You are on page 1of 166

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Note de curs şi de seminar AIMI 2013-2014
Prof.dr. Daniela Hincu d_hincu@yahoo.com

Bucureşti, 2013

1

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Cuprins
MODULUL 1......................................................................................................................................... 5 Problematică generală – instabilitate, performanţă şi competitivitate ............................................ 5 Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social ................................................................. 5 Temă de discuţie: Criza resurselor globale ................................................................................ 7 Performanţă economică – competitivitate – creştere economică durabilă .................................. 8 Temă de discuţie: Nivelul productivităţii în România ............................................................. 13 Modelul lui Porter ........................................................................................................................... 15 Temă de discuţie: Raportul Competitivităţii Globale 2013-2014 ........................................... 18 Temă de discuţie: Anuarul Competitivităţii în lume ............................................................... 20 Temă de discuţie: Cercul virtuos/vicios al dezvoltării ............................................................. 23 Strategia Europa 2020 .................................................................................................................... 24 Tema de discuţie: Evaluarea Knowledge Asssessment Methodology (KAM 2012) .............. 26 Evidenţe statistice pentru România............................................................................................... 31 Temă de discuţie: Ipoteza Europei „cu mai multe viteze” ...................................................... 32 Nivelul şi dinamica PIB .................................................................................................................. 32 PIB-ul şi nivelul de trai ................................................................................................................... 34 PIB – nivel european şi indicator de politică economică şi socială ............................................. 39 Studiu de caz: Costul unitar al muncii ...................................................................................... 40 Temă de discuţie: Convergenţa în distribuţia veniturilor ....................................................... 41 Temă de discuţie: Schimbare majoră pentru clasa de mijloc ................................................. 44 Temă de discuţie: Averea românilor a scăzut .......................................................................... 46 România este pe ultimul loc în UE într-un top al activelor financiare ale populaţiei ........... 47 Creativitatea şi inovaţia, cheia pentru un management eficient ..................................................... 47 Temă de discuţie: Poziţia României în clasamentele europene privind inovarea ................. 51 Inovaţia - o prioritate a Uniunii Europene ....................................................................................... 52 Inovarea în business este o parte foarte importantă a strategiei de business şi o componentă tot mai critică de menţinere a unei marje competitive faţă de concurenţă. .............................. 58 Temă de discuţie: Antreprenorii Vorbesc. Barometrul percepţiei asupra mediului antreprenorial România 2012 .................................................................................................... 60 Temă de discuţie: Inovaţia este descurajată de cultura europeană........................................ 63 Cine generează inovaţia în companie? .......................................................................................... 64 MODULUL 2....................................................................................................................................... 65
2

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

O caracterizare a mediului de afaceri ............................................................................................... 65 Europa 2020 în România .................................................................................................................... 65 Tema de discuţie: Raportul Doing Business 2013 în viziunea Băncii Mondiale .................... 66 Temă de discuţie: România, tot mai integrată în economia globală ...................................... 69 Temă de discuţie: Index of Economic Freedom ....................................................................... 69 Evidenţe din realitatea economică – Evoluţia economică a Europei din T3 2011 până în T2 2013 .................................................................................................................................................. 71 Temă de discuţie: European growth and renewal ................................................................... 72 Temă de discuţie: Annual Growth Survey - Analiza anuală a creşterii (AAC) 2013 ........... 72 Temă de discuţie: Raportul Competitivităţii UE 2013 ............................................................ 74 Creşterea economică în ţările UE11 .............................................................................................. 76 Programul de convergenţă 2013-2016 ........................................................................................... 78 OUTPUT-ul PIB.............................................................................................................................. 78 România în proiecţiile FMI ............................................................................................................ 79 Schimbarea modelului de creştere economică.............................................................................. 81 Antreprenoriatul – soluţie de creştere economică........................................................................ 89 Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM)................................................................... 92 Managementul riscului ....................................................................................................................... 96 Riscul în mediul economic şi social – problematică generală ..................................................... 97 Temă de discuţie: Infografice ale riscurilor.............................................................................. 99 Teme de discuţie: Riscurile omniprezente .............................................................................. 101 Temă de discuţie: Lebedele negre ............................................................................................. 104 Riscul de ţară ................................................................................................................................. 106 Temă de discuţie: “De ei depinde dobânda voastră la credite. Cine sunt cei care dau ratingurile României?“ ....................................................................................................................... 111 Temă de discuţie: Moody’s critică reformarea agenţiilor de rating .................................... 112 COFACE – evaluarea riscului de ţară ........................................................................................ 113 Indexul Transparency International ....................................................................................... 114 Implicaţii în plan economic ale evaluărilor de risc de ţară ....................................................... 115 Evaluarea la nivel sectorial .......................................................................................................... 116 Temă de discuţie: Economi «Gri» ........................................................................................... 120 Temă de discuţie: Falimentul statelor ..................................................................................... 122 MODULUL 3..................................................................................................................................... 125 Concepte importante .................................................................................................................... 125 Temă de discuţie: The European Business Cycle Clock ........................................................ 125
3

........................ 162 Indicele tabelelor ............................................. 2013-2014 Managementul crizei ......................................................................................................................................................................................................................................................................... 130 Managementul situaţiilor de criză .................... 136 Tema de discutie: “Sfârşitul economiei raţionale” ...................................................................................................................................................................... 164 Indicele figurilor.....................................................................Afaceri în medii instabile........................................................................................ 131 Tema de discuţie: Harta crizei-sărăciei în România ...................................................................................................................................................................................................................... Master MCA.............. 137 Comunicarea de criză ......... 157 Bibliografie .................. 141 MODULUL 4............................................................................................................................. 132 Tema de discuţie: ........... 133 Tema de discuţie: Un bun manager nu trebuie să piardă ocazia unei crize ‘bune’ .................................................................................................................................................................................................................................. 145 Tema de discuţie “Schimbarea înseamnă supravieţuire” ................................................................................................................................................................................... 164 4 ............ 136 Tema de discuţie: “Greenspan prezice ca natura umană va da naştere altor crize pe viitor” ......... 145 Managementul conflictelor ............................................. 145 Managementul schimbării.......................................................................................................... 137 Tema de discuţie: Modele ale ieşirii din criză .......................................... semestrul III.................................. 125 Temă de discuţie: Reguli într-o lume nouă ...................................................... 134 Managementul situaţiilor de risc .................................. 135 Tema de discutie:“Ce strategii adopta managerii pe timp de criză? .................

 Epuizarea la nivel global a resursei de apă (de o anumită calitate)  Intensificarea şomajului – noi segmente ale populaţiei afectate major (tinerii absolvenţi de învătământ superior devin vulnerabili!!!)  Reducerea ciclurilor de viaţă ale produselor /tehnologiilor /industriilor  Ritmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de înrăutăţire a unor condiţii de mediu schimbări/ruperi/inversări de ritm pentru indicatori macroeconomici: indicatori ce exprima creşterea economică – rate negative de creştere anuală a PIB schimbări de tendinţă (de exemplu. comentaţi asupra disparităţilor regionale la nivelul EU Pe baza datelor statistice. Descrieţi / exemplificaţi 1-2 cercuri vicioase în economie. semestrul III.. 2013-2014 MODULUL 1: : Problematică generală – instabilitate. “subţierea” clasei de mijloc) dificultatea de a răspunde unor cerinţe (de ex.rate mici de absorbţie a fondurilor europene  Noi tipuri de riscuri economice. Master MCA. amplitudini mai mari între limitele maxime şi minime ale unui indicator 5 . tehnologice: riscuri cibernetice instabilitate în dinamică ptr... generate “ridicarea” unor standarde de calitate sau ale unei suprastructuri)  România . sociale. comentaţi asupra decalajelor de competitivitate al României vs. volatilitate.Afaceri în medii instabile. Descrieţi mecanisme de tip competitivitate . diverşi indicatori.(în ordinea importanţei) Este tehnologia factor stimulator/inhibitor al instabilităţii? Justificaţi Descrieţi simptome ale instabilităţii.. Enumeraţi factori generatori ai instabilităţii.creştere economică – bunăstarea populaţiei. Pe baza datelor statistice.vulnerabilitate Descrieţi metoda de evaluare a avansului unei economii bazate pe cunoaştere în viziunea KAM (World Bank) Metodologiile de evaluare a competitivităţii în viziunea WEF şi I MD – similarităţi/diferenţieri. performanţă şi competitivitate  Concepte asociate (des)Creştere economică Competitivitate Criza (Dez)Echilibru Hazard Incertitudine Perturbaţii Prosperitate Risc Variabilitate Volatilitate Vulnerabilitate  Intrebări şi solicitări de comentarii – listă de sugestii de discuţie pentru forumul online Enumeraţi criterii de clasificare a factorilor generatori de instabilitate Descrieţi factori ce se opun creşterii instabilităţii în economie. legi de creştere exponenţială – rata de penetrare a telefoniei mobile. nivelul EU Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social viteze mai mari de desfăşurare a unor fenomene:  Creşterea emisiilor de CO2.. Descrieţi / exemplificaţi 1-2 cercuri virtuoase în economie. Delimitări conceptuale – risc – hazard . oscilaţii.

au facut posibilă apariţia şi dezvoltarea PC-ului. "Legea lui Moore" sugerează şi o scădere a costurilor: pe măsură ce componentele pe bază de siliciu câştigă in performanta. convergenţa slabă faţă de media europeană  Incertitudine în creştere – dificultatea de a face previziuni pe termen lung sau impredictabilitate / complexitate crescută a formelor de desfăşurare a unor procese de exemplu: manifestarea unor întârzieri.Afaceri în medii instabile. modele de afceri B2B. Ca impact economic. triburi digitale. în afara acestei observaţii cu privire la creşterea complexităţii circuitelor integrate. reţele sociale. Political and Values)  Analiza de impact – CIA (Cross-impact analysis).) – extremizarea sărăciei severe. a telefoanelor mobile şi a jocurilor video. 2013-2014 Exemplu: oscilaţiile cursului de schimb valutar ptr. aceste "creiere ale computerelor". TIA (Trend Impact Analysis)  Metode de tip analiză a eficienţei/eficacităţii (analiza cost-beneficiu. B2P evidenţierea unor legături netradiţionale de tip feed-back. Opportunity. C2C. formarea de parteneriate inedite etc. semestrul III. Incertitudinea generează volatilitate – de ex. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pe care au fost create microprocesoare de către o industrie a semiconductorilor în plin avânt. migraţii ale lucrătorilor din cauza delocalizării unor industrii. Mai rămâne valabilă Legea Pareto în economia digitală? Ex: Oraşe falimentate Ex: «superdatele» sau big data. excluziune socială (vezi Strategia Europa 2020) transformarea unor probleme economice în fenomene sociale: şomaj – sărăcie – excluziune socială condiţionarea unor surse de instabilitate din anumite zone culturale sau sociale în efecte economice negative – conflicte religioase/etnice. 2 Revista Electronics Magazine (1965) a publicat o lucrare a lui G. România are ca obiectiv intrarea in zona euro in 2014. F. în care acesta estimă că numărul de circuite integrate se va dubla anual. prin definiţie. Environmental. Economical. braindrain. de a caror indeplinire depinde adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. România. brain rental Ex: noi forme de muncă …  îndepărtarea faţă de tendinţe (divergenţa faţă de o zonă/regiune). apariţia unor noi modele sociale/de afaceri (in mediu virtual): publicitate online. analiza riscbeneficiu. Economical. variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentuală maximă faţă de media ultimilor doi ani. ieşirea din tipare tradiţionale. Threat)  Analiza SPIN (Situation. strămutări masive ale unor populaţii. Metode de analiză  Analiza SWOT (Strenght. Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de la Maastricht. Master MCA. Implication. Pareto (1848-1923) în legătura cu posesia unor terenuri în proporţie de 80% de către 20% din cei mai bogaţi oameni ai timpului. a Internetului.. exprimarea decalajelor. pentru a adauga faptul că numărul tranzistorilor inclusi intr-un circuit integrat se dublează la aproximativ doi ani. Need Pay Off)  Analiza STEEP (Social. proces ce va fi însotit de o reducere pe măsura a preţurilor. Cunoscută sub denumirea de "Legea lui Moore". Piaţa de capital are.) 1 Legea a fost enuntaţă de V. Weakness. forumuri ale clientilor. 20% din produsele vândute aduc 80% din cifra de afaceri. Moore. preţul lor de producţie scade. analiza cost-utilitate etc. convergenţă în UE apariţia unor noi legi (empirice) – legea Moore2."80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. Ex: digital divide. Potrivit criteriilor de la Maastricht. legea randamentelor în creştere pentru resursa informaţională agravarea unor decalaje în timp/disparităţi (regionale. Ex: legea Pareto1 sau legea 20/80 . evoluţia indicelui BET-FI …. un caracter mai volatil decât alte pieţe (cea de mărfuri)  dispersii mari faţă de medie – ex. de ex. Moore şi-a revizuit observatia în 1975. moneda nationala poate fluctua într-o banda de variatie de plus/minus 15%. este folosită ca principiu al managementului – 20% din personal realizează 80% din rezultate. Problem. alături de alte tipuri de circuite integrate. această observaţie a descris dezvoltarea extraordinară a tehnologiei in intreaga lume. Technological. Environmental and Political) si STEEPV (Social. grupuri de lobby. Technological. 6 . etc..

Crizele din această parte a lumii au fost provocate de proasta conducere a unor economii instabile. semestrul III. el nu va putea fi susţinut. J. ci de numai 2.ro/economie/stiri-economice/clubul-roma-avertizeaza-criza-resurselor-accentua1_50b9f7da7c42d5a663ad588d/index. Figura 1. contaminării ambientale.conceptul a fost dezvoltat pentru situaţiile de prevenire a conflictelor şi de violenţe pe scară largă. Epuizarea resurselor naturale dintr-o privire considerată cea mai bine vândută carte despre mediul înconjurător. de incapacitatea actorilor politici de a împărţi echitabil resursele între diversele grupuri etnice. de incapacitatea statului de a furniza bunuri publice de bază. (2012) 2052: A global forecast for the next forty years.2 ori. care la vremea respectivă a creat o undă de şoc în toată lumea. iar duşmanul cel mare al asigurării bunăstării va fi viziunea 5 pe termen scurt . Temă de discuţie: Criza resurselor globale a venit deja. a spus Jorgen Randers . 1972) 4 Randers. sociale şi economice. creşterea economică nu va fi de patru ori mai mare. nu către ceea ce societatea are nevoie. în prezentarea raportului actual. arată raportul. Toate acestea vor şubrezi sustenabilitatea creşter ii economice. aceste rapoarte ar trebui să avertizeze asupra erorilor de politici publice şi să ofere s oluţii de rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea evoluţiilor politice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza politicile. Cum va arăta lumea peste 40 de ani? La 40 de ani de la apariţia celebrei lucrări „Limits to Growth"3.early warning “early warning” semnal de avertizare . femeile vor fi interesate mai mult de locul de muncă decât de a face copii. care trasează îngrijorările viitoare. astfel încât în aproape toate aceste ţări are loc un proces de redefinire a rolului statului. consumul total îşi va încetini creşterea. Mai mult. „Ne poate ajuta capitalismul să schimbăm fluxul de investiţii? Nu. a impus lărgirea acestui concept. Recent.. în special a celor care riscă să degenereze în situaţii de criză. deşi omenirea nu vrea să vadă că am depăşit limitele. 2013-2014 Raportul de avertisment privind potenţialul de criză .Afaceri în medii instabile. producției de alimente și epuizării resurselor. liderii Clubului de la Roma au lansat raportul „2052: următorii 40 de ani globali". raportul prezica că. ale industrializării. Cum va arăta lumea peste 40 de ani? Populaţia nu va creşte peste opt miliarde. Limitele Creșterii.html 3 7 . mai ales din perspectiva UNDP. Extinderea conceptului este justificată şi de o altă realitate sud -est europeană: statele de aici sunt fie prea noi. fie prea slabe. experienţa din sud-estul Europei. Rezultatul cel mai probabil ar fi o scădere subită și incontrolabilă atât a populației cât și a capacității industriale. Capitalismul este făcut să aloce capitalul către cele mai profitabile proiecte. această planetă va atinge limitele creșterii în următorii 100 de ani. cum ar fi menţinerea ordinii şi impunerea legii.» (Dennis Meadows. Master MCA. Capitalismul nu va rezolva această 4 problemă". iar criza resurselor se va accentua. The State Of Sustainability Leadership 2012 5 http://adevarul. The Future In Practice. cum cred unii analişti. «Dacă se mențin tendințele actuale de creștere ale populației mondiale.

jpg Performanţă economică – competitivitate – creştere economică durabilă În conformitate cu Institutul pentru Dezvoltare Managerială (IMD) de la Lausanne. creativităţii / unicităţii soluţiilor. în condiţiile unei pieţe libere şi a unor condiţii corecte de derulare a activităţilor economice şi comerciale.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/39/00-poster-2. fiscalitate scăzută. Odată cu creşterea competitivităţii mediului de afaceri şi a exigenţelor clienţilor. pentru a creşte nivelul de bunăstare naţională prin administrarea activelor şi proceselor. cu cât soluţiile oferite prezintă un grad mai înalt de inovare.dms. Organizaţia Economică pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD) defineşte competitivitatea naţională sub forma: „gradul la care o naţiune poate. exporturi crescute sau resurse naturale abundente – sunt fie rezultante ale unei competitivităţi crescute. cât şi potenţialul de creştere a acesteia în viitor. obiectivele organizaţiei se transformă din extinderea cotei de piaţă în creşterea profitabilităţii şi a calităţii serviciilor. 2013-2014 Sursa: revista Business Magazin. Astfel. precum şi prin integrarea tuturor acestor categorii de probleme într-un model economic şi social robust”. deprecierea monedei naţionale. Competitivitatea se defineşte ca acel set de instituţii. prin abordări în termeni de globalitate şi proximitate. fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltării competitive. http://storage0. în paralel cu menţinerea sau extinderea venturilor reale ale populaţiei pe termen lung”. să producă bunuri şi servicii capabile să satisfacă cerinţele de pe pieţele globalizate. Productivitatea determină atât nivelul de bunăstare al unei economii la un moment dat. fără a fi factori sau nici măcar condiţii 8 . „competitivitatea naţională” este „abilitatea unei ţări pentru a crea valoare adăugată şi astfel. semestrul III. cu cât viteza de reacţie este mai mare. Competitivitatea poate fi privită drept rezultantă a vitezei. politici şi factori care determină nivelul prezent de productivitate al unei ţări. Diverse alte accepţiuni ale termenului de competitivitate vizează: nivel redus al costului forţei de muncă.Afaceri în medii instabile. prin agresivitate şi atractivitate. nivelului de încredere şi preţului cu care un agent economic / actor social îşi poate atinge obiectivul. Master MCA.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

necesare. Unele reprezintă, chiar, elemente puţin dezirabile din punct de vedere competitiv. In accepţiunea Uniunii Europene, competitivitatea înseamnă, cumulativ, productivitate şi avantaj comparativ pe plan internaţional. Productivitatea subsumează, în fapt, elementele intrinseci ale avantajului comparativ, însă include o gamă mai largă de factori; şi în viziune comunitară, competitivitatea este determinată de creşterea productivităţii. Competitivitatea este un concept comparativ care măsoară capacitatea şi performanţa unei firme, ale unui sector economic sau ale unei întregi economii de a vinde şi furniza bunuri şi servicii pe o anumită piaţă. Faptul că avuţia unei naţiuni este condiţionată în mare măsură de succesul său pe pieţele lumii este o ipoteză, nu o certitudine. De exemplu, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator pe pieţele globale, dar rămâne mai puţin competitivă faţă de Statele Unite şi Japonia. Creşterea economică durabilă depinde, din ce în ce mai mult, de capacitatea economiilor regionale de a se schimba şi de a inova - este nevoie să se depună mai multe eforturi pentru crearea unui mediu care să încurajeze inovarea, cercetarea şi dezvoltarea (CD). Astfel, promovarea inovării reprezintă un element esenţial al Programelor naţionale de aplicare a strategiei de la Lisabona şi o prioritate de bază a programelor din cadrul pol iticii de coeziune, prevăzute pentru perioada 2007-2013. Statisticile confirmă existenţa unor mari disparităţi între statele membre şi regiunile UE în domeniile inovării şi CD, precum şi a unui decalaj persistent în raport cu principalii săi concurenţi la nivel mondial. Europa trebuie să devină mai inventivă, să reacţioneze mai rapid la condiţiile de piaţă şi la preferinţele schimbătoare ale consumatorilor, iar societatea şi economia trebuie să devină mai favorabile inovării. Vectorii cheie ai cercetării şi inovării sunt abordaţi, cel mai eficient, la nivel regional. Reducerea deficitului în materie de inovare existent la nivelul regiunilor europene se numără, aşadar, printre principalele obiective ale politicii de coeziune. În acest sens, aceasta investeşt e în patru elemente cheie: cercetare-dezvoltare şi inovaţie, antreprenoriat, absorbţia TIC şi dezvoltarea capitalului uman. În prezent, Produsul Intern Brut (PIB-ul) este considerat un indicator indirect al standardului general de viaţă. Dezvoltarea economică este, de obicei, exprimată în PIB, indicator care poate fi utilizat în context regional pentru a măsura activitatea şi creşterea macroeconomică, precum şi pentru a oferi o bază de comparaţie între regiuni. Un indicator alternativ al bunăstării, mai bine adaptat pentru a reflecta situaţia gospodăriilor, este consumul individual efectiv (AIC) pe capita6. Consumul individual efectiv reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, calculul AIC se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie. AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. Acesta este preferat în comparaţii internaţionale pentru a exprima mai fidel nivelul bunăstării deoarece în general, nivelurile de cap de AIC sunt mult mai omogene decât cele ale PIB, chiar dacă există diferenţe substanţiale între modul de declarare a indicatorului de către statele membre.
Tabelul 1. Indicii de volum pe cap de locuitor PIB şi AIC7, 2009-2012 (UE27 = 100)
6

As highlighted in the 2009 ‘Report on the measurement of economic performance and social progress’ by Stiglitz, Sen and Fitoussi, actual individual consumption (AIC) per capita is an alternative indicator better suited to describe the material welfare situation of households as it takes account of widespread differences across countries in the shares of public financing for the provision of education and health services to individuals. 7 Indicii de volum ai PIB şi AIC reprezintă volumul real al PIB -ului şi AIC-ului pe cap de locuitor. În cazul în care indicele de volum al PIB (sau AIC) pe cap de locuitor este mai mare de 100, nivelul PIB (sau AIC) al ţării respective pe cap de
9

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Sursa: Eurostat (tec00114)

În 2012, AIC pe cap de locuitor exprimat în PPS a fost pentru România de 48% din nivelul mediu pe UE27. România a trecut pe ultimul loc în clasamentul european al nivelului de trai, în varianta consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor pe anul 2012 comunicate de Eurostat. În varianta clasică de urmărire a nivelului de trai, care măsoară PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am menţinut pe penultima poziţie, înaintea Bulgariei. Temă de discuţie: Consumption is a key indicator of citizens’ well -being, with housing, energy, transport and food accounting for about half of total household expenditure
The study uses data on the development and structure of expenditure, to identify trends over the past decade. For instance, the impact of the economic and financial crisis on actual individual consumption of households was relatively moderate, as rising government consumption counterbalanced at least partly a more significant contraction in household consumption. While the Baltic economies suffered most in 2009, household spending continued to decline in Greece due to the deepening recession. The fall was sharpest in 2011. Consumption in Greece is thought to decrease even further during the period of 2012-2013. Multiple speeds. Despite some general trends in EU-27 data, detailed consumption patterns vary significantly between Member States and the impact of the crisis on specific expenditure categories was also quite varied. The report found that differences in the level of individual annual consumption per capita in euros are large, ranging from 35,000 euros in Luxembourg and 29600 euros in Denmark to 6,400 euros in Hungary in 2011 (respectively 3,400 euros in Bulgaria and 4,200 euros in Romania based on last available data for 2010). However, this spread is more than halved when differences in purchasing power are taken into account. Even halved those differences of consumption expenditure are infallible witness that the EU27 in not a standard club but rather an association of fundamentally different economies. Consumption differences of this order are not of quantitative character but reveal qualitative gaps between the 27 member states. The crisis affect. In such an environment the on-going financial crisis in Europe has hit harder the countries under IMF-EU-ECB programmes, that is Greece, Portugal, Ireland and the Baltic economies. According to the above locuitor este mai mare decât nivelul corespunzător al UE în ansamblu. Indicii ar trebui interpretaţi cu o oarecare precauţie, ţinând seama de marjele de eroare. „Volumele reale” implică faptul că cifrele au fost ajustate pentru a ţine seama de diferenţele de nivel al preţurilor între ţări, utilizând PPC-uri, şi sunt exprimate în raport cu media Uniunii Europene (UE27 = 100).
10

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

mentioned Eurostat report of them all, the Baltics and Greece were the most severely affected, with loss of actual individual consumption (in volume terms) of 12% to 15% between 2008 and 2011. While actual individual consumption started to recover in the Baltic countries in 2011, the contraction accentuated in Greece, in connection with the deepening recession and debt crisis, so that the losses between 2008 and 2011 increased to nearly 15%. Obviously the Greek vicious cycle is thought to continue also during the two year period of 2012-2013, with further reduction of incomes and consumption. In Romania, Hungary, Bulgaria, Ireland and Poland actual individual consumption also fell by between 5% and 9% from 2008 to 2011, while it expanded by between 5% and 8% in Luxembourg and Sweden and other rich EU member states. The apparent conclusion is that the European Union is regrouping countries and regions of so large income and consumption differences, that the club cannot be considered as a uniform economic space.

Figura 2. AIC per capita - în 2011 (euro sau PPS per capita)

Sursă: Eurostat (online data code: nama_fcs_c) Figure 2 shows that differences in the level of actual individual consumption per capita in euros are large, ranging from 35 000 euros in Luxembourg and 29 600 euros in Denmark to 6 400 euros in Hungary in 2011 (respectively 3 400 euros in Bulgaria and 4 200 euros in Romania based on last available data for 2010). However, this spread is more than halved when differences in purchasing power are taken into account. In addition, the effects of the financial and economic crisis have varied significantly . The Baltic economies and Greece were the most severely affected, with loss of actual individual consumption (in volume terms) of 12 % to 15 % between 2008 and 2011. While actual individual consumption started to recover in the Baltic countries in 2011, the contraction accentuated in Greece, in connection with the deepening recession and debt crisis, so that the losses between 2008 and 2011 increased to nearly 15 %. In Romania, Hungary, Bulgaria, Ireland and Poland actual individual consumption also fell by between 5 % and 9 % from 2008 to 2011, while it expanded by between 5 % and 8 % in Luxembourg, Sweden and Poland. However, in 2011, the situation improved in most Member States, with Ireland, Portugal and Greece being the main exceptions.

Figura 3.Impact of the crisis on actual individual consumption (volume figures, change in %)

Sursă: Eurostat (online data code: nama_fcs_k)

Figura 4. Overview of the composition of EU27 expenditure in 2011 (COICOP2 figures, EU-27 expenditure in euros per capita and % of total expenditure)

11

concurenţei. Naţiunile şi regiunile concurează în a oferi cele mai atractive medii de afaceri.0 2.200 1.7 13. al profiturilor. Productivitatea nu depinde de industriile în care concurează o regiune sau o naţiune.2 3. productivităţii şi inovării. sau al altor rente.0 11.9 6. Master MCA. de pildă. tobacco and narcotics Clothing and footwear Housing. electricity.6 8. • Calitatea mediului de afaceri. pentru crearea unui mediu de afaceri productiv. calitate) precum şi de eficienţa cu care acestea sunt obţinute.0 13. Atât productivitatea industriilor delocalizate.6 5.9 5. politic. măsurată ca valoare a rezultatului (output-ului) de bunuri şi servicii obţinute pe o unitate de input .1 8.5 5. gas and other fuels Furnishings. 12 . de un mediu legal şi fiscal mai favorabil iniţiativei antreprenoriale. utilităţi – şi preţurile.7 1. Un context macroeconomic.7 3. capital. Principalii factori care determină competitivitatea firmelor sunt: • Costurile – ca de exemplu salarii.8 22. 2013-2014 Source: Eurostat (nama_co3_c) Tabelul 2.300 200 1.0 3.600 1. water. cât şi cea a industriilor locale sunt fundamentale în creşterea competitivităţii. dată.8 1. nu Guvernele. Firmele sunt cele care creează bunăstare.500 800 500 1. Productivitatea determină standardul de viaţă al unei regiuni sau al unei ţări prin intermediul nivelului salariilor. Sectoarele public şi privat ar trebui să joace roluri diferite. chiar dacă nu este suficient.Afaceri în medii instabile. de o mai bună infrastructură fizică. dar corelate. Naţionalitatea investitorului devine o chestiune secundară.3 4. al formării continue. ci de concurenţa dintre firmele respectivelor industrii. resurse umane şi naturale. Structura cheltuielilor pentru consum – cele mai recnte valori pentru EU27 (2012) şi România (2010) EU27 in 2012 Romania în 2010 COICOP/TIME Total Food and non-alcoholic beverages Alcoholic beverages.000 200 100 800 200 200 400 200 200 0 100 200 100. household equipment and routine maintenance of the house Health Transport Communications Recreation and culture Education Restaurants and hotels Miscellaneous goods and services Sursă: Eurostat (nama_co3_c) Euro per inhabitant Percentage of total Euro per inhabitant Percentage of total 14.cunoştinţe. Bunăstarea reflectă opţiunile de producţie ale firmelor străine şi locale într-o anumit spaţiu.600 100. un nivel mai ridicat al educaţiei.2 24.0 27. Productivitatea este dată de valoarea produselor şi serviciilor (unicitate.900 400 1.900 500 800 3.0 3. al cercetării.5 10. legislativ şi social solid creează premisele competitivităţii.6 3.0 4.3 4.4 Standardul de viaţă a unei naţiuni este determinat de productivitatea economiei. semestrul III.2 5. Aprecierea sau deprecierea cursului de schimb nu conduce la deprecierea sau aprecierea competitivităţii unei economii.700 1.

6 74.0 20.0 60. Dinamica în România vs.0 95.7 29. 2013-2014 Temă de discuţie: Nivelul productivităţii în România Indicatorul productivităţii muncii este calculat de Eurostat ca raport între produsul intern brut (PIB). şi numărul mediu de salariaţi. însă intervalul ar putea fi chiar mai lung.5 48.0 Sursa: Eurostat.9% în Ungaria.1% în Cehia.9 62.1 80.4 49.2 75.2 49. Provocarea pentru economia României este creşterea productivităţii peste jumătatea mediei din UE: la nivelul anului 2011.6 100.7 127. Master MCA.0 64. semestrul III.0 90.4 49. Distribuţia valorilor pentru Productivitatea muncii pe angajat în 2011 169. România ar putea atinge nivelul mediu de productivitate al Uniunii Europene în 25-30 de ani.0 108.1 142.3 34.Afaceri în medii instabile.7 108. Dinamica în România .6% în Slovenia.7 116. Figura 5. cod [tec00116 ] Figura 6.5 109. productivitatea muncii pe angajat în România reprezenta 49.0 0.4 31.0 Luxembourg Ireland Belgium France Austria Sweden Netherlands Denmark Finland Italy Euro area (16 countries) Euro area (changing… Euro area (17 countries) Spain Germany United Kingdom EU (27 countries) Malta Cyprus Greece Slovenia Slovakia Portugal Czech Republic Hungary Poland Estonia Lithuania Latvia Romania Bulgaria Labour productivity per person employed 180.1 39.8 108. cod [tec00116 ] Figura 7.0 40. 74.7 110.4 % din media UE27.9 68. 68.7 108.2 68.“Productivitatea muncii pe angajat” Romania . comparativ cu 68.5 49.0 120.0 100. de peste 50 de ani.6 106.Labour productivity per person employed (Index EU-27 = 100) 60 50 40 30 20 10 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 23. la paritatea puterii de cumpărare.7 115.0 80.1 71.8 111.7 25.4 Sursa: Eurostat. EU – “Productivitatea muncii pe oră de lucru” 13 .7 116.6 36.0 91. 80.4 44.0 160. în lipsa progreselor din domeniu.5 109.6 103.7 43.6 80.9% în Polonia.0 140.

Master MCA. De asemenea.6 5. cea extensivă şi cea intensivă.9 30. capacitatea de a comercializa pe piaţa internă şi plan mondial produsele obţinute.5 5.3 30.7 27.Afaceri în medii instabile.2 25.8 4 4. EU – “Productivitatea muncii pe oră de lucru” 14 . Dinamica – creşterea faţă de nivelul din 2005 .România vs.3 30. % variatie fata de anul precedent Productivitatea muncii per ora de lucru 35 30 25 20 15 10 5 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2. o Calea intensivă.1 29. Productivitatea muncii în România a înregistrat creşterea în intervalul 2005-2010. presupune o creştere a productivităţii pe ora lucrată prin procese de producţie mai performante.4 29.9 EU (27 countries) Romania Sursa: Eurostat. o Calea extensivă ar presupune creşterea numărului de ore lucrate.7 28 28. Figura 8. Productivitatea pe ora lucrată ca rezultat în PIB depinde în principal de: tehnologia utilizată.9 32. există două căi principale.10.5 29 31. semestrul III.6 4. se poate evalua productivitatea pe ora lucrată la nivel naţional la două treimi din media noilor membri ai cele 12 ţări ce au aderat după 2004). mai dificilă.9 5. Marin Pană.4 5.2 5.2 3.2012 Figura 9.4 31.8 31. Pentru a majora acest indicator. index 2005 = 100.9 3 3.4 25. 2013-2014 Euro per ora de lucru. România în EU – “Productivitatea muncii pe oră de lucru” Sursa: Locul de muncă şi productivitatea sa: o comparaţie între PIB-ul pe ora lucrată în România şi în Europa.4 4. cod [tsdec310] România se situează cam la o treime din media ţărilor membre ale UE15 (de dinaintea declanşării procesului de accedere a ţărilor din Europa de est. cu aproape 14% faţă de nivelul de referinţă din anul 2005=100%. 16. inclusiv prin scurtarea concediilor şi eliminarea unor sărbători legale.7 26.3 31.3 26. repartizarea valorii adăugate brute pe sectoare de producţie.3 5.

Cea mai bună metodă de dezvoltare ar fi o combinaţie între locurile de muncă de înaltă productivitate şi ocuparea cât mai deplină. index 2005 = 100.Labour productivity per hour worked .2 .1 103. “Diamantul” competitiv propus de Porter include patru factori principali. are un sector agricol relativ supradimensionat ca forţă de muncă.8 111.2012 .2 99.9 102. cu o productivitate cam de patru ori mai scăzută faţă de media pe economie şi depinde în mare măsură de lanţurile de desfacere aflate sub controlul firmelor transnaţionale ce îşi optimizează fluxurile financiare. • prezenţa industriilor suport.2 100 100 102.Euro per hour worked.2 103.2 107.5 104.4 Romania EU (27 countries) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Sursa: Eurostat. România are.1 102.7 102. Referinţă pentru evaluarea competitivităţii economiilor naţionale Analizând grupurile de companii. Dinamica în EU “Productivitatea muncii pe oră de lucru”– creşterea faţă de nivelul din 2005 2010 .Afaceri în medii instabile.9 113. Modelul Porter.2 117. cod [tsdec310] Figura 10.4 118. Michael Porter defineşte patru “piloni” ai "diamantului competitivităţii naţionale" care favorizează identificarea principalelor puncte tari şi slabe naţionale şi sectoriale: • existenţa resurselor (resurse umane. semestrul III. structuri informaţionale).8 104. Master MCA. • structura şi calitatea cererii interne.9 105.2 100.9 100 80 60 40 20 0 2010 2012 108.2 101. cercetare. index 2005 = 100.6 104.7 104 105.5 103. deocamdată. influentaţi în ansamblul lor de acţiunea guvernamentală: 15 96.2 114.3 114.2 106. 2013-2014 140 120 100 80 60 40 20 0 Labour productivity per hour worked .4 Soluţiile pentru creşterea productivităţii sunt dependente de îmbunătăţirea particularităţilor economiei naţionale. % change over previous year 120. • un mediu de afaceri care stimulează inovarea.1 112 106.Euro per hour worked.1 106.6 113.0 103.1 112. % change over previous year 160 140 120 118. reputaţia de a lucra preponderent cu o tehnologie medie la un preţ competitiv.9 102.6 107.7 100.2 113.6 114.

un domeniu nu poate excela izolat de restul reţelei economice pe care se sprijină performanţa sa de ansamblu.o condiţie a succesului într-un domeniu o reprezintă existenţa unor industrii conexe competitive la nivel international.avantajul competitiv se construieşte nu pe factorii moşteniti. aspecte privind cererea . 2. nu ca elemente disparate. avantajul competitiv bazndu-se pe “diamant” ca sistem. sofisticare. prin presiunea indusă asupra costurilor. dimensiunile firmelor. tipul de poziţionare pe piaţă sunt elemente care pot susţine sau nu o prezenta competitivă in diverse industrii sau segmente de piaţă. să aleagă sectoare-tintă şi să aloce resursele limitate de capital. guvernul ar trebui să asigure doar stabilitatea macroeconomică şi să elimine distorsiunile din piaţă. Master MCA. a inovaţiei şi a calitaţii. a infrastructurii şi organizaţiilor publice. orizontul de performanţa investiţională. prin gusturi.diferitele metode de management. in consecinta. semestrul III. structura şi concurenţa între firme . predictibil şi de incredere. 16 . strategia. politic. Competitivitatea întregului sistem este afectată de orice “verigă slabă” între elementele diamantului.Afaceri în medii instabile. o industrii conexe sau complementare . ci pe cei creaţi prin investiţii consistente şi care sunt specializaţi. juridic şi social: o crearea unui mediu stabil. mediul (microeconomic) de afaceri: o îmbunătăţirea disponibilităţii.caracteristicile cererii interne au efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor naţionale. Figura 11. Modelul Porter evită ambele extreme şi structurează rolul guvernului pe patru direcţii principale. 1. o imbunatatirea condiţiilor de ordin social pentru cetăţeni. guvernul este chemat să stabilească priorităţi. Toate cele patru elemente trebuie privite în stransă interdependenţă. Modelul grafic al „diamantului” competitivităţii Sursa: Raportul Global Competitiveness WEF Dezbaterile pe tema rolului guvernului în promovarea competitivităţii au oscilat între ideea intervenţionistă a susţinătorului esential al sectorului economic respectiv şi “laissez-faire”. calitatii şi eficienţei inputurilor de interes general sau specific. 2013-2014 o aspecte privind factorii de producţie . în deplină coerenţa cu viziunea şi abordarea la nivel comunitar european: contextul macroeconomic. dimensiune şi.

sincronizare. putem identifica trei etape ale competitivităţii economice. 2013-2014 o stabilirea unor reguli şi a unui sistem de motivare în cadrul politicii concurentei care să încurajeze creşterea productivităţii. Competitivitatea firmei presupune capacitatea sa de a face faţă concurenţei şi astfel. utilizând cele mai avansate metode. calitatea şi structura ofertei de bunuri. în care factorii de producţie primari cum ar fi forţa de muncă ieftină şi accesul la resursele naturale sunt sursele dominante ale avantajului competitiv. durata redusă de asimilare a noi produse). Competitivitatea înseamnă flexibilitate (varietatea şi cantitatea ofertei. World Economic Forum. distribuitor. Macmillan. naţiunile progresează din punct de vedere al avantajului lor competitiv şi al modalităţilor specifice de competiţie. Acesta vizează trei categorii de planuri ce afectează nivelul competitivităţii firmei: factori endogeni. clustere: facilitarea dezvoltării şi îmbunătăţirii clusterelor. 8 9 Porter.. comerţul exterior) sau studii direcţionate pe un anumit sector de activitate. Schimbarea tehnologică reprezintă unul dintre factorii determinanţi ai concurenţei: creează noi industrii. procesul de transformare economică: institutionalizarea structurilor şi proceselor din cadrul administraţiei publice care urmaresc îmbunătăţirea competitivităţii şi promovarea participării tuturor actorilor relevanţi. Competitivitatea exprimă capacitatea agenţilor economici (producător. Michael Porter in Global Competitiveness Report 2002-2003. o În cadrul primei etape. de a crea valoare (valoare recunoscută de o piaţă concurenţială).) de a câştiga în condiţii de concurenţă pe piaţă. Avantajul competitiv rezultat din schimbarea tehnologică este un proces complex necesitând coordonarea tuturor părţilor sistemelor economice. servicii post-vânzare. importator. valoare şi pozitie în piaţă (un raport bun pret (cost)/calitate). “The Competitive Advantage of Nations”. există economia bazată pe factori. M. cei mai mulţi autori au vizat aspecte specifice ale unor determinanţi ai competitivităţii (de exemplu. orientarea spre nevoile clientului) este impus de globalizarea pieţelor. cât şi pentru cel microeconomic. Pe măsura dezvoltării lor. adaptarea la cerinţele clientului. erodează avantajul competitiv al unor firme şi le propulsează pe altele în competiţie. flexibilitatea etc. inovaţiile. Master MCA. o A doua etapă este economia bazată pe investiţii.Afaceri în medii instabile. Este necesar un ansamblu de elemente de tipul: preţul. M. Pentru nivel micro. prestator de servicii etc. construită pe analize tehnice şi pe un management inspirat9. producţie fără stocuri. devine sursa dominantă a avantajului competitiv. Porter8 relaţionează competitivitatea de abilitatea unei firme. London 1990 Managementul bazat pe procese şi orientat spre competitivitate (just in time. lichiditate (capital suficient) şi eficienţă economică. zero defecte. aprecierea nu se poate limita la un singur criteriu. La nivel naţional. factori sectoriali (sau ai ramurii) şi mediul economic naţional. M. o Cea de-a treia este economia bazată pe inovare unde capacitatea de a realiza produse şi servicii inovatoare la limita tehnologiei globale. în care competitivitatea este rezultatul creşterii eficienţei producţiei şi a îmbunătăţirii calităţii bunurilor sau serviciilor produse. comerciant. Porter analizând strategia competitivă a reliefat importanţa tehnologiei în procesul concurenţei. Urmărind modelul lui Porter10. Geneva 2003 17 . In cele mai numeroase analize de specialitate privind competitivitatea se foloseşte teoria avantajelor competitive atât pentru nivelul macroeconomic. semestrul III. 10 Building the Microeconomic Foundations of Prosperity: Findings form the Microeconomic Competitiveness Index.

obţinute prin procese de producţie sofisticate şi inovare. semestrul III. de lipsa ajutorului de stat pentru inovare. unul dintre marile succese economice ale secolului XX. educarea forţei de muncă şi formarea profesională continuă devin factori-cheie ai succesului economic. infrastructura adecvată. şi cu salarii reduse. b) Pe măsură ce veniturile cresc. Acestea sunt problemele care împiedică creşterea competitivităţii economiei româneşti. Orientarea recentă spre design. de nivelul redus al formării profesionale continue şi al ofertei inadecvate de capitaluri de risc. societăţi mixte. România este considerată o economie cu un venit mediu spre ridicat. WEF şi-a bazat analiza competitivităţii pe Global Competitiveness Index (CGI) care surprinde fundamentele microeconomice şi macroeconomice ale competitivităţii la nivel 18 . De exemplu. dată de prezenţa filialelor companiilor italiene. Master MCA. de ponderea redusă a exporturilor high-tech în PIB. ai ocupării. acestea implică grade de complexitate a operaţiunilor economice din ce în ce mai ridicate. Capacitatea de inovare a economiei româneşti este extrem de slabă. cu avantaje competitive care exploatează capacitatea de a produce bunuri şi servicii de calitate. Temă de discuţie: Raportul Competitivităţii Globale 2013-2014 – Forumul Economic Mondial Forumul Economic Mondial (WEF) defineşte competitivitatea la nivel naţional ca fiind: „abilitatea unei ţări de a realiza rate de creştere ridicate şi susţinute a PIB/cap de locuitor”. cea de-a doua pe eficienţă. Sectorul educaţiei şi al cercetării a rămas profund nereformat. formarea profesională continuă. Competitivitatea este determinată în acest stadiu în special de către educaţia superioară. tehnologia este asimilată prin licenţiere. prin investiţii majore în infrastructură şi în modernizarea proceselor tehnologice. pe măsură ce ţările evoluează. nivelul de specializare al României în clusterul industriei mondiale de încălţăminte/îmbrăcăminte. de cheltuielile publice şi private mici pentru cercetare. necorelat cu necesităţile şi dinamica pieţei muncii. Într-o economie bazată tot mai mult pe cunoaştere. de pieţe eficiente şi de capacitatea de valorificare a beneficiilor tehnologiilor existente. România este considerată o economie în stadiul de investiţii. Inovarea este limitată de: slaba implementare a drepturilor de proprietate intelectuală. Singapore. dezvoltare şi inovare. competitivitatea depinde îndeosebi de buna funcţionare a instituţiilor publice şi private. în care să se axeze pe procese de producţie mai eficiente şi pe o calitate mai ridicată a produselor. economia cu cel mai mare nivel al exporturilor pe cap de locuitor în lume. Astfel. potrivit clasificărilor Băncii Mondiale. acestea s-au axat pe o gamă de produse cu preţuri mici şi medii. prin metode eficiente. cea din urmă pe inovare. c) În cel de-al treilea stadiu.Afaceri în medii instabile. capacitatea de a susţine niveluri mai mari ale salariilor şi standarde de viaţă ridicate depinde de abilitatea de a concura cu produse unice şi noi. se află în plină tranziţie spre acest stadiu. condiţii bune de sănătate şi educaţie primară. De exemplu. de cheltuielile reduse pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiilor în PIB. investiţii străine şi creaţie proprie. România este în coada clasamentului IUS. în pofida creşterii fondurilor alocate. un cadru macroeconomic stabil.31$ în 2011. ai calităţii superioare a muncii şi vieţii. ai productivităţii. a) În primul stadiu. România este o economie bazată pe factori de producţie care abia acum trece într-o etapă superioară de dezvoltare. 2013-2014 Porter (1990) clasifică ţările lumii în trei clase de dezvoltare diferite: bazată pe factorii de producţie. România ar trebui să treacă în stadiul al doilea de dezvoltare. Cu un PIB pe locuitor de 8874. ai coeziunii sociale. marketing şi încălţăminte de lux a fost fundamental influenţată de legăturile şi concurenţa dintre firme. bazată pe eficienţă.

Master MCA. „Factori determinanţi ai eficienţei” şi „Inovarea şi sofisticarea afacerilor” România se regăseşte pe locul 76 din 148 în topul mondial al competitivităţii.Afaceri în medii instabile. complexitatea mediului de afaceri şi inovaţia. Germania a urcat pe locul patru devansând SUA.13 4.Poziţia României pe dimensiunile primare: „Cerinţe de bază”. Scorul general obţinut de România este de 4. mai bine cu două poziţii faţă anul trecut.3 4. Figura 12. The most problematic factors for doing business 19 . accesul la finanţare etc. înaintea noastră se situează Polonia (locul 42). bunurile şi eficienţa pieţei. educaţia universitară şi nivelul de instruire. urmată de Singapore şi de Finlanda. Evaluarea performanţelor pe trei dimensiuni de bază ale competitivităţii în viziunea Forumului Economic Mondial Scor Factori determinanţi ai Inovarea şi sofisticarea Economia general Cerinţe de bază eficienţei afacerilor România 4. Ierarhiile sunt stabilite pe baza a 12 mari indicatori: instituţiile. Evaluarea pentru România 2013 în raportul WEF asupra competitivităţii .1 3. 2013-2014 naţional. Tabelul 3. dimensiunile pieţei. infrastructura. Combinaţia care a dat per total locul 76 este reprezentată de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87. semestrul III.67 de puncte). evoluţia tehnologică. Din perspectivă regională. sănătatea şi educaţia primară. dezvoltarea pieţei financiare. In topul celor mai competitive state din lume. corupţia.07 puncte anul trecut) pe o scală de la unu la şapte. Principalele bariere pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri din România sunt: nivelul fiscalităţii şi legislaţia fiscală. macroeconomia. eficienţa pieţei muncii. al eficienţei pe locul 63 şi al inovării pe locul 103.3 Figura 14. Ungaria (63) sau Rusia (64). Elveţia şi-a pastrat poziţia de lider mondial pentru al cincilea an consecutiv (cu un scor de 5. Componente ale indicatorului GCI Figura 13. Bulgaria (57).13 puncte (în crestere faţă de 4. Cehia (46). Slovenia (62).

valorile de tranzacţion are şi numărul de companii autohtone listate la bursă. Analiza multiplelor faţete ale competitivităţii se face multicriterial. 20 .Afaceri în medii instabile. investiţia în training şi formare profesională. volumul tranzacţiilor efectuate cu carduri de credit. . datoriile corporaţiilor (blocajul financiar). drepturile şi obligatiile acţionarilor. Master MCA.productivitatea afacerilor: productivitatea muncii. sunt considerate patru aspecte principale: performanţele economice. relaţiile de muncă. eficienţa guvernamentală. aptitudinile şi competenţele forţei de muncă calificate. accesul la capital de risc (venture capital). reacţia faţă de schimbare şi reforme.. cum poate fi aceasta percepută. disponibilitatea privind managerii competenţi).finanţare: accesul la credit bancar. etica afacerilor. forţă de muncă înalt calificată disponibila. productivitatea în industrie.986%. dezvoltarea reţelei de servicii financiar -bancare (retail banking). flexibilitatea. indexul bursei de valori. preocuparea pentru protecţia mediului. sănătatea consumatorului şi protecţia muncii. remunerarea posturilor manageriale. capacitatea consiliilor de administraţie de a supraveghea şi controla directorii executivi. capitalizarea bursieră. transparenţa instituţiilor financiare. semestrul III. valoarea şi importanţa acordată acţionarilor. imaginea externă a ţării.atitudini şi valori: atitudinea faţă de globalizare. numărul de carduri de credit emise de bănci. evaluarea riscului investiţional.resursele umane: costul orar al forţei de muncă în sectoarele manufac turiere. cash flow-ul pentru auto-finanţarea companiilor. deschiderea spre inter culturalitate.practicile manageriale: adaptabilitatea şi flexibilitatea în decizii. utilizarea serviciilor de factoring. România ocupă poziţia 55 din 60 de ţări evaluate cu un scor de 49. utilizarea de informaţii din interior pentru influenţarea tranzacţiilor. adaptabilitatea. agricultura şi servicii. Lista de criterii de evaluare a competitivităţii naţiunilor privind eficienţa afacerilor sunt: . responsabilitatea socială corporativă. motivaţia şi atitudinea forţei de muncă. „exodul creierelor” în străinătate. . Criteriile care analizează competitivitatea pot fi date cantitative sau calitative (de ex. numărul de zile şi ore de muncă/an. existenţa senior managerilor cu experienţă de muncă internaţională. eficienţa de afaceri şi infrastructura. . cu ajutorul unui sistem coerent de indicatori. 2013-2014 Temă de discuţie: Anuarul Competitivităţii în lume 2013 In viziunea Anuarului Competitivităţii în lume (World Competitiveness Yearbook) al IMD (International Institute for Management Development). . remunerarea serviciilor profesionale. In evaluarea competitivităţii la nivel naţional. PIB/oră salariat. preocuparea pentru satisfacţia clientului şi orientarea de marketing. credibilitatea managerilor.

Afaceri în medii instabile. Master MCA. semestrul III. Dimensiunile de bază în modelul teoretic de evaluare a competitivităţii în viziunea IMD . 2013-2014 Figura 15. Evaluări de performanţă .Anuarul competitivităţii globale 2013 Figura 16.The fundamentals on IMD’s competitiveness 21 .

The blue 2013 diagonal line from top to bottom indicates the same ranking. 2013-2014 Temă individuală: comentaţi dinamica evaluărilor pentru competitivitatea României. semestrul III. The length of the bar indicates the spread between the two. Figura 17. In addition. Competitiveness Perspective 1997-2013 The vertical axis on the left indicates the 2013 ranking and the name of the country. the horizontal axis allows to read the best and worst rankings over time. a long bar can mean dynamism and/or volatility – a shorter bar meaning stability/and or inertia 22 . Master MCA.Afaceri în medii instabile. which also intersects with the axis below. Each country’s bar highlights on the left the worst competitiveness ranking and its date and on the right the best ranking and its date.

Migraţia înalte creierelor 23 . Master MCA. Tabelul 4. Cercul vicios al subdezvoltării Problema generală Problema de educaţie Dezvoltarea inegală în regiuni rurale Condiţii improprii de şcolarizare în regiuni rurale dezavantajate necesitând mari investiţii Productivitate scăzută Instruirea nesatisfăcătoare a forţei de muncă Prezenţă slabă a unor industrii cu tehnologii de Capacitate slabă de cercetare şi inovaţie instituţionalizată vârf Lipsa capacitaţii administrative.Afaceri în medii instabile.website/wcc/Roadmap. Mecanism: Nivelul scăzut al economiilor şi investiţiilor Rata scăzută de acumulare a capitalului Nivelul redus al productivităţii muncii sociale Nivelul scăzut al veniturilor medii reale etc. Lista de evenimente majore pentru intervalul 2013-2015 (IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 – 2050) Sursa: http://www. resurse naturale).pdf Temă de discuţie: Cercul virtuos/vicios al dezvoltării Subdezvoltarea este o constantă inevitabilă a unor blocaje care au apărut şi se menţin în economia unor ţări: fie din cauza insuficienţei factorilor de producţie (capital.imd. salarii Lipsa de fonduri pentru finanţarea unei educaţii mici permanente a forţei de muncă Cerere inegală şi adesea redusă pentru calificări Lipsa unei motivaţii pentru a continua studiile. atât la nivelul primar cât şi la nivel executiv Insuficienţa productivităţii economice. semestrul III.org/uupload/imd. capacitate Lipsa pregătirii adecvate pentru management în sectorul scăzută de absorbţie a fondurilor UE public. fie anihilării performanţelor absolute ale economiilor respective (creşterea rapidă a populaţiei). 2013-2014 Temă individuală: identificaţi 5 evenimente cu potenţial negativ de influenţă asupra stabilităţii mediului de afaceri/pieţei de produse şi servicii/ pieţei forţei de muncă. Precizaţi nivelul/subiectul studiat Figura 18.

Master MCA. lohn Sursa: Raportul SAR 2007 Identificaţi/exemplificaţi – (un) Cerc virtuos al dezvoltării.a. o societate inclusivă care să ofere noi competenţe.7-2. Agenda de renaştere a competitivităţii europene intitulată Europa 2020 fixează trei componente principale ale acesteia: o creştere economică ce se sprijină pe cunoaştere şi inovaţie.000 72. eficientă şi pe combaterea efectelor extreme ale schimbărilor de climă. în subsidiar. Consiliul European a definit obiectivul strategiei pentru UE „să devină cea mai dinamică şi competitivă economie din lume bazată pe cunoaştere. să creeze locuri de muncă şi să lupte împotriva adâncirii gradului de sărăcie şi o economie europeană „verde”. până în 2010. capabilă de creştere economică durabilă. sustenabilă axată pe energie curată. a României. principalele resurse economice şi societale vor fi cunoaşterea şi inovarea. iar dezavantajele generate de exploatarea cunoştinţelor noi generate de avansul în ştiinţă şi tehnologie se traduc prin accentuarea decalajelor economice şi. Paşi posibili pentru Europa viitorului presupun inovarea radicală pe direcţia managementului competitivităţii şi a valorii . pământul şi munca fizică. Strategia Phonix sau Europa 2020 (continuând Agenda) Lisabona11 constituie prioritatea UE şi.Provisional Europe 2020 Targets Emissions reduction Member Employment R&D in % targets Renewable States' draft rate (in %) of GDP (compared energy targets to 2005 levels) RO Estimated EU 70% 2% 4% 24% -20% (compared 20% to 1990 levels) -20% (compared 20% to 1990 levels) Energy efficiency – Tertiary reduction of Early school education energy leaving in % in % consumption in Mtoe 10 n.000 UE doreşte să devină o economie inteligentă. fără a neglija însă resursele tradiţionale: capitalul.crearea unei reţele de centre de competitivitate europeană. Un stat devine cu atât mai puternic cu cât poate exploata aceşti factori. ştiinţifice şi tehnologice ce separă ţările avansate care utilizează cunoaşterea în mod sistematic pentru creşterea bunăstării lor de cele mai puţin dezvoltate.3% Reduction of poverty in number of persons 580.7% 37. 2013-2014 Problema generală Problema de educaţie Dominarea sectoarelor economice care nu Creativitate tehnologică redusă necesită multă cunoaştere (agricultura de subzistenţă. Strategia Europa 2020 Pe termen mediu şi lung. România în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaţia de a se conforma liniilor directoare de politică economică şi de a se alinia direcţiilor de îmbunătăţire a mediului economic şi de afaceri. semestrul III.4-72. 24 . Tabelul 5. se produce o reevaluare a resurselor economice. În noua societate de tip informaţional.8% EU headline 75% target 3% 20% increase in 10% energy efficiency 40% 20. retail. 11 In 2000. deci. cu precădere factorul cunoaştere.000.5% 26. 11.Afaceri în medii instabile. a celor informaţionale. cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o mai puternică coeziune socială şi cu respectarea mediului”. durabilă şi favorabilă incluziunii: o creşterea inteligentă vizează o economie bazată pe cunoaştere şi inovare. Tintele strategiei 2020 . astfel.3% 10.8% 2.

„Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii. 25 . socială şi teritorială la nivelul UE. Master MCA. eficace şi cu finanţare adecvată. nevoile tot mai dinamice ale pieţei muncii impun oamenilor să investească tot mai mult în dezvoltarea propriilor abilităţi şi competenţe. 2013-2014 o dezvoltarea durabilă presupune competitivitate şi eficienţă în utilizarea resurselor. Aceasta va solicita niveluri sporite ale abilităţilor şi competenţelor. cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea riscurilor şi a capacităţii de inovare. eliminarea birocraţiei şi un cadru de reglementare eficace. fiind instrumentul care poate raspunde adecvat provocărilor impuse de noi locuri de muncă care necesită competenţe noi. De asemenea. semestrul III. prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a resurselor publice şi private. competenţele acesteia constituind un element central pentru creşterea economică europeană. o Deblocarea potenţialului de afaceri. de productivitate şi de coeziune teritorială. Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai într-un Spaţiu European al Cercetării eficient. . Politicile destinate sprijinirii inovării vor trebui. într-o abordare pe întreg ciclul vieţii şi asigurarea faptului că piaţa (unică) poate lucra cât mai eficient cu putinţă. cum ar fi stabilirea echilibrului optim între utilizatorii şi deţinătorii drepturilor de autor. cea mai bună cale pentru a menţine şi a spori standardul de viaţă pe baza activităţii a mai puţine persoane este aceea de a creşte productivitatea. Trebuie intreprinse masuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale să fie folosite la potenţialul lor maxim. inovarea si creativitatea sunt principalele priorităţi pentru realizarea societăţii europene bazată pe cunoaştere. Este necesară o piaţă unică funcţională (în special în domeniul serviciilor). precum şi pentru activităţii şi investiţii în cercetare. o Investiţiile în capitalul uman şi modernizarea pieţei muncii . o Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor in cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea: Beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei de muncă. o Educaţia şi cercetarea. dar şi la asigurarea necesarului de noi competenţe. o Investiţiile în cunoaştere şi inovare. Dintr-o perspectivă pe termen lung. interoperabilitate. reprezintă un instrument care contribuie la asigurarea competitivităţii. o creşterea inclusivă se referă la o rată mai mare a ocupării forţei de muncă în economie. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel mai ridicat de ocupare a forţei de muncă. Mobilitatea fortei de munca trebuie să contribuie la o mai bună corelare a cererii şi ofertei pe piaţa muncii. o Intărirea culturii antreprenoriale. totusi.„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare.un accent mai mare pe accesul la învăţământul de înaltă calitate. care să genereze coeziunea economică. provocările legate de noile tehnologii vor trebui luate în considerare prin punerea în aplicare a cadrului adecvat de implementare. standardizare etc. UE va trebui să devină un loc şi mai atractiv pentru demararea şi desfăşurarea unei afaceri. Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice: . o Creşterea economică bazată pe cunoaştere .noua strategie trebuie să ofere conditii cadru adecvate pentru inovare şi cercetare. Politicile de educaţie vor trebui reformate astfel încât randamentul lor să crească şi să conducă la combaterea excluziunii sociale şi a sărăciei. o administraţie publică receptivă. Pentru ca noile idei să fie transformate în creştere economică şi locuri de muncă. implementate în continuare.Afaceri în medii instabile. Flexicuritatea va ocupa un loc central.

74 6. Indicatorii Strategiei Europe 2020 Sursa: http://epp. 2013-2014 .2 4. astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil.„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor. Figura 19. inovarea. în special pentru IMM-uri.Afaceri în medii instabile.55 In lume (world) 1995 4.„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de Internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor. 26 . semestrul III. Master MCA. .26 6.„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators Tema de discuţie: Evaluarea Knowledge Asssessment Methodology (KAM 2012) Tabelul 6.24 6.11 4.98 5.eurostat.21 8. şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile.47 6.83 4. . statele lumii (ca medie) în perioada 1995-2012 Regimul economic şi stimulente Inovare Educatie TIC România 1995 5. .85 7.ec.16 România 2011 6.„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri. Evaluarea KAM pentru România vs.84 8.89 6.europa.22 Se calculează valorile pentru patru dimensiuni considerate ca primordiale în ceea ce priveşte exploatarea în economie a cunoaşterii pentru crearea de valoare nouă – regimul economic.„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor. .52 In lume (world) 2011 5.

86 7 6 9.90% 99. 2011 9.79 Computers per 1000 People. semestrul III. Master MCA. In lume.72 Gross Secondary Enrollment 8.72 5. 2000.10% 72.96 3 2 1 Total Telephones per 1000 Royalty Payments and 8.70% 100. 2009 5 2008 4 6. Figura 20.00% 97. Poziţia României faţă de întregul esantion România Mediu economic Inovare Educaţie TIC Sursă: KAM 2012.55 6. www.62 9.92 5. Comparaţie România şi Suedia (prima clasată după clasamentul KEI şi KI. 2009 6.) People. 2012 (most recent) 27 .3 9.80% 59.39 6.93 9. 8.52 Internet Users per 1000 Regulatory Quality. Educaţie şi sectorul TIC (în procente de performanţă pe întreg eşantionul) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% indice KEI Suedia indice KI Romania Mediu economic Inovare Educatie TIC 70.Principalii indicatori compoziţi: Mediu economic.worldbank.55 7. 2009 8 6.14 7. avg 2005-2009 9. Caracterizare indicatori de bază (basic scoreboard) în România – 1995. 2009 9 People.90% 63.10% 70. 2007 Patents Granted by USPTO / Mil.41 S&E Journal Articles / Mil. educaţie şi evoluţia TIC.1 5. respectiv) .80% 80.62 9.19 Poziţie (din 146 ţări) 40 53 29 59 % 72.4 receipts(US$/pop.50% 80.org/kam Scor 7. Avansul cel mai însemnat corespunde dimensiunii ecomice şi cel de la polul opus – educaţiei. 9.90 rate.50% 59. se înregistrează chiar un regres pentru orizontul analizat (1995-2012) pentru aspectele de inovare.83 6.00% 100.30% Sursa: prelucrare după datele KAM 2012 Tabelul 7.52 Average Years of Schooling. 2009 Romania Sweden 6. People.90% 63. Rule of Law.70% Figura 21.37 Gross Tertiary Enrollment rate.30 9.86 10 9.Afaceri în medii instabile. 2013-2014 educaţia şi tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor (TIC).76 0 6.93People. Inovare.13 2010 Tabelul 8.30% 96. Comparaţie Romania şi prima clasată – Suedia – 12 dimensiuni de bază Tariff & Nontariff Barriers. 2009 2009 8.50% 99.

reissue patents. 2008 22 Computers per 1000 People Număr de utilizatori Internet la 1000 pers.Tariff & Nontariff Barriers13 Calitatea reglementării.94 5.5 67.14 43.28 5. Pers. Scientific and Technical Journal Articles Per Million Population.92 5. 2009 (Governance Indicators. and statutory invention registrations) granted.1 -0. the successful completion of education at the secondary level. as a minimum condition of admission. These include perceptions of the incidence of both violent and non-violent crime. the effectiveness and predictability of the judiciary.000 population refers to the number of computers with active Internet Protocol (IP) addresses connected to the Internet and is used as an indication of how well a population has advanced to the level of adapting and using advanced communication channels (Internet) to serve its priorities.35 93.76 58. special tabulations. 19 Patent Applications Granted by the USPTO. medie 2005-2009 .1 8. semestrul III. 2010 Average Years of Schooling Rata brută de înmatriculare în invăţământul mediu.37 6.1 9.23 0.e. weighted by million population. de articole în reviste de Stiinţă şi Inginerie / 17 Mil.. 2007 is the variable above. average for 2005-09 (USPTO) shows the number of U. Sources: Thomson Reuters. National Science Foundation.Rule of Law Plăţi şi taxe de redevente (US$/pop. 22 Computers per 1.) .25 5.03 4.11 0.Regulatory Quality 15 14 Valori reale (actual values) Valori normalizate (normalized12) Romania vs. design patents.61 5. 2009 .22 9. by offering more subject.3 6.29 130 10 0 6. All în 2012 Variable Bariere tarifare şi netarifare .9 5. 28 .41 74 -0. as well as perceptions of the burdens imposed by excessive regulation in areas such as foreign trade and business development.32 7. Mobile telephone subscribers are subscribers to a public mobile telephone service using cellular technology. to the population of the age group that officially corresponds to the level of education indicated.4 6.) + Royalty and License Fees Receipts (per mil pop.) Nr.37 5.07 8.07 1.48 29. 2013-2014 Romania vs. Reported for 2011 by (Heritage Foundation). 18 The United States Patent and Trademark Office (USPTO) is an agency in the US Department of Commerce that issues patents to inventors and businesses for their inventions.37 79 -0. Tertiary education.55 8.58 24. defensive publications. Patent Applications Granted by the USPTO Per Million People. mathematics.86 80.1 24.56 3.45 Figura 22. average for 2005-09 (USPTO) is the variable above weighted by million population.62 0.Afaceri în medii instabile.96 6. 21 Telephones per 1. clinical medicine.72 5. Master MCA. chemistry. Analiza în dinamică pentru România 12 formula used to normalize the scores for every country on every variable according to their ranking and in relation to the total number of countries in the sample (Nc) with available data: Normalized (u) = 10*(Nw/Nc) where: Nw is the number of countries doing worse than one specific country under study 13 Tariff and non-tariff barriers provides a measure of the degree of competition.00 190 360 6.62 5. Science and Engineering Indicators.71 4. non-tariff barriers to trade (such as import bans and quotas as well as strict labeling and licensing requirements) and corruption in the customs service.72 0.). Pers . 2009 .89 9.1 5. and the enforceability of contracts. normally requires.12 9. utility patents.Royalty 16 Payments and receipts (US$/pop. 20 Gross enrollment ratio is the ratio of total enrollment. People Brevete recunoscute de USPTO / Mil. and National Science Foundation.72 5.14 2.38 2. SCI and SSCI. and trademark registration for product and intellectual property identification.79 4. 2009 21 Total Telephones per 1000 People Număr de computere la 1000 pers.S&E Journal Articles/Mil. and is a composite of the rating on the average tariff rate. Royalty and License Fees Payments (per mil pop. 17 Scientific and technical journal articles refer to the number of scientific and engineering articles published in the following fields: physics.04 280 30 40 5.S.01 0. World Bank) 15 Rule of law measures the extent to which agents have confidence in and abide by the rules of society. The origin of the patent is determined by the residence of the first-named inventor. biomedical research. engineering and technology. All în 2000 Valori reale (actual values) Valori normalizate (normalized) Romania vs. 23 Internet users per 10. and earth and space sciences. All în 1995 Valori reale (actual values) Valori normalizate (normalized) 87. 2009. Secondary education completes the provision of basic education that began at the primary level. biology.31 5. regardless of age. and aims at laying the foundations for lifelong learning and human development. 2009 (Governance Indicators.Gross Tertiary Enrollment rate Număr linii telefonice la 1000 pers.9 18. World Bank) 16 Royalty and License Fees Payments and Receipts (US$ millions) Per Million Population.56 6 Legislaţie . 14 Regulatory quality measures the incidence of market-unfriendly policies such as price controls or inadequate bank supervision.6 0. patent documents (i.Patents Granted by 18 19 USPTO / Mil. People Numar mediu de ani de şcolarizare.or skill-oriented instruction using more specialized teachers. Division of Science Resources Statistics.430.000 population (2009) is the sum of telephone mainlines and mobile phones and provides a better indicator of connectivity than either in isolation.Internet Users per 1000 People 0.29 6. Telephone mainlines are telephone lines connecting a customer's equipment to the public switched telephone network.000 population refers to the number of self-contained computers designed to be used by a single individual and is an indicator of personal computer penetration and use of relatively new technology for information processing. 23 2009 . The Patent Board.62 6.89 6 77.45 10. plant patents.62 7.26 6. whether or not to an advanced research qualification.Gross Secondary Enrollment 20 rate Rata brută de înmatriculare în învăţământul superior.

14 RO 5.55 7.95 8. 2009 5.83 6.Afaceri în medii instabile.67 7. 2008 Numar linii telefonice la 1000 pers.41 Plati si taxe de redevente (US$/pop.3 si netarifare.13 1995 5.6923 R² = 0.14 8. medie 2005-2009 Numar mediu de ani de scolarizare.21 2.72 1995 4.08 2.0781x .81 3. Master MCA.37 4.92 6 4 2 6.11 9.9438 8 10 12 Figura 23. 2009 6.82 5. 2013-2014 Bariere tarifare 9.23 5.45 4.62 0 6. 2009 8 Numar computere la 1000 pers.94.0.27 6.64 3.26 7.78.33 5.77 4. 2007 Brevete recunoscute de USPTO / Mil. 6.78 7.43 3.18 1.53 5.94 8.) 2009 Rata bruta de inmatriculare in 8. Analiza în dinamică pentru KEI între 1995 şi 2012 29 .63 9.25 9.99 4.91 5.88 7.62 Nr de articole in reviste de Stiinta si Inginerie / Mil. 2009 Rata bruta de inmatriculare in invatamantul mediu. 8.42 0. 3. 2009 6.96 6.82 Estonia 7.4 6. Pers.78 9.17 8.92 3. 2011 10 Numar de utilizatori Internet la Calitatea reglementarii.71 1.25 4.8 4.1 5.13 10 9 8 7 KEI most recent 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 KEI 1995 Uzbekistan 4.75 1. Pers. semestrul III.96 Legislatie.4 8.87 2.22 4.86 6.12 Tări Kuwait Lao PDR Lesotho United States Mongolia Myanmar Romania Russian Federation Slovak Republic Sri Lanka Sweden Tajikistan 2012 5. 2009 1000 pers.33 1.72 5.37 invatamantul superior.91. Scoruri KEI în dinamică (selecţie de ţări) Tări Albania Armenia Uzbekistan Australia Barbados Benin Bulgaria China El Salvador Estonia France Ghana 2012 4.4 y = 1.67 3.08 3.53 4.88 6. 2010 2012 1995 Tabelul 9.

incluziunea socială şi durabilitatea mediului. Figura 24. 2013-2014 Raportul de competitivitate asupra Europei în viziunea strategiei pentru orizontul 2020 The Europe 2020 Competitiveness Report.52 4.46 5. politicile şi serviciile pentru a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020.79 3. piaţa muncii şi ocuparea forţei de muncă.38 4.Suedia.76 Potrivit Indexului Europa 2020.04 4.77 5.92 3. Danemarca şi Finlanda sunt situate pe primele trei poziţii în Indexul Europa 2020.Europa pare să conducă lumea în ceea ce priveşte construirea unei economii bazată pe cunoaştere. Raportul concluzionează .04 3.33 5.61 5.3 4.77 5.69 4. se concentrează pe măsurarea performanţei statelor mebre ale UE de a contribui la eforturile Europei unite de a deveni favorabilă incluziunii sociale şi creşterii „inteligente” şi sustenabile. Master MCA.47 4.06 4. Pentru a pune în evidenţă aceste diferenţe este propus un instrument de măsurate construit prin măsuri agregate pe cele şapte iniţiative de bază: mediul de întreprindere.66 4. publicat de Forumul Economic Mondial (WEF).34 5.22 4.08 4.Afaceri în medii instabile.98 4.17 4.2 4.52 5. România şi Bulgaria se află pe ultimele două poziţii (în această ordine). centrul şi estul Europei se îndepărtează mult de performanţele primelor.1 5.4 4.71 5.13 4. Europa inovativă.59 4.28 5.79 5. Raportul măsoară gradul în care cele 27 de state membre ale UE şi şase ţări în curs de aderare şi celelalte ţările candidate îşi capacitează instituţiile.71 4.49 4.25 5.13 5. în timp ce mai multe ţări din sud. Tabelul 10.74 4.8 (din maxim de 7).5 4. cu un scor general de apropiat de 3. Evaluările în avansul strategiei Europa 2020 România şi UE27 30 .84 3.67 4.25 5.39 4.23 5. Profilul de competitivitate în viziunea strategiei Europa 2020 Sw eden Finland Denmark Netherlands Austria Germany United Kingdom Lux embourg Belgium France Estonia Ireland Slov enia Portugal Spain Czech Republic Cy prus Malta Latv ia Lithuania Italy Slov ak Republic Poland Hungary Greece Romania Bulgaria 5.05 5. agenda digitală.02 5 4.36 4. deşi există diferenţe semnificative între ţări.23 4.06 3.52 4.6 5. Tările nordice sunt lideri .54 4. semestrul III.95 3. educaţie şi formare profesională.31 4.59 4.

97 scorul Sustainable 3. Piaţa forţei de muncă din România este apreciată ca flexibilă (locul 10 în ceea ce priveşte practicilor de angajare şi concediere).89 4.3 4.64 4. România înregistrează rezultate relativ bune în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă şi ocuparea forţei de muncă în cazul în care se situează pe locul 20. îmbunătăţirile sunt necesare pentru aspectele concurenţei (25). 31 .4% din medie europeană UE27 (potrivit estimărilor pentru anul 2011). De asemenea. şi 27 în „agenda digitală” şi inovare.26 5. 10% din decalajul PIB/loc. (2012) şi Europe 2020 Competitiveness Report: 2012 România se situează pe locul 26 în ansamblu. se calculează avansul pe trei dimensiuni agregate: creşterea inteligentă ( smart).33 5. În acelaşi timp. Figura 25. engleză) la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de numai doar 50% din media noilor state membre ale UE şi la nivelul de 49. România se situează pe locul 26 în aspectele legate de „mediu de întreprindere”.43 4.44 4. Numai printr-o abordare holistică pentru dezvoltarea pe direcţiile de performanţă ar putea permite României să închidă decalajul între competitivitate şi ţintele obiectivelor europene. în scopul de a genera un mediu de afaceri mai favorabil. în ultimii şapte ani.08 2.44 4. România a recuperat.9 S ur sa: The Europe 2020 Index 2012 – World Economic Forum Europe 2020 Competiveness Report Mediul întreprinderilor Agenda digitală Europa inovativă Corespunzător celor trei direcţii de acţiune planificate a fi urmărite în orizontul 2020.97 EU27 4.Afaceri în medii instabile.9 5. Performanţa din România arată că ţara are nevoie să se concentreze pe dezvoltarea unor instituţii solide şi a unor structuri de piaţă la fel de competitive ca cele din economiile avansate.02 scorul Inclusive Bulgaria Romania Sursa: adaptare după Bilbao-Osorio. aceasta atinge cel mai scăzut de performanţă în UE în categoria creşterii „inteligente” (locul 27).03 3. cu o performanţă relativ bună în zona de creştere economică durabilă (poziţia 23) datorită unui nivel relativ acceptabil al producţiei de energie din surse regenerabile (poziţia 9) şi intensitatea emisiilor de CO2 (locul 16). ce ne separă de media UE27. Evidenţe statistice pentru economia României Problema competitivităţii în România se materializează într-un nivel al produsului intern brut (PIB sau GDP în lb. O economie competitivă este capabilă să genereze creştere economică ridicată şi pe termen lung. creşterea inclusivă (inclusive) şi cea durabilă (sustainable).14 4 4. semestrul III. 2013-2014 Educaţie şi Piaţa Incluziune Sustenabilitatea formare muncii socială mediului profesională România 3. În ciuda unei atitudini antreprenoriale pozitive (6a). performanţa pe agenda digitală şi inovarea în Europa trebuie să fie consolidată. dezvoltarea de clustere (27). Master MCA. Dimensiuni agregate ale creşterii economice în Europa 2020 scorul Smart 5 4 3 2 1 0 3. cu o relaţie destul de strânsă între salariu şi productivitate (14) şi o participare peste medie a femeilor în sectorul privat (12). precum şi pentru încurajarea disponibilităţii de finanţare (19).

2013-2014 Competitivitatea la nivelul fiecărui individ. care în anul 2012 se situa în România la nivelul de 49 la sută din media UE27. o vor face străinii.prefigurată pentru 2014).2 % decât media celor mai performanţi trei membri. pe aceste baze. depăşind numai Malta.7. La fel ca sportivii profesionişti care nu îşi permit nici un moment de respiro.. ratele dobânzilor pe termen lung să nu fie mai mari cu 2. cât serviciile aşa-zise „exportabile”: turismul. ţara cea mai săracă la momentul adoptării euro. Nu poţi. respectiv. datorie publică. un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 66% din media UE27. În fine. 32 . Spre comparaţie. a re-şcolirii personalului agricol în alte meserii şi. Cu un deficit extern de peste 4% din PIB. iar în acest sens intrarea în zona euro nu constituie un sfârşit. să intre în grupa ţărilor cu moneda mai puternică euro-Nord … Ca regulă generală. clasa politică va trebui să ia odată şi odată „taurul de coarne”. unde cifrele respective sunt 2 şi. companie. Probabil că acesta ar constitui nivelul minim de convergenţă reală care să permită o inserţie de succes în eurozonă. Master MCA. Indicatorul cel mai sintetic care exprimă convergenţa reală este PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare .Afaceri în medii instabile. a transformării ocupaţionale din rural dinspre agricultură înspre mica industrie şi servicii. Un alt indicator-cheie îl constituie structura pe ramuri a economiei. gaze. ci un început de drum.. În acest sens. La indicatorii de convergenţă nominală (inflaţie. telecomunicaţiile etc. în sensul comasării terenurilor (dacă nu.2012 Pentru adoptarea euro.5% media primilor trei membri ca nivel de performanţă. care stabilesc că: rata medie a inflaţiei nu poate depăşi cu 1. Iar în materie de exporturi. „corigente” au rămas nu atât industria. cu o agricultură care creează 6% din PIB şi oferă de lucru la circa 30% din forţa de muncă. transporturile. să intri în zona euro. şi viteza României . Nivelul şi dinamica PIB – date statistice pentru România 24 25 Proiectul European: Europa cu mai multe viteze. dacă performanţele îi permit. sector şi a mediului de afaceri ca întreg este singura forţă care poate conduce la recuperarea decalajelor pe piaţa internă a UE27 (cu atât mai mult după aderarea la moneda unică europeană . o ultimă lecţie care trebuie învăţată este că într-o lume în continuă competiţie nu există timp pentru automulţumire şi pentru relaxare. Estonia. 5%. ţările trebuie să se preocupe în permanenţă de competitivitatea economică. Temă de discuţie: Ipoteza Europei „cu mai multe viteze”24 În scenariul unei Europe cu mai multe viteze. care înc epând cu anul 2014 vor avea liber la cumpărarea pământului). În fine. România este pe locul 24 între ţările UE. rata dobânzii. Cipru şi Grecia. Portugalia. în sensul dotării satelor cu utilităţile necesare (apă. Decisive însă pentru o performanţă onorabilă în zona euro sunt criteriile de convergenţă reală – iar criza financiară a demonstrat acest lucru cu tărie. datoria publică să nu depăşească 60% din PIB . România trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală stipulate în Tratatul de la Maastricht. deficitul bugetar să se încadreze în limita de 3% din PIB. convergenţa reală se poate judeca şi în funcţie de competitivitatea externă a mărfurilor şi serviciilor. electricitate). curs valutar) România stă destul de bine şi într-un an sau doi ar putea îndeplini Criteriile de la Maastricht. deficit bugetar. avea la momentul respectiv. ţări precum România ar avea un număr mai mare de etape de parcurs: ar trebui să „promoveze” într -o primă etapă în grupa ţărilor cu moneda euro-Sud şi abia ulterior. Valentin Lazea / 15. semestrul III. s-a dovedit că o ţară nu trebuie să intre în zona euro înainte de a fi ajuns la un grad 25 semnificativ de convergenţă reală .

28 4.07 5.39 9.92 34. Monaco (MCO) şi Luxemburg (LUX) Sursa: World Development Indicators Figura 27.10 ROU WLD EUU Sursa: World Development Indicators Legendă: Romania (ROU).29 5.68 4. lume.57 3. EU şi cele mai performante economii (1987 -2011) mii USD 40 35 30 25 20 15 10 5 0 PIB per capita (current US$) in 1987-2011 36.87 1.5417.60 34.98 26.82 2.32 16.09 8.71 15.4315.50 4. 2013-2014 Figura 26.74 1.70 27.56 1.66 1. Evoluţia PIB pentru România vs.1719.15 8. Aceasta face ca gradul de expunere a economiei la variaţiile climatice sau la dezastre naturale să fie unul ridicat.19 5.5932.58 1.72 17.24 5.78 3. Master MCA.75 15.25 1. Analiza pe baza datelor trimestriale a dinamicii PIB demonstrează existenţa ciclului economic (diferit de fluctuaţiile sezoniere în cadrul unui an calendaristic).32 5.48 2.58 7. 33 .Afaceri în medii instabile. EU şi cele mai performante economii (1960 -2011) 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 PIB per capita (current1000 US$) in 1960-2011 ROU WLD EUU MCO LUX Legendă: Romania (ROU).4019.17 7.65 1. lume (WLD).56 1.79 1. semestrul III. din cauza ponderii relativ ridicate a agriculturii).86 7.26 19. lume (WLD).56 11.67 5. Uniunea Europeană (EUU).19 32.75 1.03 5.56 1.39 19.16 1.04 8.51 4. Evoluţia PIB pentru România vs.0118.52 6.21 5.16 5.20 29. Monaco (MCO) şi Luxemburg (LUX) Economia românească este atipică în raport cu aceea din ţările Uniunii Europene.32 1.66 3.5418.87 3.97 17.65 1.10 1.50 9.3412. din cauza ponderii foarte mari a agriculturii în PIB. lume. In economia românească persistă diferenţe semnificative între ponderile trimestrelor în PIB anual (în principal.78 4.33 7.11 10.95 12.51 4.19 5.92 9.88 23. Uniunea Europeană (EUU).65 7.

26 România în ecuația UE: O sutime din economia Uniunii şi un sfert din PIB-ul mediu pe locuitor. Marin Pană.2011 PIB-ul şi nivelul de trai Nivelul de trai din România nu a depăşit un sfert din media europeană Nivelul statelor membre UE. ceea ce ne plasează pe locul 17 în Europa.2013 34 . semestrul III. în formula UE28. Volume absolute Sursa: INS preluat din: “Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri”. 23. Volume absolute Sursa: INS preluat din: “Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri”. 6. 6. situat la doar ceva mai mult de 24% din media europeană. 2013-2014 Figura 28. Explicaţia rezidă în nivelul relativ redus al PIB/locuitor. România încheie plutonul celor statelor care au o pondere între 1% şi 2% în economia UE.Afaceri în medii instabile. Economia românească reprezintă aproape exact o sutime din cea a Uniunii Europene.2011 Figura 29. deşi suntem a 7-a naţiune ca mărime26.9. Mirel Palada. potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2012. Exprimat în euro pe locuitor. Master MCA. Mirel Palada. PIB-ul României. structura producţiei.11.11. Structura folosirii PIB-ului. nivelul de trai nu ajunge decât în apropierea sfertului mediei europene.

2013 Nivelul NUTS2. 2013-2014 Figura 30. Valorile pentru indicatorii PIB în EU şi câteva ale economii Figura 31. Master MCA.Afaceri în medii instabile. semestrul III. PIB-ul din regiunile NUTS 2 din UE s-a situat între 6500 SPC (27% din media UE-27) în Severozapaden (Bulgaria) şi 80300 SPC (328% din media UE27) în zona centrală a 35 . Previziuni pe termen scurt pentru zona EU (privire generală) Sursa: European Economic Forecast.

factorul dintre cele două valori extreme ale distribuţiei a fost de 12. această metodă utilizează numai valorile extreme şi nu ia în considerare marea majoritate a regiunilor. pe regiuni NUTS2. Londra. Figura 33. Modificarea produsului intern brut (PIB) pe capita în funcţie de standardul puterii de cumpărare (SPC). Master MCA. 2008-2010 (diferenţă procentuală între 2008 şi 2010. 2010 (% din media UE-27. ponderată în funcţie de populaţia regională. Această măsură ia în calcul diferenţele între PIB -ul pe cap de locuitor din fiecare regiune NUTS 2 şi media naţională. Figura 32. Conform acestei metode. în special datorită dezvoltării rapide a României şi Bulgariei. Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în funcţie de standardul puterii de cumpărare (SPC) 27.Afaceri în medii instabile. Totuşi. Cea mai simplă metodă este măsurarea raportului între valorile cele mai mici şi cele mai mari. O evaluare cuprinzătoare a convergenţei regionale este oferită de un indicator al dispersiei PIB -ului regional. pe regiuni NUTS2.4 la 1. decalajele dintre regiunile UE27 au fost reduse de la un factor de 17. 2013-2014 capitalei Regatului Unit. în raport cu media UE27) 27 Standardul al puterii de cumpărare (SPC) face posibilă compararea puterii de cumpărare în toate regiunile statelor membre care utilizează monede diferite şi în care nivelul preţurilor este diferit. UE-27=100) Sursă: Eurostat (nama_r_e2gdp) Convergenţa regională a PIB-ului pe cap de locuitor (în SPC) poate fi evaluată în diferite moduri.1 în 2000 la 12. semestrul III. 36 .4 în 2010.

2013-2014 Sursă: Eurostat (nama_r_e2gdp) Nivelul NUTS3.800 PPS (587%) în regiunea Inner London .Kreisfreie Stadt. Schweinfurt-Kreisfreie Stadt) şi 1 în Franţa (Hauts-de-Seine).) (20% din media UE) în Vaslui .r. Bucureşti-Ilfov este pe locul al doilea între regiunile din cele 12 state care au aderat la UE în 2007 sau 2004.Afaceri în medii instabile. selected NUTS3 regions. in purchasing power standard (PPS).n. PIB-ul pe locuitor a variat de la 5.Kreisfreie Stadt. In schimb. Master MCA. calculat în funcţie de puterea de cumpărare. Frankfurt am Main . încă cinci unităţi administrativ-teritoriale de nivel NUTS3 au înregistrat un PIB/capita de cel puţin 3 ori mai mare decât media UE27: 4 sunt în Germania (Wolfsburg .West. ca PIB pe locuitor. Figura 34. între cele două limite a fost un raport de 28. Impreună cu Inner London .West.standardul puterii de cumpărare .8 la 1. Olanda (2 unităţi). Gross domestic product (GDP) per inhabitant. Populaţia din judetul Vaslui este cea mai săracă din UE. Belgia (1). Marea Britanie. 2000–2010 37 .000 PPS (purchasing power standars . relevă raportul "Eurostat regional yearbook 2013". Munchen-Landkreis. la 143. semestrul III.România. In alte 23 de unităţi de nivel NUTS 3 PIB-ul pe locuitor a fost de cel putin dublu faţă de media UE27: în Germania (18 unităţi). La nivelul unităţilor NUTS3 din UE. în anul 2010. realizat de Biroul european de statistică. Franţa (1) şi Luxemburg (1).

dintre care cele mai multe în Bulgaria (17). potrivit datelor centralizate de V. au fost 27 de unităţi NUTS3. semestrul III.2000 Serii statistice seculare şi argumente metodologice”. un indicator care arată cel mai bine evoluţia nivelului de trai. a crescut de aproape 21 de ori. se remarcă scăderi ale nivelului de trai pe durata celor două războaie mondiale. 2000 –10 (% of the EU-27 average. de la 564 dolari în 1862. In prezent. într-un secol şi jumătate. PIB pe cap de locuitor este exprimat în dolari americani la valoarea din anul 2000 şi este ajustat la paritatea puterii de cumpărare28. Cele mai dinamice regiuni 120 100 80 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Giurgiu (RO314) Călăraşi (RO312) Timiş (RO424) Ilfov (RO322) Sofia (stolitsa) (BG411) Five regions with the highest rate of change for GDP per inhabitant. scrisă de Victor Axenciuc cu sprijinul INS şi susţinerea BNR. Kreisfreie Stadt (DE913) Frankfurt am Main. Ce şi cum l-a influenţat”. nivelul de trai pare să fie pe un trend ascendent.600 dolari. Axenciuc.West (UKI11) München. după Unirea Principatelor. cu un PIB pe locuitor sub 30% din media UE27. 38 .ajustat cu nivelul preţurilor) 28 Sursa: “Premieră în compararea datelor: PIB-ul României. Master MCA. 2013-2014 Five regions with the highest level of GDP per inhabitant in 2010 (2000 = 100) 112 115 110 105 100 95 90 85 80 2000 2001 2002 103 99 87 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Inner London . odată cu schimbarea regimului politic şi începând cu 1987. Tabelul 11. potrivit estimărilor. Landkreis (DE21H) Hauts-de-Seine (FR105) Wolfsburg. De-a lungul timpului. Kreisfreie Stadt (DE712) La cealaltă extremă. Letonia (1) şi Ungaria (1). Figura 35. era puţin peste 500 USD.Afaceri în medii instabile. Nivelul de trai în România a urcat de peste 20 de ori. iar în 2011. de la Cuza la Băsescu. care a început în jurul anului 2000. avansul PIB pe cap de locuitor. Marin Pană. EU-27 = 100) Perspectiva istorică In ultimul secol şi jumătate. România (8 judeţe).2012 Datele sunt preluate din lucrarea ”Produsul Intern Brut al României 1862. 9.11. la circa 11. având în vedere că produsul intern brut pe cap de locuitor în 1862. pentru ca imediat după revoluţia din '89 scăderea să se accentueze. PIB (dolari SUA la valoarea din anul 2000 şi la paritatea puterilor de cumpărare standard . estimările indicau un nivel de 11.600 USD în 2011.

4 0. by NUTS 2 regions. precum şi modificările acestui indicator în ultimii ani oferă informaţii importante pentru alocarea cheltuielilor în cadrul politicii de coeziune a UE. cele mai mari rămâneri în urmă fiind înregistrate pe zona de Transporturi. pe baza nivelului PIB-ului pe cap de locuitor. România a avut alocată suma de 19.7%. fiind esenţial în calcularea contribuţiei unui stat membru la bugetul UE. Indicii PIB-ului pe cap de locuitor (la nivel regional) sunt folosiţi la alocarea fondurilor structurale pe teritoriul UE. 2010 GDP per inhabitant is: < 75 % of the EU-27 average EU-27 Romania 24. potrivit datelor oficiale puse la dispoziţie de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ). un indicator important din perspectiva politicilor. nivelul preţurilor şi convergenţa preţurilor sunt trei dintre „indicatorii structurali” cheie publicaţi de Comisia Europeană. România figurează pe ultimul loc în clasamentul ratelor de absorbţie ale fondurilor alocate şi plătite de Comisia Europeană. în timp ce mediile pe trei ani ale PIB-ului sunt utilizate pentru a decide care regiuni sunt eligibile pentru asistenţă prin programul fondurilor structurale ale UE. Datele sunt valabile pentru luna noiembrie 2012 şi au determinat într-o măsură semnificativă alocările negociate pentru perioada 2014 – 2020. Figura 36.2 89. Pentru perioda 2007-2013. al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE27 (calculată pentru o perioadă medie de trei ani). Rata de absorbţie la sfârşitul anului 2011 se situa la 15%. Tabelul 12. cu 20.Afaceri în medii instabile. 2013-2014 PIB . PIB-ul real pe cap de locuitor. organizaţia germană pentru cooperare internaţională. majoritatea fondurilor structurale sunt direcţionate către regiunile NUTS2. creşterea competitivităţii şi ocuparea forţei de muncă). semestrul III. Proportion of the resident population. Toate regiunile din UE sunt incluse în politica de coeziune: cu toate acestea.indicator de politică economică şi socială Analiza regională a PIB-ului UE.2 miliarde euro prin fonduri europene structurale şi de coeziune (destinate pentru a sprijini convergenţa tarilor membre. de asemenea. PIB-ul este.4 => 125 % of the EU-27 average 18. Master MCA. Ratele oficiale de absorbţie a fondurilor alocate de CE 39 .0 Regiunile în care PIB-ul real pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE (calculat pe o perioadă de trei ani) sunt eligibile pentru a primi sprijin prin intermediul fondurilor structurale.

Unul dintre avantajele economiei româneşti. ne situăm aproape de media ţărilor asistate prin programe europene prin fondurile de coeziune. fără a afecta însă competitivitatea. costurile reduse cu forţa de muncă. important fiind ca sporurile de productivitate să nu fie anulate prin politica salarială a firmelor sau a guvernelor. pe lângă dificultăţi în mentinerea competitivitătii. ca urmare a majorării peste productivitate a remunerării pe salariat. Figura 37. semestrul III. în termeni reali. se menţine la valori incă ridicate.60%). 40 . prin prisma faptului că a beneficiat de mai mulţi bani decât Cehia. Polonia a fost. Costul unitar al muncii (Unit labor cost) este unul dintre indicatorii importanţi de evaluare a progreselor în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi. unul dintre indicatorii prognozaţi de Comisia Europeană pentru toate statele membre. care ne dau mai bine măsura gradului în care România reprezintă o ”povară” pentru contribuabilii din ţările mai dezvoltate. În cifre absolute. care rămâne un parametru esenţial al capacităţii economiei de a face faţă presiunilor concurentiale de pe piaţa unică europeană. Master MCA. Ţara noastră a fost devansată de Bulgaria (28. luate împreună. O creştere a costului unitar real al muncii. precum Italia şi Spania. Slovacia.Afaceri în medii instabile. depăşind chiar unele ţări precum Italia sau Franţa. de departe. costul unitar al muncii. poate indica. Ungaria. In cazul României. aflat pe o pantă puternic descendentă. între Franţa şi Grecia. ea a depăşit chiar state mari. si presiuni din partea cererii asupra inflaţiei. în acelaşi timp. ca urmare a persistenţei unor indici de preţ mari. Cu aproape 70 miliarde euro destinaţi apropierii de Occident ca nivel dezvoltare.5%). dacă în termeni nominali. 2013-2014 Cele mai înalte rate de absorbţie au fost contabilizate pentru Lituania (60. cea mai mare beneficiară a integrării în UE.5%) şi Italia (28%). competitivitatea este analizată prin corelaţia dintre salarii şi productivitatea muncii. se reduce. Portugalia (58.4%) şi Irlanda (55. specialiştii europeni consideră că. România şi Bulgaria la un loc. ceea ce arată că gradul redus de absorbţie ţine de o combinaţie între nivelul de dezvoltare redus şi caracteristicile socio-culturale. câştigurile de competitivitate se apropie de nivelul UE27. Volumul fondurilor alocate de CE Studiu de caz: Costul unitar al muncii In principal.

decalajele de calitate a dezvoltării (deci nu de creştere economică) dintre UE15 şi nou -venitele din Est s-au accentuat din nou şi se vor accentua pe mai departe.eu/economy_finance/db_indicators/surveys/ http://ec. Comparaţie România vs. the service confidence indicator (30%).europa. the consumer confidence indicator (20%). să devină vizibilă abia prin 2050. The sharp increase in the EU brought the indicator above its long-term average for the first time since July 2011.6 points in the euro area (to 96.Sentimentul Economic de Incredere (ESI) (1990-2013) Tabelul 13.europa. In September the Economic Sentiment Indicator (ESI) increased by 1. and the retail trade confidence indicator (5%). Master MCA.6).pdf 31 Sursa: Privind în prăpastie: cum putem evita ca viitorul să arate şi mai rău? http://www. Figura 38. 29 30 http://ec.eu/economy_finance/db_indicators/surveys/documents/2013/esi_2013_09_en.9) and 2. semestrul III.ro/analize/servicii-financiare/privind-in-prapastie-cum-putem-evita-ca-viitorul-sa-arate-si-mairau-9813553 41 .businessmagazin. 2013-2014 Tema: Economic Sentiment rises further in both the euro area and the EU 29 The economic sentiment indicator is composed of the industrial confidence indicator (40%).Afaceri în medii instabile. urmând ca revenirea la convergenţă.4 points in the EU (to 100.Indicators of confidence and economic sentiment 30 Temă de discuţie: Convergenţa în distribuţia veniturilor31 Fenomen adus de criză: după ce standardele de viaţă în Europa începuseră să se armonizeze în deceniul trecut. EU27 . Its long term average (1990-2012) equals 100. the construction confidence indicator (5%). Evoluţia Indicatorului . cel puţin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor.

semestrul III. Portugalia. As the projection horizon increases. It shows average income in EU11 as a share of EU15 income. regiune incapabilă să atragă ea însăşi din alte părţi imigranţi cu calificări înalte. Distribuţia raportului între venituri 32 Aspecte relevate de raportul Băncii Mondiale din 201233 Tările din UE11 ca grup sunt cu mult în urma UE15 la indicatorii legaţi de inovaţie şi de calitatea educaţiei. România. Infografic – indicatori pentru forţă de muncă Li se recomandă noilor state membre să flexibilizeze şi mai mult piaţa muncii. Irlanda. Integrarea financiară şi comercială a Vestului cu Estul a făcut ţările estice prea dependente de băncile occidentale şi de exporturile către UE15. Multinaţionalele şi firmele cu capital străin le depăşesc sistematic pe cele locale la productivitate şi inovaţie. Grupul UE11 include Bulgaria. Slovacia. Olanda. 2030. June 2012 42 . Finlanda. Grecia. Lituania.8–1. Letonia. Cehia. pentru a facilita creşterea ocupării şi mobilitatea forţei de muncă. Figura 39. însă procesul de convergenţă totală va avea nevoie de câteva decenii. Spania. the center of the smoothed histogram moves to the right. şi Suedia. 32 The figure plots the (smoothed) histogram of the 144 projections for 2020. 2013-2014 Pornind de la 144 de scenarii privind schimbările tehnologice şi acumularea de capital uman şi fizic considerate cu probabilitate egală. Danemarca. Belgia. As time progresses. with a larger share of observations around 0. Franţa. Master MCA. World Bank. Estonia. Slovenia şi Ungaria – şi Croaţia. Grupul UE15 include: Austria. Italia. Luxemburg. the histograms become "fatter" because of uncertainty about the long-term development of income per capita. Figura 40. să investească în educaţie prin programe care să faciliteze crearea de noi locuri de muncă.Afaceri în medii instabile. which suggests close to full convergence. Polonia. iar emigraţia totală ar urma să ducă la o pierdere totală de forţă de muncă de cca 19% în UE11 în perioada 2010 -2050. 2040. Regatul Unit al Marii Britanii. experţii Băncii Mondiale conchid că probabilitatea ca EU11 să ajungă la convergenţă venitului mediu per capita cu EU15 este foarte mare. întrucât atrag cu uşurinţă forţa de muncă de cea mai bună calitate şi cumpără cele mai productive firme locale. să transforme fenomenul de brain drain (emigrarea celor calificaţi) în brain rental (închirierea de competenţe din străinătate şi găsirea de stimulente pentru readucerea specialistilor înalt calificaţi). Germania. and 2050. 33 Regular Economic Report: Coping with External Headwinds Special Topic: Drivers of Convergence in EU11. rata emigrării în rândul populaţiei cu educaţie terţiară este printre cele mai mari în Est. să investească pentru ameliorarea calităţii şi atragerea mai multor tineri pentru învăţământul superior.

Afaceri în medii instabile. 2013-2014 43 . Master MCA. semestrul III.

Afaceri în medii instabile. semestrul III.. Figura 41.. Harta bogăţiei Sursa: http://www.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-38 44 .businessmagazin. 2013-2014 Temă de discuţie: Schimbare majoră pentru clasa de mijloc In loc de introducere.businessmagazin. Ce se întâmplă cu clasa de mijloc … sursa: revista Business magazine. Master MCA.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-104 Figura 42. http://www.

în acest procent se află clasa de mijloc. Acestea s-au modificat cu mai puţin de un procent în cel mai bun caz. Ei bine. Creşterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria şi Cehia. pentru ei există industria turistică şi ei sunt clienţii obişnuiţi ai restaurantelor.000 de miliarde de dolari în 2030. Adică inegalitatea era mai mică decât în Marea Britanie (reper al OCDE. dar şi clasa mijlocie. susţin specialiştii. Ucraina şi Moldova. Letonia şi Belarus. În termeni economici. dar peste Polonia. a fost mereu considerată baza pe care se sprijină d emocraţia. 2013-2014 Numărul locuitorilor planetei care se vor încadra în următoarele două decenii în standardele clasei mijlocii va creşte. 30% din familiile din România însă au un venit lunar de peste 2.printre ele. aplicabilă universal. Micii întreprinzători. proporţia e de 54%. În SUA. conform previziunilor OECD. iar în Germania . cu 7% şi. pe fondul unei diminuări cu circa un sfert a nivelului de trai. În toate ţările. Care este clasa de mijloc? Trei din zece români cred că fac parte din clasa mijlocie. profesorii şi medicii ar trebui să constituie grosul clasei de mijloc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. în toate cazurile undeva între 9% şi 10%. în condiţiile în care populaţia planetei va atinge 8 miliarde de suflete. respectiv 40%). Acest fapt însă nu-i plasează automat în clasa de mijloc. De aceea. În grupul din care făcea parte şi România. Clasa mijlocie în criză: Evoluţia inegalităţii în România – de la valori socialiste la valori ultracapitaliste34 Un studiu al Băncii Mondiale făcut referitor la începutul tranziţiei de la socialism la capitalism (cu date comparate între perioadele de dinainte şi de după 1990) plasa România în grupul ţărilor ce au înregistrat transferuri de avuţie moderate.337 de lei. nu de lux). În 34 sursa: Clasa mijlocie în criză: Evoluţia inegalităţii în România – de la valori socialiste la valori ultracapitaliste 45 .economisită sau cheltuită pentru satisfacerea unor plăceri. După unele definiţii. realizată de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) în 2010. Slovenia şi Ungaria iar în grupul în care inegalităţile s-au acumulat mai rapid au intrat Bulgaria. de la 2 miliarde la 5 miliarde. Tot ei sunt cei care investesc cel mai mult în educaţie şi industria timpului liber. 20% în cazul celor de agricultori şi 23% la pen sionari. Însă doi din cei trei exagerează. Cehia. casa şi celelalte necesare traiului de fiecare zi nu depăşesc două treimi din venituri. Master MCA. Din grupul ţărilor cu modificări relativ mici făceau parte Slovacia. în limitele normalului.51%. Potrivit aceleiaşi surse. pierderile relative de venituri s-au acumulat către cincimea cea mai bogată a populaţiei. Sub 10% din români aparţin clasei de mijloc. ceea ce vor. România a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodăriilor de muncitori. În România însă. fără să facă prea mari eforturi. adică mai puţin de 800 de lei pe membru de familie. În România. Au bani să-şi cumpere. clasa de mijloc începe acolo unde cheltuielile cu hrana. Practic. clasa mijlocie a suportat în cea mai mare măsură politica socială de susţinere a celor mai săraci.500 de lei net pe membru de familie (adică peste 1. venitul. arată ultima cercetare privind calitatea vieţii. Ungaria şi Slovacia. Estonia şi Lituania. este de doar 1% din gospodării. În toate definiţiile există câteva criterii obligatorii pentru includerea în acest segment . poziţionată în cvintilele 2. Cheltuielile clasei mijlocii ar trebui să crească de la 21. clasa de mijloc este purtătoarea progresului economic şi social.000 de lei pe lună e de 8%. Proporţia celor care spun că au tot ce le trebuie. în timp ce cincimea cu cele mai mari venituri se situa la 35% – 37%. dar cu eforturi. veniturile acestora îi situează în categoria săracă. semestrul III. alături de Rusia. Boom în China şi risc de colaps în SUA . însă. Fiind formată din profesionişti şi persoane cu iniţiativă. Cealaltă treime poate fi folosită după cum îşi doresc . Aceste procente se reflectă în nivelul de trai: raportul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii „România după 20 de ani" arată că numai 9% din familii reuşesc să cumpere unele obiecte mai scumpe (de calitate. 3 şi 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel naţional.Afaceri în medii instabile. sunt motorul societăţii de consum.000 de euro) pentru a te putea considera ca aparţinând clasei de mijloc.000 de miliarde de dolari la 51. ţinând cont şi de paritatea puterii de cumpărare a monedelor locale. nu doar raportul dintre cei mai boga ţi şi cei mai săraci cetăţeni s-a deteriorat. ci depinde de fiecare situaţie familială în parte. Criteriul de departajare l-au constituit evoluţiile ponderilor la nivel naţional ale cvintilelor de venituri (cele cinci grupurile succesive de câte 20% din popula ţie ordonate după mărimea veniturilor). fapt care le exclude din această categorie. alături de Polonia. Alfred Bulai consideră condiţie minimală un venit lunar de cel puţin 1. OECD defineşte drept clasă de mijloc persoanele care câştigă între 10 şi 100 de dolari pe zi. proporţia salariaţilor care au un venit de aproape 4. cincimea cu veniturile cele mai scăzute rămânea. în timp ce contribuţia celor mai avuţi a fost relativ redusă. două procente în cazul mediu şi mai pronunţat în varianta diferenţierii mai rapide a veniturilor.Nu există o formulă standard pentru calcularea mărimii claselor sociale. Dar toate au drept indicatori principali veniturile şi ocupaţia.

unde s-au vândut 10. însă activele financiare au scăzut dramatic. China a devenit cea mai mare piaţă auto.57 32. Acelaşi indicator pentru populaţia adultă scade: de la 17. respectiv 17%. Astfel.american procentul actual va coborî la 29%.4 milioane de bucăţi.Afaceri în medii instabile. un român adult avea în medie 6. China are acum circa 11% din populaţie în clasa de mijloc. în China creşte mărimea clasei de mijloc. Nivelul "averii” este calculat ca totalul activelor financiare şi imobiliare minus totalul datoriilor. Informaţii suplimentare: Figura 43. In acelaşi timp.000 de familii se declară î n stare de faliment.1% in 2013. piaţa din China a devenit una dintre cele mai atractive din lume şi o va depăşi curând pe cea din Statele Unite. SUA aveau înainte de criză o clasă mijlocie care cuprindea între 55 şi 60% din familii. În cifre absolute.13% in 2012 la 0.42 31. Europa. peste 10 ani. 10. Urmează America de Nord. cu 26% din procentul global total. 120.8 miliarde de oameni în clasa de mijloc. adică în zona de venit sub 25.24 29.667 de USD pe locuitor în 2012. Calculat la jumatătea lui 2013.164 de USD în 2012. aproximativ 120. ceea ce reprezintă o scădere semnificativă. cu aproape 23%. Master MCA. economiştii şi sociologii sunt îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea sărăcirea clasei de mijloc.044 de USD in 2013 (cu scăderea de 18%).46 30. În 2030. aşa încât pentru ei nu e un criteriu sugestiv.Pacific. Statisticile arată însă o prăbuşire: în fiecare lună. Indiferent de definiţia folosită. aproximativ 1.1 31. Aceste cifre ne clasează încă în zona de venit me diu-jos (Lower middle income). Prognozele estimează că cea mai mare parte a clasei de mijloc globale va fi. Faţă de 2012. ajungând de la 0.Pacific.135 de USD in 2012. datoriile au crescut ş i ele. În momentul de faţă. românii au coborât la 11. care se plasează în categoria 25. 2013-2014 afara acestora mai sunt luate în considerare averea (proprietăţi imobiliare sau acţiuni) şi puterea de a economisi.15 30 Temă de discuţie: Averea românilor a scăzut Credit Suisse Research Institute a lansat recent raportul asupra bogăţiei la nivel mondial.8 miliarde de pământeni se încadrează în clasa de mijloc. De aceea. Evoluţia coeficientului Gini pentru România 34 32 30 28 26 24 22 20 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursă: World Development Indicators 23. clasa de mijloc din China este uriaşă . la 14. 42% din clasa de mijloc mondială va fi în Asia-Pacific.06 31. cu 13.191 de USD în 2013. iar cea mai mare parte a nou -intraţilor în această categorie va fi din Asia. Nemţii şi americanii nu au obiceiul de a pune în bănci lichidităţi.000 -100.44 28. cu 23% din total. se estimează o creştere a acesteia la cinci miliarde. Global Wealth Report 2013. adică o scădere de aproape 30%.25 30. cu câteva exceptii precum Portugalia şi Polonia. ţările vestice intră toate în categoria cu peste 100.66 31. SUA: lunar.2 27.000 de USD pe adult. 1.910 USD. iar în Europa şi continentul nord . o scâdere de 0.57 31. Dacă ne referim la cât din averea mondială este reprezentată de averea românilor.31 25. din nou România este pe tendinţă descendentă. dar în 2030 proporţia acesteia va ajunge la peste 70%.03 puncte procentuale. semestrul III.000 de USD.38% din total. de la 9. Aceasta înseamnă 46 .46 24. în 2020.157 de milioane de persoane şi este a doua după SUA. Dacă în SUA scade.000 de USD pe adult.6 milioane de autovehicule cumpărate în 2009. Mult peste piaţa americană. Aceasta in conditiile in care. în Asia . daca ne uitam pe harta "bogătiei”. de la o "avere” de 13. Din numărul total de familii cuprinse în clasa de mijloc. activele imobiliare s-au păstrat relativ constante.528 de USD active imobiliare şi o datorie de 2. În aceste condiţii. şi regiunea Asia . cele mai multe se află în Europa . la nivel mondial. Astfel.000 de familii în faliment.11 32. lider mondial la clasa de mijloc.426 de USD active financiare. în care românii apar pe o tendinţa descrescătoare.

Pentru trecerea la "o companie creatoare de cunoaştere".760 euro). Cea din urmă treaptă. Polonia (5. http://www. Japonia (83. conform estimărilor Credit Suisse. cum ar fi Cehia. lucrul în proiect reprezintă cheia pentru inovaţie. activi in cadrul unora dintre marile companii de pe piata romanească. investind aproape totul in cunoaşterea noii economii ". acţiuni sau obligaţiuni.460 euro pe locuitor).534 euro) sau Cehia (10. Canada (66. Cunoştinţele angajaţilor şi ale clienţilor sunt esenţiale36. Belgia (73. Slovacia (5. acesta a scos în evidenţă structura ierarhică rigidă. ci şi pe cele ale angajaţilor sau chiar ale consumatorilor. ca să trebuiască să o protejăm . valorificând nu numai propriile cunoştinţe. Realizând o comparaţie între o afacere tradiţională şi una modernă.dragusin@curierulnational. sunt mai mult decât necesare .918 euro). profesor de management cu o reputată experienţă internatională în domeniile: management.curierulnational. numai prin dezvoltarea unei dimensiuni creative. Averea financiară netă a românilor este mai scăzută faţă de cifrele înregistrate în Letonia (2. Credit Suisse şi-a bazat calculele plecând de la o populaţie de 20. Cât se poate de simplu". de asemenea. investiţiile in managementul cunoaşterii. In calitate de reprezentant al HEC Montréal. potrivit unui raport prezentat de grupul german de asigurări Allianz 35. Creativitatea şi inovaţia. cheia pentru un management eficient In loc de introducere. "Cum să ţinem pasul intr-o lume in viteza: folosirea cunoştintelor pentru creativitate şi inovatie" a constituit tema unei întâlnirii de afaceri din martie 2013. In afară de proiect (care 35 36 Sursa: Ziarul Financiar. în procesul managerial. spre deosebire de maleabilitatea şi adaptabilitatea celei de -a doua. până la mijlocul lui 2013.096 euro). care "se afla deja pe cea de-a doua treaptă.în acest sens..710 euro).Afaceri în medii instabile.în acest sens. trebuie să investim nu numai în eficientizar ea producţiei.895 euro pe locuitor. a fost dedicat comunitatii de afaceri din Romania. Simon a subliniat faptul ca " proiectul este principala structură pentru managementul de astăzi şi. din care 16.. inovative: " Dacă vrem să avem succes în noua lume.610 euro). cu atât este mai preţioasă".221). Pentru a realiza acest lucru. cat si romani. Proiectul este matricea pentru valorificarea diversităţii.7 milioane de adulţi.+cheia+pentru+un+management+eficient 47 . in intensitatea creativă". semestrul III.000 mai putin decât numărul din raportul pe 2012). 25 sept. ci şi. trecând apoi la marcarea necesităţii de a se îndrepta spre cel de-al doilea model. alături de imprevizibilitatea celei dintâi. ci este doar o perspectivă asupra importanţei cunoaşterii în noua economie". constând în dezvoltarea unei sensibilităţi asupra pieţei şi diferenţierea în cadrul acesteia. ce a adus laolaltă atat manageri straini. Evenimentul. încă de la început.95 milioane de români (cu 80. valorificând cele 3 dimensiuni ale acesteia (dezvoltarea. cu o avere fi nanciară netă de 141. management de proiect.327 euro pe locuitor. iar oamenii se vor implica mai mult. Simon a subliniat: "Ceea ce vreau să impartasesc cu dumneavoastră nu este o teorie. cu o medie de 2. Master MCA.cu cât aceasta circulă mai mult. Olanda (68. poate fi atinsă. nu este o metodă. Pentru a atinge acest deziderat. la toate nivelurile organizatiei. minus datorii. dupa cum a subliniat Simon. Elveţia este pe primul loc în clasamentul din acest an. 2013-2014 că. reprezentantul HEC Montréal a adus exemplul unor ţări care încep deja să se detaseze de viziunea tradiţională asupra unei afaceri. Bulgaria (4. a fost prezent Laurent Simon. Un alt avantaj major al colaborarii dintre indivizi constă în faptul că acesta permite circulaţia informaţiei .009 euro). recomandarea expertului in management este radicală: " Transformă ceea ce ai de făcut într-un proiect. metoda studiului de caz etc.520 euro). cu atât mai multe idei vei produce". este important ca managerii unei organiza ţii să permită fluxul informaţional în cadrul acesteia. explorarea şi exploatarea) prin faptul că permite şi profită de diversitatea persoanelor implicate in respectiva actiune: " Cu cât oamenii sunt mai diferiţi. Cu alte cuvinte. precum conturi bancare. urmată de SUA (100. In debutul prezentării sale despre importanta creativităţii şi inovaţiei într-o organizaţie. de asemenea. de la o valoare medie de 60USD pe adult in anul 2000. reprezentantul HEC Montréal a demontat una dintre prejudecăţile ce functionează încă în multe organizatii: " Cunoaşterea nu este putere.ro. pentru cunoaştere". Trebuie să ne gândim la muncitori ca fiind creatori ".550 euro). Datele se referă la averea acumulată până la sfârşitul anului 2012 de gospodării private în active financiare. Pentru aceasta. Ungaria (6. cea mai redusă din UE. datoria medie a crescut. de aproape 49 de ori. România este pe ultimul loc în UE într-un top al activelor financiare ale populaţiei România se plasează pe locul 42 din 52 de ţări într-un top al activelor financiare nete acumulate de populaţie. " Trebuie să învăţăm cum să ne implicăm clienţii. 2013 Sursa: Adriana Dragusin / adriana.ro/Specializat/2007-0309/Creativitatea+si+inovatia. organizat de Stanton Chase şi HEC Montréal.

într-un sistem etc. de a avea imaginaţie creatoare. Cuvântul ”invenţie” derivă din cuvântul latin “invenire” care înseamnă a găsi şi care se referă la găsirea şi aplicare de noi principii tehnice. care aduce noutate în domeniu.trebuie doar să formăm niste pieţe pentru a le atrage. ingeniozitate”. invenţia constituie o “rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci”. Activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde: cercetarea fundamentală. există alte două astfel de structuri. fără a se urmări. înnoire.Afaceri în medii instabile. produse sau dispozitive. Conform DEX. pentru dobândirea unor cunoştinţe noi cu privire la fundamentele fenomenelor şi faptelor observabile.activităţile experimentale sau teoretice desfăşurate. Dezvoltarea experimentală . instituirea de noi procese. într-un produs. iar inventatorul este definit ca “persoana care a realizat o invenţie”. Invenţiile sunt necesare. 48 . 6 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. cercetarea aplicativă şi dezvoltarea tehnologică. a înnoi” iar inovarea este definită ca “acţiunea de a inova şi rezultatul ei. o Inovaţia reprezintă aplicaţia unei noi realizări tehnice care rezolvă o problemă economică şi este concretizată în plan comercial. acceptate pe piaţă). specific. sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor existente. cu costuri mai reduse sau puse la dispoziţia consumatorilor mult mai uşor şi într-un timp mult mai rapid. Precizări asupra conceptelor Conform DEX a inova înseamnă “a face o schimbare. în principal. Dezvoltarea economică eficientă presupune un proces de modernizare continuă orientat către creşterea competitivităţii. ideile există deja . inovaţie”. Cercetarea aplicativă . inventivitatea este “însuşirea de a fi inventiv. serviciu.activitatea sistematică. Simon a subliniat: "In lume. Tabelul 14. în mod particular. a introduce o noutate într-un domeniu. proces. inventica este o “disciplină care studiază sistematic procesul invenţiei şi condiţiile stimulării creativităţii”. semestrul III. Aceasta se exprimă prin ideea de folosire a unui principiu ştiinţific sau de aplicare a unor cunoştinţe tehnologice pentru crearea unor aplicaţii inedite. faţă de stadiul cunoscut al tehnicii din ţară sau străinătate. in loc să incercam să le dezvoltam noi inşine". Activitatea de cercetare-dezvoltare este parte integrantă – chiar nucleul procesului de inovare şi are în vedere realizarea de produse şi servicii pe piaţă îmbunătăţite calitativ. o Invenţia presupune rezolvarea tehnică a unei probleme economice sau de altă natură. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică Cercetarea fundamentală Cercetarea-dezvoltarea trebuie să fie orientată spre piaţă şi trebuie să implice cât mai mult sectorul privat şi iniţiativa privată (cea mai în măsură să asigure o alocare eficientă a resurselor din perspectiva beneficiarilor finali ai procesului de inovare – consumatorul din piaţă). dar nu şi suficiente pentru schimbarea tehnologică (pentru ca ele să se manifeste ca atare ele ar trebui exploatate şi trebuie să producă rezultate economice. Master MCA. invenţia şi descoperirea. aplicarea sau utilizarea practică imediată.. care urmăreşte producerea de noi materiale.investigaţia originală desfăşurată pentru dobândirea de cunoştinţe în vederea unui obiectiv practic. 2013-2014 este structura de bază ce facilitează creativitatea şi inovaţia intr-o companie). Ca o concluzie. Sursa: Ordonanţa Nr. plecând de la cunoştinţe rezultate din cercetare şi/sau de la experienţa practică. ce derivă din acesta: comunităţile de cunoaştere (în care oamenii împărtăşesc ceea ce au învăţat în diverse proiecte) şi echipele incrucişate (ce reunesc oameni cu background -uri diferite). Compenentele activităţii de cercetare-dezvoltare . Categorii adiacente pe care cadrul juridic privind schimbarea tehnologică le stabileşte ca forme de manifestare ale creativităţii tehnologice: inovaţia.

Inovările tehnologice (TPP) implică o serie de activităţi ştiinţifice. inovarea este definită pe larg ca producerea. ale programelor de calculator încorporate. asimilarea şi valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării în sfera economică şi socială. metode noi sau semnificativ îmbunătăţite de furnizare a serviciilor şi de livrare a produselor. Procesul complet de inovare presupune crearea “noului” şi implementarea acestuia. Inovarea este unul dintre principalii factori care conduc la bunăstare economică. include tehnologii de produc ţie noi sau semnificativ îmbunătăţite. Inovarea reprezintă un produs (bun/serviciu) sau proces nou sau semnificativ îmbunătăţit lansat pe piaţă sau introducerea în propria întreprindere a unui proces nou sau semnificativ îmbunătăţit. din realitatea înconjurătoare. Nu sunt incluse în inovarea de produse (bunuri sau servicii). Se consideră că inovarea TPP a fost implementată dacă a fost introdusă pe piaţă (inovarea produsului) sau a fost utilizată într-un proces de producţie (inovarea procesului). se defineşte inovarea tehnologică ca activitatea de introducere în circuitul economic a unui proces sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativă a celor existente. Comisia Europeană. Nu vor fi considerate ca inovări vânzările de produse inovative care sunt realizate sau dezvoltate în întregime de alte întreprinderi. financiare şi comerciale. OCDE. ale componentelor sau materialelor. o Inovarea de produs introducerea în circuitul economic a unui produs sau serviciu care este nou ori îmbunătăţit substanţial în privinţa caracteristicilor şi utilizărilor sale. tehnologice. obiectiv existentă. care implică schimbări semnificative în ceea ce priveşte tehnicile. nu este necesar să fie nou pe plan internaţional. De aceea. calitatea produselor (bunuri sau 37 38 Ordonanţa nr. în organizarea locului de muncă ori a relaţiilor externe39. În Comunicarea Comisiei Europene privind Politica Inovării. Rezultatul trebuie să fie semnificativ. în ceea ce priveşte nivelul productiei. organizatorice. Conform definiţiei OCDE. O inovaţie se consideră implementată dacă a fost introdusă pe piaţă (în cazul inovării de produs) sau dacă a fost utilizată în cadrul unui proces de producţie (cazul inovării de proces). inclusiv îmbunătăţirea metodelor de gestiune şi organizare a muncii. inovarea reprezintă implementarea unui produs. fie prin transfer pe piaţa de cunoaştere. Din motive statistice. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea ştiintifică şi dezvoltarea tehnologică Oslo Manual. sau numai vânzarea de produse inovative care sunt realizate sau dezvoltate de alte intreprinderi. pe noi combinaţii ale tehnologiei existente sau utilizarea altor cunoştinţe dobândite de întreprindere. o Inovarea de proces presupune punerea în aplicare a unei metode de producţie sau de distribuţie noi sau îmbunătăţite considerabil. 2013-2014 o Descoperirea constă în procesul prin care se constată existenţa unor însuşiri sau fenomene necunoscute până la acel moment. Implementarea se poate realiza fie direct. inovaţiile presupun o serie de activităţi ştiinţifice. O firmă inovatoare de TPP este cea care a implementat produse sau procese tehnologice noi sau semnificativ îmbunătăţite într-o perioadă de referinţă. chiar dacă nu este necesar să fie nou şi pentru piaţă. serviciu sau proces nou sau substanţial îmbunătăţit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi. Eurostat 39 Ordonanta Nr. Cerinţa minimă pentru o firmă inovatoare de tehnologie a produsului sau procesului de producţie este ca produsul sau procesul să fie nou sau semnificativ îmbunătăţit pentru firmă. modificările de natură estetică. “inovaţiile tehnologice cuprind atât produsele şi procesele noi cât şi modificările tehnologice semnificative ale acestora. echipamentele şi/sau programele de calculator. organizaţionale. In legislaţia actuală. In mod distinct. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica 49 . Nu contează dacă inovarea a fost dezvoltată de întreprindere sau de altă intreprindere. a fost introdusă şi definiţia armonizată a inovării tehnologice a produsului şi procesului (TPP)38. Master MCA. inovarea este definită că activitatea orientată către generarea. Imbunătăţirile substanţiale pot fi ale specificaţiilor tehnice. asimilarea sau exploatarea cu succes a noutăţilor în sfera economică şi socială. Conform legistaţiei române37. 6 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. semestrul III. tehnologice. în activitatea practică. Inovarea este bazată pe rezultatele unor tehnologii noi. ale utilizării sau ale altor caracteristici funcţionale. financiare şi comerciale”. Inovarea trebuie să aducă ceva nou pentru întreprindere.Afaceri în medii instabile.

structuri noi. Achiziţia de echipamente şi aparatură. În practică putem identifica trei condiţii fundamentale ca o organizaţie să caute şi să adopte elemente inovative. Poate include cercetarea preliminară de piaţă. costurile. invenţii) cu soluţiile tehnice brevetate sau nebrevetate pe care acestea le deţin deja. 2013-2014 servicii) sau costurile de productie şi de distribuţie. interacţiunile şi relaţiile care se formează pe piaţă între diferiţi utilizatori de inovare care decid să pună în comun astfel de resurse dar şi modul în care este reglementat mediul de afaceri (de exemplul reglementările de mediu pe care trebuie să le respecte noile tehnologii). Inovarea trebuie să fie nouă pentru întreprindere. dar realizate de catre alte întreprinderi sau institute de cercetare. Master MCA. are o cifră de afaceri semnificativă).marci. Activitatea de cercetare-dezvoltare preluată de la alte întreprinderi. procese noi). în capacitatea financiară sporită a companiilor mari care pot adopta 50 . calculatoare special cumparate pentru a implementa produse (bunuri sau servicii) si/sau procese tehnologice noi ori cu îmbunătăţiri semnificative.Afaceri în medii instabile. sunt distribuite între mult mai multe pieţe de desfacere sau produse pe care compania le oferă. software şi alte tipuri de cunoştinte de la altii. care include echipamente performante. Cu cât compania este mai mare (are o cotă de piaţă mare. Alte achiziţii de cunoştinte din afara întreprinderii. Principalele componente ale activităţii de inovare sunt: Cercetarea-dezvoltarea realizată în intreprindere. uneori.pentru a fi utilizate în activitatea de inovare. know-how.perfecţionarea în ţară sau în străinătate a personalului direct implicat in dezvoltarea şi/sau introducerea inovării.activităti de marketing intern sau extern care urmăresc introducerea pe piaţă a produselor (bunuri sau servicii) noi sau cu îmbunătăţiri semnificative. licenţe. dar exclude formarea retelelor de distribuţie către piaţă. iar întreprinderea nu este necesar să fie prima care a introdus acest proces tehnologic. ca.proceduri si pregătiri tehnice pentru realizarea implementării inovărilor de produse (bunuri sau servicii) şi procese tehnologice care nu au fost cuprinse în altă parte. în vederea cresterii volumului de cunoştinte şi a utilizării lor în scopul realizării de noi aplicaţii. respectiv: [1] companiile sunt determinate să adopte inovarea datorită influenţei pe care o aduce piaţa (un efect de antrenare la nivel de companii care se includ una pe alta succesiv în astfel de demersuri care în final vor conduce la produse noi. Proiectarea şi alte activităţi pregătitoare pentru productie/livrare . Nu sunt incluse schimbările pur organizatorice sau manageriale. testări ale pieţii şi reclamă. Această dorinţă a companiilor de a se implica în inovare şi de a adopta noi tehnologii depinde fundamental de acţiunea şi eforturile celor care furnizează inovare pe piaţă (în ipoteza că inovarea se realizează în afara companiei). îmbunătăţiri de procese. Perfecţionarea personalului . care include activităţile de cercetare-dezvoltare prezentate anterior. [2] companiile sunt determinate să adopte calea inovării pentru că pe piaţă consumatorii sunt interesaţi de un anumit produs sau serviciu care să ofere anumite performanţe sau facilităţi şi [3] condiţii legate de profitabilitate sau de nivelul de risc de pe piaţă (adoptarea noilor tehnologii poate scădea preţul. care include activităţile creatoare intreprinse sistematic în cadrul întreprinderii. care includ achiziţia de drepturi de utilizare de brevete. inventii nebrevetate. semestrul III. Capacitatea de inovare a companiilor este influenţată într-o mare măsură de modul în care acestea combină cunoştinţele externe existente pe piaţă (descoperiri tehnologice. Nu contează dacă inovarea a fost dezvoltată de întreprindere sau de o altă întreprindere. cu atât profitabilitatea adoptării de inovaţii în organizaţie este mai mare (explicaţia constă în faptul că riscurile şi. tehnologii noi. Introducerea pe piata a produselor (bunuri sau servicii) rezultate în urma inovării . de exemplu. adoptarea unor strategii inovative poate diminua expunerea la risc a celor care operează pe piaţă). produse (bunuri sau servicii) şi procese noi şi îmbunătăţite (inclusiv cercetare de software).

Alte studii. Finlanda (0. Figura permite evidenţierea performanţei actuale în ceea ce priveşte activitatea de inovare (pe axa verticală se reprezintă valorile indicelui SII 2010).188). ţări care pierd teren. România se situează în coada clasamentului după valoarea SII=0. menţionează că reţelele create între organizaţii influenţează procesul de inovare. ţări care recuperează decalajul. precum şi. Există studii care arată că acele organizaţii care optează pentru dezvoltarea tehnologiei prin resurse proprii au capacitate de inovare mai mare decât cele optează pentru externalizarea acestor eforturi. având o performanţă superioară doar Bulgariei (0. Inovarea se poate crea în interiorul organizaţiilor. 51 Performanţa in inovare (valori SSI) .725). cele mai performante la nivelul UE se află Suedia (0.24% pe orizontală şi 0. faţă de principalii parteneri internaţionali.657).677).187) şi Turciei (0.519). Figura 44. Master MCA. semestrul III. Dacă primele trei categorii au mai degrabă o înclinaţie spre a adopta o inovaţie. Valorile SII 2010 şi tendinţa de evoluţie în perioada 2008-2012 Creşterea anuală în performanţă de inovare în perioada 2008-2012 Notă: grupurile de state demarcate prin formele diferite ale punctelor identifică cele patru mari categorii de ţări: ţările “lideri”. 40 The Summary Innovation Index (SII) este un indice compozit.221 pe verticală.Afaceri în medii instabile. dimpotrivă. Pe primele poziţii. Poziţia comparativă a României în raport cu ţările europene este ilustrată anterior în care liniile punctate reprezintă media europeană – cu coordonatele 1. Valorile SII evidenţiază performanţa din 2010 (întârziere generată de datele disponibile). calculat pe baza a 24 de indicatori cu valorile de la 0 (cea mai mică performantă) către 1 (performanţa maximă).577) şi Franţa (0. ultimele trei categorii au mai degrabă o rezistenţă în a o adopta. prin licenţiere. cei care adoptă timpuriu inovaţia. pentru 12 dintre aceştia. Se creează astfel patru cadrane care cuprind: Ţări cu performanţe de peste 20% din media celor 27 de state member EU “ţări lideri de inovare” Ţări cu valori SSI ridicate – cu valori între 10% şi 20% peste SII EU27. fie din profitul reinvestit. În funcţie de uşurinţa cu care beneficiarii potenţiali adoptă inovarea avem de a face cu următorii actori: inovatorii (cei care îşi asumă riscul unei idei inovatoare. scepticii (o majoritate care adoptă mai târziu inovaţia) şi întârziaţii (cei care sunt ultimii interesaţi de o anumită idee inovativă). Olanda (0. fie din capacitatea de îndatorare semnificativ îmbunătăţită de activele reale cu care poate garanta). în colaborare cu alte organizaţii prin punerea la comun a cunoştinţelor şi experienţei acumulate sau exclusiv în afara organizaţiei (prin transfer de tehnologie. Temă de discuţie: Poziţia României în clasamentele europene privind inovarea Tabloul de bord al „Uniunii inovării” (Innovation Union Scoreboard) a fost publicat în două ediţii (2011 şi 2013) pentru a putea compara performanţele UE şi ale statelor membre cu privire la cei 24 de indicatori de bază ai cercetării şi inovării. iar pe cea orizontală – tendinţa de evoluţie pe termen scurt a performanţei SII (apreciată prin rata medie de creştere anuală a SII în perioada 2008 2012). Conform raportului Innovation Union Scoreboard 2013 (IUS). Ţări cu performanţe moderate – cu valori Intre 10% şi 50% sub media SII EU27 Ţări cu performanţe modeste – sub 50% din media SII.22140. 2013-2014 inovaţii tehnologice de amploare cu eforturi mai reduse. ţări cu performanţă medie. cei care aşteaptă (o majoritate timpurie de beneficiari). investesc resurse în aceasta chiar dacă rezultatele demersului sunt foarte incerte). prin achiziţionarea echipamentelor de la terţi). Danemarca (0.

5% 19.5% 20. se susţine prin stimularea creativităţii şi performanţelor tehnologice sau organizatorice prin intermediul inovării41. C.. chiar dacă nivelul acesteia este mult sub media statelor mebre ale UE.9% 4.5% 4.6% 17.5% 2. D. Tabelul 15. Cu toate că multe întreprinderi recunosc importanţa tot mai mare a investiţiilor în CD.o prioritate a Uniunii Europene Tinţa principală a Uniunii Europene. România este una dintre ţările cu creşteri mari ale performanţei în sistemul naţional de inovare. Lipsa fondurilor s-a acutizat la nivelul companiilor private.2% 2.7% 17.0% 6.5% Lipsa de personal calificat 8.0% 3. Inovaţia . Criza actuală a produs câteva mutaţii importante în percepţia cu privire la barierele care implică procesele inovative din companiile private româneşti: a crescut importanţa fluctuaţiei cererii de bunuri şi servicii inovative şi poziţia dominantă a unor întreprinderi consacrate în blocarea demarării şi derulării unor activităţi inovative.7% 18.6% 18. Costurile cu inovarea sunt tot mai ridicate. Ca relative puncte tari se pot enumera Inovatorii/intreprinderile inovative şi Efectele economice. Un puternic declin se observă pentru Cheltuieli de inovare non-CD şi IMM-urile inovatoare in-house.8% 23.9% 2.9% 17. Master MCA. Performanţa de creştere în Activele intelectuale este peste medie.9% 15.4% 2.8% Subcapitol realizat folosind studiul Rolul sectorului privat în dezvoltarea competitiei în sistemul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovãrii. Punctele slabe relative sunt în Legăturile şi parteneriate şi Antreprenoriat.9% 7. Bariere în calea inovării în sectorul privat românesc 2004 . Caracteristicile reliefate în profilul sistemului de inovare din România sunt: Punctele forte relative sunt Resursele umane şi Efecte economice.. Creşterea pentru veniturile din licenţe şi brevete fost cea mai mare din toate statele membre.9% 17.6% 6. Pele.6% 2.. iar ca puncte de slăbiciune Sursele financiare precare şi Rezultatele transferabile. 2013-2014 România face parte din grupul ţărilor caracterizate. iar cea pentru Investiţiile firmei şi Inovatori se plasează mult sub medie.Afaceri în medii instabile. Variaţie mare pozitivă se observă pentru Mărci comunitare.4% 19.1% întreprinderi Lipsa de finanţare din surse din afara 18. beneficiar: Comisia Naţională de Prognoză. pe de o parte.4% 5.2% 41 Mari 23. prin creştere redusă de performanţă (sub medie pe EU27) şi prin nivel submediocru a SSI (mult ssub media SSI EU27). De asemenea. reducând şi ea disponibilitatea pentru inovare (mai ales din interiorul companiilor). În piaţă există însă o disponibilitate în creştere pentru cooperare în materie de inovare.1% 19.6% Lipsa de informaţii privind pieţele 3.5% Lipsa de informaţii privind tehnologia 3. Inovaţia în companiile de dimensiuni mici este mult mai afectată de piaţă şi de comportamentul de piaţă al companiilor mari. Desene comunitare şi Veniturile din licenţe şi brevete din străinătate. D.3% 3. creşterea performanţei economice. Rolul CDI în calitate de motor al unei economii bazate pe cunoştinţele competitive şi dinamice este legat de capacitatea economiei de a transforma noile cunoştinţe în inovare tehnologică. lipsa fondurilor externe pentru inovare este percepută mai puţin negativ de către aceste companii mici (la fel ca şi cele mari reclamă însă lipsa alocărilor interne pentru inovare).ro/wpcontent/uploads/Studiu_Rolul%20sectorului%20privat%20in%20CDI.pdf 52 .1% 3.8% 21.5% 20. de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeană a Comisiei Naţionale de Prognoză. cod SMIS 27153. http://facultateademanagement.2006 2008 .1% 3. (2012).7% întreprinderii Costuri de inovare prea ridicate 17. autori: Pîslaru. semestrul III. proiect Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale. acestea nu vor recurge la acestea decât în măsura în care vor putea exploata eficient rezultatele şi vor putea estima o recuperare satisfăcătoare pentru a contrabalansa riscul inerent al acestei forme de investiţii. Păun.2010 Bariere în calea inovării Mici Medii Mari Mici Medii Lipsa de fonduri din interiorul întreprinderii sau grupului de 19.

Analiza pe tipuri de cheltuieli destinate inovării arată următoarele aspecte: Cele mai mari alocări se fac pentru achiziţii de utilaje. În ceea ce priveşte introducerea de produse noi sau semnificativ îmbunătăţite pentru piaţă observăm şi aici faptul că scăderea este şi mai puternică la nivelul companiilor 53 . Alocările în ultima perioadă au scăzut pentru toate categoriile.0% Intensitatea inovării se măsoară în primul rând prin dimensiunea alocărilor pe care companiile private din România le fac pentru diferite acţiuni inovative. echipamente şi software (excluzând cheltuielile materiale şi cheltuielile cu salariile) şi pentru cheltuieli de cercetare externă.0% 11. echipamente şi software. Valoarea medie a cheltuielilor cu inovarea (mii lei) Situaţia în funcţie de dimensiunea companiilor se prezintă diferit: [1] alocările medii de resurse pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în companiile mari sunt cu mult peste cele din companiile mici şi medii. [2] indiferent de dimensiunea companiei.2% 11.2006 Mici Medii 9.1% 14.9% 9. [4] în criză. companiile mici au ajustat cu precădere alocările pentru cercetarea internă în timp ce companiile mari au ajustat semnificativ alocările pentru achiziţii de utilaje.2010 Mici Medii 4.7% 9.2% 12. criza înjumătăţind practic alocările pentru echipamente.3% 12. pentru cercetare internă şi pentru achiziţii de alte cunoştinţe externe. echipamente şi software sau cele de cercetare externă. [3] companiile mari externalizează mai mult din efortul de cercetare -dezvoltare decât o fac companiile mici (cheltuiala medie este semnificativ mai mare ca pondere în total alocări).9% Mari 7. dominante sunt alocările pentru achiziţia de utilaje. menţinând mai ales alocările pentru cercetarea externă. Achiziţiile de alte cunoştinţe externe sunt marginale în efortul de inovare al companiilor private.5% Mari 6.5% 7.6% 6.9% 10.6% 10.4% 2008 . Cheltuielile de cercetare internă sunt la jumătatea celor cu achiziţia de utilaje. 2013-2014 Bariere în calea inovării Dificultăţi privind găsirea partenerilor de cooperare pentru inovare Piaţa dominată de întreprinderi consacrate Cerere fluctuantă de bunuri si servicii inovative 2004 . echipamente şi software. Figura 45.0% 11.6% 12. semestrul III. Master MCA. Pentru companiile mari şi medii care au inovat prin introducerea de produse noi sau semnificativ îmbunătăţite pentru firmă există o creştere a cifrei de afaceri medie care depăşeşte rata inflaţie (real această cifră de afaceri este încă una benefică pentru aceşti inovatori).Afaceri în medii instabile.1% 9.

eficienţa procesului de inovare măsurată prin cifra de afaceri medie generată de produsele noi sau semnificativ îmbunătăţite pentru piaţă fiind în continuare în creştere (atât real cât şi nominal). un profil al inovatorilor în funcţie de mărimea companiei (apreciată prin numărul de angajaţi) apare în următoarea formă: Tabelul 16.Criza a redus numărul non-inovatorilor de dimensiuni mici (companiile mici au găsit ca soluţie la criză inovarea).Companiile medii se lovesc de lipsa de fonduri interne şi din afara întreprinderii. .Companiile medii alocă cele mai multe resurse pentru cheltuieli interne şi externe de cercetare. să extindă gama de produse şi să pătrundă pe noi pieţe (eventual îmbunătăţirea cotei de piaţă). să îmbunătăţească calitatea produselor lor şi să extindă gama de bunuri şi servicii puse la dispoziţie pe piaţă. Grupul de firme are şi el un rol important. acest număr a crescut faţă de perioada 2004 . .În cele mai multe dintre cazuri criza nu a redus semnificativ numărul inovatorilor de dimensiuni medii. sectorul de transporturi şi depozitare şi sectorul de asigurări şi servicii de intermediere financiară.A redus din interesul pentru extinderea gamei de produse ca urmare a inovării în favoarea îmbunătăţirii calităţii produselor livrate pe piaţă.Companiile de dimensiuni medii sunt mai degrabă non inovatoare decât inovatoare. . . . .Criza a afectat deopotrivă cooperarea cu furnizorii de echipamente şi clienţii şi a crescut importanţa mediului academic în procesul lor de inovare al companiilor mici. . . .Inovatorii mici alocă resurse cu precădere pentru achiziţionarea de utilaje. . .Dezvoltă inovarea cu precădere în interiorul companiei sau împreună cu alte întreprinderi sau instituţii. . . . .Inovatorii de dimensiuni medii nu domină net nici un sector de activitate.2006).Afaceri în medii instabile. . cu precădere. Inovatorul de dimensiuni medii (până în 250 de angajaţi) . .Inovatorii de dimensiuni medii urmăresc cu precădere să îmbunătăţească calitatea produselor lor. În baza aspectelor analizate.Cooperarea în acest domeniu se face cu precădere cu furnizorii de echipamente.Cei mai mulţi inovatori din această categorie provin şi ei din sectorul serviciilor (comerţ cu amănuntul şi cu ridicata) şi al industriei prelucrătoare. .Aceşti inovatori de dimensiuni medii sunt mai degrabă inovatori non-tehnologici (inovare organizaţională sau de marketing) şi mai puţin inovatori tehnologici (de produs sau de proces). Profilul inovatorilor locali Tip inovator Inovatorul de mici dimensiuni (până în 50 de angajaţi) Caracteristici . . .Inovatorii tehnologici de dimensiuni mici sunt mai degrabă inovatori de proces şi mai puţin inovatori de produs. . Externalizează mult mai puţin din efortul de cercetare.Criza a redus mai ales inovatorii de proces de dimensiuni medii care au introdus activităţi suport. .Criza nu a redus numărul de companii inovat oare de dimensiuni mici (dimpotrivă.Criza a redus numărul non-inovatorilor de dimensiuni medii (companiile mici au găsit ca soluţie la criză inovarea).Criza a redus din inovatorii de proces de dimensiuni mici care au introdus metode logistice şi a crescut numărul inovatorilor de produs (bunuri) şi a celor de proces care au introdus metode de prelucrare.Inovatorii de dimensiuni mici colaborează mai degrabă cu furnizorii de echipamente atunci când inovează.Criza a afectat mai ales alocările pentru cheltuieli de cercetare internă.Criza a determinat creşterea rolului altor întreprinderi sau instituţii în dezvoltarea unei idei inovative (externalizarea procesului inovativ). .Cea mai mare scădere a numărului de companii inovatoare de dimensiuni medii fost înregistrată în sectorul industriei prelucrătoare. . .Cea mai mare creştere a numărului de companii inovatoare de dimensiuni mici fost înregistrată în sectorul energiei.Companiile de dimensiuni mici sunt mai degrabă non inovatoare decât inovatoare. echipamente şi software. . .Criza a redus din intensitatea inovării tehnologice şi a crescut intensitatea inovării non-tehnologice. . Master MCA.Inovarea pentru companiile de dimensiuni mici se loveşte mai ales de lipsa fondurilor interne şi de costurile ridicate pentru CD.Criza a redus din interesul inovatorilor de dimensiuni medii de a îmbunătăţi calitatea bunurilor şi serviciilor în favoarea găsirii de noi pieţe. .Criza a afectat negativ mai ales cooperarea cu clienţii şi cumpărătorii în materie de inovare a companiilor de dimensiuni medii. inovatorii de dimensiuni mici urmăresc. . apă şi gaze şi în industria extractivă. Pentru companiile de dimensiuni mici sursele externe par a fi mai uşor de obţinut. .Criza a acutizat mai ales insuficienţa fondurilor interne pentru activităţile inovative. Companiile de dimensiuni medii cooperează mai degrabă cu consultanţi şi institute de CD private decât cu universităţi sau instituţii de cercetare guvernamentale sau publice. Companiile de dimensiuni mari par a fi mai puţin afectate de criză din acest punct de vedere. Externalizarea efortului de cercetare este în creştere semnificativă.Criza a acutizat problema lipsei de resurse interne pentru cercetare-dezvoltare la nivelul companiilor mici.Aceşti inovatori de dimensiuni mici sunt mai degrabă inovatori non-tehnologici (inovare organizaţională sau de marketing) şi mai puţin inovatori tehnologici (de produs sau de proces).Criza a redus din intensitatea inovării tehnologice şi a crescut intensitatea inovării non-tehnologice. . . .Cei mai mulţi inovatori din această categorie provin din sectorul serviciilor (mai ales comerţ cu amănuntul şi cu ridicata) şi al industriei prelucrătoare.Inovatorii de dimensiuni mici domină sectorul distribuţiei de apă şi salubrizare. .Inovatorii tehnologici de dimensiuni medii sunt mai degrabă inovatori de proces şi mai puţin inovatori de produs.Atunci când inovează.Criza a afectat mai ales achiziţia de echipamente.Criza a determinat creşterea rolului altor întreprinderi sau instituţii în dezvoltarea unei idei inovative (externalizarea procesului inovativ). 2013-2014 mici şi chiar şi la nivelul companiilor medii. . . .Dezvoltă inovarea cu precădere în interiorul companiei 54 Impactul crizei asupra inovării . Grupul de firme nu contează. utilaje şi software pentru cercetare-dezvoltare şi cheltuielile interne de cercetare. semestrul III.

industria prelucrătoare. cu atât creşte nivelul de individualism. 2013-2014 Tip inovator Inovatorul de dimensiuni mari (peste 250 de angajaţi) Caracteristici sau împreună cu alte întreprinderi sau instituţii. deschiderea spre noile tehnologii şi cantitatea de timp petrecută pentru planificare strategică în organizaţii.Cel mai puternic afectate de criză (ca număr de companii inovatoare) au fost companiile mari.Criza a redus interesul pentru calitate sau pentru extinderea gamei de produse a inovatorilor de dimensiuni mari în favoarea găsirii de noi pieţe de desfacere. Noul concept al culturii organizaţionale antreprenoriale facilitează inovaţiile şi procesul de învăţare. .Companiile de dimensiuni mari se lovesc de lipsa de fonduri interne şi din afara întreprinderii. Master MCA. Principalele particulariţăţi ale unei culturi organizaţionale orientate spre viitor de tip antreprenorial sunt reprezentate de dorinţa de promovare a soluţiilor inovative.Criza a determinat creşterea rolului altor întreprinderi sau instituţii în dezvoltarea unei idei inovative (externalizarea procesului inovativ). comerţ şi alte servicii au înregistrat scăderi ale numărului de companii inovatoare.Inovatorii tehnologici de dimensiuni mari sunt mai degrabă inovatori de proces şi mai puţin inovatori de produs. . de capacitatea de a identifica şi de a accepta greşelile şi punctele slabe şi de a le analiza în vederea conceperi unor măsuri cu caracter inovator.Dezvoltă inovarea cu precădere în interiorul companiei sau împreună cu alte întreprinderi sau instituţii. . interne şi externe organizaţiei şi promovarea serviciilor. universităţile / instituţiile de cercetare guvernamentale sau publice. . Indexul distanţei faţă de putere Individualism colectivism Tabelul 17.Criza a accentuat şi mai mult cooperarea cu clienţii în detrimentul cooperării cu furnizorii sau cu consultanţii. care au introdus metode de prelucrare şi care au introdus metode logistice. .Sectoarele în care numărul inovatorilor de dimensiuni s-a redus sunt mult mai numeroase ca în cazul inovatorilor de dimensiuni medii sau mici: industria extractivă.Criza a afectat mai ales achiziţia de echipamente şi achiziţiile de cunoştinţe externe. . . orientarea către viitor. . oferind încredere şi curaj pentru asumarea responsabilităţii şi pentru promovarea propriilor idei de către fiecare salariat.Criza a redus din intensitatea inovării tehnologice şi a crescut intensitatea inovării non-tehnologice. Aceasta permite obţinerea de avantaj competitiv. . implicaţiile sociale şi emotionale ale faptului de a fi născut de sex masculin sau feminin modalităţi de a face faţă incertitudinilor şi Indexul de evitare a incertitudinii situaţiilor ambigue. cât şi a celei existente în alte organizaţii performante la nivel local sau internaţional.Criza a crescut numărul total al inovatorilor de dimensiuni mari faţă de cel a non-inovatorilor.Sunt mai degrabă inovatoare decât non-inovatoare.Cei mai mulţi inovatori din această categorie provin din sectorul serviciilor şi al industriei prelucrătoare. . În criză au crescut inovatorii de produs (serviciu) de dimensiuni mari. .Aceşti inovatori de dimensiuni mari sunt mai degrabă inovatori tehnologici (de produs sau de proces) şi mai puţin inovatori non-tehnologici (pe parte organizaţională sau de marketing). Impactul crizei asupra inovării . . Modelul Geert Hofstede . ci le şi depăşesc. semestrul III. al Indexul distanţei faţă de putere poate puterii şi al autorităţii şi modul de relaţionare funcţiona ca un barometru al nivelului de cu autoritatea coruptie pe care îl favorizează o anumita cultură. .Companiile de dimensiuni mari externalizează foarte mult din efortul lor de cercetare-dezvoltare. modul de relaţionare între indivizi şi grupuri Indexul de individualism este direct proporţional cu PIB-ul pe cap de locuitor: cu cât PIB-ul creşte. controlul agresivităţii şi semnalizează gradul de toleranţă faţă de exprimarea emoţiilor minorităţi.Criza a redus inovatorii de dimensiune mare care au introdus activităţi suport. . atât prin valorificarea propriei experienţe.Pune accent preponderent pe cooperarea cu clien ţii şi cumpărătorii atunci când inovează.Inovatorii mari domină net sectorul energetic şşi pe cel al industriei prelucrătoare.Cele cinci dimensiuni culturale modul de perceptie al inegalităţii sociale.Afaceri în medii instabile. .Inovatorii de dimensiuni mari sunt mai degrabă interesaţi ca prin inovare să îmbunătăţească calitatea bunurilor livrate pe piaţă. O cultură organizaţională care creează valoare de tip antreprenorial presupune acordarea respectului cuvenit tuturor persoanelor. industria de intermediere financiară şi asigurări. spre deosebire de Orientarea pe termen lung sau scurt pot orientarea către trecut si prezent indică nivelul de economii al oamenilor din cultura respectivă si nivelul de investitii în Masculinitate feminitate Indexul de evitare a incertitudinii Orientare pe termen lung 55 . . . care nu numai că satisfac necesităţile consumatorilor. .

A. 43 Poziţia relativă a unei ţări pe scala de la 0 (scăzut) la 100 (înalt) din cele cinci puncte de vedere este un bun predi ctor al comportamentului şi normelor sociale. proiect ce reprezintă încercarea de a întelege diferenţele şi similitudinile dintre valorile şi comportamentul românesc şi cel al altor naţiuni si o modalitate de a oferi explicatii pentru comportamentul şi preferintele românilor. Diferenţa observabilă dintre nivelul dorit si nivelul demonstrat prin comportament ne-a dus la concluzia existenţei unui complex de autoritate. o orientare pe termen scurt. Albania: distanţă mare faţă de autoritate. 56 . o astfel de societate nu poate 42 Luca. Studiul a fost realizat de organizatia Gallup Romania.com/dimensions. Master MCA. preferinţa se îndreaptă spre un stil de conducere participativ şi cooperant. Pentru România. 2013-2014 valori imobiliare. Figura 46. Grecia. Hofstede a estimat pentru România niveluri foarte ridicate pentru indicii43 reprezentând distanţa faţă de putere (90) şi evitare a incertitudinii (61). nevoia de a avea lideri autoritari şi dorinta de a urma regulile stabilite de astfel de lideri. grad ridicat de evitare a incertitudinilor şi orientare pe termen scurt42. putem prespune că şi România are. românii semnalizează nevoia de centralizare în luarea deciziilor. Evitarea incertitudinii . feminitate.nivel ridicat. semestrul III. Hofstede.populaţia are un grad ridicat de anxietate în privinţa viitorului şi preferă siguranţa zilei de astăzi incertitudinii zilei de mâine. O altă interpretare a unui index ridicat indică preferinta angajatilor pentru o relaţie apropiată cu un singur şef. cererea expresă de legi şi reguli. din care împrumută toate practicile manageriale şi de management al resurselor umane. colectivism ridicat. cu sprijinul lui G. Serbia. Deşi nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung. Datele unei astfel de cercetări sunt interpretabile astfel. organizarea statală.Afaceri în medii instabile. ca şi toate ţările din Europa. culoarea politică şi ideile. Valorile dimensiunilor culturale pentru România şi Bulgaria PD 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 90 70 85 UA 90 30 IND 40 42 MAS Romania Bulgaria Sursa: http://geert-hofstede.. în acelasi timp.html Românii. a relevat valori similare cu alte ţări balcanice (Bulgaria. cercetarea dimensiunilor din modelul Hofstede la nivelul anului 2005. preferă să nu intervină în exerciţiul autorităţii şi să se supună ordinelor date „de sus”. Personalul din organizaţii cu astfel de culturi nu exprimă păreri contrare faţă de superior şi primeşte ordine pe care le execută fără să discute. România se află la polul opus ţărilor anglo-saxone. În concluzie. de familie şi educaţie. comportamentului la locul de muncă. peste 60 .nivel scăzut. prin acest comportament. care poate explica refuzul cu obstinaţie şi nedeclarat al majorităţii românilor de a respecta legile şi autoritatea si. din punctul de vedere al scalei de l a 0 la 100: între 0 şi 40 . în general. Macedonia. nivel scăzut pentru indicele reprezentând individualismul (adică un grad ridicat de colectivism) (30) şi un grad moderat de masculinitate (42). între 40 si 60 .nivel mediu. pentru a obţine protecţia acestuia şi pentru a evita asumarea responsabilităţii unor păreri contrare. revista Cariere: 19 mai 2005. în timp ce comportamentul populaţiei demonstrează o distanţă mare faţă de autoritate.

Asteptati-vă la creşteri rapide urmate de scăderi inexplicabile pe măsura ce piaţa se schimbă.  Performanţa nu este principalul scop al organizaţiei. Afacerile noi creează noi locuri de muncă şi contribuie la creşterea economiei. În general. stimulând atât piaţa forţei de muncă. Singurele „inovaţii“ care vor fi cu adevărat implementate sunt acelea generate şi comunicate de sus în jos. membrii societăţii nu pot tolera opinii minoritare. ameninţări contra securităţii şi siguranţei. va fi dificil să obţineţi o dezvoltare constantă în evoluţie. se consideră că inovarea dispune de potenţialul necesar pentru a permite imbunătăţirea mai multor dimensiuni ale vieţii cetăţenilor Uniunii Europene. Nivelul ridicat de anxietate are impact si asupra structurii organizationale. „străin“. cât şi piaţa de produse. bazată pe firme şi întreprinderi mici şi mijlocii dinamice şi cu potential de creştere (high-growth small and medium-sized enterprises .  Evoluţie instabilă a organizaţiilor. Ca indicii în descrierea practicilor organizaţionale şi manageriale se vor avea în vedere aspectele:  Distanţa faţă de putere şi evitarea incertitudinii determină. creşterea este bruscă si garantată. Unii români au dificultăţti în a face faţă unor situaţii ambigue şi opiniilor contrare ale altora. Puteţi obţine foarte multe idei originale şi creative de la echipă romanească. Nivelul de anxietate favorizează impulsul de moment. HGSMEs sunt catalizatori ai 57 . dar şi din cauza comportamentului de distanţare faţă de putere. populaţia reacţionează negativ şi emoţional şi se opune acceptării. în principal.Afaceri în medii instabile. cum sunt alegerile. semestrul III. Societatea românească are înclinaţii minime spre planificare strategică din cauza nivelului de anxietate şi a tendinţei spre actiuni operationale şi rapide.HGSMEs). oamenii din astfel de culturi se simt mai confortabil în situaţii de consens general. în special din cauza nivelului ridicat de evitare a incertitudinii. Prin urmare. în special în ceea ce priveşte locurile de muncă. care sa reactioneze la schimbările pietii. la schimbările in modul de gândire şi în exploatarea creativă a cunoştinţelor noi. „quick fixes“. Dacă sistemul de stabilire a obiectivelor pune în pericol siguranţa angajaţilor.  Inovaţia nu este cea mai potrivită strategie. Master MCA. cum este tehnologia avansată sau existenţa unui partid minoritar. iar schimbările vor genera de cele mai multe ori revoluţii interne.  HGSMEs sunt cele care dovedesc succes în promovarea noului. Motorul antreprenoriatului contribuie la creştere economică sustenabilă şi la coeziune socială. graba şi exprimarea emoţiei negative fără control. calitatea mediului şi sănătatea. Dacă luăm în consideraţie şi gradul scăzut de individualism. modul în care ne comportăm şi ne organizăm în cadrul firmelor.  Dincolo de susţinerea creşterii economice. ci cooperarea şi loialitatea grupurilor (feminitate şi colectivism). Cât timp structura şi mediul de afaceri se potrivesc. Angajaţii nu favorizează schimbări rapide şi construiesc cu greu organizaţii suple. acest sistem va deveni curând un instrument politic şi politizant în organizaţie şi o sursă de lupte interne. Guvernele diferitelor ţări încearcă o abordare de tipul economiei antreprenoriale. pentru ca privirea în viitor îi declanşează mecanisme defensive. dar va va fi mai dificil să implementati aceste idei. Unii români considera ca este stresant sa fie puşi în situatia de a inova şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru aceasta. Acţiunile preferate sunt cele care rezolvă situaţia ambiguă de astăzi. în rapiditatea şi flexibilitatea mecanismelor de adaptare la cerinţele pieţei. 2013-2014 planifică strategic pe termen mai lung. În timpuri care generează anxietate. Angajaţii vor lăsa planificarea în sarcina „specialiştilor“ sau a consultanţilor şi vor înţelege cu dificultate care sunt informaţiile relevante pentru anticiparea viitorului. cu feedback instantaneu. fără a avea în vedere impactul lor asupra zilei de mâine. sau în faţ necesităţii de a accepta ceva nou.

sunt factorii cheie de succes pentru IMM. IDC şi RSA au realizat un studiu pentru o înţelegere mai aprofundată a relaţiei dintre securitatea informaţiei şi inovarea în business45. Revista MarketWatch. diferiţi “actori” purtători de interes gestionează cunoştinţe şi cunoaştere şi caută soluţii inovative pentru a face mai atractiv mediul de afaceri şi pentru valorificarea potentialului de creştere a firmelor inovative de dimensiuni mici. Aprilie 2009. semnificative pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. abilităţi superioare de management etc. Inovarea. IMM-urile nu reuşesc să contribuie semnificativ la Produsul Intern Brut şi la creşterea economică a ţării. 14% Marea Britanie.Afaceri în medii instabile. 5% altele) 58 . Inovarea reprezintă unul din neofactorii de producţie. între altele. Firmele noi. 2013-2014 inovării şi chiar. Master MCA. 2% India. autor: Teodor Nitu.  Printre factorii cheie care stau la baza succesului întreprinderilor din Uniunea Europeană se numără capacitatea de inovare. Doar întreprinderile inovatoare se vor menţine în concurenţa din ce în ce mai intensă a Uniunii Europene. mai exact valoarea de 24 de IMM-uri/1000 de locuitori se situează mult sub media de 42 de IMM-uri/1000 de locuitori din Europa. relevat. promovează noi modele de afaceri şi contribuie la dezvoltarea pieţei.  Guvernele şi comunitatea de afaceri.combative sau cooperante?”. învăţământul superior. rezultate din initiaţivele antreprenoriale pot induce creştere economică.Majoritatea managerilor din top managementul companiilor consideră a fi critică crearea unui mediu propice pentru inovare în companiile lor. 44 „Inovarea în business şi securitatea informaţiei . Ca urmare. dezvoltarea de reţele. nivelul scăzut al dezvoltării antreprenoriale din România. 114 45 Studiul IDC & RSA efectuat pe un eşantion de 200 de angajaţi predominant din top managementul organizaţiilor (73% America de Nord. pentru aceasta trebuie gasit raspuns următoarelor întrebări: ce şanse au întreprinderile româneşti să dezvolte produse şi servicii inovatoare care să concureze cu succes pe piaţa europeană? Cum îi stimulăm pe angajaţi să gândească inovator? Ce impact are procesul de inovare asupra imaginii companiei la exterior? Care este locul inovaţiei în procesul de finantare al întreprinderii? Inovarea în business este o parte foarte importantă a strategiei de business şi o componentă tot mai critică de menţinere a unei marje competitive faţă de concurenţă Importanţa strategică a inovării este cauza a tot mai numeroase preocupări privind contribuţia securităţii informaţiei la „cizelarea” inovării în procesele de business44. Politicile guvernului ar trebui să stimuleze competitivitatea IMM-urilor pe termen lung. În acelaşi timp. iar într-o societate post-industrială în curs de globalizare. 6% Australia. în comparaţie cu IMM-urile din Uniunea Europeană. “transformatori sociali” – importante active în valorificarea oportunităţilor globalizării şi digitalizării economiei şi societăţii. atât timp cât nu există un număr suficient de mare de firme şi un cadru favorabil înfiinţării şi creşterii lor. în timp ce intreprinderile mari îşi desfăşoară activitatea pe scară largă de producţie. cercetarea-dezvoltarea reprezintă elementul cheie al unor avantaje comparative pe piaţa internaţională. Ca răspuns la aceste preocupări. HGSMEs pot contribui la introducerea şi comercializarea unor inovaţii radicale. introduce produse/procese noi. Se pune întrebarea: sunt aceste două componente esenţiale ale business-ului antagoniste? Studiul IDC & RSA a evidenţiat faptul că: . semestrul III.  IMM-urile sunt surse de dinamică economică şi sunt creatoare de locuri de muncă. având în vedere deficitul major de competitivitate pe care îl are sectorul IMM din România. Nr. de densitatea redusă a IMM-urilor raportată la populaţie.

deoarece multe dintre departamentele de business cred că securitatea informaţiei este încă o barieră (sau un inhibitor) ce trebuie depăşită. bazată pe riscuri. . Barierele menţionate până acum ţin de un mod convenţional de gândire. peste 80% dintre aceştia admit că organizaţiile lor au dat înapoi „ocazional“ sau „deseori“ în faţa oportunităţilor inovatoare de business din cauza îngrijorărilor şi ameninţărilor legate de securitatea informaţiei. În ceea ce priveşte elementele pozitive.În ceea ce priveşte marile corporaţii. Dacă e să ne luăm după rezultatele studiului IDC & RSA. Master MCA. utilizând securitatea pentru a permite inovarea).Securitatea informaţiei este consumatoare de timp şi resurse (31. Aceştia vor ca securitatea să lucreze împreună cu departamentele de business pentru îndeplinirea obiectivelor corespunzătoare inovării şi managementului riscului în cadrul bugetului şi resurselor existente. respondenţii consideră că securitatea informaţiei ar trebui raportată direct către CEO. însă ele ne oferă o oarecare ghidare în privinţa prioritizării soluţiilor.Toţi respondenţii sunt foarte încrezători în privinţa propriilor capabilităţi de evaluare a riscurilor atunci când vine vorba despre iniţiative de inovare.Majoritatea respondenţilor (61%) se consideră în conformitate cu standardele şi regulamentele internaţionale atunci când vine vorba de securitatea informaţiei (implementând politici şi controale focusate pe trecerea auditurilor. Furnizorii sensibili la perspectivele diferite ale top managementului organizaţional (senior management. numai 21% dintre respondenţi au afirmat faptul că eforturile lor în domeniul securităţii sunt strategice. În plus. pentru a-şi putea realiza propria viziune de inovare. doar 21% dintre aceştia afirmă că ar caracteriza securitatea din organizaţiile lor ca „Accelerare/Încredere (proactivă. . .Managerii de C-level indică alinierea securităţii informaţiei la procesele businessului ca fiind o prioritate de maximă importanţă. . încercând să creeze măsuri eficiente pentru a scădea costurile conformităţii). aliniată la procesele de business.6%) 59 .Majoritatea organizaţiilor consideră că sunt în conformitate cu standardele şi regulamentele internaţionale în ceea ce priveşte securitatea. Alţi respondenţi consideră că eşecurile de conformitate sunt singurele riscuri majore la adresa business-ului la ora actuală. semestrul III. deşi complianţa sau precauţia de care dau dovadă multe organizaţii dezvăluie ruptura dintre statutul dorit şi cel actual.Securitatea informaţiei nu este aliniată la obiectivele de business (51%) . 51% din respondenţii care sunt de părere că CEO are responsibilitatea principală în conducerea inovării clasează pe primul loc „Securitatea informaţiei nu este aliniată la obiectivele de business“ în topul primelor cinci bariere în calea inovării.“ Topul primelor cinci bariere în calea inovării. urmată apoi de performanţă şi guvernare a business-ului sporite. 2013-2014 . . Specialiştii cred că CEO au obosit să se plângă de bugete şi resurse.Respondenţii consideră că riscul securităţii informaţiei este singurul inhibitor major pentru inovarea în business.În ceea ce priveşte inovarea în business. însă numai 20% dintre aceştia se consideră pe ei înşişi a fi extrem de eficienţi. proactive. respondenţii sunt de părere că utilizarea “joint ventures” reprezintă modalitatea cea mai importantă pentru inovare. strategică. şi că utilizează securitatea pentru a permite inovarea. LOB-uri şi IT) implicaţi în procesul de inovare al companiei vor fi mai bine pregătiţi să sprijine compania la dezvoltarea noului său produs şi serviciu. . Clasamentul primelor cinci bariere în calea inovării întocmit de: a) Respondenţii care au indicat CEO ca având responsabilitatea de conducere a inovării: . organizaţiile simt că securitatea informaţiei este o chestiune de nivel de conducere.Afaceri în medii instabile. În multe cazuri va trebui să se apeleze la influenţa managerilor de C-level care să încurajeze liniile de business să lucreze împreună cu securitatea informaţiei.

Liderii din business nu sunt educaţi în privinţa tehnicilor şi tehnologiilor de securitate noi/existente (28. Antreprenorii joacă un rol crucial în determinarea viitorului prosperităţii în mediul de afaceri românesc. Succesul antreprenorial al unei ţari va fi determinat de numărul antreprenorilor care lansează afaceri în ţara respectivă şi a succesului afacerilor pe care aceştia le creează.Afaceri în medii instabile.3%) . antreprenorul este acea persoană care angrenează o serie de factori ce stimulează creşterea economică. Motorul creşterii economice – antreprenoriatul. ci evidenţiază o serie de aspecte pe care antreprenorii trebuie să le ia în considerare pentru a beneficia de oportunitaţile prezente în mediul economic în care funcţionează.Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiţiile în inovare (46. noi pieţe şi noi forme de organizare.2%) . antreprenorul este o piesă centrală a dezvoltării capitalismului.ro/antreprenorii-vorbesc-unstudiu-realizat-de-ernst-young/ 60 . Nu în ultimul rând.Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiţiile în inovare (45%) .1%) . combaterea sărăciei şi impactul pozitiv în societate. având astfel un aport semnificativ în economiile acestor ţari. Schumpeter.Securitatea informaţiei nu este aliniată la obiectivele de business (28. Antreprenorul este acea personă care lansează o afacere sau accelerează succesul acesteia.7%) .Modul de abordare a securităţii informaţiei nu favorizează procesele de inovare (28.5%) .3%) b) Respondenţii care au indicat Consiliul Director ca având responsabilitatea de conducere a inovării: . în medie. 46 Antreprenorii vorbesc – Un studiu realizat de Ernst & Young. Intreprinderile mici şi mijlocii care sunt alcătuite din mai puţin de 250 angajaţi generează.Securitatea informaţiei este consumatoare de timp şi resurse (23.Top managementul este prea conservator în privinţa riscurilor asupra informaţiilor (35.Strategia de inovare este incoerentă (43. deoarece creează noi produse.2%) . 2013-2014 . http://www.Strategia de inovare este incoerentă (38. două-treimi din numărul total de angajaţi în ţările OECD.1%). Antreprenorul ca agent al schimbării.Securitatea informaţiei nu este aliniată la obiectivele de business (36.6%) .Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiţiile în inovare (47.Securitatea informaţiei este consumatoare de timp şi resurse (44. Barometrul percepţiei asupra mediului antreprenorial România 201246 1.Securitatea informaţiei nu este aliniată la obiectivele de business (21.6%) . Master MCA. oferirea de oportunităţi pentru tineri. noi metode de producţie.0%) d) Respondenţii care au indicat departamentele de business ca având responsabilitatea de conducere a inovării: . crearea de noi afaceri reprezintă factorul care va facilita creşterea economiei şi a ratei de anagajare a forţei de muncă. Temă de discuţie: Antreprenorii Vorbesc. 2. Aceşti factori includ testarea tehnologilor inovative.7%) . Un alt factor cheie – care este probabil cel mai important în acest climat economic – este crearea de locuri de muncă.5%) .Top managementul este prea conservator în privinţa riscurilor asupra informaţiilor (24.Top managementul este prea conservator în privinţa riscurilor asupra informaţiilor (30. acţionand astfel ca agent al schimbării. Având în vedere faptul că multe ţari se află sub spectrul întoarcerii în recesiunie.Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiţiile în inovare (30%) .Top managementul este prea conservator în privinţa riscurilor asupra informaţiilor (36.9%). Acest raport nu se concentrează doar pe ceea ce pot face guvernele. În opinia economistului J . c) Respondenţii care au indicat Managementul Executiv ca având responsabilitatea de conducere a inovării: .Strategia de inovare este incoerentă (45.5%) .businessdays. semestrul III.4%) .

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
2.1 Cultura antreprenorială. Crearea unei culturi antreprenoriale sănătoase este fundamentală pentru antreprenori. Cercetările derulate în acest domeniu arată că inovaţia reprezintă un factor cheie pentru o cultură organizatională de success. Inovaţia se află în stransă legatură cu atitudinea antreprenorului cu privire la experimentare şi risc. Studiile de asemenea mai arată că acelor ţari care se consideră a fi puternic antreprenoriale le este asociat cu un grad ridicat de toleranţă şi întelegere a eşecului în afaceri, deseori aceste situaţii fiind percepute ca oportunitaţi de a învaţare. Poveştile de success de asemenea rămân un aspect foarte important: ţările care formează un mediu antreprenorial puternic fac eforturi mai mari în privinţa promovării poveştilor antreprenoriale de success în universităţi şi în media. În climatul economic curent al incertitudinii, în care rata şomajului se ridică la cote mari atât în USA cât şi în tările europene, antreprenorii sunt de părere că cea mai bună metodă de a promova antreprenoriatul este prin evidenţierea rolului pe care acesta îl are în crearea de locuri de muncă. 2.2 Inovaţia. Constrangerile de buget tot mai mari ale guvernelor şi marilor corporaţii, ca rezultat a incertitudinii economice curente, diminuează eforturile pe care aceşti jucători le depun în unele arii a cercetării şi dezvoltării (R&D), fapt care poate să amâne dezvoltarea, testarea şi implementarea de noi tehnologii. Într-o anumită măsură şi IMM-urile vor fi confruntate cu aceleaşi provocari. Cu toate acestea, perspectiva IMM-urilor este fundamental diferită prin faptul că inovaţia este deseori esenţa antreprenoriatului. Astfel că, orice arie neexplorată de guverne şi marile corporaţii creează oportuniţăti pentru acei antreprenori care sunt gata să îşi asume riscuri. Există însă un argument puternic ce susţine faptul că în perioada de incertitudine economică inovaţia ar trebui să fie piesa centrală a eforturilor guvernului şi a marilor corporaţii cu scopul de a aşeza fundaţii solide pentru o creştere sustenabilă: inovaţia în unele cazuri reduce costuri şi poate să dezvăluie noi oportunitaţi. 2.3. Globalizarea. Împotriva preocuparilor curente cu privire la economia globală, precum şi unele semne de tendinţe protecţioniste, există puţine dubii cu privire la faptul că globalizarea va continua, în mare parte datorită legăturilor comerciale şi ale altor arii de interes care sunt greu de neglijat. Ba mai mult, investiţile interfrontaliere pe termen lung şi migrarea forţei de muncă consolidează tendinţa generală de globalizare. Acest lucru va continua să creeze oportunităţi tot mai mari pentru antreprenori. Proprietarii de IMM-uri sunt deseori stimulaţi să gândească şi să acţioneze dincolo de graniţele ţărilor lor – dinamizând astfel exporturile şi beneficiind tot mai mult de pe urma oportunitaţilor generate de lanţul international de furnizori şi clienţi – pentru a avea succes. Acest lucru este valabil într-un mod special atunci când nivelele de venit dintre ţări şi perpectivele de creştere diferă. 3. Cultura antreprenorială. O cultură antreprenorială solidă este fundaţia unei economii dinamice. Ea reflectă felul în care climatul social al unei ţari susţine ideile şi iniţiativele antreprenoriale precum şi felul în care poate să direcţioneze tinerii spre o carieră în afaceri prin îmbunătăţirea abilităţiilor lor. O cultură antreprenorială solidă este caracterizată de un grad ridicat de toleranţă pentru eşec şi recunoaşterea rolului crucial pe care antreprenorii îl au în crearea de locuri de muncă. Cultura antreprenorială a unei ţări depinde de o varietate de factori. Înţelegând legatura dintre cultura antreprenorială şi inovaţie, probabil cel mai important aspect este faptul că o cultură antreprenorială este, în mod simbolic, ‘solul’ în care încolţeste sămânţa inovaţiei. Cercetarea joacă un rol important în propulsarea inovaţiei, astfel că o cultură antreprenorială este caracterizată de cercetare de înaltă calitate. Trecând dincolo de aspectul teoretic al cercetării, culturile antreprenoriale generează metode prin care ideile devin realitate. O astfel de cultură promovează activitatea antreprenorială şi prezintă oportunitaţiile entuziasmante celor care urmează o carieră în antreprenoriat. Cultura antreprenorială este foarte dinamică în particular în pieţele care experimentează o dezvoltare rapidă. Cu toate acestea, activitatea inovativă în aceste pieţe este scazută în comparaţie cu pieţele mature care prezintă o concentraţie mai ridicată de cercetatori avansaţi. În timp ce antreprenoriatul a transformat nenumarate vie ţi în diferite ţări, de multe ori tinerii nu sunt conştienţi de faptul că antreprenoriatul reprezintă o posibilitate extraordinară în privinţa carierei. Acest lucru este adevărat cu precădere în cazul tinerelor şi al persoanelor care fac parte din grupuri marginalizate. Unele culturi percep eşecul ca pe un lucru ruşinos şi nicidecum ca pe o posibilitate de a învăţare ce poate să formeze şi să îmbunătăţească iniţiativele antreprenoriale ulterioare. Antreprenorii care au depăşit aceste bariere şi provocări servesc ca exemple demne de urmat. Încurajăm guvernele să găsească modaliţaţi prin care să asigure o platformă publică de promovare a acestor poveşti de success. Informaţii cheie: Inovaţia este un factor cheie ce îmbunătăţeşte cultura antreprenorială a unei ţări. Economiile care au culturi antreprenoriale puternice sunt mai tolerante la eşecul în afaceri şi nu percep acest lucru ca pe o barieră în calea succesului ci ca pe o oportunitate de a învăţa. Ţările care au o cultură antreprenorială puternică promovează mult mai intens poveştile de succes în universităţi şi în media. Antreprenorii cred că cea mai eficienta metodă de promovare a antreprenoriatului este să evidenţieze pe rolul pe care aceştia îl au în creearea de locuri de muncă. Acest lucru este valabil în mod special în pieţele care experimentează dezvoltare rapidă.
61

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
4. Inovaţia, catalizator al dezvoltării culturii antreprenoriale. Produsele noi şi inovative dezvoltate de antreprenori îmbunătăţesc imaginea antreprenoriatului în societate. Antreprenorii spun că inovaţia a avut impact nu doar asupra percepţiei despre antreprenoriat în ultimii cinci ani ci este de aşteptat ca această tendinţă să continue să aibă un rol pozitiv şi în cazul politicilor de promovare a creşterii pe termen lung în următorii trei ani. Antreprenorii sunt de asemenea responsabili de testarea fezabilităţii ideilor noi şi inovative. Aceste idei pot să fie generate de activitaţiile de cercetare şi dezvoltare derulate de companii şi universităţi, uneori necesitând testări de piaţă adiţionale. Numărul persoanelor implicate în cercetare şi dezvoltare, precum şi numărul de articole ştiinţifice produse, sunt deopotrivă indicatori de folos în mediul pentru cercetare şi inovaţie. Relaţia dintre cele două aspecte evidenţiază nivelul eficienţei în cadrul cercetării şi inovaţiei, care reprezintă în parte o reflexie a culturii antreprenoriale. Recomandări pentru antreprenori! Să contribuie la îmbunătăţirea culturii antreprenoriale în ţara lor prin promovarea propriei poveşti de succes. Să contabilizeze victoriile – fie ele mici sau mari – şi să le facă cunoscute în reţeaua lor şi în rândul potenţialilor investitori. În acelaşi timp, este important să nu le fie frică de eşec. Chiar dacă eşecul este perceput într -un mod negativ în societatea din care fac parte, aceştia trebuie să ia în considerare faptul că mulţi alţi antreprenori care într-un final au experimentat succesul, percep eşecurile anterioare ca pe oportunităţi din care au învăţat şi care au facilitat succesul ulterior. Cu această atitudine, mulţi antreprenori s-au ridicat deasupra contextului cultural (negativ) în care activează şi au reuşit să creeze lucruri extraordinare. Să ia în considerare cultura antreprenorială locală când sunt confruntaţi cu decizia de a se extinde global. Pe langă logistică, resurse umane şi costurile de extindere în alte tari, este crucial ca antreprenorii să ia în considerare cultura careia urmează să i se adreseze. Într -o cultură antreprenorială este inoculată o mentalitate mai inovativă în rândul angajaţilor şi acest lucru va creea o piaţă superioară pentru ofertele inovative. 5. Educaţie şi training pentru antreprenori. Educaţia este un aspect fundamental în crearea de noi afaceri. Capacitatea de a recunoaşte oportunitaţile comerciale precum şi abilitatea de a le aborda sunt aspecte esenţiale în educaţia antreprenorială. În acest sens este important să abordăm discipline care servesc cu precădere mediul afacerilor: marketing, finanţe, sistemele informatice şi management. Opinia generală cu privire la educaţia antreprenorială diferă în rândul antreprenoriilor din pieţele mature şi cei care activează în pieţele în curs de dezvoltare. Aproximativ 80% din antreprenorii care activează în economiile care se dezvoltă rapid sunt de parere că studenţii au nevoie de training-uri specifice pentru a deveni antreprenori, în timp ce antreprenorii care activează în economiile mature sunt mai puţin convinşi de acest fapt (59%). O privire atentă asupra percepţiei în economiile mature dezvaluie faptul că în Australia, Canada, U.S.A şi Marea Britanie, mai puţin de 50% din antreprenori cred că studenţii trebuie să urmeze stagii de training. Accentul pus pe training reflectă părerea antreprenorilor că eşecul în afaceri este deseori cauzat de lipsa abilităţilor de a conduce o afacere. Studiile arată că antrepenorii sunt de părere că lipsa abilităţilor antreprenoriale reprezintă al doilea motiv ca importanţă în ceea ce priveşte eşecul, fie în comunitatea afacerilor fie în societate în general. Informaţii cheie: Pieţele care experimentează dezvoltare rapidă prezintă interes pentru training. Aproximativ 80% sunt de parere că studenţii ar trebui să urmeze programe specifice de training pentru a deveni antreprenori. Datorită faptului că un antreprenor trebuie să îşi dezvolte o paletă largă de abilităţi, educaţia antreprenorială trebuie să includă o varietate de discipline, nu doar discipline care ţin strict de studiul afacerilor. Împărtăşirea poveştilor de succes a tinerilor antreprenori va avea un impact pozitiv asupra modului în care vor fi percepute carierele în antreprenoriat. Recomandări pentru antreprenori! Să inspire studenţii prin impărtăşirea propriei poveşti de succes. Pentru a pune antreprenoriatul într-o lumină pozitivă – ca pe o alternativă în carieră demnă de luat în seamă – studenţii trebuie să vadă mai multe exemple de success pe care să le urmeze. Să dezvolte proiecte care să conecteze afacerile locale cu antreprenorii tineri. Fie că un tânăr aspira să îşi lanseze propria afacere sau este interesat să caştige experienţă în cadrul unui IMM, stagiile de practică sunt oportunităţi extraordinare pentru a găsi experienţă motivaţională. Să urmeaze programe de training specific dedicate antreprenoriatului atunci când fac tranziţia de la un climat corporatist la unul antreprenorial. Există o serie de alternative disponibile celor care sunt gata să facă tranziţia de la statutul de angajat la statutul de proprietar de afacere. Într-o măsură tot mai mare, informaţile esenţiale în această privinţă se pot găsi online. 6. Accesul la finanţare al afacerilor antreprenoriale. Accesul la finanţare este în continuare una din cele mai semnificative provocări atunci când vine vorba de crearea, creşterea şi supravieţuirea IMM-urilor, într-un mod special a celor inovative. Într-un studiu care a cuprins 1001 antreprenori, două -treimi au fost de părere că accesul la finanţare pentru antreprenorii tineri este dificil. Odată cu presiunea datoriei publice şi riscurile împrumuturilor bancare, antreprenorii se orientează spre business angels ca alternativă de finanţare. Accesul la finanţare în primele faze ale afacerii, fie din partea unui business angel sau a unui venture capitalist, poate să reprezinte un pas crucial în procesul de creştere al afacerii. Aproximativ două -treimi din antreprenorii care au accesat o astfel de finanţare au reuşit să realizeze performanţe cel puţin egale, unii chiar îmbunătăţinduşi considerabil afacerile în ultimii cinci ani. Acest mecanism de finanţare pare să fie tot mai atrăgător datorită accesului uşor la finanţare şi al riscului redus pe care o astfel de finanţare îl prezintă. Iniţial creată în SUA, această abordare de investiţie prin cumpărare de acţiuni devine din ce în ce mai răspândită şi în economiile
62

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
mature. Aceşti business angels sunt de obicei persoane cu o situaţie financiară foarte bună care sunt disponibili să investească în afaceri noi, de obicei în schimbul unui procent din acţiunile afacerii. În Europa, între 2005 şi 2009, numărul finanţărilor de acest fel a crescut cu 100% în principal datorită expansiunii reţelei de business angels. Cererea ridicată de finanţare în fazele iniţiale ale afacerii, precum şi numărul tot mai mare de business angels, sunt dovadă a faptului că această metodă de finanţare devine din ce în ce mai populară şi în Europa. Cu toate acestea însă, ca rezultat al declinului economic, aceşti investitori cer antreprenoriilor să pună la dispoziţie un plan fezabil şi să demonstreze abilităţi antreprenoriale pentru a obţine o astfel de finanţare. Recomandări pentru antreprenori! Să ramâmă deschişi la pieţele internaţionale pe masură ce apar tot mai multe oportunităţi. Este important să înţelegem că cele mai accesibile surse de finanţare de multe ori s-ar putea să se afle în afara pieţei în care un anumit IMM activează, astfel că, pentru a aborda problema finanţarii în cel mai potrivit mod, antreprenorii trebuie să fie deschişi la pieţele internaţionale. Să ia în considerare pietele alternative ca sursă de finanţarePieţele alternative sunt acele pieţe pe care se tranzacţionează acţiunile companilor tinere de dimensiuni mai mici. Avantajul acestor pieţe de tranzacţionare îl reprezintă procedurile mult mai simple de listare şi raportare, iar deseori listarea pe aceste pieţe este o treaptă către pieţele mai mari. Să considere sursele alternative de finanţare, precum finanţarea corporativă şi microfinanţarea pentru reducerea riscului. In loc de concluzie. Fără doar şi poate antreprenoriatul este şi va rămâne un element de bază în economia oricărei ţări, deoarece în calitatea lui de agent al schimbării, antreprenoriatul reprezintă motorul creşterii economice. Ţinând cont de importanţa lui, atât guvernele cât şi sectorul privat trebuie să colaboreze la asigurarea un climat cât mai potrivit pentru dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale. Acest lucru nu necesită doar un sistem fiscal, social şi politic care sa stimuleze antreprenoriatul, ci totodată implică crearea unui sistem educaţional relevant contextului actual, ţinând cont de tendinţele globalizării. O astfel de cultură va atrage atât investitori cât şi talent antreprenorial, ingrediente cruciale pentru orice economie efervescentă.

Temă de discuţie: Inovaţia este descurajată de cultura europeană
Inovaţia este descurajată de cultura europeană, iar reducerea birocraţiei în cazul companiilor care accesează fonduri europene pentru inovaţie ar trebui să fie o prioritate pentru UE, potrivit "Barometrului GE privind inovaţia în UE" (ediţia a doua, din 2013). Deşi inovaţia poate fi catalizatorul reînnoirii economice a Europei, există bariere semnificatice care trebuie depăşite, iar Barometrul GE 2013 arată că 64% dintre respondenti consideră că reducerea birocraţiei în cazul companiilor care încearcă să acceseze fondurile europene pentru inovatiei ar trebui sa fie o prioritate pe care să se concentreze politica UE în acest domeniu din anii următori. In problema accesării mecanismelor de finanţare pentru inovaţie, 92% dintre respondenţi au apreciat că finantarea extinsă pentru cercetare si inovatie in UE este esentială pentru sustinerea inovatiei. Folosirea fondurilor structurale pentru accelerarea adoptării produselor sş serviciilor inovatoare este considerată un aspect important pentru sustinerea inovatiei în UE de 90% dintre participantii la studiu. Totodată, 91% dintre cei chestionaţi au apreciat că încurajarea investitorilor privaţi si a fondurilor private de investiţii care sustin proiecte inovatoare este o prioritate înaltă spre medie pentru politica UE în domeniu, iar 85% cred în încurajarea stimulentelor fiscale pentru companiile inovatoare ca aspect important pe care să se bazeze politică europeana. Pentru 91% dintre cei intervievati încurajarea colaborării transnaţionale în proiecte inovatoare este un aspect important pe care ar trebui să se axeze politica privind inovaţiile, iar 92% dintre respondenti - cu 7% mai mult fata de 2010 - au apreciat că UE ar trebui sa incurajeze o cooperare mai stransa intre sectorul public si cel privat. Totodată, 83% dintre cei intervievati au spus ca promovarea parteneriatelor public-privat este esentiala. Incurajarea colaborarii dintre companiile mari si IMM-uri este perceputa ca un aspect cheie de catre 84% dintre cei intervievaţi. Respondentii au semnalat necesitatea unor eforturi sustinute pentru a stimula şi favoriza inovaţiile. Aceştia au formulat sugestii legate de modul în care pot fi depăşite astfel de bariere, în special, prin dezvoltarea unui cadru comun pentru comercializarea inovaţiilor (82%); consolidarea protecţiei şi aplicării legislatiei privind proprietatea intelectuală (76%); o utilizare mai eficientă a fondurilor existente, încurajarea antreprenoriatului şi creativităţii în rândul studenţilor şi promovarea unei cooperări strânse între actorii publici şi privaţi. Respondenţii percep cultura europeană ca fiind un element de descurajare a inovaţiei, menţionând în mod repetat cultura şi educaţia atunci când vorbesc despre problemele care trebuie abordate în vederea deblocării potenţialului de inovaţie al Europei. Cei intervievaţi au spus că aşteaptă un angajament clar din partea UE privind contribuţia sa la promovarea valorii inovaţiei în randul studenţilor din Uniune. Pe de altă parte, 45% dintre respondenţi au declarat că promovarea apetitului pentru inovaţie şi antreprenoriat în rândul studentilor ar trebui să fie un aspect important pe care să se axeze politica UE privind inovaţia în anul următor.

63

Rezultatele sugerează. mai mult de jumătate dintre angajaţii loiali (51%) au aprobat total afirmaţia „Colegii de muncă fac întotdeauna ce este corect şi bine pentru clienţii noştri”. În concluzie. reuşesc să stabilească relaţii mult mai solide cu clienţii. 59% dintre angajaţii implicaţi au declarat fără echivoc că locul actual de muncă scoate de la ei cele mai creative idei. doar un participant din zece a considerat că vecinii săi de birou fac întotdeauna ce este corect pentru clienţii lor. eficienţi. Potrivit rezultatelor. în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor. 75% dintre angajaţii implicaţi au fost în acord total că se face schimb de idei cu clienţii. Tot în ceea ce priveşte conexiunile dintre implicarea angajaţilor şi satisfacţia clienţilor. În această ordine de idei. aproape trei sferturi dintre angajaţii implicaţi sunt în totalitate de acord cu afirmaţia: „La muncă am un coleg cu care îmi împărtăşesc ideile”. În final. Cercetătorii Gallup au analizat răspunsurile la mai multe întrebări legate de inovaţia la locul de muncă. în contrast total cu răspunsurile celor activ neimplicaţi. 2013-2014 Temă de discuţie: Cine generează inovatia în companie? Inovaţia şi serviciile oferite clienţilor 47 Răspunsul este cei mai implicaţi dintre angajaţi. 02 noiembrie 2006 Gallup Management Journal a intervievat 1. pentru a vedea ce factori fac diferenţa între angajaţii implicaţi (29% dintre respondenţi). Atunci când au fost rugaţi să -şi exprime nivelul de acord cu afirmaţia „La serviciu noi le dăm clienţilor idei noi”. studiul arată că implicarea la locul de muncă reprezină un element demn de luat în seamă în catalizarea gândirii creative („out of the box”). De cealaltă parte. semestrul III. prietenia joacă un rol important în rândul angajaţilor. În plus. calitatea serviciilor oferite către clienţi. Aceştia sunt cei mai în stare să crească business-ul cu gândirea lor în afara tiparelor („out of the box”). Master MCA. La finalul cercetării. Pe de altă parte. În acest caz. Doar 4% dintre respondenţii activ neimplicaţi sunt de acord în totalitate cu afirmaţia „Organizaţia mea încurajează ideile noi. angajaţii cu un grad mare de interes implică şi clienţii în procesul de inovare şi îmbunătăţire a activităţii. doar 3% dintre cei activ neimplicaţi au fost în acord total cu această afirmaţie. de asemenea. arată un studiu făcut de GMJ (Gallup Management Journal)48. în timp ce peste jumătate dintre cei implicaţi (55%) aprobă în totalitate faptul că organizaţia lor încurajează astfel de idei. La acest punct. care sfidează înţelepciunea convenţională”. fiind. doar două persoane activ neimplicate din zece (21%) sunt de aceeaşi părere. ei sunt mai dotaţi să găsească modalităţi creative de a rezolva problemele clienţilor sau de a -i implica pe aceştia în dezvoltarea serviciilor inovative.000 de angajaţi americani. Aproape nouă din zece angajaţi implicaţi (89%) sunt în totalitate de acord cu afirmaţia „La serviciu ştiu la cine să mă duc dacă am o idee legată de îmbunătăţirea serviciilor către clienţi”. în consecinţă. este de recomandat ca liderii care vor ca organizaţia lor să se dezvolte punând accent pe inovaţie să creeze mai întâi un mediu propice ideilor noi şi să facă din angajaţii implicaţi un element-cheie în toată această strategie. mai loiali şi stabili. Ţinând cont de aceste coordonate. pentru a descoperi ce efect poate avea implicarea lor în ceea ce priveşte capacitatea de creaţie a echipei şi. deci şi în îmbunătăţirea proceselor manageriale şi a serviciilor către clienţi. cei neimplicaţi (56%) şi cei activ neimplicaţi (15%). De asemenea. că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte modul în care e percepută capacitatea companiei de a încuraja şi accepta ideile inovative ale propriilor angajaţi. aproape nouă din zece angajaţi implicaţi (85%) şi d oi din zece activ neimplicaţi au fost de acord în totalitate cu faptul că au o capacitate crescută de a influenţa pozitiv relaţiile cu clienţii companiei.Afaceri în medii instabile. cercetarea Gallup legată de relaţia dintre implicarea emoţională a angajaţilor şi inovaţie indică evident faptul că angajaţii implicaţi sunt mult mai capabili să genereze sau să dezvolte modalităţi creative de a îmbunătăţi procesele manageriale şi de afaceri. totodată. Gallup le-a cerut participanţilor la studiu să marcheze nivelul de acord cu afirmaţia „Capacitatea de a influenţa pozitiv clienţii noştri a crescut”. atunci când e vorba de crearea şi rafinarea ideilor. în comparaţie cu doar 13% dintre cei activ neimplicaţi. Cercetătorii GMJ au mai analizat şi rolul pe care îl joacă prietenia la locul de muncă în promovarea inovaţiei. Astfel. sondajul Gallup a arătat că angajaţii implicaţi sunt mult mai productivi. 47 48 Jerry Krueger. este evident că. 64 . GMJ au investigat şi efectele pe care le are implicarea la locul de muncă asupra inovaţiei. în contrast cu un procent de doar 16% dintre angajaţii activ neimplicaţi. Prin urmare.

Ce puncte forte/slabe identificaţi pentru România? Comentaţi asupra avansului / progresului României pe indicatorii Strategiei Europa 2020. îmbunătăţirea competitivităţii globale şi reformarea administraţiei publice. PIB-ul pe cap de locuitor al României este unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai decalajului de dezvoltare a ţării. în prezent de aproximativ 23%. în special şomajul ridicat în rândul tinerilor. Reprezentând 49% din media UE. menite să o ajute să-şi îmbunătăţească performanţa economică.Afaceri în medii instabile.6%. semestrul III. Economia României a crescut cu 0. Punerea în aplicare a unui program preventiv. Concepte importante: Cicluri economice Indicatori de avans Mediu de afaceri Risc Predictabilitate/impredictibilitate  Intrebări – listă de sugestii de discuţie pentru forumul online Comentaţi asupra caracteristicilor mediului de afaceri – în viziunea raportului Doing Business Comentaţi asupra dinamicii indicatorilor de caracterizare a mediului de afaceri – în viziunea raportului Doing Business al Băncii Mondiala Descrieţi metricile folosite pentru aprecierea libertăţii economice . Printre provocări se numără în special necesitatea de a spori participarea pe piaţa forţei de muncă.europa. durabilă şi favorabilă incluziunii. Piaţa forţei de muncă s-a redresat într-o anumită măsură în 2012. Şomajul a scăzut de la 7. însă persistă provocări. dar se estimează că şomajul în rândul tinerilor. 2013-2014 MODULUL 2.. În 2011. În martie 49 http://ec.4% în 2011.. la 7% în 2012. Ce dimensiuni ale riscurilor puteţi descrie? Cum se caracterizează riscurile globale? Ce înseamnă resilienţa unui sistem economic? Comentaţi asupra listei de riscuri şi oportunităţi invovate de ancheta „The Ernst & Young Turn risks and opportunities into results 2013” – sunt aplicabile şi României? Care este tendinţa evaluărilor de risc de ţară pentru România ? Ce efecte are downgrade-ul (înrăutătirea) ratingurilor de ţară) ? Ratingurile de ţară – relevanţă la nivelul micro? Credibilitatea evaluărilor de risc de ţară Riscuri pentru desfăşurarea afacerilor – în sectorul….eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/index_ro. determinată în principal de cererea internă şi de investiţii. autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program preventiv de ajustare economică. iar Comisia prevede o redresare modestă în 2013. (vezi evaluarea COFACE) Ce indică lipsa de transparenţă a mediului de afaceri? Cum aţi propune o actualizare a modelului CLEAR? O caracterizare a mediului de afaceri Europa 2020 în România49 România se confruntă cu o serie de provocări pe termen mediu în încercarea de a asigura o creştere inteligentă. Master MCA.htm 65 . creşterea urmând să ajungă la aproximativ 1. la nivel de ţară/sectoria/ de firmă. Fondurile UE pot reprezenta o sursă importantă de investiţii publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări. va rămâne la un nivel ridicat.7% în 2012. Care dintre acesştia semnalizează sursă de instabilitate? Definiţi riscul . Recomandările Comisiei Europene pentru România pe scurt (2013) Comisia a emis opt recomandări pentru România.

iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung. care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate. Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii. nivelul redus de respectare a obligaţiilor fiscale constituie o provocare majoră. În 2012. iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit. Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. Mediul de afaceri. Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile. Deşi poziţia bugetară s-a îmbunătăţit în România. România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în cel al transporturilor. Energie şi transporturi. Modernizarea administraţiei publice. E greu de decis unde 66 . În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore. este nevoie de un plan amplu pe termen lung. de asemenea. trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvoltată din UE. precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de corupţie. În sectorul transporturilor. Planul naţional pentru angajarea tinerilor. copiii fiind printre cei mai afectaţi. Atunci când doreşte să investească într-o ţară.Afaceri în medii instabile. Reforma învăţământului. statele au continuat să îşi reformeze legislaţia de business şi să se concentreze pe întărirea instituţiilor cheie. cât mai repede. România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului. 2013-2014 2013. Tema de discuţie: Raportul Doing Business 2013 în viziunea Băncii Mondiale Criza a fost un catalizator pentru declanşarea reformelor în mai multe state. analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013. să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere. România trebuie să amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare. Prin urmare. România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general. România ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar. reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor. Prin urmare. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile. Piaţa muncii. în acelaşi timp. De asemenea. cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi. iar rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. foarte ridicat. Reformarea sectorului sanitar. aspect care ar trebui remediat. Datele raportului Doing Business 2013 (DB) arată că în ciuda crizei. semestrul III. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activare. să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în vârstă. investitorii caută informaţii despre două aspecte: nivelul fiscalităţii şi atractivitatea mediului local de afaceri. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune este. şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia. în special în domeniul achiziţiilor publice. Master MCA. să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Prin urmare. România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program.

Master MCA. semestrul III. numărul plăţilor scăzând de la 113 la 41. 2). Punctul forte al mediului de afaceri din România este transparenţa.. Cu toate acestea. România se afla pe locul 168.2% din venitul mediu anual per capita.de la înfiinţare. Deşi in 2012 aceasta ocupă pozitia 46. Tabelul 18. Cu toate acestea. România a coborât în 2011 în clasament la acest capitol. până la 584. Bulgaria şi Ungaria.485 de dolari pe container. 3).3%. accesul la electricitate (#168) şi legislaţia în domeniul insolvenţei (#102). De asemenea. importurile necesită tot cinci documente. până la 29. costul demersului a crescut cu 27. 12 zile şi un cost de 1. cu trei poziţ ii mai jos faţă de anul trecut.calitatea mediului de afaceri Doing Business (DB) Topic Rankings Inceperea unei afaceri Obţinerea autorizaţiilor de construcţie Racordarea – reţea energie electrică Inregistrarea proprietăţii Obţinerea creditelor Protecţia investitorilor Plata taxelor Tranzacţii transnaţionale Impunerea/executarea contractelor Rezolvarea insolvenţelor DB 2013 68 129 168 72 12 49 136 72 60 102 DB 2012 61 125 167 70 9 46 157 69 56 101 DB 2011 44 84 92 15 44 151 47 54 102 DB 2010 41 93 92 14 41 147 48 53 92 Sursa: http://www. Locul 12 este cea mai bună poziţie pe care România a obţinut-o în top la sectiunea . dar înaintea Croaţiei şi Italiei. urcând România în clasament până pe locul 136 la nivel mondial (oricum. până pe locul 49. Cazurile nerezolvate de insolvenţă au făcut ca România să coboare în clasament cu cinci pozitii. Indicatorii la care România stă mai puţin bine la capitolul performanţe sunt cei legaţi de obţinerea permiselor de construcţie (#129). Poziţionarea României în anii 2010-2013 .org/data/exploreeconomies/romania/ Concluziile raportului Doing Business 2013 1). până pe locul 102. la comerţul internaţional. In privinţa accesului la electricitate. unde acest lucru nu durează mai mult de 3 luni. rata de recuperare a crescut cu 0. unei companii mici sau medii îi ia între 7 şi 8 luni ca să se conecteze la energie electrică. DB analizează prevederile din legislaţie care se aplică într-un climat de afaceri naţional activităţii agenţilor economici pe toată durata de existenţă a întreprinderilor . Plata taxelor de catre companii a fost simplificat ă. Spre exemplu. 5). România se clasează în primele 50 de ţări şi la capitolul protejarea investitorilor. în ceea ce priveşte tragerea la rspundere a administratorilor firmelor. mai bun faţă de locul 154 obţinut în 2011). în general cuprinde 10 indicatori de sinteză şi acoperă 185 de economii . (inclusiv în legătură cu comerţul exterior şi modalitatea de plată a taxelor şi impozitelor) şi până la închiderea afacerii şi / sau soluţionarea cazurilor de insolvenţă. în topul 2013 a coborât trei poziţii. Evaluarea performanţelor pe 10 direcţii ale indicatorului „Uşurinţa de a face afaceri” – poziţionarea în eşantionul de 185 state (în 2013) – Rang/poziţionare în cadrul eşantinului 67 . Figura 47. 4). procedurile şi documentele necesare fac imposibil acest lucru înainte de 10 luni. În conformitate cu Raportul Băncii Mondiale Doing Business 2013. România s-a clasat pe locul 72 după Bulgaria (66). 6). Polonia.creşterea accesului la credit".2 centi pe dolar. România se poziţionează după ţări precum Cehia. nu acelaşi lucru se poate spune despre cât de prietenos e un mediu de afaceri faţă de altul. 2013-2014 este mai bine să porneşti o afacere: într-un stat cu fiscalitate joasă dar cu corupţie mai ridicată sau într-unul cu taxe ridicate dar cu mediu de afaceri stabil şi predictibil. ajungând pe locul 68.Afaceri în medii instabile. România se află pe locul 72 in topul Bancii Mondiale privind mediul de afaceri. Dacă în privinţa fiscalităţii comparaţiile sunt relativ uşor de făcut. 7). DB arată cât de uşor sau cât de dificil este pentru companiile din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii din peste 185 de ţări să îşi desfăşoare activitatea respectând reglementările legale – Easiness of Doing Business. în derularea activităţii comerciale. respectiv 223. Deşi timpul necesar infiinţării unei afaceri a scazut de la 14 la 10 zile. uşurinta deschiderii de procese î n instanta de către acţionari şi nivelul protecţiei investitorilor sunt puncte încă slabe ale României. în comparatie cu un stat OECD. Deşi durata procesului de rezolvare a insolventelor şi costul ca proce ntaj din valoarea firmelor au rămas aceleaşi. faţă de 4 luni cât durează într-un stat OECD. In metodologia de alcătuire a clasamentului au fost incluşi noi indicatori referitori la alimentarea cu energia electrică. Astfel. Locul 72 este singura poziţie pe care România a reuşit să o păstreze în clasamentul general. pen tru a ridica un depozit de pildă.doingbusiness. la nivel european companiile trebuie să plătească în medie doar 12 taxe. Deşi numarul procedurilor şi al zilelor necesare pentru obtinerea racordului la electricitate a stagnat la şapte.6 centi pe dolar. Banca Mondială realizează anual un raport Doing Business care evaluează toţi indicatorii care dau măsura predictibilităţii unui mediu de afaceri.

doingbusiness. Legătura este mai mult decât relevantă . Figura 49. în ceea ce priveşte acest indicator. foarte mulţi decidenţi politici asociază mişcarea acestor indicatori cu cei legaţi de fluxul investiţiilor străine directe (ISD). iar acum are 67. Distanţa faţă de frontieră pentru România Scorul Distanta fata de frontiera in rapoartele Doing Business 68 66 64 62 60 58 56 DB 2006 DB 2007 DB 2008 DB 2009 DB 2010 DB 2011 DB 2012 DB 2013 66.1 66.org/rankings Raportul Doing Business 2013 a introdus un criteriu nou "distanţa faţă de frontieră .9 60 67. care măsoară eficienţa reglementărilor de business implementate.1 66.adică cei mai buni performeri.257 milioane USD. acest indicator arată cât de mult i-au ajutat pe întreprinzători reformele măsurând "distanţa" dintre economiile ţărilor respective fata de cele ale statelor aflate "la frontieră". Aceasta nu implică o relaţie de cauzalitate. Raportul din anul 2013 prezintă un studiu de caz privind legătura dintre investiţiile străine directe şi locul în clasamentul DB.Afaceri în medii instabile.384 milioane USD. România avea un "scor" de 60 în 2004.1 Romania Chiar dacă indicatorii relevaţi de raportul Doing Business se concentrează asupra companiilor mici şi medii. Tările cu cele mai bune performanţe au atras de peste 50 de ori mai multe investiţii străine directe decât ţările cu performanţele cele mai scăzute. în vreme ce ultimii zece clasaţi au atras doar 1. Figura 48. Master MCA.1 ceea ce înseamnă că acum e mai aproape de ceea ce considerăm un "optim" faţă de cum era acum 8 ani.3 65. dar indică faptul că Doing Business reflectă mai mult aspectele legate de climatul general de investiţii. 2013-2014 inceperea unei afaceri rezolvarea insolventelor 200 150 102 impunerea contractelor obtinerea autorizatiilor de 129 constructie obtinere contract 168 electricitate 100 68 50 0 60 tranzactii transnationale 72 49 136 12 72 inregistrarea proprietatii plata taxelor obtinerea creditelor protectia investitorilor România 2012 România 2013 Sursa: http://www. cu atât eficienţa sistemului este mai ridicată.cele mai performante economii din topul indicatorilor Doing Business au atras investiţii directe de 50. semestrul III.4 63.Better overall regulation is correlated with more FDI inflows per capita 68 .distance to frontier". decât ceea ce contează doar pentru firmele mici şi mijlocii.6 65. Legătură puternică între evaluarile Distanţei faţă de frontoieră şi volumul ISD per capita . Cu cât nivelul acestui indicator este mai ridicat.

comercială. precum Vietnam. şi-au imbunatatit simtitor indicele de globalizare. indexul Ernst & Young estimează că globalizarea va continua să se extindă. două au avut o evoluţie pozitivă (libertatea fiscală şi cea privind piaţa muncii). Filipine. de investiţii şi financiară.la jumătate dintre acestea s-a constatat înrăutăţirea în cazul României şi anume la: libertatea faţă de corupţie. 2013-2014 Temă de discuţie: România.77 de puncte peste media globală . USA şi Entitatea „Lume” 69 . rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul mişcarea forţei de muncă. a investitiilor. semestrul III. gratie perceptiei ca sunt mai bine integrate global decat tarile BRIC în privinta comertului. India si China). se arată într-un comunicat al Ernst&Young. In plus. Tailanda. Temă de discuţie: Index of Economic Freedom România se plasează peste nivelul mediul asociat eşantionului în ceea ce priveşte libertatea fiscală. " România va beneficia. iar la "Miscarea capitalului si finantelor" cu 0. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul uniunii. din afara tarilor BRIC (Brazilia. cheltuielile guvernamentale. precum Belgia si Slovacia. Figura 50. o serie de tari cu economii in crestere rapida. Zece indicatori stau la baza calculului pentru scorul libertăţii economice .Afaceri în medii instabile. care inregistreaza cresteri rapide şi se transforma in puncte fierbinti ale business-ului global. dar şi tari mai mici din Europa. Rusia. libertatea monetară şi cea comercială. care încă mai persistă în prezent. Conform acestui clasament. a muncii. libertatea de afaceri. costurile ridicate ale energiei. pe mai departe. iar tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele pârghii de dezvoltare. chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior". libertatea financiară şi libertatea de a investi. micsorarea diferentelor cu costurile de munca între pietele dezvoltate si cele emergente si ciclurile de viata tot mai scurte ale produselor determină organizaţiile globale să-şi mute operatiunile de productie mai aproape de pieţele de desfacere. în condiţiile in care globalizarea a continuat sa avanseze în cele mai importante 60 de economii din lume.51 puncte sub medie la capitolul " Schimburi de tehnologie şi idei". de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai strânsă cu Uniunea Europeană. Mal aezia. Desi investitiile noi în aceste regiuni rămân neuniforme. iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor. e posibil să fie eliminate. Evoluţia României este în linie cu media globală. Master MCA. directorii executivi intervievati au confirmat c ă America de Nord şi Europa de Vest rămân piete esenţiale pentru protejarea rezultatelor lor financiare. Evoluţia în dinamică Scoruri ale libertăţii economice – România. România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul studiului. care ar putea aduce beneficii României. Conform unui sondaj al Ernst & Young. cu 0. monetară. tot mai integrată în economia globală Romania s-a clasat pe locul 31 în Indexul de globalizare publicat de Ernst & Young.25 puncte sub medie. apar tot mai multe piete. va continua. In schimb. precum si din perspectiva criteriilor culturale si tehnologice.drepturile de proprietate. În contextul în care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevăd o creştere cuprinsă între 3% şi 3. cea de afaceri.5% pentru 2013 şi o creştere modestă pentru anii ce vor urma. apreciază raportul. iar trei au stagnat . tara noastra s-a plasat cu 0.

org/index/country/romania 70 .heritage.1 (mai mare decât media globală de 59.4 33. potrivit unui clasament al Heritage Foundation realizat în parteneriat cu Wall Street Journal 50. 2013-2014 Tabelul 19. semestrul III. iar scorul său total este de 65.ro în legătură cu „Index of Economic Freedom" publicat de „The Wall Street Journal" sau http://www.1 5. România se plasează pe locul 59 în ceea ce priveşte libertatea economică. Master MCA.Afaceri în medii instabile.0 Dintr-un eşantion de 177 de state din întreaga lume.670.5 1.2 2.4 $267. PPP) GDP Growth Rate (%) 5 Year GDP Growth Rate (%) GDP Capita (PPP) per Unemployme nt (%) Inflatio n (%) FDI Inflow (Millions) Public Debt (% of GDP) Romania 21.8 $2.476 5.4 $12.6 puncte). Evaluarea pentru România – categorii principale de indicatori Country Populatio n (Millions) GDP (Billions. 50 potrivit www.econtext.

ro/economic/zona-euro-a-iesit-din-recesiune-in-trimestrul-al-doilea-ce-tari-au-avut-cele-maimari-cresteri-ale-pib-11252181 52 http://www.incont. semestrul III. respectiv România cu 1. Lituania (4.2% raportat la aceeasi perioadă a anului trecut. după o perioadă de un an şi jumătate de contracţie economică. Lituania şi Marea Britanie (0. cele mai solide creşteri ale PIB din UE au fost inregistrate în Germania. ţările UE cu cele mai robuste rate de creştere economică sunt Letonia (4. Faţă de primul trimestru.7% fiecare).2%.heritage.Afaceri în medii instabile. Italia si Olanda (-0. Master MCA. Estonia i Marea Britanie (1. In T2 2013 faţă de T2 2012.4%). la polul opus situându-se Cipru (1.2%). în urmă cu trei ani. Finlanda (0. Cehia. pe fondul unei perioade prelungite de linişte pe pieţele financiare de la izbucnirea crizei datoriilor de stat.6%).6%).html 71 .3%). In T1 2013.mediafax.3% fata de ultimul trimestru din 2012.ro/infografice/evolutia-economica-a-europei-din-t3-2011-pana-in-t2-2013-premiantele-si-codasele-ueparcursul-romaniei. cea mai indelungată de la adoptarea monedei unice51. Italia şi Portugalia (-2% fiecare). Cele mai abrupte contracţii au fost inregistrate in Cipru (-5.3% în T2 faţă de T1. Premiantele şi codaşele UE.1%). potrivit Bloomberg. Figura 51. România ocupă locul 5 in topul celor mai mari creşteri economice din ţările UE. Parcursul Româ niei52 51 Sursă: http://www. A înregistrat o crestere economica de 0. 2013-2014 Sursă: http://www. cu o creştere economică de 0. PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0. PIB urcând cu 1. Grecia (-4.pdf Evidenţe din realitatea economică – Evoluţia economică a Europei din T3 2011 până în T2 2013 Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea (T2) 2013. Economia zonei euro a ieşit din cea mai lungă recesiune în principal datorită creşterilor înregistrate de Germania şi Franta.3% faţă de primele trei luni.org/index/pdf/2013/countries/romania.2%).4%).

Findings include: Economic growth is recovering unevenly. semestrul III. expanding the supply of skilled labor mainly through senior participation. and the very considerable strengths on which it can build. Returning to a sustained path to economic growth and renewal will require innovation in European policy making together with bold leadership from the private sector. http://www. Europe is home to some of the most vibrant cities in the world and has a high quality of life. Private.6 per cent current account deficit today.. AAC subliniază că situaţia de pe piaţa muncii necesită o reacţie urgentă. and Europe’s productivity gap with the United States is widening again. will limit their future growth potential. strengths on which to build a sustained recovery. C. Mischke . McKinsey Global Institute (MGI) sets out a perspective on where the European economy stands today. winning in tradable goods and services and supporting innovation. European growth and renewal: The path from crisis to recovery. Several European countries have successfully reformed labor and product markets and can now serve as examples for others to follow.and public-sector deleveraging is only just starting and could weigh on growth for some time. Labor utilization is 20% below US levels. Ireland. În ultimele 12 luni. Europe has significant strengths on which to build but needs to address profound long-term challenges that could limit its future growth. and sometimes underappreciated. but the recovery is uneven and under threat from the continuing eurozone debt crisis. Temă de discuţie: Annual Growth Survey .mckinsey. numărul şomerilor a crescut cu 2 milioane.Afaceri în medii instabile.. Structural imbalances have left Southern Europe with a 4. unlocking the potential of sustainable resources. 2013-2014 Temă de discuţie: European growth and renewal: The path from crisis to recovery McKinsey Global Institute53 Europe is growing again. using structural reforms to fuel innovation and growth in services. the challenges it faces. iar în prezent. July 2011. @McKinsey & Company.com/insights/europe/european_growth_and_renewal_path_to_recovery 72 . Each requires joint action by policy makers and business leaders. if unaddressed. tensiunile de pe pieţele financiare se atenuează şi apar semne de îmbunătăţire a competitivităţii în unele state membre – este necesară continuarea reformei pentru a genera o creştere economică durabilă şi noi locuri de muncă. While most of Europe (defined as all members of the European Union plus Norway and Switzerland) is expected to return to pre-crisis GDP levels by 2012. MGI also sets out seven priorities for action. recovery in Southern Europe. promovarea creşterii economice şi a competitivităţii în prezent şi în viitor. As the world's largest integrated economy. Rising energy prices and competition from emerging economies will place increasing strain on Europe. J. Comisia Europeană consideră că cele cinci priorităţi prezentate în AAC 2011 (MEMO/11/821) rămân valabile: continuarea unei consolidări fiscale diferenţiate şi favorabile creşterii economice. deşi politicile UE încep să dea rezultate – deficitele scad. All European economies face a set of profound long-term challenges that. Master MCA. Europe is home to 124 Fortune 500 corporations. boosting public-sector productivity. Oldage dependency is set to double. Europe has very significant. abordarea aspectelor legate de şomaj şi a consecinţelor sociale ale crizei şi modernizarea administraţiei publice.Analiza anuală a creşterii (AAC) 2013 Principalul mesaj al AAC este acela că. The seven priorities highlighted are: consolidating Europe's fiscal position. and the United Kingdom is forecast to take considerably longer. reluarea activităţii normale de creditare a economiei. The debt crisis and speculation about the possibility of sovereign defaults cast doubt on the resilience of the recovery. numărul total al persoanelor care nu au un loc de 53 Roxburgh.

statele membre ar trebui să promoveze serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi să accelereze politicile active în domeniul pieţei forţei de muncă”. sprijin acordat antreprenorilor şi stagii de calitate. şomajul pe termen lung a atins cote alarmant e. AAC pune accentul pe protecţia categoriilor celor mai vulnerabile. a îmbunătăţirii capacităţii de inserţie profesională şi a promovării incluziunii sociale. inclusiv asistenţa oferită persoanelor care îşi caută un loc de muncă. AAC subliniază priorităţile în vederea pregătirii unei redresări generatoare de locuri de muncă. şi ar trebui intensificate reformele menite să simplifice legislaţia muncii şi să dezvolte programe de lucru flexibile. De asemenea. stagii de ucenicie. Impozitele pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale ar trebui să fie reduse. Situaţia tinerilor este deosebit de îngrijorătoare. şomajul în rândul tinerilor ajungând la 50%. De asemenea. semestrul III. sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura eficacitatea sistemelor de protec ţie socială şi dezvoltarea strategiilor de incluziune activă pentru a contracara efectele crizei. Confruntate cu o creştere a numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. în multe ţări. Figura 52.Afaceri în medii instabile. situaţia tinerilor s-a deteriorat în mod dramatic. Comisia a înfiinţat echipe de acţiune pentru a ajuta cele opt state membre cu cele mai ridicate niveluri de şomaj în rândul tinerilor în redirecţionarea fondurilor UE pentru formarea profesională şi programe de sprijin (MEMO/12/100). Somajul în rândul tinerilor 73 . în special în cazul persoanelor cu salarii mici. în multe ţări. precum şi să asigure o evoluţie a salariilor care să sprijine crearea de locuri de muncă. beneficiază de posibilitatea de a-şi continua studiile sau de un stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau din momentul în care a devenit şomer. AAC invită statele membre să dezvolte o „garanţie pentru tineret”. Master MCA. prin care fiecare persoană cu vârsta sub 25 de ani primeşte o ofertă de un loc de muncă. 2013-2014 muncă fiind de peste 25 de milioane. iar.

jpg Temă de discuţie: Raportul Competitivităţii UE . Slovacia şi Lituania) au revenit cu succes la nivelul valorii producţiei industriale de produse prelucrate de dinaintea crizei.mpinteractiv. semestrul III.Afaceri în medii instabile.dms. 54 http://cursdeguvernare. 2013-2014 Sursă: Business Magazin. Puţine state (România. Letonia. Polonia.ro/media/401/341/5531/7908584/171/34-35-poster.ro/raportul-competitivitatii-ue-2013-romania-ramane-slab-competitiva-in-ciuda-reveniriiindustriei. Master MCA. http://storage0. Estonia.html 74 .Nu există creştere şi joburi fără industrie 201354 Revenirea din cea mai severă criză de după război se desfăşoară inegal în statele membre ale UE şi în diferitele sectoare industriale. în timp ce majoritatea este departe de asta.

7% faţă de 15. EU recovery in comparative perspective “Industria prelucrătoare deţine un rol mai important în România decât media la nivelul UE (24. http://ec. România se numără printre puţinele state din UE care au revenit la nivelul valorii produc ţiei industriale de produse prelucrate de dinaintea crizei. Double-dip of EU manufacturing production Figura 54. în special în domeniul farmaceutic şi în cel al echipamentelor de transport. România rămâne slab competitivă în ciuda revenirii industriei. Modificarea valorii producţiei industriale de produse prelucrate. Master MCA. EU manufacturing recovery by sector Notă Developments are shown since the peak in EU aggregate manufacturing output in January 2008 to March 2013. low-tech and medium-low-tech manufacturing industries 55 European Competitiveness Report 2013. alături de celelalte ţări din estul Europei. Figura 56.5 % din valoarea adăugată totală în 2011) dar înregistrează o productivitate şi o concurenţă scăzute. Cu o cerere slabă a pieţei interne. precizează raportul în profilul de ţară al României. se spune în Raportul Competitivităţii 2013 al Comisiei Europene55 intitulat “Nu există creştere şi joburi fără industrie”. se spune în Raport.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/competitiveness-analysis/european-competitivenessreport/files/eu-2013-eur-comp-rep_en.europa. capacitatea administrativă pentru elaborarea de politici şi punerea în aplicare este nesatisfăcătoare”. HMT. majoritatea sectoarelor nu şi-au revenit din criză. martie 2013 faţă de ianuarie 2008. LT and LMT denote high-tech. HT. 2013-2014 Figura 53. Toward knowledge driven re-industrialisation. În acelaşi timp. Ea rămâne printre ultimele ţări la capitolul competitivităţii. producţia a crescut mai mult din cererea externă. Asta nu înseamnă însă că România a intrat în rândul statelor cu performanţe economice importante.pdf 75 . medium-high-tech.Afaceri în medii instabile. semestrul III. Cu excepţia sectoarelor high-tech şi a celor care produc bunuri de necesitate. Figura 55.

actiunile de restructurare sunt in continuare in centrul atentiei managerilor. Germania. exporturi. a inregistrat cea mai mare crestere in importanta atat in Germania cat si in Romania. Pe lânga acţiunile de stimulare a cresterii vanzarilor. desi riscurile legate de pretul materiilor prime sunt considerate ca fiind deosebit de importante. problemele de lichiditate avand o importanta speciala. risculvalutar este totusi vazut ca avand impact pe o scara mai larga. • Daca managerii germani tind să fie mai optimisti. In România. aversiunea faţă de risc a investitorilor şi instabilitatea politică au contribuit la înjumătăţirea investiţiilor străine directe (ISD) în raport cu anul 2011. managerii romani tind sa fie mai preocupati de impactul crizei datoriilor publice asupra economiei romnesti si asupra companiilor lor • O majoritate clara a respondentilor romani (54%) vad posibila. si chiar probabila. instabilitatea politică şi lipsa de predictibilitate fiscală . Concluzia? Pe masura ce incertitudinea se prelungeste si contextul socio-economic este intr-o continua schimbare.Afaceri în medii instabile. In România. sectorul farmaceutic şi media par sa fie cele mai stabile in faţa crizei. gradul de concentrare al ISD a crescut în ultimii ani şi plasează originea a aproape trei sferturi din fonduri în Austria. precum şi retailul. Riscurile identificate se referă la politicile economice guvernamentale prociclice. serviciile financiare cunosc impactul cel mai puternic atat in Romania cat si in Germania. De aceea. sectorul constructiilor. insa poate fi dificil de implementat. gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin ISD inregistrat la sfârşitul lunii mai a anului curent a scăzut semnificativ iar perspectivele sunt pesimiste. situatia s-a inversat faţă de 2011. gradul de îndatorare relativ ridicat al sectorului privat. Incertitudinea din zona euro. Analiza Coface pune accent pe dificultăţile de finanţare ale economiei româneşti. reducerile de costuri si programele de crestere a eficientei. angajamentul managementului ramane aspectul cel mai important. bunurile de consum si industria auto par sa fie considerabil mai afectate. în 2011. Mai mult. Economia germană se dovedeste mai stabila. cauzate de criza de incredere indusă de instabilitatea politică interna şi impactul crescut al crizei datoriilor publice. In ceea ce priveste factorii de succes in implementarea masurilor de restructurare. cei romani se asteapta la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre: 80% estimeaza ca varful crizei inca nu a fost atins • Aşteptarile privind economia noastra continua sa fie moderate. Analizand sectoarele de activitate. in timp ce riscul legat de cursul de schimb a crescut semnificativ in importanta (78% in 2012 fa ţă de 48% in 2011). Cand vine vorba de gestiunea riscului. semestrul III. cu un impact mai restrans asupra majoritatii industriilor majore si deci asupra economiei reale. o noua recesiune in Romania – prin comparaţie. investiţii directe Analiza Coface include aspecte legate de păstrarea unui volum preponderent al pieţei domestice. desi mai putin semnificativ ca in anul 2011. Implementarea rapidă. ţări ce se confruntă cu propriile probleme. majoritatea celor romani considera ca Grecia va parasi zona euro. pe de alta parte. o mai bună gestiune a riscului se afla de asemenea printre principalele prioritati din România. comparativ cu cele din Germania) Studiul Roland Berger Strategy Consultants: Cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants reflect ă modul in care managerii percep criza datoriilor suverane si efectele acesteia asupra accesului la finantare si economiei reale. Franţa şi Spania. 2013-2014 Temă de discuţie:Analiză Coface / România 2012 – puncte tari şi puncte slabe: creştere. majoritatea estimand o crestere PIB de 1%-2% in 2013 – nivel mai scazut decat in Germania • In medie. in condiţiile in care riscul legat de materiile prime s-a mentinut stabil. Această preocupare se explica in principal pe fondul recentei devalorizări a monedei nationale. insa. Master MCA. Temă de discuţie: Barometru economic şi activitatea de restructurare în anul 2012 (Prezentare a rezultatelor din România. Transferul riscurilor către consumatori este numit ca cea mai importanta măsura de protectie. costul finanţării. Italia. De altfel. nivelul consemnat al ISD a fost cu 80% mai redus faţă de anul 2008. nu exista insa o teama generalizata de destramare a monedei unice • Desi atat managerii romani cat si cei germani fac fata acelorasi provocari privind accesul la finantare. Or. Energia şi utilităţile. menţinerea rezervei valutare la un nivel semnificativ şi stabilizarea gradului de îndatorare publică mult sub media UE. 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de risc • Spre deosebire de managerii germani. perspectiva din România este totusi mai sumbra in ceea ce priveste acest aspect. în pofida îmbunătăţirii soldului schimburilor extrene. capacitatea de reactie rapidă devine cruciala pentru creştere… si chiar supravietuire! Creşterea economică în ţările UE11 a înregistrat o scădere în anul 2012 şi se menţine la nivele scăzute şi în 2013 pe fondul unei încrederi externe slăbite 76 .

În anul 2013 importurile şi exporturile UE11 au început să scadă. Master MCA. aceste state şi-au continuat reformele structurale fiscale pe termen mediu şi lung. E.5 1. precum şi din cauza perioadelor recurente de neîncr edere în viitorul monedei Euro. În condiţiile în care măsurile fiscale stricte au înregistrat o relaxare în anul 2012.0 2. numărul ţărilor UE11 afectate de recesiune s-a dublat ajungând la patru.0 Activitatea economică slabă la nivelul ţărilor UE11 a avut drept consecinţă pierderea unor locuri de muncă. Washington DC.2 -0. În plus. Slovenia şi Ungaria – şi Croaţia) din regiune a scăzut în anul 2012 şi se va menţine la nivele scăzute şi în anul 2013 pe fondul continuării recesiunii manifestate în zona Euro care erodează cererea la nivel intern.0 4. Laco. 56 Korczyc. totuşi nu a putut compensa cererile slabe la export înregistrate din UE.0 2013 0. Estonia.4 -0. Inflaţia a continuat şi ea să se manifeste datorită nivelului scăzut al cererii pe pieţele locale şi datorită unui declin semnificativ al preţurilor la energie.6 4.. Incertitudinea prelungită.6 -1.3 1.0 1.9 0. semestrul III. raportul observă că performanţele comerciale în UE11 au fost dezamăgitoare.determinants of job creation in EU11: evidence from firm level data. Conform raportului. Tabelul 20. EU11 regular economic report: macroeconomic report .1 2. În ciuda unei ameliorări substanţiale înregistrată pe pieţele financiare începând din vara anului 2012.0 2. ceea ce a înfrânat creşterea reală a creditului. s-au contractat în majoritatea ţărilor.2 5. pe fondul unor consolidări fiscale mai scăzute decât cele planificate. Polonia. Letonia.7 -2. Creşterea numărului de locuri de muncă a înregistrat valori negative pe toată durata anului 2012. Slovacia. Vincelette. S.0 0.org/curated/en/2013/06/17854302/eu11-regulareconomic-report-macroeconomic-report-economic-recovery-hold-special-topic-determinants-joc-creation-eu11-evidencefirm-level-data 77 .0 -1.8 -2.6 3. Fluxurile de investiţii străine directe nete (FDI) către ţările UE11 au rămas stabile. depăşind poziţiile permisive adoptate anterior. ceea ce a afectat domeniul construcţiilor. (2013). România.. Madzarevic-Sujster. Lituania.. Loichinger.7 -2. G.7 2014 2. Între timp.A. al industriilor şi – în mod special . Chiar şi în situaţia în care exporturile nete au sprijinit creşterea economică din 2012.2 -0.. condi ţiile de acordare a împrumuturilor bancare către debitori aparţinând economiei reale în ţările UE11 au rămas stricte.economic recovery on hold: special topic .8 0. în scopul de a -şi consolida finanţele publice. M. Dinamica creşterii economice în EU11 Ritmul de creştere economică (%) UE11 Bulgaria Croaţia Cehia Estonia Letonia Lituania Ungaria Polonia România Slovenia Slovacia 2012 0. în condiţiile în care comerţul mondial a staţionat din cauza creşterii economice lente în ţările cu venituri mari. pe măsură ce fluxurile comerciale intra -UE au început şi ele să înregistreze un ritm încetinit.5 1.Afaceri în medii instabile. Atât exporturile cât şi importurile au înregistrat o frânare. Raportul dintre datoria publică şi PIB a înregistrat şi el o creştere uşoară la nivelul anului 2012. După ce s-a stabilizat undeva în jurul valorii de aproximativ 10% în cea mai mare parte din 2010 şi 2011. rata şomajului a depăşit valoarea de 11% la începutul anului 2013. în special investiţiile. restructurările la nivel de organizaţii precum şi recesiunea înregistrată în unele ţări UE11 au condus la creşteri ale valorilor şomajului în toată această regiune. http://documents.6 3.5 2. adică Cehia şi Ungaria au ajuns în această situaţie alături de Slovenia şi Croaţia.8 1.administraţia publică.worldbank. consecinţa fiind aceea că exporturile nete au reprezentat singurul factor de creştere în regiunea UE11. Cehia. potrivit Raportului Economic Periodic pentru Statele UE11 ("EU11 Regular Economic Report"56) publicat de Banca Mondială.3 3. iar datoria externă brută a crescut doar cu valori modeste datorită împrumuturilor suverane.1 3.7 1.. 2013-2014 Creşterea economică înregistrată la nivelul statelor UE11 ( Bulgaria. E. Cota împrumuturilor neperformante în ţările UE11 a fost încă mare.3 0.3 2.1 1. băncile centrale din ţările UE11 şi-au accelerat politicile monetare de expansiune. World Bank. În plus fa ţă de această situaţie.4 3. Deşi expansiunea pe pieţele non-UE a continuat să contribuie la generarea unor rezultate comerciale favorabile pentru UE11. raportul evidenţiază că guvernele ţărilor UE11 şi-au îndeplinit în mare parte angajamentele fiscale. cererea la nivel intern.0 3.

Programul de convergenţă 2013-2016 Programul de convergenţă adoptat de Guvern mizează pe o creştere economică de 1. Criteriul inflaţiei. Master MCA. "Relansarea creşterii economice va fi initial determinată de cresterea cererii externe urmând ca investitiile interne şi consumul intern să crească mai tarziu în cursul anului. care au adoptat noul Compact fiscal al UE. în timp ce alte ţări vor adopta măsuri neconvenţionale.10. iar salariaţii cu 0. Pentru anul 2013 populaţia ocupată se aşteaptă să se majoreze cu 0. se dovedeşte cel mai greu de atins. însă conform unor aşteptări viteza consolidării fiscale va continua să se menţină la cote scăzute şi prin urmare efectul acesteia asupra creşterii economice va fi mai puţin negativ comparativ cu valorile din anul 2012. distribuţia riscurilor a devenit mult mai echilibrată.2% în anul 2013. iar până n 2014 se aşteaptă ca cererea internă să devină principalul motor al consolidării creşterii PIB. Menţinerea unei politici fiscale prudente şi a unei creşteri economice sustenabile în ţările UE11 rămâne o prioritate pe baza căreia să se reducă impactul advers al şocurilor potenţiale înregistrate în zona Euro. În 2012. 2013-2014 Există indicii conform cărora regiunea UE11 îşi va continua creşterea în 2013. se spune în raport. perspectiva pe termen scurt la nivelul ţărilor UE11 se aşteaptă să se îmbunătăţească treptat. Cu condiţia ca zona economică Euro să se consolideze. Este posibil ca piaţa muncii să poate înregistra o revenire doar pe termen mediu. În timp ce în anul 2013 nivelul creşterii economice în statele UE11 va continua să se situeze sub valoarea potenţialului său real din cauza cererii scăzute manifestate pe piaţa locală. 24. în principal. Politicile fiscale vor rămâne restrictive. înregistrându-se în continuare reduceri la nivelul ratelor stabilite prin politici în unele ţări ale UE11. însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ţinte staţionare de ţintei de 2. OUTPUT-ul PIB57 57 FMI: ”Criza a lăsat urme adânci”.5%. la 1.5 % ± 1 punct procentual. afectate de tendinte negative.2012 78 . Datoria publică se menţine sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht. Potenţialul de creştere a României în următorii ani: de la forţarea creşterii la slaba folosire a resurselor. Adoptarea euro este menţinută pentru o data la care vor fi atinse criteriul nominal şi real de convergenţă. semestrul III. pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistenţă internaţională. care continuă să influenţeze negativ creşterea economică pe termen scurt". Politicile monetare vor continua să sprijine creşterea economică.8%. deşi într-un ritm lent. Guvernul susţine că acesta va scădea de la 2.4% în 2012. In timp ce perspectivele activităţii economice sunt încă. Contrastul dintre situatia mai bună a pieţelor financiare şi perspectivele macroeconomice modeste pentru 2013 se datorează in mare masură procesului de ajustare a bilanturilor. chiar dacă posibilităţile de îmbunătăţire a situaţiei monetare sunt deja restrânse.6% în 2013 şi de 2. a constrângerilor fiscale continue şi datorită stopării creşterii creditării precum şi din cauza mediului extern caracterizat de provocări există însă aşteptări conform cărora procesul de creştere va fi reluat în anul 2014.2% în 2014. deşi se află în creştere.Afaceri în medii instabile. În privinţa deficitului structural. iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38. datoria publică a fost de 37.6%.7%. pentru aderarea la zona euro. Marin Pană.

prognoza actuală a FMI în privinţa creşterii potenţiale (care săm nu genereze o inflaţie de natură să erodeze câştigurile obţinute) a României pentru următorii 5 ani fost reaşezată în jos faţă de prognozele anterioare.6% Piata emergentă . engleză) măsoară diferenţa dintre PIB efectiv realizat şi PIB potenţial (care presupune utilizarea cu maximă eficienţă a factorilor de producţie). deşi decalajul de producţie se va atenua treptat pe termen mediu (în următorii 5). el va rămâne în domeniul negativ.1 De la ultima evaluare a ţării. Pietele emergente produc mai puţin de 1/5 din produsul total mondial. uşurinţei de a derula afaceri şi competitivitate. menită să deblocheze un important potenţial de creştere. De abia după închiderea acestui "gap" gradul de ocupare va creşte susţinut şi astfel tot mai mulţi români vor beneficia de sporul nivelului de trai. In acest moment. Creşterea potenţială pe termen mediu An Creştere potenţială 2012 1. Sistemele publice de sănătate şi învăţământ sunt subfinanţate şi de slabă calitate în termeni relativi. studiile aratand ca in urma analizarii 58 79 . Tabelul 21. Economistii dezbat problema. nu este posibilă fără reforme majore. Potrivit estimărilor FMI.7 2016 2. Un decalaj pozitiv indică o creştere a costurilor de producţie şi inflaţie iar unul negativ o subutilizare a resurselor disponibile. Dimanica decalajului de produţie pentru România în 2002-2011 Decalajul de producţie va rămâne negativ şi la o valoare considerabilă pe termen mediu pentru economia românească. semestrul III. precum cele de dinaintea crizei. şi reformarea întreprinderilor de stat. Agenda reformelor ar trebui să se concentreze asupra calităţii mediului instituţional şi de reglementare. Deocamdată. care să atragă investiţii şi să genereze noi locuri de muncă. iar România aleargă pe culoarul ţărilor emergente58. Explicatia este simpla: cum tarile sărace pornesc cu mai putin capital. având o creştere a PIB prognozată la 1. O diferenţă mare între cele două mărimi arată o rată problematică de creştere.4 2013 1. Aproximativ 5/6 din populatia globului traieste in tari in curs de dezvoltare.8 2014 2. Decalajul dintre performanţa economică actuală a României şi potenţialul ei s-ar putea închide abia în 2016. in mod teoretic ar trebui sa intoarca mai mult profit decat tarile dezvoltate pentru fiecare sector cu noi investitii. Reluarea unor ritmuri de creştere susţinută.2 2015 2. iar nivelul de ocupare scăzut. 2013-2014 Decalajul de producţie (”output gap” în lb. climatul de afaceri ar trebui să fie mai primitor iar sectoarele de energie şi transport sunt dominate de întreprinderi de stat ineficiente. dacă o tara in curs de dezvoltare.Afaceri în medii instabile. poate deveni stat dezvoltat si in cat timp . Modernizarea sistemului de sănătate şi protecţia categoriilor vulnerabile sunt amintite şi ele între priorităţi. PIB real este sub cel potenţial. cunoscut in mod optimist sub numele piete emergente.motivul este profitul limitat pe capital.un eufemism pentru tarile sarace.9 2017 3. ceea ce se traduce prin faptul că ratele şomajului sunt mari. împreună cu accesarea fondurilor europene. de 5% -6%. insa acest efect este contrazis de datele statistice. potrivit raportului înaintat FMI. Tabelul 22. România în proiecţiile FMI Economia globală a intrat într-un ritm de recuperare din criză în trei viteze. Master MCA. România a pierdut teren în raport cu ţările din regiune în termeni de percepţie a corupţiei. îndeosebi în sectoarele energiei şi transporturilor. ceea ce va afecta ritmul de dezvoltare al României.

semestrul III.Probability of Recession. capitalul uman. făcând ca ţara noastră să se situeze sub media acestei zone economice. pe de o parte. FMI prognozează în anul 2013 o creştere de 2. o În schimb. acele tari care stiu cum sa-si foloseasca resursele pot creste rapid. pe de altă”. convergenta absoluta nu exista. Figura 57. in principal schimb liber si mentinerea si asigurea dreptului de proprietate au reusit sa-si creasca rata de crestere economica. tarile sarace ar avea un ritm de crestere mai mare decat al tarilor dezoltate. creşterea în zona euro se estimează a fi – 0. Master MCA. o Creşterea economiilor pieţelor emergente şi în curs de dezvoltare este estimată la 5. România este văzută de FMI drept o economie în creştere. (percent change) Figura 58.Cum insa in realitate nici unul din factorii de mai sus nu sunt constanti. Politicile guvernamentale se pare ca sunt cruciale.3% (scădere) în 2013 şi 1. 59 World Economic Outlook . Prospects for World GDP Growth. Desi pleaca oricum cu un mare dezavantaj. în grupul pieţelor emergente. se arată în raportul FMI. 2013:Q2–2014:Q1 (%) În pofida dificultăţilor economice din ţară. se observa ca tarile sarace cresc mult mai lent. România figurează cu o corelatiei dintre PIB si cresterea economica.Afaceri în medii instabile. În 2012.9% în 2013 şi 3% în 2014. Economiile de piata (deschise) au crescut mult mai mult decat economiile inchise.Adevarul este ca cele mai spectaculoase cresteri economice apartin unui subgrup de tari cu performante exceptionale din grupul tarilor in curs de dezvoltare. October 2013.Tari cu o politica liber-deschisa.8%. ”Emerging Europe”. sunt cruciale.O noua teorie sustine insa ca este o convergenţa conditionala. exista dovezi ca anumite tari in dezvoltare nu se pot ridica pentru ca isi irosesc propriile resurse.7% în 2014. aducand in discutie factori ca rata de fertilitate a unei tari. susţine Fondul Monetar Internaţional. în raportul World Economic Outlook 201359. si politicile guvernamentale.1% în 2014. iar pentru 2014 de 2. Institutiile care produc o guvernare eficienta a economiei.3% în 2013 şi 5.Transitions and Tensions.Pe de alta parte. dar în cazul economiilor avansate. 2013-2014 în anul 2013 şi 2% în anul 2014. o Creşterea în Statele Unite se estimează a fi de 1. se pare că există o bifurcare tot mai mare între Statele Unite ale Americii. şi zona euro. World Economic and Financial Surveys 80 . dar mai slabă în economiile avansate – este de a deveni o recuperare trei viteze. Pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare cresc încă puternic. ”Ceea ce fost până acum a fost o recuperare cu două viteze – puternică în piaţa emergentă şi în economiile în curs de dezvoltare. o Pentru tot grupul din care face parte România.2%.In acest caz. Economistii pe teme de dezvoltare spun ca aceasta se intampla pentru ca tarile in curs de dezvoltare au probleme unice care cer diferite politici ale solutiilor fata de cele oferite de tarile dezvoltate.

este ilogică. are politici şi. poţi adecva stimulentele astfel încât să ai investiţii străine. Această abordare arată că. aşa cum s-a sugerat. considerate. bazarea creşterii economice pe exporturi. o balanţă negativă de cont curent de -4. Acestea din urmă pot apărea prin învăţarea din experienţă. mai specializată (Lucas. Şansele de a produce şi a aplica mai multe inovaţii sunt cu atât mai mari cu cât economia este mai mare. Logic este să cauţi să acoperi cu producţia din ţara ta. pe criterii neclare. Dacă toţi ar decide să nu mai bazeze creşterea pe consum. creşterea calificărilor forţei de muncă şi stimulentele (Jovanovic. şi de progresul tehnic (care apare când există stimulente pentru a dezvolta ştiinţa şi calificările). Pornim de la trăsăturile profunde ale omului: din dorinţa omului de a avea bunuri şi servicii şi din raţiunea sa.3%. semestrul III. – 4.9% şomaj. ocupând forţa de muncă din ţara ta. este o ramura a economiei care foloseste tehnici microeconomice ca sa determine simultan eficienta alocativa intr-o economie si distributia veniturilor asociata cu ea. 1988). creşterea 60 61 Lucian Croitoru ”Despre schimbarea modelului de creştere şi forma fără fond” prosperitatea economica (welfare economics) este economia cu "suflet". de muncă (rezultat al calificărilor). Dar nu se poate lua o decizie administrativă în acest sens. în cele din urmă. Pentru România. Croitoru argumentează “că schimbarea exogenă a modelului de creştere economică este o problemă falsă. aşa cum arată Fukuyama. Iar dacă nu poţi să le cumperi. Schimbarea modelului de creştere economică60 Unii analişti critică creşterea bazată pe consum excesiv (finanţat prin credit).Afaceri în medii instabile. Teoria arată că factorii creşterii sunt progresul ştiinţei şi al cunoaşterii privind producţia. dar aceasta nu este o problemă deoarece inovaţiile se pot cumpăra. e firesc să amintim ce spune teoria creşterii economice.9% majorarea preţurilor de consum. instituţii mai bune. cu atât şansele de a produce inovaţii sunt mai mari. oricum apare el în procesul creşterii economice. cei care exportă ar trebui să reducă exporturile. competitivi. Acum să privim factorii creşterii economice într-un mod mai general. nu pe consum. creşterea depinde de stimulente adecvate pentru a crea ştiinţă şi calificări. În sfârşit. o creştere a preţurilor de consum cu 4. la nivel global.6% pe media anului. nu aşa. Mai precis. care nu are soluţie şi de care nu ar trebui să ne ocupăm”. mai bine localizată geografic. Deci. dar este dovedit că cercetarea apare mai cu seamă în laboratoare. FMI prognozează în anul 2013 o creştere economică de 1. forţă care duce la prosperitate61. mai benefice pentru economie. aşa cum subliniază Acemoglu şi Robinson (2012). în ciuda inegalităţilor. În consecinţă. nu numai consumul intern. Pentru anul 2014. care a dus la criza izbucnită în 2007. rezultă forţa pe care el o numeşte „logica ştiinţei moderne”. Alţii vorbesc despre ritmul de creştere economică.5% balanţă de cont curent şi 6. dar şi parte din consumul altor ţări. 2013-2014 creştere economică de 0. 2.2% şi o rată a şomajului de 7%. FMI estimează în dreptul României 2% creştere economică. Pentru a vedea în ce măsură este posibil să nu mai bazăm creşterea pe consum sau să controlăm ritmul de creştere economică.6%. Master MCA. s-a sugerat şi crearea unor politici pentru a orienta investiţiile străine către anumite ramuri ale economiei. Decizia aceasta o iau producătorii privaţi. 2000). Ei sunt singurii care vor decide în ce domenii să facă investiţii străine pentru a satisface consumul intern sau să exporte. s-ar dori bazarea creşterii pe investiţii nu pe consum. care ar trebui să fie întotdeauna la un anumit nivel. Unităţile astfel realizate produc pentru consumul celor din ţară şi/sau al celor din străinătate. care pot să producă şi pentru export sau exclusiv pentru export. Teoria creşterii economice a lui Solow. Cu cât acestea sunt mai numeroase şi mai performante. în care producţia depinde de capital (ca rezultat al ştiinţei). Prosperitatea economica analizeaza 81 . Astfel şi consumul ar fi mai temperat. O economie ca a României are şanse reduse să producă noi inovaţii înaintea celor care investesc masiv în cercetare.

băncile centrale pot creşte baza monetară dacă cererea agregată s-a prăbuşit şi ratele dobânzii de politică monetară au ajuns la zero. ideea că modelul de creştere ar trebui schimbat de la consum la investiţii nu ţine. conducând la un gap deflaţionist al producţiei. 2013). indiferent de modalitatea de masurare.Afaceri în medii instabile. cu atât se vor face investiţii pentru a produce noile infrastructuri fizice de capital în care vor fi produse. două forţe ale pieţei extrem de puternice. Eficienta este distribuita in masuri cardinale ale utilitatii cum ar fi utilitatea ordinala. cât şi ciclul de afaceri sunt euforia şi panica. La rândul lor. prin observatie si judecata. Majorităţile care sunt ameninţate de noile tehnologii pot vota împotriva adoptării tehnologiilor care le-ar uza moral calificările şi le-ar scoate de pe piaţa muncii (Krusell şi Rios-Rull. În această situaţie. stimulentele se reaşează permanent pentru a determina noi investiţii cât şi continua adaptare a calificărilor forţei de muncă. Aceasta explică de ce abia când societatea a început să fie liberală a putut aplica cunoştinţele ştiinţifice pe scară largă. Ideea pe care noi o susţinem aici este aceeea că o astfel de rată nu poate exista în mod permanent. thymos -ul (spiritualitatea) omului alimentează „dorinţa sa de a fi respectat”. consumul aditional ofera din ce in ce mai mici cresteri in utilitate (micsorand utilitatea marginala). lărgirea deficitelor bugetare poate fi utilizată pentru a (supra)compensa scăderile în cererea privată determinate de panică şi de pesimismul care o urmează. semestrul III. făcând astfel imposibilă relaxarea politicii fiscale sau chiar întărirea ei. toti indivizii au functii utilitare interpesonale comparabile Cu aceste ipoteze. băncile centrale pot reduce ratele nominale ale dobânzii pentru a stimula consumul privat. Importanţa deciziilor publice creşte în perioadele în care cererea agregată scade în urma unei crize. în principal. Master MCA. Varianata Neoclasica a fost dezvoltata de Edgeworth. de la starea sociala A la starea sociala B. 82 . in termeni de activitati economice ai indivizilor din respectiva societate. majoritatea se poate opune şi măsurilor de reformă necesare pentru a adecva stimulentele la cerinţele creşterii. restul fiind. Investiţiile în ştiinţă şi apoi în implementarea rezultatelor ei sunt făcute pentru că se presupune că cineva vrea sa consume produsele pentru producerea cărora s-au făcut investiţiile. Mai mult. Cu cât se consumă mai mult dintr-un produs. Sidgwick. este posibil sa construiesti o functie de prosperitate sociala prin simpla suma a fiecarei functie utilitara. Varianta Noua este bazata pe analiza lui Pareto. De asemenea. forţa de muncă trebuie să aibe calificări compatibile cu noile inovaţii. Exista doua abordari a prosperitatii economice: varianta Neoclasica si varianta Noua. au fost perioade lungi în care societăţile nu au fost deschise la inovaţii sau au fost chiar ostile acestora. Pentru a utiliza aceste structuri. ritmul de creştere este influenţat de deciziile private şi de cele publice. adica masurabila pe o anumita scara. o forţă care împinge societarea spre democraţie. Având aceste precizări făcute. Aceasta înseamnă că pot fi perioade în care investiţiile pot să nu crească în ritmul în care este ştiinţa în stare să le producă. dacă pieţele nu finanţează deficitele mărite ale unor state supraîndatorate. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple. Investiţiile pot creşte mai repede decât consumul numai pentru o perioadă scurtă de timp. daca cel putin o persoana prefera B si nimeni nu i se opune. în principiu. În practică. in mod normal. Un alt aspect al bunasatrii se refera la distributia veniturilor/bunurilor. Contribuţia acestora la formarea ritmului de creştere depinde însă de starea economiei. preferinta este data si stabila. Prosperitatea economica. ia preferinte individuale ca fiind date si stipuleaza o imbunatatire a bunastarii in termeni din Eficienta Pareto. Marshall si Pigou si presupune ca: utilitatea este cardinala. Principalul nostru argument este acela că forţele principale care conduc atât ciclul financiar. Important. incluzand egalitatea ca o dimensiune viitoare a bunastarii. Nu exista nici o cerinta obligatorie a unei marimi cantitative unice a imbunatatirii prosperitatii presupuse. consumul. Hicks si a lui Kaldor. Aceasta nu înseamnă că în democraţii nu poate exista ostilitate împotriva noilor tehnologii. sau cu cât mai multe noi produse apar. in timp ce intrebarile referitoare la distributie sunt acoperite in specificatiile functionale a bunastarii sociale. Înainte. 1996). Cei care propun schimbarea modelului de creştere cu scopul de a obţine o rată de creştere „adecvată” fac implicit ipoteza că o astfel de rată există şi că poate fi obţinută prin politici. 2013-2014 consumului este garantată de natura umană. Recunoaste explicit diferentele dintre partea de eficienta a disciplinei si partea de distributie si le si trateaza diferit. Că aşa stau lucrurile este cert: ponderea investiţiilor în PIB este în cel mai bun caz 30%. starea sociala de prosperitate. care îşi au originea în natura umană (Croitoru. Intrebarile referitoare la eficienta sunt rezolvate cu elemente din Eficienta lui Pareto si teste compensatorii Kaldor-Hicks.

în principiu. După ce producţia atinge nivelul potenţial. banca centrală ar trebui să reducă dobânda pentru a evita o eventuală deflaţie. dar incompatibilă cu dezechilibrele care se acumulează din cauza creşterii preţurilor activelor (aprecierea monedei. politica fiscală ar fi impotentă. inclusiv a economiei româneşti. iar pe de altă parte. Acum nivelul actual al producţiei cât şi rata actuală de creştere se situează. Evident. politica monetară nu ar putea contribui la temperarea boom-ului. trecem la discutarea celei mai înşelătoare şi dilematice situaţii posibile. Dacă ar întări politica monetară. ameninţănd dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. Cu cât este rata actuală mai mare decât cea potenţială. Coexistenţa inflaţiei joase şi stabile cu egalitatea prelungită la niveluri înalte dintre rata efectivă de creştere şi rata potenţială duce la o situaţie paradoxală: pe de o parte. cât şi rata de creştere potenţială la niveluri relativ înalte. intervenţia politicilor macroeconomice devine imposibilă. este posibil ca deciziile private conduse de euforie să ducă rata de creştere economică la niveluri mai mari decât rata potenţială. treptat. compatibilă cu inflaţia relativ scăzută. Presupunând că nu este cuprinsă de euforia cvasigeneralizată. banca centrală ar produce anticipaţii deflaţioniste şi eventual deflaţie. adică este aşa cum doreşte banca centrală. deoarece inflaţia este joasă şi stabilă. În urma crizei. întărirea politicilor macroeconomice este necesară pentru a reduce rata de creştere la nivelul ei potenţial. atât timp cât nivelul producţiei rămâne sub potenţial. creşterea preţurilor la case etc). apare un moment la care economia devine euforică. Aceasta apare atunci când după o perioadă prelungită de euforie. În mod inevitabil. aşa cum se vede în prezent. De asemenea. în ultimii ani. nu viziunile subiective ale reglementatorilor (Croitoru. creşterea economică va fi relativ înaltă.Afaceri în medii instabile. inflaţia se stabilizează la niveluri joase. este legitim pentru politicile macroeconomice să încerce impunerea unei rate de creştere economică mai mari decât rata de creştere potenţială. iar deciziile private conduse de euforie duc atât nivelul potenţial al producţiei. în consum nu s-ar produce nicio modificare. 2013-2014 Este posibil însă ca politicile macroeconomice să nu poată stimula creşterea chiar dacă producţia este semnificativ sub potenţial. Dar dezechilibrele ar continua să se acumuleze. O astfel de situaţie ar duce nivelul actual al producţiei peste nivelul potenţial. 83 . Ei vor urma viziunile lor subiective despre viitor. În acest caz. 2013). Unii spun că politicile macroprundenţiale ar putea fi de folos într-o astfel de situaţie. În final. publicul şi politicienii ar critica această decizie. în principiu. şi nu va acţiona prociclic. Astfel. astfel că măsurile (reglementările) (macro)prudenţiale nu vor fi eficiente. se acumulează dezechilibre reflectate în creşterea gradului de îndatorare a cvasitotalităţii entităţilor private (boom alimentat de credit). Acesta a fost cazul unor economii emergente. o criză apare pentru a elimina dezechilibrele. politica monetară nu poată tempera creşterea economică relativ înaltă. Dar. Acesta a fost cazul înainte de izbucnirea crizei în 2007 în foarte multe ţări. În sfârşit. În final. pot apărea. Master MCA. cu atât se va închide mai repede gap-ul dintre nivelul producţiei actuale şi cel al producţiei potenţiale. evitând astfel dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi escaladarea inflaţiei. Situaţia apare dacă politicile fiscale sunt constrânse de pieţe să fie contracţioniste şi dacă economia se confruntă cu şocuri pe partea ofertei care duc inflaţia la niveluri înalte. După ce risipirea panicii şi a pesimismului permit depăşirea crizei. pentru o lungă perioadă la valorile potenţiale. iar dacă totuşi se întâmplă. În acest caz. Dar e greu de crezut că firmele şi oamenii vor dori să se conformeze de facto cerinţelor macroprudenţiale. din cauză că ar muta producţia sub potenţial. Un impuls fiscal contracţionist (şi contraciclic dacă avem în vedere ciclul financiar definit de creşterea preţurilor activelor) ar duce nivelul producţiei sub potenţial. iar situaţia se schimbă dramatic. autoritatea fiscală ar putea întări politica fiscală. Acest lucru nu este politic aceptabil. semestrul III. Această acţiune ar duce la creşterea consumului privat şi ar compensa scăderea consumului determinată de contracţia fiscală.

Inflaţia joasă şi stabilă contribuie la prelungirea perioadelor inevitabile de euforie. In 2010. în periada de euforie rata înaltă de creştere poate deveni inadecvată din ambele perspective. Iar dacă inflaţia nu este o preocupare. Argumentele prezentate de noi susţin ideea că modelul de creştere economică nu poate fi impus de o autoritate administrativă. retrăgând sprijinul fiscal mult prea devreme şi perpetuând ratele ridicate ale şomajului. „Am repetat deja greşeala făcută în 1937. … Modelul de creştere este rezultanta miliardelor de decizii private care au loc în fiecare zi.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-141 84 . adică a unui proces continuu de alegeri libere. Temă de discuţie: Figura 59. Perspectiv prezentată de noi aici arată însă că o astfel de propunere este lipsită de sens. Temă de discuţie: Paul Krugman (laureat cu Premiul Nobel pentru Economie în 2008) a fost unul dintre primii economişti care au atras atenţia că măsurile prea dure de austeritate vor sugruma creşterea economică şi vor cauza o perioadă prelungită de vulnerabilitate la nivel mondial.businessmagazin. Master MCA. în care votul este cumpărarea bunurilor. semestrul III. astfel că rata de creştere ajunge în mod cert neadecvată pentru stabilitatea finaciară. Cei care refuză să înveţe din istorie sunt condamnaţi să o repete. Curentul „Prea mari pentru a eşua – Too big to fail” Sursa: Business magazine http://www. 2013-2014 analişti care să propună schimbarea modelului de creştere astfel încât creşterea să aibă loc numai la ritmuri „adecvate”. economistul spunea că riscul de reintrare în recesiune în următorii doi ani este de 30-40%.Afaceri în medii instabile. Am refuzat şi suntem condamnaţi".

un set de actiuni si instrumente de analiza si monitorizare adaptate noii realitati economice. intr-o perioada in care companiile din toata lumea incercau sa inteleaga efectele recesiunii economice si sa identifice masurile cele mai potrivite noului climat in care au ajuns sa opereze. in real effective terms. Noua realitate economica are impact asupra perceptiilor managerilor de varf privind contextul de desfasurare a activitatii companiei si. Seful băncii centrale a arătat ca una lecţiile crizei o reprezintă riscul falimentului unei instituţii de credit foarte mari. October 2013 IMF http://www. Cauzele identificate in legatura cu modificarea mediului economic sunt legate de dezvoltarea economiilor emergente. precum si de acumularea de capital a acestor state atat la nivelul companiilor. Cele mai mari bănci în funcţie de active sunt BCR. de turbulenta. mai ales. Raiffeisen Bank şi Unicredit Tiriac. pe care managerii le au in vizor in aceasta perioada.Pe piaţa românească nu există bănci "too big to fail"62 "E nevoie de ieşirea ordonată a institutiilor din piaţă. în România nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta. disponibilizarile in masa si analizeaza evolutia unor companii care au aplicat sau nu aceste masuri. a spus Isarescu. autorii prezinta cele mai populare actiuni nepotrivite. by 17 percent. IMF staff estimates suggest that the new policy framework explains between a third and half of the 3. «too big to fail». and structural reforms. Reflecting these developments. In capitolul 2. The package has already lifted growth and boosted the near-term outlook. The new policy framework had an immediate financial market impact. Some of this increase is due to wealth effects from rising equity prices. Deşi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de banca punte au existat. The goals of Abenomics are ending deflation.3 and 0. Incepand cu capitolul 3 sunt prezentate masurile potrivite supravietuirii si dezvoltarii in noul context economic.3 percentage points. un instrument care.. Si in acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. which has three main elements or “arrows”: monetary easing. in opinia autorilor. Prin natura lor. P. (2009) Chaotics: Managementul şi marketingul în era turbulenţelor. raising growth in a durable manner. Obiectivul principal al cartii este sa prezinte o abordare structurata de gestionare a activitatilor unei companii in contextul situatiei curente a economiei si care. nu in ultimul rand. Invitaţie la lectură: Kotler. privind actiunile de intreprins pentru realizarea cresterii companiei. 2009 Scurtă prezentare64 Cartea a aparut in anul 2009.ensight. nu poate identifica riscurile la care sunt predispuse companiile in ziua de azi.ro/ro/despre-noi/ensight-te-invita-la-lectura/chaotics-managementul-si-marketingul-in-era-turbulentelor/ 85 . BRD. the Nikkei equity price index rose by about 30 percent and the exchange rate depreciated strongly. Another 0. but medium-term inflation expectations are still substantially below the 2 percent inflation target. sa asigure sustenabilitatea pe termen lung a companiei. in urma fenomenului de globalizare si a inlesnirii accesului la tehnologie. cat si la nivel statal. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă". Banca Transilvania. aceste cauze nu sunt legate de recesiunea economica si. The initiative has already buoyed Japan’s near-term outlook. 2013-2014 M. Bucureşti. after two quarters of negative or low growth. which are estimated to increase consumption and output by about 0. The total effect of the package on real GDP growth for 2013 as a whole is expected to be about 1. Isărescu: iulie 2013 . respectively. implicit. highlighting risks that the target will not be met by 2015 as currently envisaged without more policy stimulus. Din fericire.4 percentage point of the output effect is due to the depreciation of the exchange rate. From December 2012 to June 2013. Chaotics Management SystemTM presupune 62 63 64 http://www.9 percent GDP growth (seasonally adjusted annual rate) in the first half of 2013. but subsequently rebounded slightly. Caslione. Bond yields declined briefly to historic lows. the remainder represents effects through other channels.wall-street. and reversing the rising debt.html#ixzz2ixXh236Y Sursă: World Economic Outlook: Transitions and Tensions. Autorii structureaza aceste masuri in ceea ce ei numesc Chaotics Management SystemTM.Afaceri în medii instabile. care poate să afecteze atât stabilitatea financiară cât întreaga economie a unei ţări. But more stimulus could jeopardize theachievement of the other main elements and could also set back much-needed reductions in fiscal vulnerability. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. climatul economic actual nu este un climat temporar de criza economică.A.ro/articol/Finante-Banci/151553/isarescu-banci-too-big-to-fail. In opinia autorilor. în special a celor mari. Temă de discuţie: «Abenomics: Risks after Early Success?”63 “Abenomics” is an ambitious new policy framework announced for Japan in December 2012. flexible fiscal policy.2 percent. nu vor disparea in urma redresarii. Acest sistem vine ca raspuns la planul intocmit pe termen mediu. ci un climat permanent de relativa instabilitate economica. the current World Economic Outlook baseline projections incorporate the effects of aggressive monetary easing as well as expected fiscal policy adjustments through 2015.. Autorii incep prin a prezenta caracteristicile generale ale climatului economic actual si a principalelor cauze care au condus la aceasta situatie. J. semestrul III. cum ar fi reducerea costurilor la nivel general. Master MCA. comparativ cu cele internationale. Editura Publica. ele nu pot rezolva problema principal ă a băncilor «too big to fail».

Master MCA. geopolitical risk. Executives’ optimism for the global economy is increasing. setarea de directii strategice pentru fiecare scenariu in parte si aplicarea acestor directii strategice la nivel operational. What executives think about the economy: 2004 to now 65 http://www. inflation. McKinkey Global Survey results65 Global executives are increasingly positive about the direction of the world economy. and exchange rates are greater concerns in the developing world. Geopolitical instability tops the list of risks to global growth. Temă de discuţie: Anchetă asupra opiniei managerilor Economic Condition Snapshot September 2013. Ongoing geopolitical risks .com/insights/economic_studies/economic_conditions_snapshot_september_2013_mckinsey_global_survey_results 86 . executives see different paths to growth.mckinsey.Unemployment. Intrebările – Opinia asupra calităţii condiţiile pentru perioada ultimelor 6 luni şi Sursele de îngrijorare pe termen scurt-mediu Higher hopes for global growth Developing-market dilemmas . as they anticipate future growth from developed markets. semestrul III.Executives’ greatest worries are low demand and. Intrebările – Opinia asupra celor mai aşteptate evoluţii pentru creşterea pieţelor emergente şi Topul celor mai importante 5 riscuri pentru economia naţională a respondenţilor Across emerging economies. Figura 60. especially in North America. Figura 61. Pentru monitorizarea intregii activitati sunt propuse si prezentate diagrame si rapoarte adaptate. identificarea mai multor scenarii favorabile sau nefavorabile ale viitorului companiei.Afaceri în medii instabile. though in the latest survey on economic conditions. 2013-2014 urmarirea a trei pasi: identificarea si analizarea slabiciunilor companiei prin intocmirea in mod continuu a unui raport de analiza SWOT.

IMM în România – vector al creşterii economice? Sursa: revista Business Magazin.mckinsey. semestrul III.businessmagazin.com/insights/economic_studies/what_executives_think_about_the_economy_2004_to_now Temă de discuţie: Figura 62.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-16 87 . 2013-2014 De accesat: http://www. http://www. Master MCA.Afaceri în medii instabile.

Strategiile guvernamentale au sufocat şi ele creşterea economică. actual R&D financed by the government appears to go counter the cycle. Mai ales statele emergente trebuie să introducă mai multă transparenţă în contractele cu statul. Spain and Cyprus) have doubled or more their R&D intensity since 2000 while most countries have increased it by 50% or less and a last group (Greece. Master MCA. it may be optimal from the individually point of view for R&D expenditures to be procyclical. în primul rând. De asemenea.europa. which explains the limited progress of the EU aggregate R&D intensity. scrie The Economist. the EU as a whole is still far from the target set in the Lisbon strategy. Despite the emphasis on R&D intensity of the Lisbon strategy. Real growth rates for R&D and GDP. Ireland. The Innovation Union Competitiveness Report 2011 (European Commission (2011b)) reports that some countries (Estonia. resurse naturale şi contracte guvernamentale. de atacarea monopolurilor. albeit good progress has been made in several countries. statele trebuie să ţină în frâu cheltuielile legate de asistenţa pentru săraci şi tineri. industriile şi sistemul financiar. Oligarhia şi monopolurile nu atrag antreprenori adevăraţi. and leads to the issue of how to support innovation and productivity growth in the EU. This would be a case for counter-cyclical public funding of R&D. but does not affect the capacity of competitive sectors to thrive.pdf 88 .eu/enterprise/policies/industrialcompetitiveness/competitiveness-analysis/european-competitiveness-report/files/ecr2011_full_en. pe plan intern acestea rămân pregnante. de o creştere a vârstei de pensionare şi de tăieri de subvenţii şi deduceri de venituri. most efforts are directed to cost-saving innovations. Mai degrabă este nevoie de o agendă progresistă care să combată monopolurile. Pentru a păstra creşterea economică şi a reduce simultan inegalităţile este nevoie. However. Even without financial constraints. Of course. for it is considered an important source of innovation and therefore sustained growth. Belgium and Slovakia) has shown no change or a small decrease. Inegalităţile de venit în aceste state nu se datorează însă doar corupţiei. In times of crisis firms cut down spending in R&D and there is evidence that financial constraints play an important role. because of positive externalities of R&D it may be too procyclical. În China. Hence. Şi în statele emergente inegalităţile sunt mari. Chiar dacă inegalităţile dintre ţările sărace şi cele bogate au mai scăzut odată cu globalizarea şi tehnologizarea. Una dintre trăsăturile generice ale statelor emergente din Asia care diminuează creşterea şi sporeşte inegalităţile este corupţia. during a recession. the departure point was very different across countries: the larger Member States are among the slowest progressing countries. progress in the past decade has been modest. sporind disparităţile. the outlook for the medium-term recovery is good. mulţi bani sunt deturnaţi de firme de stat.Afaceri în medii instabile. Clientela politicienilor are acces privilegiat la pământ. pe măsură ce statele sărace au recuperat decalajul faţă de cele bogate. Portugal. Figura 63. China sau India. de o reformă a legislaţiei muncii. http://ec. Cât despre statele bogate. scrie The Economist. 2013-2014 Temă de discuţie: Suprataxarea bogaţilor. Dar pe plan intern. În ţări precum Rusia. 1982-2007 66 The 2011 edition of the European Competitiveness Report. cele mai bune afaceri se fac cu sta tul care controlează mare parte din resurse. OECD area. iar corupţia endemică riscă să sufoce creşterea economică. and indeed. Indeed. inegalităţile au crescut. semestrul III. Sursa: The Economist / Noul progresism: Cum pot fi combătute inegalităţile. creşterea impozitelor şi a asistenţei sociale nu sunt soluţii pentru că nu reduc inegalităţile şi afectează economiile. The crisis will not help either although it is expected that R&D expenditures financed by the business sector will rebound for they are known to be strongly procyclical. The focus here is on R&D. fără să afectezi creşterea economică Temă de discuţie: The role of innovation in the recovery66 If the recession is about restructuring some sectors. o legislaţie eficientă anti-trust şi să elimine distorsiunile din legislaţia muncii. acestea trebuie să reducă ritmul sporirii cheltuielilor pentru vârstnici prin creşterea dramatică a vârstei de pensionare şi prin cântărirea mai riguroasă a eligibilităţii acestora pentru ajutoare de stat. În general forţele globalizării şi inovarea tehnică au redus inegalităţile la nivel global. Peste două treimi din locuitorii planetei trăiesc în ţări unde aceste disparităţi de venituri au crescut din 1980.

businessmagazin. În România. faţă de 45-50 pe 1000 de locuitori în UE. Master MCA. Antreprenori de/în România Sursa: http://www. semestrul III. iar procesul de aliniere al reţelelor de afaceri este încă în 89 . 2013-2014 Antreprenoriatul – soluţie de creştere economică Succesul în desfăşurarea activităţii de inovare poate potenţa domeniul de antreprenoriat.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-35 Literatura de specialitate identifică un număr de câţiva factori care conduc la constituirea unui mediu de afaceri favorabil inovării: Factorii necesari unei afaceri moderne sunt: forţa de muncă educată şi capitalul.Afaceri în medii instabile. prezenţa precondiţiilor necesare inovării este slabă iar elementul de antreprenoriat care să le agrege acţionează sporadic. La aceştia se adaugă prezenţa spiritului întreprinzător. Numărul companiilor active (sub 20 la 1000 de locuitori) este încă scăzut. Figura 64.

În 2002 ponderea întreprinderilor care vând on-line era de numai 0. această situaţie se va schimba în curând. cu crearea locurilor de muncă şi cu reducerea inechităţilor sociale sau cu problematica de mediu. semestrul III. evoluţiile din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au condus la crearea de noi pieţe. Parte a unei bogate literaturi. Cu exporturile de joasă tehnologie. Sub presiunea competitivităţii interne şi externe. putere de cumpărare şi nivel de dezvoltare umană. cheltuielile pentru produse şi servicii TI în sectorul de afaceri au atins 384 mil. Ca urmare a intensificării globalizării. implicând: .conştientizarea nevoii de şi a utilităţii inovării. cel al serviciilor. Numai 28. politica valutară nu va mai putea susţine exportatorii locali. Acesta la rândul său necesită abordări moderne de gestiune a afacerilor. “Secretul” antreprenorului pentru a crea valoare pe piaţă este aplicarea creativităţii şi a inovării pentru a rezolva problemele şi pentru a exploata posibilitătile cu care oamenii se confruntă în fiecare zi. ca şi pe înţelegerea rolului forţei de muncă înalt calificate şi a relaţiilor de muncă participative . Barometrul de Opinie Publicǎ. toamna 2003 INSSE. orientarea afacerilor către comerţ electronic. în mod deosebit.6% din total. înclinaţia către investiţii a afacerilor. corupţi. Noile tehnologii sunt de multe ori mai eficient implementate prin crearea de noi întreprinderi şi restructurarea celor existente. putem aprecia că nivelul este foarte scăzut. ceea ce a determinat o creştere a productivităţii prin apelarea la noi tehnologii şi inovarea proceselor. care au revoluţionat procesele de producţie în multe sectoare economice: industrial şi. cum ar fi “dematerializarea” industriei prelucrătoare şi industrializarea serviciilor.adoptarea TIC şi practica de comerţ electronic: In 2002. a crescut presiunea competitivităţii la nivelul întreprinderilor. . 67 68 FSD Bucureşti. EURO (sau 93 EURO pe persoană angajată) iar pentru sevicii de comunicaţii 376 mil EURO (sau 91 EURO pe persoană angajată)68. adoptarea TIC. companiile româneşti vor fi obligate să adopte strategii de afaceri bazate pe inovare pentru a putea supravieţui. Deficitul comercial în creştere în 2003 argumentează în favoarea aceste ipoteze. ambii factori fiind puternic dependenţi de mediul antreprenorial”.Afaceri în medii instabile. din ce în ce mai important astăzi ca rezultat a numeroşi factori. companiile româneşti se vor confrunta cu competiţia acerbă a ţărilor emergente ca urmare a costurilor reduse practicate de acestea. 90 . Cum asta înseamnă mai puţin de 8 EURO pe lună pe persoană angajată atât pentru produse de TI cât şi pentru comunicaţii. Antreprenoriatul este corelat cu progresul tehnologic. Deşi pentru moment în România există alţi factori care pot avea un impact pozitiv asupra creşterii companiilor. Imaginea întreprinzătorului este încă defavorabilă. un studiu OCDE (OCDE. Master MCA. 2003) arată că “activitatea antreprenorială contribuie extensiv la inovare şi adoptarea noilor tehnologii şi. în ultimă instanţă la creşterea productivităţii. datele pe angajat au fost calculate pe baza datelor de ocupare din 2001. managementul inovării. Liberalizarea comercială va continua să actualizeze preferinţele de consum pe piaţa internă iar veniturile mai ridicate vor elibera resurse pentru dezvoltarea unor gusturi mai sofisticate. în majoritate. În plus. ca şi acceptarea cunoaşterii ca sursă principală de avantaj competitiv.management al inovării bazat pe gestiunea intangibilelor. Prezenţa cererii potenţiale implică populaţie tânără şi educată. ca şi cu riscul delocalizării ISD-urilor existente. Antreprenoriatul modern orientat către inovare presupune conştientizarea nevoilor şi recunoasterea oportunitătilor.7% din populaţie are un comportament pro-economie de piaţă67. 2013-2014 desfăşurare. După integrarea în UE şi adoptarea EURO. 57% in populaţia consideră că oamenii de afaceri sunt toţi sau.

exponentially advancing technologies lead to exponentially accelerating innovation. Master MCA.  Ca produs – Creativitatea desemnează o noutate (creaţie originală cu valoare utilă pentru societate) Produsul creativităţii este cu atât mai valoros cu cât aria de aplicare este mai generală. Temă de discuţie: Indexul schimbărilor 2009-2013. sociali. Combined. In legătură cu produsele creaţiei se vehiculează mai mulţi termeni expuşi în figura 1 împreună cu semnificaţiile lor (între aceşti termeni există o diferenţă de nivel şi nu de structură. desemnează capacitatea de a descoperi soluţii noi şi originale. Inovarea este capacitatea de a aplica soluţii creative la aceste probleme şi oportunităţi pentru a consolida sau de a îmbogăţi vieţile oamenilor. Through a virtuous cycle . de formula ipoteze verosimile. this accumulation of technological advances. Probabilitatea de a găsi soluţia unei probleme creşte o dată cu calitatea ideilor pe care le-a suscitat problema respectivă. aceasta contribuie la rezolvarea unor probleme noi. a propune aplicaţii inedite. urmând un anumit algoritm. de a formula ipoteze verosimile. de a propune explicaţii inedite. Fenomenul creativităţii trebuie analizat într-o triplă ipostază: de proces (mecanism psiho-intelectual care duce la creaţie). 2) the flows of capital. creativitatea presupune un ansamblu de aptitudini şi factori comportamentali şi motivaţionali care determină un anumit potenţial creativ şi desemnează capacitatea de a descoperi soluţii noi originale de a inventa metode noi . vag sau imprecis definite (“rău definite”) spre deosebire de problemele “bine definite” care pot fi rezolvate prin procedee algoritmice. spre deosebire de această situaţie în mod creativ a unei probleme rău-definite face apel la mecanisme mai subtile şi complexe de natură psihologică.com/us/shiftindex 91 . can pose the threat 69 Report 2 of the 2013 Shift Index series. and 3) the impacts of these changes on competition. and the consequent layering of innovation upon innovation. Deloitte The Shift Index tracks 25 metrics across more than 40 years 69. Spiritul antreprenorial este rezultatul unui. these factors reflect what we call the Big Shift in the global business environment. proces sistematic disciplinat de aplicare a creativităţii şi inovării la nevoile şi oportunităţile de pe piaţă.Afaceri în medii instabile. ca produs (rezultat materializat al activităţii de creaţie). and talent changing the business landscape. information. 2013-2014 Creativitatea este capacitatea de a rezolva noi idei şi de a descoperi noi moduri de a privi problemele şi oportunităţile. de a inventa metode şi procedee noi. Rezolvarea unei probleme bine definite pe cale obişnuită presupune aplicarea unor cunoştinţe precise. toţi. semestrul III. se referă însă la modelul creativităţii). de a propune explicaţii inedite. original cu sau fără utilitate sau valoare socială. Produsul creativităţii este cu atât mai valoros cu cât aria sa de cuprindere este mai largă. Creativitatea reprezintă o formă de rezolvare a problemelor sub aspectul tipului de probleme pe care le rezolvă. ca subiect (personalitate creatoare sau organizaţii care creează):  Ca proces – Creativitatea este procesul prin care se focalizează într-o sinergie de factori (economici. volatility. de a inventa metode şi procedee noi. se concretizează într-o combinare de elemente cunoscute în cadrul unui nou aranjament sau unei structuri imprevizibile şi originale. and performance across industries.technological improvement enabling innovation.deloitte. which in turn serves as a platform for further technological improvement and innovation .  Ca subiect – Creativitatea relevă capacitatea de a descoperi soluţii noi şi originale. For companies. www. de a formula ipoteze verosimile. organizatorici) si care se finalizează într-o idee sau produs nou. These metrics fall into three areas: 1) the developments in the technological and political foundations underlying market changes.

cultura antreprenorială şi gradul de bunăstare al economiei conturează caracteristicile antreprenoriale ale unei ţări. Exponential innovations are rapidly moving across boundaries. The current pace of technological advance is unprecedented in history and shows no signs of stabilizing as other historical technological innovations. at least in the foreseeable future. eventually did. and disciplines. storage. functions. and bandwidth . The lack of stability. the telephone. Scopul principal al programului GEM este de a studia relaţia complexă dintre antreprenoriat şi creşterea economică. we are experiencing rapid advances in the innovations built on top of these core “exponential” technologies. Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM) Rezultatele GEM confirmă că caracteristicile instituţionale şi demografice. enabling advances and causing disruptions across an ever-expanding range of industries. This paradigm no longer exists. The disruptive potential of exponential technologies is amplified when they interact and combine in innovative ways. periods of rapid innovation and upheaval were followed by periods of relative calm that allowed industries to stabilize . causing traditional definitions to blur and blend. The costperformance of three core digital technology building blocks .the S-curve pattern described by Carlota Perez. GEM. And the technologies show no sign of stabilizing.computing power. Clear winners emerged and remained at or near the top for decades. ca şi program de cercetare. These rapid advances have the power to disrupt industries. such as electricity.has been improving at an exponential rate for many years. and the internal combustion engine experienced sharp bursts of innovation in underlying technologies that then stabilized. Figura 65. a leading specialist in technology and socioeconomic development. măsurând nivelul activităţii antreprenoriale în comparaţie internaţională pentru a descoperi factorii de influenţă ai nivelului activităţii antreprenoriale şi a identifica politicile care pot stimula nivelul activităţii antreprenoriale. As the rate of improvement accelerates. From exponential technologies to exponential innovation Exponential improvement in core digital technologies is fueling exponential innovation. They are combining with entirely new categories of technology such as molecular biology and materials science.Afaceri în medii instabile. semestrul III. Technical revolutions involving electricity. In prior episodes of technological change. Master MCA. These reduce the investment and lead time required to drive the next wave of innovation into markets by enabling people and technologies to rapidly build on previous waves of innovation. se concentrează asupra factorilor de influenţă ai creşterii 92 . 2013-2014 of disruption—but can also open the door to great opportunity. The impact is further amplified when technologies coalesce into open platforms and ecosystems. The cost-performance improvement in core digital technologies shows no signs of slowing down.

Aceşti întreprinzători au întreprins acţiuni concrete în ultimele 12 luni pentru a porni a nouă afacere pe care singuri sau împreună cu alţii o vor deţine. măsurând nivelul activităţii antreprenoriale în comparaţie internaţională pentru a descoperi factorii de influenţă ai nivelului activităţii antreprenoriale şi a identifica politicile care pot stimula nivelul activităţii antreprenoriale. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de activităţi Aspecte ale antreprenoriale activităţii Clasament general 2007 (42) 2008 (43) 2009 (54) 2010 (59) Clasament în cadrul economiilor bazate pe eficienţă 2008 (17) 2009 (22) 2010 (24)    Potenţiali antreprenori Antreprenori în curs de formare Antreprenori cu afaceri tinere Antreprenori în fază iniţială Antreprenori în fază iniţială orientaţi pe necesităţi Antreprenori în fază iniţială orientaţi pe oportunităţi Antreprenori cu afaceri stabile Rata de discontinuitate 24 31 38 37 32 28 37 41 40 27 42 41 41 42 34 39 40 58 53 40 14 16 17 16 15 20 18 19 18 20 21 21 24 23 22 38 43 48 53 17 19 23 37 18 42 25 46 20 56 34 16 12 20 12 22 17 Figura 66. Scopul principal al programului GEM este de a studia relaţia complexă dintre antreprenoriat şi creşterea economică. căutarea unor echipamente. 2013-2014 economice şi asupra antreprenoriatului. GEM. Activităţile precum organizarea unei echipe. economisirea unor sume pentru demarare sau pregătirea unui plan de afaceri pot fi considerate ca activităţi întreprinse pentru demararea unei afaceri. Antreprenoriatul din România în 2012 în funcţie de activităţi 70 GEM este un program de cercetare iniţiat în anul 1997 de către cercetătorii din domeniul antreprenoriatului din London Business School şi Babson College.Afaceri în medii instabile. Întreprinzătorii în stadiu incipient cuprind atât întreprinzătorii în formare. cât şi întreprinzătorii de firme noi. 93 . Master MCA. pornind de la fenomenul larg acceptat că antreprenoriatul este una dintre forţele majore care influenţează starea economiilor. Proprietarii de firme noi sunt acei întreprinzători care deţin şi administrează o firmă în funcţiune care a plătit salarii sau a efectuat orice alte plăţi către proprietari pe o perioadă între patru şi 42 de luni. Ratele activităţii antreprenoriale în România (%)  Întreprinzători în formare  Proprietari de firme noi  Proprietari de firme consacrate  Întreprinzători în stadiu incipient. semestrul III. Acceptând cadrul teoretic al GEM70. Proprietarii de firme consacrate sunt acei întreprinzători care deţin şi administrează o firmă care a plătit salarii sau a efectuat orice alte plăţi către proprietari pentru o perioadă mai mare d e 42 de luni. termenii pentru caracterizarea activităţii antreprenoriale în rândul populaţiei adulte sunt:  Intreprinzătorii în formare sunt cei care planifică activ demararea unei afaceri. se concentrează asupra factorilor de influenţă ai creşterii economice şi asupra antreprenoriatului. Aceste afaceri nu au efectuat plăţi de salarii sau orice alte plăţi către proprietar în ultimele trei luni. Tabelul 23. Aceste firme au fost demarate de o perioadă mai mică de 42 de luni. pornind de la fenomenul larg acceptat că antreprenoriatul este una dintre forţele majore care influenţează starea economiilor. GEM demonstrează existenţa legăturii dintre nivelul dezvoltării economice al unei ţări şi rata activităţii antreprenoriale în stadiu incipient. ca şi program de cercetare.

2013-2014 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Rata antreprenoriatului faza de formare 47 38 24 21 6 5 9 8 4 3 Noi afaceri detinute Rata antreprenoriatului faza timpurie (TEA) 4 7 4 3 Rata Rata de antreprenoriat Rata de antreprenoriat antreprenoriatului . semestrul III. Master MCA. Antreprenoriatul din România în 2012 . Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de atitudini şi percepţii antreprenoriale Clasament general 2007 2008 2009 2010 Clasament în cadrul economiilor bazate pe eficienţă 2008 2009 2010 Oportunităţi percepute Capacitaţi percepute Frica de eşec Reţelele sociale/Capitalul Antreprenoriatul ca opţiune dezirabilă pentru carieră Antreprenoriatul de succes Atenţia mass-media faţă de antreprenoriat 35 39 35 18 27 34 32 35 41 12 26 29 30 51 50 5 40 42 40 44 56 53 5 38 32 45 47 15 16 4 12 11 13 21 21 1 18 20 16 19 24 21 3 18 18 16 20 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Figura 67. Intreprinzătorul român – dintr-o privire (2013) 94 .Afaceri în medii instabile. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de aspiraţii antreprenoriale Clasament general 2007 2008 2009 2010 Clasament în cadrul economiilor bazate pe eficienţă 2008 2009 2010 Aşteptări de creştere a activităţii antreprenoriale încă din faza iniţială O piaţă pentru noi produse orientată către activitatea antreprenorială în fază iniţială Orientarea către pieţe internaţionale a activităţii antreprenoriale în fază iniţială 23 30 30 26 47 39 39 33 14 10 20 13 18 14 16 1 9 4 1 3 3 Figura 68.atitudini şi percepţii antreprenoriale 74 71 69 58 55 50 42 41 39 38 37 31 27 13 Perceptia oportunitatilor Perceptia asupra abilitatilor Teama de esec Intentie de antreprenoriat Antreprenoriatul ca a Statut ridicat pentru Atentie in media pentru alternativa solida de antreprenorul de succes antreprenoriat cariera profesionala Romania Medie pe EU Tabelul 25.bazat pe necesitate bazat pe oportunitate faza de maturitate (% din TEA) (% din TEA) Rata de discontinuitate Romania Medie pe EU Tabelul 24.

). http://storage0. ale invenţiilor.dms. Din totdeauna a existat o adevărată presiune din partea reproducerii asupra creaţiei (şi. 95 . Presiune în sens negativ există pentru reglementarea unor forme de protecţie a rezultatelor creaţiei (legi ale dreptului de autor.jpg Dacă creaţia reprezintă orice activitate prin care se instituie într-o formă de existenţă fizică sau mentală ceva ce nu a existat anterior. semestrul III. tot ce urmează după aceea. 2013-2014 sursa: Business magazin. prin aceasta.ro/media/401/341/5531/7908584/172/34-35-poster.Afaceri în medii instabile. asupra cercetării ştiinţifice ce intră în sfera creaţiei) de satisfacere a unor nevoi materiale ale comunităţii umane. dezvoltând sau multiplicând ceea ce aceasta este legată cel mai adesea de aspectul material al problemei. Master MCA. etc.mpinteractiv.

Evaluarea hazardurilor – identificarea hazardurilor. fie că aceasta provine din nedeterminarea ontologică. a activităţii preconizate şi/sau a programelor. care în anumite circumstanţe pot provoca daune.  Hazard – o proprietate (a substanţelor. iar de cele mai multe ori profitul apare doar după 18 luni. instabil şi inconsistent al unei convingeri etc.Combinaţii interdisciplinare de competenţe pot fi asigurate prin promovarea echipelor mixte şi a iniţiativei acestora . dar cu toate acestea trebuie să fie înţelese şi aplicate. . ci sunt tendenţial simple.Afaceri în medii instabile. ● Ambiguitatea se referă la incapacitatea decidentului de a determina cu claritate semnificaţia situaţiilor în care urmează să acţioneze. sau fenomene naturale. Riscul şi Managementul riscului Concepte importante:  Risc – funcţie a probabilităţii (frecvenţa). Master MCA. Incertitudinea este complementul cunoaşterii întrucât reprezintă diferenţa între ceea ce este cunoscut şi ceea ce trebuie cunoscut pentru a putea fi luate deciziile corecte sau cu alte cuvinte dezacordul dintre informa ţie şi ambianţă (evenimentele exogene semnificative). . micro-organismelor ş. . ● Incertitudinea poate desemna capacitatea explicativ predictivă limitată la nedeterminarea cunoştinţelor decidentului. semestrul III. plantele. care trebuie să coordoneze procesul de implementare a noilor idei. Selected terms and definitions71 Risk The possibility of loss. World Development Report 2014. cel puţin în fazele incipiente trebuie să fie bine fundamentat şi să vizeze un scop clar.Intensitatea şi tipul de sprijin trebuie să fie asigurate de conducerea firmei. lipsa de siguranţă şi ezitarea faţă de identificarea. animalele) şi determinarea eventualelor consecinţe ale acestora. Prin incertitudine se înţelege lipsa de cunoştinţe privind consecinţele prezente şi viitoare ale unei acţiuni. . a magnitudinii şi consecinţele posibile ale acestora. fie din caracterul aproximativ al cunoştinţelor existente la un moment dat. Concept Note. îndoiala despre ceva.). resursele naturale. It can be imposed from outside or taken on voluntarily in the pursuit of opportunities 71 Managing Risk for Development. o situaţie naturală sau creată de om. definirea ori demonstrarea cu claritate a adevărului sau realităţii unor concluzii. neîncrederea sau dubiul în ceea ce priveşte direcţia sau localizarea cauzalităţii. a apariţiei hazardului. Aceste reţete de succes nu sunt complicate. Această autonomie organizaţională trebuie să conducă la o valorificare individuală a ideilor şi crearea unui cadru pentru ca investitorii să sprijine implementarea acestora.Succesul şi aşteptările referitoare la succes sunt pe termen mediu sau chiar lung. deoarece în caz contrar apar neîn ţelegeri în privinţa alocării resurselor folosite de către întreprinzătorii tineri. 2013-2014 În cazul unei organizaţii existente.Asumarea riscului şi libertatea de gândire nu trebuie să fie îngrădite de către departamentul şi gândirea funcţionarilor şi trebuie garantate prin autonomia structurală. Evaluarea riscurilor – procedeele de evaluare a riscului pot fi folosite la estimarea costurilor relative şi a beneficiilor situaţiilor concrete. promovarea unei idei noi este deseori influenţată de barierele dictate de cultura organizaţională. Doar după stabilirea şi recunoaşterea importanţei acestor premise se poate porni cu procesul de dezvoltare în adevăratul sens al cuvântului. Proiectele trebuie să atragă cele mai mari talente care vor să-şi realizeze ideile în mediul respectiv. Tabelul 26.Pentru implementarea oricărei idei noi de afaceri trebuie definită o strategie de risc clară referitoare la centrele de competenţă şi la transferul tehnologic. October 30.a. Pentru eliminarea sau reducerea acestora trebuie luate în considerare următoarele premise antreprenoriale care asigură succesul: . a receptorilor lor potenţiali (oamenii.Sprijinul profesional acordat. caracterul vag. 2012 96 .

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
Risk management Uncertainty Exposure Resilience Crisis Systemic risk The process that involves confronting risks, preparing for them (ex ante risk management), and coping with their effects (ex post risk management) The situation of not knowing what the outcome will be The conditions that determine the possible losses and benefits from given shocks and trends The ability of a system to absorb, cope, and recover from a negative shock, while retaining or improving its functioning A situation in which the adverse outcomes from risk become so severe and generalized that the functioning of the system is threatened Risk that is common to most members of an entire system. Also referred to as covariate or aggregate risk

Riscul în mediul economic şi social – problematică generală DEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - defineşte riscul ca fiind “posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă, sau ca pe un pericol posibil”. Riscul reprezintă un pericol, un incovenient posibil faţă de care omul, în mod conştient, încearcă să îşi creeze mijloace de atenuare a efectelor nedorite sau chiar să îl înlăture. In general, termenul “a risca” are şi el mai multe sensuri: a îşi pune viaţa în pericol; a se expune unui pericol posibil; a participa la o acţiune nesigură: a acţiona la noroc; a cuteza, a îndrăzni, a se încumeta. Riscul apare în condiţiile necunoasterii efectelor pentru actiuni sau evenimente viitoare. O definiţie acceptată a riscului descrie posibilitatea ca un eveniment viitor ce va apare, să aibă un anume efect asupra obiectivelor organizaţiei, incluzând costuri, planificări, resurse umane sau de natură tehnică. Riscul reprezintă posibilitatea apariţiei unui eveniment nedorit, cu consecinţe periculoase pentru sănătatea şi viata oamenilor, sau pentru mediul înconjurător. In general, evenimentele favorabile sau consecinţele lor sunt numite oportunităţi, iar cele nefavorabile sunt numite riscuri. Sursa de risc poate fi identificată, şi adesea probabilitatea de apariţie si impactul asupra proiectului sunt micşorate. Procesul de identificare si evaluare a riscului duce la transformarea necunoaşterii şi incertitudinilor, în riscuri cunoscute, rezultând o activitate mai bună de management. Riscul descrie posibilitatea ca un rezultat anticipat să fie mai bun sau mai slab decât cel aşteptat (să fie diferit de cel aşteptat), această trăsătură caracteristică accentuând asupra echivalenţei riscului cu variabilitatea rezultatelor posibil a fi obţinute. De cele mai multe ori, conotaţia riscului este negativă72, manageri, investitori, oameni de rând fiind interesanţi mai ales de nevalorificarea unor câştiguri. Mai recent, prin risc se înţelege şi posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune celor anticipate – de exemplu, Project Management Institute73 descriind riscul unui proiect menţionează “riscul proiectului include atât ameninţările la adresa obiectivelor proiectului, cât şi oportunităţile de îmbunătăţire a acestor obiective”.

72

O primă definire în acest sens a riscului este atribuită la Abraham Moivre (1711) în lucrarea “ De mensura Sortis” care preciza “riscul pierderii oricărei sume este inversul asteptării, iar adevărata măsură a lui este dată de suma supusă “întâmplării” şi probabilitatea pierderii”. 73 Guide to the Project Management Bogy of Knowledge, Project Management Institute, 2004
97

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
Risc = f(probabilitate, impact) Riscul are două componente principale, pentru un eveniment dat:  Probabilitatea de apariţie a evenimentului  Impactul acestei apariţii (mărimea riscului)

Kevin W. Knight “Toate organizatiile, indiferent cât de mari sau mici sunt, se confrunta cu factori interni si externi care creeaza incertitudini legate de posibilitatea acestora de a putea sa atinga propriile obiectivele. Efectul acestei incertitudini reprezinta “riscul” care este inerent in toate activitatile. De fapt, se poate sustine ca aceasta criza financiara mondiala a rezultat din esecul conducerii executive de a gestiona in mod eficient factorii de risc. Se asteapta ca ISO 31000 să ajute industria si comertul, atat la nivel public cat si privat, sa iasa din criza. ” ISO 31000 prevede principii, cadru de lucru si procese de gestionare a oricarei forme de risc intr-un mod transparent, sistematic si credibil in cadrul oricarui domeniu de aplicare si in orice context. Ghidul ISO 73:2009, Vocabular de gestionare a riscului completează ISO 31000, oferind o colecţie de termeni si definitii referitoare la managementul riscului. Standardul recomandă ca organizatiile să dezvolte, sa puna in aplicare si sa imbunatateasca in mod continuu un cadru de gestionare a riscului ca o componenta integranta a sistemului de management. Prin implementarea ISO 31000, organizatiile pot compara practicile lor de gestionare a riscului cu evaluari şi referinte recunoscute la nivel international, oferind principii solide pentru gestionarea eficientă a activităţii interne.
Procesul de management al riscului
Identificarea. Riscurile trebuie identificate mai intâi ca ele să devina problematice, si să afecteze nefavorabil anumite situaţii sau proiecte. Analiza. Reprezintă conversia datelor despre un risc în date privind modurile de acţiune asupra acestui risc. Planificarea. Informatiile dobandite se transformă in decizii si actiuni. Se creează planuri atât pentru riscurile individuale, cât şi planuri de management integrat. In general, pentru un risc se dezvolta mai multe planuri de actiune. Monitorizarea. Constă in urmărirea continuă a evolutiei riscului şi a actiunilor întreprinse pentru reducerea efectelor acestora. Controlul. Corectează deviatiile de la actiunile planificate, imbunătătind continuu procesul de management. Comunicarea. In majoritatea cazurilor, buna comunicare este o caracteristică principală a succesului. Ea trebuie aplicată pentru toate, şi intre toate resursele utilizate, fiind legătura de bază intre elementele ce caracterizează un bun management de risc.

Figura 69. Reprezentarea rezultatelor de evaluare a riscului Figura 70. The basic form of the Risk Impact/Probability Chart

98

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Low impact/Low probability – Risks in the bottom left corner are low level, and you can often ignore them. Low impact/High probability – Risks in the top left corner are of moderate importance – if these things happen, you can cope with them and move on. However, you should try to reduce the likelihood that they'll occur. High impact/Low probability – Risks in the bottom right corner are of high importance if they do occur, but they're very unlikely to happen. For these, however, you should do what you can to reduce the impact they'll have if they do occur, and you should have contingency plans in place just in case they do. High impact/High probability – Risks towards the top right corner are of critical importance. These are your top priorities, and are risks that you must pay close attention to.

Figura 71. Tipuri de reprezentări grafice din analizele de risc

Temă de discuţie: Infografice ale riscurilor
Figura 72. O lume de riscuri dintr-o privire

74

74

BUSINESS Magazin 21 ianuarie 2011; infografic Dorin Oancea
99

semestrul III.Afaceri în medii instabile. infografic Dorin Oancea 100 . 2013-2014 Figura 73. Incurcatele căi ale riscului 75 75 BUSINESS Magazin 21 ianuarie 2011. Master MCA.

2013-2014 Sursa: http://www. 2012 101 . October 30. losses in the banking system..Afaceri în medii instabile. call for international assistance. Frecvenţa de apariţie în creştere a unor riscuri în activitatea bancară. bank restructuring of gross costs at least 3% of GDP.businessmagazin. natural disasters. significant bank nationalizations). 10 or more people killed.Increasing occurrence of banking crises. semestrul III. and homicides76 Figura 75. CRED EM-DAT the International Disaster database. and/or bank liquidations).ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-110 Teme de discuţie: Riscurile omniprezente The bars represent the number of banking crises that meet one of the following criteria: financial distress in the banking system (significant bank runs. Master MCA. hazarde natural şi acte de violenţă .. Managing Risk for Development. Risk chain: an imposed risk derived from . UNODC. significant banking policy interventions in the banking system (extensive liquidity support of at least 5% of deposits and liabilities to nonresidents. declaration of a state of emergency. World Development Report 2014. Figura 74. 77 76 77 Sursă: Laeven & Valencia 2012. Concept Note. The dashed line for natural disasters represents the number of disaster events that fulfill at least one of the following criteria: 100 or more people affected.

vii o Missing markets.S. Managing natural and environmental risks is difficult in the absence of infrastructure. ethnicity. which a company undertakes voluntarily. compared with 31 percent in upper-middle-income countries. and price risk to be able to make informed decisions. semestrul III. o Public goods and institutions. People have limited income. (0212). Concept Note. they may avoid taking risks that present development opportunities or may take risks that are insufficiently assessed and hedged. passing the risk on to future generations. Mikes. In Harvard Business Review. pg. self-protect. o Deep uncertainty. 2012. They may have limited access to formal and informal networks that offer insurance and protection. A. Second are “strategic” risks. may reduce incentives to innovate. assets. October 30. o Lack of information. people may have limited access to information to identify. people may not be able to transform information into knowledge. or that causes others to reject engaging in activities with higher risk but also higher potential returns. Less than 3 percent of the population in low-income countries has access to health insurance. 2012. such as breakdowns in processes and mistakes by employees. assess. property rights for housing. People may face additional constraints related to their external environment: Externalities and moral hazard. Cognitive failures limit their ability to process and apply the knowledge and to capture possible links between different risk sources and their cumulative effects. such as knowledge spillovers. risk pooling.vi Failure to internalize them (by requiring firms to hold higher capital. Decision making is further complicated by uncertainty that may be so large that it is not possible to gauge the correct relationship between actions and their likely consequences or to assess the value of specific outcomes. Even with resources. Temă de discuţie: Riscurile globale79 Identifying global risks80 First are “preventable” risks.. An initiative of the Risks Response Network. People encounter many constraints that. Positive externalities. Aversion to loss and social stigma attached to failure can lead to missed opportunities. and political background. Recent evidence shows how schooling can improve decision making by enhancing cognitive functions. Even in the absence of deep uncertainty or information gaps. Markets in critical areas for risk management (credit. or lack of enforcement of land use plans. or obtain insurance against it. having weighed them against the potential rewards. Some of the constraints are related to people‘s internal conditions: o Lack of resources. Managing Risks: A New Framework. some people may be excluded from them because of their gender. not functioning properly because of inadequate financial infrastructure or high transaction costs. Cultural norms and biased risk perceptions may drive behavior that puts some people at risk (cultural bias against using contraceptives. Public goods and services essential for risk management (stability. o Cognitive failures. o Behavioral biases. alone or combined. and other resources to acquire the knowledge needed to assess the risk. for example). 2013-2014 a negative shock a positive trend Constraints to effective risk management 78. or are simply costly. 78 Managing Risk for Development. o Exclusion. undermine their ability to manage risk responsibly and efficiently. for example) creates incentives for excessive risk taking and makes risk management actions of the affected people insufficient. Insight Report @2013 World Economic Forum 80 Descriere inspirată din Kaplan. 14 Global Risks 2013. because innovators cannot take full advantage of their initiative. Firms perceived as too-important-to-fail impose negative externalities.Afaceri în medii instabile. As a result. and insurance products) may be missing. instruments. Even if markets for risk management exist. The poor are hence more vulnerable to potential negative outcomes and less able to invest in innovative high-risk-high-return activities. Gender discrimination is indeed a key obstacle to risk management. especially if other factors of exclusion are also present. Even when people have the knowledge. Risks undertaken by some people may impose losses on others. 79 102 . basic infrastructure) may not be available. R. World Development Report 2014. They may either underestimate or overestimate the risk of certain events. Master MCA. rule of law. Myopic behavior about distant risks may prevent governments and society from acting responsibly to protect the environment. they may be unable to turn it into action for effective risk management.

One possible approach such risks rests with “systems thinking” and applying the concept of resilience to countries. they are complex and go beyond a company’s scope to manage and mitigate (i. semestrul III. Riscuri la nivel societal Response. 103 . Figura 76.Afaceri în medii instabile.e. Master MCA. 2013-2014 Third are “external” risks. Riscuri economice Figura 77. they are exogenous in nature).

individual imagination and personal perspective. governance. As global populations grow. 2011. either the previous one or a new one. jeopardizing lives.. But you can prepare to minimize their impact and position your organization to recover as quickly as possible.Afaceri în medii instabile. so there is no way to prevent them. Figura 79.are deemed to be so unlikely that it is unreasonably expensive to prepare for them81. weeks. Resilience is Most Applicable to Unpredictable Risks with Little Knowledge about Effective Measures Source: Adapted from Comfort. http://www. Evenimente tip „Lebede negre” în istoria recentă 81 http://www. & Demchak. 2010 Source: Adapted from Martin-Breen. people concentrate in coastal cities that rely on advanced technologies. The Rise of Resilience. “Resilience: A Literature Review”. Temă de discuţie: Lebedele negre Unpredictable and highly impactful events having negative impacts . The report introduces five components of resilience – robustness. environmental. long-term health and the environment Involve significant asset damage or loss.. response and recovery – that can be applied to five country subsystems: the economic.com/GL/en/Services/Advisory/How-to-respond-to-catastrophic-events---Principles-and-protocols-forresponding-to-unexpected-catastrophic-events 104 .M. semestrul III. resourcefulness. The result is a diagnostic tool for decision-makers to assess and monitor national resilience to global risks. J.ey. and even months Are catastrophic in scale and broad in scope Present hazards beyond immediate financial risks. & Anderies. 2013-2014 Resilience . K. negligence. these population clusters are highly vulnerable to natural and technological disasters that trigger these events.rockefellerfoundation. P. Regardless of their cause. People make reasonable decisions limited by information availability. 2) withstand sudden shocks and 3) recover to a desired equilibrium. in Designing Resilience: Preparing for extreme events. Figura 78. These events can evolve from human error. A. by undertaking the exercise. Black swans remain unexpected. Pittsburg: University of Pittsburgh Press. While black swans will never exactly match what is developed and practiced. C. C. infrastructure and social. Boin. redundancy. The three elements in this definition encompass both recoverability (the capacity for speedy recovery after a crisis) and adaptability (timely adaptation in response to a changing environment). you will be better equipped to respond should disaster occur. L. As a result. Master MCA. Rockefeller Foundation. while preserving the continuity of its operations.org/news/publications/resilienceliterature-review. While thought to be rare events. malicious actions or acts of nature. they: Occur unpredictably or unexpectedly Develop rapidly and continue for days.principles and protocols that can be easily adapted to each unique situation. What companies need is an understanding of how to guide an effective response . The unexpected and catastrophic nature of a black swan event requires a flexible response to minimize impact and enable a rapid recovery.the capability to 1) adapt to changing contexts.so-called "black swans" . black swans do occur with regularity and increasing frequency.

Organizational deployment. The principles and protocols presented here can help guide your organization's response to an event. these guidelines can position your organization to recover as quickly and effectively as possible.Afaceri în medii instabile. benefits. Master MCA. ownership and communication of catastrophic event response protocols. Enabling local responders to use established emergency response procedures can result in more rapid resolution and containment. Follow the established performance standards and procedures for predicted events when executing plans. Clearly defined. but can provide a different perspective against which to evaluate your response. politically expedient or self-serving can damage the company's reputation and adversely affect future business operations. Contrarian viewpoints may seem disruptive and time-consuming. Alternative identification. physical and knowledge resources. Black swans are unexpected. Identify many prioritized alternatives. semestrul III. Understand the issues faced and outcomes desired to effectively select and execute appropriate actions. Adopt event-management protocols and train for an event before it occurs. Contain event conditions and minimize adverse impacts by staffing an off-site response team rapidly. Empowerment of local responders to take action. Parallel planning and execution. Establish clearly-defined goals and values so all responders can make decisions rapidly and assess the effectiveness of response actions − even before a formal plan is developed. lead by a single decision-maker. Rejection of political motivations. Response protocols Event recognition. Acceptance of alternative viewpoints. Continuous improvement. Implemented proactively. pre-established emergency management goals and values. and the organization's implementation capabilities. prioritizing them so secondary plans can be immediately implemented should the preceding response fail. Leaders should continually survey team members and outside supporters to build complete inventories of these resources. 105 . Define the state of the event to recognize and implement response protocols. Assess all levels of the organization during performance and the incorporate lessons learned into decisions. Inventories of financial. Alternative selection. 2013-2014 Response principles Definition. procedures and training programs. Responders at all levels must remain apolitical when combating an event. unpreventable. and catastrophic. Alternative execution. personnel. Responders should be receptive to external perspectives and prepared to incorporate these into the event's management. Evaluate each alternative for its associated risks and consequences. Confrontation of moral and ethical dilemmas. Leverage of external perspective and experience. Elevated response costs often pale in comparison to the recovery cost of an accident that expands in duration and geography. Avoidance of false economy. Provide several response options. Decisions based only on what is legally defensible. Situation assessment.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
The black swan theory82 or theory of black swan events is a metaphor that describes an event that comes as a surprise, has a major effect, and is often inappropriately rationalized after the fact with the benefit of hindsight. The theory was developed by N. Taleb to explain: 1. The disproportionate role of high-profile, hard-to-predict, and rare events that are beyond the realm of normal expectations in history, science, finance, and technology 2. The non-computability of the probability of the consequential rare events using scientific methods (owing to the very nature of small probabilities) 3. The psychological biases that make people individually and collectively blind to uncertainty and unaware of the massive role of the rare event in historical affairs Unlike the earlier philosophical "black swan problem," the "black swan theory" refers only to unexpected events of large magnitude and consequence and their dominant role in history. Such events, considered extreme outliers, collectively play vastly larger roles than regular occurrences.

Invitaţie la lectură: Taleb, N.N., (2008). Lebăda neagră, impactul foarte puţin probabilului, Editura Curtea Veche, 2008 Taleb, N.N., (2012) Antifragile: Things that Gain from Disorder, Random House, US83

Riscul de ţară Riscul de ţară face obiectul analizei multor instituţii financiare sau agenţii specializate de rating, fiecare având metodologii proprii de evaluare. Pe baza acestora, ţările sunt clasificate în functie de profilul de risc (clase/ subclase de risc, din care două majore: cu risc investitional scăzut şi cu risc investitional ridicat, atribuindu-li-se diferite calificative (ratinguri) care constituie parametri decisivi pentru băncile sau instituţiile financiare internaţionale în stabilirea conditiilor de creditare a diverselor state, precum şi pentru orientarea investitorilor şi a fluxurilor de capital în spaţiul financiar globalizat. Indiferent de particularităţile metodologiilor de evaluare a riscului de ţară, se poate constata existenţa a două componente esenţiale, respectiv evaluarea riscului politic şi aceea a riscului economico-financiar, care prezintă un grad ridicat de interdependenţă. Principalele aspecte luate în considerare la evaluarea riscului politic sunt: stabilitatea guvernului; condiţiile socio-economice ale populaţiei; profilul investiţional al ţării; nivelul corupţiei; calitatea birocraţiei. Stabilitatea guvernului este apreciată prin capacitatea acestuia de a-şi pune în aplicare programul de guvernare, precum şi prin abilitatea sa de a rămâne la putere, fiind urmărite, ca elemente definitorii: unitatea guvernului, susţinerea de care se bucură in parlament, precum şi sprijinul popular. Criteriile care stau la baza determinării ratingului de ţară sunt numeroase, începând de la valori cantitative şi terminând cu cele calitative, acestea având la rândul lor un sistem bine stabilit de cuantificare. ● In categoria factorilor calitativi supuşi procesului de cuantificare se includ: - progresul în crearea unui sistem politic cât mai bine conturat, - progresul în realizarea stabilităţii financiare şi a creşterii economice, - dinamica comerţului şi a investiţiilor străine directe, - calitatea în conducerea marilor întreprinderi etc. ● Dintre factorii cantitativi:

82 83

http://en.wikipedia.org/wiki/Black_swan_theory In the introduction of the book, Taleb describes it as follows: "Some things benefit from shocks; they thrive and grow when exposed to volatility, randomness, disorder, and stressors and love adventure, risk, and uncertainty. Yet, in spite of the ubiquity of the phenomenon, there is no word for the exact opposite of fragile. Let us call it antifragile. Antifragility is beyond resilience or robustness. The resilient resists shocks and stays the same; the antifragile gets better.” "Simply, antifragility is defined as a convex response to a stressor or source of harm (for some range of variation), leading to a positive sensitivity to increase in volatility (or variability, stress, dispersion of outcomes, or uncertainty, what is grouped under the designation "disorder cluster"). Likewise fragility is defined as a concave sensitivity to stressors, leading a negative sensitivity to increase in volatility. The relation between fragility, convexity, and sensitivity to disorder is mathematical, obtained by theorem, not derived from empirical data mining or some historical narrative. It is a priori."
106

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 - indicatori macroeconomici: PIB, rata deprecierii monedei naţionale, rata inflaţiei, rata şomajului, venitul mediu net lunar, deficitul contului curent precum şi a balanţei de plăţi, nivelul datoriei interne şi externe, etc. Importanţa atribuită în parte acestor indicatori în determinarea ratingului de ţară variază de la o agenţie la alta, dar calificativele acordate se înscriu în aceeaşi categorie.
Figura 80. Tipurile de calificative în rating-ul de ţară

Ratingurile sunt simbolizate de literele A şi B, urmate de combinaţii logice ale acestora cu literele mici a şi b. Agenţia Moody’s (Moody’s Investors Service) utilizează în plus si cifrele 1, 2 si 3 pentru obligaiunile cu rating între Aa şi B pentru a defini cu cât mai multă exactitate şi fineţe gradul de risc al respectivelor titluri financiare. Cifra 1 indică cea mai buna poziţie in cadrul grupei respective de rating (spre exemplu Aa1 sau Baa1), iar cifra 3 cea mai slabă (spre exemplu, Aa3 sau Ba3). Cei de la Standard&Poor’s folosesc pentru aceleaşi motive semnele algebrice “+“ şi “-“ cu semnificaţii evidente.

Gradele de investiţie (Aaa, Baa, AAA) sunt clasificate în cazul tuturor agenţiilor de rating în două mari clase de risc: ● corespunzător economiilor sustenabile, având un risc scăzut, cel mai bun factor de risc fiind considerat Aaa în cazul Moody’s sau AAA pentru Standard &Poor’s, Fitch IBCA. Urmează o clasă de risc mai ridicat, aflat totuşi, în sfera de oportunităţi investiţionale, acestea evoluând de la Baa1 la Baa3, în cazul Moody’s sau BBB+ la BBB- în cazul celorlalte trei agenţii de rating. Aceste ratinguri se atribuie în general, economiilor naţionale cu o evoluţie globală de la bună la foarte bună. ● a două clasă de risc privind cuantificarea riscului de ţară şi care vizează economiile cu evoluţie negativă, începând cu economiile naţionale aflate într-un stadiu de tranzit. (clasa Ba1 până la B3 în cazul agenţiei Moody’s sau BB+ până la B- pentru următoarele agenţii şi ajungând la economii naţionale cu cel mai ridicat grad de risc (de la Caa1 la Caa3 în cazul ratingului acordat de Moody’s). Principala formă de manifestare a unui grad mare de risc - incapacitatea de plată poate fi determinată de următoarele situaţii: eforturi financiare impuse de participarea la un conflict armat, reducerea veniturilor din export ca urmare a scăderii preţurilor mondiale la produsele respective sau a recesiunii globale, costul exagerat al importurilor ca urmare a creşterii preţurilor la importurile esenţiale, întreruperea sau crearea de condiţii dificile exporturilor ca urmare a impunerii unui embargo sau a unor crize, cererea exagerată de importuri prin supraevaluarea monedei naţionale, serviciul excesiv al datoriei externe din cauza unor dobânzi ridicate sau grad de îndatorare exagerat, reducerea sau încetarea intrărilor de capital, întreruperea temporară sau încetarea definitivă a sprijinului financiar extern, reducerea transferurilor financiare private ale cetăţenilor statului respectiv care lucrează în străinătate, dificultăţi care apar în activitatea principalelor bănci sau a sistemului bancar în general în ţara respectivă, poziţia şi stabilitatea monedei naţionale. Majorarea riscului de ţară afectează in mod direct instrumentele supuse ratingului suveran (emisiuni de titluri de stat sau obligatiuni guvernamentale, de cele mai multe ori denominate in valută pe termen lung), prin creşterea dobânzilor aferente acestui tip de împrumut de pe pieţele internationale de capital, scumpind astfel, uneori sensibil, costurile finanţării externe.
107

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Deci, ratinguri mai mici se traduc prin dobânzi mai mari la împrumuturile obţinute pe pieţele financiare internaţionale. Un rating mai slab acordat României nu afectează numai statul român, ci şi firmele particulare care obţin finanţări de pe pieţele internaţionale, fiind cunoscut faptul că există un fel de regulă care nu permite unei entităţi naţionale (agent economic privat sau de stat) să obţină un rating peste cel al ţării de origine. Ratingul unui agent economic dintr-o anumită ţară este puternic influenţat de ratingul ţării respective, el neputând fi în general, mai mare decât cel primit de aceasta. Astfel companiile româneşti sunt dezavantajate în comparaţie cu cele din UE, accesul lor la finanţări externe fiind plătit mai scump, fapt ce se reflectă în creşterea costurilor şi diminuarea competitivităţii sau a profitului. Efecte in mediul economic Orice downgrade nu face altceva decat sa ingreuneze activitatea bancilor de atragere de surse din exterior Costul finantarilor în euro atrase de băncile din România din străinatate s-ar putea scumpi cu câteva puncte procentuale, ceea ce se va reflecta in majorarea corespunzătoare a dobânzilor la creditele în euro accesate de romani (eventual!), in urma deciziilor agenţiilor de evaluare de a coborî ratingul Romaniei.
In opinia Fitch, principalii factori de risc care ar putea conduce la o actiune pozitiva de rating sunt: un efort sustinut de continuare a reformelor structurale, incluzand vanzarea sau restructurarea companiilor de stat, precum si o reducere mai rapida a datoriei externe decat preconizeaza agentia de evaluare in prezent. In sens invers, principalii factori de risc care ar putea declansa o actiune negativa de rating sunt o relaxare fiscala semnificativa care sa puna in pericol stabilitatea finantelor publice; incetinirea ritmului de implementare a reformelor structurale, de exemplu ca urmare a instabilitatii politice; turbulente pe piata mai mari decat cele incluse in scenariul de baza al Fitch care sa erodeze rezervele fiscale si valutare ale Romaniei.

Evaluările de risc de ţară pentru România în 2013
Moody's este singura dintre marile agentii de rating care a mentinut România pe toata perioada crizei financiare in categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investitii pe termen lung. In prezent, Moody's atribuie României calificativul " Baa3", ultimul din categoria recomandată investitiilor pe termen lung, cu perspectiva stabilă. Ratingul 'Baa3' cu perspectivă negativă atribuit ia în calcul consolidarea fiscală realizată în ultimii doi ani dar este constrâns în continuare de perspect ivele slabe de creștere economică. Un alt factor care limitează calificativul României este expunerea la volatilitatea pie țelor financiare globale, din cauza dependenței de finanțarea externă atât pentru acoperirea necesităților de finanțare ale Guvernului cât și în sectorul privat, consideră Moody's. Această vulnerabilitate este redusă de capacitatea României de a beneficia de sprijinul financiar al UE, Băncii Mondiale și FMI. Agenția de evaluare subliniază că ar putea revizui perspectiva de rating asociată ratingului României (la stabilă de la negativă) dacă procesul de consolidare fiscală va continua, ritmul de creștere economică va accelera și dacă tendința actuală înregistrată de calitatea activelor băncilor și creditarea bancară s-ar inversa. Pe de altă parte, ratingul României ar putea fi supus unor presiuni în jos dacă consolidarea fiscală și ajustarea contului curent ar fi inversate sau dacă economia românească ar traversa o încetinire prelungită din cauza scăderii competitivității internaționale.84. Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile de credit ale României la "BB+" pentru finantarea pe termen lung, respectiv la "B" pentru datorii pe termen scurt, cu perspectivă stabilă, apreciind ca procesul de consolidare fiscala va continua, cu riscuri in privinta perspectivelor economiei. S&P mentine astfel Romania in categoria speculativă, sau "junk", nerecomandată pentru investitii pe termen lung85. Calificativul "BB+" atribuit datoriilor pe termen lung ale statului român este cu o treapta sub categoria "investment grade". Ratingurile României sunt limitate de nivelul relativ scăzut al PIB pe locuitor, de cadrul institutional aflat inca in curs de dezvoltare, de vulnerabilitatea faţă de socurile externe şi de nivelul inca ridicat, dar in scădere, al datoriei externe.

84

http://www1.agerpres.ro/economie/2013/10/18/moody-s-romania-va-inregistra-o-crestere-economica-mai-mica-decat-altestate-din-categoria-baa3-13-36-21 85 Standard&Poor's a scos Romania din categoria statelor cu risc scazut de investitii (investment grade) in 2008.
108

Venezuela. Bahrein. influenţează şi costul finanţării externe pentru companii şi bănci.businessmagazin. Ungaria. si in consecinta estimează că Guvernul de la Bucuresti işi va indeplini obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB in 2014. 86 Septembrie 2013.Afaceri în medii instabile. Vietnam. 2013-2014 Fitch acordă României pentru datoriile pe termen lung in valuta calificativul "BBB-". Croatia.000 de dolari pe un an. În plus. România. Italia. De asemenea. rezervelor valutare precum si tendintei de imbunatatire a cresterii economice. http://www. reducerii dezechilibrelor externe. Ucraina. Sursa: Business Magazin. Master MCA. Argentina. "BBB-" este primul rating din categoria calificativelor care plaseaza un stat in randul ţărilor cu risc scazut pentru investitii (investment grade). In termeni economici. Portugalia. in linie cu media tarilor din aceeaşi categorie de rating. Egipt.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-136 Iunie 2012 . Bulgaria. Lituania si Islanda. Cipru.ziare.CDS (indicele de credit default swap)87. Astfel. Irlanda. ce presupune costurile la care sunt asigurate obligatiunile suverane impotriva riscului de faliment. cu perspectiva stabila.Potrivit unui top realizat de Business Insider. Topul primelor 20 de ţări care sunt cele mai amenintate de faliment (cu cea mai mare probabilitate de default) curpinde: Grecia. Dubai.com/economie/rating/fitch-confirma-ratingul-romaniei-la-bbb-minus-cu-perspectivastabila-1256823 87 CDS-ul determină randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziţia de titluri suverane. Spania. http://www. expertii au luat in considerare costurile de asigurare a unei datorii de 10. dupa doua programe consecutive de asistenta financiara internatională. acesta este costul de asigurare la restructurare/default . 109 . Liban. Agentia de evaluare considera ca România a reusit să-si consolideze finantele publice. de asemenea in afara clasei investment grade86. datoria guvernamentală ar urma sa se stabilizeze la sub 40% din PIB in 2013-2015. Fitch subliniază ca decizia sa se datoreaza consolidarii finantelor publice. Romania ocupa pozitia a 14-a in clasamentul respectiv. semestrul III.

Figura 81. acestea au fl uctuat cu o amplitudine relativ moderată în jurul nivelului de 200 de puncte de bază. Bulgaria are parte de tulburari sociale serioase. în cazul căreia cotaţiile CDS au reacţionat nesemnifi cativ la semnalele negative din pieţele financiare. a exporturilor şi chiar de un excedent de cont curent in primul trimestru. Si la urma urmei ce alternative mai au investitorii in regiune? Ungaria tocmai a invitat FMI sa isi inchida biroul de la Budapesta. insa in privinta asta el aminteste rolul important al noului acord de tip preventiv incheiat recent cu FMI. Figura 82. export ăm mai mult decat importăm.Afaceri în medii instabile.so far so good but more must be done”) că "Romania a devenit una dintre cele mai performante economii din UE"88. Sursa: DB Research Banca Naţională a României 2013 . Evident. cum ar spune investitorii. fata de reperele Germaniei (cel mai scazut risc) si Argentinei (cel mai ridicat risc). Ciudat in acest optimism local de vara este ca senzatia pozitiva nu este resimtita si la nivelul oamenilor. Iar adevarul este ca pentru a-si plasa banii. Probabilitatea de default a Romaniei. iar Polonia a incetinit economic in primul semestru. Adica simplu spus. Cotaţii CDS pe 5 ani 88 http: //www. Al consumatorilor. Turbulenţele generate de informaţiile cu privire la eventuala iniţiere a reducerii treptate a injecţiilor de lichiditate ale Fed au condus la creşterea pe o perioadă scurtă de timp a cotaţiilor CDS pentru ţările din regiune.com/economie/analiza-economica/romania-pana-acum-e-bine-tara-e-la-reducere-1250041 110 . decat incurajarile optimiste din articolul FT. Desigur. analistul evidentiaza şi riscurile economice si politice ale Romaniei.ziare. Excepţie a făcut însă Cehia. investitorii prefera oricand o garantie din partea FMI. Deuber vorbeste in FT despre macrostabilitate. comparativ cu o medie de aproximativ 346 de puncte de bază înregistrată în decursul anului 2012. Asa-numitul acord inseamna de fapt garantia ca FMI poate debloca imediat banii in cazul unei situatii periculoase pentru (capitalul plasat de investitori in tara). dar risca un faliment in perioada urmatoare. cresterea produc ţiei industriale. tocmai ceea ce nu convine investitorilor. În 2013. putem fi recunoscatori pentru acest semnal pozitiv. Ucraina este perfuzata doar de o conducta de gaz. Master MCA. promovat tocmai de FT si emis prin vocea unei banci recunoscute pentru precautia sa. semestrul III.Raportul asupra stabilităţii financiare Evoluţia cotaţiilor CDS pentru România s-a înscris în tendinţele manifestate de investitori pentru întreaga regiune. 2013-2014 2013 Gunter Deuber (Raiffeisen Research) a concluzionat în articolul din Financial Times (FT) („Romania .

businessmagazin. Pentru a gestiona volatilitatea mare a fluxurilor de capital (volatilitate care are impact semnificativ asupra unei economii mici şi deschise precum cea a ţării noastre). Cine sunt cei care dau rating-urile României?“89 89 Sursa: Revista Business Magazin. (ii) utilizarea rezervei valutare pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb şi (iii) admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară. în imp lementarea politicii monetare. Banca Naţională a României a implementat măsuri macroprudenţiale suplimentare vizând fluxurile noi de credit în valută pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar.ro/analize/serviciifinanciare/de-ei-depinde-dobanda-voastra-la-credite-cine-sunt-cei-care-dau-rating-le-romaniei-5343791/?p=3 111 . (ii) menţinerea tensiunilor generate de criza datoriilor suverane. Poziţie fiscală a ţărilor din EU Temă de discuţie: “De ei depinde dobânda voastră la credite.Vulnerabilităţile identificate în anul 2013.Afaceri în medii instabile. Master MCA. semestrul III. (iii) reevaluarea primei de risc pe pieţele financiare globale şi (iv) creşterea riscului finanţării instituţiilor de credit în ţările cu pr oblem fi nanciare în sectorului public. o combinaţie de trei factori: (i) acceptarea unei anum ite flexibilităţi în evoluţia cursului de schimb. Banca Naţională a României a utilizat. conform acestor analize sunt: (i) deteriorarea profitabilităţii instituţiilor de credit în contextul unui mediu economic fragil. Andrei Nastase http://www. Figura 83. 20 ianuarie 2010. pentru contracararea efectelor volatilităţii asupra economiei. 2013-2014 BNR Raportul stabilităţii financiare 2013 . deşi la un nivel mai scăzut comparativ cu cel înregistrat la data raportului anterior. În plus.

spune Cabat. iar unii investitori au inceput să parieze pe scaderea actiunilor celor trei companii. Asta inseamnă că finantarea economiei se face cu costuri mult mai ridicate decât pentru alte tari. "A fost o prostie să credem ca Islanda este o ţară de rating AAA (stabil). "In ultima perioada. chiar din zona noastra. sau junk). au determinat o scadere a profesionalismului. ratingurile pot influenţa decizia investitorilor de a (re)veni sau nu în România. într-un interviu acordat Ziarului Financiar. uneori politice. incă din 2008.vanzarea unor actiuni imprumutate. Dupa lungul sir de falimente si nationalizari inregistrate la nivel mondial. Li s-a imputat ca de-a lungul anilor de boom economic au acordat ratinguri umflate unor companii. El aminteste de George Soros. spune Sfintescu. iar cand acestea s-au prabusit. măcar la nivel declarativ. si acest rationament este valabil si pentru agentiile de rating. nationalizate in ultimul moment pentru a nu intra in faliment.000 de pagini despre economia României scrise de analisti de 28 de ani care se pretind profesori de economie". o prioritate pentru guvern. spunea Treichl. pentru ca Fitch şi S&P au retrogradat. este BB. El cataloga multe din prognozele analistilor internationali pentru România drept inepţii şi spunea ca cei mai multi dintre acestia isi dau cu parerea in necunostinta de cauza: "Cred că poţi citi 5. potrivit caruia emiterea unei opinii pozitive sau negative de catre un participant notabil la piata sfarseste prin a influenta piata. şeful bancii austriece Erste Bank. pentru ca răscumpararea lor sa fie cat mai ieftina si sa acopere si comisionul de la imprumut). Master MCA.Standard & Poor's. 2013-2014 Andreas Treichl. Acum. pentru a demonstra ce departe de realitate se poate ajunge daca analistii nu inteleg ce se intampla de fapt. actiunile trebuie sa scada cat mai mult. Cabat. restrictii privind investitiile care nu au calificativ cu recomandare de investitie". spun azi ca influenta acestor institutii asupra jocului pietelor este mult prea mare si ca activitatea agentiilor de rating trebuie mai bine reglementata. iar fondurile de pensii au. ca sunt prea multe analize. cu perspectiva stabilă). artificial. Contestatarii. au atras dupa ele o buna parte a economiei internationale. Moody's Investors şi Fitch Ratings . Temă de discuţie: 2011 Moody’s critică reformarea agenţiilor de rating90 90 Sursa: Moody’s critică reformarea agenţiilor de rating. Cu alte cuvinte. Incepand cu falimentul Lehman Brothers.au fost atacate din toate directiile.a. toate agentiile au fost tarate prin tribunale pentru neglijenta. consideră ca agentiile de rating sunt exact la fel de bune pe cât sunt personalul şi procedurile lor interne. imprumuturi sindicalizate s. Romania mai primeşte calificativ cu recomandare de investitie (investment grade) doar din p artea Moody’s. care nu le apartin. pentru că in afara costurilor mai ridicate de finantare. spune ca ratingurile de tara sunt esentiale pentru investitorii in instrumente de credit (obligatiuni. cresterea ratingului de tara este. lumea ar actiona in virtutea acestei prognoze şi. prin operatiuni de shorting . ar conduce cursul spre valoarea estimata. nici cea mai vehementa. Mihai Sfintescu. semestrul III. actualul rating al Romaniei dupâ Fitch şi S&P (Moody's işi mentine ratingul cu recomandare de investitii. cu ratingurile de tara". noiembrie 2011. managing partner al firmei de consultanta Financial View.) si au importanta lor si pentru limitele de credit ale bancilor comerciale internationale. când de fapt nimeni nu stie exact cum vor evolua pietele. asa cum este o prostie să mai ai incredere intr-un rating acordat de Standard & Poor’s". după ce Erste anunţase că are o expunere de 300 mil. a existat o presiune constanta pe agentiile de rating pentru a deveni mai putin critice cu anumite aspecte din activitatea companiilor şi. susţinea Treichl. si ar trebui publicate la un loc si dezbatute in scolile de economie. in general. ratingul de credit al tarii noastre la nivel speculativ (non-investment grade. intrucat participantii la piata vor reactiona la opinia agentiilor si astfel vor remodela realitatile economice astfel incat ele vor corespunde cu rezultatele studiilor. spune directorul fondului 3TS Capital. Parerea sa nu era deloc neobisnuită. Baa3. astfel de reactii se aud tot mai puternic. ipotetic. Prin urmare. fraudă şi inselaciune. Vlad Negrescu 112 . care a facut celebru rationamentul sau cu profetiile care se autoimplinesc (self-fulfilling prophecies). ale căror ratinguri sunt mai bune. "Investitorii in public equity isi stabilesc de multe ori limitele de expunere in functie de rating. El considera ca aceste influente. actiuni sau credite. spunea. Prima treaptă sub ratingul cu recomandare de investitie. euro faţă de principalele 3 bănci din Islanda. Analistul financiar D. si cele trei mari agenţii de rating . si nu sunt deloc putini. directorul fondului de investitii 3TS Capital Partners. sugestii şi prognoze prin toata presa. alteori de natura economica. Sfintescu compara situatia de mai sus cu una in care. implicit.Afaceri în medii instabile. Multe sunt adevarate aiureli. guvernatorul BNR ar spune ca un euro va ajunge la nivelul de cinci lei. El considera ca cele trei institutii pot influenta economia pe care o analizeaza. nefiind nici singulara. gandirea noastra influenteaza realitatea pe care ne-o reprezentam. adica de la care incepe ratingul speculativ. si pe care trebuie sa le inapoieze la termenul stabilit (ca sa fie o operatiune profitabila. pe fondul cresterii economice prelungite din tarile dezvoltate.

Foarte slaba probabilitate de neplata. pe termen scurt. Temă de discuţie: Februarie 2013 Criza financiară: Washingtonul intenţionează să depună o plângere împotriva S&P Autorităţile americane intenţionează să depună o plângere împotriva Standard & Poor’s (S&P) pentru proasta evaluare a riscului prezentat de numite active înaintea crizei financiare. şeful agenţiei de rating Moody's. acesta nu se referă la datoria suverana. considerând acuzaţia ca fiind “nejustificată”. consideră că măsurile pe care europenii le au în vedere 'vor creşte volatilitat ea pieţelor'. S&P precizează că plângerea ministerului se va concentra pe evaluările sale din 2007 privind “anumite obligaţiuni americane garantate prin creanţe (CDO)”. Pentru a stabili riscul de tara. Într-o scrisoare trimisă ministrului polonez de finanţe. Moody's a criticat vehement proiectele de control asupra agenţiilor de rating. COFACE – evaluarea riscului de ţară Country rating . afirmă totuşi agenţia. “Divizia civilă a Departamentului de Justiţie (DoJ) a informat compania că are intenţia de a depune o plângere în civil împotriva S&P”. a indicat agenţia de evaluare financiară într-un comunicat. produse financiare complexe legate de împrumuturile imobiliare riscante (“subprime”). A4. precum şi omologilor acestuia. considerând că acestea 'vor tăia statelor şi întreprinderilor europene accesul pe piaţă'. S&P precizează că a “examinat aceleaşi date privind obligaţiunile riscante ca restul pieţei. Preşedintele pentru Europa al Moody's.Afaceri în medii instabile. Deşi proiectele de reglementare nu au fost încă dezvăluite. Experienta de plata a Coface. a cărui ţară asigura preşedinţia Consiliului European. 2013-2014 Într-o scrisoare adresată liderilor europeni. Evaluarea Coface a riscului de ţară măsoară dimensiunea medie a nivelului de neplată de către societăţile intr-o tară dată. confirmând informaţii apărute în Wall Street Journal. in cadrul tranzactiilor comerciale ale acestora. semestrul III. C. Moody's a criticat mai ales faptul că liderii europeni vor să fixeze ei înşişi criteriile de rating şi să împiedice ca aceeaşi agenţie să noteze aceeaşi ţară mai mulţi ani la rând. Expunerea extrem de mare a multor bănci la acest tip de produse financiare a fost una din cauzele principale ale crizei financiare mondiale care a debutat în 2007-2008. Coface combina perspectiva economica. Evaluările au o scală de şapte niveluri: A1. Agenţia subliniază de asemenea că instrumentele financiare evocate de autorităţile americane au primit la acea vreme note similare din partea concurenţilor săi. potrivit Agerpres. S&P “regretă profund” că evaluările sale “nu au reuşit să anticipeze pe deplin deteriorarea rapidă a condiţiilor pe piaţa ipotecară americană în timpul acestei perioade tumultoase”. D şi pot avea si un status referitor la monitorizare. care este deja mai scazut decat cel al categoriilor anterioare. Moody's avertizează că 'aceste măsuri ignoră modalitatea în care investitorii folosesc agenţiile de rating'. chiar daca probabilitatea de neplata este inca slaba. Frederic Drevon. inclusiv ca responsabili ai guvernului american care au spus public în 2007 că problemele de pe piaţa subprime păreau sub control”. Climatul de business. se arată în comunicat. “O plângere a DoJ este fără fundament factual sau legal”. Master MCA. relatează AFP. financiară si politică a tarii. A3: circumstanţe politice sau economice contrare pot duce la un comportament de plata inrautatit. 113 . A2. dând asigurări că analiştii săi au lucrat cu bună credinţă. B. A3. in calitate de asigurator de credite comerciale. A2: probabilitatea de neplata este inca slaba. A1: mediul economic şi politic sigur ce are efecte pozitive asupra unui obicei de plata deja bun al companiilor. experienţăa de plata a Coface şi evaluarea climatului de afaceri.măsoară riscul mediu al aparitiei incidentelor de plată inregistrate de companiile dintr-o anumită ţară Metodologia Coface ia în calcul: Perspectivele economice şi politice ale ţării. a anunţat luni agenţia de rating. a subliniat că prin împiedicarea publicării notei acordate unui stat 's-ar diminua încrederea şi s-ar crea volatilitate'. chiar si in cazul in care mediul economic si politic al unei tari sau istoricul platilor companiilor nu este la fel de bun ca cel al tarilor cu rating A1. Michel Madelain.

2. in timp ce tara noastra va inregistra o crestere de 1% din PIB.9% pentru Slovacia. probabilitatea de neplata este inca admisibila B: un mediu economic si politic instabil. Coface estimează o scadere economică de 0.A2. ce se poate inrautati din cauza unui mediu economic si politic ce se deterioreaza. Pentru zona euro. in scadere fata de estimarea anterioara.4% pentru Bulgaria. o crestere de 4.5% pentru Letonia. 2013-2014 A4: un istoric al platilor mediocru. India). bazandu-se pe mai multe studii ale expertilor şi mediului de afaceri.Agentia de evaluare a riscului Coface a mentinut ratingul B al Romaniei si a revizuit cresterea economica pentru tara noastra. Figura 84. Master MCA. Polonia si Slovacia au calificativul A3. dar în scadere. Cu toate acestea. iar la nivel global. inclusiv a experţilor din tarile evaluate. in timp ce Estonia.3% pentru Cehia si 1. Europa Centrala si de Est va avea un avans de 1. In ceea ce priveşte ratingul de tara.8%. pentru statele emergente (Brazilia. capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja sarac. Septembrie 2012 . 1.9% din produsul intern brut (PIB). potrivit Coface. C: un mediu economic şi politic foarte instabil. 2. in regiunea Europei Centrale şi de Est.5% pentru Lituania.7%. Indicele de Percepţie a Corupţiei este un indice compozit. 2.8% din PIB pentru Polonia. pentru SUA o crestere de 2%. care se bazează pe datele privind corupţia din sondajele specializate efectuate de mai multe instituţii independente de renume. reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor din întreaga lume. este menit să caracterizeze la nivel societal modul de percepere de către oamenii de afaceri. Evaluarea COFACE pentru România în 2013 TEMA de discuţie: Indicele de percepţie a corupţiei Indexul Transparency International măsoară nivelurile de percepţie a coruptiei din sectorul public. ce poate afecta un comportament de plata deja deteriorat D: profilul cu inalt grad de risc al mediului economic si politic al unei tari va inrautati un istoric al platilor deja foarte deteriorate. semestrul III. Indicele de percepţie a corupţiei (IPC sau CPI Corruption Perceptions Index) raportat de International Transparency.6% pentru Estonia. potrivit Mediafax.5% din PIB in 2012. Rusia. Cel mai slab rating (C) il are Serbia. 114 .8% pentru Turcia si scadere economica de 1.6% pentru Ungaria. Agentia estimeaza o crestere economica de 2. 0. de 2%. China. un avans de 2.Afaceri în medii instabile. 4. cel mai bun rating este acordat Cehiei .

8 3. se observă din tabelul următor evoluţia în perioada 2002 -2012 care indică niveluri total neatractive ale acestui fenomen – asociate ponderii mari a economiei „gri” şi a evaziunii fiscale.wikipedia.6 (pe o scară de la 10 la 1) ocupând poziţia 26 din eşanţionul de 27 de ţări.Afaceri în medii instabile.8 3. sistemul legislativ. Modelul CLEAR: corruption – law – economics . este pusă în evidenţă de un sondaj Eurobarometru (2011) realizat de Comisia Europeană pentru statele membre UE. care relevă un procent d e 96% dintre români sunt " total de acord" că. Au fost chestionati (patru categorii de subiecţi din fiecare tara: bancheri. instituţiile publice generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. semestrul III. clare. România a înregistrat în anul 2011 scorul de 3. corupţia este o problemă majoră. inclusiv conducerea intreprinderilor si informarea investitorilor şi reglementari specifice mediului de afaceri. Implicaţii în plan economic ale evaluărilor de risc de ţară Studii ale PricewaterhouseCoopers referă la impactul lipsei de transparenţă a mediului de afaceri asupra costului capitalului atras: factorul O. Opacitatea a fost definită ca lipsa unor practici coerente. a avut loc îmbunătăţirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe şi tarife.6 Bulgaria 41 3. 89% dintre români sunt "total de acord" că există corupţie în instituţiile centrale/naţionale din România. foarte dific il de identificat aceste metrici). investiţiile directe "pierdute" din cauza opacităţii.4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale şi poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României. Astfel. Transparency International Starea nefavorabilă ale persistenţei şi generalizării în societatea românească a faptelor de corupţie. de la 15. Indicele de Percepție al Corupției este prezentat pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat). standardele si practicile de contabilitate. desfiinţării. Studiul calculează indicele de opacitate (sau Factor-O).7 3. ţara de comparaţie în ceea ce priveşte un anume context geo -politic şi de apartenenţă la UE. Marea. Master MCA.8 2. Transparenţa informaţiilor publice creează noi oportunităţi pentru mediul de afaceri. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat. Pentru România şi Bulgaria. În România.7 puncte procentuale.org/wiki/Corruption_Perceptions_Index Transparency International a actualizat metodologia pentru Indicele de Percep ție al Corupției 2012. Evoluţia indicelui de percepţie a corupţiei (2002 -2012) 201292 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 România 44 3.7 3.0 2.6 Sursa: Worldwide Corruption Perceptions ranking of countries. 91 92 http://en. IPC măsoară în mod particular numai percepţiile asupra politicile publice care se referă la corupţie.6 3. 2013-2014 profesionişti şi cetăţeni de rând gradul de corupţie91. cu scorul de 3. Beneficiul economic se ridică la aproximativ 1. "suprataxa“ şi prima de risc (sau dobânda suplimentară) plătita la împrumuturi din cauza neîncrederii investitorilor şi lipsa de transparenţă. Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2.1% din PIB la 12. În acelaşi timp. în România. Bulgaria.3 3.3. Estimările OECD arată că beneficiile economice totale directe şi indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice l a nivelul întregii economii a UE se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. Britanie. politicile macroeconomice promovate de guverne. precise. iar 82% dintre români consideră corupţia ca făcând parte din cultura de afaceri a ţării lor. s -a situat pe ultima poziţie.9 2. Factorul O este un indice compozit. In raport cu indicele IPC. usor de inteles si acceptate de pietele internationale de capital. 115 . Tabelul 27.4% din PIB în perioada 2009-2012. acesta cuantifică efectele adverse al lipsei de transparenţă pe care ţările cu indice mare de opacitate îl au de plătit in competitia internationala pentru atragerea de fonduri de pe pietele de capital (fie acestea sub forma investiţiilor de capital sau imprumuturilor).este comparat cu indicele de opacitate al unor tari de referinta SUA.1 3. in calculul caruia s-au considerat: corupţia.accounting-regulations. . mai degrabă decât să încerce să evalueze "corupţia" ca un întreg prin intermediul unor măsuri relativ obiective (de altfel. sub varii forme. Singapore şi Chile).

standarde de reglementare) Suprataxa. Valorile pentru “suprataxă” Evaluarea la nivel sectorial Sector @ratings measure the average level of non-payment risk associated with companies in individual economic sectors. In timp de guvernele tarilor in curs dezvoltare ofera facilitati fiscale sub forma diverselor scutiri sau reduceri de taxe si impozite pentru a atrage ISD. clare. cu alte cuvinte dacă nu ar fi percepută de investitori ca fiind o ţară lipsită de practici coerente. precise.Afaceri în medii instabile. Tabelul 29. semestrul III. Master MCA. are acelasi efect negativ asupra investitiilor (interne si internationale) ca o crestere de 34% a impozitului pe profit (la nivelul 2005 respectiv de la 25% la 59%). Modelul CLEAR – Factorul O Tările din categoria in care a fost incadrată România (grupa IV) pierd în medie. O creştere a indicelui de opacitate de la nivelul Singapore (29) la 71. Tabelul 30. Costurile opacităţii în termeni de ISD Indicele agregat al opacităţii creat pe baza evaluărilor de: corupţie. 2013-2014 analişti ai pietei de capital. România ar fi putut să atragă în medie cu 221% mai multe investitii straine dacă Factorul O =71 s-ar reduce la nivelul ţărilor de referinţă. o reducere a indicelui de opacitate (cu alte cuvinte o mai buna transparenta a mediului de afaceri) ar fi un bun substitut si care. in plus. nu ar afecta bugetul de stat. in cazul Romaniei. standarde de reprezentativitate. reprezentanti ai conducerii firmelor cu operatiuni in tarile respective şi personalul rezident al firmei PricewaterhouseCoopers. uşor de inteles şi acceptate la nivel internaţional. Efectul opacităţii asupra investiţiilor străine Figura 85. opacitate în materie de politici economice. opacitate legislativă. A rating reflects the influence of the economic outlook and average company financial 116 . 221% investiţii străine pe an din cauza percepţiei ca ţări lipsite de transparenţă. Tabelul 28.

63% dintre companiile activand in industria farmaceutica au cunoscut o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri in 2012. Noul val de falimente din sectorul auto din Franta ilustreaza problema europeana: intre august 2012 si iulie 2013. Payment experience has been satisfactory. Farmaceuticele in Europa: riscul este "ridicat". numarul lor a crescut cu 11%. in special din randul comerciantilor mari (58% din total) si sub-contractorilor (24% din total). Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat la nivel national. insa valoarea ridicata a capitalului de lucru raportata la cifra de afaceri (15%). In Asia Emergenta si cu precadere in China. payment behaviour is relatively poor with default probability disquietingly high. scazand cu 2% ca numar de companii si crescand cu 1% ca pondere in totalul cifrei de afaceri). datorita cererii lente si competitiei din partea exportatorilor americani. Mai grav decat atat. 117 . A-) The economic environment has been good in the sector and has had a positive influence on the company financial situation. iar costul a scazut cu 5. ele avand o pondere in cifra de afaceri totala cu 8% mai mare decat in anul anterior. In Europa. cat si in ceea ce priveste profitabilitatea (ponderea firmelor profitabile a cunoscut oscilatii minore. A. It combines three types of measurements: the vulnerability of economic conditions in the sector. numarul falimentelor a crescut cu numai 6%.Afaceri în medii instabile. In Asia Emergenta si in Amercica de Nord notam o stabilizare relativa (riscul este considerat moderat si respectiv mediu).company financial solidity in the sector. calibrul acestor companiilor profitabile a crescut. price levels. Farmaceuticele: desi numarul firmelor cu profit din sector a scazut cu 5% in 2012 fata de 2011. Industria auto europeană. B-) In an essentially favourable economic environment nonetheless not safe from short-term deterioration with negative repercussions on the company financial situation. Criza din 2009 a schimbat drastic miza pentru industria globala auto. specifica de altfel sectoarelor cu termene de incasare foarte extinse. acestea avand de altfel si cea mai importanta contributie la cifra de afaceri totala (84%). Default probability has been low on average.8%. Default probability is high. PANORAMA RISCURILOR SECTORIALE: COFACE REDUCE EVALUAREA RISCULUI DE CREDIT PENTRU TREI SECTOARE DE ACTIVITATE: CHIMIC. and production costs on company solvency . In Europa. (C+. confruntandu-se cu costuri strucrurale de productie ridicate si lipsa desfacerii pe piata interna. cel mai afectat sector: riscul este retrogradat in clasa "foarte ridicat". C. semestrul III. a deteriorated company financial situation which is at the root of generally poor payment behaviour. Industria auto europeana a fost afectata in special si si-a continuat declinul. Indicatori de performanţă România: Chimicele: se confirmă tendintele de grupare a companiior din aceasta industrie in doua categorii –unele obisnuit performante si altele obisnuit pierzatoare – atat in termeni legati de cifra de afaceri (52% dintre companii au reusit cresterea cifrei de afaceri in 2012 generand nu mai putin de 83% din totalul cifrei de afaceri sectoriale). 2013-2014 situation on payment behaviour in short-term commercial transactions in a particular sector. Gradul de indatorare al sectorului se mentine la un nivel satisfacator (64%). poate indica faptul ca prea mult capital este blocat in active curente. which reflects the influence of market prospects. Master MCA. farmaciile (ale caror vaznari si marje de profit sunt in declin) si distribuitorii sunt afectati de masuri de reducere a cresterii cheltuielilor cu sanatatea. Coface establishes Sector @ratings on ten levels ranging from A+ for the lowest risks to D for the highest according to the following definitions: (A+. C-) In a very uncertain sectoral environment combined with a very vulnerable company financial situation. payment behaviour is generally correct and default probability acceptable. (B+. al caror grad de lichiditate devine incert. D In an unfavourable sectoral environment. which reflects the capability of companies to cope with economic downturns payment experience on transactions payable in the short-term as reflected by Coface databases. costul financiar al acestor falimente pentru furnizori este de 35%. IMM-urile au devenit primele victime ale “uscării” ofertei de creditare. profitabilitatea companiilor chimce a scazut cu 19% intr-un an. FARMACEUTIC SI AUTO Chimicele: riscul evolueaza de la clasa "mediu" catre "ridicat" in Europa si in Asia Emergenta. B. toate sectoarele incluse. Figura 86. ca urmare a unui numar crescut de companii mari falimentare.

Excellence in investor relations 8. semestrul III. atingand nivelul de la care poate afecta capacitatea de finantare viitoare a sectorului. Cascading risks (2009) 118 . la nivelul sectorului a scazut in acelasi timp ponderea companiilor profitabile (-5% raportat la numarul de companii active si 10% raportat la ponderea lor in totalul cifrei de afaceri). McKinsey & Company. Pricing pressure* 5. Master MCA. Expansion of government’s role* 8. Managing talent* 4. Cost cutting* 3. Investing in IT* 4. indicand deteriorarea capacitatii de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin active curente exigibile. October 2009 Figura 88. Capitalul de lucru are valori reduse (doar 2% din cifra de afaceri). services and operations* 5. Investing in cleantech* 7. Emerging technologies 6. Mergers and acquisitions 10. New marketing channels* 9. Access to credit Opportunities 1. Improving execution of strategy across business functions* 2. tools and training to achieve greater productivity* 3. Gradul de indatorare la nivel sectorial (71%) a depasit pragul considerat optim. Investing in process. Temă de discuţie: „The Ernst & Young Turn risks and opportunities into results 2013” Risks 1. Slow recovery/double-dip recession* 9.Afaceri în medii instabile. Market risks* 7. Regulation and compliance* 2. Public-private partnership *Risks and opportunities which 2012 survey respondents believe to be even greater than those surveyed in 2011. Figura 87. 2013-2014 Industria auto: cu toate ca 54% dintre companiile cu activitati economice relevante in ultimii 2 ani financiari au inregistrat cresteri ale cifrei de afaceri in 2012 fata de 2011. The Ernst & Young business risk radar The risks that are closest to the center of the radar are those that we believe will pose the greatest challenges to the mining and metals sector in 2011 and into 2012 Tema de discuţie: “Risk: Seeing around the corners”. Social acceptance risk/CSR* 10. Innovating in products. Emerging market demand growth* 6.

Firmele pot reduce riscul prin evitarea acordării de credite clienţilor cu risc ridicat sau celor mai puţin importanţi din punct de vedere strategic. semestrul III.ro/articol/riscuri-majore-care-ameninta-astazi-mediile-de-afaceri-117437. în perioadele de criză. riscul asumat prin creditarea clienţilor. Un alt risc la care sunt supuse firmele autohtone este cel care provine din structura de finanţare. Master MCA. mai mult cash. http://www. Riscul de creditare a unui client trebuie să fie întotdeauna pus în balanţă cu potenţialul unei vânzări marginale. Reducerea capitalului de lucru va genera. În opinia consultanţilor. cu ajutorul cărora să absoarbă mai uşor şocurile din piaţă. Este foarte important ca managementul să se asigure că firma are lichidităţi corespunzătoare. care afectează în mod direct cash-flow-ul firmelor. Identificarea unor modalităţi de a întări bilanţul. termenele de plată trebuie scurtate cât de mult posibil. clienţii trebuie împărţiţi în segmente. Ameninţări globale 93 Riscuri majore care ameninţă astăzi mediile de afaceri”. . Companiile pot realiza acest lucru folosind un management disciplinat al cash-ului: cheltuielile sunt reduse sau amânate şi accentul este pus pe încasări . Cash-ul companiei trebuie gestionat în mod riguros. de asemenea. Daniel Catana. Pentru a optimiza această structură şi pentru a beneficia de oportunităţile de finanţare disponibile. riscul ce derivă din structura finanţării firmei şi cel legat de dificultăţile în a accesa capitalul.Afaceri în medii instabile.capital.html 119 11 Martie 2009. În acelaşi timp. Cel de-al doilea mare pericol la care sunt supuse companiile autohtone derivă din riscul de creditare a clienţilor. în funcţie de ratingul aferent riscului de credit. printr-un management mai strâns al stocurilor şi printr-o rată de colectare mai bună. Acest lucru se poare realiza prin reducerea activelor curente (în special a celor neperformante). companiile trebuie să îşi cunoască în fiecare moment gradul de îndatorare şi să îl ţină sub observaţie şi pe cel al clienţilor. şi nivelul acestuia trebuie cunoscut în permanenţă. calculat pentru fiecare dintre aceştia. va avea ca rezultat o diminuare a riscului financiar şi o îmbunătăţire a percepţiei pe care o au creditorii despre abilitatea companiei de a-şi plăti datoriile. reducând creditele şi alte datorii. 2013-2014 Riscuri majore care ameninţă astăzi mediile de afaceri93 cele mai mari pericole la care sunt supuse firmele din România sunt problemele de cash-flow.

unele dintre aceste tipuri de producţie se află la frontiera producţiei conform statisticii conturilor naţionale. în mod dramatic. cărţi. 3. dar alianţele şi parteneriatele rămân foarte importante pentru strategiile de afaceri ale firmelor. care va avea un efect puternic asupra economiilor emergente. INDUSTRIA AUTO. Un alt risc este acela ca măsurile de control intern să nu funcţioneze în mod corespunzător şi să apară noi fraude de proporţii. Intervenţia statului în economie într-o măsură tot mai mare. neplata contribuţiilor la asigurările sociale. Cel mai mare risc pentru această industrie derivă din pericolul ca accesul la resurse să fie restricţionat pe motive politice. de pornografie. Consumatorii îşi pot schimba în mod dramatic preferinţele şi există posibilitatea să apară presiuni pentru scăderea preţurilor. de cea ascunsă95. Agravarea problemelor din domeniul financiar şi scăderea continuă a preţurilor din sectorul imobiliar pot conduce la o recesiune globală. contrabanda. a taxei pe valoarea adăugată sau alte impozite. semestrul III. în timp ce materiile prime se pot scumpi. FUZIUNILE ŞI ACHIZIŢIILE. Cele mai mari riscuri la care va fi supusă această industrie la nivel global în 2009 sunt legate de criza creditelor. Alte pericole majore care ar putea afecta băncile sunt cele ce derivă din şocurile financiare globale. Un alt pericol este volatilitatea foarte ridicată a indicatorilor macroeconomici. software fără plata drepturilor de autor. poate afecta firmele la nivel global. Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul producătorilor americani. 3. hoţia. PETROL ŞI GAZE. prin reglementarea unor industrii întregi. dar care sunt ascunse intenţionat (prin procedee precum: neplata impo zitelor pe venit. ACCENTUAREA RECESIUNII. jocuri de noroc fără licenţă. REPUTAŢIA. în condiţiile în care salariile scad şi bonusurile dispar. IMOBILIARE. 5. 4. Cel mai mare risc pentru acest domeniu este ca impactul crizei creditului să continue. Producţia ilegală cuprinde activităţi ilegale (în valoare adăugată): producţia şi comerţul de droguri. Cel mai mare risc cu care se va confrunta acest domeniu în 2009 este legat de impactul asupra reputaţiei. dar şi a preţurilor. de cop iere de filme. Preocupările tot mai multor consumatori pentru protecţia mediului şi apariţia unor reglementări stricte cu privire la mediu pot reprezenta un pericol pentru situaţia financiară a multor companii. 2. Va fi un risc major la care vor fi supuse companiile în acest an. Deşi parţial.Afaceri în medii instabile. Domenii ameninţate 1. REGLEMENTAREA. Temă de discuţie: Economi «Gri» Economia subterană/economia neobservată reprezintă totalul activităţilor economice care sunt ascunse observaţiilor statistice (conceptual diferă de economia ilegală 94. 2013-2014 1. Alte riscuri identificate de consultanţi se referă la posibilitatea apariţiei unor incertitudini în ceea ce priveşte reglementarea acestui domeniu. sau de economia informală 96). prin impunerea de noi legi şi reglementări. Consultanţii Ernst & Young consideră că unul dintre riscurile cu care se vor confrunta firmele în acest an este ca reputaţia acestora şi chiar a unor întregi industrii să fie ameninţată. 4. pentru că păstrarea celor mai performanţi angajaţi devine o provocare. Master MCA. Aceasta cuprinde toate activităţile care sunt ascunse intenţionat cu 94 120 . INDUSTRIA BANCARĂ. într-un interval foarte scurt de timp. INDUSTRIA BUNURILOR DE LARG CONSUM VA ÎNFRUNTA RISCURI MAJORE ÎN 2009. MANAGEMENTUL TALENTELOR. 2. evitarea proc edurilor administrative: completarea chestionarea statistice sau a altor documente administrative). Înrăutăţirea condiţiilor de creditare a încetinit ritmul achiziţiilor şi fuziunilor. mita şi şantajul. multe nu sunt inc luse din motive practice/metodologice şi lipsă a datelor in aceste estimări statistice. Firmele din domeniul petrolului şi gazelor pot intra în conflicte legate de preţurile prea mari şi de poluarea mediului. casete. 5. ca urmare a crizei şi a fraudelor. riscul de intervenţie a statului. care erau în mare măsură axaţi pe producţia de SUV-uri. Un alt pericol major este posibilitatea ca majoritatea clienţilor să îşi schimbe preferinţele. de lichiditate şi de controlul costurilor. 95 Economia ascunsă reprezintă activităţile produse legal. iar opinia publică îşi pierde încrederea în industria financiar-bancară.

. proprietarii acestora fiin d responsabili în totalitate de toate obligaţiile financiare şi nefinanciare impuse de procesul producţiei. Master MCA. 96 Sectorul informal cuprinde. capitalul.Lipsa datelor actualizate – aspect cauzat de eventualele deficienţe în înregistrarea datelor statistice sau în evidenţele administrative asupra întreprinderilor (schimbări de structură/mărime/obiect de activitate ale unităţilor de producţie). provizioane pentru pierderi. conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii.). Din punct de vedere statistic. Sectorul formal în România cuprinde unităţile productive recunoscute ca entităţi legale şi reglementate prin Lega 31/1990 şi 36/1991. transport pe căi ferate. Toate unităţile din sectorul formal sunt înregistrate în Registrul Fiscal (ţinu t de Ministerul Finanţelor). semestrul III. etc. cel mai adesea. în sfera economiei neobservate se include: . 2013-2014 Conform Sistemului Conturilor Naţionale 93 (SCN) şi Sistemului European de Conturi 95 (SEC) producţia este definită ca o activitate în care intrările (forţa de muncă.Afaceri în medii instabile. bugetele locale şi fondurile bugetare stabilite pentru scopuri speciale.activităţi neînregistrate (activitatea ilegală executată de o unitate instituţională sau activitatea unităţilor de producţie cărora nu li s-a cerut să se înregistreze legal sau nu s-au înregistrat în mod deliberat).Non-răspuns – aspect legat de senzitivitatea sistemului statistic. toate aceste unităţi tin un set complet de conturi (legea se aplică şi acelor unităţi care nu sunt entităţi independ ente şi care au sediul în altă ţară sau funcţionează în ţară şi aparţin unor persoane legale din străinătate). unităţile de producţie cu un nivel scăzut de organi zare. Instituţiile publice au un set specific de conturi şi datele lor sunt incluse în sectorul public. repartizarea profitului.Subraportarea – presupune raportarea unei valori mai mici decât realitatea. bilanţul. bunurile şi serviciile) sunt utilizate pentru producerea ieşirilor (bunurilor şi serviciilor). sindicate. Registrul Comerţului (ţinut de Camera de Comerţ) şi Registrul Statistic (ţinut de Institutul Naţional de Statistică). Sectorul informal cuprinde asociaţiile familiale şi lucrătorii pe cont propriu a căror activitate este reglementată printr-o lege specifică (decretul lege 54/1990). Următoarele unităţi fac parte d in sectorul formal: unităţile deţinute de Guvern cu autonomie în decizii (cvasi-societăţi precum cele cu activitate în domeniul energetic. . metro. Declaraţiile pe venit anual sunt depuse anual la Ministerul Finanţelor şi se referă la veniturile brute. la nivel de cifre CAEN. Figura 89. active patrimoniale ş i creanţe. organizaţii religioase şi alte unităţi care formează instituţiile fără scop lucrativ. societăţi de asigurare. 121 . In conformitate cu Legea Contabilităţii 82/1991. . bănci. declaraţiile contabile pentru societăţi acoperă contul de profit şi pierderi. pe tipuri de activităţi. întreprinderi. din sectorul gospodăriilor populaţiei. partide politice. rezultatul final fiind subevaluarea profitului întreprinderilor. veniturile impozabile şi impozitele pe venit. bugetul asigurărilor sociale. Ponderile Economiei „gri” în diverse ţări scopul de a reduce costurile de producţie nerespectând standardele administrateive («ascunsă din punct de vedere economic») şi activităţile necuprinse în conturi din cauza deficienţei în metodologia statistică. Aceste declaraţii se depun la Ministerul Finanţelor şi acesta agregă datele pe sectoare şi pe forme de proprietate. capital mic sau fără delimitare între capital şi muncă şi cu relaţii de muncă bazata mai degrabă pe relaţii de înrudire decât pe cont racte formale. Deciziile Guvernului privind instituţiile publice şi alte acte normative. In general. pe seama valorii adăugate. Identificarea economiei neobservate în România se face la nivelul sectoarelor: formal şi informal. de capacitatea sa de a asigura o rată normală de răspunsuri pentru anchetele efectuate. Aceste unităţi fac parte.

semestrul III.Afaceri în medii instabile. Master MCA. 2013-2014 Figura 90. Ponderile Economiei „gri” pot fi reduse prin „digitalizarea afacerilor” Temă de discuţie: Falimentul statelor 122 .

Raport special FP: Clasamentul anual al celor mai fragile 60 de ţări din lume. Al nouălea raport anual asupra statelor eşuate România se menţine pe penultimul loc în UE la capitolul stabilităţii.3 2.3 9.4 9.9 111.2 1. iar nota globală acordată fiecărei ţări este suma acestor punctaje. Tabelul 31.2 5.3 4.6 3.4 4.6 4.6 3. a înregistrat un uşor progres.7 2. cu 57.6 3.2 2.6 4.7 2.8 2.9 2.2 1.9 3.0 9.4 1.5 2.8 2.3 3. fiecare fiind evaluat cu o notă de la l la 10: cu cât această notă este mai mai mare.9 3.2 1.7 2.ro/nouriel-roubini-statele-au-acum-de-ales-intre-faliment-si-inflatie-pentru-a-se-salva_574861.1 3.9 5.6 5.8 9.7 2. ultimele în acestă ierarhie.8 2.0 3.) Sudan South Sudan 9.0 5.3 4.8 10.0 9.0 2.5 2.2 1.6 4.5 8.2 1.5 3.0 8.0 4.4 4.6 9. când s-a situat în aceeaşi categorie pe poziţia 126 cu 59.4 3.7 5.4 8.1 2.5 9.7 2.9 3.4 34. un punctaj mai slab înregistrând doar Ciprul.7 2.6 9.8 9.4 2. situate pe locurile 177 şi 178.6 32.5 1.5 1.2 2.3 2.0 6.3 4.0 110.1 3.2 4. La fel ca în clasamentul pe anul 2012.5 10.5 7.9 111.4 1.6 1.9 3.0 9.6 32.7 4.0 10.8 3.9 şi respectiv 111.html Indexul Statelor Eşuate .7 şi respectiv 18 puncte.9 1.1 2. a spus celebrul economist Nouriel Roubini.5 4.4 2. Pesimism şi în privinţa prezentului: Roubini crede că statele cu datorii mari nu se pot salva decât optând fie pentru faliment fie pentru o inflaţie galopantă.9 97 98 http://www.4 55.7 10.2 2.3 1.5 2.0 154 155 156 157 158 159 160 161 161 163 164 Czech Republic Uruguay Japan South Korea Singapore United States United Kingdom France Portugal Slovenia Belgium 2.6 3.8 4.9 3.0 3.9 38.0 3.4 2.1 6.7 5.6 3.7 4.3 1. cu 113.9 3.8 8.8 2.0 33.7 2.1 1.3 3.4 2.6 10.3 1.7 10.4 3.0 113.7 5.2 5.0 1.9 2.4 6.5 2.1 1.0 39.9 7.8 3.4 3.7 3.0 5.0 57.2 2. Sunt analizaţi 12 indicatori politici.1 4.1 35.1 1.9 3.9 3. R.5 3. potrivit clasamentului statelor \"eşuate\" (Failed State Index).2 32.8 8.6 9.0 10.7 2.money.7 2.5 3.3 1.1 9.6 2.8 9.7 2.8 9.0 2.9 puncte.4 8.2 2. clasificate în 10 categorii.Afaceri în medii instabile.3 9.4 4.4 10.0 8.2 2.8 2.3 4.4 puncte. cu 19.7 4.0 2.0 1. economici şi sociali. Valorile pentru „Indexul statelor eşuate” Rank Country Demogra phic Pressures Refuge Group es and Grieva IDPs nce Human Uneve Flight n Develo pment Povert y and Econo mic Declin e Legiti Public Human Securit Faction Extern macy Service Rights y alized al of the s Appara Elites Interve State tus ntion 1 2 3 4 Somalia Congo (D. rămân în continuare Suedia şi Finlanda.0 10.0 3.1 4.8 3.5 2. statele cu cel mai redus nivel al stabilităţii sunt Somalia şi RD Congo.0 10. în timp ce statele cele mai stabile. pregătit de Fund for Peace 123 Total .5 puncte.6 2.6 3.5 8.3 1. într-un discurs la London School of Economics. întocmit de organizaţia Fund for Peace şi publicat de Foreign Policy98.5 2.3 2.5 8.1 3.1 8.3 5.5 2.8 3.1 2. Faţă de clasamentul din anul 2012.5 3.5 1.3 30.5 3.7 4.6 4. România este plasată pe locul 130.3 9.7 1.4 2. Master MCA.9 9.6 130 132 Romania Bulgaria 4.3 4.5 10.0 9.5 33. cu atât punctajul este mai slab. 2013-2014 Nouriel Roubini: Statele au acum de ales între faliment şi inflaţie pentru a se salva97 Reformele financiare care se discută acum la nivel global au doar efect de cosmetizare şi nu vor preveni apariţia unor noi crize.4 2.8 4.3 1.5 3.4 36.9 10. în categoria ţărilor „stabile”.4 3.7 3. Clasamentul cuprinde 177 de ţări.9 1.9 2.8 4.3 3. semestrul III.2 3.0 9.1 2.1 5.0 10.8 9.0 2.8 8.8 5.

5 1.7 26.5 1.1 2.4 1.5 1.7 1.2 2.2 1.5 1.0 2.3 4.6 1.8 2.9 1.4 2.2 1.1 1.7 23.5 1.1 1.2 1.4 1. semestrul III.6 1.0 29.6 3.8 3.5 1.5 1.0 2.4 2.5 3.6 1.9 3.4 1.4 1.7 2.6 1.7 1.3 1.3 1.9 2.4 24.2 1.1 1.5 21.4 1.9 1.4 3.0 Sursa: The Failed State Index.9 21.3 1.3 1.7 1.8 3.4 1.0 1.0 1.4 1.0 2.5 1.9 1.3 2.4 1.0 1.8 1.9 1.2 1.8 1.8 0.9 0.8 1.3 3.6 1.0 1.3 1.6 1.0 1.8 2.9 26.1 3.0 1.1 2.9 2.0 0.9 3.8 1.5 3.0 1.4 1.0 2.7 3.6 1.2 1.0 1.0 1.1 3. 2013-2014 Rank Country Demogra phic Pressures Refuge Group es and Grieva IDPs nce Human Uneve Flight n Develo pment Povert y and Econo mic Declin e Legiti Public Human Securit Faction Extern macy Service Rights y alized al of the s Appara Elites Interve State tus ntion 165 166 166 168 169 170 171 172 173 174 175 175 177 178 Germany Austria Netherlands Canada Australia Ireland Iceland Luxembourg New Zealand Denmark Switzerland Norway Sweden Finland 2.9 1.0 2.6 2.9 2.0 2.4 2.0 1.1 2.6 4.4 2.3 1.5 1.Afaceri în medii instabile.1 2.8 2.7 2.5 1.7 18.7 1.3 1.2 5.1 2.5 3.0 2.5 0.8 1.3 1.5 2.4 1.1 1.5 1.8 1.0 2.9 4.1 3.9 3.4 2.0 2.1 1.6 1.6 2.5 19.0 1.4 1.5 3.1 1.4 1.6 1.5 1.4 1.6 2.0 2.5 3.0 1.6 2.3 3.3 4.3 3.8 1.1 1.6 1.1 2.2 1.7 2. October 2013 (Foreign Policy) 124 Total .3 1.0 25.7 1.0 2.7 1.9 2.2 2.3 2.6 1.8 24.7 1.8 1.7 21.5 2.1 1.9 26. Master MCA.5 1.5 1.6 1.3 22.7 2.0 2.

revenirea economică începe oficial când reapare creșterea PIB-ului. efecte ale crizei…. exports and imports. industrial production. o scădere a produc ției.eu/cache/BCC2/group1/xdis_en. mai puțin gravă decât depresiunea sau criza. Pornind de la această defini ție. The cyclical behaviour displayed by the graph distinguishes four phases: (1) the indicator is above its long-term trend and is increasing. (un-)employment. în condiţiile în care rămâne redusă şi puterea de cumpărare a populaţiei. posterioară crizei economice. unei recesiuni sau unei depresii economice. deflated retail sales.and downswings. Four basic phases of cyclical development Managementul crizei http://epp. but after having reached a peak it is now gradually moving downwards. fiind o fază de declin a activității economice și o diminuare temporară a activității economice dintr-o țară. Recesiune este un termen economic care reprezintă. (3) after subsequent decreases it reaches levels below the long-term trend and is heading into a trough. o stagnare temporară a afacerilor. (2) it is still above the long-term trend. Figura 91. labour costs. Ce e mai important în vremuri de criză: strategia sau aplicarea ei Temă de discuţie: The European Business Cycle Clock The Business Cycle Clock (BCC) of Eurostat is a new graphical interface 99 for displaying developments of economic key indicators for Europe as a whole as well as for each single European country. o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. în general. nu există o singură defini ție a recesiunii.europa.O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut). 2013-2014 MODULUL 3. inflation. and of the evolution in time and across countries. production in construction.situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale. Concepte importante: Criză economică Ciclu de afaceri Contracţie/depresiune economică Recesiune Piata emergenta Attn! Criză economic .Afaceri în medii instabile. în care producţia se menţine la un nivel scăzut.fază a ciclului economic. Economic Sentiment. investment. scadere adusa de regula de o criza financiara. Master MCA. o reducere a investițiilor. cel mai popular indice fiind reprezentat de creșterea negativă a PIB în două trimestre consecutive. Depresiune . consumption. and (4) gradually picks up again by pulling itself out of this trough with positive numbers even though still under the long-term trend.ec. industrial new orders. It is a visual aid as well as a portal towards European key statistics through its direct links to these statistics. producers prices. such as GDP.Crizele economice pot lua forma unei stagflatii. aşteptări.eurostat. It helps users in their understanding of economic up.html 125 .  Intrebări – listă de sugestii de discuţie pentru forumul online Care sunt etape unei crize economice? De ce managementul crizelor – relevant abordării subiectului? Istoria economic spune ceva…(?) Tipuri de criză – instrumente/reacţii Rolul instituţiilor de a da reacţii Rolul factorului uman… cine/ce generează criza? Consultarea executivilor despre condiţiile curente. mărfurile se vând greu şi la preţuri scăzute. De fapt. The BCC covers a wide field of economic indicators. semestrul III. si uneori poate duce la colaps economic.

D.pdf 102 David Guth. Allyn & Bacon Publishing.ro/ro/uploads/managementulcrizelor. departe de a fi doar un concept la modă. 2000. evenimente. Eurostat a anunţat recent că economia zonei euro s-a contractat pentru al şaselea trimestru consecutiv în primele trei luni ale acestui an. progresului ştiinţific şi progresului tehnic). datelor. Realităţile invocate care reflectă.mediafax. Se vorbeşte tot mai mult despre managementul crizei. Public Relations: A Values-Driven Approach.progresul reglementării (probabilitatea încălcării normelor legale este direct proporţională cu creşterea numărului lor).apariţia şi evidenţierea eroilor. Marsh102 enumeră cele şapte tipuri de oportunităţi enumerate de Gerald Meyers. informaţiilor etc. Suport de Curs. ceea ce generează o multitudine de consecinţe şi semnificaţii atât la nivel epistemologic.sporirea competitivităţii firmei/organizaţiei. O definiţie mai elaborată descrie criza organizaţională ca un eveniment sau o serie de evenimente specifice. uneori. Universitatea de Vest „ Vasile Goldiş” Arad. "Dacă managementul crizei zonei euro ar fi evaluat de la 1 la 10. 390-391. semestrul III.ro/economic/schulz-comisia-europeana-merita-nota-3-pentru-managementul-crizei-din-zona-euro10897846 101 Managementul Crizelor. de voie de nevoie. Boston. 100 http://www. creşterea neîncrederii (este din ce în ce mai redusă încrederea acordată companiilor. modificare gravă. Termenul criză este deosebit de controversat şi. O criză poate fi definită ca un eveniment care întrerupe în mod dramatic funcţionarea normală a unei organizaţii şi care influenţează negativ imaginea sa publică sau ca un eveniment riscant. a declarat preşedintele Parlamentului European.sensibilitatea faţă de problema mediului înconjurător (creşte preocuparea faţă de calitatea apei şi a aerului şi creşte tot mai mult influenţa organizaţiilor implicate în protecţia mediului). motivaţiei şi a comportamentului. 2013-2014 Mai 2013 . neprevăzută. a spus Schulz în interviul acordat CNBC. Charles Marsh. de căutarea exclusivităţii. cu metodologii de sine stătătoare sau combinate. puterilor publice. de aceea ele sunt amplificate de investigaţia jurnalistică. . . punând noi presiuni pe oficialii UE să găsească soluţii la criză. de care poate beneficia organizaţia într-o situaţie de criză: . . . unidimensional sau multidimensional. precum şi identificării tuturor ameninţărilor posibile şi construirii unor planuri de abordare a acestora. justificată. de aceea.acciza. iar organizarea în sisteme informatice şi pe Internet face posibilă deturnarea banilor.învingerea inerţiei şi accelerarea schimbărilor. companiile au început să acorde o atenţie tot mai mare.). pp.dezvoltarea de noi strategii pentru atingerea scopurilor. http://mariusboita. . .crearea unor sisteme de prevenire mai eficiente. fenomene sau procese sunt abordate. .schimbarea oamenilor din perspectiva ideilor.rolul mass-mediei (crizele sunt oportunitate de audienţă. Guth şi C.scoaterea la lumină a dificultăţilor latente.complexitatea tehnologică (tehnologia introduce ameninţări noi. de manipulări). 126 . definite şi descrise în diferite modele explicative cu arii de funcţionalitate diverse. Elemente complexe de dinamică ale crizelor: . Managementul Crizei s-a impus. nu ar primi mai mult de 3 în opinia mea" . După un număr de eşecuri şi falimente răsunătoare. modului în care sunt gestionate intern activităţile. pentru managementul crizei din zona euro. statului. . este deosebit de dezbătut. neaşteptate şi ieşite din sfera rutinei care creează înalte niveluri de incertitudine şi ameninţă sau sunt percepute ca ameninţând obiectivele de maximă prioritate ale unei organizaţii. . Master MCA. Facultatea De Ştiinţe Economice.Afaceri în medii instabile.Comisia Europeană (CE) ar trebui să primească nota 3. pe o scară de la 1 la 10. cât şi la nivel metodologic101. de exagerări mediatice şi. Martin Schulz 100.

copilului etc. substanţelor interzise din alimente sau apă. crearea de website-uri dedicate deturnării mesajelor. . Evident. (3) Este o ameninţare la scopurile şi obiectivele celor implicaţi. ştiintele politice şi în management. este raţional să fie luate măsuri pentru a preveni aparitia crizelor. luarea de decizii în legătură cu criza şi dinamica crizelor. creşterea numărului de bloguri ale salariaţilor). In business există descrise trei tipuri principale de criză: o financiară: probleme legate de lipsa de lichidităţi şi probleme de durată lungă legate de faliment. iar etapele unui proces pot lua forma unor minicrize). (4) Este urmată de consecinţe importante ale căror efecte vor contura viitorul părţilor implicate în criză. In termeni generali. (2) Este o situaţie în care cerinţa de a acţiona este mare în minţile şi planurile participanţilor. (8) Este caracterizată de un simţ al urgenţei.. Herman Kahn a listat o serie de 12 atribute generale ale crizei: (1) Este un punct de turnură într-o înşiruire de secvenţe interconectate de evenimente şi acţiuni. (5) Este convergenţa evenimentelor a căror combinaţie produce un nou set de circumstanţe.salariaţii (apar fenomene care produc numeroase nemulţumiri în rândul angajaţilor: ritmul alert al activităţii. transformând descoperirile în crize potenţiale). cresc rivalităţile între firme. teoria managementului crizelor poate fi impărţită in tranzactia si negocierea crizei. impune comunicarea ca pe o armă comercială. scăderea motivaţiei muncii. restructurările. de exemplu introducerea automobilului a fost o criza strategica pentru fabricantii de trăsuri cu cai.mondializarea (generează aspecte care nu pot fi controlate de către organizaţii: accentuează războiul economic. Master MCA. . (7) Este o perioadă ori situaţie în care controlul asupra evenimentelor şi efectelor lor descreşte. semestrul III. confruntarea şi rezolvarea crizei. 127 . pericolul pierderii locului de muncă). constituirea unor forumuri de acţiuni militante.justiţia (din ce în ce mai multe crize se nasc din mediatizarea cazurilor juridice. (10) Este caracterizată de o presiune crescândă a factorului timp asupra celor implicaţi. . planificarea unui răspuns la criză. (9) Este o circumstanţă sau set de circumstanţe în care informaţia aflată la îndemâna participanţilor este inadecvată. poate dezvolta relaţia conflictuală a unor crize). o de relaţii publice: publicitate negativă/pierderea bunei reputaţii. care are efecte negative asupra succesului comercial companiei. Firmele trebuie să planifice întotdeauna cu grija şi sa aiba in vedere rezultatele posibile.. (6) Este o perioadă în care cresc incertitudinile legate de evaluarea situaţiei şi alternativele de folosit. dezvoltă spionajul economic. propagarea de zvonuri. Managementul crizelor poate fi aplicat în multe domenii. 2013-2014 . a băuturilor din corpul uman. . Managementul crizei cuprinde: identificarea unei crize.progresul metrologiei (tehnicile ştiinţifice permit detectarea radiaţiilor. dar este utilizat mai ales în relaţiile internationale. consumatorului. o strategică: modificari in mediul de afaceri care pun la indoiala viabilitatea firmei.Internetul (facilitează lansarea de informaţii false.mediul asociativ (profesionalizarea asociaţiilor pentru protecţia mediului. compuşilor toxici. dezvoltă atacarea imaginii concurentului). Trebuie să se evite deciziile adhoc sau cele controversate şi care au potentialul de a crea o criză. (12) Provoacă tensiuni între participanţi. (11) Este marcată de schimbări în ceea ce priveşte relaţiile între participanţi.Afaceri în medii instabile. . care de foarte multe ori produce stres şi anxietate între actori.

Deşi se foloseşte termenul de managementul crizei (ca si in cazul teoriei haosului. în altele de conflict de interese (practic aceeaşi persoană este şi executant şi controlor). Dacă este vorba de o criză de relatii publice. unor proceduri incorecte. Nick Leeson. Pierderile din tranzactiile riscante initiate de acesta au fost inregistrate într-un cont special creat de Nick Leeson: contul 88888. ceea ce a permis unei bacterii sa de dezvolte si a condus la intoxicatia alimentara. practic. Acţionează imediat dar neprecipitat ca să aduci partea bănească sub controlul tău direct.apar şi cresc datorita unor activităţi viciate. “performanţă” care apartine unui singur om. trebuie sa facem diferenţa dintre probleme.brmconsulting. Problema in acest caz este cea de raspuns al companiei. este vorba mai mult de un management al problemelor. Atitudinea companiei a condus la o campanie in presa foarte agresiva: speculatii legate de reciclarea produselor lactate cu termen de garantie depasit. Crize interne (endogene) . Concentrează-ti oamenii cei mai capabili . cu rezultatele mentionate. întârzierea plăţilor în limitele acceptabile chiar dacă pierzi discounturi. pentru a avea un răspuns pregătit. in Osaka. in calitatea sa de director general al Barings Futures (Singapore) desfasura in acelasi timp activitati de trader si activitati specifice de back-office. Imagineaza-ti evolutia cea mai probabila a evenimentelor. Snow Brand a reactionat si de aceasta data cu intarziere. www. renegociază imprumuturile si alte datorii peste tot unde asta este posibil. In lipsa unei reactii a companiei. banca falimentara este cumparata de ING la pretul simbolic de 1 lira sterlina. aceasta a primit instructiuni din partea autoritatilor sa-si retraga produsele de pe piata. de normele de igiena in fabrici. 8 Iunie 2005 128 . In iunie 2000. chiar dacă asta cere acordarea de discounturi.Cât de târziu este prea târziu?. Investigatiile Ministerului Sanatatii au descoperit drept cauza o pana de curent la una din fabricile producatoare. sau de o gestionare eficientă a activităţii. nu aştepta pentru noi factori evidenţi şi treci imediat la actiune. Crize externe (exogene) sunt crizele care apar in general din cauze greu de prevazut sau evitat. nu ar fi putut fi prevenite si trebuie contracarate efectele negative. actionează imediat pentru a preveni sau a contracara răspandirea informaţiei negative. In urma acestor speculatii politia 103 Managementul crizei . vinde bunurile de care poţi să te dispensezi.s-ar putea să se ivească o solutie salvatoare. Expunerea mare. Dacă prevenirea nu a avut succes. incearca sa obtii noi imprumuturi avantajoase sau termeni de plată extinsi. Tipuri de crize103. BRM Business Consulting. atunci trebuie luate imediat următoarele măsuri: Fă o evaluare obiectivă a cauzei/cauzelor crizei. Stoparea stirilor dăunatoare despre firma poate necesita activitati intense în/cu media. Master MCA. denumirile catastrofice se bucura in general de o priza mai buna) managementul efectiv al crizei este. Stabileste dacă aceste cauze vor avea un efect pe lunga sau pe scurta durata.Afaceri în medii instabile. In primul rând. In unele cazuri poate fi vorba de neglijenţă (si de concursul indirect al unui sistem de control ineficient). Utilizează orice mijloc de comunicare posibil pentru a furniza un contra -argument sau a pune sub semnul întrebării publicitatea negativă originală. Atitudinea este aici „defensiva”. Implicarea lui Nick Leeson concomitent in activitati operationale si de control este una din principalele cauze ale cercului vicios in care a intrat. iar in altele chiar de rea voinţă Un exemplu de criza endogenă este celebrul faliment al Barings. rezolva operaţiile care nu sunt vitale prin outsourcing. Un caz nefericit este cel al marcii Snow Brand. In 1995. semestrul III.ro. fă reduceri la statul de plată. dar „contra-atacul” poate avea rezultate bune. Actiunea trebuie să includă: accelerarea incasărilor. acela in care nu se ajunge la declansarea crizei. Este adevărat. ignorand termenele impuse de autoritati. 2013-2014 La nivel personal: Trebuie să cunoşti intotdeauna scenariul tau pentru cazul cel mai prost (pesimist) si sa ai un plan pentru toate eventualităţile. totuşi.inclusiv pe tine insăti. ameninţări şi crize efective. Alina Stefan. Caută şi identifică oportunitătile . că in anumite cazuri crizele au o natura exogena. corelată cu un cutremur in Japonia care a condus la scaderea dramatica a indicelui Nikkei au insemnat acumularea unei pierderi de 1 mld USD. in general. Daca este vorba de o criză financiara. peste 13000 persoane au acuzat stari proaste dupa ce consumasera in prealabil lapte praf Snow Brand. menţine sau mareste profiturile la vânzari şi daca este posibil reduce cheltuielile prin eliminarea celor care nu sunt esentiale.pe activitatile care vor ameliora situatia ori vor elimina problema.

Acest tip de management se axează pe detectarea semnalelor dar şi pe pregătire/pr evenire. nu a actionat in sensul acceptarii situatiei si minimizarii rezultatelor. proactiv şi interactiv. Atunci când avem de-a face cu management reactiv. In cazul manifestării unei crize. s-a anuntat un numar de telefon la care rudele si prietenii se puteau interesa (2000 de telefoane au fost primite numai in primele 24 de ore. Specialiştii sunt de părere că gestionarea situaţiilor de acest gen se desfăşoară pe etape iar în majoritatea cazurilor se aminteşte de 5 astfel de etape: semnalizare/detecţie. ceea ce demonstreaza ca increderea în companie nu fusese afectata semnificativ. incepand de la cele mai inalte pozitii de conducere pana la personalul operativ. un pas important consta in luarea de masuri pentru protejarea reputatiei companiei. asumarea responsabilitatii au adus companiei pe parcursul si dupa 104 Chiciudean. Cel mai de succes şi de dorit tip de management este cel interactiv care „intervine în toate cele cinci faze de dezvoltare ale unei crize. Mai mult. S-a luat legatura politia si mass-media. Bucureşti. normelor de protectia munci. Totusi. şi dupa ce siguranta tuturor este asigurata. plus 2 ghizi si soferul a pierdut controlul si s-a rasturnat intr-o zona muntoasa din Africa de Sud. La acestea se adaugă o altă etapă extrem de importantă: învăţarea. pierdere de peste 71. Exemplul prezinta o companie.V. reactiv. greu de schimbat ulterior. In aceste momente. Imediat dupa aflarea accidentului. pregătire/ prevenire. I. se încearcă limitarea efectelor unei crize precum şi refacerea. Criza Snow Brand a escaladat exponential: 1300 disponibilizari. De management proactiv se poate astfel vorbi în faza de dinaintea escaladării crizei. 45 129 . Instrumente de managementul crizei Instrumentele de managementul crizei sunt în principal de tipul preventiv (de genul procedurilor de control. Thomas Cook a luat legatura din proprie initiativa cu toti cei care erau programati la un tur similar intr-o perioada de 2 saptamani dupa accident si le-a oferit posibilitatea de a anula calatoria fara nici un cost. dar a refuzat sa faca orice fel de speculatii pana la aflarea oficiala a rezultatului anchetei. compania si-a declarat intregul sprijin acordat autoritatilor locale pe parcursul anchetei. Atitudinea deschisa a Thomas Cook. cele mai importante atributii le vor avea componentii echipei propriu-zise de criza si persoanele din conducere de la care se asteapta reactii. ceea ce a afectat si mai mult imaginea companiei. s-au trimis echipe in Africa de Sud.. chiar Directorul General a preluat un numar de apeluri). p. Dupa luarea de masuri pentru contracararea efectelor fizice ale unei crize (de exemplu evacuarea rapidă in caz de incendiu).Afaceri în medii instabile. iar celelalte au suferit rani. Master MCA. reducerea/limitarea daunelor şi recuperare/refacere. 27 de persoane au murit. etc) sau reactiv (planuri de criza). deoarece de multe ori o declaratie hazardată a unui angajat al unei companii care se confrunta cu o criză poate fi speculată de presă şi se pot trage concluzii eronate. Protejarea imaginii. mai mult decat oricand trebuie sa se actioneze ca o echipa. (2002) Gestionarea crizelor de imagine. Comunicare. sistemelor de raportare. Compania apare deseori in presa ca o companie care se lupta sa supravietuiasca. Thomas Cook a initiat planul de criza. 2002. s-a luat legatura cu South African Airlines pentru a asigura transportul rudelor la Johannesburg. Doar 6 persoane au renuntat. Bineînteles. De asemenea.. Autobuzul apartinea tur-operatorului Thomas Cook. 21 de fabrici inchise. un autobuz cu 34 de pensionari. Planul de criză constă într-o serie de masuri specifice care trebuie luate in anumite conditii. Responsabilitatea sociala. având posibilitatea să treacă cu succes peste toate încercările şi să îşi perfecţioneze modul de acţiune pentru a nu repeat greşelile în cazul unei noi crize. Conul de perceptie negativa in care a intrat a condus la cronicizarea crizei. 2013-2014 a deschis o ancheta. Chiciudean şi Ţoneş104 au făcut o clasificare a tipurilor de management al crizelor după modul de acţionare.ro. responsabilităţi au toti angajatii. Ţoneş. care desi s-a confruntat cu o problema care nu ii putea fi imputata. gestionarea de criză. viteza de răspuns este un element esential si fiecare trebuie sa stie exact ce si cand sa faca. In septembrie 1999.9 miliarde yeni acumulata la nivelul martie 2002. semestrul III.

deloitte. Pentru o parte importantă a mediului de afaceri (21%). nu mai reprezintă o prioritate în 2010. Cazurile prezentate demonstreaza ca.com/view/ro_RO/ro/industrii/analiza-ceo-2010/index.ediția a 2-a. Reducerea costurilor. Institute of Crisis Management (1996) consideră că 86% din crize apar mai mult sau mai puţin previzibil şi ar fi rezultatul unor deficienţe în managementul operaţional. Master MCA. care au fost la ordinea zilei anul trecut. a unor conduite de lucru necorespunzătoare şi a altor situaţii identificabile şi „amorsate” o perioadă de timp.Afaceri în medii instabile. s-ar putea să nu mai aibă de unde tăia). mentinerea increderii in companie. lipsa unor pierderi pe termen scurt sau mediu. acesta fiind principalul lor obiectiv în perioada următoare (31% dintre directorii executivi plasează creşterea pe locul 1 în lista de priorităţi din acest an). Analiză din perspectiva CEO asupra mediului local de afaceri . crizele sunt ca o sabie a lui Damocles permanenta. dar daca este pana la urma sa cada sa avem grija sa fim in afara razei de actiune. Rezultă aşadar că doar 14% din crize „apar cu adevărat brusc. sunt accidentale şi neaşteptate”. Temă de discuţie: Reguli într-o lume nouă105 Figura 92 Figura 93 Figura 94 Figura 95 Riscurile rescriu agenda de business.Se relansează competiția. In concluzie. În Reguli într-o lume nouă . tratate corect. Important este in primul rand sa o legam bine. 2013-2014 terminarea crizei o prezentare neutra in mass-media. dar perspectiva generală este că în acest an companiile sunt dispuse să sacrifice marjele de profit pentru a supravieţui şi a-şi consolida poziţia pe piaţa locală. Companiile au înţeles că reducerea continuă a costurilor nu stimulează neapărat creşterea (după ce elimină toate excesele.htm 105 130 . profitabilitatea deţine în continuare întâietate. sursa: http://www. semestrul III. crizele pot fi rezolvate sau macar efectele negative pot fi diminuate.

la experienţa companiei în sine. precum şi complexitatea legislaţiei de mediu şi a normelor de poluare. cum este piaţa reglementată a gazelor şi electricităţii. cu atât implementează mai multe elemente de administrare a riscului. de obicei. măsura şi controla riscul. reprezintă atât provocări zilnice. majoritatea se concentrează pe construirea unor sisteme puternice interne. toţi aceşti factori fiind enumeraţi în rândul riscurilor care afectează creşterea. în timp ce riscurile în afaceri. o slăbiciune a întregului sistem de control. Pe fondul schimbărilor semnificative în comportamentul de consum şi al competiţiei crescânde. Echipele anti-fraudă reprezintă o altă componentă majoră. Unele companii se pot baza şi pe experienţa grupului de care aparţin. În mod surprinzător. cu cât o companie este mai mare. Companiile din domeniul energiei şi resurselor. Companiile mai mici se concentrează pe tehnici mai directe. mult mai atente la riscurile pe care nu le pot controla. chiar dacă participanţii la studiu dau dovadă de un grad ridicat de conştientizare a necesităţii de a administra. Pentru anumite segmente industriale. care sunt în general mai mari şi obişnuite să facă faţă diverselor tipuri de risc (de la costul materiei prime până la factorii geopolitici). neglijând aproape în totalitate valoarea auditurilor financiare şi non-financiare efectuate de terţi. Managementul situaţiilor de criză Obiective: De a contribui la reducerea tensiunilor. din moment ce expertiza internă este limitată. De a gestiona efectiv crizele. etc. în loc de consultanţă externă. 2013-2014 acest context. sisteme informaţionale sofisticate. Majoritatea directorilor executivi din România (74%) confirmă că în companiile lor au fost implementate sisteme puternice de management al riscului (în dezvoltare sau în curs de maturizare) în timp ce un sfert spun că se află într-o etapă incipientă. de asemenea.Afaceri în medii instabile. O astfel de abordare structurală poate include şi existenţa unor unităţi speciale de management al riscului. social. lipsa de claritate şi abordarea non-market. Companiile devin. a modalitatilor de solutionare a acestora. tendinţa generală în rândul companiilor este concentrarea pe consolidarea şi finisarea operaţiunilor curente.) De a controla tipurile de reactie-raspuns la criză. sunt mult mai înclinate să folosească un număr mai mare de elemente de management al riscului. comitete de risc sau comitete de audit. oamenii de afaceri au devenit brusc conştienţi de riscuri şi au început să se uite cu mai multă atenţie la sistemele de management al riscului. Cele mai frecvente elemente de management al riscului includ existenţa unei strategii clare. cum sunt politicile guvernamentale insuficiente sau partenerii de afaceri aflaţi în dificultate. cum ar fi poliţele de asigurare împotriva riscurilor potenţiale. o echipă internă de audit şi existenţa unor proceduri de urmat specifice pentru diverse scenarii de risc. O preocupare constantă de unire a eforturilor in scopul stingerii starilor conflictuale de orice fel. administrarea riscului a intrat în atenţia unui sfert dintre participanţii la studiu. În mod evident. Master MCA. pe care mulţi le-au învinovăţit că ar fi stat la rădăcina declinului economic. 131 . în cele din urmă. cât şi obstacole în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte investiţiile şi creşterea. nivelele de expunere şi riscurile în general se schimbă la nivel de piaţă. pentru a evita transformarea lor in conflicte intre compomentele ale sistemului (economic. in scopul prevenirii transformării lor in criza. Acest lucru se poate dovedi. abordarea complexa si documentata a situatiilor care le genereaza si in special. deşi uneori detectarea fraudei poate intra sub responsabilitatea directă a auditorilor interni. pentru a evita escaladarea conflictelor. Pe fondul crizei financiare. semestrul III.

7. revizuirea planurilor de criză (de comunicare şi de intervenţie). precis. evaluarea amplorii evenimentului. Tema de discuţie: Harta crizei-sărăciei în România106 Figura 96. iniţierea şi activarea implicării partenerilor. 2. identificarea recomandărilor de acţiune pentru populaţie. semestrul III. web) trebuie să se realizeze simplu. Conducerea evaluărilor (activarea planului şi echipei de criză) va cuprinde determinarea rolului organizaţiei în eveniment. obţinerea aprobărilor pentru planul de comunicare. transmitere si evaluare a informatiilor. 9. 6. Conducerea educării publicului (după încheierea evenimentului) subliniază problemele apărute luând în considerare şi populaţia şi “actorii” care nu au fost afectaţi direct de criză. Obţinerea de feedback şi evaluarea crizei implică şi evaluarea răspunsului la criză. anticiparea întrebărilor presei. bazată pe fapte.Afaceri în medii instabile. Analiza situatiei create ca urmare a crizei. Harta crizei în 2010 106 Sursa: http://adevarul. discutarea problemelor în foruri de conducere. 2013-2014 Gestionarea situatiilor de criza – actiune specializata de mare complexitate. În această fază trebuie oficializate documentele privitoare la criză. analizarea reflectării evenimentului în mass-media. in cazul dezastrelor. repetitiv. Monitorizarea evenimentelor începută în timpul crizei trebuie continuată prin monitorizarea mass-media şi internetului.ro/news/societate/harta-crizei-romania-1_50bd38807c42d5a663c8ac5c/index.html 132 . dezvoltarea analizei SWOT. schimbul de informaţii cu partenerii implicaţi în rezolvarea crizei şi monitorizarea opiniilor publice. Informarea oficială a forurilor ierarhice conform procedurilor curente (autoritatea locala sau judeţeană sau naţională. instituţii publice cu jurisdicţie) asigură coordonarea răspunsului la situaţia de criză. Difuzarea informaţiilor pe canale selectate anterior (presa scrisă şi audiovizuală. judecarea validităţii datelor. starea de normalitate. credibil şi consistent trebuie să fie însoţită de monitorizare continuă pentru feed-back şi de reevaluarea elementelor menţionate pe tot parcursul evenimentului. 4. 8. Master MCA. clarificarea plauzibilităţii împreună cu un expert în problemă. Verificarea situaţiei. 5. evaluarea impactului comunicării asupra activităţilor şi personalului organizaţiei. a resurselor necesare şi calendarului de activităţi. situatii de criză: Metodele si procedeele de culegere. 3. dirijata si sustinuta pe mai multe planuri pentru diminuarea si tinerea sub control a efectelor negative La nivel de stat – reacţia prompta si adecvata a guvernului de interventie in urma aparitiei unor evenimente care ameninta sau afecteaza direct securitatea nationala sau. Analiza pârghiilor oponente implicate in proces Analiza scopurilor si mijloacelor Definirea optiunilor de raspuns Implementarea solutiei de optimism Paşi de urmat la apariţia unei crize sunt: 1. Stabilirea sarcinilor pentru echipa de comunicare în criză. Pregătirea informaţiilor şi obţinerea aprobărilor trebuie să cuprindă redactarea mesajelor şi identificarea audienţei. Componentele managementului ptr. la timp. identificarea agenţilor economici/ populaţiei / segmentelor sociale afectate şi nevoilor iniţiale de comunicare.

institutiile de reglementare a pietei de capital sau cele de rating nu faceau o serie de greseli grave. Industriile dezvoltate aici foloseau predominant forţă de muncă slab calificată. Propunerea s-a lovit de opozitia a trei institutii grele: Trezoreria. Rezerva Federala si Securities and Exchange Commission (SEC). potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.trifu@banknews. Nesupravegherea produselor financiare derivate. Agathon. a propus extinderea supravegherii si asupra instrumentelor derivate. Born. de asemenea. în 2010. afectată printre primele şi cu cei mai mulţi disponibilizaţi în 2009 . Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu. a identificat un lant de sase greseli capitale care. „Sunt mono-industriale. Multe dintre produsele de tip subprime isi au originea in afara sistemului bancar si sunt in afara ograzii reglementatorilor federali. Cresterea pietei creditelor ipotecare. Vina nu apartine doar institutiilor care au abilitatea de reglementare a bancilor. coloborate. n-au infrastructură şi n-au făcut niciodată parte din zonele de interes pentru investitori". adică prost plătită. Blinder. Bărăganul şi o parte din Oltenia se află. O parte din judeţele din Moldova.ro 133 . factorii de decizie. Tema de discuţie: “Sase erori capitale care au dus la declanşarea crizei financiare“107 Gravele probleme economice cu care se confrunta intreaga lumea de mai bine de un an puteau fi evitate daca economistii. singurele modalitati in care pot fi exploatate aceste erori sunt constientizarea lor si evitarea repetarii in viitor. secretar general al organizaţiei patronale CONPIROM. De exemplu. Potrivit lui Blinder.când consumul a scăzut în statele occidentale. semestrul III. 107 Sursa: George Trifu. Venirea crizei nu a făcut decât să adâncească sărăcia. explică D . dupa aceasta a crescut pana la 33 la 1. cei săraci pier. Criza le-a măturat pur şi simplu". industria confecţiilor. 3. Escaladarea indatorarii. româncele au fost trimise acasă ori au primit lefuri micşorate. au dus la situatia aparent fara iesire de azi. profesor de economie la Princeton si fost vicepresedinte al Rezervei Federale americane. Aceasta s-a intamplat in mai multe etape. 2013-2014 Investiţiile reduse. aşa se întâmplă atunci „când vine viitura puternică": „Cei bogaţi au cheag şi rezistă.M. Acest fapt a dus la o crestere rapida. bâncile. Brooksley E. cand SEC a permis companiilor financiare sa faca mai multe investitii cu bani imprumutati. george. Master MCA. Alan S. presedinta Commodity Futures Trading Commission. insa foarte fragila.Afaceri în medii instabile. 2. 1. Standardele de imprumut au devenit mult mai indulgente si multe tranzactii dubioase au devenit practici comune. salariile sub 1.000 de lei şi numărul mare de şomeri au cronicizat sărăcia. Cele mai multe dintre firmele din aceste zone sărace abia îşi duceau traiul. institutie care supervizeaza instrumentele financiare transferabile si valorile mobiliare. sub cota de avarie. Faţă de anul trecut. intre 2004 si 2007. In 1998. Daca pana in 2004 raportul intre banii proprii si cei imprumutati era de 12 la 1. Oltenia şi Muntenia au plecat cu acest decalaj încă din perioada comunismului. mai ales în zona Moldovei. Cum timpul nu mai poate fi dat inapoi. explică Agathon. a doua eroare a fost facuta in 2004.

in cazul modificarii necesarului de capacitate? Dau oameni afara sau dispun de o varianta mai convenabila? Daca un manager da oameni afara acum. Evaluează-ti competitorii si potentialul pietei . lichiditatea (cash-ul) si potential de crestere . cash. Este insa un bun moment de a-l revizui si a te asigura ca sustine o perspectiva de viitor. Managing Consultant.2009 sursa www. Asta inseamna inclusiv sa reactionezi la feedback-ul clienţilor deja existenţi sau potenţiali. s-a evaporat fara a avea vreun efect vizibil. ceea ce a dus la o neincredere generala pe bursa.Exista pericolul ca managerii sa piarda din vedere perspectiva pe termn lung in deciziile lor de business. Majoritatea banilor au fost folositi in infuzia de capital in banci transformate in gauri negre pe pia ţa de capital. fara a mai beneficia de ajutorul guvernamental dat cu generozitate altor institutii bancare. Tema de discuţie: Un bun manager nu trebuie să piardă ocazia unei crize ‘bune’108 Figura 97. Nu renunta la planurile de viitor . sau nu le-ar acorda atentie deosebita. inainte de a incepe cu masurile trebuie identificat domeniul cheie de unde vin problemele.atunci atentia trebuie indreptata inspre recuperarea creantelor de la clienti si conditii de facturare/ creditare mult mai stricte (termene de plata. Lipsa unui plan pentru protejarea proprietarilor. Un bun manager nu trebuie sa piarda ocazia unei crize ‘bune’. sunt sase lucruri la care un bun manager ar trebui sa se gandeasca in aceste timpuri: 1. In vremuri de criza. Asta inseamna ca acum este momentul să facă lucruri care in timpuri “normale” nu le -ar face. optimizarea stocurilor. 4. training etc. Analistul este de pare ca a fost o eroare imensa neinterventia in cazul Lehman. angajatii sunt cel mai deschisi unei schimbari a rutinei. modalitati de recuperare. Master MCA. Prabusirea uneia dintre cele mai respectate banci le-a indus investitorilor sentimentul ca nicio companie nu este sigura. Schimba şi inovează . cu o valoare initiala de 700 miliarde de dolari. la finalul situatiei economice dificile va avea nevoie din nou de personal. Intrebarea de bază este: Unde „arde“ cel mai tare? Unde e nevoie cel mai repede de o imbunatatire/ optimizare? Asadar. bonitatea clientilor).ce fac de ex.Afaceri în medii instabile. Odata ce lichiditatea este asigurata trebuie crescut profitul. 3. Inovatia nu este optionala mai ales in aceste timpuri. Asa numitul Program de ajutor al companiilor cu probleme. 2013-2014 4.2. iar managerul trebuie sa incurajeze in mod organizat o astfel de gandire.este cel mai prielnic moment pentru imbunatatiri in organizatie si inovatii. Investeste in flexibilitate . dar nu si cash . Abandonarea Lehman Brothers. Creste profitul. Pot sa ma adresez altor grupe de clienti? Pot sa ajung la clienti in alt mod? Pot sa ofer ceva o plus sau altfel?) 2.Daca exista profit. Iar investitia va fi mult mai mare in formarea lor decat in pastrarea oamenilor actuali. semestrul III. In primul rand un manager ar trebui să facă o „diagnoză“ a urmatorilor 3 factori: profit. domeniul care este afectat în primul rand de criza economica. 6. 6. potential de crestere. comunicare. 5.anti-criza. Slaba gestionare a ajutoarelor. Blinder crede ca ideologia ''laissezfaire'' imbratisata de autoritati a adus mari prejudicii economiei.ro 134 . Si asta se face semnificativ prin schimbarea modelului de business (ex. in functie de domeniul “problema”. Guvernul american nu a initiat o actiune hotarata prin care casele cumparate prin credit ipotecar sa ramana in posesia proprietarilor. Ce pot sa fac altfel sau mai bine? Aceasta intrebare trebuie pusa de fiecare angajat in ceea ce face. 5.invata din greşelile si modelele de business ale competitorilor si adapteaza potentialul la cerintele pietei. Nu este intelept a taia tot bugetul de marketing. A fi flexibil in acest sens inseamna a dezvolta sisteme 108 “One should never waste a good crisis…” Aura Cadis. Colosul bancar si-a anuntat in septembrie 2008 falimentul. Odata facuta aceasta analiza.

Dileme cu care se confruntă organizaţiile care încearcă să înţeleagă şi să gestioneze dinamica unei situaţii de risc o riscul înseamnă altceva pentru fiecare – supraestimăm şi riscurile ieşite din comun. Astfel vei castiga increderea si suportul angajatilor. de exemplu. confirmarea poziţiei lor în problemele legate de politicile publice” (Jones şi Chase. 2013-2014 de gestionare a timpului de munca . o sursa informaţiilor despre risc este esenţială – cercetările desfăşurate în Marea Britanie indică o confuzie totală a consumatorilor legată de instituţiile în care să aibă încredere în ceea ce priveşte siguranţa alimentelor.de ex. o publicul nu urmăreşte riscul zero – conştient sau inconştient. în beneficiul atât al organizaţiei. In 1977. de exemplu. de a schimba si imbunatati relatiile cu clientii. care trece printr-o schimbare discontinuă) şi a reacţiona la ele înainte ca acestea să se transforme în informaţii publice. 6. Astfel. In concluzie. ca şi din opiniile exprimate de prieteni. fiecare dintre noi face mereu alegeri în funcţie de raportul riscuri/avantaje. cât şi al acţionarilor săi principali. Chase şi colegul său Barry Jones au definit managementul situaţiilor de risc drept un instrument care ar trebui folosit de companii pentru a identifica. la crearea de oportunităţi şi la gestionarea imaginii (a reputaţiei corporaţiei) ca bun al organizaţiei. afacerile în general au fost ineficiente în ceea ce priveşte definirea şi. sa inteleaga criza ca pe o oportunitate de a scadea inteligent costurile. există companii care au inteles ca trebuie să “profite” de criza. la reducerea riscului. apoi. rude şi alte persoane. semestrul III.care sunt problemele si ce decizii sunt necesare. conducerea unei maşini sau scurtarea unui drum luând-o pe o alee dosnică noaptea. înţelegem şi reacţionăm la noile riscuri. o atitudinile fundamentale sunt greu de schimbat – ele sunt modelate de o serie de factori sociali şi culturali şi întărite de propriul nostru contact cu aceştia. ca. Este momentul consolidarii business-ului. managementul situaţiilor de risc este procesul managerial al cărui scop este să ajute la păstrarea pieţelor. Managementul situaţiilor de risc Managementul situaţiilor de risc reprezintă o încercare de definire a strategiilor de care aveau nevoie companiile pentru a contracara eforturile grupurilor activiste ce făcea presiuni asupra legiuitorilor în vederea unui mai mare control asupra activităţii comerciale. biotehnologia şi folosirea preparatelor chimice sintetice. W. 1979). „În ciuda milioanelor de dolari pe care companiile şi asociaţiile acestora le-au cheltuit cu relaţiile externe. ca. Potrivit specialiştilor americani în managementul situaţiilor de risc. a apărut o nouă zonă a comunicării de corporaţie-managementul situaţiilor de risc. de a largi competentele angajatilor. zborul cu avionul sau contractarea maladiei Creutzfeldt-Jakob. de exemplu. Howard Chase a inventat sintagma „managementul situaţiilor de risc” (issue management). Master MCA. de a descoperi noi canale de vanzare. colegi. Ei aveau senzaţia că majoritatea companiilor reacţionau ulterior şi erau obligate să accepte reglementările şi instrucţiunile care le erau impuse. O întrebare similară din cadrul unui 135 . Aceste atitudini influenţează modul în care interpretăm. în ceea ce priveşte prelucrarea alimentelor. fara a renunta la viitor. Tucker şi Broom (1993). Comunică: comunica cu echipa direct si transparent .Afaceri în medii instabile. însă există o îngrijorare fundamentală legată de două lucruri: care sunt avantajele şi dacă putem avea încredere în cei responsabili cu managementul riscurilor. utilizarea orelor de munca suplimentare in schimbul concediilor luate de angajati. în timp ce subestimăm riscurile obişnuite. analiza şi gestiona situaţiile de risc apărute (într-o societate populistă. de a fi mai atenti la lichiditate si cresterea profitului. Aceasta se aplică mai ales în domeniul siguranţei alimentelor şi în cel al sănătăţii.

Acesta trebuie sa elaboreze o strategie pentru termen lung si apoi trebuie sa aplice acea strategie avand in vedere in primul rand ideea de a dezvolta compania". Această viziune a fost adoptată de D.41% dintre respondenti au precizat că soarta firmei stă in oamenii care lucreaza in ea. O altă strategie considerata utila de 8% dintre antreprenorii romani se referă la imbunatatirea parcului tehnologic pentru angajati. a declarat că ambele variante sunt importante. cât şi execuţia au o importanta sporita in combaterea crizei. companie care operează in sectorul petrolier si cel siderurgic. Un procent de 12. CEO TD Ameritrade. Aceştia au optat pentru varianta în care ambele solutii sunt in egală măsura importante. 2013-2014 sondaj privind problemele de mediu pentru măsurarea încrederii publicului în oamenii de ştiinţă a dus la obţinerea a 97% în favoarea oamenilor de ştiinţă care lucrează pentru organizaţiile de protecţie a mediului. care sa gestioneze actuala criză si sa reuseasca sa treaca o companie de problemele recesiunii se regaseste in strategiile bine elaborate.ro . Revista Trader's. Ramadorai. planul tau a fost aplicat cu succes. intrebarea face parte din lista cerintelor unui CEO. concurentei si crizei economice. Tema de discutie:“Ce strategii adoptă managerii pe timp de criză?”109 Managerii firmelor mici şi mijlocii adopta strategii noi de minimalizare a cheltuielilor pentru a scapa de efectele nefaste ale crizei economice. a declarat G. " Chiar daca ar putea fi subiectul unei dezbateri filozofice. Desigur nu puteau lipsi cei care au ales concret între aplicarea planurilor şi strategie.14 Aug 2009 Autor: Cerasela Marin 136 . F. Foshee. a subliniat Foshee. ar trebui să ajustezi planul aplicat si sa te gandesti urgent la o strategie". citat de The Wall Street Journal. faţă de 77% pentru oamenii de ştiinţă care lucrează pentru guvern şi 64 % pentru oamenii de ştiinţă din industrie. Tomczyk. Esti bun in aplicarea anumitor viziuni si acestea nu dau rezultate? Poti schimba cursul până găseşti ceva functional. experţii reprezentând terţe-părţi joacă un rol crucial în managementul situaţiilor de risc o emoţia – este cel mai puternic factor de influenţă (prin utilizarea unor simboluri emoţionale – imaginile filmate din aer ale pietei de petrol din Alaska. in lumea reala. Au existat şi CEO care au respins intrebarea afirmând ca "ambele variante sunt o alegere normala ce se incadreaza in fisa postului unui CEO". director al firmei de consultanţă Tata. 37% dintre respondenţi au declarat ca se gandesc la reducerea cheltuielilor. Harpst. in timp ce un procent egal de manageri cred ca lansarea de produse si servicii noi pe piata romaneasca i-ar scoate din criza. autorul cărţii "6 Planuri". comentează subiectul ca fiind unul sensibil si interpretabil in mare masură. Unii sunt în ambele tabere. CEO Progress Energy. aşa ca trainingul personalului este esential. norul de deasupra Cernobâlului). "Atât strategia. Printre acestia se numără şi D. insa daca ar fi să aleaga doar un singur răspuns ar opta pentru "executarea" unui plan. Una f ără cealaltă nu poate exista". Realitatea economică din zilele noastre ne impune sa ajustăm strategia in functie de evoluţia planurilor aplicate. David Smith. Am văzut parerea celor care sunt zilnic in afaceri si sunt implicati in dezvoltarea companiilor pe care le conduc. CEO Novartis. Tema de discuţie: “Greenspan prezice ca natura umană va da naştere altor crize pe viitor” 109 Sursa: studiu NewsChannel. Master MCA. Care este părerea specialiştilor care au elaborat planuri aplicate sau idei ale unor strategii de succes? "Scopul ducerii unui plan la bun sfârsit. Cu alte cuvinte. In ceea ce priveste identificarea de noi surse financiare. In urma sondajului realizat de Trader's. care încurajează firmele mici să aplice strategii de succes. doar 16% dintre manageri considera aceasa strategie prioritara in acest an. Ce e mai important în vremuri de criză: strategia sau aplicarea ei? La această intrebare. Daca organizatia ta este pe aceeasi pagina cu concurenta. în contextul in care piaţa şi competitia se schimbă constant". majoritatea şefilor executivi (CEO) nu au stiut să răspundă concret. in timp ce putin peste 18% au spus că imbunatatirea relatiilor cu furnizorii si clientii este elementara in această perioada. a declarat Tomczyk. şi S. Bill Johnson. Vasella. "Strategia nu valorează mai nimic daca nu poti sa o aplici. Dac ă nu esti prezent pe piata de profil pe care inainte de criza erai.Afaceri în medii instabile. schimbandu-si zilnic modul de a actiona in ton cu evolutia regiunilor. CEO El Paso Corp. a declarat CEO-ul Tata Motors. semestrul III. in vremuri dificile ce-i drept.

A scris New International Financial Architecture (2006). Curs fulger despre viitorul finantelor”. "Nu putem avea un comerţ mondial liber cu pieţe naţionale reglementate foarte strict". Dezastru”. vom mai avea crize. ins ă au o sursa fundamentală. Master MCA. Simplul fapt de a ruga oamenii să se gândească la cele zece porunci. vor trişa puţin. Aceste principii trebuie înlocuite cu altele noi şi trebuie să trecem la o altă abordare a economiei. Fostul şef al Fed susţine ca a prevăzut această criză. bancherii ştiau ca subestimează riscurile şi că "va avea loc o corecţie la un moment dat". respectiv faptul că mecanismele pieţei aduc mereu corecţii pentru a contrabalansa dezechilibrele. el vorbind despre pericolul financiar încă de la începutul anilor 2000. Prospect Magazine l -a votat numărul 2 în rândul celor o sută de intelectuali contemporani importanţi. 137 . Toate (crizele) sunt diferite. supranumit intr -o vreme “cel mai mare bancher care a trăit vreodată” recunoştea în faţa Congresului American că a fost şocat de faptul că pieţele nu au evoluat conform aşteptărilor sale de -o viaţă – “a făcut o greseală presupunând că interesul propriu al organizaţiilor. intr-un interviu publicat pe pagina de internet a BBC. Două crize nu au nimic în comun. Economia comportamentală are la bază premisa că oamenii sunt iraţionali şi motivaţi de principii părtinitoare pe care nu le conştientizează. înainte de a trişa îi făcea să renunţe la trişat. de Nouriel Roubini si Stephen Mihm. Tema de discutie: “Sfârşitul economiei raţionale” . Majoritatea oamenilor. putea să apere cel mai bine acţionarii acestora”. Niciuna nu va mai fi ca aceasta de acum. cu excepţia naturii umane". Adoptând o abordare experimentală. "Aceasta este istoria lumii. pe masură ce membrii grupului încep să se cunoască mai bine.Afaceri în medii instabile. sistemul refuză să reactioneze intr-un sens de autoreglare şi tinde să se scufunde în aceleaşi greseli care l-au ingropat. semestrul III.. El a menţionat că guvernele trebuie să supravegheze mai mult riscurile de fraudă şi să impună băncilor cerinţe mai stricte de capital. a prezis că "natura umană" va da naştere altor crize pe viitor. iar aceasta este inclinatia de neoprit a oamenilor care trăiesc perioade lungi de prosperitate de a presupune ca acestea vor continua".. idee sustinută la reuniunea G20 de la Londra de secretarul american al Trezoreriei. Dacă un membru al echipei este văzut că trişează.) Este natura umană. răzbunarea şi înselatul constituie două manifestări ale comportamentului iraţional aflat la baza deciziilor şi acţiunilor angajaţilor şi clienţilor. Iar cât timp nu putem schimba natura umană.Harvard Business Review In 2008. Roubini insistă insă că. nu grav. însă "prea multi dintre ei credeau că vor fi capabili să repereze la timp momentul in care criza se va declanşa şi că se vor descurca". el afirmă însă că este „Dr. de la începutul secolelor XVIII. şi după adeverirea tuturor avertismentelor sale. miopi şi uşor de distras şi dezorientat. Criza economică globală a invalidat două principii fundamentale ale teoriei economice standard: faptul că oamenii sunt capabili de obicei de decizii raţionale. Alan Greenspan. Realist”. "Vor mai avea loc crize. Greenspan a mai spus că. XIX. Tema de discuţie: Modele ale ieşirii din criză La Editura Publica a fost tradusă cartea “Economia crizelor. iar Foreign Policy l-a plasat pe locul 4 în topul celor o sută de teoreticieni. dar a rămas destul de mare. fost preşedinte al Federal Reserve Bank. Alan Greenspan. dar vor fi diferite. înşelăciunea sunt contagioase. înlocuit ulterior de un altul. Şi-a atras astfel supranumele „Dr. profetul recesiunii scrie: “Recentul dezastru financiar ar putea fi doar o picatura din potopul ce va sa vina” descriind pas cu pas. companiile pot descoperi adevărurile din spatele presupunerilo r lor legate de clienţi. (. a afirmat el. în special al băncilor şi a altor instituţii similare. În 2009. Bailouts or Bail-ins? Responding to Financial Crises in Emerging Economies (2004) şi Political Cycles and the Macroeconomy (1997). cel de „Profet al crizei”. de la măsurile anti-criză la 110 Roubini este printre puţinii economişti care au prezis criza din 2008. insă acestea vor fi diferite de cea actuală. numărul celor care înşală a scăzut puţin în condiţii de monitorizare. operaţiuni şi politici. Trişatul. recenta criza care a zguduit sistemul economic la nivel macro. 2013-2014 Fostul preşedinte al Federal Rezerve. Cu toate acestea. angajaţi. frauda. tendinţa de a înşela de dragul echipei este mai mare. renunţă mai uşor la codul lor moral şi însală şi ei. Insă Greenspan a avertizat ca există tentaţia de a reglementa excesiv ca reacţie la criză. care trebuia să vină dupa lunga perioadă de prosperitate de dinainte. Nouriel Roubini110. Descoperirile în domeniu arată că suntem emoţionali. companiile care investesc în economia behaviorală îşi pot perfecţiona deciziile şi astfel îşi pot micşora riscurile. înainte de criză. a spus Greenspan. mai ales de cei care sunt mai apropiaţi de el. Tim Geithner. Această disciplină aflată în plin avânt oferă o viziune radical diferită privind modul în care oamenii şi organizaţiile operează de fapt. în vreme ce vor elabora scheme mintale care să le permită să nu se simtă vinovaţi. dacă li se oferă ocazia.

şi chiar in replici.Afaceri în medii instabile. iar când va ajunge să scadă. Marea Depresiune si pana in 2009. Această criză recentă a luat naştere din excesele de îndatorare şi supraîndatorare din sectorul gospodăriilor. Master MCA. Multe slujbe din domeniul imobiliar. Multe firme. din sistemul financiar şi chiar din sectorul corporatist. nu se vor mai întoarce acasă niciodată. in a aduce acelasi gen de stabilitate economiei globale”. sistemul nu a ajuns la o stare in care să le poata evita. In loc de aceasta. O redresare în formă de V este iute şi viguroasă. condiţiile de pe piaţa muncii rămân în continuare proaste. Problema cea mai gravă pe care o avem la ora actuala este că. sub curba de tendinţă. care îi ia în calcul şi pe lucrătorii cu angajare parţială şi pe cei descurajaţi. crizele s-ar putea sa devina mai frecvente si mai virulente. La fel. Semnele distinctive ale unei crize au ramas aceleasi din evul mediu pana azi: “bani ieftini. care reflectă gradul relativ de vigoare şi de sustenabilitate ale procesului. “Departe de-a fi un eveniment rarisim. a fost 111 http://www. Până şi lucrătorii care şi-au păstrat slujbele au avut parte de scăderea veniturilor. si la fel ca piesele pe care Shakespeare le-a pus pentru prima oara in scena la vremea aceea. nu numai la bine“. punerea în scena.” Una dintre cele mai aberante teorii economice si cea care a prins cele mai adanci radacini in constiinta globala este ca recenta criza a fost un eveniment imprevizibil şi neprevestit de nimic. punctand cele mai importante crize. pentru un număr de ani. “Economia Crizelor. acest lucru se va întâmpla foarte lent. (Un indicator ceva mai cuprinzător. ci şi cvasiimposibil de prezis). iar una în formă de W este o redresare dublu minimală.criticatac. se scrie in “Economia crizelor. ci face parte din insăşi natura capitalismului. care au fost externalizate în afara graniţelor ţării. Mai mult decât atât. se tot vorbeste de carpacirea lui pe ici pe colo. În 2010. O abordare lucida si realista a acestor crize si asumarea raspunderii pentru sistemul deficitar. atat la nivelul celor care iau marile decizii cât şi în calculele economice din gospodarii. incepand cu Spania si Anglia secolului XII. le-au cerut angajaţilor lor să muncească ore mai puţine. în numele „solidarităţii şi la rău. să plece în concediu sau chiar să accepte reduceri de salariu. aproape in aceeasi forma”. “Crizele economice au apărut de mână cu capitalismul la începutul secolului al XVII-lea. Recesiunea n-a avut ca forţă motrice înăsprirea politicii monetare. Nu este o “lebadă neagra” (o întamplare apta sa schimbe regulile jocului. o redresare în formă de U este lentă şi decepţionantă. a depăşit 17%). reprezintă ultima noastra sansa de a invata din trecut si de a evita repetarea acelorasi scenarii in viitor. trecand prin criza din Olanda anului 1630 provocata de balonul speculativ al bulbilor rari de lalea. care rămân remarcabil de constante de la o criză la alta. ca şi acum. semestrul III. Istoria se va repeta ca un perpetuu mobile si crizele vor veni in valuri din ce in ce mai distrugatoare. Scăderea numărului de ore lucrate a echivalat cu pierderea altor 3 milioane de posturi cu normă întreagă. subliniaza Roubini. marcheaza debutul perioadei de incheiere a actualului sistem. doar ca să plonjeze iar spre zero. Volumul cuprinde si o istorie explicata a crizelor economice. a pregătit scena pentru cvasi-colapsul sistemului financiar de pe Wall Street.” Odata cu acest volum. avertizează în cartea sa. Ba mai mult. ele au ramas cu noi. iar şi iar. Curs fulger despre viitorul finantelor”. rata şomajului s-ar putea să mai crească o vreme. actuala recesiune se deosebeşte de cele precedente. Criza a fost nu atat un efect al creditelor substandard cat al unui sistem financiar substandard. ordinea actelor. rata şomajului din Statele Unite a atins 10 la sută. care survine odata la un secol. de parca nenorocirea care tocmai s-a intamplat a fost cauzata de cateva credite ipotecare neperformante. Iată de ce: În primul rând. “Destule tari au aratat o uluitoare reticenta in a da startul genului de reforma totala de care este nevoie pentru a repune sistemul financiar pe sine in directia buna. atunci cand s-a spart. Ele se repetă.1 Prin urmare. deşi criza a ars un croseu zdravan actualului sistem de convingeri fundamentat pe basmele despre minunile pe care le pot face pietele nereglementate si despre avantajele netarmuite ale inovaţiei financiare. in ciuda acestui fapt. Curata gogomanie. cazul Companiei Marii Sudului. care este nu numai extraordinar de rară. recentul dezastru financiar s-ar putea să fie o picătura din potopul care va să vie”. 2013-2014 nivel macro până la deciziile economice ale indivizilor. proportionale cu “modernitatea” si “evolutia” sistemului financiar. Recentul cataclism. “Atunci. având în prim-plan o creştere debilă. in lipsa unei superputeri redutabile si apte sa coopereze cu alte forte emergente. el semnaleaza sfarsitul stabilitatii financiare pe care a adus-o cu sine Pax Americana. speculatiile de pe piata imobiliară şi de pe cea bursieră. un balon speculativ al activelor si o amploare a inselatoriei. în care economia trece printr-o remisiune trecătoare. o brutală cadere economica în viata omului de rând şi o recesiune mondială”. reglementarea financiară minimală si un stol de inovatii financiare au conspirat la crearea unui balon iluzoriu care.ro/2591/economia-crizelor-curs-fulger-despre-viitorul-finantelor/ 138 . subliniaza Roubini. V. de atunci incoace. U sau W?111 Parcursul redresării se poate reprezenta în forme diferite. Cel mai probabil scenariu la ora actuală este o revenire în formă U pentru economiile avansate. “Pe masura ce puterea americana se erodeaza in anii care vin. Aceste pierderi s -ar putea să continue: un studiu recent al lui Alan Blinder sugerează că nu mai puţin de o pătrime din totalul slujbelor ame ricane s-ar putea până la urmă să fie externalizate. peste cele 8.4 milioane de locuri de muncă oficial declarate pierdute până la sfârşitul anului 2009. Tototdata. crizele urmaresc acelasi pattern-uri de la inceputurile istoriei lor şi. cu mici variatii in galeria personajelor. Roubini lansează un apel pentru integrarea teoriei crizelor i n studiul economiei si acordarea rolului care i se cuvine acestei discipline în procesul de luare a deciziilor. nu a aparut inca nimic care sa il inlocuiasca. comertul cu sclavi din America. din cel al construcţiilor şi din sectorul financiar au dispărut pentru totdeauna. multe locuri de muncă din producţie şi din servicii.

precum şi prin faptul că. La data la care scriem noi această carte. Gospodăriile din Statele Unite şi din Marea Britanie au economisit prea puţin şi au cheltuit prea mult. Spania. va urma o creştere mai lentă. dar cel de-al doilea grup nu compensează prin a economisi mai puţin şi a cheltui mai mult. În mod necesar. împingând şi mai sus ratele dobânzii pe termen lung şi înăbuşind redresarea prin retragerea creditului de pe piaţă de către banca centrală. Redresarea poate că nu va părea să fie de această formă. statele baltice şi alte economii din Europa Centrală – au îndeplinit funcţia de consumator al lumii. la început: într-adevăr. deja serios diminuată. atunci pur şi simplu ne vom săpa singuri groapa pentru o deraiere fiscală mult mai mare. Alţi factori sugerează probabilitatea unei redresări în formă de U. în cea mai mare parte. în ultimele luni din 2009. Dubai. securitizarea nu mai e decât o umbră a ce-a fost cândva. Capacitatea lui de-a finanţa pe viitor investiţii în proiecte rezidenţiale. FDIC -ul a închis peste 130 de bănci şi a pus cel puţin 500 pe lista celor ţinute sub observaţie. Irlanda. economisind mai mult şi importând mai puţin. Primul grup de ţări caută să se replieze. cheltuind mai mult decât câştigau şi înregistrând deficite de cont curent. din moment ce consumul este de 70% din PIB în Statele Unite (şi extrem de ridicat în alte ţări care au asistat şi ele la un declin al ratelor economisirii). pentru că mare parte din capacitatea economiei (fabrici. aceasta înseamnă un declin net al cererii mondiale pentru bunuri. Recente cercetări întreprinse de C. Japonia. Master MCA. Politicile care au ajutat economia săşi revină – mai ales stimulentele fiscale – nu pot dura la nesfârşit. impulsionată printr -o colosală acumulare a datoriilor. Islanda. companiile şi-au completat stocurile.9 la sută. un ritm diminuat de creştere a consumului poate submina creşterea economică. contribuind la o revenire rapidă. şi până şi firmele de investiţii în companii private continuă să se lupte cu consecinţele faptului de a-şi fi asumat prea mult levier financiar. sistemul ban-car paralel s-a prăbuşit în mare parte sau a suferit pagube ireparabile. Toate aceste forţe ar putea aduce creşterea până la 3% sau chiar mai sus. numai în Statele Unite. semestrul III. studiile întreprinse de FMI şi de alţi cercetători serioşi sugerează că această rată trebuie să crească la cel puţin 8 procente. Într-adevăr. Pe parcursul ultimului deceniu. Cu toate că rata economisirii în America a depăşit 4 la sută la sfârşitul anului 2009. de reînnoire a parcului auto. cu tot sprijinul pe care sistemul financiar l-a primit de la guvern. creşterea economiei americane pentru al patrulea trimestru din 2009 a fost de 5. instalaţii de producţie. Noua Zeelandă. China. şi „Prima 139 . Australia. cheltuind mai puţin decât câştigau şi înregistrând excedente de cont curent. Va curge multă apă pe gârlă până să se vindece rănile sistemului financiar.2 Lucru care va presupune rate mai scăzute ale consumului. cheltuieli de capital productiv şi consumul de bunuri de folosinţă îndelungată. Ceea ce va dura ceva timp. De regulă. Dat fiind că lumea noastră are deja o supraabundenţă de capacitate industrială. Dar. Rogoff sugerează că o recesiune „de bilanţ contabil“ poate să ducă la o redresare anemică. în prima jumătate a an ului 2010. prin efectele directe şi indirecte ale stimulentelor fiscale. Statele Unite – precum şi ţări ca Marea Britanie. într-un asemenea climat. Dar această cifră poate fi explicată. majoritatea statelor Americii Latine. activităţi de construcţii. Continuarea cheltuielilor de stimulare economică va duce şi la înteţirea temerilor că ţările nu-şi vor mai plăti datoriile sau că le vor şterge cu ajutorul inflaţiei. În sfârşit. într -o redresare în formă de V. va rămâne în continuare serios restricţionată. Asia emergentă. În pofida subvenţiilor publice. Germania şi alte câteva economii din Zona Euro au servit drept producători de primă şi ultimă instanţă. de primă şi ultimă instanţă. Toţi aceşti factori indică o redresare lentă în formă de U pentru Statele Unite şi pentru a lte economii avansate care cheltuiesc cu ochii închişi. calculatoare şi alte active fixe) stă deja degeaba. în Statele Unite şi în Europa rămânea neexploatată 30 la sută din capacitate. Odată retras ajutorul fiscal. din ce-a rămas în picioare. La fel şi efectele încă nedisipate ale programelor „Rabla“. mare parte a intrat în ograda statului. finanţată printr-un balon al creditării imposibil de susţinut. redresarea cererii globale agregate va fi în cel mai bun caz debilă. Invers. Din nefericire. în cadrul acestei redresări. Nu ne vom întoarce la genul de creştere căreia i-am fost martori în anii de glorie 2003– 2007. persistenţa dezechilibrelor globale de cont curent implică o creştere mai lentă în plan mondial pentru următorii câţiva ani. sectorul corporatist îşi canalizează banii spre cheltuieli de capital – în mijloace de producţie –. să demareze noi cheltuieli de capital? În plus. în următorii câţiva ani. capacitatea şi-a atins pragul de jos la un nivel (67%) mult mai coborât decât în cazul recesiunilor anterioare (între 75 şi 80 %). 2013-2014 o recesiune „de bilanţ contabil“. Alţi indicatori par să semnaleze o redresare în formă de U. nefolosită. Reinhart şi K. Chiar şi la finalul lui 2009. Ce motive ar avea firmele. cea mai puternică din ultimii şase ani.Afaceri în medii instabile. Dacă nu va fi retras – dacă guvernanţii vor recurge la deficite încă şi mai mari pentru a acoperi reducerile de taxe şi majorările de cheltuieli –. cheltuiala de capital va fi anemică. pe măsură ce fiecare sector al economiei se dezîndatorează şi-şi reduce obligaţiile de plată. vaste porţiuni din el au fost grav prejudiciate. Mai important.

Conform lui Reich. creştere care nu este însă şi de durată. Dar creşterea va bate pasul pe loc în a doua jumătate a anului. practic. Criza cea mare se amâna pentru 2013. Avem sau nu de -a face cu o criză în formă de W? Unde se situează România în acest context? Spaima de o criză în forma de W. dar care nu presupune neapărat o creştere a Produsului Intern Brut. al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie. urmând ca în următorul semestru să aibă loc revenirea. iar soluţiile extreme câştiga teren. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?”. însă există o perioadă de timp cu creştere nulă.scădere urmata de stagnare de lunga durată . ale sectorului public şi ale celui privat. semestrul III. cele mai dificile situaţii. Recesiunea în formă de L ilustrează. acest tip de scenariu este foarte puţin probabil. urmată de o redresare la fel de accelerata. Teama de litera L. Moment în care creşterea economică se va domoli rău de tot.Americanul R. este încă un motiv care confirmă că V nu este o formă realizabilă. cunoscută în limba engleză sub denumirea de „double-dip recession” este sprijinită de unii analişti.  L . este caracterizată prin faptul că există un semestru de contractare a PIB -ului. recesiunea în formă de X înseamnă. Clinton şi profesor la Universitatea Berkeley. Ca şi recesiunea în formă de N. perioada de stagnare fiind de aproximativ 2 ani. de fapt. 112 V – scenariul depăşit? sau scenariul W sau L? Recesiunea în formă de V. Practic. în Orient. care consideră că este posibil ca o economie să cunoască o perioadă de creştere după aplicarea unor programe de stimulare. când efectele acestor măsuri temporare se vor fi disipat.Este vorba despre o ascensiune economică verticală.  U . că economia nu îşi va mai rev eni. estimările analiştilor care spun că reluarea mecanismului economic se va face treptat. fiind urmată de o nouă perioadă de contractare. recesiunea se întinde pe exact două trimestre.  N .Cel mai îngrijorător scenariu. ziarul Capital. 16 Iulie 2009 “Inainte de furtuna perfectă. Redresarea se face ca în cazul recesiunii în V. ministru de afaceri sociale în regimul preşedintelui B . până în momentul în care lucrurile reuşesc să se echilibreze. Valentin Vioreanu.  V -cădere economica brusca. întrucât este vorba de o succesiune de căderi şi reveniri ale circuitului economic.  W . sursa: http://www. Japonia a cunoscut o astfel de criză în anii '90. până când vor fi avut loc majorările necesare în rata economisirilor şi în cea de dezîndatorare. aducând din nou recesiune mondială si haos valutar. Teoria unei recesiuni în formă de W. 11 iulie 2011. după care urmează o lungă perioadă de creştere nulă.doua perioade succesive de scadere drastica a tuturor indicilor economici. Master MCA. Faţă de anii trecuţi.businessmagazin. Inainte de furtuna perfectă. In Occident si în SUA s-ar razbuna criza nerezolvată a datoriilor şi a deficitelor şi incapacitatea de a crea locuri de muncă. Mai mult. Într-un raport recent. o lungă perioadă de stagnare după încetarea contractării PIB-ului. Căderea economiei se realizează brusc. în modelul V. reluare a mecanismului economic la fel de rapidă ca deteriorarea care a precedat -o. Reich. urmată de o cădere brutală căreia îi urmează o reluare fulgerătoare. W şi L. forma V nu este aplicabilă. ceea ce va ajuta la susţinerea cererii pentru o scurtă perioadă. ne anunţa Nouriel Roubini: talentul Europei. de creditare fiscală pentru cei care-şi cumpără prima locuinţă. Recesiunea în formă de U presupune o perioadă de contractare a PIB-ului de cel puţin 12 luni. Şase litere care pot ilustra fenomenul de recesiune şi cel de reluare a mecanismului economic  X . Dat fiind faptul că în majoritatea economiilor recesiunea s -a extins pe parcursul mai multor trimestre. conform unei definiţii date de economistul Nouriel Roubini. este foarte puţin probabilă. perioada minimă pentru definirea fenomenului.ro/cover-story/inainte-de-furtuna-perfecta-avem-sau-nu-de-a-face-cu-o-criza-in-forma-de-w8467105 140 . 2013-2014 casă“. mai greu la început. în care dezastrul financiar din 2008 s-ar putea repeta. a revenit în discutie din cauza crizei datoriilor în Europa şi SUA113. urmată de un timp de aproximativ două trimestre de revenire. reluarea în formă de X face referire la o nouă economie. În actuala criză.Este tipică pentru o recesiune lungă. caracterizată de un acut fenomen de deflaţie. cea pe care Mugur Isărescu (guvernator Banca Natională) a afirmat că o traversează România. Biroul Statistic al Statelor Unite mai mult ca sigur că va angaja aproape un milion de lucrători temporari pentru recensământul general din 2010. eforturile Chinei de a-si 112 113 Sursa: Recesiunea explicată pe litere. Figura 98. speranţa într-o salvare prin intervenţia raţională a statelor a pălit.Afaceri în medii instabile. reluare pe care nimeni nu o poate estima cu exactitate.dezastru economic si financiar urmat de o redresare lenta si anemică . pana ce vom intra intr-o nouă perioada de "furtuna perfectă". este cel care a inclus această literă în seria ce lor care pot ilustra criza.

"forma de V putea fi mai ascutită. iar mai nou sa apara estimari ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare. dup ă anumite abordari mai ironice.Afaceri în medii instabile. India. datând din mai. un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva inc ă de pe vremea guvernelor Stolojan şi Vacaroiu. până la 246. Hopmeier criza este: „o situaţie externă care reprezintă o ameninţare pentru o persoană sau pentru cei apropiaţi persoanei. iar amânarea electorală a unor probleme fiscale in democraţiile mai mult sau mai putin dezvoltate e calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile respective in prapastie. în timp ce criza are mai mult conotaţii politice. pe cand se credea că de aici va porni criza in Europa. incheierea unor programe de stimulare a economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare monetara cantitativă in SUA) şi taierile de cheltuieli guvernamentale (austeritatea bugetar ă) au facut ca ritmul de crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de promitator pe cat parea anul trecut. Nici teama de revenire a recesiunii nu e nouă: din 2008 încă s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a crizei. arată o reducere a decalajului faţă de PIB potential de la circa 5% la începutul lui 2011 spre mai putin de 3% la începutul lui 2013. Comunicarea de criză Conform cu M. capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari. lasă de înţeles Roubini. cele mai noi prognoze ale BNR despre evolutia economiei. catre piete ca Rusia. previziuni despre o "aterizare dură" iminenta a Chinei apar cel putin din 2004 incoace. semestrul III. principala grupare mondială a instituţiilor financiare. conform analizelor Erste. cognitivă şi istorică a indivizilor. au trăsături comune dar şi diferite.6 miliarde de dolari. cel puţin în România. Nu se poate nega. Brazilia în primul rând). adică aproape de nivelul dinainte de criză. Comunicarea în criză este legată strâns de comunicarea în dezastre şi urgenţe. cresterea se va restrange si mai mult. exprimate in literele V sau U. cu tot cu mărirea TVA. documentelor şi evenimentelor comemorative care apar sau se desfăşoară ulterior. cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a TVA. Mexic. Ea indică un punct de cotitură. Pentru alţii. criza are un caracter „volatil”. In situatia de faţă. Insuşi guvernatorul BNR spunea nu demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V frant. În ţările vest europene. î n rest. până la cele pesimiste. figurate in litere ca W sau L. Cei trei termeni. La cel de al 6 lea Forum al Viitorului privind comunicarea în criză. adica revenirea putea fi mai rapidă". ceea ce ar corespunde în sfarsit cu ideea de creştere economica sanatoasa. zona e azi socotită de Institutul Internaţional de Finante (IIF).J. ferite de criză sau măcar mai putin vulnerabile la ea (China. de la cele optimiste. fără a reuşi să împiedice o "aterizare dură" a economiei asiatice. Master MCA. de un pericol sau dificultate extremă. alţii iau în considerare doar o fază temporara de incetinire a creşterii. In privinţa Europei de Est. participanţii au ajuns la următoarea definiţie: „Criza este o situaţie instabilă. ocolita ca un focar de infectie in 2009. familiilor. termenii de dezastru şi urgenţă au conotaţia potenţialului epidemic. Criza poate întrerupe continuitatea funcţională. ce facem cu furtuna perfectă? Scumpirea materiilor prime. tendinţa care e in plin avânt acum. 141 . Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfectă. de obicei o agravare a unei situaţii. drept singura din lume unde e de aşteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu aproape 100 de miliarde de dolari faţă de anul trecut. cu o a doua faza de orientare insa. dar daca n-ar fi fost ruptura. care descriu situaţii critice. Indonezia si Turcia. ba chiar O. grupurilor şi comunităţii”. iar coincidena dintre astfel de factori va aduce o perioadă de recesiune de unde va fi greu de ieşit. Cum acelaşi gen de temeri au functionat şi în ultimii doi ani. Comunicarea în criză este comunicarea în timpul crizelor şi se constituie în „mecanismul de răspuns la criză prin schimb de informaţii”. Unii autori consideră că o criză nu se termină cu adevărat niciodată datorită proceselor în justiţie. criză – dezastru – urgenţă. Unii interpretează chiar acest semi-recul presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o criză in formă de W. 2013-2014 stăpâni supraîncălzirea economică vor paraliza comerţul cu Vestul. Până atunci insa. Apare când sistemul de sănătate local de care depind oamenii este depăşit şi nu poate să satisfacă cererile sau nevoile acestora”. caracterul de criză al oricărui dezastru sau urgenţe privind sănătatea publică.

Afaceri în medii instabile. Scopul comunicatorului nu este doar sa indice un vinovat. tehnici ce pornesc de la trei „postúri de comunicare" eficiente: postura celui ce anunţa criza (atenuarea perceptiei de criza) postura asocierii în faţă crizei (coalitia impotriva “dusmanului comun”) postura interactivităţii (rezolvarea “impreuna”). comunicatorul trebuie sa stie ca ii este interzis sa faca promisiuni fara acoperire. Acestea. emotii pe care trebuie sa si le insuseasca si sa fie capabil sa le induca interlocutorilor. fie. Aceasta tactica NU trebuie confundata cu disculparea. iar recomandarea se va referi intotdeauna fie la formarea profesionala a managerilor in acest sens. in final. ce doreşte comunicatorul sa creada ei ca li se va intampla din cauza crizei . de frecventa situatiei in tari. Persoana abilitată să comunice in situatii de criza trebuie să discearna natura crizei produse. comunicatorul va trebui sa induca „siguranta". „relaxare". dar are dreptul deontologic de a folosi adevaruri relative sau adevaruri posibile. Atenuarea percepţiei de criză . ci sa faca impreuna (el si interlocutorii sai) lucruri concrete pentru a depasi criza in care i-a adus dusmanul comun si. verificabila si importanta din perspectiva interlocutorilor. sentimentele de „anxietate". de „manie". consecintele au fost minime". ne putem folosi de precedentele similare de situatie si de consecintele lor care NU au fost neplacute. Emotional. o situatie „cu care firmele similare din Marea Britanie si SUA se confrunta frecvent" nu mai este perceput de public ca fiind o situatie de criza. gradual. Comunicatorul va aborda una dintre cele trei tehnici functionale in situatii de criza. 2013-2014 Criza. publicul către care va trebui sa comunice in acea situatie si sa analizeze la rece ce consecinte cred interlocutorii ca vor suferi ei inşişi şi apartinatorii lor de pe urma crizei: respectiv. insă. de fiecare data. apoi de „mobilizare" si. Intreaga argumentatie. sa minta asupra naturii. un eveniment care. Ca tip de procedeu.Postura anuntatorului presupune atenuarea situatiei de criza in perceptia interlocutorilor. de repetitivitatea situatiei in timp. evolutiei sau rezolvarii crizei. trebuie sa fie demonstrabila. Comunicarea este o componenta fundamentala a atributelor ce definesc un manager complet.aceasta este premisa comunicării. dezastrul şi urgenţa sunt strâns legate de noţiunea de risc pentru sănătate. comunicatorul va avea nevoie sa poata induce. in situatii ca cea prezenta. la apelarea imediata a consultantilor specializati in zona comunicarii in situatii de criza. semestrul III. astfel. Totodata. determină în afara implicaţiilor emoţionale asupra populaţiei şi o incertitudine privind impactul economic şi asupra sănătăţii indivizilor şi populaţiilor. sa contracareze si sa atenueze atacul lui. in ordine. Emotional. comunicatorul trebuie sa discearna emotiile benefice situatiei. companii despre care interlocutorii au sentimente de admiratie si aprobare. redactarea de materiale pentru massmedia. Latura pur tehnică a schimbului de informaţii (organizarea de conferinţe de presă. de „entuziasm". evaluarea situaţiei) nu poate să fie disociată de susţinerea emoţională a persoanelor şi grupurilor afectate. Un eveniment care „s-a petrecut in istoria companiei noastre de douazeci de ori si.Postura asocierii in fata crizei presupune recunoasterea crizei si indicarea documentata a unui dusman comun. Duşmanul comun . „in ultimii cinci ani s-a petrecut de peste două mii de ori in firmele europene si nici una nu a fost cu adevarat afectată". 142 . „incredere" interlocutorilor. Managementul situaţiilor de criză are şi trebuie să aibă o reflectare solidă in comunicare. dar si unirea ca efort constructiv de reactie la aparitia acelui dusman. devin „armele" sale in oricare dintre cele trei postúri sau in orice combinatie a lor. acceptabil si recognoscibil de catre interlocutori si canalizarea energiilor negative in directia acelui dusman comun. impreuna cu o solida documentare. Comunicarea în criză are două elemente directoare: construirea încrederii populaţiei afectate şi oferirea sau schimbul de informaţii. Master MCA. Orice risc pentru sănătate. la fel ca şi criza. In alegerea posturii sau postúrilor adoptate.

Aprobarea conducătorului organizaţiei (director general. urmata de garantia veniturilor si de impartasirea viziunii si a obiectivelor organizatiei. comunicatorul trebuie sa induca gradual sentimentul de „apartenenta". în coordonarea Prefecturilor.): să fie semnat. site web. Master MCA. Un plan complet de comunicare în criză trebuie să cuprindă următoarele elemente: 1. asigură coordonarea cu instituţiile tutelare (autorităţi locale şi naţionale). Se întocmeşte un tabel pe o foaie format A4. 2013-2014 Rezolvarea comună . număr de fax. În caz de criză celelalte îndatoriri de serviciu ale purtătorului de cuvânt vor fi transferate către alţii. semestrul III. 6. Desemnarea responsabilităţilor personalului: permite organizarea întâlnirilor oficiale şi difuzarea informaţiilor publice. apoi de „asumare" si de „entuziasm". Pentru proprii angajati. adresa de e-mail. Activitatea le abate atentia de la spectrul abstract al situatiei de criza. la care participă şi personalul din sistemul de sănătate.Postura interactivitatii. înţelegeri scrise. cât si pe cea a interactivitatii. Avand ceva de facut si simtindu-se importanti in acea actiune. In jurul acestor criterii de omogenitate poti utiliza cu succes atât postura asocierii. În plus. 2. Desemnarea unui purtător de cuvânt unic: să fie menţionat în anexa planului şi trebuie să cunoască planul de comunicare în criză. 3. de „responsabilizare". totuşi trebuie să existe flexibilitate şi muncă în colaborare. iar interlocutorii sa aiba satisfactia de a fi contribuit „impreuna" la solutionarea ei. redactarea materialelor de presă pe baza rapoartelor de specialitate etc. director executiv etc. în afară de instituţia de presă trebuie să conţină: numele ziaristului. asumabile prin care acestia sa se simta implicati activ si concret in rezolvarea crizei. 4. presupune de asemenea recunoasterea crizei si atribuirea catre interlocutori a unor roluri exacte. Înţelegeri privind autorităţile care difuzează informaţia: în posesia cui este informaţia. interlocutorii tind sa se mobilizeze. acesta il reprezinta garantia locului de munca.Afaceri în medii instabile. Proceduri de coordonare cu echipele de răspuns ale organizaţiilor de sănătate publică în caz de intervenţie în zona afectată şi/sau dacă intervin mai multe organizaţii într-o situaţie specifică 7. sarcinile trebuie alocate gradual. înregistrat şi datat. sasi asume rolul cu „eroism". Alegerea posturii sau cumulului de postúri trebuie să ţină cont de criteriul de omogenitate cel mai puternic al grupului căruia comunicatorul i se adreseaza. concrete si tangibile. 5. Numerele de telefon ale echipei de răspuns în caz de urgenţe: 9. Lista de contact cu reprezentanţii mass-media: este esenţială şi trebuie actualizată continuu de responsabilul cu relaţii publice. absenţa informării e mai rea decât o informare incompletă. e optim să includă trei persoane: directorul. In cadrul rolurilor. astfel incit reactia negativa sa fie amanata pana dupa solutionarea situatiei de criza. presă. Mijloace identificate pentru diseminarea informaţiei (intra şi extra-organizaţional): întâlniri de lucru. consiliază directorul unităţii. e necesar să cunoască principiile comunicării riscurilor şi să aibă experienţă practică a relaţiilor cu presa. oferindu-le in schimb obiective imediate. 8. 10. Există în prezent mai multe comisii la nivel local. cea mai recomandata dintre cele trei. Comunicarea în criza propriu-zisă Există mai multe teorii care încearcă să explice modalităţile de reacţie a publicului implicat direct sau indirect la situaţia de criză: 143 . de „mobilizare". responsabilul cu relaţii publice şi expertul în problemă. Proceduri interne pentru verificarea şi difuzarea informaţiilor: cea mai înaltă autoritate pentru aprobarea finală. persoanele implicate trebuie să fie înştiinţate înainte de criză. sau le poti cumula. Proceduri/planuri pentru obţinerea resurselor necesare: pentru rezolvarea problemei care a declanşat criza. Emoţional. prevede astfel responsabilităţi şi trebuie integrat în celelalte planuri ale organizaţiei. număr de telefon fix şi mobil. clare.

Existenţa planului de comunicare în criză. . Opinia publică se formează şi pe căile informale care trebuie luate în considerare la realizarea unei comunicări adecvate. semestrul III. Un singur purtător de cuvânt în timpul unei crize. ca şi componentă a planificării generale pentru crize. 2. Echipă de comunicare în criză constituită la izbucnirea crizei. Se recomandă transmiterea de maxim trei mesaje scurte.Afaceri în medii instabile. ci şi o bună comunicare cu personalul propriu. rude. Master MCA. şi acordarea atenţiei sporite asupra mesajelor non-verbale. „nimeni”. Echipa de comunicare trebuie să asigure nu doar informaţii pentru publicul din afara organizaţiei (prin conferinţe de presă. Comunicarea în situaţii de criză trebuie să fie în primul rând empatică şi competentă. către vecini. De făcut sau de evitat în comunicarea în situaţie de criză 144 .Teoria dominaţiei negative accentuează impactul major al înţelesului negativ a „cuvintelor şi gesturilor” asupra oamenilor expuşi crizelor. informări către forurile ierarhice). că altora le pasă de situaţia lor”. 2013-2014 . fiind afectate înţelegerea şi memorarea informaţiilor primite. „niciodată”. Informarea personalului organizaţiei implicate în criză reflectă un bun management şi previne răspândirea de informaţii eronate din partea membrilor organizaţiei prin relaţiile informale.Teoria determinării încrederii se referă la suspiciunea persoanelor afectate de criză privind onestitatea şi competenţa comunicatorilor de criză şi „tendinţa să nu aibă încredere că alţii ascultă. „nu”. . internet. Tabelul 32. 3. prieteni. Comunicarea de succes în timpul unei crize este dată de trei elemente: 1. Comunicarea trebuie să omită cuvinte cu sens negativ.Teoria barierei mentale: consideră că oamenii aflaţi în situaţii de criză au scăzută abilitatea de a procesa informaţii cu până la 80% faţă de normal datorită „zgomotului mental”. 30 cuvinte sau 10 secunde. de exemplu: „nimic”.

Master MCA. Un lucru este sigur: schimbarile influenteaza alte schimbari. cunoscand punctele de vedere ale celorlalti membri de dialog. asigurati-va ca si credeti in ea. transformând ceva sau pur şi simplu devenind diferit” Incepând cu 1990 schimbarea s-a produs din ce în ce mai rapid datorită unor factori precum creşterea competitivităţii în economia globală. 5. Ei bine. Nu vă asteptati ca oamenii sa stea la coada pentru schimbare. Un agent al schimbarii actioneaza ca nod central al unei retele. Cei mai multi dintre manageri au ajuns sa inteleaga conceptul de management al schimbarii prin practica. mai degraba incercati sa ii trageti in afara zonei lor de confort. cred de prea multe ori ca trebuie sa pastreze o atitudine obiectiva fata de „joc". deci. noilor metode de a face afaceri (precum e-commerce) precum şi din nevoia de a tine pasul cu noile tehnologii. asa ca aducerea lor in arena deschisa nu poate decat sa fie de ajutor. nicaieri. Ingrijorarile celeilalte parti sunt foarte rar nefondate. iar oamenii sunt mereu surprinzatori . dar decizia managementului e contrara. 2013-2014 MODULUL 4. Nu are nici un rost sa discutati trei ore despre o decizie minora pentru a ignora cele 10 minute in care se ia hotararea cu adevarat importanta. el sau ea ii poate pune in legatura cu usurinta. Vor ramane si vor bloca afacerea. Ati fost crescut in cultura unei scoli de afaceri care v-a predat cateva strategii de management al schimbarii? Am o veste proasta: realitatea e diferita. 6. poate ca exista o ratiune pentru a renunta la un proiect. Dacă ati facut din „zero concedieri" un obiectiv personal. 22 martie 2007 145 . Totul depinde de modul in care schimbarea poate fi gestionata eficient. la randul lor.cariereonline. Vor spune „da" si vor construi obstacole. Daca sunteti in pozitia de a facilita sau de a conduce o schimbare. Schimbarea nu se adaptează regulilor. Oamenii care incearca sa conduca schimbarea. Oamenii joaca un rol central: ei trebuie sa inteleaga binele pe care il aduce schimbarea si trebuie neaparat sa creada in ea. In conditiile de piata prezente. Schimbarea “a face diferenta între ceva prin comparatie cu un lucru deja existent. Ati putea fi surprins de rasturnarile de situatie pe care le aduce informatia si de diferenta pe care o poate face putina incredere. Opozitia la schimbare este intotdeauna utila. Construirea unei retele personale intr-o companie duce la accesul la liderii de opinie din interior si. Nu fiti un martir pe altarul schimbarii. altii inca mai au nevoie de teorie. alegeti inteligent bataliile. Nu-i impingeti de la spate. Regulile sunt simple: daca nu joci. Schimbarea e mai mult decat stabilirea unei viziuni si asezarea unor valori pe pereti. insa trebuie tratate cu grija. Totusi. Nu o vor face.ro/index. Nu subestimati niciodata puterea retelei. daca sunt fortati sa o faca. Declanşatori ai schimbării: 114 Sursa: www. Pot fi formulate anu mite reguli ale schimbarii. Este putin depăsit in ziua de azi sa acceptati un pumnal in piept de dragul unei idei. Managementul schimbării Tema de discuţie “Schimbarea înseamnă supravieţuire”114 Traim intr-o lume a schimbării. este imposibil sa nu faci asta. Fiecare CEO respectabil a condus cel putin o schimbare majora in organizatia sa. concentrati-va pe schimbarea mentalitatii lor in asa fel incat sa le fie mai usor sa absoarba schimbarea. Rezonabil şi convingator = bine. Ea se bazeaza pe idei care pot sa imbunatateasca procesul de schimbare. teatral = rau. Doar pentru a distruge un alt mit corporatist si de scoala de afaceri: oamenii nu vor urma pe nimeni. 4. supuse schimbarii! 1.Afaceri în medii instabile.. semestrul III. Astfel. in speranta ca totul va merge bine. Schimbarea este despre oameni. extinderea pieţelor. bun venit la realitate: schimbarea este jocul. Oricum comentariile se vor desfasura pe la spate. 2../Schimbarea_inseamna_supravietuire. Ascultati cealaltă parte. nu ai ce cauta aici. In loc sa -i fortati sa faca ceva ce nu vor sau in care nu cred. 3. atunci da. deoarece sunt. Prin ascultarea activa a opiniilor contrare se pot găsi cele mai bune argumente pentru o idee. opozitia la schimbare ar trebui sa fie incurajata prin discutii deschise. la capacitatea de a conduce schimbarea din interior. Schimbati-vă voi inainte de a incerca sa ii schimbati pe altii. fie ei manageri sau consultanti.

in stil “top-down” in care stabilitatea si procesele standard sunt pretuite. In plus. aceste schimbari influentand abilitatile pe care angajatii le folosesc pentru a-si face job-ul. aduce de obicei o perioadă de tranzitie in care managementul superior modifica procesele obisnuite precum si politicile personale. noi sisteme computerizate pot impune schimbarea modului in care se completeaza documentatia. se cer modificari in multe activitati. Master MCA. achizitii sau prin uniune. Modificarile majore pot fi facute pe departamente prin: reducerea bugetului. In final. pe lânga schimbarea unui produs sau serviciu apare şi confruntarea cu noi competitori şi noi piete. afirmă: ca rezultat. Ultimul ţel pentru majoritatea organizaţiilor este sa-si schimbe climatul şi cultura. Peter F. o organizatie care urmareste sa se reinventeze poate sa isi reorganizeze structura functionala intr-o matrice mai flexibilă cu echipe mai mici ce au propriul management. Cultura unei organizatii este formata din valori si credinte. Aceste două aspecte. in special misiunea si viziunea companiei si in ce masura binele angajatilor este cuprins in acestea. Tipuri de schimbări Schimbarile structurale apar atunci cand sunt probleme in structura organizationala a unei companii. Schimbări culturale sunt cele mai putin tangibile dintre toate tipurile de schimbari. Reorganizarea se produce in urma unei achizitii sau a unei uniuni. In primul rand. Cand o astfel de organizatie incearca sa adopte un stil mai participativ si implicat. climatul şi cultura determină modul în care fiecare manager si fiecare angajat îşi conturează propria performanţa pentru a realiza target-ul companiei şi bineinteles pentru a-şi asigura propriul succes. Sau in ceea ce priveste organizarea unui serviciu. Tehnologia poate schimba procesul de productie sau conditiile de lucru. dar pot fi cele mai dificile. o organizatie care se extinde pe piete noi poate adopta o structura bazata pe divizii in care locatii din zone diferite pot sa opereze independent. inlocuind adesea organigramele traditionale cu structuri centralizate mai aerisite. Aceste actiuni sunt adesea insotite de stoparea angajarilor. Sau. afacerile şi-au revizuit misiunea si viziunea. noile tehnologii pot crea modificari majore organizatiei. asamblat. un guru al managementului în lucrarea “Management Challenges of the 21 Century”. sau poate fi rezultatul restructurarilor. Drucker. Schimbările de proces sunt implementate pentru a imbunatati eficienta procedurilor organizationale. semestrul III. Climatul unei organizaţii poate fi definit prin modul in care angajatii percep motivul fundamental al existenţei organizatiei. practicile de management precum şi funcţiile de zi cu zi. outsourcing. pot aparea modificari in procedurile de realizare a muncii. căile de comunicare cu organizaţia şi responsabilitatea individuala. De exemplu. Un nou produs sau serviciu are implicatii in ceea ce priveste schimbarile de productie.Afaceri în medii instabile. Schimbările de cost apar atunci cand o organizatie doreste sa isi reduca costurile cu scopul de a-si imbunatati eficienta sau performanta. renuntarea la angajatii din pozitii redundante si eliminarea activitatilor neesentiale. Management nou precum schimbarea directorului general sau a preşedintelui. 146 . Acesti factori afectează toate aspectele job-ului fieăarei persoane. sau noii manageri pot modifica procesul obisnuit folosit pentru rezolvarea plagerilor. ambalat sau transportat. relatiile manager-angajat se modifica odata cu modificarea formelor de cultura. vanzari si servicii pentru clienti. 2013-2014 Structura organizatională se poate schimba prin restructurari majore. incluzând aici luarea deciziilor. in special atunci cand anumite pozitii se desfiintează. Acestea pot sa apara in productie: modul in care un produs este creat. Companiile au început să-şsi revizuiască strategiile. O cultura prototipica este foarte birocratica.

Strategia coercitiva este indisolubil legata de promovarea stilului autoritar. sustinerea planului si comunicarea. Ultimul pas in implementarea schimbarii cu succes se refera la comunicare. Primul pas în implementarea unei schimbari este implicarea oamenilor cheie. oamenii cheie nu vor fi doar top managerii ci si managerii de nivel mediu care supervizeaza ca angajatii sa folosesca noua tehnologie.O astfel de strategie de schimbare se bazeaza pe elaborarea unui plan al schimbarii. comunicarea ajuta la calmarea si incurajarea angajatilor. poate facilita schimbarea. Strategia normativa. De exemplu. aceasta inseamnă nivelurile superioare de management ai căror procese si angajati vor fi afectati de schimbare. dezvoltarea unui plan. intr-o formă sau alta. Daca respectiva companie reduce bugetul intr-o anumita divizie. In orice circumstante in care exista o schimbare in politica de personal sau implica transferuri sau concedieri departamentul de resurse umane este implicat. fac tot ceea ce li se spune sau ceea ce pot sa faca. Strategii de realizare a schimbării organizaţionale.Afaceri în medii instabile. Daca organizatia nu ofera suportul necesar este posibil ca schimbarea sa nu aiba succes. In promovarea unei astfel de strategii se porneste de la premisa ca oamenii vor adera la noile norme si valori. precum si prin initierea unui ansamblu de activitati care sa duca la dezvoltarea increderii in acestea. Din punct de vedere al principiilor generale care stau la baza conturarii procesului de schimbare organizationala. Cheia acestui pas este sa ii ajute pe angajati sa se adapteze schimbarii. Pe lânga informare. planul trebuie sa fie destul de flexibil pentru a se adapta in caz de probleme neprevazute. Cel de-al treilea pas in implementarea schimbarii este susţinerea planului. de neincrederea in subordonati. Promovarea acestei strategii porneste de la premisa ca oamenii vor avea un comportament rational si ca vor urmari propriul lor interes. dar si de desconsiderarea capacitatii personalului privind posibilitatea acestuia de a contribui. aceasta presupune ca managementul sa urmeze planul stabilit. in general. cu rol de reeducare . 2013-2014 Pentru o implementare corectă a schimbării. Deoarece schimbarea poate produce panica. semestrul III. pe comunicarea informatiilor catre cei implicati si folosirea stimulentelor in functie de rezultatele obtinute de participantii la procesul de schimbare organizationala. O alta categorie de oameni cheie sunt implicati in schimbarile de costuri. daca acesta este suficient de vizibil. Crearea oportunitatilor prin care angajatii isi pot exprima feedback-ul in cadrul sedintelor sau a unei politici “open-door”. de ce sunt facute respectivele schimbari si cum se vor dezvolta este critica. Planul ar trebui sa ajute la definirea responsabilitatilor persoanelor cheie implicate precum si la stabilirea unor obiective atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Master MCA. managerii trebuie sa fie foarte atenti si la dezinformarea care poate sa apara pe parcurs. al stimulentelor folosite. Comunicarea cu angajaţii despre ceea ce se intampla. dar si al mijloacelor de atenuare a rezistentei la schimbare.bazata pe exercitarea puterii de catre manageri si prin aplicarea de sanctiuni pentru cei care nu se conformeaza. sistemul de reward poate avea nevoie de adaptare sau poate fi nevoie de angajari.Schimbarea organizationala se bazeaza pe redefinirea si reinterpretarea normelor si a valorilor existente. managementul trebuie sa urmeze niste paşi: implicarea oamenilor cheie. la conturarea programului de 147 . urmatorul pas este dezvoltarea unui plan pentru ca transformarea sa fie eficienta. Strategia coercitiva . Dupa ce a fost identificat personalul cheie care va fi implicat. Angajatii pot avea nevoie de training. vorfi implicate atat managerii acelei divizii cat si cei care raspund de resursele umane. Ei trebuie sa aibe pregatite sugestii şi raspunsuri la posibilele intrebări venite din partea angajatilor. dacă un nou sistem infomatic va fi instalat in toata compania. Promovarea unei astfel de strategii porneste de la premisa ca oamenii sunt ingaduitori si. pot fi utilizate următoarele strategii generale: Strategia bazată pe abordarea ratională a schimbării . Pentru ca schimbarea poate fi imprevizibila.

se vor adapta la noile circumstante atunci cand vor vedea ca nu mai au o altă solutie. Aceasta strategie are un caracter reactiv. in prealabil. chiar propria viaţă. Se porneste de la ideea ca oamenii. de ce abilitati noi vor avea nevoie. in aria lor de expertiza. Nu presupune o planificare riguroasă a activitatilor. a: marimii si formelor de manifestare a sprijinului sau opozitiei fata de principiile schimbarii. schimbarile organizationale se produc numai dupa ce acestea au devenit inevitabile. insatisfacţia clienţilor şi pierderea unor angajaţi preţioşi. Strategia de schimbare prin adaptare la mediu se bazează pe efectuarea unei succesiuni de schimbari organizationale ca raspuns la mutatiile ce intervin in mediul de afaceri. energiei necesare pentru implementarea ei. Rezistenta neexprimată este foarte mare iar oamenii fac lucrurile nu din convingere. Cele mai commune reactii ale angajatilor la schimbare includ confuzia. cum vor stabilii noile linii de comunicare si cum vor fi afectate relatiile de munca. totusi pot gasi aceasta schimbare foarte stresanta. informatiilor si argumentelor relevante pentru proiectarea schimbarii. semestrul III. In asemenea cazuri se înregistrează eşecul schimbării. cei afectati incep sa se ingrijoreze asupra modului in care le vor fi afectate job-urile. chiar dacă sunt tentati să se opuna. nu sunt multumiti de locul curent de munca si imbratiseaza o schimbare. Nesiguranţa şi pierderea iminentă a recunoaşterii sociale conduc la unele fenomene de apărare puternică a vechilor credinţe ereditare. Rezistenta la schimbare reprezintă orice opoziţie la schimbarea unui status-quo şi constituie o reacţie obişnuită faţă de schimbare. Manageri şi angajaţi care se opun persistent schimbării determină în timp un impact măsurabil asupra companiei generând descreşterea productivităţii. Chiar daca din punct de vedere personal. În vederea reducerii riscului asociat eşecului schimbării este necesară modelarea şi analiza procesului schimbării cu ajutorul modelului răspunsului sistemului la acţiunea principalilor factori perturbatori. si in relatiile pe care le-au dezvoltat cu managerii si colegii.Afaceri în medii instabile. lipsa identitatii şi furia. psiholog in sociologie la mijlocul secolului 20. ci doar pentru a nu fi sanctionati. Kurt Lewin. Intensitatea rezistenţei la schimbare variază de la individ la individ de la organizaţie la organizaţie. Master MCA. Ca o regula generala. pozitiei initiatorilor din punct de vedere al capacitatii decizionale. oamenii nu se opun propunerii de schimbare. Alegerea celei mai adecvate strategii de schimbare presupune studierea factorilor de influenta si identificarea. a introdus termenul “rezistenta la schimbare” ca un concept care afecteaza in egala masura atat angajatii cat si 148 . Cand o organizatie propune schimbari la scara larga. daca li se vor schimba responsabilitatile. managerii si directorii pot intampina aceleasi probleme cand apar schimbari radicale in organizatie. Este de altfel şi strategia cea mai comoda pentru managerii superiori: dau dispoziţii si cer ca acestea sa fie aplicate intocmai. precum si a mizelor implicate. 2013-2014 schimbare organizationala. Această rezistenta nu apare numai in randul angajatilor. personal. ci impactului pe care aceasta îl are asupra lor. Oamenii se simt confortabil cu job-ul lor. Aceasta apare ca urmare a faptului că oamenii simt că îşi pierd capacitatea de a controla lucrurile. deoarece fiecare om are un sistem de referinţă care îi influenţează percepţia asupra schimbării. Membrii de succes ai organizatiei se pot simti amenintati de schimbari deoarece ei au performat foarte bine in vechea structura. se vor simti mai confortabil. negarea. Ajutând angajatii sa anticipeze dificultatile care pot sa apara si informandu-i despre modul in care aceste provocari vor fi rezolvate. Simpla schimbare a managerului executiv poate determina ca totul sa revina la situatia anterioara. nefiind posibila valorificarea unor oportunităţi.

Angajatii care isi fac vizibile aceste sentimente le atrag atentia liderilor organizatiei asupra impedimentelor care pot sa apara in cazul schimbarii. Dent and Susan Galloway Glodberg prezinta cercetarile lor referitoare la originea conceptului si itereaza ideea ca managerii trebuie sa prevada aceasta rezistenta pentru a nu fi un esec. Termenul. iar alte ori nu cred ca managementul este hotarat. desi managementul pare sa ofere echipelor autonomie. Dent si Goldberg au simtit ca lasand liber termenul si asocierile lui va ajuta modelele schimbarii sa mearga mai departe. iar managementul poate atunci sa gaseasca modalitati de a le rezolva. trebuie sa vada riscurile si esecurile ca instrumente prin care organizatia poate invata si creste. la toate nivelele dintr-o organizatie. Este. un moment potrivit pentru a asigura ca managementul isi va face timp pentru a-si adresa ingrijorarile. Sunt teorii despre confruntarea rezistentei la schimbare inrudite cu aceasta idee. Eric B. de fapt ei au probleme in a renunta la control. a fost adoptat si folosit ca si concept psihologic plasand angajatii impotriva managarilor. In ambele cazuri. De exemplu. Teama de esec este probabil unul din cele mai puternice motive pentru a opune rezistenta la schimbare. Din nou. precum reiterarea imaginii de ansamblu precum si de ce compania incearca sa redefineasca cultura corporatiei. O alta reactie comuna este indoiala sau negarea faptului ca actuala schimbare se va pune in practica. dar in acelasi timp aduce cu ea si noi oportunitati. aceste reactii reprezinta pentru management ocazia sa identifice problemele care sunt in present in cadrul organizatiei. “Acest lucru nu merge” indica nevoia ca managementul sa ofere criterii masurabile pentru succes si asteptari clare. Aceasta reactie apare uneori deoarece angajatii nu doresc schimbarea. aceasta “ameninta” zona de confort a multor oameni. Modul in care organizatiile vad schimbarea permit acesteia sa devina o oprtunitate si nu numai o potentiala amenintare. O posibila reactie este si supararea. Si acest tip de comportament poate aduce beneficii. deschide calea spre negociere. de asemenea.Afaceri în medii instabile. De asemenea. 2013-2014 managerii. In articolul “Challenging `Resistance to Change”. Companiile care spera ca schimbarea va fi imbratisata. uneori de mai multe ori atunci cand companiile fac din trainiguri un scop principal. semestrul III. Aceasta poate deveni o oportunitate de a transmite indirect informatii catre angajati. O alta ingrijorare o reprezinta faptul ca oamenilor care se considera specialisti sau experti intr-un anumit domeniu li se cere deseori sa o ia “de la capat” (ex: lucrul intr-un alt domeniu sau folosirea unei tehnologii diferite). Aceste scuze pot fi folosite prin adresarea ingrijorarilor reale din spatele lor. managementul trebuie sa isi incurajeze oamenii sa puna intrebari. confuzia – de obicei reprezentata de intrebari constante din partea managementului si/sau angajatilor – de obicei inseamna ca nu au fost oferite destule informatii. Schimbarea este o problema provocatoare pentru fiecare persoana afectata. “Acest lucru nu este relevant” indica nevoia unei comunicari deschise si continue din partea celor care ii conving pe ceilalti despre nevoia schimbarii intr-o organizatie. Asa cum s-a raportat in “Fast Company” el a formalizat aceste provocari ca si scuze comune ce sunt oferite ca si motive pentru opozitie. sa ia initiative si sa isi asume riscuri. Pentru a indeparta aceste temeri. uneori insotita de incercarea de sabotare a eforturilor companiei de a introduce schimbarea. Peter Senge si co-autorii sai au identificat 10 “provocari ale schimbarii” in lucrarea din 1999 “The Dance of Change: The Challenges to Sustaining in Learning Organizations”. Master MCA. De exemplu. Deasemenea pot sa atraga atentia managementului ca respective implementare nu corespunde cu planul stabilit. Modul in care managerii raspund la rezistenta angajatilor poate determina soarta organizatiei. “Ei … nu ne lasa niciodata sa facem acest lucru” indica faptul ca. 149 . si nu contextual sau original.

Master MCA. Aceasta este regiunea de productivitate optimă şi corespunde unui comportament de muncă normal. rezistenta este un semn ca schimbarea radicala intr-adevar se instaleaza si ca organizatia nu isi redefineste doar status-quo-ul. o organizatie nu isi poate permite sa se multumeasca cu realizarile actuale. chiar măsurabilă. In concluzie. 2004 150 . rezistenta este un fenomen natural care se poate folosi in mod constructiv. niste negocieri pot fi tot ceea ce este necesar pentru a-l convinge sa continue pe noua directie aleasa de companie. cea a îngrijorării/incertitudinii. • valorile şi cultura organizaţiei. În regiunea a treia. Odata cu globalizarea pietelor si inovatiile tehnologice. Pentru aceia care doresc sa mearga pe calea schimbarii dar le lipsesc abilitatile necesare.change-management.Afaceri în medii instabile. unii dintre aceştia chiar părăsesc compania. angajaţii se simt siguri în starea şi mediul lor de muncă. determinând saltul din a doua în cea de-a treia zonă sunt următorii: • istoricul organizaţiei şi schimbările din trecut. Aceste variabile includ: 115 Modelul Prosci. dar totusi nu doreste sa faca acel lucru. Figura 99. Intr-un fel. Change Management Learning Center. Chiar daca intalneste rezistenta. a riscului. daca un angajat poate sa se acomodeze cu schimbarea in ceea ce priveste performanta sa. • nivelul schimbărilor care au loc în întreprindere. prin intermediul scăderii productivităţii. rezistenţa activă la schimbare este vizibilă în cazul unor angajaţi. angajaţii se tem de schimbările ce au loc la locul de muncă. descrisă de Kurt Lewin. este aproape garantata aparitia ei in cazul schimbarii. www. semestrul III. 2013-2014 Rezistenţa la schimbare. care a devenit constanta in peisajul afacerilor. Modelul rezistenţei la schimbare 115 În prima zona caracterizată prin confort şi securitate. moralul angajaţilor s-ar putea să scadă iar rezistenţa pasivă a acestora faţă de schimbare devine vizibilă. concentrarea angajaţilor asupra activităţilor pe care le au de îndeplinit scade. Factorii care influenţează semnificativ rezistenţa la schimbare şi provoacă modificarea comportamentului angajaţilor. Managementul poate ajuta prin anticiparea reactiilor comune si folosirea lor ca avantaj. În acest context şi impactul asupra clienţilor este semnificator şi măsurabil şi schimbarea în sine devine un risc. De asemenea.com. afectează managerii şi angajatii in aceeasi masura cand sistemul se schimba. De exemplu. În cea de-a doua zonă. trainingurile sunt tot ceea ce este nevoie pentru a spulbera temerile acestor oameni. Prosci Flight and Risk Model. In această regiune. ceea ce influenţează negativ şi persoanele din jurul lor.

Forrester Research preconizeaza ca 3. Master MCA. General Motors si Nestle au angajat mai multi oameni in sediile din alte tari decat in sediul mama. Organizatiile opereaza intr-o economie globala caracterizata printr-o competitie din ce in ce mai acerba. indiferent de linia de productie sau servicii poate desfasura unele parti din procesul de productie in afara tarii. Muncitorii necalificati sau cu o calificare medie si majoritatea managementului de nivel mediu apartin celei de-a doua categorii. Multe functii sunt transferate in India. când. natiunile cu un set diferit 151 . Trenduri în schimbările organizaţionale GLOBALIZAREA. Aceasta creeaza o piata globala unde sunt mai multe oportunitati din cauza ca sunt si mai multi potentiali clienti.tipul comunicării (de pildă cine. In prima categorie intra detinatorii de capital. Comunicarea si schimbul de informatii penetreaza piata globala in diferite limbi si culturi. globalizarea este cauza canflictelor dintre natiuni asupra normelor domestice si situatiilor sociale cu care se confrunta. Conform lui Dani Rodrik. Cum tehnologia pentru producerea bunurilor devine standardizata si impartita international. Conform previziunii data de Society for Human Resource Management (SHRM) in 2002-2003. nivelul educational ridicat.Afaceri în medii instabile. Tot mai multe produse si servicii sunt consumate in afara tarii de origine. In acelasi timp. este si mai multa competitie din moment ce companiile locale trebuie sa concureze si cu companiile straine pentru clienti. liniaritatea. Filipine. O consecinta majora a globalizarii este mobilitatea sporita in piata de capital si piata muncii. Competitia globala si cooperarea globala exista in noua piata globala.nivelul şi felul training-urilor şi a suportului acordat angajaţilor. profesor de economie politica internationala la Hardvard`s Kennedy School of Government. cum şi ce comunică). 2013-2014 .motivarea schimbării la toate nivelele managerial .felul în care este percepută starea viitoare de către angajaţi. Aproape orice companie. zvonurile accelerează incertitudinea în raport cu comunicarea managerială atent planificată . iar globalizarea aduce o mai mare convergenta in materie de gusturi si preferinte. Oricum. planurile de marketing si eforturile de productie la pietele locale. . Sunt câteva trenduri cu impact asupra vietii organizationale. si daca nu sunt controlate vor aparea disfunctionalitati si rezultate dezastruoase la sfarsitul fiecarui proces de schimbare. Figura 100. . unde companiile trebuie sa isi adapteze strategiile de afaceri.felul în care rezistenţa la schimbare este acceptată de manageri. si in acelasi timp de interdependenta si colaborare. semestrul III. muncitorii calificatii si multi profesionisti. Astfel. Aceste cinci treduri creeaza tensiune pentru conducatori si angajati in timp ce se afla pe valul schimbarii in organizatia lor. diversitatea. Pentru a ramane competitive. Aceste tensiuni reprezinta atat oportunitati cat si amenintari. dintre care peste 70% se vor muta in India. Malaesia si alte tari unde forta de munca este ieftina. procesul asociat cu integrarea globala a pietelor de bunuri. servicii si capital a creat doua surse de tensiune.3 milioane de slujbe in servicii si consultanta vor fi expediate peste granita pana in anul 2015. in sens opus apare forta divergentei la lucru. stabilitatea si reteaua. reducerea barierelor pentru schimb si investitii a accentuat asimetria intre grupurile care pot depasi granitele internationale si acelea care nu pot. tot mai multe companii imbratiseaza externalizarea serviciilor. iar tehnologia prezinta avantaje. societati precum Foed. In al doilea rand. Cinci dintre acestea vor fi examinate in cele ce urmeaza: globalizarea. In primul rand.

A aparut o noua viziune asupra securitatii la locul de munca deoarece angajatii se simteau amenintati.S. Diversitatea in organizatii va continua sa creasca. De exemplu. Multi manageri studiaza industria din intreaga lume. Imaginea de ansamblu. ci si din punct de vedere al varstei. Globalizarea afecteaza modul in care organizatiile concureaza una cu alta. 2013-2014 de valori. dar si fac unele lucruri diferit. Organizatiile care se confrunta cu aceasta provocare vor avea de infruntat tensiunea dilema creata de integrarea globala versus dezintegrarea locala. 11 Septembrie 2001 a primit denumirea de “ziua care a schimbat lumea”. norme.Afaceri în medii instabile. Mai mult ca niciodata.2 procente intre 2000 si 2025 urmand sa devina cea mai mare minoritate din Statele Unite. actiuni globale versus solutii locale – isi pierd partile ascutite odata ce fortele contradictorii par sa mearga in aceeasi directie in organizatii pe tot globul. organizational si profesional. Niciodata oamenii nu s-au aflat in situatia de a lucra impreuna cu colegi de atatea culturi diferite si din atatea tari diferite. “gandeste global. Companiile care concureaza agresiv pe unele piete formeaza aliante strategice pe altele. Aceasta implica asigurarea ca integrarea economica internationala nu conduce la dezintegrarea sociala. oamenii trebuie sa interactioneze si sa comunice cu alti oameni care vin din medii total diferite. La alt nivel. orientarii sexuale si alte variabile demografice). Aceasta inseamna ca angajatii trebuie sa dispuna de noi abilitati de relationare. semestrul III. in care o varietate de procese contradictorii ce prezinta oportunitatile si amenintarile ce sfideaza modalitatile stabilite de a face afaceri si a muncii in organizatii. globalizarea creeaza o crestere rapida a diversitatii in cadrul organizatiei. Inteligenta culturala este definita ca si capacitatea de adaptare eficienta la diferite culture din punct de vedere national. Profesorul Rodrik a concluzionat “cea mai grea provocare pentru economia mondiala in anii urmatori consta in compatibilitatea globalizarii cu stabilitatea politica si sociala” (Rodrik 1997). etniei sau culturii. Ingrijorarea referitoare la scopul calatoriilor de afaceri a crescut si au aparut forme noi de comunicare ca teleconferinta sau videoconferinta. Securitatea din ce in ce mai mare schimba asteptarile in cadrul organizatiei din partea oamenilor. Integrarea si excluderea coexista cu greu una langa alta in organizatii. Managerii vor trebui sa isi dezvolte inteligenta culturala pentru a face fata diversitatii din organizatie. ca o consecinta a globalizarii. Census Bureau National Population Projections. in timp ce in tarile dezvoltate va ramane stabile sau chiar va 152 . DIVERSITATEA. Amenintarea terorismului continua sa fie o problema in toata lumea. populatia hispanica va creste cu 11. din cauza globalizarii. vietile oamenilor care lucreaza si traiesc in diferite parti ale lumii devin legate. ghidarea guvernamentala si regulamentele ar trebui sa faca pietele sa functioneze in mod eficient. Toate celelalte minoritati vor creste cu un procent de aproximativ 9%. este una de turbulenta si incertitudine. In combinatie cu modificarile demografice. Ei invata cum sa lucreze cu oameni care nu numai ca gandesc si comunica diferit. Master MCA. Organizatiile reflecta aceasta “societate de mozaic” prin diversitatea fortei de munca (nu numai din punct de vedere al rasei. fortele pietei versus interventia statului. Diversitatea transforma societatea din “societate de masa” in “societate de mozaic”. In lume populatia creste destul de repede in tarile in curs de dezvoltare. Cercetarile din managementul international au numit aceste noi abilitati de relationare “inteligenta culturala”. Asa cum s-a indicat de catre U. Asa cum organizatiile se transforma pentru a ramane competitive. institutii si preferinte colective incep sa concureze din ce in ce mai mult pe pietele pentru bunurile asemanatoare. precum si rolul lor in cadrul organizatiei. Evenimentele globale pot sa aiba un impact local semnificativ. actioneaza local” a fost adoptata ca strategie de afaceri pentru a infrunta schimbarile economoei globalizate. multe dihotomii sau paradoxuri – competitie versus colaborare. Numarul de angajati care monitorizeaza este din ce in ce mai mare. in timp ce numarul caucazienilor ca scadea cu aproximativ 19%. vor trebui sa se confrunte si sa rezolve o parte. daca nu chiar toate aceste dihotomii si paradoxuri.

stereotipuri si dispute culturale. In afara unui management potrivit. 2013-2014 scadea. Pe de alta parte. “talentele” oferite de gen sau diversitatea etnica sunt nepretuite. Odata cu beneficiile diversitatii apar si costurile.S. Cercetarile celor de la AARP arata ca aproape 8 din 10 dintre cei care au copii lucreaza part time. 5% lucreaza full time la un loc de munca nou sau au o cariera. organizatiile respective vor putea sa isi serveasca mai bine clientii externi. organizatiile pot sa gaseasca similaritatile si sa accentueze diferentele in fata marii diversitati. pana in 2015 aproape unu din cinci muncitori din U. Vor fi folositi multi muncitori temporari pentru unele sarcini si va aparea cerere pentru muncitori calificati si cu bune abilitati. in special atunci cand este o problema de comunicare. Pe langa faptul ca imbratiseaza aceasta diversitate intern. Diversitatea creeaza ambiguitate. fiind capabili sa evite consecintele gandirii de grup. FLEXIBILITATEA. Globalizarea si diversitatea obliga organizatiile sa devina mai flexibile si sa se adapteze. Oameni de diferite etnii sau din medii culturale diferite au atitudini. Pentru a realize toate acestea. organizatiile pot obtine mari beneficii de pe urma diversitatii. “Omogenistii” sustin ca grupurile omogene au o performanta mai buna decat grupurile cultural diversificate. Pentru a putea sa functioneze la nivel global si sa imbratiseze diversitatea. diversitatea poate produce efecte negative precum etnocentrism. Prea multa diversitate poate duce si la disfunctionalitati. Unele organizatii (si muncitori) au considerat convenabil sa ii considere pe unii angajati ca si consultanti. 153 . Trainingurile inter-culturale sunt necesare atunci cand este necesara depasirea unor probleme de comunicare. Master MCA. vor avea 55 de ani sau chiar mai mult. managerii si angajatii trebuie sa fie mult mai flexibili si sa isi dezvolte abilitatile si strategiile de lucru cu diverse grupuri de oameni atat la locul de munca cat si pe piata. complexitate si confuzie. Crescand diversitatea culturala atat in sectorul public cat si in cel privat. Conform American Association of Retired Persons (AARP). Organizatie cu o mare diversitate pot intalni dificultati in a ajunge la un consens si a implementa solutii. Unele organizatii le permit angajatilor sa aiba medii de lucru diferite (ex: programul/timpul de lucru) precum si data platii salariului. Grupurile heterogene sau diversificate au o capacitate mai mare de rezolvare a problemelor. in comparative cu grupurile omogene. Rezultatul va fi o inegalitate intre aceste natiuni. Organizatiile cu o mare diversitate pot sa inteleaga si sa penetreze pietele deschise. exact opusul a ceea ce se doreste sa se obtina prin diversitate. semestrul III. marea diversitate organizationala are si partile ei proaste. asupra atitudinii si performantei lor la locul de munca. Raspunsul la cresterea diversitatii a fost in multe cazuri cresterea flexibilitatii organizationale. In multe organizatii. Pensionarii vor dori sa isi pastreze locul de munca. Imbatranirea fortei de munca din America inseamna mai multe pensionari si posibila lipsa a muncitorilor calificati. conform “omogenistilor” are potentialul de a polariza diferite grupuri sociale si de a ingreuna productivitatea in timp ce hraneste cinismul si tensiunile din interiorul grupului. doar 16% nu vor lucra deloc. Daca este corect sustinuta. In special pentru organizatiile orientate spre cercetare si dezvoltarea tehnologiei. In unele job-uri. organizatiile isi concentreaza atentia asupra distinctiei intre grupurile entice si culturale. trainingurile privind diversitatea pot ajuta oamenii din organizatii sa inteleaga si sa pretuiasca diversitatea. iar oportunitatile economice vor duce la cresterea imigratiei si migratiei intre aceste natiuni. In urma acestor cautari. Aceste organizatii dispun si de un grad mai ridicat de creativitate si inovatie. Provocarea managementului este de a face fata tensiunilor ce se produc intre cei ce sustin heterogenitatea si cei ce sustin omogenitatea. Diversitatea.Afaceri în medii instabile. valori si norme diferite. organizatiile trebuie sa invete sa aprecieze si sa valorifice diversitatea inainte ca beneficiile obtinute de pe urma diversitatii sa fie complt realizate.

Organizatiile subtiate iau decizii mai repede deoarece fiecare persoana este mai aproape de persoana decizionala. Abrahamson de la Columbia Business School. in cartea sa “Change Without Pain” (2004) in care discuta modul in care organizatiile pot sa faca fata schi mbarii si cum angajatii pot obosii in urma acestor schimbari. destabilizatoare si dureroase cauzate de “distrugerea creativa”. organizatiile au “subtiat managementul” si structura personalului in concordanta cu alte initiative cum ar fi: reducerea si dezvolvoltarea de retele. Descentralizarea este condusa de tehnologiile de comunicare ce permit companiilor sa inainteze procesul de luare a deciziilor. Tensiunea este bine surprinsa de profesorul E. si fara ca beneficiile asteptate sa se realizeze in totalitate. Profesorul Abrahamson propune “recombinarea creativa” ca o abordare alternativa la schimbarile destructive. Astfel luarea unei decizii este descentralizata. Ei nu trebuie sa respecte lantul ierahic si nici nu se simt constransi de el. Cheia spre o centralizare de succes este gradul de raspuns. LINIARITATEA. operatiunile IT. organizatiile se schimba in mod constant si se restructureaza pentru a-si creste flexibilitatea si a scadea costurile. semestrul III. Reorganizarea afacerii. viteza si timpul de raspuns sunt critice. Sunt cateva grade decizionale si astfel angajatii sunt incurajati sa ia decizii. ei sustin ca cei care lucreaza cu organizatiile descentralizate se simt mai liberi.ca Daimler Chrysler si PepsiCo. Daca centralizarea operatiunilor poate raspunde nevoilor clientului. mai flexibile si mai innovative. .Afaceri în medii instabile. Oricum. O consecinta a acestui lucru este intreruperea legaturii cu locul de munca. externalizarea. Schimbarile in afaceri si procesele operationale au nevoie de timp pentru a se stabiliza.spre exemplu. Sunt evidente beneficiile centralizarii ca: controlul imbunatatit si contabilitatea este mai clara in comparatie cu oraganizatiile descentralizate. Master MCA. Pentru a maximiza timpul de raspuns. sa devina familiari cu acesta si sa poata opera efficient. Dezbaterea despre descentralizare versus centralizare a operatiunilor in organizatii este una de durata. atunci abordarea are sens. dar nu pot intodeauna face asta pentru ca fortele centralizarii apar in peisaj. eficenta 154 . presiunea competitivitatii poate obliga organizatia sa faca o serie de schimbari fara sa le dea timp angajatilor pentru a invata si a face trainingurile necesare. Organizatiile sunt prinse intre opozitia fortelor de centralizare si descentralizare. Raspunsul la cresterea competitivitatii a rezultat in urma tensiunii generate de nevoia de a deveni flexibil si in acelasi timp de a pastra stabilitatea in timp ce schimbarile sunt implementate in organizatie. au revenit la centralizarea operatiunilor IT dupa cateva tentative de descentralizare. Sustinatorii descentralizarii empatizeaza cu ideea ca mai putine trepte ierarhice oglindesc eficacitatea retelelor create: sunt mai rapide. reorganizarea job-ului si alte abordari pentru optimizarea afacerii au fost implementate pentru cresterea ficientei operationale si de proces in timp ce se reduc costurile. Cum organizatiile raspund clientilor si actionarilor sau a fi primii pe o piata pot face o diferenta uriasa atat timp cat etse una premium. De asemene. Intr-o piata cu o competitie majora. Ei vor sa prinda oportunitatile oferite de descentralizare si sa creeze retele mai rapide mai puternice. organizatiile liniare creeaza noi tensiuni intre centralizare si descentralizare. Cateva companii . Totusi. Pentru a ramane competitiva. Beneficiul unei mari flexibilitati poate fi contracarat de consecintele negative ale modului de lucru 24/7 (24 ore si 7 zile/saptamana) incluzand aici stresul foarte mare. Este o batalie lunga de secole intre standardizare si autonomie. Organizatiile care pot dezvolta noi tehnologii mai repede sau care se pot adapta la schimbarile din piata sunt acelea care vor supravietui in competitia actuala. 2013-2014 camunicarea avansata si tehnologiile informale permit lucrul de acasa prin calculator. ca angajatii sa invete noul process.

the organization must recognize and accept the dissatisfaction that exists by communicating industry trends. capitalul social si increderea sunt elemente cheie. Organizatiile care au micsorat doar pentru competentele majore trebuie sa isi externalizeze toate fucntiile pe care le faceau in cadrul companiei. Some documentation also refers to the resistance to change as the cost of change. Organizatiile care doresc sa devina plate vor trebui sa raspunda cu claritate la tensiunile dintre centralizare si descentralizare. semestrul III. early steps towards it. The Formula for change was created by R. Mecanisme alternative pentru coordonare trebuie dezvoltate pentru controlul crescut al “constelaţiei” si uneori slabiciunea naturala a altor parteneri din organizatie. relatiile puternice dezvoltate intre producatori si furnizori (si alti producatori). Organizatiile structurale sunt importante in industrii cu produse complexe unde tehnologia si clientii se schimba rapid. Fortele de agreegare si dezagregare vin cu noi provocari pentru organizatii. the change will still not occur should the psychological resistance of employees be at a high level and vice versa. In multe industrii. Experienta legala si negociere este importantă in cadrul retelei. Companiile nu pot controla asa bine calitatea produselor sau serviciilor pentru ca trebuie sa depinda de partenerii lor pentru caliatea serviciilor si a bunurilor. Alt sens al companiilor din retea se refera la relatiile lor cu alte organizatii. Pentru aceste retele sa functioneze. Pe de alta parte. ca în cazul industriei IT. best practice and competitive analysis to identify the necessity for change. spatiu birouri si finantare pentru noi filiale. Forme alternative de control trebuiesc dezvoltate pentru controlul calitatii. concrete steps that can be taken towards the vision. 2013-2014 corporatista versus eficienta locala si presiunea asupra costurilor si resurselor versus acomodarea pe anumite nevoi locale. Decat sa lucreze pe ierarhia orizontala. Alt avantaj este ca organizatiile nu au nevoie de asa multe beneficii ca un angajat . V = Vision of what is possible. de exemplu: folosirea contractorilor independenti. To ensure a successful change it is necessary to use influence and strategic thinking in order to create vision and identify those crucial. leadership ideas. parteneriate strategice si aliante pana si cu competitorii. Gleicher and is sometimes called Gleicher's Formula. Beckhard and D. Master MCA.Afaceri în medii instabile. RETELELE. If the product of these three factors is greater than R = Resistance then Change is possible. Three factors must be present for meaningful organizational change to take place: D = Dissatisfaction with how things are now. 155 . Aceasta dezbatere este ata neproductiva vat si nenecesara. Modelul . prin urmare o parte importanta din munca este facuta fara contract si uneori sub pretul companiei. It is then subdivided into the economic cost of change (monetary cost) and the psychological cost of change. care sunt mai simple şi ieftine. This formula provides a model to assess the relative strengths affecting the likely success or otherwise of organisational change programs. Trendul catre organizatiile si structurile retelistice creeaza o noua tensiune intre interdependenta si independenta. In this case the formula for change is represented as: D x V x F > C(e+p) What this allows managers to do is to isolate the actual problem areas of change and develop unique strategies specifically designed to resolve the correct form of resistance. Harris)116 D*V*F>R 116 D * V * F > R.Ecuaţia schimbării (Gleicher. Legaturile stranse in cadrul unui grup de companii le permite sa lucreze una cu alta in moduri care sunt mai rapide decat ingradirea cadrului legal al contractelor si in acelasi timp sa mentina flexibilitattea de a renunta la relatie in caz de nevoie. F = First. Pentru a preveni pierderea de timp si efort cu managementul contractelor cu furnizorii. asa ca industria textila in Italia. organizatiile au invatat sa dezvolte legaturi stranse cu furnizorii pentru ca mecanismele legale sa fie inlocuite cu mecanisme sociale. Astfel de organizatii sunt mult mai bine legate. What this tries to demonstrate is that even if the monetary cost of change is low. retelele au cateva dezavantaje. Organizatiile tind sa incurajeze comunicarea orizontala intre angajati. uneori este mai rapid pentru muncitorii care au nevoie sa se coordoneze intre ei doar pentru a comunica direct. Berkhard. Un alt avantaj al retelelor este ca organizatiile au un grad mai mare de flexibilitate si incredere si astfel devin mai competitive in piata globala. In addition. Figura 101.

. nu vă opriţi. Kotter trece in revista parcursul normal al managementului schimbarii – cei 8 pasi pe care el ii considera necesari: 1. Modelul ADKAR117 117 The ADKAR model was first published by Prosci in 1998 after research with more than 300 companies undergoing major change projects. I dont want to work here anymore. Pana la urma.How dare you do this to me. In 2006. etc. Why change what worked before?  Anger . Pinguinii de pe un iceberg pe care traiesc de cand se stiu sunt atentionati de catre Fred – pinguin singuratic si savant – ca iceberg-ul se topeste si odata cu iarna ar putea crapa. datorita inghetarii apei din crapaturi.Afaceri în medii instabile. 2013-2014 D (Dissatisfaction) * V (Vision) * F (First Steps) > R (Resistance to Change) Toate aceste 3 componente trebuie sa fie prezente pentru a invinge rezistenta la schimbare: .  Bargaining . altii ca nu se poate. castigati victorii pe termen scurt.I am confused. Sub forma unei fabule. Invitaţie la lectură: John Kotter – “Aisbergul nostru se topeste” Povestea este simplă. Master MCA.This can't be happening. imputerniciti agentii schimbarii pentru a actiona. I have worked hard here for years. government and our community”. pe care sa le si implementeze. Prosci released the first complete text on the ADKAR model in Jeff Hiatt's book „ ADKAR: a model for change in business.lipsa satisfacţiei în legătură cu situaţia prezentă.realizarea unor primi paşi în direcţia atingerii obiectivului propus. This is for real not just talk. 6. comunicarea schimbarii si castigarea increderii in implementarea ei. 3. 156 .  Acceptance .  Denial . . 4. Fred persevereaza si reuseste sa atraga de partea lui o echipa care sa gaseasca solutii pentru schimbare.Its making my life easier. Figura 103.Modelul Kubler-Ross Faze/reacţii posibile:  Shock . semestrul III. Cum reactioneaza pinguinii? Asa cum am reactiona si noi. creaţi o nouă cultură. alcătuirea echipei de coordonare a schimbării. Unii spun ca Fred este nebun. 2.This is a waste of time.existenţa unei viziuni faţă de un viitor posibil şi dorit.Trying and testing the changes.What's in it for me . Modele ale schimbării Figura 102. elaborarea viziunii si strategiei schimbarii.Its not so bad . Can’t we change this but not that?  Depression .I suppose we can try it for a while.. 8. crearea senzatiei de necesitate a schimbarii.  Transition .  Advocacy . 7. 5. altii il cred dar nu fac nimic in legatura cu asta.

comunicam. conflictul poate fi functional sau disfunctional. Consolidarea – persoanele şi organizaţiile trebuie să fie consolidate pentru a susţine şi a menţine schimbările şi trebuie să se realizeze un nou comportament. trebuie pregătiţi pentru a suporta schimbarea Cunoştinţele – a şti pentru ce trebuie schimbarea nu este suficient. Consolidarea . Master MCA. Managementul conflictelor Termenul “conflict” se referă la incompatibilitatile percepute rezultate în mod tipic de la o forma de interferenta sau opozitie. este ocupatia strategiilor pentru a corecta aceste diferente percepute intr-un mod pozitiv. Resursele pot include bani. atunci. câţiva factori pot crea conflictul organizaţional: o Resursele rare. if change is to endure. Din cauza diferentelor dintre noi.Afaceri în medii instabile. but that we should never lose sight of the fact that those teams and organizations are comprised of individuals that need to make individual commitments to change. Oricum. Borisoff şi Victor (1998) subliniază că: “Am ajuns sa recunoastem si să admitem beneficiile referitoare la ceea ce oferă conflictul. 2013-2014 Prosci’s ADKAR change model describes the necessary phases for an individual to adopt a permanent change in their behavior and attitudes. Aceasta creeaza o situaţie in care conflictul este inevitabil.Ability – to implement new skills and behaviors 5.” Teoreticienii de management au dezvoltat şi sugerat o varietate de optiuni pentru a tine sub control conflictele organizationale. suntem provocati. The building blocks of the ADKAR Model include: 1. Dorinţa . Gestionarea conflictelor. altfel. Elementele organizationale sunt des in competitie pentru resursele rara sau in declin. Cunoştinţele . oameni sau informatii. In timp ce conflictul disfunctional este distructiv şi duce la productivitate scazută. şi suntem impinsi sa gasim solutii creative la probleme.o persoană sau membrii organizaţiei trebuie să aibă motivaţia şi dorinţa de a participa la chemarea pentru efectuarea schimbării. Constienţa /Sensibilizarea . Potrivit lui Daft şi Terry. Prosci’s approach to organizational change management is to first recognize that for an organization to successfully change. Pentru multe decenii. The point is not that teams and organizations don’t have needs or concerns that are separate and distinct from the needs and concerns of individuals. Abilitatea – orice persoană sau organizaţia care doreşte cu adevărat schimbarea trebuie să dobândească şi să aplice noi cunoştinţe şi comportamente pentru a face ca schimbările necesare să se producă. o persoană sau o organizaţie trebuie să ştie să schimbe . trebuie dezvoltate abilităţile de a implementa schimbarea prin acţiuni de zi cu zi. Dorinţa . trebuie creată nevoia de schimbare. semestrul III.Knowledge – of how to change 4.Awareness – of why the change is needed 2.o persoană sau o organizaţie trebuie să ştie pentru ce o schimbarea este necesară . cel functional poate chiar incuraja un efort mai mare de munca si sa ajute la performanţa sarcinilor. 157 . de a avea noi comportamente.Desire – to support and participate in the change 3. o persoană sau o organizaţie probabil va reveni la vechiul comportament. provizii. managerii au fost invatati sa vada conflictul ca o forta negativa.Reinforcement – to sustain the change Pentru reuşita procesului de schimbare trebuie parcurse următoarele cinci etape: Sensibilizarea . Abilitatea . all individual stake holders must individually transition through each step of the ADKAR change model.

Asemenea diferenţe fundamentale pot afecta atât caile prin care partile se exprimă cat si modul in care interpretează comunicarea pe care o primesc. Barierele bazate pe comunicare pot deriva de la diferente in stilurile de vorbit. duc frecvent la intelegerea gresită a partilor implicate. o Diferenţe de putere şi statut. semestrul III. Aceste diferente de stiluri distorsioneaza frecvent procesul de comunicare. Persoanele care sunt centrate numai pe competitive se comporta adesea agresiv sau nu accepta 158 . valori si credinte. Mult din ceea ce managerii consideră ca fiind un conflict real este de fapt rezultatul acestui pseudo-conflict. Figura 104. Competitia. in schimb. colaborarea. o Nepotriviri de personalitate. Cu atât mai mult. compromisul. în timp ce cooperarea evaluează dorinţa de a permite sau de a ajuta cealaltă parte să-şi atingă propriile sale scopuri sau rezultate. o Eşuarea comunicării. Miller şi Steinberg numesc aceasta percepţie gresită “pseudo-conflict”. Oamenii pot incerca sa ia parte la conflicte pentru a-si creste puterea sau statutul intr-o organizatie. Un conflict de personalitate apare atunci când doi oameni pur şi simplu nu se înteleg sau nu vad lucrurile similar. în stilurile de scris şi in stilurile de comunicare nonverbala. Aceste denaturari. fac partile implicate sa creada ca exista un conflict bazat pe comportament cand. atitudini. Insistenţa este motivarea individului de a-şi atinge propriile scopuri. este comun ca părţile implicate să nu-si dea seama de aceste impresii false. care este mai mult un conflict perceput decat unul real. Conflictele pot aparea de asemenea cand limitele serviciului si responsabilitatile sarcinii sunt neclare. Tensiunile de personalitate sunt cauzate de diferenţele de personalitate. de fapt. Conflictele de putere si statut pot aparea cand o persoana are influenta indoielnică asupra alteia. Conflictele de obiective in munca individuala sunt o parte naturala in orice organizatie. Thomas şi Kilmann (1974) au descris 5 modalitati în care persoanele reactioneaza atunci când sunt puse în situaţii de conflict: competitia. evitarea si acomodarea. Barierele adiţionale la comunicare pot aparea de la intersectarea genurilor si diferentelor culturale ale participantilor. Master MCA. nu exista nici un conflict.Afaceri în medii instabile. având în vedere circumstanţele situaţiei şi personalităţile indivizilor implicaţi. Neintelegerile rezultate. obiective şi rezultate. Indivizii pot să nu fie de acord cine are responsabilitatea pentru sarcini si resurse. 2013-2014 o Ambiguităti jurisdictionale. Aceştia au identificat o grilă pentru conflicte compusă din stilurile de management al conflictelor bazată pe două dimensiuni: insistenţă şi cooperare. Conflictele pot aparea deoarece oamenii urmaresc obiective diferite. o Diferenţe de obiective. Comunicarea defectuoasă duce la interpretari şi neintelegeri care pot duce la conflicte de lunga durata. mai tarziu. Instrumentul de măsurare Thomas-Kilmann – Abordarea relaţională bazată pe interese Oricare dintre cele cinci stiluri pentru soluţionarea conflictelor descries în figura anterioară poate fi potrivit. Stilul competitiv este caracterizat prin dorinta de satisface a propriilor nevoi pe cheltuiala altora.

într-un conflict in care doi furnizori alternativi licitează. iar încercarile de a domina sunt frecvente. castigarea contractului poate fi realizata doar pe socoteala furnizorului competitor. Din cele cinci modele descrise în matrice. o abordare competitivă aproape niciodată nu merge bine in conflictele interpersonale a persoanelor ce lucreaza in acelaşi birou (sau chiar in aceeasi organizatie). Compromisul Stilul compromisului este o abordare intermediara. Persoanele cu orientare colaborativa manifesta comportamente asertive si cooperative. în functie de situatie. • Diferentele individuale si experienta prealabila a persoanei o poate face sa favorizeze un anumit stil de raspuns. au fost identificate consideratii strategice pentru gestionarea conflictelor conform variatelor circumstante. cât si la cele ale celorlalti. In aceste situatii. Compromisul este la întâlnirea celor doua dimensiuni. Orientarea evitanta este exprimata adeseori prin comportamente non-asertive si noncooperante. doar strategia de colaborare ca mod de a gestiona conflictele se eliberează de paradigma câştig-pierdere. • Principalul beneficiu pe care o persoana îl poate extrage din acest model este acela de flexibilizare a raspunsurilor la situatii de conflict – cunoasterea stilului personal de raspuns poate determina optarea pentru alte modalitati. Aceste persoane se bazeaza de multe ori pe soarta pentru a le rezolva problemele. se pot afirma urmatoarele: • Orice persoana poate face apel. Intr-adevar. integrarea si solutiile câstigatorcâstigator (win-win). un castigator in intr-un scenariu castig-pierdere care esueaza in a depune efort 159 . fara a încerca în mod activ sa faca ceva pentru aceasta. Fiecare parte da ceva în schimb pentru a câstiga. dar nici nu colaboreaza pe deplin cu partile implicate. Ei nu au respins configuratiile câstig-pierdere. persoana poate opta pentru una sau alte dintre modalitatile de raspuns. persoanele care favorizeaza competitia se implica în confruntari de tip cîstigator-pierzator (win-lose). Opusul reactiei de competitie este cel de acomodare. Atunci când o persoana evitanta este într-o situatie de conflict. Opusul colaborarii este evitarea. De multe ori. tendinta va fi aceea de a distrage atentia de la problema sau pur si simplu de a ignoraproblema în totalitate. dar nu asta a fost intentia originală a autorilor. A devenit aproape obişnuit sa se ajunga iar la alternativa câstig-castig. Acomodarea. mai putin încercate. acomodarea poate fi vazuta ca o forma de a câştiga prin pierdere. Evitarea. Persoanele evitante se comporta în asa fel. propriile interese si nevoi cu scopul de a pastra echilibrul. Master MCA. In schimb. Persoanele colaborative valorizeaza beneficiile reciproce. Colaborarea. încât la prima vedere ele par indiferente atât la propriile nevoi. colegii de muncă – si castigatorul si invinsul – trebuie sa mearga inainte impreuna.Afaceri în medii instabile. cea mai buna alegere poate foarte bine să fie o strategie prin competitie cu un castigator şi un invins. In cele mai multe cazuri. care prin definitie devine invinsul. fie ca o manevra diplomatic eficienta. în circumstante diferite sau chiar în acelasi tip de circumstanta. ale cooperarii si ale asertivitatii. În functie de circumstante. in multe conflicte ce apar legate de politica firmei. De exemplu. Intradevar. Aceste persoane sunt în general nonasertive si cooperante. Aceste persoane sacrifica. o strategie de acomodare poate sa-i faca pe indivizi sa-si intareasca viitoarea pozitie de negociere permitandu-si sa piarda conflictele de care nu sunt interesati in mod special. în timpul gestiunii conflictului. Stilul colaborativ caracterizeaza persoanele care sunt preocupate de satisfacerea tuturor partilor intrate în conflict. linistea sau confortul celorlalti. De exemplu. Spe deosebire de cazul furnizorilor competitori. un individ poate alege o strategie de acomodare pentru a adauga un echilibru la negocierile la care celalalt oponent deja a fost nevoit sa lase de la el cateva alte puncte. In contrast. un „drum de mijloc”. la diferite reactii de a gestiona conflictul. semestrul III. În legatura cu aceste moduri de reactie la conflict. Persoanele care favorizeaza stilul de tip acomodare sunt de regula mai preocupate cu a le face altora pe plac decât cu a lua în considerare propriile nevoi. obiectivul intr-o situatie ca aceasta este să se castige contractul pentru compania fiecâaruia. Persoanele înclinate spre compromis sunt satisfacute atunci când toate partile implicate ating o satisfacere moderata (chiar daca incompleta) a nevoilor lor. 2013-2014 cooperarea cu ceilalti. un manager poate alege sa cedeze o disputa unui angajat care este foarte stresat pentru a-l motiva. Similar. Până la urma. • Nici una dintre aceste modalitati de raspuns la situatii de conflict nu este în mod necesar superioara celeilalte – în functie de circumstante. un asemenea comportament poate fi perceput fie ca evitant. O persoana care practica compromisul nici nu evita pe deplin abordarea problemei.

Master MCA. Invers. Presupuneri stereotipice despre diferitele comportamente bazate pe cultura sunt neacoperite. APROBARE. Tehnica celor 5 “A”. Chiar şi abordarea traditionala a evitării conflictului are locul ei ca o strategie ocazional acceptată. reprezinta o incercare să indrepte conflictul intr-o directie pozitiva.Afaceri în medii instabile. Un manager poate alege sa evite un angajat in cazul unei iesiri sentimentale. Aprobarea este unul dintre paşii in care fiecare parte incearca sa-l asculte pe celalalt. compromisul este adesea o strategie folositoare când este vorba de mici interese. un proces orientat spre rezolvarea problemelor. Borisoff şi Victor identifică cinci paşi in procesul de management al conflictelor pe care le numesc cele cinci A-uri ale managementului conflictelor: apreciere. părtile implicate colectează informatii potrivite referitoare la problema. Acomodarea. Acest proces este ajutat de folosirea tehnicilor de ascultare activa si de incurajarea clara. atitudine. compromisul salveaza ambele parti de timpul necesar sa caute tehnici de rezolvare a problemelor si sa se adreseze esentei fundamentale a conflictului. In modul de colaborare. De exemplu. care dintre modurile de gestionare a conflictelor este cel mai potrivit pentru aceasta situatie. partile aflate in conflict isi folosesc energiile creative sa gaseasca raspunsuri inovative la vechi probleme. pe de alta parte. astfel dandu-i posibilitatea managerului sa foloseasca conflictul ca un instrument pentru rezolvarea prin alte mijloace a obiectivelor in cadrul organizatiei. un membru al unui context cultural ridicat poate sa intepreteze ceea ce un membru al culturii de jos spune ca fiind in mod inutil grosolan sau chiar prost crescut. ATITUDINE. abordarea de colaborare a managementului conflictului reprezinta cel mai util mod pentru majoritatea tipurilor de managementul conflictelor. Acesta diferă de o strategie de acomodare. In timp ce evitarea conflictului a fost doar subiectul acuzarii considerabile. Partile cu participarea tuturor decid ce este si ce nu este esential pentru problema. In pasul de apreciere. de asemenea. Aprobarea permite ambelor părti să construiasca empatia necesara pentru motivarea unei solutii la problema. Este in aceasta cheie respectul ca modul de colaborare a managementului conflictelor difera de celelalte patru moduri de gestionare a conflictelor. Managerul utilizeaza conflictul sa ghideze partile sa spuna ce esenţiale sunt obstacolele intampinate de organizatie. In final. competitia şi compromisul – ca permutări ale unui scenariu castigpierdere – sunt simple forme de intervenţii asupra conflictelor. in care partea care face concesii gaseste o problema minora pe care partea opusa o considera importanta. poate fi mai degraba folositor in a permite ambelor parti sa se racoreasca sau sa castige timp pana ce toate faptele unei probleme au fost adunate. Atitudinea incearca sa indeparteze fundatia pentru pseudo-conflict. In timp ce toate aceste moduri au locul lor in strategiile disponibile managerului. Cu alte cuvinte. 160 . ci implica incurajarea activa a celeilalte parti sa comunice deschis interesele sale. Aprobarea actioneaza ca apreciere pentru cealalta parte si demonstreaza ca una din parti intelege (fără neaparat a se certa) pozitia celeilalte parti. Partile implicate indica de asemenea ariile in care ar fi dispusi sa accepte compromisuri si ce vrea de fapt fiecare parte. semestrul III. pana cand angajatul a avut suficient timp sa se calmeze. 2013-2014 pentru a acomoda cealalta parte poate chiar provoca o lovitura in forma lipsei de angajament sau rezistenta deschisa. aceasta metoda de a gestiona conflictele actionează mai putin ca o interventie si mai mult ca un management real al conflictelor. de exemplu. APRECIERE. Partile implicate aleg. aprobare. aceştia sustin ca paşii permit un management al conflictelor continuu. Prin comportamentul de colaborare. nonverbala. Aprobarea merge dincolo de a raspunde numai la ce este spus. Colaborarea ca mod de gestionare a conflictelor. conflictul insusi actionează ca un intrument managerial. Un manager poate avea o abordare de compromis in mod eficace atunci cand ambele parti considera problema de importanţă mica sau medie. acţiune şi analiza. In aceste cazuri. evitarea.

In acest ultim pas. ceva mai mult decat indicii subtile) pentru a stabili unde pot aparea posibilele probleme. participanţii decid ce vor face şi apoi vor sumariza si revizui cu ce au fost de acord. toate partile trebuie sa stea in alerta pentru alte probleme ce sunt ridicate si sa caute solutii productive. In final. semestrul III. cineva analizează potentialele variatii problematice in stilurile de scris. in pasul atitudine. In final. Asemenea diferente pot umbri anumite intelesuri. dar reprezinta mai degraba abordari culturale pentru a folosi stiluri de comunicare implicite versus explicite. managerul comunica oportunitatea pentru solutionarea conflictului bazata pe incredere si feedback la acele puncte pentru care partile au cazut deja de acord. comportament si perceptii ale politeţii. in cadrul atitudinii. Master MCA. ANALIZA. Analiza permite participanţilor să monitorizeze atat rezultatele pe termen scurt. In final. vorbit si manierele non-verbale. 161 . Asemenea variatii de comunicatie au foarte putin in comun cu intentia sau continutul mesagelor. Parte a analizei este sa constate daca cerintele fiecarui participant au fost discutate (si indeplinite dacă era posibil). Simultan. ACTIUNE. fiecare individ evalueaza comportamentul celorlalte parti (deseori. Actiunea incepe să implementeze activ modul ales pentru gestionarea conflictelor.Afaceri în medii instabile. care sunt compuse din stereotipuri sexuale privind probleme de insistenţă. analiza initiaza impulsul pentru abordarea managementului conflictelor ca un proces continuu. Similar. cat si pe cele pe termen lung ale soluţiilor conflictului. Daca modul selectat este abordarea ce rezolva problemele. Acesta este rolul participantului la conflict sa mentina o minte deschisa si ascultatoare la toate partile implicate. 2013-2014 un membru al unui context cultural jos poate interpreta ceea ce o persoane din contextul cultural ridicat ca fiind indirect sau chiar complet amagitor. se pot admite diferente in felul in care barbatii si femeile sunt in general conditionati sa comunice. Experţii au delimitat stilurile de comunicare diferite intre barbati si femei. fiecare individ trebuie sa ramana constient de propriul sau stil de comunicare si de comportamentul in general. De asemenea.

ro.. Despre felul în care psihologia umană influenţează economia şi ce înseamnă asta pentru capitalismul global. The long tail – how endless choice is creating unlimited demand. ARCHETTI. A. I.. C. Editura Meteor Press.A. (2009). 2005 BURKE. C. 2006 FRIEDMAN. D.. Analysis of EU-27 household final consumption expenditure — Baltic countries and Greece still suffering most from the economic and financial crisis .. Editura comunicare. C. Management şi marketing în era turbulenţelor..economic recovery on hold : special topic determinants of job creation in EU11: evidence from firm level data. Editura Publica.. impactul foarte puţin probabilului.. (2006). (2002). M. EFE – Edition Formation Entreprise.. 2009 LARKIN.W. Editura PUBLICA. R. Naşterea capitalismului dezastrelor. T. (2011). (2006). M.org NICULAE... (2004).. (2009) Excepţionalii (outliers). S. McKinsey Global Institute. C. EU11 regular economic report: macroeconomic report . A Harvard Business Review. Chaotics..The Worldbank. Editura Curtea Veche. 2010 ANDERSON. McKinsey Global Institute. D’APRILE. 2010 TALEB. RAISER.. G. REGOUT.. Bucureşti.. Comunicarea Organizaţională Şi Managementul Situaţiilor De Criză. B. 2008 162 . G. (2012) Golden growth: restoring the lustre of the European economic model . (2006) Dicţionar de ştiinţe economice.. MIHM. Bucureşti. Vol. J.. A Harvard Business Review Book. Bucureşti. CASLIONE. (2003) Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc.. Curs fulger despre viitorul finan ţelor.W. R. Editura Publica. piaţa liberă şi prăbuşirea economiei globale.. POWERS. The Random House Group Limited. N. C. Critical Mass – how one thing leads to another. semestrul III. Blackwell Publishing Ltd. Lebăda neagră.. Paul Volcker.D. 2006 KLEIN. MIRCHKE. (2008). Harvard business review. Making brilliant decisions in turbulent times. 2010 ROXBURGH. International Food and Agribusiness Management Review. Intoarcerea economiei declinului şi criza din 2008. previziuni pentru secolul XXI.. R.. America. C.hbr. D. 2006 NEILSON. Random House Business books. C.. E. (2006). 2003 JESSUA. C. Editura Meteor Press. 1999 DRUCKER. C.. Competiţie. 2008 KORCZYC. M. SHILLER. VITRY. Bucureşti. LOICHINGER. (2010).. 2009 GREENSPAN. (2006) Gestion de Crise. Bucureşti. Review Virtual Strategist – A Journal of Strategy & Business Transformation. 2003 MORRIS.. DETRE J. VINCELETTE. Warren Buffett. La response de l’entreprise. www.. (2005) Strategy Development in a Turbulent Business Climate: Concepts and Methods. European growth and renewal: The Path from Crisis to Recovery ... Issue 2/Spring 2002 ROUBINI. I. J. 2 of Golden growth: restoring the lustre of the European economic model . (2013). VELIN. P. Editura Litera. G. The secrets to successful strategy execution. GHERGHITA. (2003) Cultură. Economia crizelor. Povestea succesului. 2009 GERSTBERGER.A. (2006) Despre profesia de manager. D. Următorii 100 de ani. J. STIRGLITZ.. Editura Publica.. (2010). October 2010. P.A. CHAU. Volume 8. Criza economică şi profeţii ei. Master MCA. Editura Teora..E. E. 2004 EIKEN. Editura Publica. 2004 BOEHLJE M. (2010). (2010). D. S. LACO. Washington DC. K.. YANEVA. July 2011 ROXBURGH. World Bank. (2006) Frontierele managementului. 2013-2014 Bibliografie: AKERLOF. Editura ARC. 2012.. (2009) Era turbulenţelor. M. 2009 KRUGMAN. Editura Publica. O. P. P. Editura Litera.N. ... (1999) Realităţile lumii de mâine. In cădere liberă. (2010) Beyound Austerity: a Path to economic Growth and Renewal in Europe . 2/2013 GILL. P. G. N. E. Bucureşti. MARTIN. Editura Vellant.org/curated/en/2013/06/17854302/eu11-regular-economic-reportmacroeconomic-report-economic-recovery-hold-special-topic-determinants-joc-creation-eu11evidence-firm-level-data KOTLER. MADZAREVIC-SUJSTER.worldbank. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor ROSENZWEIG. J. R. Editura Economică. L..J. George Soros.worldbank....S. (2009). http://documents. 2009 HUŢU. 2006 DRUCKER... GHERGHITA.. (2008) Doctrina şocului.. Spirite animale. A. N. Leading in turbulent times. EUROSTAT Statistics in focus.. Washington D. COOPER. Editura Publica. S..C. MIRCHKE. 2010 MOSS KANTER. P..Afaceri în medii instabile...org/curated/en/2012/04/16234385/golden-growth-restoringlustre-european-economic-model GLADWELL. J. Schimbare. 2006 BALL.. LABROUSSE. Issue 2.. Bucuresti.. (2013). (2009). http://documents.. GRAY A..

The Ernst & Young “Business Risk Report 2010” http://www.undp. ediţia 2013-2014 (http://www.org/content/undp/en/home/librarypage/hdr/human-development-report-2013/ Indicele de percepţie a coruptiei 2012 http://www. Finance. Editors: Denis Smith.org/index/ Global Entrepreneurship Monitor (GEM) 2013 www. 2010 The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank World Economic Outlook (WEO) “Coping with High Debt and Sluggish Growth”. Navigating Strong Currents. Crisis.foreignpolicy.kof. http://www.html KOF Index of Globalization. 2006 Programul de convergenţă 2013-2016. European Economy 1|2013 © European Union. 2004 Harvard Business Review on Managing Uncertainty. http://www. „Recovery.eu/research/era/facts/figures/key_figures_en. February 2011 Managing growth in a volatile world © 2012 The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank Global Economic Prospects.pdf THE 2009 Shift Index “Measuring the Forces of Long-Term Change”.doingbusiness. The SGV Review.imd. January 2011. October 2010..transparency. Dominic Elliott. (2004) „Managing in turbulent times – The Adaptive Enterprise”.com/articles/2013/06/24/2013_failed_states_interactive_map 163 . ©2012 International Monetary Fund World Economic Outlook (WEO) „Growth Resuming.htm European Economic Forecast. http://www. 2013-2014 WONG.org/data/exploreeconomies/romania/ World Investment Report (WIR) 2012: Towards A New Generation of Investment Policies© United Nations.foreignpolicy. semestrul III. Lang Davison. and Growth. Dangers Remain”. John Hagel III.org/reports/globalcompetitiveness-report-2013-2014 World Competitiveness Yearbook. KWOCK. April 2012 ©2012 International Monetary Fund World Economic Outlook (WEO). @OECD The Ernst & Young report “Turn risks and opportunities into results” 2013 The Ernst & Young “Business Risk Report 2011” “The Top 10 Risks for Business .heritage. S. Deloitte Center for the Edge 2013 The Index of Economic Freedom. September 2011. World Bank http://www. N. Master MCA. World Economic Forum Global Economic Prospects. ©2011 International Monetary Fund World Economic Outlook (WEO).ch/wcc http://ec. ©2011 I nternational Monetary Fund World Economic Outlook (WEO).eu/rapid/press-release_IP-12-1274_ro. http://europa. „Tensions from the Two-Speed Recovery: Unemployment. Commodities.Afaceri în medii instabile. And Rebalancing”. Guvernul României Annual Growth Survey 2013 . Kearney/Foreign Policy Magazine Globalization Index. http://www.htm Innovation Union Scoreboard – The Innovation Union’s Performance Scoreboard For Research And Innovation.Analiza anuală a creşterii 2013: trasarea parcursului către redresarea economic. The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank Global Risks Report 2013. October 2012.gemconsortium.A Sector-Wide View of the Risks Facing Businesses across the Globe” . (FP) Foreign Policy. March 2004 Harvard Business Essentials – Crisis Management – Master the Skills to Prevent Disasters.ch/.. 2013. ©2010 International Monetary Fund Measuring Globalisation: OECD Economic Globalisation Indicators 2010.ethz.com/articles/2001/01/01/measuring_globalization The Failed State Index October 2013. http://globalization. April 2011. „Slowing Growth. http://www.ro/politici_si_studii/indici/ipc/2012/index.org Human Development Report 2013 “The Rise of the South: Human Progress in a Diverse World”. John Seely Brown.com/Publication/vwLUAssets/Business_risk_report_2010/$FILE/EY_Business_risk_re port_2010.ey. Systems and Structures for Prevention and Recovery . Rising Risks”. Risk. 2012 Doing Business.com/globalisation/292-measuring-globalization The A.mrglobalization.europa. 2012 The Global Competitiveness Report.weforum. 1999 Harvard Business Review on Making Smarter Decisions.T. www. Doing Business Published: October 23. Roulledge.org. 2013 Doing Business 2013: Smarter Regulations for Small and Medium-Size Enterprises. And Capital Flows”. IMD 2013. 2007 * * * Key Readings in Crisis Management.

........................................................ semestrul III....... Profilul inovatorilor locali..... Modelul grafic al „diamantului” competitivităţii ..... The European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Evaluarea pentru România – categorii principale de indicatori.................... 12 Tabelul 3................... Dinamica creşterii economice în EU11................................... Annual Growth Survey: advancing the EU's comprehensive response to the crisis. Valorile pentru „Indexul statelor eşuate” ...................................................................................eurostat................. 79 Tabelul 21.................................................................................................................................. The most problematic factors for doing business ........ 19 Figura 7......Cele cinci dimensiuni culturale ................................ Valorile pentru “suprataxă” ............................... 19 Tabelul 4...........................................................................2010............................................................ 96 Tabelul 26................ Evaluările în avansul strategiei Europa 2020 România şi UE27 .. Cercul vicios al subdezvoltării .................. European Council The European Business Cycle clock......................................................... 67 Tabelul 18........................................ 7 Figura 2............................................................ Evaluarea KAM pentru România vs............ajustat cu nivelul preţurilor) ...................... Geert Hofstede ............................................... Epuizarea resurselor naturale dintr-o privire ............................................. 27 Tabelul 8.................................. Evoluţia indicelui de percepţie a corupţiei (2002 -2012) ........................................................................................................................... EU27 .... 11 Figura 3....................... 94 Tabelul 24.............ec....................................................................Afaceri în medii instabile......................................... September 2013: McKinsey Global Survey results European Economic Forecast.......................... 77 Tabelul 20.............. European Commission "Strategy for Employment and growth"..................... 93 Tabelul 23.....eu/cache/BCC2/group1/xdis_en.............................................. 2012 (most recent) ................................ 30 Tabelul 11..................................... Evaluarea pentru România în raportul asupra competitivităţii WEF 2013 -2014 . Bariere în calea inovării în sectorul privat românesc ............................. 54 Tabelul 16......................................................Poziţia României pe dimeniunile primare: „Cerinţe de bază”..................L......................... 41 Tabelul 13.. 12....... Dimanica decalajului de produţie pentru România în 2002-2011 ........................................ change in %) .......................... 116 Tabelul 30...................... 116 Tabelul 28............................. 27 Tabelul 7................ 9 Tabelul 2 .Impact of the crisis on actual individual consumption (volume figures.............................................................................................................................. COM(2011) 11 final Eastern Europe: On the way to rebirth? CEE Barometer 2011......... 19 164 .... „Factori determinanţi ai eficienţei” şi „Inovarea şi sofisticarea afacerilor” .............................................................................. 29 Tabelul 9.......................................................................................................... 23 Tabelul 5................................................................ Tintele strategiei 2020 ...........................doingbusiness......................... 79 Tabelul 22............................ Efectul opacităţii asupra investiţiilor străine ................................................................. 2009 -2012 (UE27 = 100) ............................................... November 2011............................Indicators of confidence and economic sentiment ...................... European Economy 1|2013 © European Union............................ Modelul CLEAR – Factorul O ....html Communication from the Commission to the European Parliament........................ Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de atitudini şi percepţii antreprenoriale ..................................................... Selected terms and definitions .... Actual individual consumption per capita in 2011 (euros or PPS per inhabitant) ........ 115 Tabelul 27................................................. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de aspiraţii antreprenoriale ....................... 123 Tabelul 31............ Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de activităţi ........ De făcut sau de evitat în comunicarea în situaţie de criză .... 26 Tabelul 6.........................1........................................ Caracterizare indicatori de bază (basic scoreboard) în România – 1995.. European Commission "Annex 1 – Europe 2020: an Overview"..... ........ 24 Tabelul 10....................... PIB (dolari SUA la valoarea din anul 2000 şi la paritatea puterilor de cumpărare standard ................ http://epp.......... 70 Tabelul 19..... statele lumii (ca medie) în perioada 1995-2012 ..... 52 Tabelul 15............Provisional Europe 2020 Targets ...................................................... 94 Tabelul 25................................ Scoruri KEI în dinamică (selecţie de ţări) .................. Poziţia României faţă de întregul esantion..... 116 Tabelul 29............................................................................... http://rbd........................ 55 Tabelul 17.................................................................................. Compenentele activităţii de cercetare-dezvoltare.... 2013-2014 "Europe 2020: Commission proposes new economic strategy"..................................R....................................................... 16 Figura 5....................... The Council.................. Indicii de volum pe cap de locuitor PIB şi AIC............................................... 11 Figura 4.................................ro/en/7/latest-articles/1/629/eastern-europe-on-the-way-to-rebirth-cee-barometer-2011 Economic Conditions Snapshot.......... 2000.................................................................................................................... Horvath & Partners Management Consulting S.......... 144 Indicele figurilor Figura 1........... Brussels.... Creşterea potenţială pe termen mediu .............. 38 Tabelul 12................................... Poziţionarea României în anii 2010-2013 în ceea ce priveşte calitatea mediului de afaceri după clasamentul Doing Business (DB) – pe dimensiuni ................................ Comparaţie România vs.................................. Evaluarea performanţelor pe trei dimensiuni de bază ale competitivităţii în viziunea Forumului Economic Mondial.................................................................................................................................................................................................. 2013 Indicele tabelelor Tabelul 1......europa......................... Master MCA......... 48 Tabelul 14.................................... 19 Figura 6...................................

..................................................................................................................... 75 Figura 51................................................................................................... Ratele oficiale de absorbţie a fondurilor alocate de CE ............ Error! Bookmark not defined................................ 13 Figura 34........... Date trimestriale ($)................ 67 Figura 45................... în raport cu media UE-27)............Afaceri în medii instabile.......................................................... Dinamica în România .... România în EU – “Productivitatea muncii pe oră de lucru” ....................................... Modificarea valorii producţiei industriale de produse prelucrate................................................................................ 41 Figura 39. Previziuni pe termen scurt pentru zona EU (privire generală) ............ IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 – 2050 ................................................... Profilul de competitivitate în viziunea strategiei Europa 2020 ....................................... pe regiuni NUTS 2. Evoluţia PIB pentru România vs.... Evoluţia PIB-ului...................................... 51 Figura 41. 28 Figura 15........... Analiza în dinamică pentru România ............................................................................ Indicatorii Strategiei Europe 2020 ............................ 2013-2014 Figura 8............................... 39 Figura 27................................................... Intrebările – Opinia asupra calităţii condiţiile pentru perioada ultimelor 6 luni şi Sursele de îngrijorare pe termen scurt-mediu ....... Analiza în dinamică pentru KEI între 1995 şi 2012 .. structura producţiei................ (percent change) ............. Competitiveness Perspective 1997-2013 ......... pe regiuni NUTS 2................................................. Inovare............................................. Double-dip of EU manufacturing production ............................ Curentul „Prea mari pentru a eşua – Too big to fail” ..................... lume............... Valorile SII 2010 şi tendinţa de evoluţie în perioada 2008 -2012........................... Modificarea produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor în funcţie de standardul puterii de cumpărare (SPC).......................................... 34 Figura 23..... 2010 (% din media UE-27.......................... 35 Figura 26................. 36 Figura 31...................................................... 27 Figura 14........................The fundamentals on IMD’s competitiveness ......... USA şi Entitatea „Lume” ...........România vs.............................. 34 Figura 24.................................... 68 Figura 47........................... Structura folosirii PIB-ului.......................... Modelul lui G..................................................................................................................... PIB-ul României................. 13 Figura 33.................................... 13 Figura 32..................................“Productivitatea muncii pe angajat” ........................................ 15 Figura 37............... 33 Figura 21.................................................. Prospects for World GDP Growth.............................................. 84 Figura 57..... Valoarea medie a cheltuielilor cu inovarea (mii lei) ................... Infografic – forţă de muncă .. Hofstede – dimensiunile culturale .............. 26 Figura 17..... Dinamica în EU “Productivitatea muncii pe oră de lucru”– creşterea faţă de nivelul din 2005 ......................Anuarul competitivităţii globale 2013............ 40 Figura 30................................................................. Comparaţie România şi Suedia (prima clasată după clasamentul KEI şi KI...................................................................................... semestrul III....... Figura 22...................Probability of Recession....................... Volume absolute ...... Parcursul României ....... 71 Figura 49... 29 Figura 16............................................ ........... lume..................... 21 Figura 10......................................................................................................................................... 2008-2010 (diferenţă procentuală între 2008 şi 2010................................. 23 Figura 12......................... martie 2013 faţă de ianuarie 2008...................................Better overall regulation is correlated with more FDI inflows per capita ................................................................................................ 68 Figura 46. Dimensiunile de bază în modelul teoretic de evaluare a competitivitătii în viziunea IMD ................ EU recovery in comparative perspective ............................... Master MCA............................... Comparaţie Romania şi prima clasată – Suedia – 12 dimensiuni de bază................... respectiv) ................................................................................... Distanţa faţă de frontieră pentru România ........ Volumul fondurilor alocate de CE ....... Evoluţia Indicatorului .................... 75 Figura 53.......................... UE-27=100) ....................................................... 75 Figura 54........................................................... 14 Figura 36................................. 86 Figura 58.......... 21 Figura 9.............................................. 22 Figura 11............ 53 Figura 42... Evoluţia în dinamică Scoruri ale libertăţii economice – România............................................ 80 Figura 55...........................................................................................................................................Principalii indicatori compoziţi: Mediu economic............... 80 Figura 56............ Legătură puternică între evaluarile Distanţei faţă de frontoieră şi volumul ISD per capita . 69 Figura 48.. 86 165 ................... 14 Figura 35........ 56 Figura 44.................................. 75 Figura 52............ Error! Bookmark not defined................................................ Premiantele şi codaşele UE...................................................... Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în funcţie de standardul puterii de cumpărare (SPC)..... 1990 – 2011 (Q1).................................................................................................... Distribuţia valorilor pentru Productivitatea muncii pe angajat în 2011 ...................................................................................... Dinamica în România vs.............. Intrebările – Opinia asupra celor mai aşteptate evoluţii pentru creşterea pieţelor emergente şi Topul celor mai importante 5 riscuri pentru economia naţională a respondenţilor ... PIB-ul pe cap de locuitor în fiecare regiune NUTS2 ca procent din media UE-27................................................................................... 27 Figura 13............. 35 Figura 25................... Evaluări de performanţă ......... EU manufacturing recovery by sector ............................... EU – “Productivitatea muncii pe oră de lucru”................ Educaţie şi sectorul TIC (în procente de performanţă pe întreg eşantionul) ..................... Figura 43.................................................. Volume absolute ...............................................................Sentimentul Economic de Incredere (ESI) (1990-2013) .................... Evoluţia PIB pentru România vs....................... EU – “Productivitatea muncii pe oră de lucru” ............... Dinamica – creşterea faţă de nivelul din 2005 ........ 30 Figura 18................................... EU şi cele mai performante economii (1960 -2011) .................................................................. 73 Figura 50.... Evaluarea performanţelor pe 10 direcţii ale indicatorului „Uşurinţa de a face afaceri” – poziţionarea în eşantionul de 185 state (în 2013) – Rang/poziţionare In cadrul eşantinului ............. Somajul în rândul tinerilor ....................................................................... Valorile dimensiunilor culturale pentru România şi Bulgaria ........................................ 31 Figura 19....... 33 Figura 20. 40 Figura 28. EU şi cele mai performante economii (1987 -2011) ...................... Dimensiuni agregate ale creşterii economice în Europa 2020 ............................. 42 Figura 40........ 2013:Q2–2014:Q1 (%) ............................................................. Valorile pentru indicatorii PIB în EU şi câteva ale economii ...................... 35 Figura 29.....................

.............. Riscuri economice ........... 140 Figura 96.......................... 101 Figura 73.......................................................... Reprezentarea rezultatelor de evaluare a riscului........... 156 Figura 100.............................................................................................................................................................................................................................................. 87 Figura 60................................ Resilience is Most Applicable to Unpredictable Risks with Little Knowledge about Effective Measures .............. Costurile opacităţii în termeni de ISD .................................. Harris) ................... Modelul .....................Ecuaţia schimbării (Gleicher................................ 2013-2014 Figura 59.... Probabilitatea de default a Romaniei.......... 118 Figura 85.............. Incurcatele căi ale riscului ............................. 94 Figura 66..................... 104 Figura 76.............................................................atitudini şi percepţii antreprenoriale .............................................................................................. semestrul III.................... fata de reperele Germaniei (cel mai scazut risc) si Argentinei (cel mai ridicat risc)................................................................................................................................................................ O lume de riscuri dintr-o privire ...................... Frecvenţa de apariţie în creştere a unor riscuri în activitatea bancară.... Evaluarea COFACE pentru România în 2013 ........................................................................................................... Indicatori de performanţă România: ........... OECD area.................... 1982-2007 ............................................................... 122 Figura 88......................................................................... IMM în România – vector al creşterii economice? .............................................................. Risk chain: an imposed risk derived from ............................................. 107 Figura 78................... 134 Figura 95............ Şase litere care pot ilustra fenomenul de recesiune şi cel de reluare a mecanismului economic .......................................... 94 Figura 65............ 103 Figura 74..................................... Harta crizei în 2010 ................. Antreprenoriatul din România în 2012 ............................................. ... 98 Figura 68......................................................................................... 130 Figura 92 ............... 158 166 ...................................... 88 Figura 61.................................... standarde de reprezentativitate.........................Indicele agregat al opacităţii creat pe baza evaluărilor de: corupţie...................... Real growth rates for R&D and GDP.................................................................................................................................................................................................................................................................................... 151 Figura 98.... Trenduri în schimbările organizaţionale .............................. 99 Figura 69.. 150 Figura 97........................................................................... 132 Figura 94................................... The basic form of the Risk Impact/Probability Chart ..................... Tipurile de calificative în rating-ul de ţară..... Modelul ADKAR ...................................................................... The Ernst & Young business risk radar The risks that are closest to the center of the radar are those that we believe will pose the greatest challenges to the mining and metals sector in 2011 and into 2012 ..... Antreprenori de/în România ................................................... Modelul rezistenţei la schimbare .......... 98 Figura 67..................................................................................................................................................... Four basic phases of cyclical development ................................................................................................................................................................... Instrumentul de măsurare Thomas-Kilmann – Abordarea relaţională bazată pe interese .............. standarde de reglementare) ............................................................ ............................. 104 Figura 77................. 101 Figura 72........................ and homicides ........................... Poziţie fiscală a ţărilor din EU ................................................................................................. opacitate legislativă................. 118 Figura 86......................................................................................... 103 Figura 75................................. 121 Figura 87...................Afaceri în medii instabile....................................................................................................................................................... 110 Figura 80.......... 130 Figura 91 ....................................................................................................................................................... ................ 99 Figura 70........................ 100 Figura 71....................................................................................................................................................................................... Ponderile Economiei „gri” pot fi reduse prin „digitalizarea afacerilor” ................................................................................................................ Intreprinzătorul român – dintr-o privire (2013) ................................................................................................................ 89 Figura 62.................. Riscuri la nivel societal .......................................... 130 Figura 93............... Tipuri de reprezentări grafice din analizele de risc ..... Ponderile Economiei „gri” în diverse ţări ....... opacitate în materie de politici economice.......... Berkhard................... 155 Figura 99................................................. Antreprenoriatul din România în 2012 în funcţie de activităţi ............................................................. Evenimente tip „Lebede negre” în istoria recentă.......................................... 156 Figura 101.................................................. 130 Figura 90 .................................................................. Cotaţii CDS pe 5 ani ..... 114 Figura 82..................................................................................................... From exponential technologies to exponential innovation .................... 110 Figura 79.............................................................................................................. 111 Figura 81.... 125 Figura 89 ............................. 117 Figura 84................ Master MCA......................... Cascading risks (2009) ................................................................. hazarde natural şi acte de violenţă Increasing occurrence of banking crises................................................... natural disasters.......... 93 Figura 64.Modelul Kubler-Ross .................................................................................................................................. 116 Figura 83........................... 92 Figura 63....................................................................................................