You are on page 1of 109

Oradea

TEHNICI DE COMUNICARE MORAL-RELIGIOASĂ Periodic de didactică ● Anul VI – 2013 ● Numărul 1 (13)

Referenţi ştiinţifici:  prof. univ. dr. Letiţia Filimon - Universitatea din Oradea  lector univ. dr. Gheorghe-Lazăr Erdeli - Universitatea din Oradea  lector univ. dr. Renata Cercel - Universitatea din Oradea

Coordonatori:  prof. Ana Muscaş  prof. ing. Viorel Muscaş  prof. Anna-Monika Muscaş

Colectivul de redacţie:  prof. ing. Viorel Muscaş  prof. Anna-Monika Muscaş

Periodic de didactică avizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor cu nr. 7350 din 12 aprilie 2011

CENTRUL NAŢIONAL ISSN BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

ISSN: 2067 – 4155

2

Cuvânt înainte

Anul 2013 marchează apariția celui de-al treisprezecelea număr din revista „Tehnici de comunicare moral-religioasă”. Deci, acest al șaselea an de existenţă va fi cu siguranță un an plin cu noroc și împlinire, atât pentru periodic, cât și pentru autorii articolelor ce prezintă aspecte din munca plină de abnegaţie şi dăruire morală şi spirituală a dascălilor: educatoare, învăţători, institutori şi profesori deopotrivă.

La fel ca precedentele numere, şi această lucrare este structurată pe 3 secţiuni:    Comunicare; Didactică şi educaţie; Religie şi moralitate.

Numărul de faţă cuprinde 40 de articole ce aparţin cadrelor didactice din municipiul Oradea şi din judeţul Bihor. Reamintesc fraza devenită practic motto-ul acestui periodic: „Tehnici de comunicare moralreligioasă” îţi permite să te reculegi atunci când simţi că e momentul unei desprinderi de stresul cotidian.

Doresc ca lecturarea articolelor să ne relaxeze şi să ne ofere un imbold pozitiv în activităţile zilnice de la catedră.

prof. Ana Muscaş

3

să respecte. Profesia de educator nu este nici carieră. nu se va abate de la ea” (Proverbele 22:6) Argument Una dintre cele mai nobile meserii este cea de dascăl. Viorel Muscaş 4 . care le insuflă sentimente morale şi religioase este cel a cărui autoritate rezistă în timp. înţelegere. dragoste. nobilă. Nu poate fi liber decât omul care-şi iubeşte semenii. de a se adresa inimii. care îi ascultă cu bunăvoinţă. În societatea democratică. Este absolut necesar să se cunoască elevii. ci şi de cei care o îndrăgesc şi vor să facă ceva din ea. Mircea Maliţa relevă rolul profesorului. Asemenea dascăli îşi fac simţită influenţa în întreaga viaţă ulterioară a copiilor. Viaţa este mai frumoasă atunci când oamenii sunt mai puţin zgârciţi cu zâmbetele. mediul social şi intelectual. Nu sunt puţine cazurile de oameni de seamă. mai concilianţi. Aceasta înseamnă cunoaştere. În misiunea de educator locul principal îl ocupă vocaţia şi dăruirea totală. Astăzi nu este nevoie numai de oameni care cunosc şi conduc lumea. să conducă realitatea înconjurătoare. Domeniul cel mai sensibil în care dascălul se poate impune este cel al relaţiilor socio-afective şi religioase. Secretul bucuriei educaţiei este dat de darul de a convinge. ci un fel de misiune frumoasă. prof. libertatea devine suprema valoare a omului. de personalităţi ştiinţifice şi artistice care aduc vibrante elogii la adresa celor care le-au servit modele de viaţă sau pregătire profesională. afirmând: “Am putea să spunem că nu există un om în viaţă căruia să nu fi fost rostite cuvinte hotărâtoare de către un profesor sau învăţător.Motto: „Învaţă-l pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi. care glumeşte cu ei. mai dornici în dragoste. În toate timpurile s-a subliniat rolul deosebit de important al modelului educatorului. când va îmbătrâni. mare. moral şi religios al acestora. Dascălii trebuie să-i înveţe pe copii nu numai să descopere. ci mai ales să înţeleagă. să aprecieze. considerare şi respect faţă de elevi. cuvinte care i-au determinat întreg cursul vieţii”. Astfel. care caută să ajute. nici mijloc de trai. Dascălul care se aproprie de copii cu iubire şi cu simţul dreptăţii. Scopul educaţiei este de a asigura socializarea şi dezvoltarea individuală în aceeaşi măsură. precum şi să iubească. să discearnă şi să decidă în cunoştinţă de cauză. nu numai minţii. iar şcoala este cel mai important instrument de educaţie.

................................................................................. Bălan Liliana ................................................................................................ primar Adina Florina Gabor .........................................................................................................29 Şcoala cu clasele I-VIII „Floare de Lotus” Sînmartin....................... 19 Vizită la Connectronics ................................................Goga” Marghita ................................................. 26 Profesor ptr........................................................................29 5 .............................................................. 23 Prof.................................13 Şcoala Gimnazială nr..................................................................................16 SECŢIUNEA a II-a: DIDACTICĂ şi EDUCAŢIE................................................................................................................................................................................................... Oradea............CUPRINS SECŢIUNEA I: COMUNICARE ................................. 13 Chirilă Georgeta-Mirela .................... înv.......... jud.............. Bălan Liliana ..............23 Importanţa metodelor interactive în educaţia tinerei generaţii ............................................................................21 Matematica distractivă .......................................................................................................... 9 Puterea cuvântului în modelarea copilului .......................................................23 Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu”........................................................ primar Curtean Florica .................................................................................19 Vizitarea copiilor şi implicarea în activităţi la Centru special de educație inclusivă nr. 9 GPN ”Samuel” Tinăud-Bihor ....................................................... 29 Prof......................................N.................... 1 Abram.......................................... Bihor ..................................................................... primar Demian Ioana-Adina................ 19 Prof................................... 28 Prof...... 9 Achim Georgeta-Livia ................................................................ ...................... 21 Prof.........28 A fi dascăl … .......................................... Oradea ..................................16 Grădinița Cu Program Normal Nr....................................... 9 Comunicare şi feed-back în învăţământul primar ................................................................28 Școala Gimnazială Nr...............................................................................................................26 C............................................................................................... înv........................................................................................................................................................26 Mituri legate de comportamentul violent ...........................................................................21 Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea .........19 Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea .........................................................1 Nucet .......................... primar: Berindan Mărioara........O................................................................................înv............................................................................. 16............................................................................... înv......................................................... 16 Peter Mariana-Claudia .................................................................................13 Evoluția limbajului în copilărie ............................................. 1 Oradea ..................

................................................................................................................. ptr................................................................................................................................57 C......... Oradea ........................................................................ 55 Inst................................... Roman Ciorogariu............................................................................................................................... primar Gut Mirela ...................................o necesitate primordială a societăţii actuale ........................Goga” Marghita .......Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă a elevilorprin metode şi procedee interactive .................................50 Liceul Ortodox ”Episcop Roman Ciorogariu” .....................................1 Cadea .....N. 40 Profesor: Răzvan Hercuţ . Goga” Marghita ............................... 53 Kun Ildiko ..........................................................................................................................................35 C.................. primar Gal Ramona ...................33 Metode interactive în lecţiile de limba românăîn ciclul primar....................................................................................................33 Liceul Tehnologic Nr............... Oradea ............ Goga” Marghita .......................................................................................................................... 33 Prof.......................55 Managementul unor situaţii de învăţare .................................. Oradea ...................... Hebriştean Adina Mariana .........................................................pentru înv......................................................................35 Metode şi tehnici generatoare de învăţare interactivă ...............31 Educaţia interculturală ...... primar – Liceul Ortodox .............. 50 Prof..................... 39 Prof................................................................. “O.........37 Jurnalul de lectură – o formă de colaborare ........................................................ pentru înv.N.................................................. Episcop Roman Ciorogariu..........N..................... ............................................39 Educație fizică și sport ..................................................................................................................................................37 Şcoala Gimnazială Nr..................................................................... “O................................................................................................................................................................................................................................... 31 Profesor pentru înv................. Istvanovicz Carla ..................................................55 Liceul Ortodox ........ Înv............................ primar şi preşcolar Hava Georgeta ......... Ghiula Emanuela Gheorghina ...................... Ep..............................................................1 Petreu .... primar Liţ-Demian Mirela..................39 Şcoala Gimnazială Petreu .....31 C..................................................50 Experimentul – metodă eficientă în predarea disciplinei „Cunoaşterea mediului” ................................45 Climatul familial însănătatea mentală a copilului..................... Kun Ildiko ..............40 Liceul Teoretic ........................ 35 Prof............................................. înv.................. 37 Prof....................................O..45 Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna”.....................................................57 6 .................................................53 prof........................................................................................................40 Destinul evreilor din europa răsăriteană postbelică ........................................53 Activitatea transdisciplinară –modalitate de formare complexă şi completă a micului şcolar ........................................................................................ 57 Prof......................... 45 Holhoș Felicia ......................................................................................................................................................fotbal ......Horvath Janos’’ Marghita ..............

..................82 Liceul Tehnologic .....................................P................................73 Metode de cunoaştere a elevilor: observaţia................Oradea ................primar Moca Laura ........................... Oradea .........................................70 Liceul Teoretic ”Aurel Lazăr”................................................................... Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” ..................................................................................................................................................................................................................................66 Raport asupra activității din cadrul săptămânii ..................................................................2 Marghita .79 Familia................................. Puşcaş Lucia............................ ......................................O............................................78 G........................................................................................................................ 77 Educator Zoița Petruț .......2 Marghita ................ 61 Micle Adriana Cornelia ..........N.................................75 Despre copilul dumneavoastră.............................................77 Grădinița Nr........................................................................................... să fii mai bun”: 1—5 aprilie 2013 ..........................................64 C....................... 66 prof.......................................... 78 Prof................................................................................................ Șumălan Mihaela ...........................77 Dezvoltarea limbajului si integrarea socială la preşcolari.............. 59 Prof....................... 79 Rojan Daniela .......................................................................................................................................P......................................................... 3 Făncica ........... 82 Prof................................................................................................Importanţa cunoaşterii mediului înconjurător în grădiniţa de copii ..parteneri în educaţie ................................................................................................ 64 Profesor pentru inv............................................................................................... metoda biografică ...................................................................................................................................... Manciu Ioana Maria ................. 70 Prof........................................................................................................................... 73 Educatoare Elena Nemeş ................. Oradea .......................................................................... 45........................................61 Un rezultat cheie al dezvoltării ...............................................................Goga” Marghita .....................................................................................................59 Pregătirea diferenţiată a elevilor ..66 Liceul Ortodox “Episcop Roman Ciorogariu”.......................P............ 70 “Să știi mai multe...................................61 Şcoala Gimnazială nr........70 Prevenirea dificultăţilor de integrare a copiilor nou –veniţi în grădiniţă ................................................................................................................................................................... 64 Încrederea în sine .............................. Structura GPN 10 .............. Şcoala..82 7 .....78 Micii ecologiști de la grădiniță .................................1 Nucet ......................................................................................59 G......................................... Nr........ Comunitatea ........................................................73 Şcoala Gimnazială Oltea Doamna.............................................. Muscaș Viorel ...................................................................................Ioan Bococi” Oradea ..............................................79 Grădinița cu Program Prelungit nr.........................................................opțional îndrăgit de copii .............64 Matematica distractivă ...................................................................................................................N.................. Ana Muscaș .................................................................................................... 75 Orbán Rita..... NR.................... Oradea.............................................

......................................................................................................................arc peste timp și graniţe .........................100 Dumnezeu și știința ............................................................ 100 Inițierea copilului preșcolar în tainele voluntariatului ........ Ramona Tatar .................. Zoica Csila ............................................................................... prescolar: Fodor Adina ............................................................................ 93 Prof.........................................P........................... Oradea ..........88 Formarea competenţelor de lectură prin intermediul metodelor interactive la orele de limba şi literatura română ..............104 Prof........... 104 Prof............................................................96 G.................................P. 93 Obiceiuri.104 În așteptarea Sfintei Învieri ........”O.........................2 Marghita ...........................Goga” Marghita.....................................................................86 Parteneriatul comunitate-şcoală-familie din perspectiva educaţiei în spiritul valorilor europene ........... Muscaș Anna-Monika.....................................................................................93 Colegiul National „ Mihai Eminescu”......P.........................educative ale metodelor interactive utilizate în învăţământul preşcolar ...................................................... Oradea ..........................................................N......................................................................................................... Oradea ....... Oradea.........................88 C.....................................................104 Colegiul Tehnic ”Traian Vuia”..100 G............................................................................................108 8 .............................................................................................................................................. 96 Prof. NR......93 Modalităţi de cultivare a creativităţii preşcolarilor prin activităţile de abilităţi practice ...................................................................................................................................................... 89 Prof............................................. Muscaș Viorel ................ 88 Laborant Şumălan Maria ...104 Liceul Teoretic ”Aurel Lazăr”..... datini româneşti................................ 53............................................................................................................................................................................................... invat............96 SECŢIUNEA a III-a: RELIGIE şi MORALITATE ........89 Promovarea culturii românești în contextul globalizării ..................... Szakacs Daniela ......................................................................................2 Marghita ..........................................................................................................P................................................................................ Oradea ............. 108 Cheregi Ana Maria....P.........................................Valenţele formativ ................................89 Colegiul National „ Mihai Eminescu”....................... tradiţii........................................ 86 Prof............................................................................... Nr.................................................................................................. 100 Prof.............. 4 Marghita ..................................................................................................86 G............. Ramona Tatar ............................................. Nr..108 Grădiniţa cu program prelungit nr...................P.............................................................

dăruire față de ceilalți. au nevoi deosebite de dezvoltare. De aceea. igienică. Pentru ca un copil să se simtă iubit trebuie să 9 . etc. fermitate. Dragostea este temelia care stă la baza transformării copilului într-un adult capabil de dăruire și afecțiune. de descoperire a idealurilor. grădiniţa trebuie să urmărească dezvoltarea altora noi. ea conduce spre moderație. contact vizual. ea singură nu poate asigura toate nevoile de dezvoltare a copiilor. când vorbim comunicăm prin expresia feței. Cea mai mare nevoie a copilului este nevoia de afecțiune. ținută. ce manifestă iubire. de a nuanța și preciza comunicarea. Voluntar sau involuntar. utilizarea unui limbaj accesibil și adecvat. cu siguranţă acesta le va repeta şi le va îmbogăţi. dar şi o depăşeşte prin nivelul activităţilor instructive-educative şi competenţa educatoarelor. intrarea în grădiniţă a copilului va întregi gama acţiunilor şi relaţiilor necesare dezvoltării sale. poziția corpului. siguranță. În acelaşi timp oricât de bogată ar fi viaţa de familie şi oricât de optime ar fi relaţiile din cadrul ei. componenta religioasă. Prin urmare. asigurarea unui climat adecvat comunicării. echilibru. contact corporal mișcări ale corpului. de descoperire a idealurilor. spre moderație. Ea îndeplineşte roluri formative specifice şi de neînlocuit. la dezvoltarea personalității copilului în cel mai desăvârșit mod și formează persoane sociabile. pregătindu-l în perspectiva intelectuală. Informația este codificată și transmisă prin elemente prozodice și vocale care însoțesc cuvântul și vorbirea în general și care au semnificații aparte. Educația religioasă poate deveni un prilej de fortificare interioară. generoase. pentru care are mai bune condiţii. În cazul celor ce provin din familii care au avut influenţe pozitive dominante şi comportamentele lor sunt pozitive şi eficiente. O comunicare eficientă presupune claritatea mesajului. De asemenea. convingere. Dacă unii copii au deja formate atitudini de respect pentru alţii. grădiniţa complementarizează şi lărgeşte educaţia în familie. pentru că aici copilul trăieşte relaţionarea cu egalii şi are astfel posibilitatea să-şi construiască o imagine de sine adecvată care să fie bază pentru iniţiativă. adăugându-se în mod firesc în domeniul didactic. cumpătare. De acum încolo evoluţia lui depinde de modul în care vor acţiona împreună grădiniţa şi familia. cooperare. gesturi. Rolul important în asigurarea reușitei atingerii obiectivelor educației religioase și a formării personalității copilului îl are dascălul prin modul de transmitere a mesajului. civică. implicare. flexibilitate. acţiune în grup. postură. Educatoarele vor lucra altfel cu copiii care se manifestă diferenţiat. pasiune. grădiniţa urmăreşte consolidarea lor şi extinderea în noi situaţii. blândețe și dragoste. Dar copiii care vin din medii familiale aşa de diferite se comportă diferit şi trebuie trataţi diferenţiat. de reconvertire a persoanei spre lumea valorilor absolute. estetică. coacţiune. generoase. cumpătare. Educația religioasă contribuie esențial la formarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter. entuziasm. Familia este pentru copil un mediu foarte necesar dezvoltării sale. de reconvertire a persoanei spre lumea valorilor absolute. precizia acestuia. faţă de achiziţiile din familie ale copilului. toate acestea având rolul de a transmite idei. implicare. de intensificare a sinelui. dăruire față de ceilalți. persoane sociabile. a informațiilor în sine. ce manifestă iubire. educatoarea nu trebuie să piardă ocazia valorizării copilului şi astfel. trăsături de caracter. Copiii au nevoie să știe că sunt iubiți pentru a deveni adulți responsabili. cer intervenţii educaţionale chiar individualizate. Dar familiile nu sunt egale din punctul de vedere al prestaţiilor educative. o structură logică a acestuia. morală. să-l facă să se simtă mândru că le stăpâneşte. echilibru. şi. fizice şi psihice. o prezentare interesantă a conținutului. Abia în acest mediu se pot forma conduite de colaborare.SECŢIUNEA I: COMUNICARE Puterea cuvântului în modelarea copilului Achim Georgeta-Livia GPN ”Samuel” Tinăud-Bihor Obiectivul principal urmărit de educație este acela de a forma personalitatea copilului multidirecțional și polivalent.

îi transmitem dragostea pe înțelesul lui. Fiecare copil are un fel propriu de a percepe afecțiunea în funcție de personalitatea lui. Indiferent ce limbaj afectiv preferă copilul, dragostea trebuie să fie întotdeauna necondiționată. Dragostea necondiționată este atunci când arătăm copilului că îl iubim indiferent de înfățișarea lui, indiferent de calitățile sau defectele lui, indiferent de faptele lui. Asta nu înseamnă că îi vom accepta comportamentul întotdeauna. Înainte de a trece la disciplinarea lui trebuie să ne asigurăm că acea componentă emoțională a copilului este alimentată și atunci nu va reacționa cu resentimente la sfaturile educatoarei. O asemenea atitudine se crede că ar duce la „răsfăț” însă un copil va fi „răsfățat” din cauza lipsei de educație sau din cauză că dragostea i-a fost oferită într-o manieră incorectă. Nu este ușor pentru o educatoare să manifeste tot timpul această dragoste necondiționată. Dar prin perseverență capacitatea fiecăreia va crește din zi în zi. Trebuie avut în vedere faptul că este de așteptat ca un copil să se comporte copilărește, că dacă i se dăruiește dragoste condiționată numai când îndeplinește așteptările educatoarei se va simți incapabil s-o mulțumească și prin urmare nu își va mai da nici o silință în acest sens. Va fi întotdeauna marcat de nesiguranță, anxietate, subestimare și mânie. Dragostea ce i-a fost acordată copilului în primii ani de viață de cei din familie și de educatoare va afecta capacitatea copilului de a învăța, influențând puterea lui de a acumula noi informații. Mulți copii care încep să meargă la școală nu sunt capabili să învețe așa cum trebuie, deoarece ei nu sunt pregătiți din punct de vedere afectiv. Copilul trebuie să fie complet maturizat sub aspect afectiv pentru a fi în stare să învețe la un nivel corespunzător vârstei lui. O modalitate de exprimare a dragostei necondiționate poate fi folosirea unor cuvinte care oferă sprijin și îndrumare, toate sunt menite să exprime dragostea. Asemenea cuvinte mângâie sufletul copilului ca o adiere blândă, îi dezvoltă simțul valorii, oferindu-i siguranța de care are nevoie. Chiar și atunci când vor fi spuse în grabă, ele nu vor fi uitate prea curând. Efectele lor benefice se vor răsfrânge asupra întregii vieți a copilului. Cuvintele au o putere deosebită în comunicarea afecțiunii. Cuvintele de laudă, rostite în momente de mânie, pot afecta respectul de sine al copilului, făcându-l să se îndoiască de priceperea și aptitudinile sale. În mesajele pe care le transmitem copiilor, afecțiunea se împletește adesea cu tendința de a-i lăuda. Este necesar să facem distincție între ele. Afecțiunea și dragostea presupun o apreciere a înseși ființei copilului, a caracteristicilor și însușirilor care definesc în mod individual fiecare persoană. În schimb, îl vom lăuda pe copil pentru ce face, fie că este vorba despre o realizare a acestuia, fie despre comportamentul sau atitudinea sa. Lauda trebuie să vizeze lucruri asupra cărora copilul are un anumit control. Dacă va fi lăudat prea des copilul, cuvintele își pot pierde o parte din efectele pozitive. Este mult mai eficient să lăudăm copilul când a făcut ceva de care este mândru și așteaptă un compliment. Adresarea de laude la întâmplare este riscantă. Când lauda este nejustificată ea poate fi interpretată ca fiind nesinceră sau unii copii fiind obișnuiți să fie tot timpul lăudați vor ajuge să o considere ca ceva firesc, iar lipsa ei va duce la neliniște și suspiciune. Educatoarea este datoare să le insufle copiilor curajul ncecesar pentru a se autodepăși. Cel mai important factor care îl împiedică pe un copil să se simtă încurajat este mânia. Rezultatul va fi o atitudine ostilă față de educatoare și față de orice autoritate. Când atmosfera este destul de încordată educatoarea trebuie să încerce să se exprime într-un mod plăcut; de exemplu pretențiile să fie formulate sub forma unor rugăminți, și nu a unor comenzi tăioase. Cuvintele încurajatoare au cel mai mare efect când vizează o anumită strădanie a copilului. Surprinzându-l când încearcă să facă ceva pozitiv, este bine să fie lăudat pentru aceasta. Copiii au nevoie de îndrumare. Un mesaj corect transmis pe o cale greșită va da întotdeauna rezultate negative. Îndrumarea trebuie oferită într-un mod pozitiv și cu afecțiune. Dacă se reușește să se imprime o orientare corectă și sănătoasă, copiii vor fi mult mai puțin expuși riscului de a cădea pradă primejdiilor ce le dau târcoale. Lucrurile care nu sunt permise pot fi comunicate și ele într-o manieră afectuoasă. Un ton ridicat, nervos, este puțin probabil să aibă efectul dorit. Mulți copii tânjesc după o atenție totală din partea educatoarei. Multe din năzbântiile lor sunt de fapt încercări de a atrage atenția educatoarei. O expresie plină de interes și afecțiune îi va comunica copilului într-un mod foarte convingător afecțiunea educatoarei. Contactul vizual cu copilul trebuie să fie în primul rînd unul plăcut. Dacă copilul este privit doar când satisface
10

așteptările, educatoarea va aluneca pe panta greșită a iubirii condiționate, ceeea ce îi poate afecta sănătatea emoțională a copilului. Refuzul de a privi copilul în ochi, în semn de pedeapsă, îi va afecta respectul de sine. Copilul trebuie învățat să se deprindă să interacționeze cu ceilalți, astfel încât să îi trateze pe ceilalți copii în mod egal și să fie capabil să clădească prietenii echilibrate în viitor, bazate pe satisfacții și concesii reciproce. În lipsa acestei deprinderi, el riscă să devină singuratic, stare care va perpetua și la maturitate. Alteori copilului îi lipsește capacitatea fundamentală de a comunica cu ceilalți și astfel se va transforma într-un copil egoist care îi va manipula pe cei din jur pentru a-și atinge propriile scopuri. Un aspect important al acestei capacități de integrare socială vizează raportarea corectă la autoritate. În orice domeniu, succesul este condiționat de respectarea și perceperea corespunzătoare a autorității. Nici o altă calitate nu va reuși să compeseze lipsa unei percepții corecte a noțiunii de autoritate. Educatoarea are datoria să-i ajute pe copii să-și dezvolte talentul și aptitudinile cu care s-au născut, așa încât punerea în valoare a acestor calități înnăscute să îi umple de satisfacție. Educatoarea trebuie să păstreze un echilibru între a obliga și a încuraja. Contrar părerii multora, cuvântul disciplină nu are o semnificație negativă. El provine din limba greacă având înțelesul de îndrumare. Disciplina presupune o îndrumare atentă și îndelungată a copilului, începând de la vârsta cea mai fragedă și până la maturitate. Scopul ei este acela de a-l ajuta pe copil să atingă un nivel de maturitate care să-i permită într-o bună zi să funcționeze ca un adult pe deplin responsabil de faptele sale. Educarea copilului în așa fel încât să devină o persoană stăpână pe reacțiile sale și un membru util societății în care trăiește este condiționată de folosirea unor mijloace cât mai variate de comunicare cu acesta. În acest scop, educatoarele se pot servi de călăuzirea prin exemple, modelarea caracterului, instrucțiuni verbale, corectarea comportamentului greșit, prilejuirea unor experiențe educative și toate acestea împletite cu dragoste. Disciplina își are rostul ei, între celelalte metode de educație. Să încerci să disciplinezi copilul fără ai oferi dragoste este ca și cum ai vrea să pornești o mașină care n-are combustibil. Disciplina nu este o răzbunare, o plată înapoi a copilului pentru ce a făcut. Acest lucru înseamnă un abuz. În locul unui rod de pace și neprihănire, un asemenea tratament îi mânie pe copii și-i face să se închidă. Disciplina este o expresie a dragostei. Obiectivul în disciplinare este apropierea de copil și nu îndepărtarea. Comportamentul copilului este o expresie a coținutului ce se revarsă din inimă. Comportamentul irită și astfel atrage atenția asupra nevoii de corectare. Nevoile copilului sunt mult mai profunde decât comportamentul aberant, el izbucnește având o cauză. Copilul este ajutat dacă se iau în considerare atitudinile inimii ce îi determină comportamentul. De exemplu în cazul a doi copii care se ceartă pentru o jucărie, dreptatea acționează în favoarea copilului mai iute, a celui care a pus mâna pe jucărie la început. Dacă privim situația din perspectiva inimii, problemele se schimbă. Avem doi ofensatori. Ambii copii dau dovadă de egoism. Ambii spun: „nu-mi pasă de tine și de fericirea ta, mă interesează persoana mea, vreau jucăria, fericirea mea depinde de obținerea ei, am s-o iau și-o să fiu fericit, indiferent ce înseamnă asta pentru tine”. Atitudinile inimii cârmuiesc comportamentul. Așadar, disciplina trebuie să se adreseze atitudinii inimii. Sarcina educatorului este să învețe să parcurgă drumul de la comportament înapoi la inimă, scoțând la iveală problemele inimii. Comunicarea disciplinează și modelează totodată. Comunicarea sinceră, totală este costisitoare. Conversațiile semnificative și pătrunzătoare iau timp, energie și o minte trează. Copiii cer timp și flexibilitate. Ei nu spun ce au pe inimă și nu se deschid la comandă. Educatorul trebuie să fie și un bun ascultător. Ca dascăli suntem chemați să ne investim ființa în fiecare copil cu care avem de-a face. O atare comunicare este nu numai benefică, e calea binecuvântării, iar beneficiile depășesc prețul. Bibliografie:  Campell R., Cele 5 limbaje ale dragostei la vârsta copilăriei, Editura Logos, 2000  Joița E., Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Editura Arves, Craiova, 2003  Nicola I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2002
11

 

Preda V., Kelemen G., Didactica învățământului preșcolar, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad, 2005 Tripp T., Păstorind o inimă de copil, Editura Alfa, Iași, 2000

12

este un mecanism de reglare/autoreglare care facilitează atât actul predării. Cred că. pe viitor. Bihor Comunicarea reprezintă un sistem de transmitere a unor mesaje care pot fi procese mentale (confuzii. iar copiii îi comunică învăţătorului dacă ceea ce a vrut să-i înveţe i-a şi învăţat. iar alteori subiective. dintre activitatea instructorului şi cea a elevului. Învăţătorul îi învaţă pe copii comunicând cu ei. comunicarea trebuie să funcţioneze ca un sistem circular şi să se autoregleze. Modul de comunicare are impact atât asupra relaţiilor cotidiene. Elementul central al acestei reglări este reprezentat de feed-back ce îi permite receptorului să-şi emită reacţiile. imagine. îndemn. O comunicare corectă presupune o flexibilitate a rolurilor. Pornind de la definiţii diverse asupra comunicării didactice. Orice comunicare trebuie să fie bilaterală. in funcţie de situaţie: poruncă. provocare. sunet. renunţare etc. Ea constituie o necesitate şi o activitate socială. care este deopotrivă aptitudinală şi dobândită. Nu există act de învăţare al elevului în care să nu fie implicată comunicarea. de pildă. decizii interioare) sau expresii fizice (sunete şi gesturi). observ că mesajele verbale pierd tot mai mult teren în faţa cercetării diversităţii codurilor utilizate (cuvânt. o interacţiune şi nu o transmitere. Copilul învaţă comunicând cu învăţătorul şi cu colegii şi învăţând comunică cu ei. Procesul de învăţământ îndeplineşte trei funcţii: de predare. al receptării şi asimilării informaţiei de către elev întrucât cunoaşterea în cadrul procesului de învăţământ se realizează pe fondul interacţiunilor multiple şi neunivoce dintre predare şi învăţare. educatorul şi educatul. spune! etc. 13 . sfat. gest. nejustificate. prin prisma celor doua importante atribute ale sale: comanda şi controlul. Pornind de la definiţii diverse asupra comunicării didactice. Între cele două procese legătura este indisolubilă. Personal. gânduri. Procesul de învăţământ este un act de comunicare didactică iar acesta presupune întâlnirea celor doi actori.). Comunicarea didactică va avea un caracter bilateral. consider actul comunicării ca o unitate a informaţiei cu dimensiunea relaţională. întemeiate. contextualizând informaţia. capabil să provoace reacţia formativă a obiectului educaţiei(elevul). al comunicării cunoştinţelor de către instructor. elaborat de subiect(profesor). gânduri. cât şi actul învăţării. de învăţare şi de evaluare. olfactiv etc. Atât emiterea cât şi recepţionarea informaţiilor au însă sensuri diferite. tactil. 1 Abram. folosesc o informaţie verbală imperativă (vino!. decizii interioare) sau expresii fizice (sunete şi gesturi). cinetică. puse în evidenţă atunci când analizăm procesul de predare-învăţare ca sistem. Feed-back-ul. rugăminte. citeşte!. ca formă de interacţiune. auditiv. ca formă de conexiune inversă. Învăţarea are loc prin comunicare. Comunicarea pedagogică reprezintă un principiu axiologic al activităţii de educaţie care presupune un mesaj educaţional. Pentru a fi eficientă.Comunicare şi feed-back în învăţământul primar Chirilă Georgeta-Mirela Şcoala Gimnazială nr. aceasta din urmă fiind purtătoare de semnificaţii. Comunicarea reprezintă un sistem de transmitere a unor mesaje care pot fi procese mentare (confuzii. Cauzele pentru care elevii se implică prea puţin sau deloc în dialogul şcolar sunt uneori obiective. aceasta din urmă fiind purtătoare de semnificaţii. jud. în care fiecare şi-a asumat un rol bine definit. sugestie. formarea cadrelor didactice trebuie să acorde o atenţie sporită configurării ethosului comunicativ. Ea constituie o necesitate şi o activitate socială. presupune câştigarea şi activarea competenţei comunicative.). Simpla constatare a acestui fapt nu rezolvă problema. proximitate etc.) şi a acceptării multicanalităţii comunicării (vizual. Comunicarea. fiecare dintre cei doi poli ai procesului instructiv-formativ putând emite şi recepţiona informaţie. consider actul comunicării ca o unitate a informaţiei cu dimensiunea relaţională. ordin. date fiind influenţele acestui subsistem asupra tuturor componentelor activităţii educative. evaluabilă în termeni de conexiune inversă externă şi internă. Comunicarea este cea mai uzuală formă de interacţiune socială. dar şi asupra procesului de construcţie şi dezvoltarea carierei.

va căpăta noi valenţe şi va conduce la performanţe şcolare ridicate. sfat. dar acest fapt nu este totdeauna conştientizat de toţi părinţii. să o adapteze la cerinţele actualei societăţi şi mai ales la condiţiile concrete întâlnite la clasă. prin prisma celor doua importante atribute ale sale : comanda şi controlul. tactil. atitudinea sa faţă de actul de predare în funcţie de modul în care este receptat mesajul său de către elev. Comunicarea.individul îşi poate manageria corect emoţiile. adică posibilitatea de a şti ce. dintre activitatea instructorului şi cea a elevului. Un lux care merită orice efort.contextualizând informaţia. pe parcursul ciclului primar. olfactiv etc. Totodată. care trebuie să-l informeze şi familiarizeze cu diverse domenii ale cunoaşterii dar şi să-l formeze în spiritul cerinţelor societăţii. ci şi ca o modalitate specifică de autoreglare a învăţării.) şi a acceptării multicanalităţii comunicării (vizual. Prin urmare. imagine. când greutăţile cotidiene scad disponibilităţile părinţilor de a se întreţine în discuţii cu copilul propriu. cu ce. Comunicarea didactică va avea un caracter bilateral. Feed-back-ul nu mai apare astfel doar ca un mijloc eficient de reglare a mesajului didactic. Realizarea acestor aspiraţii este favorizată de de schimbările care s-au produs în funcţionalitatea şcolii şi care atrag atenţia asupra rolului proceselor de comunicare şi centrării activităţii de predare nu pe dascăl ci pe cel care învaţă. cât şi actul învăţării. retragerea într-o lume ideală etc. când. În societatea de azi. dar şi capacitatea de a le transpune şi traduce didactic. cui oferi. cât. folosirea metodelor active în procesul de predare-învăţare.elev şi diversificarea surselor de informare pe care le poate folosi elevul. De ce nu se implică elevii în procesul de comunicare? 14 . cum. presupune câştigarea şi activarea competenţei comunicative.). sarcina dirijării traseului educaţional al elevului revine şcolii. rapiditate într-o eră în care informaţia trebuie să circule alert altfel îşi pierde din valoare sau devine nulă. sunet. A fi profesor înseamnă nu numai a poseda cunoştinţe de specialitate. Transformarile profunde care au loc în sfera învăţământului românesc determină oamenii de la catedră să-şi analizeze şi nuanţeze continuu experienţa acumulată . un lux. elevul îşi poate autocontrola actul de receptare a informaţiei de învăţare pe baza reperelor oferite de către cadrul didactic. însăşi relaţia interpersonală ce ia naştere între cei doi agenţi implicaţi în actul didactic. este un mecanism de reglare/autoreglare care facilitează atât actul predării. costuri reduse(un calculator cu legatură la internet te ţine conectat cu o întreagă lume). democratizarea relaţiei profesor. renunţare etc. Ca să obţinem performanţă ar trebui să încurajăm elevii să utilizeze mijloacele moderne de comunicare chiar şi virtuale deoarece acestea prezintă pe lângă dezavantaje recunoscute(introvertirea aparentă a individului. De asemenea. care este deopotrivă aptitudinală şi dobândită. implicit învăţătorului. reconsiderate. spune! Etc. În acest fel. ca formă de interacţiune. observ că mesajele verbale pierd tot mai mult teren în faţa cercetării diversităţii codurilor utilizate (cuvânt. citeşte!. Atât emiterea cât şi recepţionarea informaţiilor au însă sensuri diferite. ordin. Personal. folosesc o informaţie verbală imperativă (vino!.) şi avantaje incontestabile: acoperirea unor distanţe foarte mari. sunt aspecte care. timpul petrecut alături de acesta şi mai ales preocuparea pentru modelarea caracterului şi a spiritului printr-o educaţie adecvată. în general. în ce fel. gest. ca formă de conexiune inversă. proximitate etc. Eficienţa procesului de comunicare constă în: -Ascultarea activă -Transmiterea asertivă a mesajului -Identificarea surselor de conflict şi utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a conflictelor Procesul comunicării presupune receptarea şi transmiterea de mesaje între interlocutori (emiţător şi receptor). devin pentru tot mai multe familii. al comunicării cunoştinţelor de către instructor. în funcţie de situaţie: poruncă. conduc la realizarea unui învăţământ de calitate. de pildă. al receptării şi asimilării informaţiei de către elev întrucât cunoaşterea în cadrul procesului de învăţământ se realizează pe fondul interacţiunilor multiple şi neunivoce dintre predare şi învăţare.). auditiv. îndemn. Instructorul îşi reglează în permanenţă forma şi conţinutul informaţiei transmise şi. Feed-back-ul. rugăminte. puse în evidenţă atunci când analizăm procesul de predare-învăţare ca sistem. provocare. sugestie. cinetică. fiecare dintre cei doi poli ai procesului instructiv-formativ putând emite şi recepţiona informaţie.

2002 15 . Între cele două procese legătura este indisolubilă. iar alteori subiective. Simpla constatare a acestui fapt nu rezolvă problema. să etalezi clar în faţa elevilor un anumit conţinut.. Învăţarea are loc prin comunicare. nu va putea dezvolta cultura unei evaluări. 2002 2. nejustificate. de stabilire a punctelor tari şi a celor slabe. Ideea cea mai valoroasă pe care doresc să o subliniez este aceea că. cu alte generaţii şi cu lumea prin conţinuturile cognitive. iar copiii îi comunică învăţătorului dacă ceea ce a vrut să-i înveţe i-a şi învăţat. standardizat. deopotrivă. să sancţioneze şi să amendeze informaţiile câmpului formaţional contemporan. formativă dacă nu stabilim criteriile pentru evaluare şi nu ne raportăm la standardele de formare şi de evoluţie în cariera didactică. Nu există act de învăţare al elevului în care să nu fie implicată comunicarea: cu învăţătorul prin prezenţa lui fizică sau simbolică. a fi pedagog înseamnă. Mazlish E. formative. să inţeleagă. să clarifici şi să rezolvi metodic sarcini didactice. cu sine prin reflecţie asupra Eu-lui propriu. a şti să explici. Chişinău. cu antinomiile şi tensiunile sale semiotice. Copilul învaţă comunicând cu învăţătorul şi cu colegii şi învăţând comunică cu ei. de motivare a fiecarui cadru didactic. să ierarhizeze.Cauzele pentru care elevii se implică prea puţin sau deloc în dialogul şcolar sunt uneori obiective. în general şi pe domenii. motivante atât în relaţiile cu elevii dar şi în relaţiile cu colegii sau chiar cu sine. Comunicarea interumană. înainte de toate. Cred că. Pentru contemporaneitate. formarea cadrelor didactice trebuie să acorde o atenţie sporită configurării ethosului comunicativ. sociologilor. Editura Curtea Veche. Activitatea principală a copilului şcolar este învăţarea. întemeiate. ştiut fiind faptul că nici un cadru didactic evaluat stereotip. timid. care cere noi prestaţii şi prestante educatorilor şi educaţilor. necomunicativ.. Comunicarea eficientă cu copiii. Trebuie aplicate strategii acţionale de contracarare a manifestărilor nefavorabile şi de promovare a celor favorabile. În evaluarea cadrelor didactice vorbim despre schimbări de paradigmă. diferitele ei aspecte. trebuie să se asigure o instrumentalizare şi o iniţiere în strategiile de discurs. Evaluarea competenţei didactice pune accent mai ales pe efectele formative ale diferitelor tipuri de evaluări. nu putem avea o evaluare obiectivă. implicit a creşterii calităţii personalului didactic. cu semenii prin comportamente sociale.Cristea S. constructive.. Editura Litera Educaţional. Bucureşti. de dezvoltare. cu atât mai mult cu cât dezvoltarea motivaţiei pentru cariera didactică este „motorul” creşterii profesionale şi. date fiind influenţele acestui subsistem asupra tuturor componentelor activităţii educative. Învăţătorul îi învaţă pe copii comunicând cu ei. acasă şi la şcoală. într-un mod pur administrativ. pedagogilor şi psihologilor. astfel încât aceştia să fie în stare să sesizeze. Totodată. a posibilităţilor de evoluţie. Efectul evaluării competenţei cadrelor didactice pe plan motivaţional mi se pare important. Motivele pentru care elevii nu participă efectiv la desfăşurarea lecţiilor pot fi de natură temperamentală (în mare masură determinate de programul genetic): introvertit. pe viitor. Dicţionar de pedagogie. Bibliografie: 1. intră tot mai mult în atenţia specialiştilor din ştiinţele comunicării. nesociabil.Faber A. evaluări care devin mai obiective şi în acelaşi timp personalizate. evaluarea fiind interpretată ca un „prilej de autocunoaştere”. pasiv sau ţin de stilul de lucru al învăţătorului.

Limbaj artificial= sistem de caractere și simboluri folosit în programarea la computer. dinții și buzele. pentru a-i împiedica să finalizeze lucrarea „a amestecat Domnul limbile a tot pământul” (Facerea. își ascunde fața între palme . toate acestea constituind premisele unei dezvoltări normale ale limbajului. a ideilor. vibrând și producând vocea. Vârsta de 3 ani se definește ca vârsta întrebărilor care evidențiază o prfecționare a vorbirii. Popescu-Marin & Ștefănescu-Goangă. Sunetul generat traversează laringele și faringele și este direcțio.nat spre cavitatea bucală unde mandibula. râs în hohote. limbă națională. da-da etc.Orice mijloc de exprimare a sentimentelor. Acesta este considerat începutul procesului de vorbire. mijloc de înțelegere. sunete de bucurie. 434).Unul dintre mijloacele activității de comunicare specifică oamenilor. imitarea modelelor sonore. Limbă a unei comunități umane constituite istoric. Actul respirator prin etapa inspirației. cerul gurii. limbajul include în sfera sa vorbirea dar nu se reduce la aceasta. Limbaj natural= fiecare dintre limbile națio. cf. (limbă+ -aj. Referitor la achizițiile lingvistice. „tata” sau vorbirea „pe limba lui” perioade lungi –la 10-12 luni. Desigur fiecare limbă a evoluat de-a lungul epocilor istorice. dinții și buzele intervin într-un mod precis pentru a modifica sunetele și a genera cuvintele (www. p. Verza ( 1973. a ideilor etc. Ei sunt interesați de chipurile umane. repetiții de silabe ( faza lalațiunii) pe la 5 luni. Plânsul este forma de comunicare sonoră prin care atrage atenția asupra nevoilor sale imediate: foame. monitorizarea acestor miș.cări preluând-o simțurile auditiv și tactil. căscatul. vorbire. înțelegerea sensului mai multor cuvinte și pronunția de până la 20 de cuvinte spre 18 luni. Limbajul este indispensabil pentru a comunica cu cei din jur prin intermediul cuvintelor și nu nu. Limbaj comun= limbă obiș.mai. p. ba-ba. repetiţii. se joacă cu vocea . Aerul din plămâni este eliberat cons. într-o anumită perioadă istorică. prin intermediul sunetelor. (2012. Conform Bibliei. După aceasta se spune că a apărut diversitatea limbilor pe pământ. La 2 ani. cuvintelor: vorbirea normală se produce printr-un ansamblu de mișcări coordonate de creier și care angrenează respirația.ro). constituie momentul dinaintea pronunției cuvintelor. după gângurit și holofrază se conturează prefraza copilul asimilând până la 100 de cuvinte cu care reușește să formuleze construcții de tipul propozițiilor simple. zâmbesc când aud vocea mamei. limba.la 2 luni. 70-71) vorbeau despre: sunetele guturale . 14).tant prin actul expirației. citire și scriere”. spontane. când.nale. al culorii etc. strigăte. 8). vocalizarea câtorva silabe la 6 luni: la-la.” Samuel Butler LIMBÁJ. pp. Limbajul uman este o activitate care se realizează cu ajutorul limbii și a totalității resurselor acesteia. audiere. pauze. Poate fi de asemenea completat de un limbaj paraverbal regăsit în: intensitatea vorbirii. 11. limbă. ritm. încă din primele luni de viață se pot distinge sunete dezorganizate. 3.. s. spunea E. 2. dificultăți de exprimare etc. „Din punct de vedere psihologic. limba. intonaţie. inhalării aerului în plămâni. și Răcășan R. sete. fonația. 16 . grai.1 Nucet „Limbajul este haina gândirii. care se apropie unele de altele. mijloc de exprimare a sentimentelor. onomatopee. inițial exista o singură limbă pe pământ. Chelemen I. limbaje. până la construirea cetății Babilonului. 4. fel de a se exprima simplu.Evoluția limbajului în copilărie Peter Mariana-Claudia Grădinița Cu Program Normal Nr. în lucrările de specialitate. vocalize prelungite. schimbatul scutecelor etc. Limbajul verbal este însoțit adesea sau chiar înlocuit de limbajul nonverbal sau gestual. cuvinte-frază (holofraza).la 1 lună. langage) 1. trecând printre coardele vocale fixate pe laringe. articularea gâtului. La copii. fr.la 9 luni. DEEX (Ciobanu.sfatulmedicului. 2009.la 4 luni. articularea consoanelor și vocalelor. tușitul. gângurit . Limbajul se referă la vorbire. n. vocalize .nuită. oboseală. Medicii specialiști explică pe înțelesul tuturor producerea concretă a sunetelor. Păun. primele cuvinte simple „mama”.la 3 luni.

Vocabularul se îmbogățește simțitor sub aspect cantitativ numărând până la: 1000 de cuvinte la 3 ani , 2000 de cuvinte la 4 ani, 3000 de cuvinte la 5 ani, 3500 de cuvinte la 6 ani. Acest lucru este favorizat și de intrarea într-un nou mediu, al grădiniței, ocazie cu care sfera cunoștințelor se lărgește, preșcolarul ajungând să formuleze propoziții complexe deși nu întotdeauna corecte din punct de vedere gramatical. De asemenea, în această perioadă devine notabilă trecerea de la un limbaj concret situativ spre un limbaj contextual (Golu, Verza & Zlate, 1993, p. 87). Copilul este capabil să creeze scenarii în jocurile manipulative cu păpuși sau mașinuțe, să „citească” imgini, să audieze povești, să comunice cu partenerii de joacă etc. În revista Logopedia nr. 2, apărută în 2009, Georgescu C. (p. 32) vorbea despre modificările limbajului care se regăsesc sub aspect cantitativ și calitativ chiar dacă sub aspect fonetic lipsește claritatea și precizia sunetelor ce alcătuiesc cuvintele. Frecventă este deficiența de pronunțare prin inversi- une, substituire sau omisiune a unor sunete. În activitatea desfășurată în grădiniță am întâlnit exemple de tipul „mesafor” în loc de „semafor” (inversiune), „iață” în loc de „rață”(substituire), „edicamente” în loc de „medicamente” (omisiune) și altele. Erorile de exprimare de acest tip se diminuează spre sfârșitul preșcolarității iar la intrarea în școală accentul cade pe însușirea structurii gramaticale (Golu , Verza & Zlate , 1993, p. 87). Copiii imită modelul de exprimare și acțiunile adulților, părinți sau educatori, pentru care devine obligatorie revizuirea atitudinii și a limbajului, spre a oferi exemple pozitive, morale, demne de urmat de către cei mici. Se diferențiază două forme ale limbajului strâns legate între ele: limbajul extern prin care se comunică celorlalți idei, opinii, gânduri, sentimente etc. și limbajul intern, care se manifestă în operațiile gândirii, derulate pe plan mintal, proces care are loc între 3 ani și jumătate și 5 ani și jumătate (Golu, Verza & Zlate , 1993, p. 87) și care este mult mai bogat decât cel exteriorizat. Gândirea este cea care ajută la identificarea și selectarea din memorie, din complexitatea limbajului intern, a structurilor care să răspundă adecvat, unei situații concrete, sub forma limbajului extern. Limbajul extern oral fie monologat, fie dialogat este întărit, întregit de limbajul gestual: mimica feței, gesturi ale diferitelor segmente ale corpului de exemplu aprobarea sau dezaprobarea cu ajutorul mâinilor, capului etc. Comunicarea gestuală susține, suplinește, completează comunicarea verbală. Pe lângă toate acestea, în jurul vârstei de 1 an se conturează limbajul extern scris, fiind în strânsă legătură cu gândirea și procesele gândirii. La început copilul trasează linii la întâmplare, fără a avea o coordonare oculomotrică, fără a se orienta pe suprafața de lucru. El imită scrisul, desenul dar de fapt este doar o mâzgălitură. Abia în perioada preșcolară, cu ajutorul modelelor și exersării, copilul își perfecționează mișcările și reușește să redea puncte, linii, forme simple, schematice ale obiectelor, imagini apropiate de realitate. La sfârșitul grădiniței și intrarea în școală copilul învață literele alfabetului cu care apoi el poate citi cu adevărat și scrie ceea ce spune, gândește, dorește. Pentru a ajunge la însușirea progresivă a limbajului în mod individual este imperios necesar să existe o sănătate organică completă a individului încă de la naștere și să beneficieze de un mediu prielnic pentru a putea evolua (Chelemen, Peter, Boroș, Perțe & Onicaș, 2010, p. 276). Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite pot apărea anumite disfuncționalități care afectează limbajul. Rezultatul disfuncțiilor intervenite în recepționarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării orale sau scrise, apărute în urma unor afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională și care au afectat apariția și dezvoltarea limbajului la copilul mic, spunea C. Florincuța (2002, p. 69), se va regăsi sub forma a ceea ce se numește deficiență de limbaj. În copilărie, deficiențele, tulburările de limbaj pot fi deci rezultatul unor leziuni, afecțiuni ale aparatului fonoarticulator, boli infecțioase, radiații, intoxicații cu substanțe chimice sau chiar medicamente în perioada prenatală, în tim- pul nașterii, pentru mamă și copil sau în perioada postnatală a copilului. Din experiență personală aș considera o problemă de actualitate și migrația familiei într-o altă țară când copilul de vârstă fragedă este nevoit să asimileze cuvintele unei noi limbi și de aici o pronunție incorectă sau deficitară. Acest lucru poate apărea și în cazul familiilor mixte ca naționalitate, etnie. Afectarea limbajului poate avea repercursiuni în calitatea operațiilor gândirii, în relaționarea cu ceilalți și chiar în structura propriei personalități. La vârsta timpurie aceste tulburări se reflectă în comportamentul copilului prin agitație permanentă, surmenaj, nesiguranță, emotivitate crescută, relaționare dificilă, complexe de inferioritate și nu în ultimul rând 17

izolare. Dacă nu se intervine prompt și adecvat consecințele tulburărilor de limbaj pot fi adesea ireversibile: inhibiție, blocaje psihice, dezordini comportamentale, dezorganizarea personalității, fobie a vorbirii până la imposibilitatea totală de comunicare orală sau scrisă. Știința care se ocupă cu studiul tulburărilor de limbaj este logopedia. Pentru copiii cu astfel de deficiențe există centre logopedice în care profesorii specialiști, logopezii, pot interveni prin terapii specifice pentru depășirea dificultăților. Specialiștii în probleme de natură psihopedagogică, afirma C. Florincuța în cartea sa „Psihopedago- gia specială și psihologia integrării copiilor cu cerințe educative speciale” (2002, p. 70), consideră o prioritate în cunoașterea precisă și identificarea precoce a simptomatologiei asociate tulburărilor de limbaj pentru a asigura implementarea programelor terapeutice și de recuperare precum și reușita a- cestor programe. Tulburările de pronunție ca dislalia și rinolalia, parțială sau totală nu ridică probleme deosebite în tratarea logopedică dacă reeducarea este începută de timpuriu. Perioada de reeducare a vorbirii acestor copii este scurtă și recidivele sunt foarte rar întâlnite.Tulburările de ritm și fluență ca logonevroza și bâlbâiala, au implicații mai profunde în personalitatea copilului. La școlarii mici mai frecvente sunt disgrafia, agrafia, dislexia, alexia manifestate prin pierderea parțială sau totală a deprinderilor de a scrie, a citi, recunoașterea literelor și îmbinarea lor în cuvinte (Verza, 1973, pp. 26-27). Există desigur o multitudine de forme ale tulburărilor de limbaj și tocmai de aceea rolul nostru ca părinți și dascăli este să semnalăm orice simptome ale unui limbaj deficitar pentru a facilita ajutorul persoanelor abilitate, care vor diagnostica precis chiar și o simptomatologie instabilă specifică copilăriei mici și apoi vor aplica măsurile ameliorative potrivite. Intervenția timpurie va putea conduce la integrarea copiilor cu astfel de tulburări alături de ceilalți copii în viața școlară și socială. Știați că? -Bâlbâiala apare de 3 ori mai frecvent la băieți decât la fete? -Bâlbâiala este mai frecventă la copiii între 2-6 ani? -Printre persoanele care au avut probleme cu bâlbâiala au fost: · Primul ministru britanic Winston Churchill, · Actrița Marilin Monroe, · Actorul Bruce Willis. (www.sfatulmedicului.ro)

BIBLIOGRAFIE: Ciobanu E., Păun M., Popescu-Marin M.& Ștefănescu-Goangă Z., Dicționar explicativ al limbii române și enciclopedic de nume proprii, Editura Corint, București, 2009 Chelemen I.(coord.), Peter K.,Boroș D.,Perțe A.& Onicaș R., Elemente de psihopedagogie specială, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010 Chelemen I.& Răcășan (Onicaș) R., Suport de curs la disciplina Fundamentele psiholpedagogiei Speciale, Nepublicat, 2012 Florincuța C., Psihopedagogie specială și psihologia integrării copiilor cu cerințe speciale, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2002 Georgescu C., Importanța dezvoltării și eficientizării activității de dezvoltare a preșcolarilor. Logopedia, Nr. 2, 2009 Golu P.,Verza E. & Zlate M., Psihologia copilului, Editura didactică și pedagogică, R.A., București, 1993 Verza E., Conduita verbală a școlarilor mici, Editura didactică și pedagogică, București, 1973 www.sfatulmedicului.ro, Balbismul.

18

SECŢIUNEA a II-a: DIDACTICĂ şi EDUCAŢIE Vizită la Connectronics
Prof. Bălan Liliana Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea Cu ocazia derulării programului de educaţie pentru orientare profesională al Junior Achievement, Job Shadow Day®, aflat la a XI-a ediţie în România, elevii clasei a X-a J împreună cu d-na dirigintă prof. Bălan Liliana şi cu ajutorul părinţilor (Vişoiu Nicoleta şi Secara Dana) care ne-au dus la firma orădeană Connectronics Romania unde au petrecut o zi în „umbra” unuia dintre părinți, pentru a înțelege mai bine responsabilitățile de la locul de muncă al părintelui și a avea o experiență concretă care să fie utilă și pentru viitorul lor profesional. Firma orădeană Connectronics Romania, parte a grupului Connect Group, este specializată în producţia de plăci electronice şi cabluri. Firma Connectronics Romania, divizia cabluri şi-a început activitatea în România la începutul anului 2004, cu doar nouă angajaţi, pentru ca astăzi Connectronics să fie cea mai mare fabrică a grupului. Producţia de la Oradea a evoluat dintr-o manufactură pur contractuală într-o fabrică cu produse de sine stătătoare, dotată cu tehnologie de ultimă oră. În 2008 şi-a inaugurat noua hală de producţie din Şoseaua Borşului 40. Investiţiile în noua unitate, care se întinde pe o suprafaţă de 16.000 de metri pătraţi, s-au ridicat la 5 milioane de euro. Noua fabrică permite dezvoltarea producţiei de cabluri destinată partenerilor externi cum ar fi Alcatel-Lucent, Philips, JGL, ASML, Case New Holland şi Tyco and Barco. Personalul bine instruit în scopul de a maximiza calitatea și pentru a minimiza eroarea umană. Sunt utilizate o gama larga de tehnici, cum ar fi: lipire și sertizare, procese semi-automate, ansambluri de cabluri – unele chiar foarte complexe, turnare. Produsele realizate pot fi protejate împotriva umezelii, agenţilor chimici, realizânduseproduse durabile și de încredere.Toate produsele pe care le realizează sunt 100% testate electric, având aparaturi de ultima oră. Mămica lucreazăîn aceasta firma din prima zi de la înfiinţare, la divizia cabluri, unde aînceput ca şi operator, apoi trecând prin mai multe faze, având diverse funcţii a ajuns ca în prezent sălucreze caşi sef de schimb. Areîn subordine în jur de 190 de angajaţi, şi îi place ceea ce face, ajutată fiind de întreaga echipă. Câteva impresii ale elevilor după vizită: Urs Cristina – „Am rămas impresionată pentru că se lucrează într-un mediu curat şi o linişte totală.Dar se lucrează mult pentru bani puţini.” Cimpe Ana-Maria – „Pentru mine a însemnat o experienţă frumoasă, pentru că ne-a arătat cât de mult trebuie să lucrăm pentru un salariu mic.” Ţigărean Claudiu – „Job Shadow Day a însemnat pentru mine o zi în care am învăţat că banii nu se câştigă aşa uşor cum pare.” Pop-Biţiş Loredana – „Mi-am dat seama că nu este aşa de uşor să lucrezi 8 ore în picioare şi mi-am dat seama că trebuie să învăţ mai mult ca să ajung la o slujbă mai mare.” Popa Iosif Marim – „M-au impresionat muncitorii care erau ordonaţi şi fiecare la locul lor. Iar spaţiul de lucru era foarte curat.” Cărbunar Bogdan – „Experienţa Job Shadow Day a însemnat o perspectivă asupra viitorul în cazul abandonului şcolar.” Ilie Diana – „Eu am ajuns la concluzia că nu este uşor să lucrezi 8 ore în picioare, mai ales că salariul este foarte mic şi de aceea mai bine învăţ decât să ajung să lucrez în acest domeniu.”

19

20 .

unde cu elevii din clasele a II-a si a III-a au desfăşurat câteva activităţi. Bălan Liliana Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea Marţi data de 02. dar mai ales de jucăriile primite.2013 cu ocazia zilei Autismului elevii din clasa a X-a J împreună cu dna diriginta prof. 1 Oradea Prof. Bălan Liliana de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” a participat la “Centru special de educaţie inclusiva nr1” din Oradea. Copii au fost foarte impresionaţi de mica atenţie dăruită de noi. dar din cauza sănătăţii nu pot. Din această experienţă ne-am dat seama că suntem foarte norocoşi că avem sănătate şi părinţi care ne iubesc. Activităţile care ne-a plăcut noua dar mai ales copiilor s-au desfăşurat în sala de sport a şcolii unde i-am învăţat pe copii diverse jocuri. noi ne-am gândit că ar trebui să învăţăm mai mult deoarece aceşti copiii şi-ar dori săînveţe.04. deoarece unii copii nu au părinţi care să-i iubească. 21 .Vizitarea copiilor şi implicarea în activităţi la Centru special de educație inclusivă nr.

22 .

înv. intuiţia nu e cea mai puţin preţioasă. Se poate susţine că nu se poate trăi fără matematică. Cuvântul "matematică" vine din grecescul (máthema) care înseamnă "ştiinţă. Matematica. spiritul de observaţie prin exersarea operaţiilor de analiză. capabilă de un progres permanent. alături de limba română. atractivă. printre ele. scrisul şi socotitul. descoperire şi creare a unor teorii noi. Prin ea. de o perpetuă aprofundare. Studiul sistematic şi temeinic al acestei ştiinţe serveşte nu numai celorlalte discipline. viitor adult se află în faţa unui complex necunoscut pentru care trebuie pregătit să-i facă faţă. abstractizare şi generalizare. cele mai importante sunt cititul. de o extremă generalitate. Copilul. cei mai mulţi copii îndrăgesc matematica şi aşteaptă cu plăcere aceste ore. fizicii. întreaga cunoaştere şi învăţare umană se construieşte pe temelia „matematică”. Principala caracteristică a acestor provocări este aceea a complexităţii. ci şi întregii deveniri a şcolarului. are o contribuţie specifică la dezvoltarea multilaterală a elevilor. creativităţii şi muncii independente. e Matematică sau modelare matematică”. comparaţie. să-şi sporească viteza de reacţie la provocările mediului şi să-şi dezvolte abilităţi. cu cât astăzi matematica are aplicabilitate nu numai în domeniul tehnicii. de a le explica utilitatea şi aplicabilitatea ei în viaţa de zi cu zi. iar apoi s-a cristalizat ca ştiinţă deschisă. întrucât ea dezvoltă gândirea. Aceasta cu atât mai mult. Acad.Matematica distractivă Prof. cunoaştere sau învăţare". încât matematica să devină o disciplină plăcută. ci şi în ştiinţele sociale. principala funcţie a ciclului primar este funcţia instrumentală. Matematica s-a născut din nevoile practice ale omului. sinteză. ca parte integrantă a sistemului de învăţământ. lumea matematică rămâne în contact cu lumea reală şi chiar dacă matematica pură ar putea să se lipsească de ea. creşte puterea de deducţie şi intuiţia. se impune stimularea intelectului. primar: Berindan Mărioara Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu”. locul şi menirea sa de a-i motiva pe elevi să o studieze cu plăcere şi de a o face accesibilă şi puternic ancorată în realitate. biologiei. 23 . este una din disciplinele de bază studiate în ciclul primar. În ciuda faptului că matematica este ştiinţa conceptelor celor mai abstracte. inteligenţa. Aşadar. plăcerea de a rezolva şi de a găsi soluţii. prof. care trebuie să-şi facă loc tot mai mult în cultura generală a unui om. Grigore Moisil afirma: „Tot ce e gândire corectă. În epoca actuală ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede şi bine. întrucât se pare că niciodată până acum omenirea nu s-a confruntat cu probleme atât de complexe. Principala sarcină a acestui ciclu este aceea de a-i familiariza pe elevi cu cele mai eficiente tehnici sau instrumente ale activităţii intelectuale. Oradea Ciclul primar. Practicianul va avea totdeauna nevoie de ea şi la fiecare matematician pur trebuie să existe 100 de practicieni”. chimiei. tot la ea ar trebui să recurgem pentru a umple prăpastia care separă simbolul de realitate. impun cu acuitate dezvoltarea culturii matematice. Dinamica socială a ultimelor decenii aduce în faţa lumii contemporane o serie de provocări faţă de care domeniul educaţiei nu poate rămâne indiferent. Ca atare. Tocmai de aceea. competenţe conform standardelor. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei. Nu este mai puţin adevărat că dascălul are rolul. (mathematikós) înseamnă "cel care îndrăgeşte învăţarea". a gândirii logice. iar afirmaţia că este nevoie de matematică este insuficientă. Poincaré afirma că:”Scopul principal al învăţământului matematic este de a dezvolta anumite facultăţi psihice şi. stimulează spiritul de competiţie şi dorinţa de a reuşi. încă din clasele mici ale învăţământului elementar. a judecăţii matematice la elevi. În rândul instrumentelor activităţii intelectuale. a acumulării în ritm tot mai intens a informaţiilor. dr. structurează şi organizează mintea. convergentă spre dezvoltarea raţionamentului.

o ieşire din monotonia orelor de curs. să acţioneze. abstractizarea şi generalizarea. S-a luat aceasta hotărâre deoarece am pornit de la premisa că randamentul şcolar este o funcţie cu două variabile: prima reprezentată de factori interni (obiectivi) – elevul cu structura sa complexă şi în devenire. “Jocul este munca. L-am ales pentru modul inedit de prezentare a temelor cât şi pentru abordarea interdisciplinară . Manualul suport folosit la lecţiile de matematică distractivă la clasa a III-a şi a IV-a este manualul gândit de Rodica Dinescu. comparaţia. de perspicacitate. doresc să-l determin pe elev să muncească cu plăcere. Cei care nu au citit cartea devin curioşi să afle continuarea situaţiei povestite. Acţiunea conjugată a acestora mijloceşte însuşirea deplină a cunoştinţelor prevăzute de programa şcolară Copilul este creativ la nivelul său.Am propus părinţilor acest opţional pornind de la premisa că. Prin activitatea de joc. codarea sau decodarea unui mesaj. jocul rămâne una din modalităţile de bază pentru abordarea activităţii didactice. de diferite tipuri: transformarea simbolurilor în litere sau cifre. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice. procesele gândirii: analiza. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi. să observe orice amănunt interesant. să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară. Programa cuprinde jocuri şi probleme distractive. a agerimii minţii. identificarea unui număr de greşeli la două imagini aproape identice. Prin acesta doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel. Acestea dezvoltă atenţia. sinteza. spiritul de observaţie. puternic investigatoare. ci poate fi şi o disciplină atractivă. numărarea obiectelor de acelaşi fel. ca şi dezvoltarea unor activităţi de dobândire. Unele lecţii fac trimiteri la cărţi citite şi sunt interesante prin faptul că eroii au „probleme”care se pot rezolva prin calcul sau prin judecăţi logice. nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme. elevul ajunge să muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul său. „Harap Alb merge la 24 . Ne propunem să adaptăm unele cunoştinţe dobândite prin studiul curricumului nucleu . este idealul vieţii. să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme. este datoria. plăcute copiilor.”(Claponde. este binele. compararea. identificarea umbrei corespunzătoare unui obiect şi multe altele. jocuri de tip labirint. sinteza. completarea unor careuri cu cifre respectând anumite condiţii. o alt fel de abordare a activităţii vieţii lui de şcolar. în consecinţă. imaginaţia şi memoria. Opţionalul urmăreşte să ofere elevilor experienţa utilizării tehnicilor şi limbajului matematic în situaţii practice accesibile lor. să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii corecte. care urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie. iar a doua reprezentată de factori externi – în primul rând şcoala. în ciclul primar. dar care pentru el constituie noutăţi absolute.dezvoltând formarea gustului pentru lectură.Pentru atingerea scopului propus este necesară mutarea accentului de pe predarea de informaţii pe formarea de capacităţi ale cunoaşterii : reprezentarea. reuşind să descopere adevăruri verificate de mult timp. Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi. Ori un obiect opţional trebuie în primul rând să-i ofere copilului o relaxare. necesară formării unei personalităţi inventive. să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore. “Psychologie d’enfantes”). abstractizarea şi generalizarea şi duc la o „împrietenire” cu matematica. Atrage prin diferite exerciţii-joc. Elevii trebuie convinşi că matematica nu este grea. să accepte competiţia cu sine şi cu ceilalţi parteneri de joc. Prin opţionalul „Matematică distractivă” ne propunem să atragem elevii clasei spre studierea acestei discipline de învăţământ prin valorificarea experienţei de viaţă a elevilor. a memoriei. analiza. pe cale intuitivă. reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară. Creativitatea trebuie privită ca proces ce se desfăşoară în timp înscriindu-se în sfera educaţiei. Matematica nu este numai o înşiruire de cifre. Prin opţionalul „Matematică distractivă” se urmăreşte adaptarea unor cunoştinţe dobândite prin studiul curriculumului pentru rezolvarea de situaţii-problemă diferite. Folosind jocul în timpul orelor de opţional. dobândirea pe cale intuitivă a unor noţiuni complementare curricumului nucleu. La această vârstă copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Astfel de exemple sunt ilustrate în teme precum:”Firul Ariadnei”. a unor noţiuni complementare curriculumului.

. 4. Editura Sport-Turism. 1998 2. Matematica este o disciplină creativă şi pasionantă. 1983. dacă nu este legată de viaţa lor de zi cu zi şi nu este aplicată în practică. „Tainele muşchetarilor”. Dinescu. 2006. „Întrebările Scufiţei Roşii”.. 25 . fapt pentru care am ales să prezentăm câteva exemple de activităţi practice. pentru mulţi dintre elevi. Stoica. Posibilităţi de cunoaştere şi educare E. Bucureşti. 3. „Robinson Crusoe şi insula necunoscută”. A. Pitesti. Bucureşti. Psihologa inteligenţei.şcoală”. 1986. matematica rămâne o mare necunoscută fără prea multe soluţii pentru ei.. BIBLIOGRAFIE 1.D. R. Editura Carminis. Matematica de vacanţă . J. Ea poate produce momente de plăcere şi încântare când elevul rezolvă o problemă pentru prima dată. descoperă o rezolvare mai elegantă a problemei sau vede pe neaşteptate conexiuni ascunse. Piaget.P. Cu toate acestea. Ed Ştiinţifică. Popescu. T. Matematică distractivă – disciplina opţională pentru clasa a IV-a. Creativitatea elevilor. Bucureşti.

o corectează şi o reglează continuu în direcţia impusă de finalităţile actului instrucţional”. Nu excluzându-se reciproc. iar cele moderne eficiente (a nu se cădea în „mistica” unora sau altora dintre metodele la modă). ideile.profesorul stăpâneşte acţiunea instructivă. Caracterul dinamic . economie de efort intelectual şi de timp. gândirea critică. care devine în acest mod un factor activ. informaţiile. I. - - - 26 .înv. cealaltă este centrul motor şi totuşi există pericolul de a se ajunge la cealaltă extremă a polului opus metodelor tradiţionale: libertatea excesivă de exprimare a fanteziei creatoare. nu umplerea unui vas. . ci doar coabitând pot să creeze un model funcţional şi comunicativ. gândirea laterală – capacitatea de a privi şi a cerceta lucrurile în alt mod). sporeşte interesul pentru o temă. pentru autoevaluare.Importanţa metodelor interactive în educaţia tinerei generaţii Profesor ptr. emulaţia.Cerghit spunea că : . eficient şi stimulatoriu.rezolvarea de probleme. util în activităţile şcolare specifice tehnologiei instruirii. interrelaţiile dintre membrii grupului. dintre personalităţile lor ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul propriei transformări şi formări. activitatea de grup este stimulativă. o dirijează. lipsită de filtrul critic ordonat tradiţional. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor. impunând astfel utilizarea pe lângă metodele tradiţionale. Metodologia modernă operează schimbări care ţin de pondere.. învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual.Goga” Marghita „Educaţia este îmblânzirea unei flăcări.Prin intermediul metodei . valorile educaţiei actuale fiind mult mai existenţiale şi experienţiale decât obiective şi exterioare persoanei. mereu deschis al metodologiei didactice la înnoiri este accentuat de raporturile ce se stabilesc între anumite principii sau idei directoare în acţiunea de creştere a eficienţei metodelor. strategiile personale de lucru. unilateral centrate pe o informaţie prelucrată de cadrul didactic şi transmisă univoc (lăsând elevul pe planul factorului pasiv) şi a metodelor interactive centrate în primul rând pe activitatea elevului. primar Curtean Florica C. educative. Totul trebuie judecat în funcţie de contextul în care sunt utilizate şi dacă ele determină randament şcolar sporit. stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe (gândirea divergentă. lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile. prin accentuarea caracterului euristic şi activ participativ. iar subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe. Avantajele interacţiunii sunt următoarele: în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple. există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii.. Nu se poate spune că metodele tradiţionale sunt ineficiente. obţinerea soluţiei corecte este facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate. Metodele active presupun demersuri subietive şi esenţiale. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care este antrenat.O. una este substanţa. de sporire a potenţialului formativ al metodelor clasice. implicat energetic în procesul de învăţare. Viziunea tradiţională este un fundament pentru cea modernă. dar mai ales de valorizare. experienţa. interactivitatea stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite. generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă în rezolvarea sarcinilor complexe.N.” (Socrate) Actualele descoperiri în materie de psihopedagogie şcolară conduc la mutaţii în planul metodologiei didactice.

” (G. iar părinţii se simt încurajaţi să contribuie la asigurarea succesului copiilor lor. Ionescu. V. ca subiect activ nu ca mijloc(obiect). de anumite condiţii ale învăţării: obiective didactice. 2002. accentuarea complexităţii existenţei acesteia şi a interacţiunilor cu alţii. Editura Ştiinţifică – Bucureşti. În lecţiile desfăşurate pe baza metodelor activante. particularităţile cantitative şi calitative ale grupului şcolar. Pentru optimizarea procesului de predare . cât şi procesul de învăţare. În spatele fiecărei metode de predare stă ascunsă o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului.Acest cadru de gândire şi învăţare este un proces de predare transparent.copacul ideilor . cadrele didactice le apreciază ca fiind stimulative şi eficiente în activitatea la clasă. experienţă şi factori de personalitate ai învăţătorului.Voi enumera câteva dintre ele: . Selecţia şi combinarea metodelor la nivelul unităţilor de muncă independentă trebuie gândite în funcţie de anumiţi parametri.Semnificaţia globală a metodelor active poate fi exprimată prin următoarele idei: punerea accentului pe persoană ca finalitate. 27 .învăţare se folosesc diverse metode.Când elevii aplică acest cadru în situaţii de învăţare ei valorifică în mod critic informaţiile acumulate şi reflectă felul în care ceea ce au învăţat le modifică înţelegerea. dau frâu liber ideilor şi gândiri. deoarece elevii văd şi învaţă atât conţinutul. strategii şi tehnici didacticeactivizante. Prin metodele active participative înţelegem toate situaţiile şi nu numai metodele active propriu-zise în care elevii sunt puşi şi care-i scot pe aceştia din ipostaza de obiect al formării si-i transformă în subiecţi activi.brainstorming . elevul aplică în mod creator cunoştinţele dobândite anterior. deosebit de interesante.Chiş . „Ceea ce vrem să vedem este că aleargă copilul după cunoaştere şi nu cunoaşterea după copil. costuri materiale. Dulamă. (1992).Clusium. Ed. B.cvintetul .cubu .Strategii de predare .Educatorii trebuie să fie preocupaţi de găsirea unor metode şi procedee variate adaptate diferitelor situaţii de instruire în care elevii vor fi puşi. Shaw ) BIBLIOGRAFIE: M. caracteristicile psihologice.învăţare.diafragma Venn .metoda proiectului Aceste metode sunt apreciate de elevi ca fiind atractive.eseul de cinci minute . timp de învăţare. plăcute . conţinut de instruit. Maria Eliza: Modele. coparticipanţi la propria formare.

11-12) vorbesc de trei tipuri de prevenţie pe care le poate asigura şcoala şi care se completează reciproc: . presupunând utilizarea de forţă fizică sau psihică. Identificarea timpurie a cauzelor acestui tip de comportament. cât şi pentru societate în general. BIBLIOGRAFIE: 28 . Pierre-Andre Doudin şi M. părinţii alcoolici.o prevenţie primară. programe TV sau jocuri video Desigur pot fi luate în considerare şi alte motive care cauzează apariţia agresivităţii şi anume: predispoziţia genetică. un fin tact pedagogic şi măiestrie în îmbinarea noţiunilor teoretice în situaţiile concrete întâlnite. Această afirmaţie poate fi susţinută de faptul că relaţiile conflictuale din familie. abuzul fizic şi emoţional asupra copilului pot fi consideraţi o serie de factori predictori ai comportamentului violent. dorinţa de a atrage atenţia. care defineşte conceptul de violenţă directă sau fizică este o situaţie încare există o relaţie clară între subiect şi obiect. familiali. abuzurile de substanţe. trebuie înţeleasă ca un concept-cheie conţinut de toate discuţiile ce vizează agresivitatea umană. primar Demian Ioana-Adina Școala Gimnazială Nr. de pesonalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor. o deteriorare avieţii. Oradea Johan Galtung afirmă: "Eu înţeleg violenţa ca pe o deteriorare a nevoilor fundamentale omeneşti ce poate fi evitată sau. care se poate realiza foarte uşor de către fiecare cadru didactic şi presupune dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de fiecare elev. în vederea tranformării şi educării copiilor în conformitate cu idealul educaţional specific epocii contemporane. o prevenţie terţiară. se referă la faptul că profesorul prin observarea elevilor poate identifica efectele unor violenţe externe la care elevul a fost supus în afara mediului şcolar. Situaţiile cu care se confruntă cadrele didactice sunt unice din punctul de vedere al cauzelor şi al formelor de manifestare. acesta urmăreşte prevenirea recidivei acestui tip de comportament. Însă pentru a le face faţă cu succes se impune inventarierea unor modalităţi de intervenţie în rezolvarea de probleme. ca definiţie a unei situaţii sociale cuprinzând o serie de posibilităţi diverse de acţiune. Situaţia socială. pp. decesul. precum şi intervenţia în scopul ameliorării şi dobândirii unui comportament asertiv reprezintă o ţintă atât pentru cadrele didactice. familia dezorganizată." “Violenţa”. Accentul cade asupra fenomenului violenţei şcolare care trebuie analizat în contextul apariţiei lui. stimă de sine scăzută. Erkohen-Markus(2000. . la modul mai general. Totodată pot fi aduse contra-argumente care arată că nu toţi copiii care manifestă un comportament violent provin din familii dezorganizate şi că violenţa poate fi învăţată şi în mediul social precum: filme. divorţul. Există o serie de mituri despre modul în care copiii preiau violenţa şi o utilizează ca metodă de rezolvare a unor conflicte sau ca modalitate de exprimare în situaţii limită. abandonul. dorinţa de impunere a propriilor idei prin forţă fizică şi nu prin persuasiune verbală sau nevoia de a demonstra superioritatea.Mituri legate de comportamentul violent Prof. proiecte de prevenire a violenţei şcolare înseamnă a lua în consideraţie toţi factorii (sociali. A gândi strategii. cultivarea încrederii în propriile forţe . înv. 16. Miturile legate de comportamentul violent susţin că persoanele fără cei şapte ani de acasă nasc violenţă. şcolari. care scade gradul la care oamenii sunt capabili să-şi îndeplinească nevoile la un nivel sun cel potenţial posibil. ce are în vedere sprijinul direct adus elevilor care manifestă comportamente violente.o prevenţie secundară. Şi ameninţarea cu violenţa este tot violenţă.

determinarea ta şi dăruirea pentru arta de a fi dascăl... misiunea de a fi actor pe diverse scene. să-i iubeşti necondiţionat pe fiecare. celebru sau nu. Iubim ceea ce facem pentru că ne simţim iubiţi de o clasă întreagă de copii.Teorii ale dezvoltării copilui.nu poţi face această meserie fără a avea vocaţie. D. N .Psihologia educaţiei. copii şi noi.e ceva de suflet.. pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă. uitându-se la el se bucură şi oamenii.   Bonchiş. 29 .. nivelului lor de pregătire şi mai ales de înţelegere. de a fi în permanenţă deschis spre nou şi inedit. atunci când respecţi. Z d r e n g h e a . e mai greu să fii lup. Spiritul tău de copil este cel ce îndepărtează pânza de păianjen depusă de anii care nu te ocolesc. dar. adică o anumită categorie de oameni de calitate... eşti respectat. a fi dascăl înseamnă să ai vocaţie. M i t r o f a n . adaptată stării lor de moment. V . Noua piesă pe care o joc de fiecare dată când ajung în faţa copiilor va fi în fiecare an alta. T . 2000. A fi dascăl înseamnă nu doar a poseda cunoştinţe ştiinţifice de specialitate. înv. e mai greu să fii Goe. a basmelor. E.. primar Adina Florina Gabor Şcoala cu clasele I-VIII „Floare de Lotus” Sînmartin ‘’Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. de a-ţi privi discipolii pe care îi ai ca pe partenerii tăi de scenă.. când şi cui ofer…. să-i ocroteşti de toate problemele ce li se ivesc zi de zi. la fel ca în cazul medicilor şi preoţilor. neîndoielnic. nu ai voie să nu te simţi bine. să le zâmbeşti şi să-i lauzi când reuşesc ceva şi să-i mângâi. atunci când iubeşti. ci a avea şi capacitatea de a le transpune şi traduce didactic. Pentru a fi dascăl trebuie să ai un suflet deschis oricarui copil.. învăţătorul.. implică o anumită structură sufletească. eşti iubit şi nu lăsa niciodată să se tocească tăria pe care o ai în tine. În faţa clasei intervine vocaţia de ”dascăl”. de a le inspira sentimentul că sunt martori activi ai evenimentelor pe care tu le-ai descris. Se spune că meseria de dascăl se poate învăţa teoretic. cum. să-i încurajezi când lacrimi triste le curg pe obraz. . Sălăvăstru... implică mai mult decât mintea şi cunoştinţele tehnice ale meseriei. ş i B u t o i . cât. Iar primul dascăl care ne sculptează caracterul şi sufletul este. o disponibilitate anume. . de a te coborî oricât şi oricând la nivelul lor. spre viaţă. Editura Polirom. de a face o poezie din fiecare temă predată. bogat sau sărac. Editura Dacia. 2006. Iaşi. Din momentul în care ai intrat în clasă îşi face loc vocaţia de a te apleca cu dăruire si pricepere spre ceea ce faci. Editura A fi dascăl … Prof. dar educatorul creează un chip viu. A fi însă dascăl este o artă. în situaţi distincte şi uneori întâmplătoare. nu au vârstă. Psihologie judiciară. Cluj-Napoca. adică posibilitatea de a şti ce. atât timp cât suntem cu ei suntem. Nu ai voie sa fii supărat.. eu voi fi învingătoare dacă mi-am dus la bun sfârşit misiunea şi dacă învăţăceii mei au înţeles ceea ce înseamnă să fii om. ca pielea se încreţeşte. nu uita. se află un dascăl. o deschidere sinceră spre oameni. dar forţa. Prin maratonul pe care îl fac în cei patru ani de învăţământ primar. se bucură şi Dumnezeu’’. Va fi o altă regizare cu alţi actori. primeşti înapoi. indiferent de vârstă.(Ioan Gură de Aur) În spatele fiecărui om. Şansa. spirituală. Bucureşti.2004. Atunci când dăruieşti. părul tău încărunţeşte şi zilele se adună în ani. Nu există nimic mai bland pe lume decât ochii unui copil ce te privesc dornici de a-i purta pe aripile viselor.

Îmi place să cred că. “Mulţumesc pentru ziua de azi” sau un zâmbet sincer din partea părinţilor te face să uiţi că în acea zi ţi-ai pierdut poate de multe ori răbdarea. Cum să iubeşti şi să înţelegi un COPIL este o chestiune necondiţionată. O dată cu ei ajungi şi tu să te opreşti din goana zilnică şi să admiri în treacăt câte un anotimp despre care le-ai povestit atâtea. cu putere. Până la urmă am înţeles că doar oamenii cu suflete pline de bunătate pot fi în preajma copiilor. Aceştia au nevoie de o mână blândă şi caldă care să le şteargă lacrimile şi care să le arate norii şi soarele. ia bastonul. Acestea sunt motivele pentru care de 4 ani îmi încep la fel dimineţile: CA DASCĂL. Fiecare generaţie care-ţi “trece prin mâini” îţi modelează într-un mod felul de a fi. Îmi scot pălăria în faţa celor care în fiecare zi îţi mulţumesc că ai mers mai departe alături de copiii lor. Am ales această meserie pentru a dărui şi pentru a îndruma nişte paşi mici spre a ajunge paşi mari. nerăbdare. cei care trăim în fiecare zi între copii. cu încredere că şi mâine vei descoperi un COPIL de la care “să-ţi tragi”stropul de tinereţe veşnică. 30 . nu te poate nimeni învăţa.Cum să iubeşti un om. Nu e nimic mai minunat decât să fii înconjurat de acei ochi curioşi ai copiilor gata să descopere în fiecare zi câte ceva nou şi bucuria din zâmbetele lor atunci când dezleagă precum nişte integrame lucruri care ţie îţi par banale. nu îmbătrânim niciodată pentru că zilnic primim un strop din copilăria lor. Am înţeles că în fiecare zi pentru a primi răsplată în aceasta meserie. Iar pentru că anii tot nu ne ocolesc am s-o citez. să impui respect. / Când nu mai poţi să alergi. simplă şi complicată în acelaşi timp. Ce mai contează aceste “nimicuri” când tu dimineaţă de dimineaţă eşti primită cu sincere îmbrăţişări. ia-o la trap. Păcat! Şi milă să ne fie de acei oameni care refuză într-un fel sau altul această bucurie. / Când nu mai poţi nici asta. / Insă nu te opri niciodată. De la fiecare copil înveţi ceva. este o chestiune care porneşte din sufletul fiecăruia. Păcat că sunt mulţi cei care nu înţeleg că a face învăţământ de calitate este în primul rând un exerciţiu de dăruire. în încheiere. trebuie să dăruiesc în fiecare clipă şi fără teamă. trebuie să pun un strop de suflet şi de copilării în ceea ce fac. că în acea zi trebuie să-ţi plăteşti facturile. ca precum într-un teatru de păpuşi. Când eşti dascăl poţi şi trebuie să iubeşti un COPIL ca şi cum este parte din sufletul tău. Dorinţa mea a fost. Aşa poţi merge mai departe. / Când nu poţi să mergi. Cine crede că este uşor să lucrezi cu copiii este cu siguranţă un ignorant. noi dascălii. educatorii si acesta este un mic crâmpei din sufletul nostru. de a merge mai departe. încredere şi speranţă. să le ridic copiilor cortina pentru a le da un strop din ceea ce ştiu eu şi să le îndrum paşii spre viitorul care îi aşteaptă.” Aceştia suntem noi. ia-o la pas. pe Maica Tereza din Calcutta: „Fă astfel ca în loc de milă. un necunoscător care nu s-a bucurat prea mult de compania lor.

redarea firului logic al unei naraţiuni prin control reciproc în beneficiul ambilor parteneri. se adresează unei persoane. Acest procedeu extrem de simplu duce la dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă a elevilor.). mai eficientă (Ce a înţeles? Unde nu este prea clar? Ce ar mai trebui scris pentru ca mesajul să fie clar înţeles? etc. În fapt. aprecieri. Se fac atunci revizuiri. Întrebările colegilor îi fac pe copii să conştientizeze că uneori formulările alese de ei nu sunt cele mai fericite şi nu au darul de a transmite mesajul dorit celor care citesc sau ascultă. asigurarea coerenţei. claritatea şi coerenţa expunerii pot fi influenţate pozitiv atunci când feedback-ul vine de la un coleg. mai coerentă. care poate sugera idei pentru ca exprimarea să devină mai clară. pentru a obţine un feed-back de la coleg (prin întrebări. prin urmare trebuie să fie clar şi să conţină toate elementele ce fac comunicarea inteligibilă persoanei care o receptează. textul realizat de el nu este altceva decât un mesaj scris.Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă a elevilorprin metode şi procedee interactive Profesor pentru înv. sugestii. “O. Deşi actualmente copiii par mai puţin atraşi de activitatea de elaborare a unor texte. de a elabora texte de facturi diferite. Prin urmare.N. Utilizând acest procedeu. Întrebări. care să stimuleze interacţiunea dintre elevi în mai multe rânduri pe parcursul activităţii. După prezentarea temei şi un moment de gândire. sugestii  Redactare finală După cum se observă. procedeul nou introdus este acela de a pune elevii în interacţiune în procesul scrierii. de a muta accentul de pe formă pe conţinut şi pe felul în care acest conţinut serveşte la realizarea comunicării. dincolo de însuşirea scrisului sub aspect formal.) – tot ce-şi amintesc/imaginează în legătură cu întâmplarea  Schimb de opinii în perechi. într-o lecţie în care se urmăreşte redactarea unei compuneri se pot introduce procedee noi. lecturarea sau rezumarea celor scrise în perechi. rectificări. primar Gal Ramona C. În acest context se face tot mai des simţită nevoia folosirii de metode şi procedee capabile să motiveze elevii să se implice într-o activitate atât de solicitantă cum este scrisul. dacă vorbim despre dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă a elevilor din clasele primare cu siguranţă utilizarea metodelor şi procedeeloractiv-participative. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca. 31 . trebuie spus că fiecare dintre ei poate crea ceva minunat la un moment dat. dacă este învăţat în şcoală cum să facă acest lucru. Elevul trebuie să înţeleagă faptul că. producerea de text (deci exprimarea scrisă) fiind realizată la aproape toate disciplinele de învăţământ. aprecieri). interacţiunea în procesul scrierii reprezintă alternative cu mare eficienţă. să dezvoltăm la elevi capacitatea de exprimare scrisă. logică. apoi frontal în legătură cu schiţa realizată  Lucru independent la text timp de 15-20 minute  Rezumarea conţinutului în perechi. Spre exemplu. Pentru aceasta nutrebuie neglijată importanţa interacţiunii dintre elevi în beneficiul scrierii fiecăruia dintre ei. se pot introduce etape de genul:  Relatarea pe scurt a întâmplării colegului din pereche. Goga” Marghita Sarcinile care presupun scris sunt multiple în clasele primare. modificări sau completări ale ideilor. prin această strategie se urmăreşte ca redactarea textului să se facă ţinând cont de un auditoriu (reprezentat de un coleg). Întrebări. Întrebări. aprecieri  Construirea unui ciorchine sau scriere liberă (3 min. sugestii  Redactarea compunerii până la final  Lecturarea compunerii în perechi. aprecieri. clarităţii şi naturaleţei exprimării. revizuirea pe parcurs a textului redactat se face în funcţie de modul cum a fost perceput şi înţeles de către partenerul din pereche. încurajarea colaborării dintre elevi în procesul scrierii. Introducerea acestei inovaţii pleacă de la ideea că logica derulării întâmplărilor. care devine mai clară. în esenţă.

BIBLIOGRAFIE: Dulamă . 32 . Bucureşti. Didactică şi pedagogică. 2003. Cluj-Napoca . Casa Cărţii de Ştiinţă . strategii şi tehnici didacticeactivizante . Ed. Flueraş . Şerdean. Ed. Ioan: Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Maria Eliza : Modele . Vasile Paideia şi gândire critică . 2002. 1988.Clusium .

fără nicio discriminare deoarece nevoile fiecărui individ trebuie să stea la baza societăţii. pentru toţi copiii. etnii. ci şi deprinderi. Omul este o fiinţă socială. de luare a iniţiativelor. dar în Podişul Tibet salutul se face prin scoaterea limbii şi e considerat un gest de respect faţă de interlocutor. iar pentru a se putea realiza o comunicare eficientă cu etniile de romi este necesară înlăturarea acestui stereotip. Aşa cum fiecare individ are nevoie să-şi afirme individualitatea. Societatea de azi se percepe pe sine însuşi ca fiind tolerantă şi înţelegătoare faţă de această etnie. de asumare a responsabilităţii. Spre exemplu la noi în ţară scoaterea limbii e considerat un lucru foarte urât. O societate ai cărei membri se simt incluşi este o societate care funcţionează bine. să cunoască. În general educaţia are ca principală menire. intoleranţa sau marginalizarea. Elevii trebuie antrenaţi în acţiuni prin care să înveţe despre cultura altor naţionalităţi. romi. realizarea incluziunii sociale. Într-o lume marcată de diferenţe culturale şi lingvistice. deci şi la baza educaţiei pentru că prin educaţie se pun bazele socieţăţii. practici de cooperare şi negociere a conflictelor. etc. De multe ori comunicarea între naţionalităţi sau etnii diferite are de suferit şi datorită unor stereotipuri. modul în care ea este organizată şi în care funcţionează depinde de gradul de incluziune a membrilor săi. Scopul educaţiei interculturale este de a-i sensibiliza pe elevi cu privire la diversitatea modurilor de viaţă şi vizează dezvoltarea unei educaţii care poate întâmpina diferenţele ce există într-o societate. elevii trebuie învăţaţi să înţeleagă şi să respecte oamenii şi punctele de vedere diferite ale lor. este educaţia care trebuie să stea la baza societăţii pentru că o societate interculturală este o societate în care grupurile de naţionalităţi. Dezvoltarea normală a unei societăţi îşi are bazele într-o corectă educaţie interculturală. să fie îndrumaţi spre toleranţă. În acest sens un rol foarte important revine educaţiei interculturale şi implicit dascălilor care trebuie să-i înveţe pe tineri nu numai cunoştinţe. Dascălul este acela care trebuie să furnizeze informaţii de specialitate. etc. etc). De multe ori de incluziunea socială a romilor constituie oproblemă aparte. săşi dezvolte competenţele specifice. Totodată elevii trebuie informaţi asupra faptului că situaţiile de comunicare sunt numeroase (de la salut. Ghiula Emanuela Gheorghina Liceul Tehnologic Nr.o necesitate primordială a societăţii actuale Prof. Doar cultura dă sens legăturilor care-i unesc pe oameni şi le permite integrarea în societate. de participare la viaţa şcolii. Se poate atrage atenţia asupra faptului că uneori limbajul nonverbal poate duce la confuzii grave prin blocarea comunicării datorită înţelegrii diferite ale unor gesturi ce provin de la comunităţi diferite. dar şi să gestioneze procesul comunicării. Viaţa societăţii. stiluri de viaţă. comunicarea verbală sau nonverbală până la dar. sunt îndrumaţi să recunoască şi să conştientizeze diversitatea culturală şi faptul că nicio societate nu poate funcţiona izolat de celelalte. valori şi norme. îndemn. în paralel cu formarea şi dezvoltarea persoanei.Educaţia interculturală . germani. iar apoi la viaţa societăţii. culturi. dar cu toate acestea 33 .1 Cadea O necesitate primordială a societăţii actuale este recunoaşterea drepturilor egale pentru toţi oamenii. al cooperării între toţi elevii. Dascălii sunt cei care prin educaţia lor vor preîntâmpina fenomenene nedorite precum segregarea. fiecare are nevoie să fie înţeles şi apreciat de semenii săi. Aceştia din urmă pot fi învăţaţi să respecte unele reguli simple de comunicare precum: respectarea interlocutorului prin ascultarea fără întrerupere a acestuia. diferite convieţuiesc în acelaşi teritoriu. să înţeleagă şi să respecte diferenţele. Spre exemplu elevii se pot informa în legătură cu stilul şi cultura altor colegi din şcoala lor: maghiari. De exemplu ideea că toţi romii sunt leneşi şi necinstiţi este un stereotip. înţelegere şi spre crearea unor relaţii pozitive. Elevii vor fi educaţi în cunoaşterea şi înţelegerea altor culturi. înţelegerea perspectivei culturale a partenerului de dialog. el nu se poate dezvolta şi afirma decât în şi prin societate. Educaţia interculturală este o educaţie care se adresează tuturor şi care permite tuturor să conştientizeze propriile determinări culturale. Într-o societate interculturală grupurile de naţionalităţi convieţuiesc în acelaşi teritoriu şi îşi recunosc şi respectă reciproc valorile şi tradiţiile.

Bucureşti. Aşadar.A. dascălii trebuie să depisteze stereotipurile şi să le îndepărteze. rolul educaţiei interculturale este de a dezvolta relaţii bazate pe înţelegere. să înveţe elevii să aibe încredere unii în alţii indiferent de naţionalitate. Editura Didactică şi Pedagogică. În aceste situaţii cadrele didactice sunt puse de multe ori în situaţia de a face faţă diferitelor forme de prejudecăţi. Educaţie democratică. etc.unii părinţi. Pentru a se evita astfel de lucruri. Totodată elevii romi trebuie integraţi în toate activităţile atât cele şcolare cât şi extraşcolare participând alături de ceilalţi elevi de alte naţionalităţi la absolut toate activităţile din şcoală.. R. să stimuleze creşterea performanţelor şcolare ale romilor. incluziune şi interculturalitate. 2007. Doina. etnie. să responsabilizeze elevii cu privire la integrarea tuturor etniilor. 34 . Bibliografie: Nedelcu. să atragă atenţia asupra necesităţii incluziunii romilor spre beneficiul şcolii şi al societăţii. spre exemplu evită să-şi lase copiii să fie înscrişi în clase cu mulţi copii romi. toleranţă şi flexibilitate între toate naţionalităţile în vederea bunei funcţionări a societăţii.

competenţelor comportamentelor. Lecţiile desfăşurate pe baza metodelor interactive duc la eficientizarea procesului educaţional într-un concept facil. inovatoare. Utilizarea metodelor interactive ajută la dezvoltarea interacţiunii dintre membrii. primar Gut Mirela C.  subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe. cvintetul. jocul de rol. 3. este cerută de obiectivele educaţionale ale sistemului de învăţământ.  timpul de găsire a problemelor este mai scurt în cazul lucrului în grupă decât individual. dascălul fiind pârghia promotoare în formarea personalităţii elevului prin tot ceea ce întreprinde în activitatea curriculară. jocul didactic. gândirea critică precum şi spiritul critic. şcoala. cât şi colaborarea. deschizând în sufletul elevului dorinţa de învăţare într-un mod creativ şi eficient. rutinei. Metode de dezvoltare a spiritului activ: conversaţia euristică. de dezvoltarea capacităţilor critice. atractiv. iar pe de altă parte. faptul că abordările frontale sau individuale nu mai reuşesc să capteze elevul sau să-l motiveze. Metode de dezvoltare a spiritului creativ: brainstorming. capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor. de societatea care are nevoie de un om activ. mozaicul. afectivă şi voliţională a subiectului învăţării în dobândirea noului. Prin diversificarea metodelor. Folosirea metodelor interactive este de o deosebită importanţă. printre care enumerăm:  stimulează efortul şi productivitatea individului. „am învăţat”. observaţia practică conform căreia elevii se implică mai mult în procesul de învăţare atunci când lucrează în grup şi au o sarcină sau un scop bine definit. dascălul va urmări eludarea monotoniei. gândirea laterală. Modernizarea perpetuă a procesului instructiv – educativ impune ca metodele aplicate să fie cât mai riguros selectate. învăţarea prin descoperire. Goga” Marghita Instrucţia şi educaţia prind contur viabil încă din primele contacte ale elevului cu grădiniţa. cubul. fiind o caracteristică a acestei perioade de vârstă. într-o formă accesibilă. ciorchinele. de cerinţa de. învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual. în construirea cunoaşterii în formarea şi dezvoltarea abilităţilor. “O. atenţia. Adevărata învăţătoare este cea care permite transferul de achiziţii în contexte noi.a face faţă viziunii globale. Realitatea căreia elevul trebuie să-i facă faţă are un grad mult mai mare de complexitate a cunoaşterii. deoarece activarea elevilor este o necesitate impusă obiectiv din două considerente diferite: pe de o parte. Dorinţa de cunoaştere a copilului se manifestă de timpuriu. El are nevoie de structurarea inteligenţei. Metode de dezvoltare a spiritului critic: „ştiu”. interacţiunea între elevi. plictisului. de dinamica şi energia specifică proceselor psihice şi activităţii copilului. problematizarea. schimbul de idei. capacitatea de 35 . dezvoltându-se vocabularul. susţinutilizarea metodelor interactive. Metodele interactive sunt acelea care determină atât implicarea profundă – intelectuală. turul galeriei. philips 66.pentru înv.N. asaltul de idei. Metodele interactive au numeroase avantaje. 2. studiul de caz. munca independentă. predarea reciprocă.  stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe: gândirea divergentă. stimulează gândirea logică. sinectica. capacităţilor. psihomotorie.Metode interactive în lecţiile de limba românăîn ciclul primar Prof.  permit împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi mult mai uşor de realizat. creativă.  se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii. Tipuri de metode interactive: 1. exerciţiul.  dezvoltă şi diversifică priceperile. „vreau să ştiu”.

Uzând de metode interactive. comunicarea învăţător – elev devine element esenţial al realizării unei instruiri active . cresc şansele de succes şi progres şcolar pentru toţi elevii. Presa Universitară Clujeană.exprimare. se realizează cu succes obiectivele formative. (2002). Ed. se ating obiectivele afective – atitudinale. Bibliografie: Bacoş. J. (2006). Instruire interactivă. Elevul este evaluat pentru ceea ce ştie şi nu pentru ceea ce nu ştie. Ed. Cerghit. Metode de învăţământ. Tendinţa de a dialoga cât şi schimbul şi comunicarea de idei apar ca urmare a progresului în mentalitatea modernă educaţională. Polirom. 36 . repere pentru reflecţie şi acţiune. M. Iaşi.

starbursting facilitează participarea întregului colectiv. Metodele didactice prezintă. aceasta trebuind să se subordoneze modalităţilor celor mai potrivite de acces la conţinuturi. Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât şi ca activitate în grup. de legăturile şi asociaţiile dintre acestea realizată de colegii săi. Asta înseamnă că ei trebuie să înveţe să gândească critic. a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect. explozia informaţională şi posibilitatea omului de a avea acces neîngrădit la informaţiile din lumea întreagă creează adesea derută şi provoacă anxietate. irelevante. Folosită în grup ea dă posibilitatea fiecărui elev să ia cunoştinţă de ideile altora.1 Petreu Pentru a face faţă cu succes solicitărilor cotidiene. pentru înv. oamenii trebuie să înveţe să discearnă între ce este important sau nu. calea spre a face faţă complexităţii lumii şi culturii actuale. iar pentru aceasta grija educatorilor pentru conţinuturi nu mai este nici pe departe suficientă. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. participanţi efectuează o activitate de brainstorming individual. utile. relevante. Metoda „SEVELG" . să obţină multe informaţii. prin care se stimulează evidenţierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei.Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii. în care partenerii se intervievează reciproc în legătură cu un anumit subiect. oamenii trebuie să ştie multe lucruri. într-o societate democratică şi deschisă. pe monitorizarea propriei înţelegeri a conţinutului de idei al acestuia. Ciorchinele este un „brainstorming necesar". să respingă argumentat informaţiile false. primar şi preşcolar Hava Georgeta Şcoala Gimnazială Nr. să fie capabil ulterior de autoeducaţie. A pregăti fiinţa umană pentru o lume din ce în ce mai complexă înseamnă a-i oferi şansa de a se regăsi oarecum în această lume. Organizată în grup. o modalitate de a construi/realiza asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. timp de patru-cinci minute. Cadrul didactic trebuie să valorifice prin metode foarte variate întregul repertoriu de operaţii logice de care este capabil copilul la vârsta respectivă. BIBLIOGRAFIE: 37 . ele fiind în ultimă instanţă. în care informaţia se perimează rapid. Interviul „în perechi" este o tehnică de învăţare prin colaborare. eficient Între componentele procesului de învăţământ.Metode şi tehnici generatoare de învăţare interactivă Prof. ele valorificând potenţialul intelectual de învăţare şi formare al elevilor. în prima parte a metodei. stimulează crearea de întrebări la întrebări. Este o metodă utilă pentru realizarea unei învăţări eficiente şi durabile bazată pe implicarea cognitivă activă în lecturarea unui text. conduc eforturile elevilor spre redescoperirea adevărurilor. fiecare întocmindu-şi o listă cu ideile proprii despre subiectul respectiv Tehnica „ciorchinelui"este o tehnică de predare-învăţare care încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis. totodată a ceea ce nu ştiu (sau nu sunt siguri că ştiu) şi ar dori să ştie / să înveţe. o problemă şi. creativ. astfel încât să progreseze din punct de vedere intelectual. constructiv. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. Starbursting(explozia stelară) este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. fiind o modalitate de conştientizare de către elevi. între ceea ce are valoare şi utilitate practică şi ceea ce nu posedă astfel de calităţi. Metoda „Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat"este utilizată cu precădere în faza de evocare. similară brainstormingului. cu scopul dezvoltării gândirii critice. domeniul cel mai deschis înnoirilor îl constituie cel al metodologiei. dar şi în cea de realizare a sensului. aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. într-o lume în schimbare accelerată. vehiculează cunoştinţe. Metodele bazate pe acţiunea elevilor se dovedesc a fi cele mai adecvate şi mai eficiente. Dar. inutile şi să le reţină pe cele adevărate.

Humanitas Educaţional.Învăţarea în şcoală.. 1981.Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar.. G. Bucureşti. F. Gabriela. Editura Didactică şi Pedagogică. 38 .Ausubel. 2004. Robinson. Bucureşti. D. Bratu. P.

Editura Sfinx. jurnalul este material de lucrul în cadrul cercurilor literare sau a schimburilor de experienţă. Jurnalul de lectură propus de pofesor va fi pentru elevi un mod de a-şi manifesta originalitatea începând chiar de la caietul în sine care poate avea o copertă personalizată. spre exemplu pro sau contra cărţii. le formează capacitatea de a scrie. o formă unică şi chiar un nume. impresii după citirea cărţii iar o parte a caietului este rezervată coresondenţei cu profesorul. personajele şi comportamentele întâlnite într-o carte. spunea G. Astfel se poate constitui şi un caiet de impresii al clasei. întrebărilor şi comentariilor. În această metodă este încorporată şi lectura predictivă. care să-l reprezinte pe elevul sau pe eleva care-l deţine. un fel de a arăta că ceea ce ţi s-a dat nu-ţi este indiferent. Introducere în studiul ştiinţelor pedagogice. Caietele vechi de lectură erau poate pline de observaţii luate de pe internet însă acest jurnal îi va acorda ocazia elevului să scrie observaţii personale. în care elevii pot nota citate din cărţile care le-au plăcut cel mai mult dar şi impresii despre jurnalul lor. Jurnalul de lectură este o metodă care aproprie cei doi “autori “ ai săi.Jurnalul de lectură – o formă de colaborare Prof. Totodată medota îl formează pe elev ca cititor. Jurnalul de lectură implică elevii în ceea ce citesc. fiind conştienţi că impresiile lor despre o carte sunt apreciate şi acceptate aşa cum le percep ei. jurnalul de lectură al elevului este un mod de a-l cunoaşte. care îi va motiva pe elevi să citească. “ Jurnalul este cea mai strânsă formă de colaborare cu viaţa care ţi-a fost dată. Filomon Letitia (coord).2007. seriozitatea dar şi capacitatea de a-i asculta pe ceilalţi deoarece impresiile lăsate de lectură vor fi împărtăşite şi colegilor. Punct de plecare pentru activităţile dedicate lecturii. 2000. Hebriştean Adina Mariana Şcoala Gimnazială Petreu Jurnalul este o scriere în care autorul îşi notează sub formă de însemnări zilnice evenimente importante din biografia sa.” . în viitor acesta putând să evalueze ideile. “Caracterizează cartea printr-un singur cuvânt” etc. Această metodă îl obişnuieşte pe elev şi cu situaţia de a argumenta. Impresiile elevilor pot fi ghidate de porfesor prin întrebări de genul: “Pornind de la imaginea de pe copertă ce crezi că vei descoperi pe parcursul cărţii?”. Prin jurnal se consolidează relaţia şi comunicarea profesor – elev. deoarece elevul îşi va construi imagini privind conţinutul cărţii pornind de la coperta acesteia sau de la titlu. “Ce amintiri sau ce sentimente îţi trezeşte personajul principal?”. Bibliografie:  Cristea S. spre exemplu între elevii de gimnaziu şi cei de liceu care îşi vor împărtăşi unii altora impresiile lăsate de lectură dar şi un mod de a cunoaşte universul elevilor şi imaginaţia lor. Psihopedagogie pentru formarea profesorilor. prin schimbul impresiilor dar şi prin evaluarea jurnalelor de lectură.Liiceanu în “ Uşa interzisă”. Pentru profesor. Editura Universităţii din Oradea. Metoda. le oferă elevilor un alt mod de a citi şi de a-şi împărtăşi opiniile. obişnuit să-şi formeze opinii personale cu privire la ce a citit. cu ce i-a ajutat şi ce s-a schimbat de când îl au. specificând ce i-a plăcut şi ce nu i-a plăcut în cartea respectivă. 39 . “Care sunt cele mai frumoase sau mai puţin frumoase fragmente din carte?”.  Marcu Vasile.. de a-i cunoaşte preferinţele şi de a le armoniza cu lecturile specifice vârstei. o scriere liberă de orice constrângeri tehnice formale. şi anume elevul şi profesorul. care constă într-un caiet de lecturi în care elevul îşi va nota citate preferate dintr-o carte. Acest termen desemnează o activitate cu caracter reflexiv.

copilul devine conștient de posibilitățile sale. pentru practicare necesită un bagaj de cunoștințe. Pamfil. concură.N. parte componentă a procesului de educație. Înseamnă a-i oferi o adevărată educație personală și socială.Horvath Janos’’ Marghita ARGUMENT Prin activitatea corporală. Structuri didactice deschise. disciplină. Editura Paralela 45. cunoașterea și respectarea regulamentu-lui. Integrată într-o educație generală cu profund caracter perspectiv. Limba şi Literatura română în gimnaziu. formarea deprinderilor igienico-sanitare 2. Practicarea jocului.. în lupta cu sine căutând să se înteleagă și să cunoască mai bine lumea... asigură recreerea. Învățarea procedeelor tehnice ale jocului de fotbal se face în cadrul procesului de antrenament într-o anumită succesiune. a-l dezvălui pe el sie însuși și lumii prin intermediul propriului corp” (Mârza D. legate de manevrarea obiectului de joc. Dezvoltarea și aplicarea spiritului de echipă. Piteşti. rezistența si puterea. contribuție la fenomenul de socializare. OBIECTIVE CADRU 1. Jocul oferă elevilor posibilitatea ca. folosirea corectă procedeelor tehnice fundamentale în joc 4. Educație fizică și sport . alături de ceilalți. punctualitate. să realizeze soluționări ale fazelor meciului-cu minge sau fără aceasta. îmbină armonios activitatea intelectuală cu cea fizică.ca de altfel orice ramură de sport. refacerea. 2003.Întreținerea stării de sănătate a elevilor. Pregătirea tehnică se face paralel cu cea tactică – factori ce sunt într-o strânsă dependență și condiționare reciprocă.Stimularea unui copil pentru a participa la activitățile educației fizice și sportului înseamnă mai mult decât a-i oferi un simplu antrenament corporal.fotbal Profesor: Răzvan Hercuţ Liceul Teoretic . la realizarea idealului educațional si nu în ultimă instanță a celui social.creșterea capacității de adaptare la factorii de mediu. înseamnă a-l situa în raport cu ceilalți. de deprinderi motrice specifice. prin conținutul ei specific. comunicare și lucru în echipă.îndemânarea. Tehnica fotbalului este prima treaptă a instruirii jucătorilor. pe baza procedeelor și elementelor tehnico-tactice însușite. a-i permite să se manifeste. dinamism. de formare a unei personalități a participantului la dezvoltarea societății si la modelarea propriei sale persoane. . în condițiile reușitei sau nereușitei.educația fizică. rapiditate. de întrecere și colaborare în funcție de regulile jocului de fotbal OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 40        . recuperarea organismului. Alina. Caracteristici: influențează dezvoltarea fizică armonioasă ți contribuie la întreținerea stării de sănătate. influențe asupra calităților psihomotrice: viteza.2007) Orice joc sportiv. Însușirea și aprofundarea procedeelor tehnico-tactice de bază ale jocului de fotbal și dezvoltarea calităților motrice aferente 3.

preluarea cu piciorul. demarcarea). personală în funcție de anotimp -echiparea corespunzătoare funcție de starea vremii. -atenționări asupra unor posibilitați de accidente ivite în timpul orelor. 2.Practicarea jocului. 2.echipament.lovirea cu călcâiul . 2. -lovirea cu capul. -discuții despre materialele necesare. cunoașterea și respectarea regulamentului.1 să-și însușească și să respecte regulile -principalele reguli ale jocului.8 aruncarea mingii de la margine -de pe loc. formarea deprinderilor igienico-sanitare Obiective de referință Exemple de activități de învățare 1. -din plonjon. 1.1. folosirea corectă a procedeelor tehnice fundamentale în joc 3. cu genunchiul. 2. 2. 1.6 lovirea cu capul -lovirea cu capul de pe sol (fără săritura) . 2. -cu ambele picioare pe rând (ambidextrie).2 să învețe corect procedeele tehnice -lovirea cu latul (interior și exterior).3 să se asigure un comportament pentru -cunoașterea și respectarea regulilor privind prevenirea unor accidente în timpul prevenirea accidentelor. care asigură starea de sănătate -exerciții de încălzire (înviorare) în vederea călirii organismului.7 fenta -cu depășirea adversarului (driblingul). 2. -lovirea cu șiretul plin. . -deposedare laterală. 3. 2. activității -inițierea unui program de lucru pe minute și ore.2 să respecte regulile de igienă -activități practice înainte și după antrenament. tehnice cu mingea -oprirea si preluarea.4 conducerea mingii -cu un picior. -prin alunecare. -conducerea. -din săritură . -aruncarea mingii de la margine.1 să cunoască succesiunea învățării elementelor -lovirea cu piciorul. 41 . -fenta.1 să cunoască factorii de mediu-identificarea factorilor de mediu. cu vârful.Însușirea și aprofundarea procedeelor tehnico-tactice de bază ale jocului de fotbal și dezvoltarea calităților motrice aferente 2.5 deposedarea -deposedarea frontală. creșterea capacității de adaptare la factorii de mediu. -deplasarea adversarului. -cu genunchiul. -cu abdomenul . -din alergare. -fără depăsirea adversarului (derutarea. Întreținerea stării de sănătate a elevilor.3 oprirea și preluarea . -(repunerea cu piciorul – minifotbal la sală).

4. -fault. din alergare cu jucător semiactiv înapărare. -bucuria intrecerii (victoriei).pase în doi directe. întreceri organizate și în situații de -ștafete. -jocuri pregătitoare pentru marcaj-demarcaj. clase. echipă.1 să aplice regulile jocului de fotbal în -jocuri organizate si libere. -cu schimb de locuri . școli. autoorganizare . clasament…. 4. 3. -exerciții de dispunere a jucătorilor în teren. -deplasarea în terenul advers . (de pe loc. ale jocului . -exerciții-joc de arbitrare prin rotație.generale ale jocului de fotbal -timp (reprize). . în relația cu partenerii de echipa și adversarii -reguli de fair –play intre coechipieri ori adversar. de întrecere și colaborare în funcție de regulile jocului de fotbal 4.Dezvoltarea și aplicarea spiritului de echipă. -ajutor și colaborare cu coechipierii. -joc la porți mici.din mișcare).școală”. suprafața de pedeapsă). -încurajarea reusitelor personale. -lovirea mingii cu elan pe spațiul porții. indirecte.3 să-și asume diferite posturi în cadrul echipei -exerciții de realizare a diferitelor sarciniale posturilor.corner). -jocuri cu adversar și sarcini. -ofsaid. campionat(jocuri tur-retur ). -validarea golului. 3.. -repetări ale situațiilor ivite. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 42 .întreceri între grupe. -jocuri cu efective inegale. ale părților acestuia (jumătatea proprie.2 să învețe dispunerea jucătorilor în teren -cunoașterea dimensiunilor terenului. arbitri. . -joc cu finalizare hotărâtă exemplu doar cu capul etc…. -lovitura de pedeapsă. -pase în doi -cu preluare. -antrenori. 3. -joc fără portari. -regula portarului.creativitate în atac (apărare).2 să adopte comportamentul adecvat -dialoguri punctate cu precizări și exemple.4 să-și perfecționeze procedeele tehnice și tactice -jocuri .lovituri libere –directe. 4.3 să se încadreze în acțiuni concrete ..terenul adversarului. schimb de locuri. -minge afară din joc (aut.mingea în permanență sub control.

 acțiunea tactică . prinderea mingii. din săritură. Anul II clasa a IV-a:  lovirea mingii cu șiretul plin.executarea corectă (model) a procedeului.  lovirea mingii cu capul de pe loc și din deplasare.  preluarea mingii cu parțile permise ale corpului. Deposedarea: frontala prin atac din față. Repartizarea conținuturilor pe an de pregătire: Anul I clasa a III-a  lovirea mingii cu interiorul labei piciorului de pe loc și din deplasare. spre lateral. Conducerea mingii:cu interiorul si exteriorul labei piciorului.  cunoștințe teoretice privind regulile jocului.cu șiretul interior și exterior.prin ricoşare.  conducerea mingii. repunerea mingii în joc cu mâna și piciorul. cu genunchiul. Metoda demonstrației .  depășirea. repunerea de la margine la sală.cartonașe etc…). cu șiretul plin. cu abdomenul. din alergare (cu elan).din plonjon. cu șiretul interior.  executarea loviturilor libere (corner..  pătrunderea.  aprofundarea noțiunilor teoretice despre joc (corner. cu pieptul.  intercepția. oprire-preluare-conducerea mingii cu piciorul) Lovirea:cu latul (interiorul labei piciorului). 43 .schimbare. cu capul(de pe loc cu un picior înainte. prin deviere.1. fără depășirea adversarului (derutarea).precisă. deplasarea în teren-regula portarului.  intercepția.  repunerea de la margine.  informații sportive. cu coapsa prin amortizare. METODE Metoda explicației .  marcajul și demarcajul. spre înapoi.  lovirea cu capul de pe loc.un-doi”. laterală.din alergare.cele directe și indirecte).  marcajul și demarcajul.clară.penalti. puncte acordate.spre înainte. cu capul prin amortizare.  deposedarea adversarului din față și lateral (alunecarea).precum si uitilitatea procedeului în joc.cu șiretul plin prin amortizare).atac lateral.. cu șiretul exterior. cu ambele picioare alternativ (ambidextrie).  șutul la poartă de pe loc și din mișcare. Exerciții de manevrare a mingii (lovire.om la om”cu respectarea posturilor. cu călcâiul.  preluarea cu interiorul. cu talpa şi abdomenul .  variante de joc cu temă. Aruncarea de la margine: de pe loc.concisă și accesibilă. Fenta:cu depășirea adversarului (driblingul).  procedee tehnice pentru portari. devierea și boxarea.  variante de joc cu teme.cu șiretul plin. cu vârful (mai mult la fotbal de sală). blocarea la adversar. Preluarea:cu piciorul (cu interiorul și exteriorul.  conducerrea mingii în relație cu un adversar.cu exteriorul.se realizează prin descrierea procedeului tehnic.campionat.  apărarea .  deposedarea adversarului din față. prin alunecare. Elemente tehnice ale portarului: poziția fundamentală.

Cârstea Gh.Bucureşti.F. (2000). Fotbal.(1999).. A.școală” cu sarcini. Cârstea Gh. Stoica M.S.Bucureşti. aplicarea procedeelor tehnice în tactica de joc.S.N. învățarea având condiții asemănătoare de joc perfecționarea prin jocuri . BIBLIOGRAFIE: Barbu C. 44 .apoi perfecționarea prin repetare. (2000).(2000).Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului.. A.EdituraAN-DA .Metodica predării exerciţiilor de atletism în lecţia de educaţiefizică. ETAPE DE INSTRUIRE: formarea corectă a mecanismului de bază.. Croitoru D. Printech. Edit.. Bucureşti. etapa modelării la condițiile de joc.F.E.Metodica educaţiei fizice şcolare.Bucureşti.E.     Exercițiul – urmărește însușirea.N..

” (Gen. îţi voi face un nume mare. umbrele umane – evreii – încercau să-și caute un loc în societate. pentru a da piept cu următoarea. Feniciei. şi vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta. De ce au nesocotit evreii voința divină și învățămintele biblice? "Voi face din tine un neam mare. Toți evreii sunt marcați atât fizic cât și moral de lunga și dificila încercare prin care au trecut. cu trăirile. o lume sărăcită și îndoliată și în interiorul acesteia. Evreii au supraviețuit pe fiecare dintre acestea și au trăit mai departe. la episodul supraviețuirii evreilor în urma celui de-al doilea război mondial. Nu putem vorbi despre destinul evreilor postbelici fără a cunoaște. dispariții. fascism. Ajungem. unde au reușit să supraviețuiască datorită coeziunii ideilor lor. ei încearcă să uite ororile războiului și își doresc și tind cu toată puterea lor spre normalitate. Al treilea prag l-a constituit apariția celor două forme de iudaism. Cei care au rămas. 12:2-4). că acest lucru este deosebit de concludent pentru formarea unei perspective asupra problemei evreiești în discuție. Egiptului și Persiei. conform studiului citat. ”3 Voi enumera doar cele șase civilizații cărora evreii le-au supraviețuit. ”3 Ei supraviețuiesc acestor civilizații. să treacă prin experiența dezumanizantă a Holocaustului. de strămutările forțate. ci doar destinul lor după cel deal doilea război mondial. de muncă forțată. experiența căsătoriei. Perioada întunecată a Evului Mediu a fost a cincea etapă de luptă împotriva dispariției. evreii au creat un cod religios și juridic – Talmudul – care a avut rolul de forță unificatoare și de regrupare spirituală. Pentru a face față acestei încercări. simpli figuranți printre națiunile puternice ale Babiloniei. teroare. una în Palestina.Destinul evreilor din europa răsăriteană postbelică Holhoș Felicia Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna”. Deși pare imposibil. Dumnezeu și Istoria”. prin ura antisemiților și apoi să supraviețuiască privațiunilor din comunism? Sunt doar câteva întrebări la care am încercat să găsesc răspuns prin intermediul celor câteva surse bibliografice parcurse. educația. evenimentele istorice la care a fost martor poporul evreu dinainte de episodul negru al Holocaustului. Consider. întrucât nu miam propus să tratez istoria evreilor de la începuturi până în prezent. fiecare amenințând în mod direct însăși supraviețuirea lui. “Perioada cuprinsă între alungarea evreilor din Ierusalim. Primul prag în calea supraviețuirii evreiești. este lumea păgână. de către babilonieni în secolul VI î. şi te voi binecuvânta. frica de sărăcie și șomaj.”3 Al patrulea obstacol în calea poporului evreu a fost reprezentat de nașterea islamismului. să fie supusă unor asemenea piedici în calea supraviețuirii. bucuriile și suferințele comune unui individ obișnuit: copilăria. Oradea Problema evreiască este un subiect îndelung dezbătut și. şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine. Asiriei. “Istoria lumii a supus poporul evreu la șase mari încercări. și eliberarea evreilor din ghetouri în sec. iar ultimul prag. în ciuda faptului că sunt recunoscuți în lume drept Poporul Ales de Dumnezeu. al cărei autor își propune să facă o trecere în revistă a celor patru mii de ani și a celor șase civilizații care au adăpostit poporul evreu. Problema evreiască a fost dezbătută pe larg într-o carte de referință pentru istoria evreilor. Puținii supraviețuitori ai lagărelor de concentrare își caută rămășițele vieții de dinainte: familie. şi voi blestema pe cei ce te vor blestema.e. disperare. prieteni. însă. Evreii au fost o “ceată puțin numeroasă de nomazi. cu această etapă modernă din istoria evreilor. poartă încă spaima deportării. dispersate pe suprafețe mari ale globului și printre cele mai diferite culturi. chiar și doar în linii mari. cealaltă în Diaspora. moarte.n. 45 . nu demult depășit este cel al epocii moderne. Cum este posibil ca această națiune. aceea de a avea o viață tihnită. până nu demult fără țară. casă și alte bunuri materiale. găsirea unui serviciu. nașterea unui copil. al XIX-lea a reprezentat epoca fragmentării poporului evreu în grupuri mici. Europa de Est era. Este greu de închipuit disperarea care i-a încercat pe aceia care au supraviețuit atunci când au fost confruntați cu rezultatul suferinței lor: ruine. evreii au avut un destin sinuos fiindu-le de-a lungul timpului dificil să supraviețuiască. de foame și mizerie. ai căror aderenți aveau o ură fără margini față de creștini. Este o caracteristică umană. “Evreii. comunism și antisemitism. la sfârșitul războiului. ajungând apoi în perioada greco-romană. caracterizată prin naționalism.

Chiar dacă istoria anterioară celui de-al doilea război mondial a fost nedreaptă cu evreii. Însă. Totuși. a avut o influență deosebit de importantă asupra comunității evreiești. într-un moment când nimeni nu prea îl înfrunta pe Ceaușescu. un spital. Moses Rosen a fost șef rabin în România. În Slovacia. îndoctrinarea bisericii Ortodoxe române cu idei anti-evreiești. datorită climatului politico-cultural mai stabil și mai flexibil. ca și cum trecutul. n-ar fi fost suficient de dur pentru a testa puterea de îndurare a evreilor.suferința pierderii unei ființe dragi. După eliberare evreii au fost întâmpinați cu o răceală surprinzător de mare. Sunt foarte cunoscute abilitățile de lider ale lui Moses Rosen. normale. Topolcany și Bratislava. Pogromul de la Jedwabne a masacrat peste 300 de evrei omorâți în iulie 1941.”5 Este interesant de analizat situația evreilor din România postbelică. greu de imaginat după episodul războiului. fără nicio îndoială. Cum au fost tratați evreii supraviețuitori de către populația majoritară a țărilor din care făceau parte? Răspunsul este unul sumbru și trist. într-o țară în care evreii păreau să fi pierdut orice speranță de a fi tratați fără prejudecăți și cu umanitate. Sunt numai câteva dintre petele negre ale românilor în fața conaționalilor evrei. Evreii nu făceau excepție de la această dorință de normalitate. totuși. Aproximativ 353 de evrei au fost uciși de polonezi între lunile mai și decembrie 1945. în Polonia. un subiect tabu. În 1946 antisemiții polonezi au atacat la Kielce comunitatea evreiască sun pretextul răzbunării răpirii unui băiat creștin. dar și în atacuri. activitatea liderului de marcă al comunității evreiești în timpul regimului comunist – Moses Rosen (1912-1994) . un liceu evreiesc. care. la sfârșitul anului 1945 au avut loc atacuri masive. așezăminte religioase). hărțuiri. când Guvernul român a persecutat și deportat un număr mare de evrei în regiunea cunoscută sub numele de Transnistria. el deținea un loc în parlament. Toate acestea sunt aspecte cotidiene. Comparând cele două poluri opuse l-a care s-a situat România în ceea ce privește relația ei cu comunitatea evreiască. timp de mulți ani de distinsul om de cultură Alexander Scheiber. în perioada 1945-1948 s-au înregistrat numeroase tulburări evreiești. diplomația și chiar șiretenia acestuia. ale fiecărui om. Wasserstein. condus. cel care a preluat puterea politică a menținut relațiile maghiaro-evreiești la nivelul minim de toleranță. un orfelinat și un muzeu. Mai mult. Multe dintre aspectele pozitive din viața evreilor sunt datorate lui Moses Rosen: libertatea vieții religioase. Ungaria era singura țară în care mai trăia o populație evreiască numeroasă.”5Cazurile evreilor din România și 46 . citând: „Experiența evreilor din România oferă unul dintre cele mai paradoxale amestecuri de toleranță și represiune. un refuz total de a asculta ororile prin care au trecut conaționalii lor. Ungaria a fost singura țară din Europa de Est unde evreii au dus o viața relativ sigură și s-au integrat oarecum în societatea maghiară. în special Polonia. în primii trei ani de după război au avut loc pogromuri violente. Singură în regiune. reluarea activității de către organizația „Joint”. Potrivit studiului lui B. România a acordat o atenție deosebită evreilor.reprezintă un moment de maximă însemnătate pentru evreii din România postbelică. violuri care au dus la o serie de pierderi umane. funcție inexistentă până atunci. nu foarte îndepărtat. Tot aici existau zece măcelării cușer. Ungaria era cel din urmă satelit al URSS din Europa de Est care a rupt relațiile cu Israel. împotriva acestei etnii (pogromuri) care constau în distrugerea posesiunilor materiale (case. Seminarul se mândrea cu una dintre cele mai bogate biblioteci despre cultura iudaică din Europa de Est. sociale și politice din România care au defavorizat populația evreiască existentă: naționalismul românilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Astfel. Aceste izbucniri violente împotriva evreilor i-au determinat pe aceștia să părăsească Europa de Est. În 1967. iar din 1964 a ocupat funcția de președinte al comunității evreiești. din 1948 până la moartea sa și. magazine. după 1945. comunitatea evreiască din Ungaria avea voie să mențină un seminar rabinic. la Presov. Din 1957. Sunt binecunoscute toate aspectele istorice. aș putea să conchid. păstrarea relațiilor apropiate cu Israelul. precum și perioada anilor 30. situația din Europa postbelică nu părea că este cu mult mai ușor de înfruntat. „În anii 70 în Budapesta funcționau treizeci de sinagogi. În Ungaria au fost uciși evrei la Kundamaras în 1946. Problema supraviețuitorilor a devenit în curând. După anii 60 viața religioasă și culturală a avut mai multă libertate de exprimare. spontane. Janos Kadar. a reușit cu multă iscusință să exploateze slăbiciunile lui cu scopul de a-i ajuta pe evreii români. Peste 40 de evrei au fost uciși. În anii 80.

Această atitudine se datora atât bisericii care monta populația împotriva „ucigașilor lui Hristos” . Ocupația sovietică. câțiva evrei care își recuperaseră casele și atelierele pe cale legală. sau mici negustori. Antisemitismul ar putea fi deci calificat ca fiind 'cea mai lungă ură din lume'. să-și câștige decent existența și să se bucurie de viața de familie pentru a dori să facă politică. Istoria evreilor în Europa furnizează exemplul clasic al problemei discriminării. Pentru a sintetiza. comunismul va influența în mod negativ soarta populației evreiești. În Polonia. în această parte a lumii. pentru prima oară. sunt rare și reprezintă o excepție. care. li s-au oferit posturi importante în cadrul noilor guverne. Au existat însă. Inițial. Indiferent de ocupația lor. constituirea „blocului comunist” este un alt factor politic esențial pentru înțelegerea vieții evreilor din Europa de Est. bancheri sau industriași. evreii din Polonia au încercat să-și găsească liniștea în alte țări. naţionale şi culturale. În Polonia. cu ateliere proprii. indiferent de regimul politic care guvernează. Uniunea Sovietică a dus o politică ambiguă față de evrei. Israel etc. Marea majoritate a evreilor voiau doar să-și continue existența. În Cehoslovacia. de aproape două mii de ani. și comuniști evrei. orice manifestare de atașament față de cultura. Australia. În Ungaria. cererile de restituire au fost pe neașteptate respinse cu motivația că evreii apără interesele personale ale capitaliștilor. Prin măsurile sale. aceste cazuri de evrei. Erau mult prea preocupați să-și refacă viața. cu magazine personale. Pe de o parte.”5 Nici Cehoslovacia nu pare să se fi îndepărtat foarte mult de calea urmată de Polonia. religioase. viața religioasă a evreilor fiind redusă la cel mai jos nivel.Ungaria sunt cu totul aparte față de restul Europei. Este exemplul Anei Pauker (1893-1960). și nu numai. ci al îndelungatei tradiții de antisemitism politic a acestei țări. în special legate de regimul proprietății. instruiți la școala ideologică sovietică. Ca și rezultat al acestei situații. Evreii din Cehoslovacia erau pe cale de dispariție. au avut relații importante cu conducerea sovietică și au câștigat încrederea Moscovei. care și-au trădat etnia și au activat în posturi cheie ale noilor guverne impuse. evreii i-au salutat pe ruși ca eliberatori. au fost victimele stalinismului. dat fiind caracterul complex al prejudecăţilor rasiale. Pe de altă parte. politica și modificările socio-economice pe care voia să le introducă regimul comunist au fost respinse în totalitate de comunitatea evreiască de rând. ci către partidele social-democrate. Politica economică a comuniștilor i-a afectat pe evrei mai direct și mai profund decât pe oricare grup etnic. sioniste. viața evreilor din Europa de Est a fost influențată de o serie de factori politici în primii ani după război. Puținii evrei care mai ocupau funcții politice au fost concediați iar instituțiile evreiești au fost desființate rând pe rând. să reintre în normalitate. „Atitudinea infamă a Poloniei postbelice în problema evreilor nu reprezintă un produs al comunismului. la sfârșitul războiului mulți evrei au ales calea exilului. ministru de externe în România. cât și ideologiilor naționaliste de extremă dreapta. Din fericire.”1 Relația evreilor cu comunismul în Europa postbelică a fost o problemă care a umplut multe pagini în istoria modernă a Europei. Locuințele acestor oameni fuseseră ocupate de localnici care refuzau să le restituie. emigrând în SUA. În anii 80 mai rămăseseră doar două sinagogi în Praga. Simpatiile lor politice nu se îndreptau spre comuniști. Evreii din Europa de Est erau deosebit de pricepuți în meseriile liberale pe care le aveau: doctor sau avocat. Deși antisemitismul nu era atât de virulent ca și în Polonia. supranumită „Stalin cu fustă” care a jucat un rol tenebros în istoria României. evreii aveau un deosebit fler comercial și păreau să transforme în profit tot ce atingeau. Alții erau mici meseriași. presa comunistă îi îndemna pe evrei să dea dovadă de înțelegere și să împartă apartamentele cu ocupanții curenți. Marea majoritate a evreilor nu erau comuniști. URSS a ajuns astfel să ocupe Europa de Est fără o poziție ideologică clară. cu cabinete proprii. 47 . Primul a fost ostilitatea populației locale față de evrei. Regimul comunist a îngreunat activitatea economică a evreilor. constituția le asigura egalitate deplină în fața legilor. mai tolerante. le-au părăsit din nou în urma amenințărilor primite. antisemitismului și comunismului. tradiția sau religia evreiască erau considerate „manifestări periculoase de naționalism burghez reacționar. Drept urmare. Problematica evreilor în Europa este singura istorie a minorităţilor care acoperă o perioadă de timp impresionantă. însă modul de viață. liberale. puținii supraviețuitori care au revenit în țară. În urma legilor rasiale din timpul războiului evreilor le-au fost confiscate atât bunurile comune cât și cele individuale.

ai căror părinți nu îndrăzniseră să îi circumcidă la naștere au făcut această operație.”5 Căderea Cortinei de Fier a provocat în Europa un val de optimism privind reunificarea continentului dar şi incertitudine despre provocările viitoare. Acest lucru s-a și întâmplat. pentru evrei a însemnat îmbătrânirea lor ca entitate distinctă. după “jalnice odisei. însă au adus cu tendințele liberale și o deschidere mai mare spre emigrare. însă cât se poate de reală. dar şi de toţi aceia care nu-şi mai aflau locul în noile realități social-politice de după război. Ultimii cincizeci de ani au reprezentat o perioadă de scădere a natalității evreilor a căror viață religioasă și cultural tinde să dispară. Autorul reliefează că „disoluția comunităților evreiești” este într-un stadiu avansat și se desfășoară 48 . Foștii deportați încercau să ajungă în Palestina în mod clandestin. Georges Friedmann în cartea sa. un „efect dezintegrator”5. soluţie adoptată deopotrivă de sioniști. Viața culturală. Rolul tradițional al evreului de obiect al urii în Europa de est părea că dispare. englezii au hotărât în cele din urmă să se retragă la 15 mai 1948.”3 Concluzia la care ajunge B.000 de evrei. de către sovieticii care aparent îi salvaseră. În toate cele trei cazuri însă ostilitatea față de alte etnii. prin dispariția cenzurii a fost încurajată renașterea culturală și religioasă. imediat după război.”1 Anii 1945-1947 au constituit perioada emigrării ideale. și-au pierdut importanța vitală. “În 1991. “Un sondaj efectuat în Polonia. Wasserstein. Înșelați de iluzia libertății. în urma analizei situației diasporei evreiești în Europa postbelică este una sumbră. care a devenit întâiul prim-ministru al Israelului. tendința spre normalitate a evreilor.5O altă trăsătură a anilor 90 reflectată asupra evreilor a fost schimbare în mentalitatea europenilor vizavi de evrei. Sfârșitul poporului evreu susținea că „solidaritatea care i-a unit pe evrei pe parcursul generațiilor anterioare și care a contribuit la formarea statului Israel se dizolvă. evreii au trăit şi prin traumele comunismului care le-a limitat libertatea de exprimare și a făcut discriminări masive în rândul populației evreiești. cum ar fi țiganii. Idealul comun de supraviețuire nu mai constituie liantul care i-a unit de-a lungul anilor. Urâți de evrei și de arabi. ca dovadă a credinței lor evreiești. Au fost inițiate cursuri de învățare a limbii ebraice. care “dacă pentru Europa de Est a însemnat ‘primăvara națiunilor’. Cehoslovacia și Ungaria în 1991 releva faptul că polonezii erau cei mai predispuși la ostilitate față de evrei: 40% spuneau că nu doreau evrei în cartierul lor. Multe dezbateri istorice. Toată această deschidere și toleranță față stilul de viață al evreilor a adus. A treia coordonată politică este reprezentată de proclamarea statului Israel în mai 1948. În 1990 numărul plecărilor a atins cea mai mare cotă din toate timpurile: 229510. unul dintre ideologii sionismului. O altă etapă istorică ce a marcat existența evreilor este reprezentată de anul 1989. Evreul Europei postcomuniste nu mai este nevoit să-și ascundă identitatea. proclamându-se astfel întemeierea statului evreiesc Israel. Proclamația de Independență este citită de Ben Gurion. La mijlocul anului 1944 la Moscova existau patru colegii de studiu talmudic. reevaluate și discutate public. Conform statisticilor lui B.”4 Ben Gurion. socială și religioasă e evreilor a renăscut. referitoare la perioada 1945-1989 au fost reluate. Pe de altă parte. în comparație cu 23% dintre cehoslovaci și 17 % dintre unguri care aveau aceeași opinie. Guvernul britanic s-a opus. era mult mai mare. A existat inițial teama că Europa postcomunistă va fi patria unei renașteri a antisemitismului. arabii sau negrii. Lupta pentru supraviețuire. câți fuseseră lăsați în anul anterior. care a fost scopul primordial al acestei nații. În 1989 85089 de evrei din URSS au putut să emigreze. O comisie anglo-americană a recomandat admiterea în Palestina a 100. doar URSS și Ungaria au contribuit într-o oarecare măsură la revigorarea societății civile. Pentru numeroși evreu scăpați din lagărele morții nu exista altă speranță decât o nouă patrie: Palestina. însă în ciuda unor încercări populiste nereușite. Unii evrei. era convins că englezii vor părăsi Palestina. spre deosebire de doar 22403. majoritatea în limba rusă. patru seminarii pentru profesorii evrei și patru școli religioase. Europa postcomunistă a devenit mai tolerantă față de evrei.”5 Conform statisticilor. în sfârșit – prea târziu pentru majoritatea evreilor care au supraviețuit crimelor în masă. Manifestările antisemite părea că sunt în declin. peste cincizeci și cinci de publicații evreiești apăreau în URSS. Insecuritatea economică și politică a avut ca rezultat un impresionant număr de emigranți evrei. un evreu polonez. eveniment care „materializa o milenară năzuinţă a poporului evreu spre un cămin național. trecerea timpului a adus o schimbarea în conștiința cetățenilor Europei. Wasserstein.”5 Anii 89. paradoxal.împiedicându-i pe specialişti să-şi câştige existenţa.

.. I. În toate aceste compartimente evreii nu sunt decât niște „relicve” care dacă vor dispărea în cele din urmă datorită pierderii „dorinței de a trăi”5 La pol opus se situează istoricul Max Dimont care sintetizează importanța contribuției evreiești la dezvoltarea gândirii universal. Evreii din Europa începând cu 1945. Dispariția diasporei. Albert Einstein . Dimont M. invizibil care i-a legat pe evrei de-a lungul atâtor generații și care a hrănit speranțele lor este „iluzia.. Minorități etnoculturale. religios și cultural. Andreescu A. 49 . islamică și în feudalismul timpuriu: unealta educației pentru supraviețuire... Top Form. Costache S. Ed. 2000. ed. 2. Centrul de resurse pentru diversitate culturală. Bucureşti. Bucureşti. Cluj. arte. Baruch Spinoza și Sigmund Feud. O istorie a evreilor. Evreii au folosit aceeași unealtă pe care au folosit-o în epocile babiloniană. 1997.”3 Firul constant. „Este greu de conceput ca o minoritate atât de ridicol de mică. Hasefer. 2006. 3. Wasserstein B. industrie. 2003. Ed. (1945-1956). 2003. Evreii. Aceștia au fost deschizători de drumuri și au influențat dezvoltarea ulterioară a științei. visul sau revelația lui Avraam că evreii sunt Poporul Ales de Dumnezeu. Ed.”3 Acesta a fost mobilul care i-a determinat pe evrei să-și continue lupta și să se constituie ca și civilizație distinctă și fără egal în lume. Cum de a fost posibil? Răspunsul este complex. Evreii din România. BIBLIOGRAFIE 1.. Năstase L. Humanitas. persană. 5. Eisenberg J. menționând numele sonore ale lui Karl Marx. romană. să fi putut atinge asemenea culmi în politică.pe trei planuri: social. în științele umaniste. greacă. Dumnezeu și Istoria. până foarte de curând privată de toate drepturile de cetățeni. 4. Varga A. Mărturii documentare. București.. Aspecte etnografice. Iaşi. Evreii din România. Polirom. știință.

în derularea programului. prin care sã-i invităm sã se implice. ignorând importanţa unei comunicãri afective. alãturi de copiii lor.  un examen cognitiv al sarcinilor secvenţiale în creşterea. Acest program nu-şi propune sã substituie clasicele şedinţe cu pãrinţii. care necesitã un grad mare de implicare din partea pãrinţilor. anterior primei întâlniri. Implicã-mã şi o sã înţeleg. intervenind în dezvoltarea primarã a copilului. cât şi un climat familial afectiv şi moral. am trimis.Climatul familial însănătatea mentală a copilului Prof. Istvanovicz Carla Liceul Ortodox ”Episcop Roman Ciorogariu” Motto:„Spune-mi şi o sã uit. astfel perpetuând atât aspecte pozitive cât şi negative. Atelierele sunt interactive. Educaţia pãrinţilor poate fi:  educaţie a educaţiei copilului. asigurându-le acestora nu numai existenţa materialã. cadrelor didactice şi.  formare de abilitãţi de comunicare şi analizã a copilului. dezvoltarea şi educarea copilului. Scopul constã în modificarea opticii pe care pãrinţii o au asupra întâlnirilor din mediul şcolar. ” (proverb american) Educaţia. cheltuieli zilnice etc. Împreunã cu pãrinţii. Aratã-mi şi poate n-o sã-mi amintesc. este un proces al cãrui scop esenţial este de a uşura o anumitã modificare de comportament. şcoala Mijloace: hârtie. acolo unde este cazul. markere. post-it-uri. Data/perioada de desfãşurare:o lună Locul desfãşurãrii: şcoală Numãr de participanţi:toţi părinţii şi toţi elevii Responsabil Beneficiari: părinţii. imprimantã. chestionare. copiator. Aşadar este vorba despre un proiect care conţine descrierea atelierelor care se vor realiza pe parcursul unui an şcolar. îmbrãcãminte. aceastã modificare.  un studiu al dezvoltãrii copilului. pe parcursul mai multor generaţii. ei începând educarea lui în mediul familial. Pentru a ne asigura de participarea activã a pãrinţilor. putând deveni un sprijin real în îmbunãtãţirea relaţiei dintre pãrinte şi copil.). chestionare. În acest context. şcoala îşi are rolul ei bine stabilit. pentru dezvoltarea colaborãrii şcoalã – familie. Pãrinţilor le revine rolul esenţial în creşterea copiilor. nestimulând dezvoltarea sentimentului de apartenenţã. conţinând şi aplicaţii cu caracter ludic. şi din partea copiilor. fişe de lucru Modalitãţi de evaluare: fişe de evaluare. dar pe lângã acestea este bine sã se lucreze şi altfel cu pãrinţii. educarea pãrinţilor dupã principii ştiinţifice de psihopedagogie devine o necesitate. pãrinte şi cadru didactic. Pãrinţii sunt primii profesori ai copilului. o scrisoare cãtre pãrinţi. calculator. comportamentul parental este inspirat din propria experienţã de viaţã a acestora. observare sistematică 50 . Sunt situaţii în care familia considerã cã este suficient sã se ocupe doar de satisfacerea nevoilor primare (hranã. Iată un exemplu de activitate: Titlul activitãţii: „Ştiu să asigur sănătatea mentală a copilului meu?” Tipul activitãţii: activităţi interactive în vederea formării capacităţii părinţilor de a evita violenţa şi agresivitatea şi de a oferi copiilor un mediu familial propice dezvoltării armonioase. definitã în termeni foarte generali. locuinţã. În general. Programul pe care îl propunem vine în sprijinul tuturor celor implicaţi în educaţia copilului.

grupele de pãrinţi sunt rugate sã se gândeascã la diferite tipuri de comportamente. Timpul alocat acestui exerciţiu poate varia. în funcţie de gradul de participare al grupului. Scopul acestei aplicaţii urmãreşte sã faciliteze dialogul deschis între pãrinţi despre subiecte tabu privind climatul familial. oricare dintre observatori îl va atinge pe umãr. fãrã a putea interveni de pe margine. sã identifice comportamente agresive frecvent întâlnite. hrănite în fiecare zi cu multă dragoste şi cu răbdare. iar. dar mulţi nu ştiu cum sã facã acest lucru. Împreună. gesturi agresive. Acestea vor fi notate pe hârtie. sperăm că seminţele semănate ieri. Cei trei vor discuta liber despre un subiect din tema aleasã. dar dacã discuţia evolueazã într-o direcţie nedoritã sau dacã staţioneazã.Cum vi s-a pãrut aplicaţia? .DESCRIEREA ACTIVITĂŢII: Exerciţiu introductiv: Despre agresivitate Dupã o scurtã introducere a temei. Profesorul care conduce activitatea are sarcina de a centraliza şi nota pe o foaie de flipchart/tablã aceste rezultate. dar mulţi nu ştiu cum sã devinã implicaţi. În mod normal cadrul didactic nu poate interveni. Dupã completarea tabelelor de cãtre grupe. pe de o parte. antrenând pãrinţii în dialog. sã descopere şi alte reacţii agresive mai subtile. formatorul poate lua un loc în acvariu. care vor observa discuţia lor. Se explică participanţilor cã se doreşte de la ei sã identifice orice tip de comportament care poate avea o încãrcãturã agresivã. astăzi şi mâine. Bibliografie: 51 . cel atins se va ridica de pe scaun şi va ceda locul celui care a intervenit. Cei mai mulţi pãrinţi doresc sã fie implicaţi în educaţia copiilor.Cum v-aţi simţit pe parcursul aplicaţiei? . vor rodi într-o bună zi şi atunci sărbătoare mare va fi. Se încearcă stimularea a cât mai mulţi participanţi pentru a interveni în discuţie. Trei voluntari vor lua loc pe trei scaune amplasate în triunghi (acvariul). Cei din “acvariu” pot fie sã exprime propriile sentimente şi pãreri în legãturã cu subiectul dezbãtut. dacã gradul de implicare al participanţilor este unul scãzut.De ce aţi înlocuit o anumitã persoanã? .Aţi descoperit abordãri noi asupra subiectului? Se utilizează aspecte din subiectele dezbãtute pentru a insista asupra importanţei climatului familial asupra copilului. Debriefing: Dupã încheierea aplicaţiei se pun întrebãri de genul: . Şcoala are nevoie sã încurajeze şi sã promoveze implicarea pãrinţilor ca parteneri. educatori – părinţi – elevi.Se urmăreşte discuţia şi se încheie exerciţiul în momentul în care se consideră cã acesta şi-a atins scopul sau mai devreme. Se folosesc situaţiile apãrute în cadrul acvariului şi se provoacă participanţii sã concluzioneze ei înşişi asupra influenţei pe care o are calitatea climatului familial asupra vieţii copilului. Cadrul didactic va citi biletele. Aplicaţie: „Acvariul” Se utilizează metoda acvariului pentru a discuta cu participanţii diverse subiecte din tema “Climat familial”. dar nu cuvinte ca atare şi nici situaţii efective. pe de altã parte. reprezentantul fiecãrei grupe va citi rãspunsurile. pe rând. Li se va cere participanţilor sã exprime în scris câteva idei referitoare la tema în discuţie. Scopul exerciţiului este. cuvinte. Se utilizează rezultatele obţinute pentru a introduce informaţiile din secţiunea “Teorie”. Se explică participanţilor cã opiniile exprimate în discuţia din “acvariu” nu trebuie neapãrat sã fie personale. într-un tabel cu douã coloane: “agresivitate verbalã” şi “agresivitate nonverbalã”. Aşteptãrile pãrinţilor şi atitudinile lor privind educaţia copilului sunt la fel de importante ca şi activitãţile desfãşurate de cadrele didactice. pentru scurt timp.De ce nu aţi intervenit în discuţie? . în mijlocul celorlalţi. Cei mai mulţi profesori simt cã implicarea pãrinţilor este esenţialã. de la cele mai mici vârste la maturitate. fie pot juca diverse “roluri” pentru a face discuţia mai interesantã. Pentru a lua locul unuia dintre cei trei.

2003. Bucureşti. Elvira.1. Editura ARAMIS. Ezechil. Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar. 52 . Bulgaru. Liliana. Editura CARMINIS. Dinescu. 2003. 5. Editura PARADIGME. Pedagogie. Teoria educaţiei.I.Elena. 313316. Piteşti.Marinela. Marinescu. Macavei. Langa. Ionuţ. 2001. Editura ARAMIS. 1999. 75-78.Claudiu. Creţu. 2. Editura PARALELA 45. Prelegeri de didactică generală.Rodica. 2003. 3. 4. pag. Invitaţie la educaţie. Piteşti. Tănase. pag. Piteşti.Silvia. Elemente de management educaţional. Bucureşti. vol.

pentru ca mai târziu să încerce însăşi să înţeleagă raporturile atât de complexe dintre om şi natură. cunoaşterea fenomenelor naturii ( ploaie.. generalizarea). aşezate în medii cu lumină şi căldură diferite. cer înnorat. în experimentarea unor lucrări practice pe măsura posibilităţilor lor. sinteza. unele cu îngrăşământ. cu mâinile şi cu gândirea. Ep. micul elev va găsi răspunsuri la întrebările de forma: De ce ninge? De ce plouă? Unde se ascunde soarele? Cum apar norii?. evoluţia plantelor şi animalelor în raport cu acestea. zi. Interesant s-a dovedit a fi pentru elevi următorul experiment: În cursul lunii februarie elevii au pus mai multe rămurele în câteva borcane cu apă. am pornit de la ceea ce este apropiat elevului. Un experiment pe care toţi copiii îl fac cu multă uşurinţă este acela prin care ei pot observa zilnic etapele dezvoltării unei plante de la stadiul de sămânţă până la cel de plantă. cer senin. Roman Ciorogariu. altele fără. La intrarea în şcoală. abstractizarea.. săptămână.) înlăturând din mintea copiilor a confuziilor privind noţiunile de anotimp. fulger. pe o farfurie ei pun câteva boabe de grâu pe o bucată de vată îmbibată cu apă. dezvoltând în acelaşi timp operaţiile gândirii ( analiza. Oradea Motto: „Natura este o carte deschisă care aşteaptă să fie citită. în scopul alcătuirii Calendarului Naturii. Integrarea experimentului în activităţile de învăţare solicită atitudine activă şi de independenţă a elevilor. ninsoare. În clasele primare. dar şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare. Înv. fenomene ale naturii. Ancorată într-o permanentă căutare de soluţii care să contribuie la îmbogăţirea procesului instructiv –educativ. stimulează imaginaţia creatoare a elevului. animale. lună. determinându-i să lucreze efectiv cu simţurile. de la ceea ce-l înconjoară şi-i este accesibil ( plante. Acesta este un mijloc prin care reuşim să aducem o mare contribuţie la formarea noţiunii de timp. schimbări determinate de anotimpuri în floră şi faună. la această disciplină este imperios necesar să se organizeze experienţe legate de viaţa plantelor şi animalelor. noua metodologie a predării acestei discipline readuce pe primul plan metoda experimentului şi exersarea învăţării prin ceea ce face elevul. încercând evitarea teoretizării excesive.” „Cunoaşterea mediului” ca disciplină de învăţământ are ca scop observarea şi perceperea lumii în ansamblul său. vânt. În maxim 14 zile pot admira plantele . excursii. formându-le tehnici de investigare a realităţii înconjurătoare: urmărirea fenomenelor naturii specifice fiecărui anotimp. Contactul direct cu natura contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie. Aşează farfuria la lumină şi o udă zilnic. 53 . tunet. seară. Astfel. Primul pas în cercetarea naturii se face prin organizarea observaţiilor în mijlocul acesteia ( vizite. Acestea determină elevii să desfăşoare o muncă creatoare. Prin luna martie s-a observat că rămurelele care au avut condiţii prielnice de mediu au înmugurit iar apoi au înflorit. etc. influenţa factorilor de mediu asupra acestora. primar – Liceul Ortodox . suscită curiozitatea.Experimentul – metodă eficientă în predarea disciplinei „Cunoaşterea mediului” Kun Ildiko prof. observarea creşterii plantelor şi animalelor. procesele şi fenomenele specifice. Pornind de la premisa că „elevul se dezvoltă prin exerciţiile pe care le face şi nu prin acelea care se fac în faţa lui” ( Marc Gabaude). dimineaţă. Pentru formarea oricăror noţiuni noi. activităţile de învăţare din orele de ştiinţe antrenează elevii în acţiuni de observare. cu componentele. etc. relaţii simple care se stabilesc între acestea sau între acestea şi natură). drumeţii). dornic să exploreze lumea înconjurătoare. Chiar din clasa I le formăm elevilor deprinderea de a observa mediul înconjurător. transformându-l din simplu spectator într-un mic cercetător.

Ioan Istrate. Elena . Pentru aceasta. Daniel Huţanu. planta s-a ofilit şi apoi a pierit.Un experiment prin care elevii pot observa legătura dintre plante şi medii diverse de viaţă este următorul: Se alege un morcov mare. animalele şi oamenii au nevoie de apă. Se instalează morcovul într-o farfurie care se pune într-un loc bine luminat şi suficient de cald. 2008 Zară. . să mânuiască materialul biologic şi să interpreteze ştiinţific fenomenele naturii. elevii au observat că plantele sunt variate pentru că mediile lor de viaţă sunt diferite. am demonstrat cum ajunge apa din pământ la plantă. plantele. a unui acvariu. 1985 Manualele de „Cunoaşterea mediului”. Pentru a trăi. îi învăţăm să cunoască natura. După câteva zile elevii au observat că planta din vasul cu apă este verde şi frumoasă. dar nu pe calorifer. Constantin „Teoria şi metodologia evaluării”. În două pahare elevii au pus apă respectiv ulei. în care se fac câteva orificii ( de aproximativ 2 cm adâncime). Editura Polirom. toate plantele vor încolţi şi vor începe să crească. . Se udă zilnic orificiile plantate. Existenţa unor plante în ghiveci. Metoda experimentală are mai multă forţă de convingere decât oricare altă metodă şi. iar planta din vasul cu ulei a murit. prin crearea acelui colţ viu al clasei. În scurt timp. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.„” Manualul învăţătorului . cu ajutorul unei pipete. 1998 Cucoş. atât de îndrăgit de elevi. În acestea se sădesc un căţel de usturoi. posibilităţi sporite asupra formării concepţiei ştiinţifice la elevi. Editura didactică şi Pedagogică Bucureşti. Din activităţile desfăşurate am observat că elevii de vârstă şcolară mică învaţă şi înţeleg cel mai bine ştiinţele naturii prin experiment şi investigaţie. o mică ceapă de arpagic. Dezvoltarea interesului elevilor pentru metoda experimentului este la îndemâna fiecărui învăţător. vizitele şi drumeţiile făcute. Ovidiu.Unitatea dintre organism şi mediu am demonstrat-o prin experienţa realizată cu ajutorul unei plante pe care am ţinut-o la întuneric. în acest fel. 2002 Jinga. Bucureşti. În aceste condiţii culoarea frunzelor s-a schimbat. Editura All. clasele I-IV 54 . s-o preţuiască şi s-o ocrotească. În lipsa apei planta moare. Dirijându-i pe elevi să observe lumea înconjurătoare. pe care elevii le îngrijesc cu multă pasiune. În excursiile. o sămânţă de fasole şi una de mazăre. făcându-i astfel pasionaţi de natură. Explicaţia este simplă: planta din primul vas a avut apa necesară vieţii. etc. stau la baza dezvoltării la elevi a simţului responsabilităţii pentru natură. Ea a fost absorbită de rădăcina plantei. a unor jardiniere cu seminţe semănate. Ion –„Învăţarea din experienţă”. În fiecare vas s-a aşezat câte o plăntuţă. plante şi animale. BIBLIOGRAFIE: Crocnan. Elena – „Manual de pedagogie”.

metodologice). competenţe sociale. ca urmare a feed back-ului utilizatorului de educaţie. corelarea cunoştinţelor fixează şi sistematizează mai bine cunoştinţele.oferă elevilor cadrul formal adecvat pentru organizarea cunoştinţelor. -creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare. necesare dezvoltării personale a elevului (competenţa de a învăţa să înveţe. considerăm predarea – învăţarea transdisciplinară o condiţie importantă.învăţare – evaluare să fie îmbinate cu metodemoderne care să includă legături interdisciplinare care îi vor asigura elevului cunoştinţe temeinice. prin educaţia. există tendinţa de organizare a conţinuturilor şcolare din perspectivă integrată. a unor porţiuni de trotuar. De exemplu un text se citeşte. -constituie o abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare. cât şi metodologia de abordare. procese. Avantajele transdisciplinarităţii sunt: . . formativ. care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează contextualizarea şi aplicarea cunoştinţelor dobândite. se organizează activităţi practice. a capacitaţii lor de a aplica cunoştinţele în practică. Se ştie că în învăţământul preuniversitar . în cadrul unei lecţii se îmbină noţiunile de teorie literară cu noţiunile de limbă. centrată pe elev. Succesul 55 . la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii.este permanent actualizată. se analizează părţile de vorbire şi de propoziţie.. se exprimă unele însuşiri ale personajelor sau descrieri ale fragmentelor folosind elemente de limbaj plastic sau oglindirea lor în cântece. se vor forma competenţele specifice. Oradea Obiectivul fundamental al oricărui sistem educaţionaleste formarea la elevi a culturii generale. atât în ce priveşte conţinutul. În acest fel.este în totalitate participativă.necesită utilizarea oricărui stil activ de predare. a curţii. Aportul fiecărei discipline nu trebuie să se constituie în ceea ce este specific disciplinelor. o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită. elemente care asigură caracterul general. a obiectelor din clasă.Activitatea transdisciplinară –modalitate de formare complexă şi completă a micului şcolar Inst. Episcop Roman Ciorogariu.este mult mai eficientă decât predarea – învăţarea bazată pe manuale şcolare. La limba română. . -este adecvată pentru toate nivelurile de abilitate intelectuală ori stil de învăţare. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial la realizarea educaţiei elevilor. jocuri de rol. ortograme. bazată pe experienţe anterioare. se explică cuvintele necunoscute. semnele de punctuaţie. cu implicaţii asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului.prezintă un înalt grad de complexitate. De asemenea la consolidarea noţiunilor legate de unităţile de măsură se pot realiza activităţi practice de măsurare a clasei. aplicabile. . . . se notează expresiile frumoase.. Pentru a realiza o desfăşurare eficientă a procesului de învăţământ este necesar ca metodele tradiţionale de predare . în care curriculumul depăşeşte barierele unei singure discipline. astfel copiilor li se întipăresc în minte unele noţiuni de geometrie şi învăţate cu plăcere. -permite aplicarea cunoştinţelor în diferite domenii. Transdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării. -permite elevului să acumuleze informaţii despre obiecte. Kun Ildiko Liceul Ortodox . În condiţiile învaţământului modern. dar şi transferabile. Unele capitole de geometrie pot fi consolidate în cadrul orelor de abilităţi practice. În înfăptuirea unui învăţământ modern. planul cadru grupează disciplinele şcolare care au în comun anumite obiective de formare. elemente transferabile. ci prin ceea ce au acestea în comun. fenomene carevor fi aprofundate în anii următori ai şcolarităţii -clarifică mai bine o temă făcând apel la mai multe discipline. a clădirilor. educaţie plastică.

A. axată pe învăţare. Ed. 2007 CIOLAN LUCIA:Invatarea integrata. Ele se bazează pe simularea unor funcţii. relaţii. minimalizându-se astfel competiţia. Temele transdisciplinare ajută elevul să înveţe în ritm propriu şi să fie evaluat în funcţie de ceea ce ştie. R. VIORICA POP: Transdisciplinaritatea. Jocurile didactice permit o abordarea transdisciplinară şi pot fi cu succes integrate la clasăîn categoria metodelor active de predare-învăţare ca şi jocurile de rol. Didactica si pedagogica.ro 56 . El imprimă activităţii didactice un caracter dinamic şi atrăgător. 2008 www. stimulează cooperarea între elevi. Pe lângă obiectivele cognitive specifice unor activităţi. oferă elevilor posibilitatea de a-şi crea strategii proprii de abordare a diverselor situaţii. Jocul de rol evidenţiază modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii şi reprezintă o metodă eficientă de formare rapidă şi corectă a convingerilor.o nouă abordarea situaţiilor de învăţare. comportamentelor şi achiziţiilor. induce o stare de bucurie şi de destindere care previne monotonia şi oboseala şi fortifică energiile intelectuale şi fizice ale elevilor. jocul de rol contribuie la realizarea unor obiective atitudinal-valorice. fenomene etc. asigurând o învăţare activă. Între aceste activităţi. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. creativitatea sa fiind cele care se evidenţiază. prin practicarea lor. într-o structură unitară. imaginaţia... Bibliografie: PETRESCU PALOMA. investigaţia. jocul de rol îi activizează din punct de vedere cognitiv. iar interacţiunile dintre participanţi dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor. activităţi. un loc aparte îl ocupă jocul didactic. Elevul participă activ. elevii devin actori ai vieţii sociale pentru care se pregătesc. Jocul didactic transdisciplinar este o activitate în care se îmbină sarcini didactice din domenii de cunoaştere diverse. afectiv şi motric-emoţional. iar. Punând elevii să relaţioneze între ei. Didactic. atitudinilor şi comportamentelor. de modul în care receptează noul.acestor modalităţi depinde în mare măsură de măiestria cadrului didactic. Bucureşti. Iaşi: Editura Polirom.

„a învăţa SĂ CONVIEŢUIEŞTI” (Savoir. centrat pe elev şi fundamentat pe strategii active de instruire. Copilul vrea să fie independent. 3. Experienţa îndelungată la catedra ne-a demonstrat că trebuie să-i învăţam pe elevi să înveţe. aceste metode se caracterizează printr-o permanentă deschidere la înnoire. Copilul este o persoană în devenire. de vânzători de cunoştinţe. Copilul se îndoieşte de el. Copilul este curios. Din această perspectivă şi în consens cu specificitatea disciplinelor socio-umane. pregătindu-i în acelaşi timp pentru autoînvăţare şi educaţie permanentă. apreciem relevant acest “DECALOG AL EDUCATORULUI”: 1. . că această problemă la care lucrează merită efortul. iar câteodată are dreptate şi în practică.N. Savoir faire. De ce metode active de învăţare ? Cei patru piloni ai educaţiei secolului XXI considerăm a fi „a învăţa SĂ CUNOŞTI”. Este datoria dumneavoastră ca profesori. care are drept caracteristici esenţiale caracterul anticipativ şi participativ. înv.O. Vîgotsky Pentru un învăţământ centrat pe elev Drept profesiune de credinţă. „a învăţa SĂ FACI”. Copilul caută un model. Eu încurajez ceea ce face bine . este interesantă. Savoir être. „a învăţa SĂ FII”. Rolul metodelor didactice moderne este acela de a crea un context situaţional. Copilul creşte. în condiţiile unui necesar şi dezirabil învăţământ modern. Copilul are nevoie de ideal. să-i abilitam cu tehnici de învăţare eficienţă. al creşterii gradului de atractivitate şi performanţă a actului didactic. 9. Considerăm că învăţarea ar trebui să fie tot mai mult un proiect personal al elevului. Eu îi ofer un exemplu. Eu îl îndrum să fie el însuşi. L.” 57 . Copilul se minunează. De altfel. În activităţile desfăşurate cu elevii la diferite discipline am folosit cu precădere metode activ-participative pe care nu le-am rupt de cele tradiţionale. primar Liţ-Demian Mirela C. un mediator. ci am considerat că marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. S. să-l convingeţi pe elev că disciplina dvs. ptr. 7. Copilul vrea să-şi afirme personalitatea. un manager al unor situaţii de instruire şi care are misiunea să faciliteze învăţarea eficientă.. Eu îl ajut să cunoască şi să se cunoască. Eu discut cu el . astfel încât cel care învaţă să fie angajat şi să participe în mod activ la realizarea obiectivelor predării. Eu îl învăţ să cunoască lumea. apreciem că dinamismul fără precedent al timpului istoric actual impune învăţarea de tip inovator. mâine vor fi capabili să facă singuri. să asigure transformarea lui în subiect al propriei formări. un tutore. Eu îl respect. asistat de un educator ce este mai degrabă un organizator.Goga” Marghita Motto: Ceea ce copiii sunt capabili să facă azi împreună. 10.Managementul unor situaţii de învăţare Prof. la inovaţie. Eu îl conduc să caute frumosul şi adevărul. 5. Eu îl invit să fie responsabil . Copilul nu se cunoaşte decât universul apropiat. Eu îl ajut să dea un sens vieţii sale . că problema pe care o discutaţi acum este interesantă. Pólya carea comparat profesorul cu un negustor care trebuie să-şi vândă marfa utilizând toate mijloacele posibile: „Ţineţi minte că întotdeauna clientul are dreptate în principiu. 8. este posibil ca el să nu fie nici leneş nici nepriceput ci doar să-l intereseze mai mult altceva – există atât de multe lucruri interesante în jurul nostru. Tânărul care refuză să înveţe ceea ce îi cereţi poate să aibă dreptate. Savoir vivre). 6. 4. împărtăşim punctul de vedere exprimat de G. 2.

BIBLIOGRAFIE: Mara.) . Bucureşti. 2005 Cerghit. Editura Didactică şi Pedagogică.“Strategii didactice în educaţia incluzivă”.“ Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă”. Ioan. Dumitru . Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 1999 58 . (coord.

educatoarea trebuie să le explice fenomenele respective în raport cu capacitatea lor de înţelegere. Astfel. Noile cunoştinţe transmise copiilor cu prilejul observării diferitelor fenomene ale naturii sunt înţelese şi memorate cu multă uşurinţă.P.P. Observarea sistematică a dezvoltării şi schimbării în timp a plantelor. faţă de datinile şi obiceiurile românilor. dorinţa de a-l cunoaşte. a gândirii şi limbajului. se înlesneşte cunoaşterea treptată a mediului înconjurător. prin variatele lui aspecte. educă atenţia. Observând natura. pe baza cunoştinţelor transmise de educatoare. de dragoste şi mândrie pentru bogăţiile şi frumuseţile naturii patriei noastre. motivele pentru care este sărbătorit. la dezvoltarea spiritului de observaţie. sentimentul de admiraţie. apar diferite întrebări din care rezultă că preşcolarul se interesează de denumirea. a diferitelor meserii. noile cunoştinţe dobândite devin un îndreptar preţios al acţiunilor întreprinse ulterior. Este vorba de cunoaşterea muncii oamenilor. căldură. Dezvoltarea copilului pe plan psihic este condiţionată de mai mulţi factori. un anumit mod de comportare. faţă de sărbătorile naţionale. ca şi integrarea din ce în ce mai corectă a copilului în acest mediu. lumină. Totodată. ceea ce permite să înţeleagă că plantele şi animalele au nevoie de anumite condiţii de dezvoltare ( hrană. trebuie să satisfacă aceste interese. care îi stârneşte curiozitatea. a creşterii şi îngrijirii animalelor. li se educă dragostea şi respectul faţă de om şi de rezultatele muncii lui. sau că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze. De asemenea. din contactul cu obiectele şi jucăriile sale. NR. Inţelegerea treptată. Răspunzând la întrebările preşcolarilor. Observarea sistematică a naturii de către copii. îşi dezvoltă interesul pentru cunoaşterea activităţii omului. sub îndrumarea educatoarei contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor lor. Pe fondul acelor trăiri intense. educatoarea transmite copiilor cunoştinţe despre ceea ce reprezintă fiecare eveniment. Astfel. Prin răspunsul dat se transmit atât cunoştinţele solicitate de copil cât şi cuvintele cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul faţă de fiecare lucru sau fiinţă. concomitent cu transmiterea de cunoştinţe. că fenomenele sunt legate între ele şi depind unele de altele. de asemenea. mediul înconjurător oferă copiilor şi alte posibilităţi de cunoaştere. la înţelegerea adecvată a fenomenelor naturii. Un alt aspect al vieţii sociale care place mult copiilor şi care le dă posibilitatea să trăiască sentimente puternice contribuind din plin la educarea dragostei faţă de poporul nostru. a interdependentei dintre ele . Cu alte cuvinte. calităţile sau provenienţa lor.2 Marghita Mediul înconjurător în care copiii îşi desfăşoară activitatea.Importanţa cunoaşterii mediului înconjurător în grădiniţa de copii Prof. a rezultatelor activităţii umane în diferite domenii. Curiozitatea pe care copiii o manifestă faţă de fenomenele naturii trebuie menţinută şi transformată într-o puternică dorinţă de a o cunoaşte şi înţelege din ce în ce mai bine.că trebuie îngrijite de om. mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el.a cauzelor care le-au provocat contribuie din plin la însuşirea de către copii a unor elemente ştiinţifice despre natură. constituie un prilej permanent de influenţare asupra personalităţii acestora. copiii îşi lărgesc orizontul. spiritul de observaţie deprinderea de a sesiza schimbările din natură şi dorinţa de a cunoaşte cauzele acestora. adăpost ). cât şi educatoarele la grădiniţă. Manciu Ioana Maria G. 59 . Prin însuşirea de noi cunoştinţe despre aceste aspecte ale vieţii sociale. orizontul de cunoaştere al copiilor se îmbogăţeşte treptat. Mai întâi de toate. In felul acesta li se educă simţul estetic. Adulţii în familie. se formează copilului o atitudine corespunzătoare. copiii pot. a fenomenelor naturii. Astfel. cu lucrurile personale şi cele ale adulţilor. sub îndrumarea adultului să sesizeze frumuseţile ei şi să o îndrăgească. Sub influenta jocului şi a activităţilor programate (observarea fenomenelor din natură şi a realităţilor sociale.

operaţiile gândirii devin mai complexe.acţiuni săvârşite. la copil apar particularităţi psihice noi.afective să-l elibereze pe copil de egocentrismul subiectiv. Este interesant de observat că.2008 2. iniţiatorul dialogului a fost de două ori mai mare din partea copilului. de a aştepta şi chiar de a renunţa la ceva atractiv şi mult dorit. Rolul lor însă nu trebuie subestimat. Faptul acesta atestă un indice şi un criteriu valoric obiectiv al maturizării psihologice a copilului în sensul capacităţii lui de a desfăşura cu succes o nouă formă de învăţare . Emoţiile şi sentimentele devin mai bogate în conţinut. Sentimentele de integrare socială şi de prietenie sunt mai accentuate decât cele de dominare şi de agresivitate. Evoluţia accesibilă vârstei dobândeşte şi conduita voluntară a preşcolarului mare. Vârsta preşcolară mare ( 5 . Efortul voluntar se exersează prin depăşirea obstacolelor ce se ivesc pe parcurs şi prin ducerea până la capăt a lucrului început.construcţii. şi Important este că în grădiniţă relaţiile socio .Metodica cunoaşterii mediului înconjurător şi a dezvoltării vorbirii. Se dezvoltă la copil capacitatea de a amâna. Relaţiile de ostilitate făţişă cedează celor de empatie. Editura Didactică şi Pedagogică. în favoarea unor scopuri cu o motivaţie socio . încă din grădiniţă se cultivă concordanţa necesară între cunoştinţe .6/7 ani ) a) Procesele cognitive . în procesul de formare morală a preşcolarului. modelaj.. ridicându-se de fiecare dată deasupra lui înşişi. spre rolul de şcolar.morală. potrivit datelor care analizează convorbirile dintre copil şi adult.Curriculum pentru Învăţământul preşcolar. proiectată în viitor. desen. diferenţiate prin intermediul acţiunilor obiectuale. Experienţa lor cognitivă se amplifică sfera reprezentărilor se extinde.Bucureşti. El învaţă să examineze obiectele operând cu diverse criterii: formă.pune mâna pe toate. c) Dezvoltarea voinţei şi a conduitei socio . cooperare şi prietenie. Imaginea de sine.viaţa afectivă a copilului atinge nivelul corespunzător pregătirii lui pentru şcoală.) precum şi îndrumărilor educatoarei. Copilul este capabil să renunţe la unele dorinţe imediate şi personale. culoare. să-i formeze capacitatea de apreciere şi autodepăşire tot mai obiectivă potrivit cerinţelor morale.Marinescu. b) Procesele afectiv . pune nenumărate întrebări.percepţia se detaşează de situaţiile concrete.trăiri afective . mărime.morale.de tip şcolar.Bucureşti. E. Spre sfârşitul perioadei. preşcolarul începe să resimtă o atracţie foarte puternică spre şcoală.motivaţionale . Copilul nu numai că iniţiază convorbirea dar mai elaborează şi forma dialogului pe care îl conduce iar adultul doar se adaptează la demersul acestuia. Didactica Publishing House. In felul acesta. exercită o influenţă pozitivă asupra dimensiunilor actuale ale individualităţii copilului. experimentează . competiţie. Preşcolarul trebuie să-şi simtă ceea ce ştie că este bine de făcut şi să evite să facă ceea ce ştie şi simte că este rău. Bibliografie: 1. Ed. etc.2003 60 . Copilul doreşte să ştie cât mai multe.

reuşita tuturor elevilor la învăţătură (mastery) în condiţiile actuale ale învăţământului românesc. Pare însă imposibil de realizat în şcolile de azi cu clase încă aglomerate. Ele pot fi însă cu uşurinţă depăşite dacă sunt conştientizate ca atare. Pentru a determina eficacitatea instruirii. Elevul apare însă de multe ori ca un ”personaj negativ” al activităţii didactice. Aşadar. 95-98%) din populaţii şcolare neselecţionate sunt capabili cel puţin de performanţe instrucţionale acceptabile în raport cu cerinţele programelor de învăţământ obişnuite. cu elevi care trebuie să continue studiul acasă pentru că timpul de învăţare în şcoală este prea scurt. În realitate. soluţia este individualizarea. orice educator conştient de rolul lor şi de importanţa misiunii sale doreşte să realizeze o instruire eficientă. Aceasta nu se realizează însă cu metodica precară sugerată de prejudecăţile de mai sus. Educația diferențiată a învățării are la bază un sistem centrat pe elev. venim pe lume cu un genofond unic care ne diferenţiază net de alte specii. Această abordare este perfect motivată de faptul că noi. niciun individ uman nu este identic cu altul. Există chiar un foarte mare număr de profesori care nutresc convingerea că în munca lor dau dovadă de „măiestrie pedagogică”. Astăzi toate acestea sunt pe deplin realizabile. Pentru a determina eficacitatea instruirii şi reuşita tuturor elevilor la învăţătură (mastery learning) în condiţiile actuale ale învăţământului românesc. diferenţierea şi motivarea învăţării în condiţiile instruirii dirijate diferenţiate în clasă şi în cadrul unor programe compensatorii. orice educator consideră că le posedă.a. soluţia este individualizarea. această îndoială apare ca profund nefondată. Din punct de vedere ştiinţific se pot depăşi aceste practici bizare.1 Nucet În urmă cu cinci decenii. oamenii. Eşecurile lor ne apar ca rezultate fie ale incompetenţei lor. Desigur. la ritmul și stilul de învățare al elevului. bine gândită şi corect realizată. aptitudinile pedagogice excepţionale care intră în componenţa ”măiestriei pedagogice” (sau ”harului didactic”) sunt extrem de rare (apar aproximativ o dată la un milion de educatori). Această abordare se dovedeşte a fi falsă dacă se iau în considerare două lucruri evidenţiate de pedagogia modernă: cei mai mulţi elevi (aprox. dacă asigurăm anumite condiţii. generat de îndoiala că toţi sunt capabili să înveţe. Etosul pedagogic pe care toate prejudecăţile îl evidenţiază nu se circumscrie mult teoretizatului” optimism pedagogic” dimpotrivă el este marcat de un profund scepticism pedagogic. la interesele și abilitățile fiecăruia. expresiile ”bine gândit” şi „corect realizat” sunt generice şi neclare dacă le privim din unghiul practicii şi dacă avem în vedere complexitatea şi vastitatea cercetărilor psihopedagogice din ultimele decenii. sunt atribuţii pe care.Pregătirea diferenţiată a elevilor Micle Adriana Cornelia Şcoala Gimnazială nr. ci valorificând cât mai mult rezultatele cercetării psihopedagogice într-o manieră coerentă. trebuie să luăm în consideraţie această variabilitate şi în planul educaţiei. avem de-a face cu un întreg eşafodaj de erori privind instruirea eficientă. priceperea de a „lucra cu copiii” ş. Totuși această convingere „slăbeşte” sau se „spulberă” când unii dintre elevii noştri cad victimă insuccesului la învăţătură. nu au existat niciodată pa Terra doi indivizi umani identici. cu siguranţă. iar tratamentul se restrânge la plicticoase şi obositoare “lecţii frontale” care se sfârşesc obsedant cu cerinţe imperioase precum “Aveţi ca teme pentru acasă x probleme” sau “Învăţaţi pe de rost x strofe din Luceafărul”. rezolvarea fiind instruirea diferenţiată în clasa de elevi. Experienţa „la catedră”. Totuşi nu suntem egali. fie a „lipsei de conştiinciozitate” sau a „insuficientei străduinţe”. Or. Ea îşi valorifică virtuţile în modul cel mai eficient cu putinţă în condiţiile respectării exigenţelor de tehnologie educaţională (Gagne) şi ale paradigmei mastery learning. diferenţierea şi motivarea învăţării în condiţiile instruirii dirijate diferenţiate în clasă şi în cadrul unor programe compensatorii. Toţi elevii care s-au născut 61 . din punct de vedere ştiinţific. stăpânirea domeniului de specialitate. în lumina rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. de cele mai multe ori. a determina eficacitatea generală a instruirii sau a determina reuşita la învăţătură a tuturor elevilor din clasele şcolilor noastre erau simple himere. Întrucât.Învățarea diferențiată presupune adaptarea procesului instructiv-educativ la potențialitățile individuale.

În procesul de predare putem adapta: mărimea sarcinii sau gradul de dificultate al sarcinii de învățare pe care să le realizeze elevii. DEZBATEREA – este un schimb reciproc şi organizat de idei. prin care se stimulează şi se dirijează activitatea de învăţare a acestora. al motivației. Învățarea diferențiată pornește chiar din momentul organizării diferențiate a predării-învățăriievaluării la clasă. Planul de învățământ va fi adaptat prin alocarea unui număr mai mic de ore la anumite discipline). un elev formulează trei idei. adaptarea conținuturilor din programa școlară prin aprofundare.  Metode și strategii didactice. al ritmului de învățare.  Adaptarea proceselor didactice. 1. stabilește conținuturile și materialele necesare. Metode active-participative.prezentarea unei situaţii păstrându-se identitatea participanţilor. 4. Relația profesor-elev se schimbă: profesorul sprijină elevul în învățare. prin metodele activ-participative. 2. 6. Profesorul va fi atent inclusiv la timpul de lucru alocat fiecărei sarcini ( creșterea sau scăderea timpului de lucru alocat rezolvării unei sarcini). Voi enumera în cele ce urmează câteva metode de pregătire interactive care pot valoriza potențialul individual al elevilor și pot duce la progres diferențiat. stimulând astfel creativitatea de grup. Profesorul trebuie să aibă în vedere aspectul cantitativ ( volumul de cunoștințe). sprijinirea suplimentară pentru unii elevi. tipul de problemă de rezolvat. Diferențierea ar trebui să fie o practică incluzivă normală în fiecare sală de clasă pentru că elevii învață în ritmuri diferite. Organizarea diferențiată a predării-învățării evaluării la clasă se poate realize prin:  Adaptarea conținuturilor. O pregătire diferențiată se poate realiza numai prin folosirea metodelor de învățare prin cooperare. de învățare prin cooperare alternate cu lucrul independent. De aceea instruirea şi educarea trebuie să se desfăşoare cel puţin în mod diferenţiat. Profesorul NU conduce activitatea.  Curriculum. prin mobilizarea tuturor participanţilor la discuţie. BRAINSTORMING – are ca scop facilitarea găsirii celei mai bune şi mai adecvate soluţii a unei probleme de rezolvat. extindere. CE ÎNSEAMNĂ ABORDARE DIFERENȚIATĂ? Abordarea diferențiată se poate realiza pe mai multe nivele și componente:  Obiective educaționale. Acestea trebuie sățină cont de faptul că elevii diferă între ei din punctual de vedere al aptitudinilor. SIMULAREA. al capacității de învățare.  Forme de organizare a activității la clasă. impresii. el va urmări adaptarea planurilor și programelor școlare la potențialul de învățare al elevului ( de ex. care sunt îmbunătăţite de ceilalti cinci. informaţii. prin jocuri didactice. propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei. acceptarea răspunsului oral dacă elevul nu reușește în scris. Dar în genotipul individual ele variază considerabil: nu toţi elevii îşi folosesc aceste capacităţi într-un mod unic. de exemplu. el îndrumă și sintetizează rezultatele. al gradului de înțelegere al fenomenelor. păreri. Pe de altă parte cadrul didactic poate aloca sprijin diferențiat fiecărui elev. iar cadrele didactice trebuie să asigure valorizarea potențialului fiecărui elev. CONVERSAŢIA – este o convorbire sau un dialog între profesor şi elevi. obiectivul central al educației este dezvoltarea personal și pregătirea individului pentru viața social într-o societate în continuă schimbare.normal dispun de toate capacităţile psihice necesare învăţării şi supravieţuirii: ele fac parte din genofond. modul de realizare al sarcinii. pe echipe. cât și aspectul calitativ (procesele cognitive implicate dar și viteza și stilul de învățare al elevilor și conexiunile interdisciplinare). curriculum nucleu și curriculum la decizia școlii. JOCUL DE ROL – se bazează pe ideea că se poate învăta şi prin interpretarea unor personaje în cadrul unui scenariu. pe grupe. METODA 6-3-5 – elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 6. critici. exprimarea şi afirmarea opiniilor personale. 5.  Metode și tehnici de evaluare. au stiluri de învățare diferite.  Metodele de predare. individual. reguli de rezolvare a sarcinii. frontal. 62 . 3.

iar elevii vor lucra împreună și se vor sprijini unii pe alții în învățare prin cooperare  Lacunele nu se vor constitui în bariere în învățarea elevilor și nu vor produce problem majore mai târziu  Toți elevii de la clasă vor trăi succesul și vor fi motivați pentru învățare  Activitatea cadrului didactic va devein eficientă și va economisi timp în predare pentru că nu va fi nevoie să revină frecvent asupra conținuturilor sau să realizeze programe de pregătire suplimentară pentru elevii care au lacune în învățare.7. REUNIUNEA – DISCUŢIA PANEL – este o metodă intuitivă.În: Revista de Pedagogie. PROBLEMATIZAREA – învăţarea centrată pe probleme este o direcţie relativ nouă în educaţie. Bibliografie: 1. orale. În concluzie. consolidare și evaluare eficiente pentru valorizarea fiecărui răspuns putem aminti: metoda R. portofolii etc). 4. analiză de surse (scrise. prin probe scrise sau orale. Dintre metodele de fixare. artefacte). I. Exerciţiul începe cu fiecare elev şi se termină prin a implica toată clasa. care vizează o contextualizare a învăţării. A. METODA FRISCO – scopul este identificarea problemelor complexe şi dificile şi rezolvarea lor pe căi simple şi eficiente. 9. EDP. 119-129. Noi direcţii în studiul şi formarea copiilor şi adolescenţilor supradotaţi şi talentaţi.  Adaptarea procesului de evaluare. protocoale. 1978. L. ȘTIUVREU SĂ ȘTIU-AM ÎNVĂȚAT. RADU. informaţiile care trebuie strânse. informaţiile relevante.  Fiecare elev va fi implicat în activitate și va avea ceva de realizat  Fiecare elev va reuși să reyolve sarcina propusă și cadrul didactic va știi cum sau când să-I sprijine pe ceicare au nevoie de ajutor suplimentar  Toți elevii vor primi sprijinul necesar atunci când vor avea nevoie  Colectivul clasei va fi un colectiv închegat. Concepţii şi strategii. Învăţământul diferenţiat. produse ( scrise. care pune în valoare competenţele unui grup de elevi dintr-o clasă (panel – grup. 1978. 3. EXPLOZIA STELARĂ CARE SUNT BENEFICIILE DESFĂȘURĂRII UNOR ACTIVITĂȚI DIFERENȚIATE?  Toți elevii vor participa la activițățile propuse la clasă și vor fi implicați în rezolvarea tuturor sarcinilor. cercetarea are în vedere: aspectele de studiat/ întrebările la care se caută un răspuns. 11. Evaluarea trebuie să vizeze identificarea progresului realizat de elev luând ca punct de plecare rezultatele evaluării inițiale (evaluarea individualizată)..I. 2. Pentru a strânge date se folosesc: observări directe sau observări ale participanţilor. Concepţii educaţionale privind supradotarea intelectuală . STĂNESCU. prin instruirea individualizată şi diferenţiată. Elevii dotaţi şi dirijarea instruirii lor. Evaluarea se poate face prin proiecte. 1990. prin demonstrarea cunoștințelor acumulate prin mijloace și activități diverse. 2. interviuri. 10.BANDURA. MOZAICUL – presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. În: Revista de Psihologie. STUDIUL DE CAZ – Din punct de vedere metodologic. EDP. teste. incitând elevii la considerarea şi rezolvarea de probleme ale lumii reale. CIORCHINELE. 8. 1993. p. orale.A. vizuale. profesorul îşi poate atinge principalul scop al carierei: reuşita la învăţătură a tuturor elevilor săi. 63 . 4-7. L. Bucureşti.kinestezice-proiecte. Bucureşti. ROŞCA. modul de analiză a datelor. T. nr. METODA PIRAMIDEI – îmbină activitatea individuală cu cea de grup. nr. 12. masă rotundă).

În sfera educaţiei moral –religioase dorim să formăm la copii acele norme şi valori de credinţă care să-i ajute să înţeleagă dependenţa de Biserică. totuşi. în împrejurările şi cu resursele potrivite. Din păcate. deoarece prin învăţare copii pot dobândi multe cunoştinţe pe care le vor putea aplica în situaţii viitoare.Acţionati în ritmul propriu al copilului sau al clasei din care face parte.Goga” Marghita Un aspect al dezvoltării copilului în special. Experienţele micilor succese sunt necesare pentru a căpăta încrederea următorilor paşi.Nu faceţi promisiuni care nu pot fi respectate şi nu începeţi ceva ce nu poate fi continuat. 5. Încrederea în sine nu este un moment în timp. oamenii vor tinde să creeze societăţi armonioase care acordă sprijin. caracterul acesteia alături de personalitatea pe care fiecare individ o are.Acordaţi copiilor dreptul de a greşi. pe termen lung să le ofere siguranţă? Iată câteva idei practice : 1. dependenţă şi siguranţă în ei înşişi nu constituie o dezvoltare autentică. Fără valori creştine. deoarece valorile umane sunt imperfecte.primar Moca Laura C. ne referim la încredera sau siguranţa pe care cineva o are în el însuşi sau în ea insăşi. dar care necesită o analiză atentă pentru a-l înţelege şi concretiza. Învăţăm să depindem de noi înşine nu doar prin succesele noastre. oamenii tind să se gândească doar la ei inşişi. a depinde de sau a avea încredere în ceva. va înfrâna imaginaţia şi va duce la stagnare. Un refuz ostentativ de a învăţa de la părinţi sau prieteni indiferent din ce motiv. . 64 . a-ţi pune speranta în. de la altcineva.O. obiective care. nu pe cele care aţi dori să le aibă. Aceste tendinţe egocentrice provoacă o deteriorare a relaţiilor din cadrul familiei şi a disponibilităţii de a lucra cu alţii. ci şi depăşind eşecurile.Încurajaţi-i pentru progresele făcute. Încrederea înseamnă a te bizui pe. cunoştinţe. Încrederea în sine nu este nici independenţa egoistă a individului crescut într-un mediu occidental al cărui imbold personal îl face şi mai lacom şi mai nemilos. De aceea. folosind abilităţile pe care le au. 3. Aceste „experienţe” având rolul de descuraja copilul.. Majoritatea oamenilor sunt înclinaţi să-şi urmărească propriile interese decât să se gândească la binele comunităţii lor. premisa acestora fiind aceea că.Concentraţi-vă pe instruire. 6. ambiţioşi în sens negativ şi extrem de oportunişti. Aceasta îi face pe adolescenţi să devină individualişti. dar având şi un prieten la care pot apela în caz de eşec. Sinele reprezintă identitatea persoanei. Cum putem oferi copiilor noştri resursele necesare pentru ca ei să se ancoreze în valorile reale.Faceţi pentru copii doar ceea ce ei nu pot face singuri. premisa este falsă. Modelele oferite de societate lasă de dorit în ultimele decenii.Începeţi instruirea de la nivelul lor. bizuindu-se pe propriile forţe. Când ne gândim la „încrederea în sine”. încrederea în sine nu este o independenţă stupidă care refuză ajutorul sub orice formă. ci un proces complex care începe din primii ani ai vieţii. Este de remarcat faptul că. 7. din familie şi continuă pe durata întregii vieţi. Încrederea în sine este un concept fundamental despre care se vorbeşte destul de mult. testându-şi limitele.Un rezultat cheie al dezvoltării Încrederea în sine Profesor pentru inv. de multe ori putem crede că această încredere în sine denotă un echilibru fragil între un ideal de viaţă şi realitatea zilnică. 4. Încrederea în sine nu este un substitut al credinţei. În felul acesta vor căpăta încredere în forţele proprii. Activităţile de dezvoltare care nu-i aduc pe oameni la o mai mare încredere. dar şi al comunităţii din care acesta face parte în general este acela de a-i face pe oameni să aibă încredere în sine. venituri sau alte resurse pentru satisfacerea propriilor nevoi. de valorile moral creştine.N. 2. chiar dacă sunt mici.

1983 Dewy Hughes „The Good of the Poor”. Marea Britanie. „Structura şi dezvoltarea personalităţii”.P. Bucureşti.Publishing.Bibliografie: Allport. E.G. O.D.W. 2002 65 .M.

precum și de împărţire a numerelor 0-100. predecesor. prin exerciţiile si problemele sale creative. de logică și perspicacitate. înmulţirii și împărţirii numerelor 0-1000. OC3 . în perechi şi pe grupe.4 – să efectueze operaăii de înmulţire si împărţire cu numere mai mici decât 100 şi 1000. fără trecere și cu trecere peste ordin. dublu. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 – să efectueze corect exerciţiile cu cele patru operaţii matematice. de aceea este considerată a fi o materie dificilă. Jocurile distractive. CIOROGARIU” CLASA: a III-a A PROFESOR ÎNV. 66 . elevii clasei a III-a A de la Liceul Ortodox “Episcop Roman Ciorogariu”.Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic. Oradea Matematica are o influenţă covârşitoare asupra elevilor. de adunare si scădere a numerelor 0-10. OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Fixarea şi consolidarea exercițiilor de înmulţire a unui număr natural.dna profesoara de sprijin au fost incântate de răspunsurile copiilor cu CES (Raţ Vivian și Pop Nadin).3 – să exploreze modalităţi de efectuare a adunării. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii. Matematica distractivă. accesibile și pline de umor. O5 – să respecte regulile muncii individuale. O2 – să cunoască noţiunile de: termen. OC2 . Redau mai jos desfăşurarea lecţiei demonstrative.opțional îndrăgit de copii prof.000 . Proiect de lecţie DATA: 11. înv. successor.000.Dezvoltarea capacităţii de explorare investigare și rezolvare de probleme.3 . trucurile matematice.2013 UNITATEA DE APLICAŢIE: LICEUL ORTODOX “EP. O3 – să reproducă probleme distractive şi să le rezolve. Doamnele profesoare Chiş Liana – prof. consilier și logoped al elevilor. primar MUSCAŞ ANA OBIECTUL: MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ SUBIECTUL: EXERCIŢII SI PROBLEME DISTRACTIVE TIPUL LECŢIEI: FIXARE ȘI CONSOLIDARE OBIECTIVE CADRU: OC1 . produs.03. tabletă. 1.să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 10. În data de 11 martie 2013. R. careurile magice. 2. Ana Muscaș Liceul Ortodox “Episcop Roman Ciorogariu”. triplu. coordonați de învăţătoarea Muscaş Ana au susținut în cadrul Comisiei metodice o lecţie deschisă la care au fost invitaţi toate cadrele didactice din scoală. ghicitorile și rebusurile matematice sunt foarte apreciate de copii. O4 – să guste glumele matematice. La matematică se operează cu concepte abstracte. trezeşte în rândul elevilor dorinţa de a participa efectiv și afectiv. alături de reprezentanţii direcţiunii. PRIMAR: MUSCAŞ ANA PROPUNĂTOR: prof. precum și Hava Laura .Matematica distractivă . sumă. folosind diferite tipuri de grupări și reprezentări. amuzante. didactice.

. . distractive şi de perspicacitate. MIJLOACE DIDACTICE: . . careu magic.exerciţiul. poezioare matematice. .fişe de lucru.CANGURAŞUL.jocuri logice. 67 . civică) METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: . BIBLIOGRAFIE: .tabletă (iPad). .Cufărul magic. . .problematizarea.manual.munca independentă. .conversaţia. O7 . ştiinţe. jocuri distractive. în perechi si pe grupe. . .O6 – să găsească modalitatea de muncă cu beţişoare (chibrituri).Matematică distractivă pentru clasa a III-a.să utilizeze transdisciplinalitatea (noţiuni din literatură.Exerciţii si probleme pentru cercurile de matematică – MOLDOVAN GHEORGHE. .explicaţia.calculator.

Fixarea și consolidarea cunoștințelor Elevii notează în caiete. 1->9: suma 15 2 5 6 nr. denumirea populară. .Cer să vorbească despre primavară. 1) a) REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR NECESARE: . 3. 3) Careul magic nr.Le voi recita versurile: “Dintr-alte ţări de soare pline/ Pe unde aţi fost şi voi străine/ Veniţi dragi păsări înapoi/ Veniţi cu bine. lunile ei.Azi vom face exerciţii si probleme distractive. 4: suma 10 c) MUNCĂ INDEPENDENTĂ.DESFĂȘURAREA LECȚIEI ACTIVITATEA PROPUNĂTOAREI OB OP 1. 2. O elevă recită o poezioară matematică Se pregătesc pentru oră Elevii recunosc anotimpul. Pregătire . ACTIVITATEA ELEVILOR 3. ÎN PERECHI ȘI ÎN GRUP 68 . autorul. titlul poeziei şi vorbesc despre primavară. elevii din clasă născuţi primavară.la calculator prezentat de propunătoare . 1.Poezia “Tudorel” pentru a consolida noţiunile de S si P. Anunțarea temei 4. . Moment organizatoric 2. b) DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA SARCINILOR 2) Jocuri distractive de pe tablă: Elevii răspund.Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei .Exerciţii de calcul mintal.

6) MUNCĂ ÎN PERECHI. (planșa). 6.de pe fișă. 5) Probleme distractive . De pe fișa 3.glume matematice d) Analiza muncii independente. Ies concomitent 3 elevi și explică.Activitate matematică în grup pe tableta iPad. EVALUARE Aprecieri individuale și colective.cer elevilor să iasă în ordine alfabetică ca să-și prezinte problemele selectate. 7) CONCURS. TEMĂ PT. pentru a le prezenta clasei. fiecare rezolvă o problemă la alegere. chiar dacă poate nu v-ați încadrat în timp. Câștigă grupa care răspunde corect cel mai repede. Cosmos) Moment surpriză – intrarea unui astronaut Elevii își aleg un exercițiu de pe fișă și prezintă modul de rezolvare. 5.omonime . ACASĂ Concluzii: (discuții despre planete. 69 .ACTIVITATE INDEPENDENTĂ 4) Joc cu Chibrituri (bețișoare) de pe fișă. ÎNCHEIERE A LECȚIEI Elevii își notează tema. Căutați și voi probleme de perspicacitate sau distractive. Sunt 3 grupe și elevii răspund la întrebări: . 8. Felicitări celor care ați răspuns corect pe tabletă. APRECIERI 7. Voi corecta fișele de lucru. Două-trei răspunsuri din partea elevilor. Elevii din bancă răspund. în perechi și în grup.

elevii s-au descurcat de nota 10 (mai puțin domnul diriginte!). Nu au contat prea mult cursurile de limba română sau matematică parcurse. Deși nu au fost notați. celebră pentru ștrandul termal și pentru lacul cu nuferi. 70 . aceasta se va reprograma în perioada mini-vacanței de 1 Mai. Oradea Din cauza vremii nefavorabile.Raport asupra activității din cadrul săptămânii “Să știi mai multe. Cu siguranță. să fii mai bun”: 1—5 aprilie 2013 Prof. îndemânarea şi spiritul de echipă. a trebuit să renunțăm la deja tradiționala drumeție în natură la Băile 1 Mai. Muscaș Viorel Liceul Teoretic ”Aurel Lazăr”. ci curajul. unde elevii au avut ocazia să-și verifice abilitățile de bun sportivi. Astfel că am înlocuit drumeția cu o activitate de socializare la bowling în Lotus.

iar ca recompensă pentru treaba bine făcută s-a vizionat un film documentar. 71 . căci nimic nu se poate fără puțină practică. Am continuat cu o activitate de îmbunătățire a aspectului laboratoarelor de informatică.A doua zi am participat la o activitate organizată în colaborare cu fundația Puls în cadrul școlii. nu a lipsit nici vizita efectuată miercuri la Muzeul “Aurel Lazăr”. Din aceasta săptămână. patronul nostru spiritual. pentru a completa activităţile educative extraşcolare cu o abordare din punct de vedere istoric.

72 .04. elevii au vizitat întreprinderea Celestica din Oradea. dar consider că ar fi fost absolut necesară alocarea de fonduri extrabugetare pentru aceste activități extrașcolare. au fost conduși în hala de producție unde li s-a explicat în detaliu procesul de fabricație al componentelor electronice. Săptămâna s-a încheiat cu vizionarea piesei de teatru SCRIPCARUL PE ACOPERIȘ.Joi. deplasarea temporală a acestei săptămâni undeva în luna mai când putem conta pe o vreme plăcută pentru excursii. 4. După ce au participat la o prezentare a companiei și o instruire în vederea protecției la locul de muncă.2013. și mai bine. De asemenea. elevii reușind să iasă din rutina școlara. procedurile de testare și verificare pe linie și în laborator. le-au fost prezentate pe scurt măsurile de securitate și confidențialitate impuse de companie sau diverși clienți. Cred că acest program și-a atins în mare parte scopul. Sau.

Structura GPN 10 Punerea în discuţie a prevenirii dificultăţilor de integrare a copiilor nou-veniţi în grădiniţă contribuie cu prisosinţă la dezvoltarea şi dirijarea eficientă a achiziţiilor copiilor în scopul socializării acestora. Ne preocupă mult influenţele din cadrul familiei şi apoi din grădiniţă care. despre jocurile preferate. despre activităţile preferate. mereu le explic părinţilor nedumeriţi că nu toţi copiii se adaptează foarte repede. Este foarte importantă dragostea pentru copii. cântecele şi poeziile adecvate le vor trezi multe emoţii estetice care conduc până la urmă la „sudura” colectivului de copii. ei se distrează „mâzgălind” foi întregi unde îşi exprimă viziunea lor despre ceea ce îi înconjoară. Editura fundaţiei România de mâine. Cu multă delicateţe şi diplomaţie discutăm cu părinţii despre comportamentul copiilor acasă. cu întreg mediul atractiv şi îmbietor la joacă am procedat prin a-i invita pe părinţi în perioada 1. sunt într-un cadru mai organizat şi mai sistematic. 1995 3. Bucureşti 2009 2. Sunt pozitive relaţiile în condiţiile în care acesta are capacitatea de a înţelege ce se întâmplă şi să reacţioneze adecvat la o situaţie. Jocurile muzicale. de jocurile de mişcare. White E. Când vorbim de integrarea copiilor în grădiniţă ne gândim automat la stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi. Clasici ai literaturii motivaţionale. Pentru familiarizarea copiilor mici cu grădiniţa. condiţie care odată îndeplinită îţi asigură intrarea în consonanţă educaţională cu aceştia.09 la grădiniţă împreună cu copiii. William G. editura Curtea Veche. În asemenea condiţii conştientizăm faptul că o supraveghere mai atentă este necesară. Nu e deloc uşoară despărţirea de familie. bune practici în organizarea diferitelor jocuri de rol. A devenit proverbială mărturisirea unei mămici ca răspuns la întrebarea – Ce-i place fetiţei să facă acasă? Răspuns.. răspund adecvat emoţiilor colegilor în timpul jocului. anumite impulsuri. Îndrumarea copilului.Prevenirea dificultăţilor de integrare a copiilor nou –veniţi în grădiniţă Educatoare Elena Nemeş Şcoala Gimnazială Oltea Doamna. Copilul poate avea cu cei din jur relaţii pozitive sau negative. jocuri cu mingi. Jordan. În acest fel obţinem şi mai multe date despre copiii nou-veniţi şi în cazurile fericite chiar câştigăm în aceste momente simpatia copiilor. de a respecta o serie de reguli pentru a fi acceptaţi de ceilalţi.Este foarte jucăuşă dar să ştiţi că-i place să muşte…. Psihologia vârstelor. La această vârstă copiii sunt foarte atraşi de poveşti cu animale. de obicei. E limpede că trebuie să renunţăm la discursuri şi vom aplica metode activ-participative în care copiii să-şi manifeste libertatea. .G.09-15. Unii care sunt foarte ataşaţi de mame ne privesc ca pe răpitorii de copii dar cu mult tact şi afecţiune îi ajutăm să socializeze. Sion G. Copiii mai mari empatizează cu cei mici. În cadrul grupei eterogene ne ajută foarte mult aşa zisul „nucleu” al colectivului de copii care oferă bune modele de comportament. îi sprijină. Folosim diferite chestionare cu întrebările aferente dar discuţiile deschise sunt mai eficiente. să obţină satisfacţii din activităţile desfăşurate. Zilnic am invitat câte 2 familii la ore potrivite cu un interval de suprapunere a vizitelor spre a relaţiona câte 2 copii. Bibliografie: 1. Bucureşti. Ne înnobilează sintagma „grădinar de suflete umane” dar în acelaşi timp ne responsabilizează foarte mult. Viaţă şi sănătate. dans. în general poveşti scurte. Sistemul recompenselor constituie o modalitate de încurajare a copiilor de a participa cu mult drag la toate jocurile din grădiniţă. Ed. Copiii cu abilităţi emoţionale mai puţin dezvoltate nu au capacitatea de a-şi amâna dorinţa imediată. Bucureşti 2003 73 . cu jucăriile.

74 .

drumeţii. preferinţe. Capacitatea de a surprinde structura reprezentativă a însuşirilor psihice ale unei persoane. Observaţia este o metodă generală de cunoaştere pe care o utilizăm atât în viaţa de toate zilele. grup de copii) prin utilizarea unor metode de investigare şi prin observarea continuă a creşterii şi dezvoltării copiilor. interese şi aptitudini pentru unul sau altul din domeniile de activitate. de a raporta la rezultatele concrete ale persoanei într-o activitate dată. perseverenţa. concursuri).Oradea Metoda este un instrument sau un plan logic bazat pe cunoştinţe prin intermediul căruia se cercetează şi se verifică ipoteze. excursii. este o cunoaştere explicativă. conduite. metoda biografică Orbán Rita. conştiinciozitatea. predilecţia alegerii unor activităţi sau teme (acest lucru permite identificarea unor comportamente definitorii şi constante de personalitate). această accepţiune are aplicaţii evidente în stabilirea şi controlul funcţionării relaţiilor intra şi interpersonale ale situaţiei educaţionale. a unei discipline. vizite.Metode de cunoaştere a elevilor: observaţia. capacităţi intelectuale. sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca şi al contextului situaţional al comportamentului. Putem urmări şi studia modul de lucru al copiilor. observaţia se defineşte ca metodă de cunoaştere directă care permite cunoaşterea unei realităţi prin percepţia faptelor concrete de manifestare a acesteia. este o cunoaştere predictivă. grădiniţă. constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă. în vederea studierii şi evaluării lor. Tehnicile sunt procedeele concrete ce provoacă şi evaluează situaţii încărcate de probleme asupra cărora există o ipoteză. . fie ca moment iniţial al elaborării unei ipoteze. situaţii. cunoaşterea prezintă interes mai ales în două ipostaze: . deci o incertitudine. nivelul funcţional potenţial şi rezultatele în care însuşirile de personalitate se concretizează.cunoaşterea ca stare de reflectare a unei realităţi. probleme. a activităţilor desfăşurate de aceştia şi a comportamentului adoptat. tehnicile se referă la provocarea unor activităţi psihice. La acest nivel de generalitate. Se înţelege ca această acţiune complexă necesită parcurgerea unor etape ierarhice de către cadrul didactic şi constă în culegerea datelor despre copii (din familie. Avem posibilitatea să obţinem o serie de date privind nivelul de cunoştinţe a copilului. Ca metoda de cercetare psihopedagogică. sistematică (ce presupune formularea unei ipoteze şi existenţa unui plan de acţiune). iniţiativa. această accepţiune are aplicaţii evidente în asimilarea cunoştinţelor aferente unui domeniu ştiinţific. cât şi în cvasi totalitatea domeniilor ştiinţifice. fie ca modalitate de verificare a unei ipoteze. este o cunoaştere descriptivă.cunoaşterea ca proces comunicaţional între subiectul cunoscător şi „obiectul” cunoaşterii. aspiraţii. Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” . În cazul psihologiei.crearea unei imagini cât mai obiective asupra structurii şi a nivelului funcţional al însuşirilor psihice şi a rezultatelor generate de persoană. îndemânarea. ca imagine mentală (subiectivă) a obiectului cunoaşterii. . atitudinea faţă de muncă. Meritul incontestabil al observării este acela că permite surprinderea şi studierea fenomenelor în cadrul şi ritmul lor de manifestare. Din perspectivă psihopedagogică.anticiparea condiţiilor în care structura şi nivelul funcţional al însuşirilor psihice vor avea o evoluţie definită. de a precize evoluţii posibile şi probabile în condiţii definite sunt principalele componente structurale ale competenţei de cunoaştere psihopedagogică a personalităţii. Ea îmbracă două forme: spontană (cuprinde date observate la activităţi curente. Principalele obiective ale cunoaşterii psihopedagogice a personalităţii sunt: . activităţi practice. utilizând metodele şi tehnicile de cunoaştere a copilului.identificarea cauzelor care au generat structura. de a explica cauzalitatea relaţiilor constatate. observaţia. interesul. competiţii. 75 . Cunoaşterea personalităţii nu se realizează uşor şi nici într-un scurt timp dar este o condiţie fundamentală a organizării şi desfăşurării în condiţii eficiente a procesului de educaţie. .

a relaţiilor dintre evenimentele cauză şi evenimentele efect. Variantele mai noi ale metodei biograficecunoscute sub denumirea de cauzometrie şi cauzograma îşi propun tocmai surprinderea relaţiilor dintre aceste tipuri de evenimente. 2000 .stabilirea clară.) lasă urme asupra personalităţii copilului. St. memorării la copiii de diferite vârste.efectuarea unui număr optim de observaţii. Polirom. un dezavantaj al ei îl constituie faptul că observatorul trebuie să aştepte intrarea în funcţiune a fenomenului studiat..Georgescu. Bucureşti. atât de necesară în stabilirea profilului personalităţii sale. . – Teoria cunoaşterii ştiinţifice. Luminiţa Iacob – Psihologie şcolară. oferind mai ales date de ordin calitativ. fie ca metodă frontală. . Flonta. ca şi în metoda biografică.R. . 3. dintre evenimentele scop şi evenimentele mijloc. Ed Polirom. care sunt condiţiile unei bune observaţii. se referă la câteva aspecte importante: 1. – Cunoaşterea psihologică a persoanei. care sunt limitele şi avantajele observaţiei Condiţiile unei bune observaţii sunt: . Metoda biografică vizează strângerea cât mai multor informaţii despre principalele evenimente parcurse de individ în existenţa sa. 6. Ed. 4. I. În studiile longitudinale. 1999 .utilizarea grilelor de observaţie Unul dintre avantajele observaţiei este că permite surprinderea manifestărilor comportamentale ale individului în condiţiile lui obişnuite de viaţă şi activitate. fie ca metodă auxiliară. fie că se consemnează aspectele cele mai importante ale dezvoltării psihice. Iaşi. Didactică şi pedagogică. decesul unuia dintre părinţi. În schimb.selectarea formelor celor mai potrivite care vor fi utilizate. frustrante sau stresante (divorţul părinţilor.consemnarea imediată a celor observate într-un protocol de observaţie. a condiţiilor şi mijloacelor necesare. M.Principalele probleme pe care le ridică observaţia pentru subiectul cunoscător. Pauline Morand de Jouffrey – Psihologia copilului. a obiectivului urmărit. 1982 .Ursula Şchiopu. Diferite evenimente neaşteptate. Microstudii longitudinale se fac în cazul studiului învăţării. Ed. Teora. Ed. fie că se fac semnalări periodice (săptămânale) privind mai mult caracteristicile psihice. Ed. Bucureşti. Viorica Piscoi – Psihologia generală şi a copilului. Acestea rămân un fel de jurnale de observaţie în care. schimbări de domiciliu. accidente. precisă a scopului. Academiei R. o coordonată a creşterii psihologice. Ea se concentrează asupra succesiunii diferitelor evenimente din viaţa individului. timpul devine o variabilă importantă. ce observăm: care este conţinutul observaţiei. Când este folosită pentru depistarea unor situaţii de patologie psihică se numeşte anamneză. . Bucureşti. de ce anume depinde calitatea observaţiei. care sunt formele observaţiei.Andrei Cosmovici. cum pot fi combătute unele obstacole ce apar în calea observaţiei. Ca metodă auxiliară. . 1982 76 .. metoda biografică se foloseşte în cercetările cu caracter monografic şi în cazul copiilor problemă. Observaţia este singura metodă ce rămâne implicată întotdeauna în orice cercetare.elaborarea unui plan riguros de observaţie. încărcate emoţional. despre relaţiile prezente între ele ca şi despre semnificaţia lor în vederea cunoaşterii istoriei personale a fiecărui individ . 1999 . Metoda biografică se combină cu metoda observaţiei în cazul aşa numitelor studii longitudinale. Pîrvu. Coord. boli. profesorul.Havârneanu C.Dr. etc. Bibliografie: .S. Iaşi. 5. 2.

greutatea lui.. răbdarea.. Nu vă supărați că mănâncă mai puțin. socotit). căci nu există COPILUL ETALON. Iubirea. Dați-i deci copilului dumneavoastră șansa să înțeleagă că dumneavoastră sunteți părinții perfecți pentru el.. 45. Apoi forțele de creștere se retrag pentru a face loc unor forțe mai subtile care să modeleze în următorul interval (tot 2-5 luni) ceva din latura nevăzută a ființei lui. Sufletul lui are acum nevoie de mai multă hrană. clasificări. Mai bine depuneți străduință în descoperirea unicității ființei pe care Dumnezeu v-a dăruit-o dumneavoastră. Nu căutați. Primii șapte ani din viață sunt definitorii pentru VIITORUL fiecărei ființe umane! Cele mai importante procese ale devenirii au loc în acest interval. 77 . vocabularul mai bogat. Căci nevoile lui sunt acum diferite. Fiecare copil se manifestă în lume într-o formă unică. Oradea Știați că. înălțimea. implicarea și prezența dumneavoastră în viața lui – sunt hrana de care are acum nevoie. ceva din statura personalității sale. jocul devine o întreagă poveste..Despre copilul dumneavoastră.. creativitatea nu cunoaște limite. gândirea se orientează spre activități mai complexe (numărat.. Veți vedea cum într-un interval de timp (2-5 luni) copilul crește (ca din apă.. explicită. crește și se dezvoltă într-un ritm personal potrivit predispozițiilor sale. Micuțul nostru începe să se manifeste dintr-o dată altfel: vezi cum vorbirea lui devine mai expresivă... Mănâncă cu poftă. Educator Zoița Petruț Grădinița Nr..). apar manifestări importante în forma lui fizică. are nevoie de hrană calitativă pentru a modela cărămizile propriei constituții trupești. Observați minunata alternanță între procesele de creștere și dezvoltare la propriul dumneavoastră copil... dați-i posibilitatea să vă plaseze în centrul vieții sale afective – pentru a găsi în dumneavoastră model de urmat și sprijin afectiv pe întregul traseu al devenirii sale.

reprezintă un drept incontestabil al său în raport cu etapa de dezvoltare la care se află. Achiziţiile realizate de copil în sfera limbajului. Una din sarcinile grădiniţei este socializarea copiilor. apariţia limbajului interior. Puşcaş Lucia G. cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social. intensificarea funcţiilor cognitive ale limbajului. nevoile. Sub îndrumarea educatoarei ei învaţă să se joace tot mai mult cu ceilalţi.N. Ele se influenţează reciproc şi se reflectă deopotrivă în personalitatea copilului.Dezvoltarea limbajului si integrarea socială la preşcolari Prof. ori nu şi-o exteriorizează din cauza timidităţii. îl izolează. la intrarea în grădiniţă. Preşcolarii nu manifestă dorinţa de a se juca cu alţi copii.P. Este esenţial pentru preşcolari să înveţe să trăiască împreună pentru ca mai târziu fiecare să poată să-şi ocupe treptat locul în societate. Construirea unui mediu cultural favorabil nu poate fi concepută în afara limbajului. Argumentele de ordin pedagogic subliniază rolul hotărâtor pe care îl au influenţele sistematice asupra dezvoltării copiilor. 3 Făncica Preşcolarul mic. despre formele de privare de limbaj. indifferent de mediul sau de unitatea din care provine. diversificarea formelor de comunicare. trăirile. La vârsta preşcolară dezvoltarea limbajului şi integrarea social reprezintă elemente deosebit de importante. care sunt determinate de diverşi factori precum lipsa de interes a adulţilor sau timpul prea mare petrecut în faţa calculatorului sau a televizorului. cea fomativă dar şi argumentele de ordin psihologic şi pedagogic. Copilul vine în grădiniţă cu o anumită experienţă lingvistică necesară integrării sale sociale şi dobândirii performanţei lingvistice viitoare. stabilesc relaţii între ei. Grija pentru educarea limbajului constituie o preocupare permanentă a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar. Limbajul permite copilului să-şi exprime sentimentele. relaţie concretizată prin acţiuni şi reacţiuni reciproce ce au loc între factorii componenţi. diferit de cel familial. trebuie să înveţe să acţioneze alături de parteneri de aceeaşi vârstă şi să ţină seama de indicaţiile educatoarei. Se poate produce o stagnare în dezvoltarea personalităţii copilului datorită imposibilităţii de a comunica prin limbaj. Nr. Grădiniţei îi revine sarcina de a organiza experienţele de limbaj ale copilului. Acum se produc modificări cantitative şi calitative care vizează însuşirea pronunţiei corecte. de modelele de exprimare oferite de adulţi. îl împiedică să participle la joc şi la celelalte activităţi commune celor mici. care îi conferă în etapa şcolară şanse egale cu ale celorlalţi copii. iar în grupele mijlocii şi mari se grupează după preferinţe. în atenţia acestora fiind latura informativă. Pentru a îi ajuta pe copii să se dezvolte trebuie să le dăm ocazii de a-şi urmări propriile interese profunde şi de a se implica în acele activităţi care conteză cel mai mult pentru ei. realizate cu ajutorul educatoarei. constituirea lexicului de bază. are de înfruntat dificultatea integrării într-un colectiv mare. Mediul şi experienţele de învăţare mediate oferite copilului de către adulţi influenţează limbajul şi relaţionarea socială. O etapă hotărâtoare în stimularea corectă a vorbirii este vârsta preşcolară. 78 . Integrarea socială aduce în lumină relaţia copil-mediu. dar şi datorită defecţiunilor vorbirii pentru că modifică relaţiile lui cu oamenii. Se pot spune multe despre problemele de comunicare ale copilului.

flori. de aceea a venit astăzi și Ecologel. astfel: ȘTIINȚĂ : . Este atâta murdărie în jur ! Ce să mă fac ? Ajuta-ți-mă ! Semnează: PĂMÂNTUL ” În scrisoare. Îmi mor plantele și animalele. iar în jurul lui și alte elemente cum ar fi: nori. albastre. Stratul de aer-ozonul care mă apără de razele fierbinți ale soarelui se subțiază. originalitatea și finalizarea lucrărilor. Și astfel se trece la prezentarea celor trei centre de activitate. Întorși în grupă și aşezaţi în semicerc copiii vor cânta ” Imnul ecologiștilor”. clap ” se va ieși din sala de grupă pentru o scurtă pauză. copii! ”.Salutul meu adresat copiilor este: “Bună dimineața.. Vom trece pe la fiecare centru.2 Marghita Activitatea zilei începe cu întâlnirea de dimineață. mulți oameni suferă de diferite boli. După ce copiiiși-au îndepinit sarcinile. copiii vor recita poezia ” Micii ecologiști” și vor cânta cântecul ”Culorile”. fac împreună cu ei o scurtă evaluare a activității. În etapa de fixare a cunoștințelor și asigurarea feed-back-ului se va derula jocul ”Piramida”astfel:pe tabla magntică voi prinde o coală mare de hârtie.. fluturași. Pe ritmul jocului „ Bat din palme clap. toți fluturii pe cartonul roșu. Mă amenință din ce în ce mai multe pericole. Scrisoarea Pământului către copii: ”Dragi copii !Sunt foarte bolnav. care este prietenul naturii și ajutorul Pământului. Pe urmă le veți grupa după formă: toate albinele pe cartonul galben. În continuare. Noutățile zilei vor capta atenția copiilor și se va face prin sosirea fetiței Ecologel. mi se risipesc bogățiile. insectele reale din colecție și plantele de la colțul viu. iar restul preșcolarilor apreciază în ce măsură au realizat sarcina de lucru (turul galeriei).iar din cutia trimisă de el. va prezenta ”cutia surpriză” și le va citi o scrisoarea Pământului către copiii din grupă. Aceasta va saluta copiii. copăcei. aşezându-se la centrul la care vor să lucreze. astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu toți membrii grupei. soare. La acest centru va trebui să observați și să studiați cu ajutorul microscoapelor și lupelor. Mă acoperă praful și gunoaiele. explicarea sarcinilor specifice.În cadrul acestui centru va trebui să grupați dintr-o mulțime de siluete de insecte. zâmbind şi privându-se în ochi. unde copilul numit va veni la tabla magnetică.ziua/ luna/ anul/. Copiii se așează în semicerc pe genunchi. copii. apoi pe cele galbene.. cu desenul unei piramide cu 79 . va lua o imagine de pe măsuță. data. și anotimpul în care ne aflăm. caracteristicile zilei respective. verzi și mov. Copiii de la acest centru vor trebui să picteze. o descrie apoi o va așeza pe tabla împărțită în două la locul potrivit. clap. Natura sub lupă”. ARTĂ : . pe cele roșii și să le puneți pe cartonul roșu. creativitatea. copiii așezați pe scăunele vor desfășura activitatea de joc didactic la cunoașterea mediului intitulată ” AȘA DA/ AȘA NU!”.Micii ecologiști de la grădiniță Rojan Daniela Grădinița cu Program Prelungit nr. iar eu voi amesteca intenționat două imagini. apoi copiii se vor saluta. copiii vor scoate multe materiale și jocuri. Copiii intuiesc materialele de la fiecare centru . cei care au lucrat acolo ne vor explica ce au avut de făcut. Pământul ne zâmbește ” – pictură. JOC DE MASĂ: . ascultă cerinţele mele şi sarcinile pentru fiecare dintre centre..Se vor lua în considerare următoarele criterii: respectarea tehnicilor de lucru. mici ecologiști/ Mă bucur ca sunteți aici/ A-nceput o nouă zi/ Bună dimineața. la fel se va proceda cu toate insectele rămase. cu care se vor juca și vor rezolva sarcinile pe care doamna lor educatoare le-a pregătit la centre. Urmează calendarul naturii undeprin intermediul unei conversaţii voi stabili împreună cu copiii vremea de afară. un glob pământesc cu fața zâmbitoare. În complicarea jocului copiii vor închide ochii. o arată și celorlalți. iar când bat eu din palme aceștia își deschid ochii și sesizează greșeala intenționat făcută de mine. Pământul roagă copiii grupei ”Albinuțelor” să-l ajute. Activitatea de grup se desfăşoară tot în formaţie de semicerc. Grupează insectele ”( după culoare și formă).

păsărele.După încetarea lucrului se evaluează lucrările pe grupuri urmărind aprecierea critică și autocritică privind acuratețea. pe tranziția: „ Zum. cum doresc ca să arate cât mai frumos. eu voi așeza măsuțele în trei grupuri pentru lucrarea colectivă de activitatea practică intitulată ”PRIETENII PĂMÂNTULUI”. iar în vârful piramidei va sta soarele. o rachetă. este deci cel mai important. zum.Al treilea grup – mesaje ecologiste. Astfel copiii vor fi împărțiți în 3 grupuri. Al doilea grup – vor lipi tot un glob pământesc. mulți porumbei. nori. voi trece pe la fiecare grup în parte şi voi analiza împreună cu copiii materialele primite: Primul grup –vor lipi globul pământesc. 80 . pentru că de el depindem toți. copiii vor așeza imaginile a 4 plante. brazi. apoi 3 insecte. la baza piramidei. floricelele perforate. albinițe. iar acesta le oferă copiilor în dar un ecuson ”Micii ecologiști”. Evaluarea se va realiza prin intermediul . mașini. copaci.Rând pe rând.patru etaje. zum.unde sunt expuse lucrările realizate pe parcursul zilei. Prin jocul ”Mâna oarbă”. copiii fericiți. nori. corectitudinea și estetica lucrărilor. La sfârșitul activității. copiii se vor așeza la măsuțe astfel: fiecare dintre voi are în piept câte o floricică colorată. 2 animale. soare.animale..decorului’’ . soare. fluturi.În finalul activităţii voi face aprecieri despre modul în care copiii s-au implicat în ajutarea lui Ecologel și implicit a Pământului. căsuțe. deci vă veți așeza la masa unde vedeți floarea de aceeași culoare cu ecusonul vostru. un avion care zboară în jurul Pământului. albinița mea” în timp ce copiii cântă și ies pe coridor.

C. Călin. M. Manolache. L. 81 . A. Sitech. A.Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3 – 6/7 ani”. L. Grama.. A. 2007. Bucureşti. Stoian. Bucureşti . Humanitas Educaţional. Preda. D. E. Cocoş. Craiova. Oprea. Ed. Lespezeanu -. M. F. V. C. Omfal Esenţial S. M. Bodea. Damian. Pletea. Grama. 2010.„Ghid pentru proiecte tematice” . Tătaru.R. S.L. . Chira. A. Bucureşti 2005. E.T. F. 2009 .Bibliografie: M.Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar” Ed.”Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii”. Ed...E. Ignat.

Ioan Bococi” Oradea Informarea si formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune.. şcolile trebuie să asigure (asociaţiilor) părinţilor asistenta necesară. mai târziu. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. atunci când şcolile. educaţie pe care copilul o primeşte în familie. în îndeplinirea obiectivelor acesteia şi se poate realiza astfel:  Ajută profesorii în munca lor  Perfecţionează abilităţile şcolare ale elevilor  Îmbunătăţesc programele de studiu si climatul şcolar  Îmbunătaţesc abilităţile educaţionale ale parinţilor elevilor  Dezvoltă abilităţi de lideri ale părinţilor  Facilitează legătura dintre familii.noi familia incercăm să ne punem de acord cu şcoala. personalul şcolii şi al comunitaţii  Oferă servicii şi suport familiilor  Creează o atmosfera mai sigura în şcoală  Ajută la managementul şcolii 82 . drepturile de care dispune pentru educaţia copilului.. metodele de colaborare cu şcoala. educaţia părinţilor apare ca o dimensiune a educaţiei permanente si Şcoala este un mediu social organizatoric în care universul copilului se extinde depăşind constrângerea dependenţei materne. Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la şcoală şi. a unui stil de viaţă sănătos mintal. se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe sa funcţioneze.Educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană. emoţional. elevii si ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie. in viaţă. cel puţin. Familia reprezintă elementul cheie în socializarea copilului cu ceilalţi copii din clasă fiind consultată cu privire la activităţile educative( extracurriculare) şi cu privire la activităţile opţionale pe care doresc să le desfăşoare copiii (literatură pentru copii). şi în în unele ţări din Europa. a reieşit faptul că. Motto: . Relaţia şcoală-familie-comunitate este una în care fiecare factor interrelaţionează cu ceilalţi. Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ţine de orientarea copilului ci şi înarmarea părinţilor cu toate problemele pe care le comportă această acţiune.Şcoala incearcă să se pună de acord cu noi părinţii. părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu profesorii.A. Şcoala. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţiala în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Parteneriatul are un rol deosebit în funcţionarea şcolii. Atunci când părinţii. Din perspectiva unei analize sistemice. beneficiarii acestei colaborări sunt elevii.Familia. în şcoală şi de la comunitate. În acest scop este necesar un dialog între profesori si părinţi. Evoluţiile rapide din viaţa socială generează o cerere de continuare a proceselor de reânnoire a cunoştinţelor. Șumălan Mihaela Liceul Tehnologic . fizic şi socio-moral am urmărit implicarea familiei şi a comunităţii printr-un parteneriat. Care sunt căile cele mai potrivite?” În baza cercetărilor făcute în şcolile din S.parteneri în educaţie Prof. profesorii trebuie să primească o pregătire în materie de relaţie cu părinţii iar competenta lor în această materie trebuie considerată ca o aptitudine profesională. Pentru consolidarea unui set de valori stabil şi coerent care sprijină şcoala în formarea la copii a conduitei favorabile. familiile şi comunitatile colaborează ca parteneri. ca fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale privind educaţia copilului. Comunitatea . importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului.U. deprinderilor si valorilor pe durata vieţii.

Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor.capitalului său biopsihic” pentru a şti ce putem face din el fără prea multe riscuri.Atât părinţii cât si educatorii in timpul procesului de invatământ trebuie să intervină in numeroase situaţii pentru a corecta comportamentul copilului. Între acestia primul loc il ocupă părinţii si educatorii.. lucrurile. in scopul pregătirii lor pentru integrarea in societate. Complexitatea sporită a societaţii actuale a dus la diferenţierea factorului educativ. centrată pe învăţare. Parteneriatele reprezintă o componentă esenţială in organizarea si desfaşurarea activităţii în şcoală şi in clasele de elevi. 83 . Trebuie avut în vedere că şcolile de toate gradele sunt organizaţii responsabile pentru educaţia formală a copiilor şi a adolescenţilor şi au obligaţia să se achite de această responsabilitate. când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor. Atunci când elevii. familia. părinţii au de infruntat alte şi alte probleme care se ivesc la o altă categorie de vârstă şi care se repetă la generaţiile următoare. să completeze golurile din procesul instructiv-educativ care au scăpat pană la această vârstă şi să-l ajute pe copil. Binefacerile sunt numeroase. ca parte a sistemului social ce include şi familiile si comunitaţile. care poate funcţiona ca un angrenaj bine pus la punct. părinţii.Scopul creării unor astfel de parteneriate este dorinţa comună de a ajuta elevii să obţina rezultate foarte bune în acumularea cunoştinţelor la şcoală. Cercetările confirmă că indiferent de mediul economic sau cultural al familiei. biserica s. După cum un tâmplar nu lucrează in acelaşi mod şi bradul si stejarul. la specializarea lor. automat. ele asigură într-o mare măsură bună integrare a copilului în activitatea şcolară şi pe plan general în viaţa socială. adică de elasticitatea şi rezistenţa. dar in primul rând si în cea mai mare măsura – oamenii. de viaţa sexuală. începând cu o mai bună cunoaştere reciprocă si depăşirea stereotipurilor şi continuând cu identificarea intereselor comune în beneficiul copiilor. cei din urmă vor fi chemaţi să şlefuiască ceea ce a realizat familia. Dacă cele două medii educaţionale – şcoala şi familia – se completează şi se susţin. in jurul elevilor se formează o comunitate de suport. fenomenele. ca să poată reuşi să paşească pe treptele superioare ale invaţării şi pentru pregătirea lor de viitori adulţi..m.a. Iată câteva principii ale colaborării familie şcoală:  Copiii să se implice ca participanţi activi în interacţiunile familie şcoala. in primul rând prin caracterul său. Odată copilul ajuns la vârsta preşcolară familia imparte intr-o bună măsură sarcina educării lui cu dascălii si pedagogii din şcoală.lemnul” fiului sau fiicei noastre. ci şi de a stimula calitatea de om.. totul educă: oamenii. indiferent de intersectarea acţiunilor si măsurilor luate. rezultatele determină performanţa elevilor. In ziua de azi educaţia este un fenomen social de transmitere a experienţei de viaţă a generaţiilor adulte şi a culturii.. să ia parte activă la viata. elevului sau elevei noastre. In familie se conturează caractere. în înţelegerea şi lămurirea unor probleme aşa-zis . pentru că de multe ori pe măsură ce copiii evoluează. S-ar putea crede că această specializare avea drept rezultat.aproape exclusiv rolul de educator social al copilului. care este familia. să fie pregătit pentru muncă . dezvoltarea armonioasă a copilului. comunitatea devin şi se considera parteneri in educaţie. o mai bună frecventare a şcolii. Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii.d. Menirea şcolii este nu numai de a inzestra elevii cu un bagaj de cunoştinţe cât mai mare. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate opţională sau o problemă de natura relaţiilor publice. către generaţiile de copii şi tineri. reducerea ratei de abandon şcolar si scăderea fenomenului delicvenţei. Fiecare copil se deosebeşte de ceilalţi. cum sunt cele legate de sentimentul de dragoste. Primele noţiuni educative pe care copilul le primeşte sunt cele din familie. etc. tot aşa şi noi trebuie să ţinem cont de. Ajungem şi la un alt factor care contribuie la educarea copilului. Factorii instituţionali ai educaţiei sunt şcoala. Ea este factorul decisiv care contribuie pentru formarea unui om apt capabil sa participe la dezvoltareasocietăţii. Istoria societaţii româneşti cunoaşte o lungă perioadă in care familia deţinea. Îmbinarea eforturilor educative din familie şi din şcoala este nu numai recomandabilă ci şi obligatorie.delicate ”.

ei sunt cei care cunosc suişurile sau căderile elevilor. Din această perspectivă. drept cadru de sărbatorire a realizarilor.. intalnite atat la părinţi. care poate funcţiona ca un angrenaj bine pus la punct. iar consilierii specializaţi . pe un. problema profesionalismului cadrului didactic reprezintă un element esenţial in cadrul serviciului făcut altora. a insecuritaţii. a administratorilor şi a întregului personal al şcolii să fie maximizată prin dezvoltarea unor abilitaţi concrete. prin implinirea armonioasă şi creatoare. sau de ordin material. eficacitatea învăţamântului evaluată la şcoală şi profesori poate fi ameliorată prin cooperare între şcoală şi familie. cât şi la profesori şi la conducerea şcolii. inferioritaţii şi dependenţei pe care le poate simţi fiinţa umană într-o societate aflată într-o schimbare rapidă. în care accentul să se pună pe un angajament mutual.. contractul între familie şi şcoală să nu se considere doar un . în jurul elevilor se formează o comuniune de suport. Părinţii sunt responsabili legali de educaţia copiilor lor si pot evalua cu exigenţă rezultatele activităţii şcolare. Presupune eliberare de energiilor lăuntrice. Didactica Publishing House. libertatea de alegere a şcolii.  Să stabilim colaborarea şcoală – familie la nivel naţional. Aceste dificultaţi pot apărea din părerile divergente privind responsabilitatea statului şi a familiei cu referire la educaţia copiilor. Robu. participarea la gestionarea şi procesul decizional din şcoală.  Colaborarea familie şcoala să fie folosită pentru rezolvarea problemelor dificile şi.  Eficienţa profesională a cadrelor didactice. Maria.pentru cazuri dificile. un cod de etică profesională. randamentul pedagogic şi datoria parentală. 2008 84 . Parteneriatele reprezintă o componentă esenţiala în organizarea şi desfăşurarea activităţii în şcoală şi în clasele de elevi. Bucureşti. de către parinţi.drept opţional” ci un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea parinţilor cu profesorii. se pune intrebarea: de relaţiile cu familiile trebuie să se ocupe profesori specializaţi sau tot profesori? Soluţia cea mai potrivită ar fi ca toţi profesorii să aibă relaţii obişnuite de colaborare cu familiile. În relaţia şcoală-familie. a performanţelor deosebite. În relaţia şcoală-familie pot apărea dificultaţi de ordin comportamental. cu alte cuvinte competenţa. esenţiale. Scopurile aferente acestor principii ar fi:  Să ajutăm şcolile sa privească parteneriatele cu familia ca pe o primă resursă şi nu ca pe un ultim refugiu. clar stabilit intre părinţi si profesori. ca pe un standard al politicilor şi practicilor educaţionale.  Relaţia dintre cele doua instituţii atât de importante să constituie fundamentul restructurării educaţionale şi al reinnoirii comunităţii. chiar dacă vin sau nu la şcoală. elevii şi ceilalti membri ai comunităţii devin şi se consideră parteneri în educaţie. se pune întrebarea: ce caştigă profesorul într-o cooperare cu familia? Se apreciază ca acest câştig poate fi un statut revalorizator in ochii societaţii. Atunci când părintii. impactul familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului. fără a se gândi la avantaje personale.  Bibliografie: 1. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate opţională sau o problemă de natura relaţiilor publice. în promovarea învăţării şi dezvoltării. servirea clienţilor. cooperarea cu familia poate fi un test profesional şi poate fi considerat ca făcând parte din datoria profesională a profesorului deoarece: Părinţii sunt clienţi ai şcolii. In acest context. relaţia respectivă cere un surplus de efort din punct de vedere material şi de timp.contract parental” privind copilul individual. „Empatia în educaţie”. Se prevede că în ţările europene să se treacă la o nouă etapă a colaborării şcolii cu familia.Să ofere tuturor parinţilor oportunităţi de a participa activ la experienţele educaţionale ale copiilor lor. Educaţia răspunde atât cererii sociale cât şi nevoilor şi aspiraţiilor individuale. conexiuni cu părintii şi comunitatea.

Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Polirom.2. Pescaru. „Parteneriat în educaţie”. Nicola. Cerghit. Ioan. Neacşu. „Tratat de pedagogie şcolară”. 2001 3. Băran. Ioan. 2000 85 . Adina. Bucureşti. Bucureşti. Iaşi.Negreţ Dobridor Ioan. Ioan. „Prelegeri pedagogice”. 2004 4.Editura Aramis Print.

îşi unesc forţele pentru a reuşi să realizeze sarcina primită sau pentru a rezolva o problemă cu care se confruntă. fizică şi afectiv-voliţională. antrenare reciprocă a membrilor ce duce la dispariţia fricii de eşec şi determină curajul de a-şi asuma riscul. Activizarea nu neglijează dimensiunea socială a activităţii copiilor. descoperă răspunsuri la întrebări. dar în grup.P. Interacţiunea colectivă are ca efect educarea stăpânirii de sine şi a unui 86 . Activităţile pe care le desfăşurăm cu preşcolarii trebuie să aibă un caracter spontan. sub îndrumarea educatorului. să contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune. el devine obiect şi subiect al educaţiei.educative ale metodelor interactive utilizate în învăţământul preşcolar Prof. Activitatea de grup este stimulativă. motivând copiii pentru învăţare. de elaborare a noilor cunoştinţe. cu toate dimensiunile personalităţii sale – intelectuală. opinii şi argumente. rezolvă sarcini de învăţare. dorinţă de autoperfecţionare. generând un comportament contagios. şi o strădanie competitivă. Copiii învaţă să lucreze împreună. ale imaginaţiei şi creativităţii.2 Marghita Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune operatorie. se simte responsabil şi mulţumit la finalul activităţii. dorinţa de a căuta informaţii şi de a le utiliza în diferite situaţii. de cercetare şi descoperire a adevărurilor. nu de concentrare. ale inteligenţei. pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup. participant activ la propria formare şi devenire. Szakacs Daniela G. intens. situaţii complexe pentru mintea lui de copil. distractive. prin colaborare. Prin activizare se urmăreşte realizarea unei învăţări şi formări active şi interactive. mobilizare. de siguranţă. Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calităţi şi disponibilităţi din partea cadrului didactic: receptivitate la nou. implicarea acestora putându-se realiza în cadrul tuturor formelor de organizare a activităţii lor – frontală. să se cunoască. Utilizarea metodelor active transformă activitatea într-o „aventură a cunoaşterii”. îşi formează şi dezvoltă deprinderi intelectuale şi practice. Interrelaţiile dintre membrii grupului. emulaţia. care întreprinde o acţiune mintală de căutare.Valenţele formativ . de experienţe. sistematic şi dinamic. Totodată. Procesul de activizare trebuie perceput ca un efort de transformare a posturii pe care o deţine copilul în procesul de învăţământ – din obiect al educaţiei (aşa cum era în învăţământul tradiţional). „Activ” este copilul care depune efort de reflecţie personală. instrumente cu ajutorul cărora copiii. îşi însuşesc cunoştinţe. creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor. inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în concepţii. ele reprezintă modalităţi de acţiune. Aceste metode îi ajută pe copii să-şi formeze personalitatea.P. de grup şi individuală. Prezentate ca nişte jocuri de învăţare. în care cel care învaţă să se implice efectiv. Grupul dă un sentiment de încredere. forme care pot declanşa. profund şi deplin. Totodată ele stimulează interesul copiilor pentru cunoaştere. sporeşte interesul pentru o temă sau o sarcină dată. învăţării şi evaluării. creativitate. gândire reflexivă şi modernă. săşi descopere stilul propriu de gândire şi acţiune. Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii. Activizarea reprezintă un proces complex. în care copilul e participant activ. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. prin analize. metodele interactive. susţine şi amplifica eforturile individuale şi de grup ale copiilor şi chiar eforturile întregii clase în realizarea predării. deci pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii. întâlneşte probleme. Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare. NR. dezbateri. adaptarea stilului didactic. învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. de cunoştinţe. de cooperare. pe implicarea lor directă şi activă. aptitudini şi atitudini. produce o confruntare de idei. sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei. care angajează întregul potenţial psiho-fizic al subiecţilor cunoaşterii.

înfrângerea subiectivismului şi acceptarea gândirii colective. să aibă răbdare cu ei. să respectăm opinia celuilalt şi să ne implicăm profund şi activ în construirea personalităţii proprii. dar încurajaţi îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. evaluare) şi de nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor. copil şi dascăl. Gluiga. Activităţi bazate pe inteligenţe multiple. De aceea. Editura Reprograph. deoarece demersurile didactice pe care le iniţiem trebuie să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi posibilităţile cognitive şi practice ale copiilor. Ruiu Georgeta.(2002). ne determină. Editura Arves. este necesar. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. Construirea diferenţiată a sarcinilor de învăţare trebuie să fie realizată cu maximum de profesionalism. raportându-se atât la timp. relaţionării şi cooperării. când. să menţină întregului grup un tonus afectiv pozitiv. Jodi. Craiova. Trebuie însă să avem mare grijă. consolidare. Educatoarea trebuie să ştie cum să-i motiveze pe copii atât instructiv. un studiu profund al acestor metode. cum şi ce metodă aplicăm. din partea educatoarelor. responsabilitate didactică şi capacitate de adaptare şi aplicare. exersându-şi toleranţa reciproc. Gongea Elena. Metode interactive de grupghid metodic. de tipul ei (de predare. Trebuie să se orienteze când şi cum anume aplică strategia învăţării prin cooperare: frontal – considerând toată grupa o echipă. BIBLIOGRAFIE: Breben Silvia. o analiză amănunţită. deopotrivă. constructiv. Utilizând metode active de predare-învăţare. Învăţarea activă. Ghid pentru formatori şi cadre didactice. (2001). Ruiu Georgeta. Nu orice metodă poate fi aplicată în cadrul oricărei categorii de activitate sau la orice nivel de vârstă. Revista Învăţământului Preşcolar nr. (2005). Fulga. să descoperim valoarea. creativitate. cât şi la conţinut. După fiecare metodă aplicată se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Spiro. cât şi al fiecărui copil. În alegerea metodelor pe care le vom aplica în activitate trebuie să ţinem cont de tema activităţii. Gongea Elena. 87 . astfel încât să faciliteze succesul atât al sarcinii în sine. ci un mijloc de atingere a obiectivelor prin fiecare membru al grupului în parte. Breben Silvia. Bucureşti. Mihaela.1/2007. sau împărţind-o în grupuri mici şi adaptând sarcinile de instruire la caracteristicile individuale şi de afinitate ale membrilor. frumuseţea şi diversitatea interacţiunii. educatoarea trebuie să aibă în vedere că învăţarea prin cooperare nu este un scop în sine. cât şi afectiv. Lucia. să ne promovăm ideile. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită.comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi. Concluzia la care am ajuns în urma activizării copiilor este că utilizarea metodelor interactive oferă un sprijin real educatoarei în demersul său didactic şi ne ajută.

să găsească soluţii adecvate rezolvării problemelor identificate. care trebuie înţeles ca o necesitate absolută pentru că: procesul de descentralizare a educaţiei presupune colaborarea unui evantai larg de factori sociali care-şi pot asuma responsabilităţi educaţionale la nivel local. BIBLIOGRAFIE: Popescu M. educaţia oferită în cadrul şcolii trebuie împletită cu educaţia făcută de alţi factori sociali care au o influenţă semnificativă asupra elevilor. în urma căreia se poate obţine un grant (fond nerambursabil din partea MEdC. coerentă şi echilibrată pentru a se evita confuziile în domeniul valorilor. caracteristicile resurselor umane competente. Centrul Educaţia 2000+. efort.. care furnizează soluţii la o problemă identificată. normelor. educaţia trebuie privită ca o responsabilitate a întregii comunităţi. Proiectul este un set de activităţi derulat pe o perioadă de timp determinată. elevii au nevoie de o interpretare unitară. „Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”. Acest drum.Parteneriatul comunitate-şcoală-familie din perspectiva educaţiei în spiritul valorilor europene Laborant Şumălan Maria C. „Şcoală şi comunitate”. contactul permanent al unităţilor şcolare cu diferiţi parteneri sociali facilitează racordarea efectivă a şcolilor la realitate. mai mult sau mai puţin îndelungat. este firesc ca şcoala din mediul rural să-şi asume şi să traducă în fapt principiile parteneriatului dintre şcoală şi comunitate. Bucureşti. Pornind de la zicala că „este nevoie de un sat întreg pentru a creşte/educa un copil”. Este elaborat de către o echipă şi coordonat de către o singură persoană din cadrul echipei. confruntaţi cu o varietate de mesaje oferite de medii diferite. Ca orice drum.N. atitudinilor. Bucureşti Rădulescu E.          88 .care cere timp. Humanitas Educaţional. prin intermediul căruia şcolile din mediul rural şi comunităţile sunt încurajate: să îmbunătăţească calitatea actului educaţional. (2000). demersuri inter-corelate. racordate la schimbare. trăsăturile mediului şcolar favorabil învăţării. Rezultatul aşteptat este tocmai realizarea relaţiei de parteneriat dintre şcoală şi comunitate.vizează atingerea unor dimensiuni care se regăsesc în: definiţia şcolii. prin intrarea într-o competiţie. ca prim pas.. să colaboreze pentru identificarea nevoilor reale ale şcolii. Tîrcă A. (2002). realizarea unor şcoli bune pentru comunităţile rurale trebuie să înceapă. Centru Educaţia 2000+. modelele şcolilor bune. să consolideze relaţiile de comunicare între şcoală şi membrii comunităţii locale în vederea îmbunătăţirii actului educaţional.Banca Mondială) pentru realizarea obiectivelor unui subproiect în cadrul unui proces de facilitare.”O. Corint.Goga” Marghita Drumul către realizarea unor „şcoli bune” în cadrul unor comunităţi rurale care se dezvoltă presupune un amplu proces de înnoire şi restructurare în care trebuie să se implice întreaga comunitate şcolară şi partenerii săi din comunitate.

elevii generaţiei actuale manifestă un tot mai vizibil dezinteres faţă de lectură. Absenţa unei lecturi susţinute e evidentă în vocabularul lacunar. cartea facând parte din ce în ce mai puţin din viaţa omului modern.ne amintesc cât de plăcut este să citeşti o carte . Ea îi ajută pe copii să parcurgă drumul cunoaşterii de la concret la abstract.i stimula. sec. atunci trebuie să găsim o cale pentru a ne antrena zilnic. să evadezi din tumultul activităţilor zilnice şi să te refugiezi pentru un timp în lumea făurită de propria imaginaţie. ci pentru a descoperi informaţiile necesare unei bune comunicări. dar mai ales realizării spirituale. gânduri şi frumuseţi. totul trebuie să pară un joc.” ( Tudor Arghezi) Vorbele pline de înţelepciune ale marelui nostru poet – o sinteză a lumii fascinante a cărţilor. ) La orele de limba şi literatura română.cheie joacă un rol important în apropierea copilului de lumea cărţilor şi. Pentru reducerea acestui fenomen. De aceea. examinarea fişei de cititor de la biblioteca şcolii etc. în care timpul nu mai are răbdare cu noi. Cartea trebuie să devină părtaşă în viaţa copilului de la cea mai fragedă vârstă. o pledoarie pentru ce ar trebui să fie cartea în sufletele tuturor . ea însăşi o lume. şcoala ca instituţie. iar profesorului de limba româna îi revine datoria de a apropia sufletul inocent al elevului de paginile cărţilor. Oradea Motto: „ Cartea este o făgăduinţă. realitatea virtuală cucerind şi îndepărtând tot mai mult de filele cărţilor. Educatorii trebuie să le dezvolte elevilor „ gustul pentru lectura „.i incita la lectură . în comportament. căci unele cărţi sunt contraindicate din cauza inaccesibilităţii la o anumită vârstă. o cerinţă didactică importantă fiind preocuparea permanentă a cadrelor didactice pentru realizarea contactului direct al copiilor cu lumea operelor literare. în aceste vremuri agitate. tânărul cititor trebuie orientat în mulţimea de opere literare care îi stau la îndemână. sondajul) până la cele individuale ( convorbiri cu elevii. să ridicăm bariera dintre copil şi carte. nuanţate şi este un mijloc de a ne concretiza ideile. elevul nu citeşte pentru a şti să citească . o bucurie. de la intuiţie la reprezentare şi fantezie. copilul descoperă instrumente care îi pot satisface dorinţa de a descoperi realitatea inconjurătoare. destindere şi relaxare: a citi de dragul de a citi. deoarece în anii de formare intelectuală .lea). cu profesorii clasei sau cu părinţii . Mijloacele pentru cunoaşterea preferinţelor elevilor sunt diverse şi variate. Cu ajutorul cărţii. computerul şi televizorul reuşesc să ofere mult mai mult decât o făcea până acum lucrarea tipărită. unei culturi generale.o înclinaţie spre violenţa limbajului. Din păcate. Citirea unei cărţi reprezintă o dovadă de mare responsabilitate . 89 . gândurile si trările. Problema îndrumării lecturii şcolare este extrem de importantă . iar indepărtarea elevului de lectură trebuie să fie un semnal de alarmă. de lectură. de la cele generale( ancheta. a unei exprimări elevate . a găsi în permanenţă noi metode de a. Tocmai de aceea e nevoie . Observarea sistematică a activităţii elevilor oferă cadrului didactic posibilitatea de a culege informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare. Ramona Tatar Colegiul National „ Mihai Eminescu”. o călătorie prin suflete. profesorul de limba româna are un rol important în a.Formarea competenţelor de lectură prin intermediul metodelor interactive la orele de limba şi literatura română Prof. fiind explicabilă prin coordonate ce ţin de natura evidenţei. deoarece lectura este principalul instrument în însuşirea unei limbi mai bogate. Astăzi. există şi elevi care găsesc în interiorul lor dorinţa de a citi. în gândire şi chiar într. a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. implicit. desigur. iar contactul eşuat cu o carte îşi poate pune amprenta în viitor pe calitatea lecturii. al XVII. Dacă” o lectură plăcută este tot aşa de folositoare sănătăţii noastre ca şi exerciţiile fizice’’( Kant. Cartea şi lectura trebuie să ocupe un loc deosebit în viaţa fiecărui elev . Paradoxal. mai mult ca oricând . Lipsa interesului faţă de lectură nu este un fenomen ivit pe neaşteptate.

 Valorificarea lecturii inocente. Lista de lecturi – este metoda ce porneşte de la întrebarea Care e cartea pe care aş şi de cunoaştere. se poate concepe un poster. a unei nedumeriri sau a unei întrrebări stârnite de text. creând o atmosferă propice discuţiei. 2. dramatizare.  Transpunerea textelor literare în alt limbaj : mimă. a cărţii pe care ar fi ales. 1.o ei pentru a ieşi din labirint. Metoda cadranelor. 8.Formarea unei atitudini pozitive faţă de lectură reprezintă unul dintre obiectivele cele mai importante şi mai grele ale disciplinei limba şi literatura română. încurajând pluralitatea răspunsurilor. Competenţa măsoară cunoştinţe şi abilităţi însuşite în procesul de învăţare. iar în ultimul.dori să o citesc/ să o recitesc şi de ce tocmai pe aceasta? Se notează titlurile sugerate de elevi pe foi de flipchart şi se constituie o listă de lecturi. a unui titlu de carte de care îşi amintesc în timpul lecturii. a unor şezători şi concursuri etc. E bine să urmărim transformarea lectorului inocent în lector competent. un cântec. Copacul valorilor. Posterul. Este o metodă care îi ajută să descopere şi să conştientizeze valorile personajelor.se desenează un copac al eroilor . o machetă etc. planşe ilustrative . o scrisoare adresată de un personaj altui peronaj sau chiar adresată de cititor personajului principal. Cei ce au dat răspunsuri apropiate de tema textului îşi vor motiva opţiunea. notarea ideii reţinute. să dea un alt nume personajului. Semnul de carte. Lista de cărţi e o metodă utilă în stârnirea interesului pentru lectură suplimentară. să dea un sfat personajului. un afiş. pornind de la trăsăturile acestuia. În vederea trezirii interesului elevilor pentru lectură se impun diferite activităţi şi metode:  Alegerea textelor în concordanţă cu orizontul de aşteptare al elevilor.  Utilizarea metodelor interactive.  Întâlnirea cu scriitori şi critici literari . însetat de lectură şi de cunoaştere.şi alegerea în funcţie de elementele paratextuale oferite de listă şi de experienţa proprie.  Organizarea unor cenacluri literare. respectând autonomia şi opiniile elevilor etc. motivându.se împarte tabla în 4 părţi şi se dau elevilor următoarele cerinţe : în primul cadran să realizeze un desen al personajului . în al treilea cadran . li se cere elevilor să completeze un semn de carte care să conţină 5 sarcini de lucru : notaţia primei reacţii la lectură . aplicare a materiei curriculare la limba şi literatura română şi în acest sens se impune utilizarea metodelor interactive capabile a transforma elevul in participant activ al lecturii. de exemplu: să conceapă un capitol suplimentar. elevul având posibilitatea să aleagă pentru sine şi pentru colegi cărţi pe care el le consideră captivante.copiii au sarcina de a realiza un poster cu prezentarea figurată a conţinutului desprins din text. 90 .  Însoţirea activităţilor de citire cu cele de scriere. un dans . 5. Produsul actrivităţii : după parcurgerea unui text. Prelungirea prin scriere. elevii fac predicţii în legătură cu tema textului. Rolul profesorului este de îndrumător . pe frunze se scrie numele eroului. 6. joc de rol. Pornind de la titlul textului. valorile după care se manifestă. pantomimă. iar pe fructe .  Dramatizarea unor texte cunoscute. în cadranul al doilea sa noteze sentimentele trezite de personaj. 7. pantomimă.  Entuziasmul profesorului când citeşte. folosind jumătăţi de pagini ce vor fi revăzute după parcurgerea textului. 3. fiecare echipă având ca sarcină de lucru să compună un text care să se inscrie în logica operei. Anticipări : reprezintă o metodă la care elevii lucrează pe grupe sau individual.activitatea se poate organiza pe echipe. avizat. 4.  Parteneriate şi activităţi comune cu biblioteca.după lectura interiorizată a textului.

să relizeze o punte între elevi şi cîrţi. daţi un sfat personajului principal. 4.vă că întâmplările nu se termină aici. cu caracter interactiv .Aţi avut nedumeriri sau întrebări stârnit de text? 4. În cadranul IV. suplimentară şi particulară. ca element de divertisment. Enumeraţi trei verbe care exprimă acţiuni ale personajului principal. 4. variate . text inclus în manualul clasei a VI. regizorul. de a. mi. ilustratorul. cum ar fi : Imaginaţi. daţi un alt nume personajului principal pornind de la trăsăturile sale. accesibile. cercetătorul. îmbogăşesc experienţa de viaţă şi cea culturală. Enumeraţi două adjective care descriu personajul. 2. elevii pot primi teme de casă . Un exemplu de bune practici poate fi aplicat asupra baladei populare” Toma Alimoş”.metodă prin care elevii sunt puşi în faţa unor teme de reflecţie.a .9. magicianul cuvintelor . lămuritorul. se pot folosi :  completarea cvintetului Elevilor li se cere să răspundă la 5 itemi: 1. 10.  prelungirea prin scriere. texte care produc curiozitatea şi stârnesc idei. 5.o unui personaj. după ce în prealabil au fost grupaţi: 1 Realizaţi în primul cadran un desen al personajului. Independent de tipul de lectura. reflectaţi asupra destinului ales de voi şi comparaţi.Lectura acestui text vă aminteşte un alt titlu de carte? În final.i ajuta să deprindă gustul cititului este recomandabil alegerea textelor literare atractive. jucând mai multe roluri : animatorul. Notează un cuvânt care exprimă esenţa personajului. Este elevul plictisitcareebuie convins că lectura este cea mai bună alternativă a plictiselii. Roluri acordate cititorilor.  pentru realizarea sarcinii de apropiere de lumea literaturii. sintetizorul. Pentru captarea atenţiei. ci continuă cu alte fapte. cum ar fi : Realizati un alt deznodământ al operei. Dintre metodele moderne . 91 .5 elevi şi de la care se aşteaptă să citească aceeaşi carte .  semnul de carte Elevii vor întocmi un semn de carte care presupune răspunsurile la întrebări de tipul: 1. În cadranul III. Ce idee aţi reţinut din prima lectură? 3.aş permite câteva propuneri menite să stimuleze interesul elevilor pentru lectură. Care a fost prima reacţie la lectură? 2. notaţi sentimentele trezite de personajul principal. o transformare a lecturii din constrângere în pasiune:  ar fi util ca autorii manualelor alternative să aleagă texte adecvate nivelurilor de dezvoltare emoţională şi intelectuală a elevilor:  este necesar ca fiecare profesor să îşi fundamenteze activitatea pe lectură aprofundată( obligatoria). Personajul principal al operei studiate 2 . În cadranul II.presupune regruparea clasei în grupuri de câte 4. profesorul va avea în vedere declanşarea unor activităţi necesare oricărui mod de lectură.Scrie un cunt care exprimă sentimentele tale faţă de personaj 3. Redactaţi o scrisoare pe care aţi adresa. 3. După toate aceste consideraţii.l cu cel ales de autorul anonim. se poate aşeza o fotografie a unui pisoi ce cască.  metoda cadranelor: se împarte tabla in 4 părţi şi se cere elevilor să formuleze răspunsuri pentru fiecare cadran .

(Maria Montessori). învăţarea limbii şi literaturii române în gimnaziu.un univers de gânduri .. vizibilă şi capabilă să străbată berierele timpului . Şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Editura Fundaţiei România de Mâine. În final. Corneliu Crăciun – Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu. Editura Emia. 2004 3. Bucureşti.Valeriu Marinescu – Predarea. deoarece prin dragoste . aş putea spune că lectura trebuie să realizeze şi ea un deziderat formulat din vechime:” Să nu îi educăm pe copii pentru lumea de azi. Nicolae Eftemie. Atunci să îi învăţăm să se adapteze”. Editura Paralela 45. de aceea elevii trebuie să înţeleagă că a citi o carte înseamnă a pătrunde într. . el este chemat să crească şi să educe Omul. iar lectura este şi ea o fărâmă din tot ce reprezintă munca dascălului.Miron Costin sublinia că nu există un ideal nobil la fel ca “cititul cărţilor’’. idei şi sentimente ce îmbogăţesc mintea şi sufletul. Acestă lume nu va mai exista când ei vor fi mari.Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române. 2008 92 . 2007 2. O doză mare de perseverenţă şi un ocean de dragoste vor putea modela munca dascălului . Bibliografie: 1.

a atras atenţia afirmaţia lui Constantin Noica care. suntem şi noi . ci să ne afirmăm cu demnitate identitatea naţională seculară şi securizată . să învăţăm a vieţui în armonie.. Cele mai spectaculoase sunt cele prilejuite de sărbătorile de iarnă. ne îndeamnă la a preţui tot ce e românesc în fiinţa noastră. românii. speranţele . într. frăţia aceasta universală a lucrurilor omeneşti cu ale firii.ar fi ivit cuvinte şi înţelesuri ce pot îmbogăţi gândul omului. stănescian. aceste zile sunt o desfătare a sufletului. cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor populare contribuie la formarea unui cetăţean european cu o cultură naţională complexă. cu codrul. pe plaiurile noastre inundate de soarele mai luminos decât oriunde. ca o pierdere a valorilor noastre specifice. să răspundem pentru orice este autentic. Suita de datini româneşti cuprinde toate secvenţele vieţii umane. Anul Nou si Boboteaza.(Constantin Noica) Dintre toate cugetările marilor gânditori români.Promovarea culturii românești în contextul globalizării Obiceiuri. ai Meşterului Manole la eternitatea operei poetuluinepereche Mihai Eminescu.. Anul Nou este întâmpinat cu o revărsare de voie 93 . Oradea Motto: „ Dacă pe pământul românesc ar putea creşte o plantăhrănitoare ce nu se găseşte în altă parte. toate determinate de integrarea României în Uniunea Europeană care nu trebuie înţeleasă ca o deznaţionalizare. dar nu au apărut în vorbirea şi în cugetul altora. datini româneşti.arc peste timp și graniţe Prof. ca o afirmare deplină şi meritată.dimpotriva . Ceea ce rămâne nesecat. cu un spirit creştin obedient. să ne apreciem prezentul şi să ne proiectăm un viitor demn într. toate momentele anului punctând trăirea şi credinţa dintotdeauna. pe români. a naratorilor Ion Creangă. de a-i deprinde să iubească meleagurile natale. de asemenea.i învăţa să le preţuiască şi să le respecte. dascălii au menirea de a transmite copiilor obiceiurile şi tradiţiile româneşti . a valorilor noastre reprezentative. în plan european. datori să dăm socoteală de ele. de munţii mai semeţi decât oricare alte piscuri. ar trebui să dăm socoteală de ea. iar folclorul nostru adună dovezi grăitoare ale legăturii ancestrale dintre om şi natură. Mihail Sadoveanu sau a dramaturgului Ion Luca Caragiale. tensiunile interioare şi exterioare. suntem. care şi. cuprinse între 24 decembrie şi 8 ianuarie. Conştiinţa de sine a poporului nostru a funcţionat miraculos prin creatorii noştri de la marii anonimi.o carapace a autosuficienţei. un popor cu un destin potrivnic . a filonului liric blagian. pace şi înţelegere alături de celelalte popoare europene. Prin urmare. trecând victorioşi peste toate apele tulburi . înainte de toate. tradiţii. ci . intangibil şi unic este tezaurul de valori autohtone ale poporului nostru. Trebuie.” undeva la mijloc de rău şi bun”. înfruntând şi sfidând toate vicisitudinile vieţii. În evantaiul de valori autohtone. care sunt. legătura lor mitică şi întrepătrunderea sensului şi destinului lor”. autorii legendari ai Mioriţei. portul românesc şi .un turn de fildeş al inferiorităţii. nu avem permisiunea de a ne izola într. de a. deoarece este cunscut faptul că naţiunile mici sunt ameninţate de cele mai mari. Destinul românilorcu temerile lui. sărbătorile schimbărilor anului. mi. Aşa cum scria într-o neaoşă limbă română Ion Barbu . palpabil în rădăcinile noastre. scepticii au prevăzut moartea poporului nostru şi alunecarea lui lentă spre absorbirea de catre popoarele reprezentative ale Uniunii Europene. gândurile şi frământările cunoaşte acum o amplă încercare de globalizare. Dacă în vorbirea noastră s. Obiceiurile de peste an se deschid prin ciclul sărbătorilor de iarnă : Crăciunul. trebuie să ne cunoaştem valorile trecutului.au păstrat aproape întreaga lor vigoare. prin vorbe înţelepte . un popor care şi-a purtat crucea peste veacuri . După un an de muncă încordatăşi adesea istovitoare în viaţa oamenilor.un context al primatului valorilor europene. În contextul globalizării. Ramona Tatar Colegiul National „ Mihai Eminescu”. prin urmare .În acest sens. într-un veşnic viers de doină şi cântec de leagan. Un cunosut filosof român Mircea Vulcănescu marturisea: „ la români există o legătură a vieţii cu astrele.

Femeile puneau în talgere de lut pline cu grâu. petrecerea cetei de colindători la care participă toţi cei care au primit ceata. ca fuiorul. În seara de Anul Nou are loc bulciul. aruncă” gozul „în urma celor plecaţi. devenea sacru. putem spune . Toţi se ospătau şi mâncau până în yori. de pe Barcău .bună. din Valea Almaşului şi din zona Codru. când în unele felii se află mai multă apă. nu se dormea .. În noaptea de Anul Nou. ca să nu te ocolească norocul. pe masa tuturor românilor se află câte un colac pentru cinstirea celor care vin să ureze. cel dinaintea Genezei. Maria Bocşe. În acelaşi timp. preparată cu lapte. Crăciun Parasca.au vegheat şi l.” relele şi belele’’. Sărbătorile de iarnă. Bogăţia de obiceiuri este completată de obiceiul ca în ziua de Anul Nou să nu vină nicio fată sau femeie străină în casă înainte de a intra un bărbat . În acelaşi timp. lumina şi belşugul adus de soare asupra holdelor şi recoltelor viitoare. Porţile gospodarilor rămâneau deschise pentru a intra oricine cu gând bun. Cluj.şi deşerta inima”. fata care posteşte mătură casa în grabă. pentru a prăznui cu familia cele douăsprezece Zile Luminate dintre Crăciun şi Bobotează).au încălzit. românul recurgea la rituri magice de purificare a spaţiului şi a timpului. fetele beau apă din clopoţeii pluguşorului ca să aibă glas dulce şi vers ales. Îndată ce pleacă preotul . Acelea le pui pe. impurul. broaşte urâte şi gângănii”. sfinţită prin riturile augurale desfăşurate în -casă. şerpi. zahăr şi ouă. Punând apoi sare cam până la jumătatea feliei se lasă aşa până dimineaţa . înlocuindu-l cu altul. Fuiorul luat se împleteşte în cosiţele fetelor pentru a le creşte părul gros şi mătăsos.un vas şi trăbuie să afumi în tăte părţile. În Maramureş se mai păstrează credinţa conform căreia la Anul Nou şi la marile sărbători” e bine a se afuma cu tămâie şi cu usturoi.Napoca. În satele din Transilvania se obişnuia ca în Ajunul Anului Nou. iar în care sarea este aşa cum s. sub faţa ţesută cu alesături din războaie . În zonele de pe Crisuri. purtând fiecare numele unei luni. Fetele necăsătorite ajuneză . asemeni lui Emil Cioran : „Românul nu scapă nicio ocazie de a. Se desface ceapa in douăsprezece foi. In ajunul Anului Nou. manuscris 94 . când preotul umblă din casă în casă cu crucea sfinţind dată. Aşadar.forţa de rememorare a întâmplărilor sacre a Naşterii lui Hristos în ieslea animalelor care l. ştiute doar de mama lor. să nu se apropie de casă câte nebunele . cu cărbuni aprinşi şi cu o cârpă de in sau de cânepă pusă pe cărbuni.a pus seara. suficiente motive pentru a ne sustrage uniformizării. Obiceiuri tradiţionalle româneşti din Transilvania. inventariind doar spectacolul oferit de sarbătorile de iarna. între dispariţia anului vechi şi sosirea celui Nou. Stinsul luminii. ceea ce înseamnă că lunile pe care le simbolizează feliile respective vor fi foarte ploioase. pentru a înlătura maleficul. Din timpuri străvechi. iată în câteva rânduri. Cu o profundă notă de originalitate este calendarul de ceapă care obişnuieşte să se facă de Anul Nou. pentru o clipăla miezul nopţii. rememora simbolic haosul primar .Moma . iar fetele – turtă dulce . lumânări pe care le aprindeau invocând căldura. nutreţul animalelor – născut din puterea pământului – conferea locului şi timpului celor douăsprezece Zile Luminate. nu se aşează jos toatăziua. În aceste zile. la cruce se leage fuior şi femeile iau din cel pe care. pentru a ne păstra identitatea culturală şi spirituală în contextul globalizării şi nu e de neglijat faptul că totul ne îndrepţăţeşte să credem in unicitatea noastră. se îmbracă şi se încalţă stând în picioare.l are preotul . ca început al tuturor lucrurilor şi ciclurilor calendaristice. oamenii fiind protejaţi de forţele divine prin însăşi deschiderea cerurilor( cum se credea pentru a se revărsa binecuvântarea lui Dumnezeu şi reîntoarcerea sufletelor strămoşilor acasă. se aşterne fân sau otava hrana animalelor din gospodărie . luna va fi foarte secetoasă. Feciorii chemau ceterasii si aduceau băutură . tinerii să organizeze ritualul numit Vergelul la casa unuia dintre ei. Anul Nou. cu speranţe şi cu teamă în suflete totodată. pe masa din locuinţa tradiţională . 2006 2. anterior creării lumii şi a luminilor. Înainte de Bobotează . căci aduce sărăcie sau ghinion. Bibliografie : 1.

Mircea Vulcănescu. Dimensiunea românească a existenţei. Humanitas. Bucureşti. Sentimentul românesc al fiinţei 5. 1976 4. Schimbarea la faţă a României. Mihai Pop. 1991 6.3. Emil Cioran. Bucureşti. 1990 95 . Bucureşti. Obiceiuri tradiţionale româneşti. Ed. Editura Fundaţiei Culturale Române. Constantin Noica.

Creativitatea. Nr. Psihologii susţin în general că ar fi creativ înseamnă a crea ceva nou. este apreciată drept creatoare dacă se realizează pe o cale independentă (nouă numai pentru el). de dezvoltarea fizică şi cognitivă. chiar dacă această modalitate de selecţionare nu este nouă pentru ştiinţă. ca dimensiune complexă de personalitate. ca disponibilitate. original şi adecvat realităţii. Creativitatea e sufletul copilului. contribuind la afirmarea trăsăturilor morale de caracter ale copiilor. Mai întâi de toate. mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el. apar diferite întrebări din care rezultă că preşcolarul se interesează de denumirea. un loc în care se simt stăpâni. Gustul estetic îşi are punctul de plecare în obişnuinţa cu un cadru cotidian în care primează frumuseţea şi ordinea. concomitent cu transmiterea de cunoştinţe. se formează copilului o atitudine corespunzătoare. care îi stârneşte curiozitatea şi dorinţa de a cunoaşte. arăta Al. de experienţa lor. disciplina spiritului de echipă sunt calităţi pe care le câştigă copilul preşcolar realizând lucruri utile. la grădiniţă.. De exemplu. un anumit mod de comportare. trebuie să satisfacă aceste interese. de a finisa lucrările.. spiritul critic. Îşi creează o lume a lor. copii vin în contact cu numeroase obiecte pe care le observă şi le analizează. spiritul de ordine şi economie. la o anumită activitate.P.vocabularul este în curs de îmbogăţire. plăcerea şi bucuria de a îmbina culori şi modele. este un fenomen foarte complex (sau un complex de fenomene?) cu multiple aspecte. Cu alte cuvinte. Astfel. Totodată. Ideea că trebuie să formăm la copii simţul măsurii şi al armoniei pentru toate împrejurările vieţii se descoperă de la sine ca obiectiv de formare a personalităţii preşcolarului. În sens restrâns. Activităţile de abilităţi practice au o deosebită valoare educativă. din contactul cu obiectele şi jucăriile sale. naştere. forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti. Autorul citat defineşte creativitatea atât în sens restrâns. creativitatea apare în următoarele accepţiuni: ca produs. Creativitatea nu este acelaşi lucru cu inteligenţa sau cu talentul. creativitatea este activitatea sau procesul care conduce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate şi valoare pentru societate.. În cadrul acestor activităţi. în 96 . perseverenţa. potenţialitate general umană. cât şi în sens larg. Abilităţile practice. activitatea plastică urmează trasee deja stabilite în conformitate cu finalităţile învăţământului. pricepere şi originalitate.Modalităţi de cultivare a creativităţii preşcolarilor prin activităţile de abilităţi practice Prof. ca proces. calităţile sau provenienţa lor.P. Prin cântec ? Da. Roşca. faţete. şi se poate exprima. 4 Marghita Conceptul de creativitate îşi are originea în latinescul . o lume în miniatură. este disciplina care cuprinde în sine: gândire. Au rămas culoarea şi îndemânarea. Nu poate fi cunoscută decât în momentul în care acesta se exprimă. făurire. Îndemânarea. Adulţii în familie. migala. Zoica Csila G. ca manifestări ale creativităţii şi originalităţii. noile cunoştinţe dobândite devin un îndreptar preţios al acţiunilor întreprinse ulterior. Creativitatea constituie un fenomen general uman. laturi sau dimensiuni.bulgări’’ de creativitate. Dacă o privim dintr-o perspectivă psihologică.creare’’ care înseamnă zămislire. Preşcolarul trăieşte satisfacţii intense de o mare forţă educativă atunci când participă la crearea unor valori de întrebuinţare. dar acum abia se dezvoltă aptitudinile muzicale. cu lucrurile personale şi cele ale adulţilor. rezolvarea de către preşcolari a unei sarcini.. Ea depinde de educaţie. Copii sunt . Asemeni însă celorlalte discipline. Tendinţa de frumos se manifestă şi în modul în care îşi întreţine camera de lucru şi obiectele sale. ca şi capacitate sau abilitate creativă. În acest caz produsul este nou numai pentru respectivul subiect sau pentru un grup restrâns. ţinând cont de importanţa domeniului cultural care studiază personalitatea umană. Prin cuvânt ? . gustul estetic. cât şi educatoarele la grădiniţă.

Cadrul didactic trebuie să potenţeze funcţiile educative ale fiecărei activităţi pe care o întreprinde cu copii. orez. Hârtia glasată. sigur vor adăuga ceva personal la lucrare. realizând compoziţii deosebite. prin transfer. colegii. cu spirit gospodăresc şi perseverenţă. Sarcina cadrului didactic este şi de a cunoaşte bine unitatea de învăţare. tăiere. iarnă sau primăvară. de a se îmbrăca. atenţia. fiecare activitate trebuie să înceapă cu organizarea locului de muncă şi să se sfârşească cu curăţenia acestuia. cu dragoste. mărţişoare. rulată. Nu trebuie să folosim caiete speciale care să le limiteze creativitatea. sentimentul lucrului bine făcut. Identificarea elementelor potenţialului creativ presupune multă atenţie şi preocupare din partea cadrului didactic. o culoare mai intensă sau un artificiu care să iasă în evidenţă. sunt capabili de a duce o treabă la bun sfârşit. Dând o cât mai mare întrebuinţare lucrurilor create de copii. Printr-o muncă relaxată. resturile colorate de lână bobinate. tehnicile de lucru ce pot fi folosite. celofan. Hârtia mototolită. Orice astfel de activitate antrenează în acelaşi timp: gândirea. imaginaţia. fie ca obiecte cu o utilitate mai largă (semne de carte. iau forme nebănuite alcătuind adevărate tablouri de toamnă. năzuinţele precum şi preocuparea de a munci creativ cu iniţiativă. dar bine gândită şi proiectată. Toate obiectele confecţionate de copii începând cu cele mai simple: bărcuţe sau avioane din hârtie. copii îşi dau seama de complexitatea activităţii depusă de adulţi şi de relaţiile ce se stabilesc în timpul desfăşurării ei. podoabe. rupere pe contur. piese . ea se realizează cu precădere prin observaţii curente. materialele din natură. lipire pe suport.Tangram’’ etc. creponată. pe grupe şi de a efectua demonstraţia pactică a unei lucrări pe fond muzical adecvat. în alte situaţii de învăţare. adevărate colaje tematice care împodobesc adesea spaţiul mirific al grădiniţei. gris. confecţionare de jucării. voinţa de a reuşi.). le oferă posibilitatea de a-şi manifesta curiozitatea sensibilitatea. o construcţie realizată de propriile lor mâini le poate determina câştig de încredere în posibilităţile lor. Pentru ca să îşi dea seama că nu se poate lucra oricum şi oriunde. însuşindu-şi tehnici de lucru: îndoire. resurse. 97 . ţesere cu benzi de hârtie. Le oferim un model simplu pe care ei trebuie să îl dezvolte după propria imaginaţie. pot să se transforme în flori multicolore. El se va strădui să conştientizeze principiile tehnice elementare care stau la baza construcţiei şi funcţionării acestora. variată. Astfel se dezvoltă la toţi copii aptitudinile practice şi de asemenea simţul estetic şi dragostea pentru frumos. ci numai după anumite reguli. seminţe de mac. felicitări. materiale. dibăcie şi pricepere sub îndrumarea atentă a educatoarei lucrări practice deosebite. specificul şi caracteristicile ei. Copiii isteţi sunt calmi.modul în care îşi petrece timpul liber. Copii lucrează cu plăcere cu hârtia glasată. cadrele didactice. rupere şi mototolire. tăiată sau pliată. Cea ce se dobândeşte prin învăţarea creatoare are şanse mai mari de a se întipări şi de a deveni operaţional. Specificul lecţiilor de abilităţi practice reiese şi din felul în care se împletesc sarcinile didactice în cadrul lor. planşe model. şabloane. Copii participă mai eficient dacă sunt puşi în situaţia de a lucra în echipă. învaţă şi concentrându-se. făină de porumb. prin Abilităţi practice. de a discuta cu părinţii. rupere liberă. la lecţii şi în afara lor. Fiecare pas făcut pe drumul cunoaşterii. în condiţii favorabile se actualizează în procesul învăţării generând diferenţe individuale în calitatea performanţelor obţinute. nu facem altceva decât să le trezim interesul pentru aceste activităţi. pliată şi îndoită ia forma unor animale.. decupare după contur. elementele componente aflate în interacţiunea: rolul fiecărui component. figuri geometrice. Fiecare copil dispune de un potenţial propriu de creativitate care. modul de a gândi şi simţi. Vin mereu cu ideii de a-şi completa în mod original lucrările. astfel încât reproducerea să aibă un caracter cât mai personal. îi înalţă pe copii spiritual le face viaţa mai bună şi mai frumoasă. trasare după şablon. au o utilitate evidentă fie că sunt utilizate ca jucării. Dacă au de realizat un puişor sau ceva pe ce pot să îşi pună amprenta. măşti etc. carton.). fie ca mijloace de învăţare la unele lecţii (figurine. Orice copil care îşi propune să realizeze ceva începe prin observarea unor planşe model sau a unor obiecte similare cu acelea pe care doreşte să le creeze. Copiii de vârstă preşcolară creează cu migală. spontaneitatea. originale dar mai ales interesante prin multitudinea materialelor utilizate şi a tehnicilor de lucru folosite. La copii timizi.

nu numai al copiilor participanţi ci şi al celorlalţi copii. şi în general al publicului vizitator. sau în alte împrejurări. stimularea. aducând elemente noi.Prima impresie pe care ţi-o dă intrarea într-o grădiniţă este faptul că ai pătruns într-o lume a expoziţiilor pe cât de interesantă pe atât de ingenuă. la formarea grupului artistic. asociative. sporesc interesul pentru această disciplină. cât şi pe cele lucrate de colegii lor de echipă. Prin folosirea acestor tehnici copii îşi dezvoltă capacitatea de exprimare artistică. ci o modalitate de realizare a unor subiecte în concordanţă cu temperamentul şi sensibilitatea fiecăruia. Orele de abilităţi practice au o deosebită valoare educativă. să lipească.intervenţiei precoce’’. E important să-i lăsăm pe copii să-şi manifeste curiozitatea. să taie. Acest lucru se poate realiza aproape în fiecare tip de activitate. dând frâu liber imaginaţiei. Le-am citit copiilor o poveste în care un copil se tot plictisea de jucării. trăiri şi sentimente.. să-i încurajăm. în grădiniţă. iar creaţia sa este marcată de o mare discrepanţă între dorinţe şi posibilităţi. în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. Depinde doar de noi. spontaneitatea. favorabile sistemului creativ. o cutie de plastilină. deprinderi ce îi ajută mai târziu să se încadreze mai uşor în activităţile practice mai complexe din grădiniţă şi chiar din viaţă. Ei creează tot felul de figurine. contribuie la stimularea copiilor care doresc să realizeze lucrările cele mai frumoase care să fie apreciate şi expuse. conducând la obţinerea unor realizări creative mai 98 . celelalte fiind catalogate drept răspunsuri greşite. propriile idei.al copilului. cu condiţia ca educatoarea să nu obstrucţioneze. până în momentul în care tatăl lui ia cumpărat o cutie cu plastilină. cu atât va fi mai productivă. formându-se totodată şi o atitudine corectă faţă de muncă şi faţă de rezultatele ei. toate acestea încununate cu o poveste. dar scopul principal este acela de a menţine trează plăcerea participării la aceste activităţi şi de a obţine satisfacţia realizării independente a unei lucrări. să încerce realizarea unor relaţii prieteneşti. originale. Nu ne putem aştepta la minuni din partea preşcolarilor. Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea. Modelajul din plastilină reprezintă o plăcere pentru copii. original doar în raport cu sine însuşi. Adulţii trebuie să renunţe la tonul autoritar. numai pentru că ea are în minte un anumit răspuns şi insistă până îl obţine. dar ce lume izvorăşte din acele câteva mâzgălituri! Este bine să îi învăţăm pe copii să-şi corecteze şi să îşi evalueze propriile activităţi practice.). pot avea iniţiativa. prin modalităţi concrete adaptate particularităţilor de vârstă şi individuale ale copiilor) şi continuă de-a lungul anilor. care pun accentul pe libertatea asociaţiilor. în faţa colegilor. trezindu-le sensibilitatea şi gustul estetic. să decupeze. poate să descopere părticică cu părticică această lume. "ridică mâna când vrei ceva" etc. Astfel a descoperit copilul munca şi creativitatea şi nu s-a mai plictisit niciodată. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor. Aici pot da un exemplu cunoscut de fiecare educatoare: lucrarea unui copil care nu are deprinderi de lucru formate nu este nici măcar inteligibil. Copiii pot fi stimulaţi să fie creativi. La toate panourile şi spaţiile disponibile se pot zări lucrări de „artă” minuscule. să-i invităm curent la activităţi inspirate pentru formarea unor deprinderi creative şi a gustului pentru frumos. Este bine de ştiut că la această vârstă copilul îşi face mai întâi "ucenicia" deprinderii lucrului cu instrumentele şi abia după aceea se afirmă pe sine prin rezultatul muncii sale. pot discuta şi pot propune soluţii. învăţând să aprecieze atât obiectele lucrate de ei. Dar cu cât această acţiune începe la o vârstă mai mică (conform principiului . educarea şi dezvoltarea creativităţii. Din acest model avem de înţeles că înmânând unui copil cu creativitate bogată. pot pune întrebări. create de către micii artişti neprofesionalişti dar care pot deveni într-o zi adevăraţi maeştri prin imaginaţia şi creativitatea lor. sau să elimine răspunsul -uneori fantezist. Expoziţiile prezentate în sala de grupă. Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie să fie un scop în sine. "răspunzi când te întreb". să nu pună bariere între ea şi copil ("stai pe scaun". educatoarea trebuie să folosească acele metode active. El este capabil să producă ceva nou. având posibilitatea de a comunica prin diverse mijloace.. Să rupă. să cultivăm creativitatea copiilor. De-a lungul anilor am constatat participarea cu un vădit interes al copiilor la realizarea diferitelor lucrări practice. contribuind la formarea trăsăturilor morale de caracter ale copiilor. Acum se formează primele deprinderi elementare de mânuire a unor unelte simple de muncă.

Presa Universitară. Bibliografie: 1. Mielu. Ed. Polirom 2001 99 . Aramis. Al. 2003 3. Roco. În acest sens Pablo Picasso concluziona: . Bucureşti. Miron. Mihaela. 2001 4... Iaşi. Psihologia la răspântia mileniilor. Ioan. Clujană. Roşca. 2000 2. 2000. Zlate. Ed. Nicola. Tratat de pedagogie şcolară. Ionescu. Ed. Ed. Creativitate şi inteligenţă emoţională.Cândva desenam ca Rafael dar mi-a trebuit o viaţă întreagă să învăţ să desenez ca şi copiii’’. 5. Academiei Române. Creativitatea generală şi specifică. Polirom. Demersuri creative în predare şi învăţare.valoroase.

sunt cei care trebuie să găsească un echilibru. o grupă de copii să ofere împreună ceva societăţii. Sunt mari beneficiile psihologice pozitive pentru cei implicaţi în voluntariat : -un simţ al apartenenţei la grupurile de voluntari .a şti să se bucure de relaţii de prietenie adevărate şi cum să trăiască frumos. Conceptul de a dărui nu se limitează la bani. acest lucru îi ajută să se implice într-o echipă şi să îşi dea seama de impactul pe care îl pot avea asupra mediului înconjurător şi a vieţii altora.de orice persoana fizica . oferindu-le şansa de a învăţa şi a se bucura de tehnologie. un orfelinat. Nr.cinste .iunie 2002) Acestea sunt cateva definitii ale voluntariatului . Cum îl înveţi pe copil valoarea voluntariatului ? Este rolul nostru de părinţi şi educatori.SECŢIUNEA a III-a: RELIGIE şi MORALITATE Inițierea copilului preșcolar în tainele voluntariatului Prof.consecventa .pot face o diferenţă atât în viaţa celor pe care îi ajutaţi dar şi în a voastră. energia şi abilităţile tale cuiva.talentele si energia in sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara .fara a primi o contraprestatie materiala “. -creşterea încrederii în sine şi a părerii de sine. Invaţându-i de mici aceste lucruri. In voluntariat nu contează banii. atitudini şi aptitudini în educaţie.P.. Oradea “Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa .credibilitate . sunt câteva din beneficiile sănătăţii mintale . Nu este atât de important să doneze bani. Voluntariatul contribuie la formarea unor componente. 53.în primul rând . “Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa . Să nu uităm că la această vârstă copiii imită adulţii.dar care poate deconta cheltuielile realizate in sprijinul proiectului in care este implicata “(definitia Pro Vobis). Câteva zile pe an în care lucraţi cot la cot cu alţii pentru a oferi de mâncare altor săraci . Părinţii . Fiecare comunitate are o biserică.punctualitate . Când îi încurajezi pe cei mici să se implice în acte de caritate.pe care copiii le pot obţine în activitatea de voluntariat.ne gandim desigur la respectul pentru oameni . (Definitie adoptata de Consiliul National al Voluntariatului . fără a avea aşteptări financiare.perseverenta .dar mai presus de orice definitie voluntariatul este atitudinea fiecaruia fata de societate . prescolar: Fodor Adina G. cât să se implice ei însăşi înt-o activitate anume. ei îşi vor forma o viziune importantă asupra vieţii şi vor deveni adulţi responsabili. 100 . Să fii voluntar înseamnă să poţi spune că .Vorbind despre atitudini . în armonie cu alţii.rabdare …tot ceea ce oamenii ar trebui sa invete inca de mici –o relatie sanatoasa cu oamenii si cu mediul inconjurator .in folosul altora . Să avem grijă ce îi lăsăm să imite. ci contează pasiunea cu care îl faci. Voluntariatul este o modalitate bună pentru o familie. dar în acelaşi timp . acela de a ne învăţa copiii despre importanţa dăruirii şi a implicării în activităţi prin care să-i ajuţi pe cei aflaţi în nevoi. casă de bătrâni sau un loc unde se fac donaţii şi se poate da o mână de ajutor. nici numărul de oameni implicaţi.P. Faptul că cei mici sunt înconjuraţi de tehnologie şi atâtea modalităţi de a petrece timpul liber.acţiunile altruiste şi generoase sunt paginile cele mai radiante din biografia sufletului ( David Thomas) Să fii voluntar înseamnă să oferi timpul.prin care o persoana fizica isi ofera timpul . îi poate face să se izoleze de realitatea din jurul lor pentru a trăi mai mult într-una virtuală. invat.

au fost foarte incantati atunci cand ne.si anume actiuni de voluntariat .picturi .amintindu-le de nepotii .dar mai ales obiectivul pe care doream sa-l atingem .Copiii isi prezentau astfel lucrarile realizate .ba chiar din copilaria lor .ocupandu-ne de colectarea de alimente .dar si cu vopsele de oua .colaje . Cu suma de bani stransa .au vazut(unii erau chiar cu lacrimi in ochi .am pus un accent deosebit si am promovat diferite actiuni intreprinse cu copiii . Copiii au realizat diferite lucrari .Vazand acesti minunati copii .In calitate de cadru didactic . Toate acestea au fost frumos ambalate si impachetate sub forma de cadouri .la sfarsitul zilei . “Voluntari in actiunea Daruieste un Craciun (Fundatia Comunia)” -am luat parte la proiectul organizat si realizat de Fundatia Comunia .am sa prezint cateva din modalitatile de promovare a activitatilor de voluntariat . 101 . In cele ce urmeaza . Ce a fost mai deosebit este ca a fost o expozitie –tip licitatie . incat sa obtina un prêt cat mai mare .pentru ca efortul nostru a fost rasplatit de zambetele si bucuria acestor minunati batrani .avand ca tematica “Iepurasul si sarbatorile pascale “(2012)-colectare de fonduri.jucarii pentru copiii mai nepastuiti de soarta .in ultimii ani .in urma acestei expozitii.cu vanzare .imbracaminte .ba chiar au decorat oua cu hartie quilling.pe parcursul ultimilor doi ani si anume : “Voluntari pentru intrajutorarea batranilor de la Azil “ -am realizat o expozitie cu lucrarile copiilor .am cumparat alimente si haine pentru Azilul de batrani Velenta .deoarece era foarte importanta pentru noi suma care se va strange la final .clasificate dupa varsta si continut si daruite cu multa dragoste si suflet copiilor nevoiasi.realizate de noi impreuna cu colectivul grupei noastre de copii .care provin din medii sociale defavorizate . Atat de minunat ne-am simtit toti .o organizatie non guvernamentala .pe care unii dintre ei nu-i mai vazusera demult ) . Batranii de acolo .ei au rememorat clipe frumoase din trecutul lor .dar mai ales de simpla noastra prezenta .mai ales ca pe cei mai multi dintre ei nu ii mai viziteaza deloc rudele .bucurandu-se de cadouri .felicitari .

Am adunat crengutele uscate .si mai ales pe adulti.precum hartia . „Voluntari pentru mediu –Jucandu-ne reciclam ” -am inteles importanta reciclarii unor produse .responsabilizandu-i .pe parcursul a doua saptamani .si tocmai de aceea . dorind sa fim un exemplu si pentru cei din jurul nostru .atat pe copii .am contribuit la adunarea a unei cantitati cat mai mari de hartie . Activităţile de voluntariat constituie o experienţă bogată de învăţare. facilitează dezvoltarea de capacităţi şi competenţe sociale şi contribuie la dezvoltarea la copii.in vederea reciclarii acesteia . pentru comunitate şi societate în întregul ei şi reprezintă un mod de a aborda nevoile şi provocările umane.plantare de pomisori . E foarte important sa invatam sa pastram curatenia . am plantat pomisori si am desfasurat diferite activitati de igienizare a parcului din apropiere . este recomandabil să formezi copiilor gustul pentru activităţi care să le facă bine din punct de vedere sufleteşte si de pe urma cărora să beneficieze şi alţii. 102 . a cultiva valorile lui sunt unele din sarcinile de seamă ale educatoarelor. Acestea sunt benefice pentru voluntar ca individ.flacoanele si alte resturi in saci de menaj pe diferite culori .elevi a sentimentului de solidaritate. A trezi şi a dezvolta spiritul voluntariatului la copii.Parcul Magnoliei .sa fim mai responsabili. -ne-am implicat in diferite activitati de protectia mediului :am sadit flori .in parteneriat cu RER Oradea “-în vederea colectării selective a deşeurilor.am adunat hartiile .“Voluntari pentru mediu . În calitate de cadru didactic.

Imprimeria Ardealul . Missoum G.2009 103 .2003 3.Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si de consiliere .”Revista Invatamantul Prescolar –nr. (coord)-“Consiliere educational . –„Am reusit !”.Iasi .Cluj -Napoca .Editura Coresi . Neacsu I.BIBLIOGRAFIE: 1.Nicolescu Viorel et all .1-2 /2009”.Bucuresti .2001 2.Editura Polirom .Baban A.

Satana e bun? Studentul nu ezită la această intrebare: . domnule. nu-i așa? Și Dumnezeu a creat totul pe lumea asta. nu… Studentul nu răspunde.Da.Da.El nu ajută. . Dumnezeu e bun.Ești creștin. nu-i așa? Profesorul ia o înghițitură de apă din paharul de pe catedră ca să-i dea timp studentului să se relaxeze. așa ca profesorul continuă. domnule! Spune studentul.Nu.Deci ești bun. .Hai să o luam de la capăt. .Dumnezeu e bun? .Să vă explic care e conflictul între știință și religie… Profesorul ateu face o pauză și apoi îi cere unuia dintre noii săi studenți să se ridice in picioare. fiule. .De unde vine Satana? Studentul ezită: . . Poți face asta? Ai vrea să o ajuți? Ai incerca? . nu-i așa? Fratele meu era creștin și a murit de cancer chiar dacă se ruga lui Iisus să-l vindece.E Dumnezeu atotputernic? Poate El să facă orice? .Majoritatea am vrea dacă am putea. . .Dumnezeu și știința Prof.Deci crezi in Dumnezeu? .Corect! Dumnezeu l-a creat pe Satana. tinere.Da. . . . . un profesor ține cursul de filozofie.De la Dumnezeu. . . .Tu ești bun sau rău? .N-aș spune asta. . Aha! Biblia! Se gandește puțin. nu-i așa.Nu poți răspunde. corect? 104 .Da. aș încerca. există rău pe lume? . Muscaș Viorel Liceul Teoretic ”Aurel Lazăr”. nu-i așa? Zi-mi. Profesorul zambește cunoscător. fiule? .Biblia spune că sunt rău. Muscaș Anna-Monika Colegiul Tehnic ”Traian Vuia”. Să zicem că există aici o persoană bolnavă și tu o poți vindeca. . Oradea Într-o sală de clasă a unui colegiu. Oradea Prof. Dumnezeu e bun? . . domnule.Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea să ajuți o persoană bolnavă dacă ai putea. dar Dumnezeu. . Cum de Iisus e bun? Poți răspunde la asta? Studentul tace.Răul e peste tot.Desigur.Păi… Da! Spune studentul.Uite o problemă pentru tine.Cu siguranță.

. Din moment ce răul există și conform principiului că ceea ce facem definește ceea ce suntem.Da.Deci cine le-a creat? Studentul iarăși nu raspunde.Nu. mă tem că nu. . testabile. căldurică sau deloc căldură. . Nu L-am văzut. cred. ci doar credința.L-ai simțit vreodată pe Dumnezeul tău? L-ai gustat sau L-ai mirosit? Ai avut vreodată o experiență senzorială a Lui Dumnezeu? . există caldură? . am avea temperaturi mai scăzute decât minimul absolut de -458 de grade. Eu am doar credința mea. Bătrânul se oprește din mărșăluit. atunci Dumnezeu e rău. domnule.Da.Spune-mi! Continuă el adresându-se altui student. .. Nu există frig.Crezi in Dumnezeu. Nu există nicio dovadă.Atunci. fiule. Studenții sunt uimiți. așa că profesorul repetă intrebarea: . domnule.Nu. . domnule. Putem ajunge până la 458 de grade sub zero. .Dacă Dumnezeu a creat totul. există? Studentul se foiește jenat. apoi răspunde: . . spune-ne dacă l-ai auzit vreodată pe Dumnezeul tău? . Din nou. Clasa devine brusc foarte tacută. .Fiecare corp sau obiect e demn de studiat dacă are sau transmite energie. .Poate există multă căldura. . căldură nelimitată.Da. ceea ce nu inseamnă căldură. atunci El a creat și răul.Da. profesorul incepe să se plimbe in fața clasei. domnule. . Profesorul iși intoarce fața către student. vizibil interesat. fiule? Vocea studentului îl trădează și cedează nervos: . .Nimic. există si frig.Dle profesor. repetă profesorul. credința.Da.L-ai văzut vreodată pe Dumnezeu? . domnule profesor. dar nu avem nimic numit “frig”.Știința spune că ai 5 simțuri pe care le folosești pentru a identifica și observa lumea din jurul tău.Nu. Studentul rămâne tăcut pentru o clipă.Conform regulilor empirice. . după care. nu există. și căldură e cea care face 105 .Da.Există pe lume boli? Imoralitate? Ură? Urâțenie? Toate aceste lucruri groaznice. Studentul incepe să explice.Deci cine a creat răul? Profesorul a continuat. mai multă căldură. Asta e problema pe care știința o are cu Dumnezeu. pune și el o întrebare: . știința spune că Dumnezeul tău nu există.Și totuși crezi in el? .Există frig? .Nu. nu L-am auzit.Da.Cine le-a creat? Niciun răspuns. Deodată. demonstrabile. . . Dacă ar exista. studentul nu raspunde. . super-căldura. dar nu putem merge mai departe. fiule? . Ce spui de asta. . mega-căldură.

Daca știința spune că nu aveți creier. concluzia trebuie să fie și ea greșită. De data asta. Frigul nu e opusul căldurii.Din moment ce nimeni nu a observat procesul evoluției in desfășurare și nimeni nu poate demonstra că el are loc. dar dacă nu există lumină constantă.Ce vrei să demonstrezi. da. atunci nu există nimic. când își dă seama incotro se indreaptă argumentul. Un semestru foarte bun. permiteți-mi să vă dau un exemplu.Zero absolut înseamnă doar. vreau să spun că premisele dumneavoastră filosofice sunt greșite de la bun început și. ceva ce putem măsura. domnule profesor ? Profesorul incepe să dea din cap. este absența a "ceva". profesore? Exista intunericul? . lumină intermitentă. profesorul nu-și poate ascunde surpriza: .Nu putem masura frigul. știința nu poate explica nici măcar ce este acela un gand.Folosește electricitatea și magnetismul. am putea face ca întunericul să fie mai întunecat sau mai puțin întunecat. Ce e noaptea dacă nu întuneric? . dar nimeni nu a văzut sau nu a înțeles pe deplin vreuna din acestea două. Susțineți că există viața și apoi că există moarte. Domnule. . l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare să fi făcut asta. om de știință sau predicator? Clasa murmură. Un Dumnezeu bun și Un Dumnezeu rău. le predați studenților teoria că ei au evoluat din maimuță? . lumină normală.Ca să continuăm demonstrația pe care o faceați adineaori celuilalt student. . Acesta este sensul pe care îl atribuim acestui cuvânt.Din nou răspuns gresit. .E vreunul dintre voi care a văzut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in râs. Să consideri că moartea e opusul vieții înseamnă să ignori că moartea nu există ca lucru substanțial.Lucrați cu premisa dualității.ca un corp sau material. in clasa.Intunericul nu este "ceva". Undeva cade un stilou și sună ca o lovitura de ciocan. într-adevar. Studentul se uită in jurul său. Studentul tace până când emoția se mai stinge.Ați observat vreodată evoluția cu proprii ochi.Greșită?! Poți explica în ce fel ? . . cu tot respectul. frigul e doar un cuvânt pe care îl folosim pentru a descrie absența căldurii. domnule profesor. ce sunteți. știința spune. În realitate. Poate există lumină scăzută. l-a simțit.Considerați conceptul de Dumnezeu drept ceva finit. explică studentul.Dar întunericul. cum să 106 . tinere. întunericul nu există. Moartea nu e opusul vieții. domnule. Se pare că acesta va fi un semestru bun. .Domnule profesor. domnule profesor. de aceea. Acum spuneți-mi. Clasa e invăluită în tăcere. domnule profesor. absența totală a căldurii ! . . . domnule profesor. iar acest nimic îl numim intuneric. conform regulilor empirice stabilite și conform protocolului demonstrabil. nu? Atunci. l-am măsura cu unități de măsură. . dumneavoastră predați studenților ceea ce credeți. să aibă sau să transmită energie. lumină strălucitoare. răspunde profesorul fara ezitare. . ca să ințelegeți la ce mă refer.E cineva care "a auzit" creierul profesorului. că nu aveți creier. .Vedeți. evident că da. Căldura poate fi măsurată în unități termice. nu-i așa? Profesorul incepe să-i zâmbească studentului din fața sa. . Deci. ci doar absența ei. Nu avem unități de măsură pentru frig.Da.Dacă te referi la procesul evoluției naturale. ci doar absența ei. Dacă ar exista. tinere? . . deoarece căldura este energie. încă zambind.

Răul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului față de om.Deci. domnule profesor ? Acum clasa e cufundată în tăcere. Este ca frigul care apare când nu există căldură sau când întunericul care apare când nu există lumina. Răul este ceea ce se întamplă când din inima omului lipsește dragostea lui Dumnezeu. Profesorul se holbează la student. Profesorul s-a așezat. domnule. Se spune că studentul era chiar Albert Einstein.avem încredere in cursurile dumneavoastră. mai nesigur.Răul nu există. Îl vedem zilnic. profesorul raspunde: . un cuvânt creat de om pentru a descrie absența Lui Dumnezeu. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat răul. E ca si întunericul și frigul.Presupun că va trebui să crezi. credința există împreuna cu viața.Sigur că există. La asta. pur si simplu… . fără a mai scoate un cuvânt. studentul a replicat: . 107 . continuă studentul. acceptați că există credință și. Se vede in nenumaratele crime și violente care se petrec peste tot in lume. cu o față impenetrabilă. În fine. bătrânul raspunde: . sau cel puțin nu există ca lucru in sine. Răul e pur și simplu absența Lui Dumnezeu. după un interval ce pare o veșnicie. de fapt. Nu Dumnezeu a creat răul. Acum. există răul? Acum. domnule.

În copilărie mintea este impresionată și modelată cu ușurință și atunci este timpul ca toți copiii să fie învățați să-L iubească pe Cel ce i-a creat. cea mai curată zi a bucuriei.(Matei. în care s-a săvârşit cea mai mare minune ca să-l putem simţi pe Dumnezeu mai aproape în inima noastră. călăuzitoare spre veşnicie. răutatea. când lumina Învierii ne călăuzeşte spre împărăţia lui Dumnezeu. Cu siguranţă că şi ei aşa vor înţelege mai bine semnificaţia acestei sărbători şi işi vor cinsti părinţii. să ne dea putere să ne educăm copiii în lumina moralei creștine pentru a devein oameni de nădejde a societății şi a bisericii. să fim alături de ei. 19. Trebuie ca noi să ne deschidem inimile către copii. Pentru a înţelege şi pentru a trăi această sărbătoare. să-i sprijinim şi să-i educăm în dreapta credinţă. Puritatea copiilor trebuie să devină un reper al întregii societăţi. 14) De aici reiese necesitatea ca și noi în grădiniță să începem educarea moral-creștină a copiilor. Copiii prin natura lor sunt buni. Doar inocenţa şi curăţenia lor morală pot sfărâma graniţele dintre oameni: egoismul. HRISTOS A ÎNVIAT! 108 . cerându-și iertate și această iertate și-o doresc din tot sufletul. De aceea. este nevoie de o pregătire duhovnicească prin sfântul şi marele post şi cât mai multe fapte plăcute lui Dumnezeu. de unde vine toată speranţa şi înţelepciunea. asemenea copiilor. Acum. avem datoria înaintea lui Dumnezeu de a ocroti cu orice preţ aceste izvoare vii. pentru a putea fi vrednici de numele şi calitatea de creştin. iar când greșesc ei încearcă să repare ce au făcut. Marele eveniment religios Învierea Mântuitorului constituie un bun prilej pentru a trezi în inima copiilor dorința de a cunoaște cât mai multe despre această Sfântă sărbătoare. dascălii şi pe ceilalţi care au contribuit la creşterea şi educarea lor. să-i apropiem pe copii de marele lor Prieten Iisus Hristos. pentru că „a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor”. în care s-au adus pe pământ cele mai dulci mângâieri.În așteptarea Sfintei Învieri Cheregi Ana Maria Grădiniţa cu program prelungit nr. pentru că numai această puritate şi gingăşie ne îndepărtează de războiul cel dintre noi şi de toate relele care tulbură lumea aceasta. care ne arată atât de frumos cum să-i învăţăm pe ei: „Să ducem copiii noştri în Biserică şi să-i crestem în tainele credinţei” . ca noi toţi să redevenim în sufletele şi inimile noastre. invidia ca în locul lor să apară o scânteie a iubirii. Este nevoie mai mult ca oricând să punem în practică principiile pedagogice creştine. Fie ca lumina Sfântă a Învierii să pătrundă în sufletele noastre a tuturor.2 Marghita Una dintre cele mai importante sărbători pentru întreaga creştinătate este ziua Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

nr.Bibliografie: Irineu. Chemarea credinţei.183-184. 2002. 109 . Revistă pentru copii şi părinţi a Patriarhiei Române. Episcop de Ecaterinburg şi Irbit. Anul XVI. Editura Sofia. Educaţia religioasă-învăţături pentru copii şi tineri. Bucureşti. mai-iunie 2008.