You are on page 1of 659

Casa întunericului

Stephen King & Peter Straub

Traducere: Mircea Pricăjan Editura Nemira, !!"

Stephen King & Peter Straub Black House Random House, 2001 #ersiune eb$$%: &'!

&

http:(()))'nemira'r$( Stephen King & Peter Straub Black House * !!& b+ Stephen King & Peter Straub ,ptr' edi-ia $riginală. * Editura Nemira & C$, !!" ,ptr' edi-ia în limba r$m/nă. T$ate drepturile re0er1ate 2escrierea C3P a 4ibli$tecii Na-i$nale a 5$m/niei: KING, STEPHEN Casa întunericului ( Stephen King, Peter Straub6 trad': Mircea Pricăjan 4ucure7ti: Nemira & C$, !!" 3S4N 8"9:8";:&<;:!9&: 3' Straub, Peter 33' Pricăjan, Mircea ,trad'. 9 &'&&&,";.:;&=&;>'&

Pentru Da id !emert "i Ralph #icinan$a

;

%&' duci unde nu merg niciodat', (mi trimi)i s'rut'ri din aur *'urite, ()i oi pune+o coroan' pe cosi)e, S+o sl' im cu to)i pe Regina ,umii-. The ?a+ha)%s

<

CHIAR AICI ŞI-ACUM...

>

Partea întâi BUN VENIT ÎN ŢINUTU C!U EE

@

"
Chiar aici 7i:acum, după cum $bi7nuia să spună un 1echi prieten, ne aAlăm în pre0entul Aluid, unde clar1i0iunea nu garantea0ă nici$dată $ 1edere perAectă' Bici: cam la 7ai0eci de metri, înăl-imea la care un 1ultur planea0ă deasupra marginii 1est:îndepărtate a Cisc$nsinului, unde meandrele Alu1iului Mississippi trasea0ă $ grani-ă naturală' Bcum: $ diminea-ă de 1ineri la mijl$cul lui iunie la c/-i1a ani după trecerea de$p$tri1ă într:un n$u sec$l 7i într:un n$u mileniu, cu mersul l$r nestat$rnic at/t de ascuns, înc/t un $rb are 7anse mai mari de:a 1edea ce ne a7teaptă dec/t n$i t$-i la$laltă' Chiar aici 7i:acum, $ra e cu pu-in trecută de 7ase diminea-a 7i s$arele e j$s pe cerul dinspre răsărit Aără pată de n$r, $ minge grasă, galben:albici$asă 7i încre0ăt$are, înaint/nd mereu ca prima dată spre 1iit$r 7i lăs/nd în urma sa trecutul t$t mai dens, care se:ntunecă pe măsură ce se:ndepărtea0ă, lăs/ndu:ne pe t$-i Aără 1edere' ?$s, s$arele de abia răsărit $Aeră 1aluril$r largi 7i m$i ale Alu1iului $ strălucire plumburie' Dumina lui sc/nteia0ă pe 7inele Căil$r Eerate 4urlingt$n N$rthern Santa Ee ce trec între malul Alu1iului 7i d$sul casel$r dărăpănate cu etaj dispuse de:a lungul C$unt+ 5$ad F$, cun$scut 7i ca Nailh$use 5$), punctul cel mai j$s al $ră7elului cu aspect tihnit care se întinde pe deal în sus 7i:nspre est, sub n$i' Gn clipa aceasta, în -inutul C$ulee 1ia-a pare să:7i -ină răsuAlarea' Berul nemi7cat din jurul n$stru e de: $ puritate 7i dulcea-ă at/t de uluit$are, înc/t ai crede că un $m ar putea sim-i mir$sul unei ridichi smulse din păm/nt de la distan-ă de:un %il$metru' Mi7c/ndu:ne către s$are, planăm în direc-ia $pusă Alu1iului, peste 7inele strălucit$are, peste cur-ile din spatele casel$r 7i ac$peri7urile de pe Nailh$use 5$), ap$i peste un 7ir de m$t$ciclete Harle+:2a1ids$n înclinate pe pr$ptele' Bceste căsu-e di0gra-i$ase au A$st c$nstruite la începutul sec$lului de cur/nd încheiat pentru turnăt$rii, matri-erii 7i macaragiii angaja-i de Aabrica Peders$n Nail' 4a0/ndu:se pe Aaptul că e pu-in pr$babil ca ni7te muncit$ri simpli să se pl/ngă de deAectele l$cuin-el$r $Aerite gratis, au A$st c$nstruite c/t mai ieAtin p$sibil' ,Peders$n Nail, care suAerise multiple hem$ragii în cursul anil$r cinci0eci, s/ngerase în cele din urmă
"

p/nă la m$artea sur1enită în &8@;'. Harle+:urile în a7teptare sugerea0ă că A$r-a de muncă din Aabrică a A$st înl$cuită de:$ ga7că de m$t$cicli7ti' Bspectul uniA$rm Aer$ce al pr$prietaril$r acel$r Harle+:uri, bărba-i cu păr 0burlit, bărbi stuA$ase, bur-i lăsate, purt/nd cercei, geci de piele neagră 7i aAi7/nd danturi nu t$cmai c$mplete, ar părea să sus-ină această presupunere' Ca maj$ritatea presupuneril$r, aceasta c$n-ine $ jumătate de ade1ăr instabilă' Bctualii re0iden-i de pe Nailh$use 5$), pe care l$calnicii bănuit$ri i:au numit Thunder Ei1e la scurt timp după ce au preluat casele de:a lungul Alu1iului, nu p$t Ai catal$ga-i at/t de u7$r' Bu slujbe caliAicate în cadrul Eabricii de 4ere Kingsland, aAlată chiar la ie7irea din $ra7 dinspre sud 7i cu $ stradă mai la est de Mississippi' 2acă ne uităm în dreapta n$astră, 1edem Icel mai mare baJ de 7ase sticle din lumeK, re0er1$are de dep$0itare pe care s:a scris cu litere uria7e IKingsland Fld:Time DagerK' 4ărba-ii care l$cuiesc pe Nailh$use 5$) se înt/lnesc în campusul Lrbana:Champaign al Lni1ersită-ii din 3llin$is, unde maj$ritatea, cu eJcep-ia unuia, au A$st studen-i, urm/nd cursurile Aacultă-il$r de engle0ă 7i Ail$s$Aie' ,EJcep-ia era un chirurg re0ident la spitalul uni1ersitar L3:LC'. Simt $ plăcere ir$nică în a Ai numi-i Thunder Ei1e: numele li se pare că are $ dulce s$n$ritate de desen animat' Ei î7i spun I2r$jdia HegelianăK' Bce7ti d$mni alcătuiesc $ echipă interesantă, 7i 1$m Aace cun$7tin-ă cu ei mai t/r0iu' Pentru m$ment, a1em timp d$ar să $bser1ăm aAi7ele pictate de m/nă lipite pe Aa-adele mai mult$r case, pe d$uă Aelinare 7i pe c/te1a clădiri aband$nate' Pe acestea scrie: PESCB5LDE, MB3 43NE TE:B3 5LMB 2LMNENELDL3 TOL 2E 5BHBT SO NL TE P53N2EM NF3 P53M33P BM3NTEQTE:R3 2E BMSP 2e la Nailh$use 5$), Chase Street urcă abrupt pe deal printre clădiri aliniate la milimetru cu Aa-ade sc$r$jite, ne1$psite, de cul$area negurii: 1echiul h$tel Nels$n, unde d$rmitea0ă c/-i1a re0iden-i adu7i la sapă de lemn, $ ta1ernă cu Aa-adă neagră, un maga0in $b$sit de pant$Ai aAi7/nd ci0me 5ed Cing în spatele 1itrinei semi$pace, alte c/te1a clădiri întunec$ase Aără niciun semn care să le identiAice Aunc-ia 7i care par ciudat de $nirice 7i 1ap$r$ase' Structurile acestea au aerul unei reîn1ieri e7uate, păr/nd să Ai A$st sal1ate din întunecatul terit$riu al apusului de7i erau încă m$arte' Gntr:un Ael, eJact asta li s:a înt/mplat' F dungă $ri0$ntală mar$nie, la trei metri deasupra tr$tuarului pe Aa-ada h$telului Nels$n 7i la jumătate
9

de metru deasupra terenului ele1at pe Aa-adele cenu7ii ale ultimel$r d$uă clădirii din partea $pusă, repre0intă ni1elul maJim la care a ajuns apa la 1iitura din &8@>, c/nd Mississippi s:a re1ărsat, a înghi-it 7inele de cale Aerată 7i t$t Nailh$use 5$) 7i a urcat apr$ape p/nă în capătul Chase Street' Bc$l$ unde Chase se ridică deasupra c$tei de inunda-ie 7i terenul se îndreaptă, se lărge7te 7i se transA$rmă în strada principală din Erench Danding, $ra7ul de sub n$i' Cinemat$graAul Bginc$urt, barul 7i restaurantul Tapr$$m, Eirst Earmer State 4an%, studi$ul A$t$graAic Samuel Stut0 ,care sc$ate bani c$nstant din p$0e de abs$l1ire, p$0e de nuntă 7i p$rtrete cu c$pii. 7i maga0ine, nu relic1e Aant$matice de maga0ine, îi mărginesc tr$tuarele grunj$ase: Aarmacia 4ent$nTs 5eJall, 5eliable Hard)are, Saturda+ Night #ide$, 5egal Cl$thing, SchmittTs Blls$rts Emp$rium, maga0ine care 1/nd echipamente electr$nice, re1iste 7i Aelicitări, jucării 7i haine sp$rt purt/nd siglele echipel$r 4re)ers, T)ins, Pac%ers, #i%ings 7i:a Lni1ersită-ii din Cisc$nsin' 2upă c/te1a c1artale, numele stră0ii se schimbă în D+all 5$ad, iar clădirile se separă 7i se mic7$rea0ă: structuri de lemn pe un singur ni1el în Aa-a căr$ra sunt anun-uri care Aac reclamă la bir$uri de asigurare 7i agen-ii de turism6 după asta, strada de1ine aut$strada care p$rne7te spre 1est pe l/ngă un ":Ele1en, sala 5einh$ld T' Mrauer: hammer #EC, $ mare repre0entan-ă de unelte agric$le cun$scută prin păr-ile acestea drept M$lt0Ts 7i străbate un peisaj c$mpus din c/mpii plate, neîntrerupte' 2acă ne mai ridicăm trei0eci de metri în 1ă0duhul imaculat 7i Aacem $ radi$graAie a ceea ce se:ntinde dedesubtul 7i înaintea n$astră, 1edem m$rene sp$radice, r/pe, dealuri te7ite ac$perite de pini, 1ăi b$gate în argilă in1i0ibile de la ni1elul s$lului p/nă c/nd ajungi l/ngă ele, r/uri 7erpuit$are, c/mpii peticite care se întind pe %il$metri întregi 7i $ră7ele : unul dintre ele, Centralia, neAiind altce1a dec/t $ m/nă de clădiri risipite în jurul intersec-iei a d$uă aut$stră0i înguste, ;> 7i 8;' 2irect sub n$i, Erench Danding arată ca 7i c/nd ar Ai A$st e1acuat la mie0ul n$p-ii' Tr$tuarele sunt pustii 7i nimeni nu se apleacă să intr$ducă $ cheie în una dintre încuiet$rile maga0inel$r de pe Chase Street' Spa-iile în pantă din Aa-a maga0inel$r sunt g$ale, lipsind ma7inile 7i cami$netele ce 1$r începe să apară, mai înt/i c/te una sau c/te d$uă, ap$i într:un AluJ mic 7i $rd$nat, peste $ $ră sau d$uă' Nici:$ lumină nu arde în spatele geamuril$r clădiril$r c$merciale sau ale casel$r nepreten-i$ase ce mărginesc stră0ile din jur' Cu un c1artal la n$rd de Chase, pe Sumner Street, patru clădiri identice din cărămidă r$7ie cu c/te:un etaj Aiecare
8

adăp$stesc, în $rdine de la st/nga la dreapta, bibli$teca publică Erench Danding, bir$urile lui Patric% ?' S%arda, d$ct$r în medicină, medicul generalist l$cal, 7i 4ell & H$lland, $ Airmă de a1$catură c$mpusă din d$i $ameni 7i c$ndusă acum de Marland 4ell 7i ?ulius H$lland, Aiii A$ndat$ril$r ei6 casa de p$mpe Aunebre HeartAield & Eiul, de-inută acum de:un 1ast imperiu Aunerar cu sediul în St D$uis, 7i $Aiciul p$7tal Erench Danding' Separată de acestea de:$ alee lată ce duce spre parcarea destul de mare din spate, clădirea de la capătul c1artalului, ac$l$ unde Sumner se intersectea0ă cu Third Street, e 7i ea din cărămidă r$7ie 7i cu etaj, dar mai lungă dec/t 1ecinele ei din imediata apr$piere' 4are de Aier ne1$psite bl$chea0ă geamurile din spate de la etaj, 7i d$uă dintre cele patru 1ehicule din parcare sunt ma7ini de patrulă cu gir$Aaruri pe cap$tă 7i cu literele 2PED inscrip-i$nate pe p$rtiere' Pre0en-a ma7inil$r de p$li-ie 7i:a geamuril$r 0ăbrelite pare nelal$cul ei în această A$rtărea-ă rurală : ce Ael de crime ar putea Ai c$mise aiciU Nimic gra1, desigur: nimic mai gra1 dec/t ni7te Aurturi din maga0ine, c$nducere în stare de ebrietate 7i, din c/nd în c/nd, c/te:$ bătaie la bar' Ca pentru a depune mărturie în Aa1$area caracterului pa7nic 7i:a m$n$t$niei 1ie-ii de $ra7 de pr$1incie, $ dubă r$7ie cu cu1intele DB 53#3E5E HE5BD2 pe pan$urile laterale rulea0ă încet pe Third Street în j$s, $prindu:se la apr$ape t$ate cutiile p$7tale pentru ca 7$Aerul să p$ată intr$duce 0iarele din acea 0i, înAă7urate într:$ pungă de plastic albastru, în cilindri de metal cenu7iu purt/nd acelea7i cu1inte' C/nd duba c$te7te pe Sumner, unde clădirile au Aante pentru c$resp$nden-ă în l$c de cutii p$7tale, distribuit$rul aruncă pur 7i simplu în pragul casel$r 0iarele trase în plastic' C$lete albastre i0besc u7ile sec-iei de p$li-ie, casei de p$mpe Aunebre 7i:ale clădiril$r cu bir$uri' FAiciul p$7tal nu este ab$nat la 0iar' Ca să 1e0i, lumina arde în spatele geamuril$r din Aa-ă de la parter ale sec-iei de p$li-ie' L7a se deschide' Ln t/năr înalt, cu păr negru, într:$ căma7ă de uniA$rmă albastru:pal cu m/neci scurte, centură Sam 4r$)ne 7i pantal$ni bleumarin, pă7e7te aAară' Centura lată 7i insigna aurie de pe pieptul lui 4$bb+ 2ulac sc/nteia0ă în lumina pr$aspătă a s$arelui, 7i t$t ceea ce are pe el, inclusi1 pist$lul de 8 mm prins la 7$ld, par la Ael de n$u: Aăcute ca 7i 2ulac însu7i' Lrmăre7te duba r$7ie cum c$te7te la st/nga pe Sec$nd Street 7i se încruntă la 0iarul Aăcut sul' Gl atinge cu 1/rAul pant$Aului său negru, lustruit cu s/rg, aplec/ndu:se d$ar at/t c/t să sugere0e că încearcă să citească titlurile prin plastic' E1ident, tehnica asta nu
&!

Aunc-i$nea0ă a7a de bine' Gncă încrunt/ndu:se, 4$bb+ se apleacă 7i ridică 0iarul cu $ delicate-e nea7teptată, a7a cum $ pisică:mamă î7i ridică puiul atunci c/nd 1rea să:l ducă unde1a' Rin/ndu:l la distan-ă de c$rp, aruncă $ pri1ire iute de:a lungul Sumner Street, Aace st/nga:mprejur pr$mpt 7i reintră în sec-ie' N$i, care, în curi$0itatea n$astră, am c$b$r/t c$nstant către spectac$lul interesant repre0entat de $Ai-erul 2ulac, intrăm după el' Ln c$rid$r cenu7iu duce pe l/ngă $ u7ă Aără inscrip-ii 7i:un aAi7ier apr$ape g$l p/nă la d$uă r/nduri de scări metalice, una c$b$r/nd spre un mic 1estiar, cabine de du7 7i:un p$lig$n de tragere, cealaltă urc/nd spre camera de inter$gare 7i d$uă 7iruri de celule dispuse Aa-ă:n Aa-ă, niciuna $cupată în acest m$ment' Lnde1a în apr$piere, un tal%:sh$) radi$A$nic e:n desAă7urare la un ni1el s$n$r prea ridicat pentru $ diminea-ă at/t de lini7tită' 4$bb+ 2ulac deschide u7a Aără inscrip-ii 7i, cu n$i călc/nd pe urmele pant$Ail$r săi strălucit$ri, intră în camera de $dihnă din care t$cmai a plecat' Ln r/nd de Ai7ete se întind pe peretele din dreapta n$astră, l/ngă ele aAl/ndu:se $ masă de lemn r$s pe care sunt a7e0ate 1raAuri de h/rtii înd$sariate 7i:un radi$ cu tran0ist$ri, sursa 0g$m$tului disc$rdant' 2in studi$ul p$stului K2CL:BM aAlat în apr$piere, #$cea #$astră #$rbit$are din -inutul C$ulee, Me$rge 5athbun cel distracti1 de în1er7unat 7i:a început deja /irada bursucului, p$pulara sa emisiune matinală' 4unul 7i bătr/nul Me$rge pare să 1$rbească prea tare pentru acest m$ment indiAerent c/t ai reduce 1$lumul6 indi1idul este de:a dreptul $gomotos : dar asta Aace parte din Aarmecul lui' Gn mijl$cul peretelui, chiar în Aa-a n$astră se aAlă $ u7ă închisă cu un gemule- din sticlă ji1rată pe care a A$st scris cu 1$psea: 2BDE M3D4E5TSFN, QEELD PFD3R3E3' 2ale nu:7i 1a Aace apari-ia dec/t peste apr$Jimati1 $ jumătate de $ră' 2$uă bir$uri metalice sunt a7e0ate în unghi drept unul Aa-ă de celălalt în c$l-ul din st/nga n$astră, 7i de la cel dispus cu Aa-a la n$i, T$m Dund, $Ai-erul cu păr bl$nd cam de 1/rsta partenerului său, dar Aără strălucirea acestuia de m$nedă t$cmai ie7ită din m$netărie, pri1e7te punga -inută cu d$uă degete în m/na dreaptă a lui 4$bb+ 2ulac' V Super, 0ice Dund' PerAect' Numărul de a0i' V Credeai că p$ate Thunder Ei1e $r să ne mai Aacă $ 1i0ită de curt$a0ieU P$Atim' Nu 1reau să citesc blestemă-ia asta'
&&

Neînj$sindu:se să se uite la 0iar, 4$bb+ aruncă ultimul număr al ,a Ri iere Herald într:un arc plat 7i rapid la peste trei metri de du7umea cu $ smucitură atletică din încheietura m/inii, se r$te7te spre dreapta, Aace c/-i1a pa7i mari 7i se a7a0ă în Aa-a mesei de lemn cu $ clipă înainte ca T$m Dund să prindă 0iarul' 4$bb+ aruncă $ pri1ire chi$r/7ă la cele d$uă nume 7i numer$asele detalii m/0gălite pe tabla lungă at/rnată pe peretele din spatele mesei' El, unul, nu e mul-umit, nu el, 4$bb+ 2ulac6 pare c/t pe ce să eJpl$de0e din uniA$rmă numai dat$rită A$r-ei Auriei sale' Mras 7i Aericit în studi$ul K2CL, Me$rge 5athbun -ipă: V 2$mnuT meu, mai lasă:mă, r$gu:te, 7i du:te să:-i prescrie d$ct$rul alt tratamentP #$rbim aici despre acela7i meciU 2$mnuT meu''' V P$ate că lui Cendell i:au intrat min-ile:n cap 7i s:a h$tăr/t s:$ lase baltă, 0ice T$m Dund' V 0endell, spune 4$bb+' 2e$arece Dund p$ate 1edea d$ar spatele neted 7i tuciuriu al capului său, r/njetul mic care:i str/mbă bu0ele e:un eA$rt inutil, dar $ricum r/nje7te' V 2$mnuT meu, dă:mi 1$ie să:-i pun $ întrebare 7i, cu t$ată sinceritatea, 1reau să Aii sincer cu mine' Chiar ai '$ut meciul de asearăU V Nu 7tiam că 0endell -i:e prieten la cataramă, 0ice 4$bb+' Nu 7tiam c:ai ajuns a7a departe la sud de Da 5i1iere' Credeam că ideea ta a unei eJtra$rdinare seri în $ra7 înseamnă $ halbă de bere 7i să:ncerci să înscrii $ sută de puncte la Brden 4$)l:B:2r$me, iar acum aAlu că stai la taclale cu rep$rteri în $ra7e uni1ersitare' Pr$babil că te:ai jucat cu pu-a:n -ăr/nă 7i cu 7$b$lanul de Cisc$nsin, indi1idul ăla de la KCDB' Bgă-i multe puicu-e 0buciumate:n Aelul ăstaU 2$mnul de la teleA$n 0ice că a ratat prima repri0ă pentru c:a trebuit să se ducă după pu7tiul său la terminarea unei 7edin-e speciale de c$nsiliere -inute la M$unt Hebr$n, dar c:a 1ă0ut, sigur că da, t$tul de:atunci înc$l$' V Bm 0is eu că Cendell Mreen mi:e prietenU întreabă T$m Dund' Peste umărul st/ng al lui 4$bb+ reu7e7te să 1adă primul dintre numele de pe tablă' Pri1irea i se a-inte7te Aără nădejde asupra lui' 2$ar că ne:am înt/lnit după ca0ul Kinderling 7i tipul n:a părut a7a nas$l' 2e Aapt, mi:a cam plăcut de el' De *apt, am ajuns să:mi pară rău pentru el' #$ia să Aacă un inter1iu cu H$ll+)$$d, iar H$ll+)$$d l:a reAu0at 1erde:n Aa-ă' Păi, sigur c:a 1ă0ut repri0ele de prelungire, 0ice neAericitul d$mn de la teleA$n, de:aia 7tie că P$%e+ 5eese n:a pă-it nimic'
&

V C/t despre 7$b$lanul de Cisc$nsin, nu l:a7 recun$a7te dacă l:a7 1edea, 7i cred că a7a:numita mu0ică pe care:$ pune el sună ca cele mai gr$a0nice p$rcării pe care l:am au0it în 1ia-a mea' T$tu7i, cum de:a reu7it ciudă-enia aia sArijită 7i clei$asă să aibă $ emisiune radi$A$nicăU ,a postul colegiului1 Ce:-i spune asta despre minunata n$astră LC:Da 5i1iere, 4$bb+U Ce:-i spune despre întreaga n$astră s$cietateU F, am uitat, -ie:-i place rahatul ăla' V Nu, mie:mi plac ;&& 7i K$rn, iar tu e7ti a7a habarnist că n:ai putea să Aaci diAeren-a dintre ?$nathan 2a1is 7i 2ee 2ee 5am$ne, dar să lăsăm asta, bineU Gncet, 4$bb+ 2ulac se înt$arce 7i:i 0/mbe7te partenerului său' V Nu mai trage m/-a de c$adă' N/mbetul lui nu e prea plăcut' V 2u trag m/-a de c$adăU T$m Dund cască $chii într:$ par$die a in$cen-ei rănite' V Mamă, eu am A$st cel care:a aruncat cu 0iarul dintr:$ parte în cealaltă a camereiU Nu, nu prea cred' V 2acă n:ai dat nici$dată $chii cu 7$b$lanul de Cisc$nsin, de unde 7tii cum aratăU V Da Ael cum 7tiu că are păr 1$psit în cul$ri ciudate 7i cercel în nas' Da Ael cum 7tiu că p$artă $ geacă de piele neagră ca 1ai de ea 0i 7i n$apte, Aie pl$aie, Aie s$are' 4$bb+ a7teaptă' V 2upă cum sună' #$cile $amenil$r sunt pline de in*orma)ii3 C/nd un tip 0ice: Se pare c:$ să Aie $ 0i Arum$asă, tipul î-i spune t$ată p$1estea 1ie-ii sale' Mai 1rei să 7tii ce1a despre 7$b$lăna7U N:a A$st la dentist de 7ase, 7apte ani' 2in-ii îi arată ca dracuT' 2in ur/ta clădire din bl$curi de ciment amplasată 1i0a1i de berăria de pe Peninsula 2ri1e, prin intermediul radi$ului pe care 2ale Milberts$n l:a d$nat sec-iei cu mult înainte ca T$m Dund $ri 4$bb+ 2ulac să Ai îmbrăcat prima $ară uniA$rma de p$li-ist, ră0bate 1echiul strigăt patentat de scandali0are genială al 1rednicului Me$rge 5athbun, un răcnet pasi$nal, at$tcuprin0ăt$r, care, pe:$ ra0ă de $ sută cinci0eci de %il$metri, îi Aace pe Aermierii care:7i iau micul dejun să le 0/mbească peste mese s$-iil$r l$r 7i pe cami$nagiii aAla-i în trecere să r/dă 0g$m$t$s: V ?ur, d$mnuT meu, 7i asta:i 1alabil 7i pentru penultimul d$mn ce:a sunat 7i pentru Aiecare dintre 1$i, care asculta-i asta, 1ă iubesc nespus, ăsta: i ade1ărul g$l:g$lu-, 1ă iubesc cum mama 7i:a iubit stratul de napi, dar
&;

une$ri MO SCFBTER3 23N M3NR3P F, măiculi-ăP S*4r"itul repri$ei a un"pea, dou' auturi- Qase:7apte, Reds- ?ucăt$ri la a d$ua 7i:a treia ba0ă' D$1it$rul aruncă la jumătatea terenului, 5eese p$rne7te de la a treia ba0ă, $ aruncare bună către ba0ă, l$1itură nulă, lo itur' nul'3 PWNO Q3 LN F54 S:B5 E3 2ESCL5CBT MB3 43NEP V Hei, mie mi s:a părut $ l$1itură 1alabilă, 7i n:am urmărit partida dec/t la radi$, 0ice T$m Dund' Bm/nd$i trag m/-a de c$adă, 7i:$ 7tiu bine' V 2e Aapt, strigă de departe cea mai p$pulară #$ce #$rbit$are din -inutul C$ulee, da-i:mi 1$ie să Aac o parante$' aici, băie-i 7i Aete, da-i:mi 1$ie să Aac următ$area recomandare, bineU Haide-i să înl$cuim t$-i arbitrii de la Miller Par%, hei, ba mai bine t$-i arbitrii din 5ampionatul 6a)ional, cu F543P Qti-i ce, prieteniU #ă garante$ o 7mbun't')ire între 7ai0eci 7i 7apte0eci la sută a eJactită-ii judecă-il$r l$r' 2BR3 PFSTLD CEDF5 CB5E:3 PFT EBCE EBRO : F5433P #$i$7ia scaldă Aa-a aAabilă a lui T$m Dund' Me$rge 5athbun ăla, mamă: mamă, e:un mare buA$n' 4$bb+ 0ice: V Să Aim seri$7i, ce 0iciU 5/njind, Dund sc$ase 0iarul împăturit din pungă 7i:l nete0e7te pe tăblia mesei sale' Trăsăturile Ae-ei i se întăresc6 Aără să:i m$diAice A$rma, r/njetul îi împietre7te' V F, nu' F, la dracuTP V Ce:iU V 3isuse' Nici nu 1reau să 7tiu' 4$bb+ î7i 1/ră m/inile în bu0unare, ap$i se ridică drept în pici$are, î7i ridică m/na dreaptă 7i 7i:$ lipe7te peste $chi' V Sunt $rb, e bine a7aU Eace-i:mă arbitru : nu 1reau să mai Aiu p$li-ist' Dund nu 0ice nimic' V E:un titlu de primă paginăU Ln titlu cu litere de:$ 7chi$apăU C/t e de răuU 4$bb+ î7i ia m/na de la $chi 7i:$ -ine suspendată în aer' V Păi, îi 0ice Dund, se pare că Cendell nu 7i:a băgat t$tu7i min-ile:n cap 7i:i sigur ca bună 0iua că n:a lăsat:$ m$artă' Nu:mi 1ine să cred c:am 0is că:mi place de jig$dia aia' V Tre0irea, spune 4$bb+' Nu -i:a 0is nimeni p/nă acum că $Ai-erii de p$li-ie 7i jurnali7tii nu se aAlă de aceea7i parte a baricadeiU
&<

T$rsul amplu al lui T$m Dund se înclină deasupra mesei sale' F cută gr$asă, laterală, ca $ cicatrice, îi împarte Aruntea:n d$uă, iar $brajii gre$i îi ard stac$jii' Gndreaptă un deget spre 4$bb+ 2ulac' V Osta:i un lucru care chiar mă scoate din s'rite la tine, 4$bb+' 2e c/nd e7ti aiciU 2e cinci, 7ase luniU 2ale m:a angajat acum patru ani 7i, c/nd el 7i H$ll+)$$d i:au pus cătu7ele d$mnului Th$rnberg Kinderling, ceea ce: a A$st cel mai mare ca0 din districtul ăsta în peste trei0eci de ani, nu p$t 0ice că am a1ut 7i eu 1reun merit, dar măcar m:am Aăcut util' Bm c$ntribuit cu stabilirea legăturil$r dintre indicii' V Bi găsit un singur indiciu, 0ice 4$bb+' V 3:am adus aminte lui 2ale de barmani-a de la Tapr$$m, iar 2ale i:a spus lui H$ll+)$$d, iar H$ll+)$$d a stat de 1$rbă cu Aata, iar ăsta a A$st un indiciu mare de t$t' 3:a ajutat să:l prindă' B7a că să nu mă iei pe mine cu de:astea' 4$bb+ 2ulac ad$ptă $ Aigură de căin-ă abs$lut ip$tetică' V Scu0e, T$m' Cred că:s înc$rdat 7i bul1ersat în acela7i timp' 2ar g/nde7te: IBi deci a1antajul c/t$r1a ani în Aa-a mea 7i i:ai dat c/nd1a lui 2ale un indiciu de nimic, 7i ce dacă, sunt un p$li-ist mai bun dec/t 1ei Ai tu 1re$dată' C/t curaj ai a1ut aseară, dacă t$t 1eni 1$rbaUK Da unspre0ece 7i un sAert cu $ seară înainte, Brmand I4ee0erK St' Pierre 7i amicii lui călăt$ri din Thunder Ei1e 1eniseră 1al1/rtej din Nailh$use 5$) ca să dea bu0na în sec-ia de p$li-ie 7i să ceară de la cei trei $cupan-i ai ei, care t$-i Aăcuseră $ tură de $ptspre0ece $re, să aAle detaliile eJacte ale pr$gresului pe care:l înregistrau în pr$blema care:i interesa cel mai mult pe ei' Ce naiba se petrecea ac$l$U Cum răm/ne cu a treia, hă, cum răm/ne cu 3rma EreneauU F găsiserăU B1eau cl$1nii ă7tia ce1a, orice, sau încă nu Aăceau dec/t să Arece mentaU B1e-i ne1$ie de ajut$rU 4ee0er a răcnit: Btunci, numi-i:ne adjunc-i 7i:$ să 1ă dăm t$t ajut$rul nen$r$cit de care a1e-i ne1$ie 7i încă ce1a pe deasupra' Ln uria7 pe nume M$use se apr$piase puAnind de 4$bb+ 2ulac 7i c$ntinuase să înainte0e cu pas lejer, burdihan de eleAant lipit de burta umAlată de bere, p/nă c/nd 4$bb+ se lipise cu spatele de:un Ai7et, 7i:atunci uria7ul M$use întrebase pe:un t$n misteri$s, într:un n$r de bere 7i marijuana, dacă 4$bb+ a Aăcut 1re$dată cun$7tin-ă cu $pera unui d$mn pe nume ?acXues 2errida' C/nd 4$bb+ i:a răspuns că n:a au0it nici$dată de d$mnul acela, M$use a 0is: IEugi de:aci, Sherl$c%K, 7i:a pă7it în lături ca să arunce $ pri1ire încruntată la numele de pe tabla neagră' ?umătate de $ră mai t/r0iu, 4ee0er, M$use 7i t$1ară7ii l$r
&>

au A$st trimi7i de:ac$l$ nesatisAăcu-i, nenumi-i adjunc-i, dar lini7ti-i, 7i 2ale Milberts$n a 0is că trebuie să se ducă acasă 7i să d$armă c/t de c/t, dar T$m ar trebui să răm/nă, numai în ca0 că' FAi-erii care Aăceau de $bicei de n$apte î7i găsiseră am/nd$i scu0e ca să nu se pre0inte la ser1iciu' 4$bb+ a 0is că 1a răm/ne 7i el, nici:$ pr$blemă, 7eAule, m$ti1 pentru care îi găsim pe ace7ti d$i bărba-i la sec-ie at/t de de1reme diminea-a' V 2ă:mi:l, 0ice 4$bb+ 2ulac' Dund ia 0iarul, îl înt$arce in1ers 7i:l -ine ridicat ca să:l 1adă 4$bb+: PESCB5LD GNCO GN D34E5TBTE GN NFNB E5ENCH DBN23NM, spune titlul din capul unui artic$l care $cupă trei c$l$ane din partea din st/nga sus a primei pagini' Diterele au A$st tipărite pe un Aundal de:un albastru:pal 7i c$l$anele sunt separate de restul paginii printr:un chenar negru' Sub titlu, cu litere mai mici: 8dentitatea uciga"ului psihopat nu este cunoscut' poli)iei3 Mai j$s de subtitlu, un r/nd scris cu litere 7i mai mici atribuie artic$lul lui 0endell !reen, cu spri9inul echipei editoriale3 V Pescarul, 0ice 4$bb+' Gncă de la:nceput, amicul tău $ Ae7tele7te' Pescarul, Pescarul, Pescarul' 2ac:ar Ai să mă transA$rm dintr:$dată într:$ maimu-ă de cin7pe metri 7i:a7 începe să mă ca-ăr pe clădiri, mi:ai spune cum1a King K$ngU Dund c$b$ară 0iarul 7i 0/mbe7te' V 4ine, recun$a7te 4$bb+, pr$st eJemplu' Să 0icem că jeAuiesc d$uă: trei bănci' Mi:ai 0ice cum1a ?$hn 2illingerU V Păi, Aace Dund, 0/mbind 7i mai larg, se 0ice că scula lui 2illinger a A$st a7a uria7ă, că au pus:$ într:un b$rcan la Smiths$nian' B7a că''' V Cite7te:mi prima Ara0ă, 0ice 4$bb+' T$m Dund c$b$ară pri1irea 7i cite7te: V KGn 1reme ce p$li-ia din Erench Danding nu reu7e7te să găsească 1re$ pistă pentru a:l identiAica pe diab$licul dublu uciga7 7i m$lestat$r seJual pe care rep$rterul l:a numit YPescarulZ, spectrele Aricii, disperării 7i suspiciunii Aac ra1agii pe stră0ile acestui $ră7el, 7i de:aici în t$ate Aermele 7i satele de pe t$t cuprinsul districtului Erench, întunec/nd cu atingerea l$r Aiecare metru pătrat din -inutul C$ulee'K V EJact ce ne trebuia, 0ice 4$bb+' 3isuseP Qi, într:$ clipă, străbate încăperea 7i se apleacă peste umărul lui T$m Dund, citind prima pagină a Herald+ului cu m/na sprijinită pe t$cul pist$lului său Ml$c%, pregătit parcă să Aacă $ gaură în artic$l chiar aici 7i: acum'
&@

V KTradi-ia n$astră a încrederii 7i bunei 1ecinătă-i, $biceiul n$stru al răsp/ndirii căldurii suAlete7ti 7i gener$0ită-ii către t$ată lumea, : scrie Cendell Mreen, întin0/nd de nebun c$arda păreril$r pers$nale : se er$dea0ă 0ilnic sub atacul c$r$0i1 al acest$r sentimente de înAi$rare' Teama, disperarea 7i suspiciunea sunt $tră1it$are pentru suAletul c$munită-il$r mari 7i mici, căci întăr/tă 1ecin c$ntra 1ecin 7i î7i bat j$c de spiritul ci1ic' 2$i c$pii au A$st $m$r/-i bestial 7i rămă7i-ele l$r par-ial c$nsumate' Bcum a dispărut un al treilea c$pil Bm+ St Pierre, în 1/rstă de $pt ani, 7i ?$hnn+ 3r%enham, de 7apte ani, au că0ut 1ictime pasiunil$r unui m$nstru cu chip uman' Niciunul dintre ei nu 1a cun$a7te Aericirea ad$lescen-ei sau satisAac-ia 1ie-ii de adult' Părin-ii l$r îndurera-i nu:7i 1$r cun$a7te nici$dată nep$-ii pe care i:ar Ai pre-uit' Părin-ii lui Bm+ 7i c$legii de j$acă ai lui ?$hnn+ î7i adăp$stesc c$piii în siguran-a casel$r l$r, a7a cum Aac 7i părin-ii c$piil$r care nu i:au cun$scut pe deceda-i' Prin urmare, terenurile de j$acă din timpul 1erii 7i alte pr$grame pentru c$piii mici au A$st anulate în apr$ape t$ate $ra7ele 7i municipalită-ile din districtul Erench' Cu dispari-ia 3rmei Ereneau, în 1/rstă de 0ece ani, la 0ece 0ile după m$artea lui Bm+ St Pierre 7i la d$ar trei după aceea a lui ?$hnn+ 3r%enham, răbdarea $amenil$r s:a mic7$rat pericul$s de mult' 2upă cum a mai arătat c$resp$ndentul n$stru, Merlin Mraasheimer, cinci0eci 7i d$i de ani, muncit$r la Aermă Aără l$c de muncă 7i Aără un d$miciliu stabil, a A$st $prit 7i bătut de:un grup neidentiAicat de bărba-i pe:$ stradă lăturalnică din Mrainger, mar-i seara t/r0iu' Ln alt epis$d asemănăt$r s:a petrecut la primele $re ale dimine-ii de miercuri, c/nd El1ar Praet$ri$us, trei0eci 7i 7ase de ani, un turist suede0 care călăt$rea singur, a A$st atacat de trei bărba-i, răma7i de asemenea neidentiAica-i, în timp ce d$rmea în parcul DeiA Eri%ss$n din Da 5i1iere' Mraasheimer 7i Praet$ri$us au a1ut ne1$ie d$ar de îngrijiri medicale sumare, dar 1iit$arele incidente pr$1$cate de încercarea $amenil$r de a:7i Aace singuri dreptate apr$ape cu siguran-ă 1$r a1ea c$nsecin-e mai gra1e'K T$m Dund c$b$ară pri1irea la următ$rul paragraA, care descrie brusca dispari-ie a Aeti-ei Ereneau de pe un tr$tuar al Chase Street, 7i se împinge departe de bir$u' 4$bb+ 2ulac cite7te în g/nd $ 1reme, ap$i 0ice: V TreT să au0i p$rcăria asta, T$m' 3a uite cum încheie: IC/nd 1a l$1i din n$u PescarulU
&"

Qi c/nd 7eAul p$li-iei din Erench Danding, 2ale Milberts$n, î7i 1a Aace dat$ria 7i 1a sal1a cetă-enii acestui district de sălbăticia $bscenă a Pescarului 7i de actele Aire7ti de 1i$len-ă generate de lipsa lui de ac-iuneUK 4$bb+ 2ulac tr$păie p/nă în mijl$cul camerei' 5$7ea-a din $braji i s:a accentuat' 3nspiră, ap$i dă aAară $ cantitate en$rmă de $Jigen' V Ce:ar Ai dacă data 1iit$are c/nd lo e"te Pescarul, 0ice 4$bb+, ce:ar Ai dacă s:ar duce a-ă la curul lăl/u al lui Cendell MreenU V Te sus-in la asta, spune T$m Dund' G-i 1ine să cre0i ce 0ice papagalul ălaU IBcte Aire7ti de 1i$len-ăKU De spune $amenil$r că e:n regulă să:i ia la c$t$n$git pe t$-i cei care par suspec-iP 4$bb+ îndreaptă un arătăt$r spre Dund' V F să pun pers$nal m/na pe tipuT ăsta' Ri:$ promit3 F să:l prind eu, 1iu sau m$rt' Gn ca0 că Dund n:a prins esen-ialul, repetă: V Pers$nal' Bleg/nd cu în-elepciune să nu dea glas primel$r cu1inte care:i 1in în minte, T$m Dund încu1iin-ea0ă din cap' 2egetul e încă îndreptat spre el' Nice: V 2acă 1rei ni7te ajut$r la asta, p$ate ar trebui să 1$rbe7ti cu H$ll+)$$d' 2ale n:a a1ut pic de n$r$c, daT s:ar putea ca tu să te descurci mai bine' 4$bb+ alungă ideea asta cu $ Aluturare de m/nă' V Nu:i ne1$ie' Eu 7i cu 2ale''' Qi cu tine, desigur, ne descurcăm n$i' 2ar $ să pun pers$nal m/na pe tipuT ăsta' G-i garante0 asta' Eace pau0ă pre- de:$ secundă' V Pe deasupra, H$ll+)$$d a ie7it la pensie c/nd s:a mutat aici, sau ai uitat cum1aU V H$ll+)$$d e prea t/năr ca să iasă la pensie, 0ice Dund' Chiar 7i după speran-a de 1ia-ă a unui p$li-ist, $mul e practic un bebelu7' B7a că tu trebuie să Aii d$ar''' un Aăt' Qi, îns$-i-i de c/r/itul c$rului l$r de r/sete, ne luăm 0b$rul 7i ie7im din camera de $dihnă 7i ne înăl-ăm din n$u în 1ă0duh, unde planăm cu un c1artal mai la n$rd, pe [ueen Street' 2eplas/ndu:ne cu c/te1a stră0i mai la est găsim, sub n$i, $ structură scundă, lăbăr-ată, ramiAic/ndu:se de la $ clădire centrală care $cupă, cu întinderea ei largă 7i ele1ată de pelu0ă punctată ici:c$l$ de stejari 7i ar-ari
&9

înal-i, un întreg c1artal mărginit de garduri 1ii ce au ne1$ie să Aie tunse' E1ident un s$i de institu-ie, structura seamănă la prima 1edere cu $ 7c$ală primară a1angardistă ale cărei numer$ase sect$are repre0intă săli de curs Aără pere-i, iar clădirea centrală, sala de mese 7i bir$urile administrati1e' C$ntinu/nd să plutim, au0im strigătul j$1ial al lui Me$rge 5athbun înăl-/ndu:se spre n$i de la mai multe geamuri' L7a mare din sticlă de la intrare se deschide 7i:n lumina puternică a dimine-ii iese $ Aemeie c$chetă cu $chelari $chi:de:pisică, -in/nd un aAi7 într:$ m/nă 7i:$ r$lă de sc$ci în cealaltă' Se înt$arce imediat cu spatele 7i, cu gesturi iu-i 7i eAiciente, lipe7te aAi7ul pe u7ă' S$arele se reAlectă într:$ piatră pre-i$asă Aumurie de mărimea unei alune de pe inelarul m/inii sale drepte' C/t 0ăb$1e7te $ clipă să:7i admire $pera, n$i putem trage cu $chiul peste umărul ei se1er 7i să 1edem că aAi7ul anun-ă, într:$ răbuAnire 1eselă de bal$na7e desenate de m/nă, că BSTON3 E SO54OTFB5EB COPQLNEDF5PPP6 c/nd Aemeia intră din n$u în clădire, $bser1ăm, în spa-iul de la intrare 1i0ibil chiar sub aAi7ul jucău7, pre0en-a a d$uă sau trei scaune cu r$tile pliate' 2inc$l$ de acestea, Aemeia, al cărei păr castaniu a A$st prins la spate într:$ spirală arhitecturală, pă7e7te sigură pe pant$Ai$rii ei cu t$c cui printr:un antreu scaune din lemn gălbui 7i mese as$rtate pe care sunt aruncate 1$it alandala re1iste, măr7ăluie7te pe l/ngă un s$i de p$st de pa0ă Aără însemne distincti1e sau un bir$u de recep-ie din Aa-a unui Arum$s perete din piatră de c/mpie, 7i dispare, cu $ u7$ară săritură, pe $ u7ă lăcuită pe care scria C3DD3BM MB\TFN, 235ECTF5' Ce Ael de 7c$ală mai e 7i astaU 2e ce e deschisă, de ce $rgani0ea0ă sărbăt$ri, în mijl$c de iulieU 3:am putea spune 7c$ală de speciali0are, căci cei care l$cuiesc aici s:au speciali0at în t$ate etapele eJisten-ei l$r mai pu-in în ultima, pe care 7i:$ trăiesc, 0i după 0i, sub nepăsăt$area supra1eghere a d$mnului Cilliam IChipperK MaJt$n, direct$r' Bceasta este casa de bătr/ni MaJt$n, $dini$ară : în timpuri mai in$cente 7i înaintea re1$lu-iil$r c$smetice ce:au a1ut l$c la mijl$cul anil$r $pt0eci : cun$scută drept sanat$riul MaJt$n, care era de-inut 7i c$ndus de A$ndat$rul său, Herbert MaJt$n, tatăl lui Chipper' Herbert, chiar dacă era un pămpălău, era un $m cumsecade, care, $ putem spune cu m/na pe inimă, ar Ai îngr$0it de unele dintre lucrurile de care e în stare unicul său 1lăstar' Chipper nu 7i:a d$rit nici$dată să preia Igrădini-a AamilieiK, cum îi 0ice el, cu încărcătura ei de IlegumeK, I0$mbiK, Ipi7$rc$7iK 7i Ibăl$7iK, 7i, după ce 7i:a luat dipl$ma în c$ntabilitate la LC:
&8

Da 5i1iere ,cu caliAicări secundare greu d$b/ndite în pr$miscuitate, j$curi de n$r$c 7i băut bere., băiatul n$stru a acceptat un p$st la bir$ul din Madis$n, Cisc$nsin, al Ser1iciului de Eisc 3ntern, în principal cu sc$pul de:a în1ă-a cum să Aure de la stat Aără a Ai prins' Cinci ani petrecu-i la Aisc l: au în1ă-at cam t$t ce era A$l$sit$r, dar c/nd cariera sa de liber:pr$Aesi$nist care a urmat n:a reu7it să se ridice la înăl-imea ambi-iil$r sale, cedase t$t mai Aira1el$r rugămin-i ale tatălui său 7i se aruncase în mijl$cul băl$7il$r 7i:al cel$r pe jumătate m$r-i' Cu $ $arecare satisAac-ie p$Ată sumbră, Chipper a c$nstatat că, în p$Aida unei triste lipse a strălucirii, aAacerea tatălui său a1ea să:i $Aere măcar $ca0ia de:a Aura de$p$tri1ă de la clien-i 7i de la stat' Haide-i să 0burăm înăuntru pe u7ile mari de sticlă, să tra1ersăm antreul Arumu7el ,sim-ind, în drumul n$stru, i0urile amestecate de $d$ri0ant 7i am$niac ce umplu p/nă 7i 0$nele publice ale tutur$r institu-iil$r de Aelul acesta., să trecem prin u7a pe care este scris numele lui Chipper 7i să aAlăm ce caută aici at/t de de1reme Aemeia aceea dichisită' 2inc$l$ de u7a lui Chipper se aAlă $ cămăru-ă Aără geamuri d$tată cu $ masă de scris, un cuier 7i:un c$rp mic de bibli$tecă d$ld$ra de imprimate, pamAlete 7i Aluturase' F u7ă stă deschisă l/ngă masă' Prin deschi0ătură 1edem un bir$u mult mai mare, lambrisat cu acela7i lemn lăcuit ca 7i u7a direct$rului 7i c$n-in/nd A$t$lii de piele, $ măsu-ă pentru caAea cu tăblie de sticlă 7i:$ canapea de cul$area $1ă0ului' Gn partea $pusă u7ii tr$nea0ă un bir$u uria7 plin de 1raAuri de h/rtii 7i at/t de bine lustruită că pare apr$ape să radie0e lumină' T/năra n$astră Aemeie, al cărei nume este 5ebecca #ilas, stă c$c$-ată pe marginea acestui bir$u, cu pici$arele încruci7ate într:un chip de$sebit de artistic' Ln genunchi stă înd$it peste celălalt, iar gambele A$rmea0ă d$uă linii Arum$s m$delate 7i apr$ape paralele care duc în j$s p/nă la 1/rAurile triunghiulare ale pant$Ai$ril$r ei negri cu t$c cui, dintre care unul stă îndreptat spre $ra patru 7i celălalt spre 7ase' 5ebecca #ilas, în-elegem n$i, s:a aranjat pentru a Ai 1ă0ută, de7i Aără:nd$ială nu de n$i' Gn spatele $chelaril$r $chi:de:pisică, $chii ei par sceptici 7i amu0a-i, dar nu putem 1edea ce a st/rnit sentimentele acestea' 4ănuim că ea este secretara lui Chipper, dar 7i bănuiala aceasta eJprimă d$ar $ jumătate din ade1ăr: după cum sugerea0ă nestinghereala 7i ir$nia atitudinii sale, îndat$ririle d$mni7$arei #ilas le:au depă7it de mult pe acelea ale unei simple secretare'
!

,Bm putea specula cu pri1ire la sursa inelului acela Arumu7el pe care:l p$artă6 at/ta 1reme c/t ne 0b$ară mintea la pr$stii, am nimeri:$ la AiJ'. Plutim prin u7a deschisă, urmărim direc-ia pri1irii t$t mai nerăbdăt$are a 5ebeccăi 7i ne tre0im h$lb/ndu:ne la crupa 0dra1ănă 7i îmbrăcată în %a%i a angajat$rului ei aAlat în genunchi, care 7i:a 1/r/t capul 7i umerii într:un seiA măricel, în care $bser1ăm 1raAuri de registre c$ntabile 7i c/te1a plicuri $Aiciale aparent pline:1/rA cu bani' C/te1a bancn$te cad din plicurile acestea atunci c/nd Chipper le sc$ate din seiA' V Bi lipit anun-ul, aAi7ul ălaU întreabă el Aără să se înt$arcă' V Mda, mda, Aace 5ebecca #ilas' Qi:$ s:a1em pe dTasupra $ 0i splendidă pentru $ca0ia asta, a7a cum trăbă 7i se cu1ine' Bccentul ei irlande0 e surprin0ăt$r de bun, chiar dacă pu-in cam generic' Cel mai eJ$tic l$c în care a A$st 1re$dată este Btlantic Cit+, unde Chipper a dus:$ pentru cinci 0ile Aermecăt$are cu d$i ani în urmă, A$l$sind cecurile de călăt$rie $Aerite gratis clien-il$r Aideli ai c$mpaniei aeriene' B deprins accentul din Ailmele 1echi' V Lrăsc Sărbăt$area Căp7unel$r, 0ice Chipper, pescuind ultimele plicuri din seiA' S$-iile 7i c$piile I0$mbil$rK se A/-/ie pe:aici t$ată după: amia0a, agit/ndu:i ca ap$i n$i să trebuiască să:i sedăm apr$ape de c$mă numai ca să a1em pu-ină lini7te' Qi dacă 1rei să 7tii ade1ărul, ur'sc bal$anele' Bruncă banii pe c$1$r 7i începe să s$rte0e bancn$tele în teancuri de diAerite 1al$ri' V NumaT că i$, cu mintea mea simplă de -ărancă, 0ice 5ebecca, mă: ntreb cum de:a trebuit să 1in aci în 0$rii 0ilei marii sărbăt$rii' V Qtii ce mai urăscU Lrăsc t$ată treaba cu mu0ica' N$mbi c/ntăt$ri 7i digeiul ăia pr$stănac' SimA$nic Stan cu discurile alea ale lui cu mu0ică 0g$m$t$asă, maică s$are, halal distrac-ie, ce să 0ic' V Presupun, 0ice 5ebecca, renun-/nd la accentul irlande0 de scenă, presupun că 1rei să Aac ce1a cu banii ăia înainte să înceapă ac-iunea' V E timpul pentru înc:un drum la Miller' Ln c$nt înregistrat sub un nume Aicti1 la State Pr$1ident 4an% din Miller, la distan-ă de 7ai0eci 7i cinci de %il$metri, prime7te depuneri regulate de bani pe7in eJt$rca-i din A$ndurile pacien-il$r destinate cumpărării bunuril$r 7i ser1iciil$r suplimentare' Chipper se înt$arce în genunchi cu m/inile pline de bani 7i ridică pri1irea spre 5ebecca' Se lasă înap$i cu Aundul pe călc/ie 7i c$b$ară m/inile în p$ală'
&

V Maică s$are, daT 7tiu că ai pici$are superbe' Cu a7a pici$are, ar trebui să Aii Aaim$asă' V Credeam că n:$ să $bser1i nici$dată, 0ice 5ebecca' Chipper MaJt$n are patru0eci 7i d$i de ani' Bre din-i sănăt$7i, nici:$ urmă de chelie, $ Aa-ă lată 7i sinceră, 7i $chi mar$nii îngu7ti care par mereu pu-in ume0i' Mai are 7i d$i c$pii, Tre+, n$uă ani, 7i Bshle+, 7apte ani 7i recent diagn$sticată cu deAicit de aten-ie, lucru despre care Chipper crede că:l 1a c$sta p$ate d$uă mii pe an numai pe pastile' Qi sigur că are $ s$-ie, partenerul lui de 1ia-ă, Mari$n, în 1/rstă de trei0eci 7i n$uă de ani, un metru 7ai0eci 7i d$i 7i unde1a în 1ecinătatea a $pt0eci 7i 7apte de %il$grame' Pe l/ngă aceste binecu1/ntări, de ieri:seară Chipper îi dat$rea0ă agentului său de pariuri treispre0ece mii de d$lari, urmarea unei nechib0uite in1esti-ii în partida 4re)ers despre care Me$rge 5athbun încă mai behăie' B $bser1at, $, sigur că da, Chipper a $bser1at splendidele pici$are 01elte ale d$mni7$arei #ilas' V Gnainte să te duci ac$l$, 0ice el, mă g/ndeam că ne:am putea întinde $ -/ră pe canapea 7i să ne Aacem de cap' S3 V B, Aace 5ebecca' Cum să ne Aacem de cap, mai eJactU V Miam, miam, miam, Aace Chipper, r/njind ca un satir' V Ce r$mantic din partea ta, 0ice 5ebecca, remarcă ce:i scapă angajat$rului ei' Chipper chiar crede că este r$mantic' Ea alunecă elegant de pe bir$u 7i Chipper se $pinte7te neelegant în pici$are 7i închide u7i-a seiAului cu pici$rul' Cu $chii strălucindu:i ume0i, Aace d$i pa7i tărăgăna-i 7i t/r7/i-i pe c$1$r, înAă7$ară un bra- pe după talia suplă a 5ebeccăi #ilas 7i cu cealaltă aruncă pe bir$u grăsanele plicuri $Aiciale' Gncepe să tragă de curea încă înainte să:nceapă s:$ tragă pe 5ebecca spre canapea' V 2eci p$t să:l 1ădU 0ice istea-a 5ebecca #ilas, care 7tie perAect cum să:i Aacă creierul mămăligă amantului ei''' '''7i:nainte ca Chipper să:i Aacă pe plac, n$i Aacem singurul lucru decent 7i plutim aAară în antreu, care e 7i acum pustiu' Ln c$rid$r din st/nga bir$ului de recep-ie ne duce la d$uă u7i mari, gălbui, cu pan$uri de sticlă, marcate 2B3SS 7i 4DLE4EDD, numele sect$arel$r de clădire la care $Aeră acces' 2eparte, de:a lungul cenu7iului 4luebell, un bărbat în sal$petă lăl/ie

scutură scrum de -igară pe dalele de gresie peste care plimbă, cu $ lent$are desă1/r7ită, un m$p mi0erabil' N$i intrăm în 2ais+' Păr-ile Aunc-i$nale din MaJt$nTs sunt de departe mai pu-in atracti1e dec/t spa-iile publice' L7i numer$tate mărginesc c$rid$rul pe ambele laturi' Cart$na7e scrise de m/nă 7i puse în în1elit$ri din plastic sub numere $Aeră numele re0iden-il$r' Da distan-ă de patru u7i, $ masă la care un îngrijit$r c$rp$lent într:un c$stum de uniA$rmă alb:murdar sade m$-ăind drept de spate cu Aa-a spre intrările la t$aleta bărba-il$r 7i cea a Aemeil$r : la MaJt$nTs, numai cele mai c$stisit$are camere, cele din cealaltă parte a antreului, din sect$rul Bsph$del, $Aeră de t$ate cu eJcep-ia unei chiu1ete' Eire murdare rupte din m$p se întăresc 7i se usca dintr:un capăt în celălalt al p$delei gresiate, care se întinde în Aa-a n$astră pe:$ distan-ă incertă' Qi aici pere-ii 7i aerul par să aibă acela7i t$n de cenu7iu' 2acă ne uităm mai aten-i la marginile h$lului, la îmbinarea pere-il$r cu ta1anul, 1edem p/n0e de păianjen, pete 1echi, acumulări de jeg' Pine:S$l, am$niac, urină 7i lucruri 7i mai rele Iînmiresmea0ăK aerul' 2upă cum îi place să spună unei d$amne bătr/ne din sect$rul 4luebell, c/nd trăie7ti alături de:$ adunătură de $ameni deAini-i de bătr/ne-e 7i inc$ntinen-ă, nu scapi nici$dată cu ade1ărat de i0ul de caca' Gncăperile în sine 1aria0ă în Aunc-ie de c$ndi-iile 7i capacită-ile $cupan-il$r l$r' 2at Aiind că apr$ape t$-i d$rm, putem arunca $ pri1ire în c/te1a dintre aceste camere' Bici, în 2&!, $ cameră single cu d$uă u7i mai înc$l$ de îngrijit$rul ad$rmit, bătr/na Blice Ceathers 0ace ,sA$răind încet, 1is/nd că dansea0ă într:un sincr$n perAect cu Ered Bstaire pe:$ p$dea de marmură albă. înc$njurată de at/tea d$1e0i ale A$stei sale 1ie-i înc/t trebuie să:7i cr$iască drum pe l/ngă scaune 7i măsu-e de suAragerie pentru a ajunge de la u7ă la pat' Blice încă de-ine mai mult c$ntr$l asupra pr$priei sale min-i dec/t asupra 1echil$r sale $biecte de m$bilier, 7i:7i cură-ă singură camera, bec 7i lună' Blături, în 2& , d$i Aermieri bătr/ni pe nume Th$r1alds$n 7i ?espers$n, care nu 7i:au mai 1$rbit de ani întregi, d$rm, despăr-i-i de:$ draperie sub-ire, într:$ îngrămădire senină de A$t$graAii de Aamilie 7i desene ale nep$-il$r' Mai departe pe h$l, 2&9 pre0intă un spectac$l aAlat la eJtrema $pusă harababurii $rd$nate 7i agl$merate din 2&!, eJact a7a cum $cupantul încăperii, un bărbat cun$scut drept Charles 4urnside, ar putea Ai c$nsiderat $pusul lui Blice Ceathers' Gn 2&9, nu e nici urmă de măsu-e pentru suAragerie, buAete, A$t$lii supratapi-ate, $glin0i p$leite, 1ei$0e, c$1$are
;

împletite sau draperii de catiAea: încăperea aceasta stearpă c$n-ine d$ar un pat metalic, un scaun de plastic 7i:un scrin' Nici:$ A$t$graAie cu c$pii 7i nep$-i nu e a7e0ată pe scrin 7i niciun desen în cari$ca înAă-i7/nd case pătră-$ase 7i siluete sArijite nu:i dec$rea0ă pere-ii' 2$mnul 4urnside nu maniAestă niciun interes Aa-ă de menaj, 7i un strat sub-ire de praA ac$peră p$deaua, per1a0ul 7i p$li-a g$ală a scrinului' 2&9 e pri1ată de trecut, g$lită de pers$nalitate6 pare la Ael de brută 7i de Aără suAlet ca $ celulă de închis$are' Ln mir$s puternic de eJcremente c$ntaminea0ă aerul' Cu t$t spectac$lul $Aerit de Chipper MaJt$n 7i t$t Aarmecul Blicei Ceathers, pe Charles 4urnside, I4urn+K, am 1enit în principal să:l 1edem'

<

#
Trecutul lui Chipper îl cun$a7tem' Blice a 1enit la MaJt$nTs dintr:$ casă mare de pe Male Street, partea 1eche din Male Street, unde le:a supra1ie-uit la d$i s$-i, a crescut cinci Aii 7i:a predat lec-ii de pian la patru genera-ii de c$pii din Erench Danding, dintre care niciunul n:a de1enit pianist pr$Aesi$nist, dar care 7i:$ amintesc cu t$-ii cu plăcere 7i se g/ndesc la ea cu aAec-iune' Blice a 1enit în l$cul acesta cum 1in maj$ritatea $amenil$r, într: $ ma7ină c$ndusă de unul dintre c$piii ei 7i cu un amestec de tragere de inimă 7i aband$nare de sine' 2e1enise prea bătr/nă ca să mai trăiască singură în casa cea mare din p$r-iunea 1eche a lui Male Street6 a1ea d$i Aii maturi, căsăt$ri-i, peste p$ate de amabili, dar ea nu putea accepta să le Aie $ grijă în plus' Blice Ceathers î7i petrecuse t$ată 1ia-a în Erench Danding 7i nu sim-ea nici:$ d$rin-ă de:a trăi altunde1a6 într:un Ael, 7tiuse din: t$tdeauna că:7i 1a sA/r7i 0ilele la MaJt$nTs, g/nd care, de7i n:$ umplea de bucurie, era apr$ape sup$rtabil' Gn 0iua în care Aiul ei Martin $ adusese să arunce $ pri1ire prin căminul de bătr/ni, Blice desc$perise că:i cun$7tea pe cel pu-in jumătate dintre $amenii de ac$l$' Spre de$sebire de Blice, Charles 4urnside, bătr/nul înalt 7i uscă-i1 care 0ace ac$perit de:un cear7aA în Aa-a n$astră în patul său de metal, nu e stăp/nul abs$lut al min-ii sale, 7i nici nu 1isea0ă la Ered Bstaire' Gntinderea 1/n$asă a capului său chel 7i îngust se curbea0ă:n j$s spre spr/ncene ca $ înc/lceală de s/rme cenu7ii, sub care, de:$ parte 7i de alta a cl$n-ului cărn$s al nasului său, d$i $chi îngu7ti sclipesc spre Aereastra ce dă spre n$rd 7i întinderea de pădure din spatele stabilimentului lui MaJt$n' Singurul dintre t$-i re0iden-ii din sect$rul 2ais+ care nu d$arme e 4urn+' Fchii lui sc/nteia0ă 7i bu0ele îi sunt str/mbate într:un 0/mbet bi0ar : dar amănuntele acestea nu înseamnă nimic, căci mintea lui Charles 4urnside ar putea Ai la Ael de g$ală ca 7i camera sa' 4urn+ suAeră de Bl0heimer de mul-i ani, 7i ceea ce pare a Ai $ A$rmă agresi1ă de plăcere s:ar putea să nu Aie altce1a dec/t $ satisAac-ie Ai0ică de:un Ael A$arte primar' 2acă n:am Ai $bser1at că el e sursa mir$sului neplăcut din camera aceasta, petele care se lă-esc pe cear7aAul care:l ac$peră sunt grăit$are' T$cmai 7i:a dat drumul, cu sp$r, în pat, 7i t$t ce putem spune despre reac-ia lui la situa-ia astAel apărută
>

este că nu:l deranjea0ă nici c/t negru sub unghie6 nu, d$mTle, ru7inea nu Aace parte din tabl$ul acesta' Chiar dacă : spre de$sebite de Blice : 4urn+ nu:7i mai -ine bine caii în Ar/u, nu e un pacient suAerind de Bl0heimer tipic' G7i p$ate petrece $ 0i sau d$uă b$lb$r$sind în terciul de $1ă0 ca t$-i ceilal-i 0$mbi ai lui Chipper, ap$i să:7i re1ină în sim-iri 7i să se realături cel$r 1ii' C/nd nu e un m$rt: 1iu, reu7e7te de $bicei să ajungă la baia de la capătul h$lului c/nd e ne1$ie, 7i petrece $re întregi Aie h$inărind de capul lui, Aie patrul/nd prin împrejurimi, Aăc/ndu:se nesuAerit : de Aapt, jignit$r ] pentru t$-i, Aără eJcep-ie' 3e7it din stadiul de 0$mbi, el e 1iclean, tăinuit$r, neci$plit, caustic, încăpă-/nat, gură spurcată, rău1$it$r 7i ranchiun$s, cu alte cu1inte : în lumea 1ă0ută de Chipper : un Arate de s/nge al cel$rlal-i bătr/ni care:7i au re7edin-a la MaJt$nTs' Lnele dintre inAirmiere, dintre ajut$are 7i unii dintre îngrijit$ri se înd$iesc de Aaptul că 4urn+ ar suAeri într:ade1ăr de Bl0heimer' Ei cred că se preAace, că Auge de realitate, că se lasă pradă apatiei, îngreun/ndu:le inten-i$nat munca, în 1reme ce el se $dihne7te 7i:7i adună A$r-e pentru încă un epis$d de atitudine nesuAerită' Nu:i putem în1in$1ă-i del$c pentru suspiciunea asta' 2acă 4urn+ n:a A$st diagn$sticat gre7it, pr$babil că e singurul pacient cu Bl0heimer a1ansat din lume care înregistrea0ă prelungite stări de re1enire la n$rmal' Gn &88@, al 7apte0eci 7i $ptulea an din 1ia-a sa, bărbatul cun$scut drept Charles 4urnside a s$sit la MaJt$nTs într:$ ambulan-ă, adus de la spitalul general Da 5i1iere, nu într:$ ma7ină c$ndusă de:$ rudă ajunsă la capătul răbdării' Bpăruse în camera de urgen-e într:$ diminea-ă, căr/nd d$uă 1ali0e grele pline de haine murdare 7i cer/nd 0g$m$t$s asisten-ă medicală' Cerin-ele sale nu erau c$erente, dar erau clare' Sus-inea că bătuse pe j$s $ distan-ă apreciabilă ca să ajungă la spital, 7i 1$ia ca spitalul să aibă grijă de el' 2istan-a 1aria de la p$1este la p$1este : cincispre0ece %il$metri, d$uă0eci 7i cinci de %il$metri, patru0eci de %il$metri' Eie 7i:a petrecut n$p-ile d$rmind pe c/mpii sau pe marginea drumului, Aie nu' Starea lui generală 7i Aelul în care mir$sea sugerau că h$inărise prin sălbăticii 7i d$rmise pe sp$nci de, p$ate, $ săptăm/nă' 2acă a1usese c/nd1a p$rt$Ael, îl pierduse de:a lungul drumului' Spitalul general Da 5i1iere îl spălase, îi dăduse de m/ncare, îi $Aerise un pat 7i încercase să:i aAle trecutul' Maj$ritatea spusel$r lui se pierdeau în bălmăjeli de0l/nate, dar, în absen-a 1reunui d$cument, cel pu-in aceste Aapte păreau credibile: 4urnside Ausese dulgher, Aermier 7i tencuit$r prin păr-ile l$cului mul-i ani la r/nd, lucr/nd
@

pentru el însu7i 7i pentru c$ntract$ri nespeciAica-i' F mătu7ă care l$cuia în $ră7elul 4lair îi $Aerise $ cameră' : *'cut, atunci, pe 9os cei trei$eci de kilometri de la Blair la ,a Ri iere1 Nu, începuse drumul de altunde1a, nu:7i amintea de unde, dar era la distan-ă de 7aispre0ece %il$metri, nu, patru0eci de %il$metri, într:un $ra7, iar $amenii din $ra7ul acela erau ni7te căcăci$7i de nimic' 5um o chema pe m'tu"a lui1 Blthea 4urnside' 5are erau adresa "i num'rul ei de tele*on1 Nici:$ idee, n:a 7tiut să răspundă' : ea m'tu"a lui reo slu9b' unde a1 2a, era $ căcăci$asă cu n$rmă întreagă' Dar 7i d'duse oie s' locuiasc' la ea acas'1 CineU Ce să:i dea 1$ieU Dui Charles 4urnside nu trebuia să:i dea nimeni 1$ie, Aăcea ceea ce 1$iau mu7chii lui' (l d'duse m'tu"a a*ar' din cas'1 2espre cine 1$rbe7ti, căcăci$s împu-itU 2$ct$rul care:i semnase internarea pusese ini-ial diagn$sticul de Bl0heimer, în a7teptarea unui set de anali0e, iar asistentul s$cial a dat teleA$n 7i:a cerut adresa 7i numărul de teleA$n ale unei anume Blthea 4urnside, cu d$miciliul în 4lair' C$mpania de teleA$nie a anun-at că nu eJistă în ba0a de date nici:$ pers$ană cu numele acesta în 4lair, 7i nici în Ettric%, C$chrane, E$untairi, Sparta, Fnalas%a, Brden, Da 5i1iere $ri $rice alt $ră7el sau $ra7 mare pe $ ra0ă de $pt0eci de %il$metri' Dărgind aria de căutare, asistentul s$cial a c$nsultat 4ir$ul de E1iden-ă a P$pula-iei 7i departamentele de Bsigurări S$ciale, înmatriculări But$ 7i Eiscul cu pri1ire la inA$rma-ii despre Blthea 7i Charles 4urnside' 2intre cele d$uă Blthea care au re0ultat din ba0ele de date, una de-inea un restaurant în 4utternut, departe în n$rdul statului, 7i cealaltă era $ negresă care lucra la un centru de îngrijire din Mil)au%ee' Niciuna nu a1ea 1re$ legătură cu bărbatul de la spitalul general din Da 5i1iere' Niciunul dintre acei Charles 4urnside găsi-i în ba0ele de date nu era Charles 4urnside al asistentului s$cial' Blthea părea să nu eJiste' Charles, după t$ate aparen-ele, era unul dintre acei $ameni discre-i care:7i trăiau 1ia-a Aără să plătească 1re$dată taJe, să se înregistre0e pe listele de 1$tare, să Aacă cerere pentru un card de asigurare medicală, să deschidă un c$nt bancar, să se înr$le0e în armată, să $b-ină permis de c$nducere sau să:7i petreacă d$uă:trei an$timpuri la IAermaK îngrijită de stat' Bltă rundă de teleA$ane s:a c$ncreti0at prin trecerea discretului Charles 4urnside sub tutela districtului 7i internarea lui la casa de bătr/ni MaJt$n, p/nă ce i se 1a găsi un l$c la spitalul de stat din Chitehall' Bmbulan-a l:a dus pe 4urnside la MaJt$nTs pe cheltuiala gener$7il$r c$ntribuabili, iar
"

m$r$căn$sul Chipper l:a aruncat în sect$rul 2ais+ al clădirii' Chipper a primit teleA$nul cu c/te1a 0ile după ce, $dată cu c$resp$nden-a 0ilei, a primit un cec, c$mpletat de:$ anume Blthea 4urnside la $ bancă din 2e Pere, pentru între-inerea lui Charles 4urnside la stabilimentul său' Bdresa Bltheei 4urnside era $ căsu-ă p$7tală din 2e Pere' C/nd au sunat de la spitalul de stat, Chipper a anun-at că:n spiritul dat$riei ci1ice ar Ai Aericit să:i $Aere 7i pe 1iit$r d$mnului 4urnside gă0duire la casa de bătr/ni MaJt$n' 4ătr/nelul t$cmai de1enise pacientul său preAerat' Eără să:l supună pe Chipper la $bi7nuitele încercări de pungă7ire, 4urn+ î7i dublase c$ntribu-ia la AluJul de încasări' Gn următ$rii 7ase ani, bătr/nul a alunecat implacabil în umbrele Bl0heimerului' 2acă se preAăcea, î7i juca sclipit$r r$lul' Da 1ale:n j$s mergea, trec/nd prin p$pasurile descendente ale inc$n7tien-ei, inc$eren-ei, Arec1entel$r răbuAniri de Aurie, pierderil$r de mem$rie, pierderii capacită-ii de:a se hrăni singur, pierderii pers$nalită-ii' B decă0ut în inAantilism, ap$i în 1acuitate, 7i:7i petrecea 0ilele legat într:un scaun cu r$tile' Chipper depl/ngea ine1itabila pierdere a unui pacient de$sebit de c$$perati1' Bp$i, în 1ara anului dinaintea e1enimentel$r de Aa-ă, s:a pr$dus uimit$area re1enire în sim-iri' GnsuAle-irea a re1enit pe Aa-a lăsată a lui 4urn+, 7i:a început să sc$ată sunete ininteligibile 7i 1ehemente' :bbalah- !org&anshun- !org- #$ia să se hrănească singur, 1$ia să:7i încerce pici$arele, să se plimbe 7i să se reAamiliari0e0e cu împrejurimile' Gntr:$ săptăm/nă, A$l$sea cu1inte clare pentru a insista să:7i p$arte pr$priile sale haine 7i să se ducă singur la baie' S:a îngră7at, a d$b/ndit A$r-ă, a de1enit din n$u $ pac$ste' Bcum, dese$ri în aceea7i 0i, pendulea0ă între neînsuAle-irea Bl0heimerului în stadiu terminal 7i:$ îmbuAnare precaută 7i lucidă at/t de sănăt$asă la un $m de $pt0eci 7i cinci de ani că ar putea Ai numită r$bustă' 4urn+ e ca un $m care s:a dus la D$urdes 7i a A$st 1indecat, dar a plecat înainte ca mirac$lul să se desă1/r7ească' Pentru Chipper, un mirac$l e un mirac$l' Bt/ta 1reme c/t h$d$r$gul ăla bătr/n răm/ne:n 1ia-ă, cui îi pasă dacă h$inăre7te prin împrejurimi sau dacă:i curg balele pe chingile care:l -in legat în scaunul cu r$tile' Ne apr$piem' Gncercăm să ign$răm duh$area' #rem să 1edem ce putem aAla după Aa-a indi1idului acestuia ciudat' N:a A$st nici$dată $ Aa-ă arăt$asă, iar acum pielea e cenu7ie 7i $brajii sunt ni7te gr$pi aAundate' #ene albastre pr$eminente 7erpuiesc peste scalpul cenu7iu, pătat ca un $u de pescărel' Nasul parcă gum$s se c$r$ia0ă brusc spre dreapta, lucru care sp$re7te
9

impresia de 1iclenie 7i tăinuire' 4u0ele 1iermăn$ase se răsAr/ng într:un 0/mbet nelini7tit$r : 0/mbetul unui incendiat$r care c$ntemplă $ clădire cuprinsă de Alăcări : care, în deAiniti1, s:ar putea să Aie d$ar $ grimasă' 3ată:l pe ade1ăratul singuratic american, un h$inar lăuntric, $ creatură destinată încăperil$r s$i$ase 7i restaurantel$r ieAtine, călăt$riil$r Aără destina-ie începute Aără tragere de inimă, $ c$lec-ie de răni 7i le0iuni scărmănate 7i rescărmănate cu aAec-iune' 3ată un spi$n Aără $ cau0ă mai mare ca el însu7i' Numele ade1ărat al lui 4urn+ e Carl 4ierst$ne, 7i sub acest nume a c$ndus, în Chicag$, de la d$uă0eci 7i cinci de ani 7i p/nă la 1/rsta de patru0eci 7i 7ase, $ mi7care 1i$lentă secretă, un ră0b$i ne$Aicial, în timpul căruia a c$mis Aapte mi0erabile de dragul plăceril$r pe care i le pr$1$cau' Carl 4ierst$ne e marele secret al lui 4urn+, căci nu p$ate permite nimănui să 7tie că această A$stă încarnare, acest sine timpuriu, încă mai trăie7te în pielea sa' Gngr$0it$arele plăceri ale lui Carl 4ierst$ne, jucăriile sale sc/rb$ase, sunt 7i ale lui 4urn+, 7i trebuie să le -ină ascunse în întuneric, unde numai el le p$ate găsi' B7adar, acesta să Aie răspunsul la mirac$lul lui ChipperU Că 4ierst$ne a găsit $ cale de:a se Auri7a aAară printr:$ crăpătură din starea de 0$mbi a lui 4urn+ 7i să preia c$ntr$lul na1ei în curs de scuAundareU SuAletul $menesc c$n-ine $ inAinitate de camere, în deAiniti1, dintre care unele 1aste, altele nu mai mari dec/t un dulap cu mături, unele încuiate, c/te1a scăldate într:$ lumină radiantă' Ne aplecăm mai apr$ape de scalpul 1/n$s, nasul c$r$iat, spr/ncenele ca $ perie de s/rmă6 ne aplecăm mai ad/nc în put$are ca să cercetăm $chii aceia interesan-i' Sunt ca ni7te ne$ane negre6 sc/nteia0ă ca lumina lunii pe malul îmbibat de apa unui r/u' Lna peste alta, par nelini7tit$r de 0gl$bii, dar nu A$arte umani' Bsta nu ne prea ajută' 4u0ele lui 4urn+ se mi7că: încă mai 0/mbe7te, dacă pute-i numi rictusul ăla 0/mbet, dar a început să 7$ptească' Fare ce spuneU :''' tau piti)i 7n glopile lor 7n$4n9erate "i+" acop'r' ochii, $g4n"esc d' gloa$', s';manii miei copchii l't'"i)i333 6u, nu, ata n+a9ut' a nimic, no1 :, uit' motoalele, motoalele alea+"a *lumoa"e+*lumoa"e, "e pli eli9te, motoalele+alea+"a *lumoa"e p' *undalu;re$elii, cum se+n 4lt, se+n 4lt "i ald333 #'$ o gaul', da, da, u;te+o colo+"a, "a luminoa$4+n 9ulu; ma;9inilo "a+ ndoite+n spate333 P$ate că Carl 4ierst$ne ne p$1este7te ce1a de la Aa-a l$cului, dar b$lb$r$selile lui nu ne prea ajută' Haide-i să urmărim direc-ia pri1irii înce-$7ate a lui 4urn+, în speran-a că ne 1a $Aeri un indiciu cu pri1ire la ce
8

l:a em$-i$nat a7a tare pe bătr/nel' Qi l:a 7i eJcitat, cum $bser1ăm după A$rma de sub cear7aA' El 7i Chipper par să Aie pe aceea7i lungime de undă, de$arece am/nd$i sunt gata de atac, numai că în l$c de a1antajul aten-iei eJperte a 5ebeccăi #ilas, singura stimulare a lui 4urn+ e pri1eli7tea de la geam' Pri1eli7tea cu greu se ridică la înăl-imea d$mni7$arei #ilas' Cu capul u7$r ridicat pe:$ pernă, Charles 4urnside se uită răpit aAară, peste $ întindere scurtă de pelu0ă, spre un 7ir de ar-ari de la li0iera unei păduri 1aste' Mai departe se înal-ă c$r$anele mari 7i b$gate în Arun0e ale stejaril$r' C/te1a trunchiuri de mesteceni strălucesc ca ni7te lum/nări în întunecimea dinăuntru' 2e la înăl-imea stejaril$r 7i:a c$pacil$r de t$t Aelul, n$i 7tim că pri1im rămă7i-ele unei mari păduri ce:a întunecat c/nd1a t$ată această parte a -ării' Ca t$ate urmele de păduri stră1echi, 7i acesta, care se întinde la n$rd 7i est de MaJt$nTs, 1$rbe7te despre mistere ad/nci pe:$ 1$ce apr$ape prea pr$Aundă ca să Aie au0ită' Sub b$lta ei 1erde, timpul 7i calmul îmbră-i7ea0ă 1ărsarea de s/nge 7i m$artea6 1i$len-a se de0lăn-uie ne1ă0ută, c$nstant, abs$rbită în Aiecare aspect al unui peisaj tainic care nu stă nici:$ clipă în l$c, ci se mi7că neabătut cu $ glacială lipsă de grabă' C$1$rul b$gat de Arun0e ac$peră mili$ane de $ase risipite în strat după strat6 t$t ceea ce cre7te 7i pr$speră aici $ Aace pe seama putre0iciunii' Dumi în lumi se:amestecă, 7i măre-e uni1ersuri r/nduite Areamătă unul l/ngă altul, Aiecare aduc/nd ne7tiut$r abunden-ă 7i catastr$Aă asupra 1ecinil$r lui nebănui-i' Fare 4urn+ c$ntemplă pădurea aceasta, să Aie $are însuAle-it de ceea ce 1ede în eaU Sau, la $ adică, el de Aapt d$arme 7i Carl 4ierst$ne 0burdă în spatele $chil$r stranii ai lui Charles 4urnsideU 4urn+ 7$pte7te: < #upi ;n i$uini, $obolan ;n 'g'uni, h;ene ul' cu "tomagu gol, o-, a-, c4t 7i d'*lumo"+*iumo", pletinii miei, din "e+n "e mai mu;t micu$ii se t4l'"c t4l'"c t4l'"c, o-, pe pi"oru"e+n$4n9erate333 Haide-i să ne cărăbănim de:aici, bineU Să plecăm departe de bătr/nul 4urn+ gură spurcată : t$tul are $ limită' Haide-i să căutăm aerul pr$aspăt 7i să 0burăm spre n$rd, peste pădure' #ulpile:n 1i0uini 7i 7$b$lanii:n 1ăgăuni p$ate că urlă, ade1ărat, ăsta e mersul lucruril$r, dar nu 1$m găsi nici:$ hienă m$artă de A$ame în 1estul Cisc$nsinului' Fricum, hienel$r le e înt$tdeauna A$ame' Qi nimeni nu le pl/nge de milă' Br trebui să Aii un suAlet A$arte mil$s ca să:i pl/ngi de milă unei creaturi care nu Aace nimic altce1a dec/t să stea la p/ndă:n preajma
;!

alt$r specii p/nă:n m$mentul c/nd, r/njind 7i chic$tind, le p$ate Aura resturile de m/ncare' Ne luăm tălpă7i-a aAară, direct prin ac$peri7' Da est de MaJt$nTs, pădurea ac$peră păm/ntul pe apr$Jimati1 d$i sau trei %il$metri înainte ca un drum îngust de păm/nt să c$tească dinspre But$strada ;> 7i să intre în ea, ca $ cărare neglijentă Aăcută într:un păr b$gat' Pădurea mai c$ntinuă cam $ sută de metri, ap$i Aace l$c unui c$mpleJ de l$cuin-e 1echi de trei0eci de ani, c$nstruite pe d$uă stră0i' C$7uri de baschet, leagăne în curtea din spate, triciclete, biciclete 7i 1ehicule pentru c$pii, marca Eisher:Price, agl$merea0ă aleile maj$rită-ii casel$r de pe Schubert 7i Male' C$piii care le pun la treabă d$rm acum în pat, 1is/nd la 1ată pe bă-, că-elu7i, tururi c$mplete, eJcursii în terit$rii îndepărtate 7i alte înc/ntăt$are nemărginiri6 de d$rmit d$rm 7i părin-ii l$r îngrij$ra-i, damna-i să de1ină 7i mai îngrij$ra-i după ce 1$r Ai citit c$ntribu-ia lui Cendell Mreen la prima pagină din Herald+ul de a0i' Ce1a ne re-ine aten-ia : drumul acela îngust de păm/nt care Aace curbă în pădure din sect$rul drept al But$stră0ii ;>' Mai mult $ cărare dec/t un drum ade1ărat, aerul de intimitate pe care:l emană c$ntrastea0ă parcă cu aparenta sa inutilitate' Cărarea 7erpuie7te printre c$paci 7i, după un %il$metru, se sA/r7e7te' Care e sc$pul ei, la ce ser1e7teU 2e la înăl-imea la care ne aAlăm, traseul seamănă cu $ linie 1agă trasă cu un crei$n cu mină sub-ire : chiar ai ne1$ie de $chi de 1ultur ca să:l 0ăre7ti :, dar cine1a s:a chinuit mult să trase0e această linie prin pădure' Bu A$st tăia-i c$paci 7i căra-i de ac$l$, cu rădăcinile smulse din păm/nt' 2acă a Aăcut:$ un singur $m, $pera-iunea i:ar Ai luat luni întregi de muncă grea, sud$are 7i mu7chi de $-el' 5e0ultatul acestui eA$rt inuman are remarcabila calitate de:a se ascunde, de:a scăpa 1ederii, a7a înc/t dispare în peisaj dacă:-i slăbe7te aten-ia 7i trebuie să:l găse7ti din n$u' M/ndul ne:ar putea duce la pitici 7i la minele secrete ale piticil$r, la p$teca ce duce la ascun0ăt$area unde 7i:a pitit aurul un balaur : $ c$m$ară at/t de bine pă0ită înc/t accesul la ea a A$st camuAlat printr:$ A$rmulă magică' Nu, minele piticil$r, c$m$rile balauril$r 7i A$rmulele magice sunt prea c$pilăre7ti, dar c/nd c$b$r/m ca să aruncăm $ pri1ire mai îndeapr$ape, 1edem că un anun- bătut de 1reme pe care scrie T5ECE5EB FP53TB se aAlă la capătul p$tecii, d$1adă a Aaptului că ce1a este t$tu7i pă0it, chiar dacă e 1$rba d$ar de intimitate' Cum am $bser1at anun-ul, ne uităm din n$u la capătul p$tecii' Gn întunecimea de sub c$pacii de ac$l$, $ 0$nă pare ce1a mai umbrită' Chiar
;&

7i:a7a cum se mic7$rea0ă în semi$bscuritate, 0$na aceasta are $ rigiditate neAirească ce:$ de$sebe7te de c$pacii din jur' Bha, $h$, ne spunem în sinea n$astră ca $ re1erbera-ie a b$lb$r$selii lui 4urn+, ce a1em n$i aici, 1reun Ael de 0idU Pare lipsit de trăsături ca un 0id' C/nd ajungem în mijl$cul curbei pe care $ Aace p$teca, $ p$r-iune triunghiulară de întuneric apr$ape c$mplet $bturată de 1/rAurile c$pacil$r capătă brusc pr$Ailul unui ac$peri7 -uguiat' Numai după ce:am ajuns chiar deasupra ei, întreaga structură prinde A$rma unei case de lemn cu d$uă etaje, $ structură ciudat de părăginită, cu $ 1erandă curbată în Aa-ă' E limpede că această casă a stat g$ală $ peri$adă lungă de timp 7i, după ce:i 0ărim ciudă-eniile, primul lucru pe care:l $bser1ăm este lipsa ei de $spitalitate Aa-ă de e1entualii n$i l$catari' Ln al d$ilea anun- de T5ECE5EB FP53TO, sprijinit pe:$ parte într:un unghi ne1er$simil de:un st/lp, nu Aace dec/t să sublinie0e impresia lăsată chiar de clădire' Bc$peri7ul -uguiat ac$peră numai sec-iunea centrală' Gn st/nga, $ eJtensie cu un singur etaj se retrage printre c$paci' Gn dreapta, din clădire se i1esc acareturi ca ni7te maga0ii supradimensi$nate, mai mult ca ni7te eJcrescen-e dec/t ca ni7te ada$suri ulteri$are' Gn ambele sensuri ale cu1/ntului, clădirea pare de0echilibrată: a pr$iectat:$ $ minte de0aJată, ap$i i:a dat necru-ăt$are $ A$rmă Ai0ică descentrată' Ha$ticul re0ultat sAidea0ă curi$0itatea 7i se $pune interpretării' F stranie in1ulnerabilitate m$n$litică emană din cărămi0i 7i sc/nduri, în p$Aida stricăciunil$r pr$1$cate de timp 7i 1reme' E1ident c$nstruia din d$rin-a de singurătate, dacă nu de i0$lare, casa încă pare să le ceară pe am/nd$uă' Cel mai ciudat dintre t$ate lucrurile, de unde ne uităm n$i, casa pare să Ai A$st 1$psită în negru uniA$rm : nu d$ar sc/ndurile, ci Aiecare centimetru din eJteri$r, 1eranda, Ainisajele, jgheaburile de pl$aie, chiar 7i Aerestrele' Neagră, de sus p/nă j$s' 3ar asta nu e p$sibil6 în acest neprihănit 7i bl/nd c$l- de lume, nici chiar cel mai nebun 7i mi0antr$p c$nstruct$r nu 7i:ar transA$rma casa în pr$pria:i umbră' Nburăm în j$s p/nă apr$ape de ni1elul s$lului 7i ne apr$piem de:a lungul p$tecii înguste''' C/nd ajungem destul de apr$ape ca să ne A$rmăm $ impresie s$lidă, ceea ce e nelini7tit$r de apr$ape, aAlăm că mi0antr$pia p$ate merge mai departe dec/t am presupus' Bcum, casa nu mai e neagră, dar a A$st c/nd1a' T$nul 7ters pe care l:a căpătat acum ne Aace să credem că p$ate am judecat prea dur cul$area $riginală' Casa a ajuns de:un cenu7iu:închis ca plumbul,
;

ca n$rii de Aurtună, ca mările 0buciumate 7i carenele 1asel$r e7uate' Negrul ar Ai mai de d$rit dec/t lipsa asta c$mpletă de 1ia-ă' Putem Ai sigur că A$arte pu-ini dintre adul-ii care l$cuiesc în c$mpleJul din apr$piere sau 1reunul dintre cei din Erench Danding $ri din $ra7ele înc$njurăt$are au sAidat a1erti0area de pe ;> 7i s:au a1enturat de:a lungul p$tecii înguste' Bpr$ape nimeni nici măcar nu mai $bser1ă acum semnul6 niciunul dintre $amenii ace7tia nu 7tie de eJisten-a casei negre' Putem Ai t$tu7i la Ael de siguri că $ parte dintre c$piii l$r au eJpl$rat p$teca 7i că unii dintre ei s:au a1enturat destul de departe înc/t să dea peste casă' Ei trebuie s:$ Ai 1ă0ut într:un Ael în care părin-ii l$r n:$ puteau 1edea, 7i ceea ce:au 1ă0ut i:a trimis în g$ană înap$i spre aut$stradă' Casa neagră pare la Ael de nelal$cul ei în 1estul Cisc$nsinului ca un 0g/rie:n$ri sau un castel cu 7an- de apărare' 2e Aapt, casa neagră ar Ai $ an$malie $riunde în lumea n$astră, mai pu-in p$ate ca un Ic$nac b/ntuitK sau un Icastel al ter$riiK într:un parc de distrac-ie, unde capacitatea de a:i de0gusta pe cumpărăt$rii de bilete ar sc$ate:$ din circuit într:$ săptăm/nă' T$tu7i, într:un Ael, ne:ar putea aduce aminte de clădirile sărăcăci$ase dispuse de:a lungul păr-ii ascendente a Chase Street, partea mai apr$piată de malul Alu1iului 7i de Nailh$use 5$)' 2ecrepitul h$tel Nels$n, ta1erna inAectă, maga0inul de încăl-ăminte 7i t$ate celelalte, marcate de dunga $ri0$ntală trasată de crei$nul unsur$s al Alu1iului, împărtă7esc acela7i aer sinistru, ca de 1is 7i apr$ape ireal, care impregnea0ă casa neagră' Gn acest m$ment al înaintării n$astre : 7i de:a lungul tutur$r cel$r care urmea0ă : ar Ai bine să -inem minte că această atm$sAeră ireală 7i $nirică e caracteristică 0$nel$r de Ar$ntieră' P$ate Ai percepută la $rice limită dintre un terit$riu 7i altul, $ric/t de semniAicati1ă sau nesemniAicati1ă p$ate Ai grani-a în chestiune' N$nele de Ar$ntieră sunt altAel dec/t alte l$curi6 sunt *rontiere"ti3 Să presupunem că înt/mplarea Aace să trece-i pentru înt/ia $ară cu ma7ina printr:$ p$r-iune semirurală din districtul F$stler al statului 1$stru natal, merg/nd în 1i0ită la un prieten de seJ $pus recent di1$r-at, care s:a h$tăr/t brusc 7i, crede-i 1$i, nechib0uit să:7i mute d$miciliul în în1ecinatul district Frel$st' Pe scaunul pasagerului, peste c$7ul de picnic în care sunt d$uă sticle de 4$rdeauJ super alb -inute bine în l$c de Aelurite bunătă-i ambalate în recipiente mici 7i delicate se aAlă $ hartă atent împăturită în a7a
;;

Ael înc/t să arate 0$na rele1antă' P$ate că nu 7ti-i cu eJactitate unde 1ă aAla-i, dar sunte-i pe drumul bun 7i timpul e de partea 1$astră' Treptat, peisajul se m$diAică' 2rumul c$te7te pe după $ bermă ineJistentă, ap$i începe să 7erpuiască într:un Ael ineJplicabil6 în st/nga 7i:n dreapta, c$pacii se g/rb$1esc6 sub crengile l$r răsucite, casele răsAirate de1in din ce în ce mai mici 7i mai 7ubrede' Gn Aa-ă, un c/ine în trei pici$are iese dintr:un tuAi7 7i 7chi$pătea0ă m/r/ind spre r$ata din dreapta Aa-ă a ma7inii 1$astre' F babă cu $ pălărie minusculă de pai pe cap 7i înAă7urată în ceea ce pare a Ai un giulgiu î7i ridică $chii r$7ii de unde stă, pe un leagăn de pe:$ 1erandă' Cu d$uă cur-i mai înc$l$, $ Aeti-ă îmbrăcată în tiA$n r$0 murdar 7i:$ c$r$ană de stani$l Alutură $ baghetă magică sc/nteiet$are, cu cap în A$rmă de stea, pe deasupra unui m$rman de pneuri ar0ăt$are' Bp$i $ pancartă dreptunghiulară purt/nd inscrip-ia 4LN #EN3T GN 23ST53CTLD F5EDFST î7i Aace apari-ia' Gn scurt timp, c$pacii î7i recapătă statura 7i drumul se îndreaptă' Scăpat de ang$asele pe care abia le:a-i $bser1at p/nă ce:au dispărut, apăsa-i accelera-ia 7i 1ă grăbi-i spre prietenul 1$stru aAlat în neca0' N$nele de Ar$ntieră au un aer de de0$rdine 7i dist$rsiune' Mr$tescul, impre1i0ibilul 7i anarhicul prind rădăcini în ele 7i pr$speră' N$nele centrale de Ar$ntieră au un aer de declin, de alunecare3 Qi, de7i ne aAlăm într:un dec$r de:$ incredibilă Arumuse-e naturală, am tra1ersat t$t$dată $ 0$nă naturală de Ar$ntieră, delimitată de:un r/u mare 7i deAinită de alte r/uri mai mici, largi m$rene glaciare, Aale0e de calcar 7i 1ăi ce răm/n in1i0ibile, asemenea casei negre, p/nă ce dai c$l-ul p$tri1it 7i î-i apar în Aa-ă' B-i 1ă0ut 1re$dată $ b$7$r$g Auri$s în haine p$n$site care împinge un căruci$r de cumpărături g$l pe stră0i pustii 7i bate c/mpii despre un Ih$7 Au7utKU Lne$ri p$artă $ 7apcă de baseball, alte$ri $ pereche de $chelari de s$are cu $ lentilă crăpată' #:a-i $prit 1re$dată speriat în pragul unei u7i 7i:a-i pri1it un bărbat s$ldă-$s cu $ cicatrice 0ig0agată ca un Aulger pe:$ parte a Ae-ei cum se aruncă spre $ ceată de be-i1i 7i desc$peră 0ăc/nd întins pe păm/nt, cu bra-ele depărtate ca aripile unui 1ultur, d/ndu:7i ultima suAlare, un băiat cu capul 0dr$bit 7i cu bu0unarele înt$arse pe d$sU B-i 1ă0ut 1re$dată Auria 7i mila ar0/nd pe Aa-a mutilată a acelui bărbatU Bcestea sunt semne ale alunec'rii3
;<

Ln altul se întinde sub n$i la periAeria Erench Danding 7i, în p$Aida ter$rii 7i:a durerii sA/7iet$are care înc$nj$ară acest semn, nu a1em ce Aace dec/t să:i Aim mart$ri' Prin mărturia n$astră îi 1$m aduce $n$are at/t c/t ne stă în puteri6 iar semnul, Aiind mart$rul pri1irii n$astre mute, ne 1a răsplăti într:$ măsură mult mai mare' Suntem din n$u în 1ă0duh 7i sub n$i se întinde : se întinde ca aripile unui ultur, am putea spune : districtul Erench, desAă7urat ca $ hartă t$p$graAică' Dumina dimine-ii, acum mai puternică, străluce7te pe dreptunghiuri de c/mpii 1er0i 7i scapără pe paratrăsnetele înăl-ate pe ac$peri7urile hambarel$r' 2rumurile par libere' 4ăl-i plumburii de lumină sclipesc pe ac$peri7urile cel$r c/t$r1a ma7ini care se îndreaptă alene spre $ra7 pe la marginea c/mpuril$r' #acile H$lstein împing cu b$tul p$r-ile pă7unil$r, pregătite pentru spa-iul limitat al staulel$r 7i de înt/lnirea matinală cu ma7ina de muls' Da $ distan-ă sigură de casa neagră, care ne:a $Aerit deja un eJcelent eJemplu de derapaj, planăm spre est, tra1ers/nd lunga panglică dreaptă a Ele1enth Street, încep/nd $ călăt$rie într:$ 0$nă de tran0it alcătuită din case risipite ici:c$l$ 7i maga0ina7e înainte ca But$strada ;> să străbată terenul agric$l pr$priu:0is' Maga0inul ":Ele1en răm/ne în urmă, la Ael 7i sala #EC, unde Im/ndria -ăriiK nu 1a Ai ridicată în 1/rAul catargului de steag dec/t peste alte patru0eci 7i cinci de minute' Gn una dintre casele aAlate mai departe de drum, $ Aemeie pe nume Canda Kinderling, s$-ia lui Th$rnberg Kinderling, un bărbat netrebnic 7i pr$st$1an care:7i ispă7e7te pedeapsa pe 1ia-ă la $ închis$are din CaliA$rnia, se tre0e7te, $che7te ni1elul 1$dcii din sticla de pe n$ptieră 7i se h$tără7te să am/ne micul dejun pentru încă $ $ră' Cinci0eci de metri mai înc$l$, tract$are sc/nteiet$are în 7iruri ca0$ne stau cu Aa-a la uria7a bulă din $-el 7i sticlă a repre0entan-ei de unelte agric$le a lui Ted M$lt0, Echipamente Bgric$le 2istrictul Erench, unde un s$- 7i tată cumsecade 7i plin de griji pe nume Ered Marshall, pe care:l 1$m cun$a7te nu peste mult timp, 1a 1eni cur/nd să:7i înceapă 0iua de muncă' 2inc$l$ de arăt$asa bulă de sticlă 7i de marea de asAalt a parcării lui M$lt0, un %il$metru de c/mp în-elenit 7i că0ut de mult pradă neglijen-ei degenerea0ă într:un t/r0iu în păm/nt g$l 7i buruieni' Da capătul unei lungi c$tituri năpădite de buruieni, ceea ce pare a Ai $ sti1ă de lemne putrede stă între $ baracă 1eche 7i:$ ben0inărie antică' Bsta e destina-ia n$astră' Ne apr$piem încet de păm/nt' Sti1a de lemne capătă A$rma unei structuri c$7c$1ite 7i dărăpănate, în praAul prăbu7irii' F 1eche reclamă C$ca:C$la
;>

din tinichea găurită de gl$an-e stă sprijinită de Aa-ada clădirii' S$lul plin de ierburi e plin de cutii e bere 7i de:$ sumedenie de chi7t$ace 1echi de -igară' 2inăuntru 1ine 0um0etul c$nstant 7i s$mn$lent al unei legiuni de mu7te' Bm 1rea să ne retragem în aerul puriAicat$r 7i să plecăm' Casa neagră a A$st destul de neplăcută6 de Aapt, a A$st teribilă, dar asta''' asta 1a Ai 7i mai 7i' F deAini-ie secundară a alunec'rii este: sen0a-ia că lucrurile, în general, t$cmai s:au înrăută-it sau, în A$arte scurt timp, se 1$r înrăută-i' 2ărăpănătura sub A$rmă de 1ag$n de marAă din Aa-a n$astră adăp$stea în trecut un stabiliment c$mic de pr$st c$ndus 7i insalubru numit EdTs Eats & 2a)gs' 2in spatele unei tejghele 1e7nic mi0erabile, $ bat$0ă c/ntărind $ sută 7ai0eci de %il$grame pe nume Ed Milberts$n ser1ea c/nd1a hamburgeri unsur$7i 7i prea tare prăji-i, sand1iciuri cu mai$ne0ă 7i salam de 4$l$gna $rnat cu amprente negre 7i c$rnete cu înghe-ată d/nd pe aAară unei clientele restr/nse 7i nepreten-i$ase, în maj$ritate c$pii de:ai l$cului care 1eneau cu bicicletele' M$rt de mult, Ed a A$st unul dintre numer$7ii unchi ai 7eAului p$li-iei din Erench Danding, 2ale Milberts$n, 7i un nepriceput cu suAlet bun 7i t$l$mac de mare renume l$cal' Q$r-ul lui de bucătar era de:$ mi0erie indescriptibilă6 starea m/inil$r 7i unghiil$r sale l: ar Ai adus în pragul 1$mei pe $rice inspect$r de sănătate publică aAlat în 1i0ită6 ustensilele sale puteau la Ael de bine să Ai A$st spălate de pisici' 3mediat dinc$l$ de tejghea, tuburi de înghe-ată t$pita se c$ceau în căldura emanată de plita slin$asă' 2easupra capului, panglici m$t$t$lite de prins mu7te at/rnau in1i0ibile sub stratul a $ mie de cada1re de insecte' Sc/rb$sul ade1ăr este că, decenii de:a r/ndul, EdTs Eats a permis un$r genera-ii după genera-ii de micr$bi 7i bacterii să se multiplice ne$bser1ate, mi7un/nd pe unde le era 1$ia, încep/nd cu p$deaua, tejgheaua 7i plita : ned/ndu:se înap$i nici de la a:l c$l$ni0a chiar 7i pe EdP : 7i p/nă la spatulă, Aurculi-ă 7i cău7ul nespălat pentru înghe-ată, de unde migrau în de0gustăt$area m/ncare 7i:n cele din urmă în gurile 7i măruntaiele pu7til$r care $ m/ncau, ca 7i în cele ale mamel$r care 1eneau $ca0i$nal' 5emarcabil este Aaptul că nimeni n:a murit 1re$dată după ce a m/ncat la EdTs 7i, după ce un inAarct pre1i0ibil l:a l$1it pe pr$prietar într:$ 0i c/nd s:a urcat pe:un taburet pentru a lega în sA/r7it $ du0ină de n$i ben0i antimu7te, nimeni nu s:a îndurat să:i dăr/me c$7melia 7i să cure-e m$l$0ul' 2e d$uă0eci 7i cinci de ani, la adăp$stul întunericului, carcasa ei putridă a primit cu bra-ele deschise cupluri de ad$lescen-i înam$ra-i, dar 7i grupuri
;@

de băie-i 7i Aete ce a1eau ne1$ie de un l$c i0$lat pentru a încerca înt/ia $ară în ist$ria scrisă, sau a7a li se părea l$r, libertatea euA$riei bahice' Num0etul ame-it$r al mu7tel$r ne spune că $rice am Ai pe cale să 1edem în această ruină nu 1a Ai nici $ pereche de tineri am$re0i, nici c/-i1a pl$0i Aără minte, le7ina-i de be-ie' #/j/itul ăla m$ale, lac$m, inaudibil din drum, indică pre0en-a un$r lucruri eJtreme' Bm putea spune că repre0intă un s$i de p$rtal' 3ntrăm' Dumina slabă a s$arelui ce pătrunde prin spărturile din peretele estic 7i din ac$peri7ul c$7c$1it pictea0ă A/7ii strălucit$are pe p$deaua nisip$asă' Pene 7i praA se în1$lburea0ă 7i se mi7că peste urmele de animale 7i peste palidele amprente lăsate de numer$7i pant$Ai demult pleca-i în altă parte' Pături rărite din surplusul armatei pline de pete de mucegai 0ac m$t$t$lite l/ngă peretele din st/nga n$astră6 la distan-ă de c/-i1a metri, cutii de bere aruncate 7i chi7t$ace de -igară t$cite înc$nj$ară $ lampă de uragan cu %er$sen 7i abajur din sticlă crăpată' Dumina s$arelui aruncă dungi calde peste urme pr$aspete de încăl-ăminte care înaintea0ă într:$ curbă largă pe după rămă7i-ele sc/rb$asei tejghele a lui Ed 7i:n spa-iul g$l $cupat înainte de s$bă, $ chiu1etă 7i:un 7ir de raAturi pentru dep$0itare' Bc$l$ unde $dini$ară era d$meniul sacru al lui Ed, urmele dispar' F mi7care Aer$ce a ră1ă7it praAul 7i nisipul, 7i ce1a care nu este $ pătură militară 1eche, de7i ne:am d$ri să Ai A$st, 0ace în de1ălmă7ie l/ngă peretele din spate, jumătate în interi$rul, jumătate în eJteri$rul unei băl-i neregulate de lichid 1/sc$s închis la cul$are' Mu7te în delir planea0ă deasupra Qi se a7a0ă pe balta întunecată' Gn c$l-ul îndepărtat, $ c$rcitură r$7c$1ană cu blană înc/lcită î7i înAige c$l-ii în articula-ia de carne 7i $s ce iese din $biectul alb pe care:l -ine între labele din Aa-ă' Fbiectul alb e un pant$A sp$rt, un tenis' Ln tenis Ne) 4alance, mai eJact' Mai eJact, un tenis Ne) 4alance de c$pil, mărimea trei0eci 7i cinci' Ne 1ine să ne A$l$sim puterea de:a 0bura 7i să ne cărăm naibii de aici' #rem să plutim aAară prin ac$peri7ul supus, să ajungem înap$i în aerul in$Aensi1, dar nu putem, trebuie să Aim mart$ri' Ln c/ine ur/t r$n-ăie pici$rul rete0at al unui c$pil în 1reme ce depune t$ate eA$rturile de:a sc$ate pici$rul din tenisul Ne) 4alance alb' Spinarea c$steli1ă a c$rciturii se arcuie7te în j$s 7i se întinde, umerii cu blană mătuită 7i capul îngust c$b$ară, labele $s$ase din Aa-ă str/ng 1/rt$s prada, trage trage trage, dar 7ireturile tenisului sunt legate : ghini$nul p$tăii'
;"

C/t despre acel ce1a care nu este $ 1eche pătură din surplusul armatei, în spatele unui 1/rtej de urme prăAuite 7i Aăga7e, în capătul îndepărtat al p$delei, silueta ei palidă 0ace turtită 7i cu Aa-a:n sus, cu jumătatea superi$ară ie7ind din balta întunecată' Ln bra- se întinde Alasc peste nisip6 celălalt stă ridicat, sprijinit de perete' 2egetele de la ambele m/ini sunt str/nse:n palmă' Părul aspru, bl$nd:căp7ună, cade m$ale pe l/ngă Aa-a mică' 2acă $chii 7i gura aAi7ea0ă 1re$ eJpresie rec$gn$scibilă, aceea este de u7$ară surpri0ă' Bcesta e un accident al Airii6 nu înseamnă nimic, căci alcătuirea chipului acestei c$pile $ Aace să pară u7$r surprinsă chiar 7i:n timp ce d$arme' #/nătăi ca petele de cerneală 7i m/0găleli de radieră i se întind pe p$me-i, pe t/mple, pe g/t' Ln tric$u alb purt/nd sigla cel$r de la Mil)au%ee 4re)ers 7i m/njit cu n$r$i 7i s/nge uscat îi ac$peră t$rsul de la g/t la buric' ?umătatea de j$s a c$rpului, palidă ca Aumul mai pu-in ac$l$ unde e spu0ită cu s/nge, se întinde în balta întunecată, unde mu7tele înne: bunite planea0ă 7i se a7a0ă' Pici$rul ei st/ng, g$l 7i 01elt, cuprinde un genunchi 0g/riat 7i se termină cu piscul unui tenis Ne) 4alance m/njit cu s/nge, mărimea trei0eci 7i cinci, cu 7ireturile legate cu n$d dublu, cu 1/rAul îndreptat spre ta1an' Bc$l$ unde ar trebui să Aie perechea acestui pici$r e: un l$c g$l, căci 7$ldul ei drept se termină, brusc, într:un ci$t 0dren-uit' Ne aAlăm în pre0en-a celei de:a treia 1ictime a Pescarului, 3rma Ereneau, Aeti-a în 1/rstă de 0ece ani' Lndele de 7$c st/rnite de dispari-ia ei în după: amia0a 0ilei de ieri de pe tr$tuarul din Aa-a maga0inului 1ide$ 1$r cre7te în A$r-ă 7i număr după ce 2ale Milberts$n îi 1a găsi cada1rul, de acum în ce1a mai mult de $ 0i' Pescarul a luat:$ de pe Chase Street 7i:a transp$rtat:$ : nu ne dăm seama cum : pe Chase Street 7i D+all 5$ad în sus, pe l/ngă ":Ele1en 7i sala #EC, pe l/ngă casa în care Canda Kinderling Aace spume 7i bea, pe l/ngă sclipit$area na1ă spa-ială din sticlă a lui M$lt0 7i dinc$l$ de grani-a dintre $ra7 7i 0$na agric$lă' Era în 1ia-ă atunci c/nd Pescarul a trecut:$ pragul de l/ngă reclama C$ca:C$la ciuruită' Trebuie să se Ai 0bătut, trebuie să Ai strigat' Pescarul a dus:$ la 0idul din spate 7i:a redus:$ la tăcere cu l$1ituri în Aa-ă' E$arte pr$babil, a strangulat:$' 3:a c$b$r/t c$rpul pe p$dea 7i i:a aranjat membrele' Cu eJcep-ia teni7il$r Ne) 4alance albi, i:a sc$s t$ate hainele de la br/u în j$s, chil$-ii, jean7ii, 7$rtul, $rice $ Ai purtat 3rma atunci c/nd a răpit:$' 2upă care, Pescarul i:a tăiat pici$rul drept' E$l$sind un s$i de cu-it lung 7i cu lamă grea, 7i Aără ajut$rul unui sat/r sau Aierăstrău, a despicat
;9

carnea 7i $sul p/nă ce:a reu7it să deta7e0e pici$rul de restul c$rpului' Bp$i, p$ate cu d$ar d$uă sau trei l$1ituri 1/rt$ase în gle0nă, a rete0at laba pici$rului' B aruncat:$ în lături a7a cum era, încă încăl-ată cu tenisul alb' Daba pici$rului 3rmei nu era imp$rtantă pentru Pescar : lui nu:i trebuia dec/t pici$rul' Bici, prietenii mei, a1em $ alunecare în t$ată regula' Trupul mic 7i inert al 3rmei Ereneau pare să se turtească de parcă ar 1rea să se t$pească 7i să curgă printre sc/ndurile putrede ale du7umelei' Mu7tele îmbătate 0um0ăie neabătute' C/inele c$ntinuă să încerce să:7i sc$ată prada 0em$asă din tenis' 2acă ar Ai să:l readucem la 1ia-ă pe Ed Milberts$n cel Aără multă minte 7i să:l punem să stea l/ngă n$i, ar cădea în genunchi 7i ar b$ci' N$i, pe de altă parte''' N$i nu suntem aici să b$cim' Nu cum ar Aace:$ Ed, în $rice ca0, cuprin7i de:$ ru7ine îngr$0ită, reAu0/nd să credem că aceasta este realitatea' Ce1a înspăim/ntăt$r s:a petrecut în această baracă, iar eAectele 7i urmele acestui ce1a plutesc peste t$t în jurul n$stru' N$i am 1enit să $bser1ăm, să trecem în re1istă 7i să înregistrăm impresiile, imaginile re0iduale, cele lăsate în c$ada de c$metă a cel$r înt/mplate' Bcestea ne 1$rbesc prin t$ate aceste amănunte, prin urmare 0ăb$1esc chiar dacă s:au c$nsumat deja, prin urmare ne împres$ară' F s$lemnitate ad/ncă, A$arte ad/ncă, emană, din scenă, iar această s$lemnitate ne Aace umili' Eără ea, n:am în-elege nimic6 marele mister ne:ar scăpa 7i n$i am merge mai departe sur0i 7i $rbi, ign$ran-i ca p$rcii' Hai să încercăm să nu mergem mai departe ca ni7te p$rci' Trebuie să $n$răm această scenă : mu7tele, c/inele care r$ade pici$rul rete0at, sărmanul c$rp palid al 3rmei Ereneau, en$rmitatea cel$r ce i s:au înt/mplat : recun$sc/ndu:ne nimicnicia' Prin c$mpara-ie, nu suntem nimic mai mult dec/t ni7te aburi' F albină grasă intră nepăsăt$are pe geamul Aără sticlă aAlat la d$i metri de cada1rul 3rmei, pe peretele lateral, 7i Aace un tur lent 7i eJpl$rat$r al păr-ii din spate a barăcii' Suspendată sub aripile ei neclare, albina pare apr$ape prea grea ca să 0b$are, dar înaintea0ă h$tăr/tă, cu u7urin-ă 7i Aără grabă, mi7c/ndu:se mult deasupra p$delei îns/ngerate într:un cerc larg' Mu7tele, c$rcitura 7i 3rma $ ign$ră' Pentru n$i însă, albina, care c$ntinuă să 0b$are satisAăcută în spatele camerei $r$ril$r, a încetat să mai Aie un m$ti1 bine:1enit de abatere a
;8

aten-iei 7i:a A$st abs$rbită de misterul care ne înc$nj$ară' E un detaliu al scenei, 7i ea ne cere răspicat umilin-ă 7i ne 1$rbe7te' Huruitul gre$i 7i sAredelit$r al aripil$r sale pare să deAinească centrul eJact al undel$r s$n$re 1ălurite, de intensitate înaltă, pr$duse de mu7tele lac$me: ca un c/ntăre- la un micr$A$n în Aa-a unui c$r, albina c$ntr$lea0ă Aundalul acustic' Sunetul se acumulea0ă 7i ajunge la un punct gra1' C/nd albina intră într:una din d/rele de lumină galbenă ce pătrund prin peretele dinspre est, dungile ei strălucesc în negru 7i auriu, aripile Au0i$nea0ă într:un e1antai 7i insecta de1ine $ minune c$mpleJă, suspendată în aer' Eata măcelărită se aplati0ea0ă pe sc/ndurile du7umelei' Lmilin-a n$astră, sen0a-ia n$astră de nimicnicie, în-elegerea n$astră a gra1ită-ii pr$Aund întipărite în această scenă ne rele1ă A$r-ele 7i puterile ce ne depă7esc capacitatea de în-elegere, a unui Ael de măre-ie înt$tdeauna pre0entă 7i acti1ă, dar perceptibilă numai în m$mente precum acesta' Bm A$st $n$ra-i, însă $n$area e insup$rtabilă' Blbina 0um0ăit$are dă $c$l înap$i spre Aereastra din spate 7i trece într:$ altă lume, 7i, urm/ndu:i eJemplul, $ luăm 7i n$i din l$c, ie7ind pe Aereastră, în lumina s$arelui, sus în 1ă0duh' Mir$ase a căcat 7i urină la căminul de bătr/ni MaJt$n6 sen0a-ia Aragilă 7i instabilă de alunecare de la casa de0aJată de la n$rd de But$strada ;>6 b/0/itul mu7tel$r 7i balta de s/nge de la A$sta EdTs Eats' BhP PAuiP Chiar nu eJistă 1reun l$c în Erench Danding, ne:am putea întreba, unde să Aie ce1a Arum$s dinc$l$ de supraAa-ăU Lnde ce:i în m/nă nu:i minciună, ca să 0icem a7aU 5ăspunsul scurt: nu' Erench Danding ar trebui să p$arte la Aiecare punct de intrare indicat$are rutiere mari care să spună: BTENR3EP BDLNECB5E GN 2ESEOQL5B5EP T5ECER3 PE 53SCLD #FST5LP Magia care ac-i$nea0ă aici este Magia Pescarului' B Aăcut din IplăcutK un lucru măcar temp$rar perimat' 2ar n$i putem merge într:un l$c mai plăcut, iar dacă putem, pr$babil că ar trebui s:$ Aacem, Aiindcă a1em ne1$ie de:$ pau0ă să ne tragem suAletul' P$ate că nu 1$m reu7i să scăpăm de alunecare, însă cel pu-in putem 1i0ita l$curi unde nimeni nu se caca în pat sau nu s/ngerea0ă pe p$dea ,cel pu-in nu încă.' B7adar, albina merge pe drumul ei, iar n$i pe al n$stru6 drumul n$stru ne duce spre sud, pe deasupra alt$r păduri care î7i emană mireasma de 1ia-ă
<!

7i $Jigen : un aer ca acesta nu mai eJistă, cel pu-in nu în lumea asta : 7i ap$i din n$u în ci1ili0a-ie' P$r-iunea aceasta de $ra7 se nume7te Dibert+1ille, nume pe care i l:a dat C$nsiliul D$cal din Erench Danding în &8"@' N:$ să 1ă 1ină să crede-i, dar Ed Milberts$n cel p/ntec$s, 5egele H$td$gil$r în pers$ană, a A$st membru al acelui grup bicentenar de părin-i ai $ra7ului6 acelea au A$st 0ile ciudate, maica mea, 0ile într:ade1ăr ciudate' Nu la Ael de ciudate ca acestea, t$tu7i6 în Erench Danding, acestea sunt Nilele Pescarului, nestat$rnicele 0ile ale alunecării' Stră0ile din Dibert+1ille au nume pe care adul-ii le găsesc c$l$rate, iar c$piii, durer$ase' Lnii dintre cei din urmă se 7tie că numesc 0$na aceasta de $ra7 P$p$1ille' Haide-i să c$b$r/m acum prin dulcele aer al dimine-ii ,deja se încăl0e7te6 1a Ai cu siguran-a $ 0i demnă de Sărbăt$area Căp7unel$r.' Trecem încet 7i Aără 0g$m$t pe deasupra Ca)el$t Street, lăsăm în urmă intersec-ia Camel$t cu B1al$n 7i:$ luăm de:a lungul B1al$n spre Calea 2$mni-ei Marian' 2e pe 2$mni-a Marian înaintăm spre : să Aie de mirareU : Bleea 5$bin H$$d' Bici, la numărul &@, $ drăgăla7ă căsci$ară în stil Cape C$d care pare perAectă pentru Cu1iinci$asa:Eamilie:Muncit$are:Gn:2rum:Spre:Mai:4ine, găsim un geam de la bucătărie deschis' Se simte mir$s de caAea 7i p/ine prăjită, $ minunată c$mbina-ie de miresme care sAidea0ă alunecarea ,măcar de n:am 7ti cum stau de Aapt lucrurile6 măcar de n:am Ai 1ă0ut c/inele Aăc/ndu:7i mendrele, m/nc/nd un pici$r dintr:un tenis a7a cum un c$pil ar m/nca un h$td$g direct din chiAlă. 7i urmăm ar$ma înăuntru' E plăcut să Aii in1i0ibil, nu:i a7aU Să $bser1i în tăcerea n$astră di1ină' Măcar de:ar Ai pu-in mai al naibii de nelini7tit$r ce ne:au 1ă0ut $chii di1iniP 2ar asta:i $ di1aga-ie' Bcum suntem prin7i în h$ră, la bine 7i la rău, 7i:am Aace bine să ne 1edem mai departe de treabă' E păcat să ir$se7ti lumina 0ilei, cum 0ic $amenii în partea asta de lume' Bici, în bucătăria de la numărul &@, este Ered Marshall, a cărui A$t$graAie $n$rea0ă în pre0ent aAi7ul cu #/n0ăt$rul Dunii din sala de pre0entare de la Echipamente Bgric$le 2istrictul Erench' Ered a mai A$st numit 7i Bngajatul Bnului în trei din ultimii patru ani ,acum d$i ani, Ted M$lt0 i:a dat premiul lui Ftt$ Eisman, d$ar ca să scape de m$n$t$nie., iar c/nd el î7i Aace meseria nimeni nu radia0ă mai mult Aarmec, pers$nalitate sau t$tală cumsec'denie3 #$ia-i ce1a plăcutU 2$amnel$r 7i d$mnil$r, 1i:l pre0entăm pe Ered MarshallP
<&

Numai că acum 0/mbetul său încre0ăt$r nu se 1ede, iar părul său, înt$tdeauna bine pieptănat la ser1iciu, n:a 1ă0ut încă pieptenul' P$artă un 7$rt Ni%e 7i:un tric$u cu m/neci tăiate în l$cul $bi7nuitei sale uniA$rme %a%i perAect călcate 7i:al cămă7ii sp$rt' Pe p$li-a m$bilei de bucătărie se aAlă eJemplarul Aamiliei Marshall al 0iarului ,a Ri iere Herald, deschis la $ pagină interi$ară' Ered are în ultima 1reme destule pr$bleme pe cap : sau, mai degrabă, s$-ia lui, ?ud+, are pr$bleme, iar ce:i al ei e 7i al lui, a7a a spus pre$tul c/nd i:a unit în sA/nta taină a cununiei :, iar ceea ce cite7te nu:l ajută del$c să se simtă mai bine' Nici pe departe' E c$ntinuarea artic$lului de pe prima pagină 7i, desigur, aut$rul e mult iubitul sc$rm$nit$r în rahat Cendell IPESCB5LD GNCO GN D34E5TBTEK Mreen' C$ntinuarea e:$ recapitulare ca la carte a primel$r d$uă crime =>ribil "i /ot &ai >ribil, a7a se g/nde7te Ered la ele. 7i, în timp ce cite7te, Ered î7i înd$aie mai înt/i pici$rul st/ng sub el 7i:ap$i pe cel drept, întin0/ndu:7i mu7chii aceia at/t de imp$rtan-i ai c$apsel$r 7i pregătindu:se pentru alergarea de diminea-ă' Ce:ar putea Ai mai anti:alunecare dec/t $ alergare de diminea-ăU Ce:ar putea Ai mai pl'cut1 Ce:ar putea strica un început a7a minunat al unei 0ile a7a Arum$ase în Cisc$nsinU Păi, ce 0ice-i de asta: #isurile lui ?ohnn@ 8rkenham erau destul de simple, potri it tat'lui s'u 7ndurerat3 A/at' 7ndurerat, î7i 0ice Ered, întin0/ndu:se 7i închipuindu:7i:l pe Aiul său d$rmind la etaj' Doamne Dumne$eule, a9ut'+m' s' nu a9ung niciodat' un tat' 7ndurerat3 Ne7tiind, desigur, că în scurt timp 1a trebui să: 7i asume acest r$l'^ ?$hnn+ 1$ia să se Aacă astr$nautK, a 0is Me$rge 3r%enham, un 0/mbet lumin/ndu:i pentru pu-in timp chipul epui0at, _ista, Aire7te, atunci c/nd nu a1ea să stingă incendii ca membru al deta7amentului de p$mpieri din Erench Danding sau să lupte cu criminalitatea ca membru al Bs$cia-iei Bmericane a 2reptă-ii'. :ceste isuri neprih'nite s+au s*4r"it 7ntr+un co"mar pe care nu ni+l putem 7nchipui3 ADar sunt sigur c+o s' 7ncerci, î7i 0ice Ered, încep/nd acum să Aacă eJerci-ii de ridicare pe 1/rAuri'^ ,a 7nceputul acestei s'pt'm4ni, corpul lui de$membrat a *ost descoperit de c'tre Spencer Ho dahl din 5entralia3 Ho dahl, un *ost o*i)er de credite la Birst Barmer State Bank, eCamina o *erm' abandonat' din Brench ,anding de)inut' de ?ohn 2llison, care locuie"te 7ntr+un district ecin, 7n inten)ia de+a ini)ia procedurile de repunere 7n posesie3 %De la 7nceput nu oiam s' m' a*lu
<

acolo., i+a spus Ho dahl reporterului nostru3 %Dac' ur'sc ce a, ur'sc chestiile astea de repunere 7n posesie3 `B7a cum îl cun$a7te Pe Spencer H$1dahl, Ered are A$arte mari înd$ieli că IchestiiK a A$st cu1/ntul pe care l: a A$l$sit'^ &i+am dorit "i mai pu)in s' m' a*lu acolo dup' ce am intrat 7n cote)ul g'inilor3 2 "ubred "i gata s' se d'r4me, "i n+a" *i intrat dac' nu au$eam $um$etul albinelor3 :m cre$ut c+ar putea *i un stup acolo3 :lbinele sunt o pasiune de+a mea "i eram curios3 Domnul s' m+a9ute, c4t eram de curios3 Sper s' nu mai *iu curios niciodat'3. (n cote)ul g'inilor a g'sit corpul lui ?ohn 0esle@ 8rkenham, 7n 4rst' de "apte ani3 5ada rul *usese de$membrat "i buc')ile de carne at4rnate 7n lan)uri prinse de grin$ile putrede ale cote)ului3 5hiar dac' "e*ul poli)iei Dale !ilbertson n+a rut nici s' con*irme, nici s' in*irme, surse de 7ncredere din cadrul poli)iei din ,a Ri iere spun c' torsul, coapsele "i *esele *useser' mu"cate333 4un, asta:i ajunge lui Ered, t$ată lumea la du7uri' Gnchide 0iarul dintr:$ mi7care sigură 7i:l a01/rle c/t e p$li-a de lungă, p/nă la caAetiera Mr' C$AAee' Pentru 2umne0eu, nici$dată nu tipăreau chestii din astea în 0iar c/nd el era c$pil' Qi de ce Pescarul, pentru numele lui 2umne0euU 2e ce trebuiau să:i dea Aiecărui m$nstru $ p$reclă cu 7pil, să transA$rme un tip de teapa celui care a Aăcut asta în Celebritatea 2escreierată a DuniiU E1ident, nimic de genul ăsta nu s:a înt/mplat 1re$dată c/nd el a1ea 1/rsta lui T+ler, dar principiul''' blestematul principiu al pr$blemei''' Ered î7i termină eJerci-iile de ridicat pe 1/rAuri, amintindu:7i să p$arte $ discu-ie cu T+ler' Gi 1a 1eni mai greu dec/t discu-ia scurtă pe care au a1ut:$ despre de ce i se întăre7te une$ri trebu7$ara, dar trebuie s:$ Aacă Aără d$ar 7i p$ate' Sistemul amicilor, îi 1a spune Ered' :cum a trebui s' r'm4i al'turi de amicii t'i, T+' S' nu mai umbli haihui de capul t'u o reme, bine1 Qi t$tu7i, g/ndul că T+ chiar ar putea Ai ucis i se pare îndepărtat lui Ered6 e:un subiect de d$cumentare dramatice la tele1i0$r sau p$ate a unui Ailm de Ces Cra1en' Să:i spunem Scream DE Pescarul3 2e Aapt, nu s:a Aăcut $are un Ailm cam în ideea astaU Ln tip îmbrăcat în impermeabil de pescar umbl/nd de c$l$:c$l$ 7i $m$r/nd ad$lescen-i cu un c/rligU P$ate, dar nu c$pii mici, nu copila"i ca Bm+ St Pierre 7i ?$hnn+ 3r%enham' 3isuse, lumea se ducea de r/pă chiar sub $chii săi' Păr-i ale c$rpului agă-ate de lan-uri într:un c$te- de găini părăginit, asta: i partea care:l urmăre7te' Fare p$ate Ai ade1ărat a7a ce1aU
<;

P$ate Ai aici, chiar aici 7i:acum în -ara lui T$m Sa)+er:4ec%+ ThatcherU Ei, nu te mai g/ndi' E timpul să:-i începi alergarea' Dar poate c' $iarul s+a pierdut cum a 7n diminea)a asta, g/nde7te Ered, lu/ndu:l de pe p$li-ă 7i împăturindu:l p/nă c/nd seamănă cu $ carte gr$asă în edi-ie de masă ,Gnsă $ parte din titlul de primă pagină îl acu0ă chiar 7i a7a: PESCB5LD GNCO GN D3.' Poate c' $iarul, cum a, pur "i simplu, "tiu eu, a a9uns de bun'+ oie drept 7n b'tr4nul tomberon de l4ng' cas'3 2a, bună idee' Pentru că ?ud+ s:a c$mp$rtat ciudat în ultima 1reme, iar p$1e7tile 1ibrante ale lui Cendell Mreen despre Pescar nu ajută cu nimic =/orsul "i coapsele mu"cate, î7i spuse Ered în 1reme ce străbate încet casa cuAundată în tăcerea primel$r $re ale dimine-ii spre u7ă, "i dac' tot te+ai apucat, domnule chelner, cere+le s'+mi taie o halc' s'n'toas' "i *rumoas' de curF3 Ea cite7te $bsesi1 relatările din presă, Aără a Aace 1reun c$mentariu, însă lui Ered nu:i place Aelul smucit în care î7i mi7că $chii sau celelalte ticuri pe care le:a de01$ltat: atingerea neîncetată a bu0ei de sus cu limba, de pildă''' Qi une$ri, asta în ultimele d$uă sau trei 0ile, i:a 1ă0ut limba ajung/nd p/nă sus de t$t 7i ating/ndu:i despicătura chiar de sub nas, $ ispra1ă care i s:ar Ai părut imp$sibilă dacă n:ar Ai re1ă0ut:$ aseară, în timpul 7tiril$r l$cale' Se duce la culcare din ce în ce mai de1reme 7i une$ri 1$rbe7te în s$mn : cu1inte stranii, îngălate, care nu par să apar-ină limbii engle0e' Lne$ri, c/nd i se adresea0ă, ea nu:i răspunde, se uită d$ar în g$l, cu $chii căsca-i, mi7c/nd mărunt din bu0e, Arăm/nt/ndu:7i palmele ,pe d$sul l$r au început să apară crestături 7i 0g/rieturi, chiar dacă î7i taie regulat A$arte scurt unghiile.' T+ a $bser1at 7i el ciudă-eniile eJagerate ale mamei sale' S/mbătă, în timp ce tatăl 7i Aiul pr/n0eau împreună : ?ud+ era la etaj, unde Augea un lung pui de s$mn, unul dintre multele, altă n$uă abatere de la n$rmalitate : băiatul a întrebat brusc, din senin: V Care:i pr$blema cu mamaU V T+, nu e nici:$ pr$blemă cu''' V 4a este- T$mm+ Erbter 0ice că:n ultimele 0ile îi mai lipse7te $ c$la ca să Aie un Happ+ Meal c$mplet' Qi $are nu lipsise dec/t pu-in să se întindă peste supa de r$7ii 7i sand1iciurile cu br/n0ă prăjită 7i să:i tragă $ scat$alcă Aiului săuU Singurului său AiuU 4unului 7i bătr/nului T+, care nu era dec/t îngrij$ratU 2$mnul să:l apere, ba bine că nu'
<<

Gn Aa-a u7ii, în capătul p$tecii de ciment care duce la stradă, Ered începe să alerge încet pe l$c, inspir/nd ad/nc de c/te1a $ri, Aăc/ndu:7i re0er1a de $Jigen pe care $ 1a A$l$si în cur/nd' 2e $bicei, aceasta e cea mai bună parte din 0i ,dacă se Aace abstrac-ie, desigur, de m$mentele c/nd el 7i ?ud+ Aac drag$ste, iar în ultima 1reme asta s:a înt/mplat durer$s de rar.' Gi place sen0a-ia : "tiin)a : Aaptului că p$teca aceasta ar putea Ai începutul drumului spre $riunde, că ar putea p$rni de:aici, din cartierul Dibert+1ille al Erench Dandingului, 7i să ajungă în Ne) S$r%''' Gn San Erancisc$''' Gn 4$mba+''' Gn trecăt$rile din mun-ii Nepalului' Eiecare pas Aăcut dinc$l$ de u7a cui1a Aace $ in1ita-ie lumii ,p$ate chiar uni1ersului., iar ăsta e un lucru pe care Ered Marshall îl în-elege intuiti1' El 1inde tract$are ?$hn 2eere 7i culti: 1at$are Case, da, s:a 7n)eles asta, însă imagina-ia nu:i lipse7te cu desă: 1/r7ire' C/nd el 7i ?ud+ erau studen-i la LC:Madis$n, primele l$r înt/lniri a1eau l$c la caAeneaua din apr$pierea campusului, un reAugiu cu ja00, espress$ 7i p$e0ie numit Ch$c$late Catchband' N:ar Ai c$mplet deplasat să spunem că se îndrăg$stiseră pe A$ndul s$n$r al be-i1il$r Auri$7i declam/nd $perele lui Bllen Minsberg 7i Mar+ Sn+der în diAu0$arele ieAtine, dar delici$s de 0g$m$t$ase din Ch$c$late Catchband' Ered mai inspiră $ dată ad/nc 7i î7i începe alergarea' Pe Bleea 5$bin H$$d în j$s spre Calea 2$mni-ei Marian, unde:i Aace cu m/na lui 2e%e Pur1is' 2e%e, în halat 7i 7lapi, t$cmai culege de pe j$s, din 1eranda sa, p$r-ia 0ilnică de meAien-ă a lui Cendell Mreen' Bp$i intră pe B1al$n Street, grăbind acum pu-in pasul, arăt/ndu:7i călc/iele dimine-ii' T$tu7i, nu:7i p$ate alunga grijile' ?ud@, ?ud@, ?ud@, g/nde7te cu 1$cea lui Car+ Mrant ,$ glumită care 7i:a pierdut de mult ha0ul pentru iubirea 1ie-ii sale.' Sunt b$lb$r$selile de c/nd d$arme' E Aelul în care î7i r$te7te $chii' Qi să nu uităm m$mentul ,d$ar acum trei 0ile. c/nd a urmărit:$ p/nă în bucătărie 7i ea nu era ac$l$ : se d$1edise că era 7n spatele lui, c$b$r/nd scările, iar cum a Aăcut asta i se pare mai pu-in imp$rtant dec/t de ce a Aăcut:$, să se Auri7e0e sus pe scările din spate 7i:ap$i să c$b$are b$cănind pe cele din Aa-ă ,pentru că asta trebuie să Ai Aăcut6 e singura m$dalitate la care se p$ate g/ndi.' Mai sunt atingerile 7i m/ng/ierile c$nstante pe care le Aace cu limba' Ered 7tie unde duc t$ate acestea: ?ud+ se c$mp$rtă ca $ Aemeie înspăim/ntată' Bsta se înt/mplă încă de dinainte ca Bm+ St Pierre să Aie $m$r/tă, a7a că nu p$ate Ai din cau0a Pescarului, sau nu intru totul din cau0a Pescarului'
<>

2ar mai e $ pr$blemă 7i mai mare' P/nă acum d$uă săptăm/ni, Ered 1: ar Ai spus că s$-ia lui n:are nici măcar un singur $sci$r de teamă în c$rp' P$ate că are d$ar un metru cinci0eci 7i cinci ,IHei, ajungi p/nă la genunchiul unui puriceK, 0isese bunica lui Ered c/nd Aăcuse cun$7tin-ă cu l$g$dnica nep$tului său., însă ?ud+ are $ inimă de leu, are inima unui ră0b$inic 1i%ing' Bsta nu:i $ g$g$mănie, nici $ eJagerare, nici $ licen-ă p$etică: este purul ade1ăr a7a cum îl 1ede Ered, 7i t$cmai c$ntrastul dintre ceea ce 7tia înainte 7i ceea ce 1ede acum e lucrul care:l sperie cel mai tare' 2e pe B1al$n intră în g$ană pe Camel$t, tra1ers/nd intersec-ia Aără să se uite după ma7ini, alerg/nd mai repede ca de $bicei, apr$ape sprint/nd în l$c să Aacă j$gging' G7i aminte7te ce1a ce s:a înt/mplat cam cu $ lună după ce au început să iasă împreună' Ca de $bicei, se duseseră la Ch$c$late Catchband, numai că acum după:amia0a, ca să asculte un c1artet de ja00 care chiar se descurcase bini7$r' Nu că ar Ai ascultat ei cine 7tie c/t, după cum î7i dă seama acum Ered6 mai mult îi 1$rbise lui ?ud+ despre c/t de pu-in îi plăcea să urme0e cursurile C$legiului de Bgricultură 7i N$$tehnie ,Mu:L, 0iceau îng/mAa-ii de la Ditere 7i 7tiin-e. 7i c/t de pu-in îi plăcea Pr$stita părere a Aamiliei sale cum că, după abs$l1ire, se 1a înt$arce acasă 7i:l 1a ajuta pe Phil să aibă grijă de Aerma Aamiliei din Erench Danding' 3deea de a:7i petrece 1ia-a în jug cu Phil îi pr$1$ca lui Ered $ mare triste-e' 5e+)i dore"ti, atunci1 întrebase ?ud+' Rin/ndu:i m/na pe masă, $ lum/nare ar0/nd într:un b$rcan de jeleu, A$rma-ia de ja00 de pe scenă c/nt/nd $ impr$1i0a-ie sua1ă numită 8;ll Be /here *or Gou3 6u "tiu, spusese el, dar 7)i $ic un lucru, ?ude, ar *i trebuit s' m' *i 7nscris la :dministrarea :*acerilor, nu la &u+H3 &' pricep mult mai bine la 4n$are dec4t la plantare3 :tunci, de ce nu te trans*eri1 Pentru c' *amilia mea crede333 6u *amilia ta 7)i a tr'i ia)a, Bred, ci tu3 E u7$r să 1$rbe7ti, î7i aminte7te că 7i:a 0is, dar ap$i s:a înt/mplat ce1a pe drumul de înt$arcere în campus, ce1a at/t de uimit$r 7i dinc$l$ de puterea sa de în-elegere a m$dului în care trebuie să meargă lucrurile în 1ia-ă, înc/t îl umple de mirare chiar 7i acum, după apr$ape treispre0ece ani' C$ntinu/nd să 1$rbească despre 1iit$rul lui 7i despre 1iit$rul l$r împreună' I:" putea *i o so)ie de *ermier, 0isese ?ud+, dar numai dac'
<@

so)ul meu rea 7ntr+ade 'r s' *ie *ermierF Bd/nci-i în asta' Dăs/ndu:7i pici$arele să:i p$arte Aără a le păsa cine 7tie c/t unde se aAlau' Qi:ap$i, la intersec-ia lui State Street cu M$rham, un scr/7net de Ar/ne 7i un bang metalic asur0it$r le întrerupseseră c$n1ersa-ia' Ered 7i ?ud+ înt$rseseră pri1irea 7i 1ă0useră $ cami$netă 2$dge care t$cmai tamp$nase $ Aurg$netă E$rd cu ani buni la acti1' 2in Aurg$netă care intrase c/t se p$ate de clar în indicat$rul de $prire de la capătul lui M$rham Street c$b$ra un bărbat de 1/rstă mijl$cie îmbrăcat într:un c$stum mar$niu de $m ajuns la 1/rsta mijl$cie' Părea în egală măsură speriat 7i 0druncinat, iar Ered credea că pe bună dreptate6 bărbatul care se apr$pia de el dinspre cami$netă era t/năr, c$rp$lent ,Ered î7i amintea în m$d special p/ntecele care i se răsAr/ngea peste betelia jean7il$r. 7i -inea în m/nă un le1ier' 5retin *'r' minte ce e"ti- strigă t/nărul c$rp$lent' Hite ce mi+ai *'cut cu camioneta- :sta+i ma"ina luJ tata, cretin a*urisitC$stum:de:#/rstă:Mijl$cie s:a dat îndărăt, cu $chii căsca-i, cu m/inile ridicate, Ered urmărind Aascinat scena din Aa-a maga0inului 5ic%manTs Hard)are, spun/ndu:7i: >, nu, domnule, proast' idee3 6u dai 7napoi c4nd ai de+a *ace cu un tip ca 'sta, mergi către el, chiar "i+a"a nebun cum e3 (l pro oci + nu e$i c'+l pro oci1 Bt/t de Aascinat că nu 7i:a dat seama că m/na lui ?ud+ nu mai era într:a sa, ascult/nd cu un s$i de pre7tiin-ă b$lnă1ici$asă cum d$mnul C$stum:de:#/rstă:Mijl$cie, c$ntinu/nd să dea înap$i, b$lb$r$sea cum că:i pare rău''' că:i numai 7i numai 1ina lui, nu s:a uitat, nu s:a g/ndit''' h/rtii de asigurări''' 4anca 5urală''' să desene0e $ schi-ă''' să cheme un p$li-ist ca să ia declara-ii''' Qi în t$t acest timp, t/nărul c$rp$lent înainta, l$1ind cu capătul le1ierului în palmă, Aără să:l asculte' Bc$l$ nu era 1$rba de asigurare sau despăgubire6 ac$l$ era 1$rba despre cum d$mnul C$stum:de:#/rstă: Mijl$cie îl speriase ca t$-i dracii în 1reme ce nu Aăcea dec/t să:7i 1adă lini7tit de drum 7i de treburile sale 7i să:l asculte pe ?$hnn+ Pa+chec% c/nt/nd /ake /his ?ob and Sho e 8t3 T/nărul c$rp$lent a1ea de g/nd să încase0e 7i el un mic cec de ră0bunare " pentru c:a A$st speriat ca t$-i dracii 7i 0druncinat la 1$lan de i:a sunat apa:n cap''' trebuia să încase0e ce1a, c/t de pu-in, pentru că mir$sul celuilalt bărbat îl a-/-a, mir$sul ăla galben ca
1 Aluzie la numele cântăreţului amintit, Johnny Paycheck, unde pay-check inseamnă „cec de salariu" (n tr ! <"

pi7atuT de teamă 7i lipsă înnăscută de apărare' Era $ situa-ie ca:n bancul cu iepurele 7i c/inele de la Aermă 7i, cat ai clipi, iepurele a rămas Aără niciun pic de l$c unde să mai bată în retragere6 d$mnul C$stum:de:#/rstă: Mijl$cie era lipit de Aurg$neta sa 7i, într:$ clipă, le1ierul a1ea să înceapă să Aluture în aer 7i s/ngele a1ea să:nceapă să se:mpră7tie' Numai că n+a *ost pic de s/nge 7i nici măcar $ singură Aluturare prin aer, pentru că, pe nepusă masă, ?ud+ 2eD$ius s:a aAlat ac$l$, mare cat să ajungă la genunchiul unui purice, dar st/nd între ei, uit/ndu:se netemăt$are în sus la Aa-a r$7ie a t/nărului c$rp$lent' Ered a clipit, întreb/ndu:se cum, pentru numele lui 2umne0eu, ajunsese ea ac$l$ at/t de repede' ,Mult mai t/r0iu, 1a sim-i eJact acela7i lucru c/nd $ 1a urma p/nă în bucătărie d$ar ca să audă b$cănitul egal al pa7il$r ei c$b$r/nd pe scările din Aa-ă'. Qi ap$iU Bp$i ?ud+ l:a plesnit pe t/nărul c$rp$lent peste bra-P Pleosc- l+a plesnit drept peste bicepsul cărn$s, lăs/ndu:7i amprenta albă a palmei pe carnea pistruiată 7i arsă de s$are sub m/neca tric$ului albastru rupt al indi1idului' Ered a 1ă0ut:$, dar nu i:a 1enit să:7i creadă $chil$r' /ermin' cu asta- a strigat ?ud+ în sus spre Aa-a surprinsă 7i încep/nd:să: Aie:0ăpăcită a lui t/nărului c$rp$lent' Pune+l 9os "i termin' odat'- 6u *i prost- #rei s' a9ungi la 7nchisoare pentru o repara)ie care alorea$' doar "apte sute de dolari1 Pune+l 9os- Re ino+)i 7n *ire, uria"ule- Pune333 chestia333 aia333 ?>SB urmat $ secundă în care Ered a A$st c/t se p$ate de c$n1ins că t/nărul c$rp$lent 1a lăsa $ricum le1ierul j$s, dar drept în căp7$rul Arumu7el al iubitei sale' Gnsă ?ud+ nici n:a clipit, $chii ei nu s:au de0lipit nici:$ clipă de $chii t/nărului cu le1ierul, care $ d$mina cu cel pu-in trei0eci de centimetri 7i pr$babil c:$ depă7ea în greutate cu 1re$ n$uă0eci de %il$grame' Cu siguran-ă, în 0iua aceea ?ud+ n:a emanat niciun mir$s galben de urină de teamă6 limba ei n:a atins del$c agitată bu0a superi$ară 7i despicătura de sub nas6 $chii ei scăpărăt$ri erau neabătu-i' Qi, după încă un m$ment, t/nărul c$rp$lent a lăsat le1ierul j$s' Ered nu:7i dăduse seama că în jur se adunaseră $ mul-ime de gură:cască p/nă c/nd nu au0ise r$p$tul sp$ntan de aplau0e al cel$r, p$ate, trei0eci de pri1it$ri' S:a alăturat 7i el, nici$dată mai m/ndru de ea ca în clipa aceea' Qi, pentru prima dată, ?ud+ a părut înAi$rată' B rămas însă l$cului, înAi$rată sau nu' 3:a adus pe cei d$i la$laltă, trăg/ndu:l pe d$mnul C$stum:de: #/rstă:Mijl$cie în Aa-ă de un bra- 7i silindu:i pur 7i simplu să:7i dea m/na'
<9

C/nd au s$sit p$li-i7tii, t/nărul c$rp$lent 7i d$mnul C$stum:de:#/rstă: Mijl$cie 7edeau umăr la umăr pe b$rdură, studiindu:7i recipr$c h/rtiile de asigurare' Ca0 închis' Ered 7i ?ud+ 7i:au c$ntinuat drumul spre campus, -in/ndu:se iar de m/nă' Cale de d$uă c1artale, Ered n:a sc$s $ 1$rbă' Era $are c$ple7it de admira-ie pentru eaU 4ănuia acum că da' Gn cele din urmă, a 0is: : *ost incredibil3 Ea i:a aruncat $ pri1ire scurtă 7i st/njenită, un 0/mbet scurt 7i la Ael de st/njenit' Ba n+a *ost, a 0is' Dac' rei s'+i spui cum a, spune+i spirit de bun cet')ean3 ,+am '$ut pe tipu; 'la preg'tindu+se s' se+arunce singur 7n pu"c'rie3 6u oiam s' se 7nt4mple asta3 Sau s' p')easc' ce a cel'lalt3 Qi t$tu7i, această ultimă remarcă a Aăcut:$ apr$ape ca pe:un ultim g/nd, iar Ered i:a sim-it pentru înt/ia $ară nu d$ar curajul, ci 7i suAletul ei neabătut de 1i%ing' Trecuse de partea t/nărului c$rp$lent pentru că''' păi, pentru că celălalt indi1id se temea' Dar nu )i+a *ost team'1 a întrebat:$ el' Gncă era at/t de uluit de cele 1ă0ute, înc/t nu:i trecuse prin minte : de$camdată : că ar trebui să:i Aie pu-in ru7ine6 în deAiniti1, cea care luase atitudine în l$cul lui Ausese t$cmai iubita sa, iar asta nu era del$c c$nA$rm E1angheliei după H$ll+)$$d' 6u )i+a *ost team' c', 7n *ocul momentului, tipul cu le ierul 7)i a trage una1 Gn $chii lui ?ud+ apăruseră nedumerirea' Mei nu mi+a trecut prin cap, a 0is' Camel$t se lărge7te într:un t/r0iu în Chase Street, unde se 1ede $ Ar/ntură mică 7i plăcută din Mississippi în 0ile senine ca aceasta, însă Ered nu merge at/t de departe' Se înt$arce din punctul cel mai înalt al Dibert+ Hights 7i p$rne7te înap$i pe unde a 1enit, cu tric$ul acum le$arcă de sud$are' 2e $bicei, alergarea îl Aace să se simtă mai bine: nu însă 7i a0i, cel pu-in nu încă' NeînAricata ?ud+ din după:amia0a aceea de la intersec-ia lui State cu M$rham seamănă at/t de pu-in cu ?ud+ cea cu pri1ire rătăcită 7i une$ri deta7ată de $rice care l$cuie7te acum în casa sa : ?ud+ cea care trage pui de s$mn după pui de s$mn 7i care:7i Arăm/ntă m/inile :, înc/t Ered chiar a discutat cu Pat S%arda despre asta' 3eri se înt/mplase asta, : c/nd d$ct$rul a 1enit la M$lt0Ts să se uite la ma7inile de tuns iarba cu 7a' Ered îi arătase 1re$ d$uă, $ 2eere 7i $ H$nda, s:a interesat ce:i mai Aace Aamilia, ap$i a întrebat ,nepăsăt$r, a sperat.: Hei, doctore, spune+mi ce aE
<8

cre$i c' e posibil ca o persoan' s' 7nnebuneasc' a"a, pur "i simplu1 B'r' niciun semn, adic'1 S%arda îi aruncase $ pri1ire tăi$asă care lui Ered chiar îi plăcuse' 2 orba de un adult sau de un adolescent, Bred1 P'i, nu e orba de nimeni, de *apt3 Ln r/set mare, din t$t suAletul : nec$n1ingăt$r pentru pr$priile:i urechi 7i, judec/nd după pri1irea lui S%arda, nu prea c$n1ingăt$r nici pentru el' De nimeni real, 7n orice ca$3 Dar, ipotetic orbind, s' $icem un adult3 S%arda că0use pe g/nduri, ap$i clătinase din cap' Sunt pu)ine lucruri general alabile 7n medicin' "i eCista"i mai pu)ine 7n psihiatrie' :stea *iind $ise, trebuie s'+)i spun c' mi se pare *oarte pu)in probabil ca o persoan' s' %7nnebuneasc' a"a, pur "i simplu %3 S+ar putea s' *ie o trecere *oarte rapid', 7ns' e orba totu"i de+o trecere3 :u$im cum se spune %lui cutare sau cutare i+a s'rit o doag'., 7ns' asta se+nt4mpl' rareori3 Dis*unc)ia mental' + comportamentul ne rotic sau psihotic + cere timp pentru a se de$ olta "i, de obicei, eCist' semne pre estitoare3 5um se mai simte mama ta 7n ultima reme, Bred1 &ama1 >, hei, ea se simte bine3 > duce pe ro$e3 Ki ?ud@1 Gi luase $ clipă ca să aAi7e0e un 0/mbet, dar imediat ce reu7i, aAi7ă unul mare de t$t' Mare 7i sincer' ?ud@1 Ki ea o duce pe ro$e, doctore3 Sigur c' da3 Pe $i ce trece3 Cum să nuU Pe 0i ce trece' 2$ar că maniAestă c/te1a semne, at/ta t$t' Poate or s' treac', î7i 0ice el' End$rAinele alea stra7nice în sA/r7it î7i Aac treaba 7i, c/t ai 0ice pe7te, lucrul ăsta pare plau0ibil' Fptimismul e:$ stare mult mai n$rmală pentru Ered, care nu crede în alunecare, 7i un 0/mbet Aira1 îi înAl$re7te pe bu0e : primul din 0iua aceasta' Poate c' semnele or s' treac'3 Poate c' orice+ar *i 7n neregul' cu ea o s' dispar' la *el de repede cum a ap'rut3 Poate c'+i chiar, 7n)elegi, o chestie legat' de ciclu3 5a sindromu; premenstrual3 2$amne, dacă asta ar Ai t$tul, ce u"urare- P/nă una:alta, trebuie să se g/ndească la T+' Trebuie să p$arte $ discu-ie cu T+ler despre sistemul amicil$r, pentru că, de7i Ered nu crede în ceea ce Cendell Mreen aparent încearcă să insinue0e, că Aant$ma unui celebru canibal de la Ainele sec$lului 7i tăntălău abs$lut pe nume Blbert Eish# a apărut, din
" „pe#te", de unde #i porecla Pescarul (n tr ! >!

cine 7tie ce m$ti1, aici în -inutul C$ulee, că cine a este Aără d$ar 7i p$ate ac$l$ 7i că acest cine1a a ucis d$i c$pila7i 7i:a Aăcut lucruri de nedescris ,cel pu-in dacă nu e7ti Cendell Mreen, se pare. cada1rel$r' /orsul, coapsele "i *esele mu"cate, î7i 0ice Ered 7i aleargă mai repede, de7i acum simte $ în-epătură între c$aste' Qi t$tu7i, asta merită a Ai repetat: nu crede că aceste $r$ri chiar îl p$t atinge pe Aiul său, 7i nu 1ede nici cum ar Ai putut pr$1$ca starea lui ?ud+, dat Aiind că ciudă-eniile ei au început pe c/nd Bm+ St Pierre era încă în 1ia-ă, la Ael 7i ?$hnn+ 3r%enham, am/nd$i pr$babil juc/ndu:se Aerici-i Aiecare în curtea din spatele casei lui' P$ate una, p$ate alta''' dar ajunge cu Ered 7i îngrij$rările lui, bineU Haide-i să ne ridicăm din preajma min-ii sale pline de griji 7i să ajungem înaintea lui înap$i la Bleea 5$bin H$$d nr' &@ : haide-i să mergem direct la sursa pr$blemel$r sale' Eereastra d$rmit$rului c$njugal de la etaj e deschisă, iar draperia nu repre0intă, desigur, $ $preli7te6 ne strecurăm drept prin ea, intr/nd $dată cu bri0a 7i primele sunete ale 0ilei ce se tre0e7te la 1ia-ă' Sunetele Erench Dandingului tre0indu:se la 1ia-ă n:$ tre0esc pe ?ud+ Marshall' Nu, ea stă cu $chii căsca-i încă de la $ra trei, scrut/nd umbrele după nici ea nu 7tie ce, Augind de 1ise prea $ribile ca să 7i le aducă aminte' Qi t$tu7i, î7i aduce aminte unele lucruri, $ric/t de pu-in 7i:ar d$ri asta' V Bm 1ă0ut iar $chiul, r$ste7te ea în camera g$ală' Dimba îi iese din gură 7i, Aără ca Ered să Aie prin preajmă ca s:$ 1adă ,ea 7tie că $ urmăre7te6 $ Ai ea îngr$0ită, însă nu e proast'F, nu m/ng/ie d$ar despicătura de sub nas, ci $ acoper' cu $ mi7care amplă, ca un c/ine care:7i linge chi$ampele după un b$l de resturi' E:un $chi r$7u' Fchiul lui3 Fchiul 5egelui' 5idică pri1irea la umbrele c$pacil$r de aAară' 2ăn-uiesc pe ta1an, alcătuind siluete 7i Ae-e, siluete 7i Ae-e' V Fchiul 5egelui, repetă, iar acum începe trucul cu m/inile: se Arăm/ntă 7i se răsucesc 7i se str/ng 7i apasă' BbbalahP #ulpile:n 1i0uiniP Bbbalah:dun, 5egele PurpuriuP Q$b$lanii:n 1ăgăuniP Bbbalah Mun7unP 5egele e:n Turnul lui, măn/ncă p/ine 7i miereP Spărgăt$rii:s în subs$l, Aac bani băt/nd AiereP Clatină capul dintr:$ parte în cealaltă' F, 1$cile astea, din întuneric ies ele, 7i une$ri se tre0e7te cu $ imagine ar0/nd în spatele $chil$r, imaginea unui necuprins turn stratiAicat înăl-/ndu:se în mijl$cul unui c/mp de trandaAiri' Ln c/mp de s/nge' Bp$i încep 1$rbele, 1$rbirea în limbi,
>&

declarati1, cu1inte pe care nu le în-elege, darămite să le c$ntr$le0e, un AluJ amestecat de engle0ă 7i păsărească' V T/r/7, t/r/7, t/r/7, 0ice ea' Micu-ii se t/răsc pe pici$ru7ele: ns/ngerate''' $, pentru numele lui Hrist$s, n:$ să încete0e asta nici$datăU Dimba îi -/7ne7te aAară din gură 7i:$ linge pe 1/rAul nasului6 pentru $ clipă, nările îi sunt înAundate de pr$pria:i sali1ă, iar capul îi bubuie 333:bbalah, :bbalah+dun, 5an+tah :bbalah333 de cu1intele alea străine 7i teribile, de imaginile alea teribile 7i îngemănate ale Turnului 7i:ale pe7teril$r ar0ăt$are de dedesubt, pe7teri prin care micu-ii se t/răsc cu pici$are îns/ngerate' Mintea stă să:i plesnească de c/te sunt 7i numai un singur lucru le 1a Aace să se $prească, eJistă $ singură cale de:a a1ea pace' ?ud+ Marshall se ridică în capul $asel$r' Pe măsu-a de l/ngă ea e:$ 1ei$0ă, un eJemplar al celui mai recent r$man de ?$hn Mrisham, un carne-el ,cad$u de 0iua ei din partea lui T+, Aiecare pagină purt/nd antetul 3BTO GNCO F 32EE M3NLNBTO 2E:B MEBP. 7i un piJ pe care e imprimat DB 5E#3E5E SHE5BTFN' ?ud+ apucă piJul 7i m/0găle7te în carne-el' 6iciun :bbalah niciun :bbalah+dun niciun /urn niciun Sp'rg'tor niciun Rege Purpuriu doar ise astea+s doar isele mele3 E suAicient, însă $biectele de scris sunt de asemenea drumuri spre $riunde 7i, înainte să p$ată de0lipi 1/rAul acestuia din carne-elul ani1ersar, mai scrie un r/nd: 5asa 7ntunericului e intrarea 7n :bbalah intrarea 7n iad, "eol &un"un toat' lumile "i spiritele astea BjungeP 4unule 7i mil$sti1ule 2umne0eu, ajungeP Qi ce:i mai rău: 2ar dacă t$tul începe să aibă sensU Bruncă piJul înap$i pe masă, unde se r$st$g$le7te p/nă la pici$rul 1ei$0ei 7i răm/ne nemi7cat' Bp$i rupe pagina din carne-el, $ m$t$t$le7te 7i:$ 1/ră în gură' Mestecă Arenetic, nerup/nd:$, dar cel pu-in m$rA$lind:$ p/nă se îmbibă cu sali1ă, ap$i $ înghite' Pre- de:$ clipă îngr$0it$are îi răm/ne bl$cată în g/t, dar ap$i se desprinde din l$c' Cu1intele 7i lumile dau înap$i, 7i ?ud+ cade din n$u pe perne, epui0ată' E palidă la Aa-ă 7i transpirată, are $chii umAla-i de lacrimi ne1ărsate, însă umbrele mi7căt$are de pe ta1an nu i se mai pare că seamănă cu ni7te Ae-e : Ae-ele c$piil$r care se t/răsc, ale 7$b$lanil$r în 1ăgăuni, 1ulpi în 1i0uini, $chiul 5egelui, Bbbalah:Bbbalah:dunP Bcum sunt din n$u,d$ar umbrele c$pacil$r' Ea este
>

?ud+ 2eD$is Marshall, s$-ia lui Ered, mama lui T+' Bcesta e Dibert+1ille, acesta e Erench Danding, acesta e districtul Erench, acesta e Cisc$nsin, aceasta e Bmerica, aceasta e emisAera n$rdică, aceasta e lumea, 7i altă lume în aAară de aceasta nu eJistă' Eă să Aie a7a' Bh, Aă să Aie a7a' Fchii i se închid 7i, c/nd recade c$mplet în s$mn, n$i străbatem camera spre u7ă, dar, cu pu-in înainte să ajungem ac$l$, ?ud+ Marshall mai spune un lucru : îl spune pe c/nd trece grani-a s$mnului' V 4urnside nu:i numele tău' Lnde:i 1ăgăuna taU L7a d$rmit$rului e închisă, a7a că n$i A$l$sim gaura cheii, trec/nd prin ea ca $ 7$aptă' Mergem de:a lungul h$lului, trec/nd pe l/ngă p$0e cu Aamilia lui ?ud+ 7i cu a lui Ered, inclusi1 $ A$t$graAie cu Aerma Aamiliei Marshall unde Ered 7i ?ud+ au petrecut $ îngr$0it$are, dar în Aericire scurtă peri$adă nu cu mult după ce s:au căsăt$rit' #re-i Ln stat bunU Să nu:i 1$rbi-i lui ?ud+ Marshall despre Aratele lui Ered, Phil' Numai să nu:i da-i apă la m$ară, cum ar spune Aără d$ar 7i p$ate Me$rge 5athbun' Camera de la capătul h$lului nu are gaură de cheie, a7a că ne strecurăm pe sub ea ca $ telegramă 7i intrăm într:$ cameră pe care $ recun$a7tem imediat ca Aiind a unui băiat: ne dăm seama după mir$surile amestecate de 7$sete sp$rt murdare 7i unguent pentru pici$are' E:$ cameră mică aceasta, însă pare mai mare dec/t a lui Ered 7i ?ud+ din cealaltă parte a h$lului, A$arte pr$babil pentru că lipse7te i0ul de anJietate' Pe pere-i sunt p$stere cu ShaXuille FTNeal, ?erem+ 4urnit0, echipa Mil)au%ee 4uc%s de anul trecut''' Qi id$lul lui T+ler Marshall, Mar% McM)ire' Mar% McM)ire j$acă la Cards, iar Cards sunt du7manul, dar, la naiba, nu:i ca 7i c/nd Mil)au%ee 4re)ers chiar ar repre0enta $ pr$1$care pentru cine1a' Echipele 4re) au A$st 1ecine în liga americană 7i sunt t$t 1ecine în na-i$nală' 3ar McM)ire''' păi, el e un er$u, nuU E puternic, e m$dest 7i p$ate arunca $ minge de baseball c/t 1e0i cu $chii' P/nă 7i tatăl lui T+ler, care -ine d$ar cu echipe din Cisc$nsin, crede că McM)ire e un tip stra7nic' ICel mai bun l$1it$r din ist$ria j$culuiK, l:a numit după se0$nul în care a str/ns 7apte0eci de tururi c$mplete, iar T+ler, de7i în anul acela legendar nu era dec/t un -/nc, n:a uitat:$ nici$dată' T$t pe peretele acestui băie-el care 1a Ai în cur/nd a patra 1ictimă a Pescarului ,da, a eJistat deja $ a treia, după cum am 1ă0ut., la l$c de cinste, chiar deasupra patului său, se aAlă un p$ster care înAă-i7ea0ă un castel mare 7i întunecat la capătul unei paji7ti lungi 7i înnegurate' Gn partea de j$s a
>;

p$sterului, pe care el l:a prins pe perete cu sc$tch ,mama lui îi inter0ice categ$ric să A$l$sească piune0e., stă scris 5E#EN3R3 DB BLD2 SF2 cu litere mari, 1er0i' T+ se g/nde7te să:l ia de pe perete d$ar c/t să decupe0e partea asta' Nu:i place p$sterul pentru că ar maniAesta 1reun interes pentru 3rlanda6 lui, imaginea îi 7$pte7te despre alt l$c, un 3$c aAlat cu T$tul Bltunde1a' E ca A$t$graAia unui splendid regat legendar unde în păduri s:ar putea aAla in$r$gi 7i:n pe7teri balauri' Nici 1$rbă de 3rlanda6 nici 1$rbă măcar de Harr+ P$tter' H$g)arts e:un l$c destul de plăcut pentru după: amie0ile de 1ară, însă acesta e un castel din 5egatul de cu T$tul Bltunde1a' E primul lucru pe care:l 1ede T+ler Marshall diminea-a, ultimul lucru pe care:l 1ede seara 7i eJact a7a îi place să Aie' Stă ghemuit pe:$ pane în chil$-i, $ 1irgulă umană cu păr bl$nd închis ciuAulit 7i:un deget mare apr$ape de gură, mai lipsind de Aapt d$ar unu sau d$i centimetri să Aie supt' #isea0ă : îi 1edem pupilele cum se mi7că de la st/nga la dreapta în spatele ple$apel$r închise' 3 se mi7că 7i bu0ele''' Q$pte7te ce1a''' BbbalahU Fare 7$pte7te cu1/ntul mamei saleU Cu siguran-ă nu, dar''' Ne aplecăm mai apr$ape ca să ascultăm, dar înainte să putem au0i c/t de c/t ce1a, un circuit din ceasul:radi$ r$7u:strident al lui T+ler se încinge 7i, pe nepregătite, 1$cea lui Me$rge 5athbun umple încăperea, rechem/ndu:l astAel pe T+ler din $ricare ar Ai A$st 1isele care i se derulau sub chica aceea ciuAulită' V Fameni buni, treT să m:asculta-i acuT, de c/te $ri 1:am 0is astaU 2acă nu 7ti-i de M$bilierul Era-il$r Henreid din Erench Danding 7i Centralia, nu 7ti-i ce înseamnă m$bila ade1ărată' EJact, 1$rbesc despre Era-ii Henreid, căminul EJta0ului C$l$nial' Seturi de li1ing seturi de suAragerie seturi de d$rmit$r, mărci celebre pe care le cun$a7te-i 7i în care a1e-i încredere precum Da:N:4$+, 4ret$n C$$d 7i M$$sehead, PWNO Q3 LN F54 #E2E CDB5 CO E5BR33 HEN5E32 GNSEBMNO CBD3TBTEP T+ Marshall r/de încă dinainte să Ai deschis c$mplet ambii $chi' Gl ad$ră pe Me$rge 5athbun6 Me$rge e sigur marAă' 3ar acum, Aără a schimba măcar 1ite0a de la reclama publicitară: V Fameni buni, sunte-i pregăti-i pentru Mala 4eraril$r, n:a7aU Mi:a-i trimis ilustratele:alea cu numele, adresa 7i el tele*ono 1$stru pe eleU Sper că da, penT că la mie0ul n$p-ii se închide c$ncursul' 2acă a-i uitat''' pa 7i pusiP
><

T+ închide $chii la l$c 7i r$ste7te pe mute7te acela7i cu1/nt de trei $ri: 5'cat, c'cat, c'cat3 El a uitat să se înscrie, iar acum nu p$ate dec/t să spere că tatăl lui ,care 7tie c/t de uituc îi p$ate Ai Aiul. a -inut minte 7i l:a înscris el în c$ncurs' V Marele premiuU 0ice Me$rge' NLMB3 $ca0ia ca tu sau pers$ana Pre: Ae:ra:tă din c/te cun$a7te-i să Aie băiatul sau Aata de mingi a Echipei 4re) în t$t campi$natul Cincinnati' NLMB3 $ca0ia să c/7tiga-i $ cr$să de baseball aut$:gra:Ai:a:tă de 5ichie SeJs$n, CHE5ESTEM3LD care -ine ELDME5LDP Ca să nu mai p$menesc de cinci0eci de l$curi gratis de partea primei ba0e alături de mine, Me$rge 5athbun, C$legiul Bmbulant al Cun$7tin-el$r despre 4aseball din -inutul C$ulee' 2BT 2E CE #ă N3C EL BSTBU 2acă a:-i ratat înscrierea, e prea t/r0iu pentru 1$i' Ca0 închis, j$c terminat, trage:-i Aerm$arulP F, 7tiu de ce:am adus 1$rba de asta : ca să Aiu sigur c:$ să Ai-i pe recep-ie 1inerea 1iit$are ca să 1ede-i dacă r$stesc NLMEDE #FST5L la radi$P T+ $Atea0ă' Nu sunt dec/t d$uă 7anse ca Me$rge să r$stească la radi$ numele lui: una slabă 7i niciuna' Nu că i:ar păsa cine 7tie c/t să Aie băiat de mingi, îmbrăcat într:$ uniA$rmă 4re)ers lăl/ie 7i să alerge prin Aa-a at/t$r $ameni în Miller Par%, dar să aibă propria cros' a lui 5ichie SeJs$n, cherestegiul cu Aulgerul''' ce mi7t$ ar Ai astaP T+ler se r$st$g$le7te din pat, mir$ase subsu$rile tric$ului de ieri, îl a01/rle c/t c$l$ 7i sc$ate altul din sertar' Tata îl întrebă une$ri de ce:7i reglea0ă alarma de de7teptare a7a de reme : în deAiniti1, e:n 1acan-a de 1ară : 7i T+ler nu pare să i0butească să:l Aacă să priceapă că Aiecare 0i e imp$rtantă, mai ales cele pline de căldură 7i s$are 7i nici:$ resp$nsabilitate clară' E ca 7i c/nd ar eJista $ 1$ce mică în el care:l a1erti0ea0ă să nu ir$sească niciun minut, nici măcar unul singur, pentru că timpul nu a7teaptă' Ceea ce Me$rge 5athbun spune mai departe alungă ultimele Aui$are ale s$mnului din creierul lui T+ler : e ca un 1al de apă rece' V Ce 0ici, C$ulee, 1rei să 1$rbim despre PescarU T+ler răm/ne nemi7cat, pe spinare trec/ndu:i un Ai$r rece 7i:ap$i c$b$r/ndu:i pe bra-e' Pescarul' Ln de0aJat care $m$ară c$pii''' Qi îi m'n4nc'1 Păi, a au0it 7i el 01$nul, în principal de la c$piii mai mari de la terenul de baseball sau de la centrul de recreere Erench Danding, dar cine ar Aace ce1a at/t de sc/rb$sU Canibalism, pAuiP #$cea lui Me$rge scade în intensitate'
>>

V BcuT $ să 1ă 0ic un mic secret, a7a că pleca-i urechea la unchiul 1$stru Me$rge' T+ler sade pe pat, -in/ndu:7i teni7ii de 7ireturi 7i plec/nd urechea la unchiul său Me$rge, a7a cum i s:a cerut să Aacă' Pare ciudat să:l audă pe Me$rge 5athbun 1$rbind despre un subiect at/t de''' at/t de nesporti , însă T+ler are încredere în el' Nu Me$rge 5athbun a pre0is că 4adgers 1$r ajunge cel pu-in în primii $pt acum d$i ani, c/nd t$ată lumea 0icea că 1$r Ai sc$7i din c$mpeti-ie în prima rundă a Marelui 2ansU 4a da' Ca0 închis, j$c terminat, trage:-i Aerm$arul' #$cea lui Me$rge scade 7i mai mult în intensitate, p/nă la ce1a ce apr$ape că e $ 7$aptă c$nAiden-ială' V Pescarul $riginal, băie-i 7i Aete, Blbert Eish, e m$rt 7i plecat dintre n$i de 7ai0eci 7i 7apte de ani 7i, din c/te 7tiu eu, n:a ajuns nici$dată A$arte departe la 1est de Ne) ?erse+' &ai mult, pr$babil a A$st un EBN BEL53S3T BD SBNKEEP BQB CO E33 PE PBCE, CFLDEEP CBBBDMEBNB:TEP T+ler se relaJea0ă, 0/mbind, 7i începe să:7i încal-e teni7ii' Calmea0ă:te, bine 0is' E încă $ 0i, 7i mda, bine, mama lui a A$st pu-in cam dusă în ultima 1reme, dar $ să:7i re1ină ea' Haide-i să plecăm pe n$ta asta $ptimistă : să Aacem ca mai$ne0a 7i s:$ tăiem, cum ar spune 1ajnicul Me$rge 5athbun' Qi, că t$t 1eni 1$rba de Me$rge, acea 1$ce ubicuă a dimine-il$r din -inutul C$ulee, n:ar trebui $are să:i Aacem $ 1i0ităU Nu:i $ idee rea' Haide-i s:$ Aacem chiar acum'

>@

$
3e7im pe geamul lui T+ler, plecăm din Dibert+1ille, 0bur/nd spre sud, în diag$nală, nemai0ăb$1ind acum, ci băt/nd 0dra1ăn din aripile astea bătr/ne, 0bur/nd cu un -el în g/nd' Ne îndreptăm spre carnea heli$graAică a s$arelui de diminea-ă de1reme pe Părintele Bpel$r, ar Qi spre cea mai mare cutie de 7ase sticle din lume' Gntre ea 7i C$unt+ 5$ad F$ ,i:am putea spune Nailh$use 5$) dacă am 1rea6 de:acum suntem deja cetă-eni de $n$are ai Erench Dandingului. se aAlă un turn radi$, cu becul de semnali0are din 1/rA acum in1i0ibil în lumina puternică a acestei n$u:născute 0ile de iulie' Sim-im mir$s de iarbă 7i c$paci 7i păm/nt care se încăl0e7te 7i, pe măsură ce ne apr$piem de turn, mai sim-im 7i ar$ma spum$asă 7i d$spită a berii' D/ngă turnul radi$, în parcul industrial de pe partea estică a Peninsula 2ri1e, se aAlă $ clădire mică de cărămidă arsă cu $ parcare suAicient de mare pentru 7ase ma7ini 7i duba de patrulă a districtului, un E$rd Ec$n$line decrepit 1$psit într:un r$0:candel de măr' Pe măsură ce 0iua se scurge 7i după:amia0a Aace l$c serii, umbrele cilindrice ale cutiei de 7ase sticle 1$r cădea mai înt/i peste indicat$rul de pe pelu0a cheală din Aa-a drumului de acces, ap$i peste clădire, ap$i peste parcare' K2CL:BM, anun-ă indicat$rul, 1$cea 1$astră #F543TFB5E GN R3NLTLD CFLDEE' Peste asta, cu 1$psea spra+ de:un r$0 apr$ape identic cu cel al dubei de patrulă, e scrisă $ declara-ie ardentă: T5FS 3L4OQTE PO MB5SBNNP 2BP Mai t/r0iu, H$)ie S$ule, mecanicul de la L:Cre), 1a cură-a asta ,pr$babil în timpul emisiunii 5ush Dimbaugh, care e transmisă prin satelit c$mplet aut$mati0ată., dar pentru m$ment răm/ne, spun/ndu:ne ce trebuie să 7tim despre IiubăreaK de pr$1incie în centrul Bmericii' Se pare că, t$tu7i, am găsit ce1a plăcut' C/nd ajungem, pe u7a laterală a sta-iei iese un bărbat sub-irel îmbrăcat în pantal$ni 2$c%ers %a%i, $ căma7ă albă Aără cra1ată din bumbac egiptean încheiată p/nă la g/t 7i bretele mar$nii ,sunt la Ael de sub-iri ca 7i el, bretelele astea, 7i mult prea 7mecher$ase ca să Aie numite suspens$are6 suspens$arele sunt ni7te lucruri 1ulgare pe care le p$artă d$ar creaturi precum Chipper MaJt$n 7i S$nn+ HeartAield, de la casa de p$mpe Aunebre.' 3ndi1idul acesta cu păr cărunt mai p$artă 7i $ pălărie Aed$ra *oarte rigidă, antică, dar A$arte bine între-inută' 4enti-a ei mar$nie se
>"

p$tri1e7te cu bretelele' P$artă $chelari de a1iat$r' Fcupă un l$c pe iarba din st/nga u7ii, sub un diAu0$r ca 1ai de el din care se aude transmisia de acum: 7tirile l$cale' 2upă asta 1$r 1eni inA$rma-iile agric$le din Chicag$, ceea ce înseamnă că are la disp$0i-ie 0ece minute înainte să se a7e0e din n$u în Aa-a micr$A$nului' Pri1im cu $ nedumerire cresc/ndă cum sc$ate un pachet de -igări Bmerican Spirit din bu0unarul cămă7ii 7i aprinde una cu $ brichetă de aur' Cu siguran-ă, indi1idul acesta elegant cu bretele, pantal$ni 2$c%ers 7i pant$Ai 4ass #eejun nu p$ate Ai Me$rge 5athbun' Gn minte, ne:am creat deja $ imagine a lui Me$rge 7i este a unui tip A$arte diAerit de acesta' Cu $chiul min-ii 1edem un indi1id cu $ burtă uria7ă at/rn/nd peste betelia albă a pantal$nil$r ec$se0 ,din cau0a c/rnă:ci$ril$r ăl$ra de la stadi$n., un ten r$7u ca praAul de cărămidă ,din cau0a beril$r ăl$ra de la stadi$n, Aără a mai p$meni de t$ate urletele alea la antren$rii mi7ei. 7i un g/t scurt 7i gr$s ,perAect pentru gă0duirea c$r0il$r ăl$ra 1$cale de a0best.' Me$rge 5athburn cel din imagina-ia n$astră : 7i a întregului -inut C$ulee, se în-elege de la sine : e un $m cu $chi bulbuca-i, lat în cur, cu părul 0burlit, cu plăm/ni încăpăt$ri, înghi-it$r de tablete 5$laids antiaciditate, 7$Aer de Che1+, 1$tant al republicanil$r, un inAarct ambulant 7i:$ 1istierie de picanterii sp$rti1e, înAlăcărări nebune7ti, prejudecă-i smintite 7i c$lester$l la c$te înalte' 3ndi1idul de aici nu e indi1idul din imagina-ie' 3ndi1idul acesta are mi7cări de dansat$r' 3ndi1idul acesta e:un ceai cu ghea-ă într:$ 0i t$ridă' E Aerche7 ca regele de pică' 2ar chiar asta:i partea c$mică, nuU ăhă' Mluma cu digeiul gras cu 1$ce sub-ire, numai că înt$arsă pe d$s' Gntr:un sens abs$lut real, Me$rge 5athbun nici nu eJistă' E un h$bb+ în ac-iune, $ Aic-iune în carne 7i $ase 7i d$ar una dintre numer$asele pers$nalită-i ale bărbatului c$steli1' Cei de la K2CL îi cun$sc numele ade1ărat 7i cred că în-eleg gluma ,replica de încheiere Aiind, desigur, marca lui Me$rge, chestia cu Ip/nă 7i un $rbK., dar nu pricep nici jumătate din ea' Pricep eJact $ treime din ea, pentru că bărbatul în pantal$ni 2$c%ers 7i pălărie Aed$ra de pai este, de Aapt, patru $ameni într:unui singur' Gn $rice ca0, Me$rge 5athbun a A$st sal1area p$stului K2CL, ultima sta-ie de radi$ BM care a supra1ie-uit pe pia-a sălbatică a p$sturil$r EM' #reme de cinci dimine-i pe săptăm/nă, săptăm/nă de săptăm/nă, el a A$st
>9

un El 2$rad$ al peri$adei c/nd maj$ritatea $amenil$r pleacă la ser1iciu' Echipa:L ,cum î7i spun ei. îl iubesc de:a dreptul la nebunie' 2easupra lui, diAu0$rul c$ntinuă să p/r/ie: V '''încă niciun indiciu, p$tri1it 7eAului p$li-iei 2ale Milberts$n, care a spus că rep$rterul Cendell Mreen de la Herald este Iun răspandac al gr$a0ei rupt de realitatea l$cului, pe care:l interesea0ă mai mult să 1/ndă 0iarul dec/t m$dul în care Aacem n$i lucrurile în Erench DandingK' Gntre timp, în Brden, un incendiu a luat 1ia-a unui Aermier în 1/rstă 7i a s$-iei sale' H$rst P' Depplemier 7i s$-ia sa, Mertrude, am/nd$i în 1/rstă de $pt0eci 7i d$i de ani''' V H$rst P' Depplemier, 0ice sArijitul, trăg/nd din -igară cu ceea ce pare a Ai $ mare satisAac-ie' Gncearcă să repe-i asta de 0ece $ri, d$bit$cule' Da dreapta, în spatele lui, u7a se deschide din n$u 7i, chiar dacă Aumăt$rul încă se mai aAlă direct sub diAu0$r, aude perAect u7a' Fchii din spatele $chelaril$r de a1iat$r sunt m$r-i de c/nd se 7tie, însă au0ul îi e eJtrem de ascu-it' N$u:1enitul e palid la Aa-ă 7i iese în s$arele de diminea-ă clipind ca un pui de c/rti-ă t$cmai sc$s din 1i0uină de lama unui plug' Capul i:a A$st ras, cu eJcep-ia unei creste de indian ce:i străbate mijl$cul craniului 7i:a unei c$di-e care p$rne7te chiar de deasupra ceAei 7i:i at/rnă p/nă la $m$pla-i' Creasta a A$st 1$psită într:un r$7u:aprins6 c$di-a e de:un albastru:electric' 2e l$bul unei urechi i se leagănă un cercel sub A$rmă de Aulger care seamănă suspect de mult cu însemnul $Ai-eril$r SS' P$artă un tric$u negru rupt, cu un l$g$ care spune SN3#EDD3NM SH3TS T8": TL5NELD N3 SE SCFBDO PENT5L 33SLS' Gn m/na dreaptă, Alăcăul acesta ie7it din c$mun are $ carcasă de C2' V 4ună, M$rris, 0ice bărbatul slab cu pălărie Aed$ra, Aără să se înt$arcă' M$rris î7i reprimă un icnet scurt 7i, a7a surprins cum e, seamănă perAect cu simpaticul băie-andru e1reu care 7i este' M$rris 5$sen e re0identul de 1ară al Echipei:L, 1enit de la Ailiala din Fsh%$sh a LC' IMamă, ad$r A$r-a asta de muncă neplătităPK a A$st au0it 0ic/nd T$m Ciggins, direct$rul p$stului, de $bicei în 1reme ce:7i Areca machia1elic palmele' Nici$dată un carnet de cecuri n:a A$st pă0it at/t de stra7nic cum pă0e7te Cigger$ carnetul
$ %i&&er, deri'at de la %i&&ins, (nseamnă (n ar&ou un al) care imită comportamentul, 'or)irea #i moda asociate de o)icei cu a*ro-americanii din centrele ur)ane, (n &eneral mem)rii mi#cării hip-hop (n tr ! >8

de cecuri al K2CL' Este ca 2rag$nul Smaug sprijinindu:se de m$rmanele sale de aur ,nu c:ar Ai m$rmane de $rice în c$nturile K2CL6 merită să repetăm că, în calitate de emitent în BM, p$stul e n$r$c$s 7i numai Aiindcă răm/ne pe linia de plutire.' EJpresia de surprindere a lui M$rris : ar Ai c$rect să:i spunem eJpresie crispat' de surprindere : se di0$l1ă într:un sur/s' V Fau, d$mnuT De+denP Bi nimerit:$ la AiJP Ce urechi bune aiP Bp$i se încruntă' Chiar dacă d$mnul De+den : care stă chiar sub diAu0$rul de aAară, nu trebuia uitat asta : a au0it că cine a a ie7it pe u7ă, pentru 2umne0eu, de unde:a 7tiut care cine1a eraU V 2e unde ai 7tiut că sunt euU întreabă el' V Numai d$i $ameni de pe:aici mir$s diminea-a a marijuana, 0ice Henr+ De+den' Lnul dintre ei, după ce Aumea0ă, Aace gargară cu apă de gură Sc$pe6 celălalt : care e7ti tu, M$rris : lasă ca mir$sul să se împră7tie în t$ate cele patru 1/nturi' V Fau, Aace M$rris plin de respect' Bsta:i abs$lut Aen$Aantastic' V 2u sunt abs$lut Aen$Aantastic, e de ac$rd Henr+' #$rbe7te cumpătat 7i d$m$l' E:$ treabă grea, daT cine1a trebuie s:$ Aacă' Gn legătură cu rende$+ ous+ul tău de diminea-ă cu inc$ntestabil apetisanta puicu-ă thailande0ă, î-i p$t $Aeri un aA$rism apala7U V Ni:i, m$7ule' Bceasta e prima discu-ie ade1ărată a lui M$rris cu Henr+ De+den, care e, în t$ate cele, marele de7tept la care i s:a spus lui M$rris să se a7tepte' Gn t$ate cele 7i încă ce1a pe deasupra' Nu mai e a7a greu de cre0ut că ar putea a1ea $ altă identitate''' $ identitate secret', ca 4ruce Ca+ne' 2ar t$tu7i''' e: $ chestie ce:-i dă *iori3 V Ceea ce Aacem în c$pilărie se transA$rmă în $bicei, 0ice Henr+ pe aceea7i oce d$m$ală, abs$lut necaracteristică lui Me$rge 5athbun' Osta:i sAatul meu pentru tine, M$rris' V Mda, categ$ric, 0ice M$rris' N:are nici cea mai mică idee despre ce 1$rbe7te d$mnul De+den' 2ar, încet, timid, întinde m/na cu carcasa de C2' Pentru un m$ment, c/nd Henr+ nu schi-ea0ă niciun gest de a $ lua, M$rris se simte stri1it dintr:$dată, ca 7i c/nd ar a1ea din n$u 7apte ani 7i:ar încerca să:7i uimească tatăl mereu prea $cupat cu un desen pe care l:a desenat t$ată 0iua în camera sa' Bp$i î7i 0ice: 2 $rb, tolomacule3 Poate c' reu"e"te s'+)i simt' mirosul de iarb' 7n respira)ie "i poate c' are urechi de liliac, dar de unde s' "tie c'+i 7ntin$i un 5D *utut1
@!

E0itant, pu-in înspăim/ntat de pr$pria:i temeritate, M$rris îl apucă pe Henr+ de încheietura m/inii' Simte că bărbatul tresare pu-in, dar ap$i De+den î7i lasă m/na c$ndusă la carcasa sub-ire' V B, un C2, Aace el' Qi ce c$n-ine, r$gu:te să:mi spuiU V TreT să pui a 7aptea piesă deseară la emisiune, 0ice M$rris' /e rog3 Pentru prima dată, Henr+ pare alarmat' Trage un Aum din -igară, ap$i $ aruncă ,Aără ca măcar să se uite : desigur, ha:ha. în găleata de plastic cu nisip de l/ngă u7ă' V Fare la ce emisiune te:ai putea reAeriU întreabă el' Gn l$c să răspundă direct, M$rris sc$ate un ple$scăit scurt 7i rapid din bu0e, sunetul unui carni1$r mic 7i 1$race m/nc/nd ce1a gust$s' Qi, ca să agra1e0e 7i mai mult lucrurile, îl urmea0ă cu replica 7$b$lanului de Cisc$nsin, la Ael de bine cun$scută cel$r din grupa de 1/rstă a lui M$rris cum e strigătul răgu7it IP/nă 7i un $rbK al lui Me$rge 5athbun pentru cei mai în 1/rstă: IMestec:$, înghite:$, ud:$ bine, că $ricum t$$$aaată iese prin acela7i l$cP. Nu:i iese prea bine, dar nu încape înd$ială pe cine imită: pe unicul 7i inimitabilul 7$b$lan de Cisc$nsin, a cărui emisiune de seara or la KCDB: EM e Aaim$asă în -inutul C$ulee ,numai că termenul pe care pr$babil îl căutăm este IinAamK.' KCDB este minusculul p$st radi$ EM de c$legiu din Da 5i1iere, d$ar $ pată pe tapetul radi$ din Cisc$nsin, însă audien-a 7$b$lanului e uria7ă' 3ar dacă ar aAla cine1a că Me$rge 5athbun cel care -ine cu echipa 4re), 1$tea0ă cu republicanii 7i transmite în BM este în acela7i timp 7$b$lanul : care, $dată, 7i:a ist$risit pe:un C2 cu 4ac%street 4$+s c$l$rata p$1este a e1acuării intestinel$r : s:ar putea i1i pr$bleme' 2estul de gra1e, pr$babil, răsun/nd cu mult dinc$l$ de bine închegata c$munitate mică a radi$ului' V Pentru 2umne0eu, M$rris, ce te Aace să cre0i că sunt 7$b$lanul de Cisc$nsinU întreabă Henr+' Bbia dacă 7tiu despre cine 1$rbe7ti' Cine -i:a băgat în cap $ idee a7a ciudatăU V F sursă bine inA$rmată, 0ice M$rris cu 7iretenie' Nu l:ar da de g$l pe H$)ie S$ule nici dacă i:ar smulge cine1a unghiile cu cle7ti înr$7i-i în A$c' Pe deasupra, H$)ie a aAlat d$ar din înt/mplare: s:a dus într:$ 0i la căcăt$area p$stului după ce:a plecat Henr+ 7i:a 1ă0ut că, în timp ce stătea pe tr$n, lui Henr+ îi că0use p$rtm$neul din bu0unarul de la spate' Bi Ai cre0ut că un indi1id ale cărui celelalte sim-uri sunt, e1ident, at/t de ascu-ite ar Ai sim-it lipsa lui, însă pr$babil că lui Henr+ îi stătea mintea la
@&

alte lucruri : era clar un tip pr$Aund care Aără:nd$ială î7i petrecea 0ilele măcin/nd g/nduri pr$Aunde' Gn $rice ca0, în p$rtm$neul lui Henr+ ,prin care H$)ie aruncase $ pri1ire IGn spiritul curi$0ită-ii amicaleK, cum s:a eJprimat el. era un card de identitate de la KCDB, iar pe linia pentru NLME, cine1a 7tampilase un desen mic cu un 7$b$lan' Ca0 închis, j$c terminat, trage:-i Aerm$arul' V Nici$dată în 1ia-ă n:am trecut măcar pragul de la KCDB, 0ice Henr+, iar ăsta e ade1ărul g$l:g$lu-' Gnregistrea0ă casetele cu 7$b$lanul de Cisc$nsin ,printre altele. în studi$ul său de acasă, ap$i le trimite la p$stul de radi$ de la Mail 4$Jes Etc' din centru, unde are $ căsu-ă p$7tală închiriată sub numele e ?$e Strummer' Cardul cu 7$b$lanul 7tampilat era mai mult $ in1ita-ie din partea pers$nalului de la KCDB dec/t altce1a, $ in1ita-ie care n:a $n$rat:$ nici$dată''' dar a păstrat cardul' V Bi de1enit 7i tu, M$rris, sursa bine inA$rmată a cui1aU V HăU V Bi mai spus cui1a că bănuie7ti că sunt 7$b$lanul de Cisc$nsinU V NuP Sigur că nuP Ceea ce, cum 7tim cu t$-ii, este eJact ce spun $amenii' 2in Aericire pentru Henr+, în ca0ul de Aa-ă se înt/mplă să Aie ade1ărat' P/nă acum, cel pu-in, dar 0iua e încă la început' V Qi n:$ s:$ Aaci, nuU Pentru că 01$nurile au tendin-a să prindă rădăcină' EJact ca anumite $biceiuri rele' Henr+ mimea0ă puAăitul, trasul Aumului în piept' V Qtiu cum să:mi -in gura, declară M$rris, cu $ m/ndrie p$ate nelal$cul ei' V Sper să Aie a7a' Pentru că, dacă ai bate t$ba despre asta, ar trebui să te ucid' Bate toba, î7i 0ice M$rris' >, mam' soare, tipu; 'sta+i mar*'3 V Mă $m$ri, da, 0ice M$rris, r/0/nd' V Qi să te măn/nc, c$ntinuă Henr+' 2l nu r/de6 nici măcar nu 0/mbe7te' V Mda, a7a:i' M$rris r/de din n$u, dar de data asta r/setul i se pare ciudat 7i A$r-at p/nă 7i lui' V 2e parcă ai Ai Hannibal Decter' V Nu, de parcă a7 Ai Pescarul, 0ice Henr+' Gnt$arce încet $chelarii de a1iat$r spre M$rris' S$arele se reAlectă în ei, transA$rm/ndu:i pentru $ clipă
@

în $chi arămii de A$c' M$rris Aace un pas în spate Aără să:7i dea măcar seama că a Aăcut:$' Dui Blbert Eish îi plăcea să înceapă cu curuT, 7tiai astaU V N''' V 2a, chiar a7a' Nicea că $ bucată -apănă de cur t/năr e la Ael de dulce ca un c$tlet de 1i-el' EJact astea:s cu1intele lui' Scrise într:$ scris$are către mama uneia dintre 1ictimele sale' V Era dus cu pluta, 0ice M$rris' #$cea i se pare palidă 7i lui însu7i, 1$cea unui p$rcu7$r grăsuliu care reAu0ă să:i dea 1$ie lupului mare 7i rău să intre în casă' 2ar nu:mi Aac prea multe, 7tii, griji că ai Ai Pescarul' V NuU 2e ceU V Fmule, tu e7ti orb, unu la m/năP Henr+ nu 0ice nimic, se uită d$ar -intă la un M$rris acum pr$Aund nelini7tit cu $chii săi în1ăpăia-i de sticlă' Qi M$rris g/nde7te: Dar chiar este orb1 Se 7n 4rte destul de bine pentru un tip orb333 Ki *elu; cum m+a ginit imediat ce+am ie"it, ce $ici de asta, nu+i ciudat1 V F să:mi -in ci$cuT, pr$mite el' ?ur pe 2umne0eu' V Bltce1a nu 1reau, spune Henr+ cu bl/nde-e' Bcum c:am lămurit asta, ce mi:ai adus, mai eJactU 5idică C2:ul : dar nu ca 7i c/nd s:ar uita la el, $bser1ă M$rris cu u7urare' V E:$ A$rma-ie, ăă, din 5acine' 2irt+spermU Qi:au un c$1er la piesa aia, 0here Did >ur ,o e !o1 Piesa aia 1eche de la Supremes' NumaT că ei $ c/ntă cam cu $ sută cinci0eci de bătăi pe minut' E:al dracuT de c$mic' Bdică, Aace praA canteceluT ăla p$p, $mule, îl d' de p'm4ntV 2irt+sperm, repetă Henr+' Nu se numeau înainte ?ane C+attTs ClitU% M$rris se uită la Henr+ cu $ 1enera-ie care ar putea de1eni u7$r iubire' V Chitaristul s$l$ din 2irt+sperm a *ondat, cum ar Ai, ?CC, $mule' Bp$i el 7i tipuT de la bas s:au certat pe:$ chestie p$litică, ce1a în legătură cu 2ean Kissinger 7i Henr+ Bches$n, 7i Lc%+ 2uc%+ : ăsta:i chitaristuT : 7i:a Aăcut singur A$rma-ie, adică 2irt+sperm' V 0here Did >ur ,o e !o1 0ice Henr+ că0ut pe g/nduri, după care îi dă C2:ul înap$i' Qi, ca 7i c/nd ar 1edea cum îi cade Aa-a lui M$rris: Nu p$t Ai 1ă0ut cu a7a ce1a : g/nde7te pu-in' 4agă:mi:l în dulapul din 1estiar' Triste-ea lui M$rris dispare 7i băiatul declan7ea0ă un 0/mbet s$lar'
+ ,irtysperm se traduce prin „spermă murdară", iar Jane %yatt-s .lit prin „.litorisul lui Jane %yatt" (n tr ! @;

V Mda, bineP S:a Aăcut, d$mnuT De+denP V Qi să nu te 1adă nimeni c/nd $ Aaci' Mai ales H$)ie S$ule' H$)ie e pu-in cam băgăci$s' Bi Aace bine să nu:l imi-i' V Nici 1$rbă, m$7uleP Gncă 0/mbind, înc/ntat de cum au decurs lucrurile, M$rris întinde m/na după clan-ă' V Qi, M$rrisU V MdaU V 2acă t$t îmi cun$7ti secretul, p$ate ar Ai mai bine să:mi spui Henr+' V Henr+U MdaP Nu:i a7a că asta e cea mai bună diminea-ă de 1ară pentru M$rris 5$senU 4a bine că nu' V Qi încă ce1a' V MdaU Henr@1 M$rris îndră0ne7te să:7i imagine0e $ 0i c/nd 1$r pr$gresa la Han% 7i M$rrie' V S'+)i )ii gura despre "obolan3 V Ri:am 0is deja că''' V 2a, 7i te cred' 2ar ispita 1ine t/r/7, M$rris6 ispita 1ine t/r/7 ca un h$n$aptea, sau ca un uciga7 în căutare de pradă' 2acă cede0i ispitei, $ să 7tiu' F să -i:$ mir$s pe piele ca pe:$ apă de c$l$nie pr$astă' Mă cre0iU V Bă''' mda' Qi chiar îl crede' Mai t/r0iu, c/nd 1a a1ea timp să se lase pe spate 7i să se relaJe0e, M$rris î7i 1a spune că asta:i $ idee abs$lut ridic$lă, dar da, în m$mentul acela, chiar crede în ea' Crede în el3 E ca 7i c/nd ai Ai hipn$ti0at' V Prea bine' Bcum du:te' Bm ne1$ie de reclamele la Bce Hard)are, Naglat Che1+ 7i Mr' Tastee 5ibs puse de$parte pentru primul segment de emisiune' V Clar' V 2e asemenea, meciul de aseară''' V Cic%man care a l$1it de pe margine într:a $pta repri0ăU B A$st $ chestie nas$ală' Bbs$lut, cum ar 1eni, necaracteristică pentru 4re)ers' V Nu, cred că ne trebuie turul c$mplet al lui Mar% D$retta dintr:a n$ua repri0ă' D$retta nu l$1e7te de multe $ri, iar Aanii îl plac' Nu:mi dau seama de ce' P/nă 7i un $rb 1ede că n:are ampl$are, mai ales de la dracu:n pra0nic unde stă' 2u:te, Aiule' Pune C2:ul în dulap 7i, dacă:l 1ăd pe 7$b$lan, $ să i:l dau' Sunt sigur c:$ să Aacă $ încercare'
@<

V Piesa a''' V Qaptea, 7aptea, rimea0ă cu haplea' N:$ să uit 7i n:$ să uite nici el' Bcum, du:te' M$rris îi mai aruncă $ ultimă pri1ire recun$scăt$are 7i se înt$arce înăuntru' Henr+ De+den, alias Me$rge 5athbun, alias 7$b$lanul de Cisc$nsin, dar 7i alias Henr+ Sha%e ,$ să ajungem 7i la asta, dar nu acum6 ceasul înaintea0ă repej$r., î7i mai aprinde $ -igară 7i trage ad/nc în piept' Nu 1a a1ea timp s:$ termine6 inA$rma-iile agric$le sunt deja în t$i ,p$rcii de tăiat se îngra7ă, gr/ul e în cre7tere, iar p$rumbul ajunge p/nă la $chiul unui eleAant., dar mai simte ne1$ia c/t$r1a Aumuri pentru a:7i recăpăta echilibrul interi$r' F 0i lungă, lungă se întinde în Aa-a lui, sA/r7indu:se cu Sărbăt$area Căp7unel$r de la casa de bătr/ni MaJt$n, casa aceea a $r$ril$r antice' 2umne0eu să:l apere de ghearele lui Cilliam IChipperK MaJt$n, 7i: a spus de multe $ri' 2acă ar trebui să aleagă să:7i trăiască ultimele 0ile la C4M 7i să:7i ardă Aa-a cu $ lampă de sudură, ar alege $ric/nd lampa de sudură' Mai t/r0iu, dacă nu 1a Ai c$mplet epui0at, p$ate că prietenul lui de mai înc$l$ pe drum îi 1a Aace $ 1i0ită 7i 1$r putea începe îndelung pr$misa lectură a 5asei umbrelor3 Bsta ar Ai $ desAătare' Cat de mult, se întreabă el, 1a reu7i M$rris 5$se să păstre0e secretul acela m$numentalU Păi, Henr+ bănuie7te că 1a aAla singur' Gi place prea mult de 7$b$lan ca să renun-e la el cu una, cu d$uă6 ăsta:i un lucru de netăgăduit' V 2ean Kissinger, murmură el' Henr+ Bches$n' Lc%+ 2uc%+' 2$amne, apără:ne' Mai trage un Aum din -igară, ap$i $ aruncă în găleata cu nisip' E timpul să se înt$arcă înăuntru, e timpul să retransmită turul c$mplet al lui Mar% D$retta din seara precedentă, e timpul să mai ia c/te1a teleA$ane din partea înAlăcăra-il$r Aani sp$rti1i din -inutul C$ulee' Qi e timpul ca n$i să ne luăm tălpă7i-a' Cl$p$tni-a bisericii luterane a bătut de $ra 7apte' Gn Erench Danding, lucrurile încep să prindă 1ite0ă' Nimeni nu 0ace mult în pat prin partea asta de lume, iar n$i trebuie să ne grăbim să punem capăt turului n$stru' Cur/nd, lucrurile au să se pună în mi7care 7i s:ar putea să se derule0e cu repe0iciune' T$tu7i, ne:am descurcat bine 7i nu mai a1em de Aăcut dec/t $ singură $prire p/nă să ajungem la destina-ia n$astră Ainală' Ne ridicăm pe curen-ii cal0i de aer ai 1erii 7i planăm pentru $ clipă l/ngă turnul K2CL ,ne aAlăm destul de apr$ape ca să au0im tic:tic:ticul
@>

semnali0at$rului 7i 0um0etul j$s 7i destul de sinistru al electricită-ii., uit/ndu:ne spre n$rd 7i pregătindu:ne de drum' Da treispre0ece %il$metri în am$nte se aAlă $ra7ul Mreat 4luAA, numit după dealul de calcar ce se înal-ă ac$l$' 2ealul are reputa-ia de:a Ai b/ntuit, pentru că în &999 un 7eA al tribului indian E$J ,Fchi Bgeri îl chema. 7i:a adunat t$-i luptăt$rii, 7amanii, Aemeile 7i c$piii 7i le:a spus să sară în g$l, ca să scape de $ribila S$artă pe care $ 0ărise el în 1ise' Supu7ii lui Fchi Bgeri, ca 7i ai lui ?im ?$nes&, au Aăcut ce li s:a cerut' Nu 1$m merge t$tu7i at/t de mult în am$nte6 a1em destule Aant$me cu care să dăm piept aici, în Erench Danding' Haide-i în schimb să mai 0burăm $ dată peste Nailh$use 5$) ,m$t$cicletele Harle+ au dispărut6 4ee0er St Pierre a plecat în Aruntea trupei Thunder Ei1e la ser1iciu, la berărie., peste [ueen Street 7i a0ilul MaJt$n ,ac$l$ se aAlă 4urn+, care 7i acum se uită pe Aereastră : pAui., către 4luAA Street' Bici mai că suntem din n$u în c/mp deschis' Chiar 7i acum, în sec$lul \\3, $ra7ele din -inutul C$ulee Aac repede l$c păduril$r 7i c/mpiil$r' Herman Street e la $ curbă la st/nga de 4luAA Street, într:$ 0$nă care nu: i t$cmai $ră7el de pr$1incie 7i nici t$cmai $ra7 mare' Bici, într:$ casă masi1ă de cărămidă aAlată la capătul unei paji7ti de un %il$metru încă nedesc$perită de c$nstruct$ri ,p/nă 7i aici sunt c/-i1a c$nstruct$ri, agen-i ne7tiut$ri ai alunec'riiF, l$cuie7te 2ale Milberts$n cu s$-ia sa, Sarah, 7i Aiul l$r 2a1id, în 1/rstă de 7ase ani' Nu putem 0ăb$1i mult, dar haide-i să intrăm măcar pentru $ clipă pe geamul de la bucătărie' E deschis, în deAiniti1, 7i a1em l$c să ne c$c$-ăm chiar aici pe tejghea, între caAetiera SileJ 7i prăjit$rul de p/ine' Da masă, citind 0iarul 7i îndes/ndu:7i în gură cereale Special K căr$ra nici nu le simte gustul ,a uitat 7i de 0ahăr, 7i de Aeliile de babană în supărarea care l:a cuprins c/nd a 1ă0ut încă un artic$l semnat de Cendell Mreen pe prima pagină a HeraldF, stă însu7i 7eAul p$li-iei, Milberts$n' Gn diminea-a aceasta este, Aără:nd$ială, cel mai neAericit $m din Erench Danding' #$m Aace cur/nd cun$7tin-ă cu singurul său c$echipier în acest c$ncurs cu premii: surpri0ă, dar, pentru m$ment, să ne limităm la 2ale'
/ James %arren Jim" Jones (10$1-1012! - *ondatorul &rupării 3emplul Poporului, care a de'enit sinonim cu sinuciderea (n &rup după 12 noiem)rie 1012, când toţi mem)rii &rupării (01$! s-au sinucis prin otră'ire cu cianură după ce Jones le-a ordonat să-l ucidă pe 4eo 5yan, mem)ru al .on&resului 67A (n tr ! @@

Pescarul, î7i spune el cu triste-e, g/ndurile sale pe marginea acestui subiect Aiind A$arte asemănăt$are cu acelea ale lui 4$bb+ 2ulac 7i T$m Dund' De ce nu i+ai dat un nume pu)in mai de 7nceput de secol, cretin scrib'l'u "i+ncurc' lume1 5e a pu)in mai local1 Dahmerbo@, poate, asta ar *i *ost bine3 B, dar 2ale 7tie de ce' Bsemănările dintre Blbert Eish, care a ac-i$nat în Ne) S$r%, 7i băiatul l$r de:aici din Erench Danding sunt pur 7i simplu prea bune : prea gustoase : pentru a le ign$ra' Eish î7i strangula 1ictimele, a7a cum 7i Bm+ St Pierre 7i ?$hnn+ 3r%enham au A$st am/nd$i aparent strangula-i6 Eish î7i m/nca 1ictimele, a7a cum 7i Aata 7i băiatul au A$st am/nd$i aparent m/nca-i6 at/t Eish, c/t Qi indi1idul de acum dem$nstrau un apetit de$sebit pentru''' ei bine, pentru p$r-iunile p$steri$are ale c$rpului' 2ale se uită la cereale, ap$i aruncă lingura în ele 7i dă b$lul de$parte cu d$sul palmei' Qi scris$rile' Nu p$-i uita de scris$ri' 2ale aruncă $ pri1ire j$s spre ser1ieta sa, aAlată de:$ parte a scaunului ca un c/ine credinci$s' 2$sarul e în ea, 7i:l atrage a7a cum un dinte cariat 7i durer$s atrage limba' P$ate că reu7e7te să:7i -ină m4inile departe de el, cel pu-in c/nd e acasă, unde se j$acă de:a prinselea cu Aiul său 7i unde Aace drag$ste cu s$-ia, dar să:7i -ină mintea departe de el''' ăsta:i $ cu t$tuT altă ci$rbă de burtă, cum se spune dese$ri prin păr-ile astea' Blbert Eish i:a trimis $ scris$are lungă 7i detaliată mamei lui Mrace 4udd, 1ictima care i:a adus în cele din urmă bătr/nului canibal $ eJcursie pe scaunul electric' ,ICe Ai$r $ să Aie electr$cutareaPK umblă 1$rba că le:a spus Eish temniceril$r săi' ISingurul pe care nu l:am încercatPK. Criminalul de acum a scris 7i el scris$ri asemănăt$are, una adresată lui Helen 3r%enham, cealaltă tatălui lui Bm+, gr$0a1ul ,dar sincer îndureratul, după c/te 7i:a dat seama 2ale. Brmand I4ee0erK St Pierre' Br Ai bine dacă 2ale ar putea crede că scris$rile acestea au A$st scrise de cine 7tie ce încurcă lume care, altAel, n:are nici:$ legătură cu crimele, dar am/nd$uă c$n-ineau inA$rma-ii care au A$st ascunse de $chii presei, inA$rma-ii pe care e de presupus că numai criminalul le putea de-ine' Gn cele din urmă, 2ale cedea0ă ispitei ,c/t de bine ar în-elege asta Henr+ De+den. 7i în7Aacă ser1ieta' F deschide 7i pune un d$sar gr$s ac$l$ unde s: a aAlat înainte b$lul cu cereale' Pune ser1ieta înap$i l/ngă scaun, după care deschide d$sarul ,p$artă titlul ST P3E55E(35KENHBM, nu pescarul.'
@"

Trece peste A$t$graAiile Aăcute la 7c$ală care:-i sA/7ie suAletul a d$i c$pii 0/mbit$ri, cu c/-i1a din-i lipsă, peste rap$artele medicului legist al statului, rap$arte prea îngr$0it$are să Aie citite, 7i peste A$t$graAiile de la l$cul Aaptei prea îngr$0it$are să Aie pri1ire ,a, dar el trebuie să se uite la ele, din n$u 7i din n$u, trebuie să se uite la ele : lan-urile m/njite cu s/nge, mu7tele, $chii deschi7i.' Mai sunt 7i di1erse transcrieri, cea mai lungă Aiind a unui inter$gat$riu luat lui Spencer H$1dahl, cel care l:a găsit pe băiatul Aamiliei 3r%enham 7i care a A$st c$nsiderat, pentru A$arte scurt timp, suspect' Lrmea0ă Jer$c$pii a trei scris$ri' Lna le:a A$st trimisă lui Me$rge 7i Helen 3r%enham ,adresată d$ar lui Helen, dacă asta a1ea 1re$ imp$rtan-ă.' Lna a ajuns la Brmand I4ee0erK St Pierre ,adresata. pe deasupra, eJact în Aelul ăsta, cu t$t cu p$reclă.' B treia îi Ausese trimisă lui Mrace 4udd, din Ne) S$r% Cit+, după uciderea Aiicei sale la sA/r7itul t$amnei lui &8 9' 2ale le a7a0ă pe t$ate trei una l/ngă cealaltă' !race mi+a stat 7n poal' "i m+a s'rutat3 &+am hot'r4t s+o m'n4nc3 B7a îi scrisese Eish d$amnei 4udd' :m@ mi+a stat 7n poal' "i m+a 7mbr')i"at3 &+am hot'r4t s+o m'n4nc3 B7a:i scrisese lui 4ee0er St Pierre c$resp$ndentul său, 7i să mai mire pe cine1a că bărbatul amenin-ase să ardă din temelii sec-ia de p$li-ie din Erench DandingU Dui 2ale nu:i place de nemernicul ăla, dar trebuie să recun$ască că s:ar sim-i la Ael în l$cul lui' &+am dus la eta9 "i mi+am dat 9os toate hainele3 Ktiam c' dac' n+o *ac o s' mi le m4n9esc cu s4ngele ei3 Eish către d$amna 4udd' &+am dus 7n spatele cote)ului "i m+am dat 9os t'te hainele3 Ktiam c' de n+o *ac o s' mi le m4n9esc cu s4n9ele lui3 Bn$nimul către Helen 3r%enham' Qi aici apărea $ întrebare: Cum p$ate $ mamă să primească $ asemenea scris$are 7i să:7i păstre0e sănătatea mintalăU Era $are p$sibilU 2ale credea că nu' Helen a răspuns c$erent la întrebări, îi $Aerise chiar 7i ceai ultima dată c/nd s:a dus la ea, însă a1ea $ pri1ire sticl$asă, cernită, care sugera că mai Aunc-i$na d$ar din iner-ie' Trei scris$ri, d$uă n$i, una 1eche de apr$ape 7apte0eci 7i cinci de ani' Qi t$tu7i t$ate trei se aseamănă' Scris$area primită de St Pierre 7i cea primită de 3r%enham Auseseră scrise de m/na unui st/ngaci, p$tri1it eJper-il$r de la centru' H/rtia era $ Hammermill albă, simplă, u7$r de cumpărat de la $rice papetărie din Bmerica' PiJul A$l$sit Ausese pr$babil un 4ic : ei, iat' un indiciu'
@9

Eish către d$amna 4udd, în anul de gra-ie T : Nu am *utut+o d'"i a" *i putut de+a" *i rut3 : murit 1irgină' Bn$nimul către 4ee0er St Pierre: 6H am *utut+o d'"i a" *i putut de+a" *i rut3 : murit #8R!86L3 Bn$nimul către Helen 3r%enham: :sta te+ar putea lini"tiE 6H l+am *utut d'"i a" *i putut de+a" *i rut3 : murit #8R!86 Da asta, 2ale răm/ne Aără cu1inte, 7i:$ 7tie bine, dar speră că nu nebun de legat' Eăpta7ul ăsta, de7i n:a semnat scris$rile cu numele bătr/nului canibal, e clar că oia să se Aacă legătura' Eăcuse t$t p$sibilul să Aie a7a6 mai lipsise să lase c/-i1a păstră1i m$r-i l/ngă cada1re' Suspin/nd cu amărăciune, 2ale pune scris$rile înap$i în d$sar 7i d$sarul înap$i în ser1ietă' V 2aleU ScumpuleU #$cea ad$rmită a lui Sarah, din capul scăril$r' 2ale tresare 1in$1at ca unul care apr$ape că a A$st surprins Aăc/nd ce1a necu1iinci$s 7i:7i închide ser1ieta' V Sunt în bucătărie, strigă el' Nu e ne1$ie să:7i Aacă griji că:l 1a tre0i pe 2a1e+6 biatul d$arme bu7tean p/nă cel pu-in la 7apte trei0eci în Aiecare diminea-ă' V Mergi mai t/r0iu la slujbăU V Ghî' Merge dese$ri mai t/r0iu, ap$i î7i sc$ate p/rleala lucr/nd p/nă la 7apte sau $pt sau chiar n$uă seara' Cendell Mreen n:a Aăcut mare tam:tam pe seama acestui lucru''' cel pu-in nu p/nă acum, dar să nu 1$rbim înainte de 1reme' Eiecare cu canibalul luiP V Ldă Al$rile înainte să pleci, bineU N:a mai pl$uat de mult' V Sigur că da' Să ude Al$rile lui Sarah e:un lucru care:i place lui 2ale' C/nd -ine în m/nă Aurtunul de grădină g/nde7te cel mai bine' 2e la etaj nu 1ine niciun răspuns''' Gnsă 2ale nu i:a au0it 7lapii t/r7/indu:se înap$i spre d$rmit$r' B7teaptă' Qi, într:un t/r0iu: V Te sim-i bine, dragul meuU V E$arte bine, îi răspunde el, umpl/ndu:7i 1$cea cu ceea ce speră să Aie ni1elul c$rect de sinceritate' V Pentru că încă te A$iai în pat c/nd am ad$rmit' V Nu, mă simt bine' V Qtii ce m:a întrebat 2a1e+ aseară c/nd îl spălam pe părU
@8

2ale î7i dă $chii peste cap' Lră7te discu-iile astea la distan-ă' Sarah pare să le ad$re' Se ridică 7i î7i mai t$arnă $ cană de caAea' V Nu, ceU V B întrebat: IF să:7i piardă ta-i ser1iciulUK 2ale se $pre7te cu cana la jumătatea distan-ei către bu0e' V Qi tu ce ai spusU V Bm spus nu' 2esigur' V Btunci, ai spus ce trebuia' B7teaptă, dar nu asta e t$t' 2upă ce l:a injectat cu încă un dram de grijă $tră1it$are : psihicul Aragil al lui 2a1id, la Ael ca 7i lucrurile pe care i le:ar Aace cine1a anume băiatului, dacă 2a1id ar Ai at/t de nen$r$c$s să dea nas în nas cu el :, Sarah î7i t/r7/ie7te pici$arele înap$i în d$rmit$r 7i, pr$babil, sub du7ul din baia alăturată' 2ale se înt$arce la masă, s$arbe din caAea, ap$i î7i ac$peră Aruntea cu m/na 7i închide $chii' Gn clipa aceasta 1edem eJact c/t e de speriat 7i de trist' 2ale nu are dec/t patru0eci 7i d$i de ani 7i $biceiuri cumpătate, dar în lumina crudă a dimine-ii care pătrunde pe geamul prin care am intrat n$i, arată, pre- de:un m$ment, cel pu-in6 ca un $m b$lna1 de 7ai0eci de ani' ("i *ace griji pentru slujba sa, 7tie că dacă indi1idul care i:a ucis pe Bm+ 7i ?$hnn+ men-ine ritmul, apr$ape sigur 1a Ai înlăturat din p$st anul 1iit$r' G7i mai Aace griji 7i pentru 2a1e+''' de7i 2a1e+ nu e principala sa grijă, căci, precum Ered Marshall, nu p$ate c$ncepe ca Pescarul să:i ia singurul Aiu' Nu, cele mai multe griji 7i le Aace pentru ceilal)i c$pii din Erench Danding, pr$babil 7i c$piii din Centralia 7i Brden' Principala sa grijă e că pur 7i simplu nu e suAicient de bun să:l prindă de nemernic' Că acesta 1a Aace 7i $ a treia, a patra, p$ate chiar $ a unspre0ecea 7i d$uăspre0ecea 1ictimă' 2umne0eu îi e mart$r că a cerut ajut$r' Qi că l:a primit''' $arecum' 2e ca0 se $cupă 7i d$i detecti1i de la p$li-ia statală, iar tipul de la bir$ul E43 din Madis$n mai 1ine din c/nd în c/nd ,Gn chip inA$rmal, însă6 E43 nu Aace parte $Aicial din anchetă.' P/nă 7i ajut$rul primit din eJteri$r are $ tentă suprarealistă pentru 2ale, una pr$1$cată în pane de strania c$inciden-ă a numel$r l$r' Tipul de la E43 este agentul ?$hn P' 5edding' 2etecti1ii de la centru sunt Perr+ 4r$)n 7i ?eAAre+ 4lac%' B7a că:i are în echipă pe 4r$)n, 4lac% 7i 5edding''
8 9aro, ne&ru #i ro#u (n tr ! "!

P$tera Cul$ril$r, a7a le 0ice Sarah' T$-i trei Aac t$t p$sibilul să se în-eleagă că ei ac-i$nea0ă d$ar ca sprijin, cel pu-in pentru m$ment' Eac t$t p$sibilul să se în-eleagă că 2ale Milberts$n se aAlă în mijl$cul e1enimentel$r' Hristoase, c4t 7mi doresc ca ?ack s' accepte s'+mi dea o m4n' de a9utor la asta, g/nde7te 2ale' ,+a" *ace a9utor de "eri* 7ntr+o clip', eCact ca+ntr+un *ilm din+'la Mestern echi "i r'su*lat3 2a, chiar a7a' Gntr:$ clipă' C/nd a 1enit ?ac% în Erench Danding, acum apr$ape patru ani, 2ale n:a 7tiut care:i treaba cu cel pe care $Ai-erii săi l:au p$reclit numaidec/t H$ll+)$$d' C/nd au reu7it am/nd$i să:l prindă pe Th$rnberg Kinderling : da, micu-ul 7i in$Aensi1ul Th$rnberg Kinderling, greu de cre0ut, dar abs$lut ade1ărat : 7tia eCact care e treaba cu el' Fmul era cel mai bun detecti1 cu calită-i nati1e pe care 2ale îl înt/lnise în 1ia-a sa' Singurul detecti cu calit')i nati e, asta rei s' $ici3 2a, bine' Singurul3 Qi, chiar dacă munciseră br/nci la br/nci ,la insisten-ele eJclusi1e ale n$u:1enitului din D'B'., munca de detecti1 a lui ?ac% Ausese cea care dăduse r$ade' Bpr$ape că semăna cu unul dintre detecti1ii ăia din căr-i''' Hercule P$ir$t, Eller+ [ueen, unul de calibrul l$r' Numai că ?ac% nu Aăcea t$cmai deduc-ii, 7i nici nu se l$1ea întruna la t/mplă cu degetul, 1$rbind Aără ast/mpăr despre Imicile celule cenu7iiK' El''' V El ascultă, murmură 2ale, 7i se ridică în pici$are' Se îndreaptă spre u7a din spate, ap$i se înt$arce după ser1ietă' F 1a pune pe bancheta din spate a patrulei sale înainte să ude r$ndurile cu Al$ri' Nu 1rea să 7tie A$t$graAiile alea îngr$0it$are în casă mai mult dec/t e strict necesar' 2l ascult'3 B7a cum $ ascultase pe ?anna Massengale, barmani-a de la Tapr$$m' 2ale n:a a1ut nici:$ idee de ce:7i petrecea ?ac% at/t timp cu gurali1a aia micu-ă6 îi trecuse prin g/nd chiar că d$mnul D$s Bngeles Pantal$ni de P/n0ă încearcă s:$ îmb/rlige, pentru ca, înt$rc/ndu:se acasă, să le p$ată p$1esti prietenil$r săi de pe 5$de$ 2ri1e că s:a înAruptat cu $ bucă-ică de br/n0ică în Cisc$nsin, ac$l$ unde aerul era curat 7i pici$arele lungi 7i 1/nj$ase' 2ar nici 1$rbă de asta' El asculta 7i, în cele din urmă, Aătuca îi spusese ce a7tepta el să audă'

"&

&dea, siguuur, oamenii au ticuri ciudate c4nd beau, 0isese ?anna' 2+un tip care 7ncepe s' *ac' a"a dup' reo dou' halbe3 G7i str/nsese nările cu buricele degetel$r''' numai că -in/nd palma înt$arsă în eJteri$r' ?ac%, c$ntinu/nd să 0/mbească Airesc, c$ntinu/nd să s$arbă dintr:un pahar cu apă minerală: 7ntotdeauna cu palma 7n eCterior1 :"a1 Qi imitase gestul' ?anna, sur/0/nd, pe jumătate înam$rată: 8eg$act, p'pu"'333 prin$i repede3 ?ac%: Hneori, am impresia3 5um 7l cheam' pe tipu; 'sta, scumpo1 ?anna: Kinderling3 /hornberg Kinderling3 B chic$tit' 6uma; c' dup+o b'utur' sau doo : imediat ce+a 7nceput cu treaba aia cu ciupeala + rea ca ta)i s'+i $ic' /horn@(3 ?ac%, t$t cu 0/mbetul pe bu0e: "i bea cum a gin Bomba@, scumpo1 Hn cub de ghea)', o pic'tur' de bitter1 N/mbetul ?annei a început să se $Ailească, Aătuca uit/ndu:se acum la el de parcă ar Ai A$st cine 7tie ce 1răjit$r: Da; d' unde "tii asta1 2ar nu c$nta de unde $ 7tia, pentru că asta a pus de Aapt capac cutiei 7i:a legat:$ cu $ Aundă Arum$asă:Arum$asă' Ca0 închis, j$c terminat, trage:-i Aerm$arul' Gn cele din urmă, ?ac% se înt$rsese cu a1i$nul la D$s Bngeles cu Th$rnberg Kinderling în cust$die : Th$rnberg Kinderling, un simplu 1/n0ăt$r de asigurări agric$le in$Aensi1 7i $chelarist din Centralia, care n: ar spune mar7 unui c/ine, care n:ar spune căcat nici dacă ar a1ea gura plină de el, care n:ar îndră0ni să:i ceară mamei tale $ gură de apă într:$ 0i caniculară, dar care $m$r/se d$uă pr$stituate în Fra7ul îngeril$r' Th$rn+ nu:7i strangulase 1ictimele6 î7i tăcuse treaba cu un cu-it de 1/năt$are 4uc%, pe care 2ale însu7i aAlase că:l cumpărase de la Dapham Sp$rting M$$ds, maga0ina7ul ăla sc/rb$s cu $ u7ă mai j$s de Sand 4ar, cel mai s$i$s reAugiu al be-i1il$r din Centralia' Pe:atunci, testul B2N îl -intuise pe Kinderling de nu:i mai mi7ca niciun Air de păr, însă ?ac% Ausese $ricum bucur$s să cun$ască 7i l$cul de pr$1enien-ă a armei' Gl sunase pers$nal pe 2ale să:i mul-umească, iar 2ale, care nu ajunsese nici$dată în 1ia-ă mai la 1est de 2en1er, Ausese em$-i$nat apr$ape într:un chip absurd de acest gest de p$lite-e' ?ac% spusese de mai multe $ri în cursul anchetei că nici$dată d$1e0ile nu:s prea multe atunci
1 6pinosul (n tr ! "

c/nd Aăpta7ul e un tip rău din născare, iar Th$rn+ Kinderling se d$1edise a Ai mai rău dec/t te puteai a7tepta' Bd$ptase tactica nebuniei, desigur, 7i 2ale : care sperase în sinea sa să Aie chemat pentru a depune mărturie : a A$st înc/ntat c/nd juriul a reAu0at argumentul 7i i:a dat c/te $ pedeapsă pe 1ia-ă pentru Aiecare crimă' Qi ce:a Aăcut t$ate astea p$sibileU Care Ausese primul pasU Păi, un $m care ascultase' Bt/ta t$t' Bscultase $ barmani-ă $bi7nuită ca s/nii să:i Aie pri1i-i cu p$Ată în 1reme ce, de cele mai multe $ri, cu1intele pe care le r$stea intrau pe:$ ureche a bărbatului care pri1ea p$Atici$s 7i ie7eau pe cealaltă' Qi pe cine mai ascultase H$ll+)$$d ?ac% înainte s:$ asculte pe ?anna MassengaleU Pe:$ pr$stituată de pe Sunset Strip, se părea''' sau mai degrabă un grup de pr$stituate' I5um spui la asta, totu"i1 se întreabă 2ale duc/ndu:se la garaj după 1rednicul său Aurtun' Hn c4rd de otrepe1 > hait' de cur e1F Niciuna dintre ele nu l:ar Ai putut recun$a7te pe Th$rnberg Kinderling din mai mul-i, pentru că acel Th$rnberg care 1enise în D'B' mai mult ca sigur că nu semănase cu acel Th$rnberg care trecea pe la c$mpaniile de pr$duse agric$le din C$ulee sau mai înc$l$, în Minnes$ta' Th$rn+ cel din D'B' purtase perucă, lentile de c$ntact în l$cul $chelaril$r 7i:$ mustăci$ară Aalsă' V Cel mai bine g/ndit lucru a A$st A$ndul de ten, 0isese ?ac%' Numai pu-in, numai at/t c/t să:l Aacă să semene cu un nati1' V Cursuri de act$rie în t$-i cei patru ani de la liceul din Erench Danding, răspunsese 2ale cu înd/rjire' Bm 1eriAicat' Nemernicul ăla mic l: a jucat pe 2$n ?uan în primul an de liceu, î-i 1ine să cre0iU F mul-ime de schimbări mici 7i 1iclene ,prea multe, se pare, ca un juriu să înghită 1arianta cu nebunia., însă Th$rn+ uitase de acel micu- semn distincti1 re1elat$r, trucul acela cu ciupitul năril$r cu palma înt$arsă spre eJteri$r' F pr$stituată î7i amintise însă asta 7i c/nd $ adusese în discu-ie : d$ar în trecere, 2ale nu se înd$ia c/tu7i de pu-in, eJact cum Aăcuse 7i ?anna Massengale : ?ac% $ au0ise' Pentru că el asculta' : sunat s'+mi mul)umeasc' *iindc' am a*lat pro enien)a cu)itului "i+a mai sunat o dat' ca s'+mi spun' reac)ia 9uriului, g/nde7te 2ale, dar atunci, a doua oar', a mai rut ce a3 Ki eu am "tiut ce era3 :m "tiut 7nc' dinainte s' deschid' gura3 Pentru că, de7i nu e:un detecti1 de geniu ca prietenul său din Statul Buriu, 2ale nu ratase să $bser1e nea7teptata 7i imediata reac-ie a bărbatului
";

mai t/năr în Aa-a peisajului din 1estul Cisc$nsinului' ?ac% se îndrăg$stise de -inutul C$ulee, iar 2ale ar Ai pus la bătaie $ sumă Arumu7ică pe Aaptul că Ausese drag$ste la prima 1edere' Era imp$sibil să c$nAun0i eJpresia Ae-ei sale c/nd au mers de la Erench Danding la Centralia, de la Centralia la Brden, de la Brden la Miller: mirare, plăcere, apr$ape un Ael de eJta0' Dui 2ale, ?ac% i se păruse că arăta ca un $m care 1ine într:un l$c unde n:a mai A$st nici$dată 7i desc$peră că s:a înt$rs acasă' V Măiculi-ă, nu mă mai satur de asta, îi spusese lui 2ale' Se aAlau am/nd$i în 1echea patrulă Caprice a lui 2ale, aia care se încăpă-/na să nu meargă în linie dreaptă ,7i une$ri i se bl$ca claJ$nul, lucru ce putea Ai st/njenit$r.' G-i dai seama ce n$r$c$s e7ti că trăie7ti aici, 2aleU Trebuie că e unul dintre cele mai Arum$ase l$curi din lume' 2ale, care trăise în C$ulee de c/nd se născuse, nu:l c$ntra0isese' Spre sA/r7itul ultimei l$r discu-ii despre Th$rnberg Kinderling, ?ac% îi amintise că îl rugase ,nu t$cmai în glumă, dar nici t$cmai în seri$s. să:i dea de 7tire dacă se sc$tea la 1/n0are 1re$ căsu-ă în partea sa de lume, ce1a aAară din $ra7' Qi 2ale 7tiuse pe dată după t$nul lui ?ac% : scăderea apr$ape anJi$asă a 1$cii sale : că 1remea glumel$r trecuse' V B7a că:mi e7ti dat$r, murmură 2ale, pun/ndu:7i Aurtunul pe umăr' Gmi e7ti dator, nemernicule' Sigur că i:a cerut lui ?ac% să:i dea ne$Aicial $ m/nă de ajut$r la ancheta Pescarului, dar ?ac% reAu0ase''' apr$ape cu un Ael de teamă' :m ie"it la pensie, 0isese brusc' Dac' nu "tii ce 7nseamn' cu 4ntul 'sta, Dale, 7l putem c'uta 7n dic)ionar 7mpreun'3 2ar e ridic$l, nu:i a7aU Sigur că da' Cum p$ate să Aie pensi$nat un $m ce n:a împlinit încă nici trei0eci 7i cinci de aniU Mai ales unul care e:at/t de al naibii de priceput la ceea ce AaceU V Gmi e7ti dator, iubitei, repetă el, merg/nd acum pe l/ngă marginea casei către r$binet' Nu e niciun n$r pe cer6 pelu0a bine udată e 1erde6 nu e nici urmă de alunecare, nu aici pe Herman Street' Qi t$tu7i, p$ate că e 7i p$ate că n$i îl sim-im' Ca un 0um0et nearm$ni$s, ca sunetul tutur$r acel$r 1$l-i m$rtali ce treceau prin cablurile turnului K2CL' 2ar am 0ăb$1it aici prea mult timp' Trebuie să ne ridicăm iar în 0b$r 7i să ne îndreptăm spre ultima n$astră destina-ie din această diminea-ă' Nu 7tim încă t$tul, dar 7tim trei lucruri imp$rtante: primul, că Erench Danding e:un $ra7 cuprins de:$ nelini7te înAi$răt$are6 al d$ilea, că $ m/nă de $ameni ,?ud+ Marshall, pentru început6 ap$i Charles 4urnside. în-eleg
"<

A$arte bine că neca0urile $ra7ului depă7esc cu mult cruntele Aapte ale unui singur criminal:ped$Ail nebun6 al treilea, că nu am înt/lnit pe nimeni în stare să recun$ască la ni1el c$n7tient A$r-a : alunecarea : care a cuprins acum $ră7elul acesta lini7tit de pe malul Alu1iului lui T$m 7i Huc%)' T$-i $amenii pe care i:am înt/lnit sunt, Aiecare în Aelul lui, la Ael de $rbi ca Henr+ De+den' Bcela7i lucrul e 1alabil 7i pentru cei pe care încă nu i:am înt/lnit : 4ee0er St Pierre, Cendell Mreen, P$tera Cul$ril$r' SuAletele n$astre t/njesc după un er$u' Qi chiar dacă s:ar putea să nu găsim unul ,în deAiniti1, ne aAlăm în sec$lul \\3, nu în 0ilele lui dTBrtagnan 7i ?ac% Bubre+, ci ale lui Me$rge C' 4ush 7i 2irt+sperm., p$ate 1$m găsi t$tu7i un $m care a *ost er$u într:$ 1reme îndepărtată' Haide-i, deci, să p$rnim în căutarea unui 1echi prieten, unul pe care l:am 0ărit ultima dată la distan-ă de $ mie 7ase sute de %il$metri sau chiar mai mul-i de:aici, pe malul Btlanticului neclintit' Bu trecut ani buni care, într:un anumit Ael, l:au împu-inat pe băiatul care a A$st6 a uitat multe 7i mare parte din 1ia-a de adult 7i:a petrecut:$ între-in/nd starea aceea de amne0ie' Gnsă el e singura speran-ă a Erench Dandingului, a7a că să ne ridicăm în aer 7i să 0burăm apr$ape drept spre est, înap$i peste păduri 7i c/mpii 7i dealuri line' Cel mai mult, 1edem %il$metri de teren agric$l neîntrerupt: lanuri $rd$nate de p$rumb, A/ne-e luJuriante, bucă-i galbene 7i măn$ase de lucerna' 2rumuri înguste 7i prăAuite duc la case albe de Aermă 7i la acareturile l$r c$nst/nd din hambare înalte, gr/nare, sil$0uri cilindrice din bl$curi de ciment 7i lungi maga0ii metalice cu utilaje' 4ărba-i în jachete de blugi se mi7că de:a lungul p$tecil$r bine bătute dintre case 7i hambare' Sim-im deja mir$sul luminii s$lare' 30ul său, b$gat în-esat de unt, dr$jdie, păm/nt, cre7tere 7i putreAac-ie, se 1a intensiAica pe măsură ce s$arele se 1a înăl-a pe cer 7i lumina sa Ai mai puternică' Sub n$i, But$strada 8; se intersectea0ă cu But$strada ;> în centrul micu-ei l$calită-i Centralia' Parcarea g$ală din spatele Sand 4ar a7teaptă 0g$m$t$asa s$sire a trupei Thunder Ei1e, care de $bicei î7i petrec după: amie0ile, serile 7i n$p-ile de s/mbătă ac$l$, în c$mpania mesel$r de biliard, a hamburgeril$r 7i:a halbel$r cu acea ambr$0ie pentru a cărei Aabricare 7i: au de1$tat 1ie-ile eJcentrice, cel mai de seamă pr$dus al Aabricii de bere Kingsland, Kingsland Ble, $ bere care:7i p$ate păstra m/ndria înspumată în
2 3om 6a:yer #i ;uckle)erry <inn, cele)rele persona=e ale lui 9ark 3>ain, căror a'enturi se des*ă#urau tot pe malul *lu'iului 9ississippi ">

t$1ără7ia $ricărei ale băuturi de acest s$i Aabricate într:$ micr$berărie particulară sau $ mănăstire din 4elgia' 2acă 4ee0er St Pierre, M$use 7i c$mpania spun că este cea mai bună bere din lume, de ce să le punem 1$rbele la înd$ialăU Nu d$ar că 7tiu mai multe despre bere dec/t n$i, dar au Aăcut, pe deasupra, apel la t$ate cun$7tin-ele, priceperea, eJperien-a 7i inspira-ia pură pe care le a1eau la disp$0i-ie pentru a Aace din Kingsland Ble un reper de seamă al artei berăritului' 2e Aapt, ei s:au mutat în Erench Danding pentru că berăria, pe care au ales:$ după $ atentă deliberare, era dispusă să lucre0e cu ei' Să in1$căm Kingsland Ble înseamnă să ne d$rim $ du7că sănăt$asă din această băutură, dar lăsăm ispita de$parte6 7apte 7i jumătate diminea-a e mult prea de1reme pentru $rice băutură în aAară de suc de p$rt$cale, caAea 7i lapte ,mai pu-in pentru alde Canda Kinderling, iar Canda c$nsideră berea, p/nă 7i pe cea Kingsland Ble, un supliment dietetic pentru 1$tca Brist$crat.6 7i ne aAlăm în căutarea 1echiului n$stru prieten 7i cel mai apr$piat de pr$Ailul unui er$u pe care:l puteam găsi, cel pe care l:am 1ă0ut ultima $ară în c$pilărie pe -ărmul Fceanului Btlantic' Nu a1em de g/nd să pierdem timpul6 suntem în mi7care, chiar aici 7i:acum' Kil$metrii trec iute pe sub n$i 7i, de:a lungul But$stră0ii 8;, c/mpiile se îngustea0ă pe măsură ce dealurile se înal-ă de:$ parte 7i de cealaltă' Cu t$ată graba n$astră, trebuie s' pricepem totul bine, trebuie s' edem unde ne situ'm3

"@

%
Gn urmă cu trei ani, 1echiul n$stru prieten a călăt$rit pe acest sect$r din 8; în scaunul pasagerului bătr/nei Caprice a lui 2ale Milberts$n, cu inima bubuindu:i nebună în piept, cu g/tul c$ntract/ndu:i:se 7i cu gura uscată, în 1reme ce prieten$sul 2ale ,pe:atunci d$ar un p$li-ist de pr$1incie pe care îl impresi$nase dinc$l$ de $rice limită ra-i$nală d$ar Aăc/ndu:7i meseria mai mult sau mai pu-in bine, at/t c/t i:a stat lui în puteri. îl ducea spre $ Aermă 7i cinci acri de păm/nt rămase lui 2ale de la tatăl său plecat în lumea drep-il$r' ID$c7$rul ăsta Arumu7elK putea Ai cumpărat la un pre- de nimic, dat Aiind că 1erii lui 2ale nu:l 1$iau în m$d special 7i nu a1ea 1re$ 1al$are pentru $ricine altcine1a' 2ale păstrase pr$prietatea din m$ti1e senti: mentale, însă nici el nu a1ea 1reun interes legat de ea' Bbia dacă 7tia ce A$l$s a1ea să -ină $ a d$ua casă6 7tia d$ar că:i răpea destul de mult timp ca s:$ între-ină, un lucru care i se părea ciudat de plăcut, dar ne care cu dragă inimă l:ar Ai dat altcui1a' Qi:n acel punct al rela-iei l$r, 2ale sim-ea un respect at/t de mare pentru prietenul n$stru, înc/t, departe de a:l deranja ideea ca ?ac% să l$cuiască în bătr/na casă a tatălui său, $ c$nsidera drept $ $n$are' C/t despre cel din scaunul pasagerului, era prea c$ple7it de reac-ia sa la peisaj : prea c$ple7it de peisaj : ca să mai Aie st/njenit de respectul lui 2ale' Gn împrejurări $bi7nuite, prietenul n$stru l:ar Ai dus pe admirat$rul său într: un bar lini7tit, i:ar Ai Aăcut cinste cu $ bere 7i i:ar Ai spus: ILite, 7tiu că ai A$st impresi$nat de ce am Aăcut, dar în deAiniti1, 2ale, nu sunt dec/t un simplu p$li-ist, eJact ca tine' Bt/ta t$t' Qi cu t$ată sinceritatea, sunt mult mai n$r$c$s dec/t merit să Aiu'K ,Qi ăsta ar Ai purul ade1ăr: de c/nd nu l:am mai 1ă0ut, prietenul n$stru a A$st binecu1/ntat, dacă asta e $ binecu1/ntare, cu un n$r$c at/t de mare înc/t nu mai îndră0ne7te să j$ace căr-i sau să parie0e la e1enimentele sp$rti1e' C/nd c/7tigi apr$ape de Aiecare dată, c/7tigul are gust de grepArut stricat'. Gnsă acestea nu erau împrejurări $bi7nuite 7i, în c$c$nul de sentimente care amenin-ase să:l Aacă praA încă de c/nd părăsiseră Centralia pe acest sect$r plat al But$stră0ii 8;, adula-ia lui 2ale abia dacă era perceptibilă' 2rumul acesta scurt spre un l$c pe care nu:l mai 1ă0use nici$dată i se părea $ mult am/nată călăt$rie spre casă: t$t ce 1edea părea încărcat de:un sens cun$scut, $ parte din el, în deAiniti1'
""

T$tul părea sacru' Qtia că 1a cumpăra l$c7$rul acela Arumu7el, indiAerent cum arăta 7i c/t c$sta, nu că pre-ul ar Ai putut Ai în 1reun Ael un impediment' Gl 1a cumpăra, 7i cu asta basta' #enera-ia lui 2ale îl aAecta d$ar at/t c/t să: 7i dea seama că 1a Ai ne1$it să:l A$r-e0e pe admirat$rul său să nu:i ceară un pre- mult prea mic' P/nă una:alta, se lupta cu lacrimile care 1$iau să:i umple $chii' 2e sus, 1edem 1ăile glaciale ce separă peisajul la dreapta de 8; ca urmele degetel$r unui uria7' El a 1ă0ut d$ar nea7teptatele drumuri înguste care se desprindeau din aut$stradă 7i se Auri7au în amestecul e lumină 7i întuneric' Eiecare drum spunea: merg pu)in "i a9ungem3 But$strada spunea: :sta e calea3 C$b$r/nd pri1irea, 1edem $ 0$nă de parcare pe marginea drumului, d$uă p$mpe de ben0ină 7i un ac$peri7 lung, cenu7iu, purt/nd înscrisul spălăcit MBMBN3NLD DL3 5FS6 c/nd el s:a uitat în dreapta 7i:a 1ă0ut, dinc$l$ de p$mpele de ben0ină, scările de lemn ce urcau la $ 1erandă largă 7i $spitalieră 7i la intrarea în maga0in, a a1ut impresia că deja a urcat de $ sută de $ri scările acelea 7i:a intrat să:7i cumpere p/ine, lapte, bere, carne rece gătită, mănu7i de lucru, $ 7urubelni-ă, $ pungă de cuie de ",@ cm 7i $rice altce1a îi mai trebuia din abunden-a de $biecte de u0 curent îngrămădite pe raAturi, a7a cum $ 1a Aace din 0iua aceea înc$l$, de $ sută de $ri 7i chiar mai mult' Cu cinci0eci de metri mai în j$s de aut$stradă, panglica albastru:cenu7ie a p/r/ului Tamarac% intră 7erpuind în 1alea N$r)a+' C/nd ma7ina lui 2ale a trecut p$de-ul de metal ruginit, p$de-ul a 0is: Bsta eP, iar bărbatul îmbrăcat în haine n$rmale, dar scumpe din scaunul pasagerului, care arăta ca 7i c/nd t$ate cun$7tin-ele sale despre -inutul rural le acumulase prin hubl$urile l$curil$r de l/ngă prima clasă ale a1i$anel$r transc$ntinentale 7i, de Aapt, nu 7tia să Aacă diAeren-a dintre gr/u 7i A/n, a sim-it că:i tresaltă inima' 2e cealaltă parte a p$dului, un indicat$r spunea 25LMLD #O33 NF5CBS' V Bsta e, a 0is 2ale, 7i:a c$tit la dreapta în 1ale' Prietenul n$stru 7i:a ac$perit gura cu m/na, înăbu7ind $rice sunet pe care inima sa surescitată l: ar Ai Aăcut să sc$ată' 3ci 7i c$l$, Al$ri sălbatice înAl$reau 7i se clătinau pe marginea drumului, unele curaj$ase 7i lumin$ase, altele pe jumătate ascunse într:$ pătură de 1erde 1ibrant' V C/nd străbat drumul ăsta, înt$tdeauna mă simt bine, a 0is 2ale' V Nu:i de mirare, a i0butit să r$stească prietenul n$stru'
"9

Maj$ritatea cel$r spuse de 2ale n:au reu7it să străpungă 1/rtejul de em$-ii care Aăcea ra1agii prin mintea 7i c$rpul pasagerului său' Bia:i 1echea Aermă a Aamiliei Dund : 1erii mamei mele' Qc$ala cu $ singură încăpere în care preda stră:străbunica era chiar ac$l$, numai că au dăr/mat: $ acum mult timp' Bsta de aici e casa lui 2uane Lpdahl, care nu mi:e rudă, sla1ă 2$mnului' 4/0 cea-ă b$lb$r$seală' Cea-ă b$lb$r$seală b/0' Bu mai trecut $ dată peste p/r/ul Tamarac%, apa lui albastru:cenu7ie scăpărăt$are r/0/nd 7i strig/nd: Hite c+am a9uns- Bu mai Aăcut $ curbă 7i $ b$gă-ie de Al$ri sălbatice luJuriante s:au aplecat 1esele spre ma7ină' Gn mijl$cul l$r, Ae-ele $arbe 7i atente ale gurii:leului s:au înclinat să înt/lnească Aa-a prietenului n$stru' F undă de em$-ie de$sebită de 1/rtejul deja eJistent, mai tăcută, dar la Ael de puternică, i:a adus un Ailm de lacrimi în $chi' Mura:leului, de ceU Mura:leului nu însemna nimic pentru elU S:a preAăcut că:i 1ine să ca7te 7i:a pr$Aitat de m$ment ca să:7i 7teargă $chii, sper/nd că 2ale n:a $bser1at' V Lite c:am ajuns, a 0is 2ale, că $bser1ase sau nu, 7i:a c$tit pe $ alee lungă 7i năpădită de 1erdea-ă, mărginită de Al$ri sălbatice 7i ierburi înalte, care părea să nu ducă nicăieri altunde1a dec/t la $ paji7te întinsă 7i printre grupuri de Al$ri înalte p/nă la 7$ld' 2inc$l$ de paji7te, c/mpii dungate urcau în pantă sire 1ersantul împădurit al dealului' Gntr:$ clipă $ să 1e0i 1echea casă a lui tăt/ne:meu' Paji7tea apar-ine casei, iar c/mpia le apar-ine 1eri7$ril$r mei 5and+ 7i Kent' Prietenul n$stru n:a 1ă0ut casa albă cu etaj care stă la capătul ultimei curbe a aleii p/nă în clipa c/nd 2ale Milberts$n a ajuns la mijl$cul c$tului, 7i n:a sc$s $ 1$rbă p/nă c/nd 2ale a parcat în Aa-a casei, a $prit m$t$rul 7i au c$b$r/t am/nd$i din ma7ină' 3ată aici Il$c7$rul ăla Arumu7elK, $ casă s$lidă, pr$aspăt 1$psită, minunat între-inută, m$destă, dar t$tu7i Arum$s pr$p$r-i$nată, i0$lată de drum, i0$lată de lume, la marginea urni paji7ti 1er0i 7i galbene inundate de Al$ri' V 2umne0eule, 2ale, a 0is el, e perAec-iunea întruchipată' Bici îl 1$m găsi pe A$stul n$stru t$1ară7 de drum, care în c$pilărie a cun$scut un băiat pe nume 5ichard Sbat 7i, $dată, pentru prea scurt timp, a mai cun$scut unul al cărui nume era, simplu, C$lA *' Gn această casă albă s$lidă, atrăgăt$are 7i i0$lată ne 1$m găsi 1echiul prieten, care, $dată, în c$pilărie, a călăt$rit de la un capăt la celălalt al -ării, de la un $cean la
0 4up (n tr ! "8

celălalt, în căutarea unui lucru Aundamental, a unui $biect necesar, un mare talisman, îi care, în p$Aida gr$a0nicel$r piedici 7i:a înspăim/ntăt$arel$r percale, a i0butit să găsească $biectul mult căutat 7i l:a A$l$sit cu chib0uin-ă 7i a7a cum trebuie' Care, am putea spune, a înAăptuit, er$ic, $ serie de mirac$le' Qi care nu:7i aminte7te nimic din t$ate acestea' Bici, pregătindu:7i singur micul dejun în bucătărie în 1reme ce:l ascultă pe Me$rge 5athbun la K2CL, îl găsim în cele din urmă pe A$stul l$c$tenent de p$li-ie din 2i1i0ia Fmucideri a districtului D$s Bngeles, ?ac% Sa)+er' ?ac% al n$stru, ?ac%+:băiete, cum $bi7nuia să:i spună mama sa, răp$sata Dil+ Ca1anaugh Sa)+er' Gl urmase pe 2ale prin casa g$ală, la etaj 7i j$s, în subs$l, admir/nd cum se cu1ine n$ul ca0an 7i b$ilerul pe care Milberts$n le instalase cu un an înainte să m$ară tatăl său, calitatea repara-iil$r pe care le Aăcuse de atunci înc$ace, strălucirea du7umelel$r, gr$simea i0$la-iei din p$d, s$liditatea Aerestrel$r, numer$asele Ainisaje me7te7ugite care:i cădeau sub $chi' V Mda, am muncit mult la l$c7$rul ăsta, i:a 0is 2ale' Era destul de bine între-inut încă de la început, dar îmi place să depun muncă Ai0ică' 2upă $ 1reme a de1enit un s$i de h$bb+' Fri de c/te $ri a1eam d$uă $re libere, în )ee%end sau altc/nd1a, mi:a A$rmat $biceiul să 1in aici 7i să trebăluiesc' Qtiu eu, p$ate m:a ajutat să simt că păstre0 legătura cu tata' B A$st un $m A$arte bun, tata' #$ia să Aiu Aermier, dar c/nd i:am spus că mă g/ndesc să intru în p$li-ie, m:a sus-inut p/nă la capăt' Qtii ce:a 0isU I2acă te apuci de agricultură cu suAletul înd$it, te iau la 7uturi în cur de diminea-a p/nă seara' F s:ajungi să te sim-i ca un cat/r' Mama ta 7i cu mine nu te:am adus pe lumea asta ca să de1ii un cat/r'K V Ea ce părere a a1utU a întrebat ?ac%' V Mama pr$1enea dintr:un 7ir lung de Aermieri, i:a răspuns 2ale' Era de părere că:mi 1$i da seama că a Ai un cat/r, în deAiniti1, nu e at/t de rău' C/nd a plecat dintre n$i, adică înainte cu patru ani de tata, se $bi7nuise cu g/ndul că sunt p$li-ist' Hai să ie7im pe u7a din bucătărie 7i să aruncăm $ pri1ire la paji7te, bineU Gn 1reme ce stăteau aAară 7i aruncau pri1irea aceea, ?ac% îl întrebase ne 2ale c/t 1$ia pentru casă' 2ale, care a7teptase întrebarea, scă0use cinci mii din minimum c/t el 7i Sarah cre0useră 1re$dată că ar $b-ine pe ea' Pe cine păcăleaU 2ale 1$ia ca ?ac% Sa)+er să cumpere casa în care crescuse : 1$ia
9!

ca ?ac% să l$cuiască apr$ape de el măcar d$uă săptăm/ni pe an' Qi dacă ?ac% nu $ cumpăra, nu a1ea s:$ cumpere nimeni' V #$rbe7ti seri$sU întrebase ?ac%' Mai îngr$0it dec/t ar Ai recun$scut, 2ale 0isese: V Mie mi se pare un t/rg cinstit' V Nu e cinstit pentru tine, rip$stase ?ac%' N:$ să te las să dai casa asta pe nimic numai pentru că:-i place de mine' 5idică pre-ul, sau plec' V 2aT 7tiu că 1$i, mahării de la $ra7, 1ă pricepe-i la neg$ciat' 4ine, să Aie cu trei mii mai mult' V Cinci, a 0is ?ac%' Sau am spălat putina' V S:a Aăcut' 2ar îmi Ar/ngi inima' V Sper ca asta să Aie ultima dată c/nd cumpăr ce1a de la 1$i, n$r1egieni 0g/rie:br/n0ă ce sunte-i, a 0is ?ac%' Eăcuse tran0ac-ia de la distan-ă, trimi-/nd plata de la D'B', Aăc/nd schimb de semnături prin AaJ, Aără ip$tecă, cu banii j$s, $chii la u7ă' Fricare ar Ai A$st trecutul lui ?ac% Sa)+er, î7i spusese 2ale, era mult mai a1ut dec/t $ricare alt $Ai-er de p$li-ie' 2upă c/te1a săptăm/ni, ?ac% reapăruse în mijl$cul unei t$rnade aut$create, aranj/nd să Aie cuplat teleA$nul 7i ab$namentul la curent trecut pe numele lui, lu/nd cu el, după t$ate aparen-ele, jumătate din maga0inul lui 5$+, tulind:$ la Brden 7i Da 5i1iere să:7i cumpere un n$u pat, lenjerie, tac/muri Qi 1eselă, $ale 7i crati-e din Aier turnat 7i:un set de cu-ite Erench, un cupt$r cu micr$unde c$mpact 7i:un tele1i0$r uria7, 7i:un echipament audi$ turn a7a de luci$s, negru 7i superb că 2ale, care Ausese in1itat a un pahar, a7a ca între prieteni, î7i Aăcuse s$c$teala că trebuia să Ai c$stat mai mult dec/t salariul său anual' Pe l/ngă astea, ?ac% mai Ausese multe alte lucruri, dintre care unele 2ale Ausese surprins să e ca puteau Ai cumpărate din Erench Danding, Cisc$nsin' Da ce i:ar trebui cui1a un tirbu7$n numit CineMaster în 1al$are de 7ai0eci 7i cinci de d$lariU Cine era $mul ăsta 7i din ce Ael de Aamilie pr$1eneaU Fbser1ase $ pungă purt/nd $ siglă necun$scută lui plină cu c$mpact: discuri : la pre-ul de cincispre0ece:7aispre0ece d$lari bucata, el a1ea sub $chi C2:uri în 1al$are de 1re$ d$uă sute de d$lari' Frice altce1a ar Ai A$st ade1ărat despre ?ac% Sa)+er, bărbatul era cu siguran-ă un mare c$nsumat$r de mu0ică' Curi$s, 2ale s:a aplecat, a sc$s d$uă carcase 7i:a pri1it imagini cu $ameni în general negri, în general cu instrumente lipite de bu0e sau 1/r/te în gură' CliAA$rd 4r$)n, Dester S$ung, T$mm+ Elanagan, Paul 2esm$nd'
9&

V N:am au0it nici$dată de $amenii ă7tia, a 0is' Ce:i asta, ja00, nuU V Bi nimerit:$, a răspuns ?ac%' Te:a7 putea ruga să mă aju-i să mut m$bila prin casă 7i să agă- tabl$uri, lucruri de Aelul ăsta, cam într:$ lună sau d$uăU F să trimit înc$ace $ mul-ime de lucruri' V Fric/nd' F idee minunată înAl$rise în mintea lui 2ale' V Hei, trebuie să:-i Aac cun$7tin-ă cu unchiul meu Henr+P -i:e chiar 1ecin, l$cuie7te cam la cinci sute de metri mai înc$l$ pe drum' B A$st căsăt$rit cu mătu7a mea 5h$da, s$ra tatei, care a murit acum trei ani' Henr+ e:un s$i de encicl$pedie a mu0icii bi0are' ?ac% n:a prins alu0ia cum că ja00ul ar Ai bi0ar' P$ate că era' Gn $rice ca0, pr$babil că lui 2ale îi suna bi0ar' V Nu credeam că Aermierii au destul timp să asculte mu0ică' 2ale a deschis gura 7i:a sc$s un r$p$t de r/s' V Henr+ nu:i Aermier' Henr+ e''' 5/njind, 2ale a ridicat m/inile cu palmele în sus 7i degetele ră7chirate, 7i s:a uitat în g$l, căut/nd cu1/ntul p$tri1it' V E într:un Ael in ersul unui Aermier' C/nd te înt$rci, $ să:-i Aac cun$7tin-ă cu el' F să:-i placă la nebunie' Qase săptăm/ni mai t/r0iu, ?ac% s:a înt$rs să înt/mpine Aurg$neta cel$r de la mutări 7i să le spună $amenil$r unde să pună m$bila 7i celelalte lucruri pe care le trimisese6 peste alte c/te1a 0ile, după ce î7i despachetase maj$ritatea cutiil$r, i:a dat teleA$n lui 2ale 7i TIa întrebat dacă mai 1rea să:i dea $ m/nă de ajut$r' Era $ra cinci într:$ 0i at/t de lentă că T$m Dand ad$rmise la bir$u, iar 2ale a 1enit Aără a se $b$si măcar să:7i schimbe uniA$rma' Prima lui reac-ie, după ce ?ac% i:a str/ns m/na 7i l:a in1itat înăuntru, a A$st de 7$c pur' 2upă ce:a Aăcut d$ar un singur pas dinc$l$ de prag, a încremenit, incapabil să mai Aacă 1re$ mi7care' Bu trecut d$uă sau trei secunde p/nă ce 7i:a dat seama că era un 7$c bun, un 7$c de plăcere' #echea lui casă Ausese transA$rmată: era ca 7i c/nd ?ac% Sa)+er îl păcălise 7i deschisese Aamiliara u7ă de intrare spre interi$rul unei cu t$tul alte case' Spa-iul din li1ing 7i p/nă în bucătărie nu semăna del$c nici cu spa-iul pe care 7i:l amintea din c$pilărie, nici cu cel curat 7i sterp din trecutul recent' ?ac% dec$rase casa dintr:$ Aluturare de baghetă, a7a i se părea, transA$rm/nd:$ astAel în ce1a ce abia dacă 7tia cum să:i spună : $ 1ilă pe C$asta de B0ur, sun apartament din Par% B1enue' ,2ale nu Ausese
9

nici$dată la Ne) S$r% sau în sudul Eran-ei'. Bp$i îl uimise că, în l$c să transA$rme 1echea casă în ce1a ce nu era, ?ac% pur 7i simplu 1ă0use în ea mai mult dec/t reu7ise 2ale 1re$dată să 1adă' Canapelele 7i A$t$liile de piele, c$1$arele strălucit$are, mesele late 7i lămpile discrete 1eniseră dintr: $ altă lume, dar se p$tri1eau perAect, de parcă ar Ai A$st Aăcute special pentru casa aceasta' T$t ce 1edea îl ademenea înăuntru 7i:a desc$perit că se p$ate mi7ca din n$u' V Fau, a Aăcut' 2aT chiar c:am 1/ndut casa cui trebuia' V Mă bucur că:-i place, a 0is ?ac%' Trebuie să recun$sc că 7i mie îmi place' Brată 7i mai bine dec/t mă a7teptam' V Eu ce trebuie să AacU 2eja t$ate sunt la l$cul l$r' V F să agă-ăm ni7te tabl$uri, a 0is ?ac%' :poi $r să Aie t$ate la l$cul l$r' 2ale bănuia că se reAerea la p$rtrete de Aamilie' Nu în-elegea de ce î:ar trebui cui1a ajut$r să agate c/te1a p$0e înrămate, dar dacă ?ac% a1ea ne1$ie de asisten-a sa, i:$ 1a da' Pe deasupra, A$t$graAiile a1eau să:i spună destul de multe despre Aamilia lui ?ac%, care încă repre0enta un subiect de mare interes pentru el' T$tu7i, c/nd ?ac% Ia c$ndus la un teanc de lă0i din lemn sprijinite de p$li-a din bucătărie, 2ale a a1ut din n$u sen0a-ia că răm/ne Aără cu1inte, că a intrat într:$ lume necun$scută' Dă0ile Auseseră Aăcute manual6 erau $biecte seri$ase c$nstruite să $Aere pr$tec-ie puternică, industrială' Lnele erau înalte de un metru jumătate:d$i metri 7i apr$ape la Ael de late' M$n7trii aceia nu c$n-ineau A$t$graAi cu mami 7i ta-i' Gnainte să le p$ată deschide, el 7i cu ?ac% au trebuit să A$r-e0e c$l-urile 7i să desprindă cuiele de pe margini' B A$st ne1$ie de:un eA$rt c$nsiderabil să ridice capacele' 2ale a regretat că n:a trecut pe acasă d$ar c/t să:7i dea j$s uniA$rma, care era le$arcă de sud$are pe c/nd el 7i ?ac% au sc$s din c$c$ni cinci $biecte dreptunghiulare grele, în1elite în straturi gr$ase de st$Aă' Qi mai erau încă multe lă0i de desAăcut' F $ră mai t/r0iu, au dus lă0ile g$ale în beci 7i s:au înt$rs să bea $ bere' Bp$i au tăiat straturile de p/n0ă, sc$-/nd la i1eală tabl$uri 7i desene într:$ 1arietate de rame, inclusi1 c/te1a care arătau ca 7i c/nd artistul le:ar Ai bătut singur în cuie din sc/nduri de 7$pr$n' Tabl$urile lui ?ac% repre0entau $ categ$rie pe care 2ale $ c$nsidera în termeni 1agi drept Iartă m$dernăK' Nu pricepea ce semniAica-ie a1eau unele dintre lucrurile acelea, de7i chiar îi plăceau apr$ape t$ate, mai ales 1re$ d$uă peisaje' Qtia că nu au0ise nici$dată de arti7ti, dar numele l$r, credea, ar Ai A$st recun$scute de genul de $ameni care l$cuiau în $ra7ele mari 7i Arec1entau mu0eele 7i galeriile'
9;

T$ată acea artă : t$ate imaginile acelea mari 7i mici aliniate acum pe p$deaua bucătăriei : îl uluiau, nu t$ate în chip plăcut' 3ntrase într:ade1ăr într:$ altă lume, 7i nu recun$7tea niciun reper din ea' Bp$i 7i:a amintit că el 7i ?ac% Sa)+er 1$r agă-a imaginile acelea pe pere-ii 1echii sale case părinte7ti' 3mediat, $ căldură nea7teptată a inundat această n$-iune 7i:a umplut:$ p/nă la reAu0' 2e ce să nu se îmbine din c/nd în c/nd lumile în1ecinateU Qi această altă lume nu era $are lumea lui ?ac%U V 4ine, bine, a 0is el' Mi:ar plăcea ca Henr+, unchiul de care:-i p$1esteamU Care l$cuie7te pu-in mai înc$l$ pe drumU Mi:ar plăcea să 1adă 7i el chestiile astea' Henr+, el ar 7ti să le aprecie0e la ade1ărata l$r 1al$are' V 2ar de ce n:ar putea să le 1adăU F să:l in1it la mine' V Nu -i:am spusU a întrebat 2ale' Henr+ e $rb' Tabl$urile au A$st agă-ate pe pere-ii din li1ing, pe cel de l/ngă scări, de j$s p/nă sus, în d$rmit$are' ?ac% a pus d$uă imagini mici în baia de la etaj 7i:n micu-a baie de ser1iciu de la parter' Pe 2ale au început să:l d$ară bra-ele de la -inutul ramel$r c/t timp ?ac% însemna l$curile unde trebuiau bătute cuiele' 2upă primele trei tabl$uri, î7i dăduse j$s cra1ata 7i:7i sume-ise m/necile, 7i sim-ea transpira-ia cum îi 7ir$ia din păr 7i:i curgea pe Aa-ă' Mulerul descheiat se Aăcuse le$arcă' ?ac% Sa)+er muncise la Ael de greu sau mai greu ca el, dar arăta ca 7i c/nd n:ar Ai Aăcut nimic mai ist$1it$r dec/t să se g/ndească la cină' V E7ti un Ael de c$lec-i$nar de artă, nuU a întrebat 2ale' Ri:a trebuit mult timp să str/ngi t$ate tabl$urile asteaU V Nu 7tiu destule ca să Aiu c$lec-i$nar, a 0is ?ac%' Tata a str/ns mare parte din t$ate astea în anii cinci0eci sau 7ai0eci' Qi mama a cumpărat c/te1a, atunci c/nd 1edea ce1a ce:i st/rnea interesul' Cum ar Ai acel micuEairAield P$rter de ac$l$, cu 1eranda 7i pelu0a 7i Al$rile' Micu-ul EairAield P$rter, nume care 2ale bănuia că:i apar-inea pict$rului, îi re-inuse aten-ia de:ndată ce el 7i ?ac% îl sc$seseră din ladă' Ln tabl$u ca acela chiar că:l puteai agă-a în li1ing' Bpr$ape că puteai pă7i într: un tabl$u ca acela' Ciudat era, g/ndea 2ale, că, dacă:l agă-ai în li1ing, maj$ritatea cel$r care ar intra nici nu l:ar $bser1a' ?ac% spusese ce1a despre cum că e bucur$s să sc$ată tabl$urile de la naAtalină' V 2eci, a 0is 2ale, pe astea )i le+au dat părin-iiU V De:am m$7tenit după ce a murit mama, a răspuns ?ac%' Tata a murit c/nd eram mic'
9<

V F, Air:ar, scu0e, s:a ple$7tit 2ale, ie7ind brusc din lumea în care îi in1itase d$mnul EairAield P$rter' Pr$babil că -i:a A$st greu să:-i pier0i tatăl a7a de t/năr' Credea că ?ac% îi $Aerise eJplica-ia aurei de distan-ă 7i i0$lare care Părea să:l în1ăluie mereu' Cu $ secundă înainte ca ?ac% să apuce să răspundă, 2ale 7i:a spus că asta era aiurea' Habar n:a1ea cum putea cine1a să ajungă precum ?ac% Sa)+er' V Mda, a recun$scut ?ac%' 2in Aericire, mama era 7i mai re0istentă' 2ale a apucat $ca0ia asta cu ambele m/ini' V Cu ce se $cupau ai tăiU Bi crescut în CaliA$rniaU V M:am născut 7i am crescut în D$s Bngeles, s:a c$nAesat ?ac%' Părin-ii mei lucrau în industria de di1ertisment, dar să nu:i judeci aspru pentru asta' Bu A$st ni7te $ameni de$sebi-i' ?ac% nu l:a in1itat să răm/nă la cină : asta l:a uimit pe 2ale' Gntr:$ $ră 7i jumătate, c/t le:a mai luat să agate restul tabl$uril$r, ?ac% Sa)+er 7i:a păstrat aerul de prietenie 7i bună disp$0i-ie, însă 2ale, care nu era degeaba p$li-ist, a sim-it ce1a e1a0i1 7i implacabil în aAabilitatea prietenului său: $ u7ă se întredeschisese pu-in, ap$i se tr/ntise' EJpresia I$ameni de$sebi-iK îi plasase pe părin-ii lui ?ac% în aAara discu-iei' C/nd au mai Aăcut pau0ă de:$ bere, 2ale a $bser1at l/ngă cupt$rul cu micr$unde d$uă plase de la $ băcănie din Centralia' Pe atunci era apr$ape $ra $pt, cu cel pu-in d$uă $re trecut de 1remea cinei în districtul Erench' ?ac% ar Ai putut bănui pe bună dreptate că 2ale m/ncase, dacă uniA$rma de pe el n:ar Ai A$st d$1ada clară a c$ntrariului' 3:a aruncat lui ?ac% într:$ d$ară $ întrebare despre cel mai greu ca0 pe care l:a re0$l1at 1re$dată 7i s:a dus la tejghea' #/rAurile r$7ii ca de marmură a d$uă Aleici de mu7chi de 1acă ie7eau din punga cea mai apr$piată' St$macul său a emis un 1aier re1erberant' ?ac% a ign$rat 0g$m$tul 7i:a 0is: V Ca0ul lui Th$rnberg Kinderling a A$st din t$ate pri1in-ele ca $rice alt ca0 din D'B' Mi:a prins cu ade1ărat bine ajut$rul tău' 2ale a priceput imediat' Gncă $ u7ă încuiată' Bceasta reAu0ase să se deschidă 7i numai c/t să 1/ri un Air de păr' Bici nu a1ea să aAle nimic din trecut6 trecutul Ausese bătut în sc/nduri' Qi:au terminat berile 7i:au agă-at ultimele tabl$uri' Gn următ$arele c/te1a $re, au discutat despre $ sută de lucruri, dar mereu între limitele pe care le stabilise ?ac% Sa)+er' 2ale era c$n1ins că întrebarea sa despre
9>

părin-ii lui ?ac% scurtase durata serii, dar de ce să Ai A$st a7aU Ce ascundea $mulU Qi de cine se ascundeaU 2upă ce 7i:au terminat treaba, ?ac% i:a mul-umit cu căldură 7i l:a c$ndus aAară la ma7ină, rete0/nd astAel $rice speran-ă a unei ră0g/ndiri de ultim m$ment, Ca0 închis, j$c terminat, trage:-i Aerm$arul, A$l$sind cu1intele nemu: rit$rului Me$rge 5athbun' Gn 1reme ce stăteau în întunericul înmiresmat sub mili$anele de stele spu0ite pe cer, ?ac% a suspinat de plăcere 7i:a 0is: V Sper că 7tii c/t î-i sunt de recun$scăt$r' Sincer, îmi pare rău că trebuie să mă înt$rc la D'B' Hit'+te c/t de Arum$s e t$tulP Gnt$rc/ndu:se în Erench Danding, ale lui Aiind singurele Aaruri c/t e de lungă But$strada 8;, 2ale s:a întrebat dacă părin-ii lui ?ac% Auseseră implica-i în cine 7tie ce parte a lumii di1ertismentului care:l st/njenea pe Aiul l$r, cum ar Ai p$rn$graAia' P$ate că tata regi0a pelicule seJ+, iar mama juca în ele' Famenii care Aăceau Ailme p$rc$ase pr$babil că înt$rceau banii cu l$pata, mai ales dacă Aăceau t$tul în Aamilie' Gnainte ca ceasul de %il$metraj să mai biAe0e $ sută de metri parcur7i, amintirea micu-ului EairAield P$rter îi Aăcu satisAac-ia pulbere' Nici:$ Aemeie care:7i c/7tiga eJisten-a Aăc/nd seJ în Aa-a camerei de luat 1ederi cu străini n:ar da at/-ia bani pe:un tabl$u ca acela' Haide-i să intrăm în bucătăria lui ?ac% Sa)+er' Herald+ul de diminea-ă 0ace desAăcut pe masă6 $ tigaie neagră str$pită recent cu ulei Pam stă deasupra unui cerc de Alăcări albastre iscate din $chiul st/ng din Aa-ă al araga0ului' Ln bărbat înalt, 01elt, cu aer distrat, îmbrăcat într:un tric$u LSC, jean7i 7i 7lapi italiene7ti de cul$area melasei bate cu telul c/te1a $uă crude într:un b$l de $-el in$Jidabil' Lit/ndu:ne la el cum se încruntă în g$l cu $chii a-inti-i mult deasupra b$lului strălucit$r, $bser1ăm că Arumu7elul băiat de d$ispre0ece ani pe care l:am 1ă0ut ultima dată într:$ cameră de la etajul al treilea al unui h$tel părăsit din Ne) Hampshire a de1enit un bărbat ale cărui trăsături Arum$ase c$ntribuie d$ar A$arte pu-in a ceea ce:l Aace interesant' Căci Aaptul că ?ac% Sa)+er este interesant se 1ede din prima clipă' P/nă 7i c/nd cine 7tie ce grijă lăuntrică îl Aace Arustrat, cine 7tie ce enigm', am putea spune 1ă0/nd acea încruntare c$ntemplati1ă, ?ac% Sa)+er nu p$ate să nu radie0e $ aut$ritate persuasi1ă' Numai uit/ndu:te la el, 7tii că e una dintre acele pers$ane la care ceilal-i apelea0ă atunci c/nd se simt nedreptă-i-i, amenin-a-i sau 0ădărnici-i de s$artă' 3nteligen-a, tăria de caracter 7i
9@

demnitatea i:au m$delat at/t de pr$Aund pr$Ailul trăsăturil$r, înc/t Aarmecul l$r este irele1ant pentru semniAica-ia pe care $ p$artă' Fmul acesta nu stă nici$dată să se admire în $glinda : 1anitatea nu j$acă niciun r$l în caracterul său' Este abs$lut l$gic că a A$st un agent în plină ascensiune în cadrul departamentului de p$li-ie din D$s Bngeles, că d$sarul îi dădea pe dinaAară de rec$mandări 7i că a A$st ales pentru mai multe pr$grame 7i cursuri de instruire sp$ns$ri0ate de E43 7i menite să ajute la perAec-i$narea agen-il$r cu p$ten-ial' ,C/-i1a dintre c$legii 7i superi$rii lui ?ac% au ajuns în secret la c$nclu0ia că, în jurul 1/rstei de patru0eci de ani, 1a ajunge inspect$r general într:un $ra7 precum San 2ieg$ sau Seattle, iar după al-i 0ece:cincispre0ece ani, dacă t$tul mergea bine, 1a Aace pasul următ$r spre San Erancisc$ sau Ne) S$r%'. Mai i0bit$r este Aaptul că 1/rsta lui ?ac% nu pare a Ai mai rele1antă ca Aarmecul său pers$nal: are aerul cui1a care a trăit multe alte 1ie-i înainte de aceasta, că a trecut prin l$curi 7i că a 1ă0ut lucruri ce depă7esc $ri0$ntul maj$rită-ii cel$rlal-i $ameni' Nu:i de mirare că 2ale Milberts$n îl admiră6 nu:i de mirare că 2ale î7i d$re7te cu ard$are asisten-a lui ?ac%' Gn l$cul lui, 7i el 7i:ar d$ri:$, însă nici n$i n:am a1ea mai mult n$r$c ca el' Fmul acesta s+a pensionat, a ie7it din j$c, scu0e, mare păcat 7i t$ate alea, dar $muT trebe să bată $uăle atunci c/nd 1rea să măn/nce $mletă, după cum i:a spus ?$hn Ca+ne lui 2ean Martin în Rio Bra o3 V Q:a7a cum 0isu:mi:a mămuca, r$ste7te ?ac% cu 1$ce tare pentru pr$priile:i urechi, mi:a 0is: IS$nn+ băieteK, a 0is, Ic/nT 2ucele orbea, tată lumea asculta, chiar 7:atunci c/nd le 0icea de:nghe-au apeleK, da, t$cm:a7a, aieste:s cu1intele iei ieg0acte, ieg0act cum mi le:$ 0is ea mie' 2upă $ jumătate de secundă, adaugă: V Gn diminea-a aia Arum$asă în 4e1erl+ Hills' Qi:n cele din urmă se c$ncentrea0ă la ceea ce Aace' Ce:a1em aici e:un $m impresi$nant de singur' Singurătatea i:e t$1ară7ă lui ?ac% Sa)+er de at/t de mult timp înc/t $ ia de:a gataa însă ceea ce nu reu7e7ti să repari în cele din urmă se transA$rmă:$ tapet, ne:am în-elesU F grămadă de lucruri, cum ar Ai parali0ia cerebrală 7i b$ala D$u Mehrig, ca să amintim d$ar d$uă, sunt mai rele ca singurătatea' Singurătatea Aace d$ar parte din pr$gram, at/ta t$t' P/nă 7i 2ale a $bser1at aspectul acesta al caracterului prietenului său 7i în p$Aida numer$asel$r sale calită-i, 7eAul n$stru de p$li-ie nu p$ate trece drept $ Aiin-ă umană de$sebit de pătrun0ăt$are'
9"

?ac% aruncă $ pri1ire la ceasul de deasupra araga0ului 7i 1ede că mai are patru0eci 7i cinci de minute înainte să trebuiască să meargă în Erench Danding 7i să:l ia pe Henr+ De+den la terminarea turei sale' Bsta:i bine6 are timp berechet, nu se pierde cu Airea, g/nd al cărui subteJt este: /otu+i 7n ordine "i eu n+am nici+o problem', mul)umesc *oarte mult de interes3 2iminea-ă, c/nd s:a tre0it, $ 1$ce mică i:a răsunat în cap anun-/nd: Sunt un )opilist3 4a nici 1$rbă, a g/ndit 7i i:a spus 1$cii să:l lase în pace' #$cea micu-ă se putea duce la dracuT' El renun-ase la meseria aia, nu 1$ia să mai audă de crime''' 333luminile unui carusel re*lectate pe tig a cheal' a unui negru care $ace mort pe cheiul Santa &onica333 Nu' Nu începe cu asta' Nu''' pur 7i simplu n:$ Aace, 7i cu asta basta' ?ac% $ricum n:ar Ai trebuit să se aAle în Santa M$nica' Santa M$nica a1ea -$pili7tii ei' 2in c/te 7tia el, erau $ adunătură bunicică de băie-i, de7i p$ate nu se ridicau la înăl-imea standardului stabilit de geniul acela, de asul ăla care era cel mai t/năr l$c$tenent din cadrul 2i1i0iei Fmucideri din D$s Bngeles, adică el însu7i' Singurul m$ti1 pentru care geniul 7i asul se aAlase prin păr-ile l$r era recenta despăr-ire de eJtrem de simpatica, sau cel pu-in relati1 simpatica, d$mni7$ară 4r$$%e Mreer din Malibu, $ scenaristă bine c$tată în genul pe care:l practica, adică al c$mediei r$mantice(de a1entură, dar 7i $ Pers$ană de:$ iste-ime, perspicacitate 7i Aarmec Ai0ic remarcabile, 7i, în 1reme ce g$nea spre casă de:a lungul Arum$asei p$r-iuni a But$stră0ii PaciAic C$ast de dinaintea ie7irii spre cani$nul Malibu, a că0ut Pradă unui necaracteristic m$ment de triste-e' Da c/te1a secunde după ce:a c$tit pe CaliA$rnia încline către Santa M$nica, a 1ă0ut inelul strălucit$r al r$-ii Eerris în1/rtindu:se deasupra 7iraguril$r de lumini 7i:a mul-imii pline de 1ia-ă de pe chei' Scena aceea i:a generat $ em$-ie u7$ară, sau $ slăbiciune em$-i$nantă' Sub imperiul m$mentului, a parcat ma7ina 7i:a mers pe j$s spre marea de lumini care străluceau puternic în întuneric' Lltima $ară c/nd 1i0itase cheiul din Santa M$nica, Ausese un băie-el de 7ase ani agitat care $ trăgea de m/nă pe Dil+ Ca1anaugh Sa)+er ca un c/ine care se 0bate în lesă' Ce s:a înt/mplat a A$st un accident' B A$st prea lipsit de sens ca să se cheme c$inciden-ă' C$inciden-a aduce la$laltă d$uă elemente p/nă atunci
99

Aără legătură între ele ale unei p$1e7ti mai mari' Bici nu se lega nimic 7i nu eJista nici:$ p$1este mai mare' Bjunse la intrarea împ$d$bită a cheiului 7i $bser1ă că, t$tu7i, r$ata Eerris nu se în1/rtea' 2easupra g$nd$lel$r g$ale at/rna un cerc de lumini statice' Pre- de:$ clipă, uria7a ma7inărie semăna cu un in1adat$r eJtraterestru, inteligent deghi0at 7i a7tept/ndu:7i timpul să p$ată Aace maJimum de pagube' ?ac% apr$ape că:l au0ea cum t$arce' :"a+i, g/ndi, o roat' Berris male*ic' + re ino+)i 7n *ire3 2"ti mai a*ectat dec4t ai rea s' recuno"ti3 Bp$i c$b$rî pri1irea înap$i la scena dinaintea sa 7i $bser1ă în sA/r7it că Aante0ia sa cu cheiul ascunsese un rău real, de1enit mult prea Aamiliar din cau0a pr$Aesiei sale' 2ăduse peste $ anchetă criminalistică aAlată în primele Aa0e' Lnele dintre luminile strălucit$are pe care le 1ă0use erau emise nu de r$ata Eerris, ci de gir$Aarurile ma7inil$r de patrulă ale P$li-iei Santa M$nica' Mai departe pe chei, patru $Ai-eri în uniA$rmă împiedicau $ mul-ime de ci1ili să treacă de cercul de siguran-ă marcat cu bandă galbenă în jurul unui carusel puternic luminat' ?ac% î7i spuse să lase t$tul baltă' Nu a1ea ce căuta ac$l$' Pe deasupra, caruselul îi tre0ea un sentiment nedeslu7it, $ gamă întreagă de sentimente del$c bine:1enite' Caruselul era mai înAi$răt$r dec/t r$ata Eerris $prită' Caruselele îl speriaseră înt$tdeauna, nu:i a7aU Cai pitici 1$psi-i încremeni-i l$cului cu din-ii de0g$li-i 7i cu st/lpi de $-el înAip-i în măruntaie : %itsch sadic' (ntoarce spatele, î7i 0ise' /e+a p'r'sit iubita "i ai o dispo$i)ie de+ plorabil'3 54t despre carusele333 C$b$r/rea bruscă a unei c$rtine mentale de plumb puse capăt discu-iei despre carusele' Sim-indu:se parcă îndemnat dinlăuntru, ?ac% pă7i pe chei 7i începu să înainte0e prin mul-ime' Era pe jumătate c$n7tient că Aăcea cel mai nepr$Aesi$nal lucru din cariera sa' C/nd ajunse în Aa-a $amenil$r aduna-i ac$l$, trecu pe sub banda galbenă aplec/ndu:se de spate 7i î7i arătă insigna unui p$li-ist cu Aa-ă de -/nc care încercă să:l trimită în spate' Lnde1a în apr$piere, un chitarist începu să c/nte $ piesă blues pe care ?ac% apr$ape c:$ recun$scu6 titlul ei î7i cr$i drum la supraAa-a min-ii sale, după care ie7i aAară din ra0a c$n7tiin-ei sale' P$li-istul c$pil îi aruncă $ pri1ire nedumerită 7i se duse să se c$nsulte cu unul dintre detecti1ii care stăteau l/ngă $ siluetă lungă la care ?ac% nu se
98

prea sim-ea capabil să se uite atunci' Mu0ica îl supăra' Gl supăra A$arte tare' 2e Aapt, îl sc$tea din min-i' 3ritarea sa era mult prea mare în c$mpara-ie cu cau0a ei, dar ce idi$t credea că agen-ii de la $mucideri a1eau ne1$ie de ac$mpaniament mu0icalU Ln cal 1$psit ridicat pe pici$arele din Aa-ă, împietrit în lumina crudă' Dui ?ac% i se crispa st$macul 7i, ad/nc în piept, ce1a cr/ncen 7i insistent, ce1a ce cu niciun pre- nu trebuia numit, se AleJi$nă 7i aruncă bra-ele în lături' Sau î7i întinse aripile' Bcel ce1a teribil î7i d$rea să iasă la lumină 7i să se Aacă 7tiut' Pentru scurt timp, ?ac% se temu că 1a trebui să 1$mite' C/nd trecu această sen0a-ie, a1u parte de un m$ment de:$ claritate supărăt$are' 2e bună 1$ie 7i nesilit de nimeni, pă7ise pe terit$riul nebuniei, iar acum era nebun' BltAel nu se putea spune' Spre el măr7ăluia, cu $ eJpresie minunat c$mbinată de neîncredere 7i Aurie, un detecti1 pe nume Bngel$ De$ne, înaintea transAerului său Aulger la Santa M$nica un c$leg de:al lui ?ac% cun$scut pentru apetitul său ne$st$it, înclinată spre 1i$len-ă 7i c$rup-ie, dispre- Aa-ă de ci1ili indiAerent de cul$are, rasă, credin-ă sau statut s$cial, 7i, să Aim sinceri, curajul 7i eJtrema sa l$ialitate Aa-ă de t$-i $Ai-erii de p$li-ie care respectau regulile j$cului 7i lucrau în bran7a lui, ceea ce însemna că se dedau la $rice nu:i putea înAunda' 2ispre-ul lui Bngel$ De$ne Aa-ă de ?ac% Sa)+er, care nu respectase regulile j$cului, îi egalase in1idia pentru succesul acestuia din urmă' Gn c/te1a secunde, tr$gl$ditul ăsta a1ea să:i suAle:n nas' Gn l$c să:ncerce să găsească $ cale de:a se eJplica tr$gl$ditului, el abera despre carusele 7i chitari7ti, pun/nd în $rdine amănuntele înnebunirii' Nu a1ea cum să se eJplice' EJplica-ia era imp$sibilă' Ne1$ia lăuntrică ce:l împinsese în p$stura aceasta c$ntinua să se Aacă sim-ită, însă ?ac% nici că i:ar Ai putut 1$rbi lui Bngel$ De$ne despre ne1$i lăuntrice' Qi nici nu i:ar Ai putut $Aeri $ eJplica-ie ra-i$nală căpitanului, în ca0 că De$ne depunea pl/ngere' P'i, e$i tu, a *ost ca "i c4nd m+ar *i 7mpins cine a de la spate, de parc' s+ar *i a*lat alt' persoan' la c4rm'333 Primele cu1inte care ie7iră pe gura spurcată a lui Bngel$ De$ne îl sal1ară de la de0astru' INu:mi spune c:ai 1enit aici cu bună 7tiin-ă, pu-$i ambi-i$s ce e7ti'K F carieră piraterească precum a lui De$ne îl eJpunea ine1itabil pe pirat la peric$lul unei anchete $Aiciale' Ln salt strategic la un departament dintr: un $ra7 1ecin nu te Aerea prea mult de săpăturile arhe$l$gice sub ac$perire
8!

pe care p$li-ia le Aăcea în d$sare 7i reputa-ii atunci c/nd presa nu:-i dădea de ales' F dată la 0ece sau d$uă0eci de ani, bine:inten-i$na-ii, c$ntestat$rii, p/r/ci$7ii, turnăt$rii, ci1ilii irita-i 7i p$li-i7tii prea pr$7ti să accepte regulile bine trasate ale j$cului î7i uneau A$r-ele, 1/rau $ b$mbă în curul presei 7i p$rneau $ $rgie cu băi de s/nge' Paran$ia radicală a lui De$ne, alimentată de sentimentul său de 1in$1ă-ie, îi sugerase imediat ideea că geniul de la $mucideri din D'B' ar 1rea să:7i adjudece merite suplimentare' B7a cum pre1ă0use ?ac%, suspiciunile lui De$ne sp$riră c/nd u spuse că Ausese atras ac$l$ ca $ insectă de lumina becului' 2e:ac$rd, s:a 7nt4mplat să dai peste ancheta mea' 4ine' Bcum ascultă: mă' 2acă în următ$arele 7ase luni, ba nu, dacă 1re$dată se+nt4mpl' să:-i aud numele într:un c$nteJt care nu:mi place, $ să te pi7i printr:un tub t$t restul 1ie-ii tale' Bcum cară:te dracului de aici 7i lasă:mă să:mi Aac meseria'K IBm 7ters:$, Bngel$'K Partenerul lui De$ne p$rni din cealaltă parte a cheiului strălucind de lumină' De$ne Aăcu $ grimasă 7i:i Aăcu semn să se ducă înap$i' Eără inten-ie, Aără să se g/ndească la asta, ?ac% î7i lăsă $chii să alunece pe l/ngă detecti1 7i:n j$s la cada1rul din Aa-a caruselului' Mult mai cu putere dec/t prima dată, creatura Aer$ce din mijl$cul pieptului său se AleJi$nă, se desAă7ură 7i:7i întinse aripile, bra-ele, ghearele, $rice ar Ai A$st, 7i cu ajut$rul unei gr$0a1e $pintiri încercă să rupă hă-urile' Bripile, bra-ele, ghearele 0dr$biră plăm/nii lui ?ac%' Cle7ti hid$7i i se împră7tiară în st$mac' EJistă $ Aaptă pe care un detecti1 de $mucideri, mai ales un l$c$tenent de $mucideri, nu trebuie s:$ c$mită nici$dată, iar aceea este următ$area: pus în Aa-a unui c$rp neînsuAle-it, nu trebuie să 1$mite' ?ac% se luptă să răm/nă de partea respectabilă a 3nter0isului' 4ila îi arse g/tlejul 7i el închise $chii' F c$nstela-ie de puncte sclipit$are îi apăru Aulgurant în d$sul ple$apel$r' Creatura, înAlăcărată 7i respingăt$are, se 0bătu în 0ăga0uri' ,umini re*lectate pe scalpul unui om negru "i chel care $ace mort l4ng' un carusel333 Nu tu' Nu, nu tu' 4ate c/t 1rei, dar nu p$-i să intri' Bripile, bra-ele, ghearele se retraseră6 creatura se mic7$ră, de1enind $ Aăr/mă inacti1ă' 5eu7ind să e1ite Eapta 3nter0isă, ?ac% desc$peri că p$ate deschide $chii' Habar nu a1ea c/t timp trecuse' Eruntea 0b/rcită a lui Bngel$ De$ne, $chii săi întunec$7i 7i gura carni1$ră apărură în c/mpul
8&

1i0ual 7i, de la $ distan-ă de cincispre0ece centimetri, $cupau t$t spa-iul disp$nibil' ICe Aacem aiciU Ne re1i0uim situa-iaUK ZMi:a7 d$ri ca idi$tul ăla să:7i pună chitara înap$i în cutie'K Qi:aceea a A$st una dintre cele mai ciudate turnuri ale serii' IChitarăU N:aud nici:$ chitară'K Nici eu, î7i dădu seama ?ac%' F pers$ană întreagă la mine n:ar încerca $are să:7i sc$ată din cap un asemenea epis$dU Să arunce gun$iul ăsta peste b$rdU Nu puteai *ace nimic cu el, nu:l puteai A$l$si, 7i:atunci de ce să:l mai -iiU 3ncidentul de pe chei nu însemna nimic' Nu se lega cu nimic altce1a dec/t cu sine însu7i 7i nu ducea nicăieri' Era de:a dreptul irele1ant, că nu a1usese nici:$ rele1an-ă' 2upă ce iubita:i dăduse papucii, ?ac% se pierduse cu Airea, suAerise $ abera-ie m$mentană 7i călcase nejustiAicat pe l$cul crimei ce apar-inea unei alte jurisdic-ii' Nu era altce1a dec/t $ gre7eală ru7in$asă' Peste cinci0eci 7i 7ase de 0ile 7i unspre0ece $re, geniul s:a strecurat în bir$ul căpitanului, 7i:a pus pe masă insigna 7i pist$lul 7i 7i:a anun-at, spre t$tala surprindere a acestuia, imediata ie7ire la pensie' Ne7tiind abs$lut nimic despre c$nAruntarea cu detecti1ul De$ne pe cheiul Santa M$nica, căpitanul n:a întrebat dacă eJistă 1re$ legătură între deci0ia l$c$tenentului său 7i un negru m$rt l/ngă un carusel $prit6 dacă ar Ai Aăcut:$, ?ac% i:ar Ai spus că e ridic$l' 6u 7ncepe cu asta, se sAătuie7te el, 7i se descurcă de minune să nu înceapă cu asta' Prime7te c/te1a scăpărări in1$luntare, nimic mai mult, instantanee ca de str$b$sc$p ale unui p$nei de lemn d/nd din c$pite, ale mutrei indispuse a lui Bngel$ De$ne, dar 7i ale unui alt lucru, $biectul care $cupa centrul $ricărei scene, cel care trebuie e1itat mai presus ca $rice''' Gn clipa c/nd apar aceste Aulgere imagistice, le trimite 7napoi3 Pare un eJerci-iu de magie' El Aace eJerci-ii de magie, magie bună' Qtie A$arte bine că aceste ispră1i cu g$nitul imaginil$r repre0intă $ A$rmă de aut$pr$tec-ie, iar dacă m$ti1ele din spatele ne1$ii sale pentru această, magie pr$tect$are răm/n neclare, ne1$ia e:un m$ti1 suAicient' C/nd treT să:-i Aaci $mletă, treT să ba-i $uăle, ca să cităm acea aut$ritate supremă, 2ucele Ca+ne' ?ac% Sa)+er are mai multe pe cap dec/t irele1an-ele sugerate de:$ 1$ce care a r$stit în s$mn cu1/ntul Ip$li-istK în A$rma lui c$pilărească'
8

Qi pe aceste pr$bleme î7i d$re7te să le p$ată trimite 7napoi prin eJecu: tarea unui truc de magie, însă aAurisitele pr$bleme reAu0ă să dispară6 îi dau t/rc$ale ca un trib de 1iespi' Lna peste alta, nu se descurcă at/t de bine, ?ac% al n$stru' Măs$ară timpul 7i se h$lbea0ă la $uă, care nu:i mai par t$cmai în regulă, de7i n:ar putea spune de ce' Fuăle se $pun interpretării' Fuăle sunt cele mai pu-in imp$rtante' Da periAeria c/mpului său 1i0ual, titlul de pe prima pagină din ,a Ri iere Herald pare să se ridice de pe A$aia tipărită 7i să plutească spre el' PESCB5LD GNCO GN D34E5TBTE GN''' Nu, ajunge6 se înt$arce c$mplet cu spatele, c$n1ins de îngr$0it$area idee că el însu7i a pr$1$cat t$ată treaba asta cu Pescarul' Cum ar Ai să Aie GN STBTEN 3SDBN2 sau GN 45FFKDSN, unde ade1ăratul Blbert Eish, un de0aJat chinuit cum altul nu s:a mai 1ă0ut, 7i:a găsit d$uă dintre 1ictimeU Treburile astea îl îngre-$7ea0ă' 2$i c$pii m$r-i, Aata Aamiliei Ereneau dată dispărută 7i pr$babil m$artă, păr-i ale c$rpului m/ncate, un lunatic care:l c$pia0ă pe Blbert Eish''' 2ale a insistat să:l atace cu inA$rma-ii' Bmănuntele i:au intrat în minte ca $ inAec-ie' Cu c/t aAlă mai multe : 7i pentru un $m care 1rea să răm/nă neatins de e1enimente, ?ac% a aAlat uimit$r de multe lucruri :, cu at/t mai multe $tră1uri îi plutesc prin s/nge, dist$rsi$n/ndu:i sim-urile' #enise în 1alea N$r)a+ Augind de:$ lume care se de1enise brusc nestat$rnică 7i elastică, parcă licheAiindu:se sub presiunea termică' Gn ultima sa lună la D$s Bngeles, presiunea termică de1enise insup$rtabilă' P$ten-iale lucruri gr$te7ti p/ndeau în spatele geamuril$r întunecate 7i:n spa-iile dintre clădiri, amenin-/nd să prindă A$rmă' Gn 0ilele libere, sen0a-ia că 0$aiele apei de spălat 1ase îi ung plăm/nii îl Aăcea să icnească după aer 7i să se lupte cu grea-a, a7a că lucra Aără $prire, re0$l1/nd astAel mai multe ca0uri ca nici$dată' ,2iagn$sticul pe care 7i:l pusese singur era că:l aAecta munca pe care $ Aăcea, însă nu putem nicicum da 1ina pe căpitan că a A$st uluit aAl/nd de demisia geniului'. E1adase în ungherul ăsta ne7tiut din inima -ării, acest adăp$st, acest rai la marginea unei paji7ti galbene, i0$lat de lumea amenin-ării 7i:a nebuniei, i0$lat la distan-ă de mai bine de trei0eci de %il$metri de Erench Danding, i0$lat la $ distan-ă bunicică p/nă 7i de drumul 1ăii N$r)a+' T$tu7i, straturile de i0$lare nu reu7iseră să:7i îndeplinească menirea' Ducrurile de care încearcă să scape c$lcăie din n$u în jurul său, aici în A$rtărea-a sa' 2acă s:ar lăsa pradă Aante0iil$r eg$centrice, ar trebui să tragă c$nclu0ia că
8;

lucruril$r de care a Augit le:au trebuit trei ani să:i ia urma 7i că, în cele din urmă, îl găsiseră' Gn CaliA$rnia, rig$rile meseriei îl c$ple7iseră6 acum, tulburările Cisc$nsinului de #est trebuie -inute la respect' Lne$ri, n$aptea t/r0iu, se tre0e7te cu ec$ul micu-ei 1$ci $tră1ite care se 1aită: !ata cu )opilia, nu mai reau, prea aproape, prea aproape3 Ce era prea apr$ape, la asta ?ac% Sa)+er reAu0ă să caute răspuns6 ec$ul d$1ede7te că trebuie neapărat să e1ite $rice altă c$ntaminare' #e7ti rele pentru 2ale, $ 7tie bine, 7i regretă de$p$tri1ă neputin-a sa de: a ajuta la anchetă 7i de a:7i eJplica reAu0ul prietenului său' Eundul lui 2ale e la bătaie, nu încape înd$ială în pri1in-a asta' E:un 7eA de p$li-ie bun, mult prea bun pentru Erench Danding, însă a judecat gre7it mi7cările p$litice 7i i: a lăsat pe cei de la centru să:i întindă $ cursă' Cu t$ată aparen-a l$r de respect pentru aut$ritatea l$cală, detecti1ii 4r$)n 7i 4lac% se dăduseră la Aund, Aăcuseră un pas în lateral 7i:i dăduseră 1$ie lui 2ale Milberts$n, care credea că ace7tia îi Aac un Aa1$r, să:7i pună la-ul de g/t' Păcat, dar 2ale t$cmai a aAlat că stă pe:un e7aA$d cu un sac negru tras peste cap' 2acă Pescarul mai $m$ară un singur c$pil''' Ei bine, ?ac% Sa)+er î7i trimite regretele sale cele mai pr$Aunde' Bcum nu p$ate Aace un mirac$l, scu0e' ?ac% are pe cap pr$bleme mai presante' Penele r$7ii, de pildă' 2in:acelea mici' Penele micu-e 7i r$7ii îl pre$cupă mult mai mult pe ?ac%, 7i l:au pre$cupat, în p$Aida încercăril$r sale de:a le alunga prin magie, cu $ lună înainte să înceapă crimele' Gntr:$ diminea-ă, pe c/nd ie7ea din d$rmit$r 7i p$rnea pe scări în j$s să:7i pregătească micul dejun, $ singură pană r$7ie, una mai mică dec/t dege-elul unui bebelu7, a p'rut să plutească din ta1anul înclinat din capul scăril$r' Gn urma ei, au mai 1enit spre el alte d$uă sau trei' F bucată $1ală de tencuială lată de cinci centimetri a p'rut să clipească 7i să se deschidă ca un $chi, iar $chiul a eliberat $ jerbă densă 7i gr$asă de pene care s:au desprins din ta1an ca aruncate printr:un pai' F eJpl$0ie de pene, un uragan de pene, i:a că0ut peste piept, peste bra-ele ridicate, peste cap' 2ar asta''' Bsta nu s:a înt/mplat nici$dată' S:a înt/mplat altce1a, 7i:i luase un minut sau d$uă să priceapă ce' Ln neur$n năbădăi$s a dat un rateu' Ln recept$r mental a înghi-it substan-a chimică nep$tri1ită sau a înghi-it prea mult din substan-a care trebuia' C$mutat$arele care acti1au n$aptea c$nduct$arele de imagine au reac-i$nat
8<

la un semnal Aals 7i:au pr$dus un is 7n stare de eche3 #isul acesta a părut $ halucina-ie, însă halucina-ii a1eau be-i1ii cu creierul îmbibat de alc$$l, dependen-ii de dr$guri 7i nebunii, mai ales schi0$Arenicii paran$ici, cu care ?ac% a1usese de:a Aace de multe $ri în cursul 1ie-ii sale de -$pilist' El nu se încadra în niciuna dintre categ$riile acestea, nici măcar în ultima' Qtia sigur că nu era schi0$Aren:paran$ic sau $rice alt s$i de nebun' 2acă credeai că ?ac% Sa)+er era nebun, nebunul erai tu3 El are sută la sută încredere ,sau cel pu-in n$uă0eci 7i n$uă la sută. în sănătatea sa mentală' 2e$arece nu suAeră de halucina-ii, penele trebuie să:i Ai că0ut în cap într: un 1is cu $chii deschi7i' Singura altă eJplica-ie implică realitate, iar penele n:au a1ut nici:$ legătură cu realitatea' Ce Ael de lume ar Ai asta dacă ni s:ar putea înt/mpla asemenea lucruriU Pe nepusă masă, Me$rge 5athbun urlă: V Mă doare să spun asta, sincer mă d$are, căci iubesc buna n$astră echipă 4re), 7ti-i bine c:$ iubesc, dar 1in 1remuri c/nd iubirea trebuie să str/ngă din din-i 7i să accepte $ realitate dureroasa : să luăm ca eJemplu starea depl$rabilă a aruncăt$ril$r n$7tri' 4ud Selig, $, aici Houston3 P$-i, rogu+te, să te înt$rci imediat pe păm/ntU Qi un orb ar putea arunca mai multe mingi 1alabile dec/t adunătura aia de TFDFMBC3, 5BTBR3 Q3 B3L53R3P 4unul 7i bătr/nul Henr+' Henr+ îl j$acă at/t de bine pe Me$rge 5athbun înc/t chiar îi 1e0i petele de sud$are de la subsu$ri' Gnsă cea ai bună născ$cire a lui Henr+ : după părerea lui ?ac% : trebuie să e întruchiparea aia în t$n cu 1remurile, degajată 7i inAluentă a lui Henr+ Sha%e ,I7eicul, 7armul, 7$cul BrabieiK., care p$ate, dacă are disp$0i-ia necesară, să:-i spună ce cul$are a1eau 7$setele lui Dester S$ung în 0iua c/nd a înregistrat Shoe Shine Bo@ 7i ,ad@ Be !ood 7i să descrie interi$rul a d$uă du0ini de cluburi de ja00 Aaim$ase, dar maj$ritatea demult suc$mbate' 333"i 7nainte s' ne cu*und'm 7n *oarte r'coroasa, *oarte *rumoasa, *oarte simpatica mu$ic' "optit' 7ntr+o duminic' la #illage #anguard de Bill 2 ans /rio, ar trebui s' aducem un prinos de respect celui de+al treilea ochi, ochiul l'untric3 Haide)i s' onor'm ochiul l'untric, ochiul imagina)iei3 2 t4r$iu 7ntr+o dup'+amia$' 7ncins' de iulie 7n !reenMich #illage, 6eM Gork 5it@3 Pe Se enth : enue South inundat' de soare, intr'm la umbra marchi$ei de la #anguard, deschidem o u"' alb' "i 7naint'm de+a lungul unor sc'ri lungi "i 7nguste spre o pe"ter' subteran' 7nc'p'toare3 &u$ican)ii urc' pe scen'3 Bill 2 ans se a"a$' pe banca
8>

pianului "i 7nclin' din cap spre public3 Scott ,aBaro 7"i 7mbr')i"ea$' basul3 Paul &otian 7"i ridic' periu)ele3 2 ans las' capul 9os, 9os de tot, "i pune m4inile pe clape3 Pentru cei care au pri ilegiul s' se a*le acolo, nimic nu a mai *i ca 7nainte3 M+ E$$lish Heart de Bill 2 ans /rio, li e la #illage #anguard, pe 2N iunie 1OP13 2u sunt ga$da dumnea oastr', Henr@ Shake + "eicul, "armul, "ocul :rabiei3 N/mbind, ?ac% t$arnă $uăle bătute în tigaie, le amestecă de d$uă $ri cu Aurculi-a 7i reduce pu-in Alacăra araga0ului' Gi trece prin g/nd că a uitat să pună de caAea' 2ucă:se' CaAeaua e ultimul lucru de care are ne1$ie6 p$ate bea suc de p$rt$cale' F pri1ire spre prăjit$rul de p/ine îi spune că a uitat 7i să prăjească p/inea de diminea-ă' Chiar are ne1$ie de p/ine prăjită, să Aie abs$lut necesară p/inea prăjită' M/nde7te:te la unt, g/nde7te:te la bucă-ile de c$lester$l care a7teaptă să:-i înAunde arterele' Fmleta e:un risc destul de mare6 de Aapt, are sen0a-ia că a spart mult prea multe $uă' Bcum ?ac% nu:7i mai amin:teste nici de ce:a 1rut să măn/nce $mletă' 5are$ri măn/ncă $mletă' 2e Aapt, înclină să cumpere $uă dintr:un sim- al dat$riei tre0it $ cele d$uă 7iruri de ad/ncituri pentru $uă din partea de sus a u7ii de la Arigider' 2acă $amenii n:ar trebui să cumpere $uă, de ce erau d$tate Arigiderele cu sup$rt pentru $uăU Strec$ară $ spatulă pe sub marginile $mletei t$t mai tare, dar încă lichidă, înclină tigaia să $ trimită într:$ parte, t$arnă ciupercile 7i arpagicul, după care rulea0ă amestecul re0ultat' 4un' Brată bine' Patru0eci de minune 1$luptu$ase de libertate se întind înaintea sa' Gn ciuda tutur$r lucruril$r, pare să Aunc-i$ne0e destul de bine' C$ntr$lul nu repre0intă $ pr$blemă în ca0ul de Aa-ă' 2esAăcut pe masa din bucătărie, ,a Ri iere Herald îi re-ine pri1irea' B uitat de 0iar' Niarul însă n:a uitat de el 7i:7i cere p$r-ia cu1enită de aten-ie' PESCB5LD GNCO GN D34E5TBTE GN 7i a7a mai departe' CE5CLD B5CT3C ar Ai Arum$s, dar nu, se apr$pie de masă 7i 1ede că Pescarul răm/ne cu încăpă-/nare $ pr$blemă l$cală' 2e sub titlu, numele lui Cendell Mreen sare 7i:i răm/ne în $chi ca $ pietricică' Cendell Mreen e:un para0it inteligent 7i $mnipre0ent, $ sursă neîntreruptă de iritare' 2upă ce cite7te primele d$uă paragraAe din artic$lul lui Mreen, ?ac% m$rmăie 7i se l$1e7te cu m/na peste $chi' Sunt $rb, Aace-i:mă arbitruP
8@

Cendell Mreen are încrederea de sine a unui atlet:er$u de pr$1incie care n:a plecat nici$dată de acasă' Gnalt, eJpansi1, cu un ciuA de păr r$7:bl$nd c/rli$n-at 7i:un p/ntece senat$rial, Mreen se plimbă -an-$7 prin barurile, sălile de judecată 7i tribunele publice din Da 5i1iere 7i c$munită-ile în1ecinate, împăr-ind din 7armul său sp$it' Cendell Mreen e:un rep$rter care 7tie să se p$arte ca atare, un jurnalist de m$dă 1eche, marea p$d$abă a 0iarului Herald3 Cu $ca0ia primei l$r înt/lniri, marea p$d$abă i:a Aăcut lui ?ac% impresia unui Aă-arnic de m/na a treia 7i, de atunci înc$ace, n:a găsit nici un m$ti1 să:7i re1i0uiască impresia' Cendell Mreen nu:i inspiră încredere' 2upă părerea lui ?ac%, Aa-ada s$ciabilă a rep$rterului ascunde $ capacitate limitată de în7elăt$rie' Mreen e:un lăudăr$s p$0/nd în Aa-a unei $glin0i, însă un lăudăr$s 7iret, iar creaturile de genul ăsta ar Aace $rice ca să:7i atingă sc$pul' 2upă arestarea lui Th$rnberg Kinderling, Mreen i:a s$licitat un inter1iu' ?ac% l:a reAu0at, a7a cum a reAu0at 7i cele trei in1ita-ii care au urmat mutării sale pe drumul 1ăii N$r)a+' 5eAu0urile sale nu l:au împiedicat pe rep$rter să înscene0e $ca0i$nale înt/lniri IaccidentaleK' Gn 0iua de după desc$perirea c$rpului lui Bm+ St Pierre, ?ac% a ie7it dintr:$ cură-ăt$rie de pe Chase Street cu $ cutie de cămă7i pr$aspăt spălate la subsu$ară, a dat să se îndrepte spre ma7ină 7i:a sim-it $ m/nă str/ng/ndu:i c$tul' B înt$rs capul 7i:a 0ărit, c$nt$rsi$nată într:un r/njet de Aalsă înc/ntare, rumena mască publică a lui Cendell Mreen' IHei, hei, H$ll+'K Ln sur/s aAectat de 7trengar' I #reau s' $ic, l$c$: tenente Sa)+er' Mă bucur c:am dat peste tine' Bici î7i aduci cămă7ile la spălatU Ducrea0ă bineUK I2acă nu te deranjea0ă nasturii rup-i'K I4ună p$antă' E7ti un tip c$mic, l$c$tenente' Dasă:mă să:-i 1/nd un p$nt' Spălăt$ria De 7ncredere, pe Third Street în Da 5i1iereU Sunt la înăl-imea numelui' Nema rupt, nema stricat' 2acă 1rei să ai cămă7ile spălate ca la carte, du:te înt$tdeauna la un gălbejit' Sam Dee, încearcă la el, l$c$tenente'K INu mai sunt l$c$tenent, Cendell' Spune:mi ?ac% sau d$mnul Sa)+er' Spune:mi 7i H$ll+)$$d, nu:mi pasă' 3ar acum'''K S:a dus spre ma7ină 7i Cendell Mreen l:a îns$-it' IPutem schimba c/te1a cu1inte, l$c$tenenteU Scu0e, ?ac%U QeAuT Milberts$n -i:e prieten apr$piat, 7tiu, dar ca0ul ăsta tragic''' $ Aeti-ă, din c/te
8"

se pare mutilată, $ribile lucruri''' nu ne:ai putea ajuta cu eJperien-a ta, să te implici, să ne $Aeri pri1ilegiul g/nduril$r taleUK I#rei să 7tii care sunt g/ndurile meleUK IFrice:mi p$-i spune, amice'K F răutate pură 7i iresp$nsabilă l:a împins pe ?ac% să:7i petreacă bra-ul pe după umerii lui Mreen 7i să 0ică: ICendell, bătr/ne, 1e0i ce p$-i să aAli despre un tip pe nume Blbert Eish' S:a petrecut în anii d$uă0eci'K IEishUK IE:i:s:h' 2intr:$ 1eche Aamilie pr$testantă din Ne) S$r%' Ln ca0 stupeAiant' #e0i ce p$-i să aAli'K P/nă în clipa aceea, ?ac% abia dacă c$n7tienti0ase că:7i amintea atr$cită-ile c$mise de bi0arul d$mn Blbert Eish' Măcelari mai recen-i : Ted 4und+, ?$hn Ca+ne Mac+ 7i ?eAAre+ 2ahmer : îl eclipsaseră pe Blbert Eish, Aără a mai p$meni de eJ$ticul Edmund Emil Kemper al 333:lea, care, după ce c$misese $pt crime, î7i decapitase mama, îi a7e0ase capul pe p$li-a 7emineului 7i:l A$l$sise ca -intă de dans' ,Gn chip de eJplica-ie, Edmund al 333:lea a 0is: IMi s:a părut un lucru p$tri1it'K. 7i t$tu7i, numele lui Blbert Eish, un eJemplar $bscur din trecut, ie7ise la supraAa-a min-ii sale 7i, c/nd îl r$stise, ajunsese la urechea a1idă a lui Cendell Mreen' Ce să:l Ai apucat1 Păi, asta era întrebarea, nuU H$pa, $mleta' ?ac% în7Aacă $ AarAurie din dulap, tac/muri dintr:un sertar, sare la araga0, $pre7te ga0ul 7i răst$arnă amestecul am$rA în AarAurie' Se a7a0ă 7i deschide Herald+ul la pagina >, unde cite7te despre Mill+ Kub+ care apr$ape c/7tigase l$cul al treilea la marea Aa0ă statală a c$ncursului de $rt$graAie' Mre7ise să scrie un singur cu1/nt: opopanaC3 EJact genul de 7tire pe care te a7tep-i s:$ cite7ti în 0iarul l$cal' 2ar, în $rice ca0, cum te p$-i a7tepta de la un c$pil să 7tie cum se scrie opopanaC1 ?ac% ia d$uă sau trei guri din $mletă înainte ca straniul gust din gură să:i distragă aten-ia de la m$nstru$asa nedreptate de care a1usese parte Mill+ Kub+' Mustul ciudat seamănă cu cel al gun$iului pe jumătate ars' Scuipă m/ncarea 7i 1ede un g$g$l$i de terci cenu7iu 7i legume crude, pe jumătate mestecate' Partea nem/ncată a micului său dejun nu arată nici ea mai apetisant' Ce să:7i prăjească $mleta6 a distrus:$ de:a dreptul' Dasă capul în păm/nt 7i b$mbăne' 3ci 7i c$l$ prin c$rp e străbătut de:un tremur ca un Air de electricitate desAăcut, care sc$ate sc/ntei ce:i ard g/tul, plăm/nii, $rganele ce:au început brusc să:i pulse0e' >popanaC, 7i spune'
89

&' duc de r4p'3 5hiar aici "i+acum3 6u, uit' c+am $is asta3 S'lbaticul opopanaC m+a prins 7n gheare, m+a scuturat cu temutul opopanaC al labelor sale de opopanaC "i are de g4nd s' m' arunce 7n turbulentul R4u >popanaC, unde o s'+mi 7nt4lnesc opopanaCul3 V Ce mi se înt/mplăU 0ice cu 1$ce tare' Sunetul acut al 1$cii sale îl sperie' Dacrimi de $p$panaJ îi în-eapă $chii de $p$panaJ 7i el se ridică m$rmăind de la $p$panaJ, aruncă lăturile la gun$i, clăte7te AarAuria 7i se h$tără7te că a cam s$sit 1remea să pună lucrurile la punct pe aici' Mata cu $p$panaJii' T$ată lumea gre7e7te' EJaminea0ă u7a Arigiderului, încerc/nd să:7i amintească dacă mai are un $u sau d$uă pe:ac$l$' Sigur că are: sunt cu grămada, în jur de n$uă sau 0ece, apr$ape suAiciente să umple un r/nd al l$ca7uril$r speciale din partea de sus a u7ii' N:ar Ai putut să le strice pe t$ate6 n:$ luase at/t de mult pe arătură' Str/nge u7a Arigiderului' Bbs$lut nep$Atită, 1i0iunea luminil$r reAlectate pe -easta ple7u1ă a negrului' 6u tu3 Pers$ana căreia i se adresea0ă nu e ac$l$6 pers$ana căreia i se adresea0ă apr$ape că nici nu e $ pers$ană în carne 7i $ase' 6u, nu, nu tu3 L7a se deschide sub presiunea degetel$r sale6 becul din Arigider luminea0ă raAturile pline' ?ac% Sa)+er pri1e7te sup$rtul pentru $uă' Pare să Aie g$l' F pri1ire mai atentă sc$ate la i1eală, adăp$stit în ultima sc$bitură de la capătul primului r/nd, pre0en-a unui $biect mic sub A$rmă de $u, c$l$rat într:$ nuan-ă palidă 7i delicată de albastru: un albastru n$stalgic, bl/nd, apr$ape întru t$tul p$sibil albastrul unui cer de 1ară a7a cum l:a 1ă0ut într:$ după:amia0ă de1reme un băie-el care stătea întins cu Aa-a în sus pe iarba din spatele unei Arum$ase pr$prietă-i re0iden-iale de pe 5$Jbur+ 2ri1e în 4e1erl+ Hills, CaliA$rnia' Fricine de-ine această pr$prietate re0iden-ială, băie-a7, p$-i paria t$t ce ai pe:un singur lucru: lucrea0ă în d$meniul di1ertismentului' ?ac% 7tie cum se nume7te nuan-a asta de albastru dat$rită unei atente cercetări a m$strel$r de cul$are Aăcută în t$1ără7ia lui Claire E1inrude, d$ct$r în medicină, $nc$l$g simpatic 7i eAicient, în peri$ada c/nd plănuiau să re1$psească bungal$):ul pe care:l împăr-eau pe:atunci în H$ll+)$$d Hills' Claire, d$ct$ri-a E1inrude, alesese această cul$are pentru d$rmit$rul principal6 el, recent înt$rs de la un superimp$rtant 7i absurd de selecti1 curs
88

de instruire pentru A$r-ele speciale de p$li-ie la [uantic$, #irginia, 7i pr$aspăt pr$m$1at la gradul de l$c$tenent, $ reAu0ase ca Aiind, hm, ei bine, p$ate pu-in prea rece' ?ac%, ai 1ă0ut 1re$dată un $u de măcăleandruU întrebase d$ct$ri-a E1inrude' Bi idee c/t sunt de Arum$aseU Fchii cenu7ii ai d$ct$ri-ei E1inrude s:au mărit în 1reme ce se întindea după bisturiul său mental' ?ac% intr$duce d$uă degete în sc$bitura pentru $u 7i ia dinăuntru $biectul mic, sub A$rmă de $u, de cul$area $ului de măcăleandru' Ca să 1e0i, e chiar un $u de măcăleandru' Lnul Ide:ade1ărateleaK, A$l$sind eJprimarea d$ct$ri-ei Claire E1inrude, un $u de măcăleandru sc$s din c$rpul unui măcăleandru, numit une$ri 7i prih$r cu pieptul r$7u' B7a0ă $ul în palma m/inii st/ngi' Bc$l$ răm/ne, $1alul ăsta albastru:pal de mărimea unui pecan' Capacitatea de g/ndire pare să:l Ai părăsit' Ce dracuT a Aăcut, a cump'rat un $u de măcăleandruU Gmi pare rău, nu, rela-ia asta nu merge, s: a 0is cu $p$panaJul, la maga0inul lui 5$+ nu se 1/nd $uă de măcăleandru, am u7chit:$ de aici' Gncet, rigid, sacadat ca un 0$mbi, ?ac% tra1ersea0ă bucătăria 7i ajunge la chiu1etă' Gntinde m/na st/ngă deasupra scurgerii din mijl$cul chiu1etei 7i dă drumul $ului de măcăleandru, care cade direct în disp$0iti1ul de măcinat resturile alimentare, irecuperabil' M/na dreaptă pune aparatul în mi7care, cu 0g$m$tele $bi7nuite' M/r, scr/7, har, un m$nstru se bucură de: $ gustărică bună' 4rr' Cablul electric 1iu se cutremură în el, răsp/ndind sc/ntei în 1reme ce se 0bate, însă el a de1enit 0$mbi 7i abia dacă bagă de seamă 7$curile lăuntrice' Lna peste alta, lu/nd t$tul în c$nsiderare, ceea ce ?ac% Sa)+er are cel mai mare cheA să Aacă acum''' 0hen the red, red333"+ 2in cine 7tie ce m$ti1, nu 7i:a sunat mama de mult, mult timp' Nu:7i dă seama de ce n:a Aăcut:$ 7i a cam s$sit 1remea s:$ Aacă' Nu mă mai măcăi cu măcălendri tăi' #$cea lui Dil+ Ca1anaugh Sa)+er, regina Ailmel$r de categ$rie 4, c/nd1a singurul său t$1ară7 într:$ cameră de h$tel din Ne) Hampshire, $ cameră plină de Aarmece, transcendent 7i rigur$s dată uitării, e eJact 1$cea pe care ?ac% simte ne1$ia s:$ audă acum' Dil+ Ca1anaugh e singura pers$ană din lume căreia îi p$ate 1$rbi despre ridic$la c$nAu0ie de
1? @nceputul piesei When the red, red robin comes bob, bob, bobbin' along , compusă ;arry %oods (n 10"8 #i cântată de-a lun&ul timpului de mai mulţi cântăreţi cele)ri, printre care #i 4ouis Armstron&, Ain& .ros)y #i .larence %illiams (n tr ! &!!

care se 1ede în1ăluit' Gn p$Aida 1agii 7i ned$ritei c$n7tienti0ări a trecerii dinc$l$ de grani-ele ra-iunii pure 7i, prin urmare, aduc/nd 7i mai mult în discu-ie nesigura sa sănătate mentală, se duce la capătul tejghelei, î7i ia teleA$nul m$bil 7i A$rmea0ă numărul Arum$asei pr$prietă-i re0iden-iale de pe 5$Jbur+ 2ri1e, 4e1erl+ Hills, CaliA$rnia' TeleA$nul din 1echea sa casă sună de cinci $ri, de 7ase $ri, de 7apte' 5idică un bărbat 7i, ai $ 1$ce Auri$asă, u7$r ame-ită, dist$rsi$nată de s$mn, 0ice: V Kimberle+''' despre $rice ar Ai 1$rba''' pentru binele tău''' sper să Aie A$arte, A$arte imp$rtant' ?ac% apasă but$nul r$7u 7i închide teleA$nul' F, 2$amne, $, la naiba, $, Air:ar să Aie' E d$ar cinci n$aptea în 4e1erl+ Hills, sau Cest)$$d, sau Hanc$c% Par%, sau $riunde c$respunde acum numărul acela' B uitat că mama lui e m$artă' F, la naiba, $, Air:ar să Aie, $, 2$amne, î-i 1ine să cre0iU 2urerea sa, care se t$t ascu-ise în străAundul Aiin-ei sale, se ridică din n$u să:l înjunghie, ca pentru înt/ia $ară, bang, AiJ în inimă' Gn acela7i timp, ideea că p/nă 7i pre- de:$ secundă a putut uita c' mama lui e moarta i se pare, 2umne0eu 7tie de ce, ire0istibil 7i eJtrem de c$mică' C/t de ridic$l p$-i AiU ?$arda l:a l$1it peste ceaAă 7i, Aără să 7tie dacă 1a i0bucni în h$h$te de pl/ns sau în strigăte sau în r/s, ?ac% simte un 1al scurt de ame-eală 7i se sprijină greu de tejghea' >r'tanie beat' de cap, î7i aminte7te cum spunea mama lui' Dil+ 1$rbea despre recent decedatul partener al răp$satului ei so) în 0ilele de după ce c$ntabilii bănuit$ri desc$periseră că partenerul, M$rgan Sl$at, î7i 1/r/se în pr$priile bu0unare trei pătrimi din 1enitul reali0at de numer$asele pr$prietă-i im$biliare ale Airmei Sa)+er & Sl$at' Gn Aiecare an de la m$artea lui Phil Sa)+er într:un a7a:numit accident de 1/năt$are, Sl$at Aurase mili$ane de d$lari, multe mili$ane, de la Aamilia răp$satului său partener' Dil+ a direc-i$nat scurgerile înap$i pe canalele p$tri1ite 7i:a 1/ndut jumătate din c$mpanie n$il$r ei parteneri, garant/ndu:i în acela7i timp Aiului său $ c$l$sală re0er1ă Ainanciară, Aără a mai p$meni de depunerea anuală care pr$duce d$b/nda pe care Aunda-ia pri1ată a lui ?ac% $ direc-i$nea0ă spre cau0e n$bile' Dil+ îl Aăcuse pe Sl$at în Aeluri 7i mai rele dec/t or'tanie beat' de cap, însă aceasta e sintagma pe care 1$cea ei i: $ r$ste7te în urechea lăuntrică' 2emult, în mai, î7i spuse ?ac%, pr$babil că a dat peste $ul ăla de măcăleandru într:$ plimbare pe paji7te, c/nd nu se g/ndea la nimic în m$d
&!&

special, 7i:l pusese în Arigider ca să nu se strice' Ca să:l păstre0e în siguran-ă' Pentru că, în deAiniti1, a1ea $ nuan-ă delicată de albastru, un albastru Arum$s, ca s:$ cităm pe d$ct$ri-a E1inrude' Gl păstrase în siguran-ă at/t de mult, că uitase c$mplet de el' M$ti1 pentru care, î7i dă el seama recun$scăt$r, 1isul acela cu $chii deschi7i îi arătase 1i0iunea unei eJpl$0ii de pene r$7iiP T$tul se înt/mplă cu un temei, $ric/t de ascuns ar Ai acela6 detensi$nea0ă:te 7i relaJea0ă:te destul c/t să nu mai Aii $ $rătanie beată de cap, 7i temeiul s:ar putea să iasă din ascun0ăt$are' ?ac% se apleacă deasupra chiu1etei 7i, de dragul unei împr$spătări lăuntrice 7i eJteri$are, î7i scuAundă Aa-a în d$uă cău7e pline de apă rece' Pentru m$ment, 7$cul eliberat$r alungă micul dejun ruinat, teleA$nul ridic$l 7i Alash:urile de imagini c$r$0i1e' E timpul să:7i lege 7ireturile 7i s:$ ia din l$c' Gn d$uă0eci 7i cinci de minute, cel mai bun prieten 7i singurul sAătuit$r al lui ?ac% 1a ie7i, înc$njurat de $bi7nuita:i aură a percep-iei multidirec-i$nală, pe u7a din Aa-ă a clădirii K2CL:BM din cărămidă arsă 7i, duc/nd Alacăra brichetei sale de aur la capătul unei -igări, 1a înainta u7$r pe tr$tuar spre Peninsula 2ri1e' 2acă Percep-ia sa multidirec-i$nală îi 1a da de 1este că:l a7teaptă cami$neta lui ?ac% Sa)+er, Henr+ De+den 1a găsi Aără gre7 m/nerul 7i 1a urca aceasta dem$nstra-ie a calmului unui $rb e prea uluit$are ca s:$ rate0e' Qi nici n:$ ratea0ă, căci, în p$Aida diAicultă-il$r de diminea-ă, care, de la înăl-imea perspecti1ei mature 7i echilibrate $Aerite de drumul pe care:l parcurge prin înc/ntăt$area natură sălbatică, par la urma urmei tri1iale, cami$neta lui ?ac% $pre7te la capătul Peninsula 2ri1e, l/ngă tr$tuarul din Aa-a clădirii K2CL:BM, la 7apte cinci0eci 7i cinci, cu cinci minute bune înainte ca prietenul său să iasă în lumina s$arelui pă7ind tactic$s' Henr+ îi 1a prinde bine: numai s'+l ad' pe Henr+ 1a Ai ca $ d$0ă de A$rtiAiant suAletesc' Cu siguran-ă, ?ac% nu p$ate Ai primul bărbat ,sau Aemeie. în ist$ria lumii care să:7i Ai pierdut pe m$ment Airea într:$ situa-ie stresantă 7i să Ai uitat $arecum că mama lui ,sau a ei. a ie7it de pe scena cel$r 1ii 7i:a plecat spre $ sAeră mai înaltă' Murit$rii stresa-i se înt$rc în chip Airesc spre mamele l$r c/nd au ne1$ie de c$nA$rt 7i m/ng/iere' 3mpulsul este implantat c$diAicat în B2N' C/nd 1a au0i p$1estea, Henr+ 1a chic$ti 7i:l 1a sAătui să:7i tragă mai bine peruca pe cap' 2acă se g/nde7te mai bine, de ce să înn$re0e cerul lui Henr+ cu $ p$1este at/t de absurdăU Bcela7i lucru e 1alabil 7i pentru $ul de
&!

măcăleandru, mai cu seamă Aiindcă nu i:a 1$rbit lui Henr+ despre 1isul său cu $chii deschi7i în care erupeau pene, 7i nu se simte în stare să se apuce acum să reia, inutil, p$1estea de la începutul începutului' Trăie7te în pre0ent6 lasă trecutul să se întindă în m$rm/ntul lui6 -ine bărbia sus 7i $c$le7te băl-ile de n$r$i' Nu:-i transA$rma prietenii în psih$terapeu-i' 2eschide radi$ul 7i apasă but$nul pentru KCDB:EM, p$stul LC:Da 5i1iere, care:l gă0duie7te de$p$tri1ă pe 7$b$lanul de Cisc$nsin 7i pe Henr+ 7eicul, 7armul, 7$cul' Ceea ce răsună din diAu0$arele ascunse ale cabinei îi Aace pielea de găină: Mlenn M$uld, $chiul lăuntric lumin$s deschis, Aăc/nd $ dem$nstra-ie de 1irtu$0itate cu ce1a c$mpus de 4ach, nu: 7i dădea seama eJact ce' 2ar Mlenn M$uld, dar 4ach, cu siguran-ă' Lna dintre Partite, p$ate' Cu $ carcasă de C2 într:$ m/nă, Henr+ De+den iese cu pas -an-$7 pe u7a umilă dintr:$ parte a clădirii p$stului de radi$, intră în lumina s$arelui 7i, Aără e0itare, începe alene drumul de:a lungul tr$tuarului din lespe0i de piatră, tălpile de cauciuc ale teni7il$r săi din 1elur mar$:ci$c$lată l$1ind mijl$cul Aiecărei lespe0i, una după alta' Henr+''' Henr+ este $ 1i0iune' Bstă0i, $bser1ă ?ac%, Henr+ e îmbrăcat într:un c$stum c$mplet de pr$prietar de pădure malaisiană de tec, $ căma7ă arăt$asă Aără guler, bretele sc/nteiet$are 7i:$ pălărie Aed$ra de pai cu b$rul înd$it a rămas:bun' 2acă ?ac% n:ar Ai A$st a7a bine:1enit în 1ia-a lui Henr+, n:ar Ai 7tiut că priceperea prietenului său de:a as$rta Aără cusur hainele depindea de eJtrema $rgani0are a uria7ului său dulap:cameră stabilită cu mult timp în urmă de 5h$da Milberts$n De+den, s$-ia deAunctă a lui Henr+: 5h$da aranjase Aiecare artic$l al garder$bei s$-ului său pe se0$n, stil 7i cul$are' Piesă cu piesă, Henr+ mem$rase întregul sistem' 2e7i $rb din na7tere, 7i prin urmare incapabil să Aacă distinc-ia dintre nuan-ele care se as$rtea0ă 7i cele care nu, Henr+ nu gre7e7te nici$dată' Henr+ sc$ate din bu0unarul cămă7ii $ brichetă de aur 7i:un pachet galben de -igări Bmerican Spirit, aprinde una, sc$ate un n$r radiant luminat de s$are în cul$area laptelui 7i î7i c$ntinuă înaintarea neabătută de:a lungul lespe0il$r de piatră' Majusculele r$0 7i înclinate pe spate ale T5FS 3L4OQTE PB MB5S: BNNP 2BP scrise cu spra+ul peste anun-ul instalat pe pelu0a g$ală sugerea0ă că &. Tr$+ petrece mult timp ascult/nd K2CL:BM, 7i . că Mar+ann îl iube7te 7i ea' 4ra1$ lui Tr$+, bra1$ lui Mar+ann' ?ac% aplaudă
&!;

declara-iile de am$r, chiar 7i pe cele scrise cu spra+ul r$0, 7i le d$re7te iubi-il$r Aericire 7i n$r$c' Gi trece prin g/nd că, dacă în etapa 1ie-ii în care se aAlă s:ar putea spune că iube7te pe cine1a, pers$ana aceea ar trebui să Aie Henr+ De+den' Nu în sensul în care Tr$+ iubă7te pă Mar+ann, sau 1ice1ersa, însă îl iubă7te cu ade1ărat, un lucru care n:a A$st nici$dată at/t de clar a7a cum este în clipa de Aa-ă' Henr+ pă7e7te peste ultimele lespe0i 7i se apr$pie de b$rdură' Ln singur pas mare îl aduce l/ngă p$rtiera cami$netei6 str/nge m/na pe tija metalică îngr$pată în car$serie6 deschide p$rtiera, puse pici$rul sus pe prag 7i se strec$ară înăuntru' Gnclină din cap, ciulind urechea dreaptă la mu0ică' Dentilele întunecate ale $chelaril$r săi de a1iat$r sclipesc' V Cum p$-i Aace astaU întreabă ?ac%' 2e data asta te:a ajutat mu0ica, dar n:ai ne1$ie de mu0ică' V F p$t Aace pentru că sunt abs$lut Aen$Aantastic, 0ice Henr+' Bm în1ă-at cu1/ntul ăsta minunat de la internistul n$stru Aumăt$r de marijuana, M$rris 5$sen, care mi l:a atribuit din t$t suAletul' M$rris mă crede 2umne0eu, dar trebuie că are ce1a la mansardă, pentru că 7i:a dat seama că Me$rge 5athbun 7i 7$b$lanul de Cisc$nsin sunt una 7i aceea7i pers$ană' Sper să:7i -ină ci$cuT pu7tiul' V Qi eu sper, 0ice ?ac%, dar n:$ să:-i permit să schimbi subiectul' Cum reu7e7ti înt$tdeauna să deschi0i p$rtiera din primaU Cum de găse7ti m/nerul Aără să dibui după elU Henr+ suspină' V M/nerul singur îmi spune unde este' E1ident' Eu nu trebuie dec/t să: l ascult' V M/nerul p$rtierei sc$ate un sunet1 V Nu ca radi$ul ăla tău ultraperA$rmant sau ca #aria)iunile !oldberg, nici 1$rbă' Mai mult ca $ 1ibra-ie' Sunetul unui sunet' Sunetul din'untrul unui sunet' Nu:i a7a că 2aniel 4arenb$im e:un eJcelent pianistU Mamă, ascultă aici : Aiecare n$tă are:$ altă cul$are' Te Aace să:-i 1ină să:i săru-i capacul Stein)a+ului, c$pchila7' Gnchipuie:-i ce mu7chi are la m/ini' V Osta:i 4arenb$imU V Păi, cine altcine1a ar putea AiU Gncet, Henr+ înt$arce capul spre ?ac%' Ln 0/mbet iritant îi ridica bu0ele la c$l-uri' V BaP în-eleg, da' 2in c/te te cun$sc, sărman ign$rant, în-eleg că:-i imaginai că:l ascul-i pe Mlenn M$uld'
&!<

V 4a nu, rip$stea0ă ?ac%' V Dasă gluma' V P$ate că un minut m:am întrebat dacă nu:i M$uld, dar''' V Nu, nu, nu' Nici măcar nu încerca' Te trădea0ă 1$cea' Eiecare cu1/nt are $ înt$rsătură pl/ngăci$asă6 e:a7a patetic' Ne înt$arcem în 1alea N$r)a+, sau ai de g/nd să stai aici 7i să c$ntinui să mă min-iU #reau să:-i spun ce1a în drum spre casă' 5idică C2:ul' V Hai să:-i curmăm chinurile' 2$mnul marijuana mi:a dat asta : 2irt+sperm c/ntă $ piesă 1eche de:a cel$r de la Supreme' Eu, unul, dispre)uiesc genul ăsta de lucru, dar s:ar putea să Aie perAect pentru 7$b$lanul de Cisc$nsin' Pune direct piesa a 7aptea' Pianistul nu mai seamănă nici de departe cu Mlenn M$uld, iar mu0ica pare să:7i Ai redus ritmul la jumătate' ?ac% î7i curmă chinurile 7i intr$duce C2:ul în Aanta de sub radi$' Bpasă un but$n, ap$i încă unu' Cu un temp$ aiurit$r de rapid, scr/7netele un$r nebuni supu7i la t$rturi inimaginabile răbuAnesc din diAu0$are' ?ac% sări în spătarul scaunului, speriat' V 2umne0eule, Henr+, 0ice 7i se întinde spre but$nul de 1$lum' V Să nu:ndră0ne7ti să atingi but$nul ăla, îl $pre7te Henr+' 2acă p$rcăria asta nu:-i Aace urechile să s/ngere0e, nu:7i atinge -inta' Gn limbajul ja00:ului, IurechiK, ?ac% 7tie, repre0intă capacitatea de:a au0i ce se înt/mplă în mu0ică în 1reme ce aceasta umple aerul' Ln mu0ician cu urechi bune mem$rea0ă piesele 7i aranjamentele pe care i se cere să le c/nte, recun$a7te sau 7tie deja mi7carea arm$nică ce sublinia0ă tema, 7i urmea0ă transA$rmările 7i înl$cuirile aduse acelui tipar de către c$legii săi mu0icieni' Că 7tie sau nu să citească n$tele scrise pe:un p$rtati1, un mu0ician cu urechi eCcelente în1a-ă mel$dii 7i aranjamente din prima clipă c/nd le aude, prinde c$mpleJită-ile arm$nice cu ajut$rul unei intui-ii Aără cusur 7i identiAică imediat n$tele 7i cheile speciAice înregistrate de claJ$anele taJiuril$r, cl$p$-elele liAturil$r 7i mieunaturile pisicil$r' Famenii de Aelul acesta l$cuiesc într:$ lume deAinită de particularită-ile Aiecărui sunet în parte, iar Henr+ De+den se numără printre ei' Gn ceea ce:l pri1e7te pe ?ac%, urechile lui Henr+ sunt $limpiene, repre0intă $ categ$rie pr$prie' Lrechile lui Henr+ au A$st cele care i:au $Aerit acces la marele său secret, r$lul pe care mama lui, Dil+ Ca1anaugh Sa)+er, IDil+ Ca1anaughK, l:a $cupat în 1ia-ă, 7i el e singura pers$ană care l:a aAlat 1re$dată' Da scurt timp după ce 2ale le:a Aăcut cun$7tin-ă, ?ac% 7i Henr+ De+den au început $
&!>

prietenie Airească, surprin0ăt$are pentru am/nd$i' Eiecare răspunsul la singurătatea celuilalt, au petrecut d$uă sau trei seri pe săptăm/nă lu/nd cina împreună, ascult/nd mu0ică 7i discut/nd despre $rice le 1enea în min-ile bine d$tate' Eie ?ac% 1enea cu ma7ina la casa eJcentrică a lui Henr+, Aie îl lua pe Henr+ 7i:l ducea la el' 2upă apr$Jimati1 7ase sau 7apte luni, ?ac% a întrebat dacă prietenului său nu i:ar Aace plăcere să:l asculte $ $ră sau a7a ce1a cum cite7te cu 1$ce tare din căr-i agreate de am/nd$i' Henr+ a răspuns: Hodoronc+tronc, prietene, ce idee minunat'3 5e $ici dac' 7ncepem cu ni"te romane poli)iste s'rite de pe *iC1 Bu început cu Chester Himes 7i Charles CilleA$rd, au schimbat 1ite0a cu $ p$r-ie de r$mane c$ntemp$rane, au trecut ra0ant prin S'?' Perelman 7i ?ames Thurber, 7i s:au a1enturat plini de curaj în c$nace Aic-i$nale ridicate E$rd Mad$J E$rd 7i #ladimir Nab$%$1' ,Marcel Pr$ust e unde1a mai înc$l$, 7tiu bine, dar Pr$ust p$ate să a7tepte6 în m$mentul de Aa-ă sunt pe cale să urce la b$rdul 5asei umbrelorF3 Gntr:$ seară, după ce ?ac% a terminat de citit p$r-ia pe 0iua aceea din Soldatul cel bun de E$rd, Henr+ 7i:a dres glasul 7i:a 0is: IBm aAlat de la 2ale că i:ai spus că părin-ii tăi au lucrat în industria de di1ertisment' Gn sh$):business'K IB7a:i'K INu 1reau să Aiu indiscret, dar te deranjea0ă dacă:-i pun c/te1a întrebăriU 2acă ai cheA să răspun0i, spune d$ar da sau nu'K 2eja alarmat, ?ac% a 0is: I2espre ce:i 1$rba, Henr+UK I#reau să 1ăd dacă am dreptate asupra unui lucru'K I4ine' Gntreabă'K IMul-umesc' Părin-ii tăi au lucrat în 0$ne diAerite ale industrieiU IHăUK IB lucrat unul în partea administrati1ă 7i celălalt în aia creati1ăUK IHăUK IMama ta a A$st actri-ăUK IGhîK F actri-ă celebră, într:un Ael' N:a primit nici$dată respectul pe care:l merita, dar a turnat $ grămadă de Ailme în anii cinci0eci 7i p/nă la mijl$cul anil$r 7ai0eci, iar la sA/r7itul carierei a c/7tigat un Fscar pentru Cea mai bună actri-ă în r$l secundar'K IHenr+K, a 0is ?ac%' I2e unde ai'''K
&!@

IRine:-i clapa' #reau să pr$Ait de m$mentul ăsta' Mama ta a A$st Dil+ Ca1anaugh' Bsta:i minunat' Dil+ Ca1anaugh a A$st mereu mult mai talentată dec/t au 7tiut s:$ recun$ască maj$ritatea $amenil$r' 2e Aiecare dată, ridica la un n$u ni1el r$lurile pe care le juca, Aetele alea, chelneri-ele alea mărun-ele 7i dure 7i Aemeile Aatale cu pist$ale în p$7etă' Erum$asă, de7teaptă, îndră0nea-ă, nepreten-i$asă, intra d$ar în r$l 7i:l juca p/nă la capăt' B A$st cam de $ sută de $ri mai bună dec/t t$-i cei care $ înc$njurau'K IHenr+'''K ILnele dintre Ailmele alea a1eau 7i c$l$ană s$n$ră reu7ită' #ara pierdut', ?$hnn+ MandelU Sclipit$r'K IHenr+, de unde ai'''K IMi:ai spus tu6 de unde altunde1a să 7tiuU Eaci ni7te chestii mici cu 1$cea, de:ac$l$ 7tiu' Bplati0e0i sA/r7itul r:uril$r 7i l$1e7ti restul c$ns$anel$r într:un s$i de caden-ă, iar caden-a asta se imprimă 7i pr$p$0i-iil$r'K ICaden-ăUK I4a bine că nu, juni$r' Ln ritm subiacent, ca un t$b$7ar pers$nal' 2e la un capăt al altul al Soldatului cel bun am încercat să:mi amintesc unde am mai au0it asta' Bpărea 7i:ap$i dispărea din n$u' Bcum 1re$ d$uă 0ile, m: am prins' Dil+ Ca1anaugh' Nu mă p$-i în1inui că am 1rut să 1ăd dacă am dreptate, nuUK ISă te în1inuiescUK a 0is ?ac%' ISunt prea buimăcit ca să în1inuiesc Pe cine1a, dar lasă:mi c/te1a minute'K ISecretul tău e:n siguran-ă' C/nd te 1ăd $amenii, nu 1rei ca primul l$r g/nd să Aie: Hei, uite:l pe Aiul lui Dil+ Ca1anaugh' Mi se pare întru t$tul Airesc'K Henr+ De+den are ni7te urechi eJtra$rdinare, sigur că da' Gn 1reme ce cami$neta rulea0ă prin Erench Danding, 0ar1a care umple cabina Aace imp$sibilă $rice c$n1ersa-ie' 2irt+sperm trage un găur$i prin mie0ul de mar-ipan al piesei 0here Did >ur ,o e !o 7i, în acela7i timp, c$mite atr$cită-i îngr$0it$are pi7pireil$r simpatici de la Supreme' Henr+, care sus-ine că dispre-uie7te genul ăsta de lucru, stă t$lănit în scaun, cu genunchii înAip-i în b$rd, cu m/inile str/nse turn sub bărbie, r/njind de plăcere' Maga0inele de pe Chase Street s:au deschis 7i 1re$ 7ase ma7ini stau de:a curme0i7ul în l$curile de parcare'
&!"

Patru băie-i călare pe biciclete sar de pe tr$tuar în Aa-a maga0inului cu de t$ate al lui Schmitt 7i intră pe drum cu d$uă0eci de metri în Aa-a cami$netei aAlate în mi7care' ?ac% apasă brusc Ar/na6 băie-ii se $presc într:$ clipă 7i se alinia0ă unul l/ngă altul, a7tept/ndu:l să treacă' ?ac% p$rne7te p$ticnit mai departe' Henr+ se îndreaptă în scaun, î7i 1eriAică misteri$7ii sen0$ri 7i se lasă înap$i în 1echea p$0i-ie' T$tu:i în $rdine pentru Henr+' 4ăie-ii însă nu 7tiu ce să în-eleagă din tămbălăul care, pe măsură ce se apr$pie cami$neta, se aude t$t mai tare' Se h$lbea0ă la parbri0ul lui ?ac% cu eJpresii de buimăcire amestecată cu de0gust, a7a cum s:au uitat $dini$ară stră:străbunicii l$r la gemenii siame0i 7i la $mul:aligat$r, la spectac$lul cu m$n7tri din spatele b/lciului' T$ată lumea 7tie că 7$Aerii de cami$nete ascultă d$ar d$uă genuri de mu0ică, hea1+ metal 7i c$untr+, a7a că ce:i cu ciudatul 'sta1 C/nd ?ac% trece pe l/ngă băie-i, primul, un gabarit depă7it încruntat cu Aa-a aprinsă a unui 7c$lar bătău7, arată un deget mijl$ciu ridicat' Lrmăt$rii d$i c$ntinuă imita-iile stră:străbunicil$r l$r într:$ seară caniculară din &8 & 7i se h$lbea0ă t/mpi, gură:cască' Bl patrulea băiat, ale cărui păr bl$nd: închis sub $ 7apcă 4re)ers, $chi lumin$7i 7i aerul general de in$cen-ă Aac din el cel mai arăt$s din grup, se uită -intă la Aa-a lui ?ac% 7i:i $Aeră un 0/mbet dulce, re-inut' Bcesta este T+ler Marshall, ie7it la $ tură cu bicicleta : de7i nu 7tie c/tu7i de pu-in asta : în tăr/mul nimănui' 4ăie-ii răm/n în spate 7i ?ac% aruncă $ pri1ire în $glinda retr$1i0$are ca să:i 1adă pedal/nd Auri$s pe stradă în sus, cu 2$l$Aanul în Aa-ă, cel mai mic 7i mai chipe7 răm/n/nd deja în urmă' V F c$misie de eJper-i 7i:a eJprimat părerea despre 2irt+sperm, 0ice ?ac%' Patru pu7ti pe biciclete' Eiindcă abia dacă:7i aude pr$priile cu1inte, crede că Henr+ nu le 1a deslu7i del$c' Henr+, se pare, l:a au0it perAect 7i răspunde cu $ întrebare care se pierde în 1acarm' B1/nd $ idee destul de 1agă despre ce trebuie să Ai A$st, ?ac% t$tu7i răspunde' V Ln 1$t clar negati1, d$uă re-ineri înclin/nd spre nega-ie 7i unul precaut p$0iti1' Henr+ clatină din cap' #i$lenta distrugere de mar-ipan ajunge bubuind 7i huruind la Ainal pe Ele1enth Street' Ca 7i c/nd $ cea-ă s:ar Ai spulberat din cabină, ca 7i c/nd
&!9

parbri0ul ar Ai A$st pr$aspăt spălat, aerul pare mai transparent, cul$rile mai 1ibrante' V 3nteresant, 0ice Henr+' Gntinde m/na imediat spre but$nul E?ECT, sc$ate discul din aparat 7i:l 1/ră în carcasă' B A$st A$arte re1elat$r, nu cre0iU Lra crudă 7i eg$centrică n:ar trebui nici$dată negată din principiu' M$rris 5$sen a1ea dreptate' E perAect pentru 7$b$lanul de Cisc$nsin' V Hei, cred că ai putea Ai mai mare ca Mlenn Miller' V Bpr$p$ de asta, 0ice Henr+' N:$ să ghice7ti nici$dată ce:$ să iac mai t/r0iu' F să -in $ c/ntareP Chipper MaJt$n, de Aapt m/na sa dreaptă, $ anume 5ebecca #ilas, care sunt sigur că e la Ael de splendidă precum 1$rbe7te, m:a angajat să pun ni7te discuri la Aulminantul punct culminant al marii Sărbăt$ri a Căp7unel$r de la MaJt$nTs' Ei, nu pe mine''' ci pe:un 1echi 7i îndelung neglijat alter:eg$ de:al meu, SimA$nic Stan, Fmul 4ig: 4and' V Bi ne1$ie să te duc cu ma7inaU V Nu' Minunata d$mni7$ară #ilas s:a îngrijit de t$ate, adică îmi trimite $ ma7ină cu $ banchetă c$nA$rtabilă pentru platanul meu 7i:un p$rtbagaj destul de spa-i$s pentru diAu0$are 7i cutiile cu discuri' 2ar mul-umesc $ricum' V SimA$nic StanU întreabă ?ac%' V F întruchipare aiurită 7i scăl/mbăiată din era big:band"" 7i, pe deasupra, un d$mn Aermecăt$r 7i mier$s în c$stum de scenă în genul anil$r patru0eci' Pentru re0iden-ii de la MaJt$nTs, 1a Ai $ e1$care a 0ilel$r l$r de gl$rie 7i:$ bucurie pentru $chi' V Chiar ai un c$stum de scenă în stilul anil$r patru0eciU 2e:$ ineJpresi1itate cutremurăt$are, Aa-a lui Henr+ se înt$arse spre el' V Scu0e' Nu 7tiu ce m:a apucat' Schimb/nd subiectul, ce:ai spus tu, adică ce:a spus Me$rge 5athbun, despre Pescar în diminea-a asta pr$babil că a Aăcut mult bine' M:am bucurat s:$ aud' Henr+ deschide gura 7i:l aduce la 1ia-ă pe Me$rge 5athbun în t$ată gl$ria sa b$n$mă' V Pescarul original, b'ie)i "i *ete, :lbert Bish, e mort "i plecat dintre noi de "ai$eci "i "apte de ani3

11

<ormaţiile „)i&-)and" erau alcătuite (n special din numero#i dansatori sau cântăreţi de =azz care se )azau mult pe impro'izaţie (n tr ! &!8

E neAiresc să au0i 1$cea acelui grăsun umAlat cu p$mpa ie7ind din g/tul 01elt al lui Henr+ De+den' Pe pr$pria:i 1$ce, Henr+ 0ice: V Sper că a ajutat la ce1a' 2upă ce am citit diminea-ă în 0iar aiurelile amicului tău Cendell Mreen, m:am g/ndit că Me$rge trebuie să spună ce a3 Henr+ De+den ad$ră să A$l$sească termeni precum am citit, citeam, am '$ut, m' uitam la3 Qtie că 1$rbele acestea îi dec$ncertea0ă audit$rii' Qi i:a spus lui Cendell Mreen Iamicul tăuK pentru că Henr+ e singura pers$ană Aa-ă de care ?ac% a recun$scut că l:a pus în gardă pe rep$rter cu pri1ire la crimele lui Blbert Eish' Bcum ?ac% î7i d$re7te să nu se Ai c$nAesat nimănui' Prieten$sul Cendell Mreen nu este amicul său' V 2acă t$t ai dat $ m/nă de ajut$r presei, 0ice Henr+, n:ar Ai deplasată ideea să Aaci acela7i lucru pentru băie-ii n$7tri în albastru' 3artă:mă, ?ac%, dar tu ai deschis subiectul, 7i n:$ s:$ spun dec/t $ dată' Gn deAiniti1, 2ale e nep$tul meu' V Nu:mi 1ine să cred că:mi Aaci asta, spune ?ac%' V Ce:-i Aac, spun ce g/ndescU 2ale este nep$tul meu, -i:aminte7tiU 3:ar prinde bine eJperien-a ta 7i e cam de părere că:i dat$re0i $ Aa1$are' Nu -i:a trecut prin g/nd că l:ai putea ajuta să:7i păstre0e p$stulU Sau că dacă iube7ti Erench Dandingul 7i 1alea N$r)a+ at/t de mult precum spui, le dat$re0i $amenil$r de aici pu-in din timpul 7i talentul tăuU V Rie nu -i:a trecut prin g/nd, Henr+, că am ie7it la pensieU întreabă ?ac% printre din-i' Că ultimul lucru, repet, ultimul lucru din lume pe care 1reau să:l Aac e să anchete0 crimeU V Sigur că mi:a trecut, recun$a7te Henr+' 2ar : 7i sper din n$u să mă ier-i, ?ac% : uită:te aici, pers$ana care 7tiu că e7ti, cu îndem/nările pe care le ai, care le depă7esc cu mult pe ale lui 2ale 7i pr$babil pe ale tutur$r cel$rlal-i de prin păr-ile astea, 7i nu mă p$t $pri să nu mă întreb care naiba e pr$blema ta' V Nu am nici:$ problem', 0ice ?ac%' Sunt ci1il' V Cum 0ici tu' Mai bine să ascultăm c/t a mai rămas din 4arenb$im' Henr+ plimbă degetele peste c$ns$lă 7i apasă but$nul radi$ului' Gn următ$arele cincispre0ece minute, singura 1$ce care se aude în cabina cami$netei este a pianului Stein)a+ mare, de c$ncert, medit/nd pe marginea #aria)iunilor !oldberg în Teatr$ C$l$n din 4uen$s Bires' Qi ce 1$ce splendidă este, î7i spuse ?ac%, 7i:ar trebui să Aii un ign$rant ca s:$
&&!

c$nAu0i cu Mlenn M$uld' F pers$ană capabilă să c$mită gre7eala asta pr$babil că nu p$ate să audă sunetul lăuntric, ca $ 1ibra-ie, pr$dus de:un m/ner de p$rtieră Meneral M$t$rs' C/nd ies de pe But$strada 8;, 1ir/nd la dreapta pe drumul 1ăii N$r)a+, Henr+ spune: V Nu mai sta b$sumAlat' Nu trebuia să te Aac ign$rant' Qi nu trema să te acu0 că ai $ pr$blemă, pentru că eu sunt cel care are $ Pr$blemă' V TuU ?ac% se uită la el, 0ăpăcit' Gndelungata:i eJperien-ă i:a sugerat imediat că Henr+ e pe cale să:i ceară pu-in ajut$r in1estigati1 ne$Aicial' Henr+ stă cu Aa-a spre parbri0 7i nu trădea0ă nimic' V Ce Ael de pr$blemă p$-i să ai tu1 -i s:au amestecat 7$setele în dulapU F''' ai pr$bleme cu 1reunul dintre p$sturile de radi$U V Cu asta m:a7 putea descurca' Henr+ Aace $ pau0ă, care se lunge7te 7i de1ine $ tăcere lungu-ă' V Ce a1eam de g/nd să spun e că simt că:mi pierd min-ile' Cred că $ cam iau ra0na' V Eii seri$s' ?ac% ridică pu-in pici$rul de pe pedala de accelera-ie 7i reduce 1ite0a la jumătate' Să Ai asistat 7i Henr+ la $ eJpl$0ie de peneU Sigur că nu6 Henr+ nu 1ede nimic' 3ar eJpl$0ia sa de pene n:a A$st dec/t un 1is cu $chii deschi7i' Henr+ tremură ca un diapa0$n' Stă în c$ntinuare cu Aa-a la parbri0' V Spune:mi ce se înt/mplă, îl îndeamnă ?ac%' Gncep să:mi Aac griji pentru tine' Henr+ deschide gura d$ar at/t c/t să:i p$-i intr$duce înăuntru $ bucată de $stie, ap$i $ închide la l$c' Gl mai străbate un tremur' V Hm, Aace el' E mai greu dec/t am cre0ut' Surprin0ăt$r, 1$cea sa uscată 7i măsurată, ade1ărata 1$ce a lui Henr+ De+den, răsună cu un 1ibrat$ larg, imp$sibil de stăp/nit' ?ac% încetine7te cami$neta apr$ape de t$t, dă să spună ce1a, dar se h$tără7te să a7tepte' V F aud pe s$-ia mea, 0ice Henr+' N$aptea, c/nd stau în pat' Cam pe la trei, patru diminea-a' Pa7ii 5h$dei se mi7că prin bucătărie, urcă scările' Pr$babil că:mi pierd min-ile' V C/t de des se înt/mplă astaU V 2e c/te $riU Nu 7tiu eJact' 2e trei sau de patru'
&&&

V Te ridici s:$ cau-iU F strigi pe numeU #$cea lui Henr+ urcă 7i c$b$ară din n$u pe trambulina 1ibrat$:ului' V De:am Aăcut pe am/nd$uă' Pentru că sunt sigur că am au0it:$' Pa"ii ei, mersul ei, Aelul în care c'lca3 5h$da nu mai e printre n$i deja de 7ase ani' C$mic, nuU Qi mie mi s:a părea c$mic dacă n:a7 crede c:$ iau pe arătură' V F strigi pe nume, repetă ?ac%' Qi te ridici din pat 7i te duci la parter' V Ca un lunatic, ca un nebun' I5h$daU Tu e7tiUK B0i:n$apte am Aăcut un tur al casei' I5h$daU 5h$daUK Bi crede că mă a7teptam să:mi răspundă' Henr+ nu ac$rdă del$c aten-ie lacrimil$r care i se scurg de sub $chelarii de a1iat$r 7i:i alunecă pe $braji în j$s' V Qi chiar mă a7teptam, asta:i pr$blema' V Nu mai era nimeni în casă, 0ice ?ac%' Nici:$ urmă de de0$rdine' Nimic nelal$cul lui $ri lipsă, sau altce1a de Aelul ăsta' V Nu, din c/te mi:am dat seama' T$tul era ac$l$ unde trebuia să Aie' EJact unde le:am lăsat eu' 5idică $ m/nă 7i se 7terge la Aa-ă' 3ntrarea pe aleea 7erpuită a lui ?ac% trece prin partea dreaptă a cabinei' V Să:-i spun ce cred eu, se $Aeră ?ac%, imagin/ndu:7i:l pe Henr+ b/ntuind prin casa întunecată' Bcum 7ase ani, ai trecut prin t$ate Aa0ele durerii de care ai parte atunci c/nd cine1a iubit m$are 7i te lasă singur: negarea, t/rguirea, Auria, durerea, 7tiu eu, acceptarea, t$ată gama asta de em$-ii, dar, după aceea, t$t -i:a mai A$st d$r de 5h$da' Nimeni nu spune că nu încete0i nici$dată să le duci d$rul cel$r pe care i:ai iubit 7i au murit, dar a7a e' V Ei, ce pr$Aund e7ti, 0ice Henr+' Qi lini7tit$r, pe deasupra' V Nu mă întrerupe' Chiar se înt/mplă lucruri stranii' Crede:mă, Qtiu despre ce 1$rbesc' Mintea -i se re1$ltă' 2ist$rsi$nea0ă d$1e0ile, $Aeră mărturii Aalse' Cine 7tie de ceU B7a e, 7i basta' V Cu alte cu1inte, $ iei ra0na, 0ice Henr+' Cred că la Aa0a asta ai intrat tu în scenă' V Ce 1reau să 0ic, se eJplică ?ac%, e că $amenii p$t a1ea 1ise cu $chii deschi7i' Bsta -i se înt/mplă -ie' N:ai de ce să:-i Aaci griji' 4ine, uite:-i aleea, ai ajuns acasă' 3ntră pe drumeagul năpădit de iarbă 7i se apr$pie încet de casa albă în care Henr+ 7i 5h$da De+den 7i:au trăit cei cincispre0ece ani de Aericire dintre căsăt$ria l$r 7i desc$perirea cancerului la Aicat al 5h$dei' #reme de
&&

apr$ape d$i ani după m$artea ei, Henr+ s:a plimbat prin casă seară de seară, aprin0/nd luminile' V #ise cu $chii deschi7iU 2e unde ai mai sc$s:$ 7i pe astaU V #isele cu $chii deschi7i nu sunt ce1a ne$bi7nuit, 0ice ?ac%' Mai ales la $amenii care nu d$rm nici$dată destul, ca tine' Sau ca mine, adaugă în sinea sa' V Nu născ$cesc eu asta, Henr+' Bm a1ut 7i eu unu sau d$uă' Lnu, în $rice ca0' V #ise cu $chii deschi7i, r$ste7te Henr+ pe:un alt t$n, meditati1' H$d$r$nc:tr$nc' V M/nde7te:te' Trăim într:$ lume ra-i$nală' Famenii nu se înt$rc din m$r-i' T$tul se înt/mplă cu un temei, iar temeiurile sunt înt$tdeauna ra-i$nale' E ce1a ce -ine de reac-ii chimice 7i c$inciden-e' 2acă n:ar Ai ra-i$nale, n:am pricepe nici$dată nimic 7i n:am 7ti nici$dată ce se petrece' V P/nă 7i un $rb 1ede asta, 0ice Henr+' Mersi' Cu1inte după care să te călău0e7ti în 1ia-ă' C$b$ară din cabină 7i închide p$rtiera' Se îndepărtea0ă, Aace un pas înap$i 7i se apleacă înăuntru pe geam' V #rei să începem 5asa umbrelor desearăU Br trebui să ajung acasă cam pe la $pt trei0eci, ce1a de genul ăsta' V F să:mi Aac apari-ia pe la n$uă' Gn semn de despăr-ire, Henr+ Aace: V 2ing:d$ng' Se înt$arce, se duce p/nă la prag 7i dispare în casă, care e, desigur descuiată' Prin păr-ile astea, numai părin-ii încuie u7ile, 7i p/nă Qi ăsta e:un lucru de dată recentă' ?ac% dă în mar7arier, străbate înap$i aleea 7i iese pe drumul 1ăii N$r)a+' Simte că a Aăcut $ Aaptă bună cu eAect dublu, căci, ajut/ndu:l pe Henr+, s:a ajutat 7i pe sine' 3nteresant cum e1$luea0ă une$ri lucrurile' C/nd intră pe pr$pria sa alee, un 0ăngănit ciudat se aude din scrumiera de sub b$rd' Gl aude încă $ dată la ultima curbă, chiar înainte să:i apară casa în c/mpul 1i0ual' Ng$m$tul nu:i at/t un 0ăngănit, c/t un dangăt înAundat, scurt' Ln nasture, $ m$nedă : ce1a de genul ăsta' Fpre7te din iner-ie pe:$ parte a casei, în1/rte cheia în c$ntact 7i deschide p$rtiera' Ca un g/nd de pe urmă, întinde m/na 7i sc$ate scrumiera'

&&;

Ceea ce găse7te în ad/nciturile de pe Aundul scrumierei glisante, un $u7$r de măcăleandru, un $u de măcăleandru de mărimea unei migdale M&M, îi sc$ate t$t aerul din c$rp' Fu7$rul e at/t de albastru că p/nă 7i un $rb l:ar 1edea' 2egetele sale tremur/nde sc$t $ul din scrumieră' Lit/ndu:se -intă la el, iese din cabină 7i închide p$rtiera' C$ntinu/nd să pri1ească AiJ $ul, î7i aminte7te într:un t/r0iu să respire' M/na i se în1/rte de la încheietură 7i eliberea0ă $ul, care cade în linie dreaptă pe iarbă' Cu bună 7tiin-ă, ridică pici$rul 7i:l c$b$ară cu A$r-ă peste de0gustăt$area Aăr/mă albastră' Eără să înt$arcă pri1irea, î7i 1/ră cheile în bu0unar 7i p$rne7te spre siguran-a înd$ielnică a casei sale'

&&<

Partea a ,-.a R/PIREA UI T0 ER MARSHA

&&>

&&@

&
Gn turul:Aulger pe care l:am Aăcut dis:de:diminea-ă la casa de bătr/ni MaJt$n am 0ărit un $m de ser1iciu : 1ă mai aminti-i de elU Sal$petă lăl/ieU Pu-in cam gr$s în jurul mijl$culuiU -igara din c$l-ul gurii în p$Aida anun-uril$r ELMBTLD inter0isP aici se 5ESP35B CL plăm/niiP care au A$st agă-ate din d$uă0eci în d$uă0eci de metri, sau cam a7a ce1a, de:a lungul c$rid$arel$rU Ln m$p care seamănă cu un ghem$t$c de păianjeni m$r-iU NuU Nu 1ă cere-i scu0e' E destul de u7$r să:l treci cu 1ederea pe Pete CeJler, $dini$ară un t/năr cu nimic ie7it din c$mun ,media generală la terminarea liceului Erench Danding: "8. care a trecut printr:$ primă tinere-e cu nimic ie7ită din c$mun 7i a ajuns acum în pragul a ceea ce se a7teaptă să Aie $ 1/rstă de mijl$c cu nimic ie7ită din c$mun' Singurul lui h$bb+ e să administre0e din c/nd în c/nd ciupituri Aurti1e 7i crude bătr/nil$r decrepi-i care:i umplu 0ilele cu b$lb$r$selile, întrebările aiuristice 7i mir$surile l$r de p/r-uri Qi pi7at' Se 7tie că are $biceiul să:7i mai stingă -igara pe spinările 7i lesele l$r sArijite' Gi plac strigătele l$r g/tuite atunci c/nd îi ajunge căldura 7i durerea se Aace sim-ită' Bceastă mică 7i ur/tă t$rtură are eAect dublu: pe ei îi tre0e7te pu-in la realitate, iar lui îi satisAace $ ne1$ie lăuntrică' Gi luminea0ă 0ilele, într:un Ael' Gmpr$spătea0ă 1echea perspecti1ă' Qi, pe deasupra, cui ar putea să:l p/rascăU Qi, $, 2$amne, iată:l pe cel mai rău dintre t$-i6 acum se t/r7/ie7te încet de:a lungul c$rid$rului 2ais+' Mura lui Charles 4urnside e căscată, la Ael ca 7i turul pantal$nil$r săi de pijama' Pete 1ede mai bine dec/t 7i:ar Ai d$rit 1re$dată Aesele sc$A/lcite 7i m/njite de căcat ale lui 4urnside' 2umne0eule, petele ci$c$latii îi c$b$ară p/nă în spatele genunchil$r' Se duce la baie, numai c:a înt/r0iat pu-intel' Ln anumit cal mar$ : să:i spunem Tunetul 2imine-ii : a -/7nit deja din grajd 7i Aără:nd$ială a gal$pat peste cear7aAurile lui 4urn+' Sla ' Domnului c' nu+i treaba mea s'+i cur'), g/nde7te Pete 7i sur/de aAectat pe după -igară' Butch, ai leg'tura3 Gnsă la bir$ul de l/ngă t$aletele băie-eil$r 7i Aeti-el$r nu este pentru m$ment nimeni' 4utch SerJa 1a rata înc/ntăt$area pri1eli7te a Aundului murdar al lui 4urn+ trec/nd alene pe:ac$l$' Se pare că 4utch a ie7it pu-in
&&"

la $ -igară, de7i Pete i:a spus idi$tului de:$ sută de $ri că t$ate anun-urile alea cu ELMBTLD 3NTE5N3S nu înseamnă nimic : lui Chipper MaJt$n pu-in în pasă de cine unde Aumea0ă ,sau unde sunt stinse -igările, la $ adică.' Bnun-urile sunt puse pe pere-i d$ar pentru ca bătr/nul C$nac al 4ăl$7il$r să respecte anumite legi s/c/it$are emise de stat' 5/njetul aAectat al lui Pete se lărge7te 7i, în clipa aceea, seamănă mult cu Aiul său Ebbie, prietenul lui T+ler Marshall ,de Aapt, Ebbie CeJler a A$st cel care le:a arătat degetul mijl$ciu lui ?ac% 7i Henr+.' Pete se g/nde7te dacă n:ar trebui să meargă aAară 7i să:i spună lui 4utch că are de Aăcut pu-ină cură-enie în 2&9 : plus $cupantul lui 2&9, desigur : sau dacă n:ar Ai mai bine să:l lase pe 4utch să desc$pere singur cea mai recentă p$rcărie c$misă de 4urn+' P$ate că 4urn+ se 1a înt$arce în cameră 7i 1a picta pu-in cu degetele, 1a împră7tia din bucuria sa, cum ar 1eni' Bsta ar Ai plăcut, dar ar mai Ai plăcut 7i să 1adă cum îi cade Aa-a lui 4utch atunci c/nd îi 1a spune că''' V Pete' F, nu' B A$st prins cu m/-a:n sac de t/rAă' E:$ t/rAă arăt$asă, însă t/rAa t$t t/rAă e' Pete răm/ne l$cului $ clipă, spun/ndu:7i că, p$ate, dacă $ ign$ră, ea 1a pleca' 2e7artă speran-ă' V Pete' Se înt$arce' 3at:$ pe 5ebecca #ilas, pasiunea de:acum a marelui mahăr' B0i p$artă $ r$chie r$7ie lejeră, p$ate în cinstea Sărbăt$rii Căp7unel$r, 7i pant$Ai negri cu t$c cui, pr$babil în cinstea bulanel$r ei delici$ase' Pete î7i imaginea0ă pentru $ Arac-iune de secundă acele bulane înAă7urate în jurul său, pant$Aii ăia negri cu t$c cui încruci7a-i la ba0a spatelui lui, ap$i 1ede cutia de cart$n pe care Aemeia $ -ine în bra-e' 2e lucru pentru el, Aără: nd$ială' Pete mai $bser1ă 7i inelul sc/nteiet$r de pe degetul ei, un s$i de nestemată de mărimea unui aAurisit $u de măcăleandru, de7i c$nsiderabil mai palid' Se întreabă, nu pentru înt/ia $ară, ce Aace mai eJact $ Aemeie ca să primească un asemenea inel' Ea stă ac$l$, băt/nd din pici$r, lăs/ndu:l s:$ s$arbă din pri1iri, în spatele lui, Charles 4urnside î7i c$ntinuă lenta 7i bălăbănită înaintare spre t$aleta bărba-il$r' Bi crede, uit/ndu:te la epa1a aia bătr/nă cu pici$are sArijite 7i păr de lăptucă plecat în 1acan-ă, că a lăsat de mult în urmă 0ilele c/nd alerga ca 1/ntul 7i ca g/ndul' 2ar ai gre7i' Bi gre7i amarnic' V 2$n7$ară #ilasU 0ice Pete într:un t/r0iu'
&&9

V Gn sala de 0i, Pete' Gn d$i timpi 7i trei mi7cări' Qi de c/te $ri -i:am spus să nu Aume0i în sect$rul pacien-il$rU Gnainte să p$ată răspunde, ea se înt$arce cu $ Aluturare scurtă 7i seJ+ a Austei 7i p$rne7te spre sale de 0i MaJt$n, unde se 1a -ine în după:amia0a aceasta Sărbăt$area Căp7unel$r' Suspin/nd, Pete î7i pr$pte7te m$pul de perete 7i $ urmea0ă' Charles 4urnside este singur în capătul c$rid$rului 2ais+' M$liciunea îi dispare din $chii 7i e înl$cuită de:$ sclipire puternică 7i sălbatică de inteligen-ă' 2intr:$dată, pare mai t/năr' 2intr:$dată, 4urn+, ma7ina umană de căcare, a dispărut' Gn l$cul lui este Carl 4ierst$ne, care l:a 1i$lat pe t/nărul din Chicag$ cu $ eAicien-ă at/t de sălbatică' Carl''' Qi încă cine1a' Cine1a neuman' El : ea, ar'tarea ] r/nje7te' Pe bir$ul la care nu se aAlă nimeni e un teanc de h/rtii -inute să nu 0b$are de $ piatră r$tundă de mărimea unei căni de caAea' Pe piatră scrie cu litere mici, gr$ase, P3BT5B 2E CFMPBN3E B DL3 4LTCH' 4urn+ ia piatra de c$mpanie a lui 4utch SerJa 7i, c$ntinu/nd să r/njească, p$rne7te cu pas 1i$i spre t$aleta bărba-il$r' Gn sala de 0i, mesele au A$st puse de:a lungul pere-il$r 7i ac$perite cu mu7amale r$7ii' Mai t/r0iu, Pete 1a adăuga becule-e r$7ii ,alimentate de la baterie6 băl$7ii n:au 1$ie cu lum/nări, : 2$amne, nu.' Pe pere-i, căp7une mari din cart$n au A$st lipite peste t$t, unele arăt/nd cam terAelite : au A$st A$l$site în Aiecare iulie încă de c/nd Herbert MaJt$n a deschis stabilimentul acesta la sA/r7itul destrăbăla-il$r ani 7ai0eci' P$deaua de lin$leum e liberă' Gn după:amia0a asta 7i:n primele $re ale serii, bătr/nii decrepi-i care încă mai p$t umbla singuri 7i îi -ine mintea s:$ Aacă se 1$r bălăbăni pe:ac$l$ pe sunetele ample ale mu0icii din anii trei0eci 7i patru0eci, agă-/ndu:se unii de al-ii în timpul piesel$r lente 7i pr$babil ume0indu:7i scutecele de surescitare la Ainalul piesel$r alerte' ,Bcum trei ani, un b$7$r$g decrepit pe nume 3r1ine Christie a Aăcut un inAarct min$r după ce:a eJecutat $ 0b/n-uială de$sebit de s$licitantă pe Don;t Sit Hnder the :pple /ree Mith :n@one 2lse but &e3F F, da, -$păiala de Sărbăt$area Căp7unel$r e înt$tdeauna em$-i$nantă'
&&8

5ebecca a unit de una singură trei platA$rme de lemn 7i le:a ac$perit cu p/n0ă albă, cre/nd astAel p$diumul lui SimA$nic Stan' Gn c$l- se aAlă un strălucit$r micr$A$n cr$mat cu cap mare 7i r$tund, $ antichitate 1eritabilă din anii trei0eci care:a A$st A$l$sit la C$tt$n Club' Este unul dintre $biectele mult pre-uite ale lui Henr+ De+den' D/ngă el este cutia înaltă 7i îngustă în care a A$st adus ieri' Pe p$dium, sub $ b/rnă dec$rată cu crep r$7u 7i alb 7i alte căp7une de cart$n, este $ scară m$bilă' #ă0/nd:$, Pete simte $ clipă de gel$0ie p$sesi1ă' 5ebecca #ilas a A$st în debara' T/rAă băgărea-ăP 2acă i:a Aurat ce1a din iarbă, 2$mnul s:$ apere''' 5ebecca pune cutia pe p$dium cu un icnet audibil, ap$i se îndreaptă de spate' Gndepărtea0ă $ 7u1i-ă de păr castaniu mătăs$s de pe:un $bra0 înAlăcărat' Nu e dec/t mijl$cul dimine-ii, însă 1a Ai $ 0b caniculară tipică pentru -inutul C$ulee' Pune-i:1ă aer c$ndi-i$nat la chil$-i 7i da-i:1ă de d$uă $ri cu de$d$rant, $ameni buni, după cum mai spune une$ri Me$rge 5athbun' V Credeam că n:$ să mai 1ii, bunuT mieu d$mn, 0ice 5ebecca' V Păi, aicea mi:s, răspunde Pete p$s$m$r/t' Se pare că te descurci bine 7i Aără mine' Eace pau0ă, ap$i adaugă: B'r; de moi3 Pentru Pete, asta:i $ ade1ărată remarcă spirituală' Gnaintea0ă 7i trage cu $chiul în cutie, care, asemenea celei de l/ngă micr$A$n, p$artă 7tampila P5FP53ETBTEB DL3 HEN5S DES2EN' Gn cutie se aAlă un reAlect$r mic, cu c$rd$nul înAă7urat în jurul lui, 7i $ bucată circulară de A$lie transparentă r$0 care are menirea de:a Aace ca lumina să aibă cul$area acadelel$r 7i:a căp7unel$r candel' V Ce:i p$rcăria astaU întreabă Pete' 5ebecca îi $Aeră un 0/mbet radi$s, pericul$s' P/nă 7i pentru un tip relati1 încet la minte precum Pete, mesajul acelui 0/mbet este clar: e7ti pe marginea băl-ii cu aligat$ri, amice6 c/-i pa7i 1rei să mai AaciU V 5eAlect$r, 0ice ea' 5:E:E:D:E:C:T:F:5' #ine agă-at ac$l$ sus, în c/rlig' C:W:5:D:3:M' 2igeiul insistă pentru asta' Nice că:i dă disp$0i-ia c$rectă' 2:3:S:P''' V Ce s:a înt/mplat cu Ceenie Eric%s$nU b$d$găne Pete' Dui Ceenie nu:i trebuiau căcaturi d:astea' Punea discurile alea blestemate 1reme de d$uă $re, trăgea de c/te1a $ri la măsea din sticl$an-a lui, ap$i punea punct' V S:a murat, răspunde 5ebecca indiAerentă' Gn 5acine, cred' V Păi''' Pete se uită:n sus, studiind b/rna cu ciucureii ei împleti-i din crep r$7u 7i alb' Nu 1ă0 niciun c/rlig, d$n7$ară #ilas'
& !

V Maică s$are, 0ice ea 7i urcă pe scara m$bilă' Lite' E7ti $rbU Pete, categ$ric del$c $rb, a A$st rare$ri mai recun$scăt$r pentru p$0i-ia în care se aAlă' 2e unde stă sub ea, are c/mp liber spre c$apsele Aemeii, spre spuma de dantelu-ă r$7ie a chil$-eil$r ei 7i spre curburile îngemănate ale Aesel$r, Arum$s înc$rdate cum stă a7a pe prima treaptă a scării' Ea se uită în j$s la el, îi 1ede eJpresia pr$strată a Ae-ei, $bser1ă direc-ia pri1irii sale' EJpresia lui se înm$aie pu-in' Cum a remarcat $dată scumpa ei mamă, unii bărba-i, nătărăii, î7i pierd de:a dreptul mintea c/nd 1ăd $ bucă-ică dintr:un chil$t' V Pete' Păm/ntul către Pete' V HăU 5idică $chii spre ea, cu gura căscată, cu $ b$abă de sali1ă pe bu0a de j$s' V Pe chil$-ii mei nu:i niciun Ael de c/rlig, îs mai sigură de asta ca de pu-ine alte lucruri în 1ia-ă' 2ar dacă:-i ridici pu-in pri1irea''' Qi te ui-i la m/na, nu la curul meu''' El ridică pri1irea, cu $ mină încă 0ăpăcită, 7i 1ede un cui cu 1/rAul r$7u ,5ebecca are astă0i $ $bsesie cum scrie la carte pentru r$7u:căp7ună, nu: ncape înd$ială în pri1in-a asta. sus-in/nd un c/rlig care sc/nteia0ă slab printre h/rtia crep$nată, ca un c/rlig de pescar scăpăr/nd criminal din m$meala 1iu c$l$rată' V C/rlig, 0ice ea' Dipe7te A$lia c$l$rată pe reAlect$r, aga-ă reAlect$rul în c/rlig' Dumina capătă $ nuan-ă caldă de r$0, p$tri1it instruc-iunil$r clare ale digeiului' Te:ai prins, Kemo sabe"#1 V Gh''' mda''' V Btunci, dacă p$t să 0ic a7a, 1rei, te r$g, să sc$-i m/na din cur 7i să treci la treabăU C$b$ară de pe scară, h$tăr/ndu:se că Pete CeJler s:a ales cu cel mai mare spectac$l gratis la care se p$ate a7tepta pentru $ trebu7$ară de t$ată jena' 3ar Pete, care a ajuns deja la $ erec-ie, sc$ate din cutie reAlect$rul r$0 al lui SimA$nic Stan 7i se pregăte7te să mai ajungă la una' C/nd urcă pe scară, pr$habul îi trece pe l/ngă Aa-a 5ebeccăi' Ea $bser1ă umAlătura de ac$l$ 7i se mu7că de interi$rul unui $bra0 pentru a:7i stăp/ni un 0/mbet' 4ărba-ii sunt nătărăi, sigur că da' Nătărăi adorabili, unii dintre ei, dar
1" @n dialectul Ba'apai, 'or)it (n Arizona de către 'echii indieni, „cel cu pC al)ă" (n tr ! & &

nătărăi' T$tul e că unii nătărăi î7i permit inele 7i eJcursii 7i cine în mie0 de n$apte în l$caluri de n$apte din Mil)au%ee, iar al-ii nu' Pe cei mai mul-i nătărăi nu:i p$-i pune să Aacă altce1a dec/t să m$nte0e un amăr/t de reAlect$r' V B7tepta-i, băie-iP strigă T+ Marshall' EbbieP 5$nnieP T'?'P B7tepta-iP Peste umăr, Ebbie CeJler ,care 7ntr+ade 'r seamănă cu iubitul nu prea trea0 la minte al lui Nanc+, 2$l$Aanul. strigă îndărăt: V Prinde:ne, împiedicatuleP V 2aP -ipă 7i 5$nnie Met0ger' Prinde:ne, împTediTatuleP 5$nnie, un pu7ti pe care:l mai a7teaptă încă multe $re de l$g$pedie, se uită peste umăr, apr$ape că intră cu bicicleta într:un taJat$r de parcare 7i reu7e7te în ultima clipă să:l $c$lească' Bp$i $ rup la Augă, umpl/nd t$-i trei tr$tuarul cu bicicletele ,2umne0eu să:l ajute pe cel care se îndreaptă în cealaltă direc-ie., urmări-i îndeapr$ape de umbrele l$r' T+ler se g/nde7te să Aacă un ultim sprint, ap$i decide că i:au $b$sit prea tare pici$arele' Mama 7i tatăl lui spun că:i 1a prinde din urmă, cu timpul, că e pur 7i simplu mic pentru 1/rsta sa, dar, Ară-i$are, T+ se cam înd$ie7te' Qi s:a înd$it t$t mai mult cu pri1ire la Ebbie, 5$nnie 7i T'?' Chiar merită să -ină pasul cu eiU ,2acă ?ud+ Marshall ar 7ti de aceste înd$ieli, s:ar ridica în pici$are 7i ar aplauda : în ultimii d$i ani s:a t$t întrebat c/nd Aiul ei sclipit$r 7i inteligent se 1a sătura în sA/r7it să:7i piardă 1remea cu $ asemenea adunătură de rata-i''' ceea ce ea nume7te Ipierde:1arăK'. V Dua-i d:aci, 0ice T+ nec$ns$lat : a preluat această $bscenitate in$Aensi1ă dintr:$ reluare de pe Sci:Ei Channel a unui miniserial intitulat /he 10th Kingdom + 7i se dă j$s de pe bicicletă' Fricum, n:are niciun r$st să g$nească după ei6 7tie unde să:i găsească, în parcarea de la ":Ele1en, b/nd Slurpee 7i Aăc/nd schimb de cart$na7e Magic' Bsta e altă pr$blemă pe care T+ler $ are cu prietenii lui' Gn 0ilele 1estea, lui i:ar plăcea mai mult să Aacă schimb cu cart$na7e de baseball' Dui Ebbie, 5$nnie 7i T'?' nici nu le pasă de Cardinals, 3ndians, 5ed S$J 7i echipa 4re)' Ebbie a ajuns chiar să spună că baseballul e pentru Aătălăi, c$mentariu pe care T+ îl c$nsideră stupid ,apr$ape jalnic., mai mult dec/t scandal$s' Merge încet pe l/ngă bicicletă pe tr$tuar, recăpăt/ndu:7i suAlul' 3ată intersec-ia stră0il$r Chase 7i [ueen' Stră0ii [ueen, Ebbie îi 0ice strada
&

[ueer"$' Sigur că da' Nu:i de mirare' Qi nu cum1a asta:i $ mare parte din pr$blemăU T+ler e un băiat căruia îi plac surpri0ele6 Ebbie CeJler este un băiat căruia nu:i plac' M$ti1 pentru care 7i reac-iile l$r $puse la mu0ica ce se au0ea din cami$netă, pu-in mai de1reme în această diminea-ă, au A$st perAect pre1i0ibile' T+ler se $pre7te la c$l-, uit/ndu:se de:a lungul [ueen Street' Pe ambele păr-i sunt tuAi7uri neîngrijite' 2easupra acest$ra, pe dreapta, se înal-ă c/te1a ac$peri7uri r$7ii unite între ele' Casa de bătr/ni' D/ngă p$arta principală, a A$st a7e0at un Ael de anun-' Curi$s, T+ler urcă înap$i pe bicicletă 7i p$rne7te încet pe tr$tuar ca să arunce $ pri1ire mai îndeapr$ape' 5amurile cele mai lungi ale tuAi7ului de l/ngă el 7$ptesc, l$1indu:se de ghid$nul bicicletei sale' Bnun-ul se d$1ede7te a Ai $ căp7ună uria7ă' BSTON3 E SO54O: TFB5EB COPQLNEDF5PPP stă scris sub ea' Ce, se întreabă T+ Marshall, $ mai Ai 7i Sărbăt$area Căp7unel$rU F petrecere, ce1a eJclusi1 pentru bătr/niU E:$ întrebare, însă nu una A$arte interesantă' 2upă ce se g/nde7te c/te1a secunde, înt$arce bicicleta 7i se pregăte7te să p$rnească înap$i pe Chase Street' Charles 4urnside intră în t$aleta bărba-il$r din capătul c$rid$rului 2ais+, c$ntinu/nd să r/njească 7i str/ng/nd în m/nă piatra de c$mpanie a lui 4utch' Gn dreapta sa se aAlă un 7ir de chiu1ete cu c/te $ $glindă deasupra Aiecăreia : sunt genul acela de $glin0i metalice pe care le găse7ti în t$aletele baruril$r 7i l$caluril$r de j$asă spe-ă' Gntr:una dintre acestea, 4urn+ î7i 1ede reAleJia r/njit$are' Gn alta, cea mai apr$piată de Aereastră, 1ede un băie-el într:un tric$u Mil)au%ee 4re)ers' 4ăiatul stă l/ngă bicicleta sa, chiar în Aa-a p$r-ii, 7i cite7te anun-ul cu Sărbăt$area Căp7unel$r' 4urn+ începe să sali1e0e' Qi nici nu se Aere7te s:$ Aacă' 4urn+ sali1ea0ă ca un lup dintr:un basm, Aui$are albe de sali1ă înspumată curg/ndu:i de la c$l-urile gurii 7i r$st$g$lindu:se peste b$rdura Alască 7i mar$nie a bu0ei sale inAeri$are' Sali1a i se prelinge pe bărbie într:un p/r/u de 0$aie' Se 7terge absent cu d$sul m/inii sale n$dur$ase 7i dă cu ea de p$dea, Aără a:7i de0lipi $chii de la $glindă' 4ăiatul de ac$l$ nu este unul dintre sărmanii c$pila7i rătăci-i ai acestei creaturi : T+ Marshall a trăit în Erench Danding
1$ ;omoseDual (n tr ! & ;

de c/nd s:a născut 7i 7tie eJact unde se aAlă : dar ar putea Ai' S:ar putea rătăci A$arte u7$r 7i să ajungă într:$ anumită cameră' F anumită celulă' Sau să:7i t/r7/iască pici$ru7ele îns/ngerate spre un $ri0$nt straniu' Mai ales dacă 4urn+ î7i Aace pe plac' #a trebui să se mi7te cu iu-eală, dar, după cum am $bser1at deja, Charles 4urnside, dacă e îndeajuns de m$ti1at, se p$ate mi7ca A$arte repede' V M$rg, 0ice el spre $glindă' 5$ste7te cu1/ntul Aără sens cu un accent din Mid)est perAect clar, perAect plat' #in$, M$rg' Qi, Aără să a7tepte ce urmea0ă : "tie ce urmea0ă : 4urn+ se înt$arce 7i p$rne7te spre 7irul de patru separeuri' 3ntră în al d$ilea din st/nga 7i închide u7a' T+ler t$cmai a urcat înap$i în 7aua bicicletei, c/nd tuAi7ul A$7ne7te la nici 0ece metri de anun-ul Sărbăt$rii Căp7unel$r' Ln c$rb mare 7i negru î7i cr$ie7te drum aAară din Arun0i7, apăr/nd pe tr$tuarul [ueen Street' Se uită la băiat cu un $chi 1iu, inteligent' Stă cu pici$ru7ele negre depărtate, deschide ci$cul 7i r$ste7te: V M$rgP T+ler se uită la el, încep/nd să 0/mbească, ne7tiind sigur dacă a au0it bine, dar pregătit să Aie înc/ntat ,la 0ece ani, e înt$tdeauna pregătit să Aie înc/ntat, înt$tdeauna gata să creadă incredibilul.' V P$AtimU Bi spus ce1aU C$rbul Alutură din aripile:i luci$ase 7i înclină capul în a7a Ael înc/t uratul de1ine apr$ape Aermecăt$r' V M$rgP T+P 4ăiatul r/de' 3:a r$stit numeleP C$rbul i:a r$stit numeleP C$b$ară de pe bicicletă, $ sprijină pe pr$ptea 7i Aace d$i pa7i către c$rb' M/ndul la Bm+ St Pierre 7i ?$hnn+ 3r%enham e : din păcate : cel mai îndepărtat din mintea sa' Crede că, Aără:nd$ială, c$rbul î7i 1a lua 0b$rul c/nd se 1a apr$pia de el, însă acesta nu Aace dec/t să bată pu-in din aripi 7i să Aacă un pas lateral către întunecimea înArun0ită a gardului 1iu' V Mi:ai r$stit numeleU V M$rgP T+P BbbalahP Pentru $ clipă, 0/mbetul lui T+ 7$1ăie' Bcest ultim cu1/nt îi e apr$ape cun$scut, iar as$cierile pe care le pr$duce, de7i 1agi, nu sunt t$cmai
& <

plăcute' 2in cine 7tie ce m$ti1, îl duce cu g/ndul la mama sa' Bp$i c$rbul îi r$ste7te iar numele6 Aără d$ar 7i p$ate că spune /@3 T+ler mai Aace un pas spre pasărea neagră, îndepărt/ndu:se de [ueen Street' C$rbul Aace 7i el un pas, apr$piindu:se 7i mai mult de tuAi7ul des' Nu e nici -ipenie pe stradă6 partea aceasta din Erench Danding 1isea0ă sub s$arele de diminea-ă' T+ mai Aace un pas spre s$arta:i crudă 7i t$ate lumile se cutremură' Ebbie, 5$nnie 7i T'?' ies cu pa7i -an-$7i din maga0inul ":Ele1en, unde t$l$macul din spatele tejghelei t$cmai i:a ser1it cu Slurpee de aAine ,tolomac e d$ar unul dintre numer$asele cu1inte pei$rati1e pe care Ebbie le:a în1ă-at de la taică:său.' Mai au 7i pachete n$i de cart$na7e Magic, c/te d$uă pachete de căciulă' Ebbie, cu bu0ele deja albăstrite, se înt$arce spre T'?' V 2u:te înap$i pe unde am 1enit 7i adu:l pe împiedicamT ăla' T'?' pare jignit' V 2e ce euU V Pentru că 5$nnie a cumpărat cart$na7ele, cap sec' 2u:te repede' V 2e ce a1em ne1$ie de el, EbbieU întreabă 5$nnie' Se sprijină de stati1ul pentru biciclete, înAulec/nd din bucă-ile reci 7i dulci de ghea-ă' V Pentru că a7a 0ic eu, răspunde Ebbie cu truAie' 3deea e că T+ler Marshall, de $bicei, are bani 1inerea' 2e Aapt, T+ler are bani apr$ape în Aiecare 0i' Părin-ii lui sunt putre0i de b$ga-i' Ebbie, care e crescut ,dacă se p$ate spune a7a. d$ar de tatăl care $cupă un p$st de $m de ser1iciu de t$ată jena, a nutrit deja $ ură 1agă Aa-ă de T+ler din această pricină6 primele acte de umilin-ă nu sunt a7a departe, iar primele bătăi 1$r urma în scurt timp' 2ar acum nu:i trebuie dec/t alte cart$naje Magic, un al treilea pachet pentru Aiecare dintre ei' Eaptul că lui T+ler nici nu:i plac a7a mult cart$na7ele Magic nu 1a Aace dec/t să:i sp$rească înc/ntarea de a:l 1edea decart/nd' 2ar mai înt/i trebuie să:l aducă aici pe împiedicatul ăla mic' Sau pe micu-ul împTediTat, cum îi 0ice 5$nnie gură:bleagă' Dui Ebbie îi place asta 7i crede că 1a începe 7i el să:i spună a7a' GmpTediTat' 4un cu1/nt' Gi ia peste pici$r pe T+ 7i 5$nnie în acela7i timp' 2$i la pre- de unu' V 2u:te, T'?' NumaT dacă nu 1rei $ ur0ică' T'?' nu 1rea' Lr0icile lui Ebbie CeJler d$r ca dracuT' Suspină teatral, î7i sc$ate bicicleta din stati1, urcă pe ea 7i c$b$ară panta u7$ară, -in/nd
& >

ghid$nul cu $ m/nă 7i înghe-ata Slurpee cu cealaltă' Se a7teaptă să:l 1adă pe T+ imediat, pr$babil merg/nd pe l/ngă bicicletă pentru că e a"a de333 oooboo+siiit, însă T+ nu pare să Aie pe Chase Street : ce să însemne 7i astaU T'?' începe să pedale0e pu-in mai repede' Gn t$aleta bărba-il$r, ne uităm acum la 7irul de separeuri' L7a celui de:al d$ilea din st/nga e închisă' Celelalte stau întredeschise pe balamalele l$r cr$mate' Pe sub u7a închisă, 1edem d$uă gle0ne n$dur$ase 7i 1/n$ase ie7ind dintr:$ pereche de 7lapi mi0erabili' F 1$ce -ipă cu $ A$r-ă surprin0ăt$are' E 1$cea unui t/năr, aspră, înA$metată 7i Auri$asă' 5e1erberea0ă plat între pere-ii Aaian-a-i: V Bb:balahP:bbalah+dun- &un"un gorg4rusc, apa se trage la t$ate t$aletele' Nu d$ar la cea din separeul închis, ci la t$ate' Se trage apa 7i la t$ate pis$arele din încăpere, m/nerele l$r cr$mate c$b$r/nd cu $ sincr$ni0are perAectă' Bpa se scurge Pe supraAe-ele l$r curbate de p$r-elan' C/nd înt$arcem pri1irea de la pis$are la t$alete, 1edem că 7lapii mi0erabili : 7i pici$arele care erau în ei : au dispărut' Qi, pentru înt/ia $ară, chiar am au$it sunetul pr$dus de alunecare, genul de sunet pe care:l au0i ie7indu:-i din plăm/ni c/nd te tre0e7ti dintr:un c$7mar la d$uă n$aptea' 2$amnel$r 7i d$mnil$r, Charles 4urnside a părăsit clădirea' C$rbul a ajuns acum înap$i l/ngă tuAi7' Gl pri1e7te în c$ntinuare pe T+ler cu $chii lui lumin$7i, sini7tri' T+ler pă7e7te spre el, sim-indu:se hipn$ti0at' V 5$ste7te:mi iar numele, 7$pte7te el' 5$ste7te:mi iar numele 7i p$-i pleca' V /@- cr$ncăne c$rbul, Aăc/ndu:i pe plac, ap$i scutură scurt din aripi 7i se strec$ară în tuAi7' Pentru $ clipă, T+ler încă îl mai p$ate 1edea, un amestec de negru luci$s în 1erdele luci$s, după care dispare' V SAinte c$rbuleP 0ice T+ler' G7i dă seama ce:a spus 7i sc$ate un r/set scurt, tremurat' Chiar a A$st aie1eaU B A$st, nu:i a7aU Se apleacă mai mult spre l$cul pe unde c$rbul a reintrat în tuAi7, spun/ndu:7i că, dacă a pierdut cum1a $ pană, $ 1a lua ca su1enir, iar c/nd $ Aace, un bra- alb 7i slăbăn$g -/7ne7te din 1erdea-ă 7i:l prinde de g/t cu preci0ie' T+ler are timp să sc$ată un singur c/r/it îngr$0it, după care e tras în tuAi7' Ln tenis îi este sc$s din pici$r de ramurile scurte 7i rigide' 2in
& @

cealaltă parte se aude un singur strigăt gutural, lac$m : s:ar putea să Aie B'iete- : 7i ap$i un buAnet, 0g$m$tul unei pietre de c$mpanie l$1ind capul unui băie-el, p$ate' Bp$i nu mai e nimic, dec/t huruitul îndepărtat al unei ma7ini de tuns iarba 7i 0um0etul mai apr$piat al unei albine' Blbina î7i Aace de lucru pe l/ngă Al$rile aAlate de cealaltă parte a tuAi7ului, partea apar-in/nd a0ilului MaJt$n' Bc$l$ nu mai e nimic de 1ă0ut dec/t iarbă 1erde 7i, mai apr$ape de clădire, mesele la care l$catarii 1/rstnici 1$r sta la pr/n0, la picnicul de Sărbăt$area Căp7unel$r' T+ler Marshall a dispărut' T'?' 5enni%er $pre7te la c$l-ul lui Chase cu [ueen' 2in înghe-ată îi curge un suc albastru:nchis peste încheietura m/inii, dar el $bser1ă asta în treacăt' Da jumătatea [ueen Street 1ede bicicleta lui T+, înclinată regulamentar pe pr$ptea, nu însă 7i pe T+' Mi7c/ndu:se încet : cum1a, are un presentiment rău în pri1in-a asta : T'?' se duce la bicicletă' Cum1a, de1ine c$n7tient că ceea ce:a A$st $ înghe-ată Slurpee s:a t$pit 7i a de1enit acum un c$rnet m$ale plin cu mucilagii' Gl aruncă în rig$lă' E bicicleta lui T+, asta:i clar' N:ai cum să c$nAun0i Sch)innul ăla r$7u de cinci0eci de centimetri, cu ghid$n curbat 7i ab-ibildul Mil)au%ee 4uc%s 1erde pe lateral' 4icicleta 7i''' D/ngă ea, l/ngă tuAi7ul care trasea0ă $ grani-ă între lumea bătr/nil$r 7i cea a $amenil$r n$rmali, a $amenil$r reali, T'?' 1ede un tenis 5eeb$%' Gn jurul lui sunt împră7tiate c/te1a Arun0e 1er0i, luci$ase' 2in tenis se i-e7te $ pană' 4ăiatul se h$lbea0ă la tenis' N:$ Ai T'?' la Ael de de7tept ca T+ler, însă e pu-in mai răsărit dec/t Ebbie CeJler, 7i nu:i e greu să 7i:l imagine0e pe T+ler t/r/t în tuAi7, lăs/ndu:7i bicicleta în urmă''' un tenis''' un singur tenis răsturnat''' V T+U strigă el' Te -ii de glumeU Pentru că dacă:i a7a, ai Aace bine să încete0i' F să:i 0ic lui Ebbie să:-i dea cea mai mare ur0ică pe care ai a1ut:$ 1re$dată' Niciun răspuns' T+ nu se -ine de glume' Cum1a, T'?' Qtie asta' 4rusc, în mintea lui răsar g/nduri legate de Bm+ St Pierre 7i ?$hnn+ 3r%enham' Bude ,sau î7i închipuie că aude. pa7i Auri7a-i în spatele tuAi7ului: Pescarul, după ce 7i:a asigurat cina, s:a înt$rs după desertP
& "

T'?' încearcă să strige 7i nu reu7e7te' M/tul i s:a uscat' Gn l$c să strige, se apleacă peste ghid$nul bicicletei sale 7i începe să pedale0e, d$b$ară de pe tr$tuar 7i c$ntinuă pe stradă, 1r/nd să scape de silueta întunecată a tuAi7ului aceluia c/t mai repede p$sibil' C/nd c$b$ară de pe b$rdură, r$ata din Aa-ă a bicicletei sale HuAA+ calcă resturile înghe-atei sale Slurpee' Pedal/nd spre Chase Street, aplecat peste ghid$n ca un pil$t de Mrand PriJ, lasă $ d/ră întunecată 7i luci$asă pe Pa1aj' Seamănă cu s/ngele' Lnde1a în apr$piere, un c$rb cr$ncăne' Seamănă cu un r/set' Bleea 5$bin H$$d nr' &@: am mai A$st pe:aci, cum i:a spus c$rista arhiepisc$pului' 2acă tragem cu $chiul prin geamul de la bucătărie, $ 1edem pe ?ud+ Marshall d$rmind în balans$arul din c$l-' Bre $ carte în p$ală, r$manul lui ?$hn Mrisham pe care, ultima dată, l:am 1ă0ut pe n$ptiera ei' Pe p$dea, l/ngă ea, e $ cană cu caAea rece' Gnainte să a-ipească, ?ud+ a reu7it să citească 0ece pagini' Nu trebuie să dăm 1ina pe priceperea scriit$ricească a d$mnului Mrisham6 ?ud+ a a1ut $ n$apte grea, 7i nu e prima' Bu trecut peste d$uă luni de c/nd n:a mai reu7it să d$armă mai mult de d$uă $re $ dată' Ered 7tie că s$-ia lui are $ pr$blemă, însă nu are habar c/t de gra1ă este' 2acă ar 7ti, ar Ai mult mai înspăim/ntat' Cur/nd, 2$mnul Aie cu el, î7i 1a A$rma $ idee mai clară a stării ei mentale' Bcum, ea începe să geamă răgu7it 7i să mi7te capul dintr:$ parte în alta' Cu1intele acelea aiuristice încep să:i iasă iar pe gură' Maj$ritatea sunt prea aAectate de s$mn ca să Aie inteligibile, dar recun$a7tem abbalah 7i gorg3 2eschide brusc $chii' Gn lumina dimine-ii care umple bucătăria cu auriul prăAuit al 1erii, ace7tia sunt de:un albastru lumin$s, regal' V /@- icne7te ea, 7i pici$arele îi 01/cnesc' Se uită la ceasul de deasupra araga0ului' Bu trecut d$uăspre0ece minute după n$uă 7i t$tul pare c$nt$rsi$nat, a7a cum pare dese$ri c/nd d$rmim pr$Aund, dar nu bine sau pentru mult timp' B tras după ea un 1is chinuit$r, nu t$cmai un c$7mar, asemenea un$r Aui$are mucilagin$ase după na7tere: bărba-i cu pălării Aed$ra trase pe Arunte ca să le umbrească Ae-ele, umbl/nd pe pici$r$ange ca ale pers$najel$r din desenele lui 5' Crumb 7i terminate în pant$Ai mari, cu b$mbeu r$tund, ca aceia ai acel$ra7i pers$naje, siluete sinistre care se mi7cau cu iu-eală pe Aundalul unui $ra7 : Mil)au%eeU Chicag$U : 7i în Aa-a unui amenin-ăt$r cer p$rt$caliu' C$l$ana s$n$ră a 1isului a A$st piesa King Porter Stomp interpretară de A$rma-ia lui 4enn+ M$$dman, cea pe care $ asculta înt$tdeauna tatăl ei atunci c/nd $ lua pu-in pe ulei, iar sen0a-ia din
& 9

1is Ausese un îngr$0it$r amestec de spaimă 7i durere: lucruri înAi$răt$are se înt/mplaseră, însă răul cel mai mare a7tepta să se înt/mple' Nu e niciun dram din u7urarea pe care $amenii $ simt de $bicei c/nd se tre0esc din 1ise rele : u7urarea pe care ea însă7i $ sim-ise c/nd era t/nără 7i''' Qi''' V Gntreagă la minte, 0ice ea pe:$ 1$ce cr$ncănită, abia tre0ită' King Porter Stomp3 Ca să 1e0i' Ei i se păruse înt$tdeauna că era genul de mu0ică pe care:l au0i în 1echile desene animate, cele în care 7$areci cu mănu7i albe alergau înăuntru 7i aAară din găuri în pere-i cu $ 1ite0ă ame-it$are' Fdată, c/nd tata $ luase la dans pe piesa asta, sim-ise că $ în-eapă ce1a tare' Ce1a din pantal$nii lui' 2upă aceea, c/nd el punea mu0ica lui de dans, ea încerca să Aie în altă parte' V Termină, 0ice pe aceea7i 1$ce cr$ncănită' E 1$cea unui c$rb, 7i:i trece prin g/nd că a 1ă0ut un c$rb în 1is' Sigur, sută la sută' C$rbul M$rg' V M$rg înseamnă m$arte, spune, 7i:7i linge bu0a superi$ară uscată Aără să:7i dea seama' Dimba îi iese mai mult ca de $bicei 7i, la înt$arcere, 1/rAul ei îi linge nările, caldă 7i umedă 7i cum1a rec$nA$rtantă' Bc$l$, gorg înseamnă m$arte' Bc$l$''' Departe e cu1/ntul pe care nu:l r$ste7te' Gnainte să $ Aacă, 1ede ce1a pe masa din bucătărie care nu s:a aAlat ac$l$ înainte' E:$ cutie de nuiele' 2in ea iese un sunet, un sunet slab, ad$rmit' Bng$asa îi cuprinde p/ntecele, Aăc/ndu:i 1iscerele să pară desprinse 7i ap$ase' Qtie cum se nume7te $ asemenea cutie: c$7' E:un c$7 de pescar' Gn 0ilele acestea, în Erench Danding este un pescar' Ln pescar rău' V T+U strigă ea, dar sigur că nu prime7te răspuns' Gn aAară de ea, nu mai e nimeni în casă' 2ale e la ser1iciu, iar T+ trebuie că e la j$acă aAară : mai mult ca sigur' E mijl$cul lui iulie, mijl$cul 1acan-ei de 1ară, 7i T+ precis umblă hai:hui prin $ra7, Aăc/nd t$ate lucrurile gen 5a+ 4radbur+:Bugust 2erleth pe care le Aac băie-ii c/nd au la disp$0i-ie $ întreagă, nesA/r7ită 0i de 1ară' 2ar nu e singur6 2ale a discutat cu el 7i i:a spus să răm/nă alături de amici p/nă ce e prins Pescarul, m'car p/nă atunci, 7i i:a spus:$ 7i ea' ?ud+ nu:l agreea0ă cine 7tie c/t pe pu7tiul Aamiliei CeJler ,7i nici pe ai Aamiliil$r Met0ger 7i 5enni%er., dar unitatea dă putere' T+ pr$babil că n:$ să se înal-e intelectual 1ara asta, dar cel pu-in''' V Cel pu-in e în siguran-ă, r$ste7te ea cu 1$cea c/r/ită a C$rbului M$rg'
& 8

Qi t$tu7i, cutia care a apărut pe masa din bucătărie în timpul scurtului ei s$mn pare să nege asta, să nege întregul c$ncept de siguran-ă' 2e unde să Ai apărutU Qi ce:i chestia aia albă de deasupra eiU V Ln bilet, 0ice ea 7i se ridică' Străbate p$r-iunea scurtă de p$dea dintre balans$ar 7i masă aid$ma cui1a care se aAlă încă într:un 1is' 4iletul e $ bucată de h/rtie împăturită' Pe jumătatea pe care $ p$ate 1edea scrie 2ulce ?ud+ $chi alba7tri' Da c$legiu, înainte să:l cun$ască pe 2ale, a a1ut un iubit care:i spunea a7a' 3:a cerut să n:$ mai Aacă : era supărăt$r, sir$p$s : 7i, c/nd el a t$t uitat ,inten-i$nat, bănuia ea., l:a aband$nat ca pe:$ c/rpă 1eche' 3ar acum, iat:$ din n$u, p$recla aia idi$ată, lu/nd:$ în der/dere' ?ud+ deschide r$binetul Aără să:7i de0lipească $chii de la bilet, î7i umple cău7ul palmei cu apă rece 7i bea' C/te1a picături cad pe 2ulce ?ud+ $chi alba7tri 7i cerneala se întinde imediat' E scris cu stil$ulU Ce dem$datP Cine mai scrie cu stil$ul în 0ilele asteaU Gntinde m/na după bilet, ap$i $ trage înap$i' Ng$m$tul dinăuntrul cutiei e mai puternic acum' E:un 0um0et' E''' V Sunt mu7te, 0ice ea' M/tul 7i:a re1enit de la apă 7i nu mai are 1$cea cr$ncănită, dar în urechi încă mai îi răsună 1$cea C$rbului M$rg' Qtii cum Aac mu7tele' 8a biletul3 6u reau3 Da, dar ai 62#>82 sa+l iei- :cum, ia+l- Hnde )i+e 5HR:?H,, *ricoas' mic' ce e"ti1 4ună întrebare' : dracu; de bună întrebare' Sc$ate limba, $ trece iute peste bu0ă 7i despicătura de sub nas' Bp$i ia biletul 7i:l despăture7te'
Scu0e că n:a mai rămas dec/t un singur rinichi' Pe celălalt l:am prăjit 7i l:am m/ncat' B A$st A$arte bunP Pescarul

Ner1ii din degetele, palmele, încheieturile 7i antebra-ele lui ?ud+ Marshall se bl$chea0ă brusc' Cul$area i se scurge at/t de tare din Aată că:i de1in 1i0ibile 1enele albastre din $braji' E:un ade1ărat mirac$l că nu le7ină' 4iletul îi cade dintre degete 7i plute7te în 0ig0ag nană pe p$dea'
&;!

Strig/nd numele Aiului ei iar 7i iar, aruncă în lături capacul c$7ului de pescar' Gnăuntru sunt c$laci r$7ii, sclipit$ri, de intestin, 1iermuind de mu7te' Sunt săcule-ii b$-i-i ai plăm/nil$r 7i p$mpa c/t un pumn care a A$st inima unui c$pil' E pernu-a purpurie, gr$asă, a Aicatului''' Qi un rinichi' Bmestecul acesta de 1iscere 1iermuie7te de mu7te 7i t$ată lumea e g$rg, g$rg, g$rg' Gn nemi7carea îns$rită a bucătăriei sale, ?ud+ Marshall începe acum să urle, 7i e sunetul nebuniei în sA/r7it eliberate din cu7ca:i 7ubredă, nebunia de0lăn-uită' 4utch SerJa a a1ut de g/nd să intre după prima -igară : ai înt$tdeauna multe de Aăcut în 0ilele de Sărbăt$area Căp7unel$r ,de7i 4utch cel bun la suAlet nu ură7te micu-a sărbăt$are artiAicială a7a cum $ ură7te Pete CeJler.' Bp$i Petra English, $ Aemeie de ser1iciu de la Bsph$del, a trecut pe:ac$l$ 7i:au început să discute despre m$t$ciclete 7i, înainte să:7i dea seama, trecuseră d$uă0eci de minute' El îi spune Petrei că trebuie să plece, ea îi spune lui să nu uite că $rice triste-e aduce $ bucurie, iar 4utch se strec$ară înap$i pe u7ă 7i dă de:$ surpri0ă neplăcută' Bc$l$ e Charles 4urnside, g$l:pu7că, stand l/ngă bir$u cu m/na pe piatra pe care 4utch $ A$l$se7te ca prespapier' ,Eiul lui a Aăcut: $ în tabără anul trecut : a 1$psit cu1intele de pe ea, cel pu-in : 7i 4utch crede că:i simpatică A$c'. 4utch n:are nimic cu re0iden-ii : cu siguran-ă l:ar lua la trei pă0e7te pe Pete CeJler dacă ar 7ti de chestia cu -igările, nici 1$rbă numai să:l denun-e :, dar nu:i place ca ei să:i atingă $biectele pers$nale' Mai ales indi1idul asta, care e sc/rb$s p/nă la 2umne0eu atunci c/nd are c/t de c/t min-ile în cap' B7a cum e acum' 4utch i:$ 1ede în $chi' Bde1ăratul Charles 4urnside a ie7it la supraAa-ă după aer, p$ate în cinstea Sărbăt$rii Căp7unel$r' Qi că t$t 1eni 1$rba de căp7une, 4urn+ se pare c:a dat deja iama în ele' Bre urme de r$7u pe bu0ele 7i în cutele ad/nci de la c$l-urile gurii' 4utch însă abia dacă se uită la asta' Pe 4urn+ sunt alte pete' Pete mar$nii' V #rei să iei m/na de pe aia, CharlesU întreabă el' V 2e pe ceU rip$stea0ă 4urn+, ap$i adaugă: Cap pătrat' 4utch nu 1rea să spună Ide pe piatra mea de c$mpanieK, pentru că asta sună aiurea' V 2e pe prespapierul meu'
&;&

4urn+ c$b$ară pri1irea spre piatra pe care t$cmai a pus:$ la l$c ,au A$st c/te1a urme de s/nge 7i păr pe ea c/nd a ie7it din separeul t$aletei, însă chiu1etele de ac$l$ pentru cură-at sunt Aăcute, nuU., î7i lasă m/na să cadă de pe ea, dar răm/ne ac$l$' V Cură-ă:mă, buA$nule' M:am căcat pe mine' V #ăd' 2ar mai înt/i spune:mi dacă te:ai dus să:-i împră7tii căcatul 7i prin bucătărie' Qi 7tiu ca:i A$st ac$l$, a7a că să nu min-i' V M:am spălat pe m/ini mai înt/i, 0ice 4urn+ 7i le arată' Sunt n$dur$ase, dar, cu t$ate acestea, r$0 7i curate' P/nă 7i unghiile sunt curate' De:a spălat Aără d$ar 7i p$ate' Bp$i adaugă: Dabagiule' V #in$ la baie cu mine, 0ice 4utch' Dabagiul cap pătrat te 1a cură-a lună' 4urn+ puAne7te, dar îl îns$-e7te destul de ascultăt$r' V E7ti pregătit pentru dansul de după:amia0ăU îl întreabă 4utch, d$ar ca să spună ce1a' Ri:ai lustruit pant$Aii de dans, uria7uleU 4urn+, care te p$ate surprinde une$ri c/nd e într:ade1ăr în t$ate min-ile, 0/mbe7te, arăt/nd c/-i1a din-i îngălbeni-i' Ca 7i bu0ele, pe ei sunt pete r$7ii' V 2aT, d$mTle, îs gata să mă destrăbăle0, 0ice' 2e7i nu i se cite7te pe Aa-ă, Ebbie ascultă cu $ nelini7te cresc/ndă p$1estea lui T'?' despre bicicleta 7i tenisul lui T+ler Marshall' Pe Aa-a lui 5$nnie, pe de altă parte, se cite7te destul' nelini7te' V Ce:$ să Aacem, EbbieU întreabă T?' c/nd termină' Gn sA/r7it 7i recapătă suAlul după rapida cursă pe deal în sus' V Cum adică, ce:$ să AacemU 0ice Ebbie' Bia ce $ricum 1$iam să Aacem, să mergem la capătul stră0ii, să 1edem ce sticle reciclabile găsim' Să mergem în parc 7i să schimbăm cart$na7e Magic' V 2ar''' dar dacă''' V Tacă:-i cl$n-uT, se răste7te Ebbie' Qtie care sunt cele d$uă cu1inte pe care T'?' e pe cale să le r$stească, 7i nu 1rea să le audă' Tatăl lui spune că aduce ghini$n să arunci $ pălărie pe pat, iar Ebbie nu Aace nici$dată asta' 2acă aia aduce ghini$n, să p$mene7ti numele unui uciga7 psih$pat aduce de d$uă $ri mai mult ghini$n' Btunci, pe idi$tul ăla de 5$nnie Met0ger îl ia gura pe dinainte 7i:$ spune''' $arecum' V 2ar Ebbie, dacă:i Pe7caluU 2acă T+ a A$T plins de'''
&;

V Taci dracului din gurăP sare Ebbie 7i trage pumnul în spate ca pentru a:l p$cni pe gură:stricată ăla' Gn clipa aceea, 1/n0ăt$rul t$l$mac se i-e7te din maga0inul ":Ele1en ca un spiridu7 cu turban sărind dintr:$ cutie:surpri0ă' V N:$ să t$lere0 un asemenea limbaj aiciP strigă el' 2uce-i:1ă acum, 1$rbi-i ca derbedeii altunde1aP BltAel sun la p$li-ieP Ebbie începe să pedale0e încet, p$rnind pe:$ direc-ie care:l 1a duce mai departe de [ueen Street ,Gn barbă, b/iguie lunatic b'"inos, alt termen Aermecăt$r pe care l:a în1ă-at de la tatăl său., 7i ceilal-i d$i băie-i îl urmea0ă' 2upă ce au ajuns la distan-ă de:un c1artal de ":Ele1en, Ebbie se $pre7te 7i se înt$arce spre ceilal-i d$i, cu burta Qi bărbia de$p$tri1ă sc$ase în Aa-ă' V S:a dus de capul lui acum $ jumaT de $ră, 0ice' V H'1 Aace T'?' V Cine ce:a AăcutU întreabă 5$nnie' V T+ Marshall' 2acă întreabă cine1a, s:a dus de capul lui acuT jumaT de $ră' C/nd n$i eram''' mm''' Ebbie încearcă să:7i amintească, lucru care:i 1ine greu, pentru că a a1ut pane de A$arte pu-in antrenament' Gn împrejurări $bi7nuite, pre0entul e t$t ce:i trebuie lui Ebbie CeJler' V C/nd ne uitam în 1itrină la maga0inul lui SchmittU întreabă T'?' cu Aereală, sper/nd că asta nu:i 1a aduce una dintre Ai$r$asele ur0ici ale lui Ebbie' Ebbie se uită la el cu $chi g$i pentru $ clipă, ap$i 0/mbe7te' T'?' se relaJea0ă' 5$nnie Met0ger nu Aace dec/t să pară 0ăpăcit' Cu $ cr$să de baseball în m/ini sau $ pereche de patine de h$chei în pici$are, 5$nnie e stăp/nul tutur$r' Gn restul timpului, plute7te cel mai adesea în deri1ă' V EJact, Aace Ebbie' MdaP Ne uitam în 1itrină la Schmitt, ap$i a trecut cami$neta aia, aia din care se au0ea mu0ică pun% în t$-i dracii, după care T+ a 0is că treT s:$ 7teargă' V Lnde:a trebuit să se ducăU întreabă T'?' Ebbie nu e iste-, însă de-ine ceea ce s:ar putea numi I1iclenie elementarăK' Qtie instincti1 că cea mai bună p$1este e $ p$1este scurt' : cu c/t sunt mai pu-ine amănunte, cu at/t sunt mai mici 7ansele să te prindă cine1a cu ci$ara 1$psită' V Nu ne:a 0is asta' B 0is numaT că treT s:$ 7teargă'
&;;

V 2aT nu s:a dus nicăieri, inter1ine 5$nnie' B rămas d$ar în urmă pentru că:i un''' Eace $ pau0ă, aranj/ndu:7i cu1/ntul în minte, 7i de data asta îl r$ste7te cum trebuie''' împiedicat' V Dasă asta, 0ice Ebbie' 2acă''' dacă tipu; 'la l+a prins, pr$st$1anil$rU #re-i să 0ică $amenii c:a A$st penTcă nu s:a putut -ine după n$iU C:a A$st ucis sau mai 7tiu eu ce penTcă l:am lăsat în urmăU #re-i să 0ică $amenii c:a A$st 1ina n$astrăU V MamăP Aace 5$nnie' 2$ar nu cre0i că Pe7calu : Pescarul : l:a prins pe T+, nuU V Nu 7tiu 7i nu:mi pasă, răspunde Ebbie, dar nu mă deranjea0ă c:a dispărut' Gncepea să mă calce pe bătături' V Fh' 5$nnie reu7e7te să pară de$p$tri1ă nepăsăt$r 7i satisAăcut' 5e prosto an mai e, se minunea0ă 5$nnie' 5e prosto an de nota $ece3 3ar daca nu crede-i asta, g/ndi-i:1ă d$ar la 5$nnie, care:i tare ca un cal, cum îi permite lui Ebbie să:i Aacă ur0ică după ur0ică' Pr$babil că 1a 1eni 0iua în care 5$nnie î7i 1a da seama că nu mai trebuie să sup$rte asta, iar în 0iua aceea s:ar putea să dea cu Ebbie de păm/nt ca 7i c:un pir$n de c$rt, însă Ebbie nu:7i Aace griji despre asemenea lucruri6 se descurcă chiar mai rău să:7i pr$iecte0e mintea în 1iit$r dec/t se descurcă s:$ pr$iecte0e în trecut' V 5$nnie, 0ice Ebbie' V Ce:iU V Lnde eram c/nd a tulit:$ T+lerU V Hmm''' Da maga0inul cu de t$ate al lui SchmittU V B7a:i' Qi unde s:a dus elU V N:a 0is' Ebbie 1ede că pentru 5$nnie ăsta începe să Aie ade1ărul 7i e satisAăcut' Se înt$arce spre T'?' V Bi priceputU V Bm priceput' V Btunci să plecăm' P$rnesc pe biciclete' Gnaint/nd de:a lungul stră0ii mărginite de c$paci, pr$st$1anul $ ia pu-in înaintea lui Ebbie 7i a lui T'?' Qi Ebbie nu se împ$tri1e7te' Se apr$pie pu-in mai mult de T'?' Qi 0ice: V Bi mai 1ă0ut ce1a ac$l$U Pe cine1aU Pe 1reun tipU T'?' clatină din cap' V NumaT bicicleta 7i tenisul lui'
&;<

Eace $ pau0ă, încerc/nd să:7i amintească c/t mai multe' V Erau c/te1a Arunte împră7tiate în jur' 2e la tuAi7' Qi cred că s:ar putea să Ai A$st 7i $ pană' Care semăna cu $ pană de c$rbU Ebbie nu ia asta în seamă' El se luptă cu întrebarea dacă Pescarul chiar s:a apr$piat sau nu de el în diminea-a asta, dacă s:a apr$piat destul c/t să:i în7Aace unul dintre amici' Lnei păr-i însetate de s/nge din el îi place ideea asta, sa1urea0ă g/ndul că un m$nstru întunecat, iară chip, l:a ucis pe t$t mai s/c/it$rul T+ Marshall 7i că:l 1a m/nca la pr/n0' Mai e însă $ parte c$pilăr$asă din el care e îngr$0ită de Fmul Negru ,partea aceasta se 1a aAla la c$nducere la n$apte, c/nd : 1a sta trea0 în camera sa, uit/ndu:se la umbrele care par să alcătuiască A$rme 7i să i se str/ngă t$t mai apr$ape în jurul patului.' Qi mai e partea Imai mare dec/t 1/rsta saK, care a luat măsuri instincti1e 7i imediate de:a e1ita $chiul aut$rită-ii, dacă se 1a înt/mpla ca dispari-ia lui T+ler să se transA$rme în ceea ce tatăl lui nume7te IAutelni-ăK' 2ar în cea mai mare parte, a7a cum se înt/mplă cu 2ale Milberts$n 7i cu tatăl lui T+, Ered, înlăuntrul lui Ebbie CeJler eJistă un c$ntinent întreg de neîncredere esen-ială' Pur 7i simplu nu p$ate să creadă că lui T+ler i s:a înt/mplat ce1a, $rice, *atal3 Nici chiar după cele înt/mplate cu Bm+ St Pierre 7i ?$hnn+ 3r%enham, care a A$st tăiat bucă-i 7i agă-at într:un c$te1echi' Bce7tia sunt c$pii despre care Ebbie a au0it la 7tirile de seară, Aic-iuni din -ara Tele1i0$rului' Nu a cun$scut:$ pe Bm+ 7i nici pe ?$hnn+ nu:l 7tia, a7a că puteau să m$ară, eJact a7a cum $amenii in1enta-i mureau mereu în Ailme' T+ e diAerit' T+ t$cmai a A$st aici' B 1$rbit cu Ebbie, Ebbie a 1$rbit cu el' Gn mintea lui Ebbie, asta înseamnă nemurire' Sau ar trebui să însemne' 2acă T+ putea Ai prins de Pescar, $rice c$pil putea Ai prins' 3nclusi1 el' Prin urmare, asemenea lui 2ale 7i Ered, el pur 7i simplu nu crede' Gn ad/ncul Aiin-ei sale, partea aceea din el care asigură celelalte păr-i că t$tul e în $rdine pe Planeta Ebbie, neagă eJisten-a Pescarului 7i:a Aaptel$r sale' T'?' 0ice: V Ebbie, cre0i că''' V Nu, sare el' F să apară' Haide să mergem în parc' Putem căuta c$nser1e 7i sticle mai t/r0iu' bbb

&;>

Ered Marshall 7i:a lăsat sac$ul sp$rt 7i cra1ata în bir$u, 7i:a sume-it m/necile 7i:l ajută pe 5$d Tisbur+ să despachete0e $ n$uă săpăt$are m$t$ri0ată Hiler' Este prima din n$ua linie Hiler 7i e:$ Arumuse-e' V B7tept $ ma7ină ca asta de d$uă0eci de ani sau mai mult, 0ice, 5$d' 3ntr$duce eJpert capătul lat al răngii sub capacul cutiei uria7e 7i un perete de lemn cade pe p$deaua din ciment a garajului care ser1e7te drept ser1ice cu un p$cnet sec' 5$d este mecanicul:7eA de la M$lt0 7i aici, în ser1ice, el e regele' F să Aie bună pentru micul Aermier6 $ să Aie bună 7i pentru grădinarul $bi7nuit' 2acă nu 1in0i $ du0ină p/nă la t$amnă, nu 7tii să:-i Aaci treaba' V F să 1/nd d$uă0eci p/nă la sA/r7itul lui august, spune Ered cu $ încredere abs$lută' T$ate grijile i:au A$st alungate temp$rar de această splendidă ma7inu-ă 1erde, care p$ate Aace mult mai mult dec/t d$ar să sape6 e pre1ă0ută cu c/te1a aparate secundare seJ+ care intră 7i ies din c$rpul ei la Ael de u7$r ca $ căptu7eală la $ jachetă de t$amnă' #rea s:$ p$rnească, s:$ audă cum Aunc-i$nea0ă' M$t$rul ăla cu d$i cilindri arată al naibii de bine' V EredU Gnt$arce pri1irea nerăbdăt$r' E 3na Maits%ill, secretara lui Ted M$lt0 7i recep-i$nera repre0entan-ei' V Ce eU V Bi un teleA$n pe linia unu' Brată cu degetul de cealaltă parte a garajului : plin de ma7inării 0ăngănit$are 7i b/0/itul 0g$m$t$s al 7urubelni-el$r pneumatice care str/ng 7uruburile unui 1echi tract$r Case : către teleA$nul de pe perete, pe care clipesc mai multe becule-e' V Nu p$-i să preiei tu mesajul, 3naU #$iam să:l ajut pe 5$d să pună bateria pe chestiu-a asta Arum$asă 7i:ap$i''' V Cred că ar trebui să răspun0i' E:$ Aemeie pe nume Enid Pur1is' F 1ecină de:a taU Pentru $ clipă, Ered nu pricepe nimic, ap$i mintea sa de 1/n0ăt$r, care înmaga0inea0ă nume aut$mat, îi 1ine în ajut$r' Enid Pur1is' S$-ia lui 2e%e' C$l-ul lui 5$bin H$$d cu 2$mni-a Marian' D:a 1ă0ut pe 2e%e de diminea-ă' Qi:au Aăcut cu m/na' Gn acela7i timp, de1ine c$n7tient că $chii 3nei sunt prea mari 7i ca gura ei de $bicei gener$asă e mult prea mică' Pare îngrij$rată' V Care:i pr$blemaU întreabă Ered' 3na, care:i treabaU
&;@

V Nu 7tiu' Bp$i, e0it/nd: Ce1a despre s$-ia ta' V Mai bine ai răspunde, amice, 0ice 5$d, dar Ered tra1ersea0ă deja cimentul pătat cu ulei către teleA$n' Bjunge acasă la 0ece minute după ce a plecat de la M$lt0Ts, ie7ind 1al1artej din parcarea angaja-il$r 7i alerg/nd ca un ad$lescent' Partea cea mai rea Ausese Aelul calm 7i grijuliu cu care:l ab$rdase Enid Pur1is, c/t de tare încercase să nu pară speriată' F plimba pe P$tsie pe l/ngă casa Marshall, a 0is ea, c/nd a au0it:$ pe ?ud+ strig/nd' Nu $ dată, ci de d$uă $ri' 2esigur, Enid Aăcuse ceea ce:ar Ai Aăcut $rice 1ecin bun, 2umne0eu s:$ aibă în pa0ă: se dusese la u7ă, bătuse, ap$i împinsese clapeta Aantei de p$7tă 7i strigase prin ea' 2acă n:ar Ai primit niciun răspuns, i:a spus lui Ered, pr$babil că ar Ai sunat la p$li-ie' Nici măcar nu s:ar Ai înt$rs acasă s:$ Aacă6 ar Ai tra1ersat strada spre casa Pl$ts%+ 7i:ar Ai sunat de ac$l$' 2ar''' V Sunt bine, îi strigase ?ud+, ap$i r/sese' 5/setul era ascu-it, transA$rm/ndu:se într:un icnet hli0it' Enid găsise r/setul acesta cum1a 7i mai nelini7tit$r dec/t strigătele' T$tul era un 1is' P/nă 7i T+ a A$st un 1is' V Te:ai tăiat, scump$U strigase Enid prin Aanta din u7ă' Bi că0utU V N:a A$st niciun c$7, strigase ?ud+ ca răspuns' E p$sibil să Ai spus bor", însă Enid era c/t se p$ate de sigură că spusese co"3 Qi pe ăsta l:am 1isat' Bp$i, i:a spus Enid lui Ered cu Aereală, ?ud+ Marshall începuse să pl/ngă' Eusese A$arte tulburăt$r să audă sunetul acela 1enind prin Aanta de p$7tă' Gl Aăcuse p/nă 7i pe c/ine să sc/ncească' Enid mai strigase $ dată, întreb/nd dacă putea intra să se asigure că ?ud+ n:a pă-it nimic' V PleacăP îi strigase ?ud+' Gn t$iul pl/nsetului, r/sese din n$u : un r/set Auri$s, tulburat' Qi tu e7ti un 1is' T$ată lumea asta:i un 1is' Bp$i se au0ise un 0g$m$t de sticlă spartă, de parcă ar Ai dat de p$dea cu $ cană de caAea sau cu $ caraAă de apă' Sau ar Ai a01/rlit:$ în perete' V N:am sunat la p$li-ie, pentru că părea să nu Ai pă-it nimic, i:a spus Enid lui Ered ,Ered st/nd cu teleA$nul lipit de:$ ureche 7i cu m/na ac$perindu:7i:$ pe cealaltă ca să nu audă larma năucit$are a ma7inil$r agric$le, care de $bicei îi plăcea 7i care:n m$mentul acela părea să:i intre în cap ca ni7te -epu7e cr$mate.' Că n:a pă-it nimic *i$ic, cel pu-in' 2ar Ered''' Cred c:ar trebui să te duci acasă 7i să 1e0i ce s:a înt/mplat' T$ate ciudă-eniile recente ale lui ?ud+ i:au trecut prin minte într:un 1/rtej' Da Ael 7i 1$rbele lui Pat S%arda: Dis*unc)ie mental'3 :u$im cum se
&;"

spune %lui cutare sau cutare i+a s'rit o doag'., dar, de obicei, eCist' semne pre estitoare333 3ar el a '$ut semnele, nu:i a7aU De:a 1ă0ut 7i n:a Aăcut nimic' Ered î7i parchea0ă ma7ina, un E$rd EJpl$rer cuminte, pe alee 7i se grăbe7te pe scări în sus, strig/nd deja numele s$-iei sale' Nu prime7te niciun răspuns' Nu prime7te niciunul nici c/nd a trecut pragul ,împing/nd u7a în lături at/t de tare înc/t Aanta de alamă pentru p$7tă sc$ate un clămpănit scurt 7i idi$t.' Gn interi$rul casei pre1ă0ute cu aer c$ndi-i$nat e prea Arig 7i el î7i dă seama că transpiră' V ?ud+U ?udeU T$t niciun răspuns' Bleargă pe h$l spre bucătărie, unde sunt cele mai multe 7anse s:$ găsească dacă se înt$arce acasă după ce1a la mijl$cul 0ilei' 4ucătăria e scăldată în lumina s$arelui 7i g$ală' Masa 7i tejgheaua sunt curate6 aparatele sc/nteia0ă6 d$uă căni de caAea au A$st puse în uscăt$rul de 1ase, s$arele reAlect/ndu:se pe supraAe-ele l$r pr$aspăt spălate' S$arele se mai reAlectă 7i într:$ grămăj$ară de sticlă spartă' Ered 1ede pe:un ci$b desenul unei Al$ri 7i:7i dă seama că aceea a A$st 1a0a de pe per1a0' V ?ud+U strigă din n$u' Simte s/ngele cum îi bubuie în g/t 7i la t/mple' Ea nu:i răspunde, însă el $ aude la etaj, încep/nd să c/nte' V ,eag'n'+te, copila"333 pe 4r*ul copacului333 c4nd 4ntul su*l'333 Ered recun$a7te piesa 7i, în l$c să se simtă u7urat la au0ul 1$cii ei pielea i se răce7te 7i mai tare' ?ud+ $bi7nuia să i:$ c/nte lui T+ler c/nd Aiul l$r era mic' C/ntecul de leagăn al lui T+' Ered n:a mai au0it:$ Ared$n/nd c/ntecelul ăla de c/-i1a ani' Străbate h$lul înap$i spre scări, 1ă0/nd acum ce:a trecut cu 1ederea înainte' Stampa Bndre) C+eth, ,umea 5hristinei, a A$st luată de pe perete 7i sprijinită de cal$riAer' Tapetul de sub tabl$u a A$st smuls în mai multe l$curi, sc$-/nd la i1eală tencuiala de dedesubt' Ered, mai înArigurat ca nici$dată, 7tie că ?ud+ a Aăcut asta' Nu:i 1$rba de intui-ie, nu t$cmai6 7i nici de deduc-ie' Să:i spunem telepatia cel$r cu mul-i ani de căsnicie în spate' 2e la etaj, Arum$s 7i mel$di$s, dar, în acela7i timp, abs$lut g$lit de 1ia-ă, se aude: V 333leag'nul se a leg'na3 54nd creanga se rupe, leag'nul se a leg'na333 Ered urcă scările c/te d$uă $ dată, strig/ndu:i numele'
&;9

H$lul de la etaj e un de0astru înspăim/ntăt$r' Bici e l$cul unde 7i:au agă-at ei galeria trecutului l$r: Ered 7i ?ud+ în Aa-ă la Madis$n Sh$es, un club de blues la care mergeau une$ri c/nd nu se înt/mpla nimic interesant la Ch$c$late Catchband6 Ered 7i ?ud+ dans/nd dansul miresei la petrecerea l$r de nuntă în 1reme ce $aspe-ii îi pri1eau Aerici-i6 ?ud+ într:un pat de spital, epui0ată, dar 0/mbit$are, -in/nd în bra-e ghem$t$cul înAă7urat care era T+6 A$t$graAia cu Aerma Aamiliei Marshall la care ea str/mbase înt$tdeauna din nas 7i multe altele' Maj$ritatea acest$r A$t$graAii înrămate au A$st date j$s' Lnele, cum ar Ai cea cu Aerma, au A$st aruncate j$s' Sticla spartă 7i împră7tiată a A$rmat în h$l grămăj$are sc/nteiet$are' Qi ?ud+ a sA/7iat tapetul din spatele a $ du0ină de p$0e' Gn l$cul unde se aAlase p$0a lui ?ud+ 7i a lui T+ în spital, tapetul a A$st apr$ape c$mplet smuls, iar el 1ede unde ea a 0g/riat placajul 0idului de dedesubt' Lnele 0g/rieturi sunt m/njite cu s/nge apr$ape uscat' V ?ud+P ?ud@L7a camerei lui T+ler e deschisă' Ered sprintea0ă pe t$ată lungimea h$lului de la etaj, sticla scr/7nindu:i sub tălpi' +333)i /@ler a c'dea, cu leag'n cu tot3 V ?ud+P ?u''' 5ăm/ne în prag, pe m$ment Aără cu1inte' Camera lui T+ arată ca după $ perche0i-ie 1i$lentă dintr:un Ailm p$li-ist' Sertarele au A$st trase din bir$u 7i sunt împră7tiate care pe unde, maj$ritatea cu Aa-a în j$s' 4ir$ul însu7i a A$st tras de l/ngă perete' Hainele de 1ară sunt aruncate claie peste grămadă : jean7i 7i tric$uri 7i chil$-i 7i 7$sete sp$rt albe' L7a dulapului e deschisă 7i alte haine au A$st smulse de pe umera7e6 aceea7i telepatie i01$r/tă dintr:$ căsnicie îndelungă îi spune că ea tras de pantal$nii 7i cămă7ile cu nasturi ale lui T+ pentru a se asigura că nu era nimic în spatele l$r' Sac$ul singurului c$stum al lui T+ler at/rnă str/mb pe clan-a u7ii dulapului' P$sterele lui au A$st smulse de pe pere-i6 Mar% McM)ire a A$st rupt în d$uă' Cu $ singură eJcep-ie, ea a lăsat în pace tapetul din spatele p$sterel$r, însă acea eJcep-ie e:$ Arumuse-e' Bc$l$ unde era agă-at p$sterul cu castelul ,re1eni-i la auld SF2., tapetul a A$st rupt apr$ape c$mplet' Pe sc/ndurile de dedesubt sunt alte d/re de s/nge' ?ud+ Marshall stă pe salteaua patului Aiului său' Cear7aAurile sunt îngrămădite într:un c$l-, împreună cu perna' Patul a A$st tras de l/ngă perete' ?ud+ -ine capul în păm/nt' El nu:i 1ede Aa-a : i:$ ascunde părul :, însă Aemeia p$artă pantal$ni scur-i 7i el 1ede pete 7i d/re de s/nge pe
&;8

c$apsele ei br$n0ate' ?ud+ î7i -ine m/inile împreunate sub genunchi, unde nu se 1ăd, 7i Ered e recun$scăt$r pentru asta' Nu 1reau să 1adă c/t de gra1 s:a rănit p/nă c/nd nu 1a Ai abs$lut ne1$ie s:$ Aacă' 3nima îi bubuie în piept, sistemul său ner1$s 1uie7te de adrenalină în eJces 7i:n gură are gust de siguran-ă arsă' Ea reîncepe să c/nte reArenul c/ntecului de leagăn al lui T+ 7i el nu mai sup$rtă' V ?ud+, nu, 0ice, duc/ndu:se la ea prin c/mpul minat care a A$st, nu mai departe de aseară c/nd a 1enit să:i dea lui T+ sărutul de n$apte bună, camera destul de $rd$nată a unui băie-el' Gncetea0ă, iubire, e:n $rdine' Ca prin minune, ea chiar încetea0ă' 5idică Aruntea, iar c/nd el îi 1ede pri1irea îngr$0ită, răm/ne 7i Aără pu-ina răsuAlare care i:a mai rămas' E mai mult dec/t gr$a0ă' E goliciune, ca 7i c/nd ce1a dinlăuntrul ei ar Ai alunecat în lături 7i:ar Ai lăsat în l$c $ gaură neagră' V T+ a dispărut, 0ice ea simplu' M:am uitat în spatele tutur$r P$0el$r la care am ajuns''' Eram c$n1insă că 1a Ai în spatele ăleia, aci e unde1a, în spatele ăleia ar trebui să Aie''' Brată cu degetul spre l$cul unde s:a aAlat p$sterul turistic înAă-i7/nd un c$l- al 3rlandei, iar el 1ede că patru unghii de la m/na sa st/ngă au A$st rupte par-ial sau c$mplet' St$macul îi Aace un Alic:Alac' 2egetele ei arată ca 7i c/nd ar Ai A$st muiate în cerneală r$7ie' &'car de+ar *i orba de cerneal', î7i spune Ered' &'car de+ar *i asta3 V '''dar sigur că nu:i dec/t $ p$0ă' T$ate nu:s dec/t p$0e' Bcum în-eleg asta' Eace $ pau0ă, ap$i strigă: BbbalahP Mun7unP Bbbalahg$rg, Bbbalah: dunP Dimba îi iese din gură : iese pe:$ lungime imp$sibilă, de desen animat : 7i l$1e7te umedă peste nas' Ered $ 1ede, dar nu:i 1ine să creadă' E ca 7i c/nd ai intra la un Ailm h$rr$r la jumătatea lui, desc$perind că e real 7i ne7tiind ce să Aaci' Ce ar trebui să AacăU C/nd desc$peri că Aemeia pe care $ iube7ti a înnebunit : a suAerit $ despăr-ire de realitate, cel pu-in : ce ar trebui s' *aci1 Cum naiba te descurci în situa-ia astaU 2ar $ iube7te 7i a iubit:$ din prima săptăm/nă în care a cun$scut:$, irecuperabil 7i c$mplet 7i Aără cel mai mic regret nici$dată după aceea, iar acum iubirea îl călău0e7te' Se a7a0ă l/ngă ea pe pat, î7i petrece bra-ul pe după umerii ei 7i:$ -ine a7a' Simte cum tremură dinăuntru spre aAară' Trupul ei 1ibrea0ă ca $ c$ardă'

&<!

V Te iubesc, 0ice, surprins de pr$pria:i 1$ce' E uimit$r că $ părere de calm p$ate ie7i dintr:un asemenea amalgam aiurit$r de c$nAu0ie 7i teamă' Te iubesc 7i t$tul 1a Ai bine' Ea se uită la el 7i:i re1ine ce1a în $chi' Ered nu:i p$ate spune sănătate mentală ,$ric/t de mult i:ar plăcea asta., însă e cel pu-in un Ael de c$n7tiin-ă periAerică' ?ud+ 7tie unde se aAlă 7i cine e alături de ea' Pentru un m$ment, el 1ede gratitudine în $chii ei' Bp$i Aa-a & se schim$n$se7te într:$ n$uă ag$nie de inimă rea 7i începe să pl/ngă' E:un sunet epui0at, rătăcit, care:l înt$arce pe d$s' Ner1ii, inima 7i mintea, t$ate i se înt$rc pe d$s' V T+ nu mai e, spune ea' M$rg l:a Aascinat 7i Bbbalah i:a luat' Bbbalah: dunP Dacrimile îi 7ir$iesc pe $braji' C/nd duce m/inile să le 7teargă:degetele lasă d/re înAi$răt$are de s/nge' Chiar dacă 7tie că T+ler e bine, sănăt$s ,cu siguran-ă Bred n:a a1ut nici: $ prem$ni-ie astă0i, d$ar dacă nu punem la s$c$teală predic-ia sa cu pri1ire la 1/n0ările:rec$rd ale n$ii m$t$săpăt$are Hiler., simte că:l trece un Ai$r la 1ederea acel$r d/re, 7i nu starea lui ?ud+ e cea care i:l st/rne7te, ci un lucru pe care t$cmai l:a spus: /@ nu mai e3 T+ e cu prietenii lui6 i:a spus lui Ered t$cmai aseară că el, 5$nnie, T T' Qi mai pu-in dec/t agreabilul băiat CeJler au de g/nd să:7i petreacă 0iua IAăc/ndu:7i de capK' 2acă ceilal-i băie-i se duc unde1a unde T+ nu 1rea să meargă, i:a pr$mis că 1a 1eni direct acasă' T$ate lucrurile par în $rdine, 7i t$tu7i''' $are nu eJistă ce1a numit intui-ie maternăU P'i, î7i spune el, poate pe BoC 6etMork3 F ridică pe ?ud+ în bra-e 7i e îngr$0it din n$u, de data asta de c/t de u7$ară este' : pierdut poate $ece kilograme de ultima dat' c4nd am ridicat+o a"a, î7i spune' 5el pu)in cinci3 5um e posibil s' nu *i obser at1 2ar 7tie cum' Gn parte a A$st grija muncii6 restul era reAu0ul încăpă-/nat de: a renun-a la ideea că lucrurile erau, în esen-a l$r, a7a cum trebuie să Aie' 2i bine, î7i spune, duc/nd:$ aAară din cameră ,bra-ele ei s:au Auri7at $stenite în sus 7i i s:au agă-at pe după g/t., am dep'"it această mic' ne7n)elegere3 Qi chiar crede asta, în ciuda neabătutei lui încrederi $arbe în siguran-a Aiului său' Gn accesul ei de Aurie, ?ud+ n:a ră1ă7it d$rmit$rul, iar lui Ered acesta i se pare $ $a0ă răc$r$asă de echilibru l$gic' Bparent, 7i ?ud+ e de aceea7i părere' Sc$ate un suspin $b$sit 7i bra-ele i se desprind de după g/tul s$-ului ei' Dimba iese din gură, dar de data asta nu Aace dec/t să lingă u7$r bu0a
&<&

superi$ară' Ered se apleacă 7i:$ a7a0ă pe pat' Ea ridică bra-ele, se uită la ele' V M:am tăiat''' m:am 0g/riat''' V 2a, 0ice el' Mă duc să aduc ce1a să le îngrijim' V CumU''' Se a7a0ă l/ngă ea pentru $ clipă' Capul i s:a aAundat în m$liciunea r$asă a cel$r d$uă perne ale ei 7i ple$apele i se închid, grele' El crede că dinc$l$ de nedumerirea din $chii ei, încă mai p$ate 1edea acea g$liciune înspăim/ntăt$are' Speră să se în7ele' V Nu:-i aduci aminteU $ întreabă cu bl/nde-e' V Nu''' Bm că0utU Ered alege să nu răspundă' Gncepe din n$u să g/ndească' Nu mult, nu e în stare de mult acum, dar pu-in' V 2raga mea, ce:i un g$rgU Ce:i un abbalahU E:$ pers$anăU V Nu''' Qtiu''' T+''' V T+ e bine, 0ice el' INu: V Ba da insistă el' P$ate că insistă pentru am/nd$uă pers$anele din d$rmit$rul acesta Arum$s, dec$rat cu gust' 2ulcea-a mea, sta: ac$l$ lini7tită' Mă duc să aduc c/te1a lucruri' Ei i se închid $chii' El crede că 1a ad$rmi, însă ple$apele se străduiesc să se ridice înap$i în berna' V Stai lini7tită ac$l$, repetă el' Să nu te ridici 7i să umbli aiurea' Bjunge c/te ai Aăcut deja' Bi speriat:$ pe sărmana Enid Pur1is cat pentru un an întreg' Pr$mi-iU V Pr$mit''' Ple$apele i se închid la l$c' Ered intră în baia alăturată, cu urechile ciulite să prindă $rice mi7care în urma sa' N:a mai 1ă0ut nici$dată p/nă acum pe cine1a care să arate mai apatic dec/t arată ?ud+ acum, însă $amenii nebuni sunt de7tep-i 7i, în p$Aida pr$digi$asei sale capacită-i de negare în unele pri1in-e, Ered nu se mai p$ate păcăli cu pri1ire la starea mentală de acum a s$-iei sale' NebunăU Chiar nebună de legatU Pr$babil nu' 2ar sărită de pe AiJ, cu siguran-ă' /emporar sărită de pe AiJ, c$mpletea0ă el c/nd deschide dulăpi$rul cu medicamente' 3a Alac$nul cu Mercur$cr$m, ap$i î7i plimbă pri1irea peste Alac$anele de pe raAtul de deasupra' Sunt multe la număr' Gl ia pe cel din eJtrema st/ngă'
&<

S$nata, Earmacia Erench Danding, $ capsula înainte de culcare, a nu se A$l$si mai mult de patru seri la r/nd, medic emitent al re-etei: Patric% ?' S%arda' Gn $glinda dulăpi$rului cu medicamente, Ered nu p$ate t$t patul, însă:i 1ede partea de la pici$are''' Qi, de asemenea, un pi al lui ?ud+' T$t pe pat' 4un, bun' Sc$ate $ capsulă de S$nata, ap$i aruncă periu-ele de din-i din pahar : nu are de g/nd să se ducă p/nă i parter după un pahar curat, nu 1rea s:$ lase singură at/ta timp' Lmple paharul, după care se înap$ia0ă în d$rmit$r cu apa, pastila 7i sticla de Mercur$cr$m' Ea stă cu $chii închi7i' 5espiră at/t de încet, că el trebuie să:7i lipească urechea de pieptul ei ca să se asigure că t$tu7i $ Aace' Se uită la pastila de s$mniAer, cumpăne7te, ap$i $ scutură u7$r pe s$-ia sa' V ?ud+P ?udeP Tre0e7te:te pu-in, draga mea' Numai c/t să iei $ pastilă, bineU Ea nici măcar nu b$lb$r$se7te, 7i Ered lasă S$nata de$parte' N:$ să Aie ne1$ie de asta, t$tu7i' Simte $ urmă 1agă de $ptimism 1ă0/nd c/t de repede 7i de ad/nc a ad$rmit' E ca 7i c/nd s:ar Ai spart cine 7tie ce pungă inAectă, 7i:ar Ai eliberat $tra1a, lăs/nd:$ slăbită 7i $b$sită, dar categ$ric din n$u într:$ stare bună' E p$sibil a7a ce1aU Ered nu 7tie, dar e c$n1ins că ea nu se preAace d$ar că d$arme' T$ate chinurile actuale ale lui ?ud+ au început cu ins$mnia, iar ins$mnia a A$st $ c$nstantă de la un capăt la celălalt' 2e7i n:a maniAestat simpt$me nelini7tit$are dec/t de 1re$ d$uă luni : 1$rbea singură 7i Aăcea treaba aia ciudată 7i destul de de0gustăt$are cu limba, ca să p$menim d$ar d$uă : n:a mai d$rmit bine din ianuarie' 2e unde 7i pre0en-a pastilel$r de S$nata' Bcum pare că în sA/r7it a capitulat' Qi e $are prea mult să spere că, atunci c/nd se 1a tre0i dintr:un s$mn n$rmal, 1a Ai din n$u cea care a A$st dint$tdeaunaU Că grijile pe care 7i le:a Aăcut cu pri1ire la siguran-a Aiului ei în 1ara Pescarului au împins:$ dinc$l$ de limita re0isten-eiU P$ate da, p$ate nu''' dar, cel pu-in, i:a $Aerit lui Ered c/t1a timp să se g/ndească la ce:ar trebui să Aacă mai departe Qi:ar Ai bine să:l A$l$sească din plin' Ln lucru i se pare abs$lut clar: dacă T+ 1a Ai aici c/nd mama lui se tre0e7te, T+ 1a a1ea $ mamă mult mai Aericită' Gntrebarea imediată e cum să:l găsească pe T+ler în cel mai scurt timp p$sibil' Primul său g/nd e să sune acasă la prietenii lui T+' Br Ai u7$r6 umerele acelea sunt lipite pe Arigider, scrise de m/na lui ?ud+, cu e aplecate, l/ngă numerele de la p$mpieri, p$li-ie ,inclusi1 numărul pers$nal al lui 2ale
&<;

Milberts$n, 1echiul său prieten. 7i Sal1area Erench Danding' 2ar lui Ered îi trebuie numai un m$ment ca să:7i dea seama c/t de pr$astă e ideea asta' Mama lui Ebbie e m$artă 7i tatăl lui e:un 7$mer cretin : Ered s:a înt/lnit $ dată cu el 7i $ dată e mai mult dec/t suAicient' Dui Ered nu:i place Aaptul că s$-ia sa îi nume7te pe unii Ipierde:1arăK ,/u ce cre$i cele"ti, $ întrebase el $dată, Regina tuturor care mi"c'1F, dar, în ca0ul lui Pete CeJler, asta se p$tri1e7te ca $ mănu7ă' El n:$ să 7tie unde s:au dus băie-ii a0i 7i nici nu:i 1a păsa de asta' 2$amnel$r Met0ger 7i Ellen 5enni%er le:ar păsa, dar, Aiindcă a A$st el însu7i $dini$ară un băiat aAlat în 1acan-a de 1ară : cu lumea întreagă întin0/ndu:i:se la pici$are 7i cel pu-in d$uă mii de l$curi unde să se ducă :, se înd$ie7te că ar 7ti ce1a' S:ar putea ca băie-ii să ia pr/n0ul ,nu mai e mult p/nă la $ra aceea. acasă la Met0ger sau 5enni%er, dar merită ca, în numele acestei p$sibilită-i inAime, să le sperie de m$arte pe cele d$uă AemeiU Pentru că primul lucru la care le:ar 0bura g/ndul ar Ai la uciga7, asta:i sigur a7a cum sigur e că 2umne0eu a creat pe7tii ăi mici''' Qi pescarii care să:i prindă' B7e0/ndu:se din n$u pe pat l/ngă s$-ia sa, Ered simte primul puseu ade1ărat de teamă pentru Aiul lui, 7i:l alungă imediat' Bcum nu e m$mentul să cadă pradă tremuricil$r' Trebuie să -ină minte că pr$blemele psihice ale s$-iei sale 7i siguran-a Aiului său nu sunt legate între ele : dec/t în mintea lui' 2at$ria lui e să:l pre0inte pe T+, din Aa-ă 7i în plină lumină, d$1edindu: i astAel că temerile ei sunt neîntemeiate' Se uită la ceasul de pe partea sa de pat 7i 1ede că e unspre0ece 7i un sAert' 5um $boar' timpul c4nd te distre$i, î7i spune' D/ngă el, ?ud+ sc$ate un singur sA$răit icnit' E:un sunet Aira1, A$arte Aeminin, însă Ered t$t tresare' Cum l:a speriat c/nd a 1ă0ut:$ în camera lui T+' Gncă mai e speriat' T+ 7i prietenii lui ar putea 1eni aici la pr/n0' ?ud+ spune că Aac dese$ri asta pentru că Aamilia Met0ger nu prea are mare lucru de m/ncare 7i d$amna 5enni%er le dă de $bicei ceea ce băie-ii numesc IlăturiK, un meniu misteri$s c$nst/nd din tăi-ei 7i ni7te carne cenu7ie' ?en+ le Aace supă Campbell 7i sand1iciuri cu 7uncă, lucruri de Aelul asta' 2ar T+ are destui bani să le Aacă tutur$r cinste la Mc2$naldTs:ul de l/ngă mall:ul din partea de n$rd sau să meargă la S$nn+Ts CruisinT 5estaurant, $ b$degă ieAtină cu dec$r încărcat în genul anil$r cinci0eci' 3ar T+ nu se dă înap$i de la a Aace cinste' E:un băiat gener$s'
&<<

V F să a7tept p/nă la pr/n0, murmură el, Aără să:7i dea seama că da glas g/nduril$r sale' Qi cu siguran-ă că n:$ deranjea0ă pe ?ud+: ea d$arme bu7tean' Bp$i''' Bp$i ceU Nu 7tie eJact' C$b$ară la parter, p$rne7te caAetiera Mr' C$AAee 7i sună la ser1iciu, îi cere 3nei să:i spună lui Ted M$lt0 că:7i ia liber restul 0ilei : ?ud+ e b$lna1ă' Bre gripă, îi spune' #$mită 7i t$ate cele' Eace $ listă a cel$r cu care trebuia să se înt/lnească în 0iua aceea 7i:$ r$agă să:i spună lui Ftt$ Eisman să se $cupe de ei' Ftt$ $ 1a Aace Aără să c$mente0e' C/t discută cu ea, îi 1ine $ idee, iar c/nd încheie c$n1ersa-ia, sună t$tu7i la Met0ger 7i 5enni%er' Da Met0ger îi răspunde r$b$tul 7i închide Aără să lase 1reun mesaj' Ellen 5enni%er, însă, ridică din prima' #$rbind n$rmal 7i 1esel : îi 1ine de la sine, e:un 1/n0ăt$r dat naibii : îi cere să:i spună lui T+ să sune acasă dacă băie-ii apar ac$l$ la pr/n0' Ered 0ice că are ce1a de discutat cu Aiul său, Aăc/nd să pară că ar Ai 1$rba despre ce1a îmbucurăt$r' Ellen 0ice c:$ 1a Aace, dar adaugă că T'?' a1ea patru sau cinci d$lari în bu0unar c/nd a plecat de acasă diminea-ă 7i că nu crede că $ să:l mai 1adă p/nă la $ra cinei' Ered urcă din n$u la etaj 7i $ pri1e7te pe ?ud+' Nu s:a mi7cat nici un milimetru, iar el bănuie7te că asta:i de bine' Nu' Nu:i nimic de bine în t$ată p$1estea asta' Gn l$c să:i scadă, acum că situa-ia s:a stabili0at : $arecum :, teama ui pare să crească' Să:7i spună că T+ e cu prietenii lui nu mai pare sa Aie de ajut$r' Casa îns$rită 7i tăcută îi dă Ai$ri' G7i dă seama că nu:l mai 1rea pe T+ din Aa-ă 7i:n plină lumină d$ar spre binele s$-iei sale' Lnde s:ar putea duce băie-iiU EJistă $are un l$cU''' Sigur că eJistă' Bc$l$ de unde:7i p$t cumpăra cart$na7e Magic' ?$cul ăla pr$stesc 7i de neîn-eles pe care:l j$acă ei' Ered Marshall c$b$ară în grabă înap$i la parter, ia cartea de teleA$n, Arun0ăre7te Paginile Burii 7i sună la maga0inul ":Ele1en' Ca maj$ritatea l$cuit$ril$r din Erench Danding, Ered merge la ":Ele1en de patru sau cinci $ri pe săptăm/nă : $ sticlă de apă minerală $ dată, $ cutie de suc de p$rt$cale altă dată : 7i recun$a7te accentul caden-at al 1$cii indianului care e de ser1iciu în timpul 0ilei' G7i aminte7te imediat numele lui: 5ajan Patel' Bsta din cau0a acelui 1echi truc al 1/n0ăt$ril$r de:a -ine c/t mai multe nume p$sibil în d$sarul de lucru' Eără:nd$ială, asta îi e de ajut$r în ca0ul de Aa-ă' C/nd Ered îi spune $mului d$mnul Patel, 1/n0ăt$rul din tura de 0i
&<>

de1ine imediat prieten$s, întru t$tul dispus să:l ajute' 2in păcate, nu:l p$ate ajuta cine 7tie c/t' #in $ grămadă de băie-i' Cumpără cart$na7e Magic, dar 7i P$%em$n 7i de baseball' Lnii Aac schimb cu ele în Aa-a maga0inului, î7i aminte"te t$tu7i de trei care au 1enit diminea-ă cu bicicletele, 0ice el' Bu cumpărat, pe l/ngă cart$na7e, înghe-ată Slurpee 7i: ap$i s:au certat din cine 7tie ce m$ti1 aAară' ,5ajan Patel nu p$mene7te de înjurături, de7i ăsta:i principalul m$ti1 pentru care:7i aminte7te de băie-ii aceia'. 2upă $ 1reme, 0ice el, s:au dus în legea l$r' Ered bea caAea Aără să:7i amintească măcar c/nd 7i:a turnat:$' Eire n$i de nelini7te -es p/n0e mătăs$ase de păianjen în capul său' Trei băie-i' /rei3 6u 7nseamn' nimic, "tii asta, nu1 7"i spune' F "tie 7i, în acela7i, nu o "tie3 Nici nu:i 1ine să creadă că s:a m$lipsit pu-in de sperieciunea lui ?ud+, ca de:un 1irus al răcelii' Bsta:i d$ar''' ei bine''' sperieciune de dragul sperieciunii' Gi cere lui Patel să:i descrie pe c$pii 7i nu e A$arte surprins c/nd Patel n: $ p$ate Aace' Crede că unul dintre ei era grăsuliu, dar nu e prea sigur de asta' V Scu0e, dar 1ăd a7a de mul-i, 0ice' Ered îi spune că:l în-elege' Qi chiar $ Aace, numai că nici t$ata în-elegerea din lume nu l:ar putea lini7ti' Trei băie-i' Nu patru, ci trei' B s$sit $ra pr/n0ului, însă lui Ered nu i:e A$ame del$c' GnAi$răt$area 7i îns$rita tăcere se men-ine' P/n0ele de păianjen c$ntinuă să:se -easă' Nu patru, ci trei' 2acă d$mnul Patel a 1ă0ut într:ade1ăr grupul lui T+, grăsunelul era cu siguran-ă Ebbie CeJler' Gntrebarea e cine erau ceilal-i d$i' Qi care dintre ei lipseaU Care Ausese a7a de pr$st să se despartă de grupU /@ nu mai e3 !org l+a *ascinat "i abbalah l+a luat3 Biureli, Aără:nd$ială'''' dar Ered simte că i se Aace pielea de găină, pune j$s cana de caAea, 0g$m$t$s' F să adune ci$burile de sticlă, asta $ să Aacă' Osta:i următ$rul pas, nu încape discu-ie' :de 'ratul pas următ$r, logicul pas următ$r, î7i 7$pte7te în g/nd în timp ce urcă scările, dar el alungă imediat ideea' E sigur că p$li-i7tii sunt în ultima 1reme c$ple7i-i de cereri din partea părin-il$r isterici care au pierdut urma c$piil$r pre- de:$ $ră sau a7a ce1a' Lltima dată c/nd l:a 1ă0ut pe 2ale Milberts$n, sărmanul $m părea r$s de griji 7i p$s$m$r/t' Ered nu 1rea
&<@

să Aie identiAicat cu $ parte din pr$blemă' #rea să Aie $ parte din s$lu-ie' Qi t$tu7i''' Nu patru, ci trei' Sc$ate Aăra7ul 7i mătura din debaraua de l/ngă spălăt$rie 7i începe să str/ngă ci$burile' 2upă ce termină, se duce la ?ud+, 1ede că încă d$arme ,mai ad/nc ca nici$dată, după cum arată. 7i se duce în camera lui T+' 2acă T+ ar 1edea:$ cum arată, s:ar supăra' Br crede că mamei lui îi lipse7te mai mult de:$ c$la ca să Aie un Happ+ Meal c$mplet' 6u trebuie s'+)i *aci gri9i pentru asta, 7i 7$pte7te mintea' 6+o s'+"i ad' camera3 6ici 7n seara asta, nici alt' dat'3 !org l+a *ascinat "i abbalah l+a luat3 < Gncetea0ă, î7i spune Ered' Gncetea0ă să te c$mp$r-i ca $ babă' Gnsă casa e prea g$ală, prea tăcută, iar lui Ered Marshall îi e teamă' Să pună în $rdine camera lui T+ler îi ia mai mult dec/t s:ar Ai a7teptat6 s$-ia lui a trecut prin ea ca un 1/rtej' Cum p$ate $ Aemeie at/t de mică să aibă at/ta A$r-ă în eaU Să Aie A$r-a nebunil$rU P$ate, dar ?ud+ nu are ne oie de A$r-a nebunil$r' C/nd î7i pune ce1a în g/nd e:un m$t$r de ne$prit' C/nd a terminat de cură-at, au trecut apr$ape d$uă $re 7i singura cicatrice 1i0ibilă e dreptunghiul 0g/riat al tapetului ac$l$ unde se aAla p$sterul irlande0' B7e0/ndu:se pe patul aranjat al lui T+, Ered desc$peră că, cu c/t se uită mai mult la l$cul acela, cu at/t p$ate sup$rta mai pu-in sc/ndurile albe ale peretelui, i-indu:se alarmante ca ni7te $ase Ar/nte prin pielea crăpată' B spălat d/rele de s/nge, dar nu p$ate Aace nimic în pri1in-a 0g/rieturil$r pe care ?ud+ le:a Aăcut cu unghiile' Ba pot, î7i spune' Ba sigur capot3 2ulapul lui T+ e din mah$n, $ piesă de m$bilier care le:a par1enit din m$7tenirea unei rude îndepărtate din partea lui ?ud+' Să:l mi7te din l$c nu prea e:$ treabă de:un singur $m 7i, date Aiind împrejurările, asta e chiar pe placul lui Ered' Strec$ară sub el $ bucată de c$1$r ca să nu lase urme pe p$dea, ap$i îl trage prin cameră' Fdată a7e0at l/ngă peretele din cealaltă parte, acesta ac$peră mare parte din supraAa-a 0g/riată' Fdată acel l$c g$l ascuns 1ederii, Ered se simte mai bine' Mai sănăt$s la minte' T+ nu s:a înt$rs acasă la pr/n0, dar Ered nu se a7tepta s:$ Aacă' Se 1a înap$ia p/nă la patru, cel mai t/r0iu' #a Ai acasă la cină' Pe asta p$-i pune pariu' Ered se duce alene înap$i în d$rmit$r, mas/ndu:7i 7alele din mers' ?ud+ tot nu s:a mi7cat 7i, încă $ dată, el îi a7a0ă nelini7tit m/na pe piept'
&<"

5espira-ia îi e u7$ară, dar regulată' :sta e bine' Se întinde l/ngă ea pe pat, dă să:7i slăbească n$dul la cra1ată 7i r/de c/nd simte gulerul desAăcut' Sac$ul 7i cra1ata, am/nd$uă sunt la M$lt0Ts' Ei bine, a A$st $ 0i nebunească' Pentru m$ment, e bine să stea întins aici în răc$area aerului c$ndi-i$nat 7i să:7i $dihnească spatele care:l d$are' B A$st un chin să mute dulapul, dar e bucur$s că a Aăcut:$' Eără:nd$ială, nu 1a ad$rmi nici m$rt, e mult prea nelini7tit' Pe deasupra, să tragă un pui de s$mn la mijl$cul 0ilei e un lucru pe care nu l:a Aăcut nici$dată' M/ndind astAel, Ered ad$arme' D/ngă el, d$rmind 7i ea, ?ud+ începe să 7$ptească' M$rg''' abbalah''' 5egele Purpuriu' Qi numele unei Aemei' Numele e S$phie'

&<9

'
Gn camera de $dihnă a departamentului de p$li-ie din Erench Danding, teleA$nul de pe bir$u sună' 4$bb+ 2ulac A$ra după aur în nas' Bcum î7i lipe7te ultima c$m$ară pe talpa pant$Aului 7i ridică recept$rul' V :lo, departamentul de p$li-ie, $Ai-erul 2ulac la teleA$n, cu ce 1ă p$t ajutaU V Salut, 4$bb+' Sunt 2ann+ Tcheda' 4$bb+ simte $ str/ngere de inimă' 2ann+ Tcheda : numele de Aamilie se pr$nun-ă 5ita : este unul dintre cei paispre0ece p$li-i7ti PM5 cu n$rmă întreagă din Erench Danding' El e acum în eJerci-iul Aunc-iunii, iar pr$cedura standard spune că $Ai-erii de ser1iciu trebuie să -ină legătura prin sta-ia radi$ : asta 7i înseamnă R:ul din PM5, în deAiniti1' Singura eJcep-ie de la regulă are legătură cu Pescarul' 2ale a cerut ca $Ai-erii de patrule m$bile să sune pe:un Air direct dacă cred că au inA$rma-ii legate de criminal' Prea mul-i $ameni -in urechile ciulite la transmisiile radi$ pe Arec1en-a p$li-iei, Aără:nd$ială printre ace7tia număr/ndu:se 7i Cendell ICap secK Mreen' V 2ann+, care:i treabaU V P$ate nimic, p$ate ce1a nu prea 1esel' Bm $ bicicletă 7i:un tenis în p$rtbagaj' De:am găsit pe [ueen Street' D/ngă casa de bătr/ni MaJt$n' 4$bb+ trage spre el un carne-el 7i începe să ia n$ti-e' Str/ngerea de inimă a de1enit acum un sentiment ang$asant' V Nu:i nimic în neregulă cu bicicleta, c$ntinuă 2ann+, stătea d$ar sprijinită pe pr$ptea, dar pusă la$laltă cu tenisul''' V Mda, mda, în-eleg ce 0ici, 2ann+, dar nu trebuia să te atingi de ce1a ce:ar putea Ai d$1ada unei crime' /e rog, Doamne, *' s' nu *ie do ada unei crime, î7i spune 4$bb+ 2ulac' /e rog, Doamne, nu l'sa s' *ie 7nc' una3 Mama 3rmei Ereneau t$cmai a trecut pe ac$l$ să discute cu 2ale si de7i n:au A$st del$c strigăte 7i -ipete, a ie7it pl/ng/nd 7i arăt/nd ca dracuT' Gncă nu p$t Ai siguri dacă Aeti-a a A$st a treia 1ictimă a Pescarului, dar''' V 4$bb+, trebuia s:$ Aac, 0ice 2ann+' Sunt de ser1iciu singur, nu 1$iam să anun- asta prin radi$ 7i trebuia să găsesc un teleA$n' 2acă lăsam bicicleta ac$l$, s:ar Ai prins altcine a de ea' Da naiba, ar Ai Aurat:$' E:$
&<8

bicicletă de calitate, $ Sch)inn cu trei 1ite0e' Mai bună ca aia pe care:$ are pustiuT meu, sincer să Aiu' V Care:i p$0i-ia taU V Maga0inul ":Ele1en, sus pe deal, la ;>' Ce:am Aăcut a A$T să marche0 l$cul în care erau bicicleta 7i tenisul c:un \ de cretă pe tr$tuar' Bm A$l$sit mănu7i 7i:am pus tenisul într:$ pungă de d$1e0i' 2ann+ pare din ce în ce mai anJi$s' 4$bb+ 7tie cum trebuie să se simtă, în-elege h$tăr/rile pe care a trebuit să le ia 2ann+' Să Aii singur de ser1iciu e:$ pac$ste, dar Erench Danding are 7i a7a mai mul-i p$li-i7ti : cu n$rmă întreagă 7i cu jumătate de n$rmă : dec/t p$ate sup$rta bugetul' 2$ar dacă, desigur, treaba asta cu Pescarul nu scapă c$mplet de sub c$ntr$l6 ca0 în care părin-ii $ra7ului 1$r desc$peri Aără:nd$ială că bugetul e pu-in mai elastic' Poate c' a sc'pat de9a de sub control, g/nde7te 4$bb+' V 4ine, 2ann+' 4ine' Gn-eleg ce 0ici' Dac+o s' 7n)eleag' "i 2ale e+o cu totu; alt' problem', î7i spuse 4$bb+' 2ann+ c$b$ară 1$cea: V Nu treT să 7tie nimeni că am rupt lan-ul d$1e0il$r, nuU Bdică, dacă s: ar aduce 1re$dată 1$rba de asta' Gn sala de judecată sau mai 7tiu eu' V Cred că asta h$tără7te 2ale' F, Doamne, î7i spune 4$bb+' T$cmai 7i:a dat seama că are $ altă pr$blemă' T$ate apelurile care 1in pe teleA$nul acesta sunt înregistrate aut$mat' 4$bb+ ajunge la c$nclu0ia că aparatul de înregistrare 1a a1ea $ deAec-iune, sur1enită în jurul $rei d$uă după:amia0a' V Qi 1rei să mai 7tii un lucruU întreabă 2ann+' Ola important3 Ncam 1rut s:$ 1adă $amenii' Cu $ bicicletă aband$nată în Aelul ăla, nu treT să Aii ditamai Sherl$c% H$lmes ca să tragi $ anumită c$nclu0ie' 3ar $amenii mai au pu-in să dea:n panică, mai ales după artic$lud ala iresp$nsabil din 0iarul de diminea-ă' N:am 1rut să sun de la MaJt$nTs din acela7i m$ti1' e F să te pun pe a7teptare' Br Ai mai bine să discu-i cu 2ale' Pe:$ 1$ce del$c Aericită, 2ann+ 0ice: e F, mamăP bbb
&>!

Gn bir$ul lui 2ale Milberts$n e un a1i0ier pe care se aAlă A$t$graAii mărite cu Bm+ St' Pierre 7i ?$hnn+ 3r%enham' Gn cur/nd 1a mai Ai adăugată una, se teme el : aceea a 3rmei Ereneau' Sub cele d$uă p$0e de acum, 2ale stă la masa de lucru 7i Aumea0ă Marlb$r$ &!!' B p$rnit 1entilat$rul' Bcesta, sper să el, 1a da Aumul aAară' Sarah l:ar ucide dacă ar aAla că s:a apucat din n$u de Aumat, dar, 3isuse Hrist$ase, are ne1$ie de ce a3 2iscu-ia sa cu Tans+ Ereneau Ausese scurtă 7i un ade1ărat purgat$riu' Tans+ e:$ sugati1ă, a clientă Aidelă a Sand 4ar, 7i:n timpul discu-iei l$r mir$sul de caAea cu brand+ Ausese at/t de puternic, înc/t apr$ape că părea să iasă din p$rii Aemeii ,altă scu0ă pentru a p$rni 1entilat$rul.' Era pe jumătate beată 7i 2ale Ausese bucur$s de asta' Gi men-inuse calmul, cel pu-in' Nu:i adusese nici:$ sc/nteiere în $chii m$r-i, caAeaua cu brand+ nu ajuta la asta, dar Ausese calmă' C/t se p$ate de hid$s, spusese chiar 7i IMul-umesc de ajut$r, d$mnuleK înainte să plece' E$stul s$- al lui Tans+ : tată 3rmei : l$cuie7te în cealaltă parte a statului, în Mreen 4a+ ,IMreen 4a+ e $ra7ul dia1$luluiK, $bi7nuia să spună tatăl lui 2ale, 2umne0eu 7tie de ce., unde lucrea0ă la un ser1ice aut$ 7i, după spusele lui Tans+, Arec1entea0ă mai multe baruri cu nume precum N$na Einală 7i Dinia de <> de metri' P/nă a0i, a eJistat un m$ti1 de:a crede : cel pu-in de:a spera : că 5ichard ICubb+K Ereneau 7i:a răpit Aiica' Ln e:mail primit de la departamentul de la departamentul de P$li-ie din Mreen 4a+ a inAirmat această sup$0i-ie' Cubb+ Ereneau trtrăie7te cu $ Aemeie care are d$i c$pii 7i:a A$st la închis$are : c$nducere în stare de ebrietate : în 0iua dispari-iei 3rmei' T$tu7i, încă nu eJistă un cada1ru, 7i Tans+ n:a primit 1re$ scris$are de la Pescar, dar''' L7a se deschide' 4$bb+ 2ulac î7i 1/ră capul înăuntru' 2ale stinge -igara pe marginea interi$ară a c$7ului de gun$i, ar0/ndu:7i d$sul palmei cu sc/nteile re0ultate' V 4at:$ s:$ bată, 4$bb+, daT nu 7tii să cioc'ne"ti1 V Scu0e, 7eAuT' 4$bb+ se uită la Aui$arele de Aum care se ridică din c$7ul de gun$i nici cu surprindere, nici cu interes' V 2ann+ Tcheda e la teleA$n' Cred c:ar trebui să 1$rbe7ti tu' V 2espre ce:i 1$rbaU 2ar 7tie' 2in ce alt m$ti1 să Ai A$l$sit teleA$nulU
&>&

4$bb+ nu Aace dec/t să repede, nu Aără $ urmă de c$mpasiune: V Cred c:ar trebui să 1$rbe7ti tu' bbb Ma7ina trimisă de 5ebecca #ilas îl aduce pe Henr+ la casa de bătr/ni MaJt$n la trei trei0eci, cu n$uă0eci de minute înaintea $rei pr$gramate pentru începerea dansului de Sărbăt$area Căp7unel$r' 3deea e ca bătr/nii să:7i st/rnească p$Ata de m/ncare pe ring, ap$i să meargă înc$l$na-i în sala de mese : p$tri1it dec$rată pentru această $ca0ie : pentru $ scandal$s de t/r0ie ,7apte trei0eci este cam t/r0iu pentru MaJt$nTs. cină' Cu 1in, pentru cei căr$ra le place' Ln Pete CeJler antipatic a A$st ales de 5ebecca #ilas să aducă înăuntru catraAusele digeiului ,Gn sinea lui, Pete îi spune lui Henr+ I$rbul 0g/rie: discuriK.' CatraAuse care c$nstau din d$uă b$Je ,A$arte mari., un platan ,u7$r, dar greu ca dracuT de purtat pe bra-e., un preampliAicat$r ,A$arte greu., cabluri de t$t s$iul ,t$ate Aăcute ghem, dar asta:i pr$blema $rbului 0g/rie:discuri. 7i patru cutii cu discuri de 1inilin 1eritabile, care au ie7it din m$dă cam acum $ sută de am:Pete crede că $rbul 0g/rie:discuri n:a au0it nici$dată în 1ia-ă de C2:uri' Lltimul $biect e:un c$stum tras în -iplă cu umera7 cu t$t' Pete tras cu $chiul înăuntru 7i s:a asigurat că acesta este într:ade1ăr alb' V Bga-ă:l ac$l$ înăuntru, te r$g, 0ice Henr+, arăt/nd cu preci0ie spre debaraua cu unelte care i:a A$st $Aerită în chip de garder$bă' V 4ine, Aace Pete' Ce:i, mai eJact, dacă nu te deranjea0ă întrebareaU Henr+ 0/mbe7te' Qtie A$arte bine că Pete a tras deja cu $chiul' B au0it -ipla A$7nind 7i Aerm$arul 0ăngănind într:un duet care se pr$duce d$ar atunci c/nd cine1a trage de plastic l/ngă umera7' V Gn -ipla aia, prietene, SimA$nic Stan, Fmul 4ig:4and, abia a7teaptă să:l îmbrac 7i să:l aduc la 1ia-ă' V F, îhî, Aace Pete, ne7tiind dacă a primit sau nu răspunsul' T$t ce:i A$arte sigur pentru el e că discurile alea erau apr$ape la Ael de grele ca 7i preampliAicat$rul' Cine1a chiar ar trebui să:i 1/ndă $rbului 0g/rie:discuri p$ntul cu C2:urile, următ$rul mare pas înainte' V Tu m:ai întrebat ce1a6 p$t să:-i pun 7i eu $ întrebareU
&>

V Cum p$Ate7ti, 0ice Pete' V Se pare c:a A$st p$li-ia pe la casa de bătr/ni MaJt$n în această după: amia0ă, 0ice $rbul 0g/rie:discuri' Bcum s:au dus, dar aici au A$st c/nd am 1enit' 2espre ce:i 1$rbaU Sper că n:a a1ut l$c 1reun jaA sau 1re$ bătaie între bătr/niP Pete se $pre7te sub $ uria7ă căp7ună de cart$n, -in/nd c$stumul în -iplă 7i uit/ndu:se la $rbul 0g/rie:discuri cu $ uluire pe care Henr+ apr$ape c:$ p$ate atinge' V 2e unde:ai 7tiut c:au A$st p$li-i7tii aiciU Henr+ î7i atinge $ nară cu degetul 7i înclină capul pe:$ parte' 5ăspunde într:$ 7$aptă aspră, c$nspirati1ă' V Bm sim-it mir$s de ce1a albastru' Pete pare nedumerit, se g/nde7te dacă să mai întrebe sau nu ce1a,UT se h$tără7te să n:$ Aacă' 5elu/ndu:7i mar7ul către debaraua:garder$bă, 0ice: V Eac pe secret$7ii, dar cred că mai caută un c$pil dispărut' EJpresia de curi$0itate amu0ată dispare de pe Aa-a lui Henr+' V Hrist$ase, 0ice el' V Bu 1enit 7i au plecat în grabă' Bici nu:s c$pii, d$mnule''' ăă, DeJdenU V De+den, c$nAirmă Henr+' V Ln c$pil în l$cul ăsta ar ie7i:n e1iden-ă ca un trandaAir într:$ mare de ur0ici, dacă în-elegi ce 1reau să 0ic' Henr+ nu:i c$nsideră del$c pe bătr/ni ca Aiind asemenea ur0icil$r, însă pricepe într:ade1ăr înc$tr$ bate d$mnul CeJler' V Ce i:a Aăcut să creadă căU''' V Cine1a a dat peste ce1a pe tr$tuar, 0ice Pete' Brată cu degetul pe geam aAară, ap$i î7i dă seama că $rbul nu:l p$ate 1edea înc$tr$ arată' Dh'- cum ar 0ice Ebbie' Dasă m/na j$s' V 2ac:a A$T răpit 1Tun c$pil, pr$babil c:a 1enit cine1a c:$ ma7ină 7i l:a luat' Bici nu:s răpit$ri, at/ta lucru:-i p$t 0ice' Pete r/de numai la ideea unui b$7$r$g decrepit de la MaJt$n răpind un c$pil destul de mare să meargă pe bicicletă' Pu7tiul pr$babil că l:ar rupe pe bătr/n peste genunchi ca pe:un bă- uscat' V Nu, 0ice Henr+ seri$s, asta pare pu-in pr$babil, nu:i a7aU V 2aT ereT că p$li-aii treT să pună punctuT pe Aiecare t 7i să tragă linie pe Aiecare i3 Eace $ pau0ă'
&>;

V Bsta:i $ glumită de:a mea' Henr+ 0/mbe7te p$litic$s, spun/ndu:7i că:n pri1in-a anumit$r $ameni, Bl0heimer ar putea Ai de Aapt un re1iriment' V C/nd îmi pui c$stumul în garder$bă, d$mnule CeJler, ai Ai a7a bun să:l scuturi pu-inU 2$ar ca să scape de $rice cută incipientă' V 4ine' #rei să:l sc$t 7i din pungăU V Mersi, dar nu e ne1$ie' Pete intră în debaraua de unelte, aga-ă c$stumul 7i:l scutură u7$r' 8ncipient, ce dracuT mai înseamnă 7i asta1 Da MaJt$nTs eJistă $ bibli$tecă rudimentară6 p$ate c:$ să:l caute în dic-i$nar' Merită $ric/nd să:7i sp$re7ti bagajul de cu1inte, cum se 0ice:n Reader;s Digest, de7i Pete se înd$ie7te că meritul se 1a răsAr/nge 7i asupra ser1iciului său' C/nd se duce înap$i în sala de 0i, $rbul 0g/rie:discuri : d$mnul De+den, SimA$nic Stan, $ricine:ar mai Ai : a început deja să desc/lcească Airele 7i să le muAe0e cu $ 1ite0ă 7i acurate-e pe care Pete le găse7te pu-in cam nelini7tit$are' Sărmanul Ered Marshall are un 1is îngr$0it$r' Eaptul că "tie că este un 1is ar trebui să:l Aacă mai pu-in $ribil, dar, cine 7tie de ce, nu e a7a' Se aAlă într:$ barcă, pe un lac, împreună cu ?ud+' ?ud+ stă în partea din Aa-ă' Pescuiesc' Cel pu-in, el pescuie7te6 ?ud+ -ine d$ar de undi-ă' Pe Aa-ă are $ eJpresie g$ală' Pielea i:e albă ca 1arul' Bre $ pri1ire pierdută, incredulă' El se luptă t$t mai disperat să intre în c$ntact cu ea, încerc/nd un gambit c$n1ersa-i$nal după altul' Nici:unul nu merge' Ca să A$l$sim ceea ce, date Aiind împrejurările, este $ metaA$ră destul de p$tri1ită, ea nu mu7că nici:$ m$meală' El 1ede că $chii ei g$i par să se Ai AiJat asupra c$7ului dintre ei, pe Aundul bărcii' Printre nuielele împletite s/ngele se scurge în A/7ii r$7ii, gr$ase' 6u+i nimic, doar s4nge de pe"te, încearcă el s:$ lini7tească, dar ea nu răspunde' 2e Aapt, nici Ered nu e at/t de sigur' Se g/nde7te că ar trebui să arunce $ pri1ire în c$7, d$ar ca să se asigure, c/nd undi-a sa se scutură puternic : de n:ar Ai a1ut reAleJe iu-i, ar Ai pierdut:$ în apă' B în-epat unul mareP Ered mulinea0ă, pe7tele de la celălalt capăt al Airului lupt/ndu:se cu el Aără:ncetare' Bp$i, c/nd în sA/r7it îl aduce l/ngă barcă, î7i dă seama că nu are minci$g' ,a naiba cu el, î7i spune, 7ncearc'+)i norocul *'r' el3 Trage de undi-ă în spate, pun/nd la 7ncercare re0isten-a 1ergelei, 7i pe7tele : cel mai
&><

mare păstră1 de lac pe care ai spera 1re$dată să 1e0i : sare din apă 7i 0b$ară prin aer într:un arc sc/nteiet$r, l$1ind din în$tăt$are' Bteri0ea0ă pe Aundul bărcii ,l/ngă c$7ul înr$7it, de Aapt. 7i începe să se 0bată' Mai începe 7i să sc$ată $ribile sunete g/tuite' Ered n:a au0it nici$dată un pe7te sc$-/nd asemenea sunete' Se apleacă în iată 7i e îngr$0it să 1adă că păstră1ul are chipul lui T+ler' Eiul lui a de1enit cum1a un Ipăstră1 de lună plinăK, iar acum m$are pe Aundul bărcii' SuA$c/ndu:se' Ered îl apucă, 1r/nd să:i sc$ată c/rligul din gură 7i să:l arunce ap$i în apă c/t încă mai este timp, însă arătarea aia teribilă îi t$t lunecă printre degete, lăs/nd în urmă d$ar $ pastă sclipit$are de s$l0i' Br Ai greu să:i sc$ată c/rligul, în $rice ca0' T+:pe7tele l:a înghi-it cu t$tul, iar 1/rAul crestat îi iese de:a dreptul printr:$ branhie, cu pu-in mai j$s de punctul unde dispare chipul uman' M/j/itul lui T+ de1ine mai puternic, mai aspru, inAinit mai $ribil''' Ered se ridică în 7e0ut cu un -ipăt slab, sim-indu:se ca 7i c/nd s:ar suA$ca 7i el' Pentru $ clipă, nu:7i dă seama unde se aAlă 7i c/t e ceasul : e pierdut în alunecare, am putea spune :, după care reali0ea0ă că e:n pr$priul d$rmit$r, 7e0/nd în Aund pe partea lui de pat, patul pe care:l împarte cu ?ud+' Fbser1ă că lumina aici e mult mai scă0ută, pentru că s$arele s:a mutat în partea cealaltă a casei' Dumne$eule, î7i spune, c4t am dormit1 5um am putut s'333 F, dar iată încă un lucru: g/j/itul ăla hid$s l:a urmat din 1is, E mai puternic ca nici$dată' F s:$ tre0ească pe ?ud+, $ s:$ sperie''' ?ud+ însă nu mai e în pat' V ?udeU ?ud@1 Ea sade în c$l-' Bre $chii larg căsca-i 7i g$i, eJact cum erau în 1isul său' 2in gură îi iese $ h/rtie m$t$t$lită' M/tlejul îi e gr$tesc de umAlat, lui Ered i se pare că seamănă cu un caltab$7 -inut pe grătar p/nă ce ma-ul stă să plesnească' /ot h4rtie, î7i spune' Hristoase, se su*oc'3 Se r$st$g$le7te de cealaltă parte a patului, se pră1ăle7te 7i ateri0ea0ă în genunchi ca un gimnast care eJecută un truc' Gntinde m/inile spre ea' Ea nu schi-ea0ă niciun gest de:a se Aeri din calea lui' Măcar at/t' Qi, de7i se suA$că, el t$t nu 1ede nici:$ eJpresie în $chii ei' Sunt d$uă 0er$uri prăA$ase'
&>>

Ered îi smulge h/rtia din gură' Mai e încă una' Ered îi 1/ră degetele între din-i, apucă al d$ilea c$c$l$7 de h/rtie între arătăt$r 7i degetul mare de la m/na sa dreaptă ,spun/ndu:7i: /e rog s' nu m' mu"ti, ?ud@, te rog s' n+o *aciF 7i:l sc$ate 7i pe acesta' Gn spatele lui mai e un c$c$l$7 de h/rtie, ad/nc în Aundul g/tului' Gl apucă 7i pe acesta 7i:l eJtrage' 2e7i e m$t$t$lită, el 1ede cu1intele imprimate : 32EE M3NLNBTB : 7i 7tie ce:a înghi-it: A$i din carne-elul pe care T+ i l:a Aăcut cad$u de 0iua ei' Gncă se suA$că' Pielea îi de1ine cenu7ie' Ered $ prinde de partea superi$ară a bra-el$r 7i:$ trage în pici$are' Ea se ridică u7$r, dar, c/nd el î7i slăbe7te pri0a, genunchii ei se înd$aie 7i începe să alunece' S:a transA$rmat în Bnn păpu7a de c/rpe' M/j/itul c$ntinuă' M/tul ei ca un caltab$7''' V Bjută:mă, ?ud+P Bjută:mă, nen$r$cit$P Nu:7i dă seama ce spune' F smuce7te de m/nă : la Ael de tare cum a smucit undi-a în 1is : 7i:$ în1/rte ca pe:$ balerină ridicată pe p$ante' 2upă care $ apucă într:$ str/ns$are de urs, încheieturile sale ating/ndu:i s/nii, Aundul ei lipindu:se tare de pr$habul său, genul de p$0i-ie pe care ar găsi:$ eJtrem de seJ+ dacă s$-ia sa nu s:ar înt/mpla să se suA$ce de m$arte' G7i înAige degetul mare între s/nii ei, ca un aut$st$pist, ap$i r$ste7te cu1/ntul magic în 1reme ce trage brusc în sus 7i:n spate' Cu1/ntul magic este Heimlich, 7i dă r$ade' Blte d$uă c$c$l$a7e de h/rtie 0b$ară din gura lui ?ud+, pr$pulsate de:un jet de 1$mă care:i apr$ape în întregime bilă : în ultimele d$uăspre0ece $re, t$t ce:a îngurgitat ea se re0umă la trei căni de caAea 7i:$ bri$7ă cu aAine' Ea icne7te $ dată, tu7e7te de d$uă $ri, ap$i începe să respire apr$ape n$rmal' El $ a7a0ă pe pat''' $ aruncă pe pat' Qalele îi sunt cuprinse de spasme 1i$lente, 7i nu:i de mirare6 mai înt/i dulapul lui T+, acum asta' V Ei, ce credeai că AaciU $ întreabă tare' Pentru numele lui 2umne0eu, ce credeai că AaciU G7i dă seama că a ridicat $ m/nă deasupra Ae-ei cu $chii în ta1an a lui ?ud+, ca pentru a $ plesni' F parte din el rea s:$ plesnească' F iube7te, dar în m$mentul ăsta $ 7i ură7te' Qi:a imaginat $ sumedenie de lucruri rele de:a lungul anil$r c/t au A$st căsăt$ri-i : ?ud+ îmb$lnă1indu:se de cancer, ?ud+ parali0ată într:un accident, ?ud+ găsindu:7i mai înt/i un amant 7i ap$i cer/nd di1$r-ul :, dar nu 7i:a imaginat nici$dată că ?ud+ 1a ceda într:un chip at/t de la7, 7i $are nu la asta se reduc t$ate cele petrecute acumU
&>@

V Ce credeai ca *aci1 Ea se uită la el Aără teamă''' dar 7i Aără $rice altce1a' Fchii ei sunt m$r-i' S$-ul ei c$b$ară m/na, g/ndind: &ai bine mi+a" t'ia+o dec4t s' te lo esc3 >i *i ner os pe tine, sunt ner os pe tine, dar mai bine mi+o tai dec4t s' *ac asta3 ?ud+ se r$st$g$le7te cu Aa-a în j$s pe cu1ertură, cu părul răsp/ndit în jurul capului ca $ aură' V ?ud+U Nimic' Nace d$ar ac$l$' Ered $ pri1e7te pre- de:$ clipă, ap$i despăture7te unul dintre c$c$l$a7ele lipici$ase de h/rtie cu care ea a încercat să se suA$ce' E$aia e ac$perită cu un talme7:balme7 de cu1inte m/0gălite' M$rg, abbalah, ilili, mun7un, bas, lum, $p$panaJ: astea n:au nici:$ însemnătate pentru el' Bltele : t/r/7, căcănar, negru, r$7u, Chicag$ 7i T+ : sunt cu1inte ade1ărate, dar nu apar în niciun c$nteJt' Gn partea de sus a A$ii, într:$ parte, Stă scris: 2BCO:R3 ME5ME E53M32E5LD, 2E CE NL ELM3 2LPO ED SO:D P53NN3U Gn cealaltă parte a A$ii, sus, scrie: CBSB NEBM5O 5EMEDE PL5PL53L CBSB NEBM5O 5EMEDE PL5PL53L CBSB Dac'+)i pier$i remea c'ut4nd logic' 7n asta, e"ti la *el de nebun ca ea, î7i spune Ered' 6u po)i pierde timpul333 Timp' Se uită la ceasul de pe partea sa de pat 7i nu:i 1ine să:7i creadă $chil$r: patru 7i 7aptespre0ece minute după:amia0a' E p$sibilU Se uită la ceasul de la încheietura m/inii 7i 1ede că e' Qtiind că:i $ pr$stie, 7tiind că l:ar Ai au0it pe Aiul său 1enind chiar 7i dacă d$rmea pr$Aund, Ered se grăbe7te spre u7ă cu pa7i mari, Aără a:7i sim-i pici$arele' V /@- strigă' Hei, /@- /G,2RB7tept/nd un răspuns care nu 1a 1eni, Ered î7i dă seama că t$tul s:a schimbat în 1ia-a sa, s:a schimbat pr$babil pentru t$tdeauna' Ti se spune că asta se p$ate înt/mpla : c4t ai clipi, 0ic $amenii, 7nainte s'+)i dai seama, spun ei : dar tu nu cre0i' Bp$i 1ine $ pală de 1/nt Să mă duc în camera lui T+U Să 1eriAicU Să Aiu sigurU T+ nu e ac$l$ : Ered 7tie asta : dar t$t se duce' Camera e g$ală, a7a cum 7tia că 1a Ai' Qi pare ciudat de dist$rsi$nată, apr$ape sinistră, cu dulapul a7e0at acum pe celălalt perete'
&>"

?ud@3 :i l'sat+o singur', idiotule3 :cum probabil c' iar ron)'ie h4rtie, oamenii nebuni sunt de"tep)i333 Ered dă Auga înap$i în d$rmit$rul principal 7i sc$ate un suspin de u7urare c/nd $ 1ede pe ?ud+ 0ăc/nd a7a cum a lăsat:$, cu Aa-a în j$s, cu părul ră1ă7it în jurul capului' 2esc$peră că grijile sale Aa-ă de s$-ia sa nebună sunt acum secundare grijil$r sale Aa-ă de Aiul său dispărut' Se a 7napoia p4n' la patru, cel mai t4r$iu3333 Pe asta po)i pune pariu3 B7a:7i spusese' 2ar patru a 1enit 7i:a trecut' Ln 1/nt puternic s:a iscat 7i:a Aăcut inutil $rice pariu' Se duce de partea sa a patului 7i se a7a0ă l/ngă pici$arele depărtate ale s$-iei sale' 5idică recept$rul 7i A$rmea0ă un număr' E:un număr u7$r, din d$ar trei ciAre' V :lo, departamentul de p$li-ie, $Ai-erul 2ulac la teleA$n' B-i A$rmat 8&&, a1e-i $ urgen-ăU V 2$mnule $Ai-er 2ulac, aici Ered Marshall' #reau să 1$rbesc cu 2ale, dacă mai e ac$l$' Ered e apr$ape sigur că 2ale mai e ac$l$' Ducrea0ă p/nă t/r0iu în maj$ritatea seril$r, mai ales de c/nd''' Blungă restul, dar în mintea sa 1/ntul suAlă 7i mai tare' Mai 0g$m$t$s' V Bh, d$mnule Marshall, e aici, dar e:ntr:$ 7edin-ă 7i nu cred că p$t să''' V Chema-i:l' V 2$mnule Marshall, n:a-i au0it ce:am 0isU E într:$ 7edin-ă cu d$i tipi de la p$li-ia statului Cisc$nsin 7i unul de la E43' 2acă mi:a-i putea spune''' Ered închide $chii' E interesant, nu:i a7aU E ce1a interesant aici' B sunat pe linia de 8&&, dar idi$tul de la celălalt capăt al Airului pare sa Ai uitat asta' 2e ceU Pentru că e cine1a cun$scut' E bunul 7i bătr/nul Ered Marshall, a cumpărat un tract$r 2eere de la el acum d$i ani' Pr$babil c:a A$rmat 8&& pentru c:a A$st mai u7$r dec/t să caute numărul direct' Pentru că niciunul dintre cunoscu)ii lui Bobb@ nu p$ate a1ea într: ade1ăr $ urgen-ă' Ered î7i aminte7te că a a1ut el însu7i $ idee asemănăt$are diminea-ă : un alt Ered Marshall, unul care credea că Pescarul nu:i 1a putea atinge nici$dată Aiul' Nu pe Aiul lui3 /@ nu mai e3 !org l+a *ascinat "i abbalah l+a luat3 V Bl$U 2$mnule MarshallU EredU Mai e7ti''' V Bsculta-i:mă, 0ice Ered, cu $chii t$t închi7i' Da M$lt0Ts, acum i:ar spune pe numele mic bărbatului cu care 1$rbe7te, dar M$lt0Ts n:a părut
&>9

nici$dată mai departe6 M$lt0Ts se aAlă:n sistemul stelar Fp$panaJ, pe planeta Bbbalah' Bsculta-i:mă cu aten-ie' Dua-i n$ti-e, dacă e ne1$ie' S$-ia mea a înnebunit 7i Aiul meu a dispărut' Pricepe-i lucrurile asteaU S$-ia nebună' Eiul dispărut' :cum *ace)i+mi leg'tura cu "e*ul2ar 4$bb+ 2ulac n:$ Aace, nu imediat' B Aăcut $ deduc-ie' Ln $Ai-er de p$li-ie mai dipl$mat ,?ac% Sa)+er, a7a cum a A$st în 0ilele sale de început, de pildă. ar Ai -inut pentru el deduc-ia cu pricina, însă 4$bb+ nu p$ate Aace asta' 4$bb+ a prins $ captură babană' V 2$mnule MarshallU EredU Eiul tău nu are $ Sch)inn, nu:i a7aU F Sch)inn r$7ie, cu trei 1ite0eU Bre $ plăcu-ă de înmatriculare hai$asă pe care scrie''' ăă''' 43M MBCU Ered nu p$ate să răspundă' Pre- de c/te1a clipe lungi 7i îngr$0it$are nici măcar nu p$ate să respire' Gntre urechile lui, 1/ntul suAlă de$p$tri1ă mai tare 7i mai 0g$m$t$s' Bcum e un uragan' !org l+a *ascinat333 abbalah l+a luat3 Gn cele din urmă, eJact c/nd pare că se 1a suA$ca, pieptul i se debl$chea0ă 7i trage $ gură de aer mare, sA/7iet$are' V BL+&8 8&2D8:/ ,2!L/HR: CL K2BH, !8,B2R/S>6- BL+> :5H&, 626>R>58/H,22e7i -ipă astea c/t îl -in rărunchii, Aemeia care 0ace cu Aa-a în j$s pe cu1ertură l/ngă el nu se mi7că del$c' Se aude un declic' E pus pe a7teptare' Nu pentru mult timp, dar e destul de mult ca el să 1adă l$cul 0g/riat 7i g$l de pe 0idul camerei Aiului său dispărut, st/lpul umAlat al g/tului s$-iei sale nebune 7i s/ngele strecur/ndu:se prin c$7ul de nuiele din 1is' Spatele i se c$ntractă Ai$r$s 7i el înt/mpină durerea cu bra-ele deschise' E ca 7i c/nd ar primi $ telegramă din lumea reală' Bp$i 2ale 1ine la teleA$n, 2ale îl întreabă care:i pr$blema, iar pred Marshall i0bucne7te în pl/ns'

&>8

(
P$ate că 2umne0eu 7tie unde a găsit Henr+ De+den c$stumul acela uluit$r, dar n$i cu siguran-ă nu 7tim' Da un maga0in de c$stumeU Nu, e prea elegant să Aie un c$stum6 asta:i $ treabă 1eritabilă, nu $ imita-ie' 2ar ce Ael de treabă 1eritabilă eU 5e1erele late se întind în j$s p/nă la d$i centimetri sub br/u, iar pliurile duble ale c$0ii de r/ndunică ajung apr$ape p/nă la gle0nele pantal$nil$r buAan-i, plisa-i, care par, sub întinderea albă ca 0ăpada a 1estei la d$i piep-i, să urce apr$ape p/nă la ni1elul sternului' Gn pici$arele lui Henr+, ghetre albe, cu nasturi p/nă sus, împ$d$besc pant$Aii albi din piele naturală6 în jurul g/tului, un guler înalt, rigid, î7i înt$arce 1/rAurile ascu-ite peste un papi$n larg, curgăt$r, din satin alb, perAect înn$dat' EAectul general este de raAinament dipl$matic de m$dă 1eche arm$ni$s îmbinat cu un c$stum eJtra1agant în stilul anil$r patru0eci: destrăbălarea c$stuma-iei îi c$ntrabalansea0ă A$rmalitatea, însă demnitatea Aracului 7i:a jiletcii $Aeră întregului $ calitate regală de:un Ael aparte, regalitatea dese$ri 1ă0ută la c$median-ii 7i mu0icienii aAr$:americani' Gns$-indu:l pe Henr+ în sala de 0i în 1reme de p$sacul Pete CeJler îi urmea0ă, împing/nd un căruci$r plin de cutii cu discuri, 5ebecca #ilas î7i aminte7te 1ag că l:a 1ă0ut pe 2u%e Ellingt$n purt/nd un sac$u alb ca acesta într:$ sec1en-ă dintr:un Ailm 1echi''' sau să Ai A$st Cab Call$)a+U G7i aminte7te $ spr/nceană ridicată, un 0/mbet sc/nteiet$r, un chip seducăt$r, $ siluetă dreaptă de spate a7e0ată în Aa-a unei A$rma-ii, 7i cam at/t' ,2acă ar trăi, d$mnul Ellingt$n 7i d$mnul Call$)a+ de$p$tri1ă ar putea:$ inA$rma pe 5ebecca asupra Aaptului 1estimenta-ia lui Henr+, inclusi1 pantal$nii Ie1a0a-iK cu Iplisaje ascu-iteK, termeni care nu se aAlă în 1$cabularul ei, a A$st Aără:nd$iala c$nAec-i$nată de unul dintre cei patru cr$it$ri aAla-i în cartierele cu negri din Ne) S$r%, Cashingt$n, 2'C', Philadelphia sau D$s Bngeles, mae7tri ai meseriei l$r în anii trei0eci 7i patru0eci, cr$it$ri underground, $ameni acum la Ael de m$r-i ca 7i clien-ii l$r celebri' Henr+ De+des 7tie A$arte bine cine i:a cr$it c$stumul, de unde pr$1ine 7i ce sen0a-ie încearcă atunci c/nd îl atinge, dar c/nd 1ine 1$rba de pers$ane precum 5ebecca #ilas, Henr+ nu împărtă7e7te mai multe inA$rma-ii dec/t e p$sibil să se 7tie deja'. Gn c$rid$rul care duce spre sala de 0i, Aracul alb pare să strălucească dinăuntru, impresie sp$rită d$ar de $chelarii întuneca-i ai
&@!

lui Henr+: uria7i, cu rame de bambus, pe care ceea ce ar putea Ai ni7te saAire mititele sc/nteia0ă la c$l-ul lentilel$r' Să eJiste $are 1reun maga0in unde să se 1/ndă haine A$l$site de marii c$nducăt$ri de A$rma-ii din anii trei0eciU Fare m$7tene7te 1reun mu0eu lucrurile astea 7i:ap$i le sc$ate la licita-ieU 5ebecca nu:7i mai p$ate înAr/na curi$0itatea nici măcar $ clipă' V 2$mnule De+den, de unde a-i luat c$stuma-ia asta Arum$asăU 2in spate 7i a1/nd grijă să pară că 1$rbe7te pentru sine, Pete CeJler $pinea0ă că pentru a $b-ine $ atare 1estimenta-ie pr$babil că e ne1$ie să alergi după $ pers$ană a cărei etnie începe cu litera n cale de cel pu-in trei %il$metri' Henr+ îl ign$ră pe Pete 7i sur/de' V T$tu:i să 7tii unde să te ui-i' V Pun pariu că n:a-i au0it nici$dată de C2:uri, 0ice Pete' Sunt $ mare re1$lu-ie' V Tacă:-i Aleanca 7i cară, pretinuT mieu, 0ice d$mni7$ara #ilas' Bpr$ape am ajuns' V 5ebecca, draga mea, dacă:mi dai 1$ie, inter1ine Henr+, d$mnul CeJler are t$t dreptul să se pl/ngă' Gn deAiniti1, nu are de unde să 7tie că de-in în jur de trei mii de C2:uri, nu:i a7aU 3ar dacă $mul care a de-inut primul aceste haine p$ate Ai numit negr$tei, a7 Ai m/ndru să p$t Ai numit 7i eu a7a' Br Ai $ $n$are incredibil'3 Mi:ar plăcea sa mă p$t Aăli cu ea' Henr+ s:a $prit' Eiecare, într:un Ael diAerit, 7$cat de Aaptul că el r$stise cu1/ntul inter0is, Pete 7i 5ebecca trebuie să se $prească 7i ei' V Qi, 0ice Henr+, le dat$răm respect cel$r care ne ajută să ne îndeplinim dat$ria' D:am rugat pe d$mnul CeJler să:mi scuture c$stumul înainte să:l agate în garder$bă, iar el a Aăcut:$ cu mare bună1$in-ă' V Mda, Aace Pete' Gn plus, 1:ara mai instalat 7i reAlect$rul 7i platanul 7i diAu0$arele 7i t$t calabal/cuT eJact unde:a-i 1rut să Aie puse' V Mul-umesc A$arte mult, d$mnule CeJler, 0ice Henr+' G-i aprecie0 eA$rturile Aa-ă de mine' V Păi, mama dracului, 0ice Pete, nu:mi Aăceam dec/t meseria, nuU 2aT $ să 1:ajut la $rice 1re-i după ce termina-i' Eără a i se $Aeri 7ansa de:a 0ări în treacăt $ Ar/ntură de chil$-ei sau $ bucă-ică de Aund, Pete CeJler a A$st c$mplet de0armat' 5ebecca găse7te că asta:i uimit$r' Lna peste alta, cu sau Aără 1ă0, Henr+ De+den, î7i dă ea seama, este de departe cea mai mi7t$ Aiin-ă umană pe care a a1ut pri1ilegiul
&@&

s:$ înt/lnească în ai săi d$uă0eci 7i 7ase de ani pe Aa-a păm/ntului' Dasă naibii hainele : de unde 1eneau tipii ca elU V Chiar cre0i că un băie-el a dispărut de pe tr$tuarul de:aici din Aa-ă în după:amia0a astaU întreabă Henr+' V P$AtimU 0ice 5ebecca' V Mie a7a mi se pare, răspunde Pete' V P$AtimU întreabă 5ebecca din n$u, de data asta adres/ndu:se lui Pete CeJler, nu lui Henr+' Ce t$t spuiU V Păi, el m:a:ntrebat, a7a că i:am 0is, răspunde Pete' Bt/ta t$t' GnAierb/nt/ndu:se pericul$s de tare, 5ebecca Aace un pas mare spre el' V Bsta s:a înt/mplat pe tr$tuarul nostru1 Gncă un c$pil, în Aa-a cl'dirii noastre1 Qi tu nu ne:ai spus nimic mie sau d$mnului MaJt$nU V N:am a1ut ce să 0ic, aruncă Pete în apărarea sa' V P$ate ne:ai putea spune ce s:a înt/mplat de Aapt, 0ice Henr+' V Sigur' Ce s:a:nt/mplat a A$T c:am ie7it să trag $ -igară, în-elegiU Bsta nu:i t$cmai ade1ărul ade1ărat' B1/nd de ales să meargă 0ece metri pană la t$aleta de pe c$rid$rul 2ais+ ca să:7i arunce -igara într:un 1as de 1eceu sau să meargă trei metri p/nă la intrarea în clădire 7i s:$ arunce în parcare, Pete alesese categ$ric a d$ua 1ariantă' V B7a c:ajung aAară 7i uite ce:mi 1ăd $chii' F ma7ină de p$li-ie, parcată chiar ac$l$' B7a că m:am dus p/nT la garduT 1iu 7i:ac$l$ era un p$li-ai, unuT t/năr, cred că:l cheamă Cita, sau a7a ce1a, 7i punea $ bicicletă, una de c$pil, în p$rtbagaj' Qi mai era ce1a, numa că n:am putut să 1ăd dec/t că era ce1a mic' Qi după ce:a Aăcut asta, a sc$s $ bucată de cretă din t$rped$u 7i s:a:nt$rs 7i:a Aăcut ni7te \:uri pe tr$tuar' V Bi stat de 1$rbă cu elU întreabă 5ebecca' D:ai întrebat ce AaceU V 2$n7$ară #ilas, nu 1$rbesc cu p$li-aii dec/t dacă n:am de ales, T-elegi ce 1reau să 0icU Cita ăla nici nu m:a 1ă0ut' Qi tipuT $ricum n:ar Ai 0is nimic' B1ea $ eJpresie pe Aa-ă : era ce1a de genuT, 3isuse, sper s:ajung la căcăst$are înainte să:mi m/njesc pantal$nii, genuT ăla de eJpresie' V Bp$i a plecat pur 7i simpluU V Pur 7i simplu' 2upă d$uă0eci de minute, au apărut al-i d$i c$p$i' 5ebecca ridică m/inile, închide $chii 7i:7i apasă Aruntea cu buricele degetel$r, $Aerindu:i lui Pete CeJler $ $ca0ie eJcelentă, de care el nu e0ită să pr$Aite la maJimum, de a:i admira A$rma s/nil$r sub blu0ă' N:$ Ai la Ael de minunată ca pri1eli7tea de la ba0a scării, dar nu:i de lepădat, sigur că nu, nu:i del$c de lepădat' Gn ceea ce:l pri1e7te pe tatăl lui Ebbie, pri1eli7tea
&@

balc$anel$r 5ebeccăi #ilas A$r-/nd p/n0a hainei e ca un A$c bun într:$ n$apte răc$r$asă' Sunt mai mari dec/t te:ai a7tepta de la $ Aiin-ă micu-ă 7i 01eltă ca ea, 7i 7tii ceU C/nd ridică bra-ele, 7i balc$anele se ridicăP Hei, dac:ar Ai 7tiut că 1a $Aeri un asemenea spectac$l, i:ar Ai spus de Cita 7i de bicicletă imediat ce se petrecuseră Aaptele' V 4ine, bine, Aace ea, încă apăs/ndu:7i Aruntea cu buricele degetel$r' 5idică bărbia, mai înal-ă bra-ele c/-i1a centimetri 7i se încruntă de c$n: centrare, pentru $ clipă semăn/nd cu $ eAigie pe:un s$clu de c$l$ană' Hra "i aleluia, g/nde7te Pete' /otu; are o latur' bun'3 Dac' o mai *i 7n"*'cat reun mucos mic de pe trotuar m4ine diminea)', pentru mine n+o s' *ie prea cur4nd3 5ebecca 0ice: V 4ine, bine, bine' Bp$i deschide $chii 7i lasă bra-ele j$s' Pete CeJler se h$lbea0ă neabătut la un punct deasupra umărului ei, cu Aa-a animată de:$ in$cen-ă Aalsă pe care ea $ în-elege imediat' 2umne0eule mare, ce tr$gl$dit' V Nu:i a7a rău cum am cre0ut' Gn deAiniti1, t$t ce:ai 1ă0ut a A$st un p$li-ist care lua $ bicicletă' P$ate că era Aurată' P$ate că alt pu7ti a împrumutat:$, a aband$nat:$ 7i:a Augit' P$ate că p$li-istul $ căuta' Sau pu7tiul a cărui era bicicleta a A$st l$1it de:$ ma7ină sau altce1a' Qi chiar dacă s:a înt/mplat ce:i mai rău, nu 1ăd cum ne:ar putea aAecta pe n$i' MaJt$nTs nu e răspun0ăt$r de cele ce se petrec în aAara perimetrului său' Se înt$arce spre Henr+, care arată ca 7i c/nd 7i:ar d$ri să Aie la $ sută de %il$metri depărtare' V Scu0e, 7tiu că asta a sunat îngr$0it$r de rece' Sunt la Ael de m/hnită de treaba asta cu Pescarul ca t$ată lumea, cu ăia d$i c$pii sărmani 7i Aeti-a dispărută' Suntem t$-i a7a tulbura-i că abia mai g/ndim cum trebuie' 2ar nu mi:ar plăcea să ne 1ăd t/r/-i în mi0eria asta, 1ede-i unde batU V #ăd perAect, 0ice Henr+' Eiind unul dintre $rbii aceia despre care t$t urlă Me$rge 5athbun' V HaP latră Pete CeJler' V Qi sunte-i de ac$rd cu mine, nuU V Sunt un gentleman, a7a că sunt de:ac$rd cu t$ată lumea, 0ice Henr+' Sunt de:ac$rd cu Pete că s:ar putea ca un alt c$pil să Ai A$st răpit de m$nstrul n$stru' FAi-erul Cita, sau cum l:$ chema, părea Prea îngrij$rat ca
&@;

să recupere0e d$ar $ bicicletă pierdută' Qi sunt de ac$rd cu tine că MaJt$nTs nu p$ate Ai în1inuit pentru nimic din ce s:a înt/mplat' V 4un, 0ice 5ebecca' V 2$ar dacă, desigur, nu e implicat cine1a de aici în uciderea acest$r c$pii' V 2ar asta:i imp$sibilP sare 5ebecca' Maj$ritatea clien-il$r n$7tri bărba-i nu:7i amintesc nici măcar cum îi cheamă' V Qi $ Aată de 0ece ani ar putea 1eni de hac cel$r mai mul-i dintre sc$r$ji-ii ă7tia, 0ice Pete' P/nă 7i ăia care nu suAeră de b$ala bătr/nil$r se A/-/ie plini de pr$priile l$r''' Qti-i ce' V Li-i de pers$nal, 0ice Henr+' V F, nu, răspunde 5ebecca, răm/n/nd pentru m$ment apr$ape Aără cu1inte' Să Aim seri$7i' Osta''' ăsta:i un lucru abs$lut iresp$nsabil de 0is' V Bde1ărat' Este' 2ar dacă mai c$ntinuă a7a, nimeni nu 1a Ai dinc$l$ de $rice bănuială' Bsta:i ideea mea' Pete CeJler simte brusc un Ai$r : dacă cl$1nii $ra7ului încep să:i ia la puricat pe re0iden-ii de la MaJt$n, distrac-ia lui secretă ar putea Ai desc$perită, iar Cendell Mreen nu:i a7a că s:ar A$l$si cu mare plăcere de treaba astaU Gi 1ine $ sclipit$are idee n$uă 7i:i dă glas, sper/nd s:$ impresi$ne0e pe d$n7$ara #ilas: V Qti-i ceU P$li-aii ar trebui să discute cu tipuT ăla din CaliA$rnia, detecti1uT ăla bar$san care l:a prins pe gă$0uT ăla de Kinderling acuT d$i: trei ani' D$cuie7te aici pe unde1a, nuU Cine1a de AelulT lui, de:un a7a $m a1em ne1$ie acum' P$li-aii de:aci:s depă7i-i c$mplet de situa-ie' TipuT ăla, ăla:i ca $''' cum naiba:i 0ice, $ resurs'3 V Ciudat că spui asta, inter1ine Henr+' Sunt abs$lut de:ac$rd cu tine' E 7i timpul ca ?ac% Sa)+er să treacă la Aapte' F să:l mai prese0 pu-in' V Gl cun$a7te-iU întreabă 5ebecca' V F, da, 0ice Henr+' Gl cun$sc' 2ar nu e timpul să trec 7i eu la AapteU V Cur/nd' T$-i sunt încă aAară' 5ebecca îl c$nduce pe p$r-iunea rămasă din c$rid$r 7i în sala de 0i, unde t$-i trei tra1ersea0ă spre platA$rma' Micr$A$nul lui Henr+ se aAla l/ngă $ masă pe care sunt a7e0ate diAu0$arele 7i platanul' Cu $ preci0ie uluit$are, Henr+ 0ice: V E mult l$c aici' V #ă pute-i da seama de astaU întreabă ea' V El$are la ureche, 0ice Henr+' Pr$babil că acum suntem apr$ape'
&@<

V E chiar în Aa-a dumnea1$astră' B1e-i ne1$ie de ajut$rU Henr+ întinde un pici$r 7i l$1e7te marginea p$diumului' Plimbă m/na pe muchia mesei, găse7te stati1ul micr$A$nului 7i 0ice: V Bcum nu, scump$' Qi urcă Aără gre7 pe platA$rmă' Pe pipăite, se duce în spatele mesei 7i l$cali0ea0ă platanul' V T$tu:i în bună regulă, 0ice' Pete, 1rei să pui cutiile cu discuri pe masăU Cea de deasupra 1ine aici, iar cealaltă chiar l/ngă ea' V Cum e prietenul dumnea1$astră ?ac%U întreabă 5ebecca' V Ln $rAan al s$r-ii' Ln pis$ia7, dar un pis$ia7 eJtrem de di*icil3 Trebuie să mărturisesc că p$ate Ai $ ade1ărată pac$ste' 5um$are de mul-ime, un murmur de discu-ii întrepătruns cu 1$ci de c$pii 7i c/ntece c/ntate la un pian 1echi 7i trainic s:au au0it prin geamuri p/nă să intre în cameră, iar după ce Pete a a7e0at cutiile cu discuri pe masă, 0ice: V Mai bine mă duc aAară, penT că Chipper pr$babil că mă caută' F să Aie:$ gr$a0ă de cură-at după ce 1in înăuntru' Pete se duce cu pa7i t/r7/i-i aAară, împing/nd căruci$rul înaintea sa' 5ebecca întreabă dacă Henr+ nu mai 1rea să:l ajute cu ce1a' V 4ecurile din ta1an sunt aprinse, nuU Te r$g să le stingi 7i să a7tep-i să 1ină înăuntru primul 1al' Bp$i aprinde reAlect$rul r$0 7i pregăte7te:te să dăn-uie7ti de să:-i sară inima din piept' V #re-i să sting becurileU V F să 1e0i tu' 5ebecca se duce înap$i spre u7ă, stinge becurile din ta1an 7i 1ede într: ade1ăr eJact ce i:a pr$mis Henr+' 2inspre 7irul de geamuri Plute7te în aer $ lumină m$ale, diAu0ă, înl$cuind A$sta strălucire cu $ cea-ă sua1ă, 1agă, de parcă încăperea s:ar aAla în spatele unei c$rtine e p/n0ă aspră' 5eAlect$rul acela r$0 $ să arate A$arte bine aici, î7i spune 5ebecca' BAară, pe pelu0ă, sărbăt$area de dinaintea dansului se apr$pie de sA/r7it' F mul-ime de bătr/ni 7i bătr/ne î7i înAulecă prăjiturelele cu căp7une 7i sucurile ga0$ase la mesele de picnic, iar pianistul cu pălărie de pai 7i bretele r$7ii ajunge la capătul piesei Heart and Soul, ba bum ba bum ba ba bum bum bum, nici urmă de raAinament, dar 1$lum cu ghi$tura, închide capacul pianului 7i se ridică într:un r$p$t Aira1 de aplau0e' Nep$-ii care p/nă acum se pl/ngeau că trebuie să 1ină la marea sărbăt$are Aac slal$m printre mese 7i scaune cu r$tile, scăp/nd de pri1irile părin-il$r 7i sper/nd să
&@>

mai 7terpelească un ultim bal$n de la d$amna cu bal$ane în c$stum de cl$1n 7i perucă r$7ie, 0burlită, $, bucuria bucuriil$r' Blice Ceathers aplaudă pianistul c/t p$ate ea mai bine: acum patru0eci de ani, a în1ă-at de la ea principiile de ba0ă ale c/ntatului la pian d$ar at/t c/t să mai str/ngă ni7te bani la astAel de $ca0ii, atunci c/nd nu e ne1$it să: 7i îndeplinească Aunc-ia de 0i cu 0i, aceea de:a 1inde tric$uri 7i 7epci de baseball pe Chase Street' Charles 4urnside, care, după ce:a A$st cură-at lună de 4utch SerJa cel bun la suAlet, s:a îmbrăcat într:$ 1eche căma7ă albă 7i:$ pereche de pantal$ni largi, mi0erabili, stă pu-in mai departe -ă de mul-imea de la umbra stejarului masi1, neaplaud/nd, dar sur/0/nd batj$c$rit$r' Mulerul descheiat al cămă7ii îi at/rnă în jurul g/tului scurs' 2in c/nd în c/nd, se 7terge la gură sau se sc$be7te între din-i cu $ unghie 0im-ată, dar cel mai adesea nu se mi7că del$c' Brată ca 7i c/nd cine1a l:ar Ai aband$nat pe' marginea unui drum 7i:ar Ai plecat' Fri de c/te $ri nep$-ii 0buciuma-i aleargă pe l/ngă 4urn+, Aac pe dată cale:nt$arsă, parcă respin7i de:un c/mp de A$r-ă' Gntre Blice 7i 4urn+, trei sAerturi dintre re0iden-ii de la MaJt$nTs s6e îngrămădesc la mese, 7$nt/căiesc cu cadrele metalice, 7ed sub c$paci, stau în scaune cu r$tile, 7chi$pătea0ă ici:c$l$ : trăncănesc, m$-ăie, chic$tesc, se bă7esc, scarmănă petele de cul$area căp7unel$r pr$aspete de pe haine, se h$lbea0ă la rudele l$r, se h$lbea0ă la m/inile care le tremură, se h$lbea0ă în g$l' F jumătate de du0ină dintre cei mai ineJpresi1i p$artă pălării c$nice de petrecere în t$nuri de r$7u 7i albastru tare 7i $t$1a, nuan-ele 1eseliei $bligat$rii' Eemeile de la bucătărie au început să circule printre mese cu pungi mari 7i negre de gun$i, căci în scurt timp 1$r trebui să se retragă în împără-ia l$r ca să pregătească marele meniu sărbăt$resc alcătuit din salată de cart$Ai, cart$Ai piure, Aas$le c$aptă, salată de jeleu, salată de be0ele 7i salată de Ari7ca, plus, desigur, 7i mai multă prăjitură cu căp7uneP Nec$ntestatul 7i m$7tenit$rul su1eran al acestui d$meniu, Chipper MaJt$n, a cărui disp$0i-ie seamănă de $bicei cu aceea a unui sc$ncs bl$cat într:$ gr$apă cu n$r$i, 7i:a petrecut ultimele n$uă0eci de minute preumbl/ndu:se 0/mbit$r 7i str/ng/nd m/ini, 7i i:a ajuns p/nă peste cap' V Pete, m/r/ie el, ce dracuT -i:a luat at/t de multU Pune:te 7i adună scaunele pliante, bineU Qi ajută la mutarea $amenil$r ăst$ra în sala de 0i' Să 1ăd naibii pu-ină mi7care pe:aici' Da treabă' Pete $ ia din l$c, iar Chipper bate de d$uă $ri din palme, puternic, ap$i ridica bra-ele'
&@@

V Hei, $ameni buni, urlă el, 1ă 1ine să crede-i ce 0i splendidă ne:a dat bunul 2umne0eu pentru sărbăt$area asta minunatăU Nu:i a7a că:i deosebit1 #re$ 7ase 1$ci Aira1e se înal-ă apr$bat$r' V Haide-i, $ameni buni, pute-i mai mult de:at/tP #reau să 1ă aud uralele pentru 0iua asta minunată, pentru c/t de bine ne sim-im cu t$-ii 7i pentru minunatul ajut$r 7i asisten-ă pe care ni l:au $Aerit 1$luntarii 7i pers$nalul n$struP EA$rturile îi sunt răsplătite de urale ce1a mai eJuberante' V B7a da- Hei, 7ti-i ceU Cum ar spune Me$rge 5athbun, p/nă 7i:un $rb p$ate 1edea ce bine ne sim-im cu t$-ii' Eu 7tiu că mă simt bine, Qi încă n:am pus punctP Gl a1em pe cel mai bun digei pe care l:a-i au0it 1re$dată, un ins pe nume SimA$nic Stan, Fmul 4ig:4and, care a7teaptă să Aacă un spectac$l de 0ile mari în sala de 0i, mu0ică 7i dans pană t/r0iu la cina de Sărbăt$area Căp7unel$r, 7i l:am adus 7i pe bani pu-ini : dar să nu:i spune-i c:am 0is astaP B7adar, prieteni 7i membri ai Aamiliei, e timpul să 1ă lua-i rămas:bun 7i să:i lăsa-i pe cei dragi sa se 0b/n-uie pe piese nemurit$are, eJact ca ei, ha:haP Nemurit$ri pană la ultimul, asta suntem cu t$-ii cei de la MaJt$nTs' Nici eu nu mai sunt at/t de t/năr cum eram, ha:ha, a7a că s:ar putea să iau la dans pe:$ d$amnă n$r$c$asă' Seri$s, $ameni buni, e timpul să trecem la dans' #ă r$g să:i săruta-i de rămas:bun pe mama sau tata, bunica $ri bunicul, 7i, în drum spre ie7ire, p$ate d$ri-i să lăsa-i $ d$na-ie în c$7ul de pe pianul lui Cillie 2istrac-ie: garantată de:ac$l$, 0ece d$lari, cinci d$lari, $ric/t 1ă pris$se7te ne 1a ajuta să ac$perim c$sturile pentru a:i $Aeri mamei sau tatălui 1$stru 0ile pline, pline de s$are' 6oi $ Aacem din drag$ste, dar jumătate din drag$stea asta e drag$stea oastr'3 Qi în ceea ce n$uă ni s:ar putea părea un timp surprin0ăt$r de scurt, nu însă 7i lui Chipper MaJt$n, care în-elege că A$arte pu-ini $ameni î7i d$resc să 0ăb$1ească în casele de bătr/ni mai mult dec/t trebuie s:$ Aacă, rudele ac$rdă ultimele îmbră-i7ări 7i sărutări, str/ng c$piii epui0a-i 7i se înc$l$nea0ă pe p$teci în j$s 7i peste iarbă spre parcare, în drum destul de mul-i depun/nd bancn$te în c$7ul de pe pianul lui Cillie 2istrac-ie: garantată' Nici nu începe bine acest eJ$d, că Peter CeJler 7i Chipper MaJt$n trec să:i c$n1ingă pe bătr/ni, cu t$ată dibăcia de care p$t da d$1adă, să intre din n$u în clădire' Chipper 0ice lucruri precum: IEi, nu 7ti-i c/t de mult 1rem cu t$-ii să 1ă 1edem dans/nd de să 1ă sA/r/ie călc/iele, d$amnă S+1ers$nUK
&@"

în 1reme ce Pete ad$ptă $ ab$rdare mai directă: IMi7că, amice, e timpuT să: -i pui ci$atele:n mi7careK, însă am/nd$i Aac apel la tehnicile subtilel$r 7i nu chiar at/t de subtilel$r ghi$nturi, îmbr/nceli, apucarea c$tului 7i împingerea scaunului cu r$tile, pentru a:7i duce bătr/nii tremurăt$ri dinc$l$ de pragul u7ii' Da l$cul ei, 5ebecca #ilas îi pri1e7te pe re0iden-i cum intră în sala de 0i $bscură, unii dintre ei merg/nd într:un ritm prea iute pentru pr$priul l$r bine' Henr+ De+den stă nemi7cat în spatele cutiil$r sale cu discuri' C$stumul lui licăre7te6 capul său nu e dec/t $ siluetă întunecată în Aa-a geamuril$r' 2e data aceasta prea $cupat ca să se mai bin$cle0e la pieptul 5ebeccăi, Pete CeJler trece pe l/ngă ea cu $ m/nă pe c$tul lui Elmer ?espers$n, îl depune d$i metri dinc$l$ de u7ă 7i se r$te7te ca să:l l$cali0e0e pe Th$r1ald Th$r1alds$n, cel mai aprig du7man 7i c$legul de cameră în 2& al lui Elmer' Blice Ceathers intră alene de una singură 7i:7i împlete7te m/inile sub bărbie, a7tept/nd să înceapă mu0ica' Gnalt, de7irat, cu $braji sc$bi-i, în mijl$cul unui spa-iu g$l care:i apar-ine d$ar lui, Charles 4urnside se strec$ară pe u7ă 7i se mi7că iute pe:$ distan-ă bună într:$ parte' C/nd $chii lui m$r-i îi înt/lnesc indiAeren-i pe:ai ei, 5ebecca se cutremură' Lrmăt$area pereche de $chi care:i înt/lnesc pe ai săi sunt ai lui Chipper, care împinge scaunul cu r$tile al El$rei El$stad de parcă ar -ine $ ladă cu p$rt$cale 7i:i aruncă $ pri1ire nerăbdăt$are abs$lut în c$ntrast cu 0/mbetul degajat de pe Aa-a sa' Timpul înseamnă bani, p$-i Ai sigur, dar 7i banii înseamnă bani, hai să punem spectac$lul ăsta pe r$ate, pronto3 Primul 1al, i:a spus Henr+ : asta să Aie ceea ce au aici, primul 1alU Bruncă $ pri1ire prin cameră, întreb/ndu:se cum să întrebe, 7i 1ede că întrebarea a primit deja răspuns, căci, de:ndată ce ridică pri1irea, Henr+ îi Aace semnul de undă 1erde' 5ebecca apasă c$mutat$rul care ac-i$nea0ă reAlect$rul r$0 7i apr$ape t$-i cei pre0en-i în încăpere, inclusi1 c/-i1a b$7$r$gi care de mult par să nu mai reac-i$ne0e la nimic, sc$t un aaa- m$ale' Cu c$stumul, căma7a 7i ghetrele sc/nteind în c$nul de lumină, Henr+ De+den se apr$pie de micr$A$n în 1reme ce un disc apărut parcă prin magie i se r$te7te pe p$dul palmei drepte' 2in-ii îi strălucesc6 părul neted îi luce7te6 saAirele trag cu $chiul de la c$l-ul $chelaril$r săi uria7i' Henr+ pare că apr$ape dansea0ă 7i el, cu mi7cările lui line, atente în lateral''' d$ar că el nu mai este Henr+ De+den6 nici p$1este, 5enee, cum îi place lui Me$rge 5athbun să strige' C$stumul, ghetrele, părul nete0it pe
&@9

spate, $chelarii de s$are, chiar 7i reAlect$rul r$0 care creea0ă un eAect minunat nu sunt dec/t simple $biecte de dec$r' Bde1ărata magie de:aici e Henr+, creatura aceea de$sebit de maleabilă' C/nd este Me$rge 5athbun, este tot numai Me$rge' Da Ael 7i cu 7$b$lanul Cisc$nsin6 la Ael 7i cu Henr+ Sha%e' Bu trecut $ptspre0ece luni e c/nd l:a sc$s pe SimA$nic Stan din dulap 7i i:a intrat în piele ca ana într:$ mănu7ă pentru a uimi mul-imea la $ reuniune a 1eteranil$r de ră0b$i din Madis$n, însă hainele încă i se mai p$tri1esc, $, da, i se p$tri1esc, iar el se p$tri1e7te în el, un dand+ renăscut dintr:un trecut pe care el, pers$nal, nu l:a trăit nici$dată' Pe palma sa întinsă, discul care se r$te7te seamănă cu $ minge de plajă neagră, nemi7cată, s$lidă' Fri de c/te $ri SimA$nic Stan -ine $ petrecere, de Aiecare dată începe cu în the &ood3 Chiar dacă nu:l detestă pe Mlenn Miller a7a cum Aac unii pasi$na-i de ja00, de:a lungul anil$r s:a cam săturat de piesa asta' 2ar înt$tdeauna î7i îndepline7te menirea' Chiar dacă petrecăre-ii n:au de ales dec/t să danse0e cu un pici$r în m$rm/nt 7i cu celălalt pe pr$1erbiala c$ajă de banană, ei dansea$'3 Pe deasupra, el 7tie că, după ce a A$st chemat la arme, Miller i:a spus aranj$rului 4ill+ Ma+ că are de g/nd Isă 1ină din ră0b$iul ăsta ca er$uK, 7i, la naiba, se -inuse de cu1/nt, nu:i a7aU Henr+ ajunge la micr$A$n 7i pune discul pe platan cu un gest nepăsăt$r din m/na dreaptă' Mul-imea îl aplaudă cu un ooo- de uimire' V 4un 1enit, bun 1enit, prieteni 7i prietene ale ja00:ului, 0ice Henr+' Cu1intele ies din diAu0$are înAă7urate în 1$cea sua1ă, u7$r deta7ată a unui ade1ărat pre0entat$r de radi$ din anii &8;9 sau &8;8, unul dintre cei care transmiteau li1e departe de sălile de dans 7i cluburile de n$apte aAlate între 4$st$n 7i Cătălina' 2in g/tlejul l$r curgea miere, acele mu0e ale n$p-ii, 7i nu ratau nici$dată nici:$ bătaie' Spune-i:mi un lucru, Alăcăi 7i Aeti7cane, 1ă pute-i imagina un m$d mai bun de:a scutura praAul de pe călc/ie dec/t cu Mlenn MillerU Haide-i, Ara-i 7i sur$ri, spune-i:mi că daaoaa3 2inspre re0iden-ii de la MaJt$nTs : dintre care unii deja au ie7it de pe ring, iar al-ii sunt bl$ca-i în scaune cu r$tile pe margine în 1arii stadii de c$nAu0ie sau absen-ă : 1ine un răspuns 7$ptit, mai mult un A$7net de 1/nt t$mnatic prin crengi desArun0ite dec/t un strigăt de petrecere' SimA$nic Stan r/nje7te ca un rechin 7i ridică m/inile ca pentru a p$t$li $ mul-ime înAlăcărată, ap$i se r$te7te pe călc/ie ca un dansat$r de la Sa1$+ inspirat de Chuc% Cebb' P$alele sac$ului i se deschid ca ni7te aripi, pici$arele sc/nteiet$are i se ridică:n aer 7i calcă 7i se ridică iar' M$mentul se stinge 7i
&@8

d$uă mingi de plajă negre apar pe palmele digeiului, una dintre ele intr/nd în r$tire înap$i în plic, cealaltă c$b$r/nd spre înt/lnirea cu acul platanului' V 4ine, bine, bine, scumpii mei iepura7i 7i iepura7e, iată că 1ine sentimentalul prin eJcelen-ă, d$mnul T$mm+ 2$rse+, a7a că da-i:1ă drumul c/t timp 1$calistul 2ic% Ha+mes, m/ndria 4uen$s Biresului, Brgentina, 1ă adresea0ă întrebarea mu0icală HoM :m 8 to KnoM Gou1 Eran% Sinatra n:a intrat încă în clădire, Ara-i 7i sur$ri, dar 1ia-a încă ne sur/de' 5ebeccăi #ilas nu:i 1ine să creadă ce 1ede' Tipul ăsta îi Aace apr$ape pe t$-i să 1ină pe ring, p/nă 7i pe unii dintre cei în scaun cu r$tile, care se înclină 7i se în1/rt alături de cei mai 0dra1eni' Gn1e7m/ntat în c$stumul lui eJ$tic 7i uimit$r, SimA$nic Stan : Henr+ De+den, î7i aminte7te ea : e răsuAlat 7i eJtra$rdinar, absurd 7i c$n1ingăt$r, t$ate de$dată' E ca un''' ca un Ael de capsul' a timpului, pri0$nier de$p$tri1ă al r$lului său 7i al mu0icii pe care bătr/nii ace7tia 1$r s:$ audă' 3:a Aermecat 7i i:a readus la 1ia-ă, le:a redat bruma de tinere-e care le:a mai rămas' 3ncredibilP Niciun alt cu1/nt nu s:ar p$tri1it' Fameni pe care ea:i trecuse la categ$ria legumic$lă se scăl/mbăie chiar în Aa-a ei' C/t despre SimA$nic Stan, el î7i 1ede de treabă ca un der1i7 elegant, duc/nd:$ cu g/ndul la cu1inte precum sua , lustruit, urban, destr'b'lat, seC@, gra)ios, cu1inte care n:au legătură între ele dec/t în ca0ul său' 3ar chestia aia pe care $ Aace cu discurileP Cum e p$sibil a7a ce1aU Nu:7i dă seama că bate din pici$r 7i că se leagănă în ritmul mu0icii pană c/nd Henr+ nu pune Begin to Beguine, piesa lui Brtie Sha), c/nd începe la pr$priu să danse0e beguine de una singură' S)ingul smucit al lui Henr+, 1ederea at/t de mult$r $ameni cu păr alb, albastru sau Aără păr del$c legăn/ndu:se pe ringul de dans, Blice Ceathers radiind de Aericire în bra-ele nimeni altului dec/t ale p$sacului de Th$r1ald Th$r1alds$n, Bda Me+erh$AA 7i IT$m T$mK 4$ettcher în1/rtindu:se unul în jurul celuilalt în scaunele l$r cu r$tile, ritmul cucerit$r al mu0icii acapar/ndu:i pe t$-i cu strălucirea lichidă a clarinetului lui Brtie Sha), t$ate aceste lucruri se c$agulea0ă brusc si magic într:$ 1i0iune a Arumuse-ii păm/ntene care:i aduce lacrimi în-epăt$are în $chi' N/mbind, ridică bra-ele, se r$te7te 7i se tre0e7te c/t ai clipi în bra-ele Aratelui geamăn al lui T$m T$m, Hermie 4$ettcher, în 1/rstă de $pt0eci 7i 7ase de ani, pr$Aes$rul de ge$graAie pensi$nar din B&" c$nsiderat p/nă acum $ acritură, care, Aără niciun cu1/nt, $ aduce în ritm de A$J:tr$t p/nă în mijl$cul ringului'
&"!

V Gi păcat să 1e0i $ a7a Aată Aaină că dansea0ă singură singurică, 0ice Hermie' V Hermie, te:a7 urma $riunde, îi 0ice ea' V Hai să ne apr$piem mai mult de scenă, spune el' #reau să:l 1ăd mai bine pe bar$sanul în c$stum Aistichiu' Se 0ice că:i $rb ca un liliac, daT i$ nu cred' Cu m/na lipită Aerm de ba0a spatelui ei, cu 7$ldurile legăn/ndu:se în ritmul lui Brtie Sha), Hermie $ ghidea0ă p/nă la mai pu-in de:un metru de platA$rmă, unde SimA$nicul î7i Aace deja trucul cu un n$u disc în 1reme ce a7teaptă să se ispră1ească ultima piesă de pe cel de:acum' 5ebecca ar putea jura ca Stan(Henr+ nu:i simte d$ar pre0en-a în Aa-a lui, ci că:i 7i trage cu ochiul- Gnsă asta:i chiar imp$sibil''' nu:i a7aU SimA$nicul 1/ră discul cu Sha) în plic, îl pune pe cel n$u pe platan 7i 0ice: V Pute-i spune IcheAKU Pute-i spune IeJtra$rdinarKU Bcum că ne:am de0m$r-it cu t$-ii, hai să ne Aacem de cap cu C$$d+ Herman 7i 0ild Root3 Piesa asta e dedicată tutur$r d$amnel$r Arum$ase de aici, mai ales d$amnei care mir$ase a Cal+J' 5ebecca r/de 7i spune: V F, mamă' 5eu7e7te să:i simtă mir$sul parAumului6 l:a recun$scutP Nedescurajat de temp$ul alert al 0ild Root, Hermie 4$ettcher Aace un pas în spate, întinde bra-ul 7i:$ r$te7te pe 5ebecca' Da prima bătaie a piesei următ$are, $ prinde în bra-e 7i schimbă direc-ia, în1/rtindu:se $dată cu ea către celălalt capăt al platA$rmei, unde Blice Ceathers stă l/ngă de d$mnul Th$r1alds$n, uit/ndu:se răpită în sus la SimA$nic Stan' V 2$amna specială trebuie că e7ti tu, 0ice Hermie' Pentru că parAumul ăla al tău merită $rice dedica-ie' 5ebecca întreabă: V Lnde ai în1ă-at să danse0i a7aU V Eu 7i Aratele meu am crescut la $ra7' Bm în1ă-at să dansăm în Aa-a t$n$matului de la Bl$uetteTs, în Brden' 5ebecca 7tie de Bl$uetteTs, pe strada principală din Brden, însă ceea ce: a A$st $dini$ară un d$0at$r de suc este acum $ tejghea de ser1ire a m/ncării, iar t$n$matul a dispărut cam pe c/nd ?$hnn+ Mathis a ie7it din t$purile mu0icale'
&"&

V 2acă 1rei un dansat$r bun, găse7te:-i un $ră7ean' T$m T$m, el a A$st mereu cel mai priceput dansat$r din păr-ile alea, 7i:l p$-i pr$-ăpi:n scaunul ăla, dar nu:i p$-i răpi sim-ul ritmului' V 2$mnule Stan, iu:hu, d$mnule StanU Blice Ceathers a înclinat capul 7i 7i:a Aăcut m/inile cău7 la gură' V Primi-i cereriU F 1$ce la Ael de plată 7i de dură ca sunetul pr$dus de d$uă pietre care se Areacă între ele: V Eu am A$st primul aici, bab$' Mr$s$lănia asta necru-ăt$are $ Aace pe 5ebecca să se $prească' Pici$rul drept al lui Hermie c$b$ară încet peste pici$rul ei st/ng, ap$i se îndepărtea0ă u7$r, Aără a $ răni mai mult ar Ai rănit:$ cu $ sărutare' 2$min/nd:$ pe Blice, Charles 4urnside îi aruncă săge-i din $chi lui Th$r1ald Th$r1alds$n' Bcesta Aace un pas în spate 7i:$ trage pe Blice de m/nă' V Sigur, draga mea, 0ice Stan, aplec/ndu:se în Aa-ă' Spune:mi cum te cheamă 7i ce ai 1rea să ascul-i' V Mă numesc Blice Ceathers 7i''' V Eu am A$st primul aici, repetă tare 4urn+' 5ebecca se uită -intă la Hermie, care clatină din cap 7i Aace $ Aa-ă acră' Fră7ean sau nu, e la Ael de intimidat ca 7i d$mnul Th$r1alds$n' V &oongloM, 1ă r$g' 2e 4enn+ M$$dman' V E r/ndul meu, tăntălăule' #reau piesa aia a lud C$$d+ Herman, ,ad@ &agoMan;s 6ightmare"%3 Bsta:i una bun'3 Hermie se apleacă spre urechea 5ebeccăi' V Nimeni nu:l place pe tipul ăla, dar $b-ine ceea ce 1rea' V Nu 7i acum, 0ice 5ebecca' 2$mnule 4urnside, 1reau să''' SimA$nic Stan $ reduce la tăcere cu $ Aluturare de m/nă' Se înt$arce cu Aa-a spre de-inăt$rul de$sebit de neplăcutei 1$ci' V Nu p$t Aace nimic, d$mnule' C/ntecul se cheamă ,ad@ &agoMan;s Dream"&, 7i în după:amia0a asta n:am adus discul ăla energic cu mine, scu0e' V 4ine, amice, daT ce 0ici de 8 5an;t !et Started, aia a lud 4unn+ 4eriganU
1+ .o#marul doamnei 9a&o:an" (n tr ! 1/ „>isul doamnei 9a&o:an" (n tr ! &"

V F, $ ador pe aia, 0ice Blice' 2a, pune-i 8 5an;t !et Started3 V Cu mare plăcere, răspunde Stan pe 1$cea n$rmală a lui Henr+ De+den' Eără a se sinchisi să Aacă $ r$tire sau să în1/rtă discurile pe palme, schimbă d$ar discul de pe platan cu unul din prima cutie' Pare ciudat de abătut c/nd se apr$pie de micr$A$n 7i spune: V Bm 0burat în jurul lumii cu a1i$nul, am p$t$lit re1$lu-ii în Spania "'' 5an;t !et Started3 2edica-ie pentru înc/ntăt$area Blice 5$chie:albastră 7i Celui care h$inăre7te n$aptea' V Nu e7ti cu nimic mai bun dec/t $ maimu-ă beată, 0ice 4urn+' Mu0ica începe' 5ebecca îl l$1e7te u7$r pe Hermie peste bra- 7i se duce l/ngă Charles 4urnside, Aa-ă de care n:a sim-it nici$dată altce1a dec/t $ u7$ară repulsie' Bcum că:l are în Aa-a $chil$r, Auria 7i de0gustul $ Aac să spună: V 2$mnule 4urnside, $ să:-i ceri scu0e de la Blice 7i de la $aspetele n$stru aici de Aa-ă' E7ti un bădăran neci$plit 7i necu1iinci$s, 7i după ce:-i ceri scu0e, 1reau să te înt$rci în camera ta, ac$l$ unde -i:e l$cul' Cu1intele ei nu au niciun eAect' 4urnside a lăsat umerii j$s' Pe Aa-ă are un r/njet larg, 7trengăresc 7i se uită cu $chi g$i la nimic în m$d special' Pare prea pierdut ca să:7i mai amintească pr$priul nume darămite al lui 4unn+ 4erigan' Gn $rice ca0, Blice Ceathers s:a îndepărtat dans/nd, iar SimA$nic Stan, din n$u în celălalt capăt al platA$rmei 7i aAară din ra0a r$0alie a reAlect$rului, pare cuAundat ad/nc în g/nduri' Cuplurile de bătr/ni se clatină înainte 7i:nap$i pe ringul de dans' Pe margine, Hermie 4$ettcher mimea0ă dansul 7i:$ str/nge cu $ pri1ire' V Gmi pare rău pentru asta, îi 0ice ea lui Stan(Henr+' V Nu:i ne1$ie să:-i ceri scu0e' 8 5an;t !et Started a A$st discul preAerat al s$-iei mele' Gn ultimele c/te1a 0ile m:am g/ndit des la ea' M:a cam luat prin surprindere' G7i trece m/na prin părul neted 7i î7i scutură bra-ele, reintr/ndu:7i 1i0ibil în r$l' 5ebecca se h$tără7te să:l lase în pace' 2e Aapt, 1rea să:i lase pe t$-i în pace pentru scurtă 1reme' Eăc/ndu:i lui Hermie un semn de regret c:$ cheamă dat$ria, î7i cr$ie7te drum prin mul-ime 7i iese din sala de 0i' Cine
18 I've flown around the world on a plane, I settled revolutions in Spain - 'ersuri din piesa I Can't Get Started (n tr ! &";

7tie cum, bătr/nul 4urn+ a ajuns înaintea ei pe c$rid$r' G7i t/r7/ie7te absent pa7ii spre sect$rul 2ais+, cu bărbia în piept, trăg/ndu:7i pici$arele după el' V 2$mnule 4urnside, 0ice ea, preAăcăt$ria ta p$ate că:i păcăle7te pe ceilal-i, dar 1reau să 7tii că pe mine mă lasă rece' Mi7c/ndu:se Aragmentat, bătr/nul se r$te7te' Mai înt/i se înt$arce un pici$r, ap$i un genunchi, mijl$cul betegit, al d$ilea pici$r, în sA/r7it trunchiul cada1eric' C$r$la ur/tă a capului lui 4urn+ stă aplecată pe lujeru: i sub-ire, $Aerindu:i 5ebeccăi $ pri1eli7te a scalpului său pătat' Nasul lung iese în relieA ca $ c/rmă înc$1$iată' Cu aceea lent$are înAi$răt$are, capul i se ridică pentru a sc$ate la i1eală $chi lăpt$7i 7i:$ gură Alască' F scăpărare ră0bunăt$are urcă în $chii $paci, iar bu0ele m$arte tremură' Speriată, 5ebecca Aace instincti1 un pas în spate' Mura lui 4urn+ s:a lărgit p/nă la capăt într:$ r/njet $ribil' 5ebecca 1rea să Augă, dar Auria că a A$st umilită de canalia asta mi0erabilă $ Aace să răm/nă pe P$0i-ie' V 2$amna Mag$)an a a1ut un c$7mar ur/t, ur/t, $ inA$rmea0ă 4urn+' #$rbe7te ca un dr$gat sau ca unul pe jumătate ad$rmit' Qi d$amna S$phie a a1ut un c$7mar' Numai că al ei a A$st mai rău' Chic$te7te' 5egele era în 1istierie, număr/ndu:7i a1u-ia' Bsta a 1ă0ut S$phie c/nd a ad$rmit' Chic$telile sale se ascut, 7i spune ce1a ce ar putea Ai I2$mnul 4un7unK' 4u0ele i se răsAr/ng, d/ndu:i la i1eală din-ii galbeni, neregula-i, iar Aa-a:i sc$bită suAeră $ schimbare subtilă' Ln n$u s$i de inteligen-ă pare să:i ascută trăsăturile' Tu:l 7tii pe d$mnul Mun7unU 2$mnul Mun7un 7i pretina7uT lui M$rgU Qtii ce s:a:nt/mplat în Chicag$U V Termină imediat cu asta, d$mnule 4urnside' V ?tii dă Erid0 Haarman, ălT de iera a7a Auuum$sU Gi 0i7au, îi 0i7au, îi 0i7au #ampuT, #ampuT, #ampuT din Han$1er, da, da, aja, aja, aja' Tătă lumeT, tătă lumeT, tătă:tătă lumeT are c$jmaruri tăt timpuT, timpuT, timpuT, ha: ha, h$:h$' V 6u mai orbi a"a- strigă 5ebecca' 6u m' p'c'le"tiF clipă, inteligen-a scapără în $chii p/cl$7i ai lui 4urn+' 2ar dispare imediat' 4ărbatul se linge pe bu0e 7i 0ice: V Tetejde:te, 4urn:4urn' V Cum 1rei tu, 0ice 5ebecca' Cina e j$s la 7apte, dac:$ 1rei' 2u:te 7i trage:un pui de s$mn sau ce1a, bineU 4urn+ îi aruncă $ pri1ire iritată, sumbră, 7i l$1e7te cu pici$rul în p$dea, încep/ndu:7i ane1$i$sul pr$ces care:l 1a înt$arce din n$u' V Bi putea n$ta' Erit0 Haarman' Gn Han$1er'
&"<

Mura i se c$nt$rsi$nea0ă într:un 0/mbet de:$ nelini7tit$are 1iclenie' V C/nd 1a 1eni regele aici, p$ate că 1$m dansa împreună' V Nu, mul-umesc' 5ebecca înt$arce spatele bătr/nei $r$ri 7i p$rne7te de:a lungul c$rid$rului, p$cnind din t$curile cui, neplăcut c$n7tientă de $chii lui care:$ urmăresc' Simpatica p$7etu-ă C$ach a 5ebeccăi 0ace turtită pe masa ei de lucru din 1estibulul Aără geamuri al bir$ului lui Chipper' Gnainte să intre, 0ăb$1e7te c/t să rupă $ A$aie din carne-el, să scrie Brit$ Harmann =1F, Hano er =1F, 7i să strec$are h/rtia în c$mpartimentul din mijl$c al p$7etei' P$ate că nu e nimic : pr$babil că nu e :, dar cine 7tieU E Auri$asă că l:a lăsat pe 4urnside s:$ sperie 7i, dacă p$ate găsi $ cale de a:i A$l$si aiurelile împ$tri1a lui, 1a Aace t$t ce:i stă în puteri ca să:l dea aAară de la MaJt$nTs' V Pu7t$aic$, tu e7tiU strigă Chipper' V Nu, sunt d$amna Mag$)an 7i c$7maruT ei Autut' 3ntră în bir$ul lui Chipper cu pa7i grei 7i:l găse7te în spatele mesei, număr/nd Aericit bancn$tele str/nse în după:amia0a aceea de la Aiii 7i Aiicele clien-il$r săi' V Micu-a mea 4ec%+ pare $ -/ră 7iA$nată, 0ice el' Ce s:a înt/mplat, te:a călcat pe bătături 1reunul dintre 0$mbii n$7triU V Nu:mi spune 4ec%+' V Hei, hei, în1esele7te:te' N:$ să:-i 1ină să cre0i c/t a reu7it iubitul tău cu gură de aur să st$arcă a0i de la rude' F sută d$uă0eci 7i 7ase de bi7tariP 4ani neimp$0abiliP 4ine, ce n:a mers bine, t$tu7iU V M:a înAric$7at Charles 4urnside, asta n:a mers' D$cul lui ar trebui să Aie la un sanat$riu de nebuni' V Mlume7tiU N$mbiul ăla Aace c/t greutatea lui în aur' Bt/ta 1reme c/t Charles 4urnside î7i trage suAlul, 1a a1ea mereu un l$c în suAletul meu' 5/njind, Alutură un pumn de bancn$te' V 3ar dacă ai un l$c în suAletul meu, dulcea-a mea, 1ei a1ea înt$tdeauna un l$c la MaJt$nTs' Bmintirea lui 4urnside spun/nd: Regele era 7n istierie, num'r4ndu+"i a u)ia $ Aace să se simtă necurată' 2acă Chipper n:ar r/nji în Aelul ăla eJaltat, cu t$ată gura, 5ebecca bănuie7te că nu i:ar aminti at/t de neplăcut de re0identul lui preAerat' /at' lume; are co9maruri tat timpu;, timpu;, timpu;+ asta nu era $ descriere rea a Erench Dandingului Pescarului' C$mic,
&">

n:ai Ai cre0ut că M$7 4urn+ bagă în seamă crimele alea mai mult ca Chipper' 5ebecca nu l:a au0it nici$dată P$menind de crimele Pescarului, cu eJcep-ia acelei da-i c/nd se pl/nsese că nu 1a putea spune nimănui că se duce la pescuit p/nă c/nd 2ale Milberts$n nu:7i mi7ca în sA/r7it curul ăla d$l$Aan, 7i ce p$rcărie mai e 7i astaU

&"@

)
2$uă apeluri teleA$nice 7i $ altă pr$blemă, una pri1ată, una pe care se străduie7te din răsputeri s:$ nege, au c$nspirat să:l sc$ată pe ?ac% Sa)+er din c$c$nul său din 1alea N$r)a+ 7i să:l trimită pe drum spre Erench Danding, Sumner Street 7i sec-ia de p$li-ie' Primul apel a A$st din partea lui Henr+, iar Henr+, sun/nd din buAetul de la MaJt$n în timpul uneia dintre pau0ele SimA$nicului, insistase să:7i spună păsul' Bparent, mai de1reme în 0iua aceea, un c$pil Ausese răpit de pe tr$tuarul din Aa-a casei de bătr/ni MaJt$nTs' Fricare ar Ai m$ti1ele pentru care ?ac% nu se implică în ca0, pe care, apr$p$, nu le eJplicase nici$dată, acestea nu mai a1eau nici:$ greutate, scu0e' Cu acesta, numărul c$piil$r răpi-i de Pescar se ridica la patru, pentru că ?ac% : nu credea cu ade1ărat că 3rma Ereneau se 1a mai înt$arce 1re$dată acasă, nu:i a7aU Patru c$piiP INuK, a 0is Henr+, In:am au0it:$ la radi$' S:a înt/mplat în diminea-a asta'K I2e la un îngrijit$r de la MaJt$nTsK, a 0is Henr+' IB 1ă0ut un p$li-ist cu $ Aa-ă îngrij$rată ridic/nd $ bicicletă 7i pun/nd:$ în p$rtbagajul său'K I4ineK, a 0is Henr+, Ip$ate că nu "tiu sută la sută sigur, însă eu sunt sigur' P/nă deseară, 2ale 1a aAla identitatea sărmanului c$pil, iar m/ine numele lui 1a apărea peste t$t în 0iar' Ki+atunci, t$t districtul 1a începe să Aiarbă' Nu pricepiU Numai aAl/nd că e7ti implicat, $amenii 1$r reu7i să:7i păstre0e calmul' Nu te mai p$-i bucura de luJul pensi$nării, ?ac%' Trebuie să:-i j$ci r$lul'K ?ac% i:a spus că a tras prea repede c$nclu0iile 7i că 1$r discuta mai t/r0iu despre asta' Patru0eci 7i cinci de minute mai t/r0iu, 2ale Milberts$n sunase pentru a: i spune că un băiat pe nume T+ler Marshall a dispărut din Aa-a a0ilului MaJt$nTs c/nd1a în cursul acelei dimine-ii, iar că tatăl lui T+ler, Ered Marshall, era ac$l$ în clipa aceea, la sec-ie, cer/nd să:l 1adă pe ?ac% Sa)+er' Ered era un tip nemaip$menit, un $m dintr:$ bucată 7i ade1ărat Aamilist, un cetă-ean de nădejde, un prieten de:al lui 2ale, s:ar putea spune, dar în clipa aceea era la capătul răbdăril$r' Bparent, ?ud+, s$-ia lui, a a1ut unele pr$bleme mentale chiar dinainte să înceapă neca0ul, iar dispari-ia lui
&""

T+ler $ Aăcuse să:7i piardă min-ile' #$rbea în păsărească, se aut$mutila, distrugea t$tul în jur' IQi:$ cun$sc destul de bine pe ?ud+ MarshallK, a 0is 2ale' IErum$asă, Arum$asă Aemeie, $ Aăptură pirpirie, dar cu $ Aire tare, cu pici$arele pe păm/nt, $ pers$ană minunată, $ pers$ană eJtra$rdinară, un $m care ai crede că nici$dată nu 7i:ar putea pierde min-ile, $rice ar Ai' Qi se pare că a cre0ut, a 7tiut, habar n:am cum, că T+ler a A$st răpit încă dinainte să Aie găsită bicicleta' Mai t/r0iu în după:amia0a asta, starea ei s:a agra1at a7a de tare că Ered a trebuit să:l sune pe d$ct$rul S%arda 7i s:$ ducă la spitalul luteran al districtului Erench în Brden, unde au c$nsultat:$ rapid 7i:au pus: $ în Sec-ia 2, sec-ia b$lna1il$r mentali' B7a că:-i dai seama în ce stare e Ered' 3nsistă să discute cu tine' N:am pic de încredere în tine, mi:a spus'K IPăiK, a mai 0is 2ale, Idacă nu 1ii aici, 1a 1eni Ered Marshall la tine, chiar a7a' Nu:l p$t -ine pe $m în lesă 7i n:$ să:l închid d$ar ca să:l -in departe de tine' Pe l/ngă t$ate astea, a1em ne1$ie de tine, ?ac%'K I4ineK, a încheiat 2ale' IQtiu că nu pr$mi-i nimic' 2ar 7tii ce:ar trebui să Aaci'K Br Ai ajuns aceste discu-ii ca să:l Aacă să urce în cami$netă 7i să plece spre Sumner StreetU E$arte pr$babil, crede ?ac%, ceea ce Aace ca al treilea Aact$r, cel secret, abia c$n7tienti0at, să Aie lipsit de imp$rtan-ă' Nu înseamnă nimic' Ln caraghi$s atac de ner1$0itate, $ anJietate sp$rită, abs$lut n$rmală date Aiind împrejurările' Menul de lucru care s:ar putea înt/mpla $ricui' B1ea cheA să iasă din casă, si ce dacăU Nu:l putea acu0a nimeni că e adea$'3 Călăt$rea spre, nu Augea de, ceea ce:7i d$rea cel mai mult să scape : atrac-ia întunecată a crimel$r Pescarului' Qi nici nu se dedica 1reunei dat$rii seri$ase' Ln prieten de:al lui 2ale 7i tatăl unui c$pil care aparent a dispărut, cest Ered Marshall insista să discute cu el6 bine, să discute' 2acă jumătate de $ră petrecută împreună cu un detecti1 ie7it la pensie îl putea ajuta pe Ered Marshall să:7i recapete c$ntr$lul asupra pr$blemel$r sale, detecti1ul ie7it la pensie era dispus să:i ac$rde acest timp' T$ate celelalte nu erau dec/t lucruri pers$nale' #isele cu $chii deschi7i 7i $uăle de măcăleandru î7i Aăceau de cap cu mintea ta, însă astea erau d$ar ni7te lucruri pers$nale' Puteau Ai depă7ite, re0$l1ate' Nici:$ pers$ană sănăt$asă la cap n:ar lua a7a ce1a în seri$s: ca $ Aurtună de 1ară, 1eneau 7i treceau' Bcum, în 1reme ce depă7ea semaA$rul 1erde din Centralia 7i $bser1a, cu perspicacitatea reAleJă a unui p$li-ist, 7irul de m$t$ciclete
&"9

Harle+ aliniate în parcarea de la Sand 4ar, sim-ea că intră în ritm cu diAicultă-ile după:amie0ii' Era abs$lut l$gic că nu reu7ise : ei bine, să 0icem că nu d$rise : să deschidă u7a Arigiderului' Surpri0ele neplăcute te Aăceau să g/nde7ti de d$uă $ri' Ln bec din li1ing se arsese 7i, c/nd se dusese la sertarul în care -inea 1re$ 7ase becuri cu hal$gen n$i, nu se putuse c$n1inge să:l deschidă' 2e Aapt, nu se putuse c$n1inge să deschidă niciun alt sertar, dulap sau debara din casă, lucru care:l împiedicase să:7i Aacă $ cană de ceai, să:7i schimbe hainele, să:7i pregătească pr/n0ul sau $rice altce1a în aAară de:a Arun0ări Aără tragere de inimă căr-i 7i de:a se uita la tele1i0$r' C/nd clapeta cutiei p$7tale amenin-ase să ascundă $ piramidă de $u7$are albastre, se h$tăr/se să am/ne ridicarea c$resp$nden-ei p/nă:n 0iua următ$are' Fricum, t$t ce primea erau A$rmulare de declara-ii de 1enit, re1iste 7i p$7tă nes$licitată' S' nu *acem s' par' mai r'u dec4t a *ost, î7i spune ?ac%' :" *i putut deschide *iecare u"', sertar "i dulap din cas', dar n+am 1rut s+o *ac3 6u 7mi era team' c' ou'le de m'c'leandru se or re 'rsa pe u"a *rigiderului sau a dulapului + doar c' nu oiam s'+mi asum riscul de+a g'si una dintre blestem')iile alea3 :rat'+mi un psihiatru care spune c' 'sta+i un comportament de ne rotic "i+)i oi ar'ta un cretin care nu "tie cu ce se m'n4nc' psihologia3 /o)i eteranii 7mi spuneau c' munca la omucideri 7)i d' mintea peste cap3 ,a naiba, 'sta+i primul moti pentru care am ie"it la pensie5e trebuia s' *ac, s' r'm4n 7n poli)ie p4n' ce a eam s'+mi 4r pistoli 7n gur'1 2"ti un tip de"tept, Henr@ ,e@den, "i te pre)uiesc, dar sunt unele lucruri pe care nu le PR852P84ine, se ducea pe Sumner Street' T$-i îi strigau să Aacă ce1a, 7i asta 7i Aăcea' Gl 1a saluta pe 2ale, îi 1a saluta pe băie-i, 1a sta de 1$rbă cu Ered Marshall, cetă-eanul de nădejde al cărui Aiu a dispărut, 7i:i 1a spune bali1ernele $bi7nuite cu se Aace t$t ce e $mene7te p$sibil, bla:bla, E43:ul munce7te umăr la umăr cu n$i la ca0ul ăsta, iar 4ir$ul are cei mai buni anchetat$ri din lume' 4ali1ernele astea3 Gn ceea ce:l pri1ea pe ?ac%, principala sa dat$rie era să:l calme0e pe Ered Marshall, a7a cum ai lini7ti $ pisică rănită6 după ce Ered se 1a Ai calmat, presupusa $bliga-ie a lui ?ac% Aa-ă de c$munitate : $ $bliga-ie ce eJista d$ar în min-ile cel$rlal-i : a1ea să Aie îndeplinită, $Aerindu:i libertatea de:a se înt$arce în intimitatea pe care 7i:$ c/7tigase' 2acă lui 2ale nu:i plăcea asta, putea să se:arunce b$mbă în Mississippi6 dacă lui Henr@ nu:i plăcea, ?ac% 1a reAu0a să citească din 5asa
&"8

7ntunericului 7i:l 1a A$r-a să asculte în schimb Da)rence Cel%, #aughn M$nr$e sau ce1a la Ael de chinuit$r' 4ad 2iJieland' Cu ani în urmă, cine1a îi dăduse lui ?ac% un C2 intitulat Bats &anassas & His &uskrat :ll Stars Stompin; the Ramble3 Trei0eci de secunde de Eats Manassas, 7i Henr+ 1a cere îndurare' 3maginea asta îl Aace pe ?ac% să se simtă suAicient de lini7tit c/t să dem$nstre0e că e0itarea sa în Aa-a dulapuril$r 7i:a sertarel$r nu Ausese dec/t $ d$1adă temp$rară de nesupunere, nu $ neputin-ă A$bică' Chiar 7i:n timp ce era cu aten-ia în altă parte, cum se înt/mpla cel mai des, scrumiera de sub b$rd l:a ademenit încă de c/nd a urcat în cami$netă' Ln s$i de sugesti$nare sinistră, $ aură de răutate latentă împres$ară micu-ul pan$u plat al scrumierei' Se teme el că un $u7$r albastru a7teaptă în spatele micului pan$uU Sigur că nu' Bc$l$ nu e altce1a dec/t aer 7i plastic negru' Gn ca0ul ăsta, $ p$ate trage aAară' Clădirile de la periAeria Erench Dandingului trec pe l/ngă geamurile cami$netei' ?ac% a ajuns apr$ape în punctul unde Henr+ a $prit C2:ul cu 2irt+sperm' E1ident, p$ate să deschidă scrumiera' Nimic nu p$ate Ai mai simplu' G-i 1/ri d$ar degetele ac$l$ dedesubt 7i tragi' Cel mai u7$r lucru din lume' Gntinde $ m/nă' Gnainte ca degetele să atingă pan$ul, î7i trage m/na înap$i' 4r$b$ane de sud$are i se r$st$g$lesc pe Arunte 7i se $presc în spr/ncene' V Nu:i mare br/n0ă, 0ice cu 1$ce tare' Bi 1re$ pr$blemă cu asta ?ac%+: băieteU 2in n$u, întinde m/na spre scrumieră' 4rusc c$n7tient că ac$rdă mai multă aten-ie păr-ii de j$s a b$rdului dec/t drumului, ridică pri1irea 7i reduce 1ite0a la jumătate' 5eAu0ă să apese Ar/na' Nu e dec/t $ scrumieră, pentru numele lui 2umne0eu' 2egetele ating pan$ul, ap$i se înc$1$ia0ă sub bu0a lui' ?ac% mai aruncă $ pri1ire la drum' Bp$i, cu 1iclenia unei inAirmiere care smulge $ A/7ie de leuc$plast de pe abd$menul păr$s al unui pacient, trage scrumiera glisantă' 4richeta ata7ată, pe care $ desprinsese Aără să 7tie pe alee în diminea-a aceea, sare $pt centimetri prin aer, semăn/nd mult, pentru $chii îngr$0i-i ai lui ?ac%, cu un $u negru cu argintiu 0burăt$r' 3ese de pe drum, sare peste marginea plină de buruieni 7i se îndreaptă spre st/lpul înalt de teleA$n' 4richeta sare înap$i în scrumieră cu un dangăt puternic, metalic, pe care niciun $u din lume nu l:ar putea pr$duce' St/lpul
&9!

de teleA$n se apr$pie 7i mai mult 7i umple apr$ape c$mplet parbri0ul' ?ac% calcă Ar/na 7i $pre7te brusc ma7ina, pr$1$c/nd un Al$rilegiu de păcănituri 7i 0ăngăneli dinspre scrumieră' 2acă n:ar Ai redus 1ite0a înainte să tragă scrumiera, ar Ai intrat direct în st/lp, care se aAla acum cam la un metru de cap$ta cami$netei' I5ahat pe bă-'K EiJea0ă ata7amentul în receptacul 7i se prăbu7e7te pe spătarul scaunului' V Nu:i de mirare că se 0ice că Aumatul p$ate să ucidă, r$ste7te el' Mluma e prea palidă ca să:l amu0e 7i, pentru c/te1a secunde, nu Aace altce1a dec/t să stea Alasc în scaun 7i să pri1ească traAicul rareAiat de pe D+all 5$ad' C/nd pulsul îi re1ine la n$rmal, î7i aminte7te că, t$tu7i, a tras scrumiera' T$m Dund cel bl$nd 7i ciuAulit a A$st e1ident pus în gardă cu pri1ire la s$sirea lui, căci atunci c/nd ?ac% trece pe l/ngă cele trei biciclete aliniate l/ngă u7ă 7i intră în sec-ie, t/nărul $Ai-er sare de după bir$ul său 7i se a1/ntă în Aa-ă, 7$ptindu:i că 2ale 7i Ered Marshall îl a7teaptă în bir$ul lui 2ale, 7i că:l 1a c$nduce el înăuntru' Se 1$r bucura să:l 1adă, asta:i sigur' V Qi eu sunt bucur$s, l$c$tenent Sa)+er, adaugă Dund' Mamă, treT s:$ spun' B1e-i, cred, ceea ce ne trebuie' V Spune:mi ?ac%' Nu mai sunt l$c$tenent' Nu mai sunt nici măcar p$li-ist' ?ac% îl înt/lnise pe T$m Dund în timpul anchetei Kinderling 7i:i plăcuseră 0elul 7i dedicarea t/nărului bărbat' Gndrăg$stit de meseria sa, de uniA$rmă 7i de insignă, maniAest/nd respect Aa-ă de 7eA 7i uimit peste p$ate de ?ac%, Dund petrecuse Aără să se pl/ngă sute de $re 1$rbind la teleA$n, în arhi1e 7i:n ma7ina sa, 1eriAic/nd 7i re1eriAic/nd dese$ri c$ntradict$riile amănunte iscate de c$li0iunea dintre un 1/n0ăt$r de asigurări agric$le din Cisc$nsin 7i d$uă Aete de pe Sunset Strip' Gn t$t acest timp, T$m Dund î7i păstrase 1i$iciunea energică a unui Aunda7 de liceu care aleargă pe teren în primul său meci' Bcum nu mai arată a7a, $bser1ă ?ac%' Sub $chi îi at/rnă umbre întunecate 7i $asele Ae-ei sunt mai pr$eminente' Gn spatele aspectului lui Dund se ascunde mai mult dec/t lipsa s$mnului 7i epui0area: $chii lui p$artă eJpresia neputinci$s speriată a cel$r care au suAerit un mare 7$c m$ral' Pescarul a răpit $ bună parte din tinere-ea lui T$m Dund' V 2ar $ să 1ăd ce p$t Aace, 0ice ?ac%, $Aerind pr$misiunea unei angajări mai mari dec/t are de g/nd să dea'
&9&

V Ne prinde Aără:nd$ială bine $rice ajut$r ne p$-i $Aeri, răspunde Dund' Cu1intele lui eJprimă prea mult ser1ilism 7i, c/nd T$m se înt$arce cu spatele 7i:l c$nduce în bir$u, ?ac% î7i spune: 6+am enit aici s' *iu sal atorul ostru3 M/ndul îl Aace imediat să se simtă 1in$1at' Dund ci$căne7te, deschide u7a pentru a:l anun-a pe ?ac%, îi Aace semn să intre 7i dispare ca $ Aant$mă, ne$bser1at de cei c$i bărba-i care se ridică din scaune 7i:7i pir$nesc $chii la Aa-a 1i0itat$rului, unul cu $ gratitudine 1i0ibilă, celălalt cu un grad uria7 din acela7i sentiment amestecat cu ne1$ie pură, ceea ce:l Aace pe ?ac% să se simtă 7i mai inc$m$d' Suprapun/ndu:se intr$ducerii b/iguite a lui 2ale, Ered Marshall spune: V Mul-umesc că a-i A$st de ac$rd să 1eni-i, mul-umesc mult de t$t' Mai mult nu p$t să''' 4ra-ul său drept sare în Aa-ă ca $ manetă de p$mpă' C/nd ?ac% îi ia m/na, $ cantitate 7i mai mare de sentiment inundă Aa-a lui Ered Marshall' M/na lui $ str/nge tare pe:a lui ?ac% 7i pare apr$ape s:$ reclame, a7a cum un animal î7i reclamă prada' Str/nge, str/nge tare, str/nge de:un număr c$nsiderabil de $ri' Fchii i se ume0esc' V Nu p$t să''' Marshall î7i trage m/na înap$i 7i:7i 7terge lacrimile de pe Aa-ă' Bcum, $chii lui par cru0i 7i A$arte 1ulnerabili' V Mamă, mamă, 0ice el' Sunt A$arte bucur$s că sunte-i aici, d$mnule Sa)+er' Sau ar trebui să spun l$c$tenentU V ?ac% e bine' Ce:ar Ai să:mi spune-i am/nd$i ce s:a înt/mplat a0iU 2ale indică un scaun liber6 cei trei iau l$c6 durer$asa, dar în principal simpla p$1este a lui Ered, ?ud+ 7i T+ler Marshall începe' Ered 1$rbe7te primul, destul de mult timp' Gn 1ersiunea sa a p$1e7tii, $ Aemeie curaj$asă 7i cu inimă de leu, $ s$-ie de1$tată 7i mamă cade pradă un$r năucit$are 7i multiAa-etate transA$rmări 7i de0$rdini, 7i de01$ltă simpt$me misteri$ase trecute cu 1ederea de ign$rantul, stupidul, eg$centricul ei s$-' 4ălmăje7te cu1inte Aără sens6 scrie lucruri nebune7ti pe A$i de carne-el, îndeasă h/rtiile în gură 7i încearcă să le înghită' #ede tragedia dinainte "ase 7nt4mple "i asta 7i rupe $'ga$urile3 Pare nebunie, dar s$-ul eg$centric crede că ăsta e ade1ărul' Bdică, el crede că crede că e ade1ărul, pentru că s:a g/ndit la asta de c/nd a 1$rbit prima $ară cu 2ale 7i, chiar dacă pare $ nebunie, are sens într:un Ael' Pentru că ce altă eJplica-ie ar putea eJistaU B7a că asta crede el că crede : că s$-ia lui a început să:7i piardă min-ile pentru că a 7tiut că
&9

Pescarul era pe drum' BstAel de lucruri sunt p$sibile, bănuie7te el' 2e eJemplu, curaj$asa s$-ie degenerată a 7tiut că minunatul Aiu Arum$s a dispărut încă dinainte ca stupidul s$- eg$ist, care s:a dus la ser1iciu ca 7i c/nd ar Ai A$st $ 0i n$rmală, i:a spus despre bicicletă' Bsta d$1edea în linii mari lucrurile despre care 1$rbea ei' 4ăie-elul Arum$s s:a dus împreună cu cei trei prieteni ai lui, dar numai cei trei prieteni s:au înt$rs, iar $Ai-erul 2ann+ Tcheda a găsit bicicleta Sch)inn 7i unul dintre teni7ii Aiului pe tr$tuar în Aa-ă la MaJt$nTs' V 2ann+ CitaU întreabă ?ac%, care, ca 7i Ered Marshall, începe să creadă că crede $ serie de lucruri alarmante' V Tcheda, îl c$rectea0ă 2ale 7i silabise7te numele' 2ale spune pr$pria sa 1ersiune, mult mai scurtă, a p$1e7tii' Gn p$1estea lui 2ale Milberts$n, un băiat iese la $ plimbare cu bicicleta 7i dispare, p$ate ca re0ultat al unei răpiri, de pe tr$tuarul din Aa-a a0ilului MaJt$n' Mai mult 2ale nu 7tie din p$1este 7i speră că ?ac% Sa)+er 1a reu7i să c$mplete0e mult din spa-iile rămase g$ale' ?ac% Sa)+er, la care am/nd$i bărba-ii din cameră se uită -intă, î7i ia timp să se adapte0e cel$r trei g/nduri pe care crede că le crede' Primul nu e at/t un g/nd, c/t un răspuns care dă glas unui g/nd ascuns: din clipa în care Ered Marshall i:a str/ns m/na 7i:a spus IMamă, mamăK, ?ac% a desc$perit că:l place pe $m, $ turnură nea7teptată a e1enimentel$r serii' Ered Marshall i se pare că seamănă cu $ eAigie a 1ie-ii de pr$1incie' 2acă i:ai pune p$0a pe pan$urile care Aac reclamă la pr$prietă-ile im$biliare din districtul Erench, ai putea 1inde $ mul-ime de l$cuin-e cel$r din Mil)au%ee 7i Chicag$' Chipul prieten$s 7i arăt$s al lui Marshall, c$rpul lui 01elt de alergăt$r sunt ca un Ael de mărturii ale resp$nsabilită-ii, bunei:cu1iin-e, bunel$r maniere 7i bunei 1ecinătă-i, m$destiei 7i suAletului gener$s' Cu c/t Ered Marshall se acu0ă singur de eg$ism 7i stupiditate, cu at/t ?ac% îi place mai mult' Qi cu c/t îl place mai mult, cu at/t empati0ea0ă mai mult cu teribilul său chin, cu at/t î7i d$re7te mai mult să:l ajute' ?ac% 1enise la sec-ie a7tept/ndu:se să:i răspundă prietenului lui 2ale ca un p$li-ist, însă reAleJele sale de p$li-ist au ruginit din lipsă de A$l$sin-ă' 5eac-i$nea0ă ca un c$ncetă-ean' P$li-i7tii, după cum ?ac% Qtie bine, îi 1ăd rare$ri pe ci1ilii prin7i în trena unei crime ca pe ni7te c$ncetă-eni 7i cu siguran-ă nici$dată în primele Aa0e ale unei anchete' ,M/ndul ascuns în mie0ul reac-iei lui ?ac% la bărbatul din Aa-a lui este că Ered Marshall, Aiind ceea ce este, nu p$ate bănui pe nimeni cu care se aAlă în termeni buni'.
&9;

Bl d$ilea g/nd al lui ?ac% este acela de$p$tri1ă al unui p$li-ist 7i:al unui c$ncetă-ean, 7i, în 1reme ce c$ntinuă să se adapte0e celui de:al treilea, care este în întregime pr$dusul ruginitel$r 7i t$tu7i precisel$r reAleJe de p$li-ist, îl Aace cun$scut' V 4icicletele pe care le:am 1ă0ut aAară sunt ale prietenil$r lui T+lerU îi chesti$nea0ă cine1a acumU V 4$bb+ 2ulac, răspunde 2ale' Bm 1$rbit cu ei c/nd au 1enit, dar n: am ajuns nicăieri' 2upă spusele l$r, erau t$-i împreună pe Chase Street, 7i T+ler a plecat singur' Sus-in că ei n:au 1ă0ut nimic' P$ate că a7a este' V 2ar tu cre0i că asta nu:i t$t' V Sincer să Aiu, da' 2ar nu 7tiu ce naiba mai p$ate Ai 7i trebuie să:i trimitem acasă înainte să se bur0uluiască părin-ii l$r' V Cine sunt, cum îi cheamăU Ered Marshall str/nge degetele parcă în jurul unei b/te de baseball in1i0ibile' V Ebbie CeJler, T'?' 5enni%er 7i 5$nnie Met0ger' Sunt băie-ii cu care T+ s:a jucat 1ara asta' 2easupra acestei ultime pr$p$0i-ii planea0ă $ sentin-ă ner$stită' V Bm impresia că nu:i c$nsideri cea mai bună c$mpanie p$sibilă pentru Aiul tău' V Păi, nu, admite Ered, prins între d$rin-a de:a spune ade1ărul 7i înclina-ia înnăscută de:a e1ita aparen-a nedreptă-ii' Nu dacă spui a7a' Ebbie pare genul unui bătău7, iar ceilal-i d$i sunt p$ate pu-in cam''' s'raci la mansardăU Sper''' sau speram''' că T+ î7i 1a da seama că merită mai mult 7i:7i 1a petrece timpul cu c$pii care sunt pu-in mai, 7tii''' V Pu-in mai la ni1elul lui' V B7a:i' Pr$blema:i că Aiul meu e cam scund pentru 1/rsta lui, iar Ebbie CeJler e''' ăă''' V Mrăsuliu 7i înalt pentru 1/rsta lui, c$mpletea0ă ?ac%' Starea perAectă pentru un bătău7' V #rei să spui că îl cun$7ti pe Ebbie 0eCler1 V Nu, dar l:am 1ă0ut diminea-ă' Era împreună cu ceilal-i d$i băie-i si cu Aiul tău' 2ale sare ca ars în scaun 7i Ered Marshall lasă j$s b/ta in1i0ibilă' V C/nd a A$st astaU 1rea să aAle 2ale' Gn acela7i timp, Ered Marshall întreabă: V LndeU
&9<

V Pe Chase Street, în jur de $pt 7i 0ece' Bm 1enit să:l ia pe Henr+ De+den 7i să:l duc acasă' C/nd mă îndreptam spre ie7irea din $ra7, băie-ii au ie7it cu bicicletele chiar în Aa-a n$astră' Bm apucat să:l 1ăd bine pe Aiul tău, d$mnule Marshall' Pare un pu7ti nemaip$menit' Fchii căsca-i ai lui Ered Marshall par să indice că un s$i de speran-ă, $ urmă de pr$misiune, prinde A$rmă în spatele l$r6 2ale se relaJea0ă' V Bsta se cam p$tri1e7te cu p$1estea l$r' Trebuie să Ai A$st chiar înainte ca T+ să plece singur' 2acă asta a Aăcut' V Sau au luat:$ ei înainte 7i l:au lăsat în urmă, 0ice tatăl lui T+' Erau mai rapi0i pe biciclete ca T+ 7i une$ri, 7tii''' Gl luau peste pici$r' V M$nind înainte 7i lăs/ndu:l singur, 0ice ?ac%' Gncu1iin-area sumbră a lui Ered Marshall 1$rbe7te despre umilin-e din c$pilărie împărtă7ite cu acest tată în-elegăt$r' ?ac% î7i aminte7te Aa-a buhăită 7i $stilă 7i degetul ridicat al lui Ebbie CeJler 7i se întreabă dacă 7i cum s:ar putea pr$teja băiatul' 2ale a 0is că a sim-it mir$sul pre0en-ei Aalsită-ii în p$1estea băiatului, dar de ce să mintăU Frice m$ti1 ar a1ea, minciuna apr$ape cu siguran-ă a început cu Ebbie CeJler' Ceilal-i d$i i:au urmat $rdinele' Dăs/nd de$camdată de$parte al treilea g/nd, ?ac% spune: V #reau să stau de 1$rbă cu băie-ii înainte să:i trimi-i acasă' Lnde suntU V Gn camera de inter$gat$riu, în capul scăril$r' 2ale îndreaptă un deget spre ta1an' V F să te ducă T$m' Cu pere-ii ei cenu7ii ca ai unei na1e de luptă, masa de metal cenu7iu 7i singura Aereastră îngustă ca $ Aantă într:un 0id de castel, camera din capul scăril$r pare pr$iectată pentru a $b-ine mărturisiri prin plictiseală 7i disperare, iar c/nd T$m Dund îl c$nduce pe ?ac% peste prag, cei patru din camera de inter$gat$riu par să Ai cedat atm$sAerei ei apăsăt$are' 4$bb+ 2ulac se uită într:$ parte, se $pre7te din bătut darabana cu piJul în tăblia mesei 7i spune: V Ei, salutări c$rdiale lui H$ll+)$$d' B 0is 2ale c:$ să 1ii' P/nă 7i 4$bb+ pare mai pu-in bătăt$r la $chi în întunecimea asta' V #rei să:i inter$ghe0i pe g$lanii ă7tia, l$c$tenenteU V P$ate într:un minut' 2$i dintre cei trei g$lani aAla-i de cealaltă parte a mesei îl urmăresc pe ?ac% cum 1ine l/ngă 4$bb+ 2ulac ca 7i c/nd s:ar teme că:i 1a arunca într:$
&9>

celulă' Cu1intele Iinter$ghe0iK 7i Il$c$tenenteK au a1ut eAectul c$mbinat al unui 1/nt înghe-at din Canada' Ebbie CeJler se uită printre gene la ?ac%, încerc/nd să pară dur, iar băiatul de l/ngă el, 5$nnie Met0ger, se A$ie7te în scaun, cu $chii c/t AarAuriile de cină' Bl treilea băiat, T'?' 5enni%er, 7i:a lăsat capul peste bra-ele încruci7ate 7i pare că d$arme' V Tre0e7te:l, 0ice ?ac%' Bm ce1a de spus 7i 1reau să au0i-i t$-i' 2e Aapt, nu are nimic de spus, dar 1rea ca băie-ii să:i ac$rde aten-ie' Qtie deja că 2ale a a1ut dreptate' 2acă nu mint, ascund t$tu7i ce1a' 2in cau0a asta i:a speriat brusca lui apari-ie pe scena l$r am$r-ită' 2acă ?ac% ar Ai A$st la c$nducere, i:ar Ai despăr-it pe băie-i 7i i:ai Ai chesti$nat separat, dar acum trebuie să accepte gre7eala lui 4$bb+ 2ulac' Trebuie să:i trate0e la$laltă, pentru început, 7i trebuie să le alimente0e teama' Nu 1rea să:i ter$ri0e0e, ci d$ar să le Aacă inimile să bată pu-in mai repede6 după aceea, îi p$ate despăr-i' #eriga cea mai slabă 7i 1in$1ată s:a Aăcut deja cun$scută' ?ac% nu are nici:$ re-inere să spună minciuni pentru a $b-ine inA$rma-ii' 5$nnie Met0ger îl l$1e7te pe T'?' peste umăr 7i spune: V Tre0e7te:te, t/mTitule''' t4mpitule3 4ăiatul ad$rmit geme, ridică Aruntea de pe masă, dă să se întindă' Fchii i se $presc asupra lui ?ac% 7i, clipind 7i înghi-ind în sec, sare în p$0i-ie de drep-i' V 4un 1enit înap$i, 0ice ?ac%' #reau să mă pre0int 7i să 1ă eJplic ce caut aici' Mă numesc ?ac% Sa)+er 7i sunt l$c$tenent la 2i1i0ia Fmucideri din cadrul 2epartamentului de P$li-ie D$s Bngeles' Bm un palmares eJcelent 7i:$ cameră plină de dipl$me 7i medalii' C/nd p$rnesc pe urmele unui $m rău, de $bicei reu7esc să:l areste0' Gn urmă cu trei ani, am 1enit aici cu $ca0ia unui ca0 început în D$s Bngeles' 2upă d$uă săptăm/ni, un $m pe nume Th$rnberg Kinderling a A$st trimis înap$i în D'B' Gn lan-uri' Pentru că 7tiu 0$na asta 7i:am lucrat cu $Ai-erii care apără legea de aici, DBP2 mi:a cerut să $Aer ajut$r A$r-el$r l$cale de p$li-ie la ancheta pri1it$are la crimele Pescarului' C$b$ară $chii pentru a 1edea dacă 4$bb+ 2ulac sur/de la aceste aiureli, însă 4$bb+ se uită peste masă cu chipul împietrit' V Prietenul 1$stru T+ler Marshall a A$st împreună cu 1$i înainte să dispară în diminea-a asta' D:a prins $are PescarulU Nu:mi place s:$ spun, dar cred că da' P$ate că 1$m reu7i să:l aducem înap$i pe T+ler, sau p$ate că nu 1$m reu7i, dar, ca să:l $presc pe Pescar, 1reau să: mi spune-i eJact ce s:a înt/mplat, p/nă la ultimul amănunt' Trebuie să Ai-i
&9@

abs$lut sinceri cu mine, pentru că dacă min-i-i sau păstra-i 1reun secret, 1ă 1e-i Aace 1in$1a-i de $bstruc-i$narea justi-iei' Fbstruc-i$narea justi-iei este $ crimă eJtrem de seri$asă' FAi-ere 2ulac, care e pedeapsa minimă pentru crima asta în statul Cisc$nsinU V Cinci ani, sunt c/t se p$ate de sigur, răspunde 4$bb+ 2ulac' Ebbie CeJler se mu7că de interi$rul $bra0ului, 5$nnie Met0ger î7i Aere7te pri1irea 7i se încruntă către masă, T'?' 5enni%er c$ntemplă ineJpresi1 Aereastra îngustă' ?ac% se a7ea0ă l/ngă 4$bb+ 2ulac' V 2in înt/mplate, eu am A$st tipul din cami$neta spre care unul dintre 1$i a ridicat degetul mijl$ciu în diminea-a asta' Nu p$t spune că mă dă pe spate să 1ă re1ăd' 2$uă capete se r$tesc spre Ebbie, care se încruntă Aer$ce, încerc/nd să re0$l1e această pr$blemă n$u:apărută' V N:am Aăcut:$, 0ice el, ab$rd/nd calea negării Aă-i7e' P$ate că a7a a părut, dar n:am Aăcut:$' V Min-i, 7i încă nici n:am început să 1$rbim despre T+ler Marshall' G-i mai ac$rd $ 7ansă' Spune:mi ade1ărul' Ebbie sur/de superi$r' V Eu nu Aac semne d:astea $amenil$r pe care nu:i cun$sc' V Gn pici$areP 0ice ?ac%' Ebbie se uită în dreapta 7i în st/nga, dar prietenii lui nu sunt în stare să:i înt/lnească pri1irea' G7i împinge scaunul în spate 7i, nesigur, se ridică' V FAi-ere 2ulac, 0ice ?ac%, du:l pe băiatul ăsta aAară 7i -ine:l ac$l$' 4$bb+ 2ulac î7i j$acă A$arte bine r$lul' Se desprinde din scaunul său 7i, duc/ndu:se spre băiat, nu:l slăbe7te din $chi' Seamănă cu $ panteră care se îndreaptă spre $ masă c$pi$asă' Ebbie CeJler sare în spate 7i încearcă să:l $prească pe 4$bb+ cu $ palmă ridicată' V Nu, nu''' îmi retrag cu1intele''' am Aăcut:$, e bineU V Prea t/r0iu, 0ice ?ac%' Pri1e7te cum 4$bb+ îl apucă pe băiat de c$t 7i: l trage către u7ă' 5$7u la Aa-ă 7i transpir/nd, Ebbie î7i înAige pici$arele în p$dea, dar presiunea aplicată asupra bra-ului său îl Aace să se aplece peste umAlătura st$macului' Se împletice7te în Aa-ă, sc/ncind 7i smi$rcăindu:se' 4$bb+ 2ulac deschide u7a 7i:l împinge în c$rid$rul sumbru de la etaj' L7a se tr/nte7te 7i retea0ă un strigăt de teamă' Cei d$i băie-i răma7i au căpătat cul$area laptelui sm/nt/nit 7i par incapabili să se mi7te'
&9"

V Nu 1ă Aace-i griji pentru el, 0ice ?ac%' F să Aie bine' Gn cincispre0ece, d$uă0eci de minute, $ să Ai-i liberi să merge-i acasă' Nu cred că a1ea 1reun r$st să discut cu cine1a care minte de la bun început, asta:i t$t' Rine-i minte: p/nă 7i p$li-i7tii nepricepu-i 7tiu c/nd sunt min-i-i, iar eu sunt un p$li-ist eCtraordinar3 B7a că iată ce:$ să Aacem acum' F să discutăm despre ceea ce s:a înt/mplat în diminea-a asta, despre ce Aăcea T+ler, cum 1:a-i despăr-it de el, unde era-i, ce a-i Aăcut după aceea, pe cine a-i 1ă0ut, genul ăsta de lucruri' Se lasă pe spate 7i î7i puse m/inile pe masă' V 2a-i:i drumul, spune-i:mi ce s:a înt/mplat, 5$nnie 7i T'?' se uită unul la celălalt' T'?' bagă arătăt$rul de la m/na dreaptă în gură 7i începe să:7i r$adă unghia' V Ebbie 1:a Aăcut semnul cu degetul, 0ice 5$nnie' V Nu 0ăuP Mai departe' V Oă, T+ a 0is că treT să plece unde1a' V Trebuia să plece unde1a, repetă T'?' V Lnde era-i atunciU V Oă''' Gn Aa-ă la Blls$rt P$m$rium' V 2mporium, îl c$rectea0ă T'?' Nu:i Ip$m$riumK, cap:sec, îi emporiu+ um3 V QiU V Qi T+ler a 0is''' 5$nnie îi aruncă $ pri1ire lui T'?' V T+ a 0is că treT să plece unde1a' V Gn ce direc-ie a plecat, est sau 1estU 4ăie-ii tratea0ă întrebarea aceasta ca 7i c/nd ar Ai într:$ limbă străină, cuget/nd neh$tăr/-i la ea, Aără să suAle $ 1$rbă' V Spre r/u sau în direc-ia $pusă r/uluiU Se c$nsultă din n$u' Gntrebarea a A$st adresată în engle0ă, dar nu eJistă niciun răspuns p$tri1it' Gn cele din urmă, 5$nnie 0ice: V Nu 7tiu' V 2ar tu, T'?'U Tu 7tiiU T'?' scutură din cap' V 4ine' Sunte-i sinceri' Nu 7ti-i pentru că nu l:a-i 1ă0ut plec/nd, a7a:iU Qi n:a spus de Aapt că trebuie să plece unde1a, a7a:iU Pun pariu că Ebbie a in1entat asta'
&99

T'?' se A$ie7te 7i 5$nnie se uită la ?ac% cu $ mirare întrebăt$are' T$cmai s:a d$1edit a Ai Sherl$c% H$lmes' V Mai -ine-i minte c/nd am trecut cu cami$netaU Ei încu1iin-ea0ă la unis$n' V T+ler era cu 1$i' Gncu1iin-ea0ă din n$u' V Plecaseră-i deja de pe tr$tuarul din Aa-a lui Blls$rts Emp$rium, si 1ă îndrepta-i spre est pe Chase Street : în direc-ia $pusă r/ului' #:am 1ă0ut în $glinda retr$1i0$are' Ebbie pedala A$arte repede' #$i d$i abia pute-i -ine ritmul cu el' T+ler este mai pirpiriu ca 1$i ceilal-i, si a rămas în urmă' B7a că "tiu că nu a plecat singur' N:a putut -ine pasul' 5$nnie Met0ger strigă t/nguit$r: V Qi:a rămas mult, mult în urmă, 7i Pi7calu a 1enit l:a luat' 30bucne7te brusc în lacrimi' ?ac% se apleacă înainte' V Bi 1ă0ut c/nd s:a înt/mplatU B 1ă0ut 1reunul dintre 1$iU V 6uuu, suspină 5$nnie' T'?' clatină încet din cap' V N:a-i 1ă0ut pe nimeni discut/nd cu T+, sau $ ma7ină $prind, sau pe el intr/nd într:un maga0in, sau ce1a de Aelul ăstaU 4ăie-ii sc$t $ b$lb$r$seală inc$erentă, suprapusă, 1r/nd să spună că n: au 1ă0ut nimic' V C/nd 1:a-i dat seama că a dispărutU T'?' deschide gura, ap$i $ închide' 5$nnie spune: V C/nd m/ncam înghe-atele Slurpee' Cu Aa-a pungită de tensiune, T'?' Gncu1iin-ea0ă din cap' Blte d$uă întrebări sc$t la i1eală că băie-ii 7i:au c$nsumat înghe-atele la maga0inul ":Ele1en, de unde au cumpărat 7i cart$na7ele Magic, 7i că pr$babil le luase nu mai mult de d$uă minte să $bser1e absen-a lui T+ler Marshall' V Ebbie a 0is că T+ $ să ne mai cumpere ni7te cart$na7e, adaugă 5$nnie, d$rnic să ajute' Bu ajuns la m$mentul pe care:l a7tepta ?ac%' Fricare ar Ai secretul, se înt/mplase la scurt timp după ce băie-ii au ie7it din ":Ele1en 7i au 1ă0ut că T+ler nu:i ajunsese încă din urmă' 3ar secretul este numai al lui T'?' Pu7tiul transpiră de:a dreptul s/nge, în 1reme ce amintirea înghe-atel$r 7i:a cart$na7el$r Magic a pus stăp/nire pe prietenul său într:$ măsură remarcabilă' Mai 1rea să le adrese0e cel$r d$i numai $ singură întrebare'
&98

V B7adar Ebbie a 1rut să:l găsească pe T+ler' #:a-i urcat t$-i pe biciclete 7i l:a-i căutat, sau Ebbie l:a trimis d$ar pe unul dintre 1$i' V HăU Aace 5$nnie' T'?' lasă bărbia în piept 7i:7i încruci7ea0ă bra-ele deasupra capului ca pentru a se Aeri de:$ l$1itură' V T+ler s:a dus unde1a, 0ice 5$nnie' Nu l:am căutat, ne:am dus în parc' Să Aacem schimb de cart$na7e Magic' V Gn-eleg, spune ?ac%' 5$nnie, mul-umesc' Bi A$st de mare ajut$r' #reau să te duci aAară 7i să stai cu Ebbie 7i $Ai-erul 2ulac c/t timp eu p$rt $ discu-ie scurtă cu T'?' N:$ să dure0e mai mult de cinci minute, p$ate nici at/t' V P$t să plecU Da încu1iin-area lui ?ac%, 5$nnie se ridică cu Aereală din scaun' C/nd ajunge la u7ă, T'?' sc$ate un sc/ncet' Bp$i 5$nnie a plecat, iar T'?' sare în spate în scaun 7i încearcă să se Aacă mic:mic, uit/ndu:se în acela7i timp la ?ac% cu $chi care au de1enit sclipit$ri, pla-i 7i perAect r$tun0i' V T'?', spune ?ac%, n:ai de ce să:-i Aaci griji, î-i pr$mit asta' Bcum, că e singur cu băiatul care 7i:a declarat 1in$1ă-ia ad$rmind în camera de inter$gat$riu, ?ac% Sa)+er 1rea mai presus de $rice să:l abs$l1e de acea 1ină' Cun$a7te secretul lui T'?', iar secretul e nimic: e inutil' V Frice mi:ai spune, n:am să te areste0' Qi asta -i:$ pr$mit' Nu ai dat de niciun bucluc, Aiule' 2e Aapt, mă bucur că tu 7i prietenii tăi a-i putut 1eni înc$ace ca să se ajuta-i să lămurim lucrurile' C$ntinuă pe pista aceasta încă trei sau patru minute, în cursul căr$ra T'?' 5enni%er, înainte c$ndamnat la m$arte prin împu7care, în-elege treptat că a A$st amnistiat 7i că scăparea de ceea ce amicul său 5$nnie ar numi incurcerare este iminentă' Gi re1ine pu-ină cul$are în $braji' Se înt$arce la A$sta sa dimensiune 7i $chii lui pierd luciul acela indus de gr$a0ă' V Spune:mi ce:a 0is Ebbie, îl îndeamnă ?ac%' 5ăm/ne între n$i' N:$ să: i spun nimic' Sincer' N:$ să te p/răsc' V #$ia ca T+ să mai cumpere cart$na7e Magic, 0ice T'?', cr$indu:7i calea pe:un terit$riu necun$scut' 2acă T+ era ac$l$, ar Ai Aăcut:$' Ebbie p$ate Ai destul de rău' B7a că''' a7a că mi:a 0is: du:te înap$i 7i adu:l pe împiedicat, altAel î-i dau $ ur0ică' V Te:ai urcat pe bicicletă 7i:ai mers înap$i pe Chase Street' V Ghî' Bm căutat, daT nu l:am 1ă0ut pe T+ nicăieri' Credeam c:$ să:l găsesc, 7ti-iU Pentru că unde altunde1a putea să AieU
&8!

V QiU''' 5ăsucind m/na în aer, ?ac% ademene7te răspunsul care 7tie că stă să 1ină' V Qi t$t nu l:am 1ă0ut' Qi:am ajuns pe [ueen Street, ac$l$ unde:i casa aia de bătr/ni, cu garduT ăla mare:n Aa-ă, de tuAi7' Qi, ăă, ac$l$ i:am 1ă0ut bicicleta' Pe tr$tuar în Aa-a gardului:tuAi7' T$t ac$l$ era 7i tenisul' Qi c/te1a Arun0e din gard' 3ată:l, secretul inutil' P$ate că nu întru t$tul inutil: le $Aeră $ inA$rma-ie destul de precisă asupra m$mentului dispari-iei băiatului: $pt 7i un sAert, să 0icem, sau $pt 7i d$uă0eci' 4icicleta a 0ăcut pe tr$tuar l/ngă tenis pre- de apr$Jimati1 patru $re p/nă c/nd le:a $bser1at 2ann+ Tcheda' MaJt$nTs $cupă apr$ape t$t terenul din acea sec-iune a [ueen Street 7i n:a 1enit nimeni la Sărbăt$area Căp7unel$r p/nă la pr/n0' T'?' spune că i:a A$st Arică : dacă Pescarul l:a tras pe T+ în tuAi7ul acela, p$ate că se 1a înt$arce să mai ia pe cine1aP Ca răspuns la ultima întrebare a lui ?ac%, băiatul spune: V Ebbie ne:a 0is să 0icem că T+ a plecat de capuT lui din Aa-ă de la Blls$rts, pentru ca $amenii, 7ti-i, să nu de 1ina pe n$i' Gn ca0 că a A$st $m$r/t' T+ n:a A$st $m$r/t de Aapt, nuU C$piii ca /@ nu sunt $m$r/-i' V Sper că nu, răspunde ?ac%' V Qi eu' T'?' î7i suAlă nasul 7i se 7terge cu m/na' V Hai să te trimitem acasă, spune ?ac%, ridic/ndu:se de pe scaun' T'?' se ridică 7i el 7i începe să se mi7te de:a lungul mesei' V FP T$cmai mi:am amintitP V CeU V Bm 1ă0ut pene pe tr$tuar' P$deaua de sub pici$arele lui ?ac% pare să se încline spre st/nga, ap$i spre dreapta, ca puntea unei na1e' G7i păstrea0ă echilibrul apuc/ndu:se de spătarul scaunului' V B7a deci' E0ită pu-in, at/t c/t să:7i recapete stăp/nirea, înainte să se înt$arcă spre băiat' V Cum adică, peneU V 2in:acela negre' Mari' Parcă i:ar Ai că0ut unui c$rb' Lna era l/ngă bicicletă 7i cealaltă era 7n tenis'
&8&

V Ce ciudat, 0ice ?ac%, trăg/nd de timp ca să:7i re1ină în urma nea7teptatei apari-ii a penel$r în discu-ia sa cu T?' 5enni%er' Eaptul că a reac-i$nat în 1reun Ael e ridic$l6 Aaptul că a sim-it, Aie 7i pentru $ secundă, că îi 1ine să le7ine e gr$tesc' Penele lui T'?' erau pene ade1ărate de c$rb pe:un tr$tuar real' Ble lui erau pene din 1is, pene pr$1enite de la măcălendri ireali, ilu0$rii ca t$ate lucrurile dintr:un 1is' ?ac% î7i spune $ serie de lucruri ajutăt$are ca acestea 7i, cur/nd, se simte din n$u n$rmal, dar n$i ar trebui să Aim c$n7tien-i că, pentru t$t restul n$p-ii 7i mare parte din 0iua următ$are, cu1/ntul pene plute7te, înc$njurat de:$ aură la Ael de încărcată ca $ Aurtună electrică, dedesubt 7i prin t$ate g/ndurile sale, ici: c$l$ ie7ind la supraAa-ă cu sA/r/itul unui Aulger' V Este ciudat, recun$a7te T'?' Bdică, cum a ajuns $ pană în tenisul luiU V P$ate că a adus:$ 1/ntul ac$l$, pr$pune ?ac%, ign$r/nd c$n1enabil Aaptul că în 0iua aceea nu bătuse 1/ntul' 5easigurat de stabilitatea p$delei, îi Aace semn lui T'?' să iasă pe h$l, ap$i îl urmea0ă' Ebbie CeJler se împinge de l/ngă perete 7i 1ine numaidec/t alături de 4$bb+ 2ulac' Gncă juc/ndu:7i r$lul, 4$bb+ ar putea Ai ci$plit dintr:un bl$c de marmură' 5$nnie Met0ger se depărtea0ă' V Gi putem trimite acasă pe băie-i, spune ?ac%' Qi:au Aăcut dat$ria' V T'?', ce ai spusU întreabă Ebbie, săget/ndu:l din pri1iri' V B spus clar că nu 7ti-i nimic despre dispari-ia prietenului 1$stru, 0ice ?ac%' Ebbie se relaJea0ă, nu însă Aără a împăr-i încruntături de jur împrejur' Lltima 7i cea mai înAlăcărată încruntătură este pentru ?ac%, care ridică din spr/ncene' V Nu am pl/ns, 0ice Ebbie' Eram speriat, dar nu am pl/ns' V Bi A$st speriat, sigur că da, admite ?ac%' 2ata 1iit$are, să nu mă min-i' Bi a1ut $ca0ia să aju-i p$li-ia 7i ai dat cu bă-ul în baltă' Ebbie se luptă cu această n$-iune 7i i0bute7te, măcar par-ial, s:$ abs$arbă' V 4ine, daT nu 1:am arătat dumnea1$astră degetul mijl$ciu' Ci mu0icii ăleia idi$ate' V Nici mie nu mi:a plăcut' Tipul care era cu mine a insistat s:$ asculte' Qtii cine eraU Gn Aa-a încruntăturii suspici$ase a lui Ebbie, ?ac% spune: V Me$rge 5athbun'
&8

E ca 7i c/nd ai spune ISupermanK sau IBrn$ld Sch)ar0eneggerK6 suspiciunea lui Ebbie se e1ap$ră 7i chipul i se transA$rmă' F mirare in$centă îi umple $chii mici, apr$pia-i' V Gl cun$a7te-i pe Me$rge 5athbunU V E unul dintre prietenii mei cei mai buni, recun$a7te ?ac%, neadăug/nd că maj$ritatea cel$rlal-i prieteni buni ai săi, într:un Ael, sunt t$t Me$rge 5athbun' V Mi7t$, 0ice Ebbie' Gn Aundal, T'?' 7i 5$nnie -in is$nul: V &i"to3 V Me$rge este un tip mi7t$, întăre7te ?ac%' F să:i spun că a-i 0is asta' Hai să mergem la parter 7i să 1ă lua-i bicicletele' Gncă în1ălui-i în gl$ria de a:l Ai 0ărit pe marele, pe eCtraordinarul Me$rge 5athbun, băie-ii urcă pe biciclete, pedalea0ă pe Sumner Street 7i 1irea0ă pe Sec$nd' 4$bb+ 2ulac 0ice: V B A$st $ 7mecherie bună, ce:ai spus despre Me$rge 5athbun' 3:ai trimis de:aici Aerici-i' V N:a A$st $ 7mecherie' B7a uluit că se împletice7te înap$i în sec-ie umăr la umăr cu ?ac%, 4$bb+ spune: V Me$rge 5athbun -i:e prietenU V Mda, răspunde ?ac%' Qi, une$ri, p$ate Ai $ ade1ărată pac$ste' C/nd ?ac% intră în bir$u, 2ale 7i Ered Marshall ridică pri1irea, 2ale cu $ nerăbdare precaută, Ered Marshall cu ceea ce ?ac% 1ede, sA/7iindu:i inima, ca Aiind speran-ă' V Ei bineU Aace 2ale' =peneF V Bi a1ut dreptate, ascundeau ce1a, dar nu:i cine 7tie ce' Ered Marshall se prăbu7e7te pe spătarul scaunului, lăs/nd $ parte din credin-a sa într:$ speran-ă 1iit$are să iasă din el ca aerul dintr:un pneu găurit' V Nu la mult timp după ce au ajuns la ":Ele1en, băiatul CeJler l:a trimis pe T'?' înap$i să:l caute pe Aiul tău, 0ice ?ac%' C/nd T'?' a ajuns pe [ueen Street, a 1ă0ut bicicleta 7i tenisul 0ăc/nd pe tr$tuar' Sigur, t$-i s:au g/ndit la Pescar' Ebbie CeJler s:a g/ndit că 1$r Ai în1inui-i că l:au lăsat în urmă, 7i:a născ$cit p$1estea pe care a-i au0it:$ : că T+ler i:a părăsit, 7i nu in1ers'
&8;

V 2acă i:ai 1ă0ut pe t$-i patru băie-ii la $pt, asta înseamnă că T+ler a dispărut d$ar după c/te1a minute' Ce Aace indi1idul ăsta, stă la p/ndă în b$scheteU V P$ate că t$cmai asta Aace, 0ice ?ac%' Bi pus $amenii să 1eriAice gardul 1iuU =peneF V Cei de la centru au trecut peste el, prin el 7i pe sub el' Erun0e 7i păm/nt, asta:i t$t ce au găsit' Ca 7i c/nd ar înAige $ -epu7ă cu m/na, Ered Marshall l$1e7te cu pumnul în masă' V Eiul meu a lipsit 1reme de patru $re înainte să:i $bser1e cine1a bicicleta' Bcum e apr$ape 7apte trei0eciP E dispărut de peste jumate de 0iP N:ar trebui să stau aici, ar trebui să umblu prin jur, să:l caut' V T$-i îl caută pe Aiul tău, Ered, 0ice 2ale' Famenii mei, cei de la centru, chiar 7i E43:ul' V N:am del$c încredere în ei, spune Ered' N:au găsit:$ pe 3rma Ereneau, nuU 2e ce l:ar găsi pe Aiul meuU 2in c/te:mi dau seama, aici am $ singură 7ansă' C/nd se uită la ?ac%, em$-ia îi transA$rmă $chii în d$i bulgări mari' V Qansa e7ti tu, l$c$tenente' #rei să mă aju-iU Bl treilea 7i cel mai nelini7tit$r g/nd al lui ?ac%, re-inut p/nă acum 7i întru t$tul acela al unui p$li-ist cu eJperien-ă, îl Aace să spună: V B7 1rea să stau de 1$rbă cu s$-ia ta' 2acă ai de g/nd să mergi m/ine în 1i0ită la ea, te:ar deranja dacă te:a7 îns$-iU 2ale clipe7te 7i spune: V P$ate ar trebui să discutăm despre asta' V Cre0i că ar ajuta la ce1aU V S:ar putea, răspunde ?ac%' V Să te 1adă ar ajuta:$ pe ea, în $rice ca0, c$mpletea0ă Ered' Nu cum1a l$cuie7ti în 1alea N$r)a+U Bsta:i în drum spre Brden' P$t să te iau pe la n$uă' V ?ac%, 0ice 2ale' V Ne 1edem la n$uă, spune ?ac%, ign$r/nd semnalele de nelini7te 7i ner1$0itate pe care le emite prietenul său, dar 7i 1$cea Aira1ă care 7$pte7te =peneF3

&8<

V Limit$r, 0ice Henr+ De+den' Nu 7tiu dacă să:-i mul-umesc sau să te Aelicit' Bm/nd$uă, presupun' E prea t/r0iu să Aii un IAen$AantasticK, ca mine, dar cred că ai putea încerca să Aii un It$l$macK' V Nu te întrece cu măsura' Singurul m$ti1 pentru care m:am dus ac$l$ a A$st ca tatăl băiatului să nu 1ină la mine acasă' V Nu ăsta a A$st singurul m$ti1' V Bi dreptate' Mă sim-eam cam tensi$nat 7i închistat' Sim-eam ne1$ia să ies din casă, să schimb dec$rul' V 2ar a mai eJistat un m$ti1' V Henr+, e7ti îngr$pat p/nă la br/u în balegă de p$rc, 7tii asta' #rei să cre0i că am ac-i$nat dintr:un sim- de dat$rie ci1ică, sau din $n$are, sau c$mpasiune, sau altruism, sau mai 7tiu eu ce, dar n:a r$st a7a' Nu:mi place să spun asta, dar nu sunt at/t de inim$s 7i de resp$nsabil cum cre0i tu că sunt' V KGngr$pat p/nă la br/u în balegă de p$rcKU Mamă, ce:ai mai nimerit: $' Bm A$st îngr$pat p/nă la br/u în balegă de p$rc, Aără a mai p$meni de p/nă la piept 7i chiar p/nă la b'rbie, mare parte din 1ia-ă' V Erum$s din partea ta s:$ recun$7ti' V Fricum, nu m:ai în-eles' Bi dreptate, cred într:ade1ăr că e7ti $ pers$ană bună 7i cu1iinci$asă' Nu cred asta, $ 7tiu' E7ti m$dest, e7ti mil$s, e7ti cinstit, e7ti resp$nsabil : $rice ai crede despre tine în clipa asta' 2ar nu despre asta 1$rbeam' V 2ar despre ce 1$rbeai, atunciU V Celălalt m$ti1 pentru care te:ai h$tăr/t să mergi la sec-ia de p$li-ie e legat de pr$blema, de grija, de ce:$ Ai ea, care te:a s/c/it în ultimele d$uă săptăm/ni' E ca 7i c/nd ai Ai umblat sub $ umbră' V Hm, Aace ?ac%' V Pr$blema asta, secretul ăsta al tău, î-i răpe7te jumătate din aten-ie, a7a înc/t nu e7ti pre0ent dec/t pe jumătate6 cealaltă parte din tine e altunde1a' Scumpule, cre0i că nu:mi dau seama c/nd e7ti îngrij$rat 7i pre$cupatU Fi Ai eu $rb, dar să 7tii că 1ăd' V 4ine' Să presupunem că m:a pre$cupat ce1a în ultima 1reme' Ce legătură ar Ai putut a1ea asta cu mersul la sec-ieU V EJistă d$uă p$sibilită-i' Eie te duceai să:-i înArun-i pr$blema, Aie Augeai de ea' ?ac% nu spune nimic'
&8>

V Ceea ce sugerea0ă că pr$blema asta are de:a Aace cu 1ia-a ta de p$li-ist' Br putea Ai 1reun ca0 1echi care s:a înt$rs 7i te b/ntuie' P$ate 1reun criminal psih$pat pe care l:ai trimis la p/rnaie a A$st eliberat Qi te amenin-ă cu m$artea' Sau, la naiba, 1$rbesc numai aiureli 7i ai aAlat că ai cancer hepatic 7i că mai ai de trăit trei luni' V Nu am cancer, cel pu-in din c/te 7tiu acum, 7i niciun A$st c$ndamnat nu 1rea să mă $m$are' T$ate 1echile mele ca0uri, maj$ritatea, cel pu-in, sunt dep$0itate:n siguran-ă în arhi1a DBP2' 2esigur, m:a Pre$cupat ce1a în ultima 1reme, 7i trebuia să mă a7tept să:-i dai seama e asta' 2ar n:am 1rut, 7tii, să te împ$1ăre0 cu ea p/nă ce nu a1eam mi dau singur seama ce 7i cum' V Spune:mi un singur lucru, dacă 1rei' Mergeai în înt/mpinarea ei sau Augeai de eaU V Nu eJistă răspuns la întrebarea asta' V F să 1edem' N:$ Ai gata m/ncareaU Sunt lihnit, de:a dreptul lihnit3 Măte7ti prea încet' Eu a7 Ai terminat deja de 0ece minute' V Nu te ambala, 0ice ?ac%' #ine acum' Pr$blema:i bucătăria asta aiurită a ta' V Cea mai ra-i$nală bucătărie din Bmerica' P$ate din t$ată lumea' 2upă ce se Auri7ase aAară din sec-ia de p$li-ie destul de repede ca să e1ite $ inutilă discu-ie cu 2ale, ?ac% cedase impulsul 7i:l sunase pe Henr+ cu $Aerta de:a pregăti cina pentru am/nd$i' 2$uă Aripturi bune, $ sticlă Arum$asă de 1in, ciuperci prăjite, $ salată mare' Putea cumpăra t$ate cele de trebuin-ă în Erench Danding' ?ac% mai gătise pentru Henr+ în alte trei sau patru $ca0ii, iar Henr+ pregătise $ cină c$ple7it$r de bi0ară pentru ?ac%' ,Eemeia de ser1iciu luase t$ate ierburile 7i mir$deniile de pe stati1 ca să le spele 7i pusese t$tul înap$i alandala'. Ce căuta el în Erench DandingU îi 1a eJplica asta la s$sire' Da $pt trei0eci $prise în Aa-a spa-i$asei case albe de Aermă a lui Henr+, îl salutase 7i dusese cumpărăturile 7i eJemplarul său din 5asa umbrelor în bucătărie' Bruncase cartea de cealaltă parte a mesei, destupase 1inul, turnase un pahar pentru ga0da sa 7i unul pentru el, 7i începuse să gătească' Gi trebuiseră c/te1a minute ca să se reAamiliari0e0e cu eJcentricită-ile bucătăriei lui Henr+, în care $biectele nu erau aranjate după Ael : tigăile cu tigăile, cu-itele cu cu-itele, $alele cu $alele :, ci în Aunc-ie de genul de m/ncare la care A$l$seau' 2acă Henr+ 1$ia să amestece ni7te păstră1 la grătar cu c/-i1a cart$Ai n$i, trebuia d$ar să deschidă dulăpi$rul p$tri1it ca să găsească t$ate ustensilele necesare' Bcestea erau aranjate în
&8@

trei grupuri Aundamentale ,carne, pe7te, pasăre 7i legume., cu multe subgrupuri 7i subsubgrupuri în Aiecare categ$rie' Sistemul de aranjare îl nedumerea pe ?ac%, care dese$ri trebuia să se uite bine în mai multe l$curi ha$tice înainte să dea peste tigaia sau spatula pe care $ căuta' Gn 1reme ce ?ac% mărun-ise, căutase pe raAturi 7i gătise, Henr+ pusese pe masa din bucătărie AarAurii Qi argintărie 7i se a7e0ase ca să:7i chesti$ne0e prietenul aAlat la ananghie' Bcum, Aripturile, în s/nge, sunt transp$rtate la AarAurii, ciupercile aranjate în jurul l$r 7i uria7ul b$l de lemn pentru salată instalat în mijl$cul mesei' Henr+ anun-ă că m/ncarea e delici$asă, ia $ gură de 1in 7i 0ice: V 2acă t$t nu 1rei să 1$rbe7ti despre pr$blema ta, $ricare ar Ai ea, spune:mi mai bine ce s:a înt/mplat la sec-ie' Presupun că e apr$ape sigur că a mai A$st răpit un c$pil' V B7a este, îmi pare rău s:$ spun' E 1$rba de un băiat pe nume T+ler Marshall' Pe tatăl lui îl cheamă Ered Marshall, 7i lucrea0ă la M$lt0Ts' Gl cun$7tiU V B trecut mult timp de c/nd n:am mai cumpărat $ c$mbină, 0ice Henr+' V Primul lucru care m:a Arapat a A$st că Ered Marshall este un tip A$arte simpatic, 0ice ?ac% 7i c$ntinuă să p$1estească, în amănunt 7i Aără să lase nimic de$parte, e1enimentele 7i re1ela-iile serii, cu eJcep-ia unui singur lucru, respecti1 al treilea, cel ner$stit, g/nd al său' V Chiar ai cerut s:$ 1i0ite0i pe s$-ia lui MarshallU Gn sec-ia de psihiatrie de la spitalul luteran al districtului ErenchU V 2a, 0ice ?ac%' Mă duc ac$l$ m/ine' V Nu în-eleg' Henr+ măn/ncă 1/n/ndu:7i m/ncarea cu cu-itul, înAig/nd Aurculi-a în ea 7i tăind $ A/7ie îngustă de Ariptură' V 2e ce 1re$ s:$ 1e0i pe mamăU V Pentru că, într:un Ael sau altul, cred că e implicată, spune ?ac%' V F, Aii seri$s' Chiar mama băiatuluiU V Nu spun că ea e Pescarul, pentru că sigur că nu e' 2ar, după spusele s$-ului ei, c$mp$rtamentul lui ?ud+ Marshall a început să se schimbe înainte de dispari-ia lui Bm+ St Pierre' Ducrurile s:au agra1at pe măsură ce au c$ntinuat crimele, iar în 0iua dispari-iei Aiului sau, 7i:a pierdut cu t$tul c$ntr$lul' S$-ul ei a A$st ne1$it s:$ interne0e' V Nu cre0i că a a1ut un m$ti1 eJcelent să clache0eU
&8"

V B clacat 7nainte să:i spună cine1a despre Aiul ei' S$-ul crede că re capacită-i eJtrasen0$rialeP Nice că ea a 1ă0ut crimele înainte, că 7tia ca Pescarul e pe drum' Qi:a 7tiut de dispari-ia Aiului ei înainte să Aie găsită bicicleta : c/nd Ered Marshall s:a înt$rs acasă, a găsit:$ 0g/riind pere-ii 7i 1$rbind aiurea' Cu t$tul scăpată de sub c$ntr$l' V Bu0i de multe ca0uri c/nd $ mamă de1ine brusc c$n7tientă de mai 7tiu eu ce amenin-are sau rănire adusă c$pilului ei' F legătură psihică' Par bali1erne, dar bănuiesc că se înt/mplă' V Eu nu cred în percep-ie eJtrasen0$rială 7i nu cred nici în c$inciden-e' V Qi:atunci, ce spuiU V ?ud+ Marshall "tie ce1a 7i, $rice ar 7ti, e 1$rba de ce1a cu ade1ărat 7$cant' Ered nu 1ede asta : e mult prea apr$ape : 7i nici 2ale' Trebuia să:l au0i cum 1$rbea despre ea' V Qi ce s:ar presupune că 7tieU V Cred că e p$sibil să 7tie cine e Aăpta7ul' Cred că trebuie să Aie cine1a apr$piat de ea' Fricine ar Ai, ea îi cun$a7te numele 7i asta $ sc$ate din min-i' Henr+ se încruntă 7i:7i A$l$se7te tehnica să mai apuce $ bucată de Ariptură' V B7a c:$ să te duci la spital ca s:$ desc$7i, spune el în cele din urmă' V 2a' Gn principiu' Bceastă declara-ie e urmată de:$ tăcere misteri$asă' Henr+ taie încet din carne, mestecă 7i:7i spală g/tul cu cabernet ?$rdan' V Cum -i:a ie7it spectac$lul de digeiU B A$st bineU V B A$st ce1a Arum$s' T$-i ad$rabilii ăia de dansat$ri bătr/ni 7i:au dat drumul pe ringul de dans, p/nă 7i cei în scaun cu r$tile' Lnul m:a cam călcat pe bătături' B A$st neci$plit cu $ Aemeie pe nume Blice, 7i mi:a cerut să pun ,ad@ &agoMan;s 6ightmare, care nu eJistă, cum pr$babil că 7tii''' V E ,ad@ &agoMan;s Dream3 C$$d+ Herman' V 4ra1$ -ie' 3deea e că a1ea $ 1$ce cumplit'3 Părea ce1a 1enit drept din iadP Gn $rice ca0, nu a1eam discul cu C$$d+ Herman, 7i mi:a cerut 4unn+ 4erigan cu 8 5an;t !et Started3 Care se înt/mpla să ne discul preAerat al 5h$dei' Cu t$ate halucina-iile mele auditi1e 7i alte alea, m:a 0druncinat' Nu 7tiu de ce' Pre- de c/te1a minute, se c$ncentrea0ă am/nd$i asupra AarAuriil$r' ?ac% spune: V Tu ce cre0i, Henr+U
&89

Henr+ înclină din cap, d/nd ascultare unei 1$ci lăuntrice' Gncrunt/ndu: se, lasă Aurculi-a j$s' #$cea lăuntrică îi cere în c$ntinuare aten-ia' G7i p$tri1e7te $chelari Aumurii pe nas 7i î7i îndreaptă Aa-a spre ?ac%' V Frice ai spune tu, încă mai g/nde7ti ca un p$li-ist' ?ac% tace, bănuind că Henr+ nu:i Aace un c$mpliment' V Ce 1rei să spui cu astaU V P$li-i7tii 1ăd altAel lucrurile dec/t cei care nu sunt p$li-i7ti' C/nd un p$li-ist se uită la cine1a, se întreabă de ce s:a Aăcut 1in$1ată pers$ana aceea' P$sibilitatea ne1in$1ă-iei nici nu:i trece prin g/nd' Pentru un p$li-ist cu 1echime, un tip care a lucrat 0ece sau mai mul-i ani în bran7ă, t$-i cei care nu sunt p$li-i7ti sunt 1in$1a-i' Numai că maj$ritatea n:au A$st încă prin7i' Henr+ a descris g/ndirea a 0eci de $ameni cu care ?ac% a lucrat $dini$ară' V Henr+, de unde 7tii astaU V De:$ citesc în $chi, 0ice Henr+' Osta:i m$dul în care p$li-i7tii ab$rdea0ă lumea' Tu e7ti p$li-ist' ?ac% i0bucne7te: V Sunt un -$pilist' Gngr$0it, se înr$7e7te' V Scu0e, cu1intele astea idi$ate mi se t$t în1/rt în minte, 7i:au ie7it pe nepusă masă' V Ce:ar Ai str/ngem 1esela 7i să începem 5asa umbrelor1 2upă ce cele c/te1a AarAurii au A$st sti1uite l/ngă chiu1etă, ?ac% ia cartea din cealaltă parte a mesei 7i:l urmea0ă pe Henr+ spre li1ing, $prindu:se pe drum ca să arunce $ pri1ire, a7a cum Aace înt$tdeauna, ia studi$ul prietenului său' F u7ă cu un pan$u mare de sticlă se deschide într: $ încăpere mică 7i i0$lată A$nic, sc/nteind de aparate electr$nice: micr$A$nul 7i platanul aduse înap$i de la MaJt$nTs 7i reinstalate in Aa-a scaunului r$tati1, bine căptu7it, al lui Henr+6 un schimbăt$r de discuri 7i un c$n1ert$r digital:anal$g as$rtat stau, la îndem/nă, l/ngă un pan$u de miJaj 7i:un caset$A$n masi1 alături de cealaltă, mai mare, Aereastră, care dă spre bucătărie' C/nd Henr+ Aăcea planul studi$ului, 5h$da a cerut instalarea geamuril$r, pentru că, spunea ea, 1$ia să:l p$ată 1edea c/nd lucrea0ă' Nu se 1ede niciun cablu' Gntregul studi$ are $rd$narea disciplinată a cabinei c$mandantului unei na1e' V Se pare că ai de g/nd să lucre0i la n$apte, spune ?ac%'
&88

V #reau să mai pregătesc de eJpediere d$uă emisiuni cu Henr+ Sha%es, 7i lucre0 la ce1a pentru un salut de ani1ersare pentru Dester S$ung 7i Charlie Par%er' V S:au născut în aceea7i 0iU V Bpr$ape' " 7i 8 august' Qtii, nu:mi dau seama dacă 1rei să Aie luminile aprinse sau nu' V Hai să le aprindem, spune ?ac%' B7a că Henr+ De+den aprinde cele d$uă 1ei$0e de l/ngă Aereastră, 7i ?ac% Sa)+er se duce la A$t$liul capit$nat de l/ngă 7emineu, aprinde 1ei$0a înaltă de l/ngă unul dintre bra-ele lui r$tunjite 7i:7i pri1e7te prietenul cum înaintea0ă direct spre becul de după u7a din Aa-ă 7i spre 1ei$0a dec$rată de l/ngă l$cul său preAerat de $dihnă, $ s$Aa în stil c$l$nial, aprin0/ndu:l mai înt/i pe primul, ap$i pe celălalt, 7i:ap$i se a7a0ă cu un pici$r întins pe t$ată lungimea s$Aalei' F lumină egală 7i j$asă se răsp/nde7te în încăperea lungă 7i capătă mai multă putere în jurul A$t$liului lui ?ac%' V 5asa umbrelor, de Charles 2ic%ens, spune el' G7i drege glasul' V 4un, Henr+, am p$rnit la drum' V KD$ndra' Sesiunea de t$amnă pe terminateK, cite7te el 7i intră într:$ lume alcătuită din Auningine 7i n$r$i' C/ini înn$r$ia-i, cai înn$r$ia-i, $ameni înn$r$ia-i, $ 0i Aără lumină' Gn scurt timp, ajunge la al d$ilea paragraA: ICea-ă pretutindeni' Cea-ă în susul Tamisei, ce se strec$ară printre $str$a1e 7i paji7ti 1er0i6 cea-ă în j$sul Tamisei ce se r$st$g$le7te întinată de na1ele r/nduite în 7iruri 7i de sc/rnă1iile unei metr$p$le mari, dar murdare, aruncate pe malurile apei' Cea-a pe mla7tinile EsseJului, cea-ă pe culmile Kentului' Cea-ă t/r/ndu:se în cabinele 1ap$arel$r de cărbuni, cea-ă a7e0/ndu:se de:a lungul 7antierel$r, cea-ă plutind peste $dg$anele maril$r c$răbii6 cea-ă lăs/ndu:se peste b$rdurile bărcil$r 7i ale luntril$r'K"( #$cea i se împiedică 7i mintea îi 0b$ară pentru m$ment în altă parte' Ceea ce cite7te îi aminte7te din neAericire de Erench Danding, de Sumner Street 7i Chase Street, de lumina din geamul de la Fa% Tree 3nn, de Thunder Ei1e Aăc/ndu:7i 1eacul în Nailh$use 5$) 7i de cenu7iul p$1/rni7 dinspre r/u, de [ueen Street 7i gardurile 1ii de la MaJt$nTs, căsu-ele împră7tiindu:se în re-ele, t$ate suA$cate de cea-a ne1ă0ută : care înghite un

11 ,e .harles ,ickens (n tr ! !!

anun- bătut de 1reme eu T5ECE5EB 3NTE5N3SO pe aut$stradă 7i Sand 4ar, 7i plute7te hămesită 7i căutăt$are de:a lungul 1ăil$r' V Scu0e, 0ice el' Mă g/ndeam d$ar la''' V Qi eu, îl întrerupe Henr+' C$ntinuă, te r$g' Cu eJcep-ia acelei scurte imagini a unui 1echi anun- cu T5ECE5EB 3NTE5N3SO abs$lut nepăsăt$r Aa-ă de casa neagră în care el 1a trebui să intre într:$ bună 0i, ?ac% se c$ncentrea0ă din n$u asupra paginii 7i c$ntinuă lectura din 5asa umbrelor3 Meamurile se întunecă pe măsură ce 1ei$0ele se încing' Ca0ul ?arnd+ce 7i ?arnd+ce străbate cur-ile de judecată, ajutat sau împiedicat de a1$ca-ii Chi00le, Mi00le 7i 2ri00le6 lad+ 2edl$c% îl lasă pe sir Deicester 2edl$c% singur la întinsul l$r d$meniu cu capela lui plină de mucegai, r/ul stătăt$r 7i YPr$menada Aant$meiK6 Esther Summers$n începe să sp$r$1ăiască la pers$ana înt/i' Prietenii n$7tri h$tărăsc că apari-ia lui Esther cere $ mică liba-ie, dacă e să mai îndure multă sp$r$1ăială' Henr+ se ridică de pe s$Aa, se duce alene în bucătărie 7i se înt$arce cu d$uă pahare scunde 7i grase pline de:un sAert cu )his%+ 4al1enie 2$uble)$$d curat, dar 7i cu un pahar de apă plată pentru citit$r' 2$uă s$rbituri, c/te1a murmure de apreciere, 7i ?ac% î7i reia lectura' Esther, Esther, Esther, dar dinc$l$ de t$rtura cu picătura chine0ească a 1$i$7iei sale ne$b$site p$1estea adună A$r-ă 7i:i p$artă de$p$tri1ă pe citit$r 7i ascultăt$r de:a lungul Airului ei' C/nd ajunge la un m$ment bun pentru a se $pri, ?ac% închide cartea 7i cască' Henr+ se ridică în pici$are 7i se întinde' Se duc la u7ă, 7i Henr+ îl urmea0ă pe ?ac% aAară sub necuprinsul cer al n$p-ii sc/nteiet$r spu0it cu stele' V Spune:mi un lucru, 0ice Henr+' V Bscult' V C/nd ai A$st la sec-ie, te:ai sim-it cu ade1ărat ca un p$li-istU Sau te:ai sim-it ca 7i c/nd te:ai preAace că e7ti unulU V 2e Aapt, a A$st cum1a cam surprin0ăt$r, mărturise7te ?ac%' C/t ai 0ice pe7te, m:am sim-it din n$u ca un p$li-ist' V 4ine' V 2e ce:i bine astaU V Pentru că înseamnă că Augeai către acel misteri$s secret, nu departe de el' Clătin/nd din cap 7i 0/mbind, ned/ndu:i inten-i$nat lui Henr+ satisAac-ia unui răspuns, ?ac% urcă în ma7ina sa 7i:7i ia rămas:bun din p$0i-ia u7$r, dar
!&

e1ident înaltă a scaunului 7$Aerului' M$t$rul tu7e7te 7i p$rne7te, Aarurile se aprind 7i ?ac% $ ia spre casă'

!

*
2upă c/te1a $re, ?ac% se 1ede umbl/nd pe aleea principală a unui parc de distrac-ii pustiu sub un cer cenu7iu de t$amnă' 2e:$ parte 7i de alta sunt dughene $bl$nite: standul cu h$td$gi Een)a+ Eran%s, galeria de tir Bnnie Fa%le+, j$curile mecanice' B pl$uat 7i încă 1a mai pl$ua6 aerul e tăi$s, umed' Nu departe, aude tunetul singuratic al 1aluril$r a1/nt/ndu:se spre pietri7ul plajei pustii' 2e mai apr$ape 1ine sunetul pi-igăiat al unei chitare ciupite' Br trebui să Aie un sunet 1esel, dar pentru ?ac% este întruchiparea mu0icală a spaimei' N:ar trebui să se aAle aici' Osta:i un l$c 1echi, un l$c pericul$s' Trece pe l/ngă un carusel $bl$nit 7i el' Ln anun- din Aa-a lui spune: SPEE2S FPFPBNB\ SE #B 5E2ESCH32E 2E N3LB E5F3DF5 &89 : NE #E2EM BTLNC3P >popanaC, î7i spune ?ac%, d$ar că nu mai este ?ac%6 acum este ?ac%+' E ?ac%+:băiete, iar el 7i mama lui sunt pe Augă' 2e cine AugU 2e Sl$at, desigur' 2e ar-ăg$sul 7i ner1$sul unchi M$rgan' Speed@, g/nde7te ?ac% 7i, ca 7i c/nd ar Ai transmis un semnal telepatic, $ 1$ce caldă, u7$r îngălată, începe să c/nte: 0hen the red red robin comes bob bob bobbin; along, Q /here;ll be no more sobbin; Mhen he starts throbbin; his old sMeet song333 6u, î7i spune ?ac%' 6u reau s' te 'd3 6u reau s'+)i aud c4ntecul echi "i dulce3 >ricum, nu po)i *i aici, pentru c' e"ti mort3 :i murit pe cheiul Santa &onica3 Hn negru b'tr4n "i mort 7n umbra unui cal de carusel 7ncremenit3 F, dar nu' C/nd 1echea l$gică de p$li-ist se înt$arce, preia c$ntr$lul ca $ tum$are, chiar 7i în 1ise, 7i nu e ne1$ie de multă ca să:-i dai seama că l$cul acesta nu e Santa M$nica : e prea Arig 7i prea 1echi' Bcesta e tăr/mul lui de demult, c/nd ?ac%+ 7i 5egina Ailmel$r de serie 4 au Augit din CaliA$rnia asemenea Augaril$r care de1eniseră' Qi nu s:au $prit din Augă p/nă ce n:au ajuns la cealaltă c$astă, l$cul unde Dil+ Ca1anaugh Sa)+er''' 6u, nu m' g4ndesc la asta, nici$dată nu m' g4ndesc la asta '''1enise ca să m$ară' V /re$e"te+te, somnorosule#$cea 1echiului său prieten'
!;

Prieten, pe dracu;- 2l e cel care m+a trimis pe drumul 7ncerc'rilor, cel care a inter enit 7ntre mine "i Richard, ade1ăratul meu prieten3 2l e cel din pricina c'ruia a *ost c4t pe ce s' *iu omor4t, c4t pe ce s' 7nnebunesc3 V /re$e"te+te, tre$e"te+te, d'+te 9os din pat/;e$e9d'+te, te;$e9d'+te, te;$e9d'+te3 2 timpu; s' dai piept cu temutu; opopanaC3 2 timpu; s' te+ntorci 7n nu at4t de dulcele t'u trecut3 V Nu, 7$pte7te ?ac%+, 7i:atunci se sA/r7e7te cărarea mediană' Gn Aata e caruselul, cam ca acela de pe cheiul Santa M$nica 7i cam ca cela pe care 7i: l aminte7te de''' păi, de demult' E un hibrid, cu alte cu1inte, $ specialitate a 1isului, nici aici, nici ac$l$' 2ar nu ai cum să:l c$nAun0i pe $mul care stă, cu chitara pe genunchi, sub unul dintre caii încremeni-i' ?ac%+:băiete ar recun$a7te acel chip $riunde, 7i t$ată 1echea iubire i se înal-ă în suAlet' 3 se $pune, însă e:$ încercare din care pu-ini ies c/7tigăt$ri, mai ales nu cei care au A$st înt$r7i înap$i la 1/rsta de d$ispre0ece ani' V Speed+P strigă el' 4ătr/nul se uită la el 7i Aa-a lui mar$nie se deschide într:un 0/mbet' V ?ac% Călăt$rul 0ice el' Ce d$r mi:a A$st de tine, Aiule' V Qi mie mi:a A$st d$r de tine, răspunde el' 2ar nu mai călăt$resc' M: am stabilit în Cisc$nsin' Osta''' Eace un gest spre trupul său rede1enit prin magie de băiat, îmbrăcat în jean7i 7i tric$u' V Osta nu:i dec/t un 1is' V P$ate că da, p$ate că nu' Gn $rice ca0, mai ai $ -/ră de călăt$rit, ?ac%' G-i 0ic asta deja de ce1a 1reme' V Cum adicăU N/mbetul lui Speed+ e 1iclean la mijl$c, eJasperat la c$l-uri' V Nu Aace pe pr$stul cu mine, ?ac%+' Ri:am trimis pene, nu:i a7aU -i:am trimis un $u de măcăleandru, nu:i a7aU -i:am trimis mai mult de unul' V 2e ce $amenii nu mă p$t lăsa în paceU întreabă ?ac%' #$cea lui e suspici$s de:apr$ape de $ t/nguială' 2el$c un sunet plăcut' V Tu''' Henr+''' 2ale''' V Termină $dată, 0ice Speed+, în1er7un/ndu:se' Nu mai am 1reme să te r$g Arum$s' ?$cul s:a înte-it' Nu:i a7aU V Speed+''' V Tu ai dat$ria ta 7i eu $ am pe:a mea' Qi e:aceea7i dat$rie' Să nu mi te t/nguie7ti, ?ac%, 7i nu mă mai Aace să te urmăresc' E7ti un -$pilist, ca: nt$tdeauna'
!<

V Sunt pensi$nar''' V &' cac pe pensi$narea taP C$piii pe care i:a $m$r/t, asta:i cat se p$ate de rău' C$piii pe care i+ar mai putea $m$rî dacă e lăsat să c$ntinue, asta:i 7i mai rău' 2aT ălT de l:a prins''' Speed+ se înclină în Aa-ă, cu $chii întuneca-i scăpăr/ndu:i pe Aa-a întunecată' V 4ăiatul trebuie adus înap$i, 7i încă repede3 2acă nu:l p$-i aduce înap$i, treT să:l $m$ri cu m/na ta, $ric/t demult mi:ar displăcea asta' Pentru că el e:un Spărgăt$r' LnuT puternic' Gncă unul s:ar putea să Aie t$t ce:i mai trebe ca să:l d$b$are' V Cui să:i trebuiascăU întreabă ?ac%' V 5egelui Purpuriu' V Qi ce 1rea 5egele ăsta Purpuriu să d$b$areU Speed+ se uită la el un m$ment, ap$i, în l$c să răspundă, începe să c/nte piesa aia săltărea-ă' V /here;ll be no more sobbin; Mhen he starts throbbin; his old sMeet song333 V Speed+, nu potPiesa se încheie într:$ înc/lceală disc$rdantă de c$arde' Speed+ se uită la ?ac% Sa)+er cel de d$ispre0ece ani cu $ răceală care:i înghea-ă măruntaiele băiatului p/nă la suAletul ascuns al bărbatului care este' 3ar c/nd 1$rbe7te din n$u, 1agul accent sudist al lui Speed+ Par%er e mai Pr$nun-at' S:a umplut de:un dispre- apr$ape lichid' V Treci la treabă acum, m:au0iU F să termini cu jelituT 7i pl/nsuT 7i smi$rcăituT' F să:-i aduni curajuT de unde l:ai lăsat 7i:$ să treci la treab'?ac% dă înap$i' F m/nă grea îi cade pe umăr 7i el î7i spune: 2 unchiul &organ3 2l sau poate Sunlight !ardener3 2 anul 1OR1 "i trebuie s+o iau de la cap't333 Gnsă acesta e g/ndul unui băiat, iar acesta e 1isul unui bărbat' ?ac% Sa)+er a7a cum e acum alungă disperarea c$pilului' 6u, deloc3 6eg asta3 :m pus deoparte *e)ele "i locurile alea3 : *ost greu "i n+o s' accept sa se destrame totul din cau$a c4tor a pene+*antom', a c4tor a ou'+*antoma "i+ a unui singur is ur4t3 !'se"te+)i alt b'iat, Speed@3 :cesta a crescut3 Se înt$arce, pregătit de luptă, dar nu e nimeni ac$l$' Gn spatele lui, pe pr$menadă, pe:$ parte ca un p$nei m$rt, 0ace $ bicicletă de băiat' Gn spate are $ plăcu-ă de înmatriculare pe care scrie 43M MBC'
!>

Gn jurul ei sunt împră7tiate pene strălucit$are de c$rb' 3ar acum ?ac% aude altă 1$ce, rece 7i spartă, ur/tă 7i indubitabil maleAică' Qtie că e 1$cea arătării care l:a atins' V B7a:i, gă$0ule' Nu te amesteca' 2acă te pui cu mine, î-i împră7tii ma-ele de la 5acine p/nă la Da 5i1iere' Chiar în Aa-a bicicletei, în lemnul pr$menadei se cască $ gaură în1/rtejită' E largă ca un $chi speriat' C$ntinuă să se lărgească, 7i ?ac% sare către ea' E drumul de înt$arcere' Calea de ie7ire' #$cea amenin-ăt$are îl urmea0ă' V B7a:i, muistule, 0ice ea' EugiP Eugi de abbalahP Eugi de 5egeP Eugi să:-i sal1e0i 1ia-a mi0erabilă 7i AututăP #$cea se di0$l1ă în r/set, 7i sunetul nebunesc al acelui r/set este cel care:l urmăre7te pe ?ac% Sa)+er în întunecimea dintre lumi' 2upă alte c/te1a $re, ?ac% stă g$l la Aereastra d$rmit$rului său, scărpin/ndu:se absent în Aund 7i urmărind cerul cum se luminea0ă înspre răsărit' E trea0 încă de la patru' Nu:7i aminte7te mare lucru din 1is ,p$ate că sistemele sale de apărare se înd$aie, dar nici chiar acum nu s:au rupt de t$t., 7i t$tu7i destul din el încă 0ăb$1e7te pentru ca el să Aie sigur de un lucru: cada1rul de pe cheiul Santa M$nica l:a tulburat at/t de tare, înc/t 7i: a pre0entat demisia pentru că:i amintea de cine1a pe care:l cun$scuse $dini$ară' V Nimic din t$ate astea nu s:a înt/mplat, spune el 0$ril$r pe:$ 1$ce Aals cumpănită' Bm a1ut un Ael de cedare ner1$asă pread$lescentină, pr$1$cată de stres' Mama credea că are cancer, m:a luat pe sus 7i am Augit p/nă pe C$asta de Est' P/nă în Ne) Hampshire' Credea că se duce înap$i în Marele D$c al Eericirii ca să m$ară' S:a d$1edit că, în mare parte, nu sunt dec/t ilu0ii, blestemata cri0ă de la mijl$cul 1ie-ii a unei actri-e, dar ce 7tie un c$pilU Eram stresat' B1eam 1ise' ?ac% suspină' V Bm 1isat că am sal1at 1ia-a mamei mele' TeleA$nul începe să sune, un -iuit ascu-it 7i spart în încăperea umbrită' ?ac% Sa)+er -ipă' V Te:am tre0it, spune Ered Marshall, 7i ?ac% 7tie imediat că $mul acesta a stat trea0 t$ată n$aptea, 7e0/nd în casa din care:i lipseau s$-ia 7i Aiul' Lit/ndu:se la albumele cu p$0e, p$ate, în 1reme ce tele1i0$rul mergea' Qtiind că pune sare pe rană, dar neput/ndu:se $pri s:$ Aacă'
!@

V Nu, 0ice ?ac%, de Aapt eram''' Se $pre7te' TeleA$nul e l/ngă pat 7i l/ngă teleA$n e un carne-el, în carne-el e scris un mesaj' Trebuie să:l Ai scris el, de$arece el e singurul de ac$l$ : elementar, Autu:i, dragul meu Cats$n : însă nu e caligraAia lui' Da un m$ment dat, în 1is, a scris mesajul acesta cu caligraAia mamei sale m$arte' /umul3 !rin$ile3 Daca !rin$ile sunt rupte, ?ack@+b'iete, dac' !rin$ile sunt rupte "i /urnul se pr'bu"e"te3 Bsta e t$t' Nu e dec/t sărmanul Ered Marshall, care a desc$perit c/t de repede se p$t înrăută-i lucrurile în cea mai îns$rită 1ia-ă din Mid)est' Mura lui ?ac% a încercat să spună c/te1a lucruri în 1reme ce mintea sa e $cupată cu această plast$graAie a subc$n7tientului său, pr$babil nu ni7te lucruri A$arte sensibile, dar asta nu:l deranjea0ă pe Ered6 el pur 7i simplu c$ntinuă să turuie Aără $pririle 7i inAleJiunile pe care $amenii le A$l$sesc de $bicei pentru a indica sA/r7itul de pr$p$0i-ie sau schimbarea ideii' Ered nu Aace dec/t să debite0e t$tul, să se descarce, 7i p/nă 7i:n starea sa de tulburare ?ac% î7i dă seama că Ered Marshall de pe Bleea 5$bin H$$d nr' &@, căsu-a aceea dulce în stil Cape C$d, a ajuns apr$ape la capătul puteril$r' 2acă lucrurile nu se 1$r înt$arce cur/nd în Aa1$area sa, nu 1a mai trebui s:$ 1i0ite0e pe s$-ia lui în Sec-ia 2 de la spitalul luteran al districtului Erench6 1$r Ai c$legi de cameră' Qi t$cmai despre plănuita l$r 1i0ită la ?ud+ 1$rbe7te Ered, î7i dă seama ?ac%' 5enun-ă la încercarea de a:l mai întrerupe 7i:l ascultă pur 7i simplu, încrunt/ndu:se în acela7i timp la biletul pe care 7i l:a scris singur' Turnul si Mrin0ile' Ce Ael de grin0iU 2ulgheri, înăl-a-i grinda ac$peri7uluiU") V '''7tiu că am spus că te iau la n$uă, dar d$ct$rul Spiegleman care:i d$ct$rul ei de:ac$l$ Spiegleman a7a:l cheamă el a spus că a a1ut $ n$apte A$arte grea cu multe -ipete 7i strigăte 7i:ap$i a încercat să desprindă tapetul de pe pere-i 7i să:l măn/nce 7i p$ate un Ael de atac de ap$pleJie a7a că încearcă să:i aplice un n$u tratament p$ate că a spus cu Pami0ene sau Pati0$ne n:am n$tat Spiegleman m:a sunat acum cincispre0ece minute mă: ntreb dacă $amenii ă7tia d$rm 1re$dată 7i:a spus că $ 1$m putea 1i0ita cam
12 Aeam, (n ori&inal, care (nseamnă deopotri'ă „&rindăE)ârnă„ #i „rază„ (de soare, lumină etc ! - element central (n seria ,ark 3o:er (n tr ! !"

pe la patru crede că pe la patru starea ei 1a Ai mult mai stabilă 7i:atunci $ 1$m putea 1edea a7a că p$t să 1in după tine pe la trei sau p$ate ai altce1a de''' V Da trei e bine, 0ice ?ac% încet' V '''Aăcut alte planuri a7 în-elege asta dar a7 putea 1eni dacă nu ai nimic t$tul e că nu 1reau să mă duc singur''' V F să te a7tept, spune ?ac%' F să mergem cu cami$neta mea' V '''am cre0ut că p$ate $ să aAlu ce1a de la T+ sau de la $ricine l:$ Ai răpit cum ar Ai $ cerere de rec$mpensă dar n:a sunat nimeni numai Spiegleman care:i d$ct$rul s$-iei mele de:ac$l$ de la''' V Ered, $ să:-i găsesc băiatul' ?ac% e îngr$0it de această curaj$asă asigurare, de încrederea sinuciga7ă pe care $ aude în pr$pria sa 1$ce, însă reu7e7te cel pu-in un lucru: $pre7te nă1ala de cu1inte m$arte a lui Ered' 2e la celălalt capăt al Airului urmea0ă $ binecu1/ntată tăcere' Gn cele din urmă, Ered 1$rbe7te într:$ 7$aptă tremurăt$are' V F, d$mnule' 2acă a7 putea măcar să cred asta' V #reau să încerci, spune ?ac%' Qi, dacă t$t ne $cupăm de asta, p$ate reu7im să găsim 7i min-ile s$-iei tale' Poate c' am4ndou' sunt 7n acela"i loc, g/nde7te, dar nu spune asta cu 1$ce tare' Sunete lichide 1in de la celălalt capăt al Airului' Ered a început să pl/ngă' V Ered' V 2aU V #in$ să mă iei la trei' V 2a' Ln suspin 0dra1ăn6 un strigăt chinuit apr$ape c$mplet re-inut' ?ac% în-elege $arecum c/t de g$ală trebuie că pare casa lui Ered Marshall acum, 7i numai această slabă în-elegere e destul de rea' V D$cuiesc în 1alea N$r)a+' Treci de maga0inul lui 5$+, tra1erse0i p/r/ul Tamarac%''' V Qtiu unde e' Gn 1$cea lui Ered 7i:a Aăcut l$c $ urmă 1agă de nelini7te' ?ac% e A$arte bucur$s s:$ audă' V 4ine' Ne 1edem atunci' V Sigur'
!9

?ac% aude $ Aant$mă a 1$i$7iei de 1/n0ăt$r a lui Ered, 7i asta:i str/nge inima' V Da ce $răU V T:treiU Bp$i, cu $ certitudine marginală: V Da trei' V B7a e' F să luăm cami$neta mea' P$ate m/ncăm ce1a la MertieTs Kitchen la înt$arcere' Da re1edere, Ered' V Da re1edere, d$mnule' Qi mul-umesc' ?ac% pune recept$rul în Aurcă' Se mai uită $ clipă la repr$ducerea din mem$rie a caligraAiei mamei sale 7i se întreabă cum s:ar numi a7a ce1a în limbaj p$li-ienesc' But$plast$graAieU PuAne7te, ap$i m$t$t$le7te biletul 7i începe să se îmbrace' #a bea un pahar de suc, ap$i 1a ie7i să se plimbe $ $ră sau a7a ce1a' Să:7i alunge din cap t$ate 1isele ur/te' Qi să alunge, dacă t$t se $cupă de asta, sunetul îngr$0it$r de tărăgănatei 1$ci a lui Ered Marshall' Bp$i, după un du7, s:ar putea sau nu să:l sune pe 2ale Milberts$n 7i să:l întrebe dacă ancheta a pr$gresat' 2acă se 1a implica într:ade1ăr în asta, 1a a1ea de recuperat multe, de citit multe h/r-$age''' 1a 1rea să:i reinter$ghe0e pe părin-i''' să arunce $ pri1ire la căminul de bătr/ni aAlat în apr$pierea l$cului de unde a dispărut băiatul Aamiliei Marshall''' Cu mintea plină de asemenea g/nduri ,g/nduri pl'cute, de Aapt, de7i dacă i s:ar Ai sugerat asta, ar Ai negat:$ cu tărie., ?ac% apr$ape că se împiedică de cutia a7e0ată pe c$1$ra7ul din Aa-a u7ii de la intrare' Bcela e l$cul unde 4uc% E1it0, p$7ta7ul, lasă pachetele atunci c/nd are pachete de lăsat, însă n:a trecut încă de 7ase trei0eci, iar 4uc% nu 1a pleca la drum în mica lui cami$netă albastră dec/t peste alte trei $re, ?ac% se apleacă 7i ridică precaut pachetul' Bre dimensiunea unei cutii de pant$Ai, e împachetat în h/rtie mar$ tăiată str/mb 7i lipită nu cu bandă ade0i1ă, ci cu bucă-i mari de ceară de sigiliu' Pe l/ngă asta, e înAă7urat c$mplicat în Ar/nghie albă legată cu $ Aundă supradimensi$nată Aăcută parcă de un c$pil' Gn c$l-ul de sus se 1ăd mai multe timbre, 0ece sau $ du0ină, pe care apar păsări de t$t Aelul' ,Nu măcălendri, t$tu7i6 ?ac% $bser1ă asta cu $ u7urare Airească'. Ce1a nu e în regulă cu timbrele astea, dar la început ?ac% nu:7i dă seama ce' E prea c$ncentrat asupra adresei, care este spectaculos gre7ită' Nu e niciun număr de cutie p$7tală, niciun $Aiciu p$7tal, niciun c$d p$7tal' Niciun nume, nu cu ade1ărat' Bdresa c$nstă dintr:un singur cu1/nt, m/0gălit în majuscule uria7e:
!8

?BCKS Lit/ndu:se la literele acela alungite, ?ac% î7i imaginea0ă $ m/nă str/nsă în pumn -in/nd tare un mar%er Sharpie6 $chi îngusta-i6 $ limbă ie7ită pe la c$l-ul gurii unui lunatic' 3nima a început să:i bată de d$uă $ri mai repede' V Nu:mi place asta, suspină el' Nu:mi place deloc asta' Qi sigur că are m$ti1e A$arte bune, m$ti1e de -$pilist, să nu:i placă' 2ste $ cutie de pant$Ai6 simte marginea capacului prin h/rtia mar$, iar descreiera-ii se 7tie că pun b$mbele în cutii de pant$Ai' Br Ai $ d$1adă de nebunie din partea lui s:$ deschidă, însă î7i dă seama că o a deschide, t$tu7i' 2acă:l 1a arunca p/nă:n înaltul cerului, cel pu-in 1a putea să se retragă din ancheta cu pri1ire la Pescar' 5idică pachetul să asculte dacă nu se aude 1reun ticăit, c$n7tient că b$mbele care ticăie sunt la Ael de dem$date ca desenele animate cu 4ett+ 4$$p' Nu aude nimic, dar ede ce nu e:n regulă cu timbrele, care nu sunt del$c timbre' Cine1a a tăiat cu grijă partea din Aa-ă a unei du0ini de plicule-e cu 0ahăr de la buAet 7i le:a lipit pe cutia asta de pant$Ai împachetată' Ln icnet de r/set lipsit de um$r îi scapă lui ?ac%' Ln dus cu pluta i:a trimis asta, sigur că da' Ln dus cu pluta dintr:$ unitate încuiată, cu acces mai u7$r la plicule-e cu 0ahăr dec/t la timbre' 2ar cum a ajuns aici1 Cine l:a lăsat ,cu timbrele Aalse neatinse. în 1reme ce el î7i 1isa 1isul c$nAu0U Qi cine, în partea asta de lume, ar putea să:l cun$ască drept ?ac%+U Nilele c/nd a A$st ?ac%+ s:au dus demult' Ba nu s+au dus, ?ack 5'l'torule, 7$pte7te $ 1$ce' 6ici pe departe3 2 timpu; s' termini cu smiorc'itu; "i s' te+apuci de treab', b'iete3 (ncepe prin a edea ce+i 7n cutia aia3 3gn$r/ndu:7i cu h$tăr/re pr$pria 1$ce mentală, care:i spune că e pericul$s de pr$st, ?ac% rupe Ar/nghia 7i A$l$se7te unghia de la degetul mare ca să taie petele am$rAe de ceară r$7ie' Cine mai A$l$se7te, t$tu7i, ceară de sigiliu astă0iU Pune h/rtia de împachetat de$parte, încă ce1a pentru băie-ii de la judiciar, p$ate' Nu e:$ cutie de pant$Ai, ci una de teni7i' F cutie de teni7i Ne) 4alance, ca să Aim eJac-i' Mărimea trei0eci 7i cinci' Mărimea unui c$pil' 3ar la asta, inima lui ?ac% î7i măre7te de trei $ri bătăile' Simte br$b$ane de sud$are rece apăr/ndu:i pe Arunte' St$macul 7i sAincterul se str/ng' Qi asta:i este Aamiliar' E m$dul în care -$pili7tii se pregătesc să se uite la ce1a îngr$0it$r'
&!

3ar asta a *i îngr$0it$r' ?ac% nu se înd$ie7te de asta 7i nu se înd$ie7te nici din partea cui e pachetul' :sta+i ultima mea "ans' de+a da 7napoi, î7i spune' Dup' asta, nu mai eCist' cale de+ntoarcere "i drumul duce333 oriunde3 2ar p/nă 7i asta:i $ minciună, î7i dă el seama' Pe la pr/n0, 2ale îi 1a căuta la sec-ia de p$li-ie de pe Sumner Street' Ered Marshall 1ine la el acasă pe la trei 7i se 1$r duce s:$ 1i0ite0e pe Ne1asta Nebună de pe Bleea 5$bin H$$d' Punctul de înt$arcere a 1enit deja 7i:a plecat' ?ac% încă nu e sigur cum s:a înt/mplat, dar se pare că 7i:a reintrat în r$l' 3ar dacă Henr+ De+den 1a a1ea curajul să:l Aelicite Pentru asta, î7i spune ?ac%, pr$babil că: i 1a trage lui Henr+ un 7ut în curul ăla al lui de $rb' F 1$ce din 1isul său 7$pte7te de sub p$deaua c$n7tientului ca $ adiere de aer putrid : F s'+)i 7mpr'"tii ma)ele de la Racine p4n' la ,a Ri iere + dar asta:l deranjea0ă mai pu-in dec/t nebunia reAlectată de timbrele Aăcute din plicule-e de 0ahăr 7i de literele lab$ri$s imprimate ale 1echiului său nume de alint' B mai a1ut de:a Aace cu nebunia înainte' Eără a mai p$meni de amenin-ări' Se a7a0ă pe scări cu cutia de teni7i pe c$apse' Gn Aa-a lui, pe c/mpia de n$rd, t$tul e nemi7cat 7i cenu7iu' 4unn+ 4$ettcher, Aiul lui T$m T$m, a 1enit 7i:a tăiat iarbă pentru a d$ua $ară d$ar acum $ săptăm/nă, iar acum $ cea-ă Aină plute7te peste -epii înal-i p/nă la gle0ne' 2easupra l$r, cerul t$cmai a început să se lumine0e' Nici măcar un n$r nu:i pătea0ă încă n$n: cul$area calmă' Lnde1a, $ pasăre c/ntă' ?ac% respiră ad/nc 7i:7i spune: Dac' 'sta+i locul unde+o s+o s*eclesc, se putea "i mai r'u3 &ult mai r'u3 Bp$i, A$arte precaut, sc$ate capacul cutiei 7i:l pune de$parte' Nu eJpl$dea0ă nimic' 2ar pare că cine1a a umplut cutia de teni7i Ne) 4alance cu n$apte' 2upă care el î7i dă seama că a A$st burdu7ită cu strălucit$are pene negre de c$rb, 7i se:nAi$ară' 2uce m/na spre ele, ap$i e0ită' #rea să atingă penele acelea cam la Ael de mult cum 7i:ar d$ri să atingă cada1rul pe jumătate putre0it al unei 1ictime a ciumei, dar e ce1a sub ele' F 1ede bine' Br trebui să:7i pună ni7te mănu7iU Sunt ni7te mănu7i în debaraua din h$lul din Aa-ă''' V Da dracuT cu mănu7ile, 0ice el, 7i aruncă cutia pe h/rtia mar$ de împachetat de l/ngă el, în 1erandă' Lrmea0ă un p$t$p de pene, care se în1/rt pu-in în aerul t$tal nemi7cat al dimine-ii' Bp$i $ buAnitură c/nd $biectul în jurul căr$ra au A$st îndesate penele ateri0ea0ă în 1eranda lui
&&

?ac%' Mir$sul îi l$1e7te nasul $ clipă mai t/r0iu, $ $d$are ca de salam putred' Cine1a a trimis tenisul pătat de s/nge al unui c$pil la re7edin-a Sa)+er de pe drumul 1ăii N$r)a+' Cine1a l:a r$n-ăit destul de bine, 7i:a r$n-ăit 7i mai bine ceea ce e:n el' #ede ti1ul unui bucă-i de bumbac alb, îns/ngerat : asta trebuie să Aie $ 7$setă' 3ar în 7$setă, piele 0dren-uită' Bcesta:i unul din teni7ii Ne) 4alance ai unui c$pil cu pici$rul c$pilului în el, unul care a A$st gra1 r$s de cine 7tie ce animal' 2l l+a trimis, î7i spune ?ac%' Pescarul3 Să:l întăr/te' Să:i spună: Dac' rei s' intri, intr'3 :pa+i bun', ?ack@ b'iete, apa+i bună' ?ac% se ridică în pici$are' 3nima îi bubuie în piept, cu bătăi prea apr$piate ca să mai p$ată Ai numărate' 4r$b$anele de sud$are de pe Arunte s:au umAlat 7i s:au desprins 7i i s:au scurs pe Aa-ă:n j$s ca lacrimile, bu0ele 7i m/inile 7i pici$arele sunt am$r-ite''' Qi t$tu7i, el î7i spune că este calm' Că a 1ă0ut lucruri 7i mai rele, mult mai rele, îngrămădite l/ngă terasamentele p$duril$r 7i pasajel$r subterane ale aut$stră0il$r din D'B' Qi aceasta nu este nici prima parte de c$rp rete0ată pe care $ 1ede' Fdată, în &88", el 7i partenerul lui Kirb+ Tessier au găsit un testicul a7e0at pe capacul unui re0er1$r de t$aletă în bibli$teca publică din Cul1er Cit+ ca un stră1echi $u Aiert m$ale' B7a că:7i spune că este calm' Se ridică 7i c$b$ară scările 1erandei' Trece pe l/ngă cap$ta 2$dge 5am: ului său r$7u ca 1inul de 4ungurdia în care se aAlă sistemul de s$n$ri0are de ultimă genera-ie6 trece pe l/ngă cu7ca de păsări pe care el 7i 2ale au instalat:$ la marginea terenului de n$rd cu $ lună sau d$uă după ce ?ac% s:a mutat în această, cea mai perAectă casă din uni1ers' G7i spune că este calm' G7i spune că e $ d$1adă, nimic mai mult' 2$ar un n$u $chi de Ar/nghie în la-ul de sp/n0urat pe care Pescarul 7i:l 1a pune în cele din urmă în jurul pr$priului g/t' G7i spune să nu se g/ndească la ea ca la $ parte dintr:un c$pil, $ parte dintr:$ Aeti-ă pe nume 3rma, ci ca la pr$ba B' Simte cum r$uă îi udă gle0nele g$ale 7i man7etele pantal$nil$r, 7tie că $rice Ael de plimbare îndelungă prin A/nul mic 1a distruge $ pereche de cinci sute de d$lari de pant$Ai Mucci' Qi ce dacăU E suAicient de b$gat ca să depă7ească punctul 1ulgarită-ii6 p$ate a1ea la Ael de mul-i pant$Ai ca 3melda Marc$s, dacă 1rea' 3mp$rtant este calmul său' Cine1a i:a adus $ cutie de pant$Ai cu un pici$r uman în ea, i:a a7e0at:$ în 1erandă la adăp$stul întunericului n$p-ii, însă el e calm' E:$ d$1adă, at/ta t$t' 3ar elU El e un -$pilist' 2$1e0ile sunt
&

specialitatea sa' Trebuie d$ar să ia pu-in aer, trebuie să:7i cure-e nasul de mir$sul acela de salam putred care a ie7it din cutie''' ?ac% sc$ate un sunet g/tuit, sec, 7i începe să pă7ească pu-in mai repede' Gn mintea sa =mintea mea calmă, î7i spune el. cre7te sentimentul apr$pierii unui punct culminat' Cine1a se pregăte7te să Augă''' sau să se preschimbe''' sau să se preschimbe 7napoi3 3deea aceasta, în special, este alarmantă 7i ?ac% începe să alerge peste c/mp, ridic/nd genunchii mai mult, p$mp/nd din bra-e' Trecerea lui trasea0ă $ linie prin ierburi, $ diag$nală care începe la aleea din Aa-a casei 7i s:ar putea sA/r7i $riunde' Gn Canada, p$ate' Sau la P$lul N$rd' Eluturi albi, tre0i-i din m$-ăiala l$r îngreunată de r$uă dimine-ii, se ridică A/lA/ind din aripi în spirale c$mplicate 7i:ap$i se prăbu7esc înap$i în iarba tăiată' Bleargă mai repede, departe de tenisul r$n-ăit 7i îns/ngerat care 0ace în 1eranda casei perAecte, departe de pr$pria sa $r$are' Gnsă sen0a-ia aceea de apr$piere a punctului culminant nu:l părăse7te' Gn mintea sa încep să se ridice Ae-e, Aiecare cu pr$pria:i Ar/ntură îns$-it$are de c$l$ană s$n$ră' Ee-e 7i 1$ci pe care le:a ign$rat 1reme de d$uă0eci de ani sau mai mult' C/nd Ae-ele acestea se înăl-au sau c/nd 1$cile acestea b$lb$r$seau, el 7i:a spus p/nă acum 1echea minciună, că $dată a eJistat un băiat speriat care s:a m$lipsit de ter$area ne1r$tică a mamei sale ca de:$ răceală 7i:a in1entat $ p$1este, $ mare Aante0ie în mijl$cul căreia se aAla bătr/nul 7i bunul ?ac% Sa)+er care:7i sal1a mama' Nimic din t$ate alea n:a A$st real, 7i:au A$st t$ate date uitării p/nă la 1/rsta de 7aispre0ece ani' Pe:atunci era calm' B7a cum e calm 7i acum, alerg/nd peste c/mpul său dinspre n$rd ca un lunatic, lăs/nd în spate acea d/ră întunecată 7i acei n$ri de Aluturi speria-i, dar Aăc/nd:$ cu calm3 Ea-ă îngustă, $chi îngu7ti sub $ 7apcă de h/rtie albă, înclinată: Dac'3 po)i s'+mi aduci un butoi c4nd am ne oie, a ta e slu9ba3 Sm$%e+ Lpdi%e, din Fatle+, Ne) S$r%, unde au băut bere 7i:ap$i au m/ncat paharul' Fatle+, unde au A$st unde1a în tunelul din aAara $ra7ului 7i unde Sm$%e+ îl -inuse pri0$nier' P/nă c/nd''' Fchi isc$dit$ri, 0/mbet Aals, c$stum alb sc/nteiet$r: /e "tiu de unde a, ?ack333 de unde1 Spune+mi3 &'rturise"te3 Sunlight Mardener, un predicat$r din 3ndiana al cărui nume a A$st înt$tdeauna Fsm$nd' Fsm$nd într:$ altă lume' Ea-a lată 7i păr$asă 7i $chii speria-i ai unui băiat care nu mai era del$c băiat: 'sta+i un loc r'u, ?ack@, 0ol* "tie3 Qi era, era un l$c A$arte rău' D:au
&;

pus într:$ cutie, l:au pus pe bunul 7i bătr/nul C$lA într:$ cutie, 7i:n cele din urmă l:au $m$r/t' C$lA a murit de:$ b$ală numită Bmerica' V C$lAP icne7te alergăt$rul din c/mp' C$lA, a, 2$amne, îmi pare răuP Ee-e 7i 1$ci, t$ate acele Ae-e 7i 1$ci înăl-/ndu:se în Aa-a $chil$r săi, sAredelindu:i urechile, cer/nd să Aie 1ă0ute 7i au0ite, umpl/ndu:l de acel sentiment al punctului culminant, Aiecare sistem de apărare pe punctul de:a Ai spulberat în Aa-a unui 1al uria7' Bme-eala Aace ra1agii prin el 7i înclină lumea' Sc$ate iar acel sunet g/j/it, 7i de data aceasta îi umple Aundul g/tului cu un gust pe care 7i:l aminte7te: gustul 1inului ieAtin 7i aspru' Qi, brusc, e din n$u în Ne) Hampshire, din n$u în Brcadia Eun)$rld' El 7i Speed+ stau din n$u l/ngă carusel, t$-i caii ăia încremeni-i ,IT$-i caii de carusel au un nume, nu 7tiai, ?ac%UK., 7i Speed+ întinde $ sticlă de 1in 7i:i spune că e suc magic, $ singură s$rbitură 7i se 1a duce dinc$l$, 1a s'ri dinc$l$''' V NuP strigă ?ac%, 7tiind că e deja prea t/r0iu' 6u reau s' merg dincoloDumea se înclină în cealaltă parte 7i el cade în iarbă pe m/ini 7i genunchi cu $chii str/ns închi7i' Nu e ne1$ie să:i deschidă6 mir$surile mai b$gate, mai pr$Aunde care:i umplu imediat nările îi spun t$t ce are ne1$ie să 7tie' Bsta, 7i sen0a-ia de înt$arcere acasă după at/t de mul-i ani întuneca-i în care apr$ape Aiecare mi7care 7i deci0ie lucidă au A$st într:un Ael dedicate anulării ,sau cel pu-in am/nării. s$sirii chiar acestui m$ment' Bcesta este ?ac% Sa)+er, d$amnel$r 7i d$mnil$r, în genunchi intr:un c/mp întins de iarbă dulce sub un cer de diminea-ă nepătat de nici $ particulă de p$luare' Pl/nge' Qtie ce s:a înt/mplat, 7i pl/nge' 3nima îi eJpl$dea0ă de teamă 7i bucurie' Bcesta e ?ac% Sa)+er după d$uă0eci de ani, de1enit bărbat în t$ată Airea, 7i în sA/r7it înt$rs în Terit$rii' #$cea 1echiului său prieten 5ichard : cun$scut une$ri 7i ca 5ichard 5a-i$nalu : e cea care:l sal1ea0ă' 5ichard a7a cum e acum, pre7edintele pr$priei sale Airme de a1$catură ,Sl$at & Bs$cia-ii, Ddt'., nu 5ichard a7a cum a A$st c/nd ?ac% p$ate că l:a cun$scut cel mai bine, în timpul lungil$r 0ile de 1acan-ă pe insula Seabr$$%, în sudul CaliA$rniei' 5ichard cel din insula Seabr$$% a A$st imaginati1, sl$b$d la gură, iute de pici$r, repe0it, uscă-i1 ca $ umbră de diminea-ă' 5ichard cel de acum, 5ichard B1$catul C$rp$ratist, e sub-irel sus, gr$s la mijl$c 7i:i place mult să 7adă 7i să bea
&<

)his%+ 4ushmills' 2e asemenea, 7i:a distrus imagina-ia, at/t de jucău7 sclipit$are în acele 0ile de pe insula Seabr$$%, ca pe:$ muscă s/c/it$are' #ia-a lui 5ichard Sl$at a A$st una a reducerii, 7i:a spus une$ri ?ac%, însă un lucru i:a A$st adăugat ,pr$babil la Aacultatea de drept.: sunetul p$mp$s 7i la7 al e0itării, ener1ant în special la teleA$n, care este acum semnătura 1$cală a lui 5ichard' Sunetul acesta începe cu bu0ele str/nse, ap$i se deschide c/nd bu0ele lui 5ichard se depărtea0ă mult, Aăc/ndu:l să arate ca $ absurdă c$mbina-ie dintre un c$rist 1iene0 7i l$rdul Hau:Hau"*' Bcum, st/nd îngenuncheat cu $chii închi7i în întinderea nemărginită 7i 1erde a ceea ce $bi7nuia să Aie pr$priul său c/mp n$rdic, sim-ind mir$sul n$il$r, pr$Aundel$r mir$suri pe care 7i le aminte7te at/t de bine 7i după care a t/njit at/t de mult Aără să:7i dea măcar seama, ?ac% îl aude pe 5ichard Sl$at cum începe să 1$rbească în mie0ul min-ii sale' Ce u7urare sunt cu1intele acesteaP Qtie că nu e dec/t mintea sa care imită 1$cea lui 5ichard, dar t$t e minunat' 2acă 5ichard ar Ai aici, ?ac% crede că 7i:ar îmbră-i7a 1echiul prieten 7i ar spune: Bie s' tr'ie"ti o e"nicie, Richie+b'iete3 5u tot cu *ereala ta3 5ichard 5a-i$nalu spune: ()i dai seama c' ise$i, ?ack, nu+i a"a1333 ba: haaaa''' stresul pro ocat de deschiderea pachetului 'luia *'r'+ndoial'333 ba:haaaa''' *'r'+ndoial' c' te+a *'cut s' le"ini, iar asta, la r4ndul ei, a pro ocat333 ba:HBBBBP''' isul pe care+l ai acum3 ?$s în genunchi, cu $chii încă închi7i 7i părul at/rn/ndu:i peste Aa-ă, ?ac% spune: V Cu alte cu1inte, e ceea ce n$i numeam''' 5orect- 5eea ce noi numeam333 ba:haaaa''' %po e"ti din insula Seabrook.3 Dar insula Seabrook a *ost acum mult timp, ?ack, a"a c'+)i propun s' deschi$i ochii, s' te ridici 7n picioare "i s'+"i reaminte"ti c' dac' ar *i s' e$i ce a ie"it din comun333 bThaaP''' (nseamn' c' nu e de *apt acolo3 V Nu e de Aapt ac$l$, murmură ?ac%' Se ridică în pici$are 7i deschide $chii' Qtie de la prima pri1ire că este într:ade1ăr aici, însă păstrea0ă 1$cea inAatuată de Iarăt de trei0eci 7i cinci de ani, dar am de Aapt 7ai0eciK a lui
10 Porecla mai multor crainici din cadrul pro&ramului radio de propa&andă (n lim)a en&leză intitulat Fermany .allin&, transmis de Fermania nazistă (n timpul celui ,oilea 5ăz)oi 9ondial (n tr ! &>

5ichard în minte, apăr/ndu:se cu ea' BstAel reu7e7te să men-ină un echilibru precar în l$c să le7ine de:ade1ăratelea, sau : p$ate : să:7i piardă cu t$tul min-ile' 2easupra lui, cerul senin este de:un albastru inAinit' Gn jurul lui, A/nul 7i lucerna sunt înalte p/nă la c$aste, nu d$ar p/nă la gle0ne6 în această parte a crea-iei n:a A$st niciun 4unn+ 4$ettcher care să le taie' 2e Aapt, de unde 1ine el nu eJistă nici:$ casă, numai un hambar 1echi 7i pit$resc cu $ m$ară de 1/nt într:$ parte' Hnde sunt oamenii $bur'tori1 î7i spune ?ac%, ridic/nd $chii spre tării, ap$i scutură energic din cap' Niciun $m 0burăt$r6 niciun papagal cu d$uă capete6 niciun lup de lună plină' T$ate acelea erau p$1e7ti din insula Seabr$$%, $ ne1r$0ă pe care a luat:$ de la mama lui 7i pe care i:a dat:$ chiar 7i lui 5ichard pentru $ 1reme' T$tul nu era nimic altce1a dec/t''' ba+ haaa333 ba0ac$nii' Bcceptă asta, 7tiind în acela7i timp că $ ba0ac$nie ade1ărată ar Ai să nu creadă ce:i în jurul său' Mir$sul de iarbă, acum at/t de puternic e dulce, amestecat cu mireasma 7i mai înAl$rată a triA$iului 7i mai pr$Aundul, gr$sul mir$s al păm/ntului negru' Sunetul nesA/r7it al greieril$r în iarba aceasta, trăindu:7i ne7tiutele l$r 1ie-i de greieri, Eluturi albi de c/mpie care bat din aripi' Fbra0ul nepătat al cerului, nemarcat de niciun Air de teleA$n sau cablu electric sau d/ră de a1i$n cu reac-ie' Ce:l i0be7te mai tare pe ?ac%, însă, este perAec-iunea c/mpului din jurul său' Bc$l$ unde a că0ut în genunchi e un cerc înc/lcit, iarba grea Aiind culcată la păm/nt' Gnsă nu e nici:$ cărare care s' duc' la acel cerc, niciun semn al trecerii prin iarba udă 7i plăp/ndă' Parcă ar Ai că0ut din cer' Bsta e imp$sibil, desigur, $ altă p$1este din insula Seabr$$%, dar''' V Bm că0ut 7ntr+ade 'r parcă din cer, însă, 0ice ?ac% pe:$ 1$ce remarcabil de stăp/nită' Bm 1enit aici din Cisc$nsin' Bm s'rit aici' #$cea lui 5ichard se $pune 1ehement acestei idei, eJpl$d/nd într:$ serie de hrrum*+uri 7i ba+haaa+uri, însă ?ac% abia dacă $bser1ă' Nu e dec/t bunul 7i bătr/nul 5ichard 5a-i$nalu, Aăc/nd în mintea sa ceea ce 5ichard 5a-i$nalu Aace de $bicei' 5ichard mai supra1ie-uise un$r asemenea lucruri 7i ajunsese la capăt cu mintea mai mult sau mai pu-in intactă''' Gnsă a1usese d$ispre0ece ani' Bm/nd$i a1useseră d$ispre0ece ani în t$amna aceea, iar c/nd ai d$ispre0ece ani, mintea 7i c$rpul sunt mult mai elastice' ?ac% s:a în1/rtit încet în cerc, ne1ă0/nd nimic altce1a dec/t c/mpuri deschise ,cea-a de peste ele împră7tiindu:se acum într:$ p/clă rară în
&@

căldura t$t mai mare a 0ilei. 7i, dinc$l$ de ele, păduri albastru:cenu7ii' Către sud:1est, cam la un %il$metru 7i jumătate, e un drum de păm/nt' 2inc$l$ de el, la $ri0$nt sau p$ate pu-in dinc$l$, cerul perAect de 1ară e pu-in pătat de Aum' 6u de la sobe, g/nde7te ?ac%, nu 7n iulie, ci poate de la *abrici mici3 Ki333 Bude un Aluierat : trei -/r/ituri lungi înAundate din cau0a distan-ei' 3nima pare să:i crească în piept, iar c$l-urile gurii i se ridică într:un s$i de r/njet neputinci$s' V 2umne0eule, într:ac$l$ e Mississippi, spune, 7i:n jurul său Aluturii de c/mpie par să danse0e în semn de apr$bare, dantelăria dimine-ii' Ola:i Mississippi, sau cum l:$r Ai numind aici' 3ar Aluieratul, prieteni 7i 1ecini''' Blte d$uă -/r/ituri se r$st$g$lesc prin 0iua de început de 1ară' Sunt slabe din cau0a depărtării, da, dar de apr$ape ar Ai asur0it$are' ?ac% 7tie asta' V E:un 1as Alu1ial' Lnul al naibii de mare' P$ate unul cu elice' ?ac% p$rne7te către drum, spun/ndu:7i că t$tul e d$ar un 1is, necre0/nd nimic din asta, dar A$l$sindu:se de ea a7a cum un acr$bat se A$l$se7te de prăjină pentru echilibru' 2upă ce:a Aăcut $ sută de metri sau a7a ce1a, se înt$arce 7i se uită înap$i' F d/ră întunecată bră0dea0ă lucerna, încep/nd din l$cul unde a ateri0at el 7i 1enind drept spre l$cul unde se aAlă acum' Bceasta e urma trecerii' Singura urmă' 2eparte în st/nga ,de Aapt, apr$ape în spatele lui, acum. se aAlă hambarul 7i m$ara de 1/nt' :lea+s casa "i gara9ul meu, î7i spune' 5el pu)in, asta sunt ele 7n lumea 5he roleturilor, r'$boiului din >rientul &i9lociu "i+a emisiunii lui Fprah CinAre+' Merge mai departe 7i apr$ape a ajuns la drum, c/nd î7i dă seama că, la sud:1est, e mai mult dec/t Aum' E 7i un Ael de 1ibra-ie' Gi bate în cap ca începutul unei migrene' Qi e ciudat de 1ariabilă' 2acă stă cu Aa-a îndreptată AiJ spre sud, pulsa-ia aceea neplăcută e mai slabă' 2acă se înt$arce spre est, dispare' Spre n$rd, 7i aproape dispare' Bp$i, c$ntinu/nd să se r$tească, î7i recapătă t$ată A$r-a' Mai s/c/it$r acum că a $bser1at:$, a7a cum 0um0etul unei mu7te sau p$cnetul unui cal$riAer într:$ cameră de h$tel e mai s/c/it$r după ce începi cu ade1ărat să:l remarci' ?ac% se mai înt$arce într:un cerc lent, c$mplet' Sud, 7i 1ibra-ia scade' Est, dispare' N$rd, începe să re1ină' #est, 1ine cu t$ată puterea' Sud:1est, 7i e bl$cat ca but$nul de căutare al unui radi$ de ma7ină' 4um, bum, bum' F 1ibra-ie neagră 7i de0gustăt$are ca $ migrenă, un mir$s ca de Aum stră1echi'''
&"

V Nu, nu, nu, nu Aum, spune el' Stă apr$ape p/nă la piept în iarba 1ăratică, cu pantal$nii u0i le$arcă, cu Aluturi albi A/lA/indu:i în jurul capului ca un hal$ dist$rsi$nat, cu $chii larg căsca-i, palid din n$u $braji' Gn clipa aceasta, arată iar de d$ispre0ece ani' E înAi$răt$r cum 7i:a regăsit 7inele mai t/năr ,7i p$ate mai bun.' Nu e Aum, mir$ase a''' 2in n$u, sc$ate pe nepregătite g/j/itul acela' Pentru că mir$sul : nu în nări, ci în mie0ul min-ii : este de salam putred' Mir$sul pici$rului rete0at 7i pe jumătate putre0it al 3rmei Ereneau' V Simt mir$sul lui, 7$pte7te ?ac%, 7tiind că nu la mir$s se reAeră' P$ate Aace pulsa-ia aceea să Aie $rice d$re7te el''' inclusi1, î7i dă seama, să dispară' Simt mir$sul Pescarului' Eie al lui, Aie''' nu 7tiu' P$rne7te la pas 7i, peste $ sută de metri, se $pre7te iar' Pulsa-ia din cap a dispărut, într:ade1ăr' S:a stins a7a cum se stinge transmisia radi$ c/nd 0iua se încăl0e7te 7i temperatura se îngr$a7ă' E:$ u7urare' Bpr$ape că a ajuns la drum, care Aără:nd$ială duce într:$ direc-ie la $ 1ersiune anume a Brdenului 7i în cealaltă la 1ersiuni ale Centralia 7i Erench Danding, c/nd aude un r$p$t neregulat' Gl 7i simte, urc/ndu:i pe pici$are ca un ritm între-inut la t$be de Mene Krupa' Se înt$arce la st/nga, ap$i strigă într:un amestec de surprindere 7i înc/ntare' Trei uria7e creaturi mar$nii cu urechi lungi 7i A/lA/it$are trec în salturi pe l/ngă el, ridic/ndu:se deasupra ierbii, scuAund/ndu:se înap$i în ea, ap$i ridic/ndu:se din n$u deasupra' Seamănă cu ni7te iepuri c$rci-i cu ni7te canguri' Fchii l$r negri pr$eminen-i se uită cu $ gr$a0ă c$mică' Tra1ersea0ă drumul, pici$arele l$r plate ,cu blană albă 7i nu mar$nie. ridic/nd praAul' V Hrist$aseP 0ice ?ac%, jumătate r/0/nd 7i jumătate pl/ng/nd' Se plesne7te în mijl$cul Arun-ii cu p$dul palmei' Ce:a A$st asta, 5ichie băieteU Bi ce1a de c$mentat la asta1 5ichie sigur că nu are' Gi spune lui:?ac% că t$cmai a suAerit $ eJtrem de 1ie''' ba+haaa-333 halucina-ie' V Sigur că da, spune ?ac%' 3epura7i uria7i' 2u:mă la cea mai apr$piată înt/lnire a Blc$$licil$r Bn$nimi' Bp$i, c/nd pă7e7te pe drum, se uită iar spre $ri0$ntul sud:1estic Qi spre p/cla de Aum de ac$l$' Ln sat' Qi $are l$calnicii se tem can$ umbrele serii se apr$pieU Se tem de 1enirea n$p-iiU Se tem de creatura care le răpe7te c$piiiU Bu ei ne1$ie de:un -$pilistU Sigur că da' Sigur că'''
&9

Ce1a stă aruncat pe drum' ?ac% se apleacă 7i ridică $ 7apcă de baseball Mil)au%ee 4re)ers, cu t$tul nelal$cul ei în această lume a iepuril$r uria7i, dar indiscutabil reală' ?udec/nd după banda plastică de p$tri1ire a mărimii din spate, e 7apca unui c$pil' ?ac% se uită înăuntru, 7tiind ce 1a găsi, 7i iat:$ ac$l$, atent imprimantă pe c$0$r$c: TS MB5SHBDD' Qapca nu e a7a udă ca pantal$nii săi, care sunt îmbiba-i de r$uă dimine-ii, însă nu e nici uscată' S:a aAlat ac$l$, pe marginea drumului, crede el, încă de ieri' Presupunerea l$gică ar Ai că răpit$rul lui T+ l:a adus pe băiat pe aici, însă ?ac% nu crede asta' P$ate că 1ibra-ia remanentă este cea care Aace să apară un alt g/nd, $ altă imagine: Pescarul, după ce l:a ascuns bine pe T+, umbl/nd pe acest drum de -ară' Da subsu$ară e:$ cutie de pant$Ai împachetată 7i dec$rată cu timbre Aalse' Pe cap are 7apca de baseball a lui T+, st/nd mai mult în echilibru, pentru că e prea mică pentru Pescar' T$tu7i, el nu 1rea să schimbe banda de p$tri1ire' Nu 1rea ca ?ac% s:$ c$nAunde cu 7apca unui $m în t$ată Airea, nici măcar pentru $ secundă' Pentru că:l a-/-ă pe ?ac%, îl in1ită pe ?ac% să intre în j$c' V D:a luat pe băiat în lumea n$astră, b/iguie ?ac%' B Augit cu el în lumea asta3 D:a ascuns unde1a la l$c sigur, ca un păianjen care pune $ muscă de$parte' #iuU M$rtU #iu, cred' Bp$i s:a dus ac$l$ unde:a ascuns:$ pe 3rma, $riunde ar Ai asta' 3:a luat pici$rul 7i mi l:a adus mie' D:a adus prin lumea asta, ap$i a sărit înap$i în lumea mea ca să:l lase în 1erandă' B pierdut 7apca pe drum, p$ateU 3:a că0ut de pe capU Nu prea crede' Crede că Autangiul ăsta, lepădătura asta, jeg$sul ăla -$păit$r dintr:$ lume în alta, a lăsat basca inten-i$nat' Qtia că, dacă ?ac% se 1a nimeri pe drumul acesta, $ 1a găsi' Rin/nd 7apca la piept ca un Aan al lui Miller Par%er dem$nstr/nd respect pentru steag în timpul imnului na-i$nal, ?ac% închide $chiiUi se c$ncentrea0ă' E mai u7$r dec/t s:ar Ai a7teptat, dar bănuie7te că unele lucruri nu le ui-i nici$dată : cum să dec$je7ti $ p$rt$cală, cum să mergi pe bicicletă, cum să sari dintr:$ lume în alta' ,a un b'iat ca tine+"a oricum nu+i tr'b+un in ie*tin, îl aude pe 1echiul său prieten Speed+ Par%er 7i:n 1$cea lui Speed+ e:$ n$tă de ir$nie' Gn acela7i timp, sen0a-ia aceea de 1ertij se răsuce7te din n$u prin ?ac%' 2upă $ clipă, aude sunetul alarmant al unei ma7ini care se apr$pie' Pă7e7te în spate 7i, în acela7i timp, deschide $chii' Năre7te $ Ar/ntură dintr:un drum asAaltat : drumul 1ăii N$r)a+, dar'''
&8

Ln claJ$n tună 7i:un E$rd 1echi 7i prăAuit trece în tr$mbă pe l/ngă el, $glinda laterală din partea pasagerului -/7nind la mai pu-in de d$uă0eci de centimetri de nasul lui ?ac% Sa)+er' Ber cald, din n$u plin de 1agul, dar în-epăt$rul i0 al hidr$carburil$r, îi scaldă $brajii 7i Aruntea, dimpreună cu 1$cea indignată a unui c$pil de Aermier: V '''dracului din drum, g'oa$'333 V Nu:mi place să Aiu Aăcut gă$a0ă de:un abs$l1ent de la c$ada 1acii, 0ice ?ac% pe cea mai bună imita-ie a sa a 1$cii lui 5ichard 5a-i$nalu 7i, chiar dacă, pentru a Ai sigur, adaugă un Ba+haaa- b$mbastic, inima îi bubuie puternic' Mamă, apr$ape c:a sărit înap$i chiar în Aa-a timpuluiP /e rog, ?ack, scute"te+m', 0ice 5ichard' :i isat toata t'r'"enia3 ?ac% 7tie mai bine' Chiar dacă se uită de jur împrejur abs$lut uluit, mie0ul suAletului său nu e del$c uluit, nu, nici c/t negru sub unghie, încă are 7apca, pentru început : 7apca 4re)ers a lui T+ Marshall' Qi:ap$i, p$dul de peste p/r/ul Tamarac% e imediat după culmea următ$are' Gn cealaltă lume, cea în care iepuri uria7i -$păiau pe l/ngă tine, a mers pe j$s p$ate un %il$metru 7i jumătate' Gn aceasta, a parcurs cel pu-in "ase jumate' :"a a *ost 7nainte, î7i spune, a"a a *ost atunci c4nd ?ack@ a ea "ase ani3 54nd toat' lumea tr'ia 7n 5ali*ornia "i nimeni nu tr'ia altunde a3 2ar asta nu:i bine' Cum1a, nu e bine' ?ac% stă pe marginea drumului care era de păm/nt cu c/te1a secunde în urmă 7i care acum e de asAalt, stă 7i se uită în j$s la 7apca de baseball a lui T+ Marshall 7i încearcă să:7i dea seama ce mai eJact nu e bine 7i cum nu e bine, 7tiind că pr$babil nu:i 1a reu7i 7mecheria' T$ate acestea au A$st cu mult timp în urmă 7i, pe deasupra, s:a străduit mult să:7i îngr$ape e1ident bi0arele amintiri din c$pilărie încă de c/nd a1ea treispre0ece ani' Mai mult de jumătate din 1ia-a sa, cu alte cu1inte' F pers$ană nu:7i p$ate dedica a7a mult timp uitării, ap$i să p$cnească brusc din degete 7i să se a7tepte''' ?ac% p$cne7te din degete' Spune dimine-ii căldur$ase de 1ară: V Ce s:a înt/mplat c/nd ?ac%+ a1ea 7ase aniU Qi:7i răspunde singur la întrebare' V C/nd ?ac%+ a1ea 7ase ani, ta-i c/nta la saJ$A$n' 2ar ce înseamnă astaS V Nu ta-i, 0ice imediat ?ac%' Nu ta-i al meu3 2eJter M$rd$n' Piesa se numea Dadd@ Pla@ed the Horn, ta-i c/nta la saJ$A$n' Sau p$ate albumul' Stă ac$l$, clatină din cap, ap$i încu1iin-ea0ă' V 54nt'3 Ta-i c/ntă' /a)i c4nt' la saCo*on3
!

Qi a7a, pur 7i simplu, t$tu:i re1ine în amintire' 2eJter M$rd$n c/nt/nd la c$mbina stere$' ?ac%+ Sa)+er în spatele canapelei, juc/ndu:se cu taJiul său l$nd$ne0 de jucărie, a7a de mul-umit$r dat$rită greută-ii lui, care:l Aăcea cum1a să pară mai real dec/t $ jucărie' Tatăl lui 7i tatăl lui 5ichard discut/nd' Phil Sa)+er 7i M$rgan Sl$at' (nchipuie+)i ce+ar *i tipul 'sta dincolo, spusese unchiul M$rgan, iar aceea Ausese prima alu0ie pe care ?ac% Sa)+er $ prinsese despre Terit$rii' C/nd ?ac%+ a1ea 7ase ani, ?ac%+ a prins de 1este' Qi''' V C/nd ?ac%+ a a1ut d$ispre0ece ani, ?ac%+ chiar s+a dus ac$l$, spune el' Ridicol- tr/mbi-ea0ă Aiul lui M$rgan' De+a dreptul333 ba:haaaP''' ridicolHrmea$' s'+mi spui c' 7ntr+ade 'r au A$st oameni 7n cer2ar înainte ca ?ac% să:i p$ată spune 1ersiunii mentale a 1echiului său amic asta sau $rice altce1a, s$se7te $ altă ma7ină' Bceasta $pre7te l/ngă el' Lit/ndu:se bănuit$r pe geamul 7$Aerului ,eJpresia e una $bi7nuită, a aAlat ?ac%, 7i nu înseamnă nimic în sine. este El1ena M$rt$n, menajera lui Henr+ De+den' V Ce mama tutur$r sAin-il$r cau-i pe:acilea, ?ac% Sa)+erU îl întreabă ea' El îi $Aeră un 0/mbet' V N:am d$rmit prea bine, d$amnă M$rt$n' M:am g/ndit să Aac $ plimbărică 7i să:mi limpe0esc g/ndurile' V Qi:nt$tdeauna c/nd 1rei să:-i limpe0e7ti g/ndurile te plimbi prin r$uăU întreabă ea, c$b$r/nd pri1irea la jean7ii lui, care sunt u0i p/nă la genunchi 7i chiar pu-in mai sus' Te:ajută astaU V Se pare că m:am pierdut în pr$priile:mi g/nduri, se eJplică el' V B7a se pare, 0ice ea' Lrcă 7i:$ să te duc eu apr$ape p/nă acasă' 2$ar dacă, desigur, nu mai ai ni7te g/nduri de limpe0it' ?ac% simte ne1$ia să sur/dă' B A$st $ p$antă bună' Gi aminte7te de răp$sata lui mamă, de Aapt' ,C/nd $ întreba Aiul ei nerăbdăt$r ce a1eau la cină 7i c/nd 1a Ai ser1ită, Dil+ Ca1anaugh răspundea une$ri: I4ă7ini prăjite cu ceapă, budincă de 1/nt 7i s$s de aer la desert, 1in$ 7i ser1e7te:le la $ murătură jumate'K. V Cred că mai bine de:at/t nu $ să:mi limpe0esc a0i g/ndurile, 0ice el 7i dă $c$l bătr/nei T$+$ta mar$ a d$amnei M$rt$n' Pe scaunul pasagerului e:$ pungă mar$nie din care ies lucruri înArun0ite' ?ac% $ împinge în mijl$c, ap$i se a7a0ă'
&

V Nu 7tiu dacă cine se tre0e7te de diminea-ă departe ajunge, spune ea, p$rnind ma7ina, dar cumpărăt$rul care se tre0e7te de1reme ia cele mai bune 1erde-uri de la 5$+Ts, asta -i:$ p$t 0ice' Pe deasupra, îmi place s:ajung ac$l$ înaintea t/ndăl$7il$r' V T/ndăl$7i, d$amnă M$rt$nU Ea îi aruncă cea mai bună pri1ire suspici$asă, cu $chii $-eli-i la c$l-uri, cu c$l-ul drept al gurii lăsat în j$s de parcă ar Ai gustat ce1a acru' V Fcupă l$cul de la tejghea 7i discută despre Pescar înc$ace 7i Pescar înc$l$' Cine ar putea Ai, ce ar putea să Aie : un suede0 sau un p$l$ne0 sau un irlande0 : 7i desigur ce:i 1$r Aace ei c/nd 1a Ai prins, lucru care s:ar Ai înt/mplat deja de mult dacă la c/rma situa-iei s:ar Ai aAlat $ricine, numai cap:pătrat ăla de 2ale Milberts$n nu' B7a 0ic ei' E:u7$r să 1$rbe7ti c/nd stai cu curuT la căldurică pe tabure-ii lud 5$b S$derh$lm, c:$ cană de caAea într:$ m/nă 7i:$ g$g$a7ă:n cealaltă' 3$ a7a cred' Sigur, jumaT dintre ei au în bu0unaruT de la spate cecul de 7$maj, daT despre asta nu 1$r să 1$rbească' Tata $bi7nuia să 0ică: IBrată:mi un $m care:i prea bun să str/ngă A/nu:n iulie 7i:$ să:-i arăt unuT care n:$ să mi7te:un deget nici t$t restuT anului'K ?ac% se a7a0ă în scaunul pasagerului, cu genunchii pr$pti-i de b$rd, 7i pri1e7te drumul cum le răm/ne în urmă' #$r ajunge înap$i c/t ai clipi' Pantal$nii lui încep să se usuce 7i el se simte ciudat de lini7tit' Ducrul plăcut la El1ena M$rt$n este că nu trebuie să participi la discu-ie, pentru că ea:i bucur$asă să 1$rbească singură' Gi mai trece prin cam încă un lil+sm' 2espre $ pers$ană A$arte gure7ă ,unchiul M$rgan, de pildă., era înclinată să spună că limba lui cutare este Iprinsă la mijl$c 7i bate din ambele capeteK' El r/nje7te slab 7i ridică nepăsăt$r m/na ca să:7i ascundă gura de d$amna M' D:ar întreba ce e a7a c$mic, 7i el ce i:ar putea răspundeU Că t$cmai s:a g/ndit că limba ei e prinsă de la mijl$cU însă mai e c$mic 7i Aelul în care g/ndurile 7i amintirile se re1arsă înap$i' Nu ieri a încercat s:$ sune pe mama lui, uit/nd că e m$artăU Bsta i se pare acum un lucru pe care l:ar Ai Aăcut într:$ altă 1ia-ă' P$ate că era $ altă 1ia-ă' 2umne0eu 7tie că nu mai pare acela7i $m care a c$b$r/t diminea-ă din pat, temăt$r 7i d$minat de:un sentiment cel mai bine descris ca Aiind I$s/ndit$rK' Se simte cu ade1ărat în 1ia-ă pentru înt/ia $ară de c/nd''' ei bine, de c/nd 2ale Milberts$n l:a adus t$cmai pe drumul acesta, presupune el, 7i i:a arătat căsu-a Arum$asă care:i apar-inuse $dini$ară tatălui lui 2ale'

Gntre timp, El1ena M$rt$n turuie mai departe' V 2e7i recun$sc 7i că pr$Ait de $rice scu0ă pentru a ie7i din casă atunci c/nd începe cu M$ng$l$idul Nebun, 0ice ea' M$ng$l$idul Nebun e termenul cu care d$amna M$rt$n se reAeră la pers$najul 7$b$lanul din Cisc$nsin al lui Henr+' ?ac% încu1iin-ea0ă în-elegăt$r din cap, ne7tiind că peste pu-ine $re 1a înt/lni un indi1id a cărui p$reclă este Lngurul Nebun' Micile c$inciden-e ale 1ie-ii' V Gnt$tdeauna diminea-a de1reme î7i pune:n cap să:l Aacă pe M$ng$l$idul Nebun, 7i i:am spus: IHenr+, dacă treT să strigi a7a 7i să spui lucruri îngr$0it$are 7i:ap$i să pui mu0ica aia îngr$0it$are c/ntată de pu7ti care n:ar Ai trebui nici$dată lăsa-i să se apr$pie de $ tubă, darămite de:$ chitara electrică, de ce:$ Aaci diminea-a, c/nd 7tii că:-i strică t$t restul 0ileiUK Qi a7a e, se alege c:$ migrenă de patru $ri din cinci c/nd se preAace că este M$ng$l$idul Nebun 7i, p/nă dup:amia0ă, stă întins în d$rmit$r cu $ pungă de ghea-ă pe sărmana lui Arunte 7i, pe deasupra, în 0ilele alea nu îmbucă nimic la pr/n0' C/nd 1eriAic a d$ua 0i, une$ri masa de seară nu mai e : $ las înt$tdeauna în acela7i l$c în Arigider, dec/t dacă nu:mi spune el că 1rea să gătească singur :, dar de cele mai multe $ri e încă ac$l$ 7i chiar 7i c/nd nu mai e cred că une$ri $ aruncă d$ar la gun$i' ?ac% m$rmăie' Mai mult nu trebuie să Aacă' Cu1intele ei îl în1ăluie 7i el se g/nde7te la cum 1a pune tenisul într:$ pungă pentru d$1e0i, îl 1a m/nui cu cle7tii pentru A$c, iar c/nd $ să:l ducă la sec-ia de p$li-ie, lan-ul d$1e0il$r 1a începe' Se g/nde7te la cum trebuie să se asigure că nu mai e nimic în cutia de teni7i, 7i să arunce $ pri1ire la h/rtia de împachetat' Mai 1rea să 1eriAice 7i plicule-ele alea de 0ahăr' P$ate că e numele 1reunui restaurant imprimat sub p$0ele cu păsări' Qansele sunt mici, dar''' V 3ar el 0ice: I2$amnă M', nu mă p$t ab-ine' Gn unele 0ile mă tre0esc pur 7i simplu în pielea 7$b$lanului' Qi, chiar dacă plătesc pentru asta mai t/r0iu, am parte de at/ta bucurie c/t timp mă -ine pasa' F bucurie a7a marePK Qi i$ l:am întrebat, i:am 0is: ILnde:i bucuria într:$ mu0ică despre c$pii care 1$r să:7i $m$are părin-ii 7i să măn/nce Aetu7i 7i să Aacă seJ cu animaleK : despre asta era 1$rba într:unuT dintre c/ntecele alea, ?ac%, am au0it limpede ca bună 0iua : K7i t$ate aleaUK l:am întrebat, 7i el a 0is''' H$pa, uite c:am ajuns' Bu ajuns într:ade1ăr la aleea care $Aeră acces spre casa lui Henr+' Mai departe cu cinci sute de metri se 1ede ac$peri7ul l$cuin-ei lui ?ac%' Cami$neta sa 5am sc/nteia0ă senină în Aa-a casei' Nu:7i 1ede 1eranda, cu
;

siguran-ă nu p$ate 1edea $r$area care 0ace pe sc/ndurile ei, a7tept/nd să Aie cură-ată de cine1a' Să Aie cură-ată în numele decen-ei' V /e+a" putea duce chiar p/nă acasă, 0ice ea' Chiar, ce:ar Ai să te ducU ?ac%, g/ndindu:se la tenisul 7i la mir$sul de salam putred din jurul lui, 0/mbe7te, clatină din cap 7i deschide iute p$rtiera pasagerului' V Se pare că t$tu7i mai am ni7te g/nduri de limpe0it, spune' Eemeia se uită la el cu acea eJpresie de suspiciune nemul-umită care de Aapt este, suspectea0ă ?ac%, iubire' Ea 7tie că ?ac% a luminat 1ia-a lui Henr+ De+den 7i, Aie 7i numai pentru asta, el crede că ea îl iube7te' Gi place să spere asta, în $rice ca0' Gi trece prin g/nd că Aemeia n:a spus nimic despre 7apca de baseball pe care $ are în m/nă, dar de ce s:$ AacăU Gn această parte de lume, $ricine are cel pu-in patru asemenea 7epci' P$rne7te de:a lungul drumului, cu părul Alutur/nd ,0ilele c/nd î7i Aăcea Ari0uri Aistichii la Che0:Chet pe 5$de$ 2ri1e au trecut demult : aici suntem în -inutul C$ulee 7i, c/nd î7i aminte7te t$tu7i de păr, se lasă tuns de bătr/nul Herb 5$eper de pe Chase Street, de l/ngă Bm1ets., cu pas lung 7i nepăsăt$r ca de băiat' 2$amna M$rt$n se apleacă pe geam 7i strigă după el: V Schimbă:-i jean7ii ăia, ?ac%P 3mediat ce intri în casăP Nu:i lăsa să se u7te pe tineP B7a începe artritaP El ridică $ m/nă Aără să se înt$arcă 7i strigă înap$i: V B7a:iP Cinci minute mai t/r0iu, merge din n$u pe pr$pria sa alee din Aa-a casei' Cel pu-in $ 1reme, teama 7i depresia l:au părăsit' Da Ael 7i surescitarea, ceea ce:i $ u7urare' Lltimul lucru de care are ne1$ie un -$pilist e să intre 1al1/rtej într:$ anchetă în stare de surescitare' C/nd 0ăre7te cutia din 1erandă : 7i h/rtia de ambalaj, 7i penele, 7i tenisul de c$pil, să nu uităm de asta : ?ac% se înt$arce cu g/ndul la d$amna M$rt$n cit/ndu:l pe acel mare în-elept Henr+ De+den' 6u m' pot ab)ine3 (n unele $ile m' tre$esc pur "i simplu 7n pielea "obolanului3 Ki, chiar dac' pl'tesc pentru asta mai t4r$iu, am parte de at4ta bucurie c4t timp m' )ine pasa3 > bucurie at4t de mareF bucurie at/t de mare' ?ac% a sim-it 7i el asta din c/nd în c/nd în calitate de detecti1, une$ri în timp ce ancheta scena unei crime, cel mai adesea în 1reme ce chesti$na un mart$r care 7tia mai mult dec/t el sau ea spunea''' iar asta e ce1a ce ?ac% Sa)+er 7tie apr$ape înt$tdeauna, ce1a ce adulmecă' Presupune că 7i dulgherii simt bucuria aceea c/nd lucrea0ă de$sebit de bine, arhitec-ii c/nd liniile sunt trasate Pe plan eJact cum
<

trebuie' Singura pr$blemă e că cine1a din Erench Danding ,p$ate din unul dintre $ra7ele dimprejur, dar ?ac% paria0ă pe Erench Danding. încearcă bucuria aceea ucig/nd c$pii 7i m/nc/nd păr-i din c$rpu7$arele l$r' Cine1a din Erench Danding, din ce în ce mai des, se tre0e7te în pielea Pescarului' ?ac% intră în casă pe u7a din spate' Se $pre7te în bucătărie să ia $ cutie cu pungu-e de mari dimensiuni, d$uă pungi pentru gun$i, un Aăra7 7i mătura de paie' 2eschide c$mpartimentul pentru Aăcut ghea-ă al Arigiderului 7i umple una dintre pungile menajere cu jumătate dintre cuburi : în ceea ce:l pri1e7te pe ?ac% Sa)+er, sărmanul pici$r al 3rmei Ereneau era apr$ape putre0it' 2ă Auga în studi$ul său, de unde ia un carne-el cu A$i galbene, un mar%er negru 7i:un piJ' Gn li1ing, ia perechea mai scurtă de cle7ti pentru A$c' Qi, c/nd se înt$arce în 1erandă, 7i:a lăsat în linii mari identitatea secretă de ?ac% Sa)+er de$parte' Sunt un K>P8,8S/, î7i spune, 0/mbind' :p'r'tor al modului de ia)' american, prieten al ciungilor, ologilor "i mor)ilor3 Bp$i, uit/ndu:se în j$s la tenisul înc$njurat de de0gustăt$rul lui n$ri7$r de put$are, 0/mbetul i se 7terge de pe Aa-ă' Simte $ d$0ă din necuprinsul mister pe care l:am sim-it 7i n$i atunci c/nd am dat peste 3rma în restaurantul aband$nat dăr/mat' #a Aace t$t ce 1a putea să $n$re0e această rămă7i-ă, eJact cum am Aăcut 7i n$i t$t ce am putut ca să $n$răm c$pilul' Se g/nde7te la aut$psiile la care a asistat, la ade1ărata s$lemnitate care se ascunde în spatele glumel$r 7i cru0imil$r de măcelărie' V 3rma, tu e7tiU întreabă cu 1$ce j$asă' 2acă e7ti tu, ajută:mă acum' #$rbe7te:mi' E timpul ca m$r-ii să:i ajute pe cei 1ii' Eără să se g/ndească la ce Aace, ?ac% î7i sărută degetele 7i aruncă sărutul în j$s, spre tenis' G7i spune: &i+ar pl'cea s'+l omor pe omul : sau *iin)a + care a *'cut asta3 S'+l sp4n$ur de m4ini, iu "i url4nd, 7n reme ce+"i umple pantalonii3 S'+l trimit pe cealalt' lume 7n putoarea propriei sale de9ec)ii3 2ar astAel de g/nduri nu sunt $n$rabile, 7i el le alungă' Prima pungu-ă e pentru tenisul cu rămă7i-a de pici$r înăuntru' E$l$se7te cle7tii' Sigilea0ă pungu-a' Scrie data pe ea cu mar%erul' N$tea0ă Aelul d$1e0ii în carne-el cu piJul' Pune:l în punga menajeră în care se aAlă ghea-a'
>

B d$ua e pentru 7apcă' Nu e ne1$ie de cle7ti la asta6 a atins deja $biectul' Gl pune în pungu-ă' F sigilea0ă' Scrie data, n$tea0ă Aelul d$1e0ii în carne-el' B treia pungu-ă e pentru h/rtia mar$ de împachetat' F -ine $ clipă în lumină cu cle7tii, eJamin/nd timbrele Aalse' Sub Aiecare imagine scrie P5F2LS 2E d$min$, nimic mai mult' Niciun nume de restaurant, nimic de Aelul ăsta' Gn pungu-ă cu ea' Sigilea0:$' Scrie data' N$tea0ă Aelul d$1e0ii' Bdună penele cu mătura 7i Aăra7ul 7i le pune în a patra pungu-ă' Gn cutie mai sunt c/te1a pene' 3a cutia cu cle7tii, aruncă penele dinăuntru în Aăra7, după care inima îi Aace un salt mare în piept, păr/nd să se l$1ească de cutia t$racică precum un pumn' E ce1a scris pe Aundul cutiei' B A$st A$l$sit acela7i mar%er Sharpie pentru a alcătui acelea7i litere nesigure' Qi $ricine le:ar Ai scris 7tie cui se adresa' Nu lui ?ac% Sa)+er cel din eJteri$r6 dacă ar Ai A$st a7a, el : Pescarul : i s:ar Ai adresat Aără:nd$ială cu H$ll+)$$d' Mesajul acesta este adresat $mului dinlăuntru 7i c$pilului care a eJistat înainte ca ?ac% IH$ll+)$$dK Sa)+er să Ai A$st măcar c$nceput ca idee' GNCEB5CO DB NEP5ET3NLT TOL, PESCB5LD' E2TS EBTS BN2 2FMS, RFP3D3STLDE'

V Neprieten, murmură ?ac%' 2a' E$l$sindu:se de cle7ti, ridică de j$s cutia 7i:$ pune în a d$ua pungă menajeră6 nu are pungu-e pentru d$1e0i suAicient de mari pentru ea' Bp$i str/nge t$ate d$1e0ile l/ngă el într:$ grămăj$ară $rd$nată' Treaba asta arată înt$tdeauna la Ael, de$p$tri1ă sinistră 7i pr$0aică, A$t$graAiile acelea pe care le 1edeai în re1istele despre crime ade1ărate' Se duce înăuntru 7i A$rmea0ă numărul lui Henr+' Se teme că:i 1a răspunde d$amna M$rt$n, însă cel care ridică recept$rul e chiar Henr+, sla1ă cerului' Pasa lui de:acum de 7$b$lanism aparent i:a trecut, de7i nu întru t$tul6 chiar 7i la teleA$n, ?ac% aude bubuitul 7i 0ăngănitul slab al Ichitarel$r electriceK' Cun$a7te bine EdTs Eats, spune Henr+, dar de ce l:ar interesa pe ?ack un l$c ca acelaU V Nu:i dec/t $ dăr/mătură acum6 Ed Milberts$n a murit destul de demult 7i unii $ameni din Erench Danding ar spune că asta:i $
@

binecu1/ntare, ?ac%' D$cul ăla era un AieA al pt$mainei' F durere de st$mac în a7teptare' Te:ai Ai a7teptat să:l închidă c$misia de sănătate publică, dar Ed a1ea rela-ii' Pe 2ale Milberts$n, de eJemplu' V Erau rudeU întreabă ?ac% 7i, c/nd Henr+ răspunde cu un: IEutu:i, sigur că daK, un lucru pe care prietenul lui nu l:ar spune nici$dată în m$d n$rmal, ?ac% în-elege că, de7i Henr+ s:ar putea să Ai scăpat de data asta de migrenă, 7$b$lanul acela încă:i mai aleargă prin minte' ?ac% a mai au0it Ar/nturi asemănăt$are din Me$rge 5athbun i1indu:se din c/nd în c/nd, nea7teptate eJultări rubic$nde ie7ite din g/tlejul slab al lui Henr+, 7i mai e 7i Aelul în care Henr+ î7i ia dese$ri rămas:bun, arunc/nd c/te:un Ding+dong sau Hodoronc+tronc peste umăr: acela nu:i dec/t 7eicul, 7armul, 7$cul ie7ind la supraAa-ă pentru $ gură de aer' V Lnde se aAlă, mai eJactU întreabă el' V E greu de spus, răspunde Henr+' Bcum pare pu-in iritat' V Pe l/ngă maga0inul ăla cu unelte agric$le''' M$lt0TsU 2in cate îmi amintesc, aleea e a7a lungă că ai putea:$ numi de Aapt drum de acces' 3ar dac:$ eJistat 1re$dată un indicat$r, a dispărut demult' C/nd Ed Milberts$n 7i:a 1/ndut ultimul chili:d$g plin de micr$bi, ?ac%, tu pr$babil că era în clasa înt/i' 2espre ce:i 1$rbaU ?ac% 7tie că ceea ce se g/nde7te să Aacă este ridic$l judecat după standardele in1estigat$rii n$rmale : nu p$-i să:l in1i-i pe un ci1il la $ scenă a crimei, mai ales nu la scena unui $m$r : însă aceasta nu:i $ in1estiga-ie n$rmală' Bre $ d$1adă pusă bine la păstrare pe care a recuperat:$ dintr:$ altă lume, c/t de an$rmal e astaU Sigur că p$ate găsi demult suc$mbatul l$cal EdTs Eats6 cine1a de la M$lt0Ts îi 1a arăta Aără:nd$ială în ce direc-ie s: $ ia' 2ar''' V Pescarul t$cmai mi:a trimis unul dintre teni7ii 3rmei Ereneau, spune ?ac%' Cu pici$rul 3rmei încă:n el' Prima reac-ie a lui Henr+ este $ inspira-ie pr$Aundă, tăi$asă' V Henr+U Te sim-i bineU V 2a' #$cea bărbatului e aAectată de 7$c, dar stăp/nită' V Ce îngr$0it$r pentru Aată 7i mama ei' Eace $ pau0ă' V Qi pentru tine' Pentru 2ale' Bltă pau0ă' V Pentru $ra7ul ăsta' V 2a'
"

V ?ac%, 1rei să te duc eu la EdTsU Henr+ p$ate Aace asta, ?ac% 7tie' Simplu ca bună 0iua' H$d$r$nc:tr$nc' Qi să Aim seri$7i : de ce l:a sunat pe Henr+U V 2a, răspunde el' V Bi sunat la p$li-ieU V Nu' > s' m' 7ntrebe de ce nu, iar eu ce+o s'+i spun1 5' nu reau ca Bobb@ Dulac, /om ,und "i to)i ceilal)i s' se *4)4ie pe+acolo, s'+"i amestece mirosurile cu cel al *'pta"ului, p4n' s' am oca$ia s'+l miros eu 7nsumi1 5' nu am 7ncredere c' reunul dintre ei nu a da totul peste cap, "i aici m' re*er inclusi la Dale1 2ar Henr+ nu:l întreabă' V F să a7tept la capătul aleii, spune el' Spune:mi d$ar c/nd' ?ac% î7i calculea0ă lucrurile pe care le mai are de Aăcut cu d$1e0ile, lucruri care 1$r sA/r7i prin d$sirea tutur$r în cutia căruci$rului de Pe platA$rma cami$netei sale' G7i aminte7te să ia cu el m$bilul, care de $bicei nu Aace dec/t să stea pe sup$rtul de încărcare din bir$u' F să trebuiască să anun-e despre cele înt/mplate imediat ce 1a Ai 1ă0ut rămă7i-ele 3rmei la Aa-a l$cului 7i 1a Ai terminat acea 1itală primă cercetare a scenei' Bp$i, 2ale 7i băie-ii lui n:au dec/t să 1ină' Să aducă 7i AanAara liceului cu ei, dacă $ să 1rea' Bruncă $ pri1ire la ceasul de la încheietura m/inii 7i 1ede că e apr$ape $pt' Cum de s:a Aăcut at/t de t/r0iu a7a de1remeU 2istan-ele sunt mai scurte în celălalt l$c, asta:7i aminte7te, dar $are 7i timpul se scurge mai repedeU Sau, pur 7i simplu, să Ai pierdut el sim-ul trecerii luiU V #in la $pt 7i un sAert, spune' 3ar c/nd ajungem la EdTs Eats, tu $ să răm/i în cami$neta mea ca un băiat cuminte p/nă ce:$ să:-i spun că p$-i să c$b$ri' V Bm în-eles, mon capitaine3 V 2ing:d$ng' ?ac% pune recept$rul în Aurcă 7i se înt$arce în 1erandă' Ducrurile nu 1$r merge a7a cum speră ?ac%' Nu 1a a1ea parte de acea primă pri1ire clară 7i nu 1a sim-i mir$sul' 2e Aapt, p/nă:n după:amia0a aceasta, situa-ia în Erench Danding, deja 1$latilă, 1a Ai pe punctul de:a scăpa de sub c$ntr$l' 2e7i sunt mul-i Aact$ri care ac-i$nea0ă aici, principala cau0ă a acestei ultime escaladări 1a Ai Lngurul Nebun'
9

Gn această p$reclă se regăse7te $ d$0ă bună de um$r pr$1incial, cum ar Ai să:i spui Aunc-i$narului c$steli1 de la bancă ?$e Lria7ul sau pr$prietarului de librărie purtăt$r de $chelari triA$cali Fchi de #ultur' Brn$ld Hrab$)s%i, la înăl-imea sa de un metru 7apte0eci 7i la cele 7ai0eci 7i $pt de %il$grame, este cel mai pirpiriu bărbat de pe statul de plată al lui 2ale Milberts$n' 2e Aapt, este cea mai pirpirie persoan' de pe statul de plată al lui 2ale, căci 7i 2ebbie Bnders$n, 7i Pam Ste1ens îl depă7esc în greutate 7i în înăl-ime ,la un metru $pt0eci 7i cinci, 2ebbi ar putea m/nca papară de pe capul lui Brn$ld Hrab$)s%i.' Lngurul Nebun este de asemenea un tip apr$ape in$Aensi1, genul de indi1id care:7i t$t cere iertare că dă amen0i indiAerent de c/te $ri 2ale i:a spus că asta:i $ p$litică A$arte găun$asă, 7i care se 7tie că î7i începe inter$gat$riile cu eJpresii neAericite precum: Scu$a)i+m', dar m' 7ntrebam333 Prin urmare, 2ale îl -ine la bir$u cat mai mult p$sibil, sau în centru, unde:l cun$a7te t$ată lumea 7i maj$ritatea îl tratea0ă cu un respect absent' Eace turul gimna0iil$r din district în pielea FAi-erului Prieten$s' Micu-ii, ne7tiind că primesc primele l$r lec-ii despre eAectele n$ci1e ale dr$guril$r de la Lngurul Nebun, îl ad$ră' C/nd -ine discursuri mai gra1e despre dr$guri, băutură 7i c$nducere imprudentă la liceu, pu7tii m$-ăie sau 7i trimit bile-ele, de7i cred că ma7ina pe care $ c$nduce, cumpărată din banii pr$gramului 2B5E de instruire cetă-enească în 7c$li : un P$ntiac j$s, luci$s, pe p$rtierele căruia scrie SPLNER3 NL : este A$arte mi7t$' Lna peste alta, $Ai-erul Hrab$)s%i este cam la Ael de capti1ant ca un sand1ici cu t$n, Aără mai$ne0ă' 2ar în anii 7apte0eci, 1ede-i 1$i, a A$st un aruncăt$r:minune la echipa St D$uis 7i:ap$i la Kansas Cit+ 5$+als, un indi1id *oarte înAi$răt$r, nimic de 0is, 7i numele lui era Bl Hrab$s%+' Gn l$c să intre de pe tu7ă cum Aac t$-i jucăt$rii, el intra cu pa7i -an-$7i, 7i, înainte să înceapă j$cul ,de $bicei în repri0a a n$ua, c/nd ba0ele sunt pline:$chi 7i j$cul e la ap$geu., Bl Hrab$s%+ se înt$rcea cu spatele la ad1ersar, lăsa pri1irea în păm/nt, str/ngea pumnii 7i l$1ea $ dată, A$arte tare, în aer cu ei, ridic/ndu:7i m$ralul' Bp$i se înt$rcea cu Aa-a 7i începea să arunce mingi cu ade1ărat rapide, dintre care multe la c/-i1a centimetri de bărbiile cel$r cu b/ta în m/nă' Era desigur numit Lngurul Nebun, 7i p/nă 7i un $rb 1edea că era cel mai bun aruncăt$r din liga pr$Aesi$nistă' Qi desigur că Brn$ld Hrab$)s%i e cun$scut acum, trebuie să Aie cun$scut, drept Lngurul Nebun' Gn urmă cu c/-i1a ani, a încercat chiar 7i să:7i lase $ musta-ă a la Eu Manchu, a7a cum a1ea Aaim$sul aruncăt$r' 2ar în 1reme ce musta-a lui Bl Hrab$s%+ era la
8

Ael de înAi$răt$are ca însemnele de ră0b$i Nulu, a lui Brn$ld pr$1$ca d$ar chic$teli : $ asemenea musta-ă să apară pe chipul acela blajin de c$ntabil, numai imagina-i:1ăP :, a7a că 7i:a ras:$' Lngurul Nebun din Erench Danding nu e:un tip rău6 Aace at/t cat in stă în puteri 7i, în împrejurări n$rmale, asta înseamnă at/t c/t trebuie' Gnsă acestea nu sunt 0ile n$rmale în Erench Danding, acestea sunt alunec$asele 0ile ale alunecării, 0ilele abbalah:$p$panaJ, 7i el este eJact genul de $Ai-er de care se teme ?ac%' 3ar în această diminea-ă, el chiar dacă Aără să 1rea, 1a Aace dintr:$ situa-ie rea una mult mai rea' Bpelul de la Pescar 1ine pe teleA$nul de urgen-e 8&& la $pt 7i 0ece diminea-a, în timp ce ?ac% termină de luat n$ti-e în carne-elul său cu A$i galbene 7i Henr+ merge încet spre capătul aleii sale, mir$sind diminea-a de 1ară cu mare plăcere în p$Aida umbrei pe care 1e7tile lui ?ac% a aruncat:$ peste mintea sa' Spre de$sebire de unii dintre $Ai-eri ,4$bb+ 2ulac, de pildă., Lngurul Nebun cite7te teJtul de l/ngă teleA$nul de urgen-e cu1/nt cu cu1/nt' B5NFD2 H5B4FCSK3: 4ună, aici 2epartamentul de P$li-ie Erench Danding, $Ai-erul Hrab$)s%i la teleA$n' B-i A$rmat 8&&' B1e-i $ urgen-ăU ASunet ininteligibil333 dres de oce1T B'H': Bl$U Bici $Ai-erul Hrab$)s%i, pe linia 8&&' B1e-i''' BPEDBNT: Salut, cur belit' B'H': Cine 1$rbe7teU B1e-i $ urgen-ăU B': #$i a1e-i $ urgen-ă' Nu eu' #$i' B'H': Cu cine 1$rbesc, 1ă r$gU B': Cu cel mai gr$a0nic c$7mar al tău' B'H': 2$mnule, 1ă p$t cere să 1ă declina-i identitateaU B': Bbbalah' Bbbalah:dun' A/ranscriere *onetic'3T B'H': 2$mnule, nu''' B': Sunt Pescarul' A/'cere3T B': Care:i pr$blemaU E7ti speriatU B7a 7i trebuie' B'H': 2$mnule' B, d$mnule' EJistă pedepse pentru Aalse''' B': EJistă bice:n iad 7i lan-uri în 7ai$l' A:pelantul s+ar putea s'3 spun' Seol.3T B'H': 2$mnule, dacă mi:a-i putea spune numele'''
;!

B': Numele meu este legiune' Numărul meu este mult' Sunt un 7$b$lan sub p$deaua uni1ersului' 5$bert Er$st a spus asta' A:pelantul r4de3T B'H': 2$mnule, dacă răm/ne-i la aparat, 1i:l p$t da pe 7eAul meu' B': Taci 7i cască urechile, cur belit' Se înregistrea0ă ce 0icU Sper că da' B7 putea be7teli A:pelantul s+ar putea s' spun' %bruia., dar cu 4ntul e indistinct3T dacă a7 1rea, dar nu 1reau asta' B'H': 2$mnule, eu''' B': Dinge:mi scr$tuT, maimu-ă' Bm lăsat una 7i m:am săturat să a7tept s: $ găsi-i' Gncerca-i la EdTs Eats and 2$gs' S:ar putea să Aie pu-in putridă acuT, daT c/nd era n$uă, era A$arte A:pelantul prelunge"te litera r, trans*orm4nd cu 4ntul 7n %*oarrrte.T gust$asă' B'H': Lnde sunte-iU Cine 1$rbe7teU E cum1a $ glumă''' B': Spune:i -$pilistului că:l salut' C/nd a început apelul, pulsul Lngurului Nebun î7i 1edea perAect lini7tit de cele 7ai0eci 7i $pt de bătăi n$rmale pe minut' C/nd se încheie la $pt 7i d$uăspre0ece minute, ceas$rnicul lui Brn$ld Hrab$)s%i a lua:$ ra0na' E palid' Da jumătatea apelului, s:a uitat la aAi7ajul cu identitatea apelantului 7i a n$tat numărul de ac$l$ cu $ m/nă care îi tremura at/t de tare, înc/t ciArele s:au lăbăr-at în sus 7i:n j$s pe trei r/nduri în carne-el' C/nd Pescarul închide 7i el aude sunetul liniei libere, Hrab$)s%i e at/t de tulburat, că încearcă să sune înap$i de pe teleA$nul r$7u, uit/nd că 8&& permite d$ar primirea de apeluri' 2egetele sale l$1esc carcasa de plastic neted a teleA$nului 7i aruncă recept$rul în Aurcă, înjur/nd speriat' Se uită la el de parcă l:ar Ai mu7cat' Hrab$)s%i apucă recept$rul teleA$nului negru de l/ngă cel pentru 8&&, dă să A$rme0e numărul de la care a A$st sunat, însă degetele îl trădea0ă 7i nimeresc d$uă ciAre de$dată' 4ărbatul înjură din n$u, 7i T$m Dund, trec/nd pe:ac$l$ cu $ cană de caAea, spune: V Care:i pr$blema, BrnieU V Cheamă:l pe 2aleP strigă Lngurul Nebun, speriindu:l pe T$m at/t de tare, că:7i 1arsă caAea peste degete' Spune:i să 1ină aici acumaV Ce dracuT te:a apu''' V :5H&:, *ir+ar s' *ieT$m se mai uită $ clipă la Hrab$)s%i, cu $chi mari, cu spr/ncenele ridicate, ap$i se duce să:i spună lui 2ale că Lngurul Nebun Pare să Ai înnebunit de:ade1ăratelea'
;&

C/nd încearcă a d$ua $ară, Hrab$)s%i reu7e7te să A$rme0e numărul' Sună' Qi mai sună de c/te1a $ri' 2ale Milberts$n apare, -in/nd 7i el în m/nă $ cană de caAea' Sub $chi are umbre întunecate, iar liniile de la c$l-urile gurii sale sunt mult mai pr$nun-ate ca de $bicei' V BrnieU Care:i''' V Bscultă ultima c$n1$rbire teleA$nică, 0ice Brn$ld Hrab$)s%i' Cred că era''' al$P Bcest din urmă cu1/nt iese lătrat' 4ărbatul se apleacă în Aa-ă în spatele mesei de dispecerat 7i împră7tie h/rtiile care înc$tr$' V Bl$, cu cine 1$rbescU Bscultă' V E p$li-ia, uite cine e' FAi-erul Hrab$)s%i, EDP2' Bcuma spune:mi tu' Cine e7tiU 2ale, între timp, 7i:a pus că7tile pe cap 7i ascultă, cu gr$a0ă cresc/ndă, cel mai recent apel 1enit pe Airul de 8&& al Erench Dandingului' Dumne$eule mare, î7i spune' Primul său impuls : primul abs$lut : este să:l sune pe ?ac% Sa)+er 7i să:i ceară ajut$rul' Să:l ceară 7n gura mare, ca un c$pila7 cu m/na prinsă la u7ă' Bp$i î7i spune să:7i 1ină în Aire, că asta e dat$ria lui, că:i place sau nu, 7i:ar Ai bine să:7i 1ină în Aire 7i să:ncerce s:$ Aacă' Pe deasupra, ?ac% s:a dus la Brden cu Ered Marshall s:$ 1i0ite0e pe s$-ia nebună a lui Ered' Cel pu-in, ăsta era planul' P/nă una:alta, p$li-i7tii se adună în jurul bir$ului de recep-ie: Dund, Tcheda, Ste1ens' Ce 1ede 2ale c/nd se uită la ei e d$ar $chi mari 7i Ae-e palide, uluite' 3ar cei de pe terenU Cei aAla-i acum în aAara ser1iciuluiU 2el$c mai bine' Cu eJcep-ia lui 4$bb+ 2ulac, del$c mai bine' Simte disperare 7i, t$t$dată, $r$are' F, ăsta:i un c$7mar' Ln cami$n Aără Ar/ne rul/nd pe deal în j$s către curtea agl$merată a unei 7c$li' G7i dă j$s că7tile, Aăc/ndu:7i $ tăietură mică l/ngă ureche Aără să simtă' V 2e unde a 1enitU îl întreabă pe Hrab$)s%i' Lngurul Nebun a închis teleA$nul 7i acum nu Aace dec/t să 7adă ac$l$, înmărmurit' 2ale îl prinde de umeri 7i:l scutură' De unde a enit1 V 2e la ":Ele1en, răspunde Lngurul Nebun, 7i 2ale îl aude pe 2ann+ Tcheda cum icne7te' Nu A$arte departe de l$cul unde a dispărut bicicleta băiatului Aamiliei Marshall, cu alte cu1inte' T$cmai am discutat cu d$mnul 5ajan Patel, 1/n0ăt$rul din tura de 0i' Spune că numărul c$respunde cu teleA$nul public din Aa-a maga0inului'
;

V B 1ă0ut cine a l:a A$l$sitU V Nu' Era în spate, prelua $ li1rare de bere' V E7ti sigur că Patel însu7i nu a''' V Mda' Fmul are accent indian' Pr$nun-at' Tipul de la 8&&''' 2ale, l:ai au0it 7i tu' Părea să Aie oricine3 V Ce se înt/mplăU întreabă Pam Ste1ens' Gnsă are $ bănuială6 cu t$-ii au' T$tul e $ chestiune de detalii' Ce s:a înt/mplatU Pentru că e cea mai rapidă cale de a:i inA$rma, 2ale pune din n$u înregistrarea c$n1$rbirii teleA$nice, de data asta pe diAu0$r' Gn tăcerea împietrită care urmea0ă, 2ale spune: V Mă duc la EdTs Eats' T$m, tu 1ii cu mine' V 2a, d$muleP 0ice T$m Dund' Pare apr$ape b$lna1 de înc/ntare' V Să mai 1ină după mine alte patru patrule' Mare parte din mintea lui 2ale e înghe-ată6 treburile acestea pr$cedurale patinea0ă ame-it$r pe ghea-ă' &' descurc bine cu procedura "i organi$area, î7i spune' :m pu)ine probleme numai cu prinderea blestematului 'luia de uciga" psihopat3 V T$ate perechile' 2ann+, tu 7i Pam în prima' Pleca-i la cinci minute după mine 7i T$m' Cinci minute numărate la secundă, 7i Aără gir$Aar sau sirenă' F să păstrăm tăcerea at/t c/t putem' 2ann+ Tcheda 7i Pam Ste1ens se uită unul la celălalt, încu1iin-ea0ă, ap$i îl pri1esc din n$u pe 2ale' 2ale se uită la Brn$ld ILngurul NebunK Hrab$)s%i' Mai alege trei perechi, încheind cu 2it ?espers$n si 4$bb+ 2ulac' 4$bb+ e singurul de care într:ade1ăr e ne1$ie să Aie ac$l$6 ceilal-i sunt d$ar ca $ asigurare 7i : să dea 2$mnul să nu Aie necesar : pentru c$ntr$lul mul-imii' T$-i 1$r trebui să p$rnească la inter1ale de cinci minute' V Dasă:mă 7i pe mine să 1in, se r$agă Brnie Hrab$)s%i' Haide, 7eAuT, ce spuiU 2ale deschide gura să spună că 1rea ca Brnie să răm/nă pe p$0i-ie, dar ap$i 1ede pri1irea plină de speran-ă din $chii aceia caAenii, ap$7i' P/nă 7i:n pr$Aunda sa nelini7te, 2ale nu se p$ate $pri să nu reac-i$ne0e la asta, măcar pu-in' Pentru Brnie, 1ia-a de p$li-ist înseamnă prea des să stea pe tr$tuar atunci c/nd parada trece pe stradă' Halal parad', î7i spune el' V Să:-i 0ic cum Aacem, Bm, spune el' C/nd termini cu teleA$anele, sun: $ pe 2ebbi' 2acă $ c$n1ingi să stea în l$cul tău la sec-ie, p$-i 1eni la EdTs'
;;

Brn$ld clatină bucur$s din cap 7i 2ale apr$ape că 0/mbe7te' Lngurul Nebun $ 1a aduce pe 2ebbi la sec-ie p/nă la n$uă 7i jumătate, bănuie7te el, chiar dacă 1a trebui s:$ t/rască de păr ca Blle+ F$p, pers$najul de ben0i desenate' V Cu cine Aac pereche, 2aleU V #in$ singur, 0ice 2ale' Cu ma7ina pr$gramului 2B5E, ce 0iciU 2ar, Brnie, dacă părăse7ti bir$ul ăsta Aără să:-i -ină cine1a l$cul din clipa c/nd ai plecat, de m/ine p$-i să:-i cau-i alt ser1iciu' V F, nu:-i Aace griji, 0ice Hrab$)s%i 7i, ungur sau nu, cu t$ată surescitarea lui 1$rbe7te ca un 01e:de0' Qi nici nu:i surprin0ăt$r lucrul ăsta, dat Aiind că Centralia, unde a crescut, a A$st cun$scut $dini$ară ca S)ede T$)n, Fra7ul Suede0' V Haide, T$m, 0ice 2ale' F să luăm trusa de d$1e0i în''' V Oă''' QeAuTU V 5e+i, BrnieU #r/nd să spună, desigur: Ce mai e acum1 V Să:i sun pe tipii ăia de la p$li-ia statală, 4r$)n 7i 4lac%U 2ann+ Tcheda 7i Pam Ste1ens puAnesc' T$m 0/mbe7te' 2ale nu Aace nici una, nici alta' 3nima sa, de7i micită, se mic7$rea0ă 7i mai mult' Suntem 7n casa piticilor, doamnelor "i domnilor : speran)ele *alse sunt la st4nga, cau$ele pierdute la dreapta3 Hltima oprire, toat' lumea a*ar'3 Perr+ 4r$)n 7i ?eAA 4lac%' B uitat de ei, ce ciudat' 4r$)n 7i 4lac%, care acum apr$ape cu siguran-ă că:i 1$r lua ca0ul' V Sunt încă la Paradise M$tel, c$ntinuă Lngurul Nebun, de7i cred că tipul de la E43 s:a înt$rs în Mil)au%ee' V Eu''' V Qi districtul, $ -ine Lngurul una 7i bună' Să nu uităm de ei' #rei să sun mai înt/i la medicina legală sau după Aurg$neta de prele1are a d$1e0il$rU Eurg$neta de prele1are a d$1e0il$r e un E$rd Ec$n$line albastru, echipat cu de t$ate, de la ghips cu uscare rapidă pentru prele1area amprentel$r de r$-i 7i p/nă la un studi$ 1ide$ ambulant' Ducruri la care P$li-ia Erench Danding nu 1a a1ea nici$dată acces' 2ale răm/ne l$cului, cu capul în păm/nt, uit/ndu:se deprimat la p$dea' Gi 1$r lua ca0ul' Bsta e limpede cu Aiecare cu1/nt pe care:l r$ste7te Hrab$)s%i' Qi, brusc, î7i d$re7te să Aie numai 7i numai al lui' Fric/t de mult îl ură7te 7i $ric/t de tare îl sperie, 1rea ca0ul din t$ată inima' Pescarul
;<

e un m$nstru, însă nu e un m$nstru al districtului, un m$nstru al statului sau un m$nstru al 4ir$ului Eederal de 3n1estiga-ii' Pescarul e un m$nstru al Erench Dandingului, m$nstrul lui Dale !ilbertson, 7i el 1rea să păstre0e ca0ul din m$ti1e ce n:au nici:$ legătură cu prestigiul pers$nal 7i nici chiar cu pr$blema practică a păstrării slujbei' Gl 1rea pentru că Pescarul e $ $Aensă adusă tutur$r lucruril$r pe care 2ale le 1rea 7i de care are ne1$ie 7i în care crede' E 1$rba de lucruri pe care nu le p$-i spune cu 1$ce tare Aără să sune dulceag 7i stupid, dar, cu t$ate acestea, sunt lucruri ade1ărate' Simte $ bruscă, pr$stească Aurie pe ?ac%' 2acă ?ac% ar Ai 1enit la b$rd mai de1reme, p$ate că''' 3ar dacă d$rin-ele ar Ai cai, p$managiii ar Ai călăre-i' Trebuie să anun-e districtul, Aie 7i numai pentru a:l aduce pe medicul legist la l$cul Aaptei, 7i trebuie să anun-e 7i p$li-ia statală, prin repre0entan-ii ei, detecti1ii 4r$)n 7i 4lac%' Nu însă înainte să arunce $ pri1ire la ce este ac$l$, pe c/mpul din spatele maga0inului lui M$lt0' Da ce a lăsat Pescarul' Pentru 2umne0eu, nu înainte de asta' Qi p$ate mai are $ ultimă 7ansă împ$tri1a bastardului' V Trimite:i pe băie-i la drum la inter1ale de cinci minute : îl îndeamnă el :, a7a cum -i:am spus' Bp$i adu:$ pe 2ebbi la dispecerat' Pune:$ pe ea să sune la stat 7i district' Chipul nedumerit al lui Brn$ld Hrab$)s%i îl Aace pe 2ale să:i 1ină să urle, dar, cum1a, î7i păstrea0ă calmul' V #reau să am un a1ans' V F, Aace Brnie, după care, c/nd chiar pricepe ideea: >oV Qi să nu spui nimănui altcui1a în aAară de $amenii n$7tri despre apel sau despre reac-ia n$astră' 6im'nui3 Nu trebuie să pr$1$căm panică' Bi în-elesU V Bbs$lut, 7eAuT, 0ice Lngurul' 2ale aruncă $ pri1ire la ceas: $pt 7i d$uă0eci 7i 7ase de minute' V Haide, T$m, 0ice' Să ne punem în mi7care' /empus *ugit3 Lngurul Nebun n:a A$st nici$dată mai eAicient, iar lucrurile intră pe Aăga7ul l$r ca într:un 1is' P/nă 7i 2ebbi Bnders$n nu $biectea0ă c/nd e chemată la dispecerat' Qi t$tu7i, în t$t acest timp, 1$cea de la teleA$n nu:i mai iese din cap' Bspră, răgu7ită, cu $ urmă 1agă de accent : de genul celui pe care $ricine l$cuie7te în partea asta de lume îl are' Nimic ie7it din c$mun cu asta' Qi t$tu7i nu:i dă pace' Nu Aaptul că tipul i:a spus cur belit : i s:au spus lucruri mult mai rele, lucruri 1enite din partea be-i1il$r de
;>

s/mbătă seară :, ci unelte dintre celelalte treburi' 2Cist' bice+n iad "i lan)uri 7n "aiol3 6umele meu este legiune3 Treburi de Aelul ăsta' Qi abbalah3 Ce să Aie un IabbalahKU Brn$ld Hrab$)s%i nu 7tie' Qtie d$ar că numai Aelul cum îi răsună în minte îl Aace să:i Aie rău 7i:l sperie' E ca un cu1/nt dintr:$ carte tainică, de genul acel$ra pe care le A$l$se7ti pentru a in1$ca un dem$n' C/nd îl apucă tremuricii, numai $ singură pers$ană p$ate să:l scape de ei, iar aceea este s$-ia sa' Qtie că 2ale l:a a1erti0at să nu spună nimănui despre cele ce se înt/mplau, 7i el în-elege de ce, dar cu siguran-ă 7eAul nu se reAerea la Paula' Sunt căsăt$ri-i de d$uă0eci de ani, 7i ca Paula nu eJistă alt $m pe lume' Ea e c$mpletarea lui' B7a că ,mai mult ca să risipească gra1ul ca0 de tremurici dec/t ca să b/rAească6 să:i $Aerim lui Brn$ld măcar at/ta credit. Lngurul Nebun Aace crunta gre7eală de:a se încrede în discre-ia s$-iei sale' F sună pe Paula 7i:i spune că a 1$rbit cu Pescarul în urmă cu nici $ jumătate de $ră' 2a, într:ade1ăr, cu Pescarul- îi spune despre cada1rul care se crede că:i a7teaptă pe 2ale 7i T$m Dund la EdTs Eats' Ea îl întreabă dacă se simte bine' #$cea îi tremură de uluire 7i surescitare, iar Lngurul Nebun găse7te că ăsta e un lucru c/t se p$ate de satisAăcăt$r, dat Aiind că 7i el se simte surescitat 7i uluit' Mai 1$rbesc $ 1reme, iar c/nd Brn$ld închide, se simte mai bine' Ter$area pr$1$cată de 1$cea aceea h/r7/ită 7i ciudat 7tiut$are de la teleA$n a mai dispărut' Paula Hrab$)s%i este discre-ia întruchipată, suAletul însu7i al discre-iei' De spune d$ar cel$r mai bune d$uă prietene ale ei despre teleA$nul pe care Brnie l:a primit de la Pescar 7i despre cada1rul de la EdTs Eats, 7i le cere să jure că 1$r păstra secretul' Bm/nd$uă spun că nu 1$r suAla nici$dată $ 1$rbă nimănui, 7i acesta e m$ti1ul pentru care, $ $ră mai t/r0iu, chiar înainte ca p$li-ia statală 7i tipii de la departamentul de medicină legală al districtului să Ai A$st suna-i, t$ată lumea 7tie că p$li-ia a găsit un măcel la EdTs Eats' Qase c$pii $m$r/-i' P$ate mai mul-i'

;@

"+
Gn timp ce patrula la 1$lanul căreia se aAlă T$m Dund a1ansea0ă de:a lungul Third Street către Chase : cu gir$Aarurile ad$rmite, cu sirena amu-ită :, 2ale î7i sc$ate p$rtm$neul 7i începe să sc$t$cească prin amalgamul de ac$l$: căr-i de 1i0ită primite de la t$t s$iul de $ameni, c/te1a A$t$graAii cu urechi de măgar, A/7iu-e împăturite de h/rtie' Pe una dintre acestea din urmă găse7te ce:l interesea0ă' V Ce Aaci, 7eAuTU întreabă T$m' V Nu e pr$blema ta' Tu c$ndu ac$l$' 2ale ia teleA$nul din stati1ul lui de pe c$ns$la de b$rd, Aace $ grimasă 7i 7terge urmele de 0ahăr pudră că0ut de pe g$g$a7a cui1a, ap$i, Aără mari speran-e, A$rmea0ă numărul de m$bil al lui ?ac% Sa)+er' C/nd, la al treilea t/r/it, i se răspunde, începe să 0/mbească, însă 0/mbetul i se metam$rA$0ea0ă într:$ încruntare de nedumerire' Cun$a7te 1$cea aceea 7i: ar trebui s:$ recun$ască, dar''' V Bl$U 0ice pers$ana care se pare că a răspuns la m$bilul lui ?ac%' #$rbe7te acum, $ricine ai Ai, $ri pe 1eci să păstre0i tăcerea' Bp$i 2ale 7tie' Br Ai 7tiut imediat dacă s:ar Ai aAlat acasă sau la bir$u, însă în împrejurările de acum''' V Henr+U 0ice el, 7tiind că sună aiurea, dar neput/ndu:se înAr/na' Lnchiule Henr+, tu e7tiU ?ac% î7i c$nduce cami$neta peste p$dul Tamarac%, c/nd m$bilul din bu0unarul pantal$nil$r î7i începe -iuitul lui s/c/it$r' Gl sc$ate 7i l$1e7te cu el d$sul palmei lui Henr+' V Fcupă:te tu de asta, 0ice' TeleA$anele m$bile î-i dau cancer la creier' V Ducru care:i în $rdine pentru mine, dar nu 7i pentru tine' V Mai mult sau mai pu-in, mda' V Bsta:mi place mie la tine, ?ac%, 0ice Henr+, 7i deschide teleA$nul cu $ mi7care n$n7alantă din încheietură' Bl$U Qi, după $ pau0ă: #$rbe7te acum, $ricine ai Ai, $ri pe 1eci să păstre0i tăcerea' ?ac% îi aruncă $ pri1ire, ap$i înt$arce $chii la drum' Se apr$pie de maga0inul lui 5$+, l$cul de unde cumpărăt$rul care se tre0e7te de diminea-ă ia cele mai bune 1erde-uri'
;"

V 2a, 2ale' Sunt într:ade1ăr stimatul tău''' Henr+ ascultă, încrunt/ndu:se pu-in 7i 0/mbind pu-in' V Sunt în ma7ina lui ?ac%, cu ?ac%, 0ice' Me$rge 5athbun nu lucrea0ă în diminea-a asta pentru că K2CL transmite Marat$nul de #ară din Da 5i1''' Mai ascultă $ 1reme, ap$i spune: V 2acă:i un N$%ia : 7i a7a mi se pare, după cum se aude :, atunci e mai degrabă digital, nu anal$g' B7teaptă' Se uită la ?ac%' V M$bilul tău, 0ice' E:un N$%iaU V 2a, dar de ce''' V Pentru că teleA$anele digitale se presupune că sunt mai greu de interceptat, spune Henr+, 7i se înt$arce la aparat' E digital, 7i:$ să -i:l dau pe el' Sunt sigur că ?ac% p$ate eJplica t$tul' Gi dă teleA$nul, î7i împreunea0ă cuminte m/inile în p$ală 7i se uită pe geam eJact cum ar Aace:$ dacă ar admira peisajul' Ki poate c' asta *ace, g/nde7te ?ac%' Poate c', 7n cine "tie ce *el ciudat, chiar asta *ace3 Trage pe marginea But$stră0ii 8;' Nu:i plac teleA$anele m$bile din principiu : bră-ări ale scla1iei de sec$l \\3, a7a le c$nsideră :, însă dispre)uie"te de:a dreptul să c$nducă 7i, în acela7i timp, să 1$rbească la unul' Pe deasupra, 3rma Ereneau nu pleacă nicăieri în diminea-a asta' V 2aleU 0ice el' V Lnde e7tiU întreabă p$li-istul, 7i ?ac% 7tie imediat că Pescarul 7i:a mai Aăcut de lucru pe unde1a' Sper numai s' nu *ie orba de 7nc' un copil mort, g/nde7te el' 6u asta, nu de9a, te rog3 Cum de e7ti cu Henr+U E 7i Ered Marshall cu 1$iU ?ac% îi spune despre schimbarea de plan 7i e pe cale să meargă mai departe, c/nd 2ale îl întrerupe' V Frice Aaci acum, 1reau să:-i mi7ti curuT la un l$c pe nume EdTs Eats and 2a)gs, l/ngă M$lt0Ts' Te p$ate ajuta Henr+ să:l găse7ti' Pescarul a sunat la sec-ie, ?ac%' B sunat la 8&&' Ne:a spus că trupul 3rmei Ereneau e ac$l$' Ei, nu în at/tea cu1inte, dar a A$l$sit t$tu7i genul Aeminin' 2ale nu se b/lb/ie, nu t$cmai, dar nici departe nu e' ?ac% $bser1ă asta a7a cum $rice bun clinician ar $bser1a simpt$mele unui pacient' V Bm ne1$ie de tine, ?ac%' Chiar am'''

;9

V Gntr:ac$l$ ne îndreptam 7i n$i, spune ?ac% încet, de7i în acest m$ment nu se îndreaptă spre nicăieri, ci stau d$ar pe marginea drumului în 1reme ce, din c/nd în c/nd, mai trece c/te:$ ma7ină pe l/ngă ei' V 5um1 Sper/nd că 2ale 7i Henr+ au dreptate cu pri1ire la 1irtu-ile tehnicii digitale, ?ac% îi spune 7eAului p$li-iei din Erench Danding despre ce primise în acea diminea-ă, c$n7tient că Henr+, de7i încă se uită pe geam, stă cu urechile ciulite' Gi spune lui 2ale că 7apca lui T+ Marshall era deasupra cutiei în care se aAlau penele 7i pici$rul 3rmei' V 2răcia''' 0ice 2ale, cu răsuAlarea tăiată' 2răcia draculuiP V Spune:mi ce ai Aăcut tu, îl îndeamnă ?ac%, 7i 2ale îi spune' Sună destul de bine : p/nă acum, cel pu-in :, dar lui ?ac% nu:i place partea cu Brn$ld Hrab$)s%i' Lngurul Nebun i:a lăsat impresia genului de indi1id care nu 1a reu7i nici$dată să se c$mp$rte ca un p$li-ist ade1ărat, $ric/t de mult s:ar strădui s:$ Aacă' Gn D$s Bngeles, $bi7nuiau să:i numească pe cei ca Brnie Hrab$)s%i g$g$7i nec$apte' V 2ale, ce 7tii despre teleA$nul de la maga0inul ":Ele1enU V E:un teleA$n public, 0ice 2ale, adres/ndu:se parcă unui c$pil' V 2a, dar ar putea eJista amprente, spune ?ac%' Bdică, 1$r Ai catralioane de amprente, însă cei de la lab$rat$r le p$t depista pe cele mai pr$aspete' B'r' b't'i de cap3 S:ar putea să Ai purtat mănu7i, dar p$ate că n: a Aăcut:$' 2acă, pe l/ngă că le scrie părin-il$r, mai lasă 7i mesaje 7i căr-i de 1i0ită, a trecut la Ni1elul 2$i' Nu:i mai ajunge d$ar să ucidă' Bcum 1rea să 1ă j$ace pe degete' Să se j$ace cu 1$i' P$ate că 1rea chiar să Aie prins 7i $prit, ca Eiul lui Sam#+' V TeleA$nul' Bmprente pr$aspete pe teleA$n' 2ale pare gra1 umilit, iar asta îi Aace inima lui ?ac% să se str/ngă' V ?ac%, nu mă descurc' Sunt pierdut' Bcesta:i un lucru care la ?ac% alege să nu răspundă' Gn schimb, spune: V Pe cine ai care se p$ate $cupa de teleA$nU V 2it ?espers$n 7i 4$bb+ 2ulac, cred' 4$bb+, î7i spune ?ac%, e prea bun ca să:l -ină prea mult timp $cupat la maga0inul ":Ele1en din aAara $ra7ului'

"?

Porecla lui ,a'id Aerko:itz, criminal (n serie american care a ucis #ase oameni #i a rănit mulţi alţii (n Ge: Bork (ntre anii 1018 #i 1011 (n tr ! ;8

V Pune:i d$ar să împrejmuiască teleA$nul cu panglică galbenă 7i să discute cu tipul de ser1iciu' 2upă aia p$t 1eni 7i ei la l$cul Aaptei' V 4ine' 2ale e0ită, ap$i pune $ întrebare' GnAr/ngerea care se simte în ea, sen0a-ia de apr$ape c$mpletă anulare a aut$rită-ii, îl întristea0ă pe ?ac%' V Bltce1aU V Bi sunat la p$li-ia statalăU Da districtU Tipul ăla de la E43 7tieU Ola care crede că seamănă cu T$mm+ Dee ?$nesU 2ale puAne7te' V Oă''' de Aapt, am h$tăr/t să nu anun- pe nimeni $ 1reme' V 4un a7a, 0ice ?ac%, 7i satisAac-ia primară din 1$cea lui îl Aace pe Henr+ să aband$ne0e $arba sa c$ntemplare a pri1eli7tii 7i să se înt$arcă spre prietenul său, cu spr/ncenele ridicate' Să ne înăl-ăm din n$u : pe aripi ca de 1ultur, cum ar spune re1erendul Dance H$1dahl, past$rul luteran din Erench Danding : 7i să 0burăm de:a lungul panglicii negre a But$stră0ii 8;, înap$i spre $ra7' Bjungem la 5$ute ;> 7i c$tim la dreapta' Bpr$ape, pe partea dreaptă, se aAlă p$teca năpădită de ierburi care nu duce la aurul ascuns al unui balaur sau la minele secrete ale piticil$r, ci la acea de$sebit de neplăcută casă neagră' Pu-in mai departe 1edem d$mul Auturist al clădirii M$lt0 ,ei bine''' Auturist, cel pu-in, a părut în anii 7apte0eci.' T$ate reperele n$astre sunt la l$cul l$r, inclusi1 p$teca năpădită de buruieni care se deschide brusc, la st/nga, din drumul principal' Bcesta e drumeagul care duce la ruinele demult deAunctului palat al plăceril$r 1in$1ate al lui Ed Milberts$n' Să ne a7e0ăm pe Airul de teleA$n de cealaltă parte a p$tecii' 4/rAele ie g/dilă pici$ru7ele de pasăre: M+rtle Harringt$n, prietena Paulei Hrab$)s%i, dă 1estea despre cada1rul ,sau cada1rele. de la EdTs lui 5ichie 4umstead, care, la r/ndul lui, i:$ 1a da lui 4ee0er St Pierre, îndureratul tată 7i c$nducăt$rul spiritual al Thunder Ei1e' Bceste 1$ci călăt$are prin Air pr$babil că n:ar trebui să ne bucure, dar ne bucură' 4/rAa e Aără:nd$ială $ treabă ur/tă, însă chiar în1i$rea0ă spiritul uman' Bcum, dinspre 1est 1ine patrula cu T$m Dund la 1$lan 7i 2ale Milberts$n în scaunul pasagerului' 3ar dinspre est 1ine cami$neta 5am de cul$area 1inului de 4urgundia a lui ?ac%' Bjung în acela7i timp la ie7irea de pe aut$stradă care duce la EdTs' ?ac% îi Aace semn lui 2ale s:$ ia înainte, ap$i îl urmea0ă' N$i ne ridicăm în aer, 0burăm deasupra 7i ap$i înaintea
<!

l$r' Ne a7e0ăm pe ruginita p$mpă de ben0ină Ess$ ca să urmărim desAă7urarea e1enimentel$r' ?ac% înaintea0ă încet de:a lungul aleii către clădirea pe jumătate prăbu7ită care se înal-ă într:un cr/ng de ierburi înalte 7i splinu-ă' Caută un semn al trecerii cui1a 7i nu 1ede dec/t urmele pr$aspete lăsate de ma7ina de p$li-ie a lui 2ale 7i T$m' V Suntem singuri aici, îl inA$rmea0ă pe Henr+' V 2a, dar pentru c/t timpU 6u pentru mult, ar Ai A$st răspunsul lui ?ac%, dacă s:ar Ai $b$sit să dea unul' Gn schimb, $pre7te l/ngă ma7ina lui 2ale 7i se dă j$s' Henr+ c$b$ară geamul, dar răm/ne pe p$0i-ie, a7a cum i s:a $rd$nat' EdTs a A$st $dată $ clădire simplă din lemn cam de lungimea unui 1ag$n de marAă al 4urlingt$n N$rthern 7i cu ac$peri7ul plat al unui asemenea 1ag$n' 2in capătul sudic puteai cumpăra înghe-ată de la una dintre cele trei Aerestruici' 2in cel n$rdic puteai lua un h$td$g sc/rb$s sau $ 7i mai sc/rb$asă p$r-ie de pe7te 7i cart$Ai prăji-i la pachet' Gn mijl$c era un mic restaurant cu $ tejghea 7i scaune Aără spătar, cu 7e0utul r$7u' Bcum, capătul sudic e c$mplet prăbu7it, pr$babil sub greutatea 0ăpe0ii' T$ate geamurile au A$st sparte' Sunt c/te1a graAAitiuri : cutare sau cutare suge puia, am Autut:$ pe Patt+ ?ar1is p/n:a urlat, T5FS 3L4OQTE PW MB5SBNN : dar nu at/t de multe c/t s:ar Ai a7teptat ?ac%' T$ate scaunele, mai pu-in unul, au A$st Aurate' Mreierii sp$r$1ăiesc în iarbă' Sunt 0g$m$t$7i, însă nu la Ael de 0g$m$t$7i ca mu7tele dinăuntrul restaurantului ruinat' Bc$l$ sunt o mul)ime de mu7te, un ade1ărat c$ngres al mu7tel$r în plină desAă7urare' Qi''' V Sim-i mir$sulU îl întreabă 2ale' ?ac% încu1iin-ea0ă' D:a mai sim-it $ dată a0i, dar acum e mai rău' Pentru că aici e mai mult din 3rma care să împră7tie put$are' Mult mai mult dec/t ar încăpea într:$ cutie de pant$Ai' T$m Dund a sc$s $ batistă 7i î7i 7terge Aa-a lată, c$nt$rsi$nată' E cald, dar nu destul de cald pentru ca asta să Aie cau0a transpira-iei care:i 7ir$ie7te de pe Aa-ă 7i Arunte' 3ar pielea i:e lăpt$asă' V FAi-ere Dund, 0ice ?ac%' V HăU sare T$m 7i înt$arcă capul spre ?ac% cu $ pri1ire cam 0ăpăcită' V S:ar putea să trebuiască să 1$mi-i' 2acă sim-i că e abs$lut necesar, Aă:$ ac$l$'
<&

?ac% arată spre $ cărare plină de buruieni, mai 1eche 7i nedeAinită ca aceea care 1enea dinspre drumul principal' Bceasta pare să 7erpuiască spre M$lt0Ts' V F să Aiu bine, 0ice T$m' V Qtiu c:$ să Aii' 2aT dacă trebuie să dai la b$b$ci, n:$ Aace peste ceea ce s:ar putea d$1edi că sunt pr$be' V #reau să începi să întin0i panglică galbenă în jurul întregii clădiri, îi spune 2ale $Ai-erului său' ?ac%U F 1$rbăU 2ale pune m/na pe antebra-ul lui ?ac% 7i p$rne7te înap$i spre cami$netă' 2e7i are multe lucruri în g/nd, ?ac% $bser1ă c/t de puternică e acea m/nă' Qi nu tremură c/tu7i de pu-in' Nu încă, în $rice ca0' V Ce esteU întreabă ?ac% nerăbdăt$r c/nd ajung l/ngă geamul pasagerului' #rem să aruncăm $ pri1ire înainte să ajungă t$ată lumea aici, nu:i a7aU Nu asta era ideea, sau mă''' V Trebuie să aduci pici$rul, ?ac%, 0ice 2ale' Qi:ap$i: 4ună, unchiule Henr+, ară-i de mili$ane' V Mersi, răspunde Henr+' V 2espre ce 1$rbe7tiU întreabă ?ac%' Pici$rul ăla:i $ do ad'3 2ale încu1iin-ea0ă' V Cred însă c:ar trebui să Aie $ d$1adă găsită aici' 2$ar dacă, desigur, nu te tentea0ă ideea de:a petrece d$uă0eci 7i patru de $re sau a7a ce1a răspun0/nd la întrebări în Madis$n' ?ac% deschide gura să:i spună lui 2ale să nu piardă pu-inul timp pe care: l au cu pr$stii mărunte, ap$i $ închide la l$c' 4rusc în-elege cum li se 1a părea un$r de7tep-i de categ$ria a d$ua precum detecti1ii 4r$)n 7i 4lac% Aaptul că pici$rul se aAlă în p$sesia lui' P$ate chiar 7i unui de7tept de categ$ria înt/ia precum ?$hn 5edding de la E43' Ln p$li-ist strălucit$r se pensi$nea0ă la $ 1/rstă imp$sibil de Aragedă 7i într:un $ra7 imp$sibil de buc$lic precum Erench Danding, Cisc$nsin' Bre destui g$l$gani, însă sursa de 1enit e neclară, ca să Aim bl/n0i în eJprimare' Qi ia uită:te aici, c/t ai clipi prin apr$piere $perea0ă un uciga7 în serie' P$ate că p$li-istului strălucit$r îi lipse7te $ d$agă' P$ate că e ca p$mpierii ăia căr$ra la plac Alăcările jucău7e at/t de mult, înc/t intră ei în7i7i în j$cul incendierii cu inten-ie' Cu siguran-ă, P$tera Cul$ril$r a lui 2ale se 1a întreba de ce Pescarul i:ar trimite unui pensi$nar t/năr ca ?ac% $ parte din cada1rul unei 1ictime' Ki "apca, g/nde7te ?ac%' S' nu uit'm de "apca de baseball a lui /@3
<

3mediat 7tie cum s:a sim-it 2ale atunci c/nd el i:a spus că teleA$nul de la ":Ele1en trebuie i0$lat' /ocmai3 V F, mamăP Aace el' Bi dreptate' Se uită la T$m Dund, care desAă7$ară atent panglică galbenă cu înscrisul PFD3R3B NL T5ECER3 în 1reme ce Aluturii îi dăn-uiesc pe l/ngă umeri 7i mu7tele î7i c$ntinuă 0um0etul ame-it în umbrele din EdTs Eats' V Qi elU V T$m $ să:7i -ină Aleanca, 0ice 2ale, iar ?ac% se h$tără7te să:l creadă pe cu1/nt' 2acă ar Ai A$st 1$rba de Lngur, nu l:ar Ai cre0ut' V G-i răm/n dat$r, 0ice ?ac%' V Mda, apr$bă Henr+ din scaunul pasagerului' P/nă 7i un $rb 1ede că:i răm/i dat$r' V Taci, unchiule Henr+, se răste7te 2ale' V 2a, mon capitaine3 V Qi cu 7apca ce AacemU întreabă ?ac%' V 2acă mai găsim ce1a ce să:i apar-ină lui T+ Marshall''' 2ale se $pre7te, ap$i înghite' V '''sau chiar pe T+, $ lăsăm' 2acă nu, păstrea0:$ pentru m$ment' V Cred că m:ai scutit de multe neplăceri, 0ice ?ac%, c$nduc/ndu:l pe 2ale în partea din spate a cami$netei' 2eschide cutia de $-el in$Jidabil din spatele cabinei, pe care nu s:a deranjat s:$ încuie, 7i sc$ate una dintre pungile menajere' 2in ea se aud clip$cit de apă 7i clinchetul cel$r c/t$r1a cuburi de ghea-ă rămase' 2ata următ$are c/nd sim-i c:ai pierdut trenul, ai Aace bine să:-i aminte7ti asta' 2ale ign$ră asta c$mplet' V Fh, 2$amne, 0ice el, r$stind t$tul într:un singur cu1/nt' Se uită la pungu-a care t$cmai a A$st sc$asă din punga menajeră' Pe laturile transparente sunt lipite picături de apă' V Ce miros emanăP 0ice Henr+ cu $ neplăcere inc$nAundabilă' F, sărmanul c$pilP V Sim-i mir$sul chiar 7i prin plasticU întreabă ?ac%' V 2a' Qi de:ac$l$' Henr+ arată spre restaurantul ruinat, după care î7i sc$ate -igările' V 2acă 7tiam, aduceam un b$rcan de #ic%s 7i un El Pr$duct$' Gn $rice ca0, nu e ne1$ie să ducă pungu-a cu $ribilul arteAact înăuntru pe l/ngă T$m Dund, care acum a dispărut în spatele ruinel$r cu r$la sa de panglică galbenă'
<;

V 2u:te înăuntru, îl îndrumă 2ale pe ?ac% încet' 2u:te 7i aruncă $ pri1ire 7i $cupă:te de chestia aia din pungu-ă dacă''' Qtii tu''' dacă $ găse7ti pe Aată' Eu 1reau să 1$rbesc cu T$m' ?ac% trece prin cadrul deA$rmat al u7ii 7i pătrunde în put$area deasă' 2e aAară îl aude pe 2ale cum îl instruie7te pe T$m să:i trimită pe Pam Ste1ens 7i 2ann+ Tcheda înap$i la capătul drumului de acces de:ndată ce 1$r s$si, unde 1$r a1ea grijă să nu lase pe $ricine să intre' P/nă după:amia0ă, pr$babil că interi$rul lui EdTs Eats 1a Ai mai lumin$s, dar acum e umbr$s, luminat în mare parte de aiurit$are ra0e încruci7ate de s$are' MalaJii de praA se în1/rtejesc lene7e prin ele' ?ac% pă7e7te cu băgare de seamă, d$rindu:7i să Ai a1ut $ lanternă, ned$rindu:7i să se înt$arcă 7i să ia una din ma7ina de patrulă p/nă ce se 1a Ai $cupat de pici$r' ,Se g/nde7te la $pera-iunea aceasta ca la $ Irepunere în drepturiK'. Prin praA se 1ăd urme lăsate de $ameni, gun$aie 7i 1aluri de pene cenu7ii 1echi' Lrmele sunt mari c/t ale unui bărbat' Qi sunt străbătute de urmele un$r labe de c/ine' Gn st/nga, ?ac% 0ăre7te un m$rman de eJcremente' Pă7e7te pe după rămă7i-ele ruginite ale unui grătar cu ga0 răsturnat 7i urmea0ă ambele seturi de urme după tejgheaua mi0erabilă' BAară, a d$ua patrulă a p$li-iei din Erench Danding se apr$pie' Bici înăuntru, în această lume întunec$asă, 0g$m$tul mu7tel$r a de1enit un 1/j/it m$ale, iar put$area''' putoarea333 C/nd merge după urme în bucătărie, ?ac% sc$ate $ batistă din bu0unar 7i:$ pune peste nas' Bici, urmele de labe se înmul-esc 7i cele lăsate de pici$arele unui $m dispar c$mplet' ?ac% se g/nde7te durer$s la cercul de iarbă culcată la păm/nt pe care l:a Aăcut în c/mpul din cealaltă lume, un cerc Aără nici:$ p$tecă de iarbă culcată la păm/nt care să ducă la el' D/ngă peretele din capăt, l/ngă $ baltă de s/nge uscat, se aAlă ceea ce:a mai rămas din 3rma Ereneau' Chica de păr bl$nd:căp7ună murdar îi ascunde nemil$s Aa-a' 2easupra ei, pe:$ bucată ruginită de tablă care pr$babil c:a ser1it $dini$ară ca scut împ$tri1a căldurii pentru cu1ele cu ulei încins, d$uă cu1inte au A$st scrise cu ceea ce ?ac% e c$n1ins că era un mar%er Sharpie negru: SBDLTB5E 4O3ER3 V :, *utu+i, 0ice 2ale Milberts$n apr$ape chiar din spatele lui, 7i ?ac% abia î7i re-ine un strigăt'
<<

BAară, ha$sul se de0lăn-uie apr$ape imediat' Da jumătatea drumului de acces, 2ann+ 7i Pam ,del$c de0amăgi-i că au A$st însărcina-i cu pa0a $dată ce:au 1ă0ut ruina p$1/rnită a lui EdTs 7i:au sim-it duh$area care ie7ea dinăuntru. apr$ape că se ciocnesc Ar$ntal cu $ 1eche cami$netă 3nternati$nal Har1ester care se a1/ntă spre EdTs cu $ 1ite0ă de 7ai0eci 7i cinci de %il$metri la $ră' 2in Aericire, Pam 1irea0ă la dreapta 7i 7$Aerul cami$netei : Tedd+ 5un%leman : $ ia la st/nga' #ehiculele trec unul pe l/ngă celălalt la c/-i1a centimetri 7i ajung în iarbă, de:$ parte 7i de cealaltă a drumului aceluia jalnic' 4ara de pr$tec-ie ruginită a cami$netei se l$1e7te de:un mesteacăn mic' Pam 7i 2ann+ c$b$ară din ma7ină, cu inima bubuindu:le în piept, cu adrenalina la maJimum' Patru bărba-i ies 1al1/rtej din cabina cami$netei ca ni7te cl$1ni dintr:$ ma7inu-ă de circ' 2$amna M$r:t$n i:ar recun$a7te pe t$-i ca Aiind clien-i Aideli ai maga0inului lui 5$+' T/ndăl$7i, a7a i:ar numi ea' V Pentru numele lui 2umne0eu, ce *ace)i1 răcne7te 2ann+ Tcheda' 2uce m/na la t$cul pist$lului 7i:ap$i se dă în spate pu-in Aără să 1rea' Gncepe să:l d$ară capul' 4ărba-ii ,5un%leman e singurul pe care $Ai-erii îl cun$sc pe nume, de7i am/nd$i recun$sc Ae-ele cel$rlal-i trei. au $chii h$lba-i de ner1i' V C/-T a-i găsitU scuipă unul dintre ei' Pam 1ede sali1a sărind de:a dreptul în aerul dimine-ii, $ pri1eli7te de care s:ar Ai putut lipsi' V C/-T a $m$r/t nemernicuTU Pam 7i 2ann+ schimbă $ pri1ire disperată' Qi înainte să apuce să răspundă, 2umne0eule mare, uite că apare un 1echi Che1r$let 4el Bir cu al-i patru sau cinci bărba-i înăuntru' Nu, una dintre ei e Aemeie' Fpresc m$t$rul 7i se re1arsă aAară, t$t ca ni7te cl$1ni dintr:$ ma7inu-ă' Dar noi suntem ade 'ra)ii clo ni, î7i spune Pam' 6oi3 Pam 7i 2ann+ sunt înc$njura-i de $pt bărba-i semiisterici 7i de:$ Aemeie semiisterică, t$-i arunc/nd cu întrebări' V Da dracuT, mă duc ac$l$ să 1ăd cu $chii meiP strigă Tedd+ 5un%: leman, apr$ape jubil/nd, 7i 2ann+ î7i dă seama că situa-ia e pe punctul de:a scăpa de sub c$ntr$l' 2acă nebunii ă7tia parcurg drumul de acces pană la capăt, 2ale îi 1a perA$ra mai înt/i înc:$ gaură a curului 7i:ap$i 1a pune sare' V RL&U62V8 P2 ,>5 />V8- latră el 7i chiar sc$ate pist$lul'
<>

Bsta:i $ premieră pentru el, 7i ură7te greutatea armei în m/na sa : ace7tia sunt $ameni $bi7nui-i, în deAiniti1, nu ni7te răuAăcăt$ri :, însă le re-ine aten-ia' V Bsta:i $ scenă a crimei, 0ice Pam, reu7ind în sA/r7it să 1$rbească pe: un t$n n$rmal' Ceilal-i b$d$gănesc 7i se uită unul la celălalt, cu cele mai gr$a0nice temeri c$nAirmate' P$li-ista se apr$pie de 7$Aerul Che1r$letului' Cine sunte-i, d$mnuleU Ln Sa%nessumU Brăta-i ca un Sa%nessum' V Eredd+, recun$a7te el' V Ei, treci înap$i în 1ehicul, Eredd+ Sa%nessum, 7i 1$i, ceilal-i care a-i 1enit cu el, trece-i 7i 1$i înăuntru, 7i pleca-i naibii de aici în mar7arier' Nu 1ă deranja-i să înt$arce-i, c:$ să 1ă împ$tm$li-i' V 2ar''', începe Aemeia' Pam crede că e $ S/nger, un clan de nătărăi, dacă a eJistat 1re$dată a7a ce1a' V P$Ata:n cui 7i 1alea, îi spune Pam' V Qi tu imediat după el, îi spune 2ann+ lui Tedd+ 5un%leman' Speră d$ar pe ce:are mai sA/nt să nu mai 1ină 7i al-ii, sau 1$r ajunge să pună:n practică $ paradă în mar7arier' Nu 7tie cum s:a răsp/ndit 1estea 7i, în clipa aceasta, nu:7i permite să:i pese' V Bsta dacă nu 1rei $ cita-ie pentru amestec în treburile p$li-iei' Bsta:-i p$ate aduce cinci ani' Habar nu are dacă eJistă $ asemenea pedeapsă, dar îi pune pe $ameni în mi7care chiar mai bine ca pist$lul sc$s la 1edere' Che1r$letul dă în mar7arier, spatele lui clătin/ndu:se dintr:$ parte în alta precum c$ada unui c/ine' Cami$neta lui 5un%leman îi urmea0ă, cu d$i dintre bărba-i st/nd în pici$are în spate 7i uit/ndu:se cu $chii miji-i pe deasupra cabinei, încerc/nd să 0ărească măcar ac$peri7ul 1echiului restaurant' Patrula de p$li-ie 1ine ultima, m/n/nd ma7ina 1eche 7i cami$neta 7i mai 1eche ca un c$rgi irlande0 m/n/nd $ile, cu gir$Aarurile acum aprinse' Pam e ne1$ită să calce mai mult pe Ar/nă 7i, în 1reme ce c$nduce, sc$ate un 7u1$i tăi$s de cu1inte pe care cu siguran-ă nu le:a în1ă-at de la mama ei' V Cu gura aia î-i săru-i c$piii de culcareU întreabă 2ann+, nu Aără admira-ie' V Tacă:-i meli-a, 0ice ea' Bp$i: Bi 1re$ aspirinăU V Bsta 1$iam să te întreb 7i eu, 0ice 2ann+'
<@

Bjung la drumul principal chiar la timp' Blte trei 1ehicule 1in din direc-ia Erench Dandingului, d$uă dinspre Centralia 7i Brden' F sirenă se înal-ă în aerul t$t mai cald' F altă patrulă, a treia în ceea ce trebuia să Aie un 7ir nebătăt$r la $chi, se apr$pie 7i ea, trec/nd pe l/ngă curi$7ii din $ra7' V F, mamăP 2ann+ pare gata să pl/ngă' V F, mamă, $, mamă, $, mamă' F să Aie:un carna1al, 7i pun pariu că cei de la p$li-ia statală 7nc' nu 7tiu' F să:i apuce pandaliile' Pe Dale $ să:l apuce pandaliile' V F să Aie bine, spune Pam' Calmea0ă:te' F să tragem de:a curme0i7ul drumului 7i:$ să parcăm' Qi pune:-i dracului pist$lul înap$i în t$c' V 2a, mămică' G7i pune arma la l$c în 1reme ce Pam 1irea0ă de:a latul drumului de acces, trăg/nd în spate ca să lase a treia patrulă să treacă, ap$i trăg/nd iar în Aa-ă ca să bl$che0e calea' V Mda, p$ate c:am reu7it să:i punem capac la timp' V Sigur că am reu7it' Se relaJea0ă pu-in' Bm/nd$i au uitat 1echiul drum care une7te EdTs de M$lt0Ts, însă în $ra7 sunt $ sumedenie de $ameni care 7tiu de eJisten-a lui' Fameni cum ar Ai 4ee0er St Pierre 7i băie-ii lui, de pildă' Qi de7i Cendell Mreen nu 7tie, cei de teapa lui par a Ai înt$tdeauna în stare să găsească drumul lăturalnic' Bu un instinct pentru asta'

<"

""
Călăt$ria lui 4ee0er a început cu M+rtle Harringt$n, s$-ia iubit$are a lui Michael Harringt$n, care:i 7u7$tea la teleA$n lui 5ichie 4umstead, după care e:n limbă a7a cum scrie la carte în ciuda Aaptului că acesta a A$st căsăt$rit cu prietena ei cea mai bună de:a d$ua, Mlad, care a că0ut lată, murind în bucătărie la uimit$area 1/rstă de trei0eci 7i unu de ani' Gn ceea ce:l pri1e7te, 5ichie 4umstead a m/ncat destule caser$le de macar$ane cu t$n 7i:a au0it destule 7$apte la teleA$n din partea lui M+rtle înc/t să:i ajungă încă d$uă 1ie-i, însă acestea sunt ni7te 7$apte care:l bucură, ba chiar îi $Aeră 7i:$ sen0a-ie stranie de u7urare, pentru că el e 7$Aer la Aabrica de bere Kingsland 7i:a ajuns să:l cun$ască pe 4ee0er St Pierre 7i pe restul băie-il$r măcar pu-in:pu-in' Da început, 5ichie a cre0ut că Thunder Ei1e sunt $ ga7că de mardeia7i, tipii ăia masi1i cu păr s$i$s lung p/nă la umeri 7i bărbi înc/lcite care duduie prin $ra7 călare pe m$t$ciclete Harle+, însă într:$ 1ineri s:a nimerit să stea l/ngă unul pe nume M$use la r/nd la c$ntabilitate, 7i M$use s:a uitat în j$s la el 7i:a spus ce1a c$mic despre cum munca din plăcere n:a Aăcut nici$dată cecul de salariu să pară mai mare, 7i:au legat $ discu-ie care lui 5ichie 4umstead i:a Aăcut capul să se în1/rtă' 2$uă seri mai t/r0iu i:a 1ă0ut pe 4ee0er St Pierre 7i pe cel numit 2$c ar0/nd ga0ul în curte pe c/nd el ie7ea din tură 7i, după ce 7i:a parcat ma7ina, s:a dus la ei 7i:a mai legat $ discu-ie care l:a Aăcut să se simtă ca 7i c/nd ar Ai intrat într:$ c$mbina-ie de bar mi0erabil cu mu0ici blues 7i:$ campi$nat de 5ine "tie c4"tig'- 3ndi1i0ii ă7tia : 4ee0er, M$use, 2$c, S$nn+ 7i Kaiser 4ill : păreau întruchiparea 0buciumată, turbată 7i cu $chi r$7ii a 1i$len-ei, însă erau de"tep)i3 4ee0er, se d$1edise, era 7eAul sec-iei de pr$iecte speciale de la Kingsland Ble, iar ceilal-i erau subalternii lui imedia-i' Eăcuseră cu t$-ii colegiul3 Gi interesa să Aacă bere de calitate 7i să se distre0e, iar 5ichie î7i d$rea într:un Ael să:7i cumpere 7i el $ m$t$cicletă 7i să renun-e la t$ate grijile ca ei, însă $ după: amia0ă 7i seară lungi de s/mbătă la Sand 4ar au d$1edit că linia dintre $ distrac-ie de p$mină 7i aband$nul c$mplet era prea sub-ire pentru el' Nu a1ea re0isten-a necesară să dea pe g/t d$uă halbe de Kingsland, să j$ace $ du0ină de meciuri de biliard, să mai bea d$uă halbe 7i să discute în acela7i timp despre inAluen-ele lui Sher)$$d Bnders$n 7i Mertrude Stein asupra
<9

t/nărului Heming)a+, să participe la $ seri$asă de0batere Ail$s$Aică, să mai dea pe g/t d$uă halbe, să iasă cu capul suAicient de limpede ca să meargă la $ tură cu m$t$cicleta pe drumuri de -ară, să agate 1re$ d$uă Aete din Madis$n, să Aume0e $ grămadă de căcaturi euA$rice 7i să petreacă p/nă:n 0$ri' Trebuie să:i respec-i pe $amenii care p$t Aace asta 7i să:7i mai păstre0e 7i slujbele bune pe care le au' Gn ceea ce:l pri1e7te pe 5ichie, are datoria să:i spună lui 4ee0er că p$li-ia a aAlat în sA/r7it ce1a despre l$cul unde se aAlă cada1rul 3rmei Ereneau' 4ăgărea-a aia de M+rtle a spus că ăsta era un secret pe care 5ichie trebuie să:l păstre0e pentru el, însă e apr$ape sigur că imediat după ce M+rtle i:a dat 1estea, a sunat al-i patru sau cinci $ameni' Bce7tia î7i 1$r suna prietenii cei mai buni 7i, c/t ai clipi, jumătate din Erench Danding se 1a îndrepta într:ac$l$ pe ;> ca să participe la ac-iune' 4ee0er are dreptul să se aAle ac$l$ mai mult ca maj$ritatea dintre ei, nu:i a7aU Da mai pu-in de trei0eci de secunde după ce:a scăpat de M+rtle Harringt$n, 5ichard 4umstead îl caută pe 4ee0er St Pierre în cartea de teleA$n 7i:i A$rmea0ă numărul' V 5ichie, sper să nu mă iei peste pici$r, 0ice 4ee0er' V B sunat el, daU 4ee0er 1rea ca 5ichie să repete' Căcatul ăla ne1$lnic cu ma7ina 2B5E, Lngurul NebunU''' Qi unde a spus că e AataU V Eutu:i, t$t $ra7ul $ să Aie ac$l$, 0ice 4ee0er' 2ar mersi, amice, mersi mult' G-i răm/n dat$r' Gn clipa dinainte ca recept$rul să se tr/ntească, 5ichie crede că:l aude pe 4ee0er încep/nd să spună altce1a, care se pierde într:$ răbuAnire ră1ă7it$are de em$-ii' Qi în căsu-a de pe Nailh$use 5$), 4ee0er St Pierre î7i 7terge lacrimile din barbă, împinge u7$r teleA$nul cu c/-i1a centimetri mai înc$l$ pe masă 7i se înt$arce cu Aa-a la 4ear Mirl, s$-ia lui, d$amna lui bătr/nă, mama lui Bm+, al cărei nume ade1ărat este Susan Fsg$$d Qi care se uită în sus la el de după bret$nul bl$nd 7i des, -in/nd semn cu un deget într:$ carte' V E Aata Ereneau, spune el' TreT să plec' V 2u:te, îi 0ice 4ear Mirl' 3a m$bilul 7i sună:mă imediat ce p$-i' V Mda, Aace el, sc$-/nd m$bilul din încărcăt$r 7i îndes/ndu:l în bu0unarul din Aa-ă al jean7il$r' Gn l$c să se îndrepte spre u7ă, trece $ m/nă prin înc/lceala brun:r$7cată a bărbii sale mari 7i:$ piaptănă absent cu degetele' Pici$arele i:au prins rădăcini în p$dea6 $chii 1ăd în cea-ă' Pescarul a sunat la 8&&, spune el' G-i 1ine să cre0i căcatul ăstaU Singuri n:au
<8

putut:$ găsi pe Aata Ereneau, au a1ut ne1$ie să le spună el unde i se aAlă c$rpul' V Bscultă la mine, 0ice 4ear Mirl, care se ridică în pici$are 7i străbate spa-iul care:i desparte mult mai repede dec/t pare că $ Aace' G7i lipe7te c$rpu7$rul c$mpact de trupul lui masi1, 7i 4ee0er î7i umple plăm/nii de mireasma ei curată 7i lini7tit$are, $ c$mbina-ie de săpun 7i p/ine pr$aspătă' C/nd tu 7i băie-ii 1e-i ajunge ac$l$, de tine 1a depinde să:i -ii în Ar/u' B7a că trebuie să te )ii pe tine în Ar/u, 4ee0er' Fric/t ai Ai de Auri$s, n:$ p$-i lua ra0na 7i să:ncepi să c$t$n$ge7ti $amenii' Mai ales pe p$li-ist' V 4ănuiesc că cre0i că n:ar trebui să mă duc' V Trebuie să te duci' 2$ar că nu 1reau să ajungi la răc$are' V Hei, Aace el, sunt Aabricant de bere, nu de neca0uri' V Să nu ui-i asta, 0ice ea 7i:l m/ng/ie pe spate' F să:i chemiU V Gi chem din stradă' 4ee0er se duce la u7ă, se aplecă să:7i ia casca, după care iese în tr$mbă' Transpira-ia i se r$st$g$le7te pe Arunte 7i i se strec$ară prin barbă' 2in d$i pa7i mari ajunge la m$t$cicletă' Pune $ m/nă pe 7a, se 7terge la Arunte, ap$i urlă: V PESCB5LD ODB ELTLT 3:B SPLS PFD3R3STLDL3 ODB ELTBNM3L 2E LNML5 LN2E SO CBLTE CB2B#5LD 35ME3' C3NE #3NE CL M3NEU Pe ambele păr-i ale Nailh$use 5$), capete bărb$ase se i1esc la geamuri 7i 1$ci puternice strigă IB7teaptăPK, I2răcia draculuiPK 7i IS$PK' Patru bărba-i s$li0i în jachete de piele, jean7i 7i b$canci ies 1al1/rtej pe patru u7i' 4ee0er apr$ape că 0/mbe7te : îi iube7te pe tipii ă7tia, dar une$ri îi amintesc de ni7te pers$naje de desen animat, înainte să ajungă la el, 4ee0er începe să le 1$rbească despre 5ichie 4umstead 7i apelul de la 8&& 7i, c/nd termină, M$use, 2$c, S$nn+ 7i Kaiser 4ill sunt călare pe m$t$ciclete 7i a7teaptă semnalul' V 2ar uita-i care:i treaba, 0ice 4ee0er' 2$uă lucruri' Mergem ac$l$ pentru Bm+ 7i 3rma Ereneau 7i ?$hnn+ 3r%enham, nu pentru n$i în7ine' #rem să ne asigurăm că t$tul se Aace a7a cum trebuie 7i nu 1$m sparge nimănui capul, asta dacă nu 7i:$ caută cu lum/narea' B-i priceputU Ceilal-i se A$7nesc, b$d$gănesc 7i m$rmăie, aparent în semn de apr$bare' Patru bărbi înc/lcite Alutură sus 7i j$s' V Qi numărul d$i, c/nd om sparge capul cui1a, acela 1a Ai al Pescarului' Pentru că am îndurat destul căcat pe:aici 7i acum sunt destul
>!

de:al dracuT de sigur că e r/ndul n$stru să:l 1/năm pe cretinuT ăla Autut care mi:a $m$r/t Aeti-a''' 4ee0er răm/ne Aără glas 7i, înainte să c$ntinue, ridică pumnul în aer' V Qi care a aruncat:$ pe astalaltă Aeti-ă în dărăpănătura aia Autută de l/ngă ;>' Pentru c:$ să pun m/inile pe labagiuT ăla Autut 7i, c/nd $ s:$ Aac, $ să:i dau CEB3LDP 4ăie-ii lui, echipa lui, p$tera lui scutură pumnii în aer 7i strigă' Cinci m$t$ciclete prind 0g$m$t$s 1ia-ă' V F să aruncăm $ pri1ire la l$cul ăla din aut$stradă 7i:$ să ne înt$arcem spre drumul din spatele lui M$lt0Ts, strigă 4ee0er, 7i p$rne7te în tr$mbă pe drum, în susul dealului, pe Chase Street, ceilal-i urm/ndu:l îndeapr$ape' Trec prin centrul $ra7ului, 4ee0er în Arunte, M$use 7i S$nn+ de:a dreptul în -ea1a lui de e7apament, 2$c 7i Kaiser imediat după, cu bărbile Alutur/nd în 1/nt' Tunetul m$t$cicletel$r l$r Aace să se 0guduie geamurile de la SchmittTs Blls$rts 7i sperie graurii de pe marchi0a cinemat$graAului Bginc$urt' Bplecat peste ghid$nul Harle+:ului său, 4ee0er seamănă pu-in cu King K$ng pregătindu:se să Aacă praA $ sală de A$r-ă în junglă' Fdată trecu-i de ":Ele1en, Kaiser 7i 2$c 1in l/ngă S$nn+ 7i M$use 7i $cupă t$ată lă-imea aut$stră0ii' Cei care merg spre 1est pe ;> se uită la Aigurile care se apr$pie Aurtun$s de ei 7i trag pe margine6 7$Aerii care:i 1ăd în $glin0ile retr$1i0$are se lipesc de terasamentul drumului, sc$t bra-ele pe geamuri 7i le Aac semn să treacă' Pe c/nd se apr$pie de Cent ralia, 4ee0er trece pe l/ngă cam de d$uă $ri mai multe ma7ini dec/t ar trebui să se aAle de Aapt pe:$ aut$stradă de pr$1incie într:$ diminea-ă de )ee%end' Situa-ia e 7i mai gra1ă dec/t a cre0ut el că 1a Ai: 2ale Milberts$n 1a pune d$i p$li-i7ti să bl$che0e traAicul dinspre ;>, dar d$i p$li-i7ti nu p$t Aace Aa-ă la mai mult de 0ece sau d$ispre0ece curi$7i h$tăr/-i să 1adă, chiar s' ad', $pera Pescarului' Erench Danding nu are destui p$li-i7ti să:i -ină la distan-ă pe t$-i băgăre-ii care se:ndreaptă spre EdTs Eats' 4ee0er înjură, 1ă0/ndu:se cu $chiul min-ii cum î7i pierde c$ntr$lul, transA$rm/nd $ ceată de admirat$ri sări-i de pe AiJ ai Pescarului în pir$ane de c$rt' Să:7i piardă c$ntr$lul este eJact lucrul pe care nu:7i p$ate permite să:l Aacă, nu dacă se a7teaptă la 1re$ c$lab$rare din partea lui 2ale Milberts$n 7i:a lacheil$r săi' 4ee0er î7i c$nduce t$1ară7ii pe după $ 1eche 7i rablagită T$+$ta r$7ie 7i are $ idee at/t de bună, înc/t uită să bage $ ter$are năucit$are în 7$Aerul
>&

ma7inii uit/ndu:i:se în $chi 7i m/r/indu:i: IEu Aac Kingsland Ble, cea mai bună bere din lume, jig$die Aără creier'K Gn diminea-a asta, le:a Aăcut:$ la d$i 7$Aeri 7i niciunul nu l:a de0amăgit' Famenii care:7i c/7tigă acest tratament Aie din cau0a unui 7$Aat îngr$0it$r de pr$st, Aie a ma7inii l$r cu ade1ărat ur/te, î7i închipuie că:i amenin-ă cu cine 7tie ce A$rmă gr$tescă de atac seJual, 7i încremenesc ca iepurii, împietresc pe dată' F distrac-ie pe cinste, cum c/ntau cetă-enii Fra7ului de Smarald în #r'9itorul din >$3 3deea care l:a distras pe 4ee0er de la aceste in$Aensi1e plăceri are simplitatea maj$rită-ii inspira-iil$r 1ii' 5ea mai bun' cale de+a ob)ine cooperarea este s' o o*eri3 Qtie eJact cum să:l înm$aie pe 2ale Milberts$n: răspunsul î7i pune $ 7apcă de baseball, î7i ia cheile de la ma7ină 7i iese pe u7ă : răspunsul e pretutindeni în jurul său' F parte inAimă din acest răspuns stă la 1$lanul unei T$+$ta r$7u pe care 4ee0er 7i echipa sa 1eselă t$cmai $ depă7e7te' Cendell Mreen 7i:a c/7tigat Aalsa d$jana pe care n:a reu7it s:$ primească pe seama ambel$r m$ti1e c$n1en-i$nale' Ma7inu-a lui p$ate că n:a A$st urata la început, dar acum e at/t de mutilată de multiple înd$ituri 7i 0g/rieturi, înc/t seamănă cu un r/njet batj$c$rit$r6 iar Mreen c$nduce cu $ ar$gan-ă Aermă pe care el $ c$nsideră Inimicit$areK' Trece ca Aulgerul pe lumina galbenă a semaA$rului, schimbă necugetat ben0ile 7i, cu sc$pul de:a intimida, stă A$arte apr$ape de ma7ina din Aa-ă' Sigur că mai 7i claJ$nea0ă la cea mai u7$ară pr$1$care' Cendell e:$ amenin-are' Eelul în care:7i mane1rea0ă ma7ina îi deAine7te perAect caracterul, care e nepăsăt$r, eg$ist 7i t$t numai inAatuare' Gn clipa de Aa-ă, c$nduce 7i mai pr$st ca de $bicei, pentru că, în 1reme ce încearcă să depă7ească t$t al d$ilea 1ehicul de pe drum, mare parte din c$ncentrarea sa e a-intită asupra rep$rt$A$nului de bu0unar pe care:l -ine la gură 7i:a cu1intel$r p$leite cu aur pe care gura sa la Ael de p$leită cu aur le re1arsă în pre-i$sul aparat' ,Cendell dese$ri regretă $btu0itatea p$sturil$r l$cale de radi$ care dedică at/t de mult spa-iu de emisie un$r nebuni ca Me$rge 5athbun 7i Henr+ Sha%e, c/nd ar putea trece la un alt ni1el d$ar lăs/ndu:l pe el să $Aere 0ilnic, pre- de $ $ră sau a7a ce1a, un c$mentariu asupra 7tiril$r'. B, delici$asa c$mbina-ie dintre

>

cu1intele lui Cendell 7i 1$cea lui Cendell : Ed)ard 5' Murr$)#" la ap$geul carierei n:ar Ai A$st nici$dată at/t de el$c1ent, at/t de s$n$r' 3ată ce spune el: (n diminea)a asta m+am al'turat unei cara ane irtuale a celor "oca)i, 7ndurera)i "i+a celor pur "i simplu curio"i porni)i 7ntr+un pelerinaT *unest ce se+ntindea spre est de+a lungul bucolicei :utostr'$i WN3 6u pentru prima dat', 9urnalistul de *a)' a *ost i$bit, "i i$bit pro*und, de imensul contrast dintre duio"ia "i pacea peisa9ului din )inutul 5oulee "i ur4)enia "i s'lb'ticia pe care o singur' *iin)' uman' de$echilibrat' le+a *'cut s' 7n*loreasc' *'r' "tirea sa la s4n3 Paragra* nou3 #estea se r'sp4ndise ca *ocul de p'dure3 Hn ecin l+a sunat pe alt ecin, un prieten l+a sunat pe alt prieten3 Potri it unui apel primit diminea)' la O11, la sec)ia de poli)ie din Brench ,anding, corpul mutilat al micu)ei 8rma Breneau $ace 7n ruinele unei *oste gelaterii "i ca*enele pe nume 2d;s 2ats and DaMgs3 Ki cine a sunat1 5u certitudine un cet')ean de bine3 6ici pe departe, doamnelor "i domnilor, nici pe departe333 2$amnel$r 7i d$mnil$r, acesta e:un rep$rtaj de primă pagină, acestea sunt 7tirile care se scriu în reme ce se 7nt4mpl', un c$ncept care nu p$ate dec/t să:i murmure IPremiul Pulit0erK unui jurnalist Aără eJperien-ă' Cendell Mreen aAlase 1estea de la Ari0erul său, 5$+ 5$+al, care $ au0ise de la s$-ia sa, Tillie 5$+al, care Ausese pusă la curent chiar de M+rtle Harringt$n, iar Cendell Mreen 7i:a Aăcut dat$ria Aa-ă de citit$rii săi: 7i:a în7Aăcat rep$rt$A$nul 7i aparatul A$t$ 7i:a dat Auga la ma7inu-a sa inAectă Aără să se $prească să:7i sune edit$rii de la Herald3 Nu are ne1$ie de:un A$t$graA6 p$ate Aace el t$ate p$0ele de trebuin-ă cu acel 1echi 7i 1rednic Ni%$n E B de pe scaunul pasagerului' F împletire Aără cusur de cu1inte 7i imagini : $ eJaminare pătrun0ăt$are a celei mai hid$ase crime a n$ului sec$l : $ eJpl$rare seri$asă a naturii răului : un p$rtret în-elegăt$r al suAerin-ei unei c$munită-i : un eJp$0eu nemil$s al inep-iei unui departament de p$li-ie''' Cu t$ate acestea în1/rtindu:i:se în minte în 1reme ce cu1intele:i mier$ase picură unul c/te unul în micr$A$nul rep$rt$A$nului -inut sus, e de mirare că Cendell Mreen nu aude 0g$m$tul m$t$cicletel$r, sau că nu
"1 Hd:ard 5 9urro: (10?2-108/! - =urnalist american care a a=uns cele)ru cu o sene de emisiuni radio*onice de #tiri (n timpul celui de-al ,oilea 5ăz)oi 9ondial >;

$bser1ă pre0en-a Thunder Ei1e din nici:$ direc-ie, p/nă c/nd se înt/mplă să se uite de la st/nga la dreapta în căutarea Ara0ei perAecteU Se uită de la st/nga la dreapta, într:ade1ăr, 7i $bser1ă cu un ghimpe de panică, la nu mai mult de un metrii în st/nga sa, pe 4ee0er St Pierre călare pe Harle+:ul duduit$r, aparent c/nt/nd, judec/nd după mi7carea bu0el$r c/nt/nd hăU Nu se p$ate, nu' 2in pr$pria eJperien-ă, Cendell 7tie că 4ee0er St Pierre e mult mai pr$babil să înjure ca un birjar' C/nd, după m$artea lui Bm+ St Pierre, Cendell, care nu Aăcea dec/t să urme0e stră1echile reguli ale meseriei sale, 7i:a Aăcut apari-ia pe Nailh$use 5$) la numărul & 7i l:a întrebat pe tatăl suAerind cum e să 7tie că Aiica lui a A$st măcelărită ca un p$rc 7i par-ial m/ncată de un m$nstru cu chip uman, 4ee0er îl apucase de g/t pe in$centul 1/năt$r de 7tiri, de0lăn-uise un t$rent de $bscenită-i 7i încheiase url/nd că dacă:l 1a mai 1edea 1re$dată pe d$mnul Mreen, îi 1a rupe capul de pe umeri 7i 1a A$l$si ci$tul ca $riAiciu seJual' Bmenin-area aceasta e cea care:i pr$1$acă lui Cendell un m$ment de panică' Bruncă $ pri1ire în $glinda retr$1i0$are 7i 1ede c$h$rta lui 4ee0er întinsă pe t$ată lă-imea drumului ca $ armată in1adat$are de g$thi' Gn închipuirea sa, ace7tia agită cranii pe Ar/nghii Aăcute din piele umană 7i strigă în gura mare ce 1$r Aace cu g/tul lui după ce:i 1$r smulge capul de pe umeri' Frice ar Ai A$st ceea ce a1ea de g/nd să dicte0e în nepre-uitul aparat se e1ap$ră pe dată, dimpreună cu 1isele cu $chii deschi7i de:a c/7tiga Premiul Pulit0er' St$macul i se str/nge 7i transpira-ia îi iese prin t$-i p$rii de pe Aa-a lui lată, rumenă' M/na st/ngă îi tremură pe 1$lan, dreapta scutură rep$rt$A$nul ca pe:$ castanietă' Cendell ridică pici$rul de pe accelera-ie 7i se lasă j$s în scaun, înt$rc/nd capul spre dreapta c/t de mult îndră0ne7te' 2$rin-a sa primară e să se înc$1rige în spa-iul de sub b$rd 7i să pretindă că este un Aetus' Huruitul uria7 din spatele său cre7te în intensitate 7i inima îi sare în piept ca un pe7te' ICendell sc/nce7te' Ln set de tamburine bat aerul dinc$l$ de pielea Aragilă a p$rtierei' Bp$i m$t$cicletele îl depă7esc în tr$mbă 7i g$nesc mai departe pe aut$stradă' Cendell Mreen î7i 7terge Aa-a' Gncet, î7i c$n1inge c$rpul să stea drept' 3nima î7i încetea0ă încercările de:a ie7i din piept' Dumea de cealaltă parte a parbri0ului, care se c$ntractase la mărimea unei mu7te d$mestice, se eJtinde înap$i la dimensiunea ei n$rmală' Dui Cendell îi trece prin g/nd că n:a A$st mai speriat dec/t ar Ai A$st $rice Aiin-ă umană n$rmală, date Aiind
><

circumstan-ele' Gncrederea se sine îi umple a7a cum heliul umple un bal$n' Maj$ritatea bărba-il$r pe care:i cun$a7te ar Ai ie7it cu ma7ina de pe drum, crede el6 maj$ritatea s:ar Ai căcat în pantal$ni' Ce:a Aăcut Cendell MreenU B încetinit pu-in, at/ta t$t' S:a c$mp$rtat ca un gentleman 7i i:a lăsat pe gă$0arii din Thunder Ei1e să:l depă7ească' C/nd 1ine 1$rba de 4ee0er 7i de maimu-ele lui, crede Cendell, să Aii gentleman e d$1ada supremă de curaj' Bccelerea0ă, urmărind m$t$cicli7tii cum g$nesc în Aa-ă' Gn m/na sa, rep$rt$A$nul încă Aunc-i$nea0ă' Cendell îl duce la gură, î7i linge bu0ele 7i desc$peră că a uitat ce 1$ia să spună' 4andă g$ală se:n1/rte de pe:$ b$bină pe alta' V Eir:ar să Aie, 0ice el, 7i apasă but$nul de $prire' F Ara0ă inspirată, $ caden-ă mel$di$asă, a dispărut în eter, p$ate pe 1eci' 2ar situa-ia este mult mai Arustrantă' Dui Cendell i se pare că $ întreagă serie de c$neJiuni l$gice au dispărut $dată cu Ara0a pierdută: î7i aminte7te că a 1ă0ut A$rma unui mare subiect pentru cel pu-in 7ase artic$le pătrun0ăt$are care ar Ai depă7it pr$blema Pescarului 7i ar Ai dus la''' la ceU Da c/7tigarea Pulit0erului, cu siguran-ă, dar cumU N$na din mintea sa care îi $Aerise imensul cr$chiu al subiectului încă:7i mai păstrea0ă A$rma, însă A$rma e g$ală' 4ee0er St Pierre 7i haidamacii lui au ucis ceea ce acum pare a Ai cea mai mare idee pe care Cendell Mreen a a1ut:$ 1re$dată, iar Cendell nu are nici:$ certitudine c:$ 1a mai putea aduce 1re$dată la 1ia-ă' T$tu7i, ce caută aici m$t$cicli7tii ă7tia blestema-iU Gntrebarea î7i răspunde singură: cine 7tie ce t/mpit cu inten-ii bune a cre0ut că 4ee0er ar trebui să 7tie despre apelul la 8&& al Pescarului, iar acum m$t$cicli7tii blestema-i se îndreaptă spre ruinele lui EdTs, eJact ca el' 2in Aericire, at/t de mul-i al-i $ameni se duc în acela7i l$c, înc/t Cendell î7i Aace s$c$teala că:7i 1a putea $c$li du7manul' Neasum/ndu:7i niciun risc, răm/ne cu d$uă ma7ini în spatele m$t$:cicli7til$r' TraAicul se îndese7te 7i încetine7te6 în Aa-ă, m$t$cicli7tii alcătuiesc un 7ir 7i trec în g$ană pe l/ngă c$l$ana care se t/ră7te spre 1echea 7i prăA$asa alee care duce la EdTs' 2e la 7apte0eci sau $pt0eci de metri în spate, Cendell p$ate 1edea d$i p$li-i7ti, un bărbat 7i $ Aemeie, încerc/nd să:i îndepărte0e pe curi$7i' 2e Aiecare dată c/nd $ n$uă ma7ină $pre7te în Aa-a l$r, ei trebuie să eJecute aceea7i pant$mimă a înt$arcerii $cupan-il$r ei din drum 7i îndemn/ndu:i să meargă mai departe pe 7$sea' Pentru a sublinia mesajul, $ ma7ină de p$li-ie e parcată de:a curme0i7ul pe alee, bl$c/nd pe $ricine ar 1rea să încerce să Aacă pe 7mecherul' Spectac$lul acesta nu:l îngrij$rea0ă
>>

del$c pe Cendell, căci presa are acces aut$mat la astAel de scene' ?urnali7tii sunt mediul, apertura, prin care l$curi 7i înt/mplări altAel inter: 0ise ajung la marele public' Cendell Mreen e repre0entantul $amenil$r aici 7i, pe deasupra, e cel mai de seamă jurnalist din 1estul Cisc$nsinului' 2upă ce:a mai înaintat 7$nt/c:7$nt/c al-i 0ece metri, 1ede că sticle-ii care dirijea0ă traAicul sunt 2ann+ Tcheda 7i Pam Ste1ens, 7i satisAac-ia sa scade' Cu d$uă 0ile în urmă, Tcheda 7i Ste1ens răspunseseră am/nd$i cererii sale de inA$rma-ii spun/ndu:i să se ducă dracului' Pam Ste1ens, $ricum, e:$ t/rAă 7tie:t$t, $ acritură cu acte în regulă' 2in ce alt m$ti1 7i:ar d$ri $ madamă re0$nabil de arăt$asă să se Aacă p$li-istăU Ste1ens nu l:ar lăsa să ajungă la scena Aaptei d$ar de:al dracului : ar bucura+o astaP Pr$babil, î7i dă seama Cendell, pr$babil că 1a trebui să se Auri7e0e cum1a înăuntru' Se imaginea0ă t/r/ndu:se pe burtă printre ierburi 7i de0gustul îl Aace să se cutremure' Cel pu-in 1a a1ea plăcerea de:a 1edea cum p$li-i7tii le arată degetul mijl$ciu lui 4ee0er 7i cetei sale' M$t$cicli7tii depă7esc huruind alte 7ase ma7ini Aără să încetinească, a7a că Cendell presupune că plănuiesc să Aacă $ spectacul$asă înt$arcere prin alunecare, trec/nd drept pe l/ngă tăntălăii ăia d$i în albastru, 7i lăs/nd în urmă ma7ina de patrulă ca 7i c/nd nici n:ar eJista' Ce:ar Aace atunci p$li-i7tii, se întreabă Cendell : ar sc$ate pist$alele 7i:ar încerca să pară Ai$r$7iU Br trage A$curi de a1erti0are 7i s:ar nimeri unul pe celălalt în pici$rU Limit$r, 4ee0er 7i c$l$ana lui de m$t$cicli7ti nu ac$rdă nici:$ aten-ie ma7inil$r care încearcă să se mi7te pe banda de mers, lui Tcheda 7i Ste1ens sau $ricărui alt lucru de ac$l$' Nici măcar nu înt$rc capul să se h$lbe0e la ruina barăcii, la ma7ina 7eAului p$li-iei, la cami$netă : pe care Cendell $ recun$a7te imediat : 7i la $amenii care stau pe iarba călcată în pici$are, dintre care d$i sunt 2ale Milbert:s$n 7i pr$prietarul cami$netei, H$ll+)$$d ?ac% Sa)+er, în-epatul ăla din D$s Bngeles' ,Bl treilea indi1id, care p$artă $ pălărie ca de înghe-ată, $chelari de s$are 7i:$ 1estă mi-$asă, nu are abs$lut nici:$ l$gică, cel pu-in nu pentru Cendell' Pare că a ateri0at dintr: un 1echi hlm cu Humphre+ 4$gart'. Nu, trec 1al1/rtej pe l/ngă t$ată acea scenă de0$rd$nată cu că7tile înt$arse drept în Aa-ă, ca 7i c/nd nu s:ar g/ndi dec/t să intre în Centralia 7i să spargă becurile din Sand 4ar' G7i 1ăd mai departe de drum, t$-i cei cinci nemernici, indiAeren-i ca $ haită de c/ini sălbatici' 2e:ndată ce ajung din n$u la drum deschis, ceilal-i patru trec în A$rma-ie paralelă în spatele lui 4ee0er 7i se întind pe t$ată aut$strada' Bp$i,
>@

în acela7i timp, 1irea0ă la st/nga, ridică în aer cinci n$ri mari de praA 7i pietri7, 7i eJecută cinci înt$arceri sub A$rmă de L' Eără să:7i piardă ritmul : Aără a părea măcar că încetinesc : se despart în aranjamentul l$r de unu: d$i:d$i 7i 1in a-ă înap$i către 1est, către scena crimei 7i Erench Danding' Blestemat s' *ie, î7i 0ice Cendell' Bee$er a 7ntors spatele "i+a renun)at3 5e pap'+lapte3 Ceata de m$t$cicli7ti cre7te din ce în ce mai mult în timp ce se apr$pie de el 7i, cur/nd, Cendell Mreen cel uluit deslu7e7te Aa-a sumbră a lui 4ee0er St Pierre, care, sub cască, cre7te 7i ea t$t mai mult în timp ce se apr$pie' V Nu te:am cre0ut nici$dată unul care renun-ă u7$r, 0ice Cendell, pri1indu:l pe 4ee0er care se t$t apr$pie' #/ntul i:a despicat barba în d$uă bucă-i egale care îi Alutură în spate de:$ parte 7i de alta a capului' Gn spatele $chelaril$r de pr$tec-ie, $chii lui 4ee0er arată ca 7i c/nd el s:ar uita de:a lungul -e1ii unei arme' M/ndul că 4ee0er ar putea înt$arce $chii aceia de 1/năt$r asupra lui Aace 1iscerele lui Cendell să pară pericul$s de de0legate' 5atatule, 0ice el, nu A$arte tare' Cu un huruit asur0it$r, 4ee0er -/7ne7te pe l/ngă T$+$ta înd$ită' Ceilal-i din Thunder Ei1e l$1esc aerul, ap$i se întind mai departe la drum' 2$1ada aceasta a la7ită-ii lui 4ee0er îi saltă lui Cendell inima în timp ce:i urmăre7te pe m$t$cicli7ti cum se mic7$rea0ă în $glinda retr$1i0$are, însă un g/nd pe care nu:l p$ate ign$ra începe să:7i cr$iască drum în sus prin sinapsele creierului său' P$ate că Cendell nu este un Ed)ard 5' Murr$) al pre0entului, însă e rep$rter de apr$ape trei0eci de ani 7i 7i:a de01$ltat c/te1a instincte' M/ndul care 7erpuie7te pe canalele sale mentale declan7ea0ă $ serie de alarme unduit$are care, în cele din urmă, îl împing în c$n7tient' Cendell 7l prime"te : 7i 1ede planul ascuns6 în-elege ce se petrece' V Ei, Air:a7 ce n:a7 Ai, 0ice el 7i, cu un r/njet larg, apasă claJ$nul, trage 1$lanul spre st/nga 7i eJecută $ înt$arcere care se c$ncreti0ea0ă d$ar cu $ minimă a1ariere a aripii sale de pr$tec-ie 7i a aceleia a ma7inii din Aa-ă' Nemernic 1iclean, spune, apr$ape chic$tind de înc/ntare' T$+$ta iese din c$l$ana de 1ehicule care se îndreaptă spre est 7i se încadrea0ă pe c$ntrasens' Năngănind 7i p/r-/ind, -/7ne7te în urmărirea m$t$cicli7til$r 7ire-i' Cendell Mreen nu 1a a1ea parte de mers t/r/7 prin lanurile de p$rumb: nemernicul ăla 1iclean de 4ee0er St Pierre cun$a7te $ cale d$snică spre EdTs EatsP T$t ce are de Aăcut rep$rterul n$stru 1edetă e să răm/nă destul de
>"

în spate pentru a nu Ai $bser1at 7i se 1a alege cu intrarea gratuită pe scenă' Erum$s' B, ce ir$nie: 4ee0er dă $ m/nă de ajut$r presei : multe mul-umiri, huidumă ar$gantă' Cendell nici nu se a7teaptă ca 2ale Milberts$n să:i $Aere un tur al l$cului, însă 1a Ai mai greu să:l alunge de ac$l$ dec/t să:l înt$arcă din drum' Gn timpul pe care:l are, p$ate pune c/te1a întrebări de încercare, p$ate Aace c/te1a p$0e sugesti1e 7i : mai presus de t$ateP : p$ate abs$rbi destul din atm$sAera l$cului pentru a pr$duce unul dintre legendarele sale artic$le Ic$l$rateK' Cu suAletul în1i$rat, Cendell străbate aut$strada cu $pt0eci de %il$metri la $ră, lăs/nd m$t$cicli7tii să g$nească înaintea lui Aără însă a:i scăpa din 1edere' Numărul de ma7ini care 1in spre el se mic7$rea0ă p/nă la grupuri eJtrem de rare de c/te d$uă sau trei, ap$i la c/te $ ma7ină din c/nd în c/nd, ap$i la niciuna' Ca 7i c/nd ar Ai a7teptat să nu Aie $bser1a-i, 4ee0er 7i prietenii lui tra1ersea0ă aut$strada 7i p$rnesc în plină 1ite0ă pe drumul de acces ce duce la d$mul de eră spa-ială de la M$lt0Ts' Cendell simte $ Aurnicătură neplăcută de înd$ială de sine, însă nu 1rea să presupună că 4ee0er 7i m$c$Aanii lui au $ bruscă ne1$ie de tract$are 7i ma7ini de tuns iarba' M$ne7te mai departe, întreb/ndu:se dacă nu cum1a l: au $bser1at 7i încearcă de Aapt să:l atragă pe:$ pistă gre7ită' 2in c/te 7tie el, pe culmea aceea nu eJistă altce1a dec/t sal$nul de pre0entate, garajul care -ine l$c de ser1ice 7i parcarea' D$cul ăla aAurisit pare pustiu' 2inc$l$ de parcare''' ceU Pe:$ parte, î7i aminte7te un teren des-elenit întin0/ndu:se spre $ri0$nt, iar pe cealaltă un p/lc de c$paci, ca $ pădurice, numai că nu at/t de deasă' 2e unde se aAlă acum, reu7e7te să 1adă c$pacii, care urcă pe deal ca un para1/nt' Eără să se sinchisească să semnali0e0e, g$ne7te peste ben0ile de c$ntrasens 7i intră pe aleea care duce la M$lt0Ts' Sunetul pr$dus de m$t$ciclete e încă audibil, dar se stinge încet, 7i Cendell simte un Aulger de teamă la g/ndul că ei l:au păcălit cum1a 7i acum pleacă, r/0/nd pe seama luiP în culmea ridicăturii, merge în Aa-a sal$nului de pre0entare 7i intră în parcarea mare' 2$uă uria7e tract$are galbene stau în Aa-a garajului de utilaje, dar ma7ina lui e singura de ac$l$' Gn celălalt capăt al parcării g$ale, un 0id scund de ciment se ridică la înăl-imea barei de pr$tec-ie între asAalt 7i paji7tea mărginită de c$paci' 2e cealaltă parte a liniei de p$mi, 0idul se sA/r7e7te la c$tul aleii asAaltate care 1ine din spatele sal$nului de pre0entare'
>9

Cendell trage de 1$lan 7i g$ne7te spre celălalt capăt al 0idului, încă mai aude m$t$cicletele, dar sunetul l$r e ca un 0um0et îndepărtat de albine' Pr$babil că sunt la distan-ă de un %il$metru, î7i spune el, 7i sare din T$+$ta' Gndeasă rep$rt$A$nul într:un bu0unar al jachetei, î7i petrece panglica aparatului Ni%$n pe după g/t 7i dă Auga pe după 0idul scund, pe paji7te' Chiar înainte să ajungă la linia c$pacil$r, 1ede rămă7i-ele unui 1echi drum de macadam, spart 7i năpădit de ierburi, care $ taie drept pe deal în j$s, printre c$paci' Cendell î7i imaginea0ă, supraestim/nd, că 1echiul l$cal EdTs e la distan-ă cam de un %il$metru 7i jumătate 7i se întreabă dacă ma7ina lui ar putea străbate acea distan-ă pe supraAa-a aceea desAundată, sălbatică' Gn unele l$curi, macadamul s:a Aisurat în plăci tect$nice6 în altele, s:a Aăr/mi-at, transA$rm/ndu:se în gr$h$ti7 negru' BAundături 7i p/r/ia7e ierb$ase radia0ă de la rădăcinile gr$ase 7i 7erpuite ale c$pacil$r' Ln m$t$ciclist ar putea sări peste de0astrul ăsta Aără prea mari pr$bleme, dar Cendell 1ede că pici$arele îl 1$r purta mai bine dec/t T$+$ta pe acest drum, a7a că p$rne7te pe 1echiul traseu printre c$paci' 2in c/te a aAlat c/nd era pe aut$stradă, încă mai are timp berechet p/nă să apară medicul legist 7i Aurg$neta de prele1are a d$1e0il$r' Chiar 7i cu ajut$rul Aaim$sului H$ll+)$$d Sa)+er, sticle-ii l$cali b/jb/ie prin cea-ă' Ng$m$tul m$t$cicletel$r cre7te în intensitate pe măsură ce Cendell î7i cr$ie7te drum, ca 7i c/nd băie-ii s:ar Ai $prit pentru a purta $ discu-ie atunci c/nd au ajuns la capătul 1echiului drum lăturalnic' Bsta:i perAect' Cendell speră că 1$r c$ntinua să pălă1răgească p/nă ce:i 1a Ai prins din urmă6 sper să strige unul la celălalt 7i să agite pumnii în aer' #rea să:i 1adă pu7i pe jar de Aurie 7i adrenalină, plus că 2umne0eu 7tie ce altce1a mai au sălbaticii ăia în desagi' Dui Cendell i:ar plăcea la nebunie să Aacă $ A$t$graAie cu 4ee0er St Pierre spărg/ndu:i lui 2ale Milberts$n din-ii din Aa-ă cu $ dreaptă bine -intită sau să:l str/ngă pe g/t pe amicul lui, Sa)+er' E$t$graAia pe care Cendell 7i:$ d$re7te cel mai mult, însă, 7i de dragul căreia e pregătit să mitu:iască $rice p$li-ist, Aunc-i$nar districtual, $Aicial statal sau trecăt$r ne1in$1at capabil să -ină m/na întinsă, e $ imagine bună, clară, dramatică a cada1rului de0g$lit al 3rmei Ereneau' 2e preAerin-ă una care nu lasă urmă de înd$ială cu pri1ire la mutilările Aăcute de Pescar, $ricare ar Ai acestea' 2$uă ar Ai ideale : una cu Aa-a ei pentru inim$7i, cealaltă un instantaneu cu t$t c$rpul pentru per1er7i : dar s:ar mul-umi cu instantaneul cu t$t c$rpul, dacă e ne1$ie' F astAel de imagine ar Aace înc$njurul lumii, str/ng/nd
>8

mili$ane de d$lari pe drum' Numai 6ational 2nXuirer ar decarta, c/t : d$uă sute de mii, treiU : pentru $ A$t$graAie cu sărmana de 3rma cea mică ră7chirată în m$arte, cu mutilările perAect 1i0ibile' Bsta da mină de aur, ăsta da c$rn al abunden-eiP C/nd Cendell a parcurs 1re$ d$uă sute de metri din 1echiul 7i mi0erabilul drum, c$ncentrarea i se împarte între c$ntemplarea ideii tutur$r banil$r pe care micu-a 3rma i:i 1a 1/rî în bu0unare 7i teama de:a nu cădea 7i a:7i scr/nti gle0na, tunetul pr$1$cat de Harle+:urile membril$r Thunder Ei1e încetea0ă brusc' Tăcerea care se lasă pare imensă, ap$i imediat se umple cu alte sunete, mai slabe' Cendell î7i aude respira-ia cum intră 7i iese ane1$ie, dar 7i alte 0g$m$te, $ c$mbina-ie de 0ăngănit 7i buAnet, 1enind din spatele său' Se înt$arce 7i 1ede, departe pe drumul distrus, $ cami$netă stră1eche a1/nt/ndu:se spre el' E apr$ape c$mic Aelul în care cami$neta se clatină de pe:$ parte pe alta în timp ce $ r$ată, ap$i alta, se aAundă într:$ depresiune in1i0ibilă sau urcă pe:$ p$r-iune înclinată a supraAe-ei drumului' Bdică, ar Ai c$mic dacă $amenii ace7tia n:ar da bu0na pe ruta sa pri1ată de acces la trupul 3rmei Ereneau' Fri de c/te $ri cami$neta urcă pe:$ bucată de rădăcină, cele patru capete întunecate din cabină tresaltă ca mari$netele' Cendell Aace un pas în Aa-ă, inten-i$n/nd să:i trimită pe -ărăn$ii ă7tia înap$i de unde au 1enit' Suspensia cami$netei se Areacă de:$ piatră plată 7i de sub ma7ină sar sc/ntei' Hardughia aia trebuie să aibă cel pu-in trei0eci de ani, î7i spune Cendell : este unul dintre pu-inele 1ehicule de pe drum care arată 7i mai rău ca ma7ina sa' C/nd cami$neta se apr$pie, el 1ede că este $ 3nternati$nal Har1ester' 5uginita bară de pr$tec-ie e dec$rată cu buruieni 7i rămurele' 3'H' mai Aabrică $are cami$neteU Cendell ridică m/na ca un jurat care depune jurăm/ntul, 7i cami$neta se 0druncină 7i se mai clatină cale de c/-i1a metri desAunda-i înainte să se $prească' Partea ei st/ngă stă e1ident mai sus dec/t cea dreaptă' Gn întunecimea aruncată de c$paci, Cendell nu reu7e7te să deslu7ească chipurile care se uită la el prin parbri0, însă are sen0a-ia că cel pu-in d$uă dintre ele îi sunt Aamiliare' 4ărbatul de la 1$lan sc$ate capul pe geamul 7$Aerului 7i 0ice: V SalTtare, d$mnuT rep$rter bar$san' Qi dumitale -:au tr/ntit u7a:n nasU Bcesta e Tedd+ 5un%leman, peste care Cendell dă Arec1ent în timp ce trece în re1istă rap$artele 0ilnice ale p$li-iei' Ceilal-i trei pasageri din cabină strigă ca măgarii la remarca hai$asă a lui Tedd+' Cendell îi cun$a7te pe d$i dintre ei : Eredd+ Sa%nessum, membru al unui clan de
@!

0g/rie:br/n0ă care se scurge în 7i din t$t s$iul de barăci părăginite de:a lungul r/ului, 7i T$$ts 4illinger, un pu7ti sArijit care se între-ine cum1a str/ng/nd de la gun$i metal în Da 5i1iere 7i Erench Danding' Ca 7i 5un%leman, T$$ts a A$st arestat pentru $ serie de crime de gradul trei, însă n:a A$st nici$dată c$ndamnat pentru ce1a' Eemeia s$i$asă 7i p$n$sită dintre Eredd+ 7i T$$ts îi tre0e7te $ amintire prea 1agă pentru a Ai identiAicată' V Salut, Tedd+, 0ice Cendell' Qi 1$uă, Eredd+ 7i T$$ts' Nu, după ce: am aruncat $ pri1ire la mi0eria din Aa-ă, m:am h$tăr/t să intru prin spate' V Hei, 0endell, nu:-T aminte7ti dă mineU 0ice Aemeia, pu-in cam aAectată' 2$$dles Sanger, în ca0 că -i s:a dus mem$ria dracului' Bm p$rnit c:$ ceată:ntreagă de băie-i în 4el Bir:ul lui Eredd+, iar Tedd+ era c:$ altă ceată:ntreagă, daT după ce:am A$st trimi7i la plimbare de Miss Cur1ă, ceilal-i $r 1rut să se:nt$arcă la bar' Sigur că:7i aminte7te de ea, de7i chipul înăsprit din Aa-a lui seamănă acum d$ar 1ag cu acela al Aeti7canei petrecăre-e 7i ins$lente pe nume 2$$dles S/nger, care ser1ea băuturi la Nels$n H$tel acum un deceniu' Cendell crede că ea a A$st c$ncediată mai mult pentru că bea în timpul ser1iciului dec/t pentru că Aura, dar 2umne0eu 7tie ci le Aăcea pe am/nd$uă' Pe:atunci, Cendell arunca $ grămadă de bani la barul h$telului Nels$n' Gncearcă să:7i amintească dacă s:a dat 1re$dată în bărci cu 2$$dles' ?$acă pe cartea siguran-ei 7i spune: V Eir:ar, 2$$dles, cum naiba să uit $ mititică Arumu7ică a7a ca tineU 4ăie-ii se dau de ceasul m$r-ii la dulcegăria asta' 2$$dles trage un c$t în c$astele 1ap$r$ase ale lui T$$ts 4illinger, îi $Aeră lui Cendell un 0/mbet mic 7i -uguiat, 7i spune: V Ei, mul-am Arum$s, bunule d$mn' Mda, a tras:$ pe sA$ară, sigur că da' Bcesta ar Ai m$mentul perAect să le $rd$ne d$bit$cil$r ăst$ra să se: nt$arcă în 1i0uinile l$r, dar Cendell e 1i0itat de:$ inspira-ie de primă clasă' V Nu 1:ar plăcea, $ameni Aermecăt$ri, să da-i $ m/nă de ajut$r unui gentleman din presă 7i să c/7tiga-i în acela7i timp cinci0eci ie g$l$ganiU V Cinci0eci de căciulă sau t$-i la$laltăU întreabă Tedd+ 5un%leman' V Haide-i, t$-i la$laltă, 0ice Cendell' 2$$dles se apleacă în Aa-ă 7i spune:
@&

V 2$uă0eci de căciulă, e:n $rdine, bar$saneU 2acă suntem de:ac$rd să Aacem ce 1rei tu' V B, îmi sA/7ii inima, 0ice Cendell 7i sc$ate p$rtm$neul din bu0unarul de la spate, după care sc$ate patru bancn$te de d$uă0eci de d$lari, lăs/ndu: 7i numai una de 0ece 7i trei de un d$lar pentru t$t restul 0ilei' Ei î7i acceptă plata 7i, c/t ai clipi, îi pun la l$c sigur' Ei, uite ce 1reau să Aace-i, spune Cendell, 7i se apleacă spre geam 7i cele patru Ae-e ca ni7te b$stani de Hall$)een din cabină'

@

"#
C/te1a minute mai t/r0iu, cami$neta se $pre7te cu un legănat între ultimii c$paci, ac$l$ unde macadamul dispare în buruieni 7i iarbă înaltă' M$t$cicletele cel$r din Thunder Ei1e stau înclinate într:un 7ir $rdinat cu c/-i1a metri în Aa-ă 7i la st/nga' Cendell, care i:a luat l$cul lui Eredd+ Sa%nessum pe scaun, c$b$ară 7i Aace c/-i1a pa7i înainte, sper/nd ca nimic din mir$sul de transpira-ie uscată, carne nespălată 7i bere răsuAlată care emană din c$legii săi pasageri nu i:a intrat în haine' Gn spatele lui, îl aude pe Eredd+ cum sare din spatele cami$netei în 1reme ce ceilal-i c$b$ară 7i închid p$rtierele Aără a Aace mai mult de d$uă $ri 0g$m$tul necesar' T$t ce p$ate 1edea Cendell din p$0i-ia sa este peretele inc$l$r 7i putred al EdTs Eats ridic/ndu:se dintr:un amestec des de m$rc$1 sălbatic 7i gura:leului' #$ci j$ase, una dintre ele apar-in/ndu:i lui 4ee0er St Pierre, ajung p/nă la el' Cendell Aace $ scurtă inspec-ie Ni%$nului, sc$ate capacul $biecti1ului 7i 1/ră la l$cul ei $ r$lă n$uă de Ailm, 7i:abia ap$i înaintea0ă cu pa7i înce-i, Aără să Aacă 0g$m$t, pe l/ngă m$t$ciclete, de:a lungul structurii ruinate' Cur/nd, p$ate să 1adă drumul de acces plin de buruieni 7i patrula a7e0ată de:a curme0i7ul lui ca $ barieră' Bpr$ape de aut$stradă, 2ann+ Tcheda 7i Pam Ste1ens se luptă cu jumătate de du0ină de bărba-i 7i Aemei care 7i:au lăsat ma7inile alandala, ca ni7te jucării în spatele l$r' Bsta n:$ să mai meargă mult timp: dacă Tcheda 7i Ste1ens s:ar presupune că sunt un dig, digul e pe cale să suAere ni7te spărturi seri$ase' #e7ti bune pentru Cendell: $ c$nAu0ie maJimă i:ar $Aeri $ p$sibilitate mai mare de acces 7i: ar crea premisele unui artic$l mult mai c$l$rat' G7i d$re7te să p$ată murmura în rep$rt$A$n chiar acum' ,ipsa de eCperien)' a *or)elor "e*ului !ilbertson a *ost e ident' 7n 7ncerc'rile *utile ale o*i)erilor /cheda "i Ste ens de+a 7ntoarce din drum cet')enii dornici s' ad' cu ochii lor cea mai recent' do ad' a nebuniei Pescarului333 B, ce1a, ce1a, ap$i: ins' 9urnalistul de *a)' a reu"it s' a9ung' 7n mi9locul scenei, unde s+a sim)it m4ndru "i umil s' *ie ochii "i urechile cititorilor s'i333 Cendell ură7te să rate0e un material at/t de splendid, dar nu p$ate Ai sigur că 7i:l 1a aminti 7i nu îndră0ne7te să:7i asume riscul de:a Ai au0it' Se apr$pie mai mult de partea din Aa-ă a EdTs Eats'
@;

Lmilele urechi ale publicului îi aud pe 4ee0er St Pierre 7i pe 2ale Milberts$n purt/nd $ discu-ie surprin0ăt$r de amiabilă chiar în Aa-a clădirii6 umilii $chi ai publicului îl $bser1ă pe ?ac% Sa)+er cum apare în c/mpul 1i0ual, cu $ pungă g$ală de plastic 7i:$ 7apcă de baseball legăn/ndu:se de degetele m/inii sale drepte' Lmilul nas al publicului simte $ miasmă cu ade1ărat îngr$0it$are care garantea0ă pre0en-a unui c$rp în desc$mpunere în mica 7i părăginita structură din dreapta' ?ac% se mi7că pu-in mai repede ca de $bicei 7i, de7i e clar că se duce d$ar p/nă la cami$neta sa, se uită întruna în st/nga 7i în dreapta' Ce se petrece aiciU 4ăiatul de Bur pare mai mult dec/t circumspect' Se c$mp$rtă ca un h$- din maga0ine care:7i îndeasă lucrurile Aurate sub haină, iar băie-ii de aur n:ar trebui să aibă un asemenea c$mp$rtament' Cendell ridică aparatul A$t$ 7i A$cali0ea0ă asupra -intei' 3ată:te, ?ac% băietane, bătr/ne, amice, A$7nit$r ca $ bancn$tă n$uă 7i de d$uă $ri mai tăi$s' Stai Arum$s la p$0ă, acum, 7i lasă:ne să 1edem ce ai în m/nă, bineU Cendell Aace $ A$t$graAie 7i se uită prin $biecti1 în 1reme ce ?ac% se apr$pie de cami$netă' 4ăiatul de Bur 1a d$si lucrurile alea în t$rped$u, crede Cendell, 7i nu 1rea să:l 1adă nimeni c/nd $ Aace' Păcat, pustiuT, e7ti la 5amera ascuns'3 Qi păcat pentru m/ndrii 7i t$tu7i umilii $chi 7i urechi ai districtului Erench, pentru că, atunci c/nd ?ac% Sa)+er ajunge la cami$neta sa, nu urcă în cabină, ci se apleacă peste margine 7i:7i Aace de lucru cu ce1a, arăt/ndu:i n$bilului n$stru jurnalist $ imagine Arum$asă a spatelui său 7i nimic altce1a' N$bilul jurnalist Aace t$tu7i $ p$0ă, pentru a stabili un lan- al c$nsecuti1ită-ii cu următ$area A$t$graAie, în care ?ac% Sa)+er se înt$arce cu spatele la cami$netă, cu m/inile g$ale 7i nemaipăr/nd circumspect' Qi:a d$sit c$m$rile mi0erabile ac$l$ în spate 7i le:a ascuns de 1ă0ul lumii, dar ce le Aăcea să Aie c$m$riU Bp$i un Aulger îl l$1e7te pe Cendell Mreen' Scalpul îi palpită, 7i părul încre-it amenin-ă să se îndrepte' F p$1este minunată t$cmai a de1enit incredibil de minunată' Lciga7 diab$lic, C$pil m$rt 7i mutilat 7i 2ecăderea unui er$uP ?ac% Sa)+er iese din ruină aduc/nd $ pungă de plastic 7i $ 7apcă 4re)ers, încearcă să Aie sigur că nu e $bser1at 7i ascunde lucrurile în cami$neta sa' B g'sit lucrurile acelea în EdTs Eats, 7i le:a pus la păstrare chiar sub nasul prietenului 7i admirat$rului său 2ale Milberts$n' 4ăiatul de Bur a sustras do e$i de la locul unei crime- 3ar Cendell are d$1ada pe Ailm, Cendell îl are la m/nă pe marele 7i babanul ?ac% Sa)+er, Cendell 1a da cu el de păm/nt de să se cutremure 7i cerul' Mamă:mamă, lui Cendell îi
@<

1ine să danse0e, da, chiar a7a, 7i nu se p$ate $pri să nu eJecute un salt st/ngaci cu minunatul aparat A$t$ în m/nă 7i:un r/njet $blic pe Aa-ă' Se simte at/t de bine, triumAăt$r, înc/t apr$ape că se h$tără7te să uite de cei patru idi$-i care:i a7teaptă semnalul 7i să se cărăbănească' 2ar, hei, să nu punem carul înaintea b$il$r' Tabl$idele de super:mar%et icnesc după $ Arum$asă 7i re1$ltăt$are A$t$graAie cu cada1rul 3rmei Ereneau, iar Cendell Mreen e $mul care le:$ 1a da' Cendell mai Aace un pas precaut către partea din Aa-ă a clădim ruinate 7i 1ede ce1a care:l Aace să încremenească' Patru dintre m$t$cicli7ti s:au dus la capătul aleii ac$perite de iarbă, unde par să:i ajute pe Tcheda 7i Ste1ens să:i înt$arcă din drum pe cei care 1$r să arunce $ pri1ire la cada1re' Tedd+ 5un%leman a au0it că Pescarul a pitit în dărăpănătura aia cel pu-in 7ase, p$ate $pt c$pii pe jumătate m/nca-i: 1estea de1enea din ce în ce mai sen0a-i$nală pe măsură ce se cernea prin c$munitate' B7a că sticle-il$r le prinde bine ajut$rul suplimentar, dar Cendell î7i d$re7te ca 4ee0er 7i echipa să Ai turnat ga0 peste A$c, nu să Ai dat ajut$r la men-inerea lui în limite re0$nabile' Bjunge la capătul clădirii 7i aruncă $ pri1ire pe după c$lca să 1adă t$t ce se petrece' 2acă e să $b-ină ce:7i d$re7te, 1a trebui să a7tepte m$mentul p$tri1it' F a d$ua ma7ină a p$li-iei din Erench Danding se apr$pie încet printre 1ehiculele care merg la ralanti pe ;> 7i trece pe l/ngă ma7ina lui Tcheda pentru a intra între buruienile 7i mi0eriile din Aa-a 1echiului maga0in' 2$i p$li-i7ti mai tineri, cu jumătate de n$rmă, pe nume H$lt0 7i Nestler, c$b$ară din ea 7i 1in alene spre 2ale Milberts$n, încerc/nd din răsputeri să nu reac-i$ne0e la put$area care de1ine mai ame-it$are cu Aiecare pas pe care:l Aac' Cendell 1ede că Alăcăii ace7tia înt/mpină pr$bleme 7i mai mari în a:7i ascunde spaima 7i uluirea la 1ederea 7eAului l$r angajat într:$ c$n1ersa-ie aparent amiabilă cu 4ee0er St Pierre, pe care ei pr$babil că:l suspectea0ă de:$ sumedenie de crime Aără nume' Ei sunt băie-i de la Aermă, studen-i la LC:5i1er Ealls care au renun-at la studii, care împart un singur salariu 7i încearcă at/t de tare să:7i dea eJamenul ca $Ai-eri de p$li-ie, înc/t au tendin-a să 1adă lucrurile într:un alb:negru rigid' 2ale îi calmea0ă, iar 4ee0er, care i:ar putea ridica pe Aiecare cu c/te:$ m/nă 7i să le 0dr$bească -estele ca pe ni7te $uă m$i, 0/mbe7te aAabil' Ca răspuns la ceea ce trebuie să Ai A$st $rdinele lui 2ale, băie-ii se:nt$rc repede 7i cu pa7i mărun-i la aut$stradă, arunc/nd în drum pri1iri eJtrem de admirati1e la ?ac% Sa)+er, sărmanii t$n-i'
@>

?ac% se apr$pie de 2ale pentru $ scurtă discu-ie' Păcat că 2ale nu 7tie că amicul lui ascunde d$1e0i, haP Sau, î7i spune Cendell, "tie + e implicat 7i el în astaU Ln lucru e sigur: t$tul 1a ie7i la lumină $dată ce Herald 1a publica p$0ele ediAicat$are' Gntre timp, tipul cu pălărie de pai 7i $chelari de s$are stă ac$l$ cu bra-ele încruci7ate la piept, păr/nd senin 7i încre0ăt$r, ca 7i c/nd ar a1ea t$tul sub c$ntr$l, a7a înc/t nici mir$sul nu:l p$ate atinge' 3ndi1idul ăsta e e1ident un jucăt$r:cheie, î7i spune Cendell' El ia deci0iile' 4ăiatul de Bur 7i 2ale 1$r să nu:i calce cu1/ntul6 se 1ede asta din limbajul l$r c$rp$ral' F urmă de respect, de deAerentă' 2acă mu7amali0ea0ă ce1a, $ Aac pentru el' 2ar de ceU Qi cine naiba eU 3ndi1idul e de 1/rstă mijl$cie, unde1a la cinci0eci de ani, cu $ genera-ie mai mare ca ?ac% 7i 2ale6 e prea Aerche7 ca să l$cuiască la -ară, a7a că e din Madis$n, p$ate, sau Mil)au%ee' E clar că nu e p$li-ist, 7i nu seamănă nici cu un $m de aAaceri' Osta e:un tătuc sigur de sine6 lucrul ăsta se 1ede de la $ p$7tă' Bp$i încă $ ma7ină de p$li-ie pătrunde prin bariera de pe ;> 7i 1ine l/ngă patrula cel$r cu jumătate de n$rmă' 4ăiatul de Bur 7i Milberts$n se duc la ea 7i:i înt/mpină pe 4$bb+ 2ulac 7i pe celălalt, grăsanul, 2it ?espers$n, însă tipul cu pălărie nici măcar nu se uită în direc-ia aceea' Ei, asta+i tare' Stă ac$l$, singur singurel, ca un general care:7i supra1eghea0ă s$lda-ii' Cendell îl pri1e7te pe $mul misteri$s cum sc$ate $ -igară, $ aprinde 7i sc$ate un n$r de Aum alb' ?ac% 7i 2ale îi c$nduc pe ultimii s$si-i în 1echiul maga0in, iar păsăruica asta c$ntinuă să:7i Aume0e -igara, sublim deta7at de t$t ce:l înc$nj$ară' Prin peretele putred, Cendell reu7e7te să:i audă pe 2ulac 7i ?espers$n cum se pl/ng de mir$s6 ap$i unul dintre n$i m$rmăie 7h- c/nd 1ede cada1rul' V Hei, băie-iU 0ice 2ulac' E de:ade1ăratelea căcatul ăstaU Hei, b'ie)i1 #$cile îi dau lui Cendell $ idee bună asupra l$cului în care se aAlă cada1rul, în spate l/ngă 0idul îndepărtat' Gnainte ca cei trei p$li-i7ti 7i Sa)+er să înceapă să se:apr$pie încet de partea din Aa-ă a maga0inului, Cendell se apleacă în aAară, îndreaptă Ni%$nul 7i Aace $ A$t$graAie cu $mul misteri$s' Spre gr$a0a sa, Pisica din Pălărie se uită imediat în direc-ia lui 7i spune: V Cine m:a A$t$graAiatU Cendell se trage înap$i la adăp$stul peretelui, dar 7tie că tipul trebuie să:l Ai 1ă0ut' Fchelarii ăia de $ase erau îndrepta-i drept spre elP Tipul are urechi de liliac : a au0it sunetul $bturat$rului'
@@

V 3e7i la 1edere, îl aude Cendell că spune' N:are r$st să te ascun0i6 7tiu că e7ti ac$l$' 2in l$cul său de $bser1are cu siguran-ă redusă, Cendell t$cmai reu7e7te să 1adă $ ma7ină a p$li-iei statale, urmată de P$ntiacul 2B5E din Erench Danding, apr$piindu:se dinspre hărmălaia de la capătul aleii' Ducrurile par să Ai ajuns la punctul de Aierbere pe:ac$l$' 2acă Cendell nu se în7ală, i se pare că:l 0ăre7te pe unul dintre m$t$cicli7ti trăg/nd un bărbat pe geamul unui Flds 1erde, Arum$s' E timpul să cheme ca1aleria, sigur că da' Cendell pă7e7te în spate din Aa-a clădirii 7i Aace semn din m/nă s$lda-il$r' Tedd+ 5un%leman -ipă: V Huu, mam'2$$dles chirăie ca $ pisică în călduri 7i cei patru asisten-i ai lui Cendell $ iau la g$ană pe l/ngă el, Aăc/nd 0ar1a pe care le:a cerut:$'

@"

"$
2ann+ Tcheda 7i Pam Ste1ens sunt deja $cupa-i p/nă peste cap cu cei care A$r-au intrarea, c/nd aud 0g$m$tul m$t$cicletel$r care g$nesc spre ei, 7i s$sirea cel$r din Thunder Ei1e e t$t ce le trebuie pentru ca 0iua să le Aie cu ade1ărat plină' Să scape de Tedd+ 5un%leman 7i Eredd+ Sa%nessum a A$st destul de u7$r, dar după nici cinci minute ben0ile de mers spre est ale But$stră0ii ;> s:au umplut de $ameni care credeau că au t$t dreptul să se bin$cle0e la t$ate micile cada1re care se presupunea că sunt sti1uite în epa1a lui EdTs Eats' Gn l$cul Aiecărei ma7ini pe care reu7esc în sA/r7it s:$ trimită înap$i apar alte d$uă' T$ată lumea cere $ eJplica-ie detaliată a m$ti1ului pentru care ei, în calitate de c$ntribuabili 7i cetă-eni îngrij$ra-i, n:au 1$ie să intre la scena crimei, mai ales c/nd e 1$rba de $ crimă a7a tragică, a7a sA/7iet$are, a7a''' ei bine, a7a tulburăt$are' Maj$ritatea reAu0ă să creadă că singurul cada1ru din clădirea aceea dărăpănată e al 3rmei Ereneau6 trei $ameni, unul după celălalt, îl acu0ă pe 2ann+ că se Aace c$mplice la $ mu7amali0are 7i unul dintre ei chiar A$l$se7te cu1/ntul IEishergateK' PAui' Gntr:un Ael ciudat, mul-i dintre ace7ti 1/năt$ri de cada1re apr$ape cred că A$r-ele p$li-iei l$cale îl pr$tejea0ă pe PescarP Lnii dintre ei arată r$0arii în 1reme ce:l t$acă mărunt' F d$amnă îi Alutură un cruciAiJ în Aa-ă 7i:i spune că are un suAlet murdar 7i că îl a7teaptă iadul' Cel pu-in jumătate dintre $amenii pe care:i înt$arce din drum au cu ei aparate de A$t$graAiat' Ce Ael de pers$ană pleacă de acasă într:$ diminea-ă de s/mbătă ca să Aacă p$0e cu c$pii m$r-iU Ce:l nedumere7te pe 2ann+ e următ$rul lucru: cu t$-ii se cred perAect n$rmali' Cine:i nemerniculU 2l este' S$-ul bătr/n al unei Aemei bătr/ne de pe Calea 2$mni-ei Marian spune: V Tinere, se pare că tu e7ti singura pers$ană din districtul ăsta care nu în-elege că ist$ria se petrece de jur împrejurul n$stru' Eu 7i Madge credem că a1em dreptul la un su1enir' Hn su enir1 Bsudat, bul1ersat 7i sătul p/nă peste cap, 2ann+ î7i pierde cumpătul' V Bmice, sunt abs$lut de:ac$rd cu tine, 0ice el' 2acă ar Ai după mine, tu 7i înc/ntăt$area ta s$-ie a-i putea pleca înap$i acasă cu tric$ul pătat de
@9

s/nge, p$ate chiar 7i c:un deget rete0at sau d$uă, în p$rtbagaj' 2ar ce p$t să spunU QeAul e:un tip inAleJibil' Cei de pe Calea 2$mni-ei Marian dispar, prea 7$ca-i ca să mai spună ce1a' Lrmăt$rul din r/nd începe să -ipe din m$mentul în care 2ann+ se apleacă pe geam aAară' Brată eJact a7a cum 2ann+ 7i:l imaginea0ă pe Me$rge 5athbun, însă 1$cea lui e mai aspră 7i pu-in mai pi-igăiată' V S' nu cre$i c' nu "tiu ce *aci, amice2ann+ spune bine, pentru că încearcă să pr$teje0e l$cul unei crime, iar tipul care seamănă cu Me$rge 5athbun, care c$nduce $ 1eche 2$dge Cara1an albastră căreia:i lipse7te bara de pr$tec-ie din Aa-ă 7i $glinda retr$1i0$are laterală din dreapta, -ipă: V Stau p+aci de dou'$eci de minute c4t tu "i dama aia a)i *recat mentaSper c' n+o s' *ii surprins c4nd o s' e$i aplicat' un pic de ?HS/8V82 PR>PR82 pe+aciBceasta e clipa de tandre-e în care 2ann+ aude inc$nAundabilul huruit al cel$r din Thunder Ei1e g$nind spre el pe aut$stradă' Nu s:a sim-it bine încă de c/nd a găsit bicicleta lui T+ler Marshall în Aa-a căminului de bătr/ni, iar g/ndul de:a se lua la har-ă cu 4ee0er St Pierre îi umple creierul cu un Aum negru ulei$s 7i sc/ntei r$7ii în1/rtejite' C$b$ară pri1irea 7i se uită direct în $chii s$siei rumene la Aa-ă a lui Me$rge 5athbun' #$cea îi iese într:un 7u1$i m$n$t$n lipsit de 1lagă' V 2$mnule, dacă:-i 1ei c$ntinua drumul, î-i 1$i pune cătu7ele, te 1$i a7e0a pe bancheta din spate a ma7inii mele p/nă ce 1$i putea părăsi l$cul 7i:ap$i te 1$i duce la sec-ie 7i te 1$i acu0a de $rice:mi 1a 1eni în g/nd' Bsta -i:$ pr$mit' Bcum, Aă:-i singur un ser1iciu 7i cară:te naibii de aici' Mura bărbatului se deschide 7i se închide, ca a unui pe7te auriu' Pete de: un r$7u 7i mai aprins îi apar pe Aa-a 1eselă, deja rumenă' 2ann+ nu:l slăbe7te din $chi, apr$ape sper/nd să:i Aurni0e0e un m$ti1 de a:l arunca în cătu7e 7i de a:l pune la Arăge0it pe bancheta din spate a ma7inii sale' Tipul î7i anali0ea0ă $p-iunile 7i precau-ia iese în1ingăt$are' C$b$ară $chii, mută schimbăt$rul în mar7arier 7i apr$ape că intră în Miata din spatele său' V Nu:mi 1ine să cred ce se înt/mplă, spune Pam' Ce t/mpit $ Ai scăpat p$rumbelul pe gurăU Ca 7i 2ann+, 7i ea îi urmăre7te pe 4ee0er 7i pe prietenii lui cum se apr$pie huruind de ei, trec/nd pe l/ngă c$l$ana de ma7ini în a7teptare' V Nu 7tiu, dar mi:ar plăcea să:i 1/r pulanul pe g/t în j$s' Qi după el $ să 1ină r/ndul lui Cendell Mreen'
@8

V N:$ să Aie ne1$ie să:l cau-i prea departe' E:n c$l$ană, cam cu Qase ma7ini mai în spate' Pam arată cu degetul spre r/njetul pasager al lui Cendell' V 2umne0eule mare, 0ice 2ann+' 2e Aapt, într:un Ael mă bucur să:l 1ăd pe tr$mb$nistul ăla mi0erabil' Bcum îi p$t spune eJact ce cred despre el' N/mbind, se apleacă să:i 1$rbească ad$lescentului de la 1$lanul Miatei' 4ăiatul pleacă, 7i 2ann+ îi Aace semn 7$Aerului din spatele lui să plece 7i el, urmărindu:i în acela7i timp pe cei din Thunder Ei1e cum se apr$pie din ce în ce mai mult' Gi spune lui Pam: V Gn clipa asta, dacă 4ee0er 1ine:n Aa-a mea 7i numai pare că ar 1rea să ne măsurăm puterile, sc$t pist$lul, pe cu1/nt de $n$are' V H/r-$age, h/r-$age, 0ice Pam' V Mă d$are chiar în c$t' V Ei, uite că:i dăm drumul, spune ea, 0ic/ndu:i că dacă sc$ate arma, ea îi 1a ac$peri spatele' P/nă 7i 7$Aerii care încearcă să intre pe alee prin A$r-a 1$rbel$r dure se $presc $ clipă pentru a:i urmări pe 4ee0er 7i pe băie-ii lui' Gn mi7care, cu părul 7i bărbile în 1/nt, cu Ae-ele se1ere, par gata să c$mită un de0astru c/t mai mare p$sibil' 3nima lui 2ann+ Tcheda începe s:$ ia la g$ană, 7i î7i simte sAincterul cum se str/nge' Gnsă m$t$cicli7tii din Thunder Ei1e trec în tr$mbă pe l/ngă el Aără să înt$arcă măcar capetele, unul după altul' 4ee0er, M$use, 2$c, S$nn+ 7i Kaiser î7i 1ăd mai departe de drum, părăsind scena' V Ei, *ir+ar, $ice 2ann+, neput/ndu:se h$tărî dacă se simte u7urat sau de0amăgit' Puseul brusc de spaimă pe care:l încearcă atunci c/nd m$t$cicli7tii, după trei0eci de metri, Aac $ înt$arcere str/nsă în L, care ridică pietri7ul în aer, îi spune că ceea ce:a sim-it a A$st u7urare' V F, te r$g, nu, 0ice Pam' Gn aut$m$bilele $prite, t$ate capetele se:nt$rc c/nd m$t$cicli7tii trec ca Aulgerul din n$u pe l/ngă ei, înt$rc/ndu:se pe unde au 1enit' Pre- de c/te1a secunde, singurul sunet care se aude este huruitul în scădere a cinci m$t$ciclete Harle+:2a1ids$n' 2ann+ Tcheda î7i dă j$s pălăria 7i î7i 7terge Aruntea' Pam Ste1ens î7i arcuie7te spatele 7i eJpiră' Bp$i cine1a claJ$nea0ă, 7i alte d$uă claJ$ane se Aac au0ite, 7i un tip cu $ musta-ă căruntă de m$rsă 7i:$ căma7ă de dril ridică $ insignă măricică într:$ în1elit$are de piele 7i spune că e 1ărul unui judecăt$r districtual 7i membru de $n$are al A$r-el$r de p$li-ie din Da 5i1iere, ceea ce, în principiu,
"!

înseamnă că nu prime7te nici$dată amen0i de parcare sau pentru depă7irea 1ite0ei legale 7i se p$ate duce unde 1$r mu7chii lui' Musta-a se lă-e7te într: un r/njet mare' V B7a că lasă:mă d$ar să trec 7i te p$-i înt$arce la treaba ta, $Ai-ere' Să nu:l lase să treacă este treaba lui, 0ice 2ann+, 7i e ne1$it să repete acest mesaj de mai multe $ri înainte să p$ată trece la următ$rul ca0' 2upă ce trimite înap$i al-i c/-i1a cetă-eni nemul-umi-i, se uită să 1adă c/t mai are de a7teptat p/nă să:i p$ată spune lui Cendell Mreen s:$ 7teargă de ac$l$' Cu siguran-ă, rep$rterul nu p$ate Ai la mai mult de d$uă sau trei ma7ini în spate' 2e:ndată ce 2ann+ ridică pri1irea, claJ$anele sună 7i $amenii încep să strige la el' ,as'+ne s' intr'm- Hei, amice, eu 7)i pl'tesc salariul, )ii minte1 #reau s' orbesc cu Dale, reau s' orbesc cu DaleC/-i1a bărba-i au c$b$r/t din ma7ini' Brată cu degetul spre 2ann+, dau din gură, însă el nu reu7e7te să deslu7ească ce -ipă ac$l$' F d/ră de durere îl străbate ca un drug de Aier înr$7it în A$c din spatele $chiului st/ng p/nă în mijl$cul creierului' Ce1a nu e bine6 nu 1ede ur/ta ma7ină r$7ie a lui Mreen' Lnde naiba eU Da dracuT, la dracuT 7i de d$uă $ri la dracuT, Mreen trebuie să se Ai strecurat din c$l$ană 7i să Ai intrat pe c/mpul de l/ngă EdTs' 2ann+ se: n1/rte pe l$c 7i inspectea0ă c/mpul' #$ci Auri$ase 7i claJ$ane i se împletesc în spate' Nici:$ T$+$ta r$7ie rablagită, niciun Cendell Mreen' Ca să 1e0i, a renun-at gură:spurcatăP 2upă c/te1a minute, traAicul se sub-ia0ă, iar 2ann+ 7i Pam cred că treaba l$r s:a cam terminat' T$ate cele patru ben0i ale But$stră0ii ;> sunt g$ale, a7a cum sunt de $bicei într:$ diminea-ă de s/mbătă' Singurul cami$n care rulea0ă pe ea nu se $pre7te, c$ntinu/ndu:7i drumul spre Centralia' V Cred c:ar trebui să ne ducem ac$l$, spune Pam, d/nd din cap spre rămă7i-ele maga0inului' V P$ate peste c/te1a minute' 2ann+ nu e prea d$rnic să se apr$pie de mir$sul acela' Br Ai întru t$tul Aericit să răm/nă ac$l$ p/nă la 1enirea medicului legist 7i:a echipei tehnice' Ce:i apucă pe $ameni, t$tu7iU El ar renun-a cu bucurie la plata pe d$uă 0ile ca să nu Aie ne1$it să 1adă c$rpul neînsuAle-it al sărmanei 3rma Ereneau' Bp$i el 7i Pam aud d$uă sunete distincte, 7i niciunul nu:i Aace să se simtă în largul l$r' Primul este al unui 1al n$u de 1ehicule care g$nesc pe aut$stradă către ei6 al d$ilea, duduitul m$t$cicletel$r care se apr$pie de scena crimei de unde1a din spatele 1echiului maga0in'
"&

V EJistă 1reun drum care să ducă în spatele l$cului ăstuiaU întreabă el incredul' Pam ridică din umeri' V Bla se pare' 2ar uite ce:i''' $ să trebuiască să se $cupe 2ale de haidamacii lui 4ee0er, pentru că n$i $ să Aim $cupa-i p/nă peste cap aici' V Bh, mamă, 2umne0eule, 0ice 2ann+' Gn jur de trei0eci de ma7ini 7i cami$nete c$n1erg la capătul scurtei alei, 7i at/t el, c/t 7i Pam î7i dau seama că $amenii ace7tia sunt mai ner1$7i 7i mai h$tăr/-i dec/t cei din prima tură' Gn Aa-a mul-imii, c/-i1a bărba-i 7i Aemei î7i lasă ma7inile pe marginea drumului 7i se îndreaptă pe j$s spre cei d$i $Ai-eri' Q$Aerii din Aruntea cetei agită pumnii în aer 7i strigă încă dinainte să:ncerce să intre pe alee' 3ncredibil, $ Aemeie 7i d$i ad$lescen-i -in ridicat un banner lung pe care scrie GD #5EM PE PESCB5P Ln bărbat într:un Cadd+ 1echi 7i prăAuit sc$ate bra-ul pe geam 7i aAi7ea0ă $ pancartă Aăcută manual: M3D4E5TSFN T5E4L3E 2BT BEB5O' 2ann+ se uită peste umăr 7i 1ede că membrii Thunder Ei1e trebuie să Ai găsit un drum d$snic, pentru că patru dintre ei stau în Aa-ă la EdTs, semăn/nd ciudat de tare cu ni7te agen-i de la ser1iciile secrete, în 1reme ce 4ee0er St Pierre e ad/nc cuAundat într:$ discu-ie cu 7eAul' 3ar ei d$i, îi trece lui 2ann+ prin g/nd, seamănă cu d$i 7eAi de stat care neg$cia0ă un tratat c$mercial' Bsta n:are abs$lut nici:$ l$gică, 7i 2ann+ se înt$arce înap$i la ma7ini, la lunaticii cu pancarte 7i bărba-ii 7i Aemeile care se apr$pie pe j$s de el 7i de Pam' Ln bărbat de 7apte0eci de ani, cu pieptul c/t $ butie 7i cu $ bărbi-ă albă, H$$1er 2alr+mple, se înAiin-ea0ă în Aa-a lui Pam 7i începe să:7i ceară drepturile inalienabile' 2ann+ î7i aminte7te numele lui pentru că 2alr+mple a pr$1$cat $ încăierare în barul h$telului Nels$n cam cu 7ase luni în urmă, iar acum iată:l din n$u, căut/ndu:7i re1an7a' V 6u $ să discut cu partenerul tău, -ipă el, 7i nu $ să ascult nimic din ce spune el, pentru că partenerul tău nu are nici:$ c$nsidera-ie pentru drepturile $amenil$r din c$munitatea aceasta' 2ann+ trimite înap$i un Subaru p$rt$caliu c$ndus de:un ad$lescent p$sac cu un tric$u 4lac% Sabbath, ap$i un C$r1ette negru cu plăcu-e de înmatriculare de Da 5i1iere 7i:$ d$amnă t/nără i0bit$r de Arum$asă 7i cu $ gură i0bit$r de spurcată la 1$lan' 2e unde 1in t$-i $amenii ă7tiaU El nu recun$a7te pe nimeni cu eJcep-ia lui H$$1er 2alr+mple' Maj$ritatea cel$r din Aa-a lui, presupune 2ann+, s:au str/ns din aAara $ra7ului'
"

Se îndrepta s:$ ajute pe Pam, c/nd $ m/nă îl prinde de umăr, iar el înt$arce pri1irea 7i:l 1ede pe 2ale Milberts$n alături de 4ee0er St Pierre' Ceilal-i patru m$t$cicli7ti a7teaptă la distan-ă de c/-i1a metri' Cel pe nume M$use, care e desigur cam de mărimea unei căpi-e de A/n, prinde pri1irea lui 2ale 7i r/nje7te' V 5e *aci1 întreabă 2ann+' V Calmea0ă:te, 0ice 2ale' Prietenii d$mnului St Pierre s:au $Aerit 1$luntari să ne ajute la c$ntr$larea mul-imii 7i cred că ne prinde bine t$t ajut$rul pe care ni:l p$t da' Cu c$l-ul $chiului, 2ann+ îi 0ăre7te pe gemenii Near+ ie7ind în Aa-a mul-imii, 7i ridică $ m/nă pentru a:i $pri' V Qi cu ce se aleg în schimbU V 2$ar inA$rma-ii, răspunde 7eAul' 4ine, băie-i, trece-i la treabă' Prietenii lui 4ee0er se despart 7i se apr$pie de mul-ime' QeAul 1ine l/ngă Pam, care mai înt/i se uită la el amu0ată, ap$i încu1iin-ea0ă' M$use m/r/ie la H$$1er 2alr+mple 7i 0ice: V Gn numele puterii cu care am A$st în1estit, î-i $rd$n să te cari dracului de:aici, H$$1er' 4ătr/nul dispare at/t de repede, de parcă s:ar Ai demateriali0at' Ceilal-i m$t$cicli7ti au acela7i eAect asupra curi$7il$r Auri$7i' 2ann+ speră să:7i p$ată men-ine calmul în Aa-a abu0ului c$nstant: un bărbat de $ sută patru0eci de %il$grame care seamănă cu un membru al Hells Bngels aAlat pe muchie de cu-it între aut$c$ntr$l 7i:$ Aurie cresc/ndă Aace minuni asupra unei mul-imi de $ameni răscula-i' M$t$ciclistul cel mai apr$piat de 2ann+ îi trimite de ac$l$ pe El$+d 7i Eran% Near+ d$ar ridic/nd pumnul la ei' C/nd ace7tia dispar înap$i în ma7ina l$r, m$t$ciclistul îi Aace cu $chiul lui 2ann+ 7i se pre0intă drept Kaiser 4ill' Bmicului lui 4ee0er îi place să c$ntr$le0e mul-imea, 7i un r/njet imens amenin-ă să:i ră0bată prin mina încruntată, de7i $ Aurie lichidă Aierbe dedesubt' V Cine:s ceilal-i tipiU întreabă 2ann+' Kaiser 4ill i:i arată pe 2$c 7i S$nn+, care împră7tie mul-imea la dreapta lui 2ann+' V 2e ce Aace-i astaU Kaiser c$b$ară capul astAel înc/t Aa-a lui să se aAle la cinci centimetri de cea a lui 2ann+' E ca 7i c/nd ai da $chii cu un taur' Căldură 7i Aurie se re1arsă din trăsăturile late 7i din pielea hirsută' 2ann+ apr$ape se a7teaptă
";

să 1adă cum iese Aum din nările la-e ale bărbatului' Lna dintre pupile e mai mică dec/t cealaltă6 prin albul $chil$r se înc/lcesc Aire r$7ii, radiante' V 2e ceU F Aacem pentru :m@3 Nu -i:e limpede asta, $Ai-ere TchedaU V Scu0e, b/iguie 2ann+' Sigur că da' Speră ca 2ale să p$ată să:i -ină sub c$ntr$l pe m$n7trii ă7tia' Lrmărindu:l pe Kaiser 4ill cum 0druncină un Mustang stră1echi apar-in/nd unui pu7ti pr$st care n:a reu7it să se dea la timp în spate, e eJtrem de Aericit că m$t$cicli7tii nu au asupra l$r niciun instrument b$nt' Prin l$cul g$l $cupat înainte de Mustangul pu7tiului, $ ma7ină de p$li-ie rulea0ă spre 2ann+ 7i Kaiser' Gn timp ce:7i cr$ie7te drum prin mul-ime, $ Aemeie îmbrăcată într:un tric$u Aără m/neci 7i pantal$ni Capri se l$1e7te cu capul de geamurile pasagerului' C/nd ma7ina ajunge l/ngă 2ann+, cei d$i p$li-i7ti cu jumătate de n$rmă, 4$b H$lt0 7i Paul Nestler, sar aAară, se h$lbea0ă la Kaiser 7i întreabă dacă el 7i Pam au ne1$ie de ajut$r' V 2uce-i:1ă 7i discuta-i 7i 7eAuT, îi instruie7te 2ann+, de7i n:ar Ai A$st ne1$ie s:$ Aacă' H$lt0 7i Nestler sunt tipi de treabă, însă au multe de în1ă-at despre scara ierarhică, la Ael ca 7i despre t$ate celelalte lucruri' Cam după un minut 7i jumătate, 4$bb+ 2ulac 7i 2it ?espers$n î7i Aac apari-ia' 2ann+ 7i Pam le Aac semn să treacă, în 1reme ce m$t$cicli7tii se a1/ntă în gl$ata re1$ltată 7i trag cetă-eni 1$cali de pe marginea 7i cap$tele 1ehiculel$r l$r' Ng$m$te de luptă ajung la 2ann+ peste strigăte m/ni$ase pr$1enind dinspre ceata din Aa-a sa' 3 se pare că se aAlă ac$l$ de $re întregi' Blung/nd $amenii din calea cu l$1ituri puternice din bra-e, S$nn+ iese la i1eală 7i se $pre7te l/ngă Pam, care Aace t$t ce:i stă în puteri' M$use 7i 2$c ies la lumină' Cu $ d/ră de s/nge curg/ndu:i din nas, cu $ pată r$7ie întunec/ndu:i barba la c$l-ul gurii, Kaiser 1ine în pas alergăt$r l/ngă 2ann+' T$cmai c/nd mul-imea începe să scande0e: INF3 2E:B3CEB NL PDECOM, NL PDECOM BCBSOPK, H$lt0 7i Nestler se înt$rc să întărească r/ndurile' 6oi de+aicea nu plec'm, nu plecam acas'1 se întreabă 2ann+' :sta nu se re*erea cum a la #ietnam1 2$ar 1ag c$n7tient de sunetul unei sirene de p$li-ie, 2ann+ îl 1ede pe M$use intr/nd în mul-ime 7i p$cnindu:i pe primii trei $ameni la care ajunge' 2$c pune m/inile pe geamul deschis al unui Fldsm$bile mult prea Aamiliar 7i:l întreabă pe micu-ul 7i cheli$sul 7$Aer ce naiba crede că Aace' V 2$c, lasă:l în pace, 0ice 2ann+, dar sirena -ipă iar 7i:i ac$peră 1$rbele'
"<

Cu t$ate că $mul mic de la 1$lanul Flds:ului arată ca un pr$Aes$r ineAicient de matematică sau un Aunc-i$nar public de ni1el inAeri$r, e animat de h$tăr/rea unui gladiat$r' Bcesta e re1erendul Dance H$1dahl, 1echiul pr$Aes$r de 7c$ală duminicală al lui 2ann+' V Mă g/ndeam că a7 putea Ai de A$l$s, 0ice re1erendul' V Cu t$t tămbălăul ăsta, nu te aud prea bine' Hai să te ajut să ajungi mai apr$ape, 0ice 2$c' Gntinde m/inile pe geam în 1reme ce sirena -ipă iar 7i:$ ma7ină a p$li-iei statale trece încet pe cealaltă parte a drumului' V Stai a7a, 2$c, FP5EQTE:TEP strigă 2ann+, 1ă0/ndu:i pe cei d$i bărba-i din ma7ina $Aicială, 4r$)n 7i 4lac%, lungindu:7i g/turile ca să se uite la spectac$lul $Aerit de:un bărb$s cu c$nstitu-ia unui urs gri00l+ care trage un pre$t luteran pe geamul ma7inii sale' Gn spatele l$r, altă surpri0ă, Brn$ld Hrab$)s%i, Lngurul Nebun, se apr$pie încet, uit/ndu:se cu $chii mari prin parbri0ul 2B5Em$bilului, parcă îngr$0it de ha$sul din jurul lui' Capătul ben0ii de circula-ie e acum ca $ 0$nă de ră0b$i' 2ann+ pă7e7te h$tăr/t în mijl$cul mul-imii 0g$m$t$ase 7i împinge c/-i1a $ameni în lături, îndrept/ndu:se spre 2$c 7i A$stul său pr$Aes$r de 7c$ală duminicală, care pare 0druncinat, însă întru t$tul teaAăr 7i ne1ătămat' V Ei, 2ann+, Doamne Dumne$eule, 0ice pre$tul' Mă bucur mult să te 1ăd aici' 2$c se uită încruntat la cei d$i' V #ă cun$a7te-iU V 2$mnule re1erend H$1dahl, acesta e 2$c, 0ice 2ann+' 2$c, acesta e d$mnul re1erend H$1dahl, past$rul de la biserica luterană Muntele Hebr$n' V Maică precistă, sare 2$c, 7i începe imediat să nete0ească re1erele bărbatului mic 7i să tragă de ti1ul jachetei lui, încerc/nd parcă să:i redea A$rma ini-ială' Scu0e, d$mnule re1erend, sper că nu te:am rănit' P$li-i7tii de la centru 7i Lngurul Nebun reu7esc în cele din urmă să se strec$are prin mul-ime' Ni1elul de sunet scade 7i de1ine un uruit slab : într: un Ael sau altul, prietenii lui 2$c i:au redus la tăcere pe cei mai 0g$m$t$7i membri ai $p$0i-iei' V 2in Aericire, geamul e mai mare ca mine, 0ice re1erendul' V Ce mă g/ndeam, p$ate că într:$ 0i a7 putea 1eni să discutăm ce1a, 0ice 2$c' Gn ultimul timp am citit mult despre cre7tinismul din primul
">

sec$l' Qti-i, Me0a #ermes, ?$hn 2$minic Cr$ssan, Paula Eredri%sen, chestii de genul ăsta' B7 1rea să 1ăd ce părere a1e-i despre unele lucruri' Frice ar inten-i$na să spună re1erendul H$1dahl e ac$perit c$mplet de brusca eJpl$0ie de sunete 1enind din celălalt capăt al ben0ii de circula-ie' #$cea unei Aemei se înal-ă ca a unei banshee, într:un 7uierat inuman care:i sc$ală părul pe ceaAă lui 2ann+' 3 se pare că sună ca 7i c/nd ni7te lunatici e1ada-i de $ mie de $ri mai pericul$7i dec/t membrii Thunder Ei1e î7i Aac de cap prin 0$nă' Ce dracuT s:$ Ai putut 7nt4mpla ac$l$U V KSalutare băie-iKU Neput/ndu:7i stăp/ni indignarea, 4$bb+ 2ulac se înt$arce 7i se uită -intă mai înt/i la 2ale, ap$i la ?ac%' #$cea i se ridică, se $-ele7te' V E de:ade1ăratelea t$t căcatuT ăstaU %Salutare b'ie)i.1 2ale tu7e7te în pumn 7i ridică din umeri' V B 1rut s:$ găsim' V Păi, sigur că da, spune ?ac%' El ne:a spus să 1enim aici' V 2ar de ce să Aacă astaU întreabă 4$bb+' V E m/ndru de $pera sa' 2e la $ răsp/ntie neclară din mem$ria lui ?ac%, $ 1$ce ur/tă spune: 6u te amesteca3 Dac' te pui cu mine, 7)i 7mpr'"tii ma)ele de la Racine p4n' la ,a Ri iere3 B cui Ausese 1$cea aiaU Eără a a1ea alte d$1e0i dec/t c$n1ingerea sa, ?ac% în-elege că, dacă ar reu7i să identiAice acea 1$ce, ar putea aAla numele Pescarului' 2ar nu p$ate6 t$t ce ?ac% Sa)+er p$ate să Aacă în clipa aceasta e să:7i amintească $ put$are mai rea dec/t n$rul pestilen-ial care umple clădirea asta părăginită : un mir$s hid$s care pr$1enea din sud:1estul unei alte lumi' Qi ac$l$ Ausese m/na Pescarului, sau a $rice:ar Ai A$st Pescarul în lumea aia' Ln g/nd pe măsura A$stei 1edete în ascensiune a 2i1i0iei Fmucideri din cadrul 2epartamentului de P$li-ie din D$s Bngeles i se i1e7te în g/nd, 7i el spune: V 2ale, cred că ar trebui să:l la7i pe Henr+ să asculte înregistrarea aia de la 8&&' V Nu în-eleg' 2e ceU V Henr+ aude lucruri pe care nici liliecii nu le p$t au0i' Chiar dacă nu 1a recun$a7te 1$cea, 1a aAla de $ sută de $ri mai multe lucruri dec/t 7tim n$i acum'
"@

V Păi, unchiul Henr+ nu uită nici$dată $ 1$ce, asta:i ade1ărat' 4ine, hai să plecăm de:aici' Medicul legist 7i cei de la tehnic ar trebui să apară în c/te1a minute' Merg/nd în urma cel$rlal-i d$i bărba-i, ?ac% se g/nde7te la 7apca 4re)ers a lui T+ler Marshall 7i la l$cul unde a găsit:$ : la lumea aceea în care 7i:a petrecut mai mult de jumătate din 1ia-ă s:$ nege, 7i la înt$arcerea sa în ea, de diminea-ă, care c$ntinuă să:i trimită 7$curi prin t$t c$rpul' Pescarul a lăsat 7apca pentru el în Terit$rii, tăr/mul de care a au0it prima $ară c/nd a1ea 7ase ani : c/nd ?ac% a1ea 7ase ani, 7i ta-i c/nta la saJ$A$n' G7i aminte7te t$tul, acea imensă a1entură, nu pentru că 7i:ar d$ri:$, ci pentru că trebuie să 7i:$ amintească: A$r-e străine de pers$ana lui îl ridică de ceaAă 7i:l p$artă înainte' Gnainte în pr$priul său trecutP Pescarul e m/ndru de lucrătura lui, da, Pescarul îi j$acă inten-i$nat pe degete : un ade1ăr at/t de e1ident, înc/t niciunul dintre cei trei bărba-i nu trebuia să:l r$stească : însă, de Aapt, Pescarul îl m$me7te d$ar pe ?ac% Sa)+er, singurul care a 1ă0ut Terit$riile' 3ar dacă asta+i ade1ărat, a7a cum trebuie să Aie, atunci''' '''atunci Terit$riile 7i t$t ce c$n-in ele sunt implicate cum1a în crimele astea $ribile, iar el a A$st aruncat într:$ dramă cu urmări en$rme pe care, acum, nu reu7e7te să le pătrundă' /urnul3 !rinda3 B 1ă0ut asta în caligraAia mamei sale, ce1a despre căderea Turnului 7i ruperea Mrin0il$r: lucrurile astea Aac parte din pu00le, $rice ar însemna, la Ael ca 7i c$n1ingerea lui ?ac% că T+ler Marshall este încă în 1ia-ă, ascuns în cine 7tie ce c$l- al celeilalte lumi' C$n7tiin-a Aaptului că nu p$ate 1$rbi nimănui despre t$ate astea, nici măcar lui Henr+ De+den, îl Aace să se simtă eJtrem de singur' M/ndurile lui ?ac% se risipesc în ha$sul 0g$m$t$s care erupe pe partea laterală 7i în Aa-a barăcii' Sună ca un atac indian într:un Ailm cu c$)b$+, strigăte de luptă 7i -ipete 7i 0g$m$t de alergătură' F Aemeie sc$ate un -ipăt ascu-it care seamănă straniu cu uiu+uiu+ul sirenei de p$li-ie pe care n:a $bser1at:$ dec/t pe jumătate cu c/te1a m$mente în urmă' 2ale m$rmăie: I3isuseK, 7i:$ rupe la Augă, urmat de 4$bb+ 7i ?ac%' BAară, ceea ce pare să Aie un grup de 7ase $ameni nebuni aleargă care: nc$tr$ pe pietri7ul buruien$s din Aa-a 1echiului restaurant' 2it ?espers$n 7i 4ee0er, încă prea ului-i ca să reac-i$ne0e, îi pri1esc cum saltă de c$l$:c$l$' Nebunii Aac $ gălăgie de nedescris' Ln bărbat -ipă: IFMF5WR3:D PE PESCB5P FMF5WR3:D PE NEME5N3CLD BDB GMPLR3TPK Bltul
""

strigă: IDEME Q3 F523NE Q3 4E5E M5BT3SPK Ln pers$naj de7irat în sal$petă preia: I4E5E M5BT3SP #5EM 4E5E M5BT3SPK F 0grip-ur$aică prea bătr/nă pentru blu0a mulată 7i jean7ii alba7tri pe care:i p$artă se:n1/rte be0metică Alutur/nd din bra-e 7i chirăind din t$-i b$j$cii' 5/njetele de pe Ae-ele l$r indică Aaptul că ace7ti $ameni pun în scenă $ Aarsă de j$asă spe-ă' Se distrea0ă c/t pentru t$ată 1ia-a' 2in capătul aleii se apr$pie $ ma7ină a p$li-iei statale, urmată imediat de P$ntiacul 2B5E al Lngurului Nebun' Gn mijl$cul ha$sului, Henr+ De+den înclină capul 7i 0/mbe7te în barbă' C/nd î7i 1ede 7eAul c:$ ia la g$ană după unul dintre bărba-i, grăsanul 2it ?espers$n se a1/ntă în ac-iune 7i:$ $bser1ă pe 2$$dles S/nger, împ$tri1a căreia are un dinte încă de c/nd l:a reAu0at t/r0iu într:$ n$apte în h$telul Nels$n' 2it îl recun$a7te pe Tedd+ 5un%leman, 1lăjganul cu nasul spart după care Auge 2ale6 7i:l 7tie pe Eredd+ Sa%nessum, însă Eredd+ este Aără: nd$ială prea rapid pentru el 7i, pe deasupra, 2it are sen0a-ia că, dacă ar Ai să pună m/na pe Eredd+ Sa%nessum, cam peste $pt $re pr$babil că se 1a îmb$lnă1i de ce1a A$arte neplăcut' 4$bb+ 2ulac se $cupă de tipul de7irat, a7a că 2$$dles e -inta lui 2it, 7i el abia a7teaptă s:$ tragă j$s în iarbă 7i s:$ Aacă să plătească pentru că i:a spus cum i:a spus, acum 7ase ani în inAectul bar de la Nels$n' ,Gn Aa-a a p$ate $ du0ină dintre cele mai $rdinare pers$naje din Erench Danding, 2$$dles l:a c$mparat cu pe:atunci bătr/na 7i putur$asa c$rcitură a 7eAului p$li-iei, Tubb+'. 2it $ pri1e7te drept în $chi 7i, pre- de $ secundă, Aemeia se $pre7te din -$păit 7i răm/ne cu pici$arele înAipte în păm/nt, Aăc/ndu:i un 1ag gest de 1in$:nc$ace cu degetele de la ambele m/ini' El se a1/ntă spre ea, dar c/nd ajunge la l$cul unde s:a aAlat, Aemeia e cu d$i metri la dreapta, sărind de pe:un pici$r pe celălalt ca un jucăt$r de baschet' V Tubb+:Tubb+, 0ice ea' #in$ 7i ia:$, Tub:Tub' Euri$s, 2it se întinde, ratea0ă 7i apr$ape:7i pierde echilibrul' 2$$dles pleacă -$păind -an-$7, r/0/nd, 7i r$ste7te $di$asa eJpresie' 2it nu pricepe : de ce 2$$dles n:$ ia pur 7i simplu la sănăt$asa' E ca 7i c/nd apr$ape că 1rea să Aie prinsă, dar că mai înt/i trebuie să tragă de timp' 2upă încă un pl$nj$n seri$s care:7i ratea0ă -inta cu d$ar unul sau d$i centimetri, 2it ?espers$n î7i 7terge Aa-a de sud$are 7i pri1e7te scena' 4$bb+ 2ulac îi pune cătu7ele tipului de7irat, însă 2ale 7i H$ll+)$$d Sa)+er se descurcă d$ar pu-in mai bine ca el' Tedd+ 5un%leman 7i Eredd+ Sa%nessum se eschi1ea0ă 7i scapă de urmărit$ri, am/nd$i spărg/ndu:se de
"9

r/s ca ni7te idi$-i 7i strig/nd sl$ganuri inepte' 2e ce tr$gl$di-ii de spe-a asta j$asă sunt înt$tdeauna at/t de agiliU 2it bănuie7te că prădăt$arele ca 5un%leman 7i Sa%nessum au parte de mai mult eJerci-iu Ai0ic dec/t $amenii n$rmali' M$ne7te după 2$$dles, care se strec$ară pe l/ngă el 7i i0bucne7te într: un r/s înAundat, g/lg/it$r' Peste umărul ei, 2it îl 1ede pe H$ll+)$$d care:l Aentea0ă în sA/r7it pe Sa%nessum, înAă7$ară un bra- pe după mijl$cul lui 7i:l tr/nte7te la păm/nt' V Nu era ne1$ie să te urci a7a pe mine, 0ice Sa%nessum' G7i mută pri1irea 7i înclină scurt din cap, apr$bat$r' Hei, 5un%s' Tedd+ 5un%leman înt$arce $chii spre el, scurt, ap$i î7i mută 7i el pri1irea' Nu se mai mi7că' QeAul p$li-iei spune: V Ce:i, a-i rămas Aără 1lagăU V Petrecerea:i gata, 0ice 5un%leman' Hei, nu Aăceam dec/t să ne distrăm, să 7tii' V F$, 5un%sie, eu 1reau să mă mai j$c pu-in, 0ice 2$$dles, mi7c/nd pr$1$cat$r din 7$lduri de c/te1a $ri' Gntr:$ străAulgerare, 4ee0er St Pierre î7i aruncă trupul mătăhăl$s între ea 7i 2it' El pă7e7te în Aa-ă, huruind ca un cami$n care urcă $ pantă abruptă' 2$$dles încearcă să danse0e în spate, dar 4ee0er $ cuprinde 7i:$ duce la 7eAul p$li-iei' V 4ee0er, tu nu mă mai iube7tiU întreabă 2$$dles' 4ee0er m$rmăie de0gustat 7i:$ a7a0ă în Aa-a 7eAului' Cei d$i p$li-i7ti statali, Perr+ 4r$)n 7i ?eAA 4lac%, stau în spate, păr/nd 7i mai de0gusta-i dec/t m$t$ciclistul' 2acă pr$cesele mentale ale lui 2it ar Ai să Aie transcrise din sten$grama l$r în limba 1$rbită curent, re0ultatul ar Ai următ$rul: /re; s' aib' ce a la mansard' dac' el *ace berea aia Kingsland :le, pentru c'+ i o bere tare bun'3 Ki uit'+te la "e*u;- 2+a"a preg'tit s' *ac' m'cel, c' nici m'car nu ede c' suntem pe cale s' pierdem ca$ul3 V #ă 23ST5BR3U rage 7eAul' Care:i P5F4DEMB cu 1$i, idi$-il$rU Nu a1e-i pic de respect pentru Aata aia sărmană de:ac$l$U C/nd p$li-i7tii statali pă7esc în Aa-ă să preia c$nducerea, 2it îl 1ede pe 4ee0er cum se:mbă-$7ea0ă 7$cat pentru $ clipă, ap$i se îndepărtea0ă c/t mai Aerit p$sibil de grup' Nimeni în aAară de 2it ?espers$n nu:i dă aten-ie : uria7ul m$t$ciclist 7i:a Aăcut dat$ria 7i acum r$lul său s:a încheiat' Brn$ld Hrab$)s%i, care a A$st mai mult sau mai pu-in ascuns în spatele lui 4r$)n 7i 4lac%, î7i 1/ră m/inile în bu0unare, str/nge umerii 7i:i aruncă lui 2it $
"8

pri1ire de scu0ă patetică' 2it nu:i pricepe sensul: 2e ce să se simtă Lngurul Nebun at/t de 1in$1atU Da naiba, de:abia a a9uns aici' 2it se uită înap$i la 4ee0er, care înaintea0ă gre$i către lateralul barăcii 7i : surpri0ă, surpri0ăP : amicul cel mai bun 7i rep$rterul Aa1$rit al tutur$r, d$mnul Cendell Mreen, apare acum pu-in alarmant' Se pare c+a ie"it la supra*a)' mai mult dec4t un singur *el de 9igodii, g/nde7te 2it' Dui 4ee0er îi plac Aemeile de7tepte 7i cu capul pe umeri, ca 4ear Mirl6 bulendrele Aără creier ca 2$$dles îl sc$t din -/-/ni' Gntinde m/inile, apucă d$i pumni de carne păst$asă, ac$perită cu 1/sc$0ă, Qi:$ aburcă pe 2$$dles cea 01/rc$lit$are la subsu$ară' 2$$dles spune: V 4ee0er, tu nu mă mai iube7tiU F repune j$s pe p$taia t$l$macă în Aa-a lui 2ale Milberts$n' C/nd 2ale răbuAne7te în cele din urmă la ace7ti patru delinc1en-i în t$ată Airea, 4ee0er î7i aminte7te semnalul pe care Eredd+ i l:a dat lui 5uns%ie, 7i se uită peste umărul 7eAului spre partea din Aa-ă a 1echiului restaurant' Gn st/nga intrării putre0ite, Cendell Mreen îndreaptă aparatul A$t$ spre grupul din Aa-a lui, căut/ndu:7i lini7tit p$0i-ia, aplec/ndu:se 7i înclin/ndu:se, pă7ind într:$ parte 7i:n cealaltă în 1reme ce Aace p$0e' C/nd 1ede prin $biecti1 că 4ee0er se uită la el, î7i îndreaptă p$0i-ia 7i lasă aparatul j$s' Bre pe Aa-ă un 0/mbet mic, st/ngaci' Mreen trebuie să se Ai Auri7at prin spate, î7i spune 4ee0er, pentru că în niciun ca0 p$li-i7tii din Aa-ă nu l:ar Ai lăsat să treacă' 2acă se g/nde7te bine, 2$$dles 7i Ara-ii 2$d$ trebuie să Ai bătut acela7i drum' Speră să nu Ai aAlat t$-i de drumul lăturalnic urm/ndu:l pe el, dar e 7i asta $ p$sibilitate' 5ep$rterul î7i lasă camera A$t$ să at/rne de curea 7i, pri1indu:l pe 4ee0er, se îndepărtea0ă de bătr/na c$ci$abă' Eelul 1in$1at, speriat în care se mi7că îi aminte7te lui 4ee0er de Auri7area unei hiene spre un st/r1' Cendell Mreen se teme într:ade1ăr de 4ee0er, iar 4ee0er nu:l p$ate în1inui' Mreen e n$r$c$s că 4ee0er nu i:a smuls capul de pe umeri, în l$c d$ar să:l amenin-e cu asta' Qi t$tu7i''' mersul Aerit ca de hienă al lui Mreen i se pare cam ciudat lui 4ee0er, date Aiind împrejurările' 2$ar nu se teme că 1a Ai bătut în Aa-a at/t$r p$li-i7ti, nuU Nelini7tea lui Mreen Aace $ legătură în mintea lui 4ee0er cu 1$rbele ner$stite pe care 1ă0use că le schimbaseră 5un%leman 7i Eredd+' C/nd s:au pri1it, c/nd s:au uitat în altă parte, se uitau de Aapt la rep$rterP 2l a preg'tit
9!

totul dinainte3 Mreen se A$l$sea de Ara-ii 2$d$ ca distragere a aten-iei de la $rice:ar Ai A$st ceea ce Aăcea el cu aparatul A$t$, desigur' F a7a 1iclenie, $ a7a ur/-enie m$rală îl înAurie pe 4ee0er' Pus de jar de sc/rbă, se îndepărtea0ă repede de 2ale 7i de ceilal-i p$li-i7ti 7i se apr$prie de Cendell Mreen, -in/ndu:7i $chii a-inti-i asupra rep$rterului' Gl 1ede pe Cendell cum se g/nde7te să dea bir cu Augi-ii, ap$i cum respinge ideea, cel mai pr$babil pentru că nu are 7anse să scape' C/nd 4ee0er ajunge la c/-i1a metri de el, Mreen spune: V Nu 1reau să am pr$bleme, d$mnule St Pierre' Gmi Aac d$ar meseria' Sunt sigur că pute-i în-elege asta' V Gn-eleg multe lucruri, 0ice 4ee0er' Cu c/t i:ai plătit pe cl$1nii ăiaU V Pe cineU Ce cl$1niU Cendell se preAacă să:i $bser1e pe 2$$dles 7i pe ceilal-i pentru înt/ia $ară' V F, pe eiU Eu sunt cei care Aăceau t$t tămbălăul ăstaU V Qi de ce:ar Aace ei $ a7a p$0năU V Pentru că sunt animale, cred' EJpresia Ae-ei lui Cendell c$munică $ mare d$rin-ă de:a se alia cu 4ee0er de partea Aiin-el$r umane, în $p$0i-ie Aa-ă de animalele precum 5un%leman 7i Sa%nessum' B1/nd grijă să AiJe0e $chii lui Mreen, 7i nu aparatul lui A$t$, cu pr$priii lui $chi, 4ee0er se apr$pie 7i mai mult 7i spune: V Cend+, e7ti un tip dat dracului, 7tii astaU Cendell ridică m/inile ca să se pă0ească de 4ee0er' V Hei, p$ate că am a1ut n$i ni7te dara1eri în trecut, dar''' C$ntinu/nd să:l pri1ească în $chi, 4ee0er str/nge m/na dreaptă pe camera A$t$ 7i:$ înAige pe st/nga în pieptul lui Cendell Mreen' Smuce7te m/na dreaptă în spate 7i cu st/nga îi dă lui Mreen un br/nci 0dra1ăn' Lnul din d$uă se 1a rupe, Aie g/tul lui Mreen sau cureaua care -ine camera, 7i lui nu:i pasă cine 7tie c/t care 1a Ai' Cu un 0g$m$t ca p$cnetul unui bici, rep$rterul se împletice7te în spate, abia reu7ind să răm/nă în pici$are' 4ee0er trage camera A$t$ din husa de care se bălăngănesc d$uă A/7ii de piele ruptă' Bruncă husa 7i în1/rte aparatul în m/inile sale mari' V Hei, nu Aace astaP 0ice Cendell, pe:$ 1$ce mai puternică dec/t 1$rbirea n$rmală, dar mai slabă ca un -ipăt' V Ce:i ăsta, un E B m$del 1echiU
9&

V 2acă 7tii asta, 7tii că:i un clasic' 2ă:mi:l înap$i' V N:$ să:i Aac nimic, ci d$ar $ să:l g$lesc' 4ee0er desAace capacul din spatele aparatului, 1/ră un deget gr$s sub bucata de Ailm eJpusă 7i smulge t$ată r$la' Gi 0/mbe7te rep$rterului 7i aruncă Ailmul în iarbă' V #e0i ce bine e Aără t$ate căcaturile alea înăuntruU E:un aparat mic 7i Arum$s''' n:ar trebui să:l umpli cu gun$aie' Cendell nu îndră0ne7te să arate c/t e de Auri$s' Erec/ndu:7i l$cul durer$s de la ceaAă, m/r/ie: V Bcel a7a:numit gun$i e m$dalitatea mea de trai, bădăranule, cretinule' Bcum, dă:mi aparatul înap$i' 4ee0er i:l întinde nepăsăt$r' V N:am în-eles t$t ce:ai spus' 2espre ce 1$rbeaiU Cendell smulge aparatul din m/na lui 4ee0er, singurul lui răspuns Aiind $ pri1ire sumbră' C/nd cei d$i p$li-i7ti statali pă7esc în sA/r7it înainte, ?ac% simte un amestec de de0amăgire 7i u7urare' Ceea ce 1$r Aace ei este e1ident, a7a că lasă:i s:$ Aacă' Perr+ 4r$)n 7i ?eAA 4lac% 1$r lua ca0ul Pescarului de la 2ale 7i 1$r derula pr$pria in1estiga-ie' 2e acum înainte, 2ale 1a Ai n$r$c$s să primească Airimituri de la masa cel$r de la p$li-ia statală' Cel mai mare regret al lui ?ac% e că 4r$)n 7i 4lac% au trebuit să intre în casa asta de nebuni, în circul ăsta' Qi:au a7teptat de la început clipa de gra-ie : într:un Ael, au a7teptat ca l$calnicul să:7i d$1edească inc$mpeten-a : dar ceea ce se înt/mplă acum este $ umilin-ă publică pentru 2ale, iar ?ac% î7i d$re7te să nu se Ai înt/mplat' Nu 7i:ar Ai putut imagina că p$ate sim-i recun$7tin-ă pentru s$sirea unei gă7ti de m$t$cicli7ti la scena unei crime, însă uite c/t de rea e situa-ia' 4ee0er St Pierre 7i t$1ară7ii lui -in mul-imea la distan-ă mai eAicient dec/t $Ai-erii lui 2ale' Gntrebarea e cum de:au aAlat t$-i $amenii ă7tiaU Pe l/ngă daunele aduse reputa-iei 7i încrederii de sine a lui 2ale, însă, ?ac% simte pu-ine regrete pentru Aaptul că acest ca0 trece sub $ altă jurisdic-ie' Dasă:i pe 4r$)n 7i 4lac% să sc$t$cească t$ate beciurile din districtul Erench: ?ac% are sen0a-ia că nu 1$r ajunge mai departe dec/t le 1a permite Pescarul' Ca să mergi mai departe, crede el, ar trebui să călăt$re7ti în direc-ii pe care 4r$)n 7i 4lac% nu le:ar în-elege nici$dată, să 1i0ite0i l$curi despre care ei sunt c$n1in7i că nu eJistă' Să mergi mai departe
9

înseamnă să te împrietene7ti cu opopanaC, iar $amenii de teapa lui 4r$)n 7i 4lac% n:au încredere în nimic ce mir$ase măcar a opopanaC3 Ceea ce înseamnă că, în ciuda tutur$r lucruril$r pe care ?ac% 7i le:a spus de la uciderea lui Bm+ St Pierre înc$ace, el însu7i 1a trebui să:l prindă pe Pescar' Sau p$ate că nu chiar numai el' 2ale 1a a1ea mult mai mult timp liber la disp$0i-ie, în deAiniti1, 7i $rice i:ar Aace p$li-ia statală, 2ale e prea implicat în ca0ul ăsta ca să:l aband$ne0e c$mplet' V QeAule Milberts$n, 0ice Perr+ 4r$)n' Cred că am 1ă0ut destule aici' Bsta nume7ti tu asigurarea perimetruluiU 2ale îl lasă:n pace pe Tedd+ 5un%leman 7i se înt$arce Arustrat spre p$li-i7tii statali, care stau umăr l/ngă umăr, ca ni7te s$lda-i ai mili-iei na0iste' Pe Aa-a sa, ?ac% cite7te că el 7tie perAect ce se 1a înt/mpla, 7i că speră să nu Aie umilit$r de brutal' V Bm Aăcut t$t ce:mi stătea în puteri ca să asigur perimetrul aici, 0ice 2ale' 2upă apelul la 8&&, am 1$rbit cu $amenii mei Aa-ă în Aa-ă 7i le:am $rd$nat să 1ină aici c/te d$i la inter1ale re0$nabile, ca să pre1enim tre0irea 1reunei curi$0ită-i' V QeAule, trebuie c:ai A$l$sit radi$ul, 0ice ?eAA 4lac%' Pentru că sigur cine a a primit un p$nt' V Nu am A$l$sit radi$ul, replică 2ale' Qi $amenii mei au 7tiut că nu:i ca0ul să răsp/ndească 1estea' 2ar 7tii ce, $Ai-ere 4lac%U 2acă Pescarul ne:a sunat pe n$i la 8&&, p$ate că a mai dat c/te1a apeluri an$nime la di1er7i cetă-eni' Tedd+ 5un%leman a participat la discu-ia aceasta ca un spectat$r la $ Ainală de tenis' Perr+ 4r$)n spune: V Să ne $cupăm mai înt/i de pri$rită-i' Ce ai de g/nd să Aaci cu $mul ăsta 7i cu prietenii luiU Bi de g/nd să:i pui sub acu0areU Mă calcă pe ner1i să:i 1ăd Aa-a' 2ale se g/nde7te $ secundă, ap$i spune: V N:$ să:i pun sub acu0are' 2ispari de aici, 5un%leman' Tedd+ se dă în spate, 7i 2ale 0ice: V Stai a7a $ clipă' Cum ai ajuns aiciU V Pe drumul din spate, răspunde Tedd+' #ine drept pe după M$lt0Ts' Thunder Ei1e au 1enit pe:ac$l$' Da Ael ca 7i rep$rteruT ăla baban, d$mnul Mreen' V Cendell Mreen e aiciU
9;

Tedd+ arată cu degetul spre partea laterală a ruinei' 2ale aruncă $ pri1ire peste umăr, 7i ?ac% se uită în aceea7i direc-ie 7i:l 1ede pe 4ee0er St Pierre cum smulge Ailmul din camera A$t$ în 1reme ce Cendell Mreen pri1e7te uluit' V Gncă $ întrebare, spune 2ale' Cum ai aAlat că aici e cada1rul Aetei EreneauU V Gs cinci sau 7ase cada1re la EdTs, i$ a7a am au0it' Erate:mi$ Erland m:a sunat 7i mi:a 0is' El a au0it:$ de la iubita lui' V Hai, 7terge:$ de aici, spune 2ale, 7i Tedd+ 5un%leman se în: depărtea0ă cu pas -an-$7 de parcă ar Ai primit $ medalie de cetă-ean m$del' V Prea bine, spune Perr+ 4r$)n' QeAule Milberts$n, ai ajuns la capătul lesei' 2in m$mentul de Aa-ă, in1estiga-ia aceasta 1a Ai c$ndusă de l$c$tenentul 4lac% 7i de mine' #reau c$pii ale înregistrării apelului de la 8&& 7i ale însemnăril$r 7i declara-iil$r luate de tine 7i de $Ai-erii tăi' Bcti1itatea a *i întru t$tul sub$rd$nată anchetei statale, 7i 1a trebui să c$$pere0i Aără re-ineri arunci c/nd -i se 1a s$licita asta' #ei primi inA$rmări după cum 1$m dispune l$c$tenentul 4lac% 7i eu' 2acă mă întrebi pe mine, 7eAule Milberts$n, prime7ti mult mai mult dec/t meri-i' N:am 1ă0ut nici$dată $ scenă a crimei mai de0$rgani0ată' Bi încălcat siguran-a acestui l$c într:$ măsură incredibila3 C/-i dintre 1$i a-i intrat în''' structurăU V Trei, răspunde 2ale' Eu, $Ai-erul 2ulac 7i l$c$tenentul Sa)+er' V D$c$tenentul SaM@er, 0ice 4r$)n' Scu0ă:mă, dar $Ai-erul SaM@er a A$st reîncadrat în DBP2U B de1enit $Aicial membru al departamentului tăuU Qi dacă nu, de ce i:ai $Aerit acces la structura aceeaU 2e Aapt, ce caută t$tu7i aici domnul Sa)+erU V B elucidat mai multe ca0uri de $mucidere dec/t $ 1$m Aace 1re$dată tu 7i cu mine, $ric/t de mult am mai a1ea de trăit' 4r$)n îi aruncă lui ?ac% $ căutătură cruntă, iar ?eAA 4lac% pri1e7te înainte' Gn spatele cel$r d$i p$li-i7ti statali, Brn$ld Hrab$)s%i se uită 7i el la ?ac% Sa)+er, dar nu at/t de h$tăr/t ca Perr+ 4r$)n' EJpresia lui Brn$ld este aceea a unui $m care:7i d$re7te pr$Aund să Aie in1i0ibil, iar c/nd 1ede că pri1irea lui ?ac% e a-intită asupra lui, î7i Aere7te repede $chii 7i:7i schimbă greutatea de pe:un pici$r pe celălalt' >h, î7i 0ice ?ac%' Sigur c' da, Hngurul 6ebun 6ebun 6ebun 6ebun 6ebun, iat' cine e"ti3
9<

Perr+ 4r$)n îl întreabă pe 2ale ce caută domnul St Pierre 7i prietenii lui la l$cul Aaptei, iar 2ale răspunde că:i ajută la c$ntr$lul mul-imii' 2ale l:a inA$rmat pe d$mnul St Pierre că, în schimbul acestui ser1iciu, 1a Ai -inut la curent cu derularea anchetei' B7a ce1a, da' ?ac% pă7e7te în spate 7i p$rne7te în lateral într:un arc u7$r care:l 1a aduce la Brn$ld Hrab$)s%i' V 3ncredibil, puAne7te 4r$)n' Spune:mi, 7eAule Milberts$n, tu ai h$tăr/t să am/ni pu-in m$mentul de:a ne inA$rma despre cele înt/mplate pe mine 7i pe l$c$tenentul 4lac%U V Bm Aăcut t$tul c$nA$rm pr$cedurii, spune 2ale' Ca răspuns la următ$area întrebare, el spune că da, a chemat medicul legist 7i pe cei de la tehnic, pe care, apr$p$, îi 1ede chiar acum că se apr$pie pe alee' Gncercările Lngurului Nebun de:a se c$ntr$la reu7esc d$ar să:l Aacă să arate ca 7i c/nd ar a1ea $ ne1$ie presantă de:a urina' C/nd ?ac% îi a7a0ă $ m/nă pe umăr, bărbatul în-epene7te ca un indian dintr:un butic cu trabucuri' V Calmea0ă:te, Brn$ld, spune ?ac%, ap$i ridică 1$cea' D$c$tenente 4lac%, dacă prelua-i ca0ul asta, sunt unele inA$rma-ii pe care ar trebui să le aAla-i' 4r$)n 7i 4lac% î7i înt$rc pri1irea spre el' V 4ărbatul care a sunat la 8&& a A$l$sit teleA$nul public de la maga0inul ":Ele1en de pe But$strada ;> din Erench Danding' 2ale a pus să se sigile0e teleA$nul, iar pr$prietarul 7tie că nu are 1$ie să lase pe nimeni să se atingă de el' S:ar putea să $b-ine-i ni7te amprente A$l$sit$are de pe teleA$nul acela' 4lac% n$tea0ă ce1a în carne-el 7i 4r$)n spune: V 2$mnil$r, cred că r$lul 1$stru s:a sA/r7it aici' QeAule, pune:-i $amenii să:i împră7tie pe indi1i0ii ăia de la capătul aleii' C/nd eu 7i medicul legist 1$m ie7i din structura aceea, nu 1reau să mai 1ăd nici -ipenie de $m pe: aici, inclusi1 pe tine 7i pe $Ai-erii tăi' #ei primi un teleA$n mai spre sA/r7itul săptăm/nii, dacă 1$i a1ea inA$rma-ii n$i' Eără nici:$ 1$rbă, 2ale se înt$arce 7i arată cu degetul spre 4$bb+ 2ulac la capătul aleii, unde mul-imea s:a redus la c/te1a suAlete încăpă-/nate care se sprijină de ma7inile l$r' 4r$)n 7i 4lac% dau m/na cu medicul legist 7i se sAătuiesc cu speciali7tii care se $cupă de prele1area pr$bel$r' V Ei, Brn$ld, spune ?ac%, î-i place să Aii p$li-ist, nu:i a7aU V MieU Bd$r să Aiu p$li-ist'
9>

Brn$ld nu prea reu7e7te să se A$r-e0e să:l pri1ească în $chi pe ?ac%' V Qi:a7 putea Ai unul bun, 7tiu că a7 putea, dar 7eAul nu are suAicientă încredere în mine' G7i 1/ră m/inile tremurăt$are în bu0unarele pantal$nil$r' ?ac% e Arăm/ntat de sentimentele c$ntrare de milă pentru acest Aă-arnic patetic 7i impulsul de a:l lua la 7uturi p/nă la capătul aleii' Ln p$li-ist bunU Brn$ld n:ar putea Ai nici măcar un 7eA bun de cerceta7i' Mra-ie lui, 2ale Milberts$n s:a ales cu un perdaA public care pr$babil l:a Aăcut să se simtă ca 7i pus la 0idul inAamiei' V 2ar nu ai ascultat $rdinele, nu:i a7a, Brn$ldU Brn$ld tremură ca un c$pac l$1it de Aulger' V P$AtimU N:am Aăcut nimic' V Bi spus cui1a' P$ate ai spus mai mult$r $ameni' V NuP Brn$ld scutură 1i$lent din cap' Mi:am sunat d$ar s$-ia, asta:i t$t' Se uită impl$rat$r la ?ac%' Pescarul a 1$rbit cu mine, mi:a spus mie unde a pus c$rpul Aetei, 7i 1$iam să 7tie 7i Paula asta' Sincer, H$ll''' l$c$tenente Sa)+er, nu credeam c:$ să mai sune pe cine1a, 1$iam d$ar să:i spun ei' V Pr$astă mi7care, Brn$ld, 0ice ?ac%' F să:i spui 7eAului ce ai Aăcut, 7i $ s:$ Aaci chiar în clipa asta' Pentru că 2ale merită să 7tie ce n:a mers bine 7i n:ar trebui să se în1in$1ă-ească singur' Gl placi pe 2ale, nu:i a7aU V QeAulU #$cea lui Brn$ld palpită de respect pentru 7eAul său' V Sigur că da' El e, el e''' e minunat' 2ar n:$ să mă dea aAarăU V Bsta h$tără7te el, Brn$ld, spune ?ac%' 2acă:mi ceri părerea, $ meri-i, dar p$ate c:$ să ai n$r$c' Lngurul Nebun se împletice7te spre 2ale' ?ac% le urmăre7te din pri1iri c$n1ersa-ia pre- de $ clipă, ap$i trece pe l/ngă ei către lateralul 1echiului restaurant, unde 4ee0er St Pierre 7i Cendell Mreen stau Aa-ă în Aa-ă înAă7ura-i într:$ tăcere neAericită' V Salut, d$mnule St Pierre, spune el' Qi salut 7i -ie, Cendell' V 2epun $ pl/ngere, 0ice Mreen' Mă d$cumentam pentru cel mai imp$rtant artic$l din 1ia-a mea 7i m$c$AanuT ăsta îmi strică $ r$lă întreagă de Ailm' Nu te p$-i c$mp$rta a7a cu presa6 a1em dreptul să A$t$graAiem ce naiba 1rem' V Presupun c:ai Ai spus că ai dreptul să A$t$graAie0i 7i cada1rul Aiicei mele'
9@

4ee0er se uită încruntat la ?ac%' V Căcatul ăsta cu $chi i:a plătit pe Tedd+ 7i pe ceilal-i 0e10eci să Aacă tărăb$i astAel înc/t nimeni să nu:l $bser1e cum se Auri7ea0ă ac$l$ înăuntru' B Aăcut p$0e cu Aata' Cendell îndreaptă un deget spre pieptul lui ?ac%' V Nu are nici:$ d$1adă în pri1in-a asta' 2ar să:-i spun ce1a, Sa)+er' Bm Aăcut într:ade1ăr ni7te p$0e' Bscundeai d$1e0i în cami$neta ta 7i eu te: am prins asupra Aaptei' B7a că g/nde7te:te de d$uă $ri înainte să:ncerci să te pui cu mine, pentru c:$ să dai s$c$teală în Aa-a tutur$r' F pericul$asă cea-ă r$7ie pare să:i umple capul lui ?ac%' V B1eai de g/nd să 1in0i A$t$graAii cu cada1rul Aetei ăleiaU V Ce te:a apucatU Ln r/njet ur/t lă-e7te gura lui Cendell Mreen' V Nici tu nu e7ti t$cmai imaculat, nu:i a7aU P$ate ne:am putea Aace recipr$c un bine, hăU Cea-a r$7ie se întunecă la cul$are 7i:i umple lui ?ac% $chii' V Ne putem Aace recipr$c un bineU St/nd l/ngă ?ac%, 4ee0er St Pierre î7i încle7tea0ă 7i descle7tea0ă pumnii en$rmi' 4ee0er, ?ac% 7tie bine, îi pricepe bine t$nul, însă imaginea d$laril$r a pus stăp/nire pe Cendell Mreen at/t de puternic, înc/t aude amenin-area lui ?ac% ca pe:$ simplă întrebare' V Mă la7i să pun iar Ailm în aparat 7i să Aac p$0ele de care am ne1$ie, iar eu păstre0 tăcerea despre tine' 4ee0er pri1e7te în păm/nt 7i str/nge iar pumnii' V Să:-i 0ic cum Aacem' Sunt un tip gener$s : p$ate că -i:a7 putea chiar da $ parte din mălai, să 0icem 0ece la sută din t$tal' Dui ?ac% i:ar plăcea să:i spargă nasul, dar se mul-ume7te cu un pumn 0dra1ăn în st$macul rep$rterului' Mreen se prinde de p/ntece 7i se înc$1$ia0ă, ap$i cade la păm/nt' Da Aa-ă a căpătat $ nuan-ă de r$0aliu Aebril 7i se luptă să:7i tragă răsuAlarea' Gn $chii i se citesc 7$c 7i nedumerire' V #e0i, 7i eu sunt un tip gener$s, Cendell' Pr$babil că te:am scutit de: $ lucrare dentară în 1al$are de mii de d$lari, plus un maJilar rupt' V Nu uita de chirurgia plastică, inter1ine 4ee0er, Arec/ndu:7i pumnul în palma celeilalte m/ini' Brată ca 7i c/nd cine1a i:ar Ai Aurat desertul preAerat de la masa de seară' Ea-a lui Cendell a de1enit de:$ nuan-ă r$7iatică de purpuriu'
9"

V Pentru 7tiin-a ta, Cendell, $rice cre0i că ai 1ă0ut, nu ascund d$1e0i' 2imp$tri1ă, le scot la i eal', de7i nu mă a7tept să în-elegi asta' Mreen reu7e7te să tragă 7uierăt$r în piept un centimetru cub de aer' V C/nd $ să:ncepi să:-i recape-i răsuAlarea, cară:te de aici' T/ră7te:te, dacă 1a trebui' 2u:te înap$i la ma7ină 7i pleacă' Qi, pentru numele lui 2umne0eu, grăbe7te:te, altAel prietenul n$stru aici de Aa-ă s:ar putea să te bage într:un scaun cu r$tile pentru t$t restul 1ie-ii tale' Gncet, Cendell Mreen se ridică în genunchi, mai trage $ gură 0g$: m$t$asă de $Jigen 7i se $pinte7te într:$ p$0i-ie pe jumătate dreaptă' Elutură $ m/nă deschisă spre ei, însă nu e clar ce 1rea să transmită' Br putea să le spună lui 4ee0er 7i ?ac% să nu se apr$pie de el sau că nu le 1a mai crea pr$bleme, sau am/nd$uă' Cu trunchiul aplecat peste curea, cu m/inile apăs/ndu:7i st$macul, Mreen se împletice7te după c$l-ul clădirii' V Cred că ar trebui să:-i mul-umesc, spune 4ee0er' M:ai ajutat să:mi -in pr$misiunea Aăcută d$amnei mele' 2ar treT să spun că Cendell Mreen e: un tip pe care chiar mi:ar plăcea să:l Aac bucă-i' V Bmice, 0ice ?ac%, nu eram sigur dac:$ să mă p$t ab-ine mai mult ca tine' V E:ade1ărat că începeam să:mi pierd răbdarea' Bm/nd$i bărba-ii 0/mbesc' V 4ee0er St Pierre, 0ice 4ee0er, 7i întinde m/na' V ?ac% Sa)+er' ?ac% îi ia m/na 7i nu simte dec/t $ secundă de durere' V Bi de g/nd să:i la7i pe tipii de la p$li-ia statală să Aacă t$ată munca sau $ să c$ntinui pe c$nt pr$priuU V Tu ce cre0iU întreabă ?ac%' V 2ac:$ să ai 1re$dată ne1$ie de ajut$r, sau dacă î-i 1$r trebui întăriri, nu trebuie dec/t să ceri' Pentru că 1reau într:ade1ăr să punem m/na pe nemernicul ăsta, 7i:mi Aac s$c$teala că tu ai 7anse mai mari ca $ricine să:l găse7ti' Pe drumul de înt$arcere în 1alea N$r)a+, Henr+ spune: V F, Cendell a Aăcut $ p$0ă cu cada1rul, sigur că da' C/nd ai ie7it din clădire 7i te:ai dus la cami$netă, am au0it pe cine1a că Aace d$uă p$0e, dar am cre0ut că e 1$rba de 2ale' Bp$i am au0it din n$u declicul aparatului c/nd tu 7i 2ale era-i înăuntru cu 4$bb+ 2ulac, 7i mi:am dat seama că cine1a îmi Aace mie p$0eP 2i bine, ca s' e$i, mi:am spus, 'sta trebuie s'
99

*ie domnul 0endell !reen, 7i i:am spus să iasă de după perete' Bcela a A$st m$mentul c/nd $amenii ăia au 1enit în Augă, -ip/nd 7i Aăc/nd ca t$-i dracii' 3mediat ce s:a înt/mplat asta, l:am au0it pe d$mnul Mreen pă7ind gre$i din lateralul clădirii, intr/nd 7i Aăc/nd c/te1a p$0e' Bp$i s:a Auri7at aAară 7i:a rămas l/ngă clădire, adică în l$cul unde prietenul tău 4ee0er l:a surprins 7i a re0$l1at pr$blema' 4ee0er e:un tip remarcabil, nu cre0iU V Henr+, a1eai de g/nd să:mi spui de astaU V 2esigur, dar alergai de c$l$:c$l$, 7i:am 7tiut că Cendell Mreen nu 1a pleca p/nă ce nu 1a Ai Aăcut să plece' N:$ să mai citesc niciun cu1/nt din ce scrie' Nici$dată' V Nici eu, spune ?ac%' V 2ar n:$ să renun-i la treaba asta cu Pescarul, nuU Gn p$Aida a ceea ce: a spus inAatuatul ăla de p$li-ist statal' V Nu p$t să renun- acum' Sincer să Aiu, cred că 1isele alea cu $chii deschi7i de care -i:am 1$rbit ieri au a1ut legătură cu ca0ul ăsta' V Hodoronc+tronc3 Ei, hai să re1enim la 4ee0er' Bm au0it bine că a spus că 1rea să:l IAacă bucă-iK pe CendellU V 2a, a7a cred' V Trebuie să Aie un $m Aascinant' Bm în-eles de la nep$tul meu că Thunder Ei1e î7i petrec după:amie0ile 7i serile de s/mbătă la Sand 4ar' Săptăm/na 1iit$are, p$ate c:$ să p$rnesc bătr/na ma7ină a 5h$ndei 7i:$ să merg în Centralia, să beau c/te1a beri 7i să p$rt $ discu-ie Arum$asă cu d$mnul St Pierre' Sunt sigur că are gusturi mu0icale interesante' V #rei să mergi la Centralia cu ma7inaU ?ac% se uită -intă la Henr+, a cărui singură repliere în Aa-a absurdită-ii acestei sugestii este un 0/mbet Aira1' V Frbii p$t să c$nducă A$arte bine, spune el' Pr$babil că p$t să c$nducă mai bine ca maj$ritatea 1ă0ăt$ril$r' 5a+ Charles p$ate, în $rice ca0' V Eii seri$s, Henr+' 2e unde -i:a 1enit că 5a+ Charles p$ate să c$nducă $ ma7inăU V Mai întrebiU Pentru că într:$ seară în Seattle, era acum, $, patru0eci de ani, pe c/nd a1eam un spectac$l la K35F, 5a+ m:a luat la $ raită cu ma7ina' B mers ca uns' Bbs$lut nici:$ pr$blemă' Bm străbătut d$ar drumurile lăturalnice, desigur, dar 5a+ a atins pană la n$uă0eci la $ră, sunt apr$ape sigur de asta' V Presupun/nd că asta a a1ut într:ade1ăr l$c, n:ai A$st speriatU
98

V SperiatU Sigur că nu' Eu îi eram c$pil$t' Gn m$d sigur nu cred că a7 a1ea pr$bleme să ajung la Centralia pe bucata asta ad$rmită de aut$stradă de pr$1incie' Singurul m$ti1 pentru care $rbii nu c$nduc este că ceilal-i $ameni nu 1$r să:i lase s:$ Aacă' E:$ pr$blemă de putere' #$r să ne men-inem statutul marginal' 4ee0er St Pierre ar în-elege perAect' V Qi c/nd mă g/ndesc că:n după:amia0a asta urmea0ă să Aac $ 1i0ită la casa de nebuni, 0ice ?ac%'

8!

"%
Gn 1/rAul dealului abrupt dintre 1alea N$r)a+ 7i Brden, 7erpuielile 0ig0agate ale But$stră0ii 8;, acum îngustată la d$uă ben0i, se îndreaptă pe: $ lungă bucată care c$b$ară ca $ p/rtie de schi în $ra7, iar în partea de est a aut$stră0ii, culmea dealului se lă-e7te 7i de1ine un plat$u ierb$s' 2$uă mese de picnic r$7i, bătute de 1reme, îi a7teaptă pe cei care aleg să se $prească pre- de c/te1a minute 7i să aprecie0e spectacul$asa pri1eli7te' Ln amestec pestri- de Aerme se întinde pe:$ distan-ă de peste d$uă0eci 7i cinci de %il$metri de peisaj bl/nd, nu t$cmai plat, presărat cu p/raie 7i drumuri de -ară' Ln 7ir s$lid de dealuri cu h/rt$ape, de:un 1erde:albăstrui, alcătuiesc linia $ri0$ntului' Pe cerul necuprins, n$ri albi spăla-i de s$are at/rnă ca ni7te ruAe pr$aspăt puse la uscat' Ered Marshall trage E$rd EJpl$rerul pe pietri7ul de pe marginea drumului, $pre7te 7i spune: V Hai să:-i arăt ce1a' C/nd a urcat în EJpl$rer acasă la el, ?ac% a1ea $ ser1ietă de piele neagră u7$r r$asă, care acum îi stă turtită pe genunchi' 3ni-ialele tatălui său, P'S'S', de la Philip Ste1ens$n Sa)+er, sunt înscrise cu auriu l/ngă m/nerul din partea de sus a ser1ietei' Ered a aruncat de c/te1a $ri pri1iri curi$ase spre ser1ietă, dar nu a întrebat ce e cu ea, iar ?ac% nu s:a $Aerit să:i spună din pr$prie ini-iati1ă' #a 1eni ea 1remea de01ăluiril$r, g/nde7te ?ac%, după ce 1a sta de 1$rbă cu ?ud+ Marshall' Ered c$b$ară din ma7ină 7i ?ac% pune 1echea ser1ietă a tatălui său ui spatele pici$arel$r 7i $ sprijină de scaun, înainte să:l urme0e pe celălalt prin iarba m$ale' C/nd ajung la prima masă de picnic, Ered Aace semn spre peisaj' V Nu a1em pe:aici multe a7a:0is atrac-ii turistice, daT asta arată bini7$r, nuU V E A$arte Arum$s, spune ?ac%' Gnsă mie t$tul de aici mi se pare Arum$s' V Dui ?ud+ îi place mult pri1eli7tea asta' 2e Aiecare dată c/nd mergem în Brden într:$ 0i suAicient de bună, ea -ine să $prim aici 7i c$b$ară din ma7ină pentru a se relaJa 7i a se uita pu-in în jur' Qtii, să se încarce de lucrurile cu ade1ărat imp$rtante înainte să re1ină la m$n$t$nia c$tidiană, a7a ce1a' C/t despre mine, une$ri de1in nerăbdăt$r 7i:mi spun: Haide, ai 1ă0ut pri1eli7tea asta de $ mie de $ri, trebuie să mă înt$rc la muncă, dar eu
8&

sunt bărbat, nuU B7a că de Aiecare dată c/nd $prim aici 7i stăm l$cului c/te1a minute, îmi dau seama că s$-ia mea 7tie mai multe dec/t mine 7i că ar trebui să:i dau pur 7i simplu ascultare' ?ac% 0/mbe7te 7i se a7a0ă pe bancă, în a7teptarea c$ntinuării' 2e c/nd a 1enit după el, Ered Marshall a r$stit d$ar d$uă sau trei pr$p$0i-ii de recun$7tin-ă, însă e clar că a ales acest l$c să:7i ia unele lucruri de pe suAlet' V Gn diminea-a asta m:am dus la spital 7i ea''' ei bine, e alt*el3 Ca să te ui-i la ea, ca să:i 1$rbe7ti, ai spune că e într:$ stare mult mai bună dec/t ieri' Chiar dacă e b$lna1ă de îngrij$rare pentru T+ler, e alt*el3 Cre0i că asta s:ar putea dat$ra tratamentuluiU Nici măcar nu 7tiu ce:i dau' V P$-i purta $ discu-ie n$rmală cu eaU V 2in c/nd în c/nd, da' 2e pildă, în diminea-a asta mi:a 1$rbit despre un artic$l din 0iarul de ieri despre $ Aeti-ă din Da 5i1iere care apr$ape a $cupat l$cul trei la c$ncursul de silabisire, Aa0a statală, numai că n:a reu7it să silabisească un cu1/nt aiurit$r de care n:a au0it nimeni' PopoplaC sau ce1a de Aelul ăsta' V Fp$panaJ, 0ice ?ac%' #$rbe7te ca 7i c/nd ar a1ea un $s de pe7te în-epenit în g/t' V Bi 1ă0ut 7i tu artic$lulU 3nteresant că a-i re-inut am/nd$i cu1/ntul ăla' 3:a dat un impuls, într:un Ael' De:a cerut inAirmierel$r să aAle ce înseamnă 7i una dintre ele l:a căutat în c/te1a dic-i$nare' Nu l:a găsit' ?ac% găsise cu1/ntul în 5oncise >C*ord Dictionar@Y sensul lui literar nu a1ea imp$rtan-ă' V Pr$babil că t$cmai asta e deAini-ia opopanaCului, spune ?ac%' &' Ln cu1/nt care nu se aAlă în dic-i$nar' ' Ln mister cr/ncen' V HăP P/nă acum, Ered Marshall s:a mi7cat agitat prin 0$na de recreere 7i acum se $pre7te l/ngă ?ac%, a cărui pri1ire îndreptată în sus îl $bser1ă pe celălalt bărbat cum eJaminea0ă lunga pan$ramă' V P$ate că asta înseamnă' Fchii lui Ered răm/n a-inti-i asupra peisajului' Gncă nu e pe deplin pregătit, însă Aace pr$grese' V Mi:a plăcut mult s:$ 1ăd interesată de a7a ce1a, de:un artic$la7 apărut în Herald333
8

G7i 7terge lacrimile 7i Aace un pas spre $ri0$nt' C/nd se înt$arce, se uită direct la ?ac%' V Oă, înainte să $ înt/lne7ti pe ?ud+, 1reau să:-i spun c/te1a lucruri despre ea' Pr$blema e că nu 7tiu cum -i se 1$r părea' P/nă 7i mie mi se par''' nu 7tiu' V Eă $ încercare, spune ?ac%' Ered 0ice: I4ineK, î7i împlete7te degetele 7i lasă capul în păm/nt' Bp$i ridică iar pri1irea 7i $chii îi sunt la Ael de 1ulnerabili ca ai unui c$pila7' V Băă''' nu 7tiu cum s:$ spun' 4ine, $ s:$ spun pe 7leau' Cu $ parte din creier, cred că ?ud+ "tie ce1a' Gn $rice ca0, 1reau să cred asta' Pe de altă parte, nu 1reau să mă păcălesc 7i să cred că, d$ar pentru că ea pare să se simtă mai bine, a scăpat de nebunie' 2ar chiar îmi d$resc să cred asta' Mamă:mamă, c/t îmi d$resc' V Cre0i că 7tie ce1a' Strania sen0a-ie st/rnită de opopanaC se diminuea0ă înainte de această legitimare a te$riei sale' V Ce1a ce nu:i e limpede nici măcar ei, 0ice Ered' 2ar mai -ii minteU B 7tiut că T+ a dispărut încă dinainte să:i Ai spus eu' Gnt$arce spre ?ac% $ pri1ire chinuită 7i se îndepărtea0ă' G7i l$1e7te pumnii unul de altul 7i se uită -intă în păm/nt' Gncă $ barieră mentală cade în Aa-a ne1$ii sale de a:7i eJplica dilema' V 4ine, uite ce e' Lite ce trebuie să în-elegi despre ?ud+' E:$ pers$ană specială' Sigur, mul-i bărba-i ar spune despre s$-iile l$r că sunt speciale, dar ?ud+ e specială într:un Ael special' Gnt/i de t$ate, e de:$ Arumuse-e răpit$are, dar nu despre asta 1reau să 1$rbesc' E A$arte curaj$asă, dar nici ăsta nu:i subiectul discu-iei' E ca 7i c/nd ar a1ea legături cu ce1a pe care n$i, ceilal-i, nici nu putem încerca să în-elegem' 2ar p$ate asta să Aie realU C/t de mare e nebuniaU P$ate că atunci c/nd $ iei ra0na, la început te $pui cu t$ate A$r-ele 7i Aaci istericale, dar ap$i e7ti prea nebun ca să te mai împ$tri1e7ti 7i de1ii calm 7i resemnat' Trebuie să discut cu d$ct$rul ei, pentru că asta mă sA/7ie' V Ce Ael de lucruri spuneU EJplică de ce e at/t de calmăU Fchii lui Ered Marshall îi sAredelesc pe:ai lui ?ac%' V Păi, pentru început, ?ud+ pare să creadă că T+ e încă în 1ia-ă 7i că tu e7ti singura pers$ană care:l p$ate găsi' V 4ine, 0ice ?ac%, ne1r/nd să spună mai multe p/nă ce nu 1a Ai 1$rbit cu ?ud+' B p$menit ?ud+ 1re$dată de cine1a pe care l:a cun$scut $dată :
8;

sau 1reun 1ăr de:al ei, sau un 1echi iubit : despre care ea crede că e p$sibil să:l Ai răpitU Te$ria sa pare mai pu-in c$n1ingăt$are dec/t a sunat în bucătăria ultrara-i$nală 7i eJtrem de bi0ară a lui Henr+ De+den6 răspunsul lui Ered Marshall $ 7ubre0e7te 7i mai tare' V Numai dacă numele lui e 5egele Purpuriu, sau M$rg, sau Bbbalah' T$t ce:-i p$t spune e că ?ud+ crede că ede ce1a 7i, chiar dacă nu are niciun sens, îmi d$resc mai mult dec/t $rice pe lume să eJiste cu ade1ărat' F bruscă 1i0iune a lumii în care a găsit 7apca 4re)ers a unui băiat îl străpunge pe ?ac% Sa)+er ca $ lance cu 1/rA de $-el' V Qi ac$l$ se aAlă T+ler' V 2acă $ parte din mine nu ar crede că asta s+ar putea să Aie ade1ărat, mi:a7 lua c/mpii chiar aici 7i:acum, spune Ered' 2$ar dacă nu m:am dus deja pe c$pcă' V Hai să mergem să 1$rbim cu s$-ia ta, pr$pune ?ac%' Pe dinaAară, spitalul luteran al districtului Erench aduce cu $ casă de nebuni din sec$lul al \3\:lea din n$rdul Bngliei: 0iduri din cărămidă r$7ie murdare cu c$ntraA$rturi înnegrite 7i arcade ascu-ite, un ac$peri7 -uguiat cu 1/rAuri pre1ă0ute cu $rnamente sub A$rmă de Arun0ă, turnuri b$mbate, geamuri meschine 7i t$ată Aa-ada cănită de:$ mi0erie ancestrală' B7e0ată pe:un teren împrejmuit de 0iduri, plin de stejari, la grani-a 1estică a Brdenului, uria7a clădire, g$tică Aără grand$area speciAică acestui stil arhitect$nic, pare puniti1ă, lipsită de milă' ?ac% apr$ape că se a7teaptă să audă mu0ica 7Aichiuit$are de $rgă dintr:un Ailm cu #incent Price' Trec printr:$ u7ă îngustă 7i -uguiată de lemn 7i intră într:un antreu lini7tit$r Aamiliar' Ln bărbat plictisit, îmbrăcat în uniA$rmă, p$stat la $ masă centrală, îi dirijea0ă pe 1i0itat$ri către liAturi6 animale împăiate 7i buchete de Al$ri umplu 1itrina maga0inului cu daruri6 pacien-i îmbrăca-i în halate 7i lega-i de perAu0$are $cupă mese a7e0ate ha$tic alături de Aamiliile l$r, iar al-ii stau c$c$-a-i pe scaunele aliniate de:a lungul pere-il$r6 d$i d$ct$ri în c$stume albe discută într:un c$l-' Mult deasupra, d$uă candelabre prăAuite, $rnate, împră7tie $ lumină $cru bl/ndă care pare pentru m$ment să p$leiască măciuliile luJuriante ale lalelel$r puse în 1a0ele înalte de l/ngă intrarea în maga0inul de daruri' V Fau, chiar că arată mai bine pe dinăuntru, spune ?ac%' V Gn cea mai mare parte, da, c$mpletea0ă Ered'
8<

Se apr$pie de bărbatul din spatele bir$ului 7i Ered spune: V Sec-ia 2' Cu $ slabă scăpărare de interes, bărbatul le dă d$uă ecus$ane dreptunghiulare pe care scrie #3N3TBTF5 7i le Aace semn să treacă' 2$uă liAturi c$b$ară 0$rnăit$r 7i:i prime7te într:un spa-iu lambrisat de mărimea unei debarale pentru mături' Ered Marshall apasă but$nul pe care e stan-ată ciAra < 7i liAtul începe să urce hurduc/ndu:se' Bceea7i lumină m$ale, aurie, stăp/ne7te interi$rul c$mic de mic' Bcum 0ece ani, un liAt remarcabil de asemănăt$r cu acesta, de7i situat într:un mare h$tel pari0ian, îi -inuse pe ?ac% 7i pe $ abs$l1entă de ist$ria artei la LCDB pe nume 3liana Tedesc$ capti1i 1reme de d$uă $re 7i jumătate, în cursul căr$ra d$mni7$ara Tedesc$ anun-ase că rela-ia l$r ajunsese la destina-ia Ainală, mul-umesc, în p$Aida recun$7tin-ei ei pentru ceea ce Ausese măcar p/nă în clipa aceea $ călăt$rie c$mună plină de satisAac-ii' 2upă ce cumpăne7te la asta, ?ac% se h$tără7te să nu:l tulbure pe Ered Marshall cu această inA$rma-ie' Cu un c$mp$rtament mai bun dec/t ruda sa Arance0ă, liAtul se $pre7te cu un tremur 7i, cu d$ar $ u7$ară maniAestare de împ$tri1ire, u7ile i se deschid, iar ?ac% Sa)+er 7i Ered Marshall sunt elibera-i la etajul al patrulea, unde Arum$asa lumină pare cu pu-in mai întunecată dec/t în liAt 7i antreu' V 2in păcate, e taman în celălalt capăt, îi 0ice Ered lui ?ac%' Ln c$rid$r aparent nesA/r7it se cască precum un eJerci-iu de perspecti1ă în st/nga l$r, 7i Ered indică direc-ia cu degetul' Trec prin d$uă seturi de u7i mari, duble, pe l/ngă c$rid$rul către Sec-ia 4, pe l/ngă d$uă camere mari mărginite de separeuri cu draperii, $ iau iar la st/nga la intrarea închisă în sec-ia de ger$nt$l$gie, străbat un h$l A$arte lung tapetat cu aAi7iere, trec de deschiderea spre Sec-ia C, ap$i 1irea0ă brusc la dreapta în Aa-a t$aletel$r pentru bărba-i 7i Aemei, trec de $Atalm$l$gia ambulat$rie 7i aneJa arhi1ei 7i, în sA/r7it, ajung la un c$rid$r marcat Sec-ia 2' Gnaint/nd, lumina pare să scadă pr$gresi1, pere-ii să se c$ntracte, geamurile să se restr/ngă' Gn c$rid$rul Sec-iei 2 p/ndesc umbrele 7i pe p$dea sc/nteia0ă $ baltă mică de apă' V Bcum suntem în cea mai 1eche parte a clădirii, 0ice Ered' V Pr$babil că 1rei s:$ sc$-i pe ?ud+ de aici c/t mai repede p$sibil' V Ei, sigur, imediat ce Pat S%arda crede că e pregătită' 2ar $ să Aii surprins6 lui ?ud+ îi cam place aici' Cred că $ ajută' Mi:a spus că se simte c$mplet în siguran-ă, iar cei care p$t să 1$rbească''' unu dintre ei sunt eJtrem de interesan-i' E ca 7i c/nd ai Ai într:$ cr$a0ieră, a7a 0ice ea'
8>

?ac% r/de surprins 7i neîncre0ăt$r, 7i Ered Marshall îl atinge pe umăr 7i spune: V Bsta înseamnă că se simte mult mai bine sau mult mai răuU Da capătul c$rid$rului, intră direct într:$ încăpere măricică care pare să Ai rămas neatinsă 1reme de $ sută de ani' Dambriuri de:un mar$:închis se înal-ă un metru 7i jumătate de la p$deaua de lemn mar$:închis' Sus, în peretele cenu7iu din dreapta l$r, d$uă geamuri înalte 7i înguste înrămate ca ni7te tabl$uri lasă să intre $ lumină cenu7ie' Ln bărbat a7e0at în spatele unei tejghele de lemn lustruit apasă un but$n care descuie $ u7ă metalică lată pre1ă0ută cu $ inscrip-ie SECR3B 2 7i un gemule- de sticlă securi0ată' V 2umnea1$astră pute-i intra, d$mnule Marshall, dar d/nsul cine esteU V Numele lui e ?ac% Sa)+er' B 1enit cu mine' V E rudă sau medicU V Nu, dar s$-ia mea 1rea să discute cu el' V B7tepta-i aici $ clipă' Gngrijit$rul dispare pe u7a metalică 7i:$ încuie în urma lui cu un dangăt ca de închis$are' Ln minut mai t/r0iu, îngrijit$rul reapare îns$-it de:$ inAirmieră ale cărei Aa-ă grea, ridată, bra-e 7i m/ini mari 7i pici$are gr$ase $ Aac să arate ca un bărbat în tra1esti' Se pre0intă drept ?ane 4$nd, inAirmiera:7eAă a Sec-iei 2, $ c$mbina-ie de cu1inte 7i împrejurări care sugerea0ă ire0istibil cel pu-in d$uă p$recle' Gnainte să dispară din n$u în spatele masi1ei u7i, inAirmiera îi supune pe Ered 7i ?ac%, ap$i numai pe ?ac%, unui baraj de întrebări' V Sec-ia 4$nd, 0ice ?ac%, neput/ndu:se înAr/na' V N$i îi spunem Temnicerul 4$nd, mărturise7te îngrijit$rul' E dură, dar, pe de altă parte, e nedreaptă' Tu7e7te 7i:7i îndreaptă pri1irea spre geamurile de sus' V B1em un $m de ser1iciu care:i 0ice !!"' C/te1a minute mai t/r0iu, 3nAirmiera:7eAă Temnicerul 4$nd, Bgentul !!", trage de u7a metalică 7i spune: V Bcum pute-i intra, dar a1e-i grijă ce spune-i' Da început, sec-ia seamănă cu un uria7 hangar de aer$p$rt împăr-it într:$ sec-iune cu un 7ir de bănci capit$nate, $ sec-iune cu mese r$tunde 7i scaune de plastic 7i:$ a treia unde d$uă mese lungi sunt sti1uite cu h/rtie de desen, cutii de crei$ane c$l$rate 7i seturi de acuarele' Gn acel spa-iu 1ast, aceste $biecte de m$bilier seamănă cu m$bilele dintr:$ casă pentru păpu7i' 3ci 7i c$l$, pe p$deaua de ciment, 1$psită într:$ nuan-ă netedă 7i an$dină de
8@

cenu7iu, 0ac c$1$ra7e dreptunghiulare matlasate6 la 7ase metri de p$dea, geamuri mici 7i 0ăbrelite străpung 0idul $pus de cărămidă 1$psită de mult cu c/te1a straturi de 1$psea albă' Gntr:$ gheretă de sticlă aAlată în st/nga u7ii, $ inAirmieră a7e0ată la $ masă ridică pri1irea dintr:$ carte' 2eparte în dreapta, cu mult dinc$l$ de mesele cu unelte pentru desen, trei u7i metalice încuiate dau spre lumi pr$prii' Sen0a-ia că te aAli într:un hangar Aace treptat l$c sen0a-iei unei benigne, dar inAleJibile încarcerări' Ln 0um0et slab de 1$ci 1ine dinspre cei între d$uă0eci 7i trei0eci de bărba-i 7i Aemei risipi-i prin încăperea en$rmă' Numai c/-i1a dintre ace7tia 1$rbesc cu $ameni 1i0ibili' Se plimbă în cerc, stau încremeni-i l$cului, 0ac înc$1riga-i ca bebelu7ii pe c$1$ra7e6 numără pe degete 7i m/0gălesc în carne-ele6 tresar, cască, sc/ncesc, se uită în g$l 7i:n 7inele l$r' Lnii dintre ei p$artă halate 1er0i de spital, al-ii haine ci1ile de t$ate s$iurile: tric$uri 7i pantal$ni scur-i, treninguri, cămă7i 7i pantal$ni largi, jerseuri 7i pantal$ni simpli' Nimeni nu p$artă curea 7i niciun pant$A nu are 7ireturi' 2$i bărba-i muscul$7i, cu păr tuns A$arte scurt 7i tric$uri albe stau la una dintre mesele r$tunde a1/nd aerul un$r c/ini de pa0ă răbdăt$ri' ?ac% încearcă s:$ repere0e pe ?ud+ Marshall, dar nu $ 1ede nicăieri' V #:am captat aten-ia, d$mnule Sa)+er' V Scu0e, 0ice ?ac%' Nu mă a7teptam să Aie at/t de mare' V Qi e bine că e mare, d$mnule Sa)+er' 2eser1im $ p$pula-ie în cre7tere' Eemeia a7teaptă un semn de acceptare a spusel$r sale, 7i ?ac% încu1iin-ea0ă' V Prea bine' F să 1ă spun c/te1a reguli de ba0ă' 2acă 1e-i da ascultare 1$rbel$r mele, 1i0ita dumnea1$astră aici 1a Ai c/t mai plăcută p$sibil pentru n$i t$-i' Nu 1ă uita-i AiJ la pacien-i 7i nu 1ă arăta-i alarmat de ceea ce spun ei' Nu 1ă c$mp$rta-i ca 7i c/nd a-i găsi ne$bi7nuit sau nelini7tit$r ce1a din ceea ce Aac sau spun ei' Ei-i d$ar p$litic$s 7i, în m$d n$rmal, ei 1ă 1$r lăsa în pace' 2acă 1ă cer ce1a, Aace-i cum p$Ati-i, Aără m$ti1' 2ar 1ă r$g să nu le da-i bani, $biecte ascu-ite sau lucruri c$mestibile, Aără să 1ă Ai c$nsultat în prealabil cu unul dintre d$ct$ri : unele medicamente au eAecte ad1erse în c$mbina-ie cu anumite alimente' Da un m$ment dat, $ Aemeie bătr/nă pe nume Estelle Pac%ard pr$babil că 1ă 1a ab$rda 7i 1ă 1a întreba dacă sunte-i tatăl ei' 5ăspunde-i cum p$Ati-i, dar dacă spune-i nu, $ 1e-i de0amăgi, iar dacă spune-i da, $ 1e-i Aace Aericită' B1e-i 1re$ întrebare, d$mnule Sa)+erU
8"

V Lnde este ?ud+ MarshallU V E pe partea asta, cu spatele la n$i, pe ultima bancă' F 1ede-i, d$mnule MarshallU V Bm 1ă0ut:$ din prima, spune Ered' Bu a1ut l$c schimbări de diminea-ăU V 2in c/te 7tiu, nu' 2$ct$rul care a internat:$, d$ct$rul Spiegleman, 1a 1eni cam într:$ jumătate de $ră 7i s:ar putea să 1ă p$ată $Aeri d/nsul unele inA$rma-ii' #re-i să 1ă duc pe am/nd$i la s$-ia dumnea1$astră sau preAera-i să merge-i singuriU V Ne descurcăm, spune Ered Marshall' C/t putem răm/neU V #ă dau cincispre0ece minute, d$uă0eci, cel mult' ?ud+ încă se aAlă în stare de e1aluare 7i 1reau ca ni1elul ei de stres să se men-ină la c$te minime' Bcum pare destul de lini7tită, însă e pr$Aund dec$nectată de lume 7i, sinceră să Aiu, aiurea0ă' Nu m:ar surprinde încă un acces de isterie, 7i nu 1rem să:i prelungim peri$ada de e1aluare intr$duc/nd în acest m$ment n$i medicamente, nuU B7a că, 1ă r$g, d$mnule Marshall, discu-ia să nu pr$1$ace del$c stres, să Aie lejeră Qi p$0iti1ă' V Crede-i că aiurea0ăU 3nAirmiera 4$nd 0/mbe7te c$mpătimit$r' V 2upă t$ate pr$babilită-ile, d$mnule Marshall, s$-ia dumnea1$astră se aAlă în această stare de ani întregi' F, a reu7it să se ascundă bine, însă un m$d de g/ndire ca al d/nsei nu apare peste n$apte, nu, nu' Ducruril$r de Aelul ăsta le ia ani mul-i să se A$rme0e 7i:n t$t acel timp pers$ana p$ate părea să Aunc-i$ne0e n$rmal ca Aiin-ă umană' Bp$i ce1a declan7ea0ă psih$0a 7i:$ sc$ate c$mplet la supraAa-ă' Gn acest ca0, de eJemplu, a A$st 1$rba de dispari-ia Aiului dumnea1$astră' Bpr$p$, 1reau să 1ă transmit c$mpasiunea mea' Ce s:a înt/mplat a A$st un lucru îngr$0it$r' V 2a, a A$st, 0ice Ered Marshall' 2ar ?ud+ a început să se c$mp$rte ciudat încă dinainte să''' V Mă tem că asta nu c$ntea0ă' Sim-ea ne1$ia să Aie m/ng/iată, iar închipuirile ei : lumea ei închipuită : a ie7it c$mplet la supraAa-ă, pentru că lumea aceea i:a $Aerit eJact m/ng/ierea de care a1ea ne1$ie' Pr$babil că a-i au0it ce1a în sensul ăsta diminea-ă, d$mnule Marshall' S$-ia dumnea1$astră n:a 1$rbit cum1a despre trecerea în alte lumiU V Trecerea în alte lumiU întreabă ?ac%, uimit'

89

V F ilu0ie schi0$Arenică destul de tipică, spune inAirmiera 4$nd' Mai bine de jumătate dintre $amenii din sec-ia asta între-in Aante0ii asemănăt$are' V Crede-i că s$-ia mea suAeră de schi0$ArenieU 3nAirmiera 4$nd se uită pe după Ered ca să Aacă un in1entar c$mplet al pacien-il$r din stăp/nirea sa' V Eu nu sunt d$ct$r, d$mnule Marshall, dar am $ eJperien-ă de d$uă0eci de ani lungi în îngrijirea b$lna1il$r mental' Pe ba0a acestei eJperien-e, trebuie să 1ă spun că, după părerea mea, s$-ia dumnea1$astră maniAestă simpt$me clasice de schi0$Arenie paran$ică' Mi:ar plăcea să am 1e7ti mai bine' Bruncă $ pri1ire înap$i la Ered Marshall' V 2esigur, d$mnul d$ct$r Spiegleman 1a pune diagn$sticul Ainal 7i 1ă 1a putea răspunde la t$ate întrebările, 1ă 1a eJplica $p-iunile de tratament 7i a7a mai departe' N/mbetul pe care i:l înt$arce lui ?ac% pare să înghe-e din clipa c/nd apare' V Gnt$tdeauna le spun n$il$r 1i0itat$ri că e mai greu pentru Aamilie dec/t e pentru pacient' Lnii dintre ace7ti $ameni n:au nici:$ grijă pe lume' 2e Aapt, apr$ape că:-i 1ine să:i in1idie0i' V Sigur, 0ice ?ac%' Cine nu i:ar in1idiaU V 2uce-i:1ă, atunci, spune ea cu $ urmă de irascibilitate' Să a1e-i $ 1i0ită plăcută' C/te1a capete se înt$rc c/nd ei străbat încet p$deaua prăAuită de lemn spre primul 7ir de bănci6 multe perechi de $chi le urmăresc înaintarea' Curi$0itate, indiAeren-ă, c$nAu0ie, suspiciune, plăcere 7i $ m/nie impers$nală se citesc pe Ae-ele palide' Dui ?ac% i se pare că Aiecare pacient din sec-ie se apr$pie de ei' Ln bărbat durduliu între d$uă 1/rste îmbrăcat într:un halat de baie a început să umble printre mese, arăt/nd ca 7i c/nd s:ar teme că pierde aut$bu0ul spre ser1iciu' Da capătul băncii celei mai apr$piate, $ bătr/nă uscă-i1ă cu păr alb se ridică în pici$are 7i:l impl$ră pe ?ac% din pri1iri' M/inile ei încle7tate, ridicate în aer, tremură 1i$lent' ?ac% se străduie7te să nu:i înt/lnească $chii' C/nd trece de ea, Aemeia pe jumătate Ared$nea0ă, pe jumătate 7$pte7te: V 5ă-u7ca mea era:n spatele u7ii, daT i$ n:am 7tiut:$, 7i:ac$l$ era ea, 7n toat', apa aia3
88

V Hm, Aace Ered' ?ud+ mi:a spus că băie-elul i s:a înecat în baie' Cu c$l-ul $chiului, ?ac% l:a urmărit pe bărbatul cu păr 0b/rlit în halat de baie cum se grăbe7te spre ei, cu gura deschisă' C/nd el 7i Ered ajung în spatele băncii lui ?ud+ Marshall, bărbatul ridică un deget, ca pentru a Aace semn aut$bu0ului să:l a7tepte, 7i grăbe7te pasul' ?ac% îl pri1e7te cum se apr$pie6 ducă:se dracului sAatul Temnicerei 4$nd' N:$ să:i dea 1$ie lunaticului ăstuia să se uite la el, nici g/nd' 2egetul ridicat ajunge la trei0eci de centimetri de nasul lui ?ac% 7i $chii năm$l$7i ai bărbatului îi scrutea0ă Aa-a' Fchii se retrag6 gura se închide brusc' 4rusc, bărbatul se r$te7te pe călc/ie 7i:$ rupe la Augă, cu halatul Alutur/nd, cu degetul încă în căutarea unei -inte' 5e+a *ost asta1 se întreabă ?ac%' : gre"it autobu$ul1 ?ud+ Marshall nu s:a mi7cat' Trebuie să:l Ai au0it pe bărbat trec/nd în g$ană pe l/ngă ea, respira-ia lui rapidă c/nd s:a $prit, ap$i înt$arcerea lui A/lA/ită, însă spatele ei e încă drept în halatul 1erde 7i larg, încă stă cu capul înt$rs în Aa-ă, în acela7i unghi ascendent' Pare deta7ată de t$t ce $ înc$nj$ară' 2acă părul i:ar Ai spălat 7i periat, dacă ar Ai îmbrăcată n$rmal 7i dacă ar a1ea $ 1ali0ă alături, ar arăta eJact ca $ Aemeie a7e0ată pe $ bancă într:$ gară, a7tept/nd $ra plecării' B7adar, încă dinainte ca ?ac% să 1adă Aa-a lui ?ud+ Marshall, înainte ca ea să r$stească un singur cu1/nt, în jurul ei plute7te sen0a-ia plecării, a călăt$riil$r începute 7i reîncepute : $ sugestie a drumului întins, $ alu0ie a unui p$sibil altunde1a' V Gi spun că am 1enit, 7$pte7te Ered 7i dă $c$l băncii ca să în: genunche0e în Aa-a s$-iei sale' Ea lasă capul pe spate, peste c$l$ana dreaptă, ca pentru a răspunde c$mbina-iei am$rAe de suAerin-ă suAletească, iubire 7i anJietate care arde pe chipul Arum$s al s$-ului ei' Părul de:un bl$nd:închis înspicat cu auriu curge plat pe curbura ju1enilă a capului lui ?ud+ Marshall' Gn spatele urechii ei, 0eci de 7u1i-e multic$l$re stau str/nse într:un ghem ca $ p/n0ă de păianjen' V Cum te sim-i, iubireU $ întreabă Ered încet' V 5eu7esc să mă distre0, 0ice ea' Qtii, dragul meu, ar trebui să răm/n aici măcar pu-in timp' 3nAirmiera:7eAă e c$n1insă că sunt dusă de t$t cu pluta' Nu:i a7a că:i c$n1enabilU V E 7i ?ac% Sa)+er aici' #rei să discu-i cu elU
;!!

?ud+ întinde m/na 7i:i m/ng/ie genunchiul ridicat' V Spune:i d$mnului Sa)+er să 1ină în Aa-ă, iar tu a7a0ă:te aici l/ngă mine, Ered' ?ac% 1ine deja în Aa-ă, cu $chii a-inti-i la capul iară7i ridicat al lui ?ud+ Marshall, care nu se înt$arce' Gngenunchind, Ered i:a luat m/na întinsă în ambele sale m/ini, ca 7i c/nd ar a1ea de g/nd să i:$ sărute' Brată ca un ca1aler părăsit în drag$ste în Aa-a unei regine' C/nd î7i apasă m/na ei pe $bra0, ?ac% 1ede pansamentul alb înAă7urat în jurul 1/rAuril$r degetel$r ei' Fbra0ul lui ?ud+ intră în c/mpul lui 1i0ual, ap$i lateralul gurii sale gra1e, ne0/mbit$are6 după care ii e 1i0ibil întregul pr$Ail, lumin$s ca p$jghi-a de ghea-ă în prima 0i de primă1ară' Este pr$Ailul regal, ideali0at de pe un medali$n sau $ m$nedă: curbura u7$r ridicată a bu0el$r, p$1/rni7ul brusc 7i precis al nasului, r$tunjimea maJilarului, Aiecare unghi într:$ arm$nie per: Aectă, bl/ndă, straniu Aamiliară cu întregul' Bceastă nea7teptată Arumuse-e îi taie răsuAlarea6 pentru $ Arac-iune de secundă îl nedumere7te cu pr$Aunda n$stalgie a Aragmentarei sale e1$cări a unui al chip' Mrace Kell+U Catherine 2eneu1eU Nu, niciuna dintre acestea6 î7i dă seama că pr$Ailul lui ?ud+ îi aminte7te de $ pers$ană pe care încă n:a înt/lnit:$' Bp$i, secunda de nedumerire trece: Ered Marshall se ridică în pici$are, chipul lui ?ud+ înt$rs pe trei sAerturi din pr$Ail î7i pierde calitatea regală c/nd î7i pri1e7te s$-ul cum se a7a0ă l/ngă ea pe bancă, 7i ?ac% respinge ceea ce t$cmai i:a 1enit în g/nd, c$nsider/nd:$ $ absurditate' Ea nu ridică $chii p/nă c/nd el nu se aAlă înaintea sa' Bre părul mat 7i înc/lcit6 pe sub haina de spital p$artă $ 1eche căma7ă de n$apte albastră, cu margini br$date, care, c/nd a A$st n$uă, era c$mplet lipsită de gust' Gn ciuda acest$r de0a1antaje, ?ud+ Marshall îl trage de partea sa din clipa c/nd îi înt/lne7te $chii' Ln curent electric care p$rne7te din ner1ii săi $ptici pare să:i pulse0e prin c$rp în j$s 7i trage neputinci$s c$nclu0ia că ?ud+ trebuie să Aie cea mai năucit$r de Arum$asă Aemeie pe care a 1ă0ut:$ 1re$dată' Se teme că A$r-a reac-iei sale la pers$ana ei îl 1a d$b$rî din pici$are, ap$i : 7i mai răuP : că ea 1a în-elege ce se înt/mplă 7i:l 1a c$nsidera un pr$st' #rea cu disperare să nu:i lase impresia unui pr$st' 4r$$%e Mreer, Claire E1inrude, 3liana Tedesc$, $ric/t de splendide ar Ai A$st Aiecare dintre acestea în Aelul l$r, l/ngă ea ar arăta ca ni7te Aeti7cane în c$stume de Hall$)een' ?ud+ Marshall le Aace de r/s pe t$ate A$stele sale iubite6 le demască drept Aă-arnice 7i
;!&

mărunte, lipsite de pers$nalitate 7i animate de:$ sută de sentimente 7chi$ape, nesigure' Erumuse-ea lui ?ud+ nu e aparentă, ca pusă în Aa-a unei $glin0i, ci cre7te, cu $ simplitate care:-i taie răsuAlarea, drept din Aiin-a sa cea mai lăuntrică: ceea ce 1e0i e d$ar mica, 1i0ibila p$r-iune a unei mai mari, nai cuprin0ăt$are, radiante 7i eJplicite calită-i lăuntrice' Dui ?ac% cu greu îi 1ine să creadă că Ered Marshall cel agreabil 7i bun la suAlet chiar a a1ut Aantasticul n$r$c de:a se căsăt$ri cu această Aemeie' Qtie el $are c/t de minunată, c/t de literalmente *ermec'toare este eaU ?ac% s:ar însura cu ea într:$ clipă, dacă ar Ai necăsăt$rită' 3 se pare că s:a îndrăg$stit de ea de îndată ce i:a 1ă0ut capul din spate' 2ar nu p$ate să Aie îndrăg$stit de ea' Ea e s$-ia lui Ered Marshall 7i mama Aiului l$r, 7i el 1a trebui pur 7i simplu să trăiască Aără ea' ?ud+ r$ste7te $ pr$p$0i-ie scurtă care trece prin el într:un 1al 1ibrant de sunet' ?ac% se apleacă în Aa-ă b/iguind $ scu0ă, 7i ?ud+, 0/mbind, îi $Aeră $ Aluturare din m/nă care îl in1ită să ia l$c' El se lasă la p$dea 7i î7i încruci7ea0ă gle0nele în Aa-a sa, încă re1erber/nd de 7$cul de:a $ 1edea' Chipul ei se umple minunat de sentimente' B 1ă0ut eJact ceea ce t$cmai i s:a înt/mplat lui, 7i t$tul e în regulă' Nu:l desc$nsideră din cau0a asta' ?ac% deschide gura să pună $ întrebare' 2e7i nu 7tie ce întrebare 1a Ai, trebuie s:$ r$stească' Natura întrebării e neimp$rtantă' Cea mai cretină întrebare 1a Ai bună6 nu p$ate sta aici 7i să se h$lbe0e la acel chip Aermecăt$r' Gnainte să 1$rbească, $ 1ersiune a realită-ii se p$cne7te 0g$m$t$s în alta 7i, Aără e0itare, ?ud+ Marshall de1ine $ Aemeie $b$sită, la trei0eci 7i cinci de ani, cu păr înc/lcit 7i cearcăne, care:l pri1e7te pie0i7 de pe:$ bancă dintr:$ sec-ie încuiată pentru b$lna1ii mental' Bsta ar trebui să pară ca $ re1enire la luciditate, însă pare ca un s$i de truc, ca 7i c/nd ?ud+ Marshall ar mai Ai Aăcut ea însă7i asta, pentru a:i u7ura lui înt/lnirea dintre ei' Cu1intele care:i scapă sunt la Ael de banale cum s:a temut că 1$r Ai' ?ac% se aude cum spune că:i pare bine să $ cun$ască' V Qi mie:mi pare bine să 1ă cun$sc, d$mnule Sa)+er' Bm au0it a7a multe lucruri minunate despre dumnea1$astră' El caută un semn care să:i dea de 1este că ea e c$n7tientă de dimensiunea m$mentului care t$cmai s:a scurs, dar nu 1ede dec/t căldura 0/mbetului ei' 2ate Aiind împrejurările, asta i se pare un semn suAicient de bun al c$n7tienti0ării'
;!

V Cum 1ă descurca-i aiciU întreabă el, 7i echilibrul se deplasea0ă 7i mai mult în direc-ia sa' V G-i ia pu-in să te $bi7nuie7ti cu c$legii, însă $amenii de aici s:au rătăcit 7i n:au mai putut găsi calea de înt$arcere, at/ta t$t' Lnii dintre ei sunt A$arte inteligen-i' Bm purtat discu-ii aici care au A$st mult mai interesante dec/t cele a1ute la grupul de la biserică sau la 7edin-ele cu părin-ii' P$ate ar Ai trebuit să 1in mai repede în Sec-ia 2P Qederea aici m:a ajutat să în1ă- unele lucruri' V Cum ar AiU V Cum ar Ai că sunt multe Aeluri în care te p$-i rătăci, de eJemplu, 7i că e mai u7$r să te rătăce7ti dec/t ar recun$a7te cine1a 1re$dată' Famenii de aici nu:7i p$t ascunde sentimentele 7i maj$ritatea dintre ei n:au în1ă-at nici$dată cum să:7i înAr/ngă teama' V Qi cum ar trebui s:$ înAr/ngiU V Păi, $ înAr/ngi înArunt/nd:$, cum altAelU Nu spui d$ar: Sunt pierdut 7i nu 7tiu să mă înt$rc : c$ntinui să mergi' Pui un pici$r înaintea celuilalt p/nă c/nd te pier0i "i mai mult3 T$ată lumea ar trebui să 7tie asta' Mai ales tu, ?ac% Sa)+er' V Mai ales''' Gnainte să p$ată încheia întrebarea, $ Aemeie în 1/rstă cu $ Aa-ă ridată 7i bl/ndă apare l/ngă el 7i:l atinge pe umăr' V 3erta-i:mă' G7i înAige bărbia în piept cu sAiala unui c$pil' V #reau să 1ă pun $ întrebare' Sunte-i tatăl meuU ?ac% îi 0/mbe7te' V Gnt/i, da-i:mi 1$ie să 1ă pun 7i eu $ întrebare' #ă numi-i cum1a Estelle Pac%ardU Cu $chii sclipind, bătr/na încu1iin-ea0ă' V Btunci da, sunt tatăl dumitale' Estelle Pac%ard bate din palme în Aa-a gurii, Aace $ plecăciune din cap 7i pleacă 7$nt/căind, radiind de Aericire' C/nd a ajuns la trei sau patru meri, îi Aace lui ?ac% un semn de rămas:bun dintr:$ m/nă, si înt$rc/ndu:se pe călc/ie, pleacă' C/nd ?ac% se uită din n$u la ?ud+ Marshall, e ca 7i c/nd Aemeia 7i:ar Ai dat la $ parte 1ălul aparen-ei destul c/t să sc$ată la i1eală $ p$r-iune mică a suAletului său uria7'
;!;

V E7ti un $m A$arte amabil, nu:i a7a, ?ac% Sa)+erU N:a7 Ai spus asta de la prima pri1ire' Qi e7ti un tip A$arte bine' Sigur, e7ti 7i Aermecăt$r, însă Aarmecul 7i amabilitatea nu merg mereu m/nă în m/nă' Să:-i mai spun c/te1a lucruri despre tineU ?ac% ridică pri1irea spre Ered, care $ -ine de m/nă pe s$-ia sa 7i radia0ă' V #reau să spui $rice sim-i ne1$ia să spui' V Sunt lucruri pe care nu le p$t spune, indiAerent ce a7 sim-i, dar tu s:ar putea să le au0i chiar 7i a7a' P$t spune t$tu7i asta: Arumuse-ea nu te:a Aăcut să te umAli în pene' Nu e7ti superAicial, 7i asta s:ar putea să Aie $ parte din eJplica-ie' Gn principal, însă, ai a1ut 7ansa să Aii crescut bine' B7 spune că ai a1ut $ mamă minunată' Bm dreptate, nu:i a7aU ?ac% r/de, mi7cat de această nea7teptată anali0ă de caracter' V Nu 7tiam că se 1ede' V Qtii de unde se 1edeU Se 1ede din Aelul în care te c$mp$r-i cu $amenii' Sunt apr$ape sigură că ai un trecut pe care cei din jur îl cun$sc d$ar din Ailme, dar nu -i s:a urcat la cap' Ne 1e0i ca pe ni7te $ameni n$rmali, nu ca pe ni7te -ărăn$i, 7i dat$rită Aaptului ăstuia p$t a1ea încredere în tine' E e1ident că mama ta a Aăcut $ treabă bună' Qi eu am A$st $ mamă bună, sau cel pu-in am încercat să Aiu, 7i 7tiu despre ce 1$rbesc' Gmi dau seama3 V Spui că ai *ost $ mamă bunăU 2e ce A$l$se7ti''' V Timpul trecutU Pentru că 1$rbeam despre înainte' N/mbetul lui Ered se t$pe7te într:$ eJpresie de îngrij$rare pr$st ascunsă' V Cum adică, IînainteKU V 2$mnul Sa)+er s:ar putea să 7tie, 0ice ea, $Aerindu:i lui ?ac% ceea ce el crede că este $ pri1ire de încurajare' V Scu0e, nu cred că 7tiu, spune el' V #reau să spun înainte să ajung aici 7i în sA/r7it să încep să g/ndesc pu-in' Gnainte ca lucrurile care mi se înt/mplau să încete0e să mă sperie de m$arte : înainte să:mi dau seama că:mi p$t scruta pr$pria Aiin-ă 7i să eJamine0 sentimentele pe care le:am a1ut de c/nd mă 7tiu' Gnainte să am timp să călăt$resc' Cred că încă sunt $ mamă bună, însă nu sunt t$cmai aceea"i mamă' V 2raga mea, te r$g, spune Ered' E7ti aceea7i, d$ar că ai a1ut un Ael de cădere' Br trebui să discutăm despre T+ler'

;!<

V 2ar discutam despre T+ler' 2$mnule Sa)+er, 7tii l$cul acela de $prire de pe But$strada 8;, chiar unde ajunge culmea dealului înalt, cam la un %il$metru 7i jumătate sud de BrdenU V D:am 1ă0ut astă0i, 0ice ?ac%' Mi l:a arătat Ered' V Bi 1ă0ut Aermele alea care c$ntinuă să dăinuiascăU Qi dealurile din depărtareU V 2a' Ered mi:a spus că ad$ri pri1eli7tea de ac$l$' V Gnt$tdeauna 1reau să $prim 7i să c$b$r din ma7ină' Gmi place t$tul la pri1eli7tea aia' #e0i la %il$metri depărtare, 7i:ap$i : h$paP : se termină, 7i mai departe nu p$-i 1edea' 2ar cerul merge mai departe, nuU Cerul dem$nstrea0ă că eJistă $ lume de cealaltă parte a dealuril$r ăl$ra' 2acă p$rne7ti la drum, p$-i ajunge ac$l$' V 2a, p$-i' 2intr:$dată, lui ?ac% i se Aace pielea de găină, iar ceaAa îl g/dilă' V EuU Eu nu p$t să călăt$resc dec/t cu mintea, d$mnule Sa)+er, 7i mi: am amintit cum să Aac asta d$ar pentru că am ateri0at în casa 1eselil$r' 2ar mi:a 1enit ideea că tu p$-i ajunge ac$l$ : de cealaltă parte a dealuril$r' Bre gura uscată' Fbser1ă nelini7tea t$t mai pr$nun-ată a lui Ered Marshall Aără să Aie capabil să $ d$m$lească' #r/nd să:i adrese0e lui ?ud+ $ mie de întrebări, începe cu cea mai simplă: V Cum -i:a 1enit ideea astaU Ce 1rei să spui cu astaU ?ud+ Marshall î7i trage m/na din cea a s$-ului ei 7i i:$ întinde lui ?ac%, iar el $ ia în ambele sale m/ini' 2acă a arătat 1re$dată ca $ Aemeie $bi7nuită, acum e acel m$ment' Brde ca un Aar, ca un A$c in aer liber pe:$ Aale0ă îndepărtată' V Să spunem că''' n$aptea t/r0iu, sau dacă eram singură mult timp, cine1a îmi 7$ptea' Nu era ce1a A$arte c$ncret, dar să spunem că era ca 7i c/nd $ pers$ană mi:ar Ai 7$ptit din cealaltă parte a unui 0id gr$s' F Aata ca mine, $ Aată de 1/rsta mea' Qi dacă ad$rmeam atunci, apr$ape înt$tdeauna 1isam l$cul în care trăia Aeti-a aia' Eu îi spuneam Dumea de 2eparte, 7i semăna cu lumea asta, cu -inutul C$ulee, numai că era mai lumin$asă 7i mai curată 7i mai magică' Gn Dumea de 2eparte, $amenii mergeau cu cale7tile 7i trăiau în c$rturi mari 7i albe' Gn Dumea de 2eparte, erau $ameni care puteau să 0b$are' V Bi dreptate, spune el' Ered î7i mută pri1irea de la s$-ia sa la ?ac% cu $ nesiguran-ă durer$asă, 7i ?ac% 0ice: Sună aiurea, dar are dreptate'
;!>

V Pe c/nd lucrurile astea rele au început să se înt/mple în Erench Danding, uitasem apr$ape c$mplet de Dumea de 2eparte' Nu mă mai g/ndisem la ea de c/nd a1eam d$ispre0ece sau treispre0ece ani' 2ar cu c/t se apr$piau mai mult lucrurile rele, de mine 7i de Ered 7i de T+, 1reau să spun, cu at/t erau mai ur/te 1isele mele, 7i cu at/t mai pu-in reală mi se părea 1ia-a' Scriam cu1inte Aără să 7tiu că $ Aac, spuneam lucruri nebune7ti, mă destrămam' Nu în-elegeam că Dumea de 2eparte încerca să:mi spună ce1a' Eata îmi 7$ptea din n$u de cealaltă parte a 0idului, numai că acum crescuse 7i era speriată apr$ape de m$arte' V Ce te:a Aăcut să cre0i că a7 putea Ai de ajut$rU V B A$st d$ar un sentiment pe care l:am a1ut atunci c/nd l:ai arestat pe Kinderling ăla 7i -i:a apărut p$0a în 0iar' Primul lucru pe care mi l:am spus c/nd m:am uitat la p$0a ta a A$st: 2l "tie de ,umea de Departe3 Nu m:am întrebat cum sau cum mi:am putut da seama uit/ndu:mă la $ p$0ă6 am în-eles pur 7i simplu că 7tii' Qi:ap$i, c/nd a dispărut T+ 7i eu mi:am pierdut min-ile 7i m:am tre0it în l$cul ăsta, mi:am spus că dacă p$-i 1edea în min-ile $amenil$r ăst$ra, Sec-ia 2 nu 1a Ai chiar a7a diAerită de Dumea de 2eparte, 7i mi:am amintit că -i:am 1ă0ut p$0a' Qi atunci am început să în-eleg cum stă treaba cu călăt$ritul' T$ată diminea-a asta, m:am plimbat prin Dumea de 2eparte cu mintea' Bm 1ă0ut:$, am atins:$' Bm sim-it mir$sul aerului ăluia incredibil' Qtiai, d$mnule Sa)+er, că ac$l$ sunt iepuri de mărimea canguril$rU Te puAne7te r/sul numai uit/ndu:te la ei' ?ac% aAi7ea0ă un sur/s larg 7i se apleacă pentru a:i săruta m/na, într:un gest cam ca 7i al s$-ului ei' Cu bl/nde-e, ea î7i trage m/na din str/ns$area lui' V C/nd Ered mi:a spus că te:a înt/lnit, 7i că dai $ m/nă de ajut$r p$li-iei, am 7tiut că e7ti aici dintr:un m$ti1 bine întemeiat' Ceea ce a Aăcut Aemeia aceasta îl uime7te pe ?ac%' Gn cel mai cumplit m$ment al 1ie-ii ei, c/nd Aiul i:a dispărut 7i min-ile i se năruie, s:a A$l$sit de:un m$numental eA$rt de mem$rie ca să:7i str/ngă t$ate puterile 7i, de Aapt, să înAăptuiască un mirac$l' B găsit în sinea ei puterea de:a c'l'tori3 2intr:$ sec-ie încuiată, a străbătut jumătate din lumea aceasta 7i:a intrat într:$ alta, pe care $ cun$7tea d$ar din 1isele din c$pilărie' Nimic altce1a dec/t imensul curaj pe care:l descrisese s$-ul ei nu i:ar Ai putut permite să Aacă acest pas misteri$s' V Bi *'cut ce1a $dată, nu:i a7aU îl întreabă ?ud+' Bi A$st ac$l$, în Dumea de 2eparte, 7i ai *'cut ce1a : ce1a eJtra$rdinar' Nu trebuie să spui
;!@

da, pentru că $ 1ăd în tine6 e limpede ca lumina 0ilei' 2ar trebuie să spui da, ca să $ aud eu, a7a că spune:$, spune da' V 2a' V Ce ai AăcutU întreabă Ered' Gn -ara asta de 1isU Cum p$-i să spui daU V B7teaptă, îi 0ice ?ac%, am ce1a să:-i arăt mai t/r0iu, 7i se înt$arce la eJtra$rdinara Aemeie care stă în Aa-a sa' ?ud+ Marshall e plină de cun$7tin-e, curaj 7i credin-ă, 7i, chiar dacă:i este inter0isă lui, acum pare să Aie singura Aemeie din lumea asta sau $ricare alta pe care ar putea:$ iubi pentru t$t restul 1ie-ii sale' V Bi A$st ca mine, spune ea' Bi uitat c$mplet de lumea aceea' Qi -i:ai 1ă0ut de drum 7i ai de1enit p$li-ist, ai de1enit detecti1' 2e Aapt, ai de1enit unul dintre cei mai buni detecti1i care au eJistat 1re$dată' Qtii de ce ai Aăcut astaU V Cred că m:a atras meseria' V Ce te:a atras în m$d specialU V Să:i ajut pe $ameni' Să:i pr$teje0 pe ne1in$1a-i' Să:i prind pe cei răi' Era $ treabă interesantă' V Qi ai cre0ut că nu 1a înceta nici$dată să Aie interesantă' Pentru că înt$tdeauna 1ei a1ea $ pr$blemă n$uă de re0$l1at, $ n$uă întrebare care necesită un răspuns' B nimerit drept într:$ -intă care, p/nă în acest m$ment, el nu a 7tiut că eJistă' V B7a:i' V Bi A$st un A$arte bun detecti1 pentru că, de7i nu $ 7tiai, eJista ce1a : ce1a 1ital : pe care trebuia să:l găse7ti' Sunt un )opilist, î7i aminte7te ?ac%' Pr$pria sa 1$ce Aira1ă din n$apte, 1$rbindu:i de cealaltă parte a unui 0id A$arte gr$s' V Ce1a ce trebuia să găse7ti, pentru binele pr$priului tău suAlet' V 2a, spune ?ac%' Cu1intele ei au pătruns drept în mie0ul Aiin-ei sale, 7i lacrimile îi i01$răsc în $chi' Gnt$tdeauna am 1rut să găsesc ceea ce s:a pierdut' Gntreaga mea 1ia-ă a A$st dedicată căutării unei eJplica-ii secrete' Gntr:$ amintire la Ael de 1ie ca $ peliculă de Ailm, el 1ede un mare pa1ili$n de c$rt, $ cameră albă cu $ Arum$asă 7i ir$sită regină 0ăc/nd pe patul de m$arte, 7i $ Aeti-ă cu d$i sau trei ani mai t/nără dec/t 7inele său de d$ispre0ece ani număr/ndu:se printre cei de Aa-ă' V Qi tu i:ai spus Dumea de 2eparteU întreabă ?ud+' V Eu i:am spus Terit$riile'
;!"

Să r$stească aceste cu1inte cu 1$ce tare i se pare că seamănă cu deschiderea unui cuAăr plin cu $ c$m$ară pe care în sA/r7it $ p$ate împărtă7i' V E:un nume bun' Ered nu 1a în-elege asta, dar pe c/nd îmi Aăceam lunga plimbare în diminea-a asta, am sim-it că Aiul meu se aAlă unde1a în Dumea de 2eparte : în Terit$riile tale' Lnde1a într:un l$c ne1ă0ut, ascuns' Gn mare peric$l, dar încă în 1ia-ă 7i ne1ătămat' Gntr:$ celulă' 2$rmind pe p$dea' 2ar 1iu' Ne1ătămat' Cre0i că asta ar putea Ai ade1ărat, d$mnule Sa)+erU V Stai $ clipă, spune Ered' Qtiu că tu e7ti c$n1insă de asta, 7i 1reau să cred 7i eu ce spui, însă n$i 1$rbim acum despre lumea reală' V Eu cred că sunt multe lumi reale, spune ?ac%' Qi da, cred că T+ler este unde1a în Dumea de 2eparte' V Gl p$-i sal1a, d$mnule Sa)+erU Gl p$-i aduce înap$iU V E a7a cum ai spus înainte, d$amnă Marshall, răspunde ?ac%' Trebuie că mă aAlu aici dintr:un m$ti1 bine întemeiat' V Sa)+er, sper că $rice ar Ai ceea ce:mi 1ei arăta 1a a1ea mai multă l$gică dec/t a1e-i 1$i d$i acum, 0ice Ered' Gn $rice ca0, am terminat pentru m$ment' Lite că 1ine temnicera' 3e7ind din parcarea spitalului, Ered Marshall aruncă $ pri1ire la ser1ieta care 0ace turtită în p$ala lui ?ac%, dar nu spune nimic' Păstrea0ă tăcerea p/nă c/nd reintră pe 8;, c/nd spune: V Mă bucur că ai 1enit cu mine' V Mul-umesc, 0ice ?ac%' Qi eu mă bucur' V Mă simt pu-in pe dinaAară, 7tii, dar a7 1rea să:-i aAlu impresiile despre cele petrecute' Cre0i că a mers bini7$rU V Cred că a mers A$arte bine' S$-ia ta este''' nici nu 7tiu cum s:$ descriu' Nu am cu1intele necesare pentru a:-i spune c/t de minunată cred că este' Ered încu1iin-ea0ă 7i aruncă pe Auri7 $ pri1ire la ?ac%' V B7adar se pare că nu cre0i că ar Ai dusă cu pluta' V 2acă ea e nebună, 1reau să Aiu 7i eu nebun ca ea' But$strada cu d$uă ben0i care se întinde înaintea l$r urcă pe panta abruptă a dealului 7i, în 1/rAul lui, pare să se eJtindă în albastrul Aără dimensiune al cerului necuprins' Gncă $ pri1ire precaută din partea lui Ered'
;!9

V Qi tu spui că ai 1ă0ut treaba aia, locul ăla pe care ea:l nume7te Dumea de 2eparte' V 2a, l:am 1ă0ut' Fric/t ar Ai de greu de cre0ut' V Eugi de:aici' Mă iei peste pici$r' ?ură pe m$rm/ntul mamei tale' V ?ur pe m$rm/ntul mamei mele' V Bi A$st ac$l$' Qi nu d$ar într:un 1is, ci chiar ai *ost ac$l$' V Gn 1ara anului c/nd a1eam d$ispre0ece ani' V B7 putea merge 7i eu ac$l$U V Pr$babil că nu, spune ?ac%' Nu e ade1ărat, de$arece Ered s:ar putea duce în Terit$rii dacă l:ar duce ?ac%, însă ?ac% 1rea să închidă această u7ă c/t mai Aerm p$sibil' G7i p$ate imagina cum ar Ai s:$ ducă pe ?ud+ Marshall în cealaltă lume6 Ered e altă m/ncare de pe7te' ?ud+ 7i:a d$b/ndit cu 1/rA 7i îndesat meritul de:a Aace $ călăt$rie în Terit$rii6 Ered în schimb este încă incapabil să creadă în eJisten-a l$r' ?ud+ s:ar sim-i acasă ac$l$, dar s$-ul ei ar Ai ca $ anc$ră pe care ?ac% ar trebui s:$ tragă după el, ca 5ichard Sl$at' V Nici nu mă g/ndeam altAel, 0ice Ered' 2acă nu te deranjea0ă, a7 1rea să $presc din n$u c/nd ajungem în 1/rA' V Mi:ar plăcea 7i mie, spune ?ac%' Ered ajunge pe creasta dealului 7i tra1ersea0ă aut$strada îngustă pentru a $pri pe pietri7ul spa-iului de p$pas' Gn l$c să c$b$are din ma7ină, arată cu degetul spre ser1ieta care stă turtită pe genunchii lui ?ac%' V Ceea ce 1rei să:mi ară-i se aAlă ac$l$ înăuntruU V 2a, 0ice ?ac%' B1eam de g/nd să:-i arăt mai de1reme, dar după ce ne:am $prit aici prima dată, am 1rut să a7tept să aud ce a1ea de spus ?ud+' Qi mă bucur că am Aăcut:$' S:ar putea să -i se pară mai l$gic, acum că ai au0it cel pu-in $ parte din eJplica-ia m$dului în care am găsit:$' ?ac% deschide ser1ieta, ridică partea de sus 7i din interi$rul ei căptu7it cu piele deschisă la cul$are sc$ate 7apca 4re)ers pe care a găsit:$ diminea-ă' V Lită:te bine, 0ice, 7i i:$ dă lui Ered' V 2$amne:dumne0eule, 0ice Ered Marshall uimit, într:un singur AluJ de cu1inte' Bsta e''' esteU''' Se uită în interi$rul 7epcii 7i eJpiră puternic la 1ederea numelui Aiului său' Fchii îi sar la ai lui ?ac%' V E a lui T+ler' 2umne0eule mare, e a lui T+ler' F, 2$amneP
;!8

Str/nge 7apca la piept 7i inspiră pr$Aund de d$uă $ri, nede0lipindu:7i $chii de la cei ai lui ?ac%' V Lnde ai găsit:$U C/nd ai găsit:$U V Bm găsit:$ diminea-ă pe drum, 0ice ?ac%' Gn l$cul pe care s$-ia ta îl nume7te Dumea de 2eparte' Cu un geamăn prelung, Ered Marshall deschide p$rtiera 7i sare din ma7ină' C/nd ?ac% îl ajunge din urmă, el se aAlă în celălalt capăt al 0$nei de $dihnă, -in/nd 7apca la piept 7i uit/ndu:se -intă la dealurile de:un 1erde: albăstrui de dinc$l$ de pătura lungă a terenului agric$l' Se înt$arce 7i se uită drept la ?ac%' V Cre0i că mai e în 1ia-ăU V Cred că mai e în 1ia-ă, spune ?ac%' V Gn lumea aia' Ered arată spre dealuri' Dacrimile îi sar din $chi 7i gura i se înm$aie' V Dumea care:i ac$l$ unde1a, cum spune ?ud+' V Gn lumea aia' V Btunci, du:te ac$l$ 7i găse7te:lP strigă Ered' Cu Aa-a strălucindu:i de lacrimi, gesticulea0ă sălbatic spre $ri0$nt cu 7apca de baseball' V 2u:te ac$l$ 7i adu:l înap$i, Air:ar să AieP 2u nu p$t s:$ Aac, a7a că trebuie s:$ Aaci tu3 Pă7e7te înainte ca pentru a:i da un pumn, ap$i îl cuprinde pe ?ac% Sa)+er în bra-e 7i pl/nge cu suspine' C/nd umerii lui Ered se $presc din tremurat 7i î7i recapătă treptat respira-ia, ?ac% spune: V F să Aac t$t ceea ce p$t' V Qtiu că $ să Aaci' Se îndepărtea0ă 7i î7i 7terge Aa-a' V Gmi pare rău că am strigat a7a la tine' Qtiu că $ să ne aju-i' Cei d$i bărba-i se înt$rc 7i se p$rnesc înap$i spre ma7ină' 2eparte înspre 1est, $ m/njeală mi-$asă de:un cenu7iu:palid ac$peră terenul de l/ngă r/u' V Ce:i aiaU întreabă ?ac%' Pl$aieU V Nu, cea-ă, spune Ered' Se ridică de pe Mississippi'

;&!

Partea a treia Ţ/RMU N!PŢII

;&&

;&

"&
P/nă spre seară, temperatura a scă0ut cu 0ece grade din cau0a unui min$r Ar$nt de aer rece care trece prin micu-a n$astră p$r-iune din -inutul C$ulee' Nu se înregistrea0ă nici:$ Aurtună cu tunete, însă în 1reme ce 1ă0duhul se c$l$rea0ă spre 1i$let, cea-a se ridică' S:a născut din Alu1iu 7i urcă pe panta Chase Street, ascun0/nd 1ederii mai înt/i rig$lele, ap$i tr$tuarele, ap$i înce-$7/nd clădirile' Nu le p$ate ascunde cu t$tul, a7a cum Aac une$ri ce-urile de primă1ară 7i iarnă, însă înce-$7area e cum1a mai rea: Aură cul$rile 7i înm$aie siluetele' Cea-a Aace n$rmalul să pară an$rmal' Qi mai e mir$sul, stră1echea $d$are de pescăru7 care:-i intră ad/nc în nări 7i:-i tre0e7te partea din spate a creierului, partea care e perAect capabilă să creadă în m$n7tri atunci c/nd linia 1ederii se scurtea0ă 7i inima e nelini7tită' Pe Sumner Street, 2ebbi Bnders$n încă lucrea0ă la dispecerat' Brn$ld ILngurul NebunK Hrab$)s%i a A$st trimis acasă Aără insignă : de Aapt, a A$st suspendat : 7i simte că trebuie neapărat să:i pună s$-iei sale c/te1a întrebări punctuale ,c$n1ingerea sa că 7tie deja răspunsurile îi Ar/nge 7i mai mult inima.' 2ebbi stă acum la geam, încruntată, cu $ cană de caAea în m/nă' V Nu:mi place asta, îi 0ice ea lui 4$bb+ 2ulac, care, p$sac 7i tăcut, scrie rap$arte' Gmi aminte7te de Ailmele studi$uril$r Hammer pe care le urmăream la tele1i0$r c/nd eram la gimna0iu' V Eilmele studi$uril$r HammerU întreabă 4$bb+, ridic/nd pri1irea' V Eilme de gr$a0ă, 0ice ea, uit/ndu:se aAară în cea-a t$t mai deasă' Multe dintre ele erau despre 2racula' 2ar 7i despre ?ac% Spintecăt$rul' V Nici nu 1reau să aud de ?ac% Spintecăt$rul, spune 4$bb+' Bscultă ce: -i 0ic, 2ebster' Qi reîncepe să scrie' Gn parcarea maga0inului ":Ele1en, d$mnul 5ajan Patel stă l/ngă teleA$n ,încă înc$njurat de panglica galbenă a p$li-iei, 7i c/nd 1a putea Ai din n$u A$l$sit, d$mnul Patel nu ne:ar putea spune.' Se uită spre centrul $ra7ului, care acum pare să se ridice dintr:un mare b$l cu Ari7ca' Clădirile de pe Chase Street c$b$ară în acest b$l' Cele din punctul cel mai j$s al Chase sunt 1i0ibile d$ar de la primul ni1el în sus'
;&;

V 2acă e ac$l$ unde1a, 0ice încet d$mnul Patel, 7i nu se adresea0ă nimănui altcui1a dec/t pr$priei sale pers$ane, astă:n$apte 1a Aace t$t ce:i 1rea suAletul' G7i încruci7ea0ă bra-ele pe piept 7i se cutremură' 2ale Milberts$n e acasă, ce minuneP Plănuie7te să aibă $ cină ca lumea alături de s$-ia 7i c$pilul său chiar de:ar Ai ca lumea să se sA/r7ească din cau0a asta' 3ese din bir$ua7ul său ,unde a petrecut d$uă0eci de minute 1$rbind cu $Ai-erul ?eAA 4lac% de la p$li-ia statului Cashingt$n, $ c$n1ersa-ie în cadrul căreia a trebuit să:7i eJerse0e t$ată disciplina de care e capabil ca să se ab-ină să strige. 7i:7i 1ede s$-ia st/nd la geam 7i uit/ndu: se aAară' P$0i-ia ei e apr$ape eJact aceea7i ca a lui 2ebbi Bnders$n, numai că ea, în l$c de:$ cană de caAea, -ine un pahar de 1in în m/nă' Gncruntarea este identică' V Cea-ă de pe Alu1iu, 0ice Sarah pe:un t$n sumbru' Ce c$n1enabil' 2acă el e:ac$l$ unde1a''' 2ale ridică degetul spre ea' V N:$ spune' Nici să n:$ g/nde7ti' 2ar el 7tie că niciunul dintre ei nu se p$ate ab-ine să nu se g/ndească la asta' Stră0ile din Erench Danding : stră0ile 7nce)o"ate din Erench Danding : sunt pustii în clipa aceasta: nimeni nu Aace cumpărături în maga0ine, nimeni nu se plimbă alene pe tr$tuare, nimeni nu e în parcuri' Mai ales niciun c$pil' Părin-ii îi -in în casă' Chiar 7i pe Nailh$use 5$), unde părin-ii grijulii sunt eJcep-ia mai degrabă dec/t regula, t$ată lumea î7i -ine c$piii în casă' V N:$ s:$ spun, acceptă ea' Măcar at/ta p$t să Aac' V Ce a1em la cinăU V Cum -i se pare plăcinta cu pui 7i legumeU Gn m$d n$rmal, un asemenea meniu cald într:$ seară de iulie i s:ar părea $ alegere gr$a0nică, dar în seara asta, cu cea-a care se apr$pie, e eJtra$rdinar' #ine în spatele ei, $ str/nge scurt în bra-e 7i spune: V Minunat' Qi:ar Ai mai bine dacă am m/nca mai de1reme' Ea se înt$arce, de0amăgită' V Te înt$rci la sec-ieU V N:ar trebui să mă duc, nu c/nd 4r$)n 7i 4lac% au Aurculi-a 7i cu-itul''' V Nemernicii ăia, 0ice ea' 6iciodat' nu mi:a plăcut de ei'
;&<

2ale 0/mbe7te' Qtie că A$stei Sarah Bsbur+ nu i:a păsat nici$dată cine 7tie c/t de Aelul în care el î7i c/7tigă eJisten-a, iar asta Aace ca l$ialitatea ei Auri$asă să Aie cu at/t mai mi7căt$are' Qi:n seara asta pare de asemenea 1itală' B A$st cea mai chinuit$are 0i a carierei sale în cadrul A$r-el$r de apărare a legii, care s:a terminat cu suspendarea lui Brn$ld Hrab$)s%i' Brnie, 2ale 7tie, cred că se 1a înt$arce la ser1iciu nu peste mult timp' 3ar ade1ărul neplăcut e că Brnie s:ar putea să aibă dreptate' 2at Aiind Aelul în care merg lucrurile, 2ale s:ar putea să aibă ne1$ie chiar 7i de un asemenea eJemplu cras de inep-ie ca Lngurul Nebun' V Fricum, n:ar trebui să mă duc la sec-ie, dar''' V Bi $ presim-ire' V Bm' V 4ună sau reaU Sarah a ajuns să respecte intui-iile s$-ului ei, nu în ultimul r/nd dat$rită d$rin-ei intense a lui 2ale de a:l 1edea pe ?ac% Sa)+er a7e0at suAicient de apr$ape înc/t să:l p$ată suna A$rm/nd un număr alcătuit nu din unspre0ece ciAre, ci din 7apte' Bstă:seară, asta i se pare ei că a A$st $ deci0ie A$arte bună' V Bm/nd$uă, spune 2ale, după care, Aără să se eJplice sau să:i $Aere lui Sarah $ca0ia de:a mai pune 1re$ întrebare: Lnde:i 2a1eU V Da masa din bucătărie, cu crei$anele c$l$rate' Da 1/rsta de 7ase ani, t/nărul 2a1id Milberts$n se bucură de:$ 1i$lentă p$1este de iubire cu crei$anele c$l$rate, a c$nsumat d$uă cutii de c/nd a 1enit 1acan-a' Puternica speran-ă între-inută de 2ale 7i Sarah, pe care 7i:au mărturisit:$ unul altuia numai n$aptea, este că s:ar putea să crească un ade1ărat artist' Lrmăt$rul N$rman 5$c%)ell, a spus Sarah $dată' 2ale : care l:a ajutat pe ?ac% Sa)+er să:7i agate straniile 7i minunatele tabl$uri : are speran-e mai mari pentru băiat' Prea mari pentru a Ai eJprimate, de Aapt, p/nă 7i în patul c$njugal după ce s:au stins luminile' Cu pr$priul pahar de 1in în m/nă, 2ale se duce cu pa7i calmi spre bucătărie' V Ce desene0i, 2a1eU Ce''' Se $pre7te' Crei$anele au A$st aband$nate' 3maginea : un desen pe jumătate terminat a ceea ce ar putea Ai Aie $ AarAurie 0burăt$are, Aie p$ate d$ar $ măsu-ă r$tundă pentru caAea : a A$st aband$nată 7i ea' L7a din spate e deschisă'
;&>

Lit/ndu:se aAară la albea-a care ascunde 1ederii leagănul 7i celelalte jucării ale lui 2a1id, 2ale simte cum $ teamă teribilă îi urcă în g/t, suA$c/ndu:l' 2intr:$dată, simte din n$u mir$sul 3rmei Ereneau, mir$sul acela îngr$0it$r de carne crudă stricată' Sen0a-ia că Aamilia sa trăie7te într: un magic cerc pr$tejat : li se poate 7nt4mpla altora, dar niciodat', niciodat' nu ni se poate 7nt4mpla nou' : a dispărut acum' Ceea ce:a înl$cuit:$ este $ c$n1ingere pură: 2a1id a dispărut' Pescarul l:a ademenit aAară din casă 7i l:a tras în cea-ă' 2ale p$ate 1edea r/njetul de pe Aa-a Pescarului' P$ate 1edea m/na înmănu7ată : e galbenă : ac$perind gura Aiului său, nu însă 7i $chii căsca-i, îngr$0i-i ai c$pilului' Gn cea-ă 7i aAară din lumea cun$scută' 2a1id' Străbate bucătăria pe pici$are care i se par lipsite de $ase 7i, t$t$dată, de ner1i' G7i pune paharul de 1in pe masă, pici$rul lui ateri0/nd pe:un crei$n, ne$bser1/nd c/nd se 1arsă 7i ac$peră desenul pe jumătate terminat al lui 2a1id cu ce1a care seamănă $ribil de mult cu s/ngele arterial' B ie7it pe u7ă 7i, chiar dacă 1rea să -ipe, nu sc$ate dec/t un suspin slab apr$ape Aără A$r-ă: V 2a1idU''' 2a1idU Pentru un m$ment care pare să dure0e $ mie de ani, nu se aude nimic' Bp$i aude buAnetul surd de pici$are care aleargă pe iarba umedă' ?ean7i alba7tri 7i tric$u de rugbi cu dungi r$7ii se materiali0ea0ă din supa t$t mai gr$asă' F clipă mai t/r0iu 1ede Aa-a scumpă 7i 0/mbit$are a Aiului său 7i claia lui de păr bl$nd' V TatăP Ta-iP Mă dădeam în leagăn în cea-ăP Parcă a7 Ai A$st într:un n$rP 2ale îl ridică de la păm/nt' Simte un impuls $rb, rău, să:l pălmuiască pe băiat peste Aa-ă, să:l rănească Aiindcă 7i:a speriat at/t de tare tatăl' Gn schimb, îl sărută' V Qtiu, 0ice el' Pr$babil că a A$st distracti1, dar acum e timpul să intrăm în casă' V 2e ce, ta-iU V Pentru că, une$ri, băie-eii se pierd în cea-ă, spune el, pri1ind spre curtea albă' Mai p$ate să 1adă masa de grădină, însă e d$ar $ umbră: nu 7i: ar da seama la ce se uită dacă n:ar Ai 1ă0ut:$ de $ mie de $ri' G7i sărută iar Aiul' Lne$ri, băie-eii se pierd, repetă el'
;&@

F, am putea Aace $ 1i0ită unei mul-imi de prieteni, de$p$tri1ă 1echi 7i n$i' ?ac% 7i Ered Marshall s:au înt$rs de la Brden ,niciunul nu a pr$pus să se $prească la MertieTs Kitchen în Centralia atunci c/nd au trecut pe ac$l$. 7i am/nd$i sunt acum în casele l$r altAel pustii' T$t restul drumului spre Erench Danding, Ered n:a dat drumul nici:$ clipă 7epcii de baseball a Aiului său, 7i -ine $ m/nă pe ea chiar 7i acum, c/nd măn/ncă $ cină din semipreparate în li1ingul său prea g$l 7i urmăre7te 7tirile de pe Channel Ei1e' Qtirile din seara asta $ pri1esc în mare parte pe 3rma Ereneau, desigur' Ered ia telec$manda atunci c/nd se Aace trecerea de la $ Ailmare tremurată din elic$pter înAă-i7/nd l$calul EdTs Eats la un rep$rtaj înregistrat în parcul de case m$bile H$lida+' Cameramanul a A$cali0at pe $ anumită rul$tă dărăpănată' C/te1a Al$ri, curaj$ase, dar damnate, ce cresc în praAul de l/ngă 1erandă, trei sc/nduri a7e0ate pe d$uă bl$curi de ciment' V Bici, la periAeria Erench Dandingului, mama îndurerată a 3rmei Ereneau l$cuie7te singură, 0ice c$resp$ndentul de la Aa-a l$cului' Nu putem dec/t să ne închipuim ce simte astă:seară această mamă' 5ep$rterul e mai chipe7 dec/t Cendell Mreen, dar împră7tie cam aceea7i aură de surescitare scăpărăt$are, nesănăt$asă' Ered apasă but$nul FEE al telec$men0ii 7i m/r/ie: V 2e ce n:$ pute-i lăsa în pace pe sărmana AemeieU C$b$ară pri1irea la carnea t$cată de 1ită de pe Aelia de p/ine prăjită, dar 7i:a pierdut p$Ata de m/ncare' Gncet, ridică 7apca lui T+ler 7i 7i:$ pune pe cap' Nu i se p$tri1e7te 7i, pentru $ clipă, se g/nde7te să slăbească banda de plastic din spate' 3deea îl 7$chea0ă' 2acă numai de at/t e ne1$ie ca Aiul său să m$arăU Bceastă simplă, m$rtală m$diAicareU 3deea i se pare de$p$tri1ă ridic$lă 7i categ$ric 1er$similă' Presupune că dacă lucrurile nu se 1$r schimba pe 1iit$r, cur/nd 1a Ai la Ael de nebun ca s$-ia sa''' sau ca Sa)+er' Să aibă încredere în Sa)+er e ce1a la Ael de nebunesc ca 7i ideea că, schimb/nd mărimea 7epcii Aiului său, l:ar putea $m$rî''' Qi t$tu7i crede în ambele lucruri' 5idică Aurculi-a 7i reîncepe să măn/nce, 7apca 4re)ers a lui T+ st/ndu:i pe cap ca b$neta lui Span%+ în unul din 1echile Ailme din seria >ur !ang3 4ee0er St Pierre stă pe s$Aa în chil$-i, cu $ carte deschisă în p$ală ,este 1$rba, de Aapt, despre $ carte cu p$e0ii de Cilliam 4la%e., Aără să citească însă' 4ear Mirl d$arme în cealaltă cameră 7i el se $pune p$rnirii de:a da $ Augă la Sand 4ar ca să tragă ni7te metamAetamină, 1echiul său 1iciu, la care
;&"

a renun-at acum cinci ani' 2e c/nd a murit Bm+, se luptă cu această p$rnire 0i de 0i 7i, în ultimul timp, iese în1ingăt$r d$ar reamintindu:7i că nu 1a reu7i să:l găsească pe Pescar : 7i să:l pedepsească a7a cum merită să Aie pedepsit : dacă IpraAul dia1$luluiK i:ar lua min-ile' Henr+ De+den e în studi$ul său cu $ pereche uria7ă de că7ti B%ai pe urechi, ascult/nd cum Carren #ache, ?$hn 4unch 7i Phil Elanigan î7i c/rmesc na1a 1isel$r în 8 Remember :pril3 Simte mir$sul cetii chiar 7i prin pere-i 7i, pentru el, mir$ase ca aerul de la EdTs Eats' Ca $ m$arte cr/ncenă, cu alte cu1inte' Se întreabă cum s:a descurcat ?ac% la Sec-ia 2 a spitalului luteran al districtului Erench' Qi se g/nde7te la s$-ia sa, care în ultimul timp ,mai ales de c/nd cu spectac$lul pe care l:a dat la MaJt$nTs, de7i nu în-elege asta la ni1el c$n7tient. pare mai apr$ape ca nici$dată' Qi nelini7tită' 2a, într:ade1ăr, t$t s$iul de prieteni sunt pregăti-i să ne primească 1i0ita, dar cel pu-in unul pare să Ai dispărut din 1edere' Charles 4urnside nu e în sala de 0i de la MaJt$nTs ,unde, în acest m$ment, rulea0ă un 1echi epis$d din Bamil@ /ies la stră1echiul tele1i0$r c$l$r prins în 7uruburi pe perete., nici în sala de mese, unde se ser1esc gustări la primele $re ale serii, nici în camera lui, unde a7ternuturile sunt acum curate ,dar unde aerul încă mir$ase 1ag a căcat 1echi.' 2ar în baieU Nici' Th$r1ald Th$r1alds$n a trecut pe ac$l$ să:7i g$lească 1e0ica 7i să se spele pe m/ini, însă, altAel, l$cul e g$l' F ciudă-enie: într:unui dintre separeuri se aAlă un papuc de casă mi-$s, înt$rs pe:$ parte' Cu dungile lui negre 7i galbene, seamănă cu cada1rul unui b$ndar uria7' Qi da, e al d$ilea separeu din st/nga' PreAeratul lui 4urn+' Br trebui să:l căutămU P$ate că da' P$ate că ne nelini7te7te să nu 7tim eJact unde se aAlă punga7ul ăla' Haide-i să ne strecurăm prin cea-ă, ap$i, pe tăcute ca un 1is, să c$b$r/m la capătul Chase Street' 3ată h$telul Nels$n, cu parterul scuAundat acum în cea-a Alu1iului, dunga mar$nie care marchea0ă ni1elul maJim al apei la acea 1iitură de demult neAiind altce1a dec/t $ 7$aptă de cul$are în lumina 1esperală' Gntr:$ parte a lui se aAlă Cisc$nsin Sh$e, deja închis' Gn cealaltă e Duc%+Ts Ta1ern, unde $ Aemeie bătr/nă cu pici$are crăcănate ,numele ei e 4ertha #an 2usen, dacă 1re-i să 7ti-i. stă acum aplecată, cu palmele înAipte în genunchii uria7i, 1ărs/nd în rig$lă t$ată berea Kingsland Fld:Time Dager care i:a încăput în p/ntece' Sc$ate sunete ca un 7$Aer nepriceput care h/r/ie transmisia manuală' Gn p$arta h$telului Nels$n stă $ c$rcitură bătr/nă, răbdăt$are, care 1a a7tepta p/nă
;&9

c/nd 4ertha se 1a Ai înt$rs în ta1ernă, ap$i se 1a Auri7a într:ac$l$ pentru a m/nca Aursecurile pe jumătate digerate care plutesc în bere' 2in Duc%+Ts se aude 1$cea $b$sită 7i na0ală a răp$satului 2ic% Curless, bătr/nul c/ntărede c$untr+ cu un singur $chi, care c/ntă despre pădurile Haines1ille, unde e c/te:$ lespede Aunerară la Aiecare %il$metru' C/inele m/r/ie $ singură dată neinteresat c/nd trecem pe l/ngă el 7i ne strecurăm în antreul de la Nels$n, unde capete m/ncate de m$lii : un lupt, un urs, un elan 7i un antic bi0$n pe jumătate chel, cu un singur $chi de sticlă : se uită la s$Aalele g$ale, scaunele g$ale, liAtul care n:a mai Aunc-i$nat din &88< sau a7a ce1a 7i la masa de recep-ie g$ală' ,M$rt+ Eine, recep-i$nerul, e în bir$u cu pici$arele sprijinite sus pe sertarul unui Ai7et g$l, citind re1ista People 7i sc$bindu:se în nas'. Bntreul h$telului Nels$n mir$ase înt$tdeauna de la Alu1iu : e impregnat în p$rii clădirii : însă în seara asta mir$sul e mai greu ca de $bicei' E:un mir$s care ne duce cu g/ndul la idei pr$aste, in1esti-ii ratate, cecuri AalsiAicate, sănătate 7ubre0ită, rechi0ite Aurate, pensie alimentară neplătită, pr$misiuni g$ale, tum$ri de piele, ambi-ii pierdute, 1ali0e cu m$stre aband$nate, pline cu nimicuri ieAtine, speran-e de7arte, piele m$artă 7i arcade prăbu7ite' Bcesta e genul de l$c în care nu 1ii dec/t dacă ai mai A$st ac$l$ înainte 7i t$ate celelalte $p-iuni î-i sunt în linii mari închise' E:un l$c în care bărba-ii care 7i:au părăsit Aamiliile de d$uă0eci de ani 0ac acum în paturi înguste cu saltele pătate de urină, tu7ind 7i Aum/nd' Sal$nul 1echi 7i s$i$s ,unde bătr/nul 7i s$i$sul H$$1er 2alr+mple se între-inea $dini$ară 7i se încaieră apr$ape în Aiecare 1ineri 7i s/mbătă seara. a A$st închis prin 1$t unanim de c$nsiliul $ră7enesc la începutul lui iunie, c/nd 2ale Milberts$n a scandali0at elita p$liticii l$cale arăt/nd $ înregistrare 1ide$ cu trei stripteu0e ambulante care se aut$intitulaseră Tric$ul Lni1ersită-ii Bnale, eJecut/nd un număr de Isincr$n la castra1eteK pe micu-a scenă ,cameramanul p$li-iei l$cale: $Ai-erul T$m Dund, să:l aplaudăm., însă re0iden-ii de la Nels$n nu trebuie dec/t să se ducă 1i0a1i ca să bea $ bere6 e c$n1enabil' Da Nels$n plăte7ti cu săptăm/na' P$-i -ine $ plită în cameră, dar numai cu permisiunea c$nducerii 7i după ce i:a A$st inspectat cablul de alimentare' Da Nels$n p$-i muri cu 1enit AiJ, 7i ultimul sunet pe care:l au0i s:ar putea A$arte bine să Aie sc/r-/itul arcuril$r patului din camera de deasupra, în 1reme ce un alt ratat bătr/n 7i:$ ia la labă' Haide-i să urcă primul r/nd de scări, să trecem de 1echiul Aurtun de p/n0ă al hidrantului în cutia lui de sticlă' C$tim la dreapta pe palierul
;&8

primului etaj ,după teleA$nul public cu galbenul însemn 2EEECT pe el. 7i c$ntinuăm să urcăm' C/nd ajungem la etajul al d$ilea, mir$sului cetii de pe Alu1iu i se alătură cel al supei de pui care se încăl0e7te pe plita cui1a ,cu cablul de alimentare atent inspectat de M$rt+ Eine sau Me$rge Smith, managerul din tura de 0i.' Mir$sul pr$1ine din camera ;!"' 2acă ne:am strecura prin gaura cheii ,n:au eJistat nici$dată c/rduri pentru deschiderea u7il$r la Nels$n 7i nu 1$r eJista nici$dată., ne:am aAla în pre0en-a lui Bndre) 5ailsbac%, 7apte0eci de ani, chilug, de7irat, 1esel' Fdini$ară 1indea aspirat$are Electr$luJ 7i aparate de u0 casnic S+l1ania, însă acele 0ile au rămas acum în urmă' Bce7tia sunt anii săi de aur' Ln candidat pentru MaJt$nTs, am putea crede, dar Bnd+ 5ailsbac% cun$a7te l$cul acela, 7i l$curi de Aelul lui' Nu e pentru el, mul-umesc' E destul de s$ciabil, dar nu:i place să:i spună cine1a c/nd să se culce, c/nd să se tre0ească 7i c/nd p$ate trage $ du7că de )his%+ Earl+ Times' Bre prieteni la MaJt$nTs, îi 1i0itea0ă des 7i, din c/nd în c/nd, s:a înt/lnit 7i cu Chipper, amicul n$stru agitat, încet la minte, cu $chi de prădăt$r' Qi:a spus nu $ singură dată într:$ asemenea $ca0ie că d$mnul MaJt$n pare genul de indi1id care ar transA$rma cada1rele Iabs$l1en-il$rK săi în săpun dacă ar crede că ar sc$ate 1reun ban din asta' Nu, pentru Bnd+ 5ailsbac%, etajul al d$ilea de la h$telul Nels$n este suAicient de bun' Bre plita sa6 are sticla sa de p$7ircă6 are patru pachete de căr-i de j$c 4ic+cle 7i j$acă s$litaire în n$p-ile c/nd M$7 Ene rătăce7te drumul' Gn seara aceasta 7i:a Aăcut trei b$luri de supă Dipt$n, g/ndindu:se să:l in1ite pe 3r1ing Thr$neberr+ la un b$l 7i:$ 1$rbă' P$ate după aceea se 1$r duce alături la Duc%+Ts ca să bea $ bere' #eriAică supa, 1ede că a început să Aiarbă bini7$r, trage pe nări aburul ar$mat 7i încu1iin-ea0ă' Bre 7i săratele, care merg bine cu supă' 3ese din cameră ca să urce la etaj 7i să bată la u7a lui 3r1, însă ceea ce 1ede în h$l îl Aace să încremenească' E:un bătr/n într:un halat albastru am$rA, care se îndepărtea0ă de el cu $ iu-eală suspectă' Sub ti1ul halatului, pici$arele străinului sunt albe ca burta unui crap, însemnate cu 7erpi7$rii alba7tri ai 1aricel$r' Gn pici$rul st/ng are un papuc de casă mi-$s cu dungi negre 7i galbene' Gn dreptul nu are nimic' 2e7i n$ul n$stru prieten nu:7i dă seama bine : nu c/nd indi1idul stă cu spatele la el : nu seamănă cu niciunul dintre cun$scu-ii săi'
; !

2e asemenea, în 1reme ce înaintea0ă grăbit pe h$lul principat de la etajul al d$ilea, bărbatul încearcă clan-ele' F scutură 0dra1ăn pe Aiecare în parte' Ca un temnicer' Sau un h$-' Ln h$- aAurisit' Mda' 2e7i 1/rsta bărbatul e e1ident înaintată : e mai bătr/n dec/t Bnd+, se pare : 7i îmbrăcat ca pentru culcare, ideea că ar putea Ai un h$- re0$nea0ă în mintea lui Bnd+ cu $ certitudine stranie' P/nă 7i Aaptul că nu are dec/t un singur papuc, mărturie a Aaptului că pr$babil indi1idul nu a 1enit din stradă, nu are nici:$ putere asupra acestei puternice intui-ii' Bnd+ deschide gura să strige : ce1a de genul #' pot a9uta cu ce a1 sau 5'uta)i pe cine a1 :, după care se ră0g/nde7te' Fmul nu:i pr$1$acă $ sen0a-ie A$arte plăcută' Bsta are legătură cu Aelul Auri7at în care străinul aleargă 7i în acela7i timp încearcă clan-ele, însă asta nu e t$t' Nu e nici pe departe t$t' E:$ sen0a-ie care aminte7te de întuneric 7i peric$l' Halatul m$7ului are bu0unare, Bnd+ le 1ede bine, 7i în unul dintre ele s:ar putea ascunde $ armă' H$-ii nu au 7ntotdeauna arme, dar''' 4ătr/nul dă c$l-ul 7i dispare' Bnd+ răm/ne pe l$c, g/ndit$r' 2acă ar a1ea teleA$n în cameră, ar putea suna la parter ca să:l alerte0e pe M$rt+ Eine, dar nu are' B7adar, ce să AacăU 2upă $ scurtă deliberare interi$ară, merge pe 1/rAuri p/nă la c$l- 7i trage cu $chiul' C$rid$rul se înAundă ac$l$' Sunt trei u7i: camerele ;& , ;&; 7i, chiar în capăt, ;&<, singura cameră din acea mică aripă care acum este $cupată' 4ărbatul din ;&< se aAlă ac$l$ din primă1ară, dar apr$ape t$t ceea ce 7tie Bnd+ despre el e numele: Me$rge P$tter' Bnd+ i:a întrebat de$p$tri1ă pe 3r1 7i H$$1er 2alr+mple despre P$tter, dar H$$1er nu 7tie nici c/t negru sub unghie, iar 3r1 a aAlat d$ar pu-ine lucruri' V Trebuie să 7tii, a $biectat Bnd+ : discu-ia aceasta a a1ut l$c la sA/r7itul lui mai sau începutul lui iunie, cam pe c/nd s:a închis Sal$nul 4uc%head de la parter' Te:am 1ă0ut în Duc%+Ts cu el, b/nd $ bere' 3r1 ridicase $ spr/nceană stuA$asă în Aelul acela critic al său' V M:ai 1ă0ut b/nd $ bere cu el' Cine te cre0iU s:a răstit el' BAurisita de ne1astă:meaU V Spun d$ar' 2acă bei $ bere cu un $m, p$r-i $ scurtă discu-ie''' V 2e $bicei, p$ate' Nu 7i cu el' M:am a7e0at, am cerut $ halbă 7i:n mare parte am a1ut înd$ielnica plăcere de a:mi asculta pr$priile g/nduri' Bm 0is: ICe cre0i despre 4re)ers anuT ăstaUK Qi el a răspuns: IFr să Aie de căcat, ca 7i anuT trecut' Seara:i prind pe Cubs la rha:di$'''K V B7a a 0is elU Rha+dio1
; &

V Păi, io nu 0ic a7a, nuU M:ai au0it 1re$dată 0ic/nd rha:di$U Eu 0ic radi$, ca $rice $m n$rmal' #rei s:au0i asta sau nuU V Nu mi se pare că am cine 7tie ce de au0it' V P$-i Ai sigur de asta, amice' El a 0is: ISeara:i prind pe Cubs la rha: di$, 7i asta:mi ajunge' C/nd eram c$pil, mergeam mereu la stadi$nuT Crigle+ cu tata'K B7a am aAlat că:i din Chicag$, daT altAel''' nemet3 C/nd l:a 0ărit pe h$-ul ăla Autut pe c$rid$rul de la etajul d$i, lui Bnd+ i: a Augit prima dată g/ndul la P$tter, dar d$mnul Me$rge IPustniculK P$tter e:un lungan de7irat, pr$babil de unu n$uă0eci 7i cinci înăl-ime, cu scalpul plin încă de suAicient păr gri0$nant' 2$mnul Pici$r:2escul- era mai scund 7i g/rb$1it ca $ br$ască r/i$asă' ,F broasca r4ioas' $tră1it$are, pe deasupra, e g/ndul care:i 1ine imediat în minte lui Bnd+'. 2 acolo 7n'untru, g/nde7te Bnd+' Sc4rba aia de ho) e+n camera lui Potter, poate c' r'scole"te prin sertarele lui Potter, 7i caut' re$er a de bani3 5inci$eci sau "ai$eci de dolari *'cu)i sul 7n 4r*ul unei "osete, a"a cum 7i )ineam "i eu3 Sau 7i *ur' radioul3 Rha+dioul lui *utut3 Ei, 7i ce:i păsa lui de astaU Treceai pe c$rid$r pe l/ngă P$tter, îi dădeai un bună diminea-a sau bună 0iua ci1ili0at 7i te alegeai în schimb cu $ m$rmăială neci1ili0ată' 6ema, cu alte cu1inte' Gl 1edeai la Duc%+Ts, bea singur, c/t mai departe de t$n$mat' Bnd+ bănuia că te:ai putea a7e0a l/ngă el 7i el ar împăr-i $ halbă cu tine : scurta între1edere a lui 3r1 cu el d$1edise măcar at/ta lucru :, dar la ce:-i ser1ea asta Aără $ mică AlecărealăU 2e ce:ar trebui el, Bndre) 5ailsbac%, să ri7te să atragă asupra sa m/nia unei br$a7te r/i$ase 7i $tră1it$are în halat de baie d$ar de dragul unui p$sac bătr/n care nu:-i dă nici măcar bună 0iuaU Ei bine''' Pentru că asta:i casa lui, $ric/t ar părea de sir$p$s, de asta' Pentru că, atunci c/nd 1e0i $ jig$die bătr/nă 7i nebună, încăl-ată d$ar cu un papuc de casă, p$rnită în căutarea un$r bani pr$st ascun7i sau a unui rha:di$ u7$r de 7terpelit, nu înt$rci pur 7i simplu spatele 7i î-i 1e0i mai departe de drum' Pentru că sen0a-ia neplăcută pe care i:a lăsat:$ gn$mul ăla sc$A/lcit = ibra)ia negati ', ar Ai spus nep$-ii lui. pr$babil că nu însemna altce1a dec/t un ca0 de Icaca:n nădragiK' Pentru că''' 4rusc, Bnd+ 5ailsbac% are $ intui-ie care, de7i nu e:$ l$1itură drept la -intă, nimere7te cel pu-in apr$ape de ade1ăr' Qi dacă este un indi1id de pe stradăU Qi dacă este unul dintre bătr/nii de la a0ilul MaJt$nU 3nstitu-ia nu e A$arte departe 7i el 7tie sigur că, din c/nd în c/nd, c/te unui bătr/i$r ,sau
;

bătr/i$are. i:$ iau min-ile ra0na 7i se îndepărtea0ă de re0er1a-ie' Gn împrejurări $bi7nuite, pers$ana în cau0ă ar Ai $bser1ată 7i îndrumată înap$i înainte să ajungă a7a departe în centru : e cam greu să n:$ $bser1i pe stradă în halat 7i cu un pici$r descul- :, însă în seara asta s:a lăsat cea-a 7i stră0ile sunt apr$ape c$mplet pustii' Hit'+te la tine, se ap$str$Aea0ă Bnd+' Baci pe tine de *ric' din cau$a unui ins care probabil are cu $ece ani mai mult ca tine "i+n loc de creier are melas'3 : a9uns p4n' aici trec4nd pe l4ng' masa goal' de la recep)ie + slabe "anse ca Bine s' *ie acoloY probabil c'+i 7n spate, unde cite"te o re ist' sau o carte porno + "i+acuma+"i caut' camera de la &aCton ;s, 7ncerc4nd *iecare clan)' de pe coridoru; 'sta a*urisit, ne"tiind unde se a*l' mai mult dec4t o e eri)' pe banda de a arie a unei autostr'$i3 Potter probabil c' bea o bere al'turi ,asta, cel pu-in, este ade1ărat. "i "i+a l'sat u"a ne7ncuiat' ,asta, putem sta lini7ti-i, nu este.' Qi, de7i îi este încă Arică, Bnd+ dă c$mplet c$l-ul 7i se apr$pie încet de u7a deschisă' 3nima îi bate tare, pentru că jumătate din mintea sa e încă sigură că bătr/nul p$ate Ai pericul$s' B eJistat, t$tu7i, acea sen0a-ie neplăcută pe care a a1ut:$ uit/ndu:se la spatele străinului''' 2ar se duce' 2$mnul Aie cu el, se duce' V 2$mnuleU strigă, c/nd ajunge la u7a deschisă' Hei, d$mnule, cred că ai gre7it camera' Bsta:i camera d$mnului P$tter' Să nu''' Se $pre7te' Nu are r$st să 1$rbească, Aiindcă încăperea e g$ală' Cum e p$sibil a7a ce1aU Bnd+ se dă înap$i 7i încearcă clan-ele de la ;& 7i ;&;' Bm/nd$uă încuiate bine, a7a cum 7tia că 1$r Ai' Fdată asigurat de asta, intră în camera lui Me$rge P$tter 7i Aace $ inspec-ie temeinică : curi$0itatea a $m$r/t pisica, dar satisAac-ia a în1iat:$ din m$r-i' Spa-iul de l$cuit al lui P$tter e pu-in mai mare ca al său, dar altAel nu diAeră cu cine 7tie ce: e:$ cutie cu ta1an înalt ,mai demult Aăceau camere în care $mul să p$ată sta în pici$are, măcar asta era sigur.' Patul pentru $ singură pers$ană e în mijl$c, dar atent aranjat' Pe n$ptieră e:un Alac$n cu pastile ,acestea sunt ni7te antidepresi1e numite N$l$At. 7i:$ singură p$0ă înrămată cu $ Aemeie despre care Bnd+ crede că a primit $ l$1itură seri$asă cu un ci$mag, însă P$tter pr$babil că n:$ 1ede a7a' Gn deAiniti1, el a pus p$0a într:un l$c în care e primul lucru pe care:l 1ede diminea-a 7i ultimul pe care:l 1ede seara' V P$tterU întreabă Bnd+' E cine1aU HeiP
; ;

E imediat c$ple7it de sen0a-ia că cine1a stă în spatele său, 7i se înt$arce, cu bu0ele trase peste dantură într:un r/njet dat$rat pe jumătate Aricii' 5idică $ m/nă ca să:7i apere Aa-a de l$1itura care e c$n1ins că 1a 1eni''' numai că nu e nimeni ac$l$' Fare stă la p/ndă după c$l-ul de la capătul acestui scurt aAluent al c$rid$rului principalU Nu' Bnd+ l+a '$ut pe străin d/nd acel c$lîn pas alergăt$r' Nici 1$rbă să Ai ajuns din n$u în spatele lui''' d$ar dacă nu s:a t/r/t pe ta1an ca cine 7tie ce muscă''' Bnd+ ridică $chii într:ac$l$, 7tiind că e absurd, lăs/ndu:se pradă Aricii în stil mare, însă nu e nimeni aici care să:l 1adă, a7a că ce naibaU Qi nici nu are ce să 1adă ac$l$ sus' 2$ar un ta1an n$rmal de tablă, acum îngălbenit de trecerea 1remii 7i de ani la r/nd de Aum de -igară 7i trabuc' 5adi$ul : $, mii de scu0e, rha:di$ul : stă pe per1a0ul geamului, neatins' Qi e:unul al naibii de Arum$s, un 4$se, genul acel$ra despre care Paul Har1e+ 1$rbe7te întruna la emisiunea lui de pr/n0' 2inc$l$ de el, de cealaltă parte a sticlei murdare, se aAlă ie7irea în ca0 de incendiu' :+ha- î7i spune Bnd+, 7i dă Auga la geam' F singură pri1ire la maneta închisă 7i eJpresia triumAăt$are îi dispare de pe chip' Bruncă t$tu7i un $chi aAară 7i 1ede $ bucată scurtă de Aier negru 7i ud c$b$r/nd în cea-ă' Niciun halat albastru, nici:$ scăA/rlie cheală, s$l0$asă' Sigur că nu' Scuturăt$rul de clan-e n:a ie7it pe ac$l$ dec/t dacă a 7tiut 1reun truc magic care să închidă maneta aAlată pe interi$rul geamului $dată ce s:a 1ă0ut pe scările de incendiu' Bnd+ se înt$arce, răm/ne l$cului pentru $ clipă, g/ndindu:se, ap$i se lasă în genunchi 7i se uită sub pat' Ceea ce 1ede este $ 1eche scrumieră mică, cu un pachet nedesAăcut de Pali Mall 7i:$ brichetă Kingsland Fld: Time Dager de unică A$l$sin-ă în ea' Nimic altce1a în aAara r$t$c$alel$r de praA' Gnainte să se ridice, pune m/na pe cu1ertură 7i $chii i se a-intesc asupra u7ii de la dulap' E întredeschisă' V Bc$l$, 7$pte7te Bnd+, apr$ape prea încet pentru ca el însu7i să se audă' Se ridică 7i se duce la u7a dulapului' Cea-a s:ar putea sau nu să 1ină pe pici$ru7e de pisicu-ă, după cum a spus Carl Sandburg, însă eJact a7a se mi7că Bnd+ 5ailsbac% prin camera lui Me$rge P$tter' 3nima îi bate iară7i tare, destul de tare ca să:i Aacă 1ena pr$eminentă din mijl$cul Arun-ii să pulse0e' 4ărbatul pe care l:a 1ă0ut este în dulap' B7a spune l$gica' Bsta strigă intui-ia' 3ar dacă scuturăt$rul de clan-e nu e dec/t un bătr/n suAlet
; <

nedumerit care a intrat din gre7eală în h$telul Nels$n, 1enind din cea-ă, de ce nu i:a 1$rbit lui Bnd+U 2e ce s:a ascunsU Pentru că $ Ai el bătr/n, însă nu e c$nAu0, din cau0a asta' Nu mai c$nAu0 dec/t este Bnd+ însu7i' Scuturăt$rul de clan-e e:un h$- aAurisit, 7i se aAlă în dulap' Pr$babil că -ine în m/nă un cu-it pe care l:a sc$s din bu0unarul 1echiului 7i răpciug$sului halat' P$ate un umera7 pe care l:a îndreptat 7i l:a transA$rmat în armă' P$ate că stă d$ar ac$l$ în întuneric, cu $chii căsca-i, cu degetele str/nse ca ni7te gheare' Dui Bnd+ nu:i mai pasă' Gl p$-i speria, sigur că da : e:un agent de 1/n0ări ie7it la pensie, nu Superman :, dar, dacă pui suAicientă tensiune peste Arică, $ transA$rmi în Aurie, la Ael cum suAicientă presiune aplicată asupra cărbunelui îl transA$rmă în diamant' 3ar în clipa aceasta Bnd+ e mai mult ener1at dec/t speriat' Str/nge degetele pe clan-a rece de sticlă a u7ii de la dulap' F str/nge tare' 5espiră $ dată''' de d$uă $ri''' Gntărindu:se, pregătindu:se''' (nt'r4t4ndu+se, cum ar spune nep$-ii''' încă $ respira-ie, d$ar ca să:i aducă n$r$c, 7i''' Cu un sunet j$s, plin de tensiune : jumătate m/r/it 7i jumătate urlet : Bnd+ trage u7a dulapului, isc/nd $ 0ar1ă de umera7e' Se replia0ă, cu pumnii ridica-i, semăn/nd cu un 1etust luptăt$r de la sala de gimnastică a cel$r uita-i de timp' V 3e7i de:ac$l$, Autangiu''' Nu e nimeni ac$l$' Patru cămă7i, $ jachetă, d$uă cra1ate 7i trei perechi de pantal$ni at/rnă ca ni7te piei m$arte' F 1ali0ă 1eche 7i sc/lciată care arată ca 7i c/nd ar Ai A$st purtată prin t$ate aut$gările Mre+h$und din Bmerica de N$rd' Nimic altce1a' Niciun aAurisit de h$''' 2ar este' Este ce1a pe j$s, sub cămă7i' Mai multe ce1a:uri' Bpr$ape 7ase ce1a:uri' Da început, Bnd+ 5ailsbac% Aie nu în-elege ceea ce 1ede, Aie nu rea să în-eleagă' Bp$i î7i dă seama, i se imprimă pe creier 7i:n mem$rie ca $ amprentă de c$pită, 7i încearcă să strige' Nu p$ate' Gncearcă din n$u 7i nu sc$ate nimic dec/t un 7uierat ruginit din plăm/nii care nu i se par mai mari dec/t ni7te prune uscate, încearcă să se înt$arcă 7i nu reu7e7te să Aacă nici asta' E sigur că Me$rge P$tter 1a 1eni, iar dacă P$tter îl găse7te ac$l$, 1ia-a lui Bnd+ se 1a sA/r7i' B 1ă0ut ce1a despre care Me$rge P$tter nu:l p$ate lăsa nici$dată să 1$rbească' 2ar nu se p$ate înt$arce' Nu p$ate să strige' Nu:7i p$ate de0lipi $chii de secretul din dulapul lui Me$rge P$tter' Nu se p$ate mi7ca'

; >

2in pricina cetii, întunericul apr$ape t$tal a s$sit în Erench Danding ne$bi7nuit de de1reme6 e d$ar 7ase trei0eci' Neclarele lumini galbene de la casa de bătr/ni MaJt$n seamănă cu luminile unui 1as de cr$a0ieră plutind pe:$ mare lini7tită' Gn sect$rul 2ais+, căminul minunatei Blice Ceathers 7i mult mai pu-in minunatului Charles 4urnside, Pete CeJler 7i 4utch SerJa au aplecat am/nd$i acasă' F Aemeie lată în umeri, $Jigenată, pe nume #era Hutchins$n, $cupă acum bir$ul' Gn Aa-a ei e:$ carte intitulată Rebusuri u"urele3 Gn clipa aceasta se g/nde7te intens la @ $ri0$ntal: !ar*ield, de eCemplu3 Qase litere, prima e E, a d$ua e D, a 7asea e O' Lră7te cu1intele astea diAicile' Se aude 1/j/itul unei u7i de la baie deschi0/ndu:se' 5idică $chii 7i:l 1ede pe Charles 4urnside ie7ind împleticit din t$aleta bărba-il$r, în halatul său albastru 7i:$ pereche de papuci de casă cu dungi galbene 7i negre care seamănă cu ni7te uria7i b$ndari mi-$7i' Gi recun$a7te imediat' V CharlieU întreabă ea, pun/nd crei$nul în cartea cu rebusuri 7i închi0/nd:$' Charlie se împletice7te mai departe, cu maJilarul at/rn/ndu:i, cu $ d/ră lungă de sali1ă at/rn/ndu:i 7i ea' Gnsă are pe Aa-ă un semir/njet neplăcut care n:$ impresi$nea0ă pe #era' P$ate că bătr/nul ăsta 7i:a pierdut mare parte din min-i, dar pu-inele care i:au mai rămas sunt min-i r'u oitoare3 Lne$ri ea 7tie că Charlie 4urnside n:$ aude cu ade1ărat atunci c/nd îi 1$rbe7te ,sau nu $ în-elege., însă e c$n1insă că alte$ri d$ar se pre*ace că nu în-elege' Bre $ bănuială că aceasta e $ situa-ie care se încadrea0ă la a d$ua categ$rie' V Charlie, ce cau-i cu papucii de casă ai lui ElmerU Qtii că i:a primit în dar de la strănep$ata lui' 4ătr/nul : 4urn+ pentru n$i, Charlie pentru #era : î7i 1ede mai departe de drum, într:$ direc-ie care:l 1a duce în cele din urmă înap$i în 2&9' Presupun/nd că nu 1a de1ia de la traseu, desigur' V Charlie, $pre7te:te' Charlie se $pre7te' 5ăm/ne în capătul c$rid$rului din sect$rul 2ais+ ca un aparat care a A$st sc$s din pri0ă' MaJilarul îi at/rnă' 2/ra de sali1ă se desprinde 7i, c/t ai clipi, pe lin$leum, l/ngă unul dintre papuceii ăia absur0i, dar c$mici, apare $ pată mică 7i udă' #era se ridică, se duce la el, îngenunchea0ă în Aa-a lui' 2acă ar 7ti ceea ce 7tim n$i, pr$babil că ar Ai mult mai pu-in dispusă să:7i apr$pie g/tul alb
; @

7i neapărat la $ distan-ă de la care să p$ată Ai apucat de m/inile acelea inerte, c$nt$rsi$nate de artrită, dar încă puternice' Gnsă, Aire7te, ea nu 7tie' Bpucă de papucul sub A$rmă de albină st/ng' V 5idică, 0ice' Charles 4urnside ridică pici$rul drept' V F, nu mai Aace pe glume-ul, spune ea' Celălalt' 4urn+ ridică pici$rul st/ng pu-in, d$ar at/t c/t Aemeia să:i dea j$s papucul' V :cum pe cel drept' Ne1ă0ut de #era, care se uită la pici$arele lui, 4urn+ î7i sc$ate penisul prin pr$habul pantal$nil$r lăl/i de pijama 7i se preAace că urinea0ă pe cre7tetul aplecat al #erei' 5/njetul lui se lă-e7te' Gn acela7i timp, ridică pici$rul drept 7i Aemeia îi sc$ate celălalt papuc' C/nd ea ridică pri1irea, sculamentul bătr/n 7i încre-it al lui 4urn+ e înap$i la l$cul lui' S:a g/ndit s: $ b$te0e, chiar s:a g/ndit la asta, însă a Aăcut aproape destule neplăceri pentru $ singură seară' Gncă $ trebu7$ară 7i 1a pleca spre tăr/mul 1isel$r 1esele' Bcum e:un m$nstru bătr/n' Bre ne1$ie de $dihnă' V 4ine, spune #era' #rei să:mi spui de ce unul e mai murdar dec/t celălaltU Niciun răspuns' Nici nu se a7teptase să primească unul' V 4un, minunat' Gnap$i în camera ta sau j$s în sala de 0i, dacă 1rei' Gn seara asta cred că a1em p$pc$rn la micr$unde 7i jeleu' Da tele1i0$r e Sunetul mu$icii3 F să am eu grijă ca papucii ă7tia să se înt$arcă la l$cul l$r, iar Aaptul că i:ai luat 1a Ai micul n$stru secret' 2ar dacă:i mai iei $ dată, 1a trebui să te spun' 5apisce1 4urn+ stă ac$l$, nemi7cat''' dar cu r/njetul acela sc/rb$s ridic/ndu:i c$l-urile ridate ale gurii' Qi cu lumina aceea în $chi' El capisce, sigur că da' V 2u:te, spune #era' Qi:ar Ai bine să nu Ai Aăcut caca pe j$s, pe0e1enchi bătr/n ce e7ti' Nici acum nu se a7teaptă la un răspuns, dar de data asta prime7te unul' #$cea lui 4urn+ e scă0ută, dar perAect clară' V #$rbe7te ci1ili0at, cur1ă grasă, sau $ să:-i măn/nc limba din gură' Eemeia tresare de parcă ar Ai A$st pălmuită' 4urn+ stă ac$l$ cu m/inile inerte pe l/ngă c$rp 7i cu r/njetul acela mic pe Aa-ă' V Cară:te de aici, spune ea' Sau chiar o s' te spun3 Qi asta ar ajuta într:ade1ăr la multe' Charlie e una dintre 1acile de muls bani ale lui MaJt$n, 7i #era $ 7tie'
; "

Charlie î7i reia mersul lent ,Pete CeJler a numit deambularea asta împleticitul H/rcil$r 4ătr/ne., acum cu pici$arele g$ale' Bp$i se înt$arce' Eelinarele lăpt$ase ale $chil$r săi $ pri1esc' V Cu1/ntul pe care:l cau-i e *elin'3 MarAield i+o *elin'3 Bi re-inutU #acă pr$astă' Cu asta, î7i c$ntinuă drumul de:a lungul c$rid$rului' #era răm/ne pe l$c, uit/ndu:se la el cu maJilarul, la r/ndul ei, lăsat în j$s' B uitat c$mplet de rebus' Gn camera lui, 4urn+ se întinde pe pat 7i:7i 1/ră m/inile la 7ale' Bc$l$ îl d$are de nu mai 7tie de el' Mai t/r0iu $ 1a chema pe cur1a aia grasă 7i bătr/nă 7i:i 1a cere să:i aducă un antiinAlamat$r' Pentru m$ment însă, trebuie să:7i păstre0e luciditatea' Mai are de Aăcut $ trebu7$ară' V Te:am găsit, P$tter, murmură el' 4unul 7i''' bătr/nul''' P$tsie' 4urn+ nu scutura clan-ele ,nu că Bnd+ 5ailsbac% 1a 7ti asta 1re$dată.' Gncerca să:l simtă pe indi1idul care:i Aurase $ mică aAacere im$biliară în Chicag$ la sA/r7itul anil$r 7apte0eci' S$uth Side, leagănul echipei Chite S$J' Fra7ul negril$r, cu alte cu1inte' F grămadă de A$nduri Aederale în partea aia 7i, pe deasupra, c/te1a bani-e de ImălaiK din 3llin$is' SuAicien-i g$l$gani să:i ajungă ani întregi, mai multe $p$rtunită-i ca într:un maga0in cu reduceri, însă Me$rge I2u:te:n Mă:taK P$tter ajunsese ac$l$ primul, banii trecuseră dintr:$ m/nă în alta pe sub pr$1erbiala tejghea, iar Charles 4urnside ,sau p$ate că pe:atunci încă era Carl 4ierst$ne6 e greu să:-i aduci aminte. rămăsese aAară în Arig' 2ar 4urn+ a urmărit pa7ii h$-ului în t$-i ace7ti mul-i ani' ,Ei bine, de Aapt nu 4urn+ însu7i, dar, a7a cum trebuie să ne Ai dat seama pe:acum, acesta e:un $m cu prieteni puternici'. M$7 P$tsie : cum îi spuneau prietenii în 0ilele c/nd încă a1ea pu-ini : a intrat în Aaliment în Da 5i1iere, în anii n$uă0eci, 7i:a pierdut mare parte din ceea ce:7i pusese de$parte în timpul a1/ntului inA$rmatic' 2ar asta nu:i ajunge lui 4urn+' P$tsie mai trebuie pedepsit, iar înt/mplarea ca jig$dia aia să ajungă în $ra7ul ăsta de căcat e mult prea bună ca să nu pr$Aite de ea' Principalul m$ti1 al lui 4urn+ : $ d$rin-ă scelerată de:a c$ntinua să amestece în $ala de pe A$c, de:a se asigura că t$tul merge din rău în mai rău : nu s:a schimbat, însă 7i asta îi 1a sluji acelui sc$p' B7a că a călăt$rit la h$telul Nels$n, Aăc/nd:$ într:un Ael pe care ?ac% îl în-elege 7i pe care ?ud+ Marshall l:a intuit, ateri0/nd în camera lui P$tsie ca
; 9

un liliac bătr/n' 3ar c/nd l:a sim-it pe Bnd+ 5ailsbac% în spatele său, a A$st bine:n-eles înc/ntat' 5ailsbac% îl 1a scuti să mai dea un teleA$n an$nim, iar 4urn+, sincer să Aie, s:a cam săturat să Aacă toat' treaba în l$cul l$r' Bcum, înap$i în camera lui, a7e0at c$m$d ,cu eJcep-ia artritei, desigur., î7i înt$arce g/ndurile de la Me$rge P$tter 7i începe să 3n1$ce' Lit/ndu:se sus în întuneric, $chii lui Charles 4urnside încep să strălucească într:un Ael de$sebit de tulburăt$r' V !org, sune el' !org t;ili3 Dinit a abbalah3 Lsesse /ans@3 Lsesse a moma u 8rma3 Dinnit a abbalah, !org3 Dinnit a Ram :bbalah3 M$rg' M$rg, 1in$' Sluje7te pe abbalah' Măse7te:$ pe Tans+' Măse7te:$ pe mama 3rmei' Sluje7te pe abbalah, M$rg' Sluje7te:l pe 5egele Purpuriu' Fchii lui 4urn+ se închid' Bd$arme cu 0/mbetul pe bu0e' Qi sub ple$apele ridate, $chii c$ntinuă să:i strălucească precum ni7te Aelinare ac$perite' M$rt+ Eine, managerul din tura de n$apte de la h$telul Nels$n, e pe jumătate ad$rmit peste re1istă atunci c/nd Bnd+ 5ailsbac% dă bu0na înăuntru, speriindu:l at/t de tare că M$rt+ apr$ape că se r$st$g$le7te din scaun' 5e1ista cade la p$dea cu un p$cnet plat' V 3isuse Hrist$ase, Bnd+, era să:mi pr$1$ci un atac de c$rdP strigă M$rt+' Nu 7tii să ba-i la u7ă sau, cel pu-in, să:-i dregi blestemata aia de oce1 Bnd+ nu:l bagă în seamă 7i M$rt+ î7i dă seama că bătr/nul e alb ca 1arul' P$ate că el e cel care 1a Aace un atac de c$rd' N:ar Ai prima $ară c/nd asta s:ar înt/mpla la Nels$n' V TreT să suni la p$li-ie, 0ice Bnd+' Sunt oribile3 3isuse Hrist$ase, M$rt+, îs cele mai $ribile p$0e pe care le:am 1ă0ut 1re$dată''' P$la: r$iduri''' Qi, mamă, am cre0ut c:$ să se înt$arcă în''' c:$ să se înt$arcă în $rice clipă''' daT la început am A$st 7ncremenit 7i am''' am''' V Gnceti7$r, 0ice M$rt+, îngrij$rat' 2espre ce 1$rbe7tiU Bnd+ inspiră ad/nc 7i Aace un eA$rt 1i0ibil de:a se c$ntr$la' V D:ai 1ă0ut pe P$tterU întreabă' TipuT din ;&<U V Nu, 0ice M$rt+, dar în maj$ritatea seril$r e la Duc%+Ts la $ra asta, unde bea c/te1a beri 7i, p$ate, măn/ncă un hamburger' 2e7i habar n:am de ce:ar m/nca cine1a ce1a în l$calul ăla' Bp$i, p$ate as$ciind un palat al pt$mainei cu altul:
; 8

V Hei, ai au0it ce:au găsit p$li-i7tii la EdTs EatsU Tre1$r M$rd$n a trecut pe:aici 7i:a spus că''' V Nu c$ntea0ă' Bnd+ se a7a0ă în scaunul aAlat de cealaltă parte a mesei 7i se uită AiJ la M$rt+ cu $chi ume0i, îngr$0i-i' V Sună la p$li-ie' Eă:$ chiar acum' Spune:le că Pescarul e:un $m pe nume Me$rge P$tter 7i că l$cuie7te la etajul al d$ilea de la h$telul Nels$n' Ea-a lui Bnd+ se înc$rdea0ă într:$ grimasă, ap$i se relaJea0ă din n$u' V Da capătul c$rid$rului pe care stă 7i subsemnatul' V Potter1 #ise0i, Bnd+' TipuT nu:i dec/t un c$nstruct$r ie7it la pensie' N:ar Aace rău niciunei mu7te' V Nu 7tiu despre mu7te, dar le:a Aăcut un rău al naibii de mare un$r c$pila7i' Bm 1ă0ut p$lar$idele pe care le:a Aăcut' Sunt în dulapul lui' Ducruri mai ur/te n:ai 1ă0ut în 1ia-a ta' Bp$i Bnd+ Aace ce1a care:l uime7te pe M$rt+ 7i:l c$n1inge că nu e 1$rba despre $ glumă 7i, pr$babil, nici despre $ gre7eală: Bnd+ 5ailsbac% începe să pl/ngă' Tans+ Ereneau, alias mama îndurerată a 3rmei Ereneau, de Aapt nu este încă îndurerată' Qtie că ar trebui să Aie, dar durerea a A$st am/nată' Gn m$mentul de Aa-ă se simte ca 7i c/nd ar pluti pe:un n$r de l/nă lumin$asă 7i calmă' 2$ct$rul ,as$ciata lui Pat S%arda, N$rma Chitest$ne. i:a administrat cinci miligrame de l$ra0epam acum patru sau cinci $re, dar ăsta nu:i dec/t începutul' Parcul de case m$bile H$lida+, unde Tans+ 7i 3rma au l$cuit de c/nd Cubb+ Ereneau 7i:a luat tălpă7i-a din Mreen 4a+ în T89, e apr$ape de Sand 4ar, iar ea are $ Itără7enieK cu jumătate de n$rmă cu Dester M$$n, unul dintre barmani' Membrii Thunder Ei1e l:au p$reclit pe Dester M$$n I4r/n0ă Putur$asăK dintr:un m$ti1 bine întemeiat, dar Tans+ îi spune înt$tdeauna Dester, lucru pe care el îl aprecia0ă apr$ape la Ael de mult ca $ca0i$nala tă1ăleală bahică în d$rmit$rul lui Tans+ sau în spatele barului, unde este $ saltea ,7i:un bec 1$psit în negru. în camera de dep$0itare' Gn jurul $rei cinci astă:seară, Dester a dat $ Augă la ea cu un sAert de brand+ cu caAea 7i patru sute de miligrame de FJ+C$ntin, gata 0dr$bit 7i pregătit pentru tras pe nas' Tans+ a re0$l1at deja 7ase linii 7i e în deri1ă' Se uită la p$0e 1echi cu 3rma 7i pur 7i simplu''' Qti-i 1$i''' plute7te în deri1ă'
;;!

5e copila" *rumos a *ost, î7i spune ea, ne7tiind că, nu A$arte departe, un îngr$0it Aunc-i$nar de h$tel se uită la $ A$t$graAie A$arte diAerită a c$pila7ului ei Arum$s, un p$lar$id de c$7mar pe care nu 1a reu7i nici$dată să:l uite' Este $ p$0ă pe care Tans+, nu 1a trebui s:$ 1adă nici$dată, lucru care sugerea0ă că p$ate eCist' un 2umne0eu în ceruri' Gnt$arce $ pagină ,BM3NT353 2E BL5 a A$st imprimat pe c$perta clas$rului ei. 7i iată:le pe Tans+ 7i 3rma în t$iul picnicului $rgani0at de Mississippi ElectriJ, pe:atunci pe c/nd 3rma a1ea patru ani 7i Mississippi ElectriJ mai a1ea un an p/nă la Aaliment 7i t$tul era mai mult sau mai pu-in în $rdine' Gn A$t$graAie, 3rma stă împreună cu al-i c/-i1a -/nci, 7i are Aa-a sur/0ăt$are m/njită cu înghe-ată de ci$c$lată' Lit/ndu:se AiJ la instantaneu, Tans+ întinde m/na după paharul de brand+ cu caAea 7i s$arbe pu-in' Qi brusc, de nicăieri ,sau din l$cul din care t$ate g/ndurile n$astre mai rău pre1estit$are 7i irele1ante ne ies în lumina aten-iei., se tre0e7te că:7i aminte7te p$e0ia aia idi$ată a lui Edgar Bllan P$e pe care au trebuit s:$ mem$re0e în clasa a n$ua' Nu s:a g/ndit la ea de ani întregi 7i n:are niciun m$ti1 s:$ Aacă acum, însă cu1intele primei str$Ae îi re1in Aără eA$rt 7i perAect clare în minte' Lit/ndu:se la 3rma, le recită cu 1$ce tare Aără inAleJiuni, Aără pau0e, care Aără:nd$ială că ar Ai Aăcut:$ pe d$amna N$rmandie să se apuce de părul ei alb 7i c/l-$s 7i să m$rmăie' Eelul în care Tans+ recită nu are acela7i eAect asupra n$astră6 în schimb, ne Aace să ne înAi$răm ad/nc 7i persistent' E ca 7i c/nd ai asculta un cada1ru citind $ p$e0ie' V KFdată, într:un îndepărtat mie0 de n$apte, pe c/nd ascultam truditele 7$apte ale un$r t$muri 1echi 7i uitate, ce:mi spuneau că t$tul e trecăt$r, pe c/nd pic$team apr$ape ad$rmind, de$dată mă îndreptai au0ind $ A$arte înceată bătaie l$1ind în u7a camerei mele u7$r'''K## Gn eJact acest m$ment se aude $ bătaie u7$ară în u7a ieAtină din placaj a rul$tei Birstream a lui Tans+ Ereneau' Ea ridică pri1irea, cu $chii plutind în lacrimi, cu bu0ele -uguiate 7i ume0ite de brand+ cu caAea' V DesTserU Tu e7tiU Br putea Ai, presupune' Nu $amenii de la tele1i0iune, cel pu-in a7a speră ea' N:a 1rut să stea de 1$rbă cu $amenii de la tele1i0iune, i:a trimis cu c$ada între pici$are' Qtie într:$ parte ad/ncă 7i trist 1icleană a min-ii ei că
"" .or)ul, de Hd&ar Allan Poe, traducere de Hmil Fulian, (n 6crieri alese, Hditura pentru 4iteratură 7ni'ersală, Aucure#ti, 1082, p 8?/ (n tr ! ;;&

ace7tia ar încerca să:i aline durerea numai ca s:$ Aacă să arate pr$st în lumina reAlect$arel$r l$r, a7a cum $amenii ăia de la ?err@ Springer ShoM ajung înt$tdeauna să arate pr$st' Niciun răspuns''' Qi:ap$i se aude din n$u' Ci$c' Ci$c:ci$c' V KYE 1reun călăt$rZI, 0ice, ridic/ndu:se în pici$are' E ca 7i c/nd s:ar ridica în pici$are într:un 1is' IYE 1reun călăt$r,Z 0isei b$mbănind, Yp$ate că el se tre0i ci$cănind în u7a camerei mele u7$r' E numai at/t, un călăt$r'ZI#$ Ci$c' Ci$c:ci$c' Nu e ca 7i c/nd ar bate cine1a cu încheieturile degetel$r' E:un sunet mai sub-ire ca acela' Ln sunet ca de:$ singură unghie' Sau un ci$c' Tra1ersea0ă camera în cea-a ei de dr$guri 7i brand+, pici$arele:i g$ale 7$ptind pe c$1$rul care a A$st $dini$ară mi-$s 7i care acum e apr$ape chel: A$sta mamă' 2eschide u7a serii ce-$ase de 1ară 7i nu 1ede nimic, pentru că se uită prea sus' Bp$i ce1a de pe c$1$ra7ul de la intrare A$7ne7te' Ce1a, un ce1a negru, se uită în sus la ea cu $chi lumin$7i, isc$dit$ri' E: un c$rb, $ d$amne:dumne0eule, e corbul lui P$e, 1enit să:i Aacă $ 1i0ită' V 3isuse, îmi pierd min-ile, 0ice Tans+ 7i:7i trece degetele prin părul slab' V 3isuseP repetă c$rbul de pe c$1$ra7ul de la intrare' Qi:ap$i, mai ascu-it ca un pi-ig$i: M$rgP 2acă ar Ai întrebat:$ cine1a, Tans+ ar Ai spus că era prea dr$gată ca să Aie speriată, însă lucrul ăsta se pare că nu e ade1ărat, căci ea sc$ate un strigăt scurt de descumpănire 7i Aace un pas în spate' C$rbul -$păie 1esel peste prag 7i pă7e7te -an-$7 pe c$1$rul purpuriu spălăcit, c$ntinu/nd să se uite în sus la ea cu $chii lui lumin$7i' Pe pene îi sc/nteia0ă picături de apă c$ndensate din cea-ă' R$păie pe l/ngă ea, ap$i se $pre7te să:7i ciugulească penele 7i să 7i le umAle' Se uită în jur ca pentru a întreba: 5um m' descurc, iubire1 V Pleacă, 0ice Tans+' Nu 7tiu cine dracuT e7ti sau dacă e7ti măcar aici, dar''' V M$rgP insistă c$rbul, ap$i deschide aripile 7i 0b$ară prin li1ingul rul$tei, un Aulg de cenu7ă desprins din spinarea n$p-ii' Tans+ -ipă 7i se crispea0ă, apăr/ndu:7i instincti1 Aa-a, însă M$rg nici nu s:a apr$piat de ea'
"$ .or)ul, de Hd&ar Allan Poe, traducere de Hmil Fulian, idem (n tr ! ;;

Pasărea ateri0ea0ă pe masă l/ngă sticla ei, neAiind niciun bust cu Pallas la îndem/nă' Tans+ î7i spune: "i+a pierdut direc)ia 7n cea)', at4ta tot3 :r putea s' aib' chiar "i rabie ori s' aib' boala aia ,aim#% sau cum 7i $ice3 :r trebui s' m' duc 7n buc't'rie "i s' iau m'tura3 S'+l dau a*ar' 7nainte s' se cace peste tot333 2ar bucătăria e prea departe' Gn starea în care se aAlă, bucătăria pare la sute de %il$metri depărtare, unde1a în apr$piere de C$l$rad$ Springs' Qi pr$babil că aici nu eJistă niciun c$rb' Eaptul că s:a g/ndit la p$e0ia aia blestemată a Aăcut:$ să aibă halucina-ii, asta e t$t''' asta 7i Aaptul că 7i:a pierdut Aiica' Pentru înt/ia $ară, durerea străbate prin p/clă 7i Tans+ se crispea0ă din cau0a căldurii ei crude 7i aspre' G7i aminte7te m/nu-ele care une$ri îi apăsau at/t de delicat g/tul' Strigătele din n$apte, tre0ind:$ din s$mn' Mir$sul ei, pr$aspăt îmbăiată' V Numele ei era 3rmaP strigă brusc la născ$cirea care stă at/t de îndră0nea-ă l/ngă sticla de brand+' 8rma, nu Den$re, Autu:i, ce nume t/mpit mai e 7i Den$reU Hai să te aud curii spui 8rmaV 3rmaP cr$ncăne7te ascultăt$r 1i0itat$rul, reduc/nd:$ la tăcere de uimire' Qi $chii lui' BP Fchii lui sc/nteiet$ri $ atrag, ca $chii bătr/nului marinar în celălalt p$em pe care ar Ai trebuit să:l în1e-e, dar nu l:a în1ă-at nici$dată' V 3rma:3rma:3rma:3rma''' V /ermin'Nu 1rea să:i audă numele' B gre7it' Numele Aiicei ei ie7ind din g/tul acela străin este respingăt$r, insup$rtabil' #rea să:7i ac$pere urechile cu m/inile 7i nu p$ate' Sunt prea grele' M/inile ei s:au dus, ca araga0ul 7i Arigiderul ,un aparat nen$r$cit, pe jumătate stricat., în C$l$rad$ Springs' T$t ce p$ate Aace este să se uite în $chii aceia negri, scăpărăt$ri' G7i ciugule7te penele negre ca aban$sul 7i netede ca satinul, umAl/ndu:le' Sc$t un A$7net scurt 7i neplăcut, 7i ea î7i spune: IPro*etule- strigai, estitor posac, totu"i, pro*et, de e"ti pasare sau drac-. Eără d$ar 7i p$ate, îi umple inima ca $ apă rece' V Ce 7tii tuU întreabă ea' 2e ce ai 1enitU
"+ Aoala 4yme este o )oală in*ecţioasă produsă de o )acterie transmisă omului ui special prin mu#cătura de căpu#ă (n tr ! ;;;

V QtiuP cr$ncăne7te C$rbul M$rg, plec/ndu:7i 7i ridic/nd iute ci$cul' #enitP Qi:i trage $are cu $chiulU 2umne0eule mare, 7i trage oare cu ochiul1 V Cine a $m$r/t:$U 7$pte7te Tans+ Ereneau' Cine mi:a $m$r/t c$pila7ulU Fchii c$rbului sunt a-inti-i asupra ei, transA$rm/nd:$ într:$ g/0ă de insectar' Gncet, sim-indu:se într:un 1is mai mult ca nici$dată ,însă asta este aie1ea, la un anumit ni1el ea în-elege asta perAect., se apr$pie de masă' C$rbul n:$ slăbe7te din $chi, c$rbul $ atrage în c$ntinuare pe V'rmul 6op)ii, crede ea' V'rmul *ututei de 6op)i3 V CineU Spune:mi ce 7tiiP C$rbul î7i ridică spre ea $chii negri strălucit$ri' Ci$cul se deschide 7i se închide, arăt/ndu:7i interi$rul r$7u 7i ud în Aulgerări scurte' V Tans+P cr$ncăne7te el' #in$P Pici$arele i se m$aie 7i Tans+ se prăbu7e7te în genunchi, mu7c/ndu:7i limba 7i Aăc/nd:$ să s/ngere0e' Str$pi purpurii îi pătea0ă tric$ul' Bcum, $chii ei sunt la ni1elul capului păsării' #ede $ aripă Arec/ndu:se sus:j$s, sen0ual, de sticla cu brand+ de caAea' M$rg mir$ase a praA 7i C$rmane de mu7te m$arte 7i urne stră1echi cu mir$denii îngr$pate' Fchii lui sunt gă1ane negre, strălucit$are, d/nd în cine 7tie ce altă lume' Gn 3ad, p$ate' Sau în 7e$l' V 5ine1 7$pte7te ea' M$rg î7i întinde spatele 7i g/tul A$7nit$r p/nă c/nd ci$cul negru îi intră de:a dreptul în pa1ili$nul urechii' Gncepe să 7$ptească 7i, în cele din urmă, Tans+ Ereneau începe să încu1iin-e0e' Dumina sănătă-ii mintale i:a părăsit $chii' Qi $are c/nd se 1a înt$arceU F, cred că 7tim cu t$-ii răspunsul' Pute-i spune Inici$datăKU

;;<

"'
Qase patru0eci 7i cinci după:amia0a' Erench Danding e ac$perit de cea-ă, c$mplet ac$perit de cea-ă, 7i suAletul lui nu:7i aAlă $dihna, însă e tăcut' Tăcerea nu 1a dura' Fdată ce a început, alunecarea nu se $pre7te nici$dată mult timp' Da MaJt$nTs, Chipper a rămas peste pr$gram 7i, lu/nd în c$nsiderare tactic$asa ,7i cu ade1ărat sen0a-i$nala. Aela-ie pe care i:$ Aace 5ebecca #ilas în 1reme ce el stă t$lănit în scaunul bir$ului său, h$tăr/rea lui de:a Aace c/te1a $re suplimentare nu e chiar at/t de surprin0ăt$are' Gn sala de 0i, bătr/nii stau înmărmuri-i de ?ulie Bndre)s 7i Sunetul mu$icii3 Blice Ceathers chiar pl/nge de Aericire : &u$ica e Ailmul ei preAerat' 54nt4nd 7n ploaie e pe l$cul d$i, însă l$cul d$i t$t l$cul d$i e, $rice ai Aace' 2intre ace7ti încarcera-i pe 1ia-ă, numai 4urn+ lipse7te''' d$ar că niciunul de aici nu:i simte c/tu7i de pu-in lipsa' 4urn+ d$arme ad/nc' Spiritul care:l c$ntr$lea0ă acum : dem$nul, am putea A$arte bine să:i spunem : are pr$pria misiune în Erench Danding, 7i s:a A$l$sit mult de 4urn+ în aceste ultime c/te1a săptăm/ni ,nu că 4urn+ s:ar pl/nge6 el este un c$mplice A$arte d$cil.' Pe drumul 1ăii N$r)a+, ?ac% Sa)+er intră cu 2$dge 5am:ul său pe aleea din Aa-a casei lui Henr+ De+den' Cea-a e mai rară aici, însă t$t transA$rmă Aarurile cami$netei în hal$uri bl/nde' Bstă:seara 1a reîncepe lectura 5asei umbrelor de la capit$lul " =Drumul Sta*ieiF 7i speră să ajungă la Ainalul capit$lului 9 =:scun$4nd o gr'mad' de p'cateF3 2ar înainte de 2ic%ens, a acceptat să asculte ultimul candidat al 7$b$lanului de Cisc$nsin pentru pr$m$1are intensă, $ piesă numită !imme Back &@ Dog de Sl$bberb$ne' V Fdată cam la cinci ani, din tumultul r$c%TnTr$ll iese c/te:un c/ntec minunat, i:a spus Henr+ la teleA$n, 7i ?ac% s:a întrebat dacă nu cum1a îl aude pe 7$b$lan strig/nd cu t$nul 1$cii prietenului său, Aăc/nd 1$cali0e ac$l$, la marginea întunericului' Osta:i un c/ntec r$c%TnTr$ll minunat3 V 2acă spui tu, răspunde ?ac% cu înd$ială' Ceea ce c$nsideră el a Ai un c/ntec r$c%TnTr$ll minunat e Runaround Sue de 2i$n' Pe Bleea 5$bin H$$d la numărul &@ ,în căsu-a aia simpatică în stil Cape C$d., Ered Marshall e la păm/nt în m/ini 7i genunchi, cu $ pereche de
;;>

mănu7i 1er0i de cauciuc trase peste m/ini, 7i spală p$deaua, încă mai are 7apca de baseball a lui T+ler în echilibru pe cap 7i pl/nge înAundat' Gn parcul de case m$bile H$lida+, C$rbul M$rg picură $tra1ă în urechile lui Tans+ Ereneau' Gn casa r$bustă de cărămidă de pe Herman Street, unde l$cuie7te împreună cu Arum$asa Sarah 7i la Ael de Arum$sul 2a1id, 2ale Milberts$n t$cmai se pregăte7te să se înt$arcă la bir$u, mi7cările sale Aiind pu-in mai lente din cau0a cel$r d$uă p$r-ii de plăcintă cu carne de pui 7i:a AarAuriei cu budincă de p/ine pe care le:a m/ncat' C/nd sună teleA$nul, nu e A$arte surprins' Gn deAiniti1, a a1ut sen0a-ia aceea' Cea care:l sună e 2ebbi Bnders$n 7i, de la primul cu1/nt pe care:l r$ste7te, el 7tie că a apărut ce1a n$u' Bscultă, încu1iin-ea0ă, pune $ întrebare ret$rică' S$-ia lui stă în u7a de la bucătărie, urmărindu:l cu $chi îngrij$ra-i' 2ale se apleacă Qi n$tea0ă ce1a în carne-elul de l/ngă teleA$n' Sarah se apr$pie de el S& cite7te d$uă nume: Bnd+ 5ailsbac% 7i M' Eine' V Gl mai ai pe 5ailsbac% pe AirU întreabă el' V 2a, stai a7a''' V Eă:mi legătura cu el' V 2ale, nu 7tiu dacă 7tiu cum se Aace asta' 2ebbi pare ne$bi7nuit de agitată' 2ale închise $chii $ clipă, î7i reaminte7te că asta nu:i sarcina ei de 0i cu 0i' V N:a 1enit încă ErnieU V Nu' V Cine a 1enitU V 4$bb+ 2ulac''' cred că 2it e la du7''' V 2ă:mi:l pe 4$bb+, 0ice 2ale 7i e u7urat c/nd 4$bb+ reu7e7te să:i Aacă repede 7i Aără pr$bleme legătura cu Bnd+ 5ailsbac% în bir$ul lui M$rt+ Eine' Cei d$i bărba-i au A$st sus în camera ;&< 7i $ singură pri1ire la p$lar$idurile risipite pe p$deaua dulapului lui Me$rge P$tter i:a A$st de: ajuns lui M$rt+' Bcum e palid ca 7i Bnd+' P$ate 7i mai palid' Gn Aa-a sec-iei de p$li-ie, Ernie Therriault 7i 5eginald I2$cK Bmbers$n se înt/lnesc în parcare' 2$c t$cmai a 1enit cu bătr/nul ,dar perAect între-inutul. său Harle+ Eat 4$+' Eac schimb amiabil de salutări în cea-ă' Ernie Therriault e 7i el p$li-ist : $arecum : dar relaJa-i:1ă: el e ultimul pe care 1a trebui să:l înt/lnim ,ei, mai este un agent E43 care:7i Aace 1eacul pe:aici, dar să nu ne g/ndim de$camdată la el6 e în Madis$n 7i e:un cretin.'
;;@

Ernie e:un bărbat suplu, de 7ai0eci 7i cinci de ani, pensi$nat din r/ndul A$r-el$r de p$li-ie de apr$ape d$ispre0ece ani 7i, t$tu7i, e:un p$li-ist de patru $ri mai bun dec/t 1a Ai 1re$dată Brn$ld Hrab$)s%i' G7i suplimentea0ă pensia $cup/nd p$stul de dispecer pe timp de n$apte pentru P$li-ia Erench Danding ,nu mai d$arme a7a bine în ultima 1reme, din cau0a unei pr$state caprici$ase. 7i Aăc/nd pe agentul de pa0ă la Eirst 4an% $A Cisc$nsin 1inerea, c/nd cei din Cells Earg$ 1in la d$uă 7i cei din 4rin%s la patru' 2$c seamănă leit cu un Hells Bngel, cu barba lui lungă, înspicată ,pe care une$ri $ împlete7te cu panglici în stilul piratului Ed)ard Teach. 7i î7i c/7tigă eJisten-a Aăc/nd bere, însă cei d$i se în-eleg de minune' Pentru început, î7i recun$sc recipr$c inteligen-a' Ernie nu 7tie dacă 2$c chiar este d$ct$r, dar ar putea Ai' P$ate că $dini$ară a A$st' V S:a schimbat ce1aU întreabă 2$c' V Nu, din c/te 7tiu eu, prietene, 0ice Ernie' Lnul din ga7ca Thunder Ei1e trece pe aici în Aiecare seară, cu r/ndul, ca să 1eriAice' Gn seara asta s:a nimerit să Aie 2$c' V P$t să intru cu tineU V Mda, 0ice Ernie' Bt/t timp c/t respec-i regula' 2$c încu1iin-ea0ă' Pe unii dintre ceilal-i membri ai gă7tii îi ener1ea0ă regula ,mai ales pe S$nn+, pe care:l ener1ea0ă multe lucruri., însă 2$c -ine seama de ea: $ cea7că de caAea sau cinci minute, $ricare e prima, ap$i -i:ai luat tălpă7i-a' Ernie, care a 1ă0ut mul-i Hells Bngels ade 'ra)i pe c/nd era p$li-ist în Ph$eniJ prin anii 7apte0eci, aprecia0ă răbdarea de care au dat d$1adă 4ee0er St Pierre 7i echipa lui' 2ar, sigur că da, ei nu sunt Hells Bngels, sau Pagans, sau 4easts $n 4i%es, sau $rice altă idi$-enie d:asta' Ernie nu 7tie cu eJactitate ce sunt ei, dar 7tie că:l ascultă pe 4ee0er, 7i bănuie7te că răbdarea lui 4ee0er începe să scadă' Ernie 7tie că a lui asta ar Aace acum' V 4ine, atunci, intră, 0ice Ernie, l$1indu:l pe uria7 peste umăr' Să 1edem ce se mai înt/mplă' 2estul de multe, după cum d$1ede7te' 2ale desc$peră că nu p$ate g/ndi repede 7i limpede' Teama de dinainte l:a părăsit, în parte pentru că de0astrul a a1ut deja l$c 7i ca0ul : ca0ul o*icial, cel pu-in : i:a A$st luat' Gn mare parte pentru că 7tie că acum îl p$ate suna pe ?ac% dacă are ne1$ie 7i ?ac% îi 1a răspunde' ?ac% e plasa lui de siguran-ă'
;;"

Bscultă descrierea Aăcută de 5ailsbac% p$lar$idel$r : lăs/ndu:l în principal pe bătr/n să g$lească sacul 7i să se lini7tească pu-in : 7i ap$i pune $ singură întrebare cu pri1ire la cele d$uă A$t$graAii cu băiatul' V Malben, răspunde 5ailsbac% Aără e0itare' Căma7a era galbenă' Puteam citi KiManis pe ea' Nimic altce1a' S/''' s/ngele''' 2ale 0ice că în-elege 7i îi spune lui 5ailsbac% că, în scurt timp, 1a 1eni un $Ai-er ac$l$' Se aude 0g$m$tul pr$dus de recept$r c/nd trece dintr:$ m/nă în alta, după care Eine îi 1$rbe7te în ureche : un indi1id pe care 2ale îl cun$a7te 7i Aa-ă de care nu are cine 7tie ce c$nsidera-ie' V Qi dacă se înt$arce, 7eAuleU 2acă P$tter se înt$arce aici la h$telU V #e0i h$lul de unde te aAliU V Nu' 3rascibil' V Suntem în bir$u' Ri:am spus:$ deja' V Btunci, du:te la intrare' PreAă:te $cupat' 2acă intră''' V Nu 1reau să Aac asta' 2acă ai 1edea p$0ele alea, nici tu n:ai 1rea s:$ Aaci' V Nu trebuie să:i sari în spate, 0ice 2ale' Numai să suni dacă trece pe ac$l$' V 2ar''' V Gnchide, d$mnule, teleA$nul' Bm multe de Aăcut' Sarah a pus m/na pe umărul s$-ului ei' 2ale pune m/na sa liberă peste a ei' Bude un clic suAicient de puternic să eJprime supărare' V 4$bb+, e7ti pe AirU V Chiar aici, 7eAule' Sunt 7i 2ebbi, 7i 2it' F, 7i Ernie t$cmai a intrat' C$b$ară 1$cea: V E împreună cu unul dintre m$t$cicli7tii ăia' Ola care:7i spune 2$c' 2ale g/nde7te intens' Ernie, 2ebbi, 2it 7i 4$bb+: t$-i în uniA$rmă' Nu e bine pentru ce 1rea el' 3a $ h$tăr/re pe m$ment 7i spune: V 2ă:mi:l pe m$t$ciclist la teleA$n' V Po*tim1 V Bi au0it bine' F clipă mai t/r0iu, discută cu 2$c Bmbers$n' V #rei să ne aju-i să:l în7Aăcăm pe căcatul care a $m$r/t:$ pe Aeti-a lui Brmand St PierreU V Da naiba, da' Eără urmă de e0itare'
;;9

V Prea bine: nu pune întrebări 7i nu mă Aace să repet' V Bscult, 0ice 2$c dintr:$ suAlare' V Spune:i $Ai-erului 2ulac să:-i dea m$bilul albastru din camera d$1e0il$r, ăla pe care l:am luat de la dr$gatul care a scăpat' F să 7tie despre care 1$rbesc' 2acă cine1a 1a încerca să depiste0e semnalul emis de teleA$nul acela, 2ale 7tie, nu 1$r reu7i să:l identiAice cu sec-ia lui de p$li-ie, 7i asta:i A$arte bine' Gn deAiniti1, s:ar presupune că el nu se mai $cupă de ca0' V M$bilul albastru' V Bp$i du:te pe j$s la Duc%+Ts Ta1ern, l/ngă h$telul Nels$n' V Bm 1enit cu m$t$cicleta''' V Nu' Mergi pe 9os3 2u:te înăuntru' Cumpără un bilet de l$terie' Eii atent la un bărbat înalt, c$steli1, păr gri0$nant, în 1/rstă cam de 7apte0eci de ani, cu pantal$ni %a%i, p$ate 7i cu $ căma7ă %a%i' Cel mai pr$babil singur' D$cul lui preAerat este între t$n$mat 7i h$lul scurt care duce la t$alete' 2acă:i ac$l$, sună la sec-ie' Bpasă d$ar 8&&' Bi priceputU V Mda' V 2u:te' Să:-i sA/r/ie călc/iele, d$ct$re' 2$c nici măcar nu se sinchise7te să:7i ia rămas:bun' F clipă mai t/r0iu, 4$bb+ e înap$i la aparat' V Ce:$ să Aacem, 2aleU V 2acă $mul e ac$l$, $ să:l umAlam pe nemernic, 0ice 2ale' Gncă î7i păstrea0ă c$ntr$lul, însă simte cum bătăile inimii i se accelerea0ă, cum încep de:ade1ăratelea să bage ga0' Dumea din Aa-a $chil$r lui e de:$ strălucire cum n:a mai a1ut de la prima crimă înc$ace' Pe umăr, simte Aiecare deget al m/inii s$-iei sale' Gi simte mir$sul Aarduril$r 7i:al AiJati1ului' V 3a:l pe T$m Dund' Qi sc$ate trei 1este antigl$n-' Se g/nde7te la asta, ap$i spune: V Sc$ate mai bine patru' V F să:l suni pe H$ll+)$$dU V 2a, 0ice el, dar n:$ să:l a7teptăm' Cu asta, închide' Pentru că 1rea s:$ 0bughească, se A$r-ea0ă să răm/nă l$cului pentru $ clipă' Trage ad/nc aer în piept' Gi dă drumul, mai trage $ dată' Sarah îl prinde de m/ini' V Bi grijă'
;;8

V F, da, Aace 2ale' 2e asta p$-i Ai sigură' P$rne7te spre u7ă' V Cum răm/ne cu ?ac%U strigă ea' V F să:l sun din ma7ină, răspunde el Aără să încetinească pasul' 2acă 2umne0eu -ine cu n$i, tipuT $ să Aie la răc$are înainte ca el să ajungă la jumătatea drumului spre sec-ie' Cinci minute mai t/r0iu, 2$c stă la bar în Duc%+Ts, îl ascultă pe Trace Bd%ins cum c/ntă 8 ,e*t Something /urned >n at Home 7i ră0uie7te un bilet de l$terie cu c/7tig instant' Chiar este unul c/7tigăt$r : 0ece d$lari : însă aten-ia lui 2$c e îndreptată spre t$n$mat' Clatină încet din capul hirsut, ca 7i c/nd s:ar da într:ade1ăr în 1/nt după piesa asta de rahat superi$r' Da masa din c$l-, cu $ AarAurie de spaghete în Aa-ă ,s$sul e la Ael de r$7u ca s/ngele care:-i curge din nas. 7i:$ halbă de bere la îndem/nă stă bărbatul pe care:l caută: înalt chiar 7i a7e0at, c$steli1, cu riduri care:i marchea0ă Aa-a br$n0ată de $gar, păr gri0$nant pieptănat atent pe spate' 2$c nu:i 1ede bine căma7a, pentru că tipul 7i:a prins un 7er1et la guler, însă pici$rul lung care iese de sub masă e îmbrăcat în %a%i' 2acă 2$c ar Ai abs$lut sigur că ăsta era uciga7ul ăla b$r/t de c$pii care i:a luat 1ia-a lui Bm+, l:ar aresta chiar acum în numele cetă-enil$r $ra7ului : 7i ar Ai $ arestare eJtrem de dură' 2ucă:se dracului p$li-i7ti 7i căcatul ăla cu cititul drepturil$r' 2ar p$ate că tipul nu e dec/t un mart$r, sau un c$mplice, sau altce1a' G7i ia c/7tigul de la barman, respinge pr$punerea de:a răm/ne pentru $ bere 7i iese din n$u în cea-ă' 2upă 0ece pa7i pe deal în sus, sc$ate m$bilul albastru din bu0unar 7i A$rmea0ă 8&&' 2e data aceasta îi răspunde 2ebbi' V E ac$l$, 0ice 2$c' Ce Aac acumU V Bdu teleA$nul înap$i, spune ea 7i închide' V Ei, mul-umesc din păr-i, 0ice 2$c cu re-inere' 2ar 1a Ai băiat bun' #a juca după regulile l$r' Numai că mai înt/i''' E$rmea0ă alt număr pe m$bilul albastru ,care mai are de îndeplinit $ trebu7$ară înainte să iasă pentru t$tdeauna din p$1estea n$astră. 7i 4ear Mirl răspunde' V 2ă:mi:l la teleA$n, dulcea-ă, 0ice el, sper/nd să nu:i spună că 4ee0er s:a dus la Sand 4ar' 2acă 4ee0 se duce 1re$dată singur ac$l$, înseamnă că urmăre7te un singur lucru' Ln lucru rău'
;<!

2ar, $ clipă după aceea, 1$cea lui 4ee0er îi răsună în ureche : aspră, ca 7i c/nd bărbatul ar Ai pl/ns' V MdaU Ce:iU V Str/nge:i pe t$-i 7i mi7că:-i curuT ăla grăsan în parcarea sec-iei de p$li-ie, îi spune 2$c' Nu:s sută la sută sigur, daT cred că se pregătesc să:l salte pe labagiuT care:a Aăcut:$' S:ar putea chiar să Ai 1ă0ut''' 4ee0er s:a pus în mi7care încă dinainte ca 2$c să p$ată lua teleA$nul de la ureche 7i să apese but$nul FEE' Stă în cea-ă, uit/ndu:se la luminile neclare ale sec-iei p$li-iei din Erench Danding, întreb/ndu:se de ce nu i:a spus lui 4ee0er să 1ină cu băie-ii în Aa-ă la Duc%+Ts' 4ănuie7te că 7tie răspunsul' 2acă 4ee0er ajunge la bătr/nul ăla înaintea p$li-i7til$r, spaghetele s:ar putea să Aie ultima masă a b$7$r$gului' Mai bine să a7tepte, p$ate' Să a7tepte 7i să 1adă' Pe Herman Street nu e altce1a dec/t $ negură Aină, însă pasta se îngr$a7ă apr$ape imediat ce 2ale 1irea0ă spre centrul $ra7ului' P$rne7te Aarurile de înt/mpinare, dar nu sunt de ajuns' Bprinde 7i Aarurile de cea-ă, ap$i îl sună pe ?ac%' Bude începutul mesajului preînregistrat, întrerupe apelul 7i A$rmea0ă numărul unchiului Henr+' Qi unchiul Henr+ răspunde' Gn Aundal, 2ale aude -ipătul unei chitare ciudat ac$rdate 7i pe cine1a m$rmăind !imme back ma dog- iar 7i iar' V 2a, t$cmai a ajuns, recun$a7te Henr+' Bcum ne aAlăm în Aa-a degustării mu0icale a serii' Lrmea0ă literatura' Bm ajuns la $ răscruce imp$rtantă în 5asa umbrelor : Chesne+ C$ld, 2rumul StaAiei, d$amna 5$unce)ell, t$ate alea : a7a că dacă ne1$ia ta nu este cu ade1ărat urgent'333 V Este' 2ă:mi:l la teleA$n acum, unchiule' Henr+ suspină' V >ui, mon capitaine3 2upă un m$ment, 1$rbe7te deja cu ?ac%, care sigur că e de ac$rd să 1ină imediat' Bsta:i bine, dar 7eAul p$li-iei din Erench Danding găse7te că unele dintre reac-iile prietenului său sunt pu-in cam nelini7tit$are' Nu, ?ac% nu 1rea ca 2ale să a7tepte cu arestarea p/nă la 1enirea lui' E$arte Arum$s din partea sa că întreabă, a7a cum Arum$s e 7i că 2ale i:a păstrat $ 1estă antigl$n- ,parte din bel7ugul cu care P$li-ia Erench Danding 7i mii de alte departamente de p$li-ie mici au A$st pr$c$psite în timpul lui 5eagan., dar
;<&

?ac% crede că 2ale 7i $amenii lui îl p$t sălta pe Me$rge P$tter Aără mari pr$bleme' Bde1ărul e că ?ac% Sa)+er pare d$ar pu-in interesat de Me$rge P$tter' Da Ael 7i de $ribilele A$t$graAii, de7i în m$d sigur trebuie că sunt autentice6 5ailsbac% a identiAicat căma7a galbenă cu însemnele Digii de ?uni$ri Ki)anis a lui ?$hnn+ 3r%enham, un detaliu ce n:a A$st încă Aurni0at presei' Nici măcar j$snicul Cendell Mreen n:a aAlat încă lucrul acesta' ?ac% întreabă însă : nu $ dată, ci de mai multe $ri : de tipul pe care Bnd+ 5ailsbac% l:a 1ă0ut în h$l' V Halat albastru, un papuc de casă 7i asta:i t$t ce 7tiuP se 1ede 2ale în cele din urmă $bligat să recun$ască' 3isuse, ?ac%, ce imp$rtan-ă asteU Bscultă, trebuie să închid' V 2ing:d$ng, răspunde ?ac%, destul de nepăsăt$r, 7i închide' 2ale intră în parcarea înce-$7ată' Gi 1ede pe Ernie Therriault 7i pe m$t$ciclist:berarul numit 2$c st/nd în Aa-a u7ii din spate, discut/nd' Nu sunt altce1a dec/t ni7te umbre în cea-a purtată de 1/nt' 2iscu-ia pe care a purtat:$ cu ?ac% l:a Aăcut să se simtă nelini7tit, ca 7i c/nd ar eJista indicii 7i indicat$ri A$arte imp$rtan-i pe care el ,a7a pr$stănac cum e el. nu i:a 1ă0ut' 2ar ce indiciiU Pentru numele lui 2umne0eu, ce indicat$riU 3ar acum $ urmă de resentiment ii pigmentea0ă nelini7tea' P$ate că un tip sagace a la Ducas 2a1enp$rt #& precum ?ac% Sa)+er pur 7i simplu nu p$ate să creadă în ceea ce este e1ident' P$ate că $amenii de Aelul lui sunt mereu mai interesa-i de c/inele care nu latră' Sunetele se transmit mai bine prin cea-ă 7i, la jumătatea drumului p/nă în spatele sec-iei, 2ale aude m$t$are de m$t$ciclete prin0/nd 0g$m$t$s 1ia-ă j$s l/ngă Alu1iu' ?$s pe Nailh$use 5$)' V 2ale, 0ice Ernie' Gnclină din cap în semn de salut, ca 7i c/nd asta ar Ai $ seară ca $ricare alta' V Salut, 7eAule, sare 7i 2$c' Eumea0ă $ -igară Aără Ailtru, lui 2ale i se pare că e $ Pali Mall sau ChesterAield' Halal doctor, g/nde7te 2ale' 2acă mi se permite să:l paraAra0e0 inten-i$nat gre7it pe Miste5$gers#', c$ntinuă 2$c, e:$ seară Arum$asă în cartier' Nu e7ti de aceea7i părereU
"/ Persona=ul principal al unei serii de romane poliţiste scrise de romancierul american John 6and*ord (n tr !

"8 Persona=ul care dă titlul serialului de tele'iziune 9iste5o&ers- Gei&h)orhood, di*uzat (ntre anii 1082 #i "??1 (n tr ! ;<

V 3:ai chemat tu, 0ice 2ale, smucind din m/nă în direc-ia m$t$: cicletel$r care:7i ambalea0ă m$t$arele' 2$uă perechi de Aaruri apar în parcare' 2ale îl 1ede pe T$m Dund la 1$lanul primei ma7ini' Bl d$ilea 1ehicul este apr$ape cu siguran-ă ma7ina pers$nală a lui 2ann+ Tcheda' S$lda-ii se adună din n$u' Să sperăm că de data asta 1$r putea e1ita $ catastr$Aă de pr$p$r-ii c$smice' Br Aace bine' 2e data asta s:ar putea să j$ace pe cea mai mare mi0ă' V Păi, nu p$t răspunde direct la asta, 0ice 2$c, dar a7 putea întreba: dacă ar Ai prietenii tăi, tu ce ai AaceU V EJact acela7i lucru, recun$a7te 2ale 7i intră în sec-ia de p$li-ie' Henr+ De+den stă din n$u Aerche7 în scaunul din dreapta al cami$netei 5am' Bstă:seară e îmbrăcat într:$ căma7ă albă descheiată la guler 7i $ pereche de pantal$ni alba7tri călca-i la dungă' Slab ca un A$t$m$del masculin, cu părul argintiu pieptănat pe spate' Fare S+dne+ Cart$n arăta mai bine c/nd mergea la ghil$tinăU Măcar în mintea lui Charles 2ic%ensU ?ac% se înd$ie7te' V Henr+''' V Qtiu, 0ice Henr+' Să stau aici în cami$netă ca un băie-el cuminte p/nă sunt chemat' V Cu p$rtierele încuiate' Qi să nu spui: >ui, mon capitaine3 Bsta:i deja Aumată' V :*irmati e bineU V E gr$0a1' Pe măsură ce se apr$pie de $ra7, cea-a se îndese7te, 7i ?ac% aprinde Aarurile de cea-ă : Aarurile n$rmale nu:l ajută la nimic în p$rcăria asta' Se uită la ceasul de b$rd' Qapte 7i trei minute' Ducrurile încep să prindă 1ite0ă' Bsta îl bucură' Mai multă ac-iune, mai pu-ină g/ndire, asta:i re-eta lui ?ac% Sa)+er pentru $ bună între-inere a sănătă-ii mentale' V F să:-i Aac semn să intri imediat ce l:au săltat pe P$tter' V Cre0i că 1$r a1ea ce1a de $biectat la astaU V Nu, 0ice ?ac%, ap$i schimbă subiectul' Să 7tii că m:ai surprins cu discul ăla al Sl$bberb$ne' Nu p$ate să:i spună de:a dreptul c/ntec, nu c/nd s$listul 1$cal n:a Aăcut dec/t să -ipe 1ersurile c/t îl -ineau b$j$cii' B A$st bun'

;<;

V Chitaristul s$l$ dă 1al$area discului, 0ice Henr+, prelu/nd Aelul precaut în care ?ac% a A$l$sit cu1/ntul' E surprin0ăt$r de s$Aisticat' 2e $bicei, te p$-i a7tepta cel mult să -ină ritmul' C$b$ară geamul, sc$ate capul ca un c/ine, ap$i îl trage înap$i' #$rbind pe acela7i t$n degajat, spune: V T$t $ra7ul pute' V E din cau0a cetii' Sc$ate la supraAa-ă esen-a putur$asă a Alu1iului' V Nu, răspunde Henr+ tăi$s, e din cau0a m$r-ii' Gi simt mir$sul 7i cred că:l sim-i 7i tu' Numai că p$ate nu cu nasul' V Gi simt mir$sul, recun$a7te ?ac%' V P$tter nu e $mul n$stru' V B7a cred 7i eu' V Fmul pe care l:a 1ă0ut 5ailsbac% a A$st un -ap ispă7it$r' V Fmul pe care l:a 1ă0ut 5ailsbac% a A$st apr$ape cu certitudine Pescarul' Merg în tăcere $ 1reme' V Henr+U V BAirmati1' V Care:i cel mai bun discU Cel mai bun disc 7i cel mai bun c/ntecU Henr+ cade pe g/nduri' V G-i dai seama că întrebarea asta:i îngr$0it$r de pers$nalăU V 2a' Henr+ se mai g/nde7te pu-in, ap$i spune: V Stardust, p$ate' H$ag+ Carmichael' Pentru tineU 4ărbatul de la 1$lan se duce cu g/ndul înap$i, înap$i taman c/nd ?ac%+ a1ea 7ase ani' Tatăl lui 7i unchiul M$rgan Auseseră pasi$na-i de ja006 mama lui a1ea gusturi mai simple' G7i aminte7te cum c/nta ea acela7i c/ntec iar 7i iar într:$ nesA/r7ită 1ară în D'B', st/nd 7i uit/ndu:se pe Aereastră 7i Aum/nd' 5ine+i doamna aia, mami1 întreabă ?ac%+, iar mama lui 0ice: Pats@ 5line3 : murit 7ntr+un accident de a ion3 V 5ra$@ :rms, spune ?ac%' #ersiunea lui Pats+ Cline' Scrisă de 5alph M$$ne+ 7i Chuc% Seals' Ola:i cel mai bun disc' Ola:i cel mai bun c/ntec' Henr+ nu mai spune nimic t$t restul drumului' ?ac% pl/nge' Henr+ îi simte mir$sul lacrimil$r' Să pri1im acum mai în ansamblu, după cum Aără:nd$ială ar spune un p$litician sau altul' Bpr$ape că suntem ne1$i-i s:$ Aacem, pentru că
;<<

lucrurile au început să se suprapună' Gn 1reme ce 4ee0er 7i restul gă7tii Thunder Ei1e s$sesc în parcarea P$li-iei Erench Danding, 1enind de pe Sumner Street, 2ale 7i T$m Dund 7i 4$bb+ 2ulac : durdulii în 1estele alea antigl$n- : parchea0ă în Aa-a b$degii Duc%+Ts' Parchea0ă în stradă pentru că 2ale 1rea să aibă l$c berechet ca să deschidă larg p$rtiera ma7inii de patrulă, a7a înc/t P$tter să p$ată Ai a01/rlit înăuntru c/t mai repede p$sibil' Blături, 2it ?espers$n 7i 2ann+ Tcheda sunt la h$telul Nels$n, unde 1$r împrejmui camera ;&< cu panglică galbenă' Fdată Aăcut asta, au $rdine să:i aducă pe Bnd+ 5ailsbac% 7i M$rt+ Eine la sec-ie' Da sec-ie, Ernie Therriault îi sună pe $Ai-erii 4r$)n 7i 4lac%, care 1$r s$si cur/nd după aceea''' 7i dacă 1$r Ai ener1a-i de Aaptul ăsta, A$arte bine' Da Sand 4ar, Tans+ Ereneau cea cu $chii m$r-i t$cmai a sc$s t$n$matul din pri0ă, reduc/ndu:i la tăcere pe cei de la CallAl$)ers' V :sculta)i cu to)ii la mine- strigă ea pe:$ 1$ce care nu:i apar-ine' :u pus m4na pe el- ,+au prins pe uciga"u; 'la de copii *utut- 6umele lui e Potter- P4n' la mie$ul nop)ii or s'+l duc' la &adison "i, dac' n+o s' *acem ce a, un a ocat iste) 7l a elibera p4n' lunea iitoare- 5862 #R2: SL &L :?H/2 SL B:5 52#: (6 PR8#86V: :S/:1 Lrmea0ă $ clipă de tăcere''' ap$i un 1acarm' Clien-ii $bi7nui-i ai Sand 4ar, pe jumătate dr$ga-i, pe jumătate be-i, 7tiu eCact ce 1$r să Aacă în pri1in-a asta' ?ac% 7i Henr+, între timp, Aără să:i încetinească cea-a înainte să ajungă în $ra7, intră în parcarea sec-iei de p$li-ie chiar în spatele Thunder Ei1e, care parchea0ă în linie în jurul Eat 4$+:ului lui 2$c' Parcarea se umple cu rapiditate, în mare parte cu ma7inile pers$nale ale p$li-i7til$r' #estea iminentei arestări s:a răsp/ndit ca A$cul într:$ pă7une cu iarbă uscată' Gnăuntru, unul din echipa lui 2ale : nu e ne1$ie să ne deranjăm să:i dăm numele eJact : 0ăre7te m$bilul albastru pe care 2$c l:a A$l$sit în Aa-a b$degii Duc%+Ts' P$li-istul în cau0ă îl apucă 7i dă Auga în camera c/t $ debara purt/nd însemnul 2EPFN3T 2F#EN3' Da Fa% Tree 3nn, unde s:a ca0at pe durata ca0ului Pescarului, Cendell Mreen se îmbată cu amărăciune' Gn p$Aida a trei )his%+:uri duble, încă îl d$are g/tul de la cum imbecilul ăla de m$t$ciclist a tras de camera sa A$t$, iar p/ntecele încă:l d$are de la pumnul pe care i l:a dat imbecilul ăla de H$ll+)$$d' Ce:l d$r însă mai mult sunt m/ndria 7i bu0unarul' Sa)+er a ascuns d$1e0i, asta:i sigur a7a cum sigur e că rahatul se prinde de $rice' Cendell mai are pu-in să se c$n1ingă de Aaptul că Sa)+er 7nsu"i este
;<>

Pescarul''' dar cum să d$1edească asta c/nd nu mai are AilmulU C/nd barmanul spune că:l caută cine1a la teleA$n, Cendell apr$ape că:i 0ice să: 7i 1/re teleA$nu:n cur' Gnsă el e:un pr$Aesi$nist, Air:ar să Aie, un 4n'tor pro*esionist de "tiri, a7a că se duce la bar 7i răspunde la teleA$n' V Mreen, m$rmăie el' V Salut, tembelule, 0ice p$li-istul cu m$bilul albastru' Cendell încă nu 7tie că apelantul e p$li-ist, ci d$ar că e cine 7tie ce pe0e1enchi care:i răpe7te din 1al$r$sul său timp al$cat băuturii' #rei să publici $ 7tire bunăU V Qtirile bune nu Aac 1/n0are, amice' V Bsta $ să Aacă' D:am prins pe Aăpta7' V 5um1 Gn ciuda cel$r trei )his%+:uri duble, Cendell Mreen e pe dată cel mai lucid $m de pe păm/nt' V M:am b/lb/it cum1aU E clar că apelatul se umAlă în pene, însă lui Cendell Mreen nu:i mai pasă' V D:am prins pe Pescar' Nu ăia de la centru, nu Aederalii, ci noi3 Gl cheamă Me$rge P$tter' Qapte0eci 7i ce1a de ani' C$nstruct$r pen: si$nat' B1ea A$t$graAii cu t$-i cei trei c$pii m$r-i' 2acă te grăbe7ti, p$ate că ajungi aici la timp să Aaci ni7te p$0e c/nd 2ale îl aduce la sec-ie' 3deea asta : această e entualitate sclipitoare : eJpl$dea0ă în mintea lui Cendell Mreen ca ni7te A$curi de artiAicii' F asemenea A$t$graAie ar putea 1al$ra de cinci $ri mai mult dec/t una cu cada1rul micu-ei 3rma, 7i asta pentru că ar d$ri:$ re1iste de prestigiu' Qi tele1i0iunileP 2e asemenea, g/nde7te:te la asta: 2acă l:ar împu7ca cine1a pe nemernic în timp ce 7eriAul 2ill$n#( îl aduce la sec-ieU 2ată Aiind starea de spirit a l$cuit$ril$r, asta nu:i nici pe departe imp$sibil' Gn mem$ria lui Cendell apare pentru un scurt 7i Aulgerăt$r m$ment imaginea lui Dee Har1e+ Fs)ald str/ng/ndu:7i st$macul, cu gura deschisă într:un ultim icnet' V Cu cine 1$rbescU b/iguie el' V FAi-erul Prieten Da Ne1$ie, 0ice 1$cea de la celălalt capăt al Airului 7i închide' Gn Duc%+Ts Ta1ern, Patt+ D$1eless îi inA$rmea0ă pe cei aduna-i ac$l$ ,mai în 1/rstă dec/t cei din mul-imea de la Sand 4ar 7i mult mai pu-in
"1 Ieri*ul 9art ,illon - persona= *icti', prota&onistul serialului radio*onic #i, deopotri'ă, tele'izat Funsmoke (n tr ! ;<@

interesa-i de băuturile Aără alc$$l. că n:are pic de satisAac-iune 7i că tract$rul ei n:are pic de trac-iune' Me$rge P$tter 7i:a terminat spaghetele, 7i:a împăturit Arum$s 7er1etul ,care, în cele din urmă, a a1ut de prins d$ar un singur str$p de s$s r$7u. 7i s:a înt$rs seri$s spre bere' B7e0at at/t de apr$ape de t$n$mat, nu a $bser1at că în încăpere s:a lăsat tăcerea $dată cu intrarea a trei $ameni, dintre care numai unul îmbrăcat în uniA$rmă, dar t$-i trei înarma-i 7i purt/nd ceea ce seamănă prea mult cu ni7te 1este antigl$nca să Aie altce1a' V Me$rge P$tterU 0ice cine1a 7i Me$rge ridică pri1irea' Cu paharul într: $ m/nă 7i cu halba de bere în cealaltă, e:$ -intă u7$ară' V Mda, 7i ce:i cu astaU întreabă el, după care e apucat de bra-e 7i umeri 7i ridicat de pe scaun' D$1e7te cu genunchii tăblia mesei, răsturn/nd:$' EarAuria de spaghete 7i halba cad pe j$s' EarAuria se Aace -ăndări' Halba, Aabricată din ce1a mai re0istent, nu pă-e7te nimic' F Aemeie strigă' Ln bărbat Aace: I3$uPK pe:$ 1$ce j$asă 7i plină de respect' P$tter mai -ine $ clipă paharul par-ial umplut, ap$i T$m Dund îi ia p$ten-iala armă din m/nă' F secundă după aceea, 2ale Milberts$n îi pune cătu7ele 7i 2ale are timp să:7i spună că acesta e cel mai satisAăcăt$r sunet pe care l:a au0it în 1ia-a sa' Tract$rul lui în sA/r7it a început să aibă ce1a trac-iune, pentru 2umne0eu' Tără7enia asta e la ani:lumină de de0astrul de la EdTs6 asta:i $ treabă curată 7i $rd$nată' Da mai pu-in de 0ece secunde după ce 2ale pune acea singură întrebare : IMe$rge P$tterUK :, suspectul e sc$s pe u7ă, aAară în cea-ă' T$m îl -ine de un c$t, 4$bb+ de celălalt' 2ale încă mai turuie lista cu drepturile, semăn/nd cu un 1/n0ăt$r la licita-ie care a luat amAetamine, 7i pici$arele lui Me$rge P$tter nici nu ating tr$tuarul' ?ac% Sa)+er trăie7te din plin pentru prima dată de c/nd a a1ut d$ispre0ece ani 7i se înt$rcea din CaliA$rnia într:un Cadillac Eld$rad$ c$ndus de:un lup de lună plină' Bre bănuiala că, mai t/r0iu, 1a plăti un premare pentru rec/7tigarea acestei însuAle-iri, dar speră că, în acel m$ment, î7i 1a pune d$ar p$Ata în cui 7i se 1a aband$na' Pentru că restul 1ie-ii sale de adult pare acum at/t de cenu"ie333 Stă l/ngă cami$netă, uit/ndu:se prin geam la Henr+' Berul e umed 7i deja încărcat de surescitare' Bude becurile alb:albastre din parcare cum sA/r/ie, ca $ m/ncare ce se prăje7te în sucuri încinse' V Henr+'
;<"

V BAirmati1' V Cun$7ti imnul :ma$ing !race1 V Sigur că da' T$ată lumea 7tie :ma$ing !race3 ?ac% spune: V KBm A$st $rb, dar acum 1ăd'K Bcum în-eleg asta' Henr+ înt$arce Aa-a sa $arbă, înAi$răt$r de inteligentă, către ?ac%' N/mbe7te' Este al d$ilea cel mai dulce 0/mbet pe care ?ac% l:a 1ă0ut 1re$dată' Premiul cel mare însă îi re1ine lui C$lA, acel scump prieten din rătăcit$area sa a d$uăspre0ecea t$amnă' 4unul 7i bătr/nul C$lA, căruia îi plăcea ca t$tul să Aie chiar aici 7i:acum' V Te:ai înt$rs, nu:i a7aU St/nd în parcare, 1echiul n$stru prieten sur/de' V ?ac% s:a înt$rs, aAirmati1' V Btunci, du:te să Aaci ceea ce te:ai înt$rs să Aaci, spune Henr+' V #reau să ridici geamurile' V Qi să nu audU Nu prea cred, îi 0ice Henr+, Aără mare ar-ag' #in t$t mai mul-i p$li-i7ti 7i, de data aceasta, gir$Aarurile ma7inii din capul c$l$anei p/lp/ie 7i sirena 7uieră' ?ac% distinge un t$n sărbăt$resc în 7uierăturile acelea palide 7i h$tără7te că n:are timp să stea aici 7i să se certe cu Henr+ în legătură cu geamurile 5am:ului' P$rne7te spre intrarea din spate a sec-iei de p$li-ie 7i d$uă dintre becurile alb:albăstrui îi pr$iectea0ă umbra dublă în cea-ă, una la n$rd Qi una la sud' FAi-erii cu jumătate de n$rmă H$lt0 7i Nestler $presc în spatele ma7inii care:i aduce pe Milberts$n, Dund, 2ulac 7i P$tter' Nu ne interesea0ă cine 7tie c/t H$lt0 7i Nestler' Lrmăt$rii la r/nd sunt ?espers$n 7i Tcheda, cu 5ailsbac% 7i M$rt$n Eine pe bancheta din spate ,M$rt+ se pl/nge că nu are l$c pentru genunchi.' 5ailsbac% ne interesea0ă, dar p$ate să a7tepte' Lrmăt$rul care intră în parcare : $, asta:i interesant, dacă nu cu t$tul nea7teptat: T$+$ta r$7ie, rablagită, a lui Cendell Mreen, cu Cendell însu7i la 1$lan' Da g/t îi at/rnă aparatul A$t$ de re0er1ă, $ Min$lta care 1a Aace p$0e at/ta 1reme c/nd Cendell 1a -ine apăsat but$nul' Nu 1ine nimeni de la Sand 4ar : nu încă : însă mai este $ ma7ină care a7teaptă să intre în parcarea deja agl$merată' E:un Saab de:un 1erde discret, pe al cărui Alaps st/ng e lipit un ab-ibild cu PLTE5EB PFD3R3E3 7i pe cel drept unul pe care scrie PLPOTL53 NL 25FML53' Da 1$lanul Saabului, păr/nd uluit,
;<9

dar h$tăr/t să Aacă ceea ce trebuie ,$rice ar însemna asta., este Brn$ld ILngurul NebunK Hrab$)s%i' Gn 7ir, sprijini-i de 0idul de cărămidă al sec-iei de p$li-ie, stau membrii Thunder Ei1e' P$artă 1este de dril identice, cu c/te $ ciAră > aurie pe re1erul st/ng' Cinci perechi de bra-e cărn$ase sunt încruci7ate pe cinci piepturi late' 2$c, Kaiser 4ill 7i S$nn+ au părul prins în c$adă' Bl lui M$use, în seara asta, e împletit' 3ar al lui 4ee0er se re1arsă peste umeri, Aăc/ndu:l să i se pară lui ?ac% că seamănă cu 4$b Seger în Al$area 1/rstei' Cerceii licăresc' Tatuajele se umAlă pe bicep7ii uria7i' V Brmand St' Pierre, îi 0ice ?ac% celui aAlat mai apr$ape de u7ă' ?ac% Sa)+er' 2e la EdTs' Gntinde m/na 7i nu e t$cmai surprins c/nd 4ee0er nu Aace dec/t să se uite la ea' ?ac% 0/mbe7te aAabil' V Bi A$st de mare ajut$r ac$l$' Mersi' Nimic din partea lui 4ee0' V Cre0i că 1$r Ai pr$bleme cu aducerea pri0$nieruluiU întreabă ?ac%' Da Ael de bine putea să întrebe dacă 4ee0er crede c:$ să pl$uă după mie0ul n$p-ii' 4ee0er se uită peste umărul lui ?ac% cum 2ale, 4$bb+ 7i T$m îl ajută pe Me$rge P$tter să c$b$are de pe bancheta din spate a ma7inii de patrulă 7i se îndreaptă cu pa7i repe0i spre u7a din spate' Cendell Mreen ridică aparatul A$t$, ap$i e apr$ape d$b$r/t din pici$are de 2ann+ Tcheda, care nu are nici măcar plăcerea să 1adă peste ce nemernic a dat' V Bi grijă pe unde mergi, b$ule, urlă Cendell' 4ee0er, între timp, îi $Aeră lui ?ac% : dacă ăsta e cu1/ntul p$tri1it : $ scurtă pri1ire glacială' V Ei bine, 0ice el' Trebuie să 1edem cum e1$luea0ă lucrurile, nuU V Chiar a7a, e de ac$rd ?ac%' Pare apr$ape Aericit' Se împinge între M$use 7i Kaiser 4ill, Aăc/ndu:7i l$c: Thunder Ei1e Plus Lnu' Qi p$ate pentru că simt că nu se teme de ei, cei d$i malaci îi Aac l$c' ?ac% î7i încruci7ea0ă 7i el bra-ele peste piept' 2acă ar a1ea $ 1estă, un cercel 7i un tatuaj, chiar s:ar p$tri1i în dec$r' Pri0$nierul 7i pa0nicii săi se apr$pie repede de clădire' Cu pu-in înainte să ajungă la ea, 4ee0er St Pierre, liderul spiritual al Thunder Ei1e 7i tatăl lui Bm+, ale cărei Aicat 7i limbă au A$st m/ncare, pă7e7te în Aa-a u7ii' Gncă
;<8

stă cu bra-ele încruci7ate' Gn bătaia luminii necru-ăt$are a becuril$r din parcare, bicep7ii săi masi1i sunt alba7tri' 4$bb+ 7i T$m arată brusc ca ni7te $ameni care suAeră de:$ gripă în Aa0a de mijl$c' 2ale pare de piatră' 3ar ?ac% c$ntinuă să 0/mbească bl/nd, cu bra-ele placid încruci7ate, păr/nd să se uite în t$ate păr-ile 7i, t$t$dată, nicăieri anume' V Eere7te:te, 4ee0er, 0ice 2ale' #reau să:l închid pe $mul ăsta' 2espre Me$rge P$tter ce putem spuneU E înmărmuritU 5esemnatU Qi una, 7i altaU E greu de spus' 2ar c/nd $chii alba7tri, injecta-i, ai lui 4ee0er îi înt/lnesc pe cei mar$nii ai lui P$tter, acesta din urmă nu:7i Aere7te pri1irea' Gn spatele lui, spectat$rii din parcare răm/n tăcu-i' St/nd între 2ann+ Tcheda 7i 2it ?espers$n, Bnd+ 5ailsbac% Qi M$rt+ Eine se h$lbea0ă' Cendell Mreen ridică aparatul 7i:ap$i î7i tine răsuAlarea ca un lunetist care l:a prins în cătare pe general 7i are la disp$0i-ie $ singură încercare : d$ar una' V Tu mi:ai $m$r/t AiicaU întreabă 4ee0er' Eelul bl/nd în care a pus întrebarea e, cum1a, mai îngr$0it$r dec/t $rice -ipăt be0metic, 7i lumea întreagă pare să:7i -ină răsuAlarea' 2ale nu se clinte7te din l$c' Gn m$mentul acela pare la Ael de încremenit ca t$-i ceilal-i' Dumea a7teaptă 7i singurul sunet e uruitul j$s, t/nguit$r al cine 7tie cărui 1as cu aburi de pe Alu1iu' V 2$mnule, n:am $m$r/t nici$dată pe nimeni, 0ice P$tter' #$rbe7te cu bl/nde-e 7i Aără apăsare' 2e7i nu s:ar Ai a7teptat la nimic altce1a, cu1intele t$t îl l$1esc pe ?ac% drept în inimă' Se simte în ele $ nea7teptată 7i durer$asă demnitate' E ca 7i c/nd Me$rge P$tter ar 1$rbi în numele tutur$r $amenil$r buni care s:au pierdut pe lumea asta' V 2ă:te la $ parte, 4ee0er, 0ice ?ac% încet' Nu 1rei să:i Aaci rău $mului ăsta' Qi 4ee0er, păr/nd dintr:$dată nesigur, se dă într:ade1ăr la $ parte' Gnainte ca 2ale să:7i p$ată pune pri0$nierul din n$u în mi7care, $ 1$ce înAi$răt$r de 1eselă : nu:i p$ate apar-ine dec/t lui Cendell : -ipă: V HeiP Hei, PescaruleP N/mbe7te la aparatP Gnt$rc cu t$-ii pri1irea, nu d$ar P$tter' Sunt ne1$i-i s:$ Aacă6 strigătul acela e la Ael de insistent ca ni7te unghii care 0g/rie $ tablă de 7c$ală' F lumină albă Aulgeră în parcarea înce-$7ată : unuP d$iP treiP patruP : 7i 2ale m$rmăie:
;>!

V F, să:mi Aut unaP Haide-i, băie-iP ?ac%P ?ac%, pe tine te 1reauP 2in spatele lui, unul dintre ceilal-i p$li-i7ti strigă: V 2aleP #rei să pun m/na pe jig$dia astaU V Dasă:l în paceP răspunde 2ale t$t cu un strigăt 7i:7i cr$ie7te drum înăuntru cu umerii' 2$ar după ce u7a e închisă în urma lui 7i se aAlă pe c$rid$r cu ?ac%, T$m 7i 4$bb+, 2ale î7i dă seama c/t de sigur a A$st că 4ee0er i:l 1a lua pur 7i simplu pe bătr/n din Aa-ă' Qi că ap$i ii 1a Ar/nge g/tul ca pe:un $s de pui' V 2aleU strigă 2ebbi Bnders$n nesigură de la jumătatea scăril$r' E t$tul în $rdineU 2ale se uită la ?ac%, care încă î7i -ine bra-ele încruci7ate la piept 7i încă 0/mbe7te sub-ire ca înainte' V Cred că da, 0ice 2ale' Pentru m$ment' 2$uă0eci de minute mai t/r0iu, ?ac% 7i Henr+ ,cel din urmă gentleman recuperat din cami$netă 7i încă la patru ace. stau în bir$ul lui 2ale' Gn spatele u7ii închise, camera de recreere 1uie7te de discu-ii 7i r/sete: ac$l$ se aAlă apr$ape t$-i p$li-i7tii A$r-el$r l$cale 7i Aac un 0g$m$t de parcă ar Ai $ petrecere aAurisită de 5e1eli$n' Se aud $ca0i$nal strigăte 7i plesnituri care nu p$t pr$1eni dec/t de la băie-ii ,7i Aetele. cu suAletul u7$r, îmbrăca-i în albastru, care se Aelicită recipr$c' Gn scurt timp, 2ale 1a pune capăt sarabandei, dar pentru m$ment se mul-ume7te să:i lase să:7i Aacă de cap' Gn-elege ce simt ei, chiar dacă el, unul, nu mai simte asta' Dui Me$rge P$tter i s:au luat amprentele 7i:a A$st băgat într:$ celulă la etaj să reg/ndească bine la cele înt/mplate' 4r$)n 7i 4lac% de la p$li-ia statală sunt pe drum' Pe m$ment, asta e de:ajuns' C/t despre 1ict$rie''' ei bine, ce1a din 0/mbetul 7i pri1irea distantă ale prietenului său a alungat g/ndul 1ict$riei' V Nu credeam c:$ să:i dai 1$ie lui 4ee0er să i se adrese0e, 0ice ?ac%' Bi Aăcut un lucru bun' Br Ai putut apărea pr$bleme chiar aici, în $ra7, dacă ai Ai încercat să:i -ii piept' V Presupun că, în seara asta, în-eleg mai bine ce simte, răspunde 2ale' Gn seara asta mi:am scăpat 7i eu c$pilul din $chi 7i asta m:a speriat de m$arte' V 2a1idU strigă Henr+, aplec/ndu:se în Aa-ă' 2a1id e bineU V 2a, unchiule Henr+, 2a1id e bine'
;>&

2ale înt$arce pri1irea spre $mul care acum l$cuie7te în casa tatălui său' G7i aminte7te de prima dată c/nd ?ac% a dat cu $chii de Th$rnberg Kinderling' Gn acel m$ment, 2ale îl cun$7tea pe ?ac% d$ar de n$uă 0ile : suAicient de mult timp ca să:7i A$rme0e $ părere Aa1$rabilă, dar nu destul ca să:7i dea seama ce eJtra$rdinar era de Aapt ?ac% Sa)+er' Bceea a A$st 0iua în care ?anna Massengale de la Tapr$$m i:a spus lui ?ac% despre trucul pe care îl Aăcea Kinderling atunci c/nd se aAuma, 7mecheria aceea cu ciupitul năril$r, cu palma înt$arsă în aAară' T$cmai se înt$rseseră la sec-ia de p$li-ie după ce $ chesti$naseră pe ?anna, 2ale c$nduc/nd atunci ma7ina de patrulă, 7i:l atinsese pe ?ac% pe umăr eJact c/nd acesta se pregătea să c$b$are din ma7ină' V 2acă r$ste7ti un nume, p/nă la cină 1e0i Aa-a celui căruia îi apar-ine, asta $bi7nuia mama să spună' B arătat cu degetul de:a lungul Sec$nd Street, unde un cheli$s lat în umeri t$cmai ie7ea din Ne)sTn Nati$ns, cu un 0iar la subsu$ară 7i:un pachet nedesAăcut de -igări în m/nă' V Ola:i Th$rnberg Kinderling, el 7i nimeni altul' ?ac% se aplecase în Aa-ă Aără să spună nimic, uit/ndu:se cu cei mai pătrun0ăt$ri ,7i p$ate cei mai necru-ăt$ri. $chi pe care 2ale îi 1ă0use 1re$dată în 1ia-ă' V #rei să:l ab$rdămU întrebase 2ale' V Nu' Dini7te' Qi ?ac% rămăsese pur 7i simplu cu un pici$r în ma7ina lui 2ale 7i unul pe tr$tuar, nemi7cat, cu $chii îngusta-i' 2in c/te î7i dădea 2ale seama, nici măcar nu respira' ?ac% l:a urmărit pe Kinderling cum î7i desAace pachetul de -igări, cum scutură una, cum $ pune în gură 7i cum $ aprinde' D:a urmărit pe Kinderling cum aruncă $ pri1ire la titlurile de pe prima pagină a 0iarului Herald 7i cum, după aceea, se apr$pie alene de pr$pria lui ma7ină, un Subaru cu trac-iune integrală' D:a urmărit cum urcă la 1$lan' D:a urmărit cum pleacă' Qi pe:atunci, 2ale 7i:a dat seama că î7i -ine răsuAlarea' V EiU întrebase el după ce ma7ina lui Kinderling plecase' Ce cre0iU 3ar ?ac% spusese: V Cred că el e $mul n$stru' Numai că 2ale 7tiuse mai mult de at/t' Chiar 7i atunci 7tiuse mai mult de at/t' ?ac% spunea IcredK numai pentru că el 7i 7eAul p$li-iei, 2ale Milberts$n din Erench Danding, Cisc$nsin, încă se aAlau la începutul rela-iei, încă încercau să se cun$ască recipr$c, încă se $bi7nuiau unul cu
;>

celălalt' Ceea ce 1$ise să spună de Aapt era I7tiuK' Qi chiar dacă asta era imp$sibil, 2ale apr$ape că:l cre0use' Bcum, st/nd în bir$ul său cu ?ac% în Aa-a mesei sale de lucru : adjunctul său Aără 1$ie, dar înAric$7ăt$r de d$tat : 2ale întreabă: V Ce cre0iU El e Aăpta7ulU V Eii seri$s, 2ale, de unde să''' V Nu:mi ir$si timpul, ?ac%, pentru că nemernicii ăia de la centru $r să ajungă aici dintr:un minut în altul 7i:$r să:l ducă pe P$tter peste mări 7i -ări' Bi 7tiut că Kinderling e Aăpta7ul din clipa în care l:ai 1ă0ut, 7i:ai A$st la jumătate de c1artal de el' C/nd l:am adus pe P$tter la sec-ie, ai A$st destul de apr$ape de el înc/t să:i numeri Airele de păr din nas' B7adar, ce cre0iU ?ac% e iute, măcar at/t6 îl scute7te de suspans 7i l$1e7te direct 7i din plin' V Nu, 0ice el' Nu P$tter' P$tter nu e Pescarul' 2ale a 7tiut că ?ac% crede asta : i:a citit:$ pe chip aAară : dar s:$ audă r$stită este, t$tu7i, $ l$1itură neAericită' Se lasă pe spate, de0amăgit' V E:$ deducere sau intui-ieU întreabă Henr+' V Bmbele, spune ?ac%' Qi nu te mai uita de parcă -i:a7 Ai regulat mama, 2ale' S:ar putea ca încă să de-ii cheia p$1e7tii ăsteia' V 5ailsbac%U ?ac% Aace un gest 0ig0agat cu m/na : p$ate că da, p$ate că nu, spune gestul' V 5ailsbac% pr$babil a 1ă0ut ceea ce Pescarul a 1rut ca el să 1adă''' de7i papucul acela de casă te pune pe g/nduri, 7i 1reau să:l întreb pe 5ailsbac% despre el' 2ar dacă d$mnul Pici$r:M$l era Pescarul, de ce l:ar c$nduce pe 5ailsbac% : 7i pe n$i : la P$tterU V Ca să ne sc$ată de pe pistă, 0ice 2ale' V F, dar am A$st $are 1re$dată pe eaU întreabă ?ac% p$litic$s 7i, c/nd niciunul dintre ei nu răspunde: 2ar să spunem că el crede că suntem pe pista c$rectă' Bpr$ape că:mi 1ine să cred asta, mai ales dacă el t$cmai 7i:a amintit de:$ gre7eală pe care p$ate a c$mis:$' V N:am primit niciun re0ultat în legătură cu teleA$nul de la maga0inul ":Ele1en, dacă la asta te g/nde7ti, îi spune 2ale' ?ac% pare să ign$re asta' Fchii lui pri1esc în g$l' N/mbetul acela Aira1 i s:a înt$rs pe bu0e' 2ale se uită la Henr+ 7i 1ede că Henr+ se uită la ?ac%' N/mbetul unchiului său e mai u7$r de citit: u7urare 7i înc/ntare' 5a s' e$i, î7i 0ice 2ale' Bace ceea ce+a *ost menit s' *ac'3 Pentru Dumne$eu, p4n' "i un orb ede asta3
;>;

V 2e ce P$tterU repetă într:un t/r0iu ?ac%' 2e ce nu unul dintre Thunder Ei1e sau indianul de la ":Ele1en, sau Brdis Cal%er de la maga0inul de pescuitU 2e ce nu re1erendul H$1dahlU Ce m$ti1 iese de $bicei la i1eală atunci c/nd d$1ede7ti $ înscenareU 2ale se g/nde7te la cele au0ite' V 5ă0bunare, 0ice în cele din urmă' 5ă0bunare' Gn sala de recreere, teleA$nul sună' V Dini7te, lini7teP urlă Ernie la ceilal-i' Hai să:ncercăm să ne c$m: p$rtăm ca ni7te pr$Aesi$ni7ti pentru trei0eci de secunde sau a7a ce1aP ?ac%, între timp, încu1iin-ea0ă spre 2ale' V Cred că e imperi$s necesar să:l chesti$ne0 pe P$tter, 7i asta c/t mai atent p$sibil' 2ale pare alarmat' V Btunci, ar Ai bine să începi imediat, înainte ca 4r$)n 7i 4lac%''' Se $pre7te brusc, încruntat, cu capul înclinat' Bten-ia i:a A$st re-inută de: un huruit' E scă0ut, dar cre7te în intensitate' V Lnchiule Henr+, ce se audeU V M$t$are, 0ice pr$mpt Henr+' Multe m$t$are' Sunt la est, dar 1in înc$ace' 2e la marginea $ra7ului' Qi nu 7tiu dacă ai $bser1at, dar petrecerea de 1i0a1i pare să se Ai sA/r7it, amice' Ca 7i c/nd asta ar Ai $ in1ita-ie, strigătul de năduA al lui Ernie Therriault se aude prin u7ă' V F$$$, c'cat3 2it ?espers$n: V Ce:i''' Ernie: V Cheamă:l pe 7eA' Bh, lasă, $ să''' Se aude un singur ci$cănit slab, după care Ernie dă $chii cu strategii' E la Ael de stăp/n de sine 7i de ca0$n ca înt$tdeauna, însă $brajii i:au pălit c$nsiderabil sub br$n0ul 1ăratic 7i $ 1enă îi pulsea0ă în mijl$cul Arun-ii' V QeAule, t$cmai am primit un apel la 8&&, 1enit de la Sand 4arU V Spelunca aia, b/iguie 2ale' V Cel care a sunat era barmanul' Nice că între cinci0eci 7i 7apte0eci de $ameni se îndreaptă înc$ace' Bcum, sunetul m$t$arel$r care se apr$pie e A$arte puternic' Dui Henr+ i se pare că e ca la pista de raliu 3nd+ >!! cu pu-in înainte ca ma7ina de deschidere s:$ ia la g$ană 7i ca steagul în pătră-ele să Aie c$b$r/t'
;><

V Nu:mi spune, 0ice 2ale' Ce:mi trebuie ca 0iua asta să Aie me: m$rabilăU Stai să mă g/ndesc' #in să:mi ia pri0$nierul' V Hmm, da, d$mnule, a7a a spus barmanul, c$nAirmă Ernie' Gn spatele lui, ceilal-i p$li-i7ti păstrea0ă tăcerea' Gn acel m$ment, lui 2ale nu i se pare că arată del$c ca ni7te p$li-i7ti' Nu arată dec/t ca ni7te Ae-e îngr$0ite desenate st/ngaci pe:$ du0ină sau a7a ce1a de bal$ane ,printre care 7i d$uă negre : să nu uităm de Pat Ste1ens 7i 4$b H$lt0.' Ng$m$tul pr$dus de m$t$are c$ntinuă să crească' V Br mai trebui să 7tii un lucru pe care l:a spus barmanul' V Hrist$ase, ce1 V B 0is că''' ă''' Ernie caută un alt cu1/nt, care să nu Aie ceat'3 V Mrupul de pr$testatari e c$ndus de mama Aeti-ei ăleia, EreneauU V F''' Hristoase, 0ice 2ale' Gi aruncă lui ?ac% $ pri1ire de panică b$lnă1ici$asă 7i de Arustrare eJtremă : pri1irea unuia care 7tie că 1isea0ă, dar nu reu7e7te să se tre0ească, $ric/t de mult ar încerca' V 2acă:l pierd pe P$tter, ?ac%, Erench Danding 1a Ai 7tirea de primă $ră la CNN m/ine diminea-ă' ?ac% deschide gura să răspundă, dar m$bilul din bu0unarul său alege acest m$ment ca să:7i înceapă chi-ăitul lui s/c/it$r' Henr+ De+den î7i încruci7ea0ă imediat bra-ele 7i:7i 1/ră palmele la subsu$ri' V Nu mi:l da mie, 0ice el' M$bilele te îmb$lnă1esc de cancer' Bm că0ut de ac$rd asupra lucrului ăstuia' 2ale, între timp, a părăsit încăperea' Gn timp ce ?ac% dibuie după teleA$n ,spun/ndu:7i că cine1a 7i:a ales un m$ment dat naibii să:l întrebe ce re-ele de tele1i0iune preAeră., Henr+ merge după nep$tul său, pă7ind iute cu m/inile u7$r depărtate, Alutur/nd bl/nd din degete în aer, păr/nd să pipăie curen-ii în căutarea $bstac$lel$r' ?ac% îl aude pe 2ale spun/nd că, dacă 1ede o singur' arm' scoas', pers$ana care $ 1a sc$ate i se 1a alătura lui Brnie Hrab$)s%i pe lista de suspendare' ?ac% î7i spune un singur lucru: nimeni nu:l 1a duce pe P$tter nicăieri p/nă c/nd ?ac% Sa)+er nu 1a a1ea timp să:i pună c/te1a întrebări punctuale' BltAel nu se p$ate' 2eschide m$bilul 7i 0ice: V Nu acum, $ricine ai Ai' B1em'''
;>>

V SalTtare, ?ac% Călăt$ru, 0ice 1$cea din teleA$n, 7i pentru ?ac% Sa)+er anii se de7iră iar' V Speed@1 V Gnt$cmai, 0ice Speed+' 2upă care accentul dispare' #$cea de1ine precisă 7i $Aicială' Qi, 1$rbind ca de la un -$pilist la altul, Aiule, cred că ar trebui să Aaci $ 1i0ită în baia 7eriAului Milberts$n' Chiar în clipa asta' BAară, s$sesc destule 1ehicule înc/t să 0guduie clădirea' ?ac% are un presentiment rău în pri1in-a asta6 l:a a1ut de c/nd l:a au0it pe Ernie spun/nd cine c$nducea parada 0e10ecil$r' V Speed+, nu prea am timp să merg acum la t$aletă 7i''' V Nu ai timp să mergi nicăieri altunde1a, răspunde Speed+ cu răceală' Numai că acum e celălalt' 4ăiatul muncit pe nume Par%us' Ce:$ să găse7ti ac$l$ p$-i A$l$si de d$uă $ri' 2ar dacă n:$ A$l$se7ti c/t p$-i de repede prima dată, n:$ să:-i mai trebuiască a d$ua $ară' Pentru că $muT ăla $ să Aie sus pe:un Aelinar' Qi ap$i, din senin, Speed+ nu mai e' C/nd Tans+ îi c$nduce pe clien-ii d$cili în parcarea Sand 4ar, nu e nici urmă din 0ar1a carna1alescă, n$ta d$minantă a tămbălăului de la EdTs Eats & 2a)gs' 2e7i maj$ritatea cel$r pe care i:am înt/lnit la EdTs 7i:au petrecut seara la 4ar, aAum/ndu:se de la m$derat la seri$s, sunt tăcu-i, chiar Aune7ti, pe c/nd $ urmea0ă pe Tans+ aAară 7i:7i p$rnesc ma7inile' Gnsă caracterul acesta Aunest este de:$ natură sălbatică' Eemeia a preluat ce1a de la M$rg : $ $tra1ă eJtrem de puternică : 7i le:a transmis:$ 7i l$r' Da centura pantal$nil$r ei largi e $ singură pană de c$rb' 2$$dles S/nger $ ia de bra- 7i $ c$nduce grijulie la cami$neta 3nternati$nal Har1ester a lui Tedd+ 5un%leman' C/nd Tans+ dă să se îndrepte spre platA$rma cami$netei ,care -ine deja d$i bărba-i 7i $ Aemeie mătăhăl$asă în uniA$rmă albă, din mătase artiAicială, de chelneri-ă., 2$$dles $ împinge spre cabină' V Nu, draga mea, 0ice 2$$dles, tu stai ac$l$ sus' Să Aii c$m$dă' 2$$dles 1rea acel ultim l$c pe platA$rma cami$netei' B 0ărit ce1a 7i 7tie eJact cum să:l A$l$sească' 2$$dles e îndem/natică 7i iute, înt$tdeauna a A$st' B7a departe de Alu1iu, cea-a nu e deasă, dar după ce d$uă du0ini de ma7ini au ie7it din parcarea neasAaltată a Sand 4ar, merg/nd în urma cami$netei înd$ite 7i cu un st$p ars a lui Tedd+ 5un%leman, abia dacă mai
;>@

p$-i 1edea ta1erna' Gnăuntru mai sunt d$ar 1re$ 7ase pers$ane : acestea, cine 7tie cum, au rămas imune la 1$cea straniu de puternică a lui Tans+' Lna dintre ele e 4r/n0ă Putur$asă, barmanul' Putur$sul are $ mul-ime de băuturi de pr$tejat ac$l$ 7i nu se duce nicăieri' C/nd 1a suna la 8&& 7i 1a 1$rbi cu Ernie Therriault, $ 1a Aace în mare parte în spiritul impacien-ei' 2acă nu:7i p$ate părăsi p$stul ca să se distre0e, pentru 2umne0eu, p$ate d$ar ca să strice distrac-ia cel$rlal-i idi$-i' 2$uă0eci de 1ehicule pleacă de la Sand 4ar' Gn timp ce c$n1$iul trece de EdTs Eats ,aleea care duce într:ac$l$ e barată cu panglică galbenă. 7i indicat$rul cu T5ECE5EB 3NTE5N3SO de la marginea aleii năpădite de buruieni care duce la acea stranie casă uitată ,nebarată în niciun Ael6 la $ adică, nu e nici măcar $bser1ată., 7irul a ajuns să he A$rmat din trei0eci de 1ehicule' Pe ambele ben0i ale But$stră0ii ;>, c/nd mul-imea ajunge la M$lt0Ts, rulea0ă cinci0eci de ma7ini, iar c/nd trece de ":Ele1en, trebuie că sunt $pt0eci de 1ehicule sau mai mult, 7i p$ate d$uă sute cinci0eci de $ameni' Meritul acestei ne$bi7nuit de rapide cre7teri în număr apar-ine ubicuel$r teleA$ane m$bile' Tedd+ 5un%leman, cuAundat într:$ tăcere suspectă ,de Aapt, îi este teamă de Aemeia palidă care stă l/ngă el : de gura ei r/njită 7i mare, de $chii ei care nu clipesc., $pre7te bătr/na sa cami$netă în Aa-a intrării în parcarea P$li-iei Erench Danding' Sumner Street e abruptă aici 7i Tedd+ trage Ar/na de m/nă' Celelalte 1ehicule se $presc în spatele lui, umpl/nd strada de pe:$ parte pe cealaltă, cu t$bele ruginite huruind 7i cu -e1ile de e7apament sparte bubuind' Earuri pr$st aliniate străpung cea-a ca ni7te reAlect$are la premiera unui Ailm' Mir$sului jila1, ca de pe7te ud, al n$p-ii i s:au suprapus i0urile de ben0ină arsă, ulei de m$t$r Aiert 7i ambreiaje A$rjate' 2upă un m$ment, p$rtierele încep să se deschidă 7i ap$i se tr/ntesc 0g$m$t$s' 2ar nu se aude nici:$ oce3 Nimeni nu strigă' Nimeni nu urlă gr$s$lanul iii+ha3 Nu în seara asta' N$u:1eni-ii stau în grupuri în jurul 1ehiculel$r care i:au adus, urmărind cum cei de pe platA$rma cami$: netei lui Tedd+ Aie sar peste margini, Aie c$b$ară pe la trapă, urmărind cum Tedd+ dă $c$l spre p$rtiera pasagerului, în acest m$ment galant ca un tinerel care ajunge cu partenera sa la balul de abs$l1ire a gimna0iului, urmărind cum $ ajută să c$b$are pe t/năra Aemeie care 7i:a pierdut Aiica' Cum1a, cea-a pare să:i pună în e1iden-ă silueta 7i:i $Aeră $ bi0ară aură electrică, de:un albastru identic cu cel pr$iectat de becurile cu s$diu pe bicep7ii lui 4ee0er' C/nd $ 1ăd, t$-i sc$t un suspin c$lecti1 ,7i straniu de sen0ual.' Ea e legătura dintre ei' T$ată 1ia-a sa, Tans+ Ereneau a A$st cea
;>"

dată uitării : p/nă 7i Cubb+ Ereneau a uitat într:un Ainal de ea, Augind la Mreen 4a+ 7i lăs/nd:$ aici să lucre0e te miri ce 7i să încase0e al$ca-ia pentru c$pil' Numai 3rma î7i amintea de ea, numai 3rmei îi păsa, iar acum 3rma e m$artă' Nu e aici să 1adă ,d$ar dacă nu se uită din rai, î7i spune Tans+ într:$ parte îndepărtată 7i care c$ntinuă să se îndepărte0e a min-ii sale. cum mama ei e brusc id$latri0ată' Tans+ Ereneau a de1enit în seara asta cel mai Aierbinte subiect în Erench Danding' Bsta la ni1el 1i0ual 7i em$-i$nal' Nu însă 7i la cel c$gniti1, pentru că mintea c$lecti1ă a $ra7ului lipse7te temp$rar ,p$ate că a plecat în căutarea c$n7tiin-ei pr$prii., dar la ni1el 1i0ual 7i em$-i$nal cu siguran-ă da' 3ar acum, delicat ca Aata care a A$st $dini$ară, 2$$dles S/nger se apr$pie de această Aemeie a $rei' Ceea ce 2$$dles a $bser1at pe p$deaua platA$rmei cami$netei lui Tedd+ este $ bucată 1eche de Ar/nghie, mi0erabilă 7i ulei$asă, însă destul de gr$asă pentru ce:i trebuie ei' Sub pumnul mititel al lui 2$$dles at/rnă la-ul pe care m/inile ei dibace l:au Aăcut în drum spre $ra7' 3:l întinde lui Tans+, care:l ridică la 1edere în lumina ce-$asă' Mul-imea sc$ate încă un suspin' Cu la-ul ridicat, semăn/nd cu un 2i$gene:Aemeie în căutarea cinstei $mene7ti mai mult dec/t cu un canibal care încearcă să lin7e0e pe cine1a, Tans+ intră : delicat 7i ea, în jean7ii 7i tric$ul ei pătat cu s/nge : în parcare' Tedd+, 2$$dles 7i Eredd+ Sa%nessum merg în urma ei 7i după ace7tia 1in ceilal-i' Se apr$pie de sec-ia de p$li-ie ca un 1al' Membrii Thunder Ei1e stau încă sprijini-i cu spatele de 0idul de cărămidă 7i cu bra-ele împreunate' V Ce dracuT AacemU întreabă M$use' V Nu 7tiu ce Aace-i 1$i, 0ice 4ee0er, dar eu $ să stau aici p/nă ce:$r să mă prindă, lucru pe care pr$babil că:l 1$r Aace' Se uită la Aemeia care -ine la-ul ridicat în aer' E băiat mare 7i s:a aAlat de multe $ri la ananghie, însă puicu-a asta îl sperie cu $chi ei g$i, largi, ca ai unei statui' Qi are ce1a îndesat la centură' Ce1a negru' Să Aie $are un cu-itU #reun Ael de pumnalU V Qi n:am să mă lupt, pentru că n:$ să meargă' V Fr să încuie u7a, a7a:iU întreabă 2$c ner1$s' Bdică, p$li-aii $r să încuie u7a'

;>9

V B7a:mi închipui, 0ice 4ee0er, nelu/ndu:7i $chii de la Tans+ Ereneau' 2ar dacă $amenii ă7tia îl 1$r pe P$tter, $r să:l aibă pe ta1ă' Hit'+te la ei, pentru 2umne0eu' Sunt 1re$ d$uă sute' Tans+ se $pre7te, -in/nd în c$ntinuare la-ul în aer' V Bduce-i:l aAară, 0ice ea' #$cea ei e mai puternică dec/t ar trebui să Aie, ca 7i c/nd cine 7tie ce d$ct$r i:a ascuns cu 1iclenie un disp$0iti1 de ampliAicare în g/t' V Bduce-i:l aAară' 2a-i:ne uciga7ulP 2$$dles scandea0ă 7i ea' V Bduce-i:l aAarăP Qi Tedd+: V Da)i+ne uciga"ulQi Eredd+: V :duce)i+l a*ar'- Da)i+ne uciga"ulQi:ap$i ceilal-i' Br putea A$arte bine să Aie c$l$ana s$n$ră a emisiunii Tirada bursucului a lui Me$rge 5athbun, numai că în l$c de I4l$chea0ă 7utul ălaPK sau IBrată:le, Cisc$nsinPK, ace7tia strigă: %:DH52V8+, :B:RL- D:V8+62 H58!:KH,-. V Fr să pună m/na pe el, murmură 4ee0er' Se înt$arce spre $amenii lui, cu $chii de$p$tri1ă cr/nceni 7i speria-i' Pe Arunte are br$b$ane mari, perAecte de sud$are' 2upă ce:$ să:i întăr/te bine de t$t, Aemeia $ să 1ină 7i ei $r s:$ urme0e Aără să e0ite' Să nu Augi-i, nici măcar să nu lăsa-i bra-ele j$s' 3ar dacă 1ă apucă, să nu 1ă $pune-i' 2acă 1re-i să 1ede-i lumina 0ilei de m/ine, nu ' opune)i3 Mul-imea stă cuAundată p/nă la genunchi într:$ cea-ă deasă ca laptele c$1ăsit, scand/nd: V :DH52V8+, :B:RL- D:V8+62 H58!:KH,Cendell Mreen scandea0ă alături de ei, dar asta nu:l împiedică să Aacă în c$ntinuare p$0e' Pentru că la dracuT, un subiect ca ăsta se i1e7te $ dată:n 1ia-ă' 2inspre u7a din spatele lui 4ee0er se aude un clic' &da, au 7ncuiat+o, î7i spune el' &ersi, pot'ilor3 2ar e i1ărul, nu încuiet$area' L7a se deschide' ?ac% Sa)+er pă7e7te aAară' Trece pe l/ngă 4ee0er Aără să se uite sau să reac-i$ne0e c/nd acesta m$rmăie: V Hei, amice, eu nu m:a7 apr$pia de ea' ?ac% înaintea0ă încet, dar Aără să e0ite în tăr/mul nimănui dintre clădire 7i ceata în Aruntea căreia stă Aemeia aceea, 2$amna Dibertate, -in/nd în
;>8

m/na ridicată un 7treang 7i nu $ t$r-ă' Gn căma7a lui simplă, gri, Aără guler, 7i pantal$ni închi7i la cul$are, ?ac% seamănă cu un ca1aler dintr:$ 1eche p$1este r$mantică înaint/nd pentru a Aace $ cerere în căsăt$rie' El$rile pe care le -ine în m/nă sp$resc această impresie' 4$b$ceii ace7tia albi sunt ceea ce Speed+ i:a lăsat l/ngă chiu1eta din baia lui 2ale, un buchet de Al$ri albe imp$sibil de Arum$s mir$sit$are' Sunt lalele 7i pr$1in din Terit$rii' Speed+ nu i:a lăsat nici:$ eJplica-ie despre m$dul în care să le A$l$sească, însă lui ?ac% nici nu:i trebuie 1reuna' Mul-imea se cuAundă în tăcere' Numai Tans+, rătăcită în lumea pe care M$rg a Aabricat:$ pentru ea, c$ntinuă să scande0e: :duce)i+l a*ar'- 2a-i:ne uciga7ulPTNu se $pre7te p/nă c/nd ?ac% nu a ajuns chiar în Aa-a ei, iar el nu se amăge7te singur cre0/nd că chipul lui arăt$s sau Aigura sa neînAricată este cea care pune capăt acel$r sl$ganuri prea puternic repetate' Mir$sul Al$ril$r Aace asta, mir$sul l$r dulce 7i 1ibrant, eJact $pusul put$rii cărn$ase care plana deasupra EdTs Eats' Fchii ei se cură-ă''' pu-in, măcar' V Bdu:l aAară, îi spune lui ?ac%' Bpr$ape $ întrebare' V Nu, răspunde el, 7i cu1/ntul e plin de:$ tandre-e care:-i sA/7ie inima' Nu, draga mea' Gn spatele l$r, 2$$dles S/nger se g/nde7te brusc la tatăl ei pentru prima dată în, p$ate, d$uă0eci de ani 7i începe să pl/ngă' V Bdu:l aAară, impl$ră Tans+' Bcum i se umplu 7i ei $chii de lacrimi' Bdu aAară m$nstrul care mi:a $m$r/t c$pila7ul' V 2acă l:a7 a1ea, p$ate că a7 Aace:$, 0ice ?ac%' P$ate că atunci a7 Aace: $' : 2e7i 7tie că nu e a7a' : 2ar $mul pe care:l a1em nu e cel pe care:l 1rei' Nu el e Aăpta7ul' V 2ar M$rg a spus''' 3ată un cu1/nt pe el îl 7tie' Lnul dintre cu1intele pe care ?ud+ Marshall a încercat să le reprime' ?ac%, nu în Terit$rii, dar nici cu t$tul în lumea asta, acum, întinde m/na 7i sc$ate pana de la centura ei' V M$rg -i:a dat astaU V 2a''' ?ac% $ aruncă pe j$s, ap$i $ calcă în pici$are' Pentru $ clipă, are impresia : "tie : că $ simte cum 0um0ăie Auri$asă sub talpa pant$Aului lui, ca $ 1iespe pe jumătate 0dr$bită' Bp$i răm/ne nemi7cată'
;@!

V M$rg minte, Tans+' Frice ar Ai M$rg, minte' Fmul dinăuntru nu e Aăpta7ul' Tans+ sc$ate un 1aier prelung 7i aruncă Ar/nghia' Gn spatele ei, mul-imea suspină' ?ac% $ cuprinde cu bra-ul 7i se g/nde7te din n$u la demnitatea îndurerară a lui Me$rge P$tter6 se g/nde7te la t$-i cei rătăci-i, lupt/ndu:se să înainte0e Aără ca măcar $ singură dată 0$rii clari ai Terit$riil$r să le lumine0e calea' F str/nge în bra-e, sim-ind mir$s de transpira-ie 7i durere 7i nebunie 7i brand+ cu caAea' ?ac% îi 7$pte7te la ureche: V F să:l prind eu pentru tine, Tans+' Ea se îndreaptă de spate' V Tu''' V 2a' V Tu''' pr$mi-iU V 2a' V Nu el e Aăpta7ulU V Nu, draga mea' V ?uriU ?ac% îi dă lalelele 7i spune: V Pe numele mamei mele' Eemeia î7i apr$pie Aa-a de Al$ri 7i inspiră pr$Aund' C/nd ridică din n$u capul, ?ac% 1ede că sen0a-ia de peric$l a părăsit:$, nu însă 7i nebunia' Ea se numără acum printre cei rătăci-i' Ce1a i:a 1enit de hac' P$ate dacă e prins Pescarul, acest ce1a $ 1a lăsa în pace' Dui ?ac% i:ar plăcea să creadă asta' V Cine1a trebuie s:$ ducă pe d$amna acasă, 0ice ?ac%' #$rbe7te cu $ 1$ce bl/ndă, c$l$c1ială, însă t$t ajunge la mul-ime' V E A$arte $b$sită 7i tristă p/nă peste cap' V F duc eu, 0ice 2$$dles' Fbrajii ei sclipesc de lacrimi' F duc cu cami$neta lui Tedd+, iar dacă el n:$ să:mi dea cheile, $ să:i dau una de:$ să se ducă de:a berbeleacul' F să''' Qi:acela e m$mentul în care scandarea reîncepe, de data asta din spatele mul-imii: V :duce)i+l a*ar'- Da)i+ne uciga"ul- Da)i+ni+l pe Pescar- :duce)i+l a*ar' pe PescarDa început, se aude $ singură 1$ce, dar ap$i alte c/te1a glasuri e0itante se alătură, cre/nd $ arm$nie' St/nd t$t cu spatele lipit de cărămi0i, 4ee0er St Pierre 0ice:
;@&

V B, căcat' Lite c:$ luăm de la capăt' ?ac% i:a inter0is lui 2ale să 1ină în parcare cu el, spun/nd că la 1ederea uniA$rmei lui mul-imea ar putea s:$ ia ra0na' N:a p$menit de buche-elul cu Al$ri pe care:l primise, 7i 2ale nici nu l:a $bser1at6 era prea îngr$0it de ideea că:l 1a pierde pe P$tter în primul lin7aj din Cisc$nsin din n$ul mileniu' D:a urmat pe ?ac% la parter, t$tu7i, 7i a pus stăp/nire pe 1i0$rul u7ii, a1/nd în Aa-a cel$rlal-i a1antajul 1/rstei' Ceilal-i membri ai P$li-iei Erench Danding sunt încă la etaj, uit/ndu:se aAară pe geamurile sălii de recreere' Henr+ i:a cerut lui 4$bb+ 2ulac să:i c$mente0e e1enimentele pe măsura desAă7urării l$r' Chiar 7i a7a îngrij$rat cum este pentru ?ac% ,Henr+ crede că sunt cel pu-in <!f 7anse ca mul-imea Aie să:l calce în pici$are, Aie să:l sA/7ie de 1iu., Henr+ e amu0at 7i Alatat să 1adă că 4$bb+ îl imită pe Me$rge 5athbun Aără să:7i dea seama' V 4ine, H$ll+)$$d e:ac$l$ aAară''' se apr$pie de Aemeie''' niciun semn de teamă''' restul păstrea0ă tăcerea''' ?ac% 7i Aemeia par să 1$rbească''' Qi 2$amne 2umne0eule, ?ac% îi dă un buchet de Al$riP Ce tacticăP ITacticăK e unul dintre termenii sp$rti1i preAera-i ai lui Me$rge Kathbun, cum ar Ai în: ITactica echipei 4re) de:a l$1i 7i:a Augi a dat Iîn n$u gre7 ieri:seară în Miller Par%'K V Eemeia se 7ntoarce din drum- -ipă 4$bb+, jubil/nd' Gl apucă pe Henr+ de umăr 7i:l scutură' Eir:ar să Aie, cred că s:a terminatP 5red c' ?ack i+a potolitV P/nă 7i un $rb ar 1edea că pe ea a p$t$lit:$, 0ice Henr+' V Qi t$cmai la timp, c$mpletea0ă 4$bb+' Lite:i pe cei de la Channel Ei1e 7i mai e un Aurg$n cu un st/lp din:ăla p$rt$caliu mare pe el''' E$J: Mil)au%ee, cred''' 7i''' V Bduce-i:l aAarăPTîncepe să strige $ 1$ce din mul-ime' Pare în7elată 7i indignată' Da)i+ne uciga"ul- Da)i+ni+l pe PescarV F, nuuuP Aace 4$bb+, semăn/nd chiar 7i acum cu Me$rge 5athbun, spun/ndu:le ascultăt$ril$r de diminea-ă t/r0iu cum încă un miting IbursucescK a început să se A/s/ie' Nu acuuuum, nu c/nd ă7tia de la T# sunt aiciP Bsta:i''' V :duce)i+l a*ar' pe PescarHenr+ 7tie deja cine strigă' Chiar 7i prin d$uă straturi de sticlă ranA$rsată, -ipătul ăla ascu-it, pi-igăiat, e imp$sibil de c$nAundat'
;@

Cendell Mreen î7i în-elege meseria : nu Aace nici măcar gre7eala de:a se g/ndi că nu $ în-elege' Meseria lui e să raporte$e 7tirile, să anali$e$e 7tirile, une$ri să *otogra*ie$e 7tirile' Meseria lui nu este s' *ac' 7tirile' 2ar în seara asta nu se p$ate ab-ine' E pentru a d$ua $ară în ultimele d$uăspre0ece $re c/nd $ 7tire care p$ate da t$nul unei cariere strălucite i:a A$st întinsă sub nasul 1$race numai ca să Aie trasă înap$i în ultima secundă' V :duce)i+l a*ar'- urlă Cendell' E$r-a crudă a 1$cii sale îl surprinde, ap$i îl înAi$rea0ă' V Da)i+ne uciga"ul- Da)i+ni+l pe PescarSunetul alt$r 1$ci care se alătură alei sale îi $Aeră un AluJ incredibil de adrenalină' Este, cum ar Ai 0is 1echiul lui c$leg de cameră, $ ade1ărată bu7eală la b$a7e' Cendell Aace un pas în Aa-ă, umAl/ndu:7i pieptul, înr$7indu:se, încrederea cresc/nd în el' E 1ag c$n7tient că Aurg$nul Bcti$n Ne)s Ei1e încă rulea0ă încet spre el prin mul-ime' Cur/nd, prin cea-ă 1$r străluci reAlect$are puternice6 cur/nd, la lumina l$r aspră aparatele de Ailmat 1$r Ailma' Qi ce dacăU 2acă Aemeia în tric$u m/njit de s/nge se d$1ede7te în cele din urmă prea Aric$asă ca să:7i apere pr$priul c$pil, $ 1a Aace Cendell în l$cul eiP Cendell Mreen, un eJemplu strălucit al resp$nsabilită-ii ci1iceP Cendell Mreen, conduc'tor al oamenilorGncepe să ridice 7i să c$b$are aparatul A$t$' E surescitat' Ca 7i c/nd ar Ai din n$u în c$legiuP Da un c$ncert S%+n+rdP 2r$gatP E ca 7i c/nd''' Gn Aa-a $chil$r lui se pr$duce $ străAulgerare puternică' Bp$i luminile se sting' T$ate' V ,+: ,>#8/ :R682 5H ,:6/2R6:- strigă 4$bb+' Gl apucă pe unchiul $rb al lui 2ale de umeri 7i:l r$te7te într:un cerc ame-it$r' F ar$mă grea de BXua #el1a c$b$ară spre Henr+, care 7tie că 4$bb+ îl 1a săruta pe ambii $braji, în stil Aran-u0esc, cu $ secundă înainte ca 4$bb+ chiar să $ Aacă' 3ar c/nd 4$bb+ reîncepe să c$mente0e e1enimentele, pare la Ael de euA$ric ca 7i Me$rge 5athbun în acele rare $ca0ii c/nd echipa l$cală înAruntă s$arta 7i pune m/na pe aur' V ()i ine s' cre$i, Hngurul 6ebun l+a lo it cu scumpa lui lantern' "i333 !R2262 ,: PL&U6/- H6!HRH; L,: /85L,>S ,+: PHS ,: P>D2: P2 52, &:8 5R2/86 R2P>R/2R- BR:#> V82, HR:B>0SKl2e jur împrejurul l$r, p$li-i7tii $1a-i$nea0ă c/t îi -in plăm/nii' 2ebbi Bnders$n începe să scande0e 0e :re the 5hampions 7i alte 1$ci îi 1in imediat în ajut$r'
;@;

:stea sunt $ile ciudate 7n Brench ,anding, g/nde7te Henr+' Stă cu m/inile în bu0unare, 0/mbind, ascult/nd tărăb$iul' N/mbetul e abs$lut sincer6 Henr+ e Aericit' 2ar, în suAlet, mai e 7i nelini7tit' Se teme pentru ?ac%' Se teme, de Aapt, pentru ei t$-i' V 4ine lucrat, $mule, îi 0ice 4ee0er lui ?ac%' Bdică, j$s pălăria' ?ac% încu1iin-ea0ă' V Mersi' V N:$ să te mai întreb $ dată dacă ăla e Aăpta7ul' 2acă tu spui că nu:i, atunci nu:i' 2ar $rice am putea Aace ca să te ajutăm să:l găse7ti pe ade1ăratul Aăpta7, d$ar spune:ne' Ceilal-i membri ai Thunder Ei1e m$rmăie în semn de apr$bare6 Kaiser 4ill îl l$1e7te pe ?ac% prietene7te peste umăr' Pr$babil că l$cul se 1a în1ine-i' V Mersi, 0ice ?ac% din n$u' Gnainte să apuce să bată la u7ă, aceasta se deschide' 2ale îl apucă 7i:i $Aeră $ îmbră-i7are 0dr$bit$are' C/nd piepturile li se ating, ?ac% simte inima lui 2ale cum bate tare' V M:ai scăpat de belea, îi 0ice 2ale la ureche' Frice p$t să Aac pentru tine''' V P$-i să Aaci ce1a, da, 0ice ?ac%, trăg/ndu:l înăuntru' Bm 1ă0ut încă $ ma7ină de p$li-ie în spatele micr$bu0ului T#' Nu sunt sigur, dar cred că era albastră' V F:h$, Aace 2ale' V F:h$, chiar a7a' Gmi trebuie cel pu-in d$uă0eci de minute cu P$tter' S:ar putea să nu ne alegem cu nimic, dar s:ar putea să ne alegem cu multe' Gi p$-i re-ine pe 4r$)n 7i 4lac% d$uă0eci de minuteU 2ale îi $Aeră prietenului său un 0/mbet mic 7i sumbru' V F să mă asigur că ai $ jumătate de $ră' Minimum' V Minunat' Qi mai ai înregistrarea apelului dat de Pescar la 8&&U V S:a dus cu restul d$1e0il$r pe care le a1eam după ce 4r$)n 7i 4lac% au preluat ca0ul' B luat:$ un $Ai-er în diminea-a asta' V 2ale, nuV L7urel, băiete' Bm $ c$pie pe casetă6 e:n siguran-ă în bir$ul meu' ?ac% î7i m/ng/ie pieptul' V Să nu mă mai sperii a7a'
;@<

V Scu0e, 0ice 2ale, g/ndind: Dup' ce te+am '$ut acolo a*ar', n+a" *i spus c' te po)i teme de ce a3 Da jumătatea scăril$r, ?ac% î7i aminte7te că Speed+ i:a spus că se p$ate A$l$si ceea ce:i Ausese lăsat în baie de d$uă $ri''' Gnsă i:a dat Al$rile lui Tans+ Ereneau' Căcat' Bp$i î7i Aace m/inile cău7 la nas, inspiră 7i mir$ase' P$ate că, t$tu7i, le mai are'

;@>

"(
Me$rge P$tter stă pe prici în a treia celulă de arest de pe c$rid$rul scurt care mir$ase a urină 7i de0inAectant' Se uită pe geam în parcarea care a A$st în ultimul timp scena at/t de mult$r d$1e0i de surescitare 7i care este încă plină de $ameni debus$la-i' Nu se înt$arce c/nd aude pa7ii lui ?ac% apr$piindu:se' Merg/nd într:ac$l$, ?ac% trece pe l/ngă d$uă pancarte' LN BPED GNSEBMNO LN BPED, spune prima' GNTWDN35EB B'B' DLN3 DB "' P'M', GNTWDN35EB N'B' MB5R3 DB 9 P'M', spune a d$ua' Mai sunt $ -/7nit$are prăAuită 7i:un stingăt$r de incendii antic, pe care un glume- l:a etichetat cu MBN 3DB53BNT' ?ac% ajunge la 0ăbrelele celulei 7i l$1e7te în una cu cheia sa de la casă' P$tter se înt$arce în sA/r7it cu spatele la geam' ?ac%, încă în starea de hiperc$n7tienti0are pe care acum $ recun$a7te ca Aiind un s$i de re0iduu Terit$rial, 7tie ade1ărul esen-ial al $mului dintr:$ singură pri1ire' 3 se cite7te în $chii aAunda-i 7i:n cearcănele negre de sub ei6 i se cite7te în $brajii sup-i 7i:n t/mplele u7$r sc$bite cu ale l$r delicate cuibu7$are de 1ene6 i se cite7te în pr$eminen-a ascu-ită a nasului' V Salut, d$mnule P$tter, 0ice el' #reau să stăm de 1$rbă 7i trebuie să ne grăbim' V Mă 1$r, remarcă P$tter' V 2a' V P$ate:ar Ai trebuit să:i la7i să mă ia' Gncă trei:patru luni 7i $ricum ies din cursă' Gn bu0unarul de la piept are cartela magnetică pe care i:a dat:$ 2ale 7i ?ac% se A$l$se7te de ea ca să deschidă u7a celulei' Se aude un scr/7net aspru atunci c/nd aceasta se mi7ca pe 7inele ei scurte' C/nd ?ac% sc$ate cartela, scr/7netul încetea0ă' ?$s, în sala de recreere, un becule- chihlimbariu marcat CB' ; se aprinde' ?ac% intră 7i se a7a0ă pe capătul priciului' B pus inelul cu chei în bu0unar, ned$rindu:7i ca i0ul metalic să aAecte0e parAumul lalelel$r' V Da ce:l aiU Eără să întrebe de unde 7tie ?ac%, P$tter ridică $ m/nă mare 7i n$dur$asă : m/nă de t/mplar : 7i se atinge la pleJ' Bp$i $ lasă să cadă'
;@@

V B început în burtă' Bsta era acum cinci ani' Bm luat pastilele 7i am Aăcut injec-iile ca un băiat cuminte' Da 5i1iere, ac$l$ eram' Chestiile alea''' $mule, 1$mitam prin t$t l$cul' Gn c$l-uri 7i cam peste t$t' F dată am 1$mitat în pat 7i nici nu mi:am dat seama' M:am tre0it a d$ua 0i diminea-ă cu 1$mă uscată pe piept' Qtii ce1a despre asta, AiuleU V Mama a a1ut cancer, 0ice ?ac% încet' C/nd eu a1em d$ispre0ece ani' Bp$i a dispărut' V B mai trăit cinci aniU V Mai mult' V Ce n$r$c, 0ice P$tter' 2ar, în cele din urmă, a răpus:$, nuU ?ac% încu1iin-ea0ă' P$tter încu1iin-ea0ă 7i el' Nu sunt ei încă buni prieteni, dar într:ac$l$ se îndreaptă' B7a $perea0ă ?ac%, a7a a $perat mereu' V Căcatul ăla î-i intră:n c$rp 7i a7teaptă, îi spune P$tter' Te$ria mea e că niciodat' nu pleacă, nu cu ade1ărat' Gn $rice ca0, am terminat:$ cu injec-iile' Bm terminat:$ 7i cu pastilele' Mai pu-in una care:mi ia durerea' Bm 1enit aici pentru Ainal' V 2e ceU Osta nu e:un lucru pe care ?ac% are ne1$ie să:l 7tie 7i timpul e scurt, însă asta e tehnica lui 7i nu 1a renun-a la ceea ce dă r$ade d$ar pentru că sunt d$uă capete pătrate de la p$li-ia statală la parter, a7tept/nd să:i ia materialul de lucru' 2ale 1a trebui să:i -ină la respect, at/ta t$t' V Pare un $ră7el Arumu7el' Qi:mi place Alu1iul' Mă duc ac$l$ în Aiecare 0i' Gmi place să pri1esc s$arele în apă' Lne$ri mă g/ndesc la t$ate muncile pe care le:am Aăcut : Cisc$nsin, Minnes$ta, 3llin$is :, alte$ri nu mă g/ndesc la nimic' Blte$ri stau d$ar pe mal 7i mă simt lini7tit' V Gn ce d$meniu ai lucrat, d$mnule P$tterU V Bm început ca dulgher, eJact ca 3isus' Bm a1ansat la c$nstruct$r, ap$i m:am îngră7at de nu mă mai încăpeau sacii' C/nd i se înt/mplă asta unui c$nstruct$r, de $bicei începe să se pre0inte drept c$ntract$r' Bm Aăcut trei:patru mili$ane de d$lari, a1eam un Cadillac, a1eam $ Aemeie t/nără care mă ducea în c/rcă acasă în serile de 1ineri' F Aemeiu7că Arumu7ică' Nu a1eam pr$bleme' Bp$i am pierdut t$tul' Cel mai mult am sim-it lipsa Cadillacului' Gmi pr$ducea plăcere mai repede ca Aemeia' 2upă aia am primit 1estea pr$astă 7i am 1enit aici' Se uită la ?ac%' V Qtii ce cred une$riU Că Erench Danding e apr$ape de:$ lume mai bună, una în care lucrurile arată 7i mir$s mai bine' Lnde $amenii p$ate că
;@"

se comport' mai bine' Nu mă în1/rt în jur cu $amenii : nu:s genul de pers$ană prieten$asă :, dar asta nu înseamnă că nu simt unele lucruri' Mi:a intrat în cap ideea că nu e prea t/r0iu să Aiu cumsecade' Cre0i că:s nebunU V Nu, îi spune ?ac%' Gn linii mari, pentru asta am 1enit 7i eu aici' Să:-i spun cum stau lucrurile cu mine' Qtii cum, atunci c/nd pui $ pătură sub-ire într:un geam, s$arele încă mai trece prin eaU Me$rge P$tter se uită la el cu $chi care, brusc, au prins 1ia-ă' ?ac% nici măcar nu trebuie să:7i termine ideea, ceea ce:i bine' B găsit lungimea de undă : apr$ape înt$tdeauna $ găse7te, ăsta:i darul lui : 7i acum e timpul să treacă la treabă' V Tu chiar 7tii, 0ice P$tter simplu' ?ac% încu1iin-ea0ă' V Qtii de ce e7ti aiciU V Ei cred că am $m$r/t c$pilul d$amnei ăleia' P$tter înclină din cap către geam' V Bia de:aAară care -inea 7treangul în aer' Nu am Aăcut:$' Bsta:i ceea ce 7tiu' V 4ine, e:un început' Bcum, ascultă:mă' E$arte încet, ?ac% pre0intă în7iruirea de înt/mplări care au Aăcut ca P$tter să ajungă în această celulă' Eruntea lui P$tter se încruntă în timp ce ?ac% 1$rbe7te 7i m/inile sale mari se Ar/ng' V 5ailsbac%P 0ice el într:un Ainal' Trebuia să 7tiuP 4ătr/n băgăre-, care: nt$tdeauna pune întrebări, te întreabă dacă nu 1rei să j$ci căr-i sau p$ate ni7te biliard sau, 7tiu eu, Parcheesi#) pentru numele lui 2umne0euP Nu 7tie dec/t să pună întrebări' 4ăgăre- aAurisit''' Mai are de spus multe în sensul ăsta, 7i ?ac% îl lasă să c$ntinue $ 1reme' Cu sau Aără cancer, bătr/nului acestuia i s:a întrerupt rutina 0ilnică Aără prea multă milă 7i are ne1$ie să:7i 1erse pu-in năduAul' 2acă ?ac% îl întrerupe pentru a c/7tiga timp, îl 1a pierde ca aliat' E greu să Aii răbdăt$r ,cum îi re-ine 2ale pe nemernicii ăia d$iU ?ac% nici măcar nu 1rea să 7tie., însă răbdarea e necesară' C/nd P$tter începe să:7i lărgească -inta atacului, însă ,M$rt+ Eine e 1in$1at de abu0, la Ael ca 7i 3r1 Thr$neberr+, amicul lui Bnd+ 5ailsbac%., ?ac% inter1ine' V 3deea, d$mnul P$tter, e că 5ailsbac% a urmărit pe cine1a în camera ta' Nu, nu a7a trebuie spus' 5ailsbac% a A$st condus în camera ta'
"2 Joc de ori&ine indiană, care se =oacă pe o ta)lă cu pioni ro#ii, &al)eni, al)a#tri #i 'erzi (n tr ! ;@9

P$tter nu răspunde' Stă d$ar ac$l$ 7i î7i pri1e7te m/inile' 2ar încu1iin-ea0ă' E bătr/n, e b$lna1 7i b$ala i se agra1ea0ă, dar nu e nici pe departe pr$st' V Pers$ana care l:a c$ndus pe 5ailsbac% este apr$ape cu certitudine aceea7i pers$ană care a pus p$0ele cu c$piii m$r-i în dulapul tău' V Mda, pare l$gic' 3ar dacă a1ea p$0e cu c$piii m$r-i, pr$babil că el e ălT de i:a $m$r/t' V B7a:i' B7a că trebuie să:ntreb''' P$tter Alutură nerăbdăt$r m/na' V CreT că 7tiu ce treT să:ntrebi' Cui de prin păr-ile astea i:ar plăcea să:l 1adă pe Chicag$ P$tsie at/rnat de g/t în 7treang' Sau de b$a7e' V EJact' V Nu 1reau să:-i bag bătuT la r$ată, băiete, dar nu mă p$t g/ndi la nimeni' V NuU ?ac% ridică spr/ncenele' N:ai Aăcut nici$dată aAaceri pe:aici, n:ai c$nstruit $ casă sau un teren de g$lAU P$tter ridică Aruntea 7i:i $Aeră lui ?ac% un r/njet' V Sigur că am Aăcut' 2e unde cre0i că 7tiam c/t de Arum$s e:aiciU Mai ales 1araU Qtii partea aia din $ra7 pe care:$ numesc Dibert+1illeU Bia cu t$ate stră0ile alea 1echi cu nume cum ar Ai Camel$t 7i B1al$nU ?ac% încu1iin-ea0ă' V Eu am c$nstruit jumate din alea' Prin anii 7apte0eci' Pe:atunci era un tip pe:aici''' un păcălici pe care:l 7tiam din Chicag$''' sau credeam că:l 7tiu''' Era 7i el în bran7ăU Bceastă ultimă întrebare pare să 7i:$ Ai adresat sie7i' Gn $rice ca0, scutură scurt din cap' V Nu:mi amintesc' Fricum, nu c$ntea0ă' Cum să c$nte0eU Tipului îi mergea bine pe:atunci6 pr$babil că acum e m$rt' B A$st cu mult timp în urmă' 2ar ?ac%, care inter$ghea0ă a7a cum ?err+ Dee De)is c/nta $dini$ară la pian, crede că, din c$ntră, contea$'3 Gn p$r-iunea de $bicei slab luminată a min-ii sale, unde intui-ia 7i:a Aăcut cartier general, becurile prind 1ia-ă' Nu multe încă, dar nici pu-ine' V Ln păcălici, 0ice el, ca 7i c/nd n:ar mai Ai au0it nici$dată cu1/ntul' Ce:i astaU P$tter îi aruncă $ pri1ire scurtă, iritată'
;@8

V Ln cetă-ean care''' păi, nu t$cmai un cet')ean3 Cine1a care cun$a7te $ameni cu legături' Sau p$ate pe care, une$ri, $amenii cu legături îl sună' P$ate că:7i Aac recipr$c Aa1$ruri' Ln păcălici' Nu:i cea mai bună p$0i-ie din lume' 6u, î7i spune ?ac%, dar p'c'licind te alegi c+un 5adillac care+)i aduce pl'ceri imediate3 V Qi tu erai un păcălici, Me$rgeU Bcum trebuie să se apr$pie mai mult' Bceasta nu:i $ întrebare pe care ?ac% să $ p$ată adresa Id$mnuluiK P$tter' V P$ate, 0ice P$tter după $ pau0ă de g/ndire intensă' P$ate că eram' Pe c/nd mă aAlam în Chicag$' Gn Chicag$, trebuia să te Aaci luntre 7i punte dacă 1$iai să pui m/na pe marile c$ntracte' Nu 7tiu cum merg acum lucrurile ac$l$, dar pe:atunci un c$ntract$r nepătat era un c$ntract$r sărac' Gn-elegiU ?ac% încu1iin-ea0ă' V Cea mai mare aAacere pe care am dus:$ la bun sA/r7it a A$st un cartier re0iden-ial în partea de sud a Chicag$ului' EJact ca:n c/ntecul ăla despre Der$+ 4r$)n cel rău, rău' P$tter chic$te7te aspru' Pentru $ clipă, nu se g/nde7te la cancer sau la acu0a-ii Aalse sau la Aaptul că mai lipsise pu-in să Aie lin7at' Trăie7te în trecut 7i, de7i s:ar putea să Aie pu-in cam neîngrijit, trecutul este t$tu7i mai bun dec/t pre0entul : priciul prins cu lan-uri de 0id, t$aleta de Aier, cancerul care i se răsp/nde7te prin ma-e' V Mamă, aia a A$st mare, nu te aburesc' F grămadă de bani Aederali, dar mahării l$cului h$tărau unde să se ducă mălaiul' 3ar eu 7i tipuT ăstălalt, păcăliciul, n$i eram prin7i în h$ră''' Se $pre7te, uit/ndu:se la ?ac% cu $chii larg deschi7i' V Căcat împră7tiat, ce:i cu tine, e7ti magicianU V Nu 7tiu la ce te reAeri' Nu Aac dec/t să stau aici' V TipuT 'la a A$st tipuT care:a apărut aici' Ola a A$st păcăliciulP V Te:am pierdut, Me$rge' 2ar ?ac% crede că nu e chiar a7a' Qi, de7i începe să se simtă em$-i$nat, nu lasă să se 1adă mai mult dec/t a lăsat:$ să se 1adă atunci c/nd barmani-a i:a spus despre trucu7$rul cu ciupitul nasului al lui Kinderling' V Pr$babil că nu:i nimic, 0ice P$tter' FmuT a1ea destule m$ti1e să nu:i placă de mine, daT treT că:i m$rt acum' Br a1ea $pt0eci 7i ce1a de ani, pentru numele lui 2umne0eu'
;"!

V #$rbe7te:mi despre el, 0ice ?ac%' V Era un păcălici, repetă P$tter, ca 7i c/nd asta ar eJplica t$tul' Qi pr$babil că a dat de belea în Chicag$ sau unde1a pe l/ngă Chicag$, pentru că, atunci c/nd a 1enit aici, sunt apr$ape sigur că A$l$sea un alt nume' V C/nd i:ai suAlat aAacerea cu l$cuin-ele, Me$rgeU P$tter 0/mbe7te, 7i ce1a în pri1in-a mărimii din-il$r săi 7i:a Aelului în care par să:i iasă din gingii îi permite lui ?ac% să 1adă c/t de repede m$artea aleargă spre acest $m' Simte un u7$r Ai$r, însă îi răspunde cat mai degajat la 0/mbet' Qi asta Aace parte din m$dul în care $perea0ă el' V 2ac:$ să 1$rbim despre păcăleli 7i suAlări, mai bine spune:mi P$tsie' V 4ine, P$tsie' C/nd ai dat peste tipuT ăsta în Chicag$U V Bsta:i u7$r, 0ice P$tter' C/nd s:a -inut licita-ia era 1ară, dar mahării încă mai 1$ciAerau despre cum hipi$-ii au 1enit în $ra7 cu un an înainte 7i le:au în1ine-it $chii p$li-i7til$r 7i primarului' B7a că a7 0ice &8@8' Ce s:a înt/mplat a A$T că îi Aăcusem licitantului un mare Aa1$r 7i:i mai Aăcusem unul 7i bătr/nei care trăgea la c/ntat în C$misia pentru Bpărarea Egalită-ii de 7anse pe care $ înAiin-ase primarul 2ale+' B7a că, atunci c/nd a început licita-ia, $Aerta mea a a1ut parte de tratament special' TipuT ăstălalt : păcăliciul : n:am nici:$ înd$ială că $Aerta lui a A$st mai pr$astă' Qtia cum să se:n1/rtă 7i pr$babil că a1ea pr$priile lui c$ntacte, dar de data asta eu eram pri1ilegiatul' N/mbe7te' 2in-ii aceia $ribili apar, ap$i dispar din n$u' V FAerta păcăliciuluiU S:a pierdut cum1a' B ajuns prea t/r0iu' Mhini$n' Chicag$ P$tsie prime7te c$ntractul' Bp$i, după patru ani, păcăliciul î7i Aace iar apari-ia, $Aert/nd pentru c$ntractul Dibert+1ille' Numai că atunci c/nd l:am înAr/nt, t$tul a A$st la 1edere' N:am tras nici: $ sA$ară' D:am înt/lnit în barul h$telului Nels$n în seara de după atribuirea c$ntractului, din pură înt/mplate' Qi:mi 0ice: ITu e7ti ăla din Chicag$'K Qi eu 0ic: ISunt mul-i $ameni în Chicag$'K Ei, tipuT ăsta era un păcălici, daT era un păcălici 7n*rico"'tor3 Emana un mir$s ur/t' Mai bine de at/t nu 7tiu să spun' Fricum, în 0ilele alea eram mare 7i puternic, puteam să Aiu rău, dar de data aia am A$st destul de pa7nic' IMdaK, 0ice el, IGs mul-i $ameni în Chicag$, daT numaT unuT care m:a păcălit' Gncă mă resimt de pe urma Aaptei ăleia, P$tsie, 7i am $ mem$rie lungă'K Fric/nd altc/nd1a, oricine altcine1a ar Ai A$st, l:a7 Ai întrebat c/t de bună i:ar Ai rămas mem$ria după ce era dat cu capul de p$dea, daT cu el''' d$ar
;"&

am înghi-it:$' N:am mai schimbat niciun cu1/nt' El a ie7it din bar' Nu cred că l:am mai 1ă0ut 1re$dată, dar am au0it despre el din c/nd în c/nd c/t am lucrat la c$ntractul Dibert+1ille' Cel mai adesea de la sub$rd$na-ii mei' Se pare că păcăliciul î7i c$nstruia 7i el $ casă în Erench Danding' Pentru pensie' Nu c:ar Ai A$st apr$ape de pensi$nare pe:atunci, daT nici în Al$area 1/rstei nu mai era' Cinci0eci, a7 0ice''' Qi asta se:nt/mpla în T" ' V C$nstruia $ casă aici, în $ra7, 0ice ?ac% meditati1' V Mda' Q:a1ea 7i un nume, ca una dintre casele alea engle0e7ti' The 4irches, Da%e H$use, 4eardsle+ Man$r, a7a ce1a' V Ce numeU V Da naiba, nu:mi amintesc nici măcar numele p'c'liciului, cum te: a7tep-i să:mi amintesc numele casei pe care:a c$nstruit:$U 2aT un lucru îmi amintesc: niciunuia dintre subalternii mei nu:i plăcea' B1ea $ reputa-ie''' V Pr$astăU V Cea mai pr$astă' Bu a1ut l$c accidente' Ln tip 7i:a rete0at m/na la un Aierăstrău electric, apr$ape că a murit de hem$ragie înainte să:l ducă la spital' Ln altul a că0ut de pe:$ schelă 7i:a parali0at''' e ceea ce ei numesc c1adriplegic' Qtii ce:i astaU ?ac% încu1iin-ea0ă' V Singura casă despre care i:am au0it pe $ameni 0ic/nd că:i b/ntuită încă dinainte să Aie c$nstruită de t$t' Bm impresia c:a trebuit să termine mare parte din ea el însu7i' V Ce se mai spune despre casa astaU ?ac% pune întrebarea într:$ d$ară, ca 7i c/nd nu i:ar păsa cine 7tie c/t, însă:i pasă mult de t$t' N:a au0it p/nă acum de:$ a7a:numită casă b/ntuită în Erench Danding' Qtie că nu l$cuie7te aici de destul timp să audă t$ate p$1e7tile 7i legendele, dar ce1a de Aelul ăsta''' ai crede că ce1a de Aelul ăsta ar ie7i printre primele la i1eală' V B, $mule, nu:mi amintesc' 2$ar că''' Eace $ pau0ă, cu $chii uit/ndu:se departe' Gn Aa-a clădirii, mul-imea începe în sA/r7it să se risipească' ?ac% se întreabă cum se descurcă 2ale cu 4r$)n 7i 4lac%' Timpul pare să g$nească 7i el încă n:a $b-inut ceea ce:i trebuie de la P$tter' Ce are p/nă acum abia ajunge să:i st/rnească d$rin-ele' V Ln indi1id mi:a spus că s$arele nu străluce7te nici$dată ac$l$ nici chiar atunci c/nd străluce7te, 0ice P$tter dintr:$ suAlare' B 0is că se aAlă la scurtă distan-ă de drum, într:un lumini7, 7i că ar trebui să aibă s$are cel
;"

pu-in cinci $re pe 0i 1ara, dar, cine 7tie cum''' nu are' Nicea că $amenii î7i pierdeau umbrele, eJact ca într:un basm, 7i că nu le plăcea' Qi une$ri au0eau un c/ine m/r/ind în pădure' Părea a Ai unul mare' Lnul rău' 2ar nu l:au 1ă0ut nici$dată' Qtii cum e, cred' P$1e7tile încep să circule 7i:ap$i se alimentea0ă cum1a cu pr$pria l$r substan-ă''' Lmerii lui P$tter se prăbu7esc brusc' Dasă capul în păm/nt' V Hei, asta:i t$t ce:mi amintesc' V Cum îl chema pe păcălici pe c/nd era în Chicag$U V Nu:mi aduc aminte' ?ac% î7i bagă într:$ clipă palmele desAăcute sub nasul lui P$tter' Cu capul în păm/nt, P$tter nu le 1ede p/nă ce nu sunt ac$l$ 7i se trage în spate, icnind' Trage tare pe nas mir$sul e1anescent de pe pielea lui ?ac%' V CeU''' 3isuse, ce:i astaU P$tter apucă una din m/inile lui ?ac% 7i mir$ase din n$u, lac$m' V Mamă, ce bine mir$ase' Ce:iU V Dalele, 0ice ?ac%, dar nu asta 7i g/nde7te' Ceea ce g/nde7te este: &emoria mamei mele3 Cum îl chema pe păcălici pe c/nd era în Chicag$U V E''' ce1a care sună ca un nume nem-esc' 4eerstein' Nu:i t$cmai ăsta, dar nici pe departe' Mai mult nu 7tiu' V 4eerstein, 0ice ?ac%' Qi cum îl chema c/nd a ajuns în Erench Danding trei ani mai t/r0iuU 3mediat, pe scări se aud 1$ce puternice, înAlăcărate' V Nu:mi pasăP strigă cine1a' ?ac% crede că e 4lac%, cel mai $Aici$s' V E ca0ul n$stru, e pri0$nierul n$stru 7i:l luăm de aiciP :cum2ale: V Nu mă împ$tri1esc' Spun d$ar că h/rtiile''' 4r$)n: V B, mă Aut pe h/rtii' Gl luăm cu n$i' V Cum îl chema în Erench Danding, P$tsieU V Nu p$t să''' P$tsie ia din n$u m/inile lui ?ac%' M/inile lui P$tsie sunt uscate 7i reci' Mir$ase palmele lui ?ac%, cu $chii închi7i' C/nd eJpiră prelung, 0ice: V 4urnside' Mrăsuliul 4urnside' Nu c:ar Ai A$st grăsuliu' P$recla era $ glumă' Cred că ade1ăratul lui prenume e p$sibil să Ai A$st Charlie' ?ac% î7i trage m/inile' Charles IMrăsuliulK 4urnside' Cun$scut $dini$ară drept 4eer Stein' Sau ce1a ca 4eer Stein'
;";

V Qi casaU Cum îi 0icea caseiU 4r$)n 7i 4lac% se apr$pie acum pe c$rid$r, 2ale urm/ndu:i grăbit' 6u mai e timp, î7i spune ?ac%' Bir+ar s', *ie, dac' a" mai *i a ut m'car cinci minute333 Si atunci P$tsie 0ice: V Casa întunericului' Nu 7tiu dacă a7a a b$te0at:$ el sau dacă a7a au început s:$ numească muncit$rii, dar ăsta era numele, da:da' Fchii lui ?ac% se măresc' 3maginea li1ingului c$m$d al lui Henr+ De+den îi trece prin minte: st/nd cu un pahar l/ngă c$t 7i citind despre ?arnd+ce 7i ?arnd+ce' V Bi spus cum1a Casa umbrelor1 V B 7ntunericului, repetă P$tsie cu iu-eală' Pentru că într:ade1ăr a"a era' Era''' V F, Hrist$ase, Aiu ceresc, 0ice unul dintre p$li-i7tii statali cu $ 1$ce -/An$asă de Iuite ce:a adus pisica:n casăK care:l Aace pe ?ac% să:i 1ină să:i rearanje0e Aa-a' E 1$rba de 4r$)n, dar c/nd ?ac% ridică pri1irea, $chii săi dau de partenerul lui 4r$)n' C$inciden-a numelui celuilalt $Ai-er îl Aace pe ?ac% să 0/mbească#*' V Salut, băie-i, 0ice ?ac%, ridic/ndu:se de pe prici' V Ce cau-i aici, H$ll+)$$dU 0ice 4lac%' V Brdeam d$ar ga0ul 7i 1ă a7teptam, spune ?ac%, 7i sur/de sc/nteiet$r' Presupun că:l 1re-i pe $mul ăsta' V Mare dreptate ai, m/r/ie 4r$)n' 3ar dacă ne:ai stricat ca0ul''' V 2$amne, nu cred, 0ice ?ac%' E:$ luptă, dar reu7e7te să atingă un t$n de amabilitate' Bp$i, lui P$tsie: V F să Ai-i mai în siguran-ă cu ei dec/t aici în Erench Danding, d$mnule' Me$rge P$tter pare din n$u pierdut' 5esemnat' V Nu:mi pasă cine 7tie c/t, spune el, ap$i 0/mbe7te c/nd îi 1ine un g/nd' 2acă bătr/nul Mrăsuliu e încă:n 1ia-ă 7i:$ să dai peste el, p$ate:l întrebi dacă se mai resimte de pe urma păcălelii pe care i:am tras:$ în T@8' Qi transmite:i că Chicag$ P$tsie îl salută'

"0

Gumele o*iţerului este Alack, iar (n ori&inal .asa (ntunericului este Alack ;ouse (n tr ! ;"<

V 2espre ce dracuT 1$rbe7tiU întreabă 4r$)n, încrunt/ndu:se' B sc$s cătu7ele 7i e clar că abia a7teaptă să le pună la încheieturile lui Me$rge P$tter' V 2espre 1remuri demult apuse, 0ice ?ac%' G7i îndeasă m/inile plăcut mir$sit$are în bu0unare 7i iese din celulă' De 0/mbe7te lui 4r$)n 7i 4lac%' V Nu merită să 1ă $cupa-i mintea cu asta, băie-i' FAi-erul 4lac% se înt$arce spre 2ale' V Bi terminat:$ cu ca0ul ăsta, 0ice el' Cu1intele astea:s destul de clare' Mai simplu nu 7tiu cum să:-i eJplic' B7a că spune:mi $ dată pentru t$tdeauna, 7eriAule: Bi în-elesU V Sigur că da, 0ice 2ale' Dua-i ca0ul 7i spăla-i:1ă cu el pe cap' 2ar nu mai Aace pe ăla pe cal alb, bineU 2acă te a7tep-i să stau pur 7i simplu de$parte 7i să las $ mul-ime de be-i1i de la Sand 4ar să:l sc$ată pe $mul ăsta din Duc%+Ts 7i să:l lin7e0e''' V Nu te pune într:$ lumină mai pr$astă dec/t aia în care te aAli deja, rip$stea0ă 4r$)n' 3:au aAlat numele de pe Arec1en-a radi$ a p$li-iei' V Mă înd$iesc de asta, 0ice 2ale încet, g/ndindu:se la m$bilul dr$gatului luat cu împrumut din maga0ia cu d$1e0i' 4lac% îl apucă pe P$tter de umărul îngust, îl răsuce7te 1i$lent, ap$i îi împinge at/t de tare spre u7a de la capătul c$rid$rului, că $mul apr$ape cade la păm/nt' P$tter î7i recapătă echilibrul, cu Aa-a ridată plină de durere 7i demnitate' V FAi-eri, 0ice ?ac%' Nu 1$rbe7te tare sau cu Aurie, însă am/nd$i $Ai-erii se înt$rc' V F singură dată să:l mai brusca-i pe pri0$nier 7i, din clipa c/nd a-i plecat, $ să sun la Madis$n 7i crede-i:mă, $Ai-eri, ba7tanii de:ac$l$ $r să mă asculte' B1e-i $ atitudine ar$gantă, c$erciti1ă 7i c$ntrapr$ducti1ă pentru re0$l1area acestui ca0' Bbilită-ile 1$astre de c$$perare interdepartamentală sunt ineJistente' B1e-i un c$mp$rtament lipsit de pr$Aesi$nalism, care aruncă $ lumină A$arte rea asupra statului Cisc$nsin' B1e-i d$uă 1ariante: Aie $ să 1ă c$mp$rta-i Arum$s, Aie de 1inerea 1iit$are $ să căuta-i să 1ă angaja-i ca agen-i de pa0ă pe unde1a' Chiar dacă 1$cea lui răm/ne egală de la început p/nă la sA/r7it, 4lac% 7i 4r$)n par să se mic7$re0e pe măsură ce cu1intele îi ies pe gură' C/nd termină, statalii arată ca d$i c$pii pedepsi-i' 2ale îl pri1e7te pe ?ac% cu
;">

admira-ie' Numai P$tter pare neaAectat6 el se uită la m/inile sale încătu7ate cu $chi ce ar putea Ai la distan-ă de $ mie de %il$metri' V Bcum, pleca-i, 0ice ?ac%' Dua-i:1ă pri0$nierul, lua-i d$sarele ca0ului 7i căra-i:1ă' 4lac% deschide gura să 1$rbească, ap$i $ închide la l$c' Pleacă' C/nd u7a se închide în urma l$r, 2ale se uită la ?ac% 7i 0ice A$arte încet: V FauP V CeU V 2acă nu 7tii, spune 2ale, eu n:$ să:-i spun' ?ac% ridică din umeri' V P$tter îi 1a -ine $cupa-i, ceea ce n$uă ne 1a da $ca0ia să Aacem pu-ină muncă ade1ărată' 2acă seara de:acum are $ parte bună, asta este' V Ce ai aAlat de la elU Bi aAlat ce1aU V Ln nume' S:ar putea să însemne ce1a' Charles 4urnside' P$reclit Mrăsuliul' Bi au0it de elU 2ale sc$ate în aAară bu0a de j$s 7i se trage g/ndit$r de ea' Bp$i îi dă drumul 7i scutură din cap' V Numele în sine mi se pare 1ag cun$scut, dar asta s:ar putea să Aie d$ar pentru că e a7a c$mun' P$recla, nu' V Era c$nstruct$r, c$ntract$r în Chicag$ acum mai bine de trei0eci de ani' 2upă ce spune P$tsie, cel pu-in' V P$tsie, 0ice 2ale' 4anda ade0i1ă se desprinde pe la un c$l- al aAi7ului cu LN BPED GNSEBMNO LN BPED 7i 2ale $ nete0e7te cu aerul unuia care nu 7tie prea bine ce Aace' V #:a-i împrietenit bini7$r, nuU V Nu, 0ice ?ac%' Burnside e Mrăsuliul' 3ar $Ai-erul 4lac% nu e stăp/nul Casei întunericului' V Ri:ai pierdut min-ile' Ce casă a întunericuluiU V Gnt/i de t$ate, e:un nume pr$priu' Casă, cu C mare' Casa întu: nericului' Bi au0it 1re$dată de:$ casă numită a7a prin apr$piereU 2ale r/de' V 2$amne, nu' ?ac% îi înt$arce 0/mbetul, dar pe dată e 1$rba de 0/mbetul pe care:l A$l$se7te la inter$gat$rii, nu acela care spune Idiscut ce1a cu prietenul meuK' Bsta pentru că acum e:un -$pilist' Qi:a 1ă0ut $ sc/nteiere ciudată în $chii lui 2ale Milberts$n'
;"@

V E7ti sigurU Nu te grăbi' M/nde7te:te bine' V Ri:am spus că nu' Prin păr-ile astea, $amenii nu dau nume casel$r' F, mi se pare că bătr/na d$amnă Mraham 7i d$amna Pentle îi spun l$cuin-ei l$r de cealaltă parte a bibli$tecii $ră7ene7ti CapriA$i, din pricina tuAel$r de capriA$i care împ/n0esc gardul din Aa-ă, dar asta:i singura de prin păr-ile astea de care am au0it să aibă un nume' 2in n$u, ?ac% 1ede acea sc/nteiere' P$tter e cel care 1a Ai acu0at de crimă de către P$li-ia Statului Cisc$nsin, însă ?ac% n:a 1ă0ut acea scăpărare pr$Aundă în $chii lui P$tter nici măcar $ singură dată în timpul discu-iei l$r' Bsta pentru că P$tter Ausese sincer cu el' 2ale nu este sincer' Dar trebuie s' *iu bl4nd cu el, î7i spune ?ac%' Pentru c' el nu 7tie c' nu e sincer3 5um e posibil a"a ce a1 Ca un răspuns, aude 1$cea lui Chicag$ P$tsie: Hn indi id mi+a spus c' soarele nu str'luce"te niciodat' acolo nici chiar atunci c4nd str'luce"te333 Zicea c' oamenii 7"i pierdeau umbrele, eCact ca 7ntr+un basm3 &emoria e $ umbră6 $rice p$li-ist care încearcă să rec$nstituie $ crimă sau un accident pe ba0a relatăril$r c$ntradict$rii ale mart$ril$r $culari 7tie asta A$arte bine' Fare a7a să Aie Casa întunericului a lui P$tsieU Ce1a ce nu aruncă nici:$ umbrăU 5ăspunsul lui 2ale ,s:a înt$rs acum drept cu Aa-a la p$sterul care se desprinde 7i lucrea0ă la el la Ael de seri$s cum ar lucra cu $ 1ictimă a unui atac de c$rd în stradă, Aăc/ndu:i respira-ie gură la gură a7a cum scrie la carte, p/nă la s$sirea ambulan-ei. îi sugerea0ă lui ?ac% că s:ar putea să Aie ce1a eCact a7a' Bcum trei 0ile nu 7i:ar Ai permis să ia în calcul $ asemenea idee, dar în urmă cu trei 0ile nu se înt$rsese în Terit$rii' V 2upă spusele lui P$tsie, l$cul ăsta 7i:a d$b/ndit reputa-ia de casă b/ntuită încă dinainte să Aie c$mplet c$nstruit, spune ?ac%, A$r-/nd pu-in n$ta' V Nu' 2ale trece la aAi7ul despre înt/lnirile Blc$$licil$r Bn$nimi 7i 2r$ga-il$r Bn$nimi' EJaminea0ă gra1 banda ade0i1ă, Aără să:l pri1ească pe ?ac%' V Nu:mi sună del$c cun$scut' V SigurU Ln $m apr$ape că a murit din cau0a hem$ragiei' Bltul a că0ut 7i a parali0at' Famenii s:au pl/ns : ascultă asta, 2ale, că:i bună : a7a spune P$tsie, $amenii s:au pl/ns că 7i:au pierdut umbrele' Nu le 1edeau nici la mie0ul 0ilei, c/nd s$arele strălucea cu putere maJimă' Nu:i a7a că:i ciudatU V 4a cum să nu, dar eu nu:mi amintesc să Ai au0it asemenea p$1e7ti'
;""

C/nd ?ac% se apr$pie de 2ale, acesta se îndepărtea0ă' Bpr$ape că spală putina, de7i 7eriAul Milberts$n nu e de $bicei $mul care să spele putina' E pu-in c$mic, pu-in trist, pu-in $ribil' Nu 7tie că $ Aace, ?ac% e sigur de asta' 2Cist' $ umbră' ?ac% $ 1ede 7i, la un anumit ni1el, 2ale "tie asta' 2acă ?ac% l:ar A$r-a prea tare, 2ale 1a trebui să $ 1adă 7i el''' Qi 2ale nu 1rea asta' Pentru că e $ umbră rea3 E $are mai rău dec/t un m$nstru care ucide c$pii 7i ap$i măn/ncă anumite păr-i din c$rpurile l$rU Bparent, $ parte din 2ale a7a crede' ,+a" putea *ace s' ad' umbra aia, î7i spune ?ac% cu răceală' S'+i pun m4inile sub nas + m4inile mele mirosind a lalele + "i s'+l *ac s' o ad'3 > parte din el chiar 1rea s' o ad'3 Partea de )opilist3 Bp$i $ altă parte a min-ii lui ?ac% se Aace au0ită pe 1$cea tărăgănată a lui Speed+ Par%er pe care acum 7i:$ aminte7te din c$pilărie' ,+ai putea *ace s' aib' o c'dere ner oas', ?ack3 Dumne$eu "tie c' e aproape de una, dup' toate prin c4te a trecut de c4n; a *o; r'pit b'iatu; 8rkenham3 #rei s' ri"ti asta1 Ki pentru ce1 6+a "tiut numele, 7n pri in)a asta a A$st sincer3 V 2aleU 2ale îi aruncă lui ?ac% $ pri1ire iute 7i lumin$asă, ap$i î7i Aere7te $chii' Bcea scurtă pri1ire îi Ar/nge inima lui ?ac%' V Ce:iU V Hai să mergem să bem $ caAea' Da această schimbare de subiect, pe Aa-a lui 2ale se 1ede $ 1eselă u7urare' Gl l$1e7te pe ?ac% peste umăr' V 4ună ideeP : naibii de bun' idee, chiar aici "i+acum, î7i 0ice ?ac%, ap$i 0/mbe7te' Sunt mai multe Aeluri de:a beli $ pisică 7i mai multe Aeluri de:a găsi $ Casă a întunericului' B A$st $ 0i lungă' E mai bine, p$ate, să lase asta de$parte' Cel pu-in pentru seara asta' V Cum răm/ne cu 5ailsbac%U întreabă 2ale în 1reme ce c$b$ară scările' Mai 1rei să 1$rbe7ti cu elU V Bbs$lut, răspunde ?ac%, c/t p$ate de însuAle-it, dar are pu-ine speran-e în legătură cu Bnd+ 5ailsbac%, un mart$r ales care a 1ă0ut eJact ceea ce Pescarul a 1rut ca el să 1adă' Cu $ singură mică eJcep-ie''' p$ate' Papucul de casă' ?ac% nu 7tie dacă asta 1a duce la ce1a, dar e p$sibil' Gn sala de judecată, de pildă''' ca legătură identiAicat$are''' :sta n+o s' a9ung' niciodat' 7n instan)' "i+o "tii bine3 S+ar putea chiar sa nu se termine s'pt'm4na as333
;"9

M/ndurile îi sunt întrerupte de un 1al de sunet 1esel c/nd pă7esc în c$mbina-ia de cameră de recreere 7i centru de dispecerat' Membrii 2epartamentului de P$li-ie Erench Danding stau în pici$are 7i aplaudă' Henr+ De+den stă 7i el în pici$are 7i aplaudă' 2ale se alătură curentului d$minant' V 3isuse, băie-i, înceta-i, 0ice ?ac%, r/0/nd 7i înr$7indu:se în acela7i timp' 2ar n:$ să încerce să se mintă, să:7i spună că nu:i Aace plăcere acel r$p$t de aplau0e' De simte căldura, simte lumina pri1irii l$r' Ducrurile astea nu:s imp$rtante' 2ar te Aac să te sim-i ca acasă, 7i asta e imp$rtant' C/nd ?ac% 7i Henr+ ies din sec-ia de p$li-ie după $ $ră sau a7a ce1a, 4ee0er, M$use 7i Kaiser 4ill sunt încă ac$l$' Ceilal-i d$i s:au înt$rs pe 5$) să le pună la curent pe bătr/nele d$amne de ac$l$ cu pri1ire la e1enimentele serii' V Sa)+er, 0ice 4ee0er' V 2a, răspunde ?ac%' V Frice putem Aace, $mule' Pricepi astaU >rice3 ?ac% se uită intens la m$t$ciclist, întreb/ndu:se care $ Ai p$1estea lui''' alta în aAară de durere, adică' 2urerea unui tată' Fchii lui 4ee0er răm/n a-inti-i asupra $chil$r săi' Pu-in într:$ parte, Henr+ De+den stă cu capul ridicat pentru a mir$si cea-a de Alu1iu, murmur/nd din ad/ncul g/tului' V F să trec să 1ăd ce Aace mama 3rmei m/ine pe la unspre0ece, 0ice ?ac%' Cre0i că tu 7i prietenii tăi mă pute-i a7tepta la Sand 4ar în jurul pr/n0uluiU Eemeia l$cuie7te prin apr$piere, am în-eles' F să 1ă Aac cinste cu un r/nd de lim$nada' 4ee0er nu 0/mbe7te, dar $chii i se încăl0esc u7$r' V Bc$l$ $ să Aim' V 4ine, 0ice ?ac%' V #rei să:mi spui de ceU V Trebuie să găsim un l$c' V Bre legătură cu uciga7ul lui Bm+ 7i al cel$rlal-i c$piiU V P$ate' 4ee0er încu1iin-ea0ă' V Mă mul-umesc cu Ip$ateK' ?ac% c$nduce înap$i spre 1alea N$r)a+ încet, dar nu d$ar din cau0a cetii' 2e7i e încă seara de1reme, e $b$sit ca un c/ine 7i are $ bănuială că
;"8

Henr+ e 7i el $b$sit' Nu pentru că e tăcut6 ?ac% s:a $bi7nuit că $ca0i$nalele peri$ade de laten-ă ale lui Henr+' Nu, e 1$rba de tăcerea din ma7ină' Gn împrejurări n$rmale, Henr+ e:un ne$b$sit ascultăt$r de radi$, regl/nd aparatul, pe r/nd, pe t$ate p$sturile din Da 5i1iere, 1eriAic/nd K2CL de: aici din $ra7, ap$i eJtin0/nd aria, căut/nd prin Mil)au%ee, Chicag$, p$ate chiar Fmaha, 2en1er 7i St D$uis, dacă $ permit c$ndi-iile mete$r$l$gice' Ln aperiti1 b$p aici, $ salată g$spel ac$l$, p$ate $ Ar/ntură de Perr+ C$m$ taman la capătul scalei de reglaj: hot+diggit@, dog+diggit@, boom Mhat+@a+ do+to+me3 Nu 7i:n seara asta, însă' Gn seara asta, Henr+ stă d$ar tăcut pe partea lui de ma7ină, cu m/inile împreunate în p$ală' Gn cele din urmă, c/nd nu mai au mai mult de trei %il$metri p/nă la aleea casei sale, Henr+ spune: V Gn seara asta îl lăsăm pe 2ic%ens, ?ac%' Mă duc direct la culcare' Fb$seala din 1$cea lui Henr+ îl uime7te pe ?ac%, îl nelini7te7te' Henr+ nu pare în apele lui sau în ale 1reunui alt pers$naj radi$A$nic de: al său6 în m$mentul acesta pare d$ar bătr/n 7i $b$sit, apr$ape ajuns la capătul puteril$r' V Bsta am să Aac 7i eu, 0ice ?ac%, încerc/nd să nu:7i lase îngrij$rarea să i se citească în 1$ce' Henr+ sesi0ea0ă Aiecare nuan-ă a glasului' Bsta:i ciudă-enia lui' V P$t să întreb ce ai de g/nd să Aaci cu Thunder Ei1eU V Nu:s t$cmai sigur, 0ice ?ac% 7i, p$ate pentru că e $b$sit, Henr+ înghite minciuna' Bre de g/nd să:i pună pe 4ee0er 7i amicii lui să caute l$cul despre care i:a spus P$tsie, l$cul unde umbrele au $biceiul de:a dispărea' Bsta cel pu-in în anii 7apte0eci' B mai a1ut de g/nd Qi să:l întrebe pe Henr+ dacă a au0it 1re$dată de $ l$cuin-ă din Erench Danding numită Casa întunericului' 2ar nu acum' Nu după ce:a au0it ce Ar/nt pare Henr+' M/ine, p$ate' Bpr$ape sigur, de Aapt, pentru că Henr+ e:$ resursă prea bună ca să n:$ A$l$sească' Gnsă e mai bine să:l lase să:7i încarce mai înt/i bateriile' V Bi caseta, nuU Henr+ sc$ate pu-in din bu0unarul de la piept caseta cu înregistrarea apelului Pescarului la 8&&, ap$i $ 1/ră la l$c' V 2a, mamă' 2ar nu cred că în seara asta p$t asculta ce spune un uciga7 de c$pila7i, ?ac%' Nici dacă intri 7i ascul-i împreună cu mine' V M/ine 1a Ai bine, spune ?ac%, sper/nd că, 0ic/nd asta, nu c$ndamnă la m$arte al-i c$pii din Erench Danding'
;9!

V Nu e7ti prea sigur' V Nu, recun$a7te ?ac%, dar să ascul-i caseta cu urechi $b$site ar putea Aace mai mult rău dec/t bine' Sunt sigur de asta' V M/ine la prima $ră' Pr$mit' Casa lui Henr+ e deja în Aa-ă' Pare singură d$ar cu un bec aprins deasupra garajului, însă, sigur, Henr+ nu are ne1$ie de lumini înăuntru ca să:7i găsească drumul' V Henr+, $ să Aii bineU V 2a, 0ice Henr+, însă lui ?ac% nu i se pare întru t$tul sigur' V Să:l la7i pe 7$b$lan în seara asta, îi 0ice ?ac% cu Aermitate' V 2a' V Da Ael 7i pe 7eicul, 7armul, 7$cul' 4u0ele lui Henr+ se ridică într:un 0/mbet u7$r' V Nici măcar un pr$m$ Aăcut de Me$rge 5athbun pentru Erench Danding Che1r$let, unde pre-ul e rege 7i tu nu plăte7ti niciun ban d$b/ndă în primele 7ase luni de la apr$barea creditului' 2irect în pat' V Qi eu, 0ice ?ac%' 2ar după $ $ră după ce s:a întins 7i:a stins 1ei$0a de pe n$ptieră, ?ac% încă nu reu7e7te să ad$armă' Ee-e 7i 1$ci i se r$tesc în minte ca ni7te minutare nebune de ceas' Sau ca un carusel într:un b/lci pustiu' Tans+ Ereneau: :du a*ar' monstrul care mi+a omor4t copila"ul 4ee0er St Pierre: /rebuie s' edem cu e oluea$' lucrurile, nu1 Me$rge P$tter: 5'catul 'ia 7)i intr'+n corp "i a"teapt'3 /eoria mea e c' nici$dată nu pleac', nu cu ade 'rat3 Speed+, $ 1$ce din trecutul îndepărtat la genul de teleA$n care era de d$meniul SE:ului atunci c/nd ?ac% l:a înt/lnit pentru înt/ia $ară: Sal;tare, ?ack 5'l'toru3333 orbind ca de la un )opilist la altul, *iule, cred c' ar trebui s' *aci o i$it' 7n baia "eri*ului !ilbertson3 5hiar 7n clipa asta3 Ca de la un -$pilist la altul, a7a:i' Qi mai mult ca $rice, iar 7i iar, ?ud+ Marshall: 6u spui doarE Sunt pierdut "i nu "tiu s' m' 7ntorc : continui s' mergi333 2a, dar înc$tr$ c$ntinui să mergiU (ncotro1 P/nă la urmă, se ridică 7i iese pe 1erandă cu perna la subsu$ară' N$aptea e căldu-ă6 în 1alea N$r)a+, unde cea-a a A$st rară încă de la început, ultimele rămă7i-e ale ei au dispărut acum, purtate de:un bl/nd 1/nt dinspre est' ?ac% e0ită, ap$i c$b$ară scările, d$ar în chil$-i' #eranda nu e
;9&

bună, însă' E l$cul unde a găsit cutia aia dia1$lescă cu timbre decupate din plicule-e de 0ahăr' Merge pe l/ngă cami$netă, pe l/ngă cu7ca păsăril$r 7i intră pe terenul dinspre n$rd' 2easupra lui sunt un miliard de stele' Mreierii 0um0ăie m$ale în iarbă' P$teca pe care a cr$it:$ prin A/n 7i tim$Atică a dispărut sau p$ate că acum el intră pe teren printr:un alt l$c' Pu-in mai înc$l$, se întinde pe spate, î7i pune perna sub cap 7i se uită în sus la stele' Dar pentru pu)in timp, î7i spune' Doar p4n' c4nd ocile alea *antom' 7mi pleac' din cap3 Doar pentru pu)in timp3 M/ndind asta, începe să m$-ăie' M/ndind asta, trece dinc$l$' 2easupra sa, tiparul stelel$r se schimbă' El ede cum se A$rmea0ă n$ile c$nstela-ii' Ce:i aia, ac$l$ unde cu $ clipă înainte s:a aAlat Carul MareU Să Aie $are Sacrul Fp$panaJU P$ate că este' Bude un sc/r-/it j$s, plăcut, 7i 7tie că e m$ara de 1/nt pe care a 1ă0ut:$ c/nd a trecut în diminea-a asta, în urmă cu $ mie de ani' Nu e ne1$ie să se uite Y ea ca să Aie sigur, cum nu e ne1$ie să se uite nici unde s:a aAlat casa lui pentru a 1edea că a de1enit din n$u un hambar' Sc4r)333 sc4r)333 sc4r)E mari 1ane de lemn r$tindu:se în acela7i 1/nt dinspre est' Numai că acum 1/ntul e inAinit mai dulce, inAinit mai pur' ?ac% î7i atinge chil$-ii 7i simte $ -esătură dură' Gn lumea asta nu eJistă b$Jeri ?$c%e+' Qi perna s:a schimbat' 4uretele s:a transA$rmat în pene de g/scă, însă t$t c$m$dă e' Mai c$m$dă ca nici$dată, de Aapt' 2ulce sub cap' V F să:l prind, Speed+, 7$pte7te ?ac% Sa)+er în sus spre n$ile A$rme ale n$il$r stele' Cel pu-in, $ să încerc' Bd$arme' C/nd se tre0e7te, e diminea-ă de1reme' 4ri0a a dispărut' Gn direc-ia din care a 1enit, la $ri0$nt e $ lumin$asă linie p$rt$calie : s$arele e pe drum' E în-epenit 7i:l d$are Aundul 7i e ud de la r$uă, însă e $dihnit' Sc/r-/itul egal, ritmic, nu se mai aude, dar asta nu:l surprinde' B 7tiut din m$mentul c/nd a deschis $chii că se aAlă iar în Cisc$nsin' Qi mai 7tie ce1a: se p$ate duce înap$i' Fric/nd p$Ate7te' Bde1ăratul -inut C$ulee, pro*undul -inut C$ulee, este la distan-ă de d$ar $ d$rin-ă 7i:$ mi7care' Bsta îl umple în egală măsură de bucurie 7i spaimă' ?ac% se ridică 7i se înt$arce spre casă în pici$arele g$ale, cu perna la subsu$ară' Estimea0ă e că cam cinci diminea-a' Gncă trei $re de s$mn îl 1$r pregăti pentru $rice' Pe scările 1erandei, atinge bumbacul b$Jeril$r săi
;9

?$c%e+' 2e7i are pielea umedă, b$Jerii sunt apr$ape usca-i' Sigur că sunt' Mare parte din $rele pe care le:a petrecut d$rmind în natură ,a7a cum a petrecut multe n$p-i în t$amna aceea c/nd a1ea d$ispre0ece ani., ace7tia nici măcar nu erau pe el' Erau în altă parte' V Gn -ara Fp$panaJului, 0ice ?ac% 7i intră în casă' Trei minute mai t/r0iu, d$arme din n$u, în pr$priul său pat' C/nd se tre0e7te la $pt, cu s$arele sensibil strecur/ndu:se înăuntru pe geam, apr$ape că:i 1ine să creadă că ultima sa călăt$rie a A$st un 1is' 2ar, în străAundul inimii, 7tie că nu este a7a'

;9;

")
#ă mai aminti-i micr$bu0ele alea de la 7tiri care au intrat în parcarea din spatele sec-iei de p$li-ieU Qi c$ntribu-ia lui Cendell Mreen la tărăb$i, înainte ca uria7a lanternă a $Ai-erului Hrab$)s%i să:l trimită în -ara lui N$dU Fdată ce echipele din micr$bu0e au $bser1at aparent ine1itabila re1$ltă p$pulară, putem Ai siguri că s:au ridicat la înăl-imea situa-iei, căci a d$ua 0i diminea-ă Ailmările reali0ate de ele d$mină ecranele tele1i0$arel$r din t$t statul' P/nă la $ra n$uă, l$cuit$rii din 5acine 7i Mil)au%ee, cei din Madis$n 7i 2elaAield 7i $amenii care l$cuiesc at/t de departe în n$rdul statului, înc/t au ne1$ie de antene parab$lice pentru a recep-i$na $ brumă de semnal, ridică pri1irile de la clătite, b$lurile cu cereale Special K, $uăle prăjite sau bri$7ele engle0e7ti cu unt, pentru a urmări un p$li-ist scund cu aer ner1$s pun/nd capăt înAl$rit$arei cariere de demag$g a unui masi1 rep$rter c/nd îl p$cne7te în cap cu un instrument b$nt' Qi:am putea Ai de asemenea siguri de încă un lucru: că nicăieri rep$rtajul nu este mai urmărit ca în Erench Danding 7i:n c$munită-ile în1ecinate, Centralia 7i Brden' M/ndindu:se la mai multe lucruri de$dată, ?ac% Sa)+er urmăre7te t$tul la un mic tele1i0$r p$rtabil a7e0at pe p$li-a din bucătărie' Speră ca 2ale Milberts$n să nu:i retragă suspendarea lui Brn$ld Hrab$)s%i, de7i bănuie7te că în scurt timp Lngurul Nebun 1a îmbrăca din n$u uniA$rma' 2ale numai crede că:l 1rea deAiniti1 aAară din A$r-ele de p$li-ie: e prea bun la suAlet să asculte rugile lui Brnie : 7i după seara trecută, p/nă 7i un $rb 1ede că Brnie $ să se r$age : Aără să cede0e' ?ac% mai speră că îngr$0it$rul Cendell Mreen 1a Ai c$ncediat sau 1a pleca, în sA/r7it că0ut în di0gra-ie' 5ep$rterii nu trebuie să se arunce în mijl$cul e1enimentel$r despre care scriu 7i uite:l pe bunul 7i bătr/nul Cendell gură spurcată, cer/nd s/nge ca un lup pe lună plină' T$tu7i, ?ac% are deprimanta sen0a-ie că Cendell Mreen 1a scăpa din pr$blema aceasta cu ajut$rul 1$rbel$r mier$ase ,adică, 1a min)i ca să scape. 7i 1a c$ntinua să Aie un junghi puternic' 3ar ?ac% se g/nde7te la descrierea pe care Bnd+ 5ailsbac% a Aăcut:$ bătr/nului înAi$răt$r care apăsa pe clan-ele de la etajul d$i al h$telului Nels$n' 3ată:l, Pescarul, în sA/r7it prin0/nd A$rmă' Ln bătr/n în halat albastru 7i: un papuc de casă, cu dungi negre 7i galbene, ca un b$ndar' Bnd+ 5ailsbac% se întrebase dacă indi1idul ăsta bătr/n 7i di0gra-i$s nu se rătăcise cum1a de
;9<

la casa de bătr/ni MaJt$n' Bsta era $ chestie interesantă, credea ?ac%' 2acă IMrăsuliulK 4urnside este $mul care a pus A$t$graAiile în camera lui Me$rge P$tter, MaJt$nTs ar Ai $ ascun0ăt$are perAectă pentru el' Cendell Mreen se uită la 7tiri la tele1i0$rul S$n+ din camera sa de h$tel' Nu:7i p$ate de0lipi $chii de la ecran, de7i ceea ce 1ede îl b$mbardea0ă cu $ sumedenie de sentimente : Aurie, ru7ine 7i umilin-ă : care:i Aac st$macul să Aiarbă' Cucuiul de la cap îi pulsea0ă 7i, de Aiecare dată c/nd 1ede acea jalnică scu0ă de p$li-ist Auri7/ndu:se în spatele lui cu lanterna ridicată, împinge cu degetele în părul des 7i buclat de la ceaAă 7i îl palpea0ă bl/nd' BAurisenia aia pare să aibă mărimea unei r$7ii c$apte 7i pare să Aie la Ael de pregătită să eJpl$de0e' E n$r$c$s că nu a Aăcut $ c$m$-ie' Pi7$rc$sul ăla putea să:l $m$are' 4ine, p$ate că a depă7it pu-in măsura, p$ate că a trecut cu un pas peste grani-a pr$Aesi$nalismului, dar nu a sus-inut nici$dată că este perAect' Tipii de la 7tirile l$cale îl calcă pe bătături cu at/ta gargară despre ?ac% Sa)+er' Cine:i rep$rterul principal care urmăre7te 0ilnic p$1estea PescaruluiU Cine s:a $cupat de ea de la început, spun/ndu:le cetă-enil$r ceea ce trebuiau să 7tieU Cine î7i pune curul la bătaie 0i după nen$r$cită de 0iU Cine i+a dat *'pta"ului nume1 Nu capetele alea seci de 4uc%+ 7i Stace+, rep$rterii ăia 7i pre0entat$rii de 7tiri aspiran-i care 0/mbesc în $biecti1 ca să:7i arate din-ii pl$mba-i, asta:i sigur' Cendell Mreen e:$ legendă prin păr-ile astea, $ 1edetă, singurul gigant : apr$ape : al jurnalismul care a trăit 1re$dată în 1estul Cisc$nsinului' P/nă 7i în Madis$n, numele Cendell Mreen -ine l$c de''' ei bine, de eJcelen-ă neînd$ielnică' 3ar dacă numele Cendell Mreen e ca un stindard de aur acum, a7tepta-i să:l 1ede-i călărind pe umerii păta-i de s/nge ai Pescarului hăt, p/nă la un Premiu Pulit0er' B7a că luni diminea-ă trebuie să se ducă la bir$u 7i să:7i calme0e edit$rul' Mare sc$Aală' Nu e prima dată 7i nu 1a Ai nici ultima' 5ep$rterii buni Aac 1aluri6 nimeni nu recun$a7te asta, dar a7a stau lucrurile, asta e legea scrisă cu litere mărunte pe care nimeni n:$ cite7te dec/t după ce e prea t/r0iu' C/nd 1a intra pe u7a edit$rului, 7tie ce 1a spune: 5ea mai mare "tire a $ilei, "i+ai mai '$ut reun alt reporter acolo1 3ar c/nd edit$rul îi 1a m/nca iar din palmă, lucru pentru care 1a trebui să muncească în jur de 0ece minute, are de g/nd să treacă pe la un 1/n0ăt$r de la M$lt0Ts pe nume Ered Marshall' Lna dintre cele mai 1al$r$ase surse ale lui Cendell a sugerat că d$mnul Marshall de-ine ni7te inA$rma-ii interesante despre c$pila7ul lui special A$c, 7i anume ca0ul Pescarului'
;9>

Brn$ld Hrab$)s%i, acum un er$u în $chii scumpei sale s$-ii, Paula, urmăre7te 7tirile într:$ aură p$stc$itală 7i î7i spune că ea are dreptate: chiar ar trebui să:l sune pe 7eriAul Milberts$n 7i să:i ceară să:i retragă suspendarea' Gntreb/ndu:se cu jumătate de minte unde l:ar putea căuta pe 1echiul c$mpetit$r al lui Me$rge P$tter, 2ale Milberts$n îi urmăre7te pe 4uc%+ 7i Stace+ pre0ent/nd din n$u imagini de la spectac$lul $Aerit de Lngurul Nebun c/nd s:a $cupat de Cendell Mreen 7i se g/nde7te că ar trebui să:l readucă pe micu- la ser1iciu' Lită:te ce l$1itură Arum$asă a aplicat BrnieP 2ale nu se p$ate ab-ine : pălitura aia chiar îi luminea0ă 0iua' E ca 7i cum l: ai 1edea pe Mar% McM)ire, ca 7i cum l:ai 1edea pe Tiger C$$ds' Singură în căsu-a întunecată de l/ngă aut$stradă, Canda Kinderling, la care ne:am reAerit în trecere din c/nd în c/nd, ascultă radi$ul' 2e ce ascultă ea radi$ulU Gn urmă cu c/te1a luni, a trebui să h$tărască dacă să plătească Aactura la cablu sau să mai cumpere $ jumătate de gal$n de 1$tcă Brist$crat, 7i scu0e, 4uc%+ 7i Stace+, dar Canda 7i:a urmat impulsul de m$ment, 7i:a ascultat inima' Eără cablu, tele1i0$rul ei nu arată mare lucru în aAară de:$ mul-ime de purici 7i:$ dungă neagră gr$asă care urcă pe ecran într:un circuit c$ntinuu' Canda $ricum i:a ur/t înt$tdeauna pe 4uc%+ 7i Stace+, dimpreună cu apr$ape t$-i ceilal-i care apar la tele1i0$r, mai ales dacă arată satisAăcu-i Qi bine îngriji-i' ,Nutre7te un dispre- special pentru ga0dele pr$gramel$r de 7tiri matinale 7i pentru pre0entat$rii maril$r re-ele de tele1i0iune'. Canda n:a A$st satisAăcută sau bine îngrijită de c/nd s$-ul ei, Th$rn+, a A$st acu0at de crimele acelea teribile pe care nici în ruptul capului nu le:ar Ai putut c$mite, a A$st acu0at de către AanAar$nul ăla de ?ac% Sa)+er' ?ac% Sa)+er i:a distrus 1ia-a, 7i Canda nu e înclinată să ierte 7i să uite' Fmul ăla i:a prins bărbatul în cursă' 3:a 7nscenat t$tul' B m/njit numele in$cent al lui Th$rn+ 7i l:a trimis la p/rnaie d$ar ca să apară el într:$ lumină bună' Canda speră să nu:l prindă nici$dată pe Pescar, pentru că Pescarul este eJact ceea ce merită ei, nemernicii ăia murdari' 2acă 9oci murdar, e"ti murdar, iar $amenii de Aelul ăsta p$t ajunge drept în cele mai ad/nci hrube ale iadului : asta crede Canda Kinderling' Pescarul e:un semn de r'$bunare : asta crede Canda' N:are dec/t să $m$are $ sută de pl$0i, n:are dec/t să $m$are $ mie 7i, după aia, n:are dec/t să înceapă cu părin-ii l$r' Th$rn+ n:ar Ai putut $m$rî t/rAele alea în D$s Bngeles' Blea au A$st crime de natură seJuală, iar pe Th$rn+ nu:l interesa del$c seJul, sla1ă
;9@

2$mnului' 5estul din el cre7tea, însă partea lui bărbătească nici$dată6 trebu7$ara lui era cam de mărimea degetului lui mic' Gi era imp$sibil să:l interese0e Aemeile de0mă-ate 7i chestiile legate de seJ' Gnsă ?ac% Sa)+er l$cuia în D$s Bngeles, nu:i a7aU B7adar, de ce să nu Ai putut el să le $m$are pe t/rAele alea, pe cur1ele alea, 7i să dea 1ina pe Th$rn+U Pre0entat$rul de 7tiri descrie ac-iunile A$stului l$c$tenent Sa)+er din seara precedentă, 7i Canda Kinderling î7i scuipă bila, apucă paharul de pe n$ptieră 7i:7i stinge A$cul din p/ntece cu cinci centimetri de 1$tcă' M$rg, care ar părea drept un 1i0itat$r natural cel$r de seama Candei, nu ac$rdă del$c aten-ie 7tiril$r, căci el e departe în Dumea de 2eparte' Gn patul său de la MaJt$nTs, Charles 4urnside se bucură de 1ise care nu:i apar-in t$cmai lui, căci ele emană dinspre $ altă Aiin-ă, de altunde1a, 7i descriu $ lume pe care el nu a 1ă0ut:$ nici$dată cu $chii lui' C$pii 0dren-ui-i, înr$bi-i, umblă pe pici$ru7ele l$r îns/ngerate pe l/ngă Alăcări săltăt$are, r$st$g$lind r$-i uria7e care înt$rc r$-i 7i mai mare $h$ aha puterea Alum$a7ele m$t$ale ale distrugerii urc/nd urc/nd spre cerul negru 7i r$7u' Marea C$mbina-ieP F put$are r/ncedă de carne putredă 7i ce1a cu ade1ărat sc/rb$s, ce1a ca urina de balaur, parAumea0ă aerul, la Ael ca 7i i0ul greu al disperării' 2eru$ni:7$p/rlă cu c$0i gr$ase îi biciuiesc pe c$pii să înainte0e' F larmă de 0ăngănituri 7i bubuituri, de 0dr$bituri 7i buAnituri en$rme chinuie7te urechile' Bcestea sunt 1isele celui mai bun prieten 7i stăp/n iubit al lui 4urn+, d$mnul Mun7un, $ Aiin-ă de:$ nesA/r7ită 7i per1ersă desAătare' 2inc$l$ de capătul sect$rului 2ais+, de cealaltă parte a antreului Aerche7 7i după ce treci de separeul mic al 5ebeccăi #ilas, Chipper MaJt$n e pre$cupat de pr$bleme c$nsiderabil mai lume7ti' Micu-ul tele1i0$r de pe raAtul de deasupra seiAului diAu0ea0ă minunata imagine a Lngurului Nebun Hrab$)s%i 01/nt/ndu:l pe Cendell Mreen cu $ Arum$asă, precisă l$1itură cu lanterna sa din d$tare, însă Chipper abia dacă $bser1ă splendidul m$ment' El trebuie să sc$ată de unde1a cei treispre0ece mii de d$lari pe care:i dat$rea0ă agentului său de pariuri 7i nu are dec/t apr$Jimati1 jumătate din sumă' 3eri, înc/ntăt$area 5ebecca s:a dus la Miller să retragă mare parte din ceea ce dep$0itase el ac$l$, 7i p$ate A$l$si cam d$uă mii de d$lari din c$ntul său pr$priu, at/ta 1reme c/t îi pune la l$c înainte de sA/r7itul lunii' B7a că mai răm/n în jur de 7ase miare, $ sumă care 1a necesita $ 7mecherie c$ntabilă al naibii de creati1ă' 2in Aericire,
;9"

c$ntabilitatea creati1ă e:$ specialitate a lui Chipper, 7i c/nd începe să:7i anali0e0e $p-iunile, c$nsideră diAicultatea de acum $ $p$rtunitate' Gn deAiniti1, a intrat în aAacere în primul r/nd ca să Aure c/t mai mul-i bani p$sibil, nu:i a7aU Pe l/ngă Aarmecele d$mni7$arei #ilas, Aurtul e cam singura acti1itate care:l Aace cu ade1ărat Aericit' Suma e apr$ape irele1antă: după cum am 1ă0ut, Chipper găse7te la Ael de multă plăcere în st$arcerea de bani de la rudele 1enite în 1i0ită după Sărbăt$area Căp7unel$r ca 7i din Aentarea gu1ernului cu 0ece sau cincispre0ece mii de d$lari' Ei$rul apare atunci c/nd scap' basma curata3 B7a că are ne1$ie de 7ase mii6 de ce să nu ia 0ece miiU Gn Aelul asta, î7i p$ate lăsa c$ntul pr$priu neatins 7i să răm/nă cu d$uă mii ui plus cu care să j$ngle0e' Gn c$mputer are d$uă r/nduri de registre c$ntabile 7i p$ate cu u7urin-ă să eJtragă banii din c$ntul bancar al c$mpaniei Aără să declan7e0e cl$p$-ei în timpul următ$arei inspec-ii c$ntabile din partea statului, care e pr$gramată peste apr$Jimati1 $ lună' 2$ar dacă inspect$rii nu 1$r cere eJtrasele bancare, dar chiar 7i atunci sunt 1re$ d$uă trucuri pe care le p$ate A$l$si' Păcat de treaba cu inspec-ia, însă : lui Chipper i:ar plăcea să mai aibă pu-in timp să ac$pere găurile cu h/rtii' Pr$blema nu a A$st că a pierdut cei treispre0ece mii de d$lari, crede el' Pr$blema a A$st că i:a pierdut 7ntr+un moment nepotri it3 Pentru ca t$tul să:i Aie limpede în minte, Chipper trage tastatura spre el 7i:i cere c$mputerului să printe0e declara-iile c$mplete ale ambel$r seturi de registre c$ntabile din ultima lună' C/nd 1$r apărea inspect$rii, drăgu-ă, paginile alea 1$r Ai A$st intr$duse în aparatul de distrus d$cumente 7i 1$r Ai ie7it sub A$rmă de macar$ane' Haide-i să trecem de la $ A$rmă de nebunie la alta' 2upă ce pr$prietarul parcului de case m$bile H$lida+ a întins un arătăt$r tremur/nd ca să:i indice re7edin-a Ereneau, ?ac% c$nduce spre ea pe p$teca prăAuită cu înd$ieli t$t mai mari' 5ul$ta Birstream a lui Tans+ este ultima 7i cea mai pr$st între-inută dintr:un 7ir de patru' 2$uă dintre celelalte au Al$ri care alcătuiesc $ grani-ă lumin$asă în jurul l$r, iar a treia a A$st Aest$nată cu umbrare 1er0i dungate care $ Aac să semene mai mult cu $ casă' B patra rul$tă nu arată niciun semn de dec$rare sau îmbunătă-ire' El$ri uscate 7i buruieni calice se luptă în păm/ntul bătăt$rit din jurul ei' 2raperiile sunt trase' Ln aer de mister 7i paragină planea0ă deasupra ei, împreună cu $ calitate pe care ?ac% ar deAini:$, dacă ar sta să se g/ndească, drept alunecare3 Gn niciun Ael e1ident, rul$ta nu pare în regulă' NeAericirea a
;99

schim$n$sit:$, a7a cum p$ate schim$n$si $ pers$ană, 7i c/nd ?ac% c$b$ară din cami$neta sa 7i se:ndreaptă spre bl$curile de 0gură aAlate la intrare, înd$ielile sale sp$resc' Nu mai p$ate Ai sigur de ce a 1enit aici' Gi trece prin minte că nu p$ate să:i dea lui Tans+ Ereneau dec/t mila sa, iar g/ndul ăsta îl nelini7te7te' Bp$i îi trece prin g/nd că aceste înd$ieli ascund ade1ăratele sale sentimente, care au legătură cu disc$nA$rtul pe care rul$ta îl tre0e7te în el' Nu 1rea să intre ac$l$' T$t restul -ine de ra-i$nali0are6 nu are de ales dec/t să înainte0e' Fchii săi găsesc c$1$ra7ul de la u7ă, $ lini7tit$are tu7ă a lumii n$rmale pe care el $ simte deja că dispare din jurul lui' Pă7e7te pe sc/ndura de sus 7i bate la u7ă' Nu se înt/mplă nimic' P$ate că Aemeia într:ade1ăr mai d$arme 7i ar preAera să c$ntinue s:$ Aacă' 2acă ar Ai în l$cul lui Tans+, ar răm/ne în pat c/t mai mult p$sibil' 2acă ar Ai în l$cul lui Tans+, ar răm/ne în pat s'pt'm4ni întregi' Blung/ndu:7i încă $ dată re-inerea, ?ac% bate iară7i la u7ă 7i întreabă: V Tans+U E7ti susU F 1$ce slabă dinăuntru spune: V Sus undeU >ho, g/nde7te ?ac%, 7i 0ice: V Sus în pici$are' Te:ai tre0itU Sunt ?ac% Sa)+er, Tans+' Ne:am înt/lnit aseară' Bjut p$li-ia 7i -i:am spus c:$ să 1in astă0i'' Bude pa7i apr$piindu:se de u7ă' V Tu e7ti cel care mi:a dat Al$rileU B A$st un $m drăgu-' V Eu sunt acela' F încuiet$are păcăne7te 7i but$nul clan-ei se r$te7te' L7a se întredeschide' F Ar/ntură de Aa-ă 1ag măslinie 7i:un $chi strălucesc în întunericul dinăuntru' V Tu e7ti' 3ntră repede' Repede3 Eemeia se dă înap$i, deschi0/nd u7a d$ar at/t c/t să treacă el' 2e:ndată ce ?ac% e înăuntru, ea $ tr/nte7te 7i:$ încuie din n$u' Dumina lichidă care arde la marginile perdelel$r 7i draperiil$r întunecă interi$rul lung al rul$tei' F 1ei$0ă palidă e aprinsă deasupra chiu1etei 7i $ alta, la Ael de slabă, iluminea0ă $ măsu-ă altAel $cupată de:$ sticlă de brand+ cu caAea, un pahar m/njit dec$rat cu p$0a unui pers$naj de desen animat 7i un clas$r' Cercul de lumină aruncat de 1ei$0ă se eJtinde pentru a cuprinde jumătate din scaunul scund, ac$perit cu p/n0ă, de l/ngă masă'
;98

Tans+ Ereneau se împinge de l/ngă u7i 7i Aace d$i pa7i u7$ri, delica-i, spre el' Gnclină capul 7i î7i împreunea0ă m/inile sub bărbie' EJpresia nerăbdăt$are, u7$r scăpărăt$are a $chil$r ei îl îngr$0e7te pe ?ac%' 2upă cea mai largă, cea mai cuprin0ăt$are deAini-ie a sănătă-ii mentale, Aemeia aceasta nu e sănăt$asă' Nu 7tie ce să:i spună' V Nu 1rei să''' stai j$sU Cu $ Aluturare de m/nă, ea indică un scaun de lemn cu spătar înalt' V 2acă nu ai nimic împ$tri1ă' V Ce să am împ$tri1ăU Eu $ să stau j$s în scaunul meu, tu de ce să nu stai j$s în ălaU V Mul-umesc, spune ?ac% 7i se a7a0ă, pri1ind:$ cum se înt$arce încet la u7ă ca să 1eriAice dacă a încuiat:$' SatisAăcută, Tans+ îi $Aeră un 0/mbet lumin$s 7i se înt$arce la scaun, mi7c/ndu:se apr$ape cu gra-ia săltată a unei balerine' C/nd se lasă în scaun, el 0ice: Te temi că ar putea intra cine1a, Tans+U #rei să -ii pe cine1a încuiat aAarăU V F, da, 0ice ea 7i se apleacă în Aa-ă, unindu:7i spr/ncenele într:$ mină eJagerată de seri$0itate inAantilă' Gnsă nu e cine a, e ce a3 Qi n:am să:l mai las nici$dată, nici$dată să:mi intre în casă' 2ar pe tine $ să te las, pentru că tu e7ti un $m A$arte drăgu- 7i mi:ai dat Al$rile alea Arum$ase' Qi e7ti 7i A$arte chipe7' V M$rg e lucrul pe care 1rei să:l -ii aAară, Tans+U Te temi de M$rgU V 2a, 0ice ea, cu aAectare' #rei $ cea7că de ceaiU V Nu, mul-umesc' V Ei, eu $ să beau $ cea7că' E:un ceai A$arte, A$arte bun' Bre gust cam ca de caAea' 5idică din spr/ncene 7i:i aruncă $ pri1ire lumin$asă, întrebăt$are' El scutură din cap' Eără să se mi7te din scaun, Tans+ t$arnă d$uă degete de brand+ în pahar 7i pune sticla înap$i pe masă' Pers$najul de pe pahar, 1ede ?ac%, este Sc$$b+:2$$' Tans+ s$arbe din pahar' V Miam' Bi $ iubităU B7 putea Ai iubita ta, 7tii, mai ales dacă mi:ai mai da ni7te Al$ri din:alea înc/ntăt$are' De:am pus într:$ 1a0ă' Pr$nun-ă cu1/ntul ca $ par$die la adresa unei matr$ane b$st$ne0e: Ma$$$3 V #e0iU Pe tejgheaua din bucătărie, lalelele se 1e7tejesc într:un b$rcan umplut pe jumătate cu apă' Sc$ase din Terit$rii, nu mai au mult de trăit' Dumea asta, bănuie7te ?ac%, le $tră1e7te mai repede dec/t p$t Aace Aa-ă' Eiecare Aăr/mă
;8!

de bunătate pe care $ răsp/ndesc împrejur le slăbe7te esen-a' Tans+, î7i dă el seama, a A$st -inută pe linia de plutire de re0iduurile Terit$riil$r din lalele : c/nd acestea 1$r muri, Aiin-a ei pr$tect$are de Aeti-ă se 1a nărui în praA, iar nebunia s:ar putea să $ suA$ce' Bcea nebunie 1enită de la M$rg6 7i: ar pune 1ia-a la bătaie pentru asta' V Eu am un iubit, dar asta nu c$ntea0ă' Numele lui e Dester M$$n' 4ee0er 7i prietenii lui îi spun 4r/n0ă Putur$asă, dar nu 7tiu de ce' Dester nu:i del$c a7a putur$s, cel pu-in nu c/nd e lucid' V #$rbe7te:mi despre M$rg, 0ice ?ac%' 2epărt/ndu:7i degetul mic de paharul cu Sc$$b+:2$$, Tans+ mai ia $ gură de brand+ cu caAea' Se încruntă' V F, ăsta:i un lucru cam sc/rb$s despre care să 1$rbim' V #reau să 7tiu ce:i cu el, Tans+' 2acă mă aju-i, p$t a1ea grijă să nu te mai deranje0e nici$dată' V Bde1ăratU V 3ar tu mei 1ei ajuta astAel să:l găsesc pe cel care -i:a ucis Aiica' V Nu p$t 1$rbi despre asta acum' E prea tulburăt$r' Tans+ Alutură m/na liberă deasupra p$alei ca pentru a îndepărta $ Airimitură' Ea-a i se c$ntractă 7i:n $chi îi apare $ n$uă eJpresie' Pentru $ secundă, disperata, nepr$tejata Tans+ se ridică la supraAa-ă, amenin-/nd să eJpl$de0e într:$ nebunie de durere 7i Aurie' V M$rg arată ca $ pers$ană sau are altă înAă-i7areU Tans+ scutură încet din cap dintr:$ parte în cealaltă' Se reculege din n$u, rec$nstruie7te $ pers$nalitate care să:i p$ată ign$ra ade1ăratele sentimente' V M$rg nu arată ca $ pers$ană' 2el$c a7a' V Bi spus că el -i:a dat pana pe care $ purtai' Brată cum1a ca $ pasăreU V M$rg nu arată ca $ pasăre, el este $ pasăre' Qi 7tii ce Ael de pasăreU Se apleacă în Aa-ă 7i chipul ei ad$ptă eJpresia unei Aeti-e de 7ase ani care e pe cale să spună cel mai ur/t lucru pe care:l 7tie' V Ln corb3 Bsta:i el, un corb mare 7i bătr/n' T$t negru' 2ar nu negru strălucit$r' Fchii i se măresc dat$rită seri$0ită-ii cel$r pe care le are de spus' V B 1enit de pe -ărmul N$p-ii' Bsta:i dintr:un p$em pe care d$amna N$rmandie ni l:a predat în clasa a 7asea' 5orbul, de Edgar Bllan P$e' Tans+ se îndreaptă de spate, acum că a spus această perlă de ist$rie literară' ?ac% bănuie7te că d$amna N$rmandie a1ea pr$babil aceea7i
;8&

eJpresie satisAăcut:pedag$gică care se 1ede acum pe Aa-a lui Tans+, însă Aără sclipirea lumin$asă, nesănăt$asă din $chii lui Tans+' V Rărmul N$p-ii nu Aace parte din lumea asta, c$ntinuă Tans+' Qtiai astaU E al'turi de lumea asta 7i 7n a*ara ei' Trebuie să găse7ti $ u7ă, dacă 1rei să mergi ac$l$' E ca 7i c/nd ar 1$rbi cu ?ud+ Marshall, î7i dă brusc seama ?ac%, însă cu $ ?ud+ Aără pr$Aun0imea suAletului 7i incredibilul curaj care au sal1at:$ de la nebunie' 2in clipa în care ?ud+ Marshall i:a 1enit în minte, 1rea s:$ re1adă, 1rea at/t de mult, înc/t ?ud+ pare a Ai singura cheie, cea esen-ială, a pu00le:ului din jurul său' 3ar dacă ea este cheia, ea este 7i u7a pe care $ deschide cheia' ?ac% 1rea să iasă din atm$sAera întunec$asă 7i apăsăt$are a rul$tei Birstream a lui Tans+6 1rea să am/ne înt/lnirea cu Thunder Ei1e 7i să g$nească pe aut$stradă 7i peste deal la Brden 7i în sumbrul spital unde radianta ?ud+ Marshall 7i:a găsit libertatea într:un sect$r încuiat pentru b$lna1ii mental' V 2ar nici măcar nu 1reau să găsesc u7a aia, pentru că nu 1reau să merg ac$l$, 0ice Tans+ pe:$ 1$ce mel$di$asă' Rărmul N$p-ii e:$ lume rea3 T$tul e în *l'c'ri ac$l$' V 2e unde 7tii astaU V Mi:a spus M$rg, 7$pte7te ea' Pri1irea lui Tans+ Auge de la el 7i se AiJea0ă asupra paharului cu Sc$$b+:2$$' V Dui M$rg îi place A$cul' 2ar nu pentru că îl încăl0e7te' Pentru că arde t$tul, iar asta îl Aace Aericit' M$rg a spus''' Scutură din cap 7i duce paharul la gură' Gn l$c să bea din el, înclină lichidul spre bu0a paharului 7i îl l$1e7te cu limba ca un că-el' 5idică $chii pentru a se uita din n$u la el' V Cred că ceaiul meu e magic' Pun pariu pe asta, î7i spune ?ac% 7i apr$ape că i se Ar/nge inima pentru delicat pierduta Tans+' V Nu p$-i să pl/ngi aici, îi spune ea' Mi s:a părut că:-i 1ine să pl/ngi, dar nu p$-i' 2$amna N$rmandie n:$ permite' 2ar mă p$-i săruta' #rei să mă săru-iU V Sigur că 1reau, spune el' 2ar d$amna N$rmandie nu permite nici asta' V F, asta e' Tans+ lipăie din n$u din lapte'
;8

V F putem Aace mai t/r0iu, c/nd ea 1a pleca din cameră' Qi mă p$-i lua în bra-e, ca Dester M$$n' Qi $rice mai Aace Dester p$-i Aace 7i tu' Cu mine' V Mul-umesc, 0ice ?ac%' Tans+, îmi p$-i spune ce -i:a mai 0is M$rgU Ea lasă capul într:$ parte 7i împinge bu0ele înăuntru 7i aAară' V B 0is că a 1enit aici printr:$ gaură Aăcută de A$c' Cu margini răsAr/nte înap$i' Qi:a spus că sunt mamă 7i că trebuie să:mi ajut Aiica' Gn p$emul ăla, numele ei e Den$re, dar numele ei ade1ărat e 3rma' Qi:a spus''' a spus că un $m bătr/n 7i rău i:a m/ncat pici$rul, dar că sunt lucruri 7i mai rele care i s: ar Ai putut înt/mpla 3rmei mele' C/te1a secunde, Tans+ pare să se cuAunde în sine, să dispară dinc$l$ de supraAa-a ei im$bilă' Mura îi răm/ne pe jumătate deschisă6 nici măcar nu clipe7te' C/nd se înt$arce din l$cul în care s:a dus, e ca 7i cum ai 1edea $ statuie care prinde încet 1ia-ă' #$cea e apr$ape prea slabă ca să $ au0i' V Trebuia să:l re$ol pe bătr/nul ăla, să:l re0$l1 pentru t$tdeauna' Numai că tu mi:ai dat lalelele alea Arum$asă 7i el nu era Aăpta7ul, nu:i a7aU Dui ?ac% îi 1ine să strige' V B spus că sunt lucruri mai rele, 0ice Tans+ într:$ 7$aptă de neîncredere' 2ar n:a spus ce anume' Mi:a arătat, în schimb' 3ar c/nd am 1ă0ut, am cre0ut că mi:au ars $chii' Chiar dacă încă mai puteam să 1ăd' V Ce ai 1ă0utU V Ln l$c mare, mare, Aăcut t$t numai din A$c, 0ice Tans+' Lrc/nd mult, mult' Se aAundă în tăcere 7i un cutremur lăuntric $ străbate, încep/nd cu Aa-a, c$b$r/nd 7i ie7indu:i prin degete' V 8rma nu e ac$l$' Nu, nu e' B murit 7i un $m bătr/n 7i rău i:a m/ncat pici$rul' Mi:a trimis $ scris$are, dar n:am primit:$ încă' B7a că mi:a citit:$ M$rg' Nu 1reau să mă g/ndesc la scris$area aia' Pare $ Aeti-ă care descrie ce1a ce a au0it de la prietena unei prietene, sau ce1a ce a in1entat' F c$rtină gr$asă se aAlă între Tans+ 7i ceea ce a 1ă0ut 7i au0it, iar c$rtina aceea îi permite să Aunc-i$ne0e' ?ac% se întreabă din n$u ce se 1a înt/mpla cu ea c/nd 1$r muri lalelele' V Qi acum, spune ea, dacă nu ai de g/nd să mă săru-i, e timpul să pleci' #reau să Aiu singură $ 1reme' Surprins de Aermitatea ei, ?ac% se ridică 7i dă să spună ce1a p$litic$s 7i lipsit de sens' Tans+ îi Aace semn să plece'

;8;

BAară, aerul pare îngreunat de i0uri neplăcute 7i chimicale ne1ă0ute' Dalelele din Terit$rii păstrea0ă mai multă putere dec/t 7i:a închipuit ?ac%, destulă să îndulcească 7i să puriAice aerul lui Tans+' Păm/ntul de sub pici$arele lui ?ac% a A$st uscat ca iasca 7i în aer plute7te $ acreală înAierb/ntată' ?ac%, în 1reme ce se îndreaptă spre cami$netă, trebuie apr$ape să se A$r-e0e să respire 7i, cu c/t respiră mai mult, cu at/t se 1a re$bi7nui mai repede cu lumea n$rmală' Cu lumea lui, de7i acum aceasta pare $tră1ită' #rea să mai Aacă un singur lucru: să $ ia pe But$strada 8; spre punctul de $bser1are al lui ?ud+ Marshall 7i să meargă mai departe, să străbată Brdenul 7i să intre în parcare, ap$i să treacă de u7ile spitalului, de barierele d$ct$rului Spiegleman 7i Temnicerului ?ane 4$nd, p/nă ce se 1a aAla încă $ dată în pre0en-a dătăt$are de 1ia-ă a lui ?ud+ Marshall însă7i' Bpr$ape î7i spune că $ iube7te pe ?ud+ Marshall' P$ate că $ iube7te cu ade1ărat' Qtie că are ne1$ie de ea: ?ud+ e u7a 7i cheia lui' H"a lui, cheia lui' Frice ar însemna asta, e ade1ărat' 4ine, Aemeia de care are ne1$ie e căsăt$rită cu eJtrem de simpaticul Ered Marshall, însă el nu 1rea să $ ia de s$a-ă6 de Aapt, nu 1rea nici măcar să se culce cu ea, nu t$cmai : 1rea d$ar să stea în Aa-a ei 7i să 1adă ce se înt/mplă' 5e a se 1a înt/mpla, asta:i sigur, însă c/nd încearcă să:7i imagine0e ce, t$t ceea ce 1ede e $ eJpl$0ie de pene mici 7i r$7ii, nici pe departe imaginea pe care $ spera' Sim-indu:se nesigur, ?ac% se sprijină de cabina cami$netei cu $ m/nă în 1reme ce cu cealaltă apucă de m/nerul p$rtierei' Bmbele supraAe-e îi ard m/inile 7i el le Alutură scurt în aer' C/nd urcă în cabină, 7i scaunul e încins' Dasă geamul j$s 7i, cu $ undă de regret, $bser1ă că lumea i se pare din n$u n$rmală' Mir$ase bine' Mir$ase a 1ară' Lnde se 1a duceU Bsta:i $ întrebare interesantă, î7i spune, dar după ce ajunge înap$i pe drum 7i parcurge nu mai mult de $ sută de metri, silueta j$asă de lemn cenu7iu a Sand 4ar apare la st/nga lui 7i, Aără e0itare, 1irea0ă în absurd de întinsa parcare, ca 7i c/nd ar Ai 7tiut din capul l$cului unde se ducea' Căut/nd din pri1iri un l$c umbrit, ?ac% rulea0ă încet spre spatele clădirii 7i 1ede singura alu0ie de amenajare peisagistică a clădirii, un ar-ar mare care se înal-ă din asAalt în capătul îndepărtat al parcării' Parchea0ă 5am:ul la umbra ar-arului 7i c$b$ară, lăs/nd geamul întredeschis' #aluri de căldură se ridică tremurat dinspre singurele d$uă ma7ini care mai sunt în parcare' Este $ra unspre0ece d$uă0eci diminea-a' 3 se Aace 7i lui A$ame, dat Aiind că la micul dejun a băut d$ar $ cană de caAea 7i a m/ncat d$ar $ Aelie de
;8<

p/ine prăjită m/njită cu marmeladă, iar asta se înt/mpla acum trei $re' ?ac% are sen0a-ia că după:amia0a 1a Ai una lungă' Mai bine să măn/nce ce1a c/t timp îi a7teaptă pe m$t$cicli7ti' L7a din spate a Sand 4ar se deschide într:un alc$1 îngust care duce într: un spa-iu lung, dreptunghiular, cu un bar lumin$s într:$ Parte 7i un 7ir de separeuri din lemn în cealaltă' 2$uă mese mari de biliard $cupă mijl$cul încăperii 7i un t$n$mat se aAlă l/ngă perete, intre ele' Gn Aa-a camerei, un ecran mare de tele1i0$r at/rnă astAel înc/t să p$ată Ai 1ă0ut de t$ată lumea, suspendat la d$i metri 7i ?umătate deasupra p$delei curate de lemn' Sunetul a A$st redus la minim în timpul unui sp$t publicitar care nu de01ăluie nici:$ clipă întrebuin-area pr$dusului pe care:l pr$m$1ea0ă' 2upă lumina puter: nică din parcare, l$calul pare lini7tit$r de întunecat 7i, în timp ce $chii lui ?ac% se adaptea0ă, pu-inele lămpi j$ase par să emane ra0e ce-$ase de lumină' 4armanul, pe care ?ac% îl ia drept Aaim$sul Dester I4r/n0ă Putur$asăK M$$n, ridică pri1irea imediat ce ?ac% intră, ap$i se înt$arce la eJemplarul din Herald deschis pe bar' C/nd ?ac% $cupă un taburet la c/-i1a metri în dreapta sa, ridică din n$u pri1irea' 4r/n0ă Putur$asă nu e at/t de îngr$0it$r cum s:a a7teptat ?ac%' P$artă $ căma7ă curată d$ar cu c/te1a t$nuri mai albă dec/t Aa-a sa r$tundă, cu trăsături nec$nturate 7i -easta rasă' M$$n are inc$nAundabilul aer, jumătate pr$Aesi$nist, jumătate indignat, a cui1a care a preluat aAacerea Aamiliei 7i bănuie7te că s:ar Ai descurcat mai bine în altă parte' 3ntui-ia îi spune lui ?ac% că această sen0a-ie de Arustrare ist$1it$are este sursa p$reclei sale printre m$t$cicli7ti, pentru că:i $Aeră aerul unuia care se a7teaptă să dea din clipă:n clipă peste un mir$s pestilen-ial' V P$t lua ce1a de m/ncareU îl întreabă ?ac%' V Meniul e scris pe tablă' 4armanul se înt$arce din pr$Ail 7i arată tabla albă 7i literele m$bile care alcătuiesc meniul' Hamburger, cheesburger, h$td$g, brat)urst, %ielbasa, sand1iciuri, cart$Ai prăji-i, r$ndele de ceapă' Mestul bărbatului e menit să:l Aacă pe ?ac% să se simtă aiurit, 7i reu7e7te' V Scu0e, nu am 1ă0ut anun-ul' 4armanul ridică din umeri' V Ln cheesburger mediu, cu cart$Ai prăji-i, te r$g' V Pr/n0ul nu se ser1e7te dec/t după un7pe trei0eci, a7a cum scrie 7i pe tablă' #e0iU Ln alt gest apr$ape batj$c$rit$r spre anun-'
;8>

V 2ar mama se pregăte7te în spate' 3:a7 putea da c$manda acum 7i:$ să se apuce de ea c/nd e gata' ?ac% îi mul-ume7te 7i barmanul ridică $chii spre ecranul tele1i0$rului, se duce la capătul barului 7i dispare după c$l-' C/te1a secunde mai t/r0iu, se înt$arce, ridică $chii spre ecran 7i:l întreabă pe ?ac% ce:ar 1rea de băut' V Suc de ghimbir, 0ice ?ac%' Lit/ndu:se la ecran, Dester M$$n t$arnă suc de ghimbir dintr:un r$binet într:un pahar de bere 7i împinge paharul spre ?ac%' Bp$i întinde m/na pe tejghea pentru a lua telec$manda 7i spune: V Sper că nu te superi, dar mă uitam la Ailmul ăsta 1echi' E c$mic, într: un Ael' Bpasă un but$n de pe telec$mandă 7i, de deasupra umărului său drept, ?ac% aude 1$cea mamei sale spun/nd: Se pare c' Smok@ ine mai t4r$iu a$i3 5e mi+ar pl'cea ca3 pr'p'ditul 'la s' 7n e)e s' )in' b'utura sub controlGnainte să se p$ată înt$arce cu Aa-a la ecran, Dester M$$n îl întreabă dacă $ -ine minte pe Dil+ Ca1anaugh' V F, da' V Mi:a plăcut mult în c$pilărie' V Qi mie, spune ?ac%' 2upă cum a 7tiut imediat, Ailmul este /he /error o* DeadMood !ulch, un )estern c$mic din &8>! în care pe atunci celebrul 7i încă ad$ratul 4ill T$)ns, un Ael de 4$b H$pe al săracil$r, juca r$lul unui cart$A$r la7 care ajunge în micu-a c$munitate p$tem%in din 2ead)$$d Mulch, Bri0$na, 7i e cur/nd c$nAundat cu un n$t$riu pist$lar' Gn calitate de Arum$asă pr$prietară cu mintea brici a unui saloon numit Da0+ 9, centrul 1ie-ii s$ciale, Dil+ Ca1anaugh e A$arte aprecia0ă de mul-imea de 1ăcari, pierde:1ară, Aermieri, negu-ăt$ri, a1$ca-i 7i terchea:berchea care:i umplu l$calul în Aiecare seară' G7i pune clien-ii să:7i lase re1$l1erele la intrare 7i să aibă grijă la maniere, care au $ înclina-ie spre $p$panaJ' Gn scena de acum, care se desAă7$ară cam la jumătate de $ră după începutul Ailmului, Dil+ e singură în saloon, încerc/nd să scape de:$ albină insistentă' F albin' pentru Regina *ilmelor de categorie B, î7i spune ?ac% 7i 0/mbe7te$+'

$? @n lim)a en&leză, „al)ină" se spune )ee, care se pronunţă ca litera „)" (n tr ! ;8@

Dil+ l$1e7te în pac$stea aia 0um0ăit$are cu $ c/rpă, un plici, un m$p, $ mătură, $ curea de pist$l' Blbina scapă de Aiecare dată, -/7nind de ici:c$l$, de pe bar la masa de jucat căr-i, pe capacul unei sticle de )his%+, pe capacele alt$r trei sticle a7e0ate în r/nd, pe un pian, dese$ri a7tept/nd c/t ad1ersarul ei se Auri7ea0ă u7$r pe $c$lite, ap$i lu/ndu:7i 0b$rul $ secundă înainte ca ultima armă să l$1ească' E:$ sec1en-ă înc/ntăt$are aAlată la grani-a buA$neriei 7i, c/nd ?ac% a1ea 7ase, 7ase, 7ase sau p$ate 7apte ani, pe jumătate înnebunit de r/s la 1ederea mamei sale dibace rat/nd în repetate r/nduri să alunge insecta aia s/c/it$are 7i pe dată curi$s cum reu7iseră cei care turnau Ailmul să c$n1ingă albina s' *ac' t$ate treburile alea, mama lui îi eJplicase că nu era $ albină ade1ărată, ci una Aalsă, Aabricată de departamentul care se $cupa cu eAectele speciale' Dester M$$n spune: V Nu mi:am dat seama nici$dată cum au c$n1ins albina să meargă ac$l$ unde 1$iau ei' Bdică, ce:au Aăcut, au dresat+o1 V Mai înt/i au Ailmat:$ pe ea singură în plat$u, 0ice ?ac%, ajung/nd la c$nclu0ia că, în deAiniti1, 4r/n0ă Putur$asă e:un $m cumsecade cu gusturi bune la actri-e' Blbina a A$st adăugată mai ap$i prin eAecte speciale' Nu:i $ albină ade1ărată, e:un desen : $ anima-ie' Chiar nu:-i dai seama, a7a:iU V Nici 1$rbă' E7ti sigurU T$tu7i, de unde 7tii astaU V Bm citit:$ într:$ carte unde1a, 0ice ?ac%, A$l$sindu:7i răspunsul bun la t$ate întrebările de genul ăsta' Strălucind în straie dichisite de cart$A$r, 4ill T$)ns intră 7ăgalnic pe u7ile batante 7i pri1e7te p$Atici$s la pr$prietara saloon+ului Aără să $bser1e că ea se apr$pie acum de albina a7e0ată din n$u pe barul sclipit$r' Mintea îi stă la chestii r$mantice 7i, c/nd pă7e7te, se clatină Aalnic' #'d c' te+ai 7ntors, itea$ule, 0ice Dil+' (nseamn' c'+)i place locul 8ubire, 'sta+i cel mai *ain local de la est de &issouri3 &i+aminte"te de locul unde l+am b'tut pe Black ?ack &c!urk la musta)'3 S'rmanul Black ?ack3 6+a "tiut niciodat' c4nd s' duble$e mi$a3 Cu un sunet ca huruitul unui 4:> , albina Aermecată, $ creatură Aicti1ă înăuntrul unei Aic-iuni, se a1/ntă asupra tig1ei ac$perite cu pălărie a lui 4ill+ T$)ns' Ea-a c$mediantului se scurge de:$ ter$are c$mică' Elutură din bra-e, saltă de pe:un pici$r pe altul, chirăie' Blbina Aermecată eJecută cascad$rii aer$nautice în jurul pseud$pist$larului panicat' Splendida pălărie a lui T$)ns cade6 părul i se ră1ă7e7te' Se apr$pie încet de masa 7i, cu $ ultima Aluturare de m/nă, sare sub ea 7i cere ajut$r'
;8"

Cu $chii a-inti-i asupra albinei care merge agale, Dil+ se duce la bar 7i ia un pahar 7i un 0iar împăturit' Se apr$pie de masă, pri1ind albina cum se plimbă în cerc' Sare în Aa-ă 7i lasă paharul j$s, prin0/nd insecta în capcană' Bceasta 0b$ară în sus 7i se l$1e7te de Aundul paharului' Dil+ înclină paharul, strec$ară 0iarul împăturit sub el 7i ridică m/inile, -in/nd 0iarul peste gura paharului' Fbiecti1ul se trage în spate 7i:l 1edem pe cart$A$rul p$ltr$n trăg/nd cu $chiul de sub masă în 1reme ce Dil+ împinge u7ile 7i dă drumul albinei' Gn spatele lui, Dester M$$n 0ice: V E gata cheesburgerul, d$mnule' Gn următ$area $ră 7i jumătate, ?ac% î7i măn/ncă burgerul 7i încearcă să se piardă în Ailm' 4urgerul e minunat, de calitate superi$ară, cu gustul acela 0em$s pe care:l $b-ii d$ar de la un grătar bine uns, iar cart$Aii prăji-i sunt perAec-i, aurii 7i cr$can-i pe dinaAară, dar nu reu7e7te să Aie atent la /he /error o* DeadMood !ulch3 Pr$blema nu este că a 1ă0ut Ailmul de p$ate $ du0ină de $ri6 pr$blema e Tans+ Ereneau' Bnumite lucruri pe care le:a spus îl tulbură' Cu c/t se g/nde7te mai mult la ele, cu at/t mai pu-in în-elege ce se înt/mplă' 2upă spusese lui Tans+, ci$ara : corbul : numit M$rg a 1enit dintr:$ lume aAlată alături 7i în aAara celei pe care $ 7tim' Pr$babil că 1$rbea despre Terit$rii' E$l$sind $ sintagmă din 5orbul lui P$e, ea a numit această altă lume I-ărmul N$p-iiK, ceea ce era bini7$r pentru cine1a ca Tans+, însă nu părea în niciun Ael să se aplice magicel$r terit$rii' M$rg i:a spus lui Tans+ că t$tul în acea lume este 7n *l'c'ri 7i nici măcar -inuturile Spulberate nu se p$tri1esc acestei descrieri' ?ac% î7i aminte7te de -inuturile Spulberate 7i de straniul tren care:i purtase pe el 7i pe 5ichard 5a-i$nalu, atunci un 5ichard 5a-i$nalu b$lna1 7i ist$1it, peste întinsul de7ert r$7u' Creaturii stranii trăiau ac$l$, $ameni: aligat$r 7i păsări cu Ae-e de maimu-e cu barbă, însă în m$d cert nu Auseseră în Alăcări' Rinuturile Spulberate erau pr$dusul unui de0astru din trecut, nu l$cul unei c$nAlagra-ii pre0ente' Ce spusese Tans+U Hn loc mare, mare, *'cut tot numai din *oc333 urc4nd mult, mult3 Fare ce 1ă0use ea, spre ce peisaj îi deschisese $are M$rg $chiiU Părea a Ai un mare turn ar0ăt$r sau $ înaltă clădire c$nsumată de A$c' Ln turn ar0ăt$r, $ clădire ar0ăt$are într:$ lume ar0ăt$are : cum ar putea lumea aceea să Aie Terit$riileU ?ac% a A$st în Terit$rii de d$uă $ri în ultimele patru0eci 7i $pt de $re 7i ceea ce a 1ă0ut a A$st Arum$s' Mai mult dec/t Arum$s : puriAicat$r' Cel mai
;89

pr$Aund ade1ăr pe care ?ac% îl 7tie despre Terit$rii este că acestea c$n-in un s$i de magie sacră: magia pe care a 1ă0ut:$ la ?ud+ Marshall' 2at$rită acelei magii, Terit$riile p$t c$nAeri $ minunată binecu1/ntare Aiin-el$r umane' #ia-a acelei eJtra$rdinar de puternice Aemei care îl ia peste pici$r pe 4ill T$)ns pe ecranul cel mare din Aa-a lui a A$st sal1ată de un $biect din Terit$rii' Pentru că ?ac% a A$st în Terit$rii : 7i p$ate pentru că a -inut Talismanul în m/nă : apr$ape Aiecare cal pe care paria0ă iese primul, Aiecare ac-iune pe care $ cumpără î7i triplea0ă 1al$area, Aiecare m/nă de p$cher pe care $ j$acă c/7tigă p$tul cel mare' B7adar, despre ce lume 1$rbe7te Tans+U Qi ce:i t$ată treaba asta cu M$rg care 1ine printr:$ gaură Aăcură de A$cU C/nd ?ac% sărise dinc$l$ ieri, sim-ise ce1a neAericit, ce1a nesănăt$s, departe înspre sud:1est, 7i bănuise că ac$l$ era l$cul în care:l 1a găsi pe îngemăn/nd Pescarului' Lcide Pescarul, ucide îngemănarul6 pe care l:ar re0$l1a înt/i, puterile celuilalt ar slăbi' 2ar''' T$t nu a1ea sens' C/nd călăt$re7ti între lumi, pur 7i simplu sari + nu pui A$c la marginea lumii 7i alergi prin el în altă lume' C/te1a minute mai t/r0iu, huruitul de m$t$ciclete ac$peră 1$cile de pe ecran' V Gh, d$mnule, p$ate că ai 1rea să pleci, 0ice M$$n' O7tia:s''' V Thunder Ei1e, 0ice ?ac%' Qtiu' V 4ine' 2$ar că:i sperie de m$arte pe unii dintre clien-ii mei' 2aT at/ta 1reme c/t te c$mp$r-i bine cu ei, îs de treabă' V Qtiu' Nu ai de ce să:-i Aaci griji' V Bdică, dacă le cumperi bere sau ce1a, $r să creadă că e7ti în regulă' ?ac% c$b$ară de pe scaun 7i se înt$arce spre barman' V Dester, n:ai de ce să Aii agitat' #in aici să se înt/lnească cu mine' Dester clipe7te' Pentru înt/ia dată, ?ac% $bser1ă că spr/ncenele lui sunt d$uă Aui$are sub-iri 7i curbate, ca acelea ale unei 1ampe din anii d$uă0eci' V Mai bine să:ncep să t$rn $ halbă de Kingsland' 3a $ halbă de sub bar, $ pune sub r$binetul de Kingsland Ble 7i deschide 1al1a' Ln 7u1$i gr$s de lichid chihlimbariu nă1ăle7te în halbă 7i se transA$rmă în spumă' Sunetul m$t$cicletel$r cre7te 7i de1ine un 1uiet în Aa-a clădirii, ap$i se $pre7te' 4ee0er St Pierre tr$păie pe u7ă înăuntru, urmat îndeapr$ape de 2$c, M$use, S$nn+ 7i Kaiser 4ill' Seamănă cu ni7te 1i%ingi 7i ?ac% e A$arte bucur$s să:i 1adă'
;88

V Putur$sule, închide dracului tele1i0$rul ăla, rage 4ee0er' Qi n:am 1enit aici să bem, a7a că g$le7te halba aia în chiu1etă' B7a cum $ t$rni tu, $ricum e t$ată răsuAlată' 3ar după ce:ai terminat, du:te înap$i în bucătărie la maică:ta' Treaba n$astră cu $muT ăsta n:are nici:$ legătură cu tine' V 4ine, 4ee0er, 0ice M$$n cu $ 1$ce tremurată' Nu:mi trebuie dec/t $ secundă' V Btunci at/ta $ să 7i prime7ti, 0ice 4ee0er' 4ee0er 7i ceilal-i se alinia0ă în Aa-a barului, unii dintre ei uit/ndu:se la 4r/n0ă Putur$asă, al-ii, mai bl/n0i, la ?ac%' M$use încă mai are părul împletit, ca un jucăt$r de A$tbal american' Kaiser 4ill 7i S$nn+ 7i:au str/ns la-ele în c$adă' 4ere 7i spumă curg din halbă 7i se scurg în chiu1etă' V 4ine, băie-i, spune M$$n' Pa7ii lui se retrag în spatele barului' F u7ă se închide' Membrii Thunder Ei1e se despart 7i se răsp/ndesc în Aa-a lui ?ac%' Maj$ritatea 7i:au încruci7at bra-ele la piept 7i mu7chii le ies în e1iden-ă' ?ac% î7i împinge AarAuria mai înc$l$ pe tejghea, se ridică 7i spune: V Gnainte de aseară, a au0it care1a dintre 1$i de Me$rge P$tterU St/nd pe marginea mesei de biliard aAlate cel mai apr$ape de u7a din Aa-ă, ?ac% stă cu Aa-a la 4ee0er 7i 2$c, care se apleacă înainte pe scaunele l$r de la bar' Kaiser 4ill, cu un deget lipit de bu0e 7i cu capul aplecat, stă l/ngă 4ee0er' M$use e întins pe a d$ua masă de biliard, sprijinindu:7i capul cu $ m/nă' D$1ind cu pumnii unul de altul 7i încrunt/ndu:se, S$nn+ pă7e7te de c$l$:c$l$ între bar 7i t$n$mat' V E7ti sigur că n:a spus Casa umbrel$r, ca r$manul lui 2ic%ensU 0ice M$use' V Sunt sigur, răspunde ?ac%, amintindu:7i că n:ar trebui să Aie surprins de Aiecare dată c/nd unul dintre indi1i0ii ă7tia dem$nstrea0ă că a urmat c$legiul' B spus Casa întunericului' V 3isuse, apr$ape cred că''' M$use clatină din cap' V Cum îl chema pe c$nstruct$rU întreabă 4ee0er' V 4urnside' Numele mic pr$babil că era Charles, cun$scut une$ri ca IMrăsuliulK' Cu mult timp în urmă, 7i l:a schimbat din ce1a de genul I4eer SteinK' V 4eersteinU 4ernsteinU V B7a ce1a, 0ice ?ac%' V Qi tu cre0i că el e Pescarul'
<!!

?ac% încu1iin-ea0ă' 4ee0er se uită drept la el, ca 7i c/nd ar încerca să:i 1adă ceaAa' V C/t e7ti de sigurU V N$uă0eci 7i n$uă la sută' El a pus p$0ele alea în camera lui P$tter' V Eir:ar să Aie' 4ee0er se împinge de pe scaun 7i se duce în spatele tejghelei' V #reau să mă asigur că nimeni nu uită ceea ce e e1ident' Se apleacă 7i se ridică -in/nd într:$ m/nă $ carte de teleA$n' V Qtii la ce mă reAerU 4ee0er deschide cartea pe bar, înt$arce c/te1a pagini, le dă înap$i 7i trece degetul său gr$s în j$sul unei c$l$ane de nume' V Niciun 4urnside' Păcat' V 4ună idee, însă, 0ice ?ac%' Gn diminea-a asta, am încercat 7i eu acela7i lucru' S$nn+ se $pre7te l$cului pe c/nd se îndepărtea0ă de t$n$mat 7i arată cu degetul spre ?ac%' V Cu c/t timp în urmă a A$st c$nstruită casa asta aAurisităU V Cu apr$ape trei0eci de ani' Gn anii 7apte0eci' V Da naiba, pe:atunci eram t$-i c$pii, în 3llin$is' 2e unde să 7tim n$i de casa astaU V #$i 1ă plimba-i prin preajmă' Credeam că sunt 7anse bune s:$ Ai 1ă0ut' 3ar l$cul e înAi$răt$r' Famenii au tendin-a să 1$rbească despre casele de Aelul ăsta' B7a se înt/mplă în ca0urile n$rmale, cel pu-in, î7i spune ?ac%' Gn ca0urile n$rmale, casele înAi$răt$are ajungeau a7a pentru că au stat g$ale c/-i1a ani sau pentru că în ele s:a înt/mplat ce1a gr$a0nic' Gn ca0ul de Aa-ă, credea el, casa în sine era gr$a0nică, iar $amenii care altAel ar Ai 1$rbit despre ea abia î7i amintesc că au 1ă0ut:$' ?udec/nd după descrierea lui 2ale, Casa întunericului a dispărut în pr$pria:i umbră ineJistentă' Nice: V M/ndi-i:1ă la asta' Gncerca-i să 1ă aduce-i aminte' 2e c/nd l$cui-i în Erench Danding, a-i au0it 1re$dată de $ casă care părea să Aie blestematăU Casa întunericului a pr$1$cat rănirea $amenil$r care au lucrat la ea' Muncit$rii $ urau6 se temeau de ea' Spuneau că nu:-i p$-i 1edea umbra c/nd te apr$piai de ea' Sus-ineau că era b/ntuită în 1reme ce lucrau la eaP Gn cele din urmă, au renun-at cu t$-ii 7i 4urnside a trebuit s:$ termine singur'
<!&

V E i0$lată, 0ice 2$c' E1ident, casa asta nu:i unde1a la 1edere' Nu:i într:un cartier re0iden-ial ca Dibert+1ille' N:$ s:$ găse7ti pe Bleea 5$bin H$$d' V B7a:i, spune ?ac%' Trebuia să men-i$ne0 asta înainte' P$tter mi:a spus că a A$st c$nstruită pu-in mai înc$l$ de ceea ce el a numit IdrumK, într:un s$i de lumini7' B7a că:i în pădure, 2$c, ai dreptate' E i0$lată' V Hei, hei, hei, Aace M$use, legăn/ndu:7i pici$arele peste marginea mesei de biliard 7i ridic/ndu:se ane1$ie în 7e0ut' G7i -ine $chii bine închi7i 7i se l$1e7te cu $ m/nă cărn$asă peste Arunte' V 2acă mi:a7 putea aduce aminte''' Sc$ate un strigăt de Arustrare' V 5e1 #$cea lui 4ee0er are de d$uă $ri 1$lumul ei n$rmal 7i cu1/ntul sună ca $ piatră de pa1aj l$1indu:se de un tr$tuar de ciment' V Ktiu că am 1ă0ut casa aia Autută, spune el' 3mediat ce ai început să 1$rbe7ti despre ea, am a1ut sentimentul că t$tul pare cum1a Aamiliar' Mi:a t$t stat g/ndul la asta, dar n:am găsit nimic c$ncret' C/nd am încercat să mă c$ncentre0 la asta : 7tii, să încerc să:mi amintesc : am 1ă0ut d$ar lumini sc/nteiet$are' C/nd ?ac% a spus că e:n pădure, am 7tiut despre ce 1$rbe7te' Bm 1ă0ut $ imagine clară a clădirii' Gnc$njurată de t$ate luminile alea sc/nteiet$are' V Nu prea sună a Casă a întunericului, 0ice ?ac%' V 4a cum să nuP Duminile nu erau cu ade1ărat ac$l$, d$ar că le:am '$ut3 M$use spune asta ca 7i c/nd ar Ai A$st ce1a abs$lut ra-i$nal' S$nn+ începe să r/dă 7i 4ee0er clatină din cap, spun/nd: V Căcat' V Nu pricep, 0ice ?ac%' 4ee0er se uită la el, ridică un deget 7i:l întreabă pe M$use: V #$rbim cum1a de iulie, august, acum d$i aniU V 2esigur, răspunde M$use' #ara Super Bcidului' Se uită la ?ac% 7i 0/mbe7te' V Bcum d$i ani, am pus m/na pe:un acid eJtra$rdinar' F d$0ă mică 7i 1reme de cinci sau 7ase $re a1eai pare de:$ călăt$rie incredibila3 Nimeni n: a a1ut 1re$dată $ eJperien-ă negati1ă cu treaba aia' Era $ pură plăcere, 7tii ce 0icU V Gmi p$t imagina, 0ice ?ac%'
<!

V Puteai 7i să lucre0i c/t îl a1eai la b$rd' Eără:nd$ială puteai să conduci, amice' Săreai în ma7ină 7i te duceai unde 1$iai' Era Al$are la ureche să Aaci $rice lucru n$rmal' Nu erai dat peste cap, ci Aunc-i$nai cu mult peste limitele tale maJime' V Tim$th+ Dear+$" nu s:a în7elat complet, $ice 2$c' V 2$amne, aia era treabă de calitate, 0ice M$use' Bm luat:$ p/nă c/nd n:am mai a1ut, 7i:ap$i t$tul s:a terminat' /oat' treaba cu acidul' 2acă nu puteai lua treaba aia, nu a1ea r$st să iei nimic altce1a' N:am 7tiut nici$dată de unde pr$1enea' V N:ai 1rea să 7tii de unde pr$1enea, 0ice 4ee0er' Crede:mă' V B7adar, erai sub eAectul acidului ăstuia c/nd ai 1ă0ut Casa întu: nericului, 0ice ?ac%' V Sigur' 2in cau0a asta am 1ă0ut luminile' E$arte încet, 4ee0er întreabă: V Lnde:i casa, M$useU V Nu 7tiu cu preci0ie' 2ar stai a7a, 4ee0er, lasă:mă să 1$rbesc' Bia a A$st 1ara în care eram cu Mititica Nanc+ Hale, -i:aminte7tiU V Sigur, spune 4ee0er' Mare păcat' Bruncă $ pri1ire la ?ac%' Micu-a Nanc+ a murit la sA/r7itul 1erii ăleia' V Bsta m:a dat peste cap, 0ice M$use' Parcă ar Ai de1enit alergică la aer 7i lumina s$arelui, c/t ai clipi' Gi era rău t$t timpul' B1ea irita-ii pe t$t c$rpul' Nu sup$rta să stea aAară, pentru că lumina îi rănea $chii' 2$c nu 7i: a putut da seama care era pr$blema cu ea, a7a că ara dus:$ la spitalul cel mare din Da 5i1iere, dar nici ei n:au putut aAla ce nu era în regulă cu ea' Bm 1$rbit cu d$i indi1i0i de la Ma+$, dar n:au A$st de niciun ajut$r' B murit greu, $mule' Ri se rupea inima să 1e0i cum se stingea' Pe:a mea a rupt:$, asta:i sigur' 5ăm/ne tăcut un m$ment îndelungat, în care se uită -intă în j$s la p/ntecele 7i genunchii săi 7i nimeni altcine1a nu mai spune un cu1/nt' V 4ine, r$ste7te într:un t/r0iu M$use, ridic/nd capul' Lite ce:mi amintesc eu' Gn s/mbăta aia, Micu-a Nanc+ 7i cu mine a1eam acid la b$rd 7i ne plimbam Aără -intă, d$ar să 1edem ni7te l$curi care ne plăceau' Ne:am dus în parcul de l/ngă r/u, în Da 5i1iere, ne:am dus la 2$g 3sland 7i D$$%$ut P$int' Ne:am înt$rs în direc-ia asta 7i:am urcat pe Aale0ă : Arum$s,
$1 3imothy 4eary (10"?-1008! - scriitor american, psiholo& #i adept al *olosirii dro&urilor cu e*ect psihedelic (n tr ! <!;

$mule' 2upă aia, n:am prea a1ut cheA să ne înt$arcem acasă, a7a că am h$inărit aiurea' Micu-a Nanc+ a $bser1at un indicat$r cu T5ECE5EB 3NTE5N3SO pe l/ngă care pr$babil că trecusem de $ mie de $ri Aără să:l 1ăd' Se uită la ?ac% Sa)+er' V Nu 7tiu sigur, dar cred că era pe ;>' ?ac% încu1iin-ea0ă' V 2acă n:am Ai luat acid, cred că nici ea n:ar Ai 1ă0ut indicat$rul' F, mamă, mi:amintesc t$tul acum' ICe:i aiaUK 0ice ea 7i jur c:a trebuit să mă uit de d$uă sau trei $ri înainte să 1ăd indicat$rul ăla : era t$t 0g/riat 7i înd$it, cu 1re$ d$uă găuri ruginite de gl$an-e în el' Stătea pe:$ r/nă între c$paci, cam a7a ce1a' ICine1a 1rea să nu intrăm pe drumul ălaK, 0ice Micu-a Nanc+' ICe a ascuns $are ac$l$UK Ce1a de Aelul ăsta' ICe drumUK întreb eu, ap$i îl 1ăd' Nici măcar nu:i un drum ade1ărat' E lat d$ar c/t să încapă $ singură ma7ină, iar asta numai dacă ai una mică 7i c$mpactă' C$paci gr$7i pe ambele păr-i' Da naiba, n:am cre0ut că ac$l$ se ascunde ce1a interesant, d$ar dacă nu era $ baracă 1eche' Pe deasupra, nu:mi plăcea cum arăta' Bruncă $ pri1ire la 4ee0er' V Cum adică, nu:-i plăcea cum arătaU întreabă 4ee0er' Te:am 1ă0ut intr/nd în l$curi care 7tiai al naibii de bine că nu:s bune' Sau începi să Aaci pe misticul cu mine, M$useU V Spune:i cum dracului 1rei, eu î-i 0ic cum era' Era a7a cum 0icea indicat$rul ăla POST5EBNO 23STBNRB 2BCO QT33 CE:3 43NE PENT5L T3NE' Mi:a lăsat $ impresie rea' V Qi asta pentru că era un l$c maleAic, inter1ine S$nn+' Bm 1ă0ut eu l$curi maleAice' Nu te 1$r ac$l$ 7i î-i spun asta' 4ee0er îi aruncă $ pri1ire echilibrată 7i 0ice: V Nu:mi pasă c/t de maleAic e l$cul ăsta r'uY dacă ac$l$ l$cuie7te pescarul, ac$l$ mă duc' V Qi eu mă duc cu tine, 0ice M$use, dar ascultă $dată' #$iam s:$ 7terg de ac$l$ 7i să iau ni7te pui prăjit sau ce1a, care c$mbinat cu acid ar Ai A$st ca 7i c/nd ai m/nca hrana Paradisului, $ri cum naiba a spus C$leridge, dar Micu-a Nanc+ 1$ia să mergem pe ac$l$ pentru c' a1ea 7i ea impresia pe care $ a1eam eu' Era $ muiere de ac-iune, $mule' Qi căp$asă, pe deasupra' B7a că am intrat pe drum, iar Micu-a Nanc+ îmi stă pe cap 7i 0ice: INu Ai a7a un Aătălău, M$use, dă:i pedalăK, a7a că:i dau pu-in pedală 7i t$tuT pare
<!<

ciudat ca naiba, dar t$t ce 1ăd e p$teca aia care 7erpuie7te printre c$paci 7i căcatul care "tiu că nu:i ac$l$' V Cum ar AiU întreabă S$nn+, în ceea ce pare a Ai spiritul interesului 7tiin-iAic' V Ni7te siluete întunecate 1enind la marginea drumului 7i uit/ndu:se printre c$paci' 2$uă au Augit spre mine, dar am trecut drept prin ele ca prin Aum' Nu 7tiu, p$ate că erau Aum' V Da dracuT cu asta, acidul era de 1ină, 0ice 4ee0er' V P$ate, dar nu a7a a1eam impresia' Pe deasupra, acidul nu te aAecta nici$dată în Aelul ăsta, -ii minteU Nu Aăcea să te cuprindă 7ntunericul3 Gn $rice ca0, chiar înainte ca t$tul s:$ ia ra0na, dintr:$dată m:am g/ndit la Ki0 Martin' Mi:amintesc asta A$arte bine' Era ca 7i c/nd $ puteam 1edea de:a dreptul, chiar în Aa-a mea : a7a cum arăta c/nd au urcat:$ în ambulan-ă' V Ki0 Martin, repetă 4ee0er' M$use se înt$arce spre ?ac%' V Ki0 era $ Aată cu care am ie7it pe c/nd eram cu t$-ii la uni1ersitate' Ne impl$ra s:$ lăsăm să 1ină cu n$i pe m$t$ciclete 7i, într:$ 0i, Kaiser a 0is, bine, putea să împrumute m$t$rul lui' Ki0 s:a bucurat la culme, $mule, a A$st A$arte Aericită' Qi:ap$i a dat peste:$ crengu-ă aAurisită, cred''' V Era mai mare ca $ crengu-ă, 0ice 2$c' Era mai mult $ ramură, cu diametru p$ate cam de cinci centimetri' V EJact c/t trebuie ca să:-i pună echilibrul la încercare, mai ales dacă nu e7ti $bi7nuit cu m$t$arele mari, 0ice M$use' B dat peste ramura aia 7i m$t$cicleta s:a dat peste cap, iar Ki0 a 0burat 7i:a că0ut pe 7$sea' Bpr$ape că mi:a stat inima în piept, $mule' V Bm 7tiut că s:a dus din secunda în care m:am apr$piat destul c/t să 1ăd unghiul în care:i stătea capul, 0ice 2$c' Nici nu mai a1ea r$st să încerc mane1re de resuscitare' Bm ac$perit:$ cu jachetele n$astre 7i eu m:am dus să chem $ ambulan-ă' Nece minute mai t/r0iu $ urcau în ma7ină' Lnul dintre băie-i m:a recun$scut de la $rele de practică la Lrgen-e, altAel ne:ar Ai Aăcut pr$bleme' V Chiar mă întrebam dacă e7ti cu ade1ărat d$ct$r, 0ice ?ac%' V Mi:am Aăcut re0iden-iatul în chirurgie la Lni1ersitatea din 3llin$is, ap$i am renun-at la t$t' 2$c îi 0/mbe7te' V Să stau cu băie-ii ă7tia 7i să mă dedic pr$ducerii de bere mi s:a părut mai distracti1 dec/t să:mi petrec t$ată 0iua tăind $ameni'
<!>

V M$use, 0ice 4ee0er' V Mda' T$cmai ajungeam la curba drumeagului 7i Ki0 parcă stătea drept în Aa-a mea, a7a era de 1iu t$tul' Cu $chii închi7i 7i capul at/rn/nd ca $ Arun0ă gata să cadă' F, mama, mi:am 0is, 7n clipa asta numai a"a ce a nu reau s' 'd3 Bm sim-it t$tul din n$u : a7a cum m:am sim-it c/nd Ki0 a că0ut în drum' F spaimă b$lnă1ici$asă' Bsta:i ce:am sim-it: $ spaimă b$lnă1ici$asă' Qi am luat curba 7i:am au0it un c/ine m/r/ind unde1a în pădure' Nu d$ar m/r/ind, m4r4ind3 Ca d$uă0eci de c/ini mari 7i t$-i nebuni ca dracuT' Bm început să:mi simt capul ca 7i cum era gata să eJpl$de0e' Qi m:am uitat înainte ca să 1ăd că $ haită de lupi sau ce1a Auge spre n$i 7i mi:a luat $ 1reme să:mi dau seama că treaba aia ciudată, umbr$asă, pe care:$ 1ăd înainte e:$ casă' F casă neagră, întunecată' Micu-a Nanc+ m:a l$1it peste spate 7i cap, strig/nd să $presc' Crede: mă, 7tiu ce:i bine pentru mine, pentru că ultimul lucru pe care:l 1$iam era să mă apr$pii mai tare de casa aia' Bm $prit m$t$cicleta 7i Micu-a Nanc+ a sărit j$s 7i:a 1$mitat pe marginea drumeagului' S:a -inut de cap 7i a mai 1$mitat $ dată' Eu sim-eam că pici$arele mi s:au Aăcut de gumă, a1eam impresia că ce1a greu mă apăsa pe piept' /reaba aia, $rice ar Ai, încă:7i Aăcea de cap în pădure 7i se apr$pia t$t mai mult' M:am mai uitat $ dată spre capătul drumului 7i casa aia ur/tă se întindea în spate în pădure, ca 7i c/nd s:ar Ai t/r/t în ea, numai că stătea nemi7cată' Cu c/t mă uitam mai mult, cu at/t mai mare păreaP Bp$i am 1ă0ut luminile sc/nteiet$are plutind în jurul ei 7i păreau pericul$ase : P'strea$' distan)a, îmi spuneau, dispari de aici, &ouse3 2e 1erandă mai era sprijinit un anun- cu T5ECE5EB 3NTE5N3SO, iar anun-ul ăla, $mule''' anun-ul ăla parcă a scăpărat, ca 7i c/nd ar Ai spus 2E 2BTB BSTB #F54ESC SE53FS, BM3CE' Sim-eam că:mi crapă capul în d$uă, dar am urcat:$ pe Micu-a Nanc+ pe m$t$r 7i ea s:a lăsat pe mine, ca 7i c/nd ar Ai A$st m$artă, numai că nu era, 7i:am p$rnit m$t$rul 7i:am înt$rs 7i am tulit:$' C/nd am ajuns înap$i la mine acasă, ea s:a dus în pat 7i:a rămas ac$l$ trei 0ile' Mie mi s:a părut că abia:mi amintesc ce s:a înt/mplat' T$ată tără7enia s:a cam 7ntunecat, cum1a' Gn mintea mea' Fricum, abia am a1ut timp să mă g/ndesc la ea, pentru că Micu-a Nanc+ s:a îmb$lnă1it 7i:a trebuit să am grijă de ea $ri de c/te $ri nu eram la ser1iciu' 2$c i:a dat ce1a ca să:i scadă temperatura 7i s: a sim-it mai bine, dar n:a mai A$st cu ade1ărat aceea7i nici$dată' Da sA/r7itul lui august, starea ei a reînceput să se agra1e0e 7i a trebuit să $
<!@

interne0 în spital' Gn a d$ua săptăm/nă din septembrie, în ciuda înd/rjirii ei, Micu-a Nanc+ a plecat dintre n$i' V C/t de mare era Micu-a Nanc+U întreabă ?ac%, imagin/ndu:7i $ Aemeie cam de mărimea lui M$use' V Micu-a Nanc+ Hale era cam de mărimea 7i c$nstitu-ia lui Tans+ Ereneau, 0ice M$use, păr/nd surprins de întrebare' 2acă:mi stătea pe palmă, $ puteam ridica d$ar cu $ m/nă' V Qi n:ai 1$rbit nici$dată cu cine1a despre asta, 0ice ?ac%' V Cum să 1$rbescU întreabă M$use' Gnt/i de t$ate, eram înnebunit de griji pentru Micu-a Nanc+, după care mi s:a 7ters c$mplet din minte' B7a Aac chestiile ciudate, $mule' Gn l$c să:-i răm/nă în minte, se Qterg singure' V Qtiu eJact ce 1rei să spui, întăre7te ?ac%' V Cred că 7i eu 7tiu, 0ice 4ee0er, dar a7 0ice că acidul ăla -i:a dat $ 1reme peste cap sim-ul realită-ii' 2ar ai 1ă0ut casa aia''' Casa întunericului' V Bbs$lut, 0ice M$use' 4ee0er se c$ncentrea0ă la ?ac%' V Qi spui că Pescarul, jig$dia asta de 4urnside, a c$nstruit:$' ?ac% încu1iin-ea0ă' V 2eci p$ate că l$cuie7te ac$l$ 7i:a pregătit $ grămadă de disp$0iti1e ca să:i sperie pe $ameni ca să nu se apr$pie' V S:ar putea' V Numai că mă g/ndesc să:l las pe M$use să ne ducă pe But$strada ;> 7i să 1edem dacă reu7e7te să găsească drumeagul despre care 1$rbea' #ii cu n$iU V Nu p$t, 0ice ?ac%' Trebuie să mă înt/lnesc înt/i cu cine1a în Brden, cine1a care cred că ne p$ate ajuta' Da ea se aAlă altă piesă a pu00le:ului, dar nu 1ă p$t eJplica nimic p/nă ce n:$ 1ăd' V Eemeia asta 7tie ce1aU V F, da, 0ice ?ac%' Qtie ce1a' V 4ine, spune 4ee0er 7i se ridică din scaun' Tu alegi' 2ar $ să 1rem să discutăm cu tine după aceea' V 4ee0er, 1reau să Aiu l/ngă tine c/nd 1ei intra în Casa întunericului' Frice 1a trebui să Aacem ac$l$, $rice $ să 1edem''' ?ac% Aace $ pau0ă, încerc/nd să:7i găsească 1$rbele p$tri1ite' 4ee0er se leagănă pe călc/ie, de:a dreptul ie7indu:7i din piele de nerăbdare să dibuiască b/rl$gul Pescarului' V F să 1rei să Aiu ac$l$ cu tine' Gn treaba asta sunt mai multe lucruri implicate dec/t î-i p$-i imagina, 4ee0er' F să 7tii despre ce 1$rbesc în
<!"

scurtă 1reme 7i:$ să te p$-i bi0ui pe asta : cred că 1$i t$-i $ să pute-i Aace asta : dar dacă a7 încerca să 1ă descriu acum situa-ia, nu m:a-i crede' C/nd 1a 1eni timpul, 1ei a1ea ne1$ie de mine ca să te călău0esc, dacă 1$i ră0bi p/nă la capăt' F să Aii bucur$s că am A$st ac$l$' Ne aAlăm într:un punct pericul$s aici 7i niciunul dintre n$i nu 1rea să stricăm t$tul' V Ce te Aace să cre0i că $ să stric t$tulU întreabă 4ee0er cu $ bl/nde-e amăgit$are' V Fricine ar strica t$tul dacă n:ar a1ea ultima piesă a pu00le:ului' 2u: te ac$l$' #e0i dacă M$use p$ate găsi casa pe care a 1ă0ut:$ acum d$i ani' 3nspectea0:$' Nu intra : pentru asta ai ne1$ie de mine' 2upă ce $ inspecte0i, înt$arce:te aici 7i:$ să 1in 7i eu c/t de repede p$t' Br trebui să mă înt$rc înainte de d$uă trei0eci, trei, cel t/r0iu' V Lnde te duci în BrdenU P$ate c:$ să 1reau să te sun' V Spitalul luteran al districtului Erench' Sec-ia 2' 2acă nu dai de mine, lasă un mesaj la d$ct$rul Spiegleman' V Sec-ia 2, hăU 0ice 4ee0er' 4ine, bănuiesc că t$-i sunt nebuni în 0iua de a0i' Qi bănuiesc că m:a7 putea mul-umi d$ar cu $ pri1ire aruncată casei alea, at/ta 1reme c/t 7tiu că la un m$ment dat în după:amia0a asta mă p$t bi0ui pe tine că 1ei eJplica t$ate bucă-ile astea pe care sunt prea pr$st să le în-eleg singur' V Nu mai e mult, 4ee0er' Suntem apr$ape' Qi pr$st e ultimul caliAicati1 pe care -i l:a7 da' V 4ănuiesc că ai A$st un p$li-ist dat naibii, 0ice 4ee0er' Chiar dacă cred că jumătate din lucrurile pe care le spui sunt pr$stii, nu p$t dec/t să le cred' Se înt$arce 7i l$1e7te cu pumnii în bar' V 4r/n0ă Putur$asăP Bcum e sigur' Sc$ate:-i curul ăla palid din bucătărie'

<!9

"*
?ac% iese din parcare pe urmele Thunder Ei1e 7i, pentru m$ment, îl lăsăm să se ducă singur la n$rd pe But$strada 8; către l$cul de p$pas al lui ?ud+ Marshall 7i, mai departe, spre sec-ia ei încuiată' Bsemenea lui ?ac%, m$t$cicli7tii se îndreaptă spre necun$scut, însă necun$scutul l$r se aAlă la 1est de But$strada ;>, în tăr/mul trecutului care se adună Aără încetare, 7i 1rem să aAlăm ce 1$r găsi ac$l$' Famenii ace7tia nu par să Aie agita-i6 încă mai emană en$rma încredere cu care au dat bu0na în Sand 4ar' 2e Aapt, ei nu aAi7ea0ă nici$dată semne de agita-ie, căci situa-iile care pe al-ii i:ar îngrij$ra sau le:ar da $ stare de nerăbdare de $bicei pe ei îi întăr/tă' Qi teama îi aAectea0ă altAel dec/t pe ceilal-i $ameni: în rarele m$mente c/nd au sim-it teamă, au A$st înclina-i pe de:a:ntregul să se bucure de ea' Gn $chii l$r, teama repre0intă $ $ca0ie di1ină de:a se c$ncentra' 2at$rită remarcabilei l$r s$lidarită-i, c$ncentrarea aceasta este A$rmidabilă' Pentru aceia dintre n$i care nu sunt membrii unei gă7ti de m$t$cicli7ti sau nu Aac parte din Marina Militară, s$lidaritatea nu înseamnă mai mult dec/t impulsul de mil$stenie care ne Aace să alinăm suAerin-a unui prieten6 pentru 4ee0er 7i 1esela lui ga7că, s$lidaritatea înseamnă să te asiguri că cine1a î-i ac$peră înt$tdeauna spatele' #ia-a unuia e în m/inile cel$rlal-i 7i $ 7tiu bine' Pentru Thunder Ei1e, siguran-a -ine într:ade1ăr de str/ngerea r/nduril$r' Qi t$tu7i, înt/lnirea spre care 0b$ară ca 1/ntul 7i ca g/ndul nu are niciun precedent sau termen de c$mpara-ie în eJperien-a l$r de p/nă acum' Casa întunericului e ce1a n$u 7i n$utatea ei : abs$luta ciud')enie a p$1e7tii lui M$use : le pr$1$acă c/rcei în p/ntece, tutur$r, Aără eJcep-ie' Da treispre0ece %il$metri 1est de Centralia, unde terenul plat din jurul cartierului re0iden-ial 1echi de trei0eci de ani al lui P$tsie Aace l$c unei bucă-i întinse de pădure care ajunge chiar p/nă la MaJt$nTs, M$use 7i 4ee0er merg unul l/ngă altul în Aa-a cel$rlal-i' 4ee0er se uită din c/nd în c/nd la prietenul său, pun/nd $ întrebare mută' B treia $are c/nd M$use clatină din cap, c$mpletea0ă gestul cu $ Aluturare de m/nă care spune 6u m' mai s4c4i, o s'+)i spun c4nd a9ungem acolo3 4ee0er răm/ne în urmă6 S$nn+, Kaiser 4ill 7i 2$c presupun imediat că 4ee0er le dă un semnal 7i se întind pe un singur 7ir'
<!8

Gn Aruntea c$l$anei, M$use î7i ia înc$ntinuu $chii de la aut$stradă pentru a inspecta partea dreaptă a drumului' 2rumeagul e greu de $bser1at, M$use 7tie, 7i acum 1a Ai 7i mai mult ac$perit de ierburi dec/t în urmă cu d$i ani' Gncearcă să 0ărească albul rablagitului anun- cu T5ECE5EB 3NTE5N3SO' Qi acesta s:ar putea să Aie par-ial ascuns de buruieni n$i' Gncetine7te p/nă la cinci0eci 7i cinci de %il$metri la $ră' Cei patru din urma lui î7i p$tri1esc 1ite0a după el cu îndem/narea dată de:$ practică îndelungată' Singurul din Thunder Ei1e, M$use a 1ă0ut deja destina-ia l$r 7i, în cele mai ascunse unghere ale suAletului său, abia îi 1ine să creadă că se duce ac$l$ din n$u' Da început, u7urin-a 7i iu-eala cu care amintirile s:au re1ărsat din hruba l$r întunecată l:au surprins plăcut6 acum, în l$c să simtă că 7i:a red$b/ndit Aără eA$rt $ parte pierdută a 1ie-ii sale, simte că este la mila acelei după:amie0i pierdute' Ln mare peric$l atunci : 7i nu se înd$ie7te că $ uria7ă 7i pericul$asă A$r-ă l:a atins cu $ m/nă pre1enit$are : este un peric$l sp$rit acum' Bmintirea i:a redat $ chinuit$are c$nclu0ie de care se scăpase cu mult timp în urmă: că hid$asa structură pe care ?ac% Sa)+er $ numea Casa întunericului $ $m$r/se pe Micu-a Nanc+ Hale la Ael de sigur ca 7i c/nd grin0ile ei i:ar Ai că0ut în cap' M$rală mai mult dec/t Ai0ică, ur/-enia Casei întunericului împră7tie aburi t$Jici' Micu-a Nanc+ Ausese ucisă de $tră1urile in1i0ibile aduse de m/na aceea pre1enit$are6 acum M$use trebuie să c$ntemple aceste Aapte Aără să c/rtească' Simte m/inile ei pe umeri 7i $asele l$r sub-iri sunt ac$perite de carne putredă' Dac' a" *i a ut un metru "ai$eci "i patru$eci "i "apte de kilograme 7n loc de unu nou'$eci "i o sut' trei$eci de kilograme, acum mi+ar putre$i "i mie oasele, î7i spune el' S:$ Ai uit/nd M$use după drumeag 7i anun-ul de l/ngă el cu $chii unui pil$t de luptă, dar altcine1a trebuie să le 1adă, pentru că el n:$ 1a Aace nici$dată' Subc$n7tientul său a supus la 1$t 7i deci0ia a A$st unanimă' Eiecare dintre ceilal-i, S$nn+, 2$c, Kaiser 7i p/nă 7i 4ee0er, a Aăcut legătura dintre m$artea Micu-ei Nanc+ 7i Casa întunericului Qi prin g/nd i: au trecut acelea7i specula-ii cu pri1ire la diAeren-a de greutate 7i înăl-ime' T$tu7i, S$nn+ Cantinar$, 2$c Bmbers$n, Kaiser 4ill Strassner 7i în special 4ee0er St Pierre presupun că $rice $tra1ă ar înc$njura Casa întunericului a A$st in1entată într:un lab$rat$r de către ni7te Aiin-e umane care 7tiau ce Aac' Bce7ti patru $ameni î7i eJtrag 1echea 7i primiti1a încredere de sine din c$mpania cel$rlal-i, de care s:au bucurat încă din c$legiu6 dacă ce1a îi Aace să se simtă c/t de c/t nelini7ti-i, acesta e Aaptul că M$use 4aumann, nu
<&!

4ee0er, se aAlă în Aruntea c$l$anei' Chiar dacă 4ee0er i:a permis lui M$use să:l trimită în spate, p$0i-ia acestuia din urmă c$n-ine $ Aăr/mă de insurec-ie, de ră01rătire: uni1ersul a A$st u7$r dist$rsi$nat' Da d$uă0eci de metri de spatele pr$prietă-ii MaJt$n, S$nn+ h$tără7te să pună capăt acestei Aarse, accelerea0ă m$t$cicleta sa S$Atail, trece în tr$mbă pe l/ngă prietenii săi 7i se p$0i-i$nea0ă paralel cu M$use' Bcesta se uită la el cu $ urmă de îngrij$rare 7i S$nn+ Aace semn spre marginea drumului' C/nd au tras t$-i pe dreapta, M$use 0ice: V Care:i pr$blema cu tine, S$nn+U V Tu e7ti pr$blema, 0ice S$nn+' Eie ai trecut de drumeag, Aie t$ată p$1estea ta:i $ cacealma' V Bm spus că nu:s sigur unde se aAlă' Fbser1ă cu $ apr$ape inc$mensurabilă u7urare că m/inile m$arte ale Micu-ei Nanc+ nu:l mai str/ng de umeri' V Sigur că nu' Pluteai pe aburi de acidP V Bcid bun3 V Ei, nu e niciun drumeag în Aa-ă, at/ta 7tiu 7i eu' Nu:s dec/t c$paci t$t drumul p/nă la căminul ăla de babal/ci' M$use scrutea0ă bucata de drum din Aa-ă ca 7i c/nd drumeagul ar putea, în deAiniti1, să Aie ac$l$, de7i 7tie că nu este' V Da dracuT, M$use, apr$ape c:am ajuns în $ra7' #ăd [ueen Street de aici' V Mda, 0ice M$use' 4ine' 2acă reu7e7te să ajungă pe [ueen Street, î7i spune, m/inile alea nu:l 1$r mai prinde nici$dată' 4ee0er î7i împinge Electra Mlide:ul p/nă la ei 7i spune: V 4ine ce, M$useU E7ti de ac$rd că e mai în spate sau drumeagul se aAlă altunde1aU Gncrunt/ndu:se, M$use înt$arce capul pentru a se uita înap$i de:a lungul aut$stră0ii' V Eir:ar să Aie' 5red că:i aici pe unde1a, d$ar dacă în 0iua aia n:am Ae7telit:$ rău de t$t' V 2$amne, cum s:$ Ai AăcutU 0ice S$nn+ ir$nic' Bm cercetat Aiecare centimetru de păm/nt pe l/ngă care am trecut 7i:s sigur ca naiba că n:am 1ă0ut un drumeag' Tu ai 1ă0ut, 4ee0erU 2ar un anun- cu T5ECE5EB 3NTE5N3SO, ai 1ă0ut cum1a a7a ce1aU V Nu pricepi, 0ice M$use' 5ahatuT ăsta nu 1rea să Aie 1ă0ut'
<&&

V P$ate:ar Ai trebuit să te duci la Sec-ia 2 cu Sa)+er, 0ice S$nn+' Famenil$r de:ac$l$ le plac mult 1i0i$narii' V Ci$cuT mic, S$nn+, sare 4ee0er' V Eu am A$st ac$l$ înainte, nu tu, 0ice M$use' Care dintre n$i 7tie despre ce 1$rbe7teU V #:am ascultat destul, inter1ine 4ee0er' Mai cre0i că e aici pe unde1a, M$useU V 2in c/te:mi p$t aduce aminte, mda' V Btunci am trecut pe l/ngă el' F să ne înt$arcem 7i:$ să 1eriAicăm din n$u, iar dacă nu:l 1$m putea găsi, $ să căutăm în altă parte' 2acă nu:i aici, e între d$uă dintre 1ăile de:a lungul But$stră0ii 8; sau în pădurea de pe dealul care duce la l$cul de $bser1are' B1em timp berechet' V Ce te Aace să Aii at/t de sigurU întreabă S$nn+' L7$ara nelini7te cu pri1ire la ceea ce ar putea înt/lni îl Aace să sc$ată c$l-ii' Mai degrabă s:ar înt$arce la Sand 4ar 7i ar da pe g/t $ halbă de Kingsland în 1reme ce s:ar lua de Putur$sul dec/t să:7i piardă timpul pe aut$stră0i' 4ee0er se uită la el 7i $chii îi scapără' V Qtii cum1a unde altunde1a mai sunt destui c$paci ca să p$-i spune că:i $ pădureU S$nn+ dă imediat înap$i' 4ee0er nu 1a renun-a nici$dată 7i nu se 1a înt$arce la Sand 4ar' 4ee0er a in1estit în asta trup 7i suAlet' Gn principal, asta se dat$rea0ă lui Bm+, însă i se dat$rea0ă 7i lui ?ac% Sa)+er' Sa)+er l: a impresi$nat A$arte tare pe 4ee0er în seara precedentă, asta s:a înt/mplat, iar acum 4ee0er ia de:a gata t$t ce spune tipul' Pentru S$nn+, asta n:are niciun sens, însă 4ee0er e cel care ia h$tăr/rile, a7a că acum, bănuie7te S$nn+, 1$r alerga t$-i în cerc $ 1reme, ca ni7te s$ldă-eii începăt$ri' 2acă pr$gramul ăsta de Ip$li-ist la d$miciliuK c$ntinuă mai mult de d$uă 0ile, S$nn+ plănuie7te să p$arte $ scurtă discu-ie cu M$use 7i cu Kaiser' 2$c 1a Ai înt$tdeauna de partea lui 4ee0er, $rice:ar Ai, însă ceilal-i d$i sunt capabili să plece urechea la 1$cea ra-iunii' V 4ine, atunci, 0ice 4ee0er' Nu:i nimic de aici 7i p/nă la [ueen Street' Ktim că nu:i niciun drumeag aAurisit pe bucata asta de drum' F să ne înt$arcem pe unde am 1enit, $ să mai Aacem $ încercare' Mergem în c$l$ană t$t drumul' M$use, treci din n$u în Aa-ă' M$use încu1iin-ea0ă 7i se pregăte7te să simtă din n$u m/inile acelea pe umeri' Tur/nd m$t$rul Eat 4$+:ului său, $ ia în Aa-ă 7i:7i $cupă l$cul în
<&

Aruntea c$l$anei' 4ee0er se a7a0ă după el, iar S$nn+ după 4ee0er' 2$c 7i Kaiser $cupă ultimele d$uă p$0i-ii' 5inci perechi de ochi, g/nde7te S$nn+' Dac' nu+l edem de data asta, n+o s'+l edem niciodat',3 Ki n+o s'+l edem, pentru c' autostrada asta a*urisit' str'bate 9um'tate din stat3 54nd &ouse "i *emeia lui s+au drogat cu acid, poate c' au *'cut sute de kilometri cre$4nd c' au dat o rait' prin cartier3 T$ată lumea scrutea0ă partea $pusă a drumului 7i li0iera pădurii' Cinci perechi de $chi, cum a spus S$nn+, 0ăresc un 7ir neîntrerupt de stejari 7i pini' M$use a stabilit $ 1ite0ă de parcurs unde1a între $ plimbare iute 7i:$ alergare medie, 7i c$pacii trec încet pe l/ngă ei' Da această 1ite0ă, $bser1ă 7i mu7chii care para0itea0ă trunchiurile stejaril$r 7i petele de lumină s$lară pe p$deaua pădurii, care e de:un cenu7iu:mar$niu 7i seamănă cu un strat de Aetru 7iA$nat' F lume ascunsă de c$paci seme-i, tr/mbe de lumină 7i uscăciuni se întinde dinc$l$ de primul r/nd de apărare' Gn acea lume, p$teci ce nu sunt p$teci 7erpuiesc ca într:un labirint printre trunchiurile gr$ase 7i duc spre lumini7uri misteri$ase' S$nn+ de1ine brusc c$n7tient de:un trib de 1e1eri-e care eJecută gimnastică 1e1eri-ească pe harta de crengi care se întrepătrund într:$ b$ltă intermitentă' Qi, $dată cu 1e1eri-ele, la 1edere apar $ sumedenie de păsări' T$ate astea îi amintesc de ad/ncile păduri din Penns+l1ania pe care le cercetase în c$pilărie, înainte ca părin-ii lui să 1/ndă casa 7i să se mute în 3llin$is' Pădurile acelea a1useseră $ 1rajă pe care n:$ mai găsise nicăieri altunde1a' C$n1ingerea lui S$nn+ că M$use nu are reperele p$tri1ite 7i că ei caută în l$cul gre7it c/7tigă $ 7i mai mare densitate lăuntrică' Mai de1reme, S$nn+ a 1$rbit despre l$curi maleAice, dintre care a 1ă0ut măcar unul de natura căruia era abs$lut c$n1ins' ?udec/nd după eJperien-a sa, l$curile male*ice, cele care:-i dădeau de 1este că nu e7ti bine:1enit, a1eau tendin-a să se aAle la sau apr$ape de grani-e' Gn 1ara de după abs$l1irea liceului, el 7i cei mai buni d$i prieteni ai săi, t$-i pasi$na-i de m$t$ciclete, î7i luaseră m$t$arele 7i merseseră la 5ice Da%e, Cisc$nsin, unde el a1ea d$uă 1eri7$are destul de Arumu7ele ca să le arate prietenil$r' Sal 7i Harr+ au A$st înc/nta-i de Aete, iar Aetele erau de părere că m$t$cicli7tii erau seJ+ 7i eJ$tici' 2upă 1re$ d$uă 0ile petrecute ca $ literală a cincea r$ată ,sau a cincea "i a 7asea r$ată, în Aunc-ie de ce luai la s$c$teală., S$nn+ a pr$pus sa7i lungească eJcursia cu $ săptăm/nă 7i, în sc$pul de a:7i eJtinde cun$7tin-ele, să ia calea Chicag$ului 7i să
<&;

cheltuiască restul banil$r pe bere 7i pr$stituate p/nă c/nd trebuiau să se înt$arcă acasă' Dui Sal 7i Harr+ le:a plăcut ideea la nebunie 7i, în a treia seară la 5ice Da%e, 7i:au Aăcut bagajele 7i:au tulit:$ spre sud, Aăc/nd c/t mai multă gălăgie p$sibil' P/nă la 0ece seara, reu7iseră să se piardă c$mplet' 2e 1ină p$ate că a A$st berea, p$ate că a A$st neaten-ia, dar, $ricare ar Ai A$st, ie7iseră de pe aut$stradă 7i, în negrul ad/nc al unei n$p-i la -ară, se tre0iseră la marginea unui $ra7 apr$ape ineJistent pe nume Har%$' Har%$ nu era de găsit pe harta l$r rutieră cumpărată de la ben0inărie, însă trebuia să Aie apr$ape de grani-a cu 3llin$is, de:$ parte sau de alta' Har%$ părea să c$nstea dintr:un m$tel aband$nat, un maga0in general în curs de prăbu7ire 7i:$ m$ară de cereale g$ală' C/nd băie-ii au ajuns la m$ară, Sal 7i Harr+ au b$mbănit că sunt epui0a-i 7i înA$meta-i 7i că 1$r să se înt$arcă pentru a răm/ne peste n$apte la m$tel' S$nn+, care nu era nici el mai pu-in ist$1it, i:a îns$-it6 de:ndată ce au intrat în curtea din Aa-a m$telului, a a1ut un presentiment r/u în pri1in-a l$cului' Berul părea mai greu, întunericul mai întunecat dec/t ar Ai trebuit să Aie' Dui S$nn+ i se părea că l$cul era b/ntuit de pre0en-e maligne, in1i0ibile' Bpr$ape că le deslu7ea cum A/lA/iau printre cabane' Sal 7i Harr+ au r/s de re-inerile lui: era un la7, un papă:lapte, o *at'3 Ei d$i au spart $ u7ă 7i 7i:au desAăcut sacii de d$rmit într:$ cameră dreptunghiulară g$ală 7i plină de praA' El s:a dus de cealaltă parte a stră0ii 7i a d$rmit pe c/mp' D:au tre0it 0$rii 7i a1ea Aa-a udă de r$uă' B sărit în pici$are, a urinat în iarba înaltă 7i:a aruncat $ pri1ire spre m$t$cicletele de peste drum' Bc$l$ erau t$ate trei, înclinate pe pr$ptele în Aa-a unei u7i sparte' Pe Airma arsă de ne$n de la intrarea în curte scria: BDCF#LD P5FBSPER3DF5 GNSL5ORE3' B tra1ersat drumul îngust 7i:a dat cu m/na peste ume0eala care strălucea neagră pe 7eile m$t$cicletel$r' Ln sunet straniu a ie7it din camera în care d$rmeau prietenii lui' Sim-ind deja un puseu de spaimă, S$nn+ a împins u7a spartă' 2acă n:ar Ai reAu0at la început să c$nsidere l$gic ceea ce se aAla în Aa-a lui, ce:a 1ă0ut în camera aia l:ar Ai Aăcut să le7ine' Cu Aa-a 7ir$ind de s/nge 7i lacrimi, Sal Turs$ 7edea pe p$dea' Capul rete0at al lui Harr+ 5eille+ i se $dihnea în p$ală 7i un $cean de s/nge îmbiba p$deaua 7i pere-ii, c$rpul lui Harr+ 0ăcea lăl/u peste sacul lui de d$rmit plin de s/nge' Trupul era g$l6 Sal purta d$ar un tric$u r$7u de s/nge' Sal a ridicat ambele m/ini : cea în care -inea cu-itul său cu lamă
<&<

lungă 7i cea în care -inea d$ar un pumn de s/nge : 7i:a înăl-at chipul c$nt$rsi$nat spre pri1irea încremenită a lui S$nn+' 6u "tiu ce s+a 7nt4mplat3 #$cea lui era ascu-ită 7i 7uierăt$are, nu a sa' Nu:mi amintesc să Ai Aăcut asta, cum să $ p$t AaceP;:9ut'+m', Sonn@3 6u "tiu ce s+a 7nt4mplat3 Neput/nd să 1$rbească, S$nn+ ie7ise din cameră cu spatele 7i Augise cu m$t$cicleta' Habar nu a1ea unde se ducea, 7tia d$ar că trebuia să iasă din Har%$' 2upă trei %il$metri parcur7i, a ajuns într:un un $ră7el, unul ade1ărat, l$cuit de $ameni, 7i cine1a l:a dus într:un sA/r7it la bir$ul 7eriAului' Har%$: 'la a A$st un l$c maleAic' Gntr:un Ael, am/nd$i prietenii săi din liceu muriseră ac$l$, pentru că Sal Turs$ s:a sp/n0urat la 7ase luni după ce a A$st închis pe 1ia-ă într:un penitenciar statal sub acu0a-ia de $m$r de gradul d$i' Gn Har%$, nu 1edea nici -ipenie de mierle sau ci$cănit$ri' P/nă 7i 1răbiile $c$leau Har%$' 4ucata asta mică din But$strada ;>U Nimic altce1a dec/t $ Arum$asă 0$nă împădurită' 2a-i:mi 1$ie să 1ă spun, d$mnule senat$r, S$nn+ Cantinar$ a 1ă0ut Har%$, iar asta nu seamănă del$c cu Har%$' Bsta nu e nici pe departe ca Har%$' Da Ael de bine ar putea Ai într:$ altă lume' Ceea ce re-ine $chiul 1igilent 7i spiritul t$t mai nelini7tit al lui S$nn+ se aAlă cam la d$i %il$metri de minunat peisaj A$restier' 3:ai putea spune minipădure' Crede că ar Ai Aain să 1ină aici singur într:$ 0i, să ascundă Harle1ul 7i d$ar să se plimbe printre impunăt$rii stejari 7i pini, călc/nd pe c$1$rul ăla mare de p/slă, $bser1/nd păsările 7i 1e1eri-ele nebune' S$nn+ se uită la 7i prin c$pacii santinelă de pe partea îndepărtată a drumului, bucur/ndu:se de sentimentul de anticipare a plăcerii ce 1a să 1ie 7i, din întunericul de l/ngă un stejar uria7, ce1a alb scapără spre el' Prins în 1i0iunea unei plimbări s$litare pe sub b$lta aceea 1erde, apr$ape că $ alungă drept un truc al luminii, $ scurtă ilu0ie' Bp$i î7i aminte7te ce ar trebui să caute 7i încetine7te' Se apleacă într:$ parte 7i 1ede, ie7ind din înc/lceala de ierburi de la ba0a stejarului, $ gaură ruginită de gl$n- 7i $ mare 7i neagră literă T' Trage de cealaltă parte a drumului 7i T de1ine T5' Nu:i 1ine să creadă, dar uite:l ac$l$, aAurisitul ăla de indicat$r al lui M$use' Mai Aace jumătate de metru 7i t$t a1ertismentul apare la 1edere' S$nn+ sc$ate m$t$cicleta din 1ite0ă 7i pune un pici$r pe păm/nt, întunericul de l/ngă stejar se întinde ca $ plasă la c$pacul următ$r de pe marginea drumului, care este t$t un stejar, de7i nu la Ael de masi1' Gn spatele lui, 2$c 7i Kaiser tra1ersea0ă drumul 7i se $presc, ii ign$ră 7i se
<&>

uită la 4ee0er 7i M$use, care sunt deja cu 0ece metri mai în Aa-ă, scrut/nd cu aten-ie c$pacii' V Hei, strigă el' 4ee0er 7i M$use nu:l aud' Hei- Sta)iV D:ai găsitU strigă 2$c' V 2u:te la 0e10ecii ăia 7i adu:i înap$i, 0ice S$nn+' V E aiciU întreabă 2$c, uit/ndu:se printre c$paci' V Ce, cre0i că am găsit un cada1ruU Sigur că:i aici' 2$c 1ine iute, se $pre7te chiar în spatele lui S$nn+ 7i se h$lbea0ă la pădure' V 2$c, tu:l 1e0iU strigă Kaiser 4ill 7i 1ine 7i el repede' V Nu, Aace 2$c' V Nu:l 1e0i de ac$l$, îi spune S$nn+' #rei, te r$g, să:-i pui Aundu:n mi7care 7i să:i spui lui 4ee0er să 1ină aiciU V 2aT de ce n:$ Aaci tuU 0ice 2$c' V Pentru că, dacă plec din l$cul ăsta, s:ar putea să nu mai reu7esc să:l găsesc dracului, 0ice S$nn+' M$use 7i 4ee0er, acum cam cu d$uă0eci de metri mai în Aa-ă pe drum, î7i 1ăd nestingheri-i de căutare' V Ei, eu t$t nu:l 1ăd, 0ice 2$c' S$nn+ suspină' V #in$ l/ngă mine' 2$c î7i împinge Eat 4$+:ul paralel cu m$t$cicleta lui S$nn+, ap$i Aace c/-i1a centimetri în Aa-ă' V Bc$l$, 0ice S$nn+, arăt/nd spre indicat$r' 2$c str/nge $chii 7i se apleacă în Aa-ă, cu capul deasupra ghid$nului lui S$nn+' V LndeU F, acum îl 1ăd' E înd$it ca 1ai de el' ?umătatea de sus a indicat$rului e înd$ită în Aa-ă 7i umbre7te partea de j$s' Cine 7tie ce pu7ti cu p$rniri antis$ciale a trecut pe ac$l$ 7i i:a tras indicat$rului $ l$1itură de b/tă' Era-ii lui mai mari, mai ini-ia-i în pr$blema criminalită-ii, încercaseră deja să:l $m$are A$l$sind pu7ti de calibru , iar el nu Aăcea dec/t să:i aplice l$1itura de gra-ie' V Qi unde ar trebui să Aie drumeagulU întreabă 2$c' S$nn+, pe care:l nedumere7te pu-in pr$blema asta, arată d/ra plată de întuneric din dreapta indicat$rului, care se întinde la următ$rul stejar, mai mic' Lit/ndu:se la el, întunericul î7i pierde cele d$uă dimensiuni 7i se aAundă ca $ pe7teră sau ca $ gaură neagră perA$rată prin aer' Pe7tera, gaura
<&@

neagră, se t$pe7te 7i se lărge7te de1enind drumeagul de păm/nt, lat cam de un metru 7i jumătate, care trebuie că a A$st încă de la început' V Ol a:i cum te 1ăd 7i cum mă 1e0i, 0ice Kaiser 4ill' Nu 7tiu cum de am trecut t$-i pe l/ngă el prima dată' S$nn+ 7i 2$c aruncă $ pri1ire unul spre celălalt, d/ndu:7i seama că Kaiser a 1enit prea t/r0iu ca să 1adă drumul păr/nd să se materiali0e0e dintr:un 0id negru de gr$simea unei A$i de h/rtie' V E cam aiurea, 0ice S$nn+' V Trebuie să -i se adapte0e $chii, spune 2$c' V 4ine, 0ice 7i Kaiser 4ill, dar dacă 1$i d$i 1re-i să 1ă certa-i despre cine le 0ice lui M$use 7i 4ee0e, da-i:mi 1$ie să 1ă scutesc de chinuri' Bmbalea0ă m$t$cicleta 7i:$ taie din l$c ca un mesager din Primul 5ă0b$i M$ndial cu un ră1a7 ultraimp$rtant de pe Ar$nt' Bcum cu mult în Aa-ă pe drum, M$use 7i 4ee0er se $presc 7i înt$rc pri1irea, au0ind 0g$m$tul m$t$cicletei sale' V Cred că asta:i, 0ice S$nn+, pri1indu:l înArigurat pe 2$c' Trebuia să ni se adapte0e $chii' V Bltce1a nu p$ate să Aie' Mai pu-in c$n1in7i dec/t le:ar plăcea, am/nd$i aband$nea0ă subiectul 7i:l pri1esc pe Kaiser 4ill cum discută cu 4ee0er 7i M$use' Kaiser arată cu degetul spre S$nn+ 7i 2$c, arată 7i 4ee0er' Bp$i M$use arată spre ei 7i Kaiser arată din n$u' Pare a Ai $ discu-ie într:$ 1ersiune eJtrem de rudimentară de limbaj al semnel$r' C/nd t$ată lumea a prins ideea, Kaiser 4ill în1/rte m$t$cicleta 7i se înt$arce huruind, urmat îndeapr$ape de 4ee0er 7i M$use' Planea0ă în c$ntinuare sen0a-ia aceea de de0$rdine, de ne$r/nduială, c/nd 4ee0er nu se aAlă în Aa-ă' Kaiser se $pre7te pe marginea drumeagului' 4ee0er 7i M$use se $presc l/ngă el, iar M$use ajunge să pună Ar/nă chiar în Aa-a deschiderii dintre c$paci' B : Nu trebuia să Aie a"a greu de 1ă0ut, 0ice 4ee0er' 2ar uite:l, t$tu7i, începeam să am înd$ieli, M$use' V Ghî, Aace M$use' Btitudinea sa $bi7nuită, aceea a unui -ărăn$i intelectual cu 1ederi ludice asupra lumii, 7i:a pierdut t$t $ptimismul' Sub tenul lui br$n0at de m$t$ciclist, pielea îi pare palidă 7i încre-ită'
<&"

V #reau să 1ă spun ade1ărul, băie-i, 0ice 4ee0er' 2acă Sa)+er are dreptate în legătură cu l$cul ăsta, jig$dia care l:a c$nstruit ar Ai putut instala capcane 7i t$t s$iul de surpri0e' Bsta a A$st acum mult timp, dar dacă el este într:ade1ăr Pescarul, are mai multe m$ti1e ca nici$dată să:i -ină pe $ameni departe de b/rl$gul lui' B7a că treT să ne pă0im spatele' Cel mai bun m$d de:a Aace asta e să intrăm 1al1/rtej 7i să Aim pregăti-i' Pune-i:1ă armele unde1a de unde să le pute-i sc$ate repede, bineU 4ee0er deschide $ desagă 7i sc$ate un pist$l C$lt de 8 milimetri, cu m/ner de i1$riu 7i -ea1a din $-el albastru' 4agă un gl$n- pe -ea1a 7i c$b$ară siguran-a' Sub pri1irea lui, S$nn+ sc$ate masi1ul său Magnum ;>" din geantă, 2$c un C$lt identic cu al lui 4ee0er, iar Kaiser 4ill $ 1eche S&C ;9 Special pe care $ are de la sA/r7itul anil$r 7apte0eci' Pun armele ,care, p/nă în acest m$ment, au 1ă0ut lumina d$ar în p$lig$anele de tir. în bu0unarele jachetel$r l$r de piele' M$use, care nu are armă, atinge cu-itele pe care le:a d$sit la spate, la 7$ld 7i în bu0unarele din Aa-ă ale jean7il$r 7i, puse:n teci, în b$canci' V 4un, 0ice 4ee0er' Fricine ar Ai ac$l$ înăuntru $ să ne audă $rice am Aace, 7i p$ate că de9a ne:a au0it, a7a că n:are r$st să mergem Auri7/ndu:ne' #reau $ intrare rapidă 7i agresi1ă : eJact genul de lucru la care 1ă pricepe-i, băie-i' Putem A$l$si 1ite0a în a1antajul n$stru' Gn Aunc-ie de ce se înt/mplă, ne apr$piem de casă c/t mai mult p$sibil' V Qi dacă nu se înt/mplă nimicU întreabă Kaiser' Cum ar Ai, dacă ne ducem într:ac$l$ 7i c$ntinuăm pur 7i simplu să mergem p/nă ce ajungem la casăU Bdică, nu 1ăd 1reun m$ti1 clar să Aim speria-i' 4ine, ce1a rău i s:a înt/mplat lui M$use, dar''' 7ti-i 1$i' Bsta nu:nseamnă c:$ să se înt/mple din n$u' V Btunci $ să ne bucurăm de călăt$rie, 0ice 4ee0er' V Nu 1rei să arunci $ pri1ire înăuntruU întreabă Kaiser' S:ar putea să aibă c$pii ac$l$' V 2l s:ar putea să Aie ac$l$, îi 0ice 4ee0er' 2acă este, $rice i:a7 Ai spus lui Sa)+er, îl sc$atem la lumină' #iu ar Ai mai bine dec/t m$rt, dar nu m:ar deranja să:l c$t$n$gim de să nu se 1adă' Prime7te un murmur de apr$bare' M$use nu c$ntribuie la această încu1iin-are mută, dar altAel uni1ersală6 el î7i lasă capul în păm/nt 7i str/nge mai tare ghid$nul m$t$cicletei' V Pentru că M$use a mai A$st aici, el 1a deschide drumul' Eu 7i cu 2$c 1enim după el, iar S$nn+ 7i Kaiser ne apără cururile'
<&9

4ee0er se uită la ei 7i 0ice: V Sta-i la d$i:trei metri mai în spate, bineU 6u+l pune pe &ouse s' deschid' coloanaY tu trebuie s' mergi primul, spune S$nn+ în g/nd, dar cu 1$ce tare 0ice: V 4ine, 4ee0e' V Blinierea, c$mandă 4ee0er' G7i a7a0ă m$t$cicletele în p$0i-iile speciAicate de 4ee0er' Fricine ar c$nduce cu 1ite0ă pe But$strada ;> 1a trebui să Ar/ne0e ca să e1ite să dea peste cel pu-in d$i bărba-i s$li0i pe m$t$ciclete, însă drumul răm/ne g$l' T$-i, inclusi1 M$use, turea0ă m$t$arele 7i se pregătesc să p$rnească' S$nn+ l$1e7te cu pumnul peste pumnul lui Kaiser 7i se uită în spate la acel tunel întunecat prin pădure' Ln c$rb mare se a7a0ă pe:$ creangă ce at/rnă j$s, înclină capul 7i pare să:l pri1ească pe S$nn+' C$rbul pr$babil că se uită la ei t$-i, S$nn+ 7tie asta, dar nu p$ate alunga ilu0ia că pasărea se uită drept la el 7i că $chii ei negri nesătui sunt plini de răutate' 3nc$m$da sen0a-ie că pasărea e amu0ată de 1ederea lui aplecat peste m$t$cicletă îi Aace pe S$nn+ să se g/ndească la Magnumul său' /e *ac terci de pene cu s4nge, scumpo3 Eără să:7i str/ngă aripile, c$rbul -$păie în spate 7i dispare între Arun0ele stejarului' V STB5TP strigă 4ee0er' 2in m$mentul în care M$use accelerea0ă, m/inile putrede ale Micu-ei Nanc+ îi cad peste umeri' Fasele ei sub-iri apasă pielea destul de tare ca să: i lase 1/nătăi pe piele' 2e7i 7tie că asta e imp$sibil : nu te p$-i desc$t$r$si de ce1a ce nu eJistă : brusca Aulgerară de durere îl Aace să încerce să se scuture de m/inile ei' Smuce7te din umeri 7i trage de ghid$n, iar m$t$cicleta se p$ticne7te' C/nd m$t$cicleta se hurducă, Micu-a Nanc+ îl str/nge 7i mai tare' C/nd M$use se îndreaptă, ea se apleacă în Aa-ă, î7i înAă7$ară bra-ele ei $s$ase în jurul pieptului său 7i:7i lipe7te c$rpul de spatele lui' Craniul ei se Areacă de ceaAa lui6 din-ii ei îl mu7că de piele' Bsta e prea mult3 M$use a 7tiut că 1a reapărea, dar nu 7i că:l 1a str/nge la menghină' Qi, în p$Aida 1ite0ei cu care merge, are sen0a-ia că trece printr:$ substan-ă mai grea 7i mai 1/sc$asă dec/t aerul, un s$i de sir$p care:l încetine7te, îl -ine în spate' Bt/t el, c/t 7i m$t$cicleta par nenatural de den7i, ca 7i c/nd gra1ita-ia ar eJercita $ atrac-ie mai puternică pe
<&8

drumeagul acela dec/t $riunde altunde1a' Capul îi bubuie 7i aude deja c/inele acela cum m/r/ie în pădure, în dreapta lui' Br putea sup$rta t$ate astea, bănuie7te, dacă n:ar Ai ceea ce l:a $prit ultima dată c/nd a străbătut cărarea asta: $ Aemeie m$artă' Btunci era Ki0 Martin6 acum Aemeia m$artă este Micu-a Nanc+, 7i:l călăre7te ca un der1i7, l$1indu:l cu palmele peste cap, trăg/ndu:i pumni în c$aste, plesnindu:i urechile' Gi simte din-ii cum se desprind de g/t 7i se aAundă în umărul st/ng al jachetei' Ln bra- al ei îi sare în Aa-ă 7i, c/nd î7i dă seama că acest bra- e 1i0ibil, M$use intră într:un stadiu mai pr$Aund de 7$c 7i $r$are' E/7ii de piele Alutură peste $ase lungi6 $bser1ă 1iermi albi care se 01/rc$lesc în cele c/te1a urme de carne rămase' F m/nă care pare de$p$tri1ă sp$ngi$asă 7i $s$asă îl l$1e7te peste $bra0 7i i se urcă pe Aa-ă' M$use nu se mai p$ate stăp/ni: mintea i se umple de:$ panică albă 7i pierde c$ntr$lul m$t$cicletei' C/nd intră în curba care duce la Casa întunericului, r$-ile se înclină deja pericul$s, iar brusca mi7care laterală a lui M$use, generată de repulsie, îi împinge pe:$ r/nă Aără nici:$ 7ansă de a se mai redresa' C/nd m$t$cicleta se pră1ăle7te la păm/nt, el aude c/inele m/r/ind de la d$ar c/-i1a metri depărtare' Harle+:ul îi ateri0ea0ă peste pici$rul st/ng, ap$i alunecă în Aa-ă 7i el 7i înAi$răt$rul lui pasager îl urmea0ă' C/nd M$use 1ede Casa întunericului desprin0/ndu:se din ungherul ei de be0nă dintre c$paci, $ m/nă putredă i se lipe7te peste $chi' Strigătul lui e:un Air lumin$s, sub-ire împ$tri1a Auriei c/inelui' Da c/te1a secunde după ce intră în pădure, 4ee0er simte cum aerul se îngr$a7ă în jurul său' Mi7t$ truc, î7i spune, $ ilu0ie pr$dusă de t$Jinele psihedelice ale Pescarului' Sper/nd că ceilal-i nu se 1$r lăsa păcăli-i de această ilu0ie, ridică pri1irea 7i se uită peste spatele lat 7i capul cu păr împletit al lui M$use ca să 1adă drumul Aăc/nd $ curbă la st/nga cam peste cincispre0ece metri' Berul gr$s pare să îi apese bra-ele 7i umerii, 7i simte începutul unei migrene date naibii, $ durere surdă, insistentă care începe sub A$rma unui junghi ascu-it în spatele $chil$r 7i:i a1ansea0ă t$t mai mult în creier' 4ee0er îi ac$rdă lui 2$c $ jumătate de secundă de aten-ie 7i, din ceea ce 1ede, 2$c se descurcă A$arte bine' F pri1ire spre 1ite0$metru îi spune că merge cu cinci0eci 7i cinci de %il$metri la $ră 7i încă accelerea0ă, a7a că ar trebui să aibă n$uă0eci 7i cinci c/nd 1$r ajunge în curbă' Da st/nga lui, un c/ine m/r/ie' 4ee0er sc$ate pist$lul din bu0unar 7i ascultă cum m/r/itul -ine pasul cu ei în 1reme ce g$nesc spre curbă'
< !

Chinga de durere din cap se lă-e7te 7i se intensiAică6 pare să:i împingă $chii în aAară, Aăc/ndu:i să se bulbuce în $rbite' C/inele cel mare : trebuie să Aie un c/ine, ce altce1a ar putea AiU : se apr$pie, iar Auria 0g$m$tel$r pe care le sc$ate îl Aace pe 4ee0er să 1adă un cap gigantic, agitat, cu $chi r$7ii scăpărăt$ri 7i Aunii de bale at/rn/nd dintr:$ gură deschisă, plină de din-i de rechin' 2$uă lucruri distincte îi captea0ă aten-ia: primul este că:l 1ede pe M$use d/ndu:se pe spate 7i:n Aa-ă pe m$t$cicletă în 1reme ce se intră în curbă, de parcă ar încerca să se scarpine pe spate Arec/ndu:se de aerul dens6 al d$ilea este că pre0en-a din spatele $chil$r săi î7i triplea0ă A$r-a 7i, imediat după ce:l 1ede pe M$use Aăc/nd primele mi7cări ale ceea ce e cu siguran-ă $ cădere, 1asele din s/nge din $chi i se sparg' 2e la un r$7u: aprins, 1ederea i se schimbă repede în negru abs$lut' F 1$ce ur/tă se Aace au0ită în minte, spun/nd: :m@ a 9e$ut 7n puoala mea 9i m+a 7mbr'$i9at3 &+ am hot'l4t "+o m'n444nc3 5at s+a mai 9b'tut "+a $$$g4r;at3 :m $ugrumat+o "+a mulit333 V NuP strigă 4ee0er, 7i 1$cea care:i împinge $chii i0bucne7te într:un chic$t aspru' Pentru mai pu-in de:$ secundă, 1ede imaginea unei creaturi înalte, umbr$ase 7i:a unui singur $chi, scăpărarea unui dinte sub $ pălărie sau $ glugă''' '''7i lumea începe brusc să se în1/rtă în jurul lui, 7i el sA/r7e7te întins pe spate, cu m$t$cicleta apăs/ndu:i pieptul' T$t ceea ce 1ede are:un t$n r$7u întunecat, cl$c$tit' M$use -ipă, 7i c/nd 4ee0er înt$arce capul în direc-ia -ipetel$r, 1ede un M$use r$7u 0ăc/nd pe:un drum r$7u 7i un uria7 c/ine r$7u năpustindu:se asupra lui' 4ee0er nu:i găse7te pist$lul6 a 0burat în pădure' Ripete, strigăte 7i huruit de m$t$ciclete, t$ate îi umplu urechile' Se t/ră7te de sub m$t$cicletă -ip/nd nici el nu 7tie ce' Ln 2$c r$7u trece 1al1/rtej pe l/ngă el pe m$t$cicleta lui r$7ie 7i apr$ape că:l tr/nte7te din n$u la păm/nt' Bude $ împu7cătură, ap$i încă una' 2$c îl 1ede pe 4ee0er că ridică pri1irea spre el 7i încearcă să nu arate c/t de rău se simte' Gn st$mac îi Aierb 0$aie 7i ma-ele i se re1$ltă' 3 se pare că merge cu 0ece %il$metri la $ră, at/t e aerul de gr$s 7i de de0gustăt$r' 2in cine 7tie ce cau0ă, capul îi c/ntăre7te cincispre0ece sau d$uă0eci de %il$grame, blestemă-ia dracului6 ar Ai apr$ape interesant dacă ar putea pune capăt de0astrului dinăuntrul său' Berul pare să se concentre$e, să se solidi*ice, 7i:ap$i bum, capul i se transA$rmă într:$ bilă
< &

de biliard de categ$rie supergrea pe care el 1rea s:$ lase pe piept' Ln m/r/it puternic se aude l/ngă el, din pădure, 7i 2$c apr$ape îmbră-i7ea0ă impulsul de:a 1$mita' E 1ag c$n7tient că 4ee0er î7i sc$ate pist$lul 7i bănuie7te că asta ar trebui să Aacă 7i el, însă $ parte a pr$blemei sale e că amintirea unei c$pile pe nume 2ais+ Temperl+ i:a 1enit în g/nd, iar această amintire îi parali0ea0ă 1$in-a' Ca medic chirurg re0ident la spitalul uni1ersitar din Lrbana, 2$c eAectuase, sub supra1eghere, apr$ape $ sută de $pera-ii de t$ate Aelurile 7i ajutase la t$t at/tea' P/nă c/nd 2ais+ Temperl+ a A$st adusă în sala de $pera-ie, t$ate decurseseră bine' C$mplicat, dar nu de$sebit de diAicil sau pericul$s pentru 1ia-a ei, ca0ul Aeti-ei implica unele greAe de $s 7i alte $pera-ii reparat$rii' 2ais+ era rec$nstruită după un gra1 accident rutier 7i suAerise deja alte d$uă inter1en-ii chirurgicale' Da d$uă $re după începutul $pera-iei, 7eAul departamentului, super1i0$rul lui 2$c, a A$st chemat pentru $ inter1en-ie de urgen-ă 7i 2$c a rămas să c$nducă inter1en-ia' Gn parte pentru că nu mai d$rmise de patru0eci 7i $pt de $re, în parte pentru că, în $b$seala lui, se imaginase h$inărind pe aut$stradă cu 4ee0er, M$use 7i ceilal-i n$i prieteni ai săi, a Aăcut $ gre7eală : nu în timpul $pera-iei, ci după aceea, în timp ce scria $ re-etă, a calculat gre7it d$0a 7i, d$uă $re mai t/r0iu, 2ais+ Temperl+ era m$artă' Qi:ar Ai putut sal1a cariera, dar nu a Aăcut nimic pentru asta' 3 s:a permis să:7i încheie re0iden-iatul, după care a renun-at la medicină' Gn discu-ia cu ?ac% Sa)+er simpliAicase mult m$ti1ele' 5e1$lta din mijl$cul c$rpului său nu mai p$ate Ai stăp/nită' 2$c înt$arce capul 7i 1$mită în 1reme ce g$ne7te mai departe' Nu e prima dată c/nd 1$mită pe m$t$cicletă din mers, însă e cea mai mi0erabilă 7i durer$asă dată' Mreutatea capului său ca $ bilă de p$pice nu:i permite să întindă g/ndul, a7a că 1$ma îi împr$a7că umărul 7i bra-ul drept6 iar ceea ce iese în 1aluri din el pare însuAle-it 7i d$tat cu din-i 7i gheare' Nu e surprins să 1adă s/nge amestecat cu 1$ma care:i erupe pe gură' St$macul i se chirce7te de durere' Eără să 1rea, 2$c a încetinit 7i, c/nd accelerea0ă 7i se uită iar în Aa-ă, îl 1ede pe M$use că0/nd pe:$ r/nă 7i alunec/nd în spatele m$t$cicletei sale în curba dinainte' Lrechile lui aud un 1uiet, ca acela al unei cascade îndepărtate' #ag, M$use -ipă6 la Ael de 1ag, 4ee0er strigă INuPK 3mediat după aceea, 4ee0e intră de:a dreptul într:$ st/ncă mare sau cine 7tie ce alt $bstac$l, căci Electra Mlide:ul lui se desprinde de s$l, Aace $ r$ta-ie
<

c$mpletă în aerul c$mpact 7i cade peste el' Dui 2$c îi trece prin g/nd că misiunea asta a luat:$ c$mplet ra0na' Dumea întreagă s:a dus pe c$pcă 7i, acum, ei sunt în rahat p/nă la g/t' Eace singurul lucru l$gic: sc$ate pist$lul de 8 milimetri din bu0unar 7i încearcă să:7i dea seama în ce să tragă mai înt/i' 3 se desAundă urechile 7i sunetele din jur prind 1ia-ă' M$use încă mai chirăie' 2$c nu reu7e7te să în-eleagă cum de n:a au0it înainte c/inele, pentru că 7i cu huruitul m$t$arel$r 7i strigătele lui M$use, m/r/itul ăla în mi7care e cel mai puternic sunet din pădure' BAurisitul C/ine din 4as%er1illes aleargă pe urmele l$r, 7i în acela7i timp M$use 7i 4ee0er sunt sc$7i din Aunc-iune' 2upă 0g$m$tul pe care:l Aace, animalul trebuie să Aie de mărimea unui urs' 2$c îndreaptă pist$lul în Aa-ă 7i c$nduce cu $ m/nă' Trece pe l/ngă 4ee0er, care se t/ră7te de sub m$t$cicletă' Sunetul acela necuprins : 2$c î7i imaginea0ă un c/ine c/t un urs deschi0/nd Aălcile să p$ată apuca scăA/rlia lui M$use, dar alungă imediat imaginea' Ducrurile se înt/mplă prea repede 7i, dacă nu e atent, Aălcile alea au să:l prindă pe el3 Bre timp d$ar c/t să:7i spună: 'la nu+i un c4ine obi"nuit, nici m'car unul uria"333 '''c/nd ce1a en$rm 7i negru -/7ne7te din pădure în dreapta sa 7i aleargă pe diag$nală spre M$use' 2$c apasă pe trăgaci, 7i la au0ul împu7căturii, animalul se înt$arce pe jumătate 7i m/r/ie la el' T$t ce 2$c p$ate 1edea clar sunt d$i $chi r$7ii 7i $ gură r$7ie deschisă, cu $ limbă lungă 7i:$ mul-ime de din-i c/ine7ti ascu-i-i' T$t restul e ce-$s 7i indistinct, lipsindu:i deAini-ia ca 7i c/nd ar Ai A$st înAă7urat într:$ pelerină umAlată de 1/nt' Ln Aulger de ter$are pură cu gust la Ael de clar 7i de tăi$s ca al 1$tcii ieAtine îl străbate pe 2$c din g/tlej 7i p/nă în testicule, 7i r$ata din spate a m$t$cicletei sale derapea0ă 7i în-epene7te : a $prit:$ d$ar din reAleJ' 4rusc, pare că e mie0ul n$p-ii' Sigur că nu:l p$ate 1edea : cum să 1e0i un c/ine negru în crucea n$p-iiU Creatura se înt$arce înap$i 7i $ 0bughe7te către M$use' 6u rea s' m' atace din cau$a armei "i pentru c' ceilal)i doi sunt chiar 7n spatele meu, î7i spune 2$c' Capul 7i bra-ele par să mai Ai d$b/ndit Aiecare c/te d$uă0eci de %il$grame, însă el se luptă cu greutatea mu7chil$r, îndreaptă bra-ele 7i trage din n$u' 2e data asta "tie că nimere7te arătarea, dar singura ei reac-ie e să se clatine $ clipă' Capul mare 7i neclar se înt$arce spre 2$c' M/r/itul e 7i mai puternic, 7i Aui$are lungi, argintii de
< ;

bale îi -/7nesc din gura deschisă' Ce1a ce aduce cu $ c$adă l$1e7te dintr:$ parte în alta' C/nd 2$c se uită în gura aia r$7ie deschisă, h$tăr/rea îi slăbe7te, bra-ele i se îngreunea0ă 7i abia dacă:7i mai p$ate -ine capul drept' Bre impresia că pică în g/tlejul ăla r$7u6 pist$lul îi tremură în mana 1lăguită' Gntr:$ clipă suspendată în eternitate, aceea7i m/nă scrie $ re-etă p$st$perat$rie pentru 2ais+ Temperl+' Creatura se Auri7ea0ă spre M$use' 2$c aude 1$cea lui S$nn+, înjur/nd cu Aurie' F eJpl$0ie 0g$m$t$asă în dreapta sa îi astupă ambele urechi, 7i lumea cade într:$ tăcere perAectă' 5a s' e$i, î7i spune 2$c' (ntuneric la pr4n$3 Pentru S$nn+, întunericul cade de$dată cu durerea p/rj$lit$are din cap 7i st$mac' F singură undă ag$nică îi sA/7ie c$rpul în d$uă, un Aen$men at/t de nemaiînt/lnit 7i de eJtrem, înc/t el bănuie7te că asta a 7ters 7i lumina 0ilei' El 7i Kaiser 4ill sunt la d$i metri în spatele lui 4ee0er 7i 2$c, 7i cam la patru de la intrarea pe drumeagul de păm/nt' Kaiser lasă ghid$nul 7i se prinde cu m/inile de cap' S$nn+ în-elege perAect ce simte: $ bucată de -ea1a încinsă, lungă de un metru, i:a A$st înAiptă prin cre7tetul capului 7i împinsă înspre măruntaie, ar0/nd t$t ce atinge în cale' V Hei, $mule, 0ice el, în chinul său $bser1/nd că aerul a de1enit m/l$s, ca 7i c/nd at$mii de $Jigen 7i di$Jid de carb$n ar Ai suAicient de gum$7i înc/t să i se lipească de piele' Bp$i S$nn+ $bser1ă că $chii lui Kaiser se dau peste cap 7i în-elege că $mul le7ină chiar aici, l/ngă el' B7a rău cum îi este, trebuie să Aacă ce1a pentru a:l pr$teja pe Kaiser' S$nn+ întinde m/na după m$t$cicleta lui, urmărind c/t de bine p$ate dispari-ia iri7il$r lui Kaiser sub ple$ape' 2in nări îi -/7ne7te s/nge 7i c$rpul i se pră1ăle7te în spate 7i se r$st$g$le7te pe:$ parte' Pentru c/te1a secunde, e t/r/t de:un b$canc prins la desagi, însă b$cancul îi iese din pici$r 7i m$t$cicleta se $pre7te u7$r' 2rugul de Aier înr$7it pare să:i spargă st$macul 7i S$nn+ nu are de ales6 lasă cealaltă m$t$cicletă să cadă 7i sc$ate un 1aier 7i se apleacă într:$ parte 7i 1$mită parcă t$ată m/ncarea pe care a m/ncat:$ 1re$dată' C/nd n:a mai rămas nimic în el, se simte mai bine la st$mac, însă ?$hn Henr+ s:a h$tăr/t să:i înAigă uria7e tra1erse de cale Aerată in craniu' 4ra-ele 7i pici$are îi sunt Aăcute din cauciuc' S$nn+ se c$ncentrea0ă asupra m$t$cicletei' Bceasta pare să stea în l$c' Nu în-elege cum p$ate să meargă mai departe, însă urmăre7te $ m/nă plină de s/nge cum turea0ă m$t$rul 7i reu7e7te să stea
< <

drept în 7a atunci c/nd 1ehiculul $ ia din l$c' Lla+i s4ngele meu1 se întreabă 7i:7i aminte7te de cele d$uă Aui$are lungi 7i r$7ii care:au ie7it din nările lui Kaiser' Ln 0g$m$t care acumula A$r-ă în Aundal se transA$rmă în sunetul unui 4$eing "<" apr$piindu:se de pista de ateri0are' S$nn+ î7i spune că ultimul lucru pe care 1rea să:l Aacă astă0i e să 1adă animalul capabil să sc$ată un asemenea sunet' M$use a1ea perAectă dreptate: ăsta:i un l$c maleAic, se p$ate lua de m/nă cu Aermecăt$rul $ra7 Har%$, 3llin$is' S$nn+ nu:7i mai d$re7te să înt/lnească alte asemenea l$curi, bineU Lnul i:a A$st de ajuns' B7adar, de ce se duce înainte în l$c să înt$arcă 7i să alerge spre pacea îns$rită a But$stră0ii ;>U 2e ce sc$ate pist$lul ăla masi1 din bu0unarU E simplu' Nu are de g/nd să:l lase pe c/inele:ăla:a1i$n:cu:reac-ie să:i Aacă t$1ară7ii terci, indiAerent c/t de tare l:ar durea capul' ?$hn Henr+ c$ntinuă să înAigă tra1ersele alea de d$i bani în 1reme ce S$nn+ prinde 1ite0ă 7i pri1e7te cu $chii miji-i la drumul din Aa-a lui, încerc/nd să:7i dea seama ce se înt/mplă' Cine1a strigă, nu:7i dă seama cine' Printre m/r/ituri, aude inc$nAundabilul sunet al unei m$t$ciclete ateri0/nd la păm/nt după $ r$tire prin aer 7i inima îi tresare' Bee$er ar trebui s' stea mereu 7n *runtea noastr', î7i spune, alt*el ne+o c'ut'm cu lum4narea3 F armă se declan7ea0ă într:$ eJpl$0ie puternică' S$nn+ se A$r-ea0ă să înainte0e prin at$mii lipici$7i din aer 7i, după alte cinci sau 7ase secunde, îl 0ăre7te pe 4ee0er, care se chinuie să se ridice în pici$are, răsc$lit de dureri, l/ngă m$t$cicleta răsturnată' Da c/-i1a metri în spatele lui 4ee0er, silueta mătăhăl$asă a lui 2$c prinde A$rmă, 7e0/nd călare pe m$t$cicletă 7i îndrept/nd pist$lul spre ce1a de pe drum, în Aa-a lui' 2$c trage 7i Alăcări r$7ii -/7nesc din -ea1a pist$lului' Sim-indu:se mai Ar/nt 7i neputinci$s ca nici$dată în 1ia-ă, S$nn+ sare de pe m$t$cicleta în mi7care 7i aleargă spre 2$c, încerc/nd să se uite pe l/ngă el' Primul lucru pe care:l 1ede este $ Aulgerare de lumină reAlectată de m$t$cicleta lui M$use, care apare în c/mpul 1i0ual culcată pe:$ parte cam la 7ase metri mai înc$l$ pe drum, chiar in curbă' Bp$i îl găse7te pe M$use, în Aund 7i t/r/ndu:se în spate, apăr/ndu:se de:un animal pe care S$nn+ abia dacă:l p$ate deslu7i, cu eJcep-ia $chil$r 7i:a din-il$r' Eără să c$n7tienti0e0e 7u1$iul de $bscenită-i care i se re1arsă din gură, S$nn+ ridică pist$lul spre creatură 7i trage t$cmai c/nd aleargă pe l/ngă 2$c' 2$c răm/ne l$cului6 2$c a luat:$ pe c/mpii' Ciudatul animal de pe drumeag str/nge maJilarele pe pici$rul lui M$use' #a rupe $ bucată de
< >

mu7chi c/t să Aaci un hamburger din ea, însă S$nn+ îl l$1e7te cu un aAurisit de pr$iectil cu 1/rA sc$bit p$rnit din Magnumul său, $ mi7care pu-in cam eJagerată pentru trasul la -intă, dar, în situa-ia de Aa-ă, nicicum altcum1a dec/t pre1ă0ăt$are, mul-umesc A$arte mult' Gn p$Aida tutur$r a7teptăril$r 7i: a legil$r Ai0icii, minunatul gl$n- Aermecat al lui S$nn+ nu Aace $ gaură de mărimea unei mingi de A$tbal în blana creaturii' Ml$n-ul Aermecat împinge animalul într:$ parte 7i:i distrage aten-ia de la pici$rul lui M$use6 nici măcar nu:l d$b$ară pe:$ r/nă' M$use sc$ate un urlet de durere' C/inele se înt$arce brusc 7i:l -intuie7te pe S$nn+ cu d$i $chi r$7ii, mari c/t ni7te mingi de baseball' 2eschide gura de01elind din-i albi, 0im-a-i, 7i mu7că în aer' Eunii de bale -/7nesc din ea' Creatura se lasă la păm/nt 7i pă7e7te înainte' Limit$r, m/r/itul cre7te în 1$lum 7i Aer$citate' S$nn+ e a1erti0at: dacă nu Aace cale:nt$arsă 7i nu Auge, el urmea0ă în meniu' V Să te Aut, 0ice S$nn+ 7i trage drept spre gura animalului' T$t capul ar trebui să:i 0b$are într:$ pl$aie de s/nge 7i $ase, dar pentru $ secundă după ce Magnumul se declan7ea0ă, nu se înt/mplă nimic' F, c'cat, g/nde7te S$nn+' Fchii arătării:c/ine scapără, iar capul ei ascu-it, Ai$r$s, pare să se adune din întunericul înc$njurăt$r 7i să iasă la 1edere' Ca 7i c/nd $ mantie glacială ar Ai A$st par-ial trasă de:$ parte, S$nn+ p$ate 1edea un g/t gr$s c$b$r/nd spre umeri cărn$7i 7i labe p$steri$are 1/nj$ase' P$ate că se schimbă r$ata,