You are on page 1of 8

EVOLUTIA SI COMPLICATIILE EDENTATIEI TOTALE

Onu Ioana Lavinia Anul IV, Grupa 6

caracterizata prin infiltratia limfocitara a glandelor salivare si lacrimale.Edentatia totala evolueaza in timp si produce modificari majore generale. xeroftalmie. permanenta sau cronica. S-a constatat ca xerostomia se poate asocia cu o patologie asociata: ciroza biliara primara. care uneori duce la perforarea lor. ghidajul fiind asigurat de muschii mobilizatori ai mandibulei si ATM prin reflexe neuromusculare si neuroarticulare. gastrita atrofica. tulburarile metabolice care se vor accentua la un edentat total ne protezat. Senzatia de uscaciune a gurii se datoreaza diminuarii fluxului salivar cu repercursiuni asupra stabilitatii protezelor. 2. tulburarile digestive. deci a ghidajelor anterioare sau laterale. scaderea rezistentei fibromucoasei la iritatiile protezei. acinii si canalele glandulare se atrofiaza. Condilul articular ia mereu pozitii posterioare cu uzura meniscului articular. Articulatia temporo-mandibulara. anxietatea de lunga durata. scade titrul imunoglobulinelor. Xerostomia cronica este asociatain principal sindromului Sjögren-Howers-Gougerot. Modificarile loco-regionale se inscriu la nivelul: 1. face ca in miscarea de propulsie sau lateralitate mandibula sa nu mai coboare si sa treaca direct la miscarea propusa. micsorarea eficientei masticatorii. favorizand subluxatia cronica anterioara. a osului timpanic. poliartrita reumatoida. Glandelor salivare Glandele salivare isi diminua secretia calitativ si cantitativ. Ea poate fi tranzitorie. Principala modificare histopatologica esteleziunea limfoepiteliala. Asialia sau hiposialia sunt entitati patologice de care trebuie sa tinem seama in protezarea totala. maladie autoimuna. Miscarile mandibulei devin mai ample. aparitia tulburarilor digestive. Lipsa dintilor. loco-regionale si locale. Modificarile generale sunt reprezentate de: tulburarile psihice. degenerescenta elementelor articulare. capsula articulara mai laxa. Desigur ca este dificil sa se stabileasca diferenta dintre fenomenele adaptative si cele patologice. Pe terenul patologic al unei boli articulare degenerative apar fenomene de uzura si atrofie a tuberculului articular. . Manifestarile specifice edentatiei totale la nivelul ATM sunt vizibile anatomic si sunt in general asimptomatice datorita fenomenelor de adaptare prin remanieri lente si progresive. Xerostomia – senzatia de uscaciune a gurii datorita unei secretii salivare insuficiente mai mica de 0. ele devin intial hipertrofice ulterior. Diminuarea secretiei gonadice la barbati determina modificari ale fluxului 414g64e salivar. a lizozimului salivar si a capacitatii de aparare locala. Se caracterizeaza prin triada: xerostomie. insuficienta pancreatica si starea de hiperproteinemie.1ml/min – este prezenta la cca 10% din populatie.

Modificarea dimensiunii verticale de ocluzie determina alterarea versantelor osoase de la nivelul ATM. patratul barbiei. glosite. muschii stilohioidieni. fata de muschii coboratori care sunt mai intinsi. 3. muschii digastrici) si muschii coboratori indirecti ( burta posterioara a digastricului. Hipercontractia intereseaza muschiul maseter si fascicolele posterioare ale temporalului. Muschii ridicatori ai mandibulei (muschii temporali. luxatii sau chiar aderente. muschii pielosi ai fetei.dintre cele determinate de edentatia totala sau de procesele degenerative care insotesc varsta inaintata. care intretin obiceiuri parafunctionale. Muschii SDM. Muschii coboratori ai mandibulei pot fi clasificati in muschi coboratori propriu-zisi (muschii milohioidieni. maseteri. Apar dureri oftalmice. faciale. pterigoidieni interni). muschii coboratori ai mandibulei. muschii retropropulsori (temporali. muschii geniohioidieni. muschii orbicularul buzelor. muschii maseteri. iar prin atrofia osului alveolar muschii genioglosi si muschii milohioidieni se apropie prin insertia lor de varful crestei edentate. putand merge pana la perforare. precum si proteze mobile deteriorate. Deplasarile repetate posterioare ale condilului cu presiuni asupra partii anterioare a tubercului articular dincolo de limita scizurii lui Glasser stau la baza aparitiei sindromului disfunctional dureros al lui Costen prin iritarea nervului auriculo-temporal. ei devin mai scurti. a limbii. Factorii favorizanti ai acestui sindrom sunt starile psihice tensionate. Ei sufera procese de imbatranire cu hipotonia musculara. b) Muschii oro-faciali: muschii buccinatori. a buzelor si a valului palatin. muschii propulsori ai mandibulei. . Muschii mobilizatori ai mandibulei se clasifica in: muschii ridicatori ai mandibulei. muschii tirohioidieni). Muschii SDM produc mobilitatea mandibulei. motul barbiei. se rotunjesc si se aplatizeaza. Astfel pozitia de repaus mandibular la edentat este mult apropiata de maxilarul superior. triunghiularul buzelor. c) Muschii limbii sufera procesele de pseudomocroglosie. muschii valului palatin. muschii omohioidieni. meniscul articular se subtiaza prin degenerescenta fibrocartilaginoasa. a). Ei sufera la edentatul total o intindere mai mare . In acest mod se afecteaza posibilitatea de mentinere a protezelor. Grupele musculare pot fi clasificate in: muschii mobilizatori ai mandibulei. realizand subluxatii. Condilii mandibulari la nivelul capetelor condiliene sufera remodelari de grade diferite. muschii pterigoidieni interni) se contracta mai mult pentru apropierea maxilarelor in timpul masticatiei. necorespunzatoare. tuberculul articular sufera un proces de resorbtie pierzand din inclinarea sa normala. muschii sternohioidien. muschii limbii.

reduce suprafata de sprijin a protezei si inchiderea ei marginala. Ea se gaseste pe torusul maxilar.atrofia exagerata a oaselor maxilare reduce adancimea fundurilor de sac. tuberozitati maxilare.mucoasa fixa ingroasata. Fundurile de sac vestibulare si orale se apropie de muchia crestelor alveolare. . avitaminoze A si C care scad limita normala superioara de toleranta a mucoasei si dau nastere la o serie de modificari patologice.Modificarile locale 1. tulburari metabolice.atrofia exagerata a mucoasei cand devine foarte subtire. . Involutia biologica reprezinta un proces care se traduce printr-o diminuare a masei osoase aparuta de obicei la persoanele in varsta.atrofia si resorbtia osoasa este mai mare decat atrofia mucoasei. Modificarile mucoasei orale sunt date de tulburari patologice generale cu reflectare asupra cavitatii orale. La dentat ele se gasesc la aproximativ 5 mm de ul apexian al dintilor. efectul fiind gradul de rezilienta mucosala. devine comprimabila in sens vertical (rezilienta) si glisabila orizontal. nu poate suporta presiuni mari. papila bunoida isi mareste volumul si se apropie de mijlocul crestei edentate. torusul mandibular. 2. Rugile palatine devin sterse. In cursul vietii remanierea osoasa se realizeaza printr- . Evolutia mucoasei la edentatul total este legata de concordanta dintre gradul de atrofie a osului alveolar si gradul de atrofie a mucoasei. . este balanta ca o . Aceste modificari se inscriu in modelarile continui sau discontinui ale tesutului conjunctiv osos si se cunosc drept fenomene de resorbtie a crestelor edentate. . Astfel: . se dubleaza sau tripleaza in grosime. nu suporta presiunile din timpul masticatiei si este greu de amprentat.creasta de cocos” si se intervine chirurgical preprotetic pentru indepartarea ei. Apare o ingrosare aparenta a stratului submucos. uneori pe crestele edentate. Apoi intervin asupra crestelor edentate fenomenele de involutie biologica si de atrofie osoasa. insertia seului oral se face pe muchia crestei alveolare. Fenomenul de resorbtie osoasa s-a instalat o data cu pierderea dintilor. diabet. Modificarile mucoasei fixe si mobile. Modificarile suportului osos Tesutul osos sufera o serie de modificari morfologice pentru edentatul total la nivelul maxilarului si a mandibulei care nu se limiteaza la pierderea portiunii osoase corespunzatoare proceselor alveolare prin pierderea dintilor. intre periost si mucoasa apare un tesut conjunctiv submucos lax care ii confera o rezilienta accentuata. Frecvent tuberculul piriform este mobil..atrofia exagerata a mandibulei face ca mucoasa fixa sa se reduca la o linie sau dispare complet. insertia frenurilor si a bridelor laterale se apropie de mijlocul crestelor edentate. De aceea daca este posibil se aleg tehnicile de amprentare si materialele adecvate pentru amprenta. mucoasa poate fi mobilizata in toate sensurile.

Crestele edentate la edentatul total prezinta doua aspecte caracteristice: . Astfel: . . .vascularizatiei centrale. hormonul paratiroidian creste resorbtia osteoclastica si cea periosteocitara.vitaminele au rol in formarea colagenului.tulburarea metabolismului fosfo-calcic determina tulburari de mineralizare. iar pentru mandibula artera mandibulara.fenomenele de imbatranire incetinesc metabolismul si procesele reparatorii. cortizonul diminueaza osteoformatia. inhiba sinteza colagenului si impiedeca absorbtia calcica intestinala. Un raport fosfocalcic ce diminua calcemia determina o accelerare a resorbtiei. Deficienta de nutritie apartine circulatiei sanguine care va afecta profund metabolismul osos.un echilibru functional intre actiunea celulelor osteoblastice si actiunea celulelor osteoclaste. a unui tesut devenit inutil organismului si incetarea sau disparitia functiei lui (dintii cu procesele lor alveolare). Aceasta disparitie se insoteste de pierderea osului marginal care apoi va forma creasta edentata prin completarea alveolei radiculare cu os spongios si acoperita in final de osul cortical. partiala sau totala. La nivelul osului maxilar si mandibular circulatia apartine: .vascularizatia periferica formata de reteaua supra si subperioastala cu rol foarte important in metabolismul osos. calcitonina favorizeaza restructurarea tesutului osos. .variatii spatiale vestibulo-orale prin modificarea volumului si formei oaselor maxilare. . .diminuarea continua a inaltimii lor. hormonul somatotrop stimuleaza osteoformatia. O serie de hormoni sunt responsabili de metabolismul osos. Astfel hormonii estrogeni franeaza resorbtia osoasa.vascularizatia externa ce apartine muschilor unde la nivelul insertiilor osoase arteriolele si venulele perforeaza osul cortical. echilibru care se modifica printr-un deficit metabolic. pentru maxilar din artera maxilara interna cu ramurile arterelor alveolare.tulburarile endocrine. Suportul osos sufera modificari importante date de starea generala a organismului. Astfel actiunea osteoclastelor creste si apare fenomenul de osteoporoza. Heparina in doza mare da tulburarile simpatice vasomotorii ce duc la osteoporoza. . palatine descendente si sfenopalatine. accentueaza atrofia si influenteaza evolutia structurii osoase. Prin resorbtie se intelege disparitia treptata. . Prin atrofie se intelege reducerea in volum si greutate a unui organ din cauza unei deficiente de nutritie a tesuturilor sau organelor.

cu mandibula lunga si ocluzia adanca. Dupa tipurile constitutionale. resorbtia osoasa este mai pronuntata in regiunea posterioara a maxilarelor. La un an dupa extractie diminuarea masei osoase maxilare este de 2-3 mm si 4-5 mm pentru mandibula. creasta alveolara are o inclinatie spre lingual in zona frontala si vestibular in zonele laterale. cu mandibula scurta si fata lunga.Afectiunile patologice stomatologice ca parodontopatia marginala cronica care se insoteste de tulburari de circulatie si irigatie la nivelul osului alveolar intensifica la un edentat total gradul de atrofie si resorbtie. este centripeta la maxilar si centrifuga la mandibula. resorbtia fiind mai accentuata dinspre exterior. . Dupa extractia dentara osul sufera modificari structurale pentru o perioada de 9 pana la 12 luni de la momentul extractiei. apofiza coronoida capata forma de croset. La mandibula corticala externa este mai groasa cu exceptia regiunii molare. La 2 ani de la extractie pentru maxilar si 7 ani pentru mandibula urmeaza o perioada de stabilizare cu o pierdere osoasa de 0. In functie de linia interalveolara a crestelor edentate dintii artificiali se monteaza in raport ocluzal normal sau invers. iar in dreptul incisivilor este verticala. La maxilar peretele extern al corticalei vestibulare este mai subtire ativ cu cel intern. bazilara marindu-si forma si volumul si unghiul goniac tinde spre 1200-l300. Atrofia maxilarelor prezinta mai multe aspecte. Continuarea rezorbtiei se face lent. Protezele totale in timpul exercitarii functiilor si parafunctiilor transmit osului subiacent forte structurilor de sprijin cu un oarecare potential traumatic. resorbtia urmand directia axelor inclinate ale dintilor. iar arcul mandibular devine mai deschis spre posterior. Modificarea suportului osos depinde de etiologia si cronologia extractiei. iar atrofia si resorbtia osoasa se fac in ritm lent. Intre crestele edentate maxilare si mandibulare la nivelul molarului de 12 ani exista rapoarte variate in functie de diferitele stadii de atrofie osoasa. Gradul de resorbtie a osului depinde in acest caz de valoarea redusa a fortelor si realizarea clinico-tehnica corecta a protezelor mobile. calitatea interventiei chirurgicale. aproximativ 0. momentul si felul tratamentului aplicat edentatiei. iar la pacientii dolicocefali.1-0. la pacientii brahicefali. In edentatia totala bimaxilara recenta axele interalveolare de o parte si cealalta sunt paralele sau usor convergente superior. Resorbtia la mandibula este de 4 ori mai mare decat la maxilar. Este simetrica sau asimetrica daca curbura crestei edentate are un aspect simetric. simetrica si regulata. cu ocluzia deschisa. Insertiile ligamentare si musculare de la periferia campului protetic prin actiunea lor formeaza zone anatomice active foarte putin sau deloc atinse de resorbtie. Extractiile recente si fara distrugeri ale osului alveolar realizeaza o atrofie uniforma. La nivelul mandibulei fenomenele de resorbtie si atrofie pot modifica rapoartele dintre crestele edentate. resorbtia osoasa este mult mai redusa.2 mm pe an. ca apoi fenomenele sa se incetineasca.5 mm pe an la mandibula si mai putin la maxilar.

4. mecanismele enzimatice sunt supusi programarilor codului genetic si pare ca influenta noastra este limitata. Totusi frecventa si intensitatea presiunilor protezelor totale asupra osului subiacent influenteaza gradul de resorbtie a crestelor edentate. Fortele supraliminare sau subliminare favorizeaza procesele de resorbtie si atrofie osoasa. Un os dur sufera o activitate electrica importanta ativ cu un os spongios. Potentialele inregistrate depind de natura osului si de fortele la care este supus. Factorii anatomici care tin de forma. O serie de autori recomanda clasificarea edentatiei totale in scop terapeutic si in scopul evolutiei aspectului clinic. tipul si vascularizatia osului si factorii metabolici legati de sex. mucoasa ferma. . . dar dezorganizarea trabeculara ramane.Legea lui Jores: stimulii mecanici care actioneaza asupra osului trebuie sa fie cu orar intermitent dand posibilitatea refacerii proceselor metabolice si circulatiei locale. . camp protetic nefavorabil. .Modificarile anatomice ale maxilarului si ale mandibulei se traduc prin modificarile structurilor trabeculare puse in evidenta prin examenul radiologic. In starile de inflamatie circulatia locala creste si procesele de resorbtie si atrofie sunt crescute. prezinta rezilienta crescuta. iar osteoliza pe o activitate electrica pozitiva.Legea lui Basset: osul este supus fenomenelor piezo-electrice. . 3 creasta inalta si regulata. camp protetic mediu. Pentru edentatul total protezat spatiile medulare sunt reduse. Forme clinice ale edentatiei totale Morfologia campului protetic este foarte variata prin formele clinice pe care le prezinta. echilibrul hormonal. Astfel trabeculele orizontale descresc ca numar.creasta edentata imediat dupa extractii.starea osului alveolar inainte de extractii. camp protetic mediu. aderenta. De aceea un tratament protetic corect va realiza presiuni eutrofice. iar presiunea resorbtie sau atrofie. 2.Legea lui Leriche: circulatia periferica capilara normala asigura un proces echilibrat de depunere si remaniere osoasa. Costa clasificarile clinice de edentatie in: camp protetic favorabil. Clasificarea Atwood prezinta sase categorii de creste edentate: 1. Oasele maxilare sunt supuse legilor metabolismului osos: . Clasificarea in functie de calitatea mucoasei de acoperire: camp protetic moale. in timp ce trabeculele verticale sunt ingrosate sau resorbite. Schultze: fortele care au o valoare medie si actioneaza asupra osului maxilar il stimuleaza si intretin metabolismul local. Fenomenul de osteogeneza are loc pe o activitate electrica de sens negativ. camp protetic dur.Legea lui Arndt.Legea lui Wolf: tractiunea exercitata pe suprafata osoasa produce apozitie osoasa.

clasa a II-a. . . . tuberculii piriformi duri si bine formati. limba normala tot la pacientii cu tulburari sistemice.grupa 4. .clasa a III-a. . dar cu frenurile inserate aproape de muchia crestei. foarte dureroasa la presiunile masticatorii (Painfull Ridge). cu insertia joasa a frenurilor. dar cu parafunctii. .5. insertie joasa a frenurilor.creste cu inaltime intre 5-l0 mm.grupa I-a. dar cu aspect hiperplazic. creasta normala si sanatoasa.grupa 1. organe periferice fara interfrente. Clasificarea lui Mersel: . . creasta alveolara resorbita total ( proteza va fi asezata doar pe osul bazal).creste mult resorbite ( 0-5 mm) cu insertia inalta a frenurilor. .creasta destul de atrofiata( +. la pacient foarte putin imbatranit. Clasificarea lui Sangiuolo: .creste destul de resorbite la pacienti cu stare generala buna. creste negative.clasa I-a.creasta absenta deoarece resorbtia a atins chiar osul bazal.. creste cu aceleasi caractere ca la clasa I-a. Clasificarea lui Mercier: . creasta ascutita ca o lama. . creste atrofiate plate cu hiperplazie de seu.grupa 2. creasta mai redusa dar rotunjita. .creasta inalta dar subtire ( Knife Edge).grupa a IV-a.grupa a II-a.5 mm). resorbtia intereseaza si o parte din osul bazal (Negative Ridge). creasta de inaltime egala sau mai mare de 10 mm.grupa 3. 6. limba hipertrofica la pacienti cu tulburari sistemice.clasa a IV-a.grupa a III-a.