You are on page 1of 272

TATCUIREA

5Fr NTET
EVAN GH EtI I
DE I.A &&eew
5FANTUL
TE OFILACT ARHIEPIsCOPUL BU L6ARIEI

$n

-ffi
Rugiciune inainte de citirea din Sfintele Cirfi, alcituiti de Sfintul Ioan Guri de Aui
Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii inirnii,ca si ascult cuvAntul Tiu gi si-linfelegpe el gi si fac voia T4 ci striin sunt eu pe pimAnt. Si nu ascunzi de mine poruncile Tale, ci si-mi descoperi ochii, ca si vid minunile din Legea Ta" Arati-mi mie cele nearitate si cele ascunse ale inlelepciunii Thle. Spre Tine nidijduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca si-mi luminezi mintea 9i gAndul cu lumina inlelegefii Tale, ca nu numai si citesc cele scdse, ci si le gi implinesc. Ca nu spre osindi si citesc viefile gi cuvintele Sfinfilo4 ci spre innoire gi luminale, spre sfintile, spre mantuirea sufletului gi spre mogtenilea vietii vegnice. CA Tu egti luminarea celol ce zac intru intuneric gi de ia Tine este toati darea cea bunii gi iot dartl cel desiva$it. Slavi Tatilui 9i Fiului 9i Sfanlului Duh.

It+ri
,r

COLECTIA TALCUIRI LA SFANTA SCRIPTURA

il
TAL CUIREA

SFINTEI
EVANGHELII
DE LA MARCU
SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cu binecuvantarea
Prea

Sfinlitului Pirinte

GALACTION
Episcopul Alexandriei

gi Teleorman ului

frFd
Bucurefti

EDITURA SOPHIA. EDITURA CARTEA oRToDoXA

. ': ' ..'


furddl ci 5fi|lr;i MJrliri

..'ul

BranLor eni

[n'wwfundatia smb.ro]
Editie ingdjiti dc R. P Sineanu Fi L. S. Desa*ovici ' Coperta ti miniatura Evanghelistului: Adriana Goilav

Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a Rominiei THEOPHYLACTOS, arhiepiscopul Bulgadei, st. Tilcuirea Sfintei Evanghelii delaMarcu / Sfentul Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei ti Bulgariei; ed. ingrij. de R. P Sineanu Si L. S. Desartovici. - Ed. a 2-ar Bucuregti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea

Ortodoxi,2008 Indcr.
ISBN 978
1. 973 - l 36-009-6;

ISBN 978-973- 1710-37-21

Sineanu, Il. P (ed.) II. Desartovici, L. S. (cd.)


226.3.47 O Editura Sophia pentru prezenta editie

CLVAN I CATRE FRATELE CITJ IOR

in zilele noastre ln care suntem bombardafi cu in{orrna}ii, impresii ti imagini de toate felurile, ne-am obitnuit si trecem foarte u;;or pe lAr-rge oameni, pe langi cuvinte, pe langi tot ceea ce ne inconjoar;. 9i nici nu este de mirare cd suntem atat de nesimlitoi, deoarece suntem invdluiti zilnic de structui antropocentdce care ne hrdnesc cu acel surogat, numit ,,mincinoad biruinl; asupra lumii". Astdzi putem vedea cd viala leuntrici, cu cat ne este mai impimanteniti, cu atat mai pimantesc ne este gi graiul, pierzAnd duhul 9i puterea care ii dd viale $ il susfine (il tine Sus). Aceasta este una din pdcinile pentru care acum keim o vreme in care dragostea noastra s-a ricit foarte mult.Astfel, neputand inlelegedrept dragostea lui Hristos, proiect:m asupra Mantuitorului prcpria noastrd imagine despre El, iar aceasta fiind izvoditi dintru neadevir nu ne poate agonisi decet minciuni. Este cu putinle ca aceasta sd fie una dintre sufednlele istovitoare ale fiecArei generaJii ti ale fiecarui creitin in parte. Dar mila lui Dumnezeu este harnicd Fi lucrdtoare ;i fiecare dintre noi, mai mult sau mai pulin, am priceput od am intuit ce citirea la nivel informalional nu aduce putinla imoirii liuntrice. Topica limbii vechi ne priciftriegte o aparenti in$uiere Ia citire, insi celui cdruia se sarguiette se citeascd, graiul vechi ii pricinuiegte o tainicd bucurie, o oarecare indulcire. Iar aceste simleminte ni se alc5tuiesc in sutlet din puterea duhovniceascd a cuvintelor, care nu sunt infomatie stearpi Fi rafionalisti, ci sevd liuntrici, d;Htoare de viald Fi lumine. De acee4 graiul vechi qi topica s4 ne ajutd sd fim cu luare aminte la cuvinte, sA ne apropiem de adancul lor gi sd ne impartegim de puterca 1or fdcitoare de viatd. Astfel, putin cab pulin, incepem si ne indulcim de miezul cuvintelor gi $ pricepem ce izvodirea acestora s-a irnpdrtdtit de adierea harului lui Dumnezeu. Din aceasti pricini, Sfinfii sunt sfintitod ai cuvintelor gi ai graiului fiecirui neam irr parte. Intre cei care au pdzitcurat; ti au sfinfit limba romaneasci este li Sfantul Gigorie Dascelul, cel care impreun; cu Cuviosul Gherontie a tdlm;cit din gteace Tdlcuiea ceLor patru Eoanghelii a Sfentului Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei pi Bulgariei. TelmAcirile gi cuvantul acestor Cuviogi ne stau drept merturie nemincinoase. Pentru a adeve , mecar li foarte pufin, puteiea unor cuvinte intrebuintate in t;lmdcirea ?lilcrl,"il, vom aduce in mijloc cateva graiui ti inlelesul lor, atAt cat ne-a fost nou5 cu putinti se-I pdtrundem.

Pentru cuvantul grind aveur in Tnbuile aceste variatrtei c get, socoteald, reddcini, cuvantul gind are ungurescul go]ld, c get arc la temelie verbul latin cogitarc, iar sacateald socatinld a,r la baz?l latinescul succutere. C:uyinii)l sfal are ca temei slavonescul soef , grai care in slavonl a odraslit li denumirea datd sfintilor, aceea de sorafifsli. La noi cuvantul s/af este inleles astAzi cu prrsosirlll ca inde ln, hldrLtnare,lnpdldfurd, pooald, ttdsclllie, sJat ire, inooiali, consifllire. Ca vorbitoli de limbe romand ttim cu totii cat de pulin se folosegte azi sfdttLl gi sf\t tuen.Licrul cel mai important este cd pena acrimnoima cuvantuluisrftf implice celpulindoui persoane: celcare di sfatul ori sfituieite ti cel care primette sfatul, ori e impreuna-sfituitor Numirea de sri dat; pentrugnrd este una care e izvodite intru inimile celor care iti keiau Srrdrrilc ca niite tfirt /i cu aproapele, in intelesul cA ttiau ca gandul unui singur om este o biruinte sau o cbdere pentru intreaga fire orneneascd, din pricine ce noi toti suntem un singur Om, o singuri fire. Atadar, cei care au pdzit ii au rcdit dragostea pentru aproapele ir.tru sfat ile lo\ cu dreptate sunt numifi luminogi, frumoti Fi sfinfi, adicd saintiteli, pe]f.frll cd nimic nu este mai frumos ti mai bun decat s; se gdldtluiasc; Iratii intlu unire - dup; cum spune Proorocul Da\id (Psa|fi 132, 1). Pe acelagi David il pomenegte Mantuitorul inaintea fariseilor, atuncicand acegtia ii prihSneau pe Apostoli cd in zi de sambete luau spre hrand grau din holde. Dar iati ce ne s pune Tilcuirea dela Llcn 6, 1-5: <$i invinuindu-i fariseii pc ucenici ci ,,smulgeau spice, le frecau cu mAinile 9i mincau", Domnul il aduce in mijloc pe Dar.id>. Vedem aici cA graiul zice ce Mantuitorul ,,il aduce in mijloc pe David", cu un inleles contexiual dei ,,il pomenette pe David", ,,il dd drept pilde pe David". Agadar, Domnul nu l-a adus pe David de fala in chip vdzut ti trlrpesc, ci l-a vestit in acel m4loc al firii omenepti in cale Omul este unul singur iniru Hristos Dumnezeu, iar cuvinhrl 9iu este s/af ti dngoste pentlu firea omeneascd cea una. AvAnd ca r;dicind latinescul med.ius locus, graiul /rtloc ne arati centrul, adicd acel loc fari de care marginile saupunctele de referinle sunt la distante egale. Miflorrl firii omenetti nu poate fi decat Hristos, Dumnezeu-Omul, pentru ca in jurul Siu tiintruElnoi suntem,,una" (lootl 17, U). Cind iudeii, mai inainte de r.remea Patimii voiau si-L omoare pe Maniuitorul, E1 ,,trecind pdn mijlocul lor" Se teinuia pe Sine (Luca 4,29-30; loat 8, 59), Despre aceste4 in Tiin i/e4 de la L\rca 14, 25-27 ni se spune astfel: ,,Nu Se dddea pe Sine judeilor, ci Se departa ti prin mijlocul lor suindu-Se, Se tiinuia de ucigati". Pentru a plicepe acest cu!'ant ,,suindu-Se", trebuie sd fim culuare aminte la dragostea Domnului Hristospentru intreaga fire omeneascd. Aiadar ,,S-a t;inuit" de acetti4 impreund-pdtimind ii neincetandu-9i dragostea pentm ei, pentru cA 9a pogorat ti a luat asupn Sa neputinla
socotin[d, sfat. Ca

ti p;catullot tinu numai al lor, ci alintregii umanit;li.lai pogorarea aceasta a sdvartit-o Domnui Hristos i11c1-dp deplin r-enind in iad gi omorand moartea. Aceasti dragoste biruitoare e aFteptatA Fi ciutate de totomul ce vineinlume, chiar daci riticirile noastre sunt adeseori atat de sfAgietoare 9i de infricoFdtoare. 9i Bunul nostru Domn, biruind pentru noi toti moattea piin Inviere, S-a suitintll,l cele care I se cLlvin Omului. Acestea credem cd inseanni acel grai ce zice ,,suindu-Se", ti am luat drept temei cuvintele Mantuitorului: ..Cine <e va in;lta pe sine se \a smeri. si (ine se va smeri pe sine se va ine]ta" (Matei23,12) Si: ,,Nimeni nu s-a suit in Cer, decat Cel Care S-a coborat din Cer, Fiul Onului, Care este in Cer" (loan 3,13). Pe toate cate le a fdcut Domnul, intru dumezeiasca dragoste pentru firea omeneasci le a fdcut, pentru ci Insugi m;ifurisette cu smerenia Sa: ,,Eu, in millocul vostru, sunt ca unul ce slujeste" (Luca 22, 27), iar loan Botezitorul il propoviduiegte, gr;ind cd ,,in mijlocul vostru Se afli Acela pe Care voi nu-L 9tifi" (1oaz 1,26). Noi ingine laprbznuirea Botezului Domnului neiniampindm unii pe altii cu cuvintele: ,,Hristos in mijloculnostru" gi rdspundem: ,,Este giva fi"- 9i cum nu ar fi in ,rllloc l nostru Cel Care ne-a grAit ci acolo ,,unde sunt doi sau trei, adunali in numele Meu, acolo sunt si Eu in mil'locullot"? (Matei 18,20). Mentuitorul Iisus Hristos este Cel Care a fostpuspe Cruce,.in mijloc" intre tahari (lod, 19, I B), intru a Sa putere a sfagiat plin ,,miiloc" catapeteasma le1J..pl.rl.ri (Luca 23,45) ti dupd Invierea Sa a stat in ,,miilocul" ucenlcllot (Luci 24,36; Iaan 24,19,26). lar mengaieiea noashe este depline, pentru ci Domrrul, p n ucericii SAi, ne-a diruit astfel de cuvinte: ,,Copiii mei, acestea vi le scriu, ca si nu p;cituili, 9i daca va pecitui cineva, aveln mijlocitor c;tre Tatil, pe Iisus Hristos .el diept" (1 laol 2,1). Intru aceasti vietuire p;nanftasci este cu neputinf.i a nu greii, iargretelile noastre vin dintru sf.afrli/c noashe. De nu ne vom sargui a pizi intru s/?irl minlii cd vieluirea noastre pe acestpimant este mirginit; iji hotemicitd in timp, foarte cu anevoie vom pdcepe spre a Cui plindtate trecem pfin aceasti viatd. In tdlnrdcirea nil.rlliild Enanghelii, Slantul Grigorie Dascilul;i Cuviosul Cherontie au intrebuintat adesea pentru tldfrl,'e cuva^trl peh'ecere, foafte cu drcptaie sdvartind acest lucru. Au nu este viata noastrd pAmanteascd pr irsaer'r? Cu adev;rat, este o adancire suitoare intru poceinte, dupd cum tuiuror ne-o dezveluie s/nfrl dumnezeiescului Parinte Sofronie Saharov. Un alt cuvant cupdns in graiul ?iilcairli, este d ?lrelfi cu sensul de a/o/0s1, iilrtrcbuiitln. Astdzj a nelfl este inteles cu pdsosinti intr-o noimi reE anume: a Drgnnizn pe nscLols, a ittreprinde in tnind, a conce, a pLme ld cale Lm complat, a canspifi, a co11i ra, a /:1, l? fess. Iidddcina verbului d tlrelfi este cuvantul ]] erlfr'. Acest grai s-a intocmii in limba romAni din doud c.u\irrte utle1el + alte el. AFadar ,l/lcdlir este cea care este alcdtuitd din unele gi altele y prin care omul

ace nrcle Fialtelc

cul,art, paitea cuvantiklare din noi fiind lucr?itoare asemenea o\ei lnelte. ,,qi de Domnul tuturor deopotrivi, cd toTi deopotrivi sunt cuvant5tori, deopotri\'5 de sineFi stipanitori, iarunii cu socotinlil uteltim siobozenia aceast4 iar allii i netrebnicim dun czeiescul ciar" (llilcltit'ea dela Luca 15,11-16). Foarte adesea ni se intampld si gendim cA Sfintii au aiuns la sfinlenie iri au dobendit desdveriirea ca pe o stare neschinbdtoare, de sine steHtoare ti nchisi in sine. Proiectdm astfel asupla Sfintilor ti sfinleniei propria noastrd gAndire rafior'ralisti ii tuagmentat; Fi, apoi, in chip firesc socotim cd sfinlenia stc o stare de neatins; iar Sfintii, fie sunt nitte cazuri aparte alebundvointei ui Dumnezeu, fic aparlin mai mult vremurilor indepdrtate decat zilelor oastre. IatA, aFadar, cum noi intine semiinend ineltarea mandriei, culegem dancu I dezr$dejd ii. Iudecina cuI'a ntului srilt este aceeati cu a giaiului s/.rf: lavonescul so.hr gi clerivatr stru s?rcr?!li. Forma de inceput a :.Iaittlui sfAnt ste ac.ea de saiDr, care s-a pestat in limba romantr peni spre inceputul eacului al X Vfll-lear, pr eschimb6rdrFse tleptat in sfnl, astfel cd in tipdriturile ominetti de la inceputul secolului al XIXlea il fegisim cu p sosintb sub ea de a doua fornd. A;adar', Sfingii sunt deopotrivA putdtori ai luminii 9i ai rumusetii, precum ;i ai gAndr"rlui, ai sfalului l:ul Dumnezeu pentru om. 9i plinind sli?hri lui Dumnczeu pentnr om, ne cup nd gi pe noi toti in s/at t lor astfel intru eine facem,,una" -ptccum gi intlu Hlistos,,una" suntem (Iolrr1 7, 11, - pentru ce Fi ei s-au ficut asemenea c:uDomroJJ (2 Peh.u 7, 4), Dar cum au izbutil Sfinlii a aiunge la desavargire? Poate ce am fi miiati daci am afla cd nici un Sf nt nu a fost deslirn,'Flr, ci fiecarc dintre ei a fost de /iz,rirsif. Dealtfel cuvaniul dcsft'Alsit este intahit in telmdcirea Tilcuirii Ia Euanghelii \lmai ca d4 sdo,i,ilf. Astfel, avem: ,,cuvintei cele matrde sduA$it" n loc de ,,cuvintele cele o]?r desiodrFite"; ,,htelegerea mai de sd'?Arplf" in loc e ,,inle legerea rnai d4srizrii,"tifii" ,,omul este mai de sdvAryit decet 1'rlate zidirile" n loc de ,,omul esie mai deJr'r,,i/Fil decat toate zlditile"', ,,sdoAr|irea" i^loc de

adice pe toate cele dinafati,Deci,ptitr u11efiltii, ca ntr-un omul leagi lumea sa cu\.ent:toare de lumea necuvanttrtoarc, insdgi

dudohrsirea" , rar exemplele ar putea continua. ,,Se spunea despre Awa Sisoe, cx atunci ca\deftsd se sd,JArpeascd, reza\d perintii langd dansul, a strilucit fala lui ca soarele. 9i le-a zis lor: Iate, Avva Antonic a vcnit! 9i dupa putin a zisr Iati, ceata Proorocilor a venit! 9i iariti, ala lui mai mult a str5lucit. 9i a zisr lata, ceata APostolilor a venit. ti s-a

I Dc pildi, Sfantui Yoie\ od I,lartir Constantin Brancoveanu, in anul 1688, in Pisania iscricii !:tiioihr la Mogoto.ia, scia: ,,5r1nri,r Fi dunDezciasce biserica aceasta, al cdrie hram st.' S.ftrr rl Cheorghe. . . " (cf. \icolae Iorga Insctp lii ditl bisericile Romaniei, rol. II, Bucur9ti,

908. D. 5).

indoit [inmullit in strilucire] fa]a lui iardgi. $i se pdrea, ca gi cum el ar fi vorbit cu cinevagi s'au rugat Bitranii de cl, zicAnd: Cu cinc vorbegti, I'dlinte? Iar el a zis: Iatd, Ingedi au vcnit sd md ia tj mi rog si fiu lisat sd mi ooc,iiesc pu}in. $i i-au zis lui B;banii: Nu ai trebuintd sd te pocriegti, PerinL,'. 9i le-a zis lorBitrdnul: Cuadev:trat, nu md ttiu pe mine si fi pus inccput- Atunci au cunoscut toli cd este desdz,r?/Flt, 9i iardgi, de niprasni s-a ficut fafa lui ca soarele Fi s-au temut toti. El le-a zisr Vedeti, Domnr"ll a venit. Iar DomnL a zisr Aduce[i-mi pe vasul pustiului! 9i indatd ti-a dat du]rul. 9i s-a itrcut ca un fulger ti s-a umplut toatd casa (locul) dc bLmi mireasmd".
lstoria sd?iir-sirii Sfantului Slsoe cel Mare am agezat-o aici dupd Pdfericrl egiptea 2. Drpa cum ni se spune in CuoAnld inninte, aceasti veEiune este diortusitadupaocdifietiparital,rRamnic.lnanul lo l3 a fost puhlicat la Iasi P.tte cul cc crprinde in sine cLLointe falositoare ale Sfinlilot Bth'a i - d pd edili1 din 1828, itlgijitd de MitropolitLtl Gtigorie Ddscdlul. Cu ioate ci nici una din cele trci editii vechi pommite mai sus nu ne cste cunoscutA nemijlocit inclindm se credem cd aici, in loc de ,,Ahulci au cunoscut toti cd este desi-.,iir9if" s-ar afla ,,Atunci au cunoscut toli cd este dc sd?,rrFif". Dar cine era Awa Sisoe? Acela despre care el inslii spunea in chip idinujt: ,,De ag fi avut unul din cugetele lui Awa Antonie, m-aF fi f;cut tot ca focul; in$i gtiu un om care cu osteneala poate sil poarte cugetul sdu". Iar cugetul, s/afal lui Avva Antonie era acela pe care il invitase dc la curelarul din Alexandria: ,,Toti se vor mantui, eu singur voi pieri". Atadat la sdtiiriir., Awei Sisoe vine mai intAi Avva Antonie, cel de un gdnd, de un s/nf cu el. Apoi vineceata Proorociior, aceia care au vcstiislujirea li dragostea ,,Mielului lui Dumnezu, Cel Care ridici picatul lumii" (Ioan 1,29),Dupe aceFtia vine ceata Apostolilor, cei care s-au fdcut ,,tuturor toate" (1 Cariflte i 9,22) li ,,pirtagi dumnezeiegni fiti" (2 Petnt 1,4). Apoi vine ccata ingerilor, care sunt,,duhuti glujiloarc, trimise ca si slujeasce, pentru.ei ce vor fi mogtenitodi mantuirii" (Evtei 1, 14).Iar cdnd Avva Sisoe Ie cer"e accstora si-l ingaduie sl punii in.eput, nu primestc de ll lngeri dec.it un indumnezejr surat pentru ci smerenia lui Sisoe este cea a lui Hristos. Apoi, intru aceastd smerenie, de mdrturia sa sple folos firii omenegti gi abia atunci a init de fali minunatul nostru Mantuitor, Fiul ,,Tatilui tuturor, Care este peste toate gi prin toate gi lntru tofi" (Efaeni 4,6).$i cete Domnul ,,vasLLl pustiului", pcntrLr cd vasul este pus in nijloatl nostru, in nrijlocrl firii omcnegti, spre a noastrd sluiire ti foiosintS. Atadar s/atrl A!'vei Antonie a rodit intru Sisoe ydrll nemincinos ci ,,nu a pus inceput", adicd este de sdairFit r.u.lesdL,Ar1it.
:

hblicat

la ed. EOR, Albalulia,1990, pp.208-209.

10

Aceasta este pricina pentru care noi credem c5 in istorisirea sd?r/?/ti'li Awei Sisoe se cade se citim ,,Atunci au cunoscut toti ci este de srftrArsif" ln loc de ,,Atunci au curloscut toti ce esft desii)nryit". Prccum din cuvAntul Avvei Sisoe se vede ce a rodit ru e5ciunea culelarului din AIe\indria. tol astfel de roadi a adus in grdiurile s.ile;i cf;ntulUi Crigorie

Dascilul. Spremiftude, estevrednicd de pornenire intamplarea ce s-apekecut la inscdunarca sa ca intaisdtetor al Unerovlahiei. Ln iarna anului 1821 Cuvio.ul Grigorie Ddsc:llul a foct chemat.ple d fi ales mitropolit. A pLecat de la Cildirugani pejos, pin f(igul iIios. Noaptea trecea prin satul Tunari de lingi Bucuregti, iar preotul din sat, r.dzAndu-l prost imbricat, l-a prins ti l-a inchis, socotind cd este un cdlugir hoinar, o.i vreun preficut in yetminte cilugiregti. 9i nu I-a inchis oriunde, ci in cotetul porcilor. Aici a trebuit se rimand Cuviosul Crigorie pend a doua zi, cind preotr,ll cu pricina urma s.i fac5 o crcetare, Dar, pe cAnd se lumina de ziud, o slugd milostivi i a dat drumul Cuviosului. Afad cra un gerndpraznic. Astfel a ajuns Cuviosul Crigorie Ia Bucurettj. Dupd cc a fost hirotonit mikopolit, preolii din preajrne au venitsi ia blagoslovenie de la noul ierarh. CAnd preotul din Tunad a vizut pe cine a inchis in cotelul porcilot s-a spiimantat ti nu indrdznea si vini inaintea alhiereului. Atunci Sfaniul Grigorie i-a zambii gi i-a grdit cu blandefe: ,,Nu te teme, pirinte, cdci porcii sfinliei tale s au purtat bine cu mine", In aparentd, aceste cuvinte alc mitropolitului elau o rostire glumeafa, ce avea in ea blandelea mustrrrii. Dar cei carc se aflau atunci in acea obFte Fi aveau urechi de auzit, puteau sepriceapi care era mdsuta celui care era insc;unat mitlopolit. Iatd ce putem citi in Ti?lcriren de la Luca 75 , 11-75 (pilda fiului tisipitat, ,,Toll cei care se ttrvilcsc in noroiul faptelor celor de necinste ti al patimilor celor matedaLrice, "porci, sunt, deoarece ochii porcului niciodati nu pot vedea cele de sus, fiindci au ciudata alc;tuire. Pentru aceasta ti porcarii, cand prind vreun porc ti nu pot str-l face sd taci, il intorc cu capul in sus ti il fac pe el de strigl rnai pulin, ceci \.iind oarecum spre i,ederea celor ce niciodad nu ie-a v;,/ut si, privind (ele de sus,,e cpaim.lniea/j si ta.e. lntru icesi fel sunt ochii celor care cresc intru cele rcle, niciodatA nu vid cele de Sus". A$adar, Cuviosul Grigorie nici nu.l judecd, nici nu-I osandegte pe acel preot, ci zambindu-i gi cu bhndetre griindu-i, ii spune: ,,Nu te teme, pdrinte, pentru ce porcii din coteful in carc m-ai inchis s-au purtat bine cu mine ti nu mi-au fxcut nici un rdu. Ins?i nici g6ndurile tale, care sunt porceFtj - pcntru cd pe om, fdptura cea cuvantetoare o pui impreuni cu poicii cei necuvantdtori nu mi-au fdcut nici un riu, pentru ci le-am luat asupta mea ti le-am purlat intru diagostea lui Hristos pentru firea omeneasci ti astfel s-au purtatbine cu mine, cAci slava gi dratostea pecareo de Hristos este asemeneapenhu mine,

11

precum ti pentru tine. Deci, ia aminte la cele dinliuntru ale tale, ti pdmind s/ntri ti rugdciunea mea" IA-te de sdoAr t" . intlu acest chip, petrcccrdn liunt cd a Cuviosului G gorie s-a ardtat a fi .IatE, dar, ce giCuviosul ,,aecunsi cu Hlistos intru Dumnezeu" (Coloseni Grigode Dascelul s-a socotit pe sine de sd"nryit ,i tN desd?.)Arfit. Sfintii, ca unii care se socotesc de 6rta'arFit, itiuneltesc cLintele sfatului lot intru o nevoinld in care prin dragostea lui Dumnezeu nu circumsc u nici cuvintele, nici lucrurile, nici fipturile, nici le, nici ipostasu le. Pentru ce, intai de toate, tot ceea ce se circurnscrie poate fi supus lucr;rii slavei degarte gi nesmereniei; in al doilea rand, circumscriere4 mijlocind inchiderea in sine, ne desparte de durinezeiasca dragoste, iar in al treilea rAnd, aceaste luclare de circumsciiere nu este propiie fiinfdrii dumnezeietti. Fie, dar, ca gi noi sd ne petrecefi aceasti viali llreltrd cuvintele noashe intr]u sfat l cel de sd'oArtif, iar Dumnezeu, atunci cand va socoti de cuviinli, ne va face pdrtagi ai suspinului Duhuh,ri Sfint. Acestea {iind spuse, nu ne remane decat se ndd;jduim cI aceasid edilie a Tiilcr.i i/ii Sfantului Teofilact va aduce un oareca re folos indeobgte. Inainte de a incheia, cerem iertare tuturo! acelora cale ar fi sdvArpit mult mai bine decet noi aceastd munci. Intru osteneaia diortosidi nu am purces filindu-ne,,cu caii gi cu cirufele" noaste (ltsalm 19, 8), ci ca unii care gtim ci intru adevir suntem sleiti de foame ti de sete, ,,nu foamete de paine ti nu sete de aptr, ci de auzitcuvintele Domnului" (Arftos 8, 11).Iertali-ne, fratilortivd rugtrm se pliniti cu rugdciune toate neajungerile 9i neputintele noastre, Aducem mullumirile noastre: Mihaelei Voicu gi lui Nicolae Ghincea, directo i Editurii Sophi4 pentru intelegerea statornici pe care ne-au aretat-o pand Ia finalizarea edigiei; lui Marcel Bouroi, pfetedintele Fundaliei Sfintii Martiri tsrancoveni, pentru prietenia gi sprijinul cu care ne-a intampinat; doamnei dr. Meda Hotea de la seclia Coleclii Speciale aB.C,U. CluiNapoca, plecum ti doamnei Mariana Soporan, pentru generczitatea lor; Cosminei Timat, pentru sfdtuirea lingvisfce dat; in realizarea acestei edi]ii, Adrianei Coilav pentru lealizarea copertelor ti a miniaturilor EvangheliFtilor; lui Florin Todea pentru bunevoinfa sa ti pentru tot maiedalul bibliografic, precum gi tutulor celor care ne-au ajutat in chip gtiut. sau negtiut de noi. L, S. Desartouici

3,

fi

DESPRE EDITIA DE FATA


in {, ri.r tnI uirilor pdfristi(e ld NoulTe<hment inruAur.r t; de editura SuDhia
oF

M Io

nnghclicidc /, M,?,., e5te cel de.aldoiJer volum publicat spre infregirea menta.iului Sfantului Teofilact al Bulgariei la Sfintele Evarlghelii. Criteriile gtiintei textologice rnodeme au irnpusca metodt inimpri-marea elnr d(. literJtllrJ veche. redrrea ace:tora in ve>minful lrner isiic in care fo.l el,rborule. Suslinem iniru totul ,tceste rjgori i;cazul in care dorelte o editie academicd, critici, destinati in exclusivitate 'tiinliiice specialistilor.

uir,

P fi

a a

in c

orre.cedi;iadchldJscrieril.Jr5iintuluiTeolilactsedoresteafiounealid

ho\ nl( ( rsc; in m;n.t orica rLrj cre>tin cJre j.t aminte ld porLln(jle Domnulur, tod,r folo\ili in diortojireJ 5i redactared Talcnrii li L,.,anghelii a tost in nonie cu scopul propu>. Te\tu,I TA lcuirii la cele paLru Eoanglrclii a lost transliterat din chiritice dupe ia de la 1_805, fiind apoi verificat ti comparat din nou cu edilia o ginaid. ma fransliterati verificati a stat la baza diortosiii textului. Dioriositea absolut necesa.S pentru ca textul se devini in intregime accesibil 9i eligibil cititorului contempomn. in locurile - puJin nume:roase, de altfel are am intampinat dificultiti in precizarea sensului, am consultat ceteva lii (mai vechi sau contemporane) ale TAlcuirii la Eaanghelii a Sfantului ufil-.1. Apoi iorm.r fin,rla d Jiofto-irii .r fns( confruntatj:i corrparata din (u edili.r oriFin.rli de lJ l805,tJcindu-sea.lfeloultima\erilicireasupra ncii intrepdnse. Ne-am strdduit seintrebuintem instrumentele linevisiice el incnt proiunzirnea )i lint.r duho\nicea>cd a Ulcuirii $ nu fi-edeloc ubite, cu atAtmai mult cu cat in tdlmicirca Cuviogilor nemteni se cuprinde .,der.ir,rl lezaur de duho\ nicje pi de linb6 romineacc; veche. BoR.ilir teriJlL:lui le\ico-(emantic, drliculat intr-o topica flc\ibil; cu nulnt;r or'. diccursiv.r cste \peciiica te\telor cu carrctbr omiletic din literJtLrra astri veche. Ne-am dotit ca prin munca de diotosire sd nu umbrim si sd prgubim limba TAl.Iirii, c.lre este plini de frumusele, vitalitate ,i ncime, pAshend inrelesurile adenci ale graiului bisericesc. Din aceasii in;, aufostevitatecu totul neologismele, fiind pistrate mai toate cuvintele hi care pand astizi sunt intrebr.tinfate in textele bisericeFti gi liturgice. ln ce priveite redactarea gi structurarea continutului lucrerii, sunt esare mai multe precizdri. Atet viata Sfantului Marcu scdse pe scurt de Sfantul Softonie, cAt,i cea si de Sfentul Mucenic Dorotei, au fost inlocuite cu viata Sfantului ADostol
Vezi telcrirea

tn d

s e

l1

Sfintului teofilact

ta

Mriri

5, 13.

l3

Marcu, scrisi pe larg 9i publicad in yicrite sf,rlilor - editia ingrijit.i de Pdrin tele loanichie Bdlan. ,,Capetele Evangheliei" (care nu sunt altceva decAt tiilurile caPitolelor) prezente in editia 1805, au fost hcute de noiin cadrul Cuprlnsrrlr/i, iartitlului fiecirui capitol dinedilia de fate i-am subord onat plintr-o nota titlul original al capitolului din edilia 1805. Pentru inlesnirea unei priviri de ansamblu asupn structurii Evangheliilor, s-a alcAtuit la fiecare Evanghelie o Scari a lntocmirii. A).ci sunt infitigatc in idei rezumative toitte ccle prezentate in capitolele Evangheliilor, fiind indicate ti versetelc cotespunzdtoarc. In ce privegte textul Sfintelor Evanghelii, acesta a fost actualjzat duPa editia sinodali a Sfintei Scriptuti din anul 19E8, deoarecc aceasti edilie a cunoscut dupi 1989 mai multe reedittrri li se bucuri in momentul de fali de cea mai largi rtrspAndirc in randL credjnciogilor Acolo unde existit deosebiri intre versetele talcuite in edi;ia de la 1805 ti edilia mai sus pomcniti, diferenlele sunt precizate plin numeroase notc. Pentru a inlesni o vedere unitad asupra inhegii telcuiri a SfAntulu i Teofilact la Evanghelii, dar ti asupn intregii Scrilflfi prin intermediul talcuirii, am subordonat fiecilrui verset (sau grrp de versetc) miterile biblice prezente in edilia din 1805, cumulandu-le cu cele din edilia din 1988 Sfilltei Sctiptuli. din ediJia Norhi Aceste trimiteri au fost confruntatc ii inbogdtite cu cele ^ Testaflcnt cotnentat aI IPS Bartolomeu Vale u Anania, Scoliile gi insemntrrile Cuviotilor Gherontie gi Cligoric sunt marcatc prin noie precedate de indicaliai [1805]. Toate celelalte note ti insemndri aparfln editiei de fate. Pentru inlesnirea utilizirii acestei lcuiri, in antetul fiecdrci pagini este indicat numArul capitolului din Evanghelie; inaintea fiecdnli verset (sau grup de versete) este indicat capitolul gi numirul versetului, iar in alcituirea indicilor nu s-a fecut trimitere la numdrul de pagini, ci la vcrsetul sau grupul de versete talcuite. Referinlele biblice din textul talcutuii sunt cele din edilia 1805, insi acestea au {ost completate cu tdmiteri scripturistice 1a toate textcie citate in cadrul taicuiii gi care nu sunt identilicate in traducerea Cuviotilor Chcrontie ti Grigorie. Toate referinlele biblice din textul tilcuirilor au fost sistematizate Indice scripturistic. Pentru o orientale tematici in cadrul liicairii, s-a alcdtuit un l,rdice /c.l/ tl oaofinsfic pIin intermediul ceruia cei interesafi vor puiea afla grabnic care este invtrlStula Sfantului Teofilact privitor la dife te terne. 9a alcituit, de asmen ea, !\Itlllice ni flLoflelol p,"/rii filclifc de cdtre Sfantul Teofilact li un lzdlcetl tqerfulelv euatghclice 1+or de reti tt salt cal" sroltintrcbLtit1lafc deseoli. Acesta din urmi ne poate fi foarte utii celor carc iu cunoagtem integral

i\tr'u

textulEvangheliei, ci doar am retinut anunite pasaje prin intermediul lectudlot particularc sau a citirilor din tirnpuJ sfintelor slujbe. Acestor indici lise ahtur; in acest volu,r. dor,.i ane\e edi,oritlei { 1) C-t.. ,1rl d! niplm? poru ciIle Donuuhioq,in,e in Vrrhittlsi No Test ntpnt. tdnnktlp citrc Sflntul Nicoditn Aghiotitul; (2) indrumar penhu citirea Apostohlui ,i Sfntei Eaanghclii elc cdtre sluiitoii ,i creelincioriiin toote zilele dc pestc nn ,i Ia fcluite rhtduieli. Ne-am striduit ca pdn tot aparatul auxilia!, Tdlctirea la Ez'aflghelii sA devina un instrument util in stredania de inlelegere 9i propoviduire a Cuventului lui Dumnezeu, dar mai cu seamd 9i intai de toate ne dorim ca acesta s:l fie un sprijin real pentru cei care se sArguiesc si fie cu luarc nminte in viala liuntrice. Motivalia care a stat la baza alcituirii indicilor este lrn cul'ant al Sfantului Ignatie Briancianinov, p n care ne invald a9a: ,,Ti-a venit in minte un gAnd bun? OprcSte-tel In nici un caz nu te gandi si-l pui in practice fiie a-l examina, fdr; a medita Simfi in inimi vreo inclinalie bune? Oprette-tel Nu te lisa dus de ea. Consulti Er.angheiia. Vezi daci gandul tiu cel bun, inclinatia ta cea bune sr.mt conforme cu sfintele invifihri ale Domnului. Vei vedea foarie iepede cd nu existi nici o legdlurd lntre binele evanghelic ai binele firii omenegti clzute. Binele firii noastre cizute este amestecat cu rdul, de aceea el insupi a devenit r;u, dupi cum o mancale delicioase ti sen;toastr devine otrave c6nd este amestecatd cu aceasta"2, Cei care iau aminte la acest cuvant al Sfantului lgnatie vot inlelege ci acetti indici sunt de neapdrati trebuinta, atat din pricina imprditierii minlii, datolatd feluritelor pricini, cat ti din cauza neputintei ti uitfii, ciiora, ca unii ce suntem oameni, toline supunem intr-o m;sur; mai mdre sau mai mic5. Unele adnotiri din ed4ia de fal5 cuprind ldmudri asupra textului, dar 9i cateva pasaje din unele scrieri ale Pirinlilor filocalici. Aceste pasaje patristice nu au scopul de a-i exalta pe cititori punAndule inainte cuvinte Fi inveldturi ale Sfintilor, ci intii de toate completeaza ti dezvoltd talcuirea Sfantului Teofilact, dar deopotrivi ne aratd gi cat este de rnici mdsura duhovniceasca a celor care triirn in aceste vremuli. In privinla citirii sfintelor cuvinte, Sfantul Nil Sorski (1433-+1508) sciia: ,,Cei impovdrafi de multe pecate gi bantuili de patimi sunt nevlednici chia! gisd audi asemenea cuvinte.Insd, punAndu-ne nedejdea in harui lui Dumnezeu, suntem indemnati sd linem cuvintele sfintelor scderi in mintile noastre, ca micat si spodm in conttiinla decAderii in care umbl5m"r. ingelegem de aici cd apropierea noastre de sfintele cuvinte se poate face numai prin rugiciune ti prin citire cu luare aminte. Din aceaste Pricine, am
2

Sfentlll lgnatie Britulcianinov,Itfitltihrile Osp4ulri cd. EOR Alba lulia cap. VlI, P.24 Ct Cuviosul Paisie de ta Neamt, !rtoi,io$ 0,4a rtr|ri strret ed. Deisis, SibiLr, 1996, p. 15.

pagini ale acestei cirli Rn gdciuneo ininte cle citirea din Sfintele de catrc Sfantul Ioan Curi de Aur. Fiind atezati astfel, cititorul Olrli alcituite o va gesi foarte ugor de fiecare dati cind va dori str citeascd dt^ Tilcuirel:t Eoangheliei. Dar, involumul de fa;i se afltr 9i Canonul de umilinfd, sinatanl gi i Teofilacf alcdtuit de monahul Coprie, iar cei carc doresc se pot acatist apropia p n rugeciune de autorul acestei talcuiri la Evanghelii, dobAndind ocrotire ti ajutor, dar ti o inlelegere mai adanci a invdteturilor sale. Suntem incredinlafi ci aceastd randuiah derug:tciuneva fi de ajutor tuturor celorcare revnesc ponrncilor evanghelice, dar doresc ti se se apropie de Sfantul Teofilact n smeiti-cugetare, spre a se invrednici de mijlocirile ti ocrotirea sa caldA.
agezat in primele

Sfint

Prin zdbovirea in rug;ciune ii prin inplinirea poruncilor evanghelice vom dobandi luare aminte 9i vom inlelege cu adevdrat cele care se petrec in viala noastri lduntrici li neindoielnic este ci vom pricepe Fi pruncia duhovniceascd in care se afld creitinitAiea zilelor noastre. intr-un artjcol al sAu, intitulat Cuuinte penttu ,,urenen de pe urmi"!, academicianul Virg Candea ne spunea cd astdzi mai mult ca oricand inveteturile Sfinfilor ne sunt foarte la indemani, deoarece ,,ceriile lor cu greu oblinute, tilmdcite, copiate in trecut, ne atteapte, colbuite, pe nftun, sau ne irnbie in editii frumos tiparite 9i accesibile in librdrii, la pangar sau in chiotcui, pe ul4e 9i in piete"Intre acesb ce4i se numefi li TAbuirea celor patru Eontghelii a Sf?nniui Teofilact, care nidajduim sd nu devini o carte ,,colbuite" din pdcind cd se afld pe rafturile bibliotecilor 9i nu este cercetattr de nimeni. Transcriind din chirilica textul tAlcuirii de la 1805, am putut vedea ci pe numeroasele file ale cirfii de acum doui veacui sunt preserate multe picitud de cearA, care ne spun in chip tainic cA aceasti 7l?lclire a fost pdcina de sfinte privetheli. De acee4 se cuvine sA ne aducem aminte de neamul din care ne tratem ti sd nu uitim cd la infricogAtoarea Judecatd in sanul neamului romAneic ne vom afla dimpreun.i cu toli inaintatii nogtri care ti-au sfinlit viala plin implinirea poruncilor 9i prin dragostea ceanemincinoasd a Evangheliei. Dupi aceste porunci vor fi judecate toate veacuflle. toate neamurile si fiecare dintle noi in parte. Mulfumind tuturor celor ce s-au serguit ti au trudit in felurite chipuri slujind aceasti carte, neddiduim citle Dorrnul, Cel Care nimic nu trece cu vedeiea gi poate s; rispliteasce pin belFut de daruri ti milostivire. Purtirii Sale de grijd din dragostea pentru om, datordm orice lucru bun, dupi cum ni se spune gi in Crrlirful cdtre cititor alcuviotilor Gherontie li Grigorie: ,,Deci toti cei ce voili sd vd facqi fii ai zilei 9i ai luminii 9i sA nu umblati int u intunericul nettiinlei; tofi cei ce voiF se aveti viata Domnului, ca o oglindd inaintea ochilor
I

in revista S.iimDare,

In

fali,

^r.

3, 1997, p. 1.

i6

dupd dansa sd urmali; toti cei ce voili sd gtili tainele Intrupidi Domnului, gi dogmele credinlei noastre, ca si putefi da rtspuns, dupd cuventul Apostolului, pentru credinta cea dintru voi; toli cei ce voiti sd vi pov.ituifi la calea mantuirii Fi sA nu vI poticnili in pdpistiile pietzEltii, primili-o cu bucurie ti o cetili cu oserdie, mulFmind lui Dumnezeu Celui Ce a iconomisit de a dobAndit gi Neamul nostru aceas6 vistierie". Inainte de a incheia, vom cele iardgi iertare tuturor cititodlot punand iniinte o parte din cuvjntele tipografilor edifiei din 1805: ,,lar cei ce v-ali iN.rcdnicit cu luminarea mintii, a privi in oBlinda darului, bucurali-ve intru Domnul. Si odcegretealA velj afl4 indrcptali-o cu duiulbhndelelor, cA infru indelungati weme sdvargindu-se acest lucru de suflet folositor, gtim cd ii gregeli vom fi ftrcut: unele penfu multa osteneale, fiind firea ingreuiati, iar altele pentru sup;rarea noplii, crci ti noaptea de multe ori o am avut in loc de zi. Cupleciciune, darA, nerugAm ca sdne iertafi, c;citi noi oameni suntem cupringi de sldbiciunea firii, care nu lasS pe nici un om a fi firi de gregald". Fie, dar, ca toli dimpreun;, iertandu-ne unii pe alfii, sd pdzim dragostea lui Dumnezeu gi prin aceasta fiind tinoi,,pizili de Dumnezeu"s, cu frice, cu credinli ti cu inimi curati se ne apropiem de Sfintele Taine ale lui Hristos, cale ne vor innoi in infrxtirea veselitoare gi vegnici cu toti cei mantuiti. Iar daci accst lucru se va sdvArFi prin fapte, in chip tainic Sfantul Teofilact va reversa ti asupla noastrd binecuvantarea sa6, zicand: ,,Fie ca Durrmezeu, al Cdruia etti ii Care te are, se te pezeasca de tot rdul ti nenorocirca, sa te judece cu dreptate dupi milele Sale desaveiFite ti, cand tu vei fi devenit mirosul bunei miresme a lui Hristos, El sd te inal$e pe altarul ceresc ti se face din tine cidelnili inleleEetoare, ca si ddruietti ca jertfe toate darurile miinilor 9i Iucrerilor tale lica ardere de totsd aduci mireasma bineplicuti gibinepdmite a tuturor virtutilor tale".

voit

celor sufleteiti,

ii

,,lhofilacl" lnseamn5 ,,pAzjt de Dumnezeu". Teofilact incheia cu aceastA binec ventare una dintre scrisorilesal citre fosta imp:r{teasa }la.ia (cf. P C autirer,Theophulacte d'Adflda - l"tlrcs, Tesalonic, 1986, pp. 140-141 ).

'Sfinilrl

I7

DESPRE CELE PATRU INTELESURI

ALE SFINTEI SCRIPTURT

Patru sunt chipurile in care se talcuielte Sfanta Sciiptulii: tsfolic, adic; potrivit literei ti dupd istode; aragogic, adicii dupi inalia infelc gerc) alegoic, adicd sub cele spuse se inleleE altele, ascunsei ,i tropologic, adicd pentru indreptarea ndravurilor Inlelesul istorir este cel care cupdnde lucru trecute, care nu trebuiesc altfel intlese ti nici nu sunt inchipuire a altui lucru. Arasoglc, cand, prin spusele Scriphrfi ne suim de la Biserica pdmantcasce la cea cereasci, de la oarneni 1a hrgeri, de la zidiri la Ziditot pand la Cea Una Sfanta ti Preainalia Treime, de unde nu este cu putinli a trece mai inainte. AdicA afunci cand zicem: ,,Intru inceput a Iicut Dumnezeu Cerul gi pil'l.ar.t\|" .(Facerc 1,1), pdn ,,Cer" infelegem pe Ingeri, iar prin ,,pimant", pe oameni. Incd ti ceea ce zice Dav-id: ,,Cd M-am jurat intru mania Mea: "Nu vor intra intiu odihn aMea"" (Psaln 91,12 Ertei 3,11); s-alr.rat, zice Domnul, se nu intre evreii cei neascultitori ti impiet ti la inimA in pimentul figiduinlei, in Palestina. Potrivit spuselor, adici dupd chipul isfonc, inlelegem chiar p;mantul Palestinei; dar dnagoglc, adicd dupA inalta inlelegere, inlelegem viala cea veinici, adici aceea in care este adevdrata odihnd. Iar alegoric, este chipul in care potrivim cele spuse in Sf;nta Sc pture la Hristos, la Trupul Siu tainic Fi la Biserica cea pdmanteascd. Adic;: Aviaam ;r avut, potdvit cuvinielot deci potivit isioriei doi feciori, unul din Agar slujnica llsmaiil 9i altul din Salra cea slobodi [saac]. A/cgoric, adici dupi chipul in care una se sPune ti alta se infelege, Avraam inchipuie pe Dumnezeu, Care are doi fiii iudeii din sinagogb ii cregtinii din Bisericd cregtini care suni in slobozenia darului lui Hr-istos -, iar iudeii suntsub slujirea ii robia inchipuirii Legii lui Moise, dup; cum talcuiegte marcle Pavel in Epislold ciitre Galateki (4, 22-30). IncA ii prin arca lui Noe avAnd dobitoace curate 9i necuraie , 'Pcntru ca accasii cartc sc adrcscazi iniai de toate creitinilof simpli carc revnesc L.r implinirea porun.ilor ti poate c: nu tuhrrora le cst. cunoscui cc anum.rcpr.zinii fiecarc din injclesurile Slti.i S./rplrir;, atezin maijos oinsennare pnvind deslutjrea a.estora. Aceast: lemurire o $simindilia romeneasci a ]lilctn'iiSlantuluiTeoiillct, anume ca noti e\plicativ:i in comentariul de la Mtrrd 1:. / d.

r.r.,aLeaD^rnj.A.iJe5te(dpitolul I2del,) \4rl.l,cap ;lul Ildela/r.a>i3de rJ tjl cdre \e.tr<lti Ti.Lr-.coUnd dracul. dLpi care cel mut si surd ^r7rrl. 8rJ *le. A.r l. Iropologic - adi.i dup.i .hipu I cel in;rept.] tor de moravuri _ (.' rnrel.te p.i\ A to.ltl. ,.s, rd " (,1 nu \ oiesie s; J udi d umne,/eieSttle cu vinle si ,,muf', cd nu p megte spovedaniai ,,drac,,este pdcatul cel ;" pacitosul venind la Hristos _ adi.b I ^;;;;lJ; c,rdL \, na.riere sare se izb.,vesre {i( n_^.tflc.t grjte)te. binecuvjnUnd pe Dumnezeu prin ".'.I"[iJIl: lucrirea faolelor Du re i rr. 51 (ele -pu:.c de Dumrezeu in De L, reronom: .,ie nu legi gura boul ui care lreier;',D.r,/,,,o,1ar,1 2\. t|t. duD; 5lo\ i ._.ru spu* penrri porogt. ,a nleteqe penLtu in\;l.itori. cdre inv;ljnJ poporul, f"i, a"rlrr_ nu sunt ooriti \r sc ffd nir.-c; cir n lLrc ru rilc si vcnrturile Bi.ericii, d upa cum ti lcuieste marele | .1\c rf t ptj'0t0 thtil (ittc Cot t,t,ani \9, I jgt. Deci, in patru feluri se face citirea Sfintei Sc pturi: istoric _ potrivit .U\ nlc or' l?,7dSogl. - dup,r chipL, urei inteJcgeri m.tj inalte; ai"Bo.,. .;nJ '1,1.-:T- "',:"'., 1:cJ r cele.p J5e >i lropotogi. .rdi(a in (hiput ind repuror oe nJ'r\ Lrn lmL'r.tJJ. Se cLl\ ine ,l Sli c; nu todte cur intele dcripturii oot fi rariJlc In toa ie a(este feluri, ci unrle se l;rcuiecc numai in(r_un'fel, altele in doui sau in trei gi altele in toate aceste patru feluri.

:,igolic dc Intete8ere vedem Bicericd cea p.lm;nreasca. ce ::.r]l..l.hl":ir, cnPdrlde )L drepti Fi p;cdtori. este cnipLrl irdrepr;to. de nara\'uri .lJr tropologiL n,r'/r"/ arL'fJVunte oamen.lor >i \'i.tta lor ie indrenptj lmorallcare, orin cle la r.iutate, iatre

".i"?::il;:;1":[T:T:

s.

\l

'\9

CANONUL DE UMILINTA, ACATISTUL 9I S,INAXARUL CELUI INTRE SFINTI PARINTELE NOSTRU

TEOFILACT,
ARH]EPISCOPUL OHR]DEI 9I BULGARIEI
Alcituire a hri Coprie moruhul

Sprc Ftii.r+d
in ziui a h aiztci
)tonslre

li

utla n hotii deceml)rie,

se

sdaArFettepontetlirea

CLL..)ioasei

Maicii

ui Zolic, hldnitorul d? orfoni ri a celor dimpre rld cd intrn nceastd zi se otloodierte Praznicul Na;terii Dolnnului H rislos, in randuin la bisericeascd sltLiba Cw)ioasei Melan;n se gdse|te it1 ziutt ,]t ^0 dr( ct,tl1i, l t " i'l zthn n th iz... i ttnn s! ntnc r, 4 t0; slltiba lt a? n,;ul ui Nay o i ; afari de Lifi!, Palielett, Vahad, Pnrc iiFi Afitifaanele de ln Liturghie. In ziLtn a lreizeci si utla a lrnii Llecet brie se sindrgeFte gi potfienitea SfA tt ui Teofilact, Arhiepiscopnl OhrileiSi Bulga ei.Iar dacd oareu de va hranrt salt la aoi cel tnai mare, se oa sdoArsiirnintaa Utreniei dui4la cdltoltulri de umilirrtd, a silaxarului a acntistnlui acestuiSfA l Pdrifit(.|ar acola rfidenu esfehfltu, cei rdrnitoti li iubitori ,i t)e St'inli de I)oiesc, pot sd cit.nscd acesfe rugdtiluli fie Ia sdt)drfirea priznuiii Sfintr ui, fie inninte de a titi din rllullneztliertile snle lnadldtlti, snu tncd Fi in praoila dc ruEdciwle zihlici ori ln lrenrc de ispitire Si tulb rarc n ninlii. Acolo lnde cel mai ma rc rpierte n se .iti nunai sinmarul SfAntullri Teoflact, Jiti de canonul ccl dc llfiilinld fi ncntist, se |ta sdltiryi aceastd rnnduiald: DLryd cAnturenaVl-a tt CnnanLi i, se citerte sinaxarli Sfintei Melnnia, al SfhtlttttLi Zatic ldinitorul de arfani, fdcind, pohlenirca SfAntlllti Eln e d.in Vidin (hetrccut in M;,?ei,)r Tot in aceast; zi, pomerirea SfAntului Mucenic Ermie din \^din, care de sabie s-a sdvartit rrDi ind cu ponenirea soborului Sfl4ilof priznuiliintru nceastd zi, d pdct1 nratd ii rAnduialn Minehiui pe 31decel1turie.

Mrlani| Romdna, o Cli)ion cu dAn:iipfizn ili. irlsd, dht pricind

ft

Afoi, hldali se u urnn rTidj Tot in accaste zi, ponenirea Sfantuluj Teofilact, Arhiepiscopul Ohddei pi Bulgariei, citindu-se ctt lrnrcarminte ,i cu ealaaie t)ialn ,t|,1,. ia i'f i, tt .-a raria , J a nr..t|nat jos. 'ti. Dh pr icind cd in Mineirl pe dEcenfurie nLt este tteanti ,i ponenirea Sffrnt,lui lerarh Petr Mooilll, carc este rondn Lle nemfi ti cnre a fost cinonizat de curAld Ae Biseica OtLodord a Llcfttifiei, dllpd c! sa sfirrEie rle cit it sinrartd Sfhntului Teofilact , se L'a face li ponenitLl ncestui Sfdnli Tot in aceaste zi, pomenirea Sfantului Petru Movili, Mitropolitul Kicvului, carc in pace s-a sdvariit. Apoi sava incheia asa: Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluiette-ne gi ne mantuieste Dc noi. Amin.

cANONUL DE UMTLTNT.{

Preotul dd obi;ttttittt bitrcc uztkrttnre, zicknd:

Binecuvdntat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin. Slavi Tie, Dumnezer.r I nostru, sl.rva lie.
impdrate Ceresc, MAngiietorule, Duhul adevdrului, Care pretutindenea e;;ti gi toate le implinegti; Mstierul bundtifilor gi Dititorule de viafd, vino gi

te sdligluiegte intru noi gi ne cur;lette pe'noi de toatd intiniciunea gi mantuieFte, Bunule, sut"letele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinie tare, Sfinte fdrd de moarte, miluiegte-ne pe noi (de trei ori).

Slavi Tatdlui 9i Fiuhri ve'cilor. Amin.

9i SfAntului

Duh. $i acum gi pururea gi in vecii

PreasfAntd Treirne, miluiegte-ne pe noi. Doamne, curdle9te pdcatele noastre. Stipane, iartd fdrddelegile noastre. Sfinie, cerceteazi 9i vindecd neputinjele noastre, pentru numele Tdu.

Doamne miluie;te (de trci ori). Slavd... $i acum... Tatdl nostru, Care egti in Ceruri, sfinfeasci-se numele Tiu, vie impdrdfia Ta facd-se ','oia T4 precum in Cer aga gi pe pimAnt. PAinea noastrd cea spre fiin1i di-ne-o noud astizi gi ne iartd noui gregealele noastre, precum 9i noi iertdm gregililor nogtri. $i nu ne ducc pe rroi in ispiti, ci ne m6ntuiegte de cel riu. Cd a Ta este impardli4 puterea ;i slar.a" a Tatilui gi a Fiului gi a SfAntului Duh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor. Amin. Apoi tro1tarele, glnsul al 6-lea: Miluiegte-ne pe noi, Doamne, miluiegte-ne pe noi, ci, nepricepAndu-ne de nici un rdspuns, aceasti rugiciune aducem Jie, ca unui StipAn, noi pacitogii robii Tai. miJuieptc-ne pe noi.

)lava..

Doamne, miluiegte-ne pe noi, cd intru Tine am nddiiduit; nu te mAnia pe noi foarte, nici pomeni fdridelegile noastre, ci cauti gi acum ca un milostiv pi ne izbdvegte pe noi de vrijmagii nogtri, ci Tu egti Dumnezeul nostru, gi noi suntem poporul Tiu; tofi lucrul mAinilor Thle gi numele Tdu chemdm.
Si acum..., a Ndscdtotrei de Dumnezeu

Uga milostivirii deschide-o noui, binecuvAntatd Ndscitoare de Dumnezeu, Fecioari, ca si nu pierim cei ce nadijduim intru tine, ci si ne r.trAntuim prin tine din nevoi, ci tr.r egti mAntuirea neamului cre9tinesc.

SINAXARUL SI ACATISTUL

Apoi Sittfuolul Credh$ei: Cred

irtru Unul Dumnezeu, Tatil Atotliitorul, Ficdtorul Cerului

gi al

pimAntului, al tuturor celor vdzute gi nevizute. $i intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Ndscut, Care din Tatdl S-a niscut mai inainte de tofi vecii; lumini din lumini, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu adevirat, niscut, iar nu ficut; Cel de o fiinli cu Tatdl, prin care toate s-au fdcut; Care, pentru noi oamenii gi pentru a noastrd mAntuire, S-a pogorAt din Ceruri pi S-a intrupat de la Duhul SfAnt gi din Fecioara Maria gi S-a fdcut om; 9i S-a rdstignii pentru noi in zilele lui Ponliu Pilat 9i a pdtimit gi S-a ingropat; gi a inviat a treia zi, dupd Scripturi; gi S-a indllat la Ceruri gi pade de-a dreapta Tatdlui; gi iaripi va si vind cu slavd, sd judece viii gi morlii, a Cdrui impirdlie nu va avea sfArgit. $i intru Duhul SfAnt, Domnul de viafi Ficdtorul, Care din Tat5l purcede, Cela Ce impreund cu ThtAl ti cu Fiul este inchinat gi sldr.it, Care a grdit prin Prooroci. Intru un4 sfinti, soborniceasci
apostoleasci Bisericd. Mdrturisesc un Botez spre iertarea pdcatelor. Agtept invierea morfilor. $i viala veacului ce va si fie. Amin.
gi

Psalmul

118

(Catisma a XVII-il:

Staren

itthi:

Fericili cei fdrd prihani in cale, care umbld in Legea Domnului. Fericili cei ce pizesc poruncile Lui gi-L cauii cu toati inima lor, ci n-au umblat in cdile Lui cei ce lucreazd fdrddelegea. Tu ai poruncit ca poruncile Tale si fie iubite foarte. O, de s-ar indrepta ceiile mele, ca si pdzesc poruncile Talel Atunci nu md voi rugina cAnd voi cduta spre toate poruncile Tale. I duda-Te-voi intru indreptarea inimii, ca si invil judecdlile dreptdfii Tale. lndreptirile Tale voi pdzi; nu md pirisi pdni in sfArgit. I'rin ce igi va indrepta tdndrul calea sa? Prin pdzirea cuvintelor Tale. Cu toatd inima Te-am cdutat pe Tine; sa nu md lepezi de la poruncile Tale. in irrima mea am ascuns cuvintele Tale, ca si nu gregesc Jie. BinecuvAntat egti, Doamne, invafi-md indreptdrile Tale. Cu buzele am rostit toate judecdfile gurii Ta1e. In calea mdrturiilor Tale m-am desfdtat, ca de toati bogdlia. La poruncile Tale voi cugeta gi voi cunoagte cdile Tale. La indreptdrile Tale voi cugeta gi nu voi uita cuvintele Tale. RXsplitepte robului Tiu! Voi trdi gi voi pizi poruncile Thle. Deschide ochii mei gi voi cunoagte minunile din Legea Ta. StrAin sunt eu pe pdmdnt, sd nu ascunzi de la mine poruncile Tale. Aprins e sufletul meu de dorirea judecdlilor Tale, in toati vr, s',.1 Certat-ai pe cei mAndri; blestemali sunt cei ce se abat de la poruncile Tale. Ia de la mine ocara gi defiimarea, cd mdrturiile Tale am pdzit. Pentru cA au tezut

CANONUL DE UMILINTA

c;peteniile gi pe mine md cleveteau, iar robul Tiu cugeta la indreptdrile Tale. Cd mdrturiile Tale sunt cugetarea me4 iar indreptdrile Taie, sfatul meu. Lipitu-s-a de pAmAnt sufletul meu; viazd-md, dupd cuvAntul Tdu, Vestit-am cdile mele gi rn-ai auzit; invali-md indrepterile Tale. Fi sd inleleg calea indreptdrilor Tale gi voi cugeta la minunile Thle. Istovitu-s-a sufletul meu de supdrare; intdregte-md intru cuvintele Thle. Depdrteazi de la mine calea nedreptdlii gi cu Legea Ta md miluiegte. Calea adevdrului am ales gi judecilile Tale nu le-am uitat. Lipitu-m-am de mdrturiile Tale, Doamne, sd nu md ruginezi. Pe calea poruncilor Tale am alergat, cand ai lergit inima mea. Lege pune mie, Doamne, calea indreptdrilor Thle Fi o voi pizi pururea. InfelepJegte-md gi voi cduta Legea Ta gi o voi pdzi cu toati inima mea. Poviluiegte-md pe cdrarea poruncilor Tale, cd aceasta am voit. Pleaci inima mea 1a mdrturiiie Tale gi nu la ldcomie. intoarce ochii mei ca sd nu vade degertdciunea; in calea Ta viazA-md. implinegte robului Tdu cuvAntul Tdu, care este pentru cei ce se tem de Tine. Indepirteaze ocara de care mi tem, cdci judecS|ile Tale sunt bune. Iat5, am dorit poruncile Tale; intru dreptatea Ta viazi-md. Si vini peste mine mila T4 Doamne, mAntuirea T4 dupd cuvAntul Tdu gi voi rispunde cuvAnt celor ce md ocdresc, ca am niddiduit in cuvintele Ta1e. Si nu indepdrtezi din gura mea cuvantul adevirului, pAnd in sfArgit, cd intru judecdgiie Tale am ndddjduit. $i voi pdzi Legea Ta pururea, in veac gi in veacul veacului. Am umblat intru ldrgime, cI poruncile Tale am cdutat. Am grdit despre mdrturiile Tale inaintea impiraJilor gi nu m-am ruginat. Am cugetat la poruncile Tale, pe care le-am iubit foarte. Am ridicat mAinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit ;i am cugetat la indreptdrile Tale. Adu-Ji aminte de cuvAntul Tiu, cdtre robul Tdu, intru care mi-ai dat nddejde. Aceasta m-a mAngAiat intru smerenia me4 ci cuvAntul Tdu m-a viat. Cei mdndri m-au batjocorit peste misurd, dar de la Legea Ta nu m-am abdtut. Adusu-mi-am aminte de judecilile Tale cele din veac, Doamne gi m-am mAngAiat. MAhnire m-a cuprins din pricina pAcetogilor, care pirisesc Legea Ta. Cantate erau de mine indreptdrile Tale, in locul pribegiei mele. Adusu-mi-am aminte de numele Tdu, Doamne gi am pizit Legea Ta. Aceasta s-a fdcut mie, ca indreptdrile Tale am cdutat. Partea mea egti, Doamne, zis-am sd pdzesc Legea Ta. Rugatu-m-am feJei Tale, din toatd inima mea, miluiegte-md dupi cuvAntul Tdu. Cugetat-am la cdile Tale gi am intors picioarele mele la mdrturiile Tale. Cata am fost gi nu m-am tulburat sA pdzesc poruncile Tale. Funiile pdcitopilor s-au infSgurat imprejurul meu, dar Legea Ta n-am uitat. La miezul noplii m-am sculat ca sd Te laud pe Tine, pentru judecdlile dreptdfii Tale. Pirtag sunt cu toli cei ce se tem de Tine 9i pizesc

SINAXARUL SI ACATISTUL

poruncile Tale. De mila Ta, Doamne, este plin pdmAntul; indreptirile Tale md invafd. Bundtate ai fdcut cu robul Tdu, Doamne, dupd cuvAntul Tdu. invali-md bundtatea, invAtdtura gi cunogtinla, cd in poruncile Tale am crezut. Mai inainte de a fi umilit, am gregit; pentru aceasta cuvAntul Tdu am pdzit. Bun egti Tu, Doamne, 9i intru bundtatea Ta invatd-mi indreptirile Tale. inmulfitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mAndri, iar eu, cu toati inima mea voi cerceta poruncile Tale. inchegatu-s-a ca grdsimea inima lor, iar eu cu Legea Ta m-am desfdtat. Bine este mie ci m-ai smerit, ca sd invd; indreptdrile Ta1e. Bund-mi este mie Legea gurii Tale, mai mult decAt mli de comori de aur gi argint.
S1av5... $i acum... Aliluia (de trci ori), cLL inchindciuni, iar dacd aceastd r1rduinld de rugdciurte sc sdakrpepte in Postul Mare, se fac metanii. Doamne miluiegte (de trei ori). Slavd... $i acum...
Stnren n doua:

MAinile Tale m-au fdcut gi m-au zidit, inleleplepte-md 9i voi invdfa poruncile Tale. Cei ce se tem de Tine md vor vedea pi se vor veseli, cd in cuvintele Tale am ndddjduit. Cunoscut-am Doamne, cd drepte sunt judecdlile Tale 9i iniru adevdr m-ai smerit. FacS-se, dar, miia Ta, ca si md mAngAie, dupd cuvAntul Tdu, citre robul Tiu. Si vind peste mine induririle Tale gi voi trii, cd Legea Ta cugetarea mea este. Sd se rugineze cei mAndri, cA pe nedrept m-au nedreptdlit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale. Sd se intoarcd spre mine cei ce se tem de Tine gi cei ce cunosc mdrturiile Tale. Sd fie inima mea fdri prihand intru indreptdrile Tale, ca sA nu mi ruginez. Se topegte sufletul meu dupi mAntuirea Ta; in cuvAntul Tiu am nddijduit. SfArgitu-s-au ochii mei dupd cuvAntul Tiu, zicAnd: "CAnd mI vei mAngAia?". Cd m-am ficut ca un foale la fum, dar indreptdrile Tale nu Ie-am uitat. CAte sunt zilele robului Tdu? CAnd vei judeca pe cei ce md prigonesc? Spusu-mi-au cdlcdtorii de lege degertdciuni, dar nu sunt ca Legea T4 Doamne. Toate poruncile Tale sunt adevdr; pe nedrept m-au prigonit. Ajuti-mi! Pulin a fost de nu m-am sfArgit pe pXmAnt, dar eu n-am pirisrt poruncile Tale. Dupd mila Ta viazl-ml gi voi pdzi mirturiile gurii mele. In veac, Doamne, cuv6ntul Tdu rim6ne in Cer; in neam gi in neam adevdrul Tiu. Intemeiat-ai pdmAntul gi rimAne. Dupd rAnduiala Ta rdmdne ziuq ci toate sunt slujitoare Jie. De n-ar fi fost Legea Ta gAndirea me4 atunci ag fi pierit intru necazul meu. In veac nu voi uiia indreptdrile Tale, cd intr-insele m-ai viat, Doamne. Al Tiu sunt eu, mAntuiegte-md, ci indreptiriie Thle am ciutat. Pe mine m-au agteptat pdcitogii ca si md piardd. Mirturiile Tale am priceput. La tot lucrul desdvArgit am vdzut

21

CANONUL DE UMILINTA

SI

sf6r;it, dar porunca Ta este firi de sfArgit. Cd am iubit Legea T4 Doamne, ea toatd ziua cugetarea mea este. Mai mult decAt pe vrhjmagii mei m-ai inleleplit cu porunca T4 cd in veac a mea este. Mai mult decAt invdldtorii mei am priceput, cd la mErturiile Tale gAndirea mea este. Mai mult decAt bitrenii am inleles, cd poruncile Tale an ciutat. De la toatd calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca si pizesc cur.intele Tale. De la judecdtile Tale nu m-am abitut, cd Tu ai pus mie Lege. CAt sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale, mai mult decAt mierea, in gura mea! Din poruncile Tale m-am fdcut priceput; pentru aceasta am urat toatd calea nedreptdlii. Fdclie picioarelor mele este Legea Ta gi lumini ciririlor mele. Juratu-m-am gi rn-am hotdrAt sd pizesc judecdfile dreptilii Tale. Umilit am fost pAnd in sfArgit; Doamne, r'iazi-md, dupi cuvAntul Tdu. Cele de bunivoie ale gurii mele binevoiegte-le, Doamne gi judecdlile Tale md invali. Sufletul meu in mAinile Tale este pururea gi Legea Ta n-am uitat. Pusu-mi-au pdcitogii cursi mie, dar de la poruncile Tale n-am r.lticit. Mogtenit-am mirturiile Tale in veac, cd bucurie inimii mele sunt ele. Plecat-am inima mea ca sd fac indreptdrile Tale in veac spre rdsplStire. Pe cdlcdtorii de lege am urAt gi Legea Ta am iubit. Ajutorul meu gi sprijinitorul meu egti Tu, in cuvdntul Tdu am nidijduit. Depirtali-vi de la mine cei ce viclenili gi voi cerceta poruncile Dumnezeului meu. ApdrS-md dupd cuvAntul Tdu gi mi viazd gi se nu-mi dai de rugine agteptarea mea. Ajutd-mi gi mi voi mAntui ;i voi cugeta la indreptirile Tale, pururea Defdimat-ai pe tofi cei ce se depirteazd de la indrepiirile Tale, pentru cd nedrept este gAndul lor. Socotit-am cdlcdtori de lege pe tofi pdcitopii pdmAntului; pentru aceasta am iubit mirturiile Thie, pururea. Stripunge cu frica Th trupul meu, cd de judechfile Thle m-am temut. Ficr"rt-am judecati gi dreptate; nu md da pe mAna celor ce-mi fac strAmbdtate. Prim,.:gte pe robul Tiu in bunitate, ca sd nu md cleveteascd cei mAndri. SfArgitu-s-au ochii mei dupd m6ntuirea Ta gi dupi cuvAntui dreptdlii Tale. Fd cu robul Tdu dupd mila Ta 9i indreptirile Tale md invafi. Robul Tdu sunt eu; infelepfegte-md gi voi cunoagte mdrturiile Tale. Vremea este sd lucreze Domnul, cd oamenii au stricat Legea Ta. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale mai mult decat aurul 9i topazui. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am indreptat, toatd calea nedreaptd am urAt. Minunate sunt mdrturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu. Aritarea cuvintelor Tale lumineazd gi infeleplegte pe prunci. Gura mea am deschis gi am aflat, ci de poruncile Tale am dorit.
Slavd. . . $i acum.. . Aliluia (de trei ori), cu inchittdcir.Lni, iar dncd aceastd rhnduiald de rugiiciune se sdrhrpegte in Postul Mare, se fnc metanii. Doamne miluiegte tde trci ori\. SIav).. Si .-:cui,...

p Iz

m c l u

in

c v

SINAXARUL 9I ACATISTUL

Starea a treia:

mi rniluiegte, dupd judecata Ta, fali de cei ce iubesc numele Tdu. Pagii mei indrepteazi-i clupi cuvAntul Tdu gi si nu mi
Cautd spre mine pi stipAneascd nici o firidelege. Izbdvegte-mi de clevetirea oamenilor pi voi pdzi poruncile Tale. Fala Ta arat-o robului Tdu gi mi invald porturcile Tale. Izvoare de lacrimi s-au pogorAt din ochii mei, perltru ci n-am pdzit Legea Ta. Drept egii, Doarnne gi drepte sunt judecdlile Thle. Poruncit-ai cu dreptate mdrturiile Tale pi cu iot adevirul. Topitu-m-a rAvna casei Tale, ci au uitat cuvintele Tale vrijmagii mei. Limurit cu foc este cuvAntul Tiu foarte gi robul Tdu l-a iubit pe el. Thndr sunt eu gi defdimat, dar indreptdrile Tale nu le-am uitat. Dreptatea Ta este drepiate in veac ai Legea T4 adevdrul. Necazuri gi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gindirea mea. Drepte sunt mdrturiile Thle, in veac; infelepfegte-mi gi voi fi viu. Strigat-am cu toate inima mea: uAuzi-md, Doamnel" Indreptdrile Tale voi cduta. Strigat-am cdtre Tine: "MAntuiegte-md gi voi pizi mirturiile Tale". Din zori m-am sculat gi am strigat: <Intru cuvintele Tale am ndddjduit". Deschis-am ochii mei dis-de-dimineafd, ca si cuget la cuvintele Thle. Clasul meu auzi-I, Doamne, dupd rnila Ta; dupd judecata Th mi viazi. Apropiatu-s-au cei ce mX prigonesc cu firddelege, dar de la Legea Ta s-au indepdrtat. Aproape egti Tu, Doamne gi toate ponrncile Thle sunt adevdrul. Din ince'put am crmoscur, din mdrturiile Thle, cd in veac le-ai intemeiat pe ele. Vezi smercnia mea gi md scoate, cd Legea Ta n-am uitat. Judecd pricina mea 9i mi izbivegte; dupd cuvAntul Tiu, fd-md viu. Departe de pdcitogi este mAntuirea ci indreptdrile Thle n-au cdutat. lnduririle Thle multe sunt, Doamne; dupd judecata Ta md viazd. Multi sunt cei ce ma prigonesc gi md necijesc, dar de la mirturiile Tale nr.r m-am abdtut. Vdzut-am pe cei nepricepuli gi md sfdrgeam, cd n-au pdzit cuvintele Tale. Vezi cd poruncile Tale am iubit, Doamne; intru mila Ta md viazd. Inceputul cuvintelor Tale este adevirul gi vegnice toate judecdlile dreptdfii Tale. Cdpeteniile m-au prigonit in zadar; iar de cuvintele Tale s-a infricogat inima mea. Bucura-mi-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoard mare. Nedreptatea am urAt gi am disprefuit, iar Legea Ta am iubit. De gapte ori pe zi te-am ldudat pentru judecifile dreptdlii Tale. Pace multd au cei ce iubesc Legea Ta gi nu se smintesc. Agteptat-am mAntuirea T4 Doamne gi poruncile Tale am iubit. Pdzit-a sufletul meu mirturiile Tale 9i le-a iubit foarte. Pdzit-am poruncile Tale gi rndrturiile Tale ci toate cdile mele inaintea Ta sunt, Doamne. Si se apropie rugdciunea mea inaintea T4 Doamne; dupd cuvAntul Tiu md infeieplegte. Sd ajungd cererea mea inaintea T4 Doamne; dupi cuvAntul Tiu md izbdvegte. Sd r5spAndeascd buzele mele laudd, ci m-ai invilat inclreptirile Tale. Rosti-r,a limba mea cuvintele Tale,

CANONUL DE UMILINTA

poruncile Tale sunt drepte. MAna Th si mi izbiveascd, cd poruncile Tale am ales. Dorit-am mAntuirea T4 Doamne gi Legea Ta cugetarea mea este. Viu va fi sufletul meu pi Te va liuda gi judecdlile Tale imi vor ajuta mie. Rdtecit-am ca o oaie pierduti; cautd pe robul Tiu, cd poruncile Tale
cd toate

nu ie-am uitat.
Canonul de unilinld cdtre Sfdntul lerarh Teofilact
Chntarea

I,

glastLl ctl Vl-lea:

Lrnlosut:

Precum prin steaua cea cu dumnezeiasci mergere i-ai chemat pe magi spre a se inchina sldvitei Nagterii Tale, aga gi pe mine md cheamS, Hristoase, Doamne, din intunericul cel incremenit al pdcatului, diruindu-ml lumina cred intci si a bunei indrdzniri.

Sfift; Sfinte Pdrinte Teofilact, roagS-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiascd chip de pocdinld gi stdruinld, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci.
Pegterd a fdrddelegilor s-a ficut inima me4 intru care voile cele tAlhdrepti au batjocorit greuntele cel sfant al darului, cdci dintru invArtogarea mea nu voiesc a pricepe ci intru avulia cea agonisiti din dulcefile patimilor sXldpluiegte moartea cea de veci gi doar bobul cel smerit al grAului duhovnicesc va face roadd insutiti, ce va fi adunati i:r vegnicele vistierii.

Silft: Sfinte Pdrinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu si imi diruiascd chip de poceinle ti stAruintd, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci. inchipuirea cea de sine mi-a bdtdtorit locul ce1 mdnos al |arinii inimii, iar invArtogarea mAndriei preschimbatu-s-a intru munte inalt gi aspru dar tu, Sfinte Pdrinte Teofilact, cu puterea ta de grabnic mijlocitor, surpd gi prefd muntele cel diavolesc in vale plind de susurul cel mangaietor al smereniei, iar |arina cea bdtdioriti a inimii mele o ari cu plugul pociinlei. Slavi.
..

PdmAntul ce1 inlelenit gi roditor de spini nu este lesne de strdmutat dintru a sa lucrare insd tu, Sfinte Pirinte Teofilac t, brdzdeazd-l cu adAncd ariturd gi pogoard asupri-i troienele cele preacurate ale bunelor vestiri, stArpind rdddcinile cele cuvantAtoare ale patimilor celor pline de spini.

$i acum...,

a Ndscdtoarei de Dumnezeu:

SINAXARUL SI ACAT1STUL

Precum fulgul de nea se zdmislegte in chip de stea in pAntecele norului, iar apoi se pogoard pe pdmAnt spre a vesti prin strdlucire taina pegterii dumnezeie9ti, asemenea si tu, PreasfAntd Niscdtoare de Dumnezeu, ai zdmislit in pantecele tdu pe Cel Care S-a depertat de slava 54 pogorAndu-Se pe pdmAnt gi ardtAndu-Se ca un Prunc omenesc, dintru intunericul cel strdiuminat al Dumnezeirii. Pentru aceast4 te rog pe tine, ceea ce egti caldX rugdtoare, topegte gerul cel cumplit din pegtera inimii mele, spre a face si se inalle spre roadd bobul cel dumnezeiesc al darului, pe care Fiul tdu l-a sddit ti intru mine in SfAntul Botez. Clntarea a lll-a:

lrmosul:

in ieslea pegterii S-a ndscut cu irup Fiul lui Dumnezeu spre a ridica din mAncarea celor necuvAntetoare mintea mea cea cuprinsi de oofte dobitocegti, iar pegtera mormAnt al morlii s-a ficut, cdci a *sarit dintr-insa
spicul cel preadulce 9i dumnezeiesc al Invierii gi verdeala evanghelicegtii

propoviduiri.
SfiL: Sfinte Pirinte Teofilact, roag5-L pe Hristos Dumnezeu si imi diruiasci chip de pocdinld gi stdruinfi, pentru a pune inceput :r lucrarea evanghelicegtilor porunci. Cu intunericul poftelor pSmAntegti m-am prins ca gi intr-o temnild gi nu gdsesc fdgag de izbdvire, cici slab gi fdrd de vlagd m-am fdcut; iar gerul dezndddjduirii asupreite cregtetul meu, cuprinzAnd cu rdceali credinla in puterea cea dumnezeiascd ce-i inalld dintru acest pdmAnt pe cei care necontenit tAnjesc a rodi insutit. Stift; Sfinte Pirinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiascd chip de pociinld gi stiruinfd, pentru a pune inceput in lucrarea evangheiicegtilor porunci.
Ca o caldi adiere gi ca o ploaie cu buni sporire te pogoari asupra mea cu dumnezeiegtile tale rugdciuni, Sfinte Parinte Teofilact 9i imi ridicd intru rodire griuntele cel preacurat al darului SfAntului Botez, spre a birui gi eu pimAntul gi a dobAndi prin nezdruncinati gi bund voire seninul cel preadulce al linistii mintii.

Slavi...
Sadul cel firav 9i verde al grAului duhovnicesc este cumplit bAntuit de vestitorii nerodirii insA tu, Sfinte Pirinte Teofilact, i1 izbivegte de argiJa ispitelor, mijlocind lacrimile umilinlei; i1 pdzegte de viermele cel omorAtor,

in lepidarea de gunoioasele patimi. $i acum..., n Ndscdtoarei

diruind tdrie bunei sArguinfe; iar de sterpiciune il

feregte,

statornicindul

de Dumnezeu:

Tu egti, Niscdtoare de Dumnezeu, farina din care inverzegte holda cea duhovniceascd a cregtinilor dreptmdritori, tu egti norul care odrdslegte ploaia plin"i de rdcoare a smeritei-cugetiri, tu epti vuietul care alungi prdddciunea celor ce-s vrdjmagi gi rdpitori. Pentru unele ca aceste4 cu u;ilinte iii cer c4 prin milostivirea ta tle Maic5, si mi strdmuli din moartea nerodirii spre minte inspicati citre dumnezeiegtile porunci ale Fiului gi Dumnezeului tdu. Cintarcn a lV-a:
lrmosLtl:

Prunc preamic S-a ardtat in pegterd Cel Care fine in mAnd lopata gi jitnilele ceregti 9i Care prin a Sa putere poate sd despartd grAul de pleavb. Iar mintea mea nebuni, ca o |arind roditoare de neghind nu credl cd va
gusta vreodatd secerd gi foc pArjolitor.

Sfllr: Sfinte Pirinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imi diruiascd chip de pocdinfd gi stiruinli, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porr-rnci.
Sirac gi searbid imi esie spicul mingii gi orir-rnde md uit inlduntrul meu, nu vdd decdt lanul cel intunecat al neghinei p5cah.rlui, iar secera judecatii sta gata si se pogoare peste toat5 firea cea cuvAntdtoare, spre a aduce bucurie negrditd tlrturor celor care prin fapte s-au inil;atin holda cea albd gi doritoare de seierig.

Sfih: Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiasci chip de pociinji ti stdruinla, pentru a pune inceput in lucrarea evan ghelicegtilor porunci. inainte de vremea secerigului imi ajutd sd st6rpesc neghina firddelegii, Sfinte Pdrinte Teofilact, cu focul invdldturilor tale curilind mintea mea de invoirile cele pdcdtoase gi amare c4 intru acest chip sd md veselesc 9i eu in Ziua Judecdlii, mdcar cd roada mea este cu covArpire pulind 9i netrebnicd. Slavd... Precum se pleace inspre pdmAnt spicul cel coPt, aga imi ddruiegte gi mie, Sfinte Pdrinte Teofilact, a r.edea pururea cd sunt pdmAnt gi cd in pdmAnt md voi intoarce, netrufindu-md vreodati pentru inillimea cu care paiul ce1 preadrept al fdptuirii ar str5bate vizduhul cel duhovnicesc.

$i acum.

., a Ndscdtoarei de Dtrmnezeu:

STNAXARUL 9l ACATTSTUL

Vestitoare a secerigului e;ti Niscdtoale de Dumnezeu prin nagterea ta cdci ai ddruit lumii Piinea cea vegnici 9i prealuminat te-ai ardtat impreuni-ostenitoare la rnoara sfatului dumnezeiesc Ai la cuptorui dragostei celei pentru firea omeneascS. Pentru acestea, milostivd iardgi te arati gi imi ddruiegte, ca o Maici preabuni, mustul cel clulce al inceputului de pocdinfi, cdci chip pruncesc ar,And, nu arn dirrli pentru a md impdrtSgi din pAinea plAnsului duhor niccsc,
Chtttnreo n V-n:

lnnosul:
S-a copt veacul cel neroditor prin Nagterea Ta, Hristoase Dumnezeule, iar prin propoviduire mlddilele invilSturii Tale au diruit intregii lumi ciorchinul cel prea dulce al hrvierii, dar inima mea ca o boabd acrd gi necoaptd gtie ci nu este vrednicd de teascul veseliei.

Sflft: Sfinte Pirinte Teofilact, roage-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiascd chip de pociinli Fi stiruinta, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci.

in nebunia mea n-anr socotit a fi ml;dild ce aduce roadi afari de puterea rdddcinii gi cu c6rceii patimilor mintea agilandu-o intru inalta cuBetare, ciorchinele inimii cr-r pelinul p5catr,rlui s-a amdrAt, fdcdndu-md cu totul vrednic de a fi t;iat 9i ars cu judecata Vierului firii omenegti.
Sfllt: Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Dumnezeu sd imi diruiascd chip de pocdinld Fi striruinte, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci.
De belia multelor pecate sunt trAntii la pimint gi vrijmagii mAntuirii cu sporire se incolicesc asupra mirrfii mele taratoare, dar tu, Sfinte Pdrinte Teofilact, izbivegte-md prin toiagul tiu cel pdrintesc din robia garpelui celui ucigag, ridicAndu-md de la pimAnt cu bdutura cea vie a lucrdrii poruncilor.

Slavi.

..

Culitul cel trimis sd culeagd rodul r'ilei sta asupra capului meu 9i nu pricep cum md voi izbivi de osAndd, dar iu, Sfinte Parinte Teofilact, cu rugiciunile tale sloboade dulceafa Dumnezeirii gi in strugurele cel necopt al fdptuirii mele, spre a fi gisit vrednic de ridicarea in teascul cel ceresc al veseliei pururea fiitoare.
$i acum.. ., a NdsctitoareL tle DtntLnezett: Vi'; verde gi cu buni mireasmi egti Niscitoare de Dumnezeu, clci prin strdlucirea cea intreit insoritd a Dumnezeirii ai copt Strugurele Melii,

30

CANONUL DE UMILINTA

iar ploaia lacrimilor Evei, ce s-a vdrsat Ia rddicina vilei firii omenegti ai preschimbat-o in dulceala mAntuirii. Pentru aceste4 cu zdrobire de inimd te rog pe tine, ceea ce etti Maice 9i Fecioard, zdrobegte in teascul pocdinfei indulcirile mele cele pdcitoase, spre a izvori mustui cel limpede a1 umilinlei.
Ckntarea a Vl-n:

Irmosul:

trup in s6nurile Maicii Pururea Fecioare, imbrdtigAnd omeneasca fire cu


Dumnezeirea T4 Preabunule Hristoase. Tu egti, Doamne, Cel Care pe toate le vezi, Tu gtii cd pArjolit sunt de spaimS, cA mi se cutremure inima gi-mi amulegte cugetul socotind ci nevrednic fiind, m-am atins de Sfintele gi Preacuratele Tale Taine insd, Te rog, pentru multa Ta milostivire sd nu curmi viala mea cea cu totul ticiloasi gi pAngiritd, ci cu toiagul mustririlor Tale si md pistoregti cdtre siaulul cei ceresc. Sfllr; Sfinte Pirinte Teofilaci, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imi diruiascd chip de poc5infA gi stAruinfe, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci.

Fdri de simAnld bdrbdteasci gi din sdngiuiri feciorelnice Ti-ai fesut

Chiar daci fdrd de curmare ag lua aminte cd intreaga zidire propovdduiegte poc5inla 9i prin dar duhovnicesc ag putea covarFi apa tuturor izvoarelor pimAntului cu lacrimile de umilinfd, se cuvine ca mintea mea si r5m6nd pr5pastie a adAncului gi cu intemeiere se priceape cd de sunt aduse in lucrare, dumnezeieptile porunci sunt fdrd de sfirgit.
Sfift; Sfinte Pirinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiascd chip de pociinld gi stiruintA, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtiior porunci. Acre 9i pline de viclenie sunt gAndurile gi dorilile cele ascunse ce-mi dospesc aluatul inimii, dar tu, Sfinte Pirinte Teofilact, md innoiegte cu buna frdmAntdturd a invdfiturilor tale, ca sd md impirtdgesc ai eu cu vrednicie de fierbinleala cea vie a PAinii celei de veci. Slavd... Ca o piele de caprd bitrAnd m-am zbArcit iniru obiceiurile omului celui vechi gi nu md pot nicidecum impirtigi din Vinul cel prea nou al milostivirii dar tu, Sfinte Pdrinte Teofilact, cu fluierul cel pAstoresc scotandu-ma dintru obiceiul cel indiritnic, c;lSuzeite-me cdtre veselia mieilor care se adapA intru sdltdrile minlii din Vinul Judecdlii.

$i acum.

., n Ndscdtoarei de Duxtnezett:

SINAXARUL $I ACATISTUL

Ca gi simAnfa dintr-un sAmbure a amulit limba in gura mea PreasfAntd Ndscitoare de Dumnezeu, cici prin dragostea ta cea plind de smerenie ridici mahrama de pe tainele zidirii gi celor vegheiori le adeveregti inchipuirea Crucii dintru tiria grAului ce drept se inal;i citre cer gi dintru moliciunea vilei ce nu se ridicd de la pdmAnt fdri de sprijinire. Pentru acee4 ca pe una ce egti podoaba cea preaminunati a intregii fdpturi gi Maicd a milostivirii, te rog ddruiepte-mi c4 prin impdrtdgirea din Trupul gi SAngele Fiului tdu, si rdsard Pomul Vietii gi din sAmburele cunogtintei mele.

Stihird, glanil aI Vl-lea:

adundm toli iubitorii de Sfinti gi cu cuvinte de laudd gi mullumire sd ne veselim intru duhovniceasca prdznuire a SfAntului Teofilact, cdci prin minunatele sale tAlcuiri ne-a invrednicit gi pe noi sd ne impdrtdgim din ospdtul cel dumnezeiesc al lucrdrii evanghelicegtilor porunci.
Sd ne

SINAXAR Dumnezeiescul acesta Pdrinte Teofilact Hefaistos era elin de neam, niscut din pirinfi dreptcredinciogi, in ostrovul Eubeei, pe la mijlocul veacului al Xl-lea. Inci din vArsta prunceasci atAt de luminat s-a ardtat a fi intru inlelepciune, incAt pirinlii sdi trupegti s-au sArguit cu buni purtare de grijd, a-i rAndui toate cele de trebuinld spre sporirea cunogtinlei celei lucritoare gi aducitoare de duhovniceasci roadi. Iar SfAntul Teofilact, dimpreund cu fralii sdi, au fost cresculi gi s-au intdrit in Dreapta Credinld din pricind ci pdrintii lor dupi trup nu numai cu bune cuvinte i-au hdrdzit, ci cu pilda viefii au intdrit cuvintele gi povelele 1or pdrintegti. Iar cAnd SfAntul Teofilact s-a intdrit cu mintea gi duhul gi a ajuns la vArsta cea tinereasci, i s-a rAnduit a merge 1a Constantinopol, spre a invdfa cu cei mai strelucili dascdii gi ritori ce sildgluiau in acea vreme in cetatea impirdteascd. Aici, ca o harnicd gi neostoiti albind, a adunat in fagurele minlii gi inimii sale mierea cea preadulce a invildturilor Sfinlilor Pdrinli, dar s-a impdrtigit din destul gi din intelepciunea cea elineasci. Iar multa inlelepciune ce cu trudd a agonisit-g cu trudd a gi inmullit-o nelSsAnd nelucrdtoare mierea cea minunatd a invAleturilor celor prea adevdrate gi dumnezeiegti ale Sfinlilor. AtAt de smerit gi de vrednic lucrdtor al poruncilor Sfintei Evanghelii s-a ardtat, incAt dasciiii sdi au socotit ce este dupi dreptate 9i adevdr sd fie el insugi dascdl gi poviluitor citre fapta cea buni. Iar pdstorii Bisericii l-au socotit pe Teofilact vrednic de cinul preofesc, cici ajunsese la statura birbatului desdvArgit. Pentru aceea a gi fost hirotonit intru slujirea diaconeascS, spre a fi mai marele ritorilor gi slujitor in marea

32

CANONUL DE UMILINTA

bisericd a Sfintei Sofii din Constantinopol. AtAt de minunat gi atAt de plin de putere era cuvAntul arhidiaconului Teofilact, incAt toli cei carel ascultau rostind cuvinte de inrrdtdturi, se indemnau a-i urma cu fapta in implinirea evanghelicegtilor porunci. Pentru smerenia gi infelepciunea s4 dumnezeiasca Pronie l-a rAnduit

pe SfAntul Teofilact a fi dascdl al lui Constantin Porfirogenetul, fiul impirdtesei Maria. Aceastd impirdieasd Maria era atAt de frumoasi la infiflgare, incAt uimea pe toli cei care o priveau. insi n-a ldsat Dumnezeu pe chipul ei numai strdlucirea cea dinafard, ci i-a impodobit gi omul cel dinlSuntru gi, intru Duhul SfAnt, a pus sfat bun in inima ei. Iar aceastd simAnfi dumnezeiascd a crescut gi degraba a rodit, cdci impdrdteasa Maria a cerut SfAntului Teofilact, dascdlul fiului ei, sd alcdtuiascd o tAlcuire a Evangheliilor spre a gdsi gi ea gi fiul siu infelesurile cele mai de trebuinfd spre a implini poruncile gi a dobAndi rdspuns bun la infricogdtoarea Judecatd a lui Hristos Dumnezeu. Dupd sfatul gi porunca impiritesei, SfAntul Teofilact a purces a scrie tAlcuirea Er.angheliilor, pe care cu harul dumnezeiesc luminat le tAlcuiegte, ardtAnd minunata lor putere lucritoare. Alcdtuirea acestor tAlcuiri, SfAntul a izvodit-o dintru predania Sfinfilor Pdrinfi, fdcAndu-se indeosebi urmdtor invifEturilor gi cuvintelor SfAntului Ioan cel cu Gura de Aur. Iar aceastd pAine duhovniceascd gi preaminunatd care este tAlcuirea Dumnezeiegtii Evanghelii, SfAntul Teofilact a pldmidit-o din invdfdturile Sfinlilor Pdrinli, a frdmAntat-o intru nevoinlele sale in fapta bund cea lucritoare gi a copt-o intru focul dumnezeiegtii cunogtinte spre a o dirui tuturor celor ce flSmAnzesc de cuvAntul lui Dumnezeu. $i nu numai cele patru Evanghelii le-a tAicuit, ci mai apoi a urmat cu Faptele Sfinlilor Apostoli, cu Epistolele trimise de dumnezeiegtii Apostoli gi cu un cuvAnt de invaleturd la cea de-a unsprezecea Evanghelie a Invierii, care se citegte la Utrenia duminicilor; iar din Vechiul Testament a tAlcuit cerlile Sfintilor Prooroci Ose4 Avacum, Ion4 Naum gi Miheia. A scris incd gi cuvinte intru cinstirea Preasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu gi a Sfintei 9i de viafd fdcdtoarei Cruci a Domnului. Pentru cel ce-i era invdldcel, Constantin Porfirogenetul, SfAntul Teofilact a scris gi o invdldturi irnpirdteasci, intru care il povdfuia cum se cuvine a vielui gi a cArmui impdratul intru inlelepciunea Duhului SfAnt. Degi intru smerenia sa se socotea nevrednic ai de slujirea diaconeascd, SfAntul Teofilact a fost ales spre a fi hirotonit arhiepiscop al Ohridei gi Bulgariei. CovArgit de povara cea mare a pEstoriei celei duhovnicegti, dar gi de lipsirea de la slujirea din biserica Sfintei Sofii gi de vieluirea in cetatea impirdteasci ce era in acea vreme un adevdrat sdlag al celor iubitori de inlelepciune, SfAntul Teofilact a fost potrivnic hirotonirii sale ca arhiepiscop.

SINAXAI{UL 9I ACATISTUL

Insd, pentru ci cele ce sunt rAnduite de Dumnezeu trebuie si se pliueasci in fapt5, ca fiind preainlelepte, in cele din urm5, dumnezeiescul Teofilact s-a supus hotErArii de obgte gi a purces spre Ohrid4 ca unul ce fusese hirotonit gi rAnduit a fi pistor de suflete. Mult a ostenit SfAntul Teofilact in brazda cea duhovniceasci a Bisericii, iar roadele cele duhovnicegti au biruit lume4 inil;Andu-se in impardlia cea cereascd, unde strdlucesc de-a pururi inaintea Bunului Dumnezeu, intru vistieriile Bisericii Biruitoare. Ca un iubitor gi cinstltor de Sfinfi, in vremea in care a fost vlddici al Ohridei, a scris viafa SfAntului Clement (1916), cel care a fost ucenic al Sfinfilor Chiril 9i Metodiu gi cel dintAi arhiepiscop al Ohridei. inca a mai scris gi despre pdtimirea Sfinlilor Mucenici de la Tiberiopole-Strumila a ciror mucenicie s-a sevartit in vremea lui iulian Aposiatul (361-363). CArmr-rind mai bine de 30 de ani arhiepiscopia Bulgariei, in care erarr atAt bulgari, cAt gi r'lahi, inainte de obttescul sfdrgit, fiind cuprins de pdtimirile betegugurilor trupegti gi ale batranelii, SfAntul Teofilact s-a intors in patria s4 la Tesalonic, unde (pe Ia anul 1126) pi-a incredinfat sufletul in mAinile Domnului. Este cu cuviin|5 a spune aici cd TAlcuirile dumnezeiescului Teofilact la Noul Testament au fost indeobgte de mare trebuinld atAt in Biseric,-r greacd gi in cea romAnd, cAt;;i in Bisericile slave. Mdrturie stau scrierile Sfinlilor acestor Biserici dreptmdritoare, Sfinli care ne povituiesc ca in infelegerea gi implinirea poruncilor Sfintei Evanghelii sd ne folosim nemijlocit de TAlcuirile SfAntului Teofilact. Dintre Sfinlii care ne sfAtuiesc unele ca acestea gi care sunt mai apropiali vremurilor noastre, ii pomenin-r pe SfAntul Antim h.ireanul, SfAntul Constantin Brdncoveanu, Episcopul Damaschin al RAmnicului, SfAntul Dirnitrie al Rostovului, Sf6ntul Tihon de Zadonsk, SfAntul Paisie de la Neam|, S{Antul Nicodim Aghioritul, SfAntul Calinic de la Cernic4 Mitropolitul Veniamin Costachi, SfAntul Grigorie Dascdlul, SfAntul lgnatie Briancianinov SfAntul Teofan ZdvorAtul, SfAn^tul Nectarie al Eghinei 9i Fericitul episcop Nicolae Velimirovici. Inci de cAnd se ostenea in pribegia sa pe acest pimAnt, Sfdntul Teofilact le-a fost mijlocitor gi sprijinitor celor care s-au sArguit spre implinirea poruncilor gi i-au cerut luminare prin cuvAnt gi rugdciune; incd pi astdzl, prin harul lui Dumnezeu, nu contenegte a fi grabnic ajutitor gi mdngAietor celor ce se afld intru nevoile gi durerile cdii celei stramte poruncite noui de MAntuitorul Iisus Hristos. Cu rugiciunile SfAntului ierarh Teofilact, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-ne gi ne nrdntuiegte pe noi. Amin.

34

CANONUL DE UMILINTA

Condacele si Icoasele
Condacul l:

Apdrator incredinfat al mAntuirii noastre ai fost rinduit arhiereule al lui Hristos, Teofilact 9i dintru ale tale rugdciuni gi tAlcuiri in toatd vremea izbdvire din negura necunogtinfei cAgtigdm. Pentru aceasta gi priznuirea ta o sivArgim cu bucurie multi gi in smerenia de invdldcei, cu dragoste fierbinte |ie ifi strigdm: Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdjdtor al poruncilor StdpAnului Hristos!
Icosul I:

Puterile ingeregti sldveau pe Dumnezeu pentru a ta cuviogie petrecutd dintru vArsta tinereasc5, dascdlii vestili ai cetS|ii impdrdtegti indelung se minunau pentru a ta minte ingereasci, iar Constantinopolul intreg mult se indemna pentru ravna ta din slujirea diaconeascd. Pentru acestea toate, cu umilintd ]ie ili cAntdm: Bucurd-te, care intr-un ostrov depertat in rnare, te-ai niscut, Bucurd-te, cel ce pentru noi liman in marea patimilor te-ai ficuU Bucuri-te, ci din neamul cel vestit al eiinilor ai odrislit,
Bucurdte, cd gi prin tine neamul cel dumnezeiesc al cregtinilor s-a cArmuit; Bucurd-te, cd prin vieluire ingerul cel pdzitor !i-ai veselit, Bucurd-te, ci mAhnirile osAndei intru priveghere le-ai stArpit; Bucuri-te, invdldcel ales din cetatea impdriteascd, BucurS-te, c-ai tdi ucenici, in Cer au arvund pdrinteascd; Bucurd-te, cel ce in biserica Sfintei Sofii ai fost vrednic slujitor, Bucurd-te, cd inimilor noastre, prin cuvAnt gi prin slujire li te faci curdfitor; Bucurd-te, cd dintru a Sa putere-fi sufli Duhul in sfinlitele cuvinte, Bucurd-te, cel ce cale bund ii inveli pe cei orbi gi gchiopi la minte, Bucurd-te, Sfinte Pirinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdldtor al poruncilor StdpAnului Hristos!

Condau al ll-lea: VdzAndu-fi Domnul vrednlci4 intru ceata arhiereasca te-a iconomisit in scaunul Ohridei gezdtor gi, prin cuvAntarea ta cea lucrdtoare, vlahii gi bulgarii s-au ficut de taine 'l'dzdtori. Inlelepciunea ta Pdrinte, o avem adeverire, ci prin evangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastrd pofi indati a o inmuia, iar Hristos, prin puterea Invierii, cov6rgind incremenire4 Se va proslivi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Ii vor cAnta: Arnulal

SINAXARUL

ACATISTUL

'I

Icosul al ll-lea:

al

a a e

Constantin cel ce tAndr a murit gi cu mitra bizantind nu s-a incoronat, cinstea pe inv5litor fdcAnd de tine ascultare, pdstorilii tdi ji s-au fdcut credincioase slugi, pentru buna lor timdduire prin cuvAntul dres cu sare, iar Salonicul mult se veselea in sunet de cantare, cd !i-a fost poarta pdmAnteascd spre cereasca agezare. Pentru acestea toate, cu umilinfd lie

il

iti cAntim:

at

lt

e,

t;

BucurS-te, cel ce pentru multa inlelepciune dascdl de impdrat ai fost fdcut, Bucurd-te, cd in loc de lapte, cu cuvAnt dumnezeiesc tu l-ai crescut, Bucuri-te, paza vie pentru cel gAtit la lumeasca impdrdfie, Bucurd-te, corabie impdrdteasce, peste-a dracilor urgie; Bucurd-te, cd de Dumnezeu pistor in scaunul Ohridei fost-ai agezat, Bucurd-te, cd pe oaia cea pierduti, prin cuvAnt sfinfit pe umeri o ai ridicat; Bucr.rri-te, cd-n giroi de lacrimi primeai StipAnescul Trup gi SAnge, Bucuri-te, ci a noastrd nesimlire de vdpaia viefii tale se str;punge; Bucuri-te, ce1 ce etti bland la chip gi cu pletele cirunte. Bucurd-te, c-al tiu chip se face mAngAiere celor mulfi gi prunci la minte; BucurS-te, cd-nainte de sfArgit, in pdmAntul |irii tale te-ai aflat, Bucurd-te, c-al tdu suflet intru cele preainalte s-a luat, Bucuri-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdlitor ai poruncilor Stapanului Hristos!
Condacul al lll-Iea:

r;

or

Prin mijlocirea cetei cuviogilor ai biruit in lupta cea istovitoare cu patimile necurate pi, prin puterea sfintitoarc a Trupului dumnezeiesc, te-ai infrumusefat mai mult ca mii de flori inmiresmate. infelepciunea t4 Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca tAlcuire,, impietrirea noastri poli indatd a o inmui4 iar Hristos. prin puterea invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cAnta: Aulunl
lcosul al

llllea:

it

9i m

Se

A!

Lacomii la pAntece pi cei cizuli in pAngdrita desfrAnare la picioare ifi plAng cerAnduJi mijlocire; iubitorii de averi milostenia ta primesc ai se smulg din viermdnoasa lor agonisire; iar cei mdniogi fdri de cumpit, prin privirea ta cea pdrinteascd igi adund cugete de imblAnzire. Pentru acestea toate. cu umilin!5 tie ifi cAntim: BucurS-te, inlelepciune lucrdtoare in toiagul pdstoresc, BucurS-te, pildi 9i tdrie care-n toatd vremea pocdinli zdmislesc;

CANONUL DE UMILINTA

Bncurd-te, ci ne-alungi din tdlAmul licomiei rogcovelor fird saJ, Bucuri-te, mAnd care-mparte firi sd despartd pdrticica din vilelul gras; BucurS-te, cel care firi de curmare desfrAnarea ai vidit Fi necinstit, Bucuri-te, ci nunta o ai lduclat, iar fecioria mdiestrit ai preamdrit; Bucurd-te, ci iubirea de arginli ai taiat-o fdrd de-ndurare, Bncuri-te, cd Hristos ili este nestemata cea de viali ditdtoare; Bucurd-te, cd-ntrebare le-ai pus celor cu iufimea fdri socotinfS, Bucurd-te, ci ne-nveli mAnia s-o lucrdm spre a noastrd poceinle; Bucuri-te, minte luminoasi care de Puterile Ceregti este hrdnitd, Bucr-rrd-te, glisuire dulce gi cu totul indumnezeitd, Bucuri-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invifdtor al poruncilor StdpAnului Hristos!
Condacul aL lV-lea:

Plinind desivArgit intreaga-infelepciune in viltute, vas impodobit al darr"rlui dunrnezeiesc etti ldudat, iar prin apa cuvAntului izvordtor al gurii tale, multe suflete cregtiire setea duhului gi-au stAmpdrat. Inlelepciunea ta, Pir-inte, o avem adeverire, ca prin evangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastra poti indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Ii vor cAnta: Ar-rrur,r!
Icosul al IV-lea: Cei mAhnili gi intristafi de diavoli cdtre tine aleargi nizuind spre buna inmiresmare a oddjdiilor tale, ogtenii care purced spre rdzboiul cu mdrirea cea degarti te au nor gi soare neumbrit in cale, iar cei treji te preamdresc cd te-ai inrourat in smerita-cngetare, potopire bund temnilei de chin gi jale. Pentru acestea toate, cu umilinfd Jie ili cAntdm: Bucuri-te, cel ce lumea ai lucrat-o in brazde duhovnicegti, Bucurd-te, ci sirnAnla ai semdnat-o pentru jitnife ceregti; Bucuri-te, cd mAhnirea cea lumeascd din suflet o ai stArpit, Bucurd-te, cd-ntristarea lepiddrii noastre prin cdinld ai ostoit; Bucuri-te, ca neiiniFtea drdceascd grabnic o ai risipit, Bucuri-te, cd a ta vointd dupd cea a Domnului ji-ai rAnduit; Bucurd-te, cd fiara slavei degarte ai zdrobit-o sub picioare, Bucurd-te, ardtarea celor ce sunt nevdzute in trupeasca cugetare; Bucurd-te, mult biruitorule in rizboiul cu trufia cea aprinsS, Bucurd-te, ci smerenia !i s-a ficut gAnd 9i lacrimd nestinsd; Bucurd-te, ci Tatdl, Fiul 9i cu Duhul in inimS-Ji strdlucesc,

SINAXARUL 9I ACATISTUL

Bucurd-te, cd mirenii gi monahii deopotrivd ifi rAvnesc, BucurS-te, Sfinte Pirinte Teofilact, preaminunat Iucritor gi invilitor al poruncilor StipAnului Hristos!
Cotulacul al VJeo:

PurtAnd neincetat zalele 9i piatoga credingei, preaviteaz c6rmuitor ogtii cekrr botezafi te-ai ardtat, iar cu sabia spintecdtoare iruo;itd in dumnezeiescul foc, pleava 9i neghina ereziei spre pieire vegnicd ie-ai secerat. infelepciunea ta Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca t6lcuire, impietrirea noastrd poli indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea invierii, covArgind incremenire4 Se va proslivi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cdnta: Alrr-uta!
lcosr.Ll

al V-lcn:

Maicile creFtine te cinstesc, ci prin graiurile propovdduirii tale pruncii-s ca bitrAnii de-nfelepli, tinedi mdrturisesc cd din cuptorul incins de trup spre umbrirea infrAnirii ii indrepli, iar bdtrAnii ce au incdrunlit in curdfie nu se ingali cd pe calea grea de dupd moarte ii agtepli. Pentru acestea toate, cu umilintS lie ili cAntim: Bucurd-te, cel care ai ars cu Duhul diavolegtii mirdcini, Bucurd-te, cd ai adipat sdmAnla sfAntd spre a prinde rdddcini; Bucurd-te, cd in rdzboiul gAnditor ne egti flamurd invdpdiatd, Bucurd-te, cd cei argi de patimi au la tine fAntAnire nesecati; Bucurd-te, sigetare iute, ce purcezi din arcul celui rugitor, BucurS-te, cd celui cdzut in rdni ii egti grabnic aiutor; Bucuri-te, cel ce ne invefi odihna firi trAnddvie. Bucurd-te, cd celui ce-a biruit ii eFti pace gi trezrzie; Bucurd-te, cd ne egti intirire in rdzboaie grele, ca un fdcitor de bine; BucurS-te, surparea indulcirii lucrdtoare in pdrerea cea de sine, Bucurd-te, cel ce prin invdfituri egti in ceata Sfinlilor pirinli, Bucurd-te, impodobire lurninoasd, tdinuitd in cdmiri de Sfinli, Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilaci, preaminunat lucritor 9i invif6tor al poruncilor StipAnului Hristos!
Cotttlacul al Vl-lea:

Cddehild de aur, timAind Sfintei Treimi prin strijuirea minlii tale rugatoare s-a lucrat, iar Tatil, prin Fiul intru Duhul, in prestol viu al numelui Siu sfAnt, inima fi-a preschimbat. inlelepciunea ta, plrinte, o avem adeverire, ci prin evangheliceasca talcuire, impietrirea noastrd po!i indatd

ge

caNoNur_ og ut\4rr_ltJTA

a o inmuia, iar Hristos, pdn puterea invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cAnta: Allr_urn!

lcosul al Vl-lea:

Pdrintelui Ceresc, Fdcdtorul a toate gi Izvoritorul de Dumnezeire, Fiului, Unul-Niscut din Tatil gi al sufletelor Mire, Duhului, Care din Tatdl purcede gi-i asemeni dupd fire, Li te-nchini de-a pururi in blagoslovitd gldsuire. Pentru aceastd intreitd inchinare, cu umilinfi jie ili cAnt5m: Bucurd-te, robul Celui Care din iubire te-a zidit, Bucurd-te, sluga Celui Ce prin intrupare fi-a slujit, Bucuri-te, fiul Celui Care ca un rob S-a osAndit; Bucuri-te, vdzul minlii ce spre Duhul s-a plecat, Bucurd-te, curAlie-n fapte ce prin darul Sdu s-au ardtat, Bucurd-te, viate ce din DetAtorul vielii ai Iuat; Bucuri-te, ci-ntru Duhul intru dragostea Pirintelui sporegti, Bucurd-te, ochi care pe Tat5l intru Fiul il privegti, Bucurd-te, aldutd dulce, ce Treimea proslSvegti; Bucurd-te, cAntAnd iui Dumnezeu intreita Sa cAntare. BucurS-te, timAind intru fapta bund lucrdtoare. BucurS-te, cuvintind prin ticere rugatoare, Bucuri-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor pi invA!dior al poruncilor SiSpanului Hristosl
Condncul al Vll-lea:

Ostenind pAni la sAnge, pe cdrarea cea ingustd a poruncilor gi a Crucii ai cdlitorit gi prin piroanele cuvAntului dumnezeiesc, toatd voia cea lumeascd intru tine o ai rdstignit. ingelepciunea ta, Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca iAlcuire, impietrirea noastrd po!i indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea lnvierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cAnta: Ar_nure!
Icosul al VII-lea:

Ceata celor cinci fecioare inlelepte se plinegte gi cu tine cel ce porfi candeld arzAndd pentru vegnicie; Simon Cirineul are in tine urmdtor, ci impreund-pdtimegti cu cei cupringi de poveri gi sdrdcie, iar Zaheu, cAnd mintea i;i inalld inspre slava veacului ce va si fie, grabnic afli ci egti ramurd in Pomul cel cu roadd rrie. Pentru acestea toate, cu umilinfi lie ili cAntdm: Bucuri-te, aluat ce dospegti frim5ntdtura,

SINAXARUL SI ACATISTUL

Bucuri-te, cel ce vdduvei bine i-ai cinstit mAsur4 Bucuri-te, piatre scumpe ce ascunsd egti din fire, Bucuri-te, ugi strAmti indreptati cAtre Mire, Bucurd-te, grAul copi ce o sutd ai rodit, Bucurd-te, ban de aur cu credinld inmulqit, Bucurd-te, r'in 9i untdelemn turnat pe rand, Bucurd-te, logodire tdinuitd in slivita haind, Bucurd-te, bobul de mugtar, ce spre odihna pdsdrilor cregte, BucurS-te, poruncitd pescuire ce vAneazd ban din pegte, Bucurd-te, fdclie lumin5toare, neascunsi sub obroc, Bucurd-te, izbdvirea noastri din nemirginitul foc, Bucurd-te, Sfinte Pirinte Teofilact, preaminunat lucritor gi invdfdtor al poruncilor StApanului Hristos!
Condacul al

Vllllea:

Vieluind in aspri infrAnare, niciodatd n-ai uitat cd lumea trecetoare de acum este valea plAngerii gi prin tAnguire, lacrim^i 9i posliri ai lucrat in trup pdtimititor mAntuirea sufletului ce-i infrdfit cu ingerii. Inlelepciunea ta, Pirinte, o avem adeverire, ci prin evangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastrd poli indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Ii
vor cAnta: Alrr-ural
lcosul al Vlll-lea:

Dascdlilor filosofiei omenegti limba li se incuie, cAnd vid mdrturia inlelepciunii fecioregti, cd gi-n tine e pliniii, ndscitorii de eresuri mai mult in osAndd sAngereazi, cd prin pragtia virtufii tale, nebunia hulitoare in frunte le-a fost lovitd, iar Origen gi de tine e v5dit, cd prin gAndul trufag gi ascuns a primit invi]5tura de nesdbuifi scornitd. Pentru acestea toate, cu umilinld |ie ili cAni5m: Bucurd-te, sabie ucigitoare de eresuri gi rninciuni, Bucuri-te, arcag destoinic ce ii surpi pe cei mAndri gi nebuni, Bucurd-te, judecatd ce nu cumpanetti cu pdrtinire, Bucurd-te, scut puternic pentru omeneasca fire; Bucuri-te. purpurd sfinf itd-n acoperdmint, Bucuri-te, sdrdcie-mbogifitd-n Duhul SfAnt, Bucur5-te, feciorie nascAtoare de virtuli, Bucurd-te, ascultare ziditoare de fii mulfi, Bucurd-te, jdratic ce coci p6inea ostenelii, Bucurd-te, ingropare a prdpastiei smintelii,

Bucurd-te, pistorie covArpiti-rr nevoinle, Bucurd-te, 1-rirnicie roditoare prin seminfe, BucurS,te, Sfinte P;irinte Teofilact, preaminunat lucritor gi invefdtor al poruncilor. StdpAnului Hristosl
Cotdncul nl lX-len:

!i eu singrtr uoi picri ,, pdstoria nettirbitA ai pAzit, iar imprdgtierea minlii neclintii ai birurt. In_telepcir-rnea ta, Pirinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca tAlcr-rire, im;-ietrirea noastrd pofi indatd a o inmuiq iar'Hristos, p'rin puterea Irr v ierii, cov.irgind incremenirea, Se va prosllvi prin pietre preichlmbate_n nl. cc pururca tl \ or canld: At t rAl
lcosuL nl IX-len:

De povara pistoririi ;i afldrii in lr.rme fiind istovit, prin Fecioara_Maicd, gand atotputernic s-a diruit gi rugAndu-te ntoli se ior mknttri,

Pentm daml care mai apoi prin tine s-a lucrat, Niscdtoarea de Dumnezeu !i-a fost leagi. dulce in pruncie, cdncl erai invdJdcel, ceata Apostolilor trinuit fi-a descoperit preaputernica gi nebiruita lor frdfie, iar impirtigirea de dumnezeiasca fire, scrierile sfinllor Pirinti luminat fi-au talcuit-o, intirindu-te in curifie. Pentm acestea toate, cu umilinld fie ifi cdntdm: Bucuri,te, ci StdpAnei Doamne laude inmiresmate-ai impletit, Bucuri-te, c-a ei mgiciune intru toatd vremea vielii tale ie_a pdzit, Bucurd-te, cinstitorul lui Matei, prin obgteascd gldsuire, Bucuri-te, lauda lui Marcu, spre a noastri-nleleplire, Bucuri-te, mdiestria ce pe Luca iscusit il tAlcuiegti, Brrcr-rr')-tc. pir.t.igia cu loan ilr camari dumnezeiegti, Bucuri-te, c-ai fost cale buni, de pavel ades umblatd, Bucuri-te, sArguinfi tunAtoare, de Iacov incredinfatd, Bucuri-te, osteneali indelungi, ce lui petru intru toate ii rAvnegti, BucurS-te cilimard, ce slujind epistola lui Iud4 t6lcuire diruiegti, Bucuri-te, cd in multe lirnbi Evanghelia ai vestit, Bucuri-te, ca intru tine Dumnezeu S-a odihnit, Bucuri-te, Sfirrte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor 9i invdfitor al porr-rncilor Stipanului Hristos!
Corttlncul al X-lea:

. Sporind Domuui credinta ta, prin iureg de nepdtimire ai inecat in lacrimi sfi.te diavolescr,rl rnunte, iar pe cei ce rdutaiea igi scaldd in marea necrediniei Fatim.rge. cu scumpitatsii primegti gi ii ridici intr-a nddejdii lr-rntre. lntelepciu.ea ta. Pdrinte, o a'em adeverire, cd prin evangheliceasca

SINAXARUL

ACATISTUL

41

tAlcuire, impietrirea noastrd poli indati a o inmuia, iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgind incremenire4 Se va proslirri prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Ii vor cdnta: Aur-ura! Icosul al X-lea:

'I

Prin cununa biruinlei tale, norodul celor incununafi prin nunti, de valul tulburdril vArstei gi felurimii omenegti nu se ripun; cinul monahicesc, cdldtorind pe drumul din tirAmul pocdinlei, are Ia tine ne-ncetati sfituire pentru inceputul bun; iar adunarea preoleasci, sdrutAnd a1e tale rnAini bitdtorite in plugdria ne-nturnatd, rodnic brazda p.icetogilor supun. Pentru acestea toate, cu umilinfi jie ili cdntim: Bucurd-te, teascul 96ndului trupesc, Bucurd-te, rand grea a celor ce smintesc, Bucurd-te, zdrobitor al voilor dricegti, Bucurd-te, trAmbild a oFtirii cregtinegti, Bucura-te, bra! viteaz, aducitor de biruinfe, Bucuri-te, arvund a ceregtli cunogtinle, Bucurd-te, haina cea-n sudori impodobiii, Bucurd-te, miilocire tuturora preadoriti, BucurS-te, inclegtarea din fdgdduin|5, Bucurd-te, lucru intru totul cu putinfS, Bucurd-te, stAlp de foc aprins in rugiciune, Bucuri-te, curcubeul doririlor bune, Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucritor pi invdfdtor al poruncilor StApanului Hristos!
CondnctLl al Xl-leq:

Celor ce prin pocdinfS se ingroapi in fiecare zi, le egti tainic giulgiu infigurat cu smirnd gi aloe, iar prin bunul tdu chip, cei ce sunt cupringi de rele pdtimiri, fala gi-au acoperit-o cu mahrama gi dumnezeiasca voie. Inlelepciunea t4 Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastri poli indati a o inmui4 iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Ii vor cdnta: Aur-ura!
Icosul al Xl-len:

Prin strigarea propovdduirii tale se alungi lupii sAngerogi gi ripitori in megtegug, prin toiagul pistoresc strdmufi iezii din a spinilor mAncare gi fdlamic prietegug, iar prin fluierul pustiei, mieii ii duci la pdgunea depdrtati
LIC i,l;iiCeSCUl

I'iCleSttg.

P.'-tt,r -a"a,"" l^ir^ .,, 'r'rriljnti

+jo i+j

.^--r:,i

C,{NONUL DE UMILINTA

Bucurd-te, secera ce ne-aduci aminte de sfArgit, Bucuri-te, degteptarea celor care pocdinld nu am sdvArgit, Bucurd-te, spdimantarea celor plini de trAndivie, Bucuri-te, pomenirea veacului ce va si fie, BucurS-te, secure care pururea ne stai la rdddcind, Bucurd-te, str5mutarea noastrd din voin!a cea strdind, Bucurite, indreptarea celor care fird pitimirea Crucii inviere-pi rdnduiesc, BucurS-te, bdrbat desdvArgit, ce Ie egti pirinte celor ce au chip pmncesc; Bucurd-te, braJul tare, ce purtarea crucii mult o sprijinegti, BucurS-te, amXnunfime care tAlcuirea de porunci slujegti, Bucurd-te, mAngAierea celui care-n pocdinfi viefuiegte, Bucurd-te, cd-n blAndefe, chipul tAu inmuguregte, Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdlitor al poruncilor StipAnului Hristosl
Condacul al XII-Ien:

Strdlucind ca un luceafdr, prin lumina ta vestegti Rdsdritul de pe cerul invierii pi, prin fulgerarea lacrimilor tale, ne trezegti din via!5 moarte pentru vestea mAngdierii. Inlelepciunea ta, Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastrd poli indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cdnta: Alrr-l'ra!
Icosul al Xll-lea:

Iosif cel cu bun chip se veselegte cd mintea ta e lespede prin care Domnul a trecut, Maria Magdalena te laudd cd vasul pentru mir cu cuvAnt inmiresmat tu l-ai umplut, iar Luca gi Cleopa te fericesc cd in drumul vielii tale impreund-cildtor pe Domnul L-ai avut. Pentru acestea toate, cu umilinfd fie ili cAntdm: Bucuri-te, gustarea Invierii din grddina Ghetsimani, Bucurd-te, priveghere nevisati-n somnul pdzitorilor romani, Bucurd-te, cici cu Domnul te-ndulcegti cu noud bduturd, Bucuri-te, purtdtor al veseliei, care niciodatd nu se furd, Bucurd-te, plans ce mijlocegti la infricogdtoarea JudecatS, Bucurd-te, silinla noastrd-n fapta bund, c6t uga nu e incuiatd, Bucure-te, adumbrirea minlilor in vremea semnelor dracegti, Bucurd-te, cuget treaz, ce urAciunea pustiirii la plinire o videgti, Bucurd-te, ci pentru izbivirea noastre tu veghezi, Bucurd-te, dragoste preasfAntd, care pe cei mici imbrdfigezi,

SINAXARUL 9I ACATISTUL

Bucurd-te, atteptarea invierii trupurilor, ce prin moarte s-au robit, Bucurd-te, zori ai zilei veacului ce intru Dumnezeu s-a insorit, Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, Preaminunat lucritor 9i invitdtor a1 poruncilor Stepanului Hristos!

Condaa al Xlil-lea: O, Pirinte Teofilact, preabun povdfuitor pe calea ce duce spre Dumnezeu! Primegte aceastd pulind rugiciune gi, strdjuindu-ne din cerescul tdu loca9, izbivegte-ne de urmarea voilor omenegti gi ne fii intdrire in lucrarea poruncilor dumnezeiegti, cdci dupd acestea va judeca lurnea Domnul Iisus Hristos, CAruia cu zdrobire de inimd in veci se cuvine sd-I
cAntdm:

Alnurl!
Acest condac se zice de trei ori.

Apoi iard;i lcosll 1: Puterile ingeregti... pi Condacul I; Apiritor incredinlat al mAntuirii noastre..
Apoi aceastd Rugdciune cdtre Sfdntul Ierarh Teofilact

O, prealdudate gi grabnic ajutdtorule Pdrinte Teofilact, acum cddem cdtre tine intru zdrobirea sufletelor noastre gi te rugam sd ne fii noud mijlocitor inaintea Preasfintei Treimi, spre a dobAndi cu rugdciunile tale hotirAre nestrimutatA pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci, vreme bine rAnduiti pentru a se intdri in noi chip de pocdinld, sprijinire gi mAngiiere intru purtarea de toatd vremea a Crucii, inci gi pazd a minlii pi aducere aminte de moarte pentru invrednicirea de infricogitoarele pi dumnezeiegtile Taine. $i ne pdstoreite pe noi, nevrednicii gi ticdlogii, cdtre nidejdea vegnicelor ldcapuri, gltite de Dumnezeu mai inainte de intemeierea lumii, iar in ceasul sfArgitului nostru pamantesc fd-te noud bun acoperdmAnt gi izbdvire de gloata diavoleas^ci ce pAndegte in vdzduh, ca, dimpreuni cu tine, vepnic sd ne veselim in Impdr5fia cea cereasci de lumina pururea fiitoare a Dumnezeirii Tatdlui 9i a Fiului gi a SfAntului Duh. Amin.
Chntarea a VII-a:

lrmosul:

Din cuptorul adAncului, prin secerigul mortii Tale ai ridicat din robie holda celor drepti, ar;tendu-i preaminunatl pArgd in jitnilele invierii, iar pe mine, care prin cugete nebunegti cu totul m-am ingropat in trAndivie,

mi riciicii, Hristoase, adApend cu rolra milostivirii Thle vlistarr-rl cel fraged pociin;i. Str/r; Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Durnnezeu si imi rliruiasci chip de pociinfi gi stiruin!5, pentru a pr-rne incepr-rt in lucrarea
a[ dorultri de

evanghelice;tilor porunci.

Prirnivara cea ar-lucitoarc de viafi, prin freamdtul fipturii susurd vestea cea tainici a ridicArii din norli a Fiului lui Dumnezeu, 1ar eu, ca o cioatd ptrtredd gi neroditoare, mi tantulesc rregtiind ce voi face ca se vid gi rar-uurile fiptr.ririi mele incdrcate de florile cele neprihdrrite ale inr,.ierii.
Stlft; Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Dumnezeu sd imi clanriasca chipr flg p66;1.|.i gi stiruin!.i, pentru a pune inceput in lucrarea ,:r'arrrgheliceitilor porunci.

Ricnetul gi glisuirea patimilor celor stilbatice 9i sfAgietoare au fdcut

si asurzeasci mintea mea cea iubitoare de clesfdtdri, dar tr-r, Sfinte Pdrinte leofilact, ctr toiagul cel inrnugurit al mustririlor md scoate din niravurile curului celui vechi ca gi eu, cel cu totul ticdlos, si r.ni invrednicesc oarecAnd .r auzi ciripitul r.eseliei duhovnicegti.
Slavi.
.
.

Cu bczna firidelegii 9i cu inctllcirile cele ncguroase mi-arn spurcat iirf;ligarr'a gi hairra cea de nr.rnti, d;rr tr-r, Sfinte Pirinte Teofilact, mi cur.ilegte prin dar de lacrirni gi 'recontenit indemn la pociinfd, iar prin

pt'nelul inr-ititurilor tale, zugr.i\-egte gi pe fn;2 mea cea ticdloasi lumina

;i surisul

vegr-ricei br-rcr-rrii.

$i acum..., n Ndscdtoarti cle Dutrutczc,L Prectrm un fluture ce zboari strAluce;te prin vdzduh cu podoaba cea minunati a aripilor sale, asemenea gi tu, Niscdtoare de Dumnezeu, diruiegte-mi pumrea a vedea ci aripile fdptuirii indumnezeire nu pot zbups .1".^, intru seninul cel insorit al milostivirii iale.
Crtttnren n Vlll-n: Irtnttstrl: Ca un MAngAietor Preabun Te-ai pogorAt Duhule Sfinte, spre a umple clc vipaia dragostei 9i cunogtinlei pe toli cei care rAvnesc a-gi lumina cimara irrimii cu ficlia Acier.irului insi gi netrebnica mea minte, care se tdvilegte

intru curve9ti gi intunecate invoiri, o innoiegte Bunule, diruindu-i


staiot'nicia pociinfei 9i i Drentei Credinfe.

SINAXARUL 9I ACATISTUT,

Stlft; Sfinte Pdrinte Teofilact, roag5-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiascd chip de pociinfd gi stiruinfd, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci.

Grddind minunat roditoare gi preainmiresmati de florile darurilor Duhului este Biserica Dreptmiritoare, iar eu, prin faptele cele de ocar.i gi preapAngirite, m-am impulit asemenea unui hoit gi sunt cu totul nevrednic de a md sdliglui intru firea cea vizuti. Sfih: Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hlistos Dumtrezeu si imi diruiascd chip de pocdinli gi stirr"rinli, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci. Propoviduitor al Sfintei Treimi gi pdstor de suflete ai fost rinduit, Sfinte P5rinte Teofilact, pentru aceea te rog si-mi fii poviluitor pi sprijinitor in toatd vremea pribegiei de pe acest pimant, iar la sfAr;itul acestei viefi si nu te depdrtezi de mine, ci si md izbdvegti de asuprirea cumpli;ilor diavoli. BinecuvAntdm pe Tatil gi pe Fiul gi pe SfAntul Duh, Domnul.

intru suflarea Duhului Celui MAngiietor, ca o harnici gi inmiresmatd albind pogoardte gi in fagurele cel pustiu al minfii mele, Sfinte Pdrinte
Teofilact, revdrsAnd mierea cea curgitoare a invifiturilor tale dr.rmnezeiegti, pe care le-ai cules din Pomul \4elii cel purr"rrea infloritor gi rociitor.

$i acum..., a Ndscdtoorei de Dunurzeu: Precum bobocul de trandafir ascunde in leagirrul s.iu cel l.luntric mireasma darului ce va sd fie, aga 9i tu, Niscdtoare de Dunnezeu, inlduntrul tdu ai infdgurat cu petalele fecioriei pe Cel Care S-a ndscut spre a stArpi duhoarea stricaciunii firii omenegti. Pentru aceasta, la tine cad, cu lacrimi rugAndu-te sd md izbivegti de incununarea cu spinii voilor pircdtoase gi si mi ridici cEtre vdzduhul cel preacurat pi binemirositor al bunei fiptuiri.
Ctnttnres a lX-a:

lntrcsul:

Hristos Dumnezeu, Soarele cel prealuminos, va insori veacul ce va sd vie, desfitdndu-Se de-a pururi cu vinul cel nou al nemdrginitei bucurii, dimpreund cu toli alegii Sii. Iar eu go1 sunt de toatd fapta cea bund gi cu totul nevrednic de nunta cea de tainl a Mirelui, cdci cugetul pi infdliparea md vddesc cd mult am spurcat haina cea de nuntd a Sfantului Botez. Sfilt: Sfinte Pdrinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu si imi ddruiascd chip de pociinli gi stiruin!5, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicettilor porunci.

CANONUL DE UMILINTA

CAnd Dumnezeu trimite picdturi de api spre a addpa pdmAntul spre bund rodire, md inspiimAnt auzind tuneiele gi vdzAnd fulgerele, insi nicidecum nu voiesc a-mi addpa ochii cu ploi de lacrimi gi a-mi cutremura auzul cu tunetul fricii celei sfinte, cdci cugetul meu cel trupesc nu vrea a pricepe cd roada cea amard a picatului face a fi prea infricogitoare gi nemiiarnicd Judecata Mirelui. Sfrft: Sfinte Pdrinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imi ddruiascd chip de pocdin;d gi stdruinli, pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilor porunci.

Noaptea patimilor celor spurcate cu totul md intuneci gi voia cea trupeascd invArtogazd inima mea in pofte dobitocegti, dar tu, Sfinte Perinte Teofiiact, intXregte in mAna mea biciul cel impletit gi prealucritor al aducerii aminte de moarie, prin a cdrui lucrare gi eu, preaticdlosul, sd dobAndesc a vedea zorii nepitimirii' slavd. . . in furiuna intunecatd gi in potopul fdrddelegilor md aflu cdldtorind gi nu este departe de a se sfirAma luntrea cea firavi a minlii mele, insi nddiiduind 1a cArma sfintelor tale invdjituri, Sfinte Pdrinte Teofilact, md intdresc Atiind ci prin nezdbavnica ta mijlocire, pot a dobAndi gi |drmul celor blAnzi gi curcubeul mAngAierii.

$i acum..., a Ndscdtoarei de Dumnezett. Precum lumineazd luna intre stele, apa strilucegti tu, Niscdtoare de Dumnezeu, intre Sfinfii cei ce mijlocesc la infrico;atoarea Judecatd pentru neamul omenesc. Pentru aceast4 cad la tine 9i ifi cer solirile gi milostivirea ta de Maicd, ca prin darul tdu, pururea sd imi aduc aminte ci viala aceasta trec5toare este numai o clipitd grabnic curgdtoare cdtre vegnicie.
Apoi:

Cuvine-se cu adevdrat... Slavi... $i acum... Doamne miluiegte (de trei ori). Pdrinte, binecuvinteazi . Si otptrstul:
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugdciunile Preacuratei Maicii Thle, ale SfAntului Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei gi Bulgariei gi ale tuturor SfinJilor, miluiegte-ne gi ne mAntuiegte pe noi.

Amin.

VIATA SFANTULUI APOSTOL 9I EVANGHELIST MARCU


SfAntul Evanghelist Marcu era de neam evreu, din seminlia lui Levi, ucenic al SfAntului Apostol Petru gi fiu iubit al aceluia intru Sf6ntul Duh, pe care i1 pomenegte in scrisoarea s4 zicAnd: ,,Biserica cea aleasi din Babilon 9i Marcu, fiul meu, vi imbritigeazl" Q Petru 5, 13). iar fiu era nu dupd tmp, ci dupd duh, ndscut prin bunavestire gi baia SfAntului Botez. SfAntul Marcu a fost numdrat in ceata sfinlilor gaptezecl de Apostoli ai lui Hristos, mai intAi cu Sfdntul Petru, de care a fost pus gi episcop. Ei au cdlitorit impreuni pAni la Rom4 unde Marcu a scris SfAnta Evanghelie dupd rugimintea credinciogilor, pentru cd il rugaseri cei din Roma, care deia crezuseri in Hristos prin SfAntul Pavel, ca sd n-o lase nescrisd, aga cum i-a spus SfAntul Petru prin cuvinte. Deci, plecAndu-se la rugdmintea lor, a scris petrecerea lui Hristos pe pdmAnt cu oamenii, dar, mai intAi, singur a ardtat-o lui Petru. Iar el, vdzAnd-o 9i citind-q a incredinlat cd este adevAratd gi a poruncit tuturor sd o citeascd 9i sd creadi toate cele scrise intr-insa Dupd aceea a fost trimis SfAntul Marcu de Sf6ntul Apostol Petru mai intAi la Acvilee4 pentru propovdduirea CuvAntului lui Dumnezeu, dupi aceea in Egipt, unde intAi a fost episcop in Alexandria gi binevestitor al lui Hristos. Apoi toate pirlile acelea ca Libia gi Pentapoii, fiind in intunericul indrdcirii idolegti, le-a luminat cu lumina sfintei credinfe gi le-a adus la Hristos. $i pretutindeni fdcAnd minuni, a impodobit Biserica lui Hristos prin punerea mAinilor pe capul episcopilor 9i a celorlalfi clerici; apoi a invalat pe mulli oameni o viali atAt de imbundtdlitd, incAt gi necredinciogii se minunau foarte mult gi-l iiudau. Pentru cd, povesiegte Eusebiu, episcopul Cezareei Palestinei. asemenea gi Nichifor Xantopol, amAndoi scriitori vrednici de credinli ai istoriei bisericegti, cd sldvitul intre evrei cu inlelepciune4 adicd Filon, care se cunoscuse cu SfAntul Petru i:n Rom4 a fost ingtiinfat despre cregtinii cei ce au fost in Alexandria gi in tot Egiptul, de cdtre Sf6nhrl Marcu. Apoi, scriind multe cuvinte de laudd, dintre care gi acestea: ,,Unii ca acettia - adicd cregtinii - bogeliile cele vremelnice gi toate averile lor igi lasd gi nimic dintr-ale lor nu voiesc sd aibi pe pdm6nt. $i ori in ce loc sunt, ei au deosebite gi cirstite case de rugdciune,
I

Yezi Vielile Sf,nlilor pe luta npilie, ed. Episcop iei Romanului gi Hupilor, 1995, pp, 311-316,

in care cu cucemicie gi cu curifie igi sivArgesc tainele lor Nici un lucru lumesc nu fac in acelea, decAt numai prooroceptile citiri acolo se ascultA gi, cu cAntare, clupi al lor obicei, sldvesc pe Dumr-rezeu. Unii dintre dangii ies de prin cetili 9i lepddAnd grijile lurnegti petrec in cAmpii, in grddini pi in pustie, ferindu-se de petrecerea cu toli oamenii, gtiirrd ci insolirea cu cei ce nu se potrivesc cu viata Ior este impiedicare spre fapta buni. Apoi infrAnarea ti omorarea trupului le au ca o temelie, pe care celelalte iucruri bune le zidesc. Nici unul dintre dAngii nu mdnAnci, nici nu bea pin:i seara, iar alfii pAnd a patra zi nu gustd nimic; altii, in tAlcuirile gi irrlelegerile Scripturii fiind mai iscusifi gi cu acea durnnezeiasci hrand a rAndirii de Dumnezeu din Dumnezeiasca Scripturd neputAnd a se sdtur4 nu-gi mai aduc aminte pAnd la a gasea zi de hrana cea trupeascS. \4n nicidecum nu beau, nici carne nu minAncd gi nimic din cele rnigcitoare, ci numai pAine gi apd, sare gi isop. Acestea erau la dAngii desf;terile. Sunt intre dAngii gi din partea femeiascd, unele care s-au deprins cu o viafd ca aceasta, intre care multe alr imbdtranit in feciorie, pizind intregimea trupului curat nu de sild, ci cu bundvoie ii cucernicie. $i in inlelepciunea aceea pizindu-se, nlr numai inirnile, ci 9i trupurile igi sfinlesc, socotind c; nu le este lor lucru cuviincit'rs ca vasul primit spre sSldgluirea infelepciunii s:i slujeasci indr.rlcirii patimilor. Cei care doresc sdmAnfa Cuvintului lui Llumnezeu 9i patul cel neintinat 9i fdri de moarte din care se nagte rodul cel ce niciodati nu moare, IuAnd tdlcuirea Sfintei Scriptr-rri de la cei mai bitrAni ai lor cautd in ea duhovniceasci inlelegere gi tainele cele ascunse, socotind ci Scriptura este ca gi un trup vdzut, iar priceperea ca un suflet nev.izut. De dimineafd se scoali la cloxologia lui Dumnezeu gi la rugdciune, 1a cAntare gi la ascultarea CuvAntului lui Dumnezeu fiind indeosebi femeile; iar allii cAte gapte s;ptdmani petrec in post desdr'6rgit. Aceasti zi este la dringiiin mare cinste, celelalte praznice mai inainte gitinduJe, se odihnesc. Preojii;i diaconii sivirgesc dumnezeiasca slujbd, iar peste toti aceia este intAistitdtor un episcop". Acestea le scrie Filon evreul, despre ucenicii Sfintului Evangheiist Marcu gi despre sfintele obiceiuri ale Bisericii lui Dumnezeu, care a fost mai intAi intru Duhul Sfini gi in predaniile apostolegti. Astfel, SfAntul Marcu, prin ostenelile sale cele cu multe dureri a lucrat via lui Hristos in pirfile Egiptului, avAnd scaunul siu in Alexandri4 trrrde s-r 9i sfdrgii prin patimire. Iar pentru pitimirea Sfintului, Simeon Metafrastul scrie aga' ,,in aceu vreme, cAnd Sfinfii Apostoli s-au impirlit prin toat5. lumea, SfAntul Marcu, prin dr-rmnezeiasca r.oie a mers in pirlile Egiptului. Insi l-au primit pe el ca pe un Evanghclist gi phzitor al sfintelor canoane ale Sfintei Apostoleptii

Biserici. SfAntul Marcu mai intAi a propovdduit Evanghelia Domnului gi MAntuitorului nostru Iisus Hristos in tot pimAntul Egiptului, in Libia Nfarmarichi4 Amonichia gi in Pentapoli. 9i toti cei din pdrlile acelea erau netiiafi imprejur, impietrifi la inimi gi inchinetori la idoli, plini de toate necur5lii1e gi slujitori ai duhurilor celor necurate; pentru cd prin toate cetAfile, satele gi la rdspAntii zideau capigti. idoli gi fermecdtorii gi toatd Puterea driceasci era in ei. Dar Domnul nostru Iisus Flristos, prin Venirea Sa a stricat pi a pierdut puterea lor. Deci, dumnezeiescul Evanghelist Marcu, fiind la Cirene, cetatea Pentapolei, propovdduia cereasca inv5fdturd a lui Hristos pi fdcea minuni mari intr-insa. Ci pe cei bolnavi ii tdmddui4 pe cei leprogi ii curila 9i duhurile cele necurate gi cumplite le ingrozea prin cuvAntul durnnezeiesc. $i mulfi cu acea apostoleascd propoviduire gi facere de minrini lurnindndu-se, au crezut in Domnul nostru Iisus Hristos gi pe idoli impreund cu capigtile le-au lepidat gi sfdrAmat gi s-au botezat in numele Thtdlui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh. Acolo intAi i s-a poruncit lui prin Duhul SfAnt si se ducd in Alexandria gi si semene simAnta cea buni a CuvAntului lui Dumnezeu. Deci, SfAntul Evanghelist Marcu, precum un viteaz nevoitot cu osArdie se nevoia sd meargi spre nevoinld acolo gi, sdrutAnd pe frali, le-a zis lor: ,,Domnul meu mi-a spus sd mi duc in cetatea Alexandria". Atunci fralii lui l-au petrecut pAni la corabie gi m6ncAnd cu dAnsul pAine, s-au despdrtit de el, zicAnd: ,,Domnul nostru Iisus Hristos sd-!i rAnduiasci tie cale bund". PlecAnd de acolo SfAntul Marcu, a doua zi a sosit la Alexandria 9i, iegind din corabie a mers la un loc anume ce se numea Mendion gi, intrdnd prin porlile cetdlii i s-a stricat papucul. VizAnd aceast4 Aposiolul a zis: ,,Cu adevdrat bund imi este mie calea aceasta!" Apoi, vazAnd pe cizmar dregAnd incdldminte veche,
i-a dat papucul sdu, iar cizmarul, din intAmplare gi-a strdpuns mAna stAngd cu unealta sa gi a chemat pe Dumnezeu in ajutor, precum este obiceiul la unele intAmpldri ca aceasta. Apostolul, auzind numele lui Dumnezeu, s-a bucurat cu duhul gi a zis in sine: ,,Bund a fdcut Domnul calea mea!" $i era dureroasd rana de la mAna cizmarului gi mulfime de sAnge curgea Iar SfAntul Marcu a scuipat pe pdmAnt, i-a uns ran4 zicAnd: ,,In numele lui Iisus Hristos, Cel Ce este in veci, fii sdnitosl" $i indati s-a tdmdduit rana gi s-a fdcut sindtos. Cizmarul, vdzAnd o putere ca a acelui bdrbat, precum gi curata gi imbunitilita iui viali, care se cunogtea din privire, a zis: ,,Rogu-te, omule al lui Dumnezeu, vino in casa mea gi rdmAi o zi ia mine, robul tdu, ca impreund sd mAncim pAine, deoarece ai ficut cu mine mild!" Iar Apostolul, bucurAndu-se, a zis: ,,Domnul sdJi dea pAinea viefii celei ceregti". Apoi luAnd omul pe Apostol, l-a dus in casa sa veselindu-se.

intrAnd Sfdntul Marcu in casa lui, i-a zis: ,,BinecuvAntarea Domnului sa fie aici. Sd ne rugim lui Dumnezeu, fratilor". Dupd rugdciune au stat sa mirrAnce, r'orbindu-gi cu dragoste; iar cizmarul a zis cdtre sfAnt: ,,Pdrinte, cine egti tu 9i de unde este in tine cuvAntul acesta atat de puternic?" Rdspuns-a SfAntul Marcu: ,,Eu sunt rob al Dorrnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Ji-L voi arAta pe El lie". Zis-a omul: ,,Ag fi voit sd vid chiar eu pe Acel Fiu al lui Dumnezeu". $i SfAntul Apostol a inceput a-i binevesti Evanghelia lui Iisus Hristos gi a-i ardta din Prooroci cele ce s-a grdit despre Domnul nostru mai inainte. Zis-a omul: ,,Eu, Scriptura cea irritati de tine, niciodatd n-am auzit-q ci am citit lliada gi Ocliseea gi cAte le socotesc egiptenii". Deci, SfAntul Marcu il propoviduia pe Hristos gi ii ardta lui ci infelepciunea lumii acesteia este nebunie la Dumnezeu. $i a crezut omul cuvintele SfAnfului Marcu, vizAnd semnele gi minunile lui 9i s-a botezat el, 9i toati casa lui, si o multime de locuitori din acel loc, iar numele omului aceluia era Anania. Iar dupi ce a crezut, din zi in zi a crescut numdrul credrnciosilor si au auzit oamenii cei mai mari din cetate ca un oarecare

galileian a venit 1a dAryii gi hulegte zeii 1or gi opregte a li se aduce iertfe. Deci, clutau sd-l ucidd pe el ;i p5ndeau sb-l prindi. SfAntul Marcu, auzind de sfatul lor, a pus credinciopilor episcop pe Anania gi trei preofi: Maleon, Sabin gi Kerdon precum 9i alfi gapte diaconi gi pe alfi unsprezece clerici pentru slujba bisericeasci. Apoi a plecat de acolo la Pentapoli ti a petrecut doi ani, unde a intdrit pe fralii cei ce erau acolg punAnduJe in cetdlile cele primprejur episcopi, preoli gi cierici gi iardpi s-a intors in Alexandria. Aici i-a gisit pe fralii cei ce se inmul;iserd cu darul 9i in credinla Domnului, care gi Bisericd gi-au zidit acolo lAngi mare, 1a un loc ce se numea Vucol sau ,,hrdnitor de dobitoace". Apoi s-a bucurat foarte mult de aceasta pi, plecAndu-gi genunchii, a preamirit pe Dumnezeu, petrecAnd in acea bisericd vreme indelungatd. Iar cregtinii s-au inmulJit, batjocorindu-l pe elini, iar pe idolii lor ii ocdrau. IngtiinlAndu-se elinii, care erau stdpAnitori ai cetdfii, ci SfAntul Marcu a venit in cetatea 1or, s-au umplut de mult pizmi, deoarece auzeau despre el cd face minuni multe; cdci pe bolnavi ii tdmidui4 surzilor le dddea auzire 9i orbilor vedere. Deci il cdutau pe el gi negisindu-l, scrAgneau din dinli pi strigau cu mAnie in capigtile 1or cele necurate gi la jertfele lor cele idolegti, zicAnd: ,,Multd nevoie ne face vrijitorul gi fermecitorul acelat" Apoi s-a apropiat Prealuminatul praznic al Pagtilor gi, sosind ziua Duminicii Invierii lui Hristos, in 20 ale lunii aprilie, in care gi 1a elini se sdvArgea necurata prdznuire a 1ui Serapid, pAngiritul lor zeu, SfAntul Evanghelist Marcu tocmai sdvArgea in bisericd dumnezeiasca slujbd. O vreme ca aceea nimerind-o necurafii, au ndvdlit fdrd de veste cu puterea lor asupra bisericii gi prinzAndu-l pe SfAnt, i-a legat o funie de grumaz gi-l tArau, zicAnd el: ,,Mullimesc Jie, Doamne, Iisuse Hristoase cd m-ai invrednicit sd pdtimesc acestea Pentru numele Tdul" pi fiind tArit SfAntul pe pdmAnt gi pe pietre ascutite, i se rinea trupul de ascu|lpul pietrelor, rogindu-se acel drum de sAngele lui. Dupd ce a inserat, necuralii elini l-au aruncat pe SfAntul Apostol Marcu in temnifd, pAnd ce se vor sfitui cu ce fe1 de moarte il vor pierde. Dar 1a miezul noplii, ugile fiind incuiate gi strXjerii dormind inaintea ugilor, s-a fdcut cutremur mare, cdci Ingerul Domnului, pogorAndu-se din Cer s-a atins de Apostol, zlcAndu-i: ,,Robule al 1ui Dumnezeu, Marcu, cipetenia Sfinfilor celor din Egipt; iatd numele tdu este scris in Cartea \4efii din Cer ;i egti numdrat cu Sfinlii Apostoli; pomenirea ta nu va fi uitatd in veci, vei fi impreund ddnluitor cu puterile cele de Sus, Arhanghelii vor primi Ia Cer duhul tiu gl moaptele tale pe pdmAnt vor fi pdzitel" VdzAnd aceastd vedenie, SfAntul Marcu gi-a intins mAinile sale in sus, zicAnd: ,,Multimesc, Tie, Doamne al meu, Iisuse Hristoase, ce nu m-ai

ldsat pe mine, ci cu Sfinfii Tdi m-ai rAnduit! Rogu-mi Jie, StipAne, primegte cu pace sr"rfletul meu gi nu md lipsi de darul Tiu". Acestea zicAnduJe, Domnul nostru Iisus Hristos a venit la dAnsul gi i S-z-r aritat aga cum era mai inainte de Crr-rce gi de Ingropare gi a zis c.itre d.insul: ,,Pace !ie, Evanghelistul Meul" Iar Sfintul Marcu a rispr:ns, zic6nd: ,,Pace gi Jie, Doamne al meu, Iisuse Hristoase!" $i S-a dus Domnul de la dAnsul. Iar dupi ce s-a ficr-rt zi:ud, au mers la temniti o mulgime de cetdfeni gi scotAndu-l afarl pe SfAnt, i-au legat iarigi funia de grumaz gi au inceput s.i-l tArascd pe pietre ascufite, zic6nd: ,,Si tragem boul Ia ocolul boilor!" Iar Sfintul Marcu mullimea lui Dumnezeu gi se ruga, zicand: ,,in miinile Tale, Doamne, imi dau duhul meu!"

Acestea zicAnd, gi-a dat duhul siu lui Dumnezeu, iar mullimea necurafilor elini, r'rind sI ardi trupul Sfintului, au fdcut un foc in locul acela, cart:, dupi aceea s-a numit ingeresc. Apoi, indati, cu puterea Domnului nostru lisus Hristos, s-a vizut o neguli intunecoasi, pentru ci soarele gi-a ascuns razele sale gi s-a fdcut tunet infricogitor, a cizut cutremur mare gi ploaie cumpliti pAnd seara, iar pop6lql a fugit de fric5, ldsAnd trupul Sf.lntului, Focut s-a stins de ploaie, iar de cutremur au cizut multe ziduri gi au ucis pe multi. Atr.nci, unii din elini au indrdznit a zice: ,,Fericitul zeu Serapid, in ziua sa a fdcut toate aceste lucruri infricogitoare". Iar oamenii cei binecredinciogi, mergind, au ingrijit trupul SfAntului gi l-au dus la locul unde igi ficea rug.iciunilc sale gi cAntdrile de psalmi. Apoi l-au pus cu cinste in partea de r.is.lrit, in mormAnt de piatri pi sdvArgeau pomenirea lui cu cucernicie, cinstind pe ce1 dintAi SfAnt al Alexandriei, nimic mai cinstit gi rnai scump avdnd decAt sfintele lui moatte. SfAntul Evanghelist Marcu, mucenicul lui Hristos s-a sfArgit in Alexandria Egiptului, in doudzeci gi cinci de zile ale lunii aprilie, stipAnind Nero in Roma, iar peste noi impdrijind Domnul nostrr-r Iisus Hristos, Ciruia se cuvine cinste4 slava pi stipAnire4 impreuni cu Tatdl gi cu Sfdntul Duh, in veci. Amin.

TALCUIREA

SFINTEI
EVANGHELII
DE LA MARCU
SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI
iNe.rNrEcuvANTARE
Evanghelia cea de la Marcu s-a scris la Rom4 dupd zece ani de la indllarea Domnului Hristos. Iar acest Marcu era ucenic al lui Petru, care il pi numegte pe acesta cu adevdrat ,,Iitrl" sdu duhovnicesc (L Petru 5, L3).Se numea irLcd 9i Ioan gi era nepot al lui Vamav4 dar era gi impreuni mergdtor cu Pavel, insd pentru ci s-a aflat de mai multe ori cu Petru, a fost gi la Roma impreuni cu dAnsul. Si i-au cerr.rt 1ui credinciogii cei din Roma nu numai nescris sd le propoviduiasci, ci gi in scris sd le descopere lor petrecerea [vie]uireal lui Hristos. $i supunAndu-se lor, Marcu a scris. Iar lui Petru i s-a descoperit de la Dumnezeu cd Marcu a scris Evanghelie; aga inc6t, dupd ce a vazut-o gi o a intirit cd este adevdrati, 1-a trimis pe Marcu episcop in Egipt unde, propoviduind 9i agezAnd Bisericd in Alexandria, a luminat pe tofi cei din partea dinspre miazdzi. Iar in aceasti Evanghelie [ce s-a scris prin Duhul SfAnt], toate sunt descoperite [dcslugite] 9i nimic nu este cu anevoie de in]eles. $i in scurt a spune, acest Evanghelist in toate se unegte cu Matei, cu deosebire numai cd Matei scrie mai pe larg gi dintru inceput pomenegte de nagterea cea trupeasci a Domnului, iar Marcu a inceput de la Proorocul [gi inaintemergdtorull Ioan.

Drept aceea degi iscoditor lucru se pare [acesta], unii au dat aceasti infelegere pentru Evangheligti: Dumnezeu Cel Care gade pe Heruvimi ( lezechiil cap. 7 si 70) pe care cu patru obraze [chipuri, fe!e] ii aratd Scriptur4 cu patru fele ne-a dat noud pi Evangheli4 dar de un Duh fiind plinite acestea. Deci, precum fiecare dintre Heruvimi avea cAte o fafd unul asemenea cu ,,leul", alful asemenea cu ,,omul", altul asemenea cu,,vulfurul", iar altul asemenea cu ,,vitelul"1 (lezechiil 7, 10), tot aga gi Cartea evanghelicegtii propoviduiri. Evanghelia lui Ioan are fali de ,,let", pentru ce leul este dobitoc stdpAnitor gi impdrat al dobitoacelor gi asemenea gi Ioan a inceput de la ','rednicia impirdteascX gi stipAneasci a Dumnezeirii CuvAntului, zicAnd:,,La inceput era Cuvintul 9i CuvAntul era la Dumnezeu 9i Dumnezeu era Cuvintul" (loan 1,1).Iar Evanghelia lui Matei are fafi de ,,om", pentru cd de la Nagterea cea dupi trup gi de Ia intruparea CuvAntului a inceput. Evanghelia lui Marcu se aseamAnA cu ,,vulturul", intrucAt de la Proorocul Ioan a inceput, iar darul proorocesc mai inaintevizitor fiind gi iute vdzAnd cele de departe, ca un vultur este. Cdci spun unii cd vulturul este prea iute la vedere, incAt numai el singur dintre toate jivinele poate a privi Ia soare fdrd sd clipeascd. Iar Evanghejia lui Luca este asemenea cu ,,vilelul", fiindci a inceput de la preolia lui Zaharia care timAia pentru pdcatele norodului gi inc5 se aducea atunci jertfd de vifei. Drept acee4 Marcu incepe Evanghelia de la petrecerea [viefuirea] gi ,rr;tarea Ina in temergitorului. Asculte. dar. ce zice:

' ,,Fefele lor? - Toate patru aveau cate o fafi de om inainte, toate patru aveau cate fafi de leu la dreapta, toate patru aveau c6te o fafi de bou la stAnga 9i toate patru mai

aveau si cate o

fati

de

vulturin

spate" (IezechiiL1,10).

55

Clprrolur-

loan Botezdtorul, Botezul ltti lisus Hristos. Ispitirea. Predica. Primii ucenici. Primele oindecdril

1, 1-3; lnceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, (2) precum este scris in proorocie [la Maleahi] 9i Isaiar: ,,Iati Eu trimit Ingerul Meu inaintea felei Tale, care va pregiti3 calea Ta. (3) Glasul celui ce strigi in pustie: Gitifi calea Domnului, drepte facefi ciririle Lui,,.
(1.2) Maleahi 3,1/ M atei 77,70 |Lrca7,27

(1,

lsaia 40,3 I Matei 3, 3 / Luca 3, 4 / Ioan 1, 23

Ioan Botezdtorul este cel mai de pe urmd [ultimul] dintre Prooroci gi incepdturi [incepitor] a Evangheliei Fiului lui Dumnezeu, pentru cd sfArpitul Legii celei Vechi este incepdturd a Legii celei Noi. Iar mirturia pentru Inaintemergitorul s-a luat de la doi prooroci. Cici de la Maleahi este: ,,Iati Eu trimit ingerul Meu inaintea fefei Thle, care va giti calea Ta, inaintea Ta" (Maleahi 3, 1), iar de la Isaia: ,,Glasul celui ce strigi in pustie: Gititi calea Domnului, drepte facefi ciririle Lui,' \saia 40, 3). Iar acest cuvant este pentru Fiul de la Dumnezeu gi Tatil, care zice ci lnaintemergitorul este ,,Inger" gi pentru viaga sa cea ingereasci gi peste fire ;i, pentru cd vesteaa gi propovdduia Venirea iui Hristos, ,,a gitit calea,, Domnului, adicd sufletele iudeilor prin botezul pocdinlei le-a gdiit [pregdtit] ca sd-L primeascd pe Hristos. - Iar ceea ce zice: ,,inaintea fefei Tale", inseamnd ci aproape de EI va fi ingerul acest4 ardtAnd prietenia lui Ioan citre Hristoi, c6ii gi inaintea impdralilor merg mai vArtos cei mai de aproape ai lor ti prieteni. Iar,,glasul celui ce strigi in pustie" aratl gi pustia Iordanului, dar poate gi adunarea iudeilor, care era pustie de tot binele. Iar ,,cale" este Legea cea noui, iar ,,ciririle', colproase, Legea lui Moise, ca una ce era roasd [invechitd]. Deci, pentru ,,cale,,erau datori a se ,,gdti,' iudeii, adicd pentru Legea cea Noui, iar ,,cir5rile" [Legii] celei Vechi [invechite],
e ste: ,,pentnt loafi c nd a botezat pe Donnul tn lordan. Pentru chennren lui Petru n lui Andrei gi afiilor luizeaedeu. pentnt cel ce se indrdcea. Pentru soncra PetnL PtnLru cei ce s-au uintlecat de felurita boli. pentru leprosul". edifia de la 1805, in loc de,,pr".rscris in proorocie [la Maleahi] 9i ']in "rt" Isaia", se gisegte ,,precum s-au scris in Prooroci,,. 3 in edilia de la 1E05, in loc de,,va pregiti,,, se gdsegte,,va giti,'. r [1805] Ce,,inger" se talcuielte,,vestitor,,.

In edilia de la 1E05, iitlul capitolului

Capitolul

SFANTUI- TEOFILI\CT ANTMPISCOPUL BULGARIEI

drepte a le face, fiindci de muit le primiserd pe acestea, iar mai.rpoi s-au ariiat rizvritifi gi ,,au gchiopltat din ciririle lor" (Psalm 17,45-49).
7, 1-5: loan boteza in pustie5, propoviduind botezul pociinlei intru iertarea picatelor. (5) $i iegeau la el tot linutul ludeii 9i toli cei din lerusalim6 si se botezau de citre el, in rAul lordan, mirturisindu-9i picatele.
Matei 3, 1 / Luca 3,3l loan\,37;3,2i /Faptele Apostolilor 13, 21( 1,5) Matei3, lLttcaT,n Botezul lui Ioan nu avea iertarea pdcatelor, ci numai pocainti aducea oamenilor. Deci, cum zice Marcu aici: ,,intru iertarea picalelor"? Rispundem, agadar: Ioan propovdduia botezul pociiniei, dar propoviduirea aceasta a pociinfei unde ducea? Intru iertarea pic.rtelor, adic"l intru botezul lui Hristos, care avea iertarea pdcatelor. Precum e gi aceastl pildd: Avenit o slugi a imp;ratr-rlui propoviduind gitire de bucate, spre facerea de bine a celor ce le gitesc. Insi nu vom zice ci siuga propoviduia aceasta ca sd facii bine celor ce gitesc bucatele cele ir,pdritegti, ci cum ci aceasta vestea gitirea bucatelor, pentru ca cei care le-au gitit, primind [ospitAnd] pe impiratul, si dobAndeascd facere de bine de la dinsul. Asemenea gi aici, inaintemergitorul ,,propovAduia botezul poc dinfei" , ca aceia care se pociiau si ia iertarea pdcatelot primindu-L pe Hristos.
(1, ,1)

1, 5: Si Ioan era imbricat in haini de pir de cimiliT, avea cingitoare de piele imprejurul miilocului si mAnca licusteE si miere silbatici. fl,6) Levitic 11, 12 i Matei 3,4 / Luca 7,33 Despre acestea am vorbit gi in tAlcuirea Evangheliei de la Matei, iar aici le vom spune pe cele pe care acolo le-am lisat [negriite]: Imbrdcimintea lui Ioan era semn de plAngere, ardt.lnd Proorocul ci acela care se pociiegte se cuvine a plinge, cici semn de plAngere este sacul. Iar ,,cingitoare de piele" [,,brAul de curea"] arati omorarea norodului iudaicesc. Iar cum ci plingere aratd imbricimintea lui, zice gi Domnul: ,,De jale v-am cantat gi nu v-aji tinguit" (Mntei 11,17). CAntare ,de jale" gi,,tinguire" numegte Domnul petrecerea Iviejuirea] inaintemergitorului, cd zice: ,,A venit loan, nici mAncAnd, nici bAnd, Ei ati zis: Are demon" (Mntei 17,18). Ci insdgi hrana lui Ioan infrAnare aratd cu adev;rat,9i poate
In edifia de la 1805, in ioc de ,,Ioan boteza in pustie", se gisette ,,era Ioan botezind in pustie". 6 in editia de la 18i15, in loc de ,,tot finutul Iudeii si toti cei din lerusalim", se g;sette,,toati latura Iudeii 9i Ierusalimului". .1805, 7 in edilia de la in loc dc ,,in haini de pir de cimili, avea cingitoare de piele", se g;sette,,cu peri de cimili, avea briu de curea". 3 irr eclitia Llc la 'l805, in loc de ,,licuste", se giseste ,,acride". cu urmitoarea not5: [130i] Pentlr.r ,,acride" r'c,i si lilcrrilca tle la.\lirt,'i.j. L
I

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capito|,rl

57

gi semn este al hranei celei cuvantdtoare de atunci a norodului [iudeu], care nu mAnca ceva din zburdtoarele curate ale cerului, nici nu inlelegea nimic din cele inalte, ci se hrdnea cu cuvAnt care se pdrea cd saltd intru indl|ime gi se afli sus, dar iardgi se prdvdlea jos; cdci in acest fel este ,,acdda" [,,licusta"], sare ca spre indl]ime, dar iarigi vine jos. Dar 9i ,,miere silbatici" mAnca poporul, n;scutd Ifdcut5] de ,,albine", adicd de Prooroci. Insd iudeii nu lucrau cuvintele Proorocilor gi nu se domesticeau [imblAnzeau, imbunau], ca bine sd le in]eleagd gi sd le cuprindl cu mintea gi sd 1e cerce [sdvArgeascd]e; pentru ce iudeii aveau Scripturile ca pe o oarecare ,,miere"lO, dar nu le cercetau gi, deci, nu 1e fdceau lucrdtoare.

1,7-8: $i propovbduia, zicAnd: Vine in urma mea Cel Care este mai tare decAt mine, Cdruia nu sunt vrednic, plecAndu-mi, si-I dezleg cureaua incillimintelor. (8) Eu v-am botezat pe voi cu api, El insi vd va boteza cu Duh Sfint. Q,7)Matei3,\7lLtc^3,7511oan1,75,27 I
Faptele Apostolilor \3,25
('1,

8) lsaia 44,3 /

Ioil

3, 1 /

Matei

3, 11

l, 5; 2,4, 10, 45; 11, 15 / 1 Corinteni 12, 13 Zice [Botezdtorul]: ,,Nici cea de pe urmd slugd a Lui nu sunt vrednic a fi, ca "si-I dezleg cureaua", adicd legdtura cea de curea a "incdllimintelor"". Dar pi a1tfel se inlelege: tofi cei care veneau gi se botezau de cdhe Ioan, se ,dezlegau" prin pociinli de legdtura pdcatelor 1or, crez6nd in Hristos. Deci, Ioan,,dezlega" tuturor,,curelele" - adicd legdturile pdcatelor-, numai 1ui lisus nu a putut ,,si-I dezlege", de vreme ce n-a aflat 1a DAnsul ,,curea", adicd pdcat.
Ioan 1, 26 / Faptele Apostolilor

1,9-11: $i in zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii gi S-a botezat in Iordan, de cihe loan. (10) $i indata iegind din api a vizut Cerurile deschise gi Duhul ca un porumbel coborindu-Selr peste El. (11) $i glas s-a ficut din Ceruri: Tu egti Fiul Meu Cel iubit, intru Tine am binevoitlz.
(1, 9-10)

Matei 3,

13-1,6

Isaia 42, 1/ Matei 3,

I Lttca 3,2L-221 loar.1,,32 (1,11) Psak\2,6 I -17 lMarcu9,7 lLrtca3,22;9,32 | loan6,27

Hristos nu vine la Botez nici pentru iertarea pdcatelor - cd pdcat n-a ficut [gi n-a avut] -, nici n-a venit ca sd ia Duh; cdci botezul lui Ioan, precum
e

se iscuseascd

Adicd auzeau cuvintele gi poruncile Proorocilor, insd nu voiau ca prin osteneald sd intru fapta buni cea lucritoare. r0,,Cit sunt de dulci limbii rnele, cuvintele Tale, mai mult decit mierea, in gura
rr

meal."

8. 1 03 ). in edifia de la 1805, in loc de ,,ca un porumbel coborAndu-Se", se gesegte ,,ca un


(P

salm

11

porumb pogorAndu-Se". u In edigia de la 1805, r,ersc.tul 11 este: ,,$i glas a fost din Ceruri: Tu egti Fiul Meu Cel iubit, intru Carele bine am voit".

SFANTUL TEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

am zis, necurelind pdcatele, Duh cum ar fi dat? Nici pentru pocdintd nu vine Domnul ca sd se boteze, cici era cu mult mai presus ii decAt botezdiorul. Dar pentru ce vine? Aritat Ivddit] este cu adeverit, ca [Hristos] vine pentru ca sd fie aritat norodului de citre loan. Ci de vreme ce mulli s! adunau [sa se boteze de cdtre Ioan], a binevoit [Hristos] sd vini ca si fie mdrturisit inaintea acestei mulfimi Cine este El, dar gi ca si ,,implineasci toati dreptatea" (Matei 3,15) - adici toate poruncile Legii. Cf de vreme ce gi aceasta se pare a fi poruncd - adicd a se supune proorocului care botez4 ca unuia ce este tdmis de Dumnezeu -, o implinegte [Domnul] pe aceasta. ;i Iar Drhul Se ,,pogoar5" nu pentru cd lisus ar fi avut trebuinlfde Acesta _ cdci cum ar fi avut trebuinfd de Acela Care intru DAnsul firegte petrecea? _, ci ca si inveli tu cd, atunci cAnd te botezi 9i la tine vine Duhut SfAnt. Inci 9i aceasta lucra pogorArea Duhuiui: de vreme ce Tatii a zis de Sus: ,,Acesta este Fiul Meu", ca si nu socoteascd [creadd] poporul cd pentru Ioan s-a spus aceast4 Se,,pogoari" Duhul ,,peste,, Iisus, ardtand cd pentru El s-a spus. Si ,,se deschid Cerurile", ca si invilim ci, atunci cAnd ne botezdm, ni se deschid gi nou5.

Ingeriilislujeau.

$iindati Duhul L-a minatl3 in pustie. (13) gi a fost in pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de satana. $i era impreuni cu fiaiele 9i
1,12-13: (1,12)Matei4,t/Luca4,1(j,i3)Matei4,2,t7tLtca4,z

InvilAndu-ne pe noi Dolnnul si nu ne necijim dacd dupd Botez vom cidea in ispite, pen tru aceasta Se suie in munte, si fie ispitit. mai vArtos nu $i Se suie [duce] singur, ci mAnat de Duhul SfAnt, aritAndu-ne gi noud cd nu se cuvine si ne aruncdm in ispite, ci venind ele asupra noastri, si le primim. $i Se suie in munte c4 penhu pustietatea locului, si indrazneascd diavolul a se apropia de DAnsul, ci aga obignuiegte si nivileascd asuprd-ne, cAnd ne vede singuri-. $i atAt de neumblat era locul, incAt gi de fiare erl plinr{. $i Ingerii I-au slujit Lui dupd ce l-a biruit pe ispiritorul (Mntei 4, 11), iar acestea se afld mai pe larg in Evanghelia lui Matei.
7, 14-75:

viduind Evanghelia impnrifiei 1ui Dumnezeu.


13ln edi;ia de la 1805,

Dupi

ce Ioan a fost prins, Iisus a venit

in Galileea, propo_ 0, Si zicand: S-a

in loc de ,,L-a mAnat,,, se gesegte ,,L-a scos,,. tl inainte de cdderea in pacat, toate ii erau supuse omului; dar dupd ce acesta a cdlcat porunca lui Dumnezeu, neascultarea s-a rAsfrant asupra tuturor fdpturilor. Cei care prin implinirea poruncilor dumnezeietti ti-au curdtit sufletul, pot cunoarte, prin darul lui Dumnezeu, cAt de supuse erau viefr-ritoarele falA de Adam, intaiul om.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitolul

59

implinit vremea gi s-a apropiat Impirifia lui Dumnezeu. Pociiti-vi si credefi in Evanghelie.
(1,15) Matei 3,2:4,11-12 / Luca4,11-15,3aI loa 4,43 I Galateni 4, 4-6 / Efeseni 1, 10 Auzind ci a fost pus [Ioan] in temni;d, Se duce [Domnul] in Galilee4 ca sa ne arate cd nu se cuvine cu indrizneald sA ne anmcem in ispite, ci sd ne dAm in hturi [de Ia ispite], iar cAnd vom cAdea irxtru ele, sd le suferim [rabdam]. $i pare cd cele asemenea cu ale iui Ioan propovdduiegte Domnul, spunAnd ,,pocii!i-vi" gi ,,s-a apropiat impirilia lui Dumnezeu". Dar nu este ag4 cd Ioan zicea ,,pocii!i-vi", [poruncinduJe iudeilor] ca sd se depdrteze de pdcate; iar Hristos [cAnd zice ,,pocdi,ti-vd" ,ii inva]d] sd fugd de slova Legii, 9i pentru aceaste pricind a gi addugat ,,credefi in Evanghelie", pentru ci acela care va crede in Evanghelie, din insdgi aceasta a flcut nelucrdtoare Legea. Cd, zlce Domnul: ,,S-a plinit gi vremea Legii, cd pAnd acum lucra Lege4 iar de acum, ,,impirifia lui Dumnezeu" - adicd a sosit petrecerea fvie]uirea] cea^dupd Evanghelie care, cu cuviin]5 fpe drept cuvAntl este asemanate cu ImpdrSjia Cerurilorl5. Cici dacd ai vedea pe cel ce vieluiegte viafd evangheliceascd petrecAnd gi ca cum ar fi fdrd de trup, oare nu ai zice cd acesta a dobAndit incd de aici Impdrifia Cerurilor - care ,,nu este mAncare sau biuturi" (Romani 14,17) -, degi pare ce acesta este departe [de impar;fie]?

1,1.6-20: $i umblind pe lAngi Marea Galileii, a vizut pe Simon gi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncAnd mrejele in mare, cici ei erau pescari.
's Aici Sfdntul Grigore Palama ne invald aga: ,,Care este, deci, porunca lui Dumnezeu, ne care std in fatd? Pocdinl4 care ne cere in primul rAnd sd nu ne mai atingem de cele oprite. Fiindci am fost aruncali din locul desfii;rii dumnezeietti pi sco;;i cu dreptate, din raiul lui Dumnezeu, gi fiindcd am cdzut in aceasta prdpastie gi arn fost osanditi s.i Iocuim gi sd petrecem impreund cu dobitoacele necuvantdtoare ti am pierdut nddejdea de a ne mai intoarce prin puterea noastre in rai, insupi Cel Ce a adus atunci osAnda asupra noastri, mai bine zis a ingeduit-o cu dreptate sd vie asupra noastrd, S-a coborit acum pAni la noi, pentru noi, din prisosirrla covartitoare a iubirii de oameni ;i a bundtdJii Sale, din indurarea milei Sale; gi, binevoind sd Se facd om ca noi, in chip nepicdtos, ca sd invete ti sd mintuiascb pe acelagi prin acelagi, ne-a adus noui sfatul gi porunca mantuitoare a pocdinfei, zicdnd: ,,S-a implinit vremea si s-a apropiat impirilia lui Dumnezeu. Pociili-vi 9i crdeli in Evanghelie" (Marcu 1, 15). Cdci inainte de intruparea CuvAntului Iui Dumnezeu, lmpirdfia Cerurilor era atAt de departe de noi, cat e de departe cerul de pdmant. Dar, venind Ia noi imp;ratul Cerurilot ti binevoind sd primeascd unirea cu noi, s-a apropiat de noi toti impar;lia Cerurilor" (Filocntio ronrinenscd, traducere, introducere gi note de Pr. Prof. Dr. Durnitru Stiniloae, vol.7,150 de capcte despre cutlogtinlo nattrrald, capwl56, ed. Humanitas, Bucuretti, 1999, pp.457-158).

Capitolul

SFANTUL TEOFILACT ARHJEP]SCOPUI, BUI-CARIEI

(L7) $i Le-a zis Iisus: Venifi dupi Mine 9i vi voi face si fili pescari de oamenilu. (18,) $i indati, l5sAnd mrejele, au mers dupi El. (19) $i mergAnd pufin mai inainte, a vizut pe Iacov al lui Zevedeu gi pe Ioan, fratele lui. $i ei erau in corabie, dregAndu-gi mrejele. Q0) $i i-a chemat pe ei indati. Iar ei, lisind pe tatil lor, Zevedeu, in corabie, cu lucritorii, s-au dus dupi El.
(1,16-20) Lvca 5.2-17

Petru gi Andrei erau ucenici ai inaintemergatorului, insd r'5zAnd ci Iisus a fost marturisit de Ioan, au mers la DAnsul (Iontt 1, 35-37). Dupdt acee4 irtristAndu-se de intemnifarea lui Ioan, s-au dus iarigi la megtegugul lor, de unde Hristos a doua oari ii cheamd, cdci a doua chemare este aceasta. $i vezi cum ei se hrdneau din drepte osteneli, iar nu din [unele] nedrepte. Cdci intru acest fel sunt cei vrednici de a fi cei dintAi ucenici ai lr.ri Hristos. Deci, ldsind ,,indati" cele ce aveau in mAnd, au mers dupd El, ci nu se cuvine a stremuta gi a lungi vremea [hotdrArii], ci ,,indati" a-L trrma [pe El]. Iar dupd acegti4 vAneazd [Domnul] pe Iacov ii pe Ioan, care gi acegtia erau sdraci - cdci aveau mreje vechi pe care le cArpeau -, dar il hrirreau pe tatdl lor la betrenefe. $i au ldsat pe tatdl lor, nu ardtdnd cd aga este bine s.i ii lagi pe pdrinfi, ci pentru cd iatdl voia sd-i irnpiedice [opreascd] de a-I urma lui Hristos. Deci, gi tu, tot a9a cAnd egti impiedicat de niscdtori [pirinli], lasd-i pe ei gi aleargi la lucrul cel bun! Iar dacd Zevedeu n-a crezut, femeia lui, maica celor doi Apostoli a crezut gi I-a urmat 1ui Hristos (Matei 20, 20; 27 , 56), poate dup5 ce Zevedeu a murit. Dar gi aceasta sd gtii: cd intAi se cere lucrarea, apoi r.idenia [r.ederea celor dumnezeiegtil. Deci, Petru este semn al faptei bune celei lucr;toare, cdci fierbinte gi mai grabnic decAt alfii era, dupd cum este gi fapta bund cea lucrdtoare. Iar Ioan aratd videnia Ir'ederea dumnezeiasci], intrucAt cu adevirat cuvAntdtor de Dumnezeu este Ioan.
1", 2L-22: $i venindtT in Capernaum 9i indati intrAnd sAmbita in sinagogi, ii invAla. (22) $i enu uimiti'8 de invilitura Lui, cici El ii invifa pe ei ca Cel Ce are putere, iar nu in felul cirturarilorle.

De unde ..au intrat ir, cuo..ll"J#f ;'frilKi*",.jf Deci in ziua ,,sdmbetei", cAnd se adunau sd citeasca, atunci a intrat Hristos sd-i invefe, cdci gi Legea de aceea a poruncit sd nu lucreze sdmbit4
In edilia de la 1805, in loc de,,vi voi face si fiti pescari de oameni", sc'g.lsette ,,vi voi face pe voi a fi vAnitori de oameni". 17 in edilia de la 1805, in loc de ,,venind", se gisette ,,au intrat". '3 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,erau uimili", se gEsegte ,,se spiimAntau toli".
16

'28-2e tLuca2' 47) 4'32

in edifia de la 1805, in loc de ,,in felul cirturarilor",

se

gdsette ,,precum

cirturarii".

TALCUIREA SFINTEI EVAN'C}IELU Dti LA \1AI{CU

Capitolul

61

pentru ca sa se indelelniceasci oamenii cu citirea [Scripturilor], adunAndu-se impreunS. Iar Domnul invali cu mustrare, iar nu cu momire [ademenire], precum fariseii, cdci, indemnAnd la lucrul bun, cu munca Icazna] ii infricoga pe cei nesuPutr. L,23-28: $i era in sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare, (24) zicind: Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca si ne pierzi? Te gtim cine egti: SfAntul lui Dumnezeu. (25) $i lisus l-a certat, zicind: Taci gi iegi din el. (26) $i scuturAndu-l duhul cel necurat gi strigAnd cu glas rnare, a iegit din el. (27) $i s-au spiimAntat tofi, incit se intrebau intre ei, zicAnd: Ce este aceasta? O inviliturl noui 9i cu putere20; ci 9i duhurilor celor necurate le poruncegte, si I se supun2r. (28)$ia iegit vestea despre El indati pretutindeni in toati imprejurimea2 Galileii.
(1, 25-26) Marctr 7,34:9,20-25 (1.27 ) Matclu 2,72 6,2

(1,23) Lluca 4,33 ( 1,21) Daniil9,24 /Matei 8, 29 / Marcu 5, 7 I lacov 2,79 | , .rptele Apostolilor 17, 19

Duhurile cele viclene

se numesc ,,necurate",

pentru ci

se

bucuri de

toate faptele cele necuvioase. $i socotea dial'olul ,,p\erzare" a sa iegirea dir om, cici, fird milostivire fiind dracii, socotesc cd pitimesc ceva rdu de nu vor fi ei ldsali sd facd riu oamenilor. Dar gi ca cei ce sunt iubitori de trup gi obignuiii a se hrini cu aburii !ui] cei materialnici, au multd nehrdnire dacd nu locuiesc in trup. Pentru aceea gi Donurul zice cd neamul dricesc se scoate cu postire (Matei 1-7, 21.). $i nu a zis pAngaritul ,,SfAnt egti", cAci mulli dintre Prooroci au fost sfinli, ci a zis,,SfAntul [lui Dumnezeu]" cu adiugarea articolului, adici Cel Singur [Sfant] 9i orAnduit [de Dumnezeu]. Iar Iisus ii astupi lui gur4 invdfAndu-ne cd se cuvine sd le inchidem gura dracilor, chiar dacd ar grdi

lucruri

adevdrate23.

ci Domnul il supune pe diavol. Acleviirul nu are trebuinfi de adeveririle duhurilor diavolcAti sar.r de mdr turia vr.ijmagilor. Agadar, de aici mai invifdm ci niciodati nu se cuvine a-i crede pe draci, chiar dacd ei pretirrd cd spun adevdrul. $i chiar dacd se par a fi adevirate cuVintele drdcetti ti tofi cei prezenfi socotesc vorbele a fi izvorate clin inima omului 5i nu de la clcmon, Dumnezeu ii ingiduie dracului sil hanteasci Ia pdmant pe om, ca astfel sa se arate Iemluit cum ci acestc cuvinte erau demonice ;i nu erau nicidccum gr;riuri ale omului. Din aceast; pricine dracul a iegit din el, firi si-l r.ineascS; Dumnezeu il ceart; !.re demonizat, iar demonul nu are

..in toati lalura". rr Vedem aici

I0In edifia de la 1805, in loc de ,,cu putere", se gise;te' ,,cu stipinire". :r in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,.I se supun", se gAsegte .,il asculti pe Dinsul". " in edifia de la 1805, in loc de ,,pretutindeni in toati imprejurimea", se gdsegte

62

Capitolul

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

$i-i aruncd la pdmAnt gi-l scuture dracul pe om, astfel incAt cei ce priveau, vdzAnd din ce fel de rdutate a fosi acesta slobozit, si creadd pentru minunea aceasta.
casa lui Simon (30) Iar soacra lui Simon zicea, prinsi2a 9i a lui Andrei, cu lacov gi cu Ioan. de friguri, gi indati I-au vorbit despre ea. (31) $i apropiindu-Se a ridicat-o,

L,29-31: $i

indati iegind ei din sinagogi, au venit in

apucAnd-o de mAni. $i au lisat-o frigurile2s 9i ea le slujea.

(1,29-31) Matei,8,14-15 / Luca 4, 38-39

S-a dus, dupd cum era obiceiul, sAmbdti cAtre seara pentru ospej [ospdtare] in casa ucenicilor, dat cea care era datoare a le sluii, era cuprinsi ,,de friguri". Iar El o vindecd pe densa pi ea Ie slujegte 1or. Iar cuv6ntul acesta aratd ci, dacd jinut fiind tu de boal5, te va vindeca Dumnezeu, sd-fi uneltegti Ifolosegti] sdnitatea spre slujba Sfintilor gi spre slujirea lui Dumnezeu. 9i incd .se aprinde" gi cel ce se mAnie gi care din mAnie indriznej este la ,,mAni". Insd, de va line partea cea cuvAntdtoare Imintea] ,,mAna" lui gi nu cu indrdzneali o va intinde pe dAns4 slujegte pirlii celei cuvAntitoare cel ce ,,se aprindea" pAni acum de mAnie. Cdci de va |ine cuvAntarea Ipartea cugetatoare] ,,mana" celui mAnios, acesta se scoald [,,se ridicd"] gi atunci mAnia slujegte cuvAntdrii Ipdr]ii cugetiioare]. Iar cAnd s-a ficut seari 9i soarele apusese, au adus la El pe tofi bolnavii 9i demonizatii. (33) $i toati cetatea era adunati la u9i. (34) $i a timiduit pe mulfi care pitimeau de felurite boli 9i demoni mulfi a alungat. Iar pe demoni nu-i lisa si vorbeasci, pentru ci-L gtiau cI El e Hristos. (1, 32) Matei 8,15 I Luca 4, 40 ('1, 33-34) tr,larc'u 3, a1-\2 I Luca 4, 47 |
1, 32-34:
Faptele Apostolilor 16, 76-7q 79, 75

Nu flrd rost se spune,,gi soarele apusese", cdci, de vreme ce nu se cuvenea a tdmddui in ziua sAmbetei, de aceea agteptau apusul soarelui 9i atunci aduceau ia El pe cei ce voiau sd se timdduiasci26.
slobozenie sil rdneasci pe om. Iar Dumnezeu i le ing;duie acestea demonului pentru folosul celor ce erau de fa9d, aga ce p!lterea Lui, care este atotstdpanitoare, este ardtatd
tr-lturor.
'?{ ?s

in edilia de la 1E05, in loc de,,prinsi", se gesette,,aprinsi". in editia de la 1805, in loc de ,,au lisat-o frigurile", se gdsegte ,,au lisat-o

frigurile

indati". 16 Fali
intdi"

aceasta avAnd ei ca temei cuvantul Suipf


(Facera 1.5).

de cronologia actuali, la evrei zilele incepeau dupd apusul soarelui, pentru urii:,,$i a fost seari gi a fost dimineafi: ziua

Capitolul

SI.ANTL'I- TEOFII-ACT ARH]EPISCOPUL BULCARIEI

1,40-42: Si un lepros a venit la El, rugindu-L gi ingenunchind gi zicAnd2e: De voiegti, poti sX mi curilegti. (41) $i fncAndu-I-Se mili, a intins mAna30 gi S-a atins de el gi I-a zis: Voiesc, cur5!egte-te. (42) Si indati s-a indepirtat lepra de la el si s-a o, t0-1t ) Matei 8,2-3 / Luca s, 12-13 Cu bund cunogtinld era leprosul gi credincios gi pentru aceasta nu spune ,,de vei cere de la Dumnezer" , ci ,,de voiesti", ca lui Dumnezeu crezAnd Lui. Si Hristos ,,Se atinge de el", ca sd arate cd nimic nu este necurat. Cdci Legea poruncea sd nu se atingi nirneni de lepros, ca de un necurat (Leuitic cnp. L3). Dar, Mdntuitorul, ardtAnd cd nimic nu este necurat dupd fire 9i cd se cuvine sd fie stricate rAnduielile Legii gi cum cd acestea au putere asupra oamenilor celor ce sunt numai goi3r oameni, ,,Se atinge" de lepros; micar ci Elisei atAt de mult se temea de Lege, incAt gi pe Neeman, care era lepros gi avea trebuinfd de vindecare, n-a suferit nici mdcar a-l vedea (4 Regi 5,10; Luca 4,27).

curitit.

indati l-a alungatsr, (41) gi i-a zis: Yez| niminui si nu spui nimic, ci mergi de te arati preotului gi adu, pentru curitirea ta, cele ce a rAnduit Moise, spre mirturie 1orr3. (45) Iar el, iegind, a inceput si propoviduiasci multe gi si rispindeasci cuvintul3r, incAt lisus nu rnai putea si intre pe fafirs in cetate, ci stitea afari, in locuri pustii, ti veneau la El de pretutindeni.
1,43-45: $i poruncindu-i cu asprime,
(1,134) Leviti.13,2:74,241Matei8,4;9,
30 /

Luca 5,1,1; 17,14

I11,

15) Matei 9, 31 / Luca 5,15

$i prin aceasta ne invatd [Domnul] si nu ne trufim cAnd facem cuiva vreun bine, cd iati gi El poruncegte celui ce s-a curdlit sa nu-L vesteasc;, degi bine gtia cd acela nu se va supune, ci il va ,,vesti". insi, precum am
" in edifia de la 1805,in loc de ,,ingenunchind 9i zicind", se giseFte ,,ingenunchind inaintea Lui si zicdnd". 3r in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,ficindu-I-Se mil5, a intins mana", se gdsette ,,ficindu-I-Se mild lui Iisus, a tins mina". 3' [1805] Adicd asupra celor care nu sunt decit oameni, iar nu Om pi Dunnezeu, precum Domnul. 'in edijia de la 1805, versetul 43 este: ,,$i ristindu-Se citre dAnsul, numaidecAt l-a slobozit ne el". " in ediiia cle la 1805, in Ioc de ,,9i adu, pentru curifirea ta, cele ce a rinduit Moise, spre mlrturie lor", se gdsegte ,,gi du, pentru curilenia ta, cele ce a poruncit Moise, intru mirturie lor". 3{ in edilia de la 1805, in loc de,,si propoviduiasci multe gi si rispAndeasci cuvantul", se gdsegte,,a propovidui multe gi a vesti cuvAntul". ri in edigia de la 1805, in loc de ,,pe fa[i", se gdsette ,,aievea",

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitolul

65

zis, invilAndu-ne pe noi neiubirea de trufie, ii poruncegte fleprosului] ,,niminui si nu spui nimic". Insi se cuvine ca acel care a dobAndit facerea de bine sd fie mulldmitor citre binefdcdtor, degi ce1 care a ficut binele nu are trebuinld [sd i se mulldmeascd]; pentru cd gi leprosul, degi Domnul a poruncit [si nu vesteascA minunea], el fursd ,,a vestit" facerea de bine. Si 1-a trimis pe el Domnul cdtre preot, ceci ata porr.rncea Lege4 iar dacd preotul nu hotdra ci s-a curdfit cu adevdrat cel care pAnd atunci fusese lepros, nu putea intra el iniru alt chip [fel] i:r cetate, ci era gonit (Leaitic cap. 14). $i poruncegte si ducd gi darul, care se obignuia sd fie adus de cei care s-au curdlit, ca sd fie aceasta ca o merturie ci nu este [Domnul] potrivnic Legii, ci atAta o iubegte, incAt pe cele poruncite de Lege gi El le poruncegte.

Cerrrorur

Vindecarea sldbdnogului. Clrcmarea lui Matei. Postul. 9ru gerea spicelor in zi de skmbdtdl

2, 1-5: $i intrAnd iarigi in Capernaum, dupi cAteva zile s-a auzit ci este in casi. (2) $i indatn s-au adunat mulfi, incAt nu mai era loc, nici inaintea usii, gi le griia lor cuvAntul2. (3) $i au venit la El, aducAnd un

slibinog, pe care-l purtau patru ingi. (4) $i neputind ei, din pricina mulfimii, si se apropie de El, au desficut acoperigul casei3 unde era Iisus 9i, prin spirturi, au lisat in josa patul in care zicea slibinogul. (5) $i vizAnd Iisus credinfa lor, i-a zis slibinogului: Fiule, iertate ili sunt
picatele talel
(2,1) N'iatel9,7 (2, 3) Matei 9,
2

/ Luca 5, 18 (2, 5) lsaia 43,25 | L'uca 7,48

ce au trecut cdteva zile de la intrarea in Capernaum, auzind ei cd [Domnul] ,,este in casi", au alergat, ndddjduind ci lesne i1 vor intAlni pe Els. $i multd era credinfa acelor bdrbaji, de vreme ce gi acoperigul l-au desfdcut gi l-au slobozit Ipe slibdnog]. Pentru aceasta gi Domnul il vindecd, vizAnd credinfa celor ce l-au adus sau gi [credinfa] a insugi sldbdnogului, Pentru cX gi acela nu ar fi primit a fi [adus gi] ridicat [pe casa], dacd n-ar fi crezut cd va primi vindecare. Cici de multe ori, pentru credinla celui ce aduce, ii vindecd [Domnul] pe cei ce se aduc, necredinciogi fiind; iar de multe ori [face] impotrivd, pentru credin]a celui ce este adus, mdcar de vor fi gi necredinciogi cei ce il aduc. $i mai intAi iartd picatele celui bolnav apoi ii r.indecd gi boal4 pentru cd, de multe ori, din pricina picatelor se fac Ise intAmpli] cele mai cumplite boli. Precum pi slSbdnogul cel de Ia Ioan, din pricina picatelor, zice Domnul cd s-a slSbdnogit. Pentru cd nu este acelagi sldbdnog cel de la loan (Ioan 5, 5-15) cu cel care acum se pomenegte. Cel de 1a Ioan ,,nu avea om" (loatl 5,

Dupi

/), iar acesta ,,paftr" foameni] are. Iar acela era la scilditoarea oilor

pi

in

' In editia de la 1805, tiilul capitolului estet ,Pentru sldbdnogul ce se purta de pntru. PenLrtt Iisus cdrtd tr nlnncat cu pnncsii. PetrtrtL ucenicii chnd sntulgeaLL spice sAnlbdta".
'?in edifia de ta 1805, in loc de ,,nu mai era loc, nici inaintea ugii, gi le griia lor cuvintul", se gdsette ,,nu mai puteau incipea nici pe lingi ugi, gi le griia lor cuvAnt". 3 in edilia de la 1805, in loc de,,au desficut acoperigul casei", se gdsegte,,au

descoperit casa". r In editia de la 1805, in loc de ,,au lisat in jos", se gaseFte ,,au pogorAt", ' Adica. r or ajunge cu u)urin!a lr Domnul.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitolul2

67

Ierusalim, iar acesta de acum, in casi gi in Capernaum. incA gi alte osebiri sunt, dar sd gtii cd acel de la Matei (Mqtei 9,2) gi cel ce acum la Marcu se pomene9te, este unul gi acelagi.
2,6-12: $i erau acolo unii dintre cirturari, care gedeau 9i cugetau in6 inimile lor: (7) Pentru ce vorbegte Acesta astfel? El hulegte. Cine poate si ierte picatele, firi numai Unul Durnnezeu? (8) $i indati cunoscAnd Iisus, cu duhul Lui, ci a9a cugetau ei in sine, le-a zis lor: De ce cugetafi acestea in inimile voastre? (9) Ce este mai usor a zice slibXnogului: Iertate ifi sunt picatele, sau a zice: Scoali-te, ia-!i patul tiu gi umbli? (10) Dar, ca si gtiji ci putere are Fiul Omului a ierta picatele pe pimint, a zis sl5binogului: Q1,) Zic fie: ScoalX-te, ia-!i patul tiuT gi mergi la casa ta. 02) $i s-a sculat indati 9i, luAndu-gi patul, a iegit inaintea tuturor, incit erau tofi uimifi 9i sliveau pe Dumnezeu, zicind: Asemenea lucruri nu (2, 6 7) Matei9,3 I Luca s, 21;7, 49 i2, 8) Mateig, 4 | am vizut niciodatis.

Q,rctNr^t"is,er!]jli;!?1,?,ji,i;i!,ii,'i:i;iJ'^y,:;:;:;i,{,,1}i1i;ii
Fariseii il clevetesc pe Domnul ca pe un hulitor, pentru cd ierta pdcatele, pe care numal singur Dumnezeu le poate ierta. Iar Domnul le di gi alt semn ci este Dumnezeu, aritAndu-1e cd El cunoagte inimile 1or, cdci numai a lui Dumnezeu este a cunoagte inima fieciruia, aga cum zice pi Proorocul: ,,Numai Tu singur gtii inimile" (1. Paralipomena 28, 9; Psalm 7 , 9; Pilde 2L, 2;Ieremia11,20;1-7,10). Iar ei, mdcar cd s-au descoperit cele din inimile lor, insd rdmAn nesimfitori pi nu dau Icred] Celui Care le cunoagte inimile lor, cd poate a vindeca gi pdcatele. Iar Domnul, vindecAnd trupul, incredinleazi gi adeveregte cd a vindecat gi sufletul, prin ceea ce era aritat, adeverind cele neardtate, gi prin cele lesnicioase, pe cea mai grea - mdcar cd acelora nu aga 1i se pdre4 cdci fariseii mai greu lucru socoteau a fi vindecarea trupului, ca una care se vedea. Iar a zice cd s-a vindecat sufletul, adicd ,,i s-au iertat picatele", 1i se pdrea lucru lesnicios fiindcd era neardtatd [nu se vedea] vindecarea. Deci poate cd*une1e ca acestea cugetau fariseii: ,,Ingeldtorul Acesta lasd vindecarea trupului, care se vede, spunAnd cd vindecd sufletul, care nu se vede, p-rin cuvintele: <Iertate-ti sunt tie
in edilia de la 1805, in verstele 6-8, in loc de ,,in", se gisegte ,,intru". in edilia de la 1805, in verstele 9 9i 11, in loc de ,,ia-ti patui teu", se gisepte ,,9i ifi ridici patul tiu". 3 in edi;ia de la 1805, versetul 12 este: ,,fi s-a sculat indati 9i, ridicindu-gi patul, a iesit inaintea tuturor, cAt se spiimAntai tofi gi liudau pe Dumnezeu, zicand: Niciodati n-am vezut aga".
? 6

4,3

CapitolLrl2

SI;ANTUL TEOIIILACT ARHIEP]SCOPUI- BULGAIUEI

picatele>. Cici cu adevirat, de ar fi putut, trupul l-ar fi vindecat gi nu ar fi alergat la cel [a lucrul] care este ner.dzut". Iar MAntuitorul, aritAndu-le ci pe amAndoui le poate, zice: ,.Ce este mai lesne, a vindcca trupul sau sufletul? Cu adevirat, a vindeca trupul, care este cu adevdrat lucru lesnicios, degi voud vi se pare greu. Dar vd voi incredinfa ;i de sinitatea sufletului, care este lucrr-r greu, insi pentru cd este nearitati Fi rreviznti pare lesnicioasd". Deci, atunci a zis sldbdnogului: ,,Scoali-te, si iti ridici patul tiu Isi rnergi la casa ta]". Spune aceasta pentru mai multa incrcdinfare a minur-rii cd nu este [s.lr.Argitd] dupi nilucire gi inci, si arate cd rru numai l-a vinclecat, ci gi putere a pus intr-insul. Deci aga face ti irentru bolile cele sufletegti: nu numai ci ne izbdvegte pe noi de pdcate, ci 9i putere pr,rne intru noi, spre a lucra porr"rncile [Sale]. Deci gi eu, sl.lbinog fiind, pot si md vir-rdecl Cici gi acum este Hristos in ,,Capernaum", care se t.ilcr-riegte ,,Casa N,lAngdierii", adicd in Bisericd, cici Biserica este Casa MingAietorr.rlui. Iar cu sunt ,,slibinog", avAnd puterilc sufletr.rlui nelucritoare gi nemigcate spre lucrul cel bun. lar de voi fi ridicat de cei patru Evanghelitti pi voi fi adus cdtre Domnul, atunci voi auzi gi eu: ,,Fiule" (Mnrcu 2,5) - cici fiu al lui Dumnezeu md fac prin lucrarea poruncilor - 9i mi se \/or ierta pdcatele. Dat cum \/oi atunge inaintea lui Iisus? De vor sparge,,acoperigul"l Adici mintea care este mai presus de toate ccle ce sunt intru noi - cd are aceasta lut mult gi vase de lut, adicd lucrurile cele pimAntegti. Iar de vor fi acestea toate lepidate gi se va descoperi puterea minlii care este intru noi gi se r.a descirca [despovdra] de aceste4 dupd aceea md voi pogori - adicd md voi smeri (ci nu se cuvine a me indlt4 pentru ci acoperigul minfii a fost lepidat, ci dupd ce md I'oi descirca Idespovdra], dator sunt a md pogori, adici a mi smeri) -, deci atunci me voi vindeca gi voi ,,ridica patul" - adicd trupul - cdtre lucrarea poruncilor pornindtrl pe el; ci nu se cuvine numai a ne ridica din pdcat 9i a inlelege cd am pdcituii, ci gi ,,patul", adici trupul, sdl ,,ridicim" spre lucrarea faptei celei bune. Atunci gi la videniee [vedere dumnezeiasci] vom putea ajunge,
'[1805] Adicd la privirea {vedereal celor dumnezeiegti. Sf6rrtul Isaac Sirtrl ne t6lcuie5te ce cste ,,r'idenia" si care este felul lucrdrii ei: ,,Cunoagterea carc se rrrigci in cele Vizut sau in simfuri, ti urmirette intiruirea lor, se numc9te naturalA. Iar cea care se migcd in planul celor gAndite (inteligibile) gi prin mijlocirea Ior in firile celor netrupcati se numegte duhovniceasci, deoarece ea primelte simlirca in cluh gi ntr in simfuri.9i acestea doui se ivesc in suflet dinafari, pentru cunoapterea lor. Iar cea carc se produce in planul dumnezeiesc se numette mai presus de file gi e mai degrabd necrrnoscrrti ;;i nai presus de cunoagtere. Vederea (contemplarea) acesteia n-o pfimegte sufletul dir.tr-un conlinut din afara Iui, ca pe primele dou5, ci ea se

TALCUIREASFINTEI E\ANGHELII DE LA

MARCU

Capitolul

69

incAt toate cugetele ce sunt intru noi vor zice: ,,Niciodati n-am vizut aga" [,,Asemenea lucruri nu am vizut niciodati"], adici niciodatd cand eram ,,slibinogi" n-am inleles aga ca acum, cAnd ne-am ,,vindecat". Cici cel care s-a cur5lit de picate, acela vede dupi adevir. 2,73-1-7: $i iarigi a iegit la mare gi toati mulfimea venea la El gi ii invilla- (14) Si trecind, a vizut pe Levi al lui Alfeu, gezand la vami, 9i i-a zis: Urmeazi-Millo Iar el, sculindu-se, I-a urmat. (15) $i cand gedea El in casa lui Levi, rnulfi vamegi gi picitosi sedeau la masi cu Iisus gi cu ucenicii Lui. Ci erau mulfi si-I urmautr. (16) Iar cirturarii 9i fariseii, vizindu-L ci minAnci impreuni cu vamegii gi picitogii, ziceau citre ucenicii Lui: De ce mininci 9i bea invifitorul vostru cu vamegii 9i picitogii? (77) Dat, auzind, Iisus le-a zis: Nu cei sinitogi au nevoie de doctorl2, ci cei bolnavi. N-am venit si chem pe cei drepfi, ci pe picitogi la poc;infi. (2,13-1,4) Matei9,9 I Lluea 5,27-28 (2,15) Matei 9,10 / Luca 5,29 (2,10 Mateig,17
(2,17) M^tei9,12-73; 18, 11 / Luca 5, 31-32; 19, 10 /
1

Timotei

1, 15

Domnul, dupl ce a sdvArgit minunea cea cu sldbdnogul, ,,iese la mare", poate vrAnd sd stea deoparte; dar mulfimile aleargd iaragi dupi El, ca tu sd inveti ci pe cAt fugi de slavd, pe atAta ea vine dupd tine, iar de vei umbla tu
arate ti se descoperE din cele din lduntrul sufletului in chip nematerial, deodatd pi pe neatteptate. Pentru cd "impirifia lui Dumnezeu este inliuntrul vostru, Luca 17,21).
Ea nu se

nddijduiette pe temeiul unor chipuri, nici nu vine prin judecSli pe temeiul cuvintului lui Hristos ti pdn pdzirea lui, ci se descoperd din lSunirul chipului cugetirii celei ascunse, fird o cauzi anumitd, fdrd o cercetare a lui. Pentru ctr cugetarea nu afli in
ea vreo materie. ?lilcttitea acestora: Cea

dintai cunoastere

se naste

din cercetarea continue

gi din invetetura sdrguincioasi; a dou4 din buna viefuire gi din cugetarea credincioasA; iar a treia s-a rAnduit numai pe seama credinlei. Pentru ci in ea inceteaz5 cunottinla ti

faptele iau sf6rgit 9i intrebuinlarea simlurilor ajunge de prisos. Deci pe cit se coboard cunogtinfa intre aceste hotare, pe atata se cinstette. 9i cu cAt se coboarl mai mult, cu atat se cinstette mai mult. $i c6nd ajunge la pim6nt gi la cele pemantegti, cunottinta stepanegte peste toate Fi in afar6 de ea orice lucru este neluat in seamd 9i zadarnic. Iar c6nd sufletul igi inaltd vederea in sus 9i-9i desfdgoard infelesurile in cele ceregti gi doregte cele ce nu pot fi vezute cu ochii ti nu sunt in puterea trupului, atunci toate se sustin prin credinld. Fie ca Domnul Iisus Hristos sd ne-o ddruiascd noui pe aceasta gi sd fie binecuvAntat in vecii vecilorl Amrrr" (Filocalia rontineascd, Cuaintul LXVI: Despre alte chipuri si inlelesuri nle cunoagterii de diferite feluri, vol. 10, ed. IBMBOR, Bucurepti, 1981, pp . 339-347). r0 ln edilia de la 1805, in loc de ,,i-a zis: Urmeazi-Mi! Iar el, sculAndu-se, I-a urmat", se gasette ,,i-a zis: Vino dupi Mine! Iar el, sculAndu-se, a rners dupi DAnsul". " In edilia de la 1805, in loc de ,,9i-I urmau", se gdsegte ,,9i mergeau dupi El". L in edifia de la 1805, in loc de,,Nu cei sinitogi au nevoie de doctor", se gdsegte

,,Nu trebuiegte celor sintrtosi doctor".

Capitolul 2

SFANTLII- TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

dupd dAns4 ea fuge de tine. Precum 9i Domnul fugea la mare gi iarali norodul mergea dupd El; insi 9i de acolo a fugit El gi trecAnd de acoio, l-a vAnat pe Matei. Cici cel numit acum ,,Levi" de cdtre Evanghelistul Marcu, este Matei, cici doud nume avea. Deci, Luca gi Marcu il numesc Levi, acoperindu-i numele; iar el insugi [Matei] nu s-a ru9inat sd se videascd pe sine, cdci gi zice: ,,$i plecAnd Iisus de acolo, a vizut un om care gedea la vami, cu numele Matei" (Mntei 9,9). Deci tot a9a gi noi sd nu ne ruginim a ne mirturisi picatele noastre. $i Levi,,sedea la vami", precum se pare, cerdnd ceva de la cinev4 sau luAnd seam4 sau altceva ficAnd, din cele ce obignuiau vamegii a face cAnd luau vamd. $i atata trezvie gi buni cunogtintd a arAtat Matei, incAt a lisat toate gi ,,I-a urmat" lui Hristos. 9i a poftit pe mulli la ospd!, ardtAndu-si bucuria pentru chemarea ce i-a fdcut-o Hristos. Iar fariseiiil invinuiesc pe Hrlstos, pe ei ingigi socotindu-se ca gi cum ar fi curafi. Dar Domnul zice: ,,,.Nu am venit si chem pe cei drep!i", adici pe voi, care singuri vd faceli "drepti"" - cici cu ironie zice aceasta -, ,,"ci pe cei picitosi". Si-am venit sd-i chem ca sd nu rdmAni "picitosi>, ci la "pociinti" si se intoarci". Cdci ca si nu socoteFti ci numai ii cheam5 pe picitogi, dar [cu] nimic nu-i face mai buni pe ei, adaugd aceasta: ,,la pociinfi".
2,18-20: Ucenicii lui Ioan si ai fariseilor posteau gi au venit 9i l-au zis Lui: De ce ucenicii lui Ioan si ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tii nu postesc? (19) $1 Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui si posteasci, cAt timp este mirele cu ei?lr CAti vreme au pe mire cu ei, nu pot si posteascd. (20) Dar vor veni zile, cind se va lua mirele de la ei Ei (2,18) N4atei9,7't,74 / Luca 5, 33 atunci vor posti intru acele zile.
(2. 19) lsaia 62,5 | Matei 9, 14-15 / Luca 5 ,34 |

loa\ 3,29 (2,20) Matei

19, 15 / Luca 5, 35

$i ucenicii lui Ioan nefiind de sdvAr;it [desevArgili], petreceau intru obiceiurile iudaicegti. Drept aceea vin oarecare cdtre Hristos, aducAndu-i gi pe ace;tia spre pildi gi invinuindu-L pentru cd ucenicii Sii nu posteau deopotrivd cu dAnpii. Iar El le spune: ,,Acum "Mire" sunt Eu gi se cuvine si fie veseli gi sd nu posteascd, iar cAnd Md voi duce din viala aceasta, atunci in ispite i'or cddea gi vor posti gi se vor neciji [mAhni]". Iar ,,Mire" Se numegte pe Sine nu numai pentru ce sufletele cele feciorelnice le face mirese ale Sale, ci gi pentru ce vremea Venirii Lui celei dintAi nu este spre plAngere gi intristare celor care cred intru DAnsul, nici
in edi;ia de la i805, in loc de ,,Pot, oare, prietenii mirelui si posteasci, cat timp este mirele cu ei?", se gdsegte ,,Pot, oare, fiii nunlii si posteasci, pani cand este mire cu dAngii?"
r3

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capitolul2

osteneli nu are, ci cu lesnire gi fird de lucrurile Legii, prin Botez ne odihnepte pe noi. Cici ce ostenealS cere a ne boteza noi? Insi prin acest lucru lesnicios,

mdntuire afl5m. Iar ,,fii ai nunfii" sunt Apostolii, fiindcd ei se invrednicesc de bucuria Domnului gi sunt pdrtagi a tot binele ceresc ai a ioati indulcirea. Dar gi aga sd infelegi: cd tot omu1, cAnd lucreazi fapta cea bund, este ,,fiu al nun!ii", deci cAi are cu sine pe Mirele Hristos, nu postegte, adici nu arat5 lucrurile pocdinfei; cdci, cum ar ar5ta lucruri de pocdinfd cel ce nu gregegie? Iar cAnd se va lua de la el Mirele Hristos, cdzAnd el in pdcat, atunci postette gi se pocdiegte, ca si vindece pdcatul.
2,21-22: Nftneni nu coase la haini veche petic dintr-o bucati de stofi noui, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche gi se va face o rupturi gi mai rea. (22) Nimeni, iarigi, nu pune vin nou in burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile 9i vinul se varsi 9i burdufurile se strici; incAt vinul nou trebuie si fie in burdufuri noi.
(2, 21) Matei
9

, 16 / Lv'ca 5, 36 (2, 22)

Marei 9,77 lLuca 5,37-38

,.Dupi cum, daci se va pune "petic nou" ia "haini veche", o sparge pe acesta cu tiria sala; iar <vinul nsu", cu fierbinleala s4 "sparge burdufurile" vechi, aga gi ucenicii Mei, incd nu s-au fdcut tari. Deci dacd ii vom irgreuna pe dAngii, ii vom vdtdm4 ca sunt asemenea hainelor celor vechi, pentru neputinla cunogtinfei lor. Drept aceea nu se cuvine si le punem lor porunca cea grea a postirii". Sau infelege gi aga: ucenicii lui Hristos, ,,noi" fiind, nu pot sluji obiceiurilor pi legilor celor ,,vechi".
2,23-28: $i pe cAnd mergea El intr-o sAmbiti prin seminituri, ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput si smulgi spicets. (24) $i fariseii ii ziceau: Vezi, de ce fac sAmbita ce nu se cuvine? (25,) $i lisus le-a rispuns: Au niciodati n-afi citit ce a ficut David, cind a avut nevoiel6 gi a fliminzit, el 9i cei ce erau cu dAnsul? (26) Cum a intrat in casa lui Dumnezeu, in zilele lui Abiatar arhiereul, gi a mAncat pAinile punerii inainte, pe care nu se Din pricind cd fesdtura noud are urzeali din fire tari gi noi, va face rupture mai mare deoarece haina veche are un material invechit si slab, Asadar atunci cAnd se va trage de peticul cel nou cusut de haina veche, peticul, prin tiria s4 va rezista intreg, insa va rupe din materialul cel vechi al hainei gi asifel spdrtura de pe urmi va fi mult mai
mare decAt cea dintru inceput. 't in editia de la 1805, in loc de,,ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput si spice", se gesegte ,,9i au inceput ucenicii a face cale smulgind spicele". rn in edi;ia de la 1805, in loc de ,,a avut nevoie", se gesegte ,,a avut lipsi".
r{

srnulgi

Capitoiul 2

SFANIUL TEOFILACT AIII{IEPISCOPUL BULGARIEI

cuvenea si le minAnce decit numai preotii, gi a dat gi celor ce erau cu el? (27) $ile zicea lor: SAmbita a fost {icuti pentm om/ iar nu omul pentru samb;t;. (2E) Astfel ci FiuI Omului este domn gi al sAmbeteilT.
(2, 2.1) Deuteronom 23,25 / l\latei 12,1 I Lluca 6,1(2, 21) legire 20,10 I Matei,72,2l Luca 6, 2 / Ioan 5, 10 {2, 25) 1 Regi 21, 3-5 / Malei 12, 3 / Luca 5,3 (2,26) legie 29,32-33 |

Levlti.8,3-l;24,9I1Regi21,6/Matei12,4/L'.tca5,4(2,27-28)Matei12,8/Luca5,5

Ucenicii Domnului ,,smulg spicele", ca unii care nu mai obignuiau si triiasci dupd Legea cea Veche. Iar fariseii, mAniindu-se, Hristos le inchide gura spunAnduJe cele despre David, care atunci cand ,,a avut lipse" [,,a avut nevoie"] a cilcat Legea, in \rremea lui Abiatar arhiereul. Cd fugind Prooroctrl David de la fala Idinaintea] lui S aul (1 Regi 21), a venit la arhiereul acela gi I-a amigit ci este trimis de impirat la o trebuinjd de nevoie a ogtilor, cAnd gi p-rAinile punerii inainte le-a mAncat - gi sabia lui Goliat, care era afierositd Domnului a luat-o. Si doudsprezece erau painiie acelearE, ti irr fiecare zi se puneau inainte pe mas5, gase de-a dreapta gi tase de-a stAnga (lcpire 25,30). Insi unii iscodesc de ce E','anghelistul il numegte Abiatar pe arhiereu, iar Cartea Regibr il nuneite pe acesta Abimelec (1 Regi 21,1-2). Este cu putinld a zice cd acesta se poate si fi avut doud nume: gi Abiatar gi Abimelec numindu-se. Sau, in alt fel infelege:Cnrten Regilor spune cd era atunci preot Abimelec, iar Evanghelistul spune cd era arhiereu Abiatar, drept aceea acestea nu sunt potrivnice , adici Abimelec era preot, iar Abiatar, arhiereu. Insi inlelege Ipricepe] gi r'lupd inalta in]elegere, cd ucenicii lui Hristos

in ziua,,simbetei", adici intru odihna sufletelor (ci ,,simbita"

se

tAlcuiegte odihnd), agadar cAnd au odihnd din partea patimilor, nefiind luptafi de diavol, atunci fac ,,cale", adici se fac poviiluitori gi ai altora spre fapta cea buni, smulgAnd gi dezrddicinAnd toate cele care rdsar din pdmAnt gi din nilucirea cea de jos. Cici de nu va inceta cineva mai intai a sivArgi patimile gi nu se va prune Istatomici] insugi intru linigte, nu se face altora ,,cale", nici povdluitor spre lucrul bun nu se va face.

'r in erlifia c1e ia i805, \'crsctul f6 este: ,,Drept aceea, Domn este Fiul Omului gi al simbetei". rs i1805] Dcsplc.rccste paini losi{ Flaviu spune ci erau inlirate pe masi gase de o parte li Fase de ceal.rlt.i gi inchipruiau clugul cekrr ciruisprezece zodii.

73

Carrrolur- 3 Vindecaren celui cu nthnLt uscatd pi alte'o deciri. Alegerea celor doisprezece Apostoli. Pdcntul inryotriaa Sfkntului Dr.h. Mama si frntii lui listrsl
3, 1-5: $i iarngi a intrat in sinagogi. $i era acolo un om avAnd mina uscati. (2) $i Il pindeau pe Iisus si vadi daci il va vindeca simbita, ca si-L invinuiasci'?. (3) $i a zis omului care avea mAna uscati: Ridici-te in mijloc! (4) $i a zis lor: Se cuvine, simbita, a face bine sau a face riu, a mAntui un suflet sau a-l pierde? Dar ei ticeau; (5) qi privindu-i pe ei cu minie si intristAndu-Se de invArtogarea inimii lo13, a zis omului: intinde mina ta! $i a intins-o, si mAna lui s-a ficut sinitoasia.
(3, 1) Matei,72,9 I Luca 6, 6 (3, 2) Psalm 36,321 L'uca 73,74;74,7-3 (3, 3-4) Pild,e 27,221 Matei 12, 12-13 / Ioan 5, 10 (3, 5/ 3 Regi 13,6 I Matei 12,72-13 / loan 5, 10

Fiind ucenicii Sii prih;nifi [invinuifi] de iudei cd smulgeau spice sAmbit4 Domnul a astupat gura prihinitorilor gi prin pilda lui David. Dar acum 9i mai mult ruginAndu-i pe ei, face minunea, ardtAnd cd pe cAt nu a gregit El Insugi lucrAnd in zi de semb;ti gi minune ardtAnd, pe atAt
nici ucenicii Sdi nu gregesc smulgdnd spicele in zi de sambdta. Deci, de este lucru rdu a face minune, cu adevirat este lucru rdu gi a lucra cele de nevoie sdmbdta; dar a face minuni pentru mAntuirea omului, este lucru dumnezeiesc Ai nu calcb Legea cel ce nu lucreazd vreun rdu s6mbita. Drept aceea, pentru aceasta ii gi intreabi pe dAngii de se cuvine a face bine, rutinandu-i pe ei pentru c5-L opresc de la a face bine. $i,,uscati" are mAna cea dreaptd tot cel care nu sdvArgegte lucrurile pdrlii celei drepte gi c;tre care zice Hristos: ,,"Ridici-te", adici scoali-te din pdcat gi stai "in mijloc", adicd in ,,mijlocul" faptelor celor bune!" Cdci toatd fapta cea bund mijlocime [,,mijloc"] este, care nu se pleacd nici la lipsire, nici la covArgire. Deci, atunci cand va sta in mijlocime [,,in mijloc"l, se va face sdnitoasd mAna lui, adicd aga cum era la inceput, cici
In edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,Pentru cel ce nues nlAfla uscatd. Pentnl ,i pentru frutli" . ':in edifia de la 1805, in loc de ,,invinuiasci", se gdsegte ,,vinuiasci". 3 in edi;ia de la 1805, in loc de,,de invArtogarea inimii lor", se gisegte ,,pentru impietrirea inimii lor". a in edilia de la 1805, in loc de ,,9i mina lui s-a ficut sinetoas;", se gdsette,,gi a venit mina lui la starea cea dintai, sinitoase ca 9i cealalti".
nlegeren Apostolilor. Penttl! mamd

71

Capitolul

SFANTTUL TEOFII-ACT

ARHIEPISCOPUI BULCARIEI

vezl ce zice Evanghelistul cA ,,a venit mana lui la starea cea dintii". Pentru cd a fost vreme cand aveam s;n5toase ,,mainile", adicd lucrarea faptei bune, atunci cAnd incd nu fusese IsivArgitd] cdlcarea poruncii; iar dupi ce s-a intins mana noastrd la rodul cel oprit, de atunci s-a uscat citre lucrarea binelui. Deci iardgi se va ageza [mAna noastri] ,,la cea dintAi" sAndtate, cAnd vom sta in mijlocimea [,,in mijlocul"] faptelor celor bune.
3, 6-12: $i iesind, fariseii au ficut indati sfat cu irodienii impotriva Lui, ca si-L piardd. (7) Iisus, impreuni cu ucenicii Lui, a plecat inspre mare gi mullime multd din Galileea si din Iudeea L-a urmat. (B) Din

Ierusalim, din ldumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului gi Sidonului, mulfime mare, care, auzind cite ficea, a venit la El. (9) $i a zis ucenicilor Sii sd-I fie pusi la indemAni o coribioari, ca si nu-L imbulzeasci mullimea3; (70) fiindci vindecase pe mulfi, de aceea nivileau asupra Lui, ca si se atingi de El toli cifi erau bolnavi6. (11,) Iar duhurile cele necurate, cAnd il vedeau, cideau inaintea Lui 9i strigau, zicAnd: Tu egti Fiul lui Dumnezeu. (12) $iEl le certa mult ca si nu-L dea pe fafi7.
(3, 6)

ldatej,7z, \4;22,75 I loar. 10,39 (3, 7) 3 Regi 4,34 I Matei 4,25 12,75 | Luca 6,77 I Ioan 6, 1 (3, 8) Matei 4,25 (3, 9) Ll'lra 5,3 (3, 10) Marei74,36 (3, 11) Matei 76.76 | Marcu 1, 34 / Luca 4, 41, (3, 12) Matei72, 16 / Marcu 5, 43

Cine erau ,,irodienii"? Sau ostagii lui Irod, sau un oarece eres nou rdsdrit, care dogmatisea [invd]a] ci Irod este Mesia, pentru cd la el s-a sfArgit domnia impiralilor evrei. CAci proorocia lui Iacov spunea cd atunci cAnd va lipsi

stdpanitor din Iuda atunci va veni Hristos (Facere 49,10). Deci, fiindcd in vremea lui Irod nu mai era nici un stipAnitor iudeu, ci el stdpAne4 care era de alti seminlie (cdci era idumeu), unii au socotit ci el este Hristos 9i din aceastd pricini au pldsmuit acest eres. Deci acegtia se lspiteau ,,si-L piardi" pe Domnul. Iar DAnsul ,,a plecat" de acolg fiindcd nu sosise inci vremea Patimii gi se duce de la cei nemulldmitori, ca multora si faci bine, cici mulli s-au dus dupS El gi i-a vindecat pe ei. Dar gi cei din Tir gi din Sidon, de ait neam fiind, se foloseau de [a] El, iar neamul Siu Ii gonea; aga ci nici un folos nu este de la rudenii, de nu au ndrav [obicei] bun. $i cei de alt neam veneau la EI de departe, iar iudeii, la care venise El, il goneau. Vezi inci gi neiubirea Lui de slavd, cd pentru a nu-L impresura pe EI noroadele, cere o ,,coribioari" pentru ca intrAnd intr-insa neimpresurat sd se pdzeasci.
i in edi;ia de la 1805, versetul 9 este: ,,9i a zis ucenicilor Sii ca si stea coribioara aproape de El, ca si nu-L impresoare pe El norodul". 6In editia de la 1805, in loc de ,,cAgi erau bolnavi" , se gdsette,,cAfi aveau bitEi". 7 in edifia de la 1805, in loc de ,,str nu-L dea pe fafi" , se gdsegte,,si nu-L faci aritat".

TALCUIREA SFINTET EVANCHELII DE LA

MARCU

Capitolul

75

lar ,,bAtii" numegte bolile, cdci cu adevdrat bolile prea folositoare ne sunt, Dumnezeu bdtAndu-ne precum tatdl pe fiii ser (Apocalipsa 3, 19). incd si inlelegi cd ,,irodiinii", adicd cei trupegti gi ingrogafi, voiesc sd-L ucidi pe Hristos, pentru ci,,Irod" se tAlcuiepte,,de trup,,. $i vin dupd Hristos cei care au iegit din casele lor gi din patriile lor, adici din dragostele cele catre trup. Drept aceea ,,bAtiile,, [bolile] se vindecd - adicd pAcatele, precum unele care mustri prin ,,bitii" congtiinfa - gi duhurile cele necurate sunt gonite [alungate]. Si ia aminte ci Iisus poruncegte ucenicilor Sdi ca sd find aproape de El ,,coribioara", din pricina noroadelor, ca sd nu-L ,,impresoare,, [,,imbulzeascA"l pe DAnsul. Iar ,,coribioara" in care std Iisus aratd cE El este CuvAntul Cel dintru noi, care poruncegte ca sd stea lAngd El ,,coribioara,, noastr5, adicd trupul, gi sd nu intre in turburarea lucrurilor vieJii, ca sd nu-L ,,impresoare" [,,imbulzeasci"] pe Hristos Cel Ce este intru noi [intru inima noastril,,mulfimea", adicd turburdrile lucrurilor.
3,13-79: $i S-a suit pe munte gi a chemat la Sine pe citi a voit, si au venit la El. (14) $i a rAnduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli, ca si fie cu El gi si-i trimiti si propovidui asci, (75) 9i si aibi putere si vindece bolile 9i si alunge demonii. 06) Deci a rAnduit pe cei doisprezece: pe Simon, ciruia i-a pus numele petru; (12) pe Iacov al lui Zevedeu si pe loan, fratele lui Iacov, gi le-a pus lor numele Boanerghes, adici fii tunetuluis. (18) $i pe Andrei, gi pe Filip, 9i pe Bartolomeu, pe Matei, gi pe Toma, gi pe Iacov al lui Alfeu, gi pe Tadeu, gi pe Simon Cananeul, (19) si ,u Iuda Iscarioteanul, cel care L-a gi vAndut.
,,S-a suit la munte" ca sd Se roage, cici fiindci a fdcut minuni, dupd ardtarea minunilor Se roagd, invdfAndu,ne cu adevdrat pe noi pe tofi cd se cuvine si mul|5mim lui Dumnezeu cAnd ajungem a lucra vreun bine gi sd credem cu adevdrat ci din puterea Lui s-a sdvArgit acel bine. Sau face aceasta fiindcd voiegte si-i aleagi pe Apostoli, de aceea ,,Se suie,, si Se roage, ca sd invdldm cd atunci cAnd voim si hirotonim pe cineva se cuvine mai intAi sd ne rugim gi noi ca si ni se descopere noudiel vrednic si nu ai ne impdrt;gim cu fdrAdelegi strdine.
[1805] Dupi cum un fiu al fdridelegii este cel fdrd de lege gi fiu al pierzdrii, cel pierdut pi fiu al picii, cel pagnic, aga 9i fii ai tunetului sunt cei ce tund; ci in chipul tunetului din cet tare au tunat acettia dogmere cele bogoslovetti [invat,iturile cele despre Dumnezeul: Iacov, nescris, iar Ioan ln scris.lar cuvAntul acesta,,Boanerghes,, este evreiesc, precum gi ,,Chifa" (dupd Zigaben).
3

(3,73) Matctt 6,7 I Luca 6,12-73 (3,11) Matei 10, 1 / Luca 6, t3; 9, 1 (3,16) Matei 70,2; t6, tB lloar. 7,42 O,17) psatm28,g;67,94 (3,18_19 Matei tO,3_4

Capitolul3

SFANTLII TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

inci gi pe Iuda il alege Domnul a fi Apostol, ca sA [ne] invd]dm cd Dumnezeu nu Se intoarce de la nici un om din pricina rdutifii ce va sX faci, ci, pentru fapta bund care este acum in el, il invrednicegte de cinste, degi gtie cd mai apol se va face vas al riutdlii. $i numdrd numele Apostolilor, pentru ca sd fie cunoscuti [ardtati] adeviralii Apostoli, din pricina apostolilor mincinogi. Iar ,,fii ai tunetului" ii numegte pe fiii lui Zevedeu, ca pe nitte mari propovdduitori gi preabogoslovi [preacuvAntdtori de Dumnezeu].
3,20-22: Si a venit in casi, gi iarigi mulfirnea s-a adunat, incAt ei nu puteau nici si minincee. (21) $i arzind, ai Sii, au iegit ca si-L prindi, ci ziceau: Si-a iegit din ffte1O. (22) Iar cirturarii, care veneau din lerusalim, ziceau ci are pe Beelzebul 9i ci, cu domnul demonilor, alungi demonii.
(3,20) Pilde 8,341Marcu 5, 31 (3, 21) loan 7,5;10,20

,,Si auzind ai Sii" - poate cei ai Lui, poate cei dintru aceeagi patrie sau pi fralii Lui-, ,,au iegit ca si-L prindi" pe El, zicAnd cd ,,nu-$i este in fite", cd adicd are drac. Cici auzind cd scoate dracii gi tdmdduiegte bolile, din pizmi socoteau cd are drac Ai $i-a iegit din fire. Drept aceea voiau sd Il prindi gi sd-L iege ca pe un indrdcit. Intru acest chip socoteau despre DAnsul cei de aproape ai Lur. La fel ziceau gi cirturarii cei din Ierusalim ca are drac gi, pentru cd nu puteau grdi impotriva minunilor pe care le fdcea [El], intru alt chip Il clevetesc, anume cd face acestea cu ajutorul gi puterea draciior.
3,23-27: Si chernAndu-i la Sine, le-a vorbit in pilde: Cum poate satana

0,2l

Mateig,34;72,741 Luca71,,15

si alunge pe satana? (24) DacA o impirifie se va dezbinau in sine, acea impirilie nu mai poate diinuir'?. (25) $i daci o casi se va dezbina in sine, casa aceea nu va mai putea si se !ini. Q6) $i dacd satana s-a sculat impotriva sa insugi 9i s-a dezbinat, nu poate si diinuiasci, ci are sfirsit. (27) Dar nimeni nu poate, intrAnd in casa celui tare, si-i ripeasci lucrurile13, de nu va lega intAi pe cel tare, gi atunci va jefui casa lui. (3, 23) Matei 9, 34; 10, 21 12, 24 I Luc^71,15 1 loa 7, 20: 8, 48, 54 70, 20 (3, 24) Matei72, 25 l
LJJca 77, 77 (3, 26) Lrrca 71, 78 ( 3, 27 )

lsaia 49, 24 I Marei 72, 29 I Lllca 77, 27

Prin pilde, impotriva cdrora nu se poate grdi impotrivd, ii surpd pe pizmdtirelii iudei. Cdci [Hristos] zice: ,,Cum este cu putinte ca drac si
'In edilia
r0

in in ''z in edi;ia de la 1805, in versetele 23-2ti, in loc de ,,diinui", se gaseFte ,,stea". r3 in edigia de Ia 1805, in loc de,,lucrurile", se gesegte ,,vasele".
lr

de la 1805, in loc de,,nici si minince", se gdsegte ,,nici piine si minince". editia de la 1805, in loc de ,,$i-a iegit din fire", se gesegte ,,Nu-$i este in fire". edilia de Ia 1805, in versetele 23-26, in loc de ,dezbina", se gesette ,,impirfi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capitolul 3

scoatd pe draci? Precum vedem gi in case ci acestea alr bund temelie atAta vreme cAt viefuiesc in pace cei ce locuiesc intr-insele, iar de se vor impirli

[dezbina invrhjbi] cei ce sdldgluiesc intr-insele, [casele] se stricA. 9i cum poli sd jefuiegti [rdpegti] ,.vasele, ["lucrurile"] celui mai tare, de nul vei Iega mai intAi pe el?" Iar ceea ce zice intru acest fe1 este [aga se in]elegef: ,,tare" este diavolul, iar ,,vasele" [,,lucrurile"] lui sunt oamenii care ii au pe diavol intr-inpii. ,,Deci, de nu va lega mai intAi cineva pe diavolul gi-l va surp4 cum "vasele lui", adicd pe cei indrdcifi, ii va putea rdpi de la el? Deci, de vreme ce Eu "ripesc vasele lui", adicd ii slobozesc pe oameni de la diavoleasca patimd, cu adev;rat mai intAi am legat 9i am surpat pe diavoli gi, deci, sunt vrijmag al lor. Cum, dar, zicefi voi cA am pe Beelzebul, adicd sunt prieten al dracilor gi prin vrajitorie scot dracii?"
3,28-30: Adevirat griiesc voui ci toate vor fi iertate fiilor oamenilor, picatele 9i hulele cAte vor fi hulit; (29) dar cine va huli impotriva Duhului SfAnt nu are iertare in veac, ci este vinovat de osinda vegnicira. (30.) Pentru ci ziceau: Are duh necurat.
(3, 28-3A)

Matei 72,31-33 I Lvca

8,

-l9;

12,10 / Evrei 10. 26 / 1 loan 5, 16

Una ca aceasta zice aici: ,,Orice picate fac oamenii, poate vor putea gi a se dezvinovAli cu ceva pi a se invrednici de iertare, Dumnezeu pogorAndu-Se neputinlei oamenilor". Adicd, numindu-L pe Domnul ,,mAncicios gi biutor de vin, prieten al vamesilor si al picitogilor" (Matei 1L, L9; Luca 7, 34), pentru aceasta se vor invrednici de iertare. Dar cdnd il ,rdd pe El cd face minuni preasldvite gi hulesc pe Duhul SfAnt, adicd minunile care se fdc prin SfAntul Duh, atunci cum vor dobAndi iertare de nu se vor pocdi? Caci, daci se sminteau pentru cele ale trupului Siu, chiar de nu sar fi pocdit, ar fi fost iertali, srnintindu-se ei ca nigte oameni. Dar cAnd i1 vedeau pe DAnsul ficdnd lucrurile 1ui Dumnezeu gi iarigi huleau, cum vor putea fi iertati, nepocdili rdmAn6nd ei? 3,37-35: $i au venit mama Lui si frafii Lui si, stAnd afari, au trimis la El ca si-L cheme. (32) Iar mulfimea gedea imprejurul Lui. Si l-au zis unii: Iati mama Ta gi frafii Tii gi surorile Tale sunt afari. Te caut5. (33) $i, rispunzind lor, le-a zis: Cine ste mama Mea si frafii Mei? G4) $i privind pe cei ce gedeau in iurul Lui, a zis: Iati mama Mea si fratii Mei.
ln edilia de la 1805, in loc de ,,este vinovat de osAnda vegnicl", se geseFte ,,este vinovat judecifii de veci".
r{

78

Capirolul

SFA\rUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

(35) Ci oricine va face voia sora Mea gi mama Mea.

lui Dumnezeu,
1

acesta este fratele Meu gi

(3, 32-.35) Psalm 100, 6

Matei 12,

47 -50

G,31)Mateit2,46 tluca 8,19 l Luca 8, 20-21 / Ioan \5, 74 1 Evrei 2, 7l

,,Frafii" Domnului, pizmuindu-L, au venit si-L prindd pe El, ca pe un iegit din fire gi indricit, iar Maic4 poate de patima iubirii de slavd fiind finutd, a venit sd-L smulgd pe El de la ftrv5ldturd gi si arate mullimilor ci pe Cel pe Care dAngii Il p^riveau cu atAta minunare, in aga fel Il cArmuiegte, incat ti de ia invaldturd Il trage. Deci Domnul rdspunde cd ,,nimic nu-i va folosi Mamei Mele cd M-a ndscut, de nu va avea pi alte fapte bune. Agijdere4 nici frafilor Mei nu le va foiosi rudenia cu Mine, ctrci aceia sunt cu adevdrat rudenii ale MeIe care fac voia lui Dumnezeu". Dar Domnul nu zice aceasta lepidAndu-se de Maica 54 ci ardtAnd cd nu pentru cd numai L-a ndscut va fi vrednicd de cinste, ci gi pentru toate celelalte fapte bune; ci daci pe acelea nu le va ave4 allii mai intAi vor fi cinstili ca rudeniils.

1s

Vezi tAlcuirile de la Matei 12, 45 gi

1.2,

47-50, precum

ti notele

acestora.

79

Ceprrorur 4
Felurile pildc despre lmparalia Ccrurilor. Potolirea furtunii de 0e marer

4,1-2": $i iarigi a inceput Iisus si invefe, lAngi mare, gi s-a adunat la El mulfime foarte multi2, incdt EI a intrat in corabie si sedea pe mare, iar toati mulfimea era lingi mare, pe uscat. (2) $i-i invila multe in pilde3.
Q,7-2') MateiT3,7-3 / Luca 8,4

Degi s-a pdrut cd a gonit-o [alungat-o] pe Maica 54 dard insd iarSgi o ascultd pe e4 cdci pentru dAnsa iese [Se duce] lAngd mare. Apoi [Iisus] gade [std] in corabie pentru c4 avAndu-i pe tofi inaintea fe]ei Sale, intru auzirea tuturor sd grdiascd gi nimeni sd nu fie dinapoi [si nu fie ldsat de o parte].

Ascultali: Iati, iegit-a seminitorul si semene. (4) $i pe cAnd semina el, o simAnli a cdzut lAngi cale 9i pisirile ceruluia au venit gi au mAncat-o. (5) $i alta a cizut pe loc pietross, unde nu avea pimAnt mult, gi indati a risirit, pentru ci nu avea pimAnt mult'. (6) $i cAnd s-a ridicat soarele, s-a vegtejitT gi, neavAnd ridicini, s-a uscat. (/) Alti sdmAnfi a cizut in spini, a crescut, dar spinii au indbugit-o8 9i rod n-a dat. (8) $i altele au cizute pe pimAntul cel bun qi, iniltAndu-se gi crescAnd, au dat roade si au adus: una treizeci, alta gaizeci, alta o suti. (9) $i zicea: Cine are urechi de auzit si audi. (10) Iar cAnd a fost singur, cei ce erau lAngi El, impreuni cu cei doisprezece, il intrebau despre pilde. {11) Si le-a rispuns: Voui vi e dat si cunoastetil0 taina impiriliei lui Dumnezeu, dar pentru cei
4,2b-12:

$iininvifitura

Sa le zicea: (3)

In editia de ia 1805, titlul capitolului este. ,,PentrLL piLcln seminfei. Pentru certnrea ointului gi n mdrii". '?in edilia de la 1805, in 1oc de,,multirne foarte multd", se gisegte,,norod mult". 3 in edifia de la 1805, in loc de ,,multe in pilde", se gisegte ,,in pilde mult". a in edilia de la 1805, in loc de,,pisirile cerului", se gdsegte ,,pisirile". s in edi;ia de la 1805, in loc de,,loc pietros", se gdsegte,,pietrig". 6 in edilia de la 1805, in loc de ,,pimAnt mult", se gesette ,,pimAnt adAnc". 7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,9i cAnd s-a ridicat soarele, s-a vegtejit", se gisepte
,,deci
3

risirind

soarele, s-a

pilit".

in editia de Ia 1805, in loc de ,,a crescut, dar spinii au inibugit-o", se gasette,,gi s-au inilfat spinii si o au inecat". edilia de la 1805, in loc de ,,altele au cizut", se gasefte ,,alta a cizut". 'in 10 in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,voud vi e dat se cunoagteti", se gdsette ,,voue vi s-a dat a gti".

Capitolul4

SFANTI-]'I- TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

de afari totul se face in pilde1l, (12) ca uitAndu-se, si priveasci gi si nu vadi, gi, auzind, si nu inteleagilz, ca nu cumva si se intoarci 9i si fie iertati.
(1,

j-6) Matei 13,3-6 | Luca 8,4-5 (4,7) Matei73,7 I Luca 8,7 (4, 8) Facerc 26,72 /Matei 13, 8 / Luca 8, 8 / Ioan 15, 5 / Coloseni 1, 5 (4, 9-10) Matei 11, 15;13, 9-10 / Luca 8. 8-9 (4, 11) Matei 77,2, \3,11;76,77 | Luca 8, 10 / 1 Corinteni 2, 10; 5, 12 / Coloseni 4, 5 / 1 Tesaloniceni 4, 12 | TTirrl..otei 3,7 (4,12) lsaia 6,9-70 | leremia 5, 21 / Matei 13, 13-14 /

Luca 8, 10 / Ioan 12, 40 / Faptele Apostoliloi 28, 26 / Romani n, 8 Pilda pentru sdmAnfd o spune intAi ca sd-i faci pe ascultitori mai cu luare-aminte. CEci, de vreme ce vrea sd spuie cd ,,sAmanla" este cuvantul, care de va ,,cAdea" [ajunge] la cei care nu iau aminte, se stricd, de acee4 mai inainte de altele spune: ,,Sd se sArguiasce ascuit5torii sd nu se asemene cu acel "pimAnt> care stricd "slmAnta"". Dar cine este ,,seminetorul"? insugi Hristos, Care din sAnurile cele pdrintegti, din iubire de oameni gi smerindu-Se pe Sine, a iegit nedepirtdndu-Se [nedespdrlindu-Se de Tatdl]. $i a iegit nu ca sd ardd pimAntul cel blestemat gi inimile cele viclene, nici si taie ,,spinii", ci ca ,,si semene" simAnla. Si a cui e,,simAnfa"? Oare a lui Moise? Sau a Proorocilor? Nu. Ci a 54 adici sd propovdduiascd Evanghelia Sa. Deci Acela ,,semina", iar din seminle una a cdzut in suflet cdlcat de multi gi ,,pisirile cerului", adicd demonii care tin IstdpAnesc] vdzduhul, ,,au mincat" sdmAn]a; cici ata sunt cei care voiesc si placd oamenilor, ,,cale" cdlcatd de mul;i. Cdci atunci cAnd cineva toate le face ca sd placd oamenilor, acesta este cdlcat de

mu11i.

Insd vezi cd nu spune ,,a aruncat-o pe cale", ci spune,,a cizut". Cbci cel ce seamini, ca intr-un pdmAnt bun aruncd samanta dar pdmAntul, aflAndu-se rdu, stricd ,,siminla" - cuvAntul adici. Iar unii cu buni pldcere inleleg astfel: ,,a cizut lingi cale" aratd cd a cdzut in inima necredincioasS. Cici ,,Cale" este Hristos Oontl14,6), iar ,,lAngi cale" snnt necredinciogii, cei ce sunt afard de ,,Cale", adicd de Hristos. Iar alta cade in suflet pietros, adici in cei ce lesne o primesc, dar apoi o leapddd; acegtia sunt pietrogi, fiindcd pufind vreme sunt asemenea cu ,,Piatra" (7 Corinteni10,4), adicd asemenea lui Hristos, pentru cd au primit cuvAntul; dar pentru cd numai putind vreme il primesc, apoi il leapddd, nu mai sunt asemenea cu EI. Iar alta a cizut in sufletul cu multe griji, cd ,,spini" sunt grijile.
'r in edifia de la 1805, in loc de ,,totul se face in pilde", se gdsegte ,,toate in pilde le sunt lor". ''? in edi;ia de Ia 1805, in loc de,,auzind, sd nu infeleagi", se gasette ,,auzind si

audi 9i si nu inteleagi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA

MARCU

CaDitolul4

Iar a patra [a cdzut],,in pimintul cel bun" . Yezi, dar, cd rare sunt cele bune gi pulini cei ce se mAntuiesc, caci numai a patra parte a ,,semintei" se afle lse aratd] ci s-a mantuit. Deci ucenicilor, care L-au intrebat indeosebi, le spune: ,,Voui vi s-a dat a 9ti tainele". Dar, oare, dupd alegere de sorfi gi dupd noroc unora s-a dat, iar altora nu? Sd nu fiel Ci acelora s-a dat, care cer, ca zice [Domnul]: ,,Cerefi gi vi se va da" (Matei 7,7; Luca 11, 9).Iar pe ceilalti i-a orbit Dumnezeu, ca se nu le fie lor spre mai mare osande, de vor infelege ceea ce se cuvine, dar nu vor face. $i dacd voie9ti a cunoaFte gi in alt chip cd Dumnezeu pe tofi i-a flcut a vedea ceea ce se cuvine, ascultd: a vedea este de la Dumnezeu, iar a nu vede4 aceasta este a rdutilii lor. Cdci Dumnezeu vAzAbti i-a zidit pe ei, adice i-a fdcut cunoscitori ai lucrului celui bun. Dar ei nu vdd, de voie inchizAnd ochii lor, ca sd nu se intoarcd 9i si se indrepteze [indrepte], potrivnici ficAndu-se mAntuirii gi sporirii lor. Este cu putinfd gi aga a inlelege cd Domnui griiegte celorlalfi in pilde ,,ca uitindu-se, si priveasci gi sA nu vadi, gi, auzind, si nu infeleagi", [ca] nu cumva mdcar dintru aceasta sd se intoarc; gi sd se indrepte.

4, 13-20: $i le-a zis: Nu pricepelit3 pilda aceasta? Dar cum vefi infelegetr toate pildele? (14) Seminitorul seamini cuvAntults. (15) Cele de lAngi cale sunt aceia in care se seamini cuvintul, gi, cAnd il aud, indati vine satana gi ia cuvAntul cel semlnat in inimile lo116. (16) Cele seminate pe loc pietrosrT sunt aceia care, cAnd aud cuvAntul, il primesc indati cu bucurie, (17) dar n-at ridicini in ei, ci lin pAni la un timpl8; apoi cAnd se intAmpli strAmtorare sau prigoanire pentru cuvAnt, indati se smintesc, (18) $i cele seminate intre spini sunt cei ce ascultl cuvAntul, (19) dar grijile veacului20 9i inseliciunea bogifiei si poftele dupi celelalte,
in editia de la 1805, in loc de,,Nu pricepefi", se gesegte,,Au nu;tifi". in editia de la 1805, in loc de ,,in!elege", se gesette ,,cunoagte". r5 in edilia de Ia 1805, in loc de,,Seminitorul searnintr cuvintul", se gdsette,,Cel ce seamini, cuvintul seamdni" 1o in edigia de la 1805, in loc de,,cel semdnat in inimile lor", se gesette,,care este semenat intru inimile lor". 17 in edifia de la 1805, in loc de ,,loc pietros", se gisette ,,pietrig". ls ln edigia de la 1805, in loc de ,,in ei, ci lin pani la un timp", se gisette ..intru sine, ci sunt pini la o vreme". re in edilia de la 1805, in loc de ,,strirntorare sau prigoani", se gesette ,,strinsoare sau gonire". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,griiile veacului", se gesette ,,griiile veacului acestuia". ':o
'3
ra

sl

capitolul

.l

sFANruL TEoFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

pitrunzAnd in ei, inibugi cuvAntul 9i il fac neroditor2l. (20) Iar cele seminate pe pimintul cel bun sunt cei ce aud cuvAntul gi-l primesc gi aduc roade: unul treizeci, altul gaizeci 9i altul o sut5.
(4.
1.1,)

Matei 13, 18 / loan 3,70,\2 G,'U-15) Matei 13, 18-19 / Luca 8, 11-12 (1,16) lsaia 42,20 /lezechiil 33, 31/ Matei 13, 20 / Luca 8, 13 14, 1/-20) inlelepciune 8, 18 / Matei 13, 21-23 / Luca 8, 13-15; 12,15 / l Timotei 6,9

Sunt trei cete ale celor care pierd cuvAntul: cei ,,de lAngi cale", care nu iau aminte la el; cei ,,de pe loc pietros", adici cei impulinali cu sufletul;
cei dintre ,ppini", adici cei care se desfiteazi. Si cei care au primit gi au pdzit,,simAnfa" [cuvAntul], tot in trei cete se impart: cdci unii aduc roadd ,,o suti" cei ce au viali de sdvArgit IdesdvArpiti] 9i prea inalti; allli ,,saizeci" - cei ce sunt de mijloc; iar al]ii ,,treizeci" - adici pufine, insd gi aceptia dupi puiere aduc. Adicd unii sunt feciorelnici 9i pustnici, alfii care petrec intru adunare gi viaJd de obgte, iar allii sunt mirenii pi cei care petrec [viefuiesc] intru insurare [cdsitorie]. Insi Domnul pe toli acegtia ii primegte ca pe cei ce aduc ,,roadi",9i har fie iubirii Sale de oamenil

1,21-23: Si le zicea: Se aduce oare ficlia ca si fie pusi sub obroc sau sub pat? Oare nu ca si fie pusi in sfesnic? (22) Cdci nu e nimic ascuns ca si nu se dea pe fati; nici n-a fost ceva tiinuit, decit ca si vini la aritare. (23) Cine are urechi de auzit si audi22. (4,21) Matei 5,15 i Luca 8,16 t4. )2) N{iatei 70,26 I Lnca 8,17;12,2 (4, 23) Matei 11, 15; 13. 9, 25, 30 /
tr4arcr] 4,9;7,76 / Lrca 8, 8; 14, 35 / Apoc alipsa 2,7;3, q 73,9

Aici ii sfituiegte pe Apostoli sd fie cu viala gi cu traiul strilucifi, cdci zice Domnul: ,,Precum <ficlia" se pune ca si lumineze, a9a pi viala noastrd de tofi va sd fie priviti gi toli se vor uita la ea. Deci, sArguili-vd a avea viafd buni, cici nu stati in ungher [col;], ci suntefi la lumind, iar lumina nu se ascunde "sub pat", ci se pune "in sfesnic" si lumineze [tuturor]. Dar gi fiecare dintre voi este lumind gi este dator a se pune "in sfegnic", adicd intrr"r inilfimea petrecerii Ir,iefuirii] dupd Ivoia 1ui] Dumnezeu, ca gi altora sd poati lumina. lar nu "sub obroc", adicd sub ldcomia pAntecelui gi sub sArguinla pentru bucate, ti nici "sub pat" - adici sub odihnd. Cdci nimeni, sArgr"rindu-se pentru bucate [hrand] gi poftind odihnS, nu poate a fi lumind care sd lumineze tuturor, prin a sa viald. Cici nu este ceva tiinuit care sd r.ru se vddeascd, ori de va face ceva bun, ori r5u, intru ascuns, se va arita
r: ln cctilia de la 1805, in loc de,,pdtrunzAnd in ei, inibugi cuvAntul gi il fac neroditor", se gisette ,,intrAnd, ineaci cuvAntul 9i il fac firi de rod". r h !.clilia de la 1805, in loc de,,Cine are urechi de auzit si audi", se gdsegte,,De are cineva urechi de auzit, audi"

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitolul 4

83

[vadi] gi aici, ti cu mult mai vartos in veacul cel viitor [cu prisosinte in veacul ce va se viel". Caci oare ce era mai teinuit decAt Dumnezeu? Dar gi El, [cu adevdrat,] S-a ardtat in trup. $i le zicea: Luafi seama la ce auzifi; Cu ce misuri misurafi, vi se va misula; iar voui celor ce ascultali, vi se va da gi vi va prisosi23. (25) Cici celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, gi ce are i se va lua24.
4, 24-25:
(4,24-25) Matei7,2;73,72-23;25,29 lLuca 6,38; 8, 18, 19, 25

Spre trezvie ii degteaptd pe ucenici: ,,Luafi aminte ca din cele ce auziti cd sunt zise de Mine. nimic sd nu vd scape. Cdci "cu ce misuri vefi misura>, cu aceea <se va misura voui>, adice dupe cate mesure de luare aminte veli aduce, atAta folos vi se va da. Pentru ci dacd ascultdtorul ia aminte cu osdrdie gi cu tindere [neincetat], ii dX gi Dumnezeu folosin]d mu1t5. Iar de se va sldbinogi, pe potrivd ii va fi gi dobAnda folosintei, caci cel ce are osArdie gi nevoinld, i se va da lui gi folosinld. Iar cel ce nu are oserdie gi nevoinfi, gi cea ce i se pare cd are se va lua de ia e1. Cd din pri cina lenevirii se stinge gi acea micd scAnteie pe care o avea la inceput, dupi cum, prin osArdie, [mai tare] se aprinde"2s.

4,26-29 $izicea: Aga este impiri;ia lui Dumnezerl ca un om care arunci simAnfa in pimnnl, Q7) gi doarme gi se scoali, noaptea gi ziua, 9i simAnfa risare gi cregte, cum nu gtie el. (28) Pimintul rodegte de la sine: mai intAi
In editia de la 1805, in loc de ,,vi se va misura; iar voui celor ce ascultati, vi vi va prisosi", se gdsette,,se va misura voui, gi se va adiugi voul,

'z3

se va da gi
21

celora ce auzi!i".

in edilia de la 1805, in loc de ,.dar de la cel ce nu are, gi ce are gesegte ,,iar cel ce nu are, 9i ce are i se va lua de la dinsul".
'?s

se va

tua", se
gi

Aici Sf6ntul Crigorie Sinaitul ne invate astfel: ,,Trebuie

sd

ingirim aici

ostenelile, gi durerile lucrdrii 9i se infdtitem limpede cum trebuie sdvirgitd fiecare lucrare, ca nu cumva cAldtorind cineva fdrd durere, numai din auzite, sd nu dobAndeascd roade Fi se ne invinoveteascd pe noi sau pe allii ci nu e cum am zis. Cdci numai durerea inimii gi osteneala trupului ltiu s,i face lucrul adevdrului. Prin ele se face aretatd Iucrarea Duhului SfAnt, datd fie ti fiecirui credincios prin Botez. Lucrarea aceasta a fost ingropatd prin patimi pentru nepurtarea de grijd de porunci gi atteaptd pocainla noastre pentru mila Lui negreite, ca nu cumva sd auzim Ia sfArgit din pricina nerodirii noastre: ,,Luafi talantul de la el" 9i,,Ceea ce i se pare ci are se va lua de la el" (Matei 25,28-29), ti sa ne trimitd in muncile cele vegnice, Ia suferintele din gheend. Cdci nici o lucrare trupeasce sau duhovniceasci nu de roade dacd nu e sevartite cu durere sau cu osteneale (Filocalia romhneascd, vol. 7, Despre citire, capul 74, ed.. Humanitas, Bucuregti, 1999, p. 185).

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

apoi spic, dupi aceea grAu deplin in spic. (29) Iar cind rodul se coace, indati trimite secera, ci a sosit secerisul. G,26) Matei 73,24
pai'?6,

Prin ,,impir51ia lui Dumnezeu" si inlelegi iconomia Sa cea'pentru noi, cici pentru noi Insugi Dumnezeu om S-a fdcut, ca sd arunce ,,simanta".

(1,27)Matei73,25G,28)Facere7,t1-12/Matei73,26(4,29)ApocalipsaT4,-15

pi,,simAnfa" pe care a,,aruncat-o pe pimint" este propoviduirea

fvangheliei. Iar dupe ce a ,,aruncat-o", ,,doarme", adicd S-a suit la Ceruri. Itrs.i ,,se scoal; noaptea si ziua", degi pare ci ,,doarme". Si ,,se scoali noaptea", adici atunci c6nd prin ispite ne ridicd pe noi spre cunogtinla [cunoagterea] Lui, iar ,,ziua", cAnd prin cele indulcitoare gi veselitoare tconomiseste viata noastrd. $i,,simAnfa creste. cum nu stie el", ci de sine stipAnitori suntem pi de voinla noastri atArnd aceast4 adicd a cregte simAnfa sau nu. Fiindcd nu de nevoie rodim, ci de la sine, intAi,,iarbi" [,,pai"] inflorind gi incepaturA a faptei celei bune aratand, cAnd suntem prunci gi incd n-am ajuns la ,,misura virstei Ideptinitilii] lui Hristos" tEftseni4, TJ); apoi ,,spic", cAnd ti impotriva ispitelor putem stA pentru cd spicul este incins cu noduri ti sti drept gi mai de sir.Argit [desivArgit] este; ,,dupi aceea" 9i ,,grAu deplin in spic", cAnd cea de sivArtit IdesdvAr9itd] roadi va aduce oarecine [omul]. Iar cAnd va veni ,,secerisul", atunci ,,secera" aduni ,,rodul"; iar prin ,,seceri" si-L infelegi pe CuvAntul lui Dumnezeu, gi prin ,,secerig", vremea sfdrgitului (Apocnlipsn 14, 15-16).

in ce pildl o vom inchipui2;? (31) Cu griuntele de mugtar care, cand se seamini in pimint, este mai mic decit toate semintele de pe pdmAnt28; (32) dar, dupi ce s-a seminat, creste si se face mai mare decat toate legumele2e 9i face ramuri mari, incAt sub umbra lui pot si silisluiasci pisirile cerului. (33) 9i cu multe pilde ca acestea le griia cuvantul dupi cum puteau si inteleagi30. (34) lar fnri pildi nu le griia; si ucenicilor Sii le limurea3l toate, deosebi.
G, 30'32) Matei73,31-32 / Luc.r 13,
18-.19 (4. -3.3-34)

4,30-31: Si zicea: Cum vom asemina

impirilia lui

Dumnezeu, sau

Matei 13.

3 4-35

| toar' t5.

tz

1805, irr loc cte,,pai", se gdse;te ,,iarbi". 'd in edigia de la 1805, in loc de ,,o vom inchipui", se gisegte,,o vom potrivi pe ea" ':7 r" in edilia de la 1805, in loc de,,de pe pimint", se gi:sette ,,pimintului". } in edifia de la 1805, in loc de,,legumele", se gisegte ,,buruianele". ro in edifia de la 1805, in loc de ,,dupi cum puteau s; in!eleag5", se gdsegte ,,precum puteau auzi". rr in edilia de la i805, in loc de ,,le limurea", sr.. gdseFte ,,le d,ezlega".

:r, r,

i- ^-r:,:^ -r^ r^ ' E(,rlr., uY

ll{LCUlR.E,lt]\

l!j\/A\jlH!!jl ry1l,\1ARCU
(

Capitolut .l

,,Mic" este cuvantlrl credinlei, cici fzice:] ,,Crede in Domnul Iisus si te vei mintui" l nTttele Apostolilor 1 0, 3 1). \'ezi cdt este cur.Antul [credintei]? Cit,,griuntele de mustar". A;adar, dupd ce s-a,,seminat pe pimAnt" propoviduire4 s-a lAtit Fi a crescut, incAt,,pisirile cerului", adica tofi cei inalfi cu infelegerea ti cu cunottinla, ,,silisluiesc" intr-insa. Cdci cali inlelepfi n-au idsat inlelepciunea elineasci [a lumii] 9i s-au odihnit in cea a propoviduirii? Deci, ,,mai mare decit toate" s-a ficut gi ,,ramuri mari" a odrislit, ctici unul dintre Apostoli in Rom4 altul in India, .rltul in Ahaia, altui intru alti parte a p.imAntului s-ar-t despdrtit asemenea ,,ramurilor". $i le gr.lia Domnul mullimilor in ,,pilde multe", dupi agezarea liuntrici a celor ce ascultau punAnd [rAnduind Ddnsul] pildele. Cd, de vreme ce norodul era sinrplu gi neinvitat, pentru aceasta pomene;te de ,,griuntele de mustar", de,,iarbi" gi cle ,,simAnti", ca de la lucrurile cu care ei impreun.l au crescut gi s-au obi;nuit, si-i invefe pe dAn;ii ceva de folos sau si-i indemne m.icar si vini la DAnsul gi si-L ir-rtrebe gi prin
intrebare si se invefe- cele negtir-rtc. Cdci iat.i cd ucenicilor, care \-cnc.rLr yi il intreb.ru, ,,le dezlega [limurea] toate, deosebi". Si ,,le dezlega" [,,limurea"] toate cele pe care nu le gtiau pi despre care intrebau. Dar Hristos nu le dezlega toate tainelc, ci numai ceie ardtate in piicie, ca dintru acestea din care intrebAnd ucenicii inr.itau ei, le erau aritate lor gi ce)elalte, intrucAt dintru iniclegerea pildelor toate tainelc se deziegau ucenicilor.
1,35-11: Si in ziua aceea, cind s,a inserat, a zis citre ei: Si trecem pe tirmul celilait. (36) $i lAsand ei mulfimea, L-au luat cu ei in corabie, a9a

cum era/ cici erau cu El si alte coribii. (37) $i s-a pornit o furtunirz mare de vint si valurile se privileau peste corabier3, incit corabia era aproape si se umple. (35) Iar Iisus era la partea dindirit a coribiei3l, dormind pe cipitAi. L-au desteptat si I-au zis: invititorule, au nu-!i este griji ci pierim? f39) 9i El, sculAndu-Se, a certat vAntul si a poruncit35 mirii: Taci! Inceteazi! Si vintul s-a potolitr" si s-a ficut liniste mare. ($) $i le-a zis lor: Pentru ce sunteti a9a de fricogi? Cum de nu aveti credintd? (41)Sis-att
r: In edifia de la 1t05, in loc dc ,,s-a pornit o

in.:digia de la 1E05, in 1oc corabie". 'r in cdi;ia cle la 1805, in loc " ln edilra dc ta 1805, in 1oc 36 in ectifia de l.r 1805, in loc

:'r

cle ,,se

furtuni,,, se g.iserte ,,s-a ficut vifor,,. privileau peste corabie,,, se gAsegte ,,intrau in

de,,partea dinderit a coribiei,,, se gaseite ,,carmi,,. de ,,a poruncit,,, se gisegte,,a zis,,. de,-s a potolit", se gisegte,,a stitut,'.

Capiblul.l

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

infricosat cu frici mare si ziceau unul citre altul: Cine este oare, Acesta, (4, 35) Matei 8, 18, 23 l Lncag, 22 ci si vAntul si marea I se supun3T?
/1, .3/) Iona 1, 4 / Matei 8, 24 / Luca 8, 23 G, 38) Psatm 9,32;7 6, 9 / Iona 1, 5-6 / Matei 8, 25 / Lrrca 8, 24 l.l, 39) Iov 25, -1,2 | Psalrr. 88,9 | Iona 1, 15 / Matei 8, 26 I Lnca 8,24 (1, 4t)) Matei 8,26 I Lluca 8,25 G, 4'l ) Psal'lj. 64,7;88,9;706,25

intr-un fel le-a povestit acestea Matei ti intru alt chip Marcu3s, cici pe cele spuse de acela mai pe larg, acesta le-a scurtat gi, dimpotrivd, pe cele . . -..1 . I - -. .r- lp_a ls-d rlLll Ldt/ dLl"sld iL q cntrc rf ur nlji np l:ro
Deci, a luat Donrnul numai pe ucenici, ca sd-i facd vdzdtori [martori] ai minunii ce era si fie. Iar ca si nu se inalle pentru c; pe allii i-a lisat afard gi rlumai Lre dAngii i-a finut [1uat], ii lasi si se inviforeze. Incd [face Domnul aceasta] gi pentru a-i invdfa lpe ucenici] si sufere intru ribdare ispitele. Si ,,doarme" Hristos, ca mai mare sa li se arate minunea celor ce mai inainte se turburaserd. Cici, daci s-ar fi f;cut furtuna fiind Hristos treaz, sau r1u s-ar fi infricogat [ucenicii], sau nu s-ar fi rugat [de EU. Deci, ii lasd pe ei si cad.i in frica primejdiei, ca sd vind [acegtia] intru simfirea puterii Lr.ri. Ci de vreme ce ii vedeau pe allii cd li se face bine, iar ei nici un fel de facere de bine n-au dobAndit, se primejduiau a se face lenevogi, deci pentru aceasta lasi [ingdduie Domnul] sd se facd furtuna. $i ,,doarme" [DAnsul] pe cipatAiul coribiei, iar acest cdpitAi cu adevdrat era din lemn. Iar dupd ce S-a degteptat Itrezit], ,,cear!6" mai intAi vAntul, cici acesta este cel ce face a se stilb5tici marea. Dupi aceea, ceartA [Domnul] marea. inci gi pe ucenici ii cearti pentru ci nu au credinfi, cici de ar fi avut credinfd, ar fi crezut ci, chiar dormind El, ii poate pdzi pe dAngii nevdtdmali. Iar ei unul citre altul griind, se mirau: ,,Oare Cine este Acesta?", cdci inci indoiali aveau pentru Ddnsul, pentru cd numai cu porunca a potolit mare4 nu cu toiag, ca Moise (1e;lre 14, 16-21), nlci cu rugiciune, ca Elisei Iordanul (4 I{e.gl 2, 1.1), nici cu chivotul, ca isus al lui Navi (losun cap.3). Pentru aceasta li se pdrea ucenicilor cd IIisus] este mai presus de om, dar, pentru cd dormea Ica tofi oamenii], om li se pdrea a fi.

in edilia de la 1805, in loc de ,,I se supun", se gdsepte ,,il ascult; pe El". pildi SfAntul Evanghelist Marcu spune cd aldturi de corabia in care era \'[Antrritorul erau .,ti alte coribii". Iar aceasta nu o spune firi de temei, ci pentru a areta tlrrmrrt'zeiasca 16ncluiali in cele petrecute atunci, caci doar o singurd corabie era in prinrcidie de a sc. cufunda.

"

rs De

87

Capnolur- 5 Vindecarea unui demonizat in linutul Gadarenilor. lnurcf ea Jucet Lur la|r pi aindecarea t'emeii bolnaae de doisprezece anil 5,1-5: $i a venit de cealaltS parte a mirii in linutul Gadarenilof . (2) Iar dupi ce a iegit din corabie, indati L-a intAmpinat, din morminte, un om cu duh necurat, (3) care i9i avea locuinfa in morminte, gi nimeni nu putea sX-l lege nici rnicar in lanluri, (4) pentru ci de multe ori fiind legat in obezi3 gi lanfuri, el rupea lanfurile, gi obezile Ie sfirAma, gi nimeni nu putea siJ potoleascit; (5) 9i neincetat noaPtea gi ziua era prin morminte 9i prin munfi, strigAnd 9i tiindu-se cu pietre.
(5

, 1-5 )

Matei

8, 26, 28 I

Ltca

8, 25-27

Matei spune cd au fost doi indricili, iar Marcu gi Luc4 unul, cdci pe cel mai cumplit alegAndu-1 dintre ei, povestesc numai despre acesta. Deci, vine indrdcitul, mdrturisindu-L pe Iisus ci este ,,Fiul lui Dumnezeu", cd de vreme ce cei din corabie se indoiau de E1, mdrturia de la vrdjmagi, adicd de la diavol, se face mai credincioasi [mai de crezut]. $i iocuia acela ,,in morminte", vrAnd [vrdjmagul] sd sideascb fir oameni rea pirere cd sufletele celor morli se fac draci, lucru cate, o, sd nu fie al crede cineval
5, 6-10: Iar vizAndu-L de departe pe Iisus, a alergat gi s-a inchinat Lwi. (7) $i strigAnd cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule

al lui Dumnezeu Celui Preainalt? Te jur pe Dumnezeu sI nu mi chinuiegtis. (8) Cici ii zicea: Iegi duh necurat din omul acesta. (9) $i l-a intrebat: Care ili este numele? Si I-a rispuns: Legiune6 este numele
' In editia de la 1805, titlul capitolului estet ,,Pentru legheon. Pentru fiica mai marelui sinngogii. Pentru cea cnre ii curgen shnge".

'?[1805] Cele mai vrednice de credinfd prescrieri [manuscrise] au aici ,,finutul Gherghesenilor" in loc de ,,finutul Gadarenilor". r; 'ln editia de la 180c. in loc de .,obezi". se gase'te,.Iiare". l In edilia de la 1805, in loc de,,siJ potoleasci", se gdsette,,si-l domoleasci". 5 in edilia de la 1805, in Ioc de ,,Te jur pe Dumnezeu si nu ni chinuiegti", se gdsegte ,,Juru-Te pe Tine cu Dumnezeu si nu mi muncegti pe mine". 6 in edifia de la 1805, in loc de ,,legiune", se gesegte ,,legheon

Capitolul

SFANTUL TEOFII-ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

meu, cici suntem mulfi. (10) 9i

il rugau mult si nu-i trimitd afari din acel


(5, 6,7 )

linut.

Matei 8,2s I Lu(! 8,28-29 (5. |-'Ia) Luca 8, 29-31

Iegirea Ialungarea] din om,,munc5" [cazni] o socotesc dracii, de aceea zice: ,,"$i nq ne muncegti", adicd sd nu ne scofi pe rroi din locagul nostru", adicd din om. Dar gi intru alt chip sd infelegi: socoteau dracii, ci pentru multimea

pdcatelor intru care au

indriznit [gi s-au inr.Artogat] ei, nu-i va suferi

Hristos, ci ii va da pe dAngii de indatd ,,muncii" [caznelor]; 9i pentru aceasta se pi roagi, ca si nu-i munceascS pe ei. $i il intreabd Domnul despre nume, nu ca si se ingtiinleze El hrsugi, ci pentru ca ceilal;i si cunoascd mullimea dracilor care locuiau intru [omul] acela. Cici de vreme ce numai un drac se vedea [a fi], arati Hristos cu cAfi vrdjmagi se lupta acel nenorocit om.

5, 11-74': Iar acolo, lAngi munte, era o turmi mare de porci, care pigtea. (12) Si L-au rugat, zicAndT: Trimite-ne pe noi in porci, ca s5 intrim in ei. (13,) $i El le-a dat voie8. Atunci, iegind, duhurile necurate au intrat in porci gi turma s-a aruncat de pe tirmul inalt, in mare. $i erau ca la doui mii si s-au inecat in mare. (14) lar cei care-i pigteau au fugit gi au vestit in cetate 9i prin sate.
(5, 1i) Matei 8, 30 / Luca 8. 32

(j,

I2-1.1d)

Matei 8, 31-32 / Luca 8, 32-35

Dracii roagd pe Domnul sd nu-i scoatd pe dAngii afard din |inutul acel4 ci sd-i slobozeasci in ,,turma cea de porci". Iar El le dd voie Ia aceasta. Cd, de vreme ce luptd esie viata noastri, n-a voit Domnul sd-i scoatd pe diavoli din viala aceast4 ca luptAndu-se ei cu noi, mai iscusifi si ne facd. $i le-a dat voie ,,si intre in porci", ca sd invifim ci precum cle porci nu le-a fost mil6 [gi i-au inecat], aga nici de omul acela nu le-ar fi fost mild, de n-ar fi fost puterea lui Dumnezeu care si-l pdzeasci pe e}. Cdci diavolii, vr.ljmagi fiind, intr-un ceas ne-ar fi zdrumicat pe noi, de nu ne-ar fi pdzit Dumnezeu. $i cunoagte cI nici asupra porcilor nu au stdpAnire diavolii, gi cu atAt mai vArtos [nu au stdpAnire] asupra oamenilot daci n-ar avea slobozire de la Dumnezeu. inlelege incd 9i ci intru acei oameni care r.ieluiesc ca,,porcii", tivdlindu-se in noroiul indulcirilor lgi desfdterilor], intru acegtia intrd diavolii 9i ii ,,arunci" in prdpastia pierzdrii, in ,,marea" vielii acesteia gi
..se

ineaci".
7In editia de la 1805, in loc de ,,L-au rugat, zicAnd", se gAseFte ,,L-au rugat pe El

tofi

dracii, zicdnd". t in edifia de la 1805, in loc de,,El le-a dat voie",

se

gisette ,,i-a slobozit indatigi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MAITCU

Capitoluls

89

5,74b-20: $i au venit oamenii si vadi ce s-a intAmplate. (15) pi s-au dus la Iisus gi au vizut pe cel demonizat'0 gezind jos, imbricat gi intreg la minte,

el care avusese legiune de demoni, 9i s-au infricog attl. (L6) Iar cei ce au vizut le-au povestit cum a fost cu demonizatul gi despre porci. (12) $i ei au inceput si-L roage si se duci din hotarele lor. (18) Iar intrind El in corabie, cel ce fusese demonizat Il ruga ca si-l ia cu E112. (19) Iisus insi nu l-a lisat, ci i-a zis: Mergi in casa ta, la ai tii, 9i spune-Iel3 cAte !i-a ficut fie Domnul gi cum te-a miluit. (20) Iar el s-a dus 9i a inceput si vesteascira in Decapole (5, i 5- i 6) Luca 8, 3$36 cAte i-a ficut Iisus lui; 9i toti se minunau.
(5,'17 )

Matei 8,34 I

LJJ,ca

& 37 / Faptele Apostolilor 16, 39 (5, 18) LrC3 8,37-38 I (5, 19-20) Lucag,39

,,Au venit" la Iisus locuitorii cetilii acelei4 spdimAntAndu-se de minune. Iar auzind, mai mult s-au infricogat gi pentru aceasta au ti rugat

pe Iisus sd iasd ,,din hotarele lor", pentru cd se temeau sd nu pdtimeascd gi altele mai mari decAt pierderea porcilor. $i mAhnindu-se ei pentru pierdere, se leapede gi de venirea cea de fate a Domnului. Iar ,,cel ce fusese indricit" se roagd sd-l ia cu El, cdci se temea ca nu cumv4 aflAndu-l demonii singur, sd nipddeascd iardgi asupra lui. Iar Domnul il slobozepte la casa lui, ardtAndu-i c5, degi El Insugi nu va mai fi de faf5, puterea Fi cercetarea Lui il va pdzi pe dAnsul. inci gi pentru a folosi gi pe altii care il vor vedea pe el [vindecat], iatA ca a inceput a propovidui ,,gi toli se minunau". Vezi incd gi smerenia MAntuitorului, Care nu spune: ,,Vestegte cAte fi-am fdcut Eu !ie", ci ,,cite fi-a ficut fie Domnul". A9a gi tu, cAnd vei face vreun bine, nu al tiu, ci lui Dumnezeu socotette-l binele ce a fost fdcut.

5, 21-29: $i trecAnd Iisus cu corabia iarigi de partea cealalti, s-a adunat la El mulfime multi gi era lAngi mare, (22) $i a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume lair, 9i vizAndu-L pe Iisus, a cizut la picioarele Lui, Q3) gi L-a rugat mult, zicind: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune miinile Tale peste ea, ca sI scape 9i si triiascir5. (24) $i
'gin edifia de la 1805, in loc de,,s-a intArnplat", se gisegte,,s-a ftrcut". '0inedigia de Ia 1805, in loc de,,pe cel demonizat", se gasegte,,pe cel ce fuseseindricit". 'r in edigia de la 1805, in loc de,,s-au infricogat", se gisegte ,,s-au spiimintat". t'? in editia de la 1805, in loc de ..cel ce fusese demonizat il ruga ca siJ ia cu El", se gdsegte,,cel ce fusese indricit il ruga ca si fie cu DAnsul". 13 in edifia de la 1805, in loc de,,la ai tii, si spune-Ie", se gdsett ,,citre ai tli, gi vestegte lor". It in edilia de la 1805, in loc de,,si vesteasci", se gesegte ,,a propovidui". 15 in edilia de Ia 1805, in versetul 23 avem: ,,Fiica mea spre sfartit este, ci, venind, pune mAinile Tale pe dAnsa, ca si se mintuiasci 9i si triiascd".

90
a

CapitoluJ 5

SFANTUI- TEOFILACT ARHIEP]SCOPUL BULGARIEI

mers cu el. $i mulfime multi il urma pe Iisus gi il imbulzeal6. (25) 9i era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de singe. (26) $i multe induraselT de la multi doctori, cheltuindu-gi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergAnd inspre mai riu18. (27) Atrzind, ea cele despre Iisus, a venit in mulfime gi pe la spatele s-a atins de haina Lui. (28,i CAci i9i zicea: De mi voi atinge micar de haina Lui, mi voi vindeca2O! (29) $i indati izvorul singelui ei a incetat2l si ea a sim!it in trup ci s-a vindecat de boali.
(5, 21-23) Matei 9,7, 18 / Luca 8, 40-42 (5, 24) Malei 9,79 I Luca 8, 42 (5, 25) Levitic 15, 25 Matei e' 20 / Luca

8'n'''''u'l;;"nle:^li,1r'){iii)i;iijii"Ji^t'f;,'!,'ffii,ilrl',?i

Dupd minunea pe care a fdcut-o cu cel indrdcit, Domnul face a1t4 inviind pe fiica mai-marelui sinagogii. $i spune [Evanghelistul] numele mai-marelui sinagogii l,,lair"l, pentnr iudeii care gtiau cele ce s-au ficut. $i la mijloc, intre credincios 9i necredincios este acest bdrbat: pentru ci vine la Iisus gi ,,cade la picioarele Lui" este credincios, dar pentru cd Il roagi si ,,vini" [a casa lui], nu arati credin]d cAti se cuvine, cdci se cuvenea sd-I ceard: ,,Zi [numai] cu cuvAntul". Ins5, mergAnd Domnul Ispre casa lui Iair], ca in treacdt este vindecatd gi femeia care avea ,,curgere de sAnge"22. Iar aceasti femeie era foarte credincioasd, cdci a socotit cd gi numai atingAndu-se de haina Lui se va folosi gi din aceastd pricini dobAnde;te tdmdduirea. Iar Itu,] inlelege aceasta gi pentrr-r fir:ea omeneascd aflat5 intru curgerea s6ngelui; cd [ea, firea omene.rsci] izvordgte picatul care este moarte a sufletului gi varsd sAngele sufletelor noastre. Si n-a fost vindecatd femeia nici de,,mulfi doctori", adicd de infeleplii acestei lumi, nici de Lege gi de Prooroci. Dar indati ce ..s-a atins de hainele Lui" Hristos. adicd de trupul Lui, s'a gi vindecai. Ci tot cel care crede cd S-a intrupat Hristos, acesta este cel care ..s-a atins de hainele Lui".
in edilia de la 1805, in loc de,,il imbulzea", se gisctte ,,il impresura pe El". in edifia de la 1805, in loc de,,multe indurase", se Bisette,,multe pitimind". !3 in edigia de ia 1805, in loc de,,ci mai mult mergAnd inspre mai riu", se gisegte ,,ci mai vartos spre mai riu viind". f in ediiia de la 1805, in loc de ,.in multime gi pe la spate", se gisegte ,,in gloati din
r? r6

dos ",

in edigia de la 1805, in loc de ,,mi voi vindeca", se gisette ,,mi voi mintui". in edigia de la 1805, in loc de ,,a incetat", se gdsegte,,a secat Sfdnta Tradilie ne di numele acestei fenei care suferea de scurgere de sAnge, ca 'zr fiind SfAnta Veronica. in Biserica Ortodoxi prdznuirea acestei Cur.ioase se sdvArgegte in fiecare an la 12 iulie (vezi gi nota de la Malci 9, 2A-22).
20

rt

rI
TALCUIRE,,\ SFI\TEI

E\\NCHLLI] I)E

I ,.\

\1:\ItCL

Capitoirrl

5,30-31 $i indati, cunoscand Iisus intru Sine puterea iegiti din El, intorcAndu-Se citre mullimerr, a intrebat: Cine s-a atins de Nliner'? (.31) Si I-au zis ucenicii Lui: Vezi multimea imbuizindu-Te si zici: Cine s-a atins de Mine? (32) $i Se uita imprejur si vadi pe aceea care ficuse aceasta. (.1.1) Iar femeia, infricogindu-se si tremurAnd, gtiind ce i se ficuse, a venit gi a cizut inaintea Lui 9i I-a merturisif5 tot adevirul; /-34) iar El i-a zis: Fiici, credinfa ta te-a mAntuit, mergi in pace gi fii s;nitoasi de boala tal lj..l{) j;r Sirah 23, 15 / l\Iatei 9,22 / Luc.r 6. l9; S,-1{-50; 17, 19 Iese din Hristos putere, nu ca dintr-un loc in altul trecintl, ci yi altor.r cldndu-se gi intru Hristos neilnpuf inatii ramAnind, clup:i cu r.rr gr int'af.itLrrilr si intru cei ce invati sunt si r.rcenicilor se clau. $i vezi cum gloaiele,,il imbulzeau", clar nimcni rru ,,s-a atins" cl e. El. Pentru aceea de aicr ne invalam o taini,;tnurne ci nimcr.ri rlin crri ce arr ,,gloate" [,,mulfimi"] de turburiri pi raspindiri [.,r1c minfii], nr.r ,,se atinge" de Iisus, ci numai ,,il imbulzegte". lar cel c.rr- nu cu turl,ulare,,il imbulzegte" pe Densul, nici pe cuvatrtarua cri dintnr sinegir. nr.r 9i-o va inidgura cu turburdri, acela,,se atinge" cr.r adevarat tie Hnstos. Dar pentru c<lre Pricini o r'.idegte Domrrul pe fentcie? lntii, c.i sa cinsteasc.i creclinfa ei, apoi 9i ca si dea indriznealii mai-miirelui sitragogii, l>.r cn'ad.rl ci li fiica lui .r:a sc r,t nr,intui. inc.r -.,r f.rcur .tcr-,l:t.t .1 |crrrnl ca s.l slolrozeasci pe femeie de frica ci cea multd, cici se temc.r ca, ca Lrna care furase vindecarea. Pcntru aceasta gi Evanghelistul zice clcsprt.feureie ca ,,infricogindu-se gi tremurind, Istiind ce i se ficuse,l a venit lsi a cizut inaintea Lui si I-a mirturisit tot adevirul]". Si nr.r zice Donr:rul: ,,En te-.rrn m.intuit pe tine", ci ,,credinfa ta te,a mAntuit, rnergi in pace", aclicd intru odihnd. Iar ceea ce s-a zis, intru acest clripr ssls;,,Niergi, oclihrrcate-te, fiindcd pAni acum intnr mihniri ;i trtr burari ai fost".
5,.i5-43: inci vorbind El, au venit unii de la mai,marele sinagogii, zicAnd: Fiica ta a murit. De ce mai superi pe irrvitXtorul?:i 1.3 tj ) Dar Iisus, auzindrs cuvintul ce s-a griit, a zis mai-rnarelui sinagoeii: Nu te teme. Crede numai. (3,,t $i n-a lisat pe nimeni si meargi cu El, decAt numai
la 1t05, in loc dt ,,multime", s(' gisctte ,,gloati in loc clt ,,de Mine", sc gise f te ,,de haincle N{eic". :' in eclilia dc'la 180:, in loc clt ,.I a mirturisit', sr' gasfite ..1 a spus I-ui' r" Cuvintarca cea dintru sineli -.rclic.i nlinten !a, p,trtfJ sa cu|n11t.ihi.trr. :- irr etligia dt la 1805, in loc de ,,De ce mai superi pe invdtitorul?", sc giscite ,.De ce mai ostenesti pe Dascilul?"
L1e
.

:3

in ediiia

rr In edifia Lle, la 1E05,

Capitolul5

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUI, BULGARIEI

pe Petru si pe Iacov si pe loan, fratele lui Iacov. (38) Si au venit la casa mai-marelui sinagogii si a vezut turburare gi pe cei ce plangeau gi se tAnguiau mult'1". (39) 9i intrind, le-a zis: De ce vi turburati30 gi plAngeli? Copilal n-a murit, ci doarme. (40) $i-L luau in rAsr:. Iar El, scotindu-i pe toli afari, a luat cu Sine pe tatil copilei, pe mama ei 9i pe cei ce il insofeau si a intrat unde era copila. (41) Si apucAnd pe copili de mAni, i-a griit: Talita kumi, care se tAlcuiegte: Fiici, fie zic, scoali-tel G2) $i indati s-a sculat copila si umbla, cici era de doisprezece ani. $i s-au mirat indati cu uimire mare33. (43) Dar El le-a poruncit, cu stiruinf;34, ca nimeni si nu afle de aceasta. Si le-a zis si-i dea copilei si mindnce.
(5,3.5-J7)Sirah 23, 15 lMatei9,22lLrca6,1q8,44-5q77,79(5,.3.9)Facere50,10/Marei9,23l
Luca 8, 25 (5, 39) Matei9,24l Lluca8,52lloan 11, 11 f5, 4{)) Matei 9, 24 / Luca 8, 53-54 / Faptele Apostolilor 9,40 (5,11) Nllarcn7,74 I Luca 8,54 (5,42) Matei 9, 25 / Luca 8, 55 (5, 43) Matei 8,4; 9, 30;12,76;17,9 lMarc\t 3,72 /Luca 5,74:8,56

Slujitorii mai-marelui sinagogii socoteau cA Hristos este unul dintre daschli [inv5]dtorii de Lege] gi de aceea I1 rugau sa vini sd se roage pentru fecioari. Dar, dacd a murit [copila], socoteau cA nu mai este trebuinfi [nevoie] de DAnsul, pentru cd ea murise. Iar El dd indrdzneali tatdlui gi ii zice:,,Crede numai". Si ,,nu lasi pe nimeni" altcineva,,si meargi" impreuni cu DAnsul, afard de cei trei ucenici, pentru cA smeritul Iisus nu \.oieFte si facd ceva spre aritarea cea cu trufie. Iar spunAnd El: ,,Fecioara [copila] n-a murit, ci doarme". ei il batjocoresc. fiar aceasta s-a ficut] ca si nu poati zice ei mai pe urmd cd a fost leginatd Fi cd nu este lucru minunat cd a inr.iat-o pe ea, ci ca ingiFi ei impotriva lor mdrturisind, sd fie mustrafi, de vreme ce ,,igi biteau ioc" de Domnul cAnd zicea ,,n-a murit, ci doarme" - pentru ci intr-adevdr moartd fiind e4 a inviat-o. fi ,,o apuci" Hristos ,,de mAni" ca sd puni intr-insa putere. $i ii de ei ,,si minince" ca si se incredinfeze cei de fafd de invierea copilei, cum ci intru adevdr, iar nu dupd ndlucire s-a f;cut aceasta.
in eclifia de la 1805, irr loc de ,,si pe cei ce plAngeau gi se tAnguiau mult", se gisette ,,plangand 9i tinguindu-se mult". r0 In edigia de la 1805, in loc de ,,De ce vi tulburafi", se gisegte,,Ce gAlcevifi". I in edifia de la 1805, in versetele 39-.13, in loc de,,copili", se gise9te ,,fecioari". r: in edifia de la 1805, in loc de ,,Si-L luau in rAs", se gise$te ,,9i isi biteau ioc de DAnsul". I in editia de la 1805, in loc de ,,s-au rnirat indatd cu uimire mare", sc gdsette ,,s-au sp;imantat cu spaimi rnare". 3{ in edi;ia de ia 1805, in loc de,,cu stiruinfd", se gaseFte ,,mult",

93

Caprrorul 5 Proorocul disprcltLit ?n Tsntrin lui. Ti'imiterea celor Doisprezece. Ucideren lui loarr Botezdtorul. Sdturarea celor cinci mii.
lisus un'Lbld pe ntarel

$i a iegit de acolo 9i a venit in patria Sa, iar ucenicii Lui au mers (2) dupi El. $i, fiind sAmbiti, a inceput si invefe in sinagogi. $i mulfi, auzindu-L, erau uimifi gi ziceau: De unde are El acestea? $i ce este inlelepciunea care I s-a dat Lui? $i cum se fac minuni2 ca acestea prin mAinile Lui? (3) Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei3 9i fratele lui Iacov gi al lui Iosi gi al lui Iuda 9i al lui Simon? $i nu sunt, oare, surorile Lui aici (6, 1) Matei73, 54 I btca 4,75 la noi? $i se sminteau intru El.
6, 1-3;
6,2) MateiT,23 lMatcu1,27 lloan7,75,6,3) Matei 13,5F57l Luca4,22lloan6,A;7,27

Merge ,.in patria Sa", nu pentru ci n-ar fi ptiut cd il vor defdim4 ci ca si nu poatd zice [aceia] mai pe urmd: ,,Dacd ar fi venit, am fi crezut". Inci face aceasta gi pentru ca sd se vddeasca socoteala lor cea plini de pizmi. Cici, fiind cu cuviin|5 ca mai vArtos sd se fdleascd ei pentru Domnul, Care impo^dobea ,,patria" lor [ocurile acelea] cu invdfdtura Sa gi prin minuni, ei Il defaimd pe El pentru neamui simplu din care iepise, ardtAnd [adeverind] cAt de rea este pizma. Cdci aceasta intunecd pururea pe cele bune gi nu-i lasd pe cei pizmdtireli sd vadi lucrul cel bun. Insi gi acum sunt mulli care ii ocdrisc pe semeni{, ca gi cum ar fi de neam prost [simplu, de rdnd], dar, poate, cei ocirA]i vrednici de cinste sunt pentru faptele lor cele bune. De acee4 rea socotintd au cei care ii defaimd!
6,4-6": $i le zicea lisus: Nu este Prooroc disprefuit, decAt in patria sa5 Ei intre rudele sale gi in casa sa. (5) fi n-a putut acolo si faci nici o minune6,

'ln edilia de la 1805, titlul capitolului este'. ,,Peltru rdnduiala snu trintiterea Apostolilor. Pentru lonn gi petttru lrod. Pettlru ule cinci piiri ;i cei tloi pegti. Pcfltru utnblaren lui
Iisus pe

ntre"

firi

: in edi;ia de la 1805, in loc cle ,,minuni", se gdsette .,puted". r in edilia de la 1805, in Ioc de ,,fiul Mariei", se gdsegte ,,feciorul Mariei". r Adici gi in zilele noastre sunt oameni care ii defaimi pe semenii lor. 5 in edifia de Ia 1805. in loc de ,,disprefuit, decet in patria sa", se gesette ,,necinstit,

numai in patria sa". 6 in editia de la 1805, in loc de ,,nici o minune",

se gdsette

,,nici o putere".

94
mira
de7

Capitolul

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

decAt ci, punAndu-$i

miinile

peste

necredinta lor.

putini bolnavi, i-a vindecat. (6) $i


(6,1)

Se

leter

i,a 12, 6

| Matei 13, 57 /Luca4,24|

Ioan 4, 44 (6, 5) Facere 19,22 /Matei 13, 58 (6, 6n) Matei 9, 35 I Lluca 73,22-24

Domnul aratd cd indeobgte tofi Proorocii sunt necinstili ,,in patria lor". Cici de vor avea rudenii de neam mare, acelea ii pizmuiesc gi ii necinstesc pentru aceasta. Iar de vor fi de neam simplu, iarigi din pricina neamului de rAnd nu li se va da cinstire. $i Domnul ,,n-a putut si faci acolo puteri [minuni]", nu pentru cd ar fi fost El neputincios, ci pentru cd aceia erau necredinciogi, dar 9i fiindu-I Lui mili de dAngii, pentru ca sd nu fie spre osAndirea lor facerea minunilor, dacd nici aga n-ar fi crezut. Pentru aceasta n-a fdcut minuni acolo. Dar gi intru alt chip [se poate in]elege]: pentru facerea minunilor este
nevoie 9i de puterea celui ce le face 9i de credinfa celor care primesc. Deci, acolg fiindcd lipsea una din doui - adici lipsea credinla celor ce erau tdmiduili -, nu era cu putintA sd facd lisus minuni, cici aga se cuvine si inlelegem cuvAntul acesta ,,n-a putut", in loc de,,nu era cu putinla". 6, 6b-71: Si stribiteaS satele dimpreiur invitAnd. (7) $i a chemat la Sine pe cei doisprezece gi a inceput si-i trimiti doi cAte doi 9i le-a dat putere asupra duhurilor necurate. (8) $i le-a poruncit si nu ia nimic cu ei, pe cale, ci numai toiag. Nici pAine, nici traisti, nici bani Ia cingitoaree; (9) ci si fie incilfali cu sandale gi si nu se imbrace cu doui haine. (10) pi le zicea: In orice casi veti intra, acolo si r5mAnefil0 pAni ce vefi iesi de acolo. (11) $i daci intr-un loc nu vi vor primi pe voi, nici nu vi vor asculta, iegind de acolo, scuturafi praful de sub picioarele voastre, spre mirturie lorrl. Adevirat griiesc voui: Mai usor va fi Sodomei 9i Gomorei, in ziua 6 , 7 -8) Matei 70, 1., 9-10 I Luca 9 ,'1-3; 10, 4; 22,35 ludecifii, decAt cetifii aceleia.
(

(6, 9-11)

Matei 70,70-15 / Luca 9, 3-5; 10, 7, 12 / Faptele Apostolilor 12, 8; 13, 51; 18, 5

Domnul, nu numai in cetili invif4 ci gi prin ,,sate", ca sd invdfdm si nu trecem cu vederea pe cei mici, nici intotdeauna cetdfile cele mari si le cdutdm, ci gi in satele cele mici si semdndm cuvAntul [dumnezeiesc]. fi nu numai El Insugi invafd, ci gi ,,pe cei doisprezece ii trimite doi cite doi", pentru ca gi mai osArduitori si fie; cici daci ar fi trimis cAte unul, acel unul ar fi fost fdri de osArdie, iar dacd ar fi fost trimigi mai multi
? 3

in edifia de la 1805, in loc de,,de", se gdsegte ,,pentru". in edigia de Ia 1805, in loc de,,stribitea", se gdsegte,,umbla in". edifia de la 1805, in loc de ,,cingitoare", se gdsegte,,briu". 'ln r0 in edigia de la 1805, ln loc de ,,si riminefi", se gdseite ,,petrecefi". rr in edilia de la 1805, in loc de ,,spre mirturie lor", se gisette ,,intru mirturie lor".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitolul6

de ,,cAte doi", n-ar fi ajuns la multe sate numirul Aposiolilor. Deci ,,cAte doi" trimite, cd mai buni sunt doi decAt unu112 (Ecclesiastul 4,9). $i le poruncegte sd nu ia nimic pe cale, ,,nici pAine, nici traisti, nici bani la cingitoare", prin aceasia furvifAndu-i neiubirea de agoniseal5; gi pentru ca aceia care-i vor vedea si se cucemiceasc; de ei13, care firvald neagoniseald prin aceea cd ei irgigi nimic nu aveau. Cici cine, vXzAnd pe Apostoli cd nu iau ,,nici traisti, nici pAine" - care este lucrul cel prea de nevoie -, nu s-ar fi cucemicit gi nu s-ar fi intumat spre neagoniseald? $i le poruncegte Domnul Apostolilor sA petreaci intru o casa, ca si nu pari cd sunt nestatomici din pricina l5comiei pAntecelui, mutandu-se de la unul la aIful. Iar in locui unde nu-i vor prirni, le spune sd scuture ,,praful de sub picioare", ardtAnd astfel acestora cd h.rngd cale au cildtorit pentru dAngii gi cu nimic nu s-au folosit sau cd nimic n-au luat de la ei, nici mdcar praf, ci 9i pe acesta l-au scuturat. intrucAt aceasta este ,,intru mirturie lor", adicd intru mustrare. ,,Cdci adevirat zic voud, mai uior ii va fi Sodomei gi Comorei la JudecatS, decAt celor ce nu v-au primit pe voi, cici sodomitenii, fiindcd aici au fost muncili [ceznifi], mai ugor vor fi muncifi [cdzni]il dincolo. $i inci [cu atAt mai mult cu cAt] citre ei n-au fost trimipi Apostoli. Iar cei care n-au primit pe Apostoli, mai cumplit decAt acei pdcdtogi Isodomiteni] vor patimi". 6,72-73: $i iegind, ei propoviduiau si se pociiasci. (13) gi scoteau mulfi demoni gi ungeau cu untdelemn pe mulli bolnavi 9i-i vindecaurr.
(6, 12) Luca 9,6 (6,13/ Marcu 15, 18 / lacov 5, 14

Numai Marcu, aici, gi lacov, ruda Domnului, in trimiterea Iepistola] sa sobomiceascd, aratd cd Apostolii ungeau cu untdelemn: ,,Este cineva bolnav intre voi? Si cheme preotii Bisericii 9i si se roage pentru el, ungindu-l cu untdelemn, in numele Domnului" (Iacozt 5,74).Deci untdelemnul este gi la osteneli folositor gi de lumind pricinuitor gi de veselie. $i insemneazi [inchipuie] mila lui Dumnezeu gi darut Sfdntului Duh, prin care gi de osteneli ne izbdvim, gi luminE gi bucurie 9i veselie duhovniceascd primim.
6,74-L6: Si a auzit regelels lrod, cici numele lui Iisus se ficuse cunoscutr6, gi zicea ci Ioan Botezitorul s-a sculat din morti gi de aceea se
r?

,,Mai fericifi sAnt doi laolalti decAt unul, fiindci au risplati buni pentru munca

lor"

(Ecclesiastul 4, 9).

'3 Adici, aceia s5-gi plece gi sd-9i deschidd sufletele lor inaintea Apostolilor, crezAnd intru cuvintele lor, care se arati a fi asemenea si in fapte. r{ in edilia de la 1805, in loc de ,,vindecau", se gisegte ,,timiduiau". 15 in edilia de la 1805. in loc de,,regele", se gdsegte ,,impdratul". t6 In edilia de Ia 1805, in loc de ,,se ficuse cunoscut", se gAseFte ,,se ficuse aritat",

Capitolul6

SFANTUL TEOFILACT ARHTEPISCOPUL BU LCARIEI

fac minuni prin elli. (15) Alfii insi ziceau ci este Ilie gi alfii ci este Prooroc, ca unul din Prooroci. (16) Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan ciruia eu am pus si-i taie capul'6; el s-a sculat din morli.
(

6, 1 1-16)

Matei 14, 1-2; 76, 14 | Luca 9 , 7 -9, 1,q 23, I

Acest Irod era fiul celui care a omorAt p runcii (Matei 2,16). Iar Marcu il numegte ,,impirat", cu toate ci el era doaitetrarh, adici numai stdpAnitor peste a patra parte, neluind aminte IEvanghelistul] la numirea dregdtoriei. Deci, acest4 auzind de minunile Domnului gi gtiind Irod cum ci, drept fiind Ioan, fdrd de pricind l-a omorAt, a socotit ce acela a inviat din morfi gi dupd inviere a dobAndit facerea de minuni, cici Ioan cAt a trdit nlci o minune n-a ficut, iar dintru inviere a socotit Irod ca a luat inaintemergdtorul puterea de a face minuni. Allii socoteau ,,ci este Ilie", cici pe mulfi ii mustr4 precum atunci cAnd zicea'.,,O, neam necredin ciost " ( Matci 17, 17 ; Mnrcu 9, 19 ; Luca 9, 4i) Iar Irod s-a infricogat, cdci aga de ticilos er4 incat de cel mort se temea. 6,17-20: Cici Irod, trimilAnd, l-a prins pe Ioan gi l-a legat, in temni!;, din pricina lrodiadei, femeia lui Filip, fratele siu, pe care o luase de solie. (18) Cici Ioan ii zicea lui Irod: Nu-fi este ingiduit si fiire pe femeia fratelui tiu. (i9) Iar Irodiada il ura20 gi voia si-l omoare, dar nu putea, (20) cdci Irod se temea de loan, gtiindu-l birbat2t drept 9i sfAnt, gi-l ocrotea. $i ascultAndu-l, multe ficea 9i cu drag:2 il asculta.
(6,17) Matei74,3l Luca 3, 19 (6, 18)

Leviti.78,16t2o,\ /lMatei,14,4 (6,19-20 Matei 74,5;21,26

Marcu ageazd aici povestirea despre moartea lui Ioan Botezdtorul, pentru c; adusese vorba despre el. Unii spun cd Irod o rdpise fiuase] pe femeia fratelui sdu, incd trdind acesta gi pentru aceasta il mustra pe el floan Botezdtorul], ca pe unul ce a cilcat Legea, despdrfind pe femeie pe cAnd incA trdia birbatul sdu, Filip. Iar allii spun ca murise Filip, dar pentru ci avusese o fiici, nu se cu\/enea ca Irod sd ia pe femeia fratelui sdu nici dupi moarte. Pentru ci Legea poruncea ca numai atunci si ia omul pe femeia fratelui siu, dacd nu avea copil, iar avAnd copil, fird de lege era nunta (Deuteronorn 25,5-10).
in edilia de la 1805, in loc de ,,de aceea se fac minuni prin el", se gisegte ,,pentru aceasta lucreazi puterile intru el".
L7

rB

in edilia de la

1805,

in loc de,,Este Ioan ciruia eu am pus si-i taie capul",

se

gdsegte,,Este loan pe care eu l-am

tiiat". ingiduit si fii",


se gdsegte

L in ediJia de la 1805, in loc de ,,Nu-fi este

,,Nu !i se

cuvine si aibi".
'?o

irr edigia de Ia 1805, in Ioc de ,,il ura", se gdsegte ,,pizmuia lui". 'z' ln edifia de la 1805, in loc de,,bdrbat", se gise9te,,om". " in edi;ia de la 1805, in Ioc de ,,cu drag", se gdseite ,,cu dragoste".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

indrdciril cd lrod, care avea multd evlavie 9i $i vezi cAt poate turbarea potoleasci neinJrAnarea sfiati fag de toan, 1-a defdimat pe acesta numai ca sd-;i ziua sa de nagtere' a 6,21--29: fi fiinda o zi cu bun prilej, cind lrod' de fi."i otpif a."gitorilor lui 9i cipeteniilor ogtirii 9i fruntagilofa din Galileea'

?;t; el r;r;lroiiadei, inffand 9i jucind,

plicut lui Irod gi celor

ce gedeaU

cu el la masi. Iar regele25 a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi 9i ifi voi da. (23,) $i s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine ifi voi d4 pAni la jurnitate din regatul meu26. (24) $i ea, iegind, a zis mamei sale: Ce si cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezitorul. (25) $i inhAnd indati, cu grabi, la rege, i-a

cerut, zicdnd: Vreau si-mi dai indati, pe27 tipsie, capul lui Ioan Botezitorul. (26) $i regele s-a mAhnit adinc'?8, dar pentru jurimAnt Ei pentru cei ce sedeau cu el la masi, n-a voit s-o intristezeze. (27) $i indati trimifind regele un paznic30, a poruncit a-i aduce capul. (28) $i acela, mergind, i-a tiiat capul in temnifi, l-a adus pe tipsie3l 9i l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. (29) $i auzind, ucenicii lui auvenif au luat trupul32lui Ioan gi l-au pus in mormint.

6,2

(6,21) Facere 40,20 I Matei 74,16 (6, 22) 4 Regi 2, 9 / Matei 14, 6

Estela5,3;7,21Marei14,7 (6,2+25) l,,atei,'1,4,8 (6,26-29) Matei 14,9

12

Ospdf se face gi satana joacd prin fati gi jurdmAnt fird de lege 9i fird de Dumnezeu gi cu covArgire nebunesc se sdvArgegte. Iar muierea Ifemeia] cea rea zice: ,,Dd-mi mie indatd, acum, adicd chiar in ceasul acesta!" Iar nebunul 9i biruitul de dragostea cea rea Irod, se teme de jurdmAnt gi pentru aceasta i1 omoaripecel ,,drept" (Marcu 6,20). Dar s-ar fi cuvenit ca acum sd calce iurimAntul gi sd nu facd un asemenea lucru spurcat [preapAngdrit], cdci nu intotdeauna este lucru bun a pdzi iurdmdntul. ,,speculatorul" este numit ostigul cel rinduit spre a omori; iar ,,cizituri" numegte trupul, dupd ce i s-a tiiat capul, cdci dupd ce capul se taie, trupul cade gi din aceastd pricini se numegte ,,cizituri".
a in edilia de la 1805, in loc de,,fiind", se gdsegte ,,intirnplindu-se". in edifia de la 1805,in loc de,,dregitorilor lui cipeteniilor ogtirii gi fruntagilor", 9i '?r se gdsette ,,boierilor lui si cdpitanilor gi celor mai rnari". in edifia de la 1805, in versetele 22-27, in loc de,,regele", se gisegte ,,impiratul". '?5 '6 in edifia de la 1805, in loc de ,,din regatul meu", se gdsette ,,de impirifia mea". in editia de la 1805, in loc de ,,pe", se gasette ,,in". '?7 in edifia de la 1805, in loc de ,,s-a mahnit adanc", se gesegte ,,foarte intristindu-se". 'z8 2'gin edi;ia de Ia 1805, in loc de,,n-a voit s-o intristeze", se gdsegte,,n-a vrut si se lepede de cerere". 30 in edilia de la 1805, in loc de,,un paznic", se gesette ,,speculatorul". I ln edifia de la 1805, in loc de ,,pe tipsie", se gdsegte ,,in blid". 3'l ln editia de la 1805, in loc de,,au luat trupul", se gisegte ,,au ridicat cizitura".

Capitoiul

SFANTUL TEOFILACT ARHTEI'ISCOPUL Bt,'LGARIEI

$i se cuvine a le intelege acestea Fi dupd videnie [vederea dumnezeiascd33]: cd ,,Irod" este norodul cel trupesc al iudeilor, gi a luai de ,,femeie" slava cea mincinoasd gi neinfrAnatd, a cirei ,,fiici" - cunogtinla inchipuitd a Scripturilor, adicd - incd gi acum,,joac5" 9i se migce Ia iudei, intel6ndu-i pe
dAnpii, pdrAndu-li-se lor cd ar cunoatte ScripfLrrile. Dar nu cunosc Scripturile,

cdci ei ,,au tiiat capul" lui Ioan, care este cuvAntul cei proorocesc, iar pe ,,capul" [vArful] proorociei, adicd pe Hristos, nu L-au primit! De acee4 degi au cuvAntul proorocesc, fdrd ,,cap" il au, adici firi de Hristos.

$i s-au adunat Apostolii la Iisus gi l-au spus3{ Lui toate cAte au ficut si au invdtat. (31) 9i El le-a zis: Venifi voi ingivi de o parte3s, in loc pustiu, gi odihnifi-vi pufin. Cici mulfi erau cale veneau gi mulfi erau care se duceau gi nu mai aveau timp nici si minAnce. (32) $i au plecat cu corabia spre un loc pustiu, de o parte. (33) 9i i-au vizut plecAnd gi mulli au inleles gi au alergat acolo pe jos de prin toate cetifile 9i au (6, .10-33) Matei 14, 13 / Marcu 3, 20 / Luca 9, 10-11 sosit inaintea 1ot'6. Dupd ce au propoviduit Apostolii, s-au adunat la Iisus, ca gi noi se invS!im, cAnd vom fi rAnduifi la oarecare slujire, sA nu ne semefim, nici sd ne sculdm asupra [impotriva] ceiui ce ne-a rAnduit, ci pe acela sd-l gtim de cap gi la el sd ne intoarcem gi s5-i vestim lui toate cate am ficut sau am invdfat. Cd se cutine nu numai a invela, ci 9i a face. $i-i odihnegte Hristos pe ucenici, pentru ca iardgi si se invele intdistdtitorii a invrednici de odihnd pe cei care se ostenesc in cuvAnt ti intru inr.dfdturi gi nu intotdeauna a-i intinde pe dAngii la osteneli3T. $i Se duce Domnul ,,in loc pustiu", pentru neiubirea de slavd; insd nici acolo nu se poate tiinui de cei care-L ciutau, cdci atat privegheau aceia ca si nu se depirteze E1 de dAngii, incAt 9i mai inainte de dAngii au mers adici mai inainte decAt Apostolii au apucat noroadele ti au mers in locul unde avea sd Se odihneascd Iisus. Deci, aga gi tu, mai,,inainte" apuce-L lprinde-L] pe lisus, neagteptAnd sd te cheme El pe tine, ci mai ,,inainte aleargi" gi mai vartos sarguiette-te ca tu sd-L ajungi pe El.
6, 30-33:

inalta inlelegere. In edilia de la 1805, in loc de,,I-au spus", se gasegte,,I-au vestit". '5 in edifia de la 1805, in loc de,,de o parte", se gdseqte,,deosebi", ro in edilia de Ia 1805, in loc de ,,au sosit inaintea lor", se giseFte ,,au sosit inaintea gi lor s-au adunat la DAnsul". r7 Adicd sd nu-i tini pururea intru osteneli.
'3 Sau

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MAI{CU

Capitolul6

99

6,34-40: Si iesind din corabie38, Iisus a vizut multime mare gi I s-a ficut mili de ei, cdci erau ca nigte oi firi pistor, gi a inceput si-i invele multe. (35) Dar ficindu-se tirziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis: Locul e pustiu 9i ceasul e tArziu3e;(36) slobozegte-i, ca mergAnd prin cetifile (37) RispunzAnd, El 9i prin satele dimprejur, si-gi cumpere si mininces. le-a zis: Dafi-Ie voi si minince. $i ei I-au zis: Si mergem noi si cumpirim pAini de doui sute de dinari gi si le dim si minAnce? (38) lar El le-a zis: CAte pAini avefi? Ducefi-vi gi vedefi. $i dupi ce au vizut, I-au spus: Cinci piini gi doi pegti. (39) 9i El le-a poruncit si-i ageze pe tofi cete, cetear, pe iarbi verde. @0) $i at gezut cete, cete, cate o suti gi cite cincizeci.

G, 34) lsaia73,74 | lezechiil 34, 5 / Mateig,36i 74,74 I Marcu 8, 2 / Luca 9, 11 (6, 35-36) Malei74,15 / Luca 9, 12 (6, 37) Numeri 11, 13, 22 / 4 Regi 4,43 I Matei74,76 I

Lucae'13/Ioan5'7'7':'i'Xi^?,:?,:?,i?,illilif

pdtteau poporul, ci il mAncau; de acee4 fugind de ei, mulfimile ,,se aduni" la Hristos (Marcu 6, 33), adeviratul ,,Pistor" (loan L0,11,14).Drept acee4 El leddlorhrand, mai intAi pe cea mai folositoare gi mai cinstitd, adici cea prin cuvAnt, apoi Fariseii, ,,lupi

ripitori"

fiind (Matei 7 , 15),

nt

i.i:iii:til.|iLl::l'i,?

gi pe cea trupeascd. Dar, vezi gi pe ucenici, cum sporesc spre iubirea de oameni, cdci, fiindule mili de noroade, vin la Hristos pi-L roagd pentru acelea. Iar Domnul

zice Apostolilor: ,,Dafi-le voi si minAnce", ispitindu-i 9i punAndu-i la incercare, ca sd se videasci dacd ucenicii au cunoscut puterea Lui, cd El insugi poate sa-i hrineascd gi pe ei gi multimile. Iar Apostolii supirdndu-se, cu prihdnire Ireprop] au zis: ,,Si mergem noi si cumpirim pAini de doui sute de dinari gi si le dim si minAnce?" ca gi^cum El nu ar pti cAt sunt ei de lipsili gi cAid este ti multimea norodului. Insi pe urmd ii pune pe toli si gadd pe iarbd, despirfifi. Cici aceasta insemneazd ,,mese, mese", anume ci au gezut in cete, cete. 6,4L-44: gi luAnd cele cinci pAini gi cei doi pe9ti, privind la Cer, a binecuvAnta82 9i a frAnt pAinile gi le-a dat ucenicilor, ca si le puni inaintea3,
in edi;ia de la 1805, in loc de,,9i iegind din corabie", se gesette ,,9i ie9ind". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,ceasul e tirziu", se gisegte ,,vreme a trecut multX". 10 in edigia de Ia 1805, in loc de,,si-gi cumpere si minAnce", se gaseFte ,,si-9i curnpere lorugi piine, ci nu au ce sd minAnce".
33
3e a1

in edi;ia de la 1805, i:r versetele 39-40, in loc de ,,cete, cete", se gdsegte ,,mese, mese". in edi;ia de la 1805, in loc de,,a binecuvAntat", se gesegte ,,le-a blagoslovit". 13 in edigia de la 1805, in loc de ,,str le puni inainte", se gisegte ,,si le puni inaintea lor".

SFANTUL TEOTIILACT ARHIEPISCOPUL BT]LGARIEI

asemenea 9i cei doi pegti i-a impirlit tuturor. (42) $i au mAncat to! gi s_au siturat. (43) Si au luat douisprezece coguri pline cu firAmituri gi ."_" rimas din pegtir. (44J Iar cei ce au mAncat pAinile erau cinci miir5 de "., bbrbati. (6, 11) l lRegi 9,73 I Matei 14, t9 / Marcu 8,7 I Lucag, t6 / Ioan 6. U
(6. l?_14)

au primit pAinea cu mAinile lor. $i ,,douisprezece coguri,, prisosesc, pentru insdgi aceast4 ca fiegtecare [Apostol] pe umeri ridicAnd un cog, neuitatd

Cauti [Se r-rit.i] ,,la Cer", mai intAi in,,,i]Andu_ne pi pe noi ca de la Dumnezeu si cerern hrand, iar nu de la diavoi, cum fac cei care se hrdnesc din chipul [dintru felul] agoniselilor celor necrrepte. incd face aceasta si spre a ardta mulgimilor cA nu este impoirivnii lui Dumnezeu, ci pe Dumnezeu il cheamd. Si ,,di ucenicilor" [si impartd pAinea] ca si nu uite minune4 fiindcd

Matei

1;1,

20,27 | Marcu g,8,17_79

Luca g.17

t loan 6,70-74

si

degi da [i-a hrdnit cu] mand [pe iudei] in pustie, numai cAt era de trebuin]d fieciruia a dat, pentru cd tot ceea ce prisosea ficea vierm i Qepire 16,19_2U. Incd gi llie, hrlnind-o pe vdciuvd, numai ceea ce-i era de ajuns ii ddde4 iar Domnr-rl lisus, ca un StdpAn, face sd prisoseascd. Acestea dacd

rninunea. $i covArgirea puterii Sale se arati prin aceea cd, -pdzeascd hrinind atAta mulfime, rimAn gi priiosinfe [,,firimituri,,l. Cici Moise,

dupd chipul istoric.

;i

socotim

Iar dupd inalta in;elegere, ,,cinci pAini,,sunt cuvintele lui Moise, pentrtr cd cinci sunt c.lrfile sale: Facereo, le;iren, Leuiticul, Ntnnerii, Deute_ rortontul.lar ,,doi pegti", cuvintele pescarilor: Ap ostolul gi Eannpheliaa|. Deci cu acestea se hranesc cele cinci simfiri ale noastre, cici acest-ea sunt cele ,,cinci mii". $i nu pe toate le putem mAnca, ci multe pnsosesc, pe care numai Apostolii pot a Ie purta, pentru cd cele mai grele inlelesuri aie Legii 9i ale Evangheliei, noi, cei care inci slujim celor cinci simfiri, nu le pute-m purt4 ci nunrai Apostolii.

$iindati a silit pe ucenicii Lui si intre in corabie gi si mearg! inaintea Lui, de cealalti parte, spre Betsaida, pAni ce El va slobozi mulfimea. (46) Iat d,upA ce i-a slobozit, S-a dus in munte ca si Se roage.
I
,,cu

6,45-52:

sfirAmituri 9i din pesti".

In ed(ia de )a 1805, in loc de ,,cu fdrirnituri 9i cu

ce_a

rimas din pegti,,,

se gdsegte

fost impdrtit in nurneroase pericope care alcatuiesc doua cerfi, numite in greace Euanghelion, Evanghelia (care cuprinde cele patru Evanghelii) gi Apostolos, apostolul (care cuprinde Faptele Sfintilor Apostoli 9i Epistolele lor). Din ,4posto I gi din Eannghclie, dar gi dirr Vechiul Tcstnnent sc citegte in caclrul sfintelor slujbe ale Bisericii.

rt in edigia de la 1805, in loc de,,erau cinci mii,,, se geserte,,erau ca la cinci mii,,. 16 Pentrtr a fi intrebuinlat in sfintele srujbe ale Bisericii ortodoxe NoLrr restament , a

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capitolul6

101

$i ficAnd,t-se seari, era corabia in mijlocul mirii, iar El Singur pe tlrmaT . (48) $i i-a vizut cum se chinuiau vAslind, cici vintul le era impotrivd. $i citreas a patra straji a nopfii a venit la ei umblAnd pe mare gi voia si treaci pe lAngi ei. (49) larlor, vizAndu-L umblAnd pe mare, lis-a pirut ci este niluci gi au strigat. (50) Cnci toli L-au vizut gi s-au turburat. Dar indati El a vorbit cu ei gi le-a zis: indriznifi! Eu sunt; nu vi temeli! (51) pi S-a suit la ei in corabie 9i s-a potolit vAntul. $i erau peste misuri de uimili in sinea lor; (52) cici nu pricepuseri nimic de la minunea
(47)

pAinilor, deoarece inima lor era invArtogatiae.


(6, 45) Matei74,221loa'r. 6,75-17 (6,46) Matei 14, 23 / Luca 6, 12,9,78 (6,17) Marei,74,23 | loan 5,7G77 (6,48) Matei,74,27-25IL'rca24,28 |loa 6,19 (6,49) Matei74,26 /Lnca24,37 (6, 5A) ban 5,79-20 (6,51) Matei74,32 |l,''arcn 4,39 (6, 52) Matcn 8,17,27

,,A silit pe ucenici", fiindcd ei nu voiau sd se despdrleascd de DAnsul, ci de sild se despdrleau, intAi pentru dragostea pe care o aveau pentru El, apoi pentru cd nu se dumireau cum va veni El la dAngii, nefiind [neavAnd] corabie. Deci, dupd ce ,,a slobozit" mul|ime4 ,,S-a dus in munte si Se roage" Singur, cdci rugdciunea are trebuinld de indeletnicire gi neturburare. $i-i lasi pe ucenici a se ispiti [,,in mijlocul mirii"] ca sd se inve]e a rdbda; de aceea nu vine la ei indati, ci-i iasd toatd noaptea sd se invdluiascd de furtunS, ca sd-i invele a suferi ti sA nu nddijduiascd odihnd, intru

incepatura patimirilor fiind. Deci gi aceasta se cuvine a o infelege, cd Domnul nu i-a izbdvit pe ucenici dintru incepdtura pdtimiriior, ci numai cAnd acegtia au fost cuprinpi cu totul de fricd; cdci vizAndu-L, au strigat, inspdimAntAndu-se ca de o ndlucd. $i indatd, prin glas [cuvAnt] ii vindecd pe ei, zicAnd: ,,indriznifi! Eu sunt; nu vi temefil" Apoi gi prin intrarea in corabie le pricinuiegte cea mai de sdvArgit IdesdvArgitS] neturburare, cici indatd a incetat vAntul. $i minune mare era a umbla pe mare, gi cu adevdrat lucru al lui Dumnezeu, iar cAnd gi furtund era gi vAntul sta impotrivd, preasldvitd minune se arate a fi. Iar Apostolii, daci nu s-au iscusit din minunea inmulfirii pAinilor, din aceastd minune ce s-a fecut pe mare gi pe cealaltd au priceput-o. Se vede cd pi peniru aceasta i-a ldsat Hristos in ispitd, cd, de vreme ce din minunea cu pAinile nu L-au cunoscut, sd-L cunoascd gi sd se foloseascd din minunea sdvArsitd De mare.
1805, in loc de ,,iar El Singur pe tirm", se gdsegte ,,iar El insugi pe uscat". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,cdtre", se gdsette ,,intru". a'in edi;ia de la 1805, versetele 51-52 sunt: ,,9i S-a suit la dAngii in corabie si s-a potolit vantul. 9i ei foarte peste misure se spdimintau intru sine 9i se minunau; cici n-au priceput din piini, cici era inima lor impietriti".
'?

in ediFa de la

'8

102

Capitolul

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

6,53-56: Si trecAnd marea50, au venit in Ghenizaretului si au (54) tras la tirmsl. $i iegind ei din corabie, indati 'inutulL-au cunoscut. (55) 9i stribiteau tot linutul acela5'?9i au inceput si-I aduci pe bolnavi pe paturi, acolo unde auzeau ci este El. (56) $i oriunde intra in sate sau in cetili sau in situlete, puneau la rispintiis3 pe cei bolnavi, gi-L rugau si le ingiduie si se atingi micat de poala hainei Sale. $i cAli se atingeau de (6, 53) Matei 74,34 (6, 51) Matei 74,35 El se vindecausa.
(

6, 55) Matei 4,24;14, 35 | Ll:ta 6,17-19 (6, 56) Mate\ 9,20-27:74, 36 I Matcu 5,27-28

Domnul in acest loc, de aceea gi Evanghelistui zice: ,,L-au cunoscut". Si-i puneau inainte pe cei bolnavi, ci nu-L mai chemau prin case, ci ei ingigi ii aduceau pe cei bolnavi, rugAndu-se ca ,,si se atingi micar de poalele Lui". Cdci minunea ce s-a fdcut celei care avea curgere de sAnge ajunsese la auzul tuturor gi mai multi credinfd a pus Iaceastd auzire] intr-inpii.
se pare, a mers

Dupi multi vreme,

In edi;ia de Ia i805, in loc de ,,gi trecind marea", se gisette,,gi trecAnd". 't in edigia de la 1805, in loc de,,au tras la term", se gAsette ,,au stitut la liman". ir in edilia de la 1805, in loc de ,,stribiteau tot !inutul acela", se gisette ,,incunjurind El toati latura aceea". 'r in edilia de la 1805, in loc de ,,in sate sau in cetili sau in situlefe, puneau la rispAntii", se gdsegte ,,in orase sau in cetAfi sau in sate, puneau la ulife". ir In edilia de la 1805, in loc de ,,se vindecau", se gesegte ,,se mAntuiau".

50

103

7 listts oshndepte poruttcile ndscocite de farisei. Femeia cannneesncd gi fiica ei. Vindecaren celui surd si mutl

Clprrolur

7, 1-5:

din lerusalim. Q) $i vdzind, pe unii din ucenicii Lui ci mininci cu

$i s-au adunat la El fariseii gi unii dintre cirturari, care veniseri

mAinile necurate, adici nespilate, cirteau2; (3) cici fariseii gi tofi iudeii, daci nu-gi spali mAinile pAni la cot, nu minAnci, linind datina bitrAnilor3. (4) $i cAnd vin din piafi, dacd nu se spali, nu minAnci;9i alte multe sunt pe care au primit si le !ini: spilarea paharelor gi a urcioarelor 9i a vaselor de arami gi a paturilor. (5) $i L-au intrebat pe El fariseii gi cirturarii: Pentru ce nu umbli ucenicii Tii dupi datina bitrinilor, ci minAnci cu miinile nespilate{?
(7, 1) Matei 75,7 (7,2) Matei 15, 2 /Luca 11, 38 (7, 3) Matei 15,2;23,35

Ucenicii Domnului, fiind invdlali numai de fapta bund a se line gi nimic altceva a nu mai iscodi, ,,mincau cu mAinile nespilate", simplu gi fdrd a mai intreba. Iar fariseii, vrAnd sd afle pricini de prihinire, aduc in mijloc rAnduiala spdldrii mAinilor. $i nu-i invinuiesc de cdlcarea Legii, ci a ,,aqezimAntului bitrAnilor", cdci nu era scris in Lege si se spele ,,pAni la cot", ci de la bitrAni aveau aceasti rAnduiald.
7,6-13: lar El le-a ziss: Bine a proorocit Isaia despre voi, fifarnicilor, precum este sclis: ,,Acest popor Mi cinstegte cu buzele, dar inima lui este departe6 de Mine". (7) Dar in zadar Mi cinstesc, invitAnd invitituri care
in edi;ia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pe[t/lr I rcenici cknd ntL nrincst ar ntrinile trcspdlnte. Pentru cilcnrea pomncii lui Dutnnezeu pentru obiceiurile oanrcnilor. Pentru femein cen din Fenicia Siriei cu fata indrdcitd. Pentru uindecnren surduhLi ce grdia cu aneooie" .
1

in edilia de la 1805, in loc de,,mindnci cu mAinile necurate, adici nespllate, cArteau", se gdsegte ,,minAncd pAine cu mainile necurate (adici nespilate), ii prihineau". 3 in edilia de Ia 1805, in versetele 3-5, in loc de ,,datina bitrAnilor", se gdsegte ,,a9ezamAntul
{ in

bitrinilor".

edilia de la 1805, in loc de ,,mininci cu mAinile nespitate", se gdsegte ,,mininci pAine cu mAinile nespilate". qi ,,., ! ' Irr edifia de la 1805, in loc de ,,Iar El le-a zis", se gdsette ,,Iar El rispunzlnd,le-a zis" .
6

in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,este departe",

se gesette ,,departe

sti".

10,1

C.rpito|"r1 7

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

sunt porunci omenegti. (8) Cici lisdnd porunca lui Dumnezeu, tinefi datina oamenilo/: spilarea urcioarelor gi a paharelor 9i altele ca acestea multe, pe care le facefi. (9) $i le zicea lor: Bine, ali lepidat porunca lui Dumnezeu, ca sX lineli datina voastri! (10) Cici Moise a zis: ,,Cinstegte pe tatil tiu si pe mama ta", 9i ,,cel ce va grii de riu pe tatil siu sau pe m:nna sa, cu moarte si se sfArgeasciE". (11) Voi insi ziceti: Daci un om va spune tatilui sau mamei: Corban! adici: Cu ce te-ag fi putut ajuta este diruit lui Dumnezeu, (12) nu-l mai lisati si faci nimic pentru tatil siu sau pentru mama sa. (13) Si astfel desfiinlali cuvintul lui Dumnezeu cu datina voastrie pe care singuri ati dat-o. $i facefi multe aseminitoare cu acestea.

(7, 6) Pilde 23,26 I lsaia 29, 13 / Matei 15,7-8 (7,7) Malei75,9 lTil],74 (7, 8) Matei 23,25 / Lu.ca \\,39 (7, 9) Matei 75,3 (7,1A) Itite 20,72;27,17 I Levitic 20, 9 / Deuteronorn 5,16;27,1.61 pilde 20, 20 / Sirah 3,7-A I trlatei7s,4l Efeseni 5, 13 f7, 11) Pild,e 28,24 | Matei 15, 5:23,78 (7, 12-13) Matei 75,6

Mai cu asprime mustrand Domnul pe iudei, aduce inainte gi pe Proorocul, care ii prihinegte pe ddngii. Agadar, aceea [ziceau fariseii gi c5rtnrarii din iemsalim c5] era gregeala ucenicilor, anume de a fi cilcat agezimAntul bitrAnilor. Dar Domnul, impotrivi, le aduce mai mare vine fariseilor, anume ci ei calcd Legea lui Moise. Si aga zice Domnul: ,,Legea
porunce;te: "Cinstegte pe tatil tiu 9i pe mama ta>, iar voi ii invifali pe fii s.l zici pirinfilor: "Corbanl", adic5, <dar gi afierosit lui Dumnezeu este ceea ce ceri de la mine"". Pentru cd fariseii, voind sd mdnAnce averile oamenilor de rAnd, ii invifau pe fii, ca de ar fi avut ceva pe care-l socoteau a fi numai cAptig al lor gi cerAnd pirinlii din cAgtig, fiii si rdspundd: ,,Iatd., am afierosit-o pe aceasta 1ui Dumnezeu ti sA nu o mai ceri, fiindcd s-a afierosit Domnului". Deci intru acest fel ingelAndu-i fariseii pe fii gi plecdndu-i pe dAngii sd afieroseasci cele ce aveau ca 9i cum le-ar fi diruit lui Dumnezeu, ii fdceau sd treacd cu vederea ajutorarea pdrinlilor ti mancau ei cele afierosite. Deci pentru aceasta ii prihinegte pe ei Domnul, anume ci pentru cAgtig, calcd Legea lui Durnnezeu.

7,14-23: Si chemind iardsi multimea la El, le zicea: Ascultafi-Mi tofi 9i intelegefi: (15) Nu este nimic din afari de om care, intrAnd in el, si poati siJ spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care il spurci. (16) De arc cineva urechi de auzit si aud,i. (77) $i cind a intrat in casi de '
e

ln edilia de la 1805, in loc de,,datina oamenilor", se gdsette ,,agezemantul


1805,

biha-

nilor". 6 in ecli;ia de la

in loc de,,si se sfirgeasc;",

se

gesette,,si moari".

in edilia de la 1805, in loc de,,9i astfel desfiinfafi cuvAntul lui Dumnezeu cu datina voastri", se g.isegte ,,cdlcind cuvintul lui Dumnezeu pentru asezimantul vostru".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE

LAMARCU

Capitolul

105

la mulfime, L-au intrebat ucenicii despre aceasti pild5. (18) 9i El le-a zis: Agadar gi voi suntefi nepricepufi?lO Nu infelegefi, oare, ci tot ce intri in om, din afari, nu poate si-l spurce? (19) Ci nu intri in inima lui, ci in pAntece, gi iese afari, pe calea sa, bucatele fiind toate curate . (20) Dar ziceaci, ceea ce iese din om, aceea spurci pe om. (21.) Cici diniuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrinirile, hofiile, uciderile, (22) adulterul, licomiile, vicleniile, ingeliciunea, nerusinarea, ochiul pizmag, hula, trufia, uguritateal2. (23) Toate aceste rele ies diniuntru si spurci pe om.
(7,14) Matei 15,70 (7, 15) Matei 15,11/ Romani 14, 17 / Tit 1, 75 (7,1.6) Matei 77,15 /

Marcu

4, 9 ( 7,'17 -2A)

Matei 15, 15-18 (7, 21 ) F acere 5, 5; 8, 27 I Pilde b, 14 I leremia 17, 9 / Matei15,a9 (7,22-23) Matei 15, 19-20

Domnul, invSfAnd pe oameni ca ferirea de bucatele pe care le poruncette Legea nu suntem datori a o intelege trupegte, incepe de aici a descoperi cAte pulin voinla Legii gi zice: ,,Nimic din cele ce intrd iniuntru nu pot spurc4 adicd a pAngiri pe cinev4 ci cele ce ies din inimd, acelea sunt cele care spurcd [pAngiresc]" - gi le numdri [ingird] pe acestea. Iar,,ochi viclean" numegte sau zavistia sau invergunarea [invArtogarea], pentru ci gi cel ce zavistuiegte, ochi pizmag gi zavistnic pune asupra celui zavistuit precum gi invergunatul [inv6rtogatul], prin ochi cizAnd, face lucrul cel rdu. $i numegte ,,huli" ocara cea cdtre Dumnezeu - ca atunci cAnd hulind, cineva zice cd nu este Pronie [dumnezeiascd ]. Pentru aceasta gi pune [Domnul] impreuni ,,hula" cu ,,trufia", cici mdndria este oarecum defdimare a lui Dumnezeu, cAnd cineva ficAnd vreun bine, nu il pure in seama lui Durnezeu, ci in seama puterii sale. Iar prin ,,nebunie" sd inlelegi ocara cea cdtre oameni. Pentru cd toate aceste patimi [,,cugetele cele rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtigagurile, asupririle, viclesugurile, ingelSciunile, invergunirile, ochiul viclean, hula, trufia, nebunia"] - pAngiresc sufletul, fiindci izvordsc Ai se aratd dintr-insul. Deci mulfimilor in chip mai umbrii le-a griit Domnul, de aceea gi zicea: ,,"Cine are urechi de auzit, si audi>, adicd acela ce inlelege sd infein edi;ia de la 1805, in loc de,,Asadar 9i voi sunteti nepricepufi?", se gisette neinlelegitori suntefi 9i voi?" l1 in edigia de la 1805, in loc de ,,pe calea sa, bucatele fiind toate curate,,, se gisegte ,,pe afedron, curifind toate bucatele". 12 in edilia de la 1805, versetul 21 este: ,,CAci diniuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtigagurile, asupririle, viclepugurile, inseliciunile, invergunirile, ochi'rl viclean hrrla rrrfia nph'.nir"
,,Aga de
l0

106

Capik)lul

SFANTU L TEOFII-r\CT ARHITTPISCOPUL BUI-CARIEI

leagd" (MarctL 4, 23). Dar pe Apostolii, cei care au socotit ca ceea ce a zis Domnul ascunde un inleles mai addnc ;i au venit la DAnsul gi L-au intrebat despre pildd, aclici despre cuvAntul cel tainic - cici pildd este cuvantul cel tainic, pe ace;tia mai intAi i-a dojenit, zicAnd: ,,Aqa de neintelegitori sunteti si voi?" [,,A9adar si voi suntefi nepricepufi?"] Dupd aceea le-a dezlegat nedumerirea. 7,24-30: Si ridicAndu-Se de acolo, S-a dus in hotarele Tirului 9i ale Sidonului 9i, intrAnd intr-o casi, voia ca nirneni si nu stie, dar n-a putut si rimAni tiinuit. (25) Clci indati auzind despre El o femeie, a cirei fiici avea duh necurat, a venit gi a cizut la picioarele Lui. (26) $i femeia era pigAni, de neam din Fenicia Siriei. $i il ruga si alunge demoniilr din fiica ei. (27)Dat Iisus i-a vorbit: Lasi intAi si se sature copiiira. Cici nu este bine si iei pAinea copiilor gi s-o arunci ciinilor. (26) Ea insi a rispuns gi I-a zis: Da, Doamne, dar 9i cAinii, sub masi, minAnci din firAmiturile copiilorr5. (29) $i Iisus i-a zis: Pentru acest cuvant, mergi. A iegit demonu|6 din fiica ta. (30) Iar ea, ducAndu-se acasi, a gisit pe copili culcati in pat, iar demonul iegisel'.
(7, 21-26) N{arei,'15,2-l-22 (7,27-30) los]ua 21, 4,1-45 / Matei 15, 26'28

Dupd ce a zis Domnul despre mAnciri gi i-a vizut pe iudeii cA nu se supun, a trecut in hotarele pigAnilor, cd necrezAnd iudeii, mAntuirea avea sd ajungd la pdgAni. Insd El mai intAi se sArguiegte si Se tiinuiascS, pentru ca si nu-L poatd invinui iudeii mai pe urmi cum cd la piganii cei necurati alearg;. ,,Dar n-a putut si rimAni tiinuit", caci nu era cu putinli a Se tiinui Domnul 9i a nu fi cunoscut de cineva. Deci, auzind femeia despre E1, araid credin|5 fierbinte. De aceea, Domnul nu indatd o asculti, ci intirzie darul, pentru ca sd arate credinfa cea statornicd a femeii;i cum cd, mecar ce o gonegte pe dAnsa, ea stiruie, ca gi noi sd ne invdfdm ca nu degrabd sd dim inapoi atunci cAnd ne rugim gi nu dobAndim indatd cele ce cerem, ci si stdruim prAni ce vom lua Iprimi]. Iar,,ciini" ii numegte pe pdgAni, ca pe cei care pireau spurcali pentru iudei. Iar ,,pAine" este numitd facerea de bine, pe care ,,fiilor" [,,copii1or"], adicd iudeilor, a rAnduit-o Dumnezeu, pentru ci lor li s-a trimis facerea de
13

in edigia de Ia 1805, in lcr de ,,si alunge demonii", se gisegte ,,se goneasci dracul". in edilia de la 1805, in loc de,,copiii", se gdse9tc,,fiii". 15 in edi;ra de Ia 1805, in loc de ,,firAmiturile copiilor", se gisette ,,sfiramiturile fiilor".
ra

in edi;ia de la 1805, in loc de ,,demonul", se gdsette ,,dracul". in edi;ia de la 1805, in loc de,,a gisit pe copili culcati in pat, iar demonul iegise", se gisegte ,,a gisit pe fati zicAnd in pat, iar dracul iegit".
17

16

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELU DE LA MARCU

Capitolul

107

bine. Deci, Domnul zice cd nu se cuvine a se impdrtdgi pigAnii de facerea de bine cea r6nduitd iudeilor. Dar, deoarece cu multd iscusinti gi inlelepciune a rdspuns femei4 dar gi cu credinli, a dobAndit ea ceea ce dorea Cd zice [femeia]: ,,Iudeii, au "pAinea", adici pe Tine cu totul intreg, Care din Cer Te-ai pogorAtls, dar gi pe toate facerile Tale de bine. Iar eu, "sfirAmituri" cer, adicd in parte facere de bine". Dar vezi gi pe Domnul, cd n-a zis: ,,Puterea Mea te-a mAntuit pe tine", ci ce zice? ,,Pentru acest cuvAnt al tdu, adicd pentru credinla t4 mergi, cd s-a curilit fiica ta". Deci 9i tu invald de aici invilituri de folos, cum ci fiecare din noi cAnd pdcdtuiegte, ,,muiere" [,,femeie"] este, adicd suflet neputincios. Iar ,,din Fenicia", ca acela care are pdcatul cel ,,fenicesc" [,,rogu"], sAngeros gi ucigaple. $i un suflet ca acesta are ,,fiici" pe fapta cea re4 care are ,,drac", cici faptele cele rele ale dracilor sunt. Deci picdtogi fiind noi, gi ,,cAini" ne numim, cdci suntem plini de necurSfie; de acee4 nici nu suntem vrednici de a primi ,,Piinea lui Dumnezeu" (loan 6,33), adici a ne impdrtigi cu Preacuratele Taine. Iar de ne vom cunoagte pe noi ingine prin smerenie gi vom mdrturisi cA suntem ,,ciini" gi ne vom spovedi picatele noastre, atunci se va vindeca ,,fiica", adicd fapta cea driceascd.

din pirfile Tirului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei. (32) $i l-au adus un surd, care era 9i gAngav'?o, 9i L-au rugat ca si-$i puni mAna peste el. (33) $i luAndu-l din mulfime, la o parte, $i-a pus degetele in urechile lui, gi scuipind, S-a atins de limba lui. (30 gi privind la Cefr, a suspinat 9i a zis lui: Effatta! ceea ce inseamni: Deschide-te! (35) $i urechile lui22 s-au deschis, iar legXtura limbii lui indati s-a dezlegat, gi vorbea bine23. (36,) $i le poruncea si nu spuni niminui. Dar, cu cit le poruncea, cu atit mai
7,31--37: $i, iegind
,,Iudeii murmurau impotriva Lui, fiindci zisese: Eu sunt pAinea Ce S-a coborAt din Cer" (Ioan 6,41). re Numirea regiunii din jurul Tirului gi Sidonului, Fenici4 este derivati din cuvdntul grecesc plninix, care desemneazi culoarea rogu inchis (viginiu). Descoperirea gi folosirea timpurie a vopselei obtinute din aceastd culoare a fost atribuitd fenicienilor 9i din aceasti pricine le poarte numele. Mai mult, insugi cuvdntul phoinix derivd din cuvintul grec
p,tonos, care inseamnd ,,vdrsare de sAnge" sau ,,crimd". [1805] ,,Fenicia" se telmdcette ,,rogu".
20 18

in edigia in edi;ia 22 in edi;ia 23 in edilia


2l

de Ia 1805, in loc de ,,care era gi gAngav", se gdsegte ,,griind anevoie". de la 1805, in loc de,,privind la Cer", se gesette ,,cautand la Cer".

de Ia 1805, in loc de,,urechile lui", se gasette,,auzurile lui". de la 1805, in loc de ,,vorbea bine", se gasette ,,gr5ia drept".

108

Capitolul 7

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

mult ei Il vesteau. (37) $i erau uimifi peste mlsuri, zicAnd: Toate le-a fhcut bine: pe surzi ii face si audi gi pe mufi si vorbeasci2a.
(7,31)Matei75,28(7,33)loa 9,6 (7,37) Isaia 35,5-6 / Sirah 39,21l Matei 11,5;15,31

Nu zdbovegte in locurile pdgAnilor, ci degrabd Se duce de acolq ca precum am mai zis, sd nu dea pricind iudeilor sd spuni cum cd este cilcator de Lege, fiindca Se amestec;limpreun;lcu peganii. Si dupi ce a iegit din hotarele Tirului gi ale Sidonului, vine irL Calileea gi iatd vindecd pe un surd care grdia anevoie gi a cdrui patimd de la diavolul era. Deci il ia Hristos de o parte pe ce1 surd, cdci nu era Domnul iubitor de
slavd deparid, El care S-a smerit pe Sine pAnd la sirdcia noastrd gi nici n-ar fi voit de multe ori sX facd minunile in fafa mulfimilor, de n-ar fi fost pentru folosul celor care le vedeau. $i ,,scuipind, S-a atins de limba lui';, ca si arate cd toate pirlile sfAntului Slu trup erau dumnezeiegti gi sfinte, precum gi scuipatul a deziegat acum legiturile limbii; degi lucru de prisosinld Ifdrd mare insemndtate] este tot scuipatul, insi la Domnul toate sunt minunate 9i dumnezeiegti'?5. $i ,,ciutind la Cer" suspind, poate 9i rugAnd pe Tatdl ca sdl miluiascd pe om, dar gi pe noi inv5jAndu-ne c4 atunci cind voim si facem vreo minune [vreun lucru minunat'?6], la Dumnezeu ,,si ciutim" 9i de acolo si cerem puterea IsdvArgirii] minunilor. Dar poate [Domnul] face aceasta gi mAhnindu-se oarecum pentru firea omeneascS, cum aga s-a dat diavolului, incat intru acest chip sd fie batjocoritd gi unele ca acestea sd pdtimeascd. $i dupd ce a timdduit, este propoviduit El de cdtre cei tdmdduili, depi DAnsul ii opregte gi le porunce;te sd nu spuni nimdnui. Drept aceea ne invdtdm gi noi de aici ca, atunci cAnd facem bine, nu suntem datori a cere laude pi propovdduiri; iar cAnd primim facere de bine, datori suntem a vesti gi a propovidui, chiar dacd ficdtorii nogtri de bine nu voiesc.

in edilia de la 1805, in loc de,,si vorbeasci", se gisegte,,si grliasci". Domnul fi-a pus degeiele in urechile ornului, sdvArgind astfel minune fdre a rosti cuvAnt, aritAnd cAt de mare e lucrarea puterii Sale dumnezeiegti, revirsatd prin trupul Sdu. 26 Lucru minunat este cu adeverat toati virfutea, cdci duDd mdrturia Sfantului Marcu Ascc{ul. fiinta virhrtilor este insu5i Hristos.
25

2a

109

Cerlrolur- 8 Sdturnren celor potru mii. Acest neattl ccTe set t1. Pdzili-ud de farisei pi de lrod. Vindecnrea unui orb. Mdrturisirea lui Petru. itrtiin ucstire tr Patintilorl
8, 7-9: in zilele acelea, fiind iarigi mullime multi 9i neavdnd ce si minAnce, Iisus, chemAnd la Sine pe ucenici, le-a zis: (2) Mili imi este de mullime, ci sunt trei zile de cAnd agteaptX lingi Mine gi n-au ce si minAnce. (3) $i de-i voi slobozi fliminzi la casa lor, se vor istovi pe drum2, ci unii dintre ei au venit de departe. (4,) $i ucenicii Lui I-au rhspuns: De unde va putea cineva si-i sature pe acegtia cu pAine, aici in pustie. (5) El insi i-a intrebat: Cite piini aveli? Rispuns-au Lui: $apte. (6) $i a poruncit multimii si gadi jos pe pimint. gi, luind cele gapte pAini, a mulfimit3, a frAnt gi a dat ucenicilor SXi, ca si le puni inainte. $i ei le-au pus mulfimii inainte. (7) gi aveau 9i pufini pegtigori. $i binecuvAntindu-i4, a zis si-i puni 9i pe acegtia inaintea lor. (8) $i au mAncat gi s-au siturat gi au iuat gapte cosuri cu rim5gife de firAmituris. (9) $i ei erau ca la patru mii. $i i-a slobozit.
(8, J)

Matei 15,
1

(8' 5)

Matei

32 /

Marcu

6, 34 (S. ,1)

Numeri

11, 22 /

Matei

15, 33

34 / M

arc)

ii"*11,i'; ; i i3; ]? I Marcu 6,42-4J;8, 20 / Ioan 5,12 (8, 9) Matei 15,38

j iiJii"?,T"fi

il:fl

$i mai inainte a fdcut Domnul acest fel de minune gi acum iarigi face minune, pricind cuvioasd luAnd (Matei 11, 15-27; Mnrm 6, 35-44; Luca 9, 72-77;loan 6,5-13). pi acest lucru s-a petrecut, anume ci ,,trei zile" gezuse norodul gi se sfArgiserd merindele tuturor. Iar IDomnul] nu face intotdeauna Iasemenea] minuni cu hranele, ca sd nu se pard ci pentru hrand rnerg dupd DAnsul mulfimile. De aceea gi acum, de n-ar fi fost norodului peste putintd gi primejdios sd mai rimAnd nemAncat, n-ar fi fdcut [E1] minune.
r ln edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,,PentrLt
cereatL semn

cele yryte

pditti. pentru cei ce

ce a ficut lisL;s itt lui Filip. Cine Il zic a fi? Pcntru certnrea llti Pctru". '?in edi;ia de la 1805, in loc de ,,se vor istovi pe drum", se gisegte .,vor slibi pe cale". 3 in edifia de la 1805, in loc de ,,a mulfimit", se gisegte ,,multimind,'. 'in edifia de la 1805, in loc de ,,binecuvintAndu-i", se gesette ,,blagoslovindu-i". s in edilia de la 1805, in loc de ,,9apte cosuri cu rin.rdgite de firamituri", se gisegte ,,9apte cosnite cu rim;gife de sfirAmdturi".

din cer. Pentru nluahtl fariscilor. Pentru ccl orb. Penfnt infrebaraa

Cezareea

L10

Capitolul s

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Dar vezi-i gi pe ucenici cum incd firi de inlelegere [fdri de pricepere gi iscusinldl se afld, necrezAnd incd puterii Lui din cele mai dinainte [sivArpite]. Iar El cu nimic nu-i prihdnegte, invdfAndu-ne ti pe noi ca nu foarte sd-i mustrdm [adicd peste mdsurd] pe cei neinvi]a]i, ci si le gi iertdm 1or unele, ca unor neinlelegdtori [neinfelep]ifi, neiscusi]i]. Socotegte incd gi aceasta dupd inalta inlelegere: Hristos nici pe unul nu voiegte si-l slobozeascd ,,flimAnd", ci voiegte ca tofi sd se desfateze de darurile Lui gi mai vArtos cei care au agteptat lAngi DAnsul ,,trei zile", adici cei care s-au botezat. Cd ,,luminare" se numegte Botezul gi in ,,trei" afunddri se sdvArgegte gi ,,trei zile" agteapte cei ce se lumineazd prin Sfantul Botez [catehumenii6]. Deci, ia ,,cele sapte pAini", adici cele mai duhovnicegti cuvinte, pentru cd numdrul de ,,gapte" este semn al Duhului - gi Duhul este Cel Care le sivArpegte [pe] toate -, gi intru numirul cel de ,,9apte" se sdvArgepte viala noastrdT pi veacul acestas. $i mdnAnci cei care s-au luminat pi se saturd gi lasd 9i prisosinfe, cAci nu toate inlelesurile dumnezeiegti le poate manca norodul ce s-a luminat. Insd acolg intru facerea de minuni a celor ,,cinci pAini" (Matei 14, 19; Maru 6, 41; Luca 9, 16), ,douisprezece cosuri" au fost [au rdmas] gi prisosin]e multe, cdci ,,cinci mii" erau, adicd celor cinci simfiri slujeau gi de aceea n-au putut sd mdnance multe, ci cu pufine s-au indestulat ti de aceea au gi fost multe prisosinlele. Iar aici sunt ,,sapte cosnite" gi puline [prisosin]e] au rdmas, caci erau ,,patru mii", adicd [erau] depringi cu cele patru fapie bunee gi de acee4 ca unii mai tari [putemici] ln vremurile cregtinismului primar, catehumenul (numit gi ,,cel chemat") era o persoand mature, pregAtite pentru pdmirea Sfantului Botez care este poarta intrddi in crettinism. Liturghia catehumenilor este partea din SfAnta Liturghie rAnduiti intre Proscomidie 9i Liturghia credinciogilor ti care se incheie cu cuvintele preotului; ,,Cati
6

suntefi chemali (catehumeni), iegifi!". in lliserica primara. catehumenii nu puteau participa la Liturghia credinciogilor 7 ,,Anii nogtri s-au socotit ca panza unui ptianjen; zilele anilor nogtri sunt Faptezeci de ani" (Psnlnr 89,70). 3 [1805] Vezi tilcuirea de la Marcu 14,25. 'Cele patru fapte bune le numette Sfdntul Teofilact in predoslovia tAlcuirii Evangheliei de la Matei: ,,9i poate de aceea ne-au fost date patru Evanghelii, pentru ca din ele, cele patru sobornicetti virtufi si le invetim: birbAti4 inlelegerea, dreptatea Fi intreag;a inlelepciune. Birbdtia, adic5 cea despre care zice Domnul: ,,Nu vE temeli de cei ce onoari trupul, iar sufletul nu pot si-l omoare" (Mntci 10,28). lnfelegerea, cAnd sfAtuiette: ,,Fifi dar infelepfi ca gerpii" (Mntei 10,16). Dreptate4 cAnd ne invafe: ,,Precum voi!i si vi faci voud oamenii, facefi gi voi asemenea" (Luca 6,31). Iar intreaga infelepciune, cAnd hoteregie: ,,Oricine se uiti la femeie, poftind-o, a si sivargit adulter cu ea in inima lui" (Matei 5.28).

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capitolul8

111

au mancat multe ti au lesat puline. Caci numai Pe acelea n-au putut se le mAnance, cate au fost mai duhovnicegti gi mai adAnci, cdci aceasta insemneazd Iaratd] cele ,,sapte cosnife Icu rimigife de sfirAmituri]". Iar dupd chipul istoric sd inveli gi aceast4 cd se cuvine si nu cdutdm mai mult decAt este de trebuinli, cdci iatd, norodul, dupi ce a mAncat gi s-a sdturat, n-a luat cu sine rimigifele pAinilor, ci ucenicii le-au luat pe acele4 precum gi Ia cea dintai minune a pAinilor. Deci intru acest chip gi noi se cuvine sd ne indestuldm cu mdsura trebuinlei.

indati intrAnd in corabie cu ucenicii Sii, a venit in pirfile i11) Dalmanutei. $i au iegit fariseii gi se sfideau cu El, cerAnd de la El semn din cer10, ispitindu-L. (12) $i Iisus, suspinAnd cu duhul Siu, a zis: Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevirat]1 griiesc voui ci nu se va (8,14)Matei.75,39 (8, 11,) Matei 12, 38i 16,4 | L.uca 77,16 | da semn acestui neam.
8,10-1.2: $i
Ioan 5, 30 (8, 12) Matei7z,3\16,4 / Lucall,29 I loa']. 4,48

Dupd ce a fdcut minunea cu pAinile, indatd se duce in alt loc, temAndu-Se ca nu cumva norodul, pentru acest fel de minune, sd izvodeascd ceva nou gi sd-L facd pe E1 impdrat (loan 6,75). Iar fariseii cer ,,semn din cer", adici sd faci sd stea soarele sau luna sau sd pogoare triznete, sau sd schimbe aerul [sd arate stipAnire peste vAnturi], cici socoteau ei cd nu va putea El sd facd ,,semn din cer", ca gi cum intru Beelzebul (Marcu 3, 22) putea sd facd numai semnele cele de pe pdmAnt. Dar El nu se pleaci lor, cdci alta era vremea semnelor din Cer - pi anume a Venirii celei de a doua cAnd Puterile Cerurilor se vor ciitina 9i luna nu-gi va mai da lumina ei (Matei 24,29). Iar vremea Venirii celei dintai nu are nimic de acest fel, ci toate sunt pline de blAndefe. De acee4 zice Domnul: ,,Nu se va da neamului acestuia (<semn>> ca acest4 adich "din cer"". 8,13-21: $i lisAndu-i, a intrat iarigi in corabie si a trecut de cealalti parte. (14) Dar ucenicii au uitat si ia pAine si numai o paine aveau cu ei in corabiel2. (15) $i El le-a poruncit, zicAnd: Vede!i, pizilivil3 de aluatul fariseilor gi de aluatul lui Irod. (16) $i vorbeau intre ei, zicAnd: Aceasta o zice, fiindci n-avem pdine. (17) $i Iisus, infelegAnd, le-a zis: De ce gAndifi ci n-aveli pAine? Tot nu infelegefi, nici nu pricepefi? Atit de
r0ln edilia de la 1805, in loc de ,,se sfddeau cu El, cerind de la El semn din cer", se gdsette,,au inceput a se intreba cu Dinsul, cergind de la El semn din cer",

in edilia de Ia 1805, in loc de,,Adevirat", se gdsepte,,Amin". de la i805, in loc de ,,9i numai o piine aveau cu ei in corabie", se gdsette ,,9i mai mult decAt o paine nu aveau cu ei in corabie". rr in editia de la 1805, in loc de ,,Vedeli,pdzili-vi" , se gitsegte ,,Cdutali de v dpdzili"

rr

I in edi]ia

1',12

Capitolul

SFANTUL TEOFTLACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

invArtogati este inima voastri?ta (18) Ochi avefi gi nu vedefi, urechi avefi gi nu auzifi si nu vi aduceli aminte. (19) CAnd am frant cele cinci piini, la cei cinci mii de oameni, atunci cite cosuri pline de firAmituri afi luat? Zis-au Lui: Douisprezece. (20) $i cind cu cele gapte pAini, la cei patru mii de oameni, cate coguril5 pline de firimituri ali luat? Iar ei au zis: $apte. (21) Si le zicea: Tot nu pricepefi?16
(8, 13-14) (8.
17.)

Matei 16, 4-6 ( 8,

Matei

16, 8 /

Marc! 5,52;8,2-l

15 ) Matei 76, 6 I Lvca 72,7 ( 8, 76) Matei16,7 (8,'18-19) Matei 14,20 / M arctt 6,43 lLluca9,\7 I

Ii lasi Domnul pe farisei, ca pe nigte neindrepiati, caci unde este nidejde de indreptare, acolo se cuvine a zdbovi, iar unde neindreptate
[de neindreptat] este reutatea, de acolo se cuvine a se [a ne] depdrta. $i cu iconomie ,,ucenicii au uitat si ia pAine", c4 dojenili fiind, sd se facd mai buni gi sd vind intru simlirea [9i in]elegereal puterii lui Iisus. Cd Domnul, zicAndule lor sd se,,pizeasci de aluatul fariseilor", adicd de invdfdtura lor cea re4 ei socoteau cd-i opregte pe ei Hristos de la aluatul pAinilor. Drept aceea cu cuviinld sunt mustrati, ca unii care nu pricep puterea lui Hristos, anume cd poate se facl pAine dintru nefiinfa. Iar invS|itura fariseilor gi a irodienilor o numette ,,aluat" , pentru ca era acri gi plind de rdutate veche, caci tot cel ce este invechit intru riutate gi nimic duhovnicesc nu poate a gr;i ca si indulceascd gAilejul celui ce asculti, unul ca acesta are ,,aluat" - adici invildturd de rdutate veche [driceascd] -/ care ,,mu9cA" gi intru cdinfd aduce mai pe urmd pe cel care i s-a supus ei. Dar cine erau ,,irodienii"? Unii invdldtori de cur6nd ardtali, care ziceau ci Irod este Mesia [Hristos] gi cum cE lui se cuvine a-i crede.
8,22-26: $i au venit la Betsaida. $i au adus la El un orb gi L-au rugat si se atingi de el. (23) $i luind pe orb de mAni, l-a scos afari din sat gi,

Ioan 6,12-13 f8,20) Matei7s,37;76,10 / Marcu 8,8 (8,21) Matei 16,11/ Marc! 5,52;8,77

scuipind in ochii lui gi punAndu-$i mAinile peste el, l-a intrebat daci vede ceva. (2a) $i el, ridicindu-gi ochii, a zis: ziresc oamenii; ii vid ca pe niste copaci umblAndtT. (25,) Dupi aceea a pus iarigi mAinile pe ochii lui,
rr

,,Atit de invirtogati este inima voastri?", se gesegte ,,inci irnpietriti aveli pe inima voastri?" 'r in edilia de Lr 1805, in loc de ,,cosuri", se gisegte ,,cotnile". gdsette,,Dari cum inci nu '6 irr edilia de la 1805, in loc de,,Tot nu pricepeti?", se inlelegeIi?" f in edigia de la 1805, in loc de ,,ziresc oamenii; ii vid ca pe ni;te copaci umblAnd", se giselte ,,viz oamenii, ca copacii umblAnd".
In edifia de la 1805, in loc de

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capitolul8

113

si el a vizut bine gi s-a indreptat, cici vedea toate, limuritls . (26) $i l-a trimis la casa sa, zicandu-i: Si nu intri in sat, nici si spui cuiva din sat. (8.23) loa 9,6 gi de aceea o ticdlogegte cu multd necredin!d, Se vede ci Betsaida bolea Hristos pe dAns4 dupd cum cltim la Matei: ,,Vai !ie, Horazine, vai fie, Betsaida, ci daci in Tir 9i in Sidon s-ar fi ficut minunile ce s-au ficut in voi, de mult, in sac ai in cenugi, s-ar fi pociit" (Matei 11, 21; Luca 70,73). Deci, venind Domnul acolo, ,,au adus la El un orb", insd nu adevdratd era credinla celor ce l-au adus, pentru aceea gi Domnul il scoate pe orb din sat gi a9a il tdmdduiegte pe el. pi,,scuipl in ochii" orbului gi-$i ,,pune mAinile" peste el, ca sd ne invdlim cum cuvdnt dumnezeiesc ai faptd urmAnd cuvAntului, pot a sdvArgi minunile, cdci ,,mAna" este semn al lucririi, iar ,,scuiparea", al cuvAntului, filndcd este din gurd. Dar nici orbul nu avea de sivArgit [desdvArgiti] credln]a gi pentru aceasta nu indatd il face pe el si vad5, ci [intAi] in parte, ca pe cel ce nu intreage avea credin]+ cici dupi credinfe se fac ai vindecdrile. $i ii poruncegte lui ,,si nu intre in sat", de vreme ce, precum am zis, necredinciogi fiind cei din Betsaid4 s-ar fi vitimat omul la suflet; gi nici sd nu spuni cuiva ce i s-a fdcut, c4 necrez6nd ei, mai rea osanda sa-gi tragi asupra lor. Aga 9i noi, de multe ori suntem ,,orbi" la suflet,in ,,sat" fiind, adicd in lumea aceasta. Apoi, ,,afali din sat", adicd din lume gi din lucrurile ei fiind scogi de Hristos, ne vindecim. Iar dupi ce ne vindecAm, ne zice si nu ne mai intoarcem ,,in sat", !a cele ale lumii adicd,] ci fiecare ,,la casa sa". Iar ,,casi" a fiecdruia dintre noi este Cerul gi licagurile cele de acolo.
Iisus gi ucenicii Lui prin satele din preajma Cezareii lui Filipl'q. $i pe drum2O intreba pe ucenicii Sii, zicAndule: Cine zic oamenii ci sunt? (2B) Ei au rlspuns Lui, zicAnd: Unii spun ci egti Ioan Botezitorul, alfii ci egti llie, iar alfii ci egti unul din Pro oroci. (29) $i El i-a intrebat: Dar voi cine ziceli ci sunt Eu? Rispunzind, Petru a zis Lui: Tu egti Hristosul. (30) 9i El le-a dat porunci si nu spuni niminui despre El.
8, 27-30:

$i

a iegit

(8,27) Matei76,13l Luca 9, 18 (8, 28) Matei74,2;75,741 Lttcag,19 (8,29) Matei75,7*a6l Luca 9, 20 / loan 1, 49 ; 6, 69; 17, 27 ( 8. 30) Malei 16, 20;77 , 9 I L'uca 9, 2l

DucAndu-i pe ei departe de iudei, atunci ii intreabi despre Sine c4 netemAndu-se de nimeni, sd mirturiseascd adevdrul. Deci au rdspuns:
r3

In edifia de la

1805,

in loc de

,,a

vizut bine gi s-a indreptat, cici vedea toate,


preaima Cezareii lui Filip",
se gdsegie

linurit", se BAsette ,,a vizut luminat pe tofi". " in edi;ia de la 1805, in loc de ,,satele din

,,satele Cezareii lui Filip". :0 in edigia de la 1805, in loc de ,,drum", se gdsegte,,cale".

114

Capitolul

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

,,Unii spun ci esti Ioan Botezitorul, alfii ci egti Ilie, iar allii ci egti unul din Prooroci". Cdci mul;i socoteau cd a inviat Ioan, cum credea gi Irod (Mnrcu 6,15), gi cd a primit, dupd inviere, putere de a face minuni, fiindci in timpr-rl viefii sale, nici o minune nu fdcuse Ioan. Iar dupd ce i-a intrebat Domnul pe Apostoli de pdrelele [pererile] altora ii irtreabd pe ei 9i de a lor socoteald, ca pi cum ar fi zls:,,Aceia intru acest fel socotesc despre Mine, rdticindu-se, dar voi, ce altceva ziceli?" Deci, ce zice Petru? Il mirturisepte pe El cd este Hristosul Cel vestit de Prooroci. Dar ce a zis Domnul despre mdrturisirea lui Petru 9i cum l-a fericit pe ei? Marcu nu le spune pe aceste4 pentru ca sd nu se creadS cd fiind el [Marcu] ucenic al
Iui Petru, spune aceasta spre har flauda] dascdlului sdu. Iar Matei, neldsAnd nimic, le-a spus pe toate (Matei 16, 13-20). Si i-a oprit pe ei ca ,,niminui si nu spuni despre Dinsul", cdci voia sd se ascundi slava cea pentru El, ca sd nu se sminteasc; muf i de El Fi din aceastd pricind necrezand ei, sd se faci vinovafi de mai mare muncd IosAndi, caznd].

inceput si-i invele cd Fiul Omului trebuie2r si pitimeasci multe 9i sX fie defiimat2'? de betrani, de arhierei 9i de cirturari gi si fie omorAt, iar dupi trei zile si invieze. (32) $i spunea acest cuvint pe fafi. $i luindu-L Petru de o parte, a inceput si-L dojeneascA. (33) Dar El, intorcindu-Se si uitindu-Se23 la ucenicii SIi, a certat pe Petru si i-a zis: Mergi, inapoia Mea, satano! Cici tu nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci (8, 37) Matei16,2l;77,22-23;27,63 I Marcu 9, 31; 10, 33-34 / cele ale oamenilof4.
8, 31-33: Si a
Luca 9,22,4q 24,7

(8,32-3 Matei 76,22-23

Dupi ce ucenicii au mdrturisit cd El este adeveratul Hristos, atunci le aratA lor [gi] taina Crucii, dar nu cu totul descoperit, cici nici a9a nu pricepeau ei ce zice Domnul, nici nu inlelegeau ce este aceea a invi4 ci tloar atAt socoteau cd mai bine este sa nu pitimeascd El nicidecum. De aceea gi Petru incepe a-L prih5ni [I1 dojenegte'?s], cdci fiind cu putinfd ca sA nu pitime:sci El nimic, Se arunci pe Sine in moarte. Iar Domnul, aritAnd cd pentru mAntuirea noastrd se va face Patima Lui gi cum cd numai satana
'' In edilia
de la 1805, in loc de ,,trebuie", se gdsette ,,se cuvine".

in edigia de la 1805, in loc de,,si fie defiimat", se gisette,,a se urgisi". editia de la 1805, in loc de ,,uitindu-Se", se g5sette ,,ciutind". l in edifia de Ia 1805, in loc de ,,Cdci tu nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor", se gdsette ,,Ceci tu nu cugefi cele ce sunt ale lui Durnnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor". r5 Vezi 9i tilcuirea urmitoare (8, 34-37).

:'in

']r

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitolul8

115

nu voiette sA patimeasce El, pentru ca sh nu-i mantuiascd pe oameni, ,,satani" il numegte pe Petru, ca pe cel care cugeta pe cele pe care gi satana [e cugeta]. fi [incd i1 numegte Domnul pe Petru aga] pentru ci nu voie9te sd pdtimeascd El, ci este impotrivitor Lui, cici ,,satana" se talcuieFte ,,impoirivnic". fi zice: ,,Mergi, inapoia Mea", adic5 ,,urmeazd voii Mele 9i nu te impotrivi, nici sd stai impotriva Mea, ci pe utma Mea urmeazit".$i zice Domnul cd Petru cugeti ,,cele ale oamenilor", fiindcd unele smerite Ineputincioase] gi trupegti cugetAnd, voia ca Domnul si fie in odihnd gi sd nu Se rdstigneascd, nici sd cadi in ispite pentru mAntuirea oamenilor.
$i chemAnd la Sine mullimea, impreuni cu ucenicii Sii, le-a zis: Oricine voiegte si vini dupi Mine si se lepede de sine, si-gi ia Crucea gi si-Mi urmeze Mie. (35) Cici cine va voi si-9i scape sufletul26 il va pierde, iar cine va pierde sufletul siu pentru Mine gi pentru Evanghelie, acela il va sc5.pa27. (36) Cici ce-i folosegte omului si cdgtige lumea intreagi, daci i9i pierde sufletul?'?b (3/) Sau ce ar putea si dea omul2e, in schimb, pentru lE, 3.1) Matei 10, 38; 16,241 L'uca9,23;\4,27 sufletul siu?
8, 34-37:
(3,
-351

(8, 36)

Matei

Matei 10, 39; 1 6, 25 l Luca 9, 2q 17, 33 l loan'12, 35 1.6,26 I Luca 9, 25 (8, 37) Psalm 48,7-8 lMatei'i6,26

De vreme ce Petru L-a dojenit pe El pentru ci avea sd Se ristigneascd, Domnul cheami mul;imea gi, intru auzul tuturor, cdtre Petru mai mult ardtAnd [indreptAnd] cuvAntul, zice: ,,Tu, o, Petre, Mi prihinegti Idojenegti] pe Mine pentru ci aleg Cruce4 iar Eu ili zic lie cX nimeni nu se va mAntui de nu va nuri pentru lucrr-rl cel bun gi pentru adevdr". $i vezi cd nu a zis Domnul: ,,micar de nu r.oiegte cinev4 [trebuie] si moari", ci, ,,oricine voiegte", ci zice: ,,Pe nimeni nu silesc, cici la lucrud bune chem, nu la rele, ca sd-1 silnicesc; pentru aceasta, daci cineva nu voiegte, nici nu este vrednic de acestea". Iar ce este a te ,,lepida de sine", intru acest chip ne-am fi invilai, daci am fi cunoscut ce este a te lepdda de altul, atunci cAnd, cel ce se leapidd de altul de frate poate, sau de siugi, sau de tatd -, micar in cazne fiind acela sau omorAt fiind, nu se intoarce, nu este impreund-pitimitor, ca unul care s-a instrdinat [deja de ei]. Deci, irtru acest chip voiegte Domnul nici de trupul nostru - micar de-ar fi b;tut, mdcar oricAte ar pdtimi -, sd nu ne fie mild, ci in loc de ,,si-9i scape sufletul", se giseFte ,,si-gi mAntuiascd sufletul". '7 in edigia de Ia 1805, in loc de,,il va scipa", se geseFte,,il va mintui pe el". } In edrgia de la 1805, r'erselr,rl 36 ester ,,Ci ce va folosi omul de ar dobAndi lumea toati gi i9i va pierde sufletul siu?" "'in edi;ia de 1a 1E05, in loc de ,,ar putea sd dea omul", se gdsette ,,va da omul".
?6In edifia de Ia 1E05,

l1!

Capitohrl8

SFANTUL TEOFIT,ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

[fiecare] ,,si-si ia Crucea", adici moartea cea de ocari, cdci Crucea de ocard pdrea [a fi] atunci. Dar, fiindcd se restignesc multi pentru cd sunt tAlhari gi uci6;agi, adaugd ci impreund cu rdstignirea se cuvine sd aibS gi toatd fapta bun5, cd aceasta este: ,,9i si-Mi unneze Mie". $i pentru ce grea gi fird de mild pare a fi ceea ce a poruncit [Domnul], adicd a se da pe sine omul la moarte, aratd Domnul ci [porunca ludrii Crucii,] este un lucru mai vArtos [cu prisosinfd] al iubirii de oameni. ,,Cdci acela care "igi pierde sufletul", insi <pentru Mine" - nu ca un tAlhar fiind omorAt sau sugmmAndu-se pe sine, cd aceasta nu este <pentru Mine" -, unul ca acesta igi va afla sufletul sdu [adicd se va mAntui]. Precum, iaragi, cel cdruia i se pare cd gi-a dobAndit suflehrl il va npierde", dacd ir vremea muceniciei nu va sta impotrivd [rdbdAnd]"r. Ci sd nu-mi zici mie cd a dobAndit viaf4 cdci daci impreund cu aceasta vei adiuga c-a dobAndit;i toatA lume4 nici un folos nu are. Cici au doari este cu putinla a r5scumpdra mAntuirea cu bani? Cdci de-ar fi fost aceasta cu putinfd, cel care a dobAndit lume4 dar gi-a pierdut sufletul ar fi dat [mullime de bani] ca sd se afle nevinovat atunci cAnd se prijegte ca in tigaie in para focului [vegnic]. insd un asemenea ,,schimb" nu este cu putin;d a se face acolo. Deci, dintr-unele ca acestea vom astupa gurile ereticilor care urmeazi socotelii lui Origen gi care zic ci sufletele vor veni iarigi la starea cea dintAi, dupd ce se vor munci pe potriva Idupi misura] picateloCt. Deci si audd ei ca nu este cu putinld a da acolo ceva ,,in schimb, pentru suflet". Deci nici nu este cu putinfd a se mr-rnci [cdzni] pe atAta cAt a se misura cu pdcateld2.

Cici de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, in neamul acesta desfrAnat si picitos, gi Fiul Omului Se va rugina de el, cAnd va veni intru slava Tatilui siu cu Sfinlii ingeri33.
B, 38:

ti lgnatie Xantopol nc invati astfel: ,,De dragul poruncilor de viafd dititoare gi de dragul credinfei in Domnul nostru Iisus Hristos, suntem datod, cand timpul o cere, sd ddm cu bucurie pAnd gi sufletul nostru, sau sd nu ne cruldm nici chiar via;a noastrd. Cdci insugi Domnul nostnr Iisus Hristos zice, in privinla aceasta, c6, ,,cine va pierde sufletul Siu pentru Mine 9i pentru Evanghelie, acela il va scipa" (Mtrcu 8,35). Aceasta, fdri indoiali, pentru cd crede gi nu se indoiegte, ci insugi Dumnezeu-Omul Iisus Hristos, MAntuitorul, este invierea gi \4ala gi tot ce este m6ntuire" (Filocalia romhnenscd, vol. 8, capul 18, ed. IBMBOR, Buctlre9ti, 1979, p.59). 3r Aceastd erezie a lui Origen, apocatastaza (restauralia generald) a fost condamnati cle Bisericd Ia al Vlea Sinod ecumenic care a avut loc la Constantinopol in anul 553. 3r Adicd nu este cu putinii a se potrivi, a fi pe potrivi caznele cu mdsura pecatelor. 33 Versetul 8, .38 al ediliei din i805, cste versetul 9, 1 din edifia S.fhttei Scripttri din anul 1988.

r" Cr-rviogii Calist

1.1.7

CeprroLur 9
Ia fnld. Virrde caren lutnticului. A tlttus oestire a Pntimilor. C,:nrta pentru locuL htthi. Prilejul tle pdcal

Sclrinfunrea

8,38 - 9,1: (38) Cici de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, in neamul acesta desfrAnat']si picitos, gi Fiul Omului Se va rugina de el, cAnd va veni intru slava Tatilui siu cu Sfintii Ingeri. (1) Si le zicea lor: Adevirat3 grdiesc voui ci sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pini ce nu vor vedea ImpXrilia lui Dumnezeu, venind

intru puterer.

1.,', -16,l

Marei 10, 32; 16,27 | L:uca 9,26;72, 8-9 / Romani 1, 16 / Timotei 2, 12 / 1 Io a\ 2,23 (9, 1) Isaia 33,'17 / L.uca 9,27

mdrturisirea prin guri IcuvAnt]. Cici de r,reme ce indoit este omul, indoiti facd-se gi sfin!ire4 sfinfindu-se sufletul prin credinli, iar trupul sfinlindu-se prin mdrturisire. Deci, ,,de cel ce se va rugina" a-L mdrturisi pe Cel rdstignit, ci este Dumnezeu al sir,r, de acesta ,,Se va rugina" gi DAnsul, nevrednici slug.i a Sa judecinclu-I, ,,cAnd va veni", nu iarigi smerits, nici precum S-a aritat acum, nebrigart in scami, aga incAt unii sd^se rugineze pentru [de] DAnsul, ci ,,intru slavi" pi inconjurat de,,Sfintii Ingeri". Dar, de vreme ce pentru ,,slava" Sa a griit, ca si le arate 1or cd nu in depert le spune acesteA zicc: ,,Sunt unii din cei ce stau aicea fde fa]d], adici Petru gi Iacov gi Ioan, care nu r-or muri pAni cAnd nu le voi arita lor, intru Schimbarea Me;r Ia fafi, in ce fel de siav.i voi veni intru a doua Venire."; cdci nimic altceva n-a fost Schimbarea la fali fi.ri decAt mai inainte vestire a Venirii celei de-a douav cd intru acest chip gi Insugi E1 va strdluci atunci, dar gi drep!ii6.
In edifii de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pcntnr Sclurtbaran In jnli a lui lisus. PenLru ltutntic. I)atttnt uct:ttici critul inLr$mt it1trc ei c 1t nr fi u|i nnre. Puf ru.iertren da suintcli". r in ecii;ia cle la 1805, in loc de ,,in neamul acesta desfrdnat", se gasegte ,,intru neamul acesta preacurvar". 3 in edijia de la 1805, in loc de,,Adevirat", se gdsegte,,Amin". 'Versetul 6, 38 al edifiei clin 1805, este versetul 9, 1 din edilia Sfirttei Scr\turi din
I

Nu este de ajuns credinfa cea din minte, ci cere [Domnul]

gi

:tl

anul

1988.
s
n

[1805] Precum irrtru cea

dintii

Venire.

Dumnezeiescul Maxim Mdrturisitorul ne invald: ,,(13) Dar trebuie s.l se ttie cd $j 'intre cei ce stau lAngd Domnul existi deosebiri, dupd cuvAntul Evangheiiei: ,,sunt unii,

118

Capirolul

9
a

SFANTUL TEOFTLACT ARHTEPTSCOPUL BI]I-CARIEI

luat Iisus cu Sine pe Petru gi pe Iacov gi pe Ioan gi i-a dusT intr-un munte inalt, de o parte, pe ei singuri8, gi S-a schimbat la fati inaintea lor. (3) $i vegmintele Lui s-au ficut strilucitoare, albe foarte, ca zdpada, cum nu poate' inilbi aga pe pimint inilbitorul.
(9,2) Matei77,7 | L..l.ca9,28 (9, 3) Daniil7,9 lMatei77,2;23,3 lLlca9,29

9,2-3: $i dupi gase zile

[Evanghelistul] Luca spune ci dupd ,,opt zile" (9,28), dar nu impotrivindu-se acestuia, ci acelagi lucru zicdnd, cdci el a socotit gi ziua in care a vorbit gi pe cea in care i-a suit Hristos in munte, iar Marcu le pune numai pe cele din mijlocul acestora [dintre ele]. Agadar, luAnd [Domnul] pe verhovnici, ,,ii suie intr-un munte inalt": pe Petru, ca pe cel ce L-a mdrturisit gi care-L iubea pe El, pe Ioan, ca pe ce1 iubit de DAnsul, iar pe Iacov, ca pe cel ce gi el era prea mare glSsuitor gi bogoslov [cuvAntdtor de Dumnezeul gi atAt de nesuferit a fost iudeilor, incAt gi lrod, vrAnd sd placi evreilor, l-a omo6tpe el (Faptele Apostolilor 12,2). Iar,,intr-un munte inalt ii suie", ca mult mai preaslavite sd fie minunea; ti ,,deosebi", cici taine
Voia se le arate.

Iar ,,Schimbarea la fali" s-o inlelegi nu ca prefacere a chipului


IDomnului], ci, rdmdnAnd chipul tot lumind negrdit5t0 s-a fdcut asuprd-i.
aga

cum era mai inainte, addugire de

din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, plni ce nu vor vedea lmpirifia lui Dumnezeu, venind intru putere" (Mlrcu 9,1.). Cdcinu tuturor celor ce stau lAngd El li se aratd Domnul totdeauna intru slavi; ci celor incepdtori li se aratd in chip de rob, iar celor ce pot s.1-L urmeze, urcAndu-se pe muntele inalt al Schimbirii Sale la fafd, li se aratd in
infd|igarea lui Dumnezeu, in care a fost mai inainte de-a fi lumea. Deci, este cu putinle ca Domnul si nu Se arate in acelagi fel tuturor celor ce stau lAngi El; ci unora intr-un fel,

altora altfel, schimbAndu-9i ardtarea dupd mdsura credintei din fiecare. (14) Cdnd CuvAntr.rl lui Dumnezeu se face in noi clar 9i luminos 9i fata Lui strelucette ca soarele, atunci pi hainele Lui se fac albe. Iar acestea sunt cuvintele (raliunile) Sfintei Scripturi a Evangheliilor, care se fac strdvezii gi clare, nemaiavAnd nimic acoperit. Ba apar lAngd El pi Moise pi IIie, adice raliunile (inlelesurile) mai duhovnicegti ale Legii gi ale Proorocilor" - Filocalin ronthneascd, vol.2, Capete gnostice kau teologice), capetele 13-14, ed. Humanitas, Bucuretti, 1999, p. 770. 7 in edifia de Ia 1805, in loc de ,,i-a dus", se gasegte ,,i-a suit" 3In edilia de Ia 1805, in loc de ,,de o parte, pe ei singuri", se gesette ,,deosebi, singuri". e in edi;ia de la 1805, in loc de ,,cum nu poate", se gisegte ,,in ce chip nu poate". r0 Aritindu-ne arvuna pe care Petru, Iacov 9i Ioan au dobAndit-o pe Tabor, Sfintul Crigore Palama ne spune pentru cei trei Apostoli: ,,Aceia [Apostolii] nu mai puteau privi, mai bine zis, nemaifiind in stare sA caute la lumina aceea au cdzut cu fala la pimant. Totuti, dupa fAgiduinta Mantuitorului, au vizut impir;tia lui Dumnezeu,lumina aceea dunnezeiascd 5i iainici pe care Griqorie si Vasile cel mare o numesc Dumnezeire. Cel

TALCUIREA SFiNTEI EVAr.!CHELII DE LA \4Al<CU

Capitolul9

I79

$i li s-a aritat Ilie impreuni cu Moise gi vorbeau cu lisus. (5,) $i rispunzind Petru, a zis lui Iisus: Invifitorule, bine este ca noi si fim aici; 9i si facem trei colibe: Jie una 9i lui Moise una 9i lui Ilie una. (6) Cici nu gtia ce si spuni, fiindci erau inspiimAntalitl. (7) Si s-a ficut un nor care ii umbrea, iar un glas din nor a venit zicindl2: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, pe Acesta si-L ascultalir3. (8) Dar, deodati, privindta ei imprejur, n-au mai vizut pe nimeni decit pe Iisus, singur cu eirs.
9, 4-8:
(9. 1)

Matei 17,3 I Luca


Luca 9, 33 49,

9, 30 (9, 5)

;) Marcu

1,

Psalm 732,7 I Matei77, 4 I 11/ Luca 9, 35 / 2 Petru 1, 17

Ilie 9i Moise se aratd ,,impreund vorbind" Icu Hristos], pentru multe pricini, dar ajr"rnge sd spunern doui. De vreme ce ucenicii au spus ci mulfimile, unii zic ci El ,,este Ilie", iar alfii ,,unul dintre Prooroci" (Marcu 5, 15), El le arati lor pe r.erhovnicii Proorocilor, ca de aici sd invefe osebirea Ideosebirea] dintre robi gi StipAn. Aceasia este una dintre pricini. Iar alt+ pentru cA mulgl il numeau pe El [Hrisios] potrivnic lui Dumnezeu, ca pe Cel Care dezleagd sAmbdta gi calci Lege4 Ii aratd MAntuitorul in munte pe cei doi Prooroci'6, dintre care unul era cel care a pus Lege4 iar celdlalt, rAvnitor fal ei]. $i n-ar fi vorbit unii ca acegti Prooroci cu Cel Care Se pdrea a fi cdlcdtor al Legii, de nu le-ar fi fbine]pldcut [Proorocilor] ceea ce zice IDomnui despre Lege].
dint6i zice: ,,Dumnezeirea ce s-a aritat pe munte ucenicilor este lumind gi frr-rmusefe a Celui cu adevirat p!rternic, Dumnezeirea inteligibili gi contemplata a Lui". Vasile cel Mare zice: ,,Acea lu:nin.l este pi fi'umusefe a lui Dumnezeu, contemplatd numai de Sfinfi intru puterea Duhrrlui dumnezeies('. De aceea gi zice iaraFi: ,,Petru gi fiii tunetului au vdzut frumuselea Lui in rnunte covirgirrcl strdiucirea soarelui gi s-au invrednicit sd vadd cu ochii arvur.ra prezenfei Lui". Iar culAntdtorul de Dumnezeu loan Damaschin, impreund cu Ioan cel cu Curi de Aut a numit hrmina aceea ,,raza naturalS a Dumnezeirii". Cel dintAi scrie: ,,Fiu niscut fSri de inceput din Tatdl are raza naturalA fdrd de inceput a Dumnezeirii gi slava Dunurezeirii sc face slava tlupului", Iar Cuvdntitorul de Aur zice: ,,Domnul S-a aritat pe munte mai striilucit decit Sine, Dumnezeirea aritAnd razele Sale" (Filocalin ronthnenscd, :,, o1. 7 , Dcsprc cufi)rtit1!a naLurnld, capelele 13-14, ed, Humanitas,
Br,rcuregti, 7999, pp. 513-51
tr
;1).

in edilia de la 1805, versettrl 6 este: ,,Cici nu gtia ce va grii, cA erau infricosafi". u in edifia de la 1805, in loc de',,zicAnd", se gdsegte ,,griind". Ir in editia de la 1805, in loc de ,,pe Acesta si-L ascultali", se gasette,,pe Acesta ascultafi". 'r in edilia de )a 1805, in loc de ,,Dar, deodati, privind", se gdsegte ,,fi de niprasni
cAutAnd".
'r in edigia de la 1805, in loc de,,singur cu ei", se gdsegte ,,impreuni cu ei". j'in BisericS, Moise este numit deopotrivA ,,lrrooroc" ,,Ddtitor al Legii". 9i

120

Capitolui

SFANTLTL TEOFILACT ARHIEPISCOPLTL BLILGARIEI

Iar Petru, temAndu-se sd se pogoare din munte - ci se temea pentru ristignirea Domnului - zice: ,,Bine este noud a fi aici gi a nu ne pogori acolq in mijlocul iudeilor. Iar de vor veni aici cei ce cu turbare se arat; impotriva T4 ii avem pe Moise, care a biruit pe egipteni (Iepire L4) gi pe Ilie, care a pogorAt foc din Cer gi a ars pe cei mai mari peste cincizeci impreunS cu ostagii 1or" (4 Regi1,10,12). Dar ce grdiau Proorocii impreund cu Iisus? Cele pentru Cruce gi moartea Lui. Iar Petru grdia cele ce le grdi4 negtiind ce greiegte - cdci erau inspdimAntali de negriita lumind pi slavd -, nefiind cu adevdrat intru mintea s4 nevrAnd el ca sd Se pogoare Iisus si Se ristigneascd pentru mAntuirea noastrA, ci sd petreacd in munte. Incd se cuvine sd aducem cuvAntul 9i la videnie [a vederea dumnezeiascd,la inalta inlelegerel: dupd sfArpiiul lumii acestei4 care s-a zidit in ,,9ase zile", ne va ,,sui" pe noi Iisus, de vom fi ucenici ai Lui, in ,,muntele cel inalt" (MarcLr 9,2-3) -in Cer adicd * pi ni Se va arita pe Sine prealuminat, cdci acum ?ntru neslavd S-a ardtat, ca gi Cel Care a fost ,,rlstignit" (Marnt 15,24-25) ti fiu de ,,teslar" (Mnrcu 6,3), iar atunci vom vedea ,,slava Lui ca a Unuia-Niscut" (Ioatt 7, 14). Yom vedea inci gi Legea gi Proorocii ,,impreuni" cu El ,,vorbind", adici cele ce s-au spus pentru DAnsul de Moise gi de Prooroci, atunci le vom infelege gi 1e vom afla implinite 9i [tot] atunci, cu adevirat vom auzi Clasul cel pirintesc, descoperindu-ni-L noud Tatdl pe Fiul, gi invilAnd cd: ,,Acesta este Fiul Meu [Cel iubit]". $i cum ne va invila pe noi? ,,Norul umbrindu-ne", adici Duhul cel Sfant, cdci Acela este Izvorul Infelepciunii.
9,9-10: $i coborAndu-se17 ei din munte, le-a poruncit lor ca niminui si nu spuni cele ce vizuseri, decit numai cind Fiul Omului va invia din morti. (10) Iar ei au tinut cuvAntul, intrebAndu-se intre ei: Ce inseamnirs (9, 9) Maiei77,9 I Luca 9,35 a invia din morti? Pentru care pricind le poruncette Domnul ucenicilor si nu spund nimdnui despre Schimbarea [Sa] la fa]d? Pentru ca sE nu se sminteascd oamenii, auzind unele ca acestea sldvite lucruri pentru Idespre] Hristos, iar apoi s5-L vadd pe El ci Se rdstignepte. Iar dupd ce a inviat din morfi, era vreme buni [potrivitd] sd spuni pentru Hristos aceste lucruri IpreaslSvite], care inainte de Cruce s-au fdcut Is-au sdvArgit]. Deci Apostolii ,,au ginut cuvintul, intrebAndu-se intre ei: Ce este aceea a invia din morti", cici incd nu stiau cd se cuvine a invia Domnul din morti.
'7ln editia de la 1805, in loc de ,,9i coborindu-se", se gesegte ,,iar pogorindu-se" 'r in ecligia dc. la 1E01, in loc cle ,,Ce inseamni", se giseFtc ,,Ce este aceea".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELN DE LA MARCU

Capikrlulg

127

$i L-au intrebat pe El, zicAnd: Pentru ce zic fariseii gi cirturarii ci trebuiere si vini mai int ii llie? (LD lar El le-a rispuns: Ilie, venind intii, va ageza iarigi20 toate. 9i cum este scris despre Fiul Omului
9,71-13:

ci va si pitimeasci multe 9i si fie defiimat? (13)Darvdzic voui ci Ilie a 9i venit gi i-au ficut toate cAte au voit, precum s-a scris despre el.
(9, 11) Maleahi 3,23 I Matei 77,74;77,70 (9.1D Psalm 21,7-8 | lsaia 53,2-3,7

DaniitT'73:e'26/M"'""i::;?-rlY",!:','r\l]:i?;1i;?i!,i'JrliJ,"?11
Despre Ilie era r.rn cuvint la iudei cum ci va r.eni mai inainte de Hristos. Dar fariseii nu tAlcuiau precum se cuvine cele despre Ilie. ci cu riutate ascundeau adevirul din inshpi voinla lor. Peniru ci doud sunt Venirile lui Hristos: cea care a fost gi cea care va si fie. Celei dintAl Ioan Botezdtorul i-a fost inaintemergdtor, iar celei de a doua va sd fie Ilie. Deci, Hristos il numegte pe Ioan Botezdtorul [cu numele] ,,Ilie", ca pe cel care era mustritor gi rAvnitor 9i pustnic. Drept aceea Se impotrivegte Domnul socotelii [cugetului.l fariseilor, care socoteau cd inaintemergdtor al celei dintAi Veniri a lui Hristos este I1ie. $i cum Se impotrivegte [Domnul]? [SpunAnd c5:] ,,Ilie, venind intii, va tocmi toate [va ageza iarigi toate]. $i cum este scris despre Fiul Omului ci va si pitimeasci multe [9i si fie defiimat]?" Iar ceea ce zice [Mintuitorul] aici intru acest fel este: ,,Ilie Tezviteanul, cAnd va veni, pace va si faci iudeilor celor nesupupi gi la credinfi ii va aduce pe dAngii. Deci, al celei de a doua Veniri va fi Ilie inaintemergator". Cd de ar fi fost inaintemergdtor al celei dintAi Veniri Tezviteanul, care va s; tocmeasca toate, cum, dar, s-a scris ci Fiul Omului va sd pdtimeascd toate cele care s-au zis? Deci, una din doud rdmAne: sau sd nu fie Ilie, daci Scripturile adeveresc cd se cuvine si pdtimeascd Hristos; sau sd nu se adevereascd Scripturile cele ce zic ci va sd pdtimeascd Hristos, de vom crede dupi cuvAntul fariseilor care zice cd Tezviteanul va sI fie inaintemergitor al Venirii celei dintAi. Cdci Ilie ,,va se tocmeasci toate gi nu va fi atunci vreun evreu nesupus, ci toli vor crede propoviduirii, cAnd il vor auzi pe Ilie [Tezviteanul]". Deci socoteala [socotin]a] fariseilor surpAnd-o Domnul, zice ci: ,,Ilie a si venit", adicd Ioan Botezbtorul gi ,,i-au ficut toate cate au voit", cdci nu s-au supus [propovdduirii] lui 9i dupi toate i s-a tdiat gi capul, ficAndu-se acesta dar ai pAngdritei ddnluiri (Marcu 6, 21-28).

:0

"'in

edigia de la 1805, in Ioc de,,ci trebuie", se gdsette,,ci se cuvine". in edifia de la 1805, in loc de,,va ageza iarigi toate", se gesegte,,va tocmi toate"

122

Capitolul9

STANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPLq- BULGARIEI

9,74-78: $i venind la ucenici, a vizut multime mare imprejurul lor gi pe cirturari sfidindu-se intre ei21. (15) $i indati toatX mulfimea, vizAndu-L, s-a spiimAntat 9i, alergAnd, I se inchina. (16) $i Iisus a intrebat pe cirturari: Ce vi sfiditi'?2 intre voi? (17) $i l-a rispuns Lui unul din mullime: Invilitorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. (18) $i oriunde-l apuci, il arunci la pim6nt']3 gi face spume la guri 9i scrAgneste din dinfi si intepenegte2r. Si am zis ucenicilor Tii si-l alungezs, (9, 11-181 Matei 17, 14-75 | L'j(a9,37-39 dar ei n-au putut. Dupd ce a venit Ia ucenici, adicd Ia cei noui, pe care nu-i suise cu El in munte, i-a vizut pe ei cd erau intrebafi [iscodi;i] de farisei, cdci acegti4 afl6nd vreme [cu prilej] cAnd lipsea Iisus, se ispiteau si-i rizr.rdteascd pe ucenici. Iar ,,multimea vizAndu-L, I s-a inchinat" Lui, cici poftea a-L vedea pe El 9i I s-a inchinat ca gi cum dupd o indelungatd ducere [despdrfire]. Unii spun cd gi infdligarea Lui mai frumoasd fdcAndu-se din lumina Schimbdrii la fali, trdgea mullimea spre a ,,I se inchina". pi ,,I-a rispuns" unul din norod gi le-a spus pe ale sale; slab era omul acesta la credinJi, precum gi Domnul mdrturisegte zicdnd: ,,O, neam necredinciosl"; gi iardpi: ,,toate sunt cu putinli credinciosului [celui ce crede]"; gi acela insugi IstrigAnd a zis cu lacrimi]: ,,Cred, Doamne! Ajuti necredinfei mele". $i-i prihinegte [invinuiepte acel om] pe ucenici, ca un necredincios cu adevirat [cu covArgire], cdci nu se cuvenea ca inaintea tuturor sd-i prihdneascd Iinvinuiasci], ci deosebi. 9,79-27: Iar El, rispunzind lot, a zis: O, neam necredincios, pini cAnd voi fi cu voi?26 PAni cAnd vi voi ribda2T ne voi? Aducetil la Mine. r20) 9i l-au adus la El. $i vizindu-L pe Iisus, duhul indati a zguduit2' pe copil, qi, cizAnd la pimAnt, se zvircolea:e spumegAnd. (21) $i l-a intrebat pe tatil lui: CAti vreme este de cAnd i-a venit aceasta? Iar el a rlspuns: din pruncie. (22,) $i de multe ori l-a aruncat gi in foc 9i in api ca siJ piardi. Dar de poli ceva, ajuti-ne, fiindu-Ti milS de noi. (23) Iar
'?]

:1

in edifia dela 1805, in loc de,,sfddindu-se inhe ei", sc gisegte,,inheb6ndu-se cu dAn9ii". in edigia de la 1805, in loc de,,vi sIaditi", se gasette ,,vi intrebali".

in edilia de la 1805, in loc de ,,il arunci la pimAnt", se gdseFte ,,il zdrobegte". :{ in edi;ia de la 1805, in loc de ,,si intepenegte", se gisegte ,,9i se usuci". r: in edi;ia de la 1805, irr loc de,,sil alunge", se gAseite,,si-l scoafi". in edilia de la 1805, in loc de neam necredincios, pini cAnd voi fi cu voi?", se ,,O, '16 gisettc,,O, neam necredincios! Pini cAnd voi fi cu voi?" in edi;ia de la 1805, in loc de,,vi voi ribda", se giseste,,vi voi suferi". '17 :s in eclilia de la 1805, in loc cle ,.a zguduit', se gislegte ..a scuturat". :u in edigia de la 1805, in loc de,,se zvircolea", se gaseste,,se tivilea".
']!

TALCUIREA SFINTEI EVAI DE LA "VCHELII

IIARCU

Capitolul

123

Iisus i-a zis: De pofi crede, toate sunt cu putinli celui ce crede30. (24) $i indati strigAnd tat;l copilului, a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajuti necredinfei mele. (25) Iar Iisus, vizind ci mulfimea di nivali, a certat duhul cel necurat3r, zicAndu-i: Duh mut gi surd, Eu ili poruncesc: Iegi din e132 gi si nu mai intri in el! (26) $i ricnind 9i zguduindu-l cu putere33, duhul a iegit; iar copilul a rimas ca mort, incit mulfi ziceau ci a murit. (27 ) Dar lisus, apucAndu-l de mini, l-a ridicat, gi el s-a sculat in picioarer{.
(9,
19 ) Matei 77 , 17 /Luca9,47 (9,20) Lnca9,42 (9,21-22) MateiTT,75 (9, 23) Matei 17,20;27,22 / Lruca 77, 6 / loal]. 17, 40 (9, 21) Lvca77, 5

Omului care a venit la Domnui gi i-a invinuit pe ucenici ci n-au putut s5-i tdmdduiasci feciorul, Hristos chiar la acela a intors gregeala, ca gi cum ar fi zis:,,Tu, necredincios fiind, te-ai ficut pricina de nu s-a tdmdduit fiul tdu". $i nu numai acestuia ii zice astfel, ci de obgte face cuvAntul, mai cu seamd pe tofi iudeii invinuindu-i de necredinld - cici era cu putinte ca mulgi din cei ce se aflau de fala sa se fi smintit. $i aratd cd doritd ii era Lui moarte4 dintru a zice: ,,PAni cind voi fi cu voi?" adici ,,mult M-am ingreuiat petrecAnd impreuni cu voi, necredinciogii". Dar nu rim6ne numai la mustrare, ci gi tdmdduire adaugd, nu cu trufie apucAndu-se a tdmddui pe copil, ci mai vArtos cu multi smerenie. Cici vezi, cd nu [pe seama] puterii Sale, ci Ipe seama] credinfei aceluia pr.rne tdmdduire4 zicAnd: ,,Toate sunt cu putinfi credinciosului Icelui ce crede]". i.^^::^ ^-^^^^*- t^,o ^: r- o..asta: vdzAnd cd se adund poporul, a certat pe rll.-a ra Dsa.!r,a duhul [cel necurat], c5ci nu voia sd-1 timiduiascd inaintea norodului, nefiind Domnul trufag gi iubitor de slavd degartd. Iar certAndu-l gi zicAnclu-i: ,,Ie9i dintr-insul gi si nu mai intri in el!", arati cd, din pricina necredinlei omului, iarigi ar fi intrat dracul, dacA nu l-ar fi oprit cu porunca Sa. $i-l zguduie giJ cutremuri pe copil, ca sd cunoasca toli vatAmarea pricinuit5 de demon gi ci l-ar fi omorAt pe om, dace n-ar fi fost oprit de dumnezeiasca mAnd. Iar acestea pot fi infelese pi in chip alegoric: omul este aruncat de diavol in ,,foc" - adicd in focui mAniei gi a1 poftei - gi in ,,ap5" - adicd in turburarea lucrurilor lumegti. Iar dracul acesta este ,,mut gi surd" -,,surd" pentru cd

in loc de ,,celui ce crede", se gisegte ,,credinciosului". in edilia de la 1805, in loc de,,vizind ci mullimea di nivali, a certat duhul cel necurat", se gesegte,,v;zand ce nivilegte norodul, a poruncit duhului necurat". 3'?in edilia de la 1805, in loc de,,Eu iti poruncesc: Iegi din el", se giselte,,Eu lie iti poruncesc: Iegi dintr-insul". I in editia de la 1805, in loc de,,ricnind si zguduindu-l cu putere", se gdselte ,,strigAnd gi mult scuturAnduJ pe el". 1in edi;ia de la 1805, in loc de ,,9i el s-a sculat in picioare", se gdse;te ,,9i s-a sculat".
3'

30In edigia de la 1805,

Capitolul9

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

nu voiegte se audd cuvintele lui Dumnezeu, iar ,,mut" fiindci nici pe allii nu poate sd-i invefe cele ce se cuvin. Iar dacd ,,Iisus", adicd evanghelicescul CuvAnt, ne va,,apuca de mini" - adici de puterea faptei bune celei lucrdtoare -, atunci vom fi slobozili de dracul [acesta]. Insi ia aminte cd Dumnezeu ne ajutd noui, dar apoi 9i de la noi se cere sa facem lucrul cel bun; cd zicAnd: ,,Iisus, [apucAndu-l de mAni,] l-a ridicat" aceasta arata ajutorul lui Dumnezeu, iar: ,,gi [el] s-a sculat [in picioare]", aceasta este sArguinla aceluia cdtre lucrul cel bun.
9,28-29: Iar dupi ce a intrat in casi, ucenicii Lui L-au intrebat, de o parters: Pentru ce noi n-am putut si-l izgonim? (29) Elle-azis: Acest neam de demonis cu nimic nu poate iegi, decdt numai cu rugiciune gi cu post.
(9 , 28

) Matei

17 , 79 (9, 29 )

Matei

77 , 27

Ucenicii s-au infricopat sd nu fi pierdut darul dat de Domnul gi pentru aceasta sd nu fi putut a scoate ei demonul. Vezi incd gi cucernicia lor, cum ..deosebi" vin la E1. ,,Acest neam". Care? Sau al celor lunatlci, sau tot neamul dracilor nu iese in alt fel, ,,decAt numai cu rugiciune gi cu post". Cd se cuvine ca gi cel ce pitimegte sd posteascA, dar pi cel ce vrea sd mijloceascd pentru timdduire, cd amAndoi au trebuinfd, iar mai vArtos acest cuvant cere postirea de la cel ce pdtimette. $i se cuvine nu numai a posti, ci gi a se rugA nici numai a se ruga, ci gi a posti, pentru c; numai intru acest chip rugdciunea cea adevdratd se sdvArpegte, de va fi insoliti de postire, cAnd nu se ingreuneazi de aburii mincirurilor cel care se roagd, ci este ugor gi fdrd de greutate.
9,30-32: Si, iesind ei de acolo, stribiteau3T Galileea, dar El nu voia si gtie cineva. (31) Cici invila pe ucenicii Sii 9i le spunea ci Fiul Omului Se va da in mAinile oamenilor gi-L vor ucide$, iar dupi ce-L vor ucide, a treia zi va invia. (32,) Ei insi nu infelegeau cuvAntul gi se temeau si-L intrebe3e. (9, 30-31) Matei 16,27i 77,22 I l'arcu 8,37;70, 33-34 I

pretutindeni, ra racerile o"';11,i;?,i,"1i,,1:i:;1,;i ?aliilii:,i#F:r,?# Sa ca sd nu fie socotit ci din pricina neputinlei a pdtimit. Deci, dupi ce a zis cea de intristare - cd-L ,,vor omori" adicd -, aduce [adaug5] ti pe cea
ri in editia de la 1805, in loc de ,,de o parte", se gisegte ,,deosebi". 16 in editia de la 1805, in loc de,,Acest neam de demoni", se gdsegte,,Acest neam". 37 in edigia de la 1805, in loc de ,,stribiteau", se gAseFte ,,mergeau prin". 38 in edifia de la 1805, in versetul 31, in loc de ,,vor ucide", se gisette ,,vor omori". } in edilia de la 1805, in loc de ,,si-L intrebe", se gisegte ,,si-L intrebe pe El".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA \,1ARCU

Capitolul9

tz)

de bucurie, cd ,,a treia zi va invia" -, ca se ne invdldm ce Pururea duPe cele de intristare urmeazd cele de bucurie gi ca sd nu ne intristdm in degert pentru cele de mAhnire, ci sI ndddjduim 9i spre cele mai bune.

$i au venit in Capernaum. $i fiind in casi, i-a intrebat: Ce vorbeafi intre voi pe drum?r0 (34) lar ei ticeau, fiindci pe cale se intrebaseri{1 unii pe al}ii cine dintre ei este mai mare. (35) $i gezAnd jos, a chemat pe cei doisprezece 9i le-a zis: Daci cineva vrea si fie intiiul, si fie cel din urmi dintre toti si sluiitor al tutwo/2. (36) $i luind un copil{3, l-a pus in mijlocul lor 9i, luindu-l in brafe, le-a zis: (i7 ) Oricine va primi, in numele Meu, pe unul din acegti copiirl pe Mine Mi primegte; 9i oricine Mi primegte, nu pe Mine Mi primeste, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.
9, 33-37:
(9, .13) Matei 18, 1 i L lca 9,46;22,24 O, 35) Matei 20, 25 / Marc\rlo,43-441 Lrucag,4q 22,26 (9, .36) Matei 18, 2 5 I Lluca9,47-48 (9,37) Matei 10,40; 18, 5 / Lucag,48;70,76 | loan\2,44

Ucenicii inci cele omenegti cugetdnd, se prigoniserd intre ei care dintru dAngii este mai mare gi mai cinstit inaintea lui Hristos. Iar Domnul nu opregte pofta [rAvna] de a fi [mai mare gi] mai cinstit - cdci voiegte sd rdvnim noi treapta cea mai inalti -, dar nu voiegte ca si ripim [cu trufie] intAietifile, ci prin smerenie, mai vArtos sE cAptigdm indljimea [cea duhovniceascdl. $i ,,un prunc pune in mijloc" gi voiegte ca asemeni aceluia si ne facem gi noi, pentru cd pruncul nici slavd nu poftegte, nici nu pizmuiegte, nici nu pomenegte [;ine minte] riul. ,,$i nu numai voi singuri, de vi vefi face ca unii ca acegtia, veti lua platd mare, ci gi pe alfii ca acegtia de-i veli cinsti pentru Mine, r,eli dobAndi Impdrdlia Cerurilor, cici pe Mine Md primifi, iar primindu-Md pe Mine, primifi "pe Cel Care M-a trimis pe Mine," (uezi pi loan cap. 11), Vezi cAt poate smerenia gi obiceiul cel nefdlarnic ai lipsa de viclegug? CA [acestea toate] pe Fiul pi pe Tatil Ii fac si Se silisluiascd intru noi si aritat este cd si pe Duhul Cel SfAnt.

$il-azis Ioan: invilitorule, am vizut pe cineva scofind demoni intru numele Tiu, care nu mergers dupi noi, 9i l-am oprit, pentru ci nu merge dupi noi. (39) Iar lisus a zis: Nu-l opriti, cici nu e nimeni care, ficAnd
9,38-40: '" in edifia de la 1805, in loc de ,,i-a intrebat: Ce vorbeafi intre voi pe drum?", se gdsegte,,i-a intrebat pe dingii: De ce vi prigoneafi pe cale?" " in edigia de la 1805, in loc de,,se intrebaseri unii pe allii", se gdsegte,,se pricise

unul cu altul". rr in editia de la 1805, in loc dc ,,9i sluiitor al tuturor", se gise;te ,,si tuturor slugi". $ in edigia de la 1805, in loc de ,,copil", se gisette ,,prunc". rr in edilia cle la 1805, in loc de,,in numele Meu, pe unul din acegti copii", se gisette ,,intru numele Meu, pe unul dintru acesti copii". r! in edilia de la 1805, in versetul 38, in loc de ,,nu merge", se gaseFte ,,nu vine".

126

Capitolul9

SFANTUL TF:OFII"ACT ARHIEPISCOPU L BULCARIEI

vreo minune in numele Meu, si poati, degrabi, sX Mi vorbeasci de riua6. 40) Cdci cine nu este impotriva noastrd este pentru noir7.
(9, 38)

Numeri

11, 28

/ Luca

9, 49 /9. ,i9/ 1

Corinteni 12, 3 (9,

!10)

Matei 12, 30

Nu de vreo pizma sau zavistie fiind linut,,fiul tunetului" (Marur 3, 17),1-a oprit pe cel ce scotea dracii, ci pentru ci voia ca toli cei care cheamd numele lui Hristos s5-I urmeze Lui gi un trup se fie toli ucenicii; cdci intru inceputul propoviduirii, unii, fiind stdpAnili de dragostea iubirii de slavi voiau gi ei si faci semne gi vdzAnd cd numele lui Hristos mult poate, feceau rninuni, chemAnd numele lui Iisus asupra celor bolnavi; insd dupd adevir ne','rednici erau eirs de dumnezeiescul dar. Iar Domnul voia ca sd se intindd propor,'iduirea chiar gi prin cei nevrednici. Dar ce zice MAntuitorul? Nu-l lasi pe Ioan sAl opreascd pe cel ce face semne, ci zice: ,,Ldsafi-l, cd nimeni care va sivArgi minune in numele Meu, nu va putea degrab si Md grdiasci de rdu! Cici cum MA va grdi de rdu cel care va sivArgi minune intru numele Meu sau cel care are numele Meu pricini de slavi gi prin chemarea acestui nume face minuni?" insi se pare cd Domnul impotrivd-$i grdiegte cici intr-alt loc zice: ,,CeI ce nu este cu Mine, este impotriva Mea" (M atei 12, 30). Agadat par acestea a fi potrivnice, dar nu sunt; cdci zicAnd: ,,Cel ce nu este cu Mine, este impotriva Mea", o spune pentru draci, care se sArguiesc a trage de la Dumnezeu gi ripesc pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu; iar cele de acum s-au zis pentru oameni, care mai vArtos aduc pe unii la Dumnezeu prin facerea [sAvirgirea] minunilor.
9,47-42: Iar oricine

vi

va da

si befi un

pahar de api,

in numele

Meu{e, fiindci sunteli ai lui Hristos, adevirat zic voui ci nu-9i va pierde plata sa. @D $i cine va sminti pe unul din acestia mici, care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui daci si-ar lega de gAt o piatri de moari gi si fie t9. 4 1t Matei 10, 42;25,40 t 9. 12t Malei 78,6 I Lrca 17,'l-2 aruncatso in mare. ,,Nu numai pe cel ce face puteri Iminuni] intru numele Meu nu-l opresc, ci chiar de-ar face cineva un lucru oricAt de mic, mdcar <un pahar de apiu cle vd va da si beli in numele Meu 9i vd va primi pe voi pentru Mine gi nu pentru har [hatAr, lucru] lumesc ori omenesc, nu-gi va pierde plata sa".9i a
'" In edilia de Ia 1805, versetul 39 este: ,,Iar Iisus a zis: Nu-l oprili, ci nimeni nu intru numele Meu 9i si poati, degrabi, a Mi grli de riu". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,este pentru noi", se gdsette ,,pentru noi este". " I Adica, aceia care s;\'6rgeau minuni gi nu erau in ceata ucenicilor Domnului. t'in edifia de la 1805, in loc de,,Iar oricine vi va da si beli un pahar de apl, in numele Meu", se g;segte ,,Ci cine vi va adipa pe voi cu un pahar de api, intru numele Meu". i0 in edi;ia de la 1305, in loc de ,,si fie aruncat", se gdsette,,se se arunce".

este care face putere

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capirolul

127

zis ,,un pahar de ap5", pentru ca si nu fie sirdcia pricind de neddrnicie: ,,cd micar <un pahar de ap5" de vei da - care este prea mic lucru -, nici pe acesta nu-l vei pierde". ,,fi precurnpe unul din cei mici de vei cinsti, te faci plicut lui Dumnezeu, intru acest chip pe unul dintre cei mici de vei sminti - adicd de i1 vei necinsti sau ii vei fi pricini de poticnire -, mai de folos liar fi tie de s-ar spAnzura piatri de moard imprejurul grumazului tiu", ci mai grea munc5 [cazni] vom suferi, precum se pare. $i acest chip de chinuire gi moarte Pune inainte Domnul, infricogAndu-ne pe noi prin pilda aceasta simfitd. 9,43-50: $i de te smintegte mina ta, tai-o ci mai bine ifi este si intri ciung in viafi, deci! amAndoui mAinile avAnd, si te ducisl in gheena, in focul cel nestins. (44)Unde vie:rmele lor nu moare gi focul nu se stinge. (45) $i de te smintegte piciorul tiu, taie-I, ci mai bine ili este fie si intri firi un piciors'? in viali, decAt avind amAndoui picioarele si fii azvArlit in gheena, in focul cel nestins. (46) unde viermele lor nu moare gi focul nu se stinge. 47) Si de te smintegte ochiul tiu, scoate-I, ci mai bine ifi este fie cu un singur ochi in lmpirifia lui Dumnezeus3, decAt, avAnd amAndoi ochii, si fii aruncat in gheena focului. (48) Unde viermele lor nu moare 9i focul nu se stinge. (49) Cici fiecare [om] va fi sirat cu foc, dupi cum orice jertfi va fi sirati cu sare. (50) Buni este sarea; daci insi sarea igi pierde puterea, cu ce o vefi drege? Avefi sare intru voi 9i triili in pace unii cu alliisr.

(9, 43) Deuteronom 73,6-S lMatei 5,29-30; 18, 8 (9, 44) Isaia 34,70;56,271 Sirah7,78 (9, 45) Matei18,8 (9, 46-17) Marei 9,29;78,9 (9, 48) lsaia 66,24 19, 19) Levrtic 2,13 | lezechiil43,24 (9, 50) Matei 5, 13 / Luca 74,34 I Romani 72,1q 14,79 I 2 Corinteni 13. 11/ Efeseni 4. 29 / Coloseni :1. 6 / Evrei 12, 1'l

Dupi ce i-a ingrozit pe cei ce smintesc cum cd mai de folos le-ar fi fost lor de s-ar fi aruncat in mare, acum ii sfdtuiette gi pe cei care se smintesc, ca sd se pdzeascd de cei ce sunt gata a-i sminti gi a-i impiedica pe ei lde Ia mAntuire]. Cd mlcar de-ar fi ,,pi cior" , ,,mind" sau ,,ochi" cel ce te sminte9te pe tine, adici cineva din cei de aproape, cei care se inrudesc cu tine dupi sAnge gi ili sunt de trebuinld, ,,laie-l" pe el, adicd leapddd-te de prietenia
gi dragostea cea cdtre dAnsul. ln edilia de la 1805, in loc de ,,si te duci", se gdsegte ,,si intri". ln edilia de la 1805, in loc de ,,firi un picior", se gdsegte ,,9chiop". 53 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,in impirelia lui Dumnezeu", se gdsegte ,,si intri intru impirifia lui Dumnezeu", s{ in edilia de la 1805, versetele 49-50 sunt: ,,cici fiettecine cu foc se va sira gi toati va sira. Buni este sarea; iar de va fi sarea nesirati cu ce se va indulci cu sare se iertfa, aceasta? Avefi sare intru voi 9i pace si avefi intre voi",
5r
5?

128

Capitolul

SFANTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Iar ,,vierme" pi ,,foc" ce muncesc [ciznesc] pe picitogi sunt congtiinfa fiecdruia gi aducerea aminte de lucrurile cele necuvioase ce s-au fdcut de citre ei in viata aceast4 care ca un ,,vierme" roade 9i ca un,,foc" arde. Cdci fiecare ,,cu foc se va sira", adicd se va ldmuri, ceea ce zice gi Pavel: ,,ILucrul fieciruia se va face cunoscut; il va vidi ziua Domnului.] Pentru ci in foc se descoperi, gi focul insugi va lirnuri ce fel este lucrul fieciruia" (7 Corinteni 3, 13).incd.,,gi toati jertfa, cu sare se va sira". Iar aceasta s-a scris tr Levitic, caci acolo zice Dumnezeu:,,Tot darul iertfei voastre cu sare se va sdra"ss (Leaitic 2, 13). Deci, bine este sd sirdm jertfele noastre cu ,,sarea" lui Dumnezeu, adicd sd nu aducem iertfe sldbenoage gi trAndave, ci intirite gi dulci [intru totul gustoase]. ,,Sare" incd ii numepte Domnul gi pe Apostoli gi pe tofi cei care au puterea de a fine gi de a inchega (Matei 5, 13). Ceci precum sarea lpdstreazd] cdrnurile gi nu le lasd sd nascd viermi, ata gi cuvantul 'ine invdfitoresc, de va fi intiritor strAngAnd [inchegAnd] pe oamenii cei trupegti, nu lasd se se nasce intru ei viermele cel neadormit. Iar dacd dascdlul va fi nesarat li nu va avea saramurd care sd intdreasci gi si strAngd [sd inchege], cu ce va sdra? $i cu ce va indulci [va da gust bun]? ,,Deci, sd aveli intru voi <sare,', adicd darul Duhului care indulcegte [di gust bun] gi |ine [pistreazd], ca sd ave]i "pace" unii cu altii, ca acela ce este strans legitura cu dragostei cdtre aproapele, acela are .,sare" gi dintru [inchegat] aceasta are <pacen cu fratele siu".

in edifia Sy'nlei S cripturi din anul1988, aici avem: ,,Toate prinoasele tale de piine sireazi-le cu sare; str nu lagi iertfele tale firl sare, semnul legimAntului Durnnezeului tiu; cu toate prinoasele tale adu Domnului Dumnezeului tiu gi sare" (Leaitic 2,'13).
5s

179

Carrrolur" 10 Despre despdrlirea solilor. lisrts binectnittteazd pe copii. Tindrul cel bogat. A treia aestire n Patitnilor. Fiii lui ZeuedetL. Bartinrcul

10, 1-9: $i sculindu-Se de acolo, a venit in hotarele Iudeii, de cealalti parte a Iordanului, gi mullimile s-au adunat iarigi la El gi iarisi le invifa, dupi cum obignuia. (2) $i apropiindu-se2 fariseii, il intrebau, ispitindu-L, daci este ingiduitr unui birbat si-gi lase femeia. (3) Iar EI, rispunzAnd, le-a zis: Ce v-a poruncit voui Moise? (4) Iar ei au zis: Moise a dat voie si-i scrie carte de despirfire 9i sd o lase. (5) $i rispunzAnd, Iisus le-a zis: Pentru invArtogarea+ inimii voastre, v-a scris porunca aceasta; (6) dar de la inceputul fipturii, birbat gi femeie i-a ficut Durnnezeu5. (7) De aceea va lSsa omul pe tatil siu 9i pe mama sa gi se va lipi de ferneia sa. (8) *ci vor fi amAndoi un trup; aga cd nu mai sunt doi, ci un trup6. (9) Deci cea;r ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu mai despartdT.
( 10,'l) Matei19,1('lA, 2) Matei19,3 ( ],0. 3-4) Deuteronom 24, 1, I Matei 5,31;19,7 I Luca 16, 18 (10, 5/ Deutronom 31, 27 / Iezechiil 2,4 / Matei 19, I (10, 6) Factre 1,27 5,21 Matei"19,4 (14,7 9) Facere 2, 24 / N,tatei19,5-611 Corinteni 6, 16 / Efeseni 5, 31

Adeseori Domnul ldsa [pleca din] Iudcea pentru zavistia acelora, dar acum Se duce acolo fiindci se apropie Patima Sa. Insi nu Se suie la Ierusalim, ci ,,in hotarele ludeii",ia si foioseasca mulfirnile cele firi de

in edilia de la 1805, titlui capitolulu I este: ,,Penf n! cei ce nu intrcbat l1e |isus de se coclc bdrbattLlui sd-si Lose Jeurcia. Pentru pturcrea nfiinilor lui lisus pe copii. Petttru bogatLl ce a intrcbat pc Iisus ce bitrc ta fnce. PettrtL suirea Lui Iisus in lerusolin spre Pntitlld. Pentru fiii lti Zeuedeu.

titleu orbuI" . '?in edifia de la 1805, in loc de ,,apropiindu-se", se gisette ,,viind". r in edi;ia de la 1805, irr loc de ,,este ing;duit', s. giseytc ,,se cuvine". edigia de la 1805, loc in de ,,pentru invartogarea", se gdsegte ,,dupi impietrirea". 'in i in editia dc la 1805- versetul 6 este: ,,Iari dintru inceputul zidirii, birbat 9i femeie i-a ficut pe ei Dumnezeu". 6 in edigia de la 1805, I'elsetul ll este: ,,Si vor fi cei doi intru un trup, cat de acia nu n.rai sunt doi, ci un trup". 7 in edifia de la fS0S, in loc de,,si nu mai desparti", se gisette,,si nu desparii".
Pcntru
Bat

130

Capitolul

10

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPTSCOPULBULGARTET

rautate, cdci Ierusalimul era prdvdlie [tArg] a toatd riutatea din pricina viclegugului fariseilor. Pi vezi rdutaiea 1or, cum Il ispitesc pe Domnul, nelSsind poporul sd creadd Lui, ci pururea vin la El, pdrAndu-li-se ci intru nedumerire Il vor afunda gi vor astupa gura Lui prin intrebdri. $i pun intrebare care avea de amandoui pdrlile prdpdstii: ,,Oare se cuvine omului si-9i lase femeia sa?" Ca de va zice [Domnul] cA se cuvine sd o lase, sh-i rispundd Lui: ,,Dar cum al zis cd afard de cuvAnt [pricind] de curvie nu se cuvine sd o lase?" (Matei 5, 32); iar de va zice cd nu se cuvine, sd-L invinuiascd pe El ca pe un potrivnic al legilor lui Moise. Dar Hristos, Care este insigi Inlelepciune4 Ie rispunde rdspuns prin care scapa de cursele lor gi-i intreabd pe ei ce 1e-a poruncit Moise. Iar ei, rdspunzAnd cd le-a poruncit s-o lase, le tAlcuiegte lor Lege4 zicAnd: ,,Nu era aga de aspru [nemilos] Moise, incAt si pund o lege ca aceastas, ci ndupi impietrirea [invArtogarea] inimii voastre v-a scris [porunca] aceasta"". Iar Dumnezeu a ingiduit ag4 cunoscAnd silbdtdciunea evreilor gi cum cI acel ce ti-ar fi urAt femei4 cu lesnire [foarte lesne] ar fi omorAt-o de vreme ce o ura pe dAnsa; din aceaste pricin5 a ingiduit Dumnezeu sd-9i lase femeia cel ce nu va izbuti sa se impace cu ea Dar, dintru inceput nu a fost at4 ci voia lui Dumnezeu impreund ii leagd unul cu altul pe cei insofili gi una ii face, incAt gi pe p5rinlii care i-au ndscut si-i treacA cu vederea [s5-i lase]. Si vezi ce zice, cd Dumnezeu nu voieFte multa insurare [deasd inso]ire], adicd pe una a lSsa gi alte femeie a lua gi iarigi pe aceea a o ldsa gi de alta a se lipi. Cd de ar fi fost aFa ar fi fdcut Dumnezeu un berbat gi mai multe femei, dar n-a fdcut aga ci ,,birbat 9i femeie a ficut" gi a poruncit ca unul cu una sd se insofeascd. Dar, poate gi aga am fi putut sd infelegem locul acesta: cuventul cel discdlesc [invdfdtoresc] semin]e bune punAnd in sufletul omului celui credincios, rAnduiald de ,,birbat" line Iare] cdtre sufletul cel care l-a primit. $i de multe ori cuvdntul voind sd foloseascd sufletul ce l-a primit, ,,lasi pe tatil siu", adicd infelegerea cea inaltS, ,,gi pe maica sa", adicd vorba cea impodobitS, gi se lipegte de ,,femeia sa", adlcd invaJd cele ce sunt spre folosul sufletului acelui4 pogorAndu-se !a siarea] lui gi alegAnd de multe ori infelegere de rand gi vorbe neimpodobite. $i de aici se fac cei doi ,,intru un trup", adicd sufletul crede cd,,S-a ficut trup" CuvAntul lui Dumnezeu (Ioan 1,14). Si nici un gAnd omenesc nu poate sd desparti acel suflet de una ca aceasta credinte (Romani 8,39).
s

Adici,

se dea o astfel de poruncd,

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

Capitolul

10

131

70,10-72: Dar in casi ucenicii L-au intrebat iarigi despre aceasta. (11) $i El le-a zis: Oricine va lisa pe femeia sa gi va lua alta, sivirgegte adulter cu eae. (12) Iar femeia, de-gi va l5sa birbatul ei gi se va mirita cu altul,

insd gi ucenicii s-au smintit gi peniru aceasta vin iarSgi la DAnsul gi il intreabd, fiindcd nu s-a vindecat gAndul lor indeajuns. Iar El le rispunde lor, zicAnd: ,,"Oricine igi va lisa femeia sa 9i va lua alta>, este preacurvar al celei de a douai de asemenea incd gi femeia care gi-a ldsat bdrbatul gi s-a insolit cu altul preacurvi este".
10,73-L6: $i aduceau la El copii, ca si-$i puni mAinile peste eil1, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau. (14,) Iar Iisus, vizAnd, S-a mAhnit gi le-a zis: Lisali copiiir2 sd vini la Mine 9i nu-i opriJi, cici a unora ca acegtia este impirifia lui Dumnezeu. 0.5) Adevirat zic voui: Cine nu va primi impirilia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra in ea13. (16) $i, luAndu-i in brafe, i-a binecuvAntatlr, punindu-$i mAinile peste ei.
(10,13) Matei 79,3 | Luca 18, 15 (10, 14) Matei 18, 3-4 / Luca
1
18

sivirseste

adulterlo.

(10,1r,Pilde7,s O0,11)Matei 5,32:79,9 lLuca 16,18 / Romani Z 3

Colinteni

14, 20 (10, 15)

Matei 11, 25; 18, 3 (i0, l6) Matei 19, 15 / Marcu 9,36

,75 I 7 Petru 2,2 I

esie credin;a noroadelor. de vreme ce socoteau cd gi numai prin punerea mAinilor Hristos ii blagoslovegte pe cei ce sunt adugi la DAnsul. Iar ucenicii, socotind cd este lucru cu necuviinld a se ad-uce pruncii la Hristos, ii opreau pe cei ce ii aduceau. Dar ce zice Hristos? InvdlAndu-i pe dAngii smerit a cugeta gi a cilca mAndria cea lumeascd, ii gi primegte pe prunci gi-i gi ia in brale, ardtAnd cd pe cei fdri de rdutate ii primegte la Sine, de aceea gi zice ci ,,a unora ca acegtia este Implrifia lui Dumnezeu". Si nu zice: ,,a acestora", ci ,,a unora ca acegtia", adicd a celor care dintru nevoinld au [dobAndesc] nerSutatea pe care pruncii o au din fire; cdci pruncul nici nu pizmuiegte, nici nu fine minte rdul, nici se depdrteazd de

MultI

'in
10

edifia de la 1805, in loc de ,,sivirgeste adulter cu ea",

se gesette ,,preacurvegte

cu dansa".

in editia de la 1805, in loc de ,,se va mirita cu altul, sivArgegte adulter", se gesegte mirita dupA altul, preacurvegte". 1r in edifia de la 1805, in loc de,,aduceau la El copii, ca si-Si puni miinile peste ei", se gAsette ,,aduceau la DAnsul prunci, ca sd se atingi de ei". ': in edi;ia de la 1805, in loc de ,,vizind, S-a mihnit;i le-a zis: Lisafi copiii", se gdsegte ,,vizind, nu I-a pirut bine gi le-a zis: Lisafi pruncii". 'r in edilia de la 1805, in loc de ,,ca un copil, nu va intra in ea", se gdsegte ,,ca un prunc, nu va intra intru ea". 1r in edilia de Ia 1805, in loc de,,i-a binecuvintat", se gdsegte,,i-a blagoslovit",
,,se va

132

C.rpitolul

10

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

maica s4 bdtut fiind de ea; ci mdcar ti haine ponosite gi zdrenluite de-ar purta maica s4 mai mult o cinstegte pe dAnsa decAt pe insigi impAreteasa. Intru acest chip [fel] gi cel ce viefuiegte intru fapta cea bund, nimic nu cinstette mai mult decat pe maica sa - adici Biserica -, nici micar dulceafals cea care impdriJegte peste mulfi. De acee4 Domnul ii gi ia in brate pe unii ca acegti4 zicAnd: ,,Veniti la Mine tofi cei ostenili gi insircinafi [impovirafil" (Matei 11 ,28) Si-i blagoslovepte [binecuvinteazd], zicAnd: ,,Venifi, binecuvAntafii Pirintelui [Tatilui] Meu" (Matei 25, 34), Iar aici ,,Impiritie a lui Dumnezeu" numeFte Domnul propovdduirea Sa gi figdtluinla bunitifilor. Deci, cel ce va primi propoviduirea lui Dumnezeu ca ,,pruncul", adici intru nimic indoindu-se sau necrezand, acela va intra intru ,,impirilia lui Dumnezeu" 9i intru bundtdlile cele pe care acum le-a primit prin credinfi.

10,'17-22:

nunchind inaintea Lui,

$i cAnd iesea El in drumr5, alergAnd la El unul 9i ingeil intreba: invifitorule bunr7, ce si fac ca sI

mogtenesc viata vesnicd? (?8) Iar Iisus i-a rispuns: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decit unul Dumnezeu. (19) 9tii poruncile: Si nu ucizi, si nu sivArgesti adulterrs, si nu furi, si nu mirturisegti strAmb, si nu ingeli pe nimenire, cinsteste pe tatil tiu gi pe mama ta. (20) Iar el l-a zis: Invititorule:0, acestea toate le-am pizit din tinerefile mele. (2L) lar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru ifi mai lipsegte: Mergi, vinde tot ce ai21, di siracilor gi vei avea comoari in Cer; gi apoi, luAnd Crucea, vino de urmeazi Mie. (22) Dar el, intristindu-se de cuvintul acesta, a plecat mAhnit, cici avea multe bogi!ii,,.
( 10,17-18) Marei \9,76-77 | LucaA8,78-79 (10, 19) legire 20,73-77 I Deuteronorn 5, 17-27 / Matei 5,21,27;19, 18 / Luca 18, 20 / Romani 13, 9 (10, 20) Matei 79,20 I L'uca 78,21, ('10, 2'l-22) Matei 6,79; t9,2t-22 I Lrnca'.&22-23

nu curvesti, si nu ucizi".
D r0

ri Cu acest infeles: indulcirea, desfitare4 dezmierdarea. '6 in edilia de la 1805, in loc de ,,cind iegea El in drurn", se gisette ,,iegind El in cale". '7 in edilia de la 1E05, in loc de ,,invifitorule bun", se gisegte ,,Dasclle bune". '3ln edigia de la 1805, in loc de ,,sd nu ucizi, si nu sivirgegti adulter", se gdsegte,,si

In edigia de la 1805, in loc de ,,si nu ingeli pe nimeni", se gdsegte ,,si nu ripegti". in edigia de la 1805, irr Ioc de ,,invifitorule", se gesegte ,,Dascile". in edifia de la 1805, prima parte a versetului 21 este: ,,Iar Iisus, cdutAnd spre el,l-a '?r iubit pe dinsul si i-a zis lui: inci una ifi lipsegte fie: Mergi de vinde cate ai", cu urmdtoarea notd pcntru ,,vinde": [1805] Sf6ntul Teofilact aratd ci Hristos nu-i spune tanirului si clea cdte pufin din averile sale siracilor, pind le va sfArgi cu totul, ci ii spune ca indatd toate sd le dea ;i siJ urmeze Lui (ci acesta este infelesul cuvdntului grecesc). ':: in edi;ia de la 1805, in loc de ,,rnulte bogifii", se gesette,,avulii multe".

TAI,CUIREA SFINTEI EVAN(;IIEI-II DE LA M,,\RCU

Capitolul

10

Unii il prihdnesc pe acest taner, ca pe un oarecarele viclean ii amAgitor ti ispititor. Dar nu este afa ci iubitor de averi era omul [acesta], iar nu ispititor. Cdci auzi pe Evanghelistul cd spune: ,,Iisus, ciutAnd spre el, l-a iubit pe dinsul" [,,Iisus privind la el cu dragoste"]. Dar de ce ii rdspunde Hristos aga: ,,nimeni nu este bun"? Fiindci venise la Hristos ca ia un om 9i ca la unul dintre dascilii [invd]dtorii] cei mul;i. Cd aceasta zice Hristos: ,,Dacd, Md socotetti bun, ca pe un dascil [invi]dtorl, [afle cd] nici un om nu este bun fafd de bundtatea lui Dumnezeu. Iar dacd Md socotegti bun ca pe un Dumnezeu, pentru ce Md numegti dascdl [invdfdtor]?" Iar zicAnd acestea Hristos voiegte sd faci mai inaltd mintea omului acestuia spre a-L cunoapte pe El ca pe un Dumnezeu. Inci gi altceva sdvArgepte MAntuitorul, invilAndu-l pe taner ca atunci cAnd va vrea si vorbeascd el cu cineva, r'ru cu mdgulire sd vorbeascd, ci sd-L gtie pe Dunrnezeu ca rdddcina gi izvorul bundtdfii gi Lui sd-I aducd cinstea" Si md minunez de tAnirul acesta, ci toli ceilalli vin la Hristos pentru vindecdri de boli, insi el rnogtenire a rrielii veFnice callt;, degi de cumplita patimi a iubirii de argint era stepanit, pentru aceasta auzind: ,,Mergi de vinde cAte ai si di siracilor", s-a dus mAhnit. pi vezi ci nu a zis: ,,mergi, vinde o parte - cAte pufin - gi dd", ci ,,r'indele deodatd gi diJe" - insd ddle sdracilor, iarnu mdgulitoriior gi neinfrAnafilor. inci adaugd IDomnul]: ,,$i vino de urmeazi Mie", adici ,,implinegte gi toate celelalte fapte bune"; pentru cd mul|i sunt neagonisitori, dal nu sunt smerif i, sau gi smerili sunt, dar belivi sunt sau altd oarecare riutate an. Agadar, pentru aceea zice Domnul: ,,Mnde gi di siracilor gi urmeazd Mie, ludndu-ji Crucea - adici g;tindu-te pe tine insufi spre moartea cea pentru Mine". Iar el, infristAndu-se pentru acest cuvAnt, s-a dus, pentru cd ,,avea avufii multe". $i nu in zadar este spus: ,,avutii multe", pentru ci nu asemenea Icu aceeagi pr.rtere] sunt stdpAnifi cei ce au multe gi cei ce au pufine, ci mai cumplite gi mai cu anevoie de dezlegat sunt legdturile avuliilor celor multe. Dar gi aga sd infelegi: chiar,,tAnir" de ar fi cineva, copilandru 9i ugor la minte gi neagezat intru socotinte, si-Si ,,v6ndi" averile sale - adicd mAnia pi pofta gi rdutilile toate care odrdslesc dintru ele *, gi sd le ,,dea" pe ele aruncAndu-le dracilor, care sunt ,,siraci", lipsifi de tot binele gi cizuli din bogdfia bundtilii lui Dumnezeu. $i [abia] atunci sd ,,urmeze" lui Hristos, cici cel care gi-a aruncat bogdlia pdcatelor, la draci, acela poate s d ,,urmeze" lui Hristos. Cdci scris este: ,,abate-te de la riu" - adici aruncd bogdlia cea rea puterilor celor sdrace ale dracilor, ,,9i fi binele" (Psnlm 33,13) - adici urmeazd lui Hristos si-ti ia Crucea.

134

Capitolul

10

SFANTL]L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

L0,23-27: Si Iisus, uitandu-Se in juf3, a zis cetre ucenicii Sii: Cit de greu vor intra bogatii in Impirilia lui Dumnezeu!24 (24) Iar ucenicii erau uimi!i25 de cuvintele Lui. Dar Iisus, rispunzAnd iarigi, le-a zis: Fiilor, cAt de greu este celor ce se incred in bogifii,6 si intre in impirilia lui Dumnezeu! (25) Mai lesne este cimilei si treace prin urechile acului, decAt bogatului si intre in impiritia lui Dumnezeu'zT. (2d lar ei, mai mult uimindu-sez8, ziceau unii citre allii: $i cine poate si se mantuiasce? Q7) Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni lucrul e cu neputinti2e, dar nu la Dumnezeu. Cici la Dumnezeu toate sunt cu putinfi. (14, n) Pilde 77,78 lMatei 19, 23 / Marcu 4, 18-19 / Luca 18,14,241 lacov 2,5l7Ttnotei6,77
(10,24) lov 3\,241 Psalm 51, 7; 51,10 / Pilde 11, 28 / 1 Timotei 6,77 ('10,25-20 tr/atei7g,24-25I Luca 78,25-26 (10, 27 ) lov \0,73;42,2 / Matei79,26 I Marclu 74,36 I Ltca7,3778,27

Nu avuliile sunt rele, ci cei ce le au pe acestea sunt cu adevirat vrednici de a fi prihdniti [mustrati], cdci se cuvlne a nu le avea pe acestea - adica a nu le fine -, ci a le unelti [folosi] pe ele pentru cele cuviincioase. Atadat cei care le au ;i Ie pun sub cheie, cu ,,anevoie vor intra intru impirifia lui Dumnezeu". Iar aici, prin ,,anevoie" sd infelegi ,,cu neputintd", ceci cu neputintd este vreun om bogat si se mAntuiascd. Iar acest lucru aretat este din pilda pe care o pune [inainte] Domnul, zicAnd: ,,Mai lesne este cimilei si treaci prin urechile acului, decAt bogat si intre intru impirilia lui Dumnezeu" - cdci cu neputinld este a trece cdmila prin urechea acului. Iar prin ,,cimili" sd inleiegi fie insugi dobitocul [animalul], fie o funie groasd, care este folositd la cordbiile cele mari. Deci, cu neputinld este, vreun om, intru cAt [intru vremea in care] este bogat, sd se mAntuiasci, dar la Dumnezeu ,,este cu putinfi", cdci a zis Hristos: ,,Facefi-vi prieteni cu bogitia nedreapti" (Luca 76,9). Vezi, cAnd vom asculta de Dumnezeu, cum se face aceasta ,,cu putintS"? Iar,,la oameni este cu neputin!i", adicd,
in edilia de la 1805, in loc de ,,uitindu-Se in jur", se g;isegte ,,ciutind". rt in edilia de la 1805, in loc de ,,Cit de greu vor intra bogafii in lmpirifia lui Dumnezeu!", se gdsegte ,,CAt de anevoie vor intra intru implrilia lui Dumnezeu cei
?3

ce au

avulii!"

in edilia de la 1805, in loc de ,,erau uinifi", se gesette ,,s-au spiimantat". in edilia de la 1805, in loc de ,,se incred in bog;fii", se gdsette ,,se nidijduiesc '?6 intru avulii". :7 in edi;ia de la 1805, in loc de,,decAt bogatului si intre in impirilia lui Dumnezeu", se gisegte,,decit bogat si intre intru impArilia lui Dumnezeu". In edilia de Ia 1805, in loc de,,mai mult uimindu-se", se gdsette ,,mai mult se 'z8
'?5

spAimAnta".

edi;ia de la 1805, in loc de,,La oarneni lucrul e cu neputinfi", se gisegte,,La oameni este cu neDutinti".

:'in

TALCUIREA SFTNTEI EVANGHELII DE

LAMARCU

Capirolut

10

135

dacd omeneFte cugetdm, cu neputintA este aceasta Dar. pentru care pdcin; ucenicii se ,,spiimdnti" de cuvintele acestea? Cdci cu adevlrat ei nu erau bogafi. Mie mi se pare cd din prlcind cd le pdrea rdu pentru iofi oamenii, cici incepuserd acum a fi iubitori de oameni. Iar unii aici nu se dumiresc cum a zis: ,,La Dumnezeu toate sunt cu putinfi". Deci, zicem ci atuncr cAnd spune ,,loate", vorbegte despre cele ce sunt, iar pdcatul nu este din cele ce sunt, ceci este lucru fdrd de fiinfi gi fdri de ipostas. $i osebit [afari] de aceasta, pdcatul nu este al puterii, ci al putinlei, dupd cum zice Apostolul: ,,Hristos, inci fiind noi neputinciogi, [a timpul hotirAt] a murit [pentru cei necedinciogi]" (Romani 5,6) gi iardgi Dar.id: ,,Inmulfitu-s-au neputinfele Islibiciunile] lor" (Psalm 15, 4). Deci pdcatul ,,neputinfi" fiind, nu este putincios la Dumnezeu. Dar, zic aceia: ,,Oare poate Dumnezeu sd facd gi ceea ce s-a ficut, ca gi cum nu s-a fdcut?" Le rdspundem acelora cd Dumnezeu Adevir este (loan 74,6), iar a face ceea ce s-a fdcut ca gi cum nu s-a fdcut, este minciund. Cum, dar, Adevdrul va sivArgi minciuni? Cdci dacd ar face aceast4 mai intAi gi-ar plerde firea sa! Unele ca acestea zic cei ce grdiesc: ,,Oare poate Dumnezeu a nu fi Dumnezeu?" Iatd, agadar, o intrebare vrednicd de tot rAsul.

L0,28-31: $i a inceput Petru a-I zice: Iati, noi am lisat toate si Ti-am urmat30. (29) Iisus i-a rispuns: Adevirat griiesc voui: Nu este nimeni care 9i-a lisat casi, sau frafi, sau surori, sau mami, sau tati, sau copii, sau larine3lpentru Mine si pentru Evanghelie, (30) gi si nu ia insutit acum, in vremea aceasta, de prigonirir2 - case 9i frali gi surori gi mame 9i copii gi tarine, iar in veacul ce va si vini33: viali vesnici. (31) $i mulli dintre cei dintAi vor fi pe urmi, si din cei de pe urmi intii3a.

(10,30-31),.J'^?,',Zi'J^y;:tril;l!;1,';{,';Z',"ii1i;ll;i3;33-31
Degi puline a lisat Petru, spune cd le-a ,,lisat" pe ,,toate", pentru cd gi cele puline au legdturi a impitimirii, de aceea fericit este gi cel care pe cele puline le-a ,,lisat". Insd Petru singur intreb6nd, Domnul tuturor le rdspunde, zicAnd: ,,Nu este nimeni care gi-a lisat casi, sau frafi, sau surori, sau mami, sau tati, sau copii, sau farine pentru Mine gi pentru Evanghelie, 9i si nu ia insutit".
30

I
rr

mo;ii".

In editia de la 1805, in loc de ,,9i fi-am urmat", se gesegte ,,am venit dupi Tine,,, in edifia de la 1805, in \/ersetele 29-30, in loc de ,,copii,/|arine", se gisegt e ,,teciori/

in edilia de la 1805, in loc de ,,de prigoniri", se gdsegte,,cu goniri,'. in edigia de Ia 1805, in loc de,,ce va si vini", se gisegte ,,cel viitor,,. 3r in edifia de la 1805, r,ersetul3l este: ,,9i multi dintAi vor fi apoi, gi de apoi int6i,,.

Capiroltrll0

SFAITT|ULTEoFILACTARHIEPISCOPULBULGARIEI

lar acestea le spune nu ca pe parinfi sd-i ldsdm neajutorafi 9i de femei sd ne despirfinr, ci pentru a ne invdfa pe noi sd alegem gi sd prefuim cu intAietate buna cinstire cea c;tre Dumnezeu mai mult decAt pe toate cele trupegti. Ci, de vreme ce rdzboi35 se aprindea prin propovddute (Matei 10, 37) gi aveau sd se lepecie fiii de pdrinli din pricina bunei cinstiri a lui Dulrmezeu, zice MAntuitorul: ,,Oricine va ldsa pe rudeniile dupA trup sau toate lucrurile trupe9ti, <insutit" le va lua pe ioate in veacul de acum, iar intru ,,[veacul] cel viitor: viati vesnici"". Da; gi femei va lua <insutit>? Cu adevdrat aga [este], degi blesternatul Iulian [Apostatul]36 lua in rAs cuvAntul acesta. Ci, spune-mi mie, la ce foiosegte femeia la casa bArbatului? Cu adevdrat grijd poarti pentru hrana lui gi pentru imbrdcdminte, iar bdrbatul nici o grijd nu are de acestea. Deci, r'ezi acestea 9i la Apostoli. CAte femei nu le purtau lor de glijd, pentru hrani 9i imbriciminte gi le slujeau lor? Iar ei de nimic dintru acestea nu se ingrijeau, decdt numai de cuvAnt gi de invdfiturd. $i ,,ta!i" gi ,,mame" ii aveau Aposiolii pe tofi cei care ii iubeau pe ei gi care cu pdrinteasce dragoste se aflau citre dAngii. $i numai o,,casi" l5sAnd Petru, mai pe urmd a arrut casele tuturor ucenicilor lui. incd gi acum bisericile din toate pdrfile pdmAntului, numite cu numele lui, ,,case" prea str5lucite le are. Dar lucrul cel mai mare este ci in prigoane fiind, toate acestea le mogtenesc Sfinfii, nu intru desfdtate petreceri [viefuiri] pi odihne aflAndu-se, ci goniti [prigoni]i, necdjilil fiind (2 Corinteni 12,'10;2Tintotei 3,77).Dreptaceea li cei care par cd sunt [cei mai] de pe urmd in veacul de acum, pentru cd sunt necdji]i gi prigonili, r,or fi,,intii" [,,cei dintii"] pentru nldejdea [or] cea cdtre Dumnezeu. Dar gi fariseii, ,,intii" [,,cei dintAi"] fiind, s-au fdcut,,[cei de] pe urmi". Iar [Apostolii], cei care,,au lisat toate" gi,,au urmat" lui Hristos, s-au f6cut ,,intAi" [,,cei dintAi"].
15,,Nu socotifi ci am venit sabie" (Matci 14. 31).

si

aduc pace pe pemant; n-am venit

si

aduc pace, ci

r" impdratul roman Iulian Apostatul a domnit intre anii 361-363 gi a fost nepotul Sfintr.rlui Constantin cel Mare. Dupi intronale, acesta s-a lepidat de cregtinism gi, devcnirrd pigAr,, a acordat Iibertate religioasd tuturor ereziilot pentru c4 nimicindu-se reciproc, acestca si distrugi in acelagi tinp forta gi unitatea cregtinismului, Fatd de cregtini a intrebuinlat perfidi4 combit6nd clegtinismul in lucrarea Contra Galileenilor, cum ii

numea in dc.ridere pe creFtini, voind sd demonstreze lumii pdgAne inutilitatea Evangheliei. A rnulit in chip infrico;;itor, stripurrs de o sulifd, cAnd, ridicdndu-gi ochii spre cet a strigat: ,,Ai invins, Calileene!" (pentru moartea lui Iulian Apostatul vezi viala SfAntulr:i Mucenic Mcrcuric din Vielile Sfitt!ilor pe lunn noientbrle, ziua a doudzeci gi cincea, ed. Episcopiei Romanului gi Flugilor, 1993, p. 486).

TALCUIREA SFINTEI EVANCHEI-II DE LA N4AI{CU

C.rpitolul

1{)

L0,32-34: $i erau pe drum, suindu-se 1a Ierusalim37, iar Iisus mergea inaintea lor. Si ei erau uimifi gi cei ce mergeau dupi El se temeau38. $i luAnd la Sine, iarigi, pe cei doisprezece, a inceput si le spund cele ce aveau si I se intimple: (fi) Ce, iatd, ne suim la Ierusalim 9i Fiul Omului va fi predat3e arhiereilor si cirturarilor; 9i-L vor osAndi la moarte 9i-L vor da in mAna pigAnilot'o. (30 $i-L vor batjocori 9i'L vor scuipa 9i-L vor biciui{1 gi-L vor omori, dar dupi trei zile va inviar:.
(10, 32) Matei 20,77 / Luca 18, 30-31 (1A, 33) Matei16,27;17,22-23;20,78 | Marcu 8, 31 / Luca 9,22, 44;18,37 (10, 34) Matei 20,7q 27, 63 | tr4arcr 8,31; 9, 31 / Luca 18, 33

Pentru care pricini le spune dinainte cele ce I Se r.or intAmpla Lui? Pentru ca mai inainte si gdteasci [pregiteasci] mirrtea ucenicilor ca, mai inainte auzindu-le, mai cu lesnire si le sr.rfere gi si nu se inspiimAnteze de intAmplarea cea fdrd de veste gi si cunoasci ei ci de buni voie pAtimeFie [DAnsul]. Cici cel Care mai inainte a gtiut gi putea si fugi gi n-a fugit, ardtat este cd de bundvoie Se dd pe Sine la Patimi. $i deosebi [de-o parte] luAnd pe ucenici, numai lor le spune, pentru cd, taini fiind Patima, celor mai de aproape se cuvenea si le fie descopedt;. Perltru aceasta gi mai ,,inainte" de toti merge,,in cale", vr6nd sd desparti pe ucenicii Sii de cealaltd mullime. Incd gi prin aceasta cd ,,merge" mai ,,inainte" de tofi gi ii intrece ,,in cale" , arati ci aieargd la Patimd gi nu fuge de moartea cea pentru mAntuirea noastrS. $i, degi pe toate cele intristitoare le povesteFte, insi a tuturor acestora una este mAngAiere4 aceasta adici: ,,a treia zi va invia".
1-0,35-39": Si au venit la E|3 Iacov 9i Ioan, fiii lui Zevedeu, zicAndu-I: ^ Invilitorule, voim si ne faci ceea ce vom cere de la Tine. (36) Iar El le-a

zis: Ce voifi si vi fac? (37) lar ei l-au zis: Di-ne noui sI gedem unul de-a dreapta Ta, si altul de-a stAnga Ta, intru slava Ta. (38) Dar Iisus le-a rispuns;
37In edilia de la 1805, in loc de ,,pe drum, suindu-se la lerusalirn", se gAsette ,,pe

in Ierusalim". in edilia de Ia 1805, in loc de,,$i ei erau uimifi 9i cei ce mergeau dupi El se temeau", se gesegte,,Iari ei si spiimAnta gi mergind dupi Dinsul le era frici". } In editia de la 1805, in loc de ,,va fi predat", se gdseitc ,,se va da". {0 in edilia de la 1805, in loc de,,la moarte gi-L vor da in mina pig6nilor", sc gisette ,,spre moarte gi-L vor da pigAnilor". {1 ln editia de la 1805, in loc de ,,biciui", se gdsegte,,bate". {'1 in editia de la 1805, in loc de ,,dar dupi trei zile va invia", se giseFte ,,9i a treia zi va invia". 43 in edigia de la 1805, in loc de ,,gi au venit la El", se gisegte ,,9i au venit la El
cale, suindu-se
3s

deosebi".

138

Capitolul

10

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Nu gtifi ce cerefil Putefi si befi paharul pe care il beau Eu sau si vA botezafi cu botezul cu care MI botez Eu? (39) Iar ei I-au zis: Putem.

Alt Evanghelist zice cd maica lor a venit la Iis Qt:t:i;tr':#i''ii.1? 11,1 "' cu putinli sd fi fost amAndou5: 9i Apostolii, ruginAndu-se, si fi pus mijlocitoare la inceput pe maica lor, iar dupd aceea si fi venit gi ei, [uAndu-L]
,,deosebi" Ide o parte], lucru pe care gi Evanghelistul il insemneazd zicAnd: ,,au venit la El deosebi", adicd despArlindu-se de ceilalli. Iar acum si ne invdldm ce era ceea ce cereau Apostolii. Ei socoteau ci Domnul Se,,suie la Ierusalirn" (Marcu 10,32) ca sdimpirSleascd impdrSfie vremelnicd, iar apoi, dupd ce va impdrdli, va pdtimi cele ce avea sd pdtimeasci. Deci, aceasta socotind ei, cer a gedea de-a dreapta 9i de-a stAnga Lui. De aceea ii gi ceartd [mustrd] Domnul, fiindce cer un oarecare nebunesc 1ucru, 9i zice: ,,Nu gtili ce cerefi, ci voi socotifi cd impirilia Mea este vremelnicd - pentru aceea ti vremelnicd dregitorie cereli -, insd nu este aceasta [aga], ci acestea toate mai presus de minte sunt, iar a gedea "de-a dreapta" Mea mare lucru este gi covArgegte gi rAnduielile ingeregti. $i voi spre [dupd] slavd cdsca]i [tanji]il{, iar Eu la moarte vi chem pe voi". Cici [spunAnd Domnulj ,,pahar" gi ,,botez", Crucea o numette. ,,Pahar" , cape cel ce indati spre somn aduce ti ca pe cel primit cu indulcire de cdtre El. Iar ,,botez", ca pe cel ce a fdcut curS|ire de pdcate4s. Dar ei, neinlelegAnd
slavi cescali" cu inlelesul de ,,r,oi rivniti, taniifi, poftifi dupi slavi". in rlspunsurile sale cdtre Talasie, la intrebarea 30: ,,Ce inseamni "Puteti si beti paharul pe care il beau Eu sau si vi botezafi cu botezul cu care Mi botez Eu"? (MarcLt 70,.38) Care este deosebirea intre "pahar" 9r <botez"?", Sfintul Maxim Mirturisitonrl r"lspunde a;a: ,,Botezul Domnului este chipul ostenelilor noastre de bundvoie pentru virtute/ prin care, ttergand petele de pe conttiinti, omorAm de bundvoie inclinarea voii noastre citre cele ce se vdd. Iar paharul este chipul incercirilor fdrd de voie, care vin asupra noastri in timpuri de stramtoare, pentru ce stdm in slujba adevdrului gi prin a ciror suportare, pun6nd dorul dupd Dumnezeu mai presus chiar ti de viale, primim de bundvoie pAnd chiar gi moartea silnicd a fiinfei noastre. Iuezi scolia llPrin urmare, aceasta este deosebirea intrebotez gi pahar, ci botezul face moartA aplecarea vointei noastre spre pldcerile vietii, de dragul virtufii, iar paharul convinge pe cei evlaviogi se puni adevdrul mai presus chiar gi de viale. Paharul 1-a pus inainte de botez, deoarece virtutea este pentru adevdr, nu adevdrul pentru virtute.loezi scolin 2] De acee4 cel ce cultive virtutea pentru adevir, nu e rinit de sdgelile slavei detarte; dar cel ce se strdduiegte dupd adevdr, de dragul virtulii, deschide in sine culcut pdrerii
,,5i voi spre
a5

{r

de sine a slavei degarte, [scofin 1] Botezul Domnr-rlui, zice, este omorArea desivArgiti a inclinirii noastre spre lumea sirnfurilor; iar paharul este idgdduirea chiar gi a vie!ii de aici, pentru adevdr.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N,{ARCU

Capitoiul

10

139

fdgAduit [ci vor primi ,,paharul" gr ,,botezul" acesta], socotind cd vorbette de pahar slmtit Fi de botez, cu care se botezau iudeii, spdlAndu-se inainte de a mAnca'u.
ce zice, s-au

1.0,39b-40: $i Iisus le-a zis: Paharul pe care Eu il beau il veli bea, 9i cu botezul cu care Eu mi botez vi vefi boteza. (40) Dar a gedea de-a dreapta Mea, sau de-a stAnga Mea, nu este al Meu a da, ci celor pentru care s-a pregitit.
('10, 39b-10 )

Matei

20 ,

22-23

,,La mucenicie veli ilrtra gi veli muri cu moartea cea pentru adevdr, "dar a gedea de-a dreapta Mea, sau de-a stAnga Mea, nu este al Meu a da"". Aici doud lucruri se cuvine a cerceta. Unul: Oare s-a pregdtit cuiva sd gadd? Iar celSlalt: Oare StipAnul a toate nu poate sd dea aceastd ,,gedere"? Deci, zicem ci nimeni nu va gedea ,,de-a dreapta" sau ,,de-a stAnga"; ci mdcar cd in multe locuri a1e Scripturii auzi,,gedere" [,,a gedea"], sd nu infelegi Federe, ci cinste prea mare. Iar aceea ce zice: ,,Nu este al Meu a da", aceasii inleiegere are: ,,Nu este al Meu, adicd al Dreptului ]udecdtor, a da voud in dar cinstea aceasta pentru cd nu ag fi fost drept, ci celor care s-au nevoit, acelora s-a gdtit cinstea aceasta. Precum un impdrat drept, de ar fi privit la oarecare lupt;, apoi ar fi venit la el oarecare prieteni de-ai lui gi i-ar fi zis: "Di-ne noud cununile,', le-ar fi zis [impiratul]: "Nu este al meu a da, ci, de se va nevoi cineva gi va birui, aceluia s-a gdtit cununa". Deci gi voi, fii ai lui Zevedeu, veli lua mucenicia pentru Mine; iar de se va afla cineva avAnd impreuni cu mucenicia Fi pe toate celelalte fapte bune mai mult decAt voi, acela vi va intrece pe voi"rt.
Iscolia 2] Adevdrul, zice, este cunogtin]a dnmnezeiasci, iar virtutea, lupta pentru adevdr a celor ce-l doresc. Agadar, cel ce indnri ostenelile virtutii pentru cunottintd nu se robegte slavei degarte, intrucat gtie cd adevdrul, prin firea lui, rdmAne mai presus de toate ostenelile. Cdci el prin fire nu poate fi cuprins de cele din urmd. Dar cel ce cauti cunottinta de dragul ostenelilor pentru ea, desigur, se robegte slavei degarte, ca unul ce crede ce a luat cununa inaintea sudorilor, negtiind cd ostenelile sunt pentru cunund, iar nu cununa pentru osteneli. Orice metodd se dovedegte necugetatd atunci cand, in loc de-a se ajunge prin ea la ceea ce este absolut (pentru sine), e crezutd ea ca un luclu absolut (pentru sine) - Filocnlin ronthneasci, voI. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 30, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999,p.123. {6 Aceasta era una dintre rAnduielile ritualice ale bdtranilot pe care iudeii le respectau cu strictele. Caci spune gi Sf6ntul Evanghelist Marctr cd ,,fariseii 9i tofi iudeii, daci nu-9i spali mAinile pAni la cot, nu mininci, finind datina bitrAnilor" (Marcu 7, 3). {7 Mdrturisind adevirul crediniei intru Hristos, SfAntului Apostoh-rl lacov i-a fost tSiat capul la Ierusalim in anul i15, iar SfAntul Apostol loan a mucenicit in Roma, iar apoi a fost exilat in insula Patmos.

140

Capitolul

10

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

1-0,4145: Si auzind cei zecel au inceput a se mania pe Iacov gi pe loan. gtiti ci cei ce se socotesc cArmuitori ai neamurilor domnesc peste ele si cei mai mari ai lor le stipAnesc. (43) Dar intre voi nu trebuie si fie agaa8, ci care va vrea si fie mare intle voi, si fie slujitor al vostrure. (44) $i care va vrea si fie intAi intre voi, si fie tuturor slugi. (45) Ci gi Fiul Omului n-avenit ca si I se sluj easci, ci ca El si slujeasci 9i si-$i dea sufletul riscumpirare pentru mulli. ( 0, 41 -4 2 ) Matei 20, 24-25 I Luca 22, 24-25 ('10, 4 Matei 20, 26 I Marcu 9, 35 I
(42) $i Iisus, chemAndu-i la Sine,le-a zis:
1

apoi ardtAndu-le cd a-9i rdpi cinstea gi a iubi incepitoriile [int6ie6file, dregitoriile] este lucru pigAnesc. ,,"Cei ce se socotesc cArmuitori ai neamurilor. in chip stdpinitor gi cu tiranie se poarti cu cei pe care-i stdpAnesc, dar la voi, ucenicii Mei, nu [se cade a fi] ag4 ci cel care voiegte sd fie mare, sd slujeasci tuturor". De vrerne ce gi aceast4 adicd a suferi pe toli gi tuturor e sluji, a unui suflet mare este [ucrare]sl. Si pilde aratd: ,,Ci gi Fiul Omului n-a venit ca si I se slujeasci, ci ca El si slujeasci gi sn-$i dea sr:fletul riscumpirare pentru mulfi", lucru care este mai mare dccAt a sluji. Cdci ce lucru mai mare gi mai minunat este decAt atunci cAnd cineva nu numai ar sluji, ci ar gi muri pentru acela cAruia ii slujegte? Dar aceastd slujire pi aceastd smerenie, inillare gi slavd gi Lui gi tuturor s-a fdcut, cici, mai inainte de a Se face om, numai de ingeri era cunoscut,
In edifia de la 1805, in loc dc ,,Stifi ci cei ce se socotesc carmuitori ai neamurilor domnesc peste ele ;i cei mai nari ai lor le stipanesc. Dar intre voi nu trebuie si fie ata", se gesette ,,$tili cA cei ce li se par ca sunt incepitori ai limbilor le stipanesc pe ele 9i cei mai mari ai lor le domnesc pe dinsele. Iari la voi nu va fi aga". {e in editia de la 1805, in loc de ,,sluiitor at vostru", se gdsegte ,,sluge tuturor". 50 Adicd intru cele ale firii cizute, intru cele pe care il mottenim pe Pdrintele Adam. 5r Cdci a sluji tuturor gi pe toate a le suferi este lucrarea unui suflet rnare.
tx

Incd omenegte [intru cele omenegti]50 aflAndu-se ucenicii, au fost birui]i de zar..istie gi de aceea s-au gi mAniat asupra celor doi. Dar cAnd? CAnd i-au vizut pe ei cd n-au fost primili de Domnul, ci ca gi cum izgonifi, atunci s-au mAniat pe ei, cdci pAnb cAnd [fiii lui Zevedeu] erau cinsti]i de Domnul, [ceilal;i] sufereau [ribdau] nemdniindu-se, degi ii vedeau pe ei [cei doi] cd mai mult sunt cinstiti. Dar, fiindcd atunci ingigi aceia au cerut cinste4 nu-i mai suferd ceilalli, intruc6t acum nu se aflau incd de sivArgit [desdvArgi]i]; iar mai pe urmd ii vei vedea pe dAngii cu cuviin|i cinstindu-se unul pe altul. Insd Hristos ii vindeci, mai intAi potolindu-i prin aceea cd-i aduce aproape de EI - ci aceasta insemneazi ceea ce zice: ,,chemindu-i la Sine" -,

Luca 9, 48;22,26 ('10, 44) Matei.20,27 lMarcu 9, 35 / 1 Petru 5,3 (10, 45) Matei 20,28 I Ioan 13, 14-15 / Filipeni2, T l'fit 2,-I4l 1Pettu 5,3

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE Lr\

MAITCU

Capitolul

10

1.11

loan.

ritori ) Dar ;i fie turor :asci

iar dupi ce S-a fAcut om ti S-a ristignit, nu nurnai slava aceea o.rre, ci 9i alta a mai luat gi peste toatd lumea impirdlegte.

ru5,3 ru5,3

iruifi

mul,

)u ca

70,46-52: $i au venit in Ierihon. Si iesind din lerihon El, ucenicii Lui 9i mullime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, gedea ;'os, pe marginea drumu.luisz. (47) $i, auzind ci este Iisus Nazarineanul, a inceput si strige gi si zici: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-mii (48) $i mulfi il certau ca se taci, el insi cu mult mai tares3 striga: Fiule al lui David, miluiegte-mi! (49) $i lisus, oprindu-Se:r, a zis: Chemati-l! Si l-au chemat pe orb, zicandu-i: indriznegte, scoali-tel Te cheami- (50) Iar orbul, lepidind haina de pe el, a serit in picioare55 gi a venit la Iisus. (51) $i l-a intrebat lisus, zicAndu-i: Ce voiesti si-ti fac tie? Iar orbul I-a rdspuns: invifitorule, si vid iarigi. (52) Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinla ta te-a mantuit. $i indati a vizut gi urma lui Iisus pe calero.

1i0,46-.51) M.rtei 20,29-3,1/ Luca 17. 19; 18, 35 43

nu-i 'pilil;

p" luce e" -,


rilo nea-

,1

'e, sa

:or .l

ului
erui
ci ce

Matei vorbegte de ,,doi orbi" (Matei 20,30),insd este cu putinli sd fi fost doi cei care s-au vindecat, dar cel mai insemnat dintr-ingii si fi fost acesta despre care pomeneFte Marcu acum. $i vezi cum Il cinstesc pe Iisus noroadele, ca 9i culn un oarecare impirat ar fi trecAnd, incAt il gi ceartd pe orbul ce strigi. $i{ intreabi Domnul pe orb ce voiegte sd-i faci, pentru ca si nu zici cineva cd unele r.oind el, altele ii di Domnul. fi suflet binemulfdmitor Irecunoscitor] a fost cel al orbului, care, dupi ce l-a tdmdduit, nu L-a pdrisit pe Dornnul, ci a mers dtrpd DAnsul. Insi este cu putinld gi dupd inalta inlelegere a se inlelege [pricepe] aceasta: ,,Ierihonul"sT este locul acesta de jos, iar,,Bartimeu orbul, fiul lui Timeu" care gade aici, este firea omeneasci, cea care era ,,fiu al lui" Dumnezeu, Celui Care este mai presus de toat.i cinstea:r. Deci aceasta

ri ar

lror

rilor

fie

cPe

Iam.

5']In edifia de la 1805, in loc de ,,sedea jos, pe marginea drumului", sc gisette ,,9edea lAngi cale, cer9ind". 53 in edifia de la 1805, in loc de ,,mai tare", sc giscFte ,,mai mult". a in edi;ia de la 1805, in loc de ..oprindu'Se , se g.rseytc ,,stind". 'o in edigia de la 1805, in Ioc de ,,lepidAnd haina de pe el, a sirit in picioare", sc gisegte ,,lepidindu-9i haina sa, s-a sculat". 56 in edilia de la 1805, versetr-rl 52 este: ,,Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinla ta te-a mantuit pe tine. Si indati a vizut si a mers dupi lisus in cale". 5T lerihonul este situat in partca de miazizi, lirrgi riul Iorr'lan, apropriat ca inilfime de nivelul Mirii Moarte, mult mai jos dec6t locul inalt irr care'se afl.i Iertrsalimul. s3 Aici, Sfintul Teofilact folosegte rrn joc de cuvinte lcgat de sonodtatc.r cuventul evreiesc ,,Bartimaeus". in evreiegte,,bar" ins('amn; ,,fiu al", iar,,timaeus" este aproape similar ca sunet cu cuvdntul greccsc ,,time", care insealnni ,,cinste

142

Capitolul

10

SFANTUL TEOFILACT ARH] EPISCOPUL BULGARIEI

[firea cea omeneascd] ,,stiga" cdtre lisus, Care cdldtorea prin ,,Ierihon", adicd prin viala aceasta; gi a miluit-o pe dAnsa Domnul gi prin ,,credinfi" o a ,,mintuit", dezbrdcAndu-se [,,lepidindu-se"] ea de ,,haina" cea veche, a pdcatului. Iar dupi ce s-a ,,mAntuil", ,,a mers dupi" DAnsul, lucrAnd poruncile ,,in cale" - adici in viafa aceasta -, cdci aici este cu putinli ,,a merge dupi" Hristos, iar dupd aceasta [aceasti via]d] pentru to]i este incuiatd lucrarea Doruncilor,

1.13

Cnprrolur- 11 lntrarea tn lerusalim. Sntochinul neroditor. Curdtirea temniului. Puterea credintei. Botezul lui loan'

$i cand s-au apropiat de lerusalim, la Betfaghe si la Betania, lAngi2 Muntele Mislinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii Sii, (2) 9i le-a zis: Mergeli in satul care este inaintea3 voastri gi, intrAnd in el, indati veli afla un minz legat, pe care n-a gezut pAni acum nici un oma. Dezlegafi-l 9i aducefi-I, (3) Iar de vi va zice cineva: De ce facefi aceasta? Spuneli ci Domnul are trebuinfi de els gi indati il va trimite aici. (4) Deci au mers 9i au gisit minzul legat la o poarti, afari la rispintie6, gi l-au d ezlegat. (5) $i unii din cei ce st;teau acolo, le-au zis: De ce dezlegafi mAnzul? (6) Iar ei le-au spus precum le ziseseT Iisus, si i-au lisat.
11, 1-6:
(11, '1) Matei 27. \ / Lucalg, 29 | loalj. 12,12 (11,2-3) Matei 27,2-3 / Luca 19, 30-31 (11, 4-O Malel2a,6 I Luca 19, 32-34

in alte ddti, de multe ori a venit Domnul la Ierusalim, dar niciodati cu atAta slavd ca acum, ca mai inainte Se ascundea [tdinuial din pricina zavistiei iudeilor. Iar acum, pentru ci sosise vremea Patimii, pe care Ei insugi a rAnduit-o pentru Sine, mai cu slavA vines, c4 de vor vre4 si inleleagd slava Lui; gi din proorociile care se irnplinesc la [cu] DAnsul sd cunoascd cd este Dumnezeu adevdrat. Iar de nu vor vrea sA infeleagd, spre mai mare osAndd si [e] fie lor, cd nici dupi atAtea ardtate minuni n-au crezut.
Si
I

In edifia de la 1805, titlul capitolului este'. ,,Pentnt minzul asinei. Pentru smochinul cel
ce

din templu, Pentru nddejdea cea intru Dumnezeu. Pentru pomeniren de rdu pi iertarea grepalelor Pentru arhiereii Fi r1nii ce L-nu tntrebat pe Domnul de puterea Sa" .
uscnf. Pentru zalafii

s-au

scos

'?in edigia de Ia 1805, in loc de,,la Betfaghe 9i la Betania, lAngi", se gesegte,,in Betfaghe gi in Betania, citre". r in edilia de la 1805, in Ioc de ,,inaintea", se gdsette ,,in preajma". 't in edilia de la 1805,ln loc de ,,n-a gezut p6ni acum nici un om", se gdsegte ,,nirneni din oameni n-a gezut". 5 in edifia de la 1805, in loc de,,Spunefi ci Domnul are trebuinfi de el", se gesette ,,Si ziceti: Domnului trebuieste" 6 in edifia de la 1805, in loc de ,,la o poarti, afari la rispintie",
afard la rispAntii". 7 in edifia de la 1805, in loc de ,,zisese", se gasegte ,,poruncise". 3 Adicd, vine Dornnul cu slavd mai aritatd.
se gdsegte,,la u95,

114

Capitolul

11

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Vezi cAte semne [se aratd] aici: le-a zis ucenicilor ce vor gesi un mAnz, vor fi oprifi, apoi zicand cd Domnul are trebuinlA de mAnz, ii vor lisa. Pentru ca nici acesta nu este lucru mic a li se da voie Apostolilor sd aduci mAnzul - lucru care nu s-ar fi imDlinit de nu in chiD tainic ar fi stat asupra stdpinilor m6nzului oarecare dumnezeiascd sild, iare ii impingea pe ei sA lase dobitocul. Cd nu este lucru mic sd-i fi lSsat pe ucenici sd ia lucru strdin, de n-ar fi fost puterea dumnezeiasci ca sd-i sileascd pe stipAni a-gi lisa [da] dobitocul [unor strdini], mecar ce poate sdraci erau stdpAnii asinei si lucrdtori de pdmAni. insi invafi-te cd iru in zadar a fdcut Domnul aceasta - cd n-avea nici o trebuinld de mAnz Cel Care de atAtea ori a inconiurat pe ios toatd Iudeea gi Calileea -, ci ca sd arate cd va gedea deasupra [va stipAni peste] norodul pigAnesc. Cici acesta era nesupus gi neinvifat 9i era legat prin pacatele sale ,,afari la rispAntii" - adici in viala aceasta-, ,,la ugi" [,,1a o poarti"] - adici afard de Bisericd - 9i au fost dezlegafi de ucenici prin Botez gi prin credinld. $i a incilecat pe el [,,a lezut pe el"] Domnul, punAnd ucenicii deasupra ,,hainele lor", adicd toatd podoaba cea din faptele cele bune. Cdci mai inainte, goi fiind pdgAnii, se fdceau grozavd priveligte lucrAnd firddelegie. Iar dupi ce au fost aduti de Apostoli, atunci dar5, atunci s-au invifat a umbla cu bunl cuviinf5 gi pentru aceasta gi deasupra ior este purtat Hristos, ,,qezand" [El] deasupra Dar cine erau cei mai dintAi stipAni ai ,,mAnzului", care ii opreau pe Apostoli? Aritat [r'5dit] este cu adevirat ci diavolii, insd Apostolii se fac mai putemici 9i decAt acegtia.
a zis cA

L7,7-70: Si au adus minzul la Iisus gi 9i-au pus hainele pe el gi Iisus a gezut pe el. (8) $i mulfi igi astemeau hainele pe cale/ iar alfii agterneau ramuri, pe care le tiiau de prin gridinitO. (9) Iar cei ce mergeau inainte gi cei ce veneau pe unni strigau, zicAnd: Osana! Bine este cuvAntatlr Cel Ce vine intru numele Domnului! (10) Binecuvintati este impirifia ce vine a pirin(11,7) 4Regi9,13 | telui nostru David! Osana intru cei de Sus!12
II

Matei 21, 7 / Luca 19,35 I loan12,74 ('11,8) Matei 21, 8 / Luca 19,3511oan12,13 I,9) Psalm777,26lZahaia{,T lMateizt,glloaf.72,13 ('1'1,10) Matei 21, 9 / Luca 13,35; 19,38

lumca pigAni greacd gi romand, goliciunea predomina atat in viala privatd, cat pi in cca publici 9i religioasi (biile publice. jocurile atletice, orgiile). '0 in edilia de la 1805, in loc de,,hainele pe cale, iar altii agterneau ramuri, pe carc' le tiiau de prin gridini", se gisepte ,,vesmintele lor, iar alfii tiiau stilpEri din pomi 9i le agterneau pe cale". r) in edifia de la 1805, in loc de ,,Bine este cuvantat", se gisette ,,Blagoslovit este". rl in edilia de la 1805, versetul 10 este: ,,Blagosloviti este impirifia care vine intru numele Domnului a pirintelui nostru David! Osana intru cei din iniltime!", cu
'qhr

TALCUIRE-^ SFINTIiI

E\ANCllhLll DF L:\ I'l'\ltCU

Capitolul 1l

1'1

Cati r leme p,etlccc np:tric.tt, tl(\r{ldul cunolste cc se cr.tvine s; de aceel il cinstegte pe Iisus, fiecare dupi a s;r prutere. Dar. ce spun cei ce-L laudi? Aceasti laudii de la Davicl an luat-o. Iar ,,osana", clupd cum socotesc unii, inselrrneazii ,,O, m6ntuie9tel", iar dLrpti cLrm s()coiesc allii insemlleazzi ,,laucli"; insi mai bun [potrivit] este inlelesul cel clintAi, intrr,rcAt it Psolrrtul 717 se afld ,,O, Doamne, mdntuiegtel" (117 ,25), care irtru grair.rl cel evreiesc se scrie ,,osana". Iar' ,,impirilie a lui David" este nunriti Impirafia lui Hristosr3, mai intAi pentru ci din siminla ltri David se trigea Domnul, dar gi pentnt cii ,,David" se tAlcuiegte: ,,puternic la m.lni" sarr ,,indestulat la mAni". $i cine altr-rl este ,,ind.estlll:rt la mina", firi r-rurnai Domnttl, ale cirtti miini atAtea minuni au ficttt? Si agterr-rem gi rroi, rlar, ,,hainele" noastre, adic.l trupul - cici haini a suf'letului este trul-r'.rl - 9i si-l supurlem pe el Donrnului. $i si agternem calea viefii noastrer ,.tiind stAlpiri din pomi", adici urmind, noi, r'ielilor Sfirrfilor, cici ,,pomi" strnt Sfinfii, din care ,,taie stAlpiri" cel care urmeazi faptele lor cele bunc ale acelora ISfinf ilor]. Ci ,si firptele noastre cele ce ,,rnerg inainte" ;i ce.le ce ,,r'in pe umr5" ,.pre slar a lui Dnmnezett si fie, cicj unii in viala tlinainte [.rni incep.itur'.i au ar.itat. iar viafa cea de pe ttrmi a lor n-a fost a,c4 nici spre slala lui Dumnezeu fn-atr f.lc'-tt-o lucritoare].

intrat Iisus in Iernsalitn 9i in ternplu 9i, privind toate in iurrt gi vremea fiind spre seari, a iesit spre Betania cu cei doisprezece. i12) $i a doua zi, iegind ei din Betania, El a fliminzit. (1.3) pi vizAnd de departe un smochin care avea ftuttze, a mers acolo, doar va gisi ceva in el;9i, afungAnd la smochin, n-a gisit nimic decAt frunze. Cici nu era timpullr smochinelor. /14) $i, vorbindro, i-a zis: De acum inainte, rod din tine nimeni in veac si nu minince. $i ucenicii Lui ascultau. '12-'l
11, 11-11:

$i

('l I .

3) M atei

27 . 17

-\9 I Ltlc^

"13

,6

,,A intrat" Iistrs ,,in tenlplu", tlar iarigi ,,a iegit", aritAnd cd il pirisegte cle aculn;i-l lasi pLrstir-r gi sl.rf lcfrrire. $i se tlucc iu,,Betania", care se
urrl.itoarcle inserrrnii li: Ii El-]5] ,,Osana " esic cu\,Ant cvlcjesc li uncori inseanrni ,,iaudd", alteori ,,O, nrirrtr.rie5te!", iar aici irrsernni ,,laudir l;iulrri luj David". Iar ,,intru cei din inilfime" arat.i ci 1;rudi lj putci rlc t tlt' tlirr irr.ilf irle - atlici ingerii - pe' Dumnezcrt, Care. nt:-a trirlis llou,i Iurp,ir.ri;i ,r inrloit inlli.if,rtii\ lr-ri Dalicl (dupi Zigaben). 'r ,,$i mare va fi stipinirea LLri si pacea Lui nu va avea hotar. Va impirifi pe tronul 9i peste impirdfi.r lrri David, ca s-c int,ireasci gi s-o intemeieze prin iudecati gi prin dreptate, de acum 5i pini-n veac Rivna l}rnrnului Savaot va face aceasta" (lsnu 9,5).

rrlrredi;irdeia1ii0i,hLv:Llt,,rrrirjnCtoateinjur".segiseite,,dupicauv;zuttoate". ri in r.clifia dc l.r iil()5. in lrrr: clr' , timrrui" .r qiscitc ,,vrcmea". i" Lr cdigia dt la ! !05, i r i,,- rlc ,vorl'rrrrl- sc lliis(';+,r ,,ri spr,r nzind ".

l.16

capirolul

11

SFANTUL TEOFILACT ARHTEPISCOPUL BULGARIET

tAlcuiegte ,,casa ascultdrii", pe iudeii cei nesupugi gi impietrili Ia inimi Ids6ndu-i, pentru ca la cei ce il asculti pe El si vind impreuni cu ucenicii. Dar sd vedem gi cele pentru [despre] ,,smochin", c5ci multe se par a fi nepotrivite. IntAi cI a fldmAnzit Domnul de dimineali, apoi cd, nefiind vremea smochinelor, Ei cauti roade. $i pentru care pricind a pedepsit pom nesimfibr? insd toate aceste4 dupi iconomie le face. Cdci, de vreme ce deseori a ficut minuni spre facerea de bine a oamenilor gi n-au vdzut ucenicii puterea Lui intru a pedepsi pe cinev4 pentru aceast4 voind sd arate ucenicilor cd gi rdu poate si facd gi de-ar voi pe cei care aveau sd-L rdstigneascd putea s5-i piardd intr-o clipitd, asupra pomuiui nesimtitor i9i aratd puterea [minunea]. Ci lucru gi minune mare este cum pomul cel atAt de mustos s-a uscat, cdci mai plin de sevd decAt toli pomii este smochinul. $i ,,flimAnzeste" de dimineald, cu iconomie dAnd voie trupului. $i roadd cere de la smochin, cdruia nu-i era ,,vremea" de road5, ca - precum am zis mai sus - sd arate ucenicilor ci 9i a munci [cdzni, pedepsi] poate. Dar este ,,smochinul" acesta gi inchipuire sinagogii iudeilor, care avea numai ,,frunze" - adicd Legea - acestea dAndu-le lor umbrd, iar ,,roadi" nicidecum nu avea (Matei 3, 8;21,19) pi de aceea ,,a flimAnzit" Iisus de mAntuirea lor. Cici zice IDomnul]: ,,Mincarea Mea este si fac voia Celui Care M-a trimis pe Mine, gi si sivArgesc lucrul Lui" (loan 4, 34) - iar voia lui Dumnezeu este a intoarce pe cei ce pAcdtuiesc. Deci, de vreme ce nu avea ,,roadi" sinagoga, a fost blestematd gi ,,s-a uscat" (Marcu 11,20-21-), nemaiavAnd nici prooroc, nici dascdl.
71,15-78: $i au venit in lerusalim. $i, intrind in templu, a inceput si dea afarilT pe cei ce vindeau si pe cei ce cumpirau in templu, iar mesele schimbitorilor de banil8 gi scaunele vinzitorilorde porumbei le-a rtrsturnat. (76) $i nu ingiduia si mai treaci nimeni cu weun vasle prin templu. (i7) $i-i invita si le spunea: Nu este, oare, scris: ,,Casa Mea casi de rugiciune se va chema, pentru toate neamurile?O"? Voi insi afi ficut din ea pegterl de tAlhari. (18) pi au auzit arhiereii si cirturarii. $i ciutau cum sI-L piardi21. Cici se temeau de El, pentru ci toati multimea era uimiti de invifitura Lui. (11,15) Matej,2172lLuca 19, 45 / Ioan 2, 14('11,16-17) lsaia56,7 llercmia7,77 |
Matei 21, 13 / Luca 19,46 /loan2,76
('1'1,'18)

Matei 21, 15, 45 / Marcua2,12l Lrrea79,4748

'r in edigia de Ia 1805, in loc de ,,si dea afari", se g;segte ,,a scoate". '3 in edilia de Ia 1805, in loc de ,,mesele schimbitorilor de bani", se gdsegte ,,mesele

zanfilot"
r"

in cdilia dc la 1805, in Ioc de ,,$i nu ingiduia si mai treaci nimeni cu vreun vas", sc gdsette ,,Si nu lisa si poarte cineva vas". ':! inedilia dela 1805,in Ioc de,,pentru toate neamurile", se gdsette,,intru toate limbile".

IALCUIREA SFINTEI EVANGHELIi DE LA MARCU

Capitolul

11

Cum ci Iisus a scos [din tempiu] pe cei ce r,lndeau acolg povestegte gi Ioan, insd acela ia inceputul Evangheliei sale (Ioan 2, 13-17), iar Marcu, citre sfArgitul Evangheliei. Deci, socotind cd aceasta a fost a doua oari, gi mai mare prihdnire se face iudeilor, de vreme ce, de multe ori aceleagi Iindreptiri] fdcAnd Domnul, Iei] nu s-au intors. fi numegte Domnr-rl templul ,,pe9teri de tAlhari", din pricina iubirii de cAgtig, cdci neamul tAlhiresc este Ineam] dedat la cAgtig. Deci, de vreme ce gi acegtia fdin templu] vindeau pentru cAgtig dobitoacele cele ce se aduceau pentru jertfi, [pentru aceasta] ,,talhari" i-a numit pe et.lar ,,zarafi" erau cei care schimbau banii. pi aduce asupra ior pArAg pe Proorocul isai4 care zice: ,,Casa Mea, casi de rugiciuni se va chema" (lsaia 56,7). Dar, o, sd nu fie aceasta fgi pentru noi]!Adicd sd ne afldm gi noi scogi afard din Bisericd; pentru cd multi intrdm ti in Biserica noastrd , ,,vlnzind" cele bune gi ,,cumpirAnd" cele rele. Sunt inci gi cei ce au ,,mesele" pline cu bani, adici cei ce iconomisesc ai chivernisesc pe cele bisericegti, insi toate pentru iubirea de bani le fac. Dar gi ,,scaunele vAnzitorilor de porumbei le ristoarnd", adtcd pe arhiereii care vAnd darurile cele duhovnicegti - cici ,,porumbelul" este sen'm al Duhului *, ii scoate Domnul afard din arhierie; cdci acela care pentru aur hirotonette, este caterisit. Dar gi cel care darul gi curilia din Botez le va vinde diavolului, gi acesta pi-a ,,vAndut porumbelul" lui pi pentru aceasta se Fi scoate din Biseric5.
11,19-23:lar cind s-a ficut seari, au iegit afari din cetate. (20) Dimineata, trecAnd pe acolo, au vizut smochinul uscat din ridicini. (21) $i Petru, aducAndu-si aminte, I-a zis: Invititorule, iati smochinul pe care l-ai bles-

temat s-a uscat. (22) $i rispunzAnd, Iisus le-a zis: Aveli credinfi in Dumnezeu2r. (23) Adevfuat zic voui ci oricine va zice acesfui munte: Ridici-te si te arunci in mare, si nu se va indoi in inima lui23, ci va crede ci ceea ce sDune se va facez+. fi-va lur once va zlce. , 20) Matei. 21, 19
( 11

('11,21)

Matei

21,,20 / Evrdt

6,8 ( 11,22 23) Matei77,2q27,21/ Luca 17, 6 / Ioan 11, 40

Degi Maiei zice ctLrn ci ,,indati s-a uscat smochinul" gi vdz6nd aceasta ,,ucenicii s-au minunat" (Mrtei 21,79-20), sit nu te turburi auzind acum pe Marcu, care zice cd a doua zi ,,au vizut smochinul uscat" -, caci dator egti aga sd inlelegi spusa lui Matei: ,,$i smochinul s-a uscat indatd", deci zdbovepte
loc de ,,cum si-L piardi", se gisette ,,in ce chip L-ar fi pierdut pe El". I in edi;ia de la 1805, ln loc de ,,Avefi credinfi in Dumnezeu", se g6segte ,,Aveti credinfa lui Dumnezeu". I in edilia de la 1805, in loc de,,in inima lui", se gisegte,,intru inima lui".

rrin edifia de la 1805, in

!inedi;iaclela1605,inlocde,,cespunesevaface",segisegte,,cevazicevafi".

148

Capitolul

11

SFANTUL TEOFILACT ARHTEPISCOPUL BULGARIEI

pufin dupa acest cuvAnt, apoi zr: ,,YdzAnd aceasta, ucenicii s-au minunat". CAnd, adici, ,,vizAnd"? Nu indatS, ci a doua zi. Si cu adevdrat cel ce aga inlelege nici o nedumerire nu i se va ir:rtAmpla [nu va avea]. $i vezi cum gi de aici Hristos Se aratd cd este Dumnezeu, cici zice Domnul prin Prooroci: ,,Eu usc lemn verde gi inverzesc lemn uscat"2s (lezechiil 17,24. $imimtneazd-te de dumnezeiasca iubire de oameni, cum pi noud, celor ce prin credinfS ne asemdndm Lui, ne dd putere de a face minuni * pe care El in chip firesc o are -, incAt gi munlii s5-i putem muta! Iar ,,munte" este ti socoteala [cugetarea] cea mdndri [plinA de trufie], neinduplecat5 fiind gi inil|ime oarecare [ingelEtoare] avAnd. Deci, cel ce vede cd patima mAndriei il supdrd pe el gi se sArguiegte [aceasta] sdl scoata pe el din cercetarea gi pronia lui Dumnezeu - ci mAndru este cel care zice cum cd toate prin sine le isprdvegte pi nu prin Dumnezeu -, unui ca acesta este dator a certa acest ,,munte" - pe mindrie zic - gi a-i zice ei [mdndriei]: ,,Ridici{e gi te arunci in mare", adicd in oamenii lumegti gi necredincio9i, care se afld in marea viefli acesteia Iar el .,nu se va indoi intru inima lui", adicd nu se va
despdrfi de Dumnezeu - cdci cel mAndru se desparte de Dumnezeu, zicand: ,,Nimic nu am de la Dumnezeu, nici nu am trebuinfd de aiutorul Lui"'?6.

zic voui: Toate cAte cerefi, rugAndu-v5, si credeli ci le-afi primit 9i le veti avea27 . (25) Iar cAnd stafi de vi rugafi, iertafi orice avefi impotriva cuiva, ca gi Thtil vostru Cel din Ceruri sI vi ierte voui gregealele voastre. (26) Ce de nu iertafi voi, nici Tatil vostru Cel din Ceruri nu vi va ierta voui gregealele voastre.
1L,24-26: De aceea
(1,1,24) leremia29,73l Matei7,7)27,22lLuca 11, 9 / loan 14, 13;75,7 I lacov 7,54 (11,25) Siah28,2,7 I Matei 5,2i-24t 5,l4 / Efeseni 4, 32 / Coloseni 3, 13 (11, 26) Matei 6, 15

vi

Cel care crede din tot cugetul sdu, cu adevirat gia intins inima sa spre Dumnezeu ti, ca sd zic ceea ce zice David, gi-a vdrsat sufletul sdu inaintea lui Dumnezeu (Psalm 41, 4; 67, il. Iar cel care gi-a intins inima sa citre

Dumnezeu, s-a unit cu El gi inima lui infierbAntAndu-se, [dintru aceasta] se adeveregte ci va dobAndi cererea sa Deci ce a pdtimit aceast4 acela va cunoagte. Si socotesc cd pdtimesc aceasta toti cei ce mdcar pufin iau aminte28.
in edilia Bibliei de la 1988, aici avern: ,,8u, Domnul, pomul inalt il fac mic gi pe il fac inalt; pomul verde il usuc ai pomul uscat il inverzesc". 26 Adici nu se va dezbha in sine, trdindu-gi viafa launtricd in doud feluri (adici in chip indoit): intru Dumnezeu pi intru mdndrie. in editia de la 1805, in loc de ,,si credefi ci le-afi primit Fi le veti avea", se gasegte '?7 ,,si credefi ci vefi lua gi va fi voui". Adicd: Cel intru care s-au sivar5it acestea, acela va cunoagte adeverirea lucrului. '?3 Iar cunogtinta celor pomenite aici, o au toti cei care macar putin iau aminte.
'?5

cel mic

TALCUIREA SFINTEI E\ANC}JELII DE LA

\I'\RCU

Capitolul

11

149

De aceea gi zice Domnul: ,,Toate le vefi lua, cate cu credintd le veli cere", cici cel care credc, cu totulu,si tot [pe de-a-ntregul] pe sine se dd lui Dumnezeu, cu lacrirni vorbind cr,r L)insul, ca gi cum finAndu-se de picioarele StdpAnului, intru rugiciune. Voiegti inc.i pi intru alt chip [fe1] a primi [ua] ceea ce ceri? Iarti orice ]i-a gregit ]ie fratelezq. Vezi lesnirea darului lui Dumnezeu?ro
11,27-33: $i au intrat iarisi in Ierusalim. $i pe cind Se plimba lisus3l prin templu, au venit la El arhiereii, cirturarii gi bitrinii. (28) $i l-au zis: Cu ce putere faci acestea? Sau cine Ti-a dat Tie puterea aceasta, ca si le faci? (29) Iar Iisus le-a zis: Vi voi intreba gi Eu un cuvant: Rispundefi-Mi 9i vi voi spune gi Eu cu ce putere fac acestea: (30,) Botezul lui loan din Cer a fost, sau de la oameni? RispundefiMi! (31) $i ei vorbeau intre ei3'?, zicind: De vom zice: Din Cer, va zice: Pentru ce, dar, n-afi crezut in el33? (32) Iar de vom zice: De la oameni - se temeau de mr.ritime, cici toti il socoteau ci Ioan era intr-adevir Prooroca. (33) $i rXspunzind, au zis lui lisus: Nu gtim. $i Iisus le-a zis: Nici Eu nu vi spun voui cu ce putere fac acestea.
f

( 11,

1i. .17) Maiei 27,23 I t-u.a 2A,1 ('11, 23) legite 2,74 / Matei 2'1.,23 | L'uca 20,2 29-i0) Matei 2l,24-25 / Lr.a 20, 3-4 (11, 31-32) Matei 21,26-27 l Luca 20,6-8

TulburAndu-se ei din pricini ci Domnul scosese din templu pe cei ce negustoreau/ \'ir-r ia DAnsul, r'oind si-L prinr,li in cuvAnt gi I-au zis: ,,Cu ce
Cuviosul lsaia l'ustnicirl ne inr,trli .rstfel: ,,infricos.itoi cstL. cuvantul Domnului, ci cle nu vczi inima ta curat.i fati de toli, si r'-, cc; nim'c r'e la Dtirnlezeu, c.ici ii aduci ocar), o dati ce, fiincl 2iciitos gi ar'6nd vreo srrpiirare fa;i de onrul asemenea fie, spui Celui Ce cunoatte ininril('. ,,l.rrti-rni pdcatel': mele". Unul ca acesta nr-r se roagi cu minte4 ci cu buzele, intrtr nettiinfi. Fiinclci cel ce voicgtt cr.r a(ie!,;rat si se roage lui Dumnezeu cu niintea, in Drrhul Sf6nt;i cu inima curat.;, iii cercetcazd, inainte de a se rug,r, inima s4 dc. este neinpovii:'i15 cle ' r'eo griji ta;.l de orice om, sau nu, Si claci nu o face, se amigeFte pe sine. Cici in acest caz, nu este cine si-l ascrrlte pe el, pentru cl nu mintea Jui se roagi, ci implinegte o obiprruirrf.i a orelor de canon. Dar cel cc voiegte si lucrezc in chip curat, va cerceta intAi mrntea )ui, ce are in ea. Astfel, c1e zici: ,,Mihriegte-mi", miluiegte gi tu pe cel ce te roagi, ;ii de zici: ,,lariti-mi", iart.1 gi tu, nevrednicrrl. Iar de zrci: ,,Nu-Ji aduce aminte de pdcatele Mele", nici lu:i nu refuzi sA ierli p.icatele aproapelui tiu. pi dacd zici: ,,Nu-Ti
aduce aminte de relele ce le-am f.lcrrt, fie cu voia, fie silit" - degi nu este silS - nu trebuie si gandepti ce'r,a impotrir'.r vrenmri orn- De n ai ajuns si faci accstea, in zadar te rogi" (Filocnlin ronfitrcnscd. vol.12, Crrurintul X\tlll, ed. Harism4 Bucuretti, 1991, p. 143).
r''

se

Vezi cJrt de lesnicioasi este primirea darului de. la Dumnezeu? in cdifia de la 1805, in loc de ,,pe cind Se plimba lisus", se gisegte ,,umblind El". I in editia de la 1805, in loc de ,,vorbeau intr ei", se gasette ,,cugetau intru sine;i". r1 in ecligia de la 1805, in loc de ,,in el", se gisegte ,,lui" ! in edigia tle la 1805, irr loc de ,,cici toti il socoteau ci Ioan era intr-adevir Prooroc", gisette ,,cici tofi il aveau pe Ioan ci adevirat Prooroc a fost".
rr

r')

i50

capitolul

11

SFANTUL

TEomAcT ARHIEPISCOPLI"

BLILGARTEI

putere faci acestea? [Sau cine fi-a dat ]ie puterea aceasta, ca si le faci?]" ca gi cum i-ar fi spus: ,,Cine egti Tu de faci unele ca acestea? Dascil egti pus [rAnduit]? Arhiereu egti hirotonit?" Iar acestea il intrebau, sArguindu-se sd-L aducd pe E1 intru nedumirire, ca sd-Lbiruiascd pe El3s; cd de va fi zis: ,,Eu cu puterea Mea fac acestea", si-L improagte cu pietre, ca pe un potrivnic al lui Dumnezeu, iar de va fi zis: ,,Cu puterea lui Dumnezeu fac acestea", sd indepdrteze de la El norodui ce1 care I1 socotea pe DAnsul ci este Dumnezeu. Deci, Domnul ii intreabd pe dAngii despre ,,botezul lui Ioan", nu in zadar, nici in chip sofistic adici inpeldtor, ci ca sd-i prindi pe ei in cuvAnt; gi fiindcd Ioan mdrturisise despre Ei, ii intreabd pe acegti vicleni. Astfel, de-ar mirturisi ei cd Ioan este de ia Dumnezeu, si fie silili a primi gi mdrturia lui Ioan pentru Hristos. Dar, fiindcd acei4 din pricina rdutilii lor cea de bund voie, stdteau la nedumirire36, MAntuitorul nu Ie zice: ,,Nici Eu nu gtiu ce vi voi spune voud", ci ,,Nici Eu nu vi spun voui cu ce putere fac acestea" - adicd ,,de vreme ce viclenili, gi de bund voie vd facefi rXi, nu vd voi invrednici de rdspuns".

Adicd, ei credeau cA pot si-L vaneze gi sd-L biruiascl pe Domnul pe potriva judecdtii lor primesc cuvdnt de Ia Cuvantul lui Dumnezeu. 36 StAteau la nedumerire din pricind ci stSruiau intru viclenie.

rs

prh

cuvAnt. $i

151

Carrrorul 12 Pilcla ltLcrdtorilor uiti. Platn dnjdiei. Ittaiarea ntorfilor. Cen nni nure portLncd din Lege. Dottttrul ;i FirtL lui Dauid. Bntul rddtrceil
12,1-9: $i a inceput si le vorbeasci in pilde2: Un om a sidit o vie3, a imprejrnuit-o cu gard, a sipat in ea teasc, a clidit turna gi a dat-o lucritorilor, iar el s-a dus departe. (2) $i la vreme, a trimis la lucritori o slugi, ca si ia de la ei din roadele viei. (3) Dar ei, punAnd mAna pe ea, au bitut-o 9i i-au dat drumul firi nimic. (0 $i a trimis la ei, iarigi, alti slugi, dar gi pe aceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capul gi au ocirAt-ot. (5) $i a trimis alta. Dar 9i pe aceea au ucis-o; si pe multe altele: pe unele bitAndule, iar pe altele ucigAndu-le. (6) Mai avea 9i un fiu iubit al siu gi in cele din urmi l-a trimis la lucrXtori, zicAnd: Se vor ruqina de fiul meu. (7) Dar acei lucritori au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sil omorAm si mostenirea" va fi a noastri. (B) $i prinzAndul l-au omorAt 9i l-au aruncati afari din vie. (9) Ce va face acum stipAnul viei? Va veni si va pierde pe lucritori, iar via o va da altora.
( 12, 1)

l'salm 79,8 / Cantarea CAntirilor S, -I-l / lsaia 3,7q 5,7 /Ieremia 2, 21l Matei 21, 33 / Lrca 20,9 ( 12, 2 3) M^tei,5,12;2'1,31-35;23,311 Lluca2},70-11(12, 1) Luca 20,77
{.1:,

5 6l Matei 21, 36-37 | Luca 20,12-73 ('12,7 ) Psahn 2,2 | Matei,27,38:26,3 | Luca20, 14 (12, S 9) Matei 27, 39-41 I Luca 20, 15-16 / Evrei 13, 12

,,Vie" este norodul pe care l-a ,,sidit" Domnul, cd zice psalmistul: ,,SivArsegte via aceasta pe care a zidit-o dreapta 'la" (Psal.m 79, 15-16); iar Moise zice: ,,AducAndu-i inliuntru, risideste-i pe ei in muntele sfinteniei
In edifia clc Ia 1805, titlul capitolului este. ,,Pctttrlt pildt oiei ce o au dnt luudforilor. ce au inLt ebnt pe Donuul Lle tlajdie. Pentru sncluclrcii cei ce tdgdduiesc Itn,ttrtn. PatlrLL (irturnrul ,tiLttor Llc LeSc. Petltru inLrcLlLtrttl Donuttiui, al uri Fiu zic cdt'hrrarii cd este EL
Ptnt'ru cti
PattrrL ptizirca dc cdrttLrnrii cei fdLnrnici. Pantru uitlut:n aceca cc a pus doi bdnu!i". '?in edigia de Ia 1805, in loc cle ,,si le vorbeasci in pilde", se gdsegte ,,in pilde a le
I

grii lor".
I

'in
'in

edifia de la 1805, ir.r loc de ,,a sidit o vie", se gdseFte,,a sedit vie". in edilia de la 1805, irr loc c1e ,,a sipat in ea teasc, a clidit turn", se gesegte

,,a

s:dit

in ea teasc, a zidit turn".


se gAsette

eclilia de la 1E05, in ioc de,,lovind-o cu pietre, i-au spart capul si au ocdret-o", ,,ucigindu-l cu pietre, i-au sfiramat capul si l-au trimis ocerat". 6 in edilia de 1a 1805, in loc de ,,mostenirea", se gdsette ,,mogia". t in edigia de la 1805, in loc de,,l-au aruncat", se gdsegte ,,I-au scos".

Capitolul 12

SFAT,\TUL TEOFIL,ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Tale" (Iegire 75,17)8.Iar ,,gard" este Lege4 care ii oprea pe iudei si se amestece cu alte neamuri. ,,Tum" era templul, sldr.it fiind, iar ,,teasc", jertfelnicul unde se vdrsa sAngelee.

$i l-a dat pe norod ,,lucritorilor", adici dascdlilor [invd]dtorilorl gi stdpAnitorilor celor dupd vremi ai iudeilor. Si a trimis ,,o slug6" - poate pe Ilie - dintre Prooroci, gi dupi acela pe algii, precum Miheial0, pe care l-a bdtut SedechiA proorocul cel mincinos (3 Regl22,24).Iar pe a doua ,,slugi",
pe care au improgcat-o cu pietre gi i-au spart capul - adicd au sivArgit gi au pus vArf ocirii -, pe Osea gi pe Isaia Proorocii. Iar a treia ,,slugi", pe cei din vremea robiei, pe Daniil gi pe Iezechiil. Iar in vremurile ,,din urm5" a trimis Dumnezeu pe Fiul SIu * Care din iubire de oameni S-a fdcut om *, zicAnd: ,,Se vor rusina de Fiul Meu". Dar Domnul nu zice aceasta ca gi cum n-ar fi ttiut ceea ce va si fie, ci spune ceea ce trebuia sd se facd gi se cuvenea sd fie. Iar ,,lucritorii" cei rdi, cunoscAnd cd Acesta este Fiul lui Dumnezeu, ,,L-au scos afari din vie", adicd afari din Ierusalim gi L-au omorAt, cdci ,,afari" din cetate a fost ristignit Domnu|1. Deci, Domnul ,,viei [,,stipAnul viei"l", Tatdl Fiului Celui ,,omorAt", iar mai r.artos insugi Fiul Cel ,,omorAt" de ei, ii va pierde pe ,,lucritori", dAndu-i romanilorr2. Iar norodul i1 va da ,,altor lucritori", adici Apostolilor. Iar daci t,oieFti sd afli cum au lucrat Apostolii ,,via", citepte Faptele Sfintilor Apostoli 9i vei afla cd dintr-o datd au crezut,,trei mii" pi alte,,cinci mii" gi,,roadi" au adus [Apostolii] lui Dumnezeu (2, 11; 1, 4).

12,10-12: Oare13 nici Scriptura aceasta n-ali citit-o: ,,Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns si fie in capul unghiului?14 (11) De

din Cer gi vezi gi cerceteazi via zidit-o dreapta Ta" (Psaltn 79,15-16) 9i ,,'tu il vei duce gi-l vei sidi in muntele mogtenirii Tale" (Iesire 15,17). ' [1805] Adicd sdngele dobitoacelor ce erau jertfite (dupi Zigaben). r0 Doi prooroci au purtat numele Miheia. Unul care a proorocit lui Ahab, impdratul lui lsrail, ci va fi biruit gi ucis de asirieni in tAzbor (3 Regi 22); celdlalt a fost acela care a vestit mai inainte despre nagterea din Betleem a MAntuitorului lisus Hristos, in cartea sa
1988, aici avem: ,,CautA
aceasta, gi o desivirgegte pe ea, pe care a

in edi;ia Bibtiei de la

de proorocie (Mifteia 5, 1). rr ,,Pentru aceea gi Iisus, ca afara portii" (Eurei 4,12).
u Rornanii
r3

si sfinleasci poporul

cu sAngele Siu, a pdtimit in

distrug lerusalimul in anul 70, dupi un rizboi crancen impotriva iudeilor. In edifia de la 1805, in loc de,,oare", se gisegte,,au". u in edilia de la 1805, in loc de ,,Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sd fie in capul unghiului", se gisegte,,Piatra pe care nu au bigat-o in seami ziditorii, ;icensta s-a ficut in capul unghiului".

TALCUIRI.A SFINTEI E\ANCH!LII DI] I-.\ \'1,\RcU

C.rp.Ltn1.'1

ta

la Domnul s-a fecut aceasta gi este lucru minunat in ochii noqtri1'". (72) $i ciutau si-L prindi, dar se temeau de popor. Cici infeleseseri cA impotriva lor zisese pilda aceasta. Si lisindu-L, s-au dus.
(12,
-117,22-23 ) Psal'J. / lsaia 8, 14; 28, 16 / MateL 27,42 / Ll.l.ca 20,17 | Faptele Apostolilor {, 11/ llomani 9, 33 / 1 Corinteni 3, 11 / 1 Petru 2, 7 ( 12, 12) Matei 14, ,21, {5 / Marcu 11, 18 / Luca 20, 19 / Ioan7,25,30,44

ltr ll

Prin toate acestea arate ce ar-r fost leo.idati afari iudeii. iar neamurile au fost primite, cA ,Piatrd" este Insupi Domnul, iar ,,ziditorii" [sunt] dasciiii [invdfitorii] norodului. Deci pe Cel nebigat in seami de dascdli [invd]dtoril, pe Acesta L-a pus Dumnezeu ,,in capul unghiului", Cap al Bisericii fdcAndu-Se; cici Biserica este ,,unghi", ca cea care-i impreuneazd;i unegte pe toli, pe iudei ;i pe elini. Precum unghiui o laturi cu alta impreuneazA, miilG. cind amAnduror4 gi ,,unghiul" acest4 adicd Biseric4,,de Ia Domnul s-a ficut si este fiucru] minunat intru ochii nogtri", ai credinciogilor, pentru cd cei necredinciogi, chiar gi minunile le clevetesc. Deci Biserica este minunati, ca pi cea care din minuni s-a intirit, Domnul impreund lucrAnd cu Apostolii gi cuvdntul adeverindu-l prin semnele Ininunile] ce-i urmau.
12,73-1.7: $i au trimis la El pe unii din farisei 9i din irodieni, ca s5-L prindilr'in cuvAnt. (74) lar ei, venind, I-au zis: invititorule, gtim ci spui adevirul gi nu-!i pasi de nimenirr, fiindci nu cauli Ia fala oamenilor, ci cu adeviratrE invefi calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da daidie Cezarului sau nu? Si dim sau si nu dim? (15) El insi, cunoscand f;timicia lor, le-a zis: Pentru ce Mi ispitifi? Aduceji-Mi un dinar ca si-l vid. (16) $i I-au adus. $i i-a intrebat Iisus: Al cui e chipul acesta gi inscriptia de pe el? Iar ei I-au zis: Ale Cezarului. (17) lat Iisus a zis: Dati Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Si se mirau de Ele. (12, 13-16) l'salm 40, 7-8 / Ieremia 9, 3 / Avacum 1, 15 I Matei 22, -15-27 | L\tca 20,20 24 (17, '17) legie 22,28 / 1 Regi 15, 30 / Matei 22,21 I Luca 20,25 / Romani 13, 7 Arn mai spus gi in alt loc despre ,,irodieni":'r, ci erau eres de curAnd ivit, al celor caie spuneau ci Irod este Mesia [Hristos], fiindci in vremea lui In editia de la 1805, in ioc de,,este lucru minunat in ochii no9tri", se gdse$te intru ochii nogtri" )" in edilia de la 1805, in ioc de ,,si-L prind5", se gdsette ,,si-L vineze pe El". i7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,9tim cd spui adevirul 9i nu-Ji pasi de nimeni", se giselte,,gtim ci adevirat egti 9i nu-Ji este Jie griii de nimeni". '3 irr edilia dc la 1805, in loc de,,cu adevirat", se gasegte,,intru adevir,'. '' in edilia dc la 1805, \'ersetul 17 este: ,,Iar Iisus a zis: Dafi inapoi pe cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului, si pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu. Si s-au mirat de DAnsul". :('Vezi tAlcuirea de la,!larcrr -1. 6-12.
'5

,,este minunat

154

qapitolul

12

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

au lipsit diadohiile'?l impdralilor din luda. Iar allii spun cd ,,irodienii" erau ostagii lui lrod, pe care i-au luat fariseii cu ei, ca sd fie martori a ceea ce va zice Hristos gi apoi si-L prindi gi sd-L ducd. insd vezi niravul ior cel rdu, cum cu momire se ispitesc sd-L ingele pe Domnul, zicAnd: ,,$tim cd nu cauli la fafa omului, deci nici de Cezarul nu te vei sfii". Iar aceasta toate era megte;ugire care avea in amAndoud pirfile pripdstii, aga incAt de va zice cd se cuvine si dea dajdie Cezarului, sd-L cleveteascd pe El citre norod, ca pe Cel Care ii supune pe ei robiei, iar de va zice si nu dea dajdie, sd-L pdrascd pe El, ca pe Cel Care intdrAtd norodul impotriva Cezarului. Dar Cela Care este Izvoiul inlelepciunii, scapd de viclegugurile lor, zicAnd: ,,AducellMi un dinar [ca si-l vid]". $i vdzAnd cd are chipul C ezarului, a zis:,,Da]i inapoi pe acesta ce are chipul, celui al ciruia este chipul - adici Cezarului pi pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu; adicd a da dajdie Cezarului nu vi impiedici pe voi cu nimic citre cinstirea de Dumnezeu, cd puteli 9i Cezarului a-i da daldie 9i lui Dumnezeu a-l da pe cele ce sunt ale Lui". Iar ,,Cezar" alhecdruia dinrre noi este si nevoia cea sDre trebuintd a truoului. Deci Domnul poruncegte si-i ddm gi trupului cele ce sunt ale lui, haine gi acoperimAnt [deasupra capului]. Iar pe cele care sunt,,ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu": priveghere [trezvie] dupd putin]d, rugdciune gi celelalte. Dar gi diavolului, care este ,,Cezal', aruncd-i pe cele de la dArsril date fie4: mAnia pofta rea; iar pe celecesunt,,ale lui Dumneieu", adile,,lui Dumnezeu". 12, 18-27: $i au venit la El saducheii care zic ci nu este inviere gi-L intrebau zicAnd: (19) invifitorule, Moise ne-a lisat scris, ci de va muri fratele cuiva si va lisa femeia copil, si ia fratele siu pe femeia lui gi sI ridice urmagr fratelui. (20) $i eralu gapte {rafi. $i cel dintAi gi-a luat femeie, dar, murind, n-a lisat urmag. (21) $i a luat-o pe ea al doilea, 9i a murit, nelisAnd urmag. Tot aga gi al heilea. (22) $i au luat-o tofi gapte gi n-au lisat urmag. in urma futuror a murit gi femeia. (23) La Inviere, cAnd vor invia, a ciruia dinhe ei va fi femeia? Cici tofi sapte au avut-o d e solie. (24) fi le-a zis Iisus: Oare nu pentru aceasta riticifi, nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? (25) Cici, c6nd vor invia din morti2a, nici nu se mai insoarS, nici nu se mai mSriti, ci sunt ca ingerii din Ceruri. (26) Iar despre morfi ci vor invia, n-ali citit oare, in cartea lui Moise, cind i-a vorbit Dumnezeu din rug zic6nd:

firi

in lumea elenistici, drnrioft era numit mogtenitorul tronului. Asta nu inseamni cd putem inlelege de aici cd diavolul ne-a alcdtuit partea cea manioasA a sufletului, ci cd el ni se face momitor si impreund-lucrdtor la tot lucrul cel r6u pe^care il facem dintru pofta cea rea gi iulimea miniei. Vezi continuarea talcuirii. In edi;ia de la 1805, in versetele 19-22,inloc de,,urmag", se gesette ,,simAnfa". '?r r{ In edilia de la 1805, in loc de ,,cAnd vor invia din rnor}i", se gisegte ,,dupi ce din morfi vor invia".
22

:r

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N{ARCU

CapitoJul 12

155

,,Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac 9i Dumnezeul lui lacov"? (27) Dvnnezeu nu este Dumnezeul celor mo4i, ci a celor vii. Mult

riticifis.

1b Matei 22,23 tLuca 20, 27 / Faptele Apostolilor 23, 8 (11, 19) Facere 38, 8 / Deuteronom 25, 5 / Mateiz2,241 LlucaZO,28 (12, 20 24) Mateiz2,25-29 I Luca 20,29-33 (72, 25) Matei 22. 30 / Luc a 20,36 | 7 Corinteni 15, 42 (12, 26) legie 3, 6 I Matei 23, 31-32 / Luca 20,37 (12, 27 ) Matei 22,32-33 | L.dca 20,38

(12,

Saducheii erau eretici [de] la iudei, care spuneau cA nu este inviere, nici Inqer, nici duh. i-! In chip dugminos, ca niFte vicleni venind la Iisus, plSsmuiesc povestirea aceasta prin care clevetesc InviereA ca sd o surpe. 9i urzesc ei povestire care nici n-a fost vreodate ti poate nici nu va fi, zicAnd ci ,,9apte" au fost cei care s-au insurat cu femei4 ca mai mult sa-si bati ioc de inviere. Deci Domnul, de vreme ce aceia I-au pus inainte Legea lui Moise, le aratd lor cd nu cunosc Scripturile, zicAnd: ,,Nu infelegeli despre care inviere vorbegte Scriptura; ci voud vi se pare ci iardgi acest fel de agezare trupeasca va sd fie, dar nu este aga. Deci, nici nu inlelegeti Scripturile, nici puterea 1ui Dumnezeu nu o cunoatteli; cAci voi poate ciutafi la greutatea aiestui lucru [al invierii adicij ti pentru aceasta nu vd dumiriti cum trupurile ce s-au risipit vor putea a se impreuna cu sufletele, dar puterii lui Dumnezeu, ca o nimica ii este aceasta". Deci va fi Inviere, dar nu [intr-o stare] trupeascd, ci [intru] dumnezeiasce gi ingereasci atezare a vielii. Pentru ci, de vreme ce nu ne vom stric4 ci aceiagi care suntem vom rdmAne, pentru aceasta gi insurarea [nunta] se va strica; cdci insurarea [nunta] acum din pricina stricdciunii firii se face, ca prin primirea neamului, unul de la altul trdgAndu-ne, si nu pierim. Iar atunci lvom fi] ca ingerii, care, fari de a se trage unul din altul prin nuntA, aceiagi sunt gi niciodatd nu se sfArgesc; intru acest chip gi cei ce vor invi4 fdri de nuntd, neimpulinati vor petrece. Inci 9i intru alt chip ii mustrd IDomnul] ci nu gtiu Icunosc] Scripiurile, cdci dacd ie-ar fi inleles pe ele, ar fi infeles gi in ce chip s-a zis: ,,Eu sunt Dumnezeul lui Avraam" (legire 3, 6), adicd.,,a celor vii". Cdci nu a zis: ,,Eu am fost", ci,,Eu sunt", ca al celor ce gi acum sunt aceiagi gi n-au pierit. Dar, poate ar zice cineva cd Domnul a spus aceste4 vorbind numai pentru sufletul 1ui Avraam, iar nu gi pentru trup, drept aceea trupurile nu inviazd.Insd Domnul spunAnd: ,,Avraam", cuprinde la un loc ai sufletul gi trupul. Deci, Dumnezeu este Fi al trupului fiindcd la Dumnezeu gi acela este,,viu" gi nu cu totul intru nefiin|5 s-a dus. $i pentru ci saducheii se indoiau de Invierea trupurilor, Domnul cu prisosinld despre trupuri spune cI sunt ,,vii" la Dumnezeu, nu despre suflete, caci aceasta, cu adevdrat era mdrturisiti gi de saducheii cei trupegti.
'?5

In edilia de la 1805, in loc de ,,Mult

riticiti",

se

giseFte ,,Deci voi, mult

vi rlticifi"

Capitolul l2

SFANTIIL I EOI:'1,\C1 r\]<HIEPISCOPUL IlUl-CARlEl

Apoi gi aceasta socotette: scularea ti Ll\'ierea ale celui cdzut sunt sculare gi ^ Int'iere; iar nu sufletul a cazut, c;ci estc iara de moarte, ci trupul. Deci acesta va gi ir1\'i4 impreunAndtrsr. iard;i cr-r sulletul cel irnpreuni insofit2".
12,28-34: $i apropiindu-se27 unul din c5rturari, care ii auzise vorbind ei28 gi, vizAnd ci bine le-a rispuns, L-a intrebat: Care porunci este intAia dintre toate"? (29) Iisus i-a rispuns ci intAia3'este: ,,Asculti Israile, Domnul Dumnezeul nostru este singurul f)omn". /30) $i: ,,Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din tot sufletul tiu, din tot cugetul tiu gi din toati puterearlta". Aceasta este cea dintii porunci. (31) Iar a doua e aceasta3:: ,,Si iubegti pe aproapele tiu ca pe tine insufi". Mai mare decAt acestea nu este alti porunci. (.321 9i I-a zis cirturarul: Bine, invilitorule. Adevirat ai zis ci unul este Dumnezeu 9i nu este altul afari de El. (33) $i a-L iubi pe El din toati inirna, din tot sufletul, din tot cugetul gi din toati puterea gi a iubi pe aproapele tiu ca pe tine insufi este mai mult decit toate arderile de tot si decit toate iertfelel. (34,) Iar Iisus, vizAndu-l cii a rispuns cu inlelepciune, i-a zis: Nu egti departe de impirilia lui Dumnezeu. Si nimeni nu mai indr;znea si-L mai intrebesr.

intre

(12, 28) Matei 22,34-36 I Lvca 10, 25 (12,29) Deuteronon 6, ,l / Efeseni ,1, 6 / Iacov 2, 19 (12, .i0) Deuteronorr' 6, 5 / Nlatei 22, 37-38 | Lrca lt,27 ( 12, 31 ) Levitic 19, 18 / N{atei 5,43;22,39-40 / Ioan 13, 34 / Romani 13, 9 / Galateni 5, 14 / l Tesaloniceni 4,9 / Iacov 2, 8 / 1 Petru 7,22 (12, 32) Deuteronom 4, 35; 6, 4 | Isaia 45, 6; 46,9 I Luc^ 20,39 (12, 33) l Regi 15, 22 / Osea 6 ,6 112, 3J) Matei 22,46

Matei spune ca a \.enit ,,ispitindu-L" (fuIitei 22,35), iar Marcu, aici, spune cd ,,a rispuns cu infelepciune". Deci, oare unul grdiegte impotriva celuilalt? Nu, ci cu putintd este ca mai intAi cu ispitire si fi venit, apoi, dupd ct- s-a folosit el din rdspuns-ul lui Hristos gi cti inlelepcir-rne rispunzAnd, sd fi fost ldudat [de Domnul]. hrsi vezi gi lar"rd4 cum il mdi'turisegte ce nu este de savirgit [desavArgit], caci rr-a zis IDourrrtrl]: ,,inlir,rntru iirtru impirilia lui Dumnezeu egti", ci: ,,Nu egti departe [de impirilia lui Dumnezeu]".
Cu sufletul cu carc. irr insolire a petrecut. in edilia de la 1805, in bc de ,,apropiindu-se", se giseltc ,,viind la D6nsul", 13 in edilia de la 1805, in kx cle ,,vorbind intre ei", se giscgtc ,,prigonindu-Se cu Iisus". " in editia de la 1805, in loc de ,,este intiia d intre toate", se gisq;te ,,este mai intai de toate", 3u in edi;ia de Ia i805, in loc de ,,intAia", se g.isette ,,mai intii de toate poruncile". 3' in edigia de la 1805, in versetele 30 9i -33, in loc cle ,,puterea", se gesette ,,tiria"rr in edifia de la 1805, in loc cle ,,Iar a doua e aceasta", se gase;te ,.lar a doua, asernenea acesteia". rr in edigia de la 1805, in loc cle,,dec6t toate arderile de tot ti decal toate jertfele", se gisette ,,decat toate prinoasele 9i jertfele". I in edigia de la '1605, ir.r loc de ,,$i nimeni nu mai indriznea si-L mai intrebe", se
:7
26

giscate,,Si nimeni mai mult nu indriznea si-L intrebe".

lALCU]ITEA SFINTEI EVAN.C]HELII DE LA MARCU

Capitolul

12

Dar penhrr care pricini cirturarul acesta a pus inaintea lui Hristos aceasti intrebare? Socotind el c5-L va prinde pe Hristos ca gi cum indreptAnd Lege4 iar pentru aceasta sd-L prihineascd pe DAnsul ca pe un impotrivitor al Legii. Dar Domnul, ardtAndu-i lui cd dintru a t1u avea dragoste gi dintru a se topi de zavistie, il asupresc pe el intrebdri ca aceste4 zice cd cea dintAi gi mai mare porunci este a iubi pe Dumnezeu gi a dou4 asemene4 a iubi pe aproapele. Dar cum sunt ele ,,asernenea"? Fiindcd una pe alta se |in. Cdci cel care-L iubegte pe Dumnezeu, iubepte gi fiptura Lui;lar dintre fipturi, omul este Icel] mai de aproape. Deci, cel ce iubegte pe Dumnezeu, va iubi gi pe iofi oarnenii, iar cel carel iubegte pe aproapele sdu, cu mult mai vArtos [I1 r'a iubi] pe Dumnezeu. Cici dacd ii iubegte pe oameni, pe c_are de multe ori dau pricini de srninteli gi urAciunis5, cu mult mai vArtos [Il va iubi] pe Dumnezeu, Care este pun-rrea Ficdtor de bine36. Auzi incd gi pe Domnul [cum zice]: ,,Cel ce Mi iubeste pe Mine, poruncile Mele va pAzi"37 (Ioan 14, 75). Yezl cd dintru a iubi noi pe Durnnezeu pdzim poruncile Lui? Iar toate por-r.rncile Lui dragostea unuia spre altul cuprind, pi ,,intru aceasta vor cunoaste tofi ci sunteli ucenicii Mei, de vi vefi iubi unul pe altul" (low 13,35). Vezi iard;i cd din iubirea unuia citre ce1ila1t se alcStuiegte aceast4 adici a avea prietenie cu Hristos pi a fi ucenici ai Lui gi prieteni. $l socotegte cum pe toate puterile sufletului le-a numdrat, cd este putere a sufletului cea dobitoceasca, pe carc o arati zicand: ,.din tot sufletul", pentru cd mAnia gi pofta voiegte si le ddm cu totul intregi dragostei lui Dumnezeu. Si altd putere a sufletului este cea a sadurilor, adicd hrinitoare gi crescdtoare - gi pe aceasta toati se cuvine toatA sd o ddm lui Dumnezeu. Inci gi putere cuvAntdtoare este, pe care Legea a numlt-o ,,cuget". Deci, toate puterile sufletului se cuvine sd le ddm dragostei38
Care adesea sunt prilej de sminteali ;i de uriciuni. Aici SfAntul Maxim M.irturisitorul ne invafi: ,,Ccl ce se strdduiette s; tin.i cuvAntul: ,,Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din lol sufletul tiu, din tot cugetul tiu si din toati puterea ta, iar pe aproapele tiu ca pe tine insuti" (Marcu 72, 30-31) implinegte toate poruncile. Cel ce se strdduiette sA fini acest cuvant implinegte toate poruncile. Dar cel care nu s-a desficut de impitimirea dupd cele materiale, nu poate cu adeverat sd iubeasci nici pe Dumnezeu, nici pe aproapeie. Cici este cu neputintd ca cineva s.1 se lipeascd gi de celc materiaie gi si iubeasci pi pe Dumnezeu. Aceasta este ceea ce zice Domnui ,,Nimeni nu poate si slujeasci la doi domni!" (NIntci 6,24); sau: ,,Nimeni nu poate si slujeasci lui Dumnezeu si lui mamona" (Luca 15, 13). Cdci,ln mdsura in care mintea noastrd se alipegte de Iucrurile lumii, e robitd de ele Fi se nesocotegte porunca lui Dumnezeu, cilcind-o" (Filocnlia rominanscd, t,ol.2, Cuttint ascetic, capu\ 6,
16

r5

ed. Humanitas, Bucure;ti, 1999, p.27).


37

in edi;ia Bibliei din 1988, aici avem: ,,De Mn iubifi, pizili poruncile Mele".
Vezi tdlcuirea 9i nota de la lvlafe i 22,34-10.

r8

158

Capitolul

12

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

12,3540: $iinviifAnd Iisus in templu, griia zicAnd: Cum zic cirturarii ci Hristos este Fiul lui David? (36) insugi David a zis intru Duhul SfAnt: ,,Zis-a Domnul Domnului meu: $ezi de-a dreapta Mea pini ce voi pune pe vrijmagii tii agternut picioarelor Tale". (37) Deci insugi Oavid ll numegte pe El Domn; de unde dar este fiul lui? $i mulfinea cea multi Il asculta cu bucurie3e. (38) $i le zicea in invifitura Sa: Luafi seama la cirturari cirora le place si se plimbe in haine lungi gi si li se plece lumea in piele, G9) gi si stea in bincile dintAi in sinagogi gi si stea in capul mesei la o spete, (40) ei, care secituiesc casele viduvelor gi de ochii lumii se roagi indelung, igi vor lua mai multi osand5{O. (12,3 Matei 22,47 I Ltcaa',47 (12, 36) 2 Regi 23,2 | Psalm 709,7 I
Luca 20,42 / Evrei 1,ls (12,37)Matei 22,44-45 02, 38) Matei 23,5,2 lLncatt,4J 39 Matei 2i,6 I Lu.a 77,43;20,46 02, {c,lezechiil22,25 I Matei 23,1.4 I Luca 20, 47 Fiindci Domnul vrea [doregte] sA meargd spre Patimi, indrepteazd
(12,

pdrerea cea ritdcitd a cdrturarilor care socoteau cd Hristos este,,fiul lui David", iar nu Domn [Dumnezeu]. Deci Se aratl pe Sine cd este Dufitrlezeu, dintru insegi graiurile lui David 9i [spune aceasta] nu aga de rAnd, ci ingrozindu-i prin ceea ce zice: ,.PAni ce voi pune pe vrijmagii Tii agtemut picioarelor Tale" (Psalm 1.09,1), cdci, cu adevArat, ei erau vriimagii Lui, pe care i-a pus Dumnezeu gi Thtdl ,,agternut picioarelor" lui Hristos. insd vezi gi cum intreabd, ci n-a zis: ,,Ce vi se pare voud [ce credefi voi] pentru Mine?", ci pentru ,,Hristos" [Mesia] intreabd, ca sd nu-i impungd pe ei. ,,Dar nici nu-Mi veli putea rdspunde ci fdrd Duhul a zis-o aceasta David", [gi Ie spune cd] ,,cu Duhul L-a numit David pe El "Domn", adicd mipcat fiind de darul Duhului. Agadar, cum Hristos este <fiu al lui David", dar nu gi "Domn" si Dumnezeu al 1ui?" Iar norodul ,,cu dulceafi" findulcindu-se] i1 asculta pe El. $i le grdia noroadelor: ,.Pdzifi-vi de cdrturari, care poartd haine mai frumoase ti dintru aceasta voiesc ei sd fie mai mult cinstili 9i care intrebdrile de sdndtate 9i laudele le prirnesc prin tArguri gi megtepugesc cAte aitele spre slavd, care gi casele vdduvelor [1e] mdnAnc5". Cdci se duceau la femeile care nu aveau pe nirneni care sd le poarte de grijS gi sd le apere, ca gi cum ei le-ar fi fost purtEtori de grijd gi apdrdtori ai lor. pi cu pricind [sub cuvAnt] cd se roagd indelung gi in edi;ia de la 1805, in loc de,,mul;imea cea multi gesette ,,norodul cel mult il asculta pe El cu dulceafi".
3e {0

il

asculta cu bucurie",

se

in edigia de la 1805, versetele 38-40 sunt: ,,$i le zicea intru invtrfitura Sa: Pizifi-vi de cirturari care voiesc a umbla in podoabe gi iubesc intrebirile de s{ntrtate prin targuri, gi scaunele cele mai de sus in sinagogi gi gederile mai intai la ospete, ei, care minAnci
casele

viduvelor gi cu pricini indelungi

se roagi, acegtia vor lua mai grea osAndi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA

MARCU

Capitolul

12

159

cu prefacere de evlavie gi cu fdt;rie ingelAnd pe cei simpli, mAncau casele bogafilor. Deci acegtia mai mult decAt ceilalfi iudei care pdcituiesc se vor osAndi, cdci cei care sunt tari, tare se vor certa (lnfeLepciune 6, 5-8). Prin aceasta inc5 gi pe Apostoli ii invatd si nu vieluiascd precurn cirturarii, ci Lui sdl urmeze, cdci inv;tetori alegAndu-i gi rAnduindu-i pe ei, cu cuviinti 9i pentru viefuire ii sfAtuiette.

12,41-44: $i gezAnd in preajma cutiei darurilorrl, Iisus privea cum mulfimea arunci bani in cutie. $i mulfi bogafi aruncau mult. (42) $i venind o viduvi siraci, a aruncat doi bani{2, adici un codrant. (43) Si chemind Ia Sine pe ucenicii Sii le-a zis: Adevirat griiesc voui ci aceasti viduvi siraci a aruncat in cutia darurilor mai mult decAt tofi ceilalfia3 . (44) Pentrrt ci tofi au aruncat din prisosul lor, pe cind ea, din siricia eiar, a aruncat tot (12,U) 4F.eg]12,9 tLuca21,1n2. Q)Luca27,2 Ce avea, tOati avufia Sa.
(12,4 Ltca 27,3 l 2 Coi.nter.i,8, -12 ('12, 11) Marcu 14, 8 / Lu.a 21, 4 Oarecare minunat obicei era finut la [ddinuia la] iudeii, ca aceia care au gi voiesc, si arunce bani in vistieria ce era in templu - ci aceasta se numea ,,gazofilachie" [,,cutia darurilor"] -, ca gi preo;ii gi sdracii gi vdduvele dintru acegti bani si se hrineascd. Deci mulfi ficAnd aceasta [adica, aruncAnd bani in gazofilachia], a venit gi o vAduve care gi-a ardtat bunivoinfa mai bogatd decAt putinfa. Slavd Jie, Hristoase, Care gi pe cele mici le primegti de multe ori mai vArtos decAt pe cele mari! O, fie ca gi sufletul meu acest fel de ,,viduvi" si se facA, lepedandu-se de satana, de care s-a lipit gi sd arunce in sfAnta vistierie ,,doi binufi": trupul gi minte4 subliind trupul prin infrinare, iar mintea prin smerenie, ca gi eu si aud ci ,,toati avufia" mea am ficut-o sfAntd, nici o inlelegere sau migcare lisAnd lumiias.

arln edilia de la 1805, in versetele 41-43,in loc de,,cutia darurilor", se g;segte


,,gazofilachia".

in edi;ia de la

1805,

ln loc de ,,doi bani",

se gdsegte ,,doi

fileri'. in Moldova

medievald, filerul era o alte denumire a obolului. Obolul era a Fasea parte dintr-o drahmi, iar o drahmd era mai micd decAt un dinar (4/5 dintr-un dinar). in vremea cand MAntuitorul a vieluit pe pAmant, un dinar era plata unei zile de munce (Mntci 20, 1:15). Putem pricepe de aici cat de putini bani avea vdduva gi, totodatd, cat de mult ddruise lui Dumrezeu Drin dania sa. in edilia de la 1805, in Ioc de,,decat toti ceilalli", se gdselie,,decAt toli". " aa in edilia de la 1805, in loc de ,,din siricia ei", se gasegte ,,din lipsa ei". rs Adicd neldsAnd lumii nici un cuget gi nici o migcare a sufletului, a inimii.

ldi

C.rrrrolur 13 lisrrs lorbcita despre dd rft t ntrto I cr r -r.nl in t t t I rLi si desprc a Dotm Vetlirc n Fittlri OnttLliri i n d em nt r ri I a ltriz, c pl rr tr

$i iesind din templu, unul dintre ucenicii Sii I-a zis: invititorule, privegte ce fel de pietre 9i ce clidiril (2) Dar Iisus a zis: yezi aceste mad clidiri'?? Nu va rirnine piatri peste piatrd sd nu se risipeasci. (3) $i gezAnd per Muntele Misliniior, in fafa templuluir, il intrebau, de o
13, 1-4:
parte, Petru, Iacov, Ioan si cu Andrei: (4) Spune-ne noui cAnd vor fi acestea? $i care va fi semnul cand va fi si se implineasci toate acesteai? 'll. I'Matei 2.1. l/Luca21 5'jr I 3t{egiq 7/ M.:rei 2{, Z / Luca 19,Il.j21,6 ( l:1, 3 -ll Matei 2{, 3 / Luca 21. 7 Pentru ci Domnul gr. .r rnulte despre pustiirca Icrusalirnului, zicAnd: ,,Iat;, casa voastri vi se lasi prrsiie" (Mttci j3,38), Lrcenicii Lui, ca pi cum mirAne-lu-se cd se vor strica zidir.i atet de nl.tri gi rle fruntoase, ii arata Lui aceasti podoabi a templr.rlrri. I"rr El le spune lor urai dinainte cd nu mai pLrlin decit Ierusalimul se vor strica acestc.r, ci nici ,,piatri pe piatrA,,nu va rimine. D.rr zic unii ci au rimas lnulte rimisite din vechea cetate a Ierusalimuh-ri gi a9a se ispitesc s.r-L.rr.,tte lnincinos pe Hristos, dar nu este apa: ci micar cle ar fi gi rit'nas oarecare rdrni;ifc - Iucru care nu este ader.drat -, insi pAni la sfirgittil ccl cle obgte nu va r:itnAnea piatrd pe piairi. Insd isbriile sprur czi in.rPi12111l .\tlrian a;rus si fie di16mate cu totul cetatea gi templul chiar din tcmelii, iar apoi si fie arat locul, incat gi aceasta s-a plinit, ci nici ,,piatri pe piatri" n-a rimas dintru c.le.'. Iar ,,gezind El in Muntele Mislinilor", au venii s,i-L intrebe IApostolii] cind r.or fi toate aceste4 adici [sb le spund vrernea] cAnd se vor,,sivirgi,,

id i rcttio t t iti. edilia de la 1805, in loc de,,mari clidiri", sc g.isegte ,,zidiri mari,,, ':In r in edilia de la 1805, in Joc cie ,,pe''. se g.rscyte ,,El in,,. 'In cdjtia de la 1805, in loc cle ,,in fata templului". sc gisegte ,,in preajma bisericii,,. : in edi;ia de la 1805, in lcrc de ,,cind va fi si se implineascA toate acestea,', se g.iseite,,cand acestea toate vor a se sivirgi'. n istodcul evreu Iosif Flavill, porrenettc tle clistrugcre.r cornpietd a ler.usalimului dirr anul 70, cdnd Vespasian .la imperator. l)ar. sulr imp.iratul Aclrian, in anul 132, lcrusalimul a fost djn nou asediat de ronttrni, iilr r.azltlerifa el,reilor a fost inibugiti,
cto:ul ntdn, tuttr

In edigh clc la 1805, titltri capikrlul,,ri (]:ie: ,.p{,,rtr.l ilii}!ittl luj ii. potnt zitur si

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Capitohrl

13

t6l

pentru cele ce au intrebat, firtdregte mintea lor, spre a nu fi ingelali. Cici fiindcd incepuserd cei din Iudeea a boli, s-au ridicat unii, numindu-se pe ei ingiti invdfdtori, gi de aceea le spune Domnul: ,,Ciutafi si nu vi ingele cineva".
cele lspuse] despre Ierusalim. Iar El, mai inainte de a le ldspunde ior

Iar Iisus a inceput si le spuni: VedeliT si nu vi ingele cineva. 6) Cdci multi vor veni in numele MeuE, zicAnd ci sunt Eu, 9i vor amigie pe mulli. (7) Iar cAnd veti auzi de rizboaie, gi de zvonuri de rizboaie, si nu vi turburafi, cici trebuie si fie10, dar inci nu va fi sfirgitul. (8) $i se va ridica neam peste neamll 9i impirifie peste impirifie, vor fi cutremure pe alocuri si foamete gi turburiri vor fi. Iar acestea sunt inceputul durerilor. (9) Luali seama la voi ingiv5. Ci vi vor da in aduniri si veti fi bitufi in sinagogi 9i veli sta inaintea conducitorilor gi a regilor, pentru Mine, spre mirturie lor. (70) Ci mai intii Evanghelia trebuie si se propoviduiasci la toate neamurilel2.
13, 5-10:

(i3, 5) Ieremia (i3,

29, 8 / Matei 24, 4 | Ltca 21, 8 / Ef eseni 5, 6 / 1 Tesaloniceni 2, 3 / 2 Tesaloniceni 2,3 (?.1, 6) Ieremia 14, 14 / Matei 2Ll, 5, 11 / Luca 21, B (1 3, 7 ) N4atei 21, 6 / Llca27, 9 (13, E) 2 Paralipornena 15, 6 / Matei 24, 7-8 Matei 10, 17; 24,9 /loan\5,20;16,2 | A,pocalipsa 2,10 (1.3, 10.) Matei 24, 14 9)

Mulfi vor veni, cum au fost Iuda

sau Teudas (Faptcle Apostolilor 5, 36-37 ).

care ziceau despre ei ingigi ci sunt trimigi de Dumnezeu. $i ,,vefi auzi de r5.zboaie" , zice lDomnul], despre care ti Iosif Flaviu mirturisegte ci s-au ficut inainte de robie, pentru cd s-a impotrivit neamul iudeilor gi nu dddea dajdia [birul] romanilor. Deci, mAniindu-se acegtiq au venit asupra lor [iudeilor] 9i dese ndvSliri au ficut, dar incd nu era sfArgitul Ierusalimului, cdci se milostiveau romanii. Si nu numai rdzboaie au fost, ci gi bdt;i de Dunnezeu trimise, ,,foamete" gi ,,cutremure", ar5tAndule lor Dumnezeu aievea [pc- fa]d, vAditl cd Insugi El Se luptd cu ei. Iar toate acestea erau ,,incepituri a durerilor", adicd a rc'lelor celor ce erau sd [i] se intAmple lor. [Deci Domnul zice:] ,,Deci piziti-vi pe voi ingivi.
7In edifia de la 1805, in loc de ,,vedeJi", se gdsette ,,ciutati". 3 in edilia de la 1805, in ioc de,,in numele Meu", se gasettc ,,intru numele Meu". ! in edi;ia de la 1805, in loc de ,,vor amigi", se gisegte ,,vor ingela". 10 in edilia de Ia 1805, in loc de ,,zvonuri de rizboaie, si nu vi turburafi, cici trebuie si fie", se giseFte ,,vegti de rizboaie, si nu vi spdirnAntati, c;ci se cuvine si fie acestea". r1 in edilia de la 1805, in loc de,,se va ridica neam peste neam", se gdsette,,se va scula limbi peste limbi". D in edigia de la 1805, versetele 9-10 sunt: ,,Deci pizifi-vi pc voi insivd. Ci vi vor

da pe voi in soboare 9i vefi fi bituli in aduniri gi veti sta inaintea domnilor 9i a impiralilor, pentru Mine, spre mirturie lor. 9i in toate neamurile se cuvine mai intii si se propoviduiasci Evanghelia".

162

Capitolul

13

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

ca sd aibi [ucenicii] oarecare mAngdiere din ceie de obgte13, Ia ale lor primejdii. Dar gi cAnd le-a spus: ,,Vefi sta inaintea domnilor gi a impirafilor, pentru Mine", nu mici mAngAiere a pus intr-ingii, ardtAndu-le cd pentru El au sd petimeascd. Iar aceasta ,,spre mirturie lor", aratd cd vor fi iudeii fdrd rdspuns gi incd de acum gi de aici vor fi osAndifi, cici, zice: ,,nici chiar muncindu-vd [chinuindu-vi, ciznindu-vd] pe voi n-au putut sd biruiascd adevarul". Apoi, pentru ca si nu socoteasca ei ci primejdiile gi necazurile vor impiedica propo vdduire4 spune cd ,,la toate neamurile" se cuvine sd se propoviduiasci Evanghelia gi [abia] atunci va fi robit Ierusaiimul. Iar cum mai inainte de robie s-a propovdduit Evangheli4 auzi-l pe Pavel care zice: ,,in tot pimintul a iegit vestirea lor 9i la marginile lumii graiurilelor" (Romani 10, L8; Psalm 18,4).lnsd gi aceasta spre mai mare osAndd a iudeilor s-a fdcut, adicd, mai inainte de robie s-a propoviduit pretutindeni. Cd se cuvenea vdzAnd ei cum in scurtd vreme in toate lumea a strdlucit propovdduirea, se cunoasce puterea lui Dumnezeu gi sd se pocliascd gi si scape de primejdii, dar n-au inleles gi pentru aceasta gi mai mare le este lor osAnda

Ci vi vor da pe voi in soboare [gi veli fi bitufi in aduniri]",

lar cind vi vor duce ca si vi predea,la nu vi ingrijifi dinainte ce veti vorbi, ci si vorbiti ceea ce se va da voui in ceasul acelars. Cici nu voi suntefi cei care vefi vorbi, ci Duhul SfAnt. (12) $iva da frate pe frate la moarte gi tati pe copil gi copiii se vor rizwiti impokiva pirintilort6 gi ii vor ucide. (1J) $i veli fi urAli de tofi pentru numele Meu; iar cel ce va ribda
13,11-1-3:

pini

la urmd17, acela se va mAnfui.

('l 3, 11 ) Matei 1:O, 19-20 I Lttca 12, 7lt 21, 15 I Ioan 16,13 / Faptele Apostolilor 2,4 (73,7D Iezechiil 38,21 / Miheia 7, 6 / Matei 10,21 / Luca 21,75 (13,1! Daniil72,72lMatei24,73lLnca 21, 17 / Apocalipsa 2,10

Mai inainte de a se aprinde de sdvArgit [desivArgit, deplin] rdzboiul, cate n-au pitimit de la iudei Apostolii, inaintea divanelor [scaunelor de judecatil fiind pupi gi la impirafi dugi fiind, la Irod, Ia Agripa gi la Nero! Deci, [e spune Dornnul:] ,,Nu vi ingriji]i de mai inainte ce vegi respunde, pentru cd "intru acel ceas" vd va da voud Duhul cel SfAnt cele ce veti grdi".
'3 Adicd, fireascd mAngdiere luand Apostolii, tocmai pentru cd Domnul le spune dinainte pdtimirile ce le vor ribda. " in edigia de la 1805, in loc de ,,ca si vi predea,". se gdsegte ,,pe voi dAndu-vl sl". r5 in editia de la 1805, in loc de ,,ci se vorbili ceea ce se va da vouE in ceasul acela", se gdsette ,,ci ceea ce se va da
16

voui intru acel

ceas, aceea

si griifi"

impotriva pirinfilor", se gisegte ,,spre moarte gi tati pe fiu gi se vor scula

In editia de la 1805, in loc de ,,la rnoarte gi tati pe copil 9i copiii se vor

rizvrlti fiii asupra

pirinfilor".
17

in edifia de la 1805, in loc de ,,pini la urmi",

se gdsegte

,,pinI in sfargit".

TALCUIREA SFIrt!TEI E\A\\GHELII DE LA \IARCU

Capitoh.rl 13

16,1

$i mai inainte le spune lor gi pe aceea ce este mai grea decAt toate, ci pi de cei mai apropiali ai lor vor fi lupiali. Iar aceasta 1e spune lor ca mai inainte auzind ei, sd se pregdteascd pentru cele ce vor fi 9i de aici cu ugurare sd sufere primejdia. Apoi Ile dd] mingAierea: ,,9i ve]i fi urAfi de tofi pentru numele Meu" - cdci a fi urAfi pentru DAnsul, de ajuns era ca sd le ugureze toate primejdiile. Dar gi aceasta: ,,cel ce va ribda pini in sfArgit, acela se va mAntui", prea mare mAngAiere este.

Iar cAnd vefi vedea urAciunea pustiiriils, stand unde nu se cuvine - cine citegte si injeleagi * atunci cei ce vor fi in ludeea si fugi in munfi, (15) 9i cel de pe acoperig si nu se coboarere in casi, nici si intre ca si-gi ia ceva din casa sa, 06) qi cel ce va fi in larini sA nu se intoarci indirit, ca si-gi ia haina. (17) Dar vai celor ce vor avea in pAntece gi celor ce vor aliptaz0 in zirele acelea!
13,11-1-7:

,rr1lr1;iti,"^Iii'l;Tr!,i'^!""iilf !i,\i?;?rii pustiirii" este stAlpul Istatuia] cu chipul celui care a robit ,,Uriciune a cetatea, pentru ci tot idolul ,,urAciune" se numegte. Iar,,a pustiirii" spune
pentru ci Ierusalimul robit fiind 9i pustiire pdtimind, au pus statuia aceasta inliuntrul celor neumblate ale templr-rlui. inci 9i Pilat, pentru cd a adus noaptea in templu statuile Cezarului, s-a fAcut pricinuitor de multd turburare in popor. De atunci a inceput 9i rdzboiul si oustiirea Ierusalimului. Deci, atunci,,,cei ce vor fi in Iudeea si fugi in munli". Bine a zis: ,,cei ce vor fi in Iudeea", pentru cd Apostolii nu erau in Iudee4 ci, precum am zis, mai inainte de a incepe rdzboiul fuseserd izgonifi din Ierusalim iar, mai vArtos Imai bine zis], ei ingigi au iegit Iau plecat], de Dumnezeiescul Duh fiind migca;i [trirnigi]. Deci ,,cei ce vor fi in Iudeea si fugi". $i cel ce l'a fi ,,deasupra casei" [,,pe acoperig"), pentru nimic din cele ce sunt,,in casi" si nu se intoarcd, intrucAt iubit [nepre]uit] lucru este mdcar numai cu trupul de va scdpa cineva. Dar, ,,vai" gi celor ce vor avea fii sau ,,vor avea in pAntece"! Pentru care pricini? Pentru cd cele care vor nu vor putea si fugd. Iar avea fii, de dragostea cdtre prunci fiind pintece", in pentru greutatea cele ce ,,vor avea 'inute, pdntecelui, nici acelea nu vor avea lesnicioasi fuga. Insi socotesc cd este insemnati aici gi m6ncarea
'i in edifia de la 1805, in loc de ,,uriciunea

pustiirii",

se gdsegte

,,uriciunea Pustiirii,
se g;segte

ce s-a

zis de Daniil Proorocul". de pe acoperig ''q in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,cel ,,cela ce va fi deasupra casei si nu se pogoare".
:')

si nu se coboare",

in c"difia de Ia 1805, in loc de ,,vor alipta",

se

gisette ,,vor apleca".

164

Capitolul

13

SFANruL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

de fiu, pentru ci din pricina foametei, inconjurate fiind cetatea de oaste gi de fii s-au atins2r. 73,18-20: Rugafi-vi, dar, ca si nu fie fuga voastri iama. (19) Cici in zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost pAni acum, de la incepuful fipturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, si nici nu va mai fi. (20 $i de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scipa nici un trup, dar pentru cei (13, 18 ) Matei 24, 20 ale9i, pe care i-a ales, a scurtat acele zilez2. (13, 19) Danlil9,26;72,7 I loil2,21 Matei26,2r (13, 20 Matei 24,221 Lucal7,21-22 De va fi fuga ,,iarna", de greutatea vremii se vor impiedica cei ce vor voi si fugd pi, ca si zic pe scurt, cumplit necaz va fi, cum ,,n-a mai fost" gi ,,nici nu va mai fi". ,,$i de nu ar fi scurtat Dumnezeu" vreme4 adicd de n-ar fi potolit degrab5 rizboiul romanilor, ,,nu s-ar fi mdntuit tot trupul", adici nici un iudeu n-ar fi rimas. ,,Dar pentru cei alegi", adici pentru cei dintre evrei care crezuserd sau care mai pe urmd aveau si creadd, s-a potolit indegraba fcur5nd] rizboiul. Caci Dumnezeu, mai inainte gtiind ca din evrei mulli vor crede dupd robie, pentru aceasta n-a slobozit sd piard neamul [or] de tot. Dar este cu putinli a inlelege aceasta 9i spre indreptarea ndravurilor23. ,,UrAciune a pustiirii" este toatd inlelegerea sataniceasce, care ,,sti in loc sfAnt" (Matei 24,15), adicit in mintea noastri. Deci, atunci, ,,cel car este in Iudeea si fugi in munfi", adici cel ce s-a miriurisit [spovedit] sd alerge la munjii faptelor bune; cdci ,,Iudeea" se tAlcuiegte ,,m5rturisire". Iar cel ce std intru inilfirne [,,pe acoperig"], ,,si nu se pogoare", c;ci afland noi oarecare infelegere pdtimatA stand intru noi, se cuvine prin mdrturisire lspovedanie] si aiergim la cele inalte gi sd nu ne pogorAm dintru indlfimea faptei celei bune. $i cel care lucreazd lucrul cel bun [,,in farini"], sd nu se intoarci sb ia gtiinla cea veche, care este ,,haina" de care s-a dezbrlcat (Marcu 13,15-10. q1 vai de cel ce fuge ,,iama"! Cd se cuvine ca noi sd fugim de pdcat cu fierbinfeald, iar nu cu riceale gi fdri de migcare, cdci aceasta i$eamnd ,,a fugi iarna".
fapti pi despre foametea dinaintea ddrAmirii Ierusalimului vezi talcuirea de la Mntei 24,19, Deuteronont 28,53-57,precum ti anexa editot'rald Pdtimirile iudeilor dirt ttremea Cazarultri Gairs Cnliguln (anii 37-41) pi pind ln ddrimnrea lerusnlinrului rlin arenrct lui Tit fttnul 70) - des*ise dupd Eusebiu de Cezareea gi Iosif Flauiu, din volumul Thlcuirii Sfitttei EuangheLii c1e ln Lucn. 2'in edi;ia de la 1805, versetele 19-20 sunt: ,,Cici va fi in zilele acelea scirbtr ca aceea care n-a fost de la inceputul zidirii care a zidit Dumnezeu, pini acum, gi nici va mai fi. $i de nu ar fi scurtat Dumnezeu zilele acelea, nu s-ar mintui tot trupul, dar pentru cei alegi, pe care i-a ales, va scurta zilele acelea". :r Adici in chip moral. etic.
!r Despre aceasti curnplitd

:]

TALCUIREA SFINTEI EVANGFIELII DE LA

MARCU

Capitohrl

13

155

13,21-26: $i atunci daci vi va zice cineva: Iati, aici este Hristos, sau acolo; si nu credeli. (22) Se vor scula hristogi mincinogi 9i prooroci mincinogi si vor face2{ semne 9i minuni, ca s; duci in riticire, de se poate, pe cei ale9i25. (23) Dar voi luati seama. Iati dinainte v-am spus voui toate26. (24) Ci in acele zile, dupi necazul acela, soarele se va intuneca 9i luna nu-9i va mai da lumina ei. Q5) $i stelele vor cidea din cer 9i Puterile care sunt in Ceruri se vor clitina2T. (26) Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multi 9i cu slavi28. (13,21) Matei24,23lLu.a77,23:27,8 (73,22) Deuteronom 13, 1-3 / Matei 24, 2l (13.2 Matei 24,25l1Tesaloniceni 3,4 / 2 Petnt 3,7 (13,21) lsaia73,10; u,4l

iati

Iezechiil 32, 7 / loil 2,70;3,1;4.75 (13,2, Matei 21,29 I L\tca 27,25 (13,20 Daniil7,73 / Malei 76,27;24,30I Marcv 14,62 | Lruca 21, 27 / Faptele Apostolilor 1, 11 / Apocalipsa 1, 7

:
l
1

A sivArgit [sfArgit] acum cele [griite] pentru Ierusalim gi de aici incepe si spuni cele despre venirea lui Antihist. Iar auzind cuv6ntul ,,atunci" sd nu socotetti cd acelea vor fi c6nd s-au zis cele de mai sus despre lerusalim: ,,$i atunci daci vi va zice cineva: Iati, aici este Hristos, sau iati acolo, si nu credefi" . Ci sd gtii cd este obicei in Scripturi, dupd cum pi la [Evanghelistul] Matei vedem, cd dupd Nagterea lui Hristos, spune: ,,In zilele acelea a venit Ioan [Botezitorul]" (Matei 3,1.). In care zile? Oare intru cele ce indatl au urmat duoi Nasterea lui Hristos? Nu, ci [spune apa in chip] nehotirAt, adicd fdrd a ingr5di vrcmea. Tot aga gi aici spr,ne: ,,atunci", nu cAnd Ierusalimul se va pusfii, ci ir vremea venirii lui Antihrist, atr.rrci si nu vi ldsafi ingelayi, cdci mulfi vor lua asupra lor numele lui Hristos, ,,ca si ingele, [de va fi cu putin]i] gi pe cei alegi". Iar dupd venirea lui Antihrist, fAptura toate se va schimbA inttrnec6ndu-se stelele c-lin pricina covArgrii luminii lui Hristos. Si ,,se vor cliti" Prrterile ingeregti, adici se vor inspdimAnta vdzAnd ci se face atata schimbare Fi pe cei impreund cu ei robi c.i sunt judecafi. $i atunci vor vedea pe Domnul ca pe ,,Fiul Omului", adici av6nd frup, cdci cel ce se vede, cu adevdrat hup estei gi degi cu trup, ca om va veni [Mantuitorul], ins5,,cu putere 9i cu slavi mult5".
13, 27-31: $i atunci El va trimite pe ingerir'' gi va aduna pe alegii Sii din cele patru vinturi, de la marginea pimAntului pAni la marginea It in edigia de la 1E05, in loc de ,,vor face", se gdselte ,,vor da in edi;ia de la 1805, in loc de,,ca si duci in riticire, de se poate, pe cei ale9i", se ']5 gisegte,,ca si ingele, de va fi cu putinf; ti pe cei ale9i". in edilia de la 1805, versctul 23 este: ,,Iar voi vi pizi;i. Ci iati mai inainte am '?o spus voue toate". ?7 in edigia de la 1805, in loc de,,se vor clitina", se gisette,,se vor cliti". in edigia de la 1805, in loc de ,,cu putere multi gi cu slavi", se gisette ,,cu putere '?3 si cu slav5 multE". } in edilia de la 1805, in loc de ,jngeri", se gdsette ,.ingerii Sii".

i
I

Capitoh.rl 13

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cerului. (28) InvdLlali de la smochin pilda: CAnd mlidif a lui se face fragedi gi infrunzegte, cunoastefi ci vara este aproape30. (29) 'tot aqa qi voi, cind vefi vedea implinindu-se aceste lucruri, si gtifi ci El este aproape3r, lAngi ugi. (30) Adevirat griiesc voui ci nu va trece nearnul acesta pAni ce nu vor fi toate acestea. (31) Cerul gi pimintul vor trece, (13, 27-34) Matei 24, 37-34 1 L1rca27, 29-32 dar cuvintele Mele nu vor trece.
(13, 31) Psalm 101, 27;778,89 I

lsaia 40,8 / Matei 24, 35 / Luca 21, 35

Vezi cd gi Fiul ,,trimite pe ingeri", precum Tatdl? Unde, dar, sunt cei ce zic ci nu este deopotrivd cu Dumnezeu gi Tatil? Deci vor veni ingerii ,,si adune pe cei ale9i", ca fiind ei ,,tipifi in nori", si intdmpine pe Domnul tl tesnronlcent 4, !/ ). $i de la smochin te invala cd, precum atunci cAnd infrunzegte smochinul, indatd vine gi var4 tot a9a dupi necazul cel de 1a Antihrist, nimic altceva urmAnd, va fi Venirea lui Hristos, care cu adevdrat ,,vari" a dreptilor este, dupi ,,iarna" prigoanelor, iar pdcdtogilor, ,,iarni" Ie este dupd ,,vara" desfdterii (Marcu 1.3, 18). ,,Amin grdiesc voud ci .,neamul acesta>, al credinciogilor, al cregtinilor zic, nu va trece pAnd nu vor fi toate aceste4 atat cele pentru Ierusalim, cAt gi cele pentru venirea lui Antihrist". Cici, cu adevdrat, ,,neam" numegte nu pe cel al Apostolilor, fiindcd nu vor trdi pAni la sfArgitul lumii Apostolii, intrucAt nici pAnd la sfArgitul Ierusalimului cei mai mulfi n-au ajuns a trei. Deci ,,neam" numegte aici pe cel al creptinilor, mAngAindu-i pe Apostoli; 9i ca sd nu socoteasc; ei cd aiAtea rele ficAndu-se, poate va lipsi credinta le zice: ,,indrdznifi, nu va trece..neamul,, cred incircailor, nicinu va lipsi, ci mai curAnd <vor trece> stihiile acestea nemigcate - adicE <cerul gi pimAntul" -, decAt "cuvintele Mele" intru ceva sd cadtr [sd nu se adevereascAl/ pentru cE toate cate le-am spus se vor plini [implini]".
13, 32-37: lar d,espre ziua aceea ti despre ceasul acela nimeni nu gtie, nici Ingerii din Cer3'z, nici Fiul, ci numai Tatil. (33) Luafi aminte33, privegheafi 9i vi rugafi, ci nu 9ti!i cAnd va fi acea vreme. (30 Este ca un om care a plecat in alti fari3a 9i, lisindu-gi casa, a dat puterea in mina slugilor, dAnd fieciruia lucrul lui, iar portarului ia poruncit si vegheze.
1805, versetul2S este: ,,invifali de la smochin pilda: CAnd stilpirile gi ii cresc frunzele, gtiti ci aproape este vara". 3' in edigia de la 1805, in loc de,,ci El este aproape", se gisegie,,ci aproape este". rr in edilia de la 1805, in loc de ,,ingerii din Cer", se gesegte ,,ingerii care sunt in Cel'. rr in ediiia de la 1805, in loc de ,,Luati aminte", se gesette ,,Pdzili-vi". 3r ln edifia de la 1805, in Ioc de,,in altd tari", se gisegte,,departe".
]0

in edifia de la

lui sunt tinere

TALCUIREA SFINTEI E\ANCHELII DE LA

IlA ItCU

Capitolul

13

1.67

(35) Vegheali35, dar, ci nu gtili cAnd va veni stipAnul caseir6: sau seara, sau la miezul nop!ii, sau la cAntatul cocogilor, sau dimineafa. (36) Ca nu cumva venind fird de veste, sd vi afle pe voi dormind . (37 ) lar ceea ce zic voui, ( I3. 32) Matei 24,35 (13, 33) N,atei 24,12;25,13 I zic tuturor: Privegheafil
Luca 72, 40;21,36 I Romani 13, 11 /-,l3, -34 35) Matei 24,42,15 | Luca79,
-12

VrAnd Dornnr-r1 sd opreascd pe ucenici^de a inireba despre,,ziua" gi ,,ceasul acela", zice: ,,Nimeni nu stie, nici Ingerii Icare sunt in Cer], nici Fiul". C.ici de-ar fi zis: ,,9tiu, dar nu voiesc sd r.i descopdr vou5", i-ar fi mAhnitrT. Iar acum, lucru mai cu infelepciune face 9i ii oprette pe ei cu totul de a cerca si se inr.ele [si afle] aceasta ti a-L supdra pe El, zicAnd c6: - -, i ,,Nici lngerii, nici Hu nu gtlrr". Si tLi dintr-o pilda vei intelege ce se zice aici: de multe ori pruncii, vdzAnd un lucm in mAinile pdrinlilor 1or, il cer de la ei, iar pdrinlii, nevoind si le dea, copiii plAng, fiindcd nu primesc [ceea ce cer]. Atunci pdrin]ii ascund lucrul acesta gi ardtAnd pruncilor mAinile goale, spun ci n-au gi ii opresc pe ei din plAns. intru acest chip pi Domnul, ca gi cu nigte prunci prurtAr-rdu-Se cu Apostolii, a tainuit ziu4 cici de-ar fi zis: ,,$tiu, dar nu voiesc si vd spun", s-ar fi intristat Apostolii, fiindcd nu s-au ingtiinlat de la DAnsul. Iar cd Domnul gtie,,ziua 9i ceasul", aritat [vidit] este, pentru ci El hrsugi a fdcut veacurile. Deci, cum si nu gtie [cunoasci] cele pe care [El Insugi] le-a ficui? Dar cu adevarat gi spre folos a tiinuit Dumnezeu sfArgitul r.iefii, fie pe cel de ob9te, fie pe al fieciruia ca, fiind neardtat sfArgitul, pururea sd ne
in versetele .14-35, in loc de ,,vegheze/vegheafi", se gesette i". ,,privegheze/privegheaf ro in edilia de Ia 1805, in loc de ,.stipAnul casei", se gdsegte ,,domnul casei". rt Aici Sf6ntr.rlN{axim ne invafa astfel: ,,Existi doud feluri de neFtiinli: una vrednici de ocari, alta ner,inovatd. Cea dintdi atirn.i de noi, a doua nu ,rtarnd de noi. Cea vrednicd r'le ocard gi atArnitoare de noi este negtiinfa cu privire Ia viftuie ti evlavie, Cea nevinovati ti neatanlitoare de noi e negtiinla cu plivire la toate acele lucruri cAte, r'rind sd le cunoaltem. nu le cunoagtem: de pildii, cu privire la lucrurile ce se petrec departe sau la ccle ce se vol intimpia in viitor. Dar daci Sfinfii Plooroci an cunoscut prin har cele de cleparte gi neaiarn;toare de noi, cunl nu le-ar fi gtjut cu atAt mai virtos pe toatc Fiu] lr-ri Dumnezeu, iar prin El li omenitatea Lui, nu prin file, ci prin unirea cu Cuvintul? Cici precum fierul ars in foc are toate insr.r;irile focului, pentr u ci lumineazd Fi arde Fi totugi, prin fire nu e foc, ci fier, la fel si omenitatea Domnului, intrucdt era uniti cu Cuventul lc $tia toate 9i aceste insugiri dumnezeiegti le arate in sine, dar ca fire omeneasca luati in sine. adici neuniti, se zice cd nu le gtra (Filocnlin rotuhtteasci, t,ol.2, intrcLtdri j rdspunstu i,
rt

in edilia de la

1805,

intlebarea 66, ed. Humanitas, Bucure9ti, 1999, pp.236-237).

t68

Capitolul 13

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGAP

nevoim/ atteptandu-L pe Dansul Fi temandu-ne ca nu cumva cand suntem noi gata se soseascd asuprd-ne38. Dar si lulm aminte gi graiurile [cum spune]: ,,seara" vine sfArg cAnd cineva, dupd ce va imbitrAni, va muri; iar ,,la miezul nopfii" cA cineva in vArsta cea de mijloc va fi; iar ,,la cAntatul cocogilor" cAnd cuvAn - adicd partea cea cuvAntdtoare - intru noi va veni la sdvArgire. Cdci ,,coc este cuvAntul, care ne degteaptd pe noi din somnul nesimfirii; cdci atu cAnd copilul va incepe dupi cuvAnt [cugetare, ra]iune] a vietui ti a soc [iudeca, g6ndi], atunci se cheami ci ii cAntd ,,cocotul". Iar ,,diminea este vArsta cea cu totul copildreascd. Deci se cuvine ca toli sd poarte grijd pentru sfar9it, cd macar prunc de va fi, se cuvine a purta de grijd pentru acel4 ca nu cumva sd moare nebotezat. $i tuturor le porunce Domnul acestea, gi celor ce sunt in lume gi celor ce sunt depertati de lum Deci suntem datori,,a priveghea gi a ne ruga", cdci amandoui aces sunt trebuincioase, ceci mulli privegheaza, insd cheltuind noplile in lucruri rele. $i vezi ci n-a zis: ,,Nu gtiu cand va fi vremea", ci ,,nu 9tifi", adici nu gtim, cdci pentru al nostru folos s-a iiinuit [,,ceasul acela"]. Cdci da gi acum, cand este neardtat sfArgitul, unii asupra altora ne turburim, nu am fi fdcut dacd am fi gtiut sfArgitul? Cu adeverat, intru cea mai de urmd rdutate poate am fi cheltuit vremea cea mai inainte de sfArgit gi a [numai] intru o zi ardtand pocAin]a, foarte rdu ftare] ne-am fi vdtdmat

ls

Adicd, si

vini

peste noi ceasul sfargitului, nefiind noi

pregitili pentru

acesta

t69

rl
d

rl
:l

Ceptrolur 1.4 Ungerea din Betanin. Citn cea de Tnitfi. Glrctsimati. c .-., Prinderea. lttfdligarea Io Cninfa. Lepddnrea Iui Petrul
$i dupi doui zile erau Pagtile 9i Azimile. Si arhiereii 9i cirturarii ciutau cum si{ prindi cu viclegug2, ca s;-L omoare. (2) Dar ziceau: Nu la sirbitoare, ca si nu fie turburare in popof. (3) $i fiind El in Betania, in casa lui Simon Leprosul, gi gezind la masi, a venit o femeie avAnd un alabastru, cu mir de nard curat, de mare pre!, 9i, spirgAnd vasul, a virsat mirul pe capul lui Iisus. (4) Dar erau unii mihnifi intre ei5, zicAnd: Pentru ce s-a ficut aceasti risipi de mil'? (5) Cici putea si se vAndi acest mir cu peste trei sute de dinari, 9i si se dea siracilor. $i cArteau impotriva ei'.
14, 1-5:
('14, 3)

ti
e
:e
3.

)l
a e

)i

Miercuri postim Fi noi miercuriles. Deci aceia voiau sd treaci vremea ,,praznicului", dar n-au fost ingdduili [de Hristos], ci El insugi iconomisind [purtAnd grije de] vremea Patimii Sale, la Papti a binevoit a Se rdstigni, pentru ci El Insugi era Paptile cele adevdrate (lonn 1L,25). Drept aceea, [ni] se cuvine [noui] a ne minuna de puterea Lui, cdci atunci cAnd aceia voiau si-L prindd pe DAnsul, n-au
1

(14, 1) Matei26,2 I L!.a22,7-z I loan 7:1,47, 55;13,7 ( 1J, 2) Matei 26,5 Matei 26,5-7 | Lluca 7,37 I lo^n 77,2:72,7,3 ( 1'1, 1-5) Matei 26, 8-9 / Ioan 12, 4-6 s-a adunat soborul gi a ficut [a ]inut] sfatul gi pentru aceasta

in edilia de la 1805, titlul capitolului este: ,Ptntnt caca ce a uts pe Dttttutrr[ crr ttrit gr pentrtr cele ce n zis luda petttru nrir, Pcntru Pnstele cel dc Tai d, Pefitnt i)i11dL,te lui Hristos. Pentnr rugiciturcn si pritderea Lui ,i petltrLt tlucerea la nrlt[creul. Petttrr nuirtu'iilt celc nirtcinonse si pentru ocdrile ce l-au fdcut lui listLs irniutea orhfun:ului. Pttrtru lepidtrta ltLi Petru. Petltru inuinuir{le ce s-nu pus Domnului de ln nrlierel'. '?in edi;ia de Ia 1805, in loc de,,viclegug", se g5sette ,,ingeliciune". r in edi;ia de la 1805, in loc de ,,Nu la sirbitoare, ca si nu fie turburare in popor", se gisegte ,,Nu in praznic, ca si nu fie turburare intru norod". ' in editia de la 1805, in loc de ,,mir de nard curat, de mare prel, ti. sp;rgand vasul", se gdsegte,,mir de nard de credingi, de mult pre[,9i, sfirAmind alabastrul". 3 in edifia de la 1805. in loc de ,,erau unii mAhnifi intre ei", se gisette .,erau unii de tAnieau intru sine". 6 in editia de la 1805, in loc de ,,risipi de rnir", se gisegte ,,pagubi a mirului". ? in edifia de la 1805, in loc de ,,cArteau impotriva ei", se gisette ,,se risteau asupra ei". ! Din epoca apostolicd 9i pAnd in prezent, crettinii ortodocAi postesc niercur'a gi vinerea fiecdrei siptamani, cu exceptia zilelor insemnate in calendar cu ,,harli".

170

Capitolul

1.1

SFANTUL TEOFILACT ARH]EPISCOPUL BLILCARIEI

putut (Luca 4, 30; loan 8,59), iar cAnd ei nu voiau, din pricina praznicului, atunci de bundvoie S-a dat pe Sine [1or]. ,,$i fiind El in Betania, in casa lui Simon Leprosul, 9i gezAnd la masi, a venit o femeie". Tofi patru Evangheligtii fac pomenire de mtr (Matei 26,7; Lucn 7,37; loan 77,2) gi 1e pare unora cd una singuri este femeia cea cu mirul, dar nu este ag4 ci doui sunt, gl anume: una cea de Ia Ioan - care ii era sord lui Lazir -, iar alt4 cea pomeniti de ceilalgi trei Evangheligti. insi, de vei lua aminte, vei vedea ci aceste femei sunt trei: la Ioan unA la Luca alta gi la ceilal;i doi alta. Iar spusa din urmd se adeverepte prin aceea cd, femeia de la Luca era 9i curvi gi a venit la Hristos pe la mijlocul propovdduirii, iar cea de la Matei a venit aproape de vremea Patimii gi nici nu se mdrturisette [aratd] c5 ar fi fost curvd. $i primegte Domnul voinla IrAvna] femeii care a adus aici un alabastru cu mir, pentru ci atAt de mult a cheltuit pentru nard. Iar ,,nard de credinfi" se cuvine a se inlelege ci, sau un fel de nard apa era numit, sau este ar5tat aici nardul cel curat 9i neamestecat ti cu adeverire gi de credinli intocmit. $i sau mAniat unii oarecare [vreunii], iar Ioan zice cA Iuda s-a mAniat, dar se poate si fi prihinit pe femeie gi ceilal;i Apostoli, fiindcd il auzeau pe Hristos pururea invifAnd pentru milostenie. Dar Iuda nu cu aceeagi socoteale s-a mAniat asupra femeii, ci din pricina iubirii de argint gi dintru uraciunea cAgtigdrii argintului. Pentru aceasta pi Ioan numai de el face pomenire (Ioan 72,4-6), ca de unul ce cu vicleane socoteale a prihdnit-o Idefdimat-o] pe acea femeie. ,,$i se risteau asupra ei", adicd se maniau, o ocirau, o mustrau pe ea. Dat Iisus a zis: Lisafi-o. De ce ii facefi supirare? Lucru bun a Mine. (7) Ci pe siraci totdeauna ii avefi cu voi 9i, oricAnd voifi, putefi si le faceli bine, dar pe Mine nu Mi avefi totdeaunae. (8) Ea a ficut ceea ce avea de ficut: mai dinainte a uns trupul Meu, spre inmormAntarer0. (9) Adevdrat zic voui: Oriunde se va propovidui Evanghelia, in toati lumea,
1.4, 6-9:

ficut

ea cu

se

va spunerr gi ce-a ficut

ace",?il;ffiliif
Matei 25,
11

iililrii, ur, n reuteronom 1s,


('14, 8-9)

11

Domnul

ii mustri pe Apostoli, fiindcd fir6

/ Ioan 12,8

Pilde 31,371 Mate1,25,72-73

de vreme poticnesc

IimpiedicS] osArdia femeii, zicAnd: ,,"De ce ii facefi ei supirare", a adus darul, intorcAnd-o pe dAnsa inapoi prin infruntare?"
e

dupi

ce

in edifia de la 1805, versetul 7 este; ,,Ci pe slraci pururea ii avefi cu voi 9i, cind veli vrea puteli a le face lor bine, dar pe Mine nu Mi avefi pururea". '0 in edifia de la 1805, in loc de ,,inrnormAntare", se gesette ,,ingropare". rr in edilia de la 1805, in loc de ,,se va spune", se gdsegte ,,se va povesti".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE L.4 MAITCU

Capitohrl

14

171

incd il imboldegte IHristos] gi pe [Iuda] vAnzdtorul, cAnd zice: ,,,.Spre ingroparea" Mea a fbcut acest lucru" gi ca pe un neinlelegitor il mustrd, ca gi cum i-ar fi zis 1ui: ,,Tu la moarte dAndu-md pe Mine, nu egti mustrat de cugetul tdu, iar aceastd femeie spre ingroparea Mea aducdnd mirul, ca de Dumnezeu fiind indemnatd, este cu cuviin|6 si fie mustrati de tine?" pi proorocegte Iface] aici Domnul doud proorocii: cum ci Evanghelia se va propovddui in toati lume4 gi cum ci lucrul [fapta cea buni a] femeii se va vesti dimpreuni Icu Evanghelia Sa]. Drept acee4 si se rugineze de aici cei ce pe sdraci mai mult decAt pe Hristos ii cinstesc, cd am auzit gi eu pe oarecare argintari zicAnd: ,,Dacd vas sfinlit stricAnd eu, voi da siracilor gi voi trdi gi eu, nu este osAndi". Sd audi [dar aceia], cum Hristos alege mai mult a Sa cinste decAt pe sdraci! Cdci cu adevdrat Trupul lui Hrlstos este cel ce esie pe discul cel de aur, gi cu adevdrat SAngele Lui cel ce este in potir. Deci, acela care ia discul de mult pref pi silegte sd se pund Trupul lui Hristos intr-unul mai prost, aducAndu-i ca pricind pe sdraci, sd cunoasci de aici al cdrei pdrli este [al cui pdrtag se face]!

Iar luda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca si li-L dea pe Iisus. (11) $i, auzind ei, s-au bucuratr2 9i au figiduit si-i dea bani. $i el cluta cum si-Ldea-foill#ffi
1.4, 10-11:

fflr1lf.r,

CAnd femeia igi aratd a sa osArdie gi dragoste, atunci se turbeazd [igi din fire] ucenicul, cel care este,,unul din cei doisprezece". $i nu fdrd de socotealS este pusi [scris5] aceasta: ,,unul din cei doisprezece", ci pentru ca sd se arate cd gi Iuda a fost ales a fi unul din cei de frunte. Dar ce este aceasta ,,si-L dea lor"? Adicd sd le vesteascd lor cAnd va fi [Hristos] singur, cdci ei se temeau sd nivdleascd asupra Lui cAnd invS]a din pricina norodului. Iar iuda le-a fdgdduit arhiereilor si-L dea pe El lor, cAnd va fi [Domnul] singur
iese

L4, 12-L5: Iar in ziua cea dintAi a Azimelor, cAnd jert{eau Pagtile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiegti si gitim, ca si minAnci Pagtile? (1il $i a trimis doi din ucenicii Lui, zicAndu{e: Mergeli in cetate gi vi va intimpina un om, ducAnd un urciorr{ cu api; mergefi dupi el. (14) $i
Arhiereii ,,s-au bucurat" pentru ci L-au putut prinde pe Iisus firi a face tulburare mare, fiind Acesta trddat de luda. De asemenea, ei ,,s-au bucurat" ti pentru ci Iisus dupd cum credeau ei - a inceput si fie ur6t de propriii Sdi ucenici. 13 In edilia de la 1805, in loc de ,,fi el ciuta cum si-L dea lor, la timp potrivit", se gAsegte ,,Fi ciuta curn in vreme cu prilej L-ar da pe El lor". rr in edi;ia de la 1805, in loc de,,urcior", se giseFte,,vas de lut".
r2

172

Capitolul

14

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BWGARIEI

under5 va intra, spunefi stipAnului casei cl invifitorul zice: Unde este odaia in carer6 si minanc Pagtile impreuni cu ucenicii Mei? (15) Iar el vi va arita un foigor mare aFternut gata. Acolo si pregitifi pentru noi17. (14'12)teF:ft e,tz14i,ff

,,Zisa cea dintAi a Azimelor" este numitd ziua de joi, care era mai inainte de Azime, pentru cd azimele se mAncau vineri. Deci au venit la DAnsul ucenicii gi L-au intrebat unde vor mdnca Pagtile. Iar dintru aceasta se aratd cum ci nu avea Hristos un locag osebit al Siu, dar nici ucenicii nu aveau case, cd de ar fi avut, L-ar fi luat pe El impreund cu ei acolo. ,,Si a trimis doi dintre ucenicii Lui", pe Petru gi pe Ioan - precum Luca spune (Luca 22,8-11) - citre un om negtiut, aritAnd lor cd ar fi putut si nu pdtimeascd, deoarece Aceia Care a piecat cugetul omului negtiut ca sd-L primeascd pe DAnsul, ce nu ar fi ficut in allii lde ar fi voit]? pi le dd lor gi un sernn pentru a afla casE si meargd dupd omul care duce vasul cel ,,cu ap5". Iar acestea pot a se lua [pricepe] gi dupi inalta in]elegere: ,,vas [de lut] cu api" duce cel ce s-a botezat gi merge in ,,casi", adicd in starea cea cuviincioasd celor cuvAntdtori [cugetdtori], pentru ci acela care are Botezul, intru odihni merge. viefuind cu cuvAntr8, ca intru o ,,casi" odihnindu-se intru starea aceasta Iar ,,stipin al casei" este mintea care arate ,,foigor mare", [adice] pe inilgimea in]elegerilor ei. Dar ,,foigorul" acesta este ti ,,attemut" gi, degi este inalt, nimic asprule gi mAndru nu are, fiindcd este attemut ti netezit20 de smerenie. Deci, acolq intru o minte ca aceasta se .,gitesc" lui Hristos ,,Pagtile" de cdtre doi ucenici - Peku 9i Ioan -, adicd de citre lucrare gi de cdtre videnie [vederea dumnezeiascX], pentru ci Petnr, ca r:n fierbinte [in credin;d], este lucrdtor, iar Ioan, vdzdtor ca un bogoslov [teolog].
14,16-21.: $i arriegit ucenicii gi au venit in cetate gi au gisit a9a precum le-a spus si au pregitit2t Pagtile. (17) Iar ficindu-se seari,, a venit cu cei doisprezece. (18) Pe cind gedeau la masi si mAncau, Iisus a zis: Adevirat griiesc voui ci unul dintre voi, care mininci impreuni cu Mine, Mi va In edifia de la 1805, ir, loc de ,,unde", se gisegte ,,oriunde". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,odaia in care", se gesegte ,,silagul intru care". u in edilia de la 1805, in loc de ,,Acolo si pregitifi pentru noi", se gesette ,,Acolo
15 16

ll?:i;llffi

'ri,Y:,iiif,'i{lJ:,:,Tii

si

gitili noui".
13

Adici viefuind cu cuvant, cu sfat,


Sau nemilostiv.

sau in chip cugetetor, rational.

)e
'?o

[1805] Sau moale.


se gesette ,,au

':' in edilia de Ia 1805, in loc de ..au pregltit",

gitit".

TALCUIREA SFINTEI EVANCFIELII DE LA MARCU

Capitolr-rl

14

173

vinde. (19) Ei au inceput si se intristeze 9i si-I zici, unul cite unul: Nu cumva sunt eru? (20) Iar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care intinge cu Mine in blid. (21) Ci Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vAndut Fiul Omului. Bine era de omul acela daci nu s-ar fi niscut2Z.
(11, 16-17 ) Matei.26,19-20 I Lldca 22,73-14 (14, 1E) Psalm 40,9 | tr{atei 26,2a-21 | Lnca 22, 27 | loar. 13,21 ('14, 19-21) tr{atei 26, 22 24 I L'uca 22, 27 22 I loan 73,26 27

Cum de au ,,gezut" , fiindcd Legea poruncea ca stAnd in picioare sd mdnAnce Pagtile? (Iegire 12, 11) Urmeazd de aici cd mai intAi au sivArgit cele ale Legii, apoi au gezut, vrAnd [Hristos] si dea Pagtile Sale. f,i ucenicii ,,au inceput si se intristeze" pentru cuvAntul Domnului, prin care a zis: ,,unul dintre voi, [care minAnci impreuni cu Mine,] Mi va vinde". Cdci mdcar ci erau ei afard de patima aceast4 insi se temeau, crezAnd lui Dumnezeu Celui Care gtie inimile, mai mult decAt lor ingigi. Vezi gi cuvdntul acesta ,,merge", cdci ca gi cum o cildtorie Ii era moartea iui Hristos, iar nu moarte. Iar,,mai bine ar fi fost de nu s-ar fi niscut" s-a zis pentru nunca Icazn4 osAnda] ce avea sd pdtimeasci IIuda] vAnzitorul, cici mai bine era de nu s-ar fi ndscut nicidecum, decAt sd se fi ndscut spre munci [cazni, osAndd]. Deci, chiar din sfArgitul lucrului se vede ci mai bine era de nu ar fi fost nicidecum Iuda. Cdci Dumnezeu 1-a fdcut pe el spre lucruri bune, dar, de vreme ce el intru atAta de mare rautate a cAzut, precum se pare, mai bine era ,,de nu s-ar fi niscut" nicidecum.
14,22-25: $i, mAncAnd ei, a luat Iisus pAine 9i binecuvAntAnd2s, a frAnt gi le-a dat lor 9i a zis: Luafi, mincafi, acesta este Trupul Meu. (23) $i luAnd paharul, mulfimind, le-a dat gi au biut din el toli. (24) $i a zis lor: Acesta este Singele Meu, al Legii celei Noi, care pentru mulfi se varsi. (25) AdeviraP{ griiesc voui ci de acum nu voi mai bea din rodul vi}ei pAni in ziua aceea cind il voi bea nou in:5 imoiritia lui Dumnezeu. Ol. Zll ir'latei ie . ze /L|1ca22.19 | ..corinteni 11. 23-24

impdrtdgit c" +:il'#::T:?;i?3?iHl?:[': da Domnul Tainele, iar alfii zic cd gi lui, nemulfAmitorului i-a dat IHristos] din Cele Sfinte.

unii zic cd Iuda nu

s-a

" in edifia de la 1805, in loc de,,Bine era de omul acela claci nu s-ar fi niscut", se gdsegte,,Mai bine ar fi fost lui, de nu s-ar fi niscut omul acela". In edigia de la 1805, in loc de ,,binecuvAntAnd", se p;isepte,,blagoslovind". '?r in edifia de la 1805, in loc de,,Adevdrat", se gisegte,,Amin '?{ :s in edigia de la 1805, in loc de ,,in", se gisegte ,,intru".

174

Capirolul

14

SFANTUL TEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

$i ,,blagoslovind", adicd multamind, ,,a frdnt" pAine4 lucru pe care gi noi il facem citind rugdciuni26. ,,"Acesta este Trupul Meu>, acesta pe care acum Il primili", ci pAinea nu este inchipuire a Tiupului Domnului, ci intru insugi Trupul Lui Hristos se preface [preschimbd]. Pentru ci gi Domnul zice: ,,PAinea pe care Eu o voi da [pentru viata lumii] Trupul Meu este", iar nu ,,inchipuire a Trupului Meu este", ci ,,Trupul Meu este" (loan 6, 57), $i iardgi: ,,Dacd nu veti minca Trupul Fiului Omului [gi nu veli bea SAngele Lui, nu vefi avea viali in voil" (loan 6,53).9i cum zice ,,Trup"? Ci nu trup se vede a fi! Pentru a noastre neputin|i, q omule! Cd de vreme ce pAinea gi vinul ne sunt obipnuite noud [ochilor nogtri], iar sAnge gi carne de am fi vdzut cd ne sti inainte, nu am fi suferit, ci ne-am fi infiorat, pentru aceasta Iubitorul de oameni, pogorAndu-Se neputinfei noastre, chipul pAinii pi al vinului finAndu-l [pdzindu-1, ardtAndu-1], intru putere a Trupului gi a SAngelui [Sdu] le preface [preschimbd].

iar ,,SAngele [Meu, al] Legii celei Noi" a zis, spre deosebire de al celei Vechi, pentru cd gi Legea cea Veche avea sAnge cu care se stropea norodul 9i Cartea Legli Uepire 25, 0. Iar ,,unu voi mai bea" din vin p6nE la inviere" a zis, fiindci ,,impirifie" inviere o numegte, pentru ci aimpdrdlit atuncea peste moarte. aa dup; pe Inviere a mAncat gi a bdut cu ucenicii (lonn 21, 15), adeverindu-le lor ci Insupi El este Cel Care a pdtimit. $i ,,nou" i1 ,,bea" pe el - adice intru oarecare chip nou gi strdin -, pentru cd nu mai avea trup pdtimitor, ciruia sd-i

trebuiascd hrand, ci nestricicios 9i nemuritor. inlelege inci pi aga: ,,vifA" este insugi Domnul, iar ,,rodul vifei" tainele gi cunogtinta cea ascunsi pe care insugi o rodegte Cel CareJ invald pe om cunogtinla. Deci, ,,intru Impirifia lui Dumnezeu" - adicd intru al optulea veac - va ,,bea" cu ucenicii Sii tainele gi infelepciune, oarecare [ucruri] noi gi nemaiauzite invd]Andu-ne pe noi pi descoperind Idescoperindu-ni-le] pe cele ce acum sunt ascunse.

14,26-31: Si dupi ce au cAntat cintiri de laud527, au iegit la Muntele Mislinilor. (27) $ile-azislisus: Toti vi vefi sminti'?8, ci scris este: ,,Bate-voi pistorul gi se vor risipi oile" . (28) Dar dupi invierea Mea, voi merge mai
a Cinstitelor Darurilor sdvarlite in vremea Sfintei Liturghii. in edi;ia de la 1805, in loc de ,.9i dupl ce au cantat cantiri de laudl", se gisegte '?7
'z6

vorba de rugiciunile de sfinJire

,,si dAnd

laudi".
vA

in edifia de la 1805, in loc de ,,Tofi '?$

vefi sminti",

se gdsette ,,ToJi

vi

vefi sminti

in Mine, in noaptea aceasta".

tIEI

IALCUIREA SFINTEI EVANCI-IELII DE LA MARCU

Capik)hrl

I11

175

lre pe ui,
Fr

,ul e" nu
ce

inainte de voi in Galileea. (29) Iar Petru I-a zis: Chiar daci tofi se vor sminti intru Tine, totuti eu nu. (30) $i i-a zis Iisus: Adevirat griiesc fie: Ci tu astizi, in noaptea aceasta, mai inainte de a cAnta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine. (31) El insi spunea mai stiruitor: $i de-ar fi si mor cu Tine, nu Te voi tigidui. $i tot aga ziceau tofi2e. (11.2 Matei26,30 I Luca 22,39 | loan78,1(14,27) Zahari,a73,7 IM^tei 25,31,I Marcu 14, 50 / Ioan 76,32 (14, 28-30) Matei 26,33-34;28,7, \O I N{arcu 74,72; 1.6,7 |
Luca 22, 34 / Ioan 13,37-3q 27,1 (11, 3'l) Matei 20,22;26,35 / Lnc^22,33-38

.-a

,fi

iel

ru
al

,,multimit" [Domnul] gi mai inainte de a bea (Marcu 1.4, 23), a multdmit gi dupi ce a bdut, ca gi noi sd ne invatdm ca se cuvine sa mu$Amim gi ,,si ddm laudi" gi mai inainte de hrand gi dupd ce ne-am hranit. lnci gi aceasta arat5, ca iubit; li era Lui moartea cea pentru noi, cdci 9i ,,iegind" ca sd Se dea [Patimii 9i morfii], ,,laudi" pe Dumnezeu. $i cu
A

ea

e"

:d

IC

i-i

al

)l ri

adevdrat gi pe noi ne invald ca atunci cAnd vom cddea in necazuri, pentru mentuire a multor4 si nu ne mAhnim, ci si mulfemim lui Dumnezeu, Celui Care prin al nostru necaz lucreazi mAntuire a multora. $i ,,a iegit la Muntele Mislinilor", ca fiind El singur, si vie aceia asuprd-I gi, prinzAndu-L, sd nu facd atAta turburare. Ci de ar fi venit ei asuprd-I cdnd era DAnsul in cetate, poate s-ar fi turburat multimea pentru DAnsul gi atunci pricini cuvioasd luAnd vrdjmagii, s-ar fi pirut cd dup; dreptate Il omoard pe El, ca pe un turburdtor de norod. pi le proorocegte lor [ucenicilor] cd se vor sminti. Apoi, ca se nu se para cd aceasta este aritatd [r.dditd] prihdnire impotriva tuturor, aduce gi mirtudrie de la Proorocul Zahari4 ci: ,,[Bate-voi pistorul 9i] se vor risipi loile]" (Znluria 73,7).Iar mai pe urmd gi mAngAiere le adaugi lor: ,,[Dar dupi invierea Mea,] voi merge mai inainte de voi in Galileea". Dar Petru se impotrivegte, pentru aceasta gi aude: ,,IAdevirat griiesc fie: Ci tu astizi, in noaptea aceasta,] mai inainte de a cinta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine". Iar aceasta intru acest chip este, cd s-a lepbdat o datd Petru, apoi a cAntat cocoFul. LepddAndu-se mai apoi gi cu celelalte doui Iepdddri, atunci a cantat a doua oard cocogul. Deci aceasta zice aicea prin ,,mai inainte de a cinta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine"; asemenea^inca Fi tofi, fierbinleald rece ardtAnd, se fdgdduiau ILui], pe Cel Care este Insupi Adevdrul, fdcAndu-L mincinos. Pentru aceasta gi Domnul lasd ca firea cea omeneascd sd-ti arate cele ale ei, cdci cu adevdrat Domnul putea sd-i pdzeascd pe dAngii gi mai vArtos pe Petru, dard i-nsd i-a ldsat, pentru a ne invdla sd nu ndddjduim spre noi ingine.
?'in edifia de la 1805, versetul 31 este: ,,El insi cu mult mai stiruitor zicea; $i de-ar si mor cu Tine, nu md voi lepida de Tine. Asemenea inci ti tofi ziceau".

fi

176

Capitotul

14

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Iar ceea ce zice: ,,Bate-voi plstorul [gi se vor risipi oile]" Thtil zice, cd de vreme ce a lasat a fi batut Fiul, se zice cI Thtdl ,,bate" pe Cel Care cu a Lui ldsare [ingdduinfi] a fost betut (Marcu 74, 65).lar ,,oi" i-a numit pe Apostoli, ca pe cei care sunt fdrd de rdutate.
32-42: Si au venit la un loc$ al cirui nume este Ghetsimani, 9i acolo a zis citre ucenicii Sii: $edefi aici pAni ce Mi voi ruga. (33) $i a luat cu El pe Petru gi pe Iacov 9i pe loan gi a inceput a Se turbura3r gi a Se mihni. (34) Si le-a zis lor: intristat este sufleful Meu pini la moarte. RimAnefi aici si priveghe ali. (35) $i mergAnd pulin mai inainte, a cizut cu fata la pimAnF'z gi Se ruga, ca, de este cu putinfi, sA treaci de la El ceasul [acesta]33. (36,) 9i zicea: Awa Pirinte, toate sunt ]ie cu putin]i. Depirteazi paharul acesta de la Mine3a. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiegti Tu. (37) $i a venit gi i-a gisit dormind gi a zis lui Petru: Simone, dormi? N-ai avut tirie ca si veghezi un ceas?3s (38) Privegheali gi vi rugafi, ca si nu intrati in ispiti. Cici duhul este osirduitor, dar trupul neputincios. (39) $i iarigi mergand, s-a rugat, acelagi cuvint zicAnd. (40) $i iarisi venind, i-a gisit dormind, cici ochii lor erau ingreuiafi gi nu gtiau ce si-I rispund;. (4i) 9i a venit a treia oari 9i le-a zis: Dormifi de acum 9i vi odihnifi! E gata!36 A sosit ceasul. Iati Fiul Omului este dafT in mAinile pictrtogilor. (42) Sculafi-vi si mergern. Iati, cel ce M-a vAndut s-a apropiat.
(14, 32-35) Matei 20,22 26,36-39 | Luca22,3942 (14,

-14,

30 Matei26,39 I l1'arc1u 70,27 I loan

5, 30; 6, 38

Filipeni2,8/Evrei5,7-8('14,37)Matei,4OlLnca22,45(14,38)Matei25,13;26,471 Luca 22, 46 / Romani 7,23 ('14, i9) Matei26, A (74,4G4D Malei 26,4345 I Luca72,47

[Domnul] avea obicei ca intotdeauna deosebi a Se rug4 dAndu-ne gi noud chip [pildd] ca linigtea sd o cdutam intru [sdvArgirea] rugiciunii. $i i-a luat numai pe cei trei care au fost vdzitori gi ai slavei Lui de pe Tabor (Matei 1,7,2; Maru 9, 2-3; Luca 9,28-29), ca aceia care le-au vdzut pe cele sldvite sd vadi pi pe cele de intristare gi sd cunoascd [despre Sine] cA gi El om este cu
in loc de,,la un loc", se gasegte ,,in satul". in loc de ,,a Se turbura", se gdsegte ,,a Se spiimAnta". 31in edigia de la 1805, in loc de ,,a clzut cu fafa la pimint", se gAsetie ,,a clzut pe pimAnt". 13 in edilia de la 1805, in loc de ,,ceasul [acesta]", se gisegte,,acel ceas". 3r in edifia de la 1805, in loc de ,,DepirteazE paharul acesta de la Mine", se gdsegte ,,Treci de la Mine paharul acesta". 35 In editia de la 1805, in loc de ,,N-ai avut tirie ca si veghezi un ceas?", se gese9te ,,Nu putugi un ceas si priveghezi?" 16 in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,E gatal", se gisegte ,,Destul este!" r7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,este dat", se gdsegte,,se dl".
1805, 1805,

x'in edilia de la 3' in edi;ia de la

IEI

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE I,A I1ARCU

Capjtolul

1.1

177

tu

)e

9r

at

te

e.

rt

ll
e

i.

i,

i.

I,

adevirat. fi Se ,,intristeazi" gi Se ,,mAhnegte" deopotdve cu noi, ci de vremc ce pe om tot [intreg] l-a luat cu insugirile [ui] cele firegti, cu adevdrat a luai firegte gi a Se intrista 9i a Se mAhni, cdci noi oamenii, in chip firesc, spre moarte finaintea mor]li], fird de indulcire Fi bucurie ne aflim. Deci, zicAnd ,,dephrteazi paharul", aratd firea Sa omeneascS, iar zicdnci ,,dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiegti Tu", ne invali ci, mdcar ci firea ar fi silitd, sd o defdimim, cerAnd noi ceea ce place fce este binepldcut] lui Dumnezeu. Si dupd ce a venit dupd rugdciune pi i-a aflat pe cei trei ,,dormind", mustrd numai pe Petru, ca gi cum unele ca acestea ar fi zis cdtre dAnsui: ,,Au, nu tu egti cel ce te-ai fdgdduit cd impreuni cu Mine vei muri? Un ceas nu ai putut si prir.eghezi, deci cum moartea o r.ei defiima? Dar "privegheafi gi vi rugafi, ca si nu intrali in ispita> lepid.lrii de Mine, "cici duhul vostru este osirduitor" spre a nu se lep.lda de Mine - gi pentru aceasta imi fdgdduili Mie aceasta -, <dartrupul este neputincios, gi, claci nu vd va da Domnul putere trupr-rlui prin rugiciune, vi vefi primejdr-ri". ,,$i iarigi mergAnd S-a rugat, acelagi cuvint zicAnd", ca rugAndu-5c gi a doua oari si-i ader.ereze fincredinfeze ] cd in chip firesc gi intru adevdr om era gi ca si ne invefe;i pe noi si ne rr-rgdm de multe ori, iar nu nrrm.ri o dati zicAnd cev4 s.l ne ldsdm [de rugdciune]. Si aflAndu-i pe dAngii iarigi dormind, nu greu ii c-lojenegte, ,,cici Iochii lorl erau ingreuiati" de somn. Pentru aceasta cunoaFte tu gi ugurimea gi slibiciunea omului, cum noi, care nici impotriva somnului nu putem si stdm, fdgiduim de multe ori cele ce nu sunt intru putinta noastri. $i iard;i ,,a treia oari" Se roagd, pentru aceleapi pricini l.e care mai sus le-am pomenit. pi a venit iarSgi, nu mai greu certAndu-i - micar ci se cXdea sd-i certe, fiindci nici dupd mustrare nu s-au f.icr-rt mai bur.i, ci s-au dat somnului. $i ce zice [Domnul]? ,,Dormi]i de acum 9i vi odihnifi!" $i cu ironie a zis cdtre dAngii aceasta cdci, fiindci gtia cd vine [Iuda] r'Anz5, torul, zice cdtre dAngii aceasta: ,,Acum vremc este de dormit, dormili, iat.i vrijmagul vine!" $i aceasta a zis-o luAnd in rAs somnul lor. Iar ce si ptii ci a zis aceasta cu ironie, asculti ce zice mai jos: ,,Sculali-vi si mergem". insd nu pentru ca si fugi zice aceasta, ci pentru ca mai vArtos s5-i intdmpine pe vrdjmagi. Iar unii, acel cuvint ,,intristat este sufletul Meu pAni la moarte", aga l-au inleles: ,,Mi intristez nu pentru ci voi muri, ci pentru c.l israilitenii, cei ce sunt ai Mei, ei voiesc sd Mi ristigneascd pe Mine gi pentru aceasta vor fi lepidali dintru impiralia lui Dr-rmne zeu".

17E

Capitolul

1,1

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

14,43-49: $i indati, inci vorbind El, a venit luda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, 9i cu el mulfimes cu sibii gi cu ciomege, de la arhierei, de la cirturari si de la bitrAni. (44) lar vAnzdtorul le diduse semn, zicind: Pe Care-L voi siruta, Acela este. Prindefi-L 9i ducefi-L cu pazil. @9 $i venind indati 9i apropiindu-se de El, a zis Lui: invilltorulel3e $i L-a sdrutat. (46) Iar ei au pus minaao pe El gi L-au prins. (47) Unul din cei ce stdteau pe lingi El, scofand sabia, a lovit pe sluga arhiereului gi i-a tiiat urechea. (48) $i rispunzAnd, Iisus le-a zis: Ca la un tAlhar ali iegit cu sibii 9i cu toiege, ca si Mi prindefi. (49) In fiecare zi eram la voi in templu, invifind, 9i nu M-ali prins. Dar acestea sunt ca si se implineasci Scripturileat.
(14, 1341)

Jvd,e.el'tr'i]f,27l Marei 26,4648 I loanlg,3 (14,45)2Regi 20,9 lMatei26,49 (14,4648) Matei26, il-55 lLtca22, 5f-521 loa 78,10 (14,49,lw79,13-741
Psalm 21,17;68,

\4

87,9 I

lsaia53,72l Matei26,55l

LrJca 22,53t 24,44

Ceea ce zice Evanghelistul, gi anume,,unul din cei doisprezece", nu in zadar este pusd, ci spre prihana Iruginea] vAnzdtorului, ci din ceata cea dintAi fiind el, asupra StdpAnului s-a turbat [rdzvrAtit]. 9i vezi Fi nesimtirea lui, cum a socotit cd se va tdinui de Domnul, iar prin serutarea ce I-a dat crezAnd el cd va fi socotit ca un prieten al lui Hristos. Iar de egti prieten, pentru ce ai venit cu vrdjmagi? Cu adevirat nebunie este viclegugul! Iar ,,unul din cei ce stiteau pe lAngi El" - Petru este acesta dar Marcu trece sub tecere numele lui, ca si nu se pari ci laudd pe Petru, dascdlul siu, ca pe cel care a fost ravnitor pentru Hristos - cu cuviintd ,,a tiiat urechea slugii arhiereului", aceasta insemndnd cum cA neascultdtori gi nesuputi erau, defdimAnd Scripturile. Pentru ci de ar fi avut urechi care ascultd Scripturile, ,,nu ar fi ristignit pe Domnul miririi [slavei]" (7 Corinteni 2, B). $i Petru nu pe sluga altuia ,,a lovit", ci,,pe sluga arhiereului", pentru ce cei dintAi neascultdtori ai Scripturilor erau arhiereii, robi ai zavistiei gi ai iubirii de sine ficAndu-se Iei]. $i a zis [Domnul] mul]imii; ,,Ca la un tilhar afi iegit [cu sibii 9i cu toiege, ca si Mi prindefi.] in fiecare zi eram la voi in templu, invifind, 9i nu M-afi prins". Iar aceasta arati Dumnezeirea Lui, cdci cAnd invila in templu nu au putut si-L prindd pe El, degi era in mainile lor, din pricini cd incd nu sosise vremea Patimii, iar cAnd El a voit. atunci S-a dat pe Sine, in edifia de la 1805, in loc de,,mullime", se gesegte ,,mulfime multi". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,invifitorule!", se gdsegte ,,invtrfitorule! lnvifitorulel" {0 in edi;ia de la 1805, in Ioc de ,,au pus mina", se gdse9te ,,qi-au pus mAinile". rt in edilia de la 1805, in loc de ,,Dar acestea sunt ca str se implineasci Scripturile", se gisette ,,Ca si se plineasci Scripturile".
rr

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N,IAIICU

Capitolul

14

1.79

i,

implineascd Scripturile Proorocilor, anume cd S-a adus spre junghiere precum o oaie, fdrd impotrivire, nici strigAnd, cl urmAnd [mergAnd] de
ca sd voie42 (Isaia 53,
1.4,
7

l:

).

rl

t.

|l

50-54: $i, lisAndu-L, au fugit toJi. (51) Iar un tAndr mergea dupi El, infigurat intr-o pAnzituri, pe trupul go1, qi au pus mAna pe el. (52) El ins5, smulgAndu-se din pinzituri, a fugit gola3. (53) $i au dus pe Iisus la arhiereu 9i s-au adunat acoloa4 toli arhiereii 9i bitrAnii gi cirturarii. (54)larPetru, de departe, a mers dupi El, pAnX a intrat iniuntru in curtea arhiereului 9i gedea impreuni cu slugile, incXlzindu-se la foc.

'"'iil,':"i:"i;'J,],i,iii^Ji,'J;ii,xif 'Jf iili#{\iit:,1!


,,Au fugit" ucenicii, cdci nu era cu putinld sd mintd Cel Care este insugi Adevdrul, nici Proorocii [nu era cu putin]d sd se afle mincinogil. ,,Iar un tAnir oarecare mergea dupi El" gi tAndrul acela er4 poate, din casa aceea unde a mAncat Hristos Pagtile impreund cu ucenicii. Iar unii zic cd acesta este Iacori fratele Domnuluia5, care a mai fost numit gi ,,drepI" , cdci acesta o singurd imbrdcdminte a purtat in toatd viala lui, iar dupi Indlfarea Domnului a primit de 1a Apostoli scaunul Ierusalimului. Deci acesta ,,lisAnd giulgiul IsmulgAndu-se din pAnzituri] a fugit", insi nu este nici un lucru de mirare, daci, verhovnicii fugind pi acesta L-a lAsat

Dar Petru ,,merge dupi El", dragoste prea fierbinte aritAnd cdtre Dascdlul IInr.ifitorul]. Degi Legea poruncea ca un singur om sa se afle in slujba arhieriei toatd viafaa6, in vremea aceea mulfi erau, cumpdrAnd in fiecare an de la romani incepdtoriile Idregdtoriile]. Deci ,,arhierei" sunt numi]i aici cei ce implirriseri vreme.r oranduita lor ri lisaseri arhieria.
': ,,Chinuit
a

f.^^-X-:!l j ^^ r_\^,..'^.,1 ry.rrarrr Pc,,/wrru Lul.

s-a adus gi ca o oaie

(lslin 53,7). ar in edi;ia de la 1805, versetele 57-52 sr.rnt: ,,Iar un tane! oarecare mergea dupi El, imbricat fiind cu giulgiu, pe trupul gol, ;i l-au prins pe el tinerii. El insi lisind giulgiul, a fugit gol de la ei".
r{
1i

fost, dar S-a supus 9i nu gi-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere firi de glas inaintea celor ce o tund, aga nu $i-a deschis gura Sa"

in edi}ia de la

in loc de .,s-au adunat acolo", se gdse;ie ,,s-au adunat la DAnsul". Aceasti numire de ,,flate al Domnului" a fost daid lui Iacov, fiul h-ri Iosif pi fralilor
1E05,

vitregi ai Mantuitorului. 13661', fratele Domnului, a devenit primul episcop al lerusalimuluj ;i r-rnul dintre primii martiri (163). Pr.lznuirea sa se sdvArpegte in fiecare an
la 23 octombrie.
!" Yezr lepirea 29, 29-34 gr Nunteri 35, 25,28, 32.

180

Capitolul

14

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

14, 55-61": Arhiereii gi tot sinedriuFT ciutau impotriva lui Iisus mirturie si-L dea la moarte, dar nu giseaur8. (56) Ci multi mirturiseau mincinos impotriva Lui, dar mdrturiile nu se potriveau. (57) $i ridicandu-se unii, au dat mirturie mincinoasi impotriva Lui, zicindre: (58) Noi L-am auzit zicind: Voi dirima acest templu ficut de mini, 9i in trei zile altul, neficut de mAni, voi clidi. (59) Dar nici aga mirturia lor nu era la tel. (60) $i, sculandu-se in miilocul lor, arhiereul L-a intrebat pe Iisus, zicAnd: Nu rispunzi nimic la tot ce mirturisesc impotriva Th acegti a? (67) lar El tlcea gi nu r;spundea nimic.

ca

174,

(14, 55) Psalm 26,76;34,77 I Dar.iil6,6 I Matei 25, 59 / Faptele Apostolilor 6, 13 56-57) Psalm TOA, T lMatei 26,60 (14,58) Matei 26,61 I Marcu 15, 29 / Ioan 2, 19 (14, 60) Matei 26, 62 ('11, 61a) lsaia 53,7 I Matei 26, 63 / Faptele Apostolilor 8, 32

Cei vrednici de osAndd chip de divan de judecatd plismuiesc, ca sd se

pari cum cd, fdcdnd judecatd [dreaptd] L-au omorAt pe 81. $i cum este judecati dreaptd aceea unde unii ca acegti martori se aduc, care nimic adevirat nu grdiesc, ci toate turburate gi nepotrivite? incd gi cei ce pireau ci zic cev4 vorbe mincinoase grdiau, pentru cd Domnul n-a zis: ,,Voi dirAma Eu templul", ci ,,dirimafi"; gi nu a zis ,,ficut de mini", ci aga simplu: ,,templul Iacesta]"so (Ionn 2, 19). Iar arhiereul ,,sculAndu-se", il intreabd pe lisus, vrAnd sd-L tragd pe El spre rdspuns, ca din rispuns si-Lprindi pe D.1nsul. ,,Iar El tace", cunoscand
dinainte
cX nu vor lua aminte la cuvintele Lui, ceea ce gi Luca zice cd, intrebat fiind Domnul de este El Hristosul, a zis: ,,Daci vi voi spune, nu veti crede; iar daci vi voi intreba, nu-Mi veli rispunde" (Luca 22,67-68).

14, 61b-65: Iarigi L-a intrebat arhiereul 9i I-a zis: Egti Th Hristosul, Fiul Celui binecuvAntat'l? (62) Iar Iisus a zis: Eu sunt 9i vefi vedea pe Fiul Omului gezand de-a dreapta Celui Atotputernic 9i venind pe norii ceruluis2. (63) Iar arhiereul, sfisiindu-si haineles3, a zis: Ce trebuinlI mai
rT
J3

In edi;ia de la 1805, in loc de ,,sinedriul", se gdsette ,,sfatul". in editia de la 1805, in l<r de ,.sd-L dea la moarte, dar nu geseau",

se gdsette

,,si-L

ornoare, 9i nu aflau".
1805, \,ersetele 56-57 sunt urmitoarele: ,,Ci multi mirturiseau minciuni asupra Lui, gi nu erau asernenea mirturiile. ti ridicAndu-se unii, au mirturisit minciuni asupra Lui. zicind". 50,,DirAmafi templul acesta in trei zile il voi ridica" (Iotut 2,19). 9i 5r in edifia de la 1805, in loc de ,,binecuvintat", se gdsegte ,,blagoslovit". s'?in edi;ia de la 1805, in loc de ,,de-a dreapta Celui Atotputernic si venind pe norii cerului", se gesegte,,de-a dreapta Puterii gi viind cu norii cerului". t3 in edifia de la 1805, in loc de ,,sfigiindu-9i hainele", se g5sette ,,rurnpindu-gi hainele".
re

in edilia de la

TALCUIREA SFINTEI E\ANGHELII DE L}. \lARCU

Capitolul l.l

181

avem de martori?5r (64) Ati auzit hula. Ce vi se pare voui? Iar ei toli au judecat ci El este vinovat de moarte:i. (55) $i unii au inceput sd-L scuipe gi si-I a-copere fala 9i si-L bati cu pumnii5" gi si-I zici: Proorocegte! $i slugile Il biteau cu palmeler:. (14, 6lb) Matei 26,63 I Ltca 22, 67 | E\rrei 1, 5 fl{, 6:) Daniil 7, 13-14 / Nlatei 24,30;26,64 I
Marcu 13, 26 / Luca 22,69 | 2Tesalo^icelri

Matei 26,65-66 (U,65)

1, 10 (11, 6-3/ Mat e1 26, 65 ( 11, 61) lere/I].ia 26,71' I 2 Paralipomena 18, 23 / Isaia 50, 6 / Matei 26, 67 I L\ca 22,63-61

,,Iarigi L-a intrebat arhiereul", nu pentru ca si creadd, dupd ce se va ingtiinla, ci pentru ca si afle in vorbele Lui oarecare pricind [de osAndire]. $i adaugd 1a cuvintele ,,e9ti Tu Hristosul" gi pe celelalte ,,FiuI Celui blagoslovit", pentru cd mulli erau ,,hristogi", adic;i ungi, precum impdralii pi arhiereii, dar nici unul dintre aceia n-a fost Fiul lui Dumnezeu, al Celui pururea blagoslovit gi liudat. Iar Iisus rispunde: ,,Eu sunt". [EI] gtia cd ei nu vor crede, insl rispunde, silit fiind, ca sd nu poatd zice [acegtia] mai pe urmd,,ci de L-am fi auzit pe El, spunAnd in chip aritat, am fi crezut". Pentru aceasta este 9i mai mare osAnda lor, ci nici acum, dupi ce au anzit n-au crezut. $i zice [Domnul]: ,,Mi vefi vedea, c.r pc un Fiu al Omului, gezAnd de-a dreapta puterii Tatilui" - prin,,Putere" i'rici pe Tat;il numindu-L -, ,,pentru ci nu fdri de trup r,'oi veni, ci intru acest chip, ca si fie vdzut trupul Meu de cei care l-au ristignit gi dintru aceasta se cunoasci"
(F

np tele

Apostolil or 7,

77

).

iar arhiereul, [,,sfA9iindu-9i hainele",] obicei iuciaicesc implinegte, c.ici evreii igi rupeau hainele cAnd ii intAmpina pe ei ceva greu gi de necaz:n. Pentru aceasta Fi aici igi rupe arhierer.rl hainele, ca;i cum ar fi hr,rlit Domnul gi mare riu s.ar fi ficut. Dar in buni vreme ar fi zis cineva pentru arestea cuvAntul lr.r i David: ,,Ruptu-s-au 9i s-au umilit"'" (Psnlnt -34, 19). Insi gi semn era acesta, n1Ac"1r ci acela nu infelegea, cum ci arhieria iudeilor se va rupe 9i se va Ca pierzanit,i.
In edigi" de la 1805, in loc de ,,Ce trebuinli mai avem de rnartori?", sc gise9te ne mai trebuie noui rnirturii?" ,,Ce ir in edilia de la 18r)5, in loc de ,,vinovat de moarte", se giselte .,vinovat mortii".
sr

in edi;ia de la 1805, in loc cie,,si-L bati cu pumnii", se gisette ,,a-L bate pe El peste obraz". '7 in edigia de Ia 1805, in loc dr' .,il bdteuu cu palmele", se giselte ,,il biteau cu palmele peste obraz". 5s Drrpi rdnduiala Lcgii, arhiereului nu-i cra ingiduit si-gi sfigie haincie: ,,Marele preot din frafii tii, pe capul ciruia s-a turnat nirul de ungere 9i care este sfintit, ca si se imbrace cu vegmintele sfinte, si nu-9i descopere capul siu, nici si-si sfAsie hainele" (Leoitic 21.70). t'in edifia 1988 a Sfintai Suiplrrri versetul c'ste: ,.llisipifi au fost, dar nu s-au ciit".
56

182

Capitolul

14

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Deci, dupi ce prin hotararea de obtte a arhiereilor L-au osAndit pe DAnsul. atunci slugile acoperindu-L pe El, il loveau gi ziceau: ,,Proorocegte cine este cel ce Te-a lovit pe Tine?" (Luca22,64) CAte, dar, suntem datori sd piiimim gi noi, ca se rAspl;tim deopotrivd StipAnului! Pline [de spiimAntare gil de fricd sunt acestea!

74,66-72: $i Petru fiind jos in curte, a venit una din slujnicele arhiereului, (67) gi vAzAndu-l pe Petru, inctrlzindu-se, s-a uitat la el gi a zis: $i tu erai cu Iisus Nazarineanul. (68) El insi a tigiduito, zicind: Nici nu gtiu, nici nu infeleg ce zici. $i a iegit afari inaintea curfii; gi a cAntat cocogul. (69) Iar slujnica, vizAndul, a inceput iarigi si spuni celor de fali cd acesta este dintre ei. (70) lx el a tigiduit iarigi6t, $i dupi pufin timp, cei de fali ziceau iarigi lui Petru: Cu adevirat egti dintre ei, cici egti si galileian 9i vorbirea ta se aseamini6'. (71) lar el a inceput si se blesteme si si se jure: Nu stiu pe Omul Acesta despre Care zicefi. (/2) $i indati cocogul a cAntat a doua oari. $i Petru gi-a adus aminte de cuvAntul pe care i{ spusese Iisus: inainte de a cAnta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine. Si a inceput si plAngS.
,1'66-68)te'lemia12,f
(14, 7U Matei 26,74-74 I Marc\r 14,30 I Lnea 22, 60-621

,lXiii:^?!iil:iil"iir::;:titr:,3ii":*i{:i
loa
18,27

A sldbit Petru in credinla - mecar cd mai fierbinte era - gi ,,se leapidi" de Domnul, de frici fiind turburat gi mai vArtos ,,slujnica" infricogAndu-l pe el, Iar Dumnezeu cu iconomie l-a slobozit si pdtimeasci aceast4 ca sd nu se inalle, dar gi ca sd fie lesne iert6tor celor ce gregesc, de la cele intAmplate siepi, invdlAndu-se ce este sila gi neputinla omeneascS. $i lucru fdrd de insemnAtate este de era aceeagi ,,slujnici" cea care l-a vddit pe Petru, ori de era alta - cd Matei zice cd alta era aceasta (Matei 26, 71), iar Marcrs. zice cd era aceeagi. insd acest lucru nu ne este noua podcnfue citre adevdrul Evangheliei, ci au doard nu se unesc cele doui Evanghelii intru lucrurile cele mari pi cuprinzdtoare ale mantuirii noastre? Au doard unul a zis ci S-a rdstignit Domnul, iar altul, nu? Sd nu fie! Deci Petru de fricd fiind turburat gi uitAnd cuvAntul pe care l-a zis Domnul, cd ,,de cel ce se va lepida de Mine [inaintea oamenilor] 9i Eu Mi voi lepida de el inaintea TatiluiMeu" (Matei 10,33; Marcu 8,38; Luca 12,9), s-a lepddat [de
in edilia de la 1805, in loc de ,,a tigeduit", se gesette ,,s-a lepIdat". in edi;ia de la 1805, in loc de ,,a tigiduit iareti", se gdsette ,,iarlgi s-a leptrdat". o? in edi;ia de la 1805, in loc de,,vorbirea ta se aseamini", se gdseFte,,graiul tiu seam;ni".
6r
@

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELn DE LA N,lARCU

Domnull. Dar pociinla u-omlutl pocainta gi lacrimile iardgi L_au imprietenit pe el cu Hristos, inceput a plAnge", adici pi-a acoperit capuigi plAnge4 sau a inceput cLr mare durere [a plAnge]63. Iar ceea ce a zis Matei in chip acoperit,,mai inainte de a cAnta cocosul,, (Matei 26, /5), Marcu a tAlcuit ,,inainte de a cAnta de doui ori .o;;;;l;,. C.i obignuiesc cocoFii a centa de multe ori la fiecare ce"tu.", upoi ou.".ra dormita gl iaripi dupi oarecare r.reme incep iardgi a cdnta. Deci ceea ce a zis Matei,,mai inainte de a cAnta coco9ul,, insemneazi ci,,mai inainte de a plini cocopul strigdrile cele dintAi, te vei lepida de mine de trei ori,,. De aici sunt ruginali novalienii. care pe cei care au pdcdtuit dupi Botez .. gi dupi impirtSgirea cu Sfintele Taine nu_i primesc, cii iutd petru pidup; ce s-a impirtdpit cu preacuratul Trup_gi-Sange gi dupd ce s_a lepadat,'prin pocdinld a fost primit. Ci neajungerile [neputinyele]-sfinlllor pe.rtr., u."'ustu s-au scns/ ca ti noi, dacl vreodatd, din neluare aminte vom gregi, sd putern a privi la pildele acelora gi prin pocdinld si ne sArguim a ne indrepti.
cd ,,a

intru acest chip: in Evanghelie pus in romanette ,,a inceput,,, in elinegte este cp iballon.Deci arci,sfantul Teofilact zice cum ci acest cuvant are doud infelesuri: or.i,i-a acoperit capul gi aga plAnge4 ori cd a inceput cu mare durere. . unde
s-a

63

J1805] Pricina gi inlelegerea acestor cuvinte este

9i cei care le urmau in invif;turi au fost lepEdafi de la trupul Bisericii prin hotirarea unui sinod local, iar mai apoi aceastd hotdrAre a tost confirmatd ;i de Sinoadeie ecumenice.

6{

Novafienii

184

Cerrrolur

15

lisus innintea lui Pilat. ludecata si osftnda- Cununa de spini. Rds t ignir en g i i ttntor n thn t ar e a1

15, 1-75: $i indati dimineafa, arhiereii, linind2 sfat cu bitrinii, cu clrturarii gi cu tot sinedriul3 gi legAnd pe Iisus, L-au dus gi L-au predata lui Pilat. (2) $i L-a inhebat Pilat: Tir egti regele iudeilors? Iar El, rispunzand, i-a zis: Tu zici. (3) Iar arhiereii il invinuiau^ de multe. (4) Iar Pilat L-a intrebat: Nu rispunzi nimic? Iati cAte spun impotriva Ta7. (5) Dar lisus nimic n-a mai rispuns, incAt Pilat se mira. (6) Iar la sirbitoarea Pagtilor, le elibera un intemnilat pe care{ cereau ei. (7) $i era unul cu numele Baraba inchis impreuni cu nigte rizvritili, care in riscoali8 sivArgiseri ucidere. (8) $i mulfimea, venind suse, a inceput si ceari lui Pilat si le faci precum obignuia pentru ei. (9) Iar Pilat le-a rispuns, zicind: Voili si vi elibereztO pe regele iudeilor? (10,) Fiindci stia ci arhiereii il dhduseri in mdna lui din invidie. (11) Dar arhiereii au alifat mulfimea ca si le elibereze mai degrabi pe Barabalr, (12) lar Pilat, rispunzAnd iarigi, le-a zis: Ce voi face deci cu Cel despre Care ziceti ci este regele iudeilor? (13) Ei iarigi au strigat: Ristign egte-Lt (14) Iar Pilat le-a zis: Dar ce riu a ficut? Iar ei mai

hi

'in edilia de la 1805, tiilul capitolului este: ,,Pentru cale ce a pdtilttit Hristos in Dremea Pilat. Ptrrtru judccata, bdtaia gi fistignirca Iui Hristos. Pcntru cereren trupului Domruiui;i

petirtt ingroparan Lui". '?in edifia de la 1805, in loc de ,,finAnd", se gdsegte ,,ficind". I in edilia de la 1805, in loc de,,tot sinedriul", se gisegte ,,toaltr adunarea". o in edifia de la 1805, in loc de ,,L-au predat", se giseFte ,,L-au d.al". 5 in edifia de la 1805, in versetele 2,9 9i 12, in loc de ,,regele iudeilor", se gesegte ,,impiratul iudeilor". 6 in edifia de la 1805, in loc de,,il invinuiau", se gisegte ,,il pirau". ? in edifia de la 1805, versetul 4 este: ,,Iar Pilat iardgi L-a intrebat: Nimic nu rispunzi? Vezi cAte mirturisesc asupra Ta'. 3 in edilia de la 1805, in loc de,,riscoali", se gisegte,,zawi". 'in edifia de la 1805, in loc de,,mulfimea, venind sus", se gisegte ,,strigAnd norodul". in editia de la 1805, in loc de ,,eliberez", se gisegte ,,slobozesc". 'o ! in edifia de la 1805, versetele 10-11 sunt: ,,Ci gtia ci pentru pizmi L-au dat pe El arhiereii. Dar arhiereii au indemnat pe norod ca mai vArtos pe Baraba si slobozeascl lo1'.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHI]LII DE LA

\lAitcU

Capikrlul

15

185

multl2 strigau: Ristignegte-L! (15) $i Pilat, vrAnd si faci pe voia mullimii, 1e-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat ca si fie ristignitl3.
(15, 1) Psalm 2,7 I Matei 27,7-2 I Luca 22,66;23,7 I [oa^18,28 / Faptele Apostolilor 3, 13 ('15, 2) Matei 27,11 / Luca 23, 3 / Ioan 18, 33 / 1 Timotei 6, 13 (15, 3-1) Matei 27,12-13 (15, 5) lsaia 53,7 / Matei 27, 14 / loan 19, 9 ( 15, 6 1{)) Matei 27,1.5-1.8 I Lldea 23,77-tq I Ioan18,33(15, 11)Matei27,20lLluca23, 18 / Ioan 18, 40 / Faptele Apostolilor 3, 14 (15, 12- 15) Marei 27,22'26 I L'uca 23,20-25 I loan 78,39-40;19,7,16

f
s

l,

).

1
0

,,L-au dat" iudeii romaniior pe Domrrul, au fost dali gl ei de Domnul in mAinile romanilor. $i se plinesc Scriphrrile cele ce zic: ,,Vai celui firi de lege! Ci rele vor fi lui, dupi lucrul miinilor lui" (lsoio 3, 11); gi iardgi: ,,Dupi lucrul mAinilor lor, dile lor" (Psalnr 77,6); pi iara;i: ,,in ce chip ai ficut, aga va fi risplitirea ta" (Aatlie 7,15)ra. $i intreband Pilat ,,Tu esti impiratul iudeilor?", Domnui dd rdspuns indoit [cu doud in]elesuri]- Pentru cd aceasta: ,,Th zici", poate si se in]eleagi cd ,,Adevdrat ai zis, tu ai zis ceea ce sunt", dar poate sd se inleleagd gi aga: ,,Eu nu zic aceast4 ci tu zici". fi iardgi intrebat fiind dupi ce,,nimic" n-a rispuns, intru mirare l-a adus Hnstos pe Pllat. Cici sc minuna cd ttiutor de Lege pl cuvAntdre| flesne griitor] fiind Domnul;i putAnd prin rispuns sa surpe clevetirile, ,,nimic" nu graiE ci rdbda mai vtirtos cu birbd;ie ndpdstuirile. Insd vezi turburarea spre ucidere a iudeilor gi blAndelea lui Pilat, mdcar gi ci el vrednic este de osandire, fiindci nu cu osarciie a stdruit pentru dreptate! Ci mulfimea striga si se ristigneasc.i, iar el cu n-roliciune se ispitegte si ripeascd de 1a os6ndire pe Iisus, ci pentru aceasta iardgi intreabd: ,,Ce voi face deci cu Cel despre Care zicefi ci este impiratul iudeilor?", din toate pdrfile dAndu-le lor pricini de a slobozi pe Domnul nevinovat, gi penfru aceasta [Pilat] zibovegte gi prelr-urgegte vremea. lar n'ri.ri apoi de toate plecAndu-se voii acelor4 a pus si fie bitut Domnul cu bici de curele irnpletite, ca sa par; ci de la divanul de judecati L-au luat pe El osAndit. $i L-a dat lor ca si fie rdstigrrit, cd voia sd facd pe voia norodului, adicd spre a pldcea acestuia pe cAt ar fi cu putinfd, iar nu spre a fi bineplicut dreptifii 9i lui Dumnezeu.

Iar ostagii L-au dus iniuntrul curlii, adici in pretoriu, gi au adunat toati cohortals. (l /) Si L-au imbricat in purpuri gi, impletindu-I o
15, 16-21:

in edilia de la 1805, in loc de ,,mai rnult", sc llisogte,,mai vArtos". in edilia de la 1805, r'ersetul 15 estc: ,,9i Pilat, vrAnd si faci pe voia norodului, le-a slobozit lor pe Baraba, iar pe lisus, bitAndu-L, L-a dat ca si se ristigneasci". 'r In editia 1988 a Sfinfei.Scriplrlri, avem: ,,Vai de cel riu, c; riutatea este a lui 9i va fi judecat dupi faptele lui" (lsnia 3,17);,,Cum ai ficut, aga !i se va face; fapta ta se va intoarce asupra ta" (A|dir 1, 15) tr in edilia de Ia 1805, in loc de,,adici in pretoriu, 9i au adunat toati cohorta", se gdsefte,,ce este divan, gi au adunat loati oastea".
''z
r3

186

Capitolul 15

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cununi de spini, I-au pus-o pe capr6. (18) $i au inceput si se plece in fafa Lui, zicAnd: Bucuri-Te regele iudeilorlll (19) $i-L biteau peste cap cu o trestie gi-L scuipau si, cizAnd in genunchi, I se inchinau. (20) $i dupi ce L-au batjocorit, L-au dezbricat de purpuri gi L-au imbricat cu hainele Lui. $i L-au dus afarils ca si-L ristigneasci. (2i) $i au silit pe un trecitor, care venea din farini, pe Simon Cirineul, tatil lui Alexandru 9i al lui Ruf, ('15,16-21) Matei27,27-33 I Lsca23,26 I Ioan 19, 2-3 ca si duci Crucea Lui. Neamul ostetesc pururea intru neorAnduieli pi ociri indulcindu-se [desfdtAndu-se], pe cele ale sale le ardta. Cd daci iudeii, cei care mii de invifdturi auziserA gi de multe ori faceri de bine dobAndiserd, unele ca acestea ii fdceau Lui, ce putem si zicem pentru [de] pigAni? Deci ,,au adunat toati oastea [cohorta]" - adici toati ceata - ,,si L-au imbricat pe El in porfiri", ca pe un impdrat, bdtendu-gi joc. $i ,,cununi de spini" in loc de coroan5, iar,,trestia" in loc de sceptru le iau aicijucdugii diavoiului. $i ,,au silit" pe oarecine sd ducd Crucea Lui - mAcar cd alt Evanghelist zice cd Iisus ,,ducAndu-Si Crucea, a ieqit la locul ce se cheami al CipifAnii" (loan 19,17). insd amAndoui s-au fdcut, cd pAnd la un loc a dus El lernnul [Crucii], iar dupd ce au aflat pe altul sel ducd, l-au silit pe acela gi de aici incolo de acela a fost dusi Crucea. Dar, pentru care pricine a spus [Evanghelistul] 9i al ciror feciori era tatd [omul acela]? Spre mai mult;
incredinfare, cdci poate incd trdia omul pi putea sd spund toate cele ce s-au fdcut pe Cruce. Dar gi noi se purtem ,,porfifi", ceea ce este impdrdteascd podoabe adicd suntem datori, ca nigte impdrali, s; calcAm ,,peste gerpi gi peste scorpii" (Luca 10, 19) gi se biruim pdcatul. Cici ,,hristiani" [cregtini] ne numim, adicd ,,ungi" suntem gi noi, precum gi impdralii sunt numili ,,hristogi" sau ,,un9i". Fie dar viala noastrA nu ca de robi gi de neam necinstit, ci impdrdteascd gi plind de slobozenie. Si purtdm incd gi ,,cununA de spini", adicd se ne nevoim a ne incununa cu viafa cea asprd gi infrAnaid gi nedesfdtatd. Si ne facem incd gi ,,Simon", ceea ce se tAlcuiegte ,,ascultare" gi sd ridicdm Crucea lui Hristos, omorand mddularele noastre cele de pe pdmAnt [patimile noastre cele trupegti].
15,22-28: Si L-au dus la locul zis Golgota, care se tilmicegte ,,locul CipilAnii". (23) $i I-au dat si bea vin amestecat cu smime, dar El n-a luat. QQ $i L-au ristignit 9i au impirlit intre ei hainele Lui, aruncAnd sorfi
in edifia de Ia 1805, in acest verset, in loc de ,,purpuri", se gdsegte ,,porfird". in editia de la 1805, in loc de ,,regele iudeilor", se Bdsegte ,,impiratul iudeilor". rF in edilia de Ia 1805, in loc de,,L-au dus afari", se gisegte,,L-au dus pe El".
'6
17

TALCUIREA SFINTEI EVANGHEL]I DE LA MARCU

pentru ele, care ce si ia. (25) lat cAnd L-au ristignit, era ceasul al treilea. (26) $i vina Lui era scrisi deasupra: Regele iud eilot" ' (27) $i impreuni cu El au ristignit doi tAlhari: unul de-a dreapta 9i altul de-a stinga Lui. (28) $i s-a implinit Scriptura care zice: Cu cei firi de lege a fost socotit.
1

Q5,2D Matei27,33lLuca 23,33 / Ioan 19,77 IEvrci'l3,72(15 23)Psalm68,25/ Plangeri 3, 19 / Matei 27, 34 l loa 79, 28 ( 5, 24 ) Psalm 21, 20 | Matet 27, 35 I Lu.a 19,23-34 05,25-27 )Matei 27,37-38 lL!.a23,32-33,38 ('15,28) lsaia 53,72 | Lu.a 22,37

De la Sfinfii Pdrinli a ajuns pAnd la noi o predanie care zice cd Adam acolo a fost ingropat. Deci Domnul, Cel Care vindecd pi cdderea, dar 9i moartea lui Adam, acolo Se rdstignegte, ca unde a fosi incepdtura morfii, acolo sd fie si stricarea mortii20. 9i ii dau Lui ,,si bea vin amestecat cu smimi", iar smi.rna prea amarA este; ins6 betandu-ti ei joc, unele ca acestea ii dadeau Domnului lsi bea]. Iar alt Evanghelist zice ci ,,ofet cu fiere" (Matei 27, 34) s-a adus lui lisus, iar altul altceva pomenegte cd s-a adus2r. Dar nici o impotrivire nu este intre acegti4 cd neorAnduiald fiind, unii unele aduceau, al1ii alteie. De pildd unul aducea ,,ofet cu fiere", iar altul ,,vin amestecat cu smirni" pi, poate, incd gi vinul era ofetit 9i smima amari. $i de aici se unesc intre ei gi cel ce zice ,,vin amestecat cu smimi", gi cel ce zice,,olet cu fiere"; cd vinul era,,olet" 9i smima ,,fiere", acela pentru ce era otetit, iar aceasta pentru cd era amara. Dar nici cel care zice cd ,,I-au dat Lui si bea Ivin amestecat cu smirni], iar El n-a luat" nu se impotrivette celui ce zice ,,gi gustind, nu a voit si bea" (Matei 27,34), cdci cu adevirat cAnd s-a zis ci ,,n-a luat", s-a aratat c; n-a bdut. Au pus inci gi sorli pe hainele Lui (Matei 27,35; Lucn 23,34; Ionn 19, 24); gi aceasta au fdcut-o ei spre luarea in rAs, ca gi cum ar fi impirlit nigte haine ale vreunui impdrat, mdcar ci acele haine erau cu totul de rAnd. Au scris incd gi titlu, adicd pricina pentru care S-a restignit: ,,impiratu I iudeilor", ca pi prin aceasta sd batjocoreascd slava Lui ca gi cum Domnul ar fi fost potrivnic ai S-ar fi propovdduit pe Sine impirat - 9i ca tuturor celor care vor trece [pe lAngd locul Crucii], sd nu li se faci mild de El, ci mai vArtos si strige asupra Lui ca gi asupra unui ripitor de impdrdfie. Dar cum Marcu zice cd S-a rdstignit Domnul in ,,ceasul al treilea", iar Matei, cd in ,,ceasul al gaselea" Q7 , 45) s-a ficut intunericul? La acesta
in edigia de la 1805, in loc de,,regele iudeilor", se gasegte ,,impiratul iudeilor". ,,Cici, precum in Adam tofi mor, aga gi in Hristos tofi vor invia" (1 Corltrtetti 4,22). 2r SfAntul Evanghelist Luca spune numai: ,.aducdndu-I ofet" (23, 36), iar Sfantul Ioan Teologul: ,,punAnd in virful unei trestii de isop, un burete inmuiat in ofet, l-au dus la gura Lui" (19,29).Pentru aducerea oleiului pomene;te gi SfAntul Marcrr (15, 35/.
re
20

r88

Capitolul

15

SFANTUL TEOFII-ACT ARHIEPISCOPIJ'I- BULCARIEI

rAspundem c; in ,,ceasul al treilea" S-a rdstignit Domnul, iar intunericul a inceput a se face de la ,,ceasul al gaselea" pAnd 1a ,,ceasul al nouilea". Si impreund cu tAlharii este rdstignit [Domnul], ca oamenii sd ia rea socoteali pentru DAnsul, cum cd gi El a fost fdcdtor de re1e. Iar aceasta cu iconomie s-a ficut [sdvArgit], cd se plinegte proorocia care zice: ,,Cu cei firi.de lege S-a socotit"22 (Isaia 53,72). Incd gi intru a1t chip [si in]elegil: sernn sunt cei,,doi tAlhari" ai celor doud noroade, al celui iudaicesc ai al celui pigAnesc, fiindcd neamul cel pdgAnesc a cdlcat legea cea fireascS, iar ce1 iudalcesc a cdlcat-o Fi pe aceasta gi pe cea scrisd pe care i-a dat-o Dumnezeu 1ui. Dar neamul pigAnesc [este insemnat prinl binecunoscdtorul-de-Dumnezeu tAlhar, pe cAnd cel iudaicesc Ise adeverepte] pAnd in sfArgit [ca neam] hulitor. Iar ,,in mijlocul" celor doi tAlhari este rdstignit Domnul (lcan 79, 18), pentru ci El este ,fiatra" cea care ne unepte pe noi23.

15,29-32:lar cei ce treceau pe acolo il huleau, clitinAndu-9i capetele gi zicAnd: Huu! Cel Care dirAmi2' templul 9i in trei zile il zidegti. (30) MAntuiegte-Te pe Tine Insufi, coborAndu-Te2s de pe Cruce! (31) De asemenea si arhiereii, batjocorindu-L intre ei, impreuni cu cirturarii, ziceau: Pe allii a mintuit, dar pe Sine nu poate si Se mAntuiascS! (32) Hristos, regele lui Israil, si Se coboare?6 de pe Cruce, ca si vedem gi si credem. $i cei impreuni ristignifi cu El Il ocirau.
Marcu 14,

(15,29) Psalm 27,7-9 / Plangeri 2, 14-15 I Matei 26,6a;27,39'40 I 58 / Ioan 2,19 (15, 30-32) Matei 27,40-44 I Lluca23,35-43

Si zice [Evanghelistul] ci gi,,cei ce treceau" pe cale gi aceia,,il hulean" pe Domnul, batjocorindu-L ca pe un ingelStor. Asemenea Fi arhiereii ziceau: ,,Pe alfii a mAntuit, pe Sine nu poate si Se mAntuiascil" Iar aceasta o ziceau ei, bitAnclu-gl joc de minunlle Lui gi luAndu{e in rAs, ca gi cum toate dupe

ndlucire ar fi fost ficute. Cicl fdcAnd IDomnul] minuni, pe mul]i ii mAntuia. iar diavolul ii indemna pe ei sd ztcd: ,,Pogoard-Te de pe Cruce!", cdci cunoscAnd incepitorul riutdfii cd mAntuirea prin Cruce va sd se facd, pentru aceasta iardgi Il ispitea pe Domnul, c4 de Se va pogori de pe Cruce, sd se
:r In edifia 19E8 a 5f ntai Scripturi,aicr avem: ,,Cu cei

ficitori
27 ,

de rele a fost

numirat"

(Iwia 53.12).
']3

Vezi si Psclrr
17

1'17

,22-2i;

Isnis
11

28,16 Zshnria
2A

3, 9;

Matd

42; Marcu 12,10; Lucn 14,

24; 20,
'?'

F sptele

Aposf olilor 4,

; Efeseni 2,

; 1 PetrtL 2, 4, 6

7,

in ec-ligia de ia 1805, in loc de,,ddrAmi", se geseFte,,strici". " In edigia tle Ia 1805, in loc de ,,coborAndu-Te", se gdse9te,,9i pogoari-Te". in edilia de la 1805, in loc de,,regele lui Israil, si Se coboare", se gisegte ,,impi'?o ratul lui Israil, pogoare-Se".

I
I
I

TALCUIREA SFINTEI EVANGI-]ELII DE LA NlAltcU

Capitolul

15

189

adevereasce [oamenilor] cum cd El nu este Fiu al Lui Dumnezeu gi aga si se surpe mAntuirea cea [care s-a sdvArgit] prin Cruce. Dar Acela gi Fiu al lui Dumnezeu era cu adevdrat gi pentru aceasta mai vArtos nu S-a pogorat; ce de ar fi voit sd Se pogoare, nici nu S-ar fi suit dintru inceput. Drept acee4 gtiind ci aga va fi [se va lucra] mAntuirea oamenilor, Hristos a ribdat gi a Se ristigni gi toate celelalte a pAtimi gi a-$i s.1r,irgi luc-rul Sdu. $i cei ce erau ,,impreuni ristigniti" cu Dinsul ,,Il ocirau" amAndoi intru inceput, apoi unul L-a cunoscut pe EI cd este nevinovat, precum Luca spune, gi mai vArtos gi pe celAlalt tAlhar il certa pentru cA hulegte2T (Luca 23,40-41).

15,33-37: Iar cAnd a fost ceasul al saselea, intuneric s-a ficut peste tot pimintul pAni la ceasul al nouilea. (34) $i la al nouilea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tilmicegte: Dumnezeul Meu, Durnnezeul Meu, de ce M-ai pirisit'?s? (35) Iar unii din cei ce stiteau acolo, auzind, ziceau: Iati, il strigi pe Ilie. (36) $i, alergAnd, unul a inmuiat un burete in otet, l-a pus intr-o trestie 9i I-a dat si bea'?e, zicAnd: Lisati si vedem daci vine IIie ca si-L coboare30. (3/) Iar Iisus, scofAnd un strigit marerl, Si-a dat duhul. 05,33) M.atei 27,45 I Luca 23, 44 (li, .lll l'salm 21, 1 / Matei 27,46 (15, 35) Matei 27,47
(15, J6) Psalm 68, 25 /

Matei 27, 48 / Ioan 19,29 (15, 37) Matei27,50 / Lluca23,46lloa\l79,30

,,intuneric s-a ficut" nu doar intr-un singur loc, ci ,,peste tot pimAntul". $i de ar fi fost vremea intunecirii Soarelui [eclipsA], ar fi putut zice cineva ci fireascd a fost patim4 dar acurn dc paisprezece zile era lumina Lunii, cAnd cu neputinfd este a se face iniunecare fireasci a Soarelui32. $i strigd Domnul evreiegte cur.Antul cel proorocesc33 (Psalnt 27,'L), ardtAnd cd gi pand la suflarea cea rnai de pe'urmd, la cinste le are pe cele evreiegti. Iar spunAnd ,,Pentru ce M-ai lisat?", o zice ca despre fafa firii celei omenegti, ca gi cum ar fi zis: ,,O, Dumnezeuie, pentru ce m-ai ldsat pe mine, omul?", dar gi pentru ca si ptim ca are nevoie de Dumnezeu cel care igi ia Crucea ti se rAstigneFte pentru Domnul. Pentru cd noi, oamenii,
Dupi Sfinta Traditie, acest talhar carc s-a pociit se numette Dismas. in edilia de la 1805, in loc de ,,de ce M-ai pirisit", se gasette ,,pentru ce M-ai lisat". '?6 in edigia de la 1805, in loc de ,,I-a dat si bea", se giseite ,,L-au adipat pe El". " a'in edilia de la 1805, in loc de ,,coboare", se g;selte ,,pogoare". r1 in editia de la 1805, in Ioc de,,scofAnd un strigdt mare", se g.lsegte ,,slobozind glas rnare". 3? Calculul astronornic adeveregte cA r1u era cu putinld formarea eclipsei in acest mornent al calenclarului. 11 ,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai pirisit?"
'?7

(Psalm 21.'l).

190

Capitolul

15

SFANTUL TEOFILACI ARHTEPISCOPUL BULGARTEI

eram lesati Ilepada]il, insA M6ntuitorul niciodate n-a fost pdrdsit de Tatil. Ci auzi-L pe Dansul ce zice: ,,Nu sunt singur, pentru ci Tatil Meu cu Mine este" (IoanL6,32). Sau gi pentru evrei zice [Domnul] aceast4 ca Cel Care gi El insugi evreu era dupd trup: ,,Pentru ce pe mine, adicd pe norodul cel evreiesc, m-ai pirisit ca sd rdstigneascd pe Fiul Tdu?" Cd precum ne-am obignuit a zice ,,Dumnezeu S-a imbricat cu mine" in loc de: ,,cu firea omeneasci"3a, apa gi aicea prin: ,,M-ai lisat [pirisit]", sd in]elegi: ,,pe firea Mea cea omeneasci sau pe norodul Meu cel iudaicesc", $i alergAnd unul ,,L-a adipat" pe El cu ,,o,tet", ca mai degrabd sd-L omoare pe El iulimea oletului. Iar Iisus, strigAnd cu ,,glas mare, $i-a dat duhul", ca gi cum ar fi chemat la Sine moartea ca un Stapan ti cu stdpAnire a murit. Iar ce glas a fostacel4 a ardtat Luca: ,,Pirinte, in mAinile Thle incredinfez duhul Meu" (L uca 23,46).Cdgi aceasta ne-a isprdvit [rAnduii] nou5 Domnul, adici in mAinile lui Dumnezeu a se sui duhurile Sfintilor. Cd mai inainte sufletele tuturor in iad erau finute, pAni ce a venit Cel Care a propovdduit celor robili slobozire.
15,38-4L: $i catapeteasma templului s-a rupt in doui, de sus pAni jos. stitea in fata Lui, vizind ci astfel $i-a dat duhul35, azis: Cu adevirat Omul acesta era Fiul lui Dumnezeul (40) $i erau gi femei care priveau de departe; intre ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic ai a lui Iosi, gi Salomee4 (41) care, pe cAnd era El in Galileea, mergeau dupi El qi ii slujeau, gi multe altele care se suiseri cu El la lerusalim.
(39) Iar sutagul care
(15, 3E-41) Matei 27 , 51,-56 I L]uca
23 , 47

-49 I

loan

79 ,

25

,,S-a rupt catapeteasma", aritAnd Dumnezeu cd darul Duhului s-a depdrtat de ia templu gi cum ci SfAnta Sfintelor de toti va fi vdzutd 9i cilcatd, ceea ce s-a gi fdcut dupd ce au intrat romanii [in templu]. [Acesta mai aratdl cum ce plange gi templul gi dupd obiceiul iudeilor de a-gi rupe hainele, aga gi tempiul, ca gi cum ar fi fost insufletit, a aretat pe Ziditorul Cel Care pitimea, rupandu-gi haina sa Icatapeteasma]. Incd gi alt lucru se arati dintru aceasta: trupul acesta este ,,catapeteasmi a templului" [bisericii] nostru, adicd a min]ii; deci puterea trupului pe care o avem asupra duhului s-a rupt cu Patimile lui Hristos, ,,de sus
Intru acelagi chip, auzim ti in rostirea cantirii bisericegti: ,,Cdgi in Hristos v-afi botezat, in Hristos v-ati si imbrdcat". f in edilia de la 1805, in loc de ,,in fafa Lui, vizAnd ci astfel $i-a dat duhul", se gdsettte ,,in preaima Lui, vizind ci aga strigAnd $i-a dat duhul".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELIT DE LA

MARCU

Capitolut

15

191

pAni jos" - adicd de 1a Adam pAnd gi la cei mai de pe urmd oameni. Pentrtr cd Adam s-a sfinlit cu Patimile lui Hristos gi trupul aceluia nu va mai fi blestemat, nici supus stricdciunii, ci cu nestriciciune am fost cinstili tolir6. $i vdzAnd sutagul cA apa cu stipAnire $i-a dai [Domnul] duhul, s-a minunat gi a mdrturisit pe Hrlstos [zicAnd: ,,Cu adevirat Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!"] insi vezi gi rAnduiald impotrivd intoars5: iudeii omoard, pdgAnul mdrturisegte; ucenicii fug, femeile rdmAn. Cd erau gi femei intre care era ,,Maria Magdalena" gi,,Maria, mama lui Iacov 9i a lui Iosi", iar aceasta era Ndscdtoarea de Dumnezeu, care fiind logoditd cu iosif, era ,,mami" gi a fiilor 1ui Iosif, anume ,,mamd" a 1ui Iacov 9i a lui Iosi. Deci este numitd ,,mami" a 1or in 1oc de ,,vitregd", precum i se zice 9i ,,femeie" a 1ui Iosif, in loc de ,,logodnici" (Matei 7, 20, 24).Iar ,,Salomeea" era mama fiilor lui Zevedeu; dar mai erau multe alte femei, insi numai pe cele mai insemnate le-a pomenit lEvanghelistul] dupa numele lor.
15,42-47: $i ficAndu-se seari, fiindci era vineri, care este inaintea sAmbetei, (43) 9i venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care agtepta gi el Impir5lia lui Dumnezeu3T, gi, indrbznind, a inhat la Pilat gi a cerut trupul lui lisus. (44) Iar Pilat s-a mirat ci a 9i muriFs gi, chemAnd pe sutag, l-a intrebat daci a murit de mult. (45) $i aflAnd de la sutag, a diruit lui Iosif trupul. (16) gi Iosif, cumpirAnd giulgiu gi coborAndu-L de pe Cruce, L-a infigurat in giulgiu gi L-a pus inh-un mormAnt care era sipat in stAnci3', gi a privilit o piatri la ugaa mormdnfului. (47 ) lalMana Magdalena si Maria, mama lui Iosi, priveau (15,421 Mate:t 27,57-58 / L.uca 23, 50-52 / Ioai 19, 38 unde L-au pus.
(15,4445) Matei,27,58 / Ioan 19, 38 (15, 16-47) Matei27,59-611 Luca 23, 53-55 / Ioan 19,40 42
a venitosanda penhlr tofi oamenii, a9a 9i prinindreptarea adusi de Unul a venit, pentru tofi oamenii, indreptarea care di viati; cici precum prin neascultarea unui om s-au ficut picitosi cei multi, tot aga prin ascultarea Unuia se vor face drep$i cei mulli" (Romani 5,18-19). ,,CiLci trebuie ca acest trup stricicios si se imbrace in nestriciciune gi acest [trup]muritorsi se imbrace in nemurire.Iar cAnd acest [trup] stricicios se va imbrica in nestriciciune gi acest [trup] muritor se va imbrica in nemurite, atunci va fi cuvantul care este scris: (Moartea a fost inghititi de biruinti. Unde iti este, moarte, biruinla ta? Unde ili este, moarte, boldul tiu?,," (1 Cointeni 15, 53-55). 3? in edifia de Ia 1805,inloc de ,,sfetnic ales, care agtepta ti el impdrifia lui Dumnezeu", se gesegte ,,sfetnic cu bun chip, care 9i acela era agteptind impirilia lui Dumnezeu". 33 in edifia de Ia 1805, in loc de ,,s-a mirat ci a si murit", se gdse;te ,,s-a mirat curn de a murit aga degrab". 3'in edilia de la 1805, in loc de ,,stAnci", se gesette ,,piac.e". ao in edilia de la 1805, in loc de,,la uga", se gdsette,,pe usa".

fu,,Precum prin gregeala unuia

192

Capitolul

15

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCoPUL BULGARIEI

Fericitul Iosif, slujind incd Legii, pe Hristos L-a cunoscut ca este Dumnezeu; peniru aceasta indrdznegte indrizneald ldudati, cA nu a cugetat: ,,sunt bogat gi voi cddea din bogifie, de voi cere trupul Celui Care a fost osdndit pentru rdpirea de impdr5lie pi voi fi clevetit de iudei". Nimic dintru acestea n-a zis intru sine, ci toate socotindu-le in al doilea rAnd gi trecdndule cu r,edere4 a cerut spre a fi ingropat trupul Celui Ce s-a [a fostl osAndit. ,,Iar Pilat s-a mirat ci a murit aga degrabi", cd socotea cd va suferi El mai mult, precum [a fost cu] tAlharii. Si a intrebat 9i pe sutag ,,daci a murit de mult". Deci Iosif, luAnd trupul, a cumpSrat gi giulgiu gi pogorAndu-L pe El de pe Cruce, L-a infdgurat cu giulgiul, pe Cel cinstit cu cinste ingrop6ndu-L; cd ucenic era gi el al lui Hristos gi gtia cum se cuvine a cinsti pe StipAnul. $i ,,cu bun chip" era el, adici cinstit, cucernic, fird de prihand; iar,,sfetnic" era el, adicd dregitor cu slujbi;i insemnAtate obgteascd, fiind silit prin slujba lui a cerceta pr-icinile cetdfii. $i multora, de multe ori le-au venit asuprd-le primejdii dintru aceasti dregitorie, din pricina rdutifilor din cetate. Sd audd deci bogafii gi cei ce se indeletnicesc la lucrurile cele de ob;te ale norodului, cum pe Iosif cu nimic nu l-a impiedicat [intors] dinspre fapta cea bund dregitoria sfetniciei. Iar ,,losif" se t6lcuiegte ,,addugite", iar ,,Arimateea", ,,finAnd pe Acela". O, deci, faci-se ca gi noi, ca ,,Iosif din Arimateea" sd fim, pururea addugind la drumul faptei celei bune intru a line pe Acela - adicd pe Cel cu adevirat bun! Si luim inci gi Trupul lui Iisus prin impdrtdgire gi si-L punem pe El in ,,mormAnt sipat in piatri" - adici in suflet ce line minte gi nu uitd pe Dumnezeu. Inci fie sufletul acela ,,sipat in piatri", adici de la Hristos - Care este ,,Piatra" - avAnd intemeiere Gnptele Apostolilor 4, 10-1,1; Efeseni 2,20; l Petru 2,4). pi s5-Linfigurdm pe EI ,,in giulgiu", adicd si-L primim pe El in trup curat, c5 oarecum giulgiu gi haind a sufletului este trupul nostru. Deci se cuvine nu numai in suflet curat sd primim Dumnezeiescul Trup al Domnului, ci gi in trup cr.rrai gi si-L infdguram pe E|r - adicd si-L intoarcem gi si-L strAngem, iar nu sd-L intindem, pentru cd Taina este stransd [infdguratS] 9i ascunsi, iar nu intinsd [ardtatd].
infigurim pe El" 9i nu ,,siJ infigurdm pe el", dupd cum adeveregte merturia Bisericii: ,,Omorit ai fost, dar nu Te-ai despirtit, Cuvinte, de trupul pe care l-ai luat; ci de s-a si stricat templul Tiu in vremea Patimii, gi a9a unul era Ipostasul Dumnezeirii 9i al trupului Tiu; ci in aminoui, Unul e9ti, Fiul 9i CuvAntul lui Dumnezeu, Dumnezeu
qi orn" (Cintaraa a VI-n din Cnrtorrtrl Sdnfuetei celei Mari).
rr,,S5-L

193

lnarcrefl L)omnulur. Iret ardtdri. Porurtco


-,, finltarea i
La

Ceprrolul 16

Bolez ui.

Ler

$i dupi ce a trecut ziua simbetei'?, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, gi Salomeea au cumpirat miresme, ca si vini si-L ung5. (2) $i dis-de-dimineaf i, in prima zi a siptimAnii [Duminic5]3, pe cand risirea soarele, au venit la mormint. (3) $i ziceau intre ele: Cine ne va prlvili noui piatra de la ugar mormAn tului? (0 Dar, ridicAndu-gi ochii, au vlzut ci piatra fusese risturnati; cici era foarte mares. (5) $i, intrAnd in mormAnt, au vizut un tinir gezAnd in partea dreapti6, imbricat in vesmint alb, gi s-au spiimAntat. (6) Iar el le-a zis: Nu vi inspiimAntafi!
16, 1-8;
I in edilia de la 1805, titlul capitolului e ste: ,,PenLnt inrierea lui Hristos. Cdrarn tlupi Inoierea S-q ordtat Dotrrrrtrl. Ctun n poruncit Apostolilor propoudduirea Euangheliei". r in edilia de la 1805, in loc de,,duptr ce a trecut ziua sambetei", se gdsegte ,,daci a

trecut sambita". l in editia de la 1805, in loc


se

de,,fi dis-de-dimineafi, in prima zi a siptiminii

IDuminici]", gdsegte,,$i foarte de dirnineati, intru una din sAmbete". Vezigi tilcuirea de la Mntei 28, 1. Denumirea de ,,sambdtd", ca gi cea de ,,siptimand", Iegati de ea, .rrr rdmas in Noul Testament ca un ebraism, sau ca un fel de exprimare evreiasci, fcl care nrr corespunde modului nostru de gandire 9i exprimare- Trebuie gtiut cd evreii nu cuneitL-au sau nu foloseau ,,sdptdmana planetard", cu denumirea zilelor sdptdminii dupi zei, cum o aveau romanii: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn gi Ziua Soarelui. Ci iucleii,
ca 9i elinii (grecii), numdrau zilele sdptim6nii, zicAnd: ,,prima zi a sAmbetei (sau a sdptdmAnii)", ,,a doua zi a sAmbetei (sau a siptdminii)", .. iar a taptea se numea ,,sabat". Acesta era un fel greoi de exprimare a zilelor De acee4 treptat, au adoptat gi crettinii -

dupi romani - numirile zilelor, incit Ia inceput, Ziua Domnului era numitd

,,Ziua Soarelui", pAnd cAnd s-a creat expresia ,,Dies-Dominica", numire care traducea expresia greceasci ,,Kiriaki imera" - Duminica, ,,Ziua Domneasci" sau ,,Ziua Domnului". Aga se explici de ce ziua in care a inviat Domnul Hristos este nurniti cAnd ,,una a sAmbetelor" sau ,,ziua intii, prima a siptiminii" (Matei 28, 1; Marcu 76,2,9; Ioott 20,'1,19), adi,cd Duminic4 cAnd ,,prima zi de dupi sAmbitd" (Luca 24, 1) - dup1 Diclionarul Noului Testnnwrt, ed.IBMBOR, Bucuregti, 1995, p. 451. { in edifia de Ia 1805, in loc de,,de la usa", se gdseFte,,de pe uta". r in edilia de la 1805, r,ersetul .1 este: ,,9i ciutand au vizut piatra priviliti, cici era mare foart". 6 in edilia de la 1805, in loc de,,in partea dreapt5", se gisette,,de-a dreapta".

1,94

Capitolui

16

SFANTUL TEOFILACT AIiHIEPISCOPUL B(JLCARIEI

Ciutati pe Iisus Nazarineanul, Cel ristignit? A inviat!7 Nu este aici. Iati locul unde L-au pus. (7)Dar mergeli gi spuneli ucenicilor Lui gi lui Petru ci va merge in Galileea, mai inainte de voi; acolo il veti vedea, dupl cum v-a spus. (8) $i iegind, au fugit de la mormint, ci erau cuprinse de frici si de uimires, 9i niminui nimic n-au spus, cici se temeau.
(16, 1-, Matei28,7 l Lrca23, 56;24, 7 1 loa\ m,7 (16, 34) L!ca24,2 1 loa 20,7 (16,5)Matei28,2-41Luca 24,3-5 / Ioan 20,77-72 (16,6)Matei28, 5-5 / Luca 24, 5-5 (16,7) Matei26,7,32;28,7 lMarcn74,28lLvcaz4,G7 lloa 27,7 (16, &Mateizl,8lLvca24,9

NecugetAnd femeile nimic mare ori vrednic de Dumnezeirea lui Iisus, gedeau lAngd mormAnt, $i miruri cumpird [femeile] spre a unge trupul dupd obiceiul iudeilor, pentru a fi trupul bine mirositor gi pentru a nu suferi impuficiune din pricina stricdciunii; cici mirurile, avAnd Ioarecare] putere de a usca gi sorbi umezeala trupului, neputred il pdzesc pe el. Unele ca acestea socoteau Icugetau] femeile. Si ,,foarte de dimineafi" -la Matei 28 zicAndu-se aceasta prin cuvintele ,,simbita tirzirt", iar la LtLca 24 prin ,,minecare adanci" -, ,,intru una din sAmbete" - adica intru cea dintai din ziJele sdptdmAnii, pentru ci ,,sAmbete" erau numite zilele siptdmAnil, iar ,,una" era numitd cea dintAi dintre ele -, sculAndu-se au venit la mormAnt 9i se i:rtrebau irtre ele: ,,Cine ne va privlli piatra". Iar in vremea in care au cugetat ele aceste4 un inger a prdvdlit piatr4 femeile nesimlind nimic, lucru pe care gi Matei il zice, cum cd dupi ce au venit femeile, un inger,,a privili t piatua" (Matei28,2).Iar Marcu a trecut sub tdcere acest lucru, fiindci a spus Matei de cine a fost prdvilite piatra" Iar de zice Matei ci ingerul-,gedea" pe piatrd (Matei 28,-D, iar Marcu zice cd femeile l-au vdzut pe Inger dupd ce ,,au intrat in mormint", inlduntru gezand, nu se cuvine a te turbur4 caci este cu putinli ca pe cel pe care 1-au vdzut gezAnd afari pe piatr5 (precum zice Matei), tot pe acesta este cu putintA si-1 fi vizut iardpi inliuntru in mormAnt, apucand el mai inainte de femei, gi intrAnd. Iar unii zic cd altele au fost femeile cele de la Matei gi altele cele de la Marcu gi cum ci Maria Magdalena cu toate merge4 fierbinte fiind 9i infocaii cu osArdia. Deci, cel ce s-a ardtat a zis femeilor: ,,Nu vi inspiimdntalil" , cdci e1 le izbivette mai intai pe ele de temere, iar apoi gi Invierea le-o binevesiegte. fi ,,ristignit" Il numegte pe El, cA nu se rugineazd de Cruce, fiind aceasta mantuirea oamenilor gi capui [tuturor] bundtdfilor. ,,S-a sculat!" [,,A inviat!"] ,,De unde este ar;tata aceasta? Ce nu este alci! $i voili a vi incredinfa? Iati locul unde L-au pus pe E1l" Fi, cu adevirat, pentru aceasta a ridicat ingerul piatra, ca sd arate locul.

'in
3

editia de la 1805, in loc de ,,A inviat!", se gisegte ,,S-a sculat!" in edi;ia de Ia 1805, h loc de ,,de frici gi de uimire", se gisegte ,de cutremur gi de spaiml".

IEI

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA N,lARCU

Capitolul

16

195

ta ru

ta

le

t,7

t,9

IS,

ul lu

'el

le

le in

,,Dar mergefi gi spuneli ucenicilor Lui gi lui Petru". Pe Petru il deosebegte de ucenici ca pe un verhovnic - cu mai multa cinste numinduJ pe el osebit de aceia -, sau fiindcd Petru s-a lepddat? De ar fi venit gi ar fi zis femeile: ,,Ni s-a poruncit sd spunem ucenicilor", Petru ar fi zis Irdspuns]: ,,Eu m-am lepidat, de acum nu mai sunt ucenic al Lui, cdci M-a lepddat [9i El] pe mine, m-a urAt [Domnul]"; deci, pentru aceasta adauge: ,,gi lui Petru", ca sd nu se sminteascd Petru, ca unul ce de acea chemare nu s-a invrednicit, fiindcd s-a lepddat ti pentru aceasta nici impreund cu ucenicii a se rAndui n-a fost vrednic. Iar ,,in Galileea" ii trimite pe ei ca sd ii scape de turburare gi de multa frica din pa rtea iudeilor. Iar pe femei le-a cuprins multd fricd gi spaimd din pricina vederii Ingerului gi pentru infricogata Inviere. $i pentru aceasta ,,niminui nimic n-au spus", fiindcd se temeau de iudei; sau^erau finute din pricina fricii care le cuprinsese la infricogitoarea vedere Ia Ingerului] gi mintea le era turburatd gi de aceea ,,niminui nimic n-au spus", uitAnd gi cele ce au auzit. cea dintai a siptimenii IDuminici]'EI S-a aritat intAi Mariei Magdalena, din care scosese gapte demoni. (70) Aceea, mergind, a vestit pe cei ce fuseseri cu El si care se tAnguiau si plAngeau. (1D $i ei, auzind ci este viu si ci a fost vizut de eal n-au crezut. (12) Dupi aceea, S-a aritat in alt chip, la doi dintre ei, care mergeau la o farini. (13) $i aceia, mergAnd, au vestit celorlalti, dar nici pe ei nu i-au crezut. (14) La:urmd, pe cAnd cei unsprezece gedeau la mas5, li S-a aritat si I-a mustrat pentru necredinfa 9i impietrirea inimii lor, cici n-au crezut pe cei ce-L vizuseri inviat. 76, 9-14:
(16, 9)
( 16, 11- 13)

ili

$i inviind, dimineala, in ziua

rb

el
ta t^

Matei28,9 / Luca

8, 2 /

Ioan 20, 11-74 (16,1A) Lluca 24,10,22 / loar.r20,78

Lnca 24,17-73,33,35 (16,

14)

Llca26,35-471 loan 20, 19 / I Corinteni 15, 5-7

r:

lr
;e

rl

,,Iar dupi ce a inviat Iisus" - aici pune virgul4 apoi zi ,,dimineafa, in ziua cea dintAi a sAmbetei, El S-a aritat intAi Mariei Magdalena", cd nu zice cd a inviat ,,dirnineafa" - pentru cd cine a vdzut cAnd a inviat? - dar S-a aritat diminea|5 in ziua Duminicii (pentru cd aceasta este cea dintAi a sAmbetei, adici a siptdmAnii, pe care mai sus am numit-o ,,una din sAmbete") Mariei Magdalen4 dintru care scosese ,,gapte demoni", adici mulfi. Cdci obignuiegte Scriptura ca num5rul ,,sapte" in loc de ,,multe" sau ,,mulli" a-l socoti, precum se vede: ,,Cea stearpi va naste de gapte ori" (1 Regi 2,5) sau cAnd zice,,gapte demoni", numindu-i aga pe cei care
edilia de la 1805, in loc de ,,fi inviind, dimineafa, in ziua cea dintii a siptiminii IDuminicil", se gdsepte,,Iar dupi ce ainviatlisus, dimineafa, in ziua ceadintAi asAmbetei".

'In

196

CaprtoluJ t6

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

sunt impotriva celor gapte duhuri ale faptei celei bune: duhul netemerii, duhul nepriceperii, duhui necunoFtinlei, duhul minciunii 9i cati altii sunt potrirnrici ai damrilor Duhului SfAnt (Isala 11,2-3). Iar ,,dupi aceea, S-a aritat intru alt chip, la doi dintre ei", iar pentru acettia Fi Luca spune (Luca 24, 15-16, 31).,,$i aceia, mergand, au vestit celorlalfi, dar nici pe ei nu i-au crezut". Dar cum zice Luca cd dupi ce ,,s-au intors" aceia [din Emaus in Ierusalim] ,,au aflat adunafi pe cei unsprezece" care ,,ziceau ci S-a sculat [a inviat] Domn:ul" (Luca 24,33-34),iarMarcu zice aici ci nici pe cei care veneau de la farind ,,nu i,au crezut"? Zicem agadar, cA acest cuvant ce spune: ,,au vestit celorlalti" nu pentru cei unsprezece Apostoli e zis, ci pentru alfii oarecare, cdci pe aceia i-a numit ,,ceilalfi" [,,celorlalfi"], de vrerne ce ,,cei unsprezece" L-au vdzut pe El intru aceeagi zi, in care L,au vdzut gi cei care s-au intors de la farind [din Emaus] gi i-a aflat pe ei [pe cei unsprezece] zic6rnd: ,,S-a sculat [a inviat] Domnul" (Luca 24, 31).
16,1,5-20: Sile-azis: Mergeti in toati lumea 9i propoviduifi Evanghelia la toati fiptura'0. (16) Cel ce va crede gi se va boteza se va mintui; iar cel ce nu va crede se va osAndi. (17) lat celor ce vor crede, le vor urrna aceste semne: in numele Meu, demoni vor izgonirt, in limbi noi vor grii,0& qerpi vor lua in mini si chiar ceva dititor de moarte de vor bea, nu-i va vdtima, peste cei bolnavi isi vor pune m6inile gi se vor face sinitosil2. (19) Deci Domnul Iisus, dupi ce a vorbit cu ei, S-a iniltat la Cergi a gezut de-a dreapta lui Dumnezeu. (20) Iar ei, plecAnd, au propoviduit pretutindeni 9i Domnul lucra cu ei si intirea cuvAntul, prin semnele care urmau. Aminr3. (16, 15) lsai,a 2,3:52,10 / Matei 28,19/ loan 15,16 / Coloseni 1,2j (16,16,loan3,t 78,35;72,481
Faptele Apostolilor 2,38;16,30-31/ Romani 10,9 / 1 Petru 3,21(16,17) Lttca70,77

i6,

Faptele Apostolilor 2, 4; 5, 76; 8, 7; 70, 46; 75,78;79, 6, 12 / 7 Cointeni 12, 10 (16, 18) Luca 9,6;70,19; 13, 13 / Faptele Apostolilor 28,3-5, 8 / Iacov 5, 14 l9) Psalrll. 709,7 lLuca 24, 51 / Faptele Apostolilor 1,9 / Efeseni 1,20 / Ewei 1, 13 (16, 20) Faptele Apostolilor 14, 3 / 1 Corinteni 3.6; 15, 10 / Evrei 2,4

Vezi porunca Domnului: ,,propoviduifi IEvanghelia] la toati zidirea", cd nu a zis ,,la cei supugi propoviduifi", ci ,,la toati zidirea", sau de se vor supune, sau de nu. ,,Cel ce va crede" - Fi nu aiunge aceasta ci,,gi se va boteza", cdci cel ce va crede, dar nu se va botez4 ci va fi doar chemat lcatehumen], nu ,,se va mintui".
irr edifia de la 1805, in loc de ,,fiptura", se gesette ,,zidirea". in edifia de Ia 1805, in loc de ,,le vor urma aceste semne: in numele Meu, demoni vor izgoni", se gisefte ,,acestea vor urma: intru numele Meu, draci vor scoate". 'r in edigia de la 1805, in loc de ,,se vor face sinitogi", se gisegte ,,bine le va fi". r3 in edi;ia de Ia 1805, r,ersehrl 20 este: ,,Iar ei, iegind, au propoviduit pretutindeni, Domnul impreuni lucrind gi intirea cuvintul adevirului, prin sernnele ce urmau. Amin".
IL

rtr

TALCUII{EA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

Cat)itolul

16

197

,,Iar celor ce vor crede, acestea vor urma: intru numele Meu, draci vor scoate, in limbi noi vor grii, terpi vor lua in mini", adicd vor da pierzaniei terpi, sau pe cei simlifi, sau pe cei gAnditori, precum aceea ce zice: ,,[Iati v-am dat putere si] cilcafi peste gerpi gi peste scorpii [9i peste toati puterea vrijmagului gi nimic nu vi va vitima]", adici peste gerpii cei gAnditori (Luca70,19). Dar este cu putinld gi apa a inlelege: ,,$erpi vor lua", precum Pavel a luat ndpArca in mAna s4 cu nimic vdtdmAndu-se
de ia ea (Faptele Apostolilor 28,3). ,,$i chiar ceva dititor de moarte de vor bea, nu-i va vitima". lar unele ca aceste4 cu adevdrat s-au ficut multe, precum in istorii aflAm, cA mu\i chiar otravd bdnd, prin semnul Crucii nevdtdmali s-au pazitl{. $i dupd ce Domnul Hristos a gr5it aceste4 ,,S-a inillat la Cer gi a gezut de-a dreapta lui Dumnezeu"r5. Iar Apostolii au propor,Sduit pretu-

tindeni, ,,Domnul impreuni lucrind" pi cuvAntul adeverindu-l ,,prin semnele ce urmau". Vezi? Pretutindeni ale noastre intAi, apoi ajutorul lui Dumnezeu. Ci noi lucrAnd gi incepdturd dAnd [inceput punAnd], ,,Domnul impreuni lu.creazd" [impreuni lucritor Se face]; iar dacd noi nu vom da pricind, nu ,,impreuni lucreazi" [cu noi Domnul]. Socotette incl gi aceasta: cd pe urma cuvAntului sunt lucrurile gi cuvAntul prin lucruri se adeveregte, precum ti la Apostoli atunci pe cuvint il adevereau lucrurile gi semnele ce-i urrnau.
O, fie, dar, Hristoase Cuvinte, ca gi cuvintele noastre pe care le grdim pentru fapta cea bund, prin lucruri sd se adevereasci 9i prin fapte, ca de sdvArpit [desdvArgiti] fiind noi, si stim inaintea T4 a Celui Ce ne ajufi noud intru toate lucrurile pi cuvintele. Cd Jie se cuvine siava gi cea prin cuvinte gi cea prin lucruri. ,,Amin". SfArgit al tAlcuirii SfAntului Teofilact la Evanghelia cea de la

Marcu

tr+ti
tl

Intre acegtia este 9i SfAntul Ierarh Calinic de la Cernica (1787-+1868). ri Dupd cum mirturisea 9i Sfintul Arhidiacon gtefan, in vremea muceniciei sale: ,,Iati, vid Cerurile deschise 9i pe Fiul Omului stind de-a dreapta lui Dumnezeu!" ( F nptele Ap ostolilor 7, 56 ).

rr

198

MAI DE CAPETENIE PORUNCIALE DOMNULUI cupRrNSE iN vgculut- sI NouL TESTAMENT. ADUNATE pg cArnE sreNTUL NrcoDIM ACHIoRtTuL
CELE

Cuvint al SfAntului Nicodim Aghioritul citre iubitul cititor'


Cu adevirat sunt kebuincioase toate poruncile Domnului, pentru ce sunt vialX

viafi adevirati gi vegnici, precum a zis Domnul tAndrului aceluia:,,De vrei si intri in viafi, pizeste poruncile" (Matei 19, 17).9i iardgi Domnul gl5suiegte: ,,Pentru ci Eu n-am vorbit de la Mine, ci Tatil care M-a trimis, Acesta Mi-a dat porunci ce si spun si ce si vorbesc. $i gtiu ci porunca Lui este viala ve9nictr"
gi

(Ioan 12, 49-50).

Deci precum este trebuincioasd omului viala vegnicd, aga-i este trebuincioasi gi pdzirea poruncilor lui Hristos, prin care cAgtigd viala cea vegnicd. Pentru aceasta a zis gi Solomon:,,Cel ce ia seama la porunci igi pistreaztr sufletul siu, iar cel ce dispreluiegte cuvAntul (Domnului), va muri" (Pilde 19,16).

lui

VECHIULTESTAMENT
CeIe zece

oorunci

(Decnlogul

Ieigire 20, 2-17)

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tiu, Care te-a scos din pimAntul Egiptului 9i din casa robiei. Si nu ai alli dumnezei afari de Minel 2. Si nu-!i faci chip cioplit gi nici un fel de aseminare a nici unui lucru din cite sunt in cer, sus, gi din cite sunt pe pimAnt, jos, 9i din cAte sunt in apele de
3.

sub pimAnt! Si nu te inchini lor, nici si le slujegti. Si nu iei numele Domnului Dumnezeului tiu in degert, ci nu va lisa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in degert numele Lui. 4. Adu-fi aminte de ziua odihnei, ca si o sfinfegti. Lucreazi gase zile 9i-fi fi in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tiu: sX nu faci in acea zi nici un lucru' 5. Cinstegte pe tatil tiu 9i pe mama ta, ca si-!i fie bine gi si trtiegti ani mulli pe pimintul pe care Domnul Dumnezeul tiu |i-l va da |ie. 6. Si nu ucizi! 7. Si nu fii desfrinat!
'CilAuza de fafi este o prelucrare dupi H,'isloillr Sfantului Nicodim Aghioritril, ed. Bunavestire, Baciu, 1997, pp.562-563 9i 616-633. Versetele biblice au fost actualizate duPe SF, ta Scripturd 1jPerite cu aprobaiea Sfantului Sinod, Bucurelti, 1988.

1.99

8. 9.

Si nu furi! Si nu mirturisegti strimb impotriva aproapelui tiu! 10. Si nu doregti casa aproapelui tiu; sI nu doregti femeia aproapelui tiu, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui gi nici unul din dobitoacele lui 9i nimic din cAte are aproapele tiul
NOULTESTAMENT

lubirca
1.

de Durnnezeu

;d

e:

rt

L,

Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tlu, cu toati inima t4 cu tot sufletul tiu 9i cu tot cugetul ti,t (Matei 22, 37). 2. De Mi iubifi, pizili poruncile Mele (loan 1.4, 1.5). 3. Cel ce are poruncile Mele 9i le pizegte, acela este care Mi iubegte; iar cel ce Mi iubegte pe Mine va fi iubit de Tatil Meu gi{ voi iubi gi Eu 9i Mi voi arita lui (lonn 11,21). 4. Cel ce nu Mi iubegte nu^pizeste cuvintele Mele (loan 14,24). 5. Pe El, firi si-L fi vizut, Il iubiji (1 Petrtt 1,8). 6. Oricine crede ci Iisus este Hristos, este niscut din Dumnezeu, 9i oricine iubegte pe Cel Care a niscut, iubegte 9i pe Cel Ce S-a niscut din El(1 loan 5,1).
Iubirea rle aproapele

iubit pe vi iubili unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ci sunteli ucenicii Mei, daci vefi avea dragoste unii citre allii (Ionn 13,34-35). 3. Niminui cu nimic nu fifi datori, decit cu iubirea unuia fali de altul; ci cel care iubegte pe aproapele, a implinit Legea. Pentru cd poruncile: Si nu sivirgegti adulter; si nu ucizi; si nu furi; si nu mirturisegti strimb; si nu pofte9ti... si orice alti porunci ar mai fi se cuprind in acest cuvAnt: SI iubegti pe aproapele tiu ca pe tine insufi. Iubirea nu face riu aproapelui; iubirea este deci implinirea Legii (Ronnnt-13, 8-10). .1. Curifindu-vi sufletele prin ascultarea de adevir, spre nefilarnici iubire de frafi, iubifi-vi unul pe altul, din toati inim4 cu toati stiruinfa (-L Petru 1,22). 5. Dafi tuturor cinste, iubifi frilia (1 Pctru 2, 17). 6. Cine nu iubegte pe fratele siu rimine intru moarte (1 Ionn 3,11). 7. In aceasta am cunoscut iubirea: ci El $i-a pus sufletul Siu pentru noi,9i noi suntem datori si ne punem sufletele pentru frali ('1 loan 3,16). 8. Fiii mei, si nu iubim cu vorba, numai din guri, ci cu fapta gi cu adevirul
voi, a9a gi voi si
(1 Ioan 3,18).
9.

1. Si iubegti pe aproapele tiu ca pe tine insu,ti (Matei 22,39). 2. Porunci noui dau voui: Si vi iubili unul pe altul. Precum Eu v-am

Iubililor, dacl Dumnezeu astfel ne-a iubit iubim unul pe altul (1 lonn 4,7'l).

pe noi, si noi suntem datori

si ne

CELE 10. Si aceasti

MAI DE CAPETENIE

porunci avem

de la Hristos: cine iubegte pe Dumnezeu str

iubeasci

9i pe fratele

lul ('l Ionn 4,21.),


Vieluirca in pact cu aproapele

Suntem datoli a nu ne certa nici a avea pomenire de rdu sau uriciune fafi de aproapele, iaL de ne vorn turbura, iarigi degrabd si fim papnici. 1. Oricine se rnAnie pe fratele siu vrednic va fi de osindi; 9i cine va zice fratelui siu: netrebnicule, vrednic va fi de iudecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule. vrednic va fi de gireena focului. Deci daci ili vei aduce darul tiu la altar 9i acolo ili vei aduce aminte ci fratele tiu are ceva impotriva t4 lastr darul tiu acolq inaintea altarului gi mergi intAi gi impaci-te cu fratele tiu gi apoi, venind, adu darul tiu. Impaci-te cu pirigul tiu degrabi pani ce etti cu el pe cale (Mntei 5, 22-25). 2. Soarele si nu apuni peste mAnia voastri (Efcseni 4, 26), 3. Un sluiitor al Domnului nu trebuie si se cette, ci si fie blind fafi de toli, destoinic sa dea invilituri, ingiduitor (2 Titnotei 2, 24). 4. Iar cel ce ureste pe fratele siu este in intuneric gi umbli in intuneric ai nu stie incotro se duce, pentru ci intunericul a orbit ochii lui (1 Ioan 2,11). 5. Oricine urigte pe fratele siu este ucigag de oameni si stiti ci orice ucigag de oameni nu are viali vesnici, diinuitoare in El (1 loan 3,1,5).

infrhnarea
1. Eu

ninlii

gi a poftei

insi vi spun voui: Ci oricine se uiti la femeie, poftind-o, a gi sivaryit adulter cu ea in inima lui (Mate i 5.28). 2. Nu iubiti lumea nici cele ce sunt in lume. Daci cineva iubegte lume4 iubirea Tatilui nu este intru el; Pentru cA tot ce este in lume, adici pofta trupului 9i pofta ochilor 9i trufia viefii, nu sunt de la Tatil, ci sunt din lume. $i lumea trece gi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rimine in veac (1 loan 2,15-77).
Lepddarea de minciund 1. Eu

insi vi spun voui: Si nu vi iurali nicidecum nici pe cer, fiindci este tronul lui Dumnezeu, nici pe pimAnt, fiindci este agternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim fiindci este cetate a marelui impirat, nici pe capul tiu si nu te iuri, fiindci nu poli si faci un fir de pir alb sau negru. Ci cuvAntul vostru si fie: Ceea ce este d4 da; gi ceea ce este nu, nui iar ce e mai mult
decit acestea, de la cel rdu este (Matei 5, 34-37). inainte de toate, fratii mei, si nu vi iurafi nici pe cer, nici pe pimint, nici cu orice alt jurimint, ci si vi fie voui ceea ce este d4 da gi ceea ce este nu, nu, ca si nu cideti sub iudecati (Iocor, 5, 12).

2. Iar

PORUNCI ALE DOMNULUI

Lepddnrea rizbundsii

Nu este lucru al cregtinului ruci sd se rizbr-rne, nici si rispliteasci riu pentru riu. 1. Eu insi vi spun voui: Nu vi impotriviti celui r;u; iar cui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i 9i pe celilalt (Matci 5,39). 2. Iar de te va sili cineva si mergi cu el o mili, mergi cu el doui (Matei 5,11,). 3. Iubili pe vriimagii vogtri, binecuvintati pe cei ce vi blestemi, facefi bine celor ce vi urisc 9i rugali-vi pentru cei ce vi vatimi 9i vd p{gonesc (Mntct 5, 44). 4. Nu risplitili niminui riul cu r5u (Ronnni 72,17). 5. Nu vi rizbunafi singuri, ci lisali loc mAniei lui Dumnezeu (Ronmni 12,19). 6. Deci, daci vrijmagul tiu este flimind, di-i de mincare; daci ii este sete di-i sI be4 cici, ficAnd aceast4 vei grimidi cirbuni de foc pe capul lui. Nu te lisa biruit de riu, ci biruiegte riul cu binele (Ronnni 12,20-21). 7. Nu risplititi riul cu rdu sau ocara cu ocard, ci, dimpotrivi, binecuvdntafi, cici inspre aceasta ali fost chemati, ca si mogteni!i binecuvintarea (1 Petru 3,9). 8. Iubitule, nu urma riul, ci binele. Cel ce face bine din Dumnezeu este; cel ce face riu n-a vizut pe Dumnezeu (3 lonn 1, 1'1).
Supunerea fatd. de judecdtorii dulrczsnicesti

Celui ce voiegte si se judece cu tine 9i si-ti ia hain4lasi-i si cimaga (Matei5,10). 2. Indriznegte, oare, cineva dintre voi, avind vreo piri irnpotriva altuia, si se judece inaintea celor nedrepfi si nu inaintea celor Sfinfi? Au nu stiti ci Sfinlii vor judeca lumea? (L Corinteni 6, 1-2). 3. Negregit, si aceasta este o scidere pentru voi, ci avefi ludecili unii cu allii. Pentru ce nu suferifi mai bine strAmbitatea? Pentru ce nu ribdali mai bine paguba? Ci voi ingivi face!i strAmbitate si aduce!i pagubi, 9i aceasta, frafilorl Nu stili, oare, ci nedrepfii nu vor mosteni impiritia lui Dumnezeu? Nu vi
1.

amigifi: Nici desfrinafii, nici inchinitorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomifii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici ripitorii nu vor mosteni impirifia lui Dumnezeu (l
Corinteni 6.7-10.
Nejudecarea apro opelui

Nu judecafi, ca si nu fiti iudecali. Cici cu judecata cu care judecafi, veli fi iudecali,9i cu misura cu care misurati vi se va misura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tiu, gi birna din ochiul tiu nu o iei in seami? (Matei 7,1 3) 2. Pentru aceeo oricine ai fi, o, omule, care judeci, egti firi cuvint de rispuns, cici, in ceea ce iudeci pe altul, pe tine insuli te osindegti, cici aceleagi lucruri faci gi tu care ju d,eci (Romani 2,1). 3. De aceea, nu iudecali ceva inainte de vreme, pAni ce nu va veni Domnul, care va lumina cele ascunse ale intunericului gi va vidi sfaturile inimilor. Si atunci fiec;rro va avea de la Dumnezen lauda (1 Corirt,,ti .i \\
1.

CELE MAI DE CAPETENIE 4.

Nu vi griili de riu unul pe altul, fratilor. Cel ce griiegte de riu pe frate, ori judeci pe fratele siu, griiegte de riu Legea; iardaci judeci Legea nu egti implinitor al Legii, ci judecitor. Unul este Dititorul Legii 9i f udecitorul: Cel Ce poate si mAntuiasci 9i si piardd. Iar tu cine egti, care judeci pe aproapele? (Incor,4,11-12).
Iert are a greselil or aprc ap elui

Tatil nostru, Care esti in Ceruri.,. ne iarti noui gresealele noastre precum si noi iertSm gregifilor nogtri (Matei 6, 9, 12). 2. Ci de veli ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va 9i voui Tatil vostru Cel Ceresc; iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatil vostru nu vi
1.

va ierta gregealele voastre (Matei 6,14-15).

Slugi vicleani, toati datoria aceea ti-am iertat-q fiindci m-ai rugat. Nu se cide4 oare, ca si tu si ai mili de cel impreuni slugi cu tine? $i mAniindu-se stipAnul lui, l-a dat pe mana chinuitorilor, pini ce-i va pliti toate datoria. Tot aga gi Tatil Meu Cel Ceresc vi va face voui, daci nu veli ierta - fiecare fratelui siu - din inimile vo astre (Matei 18,32-35). 4. CAnd stali de vi rugali, iertafi orice aveti impotriva cuiv4 ca 9i Tatdl vostru Cel din Ceruri sX vi ierte voui gresealele voastre (Morcu L1, 25), 5. Luafi aminte la voi ingivi. De-!i va gregi fratele tiu, dojenegte-l gi de se va pocii, iarti-I. $i chiar daci ifi va gregi de gapte ori intr-o zi gi de gapte ori se va intoarce citre tine, zicind: Mi ciiesc, iarti-l (Lucn 17, 3).
3.

Milostenia gi nrgdciunea
gi pentru lauda oamenilor, ci numai pentru slava

rugdm ti si postim dar nu din fdgirnicie lui Dumnezeu. 1. Luafi aminte ca faptele dreptitii voastre si nu le faceli inaintea oarnenilor ca si fifi vizufi de ei; altfel nu veti avea plati de la Tatil vostru Cel din Ceruri. Deci cind faci milostenie, nu trimbita inaintea t4 cum fac filamicii in sinagogi 9i pe ulife, ca si fie slivi!i de oameni; adev{rat griiescvoui: gi-au luat plata lor. Tu insi cind faci milostenie, si nu gtie stAnga ta ce face dreapta t4 ca milostenia ta si fie intr-ascuns gi Tatil tiu, Care vede in ascuns, iti va riaspltrll |i,e (Matei 6,1-4). 2. Iar cind vi rugali, nu spuneti multe ca filarnicii cirora le place, prin sinagogi gi prin collurile ulifeloq, stind in picioare si se roage/ ca si se arate oamenilor; adeverat griiesc voutr: gi-au luat plata lor. Tir insi, cAnd te rogi, intri in cimara ta gi, inchizAnd uga, roagi-te Tatilui Tiu, Care este in ascuns, gi Tatil tiu Care vede in ascuns, ili va rispliti |ie (Mntei 6,5-6). 3. Cind postifi. nu fili trigti ca fifarnicii; ci ei igi smolesc fefele lor ca sI se arate oamenilor ci postesc. Adevirat griiesc voui, gi-au luat plata lor. Tu insi, cAnd postegti, unge capul tiu 9i fafa ta o spali, ca si nu te arili oamenilor ci postegti, ci Tatilui tiu Care este in ascuns, gi Tatil tiu, Care vede in ascuns, ifi va rispliti lie (Matei 6, '16-18).
Se sd ne

cuvine si facem milostenie,

PORUNCI ALE DOMNULUI

Agonisire a

co

moilor cetegti
ceregti,

Ni se cade sd nu agonisim Iucruri materialnice, ci mai vArtos cele


ar.ufii, ci plAngAnd gi tAnguindu-ne. comori pe pimint, unde molia gi rugina le

nenddijduind in strici 9i unde furii 1. Nu vi adunali le sapi 9i le furi. Ci adunafi-vi comori in Cer, unde nici moli4 nici rugina nu le strici, unde furii nu le sapi gi nu le furi. Cici unde este comoara ta acolo va fi gi inima ta (Matei 6, 19-21.). 2. Adeviratzic voui, ci un bogat cu greu va intra in impirilia Ceturilor (Matei
19,23). Vai voui bogalilor, ci vi luali pe pimint mingAierea voastrd (Luca 6,24). 3. 4. Vindefi averile voastre 9i dali milostenie; face!i-vi pungi care nu se invechesc, comoari neimpulinati in Ceruri. unde fur nu se apropie, nici molie nu o stricd (Luca 12, 33). Agadar 5. oricine dintre voi care nu se leapidi de tot ce are nu poate si fie ucenicul Meu (Luca 14, 3 . 6. Celor bogafi in veacul de acum porunceste-le si nu se semeteasci, nici si-gi puni nidejdea in bogilia cea nestatornici, ci in Dumnezeul cel viu, Care ne di cu belgug toate, spre indulcirea noastri (1 Timotei 6, 17 ). 7. Venifi acum, voi bogafilor, plingefi 9i vi tinguifi de necazurile care vor si vini asupra voastri. Bogilia voastri a putrezit 9i hainele voastre le-au mdncat moliile. Aurul vostru 9i argintul au ruginit gi rugina lor va fi mirturie asupra voastri 9i ca focul va mistui trupurile voastre; ali strAns comori in vremea din urmi. Dat iati, plata lucritorilor care au secerat tarinile voastre, pe care voi afi opriFo strigi;9i strigitele seceritorilor au intratin urechile Domnului Savaot (lacozt 5,1-4).

Netmpdtimirca de cele pdnrhntegti

Cu cuviinti este se nu ne ingrijim de bunitilile pimAntului, ci ciutAnd bunitifile cele ceregti gi vegnice, sd nu rimAnem in impdtimire fa!5 de lume gi
cele lumegti.
1. De aceea zic

voui: Nu vi ingrijili pentru sufletul vostru ce veli mAnc4 nici pentru trupul vostru cu ce vi vefi imbrica; au nu este sufletul mai mult decAt hrana gi trupul decAt imbricdmintea? Privi!i la pisirile cerului. ci nu seamtrni, nici nu seceri, nici nu aduni in jitnife, gi Tatil vostru Cel Ceresc le hrineste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele? $i cine dintre voi, ingrijindu-se poate si adauge staturii sale un cot? Iar de imbriciminte de ce vi ingrijifi? Luafi seama la crinii cimpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. $i vi spun voui ci nici Solomon, in toati mirirea lui, nu s-a imbricat ca unul dintre acegtia Iar daci iarba cimpului, care astizi este gi maine se arunci in cuptor Dumnezeu astfel o imbraci, oare nu cu mult mai mult pe voi, pulin credinciogilor? Deci, nu ducefi griji, spunAnd: ce vom

CELE MAI DE CAPETENIE

manc4 ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbrica? Ci dupi toate acesta se striduiesc neamurile;9tie doar Thtil vostru Cel Ceresc ci aveli nevoie de ele. Ciutali mai intAi impirilia lui Dumnezeu si dreptatea Lui 9i toate acestea se vor adiuga voui. Nu vi ingriiifi de ziua de miine, ci ziua de miine se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei riutatea ei (Matei 6,25-34). 2. $i aceasta v-o spun, fralilor: Ci vremea s-a scurtat de acum, aga incat gi cei ce au femei si fie ca 9i cum n-ar avea $i cei ce pling si fie ca si cum n-ar plAnge; gi cei ce se bucuri, ca si cum nu s-ar bucura; 9i cei ce cumpiri, ca gi cum n-ar stipini; gi cei ce se folosesc de lurnea aceasta, ca gi cum nu s-ar folosi deplin de ea Cici chipul acestei lumi trece (1 Corinteni 7, 29-30D. 3. Neprivind noi la cele ce se vtrd, ci la cele ce nu se vid, fiindci cele ce se vtrd sunt trecitoare, iar cele ce nu se vid sunt vesnice (2 Corinteni 4, L8). 4. Cetatea noastri este in Ceruri, de unde 9i agteptim MAntuitor, pe Domnul I isus Hristos (Filipcni 3,20.. 5. Cici nu avem aici cetate sttrtitoare, ci o ciutim pe aceea ce va si fie (Eorei13,14). 6. PreadesfrAnafilor! Nu gtifi, oare, ci prietenia lumii este dugminie fali de Dumnezeu? Cine deci va voi si fie prieten cu lumea se face vrijmag al lui Dumnezeu (Incoo 4.4). 7. Nu iubi!i lume4 nici cele ce sunt in lume. Daci cineva iubegte lume4 iubirea Tatilui nu este intru el (1 loan 2, 15).
Smerenia

Cu tofii suntem datori si nu fim mindri, ci pe cele smerite sd le iubim. 1. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul aiest4 acela este cel mai mare in Impirilia Cerurilor (Matei 18,4). 2. Cine se va inilfa pe sine se va smeri, gi cine se va smeri pe sine se va inilfa (Mntei 23. 12). 3. Cici oricine se inalfi pe sine se va smeri, iar cel ce se srncreste pe sine se va inilla (Luca 14, 11). 4. Nu cugetafi la cele inalte, ci lisali-vi dugi spre cele smerite (Rumnni 72,1.6). 5. Nu facefi nimic din duh de cearti, nici din slavi degarti, ci cu smerenie unul pe altul socoteasci-l mai de cinste decit el insugi (Filipeni 2, j)6. Smeriti-vi inaintea Domnului gi El vi va inilla (Incoa 4,10). 7. Tot aga gi voi, fiilor duhovnicegti, supunefi-vi preofilor; 9i tofi unii fali de al!ii, imbricafi-vi intru smerenie, pentru ci Dumnezeu celor mindri le sti impotrivi, iar celor smerifi le di har. Deci, smerifi-vi sub mina cea tare a lui Dumnezeu, ca El si vi inalle la timpul cuvenit (1 Petru 5,5-6),

Ribdarea necazuilor gi a ispitelot


1. 2.

Dar cel ce va ribda pini la sfArgit acela se va mAntui (Matei 24, 13). Prin ribdarea voastri veti dobindi sufletele voastre (Luca 21, 19).

PORUNCI ALE DOMNULUI

$i nu numai atAt, ci ne liudim 9i in suferinfe, bine gtiind ci suferinfa aduce ribdare, gi ribdarea incercare, gi incercarea nidejde (Ronnni 5, 3-4). 4. in suferinti fiti ribditori (Romani 12,12). 5. Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu urmeazi ribdarea (1 Tintotti 6,11). 6. Ci avefi nevoie de ribdare c4 ficAnd voia lui Dumnezeu, si dobAndili
3.

(Earei 10, 36). 7. Rnbdafi spre infelepfire, Dumnezeu se poarti cu voi ca fafi de fii. Cici care este fiul pe care tatil siu nu-l pedepsegte? (Eorei 12, 7) 8. Iar ribdarea si-9i aibd lucrul ei desivArgit, ca si fili desdvArgili 9i intregi,

figiduinfa

nelipsili fiind de nirr.ic (Incox 1,4). 9. Fericit este birbatul care rabdi ispit4 cici limurit ficindu-se va lua cununa viefii, pe care a figiduifo Dumnezeu celor ce Il iubesc pe El (lncoa 1,1.2). 10. Fifi indelung-ribditori, fralilor, pini la Venirea Domnului. Iat5. plugarul agteapti roada cea scumpi a pimAntului, indelung ribdind, pAni ce primegte ploaia timpurie gi tirzie. Fifi, daq, 9i voi indelung-ribditori, intirifi inimile voastre, cici Venirea Domnului s-a apropiat (lncou 5,7-8). 11. Punefi gi din partea voastri toati sirguinla gi adiugati la credinta voastri fapta buni, iar la fapta buni, cunogtin!4 1a cunogtinli, infrinarea; la ribdare,
12.

evlavia (2 Petru 1, 5-6). Aici este rdbdarea Sfinfilor, care pizesc poruncile 1ui Dumnezeu 9i credinla lui Iisus (Aoocnlipsn 14 ' I )) piacghcrca

Dacd nu ne vom invArtoga in griji lumegti, in nepdsare gi in slujirea pintecelui, vom fi treji gi pururea gata inaintea ceasului morlii pi Judecilii lui Dumnezeu. 1. Priveghea!i deci, ci nu gtifi in care zi vine Domnul vostru. Aceea cunoasteti, ci de-ar 9ti stipinul casei la ce straji din noapte vine furul, ar priveghea gi n-ar lisi si i se spargi casa. De aceea gi voi fiJi gata, ci in ceasul in care nu gindili Fiul Omului va veni (Mnte i 24, 42 14). 2. Iarceea ce vi zic vortl, zic tuturor: Privegheali (Mnrcu 73,37). 3. Privegheali 9i vi rugali ca si nu intrati in ispiti. Cici duhul este osirduitor, iar trupul neputincios (Marcu 14,38). 4. Si fie milloacele voastre incinse 9i ficliile voastre aprinse. $i voi fili asemenea oamenilor care agteapti pe stipinul lor cAnd se va ?ntoarce de la nunti, ca, venind gi bitAnd, indati si-i deschidi. Fericite sunt slugile acelea pe care, venind, stipinul le va afla veghind (Luca 12,35-37). 5. Luafi seama la voi ingivi, si nu se ingreuieze inimile voastre de mincare si de biuturi gi de grijile viefii,9i ziua aceea si vini peste voi firi veste, ca o cursi; cici va veni peste toti cei ce locuiesc pe fala intregului pimint. Privegheati dar in toati vremea rugAndu-vi, ca si vi intirifi si scipali de toate acestea care au si vini gi si stafi inaintea Fiului Omului (Luca 21,31-36). 6. La sArguinfi, nu pregetati; cu duhul fifi fierbinfi; Domnului sluiifi (Ronnni72,17). 7. Fiindci gtili in ce timp ne gisim, cici este chiar ceasul si vi trezili din sornn;

ceci acum manfuirea este mai aproape de noi, decat atuni cand am crezut. Noaptea e pe sfArgite; ziua este aproape. Si lepidim dar lucrurile intunericului gi si ne irnbricim cu armele luminii (Ronrnni 13,11-L2). 8. Degteapti-te cel ce dorrni si te scoali din morti si te va lumina Hristos (Efxati 5,14). 9. De aceea si nu dormim ca 9i ceilalfi, ci si priveghem gi si fim treji. Fiindci cei ce dorm, noaptea dorm; 9i cei ce se imbati, noaptea se imbati. Dar noi,

fiind ai zilei, si fim treii, imbricindu-ne in platoga credinlei 9i a dragostei 9i punind coiful nideidii de mintuire (l Tesaloniceni 5, 6,8). 10. Duhul si nu-l stingeli (7 Tesaloniceni 5, L9). 11. Fifi treji, privegheafi. Potrivnicul vostru, diavolul, umbli, ricnind ca un leu, ciutAnd pe cine si inghiti, ciruia stafi impotrivi, tari in credinli (i Petm5,8-9).
12.

Iar de nu vei priveghe4 voi veni ca un fur si nu vei 9ti in care ceas voi veni asupra ta (Apocalipsa 3, j). Pocdinta
cea

din adAncul sufletului ne este datode de toatA vremea 1. In zilele acelea a venit Ioan Botezitorul 9i propoviduia in pustia ludeii, spunand: Pociifi-vi ci s-a apropiat imparilia Cerurilor (Matei 3,1-2). 2. De atunci^a inceput Iisus si propoviduiasci 9i si spuni: Pociifi-vi, cici s-a apropiat Impiri!ia Cerurilor (Mntei 4, '17). 3. Dacd nu vi vefi pocii, toli veli pieri \a fel (Lucn L3, 3). 4. Deci pocii!i'vi si vi intoarce!i, ca si se gteargi picatele voastre, ca si vini de la fafa Domnului vremuri de usurare (FLtpte j, 19-20). 5. Drept acee4 adu-fi aminte de unde ai cizut gi te pociiegte 9i fi faptele de mai inainte; iar de nu, vin 1a tine curAnd 9i voi misca sfegnicul tiu din locul lui, daci nu te vei pocii (Apocnlipsa 2, 5).
^Pociinfa DreDtated
Cu adevirat datori suntem a Fti cd de nu vom intrece cu lucrurile cele bune pe dreptii cei din Lege, nu vom intra intru imp,irifia Cerurilor, iar de r om picatui, mai greu decAt cei fdridelege vom fi chinui!i in vegnicie. 1. Ci de nu va prisosi dreptatea voastri mai mult decit a cirturarilor 9i a fariseilor, nu veti intra in impirifia Cerurilor (Ma tei 5,20), 2. Iar sluga aceea care a ficut voia stipAnului 9i nu s-a pregitit, nici n'a ficut dupi voia lui, va fi bituti mult. Si cea care n-a 9tiut, dar a ficut lucruri vrednice de bitaie, va fi bituti pufin. $i oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, gi cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere (Lucn 12,47-48). 3. CAli, deci, firi Lege au picituit, firi Lege vor 9i pieri; iar cifi vor picitui in Lege, prin Lege vor fi judecali (Ronnni 2, 12). 4. Cici mai bine era pentru ei si nu fi cunoscut calea dreptifii, decit, dupi ce au cunoscut-o, si se intoarci de la porunca sfinti datl lor (2 Petru 2,21).

207

iNDRUMAR
Cuttt se citesc Apostolul 9i Sfinta Eoanghelic
de cdtre

sluiitori $i credhrciogi in toate zilele de peste an gi h felurite rdnduieli

Dupi rAnduiala bisericeasc.i, anul, in ce privette citirea Aposiolului gi a Sfintei Evanghelii, incepe in ziua Sfintelor Patti gi se imparte in trei cicluri: . CiclLLL int|i cuprinde opt sdptdmdni, incepAnd de la Palti gi terminAndu-se cu septemana de dupd Duminica Mare. t Ciclul nl doilen cuprinde treizeci gi gase de siptemani, incepAnd cu Duminica int6ia de dup"i Cincizecime 9i terminAndu-se la Postul Mare. , Ciclul nl ircilea cuprinde siptimAnile Postului Mare.
APOSTOLII SI EVANGHELIILE DE PESTE TOT ANUL BISERICESC
S

dptdtnina

1-

a P agtilor:

ln zhn dc Pn;ti,la linrg}de - Fapte 1, 1-8; Ioan 1, 1-17. In aceeagi zi, la vecemie: Ioan 20,
19-25.

Mnrti: Fapte 7 ,5-77; Ioan 6,27-33. MieraLi: Fapte 8,78-25; Ioan 6,35-39. fii: Fapte 8,2G39; loan 6, -10-14. l4nei: Fapte 8,40;"10, 1-19; Ioan 6, -l&5-1.
Shmbdtd: Fapte 9,19-31; loaur 15,77-77; L6,

Ltuti: Fapte 7,12-17 ,27-26; loan 1,18-28. Marfi: F apte 2, 1*27; Luca 24, 72-35. Mieranri: Fapte 2,2-38; Ioan 1,35-51. loi: Fapte 2,3843; loan 3, 1-15.
Vneri
:F

t-2.

apte 3, 7 3,

Sdmbdtd; Fapte 3,11-16;

rlipetu 2, 171; 1o m loan 3,22-!3.

2, 12-22.

Sdptdnirut a 2-a - a Tomii: Dtutrirticd: la utrenie Matei 28, 1G20, iar la lih.ughie - Fapte 5, 12-20; Ioan 20, 19-31 . Lutti: Fapte 3,19-26; Ioan Z 1-11.
Mnrli: Fapte 4,7-70;loan 3,1G27.
Miercuri: Fapte 4, "13-22;loarrr 5,77-24.
loi: Fapte 4,2T31;loan 5,2430. \4nei: Fapte 5,1-17; loan 5, YI47;6,1-2. Shnbdfd:F aple 5,21-32; loan 6, L1-27 .
S

Sdptdnfina a Sa - a Sldbdnog ui: Duntitticd: la utrenie - Luca 24, 1-12, iar Ia lihnghie - Fapte 9, 3242; loan 5,1-1,5. Lrotir Fapte 1Q 1-16,lom 6,5649. Mnrli: Fapte10,21-33; Ioan Z 1-13. Mierad: Fapte 16, G18; loan7, \*30.
,foi:

Fapte 1Q 34-13; Ioan 8, 12-20.

Vtrei: Fapte 10,4448;

11, 1-10; Ioan 8,21-30. Sitttbdln: Fapte 12, l-11: loan 8, 3142.

dptfu ndna a

5- a

Duninicd: la utrenie

affieinencii: Ioan 20, 1-10, iar


11, 19-30;

Ia

Dunrirricd: la utrenie - Marcu 16, 9-20, iar la Jih.rrghie .- Fapte 6, 1-7;Metst 15,4347;
16,

dptdndna a 3- a - a Mirono sitelor,

Ioan 4, 5-{2. Luni: Fapte 12,12-17; loan 8,42-51. Mnr!i: Fapte 12,25;13, 1-12; Ioan 8,51-59. Miarcni: Fapte 13,1924; Ioan 6, !14. /oi; Fapte 14, 20-28; 15, 14; Ioan 9, 39-11; 10,
1-9.

Iihrghie - Fapte

1. *1.5;7,7-5,474t0;loan
1,

l4rreri: Fapte 15, 5-12; loan 70, 17-28.

LtLni: Fapte 6,

td>51.

Sr?rrldfri Fapte 15, 35-41;loan

70,/]i8.

208'

INDRUMAR PENTRU CITIREA APOSTOLULUI

Sdptdtndna a Ga

Orb

ui:

Dwlinicd: la utrenie

fitughieLuni:
F

Ioan 20, 11-18, iar la


11.,

Fapte 16, 1G34;Ioan9, 1-38.

apte

77 , 1-9;

loan

Vnert Romanr 5,17 -21;6,7-L Matei 9,7*17. Sittbdtd: Romari 3, 19-'26; Matei 7, 1.3. DtLninicri: la utrenie - Marcu 16, 1-& iar la Iihughie
"t&-23.

47 -57 .

Morfi: Fapte'17,I94; Ioan 12, i9-3b. -18, Micrcwi: F apte 22-28, loan 72, 3G47. Itti - indltarea Domrrrlrrdr la utrenie - Marcu 16, 9-20, iar la )iturghie - Fapte 1, 1-12; Luca 24, 3653.
Vittcti:
F

Romani Z 1G16; Matei 4,

apte

1.9

, 7 -8;

Ioan

14, 1-11.

Sffn tifd: Fapte 20, 7-12 loan'14,'10-2'1.

Sdptdmfrna a 3-a dupd Rusalii: Lunl; Romani 7, 1-13; Matei 9,3G38; 10, 1{. Mnr! i: Romant 7, 1Q25; 8, 12 Matei 10, 9-"\5. Miercrlnr Romani 8 ,2-13; Matei 70,762. Ioi: Romani 8,22-27; Matei 10,2331

Vinei: Romani9,619; Matei 1O 32-36; 11,1. Sdptdmdna a 7-a

Dwtitttti: la utrenie - Ioan 21, l-14, iar la litughie - Fapte 20 , 1G18,2&36; loan
17,1,-13.

- a Sfintilor Pdinfi:

Srimhifli: Romani 3,

2&37;4,14Matei7 ,2429;

8,14.
Drntinicd: la utrenie

lihtghie
22-23.

- Maror 16, l9-2O, rar la


6,

Romani 5, 1-10; Matei

Luni: Fapte 21,8-I4; Ioan 74,21-31;15, L-7. M n r I i : F apte 21, 2G32; lo an 16, 7-13.

Miercwi: Fapte23,-I-11; Ioan 16, 15-23. /oi; Fapte 25' 1119; Ioan76,2333.

Sdptdmina a 4-a dupd Rt salii:


Lrrrr: Romani 9,1&33; Matei ll,2-15.

\/itrri: Fapte 27,I14;28,1; lour 17,1*25. Snnlbitd: Fapte 28, 131 iar pentru morli

Tesaloniceni 4, 1&17 ; Ioan27, 1525 iar penhu morli - Ioan 5, 2430.


Dun in ic a Rusaliilor (C itcizcchnii): Drurarriir-: la uhenie - Ioan 20, 1q23, iar la lituglrie - Fapte 1-11; Ioan 7,37-5!8,72

I4rrf i; Romani 10, 11 -21;17,7-2;Mabi"\l,lGN. Mr'ercrrri: Romani 17,2-72; Matei 77, W:26. "l7, Ti0. Iol: Romani 11, 1124;Matei Wrert: Rornani 11, a5-36; Matei 12, 1-8. Sr?nrldfii: Romani 6 ,17-77: Matei 8,142j. Duminicd: la utrenie - Luca 24, 1-72, iar Ia lihughie - Romani 6, 1&23; Matei 8,
5-13.

Sdptdmdna a 7-a dupd Rusalii:


Lrirti: Efeseni 5,8-19; Matei 1g 1G20. Mnr ! i : Romani 1, 7a, 7!77 ;Matei 4, 25; 5, L-"13. Mrrrcrrri: Romani 1, "1V27 Matei 5, 2U26.
/oi; Romani

1,2&3} 2,1-9;Matei 5,2732. Wloi: Romani 2, 14-29; Matei 5, 3341 .

Sdptdmdna a 5-a dupd Rusalii: Lrrni; Romani 12, 45 ,112L; Matei'!2,y13. Mnrli: Romani 14, 9-78; Matei 72, 74-L6, 22-30. Micrcrn: Romani 15,7-1.6; lNdatei 72, n-Ls. ,foi: Romani 15, 17-29; Matei 12,21650;13,1-3.
SArrDrifd;

Srirr&rifii: Romani 1, 7-12;Matei 5, 1748.

Wncn; Romani 16, 1-16; Matei 13,99. Romani 8, 14-2"1;Malei 9,9-13.


12-35,

Dunitici: la uhenie - Matei 28, 1G20, iar la liturghie- Evrei 11, 3340;"12, |-Z;Matei 10, 32-35, 37 -38; 19, 27 -3|.
Sdptdmrtna a 2-a dupd Rusalii

Duninid: launsie-Luca24,

iarla )itrughie

-Romani 101-10 Mabi

8,&U;9)

Sfinlilor
7,9-'t1,.

a Tufi$or

Lrrtti: Romani 2, 28-8; 3, "l-78; Matei 6, 31-A;

Sdptdmina a Ga dupd Rusalii: Luni: Romani 16, 17-24; Matei 13, 1G23. Mnr,fir 1 Corinteni 1, 7-9;Matei13,2L30. Mrercrrnr 1 Corinteni 2,9-16;3,7-8; Matei 13,
3i-36.

Mrrrfi: Romani 4, 412i,Matei7,75-27. Micrcrrrl: Romani tl, 1T'25;Matei 7,21-23. /oi: Romani 5, lG16; Matei 8, 2137.

Corinteni 3, 1&23; Matei 13, 3643. Wrrir 1 Corinteni 4 5-8; Matei 13,44-54. Sfrntbdtd: Rornani9, 1-5; Matei 9, 1&26.
Ioi; 1

9I A SFINTEI EVANCHELIT PESTE TOT ANUt.

Dumiticd: la utrenie - Luca 24, 3G53, iar la Iituhie - Romani 12, G14; Matei9,1-8.

Sdrr&rifri:

Romani 15,30-33;Matei 17,2*27 ; 78,

1-{.

Dturtitticd: la utrenie

Sdptdmira a 7-a dupd Rusalii:

- Ioan 21, 1-1-1, iar la liturghie- 1 Corinteni 4,9-76;Matei 77,


1+23.

Lurl l Corinteni 5,9{3;6,1-11; Matei


Mtrli;
1

13,5,l-58.

Corinteni 6 ,20;7, L-I2;Matei 11,7-13. Miacui: I Cointeni 7 , 12-24; Matei 74, 35-36;
15, 1-11.

Sdptinina

a 11-Lr dupd Rusalii: Lrrrir 2 Corinteni 2. 3-15; Matei 23, 13-2.

/oi:1 Corinteni Z 2435; Matei 15, 12-21. Wroir L Corinteni Z 3S{0; 8, 1-7; Matei 15,

MarJi: 2 Corinteni 2,

I*17;3,

1-3;

Matei

23,

2931.
Sinlai'tri: Romani 12, 1+ Matei 10, 3742;71, 7. Dumiticd: la utrenie loan 20, 1-10, iar la

&{ierorrl; 2 Corinteni3,

f7l;

Matei 23,29-39.

/oi:2 Corinteni 1, 1-12; Matei 24, 1328. l4rrri: 2 Corinteni 4, 1i18; Matei 24, 27-33,
12-51.
Srirrrbritri; 1

Iihrghie - Romani 1 5,7-7;loan9 ,27-35. Sdptdndna a 8-a dupd Rusalii: Lrorl; 1 Corinteni 9, 13-18; Matei 16, 16. Mnrli: 1 Corinteni i 0,5-12; Matei 16, G12. Microirlr 1 Corinteni 70, 12-22; Matei L6,20-24.
/oi: 1 Corinteni 10,2&33;11,1; Matei 16,24-28. Wnedr Corinteni 11,8-23; Matei 1Z 10-18.

Corinteni 1, 39; Matei 19, 3-12. Dwttittici: la urrenie - Ioan 21, li-2q, iat Ia lihughie - l Corinteni 9,2-12; Matei 18,
28-35.

Sdptdnuina a 12-n tlupd Rusalii:


Lrrrri: 2 Corinterri 5, 10-15; Marcu 1,9-15.

Romani 13, 1-10;Matei 12,30-37. Dtoniticd: la utrenie - Ioan 20, 11-18, iar la
S/imbdfdr

Iiturghie

1L 1J-))

- 1 Corinteni 1, 10-17; Maiei

SdpttunAna a 9-a dupd Rusalii:

Lrr,i: 1 Corinteni 71,31-31;12, 1-6; Matei


1-11.

18,

Mnrli;

1.

Corinteni

12, '12-26;

Corinteni 5 ,75-21; Marctt 7,1G22. .1116; Marcu 1, 23-28. loi: 2 Cointeni 7 , 1-1 0; Marcu , 29-35. Vinci: 2 Cointeni 7,10-15; Marcu 2, 1&2. Sriirrbdfn-: 1 Corinteni 1,2G31;2,7-5; Matei 20, 29-U. Duniticd: la utrenie - Matei 2E, 7G20, i,ar la liturghie - 1 Corinteni 15, 1-11; Matei Mn4ii
2

Mrirrcrrrir 2 Corinteni 6,

'1

Malei

78, 1*22;

19,1G

19,1-2,"13-15.

Miercui:7 Cointeni 13,4-13; 141-5; Matei 20


1-1,6. ,lolr

Wnen; 1

1Corinteni 1,1, 619; Matei20,77-2E. Corinteni 14, 2g+ Matei 21 , 12-14,


17-20.

Sdptdnfina a 1i-a drryd Rusalii: l-rrrri: 2 Corinteni 8, 7-15; Marcu 3, G12. M?rlir 2 Corinteni 8, 7G24;9, l-S;Marttt3, 7?21. Mlcrcririr 2 Corinteni9, 72-75; 10, 7-7 ; Marcu 3,
20-27. /oi; 2 Corinteni 10, 7-18; Marcu 3,28-35. V/rrc'dr 2 Corinteni 11,5-21; Marcu 4, 1-9. Sdrrdrifri; 1 Corinteni 2, G9; Matei 22, 1-t-22.

Sdrlbli'td: Romani 14 , G9; Matei 75,32-39.

Duniticd: la uhenie - Ioan 20, 19-31, iar la ljturghie - 1 Corinteni 3,9-17; Matei 1.1,
Sdptdmdna a 1Ga dupd Rusalii: Lrrri: 1 Corinteni 15,72-79; Matei2T,1*22.

Duntitticri: Ia utrenie

liturghie-

Marcu 16, 1-8, iar la


16, 192,1;

Corinteni

Matei

21,334.
Sdptdnlna a'Ltl-o dttpd Rusalii:
Lrrrlr 2 Corinteni 12, 1G19; Marcu 4, 1t)-23.
Mr?rlii 2 Corinteni 12,20-27;73,7-2; Marctt 1,

2*38; Matei 27, 2&27. Matei 27, 2t132. Mirrcrrn; 1 Corinteni 2 Corinteni 1, 1-7;Matei21,4T46. /o,; Vi eri : 2 Cointeni l, 72-20 ; Matei 22, 2T33.
i,4nr,li: 1

Corinteni

15,

76, 5-72;

2+34.

:10

INDRUMAR PENTRU CITIREA APoSToLULUI


/or':

Mirrcui:zcorirLteni

13, 313; Marcu 4 35-41. Galateni 1, 1-3, 20-24; 2, 7-5; Mtcu 5, 1-20. /oi; \4 ne i : G a\ateni 2, G10; Marcu 5, 22-24, 35 ; 6,-t. srr?{,iifdj 1 Corinteni 4, 1-5; Matei 23,'l-12. Dunitici: la utrenie - Marcu 16, 9-20 iar Ia

Utughie - 2 Corinteni 1.21-24:2. 14; Matei 22, 1-L4.

Efeseni 5, 33;6, &9; Luca 4,"1G22. Vineri: Eleseni 6,78-24; Luca 4,22-30. S1mbdtd: 7 Cointeni 15, 39-45; Luca 4, 31-36. Duminicd:Ia uY.enie - Ioan 20. 1-10. iar la liturghie - 2 Corinteni 9, 611; Luca 5, 1-11.

Sdptdmdna a 19-a dupd Rusalii:


Lturi: Filipeni 7,7a;Luca 4,3&44. Mnrli; Filipeni 1, &14;Lura5, 12-76. Miercui: Filipeni 7 , 12-19; Luca 5, 3339. loi: Fiipeni 1,2U27; Ltca 6,12-19. \4neri: F ilipeni 7, 27 30; 2, 14 htca 6, 17 -23. Simbdt d : 1 Cointeni 15, 58; 16, 14 Lwca 5, 17 f.6. Duminicd: la utrenie - Ioan 20, 11-18, iar la lhughie - 2 Corinteni 11,31-33; 12, 1-9;

Sdptdnina a 15-a dupd Rusalii: Ltlti; Galateni 2, 11-76;Mrrcllt 5,24A. Mnrf i: Galateni2,2l;3,1-7; Marcu 6,1-7.
Misrcrin; Galateni 3, 7*22; Marcu 6, 7 -73. loi: Galateni 3,23-29; 4, 1-5; Marcu 6, 3G45. Wred: Galateni 4, 8-21; Marcrr 4,4353.
Sriittbrifri: 1

Corinteni 4,

17-21; 5, 1-5;

Matei 24,

1-13.

Luca 6, 31-36.

Drmtinici: Ia utrenie - Lwca 24, 1-12, iar Ia lituryhie -2 Corinteni 4, G75;Matei 22,
3546.

Sdptdmdna a ZGa dupd Rusalii:


Luni : F ilip eni 2, 12--! 6 ; Lrca 6, 24-30, Mnrl i : Filipen 2, 1G2j: Luca 6, 37 45. Mierni: Filipeni 2, 2430; Luca 6, 4649; 7, 1.

Sdptdnfina a 16-a rlupd Rusalii:


Lani: Galateni.4, 2&31; 5,
1-8.

ll;Marcu 6,5456;7,

Ma
/01:

ir

Galateni 5, 1I-21;Maru7,5-L6.
1, 1-9;

Miercui: Galateni 6,2-1.0; Marcu 7,7*24.


Efeseni
1

Maru7,2S30.

Vrci: Efeseni
Snrrrrit'd

L,7-17; Maror 8, 1-10.

/or Filipeni 3, 1{; LucaT , 17-3[. Wrrnr Filipeni 2' &79; Ltrca7,31-35, Simbdtd:2 Corinteni 7, A71,;Lrca 5,2712. Duminicd: la utrenie - Ioan 20, 19-31, iar la lihnghie - Galateni 1, 11-19; Lrca 7,
11-15.

Corinteni 10,23-28;Matei24,3444. Dunitticd: la utrenie - L:uca 24, 72-35, iar la Jiturghie -2 Corinteni 5,1-10, Matei25,
1+30. Sdptdrndna a 77-a dupd Rusalii: Luni: Efeseni L,22-23;2,74, Marot l0, t6-52. Mar ! i: Eteseni 2, 79 -22; 3,'l :7 ; Marct 71, 174. Mierah: Efeseni 3,8-21; Marct "11.,23-26. l oi : Ef eseni 4, 1 L17 ; Marou 71., 77 -33. Vineri: Efeseni 4, 17-25; Marc's 12, 1-'12.
Srimlrritd': 1

Sdptdmdna a 21-a dupd Rusalii: Llnr: Filipeni 4, l0-3; Luca Z 3650. Marfi; Coloseni 1, 1-11; Luca 8, 1-3. Mr'acrn: Coloseni 1 ,1U23;Luca 8,22-25. I oi : Coloseru 1, ZLD ; Luc: 9, 7 -77. Vneri: Coloseni 2, 1-7 ; Luca 9, 12-18. Stmbdtd.2Corjnteni 3, 12-18; Luca 6, i-10. Duminici: la uderie - Ioan 21, 1-14, iar la litLughie - Galateni Z 1G20; Luca & 415.

Corinteni 14, 2025; Matei'25, 7-13. Duninicd: Ia ufrenie - Luca 24, 36-53, iar Ia Iihughie - 2 Corinteni 6, 7G18;7,-l; Matei 15, 21-28.

Sdptdmdna a 18-a dupd Rusalii: Luni: Efeseni 4,25-32; Luca 3,19-22. Mnrli: Efeseni 5, 20-25;Luca3, 2738; 4, 7. Micran'i: Eleseni 5, 25-33; Luca 4, 1-15.

Mnrli : Coloseru 2, 20.23, 3, -3; Luca 9, *27. Mierafi : ColoseriS, 77 25; 4, 1-2;Ltca9, 4450, Ioi: Caloseni 4,2-9; Luca9,4%56. Wnen: Coloseni 4, 1G18; Luca 1O 1-15.
"I

Sdptdmina a 22-a dupd Rusalii; Lunir Coloseni Z 13-20; Lrca 9, 7422.

Simbdtd: 2 Cointeni 5, 1-10; Luca Z 1-10. Dtrminicd: la ulaie - Ioan 21, 1525, iar la liturghie - Galateni 6, 11-18; Luca 16, 1931.

ULUI

9I A SFINTEI EVANGHELII PESTE TOT ANUL

211

t-36.

liturt-11.

Sdptdmdra a 2i-a furyd Rusalii: Lrini; 1 Tesaloniceni 7,7-5; Luca10,22-21. Marti: l Tesaloniceni 1, G10; Luca 11, 1-10. Mrigrarn; l Tesaloniceni 2, 1{; Luca 11,9-13.
/ol; 1 Tesa.loniceni
2,

I Trmotei 5, 22-:E; 6, 1-11; Luca 18 15-17,2G30. ./,)i 1 Timotei b, l7-21; Luca 18,31-3.1. Vrni: 2 Timotei 1, 1-2, &78; Luca 19, 72-2f.
Miuctui:
S6tttbitd:

9-74; Luca

11

, 7L23 .

Galate 5,22-26;6,1-2;Ltca10,19-21

Wttrn;

Tesaloniceni 2, I*20; Luca 7I, 23-26.

Corinteni 8, 1-5; Luca 8, 1G12. Dwninicd: la utrenie Matei 28, 16-28, tar Ia
Sdrr&iituir 2

Duninicd: Ia utrenie - Luca 24, 1245, iar Ia litughie - Efeseni 6, 10-11Lrca L3


10-17.

Litughie- Efeseni

2,

470; Luca8, 2G39.

-23.
L7-26.

Sdpthndna a 24-a dupd Rusalii: Lriri: 1 Tesaloniceni 2, 20; 3, 7-8; Luca 71, 2933 Mnrll: I Tesaloniceni 3,8-13; Luca 11,34-,11.

iar la

Mbrcui : 7 Tesaloniceni.
Wrar:
1

1-q.

4, 7 -12; Luca 11, 1246. /or11i=aloniceni {,18;5, l-10; Luca 11,l7-c.l;12. I.

Sdptdndna a 28-a dupd Rusalii: Lturi: 2Trmotei 2, 20-26; Luca 19 , 3744. Mar ! i : 2 Ttmotei 3, 7 G77 ; 4, 14; Ltca 19, 4548 Micrctui: ZTimotei 1,92; Lluca 20, L-8. /oir Tit 1, 5-1.1; Luca 2Q 9-18.
14 neri:

Til

"1,

75-76; 2, 1-70; Lwca 70, 79-26.

Tesaloniceni 5, %13, 2Q28; Luca

12, 2-72.

9irrlxiiir

2 Corinteni 17,1-6; L.u'ca 9,1-9. Durrriraizir la uhenie - Marcu 16, 1-8, iar la litnrghie - Efeseni 2, 1422; Luca 8, 41.-56.

Eflese\i 1, tG23; Luca 1.2,32-4Q. Drrrnlnlai Ia utrrenie - Luca 24 3G53, iar la liturSnnfudtd:

ghie .- Coloseni 1, 12-18; Luca14,7G24.

7,7.

Sdptdmina a 25-a dupd Rusalii: Lunir 2 Tesaloniceni 1, 1-10; Luca 12, 13-15,
22-31.

Sdptdmdna a 29-a dupd Rusalii: Lrrrir; Evrei 3, F11, '17-79;Luca20,2744. Mnrti: Evrei, 4, 1-13; Ltca 21 , 72-19 .

2.

Mnrlir 2 Tesaloniceni
Ia
/cti; 2

, 10-12; 2, 1.-2; Luca 12,


2, 1-12;

iar

42-48.

rca 7,

Mieraui:2Tesaloniceni

Luca 12, 48-59.

Tesaloniceni 2 ,13-17;3,7-5; Luca 73,1-9. rtrz: 2 Tesaloniceni 3, 1G18; Luca 13, 31-35. S d n rhdtd : G alateni 1, }-70 ; Luca 9, 37 -13. Dumiticd: la utrenie - Marcu 16, 9-20, iar la Iitr.ughie.- Efeseni4, 7-7 ;Luca70,2537.

Miercuri: Evrei5,17-14;6, 1-8;Luca21, F8, 1G11 20-24. loi Ewei,7 ,14; Luca21,28-33. \h r ct i : Ew ei 7, 7&?5; Luca 21, 37 -38; 22, 1 -8. 56n tudtd: Efeseni 2, 71-13, Luca 13, 1&29. Drrrrrlrrrii Ia ubenie - Ioan 20, 1-10, iar la litur zf'l7,Luca L7,72-79. ghie - Coloseni

0.

Sdptdmixa a 26-n dupd Rllsalii: Lriri: l Tlrmotei 1, l-7;Lrca 14,7,12-75. Mn{i; 1 Timotei 1, 8-14; Luca 14, 25-35.
Miercui:1.TrrrLotei1.,1&20; Z &15; Luca 15, 1-10.
/oi: l Timotei 3, 1-13; Luca 16, 1-9. VirLei: 7 Ttmotei 4, 4-8, 16; Luca 16,15-18;17,

litur15.

n 30-a dupd Rusalii: Lrrrl: Evrei 8,7-13; Marcu 8, 11-21. Mnrti : Ewei 9, 8.23; Marcu 8, 22-26, Miercuri: Ewei 10,7-i8; Marcu & 30-31. /oir Ewei 10, 3F39; 11, 1-7; Maror 9, 1G16. Vittcti:Ewei I l, &16; Marcrl 9, 3H1. Srirrrlrriti': Efeseni 5, 13; Luca 14, l-11. Drrrrririai; la utrenie - Ioan 20 11-1& iar la litu-

Sdptdnfina

14.
Srir

glne

- Coloseni

3,

12-16;LtcaI8,1&T.

,27.

450.

Galateni 3,U72;Luca9,5742. Dttrttitticd: la utrenie Luca 2,1, l-12, iar la liturghie - Efeseni 6, 9-19; Luca 12,
r

rlzitrir

7G27.

Sdptdndna a 27-a rlupd Rusalii: litur-31.

Mnrli:

Lutti; 1 Trmotei 5, I -10; Luca 77,2U25. 1 Timotei 5, 11-72; Luca 77 , 2G37

Sdpttunina a 31-a dupd Rusalii: i: Evrei 77,7711; Marcu9, 47-50;10,7-2. Marfi: Ewei 12, E-29; Marcu 1O 2-12. Miarctui: Iacov L,-l-18; Marcu 10, 11-16. loi: lacov 1,19-21; Marcu 1.0,17-27. Vitrri: lacov 2,7-73; Marcu 10, 2332

Lu

Sdnrbriiri Coloseni 1,

1{; Luca

16, 1G15;

INDRUMAR PENTRU CITIREA APOSTOLULUI Dininriei: la utrenie - Ioan 20. 19-31. iar la litughre - l Tlmotei 1, f.i1Z Luca 1& 1443. Sdptdmdna a 32-a dupi Rusalii: Luni: lacov 2, 1*26; Maror 10, 4652.
kn-prtsali: 1

Tesaloniceni 4, 1117; Ioan 5 2430.


scc cle came:

Dhnhtica ldsab tti

la

trenie, Evanghelia invierii care va fi la r6nd, iar la lihughie - 1 Corinteni & &13; 9,

Marli:lacov 3,7-10; Marcu

11,

ll-23.

7-2;Matei 25,3746. Sdptdmina a 36-a clupd Rvsalii: Lutti: 3 loan 7, 7-75; Luca 19, 2940; 22, 7-39. Mn r l i : luda l, T-10 ; Luca 22, 3942, 4r7 1 ; 8, 1. M/ercuru nu este lihughie.
.fol;

Miaari

lacov 3, 77-78; 4, 1.4; Marc.t 77, ?2-26. loi: Iacov 4, 7-I7 ; 5, 7-9; Marcu 71, 27 -33.

Vnffi: TPetru 7,725;2,1-70; Marcu


9Ardd'fli':
1

12,1.-12.

Dumhicd: la

Tasaloniceni 5, 1+23; Luca 1 7, $10. utrsie - Ioan 21, 1-14, iar la litlrrghie - 1 Tunotei 4, 115; Luca 19, 1-10.

Iuda

hcri

1, 11-25; Lu ca 23,I-34, nu este liturghie.

+q6.
Galateni
27-30.
11,

Sdptfunfrna a 33-a dupd Rusalii: -12, Luni: I P el.rlrl 2, 21.-25; 3, 1 -9 ; Matc:tt 13-17. Marfi: 1 Petur 3,'10-22; Marc.t 12, 1A27. Miercurt 1 Petru 4, 1-II; Marou 72, 2&37. Ioi:lPetru 4,12-79;5, i-5; Marcu 12,3&44.

Sintudtd:
5,

li.omari

1.

4, \9-23;

1.6,

25-27 ;

22-E; 6, 1-2; Matei 6, 1-73;

Viuw|2 Petru 1, 1-10; Marcu 13, 1-8. SAmbdtd:zTtmotei 2,11-19; Luca 1& 2{. Duminka VamcT rti gi a Faisanlui: ta uhenie Evanghelia invierii care va fi la rAnd, iar la lihughie- 2 Trmotei 3, 1G15; Luca
18, 10-14.

Dwninica ld.sahLhti sec de brdnzd: [a utrenie, Evanghelia invierii careva fi la rdnd, iar la liturghie - Romani 13, 11-14; 14 74 Matei 6,14-27.
Euangheliile care se citcsc seara in sdptdmdna

intdia
Marti
seara:

Sfdntului si Matclui Post:

Lroti setra: Luca21,

*36.

SdptdmAua a 34-a dupd Rusalii:

Luni:2 Petru I,20-2L;2,7-9; Marot 13,%73.

Matei 6,1-13. Mierctti yara: Marct 11, ?2-26; Matei 7,7-8. loi saara: Matei 7 , 7-17 . Vinei scnra: loan 75,7-7. APOSTOLUL 9I SFINTELE EVANGHEUI ALE SAMBE-TELOR 9r DUMTNTCTLOR SFANTULUI 9I MARELUI POST
SAnfudtd 1-a a Postuhti:

Marfi:2PeE!2,92; Marcu
7

13, 14-23.

13, 2431. loan 1, 7-{; Marctt &10; 2, 13, 31-37 ; 14, 7-2. loi: Vit eri: 7 loan 2, 7 -17; Marcu 14, 19. SAmb d td : 2 Trlnotei 3, 1 -9 ; Luca 20, t^(t-47 ; 21, 1 1.

Miercui: zPetru 3,'1-18; Marcu

Dutninica Fiului Risipitor: La utrenie Evangheliainvierii care va fi la r6nd, iar la liturghie - 1 Corinteni 6, 12-20;
Luca 15, 11-32.

ta

litughie{:crolul zilei-Evrei
Sfintidui - loan

i, 1-12;Aprntcl-

ul S6nlului - 2Tunotei 2' 1-10; EvangMia ala - Marr:.t 2, *28;3, 1-5; Evanghelia
15,

i7Z;76,12-

3*a dupd Rusalii: Ltuti:lloanZ,\9D;3, 1-8; Maror 11, 1-11. Mnrli: I loan 3,9-22;Marcu 14,1.M2.
Sdptdmdna a

Dutnirrica l-a s Postuhti: La utrenie: Evangheiia invierii.

ta liturghie:
1,

Ewei 1I,2*26,324t); Ioan

4351.

Mbori: llctn3,27-2\ \7-11;N4ant14, 137175,1. Ioi: 7 (oar. 4, 20-2L 5, 1-21; Maror 15, 1-15. I,4neri:2loan 1, L-13; Marcu 75,2,25,3T47. SAn fitd: I Corinteni 70, 2?28; Ltca 27, &9,
'25-27,3T%.

Simbdta a 2-a Posfillui: [a fih:rghie: Ewei 3,12-16; a] mo4ilor 1 Tesaloniceni 4, 1&12. Evanghelia zilei Marcu 1,3544; a morJilor- Ioan 5,2&30.

SI A SFINTEI EVANGHELII PESTE TOT ANUL

Duminica

Ia uhenie: Evanghelia invierii, iar la lihrrghe Apostolul zilei - Euei 7, lGL1;2, 11 al

a 2-a a

Postului:

APOSTOLUL 9I SFINTELE EVANGHELII

DIN SAPTAMANA PATIMILOR

in Sfintn gi Mtrea Lui: s6ntlnuiElri 7,2G28;8,1-2 Evanghelia lei-MaruZ 1-lZa sEmnui Ioan i0,916. Ia utrenie - Matei 21, 18-1.1, iar Ia litughie Matei 24, 135. Simbdta a 3-q Postubri: in Sfdnta gi Marea Marfi: La liturghie: Evrei 10, 32-38; al morfilor Evanghelia 1146; 23, 1-39, iar ia ]ituTesaloniceni 4 1312 zilei [a uherLie - Matei ghie Matei 24, Maran2,741\amo4ilor-Ioan 3657;8,746;26,1:L -

zi'

'L 12430.

Duffiinica a 3-q a Postuhri: in Sfinta ;i Marca Mierctd: iar la liturghie l-a uhqrie: Evanghelia inr.ierii, La utrenie - loan 72,I7-5Q, Jar la liturghie Matei 24, G16. Ewei 4, 7L76; 5,1.4;Marcu & 3438; 9, 1.

SLmbdtaaLaaPostului: ta lihrrghie Apostolul zilei - Evrei 6,9-12; al


morlilor
1

in Sfinta

9i Marea loi: [a utrenie - Luca 22, 1-39, iar la liturghie -

C-orintmi.l, 1312 Evanghelia


Ioan

Corinteni
de spilare,

11,

L132 Evanghelia inainte

znel -Mafl7,37-37, a mo4ilor 2+n.

Matei 26, 2-20. Dupd spilarc, Ioan 13, }17; Matei 26,27-39;Luca22,

434.1; Matei 26, 4G75; 27, 7-2

Duminis

a 4- a a P ostului:

La utrenie: Evanghelia invierii, iar la liturghie

Apostolul zilei
sfdnnrlui

Evrei 6, 13-20; al

&19; Ei'anghelia zilei - Marcu 9, 17-32; a sfAntulrri Matei 4,25;5,1-12.


S

Efeseni

Cele 12 Eaanghelii ale Pstittrilor: Evanghe)ia 1-a .-Ioan 13,37-3; 74t15;1,6; 17;18, Evarghelia a 2-a - Ioan 1$ 1-28.

1.

6mb dta a 5- a a P ostului: [a liturghie: Euei 9, 2428; aJ Niscitoarei - Evrei 9, 1-l Evanghelia - Marcu 8, 27-31, a Ndscitoarei - Luca 10, 3842; 77,27-28.

Evanghefia a 3-a Evanghelia a 4a Evanghelia a !a Evanghelia a Ga

Evanghelia a 7-a Matei2T,3T54. Evanghelia a &a - Luca 23,3219.


Evarrghelia Evanghelia Evanp;helia Evanghelia

M atei 26,57-75. Ioan 18, 2840; 19, Matei27, T23.

1{.

Marcu

15, 1G32.

Dwninica a 5-a a Postuhti: L utenie: Evanghelia invieni, iar la liturghie


Apostolul zilei - Evrci 9, 11-14 al Cuvic sr.rlui - Galateni 3, 2.129; Evarrghelia ziiei-Marcn 10 3245, a Cur"iosului- Luca

- Ioan 19, 25-37. Marcu 15, {}47 a 11-a - Ioan 19,38.12. a 12-a - MateiZT ,624$.
a 9-a

lGa

in Sfinta ;i Marea Vineri la Ceasuile intpdrdterfi:


?r Galateni 6, 1{-18; Matei 27, 1-56. Ceasrl nl3Jec: Romani5, G10; Marcu 15,16-41. Cnstl al 6-kn: Evrei 2,1L-18;Lwca23,32-10. Cmsul nl 9-len: Ewei 10, 19-31; Ioan 18, 28-40;

7,bw.
Simbdta a Ga, a lui Lazdr: la liturghie: Evrei 12, 28; 13, 1-8, Evangheli4
Ioan 11, 1-45.

Ccrurl

19,117.

DwninicaaGqaFloiilon

la

^.^. In 5f nta tt Nt rea vntefl: se4f4:


iar la litur1

uherrie: Matei 21,


ghie

7-7"1, 15-77,

Corinteni

1, 1&24; 2,

1-2;Matei27,7-54loan

- Filipeni 4,49; Ioan 12, 1-18.

19, 3737 ;

Matel 27, 5541.

21.1

INDRUMAR PENTRU CITIREA APOSTOLULUI


gi Marea Simbdtd: utrenie, dupi Doxologie - 1 Corinteni 5, &8; Galateni 3, 1314; Matei 27 , 626, iar la litughie - Romani 6, 111; Matei 28,1-20.
4.

in Sfdnta

ta

La Nagterea Dotmalui: la utrenie - Matei 1, 1&24, iar la liturghie - Galateni 4 tL7;

Matei 2, 1-12.
5. La

Botezul Dorflnulai; la utrenie


9-11, iar la

- Marcu 1, litqghie -Trt2,1L-1.4;3, *7;

ALTE RANDUIELI ALE

CMRII

6.

APOSTOLULUI 9I EVANGHELIILOR
Cele 11 Eaanghelii ale

Matei 3, 1117. La intdmpinarea D omnului: la utrr.ie -Luca 2, 2532, iar la Iitqghie - Evrei7,7-77; L:uca2,2240.
La Bmaoestirc: h ufrsrie

invierii:

7,

Luca 1, 39-49, 56,

Eva.nghelia 1-a - Matei 28,1G20. Evanghelia a 2-a - Marcu 16, 1-8. Evanghelia a }a - M arcu 16, 9-20.

iar la lihlghie

2+8.
8. La Schimbarea ld

Evrei

11-18;

Luca 1,

fatd: la utrenie

- Ltca 9,
1GlZ

Evanghelia a 7-a Evanghelia a &a EvangheJia a 9-a a 4-a

Evarghelia

Lwca 24,1-12.

Evanghelia a Aa Evanghelia a 6-a

Luca 24, 1235.


Lwca 21, 36-53
9. La

2&36, iar la liturghie Matei 1Z 1-9.

2 Petru 1,

Adotnirea Maicii Domnului: la utrelie

Ioan 20, 1-10. Ioan 2O 11-18. Ioan 20, 79-31, Evanghelia a 10-a - Ioan 21, 1-14. Evanghelia a 11-a - Ioan 21, 15-25.

Luca 1, 39-49, 56, iar la liturghie


Filipeni
10,
2,

$11; Luca 70,3842;71,77-?3.

LalntrareaDomnuluitn lerusalimGloi :
la utrenie

- Matei

21

Iihrrghie
Tl. La Indllarea
16, 9-2O

- Filipeni

, 1-1"1 , 15-"17 , iar la 4, U9; loan 12,1{.

Dorlrdui:

la utrenie

- MaKu

Apostoli ;i Eoangheliile hninte gi dupd Praznicele impdrdtegti:


Dturrinicn inainte
de

zirin Cnrcii; Ga.lateni 6, 11-18;

Ioan 3, 1317.

iar la lihughie - Fapte 1, 1-12; Luca 24 3653. 12. La Duminica Mare; la uhenie - Ioan 20 19-23, iar la lihqghie- Fapte ? 1-11; Ioan

Dtntinicn dupd zitLa Crucii: Galateni 2, 7G20; Marcu 8, 3438; 9, 1 .


Dun inicn trwinte de Cr dciun: Evrei 71,9-10,

3240;

Apostoli
1.

Matei

1, 1-25.
1, 11-19;

Eaanghelii deobgte,la Sfinfi: In zilele Mnicii Domnrfui: la utrenie - Luca 1,

Dumhicn dupd Crdch ir: Galateni


2, 13-23.

Matei

3949,56, iar la lihrghie

Filipeni

2,

5-11; Ewei 9, 7-7; Luca 7Q,3842; 11,

Dunrinicn inaitrte de Botez: 2 Tirnotei 4, 5-8;

27-n.
2. I"n Ingeri : la

Marcu
D un

1, 1-8.

itim

du6t BAzz E(erxri 4,7 -l3;Mabi 4,72-17.


'1.2

Apostolii 9i Eoangheliile la cele


impdrdtegti:
L, La N^gterea

Praznice

Maicii Domnufui: la utenie


39-49, 56, iar la liturghie

Luca
2, La

Filipeni 2, i11; Luc a 10, 3y2; 11, Z7 -n. indlfarea Sfinfa Cruclr la uhenie - Ioan 12, 2&36, iar la liturghie - 1 Corinteni 1, 18-24; loan 19, G71, 1T20, 25-28, 30-35. 3. La hfiares inBisericd a Maicii Domnului:Ia utrenie - Luca 1,3949,56, iar la liturghie - Evrei 9, 1-Z Luca 1I,3842;11,2728.

I,

N'fatei 73, 2+9, 37 43, 2, 2-10; Luca 10 1G21. Evrei 3. La Prooroci; la utrenie - Matei 23, 29-39, iar la lihlghie - Iacov 5, 1G20; 1 Corinteni 74, 20-25; sau Ewei 6, 7T20; Luca 4, 22-30; sau Luca 11,47-54;12,1,. 4. h un Apostol:\a unenie - Ioan 21, 15-25, iar la lih.nghie- 1 Ioan 1,1-7 ;Luca70,1G21 5. In mai multi Apufoli; la utenie - Luca 1O 1-15, iar la litulghie - 1 Corinteni 4, 9-16; Matei 9, 3G38; 10, 1-8. 6. ILt un lemrh: la ttterLie - Ioan 10, "19, iN Ia littnghie - Evrci 7, 2628; & 1-? Ioan 10

uhwie -

la lihughie

9-"t6.

9i A SFINTEI EVANGHELII PESTE TOT ANUL


7.

215

In nainulli lernrlti: la utrenie - Ioan


la

10,

9-18 iar

Apostoli 2i Eaanghelii
La Sfdnh Maslu:
1.

la

feluite tntdmpld*

lihrrghie.- Er.rei E, 17 -zLMateis,7+19. 8. In tm MtLcmic: la utrenie - Luca 21, 12-19, iar


la liturghie

Timotei 2, 1-10; Ioan

15,

17-27;16,7-2. 9. ILt nui nwlli Mttccnlcir la utrcnie - Luca 21, 12-19, iar Ia Liturghie - Romani 8, 2&29; sau Ewei 11,3340; Matei 10, 1G22. 10. In un Sf t1lit MLLcerric: la liturghie, Ewei 13,
1L.

2.

Iacov 5, 10-20; Lucal],25-27. Romani 15, 1-Z Luca 19, 1-10.

3. 1
4. 2

Corinteni
5-E.

12, 27-31.; 73, 1-8;


6, 16-78; 7, 1;

Matei

10, 1,

Corinteni

Matei 8, 1$23.

7-16; Luca 72,3240.

rni mu\i
Matei
4-10; sau

12. l-R. ia" la

Sf,nfifi Mumicli la utrenie lfurphie f wei 5,

5.2 Corinteni 1,8-11; Matei 25, l-ll. 6. Galateni 5, 22-26; 6, 7-2; Matei 15, 21-28. 7. l Tesaloniceni 5, 1423;Matei9,9-73.
1 Altgust, Ia sfinlirea apei: Ewei 2, 11-18; Ioan 4, 1-1.

Filipeni 3 ,20-21;

4, 1.4; Luca

12,8-12; sau 6,17-23; sau 10,22-24; sau


12.

br

Sfhnti Mucenifri: la ukenie - Marcu 5, 2{34, iar Ia liturgh.ie - 2 Corinteni 6, 1-10; sau Galateni 3,22-29; Matei 75,

La sfinlirea Bisericii: Ewei 2" 11-18; 9, 1.-7;


Luca 70, 38-42;

3,14; Matei
71, 27

16, 13-19; -28; lo an 10, 22-28.

13.

21-28. br Cuuiopi pi Nebt ni petrtrLt Hristas: la utrerie -Ltca 6,17-23,iar Ia lltu.ghie - Galateni
5, 22-26; 6, 7-27;

La areme de secetd: lacov 5,7-9,17-78; Matei 15, La ptea multd ploaie:

1{.

Matei 4, 25;
la

5, 7-21.

11.Ia wr Cuuios MtLcen


75. IrL

rcr

litughie,2 T:motei

Romani 8, 22-27; Mai'ei7,7-1I. La cutrelnut:


Ev r ei 12, 17 -13, 25-27 ;

1,3-1E; Marcu 8, 34-38; 9, 1.

mqintulti Cuuiosi ;i Prmnniopi MtLcenici: la utrenie. Luca 6.31--)6. iarb lirurghie Romani 8, 2&39; Marcu 8, 343E; 9, 1 .
o Cuuioastl pi o Preacuuionsi:

Marei

8,

2T27.

16.

Ia

la utterie

Matei 25, 1-13, iar Ia liiurghie - Galateni 3,2129; Luca 7,3G54.

La molimd: Evrei 12, 613; Luca


L& orice neuoie:

4,

3&44.

Mlce,lfer la utrenie-Matei 74,7622, rar la litughie - Galateni 3, 23-29 ; 1, 1-5; Matei 5, 7[79. 18. ht Mirttuisitoi; la Jiturghie - Efeseni 6,
77. Ln Prcnunimse

Marcu

11,

2126.

La ndadlirca bqtb&ilor:
Efeseni 2,4-10; Luca 13, 1-9.

Luca 72, U72. l9. L1 Slltftii Do(fori falr ,ic nr,irrii: L [ih Lrgh ie 1 Corinteni 12,27-31;13,1-8; Matei 9,
10-77;

36'38; 10, 1-8.

La incendiu: Evrei 12, 1424; Lucal2,1&59. Pentru inpdcarca Marcu 17,2T26.

Apostoli si Eaanghelii la moftj:


Lrirrlr Romarri 14, 5-9; Ioan 5, 77-24. Mnr,t'r 1 Corinteni 15,39-45; Ioan 5,2{-30.

,i

unirea Dreptei Cretlinp:

La firclrcierca pdcii:
Efeseni 2,74-22; loan L4,27-27.

Mierqni:2 Cointeni
/oi: 1

5, 1-10; Ioan 6, 35-39.

Corinteni 15, 20-28; Ioan 6, 40-44. l4nai; 1 Corinteni 15,47-57; Ioan 6, 4E-5;1.
Tesaloniceni
13-17; '1,

Penhtr cei

S/i /ir&c'tlir 1

Ioan 5,2-1-30.

ce fac milostanie: Matei 6,7-11.

216

Pentru bolnqai:
Iacov 3, 10-16; 5, 10-20; Matei 8, 1il-23; Marcu 5, 24A; loan 4, 4G54; L.uca 9, 74.

Rornani 5, 12-21; IoNr5,17-24. l Corinteni 15, 1-11; Ioan 6,3!39. 4. 1 Corinteni 15, 20-28;Ioan 6,4{44. 5. Romani 14 G9; Ioan 6, 40-5"4.
2.

3.

La tttndere a monalilor: Efeseni 6,1G12 M atei 10,3742;11,1. La orice cewe:


Efeseni 5, 9-21; Matei 7, 7-7\ Marcu 17, 22-26)

Lu.ca78,2&Matei7,73.
La Sfdntul Botez: Romani 6, !11; Matei 28,1G20. La Sfdnta Cununie: Efeseni 5,2G33; Ioan Z 1-11.
La SfdntaTaind a Pocdinfei: Matei 9, q13 sau Luca 15, 1-10.

La Ceasuile impdtdtcgti ale Crdciunului: Ceosrl 1: Evrei 1, 1-12; Matei 1, 1&24. Ccasul al 3-lm: Galatefi 3,2329t L'ucaz,1-20. Ceasul al 6-lm: Evrei 1, 10-14; 2, 1-3; Matei 2, 1-r2. Evrei2,11-18; Matei 2, "13-23. Lt oecmrie, fir ajwul Criciunului: Ewei -1, "I-13; Luca2,1-20.
Ceasu[ nl 9-lea:

Lt Ceaatile irupdrdtegti ale Bobotezei:


Cmsul 1: Fapte 13,25-33; Matei 3, 1-11. Crasul nl 3-len: Fapte 19, 1-8; Marcu 1, 1-8.
Censul al 6-les: Cens nl 9 -ltn:

Rornani 6, &11; Marar

1, 9-11.

Ia
La mdrturisirea femeilor:

2, l"L-1 4; 3, *7 ; Luca 3, 7T16. teccnie, in njtoutl Bobolezti: 1 Corinteni 9,

Til

1927; Ltca 3,1-78. La Tedaunuri:

Ioan

12, 19-36.
L. Ln

La cei chinuili de duh rdu:

Matci 8,2&34;9,

1; sau Matei '17,1423; Marcu 5, 1-20; sau Maroa 9,17-32;

*u

Anul

Not r:

-l

Trmotei 2,74; Luca 4, LG22.

2.

Lt drsdritleren Sfhttlultri Sinod: Eapte 15,5-11,

au
3. Ln

Luca9,3743.
La ingroparea monahilor Fi mirmilot: 1 Tesaloniceni 4, 1!17 ; loan 5, 2L30. La fi ffiorlnAfltateo pnmcil ot: Corinteni 15,39-45; Ioan 6, 3$39. La tngrop area preofilor: 1. 1 Tesaloniceni 4, 1!"17;loan 5,2{30.

224, 30-72; Matei 78, 7*20. zin Mitropolitalui: Evrei 13,17-2"1; loan
10, 9-16.

1. I-a deschitleren trnei gcoli

bisriceFti:zTrlr.otei3,

1G77 ; 4, 2-5; Lrca 8, 5-15.

La sfinfrea AgJiasmei

nai:

Corinteni

10,

1-l; Marcu 1,9-11.

La slinlirca Aghiasmei mici: Evrei 2, 11-18; Ioan 5, 1-4.

217

SCARA iNrocvnn SFINTEI EVANGHELTI DE LA MARCU


Capitolt
1,
T

lr lnceputul Evan8heliei. 1,2-3: Plinirea proorrriilor Iui Isaia 9i Maleahiin loan Botezdtorul. 1, 4-6: \tefuirea, propovdduirea gi botezul pocdinlci dat de citre Ioan. 7,7-8: ,,Eu v-ambotezat pe voi cu api, El insi vi va boteza cu Duh Sfint". 1, 9j MAntuitorlllestE bote/,rt in lordan de cdtre inaintemcrg,ltorul Ioan. 7, 10-77: La Botezul Domnului Cerurile se deschid, Duhul Se pogoari in chip dc porumbel, iar glasul Tat;lui mirturisepte din Ceruri. l, 12-13r Domnul Hristos este manat de Duhul in pustie pentru a fi ispitit de Satana, 1, 14-15r Dupa ce Ioan a fost prins, Domnul vjne in Calileea punAnd inceput propoviduirii impi-

rifiei lui Dumnezeu.


1, t6-18r

Man!uitorul Hn.t(.5 chc.lnr.i

1,19-20r Fiind chemali fiii lui Zevedcu, acettia L urmeazi dc indit; Domnului lisus. 1, 21-28r \4ndccarea unui indr;cit intr-o zi de sambitd in sinagoga clin Capernaum. 1,29-JIr \4ndccared soacrei lui lerru. 1, J2-J4; Tim6rluirea mai multorsuferinzi. 1,35-36: Domnul Se roagi singur in loc pustiu. 1,37-39: MAntuitorul propoviduiegte prin toate cetilile ii satele Galileii.
1, 40-45r

11e

Sinron >i pH Andr(.i. i.lr,lcc)lia il urme.lzi.

Curdlirea minunati a unui lepros gi porunca dati lui de Domnul

Capitolul2
2, 1-2r Domnul propoviduieite intr-o casi din Capernaum.

2,3-4: Aducerca sl;binogului spre vindecare gi slobozirea sa pe funii 2, 5: ,,Fiule, iertate ili sunt picatele tale!"
2, 6-7: CArteala

n acoperit.

fariseilor

2,8-10: Rispunsul Domnului citre fanser. 2,17-72: ,,Scoall-te, ia-ii patul tiu gi mergi la casa ta". Timiduirea slebinogului.
2, 13:

M6ntuitorul invali mulfimilc.

2, 14-12 Chemarea lui Matei-LeYi qi osp.itarea

dati

de accsta. Fdlarnica nedumerire a fariseilor pi

risprlnsul Domnului Hristos: ,,Nu cei senitogi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am v-enit si chem pe drepli ci pe picitogi la pociinfi". 2, 18-2O Intrebarca pusi lui Hristos pentru nepostirea ucenicilor Sii. Prietenii Mirelui ti vremea postirii
lor2, 21-22r Petecul

nou Lr haina veche. Mn nou in burdufuri vechi. 2, 23-28: Splcale de grAu smulse sambita. Carteala fariseilor

Mentuitorului. Capitolul3
3, 1-5: \4ndecarea in zi de

;i

rdspunsul dumnezeiesc al

s.inb;ti a unui om cu mina uscat5. 3,6: Fariseii 9i irodianii se sfdtuiesc sd-L piardA pe Domnul. 3, 7-8r MAntuitorul esbe urmat de mulfimi muite. 3,9-l2r Numeroasele tamdduiri sivartite dc' Domnul. Dracii sunt oprifi de Hristos in a-l mirturisi
Dumnezeirea.
3, 13-15; Alegerea celor doisprezece Apostoli. 3, 16-19; Numele Apostolilor.

218

SCARA INTOCMIRII SFINTEI

3,20; MAntuitorul 9i ucenicii Sii sunt atat de cAutati incat nu pot nici sd mAnance. 3,21r Ce credeau rudele Domnului despre EI? 3, 22: Fariseii se impotrivesc lui Mesia spunand ci scoate dracii cu Beelzebul. 3, 23-27: Domnul ii chemi pe farisei la Sine pi le spune pilda cu dezbinarea impdrifiei pi casei. 3,28-30: Hula impotriva Duhului Sfant. 3,31-35: ,,Oricine va face voia lui Dumnezeu. acesta este flatele Meu 9i sora Mea gi mama Mea".

Capitolul

4, l-2i Iisus invali mul9imea in pilde. 4, 3-9: Pilda semSn5torului. 4, 10-12: Ucenicii il intreabl pc Domnul de ce vorbegte in pilde. 4, 13-20r Mantuitorul talcuiette Apostolilor pilda seman;torului. 1, 27-23: Pilda f.icliei puse sub obroc. 4,24-25: ,Ct ce misuri misurafi vi se va m;sura". 4,26-29: Prlda serninlei care cregte p.1ni la secerig f.ire gtirea sem;nitorului. 4, 30-32: Pi,ld,a griuntelui de mugt.rr. 4 33-34: Mantuitorul griiette numai in pilde pe care nlai apoi le talcuiegte pe toate ucenicilor. 4, 35-4?; Minunea potolirii furtunii de pe mare.

Ctrpitolul5
1-12 Mndecarea indricitului din linutul Carlarenilor. Turma de porci. Rugdmintea gadarenilor ficuti citrc Domnul. 5, 18-20: Mintuitorul il trimite pe cel tinl.idujt si vesteasci binefacerile lui Dumnezcu, iar acesta
5,

vestette minunea in Decapole. 5,21r Domnul trece de cealalt; parte a m,irii plinind rugimintea gadarenilor. 5,22-23: lair roagd pe Mantuitorul Hristos c.r venind in casa lui si o izbiveasci de moarte pe fiica sa5,24'34r Femeia cu curgere de singe se r,indecd prin atingere de haina Mantuitorului. Cuvintele pe care i le spune Hristos. 5,35-36. Vestea despre moartea fiicei i.ri l.rir 9i cutintului Domnului c;tre lair. 5,37-43: Ludnd cu Sine pe Petru, lacov li [oan, Domnul lisus o inviazi pe fiica lui lair Porunca Domnului de a nu Ii proliovid!ritd aceasti minune.

Capitolul6
6, 1-2: MAntuitorul merge in patria sa Fi ir1\,alA ir1 sinagoti. 4 2-3: Sminteala celor care-L cunogteau pe Domnui dupi !iala 44 Prooroculdispretuit in patria lLr..
6, 5-6; 6, Sa

trupeasc;.

Din pricina necledinlei Domnul face doar citeva minuni in patria Sa; apoi propoviduiegie in satele dimprejur. 7-11: Domnulii trimite pe Apostoli la pr('po\ iduirc doi c;t(. doi. inv.ifituri pentru cum se cu\,ine
a

propovidui.

4 l2-13i Lucrarea Apostolilor ii roadele propoveLiuirii lor.

6, 14-16: Scrcoteala lui Irod 9i a mulfimii despre Domnul lisus. 6, 17-29; Istorisirea despre intemnifarea gi t.iierea capului Sfarrtului Ioan Botezdtorul. Ucenicii i-au

trupul lui Ioan gi-l ingroap.i. O 30-32j Apostolii se intorc la lisus ti-l Vestesc toate cete lc-au sdvartit. Domnul ii cheami se meargi cu corabia Ia lcrc pustiu Fi singuratic. 6,33j Multimile pricep incotro se indreapti Domnul cu ucenicii Sii gi pornind la drul]1 au ajuns inaintea Sa. 6, 34: CoborAnd din corabie Domnului I 5e face mili de mtrllimi 9i incepe siJ invefe. 6, 35-36: FdcAndu-se sear; ucenicii cer Domnului s.i slobozeasci mullimile pentru ca acestea se-li
eiseasci de mAncare.

EVANCHELII DE LA MARCU
6, 37-38:

219

,Da,ti-le voi sE minince". 6 39-44r Minunea inmulfirii celor cinci pAini 9i doi pegti. Sdturarea celor cinci mii de oameni. 6,45-46i Mantuitorulii sileite pe ucenici sd plece cu corabia ;i dupi aceasia Elslobozette mullinlile. 6,47-51i Domnul Hristos vine in corabie,la ucenici, umblAnd pe ape. o/ rz-J4: lnvarroiarea ucenlclior, O 55-55: Vindecarea multor suferinzi prin atingerea de poala hainei lui Hristos.

Capitolul
Z 1-13r Fariseii il invinuiesc pe Domnul

cd ucenicii Sii calci datina bitrAniior 1a sp:larea mainilor, iar Hristos ii vadeiie pe fadsei ce intru ei se plinegte profelia lui Isaio ca inifl.r unii ce

propovAduiesc invrl;turi omenetti gi nu dumnezeieFti. Iisus chemAnd mullimile le spune ce anume il spurcd cu ade\'5rai pe om. Z 17-23r Domnul le lSmuregte ucenicilor pilda, spunAnduJe cd cele ce pornesc din inime il spurca Pe om. Z 24-30i \4ndecarea fiicei femeii cananeence p n sarguinta rnanei in a cere nilosti|irea Dotnlulr-1i. Z 31-32 Domnul vine lAngi Marea Calileii, pi urcAndu-Se in munte vindecd nulfin1e mare de;chiopi, orbi, ciungi ii muti ce Ii urmeaze; vindecarea celui surd care era gAnga\'.
7, 14-15r

Capitalul

1-9: Siturarea ceior patru nii de oameni cu tapie parni ti pulini pelti;ori. 8, 10-13: MAntuitorul merge in pArfile Dalmanutei iar acolo vin ti se sfadesc cu E1 fariseii care L cereau semn drn cer. 8, 74-21: ,,Pizili-vi de aluatul fariseilor gi de aluatul lui Irod". & 22-26r \4ndecarea orbului din Betsaida. 8,27-30: in Cezateea lui Filip, Mantuitorul ii intrebi pe ucenicir ,,Cine zic oamenii c; sunt Eu?", iar Petru raspunde: ,,Tu egti Hristosul". 8, 31-32i Mantuitorul vestette ucenicilor cA irebuie se patimeasc; multe Fi si moari iar a treia zi si

invieze.

8,33:,,Mergi inapoia Mea satanol"


8,34-32 Datoria de
a ne

purta Crucea

& 38;

Sd

nu ne ruginim de Domnul gi de cuvintele Lui ca si nu fim irecufi cu vederea inaintetl

ii

valoarea sufletului.

Tatelui Ceresc.

Capitolul9
9, 1-8j Mantuitorul Se schimbd la falA
Sale.

impiridtindu-le lui

l'etrr-r, Ioan gi lacov slava

Dunnezei i

9, 9-10: La coborarea de pe munte Mantuitorul le spune uceniciior ci va inyia din morli. Nedumerirea ucenicilor. 9, 11-13r Ucenicii il inlreab; pe Domnul pentru venirea lui llie Fi pricep cele pentlu Ioan Botezdtorul. 9, 14-27i \ ndecarea fiului lunatic. 9, 28-29; Ucenicii nu pot s;l vindece pe cel lunatic din pricina pufinei lor credinfe. Pfisosul rugiciunii pi al postului. 9,30-32r A doua vestire a Patimilor. 9, 33-32 Care dintre ucenici este mai mare. Pilda copilului. 9, 38-40: Apostolul Ioan vrea siJ opreasci pe cel cate fAcea minunj in numele lui Hristos, da1 nu-l urma Lui. 9,41-48r Osanda smintitorilor gi cum se cuvine a duce lupta cu sminteliie. 9,49-50 Sarea duho\ niceasc; >i putcrea ei.

lE

220

SCARA INTOCMIRII SFINTEI

Capitolul
10, 1:

T0

Manhiitorui pleaci din Galileea pi sc duce in hotarele Iudeii, dincolo de lordan, gi


norodul.

invali

10.2-12: Fariseii il ispitesc pe Domnui Hristos pentru cele ce privesc desfacerea c;sitoriei. 10, 1J-16: Iisus binecuvinteazi copiii 1O 17-22r Intristafea teniruluj bogat carea fost primit de Mantlritorul, 10, 23-25: CAt de greu ! a intra bogatul in lmparalia Cerurilor? 10,26-27: Cinc ooale sA se mentuiasci? 10,28-31r Rdsplata celor ce au i6sat toate pentru a urma Fiului lui Dumnezeu. 10,32-34; A treia vestire a Patimilor. lO 35-40: Cererea fiilor lui Zevedcu de a sta de-a dreapta gi de-a stanga Sa intru imp;ir.igie. tO 41-45i Cearta ucenicilor pentru int6ietate ti tineduirea lor de citre Domnul. I0,46-52i \4ndecarca lui Bartimeu orbul.

Cdpitolll
11, 1-3:

TT

Mintr.ritorul trimite doi ucenici dupi m6nzul asinei. It, 4-Z Ucenicii implinesc porunca Domnului gi aduc minzul. 11,8-11i Intrarea Mant!itorului cu slavi in lerusalim.
11, ?2-14r Blestemarca

sm(rhinului neroartor.

11,15-77:
11, 11,

de bani din templu. l8: Mania arhiereilor gi a c.irturarilor asupra Domnului. l9i Mantuitorul pleaci impreuna cu ucenicii in Betania. 11, 20-21: in dimineata zilei u;mitoarc, ucenicii se minuneazi de uscarea smochjnului. 11,22-26: Puterea credinfei, a rug:iciunii li a iert;rii aproapelui. 11,27-33: Arhiereii gi betrAnii poporului Il ispitesc pe Donnul pentru puterea cu care sivarteFte lucrurile Sale, iar Domnul le vidc9te fAf;rnicia prin intrebarea despre botezul lui Ioan.

lzgot\iea! anzetorilor ti schinlbitorilor

Capitol!112
12, 1-9: I'ilcla lLrcritorilor celor rii. 12, 10-11; Piatra ce.r din capul untlriLrlui gi puterea ei. 12, l2r Inlelegind c; au fost vidili, arhiereii 5i fariseii voiesc

si-L prindd pe Dorrnul clar se tem de

PoPor.
12, 13r l'ariseii ii trimit pe irodiani ca s.i-L ispiteasci pe Iisus. 12, 14-17: Dinarvl Cezarului gi rinduiala dumnezeiascii. 12, 18-27r Sadr"rcheii il ispitesc pe MAntuitorul cu pildi mincinoas.i

def;imend invierea. Rdspunsul

rninunat al Domnului. 12, 28-34: Un invifitor de l-ege il ispitette pe Domnul intrebindr.r-L care porunci este mai mare

din Leee. 1Z 35-32 Mentuitorul inchide gura c.lrturarilor 9i fariseilor intrebandu-i al cui Fiu este Hristos.
12,

38-4tr ln faia mullimilor gi

.1

turarilo! \'idindule riutelile


12, 42-44:

ucenicilor Sii, Mantuitorul mustrS f;r;delegile fariseilor 9i a cAr9i

ttlirnicia. C.ipitolti
13

Binuful viduvei.

13, 1-2: inaintevestire.r


13, 3-4:

dirimdrii lcrusalimului.

Ucenicii cer Domnului sd le arate vrenea ti semnelc ce vor vesti ddramarea Ierusalimului, Venirea Domnului ;i sfal;itul veacului. 13,5-8r l{ispunsul l)omnului. lnceputul durerilor, hristoiii mincinoti, rizboaie li zvonuri de rizboaie, foanrete, cium; ;ii cutremure pe alocuri. 13, 9-11r Propoviduirea Evangheliei in toatA lumea li mArturia ce o vor da Apostolii inaintea

mai-marilor acestei h1nli.

EVANGHELII DE LA MARCU
cei rnincjnoii sunt inaintemergitorii rui Antihrist, pe mulgi intru toati fiiridelegeal,i intr_atdt se voi sSlbitici oamenii, incat nici citrecei de-aproape ai lor nu vot mai avea piclturi de dragoste, ci se vor unii pe alfii. Iar cel care va ribda pand Ia sfargit, suferind toate fird a se iminti 'inde fira-a se sldbtrnogi de cele aduse asuprd-i, sc va mantui ca unul care s_a ardtat osta, iscusit. Fi _^ , 13, 14-15: UrAciunea pustiirii gi izbdvirea prin lepddarea de cele trupegti ,r materiatnice. 1,3' 1-7-20: Alte necazuri gi stramtr)rAri la ddrimaiea lerusalimglui ururarea acestora ,i 13, 21-23: l^ l,remea AntihrisLului vor fi prooroci mincinogi mul1i, cire folosindu_se

73' 72-73:

zavistiile,vriimiiiile, snrinterije, prcrlr(xii

care vor ingela pe

nlulli ti ii vor arunca

de ndluciri diavolegti vor voi si-i ingele ;i pe cei aleti. 13, 24-26: ChipulYeni i preasDvite a Fiului lui Dumnezeu, La Venirea Domnului soarele 9i luna se vor intuneca iar Puterile Cerc,gti se vor zgudui. 13,27; inqerii vor fi trimiti sj-i adrrne pc Jlesii Doinului. 13,28-29: Se crrvine sj clllto,rttem vremurile cle npoi prin semnele ei. 13,30-31: \eamul .el(\r credinciosi \'a dainui pAna la sfir5itul reacurilor. 13, j2-33: Ziua gi ceasul Venirii Domnului. indernn la prir;eqhere 5i rugAcrune. 13,34-J6: Pilda slugii credincioase 9i r;splAtire,l ei. 13,37r Toti. indcob)te, suntern d,rtori cA prircshcm.

Cauitolul14
14, 1-2: Sfatul

plin de viclcgug al arhiereilo$i bitranilor poporului pertru a_L prinde,i a_L ucide pc Domnul.

Betania de citre femeia picdtoa$ 9i ned.merirea Apostoliror. Iuda se tocmeFte cu arhiereii pentru vAnzarea Domnului Hristos. 74,12-77: Pregllj.rca Cinei celei de Taini. 14, 18-2tr FicAndu{e searA ii menc,ind Domntrlil vestepte 9i i) videqte pe Itrda vAnz6torul. 74,22-26.: Domnul d; ucenicilor spre m..incare h;uhrra Truput pi Sing'ete ij S;u in chipul p6inii 9i vinului. Iert,irea p,tc.rtelor. Mnrrl nou in impAritia Tatilui74,27-28: Merye^d in Muntele Mislinilor M;nt*itorur re spune uceniciror ca se vor sminti intru El, insl ii ming.iie cu vcstirea invierir. 14,29-37: I^ddzneala lui Petru ti atotgtiinta Donnului Hristos. 14, 32-41 : Rugeciunea din gridin,r Ghetsim.ini. 74,42-45: Vanzarea Domnului de catrc Iuda e *vargite plintr,o sdrutare. 14,47: letnl taie urechea sluqii .rrhrerculrri. D^:nlnitinfrunti p;in btandefc pe.cei ce au venir ca si il prindi, iar ucenicii il p;risesc. :1,l!--20^: 14 5l-52: T6nirul care era infigurat intr-o pAnzituri, urma Domnului. 14 53-54: Domnul este dus ld.rrhiereu i.rr petru il urmeazA d( depdrte. 14,55-59i lnfiligarca irraintea arhiereilor. sinedriur ir in'inrriegt" p"bo*nut p.i,r n.,a ori mincinori. 74, 60-62.: Arhiereul il conjuri pe Domnul sd-i sprrni auca'gt iste n.isto., iar Mantuitorul ii di rdspuns pe potriva cererii_
14, l0-11:
14_,

t4,3-9 unterea Mantuitorurui in

14,66-72: cele

63-65i Arhiercul igi sfagie hain4 iar Domnul e batjocorit cu scu ipdri, cu pu mni, cu palme ,i cu cuvinte. treilepddiri ale rui pctru gi cantarea cocogilor hetnr piicepe ca se plinesc cuvintele Domnr,rlui gi c6indu-se p16nge cu amar

Capitohl
15, 1: DomrtuJui Iisus

T5

I se renduiette hotiraie dc moarte din partea arldereilor poportrlrri gi este dat dregitorului pontiu pilat. 15 2-5.' Mentuitorul Hristos inaintea lui pilat.
15,

ti

a b;tranilor

6-lti4ultimea aiarati dc arhierei iibitrani cere eliberarea tarharului Baraba,i rtrstignirea lui Hristos. Pilat incearci siJ, elibereze pe Domnul dupi obiceiul ce era statorn,cit, prin care
la Pagti era slobozit un vinovAr.

222

1i

12-15:

Implinind dorirea norodului, Pilat elibereazi pe Baraba iar pe Domnul il da

Ia

biciuire

lt

rAstignire.

ti

I6-20r Ducindu-L in pretoriu ostagii romani ilbatjocoresc pe Domnul prin hlamide rogie, cunund de spini, scuipdri, bitii peste cap cu trestia gi cuvinte pline de defiimare. 15 20-21i Mantuitorul este dus la ristignire, iar intru aceastd cale Simon Cirineul ii poarte Crucea15, 22-25: Domnul este rasdtnit pe Golgota, iar hainele Lui sunt impartite aruncend la sorfi.
15,

26:,,Regele ludeilor".

15,27-32: Hula trecdtorilor, a arhiereilor, a betranilor 9i a tAlhadlor impreund rSstignili cu Domnul. 15, 33: intuneric peste tot pim6ntul de la ceasul al gaselea pAni la ceisul al nouiiea.

34:,,Eloi, Eloi, lama sabahtani?" 15 35-36: GAndurile gi graiuriie norodului inaintea Crucii. 15, 37-38j Domnul i9i di duhul pc Cruce. Sf6gierea catapetesmei. 1t 39; Credinta sutapului in Fiul lui Dumnezeu. 15, 40-41r Femeile 16ngi Cruce. 15,42-47:loslf din Arimateia cere de la Pilat trupul Don.nulrri, ;i infigurAnduJ cu giulgiu de in l-a atezat in mormantul sdu nou, fiind de fatd femeile mironosile.
15,

C.tpitolti
76, 7-2:

16

MarraMagdalena ti cealalti Made la mormAntul Donrnului. 76,3-4: Pre\elirea Dietrei de pe mormant. 16, 5-7; ingerul vesiegte femeilor invierea Domnului gi Ie spune si vesteasci ucenicilor ci Domnul inviat va merge inaintea lor in Gaiileea. 16, 8: Femeile fug de la morm6nt fiind cuprinse de frici gi uimire. 16 9-11i Hristos Cel lnviat Se arati Ma ei Magdalena, care lc vestegte ucenicilor intristali invierea Domnului. 16 12-13r Mantuitorul se arati celor doi care cAldtoreau la larine. 76, l4: Domnulse arata celor unsprezece ucentci. 16,75-78: Porunca dati Apostolilor de a propovedui Evanghelia la toati feptura. Porunca Botezului
16, 19:

1t

5i Duterea lui. inillarea la Cer a Domnului Iisus Hristos. 20i Apostolii propoviduiesc pretutindeni, iar Domnul Iucreazi impreuni cu ei intirindule

cuvantul prin semne si minuni.

223

etl
rna

INDICE AL REFERINTELOR EVANGHELICE USOR DE RETINUT SAU DESEORI INTREBUINTATE

Lul.

A
A cizut cu fafa la pimint gi Se ruga, ca, de este cu putinfS, sA treaci de la El ceasul A certat ventul ii a poruncit mirii: Taci! inceleazil 9i vantul s-a potolit gi s-a ficut linigte mate - Marcu 4, 39
A chemat la Sine pecei doisprezece gi ainceput si-i tdmiti doi cAte doi gi le-a dat putere

A inviatl Nu este aici. Iati locul unde L-au pusMarcu '16.6 A mers dupi El Simon 9i cei ce elau cu el

Marcu 1, 36

lacestal -Marcu 14,35

Aplecatmahnit,ciciaveamultebogilii-Ma/c!
10,22

A randuit pe cei doi,sprezece - Marcu 3,1,6 A randuit pe cei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli, ca si fie cu El gi si-i tdmiti s; propoviduiasci - Maror 3, 14
A

asupra duhurilor n eclurate - Marcu 6,7 A doua zi, foarte de dimineaftr, sculindu-Se, a iegit 9i S-a dus intr.un loc pustiu gi Se

timiduit pe multi care pitimeau de Ielurite boli qi demoni mulfi a alungat. Iar pe

rul

ntga acolo - Matcu 1, 35 A ietit de acolo gi a venit in patria Sa, iar ucenicii Lui au merc dupiEl - Marcu 6,1 A ietit demonul dirl.fiicata- Marcu 7,29 A ietit la mare gi toati mullimea venea la El

A trimis doi din ucenicii Lui, zicindu-ler Mergeli in cetate ti vi va intampina un om,
ducind un urciorcu aptr; mergeli dup5
Marcu 14,13
el

demoni nu-i lisa si vorbeasci, pentru ci-L gtiau ci EI e Hristos - Marcu 7, 34

lui
-le

ii invila - Motcu 2,'13 ii S-a dus intr-un loc pustiu 9i Se ruta acolo - Marcu '1, 35 A ieiit vestea despre El indati pretutindeni in toattr imprejurimea Galileii - Marcu 7,28 A intrat Iisus in Ierusalim ti in tmplu ti, privind toatein iurti vremea fiind spreseaqi

A v;zut Cerurile deschise 9i Duhul ca un porumbel coborindu-S


e

A ie9it

A vizut pe Iacov al lui Zevedeu gi pe loan,


fratele lui. $i ei erau in corabie, dregindu-9i mreiele - Marcu 1,19 A vizut pe Levi al lui Alfeu, gezind la vami, gi i-a zis: Urmeaz;-Mil Iar el, sculdndu-se,

peste El - Marcu 1, 10

rtr, a iegit spre Btania cu cei doisprezece

Malcu 71, LL
A inceput

a Se tulbun gi a Se mahni -Ma@ 14,33 A inceput sl dea afari pe cei ce vindeau gi pe cei ce cumpirau in templu, iar mesele schimbitorilor de bani gi scaunele vanzAtorilor de porumbei le-a ristumat - Ma,"crl

11,15

A inceput sl invefe in sinagogi.9i mulli, auzindu-L, erau uimili 9i ziceaur De unde


are El acestea? 9i ce este inlelepciunea cate I s-a dat Lui? $i cum se fac minuni ca acestea prin mainile Lui? - Marcu 6,2

l-a !fir.al - Mirc 2, '14 A vizut pe Simon 9i pe Andrei, fratele lui Simon, aruncind mrejele in mare. cici ei erar pescati. - Marcu 1, '16 A venit de cealalti part a mirii in linutul Gadarenilor - Marrri 5. I A venit Iuda lscarioteanul, unul din cei doisprezece, gi cu el mulfime cu sibii gi cu ciomege, de la arhierei, de la c;rturari ti de la bitrani - Marcu 71, 43
A venit in casi, 9i iar59i mul.timea s-a adunat, incat ei nu puteau nici s; md^ence - Marcu 3,2A

A inceput si-i inyefe ctr Fiul Omului trebuie sI ptrtimeasci multe gi si fie deftrimat de

bitrini,

A venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, ti vizandu-L pe Iisus, a cizut la picioarele Lui - Marcrr 5, 22

de arhierei ti de ctrrturari gi si fie omolet, iar dupi trei zile s; invieze -

A zis lor: Se cuvine. simbita. a face bine sau a face riu, a mantui un suflet sau a-l pierde?

Marcu 8, 3'l
A intins mAna 9i S-a atins de el si

!a

zis: Voiesc,

Dar ei ticeau - Mar"l'l J, 4 A zis Luir invtrtitorulel Si L-a sirutat - Mdlcu


14,45

curiteste-te - Md,"cr,

1, 41

224 A zis mamei sale: Ce si cer? Iar Irodiada i-a zis:


ce

REFEITINTE IIVANGHELICE

nu vor vedea

impir:fia lui Dumnezeu,


9i

Capul lui loan Botezitoral- MLlrcu 6,24 A zis omului care avea mana uscati: Ridic;.te in mijlocl -,Vtarcir 3, -i A zis ucenicilor Sii si-I fie pusi la indemani
o

venind intru putele - Marcu 9,1 Adev;rat ttiiesc voui ci toate vor

fiilor oamenilor, picatele

fi iertate hulele cate vor

coribioar;,

limea - t\,irl,clr
Aceasta este cea

j, 9 dintii portnci - Marcu 12, 30

ca

s; nu-L imbulzeasci mul-

Adev;rat trdiesc vouA ci unul dintre voi, care minanc, impreuni cu Mine, Mi va vindeMarcr! 11,13

fi h'tlit - Marcu

3. 28

Acasta o zice, fiindci n-avem piine-Marctr 8, 16 Aceea, mergind, a vestit pe cei ce fuseseri cu EI si care se tinguiau gi plengeau - M0r.r 16, 1{l

Adevirat gr:iesc vou;: Mai ugorva fi Sodomei 9i Gomorei, in ziua Judec5lii, decat cetilii
aceleia

Aceia, mergind, au vestit celorlalli, dar nici pe ei nu i-au crezut - MtlrctL 16,13 .{cest neam de demoni cu nimic nu poate iesi, decit numai cu ruticiune Fi cu post -

- Marcu 6, I l

Adevirat griiesc voui: Nu este nimeni care ti-a l;sat case, sau frali, sau surori, sau mami, sau tati, sau copii, sau ;arine pentru Mine

Mnr.

9, 29

Adevirat zic vou;

Acest popor Mi cinstegte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine - Marcu 7, 6 Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta si-L ascultati - rlor.ll 9,

Acesta este fratele Meu gi sora Il lr a si mama Mea Mnrcrr .1, 35 Acesta este mogtenitorul; venili si-l omorim 9i mottenirea va fi a noastri - Morcrr 12, 7 Acesta este Singele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsi - Mrtrcu 1,1, 21 Acestea sunt ca si se implineasci Scripturile -

gi pentlu EvanBhelie - Mlrcu 14,29 ctr oicine va zice acestui munte: Ridic5-te ti te arunci in mare, ti nu se va indoi in inima lui, ci va crede ci ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice *

Mnrct

11,,

23

Adev;ral zic vou;: Cine nu va primi imptrifia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra in ea- Matcr 10, 15 Adevarat zic voui: Oriunde se va propovidui Evanghelia, in toati lumea. se va spune 9i ce-a frcut aceasta, spre pomenirea ei -

lv\arc'14,I

Mtrtu
16, 7

11,19

Acestea sunt inceputul durerilor - Mal'.L 1J, E Acolo il veti vedea, dupi cum v-a spus -Md,'.li

Aduceli-Mi un dinar ca sl-lved - MLtrcu 12,15 Adulterul, Iicomiile, vicleniile, ingeliciunea, nerusina!ea, ochiul pizmat, hula, tiufia,
ttgur;latea - Matcu
7, 22

A.olo si preg;titi pentlu noi - Mr,.cr 1.1, i5 4dev:rat ai zi5 cd unul esle DumnezeU si nu este altul afar; de El - A4drcu '12, 32 Adevirat griiesc fie: Ci tu astizi, in noaptea aceasta. mai inainte de a c6nta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine Mrtrcu 11,30

Afland de la sutag,
Marcu'!5,15

diruit lui Iosif trupul

Ai venit

ca s; ne pierzi? Te gtim cine egti: Sfantul lui Dumnezen- Marcu '1, 24 mele

Ajuti necredintei

Adevirat griiesc voui ci aceastl viduv; sSraci a aruncat in cutia darurilor mai mult decat toli ceilalJi - Morcu 12,13 Adev:ral gr;iesc i oui cA de acum nu voi mai bea din rodul vilei pini in ziua aceea cind il voi bea nou in impirSlia lui Dumnezeu Morcu 11,25

Adevirat gr;iesc vou; ci nu se va da semn


acestui neam

Al cui e chipul acesta ti inscriptia de pe el? Iai ei l-au zis: Ale Cezarulti - Marcu 12,16 A-L iubi pe El din toati inima, din tot sufletul, din tot cugetul 9i din toati puterea Fi a iubi pe aproapele tiu ca pe tine insuli este mai mult decet toate ardedle de tot si decat toate jertfele - Mdrcu 12, 33 Alta a cizut pe loc pietros, unde nu avea pimant mult, ti indati a risirit, pentru c; nu avea pimant mult - MarcLt 4, 5

Motcu 9,21

Adevirat griiesc voui ci nu va trece neamul acesta peni ce nu vor fi toate acestea Marcu 13, 3l)

Mnr"cll 8, 12

Adevirat griiesc vouA

ce

sunt unii, din cei ce

Stau aici, care nu vor gusta moartea, pan;

Altele au cizut pe p;mintul cel bun gi, inillindu-se gi cresc6nd, au dat roade ti au adus: una treizeci, alta taizeci, alta o suti Marcu 1. 8

AltA simanii a c;zut in spini, a crescut, darspinii au inibusit-o si rod n-a dat - Marcu 4,7

INTREBUINTATE DESEORI

Altii insi

ziceau cA este

llie qi altii ci

este

prooroc, ca unul din prootoci - Marcu 6,15 Andrei - Marcu 3,18 Apoi cind se intimpli shemtorare sau prigoan; pentru cuvant, indatA se smintesc - Marcl 1,17 Apropiindu-Se a ridicat-o, apucand-o de mani. $i au lisat-o frigurile gi ea le slujea-Marcr

Atunci vo!vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multi ti cu slavA- Mntcu 13,26 Ali auzit hula, Ce vi se pare vou;? lar i toli au judecat ci El este vinovat de moa*e MarcLr 74,61 Au adus la El pe toli bolnavii gi demonizafii -

Mnrcl
de el

1,

32

Au adus la El un orb gi L-au rugat si

Apropiindu-se fariseii,

du-L, daci este in8;duit unui birbat

Il intrebau, ispitinsi-ti

lase femeia - Marcu 10, 2 Apropiindu-se unul din cirturari, care ii auzise vorbind intre ei gi, v;zand ci bine le-a rispuns, L-a intrebat: Care porunci este intaia dintre toate? - Marcu 12,28 Apuc5nd pe copili de mini, i-a griit: Talita

Se atingi - Marcu 8, 22 Au desficut acoperitul casei unde era lisus gi, prin spirturi, au lisat in ios patul in care zicea sl;binogldl - Morcu 2,1

Au dus pe lisus la arhiereu gi s-au adunat acolo

toti arhiereii 9i b;tranii gi cirturarii -Mnrcu


14,53

Au iegit fariseii gi se sfideau cu El, cerand de la


El semn din cer, ispitindu-L

kumi, care se tilcuieste: FiicS,lie zic, scoa-

Au

impi4it intre

Mnlcrr o', 11

ei

hainele Lui, arunc6nd sorfi

li-tel - Morcu
Are duh necurat

5, 11

- Mai"cu 3, 30 Arhiereii gi clrturarii ciutau cum siJ pdnd; cu viclegug, ca si-L omoare - Marcu 14, 1 Arhiereii gi tot sinedriul ciutau impotriva lui Iisus mirturie ca si-L dea la moarte, dar
nu giseau - Md,".lr 1,1, 55 Arhiereul, sfigiindu-9i hainele,
a zisr Ce trebuinfA mai avem de martori? - Marcu 14, 63 AscultAndu-1, multe ficea gi cu drag il ascultaMnrcu 6,20 Ascultati: Iate, iesit-a semAnitorul si semene Morcu 4. 3 Ascultali-Mi toli giintelegeli - Mnrcn 7, '14

Au luat douisprezece coguri pline cu firinrituri ti cu ce-a rimas din pegii - A'lorcr ti, .13 Au luatgapte coguri cu limigile d f;remituri Marcu 8,8 Au luattrupul lui Ioan 9i l-au pus in mormint Marcu 6,29

pentru ele, care ce se ia - Morc! 15,21

Asculti Israile, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Dom^ - Mircu 12, 29 Asemenea lucruri n.am vizut niciodati Marcu 2,12 Astfel ci Fiul Omului este Domn gi al sambetei

Au mancat toti si s-au siturat - A.lrl,'L:rr 6, -J2 Au niciodat; n-ali citit ce a ficut David, cAnd a avut nevoie gi a flimanzit, el gi cei ce era! .! el? - Marcu 2.25 Au nu este Acesta teslarul, fiul Marici gi fratele lui Iacov 9i al lui losi gi al lui luda gi al lui Simon? $i nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi? $i se sminteau intru El - Ma,.u 6, 3 Au propovdduit pretutindeni 9i Domnul lucra cu ei gi intirea cuvantul, pdn semnele care

MarcLt 2, 28

Aga este

impirilialui

Dumnezeu,ca un om care

arunci simenla in pima'].t- Marcu4,26 Atadar 9i voi suntefi nepricepuli? Nu inJelegeli, oate, ci tot ce intri in om, din afari, nu poate si-l spurce? - Marctt 7, 18

\rfiau - Marcu 76, 20 Au sezut cete, cele, cate o suti si cate cincizeci Marcu 6,40 Au venit in casa lui Simon 9i a lui Andrei, cu Iacov gi cu Ioan - Mar". 1, 29 Au venit la El Iacov 9i loan, fiii lui Zevedeu,

Atet de invartogati este inima voastri?

Morct 8,17 Atunci dac; v; va zice cineva: Iati, aici este Hlistos, sau iat; acolo, sd nu credeti Marcu'13.21

zicindu-I: invifitorule, voim si ne faci ceea ce vom cere de la Tine - Mnror I0, 35 Au venit la El. aducind un slibinog, pe careJ purtau patru insi - Mnrcu 2,3
Auvenitla unloc
pani ce Mi voi ruga - Matcu'14, 32 Au venit mama Lui 9i fralii Lui 9i, stind afari, au trimis la El ca si-L cheme - Mdr.! 3, 3i Auzind ai Sii, au iegit ca si.L prindi, ci ziceau: $i-a iesit din tire - Marcu 3, 2'l

ti

al cirui nume esteGhetsimani, acolo a zis citre ucenicii Sli: Sedeti aici

Atunci El va trimite pe ingeri;i va aduna pe alegii Stri din cele patru vinturi, de la marginea pimantului panA la marginea
cernllui

Marcu 13,27

ZlO
Auzind c; este Iisus Nazarineanul, a inceput si stiige 9i si zici: Iisuse, Fiul lui David, milnieste-m;l - Marc 10, 47 Auzind cei zece, au inceput a se m5nia pe
Iacov 9i pe Ioan - Marcu 1A, 41 Auzind despre El o femeie, a cirei fiici avea duh necurat, a venit gi a cizut la picioarele Lri - Marcu 7, 25 Auzind ea cele despre Iisus, a venit in mullime ti pe la spate s-a atins de haina Lui Marcu 5, 27

REFERINTE EVANGHELICE
Ca nu cumva venind veste, si vi afle pe voi, dofi\ind - Marcu 13, 36 Ca uitandu-se, sA priveasci gi si nu vadi,9i,

firi

Avefi credinli in Dumnezgo - Marcu 11,22 Aveti sare intru voi Si tr;iti in pace unii cu
al,tii

Avva Pirinte, toate sunt Jie cu putinfi. Depirteazi paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesa Eu, ci ceea ce voiesti Tu Mnrctt 11,36

- Marcu

9, 5A

preuni cu cei doisprezece, il intrebau despre pilde - Marcu 4, 10 Cand a intrat in casi de la mulfime, L-au intrebat ucenicii despre aceasti pild; Marcu 7,17
am

C6nd a fost ceasul al gaselea, intuneric s-a ficut peste tot pimantul pini la ceasul al no.urlea - Marc 15, 33 Cdnd a fost singur, cei ce erau l6ngi El, irn-

auzind, si nu inteleagi, ca nu cumva str se intoarci gi si fie iefiali - Marcu 4,12

Cind

frint

cele cinci

piini.

la cei cinci

mii

de oameni, atunci cate coguri pline de firamituri ati luat? Zis-au Lui: Douisprezece se fac fragedi Fi infrunzegt, cunoaiteF.A vara este aptoape - Marcu 13,28 CAnd s-a ridicat soarele, s-a vettejit gi, neavind ridicini, s-a uscat - Marcu 4, 6 Cind s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe ti la Betania,langi Muntele Mislinilot a tdmis pe doi dintle uceniciiSii- Marcu 1'1,1 Cind gedea El in casa lui Levi, mulli vamegi

Cand

mlidita lui

- Matctt

8, '19

Bartimeu orbul. fiul lui Timeu.;edea jos. pe marginea drumului - Marcu 10, 46 Bartolomeu - Malcrl 3, 18 Bate-voi pistorul si se vor risipi oile - Marcu
14,27 Bine a proorocit Isaia despre voi, fi;arnicilor, precum este sciist ,,Acest popor Mi cinstegte .u buzele, dar inima lui este departe de l{irl.e" - Marcu 7, 6 Bine era de omul acela daci nu s-ar fi n;scut Marcu 74,21

Cind vi vor duce ca sd vi ptedea, nu vtr ingrijifi dinainte ce veli vorbi, ci sA vorbiti ceea ce se va da voui in ceasul acela Marcu 13,11

Marcu 2, 15

si picetosi sedeau la masS cu lisus ti cu ucenicii Lui. Ctr etau mulfi gi.I urmau -

Bine, afi lepidat porunca lui Dumnezeu, ca si linegi datina voasfte! - Marcu 7,9 Binecuvantati este impiritia ce vine a pirintelui nostru Davidl Osana intru cei de SuslMarcu 11,1A Boanerghes, adici

Cind vefi vedea uraciunea pustiirii, stand


munli * Marcu 13,14 Capul lui loan B o t ezdlot:ul - Marcu 6, 24 Care isi avea Iocuinta in morminte, ti nimeni nu putea si-l lege nici micar in lanluri Marctr 5,3 Care ili este numele? Si I-a r;spuns: Legiune este numele meu, cici suntem mulfi Matcu 5,9
Care porunci est intaia dintle toate? - Malc'l 12,28 Care va vrea si fie intai intre voi, si fi tuturor

unde nu se cuvine -cine citette si infeleagi atunci cei ce voi fi in Iudeea si fugi in

Botezul

fii tunetului - Mnlcr 3, 17 lui Ioan din Cer a fost, sau de la

oameni? Rispunde+i-Mil - Matcu 1'1, 30 Bucuri-Te regele iu deilort - Marcu 15,18 Buni este sarea; daci insi sarea i9i pierde puterea, cu ce o veti diege? Avefi sare intru voi
gi

tr;ifi in pace unii cu altii ,


C

Md7.c 9, 50

Ca la un talhar afi iegit cu

gi cu toiege, ca si Mi prindefi - Marcu 14,18 Ca nu cumva si se intoarci gi si fie iertali Marctt 1, 12

s;bii

sluge - Marcu 10, 14 Casa Mea casi de rugiciune se va chema, pentru toate neamutile - Marclt 11,17 Cdt de greu vor intra bogafii in impirilia lui Dtmnezet! - Marcu 10, 23

]E
Pe

iNTREBUINTATE DESEORI
Catapeteasma templului s-a rupt in doui, de sus pan; ios - Mdrcr 15, 38 Citi vrerne au pe mire cu ei, nu pot s; pos-

22

Cici l;sand porunca lui Dumnezeu, fine

9e

leasci

Mtlrcn 2,19

datina oamenilor: spilarea urcioarelor t a pahalelor ti altele ca acestea multe, p care le face|1, - Marcu 7, 8

al
1l-

Cati vreme este de cand i-a venit aceasta? Iar el a rispuns: din pruncie - Mnrcr 9, 21 Cite piini avefi? Ducefi-vi 9i vedefi. Si dupi ce au v;zut,I-au spus: Cinci paini gi doi pestiMarcu 6,38 p6ini ave!? Rispuns-au Lui: gapte tr lnrcr 8,5 Cdgi se atingeau de El se vindecau Marcu6,56
C5te

Cici Moise

a zis: ,,Cinstette pe tat;l t;u gi p mama ta", 9i ,,cel ce va grii de r;u pe tat siu, sau pe marna sa, cu moarte si se sfar

itu

Cici mulgi vor veni in numele Meu, zicend c sunt Eu, 9i vor amigi pe mulfi Marcu 13, Cici nu e nimic ascuns ca si nu se dea pe fa!

Feasce"

- Marcll

7, '10

tu
lll

CA de

de 'e-

nu iertafi voi, nici Tatil vostru Cel din Ceruri nu v; va ierta voui gregealele voaslre - MorcLt 1l,26 C; nu irtr; in inima lui ci in pintece si iese afari, pe calea sa, bucatele fiind toate curate - Mdr'alr 7, 19 Ci odcine va face voia lui Dumnezelr, aaesta
Meu gi sora Mea si marnaMeaMarcu 3,35 C; pe seraci totdeauna ii avefi cu voi gi, oricind
este fratele

nici n-a fost ceva tiinuit, decil


arunci, cai,nilot

ca

s; vin

la aritare - Marcu 4, 22 CAci nu este bine si iei piinea copiilor gi s-

C;ci nu ttia.e s; spun:. fiindci erau inspii


mefta+i

- Malcu
9, 6

7, 27

28

ta-

us :si cu
l-

voiti. puteti sd le [aceti bine dar pe mine nu Mi avefi totdeatna - Mnrct 11, / Ci gi Fiul Omului n-a venit ca si I se slujeasci, ci ca El si slujeasci si si-9i dea sufletul riscumpirare pentru multi - Mara / 0, 45 CAci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu
are, si ce are

C;ci putea s;sevendi acestmircu peste trei sut de dinari, gi si se de a s5lacilot - Marcu 14, Cici toti L-au vizut si s-au tulburat. Dar inda tl a vorblt cu er sr le-a zrs: lndrizniti: E sunt; nu vi temetil - MarcLL 6, 50 CAci toli gapte au avnt-o de solie - Marc 12,2 Cici, cind vor invia din morfi, nici nu se ma

- Malcu

se va

lua

Mr?rcr 4, 25

vi ili
nd

gi
in
tnl 1ne

Cici de cel ce se va rusina de Mine gi de cuvintele Mele, in neamul acesta desfranat si picetos. \i fiul Om ulu i Se va rusina de el, cind va veni intru slava Tatilui siu cu 5trnt tngetr - lvlnr( d, Jd Cici fariseii 9i toti iudeii, daci nu-9i spali
mAinile pAni la cot, nu minanci,
datina bitranilor - Marcu 7, 3 'inand Cici fiecare [om] va fi serat cu foc, dupi cum orice jertfi va fi sirate cv sarc - Mnrcu 9,49 Cici ii zicea: Iegi duh necurat din omul acestaMarcu 5,8 Cici in zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost pini acum, de la inceputul feptu i, Pe care a zidiFo Dumnezeu, si nici nu va
/]i,ai

militi, ci sunt c lr Cirturarii si fariseii v;z;ndu-L ci minanc impreunS (u !amesii ti p;citofii. zicea
insoari, nici nu se mai
lngerrr orn

Lerurr

.v)rlall 11.

vititorul vostru
Marcu 2,16

c;tre ucenicii Lui:De ce minanci gi bea in cu vamegii ti picitotii?

Carlurarij, care veneau din lerusalim, zicea ci are pe Beelzebul gi ci, cu domnul demo nilor, alungi demon.ii - Marcu 3, 22

Ciruia nu sunt vrednic, plecindu-mi, sidezleg cureaua inciltimintelor - Mar"c l, Citre a patra straji a nopiii a venit la ei um blind pe mare gi voia si treaci pe langl ei
Marcu 6,18

C;utali pe Iisus Nazaiineanul, Cel ristignit? A inviatl Nu este aici. Iati locul unde L-a
p'us

i'c
aor 14, Lur

fi

Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al

Marcu 16, 6

lui Dumnezeu

MarcLL 13,19

Celui Preainaltl Te jur pe Dumnezeu s

Cici infelseseri ci impotriva lor zisese pilda aceasta Marcu 12,'12 Cici invila pe ucenicii Sii ;i 1e spunea ci Fiul Omului se va da in miinile oamenilor;i-L vor ucide, iar dupi ce-L vor ucide, a treia zi va invia - Marcu 9, 3l Cici la Dumnezeu toate sunt cu putinfi Mnrcu 14,27

nu mi chinuie;ti - Marcu 5,7 Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit c si ne pierzi? Te gtim cine ettir Sfentul lu Dumnezeu - Marcu 7, 24
Ce este a.easta? O

invitituri noui

gi cu

putele

ci ti duhurilor necurate le poruncegte, gi se su,pn - Marct 1,27


Ce este mai ugor a zice

slibinogului: lertat

228

REFERINTE EVANGHELICE

patul tiu gi umbli? Marcu 2,9 in numele Meu, demoni vor izgoni, in Ce inseamni a invia din moqi? - Marcu 9, 10 limbi noi vor grSi - Marcu '16, 17 Ce s; cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are,
Ce

iti sunt picatele,

sau a zice: Scoali-te,

ia-!i

Celor ce vor crede, le vor urma aceste semne:

- Marcu 6, 21 9i ce are i se va lua - Marcu 4, 25 trebuinli mai avem de martod? - Mnr?u Cere de la mine orice vei voi si iti voi da Bolez;tor:ul
11,

t;3

Marcu 6,22

Ce va face acum

stipa[ul viei? Va veni si va

Cerul si p:mantul vor trece, dar cuvintele


Mele nu vor trece

pierdc pe lucritori, iar via o va da altora

Ce voiti si vi fac? - \4nrn 10, 36 Cc vorbeati intre voi pe drun? - Mnrcu 9,33 Ceca ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu

Mortu 12, 9 Ce v-a poruncit vou Z l'jioise? , Mnrcu 10, 3 Ce va sfSditi intre voi? - Motcu 9,10 Ce vi se pare voui? - Marcr 11,61 Ce voi face deci cu cel despre care ziceti ci este regele iudeilor? - Md/cl 15,12 Ce s6-ti fac? lar orbul I-a rispuns: ^voiesti Inviiitorule, s; v;d iatAgi - Marcu 10, 5'1

Chemindu-i la Sine, le-a vorbit in pilde: Cum poate satana si alunge pe sata a?-Marcu
3. 23

Marcu 13,31

Chematill Si l-au chemat pe orb, zicandu-i: Indriznegte, scoali-te! Te cheam; - Marclt


14,49

Chiar daci toli se vorsminti intru Tine, totuti eu nu - Morctt'14,29 Ci sd fie inc;lfati cu sandale gi si nu se imbrace cu douS haine - Mnrcr 6. 9

Cinci

piini

gi doi peqti

mai despart;
Cei care-i

Cei ce vor

pistea! vestit in cetate gi prin sate. $i au venit oamenii si vad: ce s-a intemplat - Mnlclt 5, l4
Marcu 13,'11

- A4ar.l

10, 9 au fugit gi au

fi in ludeea si fug; in munfi -

Ce-i foloseste omului s; cagdge lumeaintreagi,

daci-9i pierde sufletulT - MnrcLt 8,36 Cel (e nu va crede se va osindi - Marcu 76,16 Cel ce va crede 9i se va boteza se va mantui; iar cl ce n u va crede se v osa\di - Marcu '16,'16 ^ Cel ce va fi in farin5 sd nu se intoarci indirit, ca s;.gi ia haina Nlitcu 13,16

Cine are urechi de au zit si audr- Matat 4, 9; 4,23 Cine ste mama Me agi frclii Mei? - MalcLt 3,33 Cine este oare, Acesta, ce gi vantul li marea I se suplurr? - Marcu 4, 1'l Cine ne va privili noui piatra de la uta morrJ:.antlului? - Marcu 16, 3 Cine nu este impotriva noastri est pentru noi Marcu 9,10 Cine nu va primi imp;ritia lui Dumnezeu ca un copil nu va intrain ea Marcu '10,15

Marcu 6, 3d

riu pe tat;l siu, sau pe mama si se sferseascd - Marcu 7, 10 Cel de pe acoperig si nu se coboare in cas5, nici si intre ca si-Fi ia ceva din casa sa Marct 13,'15 Cele ce ies din orn, acelea sunt care il spurci Morcu 7, l5 Cele de lAngi cale sunt aceia in care se seaDrdni cuvantul, gi, cArrd il aud, indati vine satana gi ia cuvantul cel seminat in inimile lor - A4orra .1, 15 Cele seminate iltre spini sunt ci ce asculte cuvantul - Mdrcrr 4, 18
Cel ce va
de
sa, cu moarte

grii

Cele seminate pe loc pietros sunt aceia cdre. cind aud cuvantul, il primesc indat: cu

Celeseminatepe pimantul cel bunsuntcei ceaud cuvantul sil primesc gi aduc road: unul heizeci, altu I gaizeci si alhll o sote- Mnrcu 1,20

buctrie -

MarcrL 1,

'16

Cine poate si ierte picatele, ftrri numai unul Dumnezer? - Marcu 2,7 Cine s-a atins de Mine? - Marci 5, 30 Cine va huli impotriva Duhului SfAnt nu are iertare in veac, ci este vinovat de osanda vegnicl - Marcu 3,29 Cine va sminti pe unul din acegtia mici, care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui daci 9i-ar lega de gat o piatri de moari 9i s5 fie aruncal in - Marclt 9 , 42 Cine va voi'J.rarc si-9i scape sufletulil va pierde, iarche va pierde sufltuI S;u pentru Mine ii pentru Evanghelie, acela il va seapa - Mnrcu 8, 35 Cine zic oamenii ctr sunt? - Marcu 8,27 Cinstette pe tattrl tEu Qi pe mama ta - Marcu 7 , 1A Coborindu-se ei din munte, le-a poruncit ca nim:nui si nu spuntr cele ce vtrzuserd, decit numai cand Fiul Omului va invia

din

Copila n-a murit, ci doatme - Marcu 5, 39 Corban! AdicI: Cu ce te-at fi putut aiuta este dlruit lui Dumneze\t- Marcu 7,1'l

rto\i - Marcu 9,9

iNTREBUINTATE DESEORI

Cred, Doamnel

Marcu 9,24 Crede numai - Marcr 5, 36 Cu adevirat egti dintre ei, cici egti gi galileian gi vorbirea ta se asearnind - Marcu '14,7a Cu adevlrat omul acesta era Fiul lui Dumnezeul Marcu 15,39

Aiuti necredinlei mele -

Daci o impiri$e se va dezbina in sine, aca impirtrlie nu mai poate diinui -Marcrr 3,21 Daci satana s-a sculat impotriva sa insusi ri s-a dezbinat, nu poate s; d;inuiasca. ci are
sferqit - Mnrcu 3, 26 DacE un om va spune

se va mtrsura; iar ascultati, vi se va da ti vi va prisosi - Marcu 4,24 Cu cei flri de lege a fost socotit - Mn,"c! 15, 28

Cu ce

misuri misurali, vi
ce

voui celor

Cu domnul demonilor, alungi demonii


MarcLt 3, 22

Dara gedea de-a dreapta Mea, sau de-a stanga Mea, nu este al Mu a da, ci celor pentru care s.a pregitit - Marcu 10, 40 Dar acei lucr;tori au zis intre ei: Acesta este

tat;lui sau manlei: fi putut aiuta este dtrruit lui Dntrneze! - Mlrcu 7,'11
Corban! Adici: Cu ce te-ag

mottenitorul; venili

sil

omoram

Cu BrAuntele de mustar care, cand se seam;n;

in plmant, estemaimic decat toatesemintele de pe p;rnant - Morcu 4, 31. Cu multe pilde ca acestea le griia cuvantul dupi
cum puteau si inteleagi- Marcu 4,33

Cum a intrat in casa lui Dumnezeu, in zilele

lui Abiatar arhiereul, gi a mAncat pAinile punerii inainte, pe care nu se cuvenea si


le menance decat numai preolii, ii a dat gi celor ce erau cu el? - Marcu 2,25 Cum de nu aveli credinle? - Marcu 4, 40 Cum poate satana si alunge pe satana? Marcu 3.23 Cum vom asemina impirilia lui Dumnezeu, sau in ce pildi o vom inchiptri? - Marcu 4,30 Cum zic cirtura i ci Hristos este Fiul lui David? - Marcu 12,35 Cunoscdnd Iisus in Sine puterea iegiti din El, intorcandu-Se citre multime, a intrbat: Cine s-a atins de Mi^e? - Marcu 5,3A CunoscAnd Iisus, cu duhul Lui, ci aga cugetau ei in sine,le-a zis lor: De ce cugetali acestea in inimile voastte? - Motcu 2,8

nirea va Ii a noastril- Marcu 12,7 Dararhiereii au atetat multimea ca si Ie elibereze mai degrabi pe Baraba- Marcu 15,11 Dar cine va huli impotriva Duhului Sfant nu are iertare in veac, ci este vinovat de osanda vegnice - Marcu 3,29 Dar cum vefi infelege toate pildele? - Md, r.r 4, l3 Dar de la inceputul fipturii, birbat ti femeie i-a ficut Dumnezeu - Marcu 10,6 Dar de poli ceva, ajuti-ne, fiindu-Ji mili de

ti mogte-

Dardupi invierea

Mea, voi merge mai inainte de voi in Galileea - Marcu ll,23 Dar ei ticeau - Md,'c! 3, 4 Dar ei, punand mana pe ea, au bitut-o 9i i-au

\oi -

Mnrcu 9,22

dat drumul firi nimic Marcu 12,3 Dar El le-a poruncil, cu st;ruint:, ca ninreni s; nu afle de aceasta. $i le-a zis si-i dea copilei si min6nce - Marcu 5,13 Dar El, intorcAndu-Se gi uitandu-Se la ucenicii Sii, a certat pe Petru gi i-a zis: Mergi, inapoia mea, satanol C;ci tu nu cugli cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilorMarcu 8,33

D
Da, Doamne, dar

din firemiturile copiilot - Mor 7,28 Daci cineva vrea s; fie intaiul, si fie cel din urm; dintre toti qi sluiitor al tuturor Marcu 9. 35

ti ciinii, sub masi, min6nci

Dar el, intristAndu-se de cuventul acesta, a plecat mahnit, cici ava multe bogilii Marcu'10,22
Dar erau unii mihniti intre ei, zicand: Pentru ce s-a ficut aceasti risipi de mir? - Morcrr 14, .1 Dar fAcandu.se tarziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I.au zis: Locul e pustiu gi ceasul e terziu - Marcu 6, 35

Da(e ink-un loc nu vA vor primi pe voi, nici nu vi vor asculta, ietind deacolo, scuturafi praful de sub picioarele voastre, spre

Dar grijile veacului

m;rturie lor. Adevirat triisc voui: Mai


ugor va

fi

Sodomei si Gomorei,
ecat ceti

in ziua

I\ntrcu 6, 11 Daci o casi se va dezbina in sine, casa aceea nu va mai putea s; se tini - Malc! 3, 25
d

Jud ec;ti i,

tii

aceleia

Marcu 4.19 Dar Iisus a zis: Lisafi-o. De ce ii faceli supirare? Lucru bun a ficut ea cu Mine -Mdlcu 11,5

ii ingeliciunea bogiliei ti poftele dupi celelalte, pitrunzand in ei, inibuti cuvantul gi il fac neroditor -

230

REFERINTE EVANGHELICE Dar, cu

Dar Iisus a zis: Vezi aceste mad clidiri? Nu va rimene piatri pegte pi.lre se nu se ris;,peasce - Mnrcu 13, 2

cit le poruncea, cu atat mai mult ei it


7, 36

Dar Iisus i-a vorbit: Lasi intai str se sature

copiii. Citci nu este bine si iei piinea copiilor gi s-o arunci cein:rlot - Matcu 7,27 Dar Iisus nimic n-a mai rispuns, incat Pilat se mira - Mnrcu 15, 5 Dar Iisus, apucindu-l de manA, l-a ridicat, gi el s-a sculat in picioarc - Marcu 9,27 Dar lisus, auzind cuvantul ce s-a griit, a zis
mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai - Marcl 5, 36 Darin casi ucenicii L-au intrebat iariti despre

Dar deodat}, privind ei imprejur, n-au mai vizut pe nimeni decit pe lisus, singur cu ei - Marcu 9, 8 Dar, dupi ce s-aseminat, cregte 9i s facemai
mare decAt toate legumele gi face ramuri

vestea! - Marcu

mari, incat sub unbra lui pot si 6eliglu-

iasci pisirile cerulni- Marcu 4, 32 Dar, ridicAndu-9i ochii, au vizut ci piatra fusese ristumati; cici era foarte mare zeu cele ale lui Dumn'eze]u - Marcu 72,'17 Dafi-le voi si minence. $i ei I-au zis: Si mergem noi si cumpirlm pAini de dou5 sute de dinari gi si le dim si minance? -

Marcu '16. 4 Dati Cezaruluicele ale Cezarului, iar lui Dumne-

- Marcu 10.10 Dar in zadar Mi cinstesc, invitand invilituri care sunt porunci otnenegti - Marclt 7,7 Dar intre voi nu tlebuie si fie asa, ci care va vrea si fie mare intre voi, si fie slujitot al vosftt - Marcu 10, 13 Dar n-au ridicini in ei, ci lin pani la un timp; apoi cind se intAmpli stramtorare sau prigoan; pentlu cuvant, indat, se sminlesc - Marcu 1, 17 Dar nici aga m;rturia lor nu era la fel - Ma,'cr
aceasta 11. 59

Morcu 6,37

Di-ne noui str gedem unul de-a dreapta Ta,9i altul de-a stanga Ta, intru slava Ta - Marcu
10, 37

De aceea va lisa omul pe tatil sAu ti pe mama sa gi se va lipi de femeia sa - Marc 10, 7 De aceea vi zic vou;: Toate cate cereti, rugandu-vi, si credeli cA le-ati primit gi Ie veti

avea- Marcu

11, 24

Dar nimeni nu poate, intrind in casa celui tare, si-i ripeascd lucrudle, de nu va lega intai pe
cel tare, si atunci va ie fui casalui - Marcu 3, 27 Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiegti Tu -

din tine nimeni in veac si nu manance - Marcu 11,'14 De are cineva urechi de auzit si audi-Mnrcu
7, '16 De asernenea gi arhiereii, batjocorindu-L intre

De acum inainte, rod

Marcu ll, 36 Dar gi pe aceea au ucis-o; gi pe multe altelel pe unele b5t;ndu-le, iar pe altele ucigin. dru-le - Marcu 72,5 Dar ucenicii au uitat sa ia piine gi num,ri o paine aveau cu ei in corabie - Marct 8,11 Dar vai de omul acela prin care este vandut Fiul Omului. Bine era de omul acela daci nu s-ar fi niscut - Marcu '14,21

ei, impreuni cu cirturarii, ziceaur Pe

a mantuit, dar pe Sine nu poate

si

al;ii
Se

mantuiasci! - Marc! 15, 31 De ce cugetali acesta in inimile voastre?


Marcu 2, 8

Dar

vi

zic voui c; llie a si venit si i-au ficut

toate cate au voit, precum s-a scris despre el - Marcu 9,13 Dar voi luati seama. Iati dinainte v-am spus

vonl

toate

Dar vor veni zile, cind se va lua mirele de la ei gi atunci vor posti in acele zile - Marcu 2,20 Dar zicea ce ceea ce iese din om. aceea spurc; pe ofi - Matcu 7, 2A Dar, auzind,Iisus le-a zis: Nu cei slnitogi au

MLlrcu 13. 23

De ce dezlegati men.zul: - Mnr(u 11.5 De ce gindifi ci n-avti paine? Tot nu lnlelegefi, nici nu pricepeli? Atat de invartogati este inima voastrtr? - Mnrcu 8,17 De ce ii facefi superare? Lucru bun a ficut ea c! Mifle - Marcu L1.6 De ce mai superi pe inv;t;torul? - Mafc! 5, 35 De ce minAnci ti bea Invifitorul vostru cu vamegii gi picitogii? - Marcu 2,16

De ce ucenicii lui loan gi ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tii nu postesc? Marcu 2, 18 De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decat unul Dumnezeu - Marcu 10,18 De la cel ce nu are, gi ce are i se va lua -Mcrcr

nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit si chem pe cei drepfi, ci pe picitogi
la

poclinli -

Marcu 2,77

4,25

iNTREBUL.*'f ATE DESEoRI

231.

licut aceasta gi este lucru minunat in ochii noglti - Marcu 12, 11 De mi voi alinge micar de haina Lui, m; voi vindeca! - Marct 5, 28 De poti crede, toate sunt cu putinti celui ce
De la Domnul s-a
crede
este

Dis-de-dimineafi, in prima zi a sipt;manii

[Duminici], pe cand risirea soarele, au venit la mormant - Marcu 16, 2 Domnul Iisus, dupi ce a volbit cu ei, S-a inillat la cer gi a lezut de-a dreapta lui
Domnul lucra cu ei gi intirea cuvantul, prin
semnele care urmat

De te smintette mana ta, tai-o ci mai bine m6inile avind,si


cel nestins
te

- Marcu

9, 23

ifi

Dumnezeu - Msrcu 16,19

si intri ciung in viafi, decat, amandoue


duci in gheena, in focul
9,-13

Dormiti de acum gi v; odihniti!

De te sminteste ochiul t:u, scoate-I, cA mai bine iti este tie cu un singur ochi in impirilia lui Dumnezeu, decat, avand amandoi ochii, si fii aruncat in gheena focului Marcu 9,17 De te smintette piciorul tiu, taiel, ci mai bine

- Mnrcir

ceasul.

Iati Fiul Omului

Marcu 16,20 E gatal A sosit

este dat in

mainile picitogilor - Marcu 14,41 Duh mut gi su!d, Eu ifi poruncesc: Iegi din el 9i si nu mai intri in ell - Mnrcrr 9, 25 Duhul ca un porumbel cob016ndu-Se pesie
El - Marcu 1,'lA Duhul este osirduitor, dar trupul neputincios Mntcu 11, 38 Duhul L-a manat

ili

Mnrcu 9,45 De unde are El acestea? ti ce ste inielepciunea care I s-a dat Lui? $i cum se fac min uni ca acestea prin miinile Lui? -Mnlcr 6,2 De unde va putea cineva si-i sature pe acettia cu paine, aici in pustie - Mdrcu 8, 4
De

un picior in viali, decit avind amindoui picioatele si fii azvirlit in gheena, in focul cel nestins este

lie si intri

fir;

Duhurile cele necurate, cand

in pustie -

MLlrcu 7,72

il

vedeau, ci-

deau inaintea Lui gi strigau, zicand: TU

etti
s-a

Fiul lui Dumnezeu - Matc 3,'11 Duhulile necurate au inhat in porci gi turma
aruncatde pe

De voiegti, poli si me curilegti -Mnr"cll 1,40 De vom zice: Din cer, va zice: Pentru ce, dar,

vi tulbura!i gi plingefi? Copila ci doarme - Mdrcu 5,39

n-a

murit,

Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de


M.ai pirisit? - Mal'cr
15, 34

liimul inalt, in mare.9i erau ca la doui mii gi s-au inecatin mare - Mal"! 5, 13 Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morli, ci a celor vli - Matcu 12, 27
ce

n-ali crezut in el? Mdrcu 11,3l De ziua sa de nagtere, a ficut ospil dregitorilor lui 9i cipeteniilor ostirii gi fruntagilor
Marcu 6, 21 Deci a randuit pe cei doisprezece: pe Simon, ciruia i-a pus nurnele Petru - Mu,,cu J, 16
di,n Galileea

Dupi aceea a pus iarigi miinile pe ochii lui, si el a v;zut bine gi s-a indreptat, cici vedea toate, limu!it - Marcu 8, 25
DupA aceea, S-a ar;tat in alt chip,la doi dintre ei, care mergeau la o ,tarirl.l - Mnrcu'16,12 Dupi cateva zile s-a auzit c; este in casi Mnrcu 2. I

Deci au mers

ti au g;sit mAnzul legat la poarti, afari la rdspantie, si l-au dezlegat

Dupi

Marcu 11,1

Deci ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu mai desDarti - Marcu 10, 9 , . i.. Deci insugi David Il numegte pe El Domn, de unde dar este fiul I n|? - Marcu 12,37 Depirteazi paharul acesta de la Mine. Darnu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiegti'fu - Marclt 14,36 Desfiinlali cuvintul lui Dumnezeu cu datina voastri pe care s ingu i ali d,at-o - Mat cu 7 . 13
Dezlegaf

ce a iegit din corabie, indati L-a intampinat, din morminte. un om cu duh necural - Malcu 5. 2 Dupi ce a trecut ziua sAmbetei, Maria Magda-

lena, Maria, mama lui lacov,ti Salomeea au cumpirat miresme, ca s; vini s;-L unti Marcu 16, 1

Dup; ce Ioan a fost prins, Iisus a venit in Galileea, propoviduind Evanghelia impirAfiei lui Dumneze! - Marcu l, 'll Dupi ce s-asemSnat, cregte gi se face mai mare
incat sub umbra lui pot si sil5gluiasce pisirile cerului - Mnrcr 4, 32 Dupi doui zile erau Pagtile ti Azimile. Si athiereii 9i cirturarii ciutau cum si-l prindi cu vicleguB, ca sA-L or oarc- Mnrc 14,7
decSt loate legumele 9i face ramuri mari,

Dimineafa, trecend pe acolo, au vizut smochi.

iJ ,i aduce,ti-l - Marc 17,2

nul uscat din rid;ci.ni - Marcu 1'1,20 Din;untru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfranerile, holiile, uciderile Matcu 7, 21

t.tl
Dupi
gase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru ti pe Iacov gi pe Ioan si i-a dus intr-un munte inalt, de o parte, pe ei singuri, si S-a schim-

REFERINTE EVANCHELICE

El insi, cunoscind

filirnicia lor,

le-a zis:

bat la fati inaintea lot - Mar.u 9, 2 Dupi trei zile va invia - Marcu '10, 31

Pentru ce Mi ispitili? Aduceli-Mi un dina! ca si-l vAd - Morcu 12,15 El le certa mult ca si nu-Ldeapelali- Mnrct 3,12

El le-a dat porunci


despre El

ficut ceea ce avea de ficut: rnai dinainte a uns trupul Meu, spre inmormantate I1,rr.u ll. E Ea insi a r;spuns qi I-a zis: Da, Doamne, dar
Ea a

si nu spuni niminui - Mntcu 8, 30 El le-a dat voie. Atunci, iegind, duhurile necurate au intrat in porci ti turma s-a aruncat de pe lirmul inalt, in mare. Fi erau ca la doui mii gi s-au inecat in mare Marcu 5,13

ciinii, sub masS, rn5ninci din fi16miturile copiilor -,\4nlcr 7, 28 Ea, din sir;cia ei, a aruncat tot ce avea, toati
9i

El le-a poruncit sr-i ateze pe toti cete, cete, p iarbi verde - Marcu 6, 39 El le-a poruncit, zicand: Vedefi, pdziti-vtr de

aluatul fariseilor 9i de aluatul lui lrod


Marcu 8,15

avulia sa - i,lnrcrr 12, JJ Effattal Ceea ce iltseamn;: Deschide-tel - Mr,'cu

;31

si se intristeze si si-l zici, unul cite unul: Nu cumva sunt eu? - Marrl 1-1, J9 Ei au rispuns Lui, zicindt Unii spun c; etti loan Botezitorul, al!ii ce egti llie, iar allii c; elti unul din Prooroci - Malctr 8, 28 Ei au zis: Moise a dat voie si-i scrie carte de despirtire gi s; o lase - N\drcu 10,1 Ei erau ca la patru mii. 9i i-a slobozit -Mnrc!/.a, 9 Ei iar;9i au strigat: R;stignette-L!- Mdrcl 15 13 Ei insi nu inleiegeau cuvintul;i se temeau s;-L intrebe -,\'1rlclr 9, .12 Ei, auzind ci este viu si c; a fost vizut de ea, n-au crezUt - Mrr|Cll 16, 71 Ei, care secituiesc casele viduvelor 9i de ochii lumii se roagi indelung, igi vor lua mai multl osand; - Mo,'c 12, f0
Ei au inceput El a

El le-a rtrspuns: Ilie, venind intai, va ageza iar;gi toate. $i cum este scris despre Fiul Omului ci va si pitimeasci multe gi si fie deliimat? - Marcu 9, 12 El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate iegi, decit numai cu rug;ciun

- Molcu 9, 29 Oricine va lisa pe femeia sa gi va lua alta, sivarseste adulter crt ea- Mnrcu 10,17 El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care
cr1

qi

post

El le-a zis:

El s-a arltat intai Mariei Magdalena, din care scosese gapte demoni - Marcu 16,9 El s-a dus 9i a inceput str vestasci in Decapole
cate i-a ficut lisus lui; ti tofi se minunau Morat 5,20 El vi va arita un foigormare agtemut gata. Acolo si preg;tifi pentru noi- Marcu 14,15 El, iegind, a inceput si propoviduiasci multe ;i si rispindeasci cuvdntul, incit lisus nu mai putea str intre pe fali in cetate. ci stltea afari, in locuri pustii, pi veneau la El de

intinge cu Mine in blid - Mnrcu 14,20

flinrinzit M*.u

1'1, 12

El a zis lor: S; mergem in

alti

parte, prin

cetatile si srtele invecinate. ca sl propova. duiesc si acolo, cici pentru aceasta am

venit - Molcu i, .lo" El hulegte. Cine poate si ierte picatele, f;ri numai unul Dumnezeu? Marcu 2,7 El i-a zis: Fiici, credinla ta te-a mentuit, mergiin pace gi fii s;nitoasi de boala tal-Md,'.! 5,3.1

El,

rispunzind, le-a zisi

pretutindeni - Marcr

1, 45

Ce v-a

poruncit voui

ii invifa pe ei ca Cel Care are putele, iar nu in felul cirturarilor - ItIdru 1, 22 El insi i-a intrebat: Cate piini aveli? RisEl El

Moise? - Marcu 10, 3 El, scu16ndu-Se, a ce{at vantul 9i a poruncit mirii: Tacil Inceteazll 9i vantul s-a potolit 9i s-a ficut linigte mare - Morcu 4, 39 EIoi, Eloi, lama sabahtani?, care se t5lmicegte:

insi spunea mai stir uitor: $i de-ar fi si mor


cu Tine, nu Te

puns-au Lui:gapte - Ir,ltrcu 3,5

El

insl vi va boteza cu Dulr Sfant -

toli - Mnrcu 11.3I

voi tag;dui. 9i lot

asa

ziceau

Md, clr

l,

Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai pitAsit? - Marcu 1.5, 34 Era acolo un om avind rnina uscati - Marcu 3, 1 Era in sinagoga lor un om cu duh necurat, care gtriga tate - Morcu '1, 23 Era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de singe - Maru 5, 25

INTREBUINTATE DESEORI
Era

233

unul cu numele Baraba inchis impreuni cu nigte rizvlitifi, care in riscoali sivirgiseri ucidere - Mdlcr
15,
Z

regele

zis fetei: Cere de la mine orice vei

Erau ca nigte oi f;rd pdstor - Marctr 6, 34 Erau gapte frali. $i cel dintAi gi-a luat femeie, dar, murind, n-a lisat urlnag - Marcu 12,20 Erau uimifi de invititura Lui, cici El ii invita pe ei ca Cel Care are putere, iar nu in felul cittutatilor - Morctt 1,22 Este ca un om care a plecat in alti tari gi,l;sendu-ti casa, a dat puterea in mena slugilor. dind fieciruia lucrul lui, iar portarului i-a polun.it si vegheze - Marcu 13, 34 Este loan ciruia eu am pus si-i taie capul; el s-a sculat din morf i - Marcu 6,16

voi gi iti voi da - i,lar'.]l 6, 22 Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune miinile tale peste ea, ca si scape gi si
5, 13 De ce rn.risuperi pe inv.it,itorul? - NIatcu 5, 35 Fiice. credinta ta le-a nrantuit. nrergi in pace

tr;iasc; Mdl.
ta a

fii\a

murit

gi fii sinitoas; de boala tal - MnI4r 5, .14 Iiilor, c.lt de greu e^ste celor ce se incred in bogifii si intre in lmpiritia lui Dumnezeul-

Marclt 10,24

Etti tu Hristosul, Fiul Celui binecuvantat?


Marcu'14, 61

Marct 12,26 Eu sunt gi veli vedea pe Fiul Omului gezind de-a dreapta Celui Atotputernic gi venind pe norii cerului - Morcu 14, 62 Eu v-am botezat pe voi cu ape. El in<i vi va boteza cu Duh Sfant- Mnrctr 1, 8 Evanghelia trebui s; se propoviduiasci 1a
toate neamurile

Eu sunt Dumnezeul lui Avlaam gi Dumnezeul lui Isaac gi Dumnezeul lui Iacov -

Fiind ispitit de sata\a - MitctL 1, 13 Fiindci stia ca arhiereii il d:rdu.eia in mina lui din invidie - MnrcLr'15,'10 Fiindci vindecase pe mulfi, de aceea n;vileau asupra Lui, ca si se atingS de El toli cili eiau bolnavi - Md;'.! 3, 10

Filip - Marcir
Fiul Omului

.3, 18

este

Domn

Fi al

sambetei Mdl'.lr

Fiul Omului merge prcum este scris despre El; dar vai de omul .rcela prin care este vAndut Fiul Omului. Bine era de omul

Marcu'13,

1A

acela daci nu s-ar fi n;scut Mr/'cll -14,21 Fiule al lui David, miluiegte-mil - r\4nr.u 10, l3 Fiule, iertate ili sunt picatele talel -Mrr.r12,5

F
Fariseii au ficut indati sfat cu irodianii impotriva Lui, ca si-L pi,ardi - Marcu 3, 6 Fariseii Ii ziceau: Vezi, de ce fac simbita ce

G Gitili
calea Dornnului, drepte faceti ciririle - Marcu 1, 3 Glasul celui ce strigi in pustie: Gitifi calea
Ltt:r

n!

Ficindu-I-Se mili,
1,41

Marcu 2, 21 a intins mana gi S-a atins de el gi i-a zis: Voiesc, curifegte-te -Mn,.c

se cnvine?

Domnului, drepte faceti ciririle Lui

Marcu

l,3

Craunlele de rnutlar cnre. cind se seam;ni in pimant, este mai mic decat toate semin-

Ficindu-se seard, era corabia in mijlocul mirii, iar El singur pe lerllj. - Marcu 6,47 Femeia era pigini, de neam din Fenicia Siriei. fi Il ruga si alunge demonii din fiica ei
Marctt 7,26
Femeia, de-9i va lisa bArbatul ei gi se va

lele de pe pimAnt Mnrc 1,3l Grijile veacului gi ingeliciunea bogifiei 9i poftele dupi.elelalte, pitrunzand in ei, inibugi cuvantul gi il fac neroditor Matcu 4,19

mirita

cu altul, sivartette adulter - Marc 10, 12 Femeia, infricosandu-se gi tremurAnd, gtiind ce i se ficuse, a venit gi a cizut inaintea

H
Hristos, regele lui Israil, si Se coboare de pe Cruce, ca s; vedem;i si credem. $i cei impreuni r;stigniti cu El il ocirau -l{a?.cll
15,32

Lui 9i I-a mirturisit tot adevirul


5, 33

Ma,,clr

Fiecare Iom] va fi sirat cu foc, dupi cum onc iertfi va fi s;rati ca sarc - Marcu 9, 19 Fiica Irodiadei, intrand gi iucand, a plicut lui Irod 9i celor ce gedeau cu el la mase. Ial

Hula, trufia, uguritatea - MnrcLL 7,22 Huu! Cel cale dirami templul gi in tlei zile
zidegti - Marcu 15, 29

il

231

REFERINTE EVANGHELICE

I
I-a numit Apostoli, ca s, fi cu El

Iar cirturadi

ti si-i trimitA si propoviduiasci - Mnrcu 3,14 I-a rispuns Lui unul din multimet inv;litorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut - Mdlc,i 9, I7 I-a tAiat capul in temnili,l-a adus pe tipsie ti l.a dat feti, iar fata l-a dat mamei sale Matcu 6,28
I-a zis Iisus: Adevirat griiesc !ie: Ci tu astizi, in noaptea aceasta, mai inainte de a canta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine - Mnrcu 11, 30 I-a zis loan: invEtitorule, am vSzut pe cineva

ti fariseii, vizindu-L ci mininci impreun:r cu vamegii si pic5tosii. ziceau cetre ucenicii Lui: De ce mlninci si bea invititorul vostru cu vameiii 9i picitotii? Marc1t 2, 16

Iar ctrrturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau ci are pe Beelzebul 9i ci, cu domnul demonilor, alungi d emor.ii - Marc 3,22 Iar ceea ce zic voui, zic tuturor: Privegheati! Mnrcu 13,37

Iar cei ce au mancat

piinile
6, 41

erau cinci mii de

berbali Mnrc,

I-a zis slibinogului: Fiule, iertate iti sunt p:catele talel - Mrfclr 2,5 I-a zis: Urmeaz;-Mil Iar el, sculAndu-se, I-a I-a zis: Vezi, nimenui si nu spui nimic, ci mergi de te arati preotului ti adu, pentru curetirea ta, cele ce a renduit Moise. spre mer1.].trie lot - Marclt 1,44 Iacov al lui Alfeu - Marcu 3,'18
lacov al lui Zevde\r

scotand demoni in numele T;u, care nu merge dupi noi, si l-am oprit, penttu c; nu merge dup; noi - Mnrcu 9,38

Iar cei ce au vizut le-au povestit cum a fost cu demonizatul gi despre porci - Marcu 5, '16 Iar cei ce mergeau inainte 9i cei ce veneau pe urmi stligau, zicand: Osanal Bine este cuvantat Cel Ce vine intru numele Domnuluil Murcu 11,9

lar cei ce treceau pe acolo il huleau, clStinan. du-9i capetele si zicandr Huul Cel care Matcu 15,29

lrftat - Marc

2, 11

dirimi templul ti in

trei zile

il zidegti -

Iar cele seminate pe pimentul cel bun sunt cei ce aud cuvintul 9i-l primesc gi aduc roade: unul treizeci, altul gaizeci 9i altul o
Iar de

- Nlnrcu 3, 17 Iar a doua e aceasta: ,,Si iubtti pe aproapele

s!6 - Marcu 1,20 vi va zice cineva: De ce faceli aceasta?


Spuneli ci Domnul are trebuinti de el indati il va trimite aici - Matcu ll,3

ti

tiu

ca pe tine

acestea nu este

insuli". Mai mare decit alti porvr].ce- Marcu 12,31

lar de vom zice: De la oameni

Iar arhiereii Il invinuiau de multe -Malclr 15,3

Iar cand L-au r;stignit, era ceasul al treilea Marcu 15,25 Iai cand rodul se coace, indatA tiimite secera, ci a sosit secritul - Matcu 1,29 Iar cind s-a f;cut seari gi soarele apusese, au adus la El pe toti bolnavii gi demoniza!ii Marcu '],, 32

Iar cand a fost singur, cei ce erau langi El, impreuni cu cei doisprezece, Il intrebau despre pilde - Morcr 4, i0

Iar cand s-a ficut seali, au iesit afari din


cetate

Morcu

Iar cand stati de

rugafi, iertafi orice aveti impotriva cuiva, ca ;i Tatil vostru Cel din Ceruri si vi ierte voui gregealele voastre Marcu 11,25

vi

ll,19

lar despre ziua aceea ti despre ceasul acela nimeni nu gtie, nici ingerii din Cer, nici Fiul, ci numai Tatil - Marcu 13, 32 lar duhurile cele necurate, cind il vedeau, cideau inaintea Lui 9i strigau, zicind: Tu etti Fiul lui Dumnezet - Mnrcu 3, 11 Iar dupi ce a iegit din corabie, indati L-a intampinat, din morminte, un om cu duh
necurat

- se temeau de socoteau cA Ioan era intr-adevir Prooroc - Marcu 1'1, 32 Iar despre mo4i ci vorinvia, n-a!i citit, oare, in cartea lui Moise, cand i-a vorbit Dumnezeu din rug, zicind: ,,Eu sunt Dumnezeul lui Avraam gi Dumnezeul lui Isaac ti Dumnezeul lui lacov"? - Marcu 12,26
multime, cici toti

il

Iar cind veti auzi de rizboaie, gi de zvonuri de rizboaie, si nu vi tulburati, cici trebuie si fie, dar inci nu va fi sfarsitul - Marcll

lar dupi ce a intrat in cas;, ucenicii Lui L-au intrebat, de o parle: Pentru ce noi n-am putut sil izgonim? - Marcu 9,28 Iar dupi ce i-a slobozit. S-a dus in munte ca
sA Se

Marcu 5, 2

1?

roage

- Marcu

6, 46

INTREBUINTATE DESEORI
Iarea, ducindu-se acasi,
,l

23

invia dinmofii? - M.arcu 9,'14 Iar ei I-au zis: Di-ne noui si gedem unul de-a
Ce

Iar ei au pus mAna pe El gi L-au prins-Mnrci/ 14,46 Iar ei au linut cuvantul, intrebandu-se inke eil

a g;sit pe copili elcati in pat, iar demonul iegise - Marcu 7,30

Iar El, scolandu-i pe toti afaii, a luat cu Sine pe tatil copilei, pe mama ei 9i pe cei ceil insofeau ti a inhat unde era copila - Marcu 5,40 Iarficandu-se seari, a venit cu cei doisprezece
MatcLt 14, 17

inseamnl

dreapta Ta,

Ta - Morcu 10, 37 Iari I-au zisr Putem. $i Iisus le-a zis: Paharul pe care Euil beau il veti bea,9i cu botezul cu care Eu m; botez vi veti boteza - Mmct'10, 39

slala

ti altul de-a stanga

Ta, intru

ucenicilor Sii le limurea toate, deosebi - Marcu 4, 34 Iar femeia, de-gi va lisa birbatul ei 9i se va milita cu altul, sivargegt adulter-M4,'4t
Iar
14, 12

firi pildi nu le griia;;i

Iar ei le-au spus precum le zisese lisus, si i-au lesat - Marcu '11, 6 Iar ei ticeau, fiindci pe cale se intrebaser; unii pe al;ii cine dintre ei este mai mare Mnrcu 9, 34 Iar ei tofi au judecat ci El este vinovat de moatte - Mnrcu'14, 64 Iar ei, lisAnd pe tatil lor Zevedeu in corabie,
cu lucritorii, s-au d]us dupiEl - Marcu 1,2A Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii citte

Ia! Iisus a zis:Dali Cezarului celeale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. $i se mirau de El - Marcu 12, 17

lar lisus era la partea dindirit a cortbiei, dormind pe cipitai. L-au detteptat ti I-au zis: Inv;litorule, nu-Ti este triii cA pie rifir? - Morcu 4, 38
cale

Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinla ta te-a men tuit. 9i indati a vizut gi urma lui lisus pe

Iar Iisus le-a zis: Vd voi intleba gi Eu un

Morcu 10, 52

allii:9i

cine poat

si

se mintuiasci?

Matcu 10,26 Iar ei, plecand, au propoviduit pretutindeni 9i Domnul lucra cu ei ti intirea cuvantul, prin semnele care urmdu - Marcu 16, 20 Iar ei, venind, I-au zis: invilitorule, gtim ci

cuvantr Rtrspundeli-Mi gi vA voi spun 9 Eu cu c puteie fac acestea - Marcu '1'1, 29 Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru iti mai lipsegte: Mergi, vinde tot ce ai di siracilor 9i vei avea comoari in Cer; 9 apoi, luind Crucea, vino si urmeazi Mie Marcu 10.21

spui adev;rul ti nu-Ti pasi de nimeni, fiindci nu cauli la fata oamenilor, ci cu adevirat inveti calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu? Si ddm sau si nu dim? - Marcu 12. 14
Iar el I-a zisr invtrfXto!ul, acestea toate le-am ptrzit din tinletile mele - Marctt ll0, 2A Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despte voi, filarnicilor, precum ste scds: ,,Acest popor M5 cinstegte cu buzele, dar inima lui este depa e de Miae" - Marcu 7,6 Iar El le-a zis: Cate paini avefi? Ducefi-vtr 9i vedeti.9i duptr ce au v;zut, I-au spus: Cinci piini 9i doi pelti - Mnrcu 6, 38 Iar El le-a zis: Ce voili,slvilac? - Marcu 1A,36 Iar El ttrcea gi nu rispundea nimic*Marcr i4, 61

Iar lisus, vizind ci multimea di nival;, a certat duhul cel necurat, zicandu-it Duh

mut gi surd, Eu iti poruncesc: Iegi din el g s; nu mai intri in el! - Matcu 9, 25 Iar lisus, vizand, S-a mahnit gi le-a zisr Lisaf copiii si vini laMineginu-i oprifi, cici a unora ca acettia este Impirifia lui Dumnezeu Mnrcu 10,14

Iar lisus, vizAndu-l ci a rispuns cu inlelepciune, i-a zis: Nu egti departe de

Impirifia

lar intrand El in corabie, cel ce fusese demo-

lui Dumnezeu - Marcu

'12, 34

nizat il ruga ca s;l iacuEl - Marat 5,'18 Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan ciruia eu am pus s5-i taie capul; el s-a sculat din morti Morcu 6,16

lar el, iegind, a inceput si propoviduiasci Iisus nu mai puta si intre pe fafl in cetate, ci stitea afari, in locuri pustii, gi veneau la El de pretutindeni - Malc 1, 45 Iar El, rlspunzind lor, a zisi O, neam necredincios, pinicind voi fi cuvoi? Pini cind vi voi ribda De voi? - Marcu 9,'19
multe gi

si rispAndeasci cuvantul, incat

Iar lrodiada il ura 9i voia si-l omoare, dar nu p\rtea - Marcu 6,19 Iar in ziua cea dintai a Azimelor, cand ieltleau Pattile, ucenicii Lui L-au intrebat: Und voietti sA g;tim, ca si min6nci Pattile? Marcu 14,12
Iar lor,

vizindu-L umbland
este

pe mare,li s-a

piru

ci

nilucd 9i au sftigat - Marcu 6,49

236
Iar multimea sedea imprejurul Lui. $i l-au zis unii: Iati nama Ta gi fralii Ttri 9i surorile Tale sunt afar5. Te c astd - Mnrcu 3, 32

REFERINTE EVANGHELICE
Iatii, cel ce M-a vindut s-a apropiat - Marcu 14, 42 Iati, ie$it-a seminitorul si semene - Mdrct 4,3

lar orbul, lepidind haina de pe el, a si t in picioare gi a venit lalislls - Mnrcu l0,50 Iar pe demoni nu-i lisa si vorbeas.i, pentru
Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi si iti voi da - Maru 6,22 Iarsoacra lui Simon zicea, prinsi de friguri, si indati l.au vorbit despre ea - Marcu 7,30 Iar ucenicii erau uimifi de cuvintele Lui. Dar Iisus, rispunzind iarisi, le-a zisr Fiilor, cat de greu este-celor ce se incred in bogifii Mnrcu 10,21 Iar un tanir mergea duptr El, infipurat intr'o pinzituri, pe trupul gol,9i au pus mina pe el - Marcu'14, 57

Iar orbul l-a rispuns: invilitorule, si vid iarisi - Marcu 10, 51

Iat;, il strige pe llie - Mnrcu 15,35 Iati, ne suim la Ierusalim gi Fiul Omului va
fi predat arhiereilor
gi cirturarilor; 9i-L vor osandi la moarle gi-L vorda in m6na pigSnilor - Mnrcu 10,33
'10,

ci-L ttiau ci Ef e Hristos - Morcu

Iati, noi

am lisat toate si Ti-am urmat-Mdrcu

1, 31

I-au dat si bea vin amestecat cu smim;, dar El n-a ltrat - Mnrcu 15 , 23 I-auzis unii: Iati mama Th si fratii Tii Fi surorile
Tale sunt afari. Te

28 I-au adus un surd, care era gi gangav, ti L-au rugat ca si-9i puni mena p *te el - Mnrat 7 , 32

s; intre in lmp;rilia lui Dumnezeu! -

I-au zis: Toli Te .auti peTine - Mnrcu 1,37 lertate ili sunt picatele, sau a zice: Scoali-te, ia-li patul tiu 9i umbli? - Mnrcu 2, 9 Ieteau la el tot linutul Iudeii 9i toJi cei din Ierusalim gisebotezau decitre el,in raul lordan,

catti -

Marcu 3,32

Iar unii din cei ce stiteau acolo, auzind, ziceau: lati, il strigi pe llie - Motcu'15,35 Iar vanzitorul le diduse semn, zicand: P
care-L voi siruta, Acela este. Prindeti-L si duceti-L cu paz; - Marcu 11, 41 Iar vizandu-L de departe pe Iisus, a alergat gi
s-a

mirturisindu-9i pic atele - Marcu 1,5 Iesi din el si sd nu m ai i^tIjin ell - Marcu 9,25 Iegi duh necurat din omul acesta - Malc1r 5, I Iegind din api, a v;zut cerurile deschise ii Duhul ca un porurnbel cobordndu-Se
peste El - Marcu 1, 1A legind din Ierihon El, ucenicii Lui 9i mul!ime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, sedea jos, pe marginea drumullui - Marcu 14, 46

larigi

la El 9i ii invila - rvldfol 2, J3 larSti a inceput lisus s; invete. lSngi mare, si s-a adunat la El muuime foarte multi, incat El a intrat in corabie gi Fedea pe mare, iar

inchinat Lui - Md?cit 5, 6 ietit la mare 9i toati mullimea venea

Iegind din templu, unul dintr ucenicii SAi I-a zis: Invifitorule, privegte ce fel de
pietre gi ce clidiril - Marcu'13, 1 legind ei de acolo, str;biteau Galileea, dar El nu voia si gtie cineva - Marcu 9, 3a
MotcLt 7,29

toati mullimea era Ien8i mare, pe uscat

Marcu 4,'l

Iarigi mergind, s-a ru8rt, acelagi cuvant zicind - Mnrcu 14, 39 Iariti venind, i-a Bisit dormind, cici ochii lor erau ingreuiali gi nu ttiau ce si-l tispundiMarc 14,40 Iati dinainte v-am spus voui toate - Mnr.ll
13, 23

Iegind ei din sinagogi, au venit in casa lui Simon si a lui Andrei, cu lacov 5i cu loan -

Iati

Eu trimit ingerul Meu inaintea felei Tale, care va pregiti caleaTa- Marcu l,2

ficut indati sfat cu irodianii ca si-L piardi - Marcu 3,6 IegiFa seminitorul se sefiene - Marcu 4, i lisus a inceput si le spuni: Vedeli sE nu vi ingele cineva - Mnrcl 13, 5 lelind, fariseii
au

impotriva Lui,

Iati Fiul Omului este dat in mainile picitogilot - Motcr '11,41 Iati locul unde L-alu pus - Marcu 76, 6 tati mama Mea gi f ftjiilN{ei - Marcu 3, 34 Iati mama Ta li fralii Tii 9i surorile Tale sunt afati.'fe caute - Marcu 3, 32 Iati, aici este Hristos, sau iati acolo, sl nu ctedeti - Marcu 13.21

Iisus a intrebat pe cirturarir Ce vd sfidifi intre voi? - Marcu 9,16 lisus a vizut multime mare si I s-a ficut miltr de ei, cici erau ca nigte oi firi ptstor, gi a inceput si-i invefe - Marcu 6, 34 'lralle Iisus a venit din Nazaretul Galileii 9i S-a botezat in Iordan, de clfte loan - Marc 1,9 Iisus a zis: Eu suntgi veti vedea pe Fiul Omului gezAnd de-a dreapta Celui Atotputemic ai venind pe norii cerul\ri - Mnrcu 14,62

iNTREBUINTATE DESEoRI Iisus


a

237

zis: Nu-l oprili, cici nu e nimeni care,

ficind vreo minune in numele Meu, si poati, degrabi, si Mi vorbeasci de riu Mntcu 9, 39

Iisus, chemindu-i la Sine,le-a zis: $ti!i ci ce

ce se sootesc cirmuitori ai neamurilor domnsc peste ele gi .ei mai nari ai lor le

lisus era la partea


Morcu 4, 38

dindirit a coribiei, dor-

mind pe cipitai. L-au degteptat si I-au zis: Inviritorule, nu-Ti este griji ci pierim? -

st;panesc - Md,cr 10, 42 Iisus, impreuni cu ucenicii Lui, a plecat inspre mare 9i multimc multE din Galileea si din ludeea L-a lrfiat - Mnrcu 3, 7

lisus i-a rispuns ctr inteia este: ,,Asculti Israile, Domnul Dumnezeul nostru este singuIisus i-a r;spuns: Adevirat Briiesc voui: Nu este nimeni care gi-a lisat casi, sau frafi, sau surori, sau mami, sau tattr, sau copii, snu

lisus, inlelegand, le-a zis: De ce ganditi (; n-aveti piinel Tot nu inlelegeti, nici nu pricepefi? Atat de invartosati este inima

rul Dott\^" - Mnrcu

12, 29

loasftA? - Mdtcu 8, 17 lisus, oprindu-Se, a zis: Chemafi-l! 9i l-au che

larine pentru Mine gi pentru Evanghelie


Marcu 10,29

Iisus i-a rispuns: De ce-Mi zici bun? Nimni nu este bun decat unul Dumnezeu - Mnrcr
10,18 lisus i-a zis: De poti crede, toate sunt cu putinli celui ce crede - Ma,'., 9, 23 lisus i-azis: Pentru acestcuvant, mergi. A iesit

mat pe orb, zicindu-i: Indriznette, scoali-tl Te cheami - Marcu'10, 49 Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni lucru e cu neputinfi, dar nu la Dumnezeu. Cic la Dumnezeu toate sunt c! putinli - Mnrc!/
10, 27

demonul din fiica

ta

Mnrcu7,29

lisus instr nu l-a lisat, ci i-a zis: Mergi in casa ta, la ai ttri, 9i spune-le cate lia ficut lie Domnul gi cum te-a miluit - Mcrcrr 5, 19 Iisus l-a certat, zicand: Taci 9i iesi din el
Marcu I, 25

Iisus le-a rispuns: Au niciodati n-ati citit ce a ficut David, cand a avut nevoie gi a flemanzit, el 9i cei ce erau

ct

el7

Iisus le-a rispuns: Nu

ttifi cereti! Puteli si beli paharul pe care il beau Eu sdu si v; botezali cu botezul cu care Mi botez Eu? ce

Mnrcu 2,25

Marcu'10,38

lisus, rispunzand iarrgi, le-a zis: Fiilor, cat de greu estecelorce seincred iD bogitiisA intre in Impirilia lui Dumnezeul - Mdrcll 10, 24 Iisus, scofand un strigit mare, 9i-a dat duhul Marcu l5,37 lisus, suspinind cu duhul SIu, a zis: Pentru ce nearnul acesta cere senrn? Adevirat griiesc voui cA nu se va da semn acestu neam - Marcrr o^, i2 Iisus, uitindu-Se in iur. a zis citre ucenicii Sii Cat de greu vor intra bogafii iu lmpir.iti. lui Dumnezeu| - Marcu 10, 23 Iisus,vizind, S-amihnitgi le-a zis: Lisali copiii si vini la Mine gi nu-i oprili, cici a unora ca acettia este impiritia lui Dumnezeu Marcr '10, 11 lisuse, Fiul lui David, miluiegte-nil rvl{rr'.1
10,17

lisus le-azis: Ca la un tilharali iegitcu sibii 9i

si Mi ptildeli - Mnrcu 11,48 lisus le-a zis: Nu ci sinitogi au nevoie de


cu toiege, ca

llie, venind intei, va


9, 12

ageza

iar;si toate

I4ir,-al

doctor, ci cei bolnavi. N-am venil si chem

lntrend

pe cei drepli ci pe picAtogi la


Marcu 2,
'17

pociinli

iariti in Capernaum, dupi citeva zile

ci este in casi - M,?tc 2,'1 Intrind in mormAnt, au vizut un tenir gezand


s-a auzit

Iisus le.a zis: Pentru invaftosarea inimiivoastre, v-a scris porunca aceasta- Marcu 10,5

Iisus le-a zis: Pot, oare/ prietenii mirelui si posteasci cat dmp este mirele cu ei? Citi
vrem au pe mire cu ei, nu pot sA posteasci Marcu 2,19 Iisus nu mai putea si intre pe fafi in cetate, ci

in partea dreapti, imbr;cat in vetmant alb ti s-au sp;imantat - Mnrcu 16,5 Ioan boteza in pustie, plopoviduind botezu

pociinleiintruiertareapicatelor-Marrti

1,4

Ioan Botezetorul s-a sculat din morli gi de aceea se fac minuni prin el - Marcu 6,11 Ioan era imbricat in haini de pirde cimil;, avea

Iisusprivea cummuUimea arunci bani in cutie. $ i mu lti bogati arun calr mnlt - MitctL 12, 41

st:tea afari, in locuri pustii, 9i veneau la El de pretutindeni - Mnrcu'1,45

cing;toare de piele imprejurul mijlocului 9 manca licuste ti miere s;lbatici - Marrl i, 6 Ioan ii zicea lui Irodr Nu-li este ing;duit s fii pe femeia fratelui t;u - Mruc 6, 1.9

238
loan, fratele lui Iacov- Marcu 3,'17 Iosif, cumpirind giulgiu gi coborindu-L de pe
Cruce, L-a infigurat in giulgiu ti L-a pus intr-un mormant care era sipat in stanci, ti a pr:v;lit o piatrd la usa mormintului -

REFERINTE E\ANCHELICE

incit

ei nu puteau nici si minince - Marcu .1,20 lncat erau toti uimiti si sl;veau pe Dumnezeu, zicind: Asemenea lucruri n-am vizut nicio-

dati

incAt Iisus nu mai putea

Marcu 2, 12

Marcu 15,46

si intre pe fafi in

Irod se temea de loan, ttiindu-l b;rbat drept ti sfant, ti-[ ocrotea. $i ascultAnduJ, multe ficea 9i cu drag il asclulla - Marcu 6, 20 lrod, auzind ziceat Este Ioan ciruia eu am pus si-i taie capul; el s-a sculat din morli Marcu 6, 16

cetate, ci st;tea afari, in locuri pustii, gi veneau la El de pretutindeni - Mrrcl l, .15 ^ Inci vorbind El, au venit unii de la mar-marele sinagogii, zicandr Fiica ta a murit. De ce mai superi pe invifitorul? - Mnrcl 5,35

^ Inceteazil 9i vantul

s-a potolit gi s-a

ficut
asa

Irod, trimitand, l-a prins pe loan si l-a legat, in temniti, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele sdu, pe caie o luase de
sotie

indati cr.:noscind lisus. cu duhul I ui. ci

linigte mare - Marcr 4, 39

cugetau ei in sine,le-a zis lor] De ce cugetati


acestea in inimile voaslre? - Marcu 2,8 indati intrAnd in corabie cu ucenicii Sii, a venit in piltile Dalmanutei - Mdr.r 8, l0 ^ Indati izvorul sangelui ei a incetat si ea a simtit in trup ci s-a vindecat de boali -

Irodiada i.a zis: Capul lui Ioan Botez;torul


Marcrr 6, 24

Morcu 6, 17

luda Iscarioteanul, cel care L-a


Marctr 3,19
'11,10

ti

vendut

Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca si li-L dea pe Iisus -

Marct 5,29 indata s-a i depdrtat lepra de la el si s-a cur}-

Marc

indati

lit-Marc.l1,12
s-au adunat

i
ii invita rnulte in p ilde Marcu 1,
2

nici inaintea ugii, gi


Marcu 2,2

mulli, incat nu mai era loc, Ie griia lor cuvantul a

indat; trimilend regele un paznic,


Il pindeau pe Iisus si vadi daci il va vindeca
sambita, ca si-L invinuiasci - Malcu 3, 2 ilruga sd alunge demonii din liica ei-Marru 7,25

poruncrr

Il

^ Impletindu-I o cununi de spini, I-au pus-o


cap - Morcu'15,17 ^ In acele zile, dupi necazul va

rugau mult sA nu-i tinnt - Marcu 5, 10


pe

trimiti afari din

acel

ei Marc 13,24 in fiecare zi eram la voi in templu, invifend, gi nu M-afi prins. Dar acestea sunt ca si se implineasci Scripturile - Mnlcu 14, ,19 ^ In numele Meu, demoni vor izgoni, in limbi noi vor glii - Mnrc 16, 17 ^ In orice casi veti intra, acolo s; rimaneti pani ce vefi iegi de acolo - Mo;'crr 6, 10 ^ In zilele acelea, fiind iarisi multime mult;9i
neavand ce s; minance, Iisus, chemind la Sine pe ucenici, le-a zis - Mnrcu 8, l ^ In zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii gi S-a botezat in lordan, de c;tre loar. - MLttcu 1, 9 inc6t corabia era aproape si se umple -,[{arcii

acela, soarele se intuneca si luna nu-9i va mai da lumina

a-i aduce capul - Marcu 6,27 ^ Indrizneste, scoali-te! Te cheami -,&lorcu 10, 49 lnsugi David a zis intru Duhul Sfint: ,,Zis-a Domnul Domnului meu: 9ezi de-a dreapta Mea pana ce voi pune pe vr;jmasii tii astelnut picioarelor Tale" - Mnrcu l2, 36 ingeliciunea, nerusinarea, ochiul pizmag, hula, trufia, usur;tatea - Marcu 7,22 intinde mina ta! $i a intins-o,9i mAna lui s-a fScut sinitoasi - Mdlclr J, 5

intristat este sufletul Meu pan; la moarte.


gi

R:rneneti aici privegheali - Marcu 11, 34 ^ Invilafi de la smochin pilda: Cand mlAdila lui fragedi gi infrunzegte, cunoasteti c; vara este aproape - A'l.rrcu 13, 18 ^ Invif;torule bun, ce si fac ca sA mostenesc
se face

viafa vesnici? - Motc lA, 17 ^ lnvititorulel 9i L-a serutat -,&lr?,".rr 14, 15

Inv;ttrtorule, acestea toate le-am pizit din


tineretile mele - Marcu 10,20 ^ InvAlatorule, am adus la Tine pe fiul meu, care
are duh mut - Mi?,'c,r 9, 17 invifitorule, am vizut pe cineva scoland demoni in numele Tiu, care nu merge dupi noi, ti l-am oprit, pentru c; nu merge dup; noi - Md?'cr 9, 38

iNTREBUINTATE DESEoRI

239

invititorule, bine

este ca noi

sl fim aici; ti si

facem lrei colibe: Tie una si lui Moise una gi lui Ilie una - Mnrcr 9, 5

Lasi intei si se sature copiii. Cici nu este bine si iei piinea copiilor;i s-o arunci cAinilor
Morcu 7, 27

invllltorule, iat; smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat - Mnrcu 11, 21 invtrtitorule, Moise ne-a lisat scris, ci de va muri fratele cuiva gi va ldsa femeia firi copil, si ia fratele siu pe femeia lui 9i si ridice urmag fratelui - Marcu 12,19 invlfitorule, nu-Ti este grij! ci pierim? Matcu 1, 38

L-au degteptat gi I-au zisr

inv!!itorule, nu-T

este griii ci pierim? - Marc 1, 38 L-au dus afari ca si-L ristigneasca - M4lar i5,2u L-au dus la locul zis Golgota, care se tilm;-

cegte,,locul Cipilanii" - Marcu 15.22 L-au imbricat in purpuri gi, impletindu-I o


15.17 L-au intrebat pe El fariseii
ce

cununtr de spini, I-au pus-o pe cap - Md,'.t

invtrfitorule, privegte ce fel de pietre gi ce clidiril - llnrcu 13. 1 invilitorule, si vid iafi$, - Mnrcu 1A, 51
InvtrfAtorule, ttim cispui adevirul si nu-Ti pasi de nimeni, fiindci nu caufi la fa!a oarnenilor, ci cu adeviratinveti calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu? Si dim sau si nu dim? -Maror 12, 14

nu umbli ucenicii Tii dupidatina bitranilor, ci mininci cu niinile nespilate? Marcu 7,5 L-au inhebat pe El, zicend: Pentru cezic fadseii g cirturarii ci hebuie si vini mai intai llie? Marcu 9,11

ti c,rtuiarii: Pentru

invelAtorule, voim si ne faci ceea de la Tine - Marcr 10, .15

ce

vom cere
a

L-au ristignit gi au impiilit intre ei hainele Lui, aruncend solli pentru ele, care ce s

inviind dimineafa, in ziua cea dintii


stptimanii IDuminici] El
demoni

s-a aretat intai Mariei Magdalena, din care scosese Fapte

Marcu 76,9

ia- Marcu 15. 21 L-au rugat si se atingi de el - Marcu 8,22 L-au rugat, zicindrTrimite-ne pe noi in porci ca si intlim in ei - Marcu 5,12 Licomiile, vicleniile, ingeliciunea, neruginarea
ochiul pizmag, hula, trufia, usuritatea
Marcu 7, 22

L
La al nouilea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tilmi-

cette: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pirisit? - Marcu 15,34 L-a intrebat Iisus, zicindu-i: Ce voiesti si-ti fac.' lar orbul l-a respuns: invel;torule, sd vid iarigi, - Marcu 10, 51 La inviere, cand vor invia, a ctrruia dintre ei va fi femeia? Ceci tofi gapte au avut-o de solie - Marc 1.2, 23
de ce M-ai

Lisind mrejele, au mers dupi El -Mnrcu 1, 1 Lisind pe tatil lor Zevedeu in corabie, cu lucritorii, s-au dus d,opl El - Morcu 1, 20 Lisafi copiii si vini la Mine ;i nu-i oprifi, cic a unora ca acettia este Imp;rilia lu Dumnezet - Marcu '10, '11 Lisafi sivdem daci vine Iliecasi-L coboare
Marcu L5,36

La oameni lucrul e cu neputinli, dar nu la Dumnezeu. Cici la Dumnezeu toate sunt cr p'uti'].le - Marcu 10, 27 L-a ru8at mult, zicAnd: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune miinile tale peste ea, ca si scape gi sA ftii,ascA - Marcu 5,23

LAsali-o. De ce ii faceli supirare? Lucru bun ficut ea cu Mine - Marcu 14. 6 Le zicea in invilitura Sa: Luali seama la cir tulaii ciroia le place si se plimbe in haine lungi gi si li se plece lumea inpiele-Mdror
12, 38

Le-a poruncit s; nu ia nimic cu ei, pe cale, c

Lasirbitoarea Pagtilor, leeliberaunintemni;at


pe care-l cereau ei

La urmi, pe cind cei unsprezece gedeau la

- Mnrcu

15, 6

numai toiag. Nici piine, nici traistA, nic bani la cing;toare - Mnrcu 6, 8 Le-a zis Iisus: Toti vi veti sminti, cA scns esre ,,Bate-voi pistolul gi se yor risipi oil"
Marcu 14,27 Legiune este numele meu, cici suntem muui

masi,

li

S-a

aritat gi I-a mustrat pentru

Marcu 16,11

necredinfa gi impietrirea inimii lor, cici n-au crezut pe cei ce-L vizuseri inviat -

Marc 5,9

Li s-a aritat Ilie impreuni cu Moise gi vorbeau cu lisus - Mnrcu 9,4 Locul e pustiu gi ceasul e tirziu - Mnrcr 6, 3

2-r0
Luand paharul, mulfumind, le-a dat gi au

REFERTNTE EVANGHELICE

din el toti - Marcu 14, 23 Luind pe orb de mini, l-a scos afari din sat

biut

Luind un copil, l-a pus in miilocul lor - Malclr 9, 36 LuAndu-i in brafe, i-a binecuvintat, punandu-$i miinile peste ei - Marcu 10,16 Luindu-l din mulfime, la o parte, gi-a pus degetele in uiechil lui, si scuipand, S-a atins de limba lui - Marcu t-,33 Luindu-L I'etru de o parte, a inceput si-L dojeneasci - Md,.clr 8, 32 Luandu-gi patul, a ietit inaintea tuturor, incet erau toli uimifi gi slAveau pe Dumnezeu,

si, scuipind in ochii lui 9i punindu-gi miinile peste el, l-a intrebat daci vede cer'a - Marcu 8, 23

Mdntuiegte-Te pe Tine insugi, coborAndu-Te de pe Ctucet. - Marcu 15, 30 Maria Magdalena si Maria, mama lui losi, pdveau unde L-au p:os - Mnrcu 15, 4l Maria Magdalena, Maria, mama !ui lacov cel Mic ai a lui Iosi,9i S alomeea - Mnrc 15,40 Matei. - M rcu 3,78 Mirturisindu-9i pieatele - Marat 1, 5 Mergand pulin mai inainte, a cizut cu fala la

pimant

gi Se ruga, ca, de este cu

putinti, si

treaci de la El ceasu I lacestal - Marcu 14,35 Mergeti in cetate gi vi va intampina un om, ducind un urciorcu api; mergeli dupi el-

Mnrct 14,73
Mergeti in satul care este inaintea voastri gi, intr6nd in el, inda(i veti afla un manz legat, pe care n-a sezut pind acum nici un Mergeti in toati lumea ti propov;duiti Evanghelia la toatt fiptura, Mnrat 16,15 Mergeti ti spuneli u(enicilor Lui si lui Petru cA va merge in Galileea, mai inainte de voi; acolo il vefi vedea, dupi cum v-a spus Marcu 16,7 Mergi de te arati preotului gi adu, pentru curilirea ta, cele ce a randuit Moise, spre mirom. Dezlegali-l 9i a d]uceti-l

gtili cend va fi acea vteme - Mnrcu 13, j3 Luali seama la cirturari cirora le pla.e se se plimbe in haine lungi gi si li se plece lumea in picle - tlntcu 72, 38 Luati seama la ce auziti: Cu ce misuri misuascultati, vi se va da gi

Luafi aminte, privegheafi gi

zicAnd: Asemenea lucruri n-am vizut niciodati - Mnrc .2, i2

vi

rugati, ci nu

Marcu 11, 2

ra[i, vi se vn misura, iar voui celor ce vi va prisosi -

Mnrtu 4,2,1 Lua;i seama la voi i n1ivl - Mnrcu 13,9 Luali, lnancafi, acesta este Trupul Meu
Marcu 14,22

Lucru bun a f;cut ea cu Mine - Mrrcll 14.

tufie lot - Marcu 'l , 44 Mergi in casa ta, la ai tdi,9i spuneJe cite !i-a ficut lie Domnul 9i cum te-a miluit Morcu 5,19 Mergi,credinla tate-amantuit. Siindatiavizut gi urma lui lisus pe eale - Marc l0,52

M
Mai avea gi un fiu iubit al siu si in cele din urmi l-a trimis la lucritori, zicandt Se vor
rugina de

Mai dinainte a uns trupul Meu, spre inmorMai lesne este cimilei s: treaci prin urechile acului, decit bogatului si intre in impirdtia f ui Dumnezeu - Mnrru lo, 25
mefitarc - Marcu 14,
8

fiul me|l -

Mnrcu 12.

Mergi, inapoia mea, satano! CAci tu nu cugefi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor Marcu 8,33 Mergi, vinde tot ce ai, di s;racilor si vei avea comoartr in Cer: gi apoi, luind Crucea, vino

Mai mare decat acestea nu este alt; poruncS

Mirc

12,31

Mai usor va fi Sodomei gi Comorei, in ziua Judecifii, decat cetitii aceleia - Matcu 6,'11 Mama Lui qi fratii Lui - Marcl 3,31 Mama Ta 9i frafii Tii si surorile Tale sunt afaMincind
16.'fe cauti - Marcu 3, 32 ei. a luat Iisus piine 9i binecuvintind, a frant 9i le-a dat lor ti a zis: Luati, mancati, acesta este Trupul Meu - MataL 1.4,22

cend atteaptA lingi Mine si n-au ce si m;nance - Mii,'c! 8, 2 Moise a dat voie si-i scrie ca e de despirtire si se o lase - Mnrclt 70. 4 Mula titj'cili - Marcu 12 , 27 Mulfi dintre cei dintai vor fi pe urmi, gi din cei de pe urmE intii - Marcu 10, 31 MulJi erau care veneau si multi erau care se duceau gi nu mai aveau timp nici si m5.

ti urmeazi Mie -Marcu 10,2'1 Mili imi este de muliime, ci sunt trei zile de

ie^ce - Marcu 6, 31 MulF merturiseau mincinos impotriva Lui, dar mirturiile nu se pofiiveau - Marcu 11, 56

iNTREBUINTATE DESEORI

2.11

Mulli vamegi gi p;c;togi

gedeau la masi cu

Iisus gi cu ucenicii Lui. Ci rau mulli

ltmau - Marcu 2, 1,5 Mulli, auzindu-L, erau uimifi si ziceaui

ii-l
De

Nimeni, iar;ti, nu pune vin nou in burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burduIurile gi vinul se vais; gi burdufurile se
N"oi L-am auzit

unde are El acestea? 9i ce este intelepciunea care I s-a dat Lui? $i cum se fa( minuni ca acestea prin mainile Lui? - Mdrcu 6,2

stiici; incat vinul nou trebuie burdufuri noi - Marlu 2, 22

si fie irr

zicind: Voi dlrima

acest

Mullime multS din Galileea


urmat - Marcu 3,
7

gi

din Iudeea l,-a il inbulzea

Mullime multi il urma pe Iisus


Marcr 5,21

gi

Mullimea cea mult;


Malcu
12, 37

il

asculta cu bucurie

templu f;cut de mant, 9i in trei zile altul, neticut de man;, voi cl:di -M/i/.r/ ll,5S Nu cei sin;toti au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit si chem pe cei drepfi ci pe picitogi la pociinli - Marcu 2, 17
Nu cumva sunt eu?
Nu
e

- Mnrcu

],1, 19

Mulfimea gedea imprejurul Lui. $i l-au zis


uniir Iati marna Ta 9i fralii Tii Ei surorile Tale sunt afari. Te caluti- Marcu 3,32 Multima, venind sus, a inceput si ceari lui Pilat si le faci precum obignuia pentru eiMarc 15,8

nimicascuns ca si nu sedeape faf;; nici n-a fost ceva tiinuit, decat ca sA vini la aritare Marcu 1,22

Nu este aici. IaE locul unde L-au pus -Mrrrcti 16,6 Nu este nimeni care 9i-a lisat casi, sau frafi, sau surori. sau mam;, sau tat;, sau copii, sau larine pentru Mine 9i pentru Evan-

N
si faci nici o rninune, decAt ci, punandu-ti miinile peste pufini bofnavi, i-a vindecat - Mnrcrr 6, 5 N-ai avut tiiie ca s; veBhezi un ceas? - Mrl,'cll
N-a putut acolo
14,37

ghelie - Marcu 14, 29 Nu este nit't'tic din afari de om care, intrind in


el, si poat; s;-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care il spurc; - Mtrarr l, I5 Nu este prooroc dispreluit, decat in patria sa
gi intre rudele sale 9i in (asa sa -,Llrt,rrl 6, .l Nu ste, oare, scris: ,,Casa Mea cas; de rugi-

N-am venit s5 chem pe cei drepti ci pe pacetoti la pociinti -Mnlcri 2, 1/ Neincetat noaptea gi ziua era prin morminte

ciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi ins: ati ficut din ea pegter; de talhariMnrcu 11,1,

9i prin munti, strigand gi t;indu-se cu pietre - Mdrc! 5, 5 Neputind ei, din pricina mullimii, s; se apropie
de El, au desfacut acoperitul casei unde era

Nu egti departe de

Mor.u 12,3-]

impir;lia lui Dumnezeu -

lisus 9i, prin spirturi, au lisat in jos patul care zdcea slibinogrl - Mnrcu 2.1 Neruginarea, ochiul pizmat, hula, trufia, u9u-

in

Nu ingiduia sA mai traci nimeni cu vreun vas prin templu - Mircu 1l, I6 Nu intelegefi, oare, cA tot ce intri in om, din afar;, nu poate s;-l spurce? - tr4,tr-crr 7, io"
popor

Nu la s:rb;toare, ca s; nu fie fulburare in

ritalea - Marcu 7,22 Nici Eu nu vi spun voui cu c putere fac acestea - Mirclt 11,, 33 Nici n-a fost ceva t;inuit, decet

Nu pricepeli pilda aceasta? Dar cum veli


inlelege toate pildele? - Marcu 1, 13 Nu pricepuseri nimic de la minunea piinilor, deoarece inima lor era invartogati - I,1r?'.1
6,52 Nu r5spunzi nimic la tot ce m;rl urisesc impo-

N'ltrtc

u 11,2

ca

si vini

Ia

aretare - Mnrcu 4,22 Nici piine, nici traisti, nici bani la cing;toareMarcu 6,8 Nimeni nu coase la haini veche petic dintr-o bucattr de stofi noui, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche si se va face o

Nu gtili

triva Ta acegtia? - Mnrcu 11, 60 ce cerelil Puteli si beti paharul pe care il beau Eu sau si vi botezati .u botezul cu
care

rupturi gi mai tea - Marcu 2, 21 Nimeni nu mai indriznea si-L mai intrebe

Mi

Mar

Nu stiu pe omul acesta despre care ziceli


Morclt 11,71

botez Eu? - Marcu 1,0,38

12, 34

Nimeni nu poate, intrand in casa celui tare, si-i ripeasci lucrurile, de nu va lega intii pe cel
tare, gi atunci va iefui casa

lui

Nu te teme. Crede numai - Mnrcrr 5, 36 Nu va rimine pialra peste piatri se nu se

Morcrt 3,27

risipeasci -

Mnr-ctr 13,

112
Nu vi insp;imantatil Ciuta!i pe Iisus Nazari-

REFERINTE EVANCHELICE

adevirat zic vou; ci nu-gi va pierde ptata


sa

neanul, Cel ristignit? A inviatl Nu este aici. Iati locul unde L-a:u prus - Mlrcu 16,6 Nu voi mai bea din rodul vifei^p6ni in ziua aceea cand il voi bea nou in Impirilia lui Nu voi sunteli cei care vefi vorbi, ci Duhul Sfent - Mnfcr 1.i, 11 Nu-l mai lisafi s5 faci nimic pentru tatdl s;u Nu-l opriti, c;ci nu
sau Pentru mama sa
e

Oricine voiette si

- Marcu

9.

11.

Dumnezeu - Md,'alt i.1, 25

Oriunde intra in sate sau in cetifi sau in


strtulete, puneau la rispantii pe cei bolnavi,

pede de sine, si-9i ia Crucea gi meze ;Mi,e - Marcu 8, 34

vini dupi Mine si se lesi-Mi ur-

ti-L rugau si leingiduie si


de poala hainei Sale.

se

atingl mlcar

nimeni care. ficind vreo minune in numele Meu, si poat;. degrab;,

- Mdtcu 7,12
NInrctL

si Mi vorbeasci de

riu-

9,39

o
O

El se vindecau - Marcu 6, 56 se va propovidui Evanghelia, in toattr lumea, se va spune ti ce-a flcut acasta, spre pomenirea ei - Marcu'11,9 Osana intru cei de Srsl - Marcu'11,10 Osanal Bine este cuvantat Cel Ce vine intru numele Domnuluil - Marcu 11,9

ti

cali se atingeau de

Oriunde

inv;titur; nou: ti cu putere; ci gi duhurilor necurate le poruncegte, si I se supun l4arcu 1,27

Ostatii L-au dus iniuntrul curlii, adici in pletoriu, ti au adunat toati cohorta-Mar"cll
15.16

simenli a c;zut langi

cale gi

pisirile cerului

au venit si au mincat-o - Matcu 1,1 O turma mare de porci, care pigtea - Mrrrctr 5, I l O, neam necredincios, pani cand voi fi cu voi? Pini cind vi voi tibda pe voi? Aduceti-l la Mine -,Vld,.1 9, 19 Oare nici Scriptrrra aceasta n-ali citit-oi ,,Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sd fie in captrl unghlull.i? Mrrat 12,'lA
Oar ru ca si fie pusi in sfegnic?-Mdfclt 4,2l Oare nu pentru aceasta rAt;citi, nettiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? - M4rclr
12,

P
Paharul pe care Eu il beau il vefi bea,9i cu botezul cu care Eu mi botez vi veli boteza Marcu 10, 39 Pintr c6nd vi voi ribdape voi? - Marcu 9,19

P:mantul rodegle de la sine: mai intii pai, apoi spic, dupi aceea trau dplin in spicMarcu 4,28
Pe

allii a mantuit, dar pe Sine nu poate si mantuiascil - Marc, 15, 31

Se

)J

Pe cand mergea El

intr-o sambAti prin semi-

Ochi aveti si nu vedeti, urechi aveti si nu auziti gi nu vi aducef i aminte - Marcu 8,"18

Ochiul pizmag, hula, tlufia, ugur;tatea -

Pe

l\larctr 7, 22 Orice vei cere de la mine ili voi da, pini la ium;tate din regatul meu - Mdrcu 6, 2-l Oricine Nti primegte, nu pe Mine Mi primegte, .i pe Cel Ce M-a trimis pe Mine-Mdrlt/ 9, J/ Oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu si sora Mea 9i mama Mea .\{itrr:rr,j.
-15

nituri, ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput s; smulg, spi,ce - Marcr 2,23 cind semina el, o simanti a cizut lang; cale si p;s;rile cerului au venit Fi au m:ncal-o - Mnlclt 4, 4
cind gedeau la mas; gi mancau,lisus a zis: Adevirat griiesc voui ci unul dintre voi,
care minanc:

Pe

impieuni cu Mine, Mi va

vitde - Marcu 14,18


Pe care-L

sa si va lua alta, sdvarteste adulter cu ea Mircu 10,1'l Oricine va primi, in numele Meu, pe unul din acesti copii pe Mine M; primesle:ti oricine M; prime9te, nu pe Mine MA primette, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine -Mn,'cu 9,37 Oricine vi va da si beti un pahar de ap;, in numele Meu, fiindci sunteti ai lui Hristos,

Oricine va lisa pe femeia

voi siruta, Acela este. Prindeti-L si ducefi-L cu pazi - Marcu 74,41 Pentru ce de multe ori fiind legat in obezi gi lanluri, el rupea lanfurile, 9i obezile le sfirama, gi nimeni nu putea si-l potoleasci Marcu 5, 4

Pentru c; toli au aruncat din prisosul lor, pe cand ea, din silicia ei, a aruncat tot ce avea, toati a'tulia sa - Marcu 12, 44 Pentru d ziceau: Are duh necurat -Malc! 3,30

!\CHELICE
pierde plata

iNTREBUIN'IATE DESEORI
Pentru ce MA ispitili? Aduceti-Mi un dinar ca
MatcLt 12, 15 Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevirat griiesc vou; c; nu se va da senn acestui

Pilat, r;spunzand iarigi, 1e-a zis: Ce voi

ine si se legi

si-l vid -

si-Mi ur-

sau in : cei bolnavi,

etifi

atingi m;car
I

atingeau de

Pentru ce noi n-.rm putut si-l izgonimi Marci 9, 26 Pentru ce nu umbli ucenicii Tii dupi datina bitranilor, ci mininci cu mainile nespilate? - Marcu 7, 5 Pentru ce s-a Iicut aceasti

neart - Marcu 8, I2

helia, in toa-

icut ,9
1'1,

aceasta,

risipi

de nir?

Mircu

14, 4

10

Pentru ce sunteti aga de fricogi? Cum de nu

le vine

intru

1.9

aveli credinli? - trIal.ll ,1, {0 Pentru.e volbegte Acesta astfel? El hulegte. Cine poale si ierte picatele. firi numai unul Dumnezeu? - Marcu 2,7 Pentru.e zic fariseii;i c;rturarii ci trebuie si vini mai intai Ilie? - Marcu 9,11
Pentru invartogarea
POrUnCa aceasta

deci cu cel despre care ziceti.i este re iudeilot? - Marcu 15, 12 Pilat, vrind si Iaci pe voia mullimii,le-a berat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu L-a dat ca si fie risti8nit - Ma,'., 15, Pociifi-vi gi credeti in Evanghelie -Marct Poruncindu-i cu asprime, indati l-a alung Marcu 1,43 Pof, oare, prietenii mirelui si posteasci cat este rnirele cu eil Cati vreme au pe mir ei, nu pot si posteasci- Marcu 2,19 Piecum este scris in proorocie [la Maleah Isaia: ,,lati Eu kimit ingerul Meu inai felei Tale, care va ple Bati caleaTa - MdrcL

lii, adici in torta - Marcu

:ea,9i cu boveti boteza Marcu 9,19

Pelicul nou va trage din haina r eche .i se va face o rupturi gi rnal rea NInrcu 2,21 Petru I-a zis:Chiardaci toti se vorsmintiintru Tine. totugi eu nu - Mnrc1t 11,29
Petru insi
a

inimii voastre, v-a scris - ful 'a, 10, 5

\p;rtur;. au l;sat in jo\ patul in care slibinogul - Marcr 2, 4 Prindefi-L 9i duceli-L c! paz| - MtircLt 11 Privegheafi ti vi rugali, ca si nu intra ispitA. CAci duhul este osarduitor, trupul neputincios - Marcu 14,38 Privegheali gi vi ruga!i, ci nu gtifi cind
Prin
cea

ai intai pai,

tigiduit, zicindr Nici nu gtiu, nici

,lin in spic
r poate

si

Se

curlii; ti a cantat cocogul Mrr'.li 14, tiE Petru 9i-a adus aminte de cuvantul pe care iJ spusese Iisus: inainte de a canta de doui

nu inleleg ce zici. $i a iegit afari inaintea

acea vreme - Mdlcrl 13,33 Privegheafil - Mrrca 1.3, 37 Privind la cer, a suspinatgi a zis iui: Effattal ce inseamn;: Desch!de-tet. - Marcu 7, 3 I'rivind pe cei ce qedeau in jurul Lui, a Iat; mama Mea 9i ffttii Mei - Marcu Privindu-i pe ei cu rnanie gi intristandu-Se

inr;rtosdrea inimii lor. a zis omulu tinde mana tal $i a intins-o,9i man
s-a

: prin semiul lor, au in-

cizut langi
it gi au manu,

ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine. 9i a inceput si plenge Marcu11,7) Petru. aducindu-\i aminte I-a zis: invalalorule, iat; smochinul pe care l-ai blestemat
s-a

ficut sinitoasi - Marcu 3,5

Propoviduia in sinagogile lor, in toati Gali alungind pe demoni - Marcu 1,, 39


lnrea pecaftlot

Propoviduind botezul pociinfei intru

\scat

Marcu

11

, 21

Petru, de departe, a mers

dupi

El, panA a

intrat

Iisus

zis:

in;untru in curtea arhiereului 9i

rl dintre voi,

gedea irnpreuni cu slugile. incAlzindu-se la foc -

rline, Mi va
Prindefi-L 9i
i-]
Lt

Mdtcu 11,51 Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns si fie in capul unghiului - rWtrcr.r 12, 1l)

Putere are Fiul Omului a ierta picatel p;]J\ant - Marcu 2, 1A Puteli se befi paharul pe care il beau Eu se v; botezali cu botezul cu care Mi b E!? - Marc 10, 38

Marcu 1, 4

in obezi gi bezile le sfipotoleasci

Pilat L-a intrebat: Nu r;spunzi nimic? Iatd cate spun impotrivaTa - Mircu 15, 7 Pilat Ie-a rispuns, zicAnd: Voi!i si vi eliberez
pe regele iudeilor? - Marcu 1,5,9 Pilat le-a zis: D.rr ce rau a ficutl lar ei mai mult strigau: Ristigr.erte-Ll - Matcu 15, 11 Pilat s-a mirat ci a 9i murit 9i, chemand pe sutag, l-a intrebat daci a rnurit de mult -

Ricniid gi zguduindu-l cu putere, duh ietit; iar copilul a rimas ca mort,


mulfi ziceau ci
a m..f,rit

- Marcu

9, 26

sosul lor, pe
at

totce avea,
Marcu 3,34

Rimanefi aici gi privegheali, - Mntcu 14, Respundeti-Mi 9i vi voi spune gi Eu c


putere fac acestea - Marcu 11,29

Marc 15,14

Rispunzind lor,le-a zis: Cine este mama Fi frafii Mei? - Malcr J, 33

Z+J
Rispunzind Petru, a zis lui Iisus: inv;!itorule, bine este ca noi si fim aici; 9i s; facem trei
colibe: Jie una 9i lui Moise una si lui Ilie
una

REFERINTE EVANCHELICE

- Mdrcu

9, 5

Rlspunz5nd, Iisus le-a zisr Aveti credinli in


Dumnezeu - Marcu 11, 22 Rispunz6nd, Iisus le-a zis: Pentru invertosarea
lr,lortu

Rispunzand, au zis lui Iisus: Nu stim. Si Iisus ie-a zist Nici Eu nu vi spun voui cu ce putere fac accstea - Marct 11,3.1 Rispunzand, El le-a zis: Dafi-le voi si minince. $i ei l-au zis: Si mergem noi sd cumpi"im paini de doui sute de dina si s; le d;m s; minance? - Marcu 6,37

sl;veau pe Dumnezeu, zicand: Asemenea lucruri n-am vizut niciod.atA - Marcu 2,12 S-a suit pe munte 9i a cheftat la Sine pe caF a voit, si au venit la El - Mnrcl .3, i3 Semb;ta a fost ficut; pentru om, iar nu omul pentru sambiti Morct 2,27 S'au adunat Apostolii la Iisus si I.au spus Lui
toate cate au ficutgi au invitat-Ma,"c! 6,30 S-arl adunat la El fariseii gi unii dintre cirtu-

rari, careveniseri din Ierusalim - Marcrr Z 1 S-au adunat mulfi, incat nu mai era loc, nici

inaintea u9ii,

inimii voastre, v-a scris Dorunca i0,5

aaeasta _

Rispunzend, Petru a zis Lui: Tu esti Hristosul


N1rrcu 8,29

Ristigneste-L!

Regele iudcilor

Marcu 2.2 Sau ce ar putea si dea omul, in schimb, pentru sufletul siu? - Morctr 8, 37 S-au dus la Iisus si au vizut pe cel demonizat sezind ios, imbr;cat gi intreg la minte, el c.rre nvu\ese legiune de demoni. si s-au S-au infricogat cu

ti

le gliia lor cuvAntul

,t111|cu 15. 13, 11

M nrat 15,26

Regele s-a m6hnit adenc, dar pentru iur;ment si pentru cei ce sedeau cu cl la masi n-i

voit s-o intristeze - NlurcrL 6,25 RidicAndu-se unii, au dat m;rturie mincinoasi impotriva Lui, zicAnd - MnttLL 11,5/ Ridici-te in mijloc!- A{at-rr 3,3 Ridic;-te ti te arun.i in mare zice - I1dr,. 11,.2.j Rugati-vi, dar, ca s; nu fie fuga voastri iarnaMnt.u 13,1il S
apropiat imparifia lui Dumnezeu. pociiti-vi gi credefi in Evanghelie - ,^,lr.!/ 1, i5 5-a atins de el gi i-a zis: Voiesc, curiteste-te S-a

Si aibi putere si vindece bolile

S-au mirat indat; cu uimire mare - Md)"cll 5, 42 S-au spiim:ntat toli, incet se intrebau intre ei, zicand: C este aceasta? O invl$ituri nou; ti cu putere; ci ti duhu lornecurate le poruncette, si I se stpun - Marar 1, 27

fric; mare gi ziceau unul c.itre alful: Cine este oare, Acesta, ci gi vantul ;i marea I se supun? - Marcl 4, 41

infricosat - Mnrdr 5.

15

Mal

'1,

4l

S-a atins de f imba lui - Marcu 7, 33 S-a botezat in lordan, de c;tre Ioan -,^,f,?rcu l, g S-a dus in munte ca sA Se roage - Md?.cll 6, {6 S-a implinit Scriptura care zice: Cu cei f;ri de lege a fost socotit - Ildfall 15. l.c S-a implinit vremea si s-a ilpr,rpiat irnp,irjti.r

Si mergem noi si cumpirim piini de doui sute de dinari gi si le dim si minance? Mnrcu a,37

Mnrcu 3, 1.5 Si iubesti pe aproapele tiu ca pe tine insuti LInrcu 12,31 Si iubesti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din tot sufletul tiu, din tot cueetul tiu si din toat; puterea ta - Mnrrl /1,310 Si mergem in alti parte, prin cetrlile gi satele invecinate,.a si piopoviduiesc ti acolo, cici pentru aceasta afi verit - Marcu l,38

demonii

ti si

alunge

Si nu intri in

sat.

nici si spui cuiva din

sat

lui

Dumnezeu.

Pociiti-vi si crcdeti in

Evanghelie - Marat 1, 1!; S-a in;ltat la Cer gi n gezut de-a dreapta lui nimeni, cinstette pe tatil tiu li pe mama Durnnezeu - Mnrrtr 16, i9 ta - Mdtcu 10,19 S-a pornit o furtuni mare de vint;i valurile S;-I fie pusi la indemAni o coribioartr, ca si se prSv;leau peste corabie, incet corabia nu-L imbulzeasci multimea _ Marcu .3, 9 era aproape si se umple - Mircu 1, 37 Scoali-te, ia-fi patul t,u li mergi la casa ta _ S-a sculat indati gi, luindu-;i patul, a ietit Marcu 2,-11 inaintea tutuior, incat erau toti uimifi ti Scoal;-te, ia-ti patul tiu si tlfirble _ Marc 2, g

N|ar.u 3. 26 S; nu ucizi, si nu siversesti adulter, si nu furi, si nu mirtuiisegti strAmb, sA nu ingeli pe

iNTREBUINTATE DESEORI

245

SculAndu.Se de acolo, a venit

in hotarele

ludeii, de cealalti parte a lordanului, gi mulfimile s-au adunat iaregi la El gi iaregi Ieinvifa,dupi cum obignuia-Mrr.r ,l0, 1 Sculati-vtr s; mergem. lati, cel ce M-a vandut s-a apropiat - M|ral 11, 42
ScuturAndul duhul cel necurat
sau sub pat? Oare nu ca
6leg(ie?
Se cuvine a da
Se

gi stligand cu glas mare, a iegit din el - Mnrcrr 1, 2b Se aduce oare ficlia ca si fie pus; sub obroc

a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preainalt? Te iur pe Dumnezeu sd nu mi chinuiegti - Marcu 5,7 Sutatul care st;tea in fala Lui, vizand cd astfel 9ia dat duhul, azisiCu adeviratomul acesta

Strigind cu glas puternic,

era

Fiul lui Dumnezeu! .lfnrtr

15, .]9

si fie pus; in

I
$edef i aici

Mnrcu 4, 21

daidie Cezarului sau nu? S;

pini

ce

M; voi ruga

MttrL:tt 1'1, 32

dim sau s; nu dim? - Mnrc 12,14 cuvine, simbita, a face bine sau a face riu, a mantui un suflet sau a-l pierde? Dar ei ticeau - Mircu 3, I Se mira de necredinta Ior. Si stribitea satele dimprejur invifind - Mdrcu 6,6 Se temeau de El, pentru ci toati mullimea ela uimiti de invS$itura Lni - Marcu 1'1, 18
Se temeau de multime, Ioan era intr-adevir

$erpi vor lua in mini ti chiar ceva dit;tor d moarte de vor bea nu-i va v;t5ma, Peste cei bolnavi i9i vor pune mainile ti se vor
face

sinitogi - &li,c!

16,

l8

$ezind in preajma cutiei darurilor, Iisus privea

cum mullimea arunci bani in cutie. $i multi bogali aruncau rnult - Mnrr! 12, .lJ
a

9ezand jos,

chemat pe cei doisprezece gi le-a

cici toti il socoteau ci

zis: Da(i cineva vrea

Prootoc- Marcu'11,32 5e uita imprerur si vadi pe aceea care f;cuse aceasla - Marct 5,32
Se

vor rugina de

fiul

$ezind pe Muntele M:slinilor, in fala tem-

cel din urmi dintre toti ror - Mnrcu 9,35

si fie intiiul, sd fie ti slujitor al tutu-

meu

Se vor scula hristogi mincinogi si prooro(i

Morctt 12, 6

mincinosi si vor fdce semne


Marcu 13,22

duci in riticire, de se poate, pe cei alesi

li minuni,

ca

si

plului. il intrebau, de o parte, Petru, Iacov, loan gi cu Andrei - Mdrc 13,3 Sezi de-a dreapta Mea p;n; ce voi punc pe vrijmagii tii aiternut picioarelor Tale Mnrctr 12,36

Seminitorul seamin; cuvantul-Mdr.!

4, i.1

Sirnon Cananeul - Mnrcrr 3, l8 Simon Cirineul, tatil lui Alexandru ti al lui Ruf - Marcu 15, 2l Simon, ciruia i-a pus numele Petru - Mn,'.u J, 16 Simone, dormi? N-ai avut tirie ca si veghezi un ceasl - Mnrcu 11, i7 Slobozegte-i, ca meigand prin cetitile gi prin satele dimpreiur, si.9i cumpere sI minance - Marcu 6, 36 Smulg6ndu+e din pAnz etwe, a fuglt- Mltrcu
14 ,

$i a auzit regele Irod, cici numele lui lisus se ficuse cunoscut, gi zicea ci Ioan Botezitorul s-a sculat din morfi 9i de aceea se fac

minuni prin

9i

lt/larcu 6, 11 doua zi, foarte de dimineali, sculindu-5e, a ietit ti S-a d!s intr-un loc pustiu gi 5e

el

$i

52

lui Simon zicea, prinsi de friguri, gi indate l-au vorbit d espre ea - Marcu 1, 30 Spune-ne noui cand vor fi acestea? 9i care va
Soacra

fi

semnul cand va

fi si

se imDlineasci

9i a fost in pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de satdna. 9i era inpreuni cu fiarele ;i ingedi ii slujeau - -Vrrcu I. 1i ti a iegit de acolo 9i a venit in patria Sa, iar ucenicii Lui au mers dupi El - Morca 6, i
iegit Iisus gi ucenicii Lui prin satele din preajma Cezareii lui Filip. $i pe drum intreba p ucenicii Sii, zicindu-le: Cine zic oamnii ci sunt? - Mnrcu 8,27 9i a ie;it vestea despre El indat; pretutindeni in toati impreiurimea Galileii - Maror .1, 28 a 9i inceput Petru a-l zice: Iat:, noi am lSsat $i
a

ruga acolo -,ll,rrcrr 1, -35 doua zi, iegind ei din Bet.rnia, El a fliminzit - l\4ircu 17, 1?

Spuneli

Stelele vor cidea din cei gi Puterile care sunt

ci Domnul are trebuintS de el gi indati il va trimite aici - Marc '11,3

toate aceslea? - Marcu'13,4

in Ceruri se vor clitina - Marcu 13, 25 Stribiteau tot linulul acela ti au inceput se-I aduci pe bolnavi pe paturi, acolo unde auzeau ci este EI - Marcu 6, 55

toate gi Ti-am urmat

- Mnrcu

],0,

28

216

REFERINTE EVANCHELICE

$i

inceput si le vorbeasci in pilde: Un om


o vie, a

s;dit

in ea teasc, iar el s-a dus departe - Marcu 72,1 Si a intins-o, si mana lui s-a ficut sinAtoasd

impreimuit-o cu gard, a sipat aclidittumsi a dat-o lucrltorilor,

$i afl6ndu-L, I-au zis: Toli


Mdrcu 1, 37

Te

cauti pe Tine

Marcr 3. 5

$i a luat cu El pe Petru gi pe Iacov gi pe Ioan ;i a inceput a Se turbwa 9i a Se milrri -Mnror I4 J3 $i a mers dupi El Simon 9i cei ce erau cu el iy4arcu'1, 36

9i alta a cizut pe loc pietros, unde nu avea pimdnt mult, gi indati a risirit, pentru ctr nu avea pimant mult- Marcu 4, 5 Si altele au cizut pe plmantul cel bun pi, inilfAndu-se 9i crescind, au dat roade gi
$utr

au adu!: una treizeci, alta gaizeci, alta o

Marcu 4,8

9i a poruncit multimii si gadi ios pe pdment.


muuumit, a frant s; le puni inainte. $i ei Ie-au pus mulfimii inainte - Mrlcrl 8, 6 Si a ri nduit pe cei doisprezece. pe care i-a nucele gapte peini, 9i a dat ucenicilor Sii, ca

$i am zis

ucenicilorTii sl-lalunge, darein-au

pufut

$i,luind

fi

apropiindu-Se a ridicat-o, apucand-o de mini. $i au lisat-o frigurile gi ea le slujeaMarat'1,


31

Morcu 9,18

ca si fie cu El gi si-i trimiti s; propovSduiasci - Marcu 3,'14 Si a tim;duit pe multi care pitimeau de felurite boli si demoni multi a alungat. Iar pe demoni nu-i Iisa si vorbeasc:, pentru ci-L stiau ci El e Hristos - Marcr 1, 3l 9i a trimis la ei, iarigi, alti slug;, dar gi pe aceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capul

mit Apostoli,

Si astlel desfiintati cuvintul lui Dumnezeu cu datina voastri pe care singuri ali dat-o. Si faceti multe aseminitoare (u acestea Marcu 7, 13 9i auadus manzul la Iisusgi gi-au pushainele pe el gi lisus a gzut pe el - Marcu '1L, 7 9i au iegit ucenicii gi au venit in cetate gi au

gisit

a9a precum le-a spus

- Marcu '12, 4 oari gi le-a zis: Dormifi de 9i acum ti vi odihnilil E gata! A sosit ceasul. lati Fiul Omului este dat in miinile pic;togilor - Marcl 14,,11 Si a venit de cealalti parte a mirii in tinutul Gadarenilor - Marcr.r 5, l
si au ocirit-o
a

venit

a treia

Pagtile - Marcu 14,76 9i au inceput si se plece in fata Lui, zicind: Bucuri.Te regele iudeilorl - Marcu 15, 18

ti

au pregitit

$i au lisat-o frigurile gi ea le sluiea-Ma/c, 1,31 $i au luaFo toli Fapte gi n-au lisat urmat Marcu 12,22 9i au mancat gi s-au siturat gi au luat tapte co-

9ia venitincasi, ti iadgi rnullimea s-a adunat. incit ei nu puteau nici se fiio:ence - M.1tru 3,20 9i a venit si i-a gisit dormind gi a zis lui Petru: Simone, dormil N-ai avut t;rie ca si ve-

ghezi un ceas? - MarcrL 11, 37 $i a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, si vizindu-L pe Iisus, a cizut la picioarele L:ui - Mnrcu 5, 22 $i a zis lor: Se cuvine, simbita, a face bine sau a face riu, a mantui un suflet sau a.l pierde? Dar ei tice au - Morcu 3, I Si a zis omului care avea mana uscati: Ridici+e in rnijloc! - MarctL 3,3 $i a zis ucenicilor Sii s5-I fie pusi la indemini
o

turi cu rdmlgite de fitAmitui - Morctt 8, 8 9i au mancat toti ti s-a! siturat - Marcu 6,42 9i au plecat cu corabia spre un loc pustiu, de o parle - Matc| 6, 32 9i au silit pe un trecitor, care venea din tarini,
pe Simon Cirineul,

tatil lui Alexandru

gi al

si duci CtuceaL'ui,- Marcu 15,21 $i au trimis la El pe unii din farisei ti din ircdieni, ca str-L prindtr in cuvint - Marc1t 12,13 au $i venit in Capernaum.9i fiind incastr, i-a intrebat: Ce vorbeati intre voi pe d!um? ca

lui Ruf,

Marcu 9, 33

coribioari,

ca

si nu-L imbulzeasci mulli-

mea

$i acela, mergind, i-a tiiat capul in temnili, I-a adus pe tipsie gi l-a dat fetei, ia! fata l-a dat mamei sale - Marc! 6,23 $i aduceau la El copii, ca si-9i puni mainilepeste
ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau
Nlnrcn 10.13

- Matcu 3,9

9i au venit in Ierihon. Si ieiind din Ierihon El, ucenicii Lui si multime mare, Bartimeu orbul. fiul lui Timeu, gedea jos, pe marginea dntmlului - Mnrcu 10, 46 $i au venit la Betsaida. $i au adus la El un orb

9i au venit la casa mai-marelui sinagogii ti a v;zut tulburare gi pe cei ce plangeau gi se tinguiau mult - Marca 5, 38 9i au venit la El saducheii care zic ci nu este inviere 9i-L intrebatzicAnd - Marcu 12,18

ti L-au rugat si

se

ati'l.ge d,e el- Marcu 8,22

$i au venit la El, aducind un slibinog,

pe

Si chemAndu-i la Sine, le-a vorbit in pilde:


Cum poate satana st alunge pe satana? Mnrcu 3,23 9i cine poate si se m entuiascl? - Marcu 10,26 9i cu multe pilde ca acestea le griia cuvantul dup; cum puteau si inleleaga - Mtrrclt 4,33 5i cum este scris despre Fiul Omului ci va s;
Nlnrcu 9, '12

care-l purtau patru inEi - Marcu 2,3 au !i venit mama Lui 9i fralii Lui gi, stand afaii, au trimis la El ca si-L cheme - Marc! 3, 31 $i auzind ai Sii, au ietit ca si-L prindi, ci ziceaur $i-a iegit din fire - Mnrar 3, 2i auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul $i lui Ioan 9i l-au pus in morment-M/i,'dr 6, 29

$i aveau 1i pu!ini pegtisori.9i bine(uvintandu-i, a zis si-i puni ii pe acegtia inaintea lot - Mnrcu 8,7 $i cind cu cele gapte piini, la cei patru mii de

pitimeasci multe 9i si fie defiimat?


se fac

9i cum
Lui?

minuni

ca acestea

prin mainile

oameni, cite coguri pline de f;remituri ali luat? Iar ei au zis: 9apte - Morcu 8,20 iegea El in drum, alergind^la Fi unul cind $i
gi ingenunchind inaintea Lui,

Il intrebal Invi!Storule bun, ce s: fac ca si mottenesc viala vegnici? - Mrlrcl 10,17 cind s-a ridicat soarele, s-a vegtejit gi, $i
neavAnd

ridicini, s-atscat

Marcu 1,6

Si cind qedea El in casa

$i

Marcu 2,15 cAnd vin din

lui Levi, mulli vamegi 9i picitoFi gedeau la masi cu Iisus ti cu ucenicii Lui. C; erau multi 9i-I urmau -

- Nlorcu 6, 2 9i daci inlr-un loc nu vi vor primi pe voi, nici nu v; vorasculta, iegind deacolo, scuturali praful de sub picioarele voaslre, spre merturie lor. Adevirat griiesc voui: Mai ugor va fi Sodomei gi Gomorei, in ziua judecifii. decat cet;lii aceleia - Marcu 6,11 $i daci o casi se va dezbina in sine, .asa a.eea nu va mai putea si se |i^e - Marcu 3, 25 9i dac; satana s.a sculat impotriva sa insu;i 1i s-a dezbinat, nu poate s; d;inuiasc;. ci arc slergit - Marcu 3,26

5i de multe ori l.a aruncat;i in foc gi in api ca sd-l piardi, Dar de poti ceva, aiuti-ne,

urcioarelor gi a vaselor de arami gi a paturilor - Mnrcu 7,4 care va fi semnul c6nd va fi si se implineas$i ci toate acestea? - MrIc! l-1,4

pial;, daci nu se spali, nu minanci; ti alte multe sunt pe care au primit s; le !ini: spilarea paharelor 9i a

fiindu-Ji mili de n oi - Marcu 9, 22 $i de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar sc;pa nici un trup, dar pentru cei
ale9i, pe care i-a ales, a scurtat acele zileMarcu 73. 20 $i de-ar fi si mor cu Tine, nu Te voi tigidui Marcu 74. 37 Si de-i voi slobozi fltrm6nzi la casa lor, se vor istovi pe drum, ct unii dintre ei au venit de departe - Mnror 8, 3

$i c;rteau impotriva ei - M,rr.r 1J, 5 $i ciutau si-L prind:, dar se temeau de popor. Cici inleleseseri c, impotriva lor zisese pilda aceasta. $i lisindu-L, s-au dus Marcl12,12 9i ce este inlelepciunea care I s-a dat Lui? $i cum se fac minuni ca acestea prin rnainile Lrri? - Marcr 6, 2 $i cei impreund restignili cu El il oc.irau Marctr 15, 32

$i doarme ti se scoali, noaptea 9i ziua.


Mnrc 4.27

si

semanla risale gi cregte, cum nu gtie el

$i chemind iar;ti mullimea la El, le zicea: As.ultati-Mi tof i gi i,^leleteli - Marct 7,11 Si chemind la Sine mul;imea, impreun) cu
ucenicii Sii,le-a zis: Oricine voiegte si vini dupi Mine si se lepede de sine, si-9i ia
Crucea 9i si-Mi urmeze Mie - Mnrcu 8, -lJ $i chemind la Sine pe ucenicii Sii le-a zis: Adevirat Briiesc voui ci aceasti viduv; siiaci a aruncat in cutia darurilor mai mult decet toli ceilalti - Mnrcu 12,13

$i dupi ce au cintat cAntiri de laudi, au iegit la Muntele Mislinilot - Mnrcu 11, 26 Si dupi ce L-au batiocorit, L-au dezbricat de purpuri gi L-au imbricat cu hainele Lui. Si L-au dus afari ca s5.L restigneasc; Marcu 15. 20

Si ea, iesind, a zis mamei sale: Ce si cer? Iar


Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan BotezitomlMarcu 6,24

9i ei au inceput si-L roage si se duci din hotarele lor - Mnrcu 5, 17 Si ei vorbeau intre ei, zicind: De vom zice:
Din Cer,
va zice: Pentru ce, dar, n-ati crezut

in

el?

- Marcu'll, 3l

248
$i El

_
Si

REFERTNTE EVANGHELICT

a zis lor: Si merBer in alti parte, prin cet;!ile gi satele invecinate, ca si propov;, duiesc 9i acolo, c;ci pentru aceasta am venit - Marat 7, 38 9i el ciuta cum s:-L dea lor,la timp potrivit-

de mare pret, Fi, spirgand vasul, a virsa

fiind

mirul pe capul lui Iisus - Marcu 14,3 o zi cu bun prilej, cind Irod, de ziu

sa de nastere, a

ficut

ospS!
21

Mircu

gi cipeteniilor

14, '.I1

ottirii

dregitorilor Iu

$i El i-a intrebat: Dar voi cine ziceti c; sunt $i


Eu? Rispunzdnd, Petru a zis Lui: Tu egti Hristosul - Marcu ,J. 29 El le certa mult ca si nu-L dea pe lati Matcu 3,12

Galileea - Marcu 6,

9i fruntagilor di

$i glas s-a ficut din Ceruri: Tir egti Fiul Meu Ce iubit, intru Tine am bi'].evoit - Mnrcu'1,11

$i Ll le.a zis: Agadar ;i voi sunteti nepriceputi? Nu intelegeli, oare, c; tot ce intri in om, din afari, nu poate si.l spurce? Marcu 7.18
Si el, ridic5ndu-si ochii, a zis: z5res< oamenii; ii vid ca pe nigte copaci urnblind -Mnrcu 8,2-1

9i i-a chemat pe ei indati. Iar ei, lisAnd p tat;l lor Zevedeu in colabie, cu lucritorii s-au dus dup; El - Mdlcl 1, 20 Si i-a vizut cum se chinuiau vAslind, cic vintul le era impotrivi.9i citre a patr
straii a noplii
9i voia
a

si treaci pe lingi ei- Mnrcu 6,48

venit la ei umblind pe mar

$i El, sculAndu-Se, a certat vantul ti a poruncit mirii: Taci! [nceteaz:! Si vantul s-a potolit qi s-a ficut Iiniste mare- Marcu 4,39 $i era acolo un om avind mina uscati -,\4nrct r 3, I $i era impreuni cu fiarele 9i ingerii ii slujeau -

Si i-a zis; Vezi, niminui si nu spui nimic, c mergi de te aiati preotului ti adu, pentr cur;tirea ta. cele ce a rinduit Moise, spr

9i iarigi

mirturie loi - Mdrc!


a

1. 44

iegit la mare

nea fa Et gi

ii invita -

ti toati

mul;imea ve

MarcLt 2, 73

Marc 1. 13 $i era in sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare - Mdlalt 1,23 $i erau pe drun, suindu-se la Ierusalim, iar Iisus mergea inaintea lor- 9i ei erau uimili ti cei ce mergeau dupi El se temeau.5i luend la Sine, iarisi, pe cei doisprezece, a inceputsi le spun: ce aveau si I se intample - Marcu 10, 32
$i erau gi femei care priveau de departe; intre eler Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic 9i a lui losi, gi Salomeea Marcu l5.4l) 9i erau uimiti de invititura Lui, cici El ii invi!a pe ei ca Cel Care are putere. iar nu

Siiar;sia inceputlisuss; invete,langi

mare, gi s.

adunat la El mulFme foarte multi, incet H intrat in corabie ;i gedea pe mare, iar toa multimea eIa lengi m aJe, pe uscat - Marqt 4, 9i i-au vizut plecend si multi au inleles gi a aler8at acolo pe jos de prin toate cetitile gi au sosit inaintea lor - Marcu 6, 33 l-au zis unii: lati mama Ta si fraliiTSi si suro $i rile Tale sunt afar;. Te catte'Marcu 3.32 $i I-au zis: Cu ce putere faci acestea? Sau cin Ti-a dat Tie puterea aceasta. ca str le faci? Marcu 1l,28

$i iegind din corabie, Iisus a v;zut multime mare si I S-a f;cut mil; de ei, ceci erau c nigte oi firi pistor, si a inceputsi-i invefe

in felul cirturadlor - Morc| '1,22 9i erau uimiti peste misur5, zicind: Toate

9i fariseii Ii ziceau: Vezi, de ce fac simbita

ftrcut bine: pe surzi ii face si audi gi pe muli si vorbeasci - Morcu 7, 37


ce

le-a

nu se c!.l],ine? - Malclt 2, 21 propoviduiau si se poceiasci $i iegind, ei '12 Marcu 6, 9i f;cendul-Se mili, a intins mana 9i S-a atins de el gi i-a zis: Voiesc, cur'teste-te - Mnrcu 1 , 41 $i iegind, fariseii au f;cut indattr sfat cu irodianii impotriva Lui, ca si-L piardi $i fiica Irodiadei, intrand ti jucand, a plicut lui Irod gi celor ce gedeau cu el la masi. Marcu 3,6 Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice 9i lisus l-a certat, zicand: Taci si iegi din el vei voi si iti voi da - Mnrctr 6,22 Marcu 7,25 Si fiind El in Betania, in casa lui Simon Le. pi lisus te-a rispuns: Au niciodati n-ali citit ce prosul, gi gezind la masi, a venit o femeie ficut David, cand a avutnevoiegi a flimenzit avend un alabastru, (u mir de nard curat, el gi cei ce erau cu el? - Marcu 2,25

mllte - Marcu 6, 31 $i iegind ei din corabie, indati L-au cunoscut Mnrcu 6.54 Si iesind, au fugit d la mormant, ci erau cuprinse de frici 9i de uimire, 9i niminu nimic n-au spus, c;c i se temeau - Mqrcu 16,

$i Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui s; posteasci cat timp este mirele cu ei? Cati
vremeau pe mire cu ei, nu pot si posteasciMarcu 2,19

9i indat; s-au adunat mulli, incat nu mai eia loc, nici inainlea usii, 9i le griia lor cuvinl|rl - Marcu 2, 2

$i intrAnd iarigi in Capernaum, dupi cAteva zile s-a auzit ci este in casi - Md,'.ll 2, 1 9i intrand indati, cu grabi, Ia rege, i-a cerut, zicdnd: Vreau str-mi dai indati. pe tipsie, capul lui loan Botezitotr:l - Marcu 6, 25
$i

9i indati strigand tatil copilului, a zis cu lacrimir Cred, Doamnel Aiuti necredinlei nJ.ele - l\4drct 9, 21 9i indati toati mullimea, v;zandu-L, s-a spiimaniat 9i, aler-s.1nd, I Se inchina Marcu 9,15 deschise gi Duhr.rl ca trn porumbel coborindrr-Se peste El - Nlartt 1, 10 $i indati, inci vorbind El, a venit luda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, gi cu

vi tulburali ti plangefi? CoDila n-a mudt, ci doarme - Mrlcu 5, 39 9i il iAndeau pe lisus se vadi daci il va vindeca simbJta. ca se-L invinurasc, inkind,lea
zisr Dece

$i indati, iegind din api, a vdzut Cerurile

Marcu 3.2 $i il rugau mult

fi

sd nu-i trimiti afari din acel \i^ttt - Marcu 5, 10 impreuni cu El au ristignit doi telharil

el multime cu sibii 9i cu ciomege, de la arhierei, de Ia cirturari ti de la bitrani -

Marc 11,13
Mnrcu L
'18

unul de-a dreaptagi altul de-a stanga


a

Lui-

$i indata, lisind mrejele, au mers dupi El

Morclt 15,27 $i in ziua aceea, cind s-a inseral,

zis cStre eil

S; trecem pe lirmul celilalt - Mdi'cr 4, J5 indati a silit pe ucenicii Lui si intre in $i cealalti parte, spre Betsaida, pan; ce El va slobozi mullimea - Marcu 6,15 9i indati a vizut ti urma lui lisus pe cale Mnrcu 10,52

corabie Fi

si

mearBi inaintea Lui, de

t
I

9i indati cocogul a cantat a doua oari. 9i Petru si-a adus aminte de cuvAntul pe care i-l ipusese Iisus: inainte de a cAnia de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine. 9i a inceput si plingi - Marcrt 11,72 $i indati cunoscind Iisus, cu duhul Lui, ci a9a cugetau ei in sine, le-a zis lor: De ce cugetali acestea in inimile voastre? Marcu 2,8 9i indati dimineata, arhiereii, tinand sfat cu bitrenii, cu cirturarii 9i cu tot sinedriul 9i legAnd pe lisus, L-au dus gi L-au predat

$i invifand Iisus in templu, griia zicind: Cum zic cirtularii ci Hristos este Fiul lui David? - Ma;'crr 1.?,35 9i l-a intrebat p tat;l lui: Ceti vreme este de cind i-avenit aceasta? larel a rispuns: din pruncie - lvlnrcu 9, 21 9i L-a intrebat Pilat: Tir egti regele iudeilor? Ial El, rispunzAnd, i-a zis: Tu ziei - Marcu 15,2 l-a intrebat: Care ifi ste flumele? 9i I-a 9i r)spuns: I egiune est numele meu, cici suntrn mulfi - Mdr.r -5, 9 9i L-a s;rutat - &fur.lr 1-1, .15 Si la vreme, a trimis la lu(r,itori o slugi, ca sd ia de la ei din roadele viei - Mrrcrl 12, 2
gi l-au adus la El. $i vizAndu.L pe Iisus, duhul indati a zguduit pe copil,9i, cizind la pSmant, se zvarcolea spumegind -Mnr.:rr

$i

.l

$i indati Duhul La manat in pustie-Marcr/ 1,l2 $i indati iegind ei din sinagogd, au venit in casa lui Simon gi a lui Andrei, cu lacov gi

lui Pilat - Marcl

15,

c! loan - Marcu 1, 29 indati izvorul sAngelui ei a incetat ti ea a $i simlit in trup ci s-a vindecat de boali Morcu 5, 29

Si indatl s-a indepirtat lepra de la el gi s-a cwelit - Marcu '1, 12 indati s-a sculat copila li umbla, caci era 9i
de doisprezece ani. 9i s-au mirat uimire rnare - Mrrc! 5, 4:

lasind ei multimea. L-au luat cu ei in corabie, asa cum era, cici erau cu El 9i alte coribii - Marcu 4, 36 $i lisindu-i, a intrat iariti in corabie 9i a trecut de cealalti parte - Marcu 8,'13 le $i poruncea si nu spuni niminui. Dar. cu cat le poruncea. (u atet mai mult ei il eeslea! - Marcn 7, 36

ti

L-au rugat. zicind: Trimile-rre pe noi i|r porci, ca si intrim in ei - Morcu 5, 12

indat;

cu

Si le zicea lisus: Nu este prooroc dispretuit, decet in patria sa ti intre rudele sale 9i in casa sa - Morclt 6, I le $i zicea lofl Adevirat griiesc voui c; sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta

250
moartea, peni ce nu vor vedea Mnrcu 9,1

REFERINTE EVANCHELICE

lui Dumnezeu, venind intru putere 9i le zicea lori Bine, afi lepidat porunca lui Dumnezeu, ca si linefi datina voastril Marcr 7, 9 le $i zicea lor: Simbita a fost f;cut pentru om, iar nu omul pentru sambiti - Marcu 2, 27 Si le zicea: in orice casl veti intra, acolo s; r;meneli peni ce veli iegi de acolo

impirifia

9i n-a lisat pe nimeni s; meargi cu El, decat numai pe Petru gi pe Iacov gi pe Ioan,
fratele lui

Iacov

Marcu 5,37

9i n-a putut acolo sA faci nici o minune, decit navi, i-a vindecat

ci, punindu-$i mainile peste pulini bol-

Marcu 6, 5

Si le zicea: Luati seama la ce auziti: Cu ce misurl misurafi, vi se va misura; iar voui celor ce ascultali. vi se va da si vd va prisosiMotcu 4,21 $i le zicea: Se aduce oare ficlia ca si fie pusi sub obroc sau sub pat? Oare nu ca si fie pusl in sfegnic? - Mdrck ,1, 2i $i le zicea: Tot nu pricepe,ti? - Mrt.u 8, 21

Mnrc 6,1A

5i neputind ei. din pricina mullimii. sd se apropie de El, au desf;cut acoperigul casei unde era lisus gi, pin spifturi, au lisat in jos patul in care zicea sl;binogul- Mdrcu 2,I 9i nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi? $i se

sminteau intru El - Marcn 6,3 spume la

Si odunde-l apuci,

il arunc; la pimant

gi face

$i le-a rispuns: Voui vi e dat s; cunoagteli taina imptrrifiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de alare totul se face in pilde MorctL 4, 1'l

guri 9i scrignegte din dinfi 9i infepenette. $i am zis ucenicilor Tii si-l alunge, dat ei n-au plutut - Marcu 9,18 Si pe cind mergea El intr-o simbiti prin seminituri, ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput si smulg; sprce - Morcu 2, 23
$i pe cind semina el, o s;manl; a cizut langa cale si pdsdrile ceruluiau venit siau mincat-o - Marcu 1, 1 Si poruncindu-i cu aspime, indat; l-a alungat Marcu'1,13

$i le-a zis lisus: Oare nu pentru aceasta r;tecili, nettiind Scripturile, nici puterea Iui Dumnezeu? - Marcu 12,21 fi le-a zis Iisus: Veniti dupi Mine si vi voi face si fiti lescad de oameni - M4rdr l, 17 9i le-a zis lor: lntdstat este sufletul Meu pani
la moalte. Riminefi aici

$i pinzindu-l l-au omorit gi l-au aruncat alare din vie - Marcu 12, I

ti

privegheafi

Morcu 14,34 $i le-a zis lor: Pentru ce sunteti aga de fricoti? Cum de nu avefi credinli? Matcu 4,14 $i le-azis: Nu pricepefi pildaaceasta? Darcurn veli infelege toate pildele? - Mutcu 1,'13 $i luSnd cele cinci paini 9i cei doi p9ti, privind la Cer, a binecuvantat 9i a frant piinile gi le-a dat ucenicilor, ca s; le puni

Si privind pe cei ce tedeau in iurul Lui, a zis: Iati mama Mea 9i fralii Mei - Mnrcu 3, 34 $i privindu-i pe ei cu manie gi intristendu-S de invertotalea inimii lor, a zis omului: intinde mana tal 9i a intins-o,9i mina lui s-a f;cut sin;toasi - Mntcu 3,5 Si ridicandu-Se de acolo, S-a dus in hotarele Tirului;i ale Sidonului gi, intrand intr-o casi, voia ca nimeni si nu gtie, dar n-a

putut si rimani

tdinuit

Mdr.Ir 7,24

inainte, asemenea 9i cei doi pegti i-a impirlit tutuior - Mn,'cu 6, 41 $i luind la Sine, iarigi, pe cei doisprezece, a inceput sA Ie spuni cele ce aveau si I se intample - Md,rr ?0, 32

9i s-a ficut un norcare ii umbrea, iarun glas din nor a venit zicand: Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta s;-L ascultali - Mdlcli 9, $i s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine iti voi

9i mergend pulin mai inainte, a v;zut pe Iacov 9i s-a pornit o furtuni mare de vant 9i valurile se priv;leau peste corabie, incat corabia al lui Zevedeu 9i pe Ioan, fratele lui. $i ei era aproape s; se umple Mnrrtr 4,3/ erau in corabie, dregAndu-gi mretele Mar* 1, 19 Si s-a sculat indat; 9i, luandu-ti Patul, a iegit

da, pAni la iumitate Ir4ttrcu 5,23

din regatul meu -

inaintea tuturot, incat erau toli uimiti 9i ca si tac;, el insi cu mult sl;veau pe Dumnezu, zicand: Asemenea mai tare striga: Fiule al lui David, milulucturin-amvizutniciodate-Marcu2,12 ieste-mi! - Mnrcrr 10,48 Si multi isi asterneau hainele pe cale, iat alfii 9i s-a suit la ei in corabie 9i s-a Potolit ventul agterneau ramuri, pe care le tii au d e prin 9i erau peste misur; de uimifi in sinea lor -

$i multi il certau

gtidini -

Marcr.r

11,8

Nltltcr 6,51

iNTREBUINTATE DESEORI

251 pe

$i

S-a

suit pe munte gi a chemat la Sine


a

voit, $i au venitlaEl- Marcu 3,13 9i s-au inlricogat cu frictr mare ti ziceau unul citre altulr Cine ste oare, Acesta, cA gi vantul gi marea I se supu'1? - Mdrcu 1, 41 9i s-au spiimantat toti, incat se intrebau intre ei, zicAnd: Ce este aceasta? O invalitu!tr noui ti cu puterei ci gi duhurilor necurate le poruncegte, 9i I se stJprui - Marcu'1,27 si 9i aibi putere si vindecebolile 9i si alunge
cati demoni\

Proorocgtel 9i slugile il batau cu palmele - MarcLt 14, 65 unii din cei ce st;teau acolo, le-au zis: De 9i ce dezlegali m6nzul? - Marcu 11,5 $i vizind de departe un smochin care avea (runze, a mers acolo, doar va gSsi ceva in el; gi, ajungAnd Ia smochin, n-a gisit nimic decat fiunze. Cici nu era timpul smochinelor - Marcu 11,73 vlzand Iisus credinla lor, i.a zis slibinogu9i

9i si nu ia insutit - acum, in vremea aceasta, de prigoniri - case gi frati si surori gi mame li copii gi tarine, iar in veacul ce va si vinil viafl vegnici - Mnrdr 10,30 $i si steain bincile dintai in sinagogi 9i si stea in capul mesei la ospele - Marcu L2,39 $i scoteau multi demoni gi ungeau cu untdelemn pe mul;i bolnavi pi-i vindecau Marcu 6,13

MarcLt 3,75

lui: Fiule, iertate ili sunt prcatele talel

Marcu 2, 5

$i venind in Capernaum gi indati intrand

samb;ta in sinagoga,iiinvala- Matcu 1,21 $i venind indati 9i apropiindu-se de El, a zis Lui: invilitorule! 9i L-a sirutat - Marcil
9i venind propoviduia in sinagogile lor, in toat; Galileea, alungdnd pe demoni -,Ma?&/ 1, 39 vor fi amindoi un trup; ata ci nu mai sunt $i doi, ci un trup - Ma,'cu 10,5 Fi vorbeau intre ei, zicand: Aceasta o zice, fiindci n-avem pAine - Marct 8,1,6 $i zicAnd: S-a implinit vremea gi s-a apropiat

9i scuturandu-l duhul cel necurat gi strig6nd cu glas mare, a iegit din el- MarcLt l,26 se 9i sminteau intru El - Marcu 5, 3 9i se va ridica neam peste neam ti impirilie peste imptrrilie, vor fi cutlemure pe alocuri si foamete si tulburiri vor fi Morcu 13,8 $i spunea acest cuvant pe fafi. $i luAndu-L Petru de o parte, a inceput s5-L dojeneasci - Marcu 8, 32 $i strigind cu tlas puternic, a zis: Ce ai cu mine.Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preainalt? Te jur pe Dumnezeu si nu mi

impirilia lui

Dumnezeu.

credefi in Evanghelie $i zicea: Aga este


Matcu 4,26

impirilia lui Dumnezeu, ca un om care arunci sAmanfa in p;mant -

Malcrr

Poc;ili-vi ti i, 15

$i

zicea: Cum vom asemina impirifia lui Dumnezeu. sau in ce pildi o vom inchip]ui?

$i, alergind, unul a inmuiat un burete in otet,

- Marcu

1, 30

chinuielti - Malc't 5, 7 Si toatA cetatea era adunati la usi -Moror 1,.33 Si tot a9a ziceau toti- Marcu 14,31. 9i kecand, a vizut pe Levi al lui Alfeu, gezind

l-a pus intr-o trestie


si-L coboare -

zicand: Lisafi

si vedem

ti

I-a dat

si

bea,
ca

dacd vine

llie

Mdt'c1r 15, 36

la vami, gi i-a zis: Urmeazl-Mi! Iar el,

$i, auzind ei, s-au bucurat 9i au dea bani - Marctt 14, 11

figiduit s;-i

sculandu-se, I-a ulmat - Marcu 2, 11 $i tu erai cu lisus Nazatineanul - Marcu 14, 67 pi ucenicii Lui I-au rispuns: De unde va putea cineva si-i sature pe acegtia cu piine, aici

9i, Iiind sambiti, a inceput sa invele in sinagogi. $i multi, auzindu-L, erau uimifi
gi ziceau: De unde are El acestea?

9i

ce este

$i umblind pe

a vizut lui Sirnon, aruncend mrejele in mare, cici ei erau pescai - Morc 1,76 $i un lepros a venit la El, rugindu-L ;i ingenunchind gi zicind: De voiegti, poti si mi cwe+egti - Mdrcu 1, 40 $i unii au inceput si-L scuipe 9i sA-I acopere fala qi st-L bati cu pumnii ti sA-I zictr;

in ptstie - Marcu

8, 4

lingi

Marea Galileii,

inlelepciunea care I s-a dat Lui? 9i curn se fac minuni ca acestea prin mainile Lui? Marcu 6, 2

pe Simon 9i pe Andrei, fratele

$i, iegind din pirfile Tirului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei - Marcu 7, 31 $i, lisindu-L, au flgit toli - Matc! 14, 50
du-$i miinile peste ei,- Matcu 10,16
Mea gi

$i,luAndu-i in bra;e, i-a binecuvantat, punan$i, rSspunzSnd lor, le-a zis: Cine este mama

frafii Mei? - Marcu 3,33

252

REFERINTE EVANCHELICE
Tolrl.a - Marcu 3, '18 Tot a9a gi voi, cAnd

$i, sculindu-se in miilocul lor, arhiereul L-a


acettia?

intrebat pe Iisus. zicendt Nu rispunzi nimic la tot ce mirturisesc inpotriva Ta

veli vedea implinindu-se

aceste lucruri,

$i-a iegit din fire Marcu 3,21 $i-a pus degetele in urechile lui, 9i scuipand, S-a atins de limba lll - Marc 7,3i 9i-i invita multe in pilde - Mnrcu 4,2 5i-i inv.ita si le spunea: Nu este. oare. s(ris:

si gtiti ci El este aproape,

Nlnrcu 14,6A

langi, lFi - Marcu'13, 29 Tot nu infelegefi, nici nu pricepefi? Atat de invartogati este inim a voastrl? - Marcu 8, 17 Tot nu pricepeli? - MarcLt 8,21 Toli Te cauti pe Tine - Marcu 1, 37

Tofi

pegteri de telhati - Marc '11, l7 9i-L bifeau peste cap cu o trestie gi-L scuipau 9i, cizend in genunchi, I se inchinau -

chema, pentru toate neamurile"? Voi insi ati ficut

,,Casa Mea cas; de ea

rugiciune

se va

vi vefi sminti, ci scris este:,,Bate-voi pistorul gi se vor risipi oile" , Marcu 14,27
lalti,
s-a

din

Trecand Iisus cu corabia iarigi de partea cea-

llngi

adunatla El mulfime multi

gi era

rnare

Nlrrc l5,19

9i-L luau in ras. Iar El, sco!indu-i pe toti afari, a luat cu Sine pe tatel copili, pe ntama ei 9i pe cei ce il insofeau gi a intrat unde era copila ' tln,.a!r i, J{)

$i-L vor batjocori gi.L vor scuipa si-L vor biciui 9i-L vor omori, dar dupi trei zile va invia -,\{ar'.1 10,.l.l $tii poruncile: Si nu ucizi, si nu sivartesti adulter, sA nu fu!i- si nu mirturisegti stramb, s; nu ingeli pe nimeni, cinsteste pe tat;l tiu si pe mama ta Marcu'10,19
Stiti c: cei ce se socotesc carmuitori al neamurilor domnesc pesfe ele gi cei mai mari ai lor le st;penesc - rlnrct 10, J2

T
Taci si iegi din el - Mrrrcrr i, 25 Tacil lnceteaz;l 9i vantul s-a potolit gi s-a

Trecand marea, au venit in finutul Ghenizartului gi au lraslalerm- Mdtc 6,53 Trec6nd, a vizut pe Levi al lui Alfeu, gezAnd la vami, gi i-a zis: Urmeazi-Mil Iar el, sculandu-se, I-a urmat- Marcr 2,11 Trimite-ne pe noi in porci. ca s; intr;m in ei Marcu 5,12 Trufia, usuritatea - Marc 7,22 Tu astizi, in noaptea aceasta, mai inainte de a cinta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida de Mine - Mircu 14,30 Tu etti Fiul fui Dumnezeu - Mircu 3,17 Tu egti Fiul Meu cel iubit, intru Tine am binevoit - Marcu 1, 17 Tu etti Hristosul - Md,'qi 8, 29 Tu egti reBefe iudeilor? - Marcu L5,2 Tu nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor - Mnrcri 8, 33 Tu zici - Mnrcu 15, 2

Marcu 5,21

ficut

liniste mare - Marcu .I,39

T
Tie una gi lui Moise una gi lui Ilie una - Mdror 9,5

Tadeu

Talita kumi, care se talcuieFte: Fiic5, lie zic,


scoali-tel - Mrt,'.1r 5, 4l cheami - Ma,-clr 10, .,lg Te jur pe Dumnezeu s; nu
Te

- Mrl'crr 3, 18

U
Ucenicii lui Ioan si ai fariseilor posteau gi au
venit si l-au zis Lui: De ce ucenicii lui loan si ucenicii fariseilor postesc. iar ucenicii

Nlnrcu 5,7

mi chinuiesti -

Te

ttim cine egtii Sfantul lui Dumnezeu


Mirtu
7, 21
1

Toati cetatea era adunati la \rre - Marcu


om

Tii

nu postesc?

, 3.J

Toatimulfimea venea la El siii invifa - Mrror 2,13 Toate aceste rele ies diniuntru si spurce pe

Ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput si


smulg; spice - Mdr.,l 2.23 Ucenicilor Sii le limura toate -

Marcl? 2, 18

- Marcu 7,23 Toate cate cereli, rugendu-v:, si credeli c; le-afi primit 9i le veti avea - L4Jrrlt 1l , 21 Toate le-a ficut bine: pe surzi ii face si audi Fi pe muti s; vorbeasci- Mnrcr 7,37 Toate suntcu putinti celui ce crede -Mnrrir 9,23

Uitindu-se, si priveasc;9i sA nu vadi,9i, auzind. si nu in!eleage, ca nu cumv. sa se intoarci 9i si fie iettati - Marcu 4,12
Un lepros
a

Mar"cu 4, 34

venit la El, rugindu-L gi ingenun.

chind 9i zicind: De voielti, poti si mi .lureqlti - Mnrcu 1, 10

'5e

)e, de
17

Un lucru ifi mai lipsegte: Mergi, vinde tot ce ai, d; seracilor gi vei avea comoara in cerj si apoi, luind Crucea, vino 9i urmeazi Mie Matctr 10,21 Un om a sidito vie, aimpreimuit-ocu gard, a s;patin ea teasc, aclidit turn 9i a dat-o lucriforilor, iar el s-a dus departe -M.lrar/ ll, I Una treizeci, alta gaizeci, alta o sut; -,\'lnrcrl J, S Unde este odaia in care s: minanc Pagtile im-

'oi
27 ta-

'ta

preuni cu ucenicii Mei? - N1dt.t 11, 11 Unde va intra. spufleti stapinului casei ca invilitorul zice: Unde e.te odaia in care

si
rd

mSnanc Paltile impreuni cu ucenicii

N4ei?

Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge - M.rrc! 9, ,l.l;9,16;9, 18 Unde voielti $ gitim, ca si minanci Patiile?
Marcu 11,12

Mrrcu 11.11

miinile necurate. adici nesp;late, cer- Mnrcu 7, 2 Vizindu-L de departe pe Iisus, a alergat ti s-a inchinat Lui - Marcl 5, 6 Vizandu-L pe Iisus, duhul indati a zguduit pe copil, ii, cizand la pimant, se zvarcolea spumegAnd Marcu 9,20 Vizindu.L umbland pe mare, li s-a pirut c5 este niluc; gi au strigat - Mnr.r/ 6, 49 Vedeli si nu vi intele cineva - M,?r'.tl 13, 5 Vedeli, p;ziti-vi de aluatul fariseilor gi de aluatul lui Irod MorLu 8, l5 Vegheali, dar, c; nu stili cand va veni stipanul casei: sau seara, sau la miezul nopfii, sau la centatul cocotilor, sau dimineala cu
teau

NIntcu l3,35 Venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales,


care agtepta gi el

i:a
ei

Unii spun ci egti Ioan Botezitorul, al!ii .i esti Ilie, iar allii ci egti unul din prooroci Matcu 8, 28

Unul din cei

c stiteau pe langi El, scotind sabia, a lovit pe sluga arhiereului si i.a

impirii,a lui Dumnezeu, gi, indriznind, a intrat la Pilat gi a cerut trupul lui tisus -Mnrcll 15, 43 Venind in Capemaum gi indati intrand sambita in sinagogi, ii inv|la - Mnrcu 1,21 Ve,rind la ucenici. a v;zut mullime mare
intre ei - ua,flr 9, 1J Venind o viduvd siraci, a aluncat doi bani, adici un codrant - Marct 72, 42 Vcnifi dupA Mine gi v; voi face s; fiti pescari de oameni - M/rrar I, 17 Veniti voi in;ivi de o parte, in loc pustiu, gi odihnigi-vi putin. Cici multi erau care veneau si mulli erau care se duceau si nu mai Vetmintele Lui s-au f;cut strilucitoare, albe foarte, ca zipada, .um nu poate inilbi aga pe pimant in;lbitortl - Marcu 9,3 Veli Ii urAli de toli pentru numele Meu; iar cel ce va ribda pani la urmi, acela se va nintui - Marcr 13, 13 Vezi aceste mari clidiri? Nu va r;mene piatri pest piatri s; n! se isipeasce- Marcu 13,2 Vezi mr.rltirnea imbulzindu-Te gi zicii Cine s-a atins de Mine? - Mnrcr 5, 31 Vezi, de ce fac sambita ce nu se cuvine? Morcrr 2,21 aveau timp nici s: minence -Mnf .rr 6,31

e-

tiiat urechea - Mdrc! 1-1, +/ Unul dintre cei doisprezece, care inlinge cu Mine in blid - &fdrcr 1.1, 20 Unul treizeci, altul gaizeci ti altul o sut: Marcu 4, 20

imprejurul lor 9i

pe

cirturari sfidindu-se

le

vi aducefi aminte - Ma|flr 3, 13 Urechile lui s-au deschis, iar legitura limbii lui indat; s-a dezlegat, gi vorbea bine Urechi avefi gi nu auzili si nu
Morcu 7, 35

Urmeaz;-Mil Iar el. sculindu-se, l-a urmat


.5 Marcu 2, 14 Uqwritatea - Marcu 7, 22

V
.u .n

ii

Va da frate pe frate la moarte si

i,
;e

Vai celor ce vor avea in pantece 9i celor ce vor alipta in zilele acelea! - Mnrcu'13, l7 Vi vor da in aduniri si veti fi bAtuli in sinagogi

tat; pe copil vor razvrAti copiii se impotriva p;rin9i filor gi ii vo! ucide Mircu 13,12

Vezi,

gi veti sta inaintea condu.itorilor si regilor, pentru Mine, spre mirturie lor

l-

Marcu 1i,9 Vizind Iisus credinla lor, i-a zis slibinogului:

niminui si nu spui nimic, ci mergi de te arate preotului 9i adu, pentru (uritirea ta, cele ce a renduit Moise, spre mirturie

Fiule,iertateifi suntplcateletalel-Mdrcll2,5 VizAnd pe unii din ucenicii Lui ci mininci

lor-Nlnrcu L14 ti v; va prisosi - Marct 4,24 Vicleniile, inseliciunea, neruginarea, ochiul


Vi
se va da

pizrnag, hula, trufia, .ugl'rtet, tea- Marctl7,22

Morcu 15,26 Vine in urma mea Cel Ce este mai tare decat mine, Ciruia nu sunt vrednic, plecan_

Vina Lui era scrisi deasupra: Regele iudeilor

Voiesc, curitegte-te

Vinul nou sparge burdufurile si vinu


_-_

du-mi, si-I dezleg cu!eaua inciltimin_ telor - Marcu'1,7


se

Vinul nou trebuie si fie pus in burdutu noi _


Marcu 2,22

ti burdufurile

strici _M,?r,.r,.), ):

se

varsi

totul se face in pild e _ Mircu 4, j.) Vreau sA-hi dai inddte, pe tipsie, capul lui toan botezelorul _ Marc 6, 25

Uo:,.ul" dat si cunoasteli taina impEr);iei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afari

pe rcgele iudeilor? _ Mnrar t5,9 vor veni zile. c;nd se va lua mirele de la ei si _. atunci vor posti in acele zile _ Mnrcu 2, j0

Voitisi

- Marcu j,

41

vE efiberez

Voi.dirama acest templu ficut de mini, si in trei zile altul, nef;cut de mani, voi clidi _
Marcu 14,
SB

z
Ziresc.oamenii;
ta

Voi insi ali f;cut din ea pesteri de talhari _


Marcu 11,17
Voi insi ziceli: Daci un om va spune tatilui sau mamei: Corban! Adici; Cu ce te_a9 fi putut

umoland _ Mnral

ii v;d

ca pe niste copaci

B, 24

-Voi
_

aiu ta este

Marcu 14,28

diruit I ui Dumnezeu _ Marci 7, 11 merge mai inainte de voi in Galileea _

d_reapta Mea pjn6 ce voi pune pe vrijmasii rar a9ternut picioarelorTale _ MnrCn t2,Jo Zis-au Lui: Donesprezece _ Mnrctt g, lg

tiu gi mergi la casa - Mnrc 2,1'l Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a

Zic fie: Scoali-te, ia-ti patul

_.

255

INDICE REAL SI ONOMASTIC


arhiereii iudeilorr viclenia lor Mnrcr aruncarea in ispite - Malcu 1,, 12 13 averile: impirfirea lot Marctt 14,17

A
Abiatar arhiereul - Morcu 2,23-28
Abimelec - Marcu 2,23-28 Adam: e ingropat pe Colgota- Marcu 15,22 28 Adam: s-a sfinJit cu Patimile lui Hristos -Malcll 15,38-41 adevdrul: inlelegerea i i - Marcu 2, 6-12 adevirul: moartea pe^tru eI - Marcu 8, 34-37 aducerea aminte de moatte - Marcu 1,3, 32-37 adulterul - Marcu 7, 14-23; 10, 10-12 agoniselile nedrepte - Marcu 6, 41-44 ajutorarea parinlilor - Mdrcu 7,6-13 ajutorul lui Dumnezeu - Matcu 9, 19-27 alegerea pentru hirotor.i.e - Marcu 3,13-19 aluatul fariseilor - Marcu 8, L3-27 Andrei: e chemat de Hrislos - Marcu'1,16-20 Andrei: unul din cei doisprezece - Marcu 3,
1,3-19

11, 2/-3.3 22

B
Baraba - Marcu 15, 1-15 Bartolomeu: unul clin cei doisprezece

- Mdr(

3.13-'19

birbattrl 9i femeia - Mnrcu 10,1-9

barbatulr unirea sa cu femeia - tldrcll 10, 1-9 befta^elea - Marc|'13, 32 37


binele: sivirgirea lui - Marcu 5, 11b-20 biruinla asupra picatului - Marcu 15,16 2L Biserica: Captrl ei - Marcu 12,14-12 Bisericar cinstirea ei - M.trcu 10,13-16 Bise ca: e minunat a|ceftid - Marc, 12, 14-12 blestemarea smochi^!lrr\ - MarcLt '11, 11-11

Antihrist: schimbarea fipturii in vremea sa Morcu 13,21-26

bogaliiinlmpariliaCerLrrilor Mn,,i, l0.lJ :bogaliile: piedica ce o aduc omului -Md,'.,i lLl.


23-27

Antihrist: venirea
apocalastaza

MarcLt 73, 21-26 MarcLt 8, 34-37


sa

Apostolii: cucernicialor - Morcu 9,28-29 Apostolii: intoarcelea lor de la propoviduireMarcu 6, 30-33

bolile: mustrari trimise de Dumnezeu - Marcu 3,6-12 bolile: vindecarea lor - Marcu 2,'I 5
Botezul - Mc,'c! 11, 1-6;'14, 12-15; 16.15-20 botezuf Crucii - Marcu 10, 35-39a Botezul lui Hristos - Matcu 1,9-11 botezul lui Ioan - Marcu 11, 27-33 botezul poc:infei - Mnrcu 1, 1-3; 1 , 1-5 Botezul pruncilor - Ma/cn'13, 32-37 Botezul: curilia ce o daluiegte-Ma/cll 11, i5-i8

Apostolii: invinuirea ce le este adusd - Marcr!


9,11-18

Apostolii: numele lor - Marcu 3,13-19


Apostolii: propoved:uirealor - Marcu 16,15-2A Apostolii: roadele pro poveduiiJlor - Marcu 12, 1-9 Apostolii: sunt luminA - Mmat 4,21-23 Apostolii: sunt mai puternici ca diavolii Marcu 11, L-6

Apostolii: sunt prigonili de iudei. 11-13

Mnlc

buc\l(ia - Mfircu 9, 30-32 bucuria duhovniceasca - MarcLt 6, 12-13 bucuria duhovniceasci: vrenea er - Mdrcu
18-24

2,

13,
9,

Apostolii: sunt sare


43-50

pimantului - Marcu

bunetatea dumnezeiasci - Marcu 10,17 22 bunetatea omeneascl - Marcu 10, 17 22

Apostolii: trimiterea lor la propovdduire


Marcu 6,6b-11

bunetilile vetnice: dobandirea lor - Mnr.U


13-16

10,

Apostolii: ung cu untdelemn - Marcu 6,12-13


aproapele: slujirea I''ri - Marcu'10,4'1-45 apropierea de Hristos - Marcu 5, 30-34 arhiereii iudeilori neascultarea lor - Mafc! 14,
43-54
casa

C
Capul Bisericii - Mdrcu 12, 10
12

noastri adeviratit - Marcu 8,22-26

catapeteasma templuluise rupe - Mdrcr 15,.13-41

256

INDICE REA

catehumenii - i,lo|r.tr 8,

!)

cazncle did\rolilor - l4rtrc r 5,6-10 cazn!'le pentru pic.:t te Nlnrcx8,3J-37 caznole ve;nice ale lLri luda - Malor 14, 16,21 cilcn ren jurin'rAntului , Marcu 6, 2l-29 carturarii asupresc \.idu\'cle - Mrirc!r 11, jj-,t0

Crucea: taina ei Mnrcu 8,31 33;g, q I cucernrcia Apostolilor Mnrcu 9, 28-29 cugetarea trufdgi - Marcu 11,19-23 cugetele omeneiti - Marcu 8,3'l 33 cunoaSterea cle sine - MarCu 7, 21,30

cilturarii: Inustrarca lor


Mortu 12,.)i
1L)

cunottinfa inchipuit,i
21-29

ale c.itrc Hristos

Scriptruilor - Mdl.c!

6,

c.irturnrii: osinda lor - Mnrn 1?,,f5-10 cirturarii: \,iclenia lor Mnrcu 11,27 33 .isat()ria -,l1rl,.U J, 1-l-ffl cca n'\ai m.trc ponlnci ditl Lege * Mnrc| J2,

ls-.lJ

cele cinci sinttiri - /VIit.u t;,.11-|J cele pntru fapte bun(. Nlut:u E, l-!) cererc(l citrc Dunrnezcu - r\frrrrrr -J, l-1-25

cercrca fiilor lui Zcvedeu

Cezartrl

cert're'a inrpliniti -,4,1ircu i, 2b-12 cerr'rc.r lui lair - M,?rCl 5,:i-19 Cerutile: clt'schider e,t lor - MarctL I , 9 1l

- Mdr,.r/ i0, .1.5,.J9d

cunoltinla tatnicd - Marcu 1.!,22-25 cunrina cu spini - Marcu 15,16-21 curilia Botezului - Mnrcu 1 l, 15-18 curvia - M4lcl 7,11-23;1A,10-12 cuventul bun - Mrlr'cu 16, 15-20 cu\.antril in\,af.itoresc - Mnrcu g, 13-Sl) cuventul lucr:ltor: puterea sa - Marc! 1, 6 clrvarltul lui Dumnezcu: puterca sa - Mai,c! 10, 1-9 cuvintcle lr-1i Hristos se implines. - Mnrclt'13,
27-31

cunogtinla neputincioase - Marcu 2,21-22

chenrarr.a

chinuriie .hinLrrile \jremelnice - l\tlar( 6. 61):lj Cin.r cca tlt- tarn.i lyldrcu 11,'la 2l .rnstc^ lui IJristo-< Mrr.r iJ, 6-9 .rnstircir Bisfricii - ,\10j.u 10, 13,16

l:, ? I l/ f.icik)tilor Ia pftiinF l\4nftu2,13 17 veinicc i\hrctl 6, bl) 11


Md?aU

D
darul clunlnczciesc

cine po.rte sa sc mAntuiasci? - Mdfdt ?l/, f3-.?/ cinstea - i'17,'.r/ I0, -l9l',.1{l

clartrl viduvei - .{,1a rcu 12, 11-11 clarurile Dulrulrri Sfint - Marar 6,12-13; 11,15-78 clarurile in rrunrele lri Histos - Marcu 9,4'l-42 clatina bdtrinilor - Marcu 7, I-S rlatoria fald de l)um^ezer - M|rcLt 12, 13-71 clatoria fafi cle lume - Marcu 12,13:17 clatoria propoviduirii - Marcu 1, 35-39 DaYid J'roorocrrl: impara\ia lui - M0tcu 11,7-10 Da r i.l l r,'orocr.r l: man.i rrc, r piinr le puneri i inainte - I4dl.1 2, 23-28 Liiramarea Ierusalimului- Mnrcu 13, l-4 1-4;14,55-61a defAimarea - Md,'.! 6, 1-j

Daniil Proorocrrl -rlorcu 12,1-9 - Mnrct 9, 38-40; 1'j,24-26

daruril(' mari - M.?r'cu 12, 41-J4 darnrile'mici - MarclL 12,11-44

.instir('n.elor mi.i

.irrstircn lLri DLLmnezeu Mrrcr 12, 1.3 i7 .lrr-lirll( ,,n1('nr')li . M .u ltt. Jt 1i c.intare.l cocolului - Mnrcu 14, 66 72

- it"lrtu

!),11-.1)

- Mttctt 1J,26-3'l cantirca lui - NInrcu 11,66j2 .on;hrnla: putcrea ei - Marcu 9,13-50 .opiii: ucjderca lot - Marat 1.f, 1l-17 copiliria - Mdr.r/ 1.1. .l: 37 Corbanl- MnrLrl /, 6- 13
cL)co9ul:

canfililc de lilLlcl;

d,iinuirca creltinilor - MLtrct

'13,

27-31
13,

d;ramarea temphrlui din Icrusalin - Mar.rl

cfeLlinla femeii cananeence - rldlcu 7, fJ-j{) credinla in Er.anghelie - Mnlcu 1, i.l-15 cred inla in Hristos - Mnrcu 16, I5-20 crcdinla in intruparea lui Hristos - Marat 5,
21-29

credinla zibavnici a luiIair - Mnrcn 5,2j-29 credrnfa: mirturlsitii prrin q111in1 - Marcu 3,
.r8 9,7 ls)-13

defiimarc. Scriptuiii - Marcu 11,13-49 deliimarea trupului, - Marcu 8, 31-3/ ; 1 3, 11-17 deschiclc'rea Cerurilor - Marcu 1,9-17 desf;tdrile - Mdrc, 5, 11-11a: 10, 13-16
dcsfranarea

dcsp.irlirea solilor - Mircu 10, 1-9 dtayolii - Marci 1,23-28

Mrrrcr r 7, 11-23; '10, 10-12

credinla: putercn ei

- Ild,'.r/

2,1-5; 6, 1-6a:

dczridicinarea patimilor - Mrrcl 2, 23-28 diavolii: cazn'lc lor , A4arcu 5,6-10 dhvolii: intr; in trrm a dc porci - Marcu 5,11-14n di.rvolii: indrdznealak:tr - Mnru 7,12-'],3
di.rvoliir ingeliciunealor Mnrcu 5,
1-5

11,

creFtinii: Lliinirirea ior - MrrctL 13,27-31 Crucea: purLrrea ei - Marcu 10, 17-22;15,76-21:
15,.3.3-.37

9I ONOMASTIC

257

diavolii: invArtogarealor - Marclt 5,6-10

Dumnezeu: gederea dc-a stinga Sa -Mnrctt 10,


39b-40

diavolii: mullimea pecatelor lor- Marc! 5,6-10 diavolii: nu trebuie asq)ltaJi - Marcu'1,23-28
c, ll-l4n diavolii: \,or sd z.idirniceasc; nlantuirea Marcu 15,29-32

Dumnezeu: voia Sa

- Mnrcu 1,21-23
E

diavolii: sunt ingiduifi de Dumnezeu - Mrrtcrr

dinarul Cezarului - Marcu 1,2,13-1,7 dobindirea DuhuluiSfdnt - Marcu '1,9-1],


dobandirea lumii - Morcu 8, 34-37
dobAndirea vegnicelor

bunitili - Marcti I Q 1.3-16 doi benui - Marcu 12 , 1'l -41 doudsprezece coguri cu firamituri - Marcu 6,
47-44

Elisei Proorocul - Marcu'1, 10-12 Euharistia - Mn,.r/ 7 , 21-30: 14, 22-25; 15, 12'17 Evanghelia de la Marcu: rrierea ei - l,rtltfcrcrinlor Evanghelia: credinf ainftu ea - Morcu L 11-15 Evanghelia: propoveduiea ei - Marcu 11, 6-9 Evanghelia: se va propovidui la tGlte neamr.rile
Mnrcu'13,5-10

dragostea fal6 de aproapele - Marcu 9, 13-50; 12,28-31 dratostea lui Petru pentru Hristos - Malcl, lf,
50-54

Evangheligtii - Mcrcu 2,6-12


EvangheliFtii: sirnboluile lot

'rni n t ectah

t or c

exemplul Sfinlilor - Marcu 14, 66-72

dragostea pentru Dumneze:u- Marcu 12,28-31

t
facerea de bine - A4orcu 7, 31-37 fapta bunA lucriitoare- Marcu 1, 35-39; 2, 18-20;

dregitoriile omeneiti - Marcu


dreptatea lui Dumnezev

- Marcu

10, 41-45 10, 39b-10

duhul e osArduitor - M|rcu 14, 32-42 duhul pitonicesc - Mnrct 1,32-34


Duhul Sfanf darurileSale - Marcu 6, 12-13; 1'l,
15-18 Duhul SfAnt: dobindircaSa

3,'1-5;7,1-5;9,19-27:11, 7- 10; 'L5, 42-17;


15-20

'16,

- Marcu

1,9-'17
9,

Duhul Sf6nt

Izvorul inlelepciunii - &k/ctt


Sa

.l-8

Duhul SfAnt: hula inrpoftivaSa-

MnrcLt 3,28-30

Duhul SfAnt: venirea

duhulr slobozenia Iui - MLlrcLt 15, '16-2'1 duhul: ugurimea Iui - Marcu 9, 28-29 duhurile necurate - Marar 1,23 28 duhurile riutelii (in numar de tapte) - Mdrcir
16,9-14 Marcu '15, 33-37 dumnezeiescul dar - Marcu 9, 38-40 Dumnezeu: ajutorul dat cle El - Marcu 9,19-27 Dumnezeu: cererile c|fte El - Motcu 1, 24-25 Dunrnezeu: cinstireaSa - Mlrcu 12,13-17 Dumnczeu: darul SA1I- Mircu 9, 3840; 1,1,24-2li Dumnezeu: ddruiettehra a- Marc 6,4l-4J Dumnezeu: dreptateaSa - Marcu l0,39b-10 Dumnezeu: e adevir - Marcu 10,23-27 Dunurezeur e izvorulbvu:.Ald;li - Matcu 70, L7-22 Dumnezeu: e viu - ML1tcu 12,18-27 Dumnezeu: iubirea Sa dc oameni - Mar cri 11,19-23 Dumnezeu: nrila Sa - Marcu 6, 12-13 Dumnezeu: pronia Sa - Mnrcu 5, 11-11u;5.

- Marcu

1, 9-1,,

- Mntcu 7, 21 30 faptele bune - Mdr"u'13,18-21) faptele bune de cipAGi - lvlarcu 8, 7-9 faptele bune: podoabalor - Morcu 11, I-6 fariseii: aluatul lor - Marcu 8, 13-21 fariseii: cer scnrn din cer - Marcu 8, 10-12 fariseii: ll clcvetesc pe Hristos - Morcrr 2, 6-12 fariseiir^ll ispitesc pe Domnul - Marcu 10, 1-9 fariseii: ll invinuiesc pc Domnul - Mrrrca 2, 13 17 fariseii: reutatca lor - Marcu 9,1'l-13
fariseii: se socotesc drepJi

lapta cea rea

duhurile Sfintilor

fariseii: sunt lupi rapitori -,Jalcll 6, .lil-lt) fariseii: uncltesc inrpreunA cu irr)dienii - Mdrcl

ti

curap,

tr4n cu 2, 13-17

3,6,12
fariseii: \'or si-i riz\'!Steasci pe

rce!

ci

- Mtl'cl

9,14-18

ficlia sr,rt' obroc - r\'Itrcu 1, 21-23 f;gaduinl.r Irfi Pctru - Morcu 14, 26-31 fdl;rnicia cirturarilor - Mnrcu 12, 35-10 iecioria - i4alcr 4, 13-20

fcmeia picatoasa cu firilul - Murcu 11, 1-5 femeia qi birbatul - Mnrc '10, 1-9 femeile care L-au uns pe Hristos cu mil-Mrrrca

14b-20; 7, 14-23; 1'/,, 19-23

Dumnezeu: puterea 5a - Marcu 12,78-27 Dumnezeu: gederea dc-a dreapta Sa - Mdrcrl


10,39h-40

14,1 5 ferreile mironosile - Marct 1,5, 38-41 teneile: statornicia lor - Milrcu 15, 38-1'l
fcrirea de srriflteli - Marcu 9,43-50 ferirea de trufic - &Inrcu 1,35-39

2s8

INDICE REAL
Hristos: daru le ficute in numele Sdu - Malc,r
9,41-42 Hristosr dezleagd pildele ucenicilor
30-34

foigorul pentru Patti - Matctt'14,12-15 fralii Domnului il pizmuiesc - Mdrcl 3. frica in ispite - Malcu 6, 45-52 hica lui lrod - Marcu 6, 14-16
fuga de slava degartA - Marcu 2, 13-17 fuga din Ierusalim - Marcu 13,14-17 furii de cele sfinte - Mnrcu 14,6,9

ferirea de tulburdrile \,ielii - Marcu 3, 6-12 fiii nunlli - Marcu 2,18-20 fiii turet.']h:ti - Marcu 3,13-'19 Filip: unul din cei doisprezece - Morcu 3, 13-19 firea dnmnezeiascd - Marcu 1,2, 18-27 firea omeneasci - Marcu 12, 18-27 tirea omeneasci a lui Histos - Marcu 14,32-42 firea omeneasci: e sAtteroasa - Marcu 5,21-29 firea omeneascd: mA ntuirea ei - Mnrcu 1A, 46-52 hrea omeneasca: neplltnla ei- Matcu 14,26-31 fiu al lui Dumnezeu ptin har - Marcu 2, 6-12

- Mr]/clr

4,

Hristos: Dumnezei!ea Sa - Marcu 14, 43-49 Hristos: e adipat cu frere - Marcu 15,22-28 Hristos: e adev;ratul PAstor - Mntcu 6, 34-40
Hristos: e batjocorit de ostari - Mdrcu 15,16-21 Hristos: e batjocorit peCruce - Marcu 15,29-32 llristos: e batjocorit g i lvat 1n As - Marcu 5, 35-40

3i-i5

G
glndurrle rzvor;te din inim.i il spurcd pe om
MorcLt 7, 14-23

grija pentru siraci - Matcu 11, 6-9 grija pentru trup - Morcu 12, 13-'17

Colgota - Marcu 15, 22-28 grdirea in pilde - Marcu 4, 30-34

Hristos: e defiimat inpatia Sa - Marcu 6,1,-3 Hristos: e deopotriva ctrTa|j'l - Mnrc 13,27-31 Hristos: e Dumnezeu ri om - Motcu 4, 35-41 Hristos: e dus pe Colgota - Marcu 15,22-28 Hristos: e fiul lui D avid - Motcu 12, 35-40 Hristos: e Fiul lui Dumnezeu - Marcu 14, 61h-65;15,29-32 Hristos: e ispitit de irodieni - Marcu 12, 13-17 Hristosi e ispitit de sadnchei - Marcu'12, 18-27 Hristosr e imbulzit de mulf\me - Marcu 5,21-29 Hristose inf6gurat in giulgiu - Marcu 75, 42-47 Hristosr e intrebat de citre arhierei - Marca 11,
27-33

Hristos: e Capul Biseri.cii - Maru 1,2, 10-12 Hristos: e clevetit de farisei - Marcu 2,6-12 Hristosr e coborat de pe Crtce - Mlrcu 15,42-47 Hristos: e dat r;stignitti - Marcu 15, 1-15

H
llaina veche - Mafc! 2, 2'l-22 hainele lui Hristos sunt trase Ia sorli - M4rct 15.22 28 hirotonia - Mnlcr 3, 13-i9 holia - Marcu 7.14-23 hrana lui Ioan Botezittorvl - MarcLt 1.,6 hrana trebuie ceruti de la Dumnezeu - Marcu
6,41-44
1

Hristos: e judecat de sinedritr - Marcu 14, 55-61a Hristosr e mirturisit de cel vindecat - Mcrct 5,
14b-20

Hristos: e,,mancicios 9i biutor de vin" -Marca 3,28-30 Hristos: e neiubitor de slavd. - Marc 3,6-12; 6, 30-33;7,31-37 Hristos: e om adevirat- Marct 14,32-42 Hristos: e osAndit de sinedriu - Marcu 14,
61b-5s

Hristos: a doua Sa Vcnire


38-9,

- Marcu 8, 10-12;

8,

Hristos: e p5risit de uce ici - Marcu'14, 50-54 Hristos: e Piatra - Marcu 15,22-28 Hristos: e Piatra din capul unghiului - Marcri
12, 10-12

Hristos: apropierea de El - Mnrcu 5, 30-34 Hristos: aretarea Sa - Marcu 8, 38-9, 1 Hristos: are putere se hrdneasce multimile
Marcu 6, 34-40

Hristos

Hristos: binecuvinteazAprtt ci\ - Mnrcu 10, 13-16

Hristos: Botezul Siu - Marcu 1.9-11 Hristos: cinstea sa - Mnrcu 14,6-9 Hristos: cunoagte gandurile oamenilor - Mr?/cu
2, 6-12
27 -31

Hristos: Hristos: Hristosi Hristosl

prigonit de neamtl Sdu - Marcu j, 6-12 pus in motm|fi - Marcu 15,42-47 e restignit - Marcu 15,22-28 e rdstignit de ivdei - MarcLt 12,1-9 e rugat sA plece din Gadara -Marcri 5,
e

14b-20

Hristosr e socotit indrAcit - Marcu 3,20-22 Hristosr e stipAnul Proorocilor - Marcu 9,4-8

Hristos: cuvintele Sale se implinesc - Mnlc! 13,

Hristos: e uns cu mi! de femeia pdcitoasA


Marcu 14, 1-5
e

Hristos:

vandut de luda - Marcu 14,10-7'l

SI

ONOMASTIC

259 Hdstosr puterea Sa pedepsitoare - Marcu 11,,11-14

Hristosr e vrijmatul dlavoblor - Marcu 3,23-27 Hristos: firea Sa omeneascA Morcu 14,32 12 Hristosr Fiul TaiAlui - Marctr 1,9-71 Hristosr greiegte in pilde - Marcu 4,30-31 Hristosr ii incearci pe vcenici, - Marcu 6, 34-44 Hristos: ii mustri pe cdrturari - Marcu 12,35-44 Hristos: ii mustri pe iudei - Matctr 7, 6-13 Hristos: il mustri pe Iuda - Marclt 11, 6-9

Hristos: puterea Sa se imparte rimanand neimp::li^ate - Marcu 5,30 34 Hristosl rudele Sale - Malcu 3,24-22

Hristos: sivArlegte putine vindeciri in patria


Sa

- Marcu

6, 1-6a

Hristos:
9-14

Se aratA

Mariei Magdalena -Ma,'c,

16,

Hristos: implinegte poruncile - Marcr l, 9-11 Hristos: inaintea lui Pilat - Matclt 15,1-15 Hristos: inaintemergdtorii Venirilor Sale Marcu 9,
11-1,3

Hnstos: Se arat; ucenicllor dupa inr iere

Hristos: inrudirea
MotcLt '11, 1-6

ctEl-

Marcu 3,31-35

Hristos: inLru El se implinesc proorociile

Marcu 16,9-11 Hrisios: Se inalle la Cer Marcu'16,'15 20 Hr'sros: Se intrr5!edz; ri 5e mihnepte in rugiciune - MarctL 14, 32-12 Hristosr Se ristignegte la Pa;tile iudaice MarcLt 1l, 1-5 Hristos: Se r;stignegte pentru mantuirea noasfte Marcu 15,29 32 Hristos: Se schimbi \a fal;. - Matc 9,2-3

Hristos: intruparea Sa- Marcu 5, 21-29;'10,'1 9; 14,41-15 Hristos: invala lengd nare, ciin corabie - Mdr.rl
4, 1.-2n

Hristosi

lnvititura

Sa

mustr;toare Md,'cr

1,

21 22

Hristos: invierea Sa - MarctL 11,22-25;'16,'l 8 Hristos: i;i biruie vrd,jmagii - Marcu 12, 35 4l) Hrisios: i9i cinstegte Maica - Marcu 3, 31-35; 4, Hrisios: Hristos:

Hristos: slava Sa Marcu 14, 41 15 Hristos: slava Sa de pe Tabor - Marcu 9, 4-8 Hiistosr smerenia Sa - Marcu 5,14b-20; 5, 35-10;
7, 31-37; 9,19-27; 10, 41-15

iti doreFte m oattea - M,uclt 9,'19-27 iti t;inuiegte Dumnezeirea - Mdrc, 8,

Hristos: trebuie sd pdtimeascd - Marcr 8, 31-33 Hristos: Trupul ti Sangele Sdu - Marcu 14,22-25 Hristos: ucenicii Sai - Marcu 2, 21-22 Hristos: umblarea Sa pe ape - Marcu 6, 45-52
Hristos: urce pe Tabor cu trei ucenici - il, rcr 9, 2-3 Hristosr urmarea Sa - Marcu 7,76-24;10,77-22 Histos: va stepani p este peganj - Mlrcu '11, 1-6 Hlistos: va gedea de-a dreapta Tatdlui - Mrlc 11, 61b 65

27-30

Hristos: jertfa Sa - Mdrcu 14, 43-49 Hrisk)s: mdrturisirea Dumnezeirii Sale - Marca

Hristos: mdrturisii dePetru - MdrctL 8,27 30

Hdstos: merge de bunivoie la Patimd Mnrca 14,32 34 Hristos: Mirele sufletelot - Marcu 2,'18-2A

Hristosl vanzarea

Sa

Marcu 11,16

21

Hristos: vAdegte ciedinfa femeii timeduite

Hristosl moartea
15,33-37

Sa

Marcu 9,1-E;11, 16-21;

Hristos: mustri necredinta ucenicilor - Malc&


4,35-41 Hristos: nu esfe
p

Morctt 5,34-34 Hristosr Venirea Sa i^ slavl - Marc 13,21-26 Hristos: vindecd sufletul pi trupui Marcu 2, 6-'12 hula - Marcu 7,14-23 hula impotriva Duhului SfAnt - Mnrcr 3, 28-30

9,18

otrrvr.lc Legii - Marcu 1,13-15;

I
Iacov a lui Zevedeu: ucis de lrod - Mcrca 9, 2-3

Hristos: pitimegte pentru mantuirea noastri Marct 8,31 33 Hristos: pizmuit de fralii Sdi - Marcu 3,31-35

Iacov a lui Zevedeu: e chemat de Hristos


Marcu 1,16 2a Iacov a lui Zevedeu: unul din cei doisprezece Marcu 3,13-19 Iacov al lui Alfeu: unul din cei doisprezece Marcu 3,13-1,9 iacov, fratele Domnulul - Marcu 14, 5A-54 Iair: cererea sa - Mnrcu 5, 21-29 Iair: credinJa sa zib avnice - Marcu 5,21-29

Hristos: prielenia Sa cu Ioan Botezetorul


Marcu

I, I

Hristos: prima Sa \lenjrc - Marcu 8,10-'12


Hristos: prime;te

prunci\

Mdrcu 10,13-16

Hristos: prinderea Sa - Marcu '11, 43-49 Hristos: prisosul dAr:'rt de el- Marcr,t 6,41-14 Hristos: propovaduielte in cetAli ii sate -Ma,'c1t
6,6b-11

Io0
iarna piicitolilor t\ltltu 13, )r- 31 iarna prigonirjlor - t\lnrtu 13, 27 3l

IN DICE RLA
Itrda lscariofc.rDul: e Lrrrul tlin cei cloisprezc'cc
Mnrcu 3,13-19; 11, 1[11; 11, 43-19 Iuda lscarioteanul: il vinde pe Hristos 11,10-11

iclolul

Iczechiil Pi oorocui - i\,|arc 12, 1,9 llie Proorocul - MarL:l 72, l-9 Ilie Proorcul pi hrarra vitlu\,ei -,\{orcir ii, fl,-l-1
llie Prcxrr'ocul: e'ste irrailrtemergitor- al Domnului Mtltcu9,1l-1.3 Ilie Proorocrr l: se a ra ta pe ln bor - M arctL 9, I

iertarea apronpclui .- Miu ctt 11, 2.]-26 iL'rtarea p;c.1teior - l nrcu I, 1-5t 2,'l-s

- Alrilrrr

13,

1.i

l/

- Mrtrcu

Iuda lscariotcanul: imPirtAgirea sa cu Sfintele 'fai^e Marcu 11, 22-25 luda, proorocul nrincinos - Mrrrcu 73, 5 10 iudc'ii: necinstesc potu cile - Mnr 7,6-'13 ir.rdeii: osAnda lor - NInrcu 13, 5-10 iudeii: soarta lor - Mnrcu'14, 32 12
iudeii: su[t da]i inm6inilc

intrarea irr lerusalint - Mttctt '11, l-10 iudeii: sunt hulitori - Mutcl 15,22-28 Ioan a lui Zevodeu: unul dirl cei doisprezecc iudeii: sunt nimicifi de ronrani - Mnrcrr 12, I 9 MnrcLt 3, 1.j 19 Iulian Apostatul , Marcu 10, 2E-31 Io.|ll Botr /dt.'"1.1: . -r. irrl rr. nrr'rb.rrrrr ..r izgonirca vdnzitorilor din templu - Mrfcli 11,
Ioan Botezittrrul: hrana sa -,M,rt rr 1, 6 Ioan Botezetol.tr]i imLrr.icinlintca sa - [1i7r.lt I,

ronanilor-Mfldr

15, 1-15

Domnului - ,Vlt?'.ll 9, 1.i-1.i

15-1S
6

i
iml-rriciintintci lui lo. 1 Botezitorul -M4].c!i
1, 6

Io.rn Botezitorult irrietcltia sa ctl Hristos '1,

Mrrcu 6, 17-20 Ioan BotezibrrrL: proPrr'.

l-3 Ioan Boteziik)rul: Priiclcrc,l


Marclt

idrrirt'a s.r -A,larcrr 1. I j fi


n1()arte,r sil

i-nlpirilia lui

Da\id
Iucl

irnpdrtigirea fui

t^mp.lrfirea ar.crilcrr ^ Alarc l0,17-22

Ioan Botczit()rul: ucjdcrcn sil - Ilrtr.tr 6, f'1-29 Ioanr e chemat rlc Hlistos - Mdrc 1, 16,:{) Iosif din Arim.rtei.r ccre tnlpul lLri Hristos,

i,lnrc,/ 15,.12 17
Ifod tetrarhLrli cste socotit l\4ci;ia lr,4rtrcu i, a-12 Irod tctrarhrrl: frica sa - -\Jnrcrr 6, 1l ?ii Irod tetrarhrrlt il socotL.ttc pc Ijrisfos a fi loan

inlpdtiDlirea clc' Drateti! Mirc| 10, 23-31 implinirea cercrilor - i4arcl 4,2b:12 implinirea poruncift\r - Mdr(l '10, l6-52 inplinirea proorociil('}r intru Hrisios - Mrlr'.r/
11, 1-6

Mnrcu 1'1,,7-IIl - Marcu 14, 22-25

itnplinirea voii lrri Dumnezcu -rln,'cr 3,.11-35

l,l 16 Irod tetrarlrul: jrrrimirltul siu ,\4r,'ctl {r, l'l-f9 Irocl tetrarhul: tic5lofia s.1 ilarcu 6, l1:16 Irod tetrarhrl: triicsie cLr fe'nteia fr.ltelui sit inviat ,\,1d,'.1

6,

ilnpriitierea minlii - Mdr.,i 5, .3f)-3t inaintenlergitorii Venirilorlui Hristos I4r,'c


9, 11-13

inaintevcstirea celci cle a doua


13, 1-1

Veniri

Morcrr

Mnrcu 6, 17-20

irodicnii - Mn,'c! -1, 6-11; 8, 1J,21 irodielii: il ispitcsc pc Hristos - tldl.tl 12, 1.3-]7 irodienii: uneltesc cu fariseii - Morcrr 3, 6-12
Isaia Proorocul

inaintcvestireadirinrfirii Icrusalimului Mnicrr


13,1-4 incepAtura nrorfii

iscusinla duhoIniceasci - Air '.Il 5, 1J-1ln

,4,1nrcu

12,1-9

incepatura vielii -

- lvlrrcu

'15,22-28

ll,lcu

'15,22-28

- Mnlcrr 1, I2-13; 1, 26 29 ispitele: ribdarea lor - ltltrar 4,35-1'I irtbirea de ar1;irrt - i.,lirat 71, I 5 iubirea de bani |It1t c, 11,'15:lS iubirea de caltig - i1a|cu 11. ./5 iliubirea de oaureni - Morctt 8,.31-37 iubirea clc oanrcni a lui Drurlrezeu - A,lorcrr 11,I9-fi Iuda Iscarioteanul: caznele sale vetnice - Mdrclt
11,16
21
e

ispitele

indrizneala diirltrlrlrri - M0rcu 1,'12-13 irdreptirrea cu sirg:tinli - Mnrcu 14,66-72


indreptarea malnici - l\40rcu 1,29-3'1 indulcirile pic.itoase - Marcu 5,11-11d infierea prin lrnr'- Mnrcu 2,6-72

i\ftanarca

ingerul prd\'tle$te piatra de la morm6ntul


Domnului - Md,.flr i6, l-8
ingerul venit la mormAntul lui Hristos-Mr,'c! 16,1-8 ingreunarea cu nincare - Marcu 9, 28-29 irrrrulfile'a cclor cinci p.lini ti doi peiti - Mfl'cli
tt,

Ml.rcu 12,11-44

hrda lscariotcanul:

iulritor dc

ar

Iuda lscariotcanul; L, lr'rustLat de Minthiiorul Hl ist()s - A4d,.r lJ,6 9

liint-,[h/rr

i+, 1-5

il-l(i

SI

ONOMASTIC

261.

innrultiren celor Fapte piini

ii

pe;tigorilor

Mnrcu 3,'1-9 irrrrrdirea cu Hristos- Mnrcu 3.3L-35 ingel.iciunea - Marca 7, 1-1 2J ingeliciune:r diavoleascii - Mdtrl 5, 1-5

iuarea Crrrcii - Mnrcu 3, 34-37; 10, 17-22 luarea-anrinte - Mrrrcr 4, 21-25 lucrarea minfii - Marct 1,4, 12-15 Itrcrarea porunciior Mnrcu 2,6-12 lucrul celbun:moartea penlru el -/vldlcrl 8,34-37
MnrcLt 5,'l4b-20 lnnrina dulrovniceasca Mnrcu 6,12 Irrmina dumnezeiasci - Marct 9, 2 3

intiietatea - Ma,'cr 9, 3.1-.37 intristarea - Marc, 9, 30-.J2 intristarea clupi lucrrrrile piimantetti
'14b-20

Irrcrrrlile p.imanle:li: rrrtri.t,r'.r .lup,i e)e 13

Malcu 5,

intruparea lui Flristos * Mrrrcu 10,'1-9;'10,4'1 15

inhrnericul de la r;stignire Marcu 75,22-28, 33 3t lnlelegerea adevirLrlut - Mntctt 2, 6-12 inleiegerea driiceascd - Marcu 13,18-24 inleleterea lucrului bun - ,\Jarrtt 4,2b-12 inlelegerea pdtimali, - Nlntcu 13,18-20 infelepciunea lui Hristos - Mnrcu 11, 27-33 intelepciunea omeneasc;: neputinla ei - I44rrll 5, 21 29 in[eleplirca ucenicilor - Mrrr ca 6, 45 52 inlelesurilc adanci aie acripturii Marcu 6,41-14

M
I)omnului - Marcu 15,38 4l llaica Domnuir.ri: il chcanri pe Hristos - Mdrdr
N4aica .3,31-.15

invirtop.rrea - Mnroi 7, 14-23


invertogarea driccasci

invalitura nustritoarc
21 22

- Marcu 5,6 la
a

man,l din fustie Mrrc,l 6,11 11 nrarca vicfii - M,i|crL 11, 19-23 Mateir e chenrat de Histas Marc 2,'13 17 il,latei: rrnul din cci doisprezece - Marcl 3, 13-19 migulirr:a - Marcr 10, 17-22 nirtu a mincinoasa - Mnrc 11, 55-61a

lui [{ristos-Mnrcri

1,

mirturisirea - Md,.u 3,38-9, 1 mir iurisirea Dumnezeirii lui Hristos -,{,{n,-cl

irlvierca dirr nro4i - Nlnrcu 9,9-10;10,32-31 invierc.r fiicei lui lair - Mnn'u 5,35-40 Invierea lui Hristos - Marcr 11,22-25 inviefea trupurilor - I\,lnrcli 12, 13-2i

invinuirea adusi Apostolilor - Mrilar 9,


J

miriurisirea pentru llristos - Marcir 13,5-10 m;riurisirea sutaFuLui j\4rrrc.l 1-;, .13-41
Miheia Proorocul - Mnrcu 12,7-9 mila lui Drlmnezeu - Matcu 6, 12-13
14, l-5 - Marcrr ),6 12 mintea: lr.lcrarea ei- Marcr 14, 12-15 minunea umblirii p-re itPe Mdrclr 6,45-52 nlirlur le Mdl'al .16, l5 20 rlinunilei si\,.if girea lat Llarc u,l,'l -5 ; 7, 3 l -.37 ;

mirturisirei lui Petri nriirturisirea picntcl or -

5,1-5

Nlttrctr 3,27-34 Marcu 2,'l3 17;7,24-30

1.1-13

milosteni. - Md,'.r
nrintca omeneasci

jertfele adrrsc ltri Dumnt'zerr - Mnrcu 9, f3-5ll jertfirea lui Hristos - A,lnlcrr 1.1,43-49 jur.:mintul: ci:lcarea lrri -,\lrrr-crr 6, 21-29

L
lacrrmrle Marcu 1'1, 24-2li licir;urile cefetti - Marcu lJ, 22-26
lic<tnia - MnrctL 7,14-2i iicomia pintccelui- Morcu 6,6b-11
Lege;r cca Noui - A/nrcu I, I 3:'14,22-25 Legea Veche - Marrlt 1, l-3,40 12 lencviren Marcrr 4, 24-25

9. 33-10

Irrir'lunilei urmc.rzi
10 12

ploPoviduirii Mdr.lr 12,


1E-20

mireasn lui

Hlisios Mdr.!:,

lep.idare.r de picat - Mtitct 13,18-20 lepirdarca de satana Mdrcu 12,41-44 lepitiareir dc sine - Mnrcu 8,34-37 lepidarea lui Petru - Mnrat 14, 26-31, 65-72

lirrgupirea Mucu 10, I t'-22 liniptei'r Marc! 2, 23-23; 1J,

32-12

lvlirelc sufletelor e Hristos Mrrlca 2, 18-20 mirenii - Mnrcr 4, 1.J-2aJ lrli.orlositelc la nlormant Mrr., 16, 1-3 nironosifel sc infricogeazi de inger - Malca 16,1 3 nirtrrile pi putere:i lor Nlarcu 16, 1-8 mahnirea Nfill'.r/ 9, i0-32 nancarea - Mdr.1r 9, .l.s-29 melldria - Md,,.!r 11, l9-:.1 mangaierea ucenicilor - i'la;-crr 6, -10 33 nAnia - Md,..r 10, I) 12: 12, l:-17
mania: inCreptarLrir ct

- MrraI L

29-31

INDICE REAL
ma\ia: puterea ei - Morcu
mentuirea firii omenetti
45 52 8,34-37
1, 2g-31

Mltrcu

6,31-

;1a,

ncpuiinfele Sfinlilor - lt4ut.cu neru;inarea - Ma,"cu Z, 1.1-2.1

14, 66-22

manhlirea: nu se liscunlpdri cu bani - Mnrc! manzul asinei - Mdrctr 1'1. L-6 moartea lui Hristos - Mrrrcu 9,4-8; 14, 16-21;

15,33.37 moartea lui Ioan BotezAtotrrl - Mirclt 6, 21-29 moartea pentru adevAr - Mnrct 8,34-37 moartea pentru lucrul cel bun - Mrr,.cu 8, .14-37 moartea: aducerea aminte de ea - Marcu'13,
32 37

nestricdciunea trupurilor - M/uc! 15, 38,41 lnevotnla - Marcu 1,21-25 novalte^ii - Morcu 14,66-72 nunta duhovniceasca - M0rcu 2, 18-20 nunta: scopul ei - Mnrcu 12,18-27

o
oamenii trupelti - Marcu 3, 6 '12 oamenii: mantuilea lor - Marcu 8,31-33 obiceiul nefitarnic - Msrcu 9,33-37 ochiul pizmai - Mnrcu 7,'14 23 odihna l:untrici - Mdrc 14, 12-15 oile fir; pistor - Marcu 6,34-4A omorArea patimilor trLtpelti - Mttctt 15, 16"21 omul cu vasul cu apa - Mnrcu 11, 12-15 omul: spurcarea lui - Marc 7,11-23 orbirea sufleteasci - Marcn 8,22-26
C)rrgen

Nloise Proorocul

mogtenirea Sfinlilor , Marcu 'la,28-31 mucenicia - Mdlcr 10, 39b-10 mullimea I se inchin; lui Hristos - Marcu 9,
11 18

fi mana - Mnrcu 6, 41-11 Moise Proorocul: se arata pe Tabor -Mdl.I/ 9,.1-8 moliciune.r lLri Pilat Mn". r/ 15 i -i5

mullimea picatelor dricegti


26 31

mul;imirea fald de Dumnezeu

Marcrr 5,

6,i0

Marcti 14,

- Marcu

8, 31-37

mustrarea celor neifilelepli, Marcu 8, 1-9 mustrarea lui Dumnezeu - Marcu 3, 6-12 mutarea munlilor - Marcu '11,'19,23

mulfdmirea in ispite - Malcu'11,26-3'l mus|narea - Mnrcu l, 21-22

mulenia sufleteasci -

Mlrc

9, 19-27

osanda cirturailor ' Mnrcu '12,35-10 osanda iudeilor - Marcu'13, 5-10 osedia - M(trcu 4, 24-25 osardia cea buni - Morcu 6,6b 1I Osea Proorocul - Marcu 12,1-9 ostatii il batjocoresc pe Hristos - MarcLr'!5,
15-21

osa a-Mnrcu1'1,7-'10

N
niddjduirea in sine - Mnrcu 11,26-31 nidcjdea buni - Mnrcu 9,3a-32 n5dejdea de inclreptare - Mnrcu 8, 13-21 nidejdea fnvierii - Mnrcu 10, 32-34 ndlucirea pimdnteasce - Mnr.u 2, 23-28
neagoniseala

ostenelile drepte

- Morc 1,76 P

20

\ebu^ia - Marcu 7,11-23


necazurile - Mnrcrl 1, 12-13: 10, 28-31; 13, 5-10

Marcu 6,6b-11

neputinla firii omenetti - Malcu 14,26-31


21-29

neindreptarea - Marcu 8,13-21 neinfrAnarea - Marct 6, '17-20 neputir.la - Mnrcu 7,21-30

necredinla - Mfrc 8,22-26;9,19 27 necunottinla Script\trtlor - Mnrc 12, 18-27 nec'|.re!a - MarcLt 1,10-42 Neeman Sirianul - Mnrcu 1,10-42

pacea - Marcu 9,13 50 paharul cu apA - Marc, g, 1'l-42 paharul pdtimirii - Marc 10,35-39a peinile punerii inainte - Mnrc 2,23-28 pang;rirea ldvrrtrice Marcu 7, 14-23 patimile celui ce-9i poarti Crucea - Mnlcu 15,
33-37

Patimile lui Hristos - Mnrcu 9,30-32; 15.38-41 patimile trupelti: omorarea k:t - Mntcu'15,
16-21

patimile: dezrdd;cinarea lor - MarcLt 2,23-28 picatele: iertarea lor - Mnrcu 1,4-5;2,1-5 pi:caiele: mdrturisirea lor - Marcu 2, 13-17;7,
21-30

neputinla infelegerii - Matcu 2,2L-22 neputinla inlelepciunii omenegti - Marc, 5, neputinla omeneascdt - Mnrcu 11,66-72

p.icateler sunt pricinabolilor - Morcu 2,1-5 pdcatul - M0rc, 10, 23-27 ; 1 3, 27 -3'l ; 1 4, 66-72 picatul: aduce slSbiLnogite - Marcu 2,6-12; 7,
24-30

9r oNoMASTTC

pAcatul: biruinla as.upta sa - Marcu 15, 16-21 pdcatul: e virsetor de sen9e - Marcu 5,27-29 picatulr lepidarea de el - MatcLt 13,18-20 pdcatul: timiduirea lui, - Matcu 2, 6-12

porunciler implinirca 7ot


46-52

Marcu 2, 6 12; 10,


7,

poruncile: sunt necinstite de rudei, - Marcu


6-'t3

pdcituirea dupi primirea Botezului-Ma,'c


66-72

14,

postiea -

Marcr.r 1, 23-28

pdc;tuirea dupi primirea Sfintelor Taine


Marcu 14, 66-72 pigAniir mAntuirea lot - Marcu 15,22-28 pimantul cel bun - Marcu 4, 2b-12 pirasirea p;rinfiior - Marcu 1,16-20 pdrerea de sine - Marcu 6,21-29 parinfii: ajutorarea lot - Morclt 7,6-13 pdrintii: pirisirea lor - Marcu 1,16-20 pis;rile cerului - Marcu 4,2b-12 pitimiriie cu care ii suntem dato lui Hristos
MarcLt 14,61b-65

postul - Morcu 1, 23-28 postul de miercurea - Marcu 14,1,-5 postul: puterea lui - Marcu 9, 28-29 potolirea furtunii pe fi1arc - MatcLt 4, 35-41 poviluirea duhovniceasch - Marcu 2,23-28
Preacuratele Taine - Mnrcr T, 21-30 pteacurvia - Marcu 14, 1A-12 pregdtirea Pagtilor - MalcLt 11,72-15 pricina birbatului cu femeia - Mnrcu 10, 1-9

prietenia

Marcu 1,1-3

lui Ioan Botezetorul cu Hristos 34

prietenul lui Hristos - Marcu 12,28

pedeapsa pentru sminteald - Matcu 9, 47-42 peitera de talhari - Marcu 1,1,15-18 petic nou la haini veche - MarcLt 2, 21,-22
Petru Apostolui: 50-51

prigonirile - Marcu 13, 27-37 pritoniile Sfinlilor - Marcu 10,28-31


prima Venire a Domnul:ui - Marcu 8,10-12

- Marcu 8 , 27 -3A Petrur dragostea sa pentru Hristos - Ma,'c! 14,


m

irt'Jnsiea

sa

primejdiile - Marcr i3, 5-10


prinderea lui Hristos - Marcu 14, 43-49 prisosul ddruit de Hristos Dumnezeu - Mdrc,
6, 41-41

Petru: Petru: Petru: Petru:

e chemat de Hrj,stos
e

defiimat de Hrrstos - Marcu 8, 31-33

- M|rcu

1,,

16-20

privegherea

Mar"cu 13, 32-37


1'l -24;
7,

Petru: nu vrea sd Se rdstigneasci Hristos


MarcLt

f;Beduinta sa - Morcu 14,26-31 lepddarea sa - Marcu '14,26-31, 66-72 9,4-8

privegherea cea rea - Marcu 13, 32-37


pronia dumnezeiascA- Marcu 5,
14-23;

Petru: plingerea sa - Marclt 14, 66-72 Petru: unul din cei d otsprezece - Morcu 3,13 19 piatra din capul unghiulul - Marcu 12,14 12 piedica bogiliiloi - MarctL 14,23-27 pierderea sufletului - Marcu 8,34-37 Pilat: Il apiri pe Hrislos - Marcu 15,1-75 Pilat: moliciunea sa - Marclt 15,1-15 pilda griuntelui de mugtar - Marctr 4,30-34

1t, 19-23 proorocii mincinogi - Marcu 13, 5-14 proorocul necinstit ifl pattia sa - Marc

6,

6a

propoviduirea - Marctr'1, 35 39 propoviduirea Apostolllor - Mircu'12,1 9;16,


15-20

propoviduirea Evangheliei - Mnrcu


Marcu'13,5-10

14, 6-9

propoviduirea Evangheliei la toate neamurile

1,

propoviduirea inaintemerBitoruiui Ma,'c,


1-3

pilda pilda pilda pilda pilda pilda

lucr;torilor viei - Marc, 12, 7-9 nevinoviliei pruncului - Marcl 9, 33-37 omului cu larrnl - MarcLt 4,26-29
semSndtorului - MarcLt 1, 2b-12 smochinului - Marcu 13,27-3'l stripAnului caser- Marcu 3,23-27

propovtrduirea: puterea

ei

Marcu 4,30-34

prwcla - Marcu

14, 13 16

pizma - Marcu 6, 1-3; 7, '14 23 plengerea lui Peiru - Marcu 14,66-72 pocejrlla - MarcLt 1., 7-8, 14-15; 2, 1j-17; 13, 32-37 pociinla cu sArguillld - Marcu'14, 66-72 pociinfa: vremea ei - Marcu 2, 18-24 polta - Marcu 1A, 17-22

purtarea Crucii - Marcu'15, 16-21, 33-37 pustnicia - Mnrctt 4, 13-20 puterea conttiinlei - Marcu 9,43 5A
puterea credinlei

Mdrcu 2, 'l-5; 6, 4-6a;

1'1,

19 23

pofta cea rea - Mrrcu 12, 13-17


porunca propovdduirii Evangheliei - Marca 16,
15-24

puterea cuvantului lLtcretor - MarcLt'1, 6 puterea cuvantului luiDumnezerr- Marcu 10,1 9 puterea lui Dumnezeu - M0rcu '12, 18-27 puterea maniei - Marc 1, 29-31 putelea minunilor - Marctt 9,38-44 puterea pedepsitoare a Iui Hristos - Mdr"cu 11,
11-14

puterea postului

- M4tcu 9,28-29

261 puterea propovdduirii - M1tcl 4, 30-34 puterea .ug;ciLltlii - Marcu 9,28-29 putere.r siverSirii minunilor -,LIdr.tl 9, -13-40;
11, 19 23

INDICE REAL
sivAriirca lucrului bun
s?lvartirea minunilot

puterile strfletegti Mnrcu 2, 6-12; 12,28,31

- Mar. 3,1-5;7, 31-37 sivArtirea rugiciunit - Marcu '14, 32-42 schimbarea fiptnfii in vremea lui Antihrist
Mnrcu 13,2'l-26
Schimbarea la fafi - Marcu 8,33-9,1. scopul nunlii - Mdlcrr 12,18-27

Mtlrcu 3, 1-5

R
rinduiclile l-egii sunt invechite - Mdlt!

scri.erea Sfintei EYanghelii dc la Marcu

riutatea - Mdrc! 6, 1-3 riutat!'a fariseilor - M0,.1 g, 1 l -1 3 rccunoitinla - Mcrcu I, 13 45; 7, 31-37 recunoitinla fali de Dumnez-eu -Mdrrlr 3, 1.1-19 rrrada duhovniceascit treptcle ei , Marut 4, B-24
roadele propo\';d uirii Apostolilor rodu\ viSei - ltlnrcu 14,22 25

ribdarea - A4nrcrr 13, 1l-1-3 ribdarea in ispite - Mntcu 'l, 12-13; 4, 35-41 rispindirea minlii - Marar 5,30 31 risplitirca insutit.i - Matcu 10,2t1,-31

livna duhovniceasct - Mar 9, 33-37 rivna f;iri fierbinfeald - Marct 14, 26-31

1, 40-.12

InniticcuoAntaft.

-Mrrrr

12, 1-9

rudcnia cluhovniceasci - Mnrclt .3, 37-35 rudcniilc - Mdlclr 3, 6-i2 rugiciunea - Mil,rll 1.3, 32,37 rugiciunca cu crcdinyi - Marcu 11,24-26
rLlgiciunca din grdLlina Chetsinrani - I{nrcrr
32-12
1,1,

rudefe Domnului - Marcu 3.20-22

sf6lgitul vielii omenerti - M.t/c| 13, 32-37 sf6tierea hainelor - I\1orc 14, 61b.65 sfintele vase - Mrr'.u 14, 6-9 Sfinfii: dtrhurile lor - Mnrcu 15, 33-37 Sfintii: mogtenirea lor - Marcu 1,0,28-3i, Sfinlii: neputinlele lot - Mnrcu 14,66-72 Sfinfii: pilda lor - Marcu 14, 66-72 Sfinlii: prigonirile lor - Marat 10,28-31 sfinlirea puterilor sutlelegti - Muar 12, 28-31 simbolurile Evangh eliglilor - lnnhtccuuhntare Simon Cananeul: unul din cei doisprezece Matcu 3,13-'19
Simon Cirine[l duce Crucea 15,16-21

- Marcu 14, 43-49 Scriptura: intelesu ri le ei addnci - Marcu 6, 41-44 Scripturn: necunoagtetea ei - Marcu 12, '18-27 Sedechia, proorocul mincinos - Marcu 12, 1-9 semne ti minuni - M/ircu 15,15-20

Scriptura: defiimare a ei

Domnului-Marcl

simonia - Mdrcl 11, 15-:18 sina8oga iudeilor: blestemarea ei


11-'14

Mnrcu 11,

inairrte de rnasi -,4,lnrflr 14, 26-.3'l stirrritoare - ltlarar 7,24-30 rugicirnea ii lirrigtea - Marct'14,32-42 rugaciunc.l puterea ei - Mnrcu 9,28-29 rrrlliciuneat si\,.irsirea ei - tlnrc 14, 32-42

rugiciunen rtrgiciunea rug;ciunea rugiciunea

- Marcu'14,26-31 in singuritate - Mttrcu 6,45-52

dulri

masd

sambita: e f;cutal pentr! om - Marut 2, 23-28; 3,1-5 SAngele lui Hristos e L\haristic - Mntcu '14,22-25 sirguinta in rugicir.ne - Marcu 14, 32-42
slava lui Hristos de peTabot - Marcu 9, 4-8 slava pimAnteasci - M0tcu 10, i5-39a slobozenia duhului - Mnrcu 15, 16-21 sluiire.r nproapelui - Mnrcu 10,4l-45 sltrjirea lui Dumnezeu ti s.initatea - Marcu
29-31

sirguinta intru cele bune - Marlr 14,66-72 slava delarti: fuga de e^ - Marcr 2,13-'17

s
saducheiil

il

is;'itesc pe Hristos

13-27 snrea duhovnicc'asci

M|rcu

12,

1,

simAnla cu\rAntulul - Marct 4, 2b-12 sinitnt!'a gi slujirea h.ri Dumnezeu - Mnrrrr


29-3'1

Nlnrcu 9, 43-50
1,

siracii: grija pentru ei - Mircu 1.1, 6-9 siturarea celor cinci ]-,j,ii . ivlnr.u 6, 31-40 s.lturar,a celor patru nrii -,4,llffti 8, 1-9 sivirgirea ['inclui- Mnrcu 5.14b 20

sinitnten trlrpenscii - Matcu 1,29

3'1

smerenia - Mdlc', 1, 43-45; 9, 33-37;12, 4'1-44 smerenia lui Hristos - Marcr 5, 'l4b-20, 35-40 snrerita cugetare - Marcu 10,13-'J,6 sminteala - Marcu 9,4'l-42 sminteala ingiduiti - Marcu 3, 28-30 smintirea celor mici - Marcu 9,4'I-42 smintirea: pedeapsa ei - Marcu 9, 4'l-42 sm(rchinul neroditor: blestemarca lui - Mara!
11, 11-14

9I ONOMASTIC smulgerea spicelor - Mnrctr 2, 23-28 so[ii: desperfirea ]or - Marcu 1,0,1-9 spovedania - Marcu 13, 18-20 spurcarea omului - Marcu 7, 14-23 statornicia - Mrlc'l 2, 2J 28
Toma: r.rnul din cei doisprezece

265

trebuinla firii - Mdl'.l/

- Mnrcr ,3, 13-19


4, 13-24

.9, 1-9

treptele rodirii duhovni,cepti,

- Marcu

ireptele viefii duhovnicegti


ftezyra

statornicia feneilor - Mnrcu 15, 38-41 staruinla in rugdciune - Marcr.r 7, 24-30 striciciunea firii - Mnrcu 12,'18-27 sufletele feciorelnice - Marcu 2,78-24

Marc',t 4, 24 25; '12, 41-44

Morcu 1, 26-29

trimilerea Apostolilor la propovdduire - Marca


3,13-'19; 6,6b-11

sufletele morlilor - Marcu 5, 1-5 sufletefe pietroase - Marcu 1,2b-1,2 sufl,etul - Marcu 17, 7-10 sufletul cuprins de multe |.rtji - Marclt 4,2b '12 sufletul ii trupul - Mnrcu 15, 42-47 sufletuli mutenia lui - Marcu 9,1,9-27 sufletul; orbirea lrri - Marcu 8,22-26 sufletul: pierderea llui - Mnrcu 8, 34 37 slrfletul: puterile sale gi sfinlirea lor - Marcu
12,28-34 sufletr.rl: surzenia lur

truda binecuvantate - Marcu 1, 16-20 trlrtia - MarcLt '1, 43 45; 7, 14 23; 9, 33-37; 11,
19 23

trufia: ferirea de ea - Marctl 1,, 35-39 trupul e neputirlcios - Marc 14,32-42 Trupul lui Hristos errhaistlc - Marcu 14,22-25 trupul ti sufletul Mnrcu'15,42 47 trupul: def;imarea ltti - Mnrcu 8, 34-37; 13,
14 17

sufletul: unirea sa c! tru?vl - Marcu 12, 18-27 sufletul: vindecarea sa - Marcu 2,6-12

MLrrcu 9,19-27

trrrpul: c haini a su'ilehuhti - Marcu 11,7 l0 trupulr Srija pentru el - Marcu 12,1,i-17 trupull nestdcicjunea sa - Marcu'15, 38-4'1 trupul: unirea sa cu suflelvl - Mnrcu 12,'18-27 trupul: uFurimea lul - Mtirclt 9,28-29

supunerea fafi de po.velrritor - Marc 6,30-33 supunerea fati de voia lui Dumnezeu - M4l'cll
14, 32-42

trupul: vindecarea sa Marcu 2,6 12 tulbu.irile vielii: ferirea de ele - Marcr 3, 6-12
tnrbarea

indricirii - Mdrcu 6,17-24

surzenia sufleteascd - Marcu 9,19-27 sutagul: m;rturisirea lll - Marcu 15, 38-41

U
ucenicii Domnuh.ri: calca datina bitranilor
Mnrcu 7,1-5

I
iapte (numirul 7) - Mnrcu 8,1-9 gederea de-a dreapta lui I)umnezeu
10,39b-44 lederea de-a stanga lui Dumnezeu -Marcu 10,
39b,10

6, 6,

ucenicii Domnului: inleleplirea

lor

Malcr

Mnrcrr

45-52

ucenicii Domnului: m6ngAierea lor - M.trcu


30 3-l ucenicii il pArisesc pe

Hristos

Mar"cr 14,50 54

T
Tadeu: unul din cei doisprezece - Mdlcu 3, 13-19 taina Crucii - Md,'crr 8, 31 33; 9, 4-8 tatnele - Mnrcu '11, 22 25

ucenicii lui Hristos - Marcu 2,21-22 ucenicii lui Ioan BotezAtorul' - Matcu 2,78-20 ucenicii pregdtesc Partile - Marcu 14,12-15 ucenicul lui Hristos - Marclt 12,28-34 lcidetea - Mnrclt 7, 1,1-23 uciderea copiilor Marcu 13,14 17
unrblarea pe ape a lui Hristos Mat ctL 6, 45 52 ungerea cu untdelemn - Matcu 6, )2 13 unirea birbatului cu femeia - Marcu 14, 1-9 Lrnirea dintre suflet gi ttllp - Marcu'12,18-27 untdelemnul pentru u^gere Marc, 6,12-'13

tiierea urechii slugii arhiefeului


43-19

Mnrcu'11,

timiduirea pacatulnt - Marcu 2, 6 '12 Teuda, proorocul mincinos - Morcl 13, 5


ticilogia iui

Irod

10

l'Iarcu 6,'14:16
l -1, -12-.17

tinerelea ,\,1!r.r/
15, 22-26

ura.iune.r pLlstiirii -M.,r.r,

i3 l4 /-

telharii rdstjgnili impreund cu Hristos - Mdrcrl

tilharul cel bun - Morcu 15,29-32 tanirul iubitor de averi - Marcu 10,

17 22

urmarea lui Hristos - Mnrct 1,16-20; 8, 31-33; 10,17-22;14, 16 52; 12, 35-40 uturitalea - Marcrl 7, l4-23 utudnrea trupului gi duhului - Mnrcir 9, 28 29

V
vara desfitArilor - Marcu'13,27-31 vara drepfilor - Mdtcu '13,27-31 vidirea celor tdinuite - Marcu 4,2'1-23 veacul al optulea - Mrrcu'14.22-25

vindecarea feluritor bolnavi Marcu 1,32-34

ti

demonizali

vindecarea femeii cu curgere de sAnge-Marcu 5,21-29 vindecarea fiicei femeii cananeence - M4lc! Z
24-30

vederea dumnezeiagcA
12-15

Morcu 2, 6-12; 14,

vindecarea

Venirea Domnului cea de a doua

Morcu 8,

Marcu 1,23-28 vindecarea leprosului


vindecarea lui Bartim

indricitului din Capernaum otblul - Malcu 1.0,46-52 din Betsaida - Matcu 8,

10-'12;13,21-26 venirea Duhului Sfd^t - Marcu 1,9-7'l venirea Iui Antihrist - Marcu 13, 21-26 veselia duhovniceasce- Matcu 4, 26-29; 6,'12-L 3 vestirea invierii catre ucenici Fi catre Petru Marcu 16, 1-8 vestirea Patimilor - Marcu 10, 32-34 via duhovniceasci - Marcu 12,'l-9
\ti,a\a aspte - Mqlcu 15, 16-21 viala de obtte - Marcu 4, 13-20

e!

Marcu 1,40-42

vindecarea orbului
22-26

vindecarea sldbdnogului din Capernaurn

Marcu 2, L-5 vindecarea soacrei lniPeftu - Matcu'1,29-3'l vindecarea surdului gAngav - Mnrcu 7, 31-37 vindecarea hupului 9i sufletului - Mnrcu 2, 6-1.2

vindecari piin atingelea de poala hainei lui


r{ristos - Marcu 6,53-56

viala duhovniceasci treptele ei- Marcu 4,26-29

viata viafa viafa viata

infranati - Marcu '15,16-21

intinati - M4lcu 5,11-14a

vinul cel nou - Mafcu 2, 21-22; 14, 22-25 vjrtutea pilduitoare - Marcu 1,14-']5 vanzarea lui Hristos: - Mqrcu 14, '16-2'1

viclenia arhiereilor, cArturarilor ti bdtranilor Marcu 11,27-33 videnia Ivederea durnnezelascll - Morcu 2,6-12;
14,12-15

omeneasci: sfarritvl ei - Marcu 13, 32-37 porceascd - MqrcLt 5, 11-14a vlcler.ia - Marcu 7,14-23

- Marcu 73, 32-37 voia lui Dumnezeu - Marcu 4, 21-23 voia lui Durmezeu: implinirea ei -Malcl3,31-35 voia lui Dumnezeu: supunerea fal, de ea Marcu 14, 32-42

varsta de mijloc

viefile Sfinlilor - Marcu'17,7 ':]0 vieluirea evanghelicd - Marcu '1,14-'15 vin nou in burdufut noi - Marcu 2,21-22

vreimigia casnicA - Marcu '13,11-13 vrednicia pentlu hirolo ie-Mlrcu 3,13-19 v remea bucuriei duhovnicegti - Marcu 2, '18-20 vremea pociinlei - Marcu 2,18-20

vindecarea bolilor - Marcu 2,'l-5 Vindecarea celui cu mana uscate - Molcll 3, 1-5 vindecarea demonizatului din tinutul Gadarenilor - Marcu 5, 'l-5 vindecarea fecioruluii^&ecit - Marcu 9,14-18

z
zavistia - Marcu 7, 14-23 ziua cea dintai a Azimelor - Marcu 14,'12-'15 ziua Venirii Domnului - Marcu 13, 32-37

267

zal

Vlarcu

INDICE SCRIPTURISTIC AL TALCUIRII SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU


Facere 49, 10

trcu 7,

um46-52

- Mrrcr

3, b-12

leala 55,

- Marc

11, 15"18

lejire 3,6 - Marcu


Ietire
rcu 8, legite Iesire

letire 75,17 - Marcu 12, 1-9


Ietire

12, 18-27 12, 1l - Mnrcu 11, 16-21 74 - Mntcu 9,1-8 14, 16-21 - Marcu 4,35-11
44

lerc'n.ta 11,20

LUm

9-31

16, 19-20 - Marcu 6,4L legire 25, 30 - Mnrcu 2, 23-28 leqite 25,8 - Mnftu 14, 22-25

Ieremia 17, \0 - Mdrcu 2,6-72 Iezechiil .ap. 7 si 10 - Inni lecuxAnhrc Iezechiil 1, 10 - lrraiutecti)h tare leze.hiil17,24 - Marcu ll, 19-23
Avdie 7,75

- Marcu 2, 6-12

Morcu 15, 1-15

2,5-12

rei

lui

Leviti.2, 13 - MarcLt 9, 43-50 Leviti( cap. 13 - Motcu 1, 10-12 Leviti. cap, 14 - Mnrcu l,43-45
Deuteronom 25,5-70 - Mircu 6,17-2
Iosua cap, 3

Zaharia 13,7

- Marcu

14, 26-31

Maleahi 3, 7 - Marcu 1,1-3

Intelep(iun 6,5-E - Marcu 12,


Matei Matei Malei Matei Mdlei
7,20 1,24 2,76

35-40

Mnrcu 1,35-41

eea-

,31-3s

1 Regi 2, 5 - Marc 16, 9-14 '1. Regi 21 - Marcu 2,23-28 1 ReSi 21. 1-2 - Marcu 2, 23-28

3 Regi 22, 24 4 ReBi 2,74 4 ReBi 5,70

- Motcl

3,7 3,8 - Marc 11., 11-14 N{atei 3,15 - Marc 1,9-11 Matei 4,17 - Marcu 1, 12-73
Matei. 5, 13

- Matcu - Marcu - Mnrcu

15, 38-41 15, 38-41 6, 14-16 Marcn 13, 21-26

12, 1-9

4 Regi 1, 10, 12

.-19

18-20

- Marcu 9,4-8 Marcu 4, 35-17 Marcu L, 40-42


28,9 - Marcu 2, 6-12

Matei Matei Matei Matei

5,32

7, 7 - Marcu 4, 2b-12 7, 13 - Marcu 6, 34-40

- Marc 9, 43-50 - Matcu 10, L"9

1 Paralipomena

Malei.9,9 - Nlarcu 2,

9,2 - Marcu 2, I-5

13- 17

Psalm Psalm Psalm Psalm Psal'].

7,9 - Marcu 2,6-12


15, 4

77,6 - Marcu 15, 1-15 17,45-49 - Mnrc 1,1-3


lE, 4

- Marc! IA, 23-27 - Mnrcr 13,5"10

Psaln 21,1 -

ML1rc, 75, 33-37

Psalm 33, 13 - Mnr.u 10,17-22 Psalm 34, 19 - Mrrcu 14,61b-65 PsalrJ. 41,4 - Matcu 11,24-26 Psal'r. 61, 8 - Marcr 11, 24-26 Psalm 79, 15-16 - Marcu l2,1-9 Psalm 109, 7 - Marcu I2, i5"40 Psalm 117, 25 - Mdrcu 11,7-'10

Pilde 21.2

.\tlariu 2,6-12

Ecclesiastul 1,9

Marcu 6,6h-11

fsaia 3, 11 - llitcu 15,1-15 Isaia 11, 2-3 Ilrrcr 16, 9-11

lsaia,l0,3 - ]'Inrc u 1, 1-3 lsaia 53, 7 ).lartu 11, 1i-49


Isaia 53,

12

,\1arcu 15, 22-28

Matei 10, 31 - Mnlrrt 10,28-31 Mntei 10, 33 - Mn,cr 14,66-72 Matei 71,77 - Marcr 1, 6 Malei 1\, 78 - Mnrcu 1, 6 Matei 17,19 - Marcu 3, 28-30 Matei 11,21 - Marcr 8,22-26 Matei 11, 28 - MnlcIl 10,13-16 Matei 72,30 - Marcu 9,38-40 Matei.13,38 - Marcu 13.1-1 Matei 14, 15-21 - Matc 8,1-g Matei 14,79 - Marcr 8, 1-9 Marei 16, 13-20 - Morcu 8,27-30 Metei 17,2 - Marcu 14,32-42 Matei 77, 17 - Marcu 6, 14-76 Matei 17,21 - Marcu l,23'28 Matei 20,20 - Marcu 1, 16-20 Matei 20,20 - L'Iarcu 10, 35-39a Matei 20, 30 - M4r.u 10,46-52 Matel 27,79 - Marc, 11, ll-14 Matei 21, 19-20 - Marcu 11, 19-23 Matei 22,35 - Marcu 12, 28-34 Matei 24,15 - Marcu 13, 18-20 Matei 24,29 - Marcu 8, 10-12 Matei 25,34 - Morcu 10, 13-16 Metei.25,7 - Marcu 14, l-s

268

Mirtei

Ilatei

26,71 Marcu 14,66-72


26,

Mntci 27,45 - Mnrcu 15,22-23 Nl.rtei 27, 56 N1drct 1, 16-20 Matei 28,
lUnrcu 3,

M,rrri :7,34 - NIarcu 15,22 Itntei 27, 35 - Mnrc! 15, 22

75

:rlnrcu 11,66-72
23 23

Ioan.l,34 l,lnr.|l ?1, 1l-1J Ionn 5,5-15 - Mnftu 2, 1 5 loan 6, 5-13 - IIn,.Il S, 1'9
Ioitn toan loan loan Ioan
6, 8,

loai 2,19 - MLltc|

11.55-61a

1-2

N1arc I6, 1-8

Ionn 6, 15 - tldf.r/ ,r. 11) 12 lonn 6,51 -,\lnr.r/ 1.1, l: lij

17 Mnrcu 9,38'.10 Nf.rrcu :J, 22 ,\4nrc! t, I0-12 Marcll 4, 23 - Mdrcu 7, 11-23 i\lar(u 6, 3 - Mdrcu 9.1 3 Marcu 6, 15 - Marr:u 8, 2/--10 Marcu 6, 15 Nlrrcu 9, 1-B Mnrcu 6, 21-28 - lvlnrc 9,11 13 Nlarcu 5,35--l.l - Mr.rc,/ 8, I 9
Niar.u

53 l{,rf.rl 14, 22'1.'; 59 ,\,r,r.l i.l, I 5 10, ll 6,3.1 !t)


10, 14 11,

^.larcu -,Udf.!

6, 3l-41/

Ioan-11,25

loatr 72, 1-6

- Ilnrirr

&ldf.ll 7./,

1J,

Ioa

13,35 11,6
19,

6,41 Mrr,.r

8, :l-9

N'fnrcr 8, 38
NIarcu 9,2-3

vf Mnrcu 9, 19 - .VJd,.u 6, 1,1"i6 Marcu 10,32 - ll,r,-.u 10, i5-39d

- Mrrf.rt 11,6a-72 - M.tjcu 9,1-3

Ioan Ioan Ioan loan loan loan

caF. 'l4

14,6 -,\,tir,.1r.1,

- Ilnr.'r 12, 23-3.1 - llfn,'i l1 9..3.1-17


: lj- 12

5 5

NInrcli 11, l-5

M.rrcu

Marrr 14,23 Mnrc 11,26-31


Mnrcrr 14, 65 - r!1rr. 14, 26-31 M.1rcu 15,2,1-25 - &lnrcu 9,1 3
Lncn
,1,

Nt.rrcu 13, l5-16 - Ili,cu 13, 13-20 N{arcu I3, 18 \1tlrctL 13,27 31

11, 20-21

MarcLL 1,,, 11-14

Ioan Ioar! 19,24 loan 21,75


Faptcle Faptt'le Faptcle Faplel Faptele Faplel

- NInr.u 15, 33 .17 l7- tl 7rc 1r.16 21 19, l8 Alrr.ft 1.5, 2l :.S
16,12

ildtcu 10,23-27 1.1, 15 - IJdf.r/ 1:, 28-.14

- Ilir/.r/ 15.2-? 2d - i\lnrct 11,22 25


1.1,

Apostolilor 1,11 - l)hrcu Aposlolilor 2, 41 - I4nr

6lb

65

12, 1-g

LU(n ), A7

"ntcu 14, 1-S 30 AIr]t:u Lu.a 7, 3{ ,\lrr.'r i, 2J-3t) Luca7,37 - l4a,1: 1.1, 1 5 Luca 9, l2-'17 - r\irr.l J, 1.9

-t

1, 10 12

Apostolifor Apostolilor Apostolilor laptele Apostolilor Faptcl Apostolilor

Apostoliloll,l -

Faptelc At'oslolilor

nturcu 12,1-9 J,10-11 - Marcu ;5, 12-47 5,36-37 - Mntcu 13,5-10 12,2 Mnrc 9,2-3 16,77-18 - Mnrcu l,32 31 16,31 - tldrcr,l,30-31

28,3

lvlarcu 1rt, 15-2A

Luc.r 10, l3 Lu.i 10, 19 Luca 10, 19

Lucn 9, 16 - Mnrcr 8, 1-t Lucn 9, 28 .{l,rrirr 9, 2'.1 Luca 9, 28-29 Mrrrcn 11, 32-.]2 Lu(a 9,.|t -,\l,r/.[ 6, l.l 16

9 irlarcx 1.2b-12 9 N1ur.r 11,66-72 Lu(a 16, f - i\1nrcu 10,2i-27


Luci 1!,
Luca 12,
I-uca 22, 8-11

- .Vartu 15,11t-21 - Md?'cr 16, ?.5"?0

nrcu 8,22 26

18 r\'1,rr.r/ Ll,5-iu 1i - itln,iu 1,11-15 I Corinleni 2, 3 ,\1.?r.r 1.J, l3 1 Corinteni 3, 13 Mrr.r/ !, .lJ 5{l
llonlnni Ronrini
10,
1.1,
.J1)

Rom.rni 5, 6 - i\4nrc 1t),23'27 Romnni 8,39 - il.rr.r 1l), 1'10

I Corinteni 10,.1 -

r\'lrrrctl

{, :ir-12
l0,

- lrhrc! 1.1, 12 15 LUCa 22, 6.1 - iJdf.r 11,611'-65 Lnca 22,67-68 - Mrttu 14, 55-6'ld

Corinteni 72,10 -

l\litL

28-31

Efscni 2,20
1 2

- Llarcu l5,22-28 Luca 23,40-41 - Mnrcr 75,29-32 Luc.1 23,46 - i,idfrll 15,33-37 LnCa 24,1 Mnr(u 16, 1-3 Luca 21, 15-16 Mdrcu 16,9 11
Lu(n 23. 34
Luc.r 2.1, 31

ljfescni 4, 13 -,\,lorcrr,1,2tj l9

- Mrrr.! 15,42-,!7

Tesnloniceni 4,1i - l\lnrctr 13,27-31

Tinlotei 3, 1'l r\l,rr.r iU,

lJ 3l

Lucr 21, 3i'3{ - LJdrcu 16,9'11 Ioan l, 1- iIni l.;ul,itnltlt. loan 1, 1.1 - Alrf.ll 9,,1-D'

MarcLt

16,9

14

Iacov 1, 17 -.\4rr.r l, -35-.19 Iacov 5, l.l -,\1,?r.Il 6, 12-i-l


1

Pelr0 2, {

loan L

lod|l1,3i-37 - lrl tcu Iorn l, 13-17 -

l.{ il,r/.tr

1 Petru 5,

- I1,rr.r 15, .12 l7 l3 . ijtai]tt.ctL.,Atrtnrr


29

10. J-9

l,

Ib-20

11, I5-18

^l,rrcu

Apocnlipsa 3,19 - Mnrc, 3, i;-12 Apocafipsr 74,13-16 NIarc l, 26

269

NUME PROPRII TALCUI'f

E DE

SFANTUL TEOFILACT

Arirnateia -,,lil]:1nrl pi A(fln .^,JrlfcU I5,42-47 Avraam -,,pdrintf lI rrc;rmurilot" -Mofei l, 2n Baraba - ,,iiul tatnhri" - A,lrrldi 27, 15-lD" Betnnia -,,c.rj.r .r:,cult.irii" - I4nl( i 11, 17; Morc 'l'),

'17-14;

Lucn'19,29-40

Betfaghe ,,c.si n fnlcilor" - Lrcl 19, 29 Betlecrrr ,,casa piirrii" - Mnt.r l, 1a; I.uco 2,15-18
-10

carraneeanc.r

- ,,gititi spt-e smererrit"'- Matei 15,28 Capernaunr - ,,c.rsir n1;rngiierii" - Ildici 4,'12;17,23-24; Marcu 2, It-72 David - ,,prrtcrrric l,i nan.i/indestul.rt la mind" - Marcu 11 ,1-10
diavol - ,,clcvctitor" - Motei 1,1lt Elim -,,suire" - Lrrcn 10, l-3
Elisabeta -,,a lui DuinnczeLr odillni" Fares - ,,tAicre" - Mr?icl l, Jrt fariseu - ,,tei.rt ti dcspirlit dc ccililli" Fenicia - ,,ropu" - rVlarat 7,21-30

- Lrc, i,5

Mnlci i,7a; Luca 5, 27-32

- ,,praviiliti ios" -.\4d['i ]. 1: Cavriil - ,,om-Dunrnezeu" - Lr.,r 1, .lo Js Golgota - ,,locLrl c;['Alanii" - I4rtti 27, 33-37 tlristos -,,Uns" - A'l,rh'i l, 1. lao -,,r'nintuirc" - LuL:'t l, 3 I 33
Galileea

Ierusafinr ,,r.ede|c.r picii" - Lua'1 lo.29-37 Iisus - ,,Mintu itor" - l\'latL'i 1, 1b; Lucn l, 31-33 loan - ,,dar al ltri Dlrnr!1ezcu" - Lrarr l, 57 64 losif - ,,arlirrgirc" - Mnn'u 15,12'17 Irod - ,, m inte tf rlpcnsci" - Ilirh'/ 11, L9l)-21; Mnrcu3,6'12 Isaac - ,,bncurie/r.1s" - Mnlci 1, 20 fsrail - ,,r,izirrd Pt' DuDrnezcu" - ,|lrrfci 2 , i;c; Lrca 1, 51-56 luda - ,,NirlLrrisire" - Lu.n 7,1-9; !3, I0 '17 ludeea - ,,nrir1rrrisirc" - l\4t1tti 2, 1r; Nlnrclt 13,18-20 iudeu -,,care sc rndrtrrriseite" Mrlrl 27,33-37 Mariar -,,Doamni" - Lucn 1,36-.15;10,38 12 Nazaret - ,,sfinlirc" - Lrrrr 1, 36 33 nazarincan -,,sfi11lit" - A{aLi l,l.lD Neftali - ,,lirgime" - Mnt/i 1,12 osana * ,,mantuiclto-ne pc noil/o, miniuieltel" - Mntci 21, 8-9; Mnrcu 11, /-10 Pa;ti (Fasec) - ,,trcccrc" - Lu.n 2?,7-'13 Rama - ,,inalt" - A1di.i l, 18,r saducheu - ,,drept" - Mn|ti i, ;l' simbita - ,,<rdilrni" - l\1arc 1, 2.1.13: Ltrcn 18,9-11 satana -,,potri\,nic" - Matti12, !:; Sidonul ,,\'initor" - Motti 15,23 Simon ,,irscultik)r/.rscultarc'" Mnll 27.31-32; Matcu I5, 16-21) Ltrca 23, 13 :1 Sotida - ,,miituiro a lui Dumnczcu" - ltca 1, 31-33 Tirul - ,,fincrc" Nlolti 15,28 Zabulon - ,,r'in.rrc. rlc noaptc" - Mdtu1 4, 12 Zaharia -,,porncnirc'a Domnului" - L/rclr 1,5 Zoro - ,,scmin.itura / - Mnt(i 2, 6b ^^rterea" in Babilon" Mntci 2,6b Ztrroba[rel ,,semin.it/rlascut -

270

CUPRINS
Rugiciune inainte de citirea din Sfintele Cdrli .................,.....................................2 CuvAnt citre fratele cititor..... .......................... 5 Despre edilia de fate................ ....................... 12 Despre cele patru infelesuri ale Sfintei Scripturi ..................... 17 Canonul de umilin!5, acatistul gi sinaxarul SfAntului Teofilact ....................,.... 19 Viala Sfintuiui Apostol 9i Evanghelist Matei ....................................................... 47 TALCUIREA SFINTEI EVANGHEL]I DE LAMARCU

inaintecuvintare........................,
Cernolur
1: Ioan Botezdtorul.

.................... 53 .......... 55

Boteatl Iui lisus Hristos. Ispitirea. Predica. Primii tLcenici.

Primele

uindecdri

Cernorur- 2: Vindecarea sldbdnogului. Chenrtrea lui Matei. Postul. Snu gerea spicelor .........,.66 in zi de shnrbdtd.. C.qprrorur- 3: Vindecarea celui cu minn uscatd gi alte aindecdri. Alegerea celor doisprezece Apostoli. Pdcntul impotriun Sfhntului Dtth. Manta gi fralii ltti lisus ......,.,........ 73 CaprroLul 4: Felwite pilde despre Intpnrdlin Cerurilor. Potolirea furtunii de pe ..........,79 nnre ,.,.,...,.....,,.,. C,qrtrorur- 5: Vindecaren unui denonizat in tinutt Gndnrenilor. Inuiereafiicei ltLi lair gi
aindecarea fenrcii bolnaue tle doisprezece ani.

.................

......... 87

CerroLur

Proorocul dispreluit in pntria lui. Trimiterea celor Doisprezece. Uciderea Iui lonn Botezdtonrl. Sdturaren celor cinci mii. Iisus umbld pe mare .......,.......... 93 Ce.r,norur- 7: lisus oshndegte porwcile ndscocite de fnrisei. Femeia cannneeancd gi fiica
6'.

ei. Vindecarca celui surd gi

mut

........,...... 103

Ceprrcrrur- 8: Sdturarea celor patru mii. Acest neam cere semn. Pdzifi-t;d de farisei gi de Irod. Vinclecarea urnLi orb. Mdrturisirea ItLi Petru. lntiia uestire a

Potintilor...........
Cepnorul
9'. Schimbarea la t'ald. Vindecnrea Cenrta pentrtt locul

.,....... 109

ltnnticului. A doun aestire a pttintilor.

irtii.

Prilejul de pdcat

.. Bultimeu

..........................1I7

Cerrror-ur- 10: Despre despdrliren so!ilor. Iisus binectninteazd pe copii. Thndrul cel bogat. ........, 129 A treia aestire n pqtimilor. Fiii lui Zeuedeu.

Ceprrorur- 11: Infrarea?n Ierusalinl. Smochittul neroditor. Curdlirea templultti. Puterea ...................... 143 credinfei. Botezul C.rl.norur- 12: Pilda lucrdtorilor uiei. Plntn tlajdlei. Inuieren morfilor. Cea mai mare

luiloan..

toruncd din Lege. Domnul gi Fiul lui Daaid. Banul udduaei.......................,... 151

Capnorul 73: lisus uorbegte despre ddrrtmarea lerusalimulut;i despre a doua Venire a Fiului Omului. Indentnuri la priueghere .................. ............ 160 Cepnorul 14: Ungerea din Betania. Cina cea de Taind. Ghetsimani. Pinderea.lnldliparea la Caiafa. Lepddarea lui Petru ..................1.69 Capnorur- 15: .llsus inaintea lui Pilat. Judecata pi oshnda. Cununa de spini. Rdstignirea

FitnmormAnturea

........ 184

CaRtrorur- 16: lnaierea Domnului. Trei ardtdri. Porunca Botezului. Indltarea

(1) Cele mai de c5petenie porunci ale Domnului cuprinse in Vechiul gi Noul Testament, adunate de citre SfAntul Nicodim Aghioritul ......................... 198 (2) indrumar pentru citirea Apostolului gi Sfintei Evanghelii de citre slujitori gi credinciogi in toate zilele de peste an gi la felurite rAnduieli........... .........207

intocmirii Sfintei Evanghelii de la ....................2I7 krdice al referinlelor evanghelice ugor de refinut sau deseori intrebuinlate .......223 Indice real gi onomastic..........
Scara

Marcu

Difuzare
S.C. SUPERGRAPH S.R.L. Str. Ion Minulescu nr. 36, sector 3, 031216

Bucuregti Telefon/fax: 021 -32061t9 e-mail: editura@sophia.ro www.sophra.ro


Scrietatea de dihlzare SL.I?ERGRApH vd oferd posibilitatea de a primi prin pogti cele mai bLrne cdrli de spirih:alitate, ieolqgie, cu.lturA rcligioa-sd, artd, filosofie, apdrule h edituri de prestigiu. I,lata se face ramburs la primirea cdrfilor, iaxele

poitale 6jnd suporiate de Supergaph.

Vi _agteptim la LIBRARIASOPHIA str. Bibescu Vodd nr. 24, O10l,SZ, Bucuregti, sector 4 (lAngi Facultatea de Teologie) tel. 072226661,8 w n'w. librariasophia.ro

teologie. filosofie. istorie. artd.

eseu

Sacrifici pulind vreme pcntru a risfoi cdrlile noastre: este cu neputrlli si nu gdsegti ceva pe gustul gi spre folosul tdul

Tipa

rul

execu ta t la
2

S,C. LUMINA TIPO S. R. L. str. Lr-rigi Calvani nr. 20 bis, sector

Bucuregti tel / fax 021-21 13260, rel 021 -2722927 e-mail: off ice@lu mina tipo. com $,w 1{'.lu m inatipo.com

COLECTIA

TAL(UIRI LA sFANTA

5CRIPTU RA

U, FRATE, FA CETA CE-TI 5PUN. AJUTA-TE CU (ITIREA CARTILOR FOLOSITOARE DE 5UFtET tr FARA sA rEr 5EAMA, vEr vEDEA o 5cHrMBARI iN 5UFLETUL TAU. A6oNISE'TE-TI A5TFEL Di
CARTI FOLOSITOARE, MAI ALES CELE 5CRI'E
DE

OAMENII VIRTUOSI CUM 5UNT: MARTURI5IREA ORTODOXA, TAICUIRILE CELOR PATRU EVAN6HELil, A EPTSTOLEtOR LUt PAVEL tr A EpTSTOLtLOR SOBORNtCEtTt DE TEOFTLACT AL BUL6ARTET tr ALTELE, DrN CARr POrr irulrLrCt TAINTTE CREDINTEI NOA5TRE, CTtT DE CARE ARE NEVOTE FTECARE CREtrtN, VtRTUTItE CARE iL APROPIE PE OM DT DUMNEZEU, RETETE CARE ir iNVRAJBE5( CU tL tl MULTE ALTELE iN LE(,ATURA CU /V\ANTUIRTA TA.

SFANTUL CALINIC DT LA CERNICA

ilillilililllillllililillil