Osho, ce este existenta? E ceea ce oamenilor le place sa o numeasca Dumnezeu? "Existenta e o realitate. Dumnezeu e o fictiune.

Existenta se reveleaza numai oamenilor care mediteaza, oamenilor tacerii; Dumnezeu e o consolare pentru mintile care sufera, pentru psihologiile bolnave. Existenta nu e produsa de tine - Dumnezeu da. De-asta exista o singura existenta, dar mai multi Dumnezei. iecare dupa nevoile lui, dupa suferintele lui, dupa asteptarile lui, creeaza un Dumnezeu sau accepta o credinta de!a existenta despre Dumnezeu. Dumnezeu este o mare consolare, dar nu este un panaceu, o vindecare. Existenta nu este o consolare. "a fii acordat la existenta inseamna sa fii sanatos si intreg. #oate religiile lumii te invata despre Dumnezeu; eu te invat despre existenta. Eu te invat sa fii acordat la ceea ce este in !urul tau, la ceea ce este in tine si in afara ta. O data ce esti acordat la asta, pentru tine nu mai exista moarte, suferinta, tensiune sau gri!a, ci o pace incomensurabila care te incon!oara, o bucurie la care nu ai visat niciodata. Dumnezeu este pentru cei care nu pot deveni constienti, care sunt inapoiati din perspectiva constiintei. E un fel de !ucarie; oamenii inapoiati au nevoie de ea. "i in momentul in care spun ca este o !ucarie, spun de fapt ca depinde de tine ce il faci sa fie - sa arate ca o maimuta sau ca un elefant sau ca $%% de maini. Este creatia ta. "urprinzator, omul crede ca Dumnezeu a creat totul. &devarul este ca Dumnezeu insusi este creatia imaginatiei omului. Dumnezeu este cea mai mare minciuna pe care ai putea s-o gasesti vreodata, pentru ca de minciuna asta depind mii de alte minciuni. 'isericile, organizatiile religioase multiplica la infinit minciunile, numai pentru a prote!a o singura minciuna. #rebuie sa intelegi psihologia minciunii. (rimul lucru pe care trebuie sa-l stii despre minciuna este ca ai nevoie de o memorie buna pentru ca trebuie sa iti amintesti. )inti pe cineva despre ceva, pe altcineva despre altceva;trebuie sa-ti amintesti ce i-ai spus fiecaruia dintre ei. &devarul nu are nevoie de reamintire. &devarul este intotdeauna acolo, mereu la fel. *u trebuie sa ti-l inghesui in memorie. )emoria te leaga, te inchide, e ca o inchisoare; se agata de tine, te acopera atat de mult, incet, incet, incat pana la urma dispari cu desavarsire. &devarul te elibereaza de toate minciunile. "i dintr-o data ai revelatia ca faci parte din imensul adevar pe care eu il numesc existenta. *u ai nevoie de nici o biserica, de nici un templu, de nici o moschee; nu ai nevoie decat de o inima in stare sa se roage, o

inima care e in stare sa iubeasca, o inima care e in stare sa fie recunoscatoare. &sta e templu tau adevarat. "i asta iti va transforma intreaga viata. &sta te va a!uta nu numai sa te descoperi pe tine, dar sa descoperi adancimile cele mai profunde ale imensitatii existentei. *oi suntem aproape ca valurile unui ocean - numai la suprafata, cand oceanul poate sa aiba mii de +ilometri adancime. Oceanul (acific are ,%%% de mile adancime. dar un val mic la suprafata nu-i va cunoaste niciodata adancimile - propria adancime a valului, pentru ca el nu e separat de ocean. Ea se va agata de mica ei fiinta, se va teme de moarte, se va teme sa nu se piarda in imensitatea oceanului. Dar adevarul este ca moartea valului nu este o moarte, ci inceputul vietii vesnice. Dumnezeu a fost inventat.Oamenii aveau nevoie de el; oamenii aveau nevoie de un protector. -n imensitatea universului, un om se simte atat de singur, atat de mic. .astitatea il cutremura. /e este existenta ta? )i-am amintit de o povestire de 'ertrand 0ussell. &rhiepiscopul &ngliei viseaza ca a a!uns la portile de perla ale paradisului. pe de o parte, este extrem de multumit, si pe de alta parte este foarte tulburat, pentru ca portile sunt asa de mari, in ambele directii, incat nu reuseste sa vada poarta in intregime. Este atat de mare incat este dincolo de capacitatea privirii lui. "i el insusi pare o furnica in comparatie cu poarta aceea imensa. "e teme. *u este un om obisnuit, este arhiepiscopul &ngliei. "e simte umilit de poarta, si apoi rasare teama1 "Daca asta simt in fata portii, atunci ce am sa simt inauntru?"/u maini tematoare, ciocane la poarta, dar in imensitatea acelui spatiu numai el poate auzi ciocanitul. 2ile in sir, bate si bate la poarta. -ntr-un tarziu, se deschide o mica fereastra si "fantul (etru il priveste cu $%%% de ochi, incercand sa-si dea seama cine a facut acel zgomot. &cei $%%% de ochi sunt atat de stralucitori, precum stelele, ca arhiepiscopul se simte si mai mic aproape o non-entitate. "i "fantul (etru intreaba, "te rog, oricine ai fi, oriunde ai fi, arata-te."&rhiepiscopul se prezinta1 "(oate ca nu ma cunosti, (oti sa-l intrebi pe -isus, eu sunt arhiepiscopul &ngliei." "fantul (etru spune, "*u am auzit de &nglia niciodata."&rhiepiscopul spune, "(oate ca nu ai auzit de &nglia, insa cu siguranta ai auzit de minunata noastra planeta (amant.""fantul (entru spune, "*u vreau sa te ranesc, insa daca nu imi dai numarul de ordine al (amantului, nu pot sa-mi dau seama despre ce vorbesti." #rebuie sa ma duc in biblioteca si sa caut - daca imi dai numarul de ordine - sistemul solar caruia ii apartii, pentru ca sunt milioane de sisteme solare si fiecare sistem

solar are multe planete. Dar arhiepiscopul nu s-a gandit niciodata ca (amantul ar avea un numar de ordine. "*u stiu nici un numar de ordine, dar eu sunt arhiepiscop. Du-te si spune-i lui -isus." "fantul (etru zice1 ""unt din ce in ce mai confuz. /ine este tipul asta, -isus?" &rhiepiscopul este foarte socat. "*u ai auzit de -isus, singurul fiu al lui Dumnezeu?""fantul (etru zice, "-n ce ma priveste, nu l-am vazut niciodata pe Dumnezeu; nu stiu daca exista sau nu. Eu sunt doar un portar. (oate undeva, prin paradis exista cineva care se crede Dumnezeu, insa eu nu l-am intalnit niciodata ..."& fost un soc atat de mare, incat arhiepiscopul s-a trezit transpirat. (ovestirea este semnificativa deoarece arata cat de mici suntem noi comparativ cu universul. Evident ca omul primitiv nu a reusit sa inteleaga ideea vastitatii universului fara sa ii atribuie o personalitate si fara sa se relationeze intr-un fel sau altul cu aceasta. Dumnezeu a fost efortul omului primitiv de a conferi existentei o personalitate. &poi a devenit Dumnezeu tatal. &bia atunci poti sa ai o relatie cu el. (oti chiar sa fii impotriva lui, dar cel putin e cineva fata de care poti sa fii pro sau contra; este cineva care poate fi mai mare ca tine, care te poate prote!a, care iti garanteaza ceva. Dumnezeu de fapt inseamna saracia constiintei umane. Oamenii care si-au atins constiinta profunda si pragul ei cel mai inalt, ca 3autam 'uddha, au negat existenta lui Dumnezeu. Oricine care s-a imbogatit interior a trecut de mintea care, de fapt, e bolnava si l-a negat pe Dumnezeu. (e Dumnezeu ca o fictiune pentru copiii de gradinita. Ei au nevoie de el 4 parabole, fabule, povesti. oarte putini oameni au trecut de gradinita, de fapt. Dumnezeu exista pentru ca tu nu esti constient de tine insuti. Dumnezeu exista pentru ca nu ai atins centrul fiintei tale. -n momentul in care te cunosti cu adevarat, nu mai exista nici Dumnezeu, nici nevoia de el. Eu sustin complet ce spunea riedrich *ietzsche1 "Dumnezeu a murit."/ea de-a doua parte a frazei spuse de *ietzsche este chiar mai semnificativa1 "Dumnezeu a murit si omul este acum liber." &ceasta parte nu s-a bucurat de prea multa atentie din partea filozofilor, a misticilor, a psihologilor, insa aceasta parte este cea mai importanta; prima parte nu inseamna prea mult. De fapt, prima parte este gresita. Dumnezeu nu poate muri 4 fictiunile nu mor. -n momentul in care stii ca sunt fictiuni, nu se pune problema ca ele sa moara. &sa cum nu s-au nascut, nu vor muri. Dumnezeu nu s-a nascut niciodata si atunci cum sa moara? )oartea este cealalta extrema a nasterii. &sadar, prima parte nu e importanta, dar i-a fost acordata multa

importanta de catre teologi, deoarece s-au temut1 "&sta e un sacrilegiu, sa spui oamenilor ca Dumnezeu a murit. &sta inseamna ca acum nu mai e nevoie de nici o religie." "-au temut pentru propria lor afacere. Dar au uitat cea de-a doua parte, care este mult mai importanta si are semnificatii cu mult mai semnificative. -nseamna ca Dumnezeu era ceva ce lega, ce te dadea inapoi, ceva de care te temeai. Dumnezeu nu a fost o comoara, ci o greutate infinita, imensa, asupra inimii si cresterii tale. O data ce Dumnezeu este indepartat, posibilitatea omului de a creste si a se dezvolta devine absolut libera. 5n zeu este un despot, un fascist. ara Dumnezeu, lumea devine libera. Existenta da fiecarui individ o demnitate uriasa. De la cel mai mic fir de iarba pana la cea mai grozava stea din 5nivers, ea da iubire si semnificatie enorma, si nu face nici o diferenta. Existenta acorda egalitati si oporunitati egale. *u e nevoie sa pierzi timp in rugaciune, sa citesti scripturile, care sunt cele mai putin sfinte carti din lume. *5 e nevoie sa fii exploatat de preoti. Esti dintr-odata eliberat de toate lanturile astea. &cum poti sa fii tu insuti. &tata timp cat exista Dumnezeu nu vei putea fi niciodata tu insuti. Esti doar o marioneta, sforile tale sunt in mainile lui Dumnezeu. O zicala veche in -ndia spune ca nici cea mai mica frunza din copaci nu se misca decat daca primeste de la Dumnezeu ordin sa se miste. Orice ai fi, religiile iti spun ca esti tarana. /uvantul "om" vine din "humus", care inseamna noroi, tarana. "i cuvantul in ivrit, araba, urdu, hindi este "admi" 4 este folosit ca numele primului om, &dam. "&dmi" inseamna pamant. Dumnezeu l-a facut pe om din pamant si apoi a suflat viata asupra papusii. &cum, tu ce fel de libertate ai? /ineva a suflat viata asupra ta si este tot in mainile lui sa se opreasca sa mai sufle viata asupra ta in orice clipa. Orice ai face, religiile cred ca este soarta ta, care ti-e scrisa in frunte. "i au fost oameni prosti care chiar au incercat sa citeasca ce ti-e scris in frunte. &strologi, chiromanti, tot felul de oameni care au exploatat simplitatea si inocenta "unt oameni care iti citesc in palma, se uita la linii si iti spun ce inseamna ele. -deea de baza aici e ca tu nu-ti traiesti viata, faci doar parte dintr-un spectacol, si rolul pe care il !oci a fost decis cu mult inainte. 6rishna 4 in marele razboi indian, )ahabharata 4 i-a dat discipolului sau, &r!una, o replica. .azand imensul masacru care urma sa aiba loc, &r!una pur si simplu si-a pierdut cumpatul, desi era un om de mare cura! si cu o inteligenta deosebita. El a spus1 "*u vad rostul acestui razboi. /hiar daca o sa castig ... si cu siguranta voi castiga" 4 pentru ca nu mai era un alt luptator ca el. 4

"Dar sa stau pe tronul victoriei incon!urat de cadavrele tuturor prietenilor si dusmanilor mei, toti oamenii aceia frumosi, nu ma incanta deloc. *umai cand imi imaginez scena asta si innebunesc. Decat sa lupt, mai bine cedez tronul 4 unui alt var-frate. -l las pe el sa guverneze tara si eu plec in 7imala8a sa meditez, sa devin sann8asin. )i-am pierdut orice interes in lupta."6rishna incearca in toate felurile sa il convinga, insa &r!una stapaneste nu numai lupta, ci si argumentele intelectuale si riposteaza. (ana la urma, nemaiavand argumente, 6rishna spune, "E scris in destinul tau. Daca pleci, pleci de langa Dumnezeu. 0azboiul este predestinat de Dumnezeu sa-i distruga pe toti cei care nu sunt virtuosi si sa-i lase numai pe virtuosi sa supravietuiasca." 9a aceasta nu mai exista contraargument, pentru ca &r!una crede in Dumnezeu si in destin. &r!una a mers la razboi. 6rishna a fost raspunzator, acum ,%%% de ani, pentru distrugerea acestei tari, prin argumentul fals pe care l-a adus. -n razboi nu numai ca au murit foarte multi oameni, insa razboiul a distrus cura!ul acestei tari, care a inceput sa se sperie de orice calamitate, oricat de mica. :%%% de ani de sclavie .....reau sa fie clar pentru toata lumea ca cei care sunt responsabili pentru acesti :%%% de ani de sclavie sunt cei mai mari oameni din -ndia. -n capul listei sta 6rishna; &r!una este doar umbra lui. &poi vine )ahavira, care i-a invatat pe oameni sa fie nonviolenti in asa masura incat urmasii lui nu erau nici macar in stare sa cultive plante, spunand ca ele au viata; daca cultivi, inseamna ca trebuie sa omori plantele atunci cand strangi recolta. 3autam 'uddha este pe locul al treilea; el a invatat oamenii sa accepte, sa fie multumiti cu ceea ce au 4 saraci, infometati, sclavi, sa ramana perpetuu multumiti. -nvataturile lor au fost minunate. #rebuie insa sa amintesc ceva, ca sa nu fiu prost inteles. -nvataturile lor au fost minunate, insa ei nu s-au gandit niciodata la implicatiile acestor invataturi. *u s-au gandit niciodata ca daca predici nonviolenta unei tari intregi, daca ii spui sa renunte la orice arma, cand nimeni altcineva in lume nu face asta, atunci pui tara aia in starea de victima, exploatata de oricine. "i timp de :%%% de ani un invadator dupa altul a venit in -ndia, a exploatat-o si a plecat. -ntr-un final, mahomedanii au venit si s-au gandit1 "De ce sa mai plecam? (utem nu doar sa exploatam poporul asta, ci sa-l guvernam si sa ramanem aici." "i apoi au venit britanicii, francezii, portughezii, si toti au incercat sa exploateze tara asta. 'ritanicii au fost de departe cei mai isteti. (ortughezii au avut micile lor insule Diu, Daman si 3oa, francezii au avut o mica parte din tara, (ondicherr8. 'ritanicii au avut insa toata tara. Oamenii au ramas infometati si au murit de foame si nimeni nu s-a gandit ca

de fapt aceste marete principii sunt intr-un fel responsabile pentru situatia nefericita prin care a trebuit sa treaca -ndia atatea mii de ani. "i nici chiar astazi nimeni nu incearca sa vada toate implicatiile. iecare principiu maret isi are propriul nor negru. "i daca nu intelegi si norul, in curand ai sa fii absorbit de el. Daca il intelegi, esti in stare sa-l ocolesti. Dumnezeu se pare ca este cel mai mare principiu care i-a fost predicat omului de-a lungul secolelor, dar nimeni nu i-a analizat implicatiile. Daca Dumnezeu la creat pe om, atunci inseamna ca omul nu are nici o individualitate proprie, nu poate pretinde nici o demnitate, nici o libertate. *ici nu se pune problema ca o marioneta sa declare ".reau sa fiu libera." Daca Dumnezeu a creat universul, atunci orice s-a intamplat in univers trebuia sa se intample. & fost vointa Domnului. *ici un efort din partea noastra nu ar fi schimbat nimic. "i poti vedea ca, daca Dumnezeu a creat lumea, si daca el este in spatele armelor nucleare si al oamenilor care le creeaza, atunci nici un efort din partea omului nu poate preveni distrugerea intregii planete. "a lasi crearea lumii in mainile unui Dumnezeu fictiv este foarte periculos. *e face totalmente neputinciosi. *u putem face nimic. De aici, simpla mea intelegere asupra constiintei este ca daca Dumnezeu nu a murit o data cu declaratia lui riedrich *ietzsche;s, atunci trebuie sa-l omoram< Oriunde l-ai intalni, nu trebuie nici macar sa-i spui "'una ziua". -ntai omoara-l si dupa aia spune-i "'una ziua" 4 ca sa duci formalitatea pana la capat. -nsa nu e nevoie de Dumnezeu. /u Dumnezeu acolo sus, omul va ramane pentru totdeauna un sclav, un om inconstient, care nu va lupta niciodata sa atinga maximum de potential la care poate a!unge. Daca Dumnezeu va disparea, s-ar putea sa simti putina teama 4 din obisnuita 4o teama care va disparea. O data ce vei realiza ca stai pe propriile picioare si ca ai de facut ceva pentru a-ti crea o constiinta mai buna, o inima mai iubitoare, atunci rugaciunile devin inutile, pentru ca nu mai e nimeni sa raspunda la ele ... Da, uneori ele au primit raspuns. )acar o data, cu siguranta .... 5n om sarac l-a rugat pe Dumnezeu, luni la rand1 "Da-mi ,% de dolari, nu vreau mult, doar ,% de dolari."-ntai s-a rugat, insa apoi sa gandit, ")ilioane de oameni se roaga, e un singur Dumnezeu si o gramada de oameni care se roaga. Oare rugaciunea mea umila va a!unge vreodata la el ....."i poate ca e atata zgomot in !urul lui 4 rugaciuni de la toate bisericile, moscheile, sinagogile, templele 4 cine va avea gri!a de mine? )ai bine ii scriu o scrisoare.""i a scris o scrisoare spunand, "-ti scriu ca sa-ti reamintesc ca de luni intregi ma rog, insa nu am primit nici un raspuns. "e pare ca rugaciunea

mea nu a a!uns la tine. (ot sa inteleg ca e atata zgomot in !urul tau, de la atatea rugaciuni. "i oameni mari ti se roaga 4 papa, arhiepiscopul, shan+arachar8a 4, deci cine va lua in seama rugaciunea mea umila? "i nu cer mult - nici paradis, nici rai, nimic, doar ,% de dolari. &sa ca m-am gandit sa-ti scriu scrisoarea asta."&sa ca a inceput scrisoarea cu litere mari, "/incizeci de dolari< #ine minte, e urgent<."Dar apoi a fost atat de bulversat pentru ca nu stia cui sa adreseze scrisoarea si catre ce adresa sa o expedieze. "-a gandit1 "/ea mai buna idee ar fi sa o adresez asa1 Dumnezeu, (osta 3enerala". Daca posta generala nu poate sa-i gaseasca adresa, atunci cine sa poata? "crisoarea a a!uns la seful postei. & privit-o, a ras si apoi s-a intristat. "-a gandit1 "Omul asta trebuie ca e foarte disperat 4 nimeni nu ii scrie scrisori lui Dumnezeu. "i nici macar nu cere asa de mult."&sa ca a spus prietenilor, ".a rog sa va uitati la scrisoarea acestui om sarman. /ontribuiti cu totii, si ii vom trimite ,% de dolari. )acar o data sa i se raspunda la rugaciune." &u strans banii, insa nu au reusit sa adune decat =, de dolari. "eful postei a spus1 "*ici o problema, macar ca-i trimitem si pe astia." /and cei =, de dolari au a!uns la omul sarman, acesta a numarat banii, a privit in sus si a tipat1 "Doamne, tine minte un lucru.Data viitoare cand imi mai trimiti bani, nu-i mai trimite prin postas< 7otii astia si-au luat comisionul. &m primit numai =, de dolari<"/u exceptia acestui eveniment, nu am auzit de nici o rugaciune care si-a primit raspuns 4 si nici macar in aceasta situatie raspunsul nu a fost complet. *u e nimeni acolo sa raspunda. Existenta trebuie sa fie abordata altfel. Dumnezeu trebuie sa fie venerat. /atre Dumnezeu trebuie inaltate rugaciuni. Existenta trebuie sa fie contactata prin meditatie. "unt doar doua feluri de religii pe lume1 religiile rugaciunii si religiile meditatiei. (oti sa vezi unde vreau sa a!ung. #oate religiile rugaciunii cred in Dumnezeu, pe cand religiile meditatiei nu. (entru ca meditatia te poarta inspre tine insuti si te implineste, nu ai nevoie sa te rogi, nu ai nevoie de nici o consolare. Esti intr-o stare de bucurie, de beatitudine, ca poti binecuvanta intreaga lume. Eu te invat existenta, si intrarea in existenta se face prin propria ta fiinta; meditatia nu inseamna rugaciune 4 aminteste-ti, este opusul rugagciunii. 0ugaciunea face parte din !argonul fals despre Dumnezeu, rai si iad. 0ugagciunea este parte din toata chestia asta. )editatia este, pur si simplu, singurul drum pur sa intri in contact cu existenta. "i contactul asta devine imediat o contopire. Devii existenta insasi. &poi esti nori si stele si flori si ploaie. Esti pretutindeni. *u mai esti un strop, devii oceanul intreg.

#ine minte distinctia clara inte existenta si Dumnezeu. Dumnezeu inseamna condamnarea inteligentei noastre. -nseamna acceptarea umilintei, inseamna sa accepti ca ""untem numai niste marionete; tu esti puterea. #ot ce vrei sa facem, vom face. #ot ce putem face este sa ne rugam." #e ologeste atat de mult ... /hiar ideea de Dumnezeu iti face greata. *umai existenta are in ea prospetime si frumusete si adevar. *iciodata sa nu amesteci cuvintele astea doua. 5nul inseamna realitate, celalalt e pura fictiune.;;

emeia are ceva comun cu noaptea. Ea te incon!oara, te invaluie, te sufoca, fara macar sa te atinga. 9asati copilul sa experimenteze.*umai astfel va putea el sa creasca si sa se maturizeze.-ar atunci cand va deveni adult,el va fi cu adevarat matur,nu va avea nevoie de grupuri psihanalitice in care sa se descarce.& trait el insusi toate experientele care sunt povestite la grupuri,iar o experienta traita are repercursiuni foarte profunde.5n grup reprezinta o situatie artificiala,creata de oameni;este doar un biet substitut.

Omul nu este o fiinta, ci o devenire. Omul este un proces, o posibilitate, o potentialitate. Omul nu este inca actul. El inca nu este un produs final. Omul nu se naste ca o esenta, ci ca o existenta... un spatiu infinit in care se pot intampla foarte multe, sau nu se poate intampla nimic totul depinde de el. Omul trebuie sa se creeze singur. El nu este un produs finit. Si omul se poate crea doar singur nimeni nu o poate face in locul lui. Fiecare trebuie sa lucreze singur asupra sa; fiecare se trezeste singur. Aceasta este maretia si grandoarea si gloria fiintei umane: este singura fiinta de pe planeta care are libertatea de a fi. oate celelalte fiinte au un sablon pe care trebuie sa!l urmeze. "n papagal nu poate fi decat un papagal; un leu nu poate fi decat un leu nu se poate pune in discutie problema ca un leu sa devina altcevadecat este. "n om este un semn de intrebare: el poate fi om, sau poate sa nu fie om. "n om poate cadea mai #os decat regnul animal si se poate ridica deasupra zeilor. Aceasta stare este iluminarea realizarea potentialului tau in totalitatea lui.

"n budd$a este dincolo de zei. Acesta este unul din motivele pentru care $indusii nu l!au putut ierta niciodata pe %autama &udd$a, deoarece el a spus ca un budd$a se afla dincolo de zei. 'eii sunt si ei adormiti; desigur visele lor sunt mult mai frumoase si mai incantatoare. Ei traiesc in paradis si viata lor este plina de placeri. (aradisul nu este altceva decat un pur $edonism. )adul este exact opusul. )adul este durere, raiul este placere; iadul este un cosmar, raiul este un vis incantator. *ar visele sunt vise; dulci sau amare nu are importanta. "n budd$a este treaz si nu mai viseaza. Scripturile budiste spun ca in momentul in care &udd$a s!a iluminat, zeii din ceruri au descins asupra lui si au inceput sa!l venereze. +indusii nu au putut uita aceasta idee, deoarece pentru ei zeii din ceruri )ndra si ceilalti sunt supremi. ,um pot niste budisti aroganti sa spuna ca zeii au coborat din ceruri si i!au spalat picioarele lui &udd$a &udismul a ridicat umanitatea pe culmile ei cele mai inalte. .ici o alta religie nu a reusit acest lucru. Omul a devenit centrul existentei. *upa cum spune &udd$a, nu *umnezeu este centrul existentei, ci omul treaz. (eriferia este populata de cei care sunt adormiti si orbi; centrul este constituit din cei care au oc$i si vad. ,eea ce .ietzsc$e a spus dupa doua mii de ani, &udd$a realizase de#a.

Viaa este Aici i Acum

Dup> O"7O #r>ie?te total, tr>ie?te cu pasiune... @n felul acesta fiecare moment devine de aur, iar Antreaga ta viaB> se transform> Antr-o An?iruire de clipe aurite. O astfel de fiinB> nu moare niciodat>, c>ci atingerea ei seam>n> cu aceea a regelui )idas1 orice atinge, se preschimb> An aur. &ceast> scurt> viaB> pe care o aveBi poate fi transformat> Antr-un paradis. &ceast> mic> planet> este floarea de lotus a paradisului. "ingura r>spundere adev>rat> este faB> de propriul t>u potenBial, faB> de propria ta inteligenB> ?i con?tienB>, faB> de acBiunea conform> cu ele.

&tunci cCnd te na?ti, nu e?ti un copac, ci o s>mCnB>. #rebuie s> cre?ti, trebuie s> a!ungi la o Anflorire, iar aceast> Anflorire va fi mulBumirea ta, Amplinirea ta. &ceast> Anflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. *u are leg>tur> decCt cu tine, cu evoluBia ta personal>. @nBelege, trebuie s> devii o adev>rat> celebrare pentru tine AnsuBi< Dac> tCn!esti dup> o utopie, dorinBa ta se Andreapt> de fapt c>tre o armonie individual> ?i social>. &ceast> armonie nu a existat niciodat>, Antotdeauna a fost un haos. "ocietatea a fost Amp>rBit> An diferite culturi, An diferite religii, An diferite naBiuni - toate avCnd drept fundament diverse superstiBii. *ici una din aceste Amp>rBiri nu e valabil>. Ele arat> Ans> c> omul este divizat An el Ansu?i, iar acestea sunt proiecBiile conflictului sau interior. Omul nu are unitate l>untric> si, prin urmare, nu este An stare s> creeze o societate, o umanitate unic>, nici An afara lui. /auza nu se g>seste An exterior. Exteriorul este doar o reflectare a fiinBei sale l>untrice. *imeni nu a acordat o atenBie prea mare individului, ?i aceasta este cauza fundamental> a tuturor problemelor. @ns> datorit> faptului c> individul pare atCt de mic ?i societatea atCt de mare, oamenii au impresia ca societatea poate fi schimbata, dup> care individul se va schimba la rCndul lui. Dar lucrurile nu stau deloc a?a, c>ci "societatea" nu este altceva decCt un cuvCnt; exist> numai indivizi, nu exist> societate. "ocietatea nu are suflet, An cadrul ei nu se poate produce nici o transformare. "chimbarea este posibil> numai An cazul individului, indiferent cCt de mic> ar fi aceasta. Di odata ce Anv>Bati cum s> schimbaBi individul, acest lucru poate fi apoi aplicat asupra tuturor indivizilor, de pretutindeni. Eu cred c> Antr-o bun> zi vom avea o societate care s> fie An deplin> armonie, care s> fie mult mai bun> decCt toate ideile pe care creatorii de utopii le-au produs de mii de ani. 0ealitatea va fi cu mult mai frumoas>. *u e?ti niciodat> mulBumit cu ceea ce e?ti ?i cu ceea ce Bi-a d>ruit existenBa, deoarece atenBia ta se Andreapt> Antotdeauna spre altceva. &i fost plasat acolo unde natura nu a pl>nuit s> fii. *u te

AndrepBi spre realizarea propriului t>u potenBial. #u Ancerci s> fii ceea ce vor alBii s> fii, Ans> acest lucru nu te va putea mulBumi niciodat>. -ar cCnd apare nemulBumirea, logica iBi spune1 "(oate c> ceea ce ai nu este suficient; str>duie?te-te s> obBii mai mult<" &tunci Ancerci s> obBii mai mult, Ancepi s> cauBi. Di toat> lumea apare cu o masc> zCmbitoare, toat> lumea zCmbe?te fericit>, astfel AncCt fiecare vrea s>-i p>c>leasc> pe toBi ceilalBi. Di tu porBi, la rCndul t>u, o masc>, astfel AncCt ceilalBi cred c> e?ti ceva mai fericit; iar tu, la rCndul t>u, ai impresia c> ei sunt mai fericiBi. -arba pare a fi mai verde An curtea vecinului. El priveste Ans> iarba din curtea ta; pentru el aceasta este mai verde. Ea pare efectiv mai verde, mai ml>die, mai frumoas>. &cestea sunt iluziile pe care le creeaz> distanBa. /Cnd te apropii Ans> mai mult, Ancepi s> vezi c> nu este chiar a?a. Dar oamenii r>mCn la distanB> unii de alBii. /hiar ?i prietenii, chiar ?i iubiBii, se Bin unul pe altul la distanB>; o apropiere prea mare ar fi periculoas>, s-ar putea ca ei s> vad> ceea ce e?ti An realitate. -ar eroarea A?i are sursa An chiar modul An care pui problema, astfel AncCt - orice ai face - nefericirea te va urma. .ezi pe cineva care dispune de mulBi bani1 ABi vine imediat ideea c> banii reprezint> cauza fericirii. (rive?te la acest om< /Ct de fericit pare s> fie< &?a ca alergi dup> bani. 5n altul este mai s>n>tos; alergi dup> s>n>tate< 5n altul face altceva ?i arat> foarte mulBumit - Al urm>re?ti< Dar de fiecare dat> e vorba de cel>lalt... "ocietatea a aran!at lucrurile astfel AncCt s> nu ABi pui niciodat> problema propriului t>u potenBial. Di toat> nefericirea provine din faptul c> nu e?ti tu AnsuBi. ii doar tu AnsuBi ?i toat> nefericirea ?i toat> competiBia cu ceilalBi dispare; nu ABi mai pas> c> alBii au mai mult, c> nu e?ti tu cel care are mai mult. Dac> vrei ca iarba s> fie mai verde, nu are rost s> prive?ti An curtea vecinului. Este atCt de simplu ca iarba s> fie mai verde< Omul trebuie s> fie Anr>d>cinat An propria sa energie potenBial>, indiferent care este aceasta. 9umea va fi atCt de mulBumit> astfel, AncCt acest fapt vi se va p>rea pur ?i simplu incredibil. & fi viu Anseamn> a avea simBul umorului, a avea o profund> calitate de a iubi ?i de a te !uca An voie. "unt absolut Ampotriva oric>ror atitudini negative An privinBa vieBii, iar respectul acordat Divinului a reprezentat Antotdeauna o negare a vieBii. (entru a transforma acest respect An ceva pozitiv trebuie s> i se adauge neap>rat calitatea !ocului, simBul umorului ?i iubirea. 0espectul faB> de viaBa este singurul fel de respect care

poate fi ar>tat Divinului, deoarece nimic nu este mai divin decCt viaBa Ans>?i. Omul poart> An interiorul lui un mare tezaur, Ans> el mai poart> An sine ?i Antreaga mo?tenire animal>. &ceasta trebuie Andep>rtat>, pentru a permite comorilor s> se AnalBe An cCmpul con?tiinBei, pentru a fi Amp>rt>?ite cu ceilalBi. @n realitate, aceasta este caracteristica bog>Biei1 cu cCt o AmparBi mai mult cu alBii, cu atCt ABi aparBine mai mult. /ea mai mare parte a problemelor noastre apar doar pentru c> nu le-am privit niciodat> cu adev>rat, nu ne-am Andreptat niciodat> atenBia asupra lor pentru a vedea ce sunt ele An realitate. @ncercaBi s> creaBi numai lucruri frumoase, nu aduceBi la viaB> nimic urCt. *u aveBi prea mult timp ?i nu aveBi nici mult> energie de pierdut. &vCnd o viaB> atCt de scurt>, avCnd o surs> de energie atCt de mic>, este pur ?i simplu stupid s> o pierdeBi An tristeBe, An furie, An ur>, An gelozie. olosiBi-v> energia An iubire, folosiBi-o An actiuni creatoare, An prietenie, An meditaBie; AndreptaBi-v> spre ceva care s> v> AnalBe. Di cu cCt v> An>lBaBi mai mult, cu atCt AntClniBi mai multe izvoare de energie care stau la dispoziBia voastr>. Depinde numai de voi. *ici o fiinB> uman> nu este o insul>. #rebuie s> v> amintiBi mereu acest lucru, deoarece el reprezint> unul din adev>rurile fundamentale ale vieBii. -nsist asupra acestui fapt, deoarece exist> mereu tendinBa de a-l uita. acem cu toBii parte din aceeasi energie a vieBii, din aceea?i existenB> oceanic>. Di tocmai datorit> faptului c> r>d>cinile noastre sunt ancorate An aceea?i unitate, este posibil> iubirea. Dac> nu am fi o singur> unitate, iubirea nu ar fi nicidecum posibil>. Omul poart> Anc> An el multe instincte animalice1 furia, ura, gelozia, posesivitatea, ?iretenia. #ot ceea ce a fost condamnat An interiorul omului pare s> aparBin> unei p>rBi incon?tiente foarte profunde. -ar scopul alchimiei spirituale este acela de a produce eliberarea de Antregul trecut animalic. Dac> nu se va elibera de acest trecut animal, omul va r>mCne divizat. #recutul animalic ?i calitaBile umane nu pot coexista, deoarece calit>Bile umane reprezint> tocmai opusul celor animalice. Deci tot ce poate s> mai fac> omul este s> cad> An ipocrizie.

@n ceea ce prive?te comportamentul lui formal, omul se conformeaz> idealurilor umane de iubire ?i adev>r, de libertate, neposesivitate ?i compasiune. #oate acestea reprezint> Ans> numai un strat foarte superficial, iar animalul Binut ascuns se poate ivi la suprafaB> An fiecare clip>; orice AntCmplare Al poate face s> apar>. @ns>, indiferent dac> apare la suprafaB> sau nu, con?tiinBa interioar> este divizat>. &ceast> con?tiinB> divizat> a facut s> se pun> Antrebarea1 cum ar putea individul s> devin> un Antreg armonios? &cela?i lucru este Ans> valabil ?i An cazul societ>Bii1 /um putem transforma societatea Antr-un Antreg armonios f>r> razboaie, f>r> conflicte, f>r> clase sociale; f>r> separare pe criterii de culoare, religie, cast> sau naBiune? @n loc s> gCndim An termeni de revoluBie ?i s> schimb>m societatea, structura ei, ar trebui s> ne punem mai serios problema meditaBiei ?i a transform>rii individului. &ceasta este singura cale ce poate duce la dispariBia tuturor diviziunilor existente An cadrul societ>Bii. @ns> ele trebuie s> dispar> din interiorul individului. -ar acest lucru este posibil. *u exist> nimic care s> poarte eticheta "adev>r"; adev>rul nu este un lucru pe care Al vei putea g>si Antr-o bun> zi Antr-o cutie,?i pe care,deschizCnd-o, s> exclami uimit1 " antastic< &m g>sit adev>rul<" *u exist> o astfel de cutie. )otivul pentru care oamenii vorbesc mereu despre adev>r este clar. @n inima lor exist> o sete dup> adev>r, le este ru?ine c> nu sunt An posesia acestui adev>r ?i, de aceea, vorbesc despre el. @ns> acestea nu sunt decCt cuvinte. aptul de a tr>i An conformitate cu ele este prea periculos, riscul este prea mare. 9a fel se AntCmpl> ?i cu libertatea. #oBi oamenii doresc libertate de exprimare, Ans> nimeni nu este cu adev>rat liber. Di nimeni nu dore?te s> fie cu adev>rat liber, deoarece libertatea aduce cu sine responsabilitatea; ea nu vine singur>. -ar faptul de a fi dependent este simplu; An acest caz raspunderea nu ABi revine Bie, ci persoanei de care e?ti dependent. Oamenii au adoptat deci un mod de viaB> schizofren. Ei vorbesc despre adev>r ?i despre libertate, Ans> tr>iesc An minciuna ?i sclavie... -ar lanBurile robiei sunt numeroase, deoarece faptul de a fi sclavi v> face s> fiBi eliberati de r>spundere. 5n om care dore?te s> fie liber trebuie s> accepte responsabilit>Bi imense. El nu A?i

poate arunca r>spunderea pe umerii nim>nui. -ndiferent ce face, indiferent ce este, r>spunderea Ai revine An Antregime. O persoan> cu adev>rat non-violent> este cea care nu ucide pe nimeni ?i care nu face r>u nimanui, deoarece este Ampotriva faptului de a ucide, este Ampotriva faptului de a face r>u. Ea se va Ampotrivi Ans> ?i An situaBia An care altcineva Ancearc> s> Ai fac> ei vreun r>u. Dac> cineva Ancearc> s> o ucid>, ea se va Ampotrivi ?i An acest caz ?i nu va permite ca acest lucru s> se AntCmple. Ea nu va iniBia nici o violenB>, Ans> dac> Ampotriva ei va fi Andreptat vreun act violent, atunci se va bate din toate puterile. *umai a?a oamenii non-violenBi pot r>mCne independenBi; altfel vor fi sclavi, vor r>mCne saraci ?i vor fi Antotdeauna exploataBi de alBii. & fi tu AnsuBi ABi ofer> toate elementele pentru a te simBi Amplinit, pentru ca viaBa s> aib> sens, semnificaBie. "implul fapt de a fi tu AnsuBi ?i de a cre?te conform firii tale va duce la Amplinirea destinului t>u. ii plin de neprev>zut ?i mereu schimb>tor. *u te Ampotrivi schimb>rii ?i nu Anceta niciodat> s> fii imprevizibil; numai atunci viaBa poate fi o permanent> bucurie. @n momentul An care ceea ce faci este previzibil, ai devenit un robot. &cBiunile unei ma?ini pot fi prev>zute. Ea este ast>zi la fel ca ieri ?i tot a?a va fi ?i mCine. Este neschimbat>. *umai omul are calitatea de a se schimba An fiecare clip>. @n clipa An care Ancetezi s> te schimbi, Antr-un mod foarte subtil ai ?i murit. 0isc> tot ce ai< ii asemenea unui !uc>tor< 0isc> totul, deoarece clipa urm>toare ar putea s> nu mai vin>, a?a c> de ce s> ABi pese? De ce s> te intereseze? #r>ie?te intens, tr>ie?te plin de bucurie. #r>ie?te f>r> team>, tr>ie?te f>r> s> te simBi vinovat. #r>ie?te f>r> s> ABi fie fric> de iad ?i f>r> s> dore?ti raiul. #r>ie?te pur ?i simplu. iecare gre?eala este o ocazie de a Anv>Ba. #otul este s> nu comiBi aceea?i gre?eal> An mod repetat - ar fi o prostie... @ns> comite cCt mai multe gre?eli noi de care e?ti An stare; nu trebuie s>-Bi fie team>, c>ci acesta este singurul mod An care natura ABi permite s> AnveBi.

0eligiozitatea Anseamn> pur ?i simplu o provocare pentru a cre?te, o provocare aruncat> seminBei pentru a a!unge la apogeul exprim>rii sale, a se deschide An mii de flori ?i a-?i raspCndi parfumul ascuns An ele. &ceast> mireasm> subtil> este ceea ce numesc eu religiozitate. iecare este atCt de nefericit AncCt vrea s> g>seasc> o explicaBie acestui fapt. -ar societatea v-a dat pentru asta o strategie foarte bun>1 faptul de a !udeca. )ai AntCi te !udeci, desigur, pe tine AnsuBi An leg>tura cu toate lucrurile. *ici o fiinB> nu este perfect> ?i nici un om nu poate fi vreodat> perfect, deoarece nu exist> perfecBiune; prin urmare, faptul de a !udeca este foarte u?or. #u e?ti imperfect ?i exist> o serie de lucruri care dovedesc aceast> imperfecBiune. Di atunci te Anfurii, te ridici Ampotriva ta ?i Ampotriva Antregii lumi1 "De ce nu sunt perfect?" dup> care prive?ti spre ceilalBi, AncercCnd s> reg>se?ti aceast> imperfecBiune An fiecare. Di dore?ti s>-Bi deschizi inima, deoarece pCn> nu o deschizi, viaBa ta va fi lipsit> de orice celebrare, va fi aproape moart>. @ns> nu poBi s> faci acest lucru direct. #rebuie s> distrugi mai AntCi An Antregime acest mecanism. Deci, An primul rCnd1 nu te mai !udeca pe tine AnsuBi. @n loc s> te !udeci, Ancepe s> te accepBi pe tine AnsuBi cu toate imperfecBiunile, cu toate sl>biciunile, cu toate gre?elile ?i e?ecurile. *u ABi cere s> fii perfect. &ceasta Anseamn> s> ceri ceva ce nu este cu putinB>; te vei simBi frustrat. 9a urma urmei, e?ti o fiinB> omeneasc>. (rive?te animalele, prive?te pasarile1 ele nu sunt triste, ele nu sunt frustrate. *iciodat> nu o s> vezi un bizon ie?indu-?i din fire. El este pe deplin mulBumit s> A?i mestece aceea?i iarb> An fiecare zi. El este aproape iluminat< *u exist> nici o tensiune, el este An deplin> armonie cu natura, cu el Ansu?i, cu tot ceea ce este. 'izonii nu fac partide pentru a revoluBiona lumea, pentru a schimba bizonul An super-bizon, pentru a face bizonii religio?i sau virtuo?i. *ici un animal nu este preocupat de vreun ideal uman. /u siguranB> c> bizonii rCd ?i Antreab>1 "/e vi s-a AntCmplat? De ce nu puteBi fi pur ?i simplu voi An?iv>? /e nevoie aveBi s> fiBi altcineva?" (rimul lucru este a?adar acela de a te accepta, An mod profund, pe tine AnsuBi.

*u condamnaBi senzualitatea< Ea a fost condamnat> An Antreaga lume. Di din cauza acestei condamn>ri energia care poate Anflori An senzualitate se transform> An perversiune, gelozie, furie, ur>; ea genereaz> o existenB> arid>, lipsit> de orice savoare. "enzualitatea este una din binecuvCnt>rile omenirii. Este sensibilitatea voastr>, este con?tiinBa voastr>. Este con?tiinBa voastr> filtrata prin corp. (>rinBii au crezut Antotdeauna despre copii c> sunt proprietatea lor ?i c> ace?tia trebuie s> le fie Antrutotul asem>n>tori, s> Ai copieze Antocmai. O copie este Ans> lipsita de orice frumusete, iar existenta nu apreciaza a?a ceva; ea se bucura numai de ceea ce este original. #rebuie s> ABi a!uBi copiii s> creasc>, astfel AncCt s> te dep>?easc>. #rebuie s> Ai a!uBi s> nu te imite. &dev>rata Andatorire a p>rinBilor este aceea de a-?i a!uta copiii s> nu Ai imite. /opiii sunt tentaBi, prin Ans>?i firea lor, s> imite. Di pe cine ar putea imita? (>rinBii sunt cei mai apropiaBi. (Cn> acum p>rinBii au apreciat foarte mult faptul c> propriii lor copii le seam>n>. #at>l se simte mCndru c> fiul s>u Ai seam>n>. -ar viaBa copilului este pierduta, el nu este dorit a?a cum este el de fapt. Datorit> acestei concepBii gre?ite, de a fi mCndru de copiii care te imit>, am creat o societate An care toat> lumea imit>. ObedienBa nu presupune inteligenB>. #oate ma?inile sunt obediente. *imeni nu a auzit vreodat> despre o ma?in> care s> nu se supun>. "upunerea este, de asemenea, simpl>. Ea te elibereaz> de povara oric>rei r>spunderi. &tunci nu mai este nevoie s> elaborezi un r>spuns, trebuie s> faci doar ceea ce Bi se spune. 0>spunderea aparBine celui care a dat ordinul. Dintr-un anumit punct de vedere, e?ti foarte liber1 nu poBi fi condamnat pentru acBiunile tale. 0eligiozitatea nu este ceva An care s> crezi - este un fapt care trebuie tr>it, experimentat; ea nu este o credinB> pe care s> o ai An minte, ci o savoare a Antregii tale fiinBe. )intea nu se poate menBine Antr-o atitudine lipsit> de !udecat>. Dac> o forBezi s> fie astfel, se produce o blocare a inteligenBei. &tunci mintea nu mai poate !udeca a?a cum trebuie.

& adopta o atitudine lipsit> de !udecat> nu este un lucru care s> Bin> de sfera minBii. *umai o fiinB> care a transcens mintea poate s> fie liber> de !udecat>; altfel ceea ce pare a fi o afirmaBie valid>, un lucru valabil, este numai o aparenB>. Orice hot>r>?te mintea, orice afirm> ea, este poluat de condiBion>rile sale, de pre!udec>Bile sale - tocmai acestea o fac s> !udece. De exemplu1 vedeti un hoB. aptul ca el fur> este ceva real, nu contest> nimeni asta; prin urmare, afirmaBi despre el un anumit lucru. Di, fireste, faptul de a fura nu este bun; astfel AncCt atunci cCnd afirmi despre un om c> este hoB, mintea ta spune1 "&i dreptate; afirmaBia ta este adev>rat>". De ce ar fi Ans> un hoB r>u? Di ce este de fapt r>utatea? De ce a fost oare obligat s> fure? -ar acBiunea de a fura este numai una din acBiuni1 pe baza acesteia afirmaBi ceva aflat An leg>tur> cu Antreaga persoan>. Di afirmaBi despre individul respectiv c> este un hoB. El face Ans> ?i alte lucruri, nu numai faptul de a fura. (oate c> este un pictor talentat, poate c> este un dulgher bun, poate cCnt> frumos sau danseaz> bine; acel om poate avea o mie ?i una de calit>Bi. Omul, An Antregul s>u, este mult prea vast, iar faptul de a fura reprezint> o singur> acBiune. Di nu poBi s> te bazezi numai pe aceast> acBiune pentru a afirma ceva despre Antreaga sa fiinB>. *u o cuno?ti deloc. Di nu cuno?ti nici m>car acBiunea care a avut loc, condiBiile care au determinat-o. (oate c> ?i tu ai fi furat An acele condiBii. (oate c> An condiBiile respective faptul de a fura nu este ceva r>u, deoarece fiecare acBiune depinde de circumstanBele An care se produce. Dac> prive?ti lumea din !urul t>u ?i observi condiBion>rile oamenilor, p>rerile lor despre ceea ce este bine ?i r>u, corect ?i gre?it, vei vedea - pentru prima dat> - c> ?i propria ta minte face parte dintr-o anumit> secBiune a omenirii. Ea nu conBine nimic adev>rat; este doar o parte. Di tot ceea ce prive?ti prin intermediul acestei minBi poart> An sine amprenta faptului de a !udeca. ExistenBa este una singur>. Ea se exprim> An milioane de forme, Ans> spiritul care este exprimat este acela?i. Este o singur> divinitate, cu o varietate infinit> de creaturi. 'anii sunt un lucru ciudat. Dac> nu Ai aveBi, lucrurile sunt simple, nu apare nici o problem>. @ns> dac> Ai aveBi, problemele A?i fac,cu siguranB>, apariBia. 5na dintre cele mai mari probleme pe care le creeaz> banii este faptul c> nu ?tii niciodat> dac> tu e?ti cel dorit sau ei. Di acest lucru

este atCt de dificil de aflat, AncCt ai prefera s> nu Ai ai deloc. &tunci, cel puBin, viaBa ar fi simpl>. 'anii, care ar fi putut reprezenta o mare pl>cere, devin Ans> - An acest caz - o surs> de angoas>. *u ei sunt Ans> adev>rata surs>, ci propria ta minte. 'anii sunt folositori, nu este nici un p>cat s> Ai ai, nu este nevoie s> ai un sentiment de culpabilitate. &cesta este modul An care mintea A?i creeaz> starea sa de nefericire. /hiar dac> cineva te iube?te, nu Ai pune aceast> Antrebare delicat>1 dac> va spune c> te iube?te, vei avea Andoieli, iar dac> va afirma c> este atras de banii t>i, Al vei crede. @ns>, An acest din urm> caz, dac> atracBia o reprezint> banii, Antreaga relaBie este terminat>. -ar An cealalt> situaBie vei continua s> porBi An tine b>nuiala c> este atras de banii t>i, nu de tine. @ns> nu e nimic r>u1 banii sunt ai t>i, la fel cum ale tale sunt ?i nasul, ochii sau p>rul. -ar cel>lalt te iube?te An Antregime. 'anii reprezint>, de asemenea, o parte a ta. *u Ai considera ca pe ceva separat, ?i atunci nu va fi nici o problem>. @ncearc> s> traie?ti o viaB> f>r> complicaBii ?i cu cCt mai puBine probleme posibil. & cunoa?te Antreaga lume nu este nimic An comparaBie cu faptul de a cunoa?te misterul interior al fiinBei tale. @ns>?i ideea de a compara este An Antregime fals>. iecare individ este unic, deoarece nu mai exist> nimeni asemenea lui. aptul de a compara ar fi fost ceva normal dac> indivizii ar fi fost asem>n>tori. Dar nu sunt. *ici m>car gemenii nu sunt absolut identici. Este imposibil s> g>se?ti o alt> fiinB> care s> fie exact ca tine. *oi compar>m deci fiinBe unice. ?i de aici provin toate problemele. 5n lucru fundamental ?i An acelasi timp foarte dificil, este acela de a nu Amp>rBi viaBa An acBiuni frumoase ?i acBiuni proste?ti, de a nu crea nici o diviziune. #oate sunt p>rBi ale aceluia?i Antreg. #rebuie numai s> aveBi puBin simB al umorului. -ar pentru mine simBul umorului este esenBial pentru ca persoana s> reprezinte un tot unitar. /e este r>u An aceste m>runBi?uri, An aceste lucruri proste?ti? De ce nu puteBi s> rCdeBi, de ce nu puteBi s> v> bucuraBi de ele? #ot timpul !udecaBi ce este bun ?i ce este r>u. #ot timpul sunteBi a?ezaBi pe scaunul unui !udec>tor, iar acest fapt v> face s> fiBi serio?i. lorile sunt frumoase, Ans> ce s> spunem despre spini? Di ei fac parte din existenBa florilor. lorile nu ar putea exista f>r> ei; spinii le prote!eaz>. Ei au o anumit> funcBie, un anumit rol, o anumit>

Ansemn>tate. Dac> Ans> AmparBi mereu, atunci florile sunt frumoase iar spinii devin urCBi. &ceea?i sev> hr>ne?te Ans> tulpina, floarea ?i spinii. @n viaBa copacului nu se produce nici o Amp>rBire, nu are loc nici un raBionament. loarea nu este favorizat>, spinul nu este doar tolerat; amCndoi sunt An Antregime acceptaBi. Di acesta ar trebui s> fie ?i modul nostru de a vedea lucrurile An propria noastr> viaB>. Exist> unele lucruri, lucruri m>runte, care, dac> le !udecaBi, par stupide, proste?ti. @ns> acest lucru se AntCmpl> datorit> raBionamentului vostru; An realitate ele Andeplinesc, la rCndul lor, un rol esenBial. "ingura funcBie a minBii este de a diviza la nesfCr?it. 0olul inimii este de a vedea ceea ce une?te, lucru de care mintea nu este deloc capabil>. )intea nu poate s> AnBeleag> ceea ce se afl> dincolo de cuvinte; ea poate s> AnBeleag> numai ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic. Ea nu este preocupat> de existenB>, de viaB>, de realitate. )intea este, ea Ans>?i, o ficBiune. (oti tr>i ?i f>r> minte. @ns> nu poBi tr>i f>r> inim>. Di cu cCt existenBa ta este mai profund>, cu atCt este ?i inima ta mai implicat>. .iaBa este o curgere, este un fluviu, este o mi?care continu>. Dar oamenii au impresia c> ei An?i?i reprezint> ceva static. *umai obiectele sunt statice, numai moartea este Ancremenit>; viaBa este o continu> schimbare. /u cCt exist> mai mult> schimbare, cu atCt viaBa este mai abundent>. -ar o viaB> abundent> aduce cu sine extraordinare schimb>ri, clip> de clip>. *imeni nu este superior, nimeni nu este inferior. Di nu exist> nici persoane egale Antre ele. Fiecare este unic. Egalitatea este, din punct de vedere psihologic, o aberaie. *u toBi oamenii pot fi un &lbert Einstein sau un 0abindranath #agore. @ns> aceasta nu Anseamn> c> 0abindranath #agore este superior pentru c> nu poBi fi asemenea lui. *ici el nu poate fi ca tine. Eu cred c> fiecare reprezint> o manifestare unic>. #rebuie deci s> renunB>m la toate ideile de superioritate, inferioritate, egalitate ?i inegalitate ?i s> le Anlocuim cu ideea nou> de unicitate. @ntr-adev>r, fiecare individ este unic. (rive?te doar cu mai mult> iubire ?i vei vedea c> fiecare individ are ceva propriu, un lucru pe care nu Al mai are nimeni altcineva.

> pur ?i simplu doar ceea ce ABi face maxim> pl>cere Bie ?i celor din !urul t>u. > ceva care s> AnalBe An tine un cCntec ?i s> creeze un ritm al celebr>rii An !urul t>u. O astfel de viaB> o numesc religioas>. Ea nu se bazeaza pe principii, pe disciplin> ?i nici pe legi. Ea se rezum> la o singur> idee1 aceea de a-Bi tr>i viaBa An mod inteligent. ObedienBa are o anumit> simplitate; nesupunerea presupune o inteligenB> de ordin mai Analt. Orice idiot poate fi supus. Di de fapt numai idioBii sunt supu?i. (ersoana inteligent> Antreab> Antotdeauna1 "De ce ? De ce trebuie s> fac acest lucru? (Cn> cCnd nu voi cunoa?te motivele ?i consecinBele, nu m> voi implica An realizarea lui." *umai a?a devine cu adev>rat r>spunzatoare. Este imposibil pentru un sfCnt s> fie ?mecher, An timp ce un ?mecher poate fi sfCnt. Omul nu a Anv>Bat Anc> s> guste frumuseBea singur>t>Bii. El caut> mereu s> se anga!eze Antr-o relaBie, s> fie cu cineva - cu un prieten, cu un parinte, cu o soBie sau un soB, cu un copil... cu cineva. El a creat societ>Bi, cluburi - 98on /lub, 0otar8 /lub. El a creat partide politice, ideologice. El a creat religii, biserici. @ns> toate acestea sunt necesare pentru a-l face s>-?i uite singur>tatea. iind An mi!locul acestor mulBimi Ancerci s> uiBi ceva, ceva de care ABi aminte?ti uneori An Antuneric1 c te-ai nscut singur, c vei muri singur, c indiferent ce ai face, trieti singur. Orice efort de evitare a singur>t>Bii e?ueaz> ?i va e?ua, deoarece este Ampotriva legilor fundamentale ale vieBii. @n fond, nu ai nevoie de un surogat care s> te fac> s>-Bi uiBi singurat>tea; trebuie doar s> devii con?tient de singur>tatea ta, care este o realitate. -ar faptul de a o experimenta, de a o simBi, este atCt de frumos tocmai pentru c> reprezint> eliberarea de mulBime, de turm>, de cel>lalt. Este eliberarea de teama de a fi singur. E de a!uns s> auzi cuvCntul "singur", c> ABi ?i aminte?ti de o ran>; ai nevoie de ceva pentru a umple acest gol care te r>ne?te. &i nevoie de cineva pentru a-l umple. /uvCntul "singur>tate" nu are acela?i sens - de ran>, de gol care

trebuie umplut. "ingur>tate Anseamn> pur ?i simplu Amplinire. E?ti un Antreg; nu este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa. @ncearc> deci s> g>se?ti centrul t>u l>untric An care e?ti totdeauna singur, An care singur>tatea a fost Antotdeauna perfect>. @n viaB>, An moarte sau oriunde ai fi, e?ti mereu singur. @ns> aceast> singur>tate este atCt de plin> - nu este nici un gol -, atCt de complet>, atCt de Anc>rcat> cu toate darurile vieBii, cu toate frumuseBile ?i binecuvCnt>rile existenBei, AncCt imediat ce ai gustat din propria ta singur>tate, durerea va disp>rea. @n locul ei se va na?te un ritm nou, de o extraordinar> blCndeBe, pace, fericire ?i binecuvCntare. &ceasta nu Anseamn> c> un om care este centrat An singuratate nu A?i poate face prieteni; An realitate, numai o asemenea fiinB> poate avea prieteni, deoarece pentru el prietenia nu mai reprezint> o nevoie, ci o Ampart>?ire. iinBa uman> are atCt de mult, AncCt poate Amp>rBi cu alBii. acem cu toBii parte din aceea?i existenB>. -ndiferent pe cine r>ne?ti, An cele din urma te r>ne?ti pe tine AnsuBi. (oate c> acum nu ABi dai seama de acest lucru, Ans> Antr-o bun> zi vei AnBelege ?i ABi vei spune1 "Dumnezeule< &cest lucru mi l-am facut cu mCna mea." &i r>nit pe cineva, crezCnd ca este vorba de un altul. *u este altcineva. ExistenBa este una singur>, este o unitate cosmic>. Din aceast> AnBelegere se ive?te non-violenBa. /Cnd e?ti furios, te pedepse?ti pe tine AnsuBi. &rzi. @Bi distrugi inima ?i calit>Bile ei Analte ?i te umpli de ur>. Omul este plin dac> este An armonie cu universul. Dac> nu este An armonie cu universul, atunci este gol, An Antregime gol; iar din aceasta stare de gol se na?te dorinBa de a poseda. &ceast> dorinB> de a poseda poate fi umplut> cu bani, cu locuinBe, cu mobil>, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poBi s> tr>ie?ti An acest gol. Este Angrozitor. Este o viaB> de fantom>. Dac> e?ti gol ?i Anlauntrul t>u, este imposibil s> tr>ie?ti. (entru a avea senzaBia c> interiorul t>u este plin exist> numai dou> c>i. ie intri An deplin> armonie cu universul... te umpli cu tot ceea ce este, cu toate florile ?i cu toate stelele. &ceasta este adev>rata Amplinire. @ns> dac> nu faci acest lucru, ?i milioane de oameni nu Al fac, atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri. DorinBa de a poseda Anseamn> c> simBi pur ?i simplu o stare de

gol, pe care vrei s> o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivul lucru. Odat> ce AnBelegi acest lucru, dorinBa de a poseda dispare. &tunci apare dorinBa de a intra An comuniune cu tot ceea ce este, astfel AncCt tot acest gol interior s> dispar>. @ntregul trecut al omenirii a pus un foarte mare preB pe s>r>cie, pe care a echivalat-o cu spiritualitatea, ceea ce este cu totul lipsit de sens. "piritualitatea este singura bogaBie care i se poate AntCmpla unui om. Ea conBine toate celelalte bog>Bii. Ea nu este Ampotriva nici unei alte bog>Bii; ea este, pur ?i simplu, Ampotriva oric>rui fel de s>r>cie. (e de-o parte oamenii respect> s>r>cia, iar pe de alt> parte v> Andeamn>1 "&!utaBi-i pe cei s>raci<" /iudat< Dac> s>r>cia este atCt de spiritual>, atunci cel mai spiritual lucru este acela de a transforma un om bogat An unul s>rac.&!utaBi-i pe bogaBi s> devin> s>raci, astfel AncCt s> fie spirituali.De ce s>-i a!ut>m pe s>raci? .reBi s> le distrugem spiritualitatea? & tr>i An abundenB> este singurul lucru spiritual care exist>. 'anii sunt un subiect dificil de abordat, din simplul motiv c> nu am fost An stare s> punem la punct un sistem financiar s>n>tos, An care banii s> deserveasc> Antreaga omenire, ?i nu s> devin> obiectul de manipulare al cCtorva indivizi posesivi. 'anii reprezint> un subiect dificil, deoarece psihismul omului este plin de l>comie. &stfel, banii nu reprezint> decCt un mi!loc de schimb, o modalitate perfect adecvat> schimbului; nu exist> nimic r>u An ei. @ns> felul An care este pus la punct Antregul sistem este complet gre?it. Dac> nu ai bani, e?ti condamnat, Antreaga ta viaB> este o catastrof>. Di toat> viaBa Ancerci s> cC?tigi bani, prin orice mi!loace. Dac> ai bani, asta nu schimb> cu nimic lucrurile; dore?ti tot mai mult, iar aceast> dorinB> nu mai are limite. Di An cele din urm> ai atCt de mulBi bani - cu toate c> nu sunt destui, nu sunt niciodat> destui, sunt Ans> mai mulBi decCt ai altora - AncCt Ancepi s> te simBi vinovat, deoarece pentru a-i acumula ai folosit mi!loace imorale, inumane, violente. --ai exploatat pe ceilalBi, le-ai supt sCngele, ai fost un parazit. &cum ai ace?ti bani, Ans> ABi aminte?ti de toate crimele pe care le-ai comis pentru a-i cC?tiga. &stfel, vor exista dou> categorii de fiinBe1 prima - cele care Ancep s> fac> donaBii unor instituBii caritabile, pentru a se elibera de culpabilitate; a doua - cele care se simt atCt de vinovate AncCt fie Annebunesc, fie se sinucid. ExistenBa lor este o continu> angoas>.

iecare respiraBie devine din ce An ce mai grea. Di cel mai ciudat este c> respectiva fiinB> a lucrat din greu, o viaB> Antreag>, pentru a acumula ace?ti bani, societatea fiind cea care s>de?te dorinta, ambiBia de a fi bogat, de a fi puternic. -ar banii aduc cu sine puterea; cu ei se poate cump>ra orice, An afar> de acele cCteva lucruri care sunt imposibil de cump>rat. @ns> nim>nui nu Ai pas> de aceste lucruri. Meditaia nu poate fi cumprat, iubirea nu poate fi cumprat, nici prietenia sau gratitudinea; ns nimnui nu i pas de acestea. (riviti existenBa, cu Antreaga ei abundenB>. De ce este nevoie de atCt de multe flori An Antreaga lume? #randafirii ar fi fost suficienBi. ExistenBa este, Ans>, abundent> - milioane ?i milioane de p>s>ri, milioane de animale, totul exist> din abundenB>. *atura nu este ascetic>, ea danseaza pretutindeni1 An valurile oceanului, An zborul p>s>rilor. Ea cCnt> peste tot - An vCntul care trece prin ramurile pinilor, An ciripitul p>s>rilor... De ce este nevoie de milioane de sisteme solare, fiecare sistem avCnd milioane de stele? *u pare s> existe nici un motiv care s> !ustifice existenBa lor, An afara faptului cE aceast> abundenB> este An Ans>?i firea existenBei, aceast> bog>Bie este Ans>?i esenBa ei; e istena nu crede n srcie. Eu nu v>d l>comia ca pe o dorinB>. Ea este An realitate o boal> existenBial>. *u e?ti An armonie cu Antregul; ?i numai aceast> armonie cu Antregul te poate vindeca. (entru mine, l>comia nu reprezint> o dorinB>, prin urmare nu trebuie s> faceBi nimic pentru a o Anl>tura. #rebuie s> AnBelegeBi acel gol pe care AncercaBi s>-l umpleBi ?i s> v> puneBi Antrebarea1 "De ce am aceast> senzaBie de gol? @ntreaga existenB> este atCt de plin>, de unde aceast> stare de vid? (oate c> m-am r>t>cit. *u mai merg An aceea?i direcBie. *u mai aparBin existenBei, aceasta este cauza st>rii de gol pe care o Ancerc." 0>mCneBi deci An acest curent existenBial, l>saBi-v> An voia lui; apropiaBi-v> de existenB> An t>cere ?i An lini?te, An meditaBie. Di, Antro bun> zi, veBi vedea c> sunteBi foarte plini pe din>untru; este un preaplin din care se revars> bucuria, beatitudinea, binecuvCntarea. &veBi atCt de mult AncCt puteBi s> d>ruiBi Antregii lumi, f>r> ca bog>Bia voastr> s> se epuizeze. @n acea zi veBi fi pentru prima dat> liberi de orice dorinB> de a poseda bani, mCncare, lucruri... sau orice altceva. .ei tr>i Ans> liber de aceast> dorinB> de a poseda, care nu poate fi satisf>cut>,

de aceast> ran> care nu poate fi lecuit>; vei tr>i firesc. Di vei g>si tot ce ai nevoie. iecare se simte inferior Antr-un fel sau altul. )otivul este neacceptarea faptului c> fiecare este unic. *u se pune problema superiorit>Bii sau a inferiorit>Bii. iecare face parte dintr-o categorie care Ai este proprie. Di din acest lucru nu rezult> nici o comparaBie. *oi nu le-am permis oamenilor s> se accepte pe ei An?i?i a?a cum sunt. @n clipa An care te accepBi a?a cum e?ti, f>r> nici o comparaBie, orice inferioritate ?i orice superioritate dispare. @n acceptarea total> de sine vei fi liber de aceste complexe de inferioritate sau superioritate. &ltfel, vei suferi toat> viaBa. Di nu pot s>-mi Anchipui o fiinB> care s> aib> totul An aceast> lume. 5nii n-au ezitat s> Ancerce, dar au e?uat lamentabil. Fii doar tu nsui i va fi suficient. E?ti acceptat de soare, e?ti acceptat de lun>, e?ti acceptat de arbori, de ocean, de p>mCnt. /e poBi s> ABi dore?ti mai mult? E?ti acceptat de Antregul univers. 'ucur>-te ?i savureaz> acest lucru< *evoia imperioas> a fiec>ruia este de a fi aprobat ?i recunoscut. )entalitatea general> are la baz> ideea c>, pCn> cCnd nu suntem recunoscuBi, suntem ni?te anonimi ?i nu valor>m nimic. *u munca noastr> este important>, ci recunoa?terea ei. &ceasta Anseamn> a pune c>ruBa Anaintea boilor. )unca noastr> ar trebui s> fie o bucurie An sine. #rebuie s> lucrezi nu pentru a fi recunoscut, ci pentru c> ABi place s> fii creativ. @Bi place munca doar de dragul muncii. #rebuie s> munce?ti numai dac> ABi place. *u cere ?i nu a?tepta nici o apreciere. Dac> ea vine, nu Ai da o importanB> prea mare. Dac> nu vine, nu te gCndi la ea. @mplinirea ta trebuie s> se g>seasc> An Ans>?i munca ta. Dac> o fiinB> AnvaB> acest lucru simplu, de a-?i iubi munca, oricare ar fi aceasta, de a o iubi f>r> a cere nici o recunoa?tere, lumea An care ne g>sim ar fi mai frumoas> ?i mai plin> de celebrare, altfel c>deBi An cercul vicios al nefericirii. 9ucrul pe care Al faci nu este bun pentru c> ABi place, ci pentru c> lumea Al recunoa?te, Al recompenseaz> ?i te premiaz>, ABi decerneaz> (remii *obel. 9umea a distrus Antreaga valoare pe care creativitatea o are An sine ?i a distrus milioane de oameni, deoarece nu toBi pot fi laureaBi ai (remiului *obel. -ar dorinBa de recunoa?tere a fost creat> An interiorul fiec>ruia, astfel AncCt nimeni nu mai poate lucra An lini?te,

An t>cere, bucurCndu-se de orice ar face. -ar viaBa este constituit> din tot felul de lucruri m>runte. (entru aceste lucruri mici nu pot exista recompense sau titluri de onoare decernate de diverse universit>Bi sau guverne. 'ucuria nu Anseamn> a finaliza ceva; bucuria consta An faptul c> ai dorit respectivul lucru, c> l-ai dorit din toat> inima, c> An timp ce te ocupai de el ai uitat de tot restul lumii; era singura preocupare a Antregii tale fiinBe. @n aceasta se g>se?te binecuvCntarea ?i recompensa ta. Di nu An faptul de a-l finaliza sau de a-l avea permanent. @n acest curent schimb>tor al existenBei, fiecare clip trebuie s conin propria ei recompens. Orice am fi f>cut, ne-am dat Antreaga silinB>, am f>cut-o din toat> inima. *u am l>sat nimic neexprimat, Antreaga noastr> fiinB> a fost cuprins> An respectiva acBiune. @n aceasta se afl> toat> beatitudinea noastr>. 0ealitatea este c> fiecare este unic, fiecare are o anumit> individualitate. #rebuie s> renunB>m pur ?i simplu la ideile noastre despre cum ar trebui oamenii s> fie; ele trebuie Anlocuite cu ideea ca, indiferent cum ar fi, oamenii sunt frumo?i. *u se pune An nici un fel problema lui "ar trebui s> fie"; cine suntem noi pentru a impune un "trebuie" asupra altcuiva? Dac> existenBa v> accept> a?a cum sunteBi, cine sunt eu pentru a nu face la fel? Este necesar> numai o schimbare de atitudine; este ceva foarte simplu, odat> ce ideea este acceptat> de gCndirea voastr>1 fiecare om este unic, fiecare om este a?a cum este. Di trebuie s> fie a?a cum este. &cesta este adev>ratul respect pentru individualitate, pentru oameni, a?a cum sunt ei. @ntreaga omenire ar fi Antr-un cu totul alt spaBiu, mult mai plin de iubire ?i de Amplinire, dac> i-am accepta pe oameni a?a cum sunt ei. *umai comunismul care A?i va c>uta sursa An iubire, An inteligenB>, An generozitate, va fi autentic. /omunismul care este impus cu forBa este fals. Di nu exist> nici m>car un singur om, oricCt de s>rac ar fi, care s> nu fie An stare s> contribuie ?i el cu ceva. De ce s> nu creezi o viaB> acolo unde banii nu creeaz> nici o ierarhie, ci dau pur ?i simplu din ce An ce mai multe ?anse tuturor?

Oamenii autoritari sunt cei care sufer> de un complex de inferioritate. (entru a-?i ascunde inferioritatea, ei Ancearc> s>-?i impun> o fals> superioritate. Ei vor s> arate c> sunt cineva, vor s> demonstreze c> propriul lor cuvCnt este singurul adev>r ?i singura liter> de lege. @n str>fundurile lor Ans> sunt fiinBe mult inferioare. *atura nu are, cu siguranB>, nici o ierarhie. -erarhia este un !oc al minBii omene?ti, deoarece ego-ul nu poate fi hr>nit An afara unei ierarhii; An afara acesteia el moare - pur ?i simplu. @n natur> fiecare lucru are o ?ans>, are un spaBiu al lui; nimeni nu este ?ef. *imeni nu este st>pCn. Di nu exist> nici un servitor. *atura funcBioneaz> aproape ca un Antreg organic, An care individualitatea nu este pierdut>, Ans> An care ego-ul nu are nici o ?ans> de a se dezvolta; ca urmare, copacii sunt lipsiBi de ego, p>s>rile sunt lipsite de ego. (roblema apare odata cu omul. Este privilegiul exclusiv al omului - ?i numai al lui - de a r>mCne singur, de a se ridica Ampotriva Antregii lumi, An cazul An care crede c> adev>rul se afl> de partea sa. Dac> tu simBi c> aceasta este calea care duce la libertate, atunci accept> bucuros orice fel de r>spundere. &tunci toate aceste r>spunderi nu te vor mai Ampov>ra. #oate aceste r>spunderi te vor maturiza, vei fi mai centrat, mai Anr>d>cinat, mai individualizat. @n miinile tale se g>se?te doar o singur> clip> - cea autentic>. -ar ea nu se mai Antoarce vreodat>. Fie o trieti, fie o lai netrit. iecare copil AnBelege faptul c> modul An care priveste el lumea este diferit de acela al p>rinBilor s>i. &cest lucru este sigur, cel puBin din punctul lui de vedere. El are cu totul alte valori. (oate c> el strCnge scoici de pe pla!>, iar p>rinBii Ai spun1 "&runc>-le< De ce ABi pierzi timpul degeaba?" -ar pentru el sunt atCt de frumoase... /opilul observ> diferenBele, el vede c> valorile lor sunt diferite. (>rinBii sunt ahtiaBi dup> bani; el dore?te s> colecBioneze fluturi. Di nu poate AnBelege motivul pentru care ei se arat> atCt de interesaBi de bani. "/e o s> faceBi cu ei?" -ar p>rinBii s>i nu pot AnBelege ce va face copilul cu acei fluturi sau cu acele flori. iecare copil a!unge s> A?i dea seama de acest lucru, de faptul c>

exist> diferenBe. "ingura problem> este c> Ai este team> s> afirme c> dreptatea este de partea lui. /ea mai bun> soluBie, An privinBa copilului, ar fi aceea de a-l l>sa An pace. #rebuie doar s> ai puBin cura!; acesta nu Ai lipse?te, numai c> Antreaga societate este astfel f>cut> AncCt pCn> ?i frumoasa calitate a cura!ului copilului este condamnat>. Dac> p>rinBii A?i iubesc cu adev>rat copiii, Ai vor a!uta s> fie cura!o?i, chiar dac> acest cura! e Ampotriva lor. Ei Ai vor a!uta s> se arate plini de cura! faB> de profesori, faB> de societate, faB> de oricine Ancearc> s> le distrug> individualitatea. &minte?te-Bi An permanenB> s> nu faci niciodat> compromisuri. /ompromisul nu A?i g>se?te nici un loc An viziunea mea. (uteBi AntClni mulBi oameni nefericiBi, datorit> faptului c> au facut Antotdeauna compromisuri, iar acum nu pot s> A?i ierte acest lucru. Ei ?tiu c> ar fi trebuit s> Andr>zneasc>, Ans> s-au dovedit a fi la?i. Ei ?i-au pierdut respectul de sine, s-au devalorizat An propriii lor ochi. &cesta este rezulatul compromisurilor. De ce trebuie s> facem compromisuri? #r>iBi, An aceast> mic> viaB>, cCt mai total posibil. *u v> fie team> s> mergeBi pCn> la cap>t. *u puteBi fi mai mult decCt totali - aceasta este ultima linie. Di nu faceBi nici un compromis. @ntreaga minte va pleda An favoarea unui compromis, deoarece a?a am fost crescuBi, acesta este modul An care am fost condiBionaBi. "/ompromis" este unul dintre cele mai urCte cuvinte ale limbii. El Anseamn> "eu pun o !um>tate, tu pui cealalt> !um>tate; eu m> ocup de o !um>tate, tu de cealalt>." Oare de ce? &tunci cCnd totul se afl> la dispoziBia ta, atunci cCnd poBi s> alegi dac> s> m>nCnci pr>!itura sau s> o p>strezi, de ce s> faci un compromis? @Bi trebuie doar puBin cura!, puBin> Andr>zneal>, Ans> numai la Anceput. Odat> ce ai experimentat frumuseBea faptului de a nu face compromisuri, odat> ce ai experimentat demnitatea, integritatea ?i individualitatea care rezult> din acestea, simBi pentru prima data c> ai r>d>cini, c> viaBa ta se desf>?oar> dintr-un centru care este doar al t>u. (ersoanele nefericite pot fi Anrobite foarte u?or. (ersoanele pline de celebrare, de beatitudine, nu pot c>dea An sclavie. "exul este Anceputul vieBii, iar moartea este sfCr?itul aceleia?i vieBi; ele sunt a?adar cele dou> capete ale aceleia?i energii, cei doi poli ai aceleia?i energii. Ele nu pot fi separate.

(oate c> sexul este prima rat> a morBii, An timp ce moartea este sexul cu toate ratele achitate. Este vorba Ans> de una ?i aceea?i energie, care A?i manifest> ambele aspecte. De ce s> nu tr>iBi o viaB> An care sexul s> fie lipsit de experienBe amare, gelozie ?i e?ecuri, An care sexul s> fie doar ceva amuzant, la fel ca oricare alt !oc; de ce s> nu fie un simplu !oc biologic? Dac> !ucaBi tenis, nu Anseamn> c> trebuie s> !ucaBi toat> viaBa cu acela?i partener... .iaBa ar trebui s> fie mai bogat>. Este necesar> doar puBin> AnBelegere, ?i iubirea nu va mai reprezenta o problem>, iar sexul nu va mai fi tabu. Mintea nu este nimic altceva dec!t o colecie de amintiri din trecut, din care se construiesc toate imaginile i visele. olosiBi fiecare ocazie pe care v-o ofer> viaBa pentru a v> m>ri inteligenBa, pentru a v> ridica gradul de con?tienB>. De obicei facem tot ce ne st> An putere pentru a ne transforma viaBa Antr-un iad. /ei care suferiBi sunteBi voi An?iv>. Di din cauza suferinBei voastre Ai faceBi ?i pe alBii s> sufere. -ar cCnd este vorba de un grup mai mare de oameni, care tr>iesc Ampreun> ?i A?i produc suferinBe unii altora, aceast> suferinB> cre?te. &?a s-a transformat Antreaga lume Antr-un infern. &ceast> situaBie poate fi schimbat> ntr-o singur secund, Ans> trebuie AnBeles un lucru fundamental1 nici un paradis nu exist> dac> nu exist> inteligenBa. Eu cred c> rolul p>rinBilor nu este acela de a-i a!uta pe copii s> creasca; ei cresc ?i f>r> s> fie a!utaBi de p>rinBi. 0olul vostru este acela de a-i AntreBine, de a-i hr>ni, de a prote!a ceea ce este An cre?tere. *u le impuneBi nici o direcBie ?i nu s>diBi An ei nici un ideal. *u le spuneBi ce este bine ?i ce este r>u; l>saBi-i s> descopere asta singuri, prin propria lor experienB>. )odul de gCndire conform c>ruia copiii sunt proprietatea voastr>, este gre?it. Ei au luat na?tere prin intermediul vostru, Ans> nu v> aparBin. .oi aveBi un trecut; ei au doar viitor. Ei nu-?i vor tr>i viaBa An conformitate cu ideile voastre. Dac> ar tr>i An conformitate cu ele, ar Ansemna s> nu tr>iasc> aproape deloc. Ei trebuie s>-?i duc> viaBa An acord cu ei An?i?i, An libertate, pe

deplin responsabili, Anfruntind toate pericolele ?i obstacolele ce le ies An cale. Odat> ce ai AnBeles c> propriii t>i copii nu-Bi aparBin,c> ei aparBin existenBei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie s> fii recunosc>tor existenBei c> te-a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunaBi. @ns> nu trebuie s> intervii An dezvoltarea lor, An potenBialul lor. *u le impune propria ta gCndire. Ei nu vor tr>i acelea?i vremuri, ei nu vor avea de Anfruntat acelea?i probleme. .or face parte dintr-o alt> lume. *u Ai preg>ti pentru aceast> lume, pentru aceast> societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea probleme. *u-?i vor g>si locul, nu vor fi preg>tiBi. /ruzimea este o neAnBelegere. Ea A?i face apariBia An noi pentru c> ne e fric> de moarte. *u vrem s> murim, a?a c> Anainte ca altcineva s> ne ucid>, vom Ancerca s> ucidem noi, avCnd An vedere c> cea mai bun> ap>rare este atacul. Di nu se ?tie cine te va ataca. @n lumea animalelor, An lumea oamenilor, concurenBa este mereu prezent>, astfel AncCt oamenii atac> neAncetat, f>r> s>-?i pun> problema pe cine atac> sau dac> respectiva fiinB> se preg>tea Antradev>r s> atace. @ns> acest lucru nu se poate afla, a?a c> ocazia nu trebuie ratat>. -ar atunci cCnd ataci pe cineva, inima ta se Ampietre?te din ce An ce mai mult. Di faptul de a ataca Ancepe s>-Bi fac> pl>cere. enomenul poate fi observat An lumea animal>, fiind cauzat de aceea?i concurenB> pentru hran>, pentru putere... /ruzimea nu Anseamn> altceva decCt spiritul de competiBie, dorinBa de a fi neap>rat cel dintCi. Dac> e necesar, a!ungem s> folosim chiar violenBa, Ans> primul loc trebuie cucerit cu orice preB. Ea apare atCt la animale, cCt ?i la om. De ce Ans> aceast> goan> dup> primul loc? &dev>ratul motiv este moartea. /ruzimea dispare numai atunci cCnd descoperi c> moartea nu exist>, cCnd experimentezi ceva aflat dincolo de moarte, Antreaga cruzime dispare cu des>vCr?ire. &tunci nu mai conteaz>1 nu mai este nevoie s> fugi, poBi s> Al la?i pe celalalt s> o ia Anaintea ta, deoarece acum ?tii c> lumea este infinit>, c> viaBa este nesfCr?it>. *u se poate pierde nimic; dac> nu se AntCmpl> ast>zi, atunci se va AntCmpla cu siguranB> mCine. Dac> AnBelegi cu adev>rat acest lucru, este imposibil s> mai pierzi ceva.

@n realitate, faptul de a lupta ?i de a fi plin de cruzime te aspre?te din ce An ce mai mult, iar inima ta Ampietre?te. /u o asemenea inim> Ampietrit> vei trece pe lCng> tot ceea ce este minunat, frumos ?i plin de beatitudine. Este dificil s> dai explicatii animalelor. (roblema este Ans> c> e ?i mai greu s> se explice fiinBelor umane c> prin intermediul competiBiei, al ambiBiei violente, al dorinBei de a fi Antotdeauna pe primul loc, se creeaz> o lume anormal>, An care nimeni nu se mai bucur> de nimic. Di An care toBi r>mCn s>raci. "ingura cale de a-i face pe oameni s> AnBeleag> este aceea de a-i face s> perceapa existenBa sinelui lor nemuritor; ca urmare a acestui fapt, orice urm> de cruzime va disp>rea. (roblema apare din cauza faptului c> viaBa este prea scurt>.Dac> la ambele capete Antilne?ti infinitul - trecutul ?i viitorul - nu e nevoie s> te gr>be?ti, nu este nevoie nici m>car s> intri An competiBie. .iaBa este atCt de vast> ?i de plin>, AncCt nu o poBi epuiza. "entru cei ce doresc s anali#e#e viaa, trirea i iubirea prin intermediul g!ndirii, trecutul i viitorul sunt pe deplin satisfctoare, deoarece le ofer un c!mp de aciune nelimitat. Ei pot decora trecutul, Al pot AnfrumuseBa a?a cum doresc, chiar dac> nu l-au tr>it niciodat>; atunci cCnd lucrurile se petreceau, ei nu tr>iau An prezent. #oate acestea sunt numai umbre, reflecBii. @n goana lor neAntrerupt> au z>rit cCteva lucruri ?i au impresia c> au tr>it. "ingura realitate a trecutului este moartea, nu viaBa. "ingura realitate a viitorului este tot moartea, nu viaBa. /ei care ?i-au ratat viaBa, cei care nu ?i-au tr>it-o atunci cCnd trebuia, Ancep s> viseze la viitor pentru a umple cumva acest gol. .iitorul lor este doar o proiecBie provenit> din trecut. #ot ceea ce au ratat An trecut este proiectat ?i a?teptat s> se AntCmple An viitor; iar Antre aceste dou> inexistenBe se g>se?te aceast> scurt> clip> care exist> cu adev>rat ?i care este plin> de viaB>. "e crede c> timpul este format din trecut, prezent ?i viitor, Ans> acest lucru este gre?it. #impul este format numai din trecut ?i viitor. (rezentul este Ans>?i esenBa acestei vieBi. &?adar, cei ce vor s> tr>iasc> nu au alt> cale decCt aceea de a tr>i An prezent. *umai prezentul este existenBial.

#recutul este doar o colecBie de amintiri, iar viitorul nu este nimic altceva decCt imaginaBia, visele voastre. 0ealitatea este aici ?i acum. "re#entul nu are nimic de-a face cu timpul. Dac> te afli pur ?i simplu aici, An aceast> clip>, timpul nu exist>. Exist> doar o imens> t>cere, lini?te, nemi?care, nu se mai AntCmpl> nimic, totul s-a oprit deodat>. (rezentul ABi ofer> posibilitatea s> te cufunzi An adCncurile oceanului vieBii, s> te AnalBi spre seninul cerului vieBii. "unteBi Ans> pCndiBi de pericole din ambele sensuri1 "trecut" ?i "viitor" reprezint> cele mai periculoase cuvinte ale limba!ului uman. @ntre trecut ?i viitor, faptul de a tr>i An prezent este similar cu a face echilibristic> pe o frCnghie; pericolul exist> de ambele p>rBi. @ns> odat> ce ai gustat din darurile prezentului, nu ABi mai pas> de nici un pericol. Odat> ce intri An armonie cu viaBa, nu mai conteaz> nimic. -ar pentru mine, viaBa este tot ceea ce exist>. (entru cei care vor s> tr>iasc> viaBa ?i nu s> se gCndeasca la ea, pentru cei care vor s> existe cu adev>rat ?i nu s> filozofeze despre acest lucru, nu exist> nici o alta alternativ>1 ei trebuie s> savureze nectarul clipei prezente. 5mpleBi-v> cu tot ceea ce v> ofer> clipa prezent>, deoarece ea nu se va mai Antoarce. Odat> ce a trecut, a trecut pentru totdeauna. .iaBa dureaz> ?aptezeci, optzeci de ani; moartea se AntCmpl> Antro singur> clip>. Este atCt de condensata, AncCt dac> ai tr>it o viaB> !ust>, vei putea intra An misterul morBii. )isterul const> An faptul c> moartea nu este decCt coperta; An interiorul ei se gase?te nemurirea ta, viaBa ta etern>. *u m> gCndesc prea mult la viitor, deoarece acesta se na?te din clipa prezent>. Dac> putem avea gri!> de clipa prezent>, am avut gri!> ?i de viitor. .iitorul nu va ap>rea din neant, el va cre?te din clipa prezent>. 5rm>torul moment cre?te din acesta. Dac> acest moment este plin de frumuseBe, pace, beatitudine, urm>torul va fi ?i mai pa?nic. Di mai beatific. (entru mine, seriozitatea este o boal>, iar simBul umorului v> face mai umani, mai smeriBi. "imBul umorului este unul dintre cele mai importante aspecte ale religiozit>Bii.

Omul nu trebuie s> urm>reasc> transcenderea naturii. &dev>rat v> spun, fiinBa uman> trebuie s> aduc> natura la Amplinire, fapt care nu poate fi f>cut de nici un animal. &ceasta este diferenBa. .oi sunteBi n>scuBi ca fiinBe An cadrul naturii. *u puteBi s> v> dep>?iBi condiBia. Este ca ?i cum aBi Ancerca s> v> trageBi de p>r pentru a va ridica An aer. "-ar putea s> faceBi un mic salt, Ans> mai devreme sau mai tCrziu veBi c>dea pe p>mCnt ?i s-ar putea s> v> alegeBi cu cCteva fracturi. *u puteBi zbura. &cest lucru a fost Ancercat dintotdeauna1 oamenii au Ancercat neAncetat s> se ridice deasupra naturii, s> A?i dep>?easc> condiBia. @ns> ei nu sunt separaBi de natur>. Omul are capacitatea, inteligenBa ?i libertatea de a explora; iar dac> aBi explorat An Antregime natura, aBi a!uns acas>. *atura este casa voastr>. 5na din legile fundamentale ale vieBii este aceea c> tot ce se afl> pe un plan mai Analt este ?i foarte vulnerabil. 0>d>cinile unui copac sunt foarte puternice, Ans> florile sale nu sunt la fel. lorile sunt foarte fragile; un vCnt mai puternic le poate distruge. &cela?i lucru e valabil ?i An cazul con?tiinBei umane. 5ra e foarte puternic>, Ans> nu la fel se AntCmpl> ?i cu iubirea. -ubirea e ca o floare care poate fi strivit> cu u?urinB> de orice vCnt, care poate fi distrus> de orice animal. .alorile superioare ale vieBii sunt cele care trebuie s> fie prote!ate. .alorile inferioare se prote!eaz> singure. O piatr> nu trebuie s> fie prote!at>, Ans> tufa de trandafiri, aflat> An apropierea ei, are nevoie de aceast> protecBie. (iatra este de!a moart>, ea nu mai are cum s> moar>. Ea nu are nevoie de ap>rare. Dar trandafirul este viu1 plin de culoare, frumos, atr>g>tor. &cesta este pericolul1 puterea sa const> An frumuseBe, Ans> datorit> frumuseBii pericolul A?i poate face apariBia. /ineva ar putea s>-l rup>. *imeni nu va ridica piatra, Ans> floarea poate fi rupt> cu u?urinB>. #rebuie s> faci dragoste numai atunci cCnd te g>se?ti pe cea mai Analt> culme, iar pentru a face acest lucru este nevoie de o anumit> disciplin>. Disciplina a fost folosit>, Ans> nu pentru a face dragoste. Eu v> Anv>B disciplina de a face dragoste a?a cum trebuie, astfel AncCt iubirea voastr> s> nu fie un simplu act biologic, care nu p>trunde An lumea voastr> psihic>. -ubirea are puterea de a a!unge chiar ?i An lumea voastr> spiritual>,

des>vCr?irea iubirii Anseamn> atingerea acestei culmi a spiritualit>Bii umane. Orgasmul nu este ceva necesar reproducerii. Este ceva care deschide o fereastr> c>tre evoluBia superioar> a con?tiinBei. ExperienBa orgasmului este Antotdeauna nesexual>. /hiar dac> ai a!uns la ea prin intermediul sexului, ea nu conBine nici o urm> de sexualitate. &ceasta conduce la ideea ca orgasmul ar putea fi atins ?i prin mi!loace care nu au nimic de-a face cu sexul, deoarece el Ansu?i fiind nesexual, sexualitatea nu reprezint> neap>rat singura cale. /ei care au experimentat pentru prima data acest lucru trebuie s>?i fi dat seama c> pot exista ?i alte c>i pentru a a!unge la orgasm, deoarece sexul nu este o parte integrant> a acestuia. $rgasmul este An Antregime liber de orice impresie sexual>. &poi ei au urm>rit probabil modul An care se produce acesta. Di lucrurile s-au limpezit1 An momentul An care are loc orgasmul, timpul se opre?te, uiBi de existenBa timpului. )intea se opre?te la rCndul ei, devine liber> de orice gCnd. /lipa este de un calm deosebit, iar con?tienBa atinge o culme. Orice fiinB> care a experimentat aceste lucruri va concluziona1 "Dac> asemenea lucruri - con?tienBa, absenBa gCndurilor, ie?irea din timp - pot fi obBinute ?i f>r> a face apel la sex, atunci se poate a!unge la starea orgasmic> ?i f>r> a face apel la sexualitate". Di aceasta este certitudinea mea1 An felul acesta a descoperit omul pentru prima dat> meditaia. 9ibertatea aduce cu sine o total> responsabilitate faB> de tot ceea ce e?ti ?i faB> de tot ceea ce urmeaz> s> devii. Exist> fiinBe care se Anfurie1 ele pun la cale revoluBii, produc schimb>ri An societate, An stat. @ns> toate revoluBiile lor e?ueaz>, deoarece tot ceea ce se bazeaz> pe furie, se bazeaz> ?i pe ignoranB>. -ar o schimbare autentic> nu poate fi posibil>. "chimbarea An mai bine nu este posibil> dac> are drept punct de plecare furia. .reau s> v> reamintesc faptul c> tristeBea este o furie inversat>. Ea nu este diferit>; este o furie reprimat>. Dac> o analizaBi, veBi a!unge la aceasta concluzie. #risteBea poate fi u?or transformat> An

furie; tot astfel, furia se poate transforma An tristeBe. Ele nu sunt dou> lucruri diferite, ci sunt dou> aspecte ale aceluia?i fenomen. 9umea este trist>, este nefericit>. @n inimile oamenilor exist> o mare suferinB>. @ns> acest lucru nu trebuie s> v> Antristeze, pentru simplul motiv c>, fiind trist, te vei al>tura celor aflaBi An aceast> stare; vei crea o tristeBe ?i mai mare. -ar acest fapt nu a!ut> cu nimic. Este ca atunci cCnd oamenii sunt bolnavi iar voi, v>zCnd starea An care se afl>, v> Amboln>viBi la rCndul vostru. Dar boala voastr> nu-i va putea An nici un caz vindeca; procedCnd astfel veBi m>ri num>rul celor bolnavi. & avea compasiune pentru boala lor Anseamn> a-i c>uta cauzele, motivele care le genereaz> suferinBa ?i nefericirea. Di a-i a!uta s> Anl>ture aceste cauze. -ar An acest timp trebuie s> r>mCneBi cCt mai bine dispu?i posibil, deoarece numai bucuria voastr> Ai poate a!uta, nu ?i tristeBea. #rebuie s> fiBi bine dispu?i. Ei trebuie s> ?tie c> exist> posibilitatea de a fi fericit An aceast> lume trist>... uria, mCnia, reprezint> Antotdeauna un semn de sl>biciune. &tunci cCnd au loc cataclisme, devii con?tient de realitate a?a cum este ea. Ea este Antotdeauna fragil>, fiecare este An pericol. *umai c>, An condiBii obi?nuite, e?ti cufundat Antr-un somn adCnc, astfel AncCt nu vezi acest lucru. /ontinui s> visezi, imaginCndu-Bi lucruri frumoase pentru viitor, pentru zilele ce vor urma. /Cnd pericolul este iminent, ABi dai seama deodat> c> s-ar putea s> nu mai existe nici un viitor, nici un mCine. Di c> aceasta este singura clip> pe care o ai... .remurile An care au loc cataclisme sunt revelatoare. Ele nu aduc nimic nou An lume, ele arat> lumea a?a cum este. Ele te trezesc. Dac> nu AnBelegi acest lucru, poBi Annebuni; dac> Al AnBelegi, poBi s> te treze?ti. *u are nici un rost s> ABi faci gri!i, deoarece vei rata aceast> ocazie ?i nici nu vei a!uta pe nimeni. &cesta este deci secretul pentru a dep>?i pericolele. "oluBia este urmatoarea1 Ancepe s> tr>ie?ti mai intens, mai total, mai con?tient, astfel AncCt s> descoperi An tine ceva ce nu poate fi distrus de moarte. &cela este ad>postul, acela reprezint> singurul lucru sigur. "ingura problem> care se pune este aceea de a folosi a?a cum trebuie fiecare ocazie care Bi se ofer>. @n orice ar consta ea, folose?te-o An mod !ust.

Dezastrul poate fi mare, pericolul este mare, Ans> ?i ocazia este pe m>sur>. *ici o iluzie, oricCt de mare ?i frumoas>, nu poate rezista An faBa realit>Bii. 0ealitatea o va strivi mai devreme sau mai tCrziu. 0olul tat>lui ?i al mamei este mare, deoarece ei aduc pe lume un nou oaspete, care nu ?tie nimic, dar care este dotat cu un anumit potenBial propriu. (Cn> cCnd acest potenBial nu cre?te, copilul va r>mCne nefericit; ?i nici un p>rinte nu-?i poate imagina nefericirea propriului s>u copil. Ei doresc sincer fericirea copilului, Ans> modul lor de gCndire este gre?it. Ei cred c> dac> propriii lor copii devin doctori, profesori, ingineri sau oameni de ?tiinB>, vor fi fericiti. Dar se An?eal>. /opiii lor pot fi fericiBi doar dac> devin ceea ce trebuie s> devin>. Ei pot dezvolta numai s>mCnBa pe care o poart> An interiorul lor. Fudecata este ceva urCt, ea Ai r>ne?te pe oameni. (e de o parte Ai r>ne?ti, le provoci r>ni, iar pe de alta dore?ti ca ei s> te iubeasc>, s> te respecte. &cest lucru nu este posibil. -ube?te-i, respect>-i. Di poate c> iubirea ?i respectul Ai vor a!uta s> schimbe multe din sl>biciunile lor, multe din e?ecurile lor, deoarece iubirea le va da o nou> energie, un nou rost, o nou> putere. -ubirea le va da r>d>cini adCnci pentru a se putea Ampotrivi vCntului puternic, soarelui fierbinte, ploilor grele. Ori de cCte ori se va pune problema unei alegeri, aminte?te-Bi c> nu trebuie s> preferi mintea An locul inimii. -nima este legatura ta cu existenBa, An timp ce mintea este leg>tura cu societatea. Dac> e?ti trist, undeva gre?e?ti; dac> e?ti plin de bucurie, tot ceea ce faci este corect. /Cnd va spun s> fiBi bine dispu?i, s> fiBi fericiBi, s> v> bucuraBi c> nu sunteBi An situaBia de a fi nefericiBi, de a suferi, o fac cu un anumit scop. "copul este acela de a fi un exemplu pentru cei care au uitat An Antregime c> viaBa poate fi o celebrare. /u tot Antunericul din !ur, puteBi s> nu v> l>saBi Ampov>raBi de acesta; chiar dac> el va Ancon!oar>, puteBi - totu?i - s> dansaBi. @ntunericul nu poate

Ampiedica dansul vostru; el nu are nici o putere. -ar pentru mine, aceasta este adev>rata slu!ire a aproapelui. )intea trebuie Anv>Bat> s> devin> un slu!itor al inimii. 0aBiunea trebuie s> fie Antotdeauna An slu!ba iubirii. &tunci viaBa se poate transforma Antr-un festival de lumini. .echiul dicton "a?a cum este sus, tot astfel ?i !os" ?i invers, conBine unul din adev>rurile fundamentale despre misticism. &cesta ne arat> c> nu exist> nici deasupra, nici dedesubt, c> existenBa este una. Diviziunile sunt create de minte. ExistenBa este nedivizat>. @mp>rBirile sunt propriile noastre proiecBii, cu care ne identific>m atCt de mult AncCt pierdem contactul cu totalitatea. )intea noastr> este doar o mic> fereastr> care se deschide spre vastul univers, Ans> atunci cCnd priviBi dincoace de fereastr>, conturul ei limiteazE cerul. De?i cerul nu are nici o limit>, pentru percepBia voastr> conturul ferestrei se confund> cu cadrul Antregii existenBe. &stfel se AntCmpl> uneori ?i cu cei care poart> ochelari1 ochelarii sunt pe nas, iar ei Ai caut>. &u uitat pCn> ?i faptul c> le-ar fi cu neputinB> s> vad> f>r> ochelari, de?i faptul c> pot privi, c> pot vedea, reprezint> o certitudine a faptului c> ochelarii sunt la locul lor. @ns> dac> folose?ti ochelari ani de zile, ei devin Ancetul cu Ancetul o parte din tine; devin ochii t>i. *u-i mai prive?ti ca fiind separaBi de tine. Dar fiecare pereche de ochelari coloreaz> Antr-un anumit fel lucrurile care trec prin ei. .oi sunteBi observatorul aflat An spatele lor, ochelarii nu pot privi ei An?i?i. 9ucrurile din exterior nu au culoarea pe care o arat> ochelarii, Ans> voi aBi devenit atCt de identificaBi cu ei AncCt... )intea omului este doar un simplu instrument. Ochelarii se afl> An afara capului, An timp ce mintea se g>se?te An interiorul acestuia, An a?a fel AncCt nu o poBi scoate An fiecare zi. Di este atCt de aproape, An interior, AncCt Ans>?i aceast> apropiere s-a transformat An identificare. (rin urmare, tot ceea ce AnBelege mintea pare a fi real. Dar mintea nu poate percepe realul, ea nu poate vedea decCt propriile sale pre!udec>Bi. A?i poate vedea propriile proiecBii afi?ate pe ecranul lumii.

/el mai mare du?man al adev>rului este persoana cunosc>toare, iar cel mai bun prieten este acela care ?tie c> nu ?tie. &m fost Anv>BaBi, programaBi, ni s-a spus mereu c> pCn> ?i un lucru cum ar fi iubirea trebuie s> fie o problem> a minBii. -ubirea aparBine inimii, Ans> Antreaga noastr> societate a Ancercat s> o ignore, deoarece ea nu este logic>, ea nu este raBional>, iar mintea a fost educat> c> tot ceea ce este ilogic e gre?it, c> numai lucrurile logice sunt corecte. -ar An programele noastre ?colare inima este complet ignorat>, educaBia se ocupa numai de minte. -nima a fost aproape Anl>turat> din existenBa noastra, ea a fost aproape An Antregime redus> la t>cere. *u i s-a dat niciodat> ?ansa de a cre?te, nu i s-a dat niciodat> posibilitatea actualiz>rii propriului potenBial. )intea este, deci, aceea care domin>. )intea este bun> atunci cCnd e vorba de bani, mintea este bun> atunci cCnd e vorba de ambiBie, Ans> ea nu este de nici un folos atunci cCnd este vorba de iubire. 'anii, r>zboiul, dorinBa, ambiBiile iubirea nu poate fi pus> An aceea?i categorie cu ele. -ubirea are o alt> surs> An fiinB> voastr>, ea se g>se?te Antr-un spaBiu lipsit de orice contradicBie. O educaBie autentic> nu se va ocupa numai de minte, deoarece mintea v> poate oferi numai un nivel de trai ridicat, Ans> nu ?i o viaB> bun>. -nima nu este capabil> s> v> ofere un nivel de trai ridicat, Ans> v> poate oferi o viaB> bun>. Di nu exist> nici un motiv s> alegeBi Antre cele dou>1 folosiBi mintea An domeniul An care aceasta trebuie s> funcBioneze. Di procedaBi la fel ?i cu inima. #oBi oamenii religio?i, politici, toBi oamenii de afaceri ?i cei care au drept ocupaBie r>zboiul insist> asupra unei educatii a minBii. -ar inima poate Ansemna un obstacol; ea va reprezenta neap>rat un obstacol. Dac> e?ti soldat ?i ai inim>, ABi este cu neputinB> s> ucizi du?manul. @n clipa An care vei pune mCna pe arm> pentru a ucide pe cineva, inima ABi va spune1 "a?a cum ai o soBie, copii, o mam> ?i un tat> care te a?teapt>, tot astfel ?i acest biet om trebuie s> aib> o soBie, copii, mam> ?i tat> care Al a?teapt>; cu toBii Al a?teapt> s> se Antoarc> acas>." El nu Bi-a facut nimic, iar tu Al vei ucide. De ce? (entru a fi recompensat de academia militar>? (entru a fi promovat An grad?

Dac> AncercaBi s> v> imaginaBi modul An care societatea ar putea deveni perfect>, pCn> la urm> renunBaBi - pare cu neputinB>. Exist> atCt de multe conflicte. Di se pare c> nu exist> nici o cale de a a!unge la armonie. O societate uman> armonioas> este posibil> - ar trebui s> fie posibil> - deoarece ar reprezenta pentru fiecare prile!ul cel mai favorabil de a evolua, de a fi el Ansu?i. iecare ar avea la dispoziBie cele mai bune posibilit>Bi. "e pare, a?adar, c> modul de a fi al societ>Bii contemporane este absolut stupid. /ei care creeaz> utopii nu sunt ni?te vis>tori, Ans> a?a-zi?ii reali?ti, care Ai condamn>, sunt cu adev>rat stupizi. #oBi sunt Ans> de acord asupra unui lucru1 c> trebuie s> se faca ceva An leg>tur> cu societatea. &tCt unii cCt ?i ceilalBi se ocup> numai de societate. Di aceasta este gre?eala lor. &?a cum v>d eu lucrurile, utopia nu este ceva care se realizeaz>; este ceva posibil, Ans> trebuie mers direct la cauze, nu la simptome. -ar cauza se g>se?te An individ, nu An societate. Omul a uitat cine este cu adev>rat. El este aproape hipnotizat de o anumit> idee despre sine Ansu?i, pe care o poart> cu sine toat> viaBa, f>r> s> ?tie c> nu este el, ci numai umbra sa. -ar aceast> umbr> nu poate cunoa?te nici un fel de Amplinire. *u este nevoie de nici un r>zboi, de nici o lupt>; nu este nevoie nici de gelozie, nici de ur>. .iaBa este atCt de scurt>, iubirea este atCt de preBioas>... -ar atunci cCnd poBi s> ABi umpli viaBa de iubire, de armonie, de bucurie, cCnd poBi s> o transformi Antr-o poezie ?i ratezi, e?ti singurul r>spunz>tor de acest lucru, tu ?i nimeni altcineva. Este doar o problem> de AnBelegere; o pur> intuiBie este suficient> pentru a nu te l>sa tCrCt de forBele Antunericului, ale negativit>Bii, ale distrugerii. Doar puBin> atenBie este necesar> pentru a te devota creativit>Bii, iubirii, sensibilit>Bii. Di pentru a transforma aceasta viaBa Antr-un cCntec - astfel AncCt viaBa s> fie un dans, iar moartea s> fie numai un punct culminant al acestui dans; astfel AncCt s> tr>iesti total ?i s> mori total, f>r> s> te plCngi, ci cu deplina gratitudine ?i mulBumire faB> de Antreaga existenB>. iecare dore?te s> fie iubit. &ceast> abordare este gre?it>, ?i acest lucru Ancepe Anc> din copil>rie; copilul mic nu poate iubi, nu poate

spune nimic; el nu poate d>rui, el poate numai primi. "ingura sa modalitate de a experimenta iubirea este una pasiv>; el prime?te de la p>rinBi, de la fraBi, de la surori, de la oaspeBi, de la str>ini, Ans> Antotdeauna prime?te. (rima experienB> care se fixeaz> An profunzimile incon?tientului sau este aceea de a fi iubit. (roblema apare pentru c> fiecare a fost copil. Di poart> An sine aceast> dorinB> de a fi iubit; nimeni nu are alt destin. (rin urmare, fiecare cere1 "-ube?te-m>" ?i nimeni nu d>ruie?te, deoarece partenerul a fost crescut An acela?i fel. (rin urmare, fiinBele trebuie s> fie mereu atente ca acest accident ap>rut An copil>rie s> nu se transforme An ceva aflat permanent An mintea lor. @n loc s> cereBi1 "-ube?te-m>", Ancepeti s> iubiBi. 5itaBi cu totul faptul de a primi; d>ruiBi. Di v> garantez c> veBi primi foarte mult. EvoluBia funcBioneaz> prin poli opu?i. &?a cum nu puteBi merge folosind un singur picior - aveBi nevoie de dou> picioare pentru a merge -, tot a?a ?i existenBa are nevoie de poli opu?i - b>rbat ?i femeie, viaB> ?i moarte, iubire ?i ur> - pentru a genera mi?carea, transformarea; altfel nu ar exista nimic altceva decCt t>cere. (olul opus v> atrage pe de-o parte, iar pe de alta parte v> face s> v> simBiBi dependenBi. Di cum nimeni nu dore?te s> fie dependent, Antre Andr>gostiBi exist> o permanent> lupt>. iecare Ancearc> s>-l domine pe cel>lalt. *umele este acela de iubire, Ans> ceea ce se AntCmpl> de fapt este politic>. 'arbatul face eforturi pentru a domina femeia, pentru a o aduce Antr-o stare de sclavie, pentru a nu-i permite s> evolueze, astfel AncCt s> r>mCn> Antotdeauna Antr-o stare de Anapoiere. 9ibertatea femeii, ie?irea ei din sclavie, va Ansemna An acela?i timp ?i libertatea b>rbatului de a experimenta. /a urmare, cred c> mi?carea de eliberare nu va aparBine exclusiv femeilor; ea este de fapt ?i a b>rbatului; prin aceasta se vor elibera amCndoi. &mCndoi sunt Anl>nBuiBi. Di sunt Antr-o permanent> lupt>. "oBia A?i are propriile ei procedee de a-?i cic>li soBul, de a-l reduce la t>cere, An timp ce b>rbatul le are pe ale lui. -ar noi sper>m ca Antre aceste dou> cCmpuri de lupt> s> apar> iubirea. &u trecut de atunci secole Antregi. Di iubirea nu a ap>rut, sau a ap>rut mai mult sporadic. &ceasta este situaBia An ceea ce prive?te iubirea obi?nuit>, care este iubire numai cu numele. Di care nu a devenit realitate.

Dac> vreBi s> cunoa?teti viziunea pe care o am eu despre iubire... ea nu mai aparBine domeniului dialecticii, al contrariilor. '>rbatul ?i femeia sunt diferiBi ?i complementari. '>rbatul l>sat singur este doar o !um>tate, la fel ca ?i femeia. *umai Ampreun>, Antr-o profund> stare de unire, b>rbatul ?i femeia vor simBi pentru prima dat> totalitatea, perfecBiunea. /eea ce a f>cut b>rbatul, de sute de ani, femeii, este pur ?i simplu monstruos. Ea nu poate s> se considere egal> cu b>rbatul. -ar condiBionarea ei este atCt de profund> AncCt chiar dac> i se spune c> este realmente egal>, nu va crede acest lucru. &ceast> idee i-a p>truns An adCncurile minBii, iar condiBionarea a devenit propria ei convingere; ea crede c> este inferioar> An forBa fizic> ?i An calit>Bile intelectuale. -ar barbatul care a adus femeia An aceast> stare, nu o poate iubi. -ubirea poate exista numai Antre egali, Antre prieteni. Dac> poBi iubi f>r> gelozie, dac> poBi iubi f>r> nici un ata?ament, dac> poBi iubi un b>rbat atCt de mult AncCt propria sa fericire s> fie fericirea ta - chiar dac> el este cu alt> femeie ?i este fericit - atunci iube?ti cu adev>rat. Di acest fapt te umple de bucurie. .ei fi fericit> deoarece el este fericit. Di vei fi recunosc>toare femeii care l-a f>cut pe partenerul t>u fericit; gelozia va disp>rea. &stfel iubirea a a!uns la puritate. &ceast> iubire nu poate crea nici o legatur>. -ar aceasta iubire este pur ?i simplu o deschidere a inimii An toate direcBiile, c>tre Antregul cer. 3elozia este un lucru foarte complicat. Ea este compus> din mai multe lucruri. 5nul din ele este frica, altul - atitudinea egoist>, dorinBa de a monopoliza; ea nu este o experienB> a iubirii, ci una a posesivit>Bii, o tendinta de a fi competitiv, o profund> fric> de a nu fi inferior. 3elozia este compus> din atCt de multe lucruri... 0iscul trebuie s> fie una din tr>s>turile fundamentale ale omului autentic. @n clipa An care vezi c> lucrurile se a?eaz>, destram>-le. #u AnsuBi reprezinBi o mulBime, o multitudine. #rebuie doar s> prive?ti mai Andeaproape, mai profund. Di vei g>si Anl>untrul t>u mai multe persoane, care pretind - toate - c> sunt "eu". /Cnd e?ti

furios, o anumit> personalitate te ia An st>pCnire ?i pretinde c> este "eu". /Cnd e?ti plin de iubire, o alt> personalitate te domin>, pretinzCnd c> este eul t>u. &cest !oc nu te induce An eroare numai pe tine, ci ?i pe toBi ceilalBi care intr> An relaBie cu tine, deoarece ei nu reu?esc s> deslu?easca cine e?ti de fapt. -ar ei poart> An interiorul lor - la fel - o Antreag> mulBime. &stfel, orice relaBie implic> nu dou> persoane, ci dou> mulBimi. @n aceste condiBii, razboiul devine permanent, deoarece foarte rar se AntCmpl> ca eul iubitor al unei persoane s> se AntClneasc> cu eul iubitor al celeilalte. Di astfel, ratezi mereu. #u e?ti plin de iubire, Ans> cel>lalt e trist, nervos sau Angri!orat. &tunci cCnd el este plin de iubire, tu nu e?ti. Di nu exist> nici o cale de a face aceste personalit>Bi s> se AntClneasc>; ele se mi?c> independent una de alta. @n interiorul t>u se produce o anumit> mi?care de rotaBie. Di dac> continui s> ABi prive?ti numeroasele personalit>Bi, atunci este bine s> nu te amesteci An ceea ce fac ele, deoarece acest lucru va crea ?i mai mult> confuzie. )ulBume?te-te s> le prive?ti, c>ci numai astfel vei deveni con?tient de faptul c> exist> ?i un martor - care nu este o personalitate - An faBa c>ruia aceste personalit>Bi apar ?i dispar. -ar martorul nu este o alt> personalitate, deoarece o personalitate nu poate urm>ri o alta. Este foarte interesant. Di este un lucru fundamental - faptul c> o personalitate nu poate urm>ri o alta, AntrucCt niciuna din aceste personalit>Bi nu este Anzestrat> cu suflet. Exact ca hainele voastre. (uteBi s> v> schimbaBi hainele, Ans> ele nu ?tiu ca au fost schimbate, c> acum este folosit alt costum. .oi nu sunteBi hainele voastre, astfel AncCt le puteBi schimba. .oi nu sunteBi o personalitate. Di de aceea puteBi deveni con?tienBi de nenum>ratele voastre personalit>Bi. 5n lucru devine Ans> clar1 exist> realmente cineva care priveste An permanenB> acest !oc de personalit>Bi din !urul t>u. &cesta e?ti tu AnsuBi. 5rm>re?te a?adar aceste personalit>Bi, Ans> adu-Bi aminte mereu faptul c> starea de martor reprezint> propria ta realitate. Di dac> poBi r>mCne atent la aceste personalit>Bi, ele vor Ancepe s> dispar>; ele nu mai pot r>mCne An viaB>. (entru a r>mCne An viaB>, au nevoie s> te identifici cu ele. Dac> e?ti furios, este nevoie s>-Bi observi cu atenBie furia, s> nu te identifici cu ea. Di atunci, lipsit>

de energie, ea moare, dispare pur ?i simplu. 0>mCi a?adar din ce An ce mai concentrat An aceast> stare de observare, ?i toate aceste personalit>Bi vor disp>rea. -ar cCnd nu a mai r>mas nici o personalitate, atunci realitatea ta - maestrul interior - s-a Antors acas>. &tunci comportamentul t>u va fi sincer, autentic. &tunci tot ceea ce vei face, vei face total, An Antregime, f>r> s> regreBi nimic. -ar starea ta va fi Antotdeauna una de mulBumire. )ulte din problemele noastre, probabil ma!oritatea lor, exist> datorit> faptului c> nu le-am privit An faB>, c> nu le-am Anfruntat; iar faptul de a nu le fi observat cu atenBie, le da amploare. aptul c> ne este fric> de ele le d> energie, faptul c> Ancerc>m An permanenB> s> le evit>m le d> amploare. Ele nu sunt acceptate; acceptarea este Ans>?i existenBa lor. (roblemele nu exist> An afara accept>rii voastre. 9ocul de unde izvor>?te energia v> aparBine... Orice lucru care se AntCmpl> An viaBa voastr> are nevoie de energie. Dac> nu v> trimiteBi energia - este ceea ce numesc "identificare" - deci dac> nu v> identificaBi cu nimic, lucrul respectiv moare, el nu mai are o energie care s> Al susBin>. -ar neidentificarea este cealalt> faBet> a faptului de a r>mCne martor. Obi?nuinBa este comod>, luciditatea este dificil> - Ans> este astfel doar la Anceput. *u ne-a interesat niciodat> care sunt r>d>cinile iubirii, ci ne-au interesat doar roadele ei. 9e spunem oamenilor s> fie non-violenBi, s> fie plini de compasiune, s> fie atCt de plini de iubire AncCt s>-?i iubeasc> pCn> ?i du?manii, pCn> ?i vecinii. .orbim despre fructe, Ans> nimeni nu este interesat de r>d>cini. &dev>rata problem> este1" de ce nu suntem fiinBe iubitoare?" *u este vorba de a fi plini de iubire faB> de o persoan> sau alta, faB> de un prieten sau un du?man; problema este dac> suntem plini de iubire, An sine. .> iubiBi propriul corp? .-aBi interesat vreodat> de el astfel AncCt s> Al atingeBi cu o mi?care u?oara, mCngCindu-l? .> iubiBi pe voi An?iv>? 3re?iBi ?i este nevoie s> v> AndreptaBi. "unteBi p>c>to?i ?i trebuie s> v> transformaBi An sfinBi. /um aBi putea s> v> iubiti pe voi An?iv>? *u sunteti An stare nici m>car s> v> acceptaBi pe voi An?iv> a?a cum sunteBi. &cestea sunt r>d>cinile<

Florile artificiale nu se ofilesc niciodat; iubirea artificial este permanent. Floarea autentic nu este permanent; ea se schimb de la o clipa la alta. %st#i este aici, dans!nd n btaia v!ntului, a soarelui i a ploii; m!ine va disprea. Ea a disprut la fel de enigmatic cum a aprut. &ubirea autentic este ca o floare adevrat. -ubirea nu ?tie nimic despre trecut, nimic despre viitor; ea cunoa?te numai prezentul. -nima nu are nici o noBiune a timpului. @ncearc> s> AnBelegi faptul c> atCt trecutul cCt ?i viitorul sunt inexistente, ireale. #ot ce posezi este clipa prezent> - chiar aceast> clip>. @n mCinile tale se g>se?te Antotdeauna o singur> clip>; ea este atCt de mic> ?i de trec>toare, AncCt dac> te gCndesti la trecut ?i la viitor, o vei rata. Di ea este singura realitate ?i singura viaB> care poate exista. (olitica este o boal>. Di ea ar trebui tratata ca atare. Di este mai periculoas> decCt cancerul1 dac> este nevoie de o intervenBie chirurgical>, aceasta ar trebui f>cuta numaidecCt. @ns> politica este, An esenBa ei, ceva murdar. #rebuie s> fie astfel, deoarece mii de persoane doresc un singur post, tCn!esc dup> el. Este firesc s> se lupte, s> ucid>, s> fac> orice pentru a-l obBine. @ntreaga condiBionare a minBii noastre este fundamental gre?it>, prin faptul c> am fost programaBi s> fim ambiBio?i; aceasta este politica. &cest lucru nu se AntCmpl> doar An lumea obi?nuit> a politicii; poluarea a atins Antreaga noastr> viaB>. /hiar ?i un copil mic Ancepe s>-i zCmbeasc> mamei sau tat>lui cu un zCmbet nenatural. &cest zCmbet este lipsit de orice profunzime, Ans> el ?tie c> atunci cCnd zCmbe?te, este recompensat. El a Anv>Bat prima regul> a unui politician. /opilul este Anc> An scutece. Di l-aBi Anv>Bat politica. /are poate fi apoi reg>sit> An toate relaBiile interumane. '>rbatul a distrus femeia. Este tot o politic>. emeia reprezint> !um>tate din omenire, iar b>rbatul nu are nici un drept s> o striveasc>; el a f>cut Ans> acest lucru secole Antregi. El nu i-a permis accesul la educaBie, nu i-a permis nici m>car s> asculte sfintele scripturi. @n multe religii i-a fost refuzat pCn> ?i accesul An templu; sau, dac> acest lucru i-a fost permis, atunci numai Antr-un loc separat. Ea nu poate fi egal> cu b>rbatul nici m>car An faBa lui Dumnezeu.

'>rbatul a Ancercat s> limiteze libertatea femeii An orice fel posibil. &ceasta nu este iubire, ci politic>. -ube?ti femeia, Ans> nu Ai dai libertate. /e fel de iubire este aceasta, care se teme de libertate? emeia este pus> An cu?c>, la fel ca un papagal. (oBi afirma c> iube?ti papagalul, Ans> nu AnBelegi ce se AntCmpla An realitate - Al ucizi. --ai luat tot cerul pe care Al avea ?i i-ai dat An schimb numai o colivie. Ea poate fi f>cut> din aur, Ans> nu Anseamn> nimic faB> de libertatea pe care o avea zburCnd An Analtul cerului, trecCnd dintrun copac An altul, An>lBCndu-?i cCntecele proprii; nu acelea pe care este obligat> acum s> le cCnte, ci pe acelea n>scute spontan, firesc. Fum>tate din omenire, indiferent de Bar> sau de cultur>, a fost distrus> de politica familal>, care este tot o politic>. Ori de cCte ori apare dorinBa de a avea putere asupra altei persoane, este vorba de politic>. (uterea este Antotdeauna politic>, chiar ?i atunci cCnd este exercitat> asupra copiilor minori. (>rinBii cred c> este iubire, Ans> aceasta este numai o idee a lor; dorinBa lor real> este ca propriul lor copil s> fie supus ?i ascult>tor. Di ce Anseamn> s> fie ascult>tor? @nseamn> c> Antreaga putere se g>se?te An mCinile p>rinBilor. Dac> ascultarea An sine este o calitate atCt de important>, atunci de ce s> nu fie p>rinBii cei care A?i ascult> copiii? Dac> ascultarea este ceva atCt de religios, de ce s> nu fie p>rinBii cei care ascult> de copiii lor? (uterea nu are nimic de-a face cu religia. "ingura legatur> dintre putere ?i religie este aceea de a ascunde politica An spatele unor cuvinte frumoase. Este necesar s> fie dezv>luite toate domeniile An care a intrat politica. Ea a p>truns pretutindeni, An toate relaBiile. Ea a contaminat Antreaga viaB> ?i o contamineaz> continuu. &mbiBia cultivat> An fiecare este aceea de a deveni cineva, de a trebui s> dovedesti c> nu e?ti o persoan> obi?nuit>, ci una extraordinar>. Oare de ce? /ui folose?te? "copul este evident1 tu AnsuBi devii foarte puternic, iar ceilalBi Bi se subordoneaz>. Omenirea a fost castrat> An diverse moduri, iar aceast> castrare este un fenomen pur politic.

Oamenii iubesc libertatea, Ans> nimeni nu dore?te vreo responsabilitate. -ar aceste dou> lucruri sunt legate unul de altul; ele sunt inseparabile. De ce v> pas> dac> sunteBi recunoscuBi sau nu? (reocuparea pentru apreciere are sens doar atunci cCnd nu v> iubiti munca, dorinBa de a fi recunoscuBi are atunci un sens1 ea este un substitut. .> urCBi munca, ea nu v> place, Ans> o continuaBi deoarece va urma o recunoa?tere; veBi fi apreciaBi, acceptaBi. .> place? &tunci totul este An regul>. Dac> nu v> place, atunci schimbaBi-o. (>rinBii, profesorii, insist> asupra faptului c> trebuie s> fiBi apreciaBi, c> trebuie s> fiBi respectaBi. &ceasta este o strategie foarte subtil> pentru a p>stra lumea sub control. @nv>BaBi un lucru fundamental1 faceBi tot ceea ce vreBi s> faceBi, tot ce v> place s> faceBi. Di nu cereBi niciodat> ca munca voastr> s> primeasc> vreo recunoa?tere. &r Ansemna s> cer?iBi. De ce s> ceri s> Bi se acorde vreo recunoa?tere? De ce s> umbli dup> acceptare? (rive?te An profunzimile fiinBei tale. (oate c> nu ABi place cu adev>rat ceea ce faci. (oate c> ABi este team> c> nu te afli pe calea cea bun>. 0ecunoa?terea te va a!uta s> simBi c> ai dreptate. aptul de a fi recunoscut te va face s> simBi c> te afli pe drumul cel bun. &dev>rata problem> Bine de sentimentele tale; ea nu are nimic dea face cu lumea exterioar>. De ce s> depinzi de alBii? #oate aceste probleme depind de alBii, iar tu AnsuBi devii dependent. /Cnd te eliberezi de aceast> dependenB>, te transformi Antr-un individ. -ar faptul de a deveni individ, de a tr>i An deplin> libertate, de a-Bi potoli setea de libertate bCnd de la propriile tale izvoare, Anseamn> a fi o fiinB> pe deplin centrat>, Anr>d>cinat>. Di acesta este Anceputul ultimei tale Anfloriri. Dac> inteligenBa te menBine An sfera inocenBei, este cel mai frumos lucru cu putinB>. @ns> dac> ea este opusul inocenBei, atunci este pur ?i simplu ?iretenie. Di nimic altceva; nu este vorba An nici un caz de inteligenB>. @n clipa An care inocenBa dispare, puritatea inteligenBei dispare la rCndul ei; inteligenBa se transform> Antr-un cadavru. Este mai bine s> o numim "Antelect". Ea v> poate transforma An mari intelectuali, dar nu produce nici o transformare a vieBii voastre ?i nu deschide nici o poart> spre misterele existenBei.

&ceste mistere sunt revelate numai copilului inteligent. -ar fiinBa cu adev>rat inteligent> A?i p>streaz> prospeBimea copil>riei pCn> An ultima clip> a vieBii. Ea nu A?i pierde uimirea pe care o simte copilul atunci cCnd prive?te p>s>rile, florile, cerul... -nteligenBei trebuie s> i se al>ture ?i calitatea de a fi inocent. aptul c> adev>rul nu e ceva democratic este un lucru realmente straniu. /eea ce este adev>rat nu se poate hot>rA printr-o ma!oritate de voturi; aceasta cale nu duce niciodat> la adev>r. Oamenii vor vota pentru ceea ce este mai confortabil; minciunile au aceast> calitate, deoarece An leg>tur> cu ele nu trebuie f>cut nimic - ele trebuie doar crezute. &dev>rul presupune un efort intens, o cercetare profund> ?i un simB al riscului; trebuie s> p>?e?ti singur pe o cale neumblat> de nimeni. 5n om cu adev>rat matur are o serie de calit>Bi care sunt mai degrab> stranii. @n primul rCnd, el nu mai este o persoan>, el nu mai este un ego. Este prezent, Ans> nu An calitate de persoan>. @n al doilea rCnd, el seam>n> cu un copil; este simplu, este inocent. "usBin deci c> o persoan> matur> este Anzestrat> cu o serie de calit>Bi foarte stranii, pentru c> noBiunea de "maturitate" este de obicei asociat> cu experienBa, cu vCrsta. (ersoana cu adev>rat matur> poate fi batrCn> din punct de vedere biologic; din punct de vedere spiritual Ans>, ea va fi la fel de inocent> ca un copil. )aturitatea sa nu e o simpl> experienB> dobCndit> de-a lungul vieBii; atunci ea nu ar mai fi ca un copil, nu ar mai fi o prezenB>. )aturitatea nu are nimic de-a face cu experienBa de viaB>. Ea este legat> de c>l>toria interioar>, de experienBele interioare. /u cCt o fiinB> patrunde mai mult An interiorul ei, cu atCt este mai matur>. &tunci cCnd a a!uns An Ansu?i centrul fiinBei sale, este pe deplin matur>. @n acea clip> Ans>, persoana dispare, r>mCne doar o prezenB>; ego-ul dispare, r>mCne numai t>cerea. /unoa?terea dispare, r>mCne doar inocenBa. (entru mine, maturitatea este un alt nume al realiz>rii de sine. &i a!uns la o deplin> actualizare a potenBialului t>u. (otenBialul s-a actualizat. ">mAnBa ?i-a Ancheiat lunga c>l>torie ?i a Anflorit. )aturitatea are un parfum specific; ea Anzestreaz> individul cu o frumuseBe extraordinar>. Ea aduce cu sine inteligenBa, o inteligenB> neobi?nuit>. iinBa respectiv> se transform> An pur> iubire. &cBiunea sa este iubire, iar absenBa acBiunii este tot iubire. .iaBa sa

este iubire, moartea sa este iubire. &cea fiinB> este pur ?i simplu o floare a iubirii. De fiecare dat> cCnd o fiinB> realizeaz> ceva adev>rat, inima sa Ancepe s> danseze. -nima sa este singura care poate s> m>rturiseasc> adev>rul. -ar aceast> m>rturie nu poate fi facut> prin intermediul cuvintelor. Ea poate fi realizat> An felul ei1 prin iubire, prin dans, prin muzic> folosind modalit>Bi nonverbale. /omunicarea se produce, Ans> f>r> a face apel la limba! ?i la logic>. )uzica modern> ?i-a pierdut locul pe care Al avea An trecut, deoarece a uitat care este rolul ei real. Ea ?i-a uitat originile. Ea nu ?tie c> se g>se?te An legatur> cu meditaBia. -ar acest lucru este valabil ?i pentru celelalte arte. Ele s-au Andepartat, toate, de meditaBie. Di Amping fiinBele umane spre nebunie. &rtistul prezint> un pericol atCt pentru el Ansu?i cCt ?i pentru publicul s>u. (oate c> respectivul se exprim> prin pictur>, Ans> aceast> pictur> este nebun>; ea nu provine din meditaBie. "ingurul rol al minBii este acela de a diviza. -nima are rolul de a descoperi leg>turile care unesc lucrurile, iar acest lucru nu poate fi f>cut de c>tre minte. 3Cndul la lini?te ?i t>cere nu AncCnta pe nimeni. -ar aceast> problem> nu este numai a voastr>; este problema minBii An sine, deoarece a fi lini?tit, a r>mCne An t>cere, Anseamn> de fapt a fi Antro stare non-mental>. )intea nu poate r>mCne lini?tit>. Ea are nevoie An permanenB> de gCndire, de continua Angri!orare. )intea funcBioneaz> ca o biciclet>1 cCt timp pedalezi, A?i continu> activitatea; din clipa An care nu o mai faci, se opre?te. )intea este un vehicul cu dou> roBi, iar gCndirea ta este o permanent> pedalare. /hiar dac> uneori r>mCi puBin An t>cere, dup> un timp Ancepi s> ABi faci probleme1 "/e e cu t>cerea asta?" Originea tensiunilor poate fi divers>. gCndurile pot ap>rea din orice surs>. De fapt, mintea poate exista numai Antr-un singur fel - fugind An continuu dup> ceva sau de ceva; goana este prezent> Ans> An ambele cazuri. &ceast> fug> este Ans>?i mintea. @n clipa An care te opre?ti, mintea dispare. @ncerc>m, prin orice mi!loace, s> trecem peste senzaBia c> suntem

str>ini unul faB> de altul. De aceea am ?i inventat tot felul de ritualuri. 5n b>rbat se c>s>tore?te cu o femeie. Di ce este An fond c>s>toria? Este doar un ritual. De ce este nevoie de el? Deoarece soBii doresc s> treac> peste faptul ca sunt str>ini, doresc s> comunice cumva, s> intre An relaBie. @ns> aceast> relaBie nu este creat> niciodat>; ei A?i imagineaz> c> unul !oac> rolul soBului, cel>lalt rolul soBiei, Ans> r>mCn str>ini unul faB> de altul. Di vor tr>i astfel Ampreun> toat> viaBa, Ans> nu vor fi nimic mai mult decCt ni?te str>ini, deoarece nimeni nu poate p>trunde An singur>tatea celuilalt. "enzaBia de ciud>Benie dispare numai dac> puteBi p>trunde An singur>tatea mea, sau dac> pot intra An singuratatea voastr> - Ans> acest lucru nu este posibil, acest lucru nu se poate realiza din punct de vedere practic. (utem s> ne apropiem foarte mult, Ans> cu cCt ne apropiem mai mult, cu atCt devenim mai con?tienBi de faptul c> suntem str>ini; apropiindu-ne, observ>m mai bine acest lucru. /el>lalt Ami este total necunoscut; s-ar putea chiar s> nu fiu An stare s> Al cunosc. iecare este Ambr>cat Antr-o armur>. @n primul rCnd1 copilul se na?te, complet nea!utorat, Antr-o lume despre care nu ?tie nimic. Este firesc s> Ai fie team> de necunoscutul care se deschide An faBa lui. El nu a uitat Anc> acele nou> luni de deplina siguranB>, An care era lipsit de orice gri!>, liber de orice r>spundere, f>r> s>-?i fac> probleme An privinBa zilei de mCine. (entru noi este vorba de numai nou> luni, pentru el este Ans> o eternitate. El nu are noBiunea timpului; nu ?tie nimic despre calendar, despre ore, minute, zile sau luni. El a tr>it o eternitate An deplina siguranB>, f>r> nici o responsabilitate. &poi este aruncat deodat> Antr-o lume necunoscut>, An care depinde cu totul de ceilalBi. Este deci firesc s> se team>. #oBi sunt mai mari decCt el, mai puternici ?i Ai este imposibil s> supravietuiasc> f>r> a!utorul lor. /opilul este con?tient de dependenBa sa; el ?i-a pierdut independenBa, libertatea. Dintr-un anumit punct de vedere, armura poate reprezenta o necesitate; poate c> este. @ns>, odata cu Anaintarea An vCrst>, are loc nu numai o cre?tere ci ?i o maturizare. Di AncepeBi s> deveniBi con?tienBi de ceea ce purtaBi An interiorul vostru. (riviBi Andeaproape ?i veBi g>si An voi teama. O persoan> matur> trebuie s> renunBe la tot ceea ce are vreo legatur> cu frica. &stfel se instaleaz> maturitatea. 5rmariBi pur ?i simplu toate acBiunile voastre, toate credinBele voastre ?i AntrebaBi-v> dac> au la baz>

realitatea, experienBa sau teama. #ot ceea ce se bazeaza pe team> trebuie aruncat imediat, f>r> nici o ezitare. Este armura voastr>. &rmura voastr> psihologic> nu poate fi Andep>rtat>; v> veBi lupta pentru a o p>stra. "unteBi singurii capabili de a face ceva pentru a o Andeparta1 trebuie s> Ai examinaBi cu atenBie p>rBile componente. Dac> acestea s-au format ca urmare a AnBelegerii, a experienBelor voastre, atunci nu trebuie operat> o renunBare, ci o integrare An propria voastr> fiinB>. @ns> nu veBi g>si An armura voastr> nici m>car un singur lucru care s> aib> la baza experienBa. Ea este format> numai de team>, de la & la 2. @ntreaga noastr> viaB> se bazeaz> pe team>, iar toate celelalte experienBe sunt otr>vite de ea. -ubim o alt> fiinB>, Ans> aceast> iubire are la baz> frica. rica distruge, frica otr>ve?te. /aut>m s> descoperim adev>rul, Ans> An cazul An care c>utarea noastr> se bazeaz> pe team>, nu vom reu?i s>-l g>sim. Orice aBi face, reBineBi un singur lucru1 cre?terea voastr> nu se va putea realiza dac> are drept fundament frica; veBi tremura ?i veBi muri. rica este An slu!ba morBii. O fiinB> lipsit> de team> este r>spl>tit> cu toate darurile vieBii. *u mai exist> nici o separare; sunteBi Anc>rcaBi cu daruri. Di An tot ceea ce AntreprindeBi aveBi o putere, o siguranB>, o extraordinar> senzaBie de autoritate. Este necesar> AnBelegerea procesului de identificare - modul An care fiinBa se identific> cu ceva care nu este ea Ans>?i. @n acest moment v> identificaBi cu mintea. /redeBi c> sunteBi mintea. De aici provine teama. dac> v> identificaBi cu mintea, atunci bineAnBeles c> An clipa An care se opre?te, sunteBi terminaBi, nu mai existaBi. -ar voi nu cunoa?teti nimic care s> fie transcendent minBii. &dev>rul este c> nu sunteBi mintea, sunteBi ceva care o transcende; ca urmare, este absolut necesar ca toate mi?c>rile minBii s> se opreasc> pentru a va da seama - pentru prima dat> c> sunteBi diferiBi de ea; voi puteBi exista chiar ?i An absenBa ei. )intea a plecat, iar voi sunteBi Anc> prezenBi - cu mai mult> bucurie, mai mult> glorie, mai mult> lumin>, mai mult> con?tiinB>, mai mult> fiinBare. &dev>rul este c> suntem singuri, c> suntem str>ini, iar lumea ar fi cu mult mai bun> dac> am accepta acest lucru ca pe un adev>r fundamental - faptul c> suntem str>ini. /e este r>u An a te Andr>gosti de un str>in? De ce trebuie neap>rat

s> distrugi aceast> senzaBie a necunoscutului Anainte de a te Andr>gosti de el? 5nul din lucrurile frumoase ale vieBii este acela ca suntem cu toBii str>ini ?i nu avem nici o posibilitate de a schimba aceast> realitate. Este frumos s> existe str>ini care se iubesc, s> existe str>ini care ABi sunt prieteni ?i pe care Ai AntClneBti An Antreaga lume. &tunci Antreaga lume devine un mister; ea este realmente un mister. Este cunoscut faptul c> atunci cCnd te Andr>goste?ti de un b>rbat, iubirea ta nu se Andreapt> c>tre b>rbatul real ci c>tre unul plasmuit de imaginaBia ta. @nainte de a fi Ampreun>, cCnd Al z>re?ti de la fereastra ta, cCnd Al AntClne?ti pe pla!> cCteva minute, sau cCnd v> BineBi de mCn> la film, AncepeBi s> v> spuneBi1 ""untem f>cuBi unul pentru altul". @ns> nici o fiinB> nu este facut> pentru alta. .> proiectaBi doar, An mod incon?tient, propriile fantasme asupra celuilalt. /reaBi astfel An !urul lui o anumit> aur>, iar el o creeaz> An !urul vostru. #otul pare frumos, deoarece AnfrumuseBaBi totul, visaBi, nu vedeBi realitatea. )ai mult, fiecare se str>duie?te s> deran!exe cCt mai puBin imaginaBia celuilalt. (rin urmare, femeia se comport> a?a cum dore?te b>rbatul, iar acesta se poart> a?a cum dore?te partenera sa. @ns> acest lucru se poate AntCmpla numai cCteva minute, cel mult cCteva ore. Odat> ce v> c>s>toriBi ?i trebuie s> tr>iBi Ampreun> dou>zeci ?i patru de ore pe zi, acest lucru - aceast> pretenBie de a fi ceea ce nu e?ti de fapt - se transform> Antr-o povar> de nesuportat. /Ct timp puteBi s> v> comporta>i An a?a fel AncCt s> satisfaceBi fantezia celuilalt? )ai devreme sau mai tCrziu acest lucru devine dificil. Di AncepeBi s> v> r>zbunaBi. @ncepeBi s> distrugeBi tot ceea ce imaginaBia b>rbatului a creat An !urul vostru, deoarece nu doriBi s> fiBi prizoniera unei imagini - doriBi s> fiBi, pur ?i simplu, voi An?iv>. #ot astfel se AntCmpl> ?i cu b>rbatul1 el dore?te s> fie liber, s> fie el Ansu?i. &cesta este ve?nicul conflict dintre Andr>gostiBi, senzaBia la care se a!unge An toate relaBiile. -ubirea v> d>ruie?te Antotdeauna libertatea. -ubirea permite celuilalt s> fac> tot ceea ce simte c> trebuie s> fac>. -ndiferent ce hot>r>?te el ca Al va transpune Antr-o stare de beatitudine, alegerea Ai aparBine An Antregime. Dac> iubiBi persoana respectiv>, Ai respectaBi intimitatea. *u va amestecaBi An viaBa ei intim>. *u AncercaBi s> impuneBi nimic fiinBei sale interioare. /erinBa fundamental> a vieBii este urm>toarea1 "Al accept pe cel>lalt

a?a cum este". -ar iubirea nu Ancearc> niciodat> s> Al schimbe pe celalalt An conformitate cu ideea pe care o avem despre el. *u AncercaBi s> a!ustaBi persoana pe ici pe colo, pentru a o potrivi cu un ?ablon; nu procedaBi la fel ca toat> lumea< Dac> iubiBi cu adev>rat, atunci nu aveBi de pus nici o condiBie. -ar dac> nu iubiBi, atunci cine v> d> dreptul s> puneBi condiBii? Este foarte clar. Dac> iubiBi, atunci nu se pune problema unor condiBii. -ube?ti cealalt> fiinB> a?a cum este ea. *ici dac> nu iubiBi nu este nici o problem>. *u v> prive?te ce face cel>lalt1 nu se pune problema nici unei condiBii. /elalalt poate s> fac> tot ceea ce dore?te. Dac> gelozia dispare, iar iubirea r>mCne totusi prezent>, atunci viaBa voastr> are ceva care merit> s> fie p>strat. /Cnd ABi AmparBi fericirea cu altul, nu te Anchizi Ampreun> cu el Antr-o Anchisoare1 pur ?i simplu d>ruie?ti. *u a?tepBi nici m>car mulBumire sau gratitudine. D>ruie?ti pentru c> e?ti prea plin, d>ruirea este o necesitate. &?adar, An cazul An care apare gratitudinea, ea este Andreptat> c>tre persoana care a acceptat iubirea ta, care a acceptat darul t>u. &cceptarea ei te-a eliberat, Bi-a permis s>-Bi rever?i iubirea asupra ei. Di cu cCt Amp>rta?e?ti mai mult celuilalt, cu cCt d>ruie?ti mai mult, cu atCt e?ti mai bogat. D>ruind astfel, nu pierzi nimic ?i nici nu se ive?te gCndul "a? putea pierde totul". De fapt, cu cCt pierzi mai mult, cu atCt existenBa A?i revars> mai mult prospeBimea asupra ta, d>ruindu-Bi prim>veri pe care pCn> atunci nici nu le b>nuiai. Dac> Antreaga existenB> este unitar> ?i dac> are Antotdeauna gri!> de copaci, de animale, de munBi, de oceane, de la cel mai mic fir de iarb> pCn> la cea mai mare stea, atunci va avea gri!> ?i de tine. De ce s> fii posesiv? (osesivitatea arat> un singur lucru1 c> nu poBi avea Ancredere An existenB>. #rebuie s> te asiguri c> totul este An regul> An ceea ce te prive?te, nu ai Ancredere An existenB>. *eposesivitatea Anseamn>, An principal, Ancredere An existenB>. *u ai nevoie s> posezi, Antregul ABi aparBine de!a. 0enunB> la ideea c> ata?amentul ?i iubirea sunt unul ?i acelasi lucru. Ele sunt antagoniste. &ta?amentul este cel care distruge Antreaga iubire.

Dac> alimentezi ata?amentul, iubirea va fi distrus>; dac> AntreBii ?i alimentezi iubirea, ata?amentul va disp>rea de la sine. -ubirea ?i ata?amentul nu sunt unul ?i acela?i lucru; ele sunt dou> fenomene complet distincte. Di chiar antagoniste. &mintiBi-v> An permanenB> regula de baz> a vieBii1 dac> adoraBi pe cineva, mai devreme sau mai tCrziu v> veBi r>zbuna. #rebuie s> fiBi atenBi s> nu v> l>saBi manipulaBi de nici o persoan>, indiferent care ar fi intenBiile acesteia. #rebuie s> v> feriBi de ace?ti oameni de bine, care v> sf>tuiesc s> faceBi a?a ?i pe dincolo. &scultaBi-i ?i mulBumiBi-le. -ntenBiile lor nu sunt rele, Ans> pCn> la urm> se termin> prost. &scultaBi-v> doar inima. Ea este singurul vostru maestru interior. Oamenii din !ur v-au !udecat mereu, iar voi aBi acceptat automat ideile lor. "uferiBi din cauza tuturor acestor !udec>Bi, pe care le aruncaBi la rCndul vostru asupra altora. &cest lucru este Ans> cu totul nefiresc. Di Antreaga omenire sufer> din cauza lui. Dac> vre>i s> nu fiBi antrenaBi An acest !oc, prima condiBie este de a nu v> !udeca pe voi An?iv>. &cceptaBi-v>, plini de umilinB>, imperfecBiunea, e?ecurile, gre?elile, sl>biciunile. *u este nevoie s> pretindeBi c> sunteBi altfel. iBi pur ?i simplu voi An?iv>; spuneBi-v>1 ")i-e fric>; mi-e team> de nopBile Antunecate. )i-e team> s> merg noaptea An p>dure." /e este r>u An acest lucru? Este ceva omenesc. Odat> ce te accepBi pe tine AnsuBi a?a cum e?ti, vei putea s> Ai accepBi ?i pe ceilalBi, c>ci ABi vei da seama c> sufer> - la rCndul lor de aceea?i boal>. -ar faptul de a-i accepta Ai va a!uta s> se accepte la rCndul lor. (utem inversa Antregul proces1 v> acceptaBi pe voi An?iv>, iar acest lucru v> face capabili s> Ai acceptaBi ?i pe ceilalBi. Di pentru c> sunt acceptaBi de ceilalBi, ei cunosc pentru prima dat> frumuseBea accept>rii - ei experimenteaz> aceast> stare de pace ?i Ancep, la rCndul lor, s> Ai accepte pe ceilalBi. Dac> Antreaga omenire a!unge An punctul An care fiecare este acceptat exact a?a cum este, G% la sut> din Antreaga nefericire va disp>rea pur ?i simplu de la sine. &ceast> nefericire nu are nici un fundament, iar inimile voastre se vor deschide de la sine, iubirea voastr> se va rev>rsa asupra celorlalBi.

&dev>rul este Antotdeauna pur, direct, deta?at de toate. El are o frumuseBe deosebit>, deoarece este esenBa vieBii, a existenBei, a naturii. *imeni nu minte, cu excepBia omului. O tuf> de trandafiri nu poate minBi. Ea trebuie s> produc> trandafiri; din ea nu pot ie?i g>lbenele, ea nu poate An?ela. @i este imposibil s> fie altfel decCt este. @ntreaga existenB>, cu exceptia omului, tr>ieste An adev>r. &dev>rul este religia Antregii existen>e; numai fiinBa uman> face excepBie. Dar An clipa An care omul se hot>r>?te s> devin> o parte a existenBei, adev>rul devine religia sa. &ceasta este cea mai mare revoluBie care i se poate AntCmpla oric>rei fiinBe. &cesta este momentul de glorie. .oi nu vedeBi lumea a?a cum este, o vedeBi a?a cum v> oblig> mintea voastr> s> o percepeBi. Di acest lucru Al puteBi constata pretutindeni. Oamenii sunt condiBionaBi An cele mai diverse feluri, iar mintea nu este nimic altceva decCt condiBionare. Ei privesc lucrurile conform pre!udec>Bilor pe care le au; acestea au o anumit> culoare. acem distincBii, consider>m o fiinB> superioar> ?i alta inferioar>, consider>m c> b>rbatul este mai puternic iar femeia mai slab> ?i Ai diferenBiem pe oameni An funcBie de inteligenBa lor... 5nele rase au susBinut c> sunt poporul ales al lui Dumnezeu. iecare religie pretinde c> scriptura ei este scris> de Dumnezeu Ansu?i. #oate aceste lucruri constituie, strat peste strat, mintea voastr>. (Cn> cCnd nu veBi fi An stare s> l>saBi Antreaga minte deoparte ?i s> priviBi lumea direct, imediat, prin intermediul con?tiinBei, nu veBi fi niciodat> capabili s> vedeBi adev>rul. /el mai mare act de cura! este acela de a renunBa la minte. /el mai cura!os om este acela care prive?te lumea a?a cum este ea, f>r> ca Antre aceasta ?i el s> se interpun> mintea. 9umea este cu totul altfel, neasemuit de frumoas>. *u mai exist> nimic inferior sau superior, nu mai exist> nici o deosebire. @n general se crede c> intelectualii sunt oameni inteligenBi. *u este adev>rat. -ntelectualii se bazeaz> pe cuvinte moarte. -nteligenBa nu poate face acest lucru. -nteligenBa arunc> cuvCntul, care este cadavrul. Di p>streaz> vibraBia lui vie. /alea unei fiinBe inteligente este calea inimii, deoarece inima nu este interesat> de cuvinte; o intereseaz> numai seva conBinut> An

ele. Ea nu p>streaza recipientele, ea bea pur ?i simplu sucul ?i arunc> recipientul. (entru mine, fiinBa religioas> nu este cea aflat> mai presus de natur>, ci aceea care este An Antregime natural>, care a explorat natura An toate dimensiunile ei, care nu a l>sat nimic neexplorat. iinBele trebuie s> tr>iasc> o viaB> natural> pentru a a!unge la o moarte fireasc>. )oartea care se AntCmpl> firesc reprezint> culminarea unei vieBi tr>ite An chip firesc, f>r> nici o inhibiBie, An absenBa oric>rei st>ri depresive. O viaBa ca aceea a animalelor, p>s>rilor ?i copacilor, f>r> nici o discontinuitate; o viaB> tr>it> liber, care Ai permite naturii s> se reverse prin intermediul ei, f>r> nici o opoziBie, ca ?i cum voi aBi fi absenBi, iar viaBa s-ar mi?ca de la sine. *u voi sunteBi cei care tr>iBi viaBa; mai degrab> viaBa v> tr>ie?te pe voi; voi va aflaBi undeva An umbr>. @n acest caz, punctul culminant al acestei vieBi va fi o moarte fireasc>. )oartea va fi o reflectare a acestui punct culminant, crescendo-ul Antregii voastre vieBi. Ea este, Antr-o form> condensat>, tot ceea ce aBi tr>it. oarte puBini oameni au murit Ans> An mod firesc, deoarece foarte puBini au tr>it An chip firesc. *e este team> de moarte, deoarece ?tim c> vom muri H?...I ?i nu vrem ca acest lucru s> se AntCmple. Dorim s> r>mCnem cu iluziile noastre; dorim s> tr>im Antr-o stare An care s> putem spune1 "toBi ceilalBi vor muri, Ans> nu ?i eu." &ceast> iluzie este omniprezent>1 "Eu nu voi muri." )oartea este un subiect tabu. Oamenilor le este team> s> discute despre ea, deoarece le aminte?te de propria lor moarte. Ei sunt preocupaBi de viaBa de zi cu zi; apropierea morBii este iminent> H?...I. Di ca urmare apare dorinBa de a se refugia An activit>Bile lor. &cestea sunt ca o perdea1 nu, nu vor muri, An nici un caz nu vor muri, cel puBin nu acum, poate mai tCrziu. "O s> vedem noi, atunci cCnd se va AntCmpla." Dac> acceptaBi viaBa An totalitate, aBi acceptat ?i moartea; ea este doar o odihn>. &Bi lucrat toat> ziua; nu doriBi oare s> v> odihniB? "omnul v> reconforteaz>, v> pune din nou An form>. @ntreaga oboseal> dispare, sunteBi din nou proaspeBi. )oartea realizeaz> acelasi lucru, la un nivel mai profund. Ea schimb> acest corp cu un altul, deoarece corpul pe care Al aveBi nu mai poate fi Anviorat de un somn obi?nuit - a Amb>trCnit H...I. "e impune o schimbare mai important>; este nevoie de un corp nou.

Energia voastr> vital> are nevoie de o nou> form>. )oartea este doar un somn care v> a!ut> s> treceBi mai u?or Antr-o nou> form>. 5n om care este plin de fric>, A?i duce viaBa AnsoBit de o neAntrerupt> team> launtric>. El este Antotdeauna la limita nebuniei, deoarece An viaB> se pot AntCmpla multe, iar motivele de team> nu lipsesc. (uteBi face o list> considerabil> cu toate motivele temerilor voastre; indiferent de prezenBa lor, r>mCneBi - totu?i - An viaB>. Epidemii, boli, pericole, r>piri ?i - de cealalt> parte - o viaB> atCt de scurt> H...I. -ar apoi urmeaz> moartea, pe care nu o puteBi evita H...I. @ntreaga voastr> viaB> va deveni sumbr>. 0enunBaBi la team>. Ea a p>truns An voi atunci cCnd eraBi copii, An mod incon?tient. 0enunBaBi acum la team> An mod con?tient ?i deveniBi persoane adulte. .iaBa este cu atCt mai frumoas> ?i mai luminoas>, cu cCt sunteBi mai maturi. 0esponsabilitatea nu este un !oc. Este una din cele mai autentice c>i de a tr>i periculos. (entru mine lipsa de supunere este cea mai important> revoluBie. &ceasta nu Anseamn> Ans> c> trebuie s> spuneBi "nu" An orice situaBie. &ceasta Anseamn> s> decideBi pur ?i simplu ce s> faceBi ?i ce s> nu faceBi, dac> este bine s> faceBi lucrul respectiv sau nu. @nseamn> a deveni voi An?iv> r>spunz>tori. (Cn> cCnd nu veBi afla adev>rul fiinBei voastre, nu veBi simBi niciodat> marea binecuvCntare a vieBii. *u veBi fi niciodat> capabili s> fiBi plini de bucurie pentru simplul fapt c> existaBi. Dac> nu puteBi experimenta adev>rul, nu veBi putea s> intraBi An legatur> cu acest cosmos infinit care este casa voastr>. El v-a n>scut. Di asteapt> de la voi s> a!ungeBi pe cea mai Analt> culme a con?tienBei, deoarece prin voi existenBa poate deveni con?tienB>. *u exist> nici o alt> cale. -ntelect Anseamn> gCndire, An timp ce constienBa este descoperit> Antr-o stare de ne-gCndire, Antr-o lini?te atCt de deplin> AncCt nu mai sunteBi deran!aBi de mi?carea nici unui gCnd. @n acea t>cere, descoperiBi faptul c> fiinBa voastr> intim> este la fel de vast> ca ?i cerul. aptul de a o cunoa?te este ceva care merit> cu adev>rat s> fie experimentat, restul cuno?tinBelor acumulate de voi nu reprezint>

decCt reziduuri. /uno?tinBele v> pot a!uta, v> sunt utile, Ans> nu duc la o transformare a fiinBei voastre. Ele nu v> pot conduce la Amplinire, la mulBumire, la iluminare. Ele nu v> pot conduce Antr-un punct An care s> puteBi spune1 "&m a!uns acas>". *u exist> nici un loc pe care s> Al putem numi cas>, pCn> cCnd nu Al g>sim Anl>untrul nostru, An propria noastr> fiinB>. & d>rui iubirea este o experienB> real>, frumoas>, deoarece An acest caz e?ti rege. & primi iubirea este o experienB> nesemnificativ>, ca aceea a unui cer?etor. *u fiBi cer?etori. )acar An ceea ce prive?te iubirea, fiBi regi, deoarece iubirea este o calitate inepuizabil>; puteBi s> d>ruiBi cCt de mult doriBi. *u v> fie team> c> se va epuiza ?i c> v> veBi spune Antr-o bun> zi1 "Dumnezeule< *u mai am nici un pic de iubire de d>ruit." -ubirea nu este ceva cantitativ, ci calitativ; ea are calitatea de a cre?te atunci cCnd d>ruiBi ?i de a se diminua atunci cCnd o BineBi doar pentru voi. Dac> r>mCne numai An voi, moare. D>ruiBi deci cCt puteBi. *u trebuie s> v> pese. O minte zgCrcita A?i spune1 "@mi voi d>rui iubirea numai anumitor persoane, care au anumite calit>Bi". .oi nu AnBelegeBi faptul c> aveBi An voi atCt de mult... sunteBi la fel ca un nor gata s>-?i reverse ploaia. *orului nu Ai pas> dac> se revars> asupra stCncilor, gr>dinilor sau oceanului - acest lucru nu are nici o importanB>. El vrea s> se elibereze. Di acea eliberare Ai d> o senzaBie extraordinar>. (rimul secret este1 *u cereBi niciodat> s> fiBi iubiBi. *u a?teptaBi iubirea, gCndindu-v> c> o veBi d>rui numai atunci cCnd vi se va cere acest lucru.