri care veneau (n "etri!entul perceperii l r fav ra-ile, c ntri-uin" la "ef r!area i!a)inii l r pla$tice, fiin", t t "at#, lip$ite "e un real efect practic+ A$tfel $-a recur$ la pr ptele "e le!n, la centuri %i tiranţi "e !etal, la a$tupare "e ) luri, la c ntraf rţi %i c#!#%uiri "e 'i"#rie, !#$uri a c#r r eficacitate pentru $ta)narea un r pr ce$e "e "e)ra"are a f $t (n )eneral li!itat#, av*n", (n $c&i!-, "arul "e a nu c n$titui intervenţii ra"icale a$upra ! nu!entel r care $# (!pie"ice viit are re$taurare+ Pr )re$ele reali'ate $u- a$pect practic %i te retic (n cur$ul ace$tei etape au pre)#tit t tu%i terenul pentru c nturarea un r c ncepţii "e re$taurare, (n a%a fel, (nc*t, ur!#t area etap# a ev luţiei ace$tei "i$cipline $e va caracteri'a prin cri$tali'area un r " ctrine (nc&e)ate+ !tapa restaurărilor doctrinare &onumentele evului mediu în actualitate. 'ărgirea conţinutului noţiunii de monument istoric. En "eceniul al IV-lea al $ec lului al 8I8-lea, ! nu!entele antic&it#ţii )rec -r !ane (%i pier" privile)iul "e a "eţine $in)urele calitatea "e ! nu!ente i$t rice+ Acea$t# !utaţiune (n aprecierea val ril r trecutului (%i are ri)inea (n reacţiunea (!p triva cla$ici$!ului, c ncreti'at# (n curentul r !antic care (%i (nt arce privirile c#tre cultura evului !e"iu+ Activitatea un r a!eni "e %tiinţe %i art# ca i$t ricii A+T&ierrM %i ,ic&elet, criticul Saint-6euve, $criit rii %i p eţii V+7u) , A+ "e ,u$$et, A+ "e Vi)nM, pict rii 2r $, 2ericault %i Delacr i., rea"uce (n actualitate ! !entele ep cii feu"ale, care, cate) ri$ite p*n# "e cur*n" "rept A pere -ar-areB, A!anife$t#ri "e art# - lnave ale evului !e"iuB, Atri$te interpret#ri (n piatr# ale p#"uril r (ntunecate ale 2er!anieiB, "evin -iectul unui a"ev#rat cult+ ,anife$t*n"u-%i a"!iraţia faţ# "e D !ul "in ,ilan , c !p 'it rul fran' Li$'t (l calific# "rept !u'ic# $ li"ificat#+ Pr )re$ul pe care-l repre'int# ! nu!entele ) tice !e"ievale, c !parativ cu cele antice )rec -r !ane, $unt $c a$e (n evi"enţ# "e $crierile lui "e La- r"e∗0+ En 4@D:, Arci$e "e Cau! nt, pr fe$ r la Caen, pu-lic# al $#u Cours d'anti(uit)s monumentales, un n u ap rt la cun a%terea ! nu!entel r !e"ievale ale 1ranţei+ O c ntri-uţie i!p rtant# (n acea$t# "irecţie va a"uce i$t ricul "e ar&itectur# %i re$taurat rul Vi llet-le-Duc+
I

0 Ale.an"re "e La- r"e, *es monuments de la +rance class)s c#ronologi(uement, Pari$, 4@4;+

Revenirea (n actualitate a ! nu!entel r evului !e"iu face ca n ţiunea "e ! nu!ent $# parcur)# n u# etap# $u- a$pectul (!- )#ţirii %i c ntur#rii c nţinutului ei+ Viollet-le-(uc, istoric şi teoretician al ar)itecturii. N ua etap# a ev luţiei c ncepţiil r privin" re$taurarea e$te " !inat# "e re$taur#rile " ctrinare -a'ate pe i"eea unităţii de stil+ Acea$t# i"ee c n$tituie un pr "u$ al culturii france'e, aut rul ei, fi)ura central# a ep cii (n " !eniul re$taur#ril r, fiin" Eu)Nne E!!anuel Vi llet-le-Duc /4@4>4@9=0+ Ar&itect, re$taurat r, i$t ric %i te retician al ar&itecturii, Vi llet-le-Duc a "e$f#%urat va$t# activitate "evenin" %ef "e %c al#+ E.tre! "e cultivat, (n'e$trat cu $en$i-ilitate %i $pirit "e cercet#t r, talentat pr pa)an"i$t al i"eil r prin $cri$ %i cuv*nt v r-it, capa-il $# acu!ule'e cun %tinţe encicl pe"ice (n " !eniul i$t riei ar&itecturii, Vi llet-le-Duc a $tu"iat cu pa$iune %i intere$ trecutul+ Pre cupat "e lip$a "e " cu!ente a$upra ar&itecturii !e"ievale, el (ntreprin"e cercet#ri lar)i a$upra ace$teia, rec n$tituin" prin "e$ene ele!ente "e $til %i pr ce"ee "e te&nic#+ Re'ultatele $tu"iil r $ale privin" i$t ria ar&itecturii $unt acu!ulate (n ! nu!entala $a per# A ,ictionnaire raison) de l'arc#itecture fran-aise du .&-e au .V&-e si/clesB, pu-licat# $u- f r!# "e fa$cic le (ntre 4@<> %i 4@9@+ En tratarea i$t riei ar&itecturii, Vi llet-le-Duc $e $ituea'# pe p 'iţie (naintat# care reflect# (nţele)ere "ialectic# a ev luţiei ace$teia+ El c n$i"er# ar&itectura ca un fen !en le)at "e i$t ria $ ciet#ţii, nece$ar a fi $tu"iat pe -a'a f l $irii unei !et " l )ii $i!ilare cu cea utili'at# (n %tiinţele naturii %i cele i' terice+ Vi llet-le-Duc prive%te $tilul ca cate) rie i$t ric#, c n$i"er*n" c# fiecare $til $-a n#$cut "in cel prece"ent %i c# tre-uie $tu"iat (nt c!ai ca Ao fiinţă vie care prin poziţii insesiza!ile trece de la copilărie la maturitateB+ Cucerit "e calit#ţile $tilului ) tic, Vi llet-le-Duc $u-linia'# val area $a pr )re$i$t# (n "e'v ltarea ar&itecturii univer$ale+ Ca tr#$#tur# p 'itiv#, & t#r*t are a ace$tui $til, el relev# l )ica $a c n$tructiv# %i unitatea "eplin# (ntre $tructur# %i pla$tic#+ Stu"iul ar&itecturii !e"ievale %i al $tilului ) tic, (n $pecial, l-a f#cut $# preţuia$c# acea$t# unitate ca calitate "e $ea!# a ar&itecturii, pretin'*n" ca lucr#rile "e re$taurare $# p#$tre'e, c n$i"er*n"- , t t "at#, ca calitate nece$ar# n ii ar&itecturi+ Env#ţ#tura lui Vi llet-le-Duc prive%te cun a%terea trecutului ca $ur$# "e in$piraţie pentru creaţia ! "ern#+ Stu"iul i$t riei ar&itecturii, "e$c perirea unit#ţii (ntre $tructur# %i pla$tic# l-a c n"u$ pe Vi llet-le-Duc c#tre f r!ularea i"eii unei ar&itecturi eli-erate "e $u- tirania f r!el r i$t rice, $ c tin" c pierea artei trecutului ca " va"# a neputinţei, iar ri)inalitatea ca una "in f r!ele "e !anife$tare a a"ev#rului+ Activitatea $a pe t#r*! te retic (l $ituea'# pe Vi llet-le-Duc printre !arii i$t rici ai ar&itecturii %i artei %i t t "at# (l face un precur$ r al )*n"irii ar&itecturale c nte!p rane+ Te'ele $ale te retice c nţinute (n $ntretiens sur l'arc#itecture, lecţii ţinute (n 4@;D, la 0cole des "eau1-Arts, %i pu-licate (n 4@9?, $-au a%e'at la -a'a p 'iţiil r te retice %i perei practice a un r repre'entanţi "e $ea!# ai ar&itecturii c nte!p rane ca 6erla)e, care $e recun a%te elev al $#u, Perret, L $$, 5ri)&t+ Ale $ale AEntretien$B c nţin t ate te'ele pe care le enunţ#, "up# 4=?:, Le C r-u$ier (n Vers une arc#itecture+ C ncepţia lui Vi llet-le-Duc ca re$taurat r (%i are $ur$a (n $tu"iile $ale "e i$t rie a$upra $tilului ) tic+ El c n$i"era t ate c !p nentele unui e"ificiu ) tic le)ate prin relaţii "e interc n"iţi nare, r" nate (n$# (ntr- ierar&ie $ever#+ Din e.i$tenţa ace$t r relaţii el e.tr#)ea ur!#t area c nclu'ieH

A,upă cum văz nd forma unei frunze se poate deduce planta întreagă, osul unui animal, animalul întreg, tot aşa văz nd un profil se pot deduce componentele ar#itecturii, văz nd o componentă ar#itecturală, monumentulB∗0+ *oncepţia lui Viollet-le-(uc în restaurare. (octrina unităţii de stil. Prin ur!are l )ica $tr*n$# care lea)# c !p nentele ar&itecturii ) tice (l f#cea $# $e crea"# (n !#$ur# $# "e"uc# rice ele!ent lip$#, "in cele e.i$tente+ Acea$t# i"ee a c n$tituit -a'a te retic# a !et "ei $ale "e re$taurareH re$tituirea "e e"ificii $au p#rţi "in e"ificii "i$p#rute pe -a'# "e fra)!ente, ruine, ve$ti)ii+ En "icţi narul $#u, Vi llet-le-Duc "# ur!#t area "efiniţie cuv*ntului A restaurareBH AA restaura un edificiu nu înseamnă a-l întreţine, a-l repara sau a-l reface, ci a-l resta!ili într-o stare completă care a putut c#iar să nu fi e1istat la un moment datBOO0+ Din acea$t# "efiniţie a re$taur#rii re'ult# ur!#t arele c n$ecinţeH (n pri!ul r*n" (nl#turarea tutur r a"#u)iril r %i tran$f r!#ril r care repre'int# etape ale c n$trucţiei ! nu!entului, ulteri are celei iniţialeJ (n al " ilea r*n", nece$itatea un r c !plet#ri a ! nu!entului, a$tfel "e'!e!-rat, (n $tilul etapei iniţiale+ Vi llet-le-Duc pretin"ea re$taurat rului $# $e pun# (n l cul !e%terului care a f $t pri!ul aut r al cl#"irii %i $# fac# ceea ce ar fi f#cut el "ac# ar fi avut p $i-ilitatea $#-%i (nc&eie pera+ , nu!entele pe -a'a c#r ra Vi llet-le-Duc %i-a f#cut e.perienţele $ale "e re$taurat r au f $t e"ificii !e"ievale ! nu!entale, a c#r r "urat# "e c n$trucţie $e (ntin"ea pe peri a"# (n"elun)at#, cuprin'*n" c*te "at# $ec le+ Ca ur!are, ele c n$tituiau re'ultatul !ai !ult r etape "e c n$trucţie, ilu$tr*n" trepte "e ev luţie ale unui $til $au c&iar $ucce$iunea %i $uprapunerea c*t rva $tiluri+ Enl#turarea tutur r ace$t r $tratific#ri %i etape, pretin$# "e Vi llet-le-Duc, ec&ivala cu "i$pariţia un r val ri i!p rtante ale artei %i ar&itecturiiJ repre'enta, (n f n", anularea i$t riei ! nu!entului+ Pe "e alt# parte, c !pletarea ! nu!entului (n $tilul iniţial /$au al unei alte etape "e c n$trucţie0, "evenit# nece$ar#, nu putea $# ai-# "ec*t un caracter ip tetic+ Prin acea$ta, " ctrina lui Vi llet-le-Duc "e$c&i"ea "ru! unei pr iect#ri "e $til (n " !eniul re$taur#ril r, unei c ntri-uţii a ar&itectului re$taurat r care "ep#%ea $arcinile re$taur#rii (n accepţiunea $a "e a$t#'i+ /<a-<e0 Entre enunţ#rile $ale te retice, pe "e parte, %i activitatea $a practic#, pe "e alt# parte, $e !anife$t# c ntra"icţii, "up# cu! p 'iţii c ntra"ict rii e.i$t# c&iar printre f r!ul#rile $ale te retice+ At*t artic lul "e$pre re$taurare "in ,ictionnaire, c*t %i alte $crieri ale $ale c nţin te'e ce c ntra'ic te ria "e -a'# enunţat# (n "efiniţia n ţiunii "e re$taurare %i repre'int# p 'iţii principale care anunţ# (nţele)ere $uperi ar# a$upra -iectivel r re$taur#rii, c nfir!at# (n cur$ul etapel r ur!#t are ale ev luţiei )*n"irii (n ace$t " !eniu+ En felul ace$ta, (n pera te retic# a lui Vi llet-le-Duc $e )#$e$c f r!ul#ri care au pre)#tit $ea!# "e p 'iţii ale c ncepţiei actuale (n " !eniul re$taur#ril r+ En c ntra"icţie cu enunţarea li!itativ# pe care "# n ţiunii "e re$taurare, (n acela%i artic l, Vi llet-le-Duc l#r)e%te c nţinutul ace$tei n ţiuni ar#t*n" p $i-ilitatea ale)erii $ luţiei "e a re$taura un an$a!-lu, fie prin $ta-ilirea unei unit#ţi "e $til, fie prin repr "ucerea ! "ific#ril r ulteri are, (n c nf r!itate cu circu!$tanţele particulare ale fiec#rui ! nu!ent, $ c tin" ca nerec !an"a-il# a" ptarea (n ! " a-$ lut a nici uneia "in cele " u# alternative+ Vi llet-le-Duc $e!nalea'# c# unele a"a $uri t*r'ii p t avea val are utilitar# $au p t c n$titui a!eli rare a unui $i$te! c n$tructiv "efectu $+ Dac#
I

0 ,ictionnaire, StMle, t+VIII, p+>9;+ OO0 ,ictionnaire, Re$taurati n, t+VIII, p+4>+

ele!entul intervenit ulteri r, $uprapu$ pe$te $tilul iniţial alunui e"ificiu, are val are e$tetic# (n $ine %i a re' lvat, la vre!ea $a, $ea!# "e pr -le!e c n$tructive "ificile $au c n$tituie un ele!ent intere$ant, Vi llet-le-Duc $e pr nunţ# pentru p#$trarea /ree"itarea0 $a+ Cu prile3ul ela- r#rii pr iectului "e re$taurare a cate"ralei N tre Da!e "in Pari$, Vi llet-le-Duc %i c la- rat rul $#u ar&itectul La$$u$ au enunţat ur!#t area afir!aţieH A$ste necesară o religioasă discreţie, o completă renunţare la orice idee personală. Nu se pune pro!lema de a face artă ci a se su!ordona artei unei epoci care nu mai e1istă. Ar#itectul tre!uie să reproducă nu numai ceea ce i s-ar părea defectuos, din punct de vedere artistic, dar c#iar 2 şi să nu ne temem să o spunem 2 şi ceea ce & s-ar părea defectuos din punct de vedere constructivB∗0+ Iar (n alt# parteH A Noi socotim că orice parte adăugată, în orice epocă, tre!uie, ca principiu, să fie conservată şi restaurată în stilul care îi este propriuB+ Vi llet-le-Duc !er)e p*n# la a cere re$pectarea ur!el r p#$trate "e c#tre p#rţile a$cun$e ale cl#"iril r care p t $ervi la c n$tatarea a"a $uril r %i ! "ific#ril r a"u$e "i$p 'iţiil r iniţiale+ Enţele)erea $uperi ar# pe care avea "e$pre unitatea "intre $tructura c n$tructiv# %i e.pre$ia pla$tic# a ace$teia (l "eter!in# $# pretin"# ca fiecare e"ificiu $au fiecare parte "intr-un e"ificiu $# fie re$taurat# (n $tilul ri)inal, nu nu!ai aparent, ci %i ca $tructur#+ Cu t ate c# $e "eclar# parti'an al ree"it#rii prin re$taurare a f r!ulel r c n$tructive iniţiale, Vi llet-le-Duc $e pr nunţ# t tu%i pentru utili'area la nev ie a un r !ateriale ! "erne cu! ar fi "e pil"# fierul, cu c n"iţia ca n ul !aterial $# re$pecte principiile $tatice, iniţiale, ale c n$trucţiei+ Ent c!ai cu! $e face (n rec !an"#rile cele !ai recente privin" utili'area ! nu!entel r i$t rice, Vi llet-le-Duc afir!a c# cel !ai -un !i3l c "e a c n$erva un e"ificiu e$te acela "e a-i feri "e$tinaţie care $# nu nece$ite (n$# ! "ific#ri+ I"eea p#$tr#rii etapel r "e c n$trucţie prin care a trecut ! nu!entul, a ele!entel r val r a$e a"#u)ate, intere$ante $u- a$pect funcţi nal, c n$tructiv $au pla$tic, care revine cu at*ta pre)nanţ# (n perele $cri$e ale lui Vi llet-le-Duc, anunţ# "in punct "e ve"ere te retic principiul i$t ric "e re$taurare+ Efectul ace$tei cerinţe, "e a p#$tra etapele care ilu$trea'# viaţa ! nu!entului, pe care c nfir!# preceptele $ale te retice "e re$taurare, era la Vi llet-le-Duc li!itat "e (nţele)erea re$taur#rii privit# nu ca c n$ervare a ele!entel r ri)inale, ci ca repr "ucere, ree"itare, rec n$trucţie fi"el# a l r, ca pr ce"eu "e c n$trucţie %i ca utili'are a !aterialel r+ En pre'entarea pr iectului "e re$taurare al cate"ralei N tre-Da!e "in Pari$ f#cut# "e c#tre LL n "e ,allerville (n Ca!era Deputaţil r /4: iunie 4@><0, (n ve"erea apr -#rii ace$tuia, principiul pr ! vat "e Vi llet-le-Duc a c#p#tat ur!#t area 3u$tificareH AA înlocui o piatră care cedează cu o piatră care rezistă, a repara un zid pe care timpul l-a dislocat, a înviora o muc#ie tocită, a întări un edicul care se clatină, a reproduce un ornament mutilat, nu înseamnă a profana un monument, ci a-l face să reînvie. &nteresul perpetuării sale nu rezidă în identitatea materialelor care au servit la construcţia sa, ci în identitatea formelor şi proporţiilor saleBOO0+
I

0 Cf+ Paul LL n, *a vie des monuments fran-ais, Pari$, 4=<4, p+D9=+ OO0 Cf+ Paul LL n, p+ citat, p+D9=+

1#r# (n" ial# c# (n ! !entul (n care, ca ur!are a un r a$e!enea intervenţii, pr p rţia p#rţil r (nl cuite "evenea prevalent# faţ# "e cele c n$ervate /f#r# ca $ta"iul "e "e)ra"are al ele!entel r ri)inale $# pretin"#0, te'a enunţat# $e (nt rcea (!p triva i"eii p#$tr#rii caracterului autentic al ! nu!entel r+ En felul ace$ta, re$taurarea unui ! nu!ent ec&ivala pentru Vi llet-le-Duc cu repr "ucerea, cel puţin parţial#, a ace$tuia, cu !ateriale n i, pu$e (n per# c nf r! te&nicii tra"iţi nale+ Tre-uie -$ervat c*t "e !ult "ifer# !et "a pr ! vat# "e Vi llet-le-Duc (n rap rt cu p 'iţia a" ptat# nu!ai cu c*ţiva ani !ai (nainte, (n 4@D9, "e c#tre c !i$iunea pentru cla$ificarea ! nu!entel r i$t rice "in 1ranţa, care $e pr nunţa cate) ric (!p triva ten"inţei "e a (nn i %i a (nfru!u$eţa, pretin'*n" a $e p#$tra ele!entele neter!inate ca atare, nere)ularit#ţile %i "eviaţiile care repre'int# (n$#%i i$t ria ! nu!entului+ De$i)ur (n$# c# %i a$t#'i, (ntre "i$pariţia unui ! nu!ent "in cau'a $ta"iului "e "e)ra"are (n care $e afl# %i repr "ucerea $a fi"el#, cu !ateriale n i, $-ar ale)e cea "in ur!# $ luţie+ C&iar %i c pie e.act# repre'int# pentru p $teritate un " cu!ent+ Enl cuirea treptat# a pietrel r e.pu$e (n aer li-er, (n"e $e-i (n ca'ul ! nu!entel r !e"ievale aflate (n ' ne cu cli!# a$pr# %i (n ra%e cu e!anaţii n cive, repre'int#, (n f n", $u-$tituire treptat#, pie$# cu pie$#, a !aterialului ri)inal al ! nu!entului, repr "uc*n"u-$e f r!a vec&e+ En $ta"iul actual al e.perienţei, privin" c n$ervarea !aterialel r, acea$ta e$te (nc# $ luţie inevita-il#+ Pre cuparea %c lii lui Vi llet-le-Duc pentru a re"a ! nu!entel r a$pectul l r iniţial, c*t %i pentru $ta-ilirea etapel r "e c n$trucţie %i a caracteri$ticil r $tili$tice c re$pun'#t are ace$t ra, a c ntri-uit la l#r)ire a $tu"iil r "e i$t rie la care Vi llet-leDuc per$ nal a a"u$ c ntri-uţie i!p rtant#+ De'v ltarea i$t riei ar&itecturii ca %tiinţ# a pre)#tit, $u- a$pectul c n"iţiil r, p $i-ilitatea f r!ul#rii c ncepţiil r care v r caracteri'a etapa restaurărilor istorice+ Activitatea practic# "e re$taurat r a lui Vi llet-le-Duc reflect# $cilaţiile ce $e !anife$t# (n e.punerile $ale "e principiu+ Referin"u-$e la pr iectele $ucce$ive pre'entate "e el, (ntre 4@>< %i 4@;>, pentru re$taurarea cate"ralei N tre Da!e "in Pari$, Paul LL n c n$i"er# c# Vi llet-le-Duc (ncerca $# c ncilie'e " u# " ctrine pu$eH A pe de o parte menţinerea martorilor succesivi adăugaţi în cursul secolelor şi care reconstituie în faţa oc#ilor noştri istoria edificiului, pe de altă parte o!ligaţia de a-i asigura soliditatea şi dura!ilitatea, de a menţine între părţile sale armonia operei de artăB40+ &anifestările e+treme ale restaurării stilistice. Se p ate t tu%i c nc&i"e c# !et " l )ia f l $it# (n re$taurare "e Vi llet-le-Duc nu $-a rientat (n$# cu prec#"ere "up# te'ele $ale te retice (naintate, ci a ur!at ten"inţele e.tre!e ale " ctrinei unit#ţii "e $tilH (nl#turarea ar-itrar# a un r etape ale e.i$tenţei ! nu!entel r, refacerea inte)ral# a un r ele!ente ri)inale ce ar fi putut fi c n$ervate, pr iectarea ip tetic#, (n $til, a p#rţil r re(ntre)ite, t tul pentru a $e "a ! nu!entel r A stare completă care ar fi putut să nu fi e1istatB+ La N tre-Da!e "in Pari$, Vi llet-le-Duc %i La$$u$ intr "uc ! "ific#ri ar-itrare recur)*n" la anal )ie %i la pr iectare (n $til+ En tran$ept au f $t ree"itate r 'etele "i$p#rute, f#r# $# e.i$te nici -a'# " cu!entar# a$upra a$pectului l r+ En nava principal#, (n l cul fere$trel r e.i$tente, "in $ec lul al 8III-lea, au f $t pr iectate fere$tre a$e!#n#t are cu cele ale capelel r, "at*n" "in $ec lul al 8IV-lea+ Dec raţia $tatuar# a
4

0 Paul LL n, p+citat, p+D9=+

e.teri rului /inclu$iv A)aleria re)il rB0, ir $it# f#r# a l#$a nici un !art r, a f $t rec !pu$# "in c pii e.ecutate "up# $culpturile un r -i$erici "in A!ien$ %i /<-0, iar c&i!erele, care nu au l#$at "ec*t ur!ele la-el r l r, au f $t i!a)inate+ En interi r, (!-r#c#!intea /placa3ul0 "e !ar!ur# a c rului, "at rat# ep cii lui Lu" vic al 8IV-lea, a f $t (nl#turat#J (n $c&i!-, c rul a f $t pictat /"in pictura ri)inal# nu au r#!a$ "ec*t ur!e0 %i (!p " -it cu altare "e caracter ne ) tic+ Vi llet-le-Duc, rec n$tituie "up# un "e$en "e 2a!eraM fle%a $ituat# la inter$ecţia navel r, "i$tru$# la $f*r%itul $ec lului al 8VIII-lea, pe care (n$# c !pletea'# cu nu!er a$e ele!ente /<c0 "ec rative+ En $c&i!-, (n p 'iţie cu pr iectul unui alt participant la c ncur$ul pentru re$taurarea cate"ralei, Arfeuv, Vi llet-le-Duc $e a-ţine "e la ter!inarea cel r " u# turnuri "e pe faţa"a "e ve$t ale c#r r fle%e nu au f $t nici "at# reali'ate ∗0+ T tu%i, (n ale $ale $ntretiens, Vi llet-leDuc pu-lic# un pr iect "e re$tituire a fle%el r+ La Cler! nt-1erran", faţa"a cate"ralei, r#!a$# neter!inat# cu ca'ia recl#"irii ei c#tre 3u!#tatea $ec lului al 8IV-lea, a f $t "e$#v*r%it#, (nl#tur*n"u-$e turnurile %i re$turile faţa"ei p#$trate "e la cl#"irea r !anic# "in $ec lul al 8-lea, (nl cuite fiin" cu ele!ente n i, pr iectate %i e.ecutate "up# f r!ulele pla$tice %i te&nicile ar&itecturii ) tice "in $ec lul al 8IV-lea+ De%i ale)erea fa'ei "e c n$trucţie "in $ec lul al 8IV-lea c n$tituie un ele!ent "e apreciere a etapei celei !ai val r a$e, pti!e, la care $e p ate pri re$taurarea G pr ce"eu utili'at !ai t*r'iu (n re$taur#rile e.ecutate "up# alte principii G acea$t# i"ee e$te ani&ilat# "e te'a unit#ţii "e $til, c ncreti'at# aici prin $upri!area ele!entel r "int*i ale cl#"irii, aprţin*n" $tilului r !anic %i "e$#v*r%irea c n$trucţiei (n $til ) tic+ C*n" ar&itectul DarcM, cu prile3ul re$taur#rii cate"ralei "in Evreu., a (nl#turat arcele ra!pante "u-le, (nl cuin"u-le cu arce $i!ple "e alt# f r!#, apel*n"u-$e la ar-itra3ul lui Vi llet-le-Duc, ace$ta, c ntrar principiil r enunţate "e el, repr "u$e !ai $u$, a 3u$tificat ace$t pr ce"eu ar#t*n" c#, "e%i atunci Ac nd se restaurează un monument vec#i, este periculos să se intre pe calea modificărilor su! prete1tul unor îm!unătăţiri, totuşi, fiind vor!a de o reconstrucţie, ar fi pueril să se reproducă o dispoziţie evident vicioasă B+ E$te "e re!arcat c# (n virtutea practicil r aplicate a$t#'i, re$taurat rul, $e$i'*n" un "efect iniţial "e c n$trucţie, ar p#$tra c n$ecinţele $ale pla$tice, intervenin" (n$# a$upra $i$te!ului c n$tructiv cu a3ut rul pr ce"eel r te&nice ! "erne, pentru a anula efectele "#un#t are pentru ec&ili-rul $tatic al ! nu!entului+ Dintre lucr#rile care ilu$trea'#, (n ! " pre)nant, ten"inţele ne)ative ale pr ce"eel r aplicate (n practic# "e c#tre Vi llet-le-Duc face parte re$taurarea ca$telului "in Pierref n"$ un"e i!a)inea pe care i-a "at- re$taurat rul $-a -a'at pe rec n$tituire a "i$p 'itivel r "e ap#rare la a c#r r cun a%tere a a3un$ "at rit# $tu"iil r $ale a$upra ar&itecturii !e"ievale, "ar a c#r r ree"itare, (n ca'ul "at, era f#r# (n" ial# ip tetic# $ua$pectul f r!ei+ Re$taurarea ca$telului "e la Pierref n"$ e$te ilu$trarea cea !ai el cvent# a pr iect#rii (n $til, c n$ecinţ# a i"eii unit#ţii $tili$tice $u$ţinut# "e re$taurat r+ "eacţia împotriva şcolii lui Viollet-le-(uc. De%i activitatea (n"elun)at# "e$f#%urat# "e Vi llet-le-Duc ca re$taurat rOO0 a c ntri-uit la $alvarea "e la ruin# a unui %ir i!p rtant "e ! nu!ente, la tre'irea intere$ului pentru p#$trarea patri! niului ! nu!ental %i a pre)#tit un c ntin)ent "e !uncit ri, cun $c#t ri ai te&nicil r "e
I

0 Pr $per ,Lri!Le re!arca faptul c# e.ecutarea ace$t r fle%e, (nalte "e <:!, ar fi ! "ificat "at# cu $ilueta cate"ralei %i $ilueta Pari$ului+ OO0 Activitatea (ncepe (n 4@>: cu re$taurarea -i$ericii ,a"eleine "in VL'eleM %i $e (nc&eie cu re$taurarea cate"ralei "in Lau$anne (n 4@9=, c*n" ! are+

c n$trucţie !e"ievale, re$taur#rile $ale au anulat, (n parte, i$t ria un r ! nu!ente, tran$f r!*n"u-le "in e"ificii vii (n e"ificii a-$tracte+ Ace$t lucru a f#cut ca (!p triva re$taur#ril r lui Vi llet-le-Duc %i a " ctrinei $ale $# $e ri"ice )la$uri pr te$tatare+ In"iferent "e f r!a pe care cap#t# criticile (n"reptate (!p triva " ctrinei lui Vi llet-le-Duc, ele vi'ea'#, (n )eneral, " u# a$pecteH c !pletarea ar-itrar# a un r ! nu!ente %i ten"inţa "e a le (nn i ca ur!are a utili'#rii unei !et "e "e re$taurare (nţelea$# ca rec n$trucţie+ En 4=><, un pr iect "e c !pletare cu fle%e a cate"ralei "in Rei!$ (i prile3uia ar&e l )ului A" lp&e Di"r n /4@:;-4@;90, ur!#t area 3u"ecat#H AAşa cum nici un poet n-ar îndrăzni să completeze versuri rămase neterminate din $neida, nici un pictor să termine un ta!lou de 3affael, nici un sculptor să definitiveze o statuă sc#iţată de 4ic#elangelo, tot aşa nici un ar#itect cu !un simţ n-ar putea consimţi să termine catedrala din 3eimsB∗0+ E.pri!*n"u aceea%i cerinţ# "e a face $# $e "e $e-ea$c# c ntri-uţia re$taurat rului "e pera ri)inal#, ar&itectul re$taurat r Ca!ill 6 it /4@D;-4=4>0 ar#taH A $u prefer restaurările făcute rău, celor făcute !ine. 5n timp ce primele, graţie !inefăcătoarei ignoranţe, lasă să se distingă în mod clar partea vec#e de cea modernă, celelalte, cu admira!ilă ştiinţă şi di!ăcie, făc nd să pară vec#i ceea ce e nou mă pun într-o at t de săl!atecă nedumerire de %udecată, înc t plăcerea de a contempla monumentul dispare şi, privindu-l, simt o o!oseală supărătoare B+ Fi !ai "eparte ACe sar putea spune, de pildă, despre un anticar care, descoperind, să zicem, un nou manuscris al lui ,ante sau al lui 6etrarca, ciuntit sau în parte neciteţ, s-ar apuca să-l completeze cu iscusinţă, după capul său, toate lacunele, în aşa fel înc t ar fi greu sau c#iar imposi!il să distingem adaosurile de părţile originale7 N-am !lestema oare suprema a!ilitate acelui falsificator7 Atunci de ce fapta care ne-ar părea at t de condamna!ilă pentru un anticar ar fi din contra, demnă de laudă pentru ar#itectul restaurator78OO0 Ple" aria lui Vi llet-le-Duc (n fav area (nl cuirii "e c#tre ar&itectul DarcM a arcel r ra!pante "u-le ale cate"ralei "in Evreu. cu arce $i!ple i-a $u)erat lui 2u$tav 2i vann ni /4@9D-4=>@0, i$t ric "e ar&itectur# %i te retician al re$taur#ril r, c !paraţia "intre acea$t# intenţie %i pre cuparea unui "e$enat r care ar vrea $# eli!ine c recţiile ptice ale Part&e nului "enu!in"u-%i peraH A6art#enonul curăţat de defectele saleA+ Alte lu#ri "e p 'iţii vi'ea'# (n"e $e-i ten"inţa "e (nn ire a ! nu!entel r i$t rice+ A$tfel, (n 4=><, , ntale!-ert, (ntr-un "i$cur$ pr nunţat (n ca!era france'# /C&a!-re "e$ Pair$0, pr te$ta (n nu!ele unei c !i$iuni (n$#rcinat# cu e.a!inarea pr iectului "e le)e relativ la "e$c&i"erea cre"itului pentru re$taurarea cate"ralei N tre Da!e "in Pari$ /c#l#u'it %i "e raţiuni ec n !ice0H Acontra ideii de a îm!răca din nou toate vec#ile catedrale, de a reface toate faţadele, de a le pune capete tuturor statuilor decapitate şi statui în toate nişeleB?0+
I

0 Cf+Paul LL n, p+cit+ p+D=;+ 1le%ele pr "u$e "e Vi llet-le-Duc la Sainte-C&apelle /<a0 %i N tre-Da!e "in Pari$ au "at t nul un r intervenţii, "e ace$t )en, nenu!#rate, prin acea$ta a-u'ive %i a"e$ea pericul a$e pentru $ta-ilitatea verticalel r+ Paul LL n aprecia'# ur!#t arele lucr#ri "e c !plet#ri cu fle%e ca intere$anteH la cate"ralele "in OrlLan$ %i 6aM nne /ar&+ 6 e$PillPal"0, "in Qui!per /ar&+6i) t0, "in Di3 n /ar&+Sui$$e0, la Saint-C&apelle %i -i$erica N tre-Da!e "in C&*l n$ /ar&+ La$$u$0+ OO0 Cf+2ri) re I ne$cu, ,espre conservarea şi restaurarea monumentelor istorice , Prele)eri, 6ucure%ti 4=;4, p+?9+ ? 0 Cf+Paul LL n, p+cit+ p+D=4+

Dup# trei "ecenii, (n 4@9<, C !itetul pentru c n$ervarea cate"ralei "in Evreu., c n$e!naH A9imp de :; de ani am văzut multe din marile catedrale, nu menţinute cu gri%ă, ci reconstruite parţial, astfel că şi-au pierdut caracterul lor primitiv şi l-au îm!răcat pe acela al domnului Viollet-le-,uc <=>B∗0+ O c ntri-uţie preţi a$# la critica c ncepţiil r "e re$taurare ale %c alei lui Vi llet-leDuc a a"u$- , cu a3ut rul penei $ale inci$ive, $criit rul Anat l 1rance+ En r !anul $#u Crinul roşu /4@=>0 el are "rept er u un ar&itect re$taurat r care $e pune c ncepţiei lui Vi llet-le-Duc, " !inant# (n ep ca (n care $e pla$ea'# acţiunea+ A $l ţinea să respecte tot ceea ce veacurile de-a r ndul adăugaseră încetul cu încetul unei !iserici, unei mănăstiri, unui castel. A face să dispară anacronismele şi a reconstrui un edificiu în unitatea lui de stil primară, i se părea o !ar!arie ştiinţifică, tot aşa de ori!ilă ca şi ignoranţa. ?icea şi repeta întruna@ e un delict să ştergi amprentele lăsate de m na şi sufletul înaintaşilor noştri. 6ietrele noi, tăiate după modelul stilurilor vec#i, sunt martori mincinoşi. Voia cu tot dinadinsul ca sarcina ar#itectului-ar#eolog să fie limitată de a susţine şi consolida zidurile. Avea dreptate şi a fost socotit pe nedrept că greşeşte. Astracizat şi păgu!it, a murit t năr, în timp ce rivlul său triumfaB+ En r !anul Pierre N 'iNre /4@==0, Anat l 1rance, face caracteri'are a !et p"ei utili'at# "e Vi llet-le-Duc acce$i-il# (nţele)erii tutur r, apreciin" t t "at# c n$ecinţele ei nefa$te pentru p#$trarea patri! niului ! nu!ental+ A Bunt sigur, scrie Anatol +rance, că restaurarea întreprinsă în CDED de către Viollet-le-duc şi terminată după desenele sale este suficient studiată. Bunt convins că întregul ansam!lu, castelul şi toate ane1ele sale şi-au căpătat înfăţişarea lor iniţială. ,ar vec#ile pietre, vec#ii martori nu mai sunt acolo şi ce văd azi nu mai este castelul lui *udovic de Arleans; este o mac#etă la mărime naturală a acestuia <=>. Ar fi interesant de ştiut dacă Viollet-le-,uc şi discipolii săi n-au acumulat cumva în puţini ani, prin artă şi metodă, mai multe ruine dec t făcuseră, prin ură şi dispreţ, în timp de c teva secole, prinţi şi popoare care nu înţelegeau importanţa vestigiilor unui trecut care lor li se părea !ar!ar. Ar fi interesant de ştiut, de asemeni, dacă !isericile noastre medievale nau fost mai crud lovite de zelul indiscret al noilor ar#itecţi, dec t de lunga indiferenţă care le lăsa să îm!ătr nească liniştite. ,e-a dreptul inumană se putea numi ideea lui Viollet-le-,uc c nd îşi propunea să refacă un castel sau o catedrală red ndu-le forma primitivă, care fusese totuşi modificată în decursul timpului, sau poate c#iar adesea neterminată. $fortul era crud. $l sf rşea prin a sacrifica opere frumoase şi venera!ile, transform nd, ca la Notre ,ame din 6aris, o catedrală vie într-o catedrală a!stractă <=>. A astfel de sarcină face oroare oricui simte cu iu!ire natura şi viaţa. Fn monument vec#i e foarte rar de acelaşi stil în fiecare din părţile sale componente. A trăit şi trăind sa transformat, fiindcă sc#im!area e condiţia esenţială necesară, a vieţii. +iecare epocă l-a însemnat cu amprenta sa. $ o carte în care fiecare generaţie a scris o pagină. Nu tre!uie să alterăm nici una din aceste pagini. $le nu sunt de acelaşi fel fiindcă nu sunt scrise de aceiaşi m nă; a le readuce la un acelaşi tip înseamnă a face ştiinţă falsă şi a da dovadă de prost gust. Bunt mărturii diverse, dar la fel de vala!ile. 5n artă e1istă mult mai multă armonie dec t poate înţelege filozofia ar#itecţilor restauratoriB+ En$#, p ate, f r!ularea cea !ai c ncret# %i cea !ai clar# a unei p 'iţii pu$e " ctrinei lui Vi llet-le-Duc %i care, t t "at#, repre'enta, (n e$enţ#, enunţarea c ncepţiei
I

0 Cf+ 2ri) re I ne$cu, p+citat, p+?9+

re$taur#rii i$t rice, $e "at re%te aceluia%i A" lp&e Di"r n+ Ea "atea'# (nc# "in 4@>; c*n" Vi llet-le-Duc era (n plin# activitateH A5n legătură cu monumentele este mult mai !ine să conservăm dec t să reparăm, să reparăm dec t să restaurăm, să restaurăm dec t să înfrumuseţăm; în niciun caz să nu facem nici adăugiri, nici suprimăriB∗0+ ,o)n "us-in şi doctrina neintervenţiei. Reacţiunea (!p triva e.a)er#ril r " ctrinei unit#ţii "e $til $-a !anife$tat $u- f r!a unei e.a)er#ri "e $en$ c ntrar+ Ten"inţa "e c !pletare a ! nu!entel r %i "e revenire la $tilul l r iniţial c ncreti'at# prin inn irea ace$t ra %i, (n f n", printr- activitate "e AcreareB "e ! nu!ente "e c#tre ar&itectul re$taurat r, $e (nl cuie%te cu cerinţa "e a p#$tra ! nu!entele (n $tarea (n care $e afl#, "e a nu le atin)e %i "e a le l#$a $# ! ar# "e -#tr*neţe+ Acea$t# "in ur!# p 'iţie e$te repre'entat# (n cultura eur pean# "e c#tre i$t ricul "e art# en)le' K &n Ru$Cin+ Atitu"inei, "e $e-it "e active (n rap rt cu ! nu!entele, pr ! vate "e Vi llet-le-Duc, I $e pune i"eea unei re'erve t tale, (n ceea ce prive%te intervenţia !ului (n viaţa ! nu!entel r, pretin'*n" un re$pect reli)i $ faţ# "e ele+ Tre-uie re!arcat c# a!-ele ace$te atitu"ini $unt "e e$enţ# r !antic# %i $e p t face apr pierile c re$pun'#t are faţ# "e cele " u# ra!uri principale ale r !anti$!ului, curent " !inant (n cultura ep ciiH ra!ur# caracteri'at# printr- atitu"ine activ#, pti!i$t#J cealalt#, printr- p 'iţie pa$iv#, ne)ativi$t#+ D ctrina neintervenţiei pr ! vat# "e Ru$Cin, ric*t "e e.a)erat# ar fi f $t, pleca "e la i"eea 3u$t# a r lului "e !art r pe care (l au ! nu!entele a$upra trecutului+ En lu!ina ace$tei " ctrine, rice re$taurare, (nl cuin" !aterialele ri)inale, era ec&ivalent# cu "i$tru)erea ! nu!entului+ De aici i"eea "e a $e renunţa la rice intervenţie a re$taurat rului %i "e a a%tepta ca acea$t# "i$tru)ere $# fac# ti!pul+ La 4@@D, a"epţii " ctrinei lui Ru$Cin, (ntruniţi la Veneţia, au ela- rat un !anife$t ce c n$tituia un pr te$t (!p triva re$taur#ril r, (n care $e $puneaH A Bă nu ne facem iluzii. Aşa cum nu putem învia un mort, nu putem să restaurăm nimic din ce a fost mare şi frumos în ar#itectură. Ni se va spune desigur@ necesitatea restaurării este adesea ine1ora!ilă. Buntem de acord. Bă se privească !ine în faţa această necesitate şi să se înţeleagă ce însemnează ea. $ste necesitatea distrugerii. Acceptaţi-o ca atare, dăr maţi edificiul, împrăştiaţi-& pietrele, faceţi din ele moloz şi nisip pentru mortar dacă voiţă, dar faceţi lucrul acesta în mod cinstit şi nu pun nd o minciună în locul unui adevărBOO0+ !tapa restaurărilor istorice şi ştiinţifice Re$taurarea $tili$tic# a c n$tituit " ctrina " !inant# (n cur$ul unei 3u!#t#ţi "e $ec l+ Dar, (n al I8-lea "eceniu al $ec lului al 8I8-lea, $e c nturea'# %i cap#t# prevalenţ# n i p 'iţii te retice care nu accept# nici " ctrina unit#ţii "e $til, nici atitu"inea fatali$t# pr ! vat# "e a"epţii lui Ru$Cin+ Pr ! t rul n ii rient#ri, care va c#p#ta "enu!irea "e c ncepţia re$taur#rii i$t rice, a f $t Luca 6eltra!i /4@<>-4=DD0+ (ocumentul cert, ba#ă a restaurărilor. De%i revi'uie%te c ncepţia unit#ţii $tili$tice, care, avea "rept re'ultat c !pletarea, ! "ificarea ar-itrar# %i (nn irea
I

0 A+ Di"r n, Vandalisme et mouvement arc#eologi(ue, (n Analle$ arc&L l )iRue, 4@>;+ OO0 Cf+2+2i vann ni, Guestioni di arc#itetura, p+44DJ citat "in *'avvenire dei monumen in Venezia, Vene'ia, 4@@<+

! nu!entului, re$taurarea i$t ric# r#!*ne (nc# le)at# "e intervenţie (nn it are a ar&itectului+ En$# (n l cul un r c !plet#ri (n $tilul iniţial al ! nu!entului, care repre'entau a"e$ea un pr "u$ pr priu al i!a)inaţiei re$taurat rului $au (n l cul un r ree"it#ri "e f r!e prin anal )ie, $ c tite %i ele ca fal$# in vaţie per$ nal#, c ncepţia i$t ric# "e re$taurare, accept*n" rec n$tituirea un r ele!ente "i$p#rute, pretin"e ca la -a'a ace$teia $# $tea " cu!ente $i)ure+ Dup# cu! $e ve"e n ua c ncepţie nu renunţ# la ree"itarea f r!ei ri)inale, ir $iteJ nu renunţ#, (n f n", la re$taurare "e rec n$tituire+ Criteriul & t#r*t r al rec n$tituirii "evine (n$# " cu!entul cert care per!ite ree"itarea ele!entel r "i$p#rute cu a$pectul l r iniţial+ Cri$tali'area n ii c ncepţii a f $t, f#r# (n" ial#, c n"iţi nat# "e cercet#rile f#cute a$upra ar&itecturii trecutului %i "e pr )re$ul reali'at "e i$t ria ar&itecturii ca %tiinţ#+ En f n", re$taurarea recur)e la !et " l )ia "e cercetare f l $it# "e c#tre i$t ria ar&itecturii+ C#utarea un r !#rturii $i)ure a$upra (nf#ţi%#rii iniţiale a ! nu!entel r, $tu"iul ar&ivel r au c n$tituit, la r*n"ul l r, c ntri-uţie, at*t la "e'v ltarea i$t riei ar&itecturii ca %tiinţ#, c*t %i la pr )re$ul c ncepţiil r "e re$taurare+ *amillo .oito/ formularea principiilor restaurării istorice. Enunţarea te'el r c ncepţiei i$t rice a re$taur#ril r (n f r!ularea l r cla$ic# i $e "at re%te (n$# "in 4@9= lui Ca!ill 6 it ∗0+ En 4@@D, ace$te te'e au f $t (n$u%ite "e c#tre C n)re$ul ar&itecţil r %i in)ineril r italieni care a avut l c la R !a+ E.pu$e pe lar), cu ace$t prile3, ele $e p t re'u!a (n felul ur!#t rH 4+ , nu!entele repre'int# nu nu!ai val are "in punct "e ve"ere al ev luţiei ar&itecturii $au ca entit#ţi "e $ine $t#t#t are, ca pere "e art#, ci %i ca " cu!ente ale i$t riei p p arel r+ De aceea renunţare la etap# $au alta a e.i$tenţei l r c n$tituie un pre3u"iciu care li $e p ate a"uce ca " cu!ente i$t rice+ En c n$ecinţ#, v r fi $ c tite ca ! nu!ente t ate a"#u)irile $au ! "ific#rile a"u$e (n "ecur$ul ti!pului e"ificiului iniţial, cu e.cepţia acel ra care ar avea i!p rtanţ# arti$tic# $au i$t ric# cert !ai !ic# %i, care, t t "at#, ar !a$ca vreuna "in p#rţile i!p rtante ale ace$tuia+ ?+ E$te !ai -ine ca ! nu!entele $# fie c n$ li"ate "ec*t reparate, $# fie reparate "ec*t re$taurate, $# fie re$taurate "ec*t (nfru!u$eţate, evit*n"u-$e a"# )iri %i (nn iri+ Dup# cu! $e ve"e principiul ace$ta nu e$te "ec*t reluare a aceluia f r!ulat "e A" lp&e Di"r n (n 4@>;+ En c nf r!itate cu ace$t principiu, re$taurarea "evine acţiune la care tre-uie $# $e recur)# nu!ai atunci c*n" e.i$t# nece$it#ţi "e! n$trate ca fiin" "e ne(nl#turat, $c ţ*n"u-$e pe pri!ul plan i!p rtanţa !#$uril r "e c n$ervare+ D+ Ele!entele "i$tru$e $au %tir-ite p t fi rec n$tituite nu!ai pe -a'a " cu!entului cert pe care-l repre'int# re$turile p#$trate+ Acea$t# rec n$tituire, "e%i e.ecutat# ri)ur $ "up# ! "elul ele!entel r vec&i, tre-uie $# fie f#cut# recur)*n"u-$e la !ateriale evi"ent "iferite %i, t t "at#, $# p arte un $e!n inci$ $au "ata re$taur#rii, (n a%a fel (nc*t $# nu p at# fi c nfun"ate p#rţile rec n$truite cu ele!entele ri)inale p#$trate+ >+ Atunci c*n" cerinţe funcţi nale actuale $au ! tive le)ate "e $ta-ilitatea cl#"irii pretin" $# $e fac# c !plet#ri $au a"#u)iri, fie c# e$te v r-a "e ree"itarea un r ele!ente
I

0 R+6 nelli atri-uie pri ritatea f r!ul#rii c ncepţiei i$t rice lui L+ 6eltra!i, elev al lui C+6 it + A!*n" i au practicat (n L !-ar"ia %i Venet ar&itectura ne ) tic# %i $-au pre cupat (n"eapr ape "e D !ul "in ,ilan /6eltra!i %i (n calitate "e ar&itect c n$ervat r0+ Pr iectul ne ) tic al lui 6 it pentru piaţa D !ului i-a f $t preferat pr iectul cla$ici'ant al lui ,en) ni, la fel cu! pr iectului lui Vi llet-le-Duc pentru Opera "in Pari$ i-a f $t preferat pr iectul lui C&+2arnier+ 6eltra!i a e.ecutat fun"aţiile pentru n ul ca!panil al -a'ilicii S+,arc "in Veneţia, ceea ce " ve"e%te c# f n"at rii c ncepţiei i$t rice nu re$pin)eau rec n$trucţiile inte)rale+

"i$p#rute, a$upra f r!ei c#r ra " cu!entele lip$e$c, fie c# e$te v r-a "e ele!ente n i, ele tre-uie $# fie e.ecutate (ntr- ar&itectur# "iferit# "e cea a ! nu!entului, "ar $# nu c ntra$te'e t tu%i cu a$pectul ace$tuia+ Pe !#$ura pr )re$ului ar&itecturii acea$t# rec !an"are $-a tran$f r!at (n $en$ul "e a a" pta pentru c !p nentele n i, inclu$e (n c !p 'iţia unui an$a!-lu $au a unui e"ificiu vec&i, factur# ar&itectural# c nte!p ran#+ Une ri $e v r-e%te "e$pre nece$itatea ca n ile ele!ente $# c n$tituie un Af n" neutruB, iar Alfre" 6ar-acci utili'ea'# n ţiunea "e Aar&itectur# tran'iţi nal#B+ Pentru a a$i)ura pr pa)area le$nici a$# a ace$t r principii, Ca!ill 6 it le-a $inteti'at (n ur!#t arele ver$uriH Vreau să păstrez vec#ilor monumente Aspectul venerat şi pitoresc Hi dacă de adăugiri şi întregiri Cu toată !ună vrerea mea nu pot să le feresc, Bă fac aşa ca orişicine să.nţeleagă Că opera de mine făurită e nouă-întreagă∗0+ Tre-uie $e!nalat (n$# c# aut rul principal al ace$tei c ncepţii i$t rice, Ca!ill 6 it , nu a f $t (n activitatea $a practic# c n$ecvent principiil r te retice enunţate+ A$tfel, (n ca'ul -i$ericii Santa ,aria "elle Carceri "in ra%ul Prat , el iniţia'# re$taurare "e ter!inare a e"ificiului, (!-r#c*n" 'i"#ria $a "e c#r#!i"# cu "ec raţie "e !ar!ur# "iver$ c l rate, ceea ce a ec&ivalat cu pr iectare (n $til, apr piat# "e pr ce"eele lui Vi llet-le-Duc+ *arta de la 0tena, document internaţional al restaurărilor 123425. En ur!#t arele patru "ecenii c ncepţia re$taur#rii i$t rice (%i )#$e%te aplicare "in ce (n ce !ai lar)#+ En 4=D4, la Atena, c nferinţ# a re$taurat ril r face un -ilanţ al ace$tei e.perienţe %i c n$finţe%te principiile care $e c nturau ca via-ile pe plan internaţi nal printr-un " cu!ent "enu!it Carta Atenei+ En cele = puncte ale $ale, (n Cart#, $e f r!ulea'# principalele te'e privin" principiile %i !et " l )ia c n$erv#rii %i re$taur#rii ! nu!entel r, $e afir!# i!p rtanţa p#$tr#rii patri! niului arti$tic %i ar&e l )ic al u!anit#ţii %i $e rec !an"# !#$uri pr pa)an"i$tice (n ve"erea c*%ti)#rii intere$ului pu-licului pentru ace$te acţiuni+ D cu!entul c n$tat# %i c n$e!nea'# e.i$tenţa unei ten"inţe )enerale "e a $e p#r#$i rec n$trucţiile inte)rale %i "e a $e evita $# $e a3un)# la a$e!enea $ luţii prin in$tituirea unei (ntreţineri re)ulate %i per!anente ale ! nu!entel r+ En ca'ul (n care, (n ur!a un r "e)ra"#ri $au "i$tru)eri, re$taurare ar ap#rea neap#rat nece$ar#, Carta rec !an"# re$pectarea perei i$t rice %i arti$tice a trecutului f#r# pr $crierea $tilului nici unei ep ci+ D cu!entul face "i$tincţie (ntre ! nu!etele aflate (n $tare "e ruin# %i cele care %i-au p#$trat inte)ritatea+ En ca'ul cel r "int*i, $e rec !an"# p#$trarea l r (n f r!a (n care $e )#$e$c, intervenţia $peciali$tului li!it*n"u-$e la rea%e'area la l cul l r iniţial a un r ele!ente ri)inale+ En ca'ul cel rlalte ! nu!ente $e rec !an"# a- r"are a pr -le!el r "e re$taurare ţin*n" $ea!a "e caracterul $pecial al fiec#rui ! nu!ent (n parte, recur)*n"u-$e, (nainte "e rice lucrare "e c n$ li"are $au "e re$taurare, la cercetare atent# a racilel r "e care $ufer#+ Carta accept# f l $irea (n re$taurare a tutur r !i3l acel r te&nice ! "erne %i (n $pecial a -et nului ar!at+ Recur)erea la te&nica ! "ern# e$te (n"e $e-i 3u$tificat# (n ca'urile (n care $e p ate evita "e! ntarea %i rec n$trucţia ! nu!entel r, a$i)ur*n"u-$e
I

0 Tra"u$e "e pr f+ar&+ 2ri) re I ne$cu "up# te.tul ri)inal

p#$trarea ele!entel r l r c n$titutive in situ+ Se rec !an"#, t t "at#, a$cun"erea !i3l acel r ! "erne pentru a nu altera a$pectul e"ificiil r+ P rnin" "e la realitatea pe care c n$tituie tran$f r!area %i "e'v ltarea vec&il r ra%e, inclu"erea (n peri!etrul l r "e n i e"ificii, Carta enunţa te'a re$pect#rii fi'i n !iei %i a caracterului l r, (n"e $e-i (n ' na (n care $unt a!pla$ate ! nu!entele, a c#r r a!-ianţ# tre-uie $# c n$tituie -iectul un r pre cup#ri $peciale+ E$te enunţat principiul f l $irii ! nu!entel r ca !i3l c "e a le p#$tra, cu c n"iţia ca "e$tinaţia care li $e "# $# re$pecte caracterul l r i$t ric %i arti$tic+ Dup# cu! $e ve"e, (n rap rt cu c ncepţiile pre!er)#t are, c ncepţia i$t ric# c n$tituie li!itare a intervenţiei re$taurat rului, at*t prin rec !an"area "e a $e recur)e cu prec#"ere la !#$uri "e c n$ervare, care $# previn# re$taurare $ c tit# ca !#$ur# Ain e.tre!i$B, c*t %i (n ceea ce prive%te !enţinerea tutur r fa'el r "e c n$trucţie a unui ! nu!ent $au an$a!-lu+ $ustavo $iovannoni reelaborea#ă te#ele restaurării istorice. "estaurarea ştiinţifică. En 4=D?, 2u$tav 2i vann ni reia %i reela- rea'# te'ele Cartei "e la Atena, a"uc*n"u-le !ai !are preci'iune, tin'*n" t t "at# la li!itare %i !ai !are a intervenţiei re$taurat rului, (n $en$ul "e a accepta (n e.clu$ivitate !#$urile "e c n$ervare %i "e a re$pin)e re$taurarea+ Orientarea pr ! vat# "e 2i vann ni a c#p#tat "enu!ire c nvenţi nal# "e restaurare ştiinţifică+ En lu!ina ace$tei c ncepţii ! nu!entele apar ca !#rturii i$t rice, ca " cu!ente care e.pri!# $e!nificaţie $piritual#, i)n r*n"u-$e apr ape c !plet val area l r arti$tic#+ Ca c n$ecinţ#, re$taurarea tre-uie $# ţin# $ea!# "e i$t ria ! nu!entului %i $# nu anule'e niciuna "in etapele e.i$tenţei $ale+ Se re$pin)e rice ten"inţ# care ar vrea $# rea"uc# ! nu!entul la funcţie $au linie arti$tic# unitar#, cerinţ# care ar "eriva "in A$enti!entul cet#ţenil r, "in $piritul ra%ului cu a!intirile %i n $tal)iile $aleB+ Ur!area practic# a ace$tei c ncepţii c n$tituie (nl cuirea re$taurat rului care, (n $piritul " ctrinei unit#ţii "e $til ur!#rea $# $e i"entifice cu aut rul iniţial al cl#"irii, printr-un i$t ric-ar&ivi$t care (%i fun"ea'# activitatea pe cercetarea " cu!entel r %i pe anali'a te!einic# a etapel r "e reali'are a ! nu!entului∗0+ P 'iţiile re$taur#rii %tiinţifice au f $t c n"iţi nate, (n !are !#$ur#, "e caracterul patri! niului ar&itectural al Italiei %i al alt r ţ#ri "in 3urul ,#rii ,e"iterane+ Cre"e! c# (n$#%i apariţia ei a f $t "eter!inat# "e pre'enţa a nu!er a$e ! nu!ente )rec -r !ane aflate (n ruin#, (n ca'ul c#r ra re$taurarea, (nţelea$# ca re(ntre)ire $au rec n$trucţie, ar fi c n$tituit un pre3u"iciu a"u$ autenticit#ţii %i pit re$cului, re'ultat "in $tarea (n care $e afl#+ Atitu"inea 3u$t#, a" ptat# faţ# "e ace$te ! nu!ente, a f $t (n$# e.tin$#, cel puţin (n te rie, %i a$upra ! nu!entel r ep cii !e"ievale %i ! "erne care, (n )eneral, %i-au p#$trat (n cea !ai !are parte inte)ritatea, "ar (n "ecur$ul ti!puril r au f $t c !pletate cu n i ele!ente, ceea ce, (n unele ca'uri, le-a $p rit val area, (n alte ca'uri le-a "i!inuat- + Practica re$taur#ril r "in (n$#%i Italia fer# varietate (ntrea)# "e ca'uri, care, (n$criin"u$e (n !are, (n c ncepţia re$taur#rii i$t rice %i %tiinţifice, "e! n$trea'# $erie 3u"ici a$# a principiil r %i aplicare "iferenţiat# a l r (n funcţie "e caracterul ! nu!entel r %i )ra"ul l r "e p#$trare+

I

0 R+6 nelli, &l restauro arc#itettonico, (n AEncicl pe"ia Univer$ale "ellSArteB, 8II, P+D>>+

!tapa restaurărilor de după cel de-al doilea ră#boi mondial "econstrucţia monumentelor avariate în decursul celui de-al doilea ră#boi &ondial. "evi#uirea concepţiilor de restaurare. En "ecur$ul peraţiil r "in ti!pul celui "e-al " ilea r#'- i ! n"ial !ulte ! nu!ente au $uferit "aune i!p rtante $u- a$pectul inte)rit#ţii l r, altele au f $t c !plet "i$tru$e+ Atitu"inea $peciali%til r "in "iferite ţ#ri, faţ# "e pr -le!ele pe care le ri"icau ace$te ! nu!ente, n-a f $t, (n e$enţ#, "iferit# "e p 'iţiile enunţate faţ# "e pr -le!ele $i!ilare pe care le puneau ! nu!entele avariate $au "i$tru$e (n ti!pul pri!ului r#'- i ! n"ial+ En )eneral, $-au enunţat trei piniiH refu'ul "e a reface ! nu!entele "i$tru$e, c n$i"er*n" pier"erea ca fiin" irepara-il#J acceptarea rec n$trucţiei inte)rale a p#rţil r "i$tru$e $au c&iar a un r ! nu!ente "i$p#rute /"e la unicate %i an$a!-luri p*n# la cartiere %i ' ne i$t rice, ur-ane, (ntre)i0J p#$trarea ! nu!entel r avariate $u- f r!# "e ruin#+ Privit# prin pri$!a te riil r (n vi) are p*n# la r#'- i, p#$trarea ! nu!entel r $uf r!# "e ruin# ar fi putut apare ca fiin" $ luţia cea !ai 3u$t#+ /4:a,4:-0 Tre-uie (n$# $e!nalat c# "ac# ! nu!entele antice $au !e"ievale, /4:c0 "at rit# particip#rii "irect# a $tructurii la "eter!inarea i!a)inii arti$tice, )enerea'# ruini fru! a$e, nu acela%i lucru $e (nt*!pl# cu ! nu!entele a c#r r $tructur#, (n $ine, nu are un caracter e$tetic %i e$te relativ in"epen"ent# faţ# "e e.pre$ia pla$tic#, re'ultat al intervenţiei unui (nveli% "ec rativ+ T t "at#, ruinele pr v cate "e r#'- i $unt lip$ite "e acele calit#ţi e$tetice, /44a,44c0 caracteri$tice ruinel r ! %tenite "in trecut, pe care patina ti!pului le-a (n'e$trat cu fru!u$eţe %i pit re$c+ Dac# ţine! $ea!# %i "e a$pectele "e !a$#, "eter!inate "e "#r*!area un r cartiere $au ra%e (ntre)i, apar clar fact rii care au f#cut i!p $i-il# aplicarea acel ra%i principii "e re$taurare, ca (n ca'ul ruinel r ! %tenite "in trecut+ Ca ur!are $-a c nturat nece$itatea rec n$trucţiei+ En unele ca'uri p p arele nu au putut renunţa la anu!ite val ri "e $ea!# ale culturii l r %i au pretin$ refacerea inte)ral# a ! nu!entel r %i a an$a!-luril r avariate $au "i$tru$e+ En alte ca'uri, rec n$trucţia a (n$e!nat (nl#turarea vec&il r cl#"iri a3un$e (n $tare "e ruin# %i (nl cuirea l r parţial# $au t tal# cu e"ificii n i+ En ţ#rile care au avut "e $uferit i!p rtante "i$tru)eri a patri! niului l r cultural G Uniunea S vietic#, P l nia, 1ranţa, 2er!ania, Italia G $-au iniţiat va$te lucr#ri, av*n" "rept $c p re$ta-ilirea inte)rit#ţii un r /44a, 44-0 ! nu!ente avariate %i rec n$trucţia e1 nuovo a cel r inte)ral "i$tru$e+ En felul ace$ta au f $t ref#cute /44c,44"0 -i$ericile )rav avariate "in N v) r " %i P$c v, palatele "in Petr "v reţ, Pu%Cin %i Pavl v$C, centrele i$t rice feu"ale ale ra%el r Var% via %i 2"an$C, cate"ralele "in R uen, Never$ %i Ul!, /44i0 TPin)er-ul "in Dre$"a, D !ul "in Vicen'a, -a'ilica S+L ren' fu ri le ,ura "in R !a, l ))ia "ei ,ercanti "in 6 l )na %i nu!er a$e alte ! nu!ente+ Un l c i!p rtant (n " !eniul lucr#ril r "e rec n$trucţie l-a cupat activitatea re$taurat ril r p l ne'i+ Cartierele i$t rice "in Varţ via %i 2"an$C, $i$te!atic "i$tru$e (n 4=>> "e trupele &itleri$te (n retra)ere /44e, 44f, 44),44&0, au f $t inte)ral rec n$truite "up# relevee e.i$tente, (nt c!ite (n 4=D=+ Re$taurat rii nu $-au li!itat a re"a cl#"iril r $ituaţia %i (nf#ţi%area l r "e "inainte "e "i$tru)ere+ La Var% via au f $t rec n$tituite ca faţa"# %i v lu!, "up# ta-l urile pict rului Canalett , unele e"ificii "e !ult "i$p#ruteJ "e a$e!enea, cu prile3ul lucr#ril r "e rec n$trucţie au f $t ree"itate 'i"urile "e incint# ale

vec&iului nucleu feu"al G Stare ,ia$t G care au f $t "e! late (n$# (n $ec lul al 8VIIIlea+ En )eneral, re$taurat rii p l ne'i au aplicat un principiu "e $elecţie a val ril r, p 'iţia l r fiin" "iferit# "e la ca' la ca'+ A$tfel, "ac# cl#"irile "in cartierul $an ,ia$t au f $t inte)ral rec n$truite, la 2"an$C $-au rec n$truit nu!ai fr nturile c#tre $tra"# ale vec&il r ca$e, (n $patele c#r ra $-au reali'at e"ificii n iJ pe $tra"a N PM SPiat "in Var% via $-au rec n$truit nu!ai anu!ite c rpuri ale ca$el r (n f r!# "e L, renunţ*n"u-$e la laturile l r lun)i (n%irate "e-a lun)ul un r parcele (n)u$teJ (n cartierul ,arien$ta"t, "e'v ltat (n $ec lul al 8VIII-lea, (n afara c nturului feu"al al Var% viei, $-a reluat nu!ai a!pla$a!entul un r cl#"iri, recur)*n"u-$e la e"ificii cu aceea%i $car#, "ar "e alt# factur# pla$tic#+ Practica rec n$trucţiil r inte)rale a f $t -iectul un r (n"elun)i "i$cuţii+ Pr fe$ rul Kan Tac&Pat Pic', c n$ervat rul principal al P l niei, (n peri a"a "e rec n$trucţie, $cria c# 3u$tificarea e$enţial# a ale)erii ace$tei $ luţii a f $t " rinţa "e a $e p#$tra c n%tiinţa unui trecut cultural care $-a (ncercat $# fie ne)at, c&iar ni!icit+ Dar vec&iul ra% nu e$te privit nu!ai ca un $i!- l naţi nalJ el e$te t t "at# un ca"ru real "e viaţ#, care a f $t ref#cut pentru a "a at*t l cuit ril r, c*t %i vi'itat ril r, $enti!entul "e c ntinuitate cultural#, c n%tiinţa i$t riei∗0+ 2+ 2i vann ni, te reticianul re$taur#ril r %tiinţifice, intervenin" (n "i$cuţie, a"!i$e, (n ca'ul "i$tru)eril r pr v cate "e r#'- i, p $i-ilitatea rec n$trucţiei inte)raleH A,eşi normele consacrate ale Cartei ar tre!ui să fie aplicate, acest lucru nu este pe deplin posi!il din cauza a!senţei datelor. Hi totuşi va tre!ui să c#emăm c teodată, în a%utor fantezia şi ipoteza pe care le pusesem deoparte, imitaţia stilistică pe care am limitat-o. ,ar va fi mai !ună o restaurare ştiinţific imperfectă, ceea ce reprezintă o fişă pierdută în istoria ar#itecturii, dec t o renunţare completă la restaurare, ceea ce ar lipsi oraşele noastre de aspectul caracteristic al celor mai semnificative monumente de artă BOO0+ Lucr#rile e.ecutate (n Italia prin "er )are "e la pre$cripţiile Cartei naţi nale, "evenit# re)ul#, au (nt*!pinat %i critici $u-$tanţiale+ S-a apreciat a$tfel c# ! nu!entele ref#cute, "e%i ree"itea'# f r!ele vec&i, apar reci, ri)i"e %i (nt t"eauna artificiale+ Se "au ca e.e!ple D !ul "in Vicen'a, -i$erica Ere!itani "in Pa" va, San 2i vanni Evan)&eli$ta "in Ravenna %i alte Aedificii reîntregite sau renovate care prezintă aspectul sear!ăd şi (uasianonim al mac#etelor şi copiilorBOOO0+ Si$te!ati'*n" pr ce"eele f l $ite la refacerea ! nu!entel r avariate (n ti!pul r#'- iului $e (nt*lne$c ur!#t arele $ituaţiiH En ca'ul un r rec n$trucţii parţialeH refacerea f r!ei iniţiale a e"ificiil r avariateJ renunţarea la a$pectul l r "e "inainte "e "i$tru)ere, recur)*n"u-$e la $u)erare v lu!etric# /-i$erica "in Saint L G N r!an"ia0J renunţarea la a$pectul "e "inainte "e "i$tru)ere, pun*n"u-$e (n evi"enţ# $tructur# prece"ent#, "e !ai !are intere$ $au !ai le$ne "e re$taurat /-i$ericile Santa C&iara "in Nap li %i $an 1rance$c "in Viter- 0+ C*te "at#, refacerea un r ele!ente "i$tru$e $-a f#cut (ntr- f r!# in$pirat# "e fa'#
I

0 Cf+ L ui$ 2r "ecCi, 9endences actuelles dans la restauration des monuments #istori(ues , Le$ , nu!ent$ 7i$t riRue$ "e la 1rance, 4=;<, nr+>+ OO0 Cf+Renat 6 nelli, ,anni di guerra, riconstruzione dei monumenti e la revisione della teoria del restauro arc#itettonico, Arc&itettura e re$taur , p+?=+ Citat "up# 2+2i vann ni, &l restauro dei monumenti, R !a $+"+ /4=><0+ OOO0 i-i"e! p+?=+

anteri ar# a e.i$tenţei ! nu!entului, "i$p#rut#, "ar ate$tat# (n " cu!ente, p#$tr*n"u-$e pentru re$t un statu (uo /" !ul "in Vicen'a0∗0+ En ca'ul un r rec n$trucţii t taleH c*n" ! nu!entele avariate erau c n$truite "in piatr# "e talie, refacerea l r a ec&ivalat cu rec !punere prin ana$til '# /te!plul ,alate$tian "in Ri!ini, -i$erica "in Le$$aM0J c*n" ! nu!entele nu pre'entau acea$t# c n"iţie fav ra-il#, rec n$trucţia a pre'entat )reut#ţi, !ai cu $ea!# (n ca'ul cl#"iril r (!p " -ite cu - )at# "ec raţie "e $culpturi /(n piatr#, le!n0 $tuc#rii, fre$ce, intar$ii /TPin)er-ul "in Dre$"a, palatele "in Petr "v reţ, Pu%Cin %i Pavl v$C0+ *erinţa unităţii plastice prevalea#ă asupra valorii de document. Lucr#rile "e refacere a ! nu!entel r care au $uferit (n ti!pul peraţiil r "e r#'- i, "e$f#%urate (n c ntra"icţie cu pre$cripţiile n r!el r acceptate (n etapa prece"ent# a ev luţiei c ncepţiil r "e re$taurare, au c ntri-uit la apariţia un r ten"inţe "e a e.tin"e pr ce"eele utili'ate cu prile3ul rec n$trucţiei ace$t ra la re$taurarea un r ! nu!ente care au trecut printr- a$e!nea (ncercare %i, (n c n$ecinţ#, la ! "ificare $u-$tanţial# a rient#ril r te retice+ Re$taurarea %tiinţific# pretin"ea p#$trarea tutur r c !p nentel r unui ! nu!ent, ric#rui ti!p ar aparţine, in"iferent "e val area l r arti$tic#, privin"u-le, (n pri!ul r*n" ca " cu!ente i$t rice, c !-#t*n" i"eea revenirii la f r!# iniţial# care ar pretin"e (nl#turarea un r etape "e c n$trucţie+ N ile ten"inţe pleac# "e la c n$i"erarea ! nu!entel r, (n pri!ul r*n", ca pere "e art#, ca e.pre$ie a i"ealuril r e$tetice ale unei ep ci+ Din acea$t# c n$i"erare re'ult# pentru re$taurare ur!#t arele c n$ecinţeH , nu!entul "e ar&itectur# fiin" per# "e art#, cea "int*i $arcin# a re$taurat rului e$te aceea "e a $ta-ili critic val area arti$tic# a "iver$el r $ale c !p nente+ O-iectivul re$taur#rii (n$#%i va tre-ui $# fie acela "e a p#$tra $au "e a re$ta-ili val area arti$tic# a ! nu!entului, re"*n"u-i-$e unitatea $a pla$tic#OO0, ca e.pre$ie a-$ lut# a val rii $ale arti$tice+ ,et "a prin care $e va reali'a ace$t -iectiv, ra"ical pu$# p 'iţiil r pr ! vate "e c#tre re$taurarea i$t ric# %i %tiinţific#, va fi aceea "e a (nl#tura f#r# e'itare acele $uprapuneri %i a"#u)iri care, c&iar "ac# au anu!it# val are $tili$tic#, " cu!entar# $au un pre$ti)iu ! ral, $unt (n "auna perceperii e.pre$iei unitare a perei "e ar&itectur#, alter*n" i!a)inea $a+ Prin ur!are, re$taurat rul va tre-ui $# ac r"e pri ritate -iectivului atin)erii unit#ţii pla$tice a ! nu!entului, lu*n" (n c n$i"erare t ate celelalte caracteri$tici ale $ale, nu!ai (n "epen"enţ# "e val area $a arti$tic#+ Pentru a utili'a ter!eni f l $iţi (n literatura "e $pecialitate "in Italia, (n l cul p#$tr#rii Aval rii fil l )iceB a ! nu!entel r $e $ituea'# pe pri! plan pre cuparea pentru Ainte)ritatea l r fi)urativ#B+ "oberto 6ane/ definirea restaurării ca act critic şi act creator. C ncreti'area prin n ţiuni a n il r ten"inţe (n te ria re$taur#ril r i-a revenit lui R -ert Pane, care intr "uce "efiniţie a re$taur#rii ca act critic şi act creator+ El e$te pri!ul care v r-e%te "e$pre re$taurare ca "e$pre art#, activitatea re$taurat rului fiin" ec&ivalat# cu activitate "e creaţie+ Operaţia critic# c n$t# (n a "e$c peri acea i!a)ine a ! nu!entului, "in $ucce$iunea "e a$pecte caracteri$tice "iferitel r etape "e c n$trucţie, care $# fie (n cel !ai !are )ra" purt#t are a unei (nalte calit#ţi e$tetice, %i a $ta-ili acele p#rţi care ar fi eventual "e! late, (ntruc*t alterea'# acea$t# i!a)ine+ Pentru a$tfel "e apreciere critic#
I

0 2u)liel! De An)eli$ "SO$$at, ,anni di guerra e restauro dei monumenti , Arc&itettura e re$taur , 2Urlic& e"it re, ,ilan , p+44+ OO0 A nu $e c nfun"a cu unitatea $tili$tic#, (n c ncepţia %c lii lui Vi llet-le-Duc+

nu p t $# e.i$te n r!e fi.e, (ntruc*t nu e$te p $i-il "e a i!pune n r!e activit#ţii $piritului criticJ Afiecare monument va tre!ui deci tratat ca un caz unic, întruc t, aşa cum este opera de artă, aşa va tre!ui să fie şi restaurarea saB∗0+ En activitatea re$taurat rului intervine un ! !ent c*n" actul critic "evine creaţie+ Anticip*n" a$upra a ceea ce va tre-ui $# "evin# ! nu!entul, re$taurat rul $upri!# !ai (nt*i (n ! " i!a)inar, iar ap i (n ! " practic, $uprapunerile %i rec !pune p#rţile lip$# $au a$cun$e ale e"ificiului, re(ntre)in"u-l pentru a reface unitatea f r!ei $ale+ De$i)ur, e$te v r-a "e creaţie (nca"rat# "e anu!ite li!ite c n"iţi nate "e ele!entele p#$trate %i (n"reptat# c#tre rec n$tituirea pe -a'# "e " cu!ente a c ntinuit#ţii f r!ale ri)inaleJ t tu%i e$te v r-a "e creaţie+ A3estaurarea este deci o operă de critică şi totodată o operă de artă, unite într-un raport dialectic, în care prima determină condiţiile pree1istente, dar intrinsece, în limitele cărora cea de-a doua este c#emată să acţioneze, drept care, activitatea critică conduce la înţelegerea operei ar#itecturale pe care acţiunea creatoare tre!uie să o completezeBOO0+ Aceea%i rientare care prive%te re$taurarea ca unitate a " u# ! !ente $ucce$ive, critic %i creat r, !ilitea'# pentru inter'icerea rec n$trucţiil r, (n ca'urile (n care "i$tru)erile, !ai vec&i $au !ai n i, au cau'at pier"erea unit#ţii pla$tice, (ntruc*t actul creat r iniţial e$te c n$i"erat irepeti-il, iar pera "e art# e$te ire!e"ia-il pier"ut#+ Se accept#, (n $c&i!-, rec n$trucţii ne$u-$tanţiale, "up# " cu!ente certe, !enite $# c !plete'e p#rţile lip$#, ur!#rin"u-$e, !ai cur*n", refacerea efectului vi'iunii iniţiale, "ec*t $c aterea (n evi"enţ# $au preci'area ele!entel r re(ntre)ite+ "estaurarea identică. Un al " ilea a$pect al n il r ten"inţe e$te acela al renunţ#rii la !arcarea intervenţiei re$taurat rului+ Refacerea un r p#rţi i!p rtante, "i$tru$e, ale ! nu!entului, (n ca'ul (n care $-ar recur)e la !arcare a p#rţii re(ntre)ite prin inter!e"iul un r !ateriale "iferite, ar "uce la a$pecte "i$t nante+ Pe "e alt# parte, !arcarea "e c#tre re$taurat r a perei $ale, ar tran$f r!a ! nu!entele, (n ur!a unui %ir "e intervenţii, (ntr-un i$t ric al re$taur#ril r+ Enc# (n peri a"a "e "up# pri!ul r#'- i ! n"ial, paralel cu ela- rarea te'el r re$taur#rii %tiinţifice %i a !et " l )iei c re$pun'#t are, $-a c nturat !et " l )ia restaurării identice+ Aplicat# la cea "e-a treia ana$til '# a te!plului 'eiţei NiCe Apt&er $ "in Atena /4?c,4?"0 %i la refacerea c !p nentel r "i$tru$e ale cate"ralei "in Rei!$, re$taurarea i"entic# e$te reluat# "up# r#'- i (n ca'ul lucr#ril r "e rec n$trucţie ale /4?a,4?-0 cate"ralei "in R uen+ Parti'anii re$taur#rii i"entice ur!#re$c ree"itarea p#rţil r "i$tru$e, avariate $au "i$p#rute, recur)*n" la !ateriale i"entice, pu$e (n per# "up# vec&ile te&niciH $c*n"urile $e reali'ea'# prin cr#pare %i nu prin t#iere, fierul aparent e$te -#tut cu !*na, f ile "e plu!- pentru (nvelit ri $unt turnate pe ni$ip, tencuielile "e var %i ni$ip $e nete'e$c cu !i$triaOOO0+ Cel "e-al treilea a$pect al ten"inţel r p $t-elice $e refer# la pr -le!a re(ntre)irii un r p#rţi ale ! nu!entel r pentru care nu e.i$t# " cu!ente %i a inclu"erii (n c !p nenţa vec&il r ! nu!ente %i an$a!-luri "e ele!ente n i cerute "e (n$crierea e"ificiil r, ' nel r %i centrel r i$t rice (n circuitul vieţii c nte!p rane+ En ca'ul (n care ele!entele p#$trate nu $unt $uficiente pentru a per!ite re$tituirea un r c !p nente lip$#
I

0 Cf+Renat 6 nelli, p+citat, p+D:+ OO0 Renat 6 nelli, p+citat, p+DD+ OOO0 Pr f+ar&+ 7 ria Te " ru, Congresul internaţional al ar#itecţilor şi te#nicienilor de la 6aris , Ar&itectura R+P+R+, @, 4=<9, p+>;+

ale unui e"ificiu, re$taurat rul va tre-ui $# re"ea ! nu!entului unitatea %i c ntinuitatea f r!ei recur)*n" la ele!ente n i, ela- rate (n $piritul ar&itecturii c nte!p rane+ Aceea%i e.pre$ie ar&itectural#, $pecific# ep cii n a$tre, va tre-ui $# $e "ea %i c !p nentel r n i, inclu$e (n c !p 'iţia vec&il r ! nu!ente+ En acea$t# privinţ#, acea$t# p 'iţie nu "ifer# "e pre$cripţiile Cartei internaţi nale "in 4=D4 %i a celei italiene%ti "in 4=D?+ Re$taurarea, privit# ca apreciere critic# %i act creat r, ! "ific#, (n !are !#$ur# c ncepţia "e$pre r lul, $arcinile %i "repturile ar&itectului+ En c n$ecinţ#, apare nece$ar "e a revi'ui i"eea "e$per$ nali'#rii re$taurat rului f r!ulat# la $f*r%itul $ec lului trecut "e c#tre Ca!ill 6 it H AFn !un restaurator G $punea Ca!ill 6 it G se poate c#ema doar acela care ştie să se sacrifice pe sine în faţa trecutului. Cu c t un artist se înclină, îngenunc#iază, se ani#ilează în faţa monumentului, cu at t mai !ine îşi împlineşte datoria. 5n ziua în care, ridic ndu-se şi înălţ ndu-şi fruntea, va zice@ - sunt aici şi eu 2 în ziua aceea monumentul va fi în prime%dieB∗0+ C ntrar ace$tei p 'iţii, Aîn restaurarea criticăOO0 preci'ea'# acela%i R+6 nelli, Bse contrapun două impulsuri diferite@ acela de a menţine o atitudine de respect faţă de opera considerată în forma sa actuală şi un altul de a-ţi asuma responsa!ilitatea unei intervenţii directe care să modifice acveastă formă în scopul de a spori însăşi valoarea monumentuluiB+ Re' lvarea a$pectului un r c !p nente n i, inclu$e (n ca"rul un r an$a!-luri i$t rice, pretin"e, (n ! " ne(n" i $, ar&itectului $# $e$i'e'e caracterul ! nu!entului, $# $e (n$crie cu a-ilitate (ntre c !p nentele "e val are i$t ric# %i $# evite rice c ncurenţ# cu ele, ur!#rin" "eplin# ar! ni'are+ T ate ace$tea, (n afar# "e $enti!entul preţuirii val ril r i$t rice, pretin" %i talent %i, "e$i)ur, per$ nalitate care nu p ate $# nu (n$ ţea$c# talentul+ *arta de la Veneţia 123785. En !ai 4=;>, un C n)re$ al ar&itecţil r %i te&nicienil r "e ! nu!ente care a avut l c la Veneţia, a ela- rat n u# Cart# internaţi nal# privin" c n$ervarea %i re$taurarea ! nu!entel r i$t rice+ N ua Cart# !enţine principiile fun"a!entale c nţinute (n Carta "e la Atena+ Eli!in*n" unele preve"eri prea "etaliate /c nţinute, (n"e $e-i, (n Carta italian# a re$taur#ril r, a" ptat# (n 4=D?0, ea fer# p $i-ilit#ţi !ai lar)i (n ceea ce prive%te aplicarea principiil r "e re$taurare la caracterul $pecific al patri! niului ar&itectural "in "iferite ţ#ri, evit*n", (n ace$t fel, unele nuanţe " )!atice ale " cu!entel r pre!er)#t are+ N ua Cart# "efine%te n ţiunea "e ! nu!ent i$t ric preci'*n" c# acea$ta A cuprinde at t creaţia ar#itecturală izolată, c t şi aşezarea ur!ană sau rurală care aduce mărturia unei civilizaţii anumite, a unei evoluţii semnificative sau a unui eveniment istoric B /art+40+ En Cart# $e preci'ea'# $c pul c n$erv#rii %i re$taur#rii %i $e "efine%te c nţinutul ace$t r n ţiuni+ L#r)irea n ţiunii "e ! nu!ent i$t ric (%i )#$e%te e.pre$ia (n faptul c# cerinţa c n$erv#rii e$te f r!ulat# at*t pentru ! nu!entele cu caracter "e unicat, c*t %i pentru ca"rul l r /4Da-4D)0, pretin'*n" inter'icerea ric#rei "i$tru)eri $au a!ena3#ri care ar altera rap rturile "e v lu! %i cul are "intre ele+ Ca %i Carta "e la Atena, %i n ul " cu!ent prive%te re$taurarea ca A o operaţie care tre!uie să ai!ă îndeo!şte un caracter e1cepţional. $a are cascop, preci'ea'# Carta,
I

0 C+6 it , & nostri vecc#i monumenti, (n ANu va Ant l )iaB, v l+ @9, 4@;;+ OO0 Re$taurarea critic# e$te "enu!irea pe care R+6 nelli "# rient#rii care caracteri'ea'# etapa "e "up# r#'- i+

conservarea şi punerea în evidenţă a valorii estetice şi istorice a monumentului şi se !azează pe respectul rămăşiţelor trecutului şi pe documente autentice. $a se opreşte acolo unde începe ipoteza; dincolo de aceasta, orice lucrare de completare, considerată indispensa!ilă, va fi înţeleasă ca o compoziţie ar#itecturală şi va tre!ui să poarte pecetea epocii noastreB /art+=0+ Carta accept# f l $irea tutur r !i3l acel r ! "erne "e c n$ervare %i c n$trucţie pentru a$i)urarea c n$ li""#rii unui ! nu!ent, atunci c*n" !i3l ace te&nice tra"iţi nale $e " ve"e$c ina"ecvate+ Carta pretin"e re$pectarea c ntri-uţiil r vala-ile ale "iver$el r ep ci, re$pin)*n" i"eea revenirii la unitate "e $til+ Enl#turarea un r etape $uprapu$e $e accept# nu!ai atunci c*n" ele!entele (n"ep#rtate repre'int# un intere$ !in r, iar prin "e$fiinţarea l r $e "e)a3ea'# ele!ente a$cun$e "e (nalt# val are i$t ric#, ar&e l )ic# $au e$tetic#+ Carte pretin"e ca ele!entele A destinate a înlocui părţile lipsă /V0 să se integreze armonios ansam!lului, deose!indu-se totuşi de părţile originale pentru ca restaurarea să nu falsifice documentul de artă şi de istorieB /art+4?0+ En fine, preci'ea'# c# A adăugirile nu pot fi tolerate dec t în măsura în care ele respectă toate părţile interesante ale edificiului, cadrul său tradiţional, ec#ili!rul compoziţiei şi legătura monumentului cu peisa%ul încon%urătorB /art+4D0+ Carta c nţine preve"ere )eneral# privit are la l curile i$t rice /$ite$ ! nu!entau.0, preci'*n" $ucce$iunea "e !#$uri %i intervenţii $pecifice, aplica-ile ace$t raH p#$trarea inte)rit#ţii, a$anarea, a!ena3area %i punerea (n val are+ Te ria e$te )enerali'area practicii+ 1#r# $# fie )lin"# perfect# a celei "in ur!#, te ria p ate /t c!ai prin faptul c# )enerali'area repre'int# un $alt calitativ0 $# enunţe te'e ine"ite care $# "e$c&i"# n i per$pective practicii+ C nfruntarea c ncepţiil r "e re$taurare, privite (n ev luţia l r, cu practica c re$pun'#t are e$te (n !#$ur# $# c n"uc# la apreciere critic# a "iver$el r rient#ri te retice, la $e$i'area a$pectel r l r pr )re$i$te %i a li!itel r l r+ Practica c !plet#ril r $tili$tice $au, "i!p triv#, li!itarea intervenţiei ar&itectului (n funcţie "e e.i$tenţa unei -a'e " cu!entare certe arunc# "intr- "at# lu!ina, re$pectiv, a$upra caracterului " ctrinei unit#ţii "e $til %i a principiului i$t ric "e re$taurare+ N ua Cart# internaţi nal# a re$taur#ril r, a" ptat# la Veneţia, c n$tituie, (n !are, reluare a te'el r f r!ulate (n Carta "e la Atena+ D cu!entul v#"e%te intenţia aut ril r $#i "e a pune r"ine, prin pr ! varea c*t rva principii "irect are (ntr- activitate care $e "iferenţia'# c ntinuu+ En acela%i ti!p, (n p fi"a ten"inţel r "e a a"uce la un nu!it r c !un c ncepţia %i !et " l )ia re$taur#ril r, variatele p 'iţii te retice care $e f r!ulea'# "e "iferiţi $peciali%ti, c*t %i activitatea "e$f#%urat# (n "iferite p#rţi ale lu!ii, arat# e.i$tenţa un r a- r"#ri "iferite $u- a$pectul te riei %i al practicii, al pr -le!el r "e re$taurare+ Ele varia'# (n funcţie "e caracterul patri! niului ! nu!ental al "iferitel r ţ#ri (n c ne.iune cu c n"iţiile l r )e )rafice, (n funcţie "e tra"iţiile "iferitel r %c li naţi nale "e re$taurare, "e p 'iţiile pr prii %i per$ nalitatea re$taurat ril r+ Un r l, nu f#r# i!p rtanţ#, pentru rientarea un r re$taur#ri, (l 3 ac# ! "ul "e utili'are a ! nu!entel r, val rificarea l r ur-ani$tic#, inclu"erea (n circuitele turi$tice+ Ta-l ul lucr#ril r "e re$taurare, e.ecutate "up# cel "e-al " ilea r#'- i ! n"ial, (nf#ţi%ea'#H rec n$tituiri $tili$tice /inclu$iv a ruinel r0, ru"# cu pr ce"eele lui Vi llet-leDuc, al#turi "e intervenţii care, re$pin)*n" re$taurarea, $e li!itea'# la !#$uri "e

c n$ervareJ re$taur#ri care !enţin t ate etapele, al#turi "e re$taur#ri care ur!#re$c unitate f r!al#, c re$pun'#t are unei etape a e.i$tenţei ! nu!entului $ c tit# pti!#J re$taur#ri i"entice, al#turi "e re$taur#ri un"e $e !arc&ea'# cu )ri3# c ntri-uţia re$taurat rului∗0+ En faţa ce$tui a!al)a! "e p 'iţii e$te "e a%teptat $# c ntinue c nfruntarea reali'#ril r %i a p 'iţiil r "e principiu, care $# c n"uc# la n i )enerali'#ri te retice+

I

0 Ve'i n tele "e lectur# ale lui L ui$ 2r "ecCi / p+cit+0 $cri$e pe !ar)inea te.tului cel r trei c nferinţe ţinute "e c#tre ,+ 5alter 1r "l, "irect r al Oe$terreic&i$c&e$ In$titut fWr Xun$tf r$c&un) "e$ 6un"e$"enC!ala!te$, ţinute la Univer$itatea "in R !a %i pu-licate $u- titlul ,enImal!egriffe, ,enImalJerte und i#re AusJirIung auf die 3estaurierung, 5ien, 4=;D+ Pentru a e.e!plifica varietatea p 'iţiil r (n re$taurare aut rul citea'# ur!#t arele e.e!pleH 6i$erica Saint ,ic&el "in 7il"e$c&ei!, ar$# (n 4=><, a f $t rec n$truit# (n $tarea $a "in anii 4:4:-4:DD, "up# (nl#turarea tutur r ur!el r "e rec n$trucţie "in $ec lele 8I, 8II, 8VII %i 8I8, pr ce"eu care $e apr pie "e p 'iţia " ctrinar# a unit#ţii "e $til+ La I$ta!-ul, Turnul E"irne, "in ti!pul (!p#ratului Te " $ie, a f $t rec n$truit %i c !pletat, pr ce"eu neacceptat (n )eneral pentru e"ificii antice+ Paralel cu principiul re$taur#rii Ainvi'i-ileB /i"entice0 a" ptat la 6elve"ere inferi r "in viena, la NM!p&en-ur) %i la Teatrul CuvilliN$ /Re$i"ent' T&eater0 "in ,Wnc&en, $-a f l $it pr ce"eul re$taur#rii Avi'i-ileB, la refacerea e"ificiil r "in C l nia $au la rec n$trucţia -a'ilicii Sf+Si!i n StMlitul "in XalSat Si!San /Siria0+