You are on page 1of 8

TARA BÂRSEI

Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul egru și !lt spre est. Relief Țara Bârsei este o depresiune situată la circa "## $ %%# m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munți &Postăvaru ' (.)#* m, Tâmpa ' +,# m, Măgura Codlei ' (.*+" m- și dealuri &.empeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile /ăcelene-. Culmile încon0urătoare au înălțimi mai mari. 1enetic, Țara Bârsei este de origine tectonică, 2ormată prin 2racturarea și scu2undarea repetată a unor 2ragmente centrale ale Carpaților de Cur3ură, către s2ârșitul pliocenului. 4lterior pră3ușirii, apele au invadat această groapă, 2ormând un lac în care, de'a lungul vremii, s'au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. .a începutul cuaternarului apele s'au retras, 2iind drenate de către !lt, prin de2ileul de la Racoș, către lacul mai mare e5istent în Transilvania. Relie2ul este modelat în continuare de agenți e5terni de eroziune precum și de acumulări torențiale și 2luviatile. 6e asemenea, o mare in2luență asupra relie2ului au avut'o și cele patru mari glaciațiuni. 6upă s2ârșitul acestora, o 3ună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și săl3atic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte7
 supra2ață înaltă, la %%# ' ,## m, de coline piemontane marginale &piemonturile

8ărneștilor, /o9odolului, /ăcelelor-. Acestea sunt alcătuite din nisipuri și pietrișuri, 2iind 2oarte permea3ile și uscate. Prezintă la 3ază o puternică pânză 2reatică, provenită de la apele de in2iltrație:  supra2ață 0oasă, su3 %%# m, de câmpie piemontană, 2ormată în urma acumulării cuaternare. Este umedă și mlăștinoasă, stră3ătută de numeroase pâraie, pătura de sol 2iind destul de 2ertilă:  suprafață de luncă aluvională inunda3ilă, situată în imediata vecinătate a !ltului.

=n lunca !ltului din dreptul >eldioarei se regăsesc cernoziomuri argiloiluviale și levigate. 2iind alcătuit în părți apro5imativ egale din soluri brune eumezobazice &treimea sudică-. Munții Poienii Brașovului. soluri litomorfe. /pre e5emplu. 2ormațiune calcaroasă ce se ridică la "## m 2ață de municipiul Brașov. cernoziomuri levigate redzinice și cernoziomuri redzinice &treimea mi0locie. de unde urcă spre nord și iese în dreptul localității Apața. o3iectul unor intense e5ploatări agricole. este alcătuit din calcare 0urasice și conglomerate cretacice. Șesul piemontan este mai 2ertil. pe latura ei nord'vestică. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate.și lăcoviști. în lunca !ltului.Masivul Postăvaru. precum și malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă. până la Bod. Restul luncii !ltului. în zonele muntoase. iar adâncimea variază între #. !ltul prezintă numeroase meandre. în (+A* s'a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea . cu o 2ertilitate destul de ridicată. Soluri 8onele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă soluri brune acide &în Postăvaru și Măgura Codlei. piemontul <lădeni ' Criz3av ' Măieruș ' Apața-. local. însă primăvara. El încon0oară stațiunea Poiana Brașov.unca Câlnicului. gresii și marnele 2lișului cretacic. reprezentate prin rendzine și rendzine brune &în Postăvaru și în Măgura Codlei-. poate a0unge până la sute de mBCs. =n șesul depresionar 3ârsan. Pe piemonturile colinare su3montane predomină solurile podzolice argiloiluviale și cele brune podzolite &piemontul /o9odolului. e5ploatarea agricolă realizându' se cu mi0loace de ameliorare &îngrășăminte c9imice și naturale etc. precum și 3rațe părăsite și o luncă inunda3ilă considera3ilă. la @?. condiționat de 2actorii de climă.-. =n general. dar și cu e5ces de umiditate. 6e3itul râului în dreptul localității >eldioara atinge în medie A# mBCs. precum și aluviuni crude. Al3ia sa depășește rareori zece metri în lățime. întins către E. 4n pinten al Postăvarului. printr'un 3râu de munți cu aspect de măguri . Ape Cel mai important râu al Țării Bârsei este !ltul. aceste soluri prezintă o 2ertilitate scăzută. Acesta intră în zonă în dreptul localității .% și " metri. având un pronunțat pro2il de piramidă.și. compact acoperite de păduri. pe plat2orma Branului. îl reprezintă muntele Tâmpa. 1radul de 2ertilitate al solurilor variază de la <?.

o mare parte din lacurile Țării Bârsei au dispărut. având de3itele (. la Fărman. Comple5ul piscicol 6um3răvița. care alimentează cu apă Brașovul și celelalte localități din zonă. Em depărtare de comuna cu același nume.+ mBCs la 8ărnești. Alte amena0ări piscicole se întâlnesc la Pre0mer. Totuși. Acesta cu7  Timișul /ec:  Canalul Timiș:  Șc9eiu:  /ânpetru &sau 6ur3av-. mai ales în zona muntoasă.intensă a zăpezilor. se a2lă la . Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune. <ulcănița . pantele sunt accentuate. #. în dreptul localității >eldioara. a unui de3it de A%) mBCs și a unui volum de circa D"# milioane mB. la 3aza 2ormațiunilor calcaroase.). iar pe Tărlung. cel mai lung a2luent al !ltului din Țara Bârsei și din 0udeț.  Fomorod cu7 •  Criz3av Apele 2reatice se a2lă la o adâncime de 3ună calitate &( ' * m până la (# ' (% m-.) mBCs la vărsare. 6atorită 2aptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor. Teritoriul Țării Bârsei este stră3ătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în !lt. 6e la est la vest." Em și un de3it de *. Pe râul 19im3ășel a 2ost construită o micro9idrocentrală. ceea ce a dus la înregistrarea. un 3ara0 arti2icial. în aval de /ăcele. lCs și un grad de mineralizare de cca. între >eldioara și Rot3av.) mBCs la Râșnov și *. Aceasta cu7 • • • Turcu /o9odol 19im3ășel. Cu timpul. acestea sunt7  Râul egru cu7 • Tărlung  Bârsa. ceea ce determină o putere de eroziune și un transport pronunțată. având . și pe lunca !ltului. de3itul acestor râuri de munte este mic. având un de3it de până la .% gCl. Mlaștina eutro2ă ce 2ace parte din comple5 este o arie prote0ată de interes european.

Măgura Codlei reprezintă un verita3il 3arometru pentru locuitorii Țării Bârsei. Bodul deține recordurile de temperatură din 0udeț. la su3 *# mm în zona Bod. =ntr'o iarnă o3ișnuită. iar pe + septem3rie (+". ducând la apariția viiturilor pe râuri. 2recvențele îng9ețurilor târzii și timpurii sunt ridicate. Ast2el. care împiedică o mișcare a acestora. temperaturi mai ridicate decât treapta in2erioară a depresiunilor. regimul pluviometric este de tip continental. ploile torențiale sunt destul de 2recvente. iar cel eolian . minima 2iind c9iar cea a3solută pe țară.%GC. se anunța vreme de2avora3ilă. ninsorile cad circa A% de zile pe an. Precipitații Precipitațiile atmos2erice variază de la D"D mm în zona Brașov. IAD. pe *% ianuarie (+"* s'au înregistrat 'A). 2iind însoțite de grindină și trăznete. de regulă. Masele de aer rece se acumulează aici datorită munților încon0urători. Vânturile .)GC. moderat. umărul mediu anual al zilelor cu precipitații este de (A% zile la Bod și ("* zile la umărul mediu de zile cu Brașov. Aceste precipitații depășesc uneori valoarea de *## mm. Amplitudinile termice sunt mari. ?nversiunile de temperatură nu sunt rare în această zonă. I(D. Treptele piemontane prezintă. =n cursul unui an normal. iarna. =ndeose3i vara. aceasta este de 'A.*GC. Totodată. =n luna cea mai rece. caracterizându'se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. amplitudinea e5tremă a comunei depășește D%GC. .)G&CelsiusHC-. o2erind posi3ilitatea e2ectuării de 3ăi solare.Climă Clima Țării Bârsei este temperat continentală. =n perioadele cu regin 3aric anticiclonic inversiunile termice se e5tind până în zona alpină. Atunci când nori negri se așeză deasupra acesteia.( de zile la Brașov și +A zile la Poiana Brașov.+GC. Temperatura Temperatura medie la Brașov este de D. iar în luna cea mai caldă . straturi de zăpadă este de apro5imativ . se întâmplă de multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să a0ungă până la I(%GC &la soare.

Prezența acestor specii la Pre0mer. pe Tâmpa. Restrângerea lor în 0urul izvoarelor reci s'a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. ca bulbucii de munte. Fărman și 6um3răvița demonstrează 2aptul că pe teritoriul Țării Bârsei au 2ost răspândite relicve glaciare. =n pădurea Pre0mer. declarată rezervație naturală. în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare. precum jimla &care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glo3-. Pe lângă narcise. și alunul. Prin pădurile de coni2ere și 2oioase sălășluiesc animale caracteristice7 ursul brun. mișcări de aer cu caracter de föhn. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. depresiunea era acoperită cu întinse păduri de stejar. cu variațiile sale. foaia grasă și otrățelul bălților. cerbul carpatin. în Poiana Brașov. inversiunile de vegetație constituie un 2enomen des întâlnit în zona Postăvarului. =n trecut. cresc laleaua pestriță și garoafa de munte. 6irecțiile predominante sunt sud'vest și nord'est. daria. Faună >auna Țării Bârsei este asemănătoare celei e5istente în Europa Centrală. și în prelungire. în timpul primăverii. gorunul crește alături de molid. în timp ce vânturile din nord și nord'est păstrează timpul 2rumos. stânjenelul siberian și altele. Am3ele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore. la oua. /peciile de 2oioase împăduresc zonele deluroase din această zonă.și altele. pisicile sălbatice. bulbucii de munte sau bumbăcărița. 2auna de mami2ere este puternic reprezentată. Floră 6atorită condițiilor topogra2ice și climatice.6epresiunea Bârsei nu prea este stră3ătută de vânturi. numite popular Jvântul mareK. Tot aici. vulpile. cele mai întâlnite 2iind roua cerului. Mlaștina eutro2ă de la Fărman adăpostește alte specii azonale. râșii. bradul pătrunde adânc în zona gorunului. <ânturile dinspre vest aduc ploi. /unt de remarcat fagul. . lupul. coada iepurelui &singurul loc din țară unde poate 2i văzută. la altitudinea de (. Pe versantul estic al Perșanilor apar. Ast2el. Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum daria. iar molidul co3oară până su3 )## m. căpriorul. mistreții.#%# m. adoleanul. printre ste0ari. jderii. =n mlaștina eutro2ă de lângă 6um3răvița sunt de remarcat speciile de stuf precum și 2lora din cuaternar. și la Poiana arciselor. gălbeneaua. trifoiștea. tămâioare. 6intre toate. curenții de aer 2iind sla3i ca intensitate. Astăzi mai pot 2i întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristian.

ângă Codlea se ivesc ape mezotermale &*DGC-. cupru.s'au descoperit în cristalinul metamorfic din zona Fol3av. care prezintă interes științi2ic.nevăstuicile și dihorii. Cea mai cunoscută rezervație este Poiana cu narcise din 6um3rava <adului. . tritoni și broaște. Rocile sedimentare. argila refractară . pârșul &mare. . mai ales argilele comune și luturile se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare. mai rar cel mic-. atât în râurile de munte.sau materialele de construcție. Această zonă cu păduri de ste0ar și poieni multe se caracterizează . se găsesc unele 3ogății de importanță economică. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Păsări mai întâlnite sunt potârnichea. Coleopterele și lepidopterele sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. lângă Cristian. platină. pe valea Bârsei >ierului. șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. șorecarii de iarnă. șopârlele. în pădurea de lângă Pre0mer e5istând câteva specii ocrotite7 vântureii.ocalitățile a2late în zona su3carpatică dispun de importante supra2ețe cu 2ânețe și pășuni. 6e asemenea. în prea0ma !ltului se pot întâlni rațe sălbatice și berze. calcare în zona Apața și calcare triasice și jurasice în sectorul Codlea ' Fol3av ' <ulcan și în Postăvaru. Reptilele sunt puține7 vipera. . plum3. Rezervații naturale și areale prote ate Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s'au pus su3 ocrotire întinse supra2ețe de teren. 6intre rozătoare7 veverițele. nic9el. 8onele 0oase ale depresiunii sunt populate cu iepuri. în zona Râșnov ' Cristian ' Brașov. se găsește un corp granodioritic. ?9tio2auna este 3ogată. Bogățiile naturale Resursele naturale su3terane ale Țării Bârsei sunt puține. striga de Ural și huhurezul. în zona depresionară. cât și în !lt. ne2acilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși. Am2i3ienii sunt reprezentați de salamandre. având o supra2ață de peste "## 9a. șarpele de apă. vrabia și porumbelul.a nord'vest de 8ărnești. social și estetic. șorlița. Metale mineralizate &de zinc. în vestul Țării &utilizate în industria cimentului-. precum lignitul &în masivul Măgura Codlei. șoarecii. marnele cretacice . asemănătoare celor de la Băile Tușnad. 6e asemenea. cu înveliș peri2eric granitic. șorecarii comuni. 2ier.

Fărman. aceasta având o densitate de numai A. doar un mic colț a2lat la vărsarea Tărlungului în !lt aparținând de 0udețul Covasna. e5. rogozul pitic-. Acest număr reprezintă D". 6um3răvița. Bi$liografie (. Râșnov și 8ărnești-. Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică . împreună cu Șercaia numără.. plante 2avorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de um3ra sla3ă a ar3orilor. 6e asemenea. Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei le reunește pe cele de la 6um3răvița. >eldioara.CEmM. Bod. 2ânețe cu caracter mezo9igro2il. geogra2ic 2ace parte din Țara >ăgărașului. prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului . Bucure ști. care 2ace parte din de comuna C9ic9iș. precum și un număr de (A comune &Apața. Comuna Șercaia. Populație Țara Bârsei. Cea mai sla3 populată comună din Țara Bârsei este Criz3avul.A# loc. 19id turisticK. "". în care se găsesc plante 2ormate din relictul terțiar /tratiotes aloides. Ște2an Princz . o medie superioară 0udețului. 6ensitatea locuitorilor este de (%%. Aici se întâlnesc coada iepurelui.A+ loc. 6e asemenea. (+D" . deși istoric este încadrată în Țara Bârsei.prin a3undența narciselor. Măieruș. Fălc9iu. din care Brașovul are *)A. !crotite mai sunt și 3ălțile de lângă Rot3av. păstrează o 2loră dintr'o perioadă 5erotermă &d.+#(. Pe acest spațiu se a2lă satul Băcel. Criz3av. !mpărțire a"mini#trativă Țara Bârsei se a2lă aproape în întregime în 0udețul Brașov. se a2lă tot pe teritoriul Țării. /ilviu Pop. Pre0mer și Fărman.### locuitori. precum și câteva endemisme. Pe teritoriul Țării Bârsei se a2lă trei municipii & Brașov. /tupini. trei orașe &19im3av. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare. Pentru Turism. satul Cărpiniș. potrivit recensământului din *##*. JBrașov.)(L din populația 0udețului Brașov. Rezervația naturală Tâmpa prote0ează și o serie de specii de animale și insecte. Ed. Bran. parte a comunei Tărlungeni. Codlea și /ăcele-.CmM. Pre0mer. Cristian. trestiișuri și cenoze care adăpostesc 0imla. /ânpetru și <ulcan-. nordice.empeș.

JNudețele Patriei. BrașovK. /port'Turism.*. București. Ed. Colectiv . (+)( .