You are on page 1of 31

Circuite elementare de prelucrare a impulsurilor

Impulsul electric
Form de und care caracterizeaz variaia rapid a unei mrimi fizice (tensiune, curent, sarcin)
pe o anumit poriune a axei timpului. Dac acestea se repet spunem c avem de a face cu o serie de
impulsuri. Deci, impulsurile electrice sunt:
- singulare atunci cnd forma de und elementar apare o singur dat
- periodice atunci cnd forma de und rezultant este format dintr-o succesiune de impulsuri
elementare identice
xemple de impulsuri ideale:
!mpulsul Dirac:
!mpulsul treapt unitate:
!mpulsul fereastr:
"a#oritatea impulsurilor sunt caracterizate de treceri $ru%te (aproape instantanee) &ntre dou
nivele de tensiune. Dac variaiile se fac &ntre ' si un nivel pozitiv (sau negativ) de tensiune spunem c
impulsurile sunt unipolare. Dac impulsurile sunt caracterizate de treceri &ntre dou nivele de tensiune de
polaritate diferit, spunem c impulsurile sunt $ipolare.
( ) t
t
( )
( ) { } (
' , '
' ,

'

t L
t
t
t

t
( )
( ) { }
s
t L
t
t
t
(
' , (
' , '

'

<

( ) t
(
t
( )
( ) ( ) ( )
( ) { } ( )
sT
e
s
t f L
T t t t f
t
T t t
t f

'


> <

(
(
' ' , (
, ' , '

( ) t f
(
T
T
ms T )
'

*arametrii electrici care caracterizeaz o form de und dreptung+iular ideal (impuls fereastr)
periodic:
amplitudinea impulsurilor, E
durata impulsului elementar, T
perioada impulsurilor, T
0
frecvena impulsurilor,
o
T f (
factorul de umplere,
'
T T
valoarea medie a tensiunii,
E
T
T
E X
o
m

,n general pentru o serie de impulsuri periodice, valoarea medie a tensiunii este dat de:
( )dt t x
T
X
T
m

'
'
(
-e consider forma de und:
.vem: amplitudinea impulsurilor
pozitiv E
1
= 5V
negativ E
2
= - 1V
variaia semnalului: E = E
1
- E
2
= 6V
durata impulsurilor pozitive: /
'(
0 t
1
- t
(
0 1ms
durata impulsurilor negative: /
'1
0 t
)
- t
1
0 (ms
valoarea medie a tensiunii
( ) ( ) V T E T E
T
X
m
) ( ('
)
( (
'1 1 '( (
'
+
*arametrii efectivi care caracterizeaz impulsul real:
T 2 durata impulsului
+
f
t
2 durata frontului cresctor

f
t
2 durata frontului descresctor
2 supracre%terea
t
( ) t x
E
T
'
( ) t x
t
E
1
= 5V
t
1
=1ms
t
2
=3ms t
3
=4ms
E
2
= -1V
t
( ) t x
T
+
f
t

f
t

E
0,9E
0,5E
0,1E
Circuitele de prelucrare
liniare
- de trecere
- de derivare
- de integrare
neliniare
- limitatoare
- de axare
- de formare
3ircuitele cu un singur element reactiv, sau &n care predomin un singur element reactiv sunt circuite
de ordinul unu, caracterizate de o funcie de transfer cu un singur pol, sau de o ecuaie diferenial de
oridinul unu.
Dac
( ) ( ) t t x
semnal treapt, atunci rspunsul unui circuit liniar de ordinul ( este de forma:
( ) ( ) ( ) { } s sY t y t y
s
t
t
>

lim lim
'
'
(teorema valorii iniiale)
( ) y
2 valoarea final a rspunsului, valoarea de regim staionar
( ) ( ) ( ) { } s sY t y y
s t '
lim lim


(teorema valorii finale)
2 constanta de timp a circuitului
"rimile electrice se determin prin analiza circuitului innd cont de caracteristicile electrice ale
componentelor:
a) capacitile nu admit salturi de tensiune la $orne
$) curentul prin inductane tre$uie s-%i menin continuitatea
c) sarcina nu se acumuleaz instantaneu
&nainte de aplicarea impulsului
( 1
V V U
dup aplicarea impulsului
U V V U
( 1
,n concluzie, dac pe una din $ornele unui condensator aplicm o variaie V de tensiune (
V V V +
( (
) atunci aceast variaie este transmis instantaneu pe cealalt $orn ( V V V +
1 1
). 3u
alte cuvinte, deoarece sarcina nu se acumuleaz instantaneu &ntre $ornele condensatorului, &n momentul
aplicrii impulsului, tensiunea la $orne rmne rmne constant.
*entru scrierea comod a legilor de variaie &n timp a diverselor mrimi electrice, originea
timpului va vi deplasat dup necesiti, de regul la momente de timp &n care au loc salturile de tensiune.
( ) t h
( ) t x
( ) s X
( ) t y
( ) s Y
( ) t H
(ex!t"#!e$ (%&s'()s$
( )
( )
( ) s X
s Y
s H
(f()#!e de t%")sfe%$
( )
( ) ( ) ' , > + t t x t y
dt
t dy

U
V
1
V
2
V
(
V

V V V +
( 1
Aplicaie:
-e consider un circuit 43 serie (4 0 (5, 3 0 ('' F). -e cere:
a) s se calculeze rspunsul circuitului la un impuls de tensiune treapt de valoare 0 ('67
$) s se calculeze durata impulsului o$inut la o valoare dat a tensiunii
( ) ( ) (
max ' '
<

V t *
, (3azuri
particulare 0 ',(7 0 ','(7 0 ',8)7
c) se cere forma de und a rspunsului la un impuls fereastr de durat / %i amplitudine 0 ('67
(cazuri particulare T , << T , >> T )
3ircuitul 43 de derivare
Funcia de transfer:
( )
s+
,
,
s H
(
+

-emnalul de la intrare:
( ) ( ) t E t (
!

( )
s
E
s U
!

3onstanta circuitului: = ,+ = 100ms
4spusul la ie%ire: ( ) ( ) ( )

s
E
s U s H s U
!
+

(
'
6ariaia &n timp a rspunsului la ie%ire:
( ) { } ( ) ' , exp
'
(
'


t t E s U L (
.cela%i rspuns o$inem dac scriem:
( ) ( ) ( ) [ ] ( ) t ( ( ( t ( + exp
' ' ' '
( ) ( ) { } E s sU (
s


' '
lim '
(teorema valorii iniiale)
( ) ( ) { } ' lim
' '


s sU (
s
(teorema valorii finale)
,n mod practic putem ocoli calculul funciei de transfer %i s determinm valorile iniiale %i finale
innd cont de urmtoarele aspecte:
,nainte de aplicarea impulsului treapt sc+ema se gsea &n regim staionar. 4egimul staionar este
ec+ivalent cu regimul de c.c. %i, deci, condensatoarele se pot elimina din sc+em:
*rin aplicarea unui impuls treapt unitate la intrare, pe una din $ornele condensatorului aplicm
variaia 6 0 2 ' 0 . .ceast variaie este transmis instantaneu la ie%ire, avem deci:
(
0
(0$ = E
Dup aplicarea impulsului, &n regim staionar, intrarea este la
E (
!

, iar ie%irea este
( ) '
'
(
,
condensatorul este &ncrcat %i nu mai acumuleaz sarcin:
+
, ( ) t (
'
( ) t (
!
'
'
( '
!
(
( )
'
(
E
,nlocuind se o$ine
( ) ( ) t E t ( exp
'
. Forma de und este:
c)
9a momentul t 0 t
'
0 ', u
i
0
( ) ( ) t E t (
(
E (

exp
'
'
'
'
*entru
( ) ( ) T E T ( T t exp
'
( )
e
E
T ( T
'

( ) E t ( T <<
'

( ) '
'
>> t ( T
9a momentul t 0 t
(
0 /, u
i
0 '
( ) ( ) ( ) E T ( V T ( (
' ' '
'
( ) '
'
(
6om avea:
( ) ( ) t E
e
e
t ( T

exp
(
'
( ) '
'
< < t ( T
( ) ( ) t E t ( T > > exp
'

1
( ) t (
!
t
E
t
( ) t (
'
E
1
',:E
',(E
( )


; , < (' ln 1 '( , '


) , 1 (' ln ( , '
= , ' 1 ln 8 , '
(
ln
:
'( , '
( , '
8 , '
'


t
t
t
t
%e-(.t&
E t (
t
( ) t (
!
E
T
'
t
(
t
t
( ) t (
!
E
T
'
t
(
t
t
( ) t (
!
E
T
'
t
(
t
t
( ) t (
'
E
t
( ) t (
'
E
t
( ) t (
'
E
( ) T (
'
3azul T =
3azul T // 3azul T 00
+
,
'
(
E
+
,
'
(
3ircuitul 43 de integrare
,nainte de aplicarea
impulsului t / t
0
deci >
3
0 >
'
0 '
9a aplicarea impulsului tensiunea pe
condensator rmne constant %i deci
( ) ' '
'
( .
6aloarea final a rspunsului rezult
tot pe sc+ema corespunztoare regimului
staionar (fr condesator), dar cu (
!
= E:
4ezult
( ) ( ) ( ) t E t ( exp (
'
,n mod asemntor ca la circuitul de derivare o$inem
) , 1
: , '
t
+
( ) t (
'
,
( ) t (
!
t
( ) t (
!
E
T
'
'
t T t
(
t
( ) t (
'
E
= , ' ) , 1
'.:E
',8E
'
'
(
,
'
!
(
( ) E (
'
,
E (
!

c)
9a momentul t = t
0
= 0, (
!
= E
( )
( )
( ) ( ) ( ) t E t (
E (
(

exp (
' '
'
'
'

( ) E
e
T ( T

,
_


(
(
'

( ) '
'
< < T ( T

( ) E T ( T > >
'

9a momentul t = t
1
= T, (
!
= 0
( ) ( ) ( ) t E ( exp ( '
'
( ) '
'
(
6om avea:

( ) ( ) t ( t ( T exp
' '

( ) '
'
< < t ( T

( ) ( ) t E t ( T > > exp


'
t
( ) t (
!
E
T
'
'
t
T t
(
t
( ) t (
!
E
T
'
'
t
T t
(
t
( ) t (
!
E
T
'
t
(
t
t
( ) t (
'
E
t
( ) t (
'
E
t
( ) t (
'
( ) T (
'
3azul T =
3azul T // 3azul T 00
= , '
0,5E 0,5E
'
( E
+
,
'
(
+
,
Probleme propuse:
( ) ( ) t E t (
!

+
,
( ) t (
'
( ) t (
!
E
"$
( ) t (
'
( ) t (
!
+
,
1$
2
!
2
U
-eminarul 1
3omutatoare electronice. 3omutarea tranzistorului $ipolar
Comutator electronic 0 dispozitiv electronic care permite inc+iderea sau
desc+iderea unui circiut, a unei cai de curent.
*rezinta deci doua stari :
- inc+is (on)
- permite conductia curentului
- rezistenta serie scazuta (nula)
- tensiune reziduala nula
- desc+is (off)
- nu permite trecerea curentului
- conductanta de pierderi nula
- curent rezidual nul
/recerea dintr-o stare in alta tre$uie sa se faca instantaneu.
Dioda semiconductoare
3el mai simplu dispozitiv electronic ce poate fi folosit ca un
comutator electronic.
3aracteristica reala:
.nod
3atod
>
1
]
1


,
_

( exp
'
3T
4U
5 !
2
2
2
!
2
U

f d 2
% % ( , ' , '
"odel ideal
2
!
2
U

f d 2
% % ( , ' , '
"odel idealizat
'
d
%
2
!
2
U
' >
2
(
"odel real
'
d
%
4

E U >
'
Modelul real al diodei
d
%
0 zeci de
f
%
0ordinul "
d
U
0',=8..',?86, tipic ',?6 (tensiune de desc+idere)
D@, D@@ 2 diode ideale
6%o1.em"
-e considera circuitul de limitare cu diode de mai #os:
-e cer:
() -a se reprezinte grafic caracteristica de transfer
pentru cazul:
a) D ideala
$) D idealizata
c) D reala
1) -a se calculeze caracteristica de intrare
( )
! !
* !
)) -a se reprezinte forma de unda in timp a tensiunii de iesire si a curentului de
intrare pentru cazul unei diode ideale.
4ezolvare:
() a) Dioda ideala

'
'
'
f
d
2
%
%
U
*entru >
!
A dioda se desc+ide in conductie (va fi fir):
3ircuitul devine:
*entru >
i
B dioda e $locata:
3atod
.nod
4
D

>
'
U
[ ] V t t (
7 , V E
!
sin (' ) (
(' , 8

!
U U
'
E U
!
<
'
U
!
U

.
3
>A'
Dioda conduce
.
3
Dioda $locata
>B'
() $) Dioda idealizata
3and dioda este desc+isa ( > A >
D
)
3and dioda este $locata ( > B >
D
) - intrerupere.
4ezulta u
i
A C >
D
dioda se desc+ide
*entru u
i
B C >
D
dioda e $locata:
() c) Dioda reala
/inand cont de modulul diodei reale avem:
- daca u
i
B , dioda D@@ e desc+isa, D@ $locata:
- daca u
i
A C >
D
, dioda D@ e desc+isa, D@@ $locata:
.
3
2
U
2 !
U E U + >
4

2
U
!
U
4

'
U
!
U
2
U E+
!
U
4
f
%

! !
f
f
f
( (
% ,
%
E
% ,
,
(
+
+
+

'
-
daca u
i
C >
D
, atunci D@ si D@@ $locate
2) Caracteristica de intrare
Dioda ideala Dioda idealizata
Dioda reala
)) !n reprezentare formei de unda s-a tinut cont de caracteristica de
transfer u
'
(u
i
) pentru dioda ideala.
Probleme propuse
( )
2 !
d
d
2
d
U E (
% ,
%
U E
% ,
,
( +
+
+ +
+

'
!
U
4
d
%
d
U E +
!
U
4
d
%
E
'
U
!
U
2
U E+
( )
! !
( !
( )
( )

'


<

E ( E (
,
E (
( !
! !
!
! !
,
(
, '
( )
( )

'

+
+ <

2 ! 2 !
2 !
! !
U E ( U E (
,
U E (
( !
,
(
, '
!
!
!
U
E
!
U 4

4 D
$)
!
U
4

D
a)
( )

'

+
+

+
<
+

2 !
d
2 !
2 !
!
f
!
! !
U E (
% ,
U E (
U E ( E
E (
% ,
E (
( !
,
, '
,
'
,U U
!
t
t
t
) (
'
t U

!
U 4

4 D
c)
d)
!
U
4
(
D
D
1
*ro$lema 1
-e da circuitul: -a se calculeze forma de unda
u
'
(t) de la iesire, atunci cand la intrare
este aplicat un impuls fereastra
u
i
(t)0Df
/
(t). Dioda D se considera
ideala.
*entru tBt
'
, evident, u
'
0', starea
este caracteristica unui regim stationar
(circuit de c.c.).
9a momentul t
'
0' are loc un salt
de tensiune de valoare . .ceasta
variatie este transmisa instantaneu pe
cealalta $orna a condensatorului la iesire.
Deoarece potentialul catodului diodei
(tensiunea >
'
) este pozitiv, dioda se va
$loca si circuitul se comporta ca si cum
dioda nu ar exista (4EEr
f
4).
9a momentul t
'
0':
u
'
(')0
u
'
()0' 0A u'(t)0exp(-tF) si 60u
'
(/)0exp(- T/)

(
043
9a momentul t
(
0/
t
(
(-) 6
t
(
(C) ' 6-
u
'
(')0->
D
,
1
'
9a momentul t
(
la intrare se primeste un impuls negativ, care se transmite
instantaneu la iesire. 3atodul diodei se negativeaza puternic si dioda D se desc+ide.
4ezistenta r
d
' fiind foarte mica, atunci r
d
EE4( si circuitul apare la iesire cu rezistenta
r
d
, constanta de timp
1
r
d
C.
!n concluzie apare o limitare a tensiunii la valoarea ->
D
, cu o descarcare rapida
(instantanee practic) la u
'
()0'

ui uo
4 D
ui(t)

/
t' t( t


6
t' ->D t

*ro$leme propuse:
a) $) u
i
u
'
4
4 D 3 D
u
i
u
'
c) d)
u
i
u
'
u
i
u
'
3
D
4 D 4

e)
3
u
i
u
'
D
4

Regimurile tranzistorului bipolar
6
3
6
G
!
G
!
3
>
3
>
G
6

4egimul activ invers


RAI
Glocare
G9H3
4egimul activ normal
4.I
-aturatie
-./
6
G
B 6

C >
G'
(>
G
B >
G'
)
!
G
0 ', !
3
0 '
tranzistorul nu
>
G'
>
G
B>
Gsat
>
G
0 6
G
- 6

' !
G
B!
G-i
' !
3
B !
3sat
U
8E
= U
8Es"t
!
G
!
G-i
!
3
0 !
3sat
>
3
0 >
3sat
>
G'
2 tensiunea de desc+idere a #onctiunii G
>
Gsat
2 tensiunea de saturare a #onctiunii G
>
3sat
2 tensiunea de saturatie a tranzistorului
I
Csat
curentul de colector de saturatie
!
G-i
2 curentul de $aza corespunzator saturatiei
incipiente
!
G-i
0((F
'
)!
3sat
n0!
G
F!
G-i
2 ( -- gradul de saturatie.
exista in circuit.
>
3
dat de circuit
!
3
0
'
!
G
>
3
A >
3sat
n '
Din punct de vedere al comutatiei un tranzistor se afla in conductie atunci
cand se afla in 4.I sau in saturatie. !n functie de impulsurile aplicate in $aza, intre
colector si emitor, tranzistorul indeplineste functia de comutator. 3omutarea este
facuta de o$icei intre zonele de $locare si cele de saturatie. 4.I este un regim
intermediar.
!n $locare:
6
3
B
6
G
6

!n 4.I:
!
G
r
x
' 6
3
6
G
>
G

'
!
G
6

!n -./
!
G
r
x
6
3
6
G
>
Gsat
>
3sat
6

'
'
(
(
ln

8
+s"t
8
+s"t
!
+Es"t
5
5
5
5
4
3T
U

'
+Es"t
U
*ro$lema )
3onsiderand timpii de comutatie ai tranzistorului negli#a$ili in raport cu
constantele de timp ale circuitului, se cere sa se calculeze formele de unda din
colectorul tranzistorului la aplicarea unui impuls negativ treapta unitate de valoare .
6
33
4
G
0 8'J7 6
33
0 ('67
4
3
0 (J7 0 (867 3 0 (nF
4
G
4
3

'
0 (''7 >
G
0 '.=6 (comun)
u
'
>
3
'
u
i
3 G
u
!
6
(

t
'

t
6
1

G
v
G
>
G
t
6
v
'
6
33
/
t
'
t
(
t
!ndiferent cat era valoarea tensiunii de
la intrare, initial, se considera un regim
stationar, prin condesator nu circula sarcina.
4ezistenta 4
G
alimenteaza $aza
tranzistorului cu un curent de $aza
' >

8
8E ++
8
,
U V
5
ceea ce face ca tranzistorul sa fie in
conductie.
-e verifica:
+
+Es"t ++
895 8
,
U V
5 5
'

>
deci / este saturat si >
'
0 >
3sat
'
*rin aplicarea impulsului negativ de valoare pe una din $ornele
condensatorului, variatia este transmisa instantaneu in $aza tranzistorului pe care o
negativeaza (in raport cu emitorul). /ranzistorul se $loc+eaza si circuitul devine:
Din figura alaturata rezulta ca
atunci cand tranzistorul este $locat,
tensiunea la iesire >
'
0 6
33
Din momentul t
'
al $locarii,
circuitul din $aza este un circuit 43,
capacitatea 3 se incarca prin
intermediul rezistentei 4
G
cu sarcina
de la sursa 6
33
, astfel ca potentialul
$azei va avea o evolutie de forma:
6
G
(t) 0 v
G
()CKv
G
(')- v
G
()Lexp(-tF
G
)
unde: 0 4
G
3 7 v
G
(') 0 >
G
2 0 6 7 v
G
() 0 6
33
Deci:
6
G
(t) 06
33
C(>
G
2 2 6
33
)exp(-tF
G
)
.ceasta reprezinta o lege exponentiala crescatoare de la valoarea initiala
>
G
2 la valoare finala 6
33
. !n momentul in care in $aza se atinge valoarea de
desc+idere a tranzistorului, acesta intra in conductie, iar #onctiunea G limiteaza
cresterea mai departe la valoarea lui >
G
.
6
G
(/) 0 >
G
4ezulta:
!n acest moment ( t
(
0 t
'
C / ) in condensator nu mai intra sarcina si rezistenta
4
G
alimenteaza $aza tranzistorului cu acelasi curent specific regimului stationar al
circuitului pentru care / devine iarasi saturat (v
'
0 >
3sat
).
!n concluzie, prin aplicarea unui singur impuls negativ treapta la intrare,
iesirea a dat un impuls fereastra de inaltime 6
HM
0 6
33
(6
H9
0 >
3sat
) si de durata
controlata /0/(
G
,).
.plicatii: alarme la masini.
-eminarul <
Circuite logice cu elemente discrete
Familii de circuite logice:
6
33
6
33
4
G
4
3
C v
C

!
6
1
v
G
v

,
_

++
8
8E ++
8E ++
8
V
E
U V
U E V
T ( ln ln
max
max
max '
5L
:L
5
5
;
max
max
max (
5H
:H
5
5
;
D" logica cu diode
D3/9 2 logica cu transiztoare cuplate direct
RTL logica rezistenta tranzistor
D/9 2 logica dioda 2 tranzistor
//9 2 logica tranzistor 2 tranzistor
39 2 logica cu cupla# pe emitor
"H- 2 logica cu tranzistor "H-
Caracteristici statice de #unctionare si parametrii statici specifici
*entru determinarea caracteristicii de transfer pentru un circuit de tip -!, respectiv -.>, se pun toate
intrarile la N(O logic, respectiv la N'O logic, cu exceptia unei intrari care se variaza de la ' la 6cc , urmarindu-se
variatia tensiunii la iesire.
- caracteristica de intrare ii 0 ii(ui):
!!9 , !!M curentii de intrare in cele doua stari logice
- caracteristica de iesire io 0 io(uo):
!H9 , !HM curentii pe care circuitul este capa$il sa-i dea in sarcina (sau sa-i a$soar$a din
sarcina) in cele doua stari logice
Din caracteristicile de intrare si de iesire, in corelatie si cu marginile de zgomot statice acceptate in cele
doua stari, se deduce capacitatea de incarcare statica maxima a circuitului, Imax (fan-out):
Imax 0 minPI'max, I(maxQ
0numarul maxim de porti logice identice ce pot fi conectate la iesirea unei porti astfel
ca starea sa ('
logic) sa nu fie
afectata
0numarul maxim de porti logice identice ce pot fi conectate la iesirea unei porti astfel ca starea sa (( logic)
sa nu fie afectata
3ircuit 9ogic
!
i
!
o
>
i >
o
u
o
6
o
0 6
i
6
HM
-(
u
i
6
H9
6
!9
6
*9
6
!M
-(
- caracteristica de trans#er u
o
0u
o
(u
i
)

:
6
!9
, 6
!M
2 nivele de tensiune acceptate la intrare
6
H9
, 6
HM
2 nivele de tensiune oferite la iesire
"R9, "RM 2 margini de zgomot (acestea se vor defini ca fiind
nivelul maxim al pertur$atiilor de tensiuni admise pe intrarea
circuitului logica fara modificarea starii logice la iesirea lui
"R9 0 6
!9min
2 6
Hlmax
"RM 0 6
HMmin
2 6
!Mmax
6
*9
2 valoarea de prag logic (valoarea tensiunii de la intrarea pentru
care se considera ca se face trecerea dintr-o stare in alta.
u
o
6
HM
06
cc
u
i
6
H9
0'
6
!9
0' 6
*9
6
!M
06
cc
"RM "R9
3aracteristica ideala de
tip inversor
u
o
6
HM
06
cc
u
i
6
H9
0'
6
!9
0' 6
*9
6
!M
06
cc
"RM "R9
3aracteristica ideala de
tip neinversor
( )
6HL 6LH 6
t t t +
1
(
u
i(
-6

u
'
u
im
D9 - H4
u
i1
6
cc
01'6
u
i)
4
)
4
1
/
4
G
('5
4
c
0155
u
i(
4
(
u
'
Comportarea in regim
dinamic

t
*
9
M, t*M9 2 timpi de propagare (intarzieri pe poarta): intervalul de timp dintre trecerea intrarii prin valoarea 6*9 la
comutarea directa, respectiv inversa, si momentul in care raspunsul la iesire trece prin aceeasi valoare
tf9M, tfM9 2 duratele fronturilor impulsurilor (timpii de crestere si respectiv de descrestere) si sunt definite ca
fiind intervalele de timp necesare tensiunii la iesire sa evolueze intre '.( si '.: (respectiv '.: si '.() din
valoarea totala a excursiei de tensiune 6 0 6HM 2 6H9
marginea de zgomot in impulsuri: este data de amplitudinea minima a unui impuls ezg de durata precizata tzg ,
care poate provoca sc+im$area starii logice a circuitului la iesire
Caracteristica de alimentare si putere disipata
*arametrii:
633, 6 sau 6DD 2 tensiunea de alimentare
!339, !33M (!DD9, !DDM) 2 curentii a$sor$iti de la sursa de alimentare in cele doua stari logice
*339, *33M (*DD9, *DDM) 2 puterile a$sor$ite in cele doua stari logice
*med 2puterea medie disipata sau a$sor$ita
" 0 *med D tp 2 factor de merit 2 caracterizeaza glo$al o structura data de circuit
$%emple de circuite logice
( ) ( )
++H ++L ++ ++H ++L med
5 5 V 6 6 6 + +
1
(
1
(
u
i(
6
ccm
D3/9 2 I.ID
u
im
4
m
4
i
/
m
/
(
u
'
u
i(
6
ccm
u
im
4/9 2 IH4
-6
$$
4
m
4
i
/
4
$
4
c
u
i(
6
ccm
u
im
D3/9 2 IH4
4
m
4
i
/
m
u
'
4
c
/
(
u
i
6
cc
4
(
/
4@
G
4
c
u
'
6
G
u
i(
6
ccm
u
im
D/9 - I.ID
/
-6
GG
4
3
4
G
4
D
m
D
i
D@ D@@ u
'
Problema&
Fie circuitul 4/9 cu " 0 ) intrari 4i 0 4( 0 41 0 4) 01'5, ' 0 (''
>G' 0 >G 0 >Gsat 0 ',=6
>3sat '
-e cere:
a) caracteristica de transfer u'(ui) pentru I 0 ' si I 0 8
$) "R9, "RM
c) 3aracteristica de intrare ii (ui)
d) Imax
e) Formele de unda la iesire pentru I 0 ' cand la intrare este aplicat un impuls fereastra ui(t) 0 6g f/(t), cu
6g 0 1' 6, de durata suficient de mare (regimul tranzitoriu al portii)
4ezolvare:
a) *entru determinarea caracteristicii de transfer pentru circuitul I!3! se pun doua intrari la N'O logic si se
variaza lent intrarea li$era intre ' si 633.
/ensiunea de N'O logic cu care se comanda intrarea este >3sat'.
3and ui0 ', tranzistorul / este $locat, potentialul in $aza 6G0 '.
4@G0 41EE 4)EE 4G085
-criind metoda potentialelor la noduri in $aza tranzistorului avem:
de unde:
sau:
!n aceasta situatie iesirea uo0 6HM0 6cc. !esirea ramane la aceasta valoare cat timp tranzistorul este $locat.
*entru ui0 6( in $aza se alege tensiunea de desc+idere a tranzistorului 6G 0 >G'. -e determina:
6(0 8>G0 ).8 6
6HM 0 633 este
determinata evident
pentru I 0 '. !n cazul in care
poarta noastra
comanda alte 8 porti
identice (I 0 8), atunci iesirea
arata:
u
i(
6
ccm
u
'
u
im
D9 - .ID
6ccm
8
8
8
8
!
V
,
,
V
,
,
< (

,
_

,
_

+
( (
(
!
8E
+
++
! +
:H
,
U
;
,
V
,
;
,
; V +
1
]
1

+
(
) (
u
o
6
HM
06
cc
u
i
'
6
(
6
1
6
!M
06
cc
"RM "R9
8E
+ !
+
++
+ !
!
:H
U
;, ,
;,
V
;, ,
,
; V
+
+
+
) (

'

L 6 , 6 K ,
L 6 , ' K ,
S 4
u
!i(ui)
(
(
(
(
i
++ !
8E !
!
8
( 'e)t%(
,
U (
s! ( 'e)t%(
,
4
c
6
cc
I
(
!
(
!
i
de unde
6HM (8) 0 1F) D 633 C (F)>G (),86
6 HM (8) B
6H M (')
*entru ui K', 6iL tranzistorul fiind $locat curentul in $aza
lui !G 0 '.
3and ui 6( tranzistorul de desc+ide in 4.I. 3urentul
din $aza lui
3and ui 0 61 tranzistorul intra in saturatie si !G(61) 0 !G-!(I)
*entru I 0 '
*entru I 0 8 portile comandate pot avea tranzistoarele $locate sau
saturate. 6om considera cazul in care tranzistoarele comandate sunt
$locate.
3urentul de saturatie incipienta din $aza: !G-!(I) 0 (F' !3sat(I) si
este datorat diferentei 6 0 61 2 6( 0 4i !G- , de unde
61 0 6( C 4i!G-
$) "R9 0 6
!9min
2 6
Hlmax
0 6( 2 6H9 0 6(
"RM 0 6
HMmin
2 6
!Mmax
0 6HM 2 61 0 633 2 61
c)
d) Iumarul maxim de circuite comandate (identice) se determina astfel:
!n starea N'O tranzistorul de comanda tre$uie sa
ramana saturat, deci
!G A!G-!
, caz defavora$il cu toate cele ("-() intrari la N'O logic.
6aloarea 6HM a fost calculata tot pentru I', adica
!nlocuind in inegalitatea de mai sus rezulta I' .
!n starea logica N(O:
3urentul distri$uit fiecarei cai va fi:

,
_

+ +
! 8
8
!
+Es"t !
,
<
,
V
,
U
<
,
( (
) ( (
(
!
8
8
8
(
, ,
,
V
S
S
(
+

6
cc
4
i
4
c
4
i
>
G
>
G
6
HM
(I)
*orti comandate
8E
8 !
! ! 8
8
8E 8E !
8
(
, ,
<
(
,
( 5
,
U
,
U (
5 5 5

,
_


( (
) (
S
S
(
(
(
( )
+
++
895
+
++
+Es"t ++
+
s"t +
,
V
5
,
V
U V
,
5
'
) ' (
(

>
( )
8 !
+Es"t
+Es"t ++
+
s"t +
, ,
U
; U V
,
; 5
+

(
) (
!
+Es"t 8E
8
8E 8E :H
8
,
U U
<
,
U
,
U V
5

) ( (
(
min
) ( ) (
( (
'
'
'
max
'
max s"t +E 8E
!
s"t +E ++
+
s"t + 895
U U
,
;
U V
,
5 5 +

8E
!

++
!
!
:H
U
, ; ,
, ;
V
, ; ,
,
V
'
'
'
+
+
+

(
33
(
6 (
;
,
,
U
;
5
!
+
8E
!
+

+
+Es"t ++
895
!
+Es"t 8E
8
8E
! 8!
,
U V
5
,
U U
<
,
U
5 5


'
(
) ( (

u
i
t
6
g
t
6
g
u
'
/
t@
'
t
'
t
(
t
1
t
)
t
<
3omutare
directa
3omutare
inversa
*ortile comandate tre$uie sa poata fi saturate:
Din conditia !G !G-! 0A I(. -e alege Imax 0 minP I', I(Q
e)
9a momentul t' are loc comutarea directa. /ranzistoul era $locat iar poarta se gasea in N(O logic la
iesire. 3omutarea directa presupune doua fenomene:
- intarziera la de$locarea tranzistorului, de durata t( (negli#a$il):
unde vG(') 0 ', vG () 0 6g,
( 03G 4GEE(4i F")
Dupa de$locare se intra in 4.I.
'CD ( seminarul )
Circuite funcionale
*entru circuitele ideale, &n fiecare T#umtateT avem o singur valoare (( sau ').
Problema &
!mpedana de intrare pe (ne)inversor e , nu
conteaz pentru 43 ce sarcin are.
t
0
( )
( ) ( )

,
_

(
(
' '
(
( ( (
(
(

t
22 22
e V t *
+ ,
V *
*
pentru
( ) 1 ln
( ' ' (
t V t *
6L
t
1
+
0
care era &ncrcat la V
22
&ncepe s se descarce prin ,
1
!
i
6
((
6
!M
u
i
) (
) ( ) ' (
ln
( (

8 8E
8 8
* U
* *
t
+
2
+
1
=10+
2
,
2
=,
1
V
22
( ,
1
1
)
*
! *
o
5
1
5
2
u
i
V
22
/
t
mare
t
'
t
(
6
*9
6
*9
u
o
u
i
u
o
u
i
6
*9
u
o
u
i
6
'M
6
*9
!nversorul ideal Ieinversor cu
caracteristic cu
+isterezis
( )
( )
( )
(
(
(
(
'
'

t
22
22
e V t *
*
V *

( ) 1 ln
1
( ( ( (
t
V
V t *
22
6L
.cum cunoa%tem *
2
, procedm la fel:

'
t
- ,nainte de impuls eram la V
22
&n 1 %i &n ).
Gorna 1 cade, deci cade %i $orna ), pentru ca erau
la aceea%i valoare si condensatorul nu admite
salturi de tensiune la $orne.
( ) ( )

,
_

1
(
('
(
'
)
( 1 1 (
)
)


t
22 22
e V t *
+ ,
V *
*
( ) 1 ln
1 ' ' )
t V t *
6L

(
t
22
V V
)
, '
1
V
( )
( )
( )

,
_



1
(
1 '
)
)
)
t
22
22
22
e V t *
V *
V *
!e%irea nu sesizeaz nici o valoare de prag logic, e
peste T(T. .ici s-ar putea s ardem circuitul. *entru a
evita acest lucru facem limitare cu diode punnd
catodul la V
22
.
6
*9
u
i
V
22
/
t
mare
t
'
t
(
v
(
t
t
'
t
(
(

'
t
(
t
v
1
V
22
t
'
t
(
t
v
)
V
22
t
6
*9
v
o
t
t
'
t
(
'
t
+
2
,
2
V
22
) *
o
*
2
2
U
2
Problema 2
*n la t
0
, V
2
= U
8E
,n momentul t
0
, V
1
scade cu V0 V
22
, T
1
se
$loc+eaz, V
2
scade la U
8E
- V= 4evine din $locare doar
cnd potenialul $azei revine la U
8E
.
( )
( )
( ) ( )
(
'

t
22 22 8
22 8
8
e V V V t V
V V
V V
+

( )
8E 22
22
8E 8
U V
V V
T V t V

ln
( (

era &n conducie
pentru ca e polarizat &n curent (&n $az in#ectm un curent
care este pozitiv, sigur este &n conducie).
>

1 ' (
(
(
,
V
,
U V
!
22 8E 22
8

este saturat.
*entru V
5
:
,nainte de t
0
: V
4
= V
22
, V
5
= U
8E
, T
2
&n conducie
8 ' < )
1
(
,
V
,
U
,
U V
!
22 8E 8E 22
8

>

, T
2
saturat V
6
0 '.
,n t
0
: &n < avem o cdere cu V
22
, deci 8 cade %i el cu V
22
.
+
2
0 capacitate de accelerare, $loc+eaz T
2
.
( )
( )
( )

,
_



1
(
' '
;
;
;
t
22
22
e V t V
V V
V
,
) 8 1
+ ,
,
( )
6L
V t V
' ;
,
1 ln
1 '
t
T
2
rmne $locat.
,n t
1
: intr &n conducie, descrcare rapid. T
2
intr &n
saturaie, nu imediat, din cauza lui +
3
.
( )
( )

'

8 1 ' ;
;
(
'
, ! V V
V V
t
8 22
22

,
( )
1
8 1 ' 8 ' ;


t
8 8 22
e , ! , ! V t V

+
,
( ) ... ln
1 ( ( ;
t V t V
6L
,
' (
t t T T +
+
1
10)>
1
(
!
(
o
5
1
T
1
,
1
107
,
2
17
5
2
,
3
107
+
2
100'>
,
4
107
T
2
,
5
17
+
3
10)>
5
3
(
)
<
8
;
u
i
V
22
t
t
'
V
1
6
1 V
22
U
8E
/
V
22
V
22
6
)
6
<
t
'
t
(
6
8
V
6L
6
;
/S
u
o
'
t
(
t
Circuite basculante monostabile*
Problema &

'
0 (''
>
G
0 ',?6
>
3sat
0 '6
.cest circiut are doua stari:
(. H stare sta$ila, in care /
1
este in saturatie si
/
(
$locat, care caracterizeaza regimul
stationar (de curent continuu).
3ondensatoarele au o tensiune constanta la
$orne.
1. H stare cvasista$ila, in care /
(
este in
saturatie si /
1
este in $locat, stare temporara
si cu o durata de timp / $ine determinata.
/recerea de la starea sta$ila la cea cvasista$ila se face prin aplicarea unui impuls corespunzator de
declansare intr-unul din punctele reactiei pozitive:
6
G(
6
3(
6
G1
6
31
6
G(
De exemplu
C - - C C
!mpuls crescator in $aza lui /
(
!n starea sta$ila, tranzistorul /
1
este mereu in conductie deoarece circuitul sau de alimentare si
polarizare este:
/
1
saturat si >
31
0 6
H91
0 >
3sat
0 '
3ircuitul de polarizare al lui /
(
pentru starea cvasista$ila este :
6
31
0 ' 0A 6
G(
0 ' 0A /
(
$locat
6
3(
0 6
HM(
0 6
33
R
C&
(5
R
+
('5
R
2
('5
R
&
('5
,
&
,
2
R
C2
(5
C
a
(''pF
C
('nF
4
$
4
31
6
33
/
1
!
G1
1 '
1 1
(
+
+E ++
95 8
8
8E ++
8
,
U V
5
,
U V
5

>

R
C&
R
&
R
2
,
&
-
CC
-
C2
-
CC
0 ('6
*entru a trece in starea cvasista$ila tre$uie sa aplicam un
impuls suficient de mare in $aza lui /
(
care se
satureaza, de unde rezulta ca tensiunea in
colector co$oara la >
3sat
0 '6
6 0 6
HM(
- 6
H9(
0 6
33
6
(
0 >
G
- 6
t
f
C

este datorat capacitatii de accelerare 3
a
t
f
C
0 1,)3
a
(4
31
EE 4
(
)
!n starea cvasista$ila, circuitul din colectorul lui /
(

arata in felul urmator:
6
G1
(') 0 6
(
6
G1
() 0 6
33
0A
0 4
G
3
0A 6
G1
(t) 0 6
33
C(6
(
-6
33
)exp(-tF) si 6
G1
(/) 0
>
G
condensatorul 3 produce o intarziere.
9a revenire, circuitul din colector este:
C
a
R
&

+$
-
C2
-
CC
R
C2
++
+
8E
+
+
:H
V
, ,
,
U
, ,
,
V
1 (
(
1 (
1
1
+
+
+

R
+
C

C$sat
-
+2
-
CC
8E ++
8E ++
U V
U V
T

1
ln
R
C&
-
CC
-
C&
.t)
-
+$
C
6
3(
6
G(
6
G1
6
31

+$
-
/0&

+$
-
-
t
#
1
t
rev
%e*
%e* %e*
++ %e* +
+ %e*
t
++ +
++ +
+
t T
f
t t
V t V
+ ,
e V t V
V V
V V
%e*
+

,
_


(
) . 1
: . ' ) (
( ) (
) (
) ' (
max
(
(
(
(
( (

8
++
+
+Es"t ++
s"t +
s"t + 95 8
8E 8E :H
8
95 8
8
T
95 8
8
T
,
V V
,
U V
5
5 5
,
U
,
U V
5
5
5
5
5
(
(
(
(
'
(
1 (
1
(
(
(
1
1
(
(
(
(
1

-ariante de circuite basculante monostabile


Problema 2
Formele de unda raman aceleasi ca la pro$lema (, doar ca sunt deplasate in #os cu ('6.
3alculele se modifica si ele putin in
sensul ca se scad ('6 de cate ori apare
6
33
Problema 2
Formele de unda sunt aceleasi ca si la
*ro$lema (, doar ca sunt oglindite pe
verticala fata de 6
33
F1.
U 6
33
-U
De exemplu, a doua forma de unda de la pro$lma ( va arata in felul urmator:
R
C&
(5
R
+
('5
R
2
('5
R
&
('5
,
&
,
2
R
C2
(5
C
a
(''pF
C
('nF
-
$$
R
C&
(5
R
+
('5
R
2
('5
R
&
('5
,
&
,
2
R
C2
(5
C
a
(''pF
C
('nF
-
CC
-
C&
-
CC
R
C&
(5
R
R
2
('5
R
&
('5
,
&
,
2
R
C2
(5
C
a
(''pF
C
('nF
$3)-
,
Problema 4
Formele de unda sunt aceleasi, calculele sunt aceleasi,
doar ca in starea cvasista$ila, circuitul din $aza arata asa:
Deci singura modificare este ca in
locul exponentialei din graficul ),
apare o dreapta:
Problema )
Formele de unda de la pro$lema <, s-
au oglindit exact ca la pro$lema ).
C
I
C

C$sat
+
++
8E 8
8
+
8 8
8
+
5
V +
T U T V
V V
t
+
5
V t V
dt
dV
+ 5

) (
) ' (
) ' ( ) (
1
( 1
1 1
1
-
+2
-
CC
R
C&
(5
R
R
2
('5
R
&
('5
,
&
,
2
R
C2
(5
C
a
(''pF
C
('nF
-
CC
$3)-
,
Problema 5
+
,
-E
( ) t (
'
( ) t (
!
$
+
,
-E
( ) t (
' ( ) t (
!
d$
+
,
1
( ) t (
'
( ) t (
!
?$
,
2
=,
1
+
,
2
=,
1
,
1
( ) t (
' ( ) t (
!
e$
E
+
,
1
( ) t (
'
( ) t (
!
f$
,
2
=,
1
+
,
1
E
( ) t (
' ( ) t (
!
h$
,
2
=,
1
+
( ) t (
'
( ) t (
!
!$
,
1
,
2
+
2
=+
1
,
E
( ) t (
'
( ) t (
!
@$
+
1
R
6
C&
R
7
C&
R
2
R
&
,
&
,
2
R
C2
C
a
-
CC
R
+
A
6
3(
6
G(
6
G(

+$
-
/0&

+$
-
-
t
rev
-6

D
6
.
,
88 8
8
8E
2 ++
V V
V V
V U V
V V V



) (
) ' (
S
S
1
S
( 1
S
(