You are on page 1of 31

Capitolul I - Fenomenul devianței - comportamentul social şi antisocial.

Cauzalitate şi simptomatologie Termenul de devianţă a fost utilizat pentru prima dată în anul 1938 de către sociologii americani T. Sellin ca „ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduită sau a ordinii instituţionale !i de către ". #erton$ care considera devianţa drept „o reacţie normală a oamenilor normali în condiţii anormale 1. %onceptul de devianţă în sens larg$ indică neconformitatea cu legile sociale. &ceastă neconformitate conține at't actele de încălcare flagrantă a legilor de coabitare socială sau efectele care tind să le înlocuiască !i să le sc(imbe cu altele$ c't !i tipurile de comportamente care se abat de la conduita prestabilită social. )evianţa constă în orice act de comportament sau e*primare$ care ignoră normele scrise sau nescrise ale societăţii sau ale unui grup social particular. +ste un tip de conduită care se împotrivește celui convenţional sau conformist !i cuprinde nu numai încălcările legii ci orice deviere de comportament care nu are o caracter patologic constatat medical !i reprezintă o abatere de la normele sociale fiind definită sau percepută ca atare de membrii unui grup social. 1.1. Comportamentul: definiţie şi concept %omportamentul deviant a fost definit ca fiind o încercare ambiţioasă dacă nu c(iar irealizabilă$ av'nd în vedere comple*itatea !i diversitatea formelor de manifestare a devianţei. )eoarece între noţiunea de comportament deviant !i cea de devianţă !colară e*istă o relaţie de tipul gen,specie o incursiune în problematica devianţei se dovede!te pentru demersul nostru un pas absolut necesar !i în acela!i timp profitabil. +fortul de sistematizare a unei vaste bibliografii de specialitate se -ustifică$ oferindu,ne în final puncte de spri-in valoroase at't în privinţa înţelegerii mecanismelor devianţei !colare c't !i în ceea ce prive!te intervenţia. diminuarea în cazurile particulare ale acestui fenomen. )incolo de varietatea criteriilor de definire a devianţei care este de natură a crea o confuzie în priceperea acestui fenomen este util să reţinem cele două criterii specifice ipostazei de deviant propuse de /. 0e1er2.
1

"ădulescu$ S. #.$ Teorii sociologice în domeniul devianţei şi al problemelor sociale $ %omputer 3ublis(ing %enter$ 0ucure!ti$ 1994$ pag. 9 2 0alan$ 0.$ 0oncu$ 5.$ %osmovici &. 619987$ „Psihopedagogie” 6%urs elaborat7$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag. 24

)evianţa reprezintă un fenomen esenţialmente sociologic9 ea nu poate fi înţeleasă deta!at de conte*tul social !i nu poate fi e*plicată prin apelul la trăsăturile individuale de personalitate cu caracteristicile ereditare ale deviantului. :n consecinţă$ noţiunile de devianţă !i normalitate sunt relative în sensul că nu pot fi evaluate dec't prin raportarea la standardele culturale$ valori$ norme$ simboluri e*istente$ la societate$ comunitate sau grup. ;actori ce relativizează conceptul de devianţă sunt3< − − − − conte*tul normativ specific unui grup sau unei comunităţi9 situaţia socială9 statutul !i rolul autorului9 pragul de toleranţă socială.

:n planul reflecţiei teoretice se pot observa cel puţin trei consecinţe sau efecte ale con!tientizării relativităţii devianţei după cum urmează< − − − cre!terea sferei de cuprindere a conceptului9 diversificarea !i specializarea terminologică9 universalizarea devianţei.

)in acest punct de vedere au fost identificate următoarele categorii de devianţă după criteriul gradului de implicare voluntară a individului în etiologia speţei de devianţă4< − − − − devianţi subculturali9 transagresorii9 indivizii cu tulburări de comportament9 (andicapaţii.

)iversificarea !i specificarea terminologică pot fi interpretate ca o evoluţie complementară în raport cu e*tinderea sferei de cuprinderea a conceptului de devianţă. Spre e*emplu sintagma comportament deviant$ comportament aberant sau anormal$ comportament asocial$ comportament infracţional sau delictual sunt generate de diversele perspective de abordare a devianţei !i nu pot fi luate drept sinonime. − comportament deviant = este un concept sociologic !i se referă în special la abaterile de la normele.valorile sociale9 − comportament deviant sau anormal se referă în special la aspectele medico,legale !i
3
4

0oncu$ 5t.$ 62>>>7$ Devianţa tolerată$ +ditura ?niversităţii „&l. 8. %uza $ 8a!i $ pag. 49 0anciu$ ).$ "ădulescu$ @. S. 62>>27$ „Evoluţii ale delicvenţei juvenile în Rom nia” 6%ercetare,prevenire socială7$ +ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti$ pag. B3

psi(o,patologice în unele cazuri de devianţă 6incapacitatea individului de adaptare la e*igenţele sociale de e*ercitare adecvată a rolurilor sociale79 − comportament delictual sau infracţional = reflectă perspectiva -uridică !i se referă la acele categorii de fapte care încalcă valorile ocrotite de normele -uridice. ?niversalitatea !i normalitatea devianţei sunt fără îndoială cele mai spectaculoase efecte ale relativităţii devianţei$ o dată cu analiza lor pătrundem în terenul parado*ului< relativitatea determină universalitatea iar devianţa devine normală. Au'nd în considerare conceptele de cultură a sărăciei !i transmitere culturală sociologul american C. #iller a afirmat că actele de delicvenţă ale tinerilor care provin din clasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante pentru că ele se conformează mediului cultural specific acestor clase$ în acest caz devianţa apare ca o formă de conformitate D. 3ornind de la ideea conform căreia devianţa este starea normală a societăţii$ se poate argumenta că în fiecare societate oric't de bine ar fi structurată$ iar aceste structuri sociale oric't de bine s,ar adapta la normele sociale$ -uridice$ morale etc.$ tot va e*ista la un moment dat un individ care să se abată de la aceste norme. :n acest sens +. )ur1eim consideră că nici o putere nu poate sa impună conformarea totală a indivizilor ce fac parte din societatea respectivă$ devianţa devine astfel un indicator al normalităţii în orice societate. &preciem că teza normalităţii devianţei poate fi argumentată prinE< − apelul la perspectiva interacţionistă$ conform căreia devianţa este un produs natural al relaţiilor de interacţiune între indivizi9 − interpretarea „situaţională a comportamentului deviant fiind unul perfect normal$ dar incompatibil cu standardele de conformitate ale grupului sau conte*tului cultural9 − faptul că situaţiile antropologice !i etnologice nu au semnalat e*istenţa unei comunităţi umane lipsită total de manifestări deviante. Au'nd în considerare toate aceste aspecte putem afirma că societatea în care se cere !i se obţine conformitatea totală a indivizilor la normele !i valorile instituite devine o societate atipică !i tot odată represivă$ membrii unei astfel de societăţi fiind în iresponsabilitate de a,!i desfă!ura liber acţiunile lor. )e aceea putem purcede !i noi la această idee de normalitate a devianţei$ a!adar devierea de la normele societăţii este normală$ necesară c(iar benefică dacă

5

6

0asiliade$ F. 6coord.7 62>>>7$ „Reeducare şi reintegrare socială”$ +ditura 5tiinţifică$ 0ucure!ti$ pag. 43 )răgan$ 8.$ 6coord.7$ 62>>27$ Paradigme sociologice ale comunicării$ +ditura Tritonic $ 0ucure!ti$ pag. 124

$ "ădulescu$ @. :n planul practicii educaţionale asemenea concepţii paternaliste fac pe mulţi educatori să.$ 62>>D7$ Delincvenţa juvenilă în societatea contemporană! "tudiu comparativ între "tatele #nite şi Rom nia$+ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti. :n acest conte*t %o(en afirmă că se înt'lnesc următoarele funcţii sociale< − „clarificarea !i definirea mai precisă a normelor sociale$ − cre!terea solidarităţi grupului$ − producerea unor sc(imbări necesare în cadrul sistemului social iar ca disfuncţii %o(en include < − „eliminarea sau diminuarea motivaţiei de conformitate la acei indivizi care cred că at't devianţa c't !i conformitatea generează acela!i tip de recompensă$ − subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale$ − reducerea încrederii necesare pentru funcţionarea sistemului social B. :n concluzie reţinem că devianţa este un fenomen comple*.9 "ădulescu S.un registru patologic !i opunerea ei conformismului moral impus de autoritatea v'rstelor este de fapt produsul unei erori de înţelegere a lumii morale a adolescentului care ridică falsa problemă a unei alegeri mani(eiste între g'ndirea matură$ comportamentul raţional al adultului omniscient !i infailibil !i g'ndirea imatură lipsită de discernăm'nt moral a t'nărului8. BB 8 Frecu$ .societatea dore!te să răm'nă favorabilă sc(imbării !i adaptării. %omportamentul deviant apare ca un produs inevitabil al interacţiunilor dintre indivizi !i se caracterizează prin relativitate$ universalitate !i normalitate statistică$ îndeplinind o serie de funcţii !i gener'nd disfuncţii sociale în fiecare comunitate umană. . G mare parte din studiile actuale asupra aspectelor morale ale adolescenţei este marcată de ambiguitate$ pe de o parte acestei perioade de v'rstă îi corespund anumite caracteristici particulare care fac din adolescenţi un grup social cu o identitate aparte în cadrul tineretului$ iar pe de altă parte predomină o interpretare rectificată a conduitei sale morale în cadrul căreia semnificaţia = subiect pe care o acordă t'nărul noţiunii de moralitate este înlocuită de semnificaţia obiect$ care fi*ează din e*terior sensul moralităţii sale. :nscrierea devianţei -uvenile e*clusiv într. 7 0anciu$ ). S..prevenire socială7$ +ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti$ pag.!i declare desc(is incompre(esiunea faţă de valorile !i normele universului adolescentin !i să întrevadă în orice act de devianţă comis de adolescent un sinonim sigur a unei viitoare cariere infracţionale. 62>>27$ „Evoluţii ale delicvenţei juvenile în Rom nia” 6%ercetare.

3'nă la adolescenţă viaţa morală nu reprezintă dec't supunerea la regulile fi*ate de adult.o perspectivă unitară relaţiile dintre particularităţile biologice !i psi(ologice ale acestei perioade de v'rstă$ trăsăturile mediului educativ !i etiologia devianţei. :n măsura în care diferitele acte ale acestora nu încalcă normele penale reprezent'nd doar deviaţii ale comportamentului faţă de regulile etice$ ele nu sunt sancţionate -uridic ci doar în forme morale.$ "ădulescu$ @. care nu se reduc la principii abstracte ci sunt personificate de vieţi e*emplare cu care adolescenţi încearcă să se semneze9. 9 0anciu$ ). Semnificaţia autentică a devianţei -uvenile este edificată astfel pe baza unor norme relaţionale care depind de conte*tul său originar !i văd în ea doar sensul unei abateri caracteriale sau devieri comportamentale „discordante în raport cu un model dat.ără îndoială$ pericolele alunecării pe panta devianţei$ !i ulterior a delicvenţei -uvenile a unor minori sunt reale !i trebuie semnalate ca atare. :ncep'nd cu această perioadă$ moralei instituite de adult îi ia locul o morală a idealului a valorilor$ care determină aprecierea propriei conduite !i a conduitei celorlalţi din perspectiva e*altării faţă de tot ceea ce este adevărat !i bun din punct de vedere moral. Aa graniţa dintre finalităţile principale$ etiologia !i predicţia comportamentului de delicvenţă -uvenilă apare predelicvenţa care presupune$ cu necesitate$ evaluarea comportamentului adolescenţilor în diferite situaţii sociale !i a funcţiilor factorilor educaţionali. DB . &similarea devianţei adolescentine cu inadaptarea socială sau cu absenţa integrării sociale neagă orice specificitate a vieţii morale a t'nărului !i deplasează întreaga problematică a educaţiei morale pe un teren normativ. 62>>27$ „Evoluţii ale delicvenţei juvenile în Rom nia” 6%ercetare. S.. )e aceea$ principalele erori săv'r!ite de cadrele didactice se datorează$ în mare parte neînţelegerii c'mpului normalităţii adolescentine !i incapacităţi de a lega într. &daptarea la mediul fizic !i social reprezintă un ec(ilibru între două mecanisme indisociabile< asimilarea !i acomodarea$ a cărui cucerire deraiază în tot cursul copilăriei !i al adolescenţei !i define!te structurile proprii ale acestei perioade ale e*istenţei. +ducarea morală a adolescentului semnifică adaptarea acestuia la constr'ngerile !i interdicţiile mediului social. G asemenea morală = observă #.prevenire socială7$ +ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti$ pag. %onduitele deviante ale adolescenţilor nu au în toate condiţiile !i în mod obligatoriu un caracter delicvent. )ebesse se ordonează în -urul unei forme de conduită care au în oc(ii adolescenţilor$ un preţ nemăsurat$ devotamentul$ sinceritatea$ mila$ eroismul$ etc.

3ozzo di 0orgo se confruntă cu o dificultate ma-oră întruc't se situează la -umătatea drumului între subculturile tinerilor$ pe de o parte universul infracţionalităţii 6două sfere distincte cu care delicvenţa se găse!te asociată în con!tiinţa publicului1>. 62>>27$ „Evoluţii ale delicvenţei juvenile în Rom nia” 6%ercetare. +voluţia stării infracţionale în r'ndul minorilor înregistrează în prezent o ascendenţă fără precedent care pune în discuţie at't eficienţa sistemului educaţional$ c't !i severitatea sancţiunilor aplicate. )e aceea$ în această etapă este importantă !i poziţia adoptată de părinţi$ care poate fi conciliantă !i e*plicativă$ a-ut'ndu.Studiul delicvenţei -uvenile afirmă %. educative$ c't !i de adaptare liber consimţită la cerinţele colectivităţii !i instituţiei !colare.l pe minor să depă!ească unele etape dificile$ ca< necesitatea menţinerii ritmului la învăţătură$ gestionarea eficientă a bugetului de timp disponibil în scop recreativ$ libertatea opţiunii privind apartenenţa la un grup mi*t$ dar !i controlul preventiv de la distanţă al acestuia$ stimularea încrederii în a mărturisi problemele inerente v'rstei$ stării conflictuale$ trăirii afective emoţionale intense !i unele aprecieri privind armonia !i estetica obiectelor !i persoanelor apropiate$ mai ales la puberi.$ "ădulescu$ @. Spre deosebire de familie$ !coala utilizează o gamă mai largă de modalităţi !i mi-loace formative în planul personalităţii minorului$ prin dezvoltarea !i fundamentarea unor aptitudini !i convingeri morale durabile$ care să faciliteze integrarea acestuia în societate. E3 11 8luţ$ 3. +ste momentul în care la copiii cu tendinţe deviante poate apărea prima înstrăinare$ renunţarea infantilă$ nemotivată$ la protecţia parentală$ fapt care poate avea drept consecinţă pierderea definitivă a controlului !i autorităţii asupra minorului. S.$ 62>>D7$ "ociopsihologia şi antropologia %amiliei$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.l oarecum de mediul familial care$ prin comparaţie$ pare fie mai fragil fie c(iar infle*ibil.educativ ar trebui remodelat ca o pledoarie în favoarea respectului pentru părinţi$ pentru comportări civilizate în relaţie cu alţii11. :nvăţăm'ntul normal oferă elevului vaste posibilităţi opţionale$ at't instructiv . :nvăţăm'ntul !colar de diferite grade ar trebui să asigure în general cunoa!terea !i stimularea respectării normelor elementare de convieţuire !i a actelor normative$ !coala$ întregul proces informativ. 34 .prevenire socială7$ +ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti$ pag. 3rocesul de socializare !i identificare cu ceilalţi plasează elevul în problematica specifică v'rstei$ îndepărt'ndu. 10 0anciu$ ). :n astfel de situaţii începutul unei rupturi mai mult sau mai puţin remediabile este minciuna$ care se amplifică !i poate continua cu vagabonda-$ furt$ t'l(ărie$ droguri$ alcool !i altele.

adevăr unul dintre factorii favorizanţi ai abandonurilor !colare$ dar numărul mare al situaţiilor semestriale neînc(eiate evidenţiază cert scăderea interesului pentru instrucţie !i cultură.se cei slabi$ realiz'ndu. 62>>37$ „Devianţa şcolară” 6F(id de intervenţie7$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.se prioritate laturii instructive în scopul obţinerii succesului !colar. at't c't stă în putinţă !i este de competiţia ei .$ 62>>D7$ & supraveghea şi a pedepsi$ +ditura 3aralela 4D$ 3ite!ti$ pag. #ai ales pentru unii copii cu o fire sensibilă$ atitudinea de bat-ocură a profesorilor poate fi foarte dăunătoare. Se lucrează mai mult cu elevii buni la învăţătură$ negli-'ndu. &stfel nu simte totdeauna un copil mai slab dec't acela care se găse!te în situaţia privilegiată de a poseda o superioritate spirituală sau corporală 13. Aa aceasta contribuie at't factorii obiectivi economici !i sociali 6!coli puţine$ număr mare de elevi$ dotare insuficientă7$ c't !i factorii subiectivi = personalitatea profesorului$ dezinteresul manifestat$ pregătirea acestora12.7.D1 . @u putem accentua îndea-uns$ c't de mult se 12 13 . &dler$ acela conform căruia copilul să fie luat în serios$ să fie considerat ca egal$ să nu fie umilit$ ironizat$ luat în r's$ copilul consider'nd toate aceste manifestări ca fiind apăsătoare.%re!terea costului vieţii ar putea fi într. . să vadă care ar putea fi cauzele !i care remediile. 3regătirea !colară redusă$ nivelul precar al cuno!tinţelor$ absenţa unor deprinderi de a munci constant !i ordonat$ de a îndeplini obligaţiile sociale !i profesionale determină structuri de personalitate !i înclinaţii spre o viaţă parazitară$ antisocială.oarte frecvent latura educativă este lăsată pe ultimul plan$ acord'ndu. 5coala poate să favorizeze producerea anomaliilor de conduită nu numai prin aceea că în !coală sunt copii foarte diferiţi !i se pot lega prietenii defavorabile cu copiii vicio!i$ ci prin însu!i atitudinea învăţătorilor sau profesorilor faţă de copii. 82 @eamţu$ %. %opiii$ mai ales în perioada pubertăţii$ pot foarte u!or să fie c'!tigaţi pentru carte !i pentru o conduită socială sănătoasă dacă se face apel la amorul lor propriu$ la tendinţa lor de a se afirma !i de a fi luaţi în considerare$ !i invers pot fi depărtaţi foarte u!or 6c(iar mult mai u!or de la carte !i de la o conduită corectă !i sănătoasă$ dacă sunt continuu ironizaţi$ neluaţi în considerare etc.se adevărate piramide ierar(ice. &cest fapt determină reacţii de frustrare din partea elevilor mai slabi la învăţătură$ care caută compensarea$ mai ales în comportamentele antisociale în cadrul grupurilor stradale.oucault$ #. H+ste unul din cele mai importante principii în educaţie$ spune &. 5coala poate fi făcută responsabilă de multe ori de conduita anormală sau criminală a copiilor$ fie prin faptul că poate face să se producă anomalii în conduita lor$ fie prin faptul că nu semnalează din timp anomaliile observate !i nu caută .

"ezultatele observaţiei$ precum !i o serie întreagă de alte date privitoare la antecedentele familiale !i personale ale copilului sunt trecute in fi!a sa personală.H 5coala mai poate fi făcută vinovată de conduita anormală a copiilor !i atunci c'nd ea nu căută să prevină din timp diferitele anomalii sau să ia din timp măsurile de îndreptare. 1.$ 62>>D7$ 'nteligenţa emoţională$ +ditura %urtea Iec(e 3ublis(ing$ 0ucure!ti. :n programul !colii trebuie să figureze acest lucru deoarece scopul ei nu este numai acela de a da cuno!tinţe$ ci !i de a se ocupa de copil în întregime$ de a a-uta la formarea copilului pe toate aspectele vieţii sale psi(ofiziologice.o imagine sistematică$ în construcţii teoretice cu o importantă tentă sociologizantă$ propun'nd astfel distincte teorii ale genezei comportamentului deviant. 3entru a se înlesni cunoa!terea !i formarea copiilor în &merica e*istă a!a.2. . Teorii socializante ?rmărind reintegrarea !i readaptarea tinerilor delicvenţi la cerinţele vieţii sociale$ prin asimilarea unor norme$ valori$ atitudini !i cuno!tinţe compatibile cu principiile morale de convieţuire socială$ procesul de resocializare întreprins în instituţiile de profil implică o serie de 14 Foleman$ ). 3roblema conduitei nu poate fi c'tu!i de puţin negli-ată.2.simte atins un copil prin faptul că el nu poate să ducă la bun sf'r!it lucruri a căror efectuare el poate să o constate zilnic la părinţi sau la fraţii mai mari.numiţii învăţători vizitatori 6„visiting teac(ers 7 care au ca scop stabilirea unei legături mai str'nse între familie !i !coală în vederea controlului conduitei copiilor !i a unei mai bune educaţii. &cest lucru trebuie să fie luat în considerare$ iar cine posedă o oarecare îndem'nare de a citi în sufletul copiilor$ acela va observa că ei prezintă o e*traordinară dorinţă de putere !i afirmare !i o con!tiinţă de sine pronunţată9 că ei vor să facă ceva$ să se dovedească ca factori importanţi !i micul megaloman nu este dec't un caz special printre ei$ care poate fi văzut pretutindeni tinz'nd cu orice preţ după putere.1. :n felul acesta orice abatere în conduita copilului poate fi observată din timp$ iar cauzele pot fi u!or precizate 14. Teorii privind geneza comportamentului deviant %ei mai mulţi autori descriu procesele devianţei într. 3entru înlăturarea acestui nea-uns$ în cele mai multe !coli din Gccident !i din &merica$ fiecare copil este obiectul unei observaţii continue !i metodice. 1.

%onsider'nd terapia de grup ca o acţiune absolut indispensabilă$ dar neignor'nd aspectele individualizate !i personalizate ale terapiei cazurilor „problemă $ atribuim procesului de resocializare întreprins în instituţiile specializate următoarele caractere 6I.7$ evitarea paralelismelor în acţiunile întreprinse$ de e*emplu$ de către psi(olog sau educator$ evitarea încredinţării succesive a minorului unor colective diferite sau mai multor diriginţi etc.-uridice etc.e*igenţe funcţionale viz'nd at't continuitatea scopurilor sale în timp$ c't !i derularea sa în raport cu mai multe etape succesive.culturală prin care se poate asigura minorilor internaţi o linie de conduită adecvată$ asimilarea unor deprinderi pozitive$ a unor norme !i valori corespunzătoare in domeniul teoretic.general$ profesional$ moral$ -uridic etc. manifestată prin luarea în $$custodieH a minorului$ p'nă la sf'r!itul ciclului educativ$ adică de la începutul internării p'nă la recuperarea !i reintegrarea socială a fostului delincvent. instructori$ psi(ologilor$ asistentelor sociale$ întregului personal într.formativă !i informativ. concretizată în utilizarea con-ugată a eforturilor de natură pedagogic. 3reda = 199171D< − globalitate . %orespunzător realizării acestor obiective$ trebuie create posibilităţi efective de control al eficacităţii !i eficienţei diferitelor procedee educative folosite în terapia educativă$ ca !i modalităţii de evaluate a rezultatelor.un efort comun$ care vizează reintegrarea socială a minorilor$ redarea lor familiei si societăţii9 − continuitate .9 − integrare . E8 .7$ în legătură directă cu cele mai „presante priorităţi 6eliminarea tendinţelor de evaziune$ evitarea „asocierilor diferenţiate negative între minorii internaţi etc.9 caracterul global al procesului de resocializare vizează integrarea acţiunilor educatorilor$ profesorilor$ mai!trilor. .7.educativi care vor e*ercita influenţe asupra conduitei minorilor$ ca !i de resursele financiare !i de personalul necesar pentru o acţiune de resocializare c't mai eficace !i eficientă. :mbin'nd latura terapeutică cu cea preventivă$ funcţiile de supraveg(ere !i control ale comportamentului cu cele 15 3reda$ I. %ontinuitatea implică evitarea discontinuităţilor terapeutice 6apărute$ de pildă$ ca urmare a internării în perioade diferite a minorilor$ a fugii acestora etc.o perspectivă unitară$ împărtă!ită de către întregul personal$ a tuturor procedeelor !i te(nicilor de resocializare.i*area obiectivelor procesului de resocializare trebuie să se bazeze pe proiectarea în prealabil a finalităţilor 6recuperarea !i reintegrarea în societate a minorilor$ inducerea capacităţii de autonomie personale$ modelarea con!tiinţei moral. const'nd în reunirea$ într. :n acest proces trebuie să se ţină seama de evoluţia previzibilă a colectivităţii !i a factorilor formativi. 619917$ „Pro%ila(ia delicvenţei şi reintegrare socială”$ +ditura 5tiinţifică !i +nciclopedică$ 0ucure!ti$ pag.

$ 62>>B7$ 'ntroducere în sociologia educaţională$ +ditura Gvidius ?niversitK 3ress$ %onstanţa$ pag. Teorii psihosocializante .a rămas c(iar !i după ce !i.educaţional în care cresc !i se dezvoltă$ precum !i de caracteristici individuale. )e modul în care este primit în familie depinde mult credinţa viitoare a acestuia. &.2.a pierdut libertatea.ED . Să admitem că el este pregătit să se integreze$ ce îi oferă 6ce găse!te în societateJ7 &t'ta timp c't noi suntem$ trebuie să recunoa!tem$ marcaţi de viaţa de zi cu zi$ răm'ne prea puţin timp să ne g'ndim cum am putea să. &ceste trăsături$ de!i sunt dependente de factori bioconstituţionali$ ele se datorează în mare măsură climatului socio.amilia are unul din cele mai grele roluri în tot acest proces de reintegrare postpenală pentru că ea reprezintă pentru delicvenţi „totulH si ea este tot ce i.!i identificarea c'torva dintre aceste carenţe$ studiul efectuat cu precădere în cele patru !coli speciale ale #inisterului #uncii !i 3rotecţiei Sociale$ evaluează principalii factori care împiedică realizarea celor trei trăsături esenţiale ale procesului de resocializare$ oprindu. 1. 16 #arica$ #.i a-utăm. +*istă$ însă$ multiple aspecte disfuncţionale care împiedică realizarea e*igenţelor funcţionale ale acestor !coli speciale de reeducare. )ar la cel care procesul educaţional a e!uat$ asemenea surse devin „instigatori ai agresivităţii . 3rocesul educaţional reu!it creează mecanisme de in(ibare !i autocontrol al conduitei$ care vor preveni reacţia de delicvenţă doar atunci c'nd diverse surse îl vor stimula< filme$ romane. 3ropun'ndu.se$ cu precădere$ asupra „continuităţii acestui proces$ relev'nd$ în acela!i timp$ acţiunile !i rezultatele pozitive obţinute de personalul educativ din aceste !coli pe linia reintegrării normale în viaţa socială a fo!tilor delicvenţi.de reabilitare socială$ integrarea are o funcţie de sinteză$ deoarece concentrează eforturile personalului specializat !i face complementare acţiunile acestuia. )elicvenţii minori prezintă un tablou psi(ocomportamental specific$ cu structuri de personalitate dizarmonice$ imaturitate afectiva$ rezistenţă scăzută la frustrare1E.i trateze astfel înc't sa se simtă tot timpul că a fost în s'nul familiei !i că prezenţa lui aduce o oază de lini!te acesteia.2. )e aceea este esenţial să se menţină între ace!tia !i$ mai ales$ membrii familiei sa. &v'nd în vedere caracterul multideterminant al delicvenţei -uvenile$ activitatea profilactică presupune măsuri din partea factorilor sociali menţionaţi pentru înlăturarea cauzelor !i condiţiilor ce duc la adoptarea unei conduite delincvente. )e aceea$ revenind la problema înlăturării cauzelor$ este o modalitate mult mai bună sau$ dacă se a-unge pedeapsa$ e*ecutarea acesteia în afara înc(isorii.

Suntem$ astăzi$ în măsură să prezentăm c'teva dintre cele mai semnificative date !i rezultate ale cercetărilor întreprinse$ în ultimii ani$ de către un colectiv al 8nstitutului de Sociologie 6fostul %entru de %ercetări Sociologice7 asupra predelincvenţei !i delincvenţei -uvenile. Scopul principal al acestor cercetări$ la realizarea cărora au participat sociologi$ -uri!ti$ psi(ologi !i asistenţi sociali 1. 133 . &naliza acestei specificităţi$ în funcţie de evidenţierea principalelor mecanisme educative !i de control social al comportamentului -uvenil care acţionează în societatea noastră$ 17 &lbu +. .a reprezentat evidenţierea cauzelor !i a condiţiilor care generează !i favorizează comportamentul infracţional al minorilor$ identificarea factorilor obiectivi si subiectivi care produc delicvenţa at't ca fenomen de grup$ c't !i ca manifestare specifică a conduitei individuale$ ca !i analiza eficacităţii procesului de resocializare !i recuperare morală a delincvenţilor minori internaţi în !colile de profil.1. %ercetări asupra fenomenului de delincvenţă -uvenilă au fost întreprinse !i înainte$ însă datele !i informaţiile rezultate nu au putut fi publicate datorită cenzurii severe instituite asupra oricărui material documentar sau analitic care $$deviaH de la regulile ideologice ale producţiei sociologice. Cauze determinante ale comportamentului deviant . &ramis$ 0ucure!ti$ pag.se !i la nivelul actelor de delincvenţă comise de minorii !i tinerii proveniţi din familii caracterizate de condiţii materiale deficitare !i de carenţe educative. 62>>27 )ani%estări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenţi$ +d. &cest fenomen reprezintă o problemă socială de o deosebită actualitate$ cu at't mai mult$ cu c't politica distructivă este îndreptată contra familiei$ a instituţiilor educative$ a instanţelor cu rol socializator$ întreprinsă în anii $$epocii de aurH$ î!i dovede!te$ astăzi$ cu prisosinţă efectele negative$ o parte dintre ele repercut'ndu.enomenul de devianţă penală adolescentină$ cunoscut sub denumirea de delicvenţă -uvenilă$ se manifestă$ în prezent$ în ţara noastră cu o intensitate sporită. Statisticile penale$ alcătuite de organele specializate de control social$ care au început să fie prezentate opiniei publice$ sunt relevante în această privinţă$ ele demonstr'nd o cre!tere a frecvenţei delictelor comise de către minori !i tineri în perioada urm'nd revoluţiei din decembrie !i mai ales$ o intensificare sporită a gravităţii acestor delicte specifică unei categorii tot mai mari de adolescenţi1B.

79 − convorbiri nondiri-ate cu minorii internaţi$ în vederea evidenţierii conte*tului familial !i !colar în care au fost educaţi !i a identificării circumstanţelor care au declan!at actul delincvent9 convorbiri si interviuri purtate cu reprezentanţii unor organe vizate de control social 6-udecători$ procurori$ poliţi!ti$ profesori$ autoritate tutelară etc.7$ precum !i a datelor rezultate din fi!ele matricole !i anc(etele sociale 6referitoare la statutul economic al familiei minorului$ forma de organizare familială$ climatul con-ugal !i relaţiile intrafamiliale$ instruirea !colară a minorului$ notele !i performanţele !colare$ modalitaţile de petrecere a timpului liber$ grupul de prieteni etc.$ 62>>37$ "ociologie generală! *oncepte %undamentale şi studiu de ca+$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.au centrat cu precădere asupra investigaţiei tratamentului minorilor internaţi în cele patru !coli de reeducare din #inisterului #uncii si 3rotecţiei Sociale 6e*istente la %raiova !i @edelea pentru băieţi$ !i 0acău$ pentru fete7$ urmărind depistarea infractorilor !i a condiţiilor care au favorizat apariţia manifestărilor delicvente în r'ndul anumitor categorii de minori. %a o trăsătură generală$ ma-oritatea acestor minori prezentau serioase deficienţe de socializare familială !i !colară$ concretizate prin fuga de acasă$ abandon !colar$ (oinăreală$ 18 #i(ăilescu$ 8.41 .face posibilă elaborarea unui program de măsuri$ care vizează$ pe de o parte$ prevenirea încălcărilor legii de către tineri$ iar$ pe de altă parte$ evitarea comiterii unor fapte penale !i optimizarea procesului de integrare socială a acestora. :n vederea identificării celor mai eficiente căi !i mi-loace de combatere si prevenire în viitor a manifestărilor predelincvente !i delincvente9 − observaţia coparticipantă$ prin contactul direct cu minorii si personalul specializat din !colile de reeducare.7. %ercetările efectuate s. &naliza datelor !i informaţiilor rezultate din cercetare atestă faptul că în proporţie ma-oritară minorii aflaţi în aceste !coli au comis infracţiuni de furt în dauna avutului particular 6cum ar fi$ de pildă$ furturi de obiecte !i alimente7 !i public 6furturi din magazine$ întreprinderi$ !coli$ furturi de buzunare în autobuze7$ precum !i delicte de vagabonda-$ cer!etorie$ prostituţie$ agresiuni fizice !i c(iar perversiuni se*uale. @umeroase metode !i te(nici de investigare a fenomenului de delicvenţă au fost utilizate$ dintre care considerăm că următoarele prezintă importanţă18< − analiza statistică a datelor anamnezice e*istente în dosarele celor internaţi 6în funcţie de natura !i gravitatea delictului$ împre-urările comiterii faptei etc. 4>.

$ 62>>D7$ Delincvenţa juvenilă în societatea contemporană! "tudiu comparativ între "tatele #nite şi Rom nia$+ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti$ pag.. )e!i aceste trăsături permit conturarea tipului minorului inadaptat !i delincvent$ ele trebuie corelate cu disfuncţiile intervenite în activitatea principalelor instanţe de socializare !i control social !i$ în primul r'nd$ în cea a familiei$ !colii$ întreprinderii$ grupului de prieteni.se$ prin rotaţie$ de către -udecătorii de serviciu din ziua respectivă. . Clasificarea şi simptomatologia tul"ur#rilor de comportament 3ersoanele tinere cu tulburări de comportament se manifestă prin simptome caracterizate printr.o succintă prezentare tabloul ar fi următorul< 19 Frecu$ . :ntr.!. B2 . #anifestările clinice depind at't de v'rstă$ se*$ stadiul de dezvoltare$ c't !i de factorii de mediu.9 "ădulescu S. 1.consum de alcool$ antura-e nefaste care$ accentuate de labilitatea lor morală !i afectivă$ au constituit factori importanţi în structurarea comportamentului lor delincvent. Studiul anamnezic reprezintă un instrument util în reconstituirea !i evaluarea „carierei delincvente a minorilor internaţi în !colile de reeducare$ însă el nu permite surprinderea acelor situaţii socioculturale !i individuale implicate în geneza unor manifestări delincvente$ trebuind să fie completat de studiul cazuistic$ ce permite evidenţierea unor factori delictogeni cu un grad mai ridicat de influenţă !i intensitate19. :n momentul de faţă$ cu toate rezultatele pozitive înregistrate în materie de soluţionare a cauzelor penale cu minori$ nu e*istă încă instanţe sau -udecători specializaţi sau desemnaţi permanent să rezolve diferitele delicte ale minorului$ acest lucru realiz'ndu.un mare polimorfism.psi(iatrice de specialitate$ stabilind singure e*istenţa sau ine*istenţa discernăm'ntului$ prin analiza datelor anamnezice e*istente la dosar !i prin audierea minorului în cauză$ !i lu'nd decizia dacă acesta a acţionat sau nu cu intenţie sau dacă a cunoscut sau nu urmările negative ale faptei comise. G primă disfuncţie se referă la cea a modalităţilor de stabilire a e*istenţei sau ine*istenţei discernăm'ntului minorului în momentul comiterii faptei penale. )in practica unor instanţe de -udecată sau comisii pentru ocrotirea minorilor rezultă ca nu întotdeauna acestea recurg la a-utorul e*pertizei medico.ără îndoială$ e*istenţa sau ine*istenţa discernăm'ntului nu este u!or de stabilit$ în special în cazul unor minori la care e*istă unele $$tulburări psi(iceH mai mult sau mai puţin evidente sau la acei minori aflaţi la limita de -os a răspunderii penale.

4.1E9 4>L de la 1E. 'rascibilitatea$ prezintă un mecanism psi(opatologic similar$ denumită !i furie$ nervozitate$ nestăp'nire !i este aproape întotdeauna prezentă9 ea este o reacţie de descărcare critică 6m'nie$ furtuni motorii$ violenţe7 culmin'nd cu mi!cări spectaculoase$ e*(ibiţionism$ auto !i (eteroagresiune22. :n general fetele fură singure$ iar băieţii în grup. )inciuna$ sau tendinţa de alternare a adevărului$ se consideră a fi în procent de sută la sută în raport cu cea declarată. 1>D Fiddens$ &. 'nstabilitatea$ nu este funciar o tulburare de comportament$ ci mai mult o modalitate reacţională a S@%$ manifestată psi(omotor9 ea este definită de /euKer ca „incapacitatea de a păstra o atitudine de a fi*a atenţia$ de a reacţiona în mod constant$ de a prevedea o acţiune 21 . &pare de regulă brusc$ necenzurat !i este mai puţin elaborat în privinţa diversităţii acţionale. :n funcţie de cauze fuga are diverse forme< forma de pulsiune emotivă$ ca rezultat al unei stări conflictuale cu !coala$ cu familia$ o situaţie familială deosebită generată de disocierea căminului$ 20 21 Ggien$ &.$ 62>>27$ "ociologia devianţei$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.uga şi vagabondajul$ reprezintă erupţia violentă din mediul familial$ ca e*presie a unei stări de încordare emotivă sau ca simptome psi(otice. 3. . . 0enoit oferă următoarea repartiţie a acestei frecvente în funcţie de v'rstă< 2>L (oţi minori$ sub 13 ani$ 3DL de la 13. )istincţia dintre ele este dată de durată< fuga are un caracter de criză$ iar vagabonda-ul este un fenomen comple* av'nd o desfă!urare în timp.$ 6coord.E3 . 'mpulsivitatea$ reacţie specifică de scurtcircuitare$ reprezent'nd o trecere directă la actul de satisfacere a apetitului agresiv$ de opoziţie etc. 24 23 )răgan$ 8.o situaţie neplăcută ca o reacţie de apărare$ simpatie sau antipatie$ raţionamente superficiale la adolescenţi sau prezenţa ei în cadrul unor afecţiuni psi(ice2>. . . Gpusul furtului con!tient$ este furtul patologic$ care se caracterizează prin e*istenţa unor tulburări de con!tiinţă sau prin motivaţii delirante. Simson prezintă astfel cauzele< manifestare a fanteziei$ a lăudăro!eniei$ intenţia de a în!ela$ dorinţa de compasiune$ dorinţa de a se salva dintr. 2.urtul$ cel mai frecvent delict înt'lnit la minor$ este definit ca un atentat la proprietatea particulară sau publică.$ 62>>17$ "ociologie$ +ditura 08% &AA$ 0ucure!ti$ pag.18 ani$ cu un ma*imum de pubertate23.urtul nu este o manifestare izolată$ ci$ face parte din cadrul delincvenţei -uvenile$ asociat frecvent cu fuga$ prostituţia la fete$ uneori cu omuciderea !i piromania. 38 22 8bi!$ &.urtul începe de obicei în familie !i se e*tinde apoi în mediul e*trafamilial$ de la obiecte de valoare mică p'nă la sume importante de bani.$ 62>>17$ 'n%luenţa agenţilor sociali+ării -%amilia$ şcoala$ grupul de re%erinţă. E. asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor$ 3ansofia$ 0ucure!ti$ pag.7$ 62>>27$ Paradigme sociologice ale comunicării$ +ditura Tritonic $ 0ucure!ti$ pag. D.1.

Iagabonda-ul este o reacţie organizată$ care apare din lipsă de ata!ament sau faţă de o constr'ngere rău suportată$ adolescentul aleg'nd „nomadismul pentru a. &par la debilii mintal sau „comportamentali. &lcoolismul şi dependenţa de droguri$ alcoolul unul dintre principalii răspunzători pentru comportamentul antisocial 6agresiune$ crimă$ -af$ (uliganism etc. Devierile se(uale$ instinctul se*ual$ în mod normal latent în copilărie$ apare la pubertate$ dar$ se definitivează în forma lui specifică umană în adolescenţă tardivă$ c'nd include totodată !i ata!amentul afectiv pentru se*ul opus. )urata variază de la fuga de o -umătate de zi$ p'nă la marile fugi$ de 2. Se poate manifesta sub forma omuciderii involuntare$ în cadrul unui furt. 3ărinţii negli-enţi induc$ at't prin ignoranţă$ c't !i prin sfaturi demobilizatoare$ un efect dăunător uneori$ fiind cotaţi ca periculo!i educaţional !i moral.uga mai poate fi o e*presie a unei dorinţe de aventură$ de evadare pentru a vedea lucruri !i locuri noi$ în special pentru a înt'lni !i trăi o e*perienţă imaginară indusă printr. .7 s. B.$ 62>>37$ "ociologie generală! *oncepte %undamentale şi studiu de ca+$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag. /muciderea$ este un delict foarte grav$ dar$ rar totodată. 9.lovire$ fără intenţia de a provoca moartea24.a impus ca o problemă de igienă mentală socială !i la adolescenţă. Eşecul şcolar$ se poate datora unor cauze ca< frecvenţa neregulată$ condiţii de mediu nefavorabile$ lipsa de îndrumare a copiilor către !coală prin lipsa de instruire a propriei familii.!i realiza libertatea$ prin imitaţie !i sugestie !i să se socializeze prin intrarea într. &stfel de situaţie constituie termenul propice pentru delincvenţa se*uală.!i arate nonconformismul$ sfidarea faţă de autoritatea adulţilor sau să lupte împotriva timidităţii !i an*ietăţii.lipsuri materiale$ tendinţele revendicative. 24 #i(ăilescu$ 8.7 se manifestă în ma-oritatea cazurilor în formă acută9 sub influenţa drogurilor$ adolescentul minor tinde să. :n aceste cazuri criza se*uală nu este e*presia unei maturităţi se*uale$ ci$ o deviere a unui organism caracterizat prin imaturitate psi(ică !i fragilitate funcţională a gonadelor$ oferind satisfacţie strict instinctuală. 11. 1>. 9D.9E . 'ncendieri voluntare$ se pot observa la pubertate !i adolescenţă ca urmare a unei dorinţe de răzbunare sau a răutăţii. :n adolescenţă$ alcoolismul 6ca !i tentaţia administrării drogurilor$ (a!i!$ cocaină$ aurolac etc.o bandă. Fravitatea apare în cazurile în care relaţiile se*uale sunt înt'mplătoare$ determinate de setea de aventură sau c'nd ele se caracterizează prin precocitate.3 luni$ în care subiectul se asociază cu alţi psi(opaţi !i trăiesc din e*perienţe$ la baza cărora stau cele mai diverse manifestări antisociale.o sugestibilitate infantilă din lecturi sau din influenţe relaţionale. 8.psi(opaţi !i pot avea un caracter impulsiv 6piromanie7 la epileptici.

E4 . Factorii de risc %n apariţia deviantei comportamentale )elicvenţa -uvenilă este un concept -uridic$ criminologic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma !i care aparţin minorilor.01! "uicidul şi tentativa de suicid$ unele dintre cele mai frecvente reacţii antisociale din cadrul patologiei medicale în general$ ideile$ tentativele !i reu!itele suicidale sunt de obicei e*presia unor tulburări instinctiv. )evianța$ ca ansamblu de conduite estimate ca av'nd un mare grad de periculozitate socială nu reprezintă o entitate unitară$ ea include conduite e*trem de diverse$ de la -aful armat la delictul de înfruntare a părinţilor$ de la micile frustrări la delicte se*uale$ de la fuga de acasă la omucidere.afective foarte profunde. &par sporadic la v'rsta copilăriei !i cre!te brusc în adolescenţă. &!adar crima în sine$ ca 25 Ggien$ &. %a !i în cazul delicvenţei la adulţi !i la minori$ factorii care facilitează infracţiunea se împart în două grupe !i anume2D< − − factori interni9 factori e*terni. )e fapt prin intermediul eredităţii nu criminalitatea se transmite ci doar anomaliile psi(ice care facilitează apariţia ei.$.$ 62>>27$ "ociologia devianţei$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.actori interni sunt caracterizaţi prin ereditate cum ar fi spre e*emplu unele maladii care se transmit de la ascendenţi descendenţilor prin intermediul codului genetic 6&)@7. . 1. Spre e*emplu literatura de specialitate din &nglia include aici nu numai infracţiunile de drept penal$ care sunt comise de adulţi ci !i e!ecul minorilor de a se conforma regulilor specifice ca nonadulţi. )intre aceste anomalii amintim coeficientul de inteligenţă scăzut$ o conduită necontrolată sau slab controlată$ absenţa stimulului moral. )omeniul comportamental acoperit de sintagma „delicvenţă -uvenilă este e*trem de comple*. )elicvenţa -uvenilă poate fi definită ca un comportament de încălcare a legilor din partea celor care din cauza tinereţii lor nu sunt încă văzuţi ca fiind deplin responsabili pentru acţiunile lor. %onceptul de devianță desemnează aspectul -uridic al comportamentului deviant al minorilor av'nd drept nucleu noţiunea de infracţiune.

actorii e*terni sunt< familia$ !coala etc. Temperamentul ca element înnăscut al personalităţii are !i el un cuv'nt de spus în manifestarea unor infracţiuni !i la această v'rstă. &ceste atitudini generează fie o e*igenţă împinsă .un asemenea climat educaţional nu se poate forma un copil cu un comportament pozitiv ci dimpotrivă. Sunt însă situaţii în care familia este formată din ambii părinţi naturali$ dar atmosfera este negativă$ fie datorită faptului că sunt alcoolici$ fie că sunt ei în!i!i infractori sau datorită scandalurilor dese dintre ei.amilia influenţează formarea comportamentului copilului în primul r'nd prin relaţiile normale !i fire!ti deoarece acestea nu vor influenţa negativ comportamentul copilului ci la acele relaţii care sunt generatoare de influenţe negative. 8ată deci că a!a numitele familii normale pot fi generatoare de infracţionalism infantil datorită atitudinilor e*treme ale părinţilor.fapt antisocial nu este o măsură ci doar anumite structuri psi(ice 6anormale7 care o facilitează !i pe care minorul le mo!tene!te de la ascendenţi. . )e fapt toate infracţiunile minorilor se e*plică prin slaba in(ibare a principalelor instincte$ instinctul combativ$ instinctul se*ual$ instinctul de afirmare !i instinctul de ac(iziţie. +le dau na!tere principalelor delicte< scandalul$ cearta$ bătaia$ violul$ furtul. )intre factori e*terni cel care se impune în primul r'nd în ordinea logică !i cronologică este familia numită de unii sociologi !i pedagogi$ prima !coală a omenirii. :ntr. &!a de e*emplu infracţiunile de scandal !i bătaie sunt mai frecvente la colerici sau la e*trovertiţi$ în timp ce acest tip de infracţiuni sunt mai reduse în r'ndul melancolicilor !i a flegmaticilor adică a introvertiţilor. G primă categorie a unor asemenea relaţii sunt părinţii vitregi. . &ta!amentul faţă de părintele adevărat plecat din familie creează copilului această stare afectivă de respingere sau indiferenţă !i îi determină pe unii la acte de vagabonda-. &ceastă stare este generată c(iar !i atunci c'nd părintele în cauză nu este îndreptăţit la o asemenea atitudine din partea copilului deoarece manifestă gri-ă !i simpatie faţă de el. %'nd unul dintre părinţi este vitreg el va genera în sufletul copilului o anumită rezervă afectivă !i poate c(iar un sentiment de respingere. )in categoria factorilor interni putem aminti< factori fizici$ factori fiziologici$ deficienţele intelectuale$ tulburări ale afectivităţii.

a constatat e*perimentat că este crescut coeficientul de delicvenţă în cazul unei prietenii reale. 26 #arica$ #. S.?.media poate deasemenea influenţa în sens negativ delicvenţa infantilă iar acest lucru l. %opilul terorizat prin bătăi !i sancţiuni va căuta în afara familiei o desfă!urare printr.!i apropia suflete!te elevii pot avea efecte pozitive asupra scăderii procentului infracţiunilor în r'ndul elevilor. S.i.au pus în evidenţă cercetările psi(ologice !i sociologice făcute în S. %'nd starea economică a familiei este precară e*istă condiţii sporite de cre!tere a infracţiunilor de furt deoarece copilul nu are discernăm'ntul necesar spre a.!i bunuri care nu.i aparţin !tiind că părinţi îi vor lua apărarea !i îl vor salva. )acă în cercul de prieteni sau în familiile vecinilor copilului i se vor servi e*emple negative el se va contamina cu u!urinţă de asemenea comportamente$ mai ales dacă familia nu va interveni spre a.&. &titudinea pozitivă a profesorilor$ tactul lor pedagogic$ priceperea de a.$ 62>>B7$ 'ntroducere în sociologia educaţională$ +ditura Gvidius ?niversitK 3ress$ %onstanţa$ pag.l poată imita apoi în calitate de cetăţean. S.un comportament agresiv faţă de colegii mai mici !i mai puţin dotaţi fizic.se orice fel de comportament2E. B4 . 3ărinţii vor trebui să fie preocupaţi să introducă în educaţie simţul măsurii !i al ec(ilibrului !i să. )acă însă profesorul va lua atitudine e*agerat de severă !i c(iar terorizantă$ e*istă toate !ansele să împingă pe eleviii cu o structură labilă în r'ndul delicvenţilor minori. %ondiţiile din mediul e*trafamilial ar influenţa de asemenea comportamentul minorului. %ele mai multe delicte sunt săv'r!ite de elevii cu o frecvenţă redusă sau slabă tocmai în perioadele în care absentează !i în care nu sunt controlaţi de părinţi. &. 5coala este si ea un factor de influenţare a formării comportamentului infantil.l sensibiliza asupra efectelor dăunătoare a unor asemenea comportamente . )e asemenea copilul răsfăţat va deveni cu u!urinţă un infractor însu!indu.!i înfr'na instinctul de ac(iziţie care acţionează cu toată forţa sporită în asemenea situaţii.a constatat pe bază de cercetări sociologice că procentul diverselor infracţiuni este mult mai crescut la copii care nu frecventează !coala sau la cei cu o frecvenţa slabă .i ofere copilului un model de comportament pe care să. „5coala bosc(eţilor $ cum o numesc in mod figurat francezii este cea care formează mici infractori.a constatat de asemenea pe baza anc(etelor sociale că infracţiunile sunt mai frecvente în cazul celor slabi la învăţătură !i mai ales în r'ndul repetenţilor.p'nă la teroare$ fie o indulgenţă nepermis de mare$ copilului toler'ndu. #ass.

&specte 'uridice :nclinarea spre delicvenţă !i adoptarea comportamentului infracţional rezultă din înt lnirea specifică a diferiţilor factori pentru fiecare caz în parte. Elemente de sociologie juridică$ 0ucure!ti< Aumina Ae*$ pag.1. 3ot e*ista !i astfel de cazuri aparent parado*ale !i anume2B< .)upă trecerea în revistă a tuturor factorilor interni !i e*terni ai delicvenţei -uvenile !i infracţiunii ne. 8nsuficienta maturizare afectivă se caracterizează prin28< . )ar !i în cazul în care e*istă o identitate în ceea ce prive!te „ec(ipamentul psi(ologic 6temperament$ afectivitate etc. lipsa unei autonomii afective$ ceea ce duce la cre!terea sugestibilităţii9 2B 28 0anciu$ ).7 între doi minori crescuţi !i educaţi în medii diferite$ unul poate să se înscrie pe drumul delicvenţei. 1.%ozma$ #. G altă idee care ni se pare necesar a fi subliniată este aceea că mulţi dintre ace!ti factori interni sau e*terni nu au valoare cauzală mai degrabă factori favorizanţi ai delicvenţei adică ni!te factori condiţionali !i că delicvenţa se declan!ează doar atunci c'nd se înt'lnesc mai mulţi din ace!ti factori. #etode educative considerate eficiente dau rezultate bune cu un minor 6în cazul copiilor fraţi7 !i e!uează în raport cu celălalt datorită diferenţelor în ceea ce prive!te caracteristicile psi(ice. 62>>>7. copii cu caracteristici psi(ice negative !i crescuţi în medii neprielnice 6cum ar fi familii dezorganizate7 care nu comit acte delictuale nici în timpul minoratului$ nici atunci c'nd sunt adulţi9 . 3D %oca. &%ectivitatea -oacă un rol deosebit de important în viaţa !i activitatea individului uman !i orice abatere de la normal creează probleme pe linia adaptativă.$ 62>>47$ 'nstituţia pentru minori$ 0ucure!ti$ +ditura ?niversul -uridic$ pag. "eceptivitatea$ capacitatea de interiorizare a unor norme !i valori sociale sunt diferite la cei doi copii. &devărata cauză a conduitei delincvente este legată de efectele specifice ale „înt'lnirii factorilor interni$ individuali !i a factorilor e*terni$ sociali. copii care$ de!i cu caracteristici psi(ice pozitive 6ce nu creează nici un fel de problemă celor cu care interacţionează7 !i sunt influenţaţi educativ în medii !i cu mi-loace corespunzătoare$ a-ung uneori în posesia statutului de delincvent. 29 .$.am putut face o imagine asupra largului diapazon al acestora$ am putut vedea din această sumară punctare a factorilor că delicvenţa nu poate fi produsă de o singură cauză !i că$ din contră cauzele sunt foarte numeroase !i foarte variate.

dorinţa unei vieţi u!oare$ fără muncă. DB 8dem 29 $ pag. insuficienta dezvoltare a autocontrolului afectiv$ legat de insuficienta cunoa!tere !i capacitate de stăp'nire a reactivităţii emoţionale9 . :n categoria stărilor de dereglare a afectivităţii sunt incluse29< . E> . &semenea caracteristici psi(ocomportamentale conduc la lipsa unei capacităţi de autoevaluare$ la lipsa obiectivităţii faţă de sine !i faţă de alţii. impulsivitate !i agresivitate9 .un potenţial conflictual ridicat !i puternic carenţate din punct de vedere psi(oafectiv !i psi(omoral afectează procesul de maturizare psi(ologică !i psi(osocială a 29 30 0anciu$ ). stările de frustraţie afectivă !i sentimentele de frustraţie$ conflicte afective9 . 62>>>7. absenţa emoţiilor !i a înclinaţiilor altruiste !i simpatetice. indiferenţa afectivă9 . Elemente de sociologie juridică$ 0ucure!ti< Aumina Ae*$ pag. autocontrol insuficient9 . Studiile asupra delincvenţei -uvenile au arătat că$ în mare măsură$ atmosfera din familiile dezorganizate$ lipsa autorităţii părinte!ti a controlului precum !i a afecţiunii acestora$ ca urmare a divorţului$ i. opoziţie !i respingere a normelor social. )atorită nivelului crescut al egocentrismului 6!i al egoismului7 !i totodată$ datorită e*istenţei unui nivel scăzut al toleranţei la frustraţie$ formularea !i atingerea unor obiective acţionale se face prin apelul la mi-loace ilegale.au determinat pe copii la adoptarea unor acte antisociale. . instabilitatea 6labilitatea7 afectivă9 . 2 ani faţă de nedelincvenţii de aceea!i v'rstă.un nivel de imaturizare caracterologică care se manifestă prin următoarele3>< . Divorţul care duce la dezorganizarea familie$ poate contura serioase tulburări afective !i tulburări comportamentale ce conduc la neadoptarea socială. Tulburările caracteriale %ercetările efectuate asupra delincventului minor au scos în evidenţă$ faptul că acesta se caracterizează printr. slaba dezvoltare a emoţiilor !i sentimentelor superioare$ îndeosebi a celor morale.-uridice !i morale9 .amiliile caracterizate printr. subestimarea gre!elilor !i a actelor disociale !i antisociale comise9 . tendinţe egocentrice9 . ambivalenţa afectivă9 . )elincvenţii prezintă o înt'rziere a maturităţii afective de cca..

&specte sociologice 3rincipalele riscuri la care sunt e*pu!i tinerii sunt determinate de condiţiile socio.zi!ilor „copii = problemă . %opii crescuţi în acest tip de familie sunt timizi !i in(ibaţi.2. economic si familial al a!a. *limat %amilial hiperautoritar &titudinea (iperautoritară manifestată în cadrul familiei poate fi adoptată de unul dintre părinţi 6tatăl7 sau de către ambii.afectivă. "iscul e!ecului !colar este un risc rezultat din inadvertenţele privind integrarea t'nărului în regim de viaţă !colară$ din neidentificarea la timp !i pertinent a climatului psi(osocial$ socio. economice$ politice$ cultural. tatăl tiran$ are o autoritate care operează în compensaţie !i prin salturi$ fiind în fond o fire timidă$ adesea slabă. Iicent include următoarele tipuri< . . *limat %amilial hiperpermisiv.educaţionale în care trăiesc. %opii crescuţi în acest mediu$ nu vor putea mai t'rziu să suporte nici o frustrare !i nici un cadru în care se cere disciplină. 1.$.uga de acasă a copiilor asociată cu lipsa de supraveg(ere parentală$ îi determină să adere la medii !i grupuri e*trafamiliale cu un mare potenţial delincvenţial. :n categoria profilelor de părinţi (iperseveri$ ". Se pot contura atitudini de îng'mfare$ de e*acerbare a eului$ de supraevaluare a propriilor posibilităţi cu tendinţe de a.personalităţii copilului$ datorită dezec(ilibrelor !i dizarmoniilor resimţite în cadrul unor subcomponente ale personalităţii !i anume< atitudinal. tată demisionar$ este tatăl care renunţă$ tatăl ve!nic plecat de acasă$ care e mereu ocupat !i pretinde să nu fie întrerupt din ocupaţiile sale. . %opilul reacţionează la asemenea moduri de comportare prin stări de in(ibiţie$ frică prin instabilitate. .!i impune în faţa celorlalţi voinţa !i sistemul lor de păreri !i opinii în mod dominator. ?na din consecinţele imediate ale e*ercitării influenţelor educative în manieră superprotectoare este deta!area între imaginea de sine !i posibilităţile reale ale copiilor.adolescenţii care suportă . tinerii. %opilul nu răspunde direct în faţa părintelui agresor$ ci$ indirect prin atitudine agresivă faţă de alţi. %onflictele dintre asemenea personalităţi pot duce la rupturi brutale ale raporturilor tată.fiu. &ceastă atitudine duce la apariţia atitudinilor recalcitrante la copil$ form'nd deprinderea de a nu se conforma imperativelor !colare sau morale. tatăl dominator$ care pretinde ascultare !i respect în oc(ii căruia soţia !i copiii sunt fiinţe slabe care trebuie conduse !i prote-ate.relaţională !i motivaţional.

&bandonul !colar poate fi privit !i ca un rezultat al stării de anomie socială. 3> ..$ 62>>27$ Evoluţii ale delincvenţei juvenile în Rom nia! *ercetare şi prevenire socială $ +ditura Aumina Ae*$ 0ucure!ti$ pag.au integrat în alte grupuri de referinţă !i în primul r'nd în grupuri stradale alcătuite din tineri ne!colarizaţi sau care au abandonat !coala$ în cadrul cărora vor fi apreciaţi în funcţie de comiterea unor acte deviante.731H +!ecul !colar !i inadaptarea !colară influenţează sensibil cariera viitorului delincvent$ deoarece determină o slabă integrare !i socializare a acestuia. &stfel$ în multe din cazuri$ colectivul clasei a manifestat o atitudine indiferentă faţă de minorii cu abateri disciplinare !i cu rezultate slabe la învăţătură$ nereu!ind să e*ercite un control asupra activităţii !i comportării unor elevi problemă.6. #.9 "ădulescu$ S. +!ecul !i abandonul !colar al unui număr relativ mare de delicvenţi minori nu se datorează unor deficienţe intelectuale de natură organică. Se poate spune că ele reprezintă 31 0anciu$ ).au datorat at't unor incapacităţi organice$ psi(ice sau intelectuale constatate la unii minori delicvenţi$ c't mai ales deficitului de socializare din familie !i unor disfuncţii intervenite în activitatea de educare !i socializare a !colii.t'năr este supus$ !i î!i pune amprenta asupra evoluţiei sale ulterioare.. )e asemenea$ necunoa!terea de către cadrele didactice a situaţiei familiale$ atitudinea indiferentă faţă de ace!ti elevi cu probleme a condus la HizolareaH !i c(iar „marginalizareaH acestora în raport cu restul clasei. &nomia$ potrivit sociologului american "obert #erton$ „este concepută ca o ruptură în structura culturală ce se produce atunci c'nd apare o discrepanţă între normele sociale$ scopurile culturale !i capacitatea membrilor de a se conforma. )ate referitoare la ruta !i cariera !colară !i profesională a tinerilor delicvenţi relevă că într. )e aceea$ în multe cazuri$ asemenea elevi$ marcaţi de e!ecul lor !colar sau „marginalizaţiH de către colegi sau cadre didactice$ s. +!ecul !colar este printre primele riscuri la care un adolescent. Grdinea socială este$ prin urmare$ stabilă atunci c'nd e*istă un ec(ilibru între scopurile ce urmează a fi atinse !i mi-loacele disponibile pentru a le atinge.influenţe nefaste determinate de antura-ul din care fac parte$ de lipsa de supraveg(ere a părinţilor$ de deficienţe educative$ de condiţiile de viaţă precare.un număr ridicat de cazuri abandonul !colar$ fuga de la !coală$ atitudinea indiferentă sau negativă faţă de !colari$ respingerea sau contestarea normelor de muncă !i viaţă !colară nu s. &plicarea frecventă !i negraduală a unor sancţiuni faţă de ace!ti copii indisciplinaţi a avut$ in unele cazuri$ efecte contrare$ determin'nd în alte cazuri reacţii de respingere$ fuga de la !coală$ abandon !colar$ după cum !i atitudinea tolerantă !i permisivă faţă de manifestările deviante ale unor elevi a avut efecte negative asupra integrării lor !colare.

manifestarea din ce în ce mai evidentă a unei anumite superficialităţi în pregătirea !i activitatea !colară a elevilor9 . E2 . dezinteresul manifestat faţă de activităţile educative e*tra!colare9 . ignorarea îndeplinirii unor obligaţii cu caracter strict instructiv !i educativ de către un număr suficient de mare de cadre didactice9 . &cestea cer$ desigur$ eforturi suplimentare din partea învăţătorilor !i profesorilor$ cer desfă!urarea unei activităţi didactice creatoare$ bazată pe cele mai noi cuceriri ale !tiinţelor psi(opedagogice.rezultatele unor deficienţe funcţionale$ de natură educativă. :n lipsa acestor stimulente$ minorii respectivi se asociază în timpul liber sau c(iar în !coală cu elevi aflaţi în aceea!i situaţie !i alcătuiesc nucleul unor grupuri cu conduite deviante. %a urmare$ trebuie luate toate măsurile necesare pentru prevenirea e!ecului !colar !i lic(idarea repetenţiei. &stfel$ dintre aceste „tranzacţii cu efect negativ A. neimplicarea familiilor în cunoa!terea preocupărilor !colare ale minorilor9 . +i provin adesea din familii în care pregătirea !colară nu este considerată ca o condiţie de reu!ită socială. suprapopularea claselor în detrimentul individualizării procesului de învăţăm'nt !i al cunoa!terii situaţiei specifice fiecărui elev cu rezultate slabe la învăţătură. :ntruc't elevul se „adaptează la fiecare situaţie !colară concretă cu întreaga lui personalitate$ nu trebuie să se înţeleagă nicidecum de către unele cadre didactice că pot salva situaţia !colară a unor elevi prin „tranzacţii compromiţătoare. &cest fenomen este sesizabil pe c'teva planuri distincte$ si anume32< .$ 6coord. Se poate concluziona că at't nivelul redus de instrucţie$ c't !i indiferenţa manifestată faţă de completarea cuno!tinţelor de cultură generală reprezintă importanţi factori perturbatori ai dezvoltării armonioase a minorilor. desele sc(imbări în profilul unor !coli9 . F(iviriga le aminte!te pe acelea în care elevii simulează ascultare$ 32 )răgan$ 8. frecventele modificări ale programei !colare9 . :n marea lor ma-oritate$ ace!ti infractori minori reproduc nivelul redus de pregătire !colară al propriilor părinţi. ?na dintre cauzele acestei situaţii negative o constituie faptul că se accentuează tot mai mult dezinteresul pentru cultură. :n plus$ ei sunt lipsiţi de spri-inul !i îndemnul firesc pe care ma-oritatea elevilor îl primesc din partea părinţilor pentru obţinerea unor performanţe !colare corespunzătoare !i pentru continuarea procesului de învăţăm'nt.7$ 62>>27$ Paradigme sociologice ale comunicării$ +ditura Tritonic $ 0ucure!ti$ pag.

:n aceste cazuri$ în mod involuntar$ profesorii oferă elevilor modele negative de conduită.elevi !i elevi.elevi optime9 .dezadaptării !colare să se ia măsurile . de ordin pedagogic$ psi(ologic$ medico. atunci c'nd la unii elevi se ivesc simptome ale inadaptării. )intre modalităţile psi(opedagogice care pot să contribuie la prevenirea e!ecului !colar$ a inadaptării sau dezadaptării !colare !i a consecinţelor ce pot decurge din acestea$ pot fi menţionate următoarele33< .dezadaptării !colare ace!tia trebuie să fie supu!i la e*aminări psi(opedagogice sau neuro. îmbunătăţirea modalităţilor de legătură dintre !coală !i familie9 .$ 62>>17$ "ociologie$ +ditura 08% &AA$ 0ucure!ti$ pag. adecvate fiecărui caz$ pentru recuperarea răm'nerii în urmă la învăţătură !i prevenirea constituirii unor personalităţi dizarmonice pe fond carenţial educativ sau pe fondul inadaptării. utilizarea în mai mare măsură în activitatea didactică a „metodelor active cu multiple valenţe formative9 . )eci nu prin asemenea modalităţi se a-unge la dezvoltarea aptitudinii !colare a tuturor elevilor !i la o reală lic(idare a repetenţiei$ ci prin asumarea plenară a îndatoririlor de dascăl de către fiecare slu-itor al !colii$ c(emat să contribuie la formarea personalităţii tinerilor. crearea unor relaţii profesori.$ %. 42 . 3e fundalul unor astfel de raporturi se pot structura mentalităţi cu efecte antisociale. )upă cum remarca A. F(iviriga 6A. diversificarea$ în mai mare măsură$ a reţelei !colare în învăţăm'ntul primar !i gimnazial$ prin crearea unor clase speciale pentru copiii cu intelect de limită !i pentru cei cu tulburări caracteriale$ la care să se încadreze profesori psi(opedagogi specializaţi9 .F(iviriga$ apud.au dovedit posibile !i utile în prima înt'lnire cu o autoritate socială dispusă a accepta moneda falsă oferită de el.o conduită e*emplară9 .bunăvoinţă$ c(eltuire de efort !i angrenare în activitatea !colară$ iar profesorii le acordă note de trecere.psi(iatric$ social . cre!terea eficienţei acţiunilor de orientare !colară !i profesională9 .dezadaptării !colare.psi(iatrice9 după stabilirea cauzelor inadaptării.@eamţu$ 2>>37$ „profesorul apare în acest caz în postura de tolerant$ fără simţ de răspundere pentru misiunea sa$ iar elevul deprinde atitudini frauduloase$ care se perpetuează !i în alte sisteme de relaţii$ dacă s. 33 Fiddens$ &. intensificarea preocupărilor tuturor cadrelor didactice din !coli pentru a forma la elevi noţiuni$ -udecăţi$ sentimente !i obi!nuinţe morale autentice$ care să se concretizeze într.

&specte psihologice )ăsurile psihosociale urmăresc .familiale pozitive. )eci$ aceste măsuri socio.!i formeze noţiuni !i -udecăţi morale$ sentimente !i obi!nuinţe morale$ precum !i trăsături pozitive de caracter$ care să se obiectiveze în acte de conduită dezirabile. )e aceea este indicat să se apeleze la diverse modalităţi de susţinere educativă a familiei. 1E . &poi$ se impune luarea unor măsuri adecvate pentru o autentică orientare !colară !i profesională$ prin elaborarea unor metode !i procedee diagnostice !i formative$ pentru dezvoltarea capacităţilor de învăţare$ a aptitudinilor !i a forţelor creative ale elevilor. pe baza depistării !i înlăturării timpurii a unor factori negativi$ disfuncţionali$ realizarea unor relaţii interpersonale adecvate pentru realizarea unei inserţii socio. &ceste măsuri urmăresc$ deci$ în primul r'nd$ remedierea precoce a condiţiilor nefavorabile de micro. &ceasta împiedică realizarea unei veridice maturizări sociale !i a unei eficiente integrări profesionale !i sociale.1. 3e de alta parte$ măsurile psi(osociologice !i psi(opedagogice urmăresc depistarea timpurie a copiilor cu dificultăţi !colare$ prin e*aminarea psi(ologică a acestora$ pentru diagnosticarea precisă a formei !i a gradului de inadaptare.$ a condiţiilor necorespunzătoare de climat familial sau de grup$ încă înainte de conturarea unor simptome ale perturbărilor de socializare a minorilor34.$.$ 62>>>7$ /mul plural! *ătre o sociologie psi(ologică$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.profesionale sunt str'ns legate de orientarea !colară !i profesională$ ele acţion'nd însă !i după încadrarea tinerilor în munca$ prin crearea unui climat socio. 3entru aceasta se impune o depistare timpurie$ de către educatori$ învăţători$ profesori$ asistente sociale etc.dezadaptare !colară !i luarea celor mai adecvate măsuri în vederea rezolvării situaţiei !colare a unor astfel de copii. în anumite cazuri . 3entru formarea acestor componente ale con!tiinţei !i conduitei morale$ se va apela la metode !i procedee diferenţiate$ în funcţie de v'rsta !i de particularităţile individuale ale elevilor. &spectele psi(ologice vizează depistarea !i înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală$ cu conţinut patologic$ care . Totodată$ se cere ca$ sub îndrumarea cadrelor didactice$ elevii sa. +ste vorba$ deci$ de prevenirea structurării dizarmonice a personalităţii copiilor !i adolescenţilor$ dizarmonii denumite !i „sociopatii datorită etiologiei lor pregnant sociogene. )ecurg din primele$ urmărind prevenirea riscurilor de e!ec adaptativ$ prin alegerea$ de e*emplu$ a unei profesiuni în dezacord cu aptitudinile t'nărului. predispun la conduite deviante$ 34 Aa(ire$ 0. .climat social pentru prevenirea formării unor personalităţii dizarmonice pe fond carenţial educativ. profesional tonic$ ec(ilibrat !i stimulativ$ cu multiple valenţe formative$ în care să se urmărească dob'ndirea unei calificări profesionale tot mai înalte a fiecărui t'năr.

sau instaurarea unei terapii medico. 3rin măsurile de educaţie sanitară !i psi(opedagogică trebuie să se prevină familia asupra semnificaţiei pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter !i de conduită$ mai ales dacă ele se manifestă precoce !i prezintă un aspect pregnant de instabilitate$ impulsivitate$ agresivitate = toate acestea obiectivate în inadaptarea socială a copilului. )acă delicventul este puternic ata!at de modele pozitive 6părinţi$ profesori7 va avea un comportament conformist$ acest ata!ament fiind un mi-loc de acţiune !i el va implica normele sociale după principiul reciprocităţii< „eu voi %ace ceva pentru tine în ideea că şi tu vei %ace ceva pentru mine2$ &ceste elemente au rolul de a preînt'mpina$ de a elucida cauzele delicventei$ aceasta în situaţia în care provine de la opinia potrivit căreia „pentru a înlătura e%ectul$ trebuie să înlături cau+a”! @e punem firesc întrebarea$ în primul r'nd ca oameni$ apoi ca membri ai societăţii< ce este de făcut ca semenii no!tri care acţionează uneori iraţional$ alteori raţional$ dar automat !i comit ceea ce numim infracţiuni$ primesc o pedeapsă privativă de libertate$ e*ecută pedeapsa !i revin în mi-locul nostruJ %um îi primimJ %ine trebuie sa. 3robabilitatea ca individul să devină deviant sau conformist depinde de intensitatea a patru factori3D< a7 c7 &ta!amentul faţă de părinţi$ !coală$ grup de prieteni9 8mplicarea în activităţi convenţionale9 b7 &nga-area intr. G formă de prevenire a tendinţei infracţionale ar fi crearea de structuri cromoin(ibitive. societate.i preia în primul r'ndJ %um sunt primiţi J 5i care este impactul factorilor de control social asupra lorJ 35 @eculau$ &. 6coord7$ 62>>37$ )anual de Psihologie "ocială$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.la acte antisociale. Gdată depistate aceste cazuri$ se impune luarea unor măsuri psi(opedagogice !i.o linie convenţională de conduită9 d7 %rezul în aceste valori. &!adar$ se insista asupra relaţiei individ . :n acest sens este necesară depistarea precoce a copiilor !i tinerilor cu tulburări caracteriale !i comportamentale$ cu instabilitate emoţională !i tendinţe agresive. &cestea trebuie căutate în legătura individului cu societatea< dacă legăturile sunt puternice$ individul se va conforma$ dacă acestea slăbesc$ probabilitatea violării lor creste. E9 . psi(iatrice individualizate$ pentru prevenirea formării unor personalităţi dizarmonice cu tendinţe antisociale$ pe fond de instabilitate emotivă$ pe fond psi(opatic$ epileptic etc.

este mai dificilă$ întruc't ma-oritatea acestor preadolescenţi !i adolescenţi sunt cu tulburări caracteriale$ iar alţii sunt cu intelect de limită sau cu debilitate mintală. 94 . "eacţia de respingere a societăţii determină aproape întotdeauna o contrareacţie din partea acestuia$ manifestată în opoziţie faţă de normele legale.sociale din familiile copiilor !i tinerilor care alunecă pe panta delicvenţei$ prin carenţele educative$ socio. )e aici$ dificultatea pentru cel etic(etat de a se smulge din mediul infracţional$ de a se integra în societate. )esigur$ găsirea unor metode !i procedee instructiv. 62>>27 )ani%estări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenţi$ +d. Comportamentul deviant şi forme de manifestare ale deviantei %n şcoal# %opiii$ inadaptaţi sau dezadaptaţi !colar intră în categoria Hcopiilor = problemă $ care adoptă o conduită deviantă în raport cu cerinţele vieţii !i activităţii !colare. :n aceste !coli$ sau la astfel de clase speciale sunt încadraţi 36 &lbu +. :n multe ţări$ e*istă !coli sau clase speciale nu numai pentru copiii înt'rziaţi mintal$ ci !i pentru cei cu intelect de limită$ precum !i pentru cei cu tulburări caracteriale.:n primul r'nd$ ne confruntam cu %enomenul „stigmatizăriiH care apare în urma comiterii unei infracţiuni$ dar$ mai ales$ în urma sancţionării infractorului. 8ndividul astfel etic(etat devine inevitabil marginalizat. a!a cum impune în multe cazuri . &ramis$ 0ucure!ti$ pag. +ducarea !i reeducarea este !i mai dificilă atunci c'nd peste înt'rzierea mintală sau intelectul de limită se suprapun !i tulburările caracteriale. 1.afective !i morale$ favorizează inadaptarea sau dezadaptarea !colară a acestora. )isfuncţiile psi(o. Aa r'ndul lor$ cadrele didactice din unele !coli nu găsesc întotdeauna metodele !i procedeele cele mai eficiente adecvate fiecărui caz$ pentru a compensa multiplele carenţe educative ale familiilor respective !i pentru a preînt'mpina inadaptarea sau dezadaptarea !colară !i săv'r!irea unor acte antisociale de către ace!ti minori !i tineri.educative$ cu pondere formativă ridicată !i cu valenţe de reeducare . &ce!ti copii se caracterizează prin3E< nesubordonare în raport cu regulile !i normele !colare9 lipsa de interes faţă de cerinţele !i obligaţiile !colare9 absenteism$ c(iulul de la ore9 repetenţia9 conduita agresivă în raport cu colegii !i cadrele didactice.(.

B1 . #etodele învec(ite$ atitudinile discriminatorii ale profesorilor 6în raport cu etnia$ statutul economic al elevului etc. "elaţiile dintre aptitudinea !colară slab dezvoltată$ inadaptarea.!i ating sistematic scopurile$ disfuncţiile din interiorul acestor instanţe fundamentale ale socializării fiind numeroase !i relativ frecvente.amilia !i !coala reprezintă conte*tele educative care ar trebui să asigure accesul copiilor !i tinerilor la achi+iţia normelor şi valorilor sociale şi morale.educativă specifică ce trebuie să se desfă!oare$ alături de activităţile compensatorii !i recuperatorii. &!adar$ copiii !i tinerii inadaptaţi sau dezadaptaţi !colar se caracterizează mai ales prin perturbarea laturii afectiv. )e asemenea$ sentimentele lor etico.profesori psi(opedagogi specializaţi pentru activitatea instructiv. %ercetările efectuate în domeniul delicvenţei -uvenile relevă faptul că nivelul pregătirii !colare a copiilor !i tinerilor care a-ung să săv'r!ească diferite infracţiuni este$ în ma-oritatea cazurilor$ foarte scăzut.1. 1. Spre deosebire de universul familial$ în care predomină relaţiile bazate pe afectivitate$ în !coală se instalează o Mneutralitate afectivă $ impusă de particularităţile !i obiectivele sale educative diferite.dezadaptarea !colară !i delicvenţa -uvenilă sunt relaţii dialectice$ comple*e$ dar în acela!i timp sunt doar relaţii de tip probabilistic.(. @ici familia !i nici !coală nu. Studiul fiecărui caz în parte$ din punct de vedere psi(ologic$ pedagogic si sociologic$ trebuie să precizeze care dintre aceste variabile este cauza !i care este efectul. Comportamente de demisie sau de evaziune . )elicvenţii minori$ în marea ma-oritate a cazurilor$ sunt inadaptaţi sau dezadaptaţi !colar$ cu o aptitudine !colară insuficient dezvoltată$ mai ales datorită unei motivaţii neadecvate !i datorită formării unei atitudini negative faţă de activităţile !colare în general !i faţă de muncă. :n aceste condiţii$ diferitele forme ale inadaptării !colare$ 37 8luţ$ 3etru$ 62>>47$ 3alori$ atitudini şi comportamente sociale! Teme actuale de psihosociologie $ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.7$ orarul încărcat$ !i ignorarea constantă a intereselor elevilor a îndepărtat un număr mare de copii de instituţia !colară.morale sunt insuficient dezvoltate în raport cu v'rsta. 3e această bază se poate acţiona pentru evitarea unui cerc vicios$ din care$ uneori$ minorul sau t'nărul poate ie!i doar cu mare dificultate. "eforma din învăţăm ntul rom nesc$ prea mult prelungită !i mereu luată de la capăt$ a făcut ca programele !colare să devină tot mai încărcate$ ca e*igenţele cadrelor didactice să crească în lipsa tendinţei profesorilor de a oferi mai mult în planul calităţii activităţii didactice.motivaţionale$ volitive !i atitudinale a personalităţii 3B.

Subiectul raportului agresivitate = frustrare poate fi dezbatută sub două aspecte< mai înt'i$ frustrare$ prin ea însă!i$ nu declan!ează automat un comportament agresiv$ ci suscita mai degrabă o stare de an*ietate !i de tensiune afectivă$ care poate declan!a sau nu reacţia agresiva9 în al doilea 38 #arica$ #. 1. 4! 3agabondajul! )romomania sau vagabonda-ul reprezintă peregrinările fără ţintă dintr. &.uga de acasă! &ceasta reprezintă epilogul unui conflict cu antura-ul 6părinţi$ educatori7 !i încercarea copilului de a soluţiona această situaţie problematică.(.altul$ variind de la c'teva zile la c'teva săptăm'ni$ după care individul revine acasă într.2.o stare de mizerie morală !i fizică. 0! . 3oate fi vorba de un act deliberat$ premeditat la un individ sănătos psi(ic$ dar cel mai adesea este caracteristic structurilor dizarmonice de personalitate. &ceste conduite reprezintă o modalitate de protecţie personală faţă de traumele afective !i negli-enţa care i.un loc într. Comportament impulsiv-agresiv) de dominare &gresivitatea este văzută ca un constituent esenţial$ normal a personalităţii care poate fi îndreptată$ deturnată sau deviată p'nă în momentul c'nd scapă controlului raţiunii. +a implică at't o reacţie de opoziţie a copilului faţă de mediul care nu.absenteismul !i abandonul !colar au devenit fenomene frecvente. EE.uga de la şcoală! %el mai adesea$ copiii %ug de la şcoală. +a poate apărea că o referinţă la anumite nevoi vitale ale individului ca foamea$ apărarea$ etc. 1! . +a poate fi ocazională iniţial 6ca în cazul unui e*temporal anunţat$ a fricii de ascultare etc. #ulţi psi(ologi o analizează ca fiind un instinct$ o nevoie$ un răspuns sau un contrarăspuns la o e*citaţie sau frustrare.$ 62>>B7$ 'ntroducere în sociologia educaţională$ +ditura Gvidius ?niversitK 3ress$ %onstanţa$ pag.7$ dar fără reacţia promptă a părinţilor !i educatorilor se poate transforma în fugă repetată !i absenteism$ iar acestea favorizează$ mai departe$ apariţia vagabonda-ului !i abandonului !colar.uga 6de acasă sau de la !coală7 !i abandonul !colar fac parte din conduitele de eva+iune şi demisie$ în cadrul cărora individul preferă retragerea din faţa dificultăţilor în locul confruntării desc(ise cu acestea. familiale38. )acă fuga este Mo escapadă $ vagabonda-ul este starea celui care rătăce!te$ fără să aibă domiciliu sau faptul de a rătăci fără puterea sau voinţa de reveni la un domiciliu fi*.a încon-urat$ !i concomitent$ începutul unei dezaprobări socio. #otivul principal este acela de a scăpa de ceva supărător. . EB .l satisface$ c't !i speranţa confuză de găsi altundeva ceea îi este refuzat sau lipse!te.

. "ec1less arata că un copil$ aflat într.. & le spune despre pericol sau despre nocivitate$ a le vorbi despre sănătate sau despre risc pare o întreprindere inutilă. +*perienţa personală este dovada ceea mai puternicN !i 39 40 )răgan$ 8.un anumit fel$ de aceea nu pot privi !i altfel sau din alt ung(i. 19 . 1. +levul deviant este copilul.umatul poate face !i el parte din Hloo1H. @u de puţine ori auzim oameni care recomandă alcoolul pentru a reduce in(ibiţia sau pentru a. &ceastă imagine este greu de fabricat pentru că adolescentul nu se simte bine !i sigur în pielea lui !i de aceea fiecare HingredientH este esenţial.adult ce cautN senzaţii !i emoţii puternice. :ncălcarea acestor interdicţii fac parte din comportamentul deviant al adolescentului4>. 3entru unii reflectă un mod de a te simţi bine$ de a te destinde. +fectele presiunii grupului$ unde toţi ceilalţi adolescenţi fac asta sau susţin că fac$ sunt m'ndrii !i îi desconsideră pe cei care HîncăH nu fumează !i nu beau. )e aceea$ vedem că ei ţin cu tot dinadinsul să facă un anume lucru într. &ceasta constă în forţa eu. ?n mod e*igent de a atrage atenţia$ de a se face remarcat$ de a Hte da mareH$ de a obţine stima colegilor$ de a simţi puternic încălc'nd interdicţia.7$ 62>>27$ Paradigme sociologice ale comunicării$ +ditura Tritonic $ 0ucure!ti$ pag. &dolescenţii î!i compun o imagine$ ţigarea$ îmbrăcămintea$ coafură$ tonul vocii fac toate parte din ea.. &stfel$ e*istă în patologia individuală cazuri de agresivitate constituţională 6în epilepsii$ paranoie7$ accidentală ori c'!tigată sau datorată condiţiilor sociale de mediu 6familii dezorganizate$ părinţi bolnavi$ alcoolici sau violenţi739. asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor$ 3ansofia$ 0ucure!ti$ pag.$ 6coord.ţi face cura-. *iciile Iiciul reprezintă un defect al adolescentului deviant$ o copiere a adulţilor$ a starurilor$ părinţilor$ profesorilor$ personalităţilor admirate de ace!tia. +l caută sN depă!ească frontierele pe care adulţi le impun$ adeseori tocmai din plăcerea de a nu se supune lor$ cNci ideea e sN fie c't mai diferit !i mai presus de ceilalţi.o arie înalt delicvenţială în care înfr'narea e*ternă este slabă$ răm'ne nedelincvent dacă înfr'narea internă este bună !i funcţională.r'nd$ nu orice comportament agresiv este rezultatul unei frustrări. .$ 62>>17$ 'n%luenţa agenţilor sociali+ării -%amilia$ şcoala$ grupul de re%erinţă.lui$ autocontrol$ o bună autoconceptualizare$ rezistenta puternica în faţă diversiunilor. G formă de HdistracţieH în lipsa altor activităţi prielnice$ interesante$ atractive. 3otrivit acestei teorii$ în cazul minorilor agresivitatea nu trebuie înţeleasă ca un indicator cert al unui comportament deviant sau delicvent$ ci mai ales ca o încercare a minorului de descoperire a propriei identităţi !i c(iar de formare a unei atitudini combative. B9 8bi!$ &.(.

+levul diviant este în formare din toate punctele de vedere. +i sunt impulsivi$ agresivi !i u!or influenţabili în a se lăsa pradă viciilor. +*primările negative sunt trecNtoare însN acestea au urmNri grave.mai convingNtoare$ care ţine loc de întrebNrile fNrN rNspuns la care adulţi$ în general$ nu se sinc(isesc sN caute soluţii. 41 .$ 62>>>7$ &dolescenţii şi to(icomania$ +ditura 3olirom$ 8a!i$ pag.l încearcN$ momemte de rNscruce în conturarea modului de a g'ndi !i de a acţiona41. +le presupun lupta între diferitele emoţii ce. %one*iunile elevului deviant sunt în mare parte consecințe ale educaţiei însu!ite în copilNrie !i nu depind foarte mult$ a!a cum se crede$ de calitatea de adolescent. %orpul suportN ultimele sc(imbNri de definire$ iar caracterul se cristalizeazN ca urmare a influentelor din e*terior !i a educaţiei.errOol$ F. &ceste momente sunt mai intense dec't escapadele dese din cotidian. %olectivitatea din zilele noastre pune un accent mare pe acest subiect.a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voinţă. T'nNrul adolescent simte însN !i dorinţa de. 82 .