You are on page 1of 10

Târgoviște este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Dâmbovița, Muntenia, România.

Are o populație de aproximativ 89.000 de locuitori. Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Țării Românești.
Cuprins

Așezare geografică
Orașul este situat pe o terasă înaltă de 260m, deasupra văii Ialomiței, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei[4], care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă și monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]
        

București, la 80 km sud-est Pitești, la 70 km vest Ploiești, la 50 km est Pucioasa, la 20 km nord Găești, la 30 km sud-vest Moreni, la 20 km nord-est Titu, la 30 km sud Fieni, la 27 km nord Răcari, la 42 km sud-est

Istoric[modificare | modificare sursă]
Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș, Gumelnița, Coțofeni, apoi din perioada bronzului și din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) și apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval.

Turnul Chindiei. simbolul oraşului Biserica Domnească . unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali. Perioada medievală i-a adus recunoașterea ca târg de importanță europeană.Vedere din parcul Chindia.

la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească. Dimitrie Liubavici. a unei fortificații.. comite de Severin. începând cu anul 1508. către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie. După toate probabilitățile[5]. spre cunoștința acestora. așa cum semna tratatele sale de alianță. care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole. ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân. primele trei carți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508).. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. cuceritorul Constantinopolului. În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească. din porunca voievodului Vladislav II. care a tipărit. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire. Vlad Țepeș (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir. construcție din cărămidă. „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512). Prima mențiune a orașului. în cronica turcului Ioan Küküllö. câștigată de români.ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. alias Vlaicu-Vodă. cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547). este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger. atât celor de acum. cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu. Primul act oficial. despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului. monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea. cât și celor viitori". la 1396. se pomenește de existența. Mircea I Basarab. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște. din 1406. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto). ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei. Macarie. Nicolae din Deal". care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. Este de reținut că. este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. de plan cruce greacă înscrisă. Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. duce de Făgăraș și Almaș. Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea.[6] . după ce a trecut cu oastea [. căci „voievodul Nicolae.] râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă.Nicolae Iorga crede că[necesită citare] la Târgoviște a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi și pârcălabul Dragomir al cetății Dâmboviței în vremea domniei lui Vladislav I. cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane. voievodul Țării Românești. pe locul unde se află astăzi orașul.

Prestigiul lui de apărător al creștinătății era recunoscut în întreaga Europă. Răscoala lui Tudor Vladimirescu. se sfârșește trist la Târgoviște. trupele creștine ale Ungariei și ale lui Mihai Viteazul eliberează orașul. ce suferă însă mari pagube. care fortifică zona centrală. În octombrie 1595. unde s-a ridicat o cruce de piatră. repară vechile biserici și construiește multe altele noi. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită și trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale. la 17 iunie 1859. În timpul său. din 1821. Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toți românii. Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării și a murit ca un martir. Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. eveniment în urma căruia Târgoviște a început sa piardă din puterea economică precum și din populație. Urmează un secol al domnilor fanarioți. Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniștilor. reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște. Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. refuzând să-și trădeze credința. ce ajung să fie folosite de boieri și unii localnici ca material de construcție pentru propriile case. Tudor și multi dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei. Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul.Statuia lui Mihai Viteazul din Târgovişte Mihai Viteazul a reușit în 1600. XIX a însemnat un mare avânt economic. iar cea de iarnă la București. El este cel care întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați). pentru prima oară. În timpul său. în amintirea lor. Moldova și Transilvania. inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată . Unirea celor trei principate românești . după ce strălucește la București. pe sub o arcadă de flori. După unire. ilustrat prin iluminarea orașului în 1863. capitala se mută la București. După domnia sa.Țara Românească. restabilind domniile pământene pe scaunul țării.

în decembrie 1989. 22 a primit Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916. Clădirea a fost inaugurată în 1884. și apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăști. Elena Ceaușescu.București-Târgoviște. Târgoviște și-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale națiunii.Arsenalul Armatei. construirea rafinăriilor de petrol. Transport[modificare | modificare sursă] Panorama oraşului Târgovişte văzut de pe acoperişul Turnului Chindia Cale ferată[modificare | modificare sursă] Gara din Târgovişte în 1930. Oituz si Mărășești în 1917. În timpul primului război mondial Regimentul III Dâmbovița nr. Târgoviște a fost locul execuției după condamnare a liderului de stat comunist Nicolae Ceaușescu precum și a soției sale. . În războiul de independență din 1877-1878 s-au distins numeroși comandanți si ostași târgovișteni. înființarea primei întreprinderi industriale .

Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimații de călătorie —. Rondocarton. Ploiești și Pietroșița. putând fi ușor abordat din toate părțile. împreună cu calea ferată Titu—Târgoviște. Gara din oraș a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884. deși construcția ei fusese începută încă din 1929. Cromsteel. Romlux. gara Târgoviște Nord și punctele de oprire de la Romlux și Valea Voievozilor.Clădirea gării după renovarea dintre anii 2000-2004. Gara Târgoviște este un nod feroviar secundar. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. cât și traficului de marfă. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgoviște—Pucioasa. Municipiul Târgoviște este situat în vecinătatea capitalei României. Deservește prin linii industriale mari operatori economici ai orașului — Mechel. orașul fiind legat de București. Oțelinox. UPET. Linia Târgoviște—Ploiești a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946. orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier. Prin Târgoviște trec drumurile naționale: Drum național DN71 DN72 DN72A Traseu Tărtășești — Târgoviște — Pucioasa — Sinaia Găești — Târgoviște — Ploiești Târgoviște — Câmpulung Lungime (km) Drum european Observații . Orașul este deservit și de halta Teiș. la o distanță de 80 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Erdemir. Drumuri[modificare | modificare sursă] Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale.

Administrație[modificare | modificare sursă] Primari[modificare | modificare sursă]          ianuarie. Dedeman. reales 2012 Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]     Kazanlak Târgoviște Trakai Orvault . Ethos.C. Peny Market XXL. Mega Image. În anul 2005 a fost dezvoltat și modernizat transportul public.octombrie 1991: Gheorghe Ana octombrie 1991 . Transport Public S. linii de troleibuze și de maxi-taxi. devenind societate de transport călători în parteneriat public-privat. transportul public este asigurat de S. DM. și cuprinde trasee de autobuze. S. Lidl — au centre comerciale deschise aici. Economie[modificare | modificare sursă] O serie de societăți comerciale — Kaufland.februarie 1992: Decebal Simionescu februarie 1992 . o serie de drumuri județene trec prin municpiu:      DJ 711 Târgoviște — Bujoreanca DJ 712 Târgoviște — Șotânga — Vulcana-Pandele — Brănești — Pucioasa DJ 718A Târgoviște — Mănăstirea Dealu DJ 719 Târgoviște — Valea Voievozilor DJ 721 Târgoviște — Colanu — Văcărești — Perșinari — Gura Șutii — Produlești — Costești Deal Transport public[modificare | modificare sursă] În interiorul orașului.A.C. Profi.martie 1990: Bonifaciu Tulai martie 1990: Nicolae Constantinescu martie-septembrie 1990 și noiembrie 1995 . Transport Public S. Peny Market. Alte magazine mari sunt „Muntenia” și „Mondial”.mai 1996: Rică Ungureanu septembrie 1990 . Plus. Praktiker. Red Market.octombrie 1995: Radu-Florin Tudor 1995-2000: Teodor Bâte 2000-2008: Iulian Furcoiu (PSD) 2008-2012: Gabriel Boriga (PD-L).De asemenea.A.

35%) Necunoscută (7.51%) Altă etnie (1.01%) Romi (3.      Corbetta Santarém Vellinge Miami New York Castellón de la Plana Demografie[modificare | modificare sursă] Componența etnică a municipiului Târgoviște Români (88.11%) .

[7] Evoluția demografică la recensăminte: .610 locuitori.01%).36%). în scădere față de recensământul anterior din 2002. Pentru 7.63%) Conform recensământului efectuat în 2011.77%) Necunoscută (7. Pentru 7.[2] Majoritatea locuitorilor suntromâni (88. apartenența etnică nu este cunoscută. cu o minoritate de romi (3. majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88. nu este cunoscută apartenența confesională. populația municipiului Târgoviște se ridică la 79. când se înregistraseră 89.[3] Din punct de vedere confesional.6% din populație.77%).930 de locuitori.52% din populație.59%) Altă religie (3.Componența confesională a municipiului Târgoviște Ortodocși (88.

compozitoare de muzică pop-rock Theodor Stolojan. fotbalist Mircea Horia Simionescu. cântăreață Gheorghe Potopeanu (1889 . scriitor Gheorghe Petrașcu. ministru de finanțe Grigore Alexandrescu (1810–1885). Gabriel Popescu. maestru emerit al sportului—rachetomodelism Laura Stoica (1967–2006). fost prim ministru al României Cornel Dinu. fotbalist Sorana Cîrstea. interpretă de muzică populară Dan Ciotoi. cântăreață. Ion Heliade Rădulescu (1802–1872). politician Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (1868–1946). economist și om politic român. interpret de muzică formatia Generic Ion Dolanescu cântăreț de muzică populară Gheorghe Zamfir naist Mircea Drăgan regizor și scenarist Ovidiu Schumacher actor Rodica Stănoiu politician .1966). actriță. jucătoare de tenis Laurențiu Reghecampf.Personalități[modificare | modificare sursă]                           Macarie. pictor Vasile Blendea. general. scriitor. tipograf. gravor Rodica Bujor[necesită citare]. traducător și meșter tipograf. autorul primei cărți publicate la noi în 1508 Diaconul Coresi (d. teolog Ioan Radu. pictor. sculptor. scriitor Ileana Sărăroiu. filolog. poet Vasile Răducă (1954). 1583). scriitor Radu Petrescu.