You are on page 1of 101

Cuprins PARTEA TEORETICĂ ......................................................................................................................... 3 CAPITOLUL 1 NOȚIUNI DESPRE CONCEPȚIE ......................................................................

....... 4 1.1Definiție......................................................................................................................................... 4 1.2 Fecundația si nidația ..................................................................................................................... 4 1.2.1 Fenomenele care preced fecundaţia :..................................................................................... 4 1.2.2 Etapele fecundației : .............................................................................................................. 6 1.2.3 Fenomenele care preced nidaţia : .......................................................................................... 7 1.2.4 Etapele nidației : .................................................................................................................... 8 1.3 Pregătirea mucoasei uterine ....................................................................................................... 10 CAPITOLUL 2 OBSTETRICĂ ........................................................................................................... 12 2.1 Modificări adaptive ale organismului matern în sarcină .................................................. 12 2.1.1Modificări cardio -circulatorii .................................................................................... 12 2.1.2 Aparatul respirator ....................................................................................................... 15 2.1.3 Funcția excretorie ........................................................................................................ 16 2.1.4 Sistemul renină - angiotensină - aldosteron ........................................................ 17 2.1.5 Aparatul digestiv .......................................................................................................... 18 2.1.6 Sistemul endocrin ......................................................................................................... 19 2.1.7 Metabolismul ................................................................................................................. 21 2.2 Modificări locale ................................................................................................................. 23 2.2.1 Uter ................................................................................................................................... 23 2.2.2 Ovar.................................................................................................................................... 25 2.2.3 Trompe............................................................................................................................... 25 2.2.4 Ligamente .......................................................................................................................... 25 2.2.5 Glandele mamare ............................................................................................................. 25 2.2.6 Tegumentele ..................................................................................................................... 26 2.3 Diagnosticul de sarcină .......................................................................................................... 27 CAPITOLUL 3 AVORTUL ................................................................................................................ 35 3.1 Definiție :.................................................................................................................................... 35 3.2 Clasificare : ................................................................................................................................ 35 3.3 Etiologie : ................................................................................................................................... 36 3.3.1 Cauze ovulare ...................................................................................................................... 36 3.3.2 Cauze materne ..................................................................................................................... 37 3.3.3 Cauze externe ...................................................................................................................... 39 3.4 Etapele avortului spontan ........................................................................................................... 40 3.4.1 Amenințarea de avort........................................................................................................... 40

3.4.2 Iminenta de avort ................................................................................................................. 40 3.4.3Avortul în curs ...................................................................................................................... 40 3.4.4 Avortul incomplet : .............................................................................................................. 41 3.4.5 Avortul reținut : ................................................................................................................... 41 3.5 Complicațiile avortului : ............................................................................................................ 42 3.6 Tratamentul ................................................................................................................................ 42 3.7 Avortul terapeutic ....................................................................................................................... 43 3.7.1 Evacuarea prin aspirație/chiuretaj ....................................................................................... 44 3.7.2 Inducerea medicală a avortului ............................................................................................ 44 3.7.3 Mica cezariană ..................................................................................................................... 45 3.8 Avortul provocat ........................................................................................................................ 45 3.8.1 Definiție ............................................................................................................................... 45 3.8.2 Etiologie............................................................................................................................... 45 3.8.3 Diagnostic ............................................................................................................................ 45 3.8.4 Complicațiile ....................................................................................................................... 46 3.8.5 Atitudine .............................................................................................................................. 46 CAPITOLUL 4 CONSECINȚELE PSIHOLOGICE ALE AVORTULUI ......................................... 47 4.1 Stima de sine .............................................................................................................................. 47 4.2 Particularităţile sindromul post-avort ......................................................................................... 51 4.3 Defense specifice avortului ........................................................................................................ 53 PARTEA PRACTICĂ ......................................................................................................................... 54 Cazul 1 ................................................................................................................................................. 55 Cazul 2 ................................................................................................................................................. 78 Cazul 3 ................................................................................................................................................. 78 Tehnici folosite............................................................................................................................... 100 Injecția intramusculară ....................................................................................................................... 100 Măsurarea tensiunii arteriale .............................................................................................................. 103 Spălătura vaginală .............................................................................................................................. 104 Medicamente folosite ..................................................................................................................... 105 Xilină.................................................................................................................................................. 105 Metoclopramid ................................................................................................................................... 107 NO-SPA ............................................................................................................................................ 108 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................ 110

2

PARTEA TEORETICĂ

3

1. la 23 formându-se ovocitul de gradul II – secundar. lactescentǎ. Acest proces are loc deja din viaţa intrauterinǎ. începutul unui nou individ. b. cu un miros specific datoritǎ sperminei şi un pH alcalin.1 Fenomenele care preced fecundaţia : a. adicǎ contracţiile musculare. 1963). Ovulaţia şi captarea ovulului . de culoare opalescentǎ.punerea în libertate a ovulului matur de cǎtre un folicul ovarian se face sub influenţa secreţiei hormonale ( când hormonul LH ajunge la un vârf maxim).5 ml / ejaculat. Spermatogonia devine spermatidǎ sau spermatocit primar cu 46 de cromozomi care se vor reduce la jumǎtate printr-o mitozǎ reducţionalǎ şi se vor forma doi spermatociţi secundari. cu fiecare ciclu menstrual. de la spermatogonie la spermatozoid apreciatǎ în timp de 74 de zile ( Heller şi Clermont. La temperatura camerei 60-90% sunt mobili cu mobilitate maximǎ la 1-4 ore.2. În stadiul final spermatozoidul este o celulǎ de 60 microni. se face în tubii seminiferi în valuri ceea ce îi asigurǎ continuitatea. el este apoi captat de pavilionul trompei uterine prin 3 fenomene importante : motilitatea specificǎ a trompei. Evoluţia spermatogenicǎ. maturaţia celulei sexuale feminine – ovulul . gâtul sau colul (partea flexibilǎ între cap şi piesă intermediarǎ) .care devine apt pentru a fi fecundat : are loc reducerea numǎrului de cromozomi la jumǎtate.1Definiție Fecundaţia sau fertilizarea reprezintǎ fenomenul prin care spermatozoidul fuzioneazǎ cu ovocitul matur. Un lichid spermatic normal are o cantitate de 2-5. producând oul sau zigotul. forme degenerate sub 20%. neomogen.2 Fecundația si nidația 1.CAPITOLUL 1 NOȚIUNI DESPRE CONCEPȚIE 1. de la 46 ( cât are ovocitul de gradul I). curentul 4 . Existǎ un numǎr de 40-250 milioane spermatozoizi/ cm cub. având un cap (cea mai voluminoasǎ care conţine nucleul cu cromozomii. c. Se poate congela lichidul spermatic la – 79 º C şi se pǎstreazǎ activ indefinit ( pentru fertilizare in vitro mai ales). iar progesteronul îl diminuǎ) . Ovulul matur este o celulǎ de 150-200 de microni ( cea mai mare celulǎ din organism). se opreşte la naştere şi în copilǎrie şi se reia la pubertate. fiecare cu câte 23 de cromozomi. piesă intermediarǎ (reprezentând centrala energeticǎ a spermatozoidului) şi coada (o piesǎ lungǎ şi subţire care conferǎ mobilitate spermatozoidului). deci materialul genetic). dependentǎ de un echilibru hormonal estrogeno-progestativ ( estrogenii mǎresc peristaltismul tubar. dintre care forme normale peste 80%. maturaţia celulei sexuale masculine – spermatozoidul – care devine apt pentru a fecunda ovulul .

În vagin viabilitatea spermaticǎ ( mai ales la mijlocul ciclului când pH-ul este cel mai scǎzut). O mare parte din spermatozoizi sunt fagocitaţi (« înghiţiţi ») de cǎtre leucocite. În glera cervicalǎ spermatozoizii au supravieţuit şi 7 zile iar în tuba uterinǎ s-au gǎsit spermatozoizi viabili dupǎ 85 de ore de la însǎmânţare. este mult favorizatǎ ascensiunea lor de cǎtre vâscozitatea redusǎ a glerei cervicale. un complex de fenomene biologice care condiţioneazǎ ascensiunea spermatozoizilor spre treimea externǎ a trompei . prostaglandinele ( hormoni) resorbite din lichidul spermatic. astfel dupǎ 10-12 ore de 5 . Ascensiunea spermatozoizilor este favorizatǎ de secreţia unor hormoni ( vasopresinǎ şi ocitocinǎ). în perioada ovulaţiei. Spermatozoizii ascensioneazǎ în orice fazǎ a ciclului menstrual dar mijlocul ciclului. Estrogenii şi progesteronul creazǎ mediul favorabil de dezvoltare al oului. Primele momente ale ascensiunii sunt legate de calitatea spermatozoizilor dar şi de o serie de componente ale lichidului spermatic cu rol în activarea spermatozoizilor . este limitatǎ la câteva ore.locul fecundaţiei unde întâlnesc ovulul apt fecundaţiei. În schimb progesteronul produce obstacole în ascensiunea spermatozoizilor : creşte vâscozitatea glerei cervicale care devine impermeabilǎ.trompǎ rezultat din absorbţia lichidului existent în mod normal aici de cǎtre trompa uterinǎ.lichidian în direcţia peritoneu . Sursele de energie variazǎ pe mǎsurǎ ce dezvoltarea progreseazǎ. aceasta din urmǎ scade în 24-48 de ore. ceea ce explicǎ de ce trompa poate culege un ovul chiar din ovarul contralateral . La început. e. dar motilitatea nu se suprapune fecunditǎţii. apoi glucoza şi proteinele ( aminoacizi). toate furnizate de secreţiile tubare reglate de hormonii menţionaţi. procese biologice umoral-hormonale necesare supravieţuirii şi transportului ovular. este depus în organele genitale feminine. d. Pǎtrunderea în cǎile superioare se face rapid : astfel în maxim 3 minute ei ajung deja în uter iar la 5 minute se aflǎ deja în trompele uterine dacǎ existǎ mediu prielnic şi tubele nu sunt înfundate. Acuplarea sau copulaţia: act prin care lichidul seminal ce conţine milioane de spermatozoizi. un pH alcalin maxim. motilitate condiţionatǎ hormonal aşa cum am arǎtat mai sus. acesta fiind de fapt unul din efectele contraceptive ale progesteronului ! Motilitatea spermatozoidului este necesărǎ pentru ascensiunea lui dar mai ales pentru fecundaţie. În timpul orgasmului uterul are mişcǎri de coborâre şi aspiraţie a lichidului spermatic. În aceste secreţii se gǎsesc inclusiv enzimele necesare digestiei proteinelor şi lipidelor . etc. respectiv în vagin şi un numǎr destul de neînsemnat pe regiunea cervicalǎ . oul utilizeazǎ doar piruvatul sau oxal acetatul. În aceastǎ fazǎ existǎ o concentraţie maximǎ a estrogenilor. motilitatea nervoasǎ a tractului genital declanşatǎ de orgasm. Foarte importantǎ este însǎ motilitatea trompelor uterine în ascensiunea spermatozoizilor.

5. Pǎtrunderea zonei pelucida a ovulului ( membrana ovulului). Contactul spermatozoidului cu ovulul : cel mai apropiat spermatozoid va penetra ovulul. Penetraţia ovulului : comportǎ trei faze : ataşarea.2. în acelaş timp şi în acelaş mod nucleul ovocitului formeazǎ un pronucleu femel . acesta NU mai permite o altǎ penetrare . înainte de a o pǎtrunde. Din acest moment se formeazǎ o nouǎ fiinţǎ umanǎ cu numǎr diploid de cromozomi ( 46). adicǎ eliberarea unor enzime de cǎtre spermatozoid care vor uşura pǎtrunderea în ovul. nucleul spermatozoidului este transformat într-un pronucleu cu un nr. 6. cromozomii se deruleazǎ. Capacitaţia. Reacţia corticalǎ – blocarea polispermiei : dupǎ pǎtrunderea unui spermatozoid în ovul. este un fenomen spontan dar este mediat şi de cǎtre celulele foliculare din jurul ovulului. Ataşarea spermatozoidului la membrana ovulului ( zona pelucida) . ducând la 2 celule . fuziunea. Astfel. 3. Syngamsia sau Concepţia propriu-zisǎ :amândoi pronuclei ( masculin şi feminin) cresc în mǎrime. şi încorporaţia spermatozoidului în ovul . La 3 ore de la însǎmânţare se vǎd mai mulţi spermatozoizi în jurul ovulului dar numai unul va pǎtrunde zona . dar existǎ şi o atracţie chimicǎ . activaţia: fenomene ce duc la formarea pronucleilor. 7.le contactul sexual apare un numǎr mare de leucocite în canalul cervical. migreazǎ cǎtre centrul oului. mitozele urmǎtoare 6 . 8. Reacţia acrozomului. 10. Segmentarea :noua celulǎ diploidǎ se segmenteazǎ prin mitozǎ( diviziune) care are loc dupǎ 3538 ore de la penetraţia spermatozoidului în ovul . 4. reacţia de cuplare fiind una imunologicǎ ( cu receptorii ovulari ). în timpul ascesiunii lor spre trompǎ. prin care spermatozoizii. 9. formarea pronucleilor :materialul cromozomial ce intrǎ odatǎ cu capul spermatozoidului în citoplasma ovularǎ este complet ( 23 de cromozomi). suferǎ un ultim proces de maturaţie . dar cu genoame diferite ! 11. spermatozoizii pot constitui un material antigenic ( femeia creazǎ anticorpi împotriva spermatozoizilor şi îi distruge) cauza sterilitǎţii în infertilitǎţi imunologice ! 1. de 23 de cromozomi .2 Etapele fecundației : 1. îşi pierd membranele şi îşi pun pe linia ecuatorialǎ în comun seturile cromozomiale ( 23 + 23 ). 2. celule care au fost stimulate de hormoni .

care nu mai poate avea loc. Spermicidele acţioneazǎ prin intermediul unei substanţe chimice toxice. tablete. care va pune în pericol viaţa mamei . Metodele contraceptive şi abortive acţioneazǎ în fazele c. etc.3 Fenomenele care preced nidaţia : 7 . cum am arǎtat mai sus.) premergǎtoare fecundaţiei ( captarea ovulului de către trompă şi ascensiunea spermatozoizilor) : progesteronul scade motilitatea trompelor şi reduce secreţia tubei care hrǎneşte embrionul şi astfel acesta va muri ( efectul abortiv al contraceptivelor). atât datoritǎ lipsei de hranǎ cât şi datoritǎ opririi în tuba uterinǎ unde nu se poate nida( Incuibǎri) sau dacǎ o face va rezulta o sarcinǎ extrauterinǎ.având scopul de a distruge spermatozoizii şi le scad implicit mobilitatea. cât şi pentru femeie deoarece absorbit în sânge poate provoca alergii la femeie dar este şi teratogen pentru copil provocând malformaţii. Spermicidele au efect contraceptiv şi sunt folosite atâ tîn construcţia prezervativului( fiind îmbibate cu aceastǎ substanţa). creme. deci ascensiunea lor.succedându-se rapid :la 45 de ore va avea 4 celule/ la 66 de ore 8 celule/la sfârşitul celei de a 3-a zi va avea 16 celule. Sarcinile extrauterinǎ reprezintǎ o mare urgenţa chirurgicalǎ ! Ascensiunea spermatozoizilor este de asemenea încetinitǎ sau opritǎ de cǎtre progesteronul administrat ca şi contraceptiv ( efectul contraceptiv al contracepţiei hormonale).) şi e.2. Astfel ele acţioneazǎ în toate fazele ale fecundaţieie ( a-k). cât şi de cǎtre femei sub formǎ de geluri. respectiv tubarǎ. numitǎ Nonoxinol 9 care este toxicǎ atât pentru spermatozoid. 1.

timp de 3-4 zile. La sfarşitul zilei a 3-a este în fazǎ de morulǎ. 8 .În timpul trecerii prin trompǎ oul se hrǎneşte prin schimburi nutritive de la acest nivel ( glicogen care se descompune în aminoacizi şi glucide ). pânǎ la acest moment el hrǎnindu-se « histiotrof ». respectiv creşterea pHului local învelişul oului devine lipicios. Prin alcalinizare. oul nu se implanteazǎ imediat. etc. respectiv concentraţie mare de estrogeni . În orice loc al traseului pe care îl urmeazǎ oul spre uter pot apare « condiţii neprielnice ».4 Etapele nidației : Penetraţia : oul pǎtrunde printr-o zonǎ redusǎ a endometrului unde va cǎpǎta legǎturile vasculare necesare hrǎnirii « hemotrofe ». având 816 celule. Zona de penetrare se vindecǎ şi embrionul încorporat în mucoasă uterinǎ determinǎ o modificare a aspectului mucoasei la acest nivel care devine o parte din viitoarea placentǎ. unele prostaglandine( hormoni). mecanic va împiedica nidaţia cât şi datoritǎ hormonilor ataşaţi de el (avort hormonal şi mecanic) ! Cum acţioneazǎ cele douǎ metode contraceptive şi mai ales abortive asupra oului şi îl avorteazǎ este descris mai jos. d. înconjurat de lichidul secretat de cǎtre glandele mucoasei uterine ( endometriale). d) Adeziunea : oprit la un anumit nivel al tubului uterin. etc. aderent.a) Transportul oului : acesta rǎmâne în 1/3 externǎ a trompei uterine (ampulǎ) aproximativ 72 de ore. adicǎ abortive. fenomen demonstrat şi « in vitro ». -7-a zi de la fecundaţie. adicǎ prin intermediul secreţiilor. b) Oprirea oului: în condiţii necorespunzǎtoare. adicǎ prin intermediul sângelui . p. este un fenomen fizico-chimic realizat prin alcalinizarea mediului local. adicǎ contracţiile trompelor uterine şi grǎbesc transportul oului spre uter . timp în care evoluţia lui continuǎ de la stadiul de morulǎ la blastocist – în a 6-a. Trecerea oului prin trompǎ ( 3-4 zile ) este favorizatǎ de cǎtre secreţia hormonilor estrogeni care cresc peristaltismul. c) Orientarea oului : la femeie se pǎstreazǎ filogenetic situarea oului pe linia medianǎ a uterului . de fapt la avort ! Acest lucru se poate întâmpla când este o concentraţie mare de hormoni estrogeni şi asta se întâmplǎ în urma consumului de contraceptive hormonale combinate sau doar cu estrogen(când îl numim avort hormonal) sau dacǎ în uter existǎ un sterilet care atât d.2. el stǎ lipit de endometru. Aceastǎ ataşare la mucoasǎ înainte de implantare. când ajunge la cavitatea uterinǎ. care sǎ ducǎ la expulzia lui. v. sterilet . oul poate fi expulzat. dupǎ care începe sǎ migreze spre uter. 1. la transportul oului contribuie mult nişte cili ai mucoasei trompelor precum şi lichidul secretat la acest nivel.

histologic. Avortul hormonal produs de către pilula contraceptivă. În condiţii prielnice are loc nidaţia. împart aceeaşi citoplasmǎ fǎrǎ a produce un rejet cum se întâmplǎ la un transplant al unui ţesut strǎin. respectiv uscarea mucoasei uterine (în special pilulele minidozate).p. vor fi erodate vasele sanguine materne iar primele conexiuni cu vasele sanguine se petrec la aproximativ 10-14 zile de la fecundaţie.  încetinirea transportului oului prin inhibarea mişcǎrilor peristalticii trompelor uterine . etc. Fuziunea trofoblastului (placentei) cu mucoasă uterinǎ : nucleii a douǎ ţesuturi diferite. deşi este un ţesut « strǎin » d.Rǎspândirea : se referǎ de fapt la invazia endometrului . cu estrogen sau combinată (estrogen şi progesteron). oul nu va ajunge la timp şi se va usca . realizându-se un echilibru perfect între copil şi mamǎ care nu îl va respinge. Antihormonul RU 486 acţioneazǎ în acest interval de timp dupǎ concepţie dar el îşi prelungeşte acţiunea abortivǎ pânǎ la 49 de zile ! Acest RU 486 de fapt blocheazǎ hormonul progesteron de care are nevoie copilul şi placenta care îl hrǎneşte şi astfel se va « usca » placenta. pH-ul mediul se normalizeazǎ. se va desprinde de pereţii uterini iar copilul timp de 48 de ore moare . este provocat de reacţiile pe care le produc aceşti hormoni la nuvelul trompelor uterine şi a uterului :  distrofia. Tot în acest timp se avorteazǎ majoritatea embrionilor implantaţi prin metoda fertilizǎrii in vitro. Existǎ în mod paradoxal o toleranţǎ imunologicǎ a mamei faţa de un ţesut strǎin ! Migraţia : Blastocistul migreazǎ prin mucoasă uterinǎ. Oprirea invaziei : Stabilirea unui echilibru între şi mediul matern opresc invazia endometrului. respectiv a copilului şi al mamei. deci va fi avortat.d.v.  distrofia mucoasei trompelor uterine: nu se mai secretă substanţele necesare hrănirii oului în cele 3 zile de migrare prin trompe. prin atrofia glandelor şi al arterelor spiralate care hrǎnesc embrionul dupǎ nidaţie . Modificǎrile pe care le produce sunt urmǎtoarele : 9 .

este minor.) a mucusului cervical care este îngroşat decǎtre progesteron. descris mai sus. hormonale ( produse de progesteron). asemenea unei pregǎtiri pentru un avort ( sau naştere) . deci dupǎ concepţie. c. de asemenea cuprul are un efect toxic asupra spermatozoizilor.3 Pregătirea mucoasei uterine Pregǎtirea mucoasei uterine pentru implantarea embrionului se face începând din momentul ciclului menstrual astfel : 10 . imunologice ( scade toleranţa uterului la prezenţa ovulului fecundat. Efectul contraceptiv al D. împiedicând astfel înaintarea spermatozoizilor . adicǎ produce un avort mecanic şi hormonal.I. sarcină extrauterinǎ :minim 3/100 femei/an! 1. mecanice ( ocupǎ cavitatea uterinǎ şi nu are loc oul pentru nidaţie). favorizând eliminarea embrionului .) modificǎrile hormonale şi inflamatorii de la nivelul mucoasei uterine. blastocistul. ei fiind “captaţi” de cǎtre endometrul inflamat şi ajung doar într-o cantitate redusǎ în trompe. practic se usucǎ. eliminând copilul. la mucoasă uterinǎ : separǎ placenta de embrion ( corionul de trofoblast).  la nivelul musculaturii uterine : provoacǎ contracţii uterine. neavând suficientǎ hranǎ şi în cele din urmǎ este avortat.U. vasculare. a blastocistului).) modificǎrile de la nivelul trompelor uterine prin scǎderea contracţiilor acestora şi astfel se încetineşte drumul oului cǎtre uter. Steriletul acţioneazǎ în felul urmǎtor : modificǎrile produse sunt biochimice ( inflamatorii. oul murind. astfel mediul nefavorabil acţioneazǎ şi asupra : a. negǎsind un mediu propice implantǎrii şi astfel este eliminat.) modificǎrile ovulului fecundat de cǎtre mediul hormonal şi inflamator de la nivelul mucoasei uterine.  la nivelul colului uterin : îl înmoaie şi îl dilatǎ . deci o lunǎ şi jumǎtate. adicǎ uscarea mucoasei uterine). Steriletul de asemenea acţioneazǎ în acest interval de timp. b. traumatice ( atrofia. eliminându-l . rupe practic copilul de sursă lui de hranǎ . Trebuie menţionat faptul cǎ este posibilǎ distrugerea embrionului pânǎ la vârsta de 49 de zile.) spermatozoizilor. c.Toate aceste modificǎri fac endometrul impropriu nidǎrii. Efectul abortiv este realizat şi prin a. de sângerare ) . constatându-se modificǎri calitative. b.de asemenea cuprul are un efect toxic şi asupra oului. perturbând şi încetinind migrarea spermatozoizilor spre treompe.) a trompelor uterine.

Astfel au loc mai multe modificǎri la nivelul endometrului : creşte secreţia unor hormoni necesare implantǎrii ( gonadotrofine coriale). în continuare mucoasă uterinǎ sub influenţa hormonilor estrogen şi progesteron (secretaţi de corpul galben de sarcinǎ). embrionul fiind considerat ca o « grefǎ ». dar secretul acestei toleranţe imunologice încǎ nu a putut fi elucidat . motiv pentru care embrionul va fi eliminat. în timpul implantǎrii au loc şi procese imunologice : toleranţa copilului de cǎtre mamǎ. 11 . se crede cǎ existǎ o relativǎ supresie a rǎspunsului imun din partea mamei. a antihormonului RU 486 sau dacǎ în uter este un sterilet ! Acţiunea lor a fost descrisǎ anterior. toate indispensăbile protecţiei. etc. a pilulei de a doua z. Endometrul devine sub acţiunea lor un mediu impropriu implantǎrii. mucoasă uterinǎ se pregǎteşte acum de implantare . secretǎ şi proteine. hormoni care vor forma aşa zisul « corp galben de sarcinǎ » care va secreta hormoni estrogeni şi progesteron absolut necesari implantǎrii .- dupǎ fecundare. Modificǎrile descrise de la nivelul endometrului în vederea implantǎrii embrionului dupǎ - - fecundare NU mai au loc în cazul utilizǎrii contraceptivelor. nutriţiei şi implantǎrii embrionului . prolactinǎ. enzime.

La 6. metabolic) şi locale (uter.1. 1500 ml la multipare. Mecanismele homeostatice materne funcţionează la cote noi adaptându -se necesităţilor dezvoltării produsului de concepţie. Adaptarea organismului matern se realizează prin modificări generale (sistemele cardio-circulator. Creşterea medie este de 45% (1200 ml la primipare. Modi ficări adaptative se înregistrează şi în timpul naşterii şi lehuziei. trompe.1Modific ări cardio -circulatorii Fiziologia cardio-circulatorie în sarcină În ansamblul modificărilor morfofuncţionale adaptative impuse de puerperalitate funcţia circulatorie este cel mai intens solicitată. Volumul plasmatic creşte din săptămâna a 6 .CAPITOLUL 2 OBSTETRICĂ 2. 2. Volumul eritrocitar creşte mai lent şi mai puţin (circa 30%) şi se realizează prin creşterea producţiei de eritropoietină.8 săptămâni revine la valorile din afară sarcinii.a până în săptămânile 34 -36 când atinge un maxim. Este una din modificările majore. În mecanismul hipervolemiei au fost incriminaţi mai mulţi factori:     hormonii steroizi caracteristici sarcinii scăderea tonusului vascular periferic efectul postural (în trimestrul III) factori individuali. După naştere scade rapid cu 600-800 ml. Volumul sanguin creşte pe baza creşterii volumelor plasmatic şi eritrocitar. endo crin. ovare. Modificările circulatorii din sarcină normală apar ca răspuns anticipativ al necesităţilor creşterii fetale şi ca adaptare la procesel e metabolice şi nutriţionale ale produsului de concepţie. glandă mamară). Eritropoietina este o glicoproteină produsă de rinichi şi care are drept acţiune stimularea producerii eritrocitelor prin cre şterea şi diferenţie rea 12 . urinar. respirator. până la 2000 ml în sarcină gemelară).1 Mo dificări adaptive ale organismului matern în sarcină Sarcină poate fi considerată ca o stare fiziologică dezvoltată pe baza integrării unor procese care au drept rezultat dezvoltarea şi naşterea unui copil sănătos. digestiv. rămâne în platou până la termen.

În serul matern creşte începând cu săptămâna a 8 . Mg. X crescuţi. glicozuria este relativ frecventă hemostaza: a. Cr. traduc anemia) hematocritul scade globulele albe cresc (trimestrul I 9000/mm 3 . fibrinogenul şi plasminogenul scad iar activitatea fibrinolitică creşte. primară: numărul plachetelor scade discret (opinie neunitară). prin creşterea sintezei. trimestrul III 10. Creşterea volumului sanguin este interpr etată ca fenomen adaptativ:              necesităţi metabolice protecţia fătului faţă de eventualitatea scăderii întoarceri venoase şi diminuarea debitului cardiac cauzate de compresia vaselor exercitată de uter mecanism compensator faţă de pierderea sanguină de livrare. 11 g % sau mai puţin în trimestrul III. volumul cardiac creşte. globulele roşii scad (creşterea volumului eritrocitar este mai lentă) hemoglobina s cade (10 g% la 20 săptămâni.000/mm 3 ) eritropoieza este crescută apa totală este crescută Ca. b. VIII.000/mm 3 . Zn. După delivrare. lipidele crescute glucidele scad. Cu.a. Modificări cardiace anatomice   cordul se orizontalizează şi se produce o rotaţie anterioară în axul transversal (datorită ascensionării cupolelor difragmatice) miocardul se hipertrofiază. factorii VII. Este un factor major de creştere eritropoietică. adezivitatea nemodificată. 13 modificări sanguine: . ating un maxim la 20 săptămâni şi o scădere în ultimele săptămâni. Creşterea unor factori de coagulare şi diminuarea activităţii fibrinolitice instaurează o stare de hipercoagulabilitate nesemnifica tivă în condiţii normale.celulelor precursoare. scăzute proteinele scăzute. activitatea fibrinolitică a plasmei scăzută. trimestrul II 10-11. secundară (coagularea): fibrinogen crescut.

DC. este distribuit preferenţial teritoriilor suprasolicitate funcţional:  fluxul utero-placentar are un rol primordial pentru dezvoltarea oului. Se corectează prin trecere în decubit lateral. sunt de 30-50% (mai mari în sarcină multiplă). în sarcină normală. atunci când sistemul de drenaj colateral este precar.10 mmHg. Creşterea DC este una din cele mai semnificative. Uterul gravid (de la un anumit volum) în decubit dorsal exercită o compresiune asupra venei cave inferioare care.fetale în spaţiul intervilozitar şi nutriţia ţesutului placentar. 14 .Modificări cardiace funcţionale Debitul cardiac (DC) este produsul între volumul sistolic şi frecvenţa cardiacă. Frecvenţa să este variabilă (0.24 săptămâni. antrenează o diminuare a întoarcerii venoase la cord şi o scădere a TA până la stadii sincopale (sindrom de hipotensiune de decubit). Valorile creşterii. creşterea se realizează prin amplificarea volumului sistolic. Debutul creşterii se face în săptămâna a 10-a. Se consideră că scăderea TA. Compresiunea vasculare exercitată de uter poate intere să şi aorta cu ramurile sale.5 până la 11%).a la 500 ml/min la termen. atinge un maxim în intervalul 20. Presiunea sistolică scade cu 5. TA revenind la valori normale înainte de termen. cu diminuarea capacităţii de răspuns la stimulii presori fiziologici. crescut în sarcină. Fluxurile sanguine regionale. Scăderea RVP ar fi explicată prin acţiunea directă a E asupra vaselor. Un fenomen hemodinamic important şi unic îl constituie fluctuaţiile DC legate de modificările de poziţie. În explicaţia acestei modificări sunt implicaţi steroizii ovarieni şi placentari. Modificările sistemice descrise anterior (volum sanguin. Fracţiunea placentară a fluxului utero placentar asigură schimburile materno . ar fi explicată de circulaţia utero . Răspunsul presor la acţiunea AII este diminuat (în special prin creşterea sintezei şi/ sau eliberării vasculare de PGE 2 sau PGI2 ). apoi se înregistrează o creştere lentă fără a atinge valorile medii din afară gestaţiei. după care se menţine. ulterior prin frecvenţ a cardiacă. Această scădere este maximă în perioada 14 -24 săptămâni. Iniţial. Scăderile se instalează în trimestrul I.placentară. compa rativ cu cele din afară sarcinii. DC. cea diastolică cu 9-15 mmHg. Debitul uterin creşte de la 50 ml/min în săptămâna a 10 . sunt evidente la jumătatea evoluţiei sarcinii. teritoriu de rezistenţă scăzută. Rezistenţa vasculară periferică scade. P favorizează relaxarea venoasă şi creşterea capacităţii vasculare cu retenţie lichidiană. Diminuarea rezistenţei vasculare uterine duce la creşterea fluxului sanguin la acest nivel din primele etape ale evoluţiei sarcinii .

RVP), la care se adaugă factorii locali (flux arterial, drenaj venos, contractilitate uterină) constituie factorii materni ai controlului hemodinamic în spaţiul interv ilos  hemodinamica renală prezintă unele dintre cele mai importante modificări din fiziologia sarcinii. Fluxul sanguin renal şi filtraţia glomerulară cresc favorizând creşterea aportului de 0 2 şi amplificarea unor procese active. Accentuarea filtraţiei glom erulare participă la explicarea glicozuriei, aminoaciduriei şi creşterii excreţiei de vitamine  circulaţia la nivelul extremităţilor se amplifică, la fel cea la nivelul pielii şi glandei mamare. Consumul tisular de 0 2 creşte progresiv şi înregistrează un ma xim de 20-30% în apropierea termenului. Această creştere poate fi atribuită necesităţilor metabolice crescute, materne şi fetale, creşterii travaliului cardiac, hiperventilaţiei.

Simptome şi semne cardio -circulatorii în sarcină normală           reducerea toleranţei la efort, fatigabilitatea şi dispneea sunt manifestări relativ comune pulsul poate prezenta creşteri urmate de scăderi diastolice zgomotele cardiace: creşte în intensitate tinde să prezinte clivare expiratorie (după săpt. a 30 -a) poate fi perceput în protodiastolă (90% din cazuri) contemporan contracţiei AS, poate fi înregistrat ocazional. incidenţa suflurilor sistolice este crescută datorită hiperkineticii circulatorii şi creşterii DC modificări ale ECG relative la ritm, axă electrică, configuraţie QRS, repolarizare modificări ecocardiografice: creşterea dimensiunilor VS şi AS, creşterea volumului de ejecţie a VS, creşterea vitezei de scurtare circumferenţială a fibrelor.

2.1.2 Aparatul respirator Modificări anatomice  ascensiunea diafragmului (cel m ai important muşchi respi rator)

15

 

baza toracelui se lărgeşte, tonusul şi activitatea muşchilor abdominali scad, respiraţia devine predominant toracică mucoa să respiratorie este congestionată, edem, secreţii excesive.

Modificări funcţionale      volumul curent creşte, cel rezidual scade capacitatea vitală este apreciată variabil (creşte, scade sau nu se modifică) frecvenţa respiratorie creşte moderat debitul ventilator creşte, ventilaţia alveolară creşte se instalează o alcaloză respiratorie, prin diminuarea PCO 2 , compensată de acidoza metabolică rezultată din creşterea excreţiei renale a bicarbonaţilor. În travaliu:  cresc: frecvenţa respiratorie, ventilaţia/minut, ventilaţia alveolară (fracţiunea aerului ajunsă în zona de schimb), volumul curent (aerul vehiculat într-un ciclu respirator normal)   hiperventilaţia, manifestă în special în timpul contracţiilor, produce scăderea PCO 2 (hipocapnie maternă), alcaloză respiratorie maternă şi acidoză fetală transportul O 2 la făt scade cu aproximativ 25%; administrarea O 2 în timpul naşterii este o practică curentă. 2.1.3 Fu ncția excretorie Modificări anatomice   rinichii au o probabilă creştere în volum căile urinare: dilatare pielocaliceală şi ureterală şi diminuarea peristalticii (cauze: compresiune ureterală la nivelul strâmtorii superioare, prin uter sau artera iliacă dreaptă, relaxare musculară, efect progesteronic). Efectele acestor modificări se materializează în creşterea frecvenţei infecţiilor urinare şi bacteriurii lor asimptomatice datorită stazei şi refluxului vezico-ureteral. Modificări funcţionale Debitul plasmatic renal şi filtraţia glomerulară cresc cu 25 -40%, respectiv 15-70%. Rezultă o scădere a creatininemiei şi a ureei sanguin e. Funcţiile tubulare sunt mai puţin modificate. Pot fi observate eliminări urinare de glucoză, acizi aminaţi, acid uric. Bilanţul 16

sodat este pozitiv. Creşterea filtraţiei glomerulare impune o reabsorbţie tubulară crescută pentru Na. Creşterea Na este în relaţie de cauzalitate cu creşterea volumului hidric. 2.1. 4 Sistemul renină - angiotensină - aldosteron În sarcină există un triplu SRAA funcţional: matern, uterin, placentar şi fetal. Sarcină se caracterizează printr - o creştere a activităţii SRAA matern de aproximativ 10 ori, comparativ cu starea de negraviditate Renina a fost evidenţiată în uter şi la nivelul structurilor intra uterine (placentă, deciduă, lichid amniotic). Sectorul utero- placentar este o sursă de prorenină maternă. Nu există dovezi sigure că renina extrarenală circulă în sângele matern. În timpul sarcinii norma le concentraţiile angiotensinogenului cresc de 4 - 6 ori. Această creştere se manifestă precoce şi este în relaţie cu nivelele estrogenilor. Renina fetală poate fi sintetizată în rinichi şi extrarenal. Concentraţiile angiotensinogenului cresc lent (explicaţi a este dată de imaturitatea funcţională hepatică). Activitatea reninei plasmatice fetale este redusă înregistrând creşteri către termen. SRAA fetal are un rol complementar în creştere şi în echilibrul cardiovascular. În cursul sarcinii, SRAA este implicat în 2 procese fiziolo gice: menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi reglarea circulatorie. Sarcină normală se caracterizează prin retenţie sodată, creşterea volumului plasmatic, creşterea activităţii reninei plasmatice, creşterea concentraţiilor plasmatice ale reninei. Concentraţiile mari de progesteron (produse în timpul sarcinii ) determină creşterea filtraţiei glomerulare şi natriureza. În compensarea acestei pierderi intervin estrogenii şi dezoxicorticosteronul, care favorizează reabsorbţia şi creşterea producţiei de aldosteron. SRAA intervine în reglarea volumului plasmatic. Pentru regla rea balanţe i sodate sunt necesare cantităţi mari de AII (angiotensină II) şi aldosteron. AII creşte ca răspuns la vasodilataţia caracteristică sarcinii şi ca reacţie la natriureza indusă de progesteron. Creşterea AII nu se însoţeşte de creşterea AII -R. Creşterea excreţiei sodate este controlată de progesteron, ADH, INF, PGI 2 iar diminuarea să de către aldosteron, AII, estrogeni TxA 2 . 17

placentară prin influenţarea arterelor SRAA intramiometriale. de greţuri şi vărsă turi în cadrul a ceea ce numim „tulburări neuro -vegetative" edem gingival ce poate favoriza apariţia gingivitelor pirozis. în special diurnă. natriureză).10 ori mai intensă. T ravaliul se asociază în mod evident cu creşterea activităţii SRAA. AII controlează peste 30% din transportul de sodiu la nivelul tubului proximal şi participă la adaptările impuse de sarcină . intervine în circulaţia utero .ul poate apărea după trimestrul II. Este cunoscută reducerea sensibilităţii vasculare la acţiunea AII. preferinţele alimentare modificate hiperestezie dentară. creşterea frecvenţei apariţiei cariilor sialoree. Au fost enunţate următoarele ipoteze:     diminuarea contractilităţii musculaturii netede. însoţită sau nu. secreţia de mucus creşte (este cunoscută ameliorarea ulcerelor în sarcină ) 18 . TxA2.AII acţionează în sensul refacerii perfuziei renale şi în menţinerea homeostaziei Na şi K. Se poate presupune că SRAA fetal ar avea un rol în fiziologia reglării fluxului feto placentar. Rezistenţa la acţiunea presoare a AII se manifestă precoce în sarcină normală.5 Aparatul digestiv În sarcină normală pot fi observate următoarele modificări:        apetitul poate fi crescut. endotelinele sunt factori vasoconstrictori. vasodilataţie. legat de un reflux gastro -esofagian motilitatea şi tonusul gastric diminuă. 2. proces genera lizat în sarcină stimulul local exercitat de AII pentru secreţia factorilor vasodilatatori scăderea numărului AII -R sau afinităţii pentru aceşti receptori creşterea metabolizării AII. Pornind de la relaţia legată de acţiunea ocitocică a AII s -a pus problema eventualului rol al sistemului în fiziologia naşterii. Mecanismele aces tui fenomen sunt necunoscute. alături de fondul psiho logic. AII.1. comparativ cu starea din afară sarcinii (fapt explicat de creşterea substratului. ARP este de 5. aceste modificări ar putea explica greţurile secreţia gastrică este diminuată (aciditate şi pepsină).

proteină s pecifică transportoare aflată sub efecte estrogenice. Participarea să la declanşarea travaliului constituie unul din factorii esenţiali ai acestui proces. Titrurile FSH şi LH sunt scăzute.5 g/Kg corp) glucide 350 până la 400 g/zi elemente minerale mai importante: Ca. Hipofiza creşte în volum şi greutate.500 . tutunul. În aceste condiţii se pune problema creşterii ingestiei sau creşterii absorbţiei.1. Este posibilă şi interve nţia unor modificări a tipurilor de transport la nivelul mucoasei intestinale. Concentraţiile sale plasmatice nu cresc în preajma travaliului 19 . dacă femeia nu alăptează. Fe. Este un hormon nonapeptid sintetizat în hipotalamus (nucleii supraoptic şi paraventricular). la circa 6 săptămâni de la naştere. cele de TSH nu se modifică. OXT este cel mai puternic agent uterotonic endogen . Oxitocin ă (OXT) creşte progresiv în cursul sarcinii. Regimul alimentar al gravidei nu trebuie să difere mult de cel din afară sarcinii:       proteinele sunt importante şi pot fi suplimentate (1. Secreţiile de ACTH şi MSH cresc. În circulaţie de află legat de neurofizină. Peak . Foliculii ovarieni degenerează precoce. Răspunsul la stimulul FSH şi LH -RH este practic nul. P necesarul vitaminic creşte (produse proaspete.ul ovulator de LH şi FSH poate surveni. Eliberarea hormonului se produce discontinuu. constipaţie ficatul: unii constată o creştere a d ebitului hepatic activitatea enzimatică nu se modifică perturbările funcţionale sunt minime vezicula biliară este hipotonă şi evacuarea lentă. Sarcină este o stare în care necesităţile energetice şi în elemente nutritive cresc.3.000 cal/zi în ultimul trimestru vor fi evitate: condimentele.  tranzitul intestinal este încetinit. crudităţi) raţia calorică 2. celulele acidofile prolactinice prolife rează. vascularizaţia se intensifică. 2. alcoolul. Hipofiză . pulsatil . celulele bazofile suportă modificări discrete.6 Sistemul endocrin Hipotalamus. mezelurile. vânatul.hipofiză. depozitat şi eliberat în circulaţia sanguină în neuro. Încetinirea tranzitului intestinal poate favoriza creşterea absorbţiei. alimentele conservate.

Datele despre concentraţiile serice ale TSH sunt neunitare. În ultimă instanţă. Volumul glandelor creşte progresiv. Funcţia tiroidei fetale pare a fi independentă de status -ul tiroidian matern. creşterea mineralocorticoizilor este importantă în creşterea volumului plasm atic caracteristic sarcinii. sintetizează şi secretă activ: T4 (tiroxina). aceasta se explică prin creşterea clearance -ului renal şi prin eliberări către unitatea feto placentară în ultima parte a evoluţiei sarcinii. împreună cu cortisolul. dezoxicorticosteronul creşte. În timpul sarcinii funcţionalitatea tiroidei şi morfologia să vor suferi importante modificări. Glanda tiroidă îşi măreşte volumul. de asemenea. transcortina (cortisol . nu se modifică semnificativ. ACTH scade. Mai importante sunt următoarele:    sarcină induce creşteri în concentraţiile circulante ale proteinei transportoare a tiroxinei ea răspuns al nivelurilor estrogenice mari placenta produce factori stimulatori tiroi dieni. Metabolismul catecolaminelor nu se modifică . OXT acţionează prin creşterea Ca 2+ intracelular.şi nici cele ale oxitocinazei. tiroida se află sub un control dublu (tirotropina şi HCG) sarcină se însoţeşte de o scădere a furnizării iodului tiroidei materne.9 săptămâni. SR maternă secretă cantităţi mari de aldosteron. se produc modificări morfo logice reduse. Hormonii tiroidieni T3 şi T4 au un pasaj transplacentar redus sau nul. rezultă o relativă deficienţă în iod.binding globulin) creşte şi. Suprarenala . OXT stimulează contractilitatea miometrială prin activarea receptorilor locali şi prin susţinerea producerii PG. T3 (triiodotironina) are creşteri mai pronunţate după săptămâna a 18 -a. realizează un discret hipercorticism: înainte de 15 săptămâni. care creşte evident în intervalul 6 . În sarcină normală. 20 . În mecanismul parturiţiei. Importante sunt modificările secreţiei unor hormoni corticali:     în prima parte a sarcinii . apoi creşte treptat cortisolul circulant creşte considerabil sub influenţa E. Ceea ce se modifică se referă la receptorii uterini ai OXT care cresc semnificativ. Tiroida . enzima ce degradează OXT.

Sarcină este. Caracteristicile fiziologiei hidro.electrolitice şi factorii implicaţi în acest echilibru au fost precizate. Se consideră că s arcină reprezintă una din cele mai severe stări fiziologice inductoare de insulino.5 Kg) rezultă din sumarea următoarelor elemente: greutăţile fătului. placentei.2. Excesul ponderal din sarcină normală (în medie 12. hiperglicemie postprandială şi hiperinsulinemie.. Glucide . produ cerea insulinei va fi insuficientă. Către sfârşitul gestaţiei activitatea insulinei este redusă cu 50 . datorită creşterii nivelurilor plasmatice insulinice. cantităţile producţiei endogene fiind neglijabile. 21 . Retenţia hidro . Retenţia apei se mani festă în special în ultimele 10 săptămâni (7 . cel mai important substrat energetic. Glucoza fetală este de origine maternă. în anumite condiţii. mecanism inco mplet elucidat. HPL se caracterizează prin acţiuni de tip hormon de creştere din care rezultă creşteri ale lipolizei şi ale eliberării de acizi graşi liberi. retenţia apei extravasculare. La termen. Sarcină normală se caracterizează prin uşoară hipoglicemie a jeune. Insulinorezistenţa declanşează o hiperplazie a insulelor β din pancreasul matern şi o hipersecreţie insulinică observată în special în trimestrul III.8 litri. Creşterea concentraţiilor circulante ale acestor acizi poate contribui la creşterea rezistenţei tisulare la insulină. concentraţiile a jeune ale glucozei plasmatice pot scădea. edemul nu are o semnificaţie patologică.electrolitică este normală deşi.a.1. La gravidele sănătoase. Homeostazia glucozei suferă modificări considerabile. Transportul glucozei este complicat de metabolismul sau placentar (placenta este un mare consumator de glucoză maternă). Până la un punct. probabil. apă extracelulară). caracterizată prin rezistenţă periferică la insulină. poate fi asociată unor manifestări patologice. uterului şi glandei mamare.7 Metabolismul Apa şi electroliţii . sectorului fetal. Această rezistenţă ar putea fi mediată de P şi E.rezistenţă. În cazul unor deficienţe infraclinice anterioare. Diabetul zaharat poate fi agravat de sarcină iar diabetul clinic poate apărea în unele cazuri numai în timpul sarcinii. Sarcină es te o stare potenţial diabetogenă. de asemenea.70% faţă de normalul din afară sarcinii. Expli caţia este legată de furnizarea glucozei. l. S.a pus problema rolului acestei rezistenţe la insulină. transferul placen tar este de cea 30 g/zi.

cu efecte asupra presiunii osmotice. O cantitate normală de proteine în nutriţia gravidei constituie cheia furnizării sectorului fetal în perspectiva creşterii şi dezvoltării normale. Totuşi. Proteine      proteinele plasmatice totale scad (în special albuminele. La termen.a. sânge matern (Hb şi proteine plasmatice). 22 . influenţează meta bolismul apei) α şi β globulinele cresc iar IgG scade concentraţiile plasmatice ale acizilor aminaţi scad. trigliceride. Se recomandă ca majoritatea proteinelor să fie adusă din surse animale. glande mamare. Restul de 500 g este distribuit la uter (proteine contractile). fenomen legat de procesele de sin teză caracteristice sarcinii balanţa azotată pozitivă creşte progresiv spre trimestrul III.a şi rămân la un nivel constant până la termen. necesităţile nutriţionale fetale cresc intens iar stocarea diminuă. care prin scădere. scad până în săptă mâna a 32. Lipide . cu tendinţa de revenire şi creştere în finalul gestaţiei există o retenţie azotată. LDL cresc şi ating un vârf al creşterii către săptămâna a 36 -a. când necesarul fetal este maxim. HDL ating un maxim în săptămâna a 25 . HDL stimulează eliberarea HPL (placentar). este puţin probabil ca această accelerare a degradării insulinei să contribuie apreciabil la starea diabetogenă indusă de sarcină pentru că rata degradării insulinei marcate in vivo nu pare să difere la gravidă comparativ cu starea din afară sarcinii. Metabolismul lipidic se caracterizează prin hiperlipemie (lipoproteine. fătul şi placenta cântăresc cca 4 kg şi conţin cca 500 g proteine sau cca 1/2 din creşterea proteică totală indusă de s arcină . fosfolipide) şi prin stocarea grăsimilor subcutan.. Aceste modificări sunt consecinţe ale acţiunilor E 2 şi P la nivel hepatic. Stocarea grăsimilor se poate produce în trimestrul II. Ulterior. colesterol. În placenta umană există activitate de tip insulinază.

Superioritatea musculară a corpului asupra ansă mblului segment col explică dominanţa să funcţională în timpul travaliului.2.2. poziţia: la termen este laterodeviat şi rotat spre dreapta (ma să intestinală este dispusă spre stânga) consistenţa: moale contractilitatea: parcelară. Musculatura are o dispoziţie fasciculată. în raport cu durata amenoreei. Joncţiunea între corp şi col este istmul (viitorul segm ent inferior).60%. Hipertrofia este evidentă mai ales în prima jumă tate a sarcinii. uterul prezintă contracţii neregulate. din piriform devine globulos. până la 32 -34 cm la termen capacitatea: de la 2-3 ml la 4 -5 l forma: după săptămâna a 6 -a. aceste contracţii pot fi detectate. fiecare fascicul conţi nând 20-100 fibre musculare netede. nedureroase. uterul este divizat în regiuni anatomice diferite care au funcţii importante în timpul sarcinii şi naşterii. nedureroasă vascularizaţia: hipertrofiată.000-1. Seg mentul cel mai bine reprezentat este corpul (segmentul superior).8 cm. Fibrele musculare se hipertrofiază prin hiperplazie şi metaplazie. 23 . Alte caracteristici uterine: Din primul trimestru. apoi ovoidal.1 Uter     greutatea: 40-50 g în afară sarcinii. Ele se numesc contracţii Braxton Hicks. Miometrul are 2 elemente structurale principale: ţesutul muscu lar şi ţesutul conjunctiv. cu principal rol în contractilitate şi retractilitate. sunt nereg ulate şi cresc în frecvenţă în ultimele săptămâni. La nivelul colului există cca 10% ţesut muscular în timp ce la nivelul corpului ţesutul muscular deţine 50 . Lungimea fibrelor musculare trece de la 40-60 µ la 250-500 µ. creştere.2 Modificări locale 2. poate ajunge la 1. Organ genital intern.200 g la termen înălţimea: 6 . Se mai păstrează descrierea a 3 straturi musculare uterine:        extern: continuat cu musculatura tubară şi structurile ligamentare in tern: cu dispunere circulară intermediar: plexiform. În trimestrul II.

Maturarea cervicală este un proces de tip inflamator (Chwalisz. cea superioară este limita decolabilităţii peritoneului sau diferenţa grosimii stratului mus cular. PG . dispersia colagenului şi rearanjarea fibrelor colagene alterarea glicozaminoglicanilor. Înălţimea segmentului este de 10-15 cm (limit a inferioară este orificiul intern al colului. Garfield. RLX. În matu rarea cervicală sunt implicate şi citokinele proinflama torii: IL1.După săptămâna a 28 . induc modificări de tip maturaţie (au utilizare clinică). în procesul maturaţiei intervin mai mulţi factori: E.a istmul începe să se transforme în segment inferior. La nivelul colului a fost evidenţiat un sistem generator de oxid de azot şi i s -a acordat un rol important în procesul de maturare. este decolabil. Uterul şi placenta sunt surse importante de oxid nitric. TNF a. Maturarea cervicală interesează:       colagenul ţesutul conjunctiv substanţa să fundamentală. hiperplaziat. apoptoză (apoptoza are rol în maturarea cervicală). Acest proces face posibilă dilataţia normală a colului în timpul naşterii. P. PGE2 şi PGF2a. evident mai bine reprezentat la nivelul corpului). Importanţa segmentului inferior rezidă în faptul că aceast ă zonă reprezintă un „amortizor" între corp şi col condiţionând efectele contractile ale corpului asupra colului. edem. NO reprezintă mediatorul metabolic final al cascadei maturării cervicale: 24 Fenomene complementare: . NO acţionează sinergie cu P în sensul inhibării contractilităţii uterine şi bunei perfuzii placentare (relaxarea musculaturii netede). Segmentul inferior participă la buna acomodare a prezentaţiei. NO prezintă proprietăţi proinflamatorii profunde. citotoxicitatea inflamaţiilor acute şi cronice. La nivelul feţei anterioare a segmentului. care au fost implicate în reacţia de apărare. aplicate Ia nivel cervical. IL8. 1998). Colul uterin este supus unor modificări structurale şi funcţio nale cunoscute sub denumirea de maturaţie (dispersia tramei colagenice. Creşterea producerii de NO la nivelul colului este stimulată de celule inflamatorii migratoare. prezenţa infiltratelor celulare eozinofile şi neutrofile). peritoneul.

2 Ovar     ovulaţia este blocată. 2. talia corpului gestativ se dublează şi reprezintă 1/3 din volumul ovarian total. secretă E şi P până când această funcţie este preluată de placentă la sfârşitul lunii a Il .2. ulterior.2.5 Glandele mamare     cresc în volum.3 Trompe   suferă un fenomen de fracţionare şi verticalizare congestie. 2. eventual mici zone de decidualizare (la nivelul mucoasei). devenit gestativ. apar areole secundare glandele sebacee se hipertrofiază (tuberculii Montgomery) 25 . ele i nteresează teaca internă a foliculilor opriţi în diferite stadii evolu tive. Concluzii practice: 2. maturarea unor noi foliculi este exclusă corpul progestativ.2.2. prin dezvoltarea ţesutului glandular şi adipos reţeaua venoasă superficială este vizibilă pigmentarea areolelor se accentuează.a. formând aşa numita glandă interstiţială.4 Ligamente    ligamentele rotunde se hiperplaziază (diametrul ajunge la 1 -2 cm) poziţia se verticalizează ligamentele utero-sac rate înregistrează aceleaşi modificări.      IL1 IL8 TBFa amplificarea ciclooxigenazei PGE permeabilitate vasculară administrarea locală de donatori de NO pentru maturare administrarea de inhibitori NO pentru tratamentul incompe tenţei cervicale. regresează procesele de luteinizare pot fi observate şi în cursul sarcinii. 2.

Ambele modificări sunt influenţate de secreţiile placentare de E şi P şi sunt evidente spre sfârşitul sarcinii. secreţia poartă denumirea de colostru (conţine globule lipidice şi corpusculi de colostru).6 Tegumentele     pigmentare caracteristică (datorată aMSH) la nivelul: sânilor vulvei. Laptele este sintetizat la nivelul celulelor alveolare pe baza elementelor moleculare sangvine . GH. Secreţia este apocrină. IGF1 lactogeneza (iniţierea secreţiei lactate) HPL. 2. hormonii tiroidieni galactopoieza (menţinerea secreţiei) stimulată de actul suptului şi PRL. Iniţierea şi menţinerea producerii laptelui depind de o s erie de procese controlate de complexe hormonale:     mamogeneza (dezvoltarea glandei) E. pinocitoză. insulina. ombilicului.2. vergeturi glandele sebacee şi sudori pare au activitate crescută eritem palmar şi telangiectazii (faţă. liniei mediane abdominale. membrele inferioare) 26 . Secreţia lactată se instalează în primele zile datorită reducerii titlurilor circulante de E şi P. feţei ţesutul grăsos subcutanat se dezvoltă. Transferul precursorilor în celulele alveolare şi eliminarea constituenților laptelui în lumenul alveolar se realizea ză pe diverse căi (difuziune simplă. EGF. în regiunea axilară pot fi palpate structuri glandulare ectopice (vestigii embrionare ce suferă aceleaşi modificări şi care nu trebuie confundate cu adenopatia)  alveolele secretorii apar numai în timpul sarcinii. În ultima parte a gestaţiei şi primele zile după naştere. exocitoză.  după trimestrul II poate fi observată scurgerea de colostru uneori. HPL PRL. secretat în cantităţi crescute în sarcină galactokineza (eliberarea secreţiei): cel mai important hor mon este OXT. Ramifica ţiile canalelor cresc numeric. glucocorticoizii. cale paracelulară). Alveolele sunt destinse de conţinutul lactat. cel mai important hormon galactopoietic. porţiunea superioară a toracelui. care stimulează contracţia celulelor mioepiteliale perialveolare.

În primul trimestru furnizează:  informaţii generale . Elementele clinice de diagnostic diferă în cele 3 trimestre ale sarcinii. indiferent de vârsta sarcinii .5). Evaluarea iniţială cât mai precoce constituie elementul de bază al consultaţiei prenatale de calitate. Durata normală a gestaţiei la specia umană este cuprinsă între 259 şi 294 zi le (37-42 săptămâni. devine pigmentat şi are o consistenţă moale   vaginul este congestionat şi cianotic (semnul Chadwick) pH-ul vaginal este acid (3. Precizarea existenţei sarcinii poate fi crucială pentru evitarea expunerii ocazionale a fătului la acţiunea agenţilor fizici sau chimici teratogeni. antecedente obstetricale şi heredo -colaterale semnificative. asigurarea unei evoluţii favorabile a gestaţiei sub supraveghere. conjunctivul local. În a 2 -a jumătate a sarcinii există semne fetale iar diagnosticul este de certitudine. Diagnosticul clinic de sarcină în primul trimestru (primele 16 săptămâni) Interogatoriul constituie debutul oricărui examen obstetrical. date despre partener. 2. Stabilirea diagnosticului de sarcină este un act medical important ce implică responsabilitate şi competenţă. abundent.3 Diagnosticul de sarcină Sarcină reprezintă o stare fiziologică dar poate fi marcată de riscuri atât pentru mamă cât şi pentru făt. istoric contraceptiv  informaţii importante pentru diagnostic : 27 . rezolvarea la timp a situaţiilor anormale (sarcină ectopică de exemplu). deoarece momentul concepţiei nu poate fi apreciat exact). durata medie este de 280 zile (40 săptămâni). În prima jum ătate a gestaţiei semnele sunt predominant materne şi diagnosticul prezumptiv.date personale. calculat din prima zi a ultimei menstruaţii. examenul clinic atent şi sinteza datelor obţinute furnizează diagnosticul corect şi orientează conduita. Examenele paraclinice completează imaginea clinică. Interogatoriul. datorită creşterii vascularizaţiei şi hiperemiei. antecedente personale fiziologice şi patologice. la nivelul tegumentelor şi muşchilor perineali cât şi vulvar.5-5.

iritabilitate sau oboseală excesivă. exagerarea acestor simptome poate fi un semn sugestiv pentru sarcină molară sau multiplă. persistenţa lor după primul trimestru are semnificaţie pato logică. în mod normal dispar spontan după 12 -14 săptămâni.  modificări la nivelul sânilor . puţin relevantă în primul trimestru de sarcină 28 .12 săptămâni. La femeile cu cicluri menstruale neregulate nu este un semn pe care se poate conta.8 şi sunt mai intense în intervalul 8. Absenţa menstruaţiilor este determinată de secreţia crescută de E şi P. Majoritatea opiniilor consideră că sângerările în timpul sarcinii trebuie privite ca anormale şi necesită examen de specialitate. Inspecţia  faciesului poate constata discretă pigmentare la nivelul pome ţilor şi periorbitar (debutul cloasmei gravidice) dar este. preferinţe alimentare deosebite. amenoreea . senzaţie de tensiune mamară.discretă creştere în volum. durere francă). de gust şi miros. opioizi.  tulburări neuro-vegetative digestive: sialoree. eventual precipitate de mirosuri netolerate. modificări de apetit . sunt mai severe dimineaţa dar pot apărea oricând. nervoase: labilitate neuro. mastodinie sub forme diferite (înţepături. fără legătură cu ingestia de alimente. pot apărea mici hemoragii genitale ocazionale . Alţi factori ce pot determina amenoree şi pot crea confuzii de diagnostic: stări emoţionale. medicaţie dopaminergică. stările emetice sunt un simptom comun în sarcină (prezente la peste 50% din cazuri). greţuri însoţite sau nu de vărsături matinale.simptom cardinal la o femeie de vârstă reproductivă. produşi de corpul luteal. somnolenţă diurnă sau in somnie nocturnă. determinate de răspunsul ductelor şi acinilor la tabloul hormonal de sarcină . afecţiuni endocrine. urinare: polakiurie diurnă şi nocturnă (determinată de presiu nea uterului în creştere asupra vezicii urinare). boli cronice. pe fondul de amenoree. Există autori care susţin că în sarcină. Este un semn clinic valoros numai în condiţiile unei paciente cu menstruaţii regulate şi care poate preciza cu exactitate data ultimei menstruaţii. de obicei. pirozis.psihică. apar în săptămânile 6 .

10 se remarcă apariţia tuberculilor Montgomery (glande sebacee hipertrofiate ca răspuns la stimulul hormonal). con statată la inspecţia vulvară înainte de plasarea valvelor coloraţia violacee a mucoaselor vulvo -vagina lă şi exocervicală (semnul JacquemierChadwick) colul uterin discret mărit de volum. cu imbibiţie edematoasă. Palparea obstetricală   sânii de consistenţă glandulară. după săptămânile 8 . Examenul vaginal cu valvele    pigmentarea perineului determinată de excesul melanic. la persoa nele cu perete abdominal subţire. de consistenţă moale (ase mănată cu cea a buzelor. încât la sfârşitul primului trimestru limita să superioară este la aproximativ 12 cm deasupra simfizei pubiene). permite balansul corpu lui uterin în raport cu colul (semnul Hegar sau „semnul balamalei'): corpul uterin cu dimensiuni crescute (volum variabil în raport cu vârsta sarcinii). h iperpigmentare discretă a areolelor mamare  abdomenului: pigmentare mai accentuată a liniei mediene. comparativ cu cea a cartilajului nazal în afară sarcinii. semnul Tarnier) istmul ramolit. ce poate fi apreciat prin măsurarea cu banda metrică de la marginea superioară a simfizei pubiene (uterul creşte în sarcină cu cea 4 cm pe lună. evidentă doar spre sfârşitul primului trimestru (după săptămâna 12). mai moale decât colul. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală (efectuat după golirea prealabilă a vezicii urinare) furnizează cele mai importante semne utile pentru diagnostic:    colul uterin uşor mărit de volum. cu modificări de formă. palpabil prin fundurile de sac laterale ca o formaţiune 29 . eventual apariţia de colostru la exprimarea mameloanelor uterul gravid identificabil din săptămâna 12 ca o formaţiune globuloasă pe linia mediană. discretă deformare deasupra simfizei pubiene (uterul gravid). sâni lor: intensificarea locală a circulaţiei sanguin e induce angorjarea mamară şi evidenţierea venelor (reţeaua venoasă Haller). orificiul extern al colului circular la nulipare sau în fantă transversală la multipare. cu volum variabil. de consistenţă păstoasă.

antidepresive. contractilă (de la 6 săptămâni.galactoree iatrogenă indusă de tratamente prelun gite cu fenotiazine. opiacee. lipsesc celelalte semne subiective de sarcină.amenoreea lipseşte. Repetarea examenului la interval de 1. explicabile de faptul că uterul este încă un organ pelvin . formă şi consistenţă normale      amenoreea de lactaţie amenoreea din stările de anorexie severă amenoreea. hipofizare. Diagnosticul diferenţial . lipsesc celelalte semne subiective de sarcină. uterovaginale. de consistenţă păstoasă . Amenoreea şi semnele obiective. rapid sau fară experienţă.globuloasă (semnul Noble). Erorile pot fi şi rezultatul unui examen incomplet.elastică (presiunea în peretele uterin este asemănată cu cea într -un bloc de unt. contraceptive orale amenoreea secundară de cauze hipotalamice. explicată de dezechilibrul hormonal la aceste extreme de vârstă fertilă. diagnosticul diferenţial şi explorările paraclinice se impun pentru concluzii clare. metildopa. uterul gravid poate fi prins la compresiunea uşoară între degetele examinatorului. Amenoreea de sarcină va fi diferen ţiată de situaţii traduse prin acelaşi simptom:  amenoreea din prepubertate sau premenopauză (clasic numită „amenoree hormonală"). Dificultăţile de diagnostic sunt posibile în primele săptămâni. fibromiomul uterin . corpul uterin este mărit de volum dar 30 Palparea uterulu i gravid ca o formaţiune suprasimfizară trebuie diferenţiată de: . interval după care creşterea uterină devine simetrică. ovariene. uterul este de volum. semnul Palmer). rezerpine. constatate prin ex amenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală. sunt cele mai importante date pentru prezumţia de diagnostic de sarcină în primul trimestru. haloperidol.2 săptămâni poate aduce informaţii mai sigure. semnul Bonnaire). până în săptămâna a 10 -a se mai poate constata  alitatea coarnelor uterine determinată de grefarea sarcinii la nivelul unuia din ele (semnul Piscaceck). spre deosebire de situaţiile din afară sarcinii când uterul are tendinţa să alunece dintre degetele exa minatorului „ca un sâmbure de cireaşă" (semnul Holtzapfel). simptomul caracte ristic este metroragia. Diagnosticul de sarcină în primul trimestru este doar de probabilitate .

semnele subiective de sarcină lipsesc.formaţiune palpabilă laterouterin.formaţiune palpabilă latero uterin. la inspecţia vulvară se con stată imperforaţia himeneală  hematometria (acumularea sângelui menstrual în uter. datele de laborator (HCG cu valori foarte mari) şi examenul ecografic (imagini veziculare în cavitatea uterină) se impun pentru diagnostic  hematocolpos (acumularea sângelui menstrual în vagin dato rită imperforaţiei himeneale) . suprasimfizar se palpează u terul mărit de volum. eventual retenţie urinară prin compresiune). testele paraclinice de laborator şi ultrasonografia (absenţa conţinutului uterin) sunt absolut necesare pentru clarificarea diagnosticului  sarcină molară şi forma malignă a bolii. uterul este uşor mărit de volum şi moale datorită contextului hormonal al stării de gestaţie. se plasează pe linia mediană şi împing uterul lateral. uterul este mărit de volum şi dur eros. 31 . tablou paraclinic inflamator. lipsesc semnele subiective şi obiective de sarcină   anexita . fibrom ovarian) care.interoga toriul relevă date utile (pacientă la vârsta adolescenţei. uterul este mărit de volum discordant faţă de durata amenoreei şi exagerat de moale. foarte sensibil la palpare  globul vezical . sensibilă. metroragie.inflamaţie severă a corpului uterin manifestată prin dureri. de aceea evacuarea vezicii înainte de examenul genital este obligatorie. fără simptomatologie clinică. poate preta la confuzii cu atât mai mult cu cât pot exista semne de sarcină . semnele subiective de sarcină pot fi exacerbate. fară menstruaţii prezente.are contur boselat.coagulare profundă. expli cată prin obstrucţie la nivelul colului). corioepiteliomul .vezica urinară palpabilă suprasimfizar poate preta la confuzii de diagnostic. conizaţie sau biopsie cervicală)  metrita . la examenul vaginal cu valvele se constată stenoza cervicală (col cicatricial după diatermo . cu ta blou paraclinic inflamator. ner egulat şi consistenţă dură. lipsesc semnele de sarcină sarcină ectopică necomplicată . dureros. oblongă. amenoree de scur tă durată sau neregularităţi menstruale recente. sau cu degenerescenţă edematoasă care îi determină scăderea consistenţei  tumori ovariene (chist. uterul este de volum normal sau discret mărit. Corpul uterin este de volum. cu simptomatologie dureroasă abdominală ciclică exacerbată progresiv în ultimele 2. prin creşterea în volum. sensibilă.există fondul de amenoree pe care survin metroragii. Confuziile sunt posibile în cazul fibromului de vo lum redus. cu contur imprecis.3 luni. formă şi consistenţă normale.

15.au pierdut din interes datorită dificultăţilor legate de procurarea animale lor pentru testare şi a intervalului mare de timp în care se obţin rezul tatele. sarcină „închipuită" (pseudocyesis). lipsesc semnele uterine de sarcină . apariţia de folicului ovarieni maturi) reacţia Galli -Mainini (utilizează broscoiul Rana esculenta: în cazul prezenţei HCG la concentraţii de 2. sindrom premenstrual. Principiul acestor reacţii are la bază demonstrarea prezenţei unei cantităţi crescute de gonadotrofină corionică umană (HCG) în serul sau în urina femeii gravide. la 4 zile de la injectarea urinei filtrate.000 UI/1 în urina injectată în sacul limfatic dorsal se pozitivează după 2 . apreciază apariţia 32 . Reacţiile calitative au fost utilizate din anii '30 (în 1926 Ascheim şi Zondeck au constat at proprietatea HCG de a induce modificări ale organelor genitale la animalele de laborator). Explorarea paraclinică poate facilita diagnosticul corect de sarcină în primul trimestru şi poate elimina elementele de diagnostic diferenţial.Broucha (foloseşte iepuroaica foliculilor ovarieni la 48 ore după injectare) reacţia Reiprich (urmăreşte apariţia congestiei ovariene la şobolan femelă ). în ultimul timp au fost înlocuite cu reacţii imunologice. obiectivată prin modificările induse tractului genital al animalelor de laborator la care s-au injectat aceste produse. Pentru interesul istoric enumerăm:   reacţia Ascheim -Zo ndeck (foloseşte şoricelul femelă impuber la care se urmăreşte.Simpto mele generale trebuie diferenţiate de cele din boli digestive.000 . mult mai sensibile.3 ore. impuberă. Se utilizează . în prezent fiind practic abandonate. obiectivat prin apariţia de spermatozoizi)    reacţia Broucha -Simmonet-Hinglais (testează şoricelul mas cul la care veziculele seminale devin de 5. rapide şi cu costuri reduse.testele de sarcină :      biologice imunologice radioimunologice ultrasonografia radiografia conţinutului uterin Testele de sarcină Reacţiile biologice sunt calitative şi cantitative.6 ori mai mari după injectarea urinii cu HCG) reacţia Friedman . Diagnosticul paraclinic . Şi .

boli imunologice. Determină fracţiunea HCG. Cele mai multe teste imunologice se pozitivează la 4 . Ca şi testele calitative.65 zile după concepţie. când nivelele serice ajung la 50. Laboratoarele specializate pot detecta nivele serice foarte scă zute. după sarcină normală. după care încep să scadă lent.Testele cantitative se bazează pe acelaşi principiu. Este o ana liză importantă în cazul sarcinii ectopice necomplicate (permite diagnosticul şi eventual tratamentul medical. Acurateţea rezultatelor poate fi alterată în situaţii particulare: proteinurie. Reacţiile imunologice se bazează pe proprietăţile antigenice ale proteinei polipeptidice HCG. antipsihotice). Metodele de testare utilizează aglutinarea directă sau indirectă a hematiilor sensibilizate sau a particulelor de latex. diferit în funcţie de produsul anali zat. conservator). în plus dozează HCG utilizând animalele de laborator. reacţie încrucişată cu LH secretat în cantităţi crescute (stimularea lobului anterior al hipofizei.000 .a încercat standardizarea unor curbe de regresie până la dis pariţie a valorilor HCG. Valorile rămân crescute „în platou" până în ziua 80. Rezultatele folosesc ca măsură unitatea -animal (cantitatea mi nimă de gonadotrofină umană ce determină reacţia animalului testat). are mare sensibilitate şi specificitate. Este 33 . Concluziile sunt puţin precise şi dificil de obţinut. În primele săptămâni de sarcină creşterea secreţiei de HCG este progresivă.7 zile după absenţa menstruaţiei la data aşteptată. Testarea subunităţii β a HCG are cea mai mare acurateţe pentru diagnosticul precoce de sarcină . Timpul de reacţie variază între 2 minute şi 2 ore iar sensibilita tea între 250-3500 mU HCG/ml. avort în trimestrul II). şi cele cantitative sunt desuete. Dozarea radioimunologică a HCG este o analiză ce poate depista foarte precoce prezenţa sarcinii în organismul femeii. de numai 2-4 mU HCG/ml. tranchilizante. Determinarea radiologică a receptorilor HCG este altă analiză imunologică ce testează radiologic situsurile receptorilor HCG bazat pe un mecanism de legare competitivă. Nivelul HCG continuă să se reducă progresiv în trimestrele II şi III iar după 21 -24 zile de la terminarea sarcinii revin la valorile din afară stării de gestaţie (5 mU/ml). Analiza este precisă iar studiul în dinamică al rezultatelor poate fi util pentru a testa viabilitatea sarcinii la debut şi normalitatea evoluţiei sale. mai importantă după ziua 45 şi atinge valoarea maximă aproximativ la 60 .100. pentru a putea urmări evoluţia în situaţii particulare ( sarcină molară.00 0 mU/ml. S. evitând reacţiile încrucişate cu LH şi erorile din această cauză.

14 săptămâni. determinarea vârstei gestaţionale şi monitorizarea sarcinii. sarcină ectopică. în săptămânile 12 -13. Radiografia conţinutului uterin Este extrem de rar utilizată în timpul sarcinii datorită riscului teratogen al razelor X asupra produsului de concepţie. Studiul morfologiei sac ului ovular şi structurilor embrionare precum şi urmărirea activităţii cardiace pot furniza precoce date în legătură cu viabilitatea sarcinii şi normalitatea evoluţiei în timp. oferă rezultate uşor de interpretat de profesionişti. beneficiază în mod real de aportul diagnostic al ultrasonografiei. Ultrasonografia este una dintre cele mai utile metode pentru diagnosticul precoce. La 13. Testul pozitiv ( sarcină prezentă) este indicat printr -o modificare de culoare sau un alt semnal de confirmare .11 săptămâni. Testele personale de sarcină (home pregnancy tests) se bazează tot pe reacţii imunologice. erorile de interpretare sunt frecvente. Din aceste motive examinarea ultrasonografică este larg folosită. anomaliile de creştere sau de morfologie fetală.posibilă determinarea unor nivele foarte scăzute de HCG (200 mU) dar pot exista erori prin reacţie încrucişată cu LH. La 7 . este inofensivă pentru mamă şi pentru făt. Detectează HCG în proba biologică (prima urină de dimi neaţă). În primul trimestru de sarcină ecografia are o valoare deosebită deoarece poate pune în evidenţă elementele ovulare din săptămânile 45 de gestaţie. Situaţii particulare precum sarcin ă gemelară. Tehnica este simplă şi relativ puţin costisitoare. 34 . ultrasonografia poate identifica malformaţii letale grave (anencefalia). activitatea cardiac ă poate fi detectată. sarcină molară. Sarcină oprită în evoluţie. la 9 .8 săptămâni. poate fi vizua lizată extremitatea cefalică a embrionului. în plus. atunci când examenul clinic nu aduce informaţii utile pentru stabilirea diagnosticului. în conturul sacului ovular devine evident butonul embrionar. sunt rapide dar marcate de aceleaşi dez avantaje ale reacţiilor încrucişate.

țesutul fetal nu este prezent atât la examenul ecografic. Studiul avortului spontan s-a extins in ultimii ani de la fenomenele gestației incipiente și de la studiul primelor faze de dezvoltare a oului la studiile de genetică cromatiniană.1 Definiție : Avortul este întreruperea sarcinii înainte de viabilitatea produsului de concepție. determinate de o boală care s-ar agrava sub influența sarcinii. În SUA avortul este definit ca terminarea nașterii înainte de 20 de săptămâni de gestație calculate după prima zi a ultimei menstruații. incipient. eventual salvarea vieții. anatomo-clinic. 35 . cât și la examenul histopatologic.2 Clasificare :  Avortul spontan constă în întreruperea spontana. avortul poate fi: iminent. În funcție de elementele clinice și ecografice care se găsesc. la studiile sistemului vascular uterin.  Avortul provocat este produs în urma unor manevre voluntare de întrerupere a sarcinii. pană la factorii de peristază. ale fenomenelor imunologice ale sarcinii și grefei de ou. d. Cele mai multe statistici stabilesc o proporție de 18 .d. moartea fetală precoce . În țara noastră avortul este considerat întreruperea sarcinii înainte de 28 de săptămâni sau expulsia unui produs de concepție cu o greutate mai mică de 1000 de grame.20 % de avorturi spontane din totalul sarcinilor.  Avortul tardiv este avortul ce survine între 13 si 28 de săptămâni de gestație. 3..  Avortul terapeutic este avortul provocat în scopul prevenirii unor consecințe materne. Fazele avortului spontan în funcție de modul în care se desfășoară întreruperea sarcinii sau cum se face evacuarea produsului de concepție.CAPITOLUL 3 AVORTUL 3.p.v. dintre acestea majoritatea se produc in primele 2 – 3 luni de sarcină. incomplet.  Avortul precoce este avortul ce survine înainte de 12 săptămâni de gestație. cât și la examenul histologic . de morfobiologie a placentei. avortul spontan precoce poate fii împărțit în doua categorii : oul clar . fără o intervenție voluntara. complet.țesutul fetal este prezent atât la examenul ecografic.

Anomaliile cromozomiale cele mai frecvent întâlnite sunt : trisomnia autosomala. Anomaliile genetice Anomaliile genetice sunt cele mai frecvente cauze ale avortului spontan. teraploidia.3 Etiologie : Cauzele care duc la apariția avortului spontan pot fii împărțite în : 1 2 3 cauze ovulare cauze materne cauze externe. secundar superfecundatiei de către doi spermatozoizi. Astfel. triploidia. sau ca urmare a diviziunii cromozomiale în absența diviziunii citoplasmaticii. metabolici) determină apariția unui produs de concepție neviabil care mai apoi este expulzat. Tulburările endocrine 36 . el fiind de 24% la primipare. infecțioși. iar dacă a prezentat doua avorturi consecutive. chimici. tulburările endocrine. Anomaliile gameților Anomaliile morfofiziologice ale gameților determinate de diverși factori(fizici. Trebuie subliniat faptul că riscul unui avort spontan la o femeie care nu prezintă antecedente este de 15%. Frecvență Frecvența avortului spontan variază în limite foarte largi. rearanjarea structurală a cromozomilor. monosomnia X. daca a prezentat două avorturi consecutive acest risc ajunge la 35%. Incidența avortului spontan crește odată cu repetarea acestuia. statisticile variind foarte mult. Zigotul anormal apare ca urmare a unei anomalii în procesul de meioză. acest risc ajunge la 35%.3. anomaliile de placentație. Cert este faptul că riscul unui avort spontan la o femeie care nu prezintă antecedente este de 15%.1 Cauze ovulare Dintre cauzele ovulare cele mai importante sunt : anomaliile genetice.Diferențierea între aceste două tipuri de avort precoce este fundamentală. în timp ce prezența țesutului fetal implică o varietate de cauze posibile. Mai mulți autori susțin că o treime din sarcini sunt avortate. 3. dar depinde și de alți factori. riscul unui avort spontan la o femeie care a prezentat un avort spontan în antecedente este de 20%. anomaliile gameților. pentru că în cazul absenței structurilor fetale cauza este mai mult ca sigur genetică. Este însă greu de stabilit corectitudinea acestor date. Riscul unui avort spontan la o femeie care a prezentat un avort spontan în antecedente este de 20%. 3.

cum ar fii uterul septat. endometritele. cum ar fi sinechia uterina. se caracterizează prin obliterarea cavității uterine secundare țesutului de fibroză care se formează. Anomaliile uterine dobândite. deficiența tiroidiană. 37 . incontinența cervicoistmică. dezvoltarea embrionului fiind imposibilă datorită endometrului atrofic care înconjoară aceste aderențe. iar producția de estrogeni și progesteron va fi insuficientă în vederea menținerii unei decidue normale. deci și in nutriția produsului de concepție. modificări anatomice ale miometrului. Cauzele materne responsabile de apariția avortului spontan pot fii împărțite în cauze locale și cauze generale.O serie de interacțiuni hormonale asigură suportul necesar dezvoltării sarcinii. Cauze locale Cauzele locale sunt reprezentate de afecțiuni uterine și afecțiuni anexiale. Dezvoltarea deficitară a trofoblastului produce o mica cantitate de HCG care determina dezvoltarea insuficientă a corpului galben. Absența acestor modificări fiziologice sunt frecvent asociate cu avortul spontan cu embrion cu cariotip normal sau anormal. Anomaliile de placentație În timpul formării placentei normale arteriolele spiralate suferă modificări adaptive caracterizate prin pierderea structurii musculoelastice normale a peretelui arterial și înlocuirea cu un material fibrinoid ce conține celule trofoblastice. Diagnosticul deficitului de corp galben în timpul sarcinii se poate face numai în urma dozării progesteronului seric (sau a 17-hidroxiprogesteronului. Dacă secreția de progesteron a corpului galben este insuficientă. Endometritele împiedica nidarea și dezvoltarea oului grefat. diabetul zaharat. datorita vascularizației deficitare către produsul de concepție când nidația se face la nivelul septului sau datorită incontinenței cervicoistmice frecvent asociate cu aceste anomalii. Anomaliile uterine congenitale. endometrul este deficitar pregătit pentru nidație. Tulburările endocrine care pot fi acute responsabile de apariția avortului sunt : deficiența progesteronică.3. sunt asociate cu avorturile spontane precoce. 3. cunoscut fiind rolul progesteronului în menținerea deciduei.2 Cauze materne O tulburare locală sau generală în organismul femeii poate determina tulburări în nidația oului sau în evoluția lui. hipersecreția androgenica. Deficiența progesteronică reprezintă un actor etiologic responsabil pentru apariția avortului spontan precoce. uterul bicorn. Afecțiunile uterine responsabile de apariția avortului spontan sunt: anomaliile anatomice ale uterului. substanță produsă în exclusivitate de corpul galben).

virusul herpetic. leziuni placentare sau ale mucoasei uterine. toxoplasma gondii. Bolile endocrine materne responsabile de apariția avortului sunt: disfuncții tiroidiene. Hipersecreția androgenică produce o disfuncție de corp galben. ruperea membranelor și expulsia produsului de concepție. hiperandrogenismul. treponema palidum. Hiperandrogenismul matern este o cauză rară de avort. streptococi grup B. Sindromul ovarelor polichistice caracterizat printr-o hipersecreție de LH are un efect negativ asupra corpului galben. Modificările anatomice ale miometrului (fibromul. mycoplasma hominis). Sunt doua mecanisme care pot explica avortul imunologic: Mecanismul autoimun este mecanismul prin care un răspuns celular sau umoral este direcționat împotriva unei ținte de la nivelul gazdei. Anticorpii antifosfolipidici (anticorpi lupici anticoagulanți.Incontinența cervicoistmica congenitala sau secundara unor avorturi sau nașteri anterioare determină deschiderea cavitații uterine. hipertermie. anticorpi anticardiolipinici. insuficienta dezvoltare a miometrului) pot determina fie anomalii în dezvoltarea oului prin compresiune și lipsă extensibilității. Posibilitatea unei respingeri imunologice a produsului de concepție este o explicație din ce in ce mai frecvent utilizată în special în cazul avorturilor spontane recurente. 38 . tromboza. listeria monocytogenes. anticorpii ce determina rezulte fals pozitive la testele pentru sifilis) acționează asupra trombocitelor și endoteliului vascular determinând distrugere vasculara. Deficiența tiroidiana (hipotiroidia) sau excesul hormonilor tiroidieni (hipertiroidia) pot fi responsabile în anumită cazuri de avorturile repetate. distrucție placentară urmata de avort și moarte fetală. chlamydia trachomatis. În ceea ce privește diabetul exista încă controverse cu privire la rolul diabetului insulino-dependent în apariția avortului spontan. fie o excitabilitate crescută prin distensie. virusul varicelo-zosterian virusul rubeolei. Alți autori sunt de părere ca diabetul crește riscul de avort spontan. diabetul. Cauze generale Cauzele generale materne responsabile de apariția avortului sunt : Bolile infecțioase determină întreruperea sarcinii prin : moartea produsului de concepție. escherichia coli)fie pe cale hematogena(parvovirus. disfuncții ale glandelor suprarenale. Factori imunologici. Afecțiunile anexiale care pot determina apariția avortului sunt: inflamațiile anexiale sau tumorile anexiale. avorturile spontane apărând mult mai frecvent la pacientele cu această afecțiune. fie prin cale ascendenta(mycoplasma hominis. Infecțiile duc la apariția avortului. Unele cercetări evidențiază faptul că diabetul nu este cauză de avort spontan precoce.ureoplasma urealyticum.

factori blocanți circulanți. Aceste mecanisme sunt : factorii de histocompatibilitate. tabagismul. In cazul unor avorturi repetate (mai mult de 3) exista mai multe metode de a depista cauzele și de pune în evidentă agentul patogen responsabil de producerea avortului: . Intoxicațiile exogene: saturnanismul. Traumatismele. Infecția materna Defecte ale placentei Anomalii anatomice Avortul spontan Factori imunologici Anomalii genetice Tulburări endocrine Diagnosticul: Diagnosticul de avort spontan este pus cu ajutorul următoarelor examene: . anticorpii antileucocitotoxici materni sau anti paterni.ecografia abdominală inferioară.examenul clinic al regiunii pelvine. factori supresori locali.3 Cauze externe Factorii de mediu extern pot determina o serie de modificări în organismul gravidei. daca fătul prezintă activitate cardiaca (daca sunt detectate bătăile cardiace) sau se estimează vârsta fetală. poate da o imagine clară despre bunul mers al sarcinii: daca sacul amniotic este intact.3. ce pot determina moartea fetală sau care pot declanșa contracții uterine. consumul de droguri.efectuarea cariotipului pentru evidențierea anomaliilor cromozomiale ale genitorilor 39 . Dintre acești factori enumeram: Carențele alimentare . prin care ginecologul pune în evidentă dilatația colului uterin sau a unor sângerări la nivelul vaginului . În avortul spontan recurent este posibil ca aceste mecanisme să fie dezorganizate astfel încât mecanismul de rejet de grefa să rămână activ. 3.măsurarea nivelului sanguin al HCG (gonadotropina corionica umană) care pune diagnosticul de sarcină. nivelul HCG va fi măsurat în decursul mai multor zile pentru a se determina dacă sarcină mai este în evoluție .Mecanismul alogenic consideră că embrionul uman este un transplant alogenic care este tolerat de mama datorita unor mecanisme care împiedică respingerea fetală.detectarea serologică a anticorpilor antifosfolipidici . alcoolismul.

frecvente si intense. care uneori pot persista zile sau săptămâni. iar uterul are dimensiunile amenoreei. 3.4. asemănătoare celor de la menstruație sau dureri suprasimfizare.3Avortul în curs Se caracterizează prin : 40 .2 Iminenta de avort Se caracterizează prin : Sângerare abundenta cu sânge roșu. Valori ale HCG-ului seric mai mari de 1000m U. 3. Contracții uterine dureroase.4. cu orificiul extern deschis. iminența de avort.măsurarea nivelelor de hormoni . iar uterul are dimensiunile amenoreei. cu orificiul extern închis.histeroscopie sau ecografie vaginala prin care sunt depistate anomaliile anatomice uterine.I.. Vizualizarea ecografica (transabdominal sau transvaginal) a sacului gestațional si a ecoului embrionar./ml si ale progesteronului seric mai mare de 10 ng/ml demonstrează o sarcină în evoluție. Colul este lung. avort reținut. uneori cheaguri. Contracții uterine dureroase exprimate prin dureri colicative lombare. Colul este lung.4 Etapele avortului spontan Etapele avortului spontan sunt : amenințarea de avort. Prima data apare sângerarea si apoi durerile abdominale.1 Amenințarea de avort Se caracterizează prin: Pierderi mici de sânge roșu. 3. avort incomplet. avort în curs. 3.4.

Avortul în curs se poate desfășura într-un timp (în primele doua luni. uneori apariția în aria colului a unor parți ovulare sau chiar expulsia produsului de concepție.5 Avortul reținut : Consta în retenția produsului de concepție mort în uter pentru o perioada de câteva săptămâni (48 săptămâni sau mai mult). Avortul spontan recurent (habitual) consta în trei sau mai multe avorturi spontane consecutive. Diagnosticul diferențial Diagnosticul diferențial se face cu :  Sarcină extrauterina  Fibrom uterin  Mola hidatiforma sau cariocarcinom  Distrofie chistica ovariana  Metroragii disfuncționale  Cancer de corp sau de col. În general.4 Avortul incomplet : Consta doar în eliminarea embrionului.4. Se caracterizează prin : Dispariția semnelor subiective caracteristice sarcinii normale. realizându-se avortul incomplet). placenta si resturile placentare rămânând în uter. Dureri colicative de intensitate redusă Colul cu orificiul extern deschis Uterul cu dimensiuni mai mici decât pe durata amenoreei. 3. eliminându-se oul în întregime) sau în doi timpi (în luna a treia sau a patra. 3. Contracții uterine dureroase exprimate prin dureri colicative. 41 . Se caracterizează prin : Sângerare abundenta cu cheaguri. Oul poate fi expulzat spontan sau poate fi reținut timp îndelungat cu macerație embriofetala sau calcifiere. - Ruptura membranelor.4.- Sângerare abundenta sau moderata. ștergerea colului si dilatarea acestuia. Stoparea creșterii în dimensiuni a uterului sau este mai mic decât vârsta amenoreei Sângerarea vaginala poate să fie prezenta sau nu. întotdeauna după avort spontan sunt reținute în uter fragmente placentare sau membranare.

inițial administrate injectabil în amestec litic (trei fiole de Papaverina. Tratamentul avortului spontan depinde și de forma clinică. Acești 42 . Ulterior. de mediu extern  Activitate intensă de educație sanitară. Scobutil. și să asiguram un suport trofic dezvoltării și funcției trofoblastului. care pot duce la dezlipirea oului. urmărind să diminuam contracțiile uterine. alilestrenol. medroaxiprogesteron. B-mimetice de tipul Duvalidan). 3. Dificultatea constă tocmai în depistarea cauzei care sta la baza avortului.3. Pentru anularea condițiilor uterine se recomanda repaos la pat pentru administrarea de tocolitice (Papaverina. trei fiole de Scobutil și o fiola de Diazepam administrate câte 2 ml la 6 ore). Dacă expulsia oului este incompletă pot să apare complicații septice :  Endometrie  Endomiometrie  Troboflebita pelviana  Pelviperitonita  Soc septic. Duvadilanul este administrat injectabil în perfuzie endovenoasă. Tratamentul trebuie să se adreseze cauzei. Tratamentul hormonal are la baza administrarea de derivate progesteronice de sinteză cum ar fi: caproat de 17 alfa hidroxioprogesteron.5 Complicațiile avortului : Hemoragia poate să fie severa ducând la anemie și soc hemoragic.  Măsuri imediate în faza de amenințare de avort. Complicațiile tardive:  Inflamațiile cronice. acetat de 17 alfa hidroxioprogesteron. inflamații)  Tratarea deficientelor hormonale  Corectarea condițiilor de viață și muncă. La amenințarea de avort și iminenta de avort tratamentul este simptomatic.  Sterilitatea.6 Tratamentul Profilaxia avortului constă în :  Depistarea precoce a gravidității  Dispensarizarea corecta a gravidelor  Asanarea diverselor focare morbide (tuberculoza. administrarea tocoliticelor se poate face oral. Lizadon.  Sinechia uterina.

3. care restabilește un echilibru anatomic si funcțional. până la oprirea sângerării iar în continuare câte una pe săptămâna. 43 . Se vor corecta intoxicațiile voluntare sau profesionale. înainte de apariția simptomelor de amenințare de avort sau chiar în afară sarcinii.5 săptămâni iar ecografia transvaginală la 4. de doua ori pe săptămâna. de starea generala a femeii.I./ml este caracteristic unei sarcini neviabile. Gonadotrofinele se pot administra asociate cu progesteron. deci vizualizarea ecografica a unui sac gestațional intrauterin dar cu B HCG mai mic de 1000m U. ră mân resturi ovulare sau de membrane placentare care vor necesita golirea cavitații uterine prin chiuretaj. în cazul sarcinilor mici (de prim trimestru). HCG la 4-5 zile din momentul în care s-a diagnosticat sarcină.derivați au rolul de a menține sarcină prin inhibarea activității miometrului și simularea dezvoltării placentare. administrându-se 5000 U. Cerclajul se face în trimestrul doi. terminarea avortului se face foarte rar întrun timp. texoplasmoza. Medroaxiprogesteronul se poate administra 2-4 comprimate pe zi în 2-3 prize.I. carentele alimentare. Gravibinonul (derivat de hidroxioprogesteron caproat) se administrează fiole de 2 ml. În cazul avortului habitual trebuie adoptata o atitudine profilactica. se vor trata chirurgical malformațiile uterine sau alte elemente de patologie uterina. În cazul avortului reținut se impune golirea cavității uterine prin chiuretaj. chlamidiaza). după expulsia produsului de concepție. În cazul avortului în curs si al avortului incomplet. Se va corecta insuficienta cervicoistmica prin efectuarea cerclajului. /ml si cu progesteronul seric mai mic de 10 ng/ml semnifica o sarcină neviabila. se vor trata infecțiile cronice (sifilis. Alegerea metodei se face în funcție de : vârsta sarcinii. Totodată nivelul de progesteron seric sub 10 ng/ml este asociat unei sarcini uterine neviabile. de afecțiunea care determina întreruperea sarcinii. Acest tratament se face după stabilirea cu certitudine a unei sarcini normale intrauterine. sau prin metode de inducție a avortului. mica cezariană. Ecografia transabdominală vizualizează sacul gestațional intrauterin la 5. De cele mai multe ori.I. evacuarea prin expulsia produsului de concepție ca urmare a contracțiilor uterine declanșate medical. Daca nu sunt posibile dozările hormonale atunci ecografia se poate repeta peste 7-10 zile pentru a urmări aspectul sacului gestațional si apariția oului embrionar. iar uneori se practica în momentul în care sunt depistate modificări cervicale (cerclaj la cald). Se mai pot administra gonadotrofine coriale care sunt esențiale în dezvoltarea si funcția corpului galben scăzând si tonusul uterin.5 săptămâni. listeroza. Nivelul seric de B HCG sub 1000 m U.7 Avortul terapeutic Realizarea avortului se ace prin trei metode : evacuarea directa prin aspirație/chiuretaj.

Produsul de concepție urmează să se expulzeze pe cale naturală. Introducerea de laminării sau sonde la nivelul zonei cervicoistmice determina secreția de oxitocină. stimularea zonei cervicoistmice prin inducerea de laminării concomitent cu administrarea de substanțe ocitocice.impune dilatarea canalului cervical și se practică înainte de 12 săptămâni. Administrarea de prostaglandine de tipul PG E²α se poate face fie în perfuzie.2 Inducerea medicală a avortului are la bază administrarea de substanțe ocitocice sau antiprogesteronice. crearea unui hidramnios artificial. 3. Realizarea unui hidramnios se poate face prin injectarea intrauterină de ser hipertonic clorurat.1 Evacuarea prin aspirație/chiuretaj . aceasta determinând distensia uterului dar și alterarea membranelor fetale. Administrarea de substanțe antiprogesteronice acționează blocând receptorii progesteronici (Mifepristom sau RU 486) sau prin blocarea sintezei endogene de progesteron (Epostan).3.7. se 44 . fie sub formă de gel administrat printr-un cateter în canalul cervical. rezultând eliberarea de fosfolipaze care scindeaza acidul arahidonic din membrane producânduse astfel prostaglandine. Se pot folosi următoarele metode : administrarea de substanțe ocitocice de tipul ocitocinei sau prostaglandinelor. fie injectat în cavitatea amniotică. Administrarea ocitocinei se face în perfuzie endovenoasă sau oral. administrarea de substanțe antiprogesteronice.7. Preparatul oral se numește Sandopart și se administrează 1 comprimat ținut în spațiul gingivolabil. doza maxima fiind de 10 comprimate. În perfuzie endovenoasă se realizează o soluție de 5UI în 500 ml glucoza 5% sau Ringer. fie sub formă de ovule vaginale. glucozat sau uree. repetându-se dupa 30 de minute.

etc Ingestia de substanțe cu efect ocitocic. Evacuarea mecanică poate fi urmată de : perforații. Introducerea de substanțe în uter: alcool. folosindu-se o serie de mijloace abortive. Procedeele abortive folosite sunt: Manevre indirecte: băi calde. infecții.administrează înainte de 6 săptămâni (Mifepriston) sau înainte de 4 săptămâni de la ultima menstruație(Epostan). Pentru vârsta gestațională avansată se preferă celelalte metode. putând fi legal sau ilegal.7. decolare prematura de placentă. necroze ale peretelui uterin. reci. Pentru sarcină de vârstă gestațională mică se preferă evacuarea directă prin aspirație/chiuretaj sau antiprogesteronice. apă cu săpun. croșete. ruptura uterina. Prostaglandinele pot determina : vărsături. 3. embolia amniotică. Injectarea intrauterină poate determina : hipernatremie.8.3 Diagnostic În urma acestor manevre se produce avortul septic. rupturi uterine.8. intoxicație cu apă. eforturile. etc. După fiecare metodă pot apărea complicații. 3. infecții.2 Etiologie Avortul provocat ilegal (delictual) determină moartea fătului în uter. hemoragii. masajele. diaree.1 Definiție Avortul provocat este avortul care s-a produs ca urmare a unor manopere voluntare de întrerupere a sarcinii. bronhospasm. hipotensiune. 3. Manevre abortive directe prin introducerea de: sonde. 3. tulburări de coagulare.8 Avortul provocat 3.3 Mica cezariană Este o metoda la care se recurge numai în anumite circumstanțe. Oxitocina poate determina intoxicație cu apă. traumatismele.fusuri.8. Acesta cuprinde trei stadii: 45 .

flebite pelviene.- Stadiul 1. Complicațiile tardive secundare avortului provocat sunt : sterilitate. peritonite generalizate.4 Complicațiile Avortul provocat poate determina apariția unor complicații severe. parametre. 3. În stadiul 1 antibioterapia va fi în funcție de rezultatul culturilor și antibiogramei. Dacă apare sângerare abundentă chiuretajul cavității uterine se practică sub protecția antibioterapiei intravenoase. în care infecția s-a extins la mica excavație pelvină.8. cangrenă uterină. în care infecția este limitată la conținutul uterin și endometru. insuficiența respiratorie acută. perforația. bolnava fiind afebrilă. embolia gazoasă și embolia amniotică. insuficiența hepatică acută. În stadiul 2 chiuretajul cavității uterine se face la 48-72 de ore de la introducerea antibioterapiei. zonele anexiale sunt împăstate. abcese pelvine. infecția (salpingite. șocul endotoxic) Complicațiile secundare manevrelor abortive sunt : moartea subită. frisoane. După tratamentul antibiotic. Din punct de vedere clinic se caracterizează prin : stare febrilă. Complicațiile acute nespecifice sunt : insuficiența renală acuta. frisoane. izoimunizare Rh. tulburări menstruale. avorturi habituale. sensibile. infarctul uterin. coagularea intravasculară diseminată. sau la întreaga cavitate peritoneală. leziuni vaginale. Din punct de vedere clinic se caracterizează prin : stare febrilă. Acestea sunt : complicații - - comune complicații comune avorturilor și complicațiilor secundare manevrelor abortive. intoxicațiile cu unele substanțe ca sublimatul sau chinina. Spitalizarea este obligatorie. În această fază se instalează socul septic. în care infecția depășește endometrul și se difuzează către anexe. consistența inegală anexele sunt nepalpabile. abcesul uterin. 46 . mobil. uterul este sensibil la palpare. uterul este dureros. frisoane. etc. 3. septicemia. în primele 12-24 de ore se poate efectua golirea cavității uterine cu condiția ca bolnava să nu prezinte febră. sângerare.5 Atitudine Atitudinea terapeutică este în funcție de stadialitatea avortului septic. Stadiul 2. Stadiul 3. ligamente largi. tromboflelebite ale membrelor inferioare sau superioare.8. Complicațiile comune avorturilor provocate sunt : hemoragia. În stadiul 3 alături de intervenția chirurgicală (histerectomia totală) se urmărește și tratamentul susținut al socului septic. sarcină extrauterină. asociinduse două sau trei antibiotice. pelviperitonite. sângerare cu sânge modificat fetid.

în care succesul sau eşecul împlinirii scopurilor şi sarcinilor propuse au un rol 47 . a dezvoltării. Caracteristicile cogniţiilor şi sentimentele despre sine sunt un rezultat al experienţelor anterioare. Craşovan 1999) fiind o dimensiune fundamentală pentru echilibrul. mai ales.1 Stima de sine Definirea şi caracteristicile stimei de sine Stima de sine este definită ca fiind . clinică. reprezintă o stare de normalitate (Vocabular de psihanaliză.. util şi valorificat la cele mai înalte cote Rogers. a sănătăţii. 1961(Craşovan. deoarece reprezintă o apreciere globală. cu sentimentele rezultate din procesele de evaluare. distanţă trăită în plan afectiv şi. pe care fiecare individ o are faţă de sine. adaptarea şi reuşita subiectului uman. Stima de sine este o componentă a schemei cognitive referitoare la sine. pentru stima de sine. această idee putând explica contradicţia apărută uneori între un nivel crescut al stimei de sine în anumite situaţii şi un nivel scăzut al stimei de sine în alte situaţii. 1994). O altă caracteristică definitorie şi necesară a stimei de sine este necesitatea să fie relativ stabilă şi consistentă de-a lungul timpului. ce corespunde unei trebuinţe primare a omului secolului XX : . Formarea. socială.sentimentul demnităţii personale’’ fiecare subiect vrea să fie plăcut. motivaţii corespunzătoare şi rezistenţe (Macsinga-Vucea. menţine şi operează la nivelul propriului Eu (Macsinga. aflat într-o permanentă luptă pentru menţinerea şi consolidarea ei.. menţinerea sau diminuarea stimei de sine este influenţată de părinţi. şi poate fi definită în mai multe moduri. Această luptă continuă. fiind o dimensiune a personalităţii subiectului uman este dinamică ea putând creşte sau diminua prin stările de confort sau de disconfort generate de situaţiile existenţiale. Stima de sine poate fi definită ca fiind o structură ierarhică. la grade de intensitate şi polaritate diferite’’ (Dicţionar de psihologie. 2000). Macsinga-Vucea. stima de sine. Se formează. După alţi autori stima de sine este determinată de combinaţia dintre evaluarea propriei valori şi abilităţi de a atinge scopurile dorite. La fel ca şi personalitatea. generală.1999). profesori şi de reuşitele fiecărui subiect uman. în funcţie de gradul de conştientizare.distanţa imaginară existentă între imaginea de sine şi idealul de sine. 2000). Rosenberg defineşte stima de sine ca o evaluare globală a propriei persoane. printr-o serie de mecanisme de evitare şi Compensare. Stima de sine este un concept cheie în diverse discipline ale psihologiei: personalităţii.CAPITOLUL 4 CONSECINȚELE PSIHOLOGICE ALE AVORTULUI 4.

au nevoie de reacţii afective pozitive. vor dezvolta aceeaşi atitudine şi în raport cu alţii. 2. Stima de sine crescută se asociază cu expectanţe pentru succes. Persoanele care au o atitudine negativă în raport cu sine. care variază în funcţie de situaţii. restructurate abilităţilor. precum evitarea şi respingerea sau negarea (a nu-şi recunoaşte frustrările şi evitările). Din acest motiv regăsim adesea la aceste persoane mecanisme de apărare. evenimente şi aprecieri făcute de către alţii. puterea. Stima de sine este un concept global bazat pe judecata personală evolutivă pe care fiecare dintre noi o face asupra propriei persoane. privind următoarele performanţe. şi fiind rezistentă la schimbare. Persoanele care au o atitudine pozitivă în raport cu sine. aprecierea generală a meritelor sau lipsei acestora care apare relativ devreme în cursul dezvoltării. cu lupta pentru atingerea scopului propus şi persistenţa în depăşirea diverselor obstacole. trăind cu mai multă intensitate durerea provocată de feed-back-urile negative. Când stima de sine este scăzută. Pentru a obţine un succes trebuie în general să intri în competiţie cu alţii. înainte de toate de eşec. generală. si 48 . În raport cu această situaţie. După unii autori. Este de dorit ca stima de sine să fie relativ stabilă şi consistentă de-a lungul timpului. meritul. feed-back-uri. reconsiderarea atitudinilor. Se disting două componente ale stimei de sine : 1. în timp ce celălalt set de forţe. opus.determinant. Această teamă de eşec se va manifesta în mod global la o anumită persoană printr-o atitudine socială prudentă şi rezervată. pentru a-şi folosi la maximum abilităţile şi disponibilităţile personale. stima de sine exterioară (evaluativă) reprezentată de sentimente temporare rezultate ale . împinge individul să caute noi oportunităţi de creştere. roluri. mai mult prevenirii eşecurilor decât gestionării riscului. De aceea ele se consacră mai mult protejării stimei de sine decât dezvoltării. şi cu mai multă plăcere bucuria provocată de feed-back-urile pozitive. optimism. pe care fiecare individ o are faţă de sine. persoanele cu o stimă de sine scăzută se tem. acceptarea.privirii’’ sinelui (introspecţia). rămânând constantă în timp. gradul şi nivelul de reflectare al conceptului depinzând de aceste dimensiuni. pentru că ea reprezintă aprecierea globală.. rezistenţa este mare deoarece schimbarea presupune riscuri care nu pot fi asumate. dimensiunile sau categoriile relaţionate cu stima de sine sunt : competenţa. Cogniţiile şi sentimentele despre sine stimulează persoana să se comporte în maniera care îi permite să-şi întărească imaginea de sine. chiar precaută: a nu se pune prea mult în evidenţă pentru a nu risca să fie criticată sau respinsă. instabilitatea. Maslow. stabilitatea. necesită o raportare la anumite dimensiuni. considera că în fiecare persoană există două tipuri fundamentale de forţe care motivează persoana: un set de forţe orientat spre menţinerea siguranţei personale a individului şi este activat de tendinţa de a evita eşecul.

de gratificaţii. pentru a se confrunta pe cât posibil cât mai puţin cu eşecul. Lelord şi Ch. concepţia despre sine şi încrederea în sine: Iubirea de sine e considerata ca fiind elementul cel mai important cel mai profund. Persoanele cu o stimă de sine constant înaltă. limitelor. responsabilitatea. pentru a-şi menţine stima de sine la un nivel acceptabil. depăşirea limitelor. rutinier. atitudinile și comportamentele personale. O persoană cu o concepţie despre sine negativă dovedeşte lipsă de curaj în alegerile existenţiale şi dependenţă de părerea celorlalţi. ci de dragostea pe care familia noastră ne-a oferit-o de-a lungul copilăriei.Macsinga.ceea ce pot să fac eu”. Ea se referă la totalitatea percepţiilor privind abilităţile. acţionează.Andre (1999.  Helmreich (1974. Între cele trei componente ale stimei de sine există legături de interdependenţă:  iubirea de sine facilitează o concepţie despre sine pozitivă. e suficient să observăm cum se comportă persoana respectivă în situaţii noi. Iubirea de sine nu depinde de nici o condiţie: individul se iubeşte în ciuda defectelor. 2003) fac diferenţe între:  persoane cu nivel crescut al stimei de sine. înseamnă a te considera capabil să acţionezi adecvat în situaţiile importante. care la rândul sau. Concepţia despre sine. Încrederea în sine e foarte ușor de identificat. e a doua componentă a stimei de sine. Spre deosebire de ele. Iubirea de sine nu depinde de performanţe. apud. de a suscita opoziţii. A fi încrezător. În cazul persoanelor cu o înaltă stimă de sine. Aceste persoane. apud Macsinga. persoanele cu o stimă de sine constant redusă.tulburări de personalitate”. şi prin urmare au mai multe eşecuri. Fr.prin urmare să-ţi asumi riscul de a irita. Este un fenomen în care subiectivitatea joaca un rol esenţial. dar şi mai multe reuşite. Carenţele stimei de sine de la acest nivel sunt greu de depăşit şi pot duce la . în general au nevoie de reuşite.influenţează favorabil încrederea în sine. Altfel spus concepţia despre sine presupune conştientizarea a . care sunt caracterizate prin: încrederea în sine. Încrederea în sine este a treia componentă a stimei de sine cu care aceasta se confundă. 2003) şi Rosenberg (1976.cine sunt eu” şi a . echilibru emoţional. acţionează cât mai puţin. modul lor de acţiune permite o menţinere sau o dezvoltare regulată a stimei de sine prin faptul ca acestea urmăresc dezvoltarea competenţelor. Concepţia pe care o avem despre noi înşine o datorăm mediului nostru familial și experienţelor prin care trecem. de a pierde. 49 . apud Albu 2002)au ajuns la concluzia că stima de si ne se întemeiază pe trei componente: iubirea de sine. ceea ce poate fi prea dezechilibrant pentru un subiect cu stima de sine redusă. asumarea riscurilor....

Identificarea fiecăruia se construieşte în jurul a ceea ce numim Eul fiecăruia. Cercetări empirice referitoare la relaţia dintre stima de sine şi depresie au fost efectu ate pe studenţi. să ia în considerare următoarele aspecte :  Eul ca obiect sau Eul cunoaştere. persoane cu un nivel scăzut al stimei de sine. (apud. sinele spiritual se exprimă prin constanţa propriei activităţi a tendinţelor şi atitudinilor psihice. Greenier a observat că cei cu stima de sine instabilă. Cunoaşterea pe care o au oamenii despre ei însăşi este complexă şi extensivă. acea calitate de a fi ea însăşi de-a lungul istoriei vieţii sale. Butler (1994) a ajuns la concluzia că un nivel ridicat de depresie este asociat cu o stimă scăzută. pe când o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine caută dimpotrivă siguranţa a ceea ce este cunoscut. eu am. O problemă principală pentru fiecare persoană este aceea a identificării de sine sau a dezvoltării conştiinţei de sine. (eu sunt. dimensiune internă subiectivă a acestuia.. după o zi de evenimente negative se evaluează mai drastic decât cei cu o stimă de sine stabilă. sinele cuprinde trei feluri de elemente :sinele corporal. Eul social şi Eul psihologic . consideraţia pe care o obţine o persoană în mediul sau . au elaborat un model ce încearcă să explice conţinuturile Eului. După Şchiopu şi Verza. neasumarea riscurilor. Se consideră astfel. Petroman. Sinele este considerat ca principiul ce exprimă unitatea persoanei. rezistenţă la schimbare. Damon şi Hart (1986). scade odată cu vârsta. concept şi dimensiune integratoare prin care se exprimă calităţile şi defectele fiecăruia. Studiile au relevat că stima de sine.  Eul ca subiect.. referindu-se la trei aspecte principale: continuitate. Bogathy. caută mereu provocări și stimulente. 1999). Acesta ca subiect sau Eul cunoscător se dezvoltă pe baza Eului ca obiect sau Eul cunoaşterii. 1999). afectivă şi comportamentală. Eul fiind un participant activ în organizarea experienţei personale şi a relaţionării individului cu lumea să. cuprinzând Eul fizic. astfel că pe măsură înaintării în vârstă se constată o fragilitate a ei. Oamenii cu o stimă de sine fragilă.). văd evenimentele şi experienţele ca fiind relevante pentru self (Greenier. Alte studii observă că o persoana cu un nivel ridicat al stimei de sine este mereu deschisă la nou. 1997. că o diagnoză a Eului trebuie să cuprindă. sinele social care constă din reputaţia şi recunoaşterea unei identităţi comune. caracterizate prin: tendinţa de a evita situaţiile dificile. şi sinele esenţial şi continuu al unei persoane. unicitate şi controlul Eului. Unii autori mai distingeau : 50 . a ceea ce este obișnuit şi comod. Roberts & Rassel (1997) au ajuns la aceleaşi concluzii. acceptă surpriza şi incertitudinea. Toate aceste aspecte ale Eului pot fi sintetizate la rândul lor în trei principale dimensiuni şi anume: cognitivă. Eul activ. material .

Eul real. De asemenea. Imaginea de sine si Stima de sine sunt procese complexe şi implică mai multe dimensiuni. încorporarea şi acceptarea propriei personalităţi. fie după câţiva ani.  Eul ideal este cea ce ne-am dori să fim. Respectivele reacţii pot să apară fie imediat după intervenţie. pentru aceasta ne mobilizăm şi luptăm. poate avea efecte negative revărsăte asupra persoanei. exprimând un standard comportamental ideal la care se raportează rezultatele personale. cuprinde:  Eul fizic care structurează dezvoltarea. este rezultatul experienţelor noastre.  Eul spiritual reflectă valorile şi jaloanele existenţiale ale unei persoane. 51 . - dar îngrijorarea. Incapacitatea victimelor sindromului post-avort de a-şi clarifica gândurile este susţinută de mai mulţi factori: a) criza declanşată de sarcină respectivă b) urgenţa cu care a trebuit să ia o decizie c) absenţa unui sistem viabil pe care să se bazeze d) secretele pe care le-a păstrat e) absenţa recunoaşterii şi rezolvării pierderii suferite. încordarea permanentă pentru reducerea ei. Lupta pentru a reduce distanţa dintre Eul real şi Eul ideal. El poate fi atins. femeia nu este capabilă să se împace cu pierderea suferită şi să ajungă la o stare de linişte interioară.  Eul social (Eul interpersonal) este acea dimensiune a personalităţii ce rezultă din interacţiunile subiectului cu ceilalţi în cadrul diferitelor sisteme sociale.  Eul viitor (Eul posibil) vizează modul în care persoana îşi percepe potenţialul de dezvoltare personală şi se proiectează în viitor.- Eul real (imaginea de sine). reprezintă o stare de normalitate. Sindromul post-avort (Post Abortion Syndrome) reprezintă un ansamblu de reacţii comportamentale şi emoţionale care apar la unele femei după ce acestea au avut experienţa unui avort.2 Particularităţile sindromul post-avort Sindromul post-avort este determinat de incapacitatea femeii de a-şi exprima propriile sentimente faţă de sarcină respectivă şi avort.  Eul emoţional (Eul intim) sintetizează totalitatea sentimentelor şi emoţiilor. care reprezintă tot ceea ce individul ar dori să fie sau să aibă. dar în acelaşi timp suntem conştienţi ca nu avem resurse reale să ajungem. aici este inclusă şi memoria autobiografică. cadrului social şi cultural în care trăim. fiind expresia individului conştient de caracteristicile sale fizice şi mentale . Eul ideal (idealul de sine).  Eul cognitiv se referă la modul în care sinele receptează şi structurează informaţiile despre sine şi lume. 4.

O depresie mai gravă şi mai îndelungată se caracterizează printr-un sentiment de inutilitate şi incapacitatea de a te bucura de ceva. Depresia şi gândurile de sinucidere – depresia se manifestă prin sentimente de tristeţe. Povara vinovăţiei este foarte mare. Retrăirea avortului – rememorarea unor secvenţe dureroase ale experienţei avortului. îngrijorare cu privire la viitor. că a consimţit la uciderea copilului ei nenăscut. zgomotul produs de un aspirator.). palpitaţii. după avort. irascibilitate etc. tulburări stomacale.). în mare parte. cu avortul (ex: examenul ginecologic de rutină. dificultăţi de concentrare şi somn agitat. Aplatizare afectivă – datorită tendinţei de a evita situaţiile în care pot fi vulnerabile. Multe femei consideră că toate evenimentele nefericite pe care le-au trăit după avort au fost inevitabile pentru că "le meritau". Sindromul aniversării – simptomele sindromului post-avort se înmulţesc în preajma "aniversării" datei avortului şi/sau a datei în care ar fi trebuit să se nască copilul avortat. etc. dezechilibre fizice (ameţeli. într-un fel sau altul. vor depune eforturi pentru menţinerea emoţiilor la acelaşi nivel (fără suişuri şi fără coborâşuri). Acest fapt ajunge să le afecteze percepţia de sine şi comportamentul în raport cu ceilalţi. 52 . dureri de cap. Aceasta poate duce la gânduri de sinucidere. dar puţine femei care au trecut printr-un avort ajung la stadiul de depresie clinică. în mod inconştient. fapt ce se produce în situaţii care seamănă. Această nelinişte este generată. etc. Neliniştea – femeile care au suferit un avort pot avea următoarele reacţii: încordare (incapacitatea de a se relaxa. de conflictul dintre standardele morale ale femeii şi decizia ei de a avorta.Simptome specifice sindromului post-avort: Vinovăţia – pentru femeia care a ajuns să creadă. vinovăţie şi prin lipsă speranţei.).

cu atât reacţiile ei vor fi mai intense. precum și a responsabilităţii față de avort. Fundamentul negării este faptul ca avortul a luat viața copilului ei și că ea a îngăduit să se întâmple acest lucru. Reprimare – femeia nu este conştientă de nici un sentiment negativ pe care l -ar putea avea despre problema avortului. 53 . ori bebeluşul. incontrolabile de plâns. şi mă aleg pe mine. 4. Raţionalizarea – se refera la motivele pe care le invocă o femeie pentru a face un avort. femeia va dezvolta o serie de mecanisme de apărare pentru a-și justifica decizia. Uneori. Refularea – apare când o femeie își şterge din minte orice sentimente negative privind avortul. Negarea – respingerea mai mult sau mai puțin conştientă a sentimentelor de vină și suferință." Tulburări psihosexuale – actul sexual este resimţit ca fiind dureros şi/sau este evitat.Preocuparea pentru a rămâne din nou însărcinată – încercarea de a înlocui copilul avortat. Uneori. Comportament de evitare – apare. dar și detaliile efective ale acelei experienţe. femeia nu își va lăsă timp de reflecţie asupra gândurilor care apar.3 Defense specifice avortului Pentru a putea depăși traumă emoționala inerenta avortului. Crize bruşte. Comportamente autodegradante – provocarea în mod deliberat a suferinţei fizice sau emoţionale. Pentru a evita astfel de gânduri nedorite. în special. a nou-născuţilor. motive care justifică acest act. o femeie poate să-şi reprime nu numai sentimentele dureroase. neglijarea propriei persoane din punct de vedere medical. fie o tendinţă de exagerare a implicării personale în viaţa copiilor. necesar. Reacţia inversă – reprimarea sentimentelor neplăcute legate de un avort din trecut prin adoptarea unui comportament corespunzător opusului acelor sentimente (ex: militarea pentru dreptul femeii la avort – "libera alegere"). de genul: Compensare – apare atunci când o femeie rămâne însărcinată imediat după un avort. dar sunt repede anihilate în conştiinţă. în situaţiile ce implică prezenţa unor femei însărcinate. Anxietate în privinţa fecundităţii şi procreaţiei – temerea de a nu mai putea avea alţi copii. Incapacitatea de relaţionare adecvată cu proprii copii – fie o diminuare a ataşamentului faţă de copii. Vinovăţia supravieţuirii – "Ori eu. Cu cât este mai puternică această negare. Tulburări de alimentaţie – îngrăşarea sau scăderea în greutate este o modalitate de autoprotejare împotriva unei eventuale sarcini. văzut ca fiind bun. încercând astfel să compenseze pierderea primului copil. mai pot apărea astfel de sentimente.

PARTEA PRACTICĂ 54 .

.2011 Data externării: 25.09.09. iese în oraș cu familia. Relația cu familia. febră (T=38. nu consumă alcool. lipotimie. baie generală o dată pe săptămână și toaleta cavității bucale de 2 ori pe zi. RH(+) Stare civilă: căsătorită. Informații generale: Nume:G Prenume:A Domiciliu:sat Frumușița. . Informații medicale: Antecedente hetero-colaterale: fără importanță Antecedente personale-patologice: apendicectomie la 14 ani 55 . Data internării: 18.dispune de venituri materiale bune.amețeli. județul Galați Sex: feminin Vârsta: 23 ani Mediul: rural Religie: creștin-ortodox Identificare socială: casnică Grup sanguin:0I. 2 copii Condiții de locuit: locuiește cu familia într-o casă cu 4 camere salubre. bine încălzite . II. cartofii prajiți. băuturile acidulate. .Cazul 1 I. Gesturi personale și obiceiuri: pacienta preferă carnea de porc.dureri pelvi-abdominale.70C). Apostol Andrei”Galați Secția: Ginecologie Motivele internării: .2011 Numărul de spitalizare: 7 zile Spitalul de Urgență” Sf.pacienta nu fumează. sosurile. pacienta face duș zilnic.sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri.comuna Tulucești.Cefalee. . prietenii : foarte bune. Mod de a petrece timpul liber: vizionează programele TV.

Aparat digestiv și anexe: . . gingii aderente la dinți.loje renale. -T. Greutatea:70kg. corespunzătoare vârstei. . Informații fizice: Stare generală: alterată Stare de nutriție: normoponderală Stare conștiență: păstrată Facies: normal simetric Tegumente: tegumente palide Mucoase: mucoase palide Țesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat Sistem ganglionar limfatic: neglijabil Sistem osteo-articular: integru.A-90/50mmHg. articulații mobile Sistem musculo-adipos: bine reprezentat Aparat respirator: torace normal conformat.A-90/50mmHg.ficat și splina în limite fiziologice. .dentiție normală. AV-100 pulsații/min.Murmur vezicular.zgomote cardiace ritmice. libere. prezent. bilateral . nedureroase. fără dureri.7. . Aparat uro-genital: .65m.organele genitale externe normal conformate . . flux sanguin normal.artere periferice-pulsatile. Talia1.. . R-21resp/min.sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri 56 . III. Situație clinică la internare: T.ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile. . .menarha: la 13 ani .AV-100 pulsații/min.rețea venoasă periferică normală.matitate cardiacă în limitele normale. T-38.urini normocrome. durata 4-5 zile.Respirații:21 resp/min Aparat cardio-vascular: .nașteri:2 . mobil cu respirația.tranzit intestinal normal.

.2. Examene de laborator: În urma examenului clinic s-au obținut următoarele rezultate: Ex. Ambele anexe îngroșate.5 mEq/l.285 mg/100 ml. Mica lama lichidiana în Douglas (exudat inflamator). 1 scaun normal/zi. Mobilitate: amețeli. Ex. .Nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase. . hematologice: VSH 1h= 17 mm 2h= 24mm Hemoglobină= 10.Uree . . neomogen. 2-3 micțiuni normale/zi.pacienta poartă ochelari.K.acuitate gustativă normală.Pacienta a făcut toate vaccinările corespunzătoare.acuitate auditivă normală. biochimice: .25 mg/l Hematocrit= 34.Limite senzoriale: . ecoreflectogene.Amilazemie-150U/l. .5% Grupa sanguină= 0I Leucocite= 9500/mm3 Examen sumar de urină + sediment albumină – negativ puroi – negativ Examen ecografic: uter mărit în volum metritic în totalitate. Istoricul bolii: 57 . .40 mg/100 ml. lichide ingerate: 1-2 l/zi Eliminări:. Conținut uterin bogat.Na .acuitate tactilă normală. 2 gustări.TGO-38U/L. . . .TGP-30U/L. cu dilatări vasculare importante în perimetru. lipotimie Alimentația: 3 mese principale. .

amețeli.70C).sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri. febra(T=38. Ampicilina. 58 . dureri pelvi-abdominale. Eritromicina. septic. fără antecedente patologice prezintă la internare . Cloramfenicol. lipotimie. Cefalee. Antibiograma din secreția vaginala: s-a dezvoltat streptococ. Sensibil la: Tetraciclina. Diagnostic de internare: Avort luna a II-a incomplet. metroragie abundentă.Pacienta în vârsta de 23 ani. infectat.

pulsul și respirația. prezintă o circulație adecvată. Ora 20:  TA=100/70 mm Hg 59 . temperatura. a) Asigur un microclimat favorabil:     Umiditate 40% Căldură 18-200C Luminozitate Cameră aerisita arterială. să prezinte o circulație adecvată în decurs de 2 zile Intervenții Poziționez pacienta în poziție Trendelemburg. b) Monitorizez și notez în foaia de observație de 3х1/zi. si TA= 90/50 mm Hg Obiective Ca G.A.A. Tensiunea Ora 16:   TA=95/65 mm Hg P= 93/min. A respira și a avea o bună circulație Diagnostic de nursing Circulație inadecvată din cauza bolii manifestată prin: P= 100/min. Evaluare G. Ora 12:   TA=95/60 mm Hg P= 95/min.Nevoia afectată 1. tegumente normal colorate.

4. glicemie). P= 85/min. e) La indicația medicului montez perfuzie cu sânge izogrup izoRh și perfuzie cu Glucoză 5% flacoane II și vitaminele B1 și C. uree. 1. 60 . Ora 12:   TA=110/75 mm Hg P= 80/min. Ca G. 2. 2. La indicația medicului montez perfuzia . f) După o oră se efectuează chiuretajul uterin. Pregătesc fizic și psihic pacienta pentru chiuretajul uterin în scop hemostatic. Ora 20:   c) TA=120/80 mm Hg P= 65/min.A. A elimina Eliminarea vaginală inadecvată din cauza bolii și a procesului inflamator manifestat prin metroragie abundentă cu sânge roșu și cheaguri. La indicația medicului recoltez analizele de urgență (Gr sg+Rh. d) Efectuez proba de compatibilitate Oelecker. Htc. leucocite. Efectuez toaleta locală cu apă și săpun. să-și diminueze sângerarea în decurs de o oră. Poziționez pacienta pe masă ginecologică Pacienta și-a redus sângerarea 3. Ora 16:   TA=115/80 mm Hg P= 74/min.

Urmăresc cu atenție și alte eventuale eliminări:vărsături. 12. B12 f I Acid folic dg.5. aspect= tulbure. miros= specific. B1 f I Vit. transpirații. C 5 ml f I Vit.000. 6. Scurgerile vaginale: Cantitate= moderată Aspect= cremos Miros= specific Alte eliminări: Vărsături= 0 61 . tranzit intestinal 11. Explic pacientei pe scurt tehnica și necesitatea efectuării chiuretajului pentru redobândirea sănătății sale.000 Ergomet fiole 2х1 6-18 Paracetamol tablete 3х1 6-14-22 Sânge izogrup izoRh 500 ml 10. După chiuretaj urmăresc și notez în foaia de observație scurgerile vaginale:cantitate. aspect. Pregătesc trusă pentru chiuretaj. Testez pacienta daca nu este alergica la Xilina 1% (anestezicul local utilizat). Administrez tratamentul prescris de medic: ser fiziologic 500ml Glucoză 5% 1000 ml Vit. 8. 3х1/zi 6-14-22 Penicilina 2х1. 9. Urmăresc și notez diureza pacientei: cantitatea urinei= 1500 ml. miros 7.

     Administrez medicația indicată de medic: Penicilina 2х1. Determin pacienta să practice o respirație abdominală 5-10 minute după administrarea medicației (Algocalmin la indicația medicului). asupra evoluției durerii. Ajut pe G. râsul. Ca pacienta să-și exprime diminuarea durerii în decurs de 2 ore. Asigur o poziție cât mai confortabila în pat pentru diminuarea Puls=78/min. liniște. A evita pericolele Durere acută din cauza procesului inflamator manifestată prin exacerbarea verbală a durerii. Utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii. Informez pe G. Asigur un climat de înțelegere empatică. căldură. 62 . efortul     factori care scad intensitatea: poziția antialgică DD și interzicerea efectuării oricărei mișcări. în activități zilnice la nevoie. pentru ai permite să și conserve energia.000 la ora 6-18. factori care cresc intensitatea: intensitate medie localizare abdominală factori care cresc intensitatea: ortostatismul.000. intensitate. frecventă. R=17R/min.Transpirații=difuze Tranzit intestinal= prezent 3.A. a diminuării și toleranței și acțiunii medicamentului.   Explic pacientei cauzele durerii. stresul. durată. salon bine aerisit și încălzit. Stimulez pacienta să se exprime asupra experienței dureroase pe care o trăiește. umiditate. Asigur un climat de liniște. Evaluez caracteristicile durerii: localizare. TA=110/85 Pacienta afirmă că durerea este acum mai mult ca o jenă.A.

Creez un mediu optim pentru ca pacienta să-și poată exprima emoțiile. Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. Răspund întrebărilor lui G. A-ți menține Hipertermie din cauza procesului Ca pacienta să fie afebrila  Asigur condițiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare.durerii. în patul cel mai apropiat de toaleta pentru ca deplasările să fie cât mai scurte. hidratare. igienă. 63 . prezintă o Pacienta își exprimă diminuarea fricii. în deplasările sale la nevoie. Învăț pacienta să se lase ușor jos daca amețește. Furnizez explicațiile clare asupra îngrijirilor programate.  Ca pacienta să nu se accidenteze pe perioada internării.     4. Mobilizez activ pacienta prin plimbări în jurul patului. Voi fi lângă pacienta ori de câte ori are nevoie. Explic pacientei importanța repausului la pat și faptul ca neatenția poate fi responsabilă de accidente cum ar fi: căderile. ajut pacienta în activitatea zilnică: alimentație. Ca pacienta să-și exprime diminuarea fricii în decurs de o zi. 3х20 minute/zi pentru a-i permite să-și exprime neliniștea. Diagnostic potențial: Risc de autoaccidentare din cauza amețelii și lipotimiei. Discut cu G.  Frică din cauza incapacității de a face fața unei situații realizată prin exprimarea verbală a fricii. Umidific aerul din salon prin punerea unui vas cu apă pe G.          O ajut pe G.A.A.A. alunecările. Amplasez pacienta în salon. mobilizare și progresiv las persoana să le îndeplinească singură. Favorizez contactul cu persoane care au aceeași problemă. Învăț pacienta tehnici de relaxare.A. Furnizez informațiile de care are nevoie.

autoacuzare. Schimb lenjeria de pat și corp de câte ori este nevoie.50C 380C 37. Feresc pacienta de curenții de aer.7 C 0 în termen de 2 zile. În timpul frisoanelor încălzesc pacienta prin frecții. Explic pacientei importanta măsurării zilnice a temperaturii și voi stimula pacienta să și-o măsoare notându-și și astfel implicând-o în procesul de îngrijire.30C 36. A-ți practica religia Sentiment de culpabilitate din cauza bolii .temperatura în limite normale. învelire cu pătura suplimentară.         calorifer. Identific cu pacienta factorii precipitanți ai sentimentului de culpabilitate.50C 37. 5. Administrez la indicația medicului. antiinflamator. tratamentul medicamentos antipiretic. Păstrez o atitudine nejudecantă.A.90C temperatură în limite normale. Pacienta și-a exprimat sentimentul de culpabilitate.70C 37.    Explorez cu G. Urmăresc atent îndeplinirea orarului zilnic de hidratare. frisoane și T=38. 64 . inflamator manifestată prin transpirații. Urmăresc regimul alimentar al pacientei. masaje. Aerisesc salonul 3х15 minute pe zi. cauzele sentimentului sau de culpabilitate. Realizez raportul ingestia-excreta Măsor și notez în foaia de observație temperatura axilara la 3 ore:   ora 9 ora 12 ora 19 ora 9 ora 12 ora 19 38. exprimare a remușcărilor și a regretelor. Ca pacienta să își exprime dizolvarea sentimentului de culpabilitate în 2 zile.

precum și procentul lor de eficacitate. Pacienta poate să dea explicații despre boala sa. voi prezenta echipa sanitară de îngrijire. orarul secției.   Procur și las pacientei informații scrise despre boala să.A. Explic pacientei cauzele bolii sale.  Prezint pacientei posibilități de contracepție utilizate la noi în tara (sterilet. Explic lui G. prezervativ. regimul alimentar. Sugerez pacientei să fie realistă cu ea însăși. că iertarea este foarte importantă sănătății mentale și implicit asupra celei fizice.      Asigur pacienta de disponibilitatea noastră toata ziua. dezapreciere personală.A. consecințele nefaste ale manevrelor abortive utilizate și voi sugera utilizarea în viitor a serviciilor de specialitate pentru întreruperea cursului sarcinii asigurându-se de păstrarea secretului profesional.  Ajut pacienta să își aleagă un mijloc de contracepție 65 . Determin pacienta să se gândească la posibilitățile reale de rezolvare a problemei. metode chirurgicale). să posede cunoștințe legate de boala să într-o zi. motivul neaccesibilității la informație (mediul rural). Explic pacientei că starea să poate duce la disperare.   Identific împreună cu G. Fac cu G.A. 6. tratamentul care i se aplică. A învăța Lipsă cunoștințelor referitoare la boala sa din cauza neaccesibilității la informație manifestată prin întrebări multiple Ca G. tehnici de relaxare. tristețe. abstinentă. metoda calendarului.A. regulamentul de ordine interioară. Explic lui G. pilula.  Descriu toate aceste metode enumerând avantajele și dezavantajele utilizării acestora.A.

să discute cu altă pacientă cu probleme similare. Pacienta comunică eficient cu echipa de îngrijire.(contraceptive orale).   Ajut pe G. are un somn odihnitor fără întreruperi.     Situez discuțiile cu pacienta într-un climat care să sugereze ajutorul.A. să se comporte ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. să își definească clar situația care i se pare că îi dă probleme (pacienta îmi mărturisește ca aceasta sarcină nu este conceputa cu soțul sau). A comunica Comunicarea ineficace la nivel afectiv din cauza neadaptării la o situație manifestată prin retragere.    Identific împreună cu pacienta o modalitate prin care ea să se poată gândi la o soluție. non verbal (atingerea mâinii. mimică) în timpul chiuretajului. privire în ochi.A. Utilizez întrebări deschise pentru a ajuta pacienta să se focalizeze pe sentimentele sale asupra problemei („cum crezi că ar reacționa soțul. G.A. pentru a-i câștiga încrederea. aerisire.  Identific cu pacienta atitudinile. Ca G. 8.A. Sugerez lui G. A dormi. plâns. familia daca ar ști”). a te odihni Insomnie din cauza sentimentului de culpabilitate manifestată prin oboseală diurnă. Sugerez o tehnica de relaxare: relaxare totală și control mintal a musculaturii într-o liniște perfectă în întuneric. semnele stării sale depresive. Asigur un microclimat favorabil somnului (întuneric. 7.A. Comunic cu G. să doarmă noaptea fără întreruperi în decurs de 2 zile. Ca G. și nu știe ce să facă: să-i spună totul și riscă din partea soțului o reacție violentă.A. voi facilita exprimarea emoțiilor. liniște). comportamentul care-l presupune situația: soțul sau este plecat să lucreze în sudul țării de 2 luni. să își exprime emoțiile. 66 . incertitudinile pe perioada spitalizării. Explorez cu pacienta problema să.

Urmăresc și notez în foaia de observație curba ponderala (zilnic). A te alimenta. 9. muzică. Protejez patul și pacienta cu mușama și aleză). singură fără dificultate. ia singură cana de lichid dar obosește. Servesc regimul semisolid.   Sugerez lui G. efort ce o determina să renunțe la mișcare/băutură.A. Sugerez ca înainte de culcare alimentele consumate să nu fie greu digerabile. se alimentează. să se alimenteze.A. Urmăresc planul de hidratare: 1000 ml/24ore. administrat cu paiul Ora 10=100 ml glucoza 5% perfuzie 67 .A. știe să se servească singură cu tacâmuri. Ca G. G. hidrateze singură într-o zi. Efectuez bilanțul hidric (zilnic). să folosească obișnuințele habituale de inducere a somnului (ușor masaj al tâmplelor). Ora 7=150 ml ceai. Sfătuiesc pacienta să mănânce încet cu înghițituri mici bine mestecate (pentru a-i ușura stomacului efortul de digestie mecanică). hidrata Dificultate de a se alimenta/hidrata din cauza slăbiciunii. lapte cald).  Evaluez limitele persoanei pentru a se alimenta/hidrata și în funcție de aceasta voi planifica intervențiile: pacienta poate să înghită.     - Am grija ca pacienta să primească regimul indicat de medic (hipercaloric). plimbat.     Poziționez pacienta într-o poziție comodă pentru alimentația pasivă. Sugerez să efectueze alte ritualuri ce pot induce somnul (citit.

Supraveghez starea zilnică a tegumentelor.   Sugerez lui G. 11. dezbrăca Dezinteres fata de ținuta vestimentară din cauza stării depresive și a asteniei. A te mișca și avea o bună postură Dificultate de a se mișca din cauza asteniei sau potențiale complicații tromboembolii. Ca pacienta să se mobilizeze conform stării de sănătate. Ca pacienta să își execute îngrijirea igienică personală pe parcursul internării.10.     Toaleta zilnică completă cu apă și săpun (toaleta parțială a parților murdare în timpul schimbărilor). 12. atrofii. a se îmbrăca și dezbrăca în termen de o zi. Poziționez bolnava după manevra chirurgicala în poziția Trendelemburg.     Ora 12=200 ml supă de carne strecurată. Pacienta se deplasează singură. Sugerez pacientei să își procure îmbrăcăminte amplă. alimentație pasivă Ora 15=cu 150 ml lapte Ora 17=200 ml apă minerală Ora 20=200 ml suc de fructe. pudrare în pat. Apreciez că pacienta prezintă un risc mediu de a face escare. Schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie. ușor de îmbrăcat. Efectuez masajul membrelor inferioare în sensul circulației venoase pentru a preveni tromboflebitele și edemele. Ca pacienta să își recapete interesul pentru ținută. să exprime verbal sau în scris în fiecare zi sentimentele pozitive despre ea însăși. Stimulez pacienta să se mobilizeze activ în pat. 68 . Pacienta își execută singură îngrijirile de igienă. A fi curat. îngrijit Dezinteres fată de igiena personală din cauza stării depresive.A. A te îmbrăca. Ajut pacienta în realizarea toaletei organelor genitale. Pacienta își exprimă interesul pentru ținută. Frecționări cu alcool în momentul schimbărilor sau schimbărilor în pat.  Urmăresc și notez zilnic în foaia de observație culoarea și aspectul tegumentelor.

familie. A fi util. la soluțiile realiste care ar exista.A.  Utilizez un proces de clarificare a nevoilor. dezinteres față de ținuta vestimentară. Pacienta participă activ la activitățile recreative. modalitățile de rezolvare a problemelor care ar putea accentua starea depresivă (prezența soțului). societate. Pacienta își acceptă implicațiile legate de rolul sau. concepută în afară căsătoriei). Ca pacienta să își accepte implicațiile legate de rolul sau în decurs de 2 zile. Implic tot mai mult pacienta în procesul sau de îngrijire. citit. a te realiza Dificultate în a-și asuma rolul de soție din cauza stării depresive. voi pune întrebări pacientei care îi vor permite să reflecteze la posibilitățile care există. copii. Ca pacienta să ceară ea însăși participarea la activități recreative în   Identific cu pacienta forțele sale și potențialul fizic de care dispune pentru a-și asuma rolul.A. Explorez cu G.  Practic zilnic cu G. tricotat. Evaluez cu pacienta semnele stării sale depresive: față tristă. care să îi dezvolte abilitatea de a se îmbrăca. Caut și analizez cu G. oboseală.     14.   Discut cu pacienta despre implicațiile rolului sau față de soț. plimbări. planificarea unui orar zilnic de exerciții active. în funcție de dezinteresele sale activități recreative: privitul la T. cauzele dificultății sale de abordare a rolului de soție în situația dată (sarcină nedorită. A te recrea Dezinteres pentru a realiza activități recreative din cauza stării depresive și a oboselii.  Utilizez ascultarea activă pentru ca pacienta să își exprime percepțiile sale asupra responsabilităților impuse de rolul sau (de soție). . 13. exerciții de refortificare a mușchilor și de relaxare. Sugerez pacientei tehnici de relaxare zilnice.V.A.A. Planific împreuna cu G. Efectuez cu pacienta zilnic exerciții de stimulare motrică. 69 .

Identific limitele fizice ale persoanei (ajutor la mers). Sugerez lui G. toaletă). Planific un orar zilnic de exerciții active (mișcări ale membrelor în pat. Planific exerciții fizice ce nu necesită prea multa concentrare.       Explic pacientei să accepte aceste activități recreative deoarece sunt foarte utile persoanei depresive. cu probleme.decurs de o zi. Sugerez pacientei să respire profund și controlat în timpul activităților. 70 .A. perioade de repaus înainte și după activități.

prietenii : foarte bune. . .2011 Numărul de spitalizare: 7 zile Spitalul de Urgență”Sf. Gesturi personale și obiceiuri: pacienta preferă carnea de porc. baie generală o dată pe săptămână și toaleta cavității bucale de 2 ori pe zi. sosurile. Informații generale: Nume:C Prenume:R Domiciliu: Galați Sex: feminin Vârsta: 26 ani Mediul: urban Religie: creștin-ortodox Identificare socială: profesoara Grup sanguin: AB IV.amețeli. Mod de a petrece timpul liber: are o viață foarte activa. bea 2-3 cafele pe zi. pacienta face duș zilnic. II.cefalee. îi place să citească. Rh (-) Stare civilă: căsătorită. Data internării: 11. nu consumă alcool. Informații medicale: Antecedente hetero-colaterale: fără importanță 78 .dureri pelvi-abdominale. îi plac excursiile. băuturile acidulate.09. cartofii prăjiți.pacienta fumează 20 de țigarete pe zi.sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri.09. .Cazul 2 I. îi plac foarte mult florile.ușoară lipotimie.2011 Data externării: 18. .dispune de venituri materiale bune. bine încălzite . îi place marea. 2 copii Condiții de locuit: locuiește cu familia într-o casă cu 5 camere salubre. Apostol Andrei”Galați Secția: Ginecologie Motivele internării: . Relația cu familia.

libere.A-100/600mmHg.ficat și splina în limite fiziologice. mobil cu respirația. . durata 4 zile. prezent.zgomote cardiace ritmice. bilateral .rețea venoasă periferică normală.Antecedente personale-patologice: apendicectomie la 15 ani . .60m.artere periferice-pulsatile. AV-80 pulsații/min.7.AV-80 pulsații/min.ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile.Murmur vezicular.matitate cardiacă în limitele normale.loje renale. . Aparat uro-genital: . .tranzit intestinal normal. R-18resp/min. corespunzătoare vârstei.A-100/60mmHg. flux sanguin normal. fără dureri. Informații fizice: Stare generală: ușor alterată Stare de nutriție: normoponderală Stare conștiență: păstrată Facies: normal simetric Tegumente: tegumente reci si umede Mucoase: mucoase palide si umede Țesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat Sistem ganglionar limfatic: neglijabil Sistem osteo-articular: integru. . . III.nașteri:1 . gingii aderente la dinți. Aparat digestiv și anexe: .dentiție normală.menarha: la 13 ani .organele genitale externe normal conformate 79 .Respirații:18 resp/min Aparat cardio-vascular: .urini normocrome. . articulații mobile Sistem musculo-adipos: bine reprezentat Aparat respirator: torace normal conformat. -T. T-36. Greutatea:60kg. . Situație clinică la internare: T. Talia1. nedureroase.

. Diagnostic de internare: Avort luna a III-a incomplet efectuat.75 mmol/l Hematocrit=33% Leucocite=8300/mm3 Examen sumar de urină + sediment albumină – negativ puroi – negativ Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 26 ani. 80 .65 mEq/L. Mobilitate: amețeli. 2-3 micțiuni normale/zi.2. . Rh (-) Hemoglobină=9. . 1 scaun normal/zi. lipotimie. -TGO-37U/L.acuitate tactilă normală. Cefalee.275 mg/100 ml. biochimice: . amețeli. . Examene de laborator: În urma examenului clinic s-au obținut următoarele rezultate: Ex.acuitate auditivă normală.acuitate gustativă normală. -Amilazemie-160U/l. hematologice: VSH 1 h =16 mm 2 h=22 mm Grupa sanguină=AB IV.40 mg/100 ml. .sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri.Pacienta a făcut toate vaccinările corespunzătoare. . lipotimie Alimentația: 3 mese principale.K. 2 gustări.Na . lichide ingerate: 1-2 l/zi Eliminări:..Uree .TGP-25U/L. dureri pelvi-abdominale.sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri Limite senzoriale: .acuitate vizuala normala.Nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase. . Ex. fără antecedente patologice prezintă la internare . .

 Urmăresc și notez în foaia de observație scurgerile vaginale: cantitate. aspect.R. miros: Cantitate= moderată Aspect= sânge roșu și cheaguri Miros= fără  Urmăresc cu atenție și alte eventuale eliminări: vărsături. tranzit intestinal: Durere acută din cauza contracțiilor uterine Vărsături= 0 Transpirații= difuze Tranzit intestinal= prezent  Diureză= 2 l/zi.  Pregătesc trusă pentru chiuretaj. transpirații. 2. h=9 Pacienta și-a redus sângerarea (după chiuretaj).Nevoia afectată 1.A elimina Diagnostic de nursing Eliminare vaginală inadecvată din cauza resturilor ovulare manifestată prin metroragie cu sânge roșu și cheaguri.R.R. Obiectiv Intervenții  Pregătesc psihic pe C. A evita pericolele h=8 C. pentru chiuretajul uterin cu scop hemostatic. să nu mai sângereze în decurs de o oră.  Pregătesc fizic pacienta în vederea chiuretajului: Poziționare pe masă ginecologică toaleta locală cu apă și săpun testare la Xilina 1% Evaluare h=8 C.  Explic pe scurt tehnica și îi voi cere acordul. să își  Evaluez caracteristicile durerii:  localizare= etajul abdominal inferior 78 h=9 Durerea cedează .

după administrarea antialgicelor. faptul că sarcină este compromisă. diminueze durerea în decurs de o oră.  Relaxare  2-3 min.  Observ poziția de protecție adoptata: ghemuit cu mâinile presând în regiunea dureroasă.R. că sângerarea nu se va opri decât după chiuretajul 79 .  Învăț pacienta să practice o respirație abdominala timp de 5-10 minute.  Evaluez gradul anxietății ce însoțește durerea (anxietate dureroasă).manifestată prin exprimarea verbală a durerii.  Plasez pacienta în poziția antalgică. poziția antalgică  Stabilesc schema apariției și diminuării durerii pentru a regrupa îngrijirile. informând-o asupra evoluției durerii. diagnosticul pus de medic.  intensitate= moderat/ crescută  durata= 1-2 minute  frecvența= regulate  factori care cresc intensitatea: activitatea. Relaxare 2-3 min.  Fac pe C.  Explic starea să. să se exprime asupra experienței dureroase pe care o trăiește.  Furnizez informații pacientei succint și în termeni simpli. Durere 1-2 min. ortostatismul  factori care scad intensitatea: repausul.

 Explic pacientei necesitatea repausului fizic. P=75  Învăț pe C. prezintă o circulație adecvată. T.uterin prin care se scot resturile placentare sau ovulare și că durerile pot înceta după o oră de la chiuretaj (progresiv). tehnici de favorizare a circulației: exerciții active.. luminozitate. să practice o tehnică de relaxare (respirație abdominală 5-10 min. A respira și a avea o bună circulație Circulație inadecvată din cauza bolii manifestată prin puls= 80/min.  Aplic lui C.R. căldură. . P.R.  Supraveghez funcțiile vitale (TA. C.R. sângerarea prin vagin.R. să prezinte o circulație adecvată în decurs de o zi. să îți  Asigur lui C. pasive. P=79 h=18 TA=120/80.  Ajut pe C. 3. Ca C.  Monitorizez și notez în foaia de observație P si TA de 3х1 pe zi: normal colorate.R.  La indicația medicului voi administra antialgice. TA= 100/60 mm Hg.R.  Poziționez pacienta în poziție Trendelemburg. P=80 h=12 TA=110/70. căldură. masaje./zi). un microclimat optim în sală de chiuretaj și în salon (umiditate. luminozitate.R. 80 h=9 Pacienta prezintă  Asigur un microclimat favorabil: umiditate. h=8 TA=100/65. R). Tegumente cameră aerisită. aerisire). în deplasările sale. Alterarea respirației din cauza durerii manifestată h=8 Ca C.

 La nevoie spăl fața pacientei și îi pun o compresă rece pe frunte. Pacienta nu mai prezintă vărsături și nici grețuri. în timpul vărsăturilor. în D. 5. la interval de10 minute. unghiilor. h=10 Pacienta se deplasează singură. h=9 Ca C. 81 .  Protejez patul cu mușama și aleză. h=9 Ca C.  Învăț pacienta să respire profund în timpul grețurilor.  Supraveghez colorația mucoaselor.  Informez pe C. vărsături din cauza anesteziei și a manevrei terapeutice. să-și exprime diminuarea grețurilor în decurs de 30 minute.  La nevoie dau pacientei lichide negazoase și bucăți de gheață. frecvența și calitatea respirației.  Așez pe C. să se ridice singură din pat în decurs  Permit pacientei să-și exprime senzațiile dureroase.R.  Învăț pacienta să-și controleze respirația.  Dau pacientei explicații clare și simple privind respirația și în timpul intervenției.R. să-și clătească gura după vărsături. a-ți menține o bună Refuz de a face activități fizice din cauza durerii. hidrata Diagnostic potențial: grețuri.R.R. să practice exerciții respiratorii timp de2 minute.  Las o tăviță renală la îndemâna pacientei și o golesc frecvent.  Ajut pe C.L.  Evaluez caracterele durerii post intervenție.  Urmăresc și măsor respirațiile pacientei. că durerea se va diminua și va dispărea în totalitate în decurs de o oră.  Explic lui C.prin polipnee.R. profund și pe nas. A te mișca. 4. A te alimenta. o respirație de 18 r/min. ritmul. diminueze polipneea în decurs de o oră.  Liniștesc pacienta din punct de vedere psihic și nu o părăsesc în timpul vărsăturilor.R. să respire lent.

R.  Descriu programul secției legat de investigație și tratament. 7.  Creez pacientei un climat de înțelegere empatică.  Ajut pacienta să utilizeze mijloace de diminuare a anxietății: tehnici de relaxare. Ca pacienta să  Identific ceea ce C. „va fi următoarea sarcină normală?”  Favorizez adaptarea pacientei la mediu necunoscut. A învăța Cunoștințe insuficiente la informație manifestată prin întrebări multiple despre boala să. din cauza neaccesibilității învețe să-și gestioneze sănătatea în decurs de o zi.  Ofer informații clare asupra îngrijirilor viitoare. 82 . h=10 Pacienta comunica eficient cu echipa de îngrijire. lumină discretă).  Explorez cu C. trebuie să învețe: o o o o o boala să (avort incomplet) chiuretajul uterin (descriere. A comunica Comunicare ineficace la nivel afectiv din cauza anxietății. 6.R. căldură. metodele de soluționare a problemelor care cauzează anxietatea: dispariția durerii la o oră după chiuretaj.  Asigur pacientei un microclimat adecvat (liniște. să-și exprime diminuarea anxietății în decurs de o oră.R.  Explorez împreuna cu pacienta cauzele anxietății: manevra chirurgicală.postură.  Ajut pacienta să-și descopere anxietatea.R.  Instalez pacienta într-o poziție antalgica (ghemuit în decubit lateral drept).  Răspund la toate întrebările lui C. de o oră. consecințe) masuri de prevenire recomandări în convalescentă comportament ulterior pentru obținerea unei sarcini Pacienta poate să dea explicații despre boala sa. h=9 Ca C.

timp de 2 cicluri menstruale.  Să folosească mijloace contraceptive adecvate pe perioada cât trebuie să evite sarcină. evitarea îmbolnăvirilor ulterioare. va trebui să efectueze un tratament cu antibiotice și antiinflamatorii.  Evaluez ceea ce știe despre aceste subiecte (posedă noțiuni sumare). deschise.  Verific cum a recepționat pacienta informația prin întrebări simple. va trebui să respecte repausul fizic și sexual timp de 3 săptămâni după chiuretaj. depistarea unei viitoare sarcini cât mai precoce și urmărirea acesteia împreună cu ginecologul.normale. 83 . și să evite o sarcină timp de 4 luni de la chiuretaj.  Dau pacientei explicații simple fără detalii inutile: la indicația medicului.

ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile.2012 Data externării: 17. prietenii : foarte bune. Informații generale: Nume:L Prenume:A Domiciliu: Galați Sex: feminin Vârsta: 17 ani Mediul: urban Religie: creștin-ortodox Identificare socială: elevă Grup sanguin: 0 I. flux sanguin normal. . băuturile acidulate. Rh (+) Stare civilă: necăsătorită Condiții de locuit: locuiește cu mama să într-un apartament cu 3 camere. ascultă muzică. sosurile. cartofii prăjiți.dispune de venituri materiale bune. durata 3-5 zile. Data internării: 16.2012 Numărul de spitalizare: 1 zile Spitalul de Urgență”Sf. bine încălzit . fără dureri. Mod de a petrece timpul liber: în timpul liber iese cu prietenii.nașteri:0 . Gesturi personale și obiceiuri: pacienta preferă carnea de porc. pacienta face duș zilnic.01.01. merge la cinematograf.pacienta nu fumează. Apostol Andrei”Galați Secția: Ginecologie Motivele internării: efectuarea întreruperii sarcinii la cerere II. baie generală o dată pe săptămână și toaleta cavității bucale de 2 ori pe zi.Cazul 3 I. nu consumă alcool. Informații medicale: Antecedente hetero-colaterale: fără importanță Antecedente personale-patologice: apendicectomie la 13 ani . 78 .menarha: la 12 ani . Relația cu familia.

. III. .zgomote cardiace ritmice.acuitate auditivă normală.Murmur vezicular.rețea venoasă periferică normală. nedureroase. gingii aderente la dinți. 79 .ficat și splina în limite fiziologice. mobil cu respirația. Aparat digestiv și anexe: .pulsatile. . libere. Greutatea:65kg.A-110/70mmHg.65m. bilateral . AV-85 pulsații/min.AV-85 pulsații/min. -T.5.dentiție normală. . .matitate cardiacă în limitele normale. Aparat uro-genital: .Situație clinică la internare: T. . corespunzătoare vârstei.Respirații:21 resp/min Aparat cardio-vascular: . . prezent. . articulații mobile Sistem musculo-adipos: bine reprezentat Aparat respirator: torace normal conformat. .urini normocrome.artere periferice .acuitate vizuala normala. Talia1. R-21resp/min.A-110/70mmHg.loje renale.organele genitale externe normal conformate Limite senzoriale: . T-36.tranzit intestinal normal. . Informații fizice: Stare generală: ușor alterată Stare de nutriție: normoponderală Stare conștiență: păstrată Facies: normal simetric Tegumente: tegumente reci si umede Mucoase: mucoase palide si umede Țesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat Sistem ganglionar limfatic: neglijabil Sistem osteo-articular: integru.acuitate tactilă normală.

hematologice: VSH 1 h =9 mm 2 h=18 mm Grupa sanguină=0I. 2-3 micțiuni normale/zi.Uree . 1 scaun normal/zi. . -Amilazemie-155U/l. Examene de laborator: În urma examenului clinic s-au obținut următoarele rezultate: Ex . lichide ingerate: 1-2 l/zi Eliminări:.biochimice: . . . 2 gustări. Mobilitate: amețeli.Na . lipotimie Alimentația: 3 mese principale.K..Pacienta a făcut toate vaccinările corespunzătoare. Ex.acuitate gustativă normală.40 mg/100 ml. RH(+) Hemoglobină=13 mmol/l Hematocrit=42% Leucocite=7000/mm3 Examen sumar de urină + sediment albumină – negativ puroi – negativ Diagnostic de internare: efectuarea întreruperii sarcinii la cerere 80 . . -TGO-25U/L.Nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase.4 mEq/L. .335 mg/100 ml.TGP-25U/L.

explicându-i că că ea se va diminua în cel mult 10 minute. să-și caute o metodă adecvată pentru a-și controla frica: relaxare. durată. Asigur pacienta de prezența mea în preajma să. Favorizez contactul cu persoane care au avut aceleași probleme. Obiective h=8 Ca L. Ajut pe L. să-și exprime diminuarea durerii în decurs de o oră. Intervenții Identific împreună cu pacienta natura.A. Familiarizez pe L. dau explicații scurte. factori care cresc intensitatea. cu etapele desfășurării chiuretajului uterin. obiecte semnificative. localizare. discuții. Evaluez caracterele durerii: intensitate.Nevoia afectată 1. Postchiuretaj uterin: Durere din cauza contracțiilor uterine manifestată prin exprimarea verbala a durerii. h=9 după administrarea antialgicelor. h=8 Ca L. factori care scad intensitatea: 78 Evaluare h=9 Pacienta acceptă fără frică manevra chirurgicală. reacția mamei. Supraveghez funcțiile vitale 2х1 pe zi. să accepte fără frică manevra chirurgicală în decurs de 2 ore. Situez intervenția într-un climat de înțelegere empatică. intensitatea și cauzele fricii: manevra chirurgicală.A. prezența mea.A. asupra îngrijirilor programate. Discut și o liniștesc pe L.A evita pericolele Diagnostic de nursing Frică din cauza manevrei chirurgicale programate manifestată prin frica de chiuretaj și de reacția mamei.A. durerea este un efect firesc al contracțiilor uterine și Durerea se diminuă .A.

Utilizez mijloace suplimentare pentru o reducerea durerii: sticla de apă caldă pe abdomen. Asigur un climat de liniște.A. Protejez patul cu mușama și aleză. Asigur liniștea și repausul pacientei. A elimina Eliminare vaginală inadecvată din cauza chiuretajului uterin manifestată prin metroragii cu sânge roșu 79 Ca pacienta să nu mai sângereze în decurs de o zi. . 2.A. ortostatismul factori care scad intensitatea: repausul și poziția antalgică. salon bine aerisit.A. nu mai prezintă sângerare.o o o o localizare= etajul abdominal inferior intensitate= crescută durata= 1-2 minute factori care cresc intensitatea: activitatea. Determin pacienta să practice o respirație abdominală 5-10 minute după administrarea medicației analgezice indicate de medic (Algocalmin f. Aplic pansament absorbant și îl schimb la L. Observ pierderile de sânge: cantitate.). în deplasările sale la nevoie. Ajut pe L. încălzit. Permit lui L. să se exprime asupra experienței dureroase 3х20 minute pe zi. nevoie.

în cantitate redusă.

aspect, eventuale resturi ovulare. Măsor și supraveghez funcțiile vitale 2х1 pe zi. Sfătuiesc pe L.A. să-și mențină o igienă riguroasă a organelor genitale pentru a evita infecțiile. Învăț pacienta tehnici de relaxare. Administrez medicamentele recomandate de medic: sedative – Extraveral, calmante – Algocalmin, tranchilizante – Diazepam.

3.A respira

Alterarea respirației din cauza anxietății manifestată prin tahipnee R= 21 r/min.

h=8 Ca L.A. să-și diminueze tahipneea în decurs de o oră.

Asigur lui L.A. un microclimat optim în sală de chiuretaj și în salon (umiditate, căldură, luminozitate, aerisire). Urmăresc și măsor respirațiile pacientei. Explic lui L.A. să respire lent și pe nas. Învăț pacienta să-și controleze respirația, să practice exerciții respiratorii timp de 2 minute, la interval de 10 minute. Supraveghez colorația pielii, mucoaselor, unghiilor, ritmul, frecvența și calitatea respirației. Dau pacientei explicații clare și simple privind respirația și în timpul intervenției.

h=9 Pacienta are o respirație de 18 resp/min.

4. A te alimenta,

Grețuri, vărsături din

h=8 80

Liniștesc pacienta din punct de vedere

h=8,30

hidrata

cauza anesteziei manifestate prin vărsături alimentare.

Ca L.A. să-și reducă senzația de greață și vărsături în decurs de 30 minute.

psihic și nu o părăsesc în timpul vărsăturilor. Așez pe L.A. în D.L. în timpul vărsăturilor. Ajut pe L.A. să-și clătească gura după vărsături. Învăț pacienta să respire profund în timpul grețurilor. La nevoie dau pacientei lichide negazoase și bucăți de gheața. Protejez patul cu mușama și aleza. La nevoie spăl fața pacientei și îi voi pune o compresă rece pe frunte. Las o tăviță renală la îndemâna pacientei și o golesc frecvent. La indicația medicului administrez antiemetice (supozitoare Emetiral).

L.A. își exprimă diminuarea senzației de rău.

Refuz de a se alimenta, hidrata din cauza stării depresive manifestată prin faptul că nu vrea să mănânce.

Ca pacienta să-și exprime acceptul de a bea si mânca în decurs de o zi. aleza.

Poziționez pacienta într-o poziție comodă pentru o alimentație pasivă. Protejez patul și pacienta cu mușama și Sfătuiesc pacienta să mănânce încet cu înghițituri mici bine mestecate pentru a ușura efortul de digestie. Am grija ca pacienta să primească regimul

L.A. se alimentează, hidratează normal.

81

indicat de medic. Urmăresc și notez în foaia de observație greutatea zilnic, întocmind curba ponderală. 5. A adormi, a te odihni Insomnii din cauza anxietății manifestată prin somn agitat, întrerupt. Ca L.A. să adoarmă fără treziri în decurs de o zi. Învăț pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciții respiratorii 10 minute înainte de culcare. Ofer lui L.A. o cană de lapte cald înainte de culcare, o baie caldă. Identific cu pacienta nivelul și cauza anxietății. Sugerez lui L.A. să practice ritualuri ce pot induce somnul: citit, muzica. Cântat. Explic pacientei ca înainte de culcare alimentele consumate să nu fie greu digerabile și nu în cantitate mare. 6. A comunica Comunicare ineficace la nivel afectiv din cauza anxietății manifestată prin teama ca mama sa nu o va înțelege. h=8 Ca L.A. să-și exprime diminuarea anxietății în decurs de o oră. Explorez împreuna cu L.A. cauza anxietății sale: îi este teamă că va fi izolată de prieteni, că mama sa nu o va înțelege. Răspund la toate întrebările pacientei pentru a favoriza adaptarea la mediul necunoscut. Identific împreuna cu L.A. raportul dintre nivelul anxietății și diferiți factori declanșatori. Respect tăcerile și plângerile pacientei, 82 h=9 L.A. comunică eficient cu echipa de îngrijire. L.A. doarme odihnitor noaptea.

A: metodele de soluționare a problemei care cauzează anxietate: o asigur că acest chiuretaj este secret profesional și ca mama să nu va afla daca ea nu dorește acest lucru.sentimentului de culpabilitate.A. trebuie să învețe: consecințe). a masurilor de 83 h=8 legate de boala să într-o zi.A. masuri de prevenire. apropiate.A: activități care să. chiuretaj uterin (descriere si Pacienta și-a exprimat dispariția Planific împreuna cu L. 8. Identific ceea ce L. să posede cunoștințe boala să (Ab la cerere). Administrez la nevoie medicație antidepresiva la indicația medicului.care-i permit să ia contact cu sentimentele sale. i dea sentimentul utilității. explicându-i că aceasta relaxare permite dilatarea mai facila a colului uterin fără durere. . Pun în legătură cu persoane dorite. h=9 Pacienta poate să dea informații despre boala sa. Explorez cu L. 7.A. Evaluez ceea ce știe despre aceste subiecte (poseda noțiuni sumare). A-ți practica religia Sentiment de culpabilitate din cauza neadaptării la situație manifestat prin pierderea interesului pentru școală și viitor. A învăța Lipsă de cunoștințe din cauza inaccesibilității la informație manifestată prin cunoștințe insuficiente asupra bolii. Ca pacienta să-și exprime dispariția sentimentului de culpabilitate în decurs de 1 zi. Încurajez pacienta să-și exprime sentimentele în legătură cu problema să. tehnici de relaxare a mușchilor pelvini. L. Exersez cu L. recomandări în convalescență.

prezervativ. 84 . metode chirurgicale). Verific cum a recepționat pacienta informația prin întrebări simple. abstinentă. metoda calendarului. Prezint pacientei posibilitățile de contracepție utilizate la noi în tara (sterilet. precum si procentul lor de eficacitate.prevenire. Ajut pacienta să-și aleagă un mijloc de contracepție. Descriu toate aceste metode enumerând avantajele si dezavantajele utilizării acestora. pilula.

ANEXE 99 .

colorație . Pregătirea echipamentului: • se verifică medicația prescrisă ca dată de expirare. Locul de injectare trebuie ales cu multă grijă. Seringa și acul trebuie alese adecvat ( pentru injecția intramusculară acul trebuie să fie mai lung . iritații. Administrarea intramusculară este aleasă atunci când pacientul nu poate înghiți medicație orală. se dezinfectează capacul de cauciuc. în timpul unui infarct miocardic. Injecțiile intramusculare sunt contraindicate pacienților care prezintă tulburări ale mecanismelor de coagulare. și cu un calibru potrivit pentru vâscozitatea substanței de injectat). se scoate aerul și se schimbă acul cu cel pentru injecția intramusculară 100 . Apoi se schimbă acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculară • dacă medicamentul este în flacon sub formă de pudră. scoțând aerul din seringă. Injecția intramusculară se efectuează prin tehnică sterilă. echimoze. aspect • se testează pacientul să nu fie alergic . Deoarece țesutul muscular are mai puțini senzori nervoși permite administrarea de substanțe iritante. se va face și în funcție de constituția fizică a pacientului. semne din naștere. după terapii antitrombotice. aceasta se dezinfectează. în special înaintea administrării primei doze • dacă medicația este în fiolă.Tehnici folosite Injecția intramusculară Injecția musculară reprezintă introducerea unei substanțe medicamentoase în țesutul muscular. când este prea iritantă gastric. în funcție de țesutul adipos al pacientului. Materiale necesare: • medicația prescrisă de medic comparată cu cea ridicată de la farmacie • seruri pentru dizolvat • seringa • ac • mănuși • comprese • alcool 70% Medicația prescrisă trebuie să fie sterilă. Această cale de administrare permite o acțiune rapidă prin absorbția în circulația sistemică. se trage doza indicată. de locul ales pentru injecție. se reconstituie lichidul . Se evită zonele cu edeme. se sparge și se trage doza indicată.

se va avea în vedere să se rotească locul de injectare daca pacientul a mai făcut recent injecții intramusculare . locul de administrare uzuală fiind fata supero-externa a fesei.se susține seringa cu cealaltă mână.• tehnica de extragere a substanței dintr-un flacon este următoarea: se dezinfectează capacul flaconului se introduce acul. aceea cantitate echivalentă cu doza care trebuie extrasă din flacon. sub același unghi sub care a fost introdus 101 .se asigură intimitate . se întoarce flaconul și seringa se va umple singură cu cantitatea necesară • alegerea locului de injectare în injecția intramusculară trebuie făcută cu grijă. se aspira pentru a verifica daca nu vine sânge. brusca. mușchiul dorsogluteal (poate fi ușor localizat împărțind imaginar fesă cu ajutorul unei cruci.se șterge cu un pad alcoolizat prin mișcări circulare . Cadranul superior și exterior este mușchiul căutat).daca la aspirare nu apare sânge.se poziționează pacientul și se descoperă zona aleasă pentru injectare . se atașează apoi la acul din flacon și se introduce aerul.după injectare se retrage acul printr-o singură mișcare. mușchiul ventrogluteal (poate fi localizat prin linia imaginară ce trece prin extremitatea superioară a șanțului interfesier) și mușchiul de pe fața antero-externă a coapsei( vastus lateralis).se stimulează zona de injectare prin tamponări ușoare . în linie cu axila).la adulți deltoidul se folosește pentru injectare de cantități mici. Administrarea: . Dacă apare sânge. țesut subcutanat. iar la copil fata antero laterala a coapsei .se poziționează seringa cu acul la 90 de grade. pana în mușchi . repede . se va injecta substanța lent pentru a permite mușchiului să se destindă și să absoarbă gradat medicația . trăgând de piston. se va retrage acul și se va relua tehnica .se fixează și se întinde pielea cu ajutorul mâinii nedominante . se pun mănușile . seringa se umple cu aer. acul prin piele .se introduce printr-o singura mișcare. se recomanda să nu își încordeze mușchiul . rezultând patru cadrane.se spală mâinile. .se lasă pielea să se usuce .se explică procedura pacientului .se confirmă identitatea pacientului. se atenționează pacientul că urmează să simtă o înțepătură. Acest loc poate fi mușchiul deltoid ( se poate localiza foarte ușor pe partea laterală a brațului.

la pacienții anxioși se poate ține gheata câteva secunde pe zona de injectare înainte de administrare. aceasta poate conduce la o slabă absorbție a medicamentului și . trebuie ceruta analiza celulelor musculare specifice inimii ( CK-MB) și a lactodehidrogenazei.injectarea accidentala de substanțe iritative în țesutul subcutanat datorita alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici greșite de administrare. cum ar fi la administrarea de fier) . deoarece aceeași creștere poate indica un infarct miocardic.injecția intramusculara poate distruge celule musculare determinând astfel creșteri ale nivelului CK ( creatinkinaza) care pot duce la o confuzie.se îndepărtează padul cu alcool și se inspectează locul puncționării pentru a observa eventualele sângerări sau reacții locale . La pacienții care necesita o monitorizare atenta a CK si CK-MB se va schimba modul de administrare medicamentoasă din intramuscular în intravenos.se vor arunca materialele folosite in recipientele specifice de colectare Considerații speciale: .. la scăderea eficientei acestuia. pentru a anestezia întrucâtva locul . trebuie avut in vedere că la pacienții vârstnici absorbția medicamentului are loc mult mai rapid Complicații: .din cauza unui țesut muscular mult mai slab dezvoltat. tocmai pentru a evita confuziile precizate mai sus . implicit. Pentru a diferenția cauzele.se încurajează pacientul întotdeauna să relaxeze mușchiul pentru ca injectarea într-un mușchi încordat este dureroasă .nu se va recapișona acul . 102 .se acoperă locul puncționării cu un pad alcoolizat și se masează ușor pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci când este contraindicat. Aceasta poate determina apariția unui abces daca locul de injectare nu se rotește ci se fac injecții repetate în același loc.se va reveni și inspecta locul injecției la 10 minute și la 30 de minute de ora administrării .la pacienții care au tratament îndelungat intramuscular se va ține o evidenta clara a zonelor de injectare pentru a le roti .daca sângerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata în caz de echimoze .

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientei. socotindu.se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. Metode de determinare: . se pompează aer în membrana pneumatică.Măsurarea tensiunii arteriale Definiție: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.tensiunea arterială sistolică ( maximă ) . se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei.palpatorie: .tensiunea arterială diastolică ( minimă ) Materiale necesare: aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale : stetoscop biauricular. aceasta reprezentând tensiunea arterială mică ( diastolica ).ascultatorie. Elemente de evaluat: . asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute. sprijinit şi în extensie. se reţine valoarea indicată pentru a fi consemnată. sub marginea inferioară a manşetei. se introduc olivele stetoscopului în urechi. tampon de vată. zgomotelor arteriale devenind tot mai puternice. Intervenţiile asistentului: pregătirea psihică a pacientului. în momentul în care zgomotele dispar . se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală. spălarea pe mâini. creion roşu sau pix roşu. alcool. cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. se reţine valoarea indicată. până la percepţia primului zgomot arterial ( sistolica ). Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare. se notează în foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie. se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat: 103 . se continuă decomprimarea.

.stativ pentru irigator. dezlipirea axudatelor patologice de pe mucoasă: Dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale. Execuţie: 104 Pregătiri: . Sterile: . Spălătura vaginală Definiţie. muşama.paravan.se aşează pacienta în poziţie ginecologică. .  Materiale: protecţie: . Reducerea proceselor inflamatorii.2 l soluţie medicamentoasă ( apă oxigenată.se protejează patul cu muşama şi aleză .bazinet Medicamente: . soluție de cloramină )  Pacienta: o Psihic: . prosoape: .irigator.se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului.se acoperă regiunea vulvei cu un strat subţire de vaselină (pentru spălături calde ).învelitori de flanelă. Calmarea durerilor. vată Nesterile: .canulă vaginală: . Prin spălătură vaginală se înţelege introducerea unui curent de lichid – apă sau soluţie medicamentoasă – în vagin.se introduce bazinetul sub bazinul pacientei.- în alte documente medicale rezultatele obţinute se înregistrează numeric. . .se spală organele genitale cu apă şi săpun. .traversă. o Fizic: . se evacuează pe lângă canulă.se izolează patul pacientei cu paravan. Scop: terapeutic Îndepărtarea conţinutului vaginal ( produse normale sau patologice ). . care după ce spală pereţii vaginali. se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool.

1 fiola de 20 ml conține 0. - - Îngrijirea ulterioară a pacientei: se usucă regiunea genitală cu vată şi prosoape. se spală foarte bine fundul de sac posterior şi apoi se plimbă canula pe toată suprafaţa vaginului. se reperează orificiul de intrare în vagin. soluția 2%: 1 fiola de 2 ml conține 0. se pensează tubul şi se depune în tăviţa renală. cutii cu 100 fiole de 5 ml soluție 1%.10 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaină. Pregătirea produsului pentru laborator: - Medicamente folosite Xilină Compoziție Soluția 1%: 1 fiola de 5 ml conține 0.05 g (10 mg/ ml) clorhidrat de lidocaină (pentru uz cardiologic).- începe cu spălarea şi dezinfectarea mâinilor se adaptează canula la tubul irigatorului.20 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaină. Se trimite la laborator la solicitarea medicului. se verifică temperatura soluţiei. care poate conţine: flacoane de mucus. se îndepărtează materialele folosite. se deschide robinetul şi se introduce canula o dată cu curentul de lichid până la fundul de sac posterior al vaginului. cutii cu 100 fiole de 10 ml soluție 1% si cutii cu 10 fiole de 5 ml soluție 1% (pentru uz cardiologic). se aeriseşte salonul. cheaguri de sânge. se examinează lichidul de spălătură. se elimină aerul. se aşează irigatorul la 50 – 70 cm înălţime faţă de simfiza pubiană. cutii cu 10 fiole de 2 ml soluție 2%. se ajută să se îmbrace pacienta.08 g (40 mg/ml) clorhidrat de lidocaină. cutii cu 100 fiole de 2 ml soluție 4%. puroi. cutii cu 100 fiole de 2 ml soluție 2%. soluția 4%: 1 fiola de 2 ml conține 0. 1 fiola de 10 ml conține 0. 105 . Forma de prezentare Cutii cu 50 fiole de 20 ml soluție 1%. se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească.04 g (20 mg/ml) clorhidrat de lidocaină. se aşează comod în pat.

Interacțiuni medicamentoase.v. nervul rușinos 1 mg soluție 1% de fiecare parte. urmată de perfuzie. incompatibilități în soluție Toxicitatea xilinei injectate pe cale intravenoasă este crescuta de cimetidina.5 mg/kg corp în injecție i. insuficiență hepatică și renală. superficiala. foarte rar hipertermie maligna. infarct acut de miocard.Indicații Utila pentru obținerea tuturor tipurilor de anestezie locală. 200-300 mg soluție 2% pentru anestezie. infiltrație epidurală. daca nu apare răspuns terapeutic se folosesc alte metode cum sunt modificarea tehnicii de defibrilare sau alte antiaritmice. bradicardie. 50-100 mg. miastenie. Cu ocitocicele produce hipertensiune severa și prelungită. Blocarea nervilor simpatici: pentru nervii cervicali 50 mg soluție 1%. 25 . anestezie caudală in obstetrica 200-300 mg soluție 1% pentru anestezie epidurală continuă. amețeli.1. pentru nervii lombari 50-100 mg soluție 1%. propranolol. pentru controlul fibrilației ventriculare. soc hipovolemic. daca 106 . soluții alcaline. Contraindicații Alergie la xilină sau alte anestezice amidice. paravertebral 30-50 mg soluție 1%.50 mg/minut. rareori reacții alergice. trometamol. bloc cardiac. asociere cu anticoagulante. Xilina accentuează apneea produsă de succinilcolina. repetat la intervale de minimum 90 minute. Rahianestezie: soluție 4%. Precauții Se administrează cu prudentă și în doze mici în insuficienta hepatică gravă. Anestezie tronculara: nervii intercostali 30 mg soluție 1%. doza unica de 100 mg i. în general la pacienții care nu răspund la cardioversie și adrenalină.v. Mod de administrare Anestezie: Anestezie percutanată de infiltrație: soluție 1% in doze de 5-300 mg. hipovolemie. Anestezie epidurala: lombar 250-300 mg soluție 1% pentru analgezie. toracic 200-300 mg soluție 1%.în resuscitarea cardio-pulmonară . In alte cazuri xilina se administrează ca doza de atac. retrobulbar 120-200 mg soluție 4%. Antiaritmic: În resuscitarea cardiopulmonară. insuficiență respiratorie și la cei cu antecedente convulsive. caudală. paracervical 100 mg soluție 1% de fiecare parte. spinală. doza maximă nu trebuie repetata la intervale mai mici de 90 minute. Incompatibila în soluție cu bicarbonat de sodiu. hipotensiune arteriala. Folosita în tratamentul tahiaritmiilor ventriculare (aritmii ventriculare asociate infarctului miocardic și pentru controlul fibrilației ventriculare . insuficiență cardiacă. Reacții adverse Uneori somnolență.. Dozele uzuale sunt de 1 ..în general la pacienții care nu au răspuns la cardioversie și adrenalina).

migrene. Metoclopramid Compoziție Un comprimat conține 10 mg clorhidrat de metoclopramidă. favorizează golirea stomacului prin stimularea peristaltismului gastric. Durata medie de acțiune este de 60-120 minute. o fiola de 2 ml conține 10 mg clorhidrat de metoclopramida. larg folosit în injecții și aplicare locala pe mucoase. se poate repeta pană la doza maxima de 200-300 mg într-o ora.v. anestezie în urgente (inclusiv în sarcină). în cursul încărcării cu 20-50 mcg/kg corp cu o rată de 1-4 mg/minut pana la maximum 200-300 mg într-o ora. căldură și umiditate. Produsul creste tonusul sfincterului inferior al esofagului. în funcție de locul administrării. Perfuzia i. continuă începe. Instalarea efectului și durata de acțiune sunt crescute de adăugarea unui vasoconstrictor. sughit. metoclopramida acționează direct asupra chemoreceptorilor zonei reflexogene adiacenta centrului vomei și diminuează sensibilitatea nervilor viscerali ce transmit impulsurile de la intestin la centrul vomei. examen radiologic gastrointestinal. iar absorbția în circulație la locul injectării este încetinita. Acțiune farmacoterapeutică Anestezic local de tip amidic. de obicei.efectul nu apare in 5 minute. esofagita de reflux. utilizat în tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. dispepsie. Acțiune terapeutica Antivomitiv prin acțiune centrala (creste eliberarea de acetilcolina. Rareori este necesar să continue perfuzia mai mult de 24 de ore. 107 . Condiții de păstrare La adăpost de lumină. Instalarea efectului se face rapid și anestezia se obține în câteva minute. flatulenta. in scopul evacuării conținutului gastric. în cazul bolii de iradiere sau provocate de medicamente. Indicații Greața și vărsături: postoperatoriu. staza gastrica. Antiaritmic încadrat in clasă Ib. antagonist al dopaminei). facilitarea tubajului duodenal și endoscopiei. mărirea lumenului tubului digestiv (începând cu antrul piloric și încheind cu ileonul terminal) și relaxarea sfincterului piloric.

diskinezie tardivă în cazul unor cure prelungite. agitație. funcție de situație. hiperprolactinemie. parkinsonism. Contraindicații Alergie la procaina. constipație sau diaree. simptome care de regula cedează la întreruperea tratamentului. amețeli și uneori: cefalee. NO-SPA Comprimate 40 mg Prezentare farmaceutica: comprimate 40 mg. galactoree. diskinezie tardivă la pacienți aflați sub tratament cu neuroleptice. metoclopramida. Efecte asupra capacității de conducere auto sau de exploatare a altor mașini: se evita administrarea metoclopramid la conducătorii auto și la persoanele cu profesii ce impun performanțe psihomotorii riguroase. meteorism. un derivat de isochinolină. Reacții adverse Somnolență. Copii: 1/2 din doza adultului. obstrucție mecanica sau perforație intestinală. insomnie. mișcări involuntare. fenomene extrapiramidale (îndeosebi la copii și tineri): spasme faciale. fiole drotaverinum. hemoragie gastrointestinală. soluţie injectabilă 20 mg/ml. Masuri de precauție Se evită sau se recomandă deosebită prudență la administrarea în psihoze.Doze și mod de administrare Adulți: 1/2-1 comprimat de 3-4 ori/zi. este un agent spasmolitic ce acţionează direct pe musculatura netedă. epilepsie (intensifică și mărește frecventa crizelor) și în insuficiența renală sau hepatică. stare de oboseală. feocromocitom (risc de accidente hipertensive grave). efecte endocrine: amenoree. procainamida. ginecomaștie. torticolis. În situațiile acute se injectează intramuscular sau intravenos câte o fiola de 1-3 ori/zi. Sarcină și alăptare: nu se administrează în sarcină și alăptare. Acţiunea antispastică se exercită prin legarea să pe suprafaţa celulelor musculaturii netede şi modificarea permeabilităţii şi potenţialului lor de 108 . doar in caz de urgenta (vezi indicații). Consumul de alcool este contraindicat în timpul administrării de metoclopramid. Actiune terapeutica: Drotaverina.

c. Mod de administrare: Doza uzuală pentru adulţi este de 40 . constipaţie spastică şi meteorism. absorbţia să este mai rapidă şi legarea de proteinele serice mai mică. ameţeală. este în mod egal eficientă asupra muşchilor netezi ai tractului gastrointestinal. anexită. colangiolitiază.80 mg (2 . Atinge concentraţiile maxime în ser după 45 . Ca adjuvant: în spasme ale musculaturii netede a tractului gastrointestinal (ulcer gastric şi duodenal. sau i. hipotensiune.v. Este eliminată complet din organism după 72 ore. colită. ureterolitiază. Timpul sau biologic de înjumătăţire este de 16 . dureri atroce în timpul travaliului.. papilită. pericolecistită. Este legată în cantitate mică de albumină şi de alfa. biliar. Interacţiuni medicamentoase: Levodopa (scăderea efectului antiparkinsonian. În cazul unor colici acute. Efectul este mai puternic decât cel al papaverinei. Precauţii: Trebuie administrat cu grijă în caz de hipotensiune. Este eficientă în cazul spasmelor musculare de tip neuronal sau muscular. cât şi după administrarea orală. agravarea rigidităţii şi a tremorului). Pentru copii între 1 .22 ore. enterită.2 comprimate de 3 ori pe zi) per os. Indicaţii: Spasme ale musculaturii netede în afecţiuni cu origine biliară: colecistolitiază.120 mg (câte 1/2 . Poate provoca tulburări 109 . creşterea în consecinţă a nivelului de AMPc şi creşterea iniţială a captării calciului în celulă sunt. urogenital şi sistemului vascular. Este excretată în principal sub forma metaboliţilor săi şi nu poate fi identificată în urină în formă nemodificată. renală şi cardiacă severe. Este absorbită rapid atât după administrarea parenterală.şi beta-globulinele din plasmă. sindromul colonului iritabil. se administrează 40 . tenesme vezicale. peste 6 ani. Spasme ale musculaturii tractului urinar: nefrolitiază.1 comprimat de 2-3 ori pe zi). doza zilnică este 40 .240 mg zilnic (2 .sau 120 . avort iminent). îmbunătăţeşte irigarea sanguină a ţesuturilor. cistită. Medicamentul va fi administrat parenteral numai pacienţilor aflaţi în poziţie culcată. implicate în mecanismul de acţiune. de asemenea.4 ml) i. în dureri de cap de origine vasculară (migrene). Efectul relaxant al drotaverinei asupra muşchiului neted este independent de tipul de inervaţie vegetativă. pancreatită). Drotaverina este metabolizată în ficat. 80 . Traversează bariera placentară. pielită. spasmul cardiei şi pilorului. 30% prin urină şi circa 50% prin fecale.240 mg (1 .6 ani. palpitaţii. colangită.membrană. Efecte adverse: Dureri de cap. Avantajul sau faţă de papaverină constă în faptul că nu produce efecte adverse de tip hiperpneic după administrarea pe cale parenterală. contracţii tetanice uterine.4 ml de 1 . greaţă. în boli ginecologice (dismenoree. Datorită efectului sau vasodilatator.3 ori) s. Contraindicaţii: Insuficienţă hepatică. colecistită.m.60 minute de la administrarea orală. gastrită. Inhibiţia enzimei fosfodiesteraza.200 mg (1 comprimat de 2-5 ori pe zi).

2001. Mincu Mioara. 1997.uman. Crişan N. Bucureşti 8. – „ Ginecologie”. Editura European 2001. Vertej Petrache – „ Ginecologie” . Editura Viaţa medicală romanescă. Titircă Lucreţia. Bucureşti 4.gastrointestinale la pacienţii suferinzi de intoleranţă la lactoză (datorită conţinutului de lactoză al comprimatului). Formă de prezentare: Cutii cu 20 comprimate.. Nanu D.ro 11.ginecologie. Ionescu Crângu – „ Ginecologie” . www. www. Titircă Lucreţia – „Ghid de nursing cu tehnici”. Bucureşti 9. www. Editura Ştiinţă şi tehnică. 2002.ro 110 .i-medic. www. BIBLIOGRAFIE 1.ro 12. Editura All. Niţulescu Vasile – „ Obstetrică – Ginecologie în practica medicului de faminie”.corpul. Bucureşti 5. Pricor Mihai – „Curs de obstetrică şi ginecologie”. Editura Viaţa medicală Românească. Bistriceanu Valeriu – „ Anatomia şi fiziologia omului”.ro 13. Iaşi 6. Cutii cu 5 sau 25 fiole 40 mg/2 ml. Editura Naţional 2. 2008. www. Editura Universăl.tocilar.„ Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali”.com 10. Bucureţti 7. Editura Didactică şi pedagogică. 2008.sfatulmedicului. Aucăr Virgiliu . Bucureşti 3.