You are on page 1of 39

MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARASF.

VASILE CEL MARE PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE


DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICARE PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR : DR. CRISTESCU MARIOARA AS. IFRIM MARILENA

ABSOLVENT: COLEZEA CRISTINA

PROMOTIA 2010

TEMA PROIECTULUI: INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTULUI CU COLICA BILIARA

CUPRINS
ARGUMENT................................................................................pa . CAPITOLUL I ! ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE CAPITOLUL II ! NOTIUNI GENERALE PRIVIND AFECTIUNEA ! INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE .
II II II II II II II II II 1" D#$%&%'%a ()*%% . 2" E'%)*) %a ()*%% . +" Ta(*),* -*%&%- . S#.&# .S%.p').# . P/)(*#.# . 0" E1a.#&# -*%&%-# 2% pa/a-*%&%-# . 3" F)/.# -*%&%-# . 4%a &)2'%- 4%$#/#&'%a* . 5" T/a'a.#&',* -)*%-%% (%*%a/# . 6" E7)*,'%# . C).p*%-a'%% . P/) &)2'%- . 8" E,-a'%a p#&'/, 2a&a'a'# . 9" R)*,* a2%2'#&'#% .#4%-a*# %& -)*%-a (%*%a/a .

CAPITOLUL III ! PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU COLICA BILIARA .


III 1" C,*# #/#a 4# 4a'# III 1.1" Da'# 4# %4#&'%'a'# . III 1.2" C)&4%'%% p2%:)"2)-%a* -,*',/a*# . III 1.+" I&$)/.a'%% 4#2p/# 2'a/#a 4# 2a&a'a'# a&'#/%)a/a . III 1.0" I&$)/.a'%% *# a'# 4# ()a*a . III 2" A&a*%;a 2% %&'#/p/#'a/#a 4a'#*)/ . III 2.1" Ap/#-%#/#a a2,p/a 2a'%2$a-#/%% &#7)%*)/ $,&4a.#&'a*# . III 2.2" P/)(*#.#*# a-',a*# . P/)(*#.#*# p)'#&'%a*# . III 2.+" D%a &)2'%& N,/2%& . III 2.0" G/a4,* 4# 4#p#&4#&'a . III +" P*a&%$%-a/#a %& /%<%/%*)/ . III +.1" O(%#-'%7 *)(a* . III +.2" O(%#-'%7# 2p#-%a*# . III 0" I& /%<%/% a-)/4a'# p# p#/%'a4a 2p%'a*%;a/%% . III 3" I& /%<%/% a-)/4a'# *a #1'#/&a/# . III 5" E7a*,a/# $%&a*a .

CONCLUZII . EDUCATIE PENTRU SANATATE . ANE=E . BIBLIOGRAFIE .

ARGUMENT

Ca una din cele mai vechi stiinte , medicina va continua sa existe atat timp cat oamenii vor avea nevoie de ea , binenteles intr.-o forma perfectionata si adaptata progresului medical necontenit . Problema cea mai mare a medicinii moderne este de a educa si motiva bolnavii de a se adapta unui mod de viata mai sanatos . Colica biliara este o boala foarte frecuenta ( mai ales la femei intre 30-60 ani) care precede , de obicei o litia a biliara ,mai greu de tratat care se vindica cel mai adesea prin interventia chirurgicala . !aca un putem totdeauna sa-i vindecam pe bolnavii nostrii ,trebiue sa incercam macar , atat cat putem , sa le amelioram suferinta si sa le sustinem moralul , sa ne plecam sufletul catre sufletul lor ."sistenta medicala este pretuita atat prin profesie , cat si prin profilul sau moral . "stfel bolnavii ne vor fi recunoscatori , iar noi ne-am indeplinit , asa cum trebuie , misiunea careia ne-am inchinat viata . M#4%-%&a #2'# ) a/'a (a;a'a p# 2'%%&'a , %a/ p#&'/, a $% 4#2a7a/2%'a , a/'a 2% .#2'#2, ,* .#4%-%&%% '/#(%,# 2a %;7)/a2-a 4%& 4/a )2'# . A2a4a/ , .#4%-%&a #2'# ) a/'a -a/# 7%&4%-a ,&#)/% ,,2,/#a;a a4#2#a 2% -)&2)*#a;a %&')'4#a,&a > ?. OSLER

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE


#obul hepatic repre inta unitatea anatomica si functionala a ficatului . $n structura lobului distingem % formatiuni vasculare , celule hepatice , canalicule biliare si filete nervoase vegetative . &istemul vascular formea a un fel de ' schelet( al bolnavului pe care sunt dispuse celule hepatice . Celule hepatice ase ate in coloana dispuse radiar in ochiurile retelei capilare intralobulare , alcatuind cordoanele rema) . "cestea sunt dispuse cate *-3 alaturate ,formand trabecule . $ntre cordoane se formea a , prin simpla lor alaturare , niste spatii inguste ,numite canalicule biliare . Canaliculele biliare se formea a deci ,intre cordoanele +ema) si nu au pereti propii , ele se anastome ea a si forme a in interiorul lobului o retea vasta . +etelele de canalicule biliare din lobulii invecinati se unesc intre ele si formea a la nivelul spatiilor -iernan , canale biliare perilobulare . Canalele biliare perilobulare se unesc intre ele si formea a pentru fiecare lob hepatic (stang , drept , &piegel , e.c.t. ) un canal biliar lobar . "ceste canale biliare lobare , unindu-se intre ele dau nastere la doua canale hepatice . drept si stang . care parasind ficatul la nivelul hilului , se unesc si formea a canalul hepatic comun . #a nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic care aduna bila din caile biliare intrahepatice . Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc , iar la unirea dintre ele, se gaseste ca o derivatie ve icula biliara , legata prin intermediul canalului cistic . Canalul cistic are un calibru de *-3 mm si /"C0 un ung1 ascutit cu canalul coledoc . $n partea sa distala , canalul cistic este preva ut cu valvule dispuse helicoidal , care permit intrarea bilei in ve icula , dar ingreunea a iesirea ei . $n colul ve iculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara cu rol de sfincter , numita sfincterul #ut)ens . Canalul coledoc incepe de la local de unire a canalului cistic cu 2onctiunea hepatocoledociana si se varsa in duoden . $nainte de patrunderea sa in duoden , coledocul mintra in portiunea inferioara in relatii intime cu pancreasul . $n portiunea inferioara coledocul pre inta o ingrosare a stratului muscular circular , reali and un sfincter propiu coledocian . $nainte de a se varsa in duoden , canalul coledoc sufera o dilatare usoara numita ampula 3ater . 4rificiul comun de varsare in duoden al coledocului si al canalului pancreatic este incon2urat de o formatiune musculara cu fibre circulare si longitudinale , numita sfincterul 4ddi . 0liberarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere , trecerea bilei in duoden este este ritmada insa , de fa ele digestiei . $n intervalul dintre mese , sfincterul 4ddi este inchis si bila se acumulea a in ve icula biliara . $n colecist ,bila este de 50 ori mai concentrata prin resorbtie de apa si saruri. $n perioadele interdigestive , musculatura ve iculei este relaxata si pre inta doar contractii slabe , care un au efectevacuarea ei . #a patrunderea continutului gastric in duoden , sub influenta unor reflexe nervoase si pe cale umorala , sfincterul 4ddi se relaxea a , contractiile colecistului devin puternice si continutul biliar se elmina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin . Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste colera a , iar substantele care produc colera a , se numesc coleretice . 0fect coleretic au % umplerea stomacului cu alimente , sarurile biliare , galbenusul de ou , protidele , apele minerale sulfate si alcaline

&ubstantele care favori ea a contractia colecitului se numesc colagote sau colecisto)inetice . "limentele colecitosto)inetice sunt grasimile , galbenusul de ou si carnea , o serie de droguri au actiune colecisto)inetice (de exemplu , extractele de hipofi a posterioara administrate parenteral ) .

3e icula biliara
3e icula biliara este un organ in forma de para , situat pe fata inferioara a ficatului . 3e icula biliara vine in contact cu peretele abdominal , la nivelul cartilagiului coastei a $6 . a din partea dreapte . 0ste un organ cu rol de re ervor retractil, caruia ii deosebim% un fund, un corp si un gat. "re o lungime de aproximativ 7-50 cm. si o inaltime de *-3 cm.. Capacitatea ei este de 30-80 ml. 0ste ase ata cu fundul inainte si depaseste usor marginea antrerioare a ficatului. &tructura 3e iculei 9iliare. 3e icula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in po itie, sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa care captuseste cavitatea ve iculei. :ucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric si corion, in grosinea caruia se gasesc glandele mucoase. 3e icula biliara se continua cu un canal cistic , care pre inta pe traiectul sau valvele semilunare ;eister . #a confluenta dintre ve icula si canalul cistic se afla sfincterul ve icular . Canalul cistic se uniste cu canalul hepatic se uneste cu canalul hepatic si formea a un canal mai gros , canalul coledoc , care , impreuna cu canalul pancreatic <irsung , se deschide in duoden prin ampula vater . &i la nivelul canalului coledocse afla un sfincter , sfinterul coledocian . "mpula 3ater , pre inta un sfincter comun celor doua conducte , sfincterul ampular 4ddi . 3e icula biliara functionea a ca un re ervor de depo it si concentrare a bilei in timpul repausului digestiv . =na din cele mai importante functii ale ficatului o constituie functia biliara (biligena) . /unctia biliara consta in formarea bilei si eliminarii ei din ficat , este o functie secreto-excretorie .

/ormarea bilei
/unctia ve icii biliare este de a depo ita bila care se produce in ficat si de a o elimina la nevoie . 9ila este formata de celulele hepatice si celulele -upffer . 9ila este un lichid galben .ver ui , avand in compo itia sa in cea mai mare parte apa , colesterol , saruri biliare si aci i biliari care sunt necesari in procesul digestiei , precum si cateva produse inutile ficatului , cu mar fi % pigmento biliari si surplusul de colesterol care se elimina din organism . /icatul produce ilnic aproximativ 5 litru de bila , care alimentea a in permanente ve ica biliara , mult pera mica pentru a retine aceasta cantitate . !in aceasta cau a , bila devine de *0 de ori mai concentrata in ve ica biliara , apa fiind absorbita de membrana mucoasa a peretelui acesteia , de unde reintra in sange . #ichidul dens , cleros re ultat este depo itat intr-un mod similar celui in care stomacul retine mancarea , peretii interiori ai ve icii biliare se intind cu atat mai mult cu cat se acumlea a mai multa bila . Corpul uman are nevoie de bila pantru a digera grasimile . /ara bila grasimile ar traversa intestinele si s-ar elimina din organism . "P" .se gaseste in bila in proportie de >8->7? . &"+=+$#0 9$#$"+0 . se gasesc in proportie de 5? si repre inta cel mai importatnt constituent al bilei . 0le sunt repre entate prin glicocolat si taurocolat de sodio , care provine din combinarea acidului

colic cu aminoaci ii glicocol si taurina , formando-se aci ii biliari glicocolic si taurocolic care au saruri de sodio sau saruri biliare . &arurile biliare a2unse in intestin trec in circulatia venei si a2ung din nou in ficat , unde au rol de stimuli in formarea de noi saruri biliare . $n felul acesta se stabileste un circuit al sarurilor biliare , numit circiutul enterohepatic al sarurilor biliare . &arurile biliare indeplinesc urmatoarele functii % 5. #a nivelul intestinului emulsion a a garsimile si potentea a lipo a pancreatica . *. /orme a cu grasimile complecsi coleinici solubili in apa , permitand astfel absortia grasimilor si a vitaminelor liposolubile ",!,0,- si / . 3. &timulea a peristaltismul intestinal .rol laxativ . @. :entine echilibrul florei microbiene a intestinului gros , combatatnd mai ales flora de putrefactie . rol antiputrid . 8. &timulea a formarea insasi a bilei . rol coleretic . P$A:0BC$$ 9$#$"+$- &e gasesc in proportie de 0.8? . 0i sunt pre enti prin biliverdina si bilirrubina . 9iliverdina ia nastere din hemoglobina pusa in libertate prin distrugerea globulelor rosii batrane la nivelul ficatului (in tesutul reticulo- listiocitar ) si in splina , prin proces de reductie ,biliverdina se transforma in bilirrubina (bila omului contine multa bilirrubina ) , in procesul formarii pigmentilor biliari participa si celulele -upffer . Pigmentii biliari , fiind produsi de de asimilatie ai hemoglobinei si elimanandu-se prin bila , da acesteia caracterul de a fi produs de excretie . C4#0&C0+4#=#- &e gasecte in proportie de 5-*? si este un produs de oxidare . Provine din doua surse % din sange si din ficat , in sange a2unge din alimente bogate in colesterol , iar in ficat este sinteti at de acesta din acid acetic si din grasimi degradate . Cea mai mare parte a colesterolului sangvin ar provenid in cel hepatic . Cantitatea de colesterol creste in timpul sarcinii , precum si alimentatia bogata in lipoi i , ea scade in lipsa acestora sau in ca ul unor le iuni grave ale ficatului . :entinerea raportului colesterol Dsarusi biliare (normal 5D*0 . 5D30 )are o deosebita importante . $n mod mormal ,colesterolul ramane lichid si un poate forma depo ite . $n aceste conditii ,daca raportul colesterol Dsaruri biliare se modifica ( E5D53 ) se pot depo ita totusi cristale de colesterol in ve ica biliara . "ceasta in combinatie cu sarurile biliare si pigmentii biliari , produc pietrele biliare de culoare galben ver ui si de marime variabila , de la cele mai mici pana la unele de 800 g . $n organism , o parte din colesterol este degradat , iar o alta parte constituie materie prima pentru sinte a unor hormona corticosuprarenali , hormona sexuali , aci i biliari , vitamina !3 . $n unele tulburari ale metabolismului provocate de anumite boli (de exemplu in hipotiroidism ) , o parte din colesterol se acumulea a in sange , putandu-se depune in diferite organe (peretii arterelor )sau tesuturi (tesutul con2unctiv din ona pleoapelor . #0C$C$B"- se gaseste in proportie de 0.5 ? . :=C$B" . este profusa de peretii cailor excretoare si de peretii ve iculei . 0a are rolul de a impiedica precipitarea substantelor care se afla , la un moment dat ,in solutii suprasaturate . &=9&C"BC0#0 :$B0+"#0 - sunt repre entate prin culori , fosfat si carbonat de sodio , care dau bilei o reactie alcalina . "laturi de acestea se mai gasesc mici cantitati de aci i grasi , acid glicouric , acid 0ric si uree . Celulele -upffer si celulele hapatice formea a bila in mod continuu . "ceasta , trecand prin canaliculele biliare ,canalele biliare perilobulare , canalele biliare lobare si canalul hepatic , ia fie calea

directa prin canalul coledoc direct spre duoden ,in timpul digestiei , fie calea ve iculei biliare , prin canalul cistic , in perioadele dintre digestii, unde se acumulea a . Cinand seama de aceasta , deosebim % - 9$#" ;0P"C$C" (C )F care trece din ficat direct in duoden. - 9$#" 30G$C=#"+" (9 ) F care se varsa in duoden din ve icula biliara , numai in momentul alimentatiei . - 9$#" C4#0!4C$"B" ( " ) . Compo ita bilei difera dupa cum este vorba de bila hepatica sau de bila ve iculara . 9ila ve iculara este vascoasa , deoarece in timpul acumularii ei in ve icula , apa se resoarbe prin peretii acesteia si, deci , este mai concentrata . :0C"B$&:=# &C=+A0+$$ 9$#0$ $B !=4!0B 0liminarea bilei din ve icula biliara se face pe cale umorala si pe cale reflexa . a.Pe cale umorala excretia bilei in duoden este condusa de colecistochinina , substanta elaborata la nivelul acesteia . Colecistochinina , trecand in sange a2unge la caile biliare extrahepatice si produce evacuarea bilei in duoden . b.Pe cale reflexa , prin patrunderea hranei in duoden , sunt excitati receptorii , din mucoasa excitatia a2unge la sistemul nervos central si de acolo , pe calea nervilor vagi (parasimpatici ) ,pornesc impulsivi la sfincterul ve iculei biliare si la sfincteru 4ddi , determiniand relaxarea lor . Cotodata , are loc contractia ve iculei biliare si bila de re erva . Cand ve icula s-a golit , sfincterul ei se incide si ramane deschis scfincterul 4ddi , astfel ca bile venita direct de la ficat (bila hepatica )trece in intestin , atat cat durea a digestia . $n ca ul in care in duoden un este chim gastric , sfincterul 4ddi ramane inchis , pastrand bila in ve ica biliara . !urata eliminarii bilei depinde de natura alimentului , de exemplu dupa ingerare de lapte , bila se elimina de 8-7 ore ,iar dupa ingerare de paine ,timp de H-> ore .

CAPITOLUL II

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU COLICA BILIARA

$$ . 5 . !0/$B$C$" 94#$$ C4#$C" 9$#$"+" &"= C4#$C" ;0P"C$C" F este un sindrom dureros paroxistic cau at de exagerarea presiunii in colecist si calea biliara principala , ca urmare a contractiei musculaturii netede . $$ . * . 0C$4#4A$$ 94#$$ $n etiologia colicii biliare pot intervenii mai multi factori %

-factori de teren %litia a biliara , dischine iile si inflamatiile ve iculei biliare . - factori favori anti %abu ul de grasimi si proteine , surmena2 traume psihice , nerespectare orelor de masa , constipatie , infectii intestinale , mai ales infectii ale cailor biliare . $$ . 3 . C"9#4=# C#$B$C &0:B0 . &$:C4:0. P+49#0:0 &emnul primordial al colicii biliare il repre inta durera carea pare brusc , mai ales noaptea , si este de intensitate violenta . &ediul durerii este in hipocondrul drept si epigastru si iradia a in umarul drept , catre ba a hemitoracelui drept sau in regiunea omoplatului . !urerea este exagerata de miscare , guduire sau apasare pe abdomen . $n timpul colicii bolnavul este agitat , tahicardic , cauta o po itie care sa-i calme e durerea ('cocos de pusca ') si , frcvent , durerea se insoteste de greturi , varsaturi alimentare , la inceput mucoase si mai tar iu bilioase , subicter si ascensiuni febrile , uneori cu frisoane . 0ructatiile , balonerea dureroasa si varsaturile sunt chinuitoare . /ebra apre in situatiile in care bila este infectata si produce descarcari bacteriene (bacteriemie ). $cterul sau subicterul , mai frecvent se asocia a cu coloratia bruna , ca berea , a urinei . !ispepsia biliara repre inta o forma accentuata a colicii biliare . se manifesta prin dureri postprandiale sau numai printr-o 2ena dureroasa , sen atia de plenitudine , arsuri , (piro is ), eructatii , greturi si varsaturi , manifestari reflexe , cu punct de plecare din calea biliara principala . #a bolnavii colecisto-biliari se constata in mod frecvent cefalee sau migrena . Colica biliara a fost descrisa de !ieulafoI , astfel , colica hepatica i bucneste cel mai adesea la cateva ore dupa masa , mai ales dupa cina . !ebutul brusc % bolnavul acu a dureri vii care iradia a in mai multe puncte in epigastru , in 2urul ombilicului , in hipocondrul drept , in umarul drept si la extremitatea inferioara a omoplatului de aceeasi parte . $ntenmsitatea durerii a fost comparata cu cea din infarctul de miocard. 9olnavii isi cauta po itiile cele mai variate pentru a-si calma durerile , dar acestea sunt foarte putin , sau deloc influentate . !urerile mnu sunt continue ,se suced la intervale mai mult sau mai putin apropiate.Po itia preferata a bolnavilor este 'in cocos de pusca ' (pentru relaxarea presea abdominale . !urata durerii este variabila % unele colici sunt trecatoare ( J-5 ora ), relevand patogena a pur functionala . "ltele se mentin mai multe ore (*-8 ) . !urerea este accentuata la ingerarea de alimente si lichide . &e poate atenua sub alcaline .4ri de cate ori colica se prelungeste in timp si un cedea a la calmante obisnuite , sugerea a litia a de coledoc sau colecistita acuta . #$C$"G" 9$#$"+" . este o afectiune provocata de de voltarea unor calculi biliari in ve icula sau in caile biliare extra- sau intrahepatice si a caror pre enta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie gomotoasa . C4#0C$&C$C" "C=C" . este o imflamatie cu caracter acut al peretelui colecistic de diferite grade (congestie supuratie ,gangrena ). !e cele mai multe ori apare pe fondul unei litia e subIacente , al unei colecistite cronice preexistente , sau sunt secundare unor septicemia sau bacteriemii . P+49#0:0 !0 !0P0B!0BC" % - discomfort fi ic legat de durere - alimentatie inadecvata prin dKficit - postura inadecvata - circulatie inadecvata - risc de complicatii $$ .@. 06":0B0 C#$B$C0 &$ P"+"C#$B$C0 0xamenul obiectivevidentia a o serie de semne caracteristice pentru toate afectiunile caii biliare principale . $nspectia generala . are in vedere starea generala a bolnavului , gradul de nutritie si poate decela o coloratie icterica sau subicterica a mucoaselor si tegumentelor .

Palparea . se face cu blandete , cu gri2a ca mainile examinatorului sa un fie reci . Palparea se face in decubit dorsal si in decubit lateral stang , mai rar si in ortostatism. $n mod normal ve ica biliara nu este palpabila , acest lucru devenid posibil in situatia in care este mult destinsa (sta a de colecist , colecistita , tumori sau ve icula umpluta cu calculi ). P=BCC=# C$&C$C . sensibilitatea provacata se locali ea a in punctul cistic , care este situat la intersectia marginii externe a pertului abdominal cu reborbul costal drept si este dureros la palpare in inflamatiile colecistului . P=BCC=# #=$ !0&L"+!$B&- se afla pe linia care pleaca de la ombilic spre fundul axilei , la 8-7 cm . de cicatricea ombilicala si este dureros la palpare in afectiunile coledocului si pancreasului . !aca ve ica este inflamata , in inspiratie profunda , cand este atinsa de mana examinatorului , bolnavul siete o durere accentuata , $n acest ca , se speune ca avem de-a face cu un semn :urphI pre ent (po itiv ) . &0:B=# #=$ #"//4BC . repre inta durerea , la palpare , in unghiul format de insertiile sternocleidomastoidianului pe clavicula si stern. 0l este dureros si in afectiunile acute ale organelor genitale inetrne , la femeie . &e mai numeste si P=BCC=# /+0B$C . $B30&C$A"C$$ C4:P#0:0BC"+0 -06":0B0 !0 #"94+"C4+ . vi ea a sangele , urina , materiile fecale , bila . - 0xaminarea sangelui arata , in ma2oritatea ca urilor hipercolesterolemia , hipercalcemia este frecuenta hiperbilirubinemia si cresterea sarurilor biliare (hipercolalia ) exista mai ales in litia a coledocului , 3&; crescuta si leucocito a sunt martorii unei infectii crescute . - 0xamenul urinii arata cresterea urobilinogenului si pre enta bilirubinei in starile icterice . -0xamenul materiilor fecale facut in aceeasi situatie pre inta hipocalie sau acolie (lipsa sarurilor biliare ) . !upa colici biliare pot fi gasita , uneori calculi in materiile fecale . -Cuba2ul duodenal simple sau minutat . permite recoltarea bilei care se scurge in duoden , iar exam1nele macroscopice si de laborator ale bilei aduc informatii pretioase pentru diagnostic . Cuba2ul duodenal se practica si in stop terapeutic , se face cu a2utorul sondei 0inhorn.

06":0B0#0 +"!$4#4A$C0 5. +adiografia abdominala simpla (pe gol )-decelea a calculii radioopaci ,ve icula de portelan . calculii impregnati cu saruri de calcio . *. Colecistografia . aradta calculii sub forma unor imagini lacunare , clare , rotun2ite , pe umbra de fonb a bilei opacifiate v, se reali ea a prin administrarea unor substante de contrast administrate per os (+a ebil sau acid iopanoic ) sau intravenos (Pobilan ) . 3. Colangiocolecistografia . ofera date despre pre enta calculilor , forma si tulburari de motilitate ale colecistului si , totodata , evidentia a caile biliare extra- si intrahepatice , indicand existente si locali area eventualelor obstacole . @. 0cografia . este cel mai util mi2loc de investigatie . Permite un diagnostic corect in >0? din ca uri .

!ecelea a date asupra formei , dimensiunii , grosimii si calitatii peretilor , compo itiei continutului (bila normala , sludge , calculi ) . !easemeni , da relatii despre C.9.P. (diametru si grosimea peretilor )si in anumite &tudio , in dinamica , date despre contractibilitatea colecistului . 06":0B0 =#C+":4!0+B0 #"P"+4&C4P$" . in sine poate fi folosita si ca metoda de diagnostic . $n cadrul interventiilor pot fi folosite ca metode ecografice sau endoscopice de adaptare a acestui procedeu % a. 0ndoparoscopia .prin trocarul de lucru se introduce un transductor ecografic steril si adaptat ca forma ce patrunde in imediata vecinatate a colecistului , a canalului cistic sau prin intermediul unei inci ii chirurgicale , chiar in lumenul coledocului si ofera detalii ecografice de mult mai mare finete decat ecografia transabdominala . b. 0ndolaparoscopia . un endoscop flexibil numit coledoscop poate fi introdus prin instrumentele laparoscopice in coledoc sau in hepaticul comun , vi uali and eventualii calculi ai cailor biliare principale . Prin canalul sau de lucruse pot introduce anse in 'cosulet( numite anse '!ormia( , care pot prinde si extrage calculi din calea biliara principala , inlocuind astfel , interventiile chirurgicale ample cu interventii miniinva i e . Prin calculii restanti in C.P.9. , dupa colecistectomii in antedente sau pentru calculii coledocieni ce trebuie re olvati concomitent cu o colecistectomie , exista posibil)itatea re olvarii endoscopice si pe cale digitala . =n endoscop special este introdus prin esofag .stomac-duoden pana la nivelul papilei duodenale , iar prin canalul sau de lucru (diametrul de @* mm ) se introduce un 'babI endoscop( ce este diri2at prin papila duodenala in coledoc . $ntalneste calculul , il vi uali ea a si il poate extrage prin papila in duoden cu a2utorul unei sonde !ormia . !e mentionat M informatie diagnostica .tomograful ,re onanta electromagnetica . $$ . 8 /4+:0 C#$B$C0 . !$"AB4&C$C !$/0+0BC$"# . !iagnosticul diferential trebuie sa elimine pe ba a examenului clinic si paraclinic urmatoarele afectiuni % ulcerul gastro .duodenal in puseu evolutiv (eventual perforat si acoperit ) , apendicita acuta cu sediul subhepatic , pancreatita ac la debut , colica renala , infarct miocardic cu simptomatologie abdominala , afectiuni pleuro pulmonare . C4#$C" +0B"#" .sau uretrala dreapta are sediul si intensitatea maxima in lomba si iradia a descendent pe traiectul ureterului , spre organele genitale . 0xista frecvent sindromul urinar %disurie pola)iurie , hematurie. C4#$C" "P0B!$C=#"+" . are sediul in fosa iliaca dreapta si in triunghiul lui $acobovici . :anevrele de punere in evidenta a durerii sunt cele ale apendicitei acute . =#C0+=# A"&C+4-!=4!0B"#- in cri a sau perforat are caractere diferite si antecedentele de periodicitate si ritmicitate ale durerii . P"BC+0"C$C" "C=C" .are un tablou clinic mai dramatic , durerea este in bara , iradierea mai mult spre hipocondrul stg si semnele toxemiei en imatice care domina tabloul % colaps periferic cu eritemul obra2ilor , amila emia crscuta , evolutie mai severa ."socierea afectiunilor biliare cu pancreatita acuta este necunoscuta in 60? din ca uri .

"/0CC$=B$ P#0+4-P=#:4B"+0 .locali ate in bara dreapta au caracterul de 2unghi si debutea a cu febra , in colica biliara febra apare mai tar iu , in ca ul complicatiilor supurative ale caii biliare principale sau colecistului . "BA$B" P0CC4+"#" &$ $B/"+CC=# !0 :$4C"+!- pot pune probleme de diagnostic in ca urile in care durerea iradia a atipic spre hipocondrul drept. Cedarea durerii la nitroglicerina si 0-Aclarifica diagnosticul . $$ .6 C+"C":0BC=# 94#$$ Cratamentul colicii biliare este medical . 9olnavul va ramane in repaus complet , pe regiunea hipocondrului drept % aplicatii calde in ca ca exista febra se va pune pungi cu gheata . +egimul alimentar va fi hidric , minim *@ de ore %ceai , limonada , suc de fructe , apoi se va trece la supe de ar avat strecurate , un gris , lapte indoit cu ceai , iaurt , iar mai tar iu piureuru de legume , cartofi , paste fainoase , compot , dupa @-8 ile se vatrece la dieta litia ului cronic . :edicamentele folosite sunt antispatice pe ba a de nitriti Bitroglicerina sau asocierea Papaverina ."tropina ,&cobutil , #i adon , /oladon ,/oderal .+e ultate bune se obtin cu perfu ii de Procaina in solutii gluco ate cu adaos de "tropina si Papaverina . !upa calmare se recomanda evacuarea intestinului prin clisme usoare v. Cratamentul litia ei biliare in afara colicilor , este medical si chirurgical . Cratamentul chirurgical .indicatia chirurgicala ramane un capitol controversat .$n general , internistii sunt tentati sa recomande prelungirea tratamentului medical si igieno-dietetic , in timp ce chirurgii considera ca cele mai multe ca uri pacientii au de suferit mai mult decat ca ul amanarii operatiei . /aptul ca multe forme de colecistita cronica , mai ales de tip litia ic aduc pacientii in serviciul de chirurgia in fa a de complicatii severe (icter mecanic ,coleperitoneu , colecistita acuta perforata , pancreatita acuta ), sunt argumente ca indicatia chirurgicala trebiue 2udicios aleasa si nici decum tergiversata . &i formele cronice , atunci cand pre inta elemente ecografice , precum ingrosarea peretelui (3mm) , lungimea calibrului ve icular la peste 30mm , polipi colesterolo ici , cresterea ecogenitatii parietale , angularea infundibula-cistica la 5H0grade , noroiul biliar , mai ales daca sunt insotite de suferinta clinica (piro is , gust amar , balonari , constipatie )trebuioe sa fie anali ate cu serio itate ca pre entatie chirurgicala . $n conditiile de voltarii laparoscopice , cele mai multe forme de suferinta ve icala pot fi re olvate asta i in comditii de confort mult superior pentru pacient , beneficiind de tratamentul laparoscopic .

$$ .7 034#=C$0 . C4:P#$C"C$$ . P+4AB4&C$C .

0volutia colicii biliare , putand urma mai multe cai de evolutie% a. latenta clinica (55?din ca uri , in conditiile alimentatiei de curbura biliara) . b. ameliorare clinica -6*? din ca uri (difera prin reducerea importantei acu elor initiale , in pofida terapiei simptomatice si a restrictiilor dietetice ).

c.

0volutie stationara- 55? din ca uri (definita prin mentinerea acu elor in pofida terapiei simptomatice si a restrictiilor dietetice ).

C4:P#$C"C$$#0 C4#$C$$ 9$#$"+0 Complicatiile colicii biliare si litia ei biliare pot fi numeroase si pot interesa caile biliare v, ficatul , pancreasul si tubul digestiv. #a nivelul cailor biliare complicatiile cele mai frecvente sunt datorate infectiilor % - colecistita acuta - piocolecist - gangrena - angiocolita acuta !is)ine iile biliare se datorea a adesea litia ei .Calculii pot provoca ulceratii ale peretilor ve iculei sau ale coledocului si , prin acestea , sa se cree e fistule biliare in organele cavitare (duoden , colon )sau in afara (fistule cutanate). 4ddita poate fi o complicatie a litia ei , iar hemocolecistulm este datorat hemoragiilor in cavitatea ve iculara . Cancerul ve iculei si al cailor biliare . #a nivelul ficatului se complica cu o hepatita cronica colestatica , care poate sa a2unga la ciro a hepatica .$nfectiile insotitoare pot provoca grave complicatii infectioase la nivelul ficatului , sub forma de abcese biliare (hepatita supurata difu a ). Complicatiile pancreatice se pot manifesta si sub forma pancreatitei acuta hemoragice (steato . necro a pancreatica )si sub forma pancreatitei cronice .

#a nivelul tubului digestiv , migrarea unui calcul voluminos fie pe cale naturala , fie printr-o fistula bilio- duodenal . poate sa provoace un ileus biliar , accident intalnit in special la femeile in varsta . ;idropsul ve icular este consecinta obstructiei complete si prelungite a canalului cistic , cu acumularea in ve icula biliara a unei secretii albicioase . !urerea este de mica intensitate , iar ve icula destinsa este palpabila . P+4AB4&C$C=#-este , in general un prognostic de vindecare. $n colica biliara .prognostic de vindecare pe cale naturala. $n litia a biliare .vinderea anatomica este o posibilitate rara si previ ibila in mod spontan. 3indecarea clinica este foarte frecventa . $$$ .H 0!=C"C$" P0BC+= &"B"C"C0

0ducatia pentru sanatate repre inta o parte importanta din ansamblul masurilor de profilaxie pentru apararea sanatatii individului ,familiei sau comunitatii , un instrument efecient in scopul prevenirii imbolnavirilor si a scaderii morbiditatii . !upa scopul urmarit si momentul interventiei , actiunile de prevenire a bolii pot fi sistemati ate in trei grupe principale , respective educatie% - primara

- secundara - tertiara 0!=C"C$" P+$:"+"- vi ea a combaterea factorilor de risc asupra carora poate actiona%combaterea obe itatii printr-un regim hipocaloric ,evitarea sedentarismului , surmena2ului si a constipatiei .Consumul de alcool trebuie sa fie moderat . 0!=C"C$" &0C=B!"+"- consta in alimentatia restrictiva de crutare biliara , precum si medicatie care sa combata spasmul infectia . &e suprima consumul de cafea si se recomanda evitarea fumatului . Pacientii trebuie sa cunoasca simptomatologia bolii si sa se pre inta cat mai precoce la medic in aceste situatii .Crebiue respectat regimul igieno-dietetic si medicamentos prescris . 0!=C"C$" C0+C$"+"-urmareste prevenirea agravarii suferintei si aparitia de noi complicatii .

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVEI P.M. CU DIAGNOSTICULUI MEDICAL COLICA BILIARA

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU COLICA BILIARA $$$ . 5. C=#0A0+0" !0 !"C0% &ursa de informare % - pacient - apartinatori - /.4. - echipa de ingri2ire $$$ 5.5. !ate de indentitate% Bumele %P. Prenumele %:. 3arsta %@* ani &ex% feminin $$$.5.*. Conditii psiho-socio-culturale% &tare civila %casatorita &tudii %medii #ocuinta %mediul urban cu @ camere , baie , bucatarie ,locuieste cu sotul si doi copii , locuinta este iluminata electric , apa curenta . !omiciliu% localitatea Campina , 2ud. Prahova. 4cupatia%croitor la &.C.(!"&P$( &.+.#. C":P$B" . +elatia cu familia %familia compusa din sot si trei copii .Bu are dificultati in comunicarea cu familia si cei din 2ur , este sociabila , comunicativa . Preferinte legate de modul de viata % timpul liber si-l petrece uitandu-se la televi or , plimbari in aer liber . $$$ . 5.3.$nformatii despre starea de sanatate anterioara% !ate antropometrice % - greutate 6> )g - inaltime %568 cm - +;% po itiv (N) - C"%530DH0:: - "3% H* batai Dminut, amplu,ritmic. - /.3.*5 resp Dmin ,respiratie libera ,ritmica ,tip costal superior. &omn%se odihneste aprox .8-6 ore noaptea ,somnul fiind de cele mai multe ori odihnitor , intrerupt de accese de durere in hipocondru drept si epigastru . :obilitatea %buna "lergii%un are. Prote e% un are . 0liminare %pre inta mictiuni fi iologice in nr de 3D i , scaunul este eliminat spontan, in nr de 5 la * ile . "petit % diminuat. ".;.C.%la varsta de *8 ani hepatita virala. "ntecedente personale % - menarha %53 ani - nr de nasteri % 3 - avorturi %5 .

$$$ . 5.@. $B/4+:"C$$ #0A"C0 !0 94"#" % !ata internarii % 55.03.*050 :otivele internarii % dureri in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru , greturi , varsaturi , inapetenta . $storicul bolii % bolnava relatea a ca in luna septembrie *00> apar primele dureri colicative in hipocondrul drept insotite de greturi , varsaturi . :erge la un cabinet particular , executa o ecografie in urma careia i s-a prescris tratament cu Ceolat , &cobutil ,:etoclopramid si analge ice , la care se adauga regim alimentar . =rmea a tratamentul timp de 50 ile . !urerile s-au diminuat , iar varsaturile au disparut . Pe data de 55.03.*050 bolnava se pre inta la medic relatand ca de aproximativ @ ile , apar dureri violente in hipocondru drept cu iradiere in epigastru , insotite de varsaturi bilioalimentare . &imptomatologia este evidenta mai ales dupa consumul de musdei de usturoi si smantana , motiv pentru care se internea a in sectia chirurgie . 06":0B=# C#$B$C P0 "P"+"C0 % - Cegumente si mucoase % normal colorate - &istemul musculo-adipos % normal - &istemul osteo-articular % integru si mobil - &istemul ganglionar% nepalpabil - "parat respirator % torace bine conformat , murmur ve icular pre ent , sonoritate pulmonara pastrata - "parat cardio-vascular % cord in limite normale , nimic supaadaugat - "parat digestiv % - abdomen dureros in epigastru si hipocondru drept - ficat si splina in limite normale - tran it intestinal normal - "paratul urogenital .lo2e renale libere , mictiuni fi iologice - &BC - +4C pre ente , nimic neurologic - 0xamen ecografic % colecist cu contur relativ regulat , dimensiuni normale , ax 70 mm , cu pereti cu ecostructura inegal accentuata , cu grosime marita pana la 37 mm , fara alte modificari . - Cai biliare % calea biliara principala -@ mm nedilatata . $n rest ecografie abdominala normala .

DIAGNOSTICUL MEDICAL LA INTERNARE: COLICA BILIARA


III .2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR III.2.2. APRECIERI ASUPRA NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE INDEPENDENTA /recventa %*5 resp Dmin . "mplitudine%profunda -ritmica -linistita Cip costal superior , mucoasa respiratorie este umeda ,secretii reduse , transparente , dense. Puls% frecventa H*batDmin , ritmic , C"%530DH0 mmhg Cavitate bucala % dentitie buna , completa , mucoasa bucala ro si umeda , limba ro , masticatie %usoara eficienta , reflex de deglutitie pre ent , programul meselor 3D i. Areutate %67 )g. =rina %cantitatea 5500mlD i, - frecventa 3mictD i, - culoare %galben inchis, - miros%amoniacal, - aspect %clar ,transparent, - scaun % frecventa 5 la * ile -integritate osteoarticulara - mers MANIFESTARI DE DEPENDENTA - tahipnee% *5 resp Dmin SURSE DE DIFICULTATE GRAD DE DIFICULTATE

- durerea

* puncte

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

- apetit sca ut - greata - consum redus de lichide si saruri minerale - gresili in alegerea alimentelor

- insuficienta cunoastere a alimentelor permise si nepremise - refu ul respectarii regimului alimentar

@ puncte

+. NEVOIA DE A ELIMINA

- varsaturi bilioalimentare - greata

- ingestia de tocaturi ,rantasuri alimente acide

@ puncte

0. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

-dificultatea de a ramane in po itie functionala - po itei antalgica , oboseala - tre iri repetate - somn intrerupt - somnolenta - ore de somn

-durera

3 puncte

3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODI@NI

- durata %8-6 ore - adoarme usor

-durerea

3 puncte

insuficiente 5. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA - vesmintele alese dupa gust si circumstante - adecvate climatului si statutului sociocultural - mobilitate articulara - tonus muscular pentru a se imbraca si de braca - tegumente calde - integre - ro ate - temperatura 37 grade Celsius -piele %curata ,neteda ,catifelata - par% curat - cavitate bucala %dentitie buna, gingiile aderente , mucoasa bucala ro - nas%fose na ale libere - urechi %curate - securitate fi ica - masuri de prevenire a accidentelor , infectiilor , agresiunilor , - securitate psihologica - securitate sociologica - mediu sanatos - temperatura ambianta 5H,3-*8 grade Celsius - mediu de siguranta - acuitate vi uala - acuitate auditiva - finete gustativa si a mirosului - sensibilitate tactila ,debit verbal usor , ritm moderat , limba2 clar - dureri in hipocondrul drept si epigastru - agitatie - neliniste - durerea @ puncte

6. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. NEVOIA DE A FI CURAT , INGRIJIT ,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

10. NEVOIA DE A COMUNICA

- exprimare usoara a nevoilor dorintelor , ideilor , emotiilor si gandurilor - capacitatea de a anga2a si a mentine o relatie cu semenii 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA - convingeri personale fata de realitate - posibilitatea de a actiona conform propiilor credinte si valori - individul are libertate deplina de actiune si sanatate mentala optima (adecvata ) - integritate fi ica si psihica - autocritica - luarea de deci ii - stima de sine - motivatia - imaginea de sine %po itiva - folosirea timpului liber in mod eficient - tristete -dorinta si interesul de independenta - deprindere - acumularea de cunostinte - modificari comportamentale fata de sanatate - cunostinte ineficiente asupra bolii , a masurilor de prevenire , a diagnosticului medical , a convalescentei , a satisfacerii nevoilor sale -anxietate - lipsa materialelor informative - negli area bolii @ puncte @ puncte -cunoasterea ineficienta a bolii si a cau elor , complicatiilor sale - nerespectare indicatiilor medicale @ puncte

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

1+. NEVOIA DE A SE RECREEA 10. NEVOIA DE A INVATA CUM SA" TI PASTREZI SANATATEA

$$$ .*.* . P+49#0:0 "CC="#0 "#0 94#B"3=#=$ % P+49#0:0 9$4/$G$C0% - disconfort fi ic .durere - alimentatie inadecvata prin deficit - alterare respiratiei - tahipnee - postura inedecvata . po itie antalgica - anxietate , insomnie - risc de complicatii - cunostinte insuficiente despre boala

P+49#0:0#0 P4C0BC$"#0 "#0 94#B"3=#=$ - deshidratare - de echilibru hidroelectric si acido-ba ic

!$"AB4&C$C !0 B=+&$BA - !isconfort fi ic datorat bolii manifestate prin durere - "limentatie inadecvata,prin deficit ,datorata nerespectarii regimului alimentar manifestat prin greturi , varsaturi - $nsomnii datorate durerii manifestate prin tre iri frecvente , somn inadecvat cantitativ si calitativ - "nxietate datorata cunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama , neliniste - Cunostinte inficiente despre boala datorate lipsei de cunostinte manifestate prin cerere de informatii $$$ .*.@. A+"!=# !0 !0P0B!0BC" Persoana are dependenta temporar in satisfacerea nevoilor sale fundamentale trebuind sa recurga la o alta persoana care sa o a2ute , participand insa activ . &e incadrea a la gradul $$$ de dependenta . !ependenta ma2ora -3* puncte . $$$ .3. P#"B$/$C"+0" $BA+$L$+$#4+ $$$ .3.5.49$0CC$3 A#49"#

Pacienta sa-si recapete starea de sanatate si independenta , sa se poata reinsera social si profesional .

$$$ .3.*. 49$CC$30 &P0C$/$C0 - Pacienta sa fie linistita si sa i se elimine durera - Pacienta sa fie echilibrata din punc de vedere nutritonal , hidroelectrolitic si acido-ba ic - Pacientei sa i se diminue e anxietatea si sa i se mentina tonusul psihic - Pacienta sa fie relaxata , sa aiba somn fi iologic si eficient -Pacienta sa detina suficiente informatii privitoare la boala , tratament si profilaxie corespun atoare.

III .0 . INGRIJIRI ACORDATE PE PERIOADA SPITALIZARII

P+49#0:" 0 !isconfort fi ic datorat bolii manifestate prin durere

49$0CC$30 5 5.Pacientei sa i se diminue e durerea pana la disparitie. *.9olnava sa fie linistita facies relaxat , sase paota odihni in @H de ore .

$BC0+30BC$$ "=C4B4:0 &$ !0#0A"C0 * 9olnava este condusa in salon unde i se asigura conditiile de microclimat (salon aerisit , luminos , fara curenti de aer , temperatura mediului ambiant aproximativ *0 grade celsius) si confort (pat curat , len2erie curata). 0ste linistita din punct de vedere psihic , asigurand-o ca durerea va ceda dupa efectuarea tratamentului si ingri2irilor acordate . #a indicatia medicului se administrea a tratament antialgic si antispastic % Piafen 5 f im. , Papaverina 5 f im. , &cobutil 5 f im. , :etoclopramid 5x 3tb.D i . &e pregatesc instrumente necesare in2ectiei intramusculare (im). !upa administrarea tratamentului se urmareste daca durerea a diminuat . &e supraveghea a durerea . &e notea a in /.4. functiile vitale si vegetative %C.". F 530DH0mm;g ., temp .F36.> grade Celsius, "v F H*bD min , resp. F*5 resp.Dmin /recventa varsaturilor %3D i. &e anunta bolnava sa un manance pe data de 5*.03.*050, deoarece i se va recolta anali e. 5*.03.*050.&-a recoltat sange pentru examenele de laborator necesare% 3&;, hemoglobina , leucocite , bilirubinemie , glicemie , transamina e . 5@.03.*050. #a indicatia medicului bolnava se pregateste pentru efectuarea colangio-colecistografiei . $ se explica bolnavei faptul ca efectuarea acestui

03"#="+0 3 55.03.*050.9olnava pre inta dureri colicative in hipocondrul drept insotite de greturi , varsaturi bilioalimentare . 5*.03.*050.Pacienta inca mai acu a durere abdominala difu a, facies crispat. 5@.03.*050.!urerea redevine in timpul noptii .!upa in2ectia cu algocalmin aceasta cedea a la aproximativ * ore de la administrare . 9olnava pre inta facies , este agitata , un poate readormi . 58.03.*050.Pacienta este mai linistita , durerile s-au mai redus in intensitate , faciesul este mai linistit . 56.03.*050.9olnava un mai pre inta dureri , are facies mai linistit , se poate mobili a cu usurinta . +e ultatul examenului de laborator &-au obtinut valori normale la urmatoarele anali e % - glicemie -0.H0g O , - CAP-7.7*=.$., - CA4-8.@8=.$., - ;b -5*.30gO &-au obtinut valori crescute la urmatoarele anali e % - bilirubina .9!-0.5>D(0.5-0.@) 9$-0.3*D(0.8-0.6) 9C-3.*7mg?D(0.6-5) -3&;-38mmD5h(normal *-53)

examen necesita pregatire alimentara pe care trebuie sa o urme e cu strictete , dar si o pregatire medicamentoasa . Cu 3 ile inainte de examen administram tablete de carbune medicinal si * tablete de triferment de 3 ori pe i. $n dimineata examenului pacienta trebuie sa fie 'a2eune( . &e in2ectea a 5 ml Pobilan iv . si se face testarea , apoi restul substantei se in2ecte a lent .

- leucocite ->600DmmP(normal @000-H000mmP).

Cestarea din 5@.03.*050 la pobilan este negativa . &e constata ca un apar semne de intoleranta (grata , urticarie , cefalee , varsatura , sen atie de caldura ). +e ultatul colangio-colecistografiei % colecist pla at, usor corporeal , omogen, opacifiat. !upa pran ul 9oIden isi reduce volumul la J din volumul initial. 5*.03.*050.Pacienta pre inta varsaturi biloalimentare .frecventa *-3D i . &e administrea a % :etoclopramid *tb si bauturi reci in cantitati mici cu lingurita . 53.3.*050 . Pacienta pre inta varsatura bilioasa . &e administrea a :etoclopramid * tb. . 5@.03.*050. 3arsaturile s-au redus (frecventa 5D i ) . 9olnava bea ceaiuri , sucuri de fructe , aproximativ 5000ml D i . 58.03.*050. !eoarece un mai pre inta varsaturi se introduce in alimentatie o cantitate micxa de iaurt bran a dulce de vaci . Pacienta se alimentea a si hidratea a singura

"limentatie inadecvata,prin deficit ,datorata nerespectarii regimului alimentar manifestat prin greturi , varsaturi

5.9olnava sa un mai pre inte greturi si varsaturi . *.Pacienta sa fie echilibrata din punct de vederenutritional , hidroelectrolitic si acidoba ic in 7* de ore .

Pacientei i se acorda o po itie care sa favori e e varsaturra fara efort din partea acesteia .&e captea a varsatura , se observa , se informea a medicul si se notea a in /.4. . &e administrea a bauturi reci acidulate , in cantitati mici cu lingurita , pentru a indeparta sen atia de grata . #a indicatia medicului se administrea a medicatie antiemetica si antispastica%&cobutil 5 tb.x3D i , metoclopramid 5tb .D i per-os. &e administrea a la indicatia mediculuiperfu ie cu gluco a *0? in cantitate de 5800ml.D i.&e explica bolnavei necesitatea ca aceasta sa se alimente e si hidrate e suficient . &e administrea a pacientei pe cale orala sucuri de fructe ,ceaiuri cu lingurita in cantitati mici si repetate. &e incepe alimentarea bolnavei cu cantitati mici de bran a dulce de vaci , iaurt ,compoturi de fructe. &e cantareste si se notea a greutatea in in /.4.(greutatea F6H )g). !easemeni se notea a functiile vitale si vegetative %C.".-5@0DH0mmhg, "3FH3 p.Dmin,temp -37grade

Celsius , resp -*0 resp.Dmin. , diure a -5@00ml.,scaun-5la * ile . $nsomnii datorate durerii manifestate prin tre iri frecvente , somn inadecvat cantitativ si calitativ "nxietate datorata cunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama , neliniste Cunostinte inficiente despre boala datorate lipsei de cunostinte manifestate prin cerere de informatii Pacienta sa aiba un somn corespun ator calitativ si cantitativ . &e aigura confortul necesar(salon linistit , aerisit , pat curat confortabil ). &e diminua starea de anxietate prin discutiile purtate cu bolnava . &e administrea a la indicatia medicului sedative % !ia epam 5 cp. D i seara la culcare . $n prioada 5*-58.03.*050 faciesul bolnavei este crispat , pre inta stare de agitatie . !oarme 3-8 oreD noapte , somn intrerupt . 56-5H.03.*050 .$n urma tratamentului administrat bolnava are un sonm linistit , odihnitor .

9olnava sa pre inte facies linistit , sa fie echilibrata psihic in n8 ile .

&e discuta cu pacienta , explicandu-i ca durerea va ceda in urma tratamentului administrat . Pacienta este linistita pe plan psihic , i se explica necesitatea de afi informata cu privire la boala .&e explica bolnavei manifestarile bolii si faptul ca acestea vor inceta in urma tratamentului si ingri2irilor acordate . &e poarta discutii cu bolnava privitor la boala si la manifestarile acesteia . &e incura2ea a bolnava . &e asigura pacientei material informativ % brosuri , carsti , reviste de specialitate . &e observa daca au fost intelese explicatiile si materialele date . &e anunta data externarii si se discuta cu pacienta de recuperare .

55-5@.03.*050. 9olnava este nelinistita , facies crispat . 58.03.*050. Pacienta este agitata , facies nelinistit . 56.03.*050. 9olnava este linistita , relaxata , calma , datorita evolutiei favorabile . 9olnava are cunostinte limitate , adresea a intrebari asistentei , este nelamurita . 9olnava detine cunostinte suficiente cu privire la boala , tratament si modul cum sa impiedice reaparitia manifestarile acesteia .

Pacienta sa detina informatii cu privire la boala ,tratament si profilaxia acestuia in 3 ile .

$BC0+30BC$$ G$#B$C0 % 5. *. 3. @. 8. 6. 7. H. "erisirea camerei , asigurarea micro si macroclimatului . &chimbarea len2eriei de pat si a bolnavei. "sigurarea igienei camerei si a igienei personale a bolnavei . =rmarirea si notarea functiilor vitale si vegetative . "dministrarea tratamentului prescris . "sigurarea si supraveghere regimului alimentar. "sigurarea repausului fi ic si psihic al bolnavei . "sigurarea dreptului bolnavei de a fi informata cu privire la boala , evolutie , tratament , administrarea tuturor interventiilor.

06C0+B"+0" % P. : .

!"C" 06C0+B"+$$ % 5H.03.*050 !$"AB4&C$C :0!$C"# % C4#$C" 9$#$"+" +0:$&" C4#0C$&C !$&C;$B0C$C P+$B "BA=#"+0 :0!$4- C4+P4+0"#" &C"+0" P"C$0BC0$ 06C0+B"+0 % ameliorata 9$#"BC=# "=C4B4:$0$ % Pacienta internata cu dureri in hipocondrul drept cu iradiere in spate , se externea a in urma tratamentului efectuat si ingri2irilor acordate in starea ameliorata % - respiratie spontana pe nas , ritmica , 5H resp .D minut - puls ritmic , amplu , bine batut 76p.Dmin - eliminari fi iologice - mobili are activa - alimentatie echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ , regim bogat in lichide - somn eficient si odihnitor - bolnava se imbraca si se de braca singura - temperatura in limite normale -36 grade Celsius - pacienta isi reali ea a singuara ingri2ire igienice - bolnava este cooperanta , receptiva , si-a insusit corect recomandarile si restrictiile impuse

P+49#0:0#0 P4C0BC$"#0% reapariria durerii in ca ul nerespectarii regimului alimentare si de viata obligatoriu reaparitia greturilor si a varsaturilor in ca ul nerespectarii dietei prescrise

P#"B !0 +0C=P"+"+0 $BC0A+"#" % $ se explica pacientei% - sa evite efortul fi ic , frigul , ume eala . - sa respecte regimul alimentar bigat in lichide 5800mlD i . - sa evite alimentele ce ar putea favori a reaparitia colicii.

- sa se pre inte la medic la morice semn de boala . - sa respecte indicatiile medicului privind continuarea tratamentului cu antispastice si analge ice - se acorda concediu medical de 7 ile la externare . Pacineta a inteles date , este decisa sa le respecte .

Br. crt. 5. *.

!enumire "lgocalmin &cobutil

/orme de pre entare fiole a *ml. fiole a 5 ml. fiole a 5 ml . comprimate fiole a 8 ml . pungi 800ml .

Calea de administrare intramuscular intramuscular intramuscular per -os intramuscular i.v. in perfu ie

!o a Gilnica 3 fiole 3 fiole 3 fiole 3 comprimate * fiole 5800ml . =nica 5 fiola 5 fiola 5 fiola 5 comprimat 5 fiola 800ml

"ctiunea analge ic

4bservatii la nevoie la nevoie

antispastic la nevoie antispastic la nevoie antiemetic la nevoie analge ic la nevoie aport de electroliti &eara sedativ preparat en imatic digestiv pentru colecistografie

3. Papaverina @. :etoclopramid 8. Piafen 6. Aluco a 7. !ia epam H. Criferment dra2euri per -os 6 comprimate * comprimate comprimate per -os 5 comprimat 5 comprimat

>. Carbune medicinal 50. Pobilan comprimate per -os 6 comprimate * comprimate absorbant

pentru colecistografie

fiole a *0 ml

i.v.

5 fiola

5 fiola

substanta de contrast

pentru colecistografie

06":0B0 !0 #"94+"C4+ !ata 5*.03. "nali a 3&; :od de recoltare 4xalat de - 3H? Citrat 0.@ ml. 5.6 ml. &ange &eringa * ml. ,punctie venoasa * ml. &ange @ mg florura de sodiu Punctie venoasa Punctie venoasa 3aloare normala 5 h % *-53mm. * h % 5*-57 mm. 0.78-5.58 g? 9.!.F0.5-0.@ mg? 9.$.F0.8-0.6mg? 9.C.F0.6-5 mg? CAP%*-56 =.$. CA4%*-*0 =.$. 53ND-* g? @000-H000 mmP -urina slab tulbure -densitate 50*0 -albumine absente -numeroase epitelii -rare leucocite -acid uric 3aloare reala 5 h%38 mm. 4bservatii fara sta a venoasa 'a 2eune(

5*.03. 5*.03. 5*.03. 5*.03. 5*.03. 5*.03.

Alicemie 9ilirubina Cransamina e ;emoglobina #eucocite &umar de urina

0.H0 g ? 9.!.F0.5> mg? 9.$.F0.3* mg? 9.C.F3.*7 mg? CAP%7.7*=.$ CA4%8.@=.$. 5*.3 g? >600DmmP -urina culoare galben .inchis -densitate 505* -albumine absente -leucocite absente -acid uric absent

Punctie venoasa Punctie capilara Punctie capilara 500 ml urina din prima urina de dimineata intr-un recipient curat

'a 2eune(

CONCLUZII EDUCATIE PENTRU SANATATE PENTRU PREVENIREA IMBOLNAVIRII APARATULUI DIGESTIV

4rganismul are nevoie de substante care sa-i asigure cresterea, sa-i permita repararea u urilor si sa-i furni e e energia necesara activitatilor fi ice si psihice. "ceste substante si le procura din alimente. Produsele alimentare fiind diferite, este necesara cunoasterea continutului lor. !eosebit de important este sa stim si modul in care alimentele trebuie preparate, manipulate si pastrate% -Pastrati alimentele alterabile la rece, feriti-le de contaminare prin praf, insecte, ro atoare. -Consumati, in mod regulat, fructe si legume crude, dupa o atenta spalare prealabila. -Consumati hrana proaspata si corect preparat pentru ca alimentele sa nu-si piarda calitatile nutritive. -:ancati la ore regulate, in cantitati necesare, pentru a da posibilitatea organelor digestive sa lucre e ritmic si sa se odihneasca. -:estecati bine si incet alimentele inainte de a le inghiti, Qtinand corpul drept, nu va aplecati deasupra farfuriei. -=tili ati corect apa potabila, band numai la sfarsitul meselor, pentru a nu dilua sucurile gastrice. -:entineti la masa o buna stare de dispo itie. 0vitati situatiile care va pot perturba apetitul si atentia de la mancare% starea de oboseala, discutiile in timpul mesei, lectura, auditiile radio-tv etc. -+espectati cele trei mese principale ale fiecarei mese, precum si orele la care le serviti, - in afara meselor, de obisnuiti-va sa gustati diverse alimente sau sa mestecati guma, evitand astfel pierderea poftei de mancare, -in alcatuirea meniului tineti cont de cantitatea alimentelor si evitati mancarurile prea condimentate, -mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos pre entata, sa aiba gust si miros placut, Cunoasterea factorilor de risc va va a2uta, de asemenea, sa va prote2ati sanatatea sistemului digestiv.

Pentru a evita actiunea diversilor factori de risc asupra corpului omenesc pe langa respectarea regulilor de igiena se impune luarea unor masuri de prevenire a imbolnavirii% cumpararea alimentelor doar din maga ine speciali ate, unde se respecta in mod obligatoriu regulile de igiena, verificarea termenului de garantie inscris pe fiecare produs alimentar preambalat pe care il cumparati, pastrarea, prepararea si consumarea alimentelor in conditii stricte de igiena, igiena perfecta a mainilor in momentul servirii mesei, precum si a cavitatii bucale dupa fiecare masa.

"B060 /4"$0 !0 C0:P0+"C=+" P#"B&0

BIBLIOGRAFIE

1. 2. +.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI !V . RANG URGENTE MEDICO"C@IRURGICALE !SINTEZE PENTRU CADRE MEDII ! LUCRETIA TITIRCA !EDITURA MEDICALA BREVIAR DE E=PLORARI FUNCTIONALE ACORDATE INGRIJIRIOLOR SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR !LUCRETIA TITIRCA" EDITURA MEDICALA .