You are on page 1of 12

CRISTINA ZARIOIU

FIZICĂ
GHID DE SEMINAR

OSCILAŢII MECANICE

V

PITEŞTI 2013

=1− 2 sau y = a  1 − 2 (5)  2  a a2 a   b.) Când x = a sin ωt şi y = a sin 2ωt . cu a = const. π π π  c. înlocuind relaţiile (3) şi (4) în (2). cu A. y) = 0 .Problema V. a. y = a cos 2ωt . 2  să se găsească expresia traiectoriei mobilului. B = const. b. (4) a2 şi astfel. (6) (7) a a din care. sin 2 ωt + cos 2 ωt = 1 . prin ridicare la pătrat.) x = a sin ωt şi y = a sin 2ωt . dacă a.) x = 3 sin  t +  şi y = 2 sin  t  . π  e. procedăm analog şi avem y x = sin ωt şi = sin 2ωt = 2 sin ωt cos ωt . Astfel. a fiind o constantă..) Dacă x = a sin ωt . B = const.) x = a sin ωt şi y = a cos 2ωt . de ecuaţie sin ωt = 2 x2 cos ωt = 1 − sin ωt = 1 − 2 2 x2  y x2 x2  . iar mişcarea mobilului în planul xOy va fi caracterizată de o funcţie f (x.. avem .) x = A cos ωt şi y = B cos 2ωt . cu A. 2 6 6  d.. în cazurile date. vom scrie y x = sin ωt şi = cos 2ωt = cos 2 ωt − sin 2 ωt . R: Expresia analitică a traiectoriei unui mobil se obţine prin eliminarea timpului din ecuaţiile parametrice.. pentru axele Ox şi Oy. (1) (2) a a Din prima relaţie. rezultă că traiectoria mobilului în acest caz este o parabolă. cum 2 . (3) a2 dar conform formulei fundamentale a trigonometriei.1 Un mobil este constrâns să efectueze simultan două mişcări oscilatorii armonice după două direcţii perpendiculare. x = x ( t ) şi y = y ( t ) . cu a = const..) x = A cos ωt şi y = B cos  2ωt +  . cu a = const.

relaţia (10) devine 2  x π π π  = sin  t +  = cos  t  . y = B cos 2ωt . (12) 3 2 6 6  Ridicăm la pătrat relaţiile (11) şi (12) y2 x2 π π  = sin 2  = cos 2  t  şi 4 9 6 6  iar aplicând formula fundamentală a trigonometriei obţinem x 2 y2 + = 1. (16) (17) A B B Ridicând la pătrat relaţia (16) scriem A –A 0 x2 2 cos ωt = . y = 2 sin  t  . vom avea x y y = cos ωt şi = cos 2ωt = cos 2 ωt − sin 2 ωt .) Pentru x = A cos ωt . scriem 2 6 6  y x π π π  = sin  t +  şi = sin  t  . π  sin  α +  = cos α . (18) x A2 dar potrivit formulei fundamentale a –B 3 .. cu A şi B constante. –2 d. (15) 9 4 traiectoria mobilului în planul xOy este o elipsă înscrisă într-un dreptunghi cu laturile:  t .  y 2 (13) (14) –3 0 3 x 2a a =3 =6 şi 2b b=2 = 4. y = 4 x 1 − 2  a   2 2  (9) π π π  c. procedând analog.) Dacă x = 3 sin  t +  . (10) (11) 3 2 2 6 6  Utilizând formula trigonometrică de reducere la un unghi ascuţit. a2 aflăm expresia traiectoriei mobilului în planul xOy: cos ωt = 1 − sin ωt = 2 1− x2 (8) y = 2x 1− x2 a2 sau x2  .

(22) (23) A B 2  Utilizând formula trigonometrică de reducere la un unghi ascuţit.trigonometriei sin 2 ωt + cos 2 ωt = 1 scriem: . (26) –B . (28) 4 . găsim 0 (24) A x sin 2 ωt = 1 − cos 2 ωt = =1− din care rezultă x2 A2 . de ecuaţie: sin 2 ωt = 1 − cos 2 ωt = 1 − x2 (19) (20)  x2  . conform formulei funda–A mentale a trigonometriei. obţinem ecuaţia traiectoriei descrise de mobil în planul xOy: sin ωt = 1− x2 y x = −2 B A 1− x2 A2 sau y = −2 B x A 1− x2 A2 . = − 1 − B A2  A2  A2   şi obţinem că traiectoria mobilului este o parabolă.) Dacă x = A cos ωt şi y = B cos  2ωt +  . A2 rezultat pe care îl înlocuim în relaţia (17). π  cos  α +  = − sin α . cu A şi B constante. B 2  Ridicând la pătrat relaţia (22) y x2 B = cos 2 ωt (25) 2 A şi totodată. y=B 2 − 1  A2    (21) π  e. (27) A2 Prin înlocuirea relaţiilor (22) şi (27) în (24). cea de-a doua relaţie devine 2  y π  = cos  2ωt +  = − sin 2ωt = − 2 sin ωt cos ωt . 2 y x2  x2   = 2 x − 1. 2  vom scrie y x π  = cos ωt şi = cos  2ωt +  .

pe o suprafaţă orizontală. celuilalt datorită prezenţei resortului. Notând cu x 1 şi x 2 deplasările corpurilor cu masele m 1 şi m 2 faţă de poziţiile de echilibru când sistemul oscilează în lungul axei Ox. iar & x x Cu F1 = kx 1 şi F2 = kx 2 .2 Să se calculeze perioada de oscilaţie a unui sistem format din două corpuri cu masele m1 şi m 2 . legate între ele printr-un resort de masă neglijabilă şi constantă de elasticitate k. fără frecare. respectiv F2 reprezintă forţele cu care un corp acţionează asupra & 1 şi & & 2 acceleraţiile corpurilor. separat. vom scrie pentru fiecare corp. iar relaţia (6) cu m1 . x1 x2 Ecuaţia de mişcare a sistemului se obţine utik lizând metoda separării m2 m 1 (sau izolării) corpurilor. m1m 2 & x Efectuăm diferenţa relaţiilor (7) şi (8) şi obţinem &2 − & &1 ) + k (m1 + m 2 )( x 2 − x 1 ) = 0 . potrivit căreia se va realiza o a doua reprezentare & &1 & &2 x x în care prezenţa resortului va fi înlocuită cu F1 F2 F2 F1 forţele care acţionează m1 m2 asupra fiecăruia din cele două corpuri. ecuaţia fundamentală a dinamicii: &1 = F2 − F1 m1& x (1) & 2 = F1 − F2 . m2& x Înmulţind relaţia (5) cu m 2 . m 1 m 2 (& x x 5 R: (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) . sistemul oscilând liber. avem &1 − k m 2 ( x 2 − x 1 ) = 0 m1m 2 & x & 2 + k m1 ( x 2 − x 1 ) = 0 . m 2& x (2) unde F1 . relaţiile (1) şi (2) devin &1 = kx 2 − kx 1 = k ( x 2 − x 1 ) m1& x & 2 = kx 1 − kx 2 = − k ( x 2 − x 1 ) m 2& x sau &1 − k ( x 2 − x 1 ) = 0 m1 & x & 2 + k (x 2 − x 1 ) = 0 .Problema V.

(16) ω01 = k m1 ω02 = k m2 (17) (18) sunt pulsaţiile proprii de oscilaţie a doi oscilatori liniari armonici formaţi dintr-un corp. & &=& &2 − & &1 x x x (13) este acceleraţia sistemului. k Efectuând notaţia = ω 2 . x Scriem (15) ω= unde k = µ  1 1  = k + m  m  1 2  şi k k + = m1 m 2 2 2 ω 01 + ω 02 . obţinem = µ T 6 . obţinem k & & + x = 0. (12) şi (13) în (10). de masă m1 sau m 2 . legat de un resort cu constanta de elasticitate k. T k 2π . = + = 1 µ m1 m 2 m1 m 2 adică m1 m 2 µ= m1 + m 2 (11) (11′) care poartă numele de masă redusă. rezultă & & + ω2 x = 0 . x (14) µ care reprezintă ecuaţia de mişcare a sistemului mecanic. unde ω este pulsaţia proprie de oscilaţie µ a sistemului. prin egalare. în consecinţă. Totodată deplasarea sistemului faţă de poziţia de echilibru va fi: x = x 2 − x1 (12) şi. Cum ω = scriind 2π . (10) unde m + m2 1 1 1 .iar împărţind relaţia cu produsul m1 m 2 scriem &2 − & &1 ) + k (& x x m1 + m 2 m1 m 2 (x 2 − x 1 ) = 0 . Înlocuind relaţiile (11). unde T este perioada proprie de oscilaţie.

toate având aceeaşi constantă de elasticitate k. F2 ′ reprezintă forţele care acţionează asupra corpurilor unde F1 . & 2 = F1 − F2 − F2 m2& x (2) ′ .3 Fie două corpuri cu masele m1 şi m 2 . precum şi frecvenţa proprie de oscilaţie a sistemului. pentru cazul în k k 2 . care 1 = 2 = ω 0 m1 m 2 Să se afle ecuaţia de mişcare şi perioada de oscilaţie pentru un sistem format din două corpuri cu mase identice m. Să se găsească ecuaţia de mişcare a sistemului mecanic format. pe o suprafaţă orizontală. iar & x x raţiile celor două corpuri. notăm cu x 1 şi x 2 deplasările corpurilor cu masele m1 şi respectiv m 2 faţă de poziţiile de echilibru şi scriem pentru fiecare corp ecuaţia fundamentală a dinamicii: ′ &1 = F2 − F1 − F1 m1 & x (1) ′.T = 2π µ = k 2π 2 ω 01 + 2 ω 02 . legate între ele printr-un resort şi de asemenea fixate de pereţii laterali prin intermediul a două resorturi. fixate de pereţii laterali prin intermediul a două resorturi cu constantele de elasticitate k 1 şi k 2 . sistemul oscilând liber. (19) Problema V. făcând deci reprezentarea forţelor care acţionează asupra corpurilor datorită prezenţei celor trei resorturi. corpurile fiind legate între ele printr-un resort cu constanta de elasticitate k. F2 şi F1 & 1 şi & & 2 sunt acceledatorită prezenţei resorturilor şi configuraţiei date. R: Ecuaţia de mişcare a sistemului se obţine utilizând metoda separării corpurilor. fără frecare. x1 k1 m1 k x2 k2 m2 & &1 x ′ F1 & &2 x F1 m1 F2 ′ F2 F2 m2 F1 7 . Sistemul oscilând în lungul axei Ox.

relaţiile (7) şi (8) = ω0 & &1 + x & &2 − x k 2 (x 1 − x 2 ) + ω0 x1 = 0 m1 k 2 (x1 − x 2 ) + ω0 x2 = 0. F1 ′ = k2x2 .Cu F1 = kx 1 . m2& x pe care le scriem sub forma: k k & &1 + x (x 1 − x 2 ) + 1 x1 = 0 m1 m1 (7) (8) & &2 − x k k (x 1 − x 2 ) + 2 x 2 = 0 . F2 (3) (4) (5) (6) relaţiile (1) şi (2) devin & 1 = kx 2 − kx 1 − k 1 x 1 = − k ( x 1 − x 2 ) − k 1 x 1 m1& x & 2 = kx 1 − kx 2 − k 2 x 2 = k ( x 1 − x 2 ) − k 2 x 2 m2& x sau &1 + k ( x 1 − x 2 ) + k 1 x 1 = 0 m1& x & 2 − k (x 1 − x 2 ) + k 2 x 2 = 0 . obţinem  1 1  2 ( x 1 − x 2 ) + ω 0 &1 − & &2 ) + k  (& x x + (x1 − x 2 ) = 0 . iar & &=& &1 − & &2 x x x acceleraţia sistemului. m  m  1 2  Deoarece m + m2 m1 m 2 1 1 1 sau µ = = + = 1 µ m1 m 2 m1 m 2 m1 + m 2 este masa redusă şi cum x = x1 − x 2 reprezintă deplasarea sistemului faţă de poziţia de echilibru. iar & =x &1 − x &2 x este viteza. F2 = kx 2 şi ′ = k 1x 1 . m2 m2 k1 m1 = k2 m2 Conform enunţului problemei cu devin: 2 . înlocuind în relaţia (11) rezultă 8 (11) (12) (12′) (13) (14) (15) . m2 (9) (10) Efectuând diferenţa relaţiilor (9) şi (10).

prin egalare T 3k 2π . (19) unde ν este frecvenţa proprie de oscilaţie a sistemului mecanic considerat. unde T este perioada proprie de oscilaţie.k 2 & &+ x (16)  µ + ω0   x = 0. k 2 Efectuând notaţia + ω0 = ω2 . rezultă = m T T = 2π m .   care constituie ecuaţia de mişcare a sistemului dat. 3k 9 (24) . k 2 + ω0 = 2πν . cât şi de pereţii laterali prin resorturi cu aceeaşi constantă de elasticitate k vom afla direct. obţinem & & + ω2 x = 0 . µ (20) În cazul particular când cele două corpuri au masa identică. unde ω este pulsaţia proprie de osciµ laţie. şi sunt legate atât între ele. vom găsi prin egalare µ ν= 1 2π k 2 + ω0 . x Cum (17) ω= k 2 + ω0 µ (18) şi totodată întrucât ω = 2πν . din relaţiile deduse anterior. 2π Cum ω = . Utilizând relaţiile (12′). ω fiind pulsaţia proprie de oscilaţie în m acest caz. notată m. ecuaţia de mişcare şi perioada de oscilaţie a sistemului. (16) şi (18) în care înlocuim k m 2 ω0 = şi µ = (21) (22) m 2 găsim ecuaţia de mişcare a sistemului considerat: 3k & &+ & + ω2 x = 0 x x = 0 sau & x (23) (23′) m 3k unde s-a utilizat notaţia ω 2 = .

(3) (4) (5) (6) 10 relaţiile (1) şi (2) devin &1 = k e x 2 − k e x 1 + F0 cos ϖt = − k e ( x 1 − x 2 ) + F0 cos ϖt m& x & 2 = k e x1 − k e x 2 = k e (x1 − x 2 ) m& x sau &1 + k e ( x 1 − x 2 ) = F0 cos ϖt m& x & 2 − k e (x1 − x 2 ) = 0 . m& x (2) unde F ( t ) = F0 cos ϖt este forţa excitatoare periodică care variază armonic în timp. Să se găsească ecuaţia de mişcare pentru un sistem format din două corpuri identice. iar & x x x2 ke m m x1 F (t) & &2 x F2 Cu F1 = k e x 1 m & &1 x F1 F1 m F2 F0 cos ϖt şi F2 = k e x 2 . R: În scopul aflării ecuaţiei de mişcare a sistemului se utilizează metoda separării corpurilor. legate fie în serie. Considerăm că sistemul oscilează în lungul axei Ox şi. notând cu x 1 şi x 2 deplasările corpurilor faţă de poziţiile lor de echilibru.Problema V. fie în paralel şi având fiecare constanta de elasticitate k. m& x . cu masa m. prinse între ele prin două resorturi. celuilalt datorită prezenţei resortului. scriem pentru fiecare corp ecuaţia fundamentală a dinamicii. respectiv F2 reprezintă forţele cu care un corp acţionează asupra & 1 şi & & 2 acceleraţiile corpurilor. F1 . Astfel. avem &1 = F2 − F1 + F0 cos ϖt m& x (1) & 2 = F1 − F2 . dacă asupra unuia dintre corpuri acţionează o forţă excitatoare de forma F0 cos ϖt .

respectiv pentru legarea în paralel a n resorturi avem formulele: n 1 1 =∑ k s i =1 k i şi kp = ∑ ki . efectuăm următoarele notaţii în care înlocuim şi expresiile (18) şi (19): 2k ep 4k 2k es k 2 2 ω0 = = ş i ω = = . iar şi. (20) (21) s 0p m m m m deci k es = 11 . (& x x m m Deplasarea sistemului faţă de poziţia de echilibru va fi: x = x1 − x 2 (7) (8) (9) (10) & =x &1 − x & 2 este viteza. (11) x m F cu q = 0 .Efectuând diferenţa relaţiilor (5) şi (6). Înlocuind relaţia (10) în (8). obţinem &1 − & & 2 ) + 2k e ( x 1 − x 2 ) = F0 cos ϖt . obţinem 2k e & &+ x = q cos ϖt . constanta de elasticitate echivalentă a legării resorturilor în serie sau în paralel va fi notată k es sau k ep . care reprezintă ecuaţia de mişcare a sistemului considerat. (14) (15) iar când k 1 = k 2 = k obţinem 1 2 = ks k k p = 2k . şi deci ks = k 2 (16) (16′) (17) Prin urmare. unde k şi k ep = 2k . pentru legarea în serie. i =1 n (12) (13) şi pentru n = 2 1 1 1 = + k s k1 k 2 şi k p = k1 + k 2 . m (& x x iar împărţind relaţia cu m scriem 2k F &1 − & & 2 ) + e ( x 1 − x 2 ) = 0 cos ϖt . (18) (19) 2 Revenind la relaţia (11). în consecinţă. m În general. x & &=& &1 − & &2 x x x este acceleraţia sistemului.

unde ω 0s şi ω 0 p sunt pulsaţiile proprii de oscilaţie a siste- mului când cele două corpuri având masa m sunt prinse între ele prin două resorturi identice. (24) (25) respectiv 2 & & + ω0 x p x = q cos ϖt . rezultă ecuaţia de mişcare a oscilatorului neamortizat care efectuează oscilaţii forţate: 2 & & + ω0 x s x = q cos ϖt . fie în paralel. pentru fiecare din cele două cazuri.2 ω0 p =4 cu ω 0 p k 2 = 4ω 0 (22) (23) s . legate fie în serie. Astfel. cu constanta de elasticitate k. deci ω 0 p = 2ω 0s . m > ω 0s . 12 .