You are on page 1of 116

ISTORIA {I TRADI}IILE

RROMILOR

PETRE PETCU}
DELIA GRIGORE
MARIANA SANDU

Bucure[ti , 2003
EDITURA RO MEDIA
Lucrarea Istoria [i tradi]iile rromilor a fost publicat` în cadrul parteneriatului dintre Ministerul Educa]iei,
Cercet`rii [i Tineretului - Direc]ia General` pentru |nv`]`mânt în Limbile Minorit`]ilor Na]ionale [i Accesul
la Educa]ie - [i Reprezentan]a UNICEF în România, ca material didactic auxiliar. Lucrarea este destinat`,
deopotriv`, profesorilor care predau istoria [i tradi]iile rromilor la clasele a VI-a [i a VII-a sau ca disciplin`
op]ional` la nivel liceal, \ndeosebi la clasele de \nv`]`tori rromi, [i, nu în ultim rând, elevilor [i studen]ilor
rromi, familiilor acestora, publicului larg.

Referen]i:
- Carol C`pi]`, lect. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure[ti
- Liviu Cern`ianu, autorul Programei de istoria [i tradi]iile rromilor pentru cl. a VI-a [i a VII-a
- Gheorghe Sar`u, conf. dr. la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine, sec]ia de limb` [i literatur`
rromani, Universitatea Bucure[ti

Contribu]ia autorilor:
Lec]iile 1-48: Petre Petcu]
Lec]iile 49-62: Mariana Sandu
Lec]iile 63-82: Delia Grigore

Copert` [i ilustra]ii: Eugen Raportoru
Redactare: Gheorghe Sar`u

Layout design: Victoria Dumitrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
PETCU}, PETRE
Istoria [i tradi]iile rromilor/ Petre Petcu], Delia Grigore,
Mariana Sandu - Bucure[ti: Ro Media, 2003
ISBN 973-86043-7-0

I. Grigore, Delia
II. Sandu, Mariana

323.1(=214.58)(498)

Editura Ro Media - 331.02.00

ISBN 973-86043-7-0

Lucrarea Istoria [i tradi]iile rromilor a fost publicat`, cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF din
România, pe baza fondurilor primite de la Comitetul Na]ional pentru UNICEF din Elve]ia, în 1000 ex., ce
vor fi distribuite gratuit în [coli [i la partenerii în profil educa]ional de c`tre Ministerul Educa]iei, Cercet`rii
[i Tineretului.
Cuprins
ISTORIA RROMILOR
CAP. I. RROMII – IDENTITATE ASUMAT~ {I IDENTITATE ATRIBUIT~
Lec]ia 1
Istoria oral` – m`rturii ale memoriei colective
Rrromii între istorie [i mit
Lec]ia 2
Teorii [i izvoare privind istoria rromilor
CAP. II. RELIGIILE INDIEI
Lec]ia 3
Hinduismul vedic
Brahmanismul
Lec]ia 4
Jainismul
Buddhismul
CAP. III. STRUCTURI SOCIALE |N INDIA MEDIEVAL~
Lec]ia 5
Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor
Oamenii liberi [i clasa servil`
Lec]ia 6
Oamenii f`r` cast` [i sclavii
Sclavia în Dacia roman`
CAP. IV. MIGRA}IA RROMILOR
Lec]ia 7
Cauzele migra]iei
Muzican]ii rromi în Persia
Lec]ia 8
Mahmoud Ghazni cucere[te nordul Indiei
Prezen]a rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii [i în Imperiul Bizantin
Lec]ia 9
Primele apari]ii ale rromilor în ]`rile europene
Rromii în Imperiul Bizantin [i în Peninsula Balcanic`
Lec]ia 10
Atestarea rromilor în diferite ]`ri europene
Lec]ia 11
Rromii [i India. Lec]ie de sintez`
CAP. V. NEAMURILE DE RROMI {I OCUPA}IILE TRADI}IONALE
Lec]ia 12
Perpetuarea meseriilor
Lec]ia 13
Neamurile de rromi [i ocupa]iile lor în perioada medieval`. Rromii domne[ti, rromii m`n`stire[ti,
rromii boiere[ti

Istoria [i tradi]iile rromilor 3
CAP. VI. A{EZAREA RROMILOR |N SPA}IUL }~RII ROMÂNE{TI, AL
TRANSILVANIEI {I MOLDOVEI
Lec]ia 14
Prezen]a rromilor pe teritoriul României
Lec]ia 15
Situa]ia }`rilor Române în a doua jum`tate a secolului al XIV-lea
Lec]ia 16
Românii [i rromii
Lec]ia 17
Domnia voievodului rrom {tefan R`zvan în Moldova. Studiu de caz
Lec]ia 18
Modele de convie]uire interetnic`. Lec]ie de sintez`
CAP. VII. STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC {I POLITIC AL COMUNIT~}ILOR
DE RROMI
Lec]ia 19
Sclavia medieval` \n lumea necre[tin`
Lec]ia 20
Originea sclaviei în spa]iul românesc
Influen]a t`tarilor
Lec]ia 21
Pierderea libert`]ii
Dovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilor
„}ig`nia“ – spa]iu exclusiv rrom
Lec]ia 22
Robi [i st`pâni
CAP. VIII. STATUTUL JURIDIC AL RROMILOR
Lec]ia 23
Considera]ii generale
Legi privitoare la drepturile [i obliga]iile robilor
Lec]ia 24
C`s`toria
Aspecte ale c`s`toriei
Lec]ia 25
M`suri laice [i biserice[ti în privin]a c`s`toriei
Lec]ia 26
Schimb`rile secolului al XVIII-lea
Anularea reformei
CAP. IX. PROPRIETATEA LA RROMI
Lec]ia 27
Legi privind proprietatea
M`rturii privind existen]a rromilor liberi
CAP. X. VÂNZAREA {I CUMP~RAREA ROBILOR
Lec]ia 28
Tranzac]ii cu robi
Lec]ia 29
Pre]urile robilor rromi în prima jum`tate a secolului al XVII-lea

4 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 30
Tendin]e [i variabile în valoarea robilor
Lec]ia 31
Eliberarea din robie
Sclavia în Peninsula Italic`. Studiu de caz
CAP. XI. MODUL DE VIA}~: NOMADISM {I SEDENTARIZARE
Lec]ia 32
Mo[tenirea bizantin`
Nomazi [i sedentari la nord de Dun`re
Lec]ia 33
Feluri diferite de vie]uire
Locul rromilor în economia }`rilor Române. Lec]ie de sintez`
CAP. XII. SITUA}IA RROMILOR |N TRANSILVANIA
Lec]ia 34
Voievodatul }iganilor (rromilor) ca form` de autonomie
M`rturii ale autonomiei rromilor
Lec]ia 35
Sfâr[itul primului voievodat rrom
Autonomie intern`
Lec]ia 36
Politici de asimilare ini]iate de Maria Tereza [i Iosif al II-lea
Decretele Mariei Tereza
Lec]ia 37
Iosif al II-lea continu` reformele
Prevederi referitoare la rromi
CAP. XIII. RROMII DIN BASARABIA {I BUCOVINA
Lec]ia 38
Basarabia. Prezentare general`
Eliberarea rromilor basarabeni [i evolu]ia demografic`
Lec]ia 39
Bucovina. Prezentare general`
Eliberarea rromilor bucovineni
CAP. XIV. DE LA ROBIE LA EMANCIPARE |N EUROPA MODERN~
Lec]ia 40
Societate [i economie
Realit`]i social-economice de dinaintea dezrobirii robilor rromi
Lec]ia 41
|nceputul schimb`rii
Primele legi ale dezrobirii robilor rromi
Lec]ia 42
Revolu]ia de la 1848
|mbun`t`]irea situa]iei robilor rromi
Lec]ia 43
Dezrobirea ultimilor sclavi rromi
Ineficien]a m`surilor statului
Rromii – cea mai numeroas` minoritate din Principatele danubiene

Istoria [i tradi]iile rromilor 5
Lec]ia 44
Migra]ia rromilor nomazi spre vest
Abolirea sclaviei popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii. Studiu de caz
CAP. XV. RROMII |N PERIOADA INTERBELIC~
Lec]ia 45
Considera]ii generale
|ncerc`ri de emancipare politic`
CAP. XVI. HOLOCAUSTUL RROMILOR
Lec]ia 46
M`suri poli]iene[ti împotriva rromilor
Lec]ia 47
Ideea deport`rii rromilor
Ac]iunile de evacuare
Lec]ia 48
Realitatea dur` a Transnistriei
CAP. XVII. RROMII |N TIMPUL REGIMULUI COMUNIST
Lec]iile 49 [i 50
Minoritatea rrom` în noile condi]ii social-politice [i economice ale societ`]ii române[ti (1945 –
1965)
Situa]ia politic` a României în perioada 1945-1965
Problema minorit`]ii rrome
Lec]ia 51
Situa]ia economic` a României în perioada 1945-1965
Procesul colectiviz`rii [i efectele sale asupra popula]iei rrome
Lec]ia 52
Procesele de industrializare [i na]ionalizare [i efectele lor asupra popula]iei rrome
Lec]ia 53
Tendin]e de modificare în structura socio-cultural` a popula]iei rrome
Modific`ri în sfera ocupa]ional` a rromilor
Lec]ia 54
Modific`ri în sfera tradi]iilor [i a obiceiurilor rromilor
Modalit`]i de asimilare a comunit`]ilor de rromi
CAP. XVIII. MINORITATEA RROM~ |N PERIOADA REGIMULUI CEAU{IST
(1965-1989)
Lec]ia 55
Contextul politic [i social-economic din România în perioada regimului ceau[ist
Procesul de sedentarizare a rromilor nomazi [i de sistematizare a localit`]ilor
Lec]ia 56
Destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale
Lec]ia 57
Rromii [i politica social` pronatalist` a regimului Ceau[escu
Lec]ia 58
Tradi]iile culturale ale rromilor în timpul regimului ceau[ist
Lec]ia 59
Programul de integrare social` a rromilor din perioada 1977 - 1983
Lec]ia 60
Rela]iile dintre autorit`]i [i popula]ia rrom`. Studiu de caz

6 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAP. XIX. RROMII – PARTICIPAN}I LA MI{C~RILE DE PROTEST
|MPOTRIVA REGIMULUI CEAU{ESCU
Lec]ia 61
Particip`ri ale rromilor la mi[c`rile de protest anterioare anului 1989
Lec]ia 62
Participarea rromilor la Revolu]ia din anul 1989

TRADI}IILE RROMILOR. INTRODUCERE |N CULTURA
TRADI}IONAL~ RROM~
Lec]ia 63
Rromanipen - model de solidarizare [i de responsabilizare intra-comunitar`
Lec]ia 64
Conceptele de pur [i impur
Lec]ia 65
Nomadism [i sedentarism
Lec]ia 66
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea fierului
Lec]ia 67
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea aramei
Lec]iile 68 [i 69
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea metalelor pre]ioase
Lec]iile 70 [i 71
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea lemnului
Lec]ia 72
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Muzica
Lec]ia 73
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea osului [i a cornului. Prelucrarea pieilor [i a p`rului de
animale
Lec]ia 74
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. C`r`mid`ritul. Urs`ritul. Negustoria de cai
Lec]ia 75
Familia tradi]ional` [i c`s`toria
Lec]ia 76
Etapele c`s`toriei tradi]ionale
Lec]ia 77
Nunta la rromi
Lec]ia 78
Na[terea, educa]ia [i protec]ia copilului în cultura tradi]ional` rrom`
Lec]ia 79
Botezul
Lec]ia 80
Ritualuri funerare în cultura tradi]ional` rrom`
Lec]ia 81
Reprezent`rile autorit`]ii, factorii de control [i sanc]iune social` în cultura tradi]ional` rrom`
Lec]ia 82
Elemente de folclor rrom. Purane godîmata

Vocabular cu termeni utiliza]i \n prezentarea culturii tradi]ionale rrome

Istoria [i tradi]iile rromilor 7
Istoria rromilor

8 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

I Rromii – identitate asumat` [i
identitate atribuit`
Lec]ia 1
Istoria oral`. M`rturii ale memoriei colective

Cercetarea trecutului rromilor nu a {i ast`zi noi putem auzi întâmpl`ri deosebit
reprezentat un ]el al istoricilor din vremurile mai de interesante [i de valoroase din povestirile
vechi [i nici al istoricilor din zilele noastre. |n Evul bunicilor [i a altor b`trâni din comunitate despre
Mediu, rromii erau v`zu]i [i în]ele[i de c`tre cum era via]a rromilor când erau ei tineri.
popoarele cu care intrau în contact în func]ie de
manifest`rile [i valorile lor: limb`, îmbr`c`minte,
obiceiuri [i tradi]ii, mod de via]` etc. Dar acestea Re]ine]i!
nu erau puse în leg`tur` cu o ]ar` de provenien]`
sigur`, crezându-se, de pild`, în mod gre[it c` Vocabular:
rromii vin din Egipt. Era evident c` vechii europeni integrare – proces social prin care o persoan`
nu cuno[teau prea bine Egiptul [i nici pe egipteni sau un grup etnic distinct este acceptat cu
dac` au f`cut o astfel de confuzie între]inut` chiar drepturi egale de o comunitate local`.
de rromi.
Migrarea rromilor, sosirea [i integrarea lor în Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
diverse ]`ri europene nu au adus modific`ri 1. De ce migrarea rromilor nu a intrat în aten]ia
importante în acele locuri, astfel c` istoricii, care istoricilor [i a geografilor medievali, care nu au
de obicei sunt atra[i s` scrie doar despre lucruri cu consemnat nimic despre aceasta?
totul [i cu totul deosebite, nu au sesizat 2. Cum s-a transmis istoria în cadrul comunit`]ilor
importan]a extraordinar` a sosirii rromilor [i nu au de rromi nomazi?
consemnat nimic despre aceasta.
Istoria unui popor nu este scris` neap`rat de
cineva din alt neam. Rromii în[i[i î[i puteau relata
istoria. Puteau, de exemplu, scrie de ce au plecat
din ]ara lor, ce alte ]`ri au str`b`tut [i ce alte
popoare au întâlnit. Exista
un inconvenient destul de Grup de rromi nomazi
mare. Ei nu [tiau s` scrie
[i s` citeasc`. {i nu numai
ei. Aproape to]i oamenii
de atunci nu [tiau s` scrie
[i s` citeasc`. Doar pu]ini
oameni, [i care se aflau pe
lâng` împ`ra]i, regi [i
prin]i [tiau acest lucru.
A[a c` rromii nu au avut o
istorie scris` care s` le
aminteasc` de unde au
plecat. Locul istoriei scrise
a fost luat de istoria oral`,
istoria povestit` de bunici
[i de p`rin]i copiilor lor.
Acest mod de a transmite
istoria nu este cel mai
potrivit, în câteva sute de
ani uitându-se numeroase
lucruri.

Istoria [i tradi]iile rromilor 9
Rromii – între istorie [i mit

Un rrom co[ni]ar din Bulgaria, Ali Ceau[ev, Re]ine]i!
povestea c` rromii /…/ ”aveau un împ`rat mare, Vocabular:
un Rrom. El era prin]ul nostru. Era padi[ahul nostru. padi[ah – împ`rat, nume dat conduc`torului
Rromii locuiau pe-atunci cu to]ii laolalt` într-o ]ar`, unui stat oriental
într-un vilaiet bun. Numele acestui vilaiet era tradi]ie – mo[tenire de obiceiuri, datini,
Sindh… aceasta era o ]ar` curat` (frumoas`). credin]e care se transmit (prin viu grai) din
G`seai acolo mult` fericire [i mult` bucurie. To]i o genera]ie în genera]ie
duceau bine. Numele împ`ratului nostru era co[ni]ar – persoan` care confec]ioneaz`
Maramengro Dev. El mai avea doi fra]i. Numele lor co[uri din nuiele sau din papur`
erau Romano [i Singan. Toate bune [i frumoase, dar vilaiet – diviziune administrativ – teritorial` din
se întâmpl` un mare r`zboi. Musulmanii l-au f`cut. Imperiul otoman, condus` de un valiu
Solda]ii au distrus ]ara Rromilor. Au pârjolit musulman – credincios al lui Mahomed,
p`mântul. To]i Rromii au fugit din ]ara lor… Cei trei mahomedan
fra]i [i-au purtat oamenii pe drumuri îndep`rtate. limbi neoindiene – limbi indiene, care, dup`
Unii au mers în Arabia, unii în Armenia [i al]ii în o faz` medie, au format grupul de limbi indic
Bizan].” (fragment preluat din lucrarea: Gheorghe modern
Sar`u, Rromii, India [i limba rromani, 1998).
Sunt multe asemenea pove[ti care relateaz`
lucruri interesante despre rromi, dar c`rora nu
trebuie s` li se dea crezare pe deplin. |n afara acestor Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
pove[ti [i legende, ceea ce trebuie s` [tim este c` 1. |ntreba]i-v` p`rin]ii [i bunicii dac` ei cunosc
]ara de origine a rromilor a fost India, iar limba legende privind originea rromilor.
rromani este o limb` neoindian`, a[a cum sunt 2. Ce valoare trebuie dat` acestor povestiri [i
limbile-surori: hindi, bhili, punjabi, rajasthani [.a. legende?

Distrugerea ]`rii rromilor

10 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 2
Teorii [i izvoare privind originea rromilor

De la sfâr[itul secolului al XIV-lea [i pân` în a numeroasele popoare nomade, care cutreierau
doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, s-a crezut în subcontinentul indian sau doar o parte a lui,
mod eronat c` rromii ar fi venit din nord-estul for]a]i fiind s` se multe dintr-o parte în alta de
Africii sau din alte locuri, fapt pentru care în ]`rile desele conflicte între statele indiene sau de
europene li s-au spus egiptiacos, pharaons (Transil- invaziile migratorilor.
vania), gypsy (Anglia) sau gitani (Spania), cea ce Nu se [tie dac` str`mo[ii rromilor [i-au
însemna, de fapt, acela[i lucru: egipteni. |n alte constituit un stat propriu sau dac` au fost inclu[i
p`r]i ace[tia apar men]iona]i [i sub denumirea de în forma]iuni statale str`ine lor. Este foarte
zingari (Italia), cigani, ciganos, tsiganes (Fran]a), probabil ca sub dinastia Gupta (cca. 320 – 647
Zigeuner (Germania) sau a]igani [i ]igani, în }ara d.Hr. ) care a reunit aproape întreaga Indie sub o
Româneasc` [i în Moldova. conducere comun`, vechii rromii s` fie cuprin[i în
Alte relat`ri, de-a dreptul fantastice, sus]in c` cadrul imperiului.
rromii descind din Ham, legendarul fiu al lui Noe,
care a râs de tat`l s`u, sau din preo]ii lui Isus [i
chiar c` ar fi supravie]uitorii regatului scufundat al
Atlantidei.

Cine sunt rromii?
Pentru a [ti cine sunt vechii
India \n sec. III-XI
rromi, pentru a le cunoa[te limba [i
originea, a fost nevoie s` treac` mai
multe sute de ani pân` când
maghiarul Wáli István [i-a dat
seama c` limba rromani este de
origine indian`. Wáli István, fiind
student la teologie în Olanda, \n
anii 1753 - 1754 a remarcat o
asem`nare izbitoare între limba
vorbit` de colegii lui veni]i la studii
de prin p`r]ile Indiei [i limba
vorbit` de rromii din Ungaria.
Dac` în Evul Mediu se credea
c` rromii ar fi fost „egipteni“ [i nu
se [tia nimic referitor la momentul
plec`rii lor, studiile moderne de
limba [i istoria rromilor au stabilit
c` rromii au origine indian`.
Punctul de început al lungii lor
migra]ii c`tre vest a fost plasat,
dup` cei care au cercetat aceast`
problem`, cândva, între secolele al
III-lea [i al XI-lea d.Hr.
India a fost [i este unul dintre
cele mai mari state din lume, având
o suprafa]` de peste 3 milioane
km.2, având, în prezent, peste
1600 de limbi [i dialecte. Din
spa]iul indian au migrat c`tre
Europa foarte multe popoare,
cunoscute sub numele de indo-
europeni. Rromii sunt ultimul dintre
aceste popoare. |n acele timpuri,
(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)
str`rromii puteau fi unul dintre

Istoria [i tradi]iile rromilor 11
{tia]i c`... Lucr`r`ri privitoare la vechea Indie
* |n primele decenii de la sosirea str`mo[ilor
rromilor în Europa, existau rromi care cuno[teau
\nc` din relat`rile familiei lor c` provin din India?
* Grupurile de rromi migratori erau conduse de
prin]i rromi?

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. |n ce perioad` au plecat vechii rromi din India?
2. Ar`ta]i pe hart` statul indian de ast`zi [i statele
vecine lui!
3. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
dintre ace[tia câte o propozi]ie: origine,
migrare, istorie, legend`, str`mo[.
4. Citi]i afirma]ia de mai jos [i încercui]i r`spunsul
corect:
Limba rromilor atest`:
a) provenien]a egiptean` a rromilor;
b) faptul c` rromii [tiau carte;
c) provenien]a lor indian`;
d) continuitatea lor ca popor.
5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de
mai jos cu informa]ia corect`:
1. Migrarea vechilor rromi spre vest s-a
produs \ntre secolele ... .
2. Alte elemente care arat` locul de
provenien]` a rromilor sunt … .

India azi. La intrarea \n Kannauj

Foto: Dr. Marcel Courthiade, noiembrie 2003

12 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

II Religiile Indiei
Lec]ia 3
Istoria marilor religii indiene

Istoria marilor religii indiene cuprinde: Brahmanismul
Hinduismul, Brahmanismul, Jainismul [i Brahmanismul este o form` a religiei tr`it` de
Buddhismul. preo]ii hindu[i (brahmanii), în care zeii vedici sunt
adora]i în continuare, în prim plan aflându-se cei
Hinduismul vedic (aprox. 1 800 – 800 î.Hr.) trei zei:
|n limba sanscrit` Veda înseamn` „cunoa[- - Brahma, creatorul Universului;
tere”, „în]elepciune”. Vedele sunt culegeri de - Vi[nu, p`str`torul Universului;
texte sacre [i se împart în: - Shiva, distrug`torul Universului.
a) Rigveda (Veda imnurilor de laud`, cuprinde Apar divinit`]i feminine, credin]a în reîncar-
aproximativ 1000 de imnuri incluse în 10 nare, Karma (prin comportarea sa omul i[i poate
c`r]i); singur f`uri soarta la viitoarea lui reîncarnare).
b) Samaveda (Veda cânt`rilor); Cultul religios poate fi practicat doar de c`tre
c) Jadjurveda (Veda pentru sacrificii - util` în aristocra]ie, iar literatura religioas` cre[te în
cunoa[terea desf`[ur`rii ritualurilor); importan]`. |n India existau numeroase tratate
d) Atharvaveda (Veda Vr`jilor - cuprinde formule teologice numite Upanishade. Legea brahmanic`
magice, necesare în practica religioas`). înt`re[te împ`r]irea societ`]ii indiene în caste,
Vedele au fost transmise, ca [i celelalte primele trei reprezentându-i pe arieni (brahmani,
culegeri religioase, pe cale oral`, timp de mai r`zboinici, me[te[ugari), cea de-a patra pe
multe secole. |n religia indian` exist` un mare nearieni (sclavii).
num`r de zei. Zeii vedici se împart în dou` grupuri
opuse [i par]ial ostile: asurii (duhurile bune) [i devii
(duhurile rele). Aducerea de jertfe reprezenta
mijlocul principal de comunicare al oamenilor cu Re]ine]i!
zeii. Nu existau îns` temple, sanctuare [i preo]i.
Vocabular:
Re]ine]i!
reîncarnare – credin]a c` omul dup` ce
Vocabular: moare se na[te din nou, într-o nou` fiin]`,
limba sanscrit` – limba veche indian` putând fi tot om sau orice fel de animal, în
sacru – sfânt, divin, în leg`tur` cu zeii func]ie de faptele bune sau rele din via]a
jertf` – ceea ce se aducea ca dar zeilor (mai anterioar`
ales viet`]i sacrificate), pentru a-i îmbuna aristocra]ie – clasa bogat` a societ`]ii, care
sanctuar – spa]iu sfânt unde preo]ii desf`[oar` de]ine func]ii importante în stat [i în biseric`
diverse ac]iuni ce ]in de ritual, de comunicarea caste – p`turi sociale delimitate strict care
cu zeii; templu; biseric` separ` societatea indian`

Animal sacru, vaca
Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Ar`ta]i în câte p`r]i se divid Vedele!
2. Care erau zeii „buni“ [i care erau zeii „r`i“ la
vechii indieni?
3. Mai cunoa[te]i [i al]i zei din Antichitate? Care
sunt ace[tia?

Istoria [i tradi]iile rromilor 13
Lec]ia 4
Jainismul

Jainismul a ap`rut în sec. VI î. Ch. [i
propov`duia înv`]`tura potrivit c`reia întreaga
lume material` e un r`u, iar omul trebuie s` se
elibereze de ea. Cerea un ascetism sever, unii
dintre adep]ii s`i refuzând s` se îmbrace (c`lug`rii
„îmbr`ca]i cu cer”) sau s` omoare ori s` m`nânce Templul din Mamallapuram
vreun animal. Cu timpul au fost construite temple
[i sanctuare, unele dintre ele fiind s`pate în stânc`.
Rezumând, jainismul poate fi restrâns la
înv`]`tura celor trei Giuvaieruri:
Primul Giuvaier: Dreapta credin]` – Jina a
descoperit dreapta credin]` care duce la
Adev`rul Absolut.
Al doilea Giuvaier: Dreapta cunoa[tere – cuprinde
mai multe etape, doar cei care au devenit Jina
pot atinge perfec]iunea.
Al treilea giuvaier: Dreapta purtare – cuprinde cele
cinci mari leg`minte ale c`lug`rilor (s` nu
ucizi, s` nu min]i, s` nu furi, s` nu ai rela]ii
sexuale, s` nu aduni averi pe acest p`mânt) [i
cele cinci leg`minte mici ale laicilor: s` nu fii
violent, s` fii cinstit, s` fii sincer, s` fii fidel în
c`snicie, s` renun]i la bog`]ii efemere.

Buddhismul

Buddhismul este o religie care apare în India dorin]a, 3) Dorin]ele trebuie înl`turate, 4) Pentru
în secolele al VI-lea – al V-lea î. Ch., fiind înl`turarea suferin]ei se va alege Calea de Mijloc.
întemeiat` de Buddha („Iluminatul”).
Fiind o religie mai simpl`, buddhismul s-a
r`spândit foarte mult. Acum încep s` se
Re]ine]i!
construiasc` temple din dorin]a brahmanilor de a-
i învinge pe buddhi[ti. Doctrina [i cultul brahman Vocabular:
erau strict aristocra- religie – ansamblu de idei [i credin]e
tice, de aceea bu- structurate [i omogenizate de un întemeietor
Buddha
ddhismul a cuprins care mai târziu ajunge personaj sacru pentru
majoritatea popu- urma[i
la]iei. Au ap`rut zeii iluminat - persoan` care de]ine înv`]`turi
mântuitori p`mân- sacre, primite de la o divinitate anume
teni (Krisna [i Rama).
Religia buddhist` nu
a fost structurat` [i Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
scris`, fiind transmis` 1. Care sunt principalele religii în India?
pe cale oral` de la 2. Numi]i principalul zeu (zei) din cadrul fiec`rei
Buddha c`tre disci- religii.
polii s`i. Buddha las` 3. Prin ce se diferen]iaz` brahmanismul de
urma[ilor s`i patru buddhism?
adev`ruri: 1) Totul
este suferin]`, 2)
Originea suferin]ei este

14 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

III Structuri sociale \n India
medieval`
Lec]ia 5
Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor

Originea indian` a rromilor ne oblig` s`
cunoa[tem câteva lucruri despre vechea Indie.
Societatea medieval` indian` era împ`r]it` în R`zboinic
caste, dup` tradi]ie, acestea fiind în num`r de
patru: brahmanii sau preo]ii, kshatrya sau
r`zboinicii [i nobilii, vaisya sau oamenii liberi [i
shudra sau clasa servil`.
Vechile scrieri indiene ne spun c` brahmanii
s-au n`scut din gura lui Brahma, r`zboinicii [i
nobilii din bra]ele lui Brahma, oamenii liberi din
coapsele lui [i clasa servil` a ap`rut din picioarele
acestuia. Cei care nu apar]in acestor caste sunt în
afara societ`]ii, ei nu exist`.

Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor
|ndatorirea brahmanilor este s` predea Veda,
baza oric`rei cunoa[teri; ei sunt preo]i [i de]in
puterea sacr`. Era interzis ca brahmanii s` fie
supu[i la orice fel de pedeaps` corporal`.
Nobilii r`zboinici (kshatrya) aveau func]ia de a
guverna ]ara. Ei constituiau o aristocra]ie, având
posturi de guvernatori, generali, administratori [i
înal]i func]ionari. Regele provenea din rândul lor.
Nobilii aveau dou` modalit`]i prin care se
puteau c`s`tori. Prima era r`pirea logodnicei, iar
cea de-a doua era un concurs de tragere cu arcul.
|nving`torul î[i alegea so]ia.

Oamenii liberi [i clasa servil`

Oamenii liberi (vaisya) aveau dreptul s` înve]e me[te[ugari s`raci. Ei lucrau în contul unor boga]i
Veda, dar ei erau considera]i inferiori preo]ilor [i comercian]i [i proprietari funciari în baza unui
r`zboinicilor. Datorit` îmbun`t`]irii situa]iei lor contract.
financiare, ajung un fel de burghezie, cu ocupa]ii
ca exper]i de bijuterii, de ]es`turi, de metale sau Re]ine]i!
mari proprietari funciari.
Clasa servil` (shudra) era situat` pe o treapt` Vocabular:
social` [i religioas` inferioar`. Ei erau socoti]i burghezie – p`tura de mijloc a societ`]ii, care
inferiori [i nu aveau dreptul s` studieze Veda, ci tr`ie[te îndeosebi la ora[
doar textele anexe ale acesteia. Na[terea în contract – în]elegere scris` între dou` sau mai
aceast` cast` se credea c` se datoreaz` faptelor multe persoane
rele comise în vie]ile anterioare. Din rândurile ei
f`ceau parte servitorii de tot felul, salaria]i,
subordona]i, muncitori, lucr`tori, mici func]ionari,

Istoria [i tradi]iile rromilor 15
Lec]ia 6
Oamenii f`r` cast` [i sclavii

Cei f`r` cast` sau „ultimii n`scu]i” erau ]inu]i
de o parte de vasele rituale, fiind considera]i paria,
intangibili în limbajul de ast`zi. Se îndeletniceau
cu meserii de jos, fiind vân`tori, pescari, m`celari,
t`b`cari, c`l`i, m`tur`tori etc. brahmanii
Acestora le era interzis orice fel de contact cu nobilii
ceilal]i, în caz c` nu respectau acest lucru erau r`zboinicii
supu[i la pedepse grele. (kshatrya)
Sclavii provin în general din rândul prin[ilor de
oamenii liberi
r`zboi, al datornicilor sau dintre condamna]ii de
drept comun. Ei se pot r`scump`ra din sclavie cu (vaisya)
bani [i se pot c`lug`ri, schimbându-[i numele clasa servil` (shudra)
pentru a se uita c` au fost sclavi vreodat`. oamenii f`r` cast`
St`pânul avea voie s`-[i pedepseasc` sclavii sclavii
prin b`taie, lovindu-i doar spinarea, [i putea chiar,
s`-i mutileze sau s`-i ucid`, dac` ace[tia nu i se
supuneau. Sclava care n`[tea un copil al Reprezentarea societ`]ii indiene pe caste
st`pânului era eliberat` de acesta [i primea din
partea lui o sum` de bani. 2. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
dintre ei câte o propozi]ie: cast`, religie, zeu,
{tia]i c` ... r`zboinic, societate.
* |n luna mai se s`rb`toresc na[terea [i moartea lui 3. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de
Buddha? mai jos cu informa]ia corect`:
* Jainismul provine de la cuvântul Jina, care 1. Brahmanii nu puteau fi pedepsi]i,
înseamn` „|nving`torul”, „Triumf`torul”? deoarece ei erau ... .
* Buddhi[tii afirm` c` o treime din popula]ia lumii 2. Buddhismul era o religie care se adresa ...
este buddhist`? 3. Principalele religii din India medieval` erau
... .
Re]ine]i! 4. Principala carte religioas` pentru cre[tini este
Vocabular: Biblia. Dar pentru indieni?
paria - categoria de persoane care se situeaz` 5. Ce categorie de oameni nu avea dreptul s`
pe treapta cea mai de jos a unei societ`]i, fiind înve]e din c`r]ile religioase, fiind socoti]i
desconsidera]i de to]i ceilal]i impuri?
intangibil – care nu poate fi atins, în afara
oric`rui contact uman Buddha (statuie din sec. VII, d.H.)
sclav – persoan` lipsit` de libertate, st`pânul
putând dispune dup` liber` voin]` de ea

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Uni]i cu o linie cuvintele din prima coloan` care
corespund cu cele din coloana a doua!
Nobilii proprietari funciari
Brahmanii pescari
Clasa servil` înal]i func]ionari
Oamenii liberi preo]i

Foto: Dr. Marcel Courthiade. Kannauj, noiembrie 2003

16 Istoria [i tradi]iile rromilor
Sclavia \n Dacia roman`

|n Antichitate, sclavia era o realitate r`spândit` aveau atât cet`]enii romani, cât [i cei care nu erau
aproape pretutindeni. |n Dacia roman`, în func]ie cet`]eni ai imperiului (peregrinii), deoarece robia
de provenien]a lor, sclavii se împ`r]eu în sclavi din f`cea parte din dreptul popoarelor. Textul
na[tere [i sclavi ce proveneau din oameni liberi. contractelor de vânzare-cump`rare prev`d
Ace[tia din urm` deveneau sclavi, fiind captura]i garan]ii formulate precis pentru cump`r`tor, în
în r`zboaie, condamna]i pentru crime, pentru scopul asigur`rii c` sclavii nu au vicii (s`n`tatea,
datorii neachitate, comer]ul cu robi din afar` etc. fuga, furtul, vagabondajul) [i c` ei nu vor fi
Sclavul nu era considerat om, ci obiect. Sclavul revendica]i mai târziu de alt` persoan`.
este proprietatea unui st`pân, a mai multor Eliberarea sclavilor era considerat` ca o
st`pâni, a unei colectivit`]i publice sau private sau recuno[tin]` fa]` de loialitatea [i serviciile aduse
a unui templu [i se afl` sub puterea acestora. de ei st`pânilor [i ca un act de mil` al st`pânilor
Sclavii nu se puteau c`s`tori legal în condi]iile de sclavi.
oamenilor liberi. Nu existau piedici între c`s`toria
sclavilor cu persoane libere. Dreptul roman
spunea c` „dintr-o sclav` [i un om liber se na[te
un sclav, dimpotriv`, dintr-o femeie liber` [i un
sclav se na[te un om liber”. Principalul st`pân de
sclavi este împ`ratul. Dreptul de a de]ine sclavi îl

Dacia roman`

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

Istoria [i tradi]iile rromilor 17
CAPITOLUL

IV Migra]ia rromilor
Lec]ia 7
Cauzele migra]iei

Unii istorici [i lingvi[ti cred c` plecarea felul de lume acolo. Printre noii sosi]i se aflau [i
rromilor din India s-a produs în secolul III d.Hr., numero[i muzican]i, cunoscu]i pentru talentul lor.
când [ahul Ardashir (224-241 d.Hr.) cucere[te [i Exist` trei versiuni ale acestei ipoteze, fiecare
transform` nordul Indiei într-o colonie a Persiei pornind de la insuficien]a muzican]ilor din
(Iranul de ast`zi). |n aceste condi]ii, str`mutarea Imperiul persan, de unde [i necesitatea aducerii
vechilor rromi s-a produs treptat [i într-un mod lor din India.
pa[nic, bog`]ia Imperiului persan atr`gând tot

Muzican]ii rromi \n Persia

|n prima variant`, [ahul persan, Bahram Gur, cear` s`-i trimit` patru mii dintre cei mai buni
dorind pentru supu[ii s`i mai mult` odihn`, muzican]i [i cânt`re]i la curtea sa. Dup` ce
serb`ri, petreceri [i distrac]ie - pentru acestea Shankalat a f`cut acest lucru, Bahram i-a r`spândit
nefiind destui muzican]i în timpul s`u - i-a scris pe muzican]i în tot regatul, poruncind oamenilor
regelui Indiei, Shankalat, care i-a trimis mii de s`-i angajeze [i s` se distreze, ascultându-le muzica,
[i s` le pl`teasc` ce li se cuvine. {i, din
Indieni [i dansatoare descenden]ii lor, au ap`rut întuneca]ii Luri,
care sunt mae[trii în cântul la flaut [i lir`”.
(Donald Kenrick, Rromii: din India la
Mediterana, 1998).

O a treia istorisire despre muzican]ii
indieni o avem de la persanul Firdusi, care,
la anul 1011, scria:
“Guvernatorii locali ai [ahului i-au
raportat acestuia c` s`racii se plâng c` cei
boga]i beau vin [i ascult` muzic` uitându-se
de sus la s`raci, care beau f`r` muzic`.
{ahul a trimis o scrisoare lui Shengil, în
care spunea: “Alege zece mii de Luri, b`rba]i
[i femei, mae[tri în cântul la lir` [i trimite-i
aici”. Când muzican]ii Luri au ajuns, [ahul

muzican]i Zott, iar Bahram Gur i-a direc]ionat Alai regal indian
în ora[ele imperiului s`u.
O alt` istorie persan` relateaz` despre o
legend` similar`. Se arat` c` acela[i Bahram
Gur “într-o sear`, întorcându-se de la
vân`toare, a trecut pe lâng` un grup de oameni
care st`teau pe iarb` [i beau, privind apusul de
soare. Le-a repro[at c` nu au muzic`, pentru c`
muzica încânt` spiritul. Ei i-au r`spuns: O, tu,
rege, am c`utat un muzicant pentru 100 de
drahme, dar nu am g`sit nici unul. Atunci
Bahram a spus: vom g`si unul!; [i a poruncit
unui scrib s`-i scrie lui Shankalat Indianul [i s`-i

18 Istoria [i tradi]iile rromilor
i-a primit, le-a dat la fiecare câte un bou [i un aib` recolte bogate, [i s` cânte pentru s`raci f`r`
m`gar, pentru c` vroia s`-i determine s` cultive plat`. Lurii au plecat, au mâncat boii [i porumbul.
p`mântul. Le-a dat o mie de sarcini de porumb, Apoi s-au întors la sfâr[itul anului, cu obrajii sup]i.
pentru ca s`-[i cultive p`mântul cu ajutorul boilor [i {ahul le-a zis: Nu ar fi trebuit s` irosi]i porumbul de
m`garilor, s` foloseasc` porumbul ca s`mân]` [i s` s`mân]`. Acum nu mai ave]i decât m`garii.
|nc`rca]i-v` lucrurile în spatele lor, preg`ti]i-v`
Indience dansând instrumentele [i pune]i-le corzi de m`tase. (Donald
Kenrick, Rromii: din India la Mediterana, 1998).

Re]ine]i!
Vocabular:
[ah – titlu purtat de suveranul Iranului
scrib – gr`m`tic, scriitor de la curtea [ahului
drahm` – moned` persan` [i greac` antic`
luri – popor nomad

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Care sunt elementele comune ale acestor trei
istorisiri privind originea rromilor?

Lec]ia 8
Mahmoud Ghazni cucere[te nordul Indiei

Cartea Yaminilor, scris` de arabul Al Utbi în Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
secolul al XI-lea d.Hr ne vorbe[te despre o n`v`lire Urmare a c`rui eveniment au fost str`rromii
a unui r`zboinic afgan pe nume Mahmoud Ghazni nevoi]i s` plece din India?
în nordul Indiei unde a asediat [i a cucerit ora[ul
Kannauj în data de 21 decembrie 1018.
Kannaujul era cea mai bogat` zon` [i avea
popula]ia cea mai numeroas` dintre toate Kannauj. Locul pârjolit de o[tile lui Mahmoud Ghazni
ora[ele Indiei de Nord, atingând 53 000 de
locuitori.
R`zboinicul afgan Mahmoud Ghazni
cucerind ora[ul [i luând întreaga popula]ie în
robie, atât b`rba]ii, femeile cât [i copiii, îi vinde
în Imperiul Persan, la curtea regelui, ca
muzican]i, ori ca me[te[ugari în diferite alte
locuri. Este poate prima etap` în lungul drum al
rromilor c`tre lumea vestic`. (Marcel
Courthiade, \n vol. M. Itu - J. Moleanu: Cultur`
[i civiliza]ie indian`, 2001).

Re]ine]i! Foto: Dr. Marcel Courthiade, noiembrie 2003

Vocabular:
n`v`lire – atac, invazie produs` asupra unui
spa]iu [i popor str`in

Istoria [i tradi]iile rromilor 19
Prezen]a rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii [i în Imperiul
Bizantin

Migrarea str`mo[ilor rromilor din India a fost puteau vinde. Este un fapt bine [tiut c` în }`rile
un proces complex, desf`[urat pe parcursul mai Române cei mai iscusi]i me[te[ugari erau rromii.
multor secole într-un spa]iu geografic foarte Aceast` iscusin]` a lor, în prelucrarea fierului în
special, dar [i în toate celelalte me[te[uguri
Bizan]ul medievale, este foarte probabil s` o fi avut
din India sau s` o fi deprins în Imperiul
Persan [i în Imperiul Bizantin. Se pare c`
deplas`rile str`rromilor se întindeau pe
distan]e mici, dintre câteva localit`]i, dar
desf`[urarea lor în l`]ime era considerabil`.
Nu to]i plecau în acela[i timp, ci într-un an
avea loc plecarea unui grup format din
fra]i, copii [i alte rude, iar dup` un anumit
num`r de ani îi putea urma acestuia un al
doilea grup. Sosirea vechilor rromi în ]`rile
respective s-a realizat progresiv [i nu a
cauzat o cre[tere mare de popula]ie în
locurile unde au ajuns, fapt care ar fi fost
imediat consemnat de istoricii arabi sau de
cei bizantini.

întins. Existau, se pare, mai multe grupuri de rromi Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
înrudite între ele [i care practicau me[te[uguri 1. Compara]i migra]ia vechilor rromi cu modul de
comune. Plecarea lor c`tre Persia, [i de aici mai via]` al semi-nomazilor de ast`zi, având în
departe, nu s-a produs simultan, fiindc` erau vedere ocupa]iile, num`rul lor, leg`turile de
foarte mul]i. Trecerea lor a fost una lent`, rudenie, lunile din an când se f`cea aceasta.
deoarece resursele grupurilor de rromi erau 2. Cu ce me[te[uguri se îndeletnicesc ast`zi
limitate, iar deplasarea se producea în func]ie de rromii?
locurile unde animalele puteau g`si hran` [i unde
produsele me[te[ug`re[ti confec]ionate de ei se

Lec]ia 9
Primele apari]ii ale rromilor în ]`rile europene

Dup` unii autori, se pare c` pân` în partea de grupuri de rromi, [i-au continuat drumul,
est a Imperiului Bizantin, grupurile de rromi au traversând Mediterana în Spania (în timpul
avut un drum [i o istorie comun`, îns`, în estul st`p\nirii arabe).
Turciei de ast`zi, s-a petrecut desp`r]irea lor în trei Cea mai numeroas` grup`, ramura “rrom”
grupuri din motive necunoscute înc` ast`zi: sau cea “de vest”, [i-a continuat drumul în
ramura “lom” sau “de nord”, ramura “dom” sau de Imperiul Bizantin, unde a r`mas câteva secole, iar
“sud-vest” [i ramura “rrom” sau de “vest”. de aici, mai departe, în Europa Central` [i de Vest.
P`trunderea lor în Europa s-a f`cut dup` cum (Gheorghe Sar`u, Rromii, India [i limba rromani,
urmeaz`: 1998).
Str`mo[ii rromilor, care constituie azi ramura
“lom” sau “de nord”, ar fi luat drumul spre N-V Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
prin Caucaz [i pe latura de N-V a M`rii Negre, 1. Care sunt cele trei ramuri ale str`rromilor [i
Peninsula Balcanic` [i de aici în întreaga Europ`. unde s-au separat ele?
Cei din ramura “dom” sau de “sud-vest” s-au 2. Ce grup al rromilor a ajuns în }`rile Române?
îndreptat spre Siria, Palestina, Egipt [i celelalte ]`ri
ale Africii de Nord, de unde, probabil, \n mici

20 Istoria [i tradi]iile rromilor
Ramura lom Caucaz, N-V M`rii Negre

Vechii rromi Ramura rrom Imp. Bizantin, }`rile Europei

Ramura dom Siria, Africa de Nord, Spania

Separarea vechilor rromi în cele trei grupuri, în estul Imperiului bizantin, [i direc]iile lor de deplasare.

Rromii în Imperiul Bizantin [i în Peninsula Balcanic`

Deplasarea rromilor c`tre Imperiul Bizantin a greac`.
fost, probabil, o consecin]` a înaint`rii turcilor |n Bizan] se vorbe[te despre rromi într-o
selgiukizi în Armenia. Intrarea rromilor pe teritoriul scrisoare a patriarhului Constantinopolului,
bizantin a fost treptat`, însumând mai multe Gregorios II Kyprios în secolul al XIII-lea, unde
decenii. Aici, rromii au primit numele de afl`m de taxele care trebuie luate de la a[a-numi]ii
athinganoi, denumire atribuit` ini]ial unei secte „egipteni“ [i „]igani“. Din Asia Mic`, teritoriul
eretice prezente în Imperiul Bizantin în secolul al Turciei de azi, rromii au trecut în Peninsula
XI-lea [i care înseamn` de neatins (nu se Balcanic`, fapt petrecut, probabil, acum 700 de
recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin ani.
modul lor de vie]uire aparte [i prin neamestecul Rromii sunt men]iona]i în mai multe locuri din
cu alte comunit`]i, rromii s` se fi asem`nat cu Balcani, câteva dintre acestea fiind urm`toarele:
adep]ii acelei secte religioase [i, ca urmare, s` fi 1348 – {tefan Du[an, ]arul Serbiei, legifereaz`
primit aceea[i denumire din partea popula]iei d`rile în potcoave pe care trebuie s` le achite
bizantine. “cingarie” (potcovari [i [elari).
|n lunga lor [edere în Asia Mic` [i Grecia, 1368 – Men]ionarea la Zagreb a “]iganilor”.
rromii s-au cre[tinat, adoptând ortodoxia, religia 1378 – Cu unele rezerve, anul 1378 este
majorit`]ii. Limba rromani este puternic considerat ca fiind anul primei atest`ri
influen]at` în vocabular [i morfologie de limba documentare a prezen]ei rromilor pe teritoriul

P`trunderea rromilor in Europa \n sec. XII-XV

(Reproducere [i adaptare
dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

Istoria [i tradi]iile rromilor 21
de azi al Bulgariei. Ultimul ]ar bulgar, într-o
diplom` dat` unei m`n`stirii, men]ioneaz` [i
“bordeiele egiptenilor”, referindu-se foarte
probabil la rromi.

Re]ine]i! Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Vocabular: 1. De unde vine numele atribuit ast`zi rromilor,
religia ortodox` – religie cre[tin` specific` cel de „]igan”?
]`rilor din Europa de sud [i est [i din Asia Mic` 2. Ce influen]e primesc rromii în Bizan] [i de ce?
sect` – comunitate religioas` desprins` dintr-o
comunitate principal`
erezie – doctrin` sau credin]` religioas` care ia
na[tere în sânul unei biserici, ab`tându-se de la
dogmele consacrate, [i care este condamnat`
de biserica respectiv`

Rromii \n spa]iul european

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-Pascu Vasile, 1998)

22 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 10
Atestarea rromilor în diferite ]`ri europene

|n celelalte ]`ri europene, rromii ajung la Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
sfâr[it de secol XIV [i pân` c`tre începutul 1. Identifica]i pe hart` ]`rile unde au fost atesta]i
secolului al XVI-lea. Rromii au ajuns în ]`rile rromii, indicând [i anul de referin]`.
respective înainte de anul în care apar în 2. De ce crede]i c` rromii apar în documentele
documente men]iona]i, îns` a durat un timp mai ]`rilor respective la intervale atât de diferite?
scurt sau mai lung pân` au intrat în aten]ia
autorit`]ilor care s`-i consemneze.

Iat`, dup` Gheorghe Sar`u, atest`rile documentare ale rromilor \n diferite ]`ri europene.

Norvegia Finlanda }ara Galilor Serbia Bulgaria }ara Româneasc` Slovenia
1540 1559 1579 1348 1378 1385 1387

Portugalia
1526 Cehia
1399
Albania
1522
Transilvania, }ara
Anglia F`g`ra[ului
1513 1390-1406
Rromii
Suedia
1512 Germania
1407
Sco]ia
1505
Moldova
Rusia 1414
1501

Polonia Danemarca Spania Italia Olanda Belgia Fran]a Elve]ia
1501 1433 1425 1422 1420 1419 1418 1414

Lec]ia 11
Rromii [i India (Lec]ie de sintez`)

Ast`zi, exist` pu]ine popoare care s`-[i fi Factorul cel mai puternic în p`strarea
p`strat aproape neatinse atât de multe din identit`]ii îl constituie memoria comun`,
tr`s`turile fundamentale ale locului de ba[tin`, transmis` pe cale oral`, de la b`trâni c`tre
cum au reu[it rromii. Nu doar trecerea sutelor de genera]iile tinere. Acestea au ascultat, au înv`]at [i
ani putea cauza modific`ri majore în sânul au transmis mai departe ceea ce [tiau despre
comunit`]ilor de rromi, dar [i tratamentele dure valorile rrome.
suferite din partea popula]iilor cu care au intrat în Limba este mijlocul prin care s-a realizat
contact, persecu]iile [i m`surile asimila]ioniste aceast` leg`tur` cu trecutul. Limb` neoindian`,
duse chiar de statele în care au tr`it rromii. De ce limba rromani a jucat un rol deosebit în sânul
nu au renun]at ei pân` ast`zi la mo[tenirea comunit`]ilor de rromi, ea fiind partea cea mai
cultural` a Indiei, reg`sit` în obiceiurile [i tradi]iile important` din cadrul memoriei colective. Copiii
p`strate cu grij`? Cel mai potrivit r`spuns îl vor da au înv`]at, înainte de toate, limba p`rin]ilor [i a
ei \n[i[i, dac` vor fi întreba]i. bunicilor, p`strând-o astfel vie [i prezent` în via]a
lor.

Istoria [i tradi]iile rromilor 23
Cu ajutorul limbii cei mici au fost înv`]a]i {tia]i c` ...
despre trecutul lor, au înv`]at obiceiurile din * |n lupta dintre prin]ii indieni [i Mahmoud Ghazni
familie [i comunitate, au \n]eles de ce sunt diferi]i acesta era cât pe ce s` fie învins?
de ceilal]i prin vorbire, comportament [i * O parte dintre urma[ii vechilor rromi pleca]i din
îmbr`c`minte. India nu a ajuns niciodat` în Europa, deoarece a
Odat` cu trecerea timpului, amintirea Indiei a r`mas în ]`rile arabe?
fost oarecum uitat` de rromi [i întâmpl`ri mai noi
au luat locul vechilor povestiri despre patria lor de Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
origine. Nenum`ratele drumuri pe care le I. Citi]i propozi]iile urm`toare [i încercui]i litera
str`b`teau în c`utare de hran` [i nevoia de a face corespunz`toare r`spunsului corect:
comer] le-au îns`mân]at ideea c` lumea întreag` 1. |n Evul Mediu, în Europa se credea c` rromii
le apar]ine. provin din: a) Siria, b) India, c) România, d)
Practicarea unor meserii ale c`ror produse Egipt.
necesitau comercializarea lor în diferite locuri a 2. Istoricii nu au consemnat migrarea rromilor,
determinat continuarea modului de via]` nomad datorit` faptului c`: a) nu au sesizat
[i c`l`toriile prin lumea întreag`. |n România importan]a acestui fapt, b) nu au [tiut de ea,
exist` [i ast`zi unele grupuri de rromi care practic` c) nu existau istorici pe atunci.
3. Caracteristic vechilor rromi era: a) caracterul
lor r`zboinic, b) modul de via]` nomad, c)
Continuitate spiritual` meseriile comune, d) originea indian`.
4. Prima ]ar` care a jucat un rol important
pentru rromi, dup` plecarea lor din India, a
fost: a) Grecia, b) Ungaria, c) Persia, d)
Afganistan.
II. Defini]i urm`torii termeni [i apoi alc`tui]i cu
fiecare dintre ei câte o propozi]ie: rege, legend`,
me[te[ug, tradi]ie, istorie oral`.
III. Societatea indian` era împ`r]it` în caste.
Enumera]i-le, în ordinea importan]ei rolului lor
în societate.

în lunile calde ale anului un nomadism limitat,
sezonier, în scopul comercializ`rii produselor
realizate în cadrul gospod`riei.

24 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

V Neamurile de rromi [i
ocupa]iile tradi]ionale
Lec]ia 12
Perpetuarea meseriilor

|mp`r]irea rromilor de ast`zi în neamuri [i vi]e Re]ine]i!
este foarte veche, ea datând probabil înainte de
migrarea din India. Chiar dac` ini]ial au avut un Vocabular:
str`mo[ comun, factorul care i-a ]inut împreun` a vi]` – neam, ramur` a unui popor, trib
fost practicarea unei meserii comune de c`tre asimilare – proces prin care un popor sau
membrii aceleia[i vi]e. |nt`rit` pe parcursul grup etnic î[i pierde tr`s`turile etnice distincte,
drumului spre vest [i definitivat` în Bizan], contopindu-se în masa unei popula]ii de
împ`r]irea rromilor în neamuri [i meserii s-a p`strat, contact, majoritar`
în linii mari, nemodificat` pân` la începutul regim comunist – regim politic care a condus
secolului XX în România. România în perioada 1948 – 1989
La sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutul sedentarizare – stabilire definitiv` a unei
secolului al XX-lea au survenit schimb`ri importante popula]ii nomade într-un loc
în condi]iile de via]` din afara [i din interiorul nomadism – mod de via]` al unor colectivit`]i
comunit`]ii rrome, care au dus la pierderea [i umane caracterizat prin deplas`ri dintr-un loc
abandonarea a numeroase obiceiuri [i tradi]ii ce \ntr-altul, membrii colectivit`]ii respective
fuseser` p`strate intacte sute de ani. Odat` cu neavând locuin]e stabile
dispari]ia unor ocupa]ii, grupul de rromi care le
practica se orienta c`tre alte meserii, rezultatul fiind
asimilarea lor în alte grupuri de rromi sau în
popula]ia majoritar`. Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
|n perioada regimului comunist a continuat 1. Identifica]i care au fost ocupa]iile bunicilor [i
transformarea modului de via]` al rromilor care sunt ocupa]iile p`rin]ilor vo[tri ast`zi!
tradi]ionali. Atunci au fost sedentariza]i [i ultimii 2. Descrie]i în câteva rânduri meseria tat`lui
nomazi, fiind asimila]i ocupa]ional masei ]`r`ne[ti, vostru [i ce a]i vrea voi s` face]i când ve]i fi
astfel c` nu [i-au mai putut practica meseriile de mari!
pân` atunci.
O nou` schimbare a fost produs` cu începere
din anul 1990, când rromii cu ini]iativ` au \nceput
s` desf`[oare activit`]i comerciale deosebit de
profitabile. Cu timpul, [i-au schimbat c`ru]ele cu
ma[ini, pentru a comercializa obiecte vechi din Perpetuarea me[te[ugurilor
metal, au devenit proprietari de turn`torii [. a.
Abandonarea c`ru]ei, a cortului implic` [i alte
transform`ri, chiar dac` mai pu]in vizibile, în
sensul moderniz`rii vie]ii, care au afectat deja cea
mai mare parte a rromilor.

Istoria [i tradi]iile rromilor 25
Lec]ia 13
Neamurile de rromi [i ocupa]iile lor în perioada medieval` [i modern` în
}`rile Române
|n perioada robiei, rromii apar]ineau domniei, anumit` cantitate de aur scoas` din râurile ce
m`n`stirilor [i boierilor. Fiecare rrom care intra în str`bat Moldova [i }ara Româneasc`. Procedeul
]ar` [i nu avea un st`pân intra automat sub de lucru îl constituia sp`larea nisipului [i a
st`pânirea domnului ]`rii. Rromii mahomedani, pietri[ului adus de ape din mun]i. Ei sunt atesta]i
cet`]eni ai Imperiului otoman, ce se aflau în }ara pentru prima dat` în anul 1620 în }ara
Româneasc` [i în Moldova pentru a face comer] Româneasc`. Al`turi de ace[tia mai erau b`ie[ii
sau pentru a împrumuta bani cu dobânzi ridicate, transilvani, care se deosebeau de primii prin aceea
nu puteau fi înrobi]i. c` scoteau aurul din pietrele mun]ilor, din locurile
numite b`i, pe baza unui anumit procedeu de
cur`]ire a lui.
Rromii robi Aceast` ocupa]ie se putea practica doar când
domne[ti era cald, iarna aurarii coborând la câmpie unde
prelucrau lemnul, confec]ionând vase, în special
linguri, blide [i albii, primind astfel denumirea de
lingurari. Ei obi[nuiau s` se a[eze prin locurile
Dona]ie, împ`durite, cu copaci buni, din care î[i lucrau
|nzestr`ri, obiectele casnice. O parte dintre ei a \nceput, cam
c`s`torie,
danii din secolul al XIX-lea, s` se ocupe de producerea
zestre
c`r`mizilor, dat` fiind cererea de atunci, consa-
crându-li-se, astfel, denumirea p`strat` [i ast`zi,
cea de c`r`midari.
O categorie marginal` o reprezentau neto]ii,
Vânzare- care duceau un mod de via]` s`lbatic [i tr`iau prin
Rromii robi cump`rare, Rromii robi p`duri [i locuri mai pu]in umblate de oameni.
boiere[ti schimb, m`n`stire[ti
c`s`torie L`e[ii erau de meserie fierari, fiind, în acele
vremuri, me[terii cei mai iscusi]i în prelucrarea
Procesul transferului de robi de la domnie c`tre fierului. Vechile scrieri relatau c` ace[tia erau
m`n`stiri [i boieri chema]i adesea de c`tre domn [i de boieri pentru
a f`uri unelte [i arme.
C`ld`rarii prelucrau, ca [i ast`zi, arama [i
Aurarii
confec]ionau c`ld`ri [i vase de buc`t`rie, cazane
pentru ]uic` etc.
Piept`narii confec]ionau din oase piepteni.
Zl`tarii sau inelarii confec]ionau inele [i alte
bijuterii din aur ori din argint.
Ursarii se îndeletniceau cu purtarea prin sate [i
mahalalele târgurilor a ur[ilor îmblânzi]i, unde îi
jucau tot anul. Erau nomazi [i locuiau în corturi. Se
mai îndeletniceau cu cre[terea catârilor [i cu
confec]ionarea ciururilor [i a altor obiecte m`runte
din metal.
Spoitorii, categorie de rromi prezent` \n
spa]iul românesc, \n ora[ele dun`rene, abia de la
sfâr[itul sec. al XIX-lea, se ocupa [i se ocup`, [i azi,
cu cositoritul, („spoitul“) c`ld`rilor f`cute de
Rromii robi domne[ti c`ld`rari.
To]i robii din ]ar` care nu apar]ineau Geamba[ii aveau ca ocupa]ie caracteristic`
m`n`stirilor sau boierilor, erau robii domnului ]`rii vânzarea-cump`rarea cailor sau chiar [i furtul
[i ai so]iei acestuia. Ei aveau denumiri specifice, \n acestora.
func]ie de meserii, dup` cum urmeaz`: L`utarii cântau la cur]ile boierilor [i în
Aurarii sau “rudarii” erau cei mai numero[i crâ[mele din sate [i ora[e.
dintre robii domne[ti [i pl`teau domnului o Cioc`na[ii erau t`ietori de sare în ocne. Sunt o

26 Istoria [i tradi]iile rromilor
categorie aparte din mai multe motive, ei fiind Robi la curtea boierului
poate prima breasl` remunerat` pentru munca
lor, primind simbrie [i o cantitate de sare numit`
mertic.
Clopotarii confec]ionau clopote pentru biserici
[i tot ei le [i tr`geau.
Flor`resele [i lustrangiii de ghete locuiau în
ora[e [i au ap`rut mai târziu.

Rromii robi m`n`stire[ti
Rromii robi m`n`stire[ti se ocupau cu treburile
m`runte de la m`n`stire [i cu lucratul p`mântului
pe mo[ii. Num`rul lor era relativ ridicat,
m`n`stirile având cei mai mul]i robi rromi. Ace[tia
proveneau îndeosebi din înzestr`ri din partea

Robi m`n`stire[ti la munca câmpului
formau arga]ii, îngrijitorii [i cresc`torii de animale:
v`cari, porcari, bivolari, herghelegii, g`in`rese etc.
Robii de la curte erau condu[i de c`tre un v`taf
rrom, care era r`spunz`tor fa]` de st`pân de
îndeplinirea obliga]iilor [i a îndatoririlor rromilor
avu]i în grij`.

De re]inut!
Neamurile de rromi [i grupurile lor
profesionale puteau apar]ine oric`rui st`pân [i nu
existau reguli, în privin]a aceasta. Cu excep]ia
robilor aurari, care apar]ineau domnitorului ]`rii [i
domniei, testamente, dona]ii, schimburi, Doamnei (so]ia domnitorului), [i a robilor cioc`-
cump`r`ri. Condi]iile lor de via]` erau grele, na[i, care t`iau sare în ocn` [i care apar]ineau
fugind de pe domeniile m`n`stirilor ori de câte ori m`n`stirilor Cozia [i Govora, celelalte categorii
aveau ocazia. amintite mai sus puteau fi atât în st`pânirea
domniei, cât [i în st`pânirea m`n`stirilor [i a
Rromii robi boiere[ti boierilor.
Rromii robi boiere[ti cuprindeau “]igani” de
curte [i “]igani” de ogor. Robii de ogor munceau Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
mo[iile boierilor, iar cei de curte aveau ocupa]ii 1. Identifica]i tr`s`turi comune tuturor rromilor
precum: slujnice sau feciori în cas`, buc`t`rese, din Evul Mediu!
sp`l`torese, cusutorese, pitari, sacagii, vizitii, 2. Cine avea dreptul de a de]ine robi în }`rile
birjari, cizmari, l`utari etc. O categorie aparte o Române?

Istoria [i tradi]iile rromilor 27
aurari
domne[ti

c`ld`rari
nomazi boiere[ti
l`e[ii

m`n`stire[ti ursari

Robii rromi zl`tari

domne[ti spoitori

geamba[i
sedentari boiere[ti
l`utari

m`n`stire[ti
cioc`na[i

|mp`r]irea rromilor în func]ie de modul de via]`, de st`pâni [i meserii.

28 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

VI A[ezarea rromilor \n spa]iul
geografic românesc
Lec]ia 14
Prezen]a rromilor pe teritoriul }`rii Române[ti, al Transilvaniei [i
Moldovei
|n spa]iul nord-dun`rean, prima atestare neasc`, “cnejii de ]igani” erau etnici rromi [i aveau
documentar` a rromilor dateaz` din anul 1385, rol de intermediari între comunitatea rrom` [i stat.
când domnitorul }`rii Române[ti, Dan I, d`ruie[te De observat c` textul documentului dateaz` din
m`n`stirii Tismana posesiunile care apar]inuser` anul 1414, dar se refer` la o situa]ie existent` în
mai înainte m`n`stirii Vodi]a de lâng` Turnu trecut (“unde au fost cneji Lie [i }ig`ne[tii”).
Severin. |ntre aceste bunuri, mobile [i imobile,
dona]ia unchiului s`u Vladislav I, c`tre m`n`stirea
Vodi]a, pe care o întemeiase cândva între 1370-
Alexandru cel Bun
1371, se aflau [i 40 de s`la[e de “a]igani”.
Robii rromi ai m`n`stirii Tismana sunt aminti]i
în toate confirm`rile ulterioare ale posesiunilor
acesteia. |n anul 1388, domnul Mircea cel B`trân
doneaz` ctitoriei sale, M`n`stirea Cozia, “300 de
s`la[e de ]igani”. Este important s` observ`m c`
\ncepând din secolul al XV-lea, to]i marii
st`pânitori de p`mânturi de]ineau “robi ]igani”,
atât domnul ]`rii, cât [i marile m`n`stiri [i boierii.
|n Transilvania, între anii 1390 [i 1406, sunt
aminti]i 17 rromi de cort afla]i sub st`pânirea unui
oarecare boier Costea, al lui Mircea cel B`trân, din
}ara F`g`ra[ului (p`mântul domnitorului mun-
tean).
|n Moldova, la anul 1414, un act din 2 august,
de la Suceava, îl aminte[te pe Alexandru cel Bun,
care d`ruie[te lui pan Toader Pitic, pentru
“credincioasa lui slujb`”, trei sate: “un sat la
Cobâla, unde este casa lui, unde [este] a fost Veri[ Re]ine]i!
Stanislav, iar
Vocabular:
Voievodul Mircea
alt sat la gura
dona]ie – oferirea de bani, p`mânt sau alte
Jerav`]ului,
bunuri c`tre o alt` persoan`; danie
unde cade în
domn – conduc`torul statului care exercita
Bârlad, anume
puterea absolut` asupra supu[ilor lui [i a
unde au fost
bunurilor acestora
cneji Lie [i
m`n`stire – l`ca[ format dintr-o biseric`, în
}ig`ne[tii, iar al
care serviciul religios este oficiat de c`tre
treilea sat pe
c`lug`ri sau c`lug`ri]e, [i mai multe chilii, în
Bârlad, unde
care locuiesc ace[tia. |n urma diferitelor dona]ii,
este alt` cas` a
m`n`stirile ajung s` de]in` mo[ii întinse, sate
lui, unde sunt
de ]`rani [i numero[i robi
cneji Tama[ [i
s`la[ – denumire sub care se întâlne[te familia
Ivan”. |n Evul
rromilor, înc` de la prima lor atestare
Mediu româ-
documentar` din anul 1385. La rromii nomazi,
nesc, atât în
s`la[ul desemneaz` mai multe familii de rromi,
Moldova cât [i
înrudite între ele, care formeaz` o familie mare,
în }ara Româ-
l`rgit`

Istoria [i tradi]iile rromilor 29
Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 3. |n ce situa]ie sunt aminti]i rromii în documen-
1. Delimita]i pe hart` teritoriul istoric al }`rii tele vremii?
Române[ti, al Transilvaniei [i Moldovei!
2. Cine este primul domnitor român de care se
leag` men]ionarea rromilor în spa]iul românesc?

Lec]ia 15
Situa]ia }`rilor Române în a doua jum`tate a secolului al XIV-lea

Sosirea vechilor rromi în spa]iul românesc s-a Tot atunci, }ara Româneasc` începe lunga
f`cut în perioada de început a existen]ei }`rii confruntare cu Imperiul Otoman, care cucerise
Române[ti [i a Moldovei, foarte probabil Bulgaria [i acum încerca cucerirea }`rilor Române.
înaintarea otoman` determinându-i s` treac` la |n Moldova, pentru prima dat` sunt aminti]i
nordul Dun`rii. rromii în timpul domnitorului Alexandru cel Bun
Cele dou` voievodate române[ti de la sud [i (1400 - 1432), în anul 1414 [i în anul 1428, în
r`s`rit de Carpa]i se aflau atunci sub influen]a acest din urm` caz fiind d`ruite M`n`stirii Bistri]a
regatelor maghiar [i polon, de a c`ror istorie vor fi 31 de s`la[e de rromi.
strâns legate mul]i ani. Dac` politica extern` nu se Situa]ia intern` a celor doua state române[ti
putea face întotdeauna independent, situa]ia ofer` condi]ii de via]` similare rromilor care sunt
intern` era la voin]a domnului [i a boierilor, ei integra]i în acela[i mod în economia satului, a
fiind r`spunz`tori de aducerea rromilor în sclavie. cur]ilor domne[ti, m`n`stire[ti [i boiere[ti.
Mircea cel B`trân a fost fratele lui Dan I [i a
donat, la rândul s`u, un grup numeros de rromi Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
M`n`stirii Cozia, care fusese construit` din 1. Au fost cumva r`spunz`tori domnitorii,
porunca sa. Mircea a d`ruit cu aceast` ocazie 300 m`n`stirile [i boierii de robia rromilor?
de s`la[e de rromi, dar num`rul de rromi afla]i \n 2. |n ce situa]ie se aflau }`rile Române în contex-
st`pânirea domnului era cu siguran]` mult mai tul politic local?
mare.

}`rile Române \n sec. XIV-XVI

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

30 Istoria [i tradi]iile rromilor
Basarab I Nicolae Alexandru Vladislav I Vlaicu Radu I
(1342-1351) (1351-1364) (1364-1376) (1377-1385)

Rromii sunt atesta]i indirect \n timpul lui Vladislav Vlaicu, la câteva
decenii de la \nfiin]area statului muntean. Datorit` acestui fapt, putem
spune c` rromii, prin aportul demografic [i prin for]a de munc`, au Dan I
ajutat la consolidarea statului valah. (1385-1386)

Lec]ia 16
Românii [i rromii

La nord de Dun`re, localnicii erau destul de
pu]in numero[i [i noii veni]i - organiza]i în grupuri
mici [i nedovedind inten]ii r`zboinice - au avut,
pentru început, libertate de mi[care prin ]ar`. Unii
au r`mas acolo [i, mai târziu, au fost înrobi]i. Al]ii
au plecat mai departe, prin Transilvania, c`tre
]`rile Europei Centrale.
Domnul ]`rii era st`pân absolut, el conferind
[i retr`gând func]ii [i bunuri supu[ilor s`i. domnul ]`rii
M`n`stirile [i boierii de]ineau propriet`]i
întinse, aveau sate de ]`rani aservi]i [i numero[i
robi, gra]ie dona]iilor domnului sau ob]inu]i prin
cump`rare. boierii m`n`stirile
}`ranii liberi [i cei aservi]i puteau avea [i ei
robi rromi pe care \i foloseau la munca câmpului [i
în gospod`rie. Uneori, ]`ranii aservi]i, pentru a se
or`[enii
elibera din servaj, d`deau în schimb un rob, „cap
pentru cap, dup` legea ]`rii”.

Re]ine]i! ]`ranii liberi
Vocabular:
]`rani aservi]i – ]`rani f`r` libertate ]`ranii aservi]i
personal`, care datorau st`pânilor presta]ii în
munc` [i d`ri în bani [i produse. |n Transilvania
poart` numele de iobagi, în }ara Româneasc`
rumâni, iar în Moldova vecini. Statutul lor
economic [i cel juridic sunt superioare
statutului robilor rromi.
robii

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Folosindu-v` de schema de mai sus, descrie]i
rela]iile dintre clasele sociale din statele
române[ti medievale.
2. Ce s-a întâmplat cu rromii care au r`mas în
}`rile Române?

Istoria [i tradi]iile rromilor 31
Lec]ia 17
Domnia voievodului rrom {tefan R`zvan \n Moldova. (Studiu de caz)
O prezen]` inedit` rrom` \n istoria statului aprilie 1595, sub numele s`u de botez {tefan
moldovean o reprezint` domnia lui {tefan R`zvan, Vod`. Preotul armean Hagop din Tokat arat` c`
la sfâr[itul secolului al XVI-lea. R`zvan era iubit de to]i [i era capul c`l`re]ilor
Locul lui de na[tere nu este cunoscut. El moldoveni. La Alba Iulia ardelenii îl considerau un
provenea din }ara Româneasc`, fiind foarte bine „boier de vaz`”, „care boier îi este foarte pl`cut
cunoscut de Mihai Viteazul. Acesta arat` c` {tefan principelui [i pân` acum i-a fost servitor vechi [i
R`zvan era rrom, supus al s`u din }ara credincios”, ceea ce l-a determinat pe principele
Româneasc`, pe care l-a trimis cu misiune la Sigismund s`-l sprijine ca domnitor al Moldovei.
Constantinopol. Exist` [i alte surse care atest` Primul document intern p`strat a fost emis la
origine etnic` rrom` a lui {tefan R`zvan, anume, 16/26 mai 1595, ultimul purtând data de 12/22
secretarul regelui Poloniei, Reinhold Heidenstein, iulie 1595. Pozi]ia sa ca domn al Moldovei este
care afirma despre {tefan R`zvan c` avea mam` serios diminuat` prin \nsu[i tratatul încheiat de
românc` [i tat` rrom. R`zvan cu Sigismund Báthory la 24mai/3iunie
La Constantinopol, intr` în slujba lui Aron 1595, la Alba Iulia. Astfel, R`zvan purta de acum
Vod` [i ajunge omul de încredere al acestuia. încolo titlul de „locotenent” sau loc]iitor al
|mpreun` vor veni în Moldova în toamna anului principelui, d`rile asupra ]`rii Moldovei se fixau de
1592. c`tre dieta transilvan`, voievodul nu avea dreptul
Ini]ial, {tefan R`zvan fusese mahomedan, iar s` pronun]e pedepse cu moartea [i nu putea
prin botezul s`u cre[tin el [i-a atras du[m`nia încheia tratate externe f`r` aprobarea lui
turcilor care c`utau s`-l omoare. |n acea perioad` Sigismund.
el s-a c`s`torit cu o jupâni]` pe nume Maria sau Cre[terea influen]ei lui Sigismund Báthory [i
Marica. implicit domina]ia Casei de Austria nu au fost
Mihai Viteazul ne spune c` mama lui R`zvan acceptate, de Uniunea polono-lituanian`.
era ]`ranc` aservit`, rumânc`, ca atare tat`l lui Cancelarul [i marele hatman polon Jan Zamoyski
{tefan R`zvan a fost rrom mahomedan care nu dorea un stat moldovean care s` aib` rela]ii
putea fi înrobit de domnia valah`. Dac` tat`l s`u pa[nice cu Imperiul Otoman [i cu Polonia. Pentru
ar fi fost din }ara Româneasc`, atunci R`zvan ar fi aceasta trebuia înl`turat de la domnie {tefan
ajuns rob ca [i tat`l s`u [i nu ar fi putut ob]ine R`zvan, care declarase r`zboi turcilor. La 17/27
pozi]ii însemnate [i, mai târziu, domnia în august 1595 oastea marelui hatman polon a
Moldova. {tefan R`zvan apare în documentul de trecut în Moldova, la 26 august/5 septembrie
la 5/15 august 1594 ca Stephanus Rezvan ajungând lâng` Ia[i.
Hathman, semnând el însu[i cu litere latine, ceea La 22 august/1septembrie 1595, {tefan
ce arat` c` era un om înv`]at. R`zvan, împreun` cu 16 000 de c`l`re]i [i
Prima dreg`torie avut` în statul moldovean pedestra[i, a abandonat tab`ra de pe Jijia, dar,
este cea militar` de ag`, pe care o prime[te de la fiind p`r`sit de o mare parte a o[tirii sale, a trecut
Aron Vod`, dup` ce participase al`turi de acesta la în Transilvania. So]ia domnului, doamna M`riuca,
lupta împotriva lui Petru Cazacul. s-a ad`postit, de asemenea, de oastea polon` în
Din 28 martie/7 aprilie 1594 el apare în sfatul Transivania. |n campania antiotoman` a lui
domnesc cu titlul de „portar de Suceava”, Sigismund Báthory, din toamna lui 1595, din }ara
„c`pitan general” [i „general al c`l`re]ilor [i Româneasc`, {tefan R`zvan a condus un grup de
pedestra[ilor”, ceea ce însemna acela[i lucru. 1500 de l`ncieri care formau centrul armatei
{tefan R`zvan este prezent în vara lui 1594 la cre[tine. Dup` victoriile împotriva turcilor, armata
tratativele lui Aron vod` cu împ`ratul german se întoarce la Bra[ov.
pentru aderarea la Liga Cre[tin`, mai apoi La 17/27 noiembrie 1595, {tefan R`zvan a
conducând, pân` în prim`vara anului 1595, în pornit de la Bra[ov spre Moldova cu 5000 de
calitate de comandant al armatei moldovene, solda]i, pentru a-[i recupera tronul de la Ieremia
campaniile armatei asupra Tighinei, Chiliei, Cet`]ii Movil`. B`t`lia a avut loc la 3/13 decembrie 1595,
Albe, Ismailului [i asupra nordului Dobrogei. în câmpia Sucevei [i, dup` trei ceasuri de lupt`, cu
Dup` asediul nereu[it al Tighinei, împreun` cu ajutorul armatelor polone, Ieremia Movil` iese
un corp de oaste ardelean, R`zvan s-a îndreptat victorios. {tefan R`zvan a fugit spre Transilvania,
spre Ia[i, unde, în noaptea de 25 aprilie /5 mai fiind urm`rit de poloni. {i-a schimbat hainele de
1595, l-a declarat pe Aron Vod` tr`d`tor [i l-a domnitor cu altele ]`r`ne[ti, dar a fost prins de
arestat. El s-a proclamat domn la Ia[i, posibil la 24 urm`ritori în ziua de 4/14 decembrie 1595.

32 Istoria [i tradi]iile rromilor
Ieremia Movil` a poruncit s` fie pus în fiare [i, {tefan R`zvan
la Suceava, i s-a t`iat nasul [i a fost tras în ]eap`.
Doamna M`riuca, trimis` de R`zvan în Transil-
vania, avea în posesie satul românesc Z`pâr]
(ast`zi B`bdiu) din comitatul Solnocul Interior.
Dup` anii 1602–1603, ea pierde st`pânirea asupra
acestui sat [i a satului Rogoz din }ara L`pu[ului,
nemai[tiindu-se nimic apoi despre ea [i fiul ei.
Mormântul lui {tefan R`zvan nu este cunos-
cut, fiind posibil s` fie înmormântat în cimitirul de
mult timp disp`rut de la marginea Sucevei. (adap-
tare dup` Constantin Rezachevici, Enciclopedia
domnilor români, 2001).

Re]ine]i!
Vocabular:
ducat – teritoriu condus de un duce sau de o
duces`
Liga cre[tin` – coali]ie antiotoman` ini]iat` în Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
anul 1584 de c`tre împ`ratul Rudolf II de 1. Care sunt evenimentele principale ale domniei
Habsburg (1576 - 1608), la care ader` lui {tefan R`zvan?
Vaticanul – papa Clement al VIII-lea (1592 - 2. Compara]i lupta antiotoman` a lui {tefan
1605), habsburgii spanioli, ducatele italiene R`zvan cu ac]iunile altor domnitori români
Toscana, Mantova, Ferrara. |n 1594 ader` împotriva turcilor!
Sigismund Báthory [i, în acela[i an, Aron Vod`
Tiranul (1591 – 1592; 1592 - 1595) [i {tefan
R`zvan, domnitorii Moldovei [i Mihai Viteazul
(1593 - 1601).

Lec]ia 18
Modele de convie]uire interetnic`. (Lec]ie de sintez`)

Autonomie [i Discriminare [i
Toleran]` [i Sclavie \n }ara
privilegii \n persecu]ii \n
integrare \n Româneasc`
Europa Europa
Imperiul otoman [i \n Moldova
Central` de Vest

RROMII
Perioada medieval` a istoriei rromilor Moldova. O alt` parte, de asemenea important`,
cunoa[te aspecte diferen]iate în func]ie de statul r`m`sese în Imperiul Otoman unde beneficia de
în a c`rui componen]` ace[tia intraser`. Migra]ia condi]ii de via]` mai bune, îndeosebi rromii care
rromilor se sfâr[e[te în linii mari la sfâr[itul adoptaser` religia mahomedan`. Rromii ajun[i în
secolului al XV-lea, dup` aceast` dat`, rromii Europa Central` [i de Vest întâlnesc situa]ii diferite
deplasându-se în spa]ii mult mai restrânse. Cea de la o ]ar` la alta [i de la o perioad` la alta.
mai mare parte dintre ei se sedentarizase sau |n secolele XV [i XVI, prezentând scrisori de la
c`zuse \n sclavie în }ara Româneasc` [i în regii Ungariei, ai Poloniei sau de la prin]ii Boemiei,

Istoria [i tradi]iile rromilor 33
conduc`torii grupurilor de rromi ajunse în vestul P`rintele Francisco Rávago, confesorul lui
Europei au fost primi]i la principalele cur]i Fernando VI, scria regelui: „m`surile propuse de
princiare. Regii Fran]ei le-au oferit protec]ie, guvernatorul Consiliului pentru extirparea acestei
considerându-i buni cre[tini. |ntreaga popula]ie rase rele de oameni [i urât` de Dumnezeu mi se
venea s`-i vad` pe oamenii cu modul de via]` [i par bune... S-ar face voia Domnului Nostru dac` s-
îmbr`c`mintea atât de diferite de ale lor. Rromii ar reu[i stârpirea acestor oameni.”
pretindeau c` au venit din Egipt, spunând mai Ac]iunile de prindere [i arestare a rromilor au
apoi c` sunt pelerini la Locurile Sfinte, care au decurs cu [i f`r` incidente. Singurele criterii care
r`t`cit drumul. se aveau în vedere pentru a nu fi arestat erau
|n secolul XVII atitudinea de bun`voin]` fa]` dovada stabilirii într-un loc (faptul c` nu erau
de rromi s-a schimbat datorit` modului de via]` nomazi) [i practicarea unui me[te[ug cunoscut.
nomad al acestora, diferit de al popoarelor Femeile rrome c`s`torite cu spanioli urmau legea
europene. Prin mi[carea continu` în ]`rile so]ilor lor, astfel c` nu au fost incluse pe listele
respective, rromii erau percepu]i ca destabilizatori celor ce urmau a fi aresta]i.
ai ordinii interne [i ai siguran]ei statelor. A[a s-a Pe baza unor indica]ii stricte, cei aresta]i au
ajuns s` fie adoptat` o legisla]ie represiv` în toate fost du[i s` lucreze în fabrici, trimi[i la marin`, sau
statele monarhice [i în republicile italiene. |n pe [antierele navale din Africa [i în regimentele
Fran]a, declara]ia din iulie 1682, ini]iat` de lor, dac` erau ap]i. O parte a fost eliberat` dup`
Colbert [i semnat` de regele Ludovic al XIV-lea i-a câ]iva ani, al]ii nu s-au mai întors la casele lor
condamnat pe b`rba]ii rromi s` vâsleasc` pe niciodat` (Antonio Gómez Alfaro, Marea prigonire
galere, femeile lor s` fie închise în spitale, iar copiii a Rromilor).
lor s` fie crescu]i în religia cre[tin`.
|n secolul al XVIII-lea, m`surile francezilor Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
împotriva rromilor au mers pân` la a-i duce peste 1. Ar`ta]i pe hart` care sunt ]`rile Europei de Vest!
ocean, în cele dou` Americi, [i, uneori, chiar la Aminti]i-v` în ce ani au ajuns rromii pentru
uciderea acestora (Henriette Asséo, Les Tsiganes, prima dat` acolo!
1994). 2. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
|n Spania, statul a conceput o politic` de dintre ace[tia câte o propozi]ie: voievod,
exterminare a rromilor nomazi, concretizat` prin dona]ie, s`la[, ctitorie, dreg`tor.
ac]iunea din 30 iulie 1749 de arestare a tuturor 3. Citi]i afirma]iile de mai jos [i încercui]i litera
rromilor din Spania. Episcopul de Ovideo, corespunz`toare r`spunsului corect:
Vázguez Tablada a înaintat un proiect regelui I. Rromii în Imperiul Otoman au fost: a) sclavi,
Fernando VI, la data de 5 iulie 1747 care s` b) tolera]i, c) persecuta]i, d) autonomi.
solu]ioneze definitiv problema rromilor. Poli]ia, II Domnitorul ]`rii oferea robi: a) turcilor, b)
Armata, Biserica, întregul aparat statal s-au ]`ranilor, c) boierilor, d) m`n`stirilor.
mobilizat pentru arestarea celor 9 000 – 12 000 4. Completa]i spa]iile libere de mai jos cu
de rromi, b`rba]i, femei, copii [i b`trâni. informa]ia corect`:
I. Prima atestare documentar` a rromilor în
Rromi \n lan]uri }ara Româneasc` a fost în anul... .
II. Domnitorul Mircea cel B`trân d`ruie[te
M`n`stirii Cozia ... .
5. Argumenta]i în ce fel a participat {tefan R`zvan
la lupta antiotoman` a coali]iei cre[tine!
6. A[eza]i evenimentele în ordinea desf`[ur`rii lor:
a. Domnia lui Dan I
b. Persecu]iile rromilor în Spania
c. |ntemeierea }`rii Române[ti
d. Domnia lui {tefan R`zvan
e. Atestarea rromilor în Moldova
f. Regii Fran]ei acord` protec]ie rromilor

34 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

VII Statutul social-economic [i
politic al comunit`]ilor de rromi
Lec]ia 19
Sclavia medieval` \n lumea necre[tin`

O problem` deosebit de important` o Situa]ia era aceea[i [i pentru musulmani. Spre
reprezint` originea robiei pentru întreaga exemplu, cu ocazia luptelor cu românii, turcii
popula]ie rrom`. Desigur, existau sclavi în Evul duceau numero[i b`rba]i, femei [i copii în sclavie
Mediu timpuriu pe întreg cuprinsul Europei, în Imperiul Otoman.
precum [i în Asia, dar ace[tia erau, în principal, |n }`rile Române, situa]ia era diferit`. Dac`
prizonieri de r`zboi, care nu aveau posibilitatea s` erai “]igan” erai automat rob. Deoarece foarte rar
se r`scumpere. St`pânirea arab` asupra M`rii se întâmpla ca un “]igan” s` nu fie [i rob, în scurt
Mediterane a generat pentru o bun` perioad` de timp, “]igan” a ajuns s` însemne “rob” [i, astfel, în
timp un comer] cu sclavi cre[tini, r`pi]i de pe documentele vremii, sunt pu]ine cazurile când
coastele Italiei [i ale Siciliei sau din Grecia [i de pe apare cuvântul “rob” în dreptul “]iganilor”,
coasta dalmat`, care erau apoi vându]i în ]`rile din men]ionându-se deci, simplu, “]igan”.
nordul Africii. Pira]ii arabi î[i conduceau cor`biile Drept urmare, consider`m c` ini]ial rromii nu
în apropierea ]`rmurilor unde ]`ranii lucrau practicau cre[tinismul [i au fost percepu]i de
câmpul sau unde se aflau sate lipsite de ap`rare [i români ca p`gâni, fapt determinant în procesul
r`peau copii, tineri [i femei, care aveau o c`utare înrobirii.
deosebit` în califatele arabe. Odat` vându]i ca
sclavi aici, era foarte greu s`-[i mai recapete Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
vreodat` libertatea. Care erau diferen]ele principale dintre robii rromi
Nenum`ratele r`zboaie medievale deter- din }`rile Române [i al]i sclavi din Evul Mediu?
minau înrobirea unei p`r]i însemnate dintre
învin[i. Acest lucru era posibil doar în situa]ia în
care taberele adverse aveau religii diferite. Religia
cre[tin` nu permitea înrobirea altor cre[tini, dar
situa]ia era diferit` dac` robii erau musulmani sau
de oricare alt` religie în afara celei cre[tine.

R`pire de femei [i copii

Istoria [i tradi]iile rromilor 35
Lec]ia 20
Originea sclaviei în spa]iul geografic românesc

Influen]a t`tarilor sclavii t`tarilor este gre[it`. Fierarii [i potcovarii
rromi care ar fi slujit r`zboinicilor t`tari ar fi trebuit
S-a considerat c` românii ar fi mo[tenit s` r`mân` ca robi ai domnului [i ai boierilor
institu]ia robiei [i pe robii rromi de la vecinii lor din români doar ei, f`r` familiile lor. Dar documentele
R`s`rit, t`tarii. Existau dou` grupuri de t`tari: vorbesc despre d`ruirea mai multor familii [i doar
Hoarda de Aur [i t`tarii din Hanatul Crimeii. Ei în pu]ine cazuri despre persoane singure. |naintea
erau urma[ii marii o[tiri a mongolilor lui Genghis turcilor otomani, t`tarii au reprezentat o amenin-
Han. Cercet`rile lingvistice [i istorice contempo- ]are continu` pentru spa]iul românesc, nenoro-
rane ne spun c` teoria dup` care rromii ar fi fost cirile aduse de ei fiind mereu prezente în amintirea
oamenilor. Ei î[i transformau prizonierii
Potcovari rromi de r`zboi în robi. Prin lungul conflict cu
t`tarii, românii au fost influen]a]i negativ,
încercând s`-[i supun` orice grup de
oameni cu tr`s`turi asiatice, care intra în
contact cu ei [i ar fi putut s`-i amenin]e.

De re]inut!
Dac` me[te[ugarii rromi ar fi participat la
incursiunile de jaf ale t`tarilor, [i ar fi fost
lua]i prizoniei de români, femeile [i copii
lor ar fi r`mas în mod cert în taberele
t`tarilor, al`turi de familiile acestora [i nu
ar fi fost posibil s` intre [i ei sub
st`pânirea românilor. Dar astfel de cazuri
nu sunt întâlnite în documentele vremii [i
nici nu sunt amintite mai târziu.

Lec]ia 21
Pierderea libert`]ii

La venirea lor în }`rile Române, rromii aveau a existat o perioad` în care ace[tia s-au putut
statut de oameni liberi, fiindc`, dac` ar fi fost robi mi[ca liber [i s-au putut a[eza unde voiau, [i în
în Bulgaria, st`pânii lor nu i-ar fi l`sat s` plece în }ara Româneasc` [i în Moldova, dup` aceasta ei
num`r a[a de mare [i ar fi încercat s`-i aduc` fiind robi]i. Acest lucru apare cu atât mai mult
înapoi, chiar [i pe cei care ajunseser` în }ara posibil, cu cât trebuie s` lu`m în calcul [i
Româneasc`. Dac` în Moldova rromii au venit de caracterul pa[nic al noilor veni]i, care se
la sud de Dun`re, din Grecia [i Bulgaria, [i au deosebeau fundamental de firea r`zboinic` [i de
trecut prin }ara Româneasc`, atunci înseamn` c`, organizarea militar` a migratorilor anteriori.
ini]ial, nici în }ara Româneasc` rromii nu erau Regula era c` to]i rromii care veneau în ]ar`
robi, fiindc` ar fi fost obliga]i s` r`mân` aici [i nu deveneau automat robi ai domnului, dar în a doua
ar fi putut pleca mai departe. Rromii erau liberi jum`tate a secolului XIV [i la început de secol XV,
\ns` în Transilvania [i în tot restul Europei, ceea ce când autoritatea domneasc` era înc` slab`, boierii
ne duce la concluzia c`, atunci când rromii au puteau u[or înrobi micile grupuri de nomazi
plecat din Bulgaria [i au trecut la nord de Dun`re, pa[nici a[eza]i pe mo[iile lor.

36 Istoria [i tradi]iile rromilor
Rromi nomazi pe mo[ia boierilor Istoricul N. Djuvara este de p`rere c`
“|n secolul al XIV-lea, ]iganii începuser` s`
treac` Dun`rea, în grupuri mici; pe
m`sur` ce soseau erau redu[i la robie de
c`tre domnitorii [i marii proprietari din
}ara Româneasc`.” (N. Djuvara, |ntre
Orient [i Occident, 1995)

„}ig`nia“ – spa]iu exclusiv rrom
To]i robii rromi ai unui st`pân
formau “]ig`nia” acestuia [i locuiau, în
principal, la marginea satelor de români
sau în sate integral rrome. O “]ig`nie”
varia ca dimensiune dup` num`rul de
robi de]inu]i [i putea fi m`rit` dac`
st`pânul cump`ra sau dac` mo[tenea
de la familie mai mul]i robi. Existau trei
mari “]ig`nii”, denumite dup` st`pânii
în a c`ror proprietate se aflau. Cea mai
Verifica]i-v` cuno[tin]ele! mare era “]ig`nia domneasc`”, format` din robi
1. Cum a fost posibil` migrarea rromilor din care apar]ineau domnitorului ]`rii [i so]iei
Peninsula Balcanic` în }ara Româneasc`, iar acestuia. To]i rromii din ]ar` care nu aveau un
apoi c`tre Moldova [i Transilvania? st`pân apar]ineau domnului, la fel [i cei care
2. De ce rromii nu s-au putut împotrivi asupririi veneau din alte ]`ri [i care deveneau automat robi
lor de c`tre boieri [i domnitor? ai acestuia. A doua “]ig`nie” era “]ig`nia m`n`s-
tireasc`” sau c`lug`reasc` [i îi cuprindea pe robii
Dovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilor rromi care apar]ineau m`n`stirilor, bisericilor,
Un element important care s` confirme schiturilor [i oric`rui alt a[ez`mânt bisericesc.
ipoteza libert`]ii ini]iale a rromilor ar fi o serie de “}ig`nia boiereasc`” \i cuprindea pe robii afla]i în
libert`]i acordate de st`pânii robilor, între care, proprietatea boierilor. Termenul de ”]ig`nie” de-
cele mai importante ar fi libertatea de mi[care în semneaz` [i ast`zi concentra]ii mai mari de
]ar` - robii seminomazi pl`tind doar o dare anual` popula]ie rrom` în anumite sate sau cartiere din
c`tre st`pâni [i, autonomia comunit`]ii, indiferent ora[e.
dac` era nomad` sau sedentar`, în exercitarea
dreptului de judecat` intern.

Sat de rromi
Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Cum s-au format ]ig`niile în Evul
Mediu?
2. Compara]i ]ig`nia medieval` cu ce se
în]elege ast`zi prin ]ig`nie din punctul
de vedere al a[ez`rii, identificând posibi-
lele continuit`]i în timp!

Istoria [i tradi]iile rromilor 37
Lec]ia 22
Robi [i st`pâni

Robii erau valoro[i pentru boier, dar, totu[i, {tia]i c`...
boierii nu le f`ceau via]a mai u[oar`. Când un rob * Neto]ii erau un neam al rromilor care nu a fost
fugea de pe mo[ie în }ara “Ungureasc`” (cum era niciodat` înrobit?
numit` în Evul Mediu Transilvania) sau în
Moldova, erau depuse toate eforturile pentru a-l Re]ine]i!
aduce înapoi. O alt` destina]ie pentru fugarii
rromi o reprezenta Imperiul Otoman, unde, odat` Vocabular:
ajun[i ace[tia, se întâmpla uneori s` se v`taf – supraveghetor al slugilor [i al robilor de
“turceasc`”, trecând, a[adar, la religia la curtea unui boier sau de la o m`n`stire
musulman`. |ntr-un document din 14 noiembrie logof`t – mare dreg`tor, loc]iitorul domnului
1644 se specific` foarte clar care este obiceiul din în conducerea divanului; el redacta actele
vechime al }`rii Române[ti în privin]a dreptului de oficiale ale cancelariei domne[ti, pe care le
st`pânire asupra robilor. Chiar [i dup` 20 de ani, contrasemna
fiind afla]i în st`pânirea lui Mihai, judele
Bra[ovului, Matei Basarab, cere reîntoarcerea unor
robi rromi la v`taful Luca logof`t, st`pânul lor de
drept. Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
L`murirea neîn]elegerilor de tot felul, în 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
special clarificarea apartenen]ei la un st`pân, se dintre ace[tia câte o propozi]ie: înrobire,
f`cea prin delegarea unor boieri de încredere care autonomie, st`pânire, proprietate, pa[nic!
s` cerceteze cazul [i s` aduc` martorii (boieri sau 2. Descrie]i felul în care s-a produs înrobirea
oameni în]elep]i [i respecta]i), care m`rturiseau, în rromilor în spa]iul românesc!
cazul respectiv, iar m`rturia lor era hot`râtoare în 3. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de
aceste situa]ii. De asemenea, domnitorul citea mai jos cu informa]ia corect`:
c`r]ile scrise de înainta[ii s`i [i vedea ce hot`râser` a. Cei mai mul]i robi din Europa au fost în ...
ei în aceast` privin]`. b. To]i robii unui st`pân formau ... .
c. Când rromii au ajuns la nord de Dun`re ei
erau ... .
4. Enumera]i dou` dovezi ale libert`]ii ini]iale a
Rob fugar \n lan]uri
rromilor!
5. Aranja]i sintagmele de mai jos în ordinea lor
cronologic`:
a. |nrobirea rromilor
b. Vânzarea de robi
c. Migrarea rromilor
d. Sosirea rromilor la nord de Dun`re
e. Formarea „]ig`niilor“

38 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

VIII Statutul juridic al rromilor
Lec]ia 23
Considera]ii generale

Statutul juridic al robilor rromi nu cunoa[te Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
reglement`ri scrise care s` cuprind` toate situa]iile 1. Stabili]i care erau diferen]ele între o persoan`
conflictuale ce puteau apare între ace[tia [i alte liber` [i un rob?
persoane. |ns` documentele oglindesc, în mare 2. Când erau robii pedepsi]i pentru faptele lor?
m`sur`, obiceiul “din vechime” privitor la robi,
obicei care intr` treptat în alc`tuirile de legi de
mai târziu, din secolele XVII-XIX. Reglement`rile Legi privitoare la drepturile [i obliga]iile
moldovene le completeaz` pe cele din }ara robilor
Româneasc`, nefiind deosebiri majore în statutul Carte româneasc` de înv`]`tur`, prima
juridic al robilor din cele dou` }`ri Române. culegere important` de legi din Moldova, stabilea
Robii rromi, pe parcursul întregii perioade de la anul 1646 câteva repere în privin]a drepturilor
sclavie în care s-au aflat în cele dou` }`ri Române, [i a obliga]iilor robilor rromi. Astfel, robul
nu beneficiaz` de un statut juridic care s` le cump`rat era dator s`-[i ajute st`pânul, iar robul
asigure drepturi minime [i s`-i apere în judec`]i. Ei care se f`cea vinovat de ceva în fa]a st`pânului s`u
sunt considera]i proprietatea st`pânului care trebuia s`-i suporte pedeapsa, b`taia pe care o
poate face ce vrea cu ei. Conflictele dintre rob [i o primea fiind administrat` cu b`]ul ori cu biciul,
persoan` liber`, str`in` de familia st`pânului robul putându-se împotrivi doar dac` st`pânul era
robului, deveneau un conflict între st`pânul pe cale s`-l omoare. |n acest caz, robul î[i putea
robului [i persoana în cauz`. Robul nu era chiar ucide st`pânul, f`r` a suporta vreo
r`spunz`tor pentru faptele sale, acestea privindu-l pedeaps`.
pe st`pân, dar în cazuri mai grave (furt de cai, |n fapt, st`pânii puteau s` le fac` orice robilor,
ucidere etc.) st`pânul putea renun]a la rob [i nu numai s` nu-i omoare. Legea prevedea c`, dac`
mai acorda desp`gubiri, robul urmând a fi un rob era omorât, uciga[ul trebuia s`-l pl`teasc`
pedepsit. Foarte bine ilustreaz` aceasta un sau putea chiar s` fie [i el omorât pentru aceast`
document din 17 mai 1652 care ne arat` c` Radu, crim`. Alte prevederi hot`rau c` r`pirea roabei
mare comis, pl`te[te o sum` mare de bani, pentru reprezenta aceea[i vin` ca [i r`pirea unei fecioare,
un “copil de ]igan”, care comisese o fapt` grav` [i a unei femei m`ritate, a unei v`duve etc. Jignirea
care urma s` fie pedepsit. robului, f`r` motiv, de c`tre altul, în afara
st`pânului s`u, era considerat` jignire a st`pânului
[i era pedepsit`.

Tem`
Comenta]i în clas` pe marginea îndatoririlor [i
a drepturilor robilor! Exist` un echilibru între
acestea sau îndatoririle sunt mai mari decât
drepturile?

Istoria [i tradi]iile rromilor 39
Lec]ia 24
C`s`toria

C`s`toria înseamn` legalizarea unei alegerii C`s`torie
între doi viitori so]i [i momentul întemeierii unei
noi familii. Pentru ca o c`s`torie s` fie valabil` era
necesar acordul Bisericii. Acest lucru era îns`
destul de greu de ob]inut de c`tre robi. Ei se
c`s`toreau, având consim]`mântul st`pânului, iar
dac` aveau st`pâni diferi]i era nevoie de
aprobarea ambilor st`pâni. De obicei, ace[tia se
în]elegeau asupra celui care va p`stra s`la[ul
(familia). Astfel, unul dintre st`pâni îl cump`ra pe
robul care urma ca, prin c`s`toria cu cel`lalt, s`
vin` pe mo[ia sa, fie îi d`dea pentru robul pe
care-l ob]inea un alt rob. Pentru aceast` situa]ie,
majoritatea documentelor secolului al XVII–lea
specific` “]igan pentru ]igan, dup` cum este
legea”. Exist` [i excep]ii de la aceast` regul`,
întâlnindu-se situa]ii în care cei doi so]i nu sunt
desp`r]i]i, ei trebuind s` pl`teasc` taxe [i impozite
separat, fiecare la st`pânul lui. Erau îns` frecvente
[i c`s`toriile f`r` voia st`pânilor. La 18 iulie 1777,
de pild`, un “]igan boieresc” din Moldova fuge în
}ara Româneasc`, unde se c`s`tore[te cu o
“]iganc`” boiereasc`. Boierul din Moldova este Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
desp`gubit de boierul din }ara Româneasc`, care 1. De ce aveau robii nevoie de aprobare de la
îi p`streaz` pe rob [i pe copiii lui. st`pân pentru a se putea c`s`tori?
2. Ce se întâmpla dac` viitorii so]i aveau st`pâni
diferi]i?

Aspecte ale c`s`toriei

C`s`toriile între robi [i oamenii liberi, atât în [i pân` a putea fi desp`r]i]i aveau [i copii
Muntenia cât [i în Moldova, pân` în prima împreun`. |n multe rânduri, familia era desp`r]it`,
jum`tate a secolului al XVIII-lea, se f`ceau dup` iar copiii erau împ`r]i]i între st`pâni sau între
regulile prev`zute în “obiceiul p`mântului”, ceea mo[tenitorii acestora.
ce înseamn`, dup` vechile obiceiuri [i tradi]ii ale
]`rii. Re]ine]i!
Un rrom sau o rromnie, elibera]i de robie, nu
aveau dreptul de a se cununa cu oamenii liberi; Vocabular:
numai copiii lor erau liberi pe deplin, bucurându- jude – cneaz. Acesta desemneaz` feudalitatea
se de toate drepturile unei persoane libere. prestatal`, st`pân` a fostelor ob[ti libere. Juzii
C`s`toriile f`cute de rromi, f`r` a cere voie de au participat la formarea claselor boiere[ti.
la st`pânii lor, nu erau luate în seam`, femeia [i
copiii acesteia revenind st`pânului ei. Juzii rromi
aveau ca datorie s` supravegheze ca astfel de Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
c`s`torii s` nu se fac`, altfel erau pedepsi]i, atât ei 1. De care drept erau lipsi]i rromii elibera]i din
cât [i robii care s-au c`s`torit în ascuns. robie?
Aceste c`s`torii se petreceau de cele mai 2. Ce se întâmpla când rromii se c`s`toreau f`r`
multe ori f`r` ca st`pânii robilor s` [tie de ele [i s` [tirea st`pânilor lor?
le încuviin]eze. De obicei, femeia fugea la b`rbat

40 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 25
M`suri laice [i biserice[ti în privin]a c`s`toriei

|n Muntenia, în anul 1714, mitropolitul ]`rii, Constantin Mavrocordat
datorit` faptului c` un om liber c`s`torit cu cineva
în stare de robie devenea rob, interzice preo]ilor s`
mai dea binecuvântarea la cununie în aceste
situa]ii. Odat` cu trecerea timpului îns`, lucrurile
încep s` se schimbe spre bine, dar într-o m`sur`
foarte mic`.
Constantin Mavrocordat, domnitorul
Moldovei, în martie 1743, interzice st`pânilor s`-i
despart` pe b`rbat de so]ie, chiar dac` ace[tia
apar]ineau unor proprietari diferi]i. Copiii acestora
puteau în continuare s` fie împ`r]i]i între st`pâni,
dac` unul dintre ei nu cump`ra întreaga familie
pentru a nu o desp`r]i. Situa]ia era aceea[i [i
pentru }ara Româneasc`.
|n afara reformei privind c`s`toria robilor, C.
Mavrocordat va desfiin]a rumânia în }ara
Româneasc`, în anul 1746, [i vecinia în Moldova
în anul 1749. De atunci înainte, to]i ]`ranii au avut
libertate personal`.
Privitor la transferul robilor de la un st`pân la
altul în vederea p`str`rii unit`]ii familiei, legile peste 16 ani erau pl`ti]i ca adul]i, iar cei sub
ulterioare au stabilit pre]uri fixe de vânzare – aceast` vârst` - la jum`tate din pre].
cump`rare. Femeia era pl`tit` cu 50 de lei, iar
b`rbatul cu 70 lei. Doar cei care [tiau o meserie Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
trebuiau s` fie pl`ti]i mai bine, întrucât la pre]ul 1. Datorit` c`rui fapt preo]ii nu mai aveau dreptul
pentru om se ad`uga pre]ul pentru meseria pe s` cunune oamenii liberi cu robi?
care o cuno[teau. Totodat`, copiii nu mai puteau 2. Ce reforme a înf`ptuit domnitorul fanariot
fi desp`r]i]i de p`rin]ii lor, c`ci unul dintre st`pâni Constantin Mavrocordat?
trebuia s` cumpere întreaga familie de robi. Copiii

Lec]ia 26
Schimb`rile secolului al XVIII-lea

|n secolul al XVIII-lea, au loc schimb`ri în ceea Se pare c` în epoca imediat anterioar` adopt`rii
ce prive[te c`s`toriile mixte (rrom cu românc` sau acestei m`suri, c`s`toriile mixte erau frecvente.
român cu rromnie). Pân` atunci, regula era c` Pentru boieri ele erau un mijloc de a-[i spori num`rul
so]ul liber, prin c`s`toria cu o roab`, devenea rob, robilor, dar pentru stat ele însemnau îns` o pierdere,
ca [i copiii n`scu]i din aceast` leg`tur`. ]`ranul transformat în rob particular fiind scutit de bir
A[ez`mântul lui Constantin Mavrocordat [i de celelalte obliga]ii publice. De aceea, este posibil
interzicea c`derea în sclavie a persoanelor libere ca renun]area la obiceiul care f`cea posibil` înrobirea
care se c`s`toreau cu sclavi rromi. Copiii care se românilor s` se fi f`cut [i din considerente fiscale
n`[teau erau liberi. (Viorel Achim, }iganii în istoria României, 1998).

Istoria [i tradi]iile rromilor 41
Anularea reformei

|n anul 1766, \n Moldova, legea a interzis Re]ine]i!
c`s`toriile mixte (între persoanele libere [i sclavi),
oprindu-i pe preo]i s` cunune în astfel de situa]ii. Vocabular:
Dac` s-a produs, totu[i, c`s`toria, so]ii trebuia s` egumen – conduc`torul unei m`n`stiri ales
fie desp`r]i]i, dar copiii r`mâneau liberi. sau numit dintre c`lug`ri. Acesta era ales de
Sobornicescul hrisov din anul 1785 a oprit cu soborul bisericesc sau era numit de domn [i
des`vâr[ire c`s`toriile între “moldoveni” [i recomandat de mitropolit
“]igani” [i declar` nevalabile aceste c`s`torii. om slobod – persoan` liber`, care nu este în
Copiii n`scu]i din asemenea c`s`torii erau stare de robie
considera]i robi. Astfel s-a anulat reforma f`cut` în
favoarea robilor. Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
|n }ara Româneasc`, Pravilniceasca Condic` 1. De care libertate erau lipsi]i robii rromi?
din anul 1780 prevedea c` robii care se c`s`toreau 2. Ce se întâmpla când se c`s`toreau o persoan`
cu o femeie slobod` erau desp`r]i]i de îndat`, iar liber` [i un rob?
copiii care se n`[teau deveneau slobozi. |n situa]ia 3. Cum a evoluat statutul copiilor rezulta]i dintr-o
înrobirii prin intermediul c`s`toriei, oamenii liberi astfel de c`s`torie?
d`deau scrisori la mâna egumenilor c` accept` de 4. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
bun` voie noua situa]ie, c` vor munci la fel ca dintre ace[tia câte o propozi]ie: c`s`torie
ceilal]i robi, c` nu vor umbla niciodat` s`-[i mixt`, obiceiul p`mântului, jude de ]igani!
recapete libertatea, adic` f`când apel la justi]ie. 5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de
Acesta era cadrul juridic legal în care s-au aflat mai jos cu informa]ia corect`:
familiile rrome pân` cu pu]ini ani înaintea a. Rromii se puteau c`s`torii doar cu acordul
eliber`rii lor din sclavie. ….
b. Persoana liber` care lua în c`s`torie un rob
devenea ...
6. Enumera]i trei prevederi legate de c`s`toria
robilor!

42 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

IX Proprietatea la rromi
Lec]ia 27
Legi privind proprietatea

Se cuvine s` facem, înc` de la început, p`gubi pe st`pân. Când un rob era l`sat danie de
distinc]ie între situa]ia rromilor liberi [i a robilor. st`pânul s`u, care apoi îl elibereaz` sau îl vinde
Rromii liberi posedau propriet`]i imobiliare, altcuiva, atunci “se stinge dania [i averea ]iganului
asupra c`rora dispuneau dup` voin]`. Astfel, le r`mâne supt st`pânirea sa dup` vechiul obicei al
puteau vinde, schimba, dona sau l`sa prin p`mântului”. Dac` robii sau slugile s-au împru-
testament. mutat în numele st`pânilor, creditorii, pentru a-[i
recupera împrumutul, trebuiau s` dovedeasc` mai
Exemplu: întâi c` st`pânii robilor le-au poruncit aceasta,
La 1 iunie 1760, Chiriac “]iganul” cu so]ia sa altfel proprietarii [i st`pânii de case nu erau
Ioana au vândut cu suma de 25 lei un loc al lor din obliga]i s` le pl`teasc` datoria.
târgul Bârladului.
Robii, teoretic, nu aveau propriet`]i de nici un
fel; ei, ca persoane, apar]ineau cu tot ce aveau
st`pânului lor. Când un rob era eliberat sau Rrom cump`rând proprietate
acumula suficien]i bani pentru a se putea
r`scump`ra de la st`pânul lui, atunci putea s` fie
[i proprietar de p`mânt sau cneaz.

Exemplu:
|nc` de la 1572, Ioan Vod` cel Cumplit
înt`re[te lui Nicola „]iganul“ p`mântul cump`rat
de el: “am dat acestui ]igan, anume Nicola, a treia
parte din a cincea parte satul de la Balote[ti [i vad de
moar` la Putna, ce el sie-[i-a cump`rat pentru 120
de zlo]i t`t`re[ti înc` în zilele lui Alexandru Vod` de
la Toma [i sora lui Stana [i nepotul lor Dumitru, când
[i-a pl`tit Toma capul, [i s`-i fie lui cu tot venitul”.

Legi privind proprietatea
Codul Callimach hot`ra c` robii “nu pot primi
[i l`sa mo[tenire” – probabil de la persoane libere
sau de la robi ce nu apar]ineau de familia
beneficiarului, fiindc` tot Codul Callimach
consemna c` “st`pânul nu are drept asupra vie]ii
[i averii robului”, averea acestuia revenind
st`pânului doar când robul fuge f`r` s` revin`,
când nu are fii sau p`rin]i ori când \l va v`t`ma sau

Istoria [i tradi]iile rromilor 43
M`rturii privind existen]a rromilor liberi

|n anul 1670, în }ara Româneasc`, Antonie {eful familiei este în m`sur` s`-[i vând` copiii
voievod înt`re[te pitarului Radu }ig`nescu dup` bunul plac. |n 25 ianuarie 1647, Ibraim
st`pânirea unui loc de pe care s` goneasc` pe Cacemac si Husu, fra]i, ]igani turci]i surlari, care
rumânii [i „]iganii“ care au acolo case (s`-[i fac` umblau prin ]ar`, \l vând cu 14 taleri egumenului
altele unde vor putea), [i s`-i oblige s`-[i pl`teasc` Pahomie de la M`n`stirea Sadova pe Husain, fiul
chiria pân` la aceea dat`. De aici ne d`m seama fratelui lor Carali, înecat în Dun`re.
c` respectivii rromi nu se aflau în proprietatea La 18 ianuarie 1620, Stanciu b`ia[ul o vinde
pitarului Radu }ig`nescu, de vreme ce-i pl`teau pe ]iganca Brându[a negustorului Necula [i fratelui
chirie acestuia, ci puteau foarte bine s` fie robi s`u Gheorghe pentru 1600 aspri. La 20 august
domne[ti cu statut juridic foarte apropiat 1646 Dobre [i Neaga, so]i rromi, elibera]i din
persoanelor libere (existen]a caselor rromilor pe robie, î[i vând fata lui Melchisedec, egumenul
domeniul pitarului exclude posibilitatea locuirii M`n`stirii Câmpulung, pentru 17 ughi, deoarece
acolo a unor rromi nomazi sau seminomazi). se c`s`torise cu un rob rrom al m`n`stirii. |n urma
Situa]iile de mai jos reprezint` cazuri când c`s`toriei cu un rob, ea ar fi devenit, oricum,
romii elibera]i pot dispune dup` voin]` de roab` a m`n`stirii.
bunurile lor materiale [i de persoanele din familie.

Case de rromi [i de români

44 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

X Vânzarea [i cump`rarea robilor
Lec]ia 28
Tranzac]ii cu robi

Existen]a robilor rromi în }ara Româneasc` [i Vânzare de robi
\n Moldova cunoa[te cele mai spectaculoase
r`sturn`ri de situa]ii odat` cu modificarea st`rii
financiare a st`pânilor, vânzarea lor fiind de multe
ori cea mai la îndemân` modalitate de a pl`ti o
datorie sau de a se r`scump`ra din robia turceasc`
sau t`t`reasc`.
Robii erau buni la orice, fiind echivala]i cu tot
ceea ce prezenta valoare. Ei erau vându]i, d`rui]i la
cununie, ca zestre, da]i ca poman` la m`n`stire,
pentru a le fi amintite st`pânilor numele la slujbe,
erau schimba]i pe animale, pentru “n`dragi de
postav”, erau da]i “cap pentru cap” la eliberarea
din “rumânie”, iar în cazul în care nu se supuneau
“[i vor umbla de capetele lor, cu seme]ie, s`-i bat`
mult”.
Actele de vânzare-cump`rare a robilor se fr`]âne-meu Ghinii [i cu [tirea tuturor fra]ilor mei [i
f`ceau ca [i pentru vânzarea unui lucru, respec- cu toat` rudenia mea ca s`-i fie mo[ie ohabnic`
tându-se regulile de întâietate. Primul drept în dumnealui [i coconilor în veci. {i când o am vândut,
cump`rarea lor îl aveau membrii familiei st`pâ- fost-au mul]i boiari m`rturie: p`rintele popa Stanciul
nului, în primul rând copiii acestuia, fra]ii, apoi clisiarh de la beserica domneasc` ot Craiova, [i popa
rudele de gradul doi, rudele mai îndep`rtate, Lupul, [i Iane diaconul, [i jupânul Chiri]`, [i Pan`,
urmau vecinii [i, pe urm`, str`inii de familie [i de c`m`ra[ ot C`preni, [i Dima, arma[ul ot Mierea, [i
locurile respective. La redactarea actului trebuia s` jupan arma[ ot C`preni, [i Hamzucul, postelnic ot
fie de fa]` [i un oarecare num`r de martori. Dup` Sine[ti, [i Oancea, ceau[ul ot Craiova, [i mul]i boiari
încheierea actului, urma [i confirmarea dom- care [-or pune isc`liturile mai jos, [i pentru credin]`
neasc`, pentru ca nimeni s` nu-i poat` contesta pus-am [i pecetea mea.
valabilitatea. 7155 (1647), iulie 20.
Eu, popa Stanciul
Exemplul unei fete rrome, vândut` de Eu, popa Lupul
st`pânul s`u Eu, jupan arma[ul
“1647, iulie 20 Eu, Dima arma[ ot Mierea, m`rturie
Zapisul lui Lupu, feciorul Neculii de la C`tun, Oancea ceau[, en Pan peh(arnic)
prin care vinde lui Ghiorma, mare ban al Craiovei, o (urmeaz` [i alte isc`lituri)
fat` de ]igan de zece ani. Hamzucul ot Iazuri
Adec` eu, Lupul, fe(cio)rul Neculii ot C`tun,
scris-am zapisul nostru s` fie de mare credin]` la
Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
mâna jupan(ului) Ghiormei, vel ban Cravleschi, cum
1. Care erau cauzele care determinau un st`pân
s` se [tie c` i-am vândut o fat` de ]igan de 10 ani, s`-[i vând` robii?
anume (loc liber), fata Tudorii ]iganca, derept ughi 2. Stabili]i asem`n`rile [i deosebirile între
14 [i o am vândut eu de a mea bun` voie [i cu [tirea vânzarea robilor [i vânzarea oric`rui alt lucru!

Istoria [i tradi]iile rromilor 45
Lec]ia 29
Pre]urile robilor rromi în prima jum`tate a secolului al XVII-lea

Pre]urile variau dup` num`rul de robi vându]i Graficul de mai jos exprim` evolu]ia pre]urilor
[i dup` calitatea lor ca muncitori. Pre]ul robilor în de vânzare-cump`rare a robilor rromi în }ara
primele cinci decenii ale secolului al XVII-lea se Româneasc` [i are ca punct de plecare temporal
modific` continuu, crescând, în 60 de ani, de începutul domniei lui Mihai Viteazul (1593). El
aproape patru ori. Uneori “]iganul” domnesc, sau acoper` [ase decenii din istoria statului valah,
a[a - zis slobod, silit de lipsa hranei sau din cauza pân` aproape de sfâr[itul domniei lui Matei
datoriilor, se vindea pe sine pe un pre] de nimic. Basarab. Pre]urile robilor au fost exprimate în
Alteori, p`rin]ii î[i vindeau copiii din cauza documente în diferite monede care circulau în
foametei. Un exemplu gr`itor este cazul lui B`jan spa]iul românesc. Linia albastr` reprezint` evolu]ia
care la 29 iulie 1627 se vinde ca rob popii Iane pre]ului b`rba]ilor, linia ro[ie indic` pre]ul
clisiarul pe 17 galbeni [i 1000 de aspri, iar popa femeilor iar linia verde arat` pre]ul copiilor. Media
Iane se angajeaz` s` nu-l vând`, ci ca s`-i fie rob celor trei este linia neagr`.
de mo[tenire lui [i copiilor lui.

Re]ine]i!

Vocabular:
clisiar – ]ârcovnic, paracliser, cânt`re] în
biseric`

Evolu]ia pre]ului robilor rromi exprimat \n grame argint

Autor: Petre Petcu]

46 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 30
Tendin]e [i variabile în valoarea robilor

Pre]urile de vânzare-cumpârare a robilor se Deosebita importan]` a robilor pentru
constituie ca o component` important` a economia statului medieval valah determin`
economiei Principatelor Române, în ansamblu, [i a scutirea rromilor care vor veni din Moldova [i
fiec`rui proprietar, în particular. Tendin]a era de a Imperiul Otoman de taxe [i munci c`tre stat.
se cump`ra robi [i nu de a-i vinde. Este preferat` Domnitorul Matei Basarab, la 9 ianuarie 1618, d`
vânzarea de p`mânt, pentru a se putea p`stra o \nlesnire special` în acest sens pentru rromii care
robii. Cine avea bani cump`ra robi, iar pre]ul lor a vor veni [i se vor a[eza lâng` Sfânta M`n`stire de
crescut fantastic în 60 de ani. B`rba]ii erau cei mai la M`csineni.
scumpi, fiind cei mai puternici, având cel mai
mare randament în munc`, cunoscând, de regul`, Re]ine]i!
mai multe meserii. Femeile urmeaz` cre[terea
general`, fiind îns` inferioar` acesteia. Copiii Vocabular:
aveau pre]uri sensibil mai mici, lucru absolut tranzac]ie – conven]ie între dou` sau mai
normal în condi]iile unei slabe capacit`]i de multe p`r]i, prin care se transmit anumite
munc` [i ale riscului sporit de îmboln`viri care-l drepturi sau se face un schimb comercial de
prezentau. Perioadele de cre[tere [i descre[tere a m`rfuri. |n]elegere, învoial`, acord
pre]ului copiilor pot fi cauzate, mai mult ca la
adul]i, de vârsta acestora, fiind sensibil altul la Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
diferen]e de numai câ]iva ani. Cre[terea fantastic` 1. Care dintre robi erau cei mai valoro[i pentru
pe care o realizeaz` pre]ul de tranzac]ie a unui st`pâni [i de ce?
copil în ultimul deceniu nu ne-o putem explica 2. |n ce fel comer]ul cu sclavi [i munca acestora
decât punând-o pe seama stabilit`]ii asigurate de influen]au economia ]`rii?
domnia lui Matei Basarab, a unei posibile prezen]e
a pre]urilor unor copii mai apropia]i de vârsta
adul]ilor [i datorit` scumpirii generale a robilor.

Lec]ia 31
Eliberarea din robie

Eliberarea robilor rromi de c`tre st`pânii lor se st`pânul este obligat s` o m`rite (incluzând
producea doar arareori. |ntre pu]inele cazuri, zestrea) altfel va intra la ocn`, iar roabele ]iitoare al
documentele consemneaz` cel mai adesea c`ror st`pân – “so]” a decedat [i nu a apucat s` le
testamente cu astfel de dispozi]ii. Astfel, la 6 mai elibereze, ele [i copiii lor devin liberi. Odat` iertat,
1634, Laz`r Paharnicul las` scris ca dup` moartea robul nu are voie s` depun` m`rturie, în cadrul
lui [i a so]iei sale, Marga, Tudora ]iganca [i un unei judec`]i, pentru fostul st`pân sau pentru
copil al ei s` fie ierta]i de robie [i nimeni s` nu familia acestuia, având acela[i statut ca [i ceilal]i
schimbe aceasta. Un alt caz este cel din 10 mai membri ai familiei fostului st`pân.
1642, când Anca din Vl`duleni, fiind în prag de
moarte, hot`r`[te s-o elibereze din robie pe Eliberare de rob prin testament
]iganca Mu[a, care, dup` cum consemneaz`
documentul, “este b`trân`”. O alt` situa]ie este
legat` de strângerea unei sume de bani de c`tre
rob, suficient` pentru a se r`scump`ra de la
st`pânul s`u, având îns` nevoie [i de acordul
acestuia de a-l elibera.
|n afara acestor eliber`ri hot`râte de c`tre
st`pânii robilor, exist` câteva situa]ii în care statul
prevedea pierderea drepturilor st`pânului asupra
robului [i eliberarea acestora. Astfel, st`pânul care
nu va avea grij` de onoarea roabei sale î[i pierde
puterea asupra ei [i roaba devine liber`, iar

Istoria [i tradi]iile rromilor 47
Verifica]i-v` cuno[tin]ele! de lucru. |n secolul al XV-lea, sclavii genovezi
1. |n ce situa]ii se producea eliberarea robilor? reprezentau 4,5% din popula]ie, situa]ie des
2. Care sunt cele mai numeroase cazuri de întâlnit` în regiunile din sud. |n timpul Rena[terii
eliberare a rromilor? florentine au fost câteva sute de sclavi scumpi,
toate sclavele lucrând în serviciile gospod`re[ti.
Document Pre]urile crescânde ale sclavilor explic` de ce ei
1613 (7121) Februarie 12, Târgovi[te erau mult mai numero[i în localit`]ile pe unde se
“Din mila lui Dumnezeu, Io Radu voevod [i intra în Italia, în porturi [i mai rar în interior. |n
domn a toat` ]ara Ungrovlahiei, fiul marelui [i porturi ei erau vându]i la prima mân`, deci mai
preabunului, r`posatului Mihnea voevod. D` ieftin. Pre]ul lor cre[tea în interiorul ]`rii, fiecare
domnia mea aceast` porunc` a domniei mele vânz`tor crescând suma de bani pe care o cerea
jupani]ei Stana, jupani]a slugii domniei mele P`dure pe sclavi. Pe m`sur` ce sclavii puteau fi cump`ra]i
al doilea stolnic, ca s`-i fie ei ... . doar de familiile bogate în nord, popula]ia sclav`
... {i iar s` se [tie a iertat sluga domniei mele con]inea din ce în ce mai multe femei din t`râmuri
P`dure stolnic [i jupani]a lui Stana dup` moartea lor îndep`rtate din Europa [i Africa.
<o }iganc` anume Hrusa> s` fie liber` cu to]i fiii ei, Sclavia a început s` se restrâng` în Italia, în
ori câ]i ar fi din trupul ei, pentru sufletul lor; nimeni secolul al XVI-lea, exceptând folosirea sclavilor pe
s` nu fie volnic s’o robeasc` pe ea [i cu fiii ei, ci s` fie galere, unde b`rba]ii tr`iau un al doilea val de
slobozi. {i care om ar voi s`-i robeasc` dup` sclavie. Majoritatea lor erau nord africani captura]i
moartea lui P`dure stolnic [i jupani]ei lui, s` fie [i ocna[i [i înlocuiau b`rba]ii liberi care nu mai
anatema [i cu Aria [i to]i s` petreac` la un loc, unde doreau s` vâsleasc` pentru ora[ele lor, în favoarea
este foc nestins [i viermi neadormi]i în veci, amin.” Imperiului Otoman. Majoritatea acestor sclavi era
destinat` s` fie rapid exterminat` de munca
Studiu de caz istovitoare de la vâsle sau de bolile ce ap`reau pe
Sclavia în Peninsula Italic` galere. Servitorii liberi, lucrând pe salarii mici, au
înlocuit, în mare parte, sclavele scumpe în casele
Existen]a sclavilor în Peninsula Italic` a c`p`tat bogate [i aprovizion`rile interna]ionale de sclavi
un nou sens, în Evul Mediu, între anii 1000-1359, care curgeau c`tre Lumea Noua. |n ultima parte a
ace[tia devenind obiecte de comer] în statele secolului al XVIII-lea, sclavia a disp`rut teoretic în
maritime din nord, precum Vene]ia [i Genova. De Italia [i micile ei relicve au fost împr`[tiate în
asemenea, au ap`rut sclavi în teritoriile cucerite de schimb`rile [i reformele erei revolu]ionare (Steven
normanzi de la bizantini, lombarzi [i musulmani în A. Epstein, Speaking of slavery, 2001).
sud. Acest fapt a dat un impuls sclaviei, elan
probabil c`p`tat [i prin cre[terea interac]iunilor Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
militare [i comerciale cu lumea musulman`, care 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
au adus italienilor mai mult` bog`]ie [i mai multe dintre ei câte o propozi]ie: proprietate,
surse de avere [i pie]e pentru sclavi. Sclavii erau r`scump`rare, cronologie, sclavie!
înc` destul de rari în anumite p`r]i din Italia, cum 2. Citi]i afirma]iile de mai jos [i încercui]i litera
ar fi Roma sau valea râului Po. Erau mult mai corespunz`toare r`spunsului corect:
numero[i în porturi, acestea având surse de sclavi a. Vânz`rile de rrobi se f`ceau respectându-se
[i în noile teritorii musulmane [i bizantine cucerite, dreptul de ... în cump`rarea lor.
unde o parte din popula]ie era deja transformat` b. Pre]urile robilor... de aproape patru ori în
în sclavi. Sunt greu de f`cut estim`ri ale popula]iei [ase decenii.
din aceast` vreme, dar sclavii probabil c` de]ineau c. Femeile erau mai ... decât b`rba]ii deoarece
nu mai mult de 1 sau 2 procente din popula]ie în [tiau mai ... meserii.
porturile din nord în secolul al XIII-lea [i un mic 3. |n ce fel atest` vânz`rile de robi destr`marea
procent în Sicilia. Totu[i, aceste numere mici nu ar familiilor rrome?
trebui s` minimalizeze faptul ce a generat 4. G`si]i trei asem`n`ri între sclavia din }`rile
rena[terea sclaviei ce [i-a g`sit un loc \n legisla]ia Române [i sclavia din Peninsula Italic`!
[i în societatea italian`, atunci când începuse s`
dispar` în mai toat` Europa. {tia]i c` ...
Cronologia sclaviei ne arat` op]iunile * Un rob putea valora pre]ul unui cal puternic?
italienilor dac` s` practice sau nu sclavia. De ce * Exist` [i ast`zi o sclavie de tip modern în care
exista sclavia ? De ce nu exista sclavia ? Acestea unii oameni sunt for]a]i s` fac` lucruri pe care nu
sunt întreb`ri importante la care trebuie g`site le vor, pentru a-[i câ[tiga o minim` existen]`?
r`spunsuri în fiecare etap` a istoriei sclaviei.
Dup` ciuma devastatoare din 1348, sclavii au
devenit mai scumpi, dar, de asemenea, mai
folositori \ntr-o lume cu cerere crescând` de mân`

48 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

XI Modul de via]`: nomadism [i
sedentarizare
Lec]ia 32
Mo[tenirea bizantin`

Rromii au stat o perioad` de timp românesc rromii au practicat [i nomadismul dar o
semnificativ` în Imperiul Bizantin unde au deprins mare parte dintre ei s-a sedentarizat acolo unde a
[i au practicat multe din me[te[ugurile care i-au g`sit un loc prielnic pentru aceasta.
f`cut, mai t`rziu, atât de folositori economiei
române[ti. Imperiul Bizantin era puternic Re]ine]i!
urbanizat, cu mari centre comerciale, unde rromii
î[i puteau practica meseriile. Dar mai mult decât Vocabular:
ora[ele, mediul rural s-a dovedit prielnic pentru urban – care ]ine de ora[, referitor la ora[,
dezvoltarea unui comer] cu lucruri m`runte, at`t or`[enesc
de necesare lumii satului, aflat` departe de târguri rural – din lumea satului, s`tesc
[i ora[e. nomad – persoan` care nu are o a[ezare
Aceste îndeletniciri au determinat statornic` [i se mut` dintr-un loc în altul
caracteristicile vie]uirii rrome, cei care locuiau în sedentar – stabil, a[ezat
ora[e sau la marginea acestora adoptând un mod
de via]` sedentar, cei care practicau un comer] la
sate fiind semi-nomazi. Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
S-a spus c` în Imperiul Bizantin to]i rromii au 1. Care era modul de via]` al rromilor în Imperiul
fost sedentari dar trebuie s` nu uit`m c` este Bizantin?
foarte greu pentru un sedentar s` migreze într-o 2. Exist` [i ast`zi rromi nomazi? Care sunt ace[tia?
]ar` str`in` [i apoi s` practice acolo în continuare
un mod de via]` nomad. La sosirea lor în spa]iul

Nomazi [i sedentari la nord de Dun`re

Pe teritoriul }`rii Române[ti [i al Moldovei, în fiscale. Deosebirea principal` dintre rromii nomazi
Evul Mediu, o parte însemnat` dintre “robii [i cei sedentari este dat` de acceptul st`pânului [i
]igani” [i-a continuat pe mai departe modul de de modalitatea de câ[tigare a existen]ei. Au
via]` semi-nomad, în special cei afla]i în “]ig`nia” existat, de pild`, neamuri de rromi care nu au
domneasc`, în timp ce ceilal]i robi au fost putut fi a[ezate în vreun sat, deoarece nu puteau
„a[eza]i“ (v`tra[ii) pe mo[iile domne[ti, m`n`s- face comer] [i, astfel, nu aduceau venituri
tire[ti [i boiere[ti, unde vor lucra în condi]ii grele st`pânilor lor [i, chiar mai mult, nu puteau
p`mântul. Dintre ace[tia, o parte va r`mâne la supravie]ui. Spre exemplu, ursarii nu-[i puteau
curtea st`pânilor, îndeletnicindu-se cu diferite ]ine mereu ur[ii în acela[i sat, dup` cum nici
ocupa]ii casnice, situa]ie întrucâtva mai bun` pentru un l`utar nu ar fi fost profitabil s` se mute
decât a robilor “de ogor”. Diferen]e majore nu au dintr-un loc în altul, în c`utare de lucru, când era
existat între nomazi [i sedentari, în acele vremuri nevoie de el la curtea boierului sau la hora satului
p`r`sirea casei [i a p`mântului fiind ceva obi[nuit de ba[tin`.
[i printre ]`rani, datorit` r`zboaielor [i a ap`s`rii

Istoria [i tradi]iile rromilor 49
Nomazi [i sedentari
Tem`
1. |ntreba]i-i pe b`trânii rromi când au v`zut
ultima dat` rromi ursari care jucau ursul prin
sate ori ora[e?
2. De ce ast`zi rromii ursari nu se mai
îndeletnicesc cu dresatul [i jucatul ursului, în
schimb meseria de l`utar are aceea[i r`spândire
ca [i în trecut?

Lec]ia 33
Feluri diferite de vie]uire

|n perioada de început a existen]ei rromilor în robii fugeau de la st`pân [i se ascundeau printre
spa]iul românesc s-au stabilit la sate [i ora[e o rromii nomazi, pentru a sc`pa de urm`ritori.
parte dintre ace[tia, de atunci încolo nemaifiindu- Atunci când condi]iile de via]` se înr`ut`]eau
le permis` trecerea în rândurile nomazilor. foarte mult, atât robii cât [i ]`ranii fugeau din
St`pânii de robi nu-[i puteau permite pierderea satele lor la al]i st`pâni sau chiar în ]`rile vecine.
unui me[te[ugar sau a unui lucr`tor la câmp prin Unii dintre ei formau bande de tâlhari care atacau
schimbarea modului de via]` a acestuia. Uneori [i jefuiau cur]ile boierilor [i m`n`stirile.

Rromi sedentari Rromi sedentari

Mediul Mediul
urban rural

Rromi nomazi

50 Istoria [i tradi]iile rromilor
Locul rromilor \n economia }`rilor Române (Lec]ie de sintez`)

Economia }`rilor Române, pentru o lung` lor, pot, de asemenea, s` se r`scumpere de la
perioad` de timp, a avut la baz` veniturile st`pân, ajung oameni de încredere ai acestuia.
ob]inute din exploatarea p`mântului. Principala Atunci când Constantin [i Mogo[, fiii lui Mogo[
for]` de munc` implicat` în agricultur` era logof`t din P`ule[ti, vând M`n`stirii Misla un s`la[
reprezentat` de ]`r`nime, cea mai numeroas` de robi ([i anume: pe Neagoe cu femeia lui Bana
categorie social` a ]`rii. Al`turi de aceasta, un [i cu copiii lor, Stana, Dobra, Lep`dat [i Neag) se
segment important îl constituia munca cu robii, specific` s`-I ia cu “bucate, stupi, vac`, bou” [i tot
ale c`ror obliga]ii fa]` de st`pân erau mai mari ce vor mai g`si acolo. Condi]ii de via]` mai bune
comparativ cu ]`ranii. au îndeosebi juzii [i „v`tafii de ]igani“ (etnici
Importan]a economic` a robilor reiese din rromi), care aveau rolul de intermediari între
numeroasele documente care atest` vânz`ri- st`pân [i robii din „]ig`nia“ lui.
cump`r`ri ale acestora, dona]ii, litigii pentru O alt` ocupa]ie a rromilor a fost scoaterea s`rii
stabilirea apartenen]ei lor la un st`pân sau altul din salinele de la Ocnele Mari. Pân` c`tre mijlocul
etc. Majoritatea documentelor men]ioneaz`, pe secolului al XVIII-lea aceasta se f`cea exclusiv cu
lâng` numele [i num`rul robilor, [i meseria cioc`na[ii rromi ai M`n`stirilor Cozia [i Govora,
acestora. |n perioada 1593-1653 (60 ani) din care, pentru munca lor, primeau simbrie. Domnii
aproape 8.000 de documente cât con]in izvoarele valahi dau numeroase porunci v`tafilor de la
cercetate, rromii sunt aminti]i în aproximativ 800 Ocnele Mari pentru a-i l`sa în pace pe robii rudari
de documente, 452 dintre acestea con]inând ai M`n`stirii Cozia [i a nu-i for]a s` lucreze în
cazuri de vânzare-cump`rare a robilor. ocn`, în afara celor care au fost acolo din vechime.
La rromi, me[te[ugul se transmitea din Rromii cioc`na[i erau scuti]i de orice dare în afara
genera]ie în genera]ie [i se limita la practicarea lui dajdiei. Aceasta era pl`tit` m`n`stirii de care
în cadrul neamului respectiv, ceea ce-l va face pe apar]ineau [i se ridica, în anul 1620, la 300 de
Ion Chelcea s` vorbeasc` despre “bresle naturale” bani pe an, sum` care le era oprit` de c`m`ra[i
(me[te[ugari înrudi]i între ei). din simbrie [i dat` m`n`stirii “cum a fost obiceiul
Cre[terea marelui domeniu al boierilor [i [i mai denainte vreme”.
m`n`stirilor determin` m`rirea veniturilor ob]inu-
te de c`tre ace[tia din plata dijmelor [i, drept
urmare, sc`derea valorii economice a robilor ca
bra]e de munc` folosite
în agricultur` [i \n cre[-
Me[te[ugari rromi pe lâng` m`n`stire
terea animalelor.
Astfel, se produce o
muta]ie major`, cres-
când valoarea robilor
care cuno[teau un
me[te[ug, extrem de
necesar cur]ilor boie-
re[ti [i m`n`stirilor.
Ace[tia practic` meserii
precum cele de: zl`tar,
potcovar, faur, c`ld`-
rar, l`utar, cusutorea-
s` (azi: croitoreas`),
buc`tar, s`biar (f`cea
s`bii [i cu]ite), [i alte
meserii. Robia, pentru
bunii me[te[ugari, î[i
pierde din caracterul
s`u ini]ial [i \l apropie
pe rob de condi]ia
]`ranului aservit. Ace[-
tia ajung s` aib`
gospod`ria [i averea

Istoria [i tradi]iile rromilor 51
Re]ine]i!
Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Vocabular: 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
simbrie – sum` de bani pl`tit` unei persoane dintre ace[tia câte o propozi]ie: me[te[ug,
în schimbul unui serviciu adus altei persoane; urban, nomad, sedentar, ]ig`nie.
salariu 2. Numi]i o meserie tradi]ional` a rromilor [i
dijm` – a zecea parte din produc]ia ar`ta]i felul în care ea este important` în
contribuabilului economia }`rilor Române!
cioc`na[i – muncitori în minele de sare care 3. Cine erau mai importan]i pentru economia
t`iau sarea în bolovani [i o trimiteau la ]`rii, rromii nomazi sau rromii sedentari?
suprafa]` Argumenta]i r`spunsul!
dajdie – sum` de bani pe care robii rromi, care 4. Spune]i în câteva cuvinte cu ce se ocupau:
apar]ineau m`n`stirilor, erau obliga]i s` o a) rudarii, b) l`e[ii, c) zl`tarii, d) spoitorii!
pl`teasc` acestora
c`m`ra[i – oameni afla]i în slujba domnului [i
care aveau grij` de c`mara domneasc`

52 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

XII Situa]ia rromilor în Transilvania
Lec]ia 34
Voievodatul ]iganilor (rromilor) ca form` de autonomie

|n Transilvania, rromii nu au fost robi, ci erau voievodat, care avea o larg` autonomie judiciar` [i
organiza]i, dup` modelul românesc, într-un era condus de un voievod. Acest fapt este amintit
în Aprobate, constitu]ia de atunci a
Castelul Bran Transilvaniei, rromii trebuind s` aib` în Transil-
vania un voievod al lor separat c`ruia s`-i pl`-
teasc` anual d`ri.
|ntâlnim [i cazuri în care rromii din Transil-
vania sunt robi. Astfel, în }ara F`g`ra[ului, care
fusese st`pânit` pentru o perioad` de timp de
domnii munteni, robia r`mâne ca o mo[tenire a
acestei perioade.
Aceea[i este [i situa]ia robilor cet`]ii Bran,
construit` la 1377 [i donat` de regele ungar
Sigismund de Luxemburg lui Mircea cel B`trân
foarte probabil pentru perioada 1406 -1419.
Mircea înzestreaz` castelul cu robi numero[i, iar
când Branul a fost luat înapoi de maghiari, robii
rromi au r`mas pe mai departe cu acela[i statut
juridic. |n anul 1498, când Branul trece din
porunca regelui Vladislav II în subordinea
Bra[ovului, robii rromi devin iobagi ai ora[ului.

M`rturii ale autonomiei rromilor

Câteva diplome date de regii Ungariei [i principele Transilvaniei din rândul nobilimii. La
principii transilv`neni, în secolul al XV-lea [i al XVI- 1541 aceast` func]ie era de]inut` de Mathias
lea, unor cete de rromi în frunte cu voievodul lor, Nagy [i de Thomas de Aiud, iar la 1557 regina
ne arat` aceast` autonomie în rela]ia lor cu Isabela îi nume[te pe Gáspár Nagy [i Francisc
autorit`]ile locale. |n diploma din anul 1422, Balásfi ca mari voievozi peste rromi. Principele
regele Sigismund confirm` voievodului Ladislau Gheorghe Rákóczi I (1630-1648) a hot`rât s`-i
dreptul de judecat` asupra supu[ilor lui rromi. confere func]ia de voievod al rromilor lui Petru
|n actul emis de cancelaria regelui Matei Vallon. El trebuia s` de]in` aceast` func]ie pe
Corvin, din anul 1476, în leg`tur` cu rromii de la via]`, ob]inând [i toate veniturile acestei dreg`-
marginea ora[ului Sibiu, voievodului [i vice- torii. Dup` moartea lui, st`pânii rromilor puteau s`
voievodului Transilvaniei le era interzis s`-i mai hot`rasc` singuri ce d`ri s` ia de la iobagii lor
judece pe rromi, dreptul de judecat` apar]inând rromi. Dac` num`rul acestora era mare, st`pânii
ora[ului Sibiu. Aceast` m`sur` este luat` în scopul puteau pune un voievod care s`-i conduc`.
men]inerii libert`]ii [i a drepturilor rromilor [i Rromii din Ardeal se aflau sub jurisdic]ia
pentru a le permite o existen]` lini[tit` [i în ora[elor lâng` care tr`iau [i pentru care îndepli-
conformitate cu obiceiurile lor. neau diferite munci de reparare a zidurilor ora[elor
|n secolul al XVI-lea, apare func]ia de mare sau de ducere a coresponden]ei.
voievod al „]iganilor“. El era numit de rege sau de

Istoria [i tradi]iile rromilor 53
judeca în[el`ciunile strângea d`rile
Voievod al „]iganilor“

Voievodul
rromilor

judeca adulterele aplica pedepsele

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. De cine erau condu[i rromii din Transilvania?
2. |n ce perioad` apare func]ia de mare „voievod
al ]iganilor“? Aminti]i cel pu]in o persoan` care
a avut aceast` func]ie!

Lec]ia 35
Sfâr[itul primului voievodat rrom

|n urma abuzurilor f`cute de voievozi asupra Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
supu[ilor rromi în colectarea taxelor de la ace[tia, 1. Mai exist` ast`zi [efi rromi care s` poarte
Dieta Transilvaniei hot`r`[te, la anul 1588, numele de voievod?
desfiin]area primului “voievodat al ]iganilor”. 2. Ce alte nume poart` [efii grupurilor de rromi în
Consecin]a a fost desfiin]area impozitului pl`tit de localit`]ile voastre?
c`tre rromi voievodului lor. Decizia Dietei este
executat` în anul 1607.
Func]ia de mare voievod al rromilor dispare,
dar sunt men]inute func]iile de voievozi locali. |n
1668 voievod al rromilor din F`g`ra[ era Ioan
Molnar. De asemenea, la anul 1672, sunt aminti]i
voievozii rromilor corturari [i ai rromilor ar`mari.
Rromii din Blaj î[i aveau [i ei, la anul
Ora[ul Sibiu
1671, voievodul lor.
La 6 mai 1679, {erban Com[ut, boier
din Cop`cel, depune în fa]a a doi nobili
jur`mântul, în calitate de voievod al rromilor
din }ara F`g`ra[ului. Func]ia aceasta îi
fusese acordat` de principesa Anna
Bornemisza.
|n perioada 1685-1686, izvoarele isto-
rice ale Bra[ovului consemneaz` c` nu mai
exist` libertatea meseriilor în favoarea
rromilor. Li se interzice astfel rromilor de a
de]ine oi [i li se ia dreptul de a face comer].
Singurele mijloace de a-[i câ[tiga pâinea
r`mâneau comer]ul cu cai, obi[nuita lor
ocupa]ie, confec]ionatul cuielor [i executa-
rea de mici repara]ii [.a.

54 Istoria [i tradi]iile rromilor
Autonomie intern`

{eful cetei de rromi purta numele de voievod îndeplinea, în acest fel, rolul de intermediar între
[i avea o larg` autoritate în cadrul comunit`]ii. El comunitate [i autorit`]i.
era considerat cel mai puternic [i cel mai în]elept Aurarii erau organiza]i în companii, avându-[i
dintre to]i rromii din grup [i de]inea aceast` fiecare voievodul lor. Ei sunt aminti]i pe domeniul
func]ie pentru toat` via]a. Func]ia nu se Zlatnei, al`turi de rromii ar`mari.
transmitea ereditar la fii lui. El f`cea dreptate în
caz de conflict între familiile din ceata pe care o De re]inut
conducea, judecând chiar [i disputele ap`rute * |n secolul XVIII, Fr. Griselini, în Istoria Banatului
între membrii aceleia[i familii. Timi[an, ne las` urm`toarea descriere a rromilor
Când rromii se judecau cu cineva din afara întâlni]i de el: “|nf`]i[area lor extraordinar` este
cetei, cazul era de competen]a justi]iei statului. întru toate uniform`. Au ochi negri str`lucitori, de
Acesta este aspectul cel mai important al care culoare este [i p`rul lor lung [i cre]; culoarea
autonomiei de care se bucurau comunit`]ile de fe]ei m`slinie, buze ro[ii, din]i foarte albi; fa]a lor
rromi nomazi în Transilvania [i în Ungaria, ca de mai mult oval`, obraji pu]in umfla]i, b`rbia ascu]it`
altfel [i în }ara Româneasc` [i în Moldova. [i fruntea îngust`; la statur` bine f`cu]i, nici unul
Dup` dreptul de judecat`, cea de-a doua pântecos”.
atribu]ie important` care revenea [efului rrom o
constituia strângerea taxelor pe care comunitatea Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
în ansamblu sau fiecare în parte le datorau 1. Care era denumirea [efului unui grup de rromi?
statului, autorit`]ilor locale sau, în unele cazuri, 2. Ce atribu]ii avea acesta în cadrul grupului?
st`pânului feudal pe a c`rui mo[ie se aflau. Pentru 3. Care sunt atribu]iile unui [ef rrom ast`zi?
aceasta [eful rrom era scutit de plata impozitului [i
de celelalte obliga]ii. Judele, sau voievodul,

Lec]ia 36
Politici de asimilare ini]iate de Maria Tereza [i Iosif al II-lea

Urcarea pe tronul Imperiului Habsburgic a care-l duceau ace[tia comparativ cu masa ]`ranilor
fiicei împ`ratului Carol al VI-lea, Maria Tereza au condus la m`suri de uniformizare a rromilor cu
(1740-1780), a adus schimb`ri importante la nivel restul popula]iei.
administrativ, economic, social [i cultural, prin
practicarea unei conduceri monarhice luminate în Re]ine]i!
colaborare cu persoane capabile puse la locul
Vocabular:
potrivit. Transform`rile urm`reau în special via]a
monarhie luminat` – sistem de guvernare
grea a ]`ranilor români, maghiari [i a rromilor.
care îmbun`t`]e[te alc`tuirea statului medieval,
M`surile luate pentru îmbun`t`]irea situa]iei
a[ezându-l pe principii moderne
]`ranilor s-au lovit, în Transilvania, de opozi]ia
modernizare – ac]iunea de schimbare a
deosebit de puternic` a nobililor maghiari. Dac`
vechilor institu]ii ale statului, \nlocuindu-le cu
aici s-a înregistrat un e[ec, în aceast` privin]`, în
altele mai eficiente
Banat s-au înregistrat unele reu[ite.
Pân` c`tre anul 1750, statutul juridic al
rromilor r`mâne în linii mari acela[i cu cel din Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
perioada principatului, interesul autorit`]ilor 1. Numi]i-i pe cei doi împ`ra]i reformatori ai
habsburgice fiind s` p`streze o eviden]` cât mai Imperiului Habsburgic, amintind în ce fel au
strict` a num`rului lor [i a d`rilor pe care ace[tia ac]ionat ace[tia pentru modernizarea statului!
trebuiau s` le pl`teasc`. |n timpul împ`r`tesei 2. Mai cunoa[te]i [i al]i \mp`ra]i sau regi lumina]i
Maria Tereza [i a fiului ei Iosif al II-lea (1780- din Europa? Care sunt ace[tia?
1790), în conformitate cu reformele introduse
pentru modernizarea statului, s-a încercat o
politic` general`, cu caracter gradual, pentru
sedentarizarea [i asimilarea rromilor. Situa]ia
economic` grea [i modul de via]` distinct pe

Istoria [i tradi]iile rromilor 55
Decretele Mariei Tereza

|n timpul \mp`r`tesei Mariei Tereza, s-au dat Maria Tereza
patru decrete pentru asimilarea rromilor din
Ungaria. |n anul 1758, în scopul elimin`rii
nomadismului, s-a decretat legarea de un anumit
loc a rromilor, care trebuiau s` pl`teasc` impozite
la stat [i aveau anumite obliga]ii fa]` de st`pânul
feudal (nu puteau de]ine cai [i c`ru]e, iar pentru
p`r`sirea satului aveau nevoie de autoriza]ie
special`). |n anul 1761, pentru a ar`ta noul lor
statut, printr-un decret, li se d` numele de “]`rani
noi” sau “unguri noi”. Tinerii de peste 16 ani
îndeplineau serviciul militar. Decretul din anul
1767, al treilea la num`r, desfiin]eaz` jurisdic]ia
voievodului asupra rromilor, ei fiind supu[i
sistemului administrativ obi[nuit. Este interzis`
folosirea limbii rromani, ca [i portul [i ocupa]iile
specifice rrome. |n anul 1773, printr-o hot`râre
gre[it` [i cu consecin]e grele pentru rromi, sunt Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
interzise c`s`toriile între rromi, iar c`s`toriile 1. Ar`ta]i în ce fel puteau cele patru decrete
dintre rromi [i persoane de alt` etnie sunt îmbun`t`]i situa]ia rromilor din regatul
reglementate strict. De asemenea, copiii rromi de Ungariei!
peste 5 ani urmau a fi lua]i de la familiile lor [i 2. Cum vor fi numi]i rromii de acum înainte [i de
încredin]a]i unor familii nerrome. Toate aceste ce?
orânduiri i-au vizat pe rromii din regatul Ungariei, 3. Compara]i schimb`rile produse în situa]ia
care cuprindea [i regiunile din vestul României de rromilor de atunci cu schimb`rile petrecute
azi. începând cu anul 1990!

Lec]ia 37
Iosif al II-lea continu` reformele

Punctul de vârf al schimb`rilor din spa]iul problemele sale. Se ajunge la o mare toleran]`
central-european l-a reprezentat epoca domniei religioas`, iar biserica catolic` este prima care este
lui Iosif al II-lea. Schimbarea de suverani a vizat` de schimb`ri. S-au luat m`suri pentru
determinat o accelerare a procesului de limitarea importurilor, impozitarea p`mânturilor
modernizare a statului austriac [i, implicit, a agricole [i reformarea obliga]iilor agrare pentru
Transilvaniei. Prin schimb`rile introduse s-a dorit sporirea produc]iei agricole [i libera concuren]`
eficientizarea aparatului de stat, cu toate pentru comercian]i.

Prevederi referitoare la rromi

Principatul Transilvaniei cunoa[te extinderea înainte, rromilor le este interzis s` mai locuiasc` în
asupra sa a hot`rârilor celor patru decrete ale corturi, iar autonomia lor judiciar` este desfiin]at`,
Mariei Tereza în timpul lui Iosif al II-lea, care urmând, ca pe mai departe, s` se afle sub
continu` politica promovat` de mama sa în autoritatea judelui s`tesc. Pentru o mai bun`
privin]a rromilor. O ordonan]` în 59 de puncte, eviden]` fiscal`, se interzice rromilor s`-[i schimbe
dat` la 9 octombrie 1783, vine s` modifice [i s` numele [i casele lor trebuie numerotate. Se iau
îmbun`t`]easc` statutul rromilor din Ungaria [i m`suri pentru alfabetizarea copiilor care trebuie s`
Transilvania în unele aspecte ale sale. De atunci mearg` la [coal`, sub r`spunderea preotului. |n

56 Istoria [i tradi]iile rromilor
vederea sedentariz`rii rromilor, feudalii trebuiau s` M`surile de modernizare a Transilvaniei [i de
le pun` la dispozi]ie o bucat` de p`mânt pe care îmbun`t`]ire a condi]iilor de via]` a locuitorilor
s` o muncesc`. Cer[itul, ocupa]ie destul de acesteia continu`. La 22 august 1785, este dat`
r`spândit` în unele zone, este interzis. patenta de desfiin]are a iob`giei, impus` de Iosif al
Unele hot`râri negative vor lovi comunit`]ile II-ea cu toate împotrivirile nobilimii transilvane.
rromilor în specificul lor tradi]ional [i vor amenin]a |n 1786, s-a dat o ordonan]` imperial` privind
existen]a îns`[i a poporului rrom. Astfel, copiii servitorii. Raporturile lor cu st`pânii trebuiau s` fie
rromi mai mari de 4 ani vor fi repartiza]i în voluntare [i s` se bazeze pe un contract cu ace[tia.
a[ez`rile vecine în scopul dobândirii unei educa]ii Neîn]elegerile ap`rute erau judecate de justi]ie.
într-o familie de ]`rani români sau de ]`rani
unguri. Nomadismul, foarte r`spândit în Transil- Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
vania, este interzis (rromii sedentari aveau voie s` 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
mearg` la târg sau în alt` parte numai în cazuri de dintre ace[tia câte o propozi]ie: Voievodatul
necesitate [i cu aprobare special` primit` de la ]iganilor, asimilare, ]`rani noi, port tradi]ional!
autorit`]ile locale). Le este interzis, totodat`, 2. Care sunt principalele diferen]e între rromii din
rromilor practicarea comer]ului cu cai, ace[tia Transilvania [i rromii din celelalte dou` ]`ri
putând fi folosi]i doar la muncile agricole de c`tre române?
rromii iobagi. Portul tradi]ional este interzis [i se 3. De ce crede]i c` rromii nu au fost înrobi]i în
decreteaz` obligativitatea adopt`rii îmbr`c`min]ii Transilvania?
[i a limbii locuitorilor majoritari. Cel care vorbea 4. |n ce fel m`surile luate de Maria Tereza [i de
rromani era pedepsit cu 24 de lovituri de bât`. Iosif al II-lea au influen]at via]a rromilor din
Cea mai drastic` m`sur` a constituit-o interzicerea Transilvania [i Ungaria?
c`s`toriilor între rromi. Ei erau supraveghea]i cu 5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile de
aten]ie de autorit`]ile judiciare locale care înaintau mai jos cu informa]ia corect`:
lunar rapoarte asupra modului de via]` a rromilor a. Spre deosebire de sclavii rromi din }`rile
din district. L`ut`ria era v`zut` ca un lucru ru[inos Române, rromii în Transilvania erau ... .
[i se încearc` limitarea cât mai mare a num`rului b. ... hot`r`[te ca nomadismul s` fie interzis.
de rromi muzican]i.
Desigur c` aceste dispozi]ii nu s-au aplicat în
totalitatea lor în nici o parte din teritoriile amintite
mai sus, existând diferen]ieri de la o provincie la
alta.

Iosif al II-lea

Istoria [i tradi]iile rromilor 57
CAPITOLUL

XIII Rromii din Basarabia [i Bucovina
Lec]ia 38
Basarabia. Prezentare general`

Basarabia, \n mare parte teritoriul Republicii ai statului [i ai boierilor, cei mai mul]i dintre ei
Moldove de ast`zi, este o provincie care f`cea fiind nomazi. Ace[tia se îndeletniceau cu
parte din Statul Moldova pân` în anul 1812, când, prelucrarea obiectelor din fier [i din lemn, cu
în urma unui r`zboi între Rusia [i Imperiul confec]ionarea c`ld`rilor. Statul i-a împ`r]it, din
Otoman, prin pacea de la Bucure[ti din acel an, punct de vedere fiscal, în trei categorii. Prima
Rusia anexeaz` partea de est a Moldovei cuprins` categorie pl`tea un impozit de 40 de lei, a doua
între Prut [i Nistru. La 1900 aici tr`iau 1.092.000 categorie pl`tea 20 de lei, iar a treia categorie,
de români. Tendin]ele centralizatoare ale Impe- format` din b`trâni, v`duve [i orfani, era scutit`
riului ]arist au lipsit locuitorii provinciei de institu]ii de orice obliga]ie.
na]ionale puternice [i de o identitate politic`
separat`. Rusia a urm`rit s` integreze total aceast`
parte a Moldovei în structura administrativ` a
imperiului. Rromii au r`mas, pe mai departe, robi

Basarabia [i Bucovina

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

58 Istoria [i tradi]iile rromilor
Eliberarea rromilor basarabeni [i evolu]ia demografic`

Statul rus a încercat sedentarizarea rromilor Re]ine]i!
nomazi [i a[ezarea lor în sate. Li s-au dat p`mânt,
bani [i grâu pentru sem`nat p`mântul, fiind scuti]i Vocabular:
de impozite timp de 4 ani. |ns`, aceast` încercare evolu]ie demografic` – evolu]ia num`rului
de transformare a lor în ]`rani a e[uat. |n anul de membri ai unei popula]ii sau comunit`]i
1839, existau 1135 de familii de rromi nomazi Identitate politic` – organizare [i idei
care apar]ineau ]arului. O nou` conscrip]ie, f`cut` comune referitoare la chestiuni politice
în 1858, a ar`tat existen]a a 5615 robi ai statului
[i 5459 de robi boiere[ti. Dintre ace[tia, 2978 erau
robi de curte [i 2481 erau nomazi. Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Dezrobirea rromilor care apar]ineau boierilor 1. |n urma c`rui eveniment, Basarabia a intrat în
s-a f`cut în anul 1861, printr-o lege care acorda [i componen]a Imperiului }arist?
libertate personal` a ]`ranilor din întreg Imperiul 2. Câte categorii de sclavi rromi existau în
rus. Num`rul popula]iei rrome a sc`zut cu timpul, Basarabia dup` anul 1812?
datorit` româniz`rii celor sedentariza]i [i a migr`rii 3. |n ce direc]ie a evoluat num`rul rromilor din
unei mari p`r]i a nomazilor c`tre Ucraina [i Rusia. Basarabia?
Statistica oficial` din anul 1897 arat` c` în
Basarabia mai erau 8636 de rromi, adic` 0,5% din
popula]ia provinciei.

Lec]ia 39
Bucovina. Prezentare general`

Teritoriul istoric al Bucovinei cuprinde partea aceast` regiune, la 1775 existau 500 de familii de
de nord-est a României de ast`zi [i p`r]i din vestul robii sedentari [i 300 de familii de robi nomazi,
Ucrainei. |n anul 1775, ca urmare a unei în]elegeri însumând un procent de 4,6% din totalul
teritoriale austro-turce, Bucovina intr` în compo- popula]iei provinciei. Robii m`n`stirilor beneficiau
nen]a imperiului habsburgic. Noua administra]ie a de scutiri de taxe fa]` de stat, scutiri care le-au fost
mo[tenit [i a p`strat pentru scurt timp institu]ia retrase datorit` tendin]ei m`n`stirilor de a-i
robiei. Datorit` num`rului ridicat de m`n`stiri din declara ca robi [i pe unii ]`rani de pe domeniul lor.

Eliberarea rromilor bucovineni

Urm`nd politica de reforme a mamei sale Un rrom este descris de preotul bucovinean
Maria Tereza (1740 - 1780), împ`ratul Iosif al II – Dimitrie Dan, la anul 1892, astfel: “}iganul are o
lea (1780 – 1790) a desfiin]at robia printr-un ordin statur` mijlocie, este slab [i nicicând gras la trup,
dat la Cern`u]i în 19 iunie 1783. M`sura a fost capul lui este bine propor]ionat, fa]a lui joas`, lat` [i
acceptat` cu greu de boierii moldoveni [i de c`tre de culoarea bronzului, nasul lui e mai ridicat decât la
m`n`stiri, care-[i elibereaz` efectiv robii abia spre europeni, gura e cam mare, grumazul scurt [i tare,
anul 1790. Ei au fost considera]i de atunci înainte bra]ele sunt scurte, p`rul capului este cre] [i negru ca
]`rani [i aveau obliga]ii [i pl`teau impozite la stat pana corbului, are ochii ca scânteia de sclipitori [i, de
la fel ca ace[tia. Lipsa p`mântului pe care s`-l aib` regul`, de culoare neagr`, dar, câteodat`, suri sau
în proprietate [i s`-l lucreze a determinat ca unii alba[tri, din]i albi ca z`pada [i s`n`to[i.
rromi s` r`mân` pe mo[ia fostului st`pân, ceilal]i Femeile de ]igan, mai ales cele b`trâne, se ocup`
devenind nomazi. Statul a luat m`suri pentru a cu c`utarea în c`r]i, bobi, în palm` etc. cu
stopa nomadismul, astfel c`, în anul 1878, nu mai descântecele, fermec`toria etc., toate fiind arte
erau consemna]i rromi nomazi, rromii sedentari aduse din India. De[i ei î[i conformeaz` portul dup`
fiind în num`r de 5295 persoane. (Viorel Achim, portul ]`rii în care tr`iesc, poart` pretutindeni, cu
}iganii în istoria României, 1998). mare pl`cere, peste c`ma[`, o curea lat` împodobit`
cu bumbi galbeni sau albi de metal, apoi o traist` de

Istoria [i tradi]iile rromilor 59
piele tot astfel decorat` cu bumbi lucitori, l`n]i[oare Buliba[` rrom
[i cruciuli]i etc. [i astfel de obiecte lucitoare le place
a-[i anina peste tot unde se poate; astfel, mai poart`
cu mare pl`cere mul]ime de inele, verigi, ba chiar [i
cercei în urechi, ca s` aib` noroc [i s` nu fie deoche]i.
Femeile, care, nu arareori, [i mai ales în tinere]e, sunt
de-o frumuse]e rar`, arat` la alegerea toaletei lor
mult gust; capul [i-l leag`, mai ales în Bucovina, cu
un [al mare galben sau ro[u de lân`, au
predilec]iune pentru culori intense, fuste de lân`
cump`rate de la ora[ [i un cojoc mare din piei de
oaie.
Atât fetele cât [i nevestele poart` la gât salbe
pre]ioase de monede vechi de argint [i de aur în
valoare de mai mul]i galbeni. Copiii de }igan îns` nu
se îmbrac`, ci alearg` pe drumurile satelor în
costumul str`mo[ului Adam”. (D. Dan, }iganii din
Bucovina, 1892).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!

1. Ar`ta]i pe hart` teritoriul Bucovinei!
2. Cine a hot`rât eliberarea rromilor din Bucovina?
3. Ce impresie las` asupra voastr` descrierea lui
Dimitrie Dan din 1892?

60 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

XIV De la robie la emancipare în
Europa modern`
Lec]ia 40
Societate [i economie

Cre[terea accelerat` a popula]iei [i extinderea La nivel european, sunt tot mai multe vocile
leg`turilor economice cu statele din Europa care se ridic` împotriva sclaviei negrilor din Statele
Central` [i de Vest au fost principalii factori în Unite ale Americii [i din coloniile Angliei [i Fran]ei.
dezvoltarea }`rii Române[ti [i a Moldovei. Schim- Declara]ia de la Viena din anul 1815 a fost primul
b`rile demografice au modificat echilibrul social al document interna]ional care a condamnat sclavia.
secolului anterior. Totodat`, suprafa]a de p`mânt
destinat` agriculturii devine insuficient`. Num`rul Re]ine]i!
[i m`rimea ora[elor au crescut rapid, în primul
rând datorit` migra]iei de la ]ar` la ora[. |n jurul Vocabular:
anului 1840 clasa mijlocie devenise principala expansiune – m`rire a suprafe]ei, extindere
for]` în expansiunea ora[elor.

Realit`]i social-economice de dinaintea Dezrobirii

O mare parte a popula]iei rrome era deja cându-se într-un mod natural. Statul [i particularii
a[ezat` în localit`]i înainte de epoca dezrobirii. încep s`-[i închirieze pentru sume însemnate de
Mihail Kog`lniceanu, la anul 1837, remarca bani robii, care sunt tot mai mult folosi]i în
faptul c` rromii a[eza]i în sate [i ora[e aveau agricultur`, odat` cu cre[terea importan]ei acesteia.
locuin]e stabile, c` [i-au uitat cu totul limba, [i-au
pierdut moravurile [i obiceiurile pe care le aveau Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
ceilal]i rromi nomazi, astfel încât nu mai puteau fi Stabili]i dou` diferen]e între situa]ia rromilor
deosebi]i de români. Pân` la eliberarea din robie, nomazi [i cea a rromilor sedentari din anii de
nu au existat m`suri speciale din partea statului în dinaintea Dezrobirii!
vederea sedentariz`rii rromilor, aceasta produ-

Lec]ia 41
|nceputul schimb`rii
Eliberarea robilor rromi trebuie pus` în leg`tur` ani. (V. Achim, }iganii \n istoria României, 1998). |n
direct` cu schimb`rile care zguduie [i transform` anul 1839, este desfiin]at` interdic]ia de c`s`torie
Europa central` [i de vest, atingând cu o oarecare cu români, respectiv cu românce, iar în anul 1844
întârziere [i spa]iul românesc. se interzice desfacerea cununiei dintre un rob [i o
Boierii tineri, proprietari de robi, c`l`toresc în persoan` liber`. |n aceste cazuri, cel aflat în robie
Europa [i înva]` la universit`]ile din Paris, Viena, devine om liber, el fiind obligat s` se r`scumpere,
Berlin, iar când se reîntorc în ]ar` î[i dau seama c` pl`tind st`pânului pentru persoana sa. Dac` nu
robia rromilor este o ru[ine a ]`rii în fa]a statelor avea banii necesari, ei aveau s` fie da]i cu împrumut
civilizate [i încearc` a schimba acest lucru. Robia din fondul veniturilor biserice[ti. Copiii rezulta]i din
f`cea parte din ordinea social` a ]`rii, opunându-se c`s`toriile între persoane libere [i robi erau liberi.
înv`]`turii religiei cre[tine, umanit`]ii [i interesului „Orice om poate s`-[i angajeze serviciile, timpul
vital al statului. Ea era o plag` a societ`]ii care s`u, dar el nu poate s` se vând`. Persoana sa nu este
trebuia cât mai repede vindecat`. o proprietate alienabil`. Legea nu recunoa[te nici un
Eliberarea rromilor din robie a constituit prima fel de domesticitate” (Declara]ia poporului francez
mare reform` social` [i a durat aproximativ 20 de din 1793).

Istoria [i tradi]iile rromilor 61
Primele legi ale Dezrobirii

Prima lege care a desfiin]at robia unei |n Moldova, la 31 ianuarie 1844, la
categorii de rromi a fost adoptat`, în }ara propunerea domnitorului Mihail Sturza, a fost
Româneasc`, la 22 martie 1843. Câ]iva ani mai adoptat` legea care îi elibera pe rromii apar]inând
târziu, la 11 februarie 1847, la propunerea bisericii [i m`n`stirilor. Impozitele adunate de la ei
domnitorului Gheorghe Bibescu, se voteaz` o lege formau un fond special destinat r`scump`r`rii
prin care sunt elibera]i din robie to]i rromii robilor pe care particularii îi scot la vânzare. La 14
mitropoliei, ai episcopiilor, ai m`n`stirilor [i februarie 1844, a fost votat` legea prin care robii
metocurilor (case ale c`lug`rilor), ai bisericilor [i ai statului, atât cei a[eza]i în localit`]i cât [i cei
oric`rui alt a[ez`mânt public. Legea nu prevede nomazi, deveneau liberi, dobândind acelea[i
nici o desp`gubire. Impozitul pe care statul urma drepturi ca [i ceilal]i locuitori ai ]`rii.
s` îl încaseze de la persoanele eliberate urma s`
serveasc` la r`scump`rarea robilor pe care boierii
îi vor vinde.

Lec]ia 42
Revolu]ia de la 1848

Declan[at` la Paris ca o reac]ie a poporului legate de înapoierea social – economic` a ]`rii.
francez la nevoia moderniz`rii statului, revolu]ia se Interven]ia armatelor otomane a determinat
extinde [i în spa]iul românesc, datorit` revenirea la situa]ia de dinaintea izbucnirii
nemul]umirii generale fa]` de vechile orânduieli revolu]iei, inclusiv continuarea statutului de robi
ale ]`rii. |n }ara Româneasc`, unde revolu]ionarii pentru rromi.
au reu[it s` preia puterea vreme de trei luni,
Proclama]ia de la Islaz din 9/21 iunie 1848 a fost
citit` în fa]a unei adun`ri alc`tuit` majoritar din Re]ine]i!
]`rani. Se dorea ca la baza organiz`rii statului s`
Vocabular:
stea principiul suveranit`]ii poporului român, iar
suveranitatea poporului – exercitare a
aceast` suveranitate s` fie exercitat` prin
puterii în stat de c`tre popor
reprezentarea tuturor st`rilor societ`]ii în cadrul
emanciparea ]`ranilor – ie[irea ]`ranilor din
unei adun`ri generale. Printre multe alte
sistemul obliga]iilor fa]` de boieri
revendic`ri, emanciparea ]`ranilor cl`ca[i [i
revendicare – cerere, solicitare
dezrobirea rromilor constituiau cerin]e urgente

|mbun`t`]irea situa]iei robilor

N`scut în anul 1795, fiu al marelui boier libertate. |n anul urm`tor, se ia hot`rârea ca statul
Dimitrie Bibescu, Barbu {tirbei (1849-1856), noul s`-i cumpere pe robii care sunt b`tu]i de st`pânii
domnitor al }`rii Române[ti de dup` Revolu]ia de lor.
la 1848, instituie o serie de legi care aveau ca scop Aceste legi nu puteau avea alt` urmare decât
ameliorarea situa]iei ]`r`nimii. {i reforma ducerea reformei pân` la cap`t, eliberarea
înv`]`mântului este prioritar`, domnitorul luând definitiv` a ultimilor robi.
m`suri ca în fiecare jude] s` se înfiin]eze [coli
primare cu predare în limba român`. El este Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
interesat [i de problema robilor rromi. La 22 1. Care sunt principalele reforme ini]iate de Barbu
noiembrie 1850, a fost dat` o porunc` {tirbei?
domneasc`, prin care se interzicea ca familiile de 2. |n ce fel influen]eaz` ele via]a robilor rromi?
rromi s` mai fie desp`r]ite prin vânzare sau
dona]ie. Sunt interzise [i vânz`rile de rromi între
particulari. Atunci când era vorba de una pân` la
trei familii, proprietarul trebuia s` se adreseze
statului care îi cump`ra [i îi punea imediat în

62 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 43
Dezrobirea ultimilor sclavi

La 20 februarie 1856, în }ara Româneasc` a Mihail Kog`lniceanu
fost desfiin]at` robia rromilor particularilor, statul
desp`gubindu-i pe fo[tii st`pâni cu 10 galbeni
pentru fiecare rrom eliberat.
|n Moldova, la cererea domnitorului Grigore
Alexandru Ghica c`tre Sfatul Administrativ de
abolire a robiei rromilor, foarte pu]ini proprietari
de robi au r`spuns acestei cereri umanitare. Petre
Mavrogheni [i Mihail Kog`lniceanu au redactat un
proiect de lege prin care se desfiin]a robia ultimei
categorii de rromi robi, cea a “particularilor”.
Grigore Al. Ghica se adreseaz` [i Divanului
Ob[tesc, care ia în dezbatere proiectul [i îl adopt`
în unanimitate la 22 decembrie 1855. Proprietarii
urmau s` primeasc` o desp`gubire de 8 galbeni,
pentru lingurari [i v`tra[i, [i de 4 galbeni pentru
l`ie[i. Evident, con[tientizând pierderile \n propriul
buget, un num`r considerabil de boieri a redactat
un memoriu împotriva eliber`rii rromilor, r`mas
f`r` rezultat.

Ineficien]a m`surilor statului
Robii au fost elibera]i, dar statul nu a dat minorit`]ii rrome se datoreaz` înapoierii
rromilor p`mântul [i uneltele necesare lucr`rii lui, economice [i legislative generale a fostelor
cu toate c`, din punct de vedere juridic, au fost principate dun`rene. Situa]ia politic` intern` [i
asimila]i ]`ranilor [i pl`teau impozit la stat. Astfel, extern` era departe de a fi stabil`, România
rromii au trebuit s` lucreze mai departe pe g`sindu-se în primii ei ani de existen]`.
p`mântul fo[tilor st`pâni, via]a lor neschimbându-
se semnificativ. Abia prin reforma agrar` din anul Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1864, din timpul domnitorului Al. I. Cuza, unii 1. Când au fost ultimii robi elibera]i? Din ce
rromi primesc p`mânt, devenind mici ]`rani categorie f`ceau ei parte?
proprietari de p`mânt. 2. |n Moldova, desp`gubirea pl`tit` de stat
Lipsa unor m`suri radicale ale statului pentru pentru rromii v`tra[i era de ... galbeni ?
a îmbun`t`]i în mod real condi]iile de via]` ale

Rromii – cea mai numeroas` minoritate din Principatele danubiene

|n }ara Româneasc`, Ministerul de Finan]e a men]iona]i în statistici, fiind considera]i români.
întocmit o statistic`, în anul 1857, în care au fost Estim`rile din epoc` ne dau cifre care se situeaz`
înregistra]i to]i rromii elibera]i, pe categorii de în jurul valorii de 100 000 - 120 000 romi, ceea ce,
provenien]`. Ace[tia erau în num`r de 33 267 dintr-un total al popula]iei Moldovei de 1 463 927
familii de ‘’emancipa]i’’, ceea ce înseamn` apro- persoane (recenzate la 1859), procentul era tot
ximativ 166 335 persoane. Având în vedere c` în cam 7%.
]ar` existau, conform aceleea[i statistici, 466 152 |n total, în }ara Româneasc` [i în Moldova,
familii (x 5 membri fiecare = 2 330 760 suflete), tr`iau aproximativ 200 000 - 250 000 de rromi,
înseamn` c` robii emancipa]i reprezentau 7,13% însemnând o treime din num`rul rromilor din
din popula]ia ]`rii. Europa (Viorel Achim, }iganii în istoria României,
|n Moldova, începând cu anul 1856, când au 1998).
fost elibera]i robii particularilor, rromii nu mai sunt

Istoria [i tradi]iile rromilor 63
Lec]ia 44
Migra]ia rromilor nomazi spre vest

Cu toate c` România a fost o ]ar` care a primit s`tenilor din localit`]ile pe unde treceau. Toat`
imigran]i de la jum`tatea secolului XIX [i pân` la averea lor [i casa lor se rezumau la c`ru]ele cu
declan[area celui de-al doilea r`zboi mondial, o coviltir [i la ce se g`sea în ele, astfel c` le-a fost
parte important` a rromilor nomazi a preferat s` u[or s` p`r`seasc` România [i s` plece spre alte
p`r`seasc` România [i s` migreze spre vest. ]`ri.
Rromii sedentari erau integra]i în satele
române[ti. Ace[tia practicau agricultura sau erau
fierari, astfel c` au ales s`-[i continue via]a printre Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
]`ranii români. Datorit` fricii c` sclavia putea 1. Ce grupuri de rromi au migrat spre vest dup`
reapare, mul]i rromi nomazi au plecat în ]`ri din Dezrobire?
Europa Central` [i de Vest [i chiar în Rusia. 2. Enumera]i cauzele care au determinat acest tip
Grupuri însemnate de rromi ajung în America, de migra]ie!
inclusiv \n America de Sud, Australia. Ei erau 3. |n ce fel putem asem`na migra]ia rromilor de
independen]i din punct de vedere economic, î[i atunci cu plecarea rromilor români în ]`rile din
câ[tigau hrana prin comer]ul cu obiecte fabricate vestul Europei, începând cu anul 1990?
de ei [i prin repara]iile vaselor [i ale c`ld`rilor

A doua mare migra]ie a rromilor (1860-1914)

64 Istoria [i tradi]iile rromilor
Abolirea sclaviei popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii
(Studiu de caz)
Sclavia popula]iei de culoare în Statele Unite ale Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Americii era o mo[tenire a domina]iei britanice, a 1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare
perioadei în care America de Nord era o colonie a dintre ace[tia câte o propozi]ie: revendicare,
Marii Britanii. Dup` câ[tigarea independen]ei, suveranitatea, emancipare, v`tra[i, desp`gubire!
americanii au men]inut sclavia. 2. Completa]i spa]iile libere din propoozi]iile de
Abolirea sclaviei a fost adus` în discu]ie în anul mai jos cu informa]ia corect`:
1787, anul adopt`rii Constitu]iei americane. a. |n timpul revolu]iei de la 1848 robii rromi au
Membrii Adun`rii Constituante au considerat îns` fost ... .
c` sclavia este o form` de proprietate privat` [i ei b. ... a fost prima mare reform` social` [i a
nu pot decide în privin]a ei. durat aproximativ 20 de ani.
|n anul 1807, din dorin]a de a limita sclavia, s- 3. Numi]i trei modific`ri suferite de }ara
a dat Legea interzicerii nego]ului cu sclavi. Ca Româneasc` [i Moldova în secolul al XIX-lea!
urmare, sclavii nu mai puteau fi importa]i, dar erau 4. Care categorie de robi a fost prima dat`
comercializa]i din resurse locale. Statele americane eliberat`? De ce crede]i c` s-a întâmplat a[a?
din sud cultivau cu ajutorul sclavilor suprafe]e 5. Compara]i num`rul rromilor din perioada
întinse de bumbac. Ele considerau c` desfiin]area dezrobirii cu num`rul rromilor din ultimul
sclaviei ar fi dus la pr`bu[irea societ`]ii americane în recens`mânt pe care îl cunoa[te]i! Ce concluzie
aceste state. trage]i?
Anglia a suprimat sclavia în coloniile sale, în 6. Compara]i eliberarea rromilor din ]`rile române
anul 1833. Fran]a face acela[i lucru în anul 1848, cu eliberarea popula]iei de culoare din Statele
odat` cu schimb`rile aduse de revolu]ie. Unite ale Americii! Identifica]i trei deosebiri [i
Problema sclaviei este cauza determinant` a dou` asem`n`ri între cele dou` situa]ii
r`zboiului civil (1861-1865). |n anul 1863, analizate!
pre[edintele Statelor Unite ale Americii hot`r`[te s`-
i elibereze pe negrii din statele din sud.
Statele din nord, conduse de Abraham Lincoln
sunt înving`toare în anul 1865. Acest fapt a
însemnat sfâr[itul sclaviei.

SUA \n perioada R`zboiului de Secesiune (1861-1865)

Istoria [i tradi]iile rromilor 65
CAPITOLUL

XV Rromii în perioada interbelic`
Lec]ia 45
Considera]ii generale

Dup` realizarea marii Uniri [i dup` formarea
Romånia interbelic`
Statului România, num`rul popula]iei de rromi a
crescut sim]itor, dar la recens`mântul general din
anul 1930 s-au declarat ]igani 262 501 persoane,
adic` 1,5% din popula]ia ]`rii. Atunci, potrivit
statisticilor, 221 726 rromi (84,5% din total)
locuiau în sate, iar 40 775 (15,5%) în ora[e. O
simpl` compara]ie între cifrele anterioare, care
numai pentru }ara Româneasc` [i Moldova
d`deau aceast` cifr`, [i rezultatele recens`-
mântului din anul 1930 denot` c` rezultatele lui
nu redau exact num`rul rromilor care tr`iau în
România. Ion Chelcea, în lucrarea sa, publicat` \n
anul 1944, }iganii din România. Monografie
etnografic`, men]iona cifra de 525 000 de rromi.

Ca urmare a concuren]ei care î[i f`cea apari]ia pe
pia]`, rromii abandoneaz` multe din ocupa]iile lor
tradi]ionale. Se realizeaz` în acest fel o reorientare
profesional` care duce la practicarea unui comer]
ambulant, mai ales cu produse textile.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
|n tabel sunt trecute rezultatele recens`mântului
din 1930. Câ]i rromi tr`iau atunci în regiunea
voastr`? Câ]i tr`iesc ast`zi? (Ion Chelcea, }iganii din România. Monografie etnografic`, 1944)

Datele recens`mântului din anul 1930
Entitatea Declara]i rromi dup`:
teritorial`
Neamul declarat Limba matern`
(originea etnic`) rromani
România 262.501 101.015
Oltenia 22.239 8.506
Muntenia 71.784 22.886
Dobrogea 11.446 5.620
Moldova 32.194 13.598
Basarabia 13.518 6.598
Bucovina 2.164 232
Transilvania 75.342 29.106
Banat 17.919 8.688
Cri[ana-Maramure[ 15.895 5.859

Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond Sabin M`n`il`. Dosar XII/209 (preluat din lucrarea Deportarea rromilor \n Transilvania, 2000).

66 Istoria [i tradi]iile rromilor
Ziarul „Glasul Romilor“, ap`rut la Bucure[ti, \ntre anii 1934-1941

(Din arhiva „Aven Amentza“)

Istoria [i tradi]iile rromilor 67
Ziarul „Glasul Romilor“, ap`rut la Bucure[ti, \ntre anii 1934-1941

(Din arhiva „Aven Amentza“)

|ncerc`ri de emancipare politic`
Perioada interbelic` se remarc` prin începutul octombrie 1933), cu participare interna]ional`, a
mi[c`rii rrome de emancipare [i apari]ia unei elite ales comitetul de conducere [i ca pre[edinte activ
de tip nou, care nu [i-a pierdut odat` cu pe L`zuric`, iar ca pre[edinte onorific pe
ascensiunea social` identitatea etnic`. Au fost muzicianul Grigora[ Dinicu. La 11 august 1934,
înfiin]ate organiza]ii socio-profesionale proprii. „Asocia]ia Uniunii Generale a Romilor din
|n martie 1933, la Bucure[ti, Calinic I. Popp- România“ \l are ca pre[edinte pe comerciantul
{erboianu a înfiin]at Asocia]ia General` a }iganilor Gheorghe Niculescu, aceasta dovedindu-se activ`
din România. Se aveau în vedere: alfabetizarea, în rela]iile rromilor cu autorit`]ile [i editând organe
publicarea de c`r]i privind istoria rromilor, de pres` proprii: O Róm la Craiova (septembrie-
înfiin]area unei universit`]i populare rrome, a unui octombrie 1934) [i Glasul Romilor la Bucure[ti
“muzeu na]ional” rrom, înfiin]area de ateliere (1934-1941).
unde s` lucreze rromi, colonizarea tuturor rromilor
nomazi, înfiin]area de “sfaturi jude]ene” [i a unui Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
“sfat suprem al b`trânilor” pentru rezolvarea unor 1. Ce eveniment se leag` de numele lui Calinic I.
litigii între rromi etc. Popp-{erboianu?
G. A. L`z`rescu-L`zuric`, scriitor [i gazetar 2. Când a fost primul congres al Uniunii Generale
rrom, ini]ial colaborator al lui C.I.P.{erboianu, a a Rromilor din România?
p`r`sit asocia]ia [i a pus bazele Uniunii Generale a 3. |ntreba]i pe bunicii vo[trii dac` î[i mai amintesc
Romilor din România, al c`rei prim congres (din 8 despre ac]iunile rromilor din perioada interbelic`!

68 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

XVI Holocaustul rromilor
Lec]ia 46
M`suri poli]iene[ti împotriva rromilor
Ideologia nazist` îi considera pe rromi ca pe o al`turi de evrei. Lag`rele rromilor erau denumite
„na]iune de categoria a doua”, datorit` faptului c` „lag`re de familie”, rromii preferând s` fie închi[i
erau nomazi [i practicau activit`]i str`ine de împreun` cu toat` familia în acela[i loc. Nu
poporul german. Expulz`rile ini]iale la care au fost existau bar`ci separate pentru femei [i copii, ca în
supu[i rromii nu au mul]umit autorit`]ile cazul evreilor [i al polonezilor. Acest fapt a
germane, astfel c`, în anul 1938, rromii au fost determinat uciderea familiilor întregi de rromi în
încadra]i dintr-o categorie social` inferioar` într-o camerele de gazare.
categorie rasial` inferioar`. Reich-ul trebuia s` fie cur`]at de evrei [i de
Cuceririle teritoriale ale Germaniei naziste au rromi [i pentru atingerea acestui ]el zeci de mii de
cauzat izolarea rromilor [i în noile teritorii rromi au fost executa]i.
ocupate. Marea majoritate a guvernelor ]`rilor |n România, în Bulgaria [i, mai ales, în
europene ocupate sau aliate a sprijinit politica Iugoslavia, mili]iile naziste au dat dovad` de
Germaniei în timpul r`zboiului, datorit` rasismului cruzime în ac]iunile lor împotriva rromilor.
lor împotriva rromilor. Rromii au fost obliga]i s`-[i
instaleze rulotele în locuri special amenajate, unde {tia]i c`…
erau p`zi]i de solda]i. * |n România, Garda de Fier a ucis rromi la fel cum
|n anul 1941 rromii au fost închi[i în lag`re de au procedat [i trupele SA [i SS în Germania?
concentrare, în ghetouri [i lag`re de exterminare,

Adolf Hitler Copii \n lag`rele de exterminare

Re]ine]i!
Vocabular: Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Holocaust – uciderea prin ardere a unui mare 1. Cum erau rromii considera]i de germani în anii
num`r de oameni. |n antichitate, desemna o de dinaintea declan[`rii r`zboiului?
jertf` adus` zeilor, animalul sacrificat fiind ars 2. Din ce cauz` au ajuns rromii s` fie persecuta]i [i
complet. uci[i?
rasism – desconsiderarea unui grup de oameni
de c`tre al]ii datorit` diferen]ei etnice
ras` inferioar` – teorie gre[it` potrivit c`reia
exist` popoare inferioare altor popoare

Istoria [i tradi]iile rromilor 69
Lec]ia 47
Ideea deport`rii rromilor
Datorit` modific`rii regimului politic în Prin Ordinul nr. 19862, din 19.XI.1940,
România, prin guvernarea generalului Ion Ministerul Afacerilor Interne interzice rromilor
Antonescu, [i a puternicei influen]e germane, [i-a ursari de a mai plimba ur[ii prin sate [i prin ora[e
f`cut loc ideea c` este mai bine ca rromii s` fie [i de a mai da spectacole cu ei. Autoriza]iile pe
lua]i cu for]a din casele [i localit`]ile unde locuiau care le de]ineau în acest sens le sunt retrase.
[i s` fie trimi[i la est de râul Nistru, în Ucraina de Executarea acestui ordin avea a se face cu sprijinul
ast`zi. Se dorea, astfel, separarea rromilor [i a altor jandarmeriei.
minorit`]i de români, pentru a se ob]ine o na]iune Din proprie hot`râre, mare[alul Ion Antonescu
român` pur`, f`r` a fi amestecat` cu alte rase, a decretat deportarea rromilor în Transnistria în
dup` modelul aplicat în Germania cu evreii [i vara [i la începutul toamnei lui 1942. El [i-a
rromii. motivat hot`rârea prin presiunea opiniei publice,
care reclama unele furti[aguri [i alte fapte mai
Deportarea rromilor grave f`cute noaptea de grupuri de oameni,
printre care erau [i rromi. Deportarea s-a f`cut în
baza unui recens`mânt din data de 25 mai 1942,
care a clasificat rromii propu[i pentru deportare în
dou` mari categorii: 1) rromi nomazi, c`ld`rari,
lingurari etc. [i 2) rromi stabili, care nu aveau
mijloace de existen]` sau ocupa]ii precise ori care
f`cuser` pu[c`rie.
Dintre rromii “stabili”, au fost recenza]i
pentru deportare 4.496 b`rba]i, 4.710 femei [i
10.011 copii, 601 vehicole [i 1151 animale.
Evacuarea rromilor nomazi a fost f`cut` ca urmare
a ordinului nr. 1051 din data de 24 mai 1942 al
Ministerului Afacerilor Interne, urmat dup` ordinul
70/942 al Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Ce l-a determinat pe mare[alul Antonescu s`
decreteze deportarea rromilor?
2. |n ce categorii au fost clasifica]i rromii propu[i
pentru deportare?

Ac]iunile de evacuare
|ntre 1 iunie – 18 iulie 1942 au fost evacuate a[eza]i în hotarul sau în vatra unor sate situate pe
în Basarabia 81 de s`la[e cu 5842 membri (61% malul Bugului [i ]inând de jude]ele Golta,
din totalul care trebuia evacuat), din Basarabia Oceakov, Balta [i Berezovka. Unii rromi au fost
fiind evacuate în Transnistria 54 de s`la[e cu 5027 caza]i în bordeie de p`mânt, iar al]ii în case. Nu le-
membri (53% din totalul care trebuia evacuat în au fost asigurate condi]ii minime de cazare [i de
Transnistria). Au fost deporta]i între 25 000 [i înc`lzire pe timpul iernii, într-o cas` cu trei camere
300 000 de rromi, [i anume, to]i nomazii, precum fiind îngr`m`di]i 20-25 de oameni.
[i o parte dintre rromii stabili. Chiar [i solda]ii
rromi, care în via]a civil` erau nomazi, au fost sco[i
din armat` [i trimi[i în Transnistria. Rromii au fost

70 Istoria [i tradi]iile rromilor
Deportarea rromilor

(Preluat` din arhiva „Aven Amentza“)

Trenul mor]ii
nerecunoscut. Bolile au lovit crunt oamenii, f`când
victime numeroase, atât în rândul rromilor depor-
ta]i, cât [i printre jandarmii care trebuiau s`-i
p`zeasc`.
(...)
„Datorit` acestei st`ri de lucruri la iarn` vor muri
de frig [i subalimentare cum au murit [i în iarna
trecut`, r`mânând ca la prim`vara viitoare problema
]iganilor s` dispar` odat` cu dispari]ia lor”
(...)
INSPECTOR JANDARMI ODESSA
Lt. colonel, Petrescu
(...)
„|ntr-o s`pt`mân` au venit 15000 de ]igani,
Comandantul Legiunii de jandarmi mi-a raportat
verbal, dup` primele trenuri, c` ace[tia au venit într-o
Drumul spre pieire stare de mizerie de neînchipuit. Am plecat cu automo-
bilul [i am întâlnit grupuri, grupuri, îndreptându-se pe
jos [i cu c`ru]ele spre sovhozuri. Erau mul]i b`trâni,
femei [i foarte mul]i copii. |n c`ru]e erau paralitici,
b`trâni de peste 70 de ani, orbi, cer[etori, unii muri-
bunzi. Marea majoritate, aproape goi, în zdren]e”.
(...)
Lt. colonel Vasile Gorsky, fost prefect al
jude]ului Oceakov
15 aprilie 1945
(M`rturie consemnat` \n vol. Deportarea rromilor \n
Transnistria, 2000).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele
1. |[i mai amintesc bunicii vo[tri care au fost
deporta]i despre condi]iile grele de via]` din
|ncetul cu încetul, gardurile, acoperi[urile din lemn Transnistria?
[i tot ceea ce putea arde s-au folosit pentru înc`lzire 2. La ce v` gândi]i când citi]i cele dou` relat`ri de
pe timpul iernii, astfel c` în prim`var` satele erau de mai sus?

Istoria [i tradi]iile rromilor 71
Lec]ia 48
Realitatea dur` a Transnistriei
etc. Aproape to]i l`utarii din ]ara noastr` sunt ]igani
M`sura deport`rii a vizat persoanele consi- [i nu este s`rb`toare popular` care s` se poat`
derate periculoase pentru siguran]a cet`]enilor [i dispensa de concursul lor. Deodat`, autorit`]ile le
pentru ordinea în stat. O str`mutare a popula]iei pun în vedere s` plece din ]ara în care s-au n`scut [i
de asemenea dimensiune nu putea avea loc f`r` în care mo[ii [i str`mo[ii lor au tr`it, din ]ara pentru
multiple greut`]i [i gre[eli din partea legiunilor care, ca buni români, [i-au v`rsat sângele fiind
(companiilor) de jandarmi în primul rând. Au fost înrola]i în armat`. |n preajma iernii, ei trebuie s`-[i
deporta]i [i rromi stabili, buni meseria[i, care nu lichideze în câteva ore gospod`riile lor, din care nu
avuseser` vreodat` probleme cu poli]ia. Exist` au dreptul s` duc` cu dân[ii decât 20 de kg obiecte
numeroase cereri din partea lor [i din partea [i îmbr`c`minte. B`trâni, femei [i copii sunt arunca]i
satelor de care apar]ineau, pentru a fi sco[i de pe peste hotare în ni[te regiuni necunoscute lor, în care
listele celor care urmau a fi deporta]i, sau, în cazul nu au nici un rost în via]`. {i pentru ce aceast`
în care deportarea avusese deja loc, pentru a fi cruzime? Ce vin` au nenoroci]ii? Ce folos va rezulta
adu[i înapoi. Mul]i solda]i rromi reîntor[i de pe din expulzarea lor? Oare, }ara româneasc`, mai cu
front [i-au g`sit p`rin]ii, so]iile [i copiii deporta]i în seam` dup` r`zboiul actual, este suprapopulat` [i
Transnistria [i au cerut reîntoarcerea lor de acolo.
Datorit` unor condi]ii de trai extreme, în Ion Antonescu
Transnistria au murit de foame, frig, boli [i mizerie
jum`tate sau chiar mai mult dintre rromii
deporta]i.
Rromii n-au fost dezertori, tr`d`tori, nici spioni [i
acolo unde au fost du[i, au f`cut treab`, au muncit
f`r` murmur. C` au r`mas în urm` cu progresul
vremurilor, nu este vina lor. Dac`, în trecut, s-ar fi
ocupat cineva mai îndeaproape de ace[ti oameni
nec`ji]i, v` asigur`m c` mult s-ar fi schimbat soarta
lor [i ast`zi nu ar mai fi vorba de „rasism”.
(Gheorghe Niculescu, pre[edinte al Asocia]iei
Uniunea General` a Romilor din România, în
„Glasul romilor”, anul VII, nr. 1, aprilie 1941, p.3).
Cu toate c` ar fi trebuit s` fie auzit glasul
întregii na]iuni române, singurul om politic care a
protestat împotriva m`surilor inumane luate de
regimul antonescian împotriva rromilor a fost
istoricul [i omul politic Constantin I. C. Br`tianu,
care, la 16 septembrie 1942, i-a trimis urm`toarea are o abunden]` de meseria[i [i muncitori, care cere
scrisoare Mare[alului Antonescu: sacrificarea unui num`r mare din cet`]enii ei? Nu-mi
„Domnule Mare[al, pot închipui c` m`surile ce se iau pornesc din
Dup` persecu]iunile [i expulz`rile evreilor, ca ini]iativa sau cu [tiin]a Conduc`torului Statului [i, de
represalii în contra coreligionarilor lor din Bucovina [i aceea, fac apel la Dvs., ca s` face]i s` înceteze o
Basarabia, [i sub influen]a tratamentului ce au persecu]iune care ne va duce cu câteva secole înapoi,
suferit în Germania, ast`zi se iau m`suri foarte din istoria omenirii. Gândi]i-v` ce se va întâmpla în
stricte în contra ]iganilor care sunt ridica]i cu for]a Rusia reconstruit`, care ar urma exemplul dat de noi
spre a fi trimi[i, în vagoane plumbuite, în [i care, pe de o parte, ar deporta în Turchestan sau
Transnistria, cum se întâmpl` la Pite[ti. Nimeni nu în nordul Siberiei pe românii din Transnistria [i ar
în]elege scopul [i interesul acestor expulz`ri. Dup` trimite înapoi în România pe miile de cet`]eni români
cum [ti]i foarte bine, ace[ti cet`]eni români nu au expulza]i sub regimul actual.
fost pân` ast`zi supu[i în Statul nostru la un Primi]i, v` rog, Domnule Mare[al, asigurarea
tratament special. Ei sunt ortodoc[i ca [i românii [i sim]`mintelor mele alese.
ocup` în ]ara noastr` un rol economic important, s. Constantin I.C. Br`tianu
fiind meseria[i dibaci, ca: potcovari, fierari, c`ld`rari,
c`r`midari, zidari sau lucr`tori agricoli [i salahori. (Text reprodus din lucrarea Deportarea rromilor \n
Mul]i sunt mici negustori, mici proprietari, l`ptari Transnistria, 2000)

72 Istoria [i tradi]iile rromilor
CAPITOLUL

XVII Rromii în timpul regimului comunist
Lec]iile 49 [i 50
Minoritatea rrom` în noile condi]ii social-politice [i economice ale societ`]ii
(1945 – 1965)
Situa]ia politic` a României în perioada 1945-1965
Dup` 23 august 1944, comuni[tii începuser` rea ]`rii fiind preluat` de Guvernul lui Barbu
lupta pentru puterea politic` [i instaurarea unui {tirbey. La 6 martie 1945, acesta a fost înlocuit de
regim politic nou. Ca urmare a propagandei pe Guvernul Petru Groza, dirijat de comuni[ti. Este
care [i-o f`ceau comuni[tii, la începutul anului momentul în care a fost instaurat la putere
1946 Partidul Comunist num`ra câteva zeci de mii regimul comunist în România.
de membri [i num`rul era în continu` cre[tere. |n Societatea româneasc` a suferit mari transfor-
rândurile sale [i al nou-formatelor g`rzi muncito- m`ri. Astfel, la 23 martie 1945 s-a realizat o
re[ti [i-au g`sit locul [i mul]i rromi, a c`ror “origine reform` agrar`, prin care terenul agricol trebuia s`
s`n`toas`” le oferea acum drepturi pe care nu le apar]in` întregii ]`rii [i nu s` fie proprietatea
avuseser` înainte. particularilor. De asemenea, au fost interzise
La 24 ianuarie 1945, Bucure[tiul a fost ocupat ziarele de opozi]ie, au fost elimina]i din aparatul de
de unit`]i militare ruse[ti de blindate, pentru c` stat to]i aceia care nu împ`rt`[eau ideile noului
regele refuzase demiterea guvernului R`descu. regim instaurat la 30 martie 1945, s-au creat
Acestea au ocupat radioul [i au interzis apari]ia tribunale populare [i s-au organizat lag`re pentru
presei. Guvernul R`descu a demisionat, conduce- de]inu]ii politici.

Problema minorit`]ii rrome

|n anul 1948, când regimul comunist se Gheorghiu-Dej s` renun]e la tron, iar România
instalase pe deplin \n România, Uniunea General` este proclamat` Republica Popular` Român`.
a Rromilor a fost desfiin]at`, ca de altfel tot ceea Dup` cum se [tie, \n noiembrie 1947 PCR [i
ce însemna forma]iune politic` de alt` orientare PSD formaser` PMR, denumire care, la Congresul
decât cea comunist`. De altfel, în documentele al VI-lea, din 13 aprilie 1948, redevine PCR.
PCR privitoare la problema na]ionalit`]ilor, La 13 aprilie 1948, Constitu]ia României,
începând cu Rezolu]ia Biroului Politic din votat` de Marea Adunare Na]ional`, avea la baz`
decembrie 1948 [i continuând cu celelalte ideea c` “întreaga putere eman` de la popor”.
documente de partid, inclusiv programul PCR, nu Patru ani mai târziu, la 24 septembrie 1952, apare
se vorbe[te de existen]a rromilor \n România. O o nou` Constitu]ie, care consfiin]ea preluarea
singur` dat`, sub aspect politic, s-a acordat puterii politice de câtre PCR.
aten]ie rromilor [i anume în campania electoral` |ncepând cu 1948, comuni[tii au ac]ionat
din 1946, când Blocul Partidelor Democratice împotriva a tot ceea ce însemna element
(BPD), din care f`cea parte [i PCR, a adresat democrat. Represaliile împotriva celor care nu
manifeste speciale rromilor folosind apelativul acceptau noul regim au f`cut ca întreaga ]ar` s`
“Fra]i romi [i romi]e”. Aceasta s-a întâmplat la 17 fie cuprins` de o team` extrem de puternic`
mai 1946, când se formase Blocul Partidelor inspirat` de cei care intraser` în rândurile
Democratice. Securitat`]ii Statului [i ale Mili]iei Populare, create în
La 19 noiembrie 1946, s-au organizat alegeri anii 1948 -1949.
“libere [i nestingherite”. |n realitate, a avut loc o
mare fraud` electoral`, 78,46% din voturi “Sunt rrom [i, dac` am v`zut c` ne
revenind BPD. prime[te [i pe noi, am vrut s` fac {coala de
|n anul 1947, regele era în a[a-zisa “grev` mili]ie, dar când am v`zut ce fac, c` b`teau
regal`” (regele a refuzat s` mai semneze legile [i [i ucideau oameni, n-am mai vrut. ” (Victor
decretele emise de cabinet), ]ara fiind condus` de Marinache, Teleorman)
Guvern. La 30 decembrie 1947, regele este
obligat de c`tre Petru Groza [i Gheorghe

Istoria [i tradi]iile rromilor 73
|ntre anii 1949-1964, dar [i în anii urm`tori, |ntre 1956-1959, când procesul de
un mare num`r de persoane au fost arestate [i colectivizare a determinat str`mutarea for]at` a
trimise în închisori [i în lag`re de munc` for]at` (la multor rromi în B`r`gan (uneori a unor comunit`]i
Aiud, Pite[ti, Sighet, Gherla [i, mai târziu, la întregi), oamenii acceptau f`r` s` mai protesteze,
Canalul Dun`re-Marea Neagr`). Represaliile pentru c`, în realitate, erau obliga]i de Mili]ie s`
noului regim au fost îndreptate [i împotriva procedeze a[a.
rromilor, mai ales a celor pe care autorit`]ile îi Re]ine]i!
b`nuiau c` de]in aur sau despre care aveau
informa]ii certe în acest sens. Vocabular:
g`rzi muncitore[ti – unit`]i civile care aveau
“Prin ‘60, mili]ienii Alim`nescu [i Firu i-au misiunea de împiedicare a înc`lc`rii noii ordini
strâns pe rromii pârâ]i c` au aur [i pe mul]i socialiste
pe care-i [tiau c` nu fac lucruri curate, vreo fraud` – s`vâr[irea cu rea-credin]`, pentru a
20 de persoane, [i i-au dus pe drumul de la ob]ine un profit, a unor fapte p`gubitoare
Turnu (M`gurele, n.n.) pân` la Slatina. Acolo, pentru o alt` persoan`
în liziera cu salcâmi, i-au împu[cat. De fraud` electoral` – declararea unui num`r
atunci, a intrat frica în rromi: cum îi chema de voturi fals pentru a câ[tiga alegerile în
la mili]ie, cum d`deau tot aurul pe care îl defavoarea altor partide politice
aveau îngropat. Dac` era scos din p`mânt Mili]ie – organ al administra]iei de stat, având
de mili]ieni, atunci aurul era al statului”. ca atribu]ii men]inerea ordinii publice, ap`rarea
(Victor Marinache, Teleorman) propriet`]ii socialiste [i a celei individuale
opozi]ie – partid politic sau grup de partide
care ac]ioneaz` împotriva politicii partidului de
Ionel Budi[teanu
guven`mânt; raportul dintre dou` lucruri sau
situa]ii opuse
protest – opozi]ie hot`rât` asupra unei
ac]iuni, a unei m`suri considerate nedrepte
propagand` – r`spândire, în mod sistematic,
a unor idei, teorii, doctrine politice,
religioase, cu scopul de a convinge, de a
câ[tiga adep]i
represalii – m`suri de pedepsire luate de
organele de stat împotriva unor grup`ri sociale,
ca urmare a s`vâr[irii de c`tre acestea a unor
acte de r`zvr`tire
reform` – shimbare, transformare politic`,
social`, economic`
reform` agrar` – m`sur` de ordin economic
care vizeaz` schimbarea sistemului agrar
|n anii ‘50, în România, printr-un proiect al rezolu]ie – hot`râre luat` de un congres, de o
statului, câteva mii de familii de rromi au fost conferin]`; rezolvare dat` unei cereri
mutate for]at la marginea unor ora[e sau în mici Securitate – faptul de a fi în siguran]`;
s`tule]e din B`r`gan, cu scopul de a “cur`]a” totalitatea organelor de stat care aveau sarcina
marile ora[e. Planul nu a avut succes, mul]i dintre de ap`rare a orânduirii sociale socialiste a
rromi revenind în locurile de unde au fost muta]i, statului
chiar cu riscul de fi condamna]i. str`mutare – mutare în alt` parte; schimbare
de re[edin]`, domiciliu
Cel mai mare violonist [i compozitor rrom
din România, al vremii de atunci, Grigora[ Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Dinicu, a luat atitudine [i a protestat 1. Când a fost instaurat regimul comunist în
împotriva str`mut`rii rromilor, mai ales a România?
celor nomazi, în B`r`gan. Atitudinea sa a 2. Care a fost statutul popula]iei rrome în
f`cut ca el însu[i s` fie persecutat. Ca [i el, societatea nou creat`? Dar a Uniunii Generale a
Ionel Budi[teanu, artist al poporului, a Rromilor?
protestat în fa]a lui Gh. Gheorghiu-Dej, 3. Care au fost repercursiunile regimului comunist
sp`rgându-[i vioara, riscând astfe str`mu- împotriva celor care se opuneau noului regim?
tarea for]at`.

74 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 51
Situa]ia economic` a României în perioada 1945-1965

Anul 1949 a fost anul în care a început |n 1962, 90% din terenurile agricole
colectivizarea în România. Comuni[tii începuser` apar]ineau deja gospod`riilor agricole de stat.
s`-[i fac` tot mai mult sim]it` prezen]a în satele De asemenea, pentru a controla mai u[or
române[ti, silindu-i pe ]`rani s`-[i cedeze p`mân- rezultatele din ecomomie, comuni[tii au impus
tul gospod`riilor colective. Dup` 1949, procesul planurile cincinale, care s` asigure progresul
colectiviz`rii a schimbat lumea satelor, îns` abia economic.
dup` 1958 acest proces a fost puternic vizibil.

Procesul colectiviz`rii [i efectele sale asupra popula]iei rrome

Când regimul comunist a început plecaser` din ]ar`. Aceste case le erau repartizate
colectivizarea, rromii f`r` p`mânt sau cu p`mânt de c`tre stat pentru ca zona s` nu r`mân`
pu]in s-au înscris printre primii în colectiv. Unii nepopulat` sau f`r` for]` de munc`. |n alte zone
dintre ei, chiar dac` fuseser` cei mai s`raci dintre ale ]`rii, ei s-au a[ezat la marginea satelor, îns` cei
locuitori, dac` dovedeau spirit organizatoric [i muncitori, care deveneau cu timpul mai înst`ri]i,
fidelitate partidului, puteau promova cu mare au p`truns [i spre centrele satelor.
u[urin]` pe linie social`. Astfel, mul]i rromi au
reu[it s` fac` [i carier` politic`. |n ceea ce prive[te munca în agricultur`,
rromii erau angaja]i îndeosebi ca zilieri sau
“Dup` ce am venit din Transnistria, în 1946 lucr`tori sezonieri de c`tre C.A.P. -urile [i I.A.S. -
m-am înscris în Partidul Comunist. De ce m- urile, care apelau la munca lor, de[i ace[tia nu
am înscris? Din trei motive. |n primul rând, erau membri ai cooperativei respective. De altfel,
c` am fost deportat [i adus de ru[i în ]ar`, ei nu puteau fi membri, pentru c` nu avuseser`
în al doilea, dac` nu erau ru[ii nu venea o terenuri agricole în proprietate pe care s` le
bun` parte din rromi înapoi în România; le cedeze cooperativei.
r`mâneau rromilor oasele pe acolo, poate De asemenea, mul]i rromi se organizau în
[i ale mele. |n al treilea rând, pentru c` în echipe proprii, î[i alegeau un lider [i se angajau
Curcani, de unde mi-e nevasta, to]i rromii sezonieri la fermele agricole de stat situate la mari
erau marginaliza]i. {i atunci m-am ridicat distan]e de localit`]ile de domiciliu, în zone cu
ca membru de partid [i când m` duceam la deficit de for]` de munc`, dar cu produc]ie
[edin]ele de raion [i de jude] m` ridicam s` agricol` mare. |n urma muncii depuse, toamna
sus]in rromii. Dar mul]i rromi au fost primeau bani [i produse din care tr`iau tot sezonul
activi[ti, gospodari, oameni cinsti]i. Pentru de iarn`.
c` trebuie s` [ti]i ce a fost bun la
comuni[ti: nu primeau în rândurile
partidului to]i borfa[ii. Dac` aveai [ase sau
trei luni de pu[c`rie nu erai membru de
partid (…) dar s` [ti]i c` în perioada
comuni[tilor, rromii au avut importan]a lor
ca oameni [i au devenit [i ei un popor
relativ influent. Au început s` [tie [i ei ce e
aia s` nu mai aib` rogojin` pe jos sau s`
lipeasc` cu lut casele. Au început s` aib` [i
ei un covor, prima dat` de iut`; au început
s` aib` [i mobil`, pentru c` se cump`ra în
rate”. Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documen-
tare – }iganii din România (1919-1944, p. 611-
612, Cluj, 2001).

La sate, în Transilvania [i Banat, mul]i rromi au
ocupat casele p`r`site de etnicii germani care

Istoria [i tradi]iile rromilor 75
Lec]ia 52
Procesele de industrializare [i na]ionalizare [i efectele lor asupra
popula]iei rrome
Un pas important pentru procesul de ”Dup` ce am venit din Transnistria, atât de
industrializare [i na]ionalizare a fost realizat la 11 mult am iubit ]ara, c` am dus munc` de
iunie 1948 când au fost na]ionalizate 1060 de l`murire între mul]i tineri [i am plecat în
întreprinderi industriale [i miniere. Lipsa unei 1948 cu 6 b`ie]i din comuna Curcani [i din
calific`ri a f`cut ca mul]i rromi s` lucreze mai ales Bude[ti pe un [antier na]ional de munc`
în minerit, domeniu în care era nevoie de o mare voluntar` la Salva-Vi[eu [i apoi la Bum-
for]` de munc`. Al]ii erau angaja]i, mai ales ca be[ti-Livezeni.” (Ion Marin, Bucure[ti)
muncitori necalifica]i, în noile fabrici [i uzine ale
statului. Femeile [i-au g`sit [i ele locul în aceste noi |n noiembrie 1948, statul a început s`
întreprinderi. controleze cinematografele [i casele de s`n`tate,
iar doi ani mai târziu farmaciile, întreprinderile
Brânzan Anu]a Androneta, Ro[iori de Vede: chimice [i toate unit`]ile economice [i social-
“…n-aveam nici 16 ani împlini]i în 1949, culturale. Astfel, [i pu]inii rromi care practicau un
când m-am dus la fabric`, pentru c` comer] sau un me[te[ug autorizat au fost afecta]i
adusese `[tia ma[ini, nu [tiu din ce ]ar`, c` de aceast` m`sur`.
deja aveau fabric` de ]es`torie în Ro[iori de
pe timpul chiaburilor. {i 15 zile ne-au ]inut
a[a s`-nv`]`m, s` d`m examen [i am dat, Re]ine]i!
dar n-au putut s` ne angajeze atunci, în
1949, pentru c` nu avea cine s` monteze Vocabular:
ma[inile. Ne-au angajat abia în ianuarie deficitar – care este lipsit de ceva anume
1950”. (Minorit`]i etnoculturale. M`rturii deficit de for]` de munc` – lipsa de for]` de
documentare – }iganii din România (1919-1944, munc`
622), Cluj, 2001). etnic – referitor la aprtenen]a la un popor, la
formele de cultur` [i de civiliza]ie specifice unui
Muncitor rrom popor
lucr`tor sezonier – muncitor angajat pe
durata unui sezon
zilier – muncitor angajat [i pl`tit cu ziua
proces de colectivizare - proces prin care
terenul agricol de]inut de cet`]eni a trecut în
proprietatea statului (colectiv`)
proces de industrializare – proces de
apari]ie [i de dezvoltare a unei mari produc]ii
industriale, pe baza c`ruia industria devine
ramura principal` [i conduc`toare a economiei
na]ionale
proces de na]ionalizare – proces prin care
se trec, cu sau f`r` plat`, mijloace de produc]ie
sau alte bunuri de proprietate privat` sau
str`in` în proprietatea statului

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Cum a schimbat procesul de colectivizare
modul de via]` al rromilor? Dar cele de
Pentru unii rromi acesta a fost momentul în industrializare [i de na]ionalizare?
care au putut s` arate c` doresc s` munceasc` 2. Enumera]i efectele negative [i pozitive ale
cinstit, s` practice modul de via]` al românilor, s` acestor procese pentru popula]ia rrom`!
nu mai fie alunga]i doar pentru faptul c` erau
altfel decât popula]ia majoritar`.

76 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 53
Tendin]e de modificare în structura socio-cultural` a popula]iei rrome
Modific`ri în sfera ocupa]ional` a rromilor
Principiile regimului comunist prevedeau c` acoperea.
ocupa]iile "private" ale cet`]enilor trebuiau s` Lipsa educa]iei [i a unei calific`ri a f`cut ca
dispar`. Ca urmare, toate fabricile particulare au rromii s` ocupe mai ales posturi de muncitori
fost confiscate de stat. Supuse confisc`rii au fost [i necalifica]i [i s` fie destul de prost pl`ti]i. Studii
uneltele [i materialele folosite de rromi în sociologice arat` c` [i atunci ei erau p`tura cea
ocupa]iile lor tradi]ionale - prelucrarea metalelor, mai s`rac` a
a lemnului, confec]ionarea bijuteriilor - mai ales M`tur`toare
aurul folosit pentru bijuterii. Cei care erau
pricepu]i la prelucrarea metalelor erau recruta]i de
noile cooperative de stat.
Popula]ia rrom` a suferit mari prefaceri în
sfera ocupa]ional`. Astfel, rromii me[te[ugari,
care-[i câ[tigau existen]a din vânzarea propriilor
produse, au fost nevoi]i s` renun]e la me[te[ugul
lor [i s` lucreze în noile fabrici sau uzine.
Fierarii au lucrat. mai ales, în industria grea.
Buni meseria[i, ei [i-au g`sit un loc de munc` cu
mult` u[urin]`.
C`r`midarii au lucrat în zid`rie, pe [antierele
statului. De asemenea, vara lucrau [i pentru
persoane particulare. |ncheiau un fel de contract
verbal cu cei care doreau c`r`mizi [i apoi, cu
întreaga familie, se stabileau pentru un timp în
satul în care aveau comenzi.
C`ld`rarii nu-[i mai puteau practica
me[te[ugul decât în mic` parte (pu]ini dintre ei
mai confec]ionau c`ld`ri [i cazane de ]uic` pe care
le valorificau la sate). Mul]i au lucrat mai ales în
domeniul tinichigeriei.
Rudarii au încercat s`-[i mai comercializeze popula]iei. Pân` la c`derea comunismului,
obiectele lucrate în lemn, îns` produsele nu mai conform statisticilor, 48-50% dintre rromii ap]i de
aveau prea mare c`utare, fiind înlocuite de munc` lucrau în agricultur`. Cei care mai
produse industriale, uneori mai performante. practicau me[te[ugurile tradi]ionale, erau
Acest lucru i-a determinat s` se angajeze oriunde considera]i "parazi]i sociali", fapt pentru care ei au
au putut g`si locuri de munc`, mul]i prin fost deseori pedepsi]i, închi[i sau du[i cu for]a la
cooperativele me[te[ug`re[ti. Totu[i, î[i mai munc`.
puteau valorifica obiectele în sate, pentru c` Au existat [i rromi f`r` nici o meserie, care nu
produsele lor erau mai ieftine [i mai accesibile, [i-au g`sit locul în noua societate transformat` [i
popula]ia acceptând acest comer] neautorizat, care erau numi]i “]igani-problem`”. Politica
care era în interesul ei. comunist` care oferea loc de munc` tuturor
Pentru cei a c`ror meserie nu mai avea cet`]enilor a fost privit` de ace[tia ca o m`sur` de
c`utare, salubrizarea ora[elor a devenit noua lor constrângere. Ei erau urm`ri]i de autorit`]i, pentru
îndeletnicire. c` nu doreau integrarea în noile structuri.
Al]i rromi puteau fi v`zu]i, deseori, colectând
materiale refolosibile sau achizi]ionând pene, Bidinea
fulgi, buc`]i de material textil, în schimbul c`rora
ofereau oale, diferite obiecte de sticl`, farfurii etc.
Comercian]ii au fost cei care au reu[it s`-[i
practice meseria mai tot timpul. Comer]ul
ambulant era tolerat de autorit`]i mai ales pentru
c` el mul]umea popula]ia [i satisf`cea necesit`]i
ale oamenilor pe care comer]ul legal nu le

Istoria [i tradi]iile rromilor 77
Lec]ia 54
Modific`ri în sfera tradi]iilor [i obiceiurilor rromilor
Comunismul, instaurat pe deplin în România modelul lor de via]` distinct. Statul nega specificul
în anul 1948, a f`cut ca rromii s` nu mai apar` în acestei popula]ii [i, de aceea, nu permitea apari]ia
actele oficiale. Rezolu]ia Biroului Politic al CC al vreunei publica]ii sau c`r]i în care s` fie amintite
Partidul Muncitoresc Român fa]` de minorit`]ile obiceiurile [i tradi]iile acestei minorit`]i. O astfel
etnice a ignorat existen]a rromilor, ei nemaifiind de m`sur` a fost luat` în 1960, când întreg tirajul
recunoscu]i ca na]ionalitate conlocuitoare. Cu volumului “Basme ]ig`ne[ti” al Veronic`i Huber a
toate acestea, recens`mântul din anul 1956 arat` fost topit din dispozi]ia autorit`]ilor culturale
c` num`rul rromilor era de 104.214, comuniste.
adic` 0,60% din popula]ia României. Preducea Spre deosebire de maghiari [i de
Din punct de vedere cultural, cenzura germani, rromii nu aveau dreptul de a fi
foarte strict`, impus` în România dup` reprezenta]i ca minoritate etnic` [i nu
1946, a afectat apari]ia a peste 2000 de aveau dreptul s`-[i promoveze tradi]iile
titluri de c`r]i [i reviste. |n acest context, culturale. Comunismul a determinat
Uniunea General` a Rromilor din schimbarea sferei ocupa]ionale a rromilor
România, în frunte cu Gh. Niculescu, [i-a [i a elementelor specifice modului lor de
reluat activitatea dup` r`zboi, dar nu a via]` - obiceiuri, tradi]ii, muzic`, dans,
mai scos nici o publica]ie. limb`. Ace[tia au \nceput s` locuiasc` \n
|n anii ’50 -’60, cultura rromilor era case, au renun]at la vechile me[te[uguri [i
considerat` o “cultura a subdezvolt`rii [i au \nceput s` lucreze \n \ntreprinderi
a s`r`ciei” (E. Pons, 1999), rromii fiind industriale, au acceptat c`s`toriile oficiale,
trata]i ca elemente str`ine ce trebuiau \nscrierea \n actele civile, iar mul]i dintre ei
integrate în noua societate româneasc`. au renun]at la port [i limba matern`,
Din aceast` cauz`, se încerca distrugerea \ncepând s` se integreze modului de via]`
culturii specifice a rromilor, precum [i care le-a fost impus.

Modalit`]i de asimilare a comunit`]ilor de rromi

|n timpul comunismului s-a încercat care înv`]`mântul devenea obligatoriu, a[a încât
asimilarea popula]iilor minoritare din România, [i familiile de rromi erau obligate s`-[i înscrie
inclusiv a rromilor. Acest lucru a fost, îns`, destul copiii la [coal`. Acest` politic` a avut, pe de o
de dificil de realizat, fapt care reiese [i din analiza parte, efecte pozitive, deoarece li se ofereau
recensamântului efectuat în 1966, care arat` c` copiilor rromi acelea[i [anse ca [i celorlal]i copii.
în zone semnificative din ]ar` limbile minorit`- Astfel, mul]i rromi au beneficiat de educa]ia
]ilor se foloseau în locul limbii române oficiale. elementar`, unii dintre ei, mai târziu, au
|n ceea ce-i prive[te pe rromi, din continuat, frecventând [coli profesionale [i
recens`mânt reiese c` 42,5% din ei au adoptat tehnice. Pe de alt` parte, îns`, aceast` obliga]ie a
limba român`, în timp ce 46,2% au p`strat limba avut [i consecin]e negative. Mul]i dintre elevii
rromani, iar 8,7% vorbeau limba maghiar` (T. rromi au început s`-[i nege apartenen]a etnic`,
Gilberg, 1980: 214-215). dorind s` ob]in` pozi]ii mai înalte în structura
Procentul semnificativ de rromi care nu mai social` [i s` nu mai fie discrimina]i din motive
vorbea limba rromani arat` c` aceste persoane etnice. Cu toate acestea, în registrele matricole,
erau deja asimilate, pierzându-[i limba [i în unele [coli, în dreptul elevilor rromi era
respectiv identitatea cultural`. înscris` etnia acestora – “]igan”.
Pentru a asimila popula]ia rrom`, la începu- Studiile arat` c` elevii romii aveau un nivel
tul anilor '60, regimul comunist a încercat stabi- sc`zut al frecven]ei [colare, un nivel crescut al
lirea for]at` a acestora în anumite zone ale ]`rii [i abandonului [colar [i un procentaj sc`zut al celor
interzicerea tradi]iilor [i obiceiurilor respectivelor care reu[eau s` încheie m`car ciclul primar. Chiar
comunit`]i. dac` rata abandonului [colar la copiii de etnie
Cea mai eficient` politic` de asimilare a
rrom` era înc` ridicat`, sistemul educa]ional
popula]iei rrome a fost politica educa]ional`, prin
trebuia s` arate c` noua politic` educa]ional` a

78 Istoria [i tradi]iile rromilor
dat rezultate [i, astfel, mul]i elevi ob]ineau o
diplom` de absolvire care s` ateste c` urmaser`
o [coal`. |n realitate, mul]i dintre cei care aveau
astfel de diplome nu de]ineau nici m`car
cuno[tin]ele minime care s` justifice diploma
ob]inut`. Acest lucru a determinat, mai târziu,
apari]ia muncitorilor necalifica]i, care nu erau
preg`ti]i pentru a putea fi încadra]i în munc`.

Re]ine]i!

Vocabular:
asimilare etnic` – proces de integrare a unei
colectivit`]i într-o alt` colectivitate, pierzându-
[i caracteristicile proprii (limb`, obiceiuri).
a atesta – a ar`ta, a certifica
cenzur` – control exercitat asupra publica-
]iilor, spectacolelor etc; organ de stat care
exercit` acest control
comer] ambulant – vânzare de produse în
diferite pie]e, târguri, f`r` a avea un loc special
amenajat
integrare social` – proces complex de a
include într-o societate, de a impune un anumit Cartea „Basme ]ig`ne[ti“ de Veronica Huber (lu-
mod de via]` unui popor care are alte crare interzis` [i „topit`“ \n 1960 de autorit`]ile
caracteristici culturale comuniste a fost republicat` \n anul 1997.
identitate cultural` – recunoa[terea acelo-
ra[i valori culturale de c`tre o colectivitate
minoritate – colectivitate aflat` în inferioritate
numeric` fa]` de o alt` colectivitate Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
na]ionalit`]i conlocuitoare – grupuri etnice 1. Enumera]i neamurile de rromi care au suferit
care convie]uiesc pe acela[i teritoriu, în aceea[i mari modific`ri în sfera ocupa]ional`!
]ar`, \mpreun` cu popula]ia majoritar` 2. Cu ce se ocupau rromii a c`ror meserie nu mai
parazi]i sociali - persoane care tr`iau din avea c`utare?
munca altora 3. Cum era considerat` cultura rromilor în aceast`
recens`mânt – înregistrarea periodic` a perioad`?
num`rului de bunuri [i de locuitori ai unei ]`ri 4. Ce efecte au avut asupra comunit`]ilor de rromi
recrutat – primit într-o cooperativ`, între- politicile de asimilare?
prindere, asocia]ie

Istoria [i tradi]iile rromilor 79
CAPITOLUL

XVIII Minoritatea rrom` în perioada
regimului ceau[ist 1965-1989)
Lec]ia 55
Contextul politic [i social-economic din România în aceast` perioad`

|n martie 1965, în urma |n ceea ce prive[te minorit`]ile,
decesului lui Gheorghe Gheorghiu- Nicolae Ceau[escu la sfâr[itul anilor ‘60, s-au creat
Dej, ca lider al PCR, a fost ales Consilii Na]ionale ale Oamenilor
Nicolae Ceau[escu. |n acela[i an, s-a Muncii, apar]inând minorit`]ilor
adoptat o nou` Constitu]ie în care maghiar`, german`, ucrainean`
se prevedea c` ]ara se va numi etc. Pentru minoritatea rrom` nu a
Republica Socialist` România [i va fi fost constituit un astfel de Consiliu,
organizat` în jude]e. rromii nefiind recunoscu]i ca
|ntre anii 1965 –1974, noul minoritate etnic`, de[i în urma
regim a emis anumite hot`râri prin recens`mântului din 1966 a
care se permiteau unor persoane s` rezultat c` ei erau în num`r de
se deplaseze în str`in`tate. Regimul 64.197 persoane, adic` 0,37% din
poli]ienesc a devenit mai pu]in popula]ia României.
represiv [i a fost încurajat` chiar
proprietatea privat`.

Procesul de sedentarizare a rromilor nomazi [i de sistematizare a localit`]ilor

La începutul anilor ‘60, a început procesul de disp`rut a[a-zisele “]ig`nii” cu aspect mizer,
sedentarizare a rromilor nomazi. Pentru c`, în cele locuite de rromii foarte s`raci, needuca]i [i care,
mai multe cazuri, ei erau a[eza]i tot la periferia uneori, nu aveau nici acte de identitate. Mul]i
ora[elor, acolo unde s-au format a[a-zisele ]ig`nii, dintre ei au fost deplasa]i din localit`]ile de obâr[ie
procesul a accentuat izolarea rromilor de restul spre zone noi, industriale, unde era nevoie de
societ`]ii. for]` de munc`.
Dup` demolarea acestor cartiere, locuitorii lor
Neobi[nui]i cu locuitul în case, unii rromi au primit alte locuin]e, în care condi]iile de locuit
foloseau locuin]a pentru ad`postul cailor [i erau mult mai bune decât cele anterioare.
nu uitau s`-[i ridice vechiul lor cort în Mul]i dintre rromii mai educa]i au acceptat cu
spatele casei. u[urin]` toate aceste transform`ri. Ei au primit
apartamente în blocuri de locuin]e, al`turi de
|n aceea[i perioad`, în România a început
muncitorii români, cei mai mul]i, fo[ti ]`rani, care
procesul de sistematizare a localit`]ilor, care a
generat o nemul]umire t`cut` în rândul locui- renun]au la munca în agricultur`, preferând
torilor afecta]i de demolarea propriilor locuin]e. munca mai bine pl`tit` din uzine [i fabrici.
Rromii au fost [i ei afecta]i de politicile de De asemenea, rromii "au beneficiat" [i de
sistematizare for]at`, cartierele în care locuiau pactul dintre România [i fosta Republic` Federal`
fiind desfiin]ate printre primele. |ns`, acest proces German`. Conform acestui pact, începând cu anii
a avut efecte pozitive asupra unei mari p`r]i a '80, sa[ii puteau emigra în Republica Federal`
rromilor, mai ales asupra celor care locuiau la German`, dac` statul german pl`tea statului
periferia ora[elor, pentru c` sistematizarea a român o tax` pentru fiecare b`rbat, femeie sau
început în primul rând cu desfiin]area cartierelor copil emigrant.
insalubre de la marginea ora[elor. Astfel, au

80 Istoria [i tradi]iile rromilor
Aceast` \n]elegere a fost cunoscut` sub nu- Cartier nou construit \n locul cartierelor demolate
mele de „vânzarea sa[ilor“. Astfel, statul a confis-
cat casele sa[ilor [i i-a for]at pe rromi s` se mute \n
ele. (Pons, 1999: 36; C. Zamfir - E. Zamfir, 1993:
157). |n multe zone ale ]`rii, rromii au fost
repartiza]i \n casele care fuseser` na]ionalizate.

Lec]ia 56
Destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale

|n timpul regimului comunist, politica statului
Re]ine]i!
fa]` de rromi era una de asimilare cultural` [i
etnic`. “}iganii” erau f`cu]i vinova]i de specul`, Vocabular:
furt, în[el`ciune, ei dep`[ind cu mult media pe confiscare – a lua de la cineva ni[te bunuri în
]ar` a delincven]ilor de drept comun. Astfel, s-a urma dispozi]iei unei autorit`]i
încercat “civilizarea” lor, fie prin mijloace de decalaj – distan]are în spa]iu sau timp;
constrângere, fie integrându-i în societate prin nepotrivire între situa]ii, fapte
oferirea de locuin]e, de locuri de munc`, educa]ie delincvent - persoan` care a s`vâr[it o
etc. infrac]iune
Astfel, în marile ora[e, rup]i de comunitatea demolare – d`râmare de construc]ii
tradi]ional`, mul]i rromi [i-au pierdut identitatea dispersie – împr`[tiere, risipire, râspândire
etnic`. identitate etnic` – recunoa[terea apartene]ei
De[i cu un mare decalaj, rromii au acceptat s` la o anumit` etnie, popor
fie integra]i modului de via]` românesc, aban- insalubru - nes`n`tos, care afecteaz` s`n`-
donându-[i propriul mod de via]`, compor- tatea
tamentul social, comunitatea, aliniindu-se popu- izolare – separare, îndep`rtare de societate
la]iei majoritare. Se întâlnesc mul]i rromi, în nomadism – mod de via]` al unui trib, al unui
prezent, care, în urma acestei alinieri, au fost popor, caracterizat prin lipsa unei a[ez`ri
nevoi]i s` renun]e la limba matern` rromani [i s` statornice
adopte limba român` sau, cum e cazul în pact – tratat, acord interna]ional prin care se
Transilvania, limba maghiar`. Mul]i dintre rromi se reglemeteaz` anumite rela]ii dintre state
consider` români sau maghiari, pentru c` periferie – cartier sau zon` aflate la marginea
asimilarea lor etnic` a fost atât de puternic` încât unui ora[
modul lor de via]` se aseam`n` foarte mult cu cel proces de sedentarizare – ac]iunea de a
românesc sau maghiar. Ei nu mai p`streaz` nimic stabiliza un trib, un popor, pân` atunci nomad,
din ceea ce a reprezentat cândva comportamentul într-o a[ezare statornic`
sau modul de via]` al rromilor. sistematizare – îmbinare armonioas` a
Aceste transform`ri au dus la destr`marea elementelor care alc`tuiesc o localitate, o zon`
comunit`]ilor locale de rromi, care, uneori, erau cu o anumit` destina]ie
vechi de câteva secole. Rromii au primit case [i politic` de sistematizare – ac]iune
locuri de munc`, dar, în acela[i timp, ei au fost concentrat` a organelor de stat de a proiecta [i
supu[i [i unui proces de dispersie. Dispersarea lor reorganiza anumite localit`]i
s-a soldat cu faptul c` acele comunit`]i au încetat
s` mai existe.

Istoria [i tradi]iile rromilor 81
Verifica]i-v` cuno[tin]ele! 3. Cum au afectat politicile de sistematizare a
1. Când a început procesul de sedentarizare a localit`]ilor comunit`]ile rrome?
rromilor nomazi? 4. Enumera]i elementele care au dus la
2. Care au fost efectele acestui proces asupra destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale!
comunit`]ilor de rromi?

Lec]ia 57
Rromii [i politica social` pronatalist` a regimului Ceau[escu

|n timpul regimului Ceau[escu, noile condi]ii existat mul]i rromi, care - nefiind vorbitori ai limbii
de trai, dar mai ales politica pronatalist` pe care o rromani – se declarau “ ]igani”, întrucât nu se
promova au dus la o cre[tere demografic` identificau prin etnonimul rrom, p`strat în limba
exploziv` în rândul rromilor. Printr-un decret dat matern` [i respectat de c`tre rromii care nu au
de Ceau[escu era interzis` orice întrerupere de pierdut limba matern` rromani.
sarcin`, femeile care ar fi sâvâr[it aceast` fapt`
erau pedepsite cu închisoarea. Politica pronatalist` De-a lungul timpului, datele privind romii,
sus]inea [i ajuta familiile cu mul]i copii, Ceau[escu la recens`minte, se prezint` astfel:
urm`rind ca num`rul popula]iei în România s` 1930–1940: 300.000 rromi
creasc` continuu. Num`rul crescut al popula]iei ar 1948: 53.425 rromi (0,3%)
fi însemnat în viitor o armat` mai puternic` [i mai 1956: 104.216 rromi (0,6%)
numeroas`, o for]` de munc` semnificativ`. 1966: 64.197 rromi (0,3%)
|n aceast` perioad` se ofereau aloca]ii pentru 1977: 229.986 rromi (1, 067%)
copii [i indemniza]ii pentru mame, care asigurau
condi]ii minime de trai, dar care, al`turi de venitul Dintre cei 229.000 de romi se pare c` 65.000
salarial al tat`lui, însemnau suficient pentru erau înc` nomazi sau seminomazi, dar la sfâr[itul
acoperirea necesit`]ilor unei familii. Mamele care anilor ‘70 [i începutul anilor ‘80, datele arat` c`
aveau peste cinci copii (cazul multor mame “to]i” au fost a[eza]i în case.
rrome) primeau titlul de “mam` eroin`” [i o Dup` alte date, în urma recens`mântului din
indemniza]ie m`rit`. Aceste indemniza]ii au f`cut 1977 au fost înregistra]i 227.398 rromi, urmând
ca multe mame s` nu mai fie nevoite s` se ca, trei ani mai târziu, s` se anun]e oficial c` exist`
angajeze, ci s` r`mân` casnice. Mai târziu îns`, 260.000 rromi.
odat` cu înr`ut`]irea condi]iilor de trai, aceast` Studii sociologice arat` îns` c` num`rul real
situa]ie s-a agravat [i a determinat cre[terea era estimat la un milion.
num`rului de copii din orfelinate.
Analiza rezultatelor acestei politici pronataliste |ntr-o publica]ie din 1977, „Popula]ia
în cazul popula]iei de rromi a determinat României“, se afirma c` românii, maghiarii
autorit`]ile ca la sfâr[itul anilor ‘80 s` condi]ioneze [i germanii constituie aproape 90% din
aloca]ia copiilor de frecventarea [colii de c`tre popula]ia ]`rii, enumerându-se câteva
copii, iar la familiile ce dep`[eau cinci copii de grupuri minoritare, iar apoi ap`rea "etc".
angajarea unuia din p`rin]i, care, astfel, primea pe Lipsa recunoa[terii oficiale a minorit`]ii
lâng` salariu [i aloca]ia copiilor. rromilor a dat posibilitatea statului de a
Cre[terea demografic` exploziv` se poate ignora problemele lor. (Helsinki Watch,
constata [i din cifrele înregistrate în urma 1991:16-17)
recens`mântului din 1977. Fa]` de num`rul
rromilor înregistrat la recens`mântul din 1966
(64.197 persoane), noul recens`mânt arat` c` în
România locuiau aproximativ 229.986 de rromi.
Num`rul nu este, îns`, unul care s` poat` fi socotit
ca fiind conform cu realitatea, pentru c` mul]i
dintre rromi se declarau români cu scopul de a
ob]ine unele avantaje sociale. De asemenea, au

82 Istoria [i tradi]iile rromilor
Re]ine]i!
Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
Vocabular: 1. Care au fost cauzele cre[terii demografice
cre[tere demografic` - cre[terea num`rului explozive a rromilor?
popula]iei într-o anumit` perioad` 2. Ce urm`rea Ceau[escu prin politica pronata-
pronatalist – care favorizeaz` na[terea a cât list` pe care o sus]inea?
mai multor copii 3. Care era num`rul rromilor înregistrat în urma
decret - act care reglementeaz` anumite recens`mântului din 1977?
situa]ii, emis de organele de stat 4. Face]i compara]ie cu recens`mintele anterioa-
indemniza]ii - sume de bani care se acord` re! Cum explica]i diferen]a rezultatelor?
cuiva pentru acoperirea unor cheltuieli speciale
(cre[terea copiilor)

Lec]ia 58
Tradi]iile culturale ale rromilor în timpul regimului ceau[ist

Rromii sunt recunoscu]i în toat` lumea în educa]ie, trebuia ca ei s`-[i abandoneze tradi]iile
special ca l`utari. Poate cel mai important aspect culturale, modul de via]` [i s` se conformeze
al culturii lor a fost [i r`mâne practicilor popula]iei majoritare,
muzica. Regimul comunist le-a Grigora[ Dinicu cultura lor fiind considerat` retro-
interzis s` mai cânte în limba grad`.
rromani, permi]ându-le s` cânte Cu toate acestea, \n epoc`, au
numai în limba român`. Aceste fost recunoscu]i muzicienii rromi
m`suri erau menite s` [tearg` orice care au contribuit major ca muzica
urm` de "diferen]`" dintre etnicii româneasc`, interpretat` [i dirijat`
rromi [i popula]ia majoritar`. de ei, s` fie cunoscut` [i peste
Pentru c` nu mai erau l`sa]i s` se hotarele ]`rii (Grigora[ Dinicu, Ionel
exprime în propriul grai, mul]i Budi[teanu, Tudorel Pan`, Ion
cânt`re]i rromi au p`r`sit Voicu).
ansamblurile populare din care
faceau parte. Lipsa unei educa]ii
muzicale, care s` le permit` citirea
notelor muzicale, îi obliga s` afirme
c` nu [tiu s` cânte, modul lor de
reproducere a unei melodii, “dup`
ureche”, era considerat retrograd.

“De fapt, muzica romilor a fost interzis`
Re]ine]i!
complet în România înainte de 1989”
(Helsinki Watch, 1991:21). Vocabular:
retrograd - care a r`mas \n urma progresului
|n timp ce mul]i rromi "au abandonat" unele sau se opune acestuia
aspecte ale culturii lor, rromii au reu[it, totu[i, s`
p`streze limba. Limba rromani, de exemplu, este
vorbit` de aproximativ 60% din popula]ia de
rromi, unele neamuri p`strând [i îmbr`c`mintea Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
tradi]ional`. Cu toate acestea, pentru a urma o 1. Care era atitudinea autorit`]ilor fa]` de cultura
form` de educa]ie sau pentru a primi un loc de rrom`?
munc`, rromii erau adeseori obliga]i s` se 2. Care era modalitatea prin care rromii erau
conformeze practicilor popula]iei majoritare. obliga]i s`-[i abandoneze tradi]ile culturale
Autorit`]ile aveau o modalitate simpl` de a-i specifice?
for]a pe rromi s`-[i abandoneze tradi]iile, limba [i
obiceiurile. Dac` doreau s` primeasc` un loc de
munc`, o locuin]` sau s` urmeze o form` de

Istoria [i tradi]iile rromilor 83
Lec]ia 59
Programul de integrare social` a rromilor din perioada 1977 - 1983

|n anul 1977, CC al PCR a analizat situa]ia 1990, aceasta se introdusese la nivelul [colilor
rromilor [i a ini]iat un program special de integrare normale (fostele licee pedagogice) din Bucure[ti,
social`, dar care nu a fost f`cut public. Programul Târgu Mure[ [i Bac`u, unde existau clasele de
de integrare social` avea la baz` “încercarea de preg`tire a viitorilor înv`]`tori rromi.
încadrare în munc` a romilor-problem`”. Romii - Situa]ia igienic` [i sanitar` era precar`. Copiii
problem` î[i p`r`seau deseori locul de munc`, rromi nu erau inclu[i în campaniile de vaccin`ri, cei
datorit` inadapt`rii, a lipsei calific`rii, a atitudinii care st`teau la case nu beneficiau nici m`car de
ostile a autorit`]ilor [i chiar a popula]iei. baia s`pt`mânal`, iar dac` se îmboln`veau, nu
Pe lâng` încadrarea rromilor în munc`, apelau la serviciile sanitare decât în cazuri foarte
programul mai cuprindea: grave, aceasta [i datorit` ostilit`]ii cadrelor
- m`suri de sedentarizare a nomazilor (ajutor cu medicale.
materiale de construc]ie pentru case, oferirea de Situa]ia familial`. Au existat multe familii de
terenuri la sate); rromi care, ajutate [i de politicile de protec]ie ale
- înregistr`ri la Oficiul St`rii Civile, legalizarea statului, aveau o situa]ie familial` obi[nuit`,
c`s`toriilor; asem`n`toare cu cea a popula]iei majoritare. |n
- condi]ii de locuit; acela[i timp, îns`, existau [i multe familii
- obligativitatea înv`]`mântului; dezorganizate, motiv pentru care s-a înregistrat un
- obligativitatea serviciului militar; mare num`r de copii abandona]i la na[tere \n
- starea de s`n`tate [i asisten]` social`. spitale sau plasa]i în orfelinate.
Raportul din anul 1983 asupra acestui program
con]ine o evaluare a situa]iei reale a rromilor. Concluziile raportului au fost:
|n ceea ce prive[te încadrarea în munc`, cifrele - rromii nu sunt integra]i social;
arat` c` politica întreprins` nu a dat rezultatele - au mentalit`]i retrograde;
scontate. Din cei 65.000 de rromi nomazi [i - au atitudine negativ` fa]` de munc` [i fa]` de
seminomazi, 5600 lucrau [i doar 900 erau califica]i. via]a social`.
De asemenea, 32,7% din popula]ia rrom` apt` de
munc` nu era angajat`. Programul de integrare a fost aplicat doar în
Referindu-se la condi]iile de locuit, una dintre parte [i pentru scurt` vreme. Când s-a agravat
concluziile raportului a ar`tat c` mul]i rromi au situa]ia social-economic` a ]`rii, la mijlocul anilor
deprins un nou mod de via]`, unul civilizat fa]` de ‘80, s-a renun]at la program, pentru faptul c`
cel “parazitar din perioada anterioar`.” Dar existau aplicarea lui nu adusese mari schimb`ri, dar [i
[i multe familii de rromi care tr`iau înc` în condi]ii pentru c` autorit`]ile trebuiau s`-[i concentreze
mizere. Unii distruseser` locuin]ele primite revenind aten]ia spre probleme ce priveau întreaga na]iune.
la vechiul lor mod de via]` - corturi [i bordeie.
Situa]ia [colar`. Prin programul na]ional de Re]ine]i!
înv`]`mânt educa]ia era obligatorie pentru to]i
copiii pâna la vârsta de 15 ani, a[a încât [i copiii Vocabular:
rromi trebuiau s` frecventeze m`car primele opt apt de munc` – capabil, potrivit, bun de
clase de înv`]`mânt, mic[orându-se astfel mult munc`
propor]ia mare de analfabe]i din rândul rromilor. familii dezorganizate – familii care nu aveau
|nainte de 1989, au existat multe rapoarte o componen]` fireasc`, de multe ori cu p`rin]ii
întocmite de profesori, în care sunt descrise situa]ii
desp`r]i]i etc
în care copiii rromi erau discrimina]i pentru felul în
ignorat – neglijat, de care nu se ]ine seama
care erau îmbr`ca]i.
“S`r`cia era v`zut` ca fiind sinonim al mentalitate retrograd` – felul de a gândi,
prostiei [i, din aceast` cauz`, mul]i copii de a reac]iona al unui individ sau al unei
rromi au fost a[eza]i în spatele clasei [i colectivit`]i care se opune progresului
ignora]i” (Helsinki Watch, 1991:25). ostilitate – atitudine potrivnic`, du[m`noas`
Limba de predare în [coli era în mod
obligatoriu limba român` sau, dup` tradi]ia local`,
maghiara, de[i mul]i copii rromi, la începerea Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
ciclului primar, nu [tiau limba de predare din [coli 1. Care au fost domeniile în care s-a ac]ionat
(româna ori maghiara). Din acest motiv, materia le pentru îndeplinirea programului de integrarea a
era greu accesibil`. Limba rromani a fost introdus` rromilor în societate?
în [coli numai dup` anul 1992 (3-4 ore s`pt`- 2. Care au fost concluziile raportului din 1983 cu
mânale), \n contextul \n care, anterior, din anul privire la acest program?

84 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 60
Rela]iile dintre autorit`]i [i popula]ia rrom` (Studiu de caz)

Rromii ajungeau de multe ori în conflict cu câteva luni [i chestia se repeta. De parc`
organele de mili]ie [i cu autorit`]ile locale, fie p`durea aia avea numai comori pe la
pentru c` nu erau încadra]i în munc`, fie din poalele copacilor.“ (Florin Cioab`, Sibiu)
cauza infrac]ionalit`]ii ridicate sau pentru c`-[i
practicau meseriile f`r` autoriza]ie. Din aceste Persecu]iile suportate de rromi din partea
motive, foarte mul]i rromi au ajuns s` lucreze organelor de Mili]ie [i de Securitate s-au soldat cu
for]at pe [antierele de construc]ie din ]ar` sau la încerc`ri ale rromilor de a lua atitudine. Acestea au
Canalul Dun`re - Marea Neagr`. De asemenea, fost, îns`, dejucate de autorit`]i.
rromii c`ld`rari sau corturari, care aveau foarte “S`tui de persecu]iile Mili]iei [i ale
mult aur tezaurizat, erau fost obliga]i “s`-l Securit`]ii, romii s-au decis s` riposteze. |n
predea” statului. 1986, mai mul]i capi ai rromilor împreun`
Statul a luat o serie de m`suri succesive cu tat`l meu, Ion Cioab`, urmau s` pun` la
privind regimul obiectelor de tezaur [i al metalelor cale un protest. Stabiliser` s` se întâl-
pre]ioase. neasc` la Bra[ov. Eram la
Decretul nr. 244/1978 Confiscare aur Hotelul Carpa]i cu sora
prevedea c` toate “bijuteriile mea, Lumini]a, [i a[tep-
din metale pre]ioase se tam s` ne vin` rudele.
confec]ioneaz` în cadrul Aproape 500 de rromi
unit`]ilor socialiste [i posed` din toat` ]ara urmau s`
o marc` legal` a statului se strâng` pentru a-[i
român (…) De asemenea, cere drepturile. Când
numai unit`]ile socialiste pot colo, pe 1 octombrie,
comercializa aur, care trebu- chiar de ziua de na[tere
ie marcat.” a Lumini]ei, str`zile ora-
Aceste legi au deter- [ului erau pline de mili-
minat confiscarea metalelor ]ieni, securi[ti [i solda]i.
pre]ioase [i a tezaurului de la To]i veniser` pentru noi.
diverse persoane, indiferent Fiecare rrom care intra
de statutul lor social, dar, sau tran-zita Bra[ovul
mai ales, de la rromi. Mili]ia era s`ltat de ei. Am sc`-
[tia c` rromii nomazi de]i- pat cu o ma[in` de oca-
neau aur [i c` nu-l vor da de zie [i cu ceva noroc.
bun` voie statului, a[a încât Mama [i sora mea au
organele de anchet` au torturat mul]i rromi f`cut pu[c`rie la Aiud timp de trei luni.”
pentru a afla locul unde erau ascunse aceste (Florin Cioab`, Sibiu)
“comori”.
Raidurile poli]iei îndreptate împotriva rromilor Mul]i lideri ai comunit`]ilor de rromi îns` au
se pretindeau a fi pur întâmpl`toare, dar, în colaborat cu autorit`]ile, iar informa]iile primite de
timpul acestora, romilor le erau confiscate la ei au f`cut ca rromii s` fie mai u[or de controlat.
bijuteriile [i alte averi, autorit`]ile pretinzând c` Liderii erau, astfel, favoriza]i, unii dintre ei primind
proveneau din tranzac]ii f`cute pe pia]a neagr` chiar permisiunea de a c`l`tori în afara grani]elor
(D. Kenrick, 1998: 140). ]`rii.

“Mili]ienii, pentru orice infrac]iune cât de
mic`, ne cereau “coco[eii” sau salbele ca s` Re]ine]i!
ne fac` sc`pa]i. ~ia care nu aveau sau care
Vocabular:
nu voiau s`-i dea intrau la r`coare. Cel mai
coco[ei – bani de aur (în trecut)
r`u era la razii. D`deau peste noi în cas`.
razie – control neanun]at al organelor de
Ne presau pân` unul sau altul le d`dea
mili]ie, cu scopul de a descoperi infractori
salba. Atunci mergeau cu aurul în Dum-
brav` [i-l îngropau. A doua zi, îl scoteau de
fa]` cu tine. Se f`cea un proces verbal. Tu
sc`pai de aur, ei de-o grij`. Nu treceau

Istoria [i tradi]iile rromilor 85
CAPITOLUL

XIX Rromii – participan]i la mi[c`rile de
protest \mpotriva regimului Ceau[escu
Lec]ia 61
Particip`ri ale rromilor la mi[c`rile de protest anterioare anului 1989

|n ultimii zece ani ai regimului comunist, c`reia i-au dat foc. Unii aveau cu]ite, bâte sau pietre
dezorganizarea social` [i crizele economice au în mâini [i au început s` strige “Jos Ceau[escu!”, “S`
oprit procesul "moderniz`rii" societ`]ii române[ti. vot`m ce vrem noi!”. Ajungând lâng` un depozit de
Munca patriotic` a elevilor, militarizarea prin alimente, muncitorii l-au devastat, apoi au intrat în
intermediul g`rzilor patriotice, îndoctrinarea prin sediile locale PCR [i în Prim`rie [i au ars portretele lui
radio [i televiziune erau suportate din ce în ce mai Ceau[escu [i însemnele comuniste.”
greu.
|ncepând cu anii 1975, Ceau[escu a luat Aceast` “revolu]ie” nu a r`mas f`r` urm`ri.
hot`rârea de a pl`ti toate datoriile externe ale Mul]i dintre participan]i, între care se num`rau [i
României, aceasta necesitând eforturi uria[e din muncitori de etnie rrom`, au fost prin[i, re]inu]i
partea popula]iei. Condi]iile de trai s-au înr`ut`]it de poli]ie [i b`tu]i. Al]ii au fost deporta]i în alte
foarte mult, fapt care a dus la nemul]umiri tot mai localit`]i, peste noapte.
mari ale popula]iei. Pentru famila Buceanu din Bra[ov, de
Datorit` înc`lc`rii drepturilor [i libert`]ilor etnie rom`, gestul capului de familie,
omului, dup` 1975, în România au existat mi[c`ri Buceanu Aurel, de a se revolta, atunci, în
de protest, mai timide sau mai puternice, în 1987, împotriva regimului, a fost pl`tit
rândul popula]iei. scump. Dup` ce a fost anchetat [i b`tut la
|n august 1977, a avut loc greva minerilor din închisoarea de la Gherla, a fost adus înapoi
Valea Jiului, în anul 1987, la 16 februarie, s-a de c`tre Securitate [i “în aceea[i noapte a
desf`[urat manifesta]ia studen]ilor ie[eni, iar la 15 venit poli]ia, ne-a adunat toate lucrurile,
noiembrie 1987 - mi[carea de protest a ne-a urcat într-un camion [i într-o singur`
muncitorilor bra[oveni. noapte ne-am trezit într-un apartament
din Slobozia, cu interdic]ia de a mai c`lca
La Bra[ov, la 15 noiembrie 1987, nemul]umi]i vreodat` prin Bra[ov.”
de lipsa alimentelor, de
faptul c` nu aveau Mi[c`rile de protest
curent electric decât Participarea rromilor la Revolu]ia din 1989 n-au fost organizate, ele
dou` ore seara, iar au izbucnit spontan.
ap`cald` doar sâmb`ta Din aceast` cauz` au
dup`-amiaz`, dar mai fost în`bu[ite rapid, iar
ales pentru c` nu-[i persoanele care au par-
primiser` salariile, care ticipat au fost arestate
[i a[a fuseser` mic[o- de organele de securi-
rate, angaja]ii mai tate, au fost torturate [i
multor sec]ii de la condamnate, în multe
uzina “Drapelul Ro[u” cazuri, la ani grei de
din Bra[ov au p`r`sit închisoare.
uzina [i au plecat înco-
lona]i c`tre sediul
partidului. Poli]ia nu i-a
împiedicat, deoarece
fiind ziua alegerilor, se
credea c` merg la vot.

“Muncitorii s-au oprit [i
au r`sturnat o ma[in`
de interven]ie a Poli]iei,

86 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 62
Particip`ri ale rromilor la Revolu]ia din anul 1989

La sfâr[itul anului 1989, popula]ia României s- La Cluj, este consemnat Cioar` Ioan, cet`]ean
a revoltat împotriva regimului, pentru c` nu mai român de etnie rrom`, din cartierul M`n`[tur,
suporta foamea [i abuzurile care au dus la care a fost ucis de gloan]e.” (Filip Etve[, Rromii,
înr`ut`]irea vie]ii. Lupta împotriva regimului un neam indian, 2000).
ceau[ist a fost favorizat` [i de c`derea regimurilor
comuniste din sud-estul Europei. Documentele Dup` Revolu]ia din 1989, sistemul democratic
vremii consemneaz` aceast` mare mi[care a instalat în România a permis rromilor s` se
maselor sub numele de “Revolu]ia din Decembrie”. manifeste în via]a politic` [i public`, s`-[i afirme
Condi]iile grele de trai au afectat în egal` interesele, formulând revedic`ri sociale [i etnice
m`sur` [i minorit`]ile din România, care n-au specifice. Rromii au fost recunoscu]i prin lege ca
ezitat s` se al`ture celorlal]i participan]i la minoritate na]ional`, având dreptul de a fi
manifesta]ia împotriva regimului represiv al lui reprezenta]i în Parlamentul României. Dreptul de
Ceau[escu. Participan]ii s-au bucurat s`-i vad` [i a se exprima a dat na[tere militantismului civic,
pe rromi al`turi de ei în coloanele de manifestan]i: creându-se o întreag` re]ea de organiza]ii non-
guvernamentale rrome, care militeaz` pentru
“|n timpul revoltei, rromii au participat în num`r respectarea drepturilor etniei, pentru \mbun`-
mare al`turi de noi [i ne-au ajutat la ocuparea t`]irea modului de via]`, pentru p`strarea
fostului Comitet Jude]ean de Partid.” (Victor T`nase, identit`]ii culturale a rromilor.
Hunedoara)

Victor Morar, comandantul g`rzilor patriotice
din Hunedoara, a declarat unui ziar de limb`
german`: “(…) mergeam spre
sediul fostului partid, dar eram o
C`derea regimurilor comuniste \n Europa
coloan` mic`, [i ne-am bucurat
foarte mult când am v`zut c`
rândurile colanei s-au îngro[at
cu o mul]ime de romi…”

La procesul celor 21 de
ofi]eri de securitate de la
Timio[ara, colonelul Filip
Teodorescu, în ancheta din 7
martie, a m`rturisit c` printre
manifestan]ii care au intrat în
sediul securit`]ii au fost [i
rromi.
|n Bucure[ti, Dumitru
Dinc`, rrom din neamul „ursa-
rilor“, a fost unul dintre condu-
c`torii Revolu]iei din Decem-
brie, care a avut o contribu]ie
fundamental` \n mobilizarea
revolu]ionarilor.

|n timpul Revolu]iei, al`turi
de români [i alte na]ionalit`]i,
au c`zut [i rromi.

Istoria [i tradi]iile rromilor 87
Tradi]iile rromilor

(Introducere \n cultura
tradi]ional` rrom`)

88 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 63
Rromanipen - model de solidarizare [i de responsabilizare intra-comunitar`

Rromanipen-ul constituie legea rromani, continuitatea neamului [i descenden]a – „kadæ
sistem de norme [i concepte comunitare, care se mukhl` o Del” (a[a a l`sat Dumnezeu).
organizeaz` în jurul modelului de identitate al De aceea, culoarea ro[ie – „o lolo” – consi-
culturii tradi]ionale: familia. Comunitatea îns`[i derat` caracteristic` portului rromilor, prezent`
este o familie extins`, bazat` pe trei tipuri de îns` în obiceiurile de c`s`torie în toate culturile
rudenie: sangvin` - amaro rat (sângele nostru), tradi]ionale, nu semnific` dragostea, ci sacrificiul,
prin alian]` - amare xanamika (cuscrii no[tri) [i acel plâns ritual împ`rt`[it de to]i membrii
prin afinitate - amare kirve (na[ii no[tri). comunit`]ii în momente–cheie ale existen]ei
Modelul educa]ional în familia tradi]ional` a (nunta, “ i patîv” – masa de împ`c`ciune, „o diva-
rromilor se bazeaz` pe valorificarea experien]ei [i no” – reuniunea rromilor) [i care este forma supre-
a intui]iei, dar [i pe responsabilizarea individului în m` de comuniune spiritual`: „te rovas khethanes”
raport cu ceilal]i – r`spunderea colectiv` – [i pe (s` plângem împreun`).
educarea sentimentului ru[inii – la‡avo –, care Nu avem de-a face cu un fel de fatalism al
intervine în cazul în care nu se respect` normele unui neam care, oricum, a suferit atît de mult de-
general acceptate. Familia are ca fundament a lungul istoriei, ci cu manifestarea cea mai
cultul copiilor [i al b`trânilor. profund` a „phralipen”-ului, cu sentimentul
R`spunderea colectiv` [i întrajutorarea, definitoriu al fr`]iei, împ`rt`[irea suferin]ei.
completate de sentimentul fratern reciproc sunt
elemente de baz` ale conceptului de phralipen
(fr`]ie), esen]` a societ`]ii tradi]ionale a Paharul fr`]iei
rromilor. Codul polite]ii rituale include moduri
de adresare, în cadrul c`rora afec]iunea se
dovede[te prin adres`ri de tipul: murro phral
(fratele meu) sau murri phen (sora mea).
Aceast` tradi]ie are valoarea unei reguli de
via]`, în centrul c`reia se afl` trei concepte
esen]iale: phralipen - fraternitate, ajutor reciproc
[i împ`rt`[ire a unui destin comun; patîv -
credin]`, respect [i încredere reciproc`, precum
[i conservarea st`rii de puritate spiritual` [i
trupeasc`; baxt - noroc, soart` pozitiv` în via]a
celor care respect` normele phralipen-ului [i
patîv -ului, în opozi]ie cu bibaxt - nenoroc,
ne[ans`, ghinion, care apare în lipsa primelor
dou` – phralipen [i patîv.
Dac` „patîv”-ul înseamn` comuniune: „te
xas, te pias, te rovas khethanes” (s` mânc`m, s`
bem, s` plângem laolalt`), existen]a în
comunitate presupune p`strarea purit`]ii,
nerespectarea normelor ducând la excludere. Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
A fi declarat „maxrime” (spurcat, impur) [i a fi 1. Ce înseamn` a fi rrom?
exclus din cadrul neamului nu se afl` în rela]ie 2. Cum defini]i Rromanipen-ul?
direct`, ca în religie, cu ideea de p`cat (de altfel, 3. Care sunt cele trei concepte esen]iale ale
no]iunea de „bezex” = p`cat nu este important` culturii tradi]ionale rromani?
în cultura rromani), ci cu aceea de ru[ine = 4. Cum se adreseaz` rromii unii altora?
„la‡avo”, cei care „na den patîv e n`mosqe” (nu 5. Ce reprezint` culoarea ro[ie în cultura
dau respect neamului), fiind marca]i de categoria tradi]ional` rromani?
impurului, fiindu-le blocat accesul la comuniunea
cu propria lor familie.
|ns`[i crearea familiei este, în esen]`, un
proces de acte formative, c`s`toria nefiind o
împlinire a iubirii, cu atât mai pu]in a pl`cerii, ci
un act sacrificial îndeplinit pentru a asigura

Istoria [i tradi]iile rromilor 89
Lec]ia 64
Conceptele de pur [i impur

Filosofia culturii tradi]ionale rrome se bazeaz` speciale pentru fiecare component` a
pe opozi]ia uÂo – pur / maxrime – impur. Puritatea îmbr`c`min]ii, superioar` sau inferioar`. Nu se
reprezint` respectarea ordinii [i armoniei amestec` niciodat` apa ori vasele de sp`lat
universale prin conformarea la model, iar obiecte de buc`t`rie cu apa sau vasele de sp`lat
impuritatea este devierea de la model, ruperea haine. La fel, tacâmurile [i vasele de buc`t`rie se
echilibrului prestabilit printr-o serie de legi de spal` separat de haine. Apa cu care s-a sp`lat
comportament [i conduit`, a c`ror valabilitate a partea de jos a corpului se arunc` departe, în
fost îndelung verificat` prin experien]`. Conceptul spatele casei. Vasele în care se m`nânc` nu se
de pur, în cultura tradi]ional` a rromilor, implic` [terg cu nici un fel de prosop, [tergar sau cârp`,
atât dimensiunea fizic`, cât [i pe cea spiritual`. pentru c` acestea ar fi putut fi sp`late laolalt` cu
Prima o presupune pe a doua, puritatea trupeasc` hainele [i, mai grav, cu fustele. A[adar vasele de
nefiind altceva decât o reflectare a purit`]ii buc`t`rie se las` la soare s` se usuce. Din acela[i
morale. motiv - p`strarea purit`]ii casei - se evit`
Adul]ii au obliga]ia s` respecte regulile construirea b`ii în cas`, ea fiind plasat` în afara
purit`]ii, în caz contrar putând fi exclu[i din cadrul spa]iului de locuit.
comunit`]ii. Un num`r destul de ridicat de reguli Dac` o femeie atinge cu fusta un vas pus pe
se refer` la corpul uman [i la igiena ritual`, p`mânt sau, pur [i simplu trece peste el, nimeni
pornindu-se de la ideea c`, de la brâu în sus, nu mai m`nânc` sau bea din acel vas, fapt pentru
trupul este pur, iar de la brâu în jos care este interzis s` se pun` vasele pe jos,
este impur. Ochii, capul, Sp`larea hainelor în locuri de trecere. So]ia nu are
gura sunt considerate curate. voie s`-i dea so]ului ap` cu mâinile
Capul – sediul norocului [i goale, ci acoperite de un [tergar
acoper`mântul s`u – p`l`ria sau, mai bine, de propria ei basma
– sunt pure, a[adar apar]in (rr. dikhlo), din respect (rr. patîv ) [i
sacrului, fapt pentru care ru[ine (rr. la‡, la‡avo).
nimic uman nu poate trece P`rul femeii se ]ine strâns în
pe deasupra lor. Dac` o cozi – ©hungræ (trei cozi, pentru
femeie trece peste p`l`ria ©haja bare - fete mari; dou` cozi
unui b`rbat, p`l`ria respec- acoperite cu dikhlo – basma, altfel
tiv` este aruncat`. Când spus „ceea ce este v`zut”, pentru
cineva î[i atinge capul cu rromn` - femei m`ritate), nu se
mâna, trebuie s`-[i scuture spal` în fa]a altora [i nu se atinge,
imediat degetele, pentru a pentru c` este impur.
îndep`rta influen]a negativ` Femeile, cu excep]ia celor
pe care o parte mai joas` a b`trâne, nu trebuie s` fumeze în
corpului o poate avea asupra fa]a b`rba]ilor (aceast` interdic]ie
capului. Genunchii [i glez- se aplic` [i tinerilor, ei neavând voie
nele, în acord cu impuritatea s` fumeze în fa]a b`trânilor), nici s`
p`r]ii inferioare a corpului, se consider` a fi cea treac` prin fa]a lor, f`r` a-i avertiza s`-[i întoarc`
mai ru[inoas` parte a trupului omenesc – baro privirea (ambold tut = întoarce-te, arakh tut =
la‡avo –, trebuind s` se acopere întotdeauna. p`ze[te-te, fere[te-te).
Diminea]a, înainte de a vorbi cu cineva, un Se poate spune c` a fi maxrime nu înseamn`
rrom î[i spal` întotdeauna fa]a [i mâinile, pentru a numai a fi spurcat, dar [i periculos pentru
se purifica. Partea de jos a corpului trebuie s` fie în comunitate, prin intermediul unor puteri care pot
permanen]` acoperit`, atât la femei, cât [i la deveni malefice, amenin]ând echilibrul comunitar.
b`rba]i. Referitor la portul tradi]ional al rromilor, Cei declara]i impuri sunt exclu[i de la eveni-
femeile rrome poart` fuste lungi, inclusiv pentru a mentele comunit`]ii, nu sunt chema]i la nun]i, nu
trasa cu precizie linia de separare dintre partea de m`nânc` laolalt` cu ceilal]i, pentru c` impuritatea
jos [i cea de sus a corpului, niciodat` nu poart` este molipsitoare, putându-se r`spândi prin inter-
pantaloni sau fuste scurte. B`rba]ii rromi poart` mediul mânc`rii sau atingerii celui în cauz` sau
pantaloni lungi, niciodat` scur]i. Fusta nu se obiectelor sale.
îmbrac` pe cap, pentru a nu-l spurca. C`m`[ile se Excluderea este echivalent` cu pierderea
spal` separat de fuste [i pantaloni, în vase diferite, identit`]ii, deci moartea spiritului, pentru c`

90 Istoria [i tradi]iile rromilor
individul exist` numai în m`sura în care este Re]ine]i!
recunoscut de comunitate. Dac` aceast`
recunoa[tere dispare, omul se consider` mort. Vocabular:
Tr`d`torul, cel care fur` de la fratele lui, femeia rromanipen - legea rromani
care î[i în[eal` b`rbatul, cel care încalc` interdic]iile phralipen - fr`]ie, solidaritate [i responsa-
[i norma ru[inii prin comportament, port, limbaj bilitate împ`rt`[it`
sau atitudine, cel care dispre]uie[te judecata [i patîv - respect, încredere, cinste, credin]`, în
voin]a b`trânilor, devin, prin hot`rârea kris-ului, compara]ie cu la‡, la‡avo - ru[ine
adunarea de judecat` a rromilor, maxrime. uÂo - pur, în compara]ie cu maxrime - impur
Pedeapsa se extinde, de cele mai multe ori, [i baxt - noroc, soart`, în compara]ie cu bibaxt -
asupra familiei vinovatului. nenoroc, ne[ans`
La o privire din exterior, pedeapsa nu pare atât
de grav`. Persoana poate continua s` locuiasc` în
spa]iul comunit`]ii, dar gravitatea vine din aceea Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
c` î[i pierde identitatea, se transform` într-o 1. Numi]i [i defini]i ru[inea în cultura tradi]ional`
umbr`, nimeni nu mai vorbe[te cu el, decât cel rrom`!
mult prin intermediar. Acesta înceteaz` a mai fi 2. Ce înseamn` a fi maxrime în cultura tradi]ional`
chemat s` participe la via]a comunit`]ii, la rrom`?
evenimente de familie (nun]i, botezuri, Bifa]i r`spunsul corect:
înmormânt`ri), la adun`ri etc. De asemnea, este a. Partea de sus a corpului este pur`.
exclus de la alian]e prin c`s`torie, este izolat de b. Partea de jos a corpului este pur`.
ceea ce are mai scump – neamul s`u. 3. Exemplifica]i câteva reguli ale purit`]ii din
Comportamentul impur aduce ghinion – cultura tradi]ional` rrom`!
bibaxt –, lucru extrem de periculos atât pentru om, 4. |n familia / comunitatea din care proveni]i se
cât [i pentru comunitate, pentru c`, odat` instalat, respect` regulile purit`]ii? Da]i exemple de
nenorocul urm`re[te individul [i familia întreaga asemenea reguli!
via]`.
Statul la mas` împreun` este foarte important
la rromi, ca form` de comunicare [i împ`rt`[ire a
încrederii [i responsabilit`]ii colective, ca dialog în
interiorul comunit`]ii [i ca simbol al statutului
Fecioar` rrom` (Arhiva „Aven Amentza“)
social. A refuza onoarea de a mânca împreun` cu
un rrom care te invit` la mas` este considerat un
gest de mare jignire, este ca [i cum l-ai refuza
pentru c` este maxrime.
Copiii poart` zestrea purit`]ii, pe care îns` o
vor pierde în timp, prin îns`[i existen]a pe p`mânt.
Ei pot face lucruri interzise adul]ilor, considerate
pentru ace[tia din urm` maxrime, inclusiv pot
purta haine care nu delimiteaz` partea de sus a
corpului pur` de partea de jos a corpului impur`.
Respectarea acestor norme ]ine de
responsabilitatea individual` [i colectiv` [i
formeaz` sim]ul ru[inii –la‡avo / la‡ipen –, spirit în
care sunt educa]i copiii, în special fetele, [i care nu
trebuie înc`lcat întreaga via]`.
Numai în condi]iile în care normele purit`]ii
sunt respectate, se poate vorbi despre un alt
concept esen]ial al familiei tradi]ionale a rromilor:
phralipen (fraternitate). Acesta s-ar putea defini
prin raportare la rela]iile stabilite în cadrul familiei
extinse, în care sa kathe si phrala (to]i sunt aici
fra]i), ca responsabilitate egal împ`rt`[it` de c`tre
membrii comunit`]ii privite ca o familie mare.

Istoria [i tradi]iile rromilor 91
Lec]ia 65
Nomadism [i sedentarism

Nomadismul rromilor se afl` undeva la mijloc sedentarizare for]at` [i de asimilare etnic` început
- între identitate etnic` [i rezultat al excluderii în anii cooperativiz`rii (1949–1962) [i continuat
istorice. Ambele sunt manifestate [i în latura de-a lungul întregului regim comunist (pân` în
economic` (nomadismul comercial s-a datorat [i 1989). Nomadismul îns` a continuat s`-[i fac`
marginaliz`rii sociale), ca strategie de supra- drum, cu greu, în noul tip de societate
vie]uire. uniformizatoare, care avea drept scop [tergerea
Nu trebuie considerat` ca adev`r absolut definitiv` a identit`]ilor [i a tuturor diferen]elor
ideea c` rromii nomazi sunt singurii rromi dintre oameni, ultimii sedentariza]i fiind c`ld`rarii,
adev`ra]i. Dup` cum s-a constatat în istorie, o în anii ‘60. Ast`zi, unii rromi au reluat practica
mare parte a rromilor s-a sedentarizat, [i nu nomadismului sezonier (pe perioada verii), în
întotdeauna for]at. Au avut loc [i procese de special în scop comercial [i de revalorizare a
sedentarizare liber-consim]ite, fenomenul fiind, materialelor refolosibile.
a[adar, cu mult mai complex decât pare. Pelerinajele rromilor nomazi cu ocazii sacre
Ceea ce r`mâne îns` este mobilitatea mai sunt o tradi]ie în întreaga lume. De pild`, este
mare a acestui popor, poate acel fond psihologic bine-cunoscut pelerinajul anual, din 24-25 mai, al
care predispune la de- rromilor de pretutin-
plasare, pe care so- Migra]ie deni, la Camargue, pe
cietatea are datoria Coasta de Azur, la Les
s`-l protejeze ca valoa- Saintes-Maries-de-la-
re cultural` autentic`. mer, la moa[tele Sfintei
Afirma]ii de genul: Sara - la - Kali (Sara cea
„c`l`toria o avem în Neagr`), tradi]ie veche
sânge, este mai puter- de peste trei veacuri.
nic` decât noi”, sau Prea pu]in recunoscut`
„noi suntem ca p`s`- de Biseric`, dar tolera-
rile cerului” nu trebuie t`, Sf. Sara este consi-
trecute cu vederea. Li derat` protectoarea
se al`tur` refuzul unor rromilor. Sclav` a celor
reguli prestabilite lega- dou` sfinte, Maria
te de organizarea tim- Jacobé [i Salomé, ea
pului, stabilirea unui le-a salvat via]a, pu-
ritm personalizat al nându-[i pelerina pe
activit`]ilor, preferin]a pentru spa]ii deschise, apele m`rii [i înf`ptuind miracolul prin care cele
comune întregii familii, spiritul colectiv fratern în dou` nu s-au scufundat. Alt` legend` spune c`
raport cu ai s`i, pre]uirea deosebit` acordat` Sara a fost aceea care [i-a convins neamul
calului, ocupa]iile tradi]ionale cu caracter (probabil rromii din zon`) s` se cre[tineze. |n
itinerant. România, Sfânta Sara se afl` pictat` în Biserica
Perspectiva istoric` asupra nomadismului “Sfânta Paraschiva” din localitatea teleorm`nean`
rromilor în spa]iul românesc ofer` un tablou Segarcea Vale, din anul 1997. De asemenea, la
conving`tor. |n cei peste 500 de ani de robie, s-a noi, dou` sunt cele mai importante pelerinaje ale
desf`[urat un nomadism limitat [i controlat al unei rromilor: acela al c`ld`rarilor, de Sf. Maria Mic` –
anumite categorii de robi - robii domne[ti. Ace[tia 8 septembrie, la Coste[ti / Vâlcea [i cel al rromilor
erau obliga]i la plata unui tribut c`tre domnie [i la moldoveni, la Sf. Paraschiva – 13 octombrie, la
prestarea de munci în folosul cur]ii domne[ti. Ia[i, unde se afl` moa[tele sfintei.
Dup` Dezrobirea de la jum`tatea secolului al XIX- Spiritul nomad a impus coeziune [i un
lea, un val important de migra]ie a pornit spre profund sentiment de solidarizare a comunit`]ii,
Apus, dar s-a amplificat [i nomadismul intern. elemente reflectate în tipul de educa]ie, inde-
Acest nomadism relativ intens a continuat pân` în penden]a în exercitarea meseriei, polivalen]a
perioada celui de-al doilea r`zboi mondial, când a profesional`, economia de supravie]uire adapta-
fost stopat cu violen]` de Holocaustul nazist bil` la orice situa]ie, mobilitatea mental`.
asupra rromilor – Samudaripen în limba rromani,
când zeci de mii de rromi au fost deporta]i [i
extermina]i în Transnistria. A urmat procesul de

92 Istoria [i tradi]iile rromilor
Re]ine]i! Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
1. Cum defini]i nomadismul rromilor?
nomadismul rromilor – element de 2. Care sunt elementele legate de nomadism din
identitate etnic` [i rezultat al excluderii sociale cultura tradi]ional` rrom`?
3. Care a fost evolu]ia în istorie a nomadismului
rromilor?
4. Care sunt pelerinajele cele mai cunoscute ale
rromilor?

Lec]ia 66
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea fierului

Cea mai important` ocupa]ie a rromilor a Una dintre principalele tehnici de prelucrare a
constituit-o prelucrarea metalelor, pe de o parte, fierului o reprezint` prelucrarea la rece, prin
înzestrare mo[tenit` înc` din antichitatea indian`, cioc`nire. Prelucrarea fierului la cald poart`
pe de alt` parte, necesitate de supravie]uire, numele de fierbere a fierului.
completând nevoile unei economii de tip pastoral- Dintre fierari s-au desprins potcovarii, de cele
agrar. mai multe ori f`r` a se limita la aceast` specializare
Ceea ce aduc nou me[terii rromi este strict`. Tehnica de potcovire cuprinde
specializarea pe domenii me[te- urm`toarele etape: cur`]irea de
[ug`re[ti. De exemplu, prelucra- Prelucrarea fierului. Nicoval` pietre a copitei calului cu
rea fierului (fier`ritul) cuprinde lingura, cu cle[tele sau cu coada
meseriile: fier`ria propriu-zis`, cle[telui; t`ierea sau tunderea
potcov`ria, caret`-ria [i feroneria unghiei crescute anormal, de
(prelucrarea artistic` a fierului). unde ideea c` potcovarul este [i
|n cadrul fier`riei sunt veterinar sau vraci de animale;
confec]ionate: unelte agricole cur`]irea c`rn`]uiei de pe copit`
(sape, greble, seceri), obiecte de (s` fie a[a de curat` încât s`
uz comun (cu]ite, d`l]i, ciocane, poat` s` bea omul ap` din ea);
topoare, cazmale), elemente de a[ezarea potcoavei, ermetic [i
fier pentru construc]ii [i instala]ii dup` ce s-a r`cit, pentru a nu se
(fiare de moar`, lan]uri, încu- îngropa în unghie [i a nu
ietori). Aici a intervenit speci- distruge copita. Exist` [i potcoa-
alizarea l`c`tu[erie, prin care se ve de coseal`, pentru caii care
confec]ionau lac`te, z`voare, calc` într-o parte, potcoave de
balamale, chei, broa[te [i dife- ]`c`neal` - pentru producerea
rite tipuri de încuietori de u[i [i de por]i. Feroneria unui zgomot pl`cut (în special pentru birjele din
se ocupa mai mult de obiectele din fier care erau vechile ora[e). Un alt tip de potcoave realizate de
prelucrate artistic (frig`ri, gr`tare, grilaje, fierari îl reprezint` potcoavele de ghea]`, numite
ancadramente de u[i [i de ferestre) sau care “mâ]e”, potcoave “b`trâne[ti” sau potcoave
puteau fi ornamentate cu motive decorative. ]ig`ne[ti, care se legau peste înc`l]`minte, pentru
Inventarul unui atelier de fier`rie, în ceea ce a nu aluneca iarna pe ghea]`.
are esen]ial, cuprinde: nicovala, care poate fi de O alt` specializare a fier`ritului este caret`ria /
mai multe tipuri (de p`mânt - înfipt` direct în legatul c`ru]ei, care const` în trasul [inelor pe ro]i
p`mânt, unde vatra este joas`; de butuc – înfipt` [i confec]ionarea leg`turile de fier ale c`ru]elor
într-un butuc de lemn, unde vatra este în`l]at`); printr-o tehnic` complex` numit` ferecatul
foalele, unealta de suflat în foc, vatra de foc sau carelor, aplicat` [i la legatul s`niilor.
cuptorul de p`mânt, ciocanul, dalta, diferite tipuri Deosebit` de fier`rit, dar derivat` din acesta,
de cle[ti. |nainte de a ap`rea tipul clasic de foale, este l`c`tu[eria. L`c`tu[ii repar` obiecte din fier,
era folosit` o piele de capr` sau de oaie, întoars` confec]ioneaz` chei, balamale, încuietori, lac`te.
cu p`rul pe din`untru, întins` [i b`tut` în cuie, Printre meseriile practicate de rromi, în cadrul
g`urit` la vârf [i prev`zut` cu o ]eav`, care, mai prelucr`rii metalelor, se num`r` [i tinichigeria. Prin
târziu, avea s` treac` printr-o talp` de argil`. specificul ei legat de construc]ii, aceast` meserie
Foalele se mai numesc [i foaie, foiuri, gâfuri - dup` poate fi încadrat` [i în categoria ocupa]ional` a
vechiul sistem de construire. construc]iei de case.

Istoria [i tradi]iile rromilor 93
Materialele folosite sunt tabla zincat` [i tabla Re]ine]i!
de aluminiu. Tehnicile de lipit pot fi cu ap` tare, la
tabla galvanizat`, [i cu ap` stins`, la tabla neagr`, prelucrarea fierului - fier`ria
netratat` (se cur`]` întâi cu ap` tare nestins`). - l`c`tu[eria
Tehnicile de prindere se împart în prinderea în fal] - potcov`ria
(prin asamblarea îndoiturilor) [i baterea în cuie. - caret`ria
Tinichigiii se ocup` cu confec]ionarea burlanelor, - feroneria
a jgheaburilor, a acoperi[urilor din tabl`.
Cum se [tie, neamul de rromi care practic` cu Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
predilec]ie tinichigeria este acela al gaborilor 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea
(rromi “unguri” din Transilvania, ce vorbesc un fierului practicate de rromi?
idiom asem`n`tor c`ld`rarilor). 2. Care sunt principalele unelte folosite în aceste
meserii?
3. Ce neam de rromi se ocup` cu predilec]ie de
tinichigerie?
4. Vizita]i [i descrie]i un atelier de fier`rie!

Lec]ia 67
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea aramei

La fel de important` ca [i prelucrarea fierului Câmpia Dun`rii, zonele de câmpie ale Moldovei)
este, pentru cultura material` a rromilor, prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate.
prelucrarea aramei, ar`m`ritul sau c`ld`r`ritul. Arama se prelucreaz` u[or, cu unelte simple, iar
C`ld`rarii confec]ionau [i reparau vase de aram`, vasele de aram` au valoarea ritualic-magic`:
dar f`ceau [i acoperi[uri pentru biserici cazanul de botez, cazanul de aghiazm`, vasele
(extinderea meseriei spre tinichigerie în aluminiu). d`ruite de c`tre na[i mirilor la strigarea darului, la
Vasele c`ld`rarilor sunt de dou` categorii: masa mare, men]ionarea vaselor de aram` ca
vase mari, de uz familial sau comunitar (alambicuri valori simbolice în foile de zestre.
– cazane mari de fiert ]uica / de Numit` [tiin]ific cupru, arama
povarn`, cazane / c`ld`ri de fiert are câteva propriet`]i care o apropie
C`ld`rar
s`punul, g`le]i de ap` etc.) [i ritual – de metalele nobile: maleabilitate,
religios (cristelni]e pentru botez) [i ductibilitate, conductibilitate termic`
vase mici sau medii, de uz [i electric`.
gospod`resc (c`ld`ri, t`vi, tig`i, c`ni, |n ceea ce prive[te tehnica de
oale, g`le]i pentru ap`, ibrice, c`ld`ri prelucrare, aceasta cuprinde urm`-
de m`m`lig` etc.) [i de cult toarele etape importante: topirea
(c`ld`ru[a de Boboteaz`, pocalul aramei, dec`lirea, baterea aramei [i
bisericesc). a[a-numita “al`mire ]ig`neasc`”.
Toate aceste vase au un dublu Topirea aramei se face cu
rol: func]ional - de uz casnic sau cu ajutorul unui cuptor de p`mânt, care
func]ie ritual` (vadra de mireas`) - [i se arde cu dou` zile înainte, cu
decorativ, fiind ornamentate în c`rbuni de prun, [i aten]ia este
diferite tehnici (lustruire, cioc`nire, îndreptat` c`tre foale, ca s` nu se
încovoiere, perforare, t`iere, incizie). r`ceasc` materialul. Al`mirea
|n special vasele rituale prezint` un ]ig`neasc` este un procedeu vechi,
decor deosebit, atât prin tehnic`, cât de mare m`iestrie, transmis în cadrul
[i prin valoare simbolic` [i form` familiei [i ]inut secret, de aceea este
(bumbi realiza]i prin cioc`nire, linii foarte pu]in cunoscut în etnografie.
geometrice incizate: dungi, brâuri, unghiuri, zig- Modul de îmbinare a p`r]ilor componente ale
zag-uri, romburi, frunze, linii curbe etc.), realizate unui vas de aram` presupune câteva opera]iuni
mai ales cu dalta [i ciocanul. complicate. Dup` ce au fost croite [i aduse la
|n special în zone s`race în lemn [i cu dimensiunile dorite, p`r]ile se taie pe margini în
p`mânturi lipsite de o calitate a lutului care s` profil de coad` de rândunic`, se introduc una în
permit` dezvoltarea ol`ritului (Teleorman, cealalt`, dup` care îmbinarea se bate foarte bine

94 Istoria [i tradi]iile rromilor
pe nicovala de p`mânt. La b`taie, arama se Cositorirea este tratarea (prin acoperire, pe
dec`le[te. C`lirea se face prin introducerea de mai suprafa]a interioar`) cu cositor (denumit [tiin]ific
multe ori în groapa cu j`ratec prev`zut` cu foale staniu), metal alb-argintiu, foarte maleabil [i
de groap`. Opera]iile se repet` succesiv pentru a ductil, a concavit`]ii vaselor de uz casnic, pentru a
asigura durabilitatea [i soliditatea încheieturii. se împiedica oxidarea lor. Cositorul este topit,
Pentru o îmbinare perfect` – etan[eitate – se apoi se unge suprafa]a în mod uniform prin
face al`mirea: cur`]area aramei la încheietur` prin mi[carea circular` a vasului. Ca [i alte activit`]i
tratarea cu ap` tare nestins` (acid clorhidric) [i gospod`re[ti cu dublu caracter: func]ional-utilitar
pres`rarea cu lam` – lamele sub]iri de alam` sau [i ritualic, de pild` lutuirea casei (schimbarea
granule de [pan de bronz [i borax. stratului de p`mânt de pe jos sau refacerea prispei
Pentru a se extrage umiditatea [i a se opri de lut), care se f`cea la marile s`rb`tori de
desprinderea stratului de [pan [i borax, prim`var` (exemplu, de Pa[te), spoirea vaselor a
încheietura se ud` cu o m`turic` (pleaftur`) [i se fost o necesitate dublat` de un simbol al înnoirii [i
presar` cu sare de buc`t`rie; se pune vasul în al purific`rii - cositorirea general`, a tuturor
groapa cu j`ratec [i se ridic` temperatura, prin vaselor (în afara spoirilor accidentale) practicându-
insuflarea masiv` de oxigen cu ajutorul celor dou` se de Pa[te.
foale mici de groap`.
Pentru a se face materialul cât mai rezistent, se Re]ine]i!
cioc`ne[te de multe ori (chiar de peste zece ori) în
întregime. Suprafa]a fiind perfect îndreptat`, se prelucrarea aramei - c`lire
trece la ornamentare, din b`taia ciocanului [i cu - dec`lire
dalta. Ceea ce este esen]ial în ar`m`rit ]ine de - al`mire
dou` tehnici de baz`: al`mirea [i ritmul de
cioc`nire.
|n categoria lucr`torilor în metal se includ [i Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
rromii spoitori, care se ocupau, pe lâng` 1 Care sunt obiectele realizate de c`ld`rari?
cositorirea vaselor de aram` (oale, tig`i, ceaune, 2 Care sunt principalele unelte folosite în
cazane etc.), [i cu repararea [i cur`]irea periodic` prelucrarea aramei?
a acestora. 3 Cu ce se ocupau spoitorii?
4 Vizita]i [i descrie]i un atelier de c`ld`rar!

Lec]iile 68 [i 69
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea metalelor pre]ioase

Una dintre ocupa]iile tradi]ionale importante ale râurilor este cunoscut` din relat`rile
ale rromilor este [i prelucrarea metalelor pre]ioase numero[ilor c`l`tori str`ini (Paul de Alep, Del
(argintul [i aurul). De la început trebuie f`cut` Chiaro) despre secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea.
diferen]ierea dintre rudari (numele lor provine de Instrumentele rudarilor constau dintr-o scândur`
la cuvântul slav. ruda = cu adâncituri t`iate transversal [i
minereu) - care se ocupau m`rginit` în ambele p`r]i de o
Unelte de argintar (Arhiva „Aven Amentza“)
ini]ial cu extragerea aurului stinghie de lemn. Pe aceast`
din nisipul râurilor, abia mai scândur` numit` dosc` (< lb. slav`,
târziu (sfâr[itul secolului al cu acela[i sens), ]inut` ca un plan
XVIII-lea [i mai ales secolul al înclinat, se întindeau ]es`turi de
XIX-lea) trecând la prelu- lân` [i ea era scufundat` în apa
crarea lemnului - [i zl`tari (din amestecat` cu nisip a râurilor.
slav. zlato = aur), care se Sedimentul aurifer era re]inut de
ocupau cu prelucrarea auru- ]es`tura care, sp`lat` într-un butoi,
lui. Zl`tarii - aurari s-au î[i separa nisipul de aur, cel dintâi
confruntat, într-un anumit curgând printr-un jgheab. Mine-
moment istoric nu foarte reul adunat se zdrobea într-un vas
exact cunoscut, cu o interdic]ie a muncii lor, de font`, simplu sau amestecat cu mercur, pentru
me[te[ugul prelucr`rii aurului fiind preluat de a se ob]ine un amalgam. Acesta se storcea într-o
argintari, fapt p`strat [i ast`zi. pânz`, apoi se topea într-un vas de ceramic`.
Tehnica culegerii aurului din nisipurile aurifere Aurul topit era apoi realizat în tipare, ca lingouri

Istoria [i tradi]iile rromilor 95
(rudarii cuno[teau [i tehnica topirii aurului în bare Ei au p`strat atât tehnica de lucru (cioc`nire,
/ lingouri). Aurarii î[i ob]ineau materia prim` fie de incizare, îndoire, t`iere, crestare etc.), cât [i
la rudari sau de la b`ie[i (care scoteau aurul din inventarul de unelte vechi (nicovala mic` de
mine de aur), fie, ca [i argintarii, din monedele butuc, foalele mici manuale, ciocanul, d`l]ile,
care circulau în epoc`. ]eava de suflat /suflaiul, care înmoaie [i tope[te
Obiectele pe care le confec]ionau argintarii metalul, foarfecele de t`iat metalul, matri]ele de
erau: obiecte de podoab` (inele, cercei, salbe, mân`, calapodul - un con ascu]it [i lung, de lemn,
bro[e, agrafe, br`]`ri, coliere, lan]uri), piese de cu vârful în jos, cle[tele mic). Uneori nicovala
harna[ament (pinteni), arme (s`bii), piese de poate fi o bucat` de fier dreapt` sau o [in`.
îmbr`c`minte (nasturi, butoni), obiecte de uz Etapele de lucru cuprind: topirea metalului pe
casnic (tacâmuri, castroane, t`vi, solni]e aurite, un c`rbune de mangal scobit cu o scoab` [i
cupe de argint aurite, ce[ti), obiecte religioase înc`lzit prin suflarea aerului printr-o ]eav` /suflai
(chivoturi, potire, c`delni]e, ferec`turi de carte (mai nou se folose[te spirtiera); dup` ce s-a topit
bisericeasc`, sfe[nice, cristelni]e, candele, t`vi, cu ajutorul focului suflat prin ]eav` [i a boraxului,
linguri [i linguri]e, anaforni]e, aureole, aghiaz- metalul se ia cu o penset` sau cu un cle[te mic [i
matare, cruci lucrate în tehnica filigranului). se bate pe nicoval`; calapodul fixeaz` m`rimea
Obiectele care presupuneau o decorare mai inelului; partea rotunjit` a nicovalei ajut` la
detaliat` erau ob]inute prin imprimarea, îndoirea barelor; alte ornamente se fac cu dalta [i
încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matri]e ciocanul sau prin încrust`ri, [tan]`ri sau
speciale, laminarea sârmei de aur [i de argint prin filigranare.
cioc`nire, tehnic` ce oferea posibilitatea unor Argintarii posed` foarte bine tehnicile
multiple utiliz`ri ale sârmei filigranate, fin` ca o mo[tenite, de prelucrare a metalelor pre]ioase,
pânz` de p`ianjen, încrustarea cu pietre pre]ioase. vibra]ia lucrului cu mâna oferind obiectelor
Metodele [tan]`rii, ale perfor`rii [i ajust`rii erau [i unicitatea [i frumuse]ea care nu pot caracteriza
ele utilizate mai ales la confec]ionarea obiectelor niciodat` obiectele de serie.
de cult. Cea mai r`spândit` îns` era tehnica |n concluzie, se poate afirma, f`r` teama de a
model`rii în relief prin cioc`nire, metod` gre[i, c` me[terii rromi, prin varietatea meseriilor
cunoscut` înc` din secolul al XVI-lea. legate de prelucrarea metalelor pe care le
|n ceea ce prive[te confec]ionarea podoabelor st`pînesc cu m`iestrie, de]in taina metalului, dar,
[i a obiectelor de uz casnic mici (din argint), dup` cum vom vedea în lec]ia urm`toare, nici
singura conservat` pân` ast`zi în cadrul prelucr`rii taina lemnului nu le este str`in`.
argintului [i a aurului de c`tre me[terii rromi, se
remarc` tehnica filigranului, mai perfec]ionat` la Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
cercei [i mai simpl` la inele. 1. Care a fost ocupa]ia ini]ial` a rudarilor?
|n prezent, argintarii fac diferite obiecte de 2. Descrie]i tehnica culegerii aurului din nisipuri
podoab` (cercei, inele, verighete, nasturi, br`]`ri, aurifere!
obiecte mici de uz casnic special (din argint), 3. Care sunt obiectele pe care le fac argintarii?
elementele metalice pentru costumul tradi]ional 4. Care sunt principalele unelte folosite în
(nasturi, închiz`tori de brâu etc.), me[terii fiind prelucrarea metalelor pre]ioase?
grupa]i mai ales în zone din Muntenia, Oltenia, 5. Vizita]i [i descrie]i un atelier de argintar!
Vla[ca, Teleorman.

Lec]iile 70 [i 71
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea lemnului

Rudarii sunt me[terii rromi care se ocup` liz`ri / meserii: rud`ritul propriu-zis – butnarii, care
ast`zi cu prelucrarea lemnului. Ini]ial, rudarii, fac obiecte casnice din lemn (blide, c`ni, doni]e,
dup` cum le arat` [i numele (vezi cuvântul slav maiuri de b`tut rufe etc.) [i cov`tarii / albierii care
ruda = minereu), se ocupau cu sp`latul aurului: ei fac albii [i cove]i; lingur`ritul – lingurarii, care
culegeau aurul din nisipul râurilor (mai ales în confec]ioneaz` linguri, linguri]e, cupe, linguroaie,
Transilvania), printr-o tehnic` pe care deja am polonice; fus`ritul – fusarii, me[teri în confec-
descris-o, [i îl topeau în lingouri. ]ionarea fuselor; l`d`ritul – l`darii, specializa]i în
Ulterior a avut loc un transfer ocupa]ional sau mobilier (mese, scaune, dulapuri etc.), dar mai
o reconversie profesional`, rudarii trecând la ales în l`zi de zestre, l`cri]e (cutii mici de lemn),
prelucrarea lemnului. hambare [i tronuri (l`zi mari de ]inut m`laiul sau
|n cadrul acestei ocupa]ii, au ap`rut specia- alte cereale).

96 Istoria [i tradi]iile rromilor
O ramur` distinct` este aceea a corfarilor care deasupra c`u[ului, care confer` elegan]` cozii) [i
împletesc corfe sau co[uri din nuiele de alun, de cele cu cârlig (cu coada îndoit` prin cioplire [i
r`chit` sau de salcie. îndep`rtare de material), de ag`]at în lingurarul
Mobilierul ]`r`nesc f`cut de me[terii rromi de perete. Al`turi de lingurile de uz, exist` [i
specializa]i în prelucrarea lemnului este cunoscut lingurile decorative, care se bucur` de o mare
sub numele de mobilier rud`resc, care se varietate ornamental`: cioplirea capului cozii
diferen]iaz` de celelalte tipuri de mobilier (simboluri: capul de [arpe, coco[ul, capul de cal
(tâmpl`resc [i dulgheresc) prin faptul c` acesta etc.), incizii puternice f`cute cu vârful briceagului
pune în valoare calit`]ile naturale ale fibrei [i al unghioarei (d`lti]` ascu]it`) - motive
lemnoase, l`sând-o vizibil` la suprafa]a obiectului. geometrice, antropomorfe (ochi[orul) etc. Practic
Odat` uscat prin afumare, lemnul de lucru se fantezia me[terului este nelimitat`.
ciople[te pe lungime cu securea, se cur`]` [i se Fusarii urmeaz` [i ei o serie de etape de lucru:
uniformizeaz` cu barda, se neteze[te cu scurtarea [i despicarea lemnului în fâ[ii de
mezdreaua /cu]itoaia pe scaunul de cu]itorit. grosimea fusului brut; uscarea lemnelor în
Ornamentarea, în special a l`zilor de zestre, se usc`toare (cotlon cu pere]ii de lut, deasupra
nume[te horjire sau scriere (Muntenia, Oltenia), focului); cioplirea cu barda; strunjirea cu gruica
împistrire (Transilvania), t`rcare (Maramure[) [i se (instrument metalic) la strungul cu sfoar` (lemn
face prin incizie [i crestare cu scoaba / horjul – scobit la mijloc - scobitura se nume[te scoc -
cu]it curbat (pentru linii drepte) [i cu florarul / sprijinit pe doi ]`ru[i înfip]i în p`mânt [i bifurca]i
capra (compas cu horj pentru linii curbe). la partea superioar`, pe care stau rezemate cele
Un alt obiect de mobilier tipic, lucrat de dou` capete ale lemnului), ac]ionat manual: prins
rudari, este masa joas`, rotund`, cu trei picioare, la capete, fusul se mi[c` sferoidal cu ajutorul unei
de influen]` v`dit oriental`, prezent` pe arii largi sfori încol`cite dup` fus [i mi[cate cu un mâner de
din Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea [i lemn (arcu[) ac]ionat cu mâna stâng` a rudarului,
Moldova. Ea este înso]it` de scaunele joase, cu în timp ce cu dreapta se ]ine gruica pentru netezit
fa]` u[or scobit`, rotunde sau p`trate, cu trei sau (un fel de dalt`). Fusul poate fi ornamentat prin
patru picioare, de obicei simple, f`r` ornamente. crestare sau cioplire în jurul titirezului sau prin
Alte obiecte de mobilier rud`resc mai sunt incizii, crest`turi [i perfor`ri sugerând filigranul,
blidarele, lingurarele, dulapurile de perete, aplicate pe prâsnele (ro]i de lemn, introduse pe
podi[oarele (dulapuri), col]a- fus, care îi imprim` o
rele (dulapuri de col]), leag`- |mpletitori de co[uri (Arhiva „Aven Amentza“) mi[care de rota]ie continu`).
nele pentru copii (cele Albierii (cov`tarii) fac
a[ezate pe podea). albii de rufe, c`pistere (vase
Rudarii lucreaz` [i furci pentru fr`mântat aluatul),
de tors simple sau cu forme molde (vase pentru must),
simbolice (cu coarne, cu post`vi (vase de cules
aripi, cu m`r / roat`, simbo- fructe), cove]i de pâine, teici
luri ale fertilit`]ii [i c`s`toriei) (troace pentru hr`nitul
ob]i-nute prin traforare [i porcilor), leag`ne suspen-
cioplire, ornamentate prin date pentru copii. Realizarea
incizare, crestare [i scobire acestor obiecte presupune:
cu vârful cu]itului sau cu t`ierea lemnului; retezarea
horjul. lui la dimensiunile dorite, cu
Bâtele [i cârjele p`store[ti, fer`str`ul de curmat; despi-
însemne ale puterii, fecun-dit`]ii [i bog`]iei, carea fiec`rei buc`]i în dou`, cu toporul sau cu
lucrate în general din lemn de corn, au partea securea; scobirea în praguri, cu toporul lung, a
superioar` îngro[at` (m`ciuc`, m`ciulie, cap, fiec`rei p`r]i despicate; cioplirea interi-orului
m`r) [i confec]ionat` uneori din os. (trasul la tesl`); finisarea interiorului cu scoaba
Lingurarii lucreaz` în lemn de esen]` moale (cu]it curbat); trasul la mezdrea (cu]itoaie) pe
(salcie, plop negru, tei), dar [i în paltin, frasin, arin dinafar`; îndreptarea marginilor [i îndep`rtarea
alb, prun, cire[, p`r. Tehnica de lucru este surplusului de material (strânsul albiei); uscatul
urm`toarea: despicarea lemnului într-o form` lent, cu gura în jos, la soare.
apropiat` de cea a lingurii, realizarea p`r]ii Corfarii (împletitorii de co[uri / corfe / târne),
concave a lingurii prin scobire cu scoaba, croirea înainte de a începe împletitul propriu-zis, c`lesc la
[i sub]ierea cozii cu cu]itul; [lefuirea lingurii cu o foc lemnul de alun (îl ud` [i îl trec prin foc succesiv
buc`]ic` de os sau cu un ciob de sticl`. Deosebite de câteva ori), apoi îl taie fâ[ii cu cu]itul.
sunt lingurile cu c`lcâi (cu o curbur` puternic`

Istoria [i tradi]iile rromilor 97
Pentru rezisten]`, fâ[iile sunt groase – se Re]ine]i!
numesc [ine –, iar toarta se continu` în jos [i
constituie inima corfei. Urmeaz` sub]ierea prelucrarea - rud`ritul (butnarii [i
curelelor cu cu]itul, legarea toartelor, a[ezarea lemnului albierii/ cov`tarii)
spetezelor / mânerelor [i îngr`direa cu ajutorul - lingur`ritul
unui cle[te care prinde inima corfei [i o înf`[oar` - fus`ritul
cu o fâ[ie de alun numit` pra[tie. - l`d`ritul
Toate aceste moduri de prelucrare a lemnului, - corf`ritul
st`pânite excep]ional de c`tre me[terii rromi,
aduc un argument în plus pentru înl`turarea unui Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
stereotip, acela c` rromii cunosc secretul fierului [i 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea
al metalelor în general. Iat` c` rromii cunosc la fel lemnului practicate de rromi?
de bine [i secretul lemnului. 2. Care sunt principalele unelte folosite în aceste
meserii?
3. Vizita]i [i descrie]i un atelier de rudar lingurar!

Lec]ia 72
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Muzica
S-a scris mult despre l`utari [i despre muzica Clejani, F`r`mi]` Lambru sau Ion Onoriu.
l`ut`reasc`. Ceea ce nu [tiu îns` cu limpezime O privire în istorie ne spune c`, la 1600,
cercet`torii, pentru rromi este un lucru cunoscut: l`ut`ria era considerat` o îndeletnicire de ru[ine, a
muzica rromani este arta din interiorul comunit`]ii, robilor, [i, de aceea, c`s`toria cu un l`utar era
cu caracter ritualic (cântecul de nunt`, bocetul interzis` prin reglement`ri juridice stricte. |n 1775,
etc.) sau neritualic, vocal` [i instrumental`. Muzica în }ara Româneasc`, sub domnia lui Alexandru
l`ut`reasc`, în schimb, este Ipsilanti, l`utarii se constituie ca
ocupa]ie aduc`toare de venituri Barbu L`utarul breasl`, cu v`tafi ([efi) [i catastih
[i apar]ine profesioni[tilor (carte de îndatoriri).
interpre]i ai muzicii populare |n general, studiile remarc`
autohtone. o serie de caracteristici ale
Faptul c` arti[tii rromi preiau l`ut`riei: a) o meserie mo[tenit`
motive sau fraze muzicale din din tat` în fiu; b) se practic` mai
muzica rromani sau chiar stilul rar individual [i mai des în grup,
de interpretare al muzicii rroma- cu banda, în taraf, mai nou, cu
ni (rromane gil` – cântece rrome) forma]ia; are drept ocazii [i
[i le transpun în muzica l`ut`- locuri: nun]ile, horele, hramu-
reasc` este cu totul altceva [i, rile, praznicele, târgurile, bâlciu-
f`r` s` se creeze confuzie între rile, cârciumile, serenadele; c) nu
cele dou` tipuri de muzic`, acest presupune cunoa[terea notelor
fenomen este cunoscut sub muzicale, înv`]ându-se dup`
numele de manier` rrom` de ureche, cel pu]in forma clasic`
interpretare. (ini]ial`) a l`ut`riei, c`ci ast`zi,
S-a crezut c` rromii - din se [tie, unii l`utari au studii de
perspectiva practic`rii muzicii - sunt înrudi]i cu specialitate; d) instrumentele folosite, în ordinea
vechii indieni, adu[i de regele Persiei, Bahram frecventei, sunt: vioara (inclusiv un tip de vioar`
(430– 443), s` cânte din l`ut` la curtea sa, sau cu improvizat`, de fapt o viol` cu arcu[ul în semicerc
kafirii, alt` popula]ie indian` care se ocupa cu sau cu [ase coarde), l`uta, ]ambalul, acordeonul
muzica. Ipotezele sunt îns` neconfirmate. (preluat mai târziu din muzica german`), basul
Majoritatea studiilor încep cu Barbu L`utarul [i (a[a numesc l`utarii violoncelul [i contrabasul),
cu memorabila lui întâlnire cu Franz Liszt [i se cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de
încheie, în func]ie de epoca în care sunt scrise, cu salcie, de plop tremur`tor sau de trestie (tip flautul
Cristache Ciolac, Petric` Motoi, F`nic` Luca, lui Pan), tamburina (folosit` de ursari), surla (un tip
Grigora[ Dinicu, Petrea Cre]u Solcanu, l`utarii din vechi de clarinet), clarinetul.

98 Istoria [i tradi]iile rromilor
Muzica l`ut`reasc` este caracterizat` de înc` de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, iar l`utarii
câteva elemente esen]iale: spontan`; cu mult` le preiau elemente de stil –; prelucreaz` elemente
improviza]ie (de aceea, în prezent, l`utarii rromi de ritm arabe preluate din canto flamenco de
au ales jazz-ul, arta improviza]iei [i a varia]iunii); Andaluzia.
bogat`; variat`; cu ritmuri suple [i combinate – de la Din punct de vedere cultural, l`utarii, având
suav la p`tima[, de la jalnic la exuberant, de la ocupa]ia cel mai larg utilitar`, în toate mediile
gra]ios la impetuos –; de natur` transpozitiv` societ`]ii (]`r`nesc [i boieresc, urban [i rural), [i
(transcrie muzica autohton` într-o manier` tr`ind cel mai mult r`spândi]i printre nerromi, în
necunoscut` autohtonilor); cu ample valen]e mijlocul culturii majoritare, au fost cel mai
interpretative (imit` uneori trilurile p`s`rilor); devreme supu[i unei puternice asimil`ri (majori-
folose[te a[a-numita “gam` ]ig`neasc`” (gama tatea [i-au pierdut limba [i elementele de repre-
minor`: la, si, do, re diez, mi, fa, sol diez, la; sol, la zentare cultural`).
bemol, si, do, re bemol, fa diez, sol; sol, la, si Ast`zi, meseria de muzician a fost preluat` [i
bemol; do diez, do, re bemol, fa diez, sol; cu este dezvoltat` aproape în exclusivitate de rromii
alternan]e de bas si de ton înalt, cu un ton de din neamul ursarilor.
tranzi]ie), asem`n`toare frazei muzicale „Destinul”
din „Carmen” de Bizet; folose[te schimb`rile de Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
ritm [i de m`sur`, sincopa (tonul sacadat [i fraza 1. Cum era considerat` l`ut`ria în perioada
prelungit`), repeti]ia [i tehnica varia]iunilor; robiei?
combin` armonios ritmul impus de muzica 2. Care sunt caracteristicile l`ut`riei?
autohton` cu flori de stil orientale / turce[ti – 3. Care sunt caracteristicile muzicii l`ut`re[ti?
maneaua [i meterhaneaua (cîntece de dragoste, 4. Ce neam de rromi a preluat [i dezvoltat ast`zi
predominant instrumentale, cîntate rar, în ritm de meseria de muzician?
jale), a c`ror form` ini]ial` a început s` decad`

Lec]ia 73
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea osului [i a cornului.
Prelucrarea pieilor [i a p`rului de animale

Una dintre ocupa]iile importante ale rromilor, nou, cu [mirghelul.
aflat`, în prezent, mai mult în memoria me[terilor Curburile pieptenelui se trasau dup` [abloane,
trecu]i de vârsta practic`rii meseriei, este cu compasul, iar din]ii se crestau, dup` finisare, cu
prelucrarea osului [i a cornului. fer`str`ul. Dup` crestare, din]ii pieptenului se
Din os se realizau piepteni (me[terii ascu]eau la vârf cu un cu]it [i se r`zuiau cu o pil`
piept`nari), nasturi, mânere de cu]it, mânere de groas` de fier. |n final, pieptenele se [lefuia din
pip`, pl`sele de cu]it, capete sau m`ciulii de bât` nou prin frecare cu cenu[` sau cu nisip [i se
p`storeasc`, diferite pandantive. Din corn de cerb, lustruia cu o cârp` moale îmbibat` cu ulei sau
de vit` sau de capr` se f`ceau cornuri de untur`. O tehnic`, se pare, [i mai veche, este
vân`toare (de semnal), cornuri de praf de aceea a înc`lzirii pieptenelui de corn la foc
pu[c`, mai rar mânere de cu]it. (]inut cu cle[tele) [i apoi a
Etapele de prelucrare cuprin- Ciur`rese despic`rii (longitudinal) a din]ilor
deau urm`toarele opera]iuni: se cu cu]itul, urmat` de presarea cu o
despica osul sau cornul în buc`]i de pan` de lemn pe un bloc de piatr`,
m`rimea dorit` cu un fer`str`u; se pentru întinderea lamelelor de os.
trata materialul, prin scufundarea, Pentru a dobândi rezistent`,
pentru o perioad` variabil` (dup` înainte de a i se r`zui inegalit`]ile,
natura lichidului de înmuiere), într- pieptenele trebuie ]inut câteva ore
o baie de înmuiere cu ap` clocotit` îngropat în argil` galben`. La
(perioad` de timp mai mare), ulei sfâr[it, me[terii care cuno[teau
încins sau le[ie fierbinte ob]inut` secretul indestructibilit`]ii obiectu-
din cenu[` de lemn fiart` cu ap` lui din os, ungeau - ursari fiind la
(perioad` de timp mai mic`); se origine - pieptenii, cu gr`sime de
ciopleau fe]ele cu un topor sau cu urs, un produs vân`toresc extrem
un cu]it; se egalizau cu briceagul [i de rar [i de greu de procurat.
se lustruiau frecându-se cu praf de
c`rbune, cenu[` sau nisip fin, mai

Istoria [i tradi]iile rromilor 99
|n ceea ce prive[te confec]ionarea cornurilor G`urile ciurului se f`ceau cu preduceaua (un
de praf de pu[c`, înveli[ul aspru este netezit cu instrument de fier în form` asem`n`toare cu a
ra[pa, apoi cornul se fierbe în le[ie ca s` se unei peni]e, foarte ascu]it la vârf) sau cu sula.
înmoaie ]esutul poros din interior [i s` poat` fi Pielea ciurului se a[eza pe un fel de nicoval`,
scos cu dalta, cu sfredelul sau cu burghiul. Cornul numit` copici (instrument de fier lung, [i ascu]it
se lustruie[te cu ulei amestecat cu praf de c`rbune spre vârf), [i, cu maiul de lemn, numit b`t`tor, se
[i gura de scurgere i se astup` într-un sistem b`tea preduceaua. Dup` m`rimea g`urilor,
aripioar` – cep, prev`zut s` se închid` automat ciururile se clasific` în: ciur de bucate, de cernut
dup` o m`sur` de pulbere. Capetele cornurilor cu cereale (grâu [i secar`), cu g`uri mari, [i sit` de
dopuri de lemn au arm`tur` de alam`. Mânerele f`in` de porumb, cu g`urile mai mici.
de cu]ite compuse din dou` pl`sele se prind cu Rromii se mai ocupau [i cu prelucrarea p`rului
nituri de fier. Cornurile de semnal se aleg dup` de animale, ei f`ceau perii (perieri/p`rieri),
rezonan]`, care este în func]ie de grosimea bidinele (bidineri/b`d`nari) [i pensule. Materialul
pere]ilor, de circumferin]a gurii [i de lungime. era p`rul de porc sau de cal (are firul cel mai
Obiectele din os [i din corn se ornamenteaz` rezistent) [i lemnul pentru suport. Tehnica de
prin [lefuire, crestare, incizie, t`iere, perforare, confec]ionare era simpl`: se t`iau firele de p`r la
ardere (pirogravare), aplica]ii metalice, exciz`ri lungimea dorit`, se f`ceau m`nunchiuri; se
(linii în relief), încrust`ri metalice, [tan]`ri etc. preg`tea suportul, format din dou` buc`]i groase
Motivele sunt geometrice (linii punctate, linii de lemn; se perfora prima bucat`, cea de
paralele, cercuri concentrice, romburi, caneluri, deasupra; în g`uri se introduceau m`nunchiurile
zig-zag-uri etc.), florale, semne de me[ter, brâul de p`r, care se fixau apoi cu ajutorul celeilalte
alveolar, decorul în ochiuri (re]ea de cercuri buc`]i de lemn, neg`urite, prin prinderea
concentrice având în mijlocul ultimului cerc un capetelor de m`nunchi [i lipirea lor cuclei de brad
punct); acestea sunt realizate cu compasul. sau încleierea cu clei natural având la baz` r`[ina.
Patina g`lbuie, ro[cat` sau brun` este dat`
prin fierbere cu foi de ceap` [i g`lbenele, frunze [i Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
coji de nuc` sau tutun. |n Moldova, uneori, dac` 1. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a
inciziile erau mai adânci, se umpleau cu o past` osului!
neagr` (praf de c`rbune [i gr`sime) sau cu cear` 2. Care sunt obiectele din os pe care le
ro[ie. confec]ionau rromii?
O alt` ocupa]ie a rromilor, disp`rut` ast`zi, 3. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea
era prelucrarea pieilor de animale, cu specializarea osului?
specific`, meseria de ciurar (f`cea site [i ciururi din 4. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a
piele). Materia prim` pentru aceste obiecte era pielor de animale!
pielea, mai ales de porc [i de vi]el, fiind mai 5. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a
elastic`, dar [i de capr` [i de oaie. Se f`cea un cerc p`rului de animale!
de lemn de brad numit ve[c` [i se t`ia cu cu]itul o 6. Care sunt obiectele din piele pe care le
bucat` de piele nearg`sit`. Pielea se cur`]a [i se confec]ionau rromii?
l`sa în ap` s` se înmoaie, apoi se întindea foarte 7. Care sunt obiectele din p`r pe care le
bine pe ve[c` [i se fixa prin legare strâns` cu o confec]ionau rromii?
curea de piele. 8. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea pieilor
Sistemul const` în perforarea buc`]ii de piele de animale?
pe margini [i în trecerea prin fiecare gaur` a unei 9. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea
fâ[ii de piele legate, la rândul ei, fiecare, de curea. p`rului de animale?

100 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 74
Meseriile tradi]ionale ale rromilor. C`r`mid`ritul. Urs`ritul.
Negustoria de cai

|n cadrul ocupa]iei legate de construc]ia deosebire de chirpici, c`r`mizile pentru ars în
caselor, rromii st`pâneau foarte bine meseria de cuptoare nu con]ineau decât p`mânt bun [i ap`,
c`r`midari, în prezent pe cale de dispari]ie. f`r` paie [i pleav`; restul tehnologiei era similar`.
C`r`mizile nearse (chirpici în Muntenia, Oltenia, Ca o c`r`mid` s` se usuce bine, era nevoie de
Dobrogea [i Moldova; v`ioage în Transilvania [i dou` zile cu soare arz`tor [i continuu, eventuala
Banat), au constituit, în special în zonele de ploaie putând ruina lucrarea c`r`midarului.
câmpie [i de podi[ (Transilvania), acolo unde nu Datorit` acestui fapt, c`r`mid`ritul [i-a
se g`sea lemnul, principalul dezvoltat o serie de practici
material de construc]ie. Geamba[
magice de legare a ploii:
Rromii erau c`r`midari sacrificarea prin ardere a unei
ambulan]i, ei c`l`toreau de broa[te laolalt` cu c`r`mizile din
prim`vara pân` toamna, pe cuptor; îngroparea unei p`pu[i
distan]e mari, în caravane de antropomorfe sub vatra casei;
câte 20 de familii, în c`utarea jertfirea ritual` a unui animal,
lucrului. Me[terii recuno[teau punerea c`rnii lui într-un burduf
p`mântul bun pentru c`r`mizi, plin cu ap` [i a[ezarea burdufului
dup` culoare, consisten]`, chiar sub vatra focului; clocitul
dup` miros: propor]ia optim` de ou`lelor de lut (al c`r`mizilor,
argil` [i de nisip se simte la simulând c` sunt ou`) de c`tre
mân`. b`trânele comunit`]ii (le phur`).
Oriunde s-ar fi prelucrat, O alt` ocupa]ie disp`rut` în
acas` sau la locul de extragere, zilele noastre a fost urs`ritul /
era obligatorie vecin`tatea unei umblatul cu ursul (practicat de
surse de ap`, pentru c`, odat` c`tre ursari), activitate situat`
s`pat` groapa, p`mântul se între spectacolul de circ [i
amesteca cu ap` [i era luat de patru ori la sap` vindecare magic`. Valorificând semnifica]ia ursului
(amestecat [i b`tut). Bulg`rii de p`mânt se pisau ca simbol al puterii, fertilit`]ii [i reînnoirii ciclurilor
(se m`run]eau) cu muchia sapei [i se f`cea o naturii, cu virtu]i curative [i de protec]ie, ursarii
gr`mad`; peste gr`mad` se aruncau paiele (de f`ceau din spectacolul de dresaj al ursului, un
preferat de secar`), întregi sau tocate, [i pleava; ritual cu multiple semnifica]ii [i func]ii: protec]ia
peste amestec se turna ap`; unii c`r`midari casei de atacul animalelor s`lbatice (dac`-]i joac`
ad`ugau [i b`legar uscat la soare. Fr`mântarea ursul în b`t`tur` nu te mai calc` ursul toat` iarna);
lutului însemna c`lcarea lui cu picioarele. ini]iere, fertilizare [i fecundizare (c`lc`tura ursului
Modelarea c`r`mizilor, la care lucra toat` este un joc la feciori de însurat [i fete de m`ritat);
familia, inclusiv copiii, se f`cea pe o mas` lung` vindecare (c`lc`tura ursului vindec` de iele, de
sau pe jos. Lutul bine fr`mântat se introducea cu sperietur`, de deochi, de farmece, de cununii
mâinile într-o m`sur` / într-un tipar de lemn, se legate [i de alte boli aduse prin mijloace magice).
presa, se nivela, [i, dup` ce lua forma dorit`, se Una dintre ocupa]iile disp`rute ale rromilor a
a[eza pe arie, peste un strat de pleav`, s` se usuce fost geamb`[ia sau negustoria de cai. De aceasta se
la soare. ocupau mai ales lovarii din Transilvania, fiind una
Pentru c` un c`r`midar bun f`cea aproximativ dintre ocupa]iile importante ale rromilor unguri
1000 - 1500 de c`r`mizi pe zi, se puteau vedea din fostul Imperiu Austro-Ungar. Legendele spun
arii întregi ocupate de stivele de c`r`mizi. Abia c` rromii geamba[i cuno[teau graiul cailor.
dup` ce se uscau, c`r`mizile se cl`deau (se
chiteau), adic` se se stivuiau în gr`mezi, în a[a fel Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
f`cute, încât s` lase aerul s` circule prin spa]ii de 1. Enumera]i meseriile tradi]ionale ale rromilor
aerisire. |n caz de ploaie, stivele erau protejate cu disp`rute sau aflate pe cale de dispari]ie!
o învelitoare. 2. Descrie]i tehnica tradi]ional` de confec]ionare
Pentru a se usca cât mai repede c`r`mizile, pe a c`r`mizilor nearse!
arie se a[eza [i un strat de nisip (care absoarbe 3. Care erau func]iile umblatului cu ursul?
umezeala), c`r`mizile fiind întoarse pe toate 4. Cu ce se ocupau lovarii?
p`r]ile, inclusiv se întorceau în dung`. Spre

Istoria [i tradi]iile rromilor 101
Lec]ia 75
Familia tradi]ional` [i c`s`toria

Familia în cultura tradi]ional` rromani încredere deplin`.
reprezint` valoarea fundamental` a solidarit`]ii în Uneori, cele dou` familii care se vor încuscri, cei
cadrul comunit`]ii, factor de control social [i doi „xanamika” (cuscri), se hot`r`sc s` se
conservare a identit`]ii etnice. |n cultura înrudeasc` prin copiii lor, uneori înc` dinainte de
tradi]ional` a rromilor, totul graviteaz` în jurul na[terea acestora. Ei stabilesc c`s`toria urma[ilor,
familiei. Familia constituie unitatea primordial` a iar rela]ia de rudenie care se va realiza va fi aproape
organiz`rii sociale, un sistem extins de înrudire, o la fel de puternic` precum aceea de sânge. Acest
unitate economic`, în cadrul c`reia se asigur` angajament (leg`mânt) ritualic poart` numele de
protec]ia individului. |n situa]ii de dificultate, „juruirea copiilor” (rr. „solaxadimos e ©havenqo”;
familia reprezint` permanen]a, fiind sinonim` cu “ame semas dine an-o solax” = am fost jurui]i) [i
stabilitatea. Familia de rromi este, de fapt, este urmat de reuniuni succesive ale celor dou`
comunitatea, nu numai prin factorii de control familii, în special la anivers`rile fiului [i fiicei, pentru
social, fire[ti pentru oricare societate tradi]ional`, ca, astfel, cei promi[i s` se poat` cunoa[te [i
ci, mai ales, prin sistemul de rela]ii de înrudire împrieteni, cu mult timp înainte de data c`s`-
cultural` („phrali- toriei. Se petrece
pen”), fapt pentru Familia astfel acomodarea
care o putem numi psihologic` timpu-
familie comunitar`. rie a viitorilor miri.
Familia extins` locu- Dac` este mai
ie[te laolalt` [i, de s`rac decât familia
cele mai multe ori, fetei sau dac` alege-
întreaga vecin`tate rea sa nu corespun-
este locuit` de rude. de dorin]ei p`rin]i-
De obicei, pentru lor, mirele poate
tinerii c`s`tori]i, se fura fata (rr. „naÒi-
adaug` camere la mos” - fug`). Fuga
casa tat`lui mirelui mirilor – „o naÒi-
sau se construie[te o mos” –, de[i nereco-
cas` în curtea casei mandat` de comu-
b`trâne[ti. nitate, se petrece
Principiile coabi- prin refugierea la
t`rii în familie sunt rude, de obicei la
ajutorul reciproc [i responsabilitatea colectiv`. neamul b`iatului, la o sor` m`ritat`, de pild`, [i
De la c`s`torie la c`s`toria copiilor [i dincolo întoarcerea acas` la familia mirelui, care are datoria
de aceasta, fiecare membru al familiei î[i asum` s` returneze fata p`rin]ilor ei. Dup` c`ut`ri, veghe,
responsabilitatea pentru ceilal]i, iar ace[tia îi jur`minte, pedepsirea fetei pentru dezonorarea
garanteaz` protec]ia moral` [i siguran]a econo- neamului, fugarii se întorc la p`rin]ii fetei [i î[i cer
mic`, îi asigur` integritatea cultural` [i îi ofer` iertare. Faptul este, într-un târziu, acceptat prin
r`spunsul potrivit în situa]ii de criz`. Rromanipen – interven]ia comunit`]ii: „akana gàta si o bajo”
legea neamului – îi ]ine fiec`rui component al (acum treaba e deja f`cut`). Se dezbate situa]ia, se
familiei loc de religie [i, prin extinderea sentimen- face „o divàno” (discu]ie, sfat): familia fetei acuz`
telor, dorin]a de a sta laolalt` se traduce prin familia b`iatului c` a profitat de inocen]a fetei lor [i
modelul specific de socializare. Astfel, oricare rrom c` nu [i-a educat bine fiul, familia b`iatului o acuz`
întâlnit, chiar complet necunoscut, este identificat pe aceea a fetei c` a dorit s`-[i câ[tige un ginere,
ca fiind frate (rr. „phral”) [i tratat ca atare. iar cei doi culpabili nu rostesc o vorb`. Kris-ul
C`s`toria se face prin în]elegerea celor dou` hot`r`[te ca tat`l b`iatului s`-i pl`teasc` ru[inea
familii „xanamik`rimos” (încuscrire), f`r` nece- tat`lui fetei („te pokinel o la‡av”) [i s` se fac` o
sitatea unei oficializ`ri externe (la prim`rie etc.) [i c`s`torie în care b`iatul s` plece „‡amutro”
reprezint` o alian]` pentru întreaga via]` între cele (ginere) la familia fetei. |n final se face încheierea
dou` familii. Rela]ia este la fel de puternic` precum în]elegerii de încuscrire – „xanamik`rimos”.
aceea de sânge, membrii celor dou` familii având |n locul pre]ului miresei („dau love p-e bori” = dau
obliga]ia s` se sprijine reciproc în orice situa]ie, s` bani pentru nor`) se pl`te[te amenda onoarei
nu-[i refuze nimic unii altora [i s`-[i acorde p`tate, „o Òtràfo”.

102 Istoria [i tradi]iile rromilor
Se poate face [i nunt`, chiar dac` va fi o Re]ine]i!
ceremonie ceva mai simpl` fa]` de aceea
consacrat`, deci f`r` mas` de „patîv” (onoare). c`s`toria - xanamik`rimos - încuscrire
Exist` [i posibilitatea alegerii mutuale a unei tradi]ional`: - solaxadimos - juruire
„bori”, fratele dintr-o familie însurându-se cu sora - naÒimos - fug`
cumnatului s`u, so]ul surorii lui. Acest schimb – - paruvimos - schimb
„paruvimos” reduce cheltuielile de nunt` la - ‡al sar ‡amutro - a merge
jum`tate (nun]ile se fac laolalt`) [i anuleaz` pre]ul ca ginere (în cas`)
miresei. Aceast` practic` prezint` îns` [i riscuri în
cazul unui divor] unilateral, care ar putea duce la
divor]ul [i al celeilalte p`r]i. Evident, doar krisul va Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
putea decide desfacerea unei singure c`s`torii [i 1. Ce reprezint` familia în cultura tradi]ional` a
men]inerea celeilalte. rromilor?
O alt` form` de c`s`torie este aceea de a 2. Care sunt caracteristicile familiei tradi]ionale a
pleca ginere – „‡amutro” –, în cazul în care familia rromilor?
fetei este mai bogat`, sau p`rin]ii b`iatului nu au 3. Ce este [i cum se manifest` rela]ia de
bani suficien]i s` pl`teasc` fata promis`. |n aceast` xanamika?
situa]ie, mirele pierde din statut, inclusiv prin 4. Ce este paruvimos-ul în ritualul de c`s`torie la
faptul c` st` la casa fetei, faptul fiind, de obicei, rromi ?
urmarea unor amenin]`ri cu sinuciderea ale 5. Ce este naÒimos-ul în ritualul de c`s`torie la
b`iatului („nasvalo pala’ lae”= bolnav dup` ea; rromi ?
„mulo pala’ lae” = mort dup` ea; „mudarav man 6. Prezenta]i obiceiurile de c`s`torie din familia
te na mekhes man te l`v la” = m` omor dac` nu sau din comunitatea voastr`!
m` la[i s` o iau).

Lec]ia 76
Etapele c`s`toriei tradi]ionale

C`s`toria tradi]ional` a rromilor cuprinde o prezen]a martorilor, ei nu trebuie s` fie v`zu]i
serie de etape de trecere: cererea în c`s`torie z`bovind prea mult împreun`. Fraternitatea
(pe]itul) – „o mangimos” [i logodna; nunta – „o general împ`rt`[it` de fetele [i b`ie]ii comunit`]ii
biav” –, masa de s`rb`torire a virginit`]ii miresei – se transform`, prin logodn`, într-un profund
„i patîv”. sentiment de ru[ine – „la‡avo”, care explic`
„O mangimos” se face în dou` etape. Prima schimb`rile de atitudine [i comportament.
etap` o constituie deplasarea pe]itorilor – rude ale Reprezentan]ii autorit`]ii celor dou` familii,
mirelui sau alte persoane de încredere – „patîvale” p`rin]ii, m`rturisesc, confirm` [i valideaz`
– din neam – la casa fetei, pentru un prim contact logodna [i termenii c`s`toriei, prin garan]ia
cu familia miresei, de stabilire a termenilor darului [i prin stabilirea, de comun acord, a
întâlnirii cu p`rin]ii mirelui. „pre]ului miresei”. Acesta este elementul de
P`rin]ii b`iatului aduc p`rin]ilor fetei o plosc` confirmare a valorii fetei, care are ca prim criteriu
învelit` într-un [al ro[u, de care sunt lega]i bani de fecioria. |n]elegerea se înt`re[te prin jur`mânt (rr.
aur (rr. „i plòska vuladi an-o lolo Òàlo e „solaxadimos”). Astfel se pun bazele înrudirii prin
sumnakutne lovença”), semn al încrederii [i al alian]` – „xanamik`rimos” –, care va împ`r]i
în]elegerii reciproce. Dac` tat`l fetei accept` s` responsabilitatea în numele cuplului [i f`r` de care
bea, fapt care se petrece, de obicei, dup` unirea celor doi este imposibil`.
îndelungi dezbateri, menite s` spulbere toate „Cump`ratul miresei”, de c`tre familia
posibilele îndoieli [i temeri ale celor dou` familii, b`iatului, cu „love bare” (bani mari) reprezint`, pe
fata se consider`, din acel moment, „tomnime” / de o parte, semnul pre]uirii acordate fetei de c`tre
mang`rdi (tocmit`) / logodit` / promis`. De familia viitorului ei so], iar pe de alt` parte
acum, rela]iile ei cu viitorul mire încep s` fie cump`rarea unei noi for]e de munc`, a nurorii
marcate de o serie de interdic]ii care pân` atunci care intr` în neamul mirelui. Dac` fata este mai
nu existau, rela]iile lor anterioare fiind de fr`]ie. bogat` decât b`iatul, î[i poate alege singur`
A[adar, ea nu va putea vorbi cu el decât în mirele, [i acesta vine s` locuiasc` în neamul ei, ca

Istoria [i tradi]iile rromilor 103
„‡amutro” (ginere). trebuie s` o îmbrace frumos, s` nu o lase s`
A[a-numitul „pre] al miresei”, suma de bani munceasc` exagerat de mult, s`-[i pun` fetele s`
pl`tit` familiei fetei de c`tre familia mirelui, o ajute la treab` [i s` stea cu ea de vorb` de pe
reprezint`, de fapt, un fel de plat` a viitorilor copii, pozi]iile unei adev`rate mame. |n mod simbolic,
care vor apar]ine familiei so]ului [i pe care acesta nora refuz` toate aceste favoruri, dar soacra
trebuie s`-i preia în schimbul unei valori simbolice. trebuie s` insiste în a i le oferi f`r` rezerve. Dac`
|n felul acesta \[i înt`re[te reputa]ia, a[adar familia so]iei b`nuie[te c` fata lor este tratat`
statutul în cadrul comunit`]ii. |n cazul unui divor], necorespunz`tor în familia so]ului are dreptul [i
o parte din ace[ti bani vor fi returna]i familiei datoria s` discute problema cu cuscrii [i s` cear`
b`rbatului. rezolvarea situa]iei.
{i tat`l fetei are Nunt` Dac` familia b`rba-
obliga]ia s` dea tului nu îmbun`t`-
fetei zestre (fuste ]e[te situa]ia, nora
pentru zece ani, poate cere divor]ul
bijuterii de aur, mai [i întrunirea kris-ului
ales salbe, tacâmuri (adunarea de
de aur [i argint, judecat` a rromilor).
obiecte de uz casnic Desp`r]irile sunt
etc.), pentru ca fiica extrem de rare la
sa s` nu fie, mai rromi, ele fiind dese-
târziu, persecutat` ori urmate de împ`-
de so], pentru c` nu c`ri, în special la
a contribuit econo- s`rb`toarea de Sf.
mic la c`snicie. Gheorghe. Dac` to-
Pentru a împ`rt`[i tu[i se produce, des-
responsabilitatea p`r]irea trebuie su-
c`s`toriei, familia pus` aprob`rii kris-
fetei contribuie financiar [i la nunt`. Atât ului, care decide suma pe care trebuie s` o
arvunirea, cât [i logodna - care const` în pl`teasc` so]ul pentru între]inerea so]iei [i a
jur`mântul de credin]` al celor doi, repetat de trei copiilor dup` divor], indiferent dac` vina i-a
ori (rr. „solax”) - se fac în prezen]a unor martori apar]inut sau nu. Faptul demonstreaz` r`s-
reprezentativi, a[eza]i în cerc (forma perfect`) în punderea total` [i continu` pe care o are b`rbatul
jurul mirilor, care contribuie la binecuvântarea fa]` de familia sa, dep`[ind limitele convie]uirii.
viitoarei c`s`torii, al`turi de conduc`torul
comunit`]ii – „bulibaÒ” - [i de cea mai b`trân` Re]ine]i!
femeie din neam. Cununia o va încheia un „raÒaj”
(preot), având sensul ini]ial de om b`trân [i etapele c`s`toriei tradi]ionale:
în]elept al neamului. - o mangimos / o mang`rimos (pe]itul)
Dup` nunt`, familia mirelui devine deplin - o biav (nunta)
responsabil` de bunul mers al c`sniciei. Nora – „i - i patîv (cinste, respect, dar [i masa “de
bori” – are atât responsabilit`]i, în special în cadrul cinstire” a virginit`]ii miresei)
cre[terii [i educa]iei copiilor [i în realizarea
treburilor gospod`re[ti, cât [i drepturi importante,
a c`ror înc`lcare poate conduce inclusiv la cererea
divor]ului. Nora trebuie s` fie modest`, sfioas` [i Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
cuminte, s`-[i respecte [i s`-[i asculte soacra, dar 1. Descrie]i etapele ritualului de c`s`torie la rromi!
[i aceasta din urm` are obliga]ia s`-i îndeplineasc` 2. Ce reprezint` „pre]ul miresei”?
dorin]ele. De pild`, soacra nu trebuie s` cumpere 3. Cum se manifest` responsabilitatea p`rin]ilor
ceva pentru fetele ei f`r` a-i cump`ra [i nurorii, ea fa]` de copiii lor c`s`tori]i?

104 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 77
Nunta la rromi

Preg`tirile pentru „biav” (nunt`) - din credin]a îndep`rtarea „bibaxt”-ului (ghinion, nenoroc,
c` se pot produce schimb`ri nea[teptate de destin ne[ans`), dezvoltându-se practici magice în acest
(„baxt”) - se fac doar începând cu diminea]a sens. |n timpul jur`mântului de credin]` – „o
nun]ii, fiind asigurate de c`tre tat`l mirelui, îns` la solax”, mirii sparg împreun` un vas cu ap`,
cump`r`turi particip` [i tat`l fetei: „Amari ©haj si, simbolul fertilit`]ii fiind apa v`rsat` pe p`mânt. La
mùsaj vi ame te avas khine” (e fata noastr`, fel, la na[terea primului copil, un b`trân sparge un
trebuie s` ne obosim [i noi). vas [i spune – „Kana t-avela tumenqe kadi piri sar
sas kana sas sa, te agorisarel tumaro tràjo
khethnes” („când va fi oala aceasta iar întreag`, s`
Pe]itul
se termine via]a noastr` laolalt`”), aceast` rostire
implicând ideea de unire ve[nic` prin c`s`toria
împlinit` prin copil, scopul c`sniciei.
Dac` mireasa a fost fecioar`, soacra î[i spal`
nora din cre[tet pân` în t`lpi, semn c` o
pre]uie[te [i îi va fi ca o mam`, îi d`ruie[te salba
ei de aur [i închin` rachiu pentru cinstea ei. A
doua zi dup` nunt`, soacra î[i prime[te nora cu
pâine [i cu sare sau/[i cu rachiu, pe care mirii le
m`nânc` / îl beau direct din mâna ei, semn al
integr`rii depline a femeii în noul ei statut, de
„bori” (nor`). Soacra î[i a[teapt` nora [i îi d` s`
m`nânce pâine cald` nedospit` [i cu miere,
simboluri ale cinstei, bel[ugului [i durabilit`]ii
c`sniciei. A doua zi dup` noaptea nun]ii, rochia
purtat` de noua so]ie va fi ro[ie [i, la masa de
confirmare a virginit`]ii ei – „patîv”, ea î[i va cere
Nunta este, în general, momentul de iertare de la p`rin]i.
cooperare maxim` a membrilor comunit`]ii, de Celebrarea suprem` a cinstei fetei o reprezint`
comunicare la toate nivelele, de comuniune, de masa de împ`c`ciune – „patîv” –, confirmare co-
împ`rt`[ire a responsabilit`]ilor. B`rba]ii î[i ajut` munitar` a c`s`toriei. Implicarea comunit`]ii în
femeile la treburi gospod`re[ti; nunta îi adun` cadrul acestei ceremonii este deosebit`, cele dou`
laolalt` pe to]i rromii (rr. „jekh biav kidel sa le familii î[i laud` neamul, to]i î[i spun „patîvale” (de
rromen khethanes”), f`r` ca ace[tia s` primeasc` onoare, de încredere), î[i dau respect („den
invita]ie, pentru c` a veni cu familia la o nunt` patîv”), m`nânc` [i beau laolalt` („T-avel baxtali
reprezint` un semn de respect [i pre]uire, iar a [ti amari skafidi” = s` fie masa noastr` cu noroc).
de nunt` [i a nu veni înseamn` dispre] [i P`strându-se virgin` pân` la nunt`, fata face
desconsiderare, fapt sanc]ionat de comunitate cu onoare p`rin]ilor ei [i întregii vi]e, socrilor [i
aceea[i moned`. Orice str`in care trece so]ului, tuturor rromilor, care î[i vor cre[te fiicele
întâmpl`tor pe lâng` nunt` este invitat la mas`, dup` modelul ei. Dându-[i fata fecioar` în
refuzul acestuia având drept urmare sup`rare c`s`torie, tat`l fetei face onoare cuscrului s`u,
mare [i chiar violen]`, r`spuns la lipsa de respect a familiei xanamik-ului [i întregii vi]e a acestuia,
trec`torului. tuturor rromilor, oferindu-le un exemplu de
Pe tot parcursul nun]ii, tat`l fetei este st`pân urmat. Venind în num`r mare la ritual, rromii fac
absolut, dorin]ele lui sunt ordine, recom- onoare miresei, p`rin]ilor [i socrilor ei. |n felul
pensându-i-se, în felul acesta, pierderea fetei din acesta, „patîv”-ul se dovede[te a fi o s`rb`toare a
neam. Fiica sa devine membra neamului so]ului [i onoarei, a conceptului de pur, care trebuie p`strat
va îmbog`]i cu copii tot neamul so]ului, familia ei nealterat [i pe parcursul c`sniciei.
de provenien]` r`mânând astfel mai s`rac`. Virginitatea miresei are, în cultura tradi]ional`
|n noaptea nun]ii, mirii fac un leg`mânt de a rromilor, o valoare excep]ional`, datorit`
credin]` (rr. „solax”), jur`mântul fetei f`cându-se faptului c` se afl` la baza moralei rromani, a
pe banii de la salb`, pentru a avea putere de via]` concep]iei de pur [i impur. A[a-numitul „pre] al
[i de moarte. Se consider` extrem de important`, miresei” înglobeaz` tocmai aceast` valoare, al`turi
pentru fericirea [i fertilitatea viitorului cuplu, de altele, ca frumuse]ea, h`rnicia [i modestia fetei,

Istoria [i tradi]iile rromilor 105
respectabilitatea [i averea familiei ei. Dac` mireasa Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
nu este virgin`, nu se dovede[te „patîvali” 1. Descrie]i etapele ritualului de nunt` din
(cinstit`, respectabil`), atunci ea se nume[te comunitatea din care veni]i.
„doÒali” (gre[it`) [i ritualurile merg, în func]ie de 2. Ce reprezint` virginitatea miresei în cultura
dorin]a familiei mirelui, de la un sacrificiu tradi]ional` rrom`?
reparatoriu (fata trebuie s` taie un porumbel [i s`
lase sângele s` curg` în apa unui râu), pân` la [i
spargerea nun]ii [i restituirea banilor familiei
b`iatului, care poate cere [i plata unor daune
morale.

Lec]ia 78
Na[terea, educa]ia [i protec]ia copilului în cultura tradi]ional` rrom`

Scopul c`s`toriei fiind continuitatea neamului, O familie ideal` are un num`r egal de fete [i
în familia tradi]ional` a rromilor se manifest` un b`ie]i, gemenii de sex opus fiind considera]i un
adev`rat cult al copiilor. Ei sunt educa]i în spiritul noroc deosebit. Copilul nu apar]ine numai
fraternit`]ii [i al ajutorului reciproc, dar [i al p`rin]ilor s`i, ci întregii comunit`]i, el fiind o
responsabilit`]ii pentru ceilal]i. Fra]ii se cresc între valoare comun` a neamului: ast`zi doarme acas`,
ei pentru a deveni responsabili, fetele se ocup` de mâine poate dormi la o m`tu[` sau la o alt` rud`,
treburile gospod`re[ti, b`ie]ii înva]` meserii [i f`r` ca p`rin]ii s` aib` ceva de obiectat.
particip` la adun`rile b`rba]ilor înc` de la vîrsta Copiii sunt educa]i în spiritul „phralipen”
pre-adolescen]ei. Pentru c` sunt puri, deci nu intr` (fr`]ie), prin urmare, nimeni nu le interzice nimic
sub inciden]a opozi]iei pur - impur, copii se la modul verbal: „nu face asta!”. Aparent, nu se
bucur` de o mai mare libertate, contrabalansat` exercit` nici un control asupra lor, ei nu au tabu-
de sim]ul r`spunderii. uri, pentru c` sunt puri. |n schimb, condi]ia este s`
Considera]i capabili de a în]elege tot ceea ce li se sugereze codurile comunitare, în forma unei
li se spune, copiii sunt expu[i, de la începutul înv`]`ri lente [i fire[ti, f`r` interdic]ii, dar educân-
existen]ei lor, unor stimulen]i similari cu aceia du-li-se respectul – „patîv ” –, responsabilitatea
destina]i p`rin]ilor lor. Se educ` puterea lor de împ`r]it` fr`]e[te [i sim]ul ru[inii – „lajavo”.
ap`rare, for]a moral` [i rezisten]a la frustrare, fiind Cei mai tineri trebuie s` cear` permisiunea
trimi[i, de pild`, s` înfrunte un unchi sau un v`r pentru a putea vorbi – „kamav aj mangav te
mai mare: „kuÒ les kana tromas!” (înjur`-l dac` phenav vi me jekh dùma!” (vreau [i cer s` spun [i
îndr`zne[ti!). La r`spunsul violent al acestora din eu o vorb`!), datorit` respectului („patîv”) pe care
urm`, b`iatul trebuie s` dea dovad` de putere de au obliga]ia s`-l poarte celor b`trâni – „te des
st`pânire [i curaj, antrenându-[i astfel dezin- patîv ” (s` dai respect).
voltura [i for]a de rela]ionare. Ca membru al Pentru a în]elege fraternitatea general` din
familiei extinse, având numeroase rude, copilul se comunitatea de rromi, este necesar` o privire
simte protejat în comunitate, dar trebuie, asupra rela]iilor dintre fra]i într-o familie: to]i fra]ii
totodat`, s` demonstreze c` respect` normele sunt egali, nici unul nu are dreptul s` se situeze pe
neamului. De[i fiind puri, copiii pot avea acces la o pozi]ie superioar` sau s` aib` o atitudine de
orice tip de informa]ii – în fa]a lor se vorbe[te superioritate fa]` de cel`lalt. Copiii le pot spune
deschis despre c`s`torie –, în special fetele sunt p`rin]ilor pe nume, li se pot adresa cu „mo” (m`),
educate în spiritul ru[inii („la‡avo”): ele trebuie s` „©havea” (b`iete), „©haje” (fat`) sau „phrala”
se comporte în concordan]` cu restric]iile [i (frate), fiind folosit` cu predilec]ie adresarea fiului
recomand`rile concep]iei despre pur. c`tre tat`l s`u: „phrala”.
Normele onoarei [i ale „patîv”-ului (respect) |n acest spirit, membrii comunit`]ii se reunesc,
interzic unei femei s` treac` prin fa]a unui b`rbat, m`nânc` [i beau laolalt`, stau de vorb` („keren
ea fiind obligat` s`-[i anun]e trecerea cu „arakh jekh divàno” = fac o reuniune de dezbateri [i
tut!” (fere[te-te!) sau „ambolde tut!” (întoarce- medita]ie asupra celor mai importante probleme
te!), iar b`rbatul trebuie s` întoarc` privirea în alt` ale comunit`]ii), î[i împ`rt`[esc gândurile,
parte, pentru a-i l`sa cale liber`. |n schimb, o bucuriile [i necazurile, temerile [i motivele de
femeie cu un copil în bra]e, considerat` a fi îngrijorare, caut` solu]ii, dezbat controverse [i î[i
purificat` de prezen]a copilului, poate trece m`rturisesc gre[elile.
oricând prin fa]a b`rba]ilor. Comunicarea nu este exclusiv verbal`, rromii
î[i dau mâinile, se îmbr`]i[eaz`, se s`rut`,

106 Istoria [i tradi]iile rromilor
celebrând fr`]ia [i pe Dumnezeu („o baro Del"). „O meres!” (S` tr`ie[ti, s` nu mai mori!); „Te ‡ivel
taxtaj” (paharul), simbolul puterii, este purtat din tuqe tiri familia!” (S`-]i tr`iasc` familia!); „Te ‡iven
mân` în mân` [i fiecare b`rbat trebuie s` închine tuqe tire ©have!” (S`-]i tr`iasc` copiii).
înainte de a bea. Simbol al comuniunii, paharul - Majoritatea acestor ur`ri se centreaz` pe
„o taxtaj” - este semnul autorit`]ii, el fiind cupa binele familiei [i al copiilor, fapt care demonstrea-
ritualic` a buliba[ei, transmis` din tat` în fiu, ca z`, dac` mai era nevoie, ideea c` familia este
marc` a puterii ereditare, [i folosindu-se la mesele adev`rul suprem al culturii rromilor.
de împ`c`ciune - „patîv ” – (masa dat` de cel
vinovat, pentru împ`carea cu victima, în cazul Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
unui conflict pentru care se decide reconcilierea), 1. Ce reprezint` copilul în cultura tradi]ional` a
ca semn al împ`c`rii. rromilor?
Exist` o serie de ur`ri tradi]ionale precum: „Te 2. Cum se educ` rezisten]a la frustrare?
del tuqe o baro Del but berÒ aj sastimos!” (S`-]i 3. Care sunt caracteristicile educa]iei copiilor
dea Dumnezeu cel Mare mul]i ani cu s`n`tate!); rromi?
„Te khelas k-o tiro ©havesqo ab`v!” (S` juc`m la 4. Cum se manifest` fraternitatea în comunitatea
nunta fiului t`u!); „T-aves baxtalo aj sastevesto aj de rromi?
te del tuqe o Del so kames maj but!” (S` fii 5. Ce simbolizeaz` paharul – „o taxtaj”?
norocos / fericit [i s`n`tos [i s`-]i dea Dumnezeu 6. Ce este masa de împ`c`ciune ?
ce-]i dore[ti mai mult!); „Te ‡ives jekh Òel berÒa!” 7. Da]i exemple de ur`ri tradi]ionale rrome!
(S` tr`ie[ti o sut` de ani!); „Te ‡ives, te na maj

Lec]ia 79
Botezul
Numeroase ritualuri de protec]ie înconjoar` pentru a nu pierde copilul; ea trebuie s` vad`
na[terea, botezul [i via]a întreag` a copilului. numai lucruri frumoase, pentru a avea un copil
Amintim numai câteva: noului-n`scut i se pune frumos, altfel, la vederea unui lucru urât, copilul ar
baier (obiect de paz`): „i poso©i” (pung`, fi marcat de semne. |n ultimele trei luni de sarcin`,
buzunar) – o pungu]` de cârp` ro[ie cu un ban de ea se retrage din via]a familiei [i a comunit`]ii,
argint, un fir de busuioc [i o buc`]ic` de zah`r, pentru a p`stra legile purit`]ii.
legat` la gât; sub pern` i se a[eaz` un cu]it sau un Dup` na[tere, pentru o perioad` relativ` de
foarfece, s`-l apere de duhurile rele ale nop]ii; i se timp, de la trei zile, o s`pt`mân`, 40 de zile, la 6
fac descântece de deochi – „jakhalipnasqe s`pt`mâni, femeia nu iese din cas`, nu prime[te
drabarimata”; în jurul înche- oaspe]i, nu face mâncare, nu-[i
ieturii mâinii stângi, din dreptul Mama rrom` oferind copilul so]u- serve[te so]ul la mas`, nu-[i pri-
inimii, nou-n`scu-tului i se leag` lui ei pentru a-l preg`ti \n vederea ve[te socrul, toate aceste gesturi
a]` / panglic` ro[ie, cu rol de desf`[ur`rii botezului focului, ritu- având la baz` sentimentul de
protec]ie, de care este prins un al pe care tat`l \l va \ndeplini ru[ine – „la‡avipen” – motivat
ghioc sau o scoic`, simboluri ale \mpreun` cu na[ul copilului de starea de „maxrime” (impu-
fertilit`]ii [i ale norocului. r`). Doar femeile m`ritate care î[i
Na[terea unui copil, în spe- doresc copii [i nu-i pot avea, se
cial a primului copil [i mai ales recomand` s` o viziteze, pentru
dac` este b`iat – pentru c` el va a deveni fertile.
îmbog`]i familia cu urma[i –, O practic` legat` de vulnera-
constituie un prilej de mare bilitatea sufletului copilului este
bucurie. Tân`ra nor` – „i bori” – aceea c` orice femeie, în afara
îi vorbe[te soacrei sale despre mamei, dac` intr` în camera în
condi]ia ei de femeie îns`rcinat` care doarme copilul, trebuie s`
– „khamni” – ca unei mame, iar ia cu ea ceva de pe patul lui,
soacra este responsabil` de s`n`- pentru c` altfel se consider` c` îi
tatea nurorii. Regulile modestiei ia somnul – „i lindri” – [i lini[tea,
[i ale ru[inii – „la‡avipen” – o iar, dup` acest moment, copilul
opresc pe so]ie s` discute despre va plânge mult noaptea.
sarcin` cu so]ul ei.
Femeii „khamni” trebuie s` i
se îndeplineasc` toate poftele,

Istoria [i tradi]iile rromilor 107
Exist` dou` tipuri de botez – „bolimos” – în de onoare, bogat [i frumos). Alt tip de botez
cultura tradi]ional` rrom`: unul cre[tin, desf`[urat rromano este botezul de foc -„o bolimos e jagæqo”,
la biseric`, dup` toate regulile religiei, cu preot – în cadrul c`ruia copilul este trecut de trei ori peste
„raÒaj” – [i na[i – „kirvo aj kirvi” –, [i unul denumit foc din bra]ele tat`lui în bra]ele na[ului [i invers, în
„rromano bolimos”, în care nici nu poate fi vorba acela[i scop purificator [i de aducere a binelui în
de preot, ba chiar pronun]area numelui acestuia via]a copilului, focul fiind un element de purificare
este considerat` aduc`toare de ne[ans` – [i protec]ie.
„bibaxt”. De cel dintâi se ocup` femeile [i Rela]ia de înrudire spiritual` dintre tat` [i na[ul
beneficiile sale sunt mai degrab` pragmatice decât copilului este la fel de important`, dac` nu chiar
legate de procesul de cre[tinare în sine. Are loc o mai profund`, fa]` de aceea de sânge, din
purificare a copilului de impuritatea actului perspectiva responsabilit`]ii [i comuniunii de
na[terii, fapt care îl face mai frumos – „si les aver interese: cei doi iau parte la un ritual de
rang akana, si mai Òukar” (acum are alt` culoare, e fraternizare, realizat prin ciocnirea paharului de
mai frumos) – [i mai lini[tit: va plânge mai pu]in. cinste – „o taxtaj” – [i împ`rt`[irea din aceea[i
Botezul cre[tin, este în]eles ca un act magic de mâncare [i b`utur` – comuniune alimentar`.
purificare, apa sfânt` (aghiazma) fiind luat` din Ritualul poate fi înso]it, pentru confirmare, de un
biseric` de femeile, care, mai târziu, î[i vor stropi jur`mânt – „solax” –, prin care înrudirea este
casele [i rudele pentru a le proteja de impuritate. consacrat` de responsabilizarea egal` [i magic` a
Acest gest protector este completat de un gest p`r]ilor.
reparatoriu: în momentul în care copilul se
îmboln`ve[te, el este botezat a doua oar`, pentru Re]ine]i!
a se vindeca. Acest al doilea botez, care poate fi [i
o simpl` scufundare a copilului în ap` sfin]it`, f`r` o rromano bolimos (botezul rrom):
aportul preotului, este considerat un act - o bolimos e phuv`qo - botezul p`mântului
purificator, care îl cur`]` pe copil de atacul - o bolimos e jagaqo - botezul focului
impurit`]ii, cauz` a bolii [i a oric`rui dezechilibru.
Explica]ia care se d` de obicei este c` „O jekhto
bolimos ©i gel`s” (Primul botez nu a mers.) sau „O Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
jekhto bolimos n-as la©ho” (Primul botez nu a fost 1. Descrie]i câteva ritualuri de protec]ie a copilului
bun.), interpretându-se c` repetarea actului magic la rromi!
poate avea rezultatele dorite. 2. Care sunt obiceiurile legate de femeia îns`r-
Botezul rromano înseamn` purificare [i cinat`?
oferirea unei valori. Acesta este botezul de p`mânt 3. Prezenta]i tipurile de botez la rromi!
– „o bolimos e phuv`qo” –, prin care, în vremurile 4. Ce reprezint` [i cum se manifest` rela]ia dintre
nomade, copilul era a[ezat la o r`spântie de tat` [i na[ul copilului ?
drumuri – spa]iu considerat magic –, pe p`mânt, 5. Prezenta]i obiceiurile de la na[tere [i de la
[i i se pres`ra pe cre[tet pu]in p`mânt, rostindu-se botez din familia / comunitatea voastr`!
ur`ri de bine [i noroc, pentru a i se induce calit`]i
precum frumuse]ea, bog`]ia [i cinstea – „T-aves Feti]e rrome (Arhiva „Aven Amentza“)
baxtalo, patîvalo, barvalo aj Òukar” (s` fii norocos,

Copil rrom (Arhiva „Aven Amentza“)

108 Istoria [i tradi]iile rromilor
Lec]ia 80
Ritualuri funerare în cultura tradi]ional` rrom`

|n comunit`]ile tradi]ionale de rromi, moartea purt`toare de „bibaxt” (nenorocire) [i „maxrime”
nu este în nici un caz un subiect deschis discu]iei (impure) erau practici comune.
cu u[urin]`. Discutarea unui asemenea subiect Pe de alt` parte, exist` ritualuri care
este considerat` semn r`u [i poate aduce întruchipeaz` încercarea de a u[ura procesul mor]ii,
nenorocire asupra casei [i a locuitorilor s`i. de a-l face mai pu]in dureros [i de a evita
Aceast` viziune se bazeaz` pe credin]a puternic` a prelungirea inutil` a agoniei. Toate lucrurile care
rromilor în noroc, [ans` sau soart` – „baxt” –, dar au fost cândva importante pentru muribund sunt
[i în nenoroc, ne[ans` sau destin r`u – „bibaxt” –, scoase afar` din camer`, pentru ca acesta s` nu le
alt subiect despre care nu este u[or [i nici bine de mai poat` vedea [i s` nu existe astfel nimic ce l-ar
vorbit. A rosti numele mor]ii poate aduce influen]a s` se întoarc` de pe drumul hot`rât c`tre
moartea, deoarece cuvântul este v`zut ca element moarte. Rudele iubite ies [i ele din camera
creativ, capabil s` modeleze realitatea dup` voin]a muribundului, în acela[i scop, pentru a nu
celui care îl folose[te. A evita s` vorbe[ti despre influen]a o revenire la via]` nedorit` [i neobi[nuit`
subiecte precum moartea, boala sau altele similare [i pentru a-i l`sa muribundului libertatea s`
este un mod de a te proteja pe tine, dar [i de a-]i decid`, f`r` nici o constrângere emo]ional`,
proteja familia [i comunitatea împotriva „bibaxt”- asupra drumului pe care vrea s`-l urmeze, fie el
ului. spre moarte sau spre via]`. Se practic` ritualul
Concep]ia despre moarte [i ritualurile funerare iert`rii reciproce, prin care muribundul î[i iart`
în cultura tradi]ional` a rromilor se dezvolt` din rudele de toate gre[elile care i-au f`cut sau i-ar fi
opozi]ia pur / impur. Fenomenul mor]ii este putut face vreun r`u, iar rudele sale, la rândul lor,
împ`r]it în dou` p`r]i distincte: moartea trupului, îi iart` toate gre[elile fa]` de familie, pentru a-i
în jurul c`reia nu se desf`[oar` ritualuri în elibera sufletul de orice regret sau remu[care.
comunitate, corpul mort fiind considerat necurat Un câine alb, cunoscut drept paznic al lumii
– „biuÂo” – sau spurcat / impur – „maxrime” – [i mor]ilor – „o parno ‡ukel kaj rakhel o them e
separarea sufletului – „o gi” – de trup, al`turi de mulenqo” (câinele alb care p`ze[te lumea
c`l`toria sufletului c`tre lumea mor]ilor – „o them mor]ilor) –, des prezent în „rovimata” (bocete),
e mulenqo” –, încurajat` de o serie de ritualuri menit s` elibereze sufletul din corpul muribund [i
funerare complexe. s` u[ureze procesul mor]ii, este adus în fa]a
Corpul mort impur – „biuÂo” – se transform` persoanei gata s` moar`, pentru a fi v`zut de
într-un poten]ial pericol pentru comunitate, astfel acesta sau chiar pentru a-l linge pe muribund [i
încât el trebuie cât mai repede dat în grija a-l conduce în lumea de dincolo.
preotului care, de cele mai multe ori, este nerrom, |n timpul priveghiului, care dureaz` trei zile [i
a[adar apar]ine lumii exterioare comunit`]ii. Acest trei nop]i, rromii stau laolalt`, beau [i cânt`
lucru se petrece îns` numai dup` ce corpul mort împreun`, stau de vorb`, î[i împ`rt`[esc gândurile
este preg`tit pentru aceast` înstr`inare. El este [i emo]iile. Nu se organizeaz` o mas` comun`, de
sp`lat cu ap` s`rat`, actul fiind purificator, atât tip praznic, ci se poate mânca individual pâine
apa, cât [i sarea având o îndelungat` istorie de rrom` simpl` – „manro rromano peko e uÂe
elemente purificatoare, în numeroase culturi ale rromn`ar” (pâine rrom` coapt` de femei rrome
lumii. Este apoi îmbr`cat cu haine noi, cu hainele curate) – numit`, de obicei, „bokoli” (turt`).
sale cele mai bune sau cu cele preferate, semn de Chiar [i mai târziu, dup` înmormântare, a[a-
cinstire a memoriei celui mort. numita „poman`”, ceremonie comemorativ`, nu
Un alt comportament ritual foarte important este altceva decât un obicei împrumutat, mai ales
este legat de faptul c` mortul nu este scos din cas` prin faptul c` lucrurile personale ale mortului,
pe u[a obi[nuit`, ci pe u[a din spate, sco]ând u[a considerate impure, nu se d`deau niciodat` de
din ]â]âni [i punând-o la loc dup` scoaterea poman`, în special nu rudelor sau în cadrul
mortului, deschizând partea lateral` a cortului, în comunit`]ii, ci se ardeau, cel pu]in în vremurile
vremurile nomade, sau chiar pe fereastr`, toate nomade, inclusiv pentru a nu deveni o povar`
acestea pentru a nu l`sa mortul s` [tie care este inutil` pentru o caravan`. Arderea lucrurilor
intrarea normal` în cas` [i pentru a-l opri, în felul personale ale mortului se practic` înc` la neamul
acesta, s` revin` ca ©oxano (strigoi) [i s` ia pe de rromi manuÒ din Fran]a.
cineva din familie cu el. Pentru a defini concep]ia culturii tradi]ionale
|n vremurile nomade, incinerarea mor]ilor [i rrome asupra mor]ii, trebuie s` se ]in` cont de
arderea lucrurilor sale personale, considerate dualismul rromilor. Dualismul împarte lumea în

Istoria [i tradi]iile rromilor 109
bine [i r`u, „Del” (Dumnezeu) [i „Beng” (Diavol), Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
suflet [i trup, „©a©ipen” (adev`r) [i „xoxavimos” 1. Ce se întâmpl` cu sufletul omului dup` moarte
(minciun`), „uÂo” (pur) [i „maxrime” (impur), în viziunea culturii tradi]ionale rrome?
ambele laturi fiind considerate necesare armoniei 2. Ce trebuie f`cut pentru ca mortul s` nu se
universale. Conform acestei viziuni, corpul este transforme în ©oxano?
impur [i deci este firesc s` moar`, iar sufletul, fiind 3. Ce se face pentru a u[ura moartea cuiva?
pur, nu moare niciodat`, ci doar se schimb` în 4. Prezenta]i priveghiul la rromi!
altceva [i î[i urmeaz` c`l`toria spiritual`. 5. Cum se manifest` dualismul în cultura tradi-
]ional` rrom`?
Re]ine]i!
Dualismul rrom - Del, Devel –
Dumnezeu, în compara]ie cu Beng - Diavol
- o dî - sufletul, în compara]ie cu o mas -
trupul
- ©a©ipen - adev`r, în compara]ie cu
xoxavimos - minciun`
- uÂo - pur, în compara]ie cu maxrime -
impur

Lec]ia 81
Reprezent`rile autorit`]ii, factorii de control [i de sanc]iune social`
în cultura tradi]ional` rrom`
Conflictele este de preferat s` se rezolve în deci un p`cat de moarte. |n jurul unei rude
interiorul comunit`]ii – „maÒkar e phralene” b`trâne [i bolnave, chiar o rud` îndep`rtat` sau,
(între fra]i), prin adunarea de judecat` – „i kris” – pur [i simplu, un b`trân din comunitate r`mas
precedat` de dezbaterea cazului între rude de singur, vor fi permanent v`zu]i cel pu]in doi-trei
grade mai îndep`rtate – „o divàno” (discu]ia). nepo]i, îngrijindu-i suferin]ele cu r`bdare,
Judecata o fac krisinitor` – „kris`qe rroma” alinându-i sufletul cu duio[ie [i tandre]e sau m`car
(judec`tori), în]elep]i, b`trâni (amare phure), ]inându-i companie. |n vremuri de criz`, când
„patîvale rroma” (oameni de onoare, foarte întreaga familie sufer` de foame, se va g`si, totu[i,
respecta]i), independen]i din punct de vedere al întotdeauna ceva special, „vareso guglo” (ceva
rudeniei fa]` de cei în cauz`. Hot`rârea se ia prin dulce) sau m`car un fruct pentru b`trânul bolnav.
consens [i justi]ia este distributiv`: ambele p`r]i au Acela[i lucru se întâmpl` [i cu copii orfani, ei sunt
dreptatea lor [i trebuie s` li se dea satisfac]ie imediat adopta]i de comunitate [i vor fi fra]i buni
tuturor. De vreme ce nu exist` adev`r absolut, („©a©e phrala”) într-o familie.
încrederea [i respectul reciproc sunt bazele Femeia b`trân` se bucur` de un respect
comunic`rii [i ale comuniunii. Reconcilierea se deosebit. Eliberat` de impuritatea convie]uirii
manifest` printr-o mas` de împ`c`ciune – „patîv” fizice, dar p`strând miracolul matern, ea r`mâne
–, în cadrul c`reia fiecare dintre p`r]i î[i prime[te responsabil` de educa]ia nepo]ilor, este „phuri
partea de compensa]ie. Se urm`re[te nu atât daj” (mam` b`trân`) –, dobânde[te prestigiu [i
pedepsirea vinovatului, cât mai ales compensarea influen]` asupra comunit`]ii. Considerate a fi
victimei. de]in`toarele unei experien]e unice [i posesoare
Dac` „o divàno” previne, antrenând rude – ale cunoa[terii magice, femeile b`trâne, fie ele
„xanamika” (cuscri), „kirve” (na[i, cumetri) – [i bolnave, oarbe sau surde, sunt clarv`z`toare, [tiu
propunând justific`ri, explica]ii [i concesii, „i kris” s` lege [i s` dezlege farmece, au autoritate de
regleaz` conflictul, d` sentin]e, tran[eaz` – „te vindec`toare [i acces la esen]a lumii prin rela]ie cu
©hinel i kris” (s` taie kris-ul) sau „si tut manro, si for]ele supranaturalului. Chibzuirea [i p`rerea
tut ©hurik, ©hin kaar kames” (ai pâine, ai cu]it, b`trânei poate rezolva un conflict grav chiar mai
taie de unde vrei). eficient uneori decât judecata kris-ului, iar în cazul
Exist`, în cultura tradi]ional` a rromilor, un unei dispute de nerezolvat, ultimul cuvânt îl are
adev`rat cult pentru b`trâni, care se al`tur` ea. To]i membrii comunit`]ii se gr`besc s`-[i
cultului copiilor. Niciodat` o familie de rromi nu-[i împart` masa cu b`trâna, chiar copiii fl`mânzesc,
va da b`trânii la azil, oricât de luxos ar fi acel azil; pentru a avea ea cele mai bune buc`]i.
excluderea lor ar reprezenta uciderea spiritual`, Binecuvântarea de la „i phuri daj” p`ze[te de orice

110 Istoria [i tradi]iile rromilor
nenorocire ca [i binecuvântarea de la Dumnezeu. Femeia se ocup` de cre[terea [i educarea
A nu îndeplini o dorin]` sau a-i refuza o rug`minte copiilor, de treburile gospod`re[ti interne, iar
este un p`cat de moarte. b`rbatul de câ[tigarea unui venit pentru
Dac` pân` aici am vorbit despre structurile de între]inerea familiei [i de rela]iile cu exteriorul.
autoritate din cadrul comunit`]ii, vom pune în
lumin`, în continuare, tipurile de rela]ionare cu Re]ine]i!
divinitatea.
Esen]a gândirii rrome asupra spa]iului [i justi]ia tradi]ional` rrom`:
timpului o reprezint` credin]a în armonia - o divano – discu]ia, sfatul
cosmosului [i prezentul continuu. Cea dintâi se - i kris - judecata
traduce în faptul c` fiecare lucru î[i are locul s`u principiile judec`]ii tradi]ionale rrome:
bine definit [i definitiv în lume, ca de pild`, astrele, - consensul
care apar]in spa]iului celest, [i animalele, care - justi]ia distributiv`
apar]in p`mântului. Orice suprapunere dintre - compensarea victimei
spa]ii este privit` ca rupere a echilibrului [i orice - reconcilierea
trecere dintr-un spa]iu în altul (na[terea, moartea)
trebuie înso]it` de ritualuri de protec]ie.
|n ceea ce prive[te prezentul continuu, Verifica]i-v` cuno[tin]ele!
mentalul rrom consider`, ca în Biblie, c` trecutul 1. Cum se nume[te [i cum func]ioneaz` judecata
nu conteaz` foarte mult pentru c` oricum s-a tradi]ional` rrom` ?
consumat, viitorul nu conteaz` pentru c` numai 2. Când este un membru al comunit`]ii rrome
Dumnezeu îl cunoa[te, a[adar ceea ce are cu declarat maxrime?
adev`rat importan]` este prezentul. 3. Care este pozi]ia femeilor b`trâne în
Viziunea binar` asupra lumii, cuprinzând comunitatea de rromi?
opozi]ia pur – „uÂo” – / impur – „maxrime” – se 4. Care este rela]ia dintre viziunea dualist` asupra
reg`se[te, la nivelul rela]iei cu supranaturalul, într- lumii [i p`strarea echilibrului în comunitate?
o credin]` de tip dualist, în cadrul c`reia atât
for]ele binelui, reprezentate de Dumnezeu – „o
Del” sau „o Devel” –, cât [i for]ele r`ului,
reprezentate de Diavol – „o Beng” –, sunt
necesare armoniei lumii [i complementare.
Dualismul are reflexe [i în concep]ia asupra
rolurilor complementare ale b`rbatului [i femeii în
familie.

Stabor

Istoria [i tradi]iile rromilor 111
Lec]ia 82
Elemente de folclor rrom

Crea]ia oral` rrom` cuprinde specii folclorice 17. O patîvalo rrom, vi bokhaar te merel, ni
neritualice (care nu sunt legate de un ritual): bistrel i patîv. Rromul cinstit, chiar dac`
parami©a (pove[ti), gil` (cântece), drabarimata moare de foame, nu-[i uit` cinstea.
(descântece), arman` / armaja (blesteme), purane 18. Vi te si e avresqo ©havo, vi te si mirro, te xan
godîmata (proverbe, zic`tori), pu©himata kamen s-ol duj. De-i al altuia copilul sau al
(ghicitori) [i specii folclorice ritualice (legate de un meu, amândoi trebuie s` m`nânce.
ritual): biavesqe gil` (cântece de nunt`), kolìnde 19. Mirro barvalipen na-i anar so lilœm, tha’
(colinde), rovimata (bocete). anar so dinœm. Bog`]ia mea nu este din ce
mi s-a dat, ci din ce am dat.
Tem` 20. Akava xin miro: so xalœm, so pilœm, so siklilœm
Citi]i, comenta]i [i re]ine]i urm`toarele proverbe! – oda manar nikon na lela. Nimeni nu-mi
poate lua: ce-am mâncat, ce-am b`ut [i ce
Purane godîmata am înv`]at.
1. But ©have, but baxt. Mul]i copii, mult noroc. 21. Kas na-i les manro – ©oro; kas na-i les godî –
2. Me manreça, tu bareça. Eu cu pâinea, tu cu vi ©oreder. Cine n-are pîine - e s`rac; cine
piatra. n-are minte – este [i mai s`rac.
3. Vi e kale khajn`ar inklœl parno o anro. - {i 22. ∑el rroma, Òel droma. O sut` de rromi, o sut`
din g`ina neagr` iese oul alb. de drumuri.
4. Vi an-o nasulipen si la©hipen. {i în necaz e o 23. Vi le parnes, vi le kales si len o rat lolo. {i albul
parte bun`. [i negrul au sângele ro[u.
5. O amalipen si barvalipen. Prietenia este 24. Te na ul`s kali i phuv, na ul`s parno o manro.
bog`]ie. Dac` nu era p`mântul negru, nu era pâinea
6. O manuÒ bi rromn`qo si sar jekh kher kòrkoro. alb`.
B`rbatul f`r` nevast` e ca o cas` singur`. 25. O rromano kòkalo na phagel les nikon. Osul
7. Guglo k-o muj, kerko k-o dî. Dulce la gur`, de rrom (neamul) nu-l poate sparge nimeni.
amar la inim`. 26. Na-i ©a©o rrom kodova savo dur le rromenar
8. I ©hib gugli putrel o sastruno udar. Limba cirdel pes. Nu e rrom adev`rat cine se ]ine
dulce deschide poarta de fier. departe de rromi.
9. O la©ho manuÒ kerel pesqe sar amal vi le sapes 27. Kon la‡al pesqe ©hib`ar, la‡al pesqe dajaar.
anar o drom. Omul bun se împrietene[te [i Cui îi este ru[ine de limba sa, i-e ru[ine de
cu [arpele din drum. mama sa.
10. O rrom le rromes n-aÒti te xoxavel les. Rromul 28. Na nùmaj manro, tha’ vi patîv trebal te des le
nu-l poate min]i pe rrom. manuÒesqe ! Nu-i deajuns pâinea, [i respect
11. Po but siklœs berÒenar sar lilenar. Timpul te trebuie s` dai omului!.
înva]` mai mult decât c`r]ile. 29. E bala parnœn, i godî barœl. P`rul de albe[te,
12. O ©a©o rrom vi anar o barr pani ankalavel. mintea cre[te.
Rromul adev`rat scoate ap` [i din piatr` 30. Svakone butî si la duj riga. Fiecare lucru are
seac`. dou` p`r]i.
13. O god`ver thol i ©hib p-o ilo, o dilo sikavel o ilo
p-i ©hib. |n]eleptul trece cuvântul prin inim`, Cititul \n palm`
nebunul are inima pe limb`.
14. Kon ‡ivd`s but - ‡anel but, tha’ kon phird`s
but ‡anel vi po but. Cine-a tr`it mult [tie
mult, dar cine-a umblat mult [tie [i mai
mult.
15. AÂutisar tut kòrkoro, te aves aÂutisardo kaar
o Del. Ajut`-te singur, ca s` te ajute
Dumnezeu.
16. Jekh daj bar`rel deÒe ©haven, tha’ deÒ ©have
na inkeren jekhe daja. O mam` cre[te mari
zece copii, dar zece copii nu între]in o
mam`.

112 Istoria [i tradi]iile rromilor
Vocabular cu termenii utiliza]i \n prezentarea
culturii tradi]ionale rrome

aghiazmatar – vas pentru aghiazm` nomadism comercial – nomadism datorat
amalgam - amestec ocupa]iilor legate de comer]
anaforni]` – vas pentru anafur` ocupa]ii cu caracter itinerant – ocupa]ii care
ancadrament – chenar decorativ în relief, care presupun deplasarea în spa]iu
înconjoar` o u[` sau o fereastr` oxidare - ruginire
antropomorf – cu form` uman` pelerinaj – c`l`torie în scopuri religioase
ap` tare – acid azotic polivalen]` profesional` – practicarea mai multor
ap` tare nestins` – acid clorhidric meserii
aram` - cupru reconciliere - împ`care
binar – compus din dou` unit`]i ritual – practica unui obicei
borax – borat de sodiu robie – sclavie, stare social` prin care oamenii nu
c`lire – înt`rire a metalului prin înro[ire în foc [i erau considera]i fiin]e, ci obiecte de
introducere într-un mediu lichid schimb
chivot – vas pentru împ`rt`[anie statut social – pozi]ie în societate
coeziune - unitate sedentarism - mod de via]` caracterizat prin
comuniune - leg`tur` stabilitate în spa]iu
concavitate – scobitur`, adâncitur` a unui corp sedentarizare – proces de stabilizare în spa]iu a
conductibilitate termic` [i electric` - capacitatea de unei comunit`]i
a conduce c`ldura [i energia electric` strunjire – prelucrare la strung
dec`lire – înmuiere a metalului prin batere [pan - resturi de la prelucr`rile mecanice ale
deportare – deplasare for]at` a unor persoane / metalelor
grupuri în alte spa]ii, ca persecu]ie [tan]are – gravare prin presiune asupra unui
descenden]` - urma[i material a unui model
dezrobire – eliberare din robie tabl` galvanizat` – tabl` zincat`
ductibilitate – capacitate de a se trage în fire tabl` neagr` / netratat` – tabl` din fier
filigran – lucr`tur` în fire sub]iri de metal pre]ios, transfer ocupa]ional - reconversie profesional`,
sub form` de dantel` schimbarea meseriei
frustrare – lips` transversal – de-a latul
harna[ament – totalitatea obiectelor necesare la traforare - decupare
înh`marea, în[euarea [i conducerea
calului
Holocaust – Genocid, ucidere în mas`
incizie - t`ietur`
laminare – întinderea unui material, în special
metal, prin deformare plastic`
lingou – calup de material
maleabilitate – capacitate de a se îndoi u[or
malefic - r`u
matri]` – forma folosit` la turnarea materialelor
moa[te – r`m`[i]e mumificate ale unui sfânt
nomadism – mod de via]` caracterizat prin lipsa
unei locuin]e stabile

Istoria [i tradi]iile rromilor 113
Bibliografie

Achim, V., }iganii în istoria României, Bucure[ti: Editura Enciclopedic`, 1998.

Acte judiciare din }ara Româneasc`. 1775-1781, Bucure[ti: Editura Academiei, 1973.

Asséo, Henriette, Les Tsiganes, une destinée européenne, Gallimard, 1994.

Burtea, Dr. Vasile, Rromii \n sincronia [i diacronia popula]iilor de contact, Bucure[ti: Lumina Lex,
2002.

Chelcea, Ion, }iganii din România. Monografie etnografic`, Bucure[ti: Imprimeria Institutului
Statistic, 1944.

Codul Callimach. Edi]ie critic`, Bucure[ti, 1958.

Cost`chel, V.; Panaitescu, P. P.; Cazacu, A., Via]a feudal` în }ara Româneasc` [i Moldova
(sec. XIV-XVII), Bucure[ti: Editura {tiin]ific`, 1957.

Dan, Dimitrie, }iganii din Bucovina, Cern`u]i, 1892.

Djuvara, Neagu, |ntre Orient [i Occident. }`rile române la \nceputul epocii moderne (1800-1848),
Bucure[ti: Editura Humanitas, 1995.

Etve[, Filip, Rromii - un neam indian, Ed. Destin, 2000.

Gebora, Adalbert, Situa]ia juridic` a ]iganilor din Ardeal (tez` de doctorat), Bucure[ti: Editura
Universit`]ii din Bucure[ti, 1932.

Gilberg, Troud, Influence of State Policy on Ethnic Persistence and Nationality Formation: The case
of Europe, in „Ethnic Diversity and Conflict in Eastern Europe“, 1980.

Grigore, Delia, Purane Goghimata. 1001 Proverbe rrome, Bucure[ti: Editura Centrului rromilor
pentru politici publice „Aven Amentza”, 2002.

Grigore, Delia, Curs de antropologie [i folclor, Bucure[ti: CREDIS, 2001.

Ionescu, Dumitru P., O fil` din istoria Romilor, „{atra liber`“ (Slobozia), anul I, (1990), nr. 5, p. 2.

Itu, Mircea [i Moleanu, Julieta, Cultur` [i civiliza]ie indian`, Bucure[ti: CREDIS, 2001.

Helsinki Watch, 1991.

Îndreptarea Legii. 1652, Bucure[ti: Editura Academiei, 1962.

Kenrick, Donald. Rromii: din India la Mediterana. Migra]ia rromilor, trad. din limba englez`: Laura
Lotreanu, Bucure[ti: Editura Alternative, 1998.

Kog`lnicenu, Mihail. Schi]` despre ]igani (traducere G. Ghib`nescu), Ia[i, 1900.

Legiuirea Caragea. Edi]ie critic`, Bucure[ti: Editura Academiei, 1955.

Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documentare. }iganii din România (1919-1944), Cluj, 2001.

114 Istoria [i tradi]iile rromilor
Pascu, {tefan (coordonator), Atlas istoric, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1971.

Pascu, Vasile, Atlas istoric didactic, Bucure[ti: Editura Clio Nova, 1998.

Pons, Emmanuelle, }iganii din România. O minoritate în tranzi]ie, Bucure[ti: Editura Compania,
1999.

Petre, Matei [i Ionescu, Vasile, Rromii în istoria României. Antologie [i bibliografie, 2002.

Petre, Matei [i Ionescu, Vasile, Deportarea rromilor în Transnistria. De la Auschwitz la Bug, 2000.

Petcu], Petre, Istoria rromilor. Caseta trilingv` (român`, rromani, maghiar`), Media Pro Music -
UNICEF, 2002.

Potra, George; Contribu]iuni la istoricul ]iganilor din România, Bucure[ti: Mihai Dasc`l Editor,
2002.

Pravilniceasca Condic`. 1780. Edi]ie critic`, Bucure[ti, 1957.

Rezachevici, Constantin, Enciclopedia domnilor români, Bucure[ti: Editura Enciclopedic`, 2001.

Robia rromilor în }`rile Române. }ara Româneasc`, Editura Centrului Rromilor pentru politici
publice “Aven Amentza”, Bucure[ti, 2001.

Robia ]iganilor \n }`rile Române. Moldova. Rromii \n România - studii [i documente istorice,
Bucure[ti: Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven amentza“, 2000.

Sar`u, Gheorghe, Rromii, India [i limba rromani, Bucure[ti: Editura Kriterion, 1998.

Scurtulescu, Th. Boris, Situa]ia juridico-economic` a ]iganilor din principatele române. Tez` pentru
doctorat, Ia[i, 1938.

Zamfir, Elena [i Zamfir, C`t`lin, }iganii \ntre ignorare [i \ngrijorare, Bucure[ti: Editura Alternative,
1993.

Istoria [i tradi]iile rromilor 115
Editura RO MEDIA

116 Istoria [i tradi]iile rromilor