You are on page 1of 6

MORFOLOGIE

-Limba LatinaSubstantivul
În limba latină, în funcţie de terminaţia substantivului la cazul genitiv, singular se disting 5 declinaţii: Declinarea !minativ "enitiv I -a -ae II -us,-er,-ir,-um -i III -,-s,-e -is IV -us,-u -us V -es -ei

#uncţiile sintactice ale substantivel!r la diferite cazuri $% !minativ o o o o Subiect& ume 'redicativ& (lement 'redicativ su'limentar& )'!ziţia subiectului *i a numelui 'redicativ%

+% V!cativ o ,azul inter'retării-fără funcţie sintactică.% /% "enitiv  )tribut genitival : o 0!sesiv& o al calităţii& o 0artitiv& o 1biectiv& o Subiectiv& o (2'licativ% ,!m'lement% ,!m'lement în dativ: o de atribuire& o al interesului *i al dezavanta4el!r& o #inal% ,erut de verbe *i ad4ective%

 3% Dativ 

5% )cuzativ o ,!m'lement direct& o ,!m'lemente circumstanţiale% 5% )blativul o ,!m'lemente circumstanţiale%

)d4ectivul

$

id -acesta. magnus -a 'arvus -a b!nus -a malus -a multus -a n. -cu n!i. Su'erlativ m. ille. D. n!bis-n!uă. ma2imus -a minimus -a !'timus -a 'essimus -a 'lurimus -a n.!m'arativ:-i!r& • Su'erlativ:-issim-&-rim-&-lim-& . tecum-cu tine. Ac. acesta. v!s:-v!i:. -um -um -um -um -um .lasa I: ad4ective cu trei terminaţii: -us. ad4ectivele se clasifică în d!uă gru'e numite clase% • . -um -um -um -um -um 0r!numele )%0r!numele 'ers!nale 0ers!ana I Singular Plural eg!-eu.În funcţie de numărul de terminaţii. 8 n!strum -dintre n!i. me-'e mine.f!rte -ad4ective cu ! terminaţie: ventus )d4ectivele din clasa I se declină du'ă declinarea I -cele feminine. tibi-ţie.f. Abl. 0ers!ana a II-a Singular Plural tu-tu.-era. v!s-v!i. n!s-'e n!i. 0r!numele 'ers!nal nu are f!rme 'r!'rii 'entru 'ers!ana a III-a. G.-ra. -a. tui-de tine. f. v!bis-de v!i.iar cele din clasa a II-a se declină du'ă a treia declinare% 6recerea unui ad4ectiv 'rin gradele de c!m'arţie se realizează 'rin adăugarea de terminaţii s'ecifice la tema acestuia: • .% #!rmele sunt identice 'entru t!ate genurile% + . tu:-tu:. vestri-de v!i.!m'arativ m.. n!s-n!i. n!stri-de n!i. me-de n!bis-de n!i. 8 vestrum-dintre v!i.lasa a II-a: -ad4ective cu d!uă terminaţii: f!rtis. te-'e tine.-rum • .!m'arativul se declină du'ă declinarea a III-a% În limba latină e2istă *i c7teva e2ce'ţii: 0!zitiv m. *i du'ă cea de-a d!ua -cele masculine *i neuter.. v!bis-v!uă. n.-erum -er. Caz N. în l!cul acest!ra se utilizează f!rmele 'r!numel!r refle2ive sau dem!nstrative: is.-a. mi9i-mie. în limba latină. -a. aceea. illa. illud -acela. mine. mei-'e mine. mecum n!biscum -cu mine. V. ea.-um -er. v!s-'e v!i. te-de tine. -a. f. mai!r maius min!r minus meli!r melius 'ei!r 'eius 'lures 'lura-'l%. v!biscum-cu v!i.

9ic 9unc 9!c 9i 9!rum 9!s f. Abl. Abl. e!rum e!s f. N. 0r!numele refle2iv are f!rme 'r!'rii 'entru 'ers!ana a III-a& 'entru 'ers!anele *i a II-a se utilizează 'r!numele 'ers!nal% )re f!rme identice 'entru cele trei genuri *i cele d!uă numere% . G. -um -um -a m. m. secum-cu sine. D. n. ea eius ei eam ea eae earum eis-iis. se-des're sine. D. is eum e! ei-ii. id id e! ea e!rum ea / . iste ista istud istius isti istum istam istud ist! ista ist! Plural isti istae ista ist!rum istarum ist!rum istis ist!s istas ista istis IS!ac"#$a% m. eas eis-iis. -a -a -a al meu al tău al său m. 9aec 9uius 9uic 9anc 9ac 9ae 9arum 9is 9as 9is n. 9!c 9!c 9!c 9aec 9!rum 9aec IS&E!ac"#$a% Singular m. D.%0r!numele *i ad4ectivul '!sesiv Singular n. f. -a -a -ae al n!stru al v!stru al l!r )d4ectivul '!sesiv se declină 'recum un ad4ectiv din clasa I% D%0r!numele *i ad4ectivele dem!nstrative IC!ac"#$a% Caz N. Abl. Ac. 'entru sine. Ac. 0ers!ana a III-a Singular şi plural sui-de sine. Sibi-sie*i. G. G. meus tuus suus f. Ac.%0r!numele refle2iv Caz N.. n!ster vester sui f. -a. se-'e sine. -um -um -um 0lural n. n.

?uae ?u!rum ?uae 0r!numele inter!gative *i relative nu au f!rme 'entru cazul V% 3 .% În limba latină e2istă. idem idem e!dem eadem e!runde m eadem Plural i'sae i'sa i'saru i's!ru m m i'sis i'sas i'sa i'sa 0r!numele dem!nstrative de a'r!'iere: hic se referă la 'ers!ana I -acesta de l7ngă mine. Abl. N. însuţi. ?uae cuius cui ?uam ?ua Sg% N. Ac. Ac. D. însu*i. etc%. iste la 'ers!ana a II-a -acesta de l7ngă tine. n. ?ui ?u!rum ?u!s 0r!numele relativ <=I -care. D. Abl . f. un 'r!nume de întărire ipse -însumu.. ?u!d cuius cui ?u!d ?u! n. *i un 'r!nume de identitate idem -acela*i. ?uae ?uarum ?uibus ?uas ?uibus n. ille illum ill! illi ill!ru m ill!s f. m. i'se i'sum i's! i'si i's!ru m i's!s IPSE!'n#uşi% Singular f. D. Ac. n. illa illius illi illam illa illae illaru m illis illas i'sis n. m. G. m. idem eundem e!dem eidem e!runde m e!sdem f. G.% u e2istă f!rme 'entru V% (%0r!numele inter!gativ *i 'r!numele relativ 0r!numele inter!gativ <=IS -cine>. ?uis ?uae ?uid cuius cuius cuius cui cui cui ?uem ?uam ?uid ?u! ?ua ?u! 0l% N. m. G. Ac. eadem eiusdem eidem eandem eadem eaedem earunde m eisdem easdem eisdem n. ?ui cuius cui ?uem ?u! f.. Abl. is se referă la 'ers!ana a III-a -acesta de l7ngă el.ILLE!ac"la% Ca z N. G. f. illud llud ill! lla ill!ru m illa m. D. Abl . i'sa i'sius i'si i'sam i'sa i'sum i'sum i's! IDEM!ac"laşi% m.% 0r!numele dem!nstrativ de de'ărtare ille se referă la 'ers!ana a III-a -acela de l7ngă el. ca *i în limba r!m7nă.

dicCreAdice IV:audi!.-a.-a.-a.-um se2tus.du! tres. D. Abl.elelalte numerale cardinale nu se declină% umeralele !rdinale se declină ca ad4ectivele cu trei terminaţii din clasa I% Verbul În limba latină verbele se îm'art în 3 c!n4ugări: I:cant!.-um n!nus. audireAaudi Îm'ărţirea 'e c!n4ugări se face du'ă v!calav!cala tematică: I:a II:B III:C IV:i Indicativul 'rezentDtema de 'rezent a vb%E-!F-m 5 .umeralul-I-@.-a.tria tribus Or(inal 'rimus.-a.-a.-um tertius.-a.tria trium trius tres.-a. vidBreAvide III:dic!.-um se'timus.duae.-um N.-um secundus. cantareAcanta II:vide!. unus unum unum un! unum un! du! du!ru m du!bus du!s du!bus du! Du!rum du!bus du! du!bus .-a.tria ?uattu!r ?uin?ue se2 se'tem !ct! n!vem decem 0rimele trei numerale cardinale se declină astfel: )nu# una unius uni unam una Du* duae duaru m duabus duas duabus &r"# tres.-a.-um !ctavus. Ac.-um du!.-um decimus.-a.-um ?uartus. G. I II III IV V VI VII VIII I@ @ Car(inal unus.-um ?uintus.

sint% . a III-a *i a IV-a&la care se adaugă terminaţiile de 'rezent%Verbul HesseG-a fi.eratis.sitis.eramus. *i rezultă: Indicativul 'refectDtema de 'erfect a vb%E-i -isti -it -imus -istis -eruntFere Indicativul mai mult ca 'erfect se f!rmează de la tema 'erfectului E eram eras erat eramus eratis erant Indicativul viit!r anteri!rD tema 'erf a vb%E er! eris erit erimus eritis erint .erimus. d!-D%.!n4unctivul 'erfectDtema 'ref% a vb%Eerim eris erit erimus eritis erint . "erunziuDinfinitiv fără suf% HreG la care se adaugă HnGEdi-"%.eras.sis.sit. d!ar că între tema verbului *i treminaţie se intr!duce un sufi2 m!rf!l!gic: GbaG. iar la viit!r HbG 'entru c!n4ugările I *i II *i sufi2ul HeG 'entru c!n4ugările III *i IV *i HaG 'entru 'ers!ana I% (2ce'ţie:ind% Im'erfect al vb% Ha fiG:eram.eris.!n4uncivul mai mult ca 'erfect se !bţine din tema 'erfectului sufi2ul m!rf!l!gic HsseG *i teminaţiile de 'rezent% .erunt& 0entru indicativul 'erfect se f!l!se*te tema de 'erfect a verbului -f!rma a treia din dicţi!nar.simus.: Dic-dicite&duc-ducite&fac-facite&es-este 0artici'iul 'rezent Dinfinitivul fără suf% GreGEns. im'erativul în limba latină are f!rme d!ar 'entru 'ers!ana a II-a singular *i 'lural% Singular:tema 'rezentului 0lural:tema 'rezentuluiEGteG (2ce'ţii-im'erative scurte.eritis. dum-)c%.!n4unctivul im'erfectDinfinitivEterm% 'rez% .erant& Ind% Viit!r al vb% Ha fiG:er!. 5 .a *i în limba r!m7nă.erit. ntis-"%.%.!n4 a II-a.:sim.erat. d!-)bl%.!n4 I& v!cala HaG adăugată la sf7*it 't% .-s -t -mus -tis -nt Indicativul im'erfect se f!mează la fel.!n4unctivul 'rezentDtema 'rez% vb% cu:ultima v!cală transfrmată în HeG 't% .