You are on page 1of 18

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTELOR

Indicativ: C 54-81 În !c"i#$c: C 54-%&
C"'(in$ ) OBIECT *I +O,ENIU +E UTILI-ARE ) CA-URI +E UTILI-ARE A ÎNCERC.RILOR PE CAROTE ) LOCUL/ NU,.RUL *I +I,ENSIUNILE CAROTELOR ) TEHNICA +E E0TRA1ERE ) TRANSPORTUL CAROTELOR ) PRELUCRAREA *I P.STRAREA CAROTELOR ) ÎNCERCAREA NE+ISTRUCTI2. A CAROTELOR ) +ETER,INAREA RE-ISTENŢEI BETONULUI LA CO,PRESIUNE ) +ETER,INAREA PORO-IT.ŢII BETONULUI ) +ETER,INAREA RE-ISTENŢEI LA ÎNTIN+ERE PRIN +ESPICARE ) ,.SURI +E PROTECŢIA ,UNCII ) An#3a - PREPARAREA *I APLICAREA STRATURILOR +E NI2ELARE

14 OBIECT *I +O,ENIU +E UTILI-ARE
1.1. Încercările pe carote se folosesc pentru obţinerea unor informaţii privind calitatea betonului din lucrare. În acest sens, carotele pot fi folosite la determinarea următoarelor caracteristici. • • • • • • • • • • • rezistenţa la compresiune; rezistenţa la întindere prin despicare; rezistenţa la îngheţ – dezgheţ; densitatea aparentă; porozitatea; gradul de impermeabilitate; modulul de elasticitate static şi dinamic; corelaţia mărimii nedistructive – rezistenţe mecanice; grosimea betonului în lucrare, în structuri mono sau multistrat, accesibile pe o faţă; grosimea stratului de beton degradat de acţiuni fizice îngheţ, foc! sau chimice acizi, săruri, baze!, efectul tratamentelor de suprafaţă carbonatare, impregnare!; gradul de coroziune al armăturilor;

1.". #arota este un cilindru e$tras dintr%un element sau structură de beton simplu, armat sau precomprimat! prin operaţia de tăiere. 1.&. Încercările prin e$trageri de carote, sunt încercări distructive, prin efectul pe care îl au asupra betonului din elementul e$aminat. 1.'. #arotele nu reprezintă echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete turnate, de aceeaşi formă şi dimensiun, din cauza distrugerilor de structură ce au loc at(t pe suprafeţele laterale c(t şi pe cele de capăt ale carotei, în timpul operaţiei de e$tragere şi prelucrare. )entru obţinerea rezistenţei echivalente unui cub turnat din acelaşi beton, este necesară aplicarea unor factori de corecţie, conform capitolului *, care ţin seamă de aceste degradări.

În asemenea cazuri. În luarea deciziei un rol important îl /oacă nivelul efectiv de solicitare al betonului în structură.1. atunci c(nd atacul este de suprafaţă.1. pentru a obţine rezultate echivalente încercărilor pe epruvete. e$istă motive care pun sub semnul întrebării calitatea betonului din lucrare e$punerea prematură la temperaturi scăzute. ". sau ridicate. tipul structurii şi nivelul efectiv al rezistenţei obişnuite pe corpurile de probă. de un organ de e$pertiză sau de recepţie. 7odificarea încărcărilor structurii de rezistenţă În acest caz încercările pe carote pot informa asupra rezistenţelor reale ale betonului din lucrare.1.&. în lucrare. Încercările pe carote vor fi folosite atuni c(nd este necesară o verificare directă.+. fie prezintă dubii. turnate odată cu betonul din lucrare. #onstrucţii supuse unor acţiuni temporare de scurtă sau lungă durată. 2ezultatele încercării epruvetelor sunt sub cele prevăzute în norme În cazul obţinerii la încercarea corpurilor de probă. prin mi/loace distructive. 6ubii în privinţa calităţii betonului din lucrare În acest caz.biectul prezentelor instrucţiuni tehnice este de astabili modul de alegere al numărului. c(nd nu mai e$istă corpuri de probă. şar/e de beton presupus necorespunzător etc!. anumite defecte locale de turnare.1.1. prelevate odată cu lucrarea. 0le apar indicate în următoarele cazuri1 ". ". inclusiv a grosimii structurilor degradate.". se recomandă încercări de control. . sau dacă se consideră necesară o verificare suplimentară a rezistenţei betonului din epruvete.+. 4ecesitatea acestor încercări este decisă de proiectant. -top. e$tragerea carotelor este circumscrisă la zona suspectată. se recomandă e$tragerea şi încercarea unor carote. la data schimbării destinaţiei construcţiei. ". care duc la degradarea calităţii betonului În acest caz carotele sunt folosite pentru identificarea amploarei acestor degradări. de beneficiar. fizice sau chimice sau acţiuni permanente.1. tehnica de e$tragere şi de prelucrare a rezultatelor încercărilor directe. a calităţii betonului. 5ipsa corpurilor de probă În cazul în care la turnarea betonului s%a omis prelevarea unor corpuri de probă sai în care corelarea lor cu structura este fie imposibilă. din aproape în aproape. a căror interpretare este reglementată de acte normative. pe carote e$trase din lucrare.'. 3semenea încercări pot apare ca necesare ca şi în cazurile în care numai o parte a încerărilor pe corpuri de probă se situează sub marca de proiect. . locurilor şi dimensiunilor carotelor. a unor rezistenţe sub cele prevăzute în norme pentru marca din proiect.1.RILOR PE CAROTE ". 54 CA-URI +E UTILI-ARE A ÎNCERC.1. deşi rezultatele încercărilor pe corpuri de probă sunt satisfăcătoare. ".

amplasarea în zonele ce prezintă interes din punct de vedere al controlului calităţii betonului.1. amplasarea în a$a de simetrie sau c(t mai aproape de aceasta a locului de e$tracţie. aceste zone se stalilesc pe baza proiectului şi se verifică pe baza măsurătorilor nedistructive in situ metode electromagnetice!. în număr foarte limitat.*. vacuumarea. astfel înc(t rezultatele să fie reprezentative pentru betonul din elementul e$aminat. este e$pus în instrucţiunile tehnice specifice metodei nedistructive utilizate.. compactarea în vecinătatea armăturilor etc. cu neomogenităţi importante în secţiune sau fisurate. legată de procedeele clasice. )recizia determinării rezistenţei betonului se dublează practic în asemenea cazuri. #azuri speciale. 5ocul e$tragerii carotelor din elementele de onstrucţie va fi stabilit de proiectant sau în lipsa acestuia de organele de e$periză.RUL *I +I. ". locul e$tragerii carotelor va ţine seama de rezultatele măsurătorilor nedistructiv. c(nd se doreşte verificarea unui procedeu tehnologic deosebit de punere în operă sau de întărire a betonului ca 1 glisarea. la elemente verticale st(lpi! solicitate la compresiune.9. ".".1.ENSIUNILE CAROTELOR &. -top. sunt e$trase din zonele puţin solicitate. 64 LOCUL/ NU. Încercări nedistructive de precizie ridicată pentru determinarea rezistenţei betonului în lucrare În acest caz carotele. #arotele astfel obţinute. metodele de duritate superficială şi metoda combinată. tratarea termică. în cazul e$istenţei prealabile a unor încercări nedistructive. de control a calităţii betonului.1. #onstrucţii sau elemente de construcţii avariate sau distruse parţial În acest caz carotele pot fi folosite pentru optimizarea soluţiei de consolidare. în creşterea preciziei lor. întruc(t în multe cazuri procedeul tehnologic utilizat nu poate reprodus în corpurile de probă. Încercările pe carote au în acest caz un caracter de sonda/. noi metode de compactare vibratoare de cofrag!.7etodele nedistructive ce pot beneficia de acest raport îndeosebi1 metoda ultrasonică de impuls. în rezistenţe mecanice ale betonului. 4umărul carotelor e$trase va fi ales în funcţie de următoarele criterii1c%numărul elementelor e$aminate. procedeul prepa:t. amplasarea în zonele cu nivel redus de solicitare a betonului. pentru a verifica şi corecta sau a stabili relaţia de transformare a mărimii nedsitrutive. 0$tragerea carotelor din zona cu defecte locale nu poate fi utilizată dec(t la precizarea formei şi ad(ncimii defectului e$aminat.8. . &.1. 0l va trebui să ţină seama de următoarele criterii1 • • • • • îndepărtarea de zonele în care pot fi intersectate armături. de a verifica calitatea betonului din lucrare. nu pot fi folosite la determinarea rezistenţei betonului din element.". 7odul în care aceste metode pot utiliza încercările pe carote. În acest caz carotele reprezintă posibilitatea cea mai sigură.

iar uneori nu pot fi e$trase. . fie aceeaşi marcă de beton în construcţie. cu latura de 1' cm. în zona de e$tracţie. =! În sensul prezentelor instrucţiuni tehnice. distanţa minimă dintre armături. st(lpi!. prin populaţie se înţelege mulţimea carotelor care caracterizează. asupra căruia e$istă dubii de calitate. cu consultarea proiectantului. pe toată ad(ncimea elementului. fie un nivel dat al construcţiei. 6iametrul d al carotei. iar pe de altă parte că prin completarea golului produs prin forare. în zona de e$tracţie. se reface parţial capacitatea portantă a secţiunii slăbite. cu un material adecvat. În aprecierea slăbirii ma$ime admise se va ţine seama că de regulă carotele nu sunt necesare. 2ezervele de rezistenţă sau nivelul de solicitare vor fi apreciate de proiectant. în funcţie de ituaţi. În raport cu distanţa dintre armături a. în zona de e$tracţie. 5a fi$area acestui număr se va ţine seama că pentru a obţine un conţinut de informaţii echivalent cu cel realizat prin încercarea a & cuburi. dat de relaţia1 n . amploarea avariilor produse. va trebui încercat un număr de n carote.• • • variaţiile locale ale calităţii betonului de la element la element şi în interiorul aceluiaşi element.&. în cazul în care cele două persoane sunt distincte. cu care se taie carota. trebuie să fie de minimum &. rezervele de rezistenţă sau nivelul de solicitare. iar Φ arm – reprezintă diametrul armăturii din zona de e$tragere. depinde de următoarele elemente1 • • • • dimensiunea ma$imă a agregatului. 4umărul de carote e$tras dintr%un element. de diametru d. &. diametrul interior al cuţitelor de tăiere disponibile. ce se e$trage. 5a definitivarea numărului de carote e$trase dintr%o structură se va ţine seama de necesitatea de a calcula o rezistenţă care să caracterizeze fiecare populţia = distinctă a structurii. fie un acelaşi tip de element de e$. gradul şi modul de solicitare a elementului. se recomandă respectarea relaţiei1 &! relaţie în care toate elementele se e$primă în cm. σ car – grosimea coroanei diamentate a cuţitului. În raport cu dimensiunea ma$imă a agregatului se recomandă următoarea relaţie1 "! în care Φ ma$ reprezintă dimensiunea ma$imă a agregatului. '"<d 1! în care d este e$primat în cm. 4umărul carotelor se stabileşte de cel ce a solicitat încercarea.

'.+. se recomndă fracţionarea acesteia în carote de lungimi cuprinse între d ţi "d prin tăieturi transversale. tehnologia de turnare utilizată. ?n nivel reprezintă cel puţin o pupulaţie. se alege pentru fiecare populaţie un număr suficient de carote. 44 TEHNICA +E E0TRA1ERE '. ?tilizarea coroanelor de tăiere diamantate şi în bună stare cu uzură nulă sau redusă! limitează degradările structurale pe care le suferă betonul din carotă. 3ceastă procedură asigură un paralelism mai bum al feţelor de capăt. se recomandă e$tragerea carotei pe toată grosimea elementului şi fracţionarea ei ulterioară prin tăiere. 4u se recomandă utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de uzură mai mare de +@A ==.8. 5imitarea superioară limitează efectul. în conformitate cu prevederile puntului *. indiferent de gradul lor de uzură. se interzice utilizarea coroanelor din carbondum. 6irecţia de e$tragere a carotelor trebuie să fie riguros perpendiculară pe faţa de atac1 orizontală. asupra rezultatelor încercării. În vederea asigurării perpendicularităţii direcţia de tăiere pe faţa de atac se recomandă lestarea adecvată a carotezei sau încastrarea ei ei corespunzătoare în construcţie. >e identifică regiunile cu populaţie distinctă.&. 5ungimea carotei încercate distructiv h trebuie să fie cuprinsă între limitele1 '! 5imitarea inferioară asigură prezenţa unui volum suficient al materialului e$aminat şi diminuează efectul forţelor de frecare. )e c(t posibil se va evita e$tragerea carotelor pe suprafaţa de turnare sau în vecinătatea ei. se admit încercările pe suprafeţe de turnare. '. În cazul în care carota e$trasă are o lungime mai mare de "d. de regulă inevitabil. la betoanele preparate cu agregat cuarţos. c(t şi cel din zona adiacentă a elementului. '. reduc(nd influenţa coeficientului de subţirine asupra rezultatului final. '.'.&.'. iar un planşeu prezintă deasemeni o populaţie. e$ercitate de platanele presei. astfel înc(t rezultatele să permită calculul rezistenţei caracteristice pentru populaţia respectivă. cu centrul carotei la cel puţin 1+ – "@ cm de faţa de turnare. verticală sau înclinată. dacă în turnarea lui nu s%au făcut întreruperi importante. . -top. marca betoanelor utilizate. '. 6acă se cere o prelucrare statistică a rezultatelor încercării. În cazul în care grosimea elementului încercare este redusă sub &@ cm!.1.11. ţin(nd seama de următoarele informaţii1 • • • volumul de lucrări turnat odată. datorită imperfecţiunilor geometrice ale carotei îndeosebi perpendicularitatea feţelor de capăt pe generatoare şi neplaneitatea acestora!. În cazul c(nd nu se dispune de asemenea suprafeţe. 6e asemenea. >e vor prefera încercările pe feţe verticale decofrate.". al geometriei epruvetei.

în funcţie de tipul motorului carotezei. 5a locul de e$tragere a carotelor trebuie să se dispună de o alimentare corespunzătoare cu energie electrică tensiune. >e recomandă ca pe parcursul operaţiei de polizare să se practice răcirea cu apă a . 4u se admit pentru încercare carote ce conţin armături longitudinale sau înclinate la mai puţin de '+@ faţă de a$ul carotei. precum şi de apă pentru răcirea cuţitului şi a betonului. 6upă tăiere carotele se aşează într%o lădiţă pe un strat de minimum 1@ cm tala/ sau rumeguş de lemn.C. -top. '. sau aer comprimat debit. Bradul de uzură de +@A corespunde reducerii la /umătate a vitezei de înaintare. pentru a se evita degradarea e$cesivă prin încălzire a acestora.9. '. -top. este necesară desprinderea epruvetei de pe und prin acţionarea în consolă a carotei cu o p(rghie sau pană. )olizarea suprafeţelor de capăt se face cu a/utorul deşeurilor abrazive acţionate electro% mecanic. paralele între ele şi perpendiculare de generatoare. întruc(t nici o degradare a suprafeţei betonului nu s%a produs prin prelucrări mecanice ale suprafeţelor de capăt. %4 PRELUCRAREA *I P. pe un singur r(nd. putere!. Dransportul şi manipularea de la locul de e$tracţie.bţinerea feţelor de capăt plane. 3poi carotele se acoperă cu un nou strat de rumeguş sau tala/ şi lada se închide cu un capac. rezistenţele obţinute la încercarea carotelor sunt ma$ime. tăierea suprafeţei sau suprafeţelor de capăt. tr(ntiri etc.1.STRAREA CAROTELOR 8. presiune!. 8. 6acă suprafeţele de capăt nu rezultă plane şi perpendiculare pe generatoare din tăiere.1. În cazul în care grosimea elementului încercat este mare peste &@ cm!. completarea zonelor de capăt cu material liant de adaos p(nă la obţinerea unei suprafeţe plane perpendiculare pe generatoare. . ulei!.*.1@.==! Bradul de uzură al cuţitului se determină prin compararea vitezei de înaintare a cuţitului în cauză cu un cuţit nou. în şanţul produs prin carotare. trebuie să se facă în condiţii care să împiedice degradarea carotei prin zguduiri.". la locul de păstrare şi încercare. separate între ele prin distanţieri şi împănate astfel înc(t să nu se poată rotogoli în timpul transportului. +. '.". 54 TRANSPORTUL CAROTELOR +. sau combustibil benzină. e$istă următoarele posibilităţi de prelucrare a acestor suprafeţe1 • • • polizarea suprafeţelor de capăt. este o condiţie principală a corectitudinii rezultatelor încercării. #(nd feţele de capăt rezultă plane şi paralele direct din operaţia de tăiere sunt feţe cofrate ale betonului!. >e va urmări obţinerea unor suprafeţe de capăt cu denivelări minime sub " cm!. )e tot timpul carotării se va asigura răcirea corespunzătoare a cuţitului şi betonului cu apă. '.

c< pastă de sulf cu sau fără adaos de negru de fum. 7odul de păstrare al epruvetelor de la tăiere p(nă la încercare este în general în apă.& mm. şi alte '* ore încep(nd de la o zi după aplicarea stratului de nivelare. 9. 8. ca strat de nivelare. 2eţetele compoziţiei acestor materiale de nivelare sunt date în ane$ă.1.&. >tratul de completare utilizat la nivelarea suprafeţelor de capăt trebuie să aibă următoarele caracteristici1 • • • • • bună aderenţă la beton. care realizează efectul dorit. 9.. la temperatura de "@@ ± +@#. se recomandă menţinerea în apă timp de cel puţin "' ore a carotei înainte de aplicarea nivelării. sub /et de apă de răcire. Dăierea carotelor se face cu fierăstrău electric. 8. Brosimea stratului de nivelare trebuie să fie cea minimă. 8. Eorma epruvetelor necesară determinării riguroase a constantelor elasto – dinamice prin metoda nedistructivă a rezonanţei este cea cilindrică.8. verificarea sau determinarea corelaţiei mărimiinedistructive – rezistenţe mecanice ale betonului. astfel înc(t ruperea la tracţiune a unei epruvete lipite să se facă în afara lipiturii. pentru polizare. în care lungimea carotei h satisface relaţia1 . Încercarea nedistructivă a carotelor poate avea unul din următoarele scopuri1 • • • determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare.+. >e admit. &4 ÎNCERCAREA NE+ISTRUCTI2. 4u se admit straturi mai groase de 1 cm pe o suprafaţă de capăt. A CAROTELOR 9.". carote cu denivelări ma$ime de ".betonului şi discului. viteză ridicată de întărire. b< mortar de ciment. grosimea ma$imă de 1 cm. următoarele straturi de nivelare1 a< mortar epo$idic. cu cel puţin "' ore înainte de încercare.. în ordinea preferinţei. carotele trebuie să fie scoase din apă şi păstrate în aer. modul de elasticitate apropiat al betonului. În cazul utilizării mortarului de ciment. >e recomandă. 8. măsurarea variaţiei greutăţii specifice aparente pe înălţimea carotei. 6eterminarea constantelor elastice ale betonului din lucrare se face cu a/utorul metodelor de rezonanţă longitudinală şi a metodelor ultrsonice de impuls. prevăzut cu cuţite diamantate.&. rezistenţă la compresiune apropiată de a betonului încercat. -top.'. În orice caz.

@@ pentru d G @. 6eterminarea frecvenţei proprii fundamentale longitudinale se face prin rezemarea epruvetei la mi/loc şi e$ercitarea la capăt. 6eterminarea frecvenţei se bazează pe identificarea rezonanţei fundamentale a carotei. *! în care1 H5 reprezintă viteza longitudinală de propagare al ultrasunetelor în carotă. f5 frecvenţa fundamentală longitudinală1 va densitatea specifică aparentă. folosind numai măsurătoarea de viteză de propagare longitudinală a ultrasunetelor şi relaţia1 C. în sens longitudinal.8.'h. g acceleraţia gravitaţiei. cu un emiţător şi recepţionarea la capătul opus a răspunsului. #5 factorul de corecţie al lui Fancroft egal apro$imativ cu 1.'. 9. C! #ondiţia de valabilitate a relaţiei C! este ca măsurătoarea de viteză de propagare să se facă în condiţiile unui mediu infinit. În cazul e$istenţei unor carote insuficient de lungi. #alculul modulului de elasticitate dinamic 0 d al betonului se face cu relaţia1 C. cu un receptor. #alculul coeficientului )oisson dinamic vd! al betonului se face cu relaţia1 C.9.+. 9. 9.+! În cazuri e$cepţionale se admite încercarea prin tehnica de rezonanţă longitudinală şi a carotelor care satisfac condiţia1 8! 9. 9! în care1 l este lungimea epruvetei. adică pe o carotă al cărei diametru satisface condiţia1 1@! . calculul modulului de elasticitate dinamic se poate face în mod apro$imativ.

9. cu a/uorul carotelor nedistructive de determinare a rezistenţei betonului. 6in aceste date rezultă că este de preferat efctuarea măsurătorilor de viteză de propagare pe structura de beton. iar pentru un palpator de +@ JIz. rezultatele măsurătorilor directe pe carote se corectează după cum urmează1 a< vitezele de propagare măsurate în lungul carotei se ma/orează cu următoarele valori1 carota cu d K 1@ cm1 @ A carota cu d . n – 2c sau H5 – n – 2c cu curbe de egală rezistenţă!.1@. 9. *. 7ărimile nedistructive aferente fiecărei carote.C.1"C%91 metoda combinată!.în care λ este lungimea de undă a undelor ultrasonice utilizate în beton. #. 9. conform prevederilor Mnstrucţiunilor tehnice #. Halorile e$perimentale nedistrutive şi distructive astfel obţinute se reprezintă în plane H 5 – 2c. ori de c(te ori acest lucru este posibil. #.1&..&@%89 sclerometrul >chmidt!.11. În cazul ine$istenţei unei valori teoretice de comparaţie a coeficientului total de influenţă valoarea e$perimentală răm(ne ca valoare finală de calcul.. 9. Herificarea sau determinarea corelaţiei mărimii nedistructive – rezistenţă mecanică."8%9" ultrasunete!. 9.1+. În cazul în care asemenea măsurători nedistructive nu s%au făcut anterior e$tragerii carotei. se determină în mod ideal prin măsurători directe pe structura şi în locul din care urmează a fi e$trasă carota. >e determină curba de transformare sau coeficientul total de influenţă e$perimental corespunzător încercărilor.1". 9.& diviziuni în funcţie de diametrul carotei la diametri mari corespund ma/orări mici!. 4umărul minim al carotelor necesar verificării sau stabilirii acestor corelaţii este cel ce rezultă din relaţia 1!.8 A carota cu d . 1@ cm L@. înaintea e$tragerii carotei.+ A carota cu d .8 A b< indicii de recul măsuraţi pe faţă laterală a carotei se ma/orează cu 1.*. 2ezistenţele mecanice corespunzătoare epruvetelor cubice echivalente se alculează conform prevederilor cap.18. .19. egal sau mai mare de 18 cm. 7ăsurarea variaţiei densităţii specifice aparente a betonului pe înălţimea carotei se face pe baza măsurării coeficientului liniar de antrenare al radiaţiilor gama. 9. 9. 9 cm L". 7enţionăm că pentru un palpator de *@ :Iz. + cm L+. 9. condiţia 1@! înseamnă un diametru de carotă egal sau mai mare de 1@ cm. >e compară valoarea e$perimentală a coeficientului total de influenţă cu cea teoretică şi se alege valoarea finală de calcul conform prevederilor aceloraşi instrucţiuni.1'. cu a/utorul metodei radiometrice. 9. viteză de propagare şi indici de recul.

e$istenţa unui strat intermediar între platanele presei şi carotă cu proprietăţi diferite de ale betonului.1+ 1. ce ţine seama de influenţa diametrului carotei. sau neuniformitatea de transmitere a sarcinii la carotele rupte de pe fund cu pene sau leviere.@C 1.1* *. #oeficientul de corecţie b reprezintă influenţa subţirimii carotei asupra rezultatelor încercării. Halorile coeficientuluia pentru diferite diametre ale carotei. se face cu relaţia1 11! în care1 rezistenţa carotei obţinută prin încercarea sa ditrect la presă.1' 1.1. 2ezistenţa obţinută prin încercarea directă a unei carote. confecţionat din acelaşi beton cu betonul din lucrare şi păstrat în condiţii standard sau în condiţiile lucrării. cu latura de 1' sau "@ cm.C* 1.+.".INAREA RE-ISTENŢEI BETONULUI LA CO. 2 c. *. *.&. #oeficientul de corecţie a. Eactorii principali ce determină această diferenţă sunt1 • • • • degradarea unui strat de beton adiacent suprafeţei laterale a carotei datorită operaţiei de carotare. e$istenţa unor subţirimi – definite ca raport între înălţimea carotei şi diametru – variabile şi de obicei diferite de valoarea caracteristică cubului.@+ 1. . determinată conform prescripţiilor în vigoare.-top. definită conform standardelor în vigoare ca rezistenţă a unui cub de 1' sau "@ cm latură. degradarea unui strat de beton adiacent suprafeţelor de capăt a carotei. 84 +ETER.PRESIUNE *."8 1. Dabelul 1 Halorile coeficientului a d cm + 9 1@ 1" 1+ 19 "@ "+ a 1. *. prin operaţia de tăiere transversală. echivalentă rezistenţelor obţinute pe epruvete de formă cubică. Halorile coeficientului b pentru diferite rapoarte între înălţimea carotei şi diametrul său.@" @. reprezintă influenţa stratului degradat adiacent suprafeţei laterale şi efectul de scară al epruvetei. În aceste condiţii determinarea rezistenţei betonului din lucrare. sunt date în tabelul 1. la presă. nu reprezintă rezistenţa betonului la compresiune în structură. sunt date în tabelul ".'. la compresiune.

@@ 1.C@ 1.+@ 1. sunt date în tabelul '. pentru diferite materiale de nivelare a suprafeţei de capăt."+ 5a valorile intermediare ale coeficientului de subţirime. Dabelul & Halorile coeficientului b 7odul de obţinere a suprafeţei de capăt 6irect. se va interpola liniar.@+ 1.1C 1. Halorile coeficientului e.@@ . #oeficientul de corecţie c reprezintă influenţa stratului degradat aflat în vecinătatea suprafeţelor de capăt aupra rezultatelor încercării.Dabelul " Halorile coeficientului b h<d @. #oeficientul de corecţie e reprezintă influenţa naturii stratului adăugat pentru prelucrarea suprafeţei de capăt.@* *.@C 1. din turnarea betonului fără prelucrări Dăietură transversală pe o faţă 2upere de pe fund pe o faţă Dăieturi transversale pe ambele feţe # 1."+ 1.@@ b @.9.*@ 1.@@ 1. Halorile coeficientului c sunt date în tabelul &.9+ ". celor date în tabelul ".8. Dabelul ' Halorile coeficientului c 4atura stratului de nivelare >uprafeţe de beton cofrate rezultate din turnare 7ortar epo$idic e 1.@+ 1. *."" 1.@@ 1.@@ 1.

@@ @. 6acă evitarea acestor bare s%a dovedit imposibilă şi ele sunt prezente în carota e$trasă. care prevede transformarea rezultatelor încercărilor pe cuburi în rezultate echivalente pe alte forme şi mărimi de epruvete. *. dedus din documentul tehnic şi M>.C@ @. rezultatul obţinut în încercarea unor asemenea carote poate fi corectat cu un coeficient de corecţie NiO . >2 &+.*+ ) '@. inclusiv metodele nedistructive. >2 a &+ 1. I &+.*8. în funcţie de natura cimentului utilizat la prepararea betonului. se pot aplica orientativ coeficienţi de corecţie g ai rezultatului. În cazul în care transformarea rezultatului încercării pe carote se doreşte a fi efectuată pentru altă formă sau mărime de epruvetă dec(t cubul de 1' sau "@ cm latură.*. *. folosind în acest scop orice mi/loace disponibile.C@ 7 &@.1@ *.1@. daţi în tabelul +. rezultatele se obţin prin încercarea unei astfel de carote sunt mai mici dec(t cele obţinute prin încercarea unei carote fără armături. Dabelul + Halorile coeficientului g Halorile coeficientului g Dip ciment 1' zile "* zile & luni 1 an )a &+ 1. #(nd încercările pe carote au fost făcute la o altă v(rstă a betonului. şi se cere deducerea rezistenţei corespunzătoare la v(rsta de "* zile. electromagnetice sau radiografice.@* 1. dacă betonul a beneficiat de condiţiile normale de întărire.C. atunci rezultatul prelucrării conform formului 11! va fi afectat de un nou coeficient de transformare f.7ortar de ciment )astă de sulf 1. diferită de cea de "* zile.1& 1.@@ @. &*C& – 1C99.*+ @."+ 1. )entru transformarea în rezultat echivalent cu cel obţinut pe cilindru cu diametru de 1+ cm şi înălţimea de &@ cm se poate adopta spre e$emplu valoarea medie @.*@ 4otă1 6atele sunt valabile şi pentru cimenturile echivalente din vechea terminologie.@9 1.C& @. 5a fi$area locului de e$tragere a carotei se recomandă a se lua toate măsurile posibile pentru evitarea încorporării unor armături sau bucăţi de armătură în carotă. 6acă carota conţine armături perpendiculare pe direcţia de forare. ) '+ 1.@@ @.

ce se află sub rezistenţa caracteristică. pentru o pupulaţie distinctă.C"@ ".11. orientarea şi diametrul barelor intersectate în operaţia de tăiere şi de diametrul carotei.supraunitar aplicat relaţiei 11!. 7ărimea acestui coeficient depinde de numărul. în care va trebui să figureze e$plicit1 Dabelul 8 n%1<risc 1 " & ' + 8 1+A 1.1&' +A 8. *.1&" ". *.&1' ". &> % 2ezistenţa caracteristică da4<cm"! 1"! Haloarea coeficientului t depinde de numărul carotelor e$trase şi de nivelul de încredere adoptat. 4u se admit încercări nedistuctive pe carote care cuprinde mai mult de două bare de armătură transversale sau pe carote în care suprafaţa armăturilor depăşeşte &A din suprafaţa transversală a carotei. )relucrarea statică a rezultatelor încercărilor pe carote are o semnificaţie mult mai restr(nsă dec(t cea a epruvetelor. ">.1+8 1. Doate prelucrările se fac în termenii rezistenţei cubice echivalente."+@ 1.C8& 1.&+& ".C'& .1C@ 1.@1+ 1. pentru care se calculează următroarele valori1 % 2ezistenţa medie1 da4<cm"! % 3baterea pătratică medie1 > da4<cm"! % #oeficientul de variaţie1 #H A! % )recizia1 >. întruc(t carotele reprezintă betonul direct din lucrare. fiind dată în tabelul 8 pentru diferite procente ale rezistenţei. 2ezultatele încercărilor se consemnează într%un buletin de încercare.1&. În cazul în care ea se dovedeşte totuşi necesară este nevoie de cel puţin 1@ carote.&*8 1.

". C. b.INAREA PORO-IT.1. c. )orozitatea determinată prin metoda descrisă mai /os este porozitatea deschisă.*C+ 1.@9' 1+ 1.*8@ 1. pe rezistenţe transformate corectate! • concluziile încercărilor -top.@&8 • 1.@C& 1@ 1. C.*&& 1.8'+ • structura şi elementul din care a fost e$trasă carota • direcţia de e$tragere a carotei faţă de direcţia de turnare • dimensiunile carotei • modul de prelucrare al feţelor de capăt • natura stratului de egalizare folosit • numărul. >e îmbină cu apă prin scufundare p(nă la saturare şi se c(ntăreşte din nou în stare saturată Ba!.&.9+& 1. >e calculează porozitatea betonului cu relaţia1 care se e$primă conform relaţiei 1&! în procente.*1" 1. diametrul şi orienatarea barelor găsite în carotă • rezistenţa măsurată direct pe carotă • valorile coeficienţilor de corecţie utilizaţi1 a.@++ &@ 1.9"+ 1.11C 9 1.1.1@* * 1. e • rezistenţele obţinute după corecţii pe fiecare carotă • marca şi v(rsta betonului încercat prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor.'. >e c(ntăreşte carota în stare uscată Bu! C.1@@ C 1.8C9 1. .@8' "@ 1. 74 +ETER.ŢII BETONULUI C.

4u se admite încercarea la despicare a carotelor ce conţin bucăţi de armături. 1@.C. 5a e$tragerea carotelor de la înălţime vor fi folosite schele solide şi bine ancorate.+. 11.INAREA RE-ISTENŢEI LA ÎNTIN+ERE PRIN +ESPICARE 1@. pentru solicitarea de despicare.1. 3ceastă metodă de determinare a porozităţii deschise este susuceptibilă de anumite erori. 0$tragerea.SURI +E PROTECŢIA . înclinările în timpul operaţiei de e$tragere.UNCII 11. pentru fazele respective. pentru toţi oamenii utilizaţi în acest scop.'.1" pentru încercările la compresiune.+. 1@. 11.1. 11. #ondiţiile de pregătire a epruvetei. -top. de rezemare şi de încercare sunt cele descrise în >D3> 1"9+%*1. 7anipularea şi transportul aparatelor de carotat se va face pe baza unui instructa/ preliminar al conducătorului încercării.8.&. Dransformarea rezistenţei obţinute pe carotă în rezistenţa echivalentă pe cub sau cilindru trebuie să ţină seama de e$istenţa unor arii degradate în vecinătatea suprafeţelor. caroteza va fi ancorată pentru a se evita de$azările.". -top. Încercarea se face prin solicitarea carotei la compresiune în lungul unei generatoare. 114 . capabile să preia sarcinile statice şi dinamice produse de aparatură şi de personal. 2ezistenţa la despicare pe o carotă se calculează conform relaţiei1 C.+. 184 +ETER. datorate în principal apei absorbite de ciment. de tipul a şi c.". prelucrarea şi încercarea carotelor se va face de către tehnicienii care şi%au însişit normele de tehnica securităţii muncii. )relucrarea statistică a rezultatelor încercărilor de despicare este analogă celei prezentate la puntul *. 11.'. 1@.. 1@. deci de e$istenţa coeficienţilor de corecţie multiplicativi. . pentru hidratarea sa suplimentară. În toate cazurile.&. 3limentarea la reţea şi punerea la păm(nt a instalaţiei va fi asigurată de electricienii locului de muncă şi controlată de conducătorul încercării. în care1 ) este forţa de rupere la despicare 3i – aria suprafeţei pe care se produce despicarea 1@.

% 1P" muncitori pentru operaţii au$ualiare1 transport.!(ta( d# ci9#nt a! #ompoziţie % 5iant1 #iment )'@ . montare. în dozare gravimetrică1 % 2ăşină1 6ino$ @1@5 – "@@ părţi % Întăritor1 D0D3 – "+ părţi % Mnert1 Eiler componenta solidă! #> – "@@ părţi b! Dehnologia de aplicare % se curăţă faţa de praf şi corpuri străine % se usucă betonul % se asigură verticalitatea carotei % se confecţionează un guler cofra/ – pe carotă % se prepară amestecul % se toarnă cantitatea minumă p(nă la acoperirea părţii celei mai proeminente a betonului % se lasă să se întărească minim "' ore la temperaturi de minimum "@ @# 54 . diametrul carotelor. lungimea lor. lestare etc.!(ta( #'!3idic a! #ompoziţie.8. % technician cu e$perienţă în etragerea carotelor. -top. ANE0A PREPARAREA *I APLICAREA STRATURILOR +E NI2ELARE 14 . aprovizionare apă. la situaţia concretă din teren. 0chipa necesară efectuării lucrărilor de e$trageri de carote este indicat să aibă următoarea componenţă1 % inginer conducător al încercării care supraveghează lucrările adapt(nd recomandările privind locurile de e$tracţie. ancorare.11.

'* ore în apă sau nisip umezit permanent.&+ b! Dehnologia de aplicare % se curăţă faţa de praf şi corpuri străine % se umezeşte betonul prin imersia carotei în apă minimum " ore înainte de nivelare % se confecţionează un guler cofra/ – pe carotă % se prepară amestecul % se toarnă cantitatea minumă p(nă la acoperirea părţii celei mai proeminente a betonului % se compactează uşor stratul de adaos % se verifică orizontalitatea feţei astfel obţinute cu o bucată de geam şi un boloboc % se păstrează min.% 3gregat1 4isip cuarţos @ – & mm % 6oza/1 11" % 2aport 3 < # . 64 Pa$t: d# $" . a! #ompoziţie % 5iant1 >ulf % 3daos1 +A cărbune grafitat sau negru fum b! Dehnologia de aplicare % se curăţă faţa de praf şi corpuri străine % se usucă betonul % se asigură verticalitatea carotei % se confecţionează un guler cofra/ – pe carotă % se topeşte sulful % se adaugă cărbunele % se toarnă amestecul topit p(nă la acoperirea proeminenţelor de beton % se lasă să se întărească şi întărească. . @.